Page 1

Biz www.revistabiz.ro

INOVA}IE

Nr. 260 • 20 februarie – 10 martie 2014 • 7,5 lei

DEUTSCHE TELEKOM CRE{TE START-UP-URI CUM |NVE}I UN ELEFANT S~ DANSEZE

TECH

FABRICA DE START-UP-URI BERLINUL, CAPITALA DIGITAL~ A EUROPEI

Germania, natürlich

Nr. 260

Este locomotiva revenirii economice europene. |n timp ce industria german` d` tonul cre[terii, explozia de start-up-uri din Berlin consolideaz` viitorul celei mai puternice economii de pe continent.


EDITORIAL www.revistabiz.ro

Redactor-{ef MARTA U[URELU

Redactor-{ef Adjunct GABRIEL BÂRLIG~

Jurnali[ti ALEXANDRU ARDELEAN – FINAN}E, COMPANII OVIDIU NEAGOE – RESURSE UMANE LOREDANA S~NDULESCU – MARKETING OVIDIU VITAN – INTERNA}IONAL OANA GRECEA – ANTREPRENORIAT DRAGO{ L~Z~RESCU – IT, COMPANII

Colaboratori CRISTIAN CHINA-BIRTA VICTOR KAPRA PAUL GARRISON PAUL RENAUD ADRIAN STANCIU CRISTIAN MANAFU

Fotografi VALI MIREA MIHAI BALOIANU

Director Publicitate GIUSEPPINA BURLUI

Publicitate SIMONA ANDREI

Research [i abonamente GABRIELA MATEI

Layouts & Design LUMINI}A R~ILEANU

Prelucrare foto & Prepress AUREL {ERBAN

Produc]ie [i distribu]ie DAN MITROI

Biz Revolution Editor al Revistei Biz Calea {erban Vod` 213 - 217, Complex Diamond Park, tronson 1, ap. 1, sector 4, Bucure[ti – România Telefon: 0371 32 32 32 0371 31 11 11 Fax: 0372 87 35 31 E-mails: biz@revistabiz.ro; sales@revistabiz.ro www.revistabiz.ro

Publica]ie auditat` de Biroul Român de Audit al Tirajelor, BRAT

Dac` vrei, po]i!

C

ând pleci la drum, chiar dac` ai un plan verificat, trebuie s` fii preg`tit pentru neprev`zut. Cu gândul c`, indiferent ce se \ntâmpl`, vei putea face ce ]i-ai propus. A[a am pornit, la sfâr[itul lunii ianuarie, \n Germania, cu echipa de jurnali[ti de la Biz. Cum \i [tim, riguro[i [i serio[i, germanii au onorat \ntâlnirile, f`r` nicio excep]ie, [i au r`spuns concis [i la obiect \ntreb`rilor noastre pentru acest num`r special.

Cu o deosebit` pl`cere v` invit s` citi]i un num`r plin de oameni extraordinari [i idei noi. V` invit`m s`-i cunoa[te]i pe primarul Berlinului, pe [eful Comisiei pentru Afaceri Europene din Bundestag [i pe Secretarul de Stat al Landului Berlin. S` citi]i despre impactul economic pe care Germania \l are la nivel european, sau despre cum Deutsche Bank [i Bursa din Frankfurt anun]` cre[tere economic` pentru România [i Europa. |ntre cele mai dragi \ntâlniri din Germania s-au num`rat cele cu reprezentan]ii Deutsche Telekom. Am \ntâlnit oameni implica]i \n zona de inova]ie – Heinrich Arnold, “[eful” pentru inova]ie \n cadrul companiei, Ralph-Georg Wörhl [i Marc Droste-Franke, care dezvolt` solu]ii de telemedicin` \mpreun` cu prof. dr. Friedrich Köhler. Dar am discutat [i cu Peter Borchers, cel care coordoneaz` hub:raum, incubatorul de start-up-uri al Deutsche Telekom. Am scris cu mare pl`cere despre românca Béa Beste, care a reu[it s` implementeze \n Germania un nou sistem de \nv`]`mânt, [i decanul C`t`lina {tef`nescu-Cuntze de la European School of Management and Technology (ESMT). N-am ratat s` vizit`m acas` la el colosul auto Porsche [i s` scriem despre Volkswagen sau s` vorbim cu reprezentan]ii Beck’s [i B.Braun Medical. Iar \n zona de management am \ntâlnit top manageri de nota 10 de la Horváth & Partners [i Pedersen & Partners. O lectur` aparte va fi cu siguran]` cea dedicat` pie]ei agen]iilor de publicitate din Germania. Am vizitat [i am vorbit despre comunicare [i crea]ie cu agen]iile DDB Tribal, Dieckertschmidt, Young & Rubicam, ART+COM [i Jung von Matt. Mai mult, am vorbit cu directorul European Film Market despre Berlinala 2014 [i cinematografia româneasc` [i, bine\n]eles, am dezb`tut rela]iile bilaterale dintre ]ara noastr` [i Germania cu ambasadorul german la Bucure[ti [i cu cel român la Berlin. Nu \n ultimul rând, sunt convins` c` v` va \ncânta povestea start-up-urilor cu care am vorbit despre viitorului tehnologiei [i despre felul \n care Berlinul a devenit \n ultimii ani cel mai important hub digital din Europa. Este un num`r plin, ca un pom de iarn`! Cu oameni frumo[i [i creativi, cu idei [i mai ales cu mesaj: dac` vrei, po]i!

ISSN 1454-8380

Tipografie: prin reprezentantul pentru România

MARTA U{URELU, Redactor-{ef Biz

www.4colours.ro

Biz

1


Biz www.revistabiz.ro

INOVA}IE

Nr. 260 • 20 februarie – 10 martie 2014 • 7,5 lei

DEUTSCHE TELEKOM CRE{TE START-UP-URI CUM |NVE}I UN ELEFANT S~ DANSEZE

BERLINUL, CAPITALA DIGITAL~ A EUROPEI

Germania, natürlich Nr. 260

4 6 10 24 28 30 32 34

Este locomotiva revenirii economice europene. |n timp ce industria german` d` tonul cre[terii, explozia de start-up-uri din Berlin consolideaz` viitorul celei mai puternice economii de pe continent.

Fotocopert`: © Photochecker – Dreamstime.com

TECH

FABRICA DE START-UP-URI

Portretul germanului tipic O românc` modeleaz` copiii germanilor Fabrica de startup-uri Proiectul Europa v`zut de la Berlin Intensitatea unei rela]ii Importan]a lucrului bine f`cut Berlin: sexy [i pe val Creativitate [i liberalism

Biz Germania

Parteneri


36 38

O burs` european` pentru o pia]` global` Cre[tere pe linie

Logistic partner

44 46 48 50 52 54 56 60 62 64 68 76 78 80

Cum \nve]i un elefant s` danseze Medicina la distan]`, tot mai aproape Gigantul care cre[te startup-uri Dinamism \n pole position Calitate german` \n s`n`tate Livr`ri peste a[tept`ri Acas` la Porsche Inovatorii din Bremen Modelul german F`r` restan]` la performan]` Ăœber-Kreativ, pe plus Filmele au nevoie de timp ca s` creasc` Un ]ambal numit dorin]` Bizkrieg

Travel partner


Foto: © Corepics Vof – Dreamstime.com

Portretul germanului tipic

Se spune c` nem]ii sunt disciplina]i, punctuali, meticulo[i, reci [i mari iubitori de bere. Dar cât de adev`rate sunt toate aceste caracteristici asociate de cele mai multe ori germanilor? DE OVIDIU NEAGOE O glum` care circula pe internet \n urm` cu câ]iva ani spunea c` raiul este acolo unde francezii sunt buc`tari, englezii poli]i[ti [i germanii mecanici. |n acela[i timp, iadul se manifest` atunci când francezii sunt mecanici, britanicii poli]i[ti [i nem]ii buc`tari. Amuzant` la vremea ei, gluma are [i un dram de adev`r, de[i de cele mai multe ori astfel de tipologii sunt extrem de dificil de probat, cu atât mai mult cu cât vorbim despre Germania, o ]ar` cu o popula]ie de mai bine de 80 de milioane de oameni. Totu[i, de cele mai multe ori la \ntrebarea “Cum sunt germanii?” ve]i primi r`spunsuri precum punctuali, bine organiza]i, cam f`r` umor, reci, iubitori de bere. {i Google ar putea fi un punct de plecare \n creionarea portretului germanilor. Dac` ve]i avea curiozitatea s` tasta]i \n motorul de c`utare propozi]ia “germanii sunt”, pe baza c`ut`rilor precedente, Google v` va face o serie de sugestii. Cum \i vede acesta pe nem]i? Ei bine, disciplina]i, reci [i muncitori. Dar cât de adev`rate sunt toate aceste caracteriz`ri? La aceast` \ntrebare [i-au 4

Biz

propus s` r`spund` [i patru grupuri media din Germania, Axel Springer, Bauer Media Group, Gruner + Jahr [i Hubert Burda Media, care au realizat la finele anului trecut studiul “Knowing How Germany Lives”. Ace[tia au venit cu concluzia c` germanul tipic are o vârst` cuprins` \ntre 40 [i 49 de ani, locuie[te \ntr-un apartament cu dou` camere, este angajat full-time [i are un venit net cuprins \ntre 1.250 [i 1.500 de euro. Neam]ul tipic economise[te pân` \ntr-o sut` de euro \n fiecare lun`, nu este mai \nalt de 1,70 metri, are o greutate medie de 81 de kilograme [i \n cea mai mare parte a timpului, când se deplaseaz`, folose[te ma[ina proprie. {ansele s` \l g`si]i online \n re]elele de socializare nu sunt tocmai mari, germanul tipic nu petrece decât \n propor]ie de 30% mai mult de jum`tatate de or` pe platforme de tipul Facebook. Nici prin buc`t`rie s-ar putea s` nu \i vede]i prea des – nem]ii nu sunt tocmai buc`tari des`vâr[i]i, dovad` fiind faptul c` numai 38,3% dintre germani g`tesc \n timpul liber. Cu ce \[i ocup` timpul

liber germanul tipic? |n cea mai mare parte ascult` posturi de radio (51,5%), st` cu familia (48,3%) [i gr`din`re[te (19,8%). La ce viseaz`? Mai bine de jum`tate dintre cei care au r`spuns la studiu \[i doresc independen]a financiar`, 41,7% copii [i 580.000 dintre b`rba]ii germani [i 550.000 de femei \[i doresc s` se c`s`toreasc` \n decursul acestui an. Când se uit` la filme germanii prefer` genul thriller (58%), comediile (55,8%), filmele romantice (39,2%), iar \n termeni de muzic` ascult` pop (34,8%) sau folk (17,7%). Germania este cunoscut` \n lume pentru foarte multe lucruri, de la ma[ini, haine [i fotbal la bere. Pentru germanul de rând \ns`, berea nu este o simpl` b`utur`, ci este tradi]ie. O arat` tot studiul realizat de cei patru gigan]i media. Astfel, 16,1% dintre germani beau bere de mai multe ori pe s`pt`mân` [i, dac` ar fi nevoi]i s` \[i cumpere o sticl` cu vin, aproape 30% dintre responden]i nu ar pl`ti pe o sticl` mai mult de zece euro. Biz


ANTREPRENORIAT

O romånc` modeleaz` copiii germanilor Dup` ce a lansat nou` [coli particulare \n Germania, antreprenoarea de origine român` Béa Beste continu` s` revolu]ioneze sistemul educa]ional german. |n urm` cu doi ani a pus bazele Tollabox, o afacere care ajut` copiii s` \nve]e prin joac`. DE OVIDIU NEAGOE Momentul mult a[teptat sosise.

M

Era duminic` seara, feti]a \[i terminase deja temele pentru a doua zi [i cei trei membri ai familiei se preg`teau s` petreac` timp pre]ios \mpreun`. Capul familiei nu a stat prea mult pe gânduri [i a adus din debara o cutie dreptunghiular`, greoaie [i a l`sat-o pe tân`r` s` o deschid`. Emo]ia i se putea citi cu u[urin]` pe fa]`. Oare de data asta ce este \n`untru? La foarte scurt timp, dup` ce sunetul produs de ambalajul pe care micu]a \l rupea cu ambele mâini s-a oprit brusc, t`cerea a fost acoperit` iar de copil`: “Wow! Hollywood”. Cele trei jocuri din cutie induceau acela[i lucru: familia avea “misiunea” s` realizeze \mpreun` o sear` de film. Pe scurt, acesta este conceptul din spatele Tollabox, o companie german`, fondat` de Béa Beste, o antreprenoare originar` din România. Similar unui abonament la o revist`, clien]ii Tollabox primesc \n fiecare lun` o cutie cu teme diferite care con]ine, pe lâng` o scrisoare cu instruc]iuni pentru p`rin]i, trei jocuri cu misiunea de a antrena nou` abilit`]i ale copiilor. Printre acestea, abilitatea de a construi ceva cu propriile mâini, dezvoltarea interac]iunii sociale, abilit`]i de scriere sau comunicare. Pe lâng`

6

Biz

beneficiile directe asupra dezvolt`rii copilului [i p`rin]ii au de câ[tigat, mai ales c`, odat` cu dezvoltarea tehnologiei, nu de pu]ine ori copiii tind s` se refugieze \n lumea virtual` pe tablet`, calculator sau smartphone f`r` s` mai petreac` timp al`turi de familie. Chiar [i televizorul, considerat de cei mai mul]i p`rin]i o piedic` ce st` \n calea educa]iei tinerilor, folosit cu modera]ie poate avea un rol pozitiv \n dezvoltarea copiilor, prin organizarea \n familie a unei seri de film, de exemplu, sub forma unui joc. Din joc se pot \nv`]a foarte multe [i nu numai cei mici au câteva lec]ii de deprins. Un astfel de exemplu este chiar Béa Beste, care, \nainte de a pune bazele Tollabox, a pornit \ntr-o expedi]ie educa]ional` \n c`utarea celor mai inspirate proiecte prin care cei mici pot \nv`]a. C`l`toria s-a \ntins pe patru continente, unde antreprenoarea a analizat aproape 130 de astfel de proiecte. “A[a a luat na[tere Tollabox, am \nceput s` v`d unde erau copiii la joac`. Jocul de copii este un lucru serios”, spune Béa Beste pentru Biz. “Din joc se \nva]` foarte mult. Toat` lumea vorbe[te despre gamification, eu am vorbit despre

playducation, adic` \nv`]at din joc. Am vorbit cu foarte mul]i pedagogi [i am creat cu exper]i un play-curriculum, care s` fie recunoscut \n lumea \nv`]`mântului”, continu` românca.

PROFITUL, O JOAC~ DE COPII Dac` la prima vedere pare o joac` de copii, nu este deloc a[a. Compania a fost fondat` \n vara anului 2012 cu o investi]ie ini]ial` de 350.000 de euro, sum` de bani suportat` de cei patru fondatori, Béa [i Oliver Beste, so]ul româncei, Sarah Petzold [i Tobias Zumbült, urmat` de \nc` o injec]ie de 300.000 de euro din partea unor business angels germani [i de \nc` 600.000 de euro ob]inu]i printr-un proces de crowd investing. Pentru a func]iona la capacitate maxim` \n Germania, start-up-ul mai are nevoie de o investi]ie de un milion de euro, urmând s` ajung` pe breakeven pân` cel târziu \n anul 2016, potrivit calculelor antreprenoarei. “Arat` ca un joc de copii, dar este un business, trebuie s` aib` o funda]ie, cu o cutie vândut` nu câ[tig nimic, câ[tig cu un client care st` la noi un an sau doi”, poveste[te Beste, care adaug` c`


FOTO: VALI MIREA


ANTREPRENORIAT Tollabox a \nregistrat anul trecut câ[tiguri de jum`tate de milion de euro. Satisfac]iile nu au \ntârziat s` apar`. Cel mai pl`cut aspect al pozi]iei de Chief Creative Officer \n cadrul Tollabox, func]ie pe care o de]ine Béa Beste, \l constituie efectul pe care \l ob]ine produsul asupra familiilor [i procesul de inven]ie permanent la care este supus` echipa lun` de lun` \n crearea unei cutii. Acesta este [i motivul pentru care nu s-a limitat numai la Germania. De curând, antreprenoarea a dep`[it grani]ele germane [i a extins compania [i pe pia]a din Spania, unde cea mai mare provocare, pe lâng` investi]iile necesare, este acum explicarea conceptului. Nici \n Germania nu a fost o joac` de copii. Cei patru cofondatori au studiat mai bine de un an care sunt cele mai bune modalit`]i prin care se poate face marketing pentru produs. Antreprenoarea ia \n calcul [i România pentru o posibil` extindere. “Dac` ar exista acum un investitor \n România care ar spune c` are banii [i vrea s` \i investeasc`, OK, dar vorbim de câteva sute de mii de euro”, adaug` Beste despre o posibil` p`trundere pe pia]a local`. “Cred c` Tollabox ar func]iona \n România, pentru c` familiile vor s` fac` ceva pentru copii, vor s` fac` ceva pentru viitorul lor paralel cu \nv`]`mântul”, continu` românca.

DIN PASIUNE PENTRU EDUCA]IE Sistemul educa]ional din ]ar`, similar celui din Germania, for]eaz` tinerii s` acumuleze cât mai multe informa]ii, de[i, nu de pu]ine ori, acestea nu au prea multe \n comun cu propriul plan de carier` sau cu interesele elevilor. {i, poate cel mai important, adesea copiii nu merg tocmai cu pl`cere la [coal`. De aici [i pân` la na[terea unui sistem alternativ de [coli bilingve, sub umbrela Phorms Management AG, care preg`te[te copiii de la gr`dini]` [i pân` \n ultimul an de liceu, nu a

8

Biz

mai fost decât un pas. Acesta s-a derulat pe vremea când românca stabilit` \n Germania l-a \ntâlnit pe antreprenorul Alexander Olek, care a spus c` avea nevoie de o [coal` pentru copiii lui, \[i aminte[te Beste. Cei doi antreprenori [i-au f`cut bine temele [i au jucat cartea cea mare. “Atunci ne-am gândit cum putem s` facem o [coal` care s` fie exact cum vrem pentru copiii no[tri. Fata mea era deja prea mare pentru asta [i mereu \mi spune c` m-am gândit prea târziu la [coal` ca s` se mai duc` [i ea”, poveste[te zâmbind Béa Beste.

Este foarte birocratic, problema de aici este c` nu suntem o ]ar`, suntem 16 ]`ri. |n fiecare Bundesland totul este diferit, de la ce salarii trebuie s` dai la profesori la ce dimensiuni trebuie s` ai la b`nci, la scaune, u[i [i ferestre. Nu po]i s` zici c` ai f`cut o [coal` \n Berlin [i s` o replici apoi \n mai multe ora[e, totul este diferit” BÉA BESTE, fondatoare Tollabox [i Phorms Management AG Elevii \nva]` \n limbile german` [i englez` de la profesori din culturi diferite, care provin din SUA, Australia, Germania sau Anglia [i au un program flexibil, \n func]ie de cel al p`rin]ilor, astfel c` tinerii pot veni la [coal` chiar \nainte de \nceperea cursurilor [i pot p`r`si incinta institu]iei de \nv`]`mânt chiar [i dup` terminarea programului de munc` al p`rin]ilor. |n tot acest timp, copiii nu vor fi \mpov`ra]i cu alte cursuri ori teme, ci pot opta pentru activit`]i culturale, artistice sau sportive oferite de [coal`. Cum fiecare copil este diferit ca individ, profesorii de aici profit` de tot acest timp pe care \l petrec \n compania tinerilor [i pot lucra intensiv cu fiecare \n parte pe diverse arii de interes. {i nu doar pu[tii sunt cei care \nva]`, ci [i profesorii lor, care sunt sistematic

trimi[i la programe de training na]ionale [i interna]ionale ori la conferin]e cu teme educa]ionale pentru \mbun`t`]ire permanent`. Ceea ce trebuia ini]ial s` fie o institu]ie de \nv`]`mânt pentru copiii fondatorilor s-a dovedit a fi un pariu câ[tig`tor [i, dintr-o mic` [coal` din Berlin, conceptul a fost extins \n Frankfurt [i München, iar azi Phorms Management AG de]ine nou` astfel de [coli. “Este foarte birocratic, problema de aici este c` nu suntem o ]ar`, suntem 16 ]`ri”, spune cofondatoarea Phorms Management AG [i Tollabox despre provoc`rile ap`rute. “|n fiecare land german totul este diferit, de la ce salarii trebuie s` dai profesorilor la ce dimensiuni trebuie s` ai la b`nci, la scaune, u[i [i ferestre. Nu po]i s` zici c` ai f`cut o [coal` \n Berlin [i s` o replici apoi \n mai multe ora[e, totul este diferit”, adaug` antreprenoarea originar` din România, care s-a retras din managementul Phorms, dar a r`mas ac]ionar. Acesta este [i motivul pentru care planul ini]ial al celor doi antreprenori, acela de a pune bazele a 40 de astfel de institu]ii de \nv`]`mânt la nivel global, s-a oprit la nou` [coli \n Germania [i tot birocra]ia a fost un obstacol \n calea implement`rii sistemului educa]ional propus de Béa Beste [i \n România. “M-am gândit foarte concret s` fac [i \n România, am fost la Bucure[ti, m-am \ntâlnit cu lume, dar am avut un oarecare sentiment c` trebuie s` \nv`] mai mult despre cum s` o fac \n alt` ]ar`”, men]ioneaz` Beste. “Am senza]ia c`, dac` \n Germania este atât de birocratic, \n România mi-a fost un pic fric` s` m` duc [i s` nu pricep nimic din cum merge treaba. |n România s-au schimbat lucrurile [i din aceast` cauz` ar trebui s` tr`iesc mai mult pe acolo ca s` \mi dau seama”, spune românca stabilit` \n Germania pe vremea când avea 15 ani. Biz


FOTO: VALI MIREA

AB DE STA


|ntr-un ora[ f`r` industrie, dar care muste[te de creativitate, digitalul se impune tot mai mult. Berlinul a devenit un magnet pentru start-up-urile europene din domeniul tehnologiei [i internetului. Am mers la fa]a locului, ca s` afl`m de ce capitala german` este cel mai popular hub digital al momentului. DE GABRIEL BĂ‚RLIG~

BRICA ART-UP-URI


La doi pa[i de locul unde Hans Conrad Schumann, soldat \n armata est-german`, a s`rit peste sârma ghimpat` spre libertate \n Berlinul de Vest \n a treia zi de construc]ie a Zidului Berlinului, se afl` un teren viran \ncadrat de dou` cl`diri. Una dintre ele este \nc` \n construc]ie, iar \n cealalt` se afl` un birou de unde Simon Schäfer coordoneaz` The Factory, unul dintre cele mai mari proiecte imobiliare destinate start-upurilor din Berlin. “Acum avem 2.000 mp disponibili. La final, vom avea 16.000 mp. Cum investitorii \n proiecte imobiliare nu sunt foarte dornici s` aib` chiria[i start-up-uri, a trebuit s` cre`m condi]ii care s` reflecte dinamica acestora: cre[tere rapid`, perioade scurte de \nchiriere, companii f`r` prea mult cash”, spune Schäfer. Pe mas`, \n fa]a lui, se afl` o machet` a proiectului The Factory Berlin [i lâng` ea o grenad` dezamorsat` g`sit` \ntr-un bunc`r \n timpul s`p`turilor pentru funda]ia cl`dirii ce urmeaz` a fi construit` pe terenul viran descris mai sus. Este ilustrarea perfect` a felului \n care istoria veche a Berlinului se \mplete[te cu cea actual` [i viitoare a ora[ului care anul trecut a dep`[it Londra ca cel mai important hub de tehnologie european pentru start-up-uri aflate \n fazele ini]iale de dezvoltare. The Factory este un proiect imobiliar gândit de la \nceput pentru startup-uri aflate \n faze diferite de

12

Biz

SIMON SCHÄFER fondatorul The Factory Berlin construie[te spa]ii pentru start-up-uri

dezvoltare. “Asta e diferen]a principal` fa]` de alte hub-uri. Nu ne concentr`m pe o singur` faz` a start-up-urilor, ci vrem s` avem companii aflate \n etape diferite de dezvoltare, pentru a maximiza poten]ialul colabor`rii”, adaug` Schäfer, antreprenor [i fondator al The Factory Berlin.

EUROPA FRAGMENTAT~ Este un proiect care nu putea s` vin` \ntr-un moment mai potrivit pentru capitala Germaniei. Ani de zile, \ntre Silicon Valley [i Asia, cu o scurt` escal` \n Israel, a existat un gol important \n ecosistemul global al start-up-urilor tech. Londra [i Parisul au fost primele metropole europene care au ridicat m`nu[a, reu[ind s` creeze condi]iile pentru cristalizarea unui ecosistem european viabil \n domeniul antreprenoriatului

digital. Multe start-up-uri europene s-au “copt” la Londra \nainte de a trece oceanul spre soarele Californiei, unde sunt atrase \n primul rând de mirajul investitorilor cu portofelele doldora de dolari gata s` fie investi]i. “|n Silicon Valley e mai u[or s` faci rost de bani – po]i ob]ine 5 milioane de dolari \ntr-o s`pt`mân`, dac` ai noroc”, spune Thomas Leliveld, CEO al Txtr, companie care a \nceput la Berlin ca start-up \n domeniul c`r]ilor \n format digital [i acum este rivala european` a Amazon pe acest segment, cu opera]iuni directe \n 17 ]`ri [i posibilitatea de a livra con]inut \n 50 de ]`ri. Am discutat cu Leliveld \n sediul companiei din Berlin, care \n interior mi-a amintit de felul \n care arat` birourile start-up-urilor din Silicon Valley. Pe dinafar`


FOTO: VALI MIREA

COVER STORY

\ns`, cl`direa care g`zduie[te Txtr al`turi de diverse start-up-uri este veche, cu un lift care mai mult nu func]iona [i o scar` care p`rea s` fi prins m`car al doilea r`zboi mondial. Din nou m-a frapat aceast` combina]ie eclectic` \ntre vechi [i foarte nou. Evolu]ia Txtr demonstreaz` dificult`]ile cu care se confrunt` majoritatea start-up-urilor europene, ce decurg \n primul rând din specificul pie]ei de pe B`trânul Continent. “E dificil \n Europa, fiindc` e mai greu s` g`se[ti finan]are, pia]a e fragmentat`, nu doar din punctul de vedere al grani]elor sau limbilor vorbite, ci [i \n ceea ce prive[te legisla]ia. |n plus, comportamentele culturale sunt diferite de la o ]ar` la alta”, arat` Leliveld. Txtr a muncit mult pentru a construi un catalog de con]inut

foarte mare [i divers. Azi, compania are mii de titluri unice, o platform` interna]ional` puternic` [i aplica]ii de eReading pentru toate platformele – iOS, Android, PC, Mac, Windows 8. Txtr a \nceput deja extinderea spre Est, fiind prezent` \n Ungaria [i Croa]ia, iar \n prezent analizeaz` pia]a din România, unde poart` discu]ii preliminare. De altfel, Thomas Leliveld a venit la \ntâlnire cu un post-it pe care notase numele Elefant.ro [i C`rture[ti, ca fiind principalii juc`tori pe pia]a româneasc`, dar ne-a vorbit [i despre eMag. “Nu cunoa[tem pia]a româneasc` de carte, dar de asta se ocup` retailerii locali, ei [tiu cum s` vând` c`r]ile, noi ne asigur`m c` acestea sunt disponibile pe orice dispozitiv”, a spus el. Dup` negocierile cu publisherii [i ajustarea con]inutului disponibil, Txtr poate lansa \n una-dou` luni o platform` bazat` pe cloud \n ]`ri ca România.

UN NOU POL DE PUTERE Când vine vorba despre provoc`rile start-up-urilor europene, lipsa investitorilor este men]ionat` aproape mereu pe primul loc. Banii sunt \n SUA, unde la fiecare 10 ore o companie e cump`rat` cu 20-80 de milioane de dolari. Dar este un punct de vedere care \ncepe s` se schimbe. “Nu sunt de acord c` \n Europa sunt mai pu]ini investitori decât \n Silicon Valley. Problema nu e reprezentat` de investitori, ci de dimensiunile pie]ei. |ncerc s` conving oamenii s` priveasc` Europa ca o pia]` poten]ial` unic`, dar e \nc` greu”, spune Simon Schäfer, de la The Factory. Acesta vorbe[te despre faptul c` fondurile disponibile se raporteaz` \ntotdeauna la dimensiunile pie]ei. Astfel, un fond mare de investi]ii din Germania este de 100-150 de milioane de euro. La Londra, valoarea ajunge pe la 400 de

milioane de euro, \n timp ce \n SUA vorbim de 1,5 miliarde de euro. Privind lucrurile din aceast` perspectiv`, problema nu e disponibilitatea mai mic` a banilor, ci faptul c` nu privim Europa ca o pia]` unic`. “Dac` vrem un pol de echilibru \ntre Asia [i SUA, trebuie s` ne gândim la Europa ca un \ntreg. Trebuie s` ne propunem s` avem companii europene care \n]eleg pia]a european` [i fac produse pentru aceasta, dup` care s` c`ut`m bani, finan]are”, men]ioneaz` Schäfer. Interlocutorii no[tri din Berlin au vorbit despre faptul c` este oricum gre[it s` faci astfel de compara]ii \ntre Silicon Valley [i alte ora[e care au devenit sau devin hub-uri importante \n domeniul tehnologiei. “Toat` lumea e obsedat` s` fac` diverse compara]ii. Pe mine m` deranjeaz` s` fiu \ntrebat tot timpul dac` Berlin sau Stockholm va fi urm`torul Silicon Valley. Fiecare zon` e diferit`”, spune Knight David, redactor-[ef la o r u Silicon Allee, mld. e omeniul d o platform` n \ i r vânz` Berlin (2011) pentru startn up-urile digital \ berlineze care organizeaz` evenimente de profil, dar are [i un site care public` informa]ii [i [tiri \n englez` despre start-up-urile din Berlin [i Germania. {i Thomas Leliveld, de la Txtr, spune c` Berlinul este diferit de Silicon Valley, are alt` atmosfer` [i compara]iile nu-[i au locul. Simon Schäfer este chiar mai radical: “\n opinia mea, compara]ia dintre Silicon Valley [i Londra sau Berlin e o prostie; nu va exista un singur loc care s` rivalizeze cu Silicon Valley, dar Europa ca un tot are aceast` [ans`”. El adaug` c` important va fi ca hub-urile s` colaboreze [i s` g`seasc` o identitate european`

8,9

Biz

13


pentru ceva similar cu Silicon Valley, dar \n niciun caz nu poate fi vorba despre un singur ora[. Fondatorul The Factory colaboreaz` intens cu mediul universitar din Berlin [i nu numai [i \n prezent deruleaz` \mpreun` cu un grup de profesioni[ti cu doctorate un proiect care \ncearc` s` determine care sunt principalele dificult`]i pentru start-up-uri \n primele faze de dezvoltare. Proiectul caut` date despre obstacolele aflate \n calea unui start-up indiferent de contextul social [i domeniul de activitate. Scopul e \n]elegerea mai bun` a situa]iei pentru a putea ajuta mai eficient start-up-urile, dar [i pentru a putea realiza investi]ii mai inteligente. Aici intr` \n scen` din nou diferen]a dintre Europa [i Silicon Valley. Conceptul de incubatoare [i acceleratoare pentru start-up-uri vine din Silicon Valley, dintr-un context [i o perioad` diferite fa]` de ce exist` acum \n Berlin. “|n SUA, incubatoarele [i acceleratoarele func]ioneaz` fiindc` exist` multe start-up-uri care trebuie filtrate, pentru a fi g`site cele mai bune – aici nu avem aceast` problem`. Aici avem prea pu]ini fondatori de start-up-uri. Din cauza asta trebuie s` facem lucrurile diferit fa]` de

10

Silicon Valley”, subliniaz` Simon Schäfer.

PUTEREA COLABOR~RII Atmosfera unic` din Berlin este amintit` de to]i actorii de pe scena start-up-urilor cu care am vorbit \n Germania. “Scena de start-up din Berlin e foarte deschis`. Suntem \n leg`tur` permanent`, facem evenimente \mpreun`, schimb de mentori cu celelalte hub-uri locale. E ceva poate specific Berlinului, poate [i pentru c` e \nc` o comunitate tân`r`. Oamenii se ajut`, fac schimb de informa]ii, pe viitor s-ar putea face chiar investi]ii \n colaborare”, spune Peter Borchers, fondator al iul n e m hub:raum, o d . i n i ` platforma prin r t sunt s care Deutsche Telekom sprijin` start-up-uri aflate \n fazele ini]iale de dezvoltare. |n prezent, \n cadrul hub:raum sunt \n Berlin opt investi]ii directe [i 22 de start-upuri intrate \n programul de accelerare. “Foarte important \n Berlin e ecosistemul - \n fiecare s`pt`mân` e câte un eveniment \n care ne putem \ntâlni cu alte startup-uri [i cu investitori. Lumea spune c` banii sunt \nc` la München, avem [i noi investitori

0 0 4 . 2 6 \n ngaja]i

a 10% digital.

de acolo, dar \n Berlin e mai mult` ac]iune, mai mult` energie”, arat` Silviu Apostu, un român care a fondat al`turi de colegi germani qLearning, un start-up care ajut` studen]ii s` \nve]e, aflat \n prezent \n incubatorul hub:raum. Colaborarea este, de altfel, esen]ial` pentru crearea unui ecosistem care s` dea na[tere unui hub cu adev`rat puternic oriunde, nu doar la Berlin. Fiindc` pentru start-up-uri, dincolo de bani, mult mai important este know-how-ul, accesul la oameni care au experien]` \n a porni businessuri \n digital [i tehnologie. Ca partener \ntr-un fond de investi]ii, JMES, care a investit \n 30 de start-up-uri \n ultimii 3 ani, Simon Schäfer a \n]eles perfect acest lucru, de aceea a pornit The Factory, care nu este doar un proiect imobiliar. “Una dintre concluziile pe care le-am tras a fost c`, \nainte de exit-uri [i IPO-uri de succes care au generat mult cash pentru fondatori, ace[tia investesc \n al]i oameni nu bani, ci knowhow, pun la b`taie re]eaua lor [i alte forme de sprijin. Faptul c` oamenii sunt aproape unii de al]ii conteaz` foarte mult [i e mai u[or ca oamenii s` se ajute. Asta a fost ideea de la baza The Factory”, spune Schäfer. Ini]ial, The Factory trebuia s` adune doar investi]iile JMES

START-UP-URI MADE IN BERLIN

14

SoundCloud

Wooga

ResearchGate

6Wunderkinder

The football app

Este cel mai cunoscut start-up berlinez, dar este fondat de doi suedezi, Eric Wahlforss [i Alex Ljung. Cel mai mare site de streaming din lume are peste 38 de milioane de utilizatori, 5% dintre ace[tia pl`tind pentru conturi premium. Recent, a atras o nou` serie de investi]ii private de 60 de milioane de dolari.

Este a treia companie de jocuri pe Facebook ca m`rime, dup` King [i Zynga, cu 50 de milioane de utilizatori activi pe lun`. Dar compania face jocuri [i pentru iPhone [i iPad, primul titlu fiind Diamond Dahs, lansat \n 2011, dup` care \n 2012 a intrat [i pe Android.

Fondat` \n 2008 de doctorii Ijad Madisch [i Sören Hofmayer [i informaticianul Horst Fickenscher, este o re]ea social` pentru oamenii de [tiin]`. Are 2,9 milioane de utilizatori [i recent Bill Gates a investit 35 de milioane de dolari \n companie.

Aplica]ia companiei, Wunderlist, adun` la un loc toate listele cu lucruri de f`cut ale utilizatorilor. La finele anului trecut, fondul american de investi]ii Sequoia a investit 19 milioane de dolari \n acest start-up.

Este un serviciu mobil care ofer` informa]ii despre 100 de ligi de fotbal din toat` lumea. Are 3,5 milioane de utilizatori activi pe lun` [i recent a primit o investi]ie de 10 milioane de euro de la fondul de investi]ii Earlybird Venture Capital.

Biz


COVER STORY ERIC WAHLFORSS cofondatorul SoundCloud e suedez, dar a ales Berlinul pentru compania sa

GetYourGuide

EyeEm

foodpanda

Este cea mai mare platform` web pentru rezerv`ri de orice fel. Anul trecut a “\nghi]it” alt start-up berlinez, Gidsy, o platform` peer-to-peer \n acela[i domeniu. Banii vin din comisionul \ncasat pentru fiecare rezervare f`cut`.

Anul trecut, aplica]ia pentru partajat fotografii a dep`[it pentru scurt timp Instagram \n topul de profil din App Store. Explica]ia a fost anun]ul c` utilizatorii re]elei p`streaz` copyright-ul asupra imaginilor lor, \n condi]iile \n care Instagram tocmai schimbase regulile \n acest sens.

Este platforma online pentru comenzi de mâncare cu cea mai rapid` cre[tere la nivel global, fiind prezent` \n 34 de ]`ri, inclusiv \n România. Compania, parte din incubatorul Rocket Internet, a atras investi]ii \n dou` runde, de 20, respectiv 8 milioane de dolari.

\ntr-un spa]iu unde s` poat` colabora to]i mai bine, dar g`sirea propriet`]ii de lâng` Zidul Berlinului a dus la dezvoltarea unui nou concept, care s` g`zduiasc` companii aflate \n faze diferite de dezvoltare. Asta este, de altfel, diferen]a principal` fa]` de alte hub-uri, fiindc` nu se concentreaz` pe o singur` faz` a start-up-urilor, ci caut` companii aflate \n etape diferite de dezvoltare, pentru a maximiza poten]ialul colabor`rii [i schimbul de experien]`. Pentru The Factory Berlin au fost gândite trei tipuri de ofert` destinate start-up-urilor. Prima este plata pe sta]ie de lucru/birou, apoi exist` oferta pentru spa]ii mici, de 200 mp, [i cea mai mare este de minimum 1.000 mp. Aceste trei dimensiuni sunt potrivite pentru start-up-uri aflate \n primele trei faze de dezvoltare – angel stage, seed stage [i Series A. Printre chiria[ii The Factory Berlin se num`r` 6Wunderkinder – care \n noiembrie 2013 a primit o investi]ie de 19 milioane de dolari din partea fondui de investi]ii americani Sequoia, SoundCloud – serviciu similar cu YouTube, doar c` numai pentru zona de audio, LimeMakers – care face imprimare 3D pentru accesorii de iPhone, ZenDesk, dar [i platformele de promovare a start-up-urilor Silicon

Txtr Fondat \n 2008, nu mai este chiar un start-up, devenind principalul concurent al Amazon pe plan european \n domeniul c`r]ilor \n format digital. Are opera]iuni directe \n 17 ]`ri [i posibilitatea de a livra con]inut \n alte 50. Ofer` solu]ii complete de eReading.

Zalando O alt` “ml`di]`” din incubatorul Rocket Internet, al fra]ilor Samwer, a pornit la drum \n 2008, dar ast`zi este un adev`rat gigant european \n domeniul e-commerce, cu vânz`ri anuale de ordinul a 500 de milioane de euro.

Biz

15


Allee [i Tech Open Air Berlin, \n timp ce Mozilla se va muta curând. “S-a creat un climat pentru ca oamenii s`-[i poat` dezvolta ideile. {i mai bine e c` ideile circul` liber. Berlinul e ca un conglomerat de sate, totul e foarte strâns unit. Aici exist` o concuren]` diferit` fa]` de Silicon Valley”, spune Thomas Leliveld, de la Txtr. Entuziasmat \n leg`tur` cu atmosfera din capitala german` este [i Philipp Kandal, cofondator [i CTO al skobbler, care dezvolt` aplica]ii \n zona h`r]ilor digitale [i a fost recent achizi]ionat` de americanii de la Telenav pentru 19,2 milioane de dolari cash plus 4,6 milioane de dolari \n ac]iuni. “Cel mai mare avantaj e sprijinul pe care-l po]i ob]ine la un nivel \ntâlnit poate doar \n Silicon Valley. Ai acces la profesioni[ti excelen]i, mentori de prima mân`, evenimente [i, mai ales, la finan]are”, arat` Kandal. Interna]ionalizarea oric`rui proiect este foarte simpl` la Berlin, unde po]i angaja oameni de orice na]ionalitate [i astfel po]i accesa pie]e din orice ]ar` f`r` a deschide birouri acolo. “Berlinul e locul perfect de unde s` porne[ti la cucerirea lumii”, spune Philipp Kandal.

MAGNETUL BERLINEZ Spiritul de colaborare \n ecosistemul start-up-urilor din Berlin este completat de o atmosfer` unic` a ora[ului, care atrage oameni creativi din toat` lumea. “Berlinul este un ora[ extraordinar [i incitant, care ofer` numeroase posibilit`]i de petrecere a timpului liber pentru angaja]ii no[tri, dar [i oportunit`]i de networking”, a declarat pentru Biz unul dintre cei doi cofondatori ai SoundCloud, Eric Wahlforss. Al`turi de Alex Ljung, acesta a plecat din Suedia prin SUA [i Europa, dar a decis s` vin` \n capitala Germaniei pentru a lansa SoundCloud. “Am ales Berlinul

16

Biz

THOMAS LELIVELD este CEO al Txtr, o companie ce concureaz` cu Amazon pe zona de e-reading

fiindc` e un loc extrem de creativ, cu o rezerv` excelent` de talente diverse, atât \n domeniul software, cât [i al artelor [i designului”, spune Eric Wahlforss. Ast`zi, pe SoundCloud se \ncarc` \n fiecare minut 12 ore de muzic` original`. Recent, compania a atras o nou` serie de investi]ii private de 60 de milioane de dolari, semn c` visul de a deveni un fel de YouTube \n zona de audio e pe drumul cel bun. Istoria zbuciumat` [i interimatul aproape permanent din ultimii 10-15 ani s-au dovedit a fi avantaje pentru capitala german`. “Berlinul e un start-up \n sine [i, \n plus, a fost mereu un ora[ interna]ional. De asta e mai simplu s` creezi produse interna]ionale aici”, spune Simon Schäfer. Acesta adaug`, \ns`, c` poate cel mai important factor pozitiv este faptul c`, spre deosebire de Paris, care e ora[ul modei, sau Londra, care are The City – zona financiar` –, Berlinul nu are o vertical` care s` se

remarce. Exist` subculturi – mod`, art`, muzic`, via]` de noapte – iar asta stimuleaz` creativitatea. “Ai multe [anse s` te inspiri [i s` inovezi, dar [i s` g`se[ti u[or oameni care gândesc la fel – dai de ei pe strad`”, spune fondatorul The Factory. |n acela[i timp, Berlinul ca hub pentru start-up-uri este \nc` \n faza de \nceput, dar se dezvolt` foarte rapid, atr`gând oameni talenta]i din toat` lumea. {i, cel mai important, vin investitori de pe tot globul, ceea ce \nseamn` c` situa]ia investi]ional` e tot mai favorabil`. “Nu e \nc` la fel de bun` ca \n alte centre de acest tip, dar e clar c` Berlinul devine un hub global important \n zona de start-up-uri”, spune Peter Borchers, de la hub:raum. Nu stric` nici faptul c`, \n Berlin, chiriile sunt \nc` mici comparativ cu alte ora[e germane [i, mai ales, europene, ceea ce \l face un ora[ atr`g`tor. “Aici costurile sunt mai mici [i, cel mai


FOTO: VALI MIREA

COVER STORY

important, e mult mai u[or s` atragem talent interna]ional. Ora[ul e cosmopolit – avem colegi din Marea Britanie, Cehia, care se mut` foarte u[or, fiindc` sunt costuri mici [i totul e mai simplu”, subliniaz` Silviu Apostu. {i Eric Wahlforss, de la SoundCloud, laud` capitala Germaniei pentru costurile sc`zute, dar [i pentru faptul c` ora[ul a influen]at compania sa prin atmosfera care combin` \ntr-un fel unic curentul punk cu cel digital. Peter Borchers consider` c` aceste chirii mici sunt un punct pozitiv [i negativ: faptul c` e foarte u[or s` locuie[ti \n Berlin ajut` start-up-urile s` fie creative [i s` \ncerce lucruri noi, dar pe de alt` parte \n hub-uri ca Londra totul e foarte scump [i asta ajut` start-upurile s` se mi[te mai repede. “Berlinul e un ora[ foarte viu [i nu e \nc` bine definit, ca alte ora[e din Germania sau din Europa. Exist` mult spa]iu liber, atât \n lumea

real`, cât [i \n cea virtual`. E un vin` la Berlin decât s` se duc` la loc foarte atractiv pentru oamenii Londra. Dar cred c` e mult mai creativi, fiindc` v`d c` pot face important ca ecosistemul start-updiferen]a, pot schimba lucrurile”, urilor s` se dezvolte pe plan local”, adaug` fondatorul hub:raum. spune fondatorul The Factory. Cultura berlinez` e foarte Acesta sf`tuie[te start-up-urile s` deschis`, po]i vorbi \n englez` cu r`mân` unde s-au format [i s` mult` lume, spre deosebire de alte aib` succes acolo, fiindc` este ora[e din Germania, iar ora[ul face nevoie de mai multe ora[e care s` totul u[or pentru creativi. aib` astfel de ecosisteme, care s` “Berlinul a realizat fuziunea formeze hub-uri interconectate. perfect` \ntre oamenii creativi [i Pentru start-up-urile estcei dedica]i [tiin]elor exacte. A[a europene, Berlinul pare locul cum spunea Steve Jobs, produsele potrivit. Nu e prea departe extraordinare sunt create la geografic [i ofer` o pia]` mai intersec]ia dintre tehnologie [i art` mare, iar chiriile sunt \nc` mici. [i cred c` acest spirit exist` cu “Berlinul e un prim pas bun. adev`rat la Berlin”, spune Philipp Cred c`, dac` vrei s` faci o Kandal. De remarcat este c` valul companie important`, de start-up-uri nu relevant` pentru e primul care a investitori mari, trebuie cuprins mergi cu ea pe plan l. s`interna]ional, a t i g i d Berlinul, ora[ trebuie s-o i n IT [ \ i ] n care dup` cel gânde[ti de la \nceput e d `ini r t de stu s t de-al doilea a[a. O po]i face mai n u 13% s r`zboi mondial a bine când ai o baz` mare, r`mas, practic, f`r` mai mare decât ]ara de origine”, industrie. A venit este de p`rere Peter Borchers, de primul val, arta, când galeriile la hub:raum. importante din toat` lumea au Philipp Kandal, cofondator [i deschis spa]ii \n Berlin. Au urmat CTO al skobbler, este un bun moda [i muzica – toate domenii cunosc`tor al start-up-urilor creative foarte valoroase. “Chiar române[ti, \ntrucât are birouri dac` nu putem spune c` exist` \n Cluj-Napoca pentru compania leg`turi directe cu start-up-urile, sa. Acesta recomand` oric`rui e un aspect foarte important, start-up s` mearg` la Berlin fiindc` [i din punct de vedere pentru o perioad`, dar nu personal te sim]i inspirat când neap`rat s` se mute acolo. tr`ie[ti aici, mai mult decât \n alte “|n România, exist` ingineri ora[e”, arat` Peter Borchers. extrem de inteligen]i la costuri mai mult decât rezonabile, [i DESTINA}IA BERLIN? asta poate fi un avantaj decisiv pentru un start-up românesc”, Când am adus vorba despre spune Kandal. De altfel, el este start-up-urile române[ti [i coorganizator al evenimentului oportunit`]ile pe care acestea le-ar Start-up Weekend, ce va avea putea g`si la Berlin, interlocutorii loc la Cluj-Napoca \ntre no[tri au avut câteva sfaturi 28 februarie [i 2 martie, care va interesante pentru companiile tech aduce mentori din zona de din România. Simon Schäfer crede start-up atât din România, cât [i c` prezen]a start-up-urilor din Berlin. Philipp Kandal a mai române[ti la Berlin ar fi benefic` investit \ntr-un start-up pentru ca acestea s` \nve]e [i s` românesc, Squirrly, care face devin` parte a ecosistemului optimizare pentru motoarele european care se formeaz`. “E mai de c`utare (SEO). Biz ieftin, mai accesibil [i mai cool s`

0 0 0 . 5 1

Biz

17


URSUL DE PE JOHANNISSTRASSE |ntr-un ora[ f`r` industrie, dar care muste[te de creativitate, digitalul se impune tot mai mult. Berlinul a devenit un magnet pentru start-up-urile europene din domeniul tehnologiei [i internetului. Am mers la fa]a locului, ca s` afl`m de ce capitala german` este cel mai popular hub digital al momentului. DE DRAGO{ L~Z~RESCU

18

Biz

Practic, compania german` este un incubator fondat de discre]ii fra]i Samwer \n Berlin, \n urm` cu [apte ani. Rocket, cum \l “alint`” apropia]ii [i angaja]ii, se bazeaz` pe identificarea modelelor de business noi care func]ioneaz` pe plan local \n diverse ]`ri [i pe replicarea acestor modele la nivel global, \n special \n pie]ele emergente, cum ar fi Europa de Est, Asia, Orientul Mijlociu, Africa [i America Latin`.

Iar dac` identificarea businessurilor cu succes sigur la nivel global vi se pare o provocare prea mare, afla]i c` fra]ii Samwer sunt adev`ra]i guru ai onlineului, reu[ind s` vând` compania Alando c`tre eBay \n 1999 cu 50 milioane de dolari, cinci ani mai târziu f`când un pas similar cu Jamba, vândut` c`tre VeriSign pentru 270 milioane de dolari. |n plus, antreprenorii au fost printre primii investitori care au

BENJAMIN BAUER director global de marketing la foodpanda

FOTO: VALI MIREA

e poate na[te un start-up veritabil din pântecul unui gigant IT? R`spunsul este da, iar ]intele setate \n cazul lor sunt, de multe ori, mult mai ridicate decât \n cazul unor start-up-uri clasice. Dovada vie este Rocket Internet, o companie german` din industria IT al c`rei principal scop este s` lanseze start-up-uri pe band` rulant`, la nivel global. Unul dintre exemplele de succes ale momentului este foodpanda, un concept care simplific` sistemul de comenzi online de mâncare. Compania lansat` \n urm` cu 18 luni func]ioneaz` ca o platform` online cu oferte culinare ale restaurantelor, oferindu-le clien]ilor posibilitatea de a comanda de pe website sau aplica]ia mobil` mâncarea preferat`, ce urmeaz` a fi livrat` de restaurant. Start-up-ul foodpanda s-a extins agresiv la nivel global \n 2013, ajungând [i \n România, iar \n momentul de fa]` deruleaz` afaceri \n 34 de ]`ri. |ns` cum ajungi de la stadiul de companie nou` [i necunoscut` la cel de lider de pia]`, \ntr-un timp atât de scurt? |n realitate, start-up-urile autentice, pornite de tineri entuzia[ti [i cu fonduri limitate, reu[esc rareori s` se ridice la un asemenea nivel. Tocmai de aceea, Rocket Internet a dezvoltat un concept considerat de unii controversat, \ns` care d` de cele mai multe ori rezultate impresionante \n pie]ele \n care se lanseaz`.


COVER STORY avut \ncredere \n succesul Facebook \n 2008 – dat` la care ideile lui Zuckerberg p`reau pentru mul]i doar nonsensuri cibernetice ale unui tân`r tocilar. Pentru foodpanda – ce avea s` devin` platforma online pentru comenzi de mâncare cu cea mai rapid` cre[tere la nivel global – fondatorii “rachetei internaute” au ales s` formeze o echip` de speciali[ti compus` din Ralf Wenzel pe post de CEO la nivel global (Ralf mai lucrase pentru fra]ii Samwer la Jamba) [i Benjamin Bauer, ca director de marketing la nivel global. “Eu [i Ralf ne-am cunoscut \n contextul foodpanda, fiind adu[i \n acela[i loc de c`tre Rocket Internet. Eu aveam experien]` \n marketing, el \n vânz`ri [i management”, spune Bauer, care anterior acestei pozi]ii s-a mai ocupat de dentificarea [i achizi]ia de start-up-uri din Silicon Valley pentru o companie cu opera]iuni de venture capital.

PESTE M~RI {I }~RI Prima pia]` \n care cei doi au testat modelul a fost Singapore, iar la scurt timp dup` ce foodpanda a confirmat acolo, au decis s` se stabileasc` \ntr-un mediu prielnic pentru start-up-uri. “Am decis s` mut`m sediul central al businessului la Berlin \n urm` cu un an. |n acel moment eram doar 10 oameni \n companie, iar \n prezent avem 700 de angaja]i la nivel global”, spune carismaticul Benjamin Bauer, director de marketing al grupului foodpanda. Motivul alegerii ora[ului? Dincolo de faptul c` Germania e ]ara lor natal`, Berlinul ofer` un mediu perfect pentru businessul lor multicultural. “Berlinul ne ofer` un acces facil la oameni talenta]i din toate col]urile lumii. Ei sunt responsabili pentru schimbul de cuno[tin]e dintre ]`ri, pentru a fi siguri c` noile ]`ri pot \nv`]a cât de mult din experien]a celorlal]i”, explic` Wenzel. Ast`zi, foodpanda e prezent` \n 34 de ]`ri [i inten]ioneaz` s` continue extinderea \n viitorul apropiat. Pentru a deschide afacerea \n noile ]`ri, compania a atras investi]ii \n dou` runde, de 20, respectiv 8 milioane de dolari, bani investi]i \n customer service, \n partea tehnic` a produsului [i \n personalul

mult timp \nainte ca Rocket Internet s` investeasc` \n ea [i companii concurente CEO, foodpanda precum Just Eat sau Delivery Hero continu` s` prospere la nivel global. Totu[i, directorul executiv nu pare \ngrijorat de acest aspect. “Cea mai mare competi]ie o reprezint` comenzile offline, care au cam 95% din pia]`. Deci niciunul din juc`torii din online nu ar trebui s` se team` de competi]ia dintre noi, ci de cea din offline. Avem felul nostru de a ob]ine cot` de pia]`, ei o au pe a lor. |n realitate, concur`m cu flyerele din cutia po[tal` a clientului”, explic` Wenzel. |n plus, \n multe cazuri juc`torii din online nu se suprapun pentru moment \ntre ei, \n ]`rile \n care sunt prezen]i. {i totu[i, semne ale unei concuren]e directe apar, \n goana dup` clien]i: “Noi suntem prezen]i \n mult mai multe ]`ri decât ei; vrem s` ne extindem [i s` fim cea mai mare companie global` de food service”, spune directorul de marketing al foodpanda. Atipic pentru ecosistemul start-upurilor, foodpanda se remarc` prin viteza cu care s-a dezvoltat la nivel global, acest lucru datorându-se ajutorului primit de la Rocket Internet. Majoritatea entuziasmantelor start-up-uri din Berlin capteaz` interesul investitorilor, dar au dificult`]i \n a face urm`torul pas c`tre extindere; \n schimb, izul de multina]ional` venit dinspre Rocket Internet – la pachet cu investi]iile substan]iale – a ajutat foodpanda s` se remarce \n peisajul berlinez. Cine spune c` ideile vechi nu pot na[te rezultate spectaculoase? Biz

RALF WENZEL

din ]`rile din Europa, Orientul Mijlociu, Africa [i America Latin` aflate \n portofoliu. Recent, foodpanda a primit o infuzie de 20 de milioane de dolari din partea unui grup de investitori str`ini, cu scopul de a-[i extinde re]eaua la 40 de ]`ri \n aceast` prim`var`. Dac` procesul de ansamblu e gândit foarte bine de [efii din Berlin, cu experien]` \n mediul afacerilor, doza de entuziasm \n acest business vine din partea managerilor locali, din fiecare ]ar` \n care foodpanda e prezent`. “Managerii locali au backgrounduri diferite, vin din zona de tehnologie, online, consultan]`, mediul universitar. Dar vrem oameni cu apetit pentru antreprenoriat [i construirea unei afaceri de succes, precum [i \n]elegerea pie]ei locale din punct de vedere cultural”, explic` CEO-ul companiei. Ideea unei platforme online pentru comenzi online nu e nou`. A existat cu

Biz

19


POVESTEA CELOR 100 DE AFACERI Benjamin Rohe a reu[it s` acumuleze \n 15 ani mai mult` experien]` \n business decât un \ntreg departament de multina]ional`. Nu are \nc` 100 de pove[ti de afaceri, dar \[i urmeaz` cu pa[i gr`bi]i visul de a ajuta 100 de start-up-uri s` avanseze \n liga celor mari. DE DRAGO{ L~Z~RESCU ersonajul pove[tii nu de]ine 100 de companii, nici nu a lucrat pentru 100 de angajatori. La pu]in peste 30 de ani, nici n-ar fi avut când s` ating` aceast` cot`. |ns` visul lui Benjamin Rohe este acela de a ajuta 100 de companii tehnologice s` se lanseze din zona start-up-urilor \n cea a juc`torilor de succes din online. Iar spre deosebire de majoritatea speciali[tilor din online, neam]ul \[i urmeaz` visul \mbr`]i[ând e[ecul ca pe un lucru natural. Rohe este un personaj atipic, poate cel mai \ndr`zne] [i nonconformist antreprenor pe care l-am \ntâlnit pe parcursul [ederii noastre la Berlin, de[i prima impresie pe care ne-a l`sat-o a fost aceea a unui personaj sobru [i conformist. Benjamin Rohe nu a fost niciodat` foarte pasionat de [coal`. |n loc s` \[i urmeze traseul universitar pe care orice p`rinte \l dore[te pentru copilul s`u, Rohe s-a \ndr`gostit de online de la vârsta de 15 ani, iar la 17 ani avea propria companie. A f`cut un parteneriat cu un amic pentru a pune bazele Web AG, primul serviciu german de unified messaging - transmiterea gratuit` a e-mailurilor, faxurilor [i SMS-urilor. Totul se \ntâmpla \n 1998 la subsolul casei partenerului s`u de afaceri, iar la scurt timp companiile de advertising f`ceau coad` la u[a lor, oferindu-le contracte tentante. “Atunci am f`cut primii

20

Biz

bani serio[i. Demarasem tratativele pentru a ne lista la burs` [i singurele mele griji erau culoarea Ferrari-ului pe care urma s`-l cump`r [i cum \mi voi petrece timpul pe insula privat` la care visam.” |ns` a urmat o brusc` trezire la realitate, când, la \nceputul lui 2000, bubble-ul tehnologic s-a spart, veniturile companiei au sc`zut cu 90%, iar listarea s-a anulat. “La doar 21 de ani devenisem falit [i m` gândeam c` voi fi obligat s` m` \ntorc la [coal`”, ofteaz` el. A decis \n schimb s`-[i mai \ncerce norocul \nc` o dat` \n online [i a \nceput s` creeze platforme web pentru Dicota, Olymp [i Moeve prin care ace[tia puteau vinde propriile produse direct c`tre clien]ii finali, s`rind din schem` clasicii retaileri. Cum pia]a de online sales era mic` – \n Germania nu existau mul]i oameni dispu[i s` pl`teasc` cu cardul online, \n 2001 – a p`r`sit afacerea [i s-a al`turat Buongiorno, o companie italian` cu fonduri de 90 milioane de dolari care oferea servicii de mobility. Odat` cu angajarea, Rohe s-a mutat \n Berlin, ora[ care l-a surprins. “Locuiam \ntr-un penthouse de lâng` cl`direa guvernului [i chiria era aici mai mic` decât \ntr-un apartament normal din ora[ul meu natal de 100.000 de locuitori. Mi-am spus c` ceva nu e \n regul`, dar \mi pl`cea la nebunie”, se amuz` el. Aici a fost fascinat de diversitatea cultural` a ora[ului [i de deschiderea tinerilor c`tre afacerile online, motiv

pentru care a decis s` r`mân` \n capital` pe termen lung. Rohe s-a ocupat de opera]iunile companiei timp de [ase ani, iar Buongiorno ajunsese de la 100 de angaja]i la 1.200. |n paralel, derulase afaceri \n energia solar` al`turi de tat`l s`u, astfel c` a reu[it s` se debaraseze definitiv de titulatura de “tân`r falit”, c`p`tat` \n urma e[ecului Web AG, motiv pentru care a decis s` investeasc` \n start-up-uri. A p`r`sit Buongiorno [i s-a al`turat pentru o scurt` perioad` companiei CNM, specializat` \n investi]iile \n start-upuri, iar \n paralel a devenit advisor pentru Deutsche Telekom \n demersul acestora de a crea un incubator-accelerator pentru afacerile din IT. Rohe s-a ocupat timp de doi ani de pozi]ionarea re]elei Deutsche Telekom \n pia]a start-up-urilor, dup` care a renun]at la colaborarea cu ace[tia [i s-a retras din grupul CNM \n 2011, pentru a se dedica exclusiv unei cariere individuale de business angel, sub umbrela MAS (Make A Startup) Angel Fund. “Scopul meu \n via]` a devenit \n acel moment s` ajut 100 de oameni s` porneasc` de la zero companii de succes”, spune el, la fel de relaxat ca [i cum ar vorbi despre un meci de fotbal. |n momentul de fa]` tân`rul Rohe a ajuns la cota 15 din 100 [i este ac]ionar minoritar \n zece start-up-uri. Investe[te \ntre 50.000 [i 150.000 de euro \n companii din IT [i publicitate [i achizi]ioneaz` pachete de maximum 28%, planificând


COVER STORY

BENJAMIN ROHE

FOTO: BIZ

exitul la aproximativ trei ani de la investi]ia ini]ial`. |ns` dincolo de toate aceste coordonate, Rohe are un criteriu de selec]ie a businessurilor destul de inedit: “De la bun \nceput, când aleg oamenii pe care \ncerc s`-i finan]ez, m` \ntreb dac` ei sunt genul de oameni cu care a[ ie[i la o bere. Probabil c` prin acest criteriu exclud mul]i antreprenori grozavi, dar p`rerea mea e c` via]a e prea scurt` pentru a-]i petrece timpul cu nesim]i]i”, explic` el, cu un zâmbet \n col]ul gurii. Printre atuurile pe care le aduce Benjamin Rohe \n companiile pe care le ajut` se num`r` [i cultura e[ecului. Rohe nu se teme s` vorbeasc` despre propriile e[ecuri, dimpotriv`, atunci când este \ntrebat de ele \[i schimb` pozi]ia \n scaun, parc` preg`tit s` se a[eze mai confortabil pentru o \n[iruire lung`. “M` bucur de toate e[ecurile mele, culminând cu acel Ferrari pe care nu mi l-am mai cump`rat. Dac` nu ai e[ecuri, \nseamn` c` niciodat` nu te-ai str`duit suficient de mult”, spune el. |n paralel cu activitatea de business angel, Rohe s-a apropiat de mediul universitar. A ]inut cursuri despre antreprenoriat online, dar [i despre e[ec, la Zeppelin University, Maastricht, Stockholm School of Entrepreneurship, CDTM Munich, ESMT Berlin [i TU Berlin [i \[i dore[te s` schimbe ceva \n sistemul universitar din Berlin, pentru a-l face mai deschis c`tre \ncurajarea [i chiar finan]area start-up-urilor, dup` modelul universit`]ilor din Statele Unite.

Owner al MAS Angel Fund

Benjamin Rohe compar` antreprenoriatul cu cocaina, \l vede ca pe un drog la care nu po]i renun]a. Este convins c` la un moment dat va reveni la prima lui

dragoste [i va dezvolta propria companie, \ns` pentru moment \[i urmeaz` visul: vrea s` ating` borna 100 \n calitate de business angel. Biz

COSMOTE România [i Germanos de]in noi certific`ri ISO COSMOTE România de]ine din decembrie 2013 certificatul pentru Sistemul de Management pentru Securitatea Informa]iei, ISO 27001, din partea TUV Nord (TUV Hellas). Service-ul Germanos a ob]inut, tot de la finalul anului trecut, certificarea pentru Sistemul de Management al Calit`]ii în conformitate cu standardul ISO 9001. Certificatul pentru Sistemul de Management pentru Securitatea Informa]iei, ISO 27001, dobândit de COSMOTE România, demonstreaz` publicurilor implicate c` respectul [i integritatea sunt elementele care îi guverneaz` conduita.

Biz

21


UN LONDONEZ LA BERLIN Cum se vede scena antreprenorial` a Berlinului prin lupa unui londonez? Efervescent`, artistic`, bazat` pe factorul multicultural. David Knight \[i petrece de [apte ani via]a \nconjurat de tinerii berlinezi care fac lucrurile s` se \ntâmple \n lumea cibernetic`, [i nu are de gând s` plece de aici prea curând. DE DRAGO{ L~Z~RESCU u \ntâlne[ti \n orice zi un londonez la Berlin. Cu atât mai pu]in unul care s-a stabilit \n capitala Germaniei de [apte ani, lucreaz` aici [i nu se gr`be[te s` revin` \n ]ara natal`. Este cazul lui David Knight, un jurnalist britanic care a ajuns \n Berlin pentru a lucra la varianta \n limba englez` a bild.de. |n paralel, englezul scria la un ziar virtual publicat \n cadrul jocului / simulator Second Life. |n primii s`i ani \n Berlin, Knight cocheta cu jurnalismul ca angajat [i freelancer la diverse publica]ii cunoscute nem]e[ti, pân` \n 2010, când doi prieteni, Schuyler Deerman [i Travis Todd, i-au propus s` \nceap` \mpreun` un proiect interesant, bazat pe \nchegarea unei comunit`]i a start-up-urilor berlineze. Cei doi erau antreprenori cunoscu]i \n lumea afacerilor din industria tech german`, având leg`turi cu Silicon Valley. |n prim` instan]`, proiectul a \nceput cu o serie de \ntâlniri la micul dejun \ntre tinerii antreprenori germani [i cu un blog de tehnologie denumit Silicon Allee, gestionat de Knight, care acoperea pe website discu]iile din cadrul \ntâlnirilor. La scurt timp, englezul s-a ata[at de proiect [i a decis s` i se dedice full-time. Insist` c` ceea ce

22

Biz

fac ei \n prezent nu este doar un blog sau un site de [tiri, ci o comunitate, un ecosistem al tinerilor cu afaceri la \nceput de drum, iar atmosfera din sânul grupului este de-a dreptul fascinant`.

INVESTI}II LA O CAFEA De altfel, acesta pare s` fie principalul lucru care-l ]ine \n continuare ancorat atât de bine \n via]a de “berliner”: \ntâlnirile constante, cu o frecven]` lunar`, atrag \ns` oameni din toate domeniile adiacente start-up-urilor, ceea ce ofer` nu doar credibilitate, ci [i utilitate acestora. “Avem 80-100 de oameni la \ntâlnirile noastre lunare de mic dejun. Avem aceast` comunitate format` din oameni focusa]i pe Berlin, din zona de tehnologie, investitori, PR, mass-media, antreprenori”, spune Knight. |ntâlnirile au loc la cafeneaua Sankt Oberholz din zona Rosenthalplatz. Localul are dou` etaje, iar \n ziua \ntâlnirii internau]ii invadeaz` localul cu laptopuri [i tablete, dar [i cafea. “Când suntem acolo, localul r`mâne deschis [i publicului. Noi ocup`m un col], dar totul este foarte casual”, continu` el. Când vremea nu e prielnic`, z`re[ti mai pu]ine laptopuri \n col]ul comunit`]ii Silicon Allee, dar niciodat` mai pu]in

de 80. Dincolo de cafea [i glume, \n cadrul grupului po]i avea [ansa de a-]i face cunoscut` povestea presei sau chiar s` g`se[ti investitorul potrivit. Coeren]a [i omogenitatea acestui grup \i ofer` [i relevan]a [i prestigiul de care se bucur`, devenind cel mai popular eveniment berlinez de networking dedicat start-up-urilor. De ce vin totu[i ace[ti tineri “tocilari” \n acela[i loc, lun` de lun`, [i mai ales cine sunt ei? |n acest caz, mediul pe care \l creeaz` Berlinul este responsabil pentru afluen]a de tineri antreprenori: “Berlinul are o cultur` diferit` ca ora[, are o cultur` underground fiindc` sunt chiriile ieftine, exist` un vibe artistic, care atrage oameni talenta]i de pretutindeni, mai ales din Europa de Est. Sunt o gr`mad` de polonezi, cehi, români aici”, spune Knight. Dac` Londra e de departe ora[ul dominant al Marii Britanii, similar Parisului \n Fran]a, Germania e o ]ar` atipic`. Banii sunt \n Frankfurt, mass-media \n Hamburg, asigur`rile \n Stuttgart, \n timp ce Münchenul era ora[ul hi-tech. Ast`zi, Berlinul reu[e[te s` devin` capitala neoficial` a tehnologiei \n Germania, atr`gând [i interesul presei. Un fenomen similar avea loc \n urm` cu 15 ani, \ns` criza dotcom


din 2000-2001 a diminuat mult interesul investitorilor fa]` de companiile tehnologice din Berlin, motiv pentru care capitala Germaniei a fost privit` mult` vreme ca un ora[ ce nu [i-a atins niciodat` poten]ialul maxim din punctul de vedere al afacerilor. Ast`zi, chiriile mici, deschiderea localnicilor fa]` de str`ini [i pozi]ia geografic` le ofer` tinerilor condi]iile perfecte pentru a dezvolta de la zero businessuri profitabile, iar investitorii din Silicon Valley sunt mai mult dec창t bucuro[i s` arunnce privirea dincolo de ocean, p창n` \n Silicon Allee, pentru a identifica afaceri care merit` banii lor. Pentru jurnalistul Knight, acest mix electric este perfect. Reu[e[te s` \[i practice meseria \n r창ndul unor antreprenori pe gustul lui, iar subiectele fascinante par s` curg` de la sine. Odat` cu preluarea func]iei de redactor-[ef [i coordonator al Silicon Allee, el \nsu[i poate fi considerat un antreprenor. Site-ul este afacerea pe care o gestioneaz` [i, \n ciuda dificult`]ilor pe care le au majoritatea companiilor din media, nic`ieri britanicul nu va g`si un loc mai bun pentru a[i dezvolta businessul bazat pe comunitate dec창t \n Berlin. Biz

DAVID KNIGHT Redactor-[ef la Silicon Allee

FOTO: BIZ

COVER STORY


PROIECTUL EUROPA V~ZUT DE LA BERLIN Germania, ca membru fondator, este dedicat` total proiectului Uniunii Europene. Gunther Krichbaum, pre[edintele Comisiei pentru Afaceri Europene a Bundestag, ne-a vorbit despre proiectul Europa [i Romånia. DE ALEXANDRU ARDELEAN Comisia pentru Afaceri Europene

C

are un statut special. Are 34 de membri ai Bundestag [i 14 membri germani ai Parlamentului European, care nu voteaz`. Statutul acestora este reglementat \n legea fundamental` a Germaniei, iar comisia are drepturi speciale, fiind singura din parlamentul german care poate lua decizii \n numele legislativului, subiect al unor condi]ii speciale definite de Regulile de Procedur`, [i astfel poate oferi opinii pe teme europene Guvernului Federal [i institu]iilor Uniunii Europene. Ce ne pute]i spune despre planurile noului guvern german? Germania este \ntr-o pozi]ie stabil` \n ceea ce prive[te dezvoltarea economic` [i probabil principala noastr` \ndatorire este s` conserv`m aceast` pozi]ie. Cum Germania export` foarte mult \n ]`rile UE, este de datoria noastr` s` stabiliz`m UE [i moneda euro. Principala sarcin` a noului guvern este continuarea recuper`rii \n Europa, pe de o parte, [i pe de alt` parte rezolvarea provoc`rilor interne. Pre]urile la energie sunt foarte mari \n Germania, iar IMM-urile dar [i companiile mari care folosesc foarte mult` energie sunt preocupate de

24

Biz

aceast` problem`. Ne afl`m \n competi]ie cu alte ]`ri din UE, dar [i cu alte state, ca urmare a globaliz`rii. Uita]i-v` la SUA, acolo sunt pre]uri mici la energie, datorit` gazelor de [ist. Ei au \ncercat s` reindustrializeze ]ara. Trebuie s` fim con[tien]i c` suntem \ntr-o competi]ie cu alte ]`ri, astfel c` provocarea major` pentru noi este s` continu`m povestea de succes din ultimii ani. Cum vede]i starea Uniunii Europene \n acest moment? |n opinia mea, tr`im \ntr-o perioad` foarte sensibil`. Avem o Uniune European` cu 28 de state [i este o mare provocare s` le ]inem \mpreun` \ntr-un tot omogen. UE este o poveste de succes. Dup` cel de-al doilea r`zboi mondial, a adus \n Europa pace, bog`]ie social`, securitate [i libertate. Dar multe dintre aceste valori sunt sub presiune acum. Este provocarea noastr` [i are consecin]e profunde legat de modul \n care oamenii accept` UE. Dar nu exist` alternativ` la integrarea european`, trebuie s` r`mânem \mpreun`. Uita]i-v` la dezvolt`rile demografice din Europa – la sfår[itul acestui secol, vom reprezenta doar 4% din popula]ia

total` a globului. Dup` cel de-al doilea r`zboi mondial, reprezentam 25%. Dac` vrem s` p`str`m aceste valori, libertate, pace, democra]ie, trebuie s` st`m \mpreun`, pentru c` \n viitor 96% din popula]ie va tr`i \n afara UE. Trebuie s` fim con[tien]i de faptul c` trebuie s` r`mânem \n joc. Când m` uit la preg`tirea pentru alegerile europarlamentare, observ cu mare preocupare c` partidele radicale [i cele de extrem` dreapta sunt \n cre[tere \n anumite ]`ri europene. Sunt preocupat de faptul c` \n urm`torul parlament european aceste partide vor avea reprezentare la un nivel mult mai ridicat. Este foarte deranjant pentru c` Parlamentul European are un rol tot mai important \n politica european` [i trebuie s` func]ioneze corespunz`tor. Care sunt provoc`rile \n Uniunea European`? {tiu c` \n acest moment oamenii sunt \ngrijora]i, dup` criza financiar` [i economic. Cet`]enii [i-au pierdut \ncrederea \n Europa [i pie]ele de asemenea [i-au pierdut aceast` \ncredere \n Europa. De aceea, trebuie s` restaur`m stabilitatea politic` [i economic` \n Europa. Evident, atunci cånd ai ]`ri precum Spania, Grecia, cu o rat` a [omajului \n råndul tinerilor de peste 50-60%, acestea sunt dinamit` pentru \ntreaga societate. Una dintre priorit`]ile pentru viitoarea Comisie European` este reducerea ratei [omajului \n råndul tinerilor, care sunt instrui]i s` intre \n cåmpul muncii.


FOTO: VALI MIREA

POLITIC~

Biz

25


POLITIC~ Aceasta este principala provocare a UE \n urm`toarea perioad` electoral`. Cum vede]i alegerile europarlamentare? Suntem \nainte de campania electoral` pentru alegerile europarlamentare din 22-25 mai. Pån` cånd noul Parlament European va lucra din nou vor trece cåteva luni. Dup` care noul Parlament European va alege o nou` Comisie. Pån` cånd noua Comisie va \ncepe s` lucreze eficient, vor mai trece cåteva s`pt`måni. Avem a[adar destul` \ntårziere aici. Dar avem destule probleme presante: trebuie s` restabilim \ncrederea care a fost pierdut`

dezvolt`m solu]ii \mpreun`. Fiecare trebuie s` \[i asume partea sa. Avem nevoie de reforme structurale \n toate statele membre pentru a restaura competitivitatea. Cum vede]i noii membri ai UE, precum Romånia, Bulgaria [i Croa]ia? Europa a devenit mai bogat` cu accesul celor trei state, care merit` s` fie parte a Uniunii Europene pentru c` sunt ]`ri europene. Este desigur un avantaj s` ai o pia]` unic`, dar este de asemenea chestiunea demografic`. Avem o Uniune European` mai mare, mai tån`r` [i mai dinamic` de 500 de milioane de oameni [i astfel cont`m \ntr-un lum` care

Avem nevoie ca Romånia, o ]ar` foarte important` [i cu o pozi]ie strategic` \n regiunea M`rii Negre, s` fie con[tient` de influen]a sa. Avem strategii macro \n UE precum strategia Dun`rii [i strategia M`rii Negre [i avem nevoie de Romånia ca partener apropiat pentru a implementa aceste strategii regionale. Romånia trebuie, de asemenea, s` aib` un rol mai activ \n Balcani. [i care a fost poate principalul motiv pentru criza financiar`. Trebuie s` stabiliz`m sistemul nostru bancar. De aceea, trebuie s` finaliz`m Uniunea Bancar1 mai devreme decåt mai tårziu. Am men]ionat deja [omajul \n råndul tinerilor. Oamenii vor s` [tie c` slujbele lor sunt sigure [i c` banii sunt \n siguran]`. Trebuie s` adopt`m ace[ti pa[i necesari pentru a da reasigur`ri pentru acest lucruri. Din acest punct de vedere, Germania este unul dintre cei mai ferven]i protectori ai UE. Nu am c`utat acest rol. Alte ]`ri precum Polonia, Austria sau Romånia ne-au rugat s` ne asum`m acest rol de lider. Germania nu poate face nimic de una singur`, avem nevoie de partenerii no[tri, noi trebuie s` 26

Biz

are 7 miliarde de oameni. Cred c` noile state membre, \n special Romånia, trebuie s` fie mult mai \ncrez`toare. Avem nevoie ca Romånia, o ]ar` foarte important` [i cu o pozi]ie strategic` \n regiunea M`rii Negre, s` fie con[tient` de influen]a sa. Avem strategii macro \n UE precum strategia Dun`rii [i strategia M`rii Negre [i avem nevoie de Romånia ca partener apropiat pentru a implementa aceste strategii regionale. Romånia trebuie, de asemenea, s` aib` un rol mai activ \n Balcani. Cum vede]i Romånia? |n Romånia mai sunt de f`cut o mul]ime de lucruri. Este p`cat c` la [apte ani dup` accesiunea \n UE, avem nevoie \nc` de MCV. Romånia [i Bulgaria sunt \nc` sub

supravegherea UE pentru a garanta statul de drept [i reformele \n justi]ie. Lupta \mpotriva corup]iei este foarte sus pe agenda cu Romånia. Au fost \nregistrate progrese, vreau s` neg acest lucru. Dar uita]i-v` la investitorii germani care vor s` investeasc` \n Romånia. Ei sunt interesa]i \n primul rånd de securitatea legal`. {tim c` \n infrastructur` lucrurile trebuie s` se dezvolte mai bine, dar cadrul legal este mult mai important pentru investitori. România trebuie s` fie mult mai con[tient` de acest fapt, pentru c` are \ntr-adev`r nevoie de investitorii interna]ionali. Care sunt planurile ca pre[edinte al Comisiei pentru Afaceri Europene a Bundestag? Ceea ce m` preocup` este c` oamenii \[i pierd tot mai mult \ncrederea \n faptul c` UE poate lucra ca s` rezolve problemele. Este impresia mea c` oamenii se identific` cu Europa, dar nu se identific` cu institu]iile europene. |n mintea lor, aceste institu]ii creeaz` mult` birocra]ie, sunt ineficiente [i se ocup` de problemele gre[ite. Dac` nu lucr`m la \ncrederea \n aceste institu]ii, \ntr-o bun` zi am putea pierde \ncrederea \n UE. |n acela[i timp \nseamn` c` trebuie s` reform` aceste institu]ii [i trebuie s` reform`m politici europene. Avem nevoie de o divizare a muncii \ntre UE [i statele membre. Trebuie s` revenim la principiile de subsidiaritate. Nu toate problemele din UE sunt probleme care trebuie s` fie rezolvate din UE! Pentru a aplica acest principiu, avem nevoie de parlamente na]ionale puternice. Dar parlamentele na]ionale [i membri lor din Parlament au de asemenea o alt` sarcin`: trebuie s` fim intermediari \ntre aleg`tori [i politicile europene. Trebuie s` explic`m Europa [i institu]iile europene aleg`torilor no[tri. Dar aceasta nu este numai sarcina mea, dar o sarcin` pentru noi to]i c`rora ne pas` de Europa. Biz


INTENSITATEA UNEI RELA}II Colaborarea dintre România [i Germania sub umbrela european` de]ine poten]ialul unor comori ascunse, care au fost revelate de ambasadorul Republicii Federale Germania la Bucure[ti, Werner Hans Lauk. DE ALEXANDRU ARDELEAN Cum a]i caracteriza rela]ia dintre Romånia [i Germania? Este deosebit`, datorit` istoriei [i tradi]iei, schimburilor culturale [i economice foarte intense [i, nu \n ultimul rånd, datorit` minorit`]ii germane din Romånia. |n plus fa]` de rela]iile bilaterale, iese \n eviden]` din ce \n ce mai mult parteneriatul nostru ca ]`ri membre ale Uniunii Europene. |n aceast` ordine de idei, am impresia c` deseori ne concentr`m prea mult pe acele diferen]e existente \ntre ]`rile noastre, [i nu cred c` este cazul s` ne orient`m [i s` ne focus`m foarte puternic pe aceste elemente. Mai degrab` va trebui s` avem în vedere ceea ce ne leag`, elementele comune pe care putem crea [i cl`di un parteneriat puternic \n Europa. Punem foarte mult accentul pe rela]iile economice, de pild` pe industria auto [i de componente, reprezentat` puternic de ambele ]`ri [i care a creat de-a lungul anilor un num`r foarte mare de locuri de munc`. |n contextul aflat \n profund` schimbare la nivel interna]ional, trebuie s` asigur`m viitorul sectorului agricol \n ambele ]`ri [i s` urm`rim cu interes comun evolu]ia [i dezvoltarea energiei regenerabile [i a unei politici energetice europene transfontaliere. Cåt de puternic` este cooperarea economic` bilateral`? Germania este partenerul comercial num`rul 1 pentru Romånia, atåt la importuri, cåt [i la exporturi, iar 28

Biz

balan]a noastr` comercial` este echilibrat`. Iat` deci un semn pozitiv referitor la rela]iile economice, care demonstreaz` cåt de puternic` este economia romåneasc`, cåt de multe produse [i servicii de calitate poate livra. Pe de alt` parte, economia german` se num`r` printre investitorii cei mai importan]i din Romånia, unde a creat sute de mii de locuri de munc`. Ne afl`m deja la un nivel foarte \nalt. |n principiu, Romånia r`måne pentru companiile germane o loca]ie de investi]ii interesant` [i important`. Dac` Romånia va continua s` extind` propria infrastructur` logistic` [i de transport, dac` guvernul Romåniei va continua implementarea planurilor sale privind privatizarea unor companii mari de stat [i activitatea sa \n ceea ce prive[te îmbun`t`]irea condi]iilor cadru pentru investi]ii, sunt sigur c` putem spera la rela]ii economice [i mai bune. A[ dori s` \ncurajez companiile romåne[ti s` fac` pasul pentru a investi pe pia]a german`, fiindc` sunt multe care \ndeplinesc condi]iile de a avea succes \n Germania. Toat` lumea este cu ochii pe Germania [i perspectivele ei economice. Cum vede]i ]ara dumneavoastr` \n acest an? Din fericire, constat`m \n multe ]`ri membre ale UE c` prognozele economice pentru 2014 sunt pozitive. Conform institutelor de cercetare,

\n Germania se preconizeaz` pentru 2014 o cre[tere economic` cuprins` \ntre 1,5 [i 2%. {i guvernul federal preconizeaz` actualmente o cre[tere de 1,7%. Referitor la investi]ii dar [i la pia]a muncii \n Germania, ne a[tept`m la o continuare a acestei tendin]e pozitive. Sigur c` suntem \ncrez`tori c` Germania, al`turi de alte state din Europa, va reu[i \n continuare s` ias` din criz`. |ns`, \n ciuda tuturor acestor evolu]ii [i tendin]e \ncurajatoare, nu este cazul s` uit`m c` este necesar s` continu`m munca legat` de reforme pentru a evita un recul [i pentru a evita o re\ntoarcere la situa]ia de criz`. Exist` un proverb german care spune c` succesul se afl` deseori ascuns \n e[ec. Va trebui s` evit`m tocmai aceste e[ecuri. Care sunt proiectele principale pe care vre]i s` le promova]i \n mandatul dumneavoastr` de ambasador? Rela]iile dintre Romånia [i Germania sunt pozi]ionate pe doi piloni importan]i pe care eu doresc s` \i reprezint cåt se poate de bine \n cadrul activit`]ii mele. Este vorba, pe de o parte, de prezen]a puternic` a unor companii germane \n Romånia, de acele rela]ii economice reciproce \ntre cele dou` ]`ri [i, pe de alt` parte, de aprofundarea, de \nr`d`cinarea limbii germane [i a culturii germane \n Romånia. M` bucur foarte mult c` rela]iile economice germano-romåne sunt deja foarte bine dezvoltate, c` avem \n Romånia peste 20.000 de companii germane cu capital german, c` avem o camer` de comer] romånogerman` extrem de activ`, cu aproximativ 500 de membri care au creat \ntre timp circa 300.000 de locuri de munc` \n Romånia [i c` avem [i companii germane, antreprenori germani \n Romånia care se angajeaz` pentru viitorul acestei ]`ri. Al doilea obiectiv pe care \l urm`resc este în sprijinul înv`]`mântului în limba german` din România [i al aprofund`rii rela]iilor culturale romåno-germane. Sunt un ambasador care pledeaz` pentru un schimb de experien]` fizic, prin intermediul unor burse. Avem schimb de experien]` prin intermediul a 73 de


DIPLOMA}IE

linii de studiu cu predare \n limba german` [i care sunt extrem de interesante pentru studen]ii din Germania, al c`ror num`r \n România este \n continu` cre[tere.

Foto: VALI MIREA

WERNER HANS LAUK, Ambasadorul Republicii Federale Germania la Bucure[ti

Care sunt principalele zone pe care Romånia ar trebui s` le \mbun`t`]easc`? Romånia ofer` investitorilor o serie \ntreag` de avantaje importante, este o pia]` relativ mare, se bucur` de o lung` tradi]ie \n ceea ce prive[te construc]ia de ma[ini [i \n general \n domeniul ingineresc, iar lucrul acesta a atras o serie \ntreag` de companii germane care produc \n Romånia. De pild`, aproape nicio ma[in` care ruleaz` pe str`zile din Europa nu a fost fabricat` f`r` implicarea unor piese auto fabricate \n Romånia. |n acela[i timp, dispune de rezerve energetice proprii, de o mare suprafa]` agricol` [i de o serie \ntreag` de regiuni cu un poten]ial mare turistic. Nu \n ultimul rånd, Romånia de]ine o popula]ie \n mare parte bine preg`tit`, cu \nclina]ie pentru limbi str`ine. Dar pentru Romånia este \n continuare important s` se lucreze la condi]iile-cadru f`r` de care nu \i va fi posibil niciunui investitor pe termen lung s` ob]in` succes economic. M` refer la sistemul judiciar, la strategia guvernamental` \n ceea ce prive[te politica economic` pe termen lung, la o politic` predictibil` care se refer` atåt la subven]ii, cåt [i la \ntreaga fiscalitate. Am constatat c` guvernul a \n]eles cåt de important` este \mbun`t`]irea logisticii, a transportului \n general, fiindc` doar astfel companii amplasate \n vestul Romåniei vor putea s`-[i aduc` m`rfurile produse \n centru [i est. Crearea unor condi]ii investi]ionale atr`g`toare necesit` \ns` mai mult` transparen]` [i mai pu]in` birocra]ie. Dac` Romånia va continua s` lucreze \n mod consecvent la aceste puncte, sunt ferm convins c` rela]iile economice romåno-germane se vor intensifica [i \n continuare. Biz Biz

29


IMPORTAN}A LUCRULUI BINE F~CUT A[a s-ar caracteriza rela]ia Romåniei cu Germania. Exist` mult` munc` \n spate pentru a convinge partenerii germani c` suntem pe calea cea bun`, mai ales c` nem]ii prefer` stabilitatea, predictibilitatea [i disciplina. Ambasadorul Romåniei la Berlin, Laz`r Com`nescu, ne-a vorbit despre provoc`rile acestei rela]ii. DE ALEXANDRU ARDELEAN Cum caracteriza]i rela]ia Romåniei cu Germania? Rela]iile cu Germania sunt \n momentul de fa]` cele mai complexe [i consistente pe care Romånia le are cu un alt stat membru al UE [i chiar de dincolo de Uniunea European`. Am \n vedere \n mod deosebit substan]a [i con]inutul rela]iilor economice. Germania este de departe principalul partener comercial al Romåniei, dup` datele statistice pe care le avem. Evalu`rile pentru anul trecut nu sunt \ncheiate, dar probabil c` la final vor fi \nregistrate peste 19 miliarde de euro schimburi reciproce, ceea ce \nseamn` peste 18% din comer]ul exterior al Romåniei. Ca termen de compara]ie, dac` ne uit`m la partenerul comercial al Romåniei de pe locul doi, acesta este undeva cam la jum`tate. Aceast` cifr` reprezint` o cifr` record \n schimburile romåno-germane; am asistat \n ultimul timp, \n ciuda crizei economice, la o evolu]ie \n crescendo a comer]ului bilateral. Cum vede]i schimburile economice bilaterale? Schimburile sunt destul de echilibrate, de[i exist` \n continuare un deficit \n defavoarea Romåniei, undeva sub un miliard de euro. Faptul c` schimburile economice sunt echilibrate poate fi v`zut [i ca un indicator al faptului c` produsele romåne[ti sunt competitive pe pia]a german`. {i nu este vorba de produse cu un grad de prelucrare redus, ci inclusiv din domenii \n care Germania exceleaz`, cum este industria auto. Un alt lucru foarte 30

Biz

important este faptul c` firmele germane se afl` printre primele \n privin]a investi]iilor directe \n Romånia. {i mai important, comparativ cu alte investi]ii \n Romånia, este c` cele germane sunt concentrate \n mod deosebit spre economia real`, \n industria auto, \n alte sectoare productive cu efecte benefice pentru dezvoltarea general` a economiei, a brandurilor respective, dar [i \n privin]a cre`rii de locuri de munc`. Sunt, dup` unele estim`ri, undeva la 300.000 de locuri de munc` create \n Romånia de firme germane. Cum decurge cooperarea la nivel politic [i institu]ional? |n ultimii patru-cinci ani, dialogul romåno-german, de la nivel \nalt pån` la cel de lucru, s-a intensificat de o manier` substan]ial`. Un capitol foarte important \n acest dialog este cel legat de colaborarea [i cooperarea \n contextul Uniunii Europene. M` refer, de exemplu, la politica energetic`, la guvernan]a economic`, la configurarea e[afodajului institu]ional al UE \n domeniul economico-financiar astfel \ncåt s` fie un proces incluziv. Adic` nu doar ]`rile membre ale zonei euro s` fie participante la elaborarea unor astfel de decizii, dar [i ]`rile care, precum Romånia, vor deveni membre ale zonei euro, s` fie incluse din start \n acest proces. |n aceast` privin]`, Germania este printre “vechile” state membre un real sus]in`tor al acestei abord`ri romåne[ti [i noi apreciem \n mod deosebit acest lucru. Cånd vorbim de cooperarea

[i dialogul romåno-german, avem \n vedere [i aspecte care ]in de ac]iunea extern` a Uniunii Europene, cum ar fi politica de vecin`tate, cea estic`, de pild`. Un alt areal important de cooperare cu Germania prive[te zona M`rii Negre, dar [i strategia european` pentru regiunea Dun`rii. Acord`m de asemenea o aten]ie deosebit` cooper`rii pe linie cultural-academic`. Un rol deosebit revine leg`turilor pe linia minorit`]ii germane din Romånia, dar [i a germanilor (sa[i, [vabi) originari din Romånia. Minoritatea german` din Romånia este extrem de activ`, iar situa]ia [i rolul ei sunt percepute deosebit de pozitiv aici, \n Germania. La råndul lor, cet`]enii germani de origine romån` constituie un factor tot mai activ \n consolidarea leg`turilor romåno-germane. Cum a fost perceput` \n Germania liberalizarea pie]ei muncii? Au fost la \nceput (\nainte [i imediat dup` 1 ianuarie 2014) anumite dezbateri, unele mai aprinse, au fost folosite anumite concepte generalizatoare care au introdus [i confuzii. Ceea ce este important este faptul c` aceast` dezbatere s-a calmat, inclusiv cu contribu]ia ambasadei Romåniei, a devenit ra]ional`, iar politicienii germani, mass-media german` pun acum accentul pe aportul pozitiv pe care romånii din Germania \l au la dezvoltarea economiei aici. Desigur, acolo unde exist` anumite abateri, cum ar fi tenta]ia de a se utiliza prin c`i mai pu]in adecvate sisteme cum este cel social de aici, evident c` suntem dispu[i [i avem


DIPLOMA}IE

toat` deschiderea de a coopera pentru a preveni astfel de situa]ii. |n momentul de fa]` se estimeaz` c` sunt circa 240250.000 de romåni \n Germania, peste 90% dintre ei sunt bine integra]i, iar ponderea asisten]ei sociale de care beneficiaz` romånii aici se situeaz` la 0,3% din \ntregul program de asisten]` german`. Sunt u[or de contrazis, cu aceste date, afirma]ii populiste potrivit c`rora romånii prezen]i \n Germania ar induce pericole asupra sistemului de asisten]` social` german. Pe de alt` parte, ideea c` dup` 1 ianuarie ar urma s` se \nregistreze o invazie de romåni este contrazis` total de realitate. Am dezvoltat un dialog consistent pe aceste teme [i vreau s` subliniez c` este foarte constructiv.

Laz`r Com`nescu, Ambasadorul Romåniei la Berlin

FOTO: VALI MIREA

Care sunt preocup`rile oamenilor de afaceri germani legate de mediul economic romånesc? Este apreciat aici faptul c`, \n ciuda crizei, Romånia este una din cele mai stabile economii din zona Europei Centrale [i de Est. De aici [i tendin]a \n cre[tere a interesului companiilor germane de a se implica \n Romånia. Se accentueaz` de fiecare dat` cerin]a predictibilit`]ii [i stabilit`]ii legislative [i credibilit`]ii acesteia. Pe de alt` parte stabilitatea [i func]ionalitatea sistemului juridic din Romånia este foarte important`, pentru c` \n orice rela]ie economic` contractual` pot s` apar` la un moment dat dispute \ntre parteneri. Important este ca sistemul s` permit` rezolvarea acestor dispute \ntr-un mod adecvat, \n conformitate cu reglement`rile \n vigoare. O alt` problem` este legat` de persisten]a unor obliga]ii de plat` din partea partenerilor romåni, dar \n ultimul timp \n multe din aceste aspecte s-au \nregistrat progrese semnificative. Romånia este v`zut` tot mai mult ca un punct focal de radiere \nspre zonele din vecin`tatea sa, indiferent c` este vorba de cea estic`, de zona M`rii Negre sau de Balcanii de Vest [i chiar mai departe, de Orientul Mijlociu. Care sunt lec]iile pe care ar trebui s` le \nve]e Romånia de la Germania? Ca s` fiu foarte succint, poate chiar lapidar: fiecare dintre noi s` realizeze importan]a lucrului bine f`cut. Biz Biz

31


Berlin: Sexy [i pe val Berlin este noul ora[ “cool” al Europei. Este un loc pentru creativi, un loc al festivalurilor de tot felul, de la Festivalul de Film la Festivalul Modei. Aici oamenii fac istoria, nu cl`dirile. E un loc al diferen]elor [i al accept`rii. Responsabil \n mare parte pentru acest lucru este primarul Berlinului, Klaus Wowereit, care a acordat un interviu \n exclusivitate pentru Biz. DE ALEXANDRU ARDELEAN Klaus Wowereit conduce Berlinul din 2001, fiind reales \n 2006 dar [i \n 2011. |n acela[i timp, el \ndepline[te [i rolul de “[ef de stat”, pentru c` Berlinul este unul dintre cele 16 landuri ale Germaniei. Este [i unul dintre cei mai faimo[i politicieni germani, f`cånd istorie atunci cånd a recunoscut c` este gay chiar \nainte de alegerile din 2001.

K

Spunea]i la un moment dat c` Berlinul este s`rac dar sexy. Mai crede]i acest lucru acum? Aceasta exprimare a fost o fraz`-cheie care a prins [i care surprindea situa]ia din ora[ la acel moment. Sunt måndru s` spun c` am apucat-o pe un drum spre prosperitate [i spre cre[tere de atunci. Berlinul se schimb`. {i chiar dac` unele dintre consecin]ele acestei schimb`ri nu sunt tot timpul dorite (de exemplu, pre]ul chiriilor cre[te), ele fac parte din acest proces. Ce a \nsemnat anul trecut pentru Berlin? A fost un alt an de cre[tere. Vedem Berlinul \n cadrul Germaniei, unde nu este unul dintre cele mai active din punct de vedere economic. Este o problem` istoric`, pentru c` \n acest ora[ nu mai avem industrie de peste 20 de ani. Dar trebuie s` privim

32

Biz

Berlinul [i dintr-o perspectiv` interna]ional`. |n cadrul comunit`]ii interna]ionale, Berlinul este poarta Germaniei [i reprezint` ]ara la nivel interna]ional. Din acest motiv, compar`m Berlinul cu ora[e precum New York, Londra sau Paris. Berlin este diferit, pentru c` \nc` nu este \nchegat [i este pe calea reconstruc]iei, pe cånd celelalte ora[e sunt bine \nchegate. Ora[ul este \n cre[tere [i \[i asum` un nou rol, care \nc` nu este unul dominant, ci unul creativ. Poate fi centrul societ`]ii europene pentru mul]i oameni. Gåndi]i-v` c` avem aproximativ 250.000 de oameni care vin anual aici [i 200.000 care pleac`. A[a c` \n fiecare an ne \mbog`]im cu 50.000 de locuitori, care pun diverse probleme, de la spa]ii de locuit la [coli [i infrastructur`. Dar acestea sunt probleme ale cre[terii. De exemplu, din punctul de vedere al oamenilor, anul trecut am creat 100.000 de noi locuri de munc`. De asemenea, caracterul cosmopolit al Berlinului este dat de anumite evenimente. Anul trecut, am comemorat anul “distrugerii sistemului multicultural”, care s-a \ntåmplat acum 50-60 de ani. Berlinul a fost un ora[ interna]ional [i, \n cå]iva ani, a devenit atunci foarte german, autoritarist, dictatorial. Este foarte important s` ap`r`m orientarea

interna]ional` a ora[ului [i suntem måndri c` am devenit un ora[ interna]ional unde toat` lumea vine, iar unii vor s` [i r`mån`. Mai ales tinerii creativi. Nu e doar o chestiune de noroc, ci ]ine de politicile noastre, pentru c` am deschis por]ile. Cånd spune]i c` ora[ul nu este \nchegat, la ce v` referi]i? Nu este \nchegat \n ceea ce prive[te cl`dirile, dar [i din punct de vedere psihologic. Berlin a fost tot timpul un ora[ al schimb`rii. Vrem s` devenim un ora[ cu o identitate mai clar`. Trebuie s` fim deschi[i. La nivel intelectual, ora[ul este deschis pentru idei noi. Aceasta este o parte a problemei. Dac` v` uita]i \n jur, avem mult spa]iu \n ora[, spre deosebire de alte mari ora[e. Exist` dezbateri \n acest moment dac` ar trebui sau nu s` construim cl`diri de locuin]e noi \n apropierea fostului aeroport, care era \n ora[, iar unii oameni spun c` nu ar trebui s` fim l`sa]i s` construim nimic acolo. Trebuie s` construim case noi, trebuie s` avem mai mult spa]iu de locuit \n ora[, pentru c` avem 50.000 de oameni \n plus \n fiecare an. Oriunde vei merge \n Berlin, vezi lucr`ri, [antiere [i cl`diri \n construc]ie. Berlinul nu va fi gata, \nchegat, nici \n 10 ani. Va dura mult [i trebuie s` folosim acest spa]iu. Nu vreau s` construim acelea[i lucruri. Trebuie s` \ncerc`m s` construim lucruri noi, dar este nevoie de timp. Ave]i idei noi pentru ora[. Care sunt acestea? Trebuie s` ne asigur`m c` \mbun`t`]irile legate de situa]ia economic` [i locurile de munc` vor continua. Este foarte important pentru mine ca oamenii din ora[ s` observe aceste \mbun`t`]iri \n propriile vie]i, mai ales tinerii f`r` locuri de munc` sau cei care sunt [omeri pe termen


Foto: (C) SENATSKANZLEI

ADMINISTRA}IE

lung. Avem un proiect interna]ional foarte interesant. |n noiembrie anul acesta se \mplinesc 25 de ani de la c`derea Zidului [i toat` lumea va fi cu ochii pe Berlin. Oamenii sunt foarte interesa]i de ceea ce s-a \ntåmplat atunci. Anul acesta vrem s` ar`t`m oamenilor ce s-a dezvoltat \n Berlin \n ace[ti ani, iar proiectul va fi derulat \n a doua parte a lui 2014. Un alt proiect este legat de noul aeroport, care nu va fi deschis anul acesta, dar trebuie deschis cât mai curånd, ca s` putem avea conexiuni interna]ionale mai bune. Trebuie s` construim mai multe locuin]e pentru cei care vin \n ora[. Sunt dezbateri dificile, pentru c` oamenii se tem c` chiriile vor cre[te foarte mult [i nu toat` lumea cå[tig` mai mult ca acum 10 de ani. {omajul este de 11%, peste media german`. Avem mul]i oameni \n vårst` care [i-au pierdut slujbele acum 20 de ani [i le este foarte greu s` revin` \n cåmpul

muncii. Sunt mul]i oameni care vin aici s` caute de lucru. Chiar [i \n condi]iile acestea, avem mai multe slujbe ca \n trecut, dar cånd 50.000 de oameni vin anual \n ora[, e greu. Avem multe proiecte pe care trebuie s` le facem [i s` continu`m dezvoltarea. Oamenii spun c` nu mai vor schimbare, noi spunem c` avem nevoie de schimbare. Important este \n ce direc]ie mergem. Conduce]i ora[ul de peste 13 ani. Ce s-a schimbat \n ace[ti ani? Ora[ul nostru a devenit un motor de cre[tere pentru Germania [i, pentru prima dat` \n mul]i ani, se pare c` va trebui s` “renun]`m” la ultimul loc \n topul landurilor germane \n multe sectoare. Sunt multe domenii noi de activitate care joac` un rol important pentru Berlin, cum ar fi moda, muzica sau start-up-urile din domeniul tehnologiei.

Ora[ul este deschis [i divers, poate c` [i dumneavoastr` sunte]i un primar deschis. Care crede]i c` este impactul pe care \l ave]i \n via]a oamenilor? Cred c` func]ioneaz` \n ambele direc]ii. Altfel nu a[ fi fost ales [i reales primar. |n opinia mea, ceea ce este mai important decåt personalitatea este c` tot timpul am pledat pentru toleran]`, deschidere [i pentru liberalism. Din acest motiv, Berlinul are oportunitatea rar` de a cre[te [i de a evolua \n acest climat. Putem pune \n aplicare proiectele pe care le avem. Avem [ansa s` restructur`m spa]ii largi din mijlocul ora[ului [i s` construim cl`diri noi pentru a avea direc]ia care trebuie pentru viitoarea dezvoltare a ora[ului. Miza \n acest moment sunt chestiuni precum planificarea urban`, construc]ia de noi spa]ii de locuit [i de a cre[te dezvoltarea politicilor economic` [i de inova]ie \n ora[. Biz Biz

33


Creativitate [i liberalism Proiectele primarului Berlinului, Klaus Wowereit, trebuie s` fie sprijinite de Senatul Berlinului, care are rol guvernamental. Am stat de vorb` cu Richard Meng, Secretar de Stat \n cadrul Cancelariei Senatului [i purt`tor de cuvånt al Senatului [i al primarului ora[ului, despre proiectul Berlin. DE ALEXANDRU ARDELEAN Berlin este un spa]iu pentru creativi. Nu multe ora[e se pot måndri cu aceast` etichet`. Da, poate doar New York [i un pic Amsterdam. Nu sunt multe ora[e a[a. Avem un mare spectru al ariilor creative. Uita]i-v` la film, muzic`, mod` – avem dou` s`pt`måni ale modei pe an, iar oamenii din \ntreaga Europ` vin aici pentru ele. Aceasta este cealalt` fa]et` a unui ora[ care are spa]iu, cum este Berlinul. Avem spa]iu pentru oamenii care lucreaz` aici [i chiriile nu sunt a[a mari, ca \n Londra sau Paris. Oamenii pot tr`i aici cu bani mai pu]ini. Probabil lucrurile se vor schimba [i pre]urile vor mai cre[te, dar climatul actual atrage oameni care vin aici ca s` cunoasc` al]i semeni la fel de creativi ca ei. |n Berlin g`se[ti oameni creativi peste tot. Secretul nostru este c` aici cultura, puterea economic` [i [tiin]a lucreaz` \mpreun`. Avem 10 universit`]i cu aproximativ 150.000 de studen]i. Unii dintre ei vor r`måne aici [i deci avem mul]i tineri foarte bine califica]i \n domenii [tiin]ifice de vârf. 34

Biz

Care este rolul Senatului Berlinului? Senatul Berlinului are rolul de guvern al ora[ului, dar [i al landului. Avem 12 districte, fiecare cu propriul parlament [i propriul primar. Berlinul este capitala Germaniei, dar \n acela[i timp este [i unul dintre landurile germane. Senatul nu poate decide totul, noi conducem la nivel macro, putem da ora[ului [i landului o direc]ie. Vrem ca por]ile s` fie deschise, s` putem atrage noi industrii [i oameni creativi. Aceasta este politica de stat \n Berlin. Pe de alt` parte, pentru fiecare strad` care trebuie reparat` nu putem decide noi, de aceea acolo se ocup` primarul districtului. Rolul nostru este s` stabilim direc]ii [i s` conducem \n aceste direc]ii, nu s` a[tept`m ca banii s` vin` din afar`. Po]i s` cå[tigi bani aici f`r` s` fie nevoie de subven]ii. Cum vede]i situa]ia economic` a Berlinului? Dac` v` uita]i la cele 16 landuri germane, suntem \n top la cre[tere economic` [i la locuri de munc` nou create. Dar dac` v` uita]i la cifrele

absolute, nu mai suntem \n top, ci suntem la coad`, dac` analiz`m locurile de munc` \n raport cu [omerii. Economic, Berlinul trebuie s` \[i creasc` poten]ialul [i suntem pe acest drum. Nu ne putem compara economic cu Paris sau cu Londra. Pentru c` \n aceste ]`ri exist` o concentrare foarte mare economic` [i financiar` \n capital`. Nu este cazul la noi. |n Germania, b`ncile sunt la Frankfurt, industria chimic` e de-a lungul Rinului. Industria auto este \n \ntreaga ]ar`. E o problem` istoric`, de cånd ]ara era \mp`r]it`, iar Berlinul era divizat de Zid [i nu se putea avea cre[tere economic`. |n acela[i timp,


POLITIC~

Foto: BIZ

Care este bugetul Berlinului? Avem un buget de aproximativ 23 de miliarde de euro, dar colectarea taxelor aduce la buget \n jur de 16 miliarde. Diferen]a vine de la celelalte landuri germane. Exist` un sistem de solidaritate \n Germania, prin care landurile care au dau bani celor care nu au. |nc` nu avem o for]` economic` ca s` fim independen]i din acest punct de vedere ca land, dar aceasta este direc]ia spre care ne \ndrept`m.

turismul a crescut mult \n Berlin. Am avut anul trecut 25 de milioane de turi[ti care au stat cel pu]in o noapte. Suntem pe locul trei \n Europa, dup` Londra [i Paris, mult \naintea Romei, Madridului [i Moscovei. Oamenii vin aici pentru c` este un loc istoric, nu doar fiindc` e un ora[ frumos [i creativ. Este un loc special, \n care sim]i cum s-a f`cut istoria, atåt \n momentele ei negative, cåt [i pozitive. |n afar` de turism, ce mai ofer` Berlinul pentru investitori? Avem anumite clustere, unul de tehnologie, unul de transport, unul de

industrie. Trebuie s` \nt`rim aceste clustere [i s` g`sim alte metode de cre[tere economic`, \n special bazåndu-ne pe tinerii creativi. Start-up-urile de tehnologie, multe dintre ele, sunt \n Silicon Valley [i \n Tel Aviv. |ntre ele, Berlinul vine ca loc nou pentru start-up-uri, pentru c` avem universit`]i, un climat creativ \n ora[ [i mul]i oameni educa]i. Acesta este un poten]ial uria[ de cre[tere pentru noi, prin care pot fi create zeci de mii de locuri de munc` \n urm`tori ani. Exist` poten]ial [i avem tot timpul acela[i r`spuns: trebuie s` ]inem por]ile deschise.

A]i dezvoltat un brand propriu al Berlinului. Berlinul este “City of change”, iar sloganul ora[ului este “Be Berlin”, ceea ce te \ndeamn` s` fii parte din el. Iar brandul global este “The place to be”, un loc pentru oamenii creativi \ntr-un ora[ care vrea schimbarea. Cred c` dac` \ntreb`m oameni din toat` lumea ce cred despre Berlin, r`spunsul este c` doresc s` fie aici, c` este un ora[ \n mi[care, nu este conservator. Trebuie s` lucr`m asupra acestui lucru, dar suntem pe calea cea bun`. Brandul propriu al Berlinului a fost dezvoltat \n ultimii [ase-[apte ani. Ceea ce constituie capitalul acestui ora[ sunt oamenii diferi]i [i este bine c` sunt diferi]i. Au orient`ri politice diferite, religii, orient`ri sociale sau sexuale diferite. Este un ora[ liberal [i \i vrem pe to]i, dar ei trebuie s` tr`iasc` \mpreun`. Ne a[tept`m ca cei care vin aici s` \nve]e s` tr`iasc` cu oameni care sunt diferi]i. Nu vrem s` fim la fel. Trebuie s` accepte diferen]ele dintre oameni. Ce lec]ii poate \nv`]a Bucure[tiul, de pild`, de la Berlin? E greu s` \nve]e lec]ii de la noi, pentru c` fiecare trebuie s` \[i dezvolte propria cale. Poporul german a avut momente \n care credea c` al]ii trebuie s` \nve]e lec]ii de la noi. Suntem departe de acel moment. Noi mergem pe calea noastr`, vrem s` fim deschi[i. Avem \nc` oameni care cred c` trebuie s` fim mai germani sau mai rigizi. Dar majoritatea este pe calea bun`. Este [ansa Berlinului s` fie un punct focal \n Europa. Biz Biz

35


BURS~

O BURS~ EUROPEAN~ PENTRU O PIA}~ GLOBAL~ Bursa de la Frankfurt este una dintre cele mai importante burse din Europa. De[i pare un loc lini[tit, pentru c` celebrul floor unde oamenii strigau ordinele de cump`rare a fost \nlocuit de computere, agita]ia se simte \n aer [i pe ecranele care afi[eaz` \n permanen]` starea ac]iunilor. Ghidul nostru \n aceast` lume a fost Andreas von Brevern, purt`torul de cuvånt al Deutsche Börse Group. DE ALEXANDRU ARDELEAN Cum a fost anul trecut pentru burs`? A fost un an al cre[terii pie]elor, desigur. Indicele DAX (cel mai important indice al bursei de la Frankfurt – n.r.) a crescut cu 25%. {i asta de[i nu am avut decåt [apte oferte publice ini]iale, care au totalizat \ns` un volum de aproximativ 6,2 miliarde de euro. Cineva s-ar a[tepta la mai multe oferte \ntr-un an bun, dar pia]a este \nc` \n a[teptare, cu aversiune la risc [i foarte atent` \n acest moment. Bursa poate oferi platforma, dar nu poate for]a pe nimeni s` lanseze o ofert` public` ini]ial` aici. O afacere \n cre[tere a fost pia]a obliga]iunilor corporatiste, mai ales a companiilor mijlocii, de 50 sau de 100 de milioane de euro. Avem peste 50 de obliga]iuni corporatiste listate aici [i un volum de 2 miliarde de euro. {i exist` de asemenea mult` activitate pe sectorul ETF-urilor (fonduri de investi]ii listate la burs` - n.r.). Bursa de la Frankfurt este cel mai mare loc de tranzac]ionare a ETF-urilor din \ntreaga Europ`, cu aproximativ 10 miliarde de euro pe lun` cifr` de afaceri. {i avem 1.041 de produse \n acest moment. Sunt convins c` investitorii \n ETF-uri au f`cut bani frumo[i anul trecut, pentru c` toat` pia]a a crescut. 36

Biz

Cåte companii sunt \n indicele DAX? Sunt 30 de companii germane \n indicele DAX, cu cea mai mare cifr` de afaceri [i cu cea mai mare capitalizare de pia]`. Indicele poate fi, teoretic, schimbat \n orice moment, \ns` practic avem de patru ori pe an \ntålniri \n care analiz`m indicele [i valoarea diferi]ilor participan]i din DAX, iar o dat` pe an, \n septembrie, decidem asupra structurii sale. Nu prea exist` schimb`ri, poate cåte o companie odat` la doi ani. DAX reprezint` 85% din \ntreaga cifr` de afaceri a bursei. Cele mai importante companii din Germania sunt incluse \n indice, inclusiv Deutsche Bank, BMW, Siemens, chiar [i Deutsche Börse. Indicele DAX este un indicator al economiei germane \n totalitate. Dac` ne uit`m la indice [i vedem c` el cre[te, atunci [tim c` [i economia cre[te. Indicele este un indicator dar [i un instrument de baz` pentru ETF-uri [i alte produse. |n acela[i timp, DAX joac` [i rol de benchmark. Un investitor poate s` \[i compare propriile investi]ii cu cele din acest indice pentru a vedea care sunt performan]ele sale comparativ cu cele din DAX.

Cum este organizat` bursa de la Frankfurt? Avem dou` sec]iuni principale: cea reglementat`, care urm`re[te regulile Uniunii Europene, [i cea deschis`, care este reglementat` de burs` \ns`[i. Majoritatea companiilor, multe str`ine, sunt tranzac]ionate pe pia]a deschis`. Pia]a reglementat` este pentru acele companii blue chip sau pentru cei care vor s` atrag` investitori interna]ionali. |n pia]a reglementat` avem \n jur de 1.000 de list`ri, iar \n pia]a liber` 9.000. Practic, avem ac]iuni de la 10.000 de companii aici. Care este diferen]a dintre cele dou` tipuri de pie]e? Cea deschis` nu are prea multe reglement`ri, doar cele legate de transparen]`, \n timp ce cea reglementat` are diferite cerin]e. Pentru sec]iunea deschis`, cerem un minimum de transparen]`. Capitalul de intrare nu este foarte mare, \ns` compania care vrea s` se listeze trebuie s` \[i publice rapoarte anuale, s` aib` un site, practic s` fac` business. |n plus, trebuie s` aib` un departament de rela]ii cu investitorii sau s` externalizeze aceast` activitate. |n cazul \n care ajungi s` fii inclus la tranzac]ionare pe pia]a deschis`, o alt` cerin]` este legat` de faptul c` trebuie s` mai fii listat [i pe o alt` burs`. De pild`, Coca-Cola este listat` pe bursa de la New York [i poate fi inclus` aici pe pia]a deschis`. |n ceea ce prive[te cerin]ele de capital, este o cerin]` minim` de capital, \n jur de 500.000 de euro. Care sunt avantajele pentru ca o companie s` vin` aici? Pe bursa de la Frankurt, o companie tranzac]ionat` aici g`se[te foarte mult` lichiditate. Spre deosebire de bursa de la


Foto: BIZ

Londra, unde o companie poate s` nu fie tranzac]ionat` [i o s`pt`mån`, aici avem desemna]i anumi]i market makeri care tranzac]ioneaz` pe fiecare companie. Vizibilitatea este un alt punct, sunt tranzac]ionate companii din numeroase sectoare de activitate foarte cunoscute din Germania, precum inginerie, industria auto, sectorul energiei verzi. Astfel c` are sens pentru o companie din domeniul auto s` vin` mai degrab` \n Germania decåt s` mearg` \n Marea Britanie. Dac` e[ti o banc` sau o companie din domeniul financiar, este mai firesc s` mergi la Londra. Oferim [i condi]ii foarte bune [i nu este scump s` vii la Frankfurt. Taxa pe care o percepem este doar comisionul de administrare, nu tax`m companiile pentru a fi listate, deci e mai ieftin s` vii \n Germania decåt la New York, Londra sau Tokio. List`rile sunt mai rapide la noi, procesul dureaz` \ntre 4 [i 6 luni.

Poate o companie din Romånia s` se listeze aici? Dac` sunt \n domeniul tehnologiei verzi, care este un segment foarte important al economiei germane, Frankfurt ar fi cel mai bun loc. Aici exist` investitori care \n]eleg segmentul, anali[ti care urm`resc domeniul, asa c` ar ob]ine un pre] corect, dar [i vizibilitate, pentru c` bursa de la Frankfurt este una dintre cele mai mari din lume. Spre deosebire de Londra, toate tranzac]iile sunt f`cute \n euro. Deci ar avea sens pentru o companie romåneasc` s` vin` aici. Care sunt proiectele pentru anul acesta? Am \nceput un proiect \n noiembrie care este \n desf`[urare, pentru investitorii priva]i germani, c`ruia \i

spunem calitate-garan]ie. Le garant`m un num`r de companii blue chip europene [i germane pentru care vor primi un pre] de execu]ie la fel de bun ca \n pia]a de referin]`. De exemplu, pentru companiile blue chip franceze, vor ob]ine acela[i pre] aici pe care l-ar ob]ine [i la Paris. Este o garan]ie pe care o oferim pentru ordinele de peste 750.000 euro, adic` tran[a tipic` a investitorilor \n retail. Bursa de la Frankfurt ca [i companie \ncearc` s` creasc` \n Asia. Avem o serie de proiecte \n desf`[urare \n diferite ]`ri asiatice. Credem c` este o decizie strategic` s` fim prezen]i acolo unde se va \nregistra cre[tere pe viitor. Avem o alian]` cu Bank of China [i cu bursa de la Bombay legat` de sistemul de tranzac]ionare [i alte acorduri cu bursa de la Taiwan [i cea din Coreea de Sud. Biz Biz

37


CRE{TERE PE TOAT~ LINIA De la \n`l]imea zg책rie-norilor din Frankfurt lucrurile se v`d mult mai frumos. Panorama care se a[terne la picioarele noastre de la etajul 30 al turnurilor gemene ale Deutsche Bank este superb`. Ca [i la Berlin, sunt [antiere \n construc]ie [i pare c` asist`m la o frenezie a lucr`rilor. Din acest punct de vedere, economia Germaniei pare c` este pe calea cea bun`. DE ALEXANDRU ARDELEAN


Foto: BIZ


ECONOMIE

Sentimentul pe care l-am avut \n Frankfurt a fost unul de ora[ cosmopolit, \n care banii circul` [i unde dezvoltarea pare cuvåntul de ordine. Ca [i la Berlin, criza pare s` fi trecut, iar Germania este pe drumul cel bun al recuper`rii. Discu]iile cu interlocutorii no[tri au confirmat faptul c` reformele pe care le-au derulat la mijlocul anilor 2000 au dat roade. {i, de[i criza a afectat [i economia Germaniei, recuperarea a venit mult mai repede [i mai u[or. |n raport cu celelalte ]`ri, Germania este \ntr-un punct \n care cre[terea va reveni mult mai repede. Iar economi[tii cu care am discutat au confirmat acest lucru. Economistul Heiko Peters, din cadrul departamentului de Macroeconomie al Deutsche Bank, este optimist \n ceea ce prive[te economia german`: “A \nceput recuperarea din a doua parte a anului trecut [i ne a[tept`m s` continue. Rata de cre[tere credem c` va fi de 1,5% \n acest an, care este sub poten]ialul de cre[tere al Germaniei”. Vorbim de o performan]` mult mai bun` decåt a celorlalte ]`ri din uniunea monetar`, iar aceast` performan]` vine de la cererea domestic`, dat` \n special de consumul privat [i de dezvoltarea bun` a pie]ei muncii [i a salariilor \n cre[tere. 40

Biz

UN AN DE TRANZI}IE

|n 2013, Produsul Intern Brut (PIB) a crescut cu doar 0,4% \n termeni reali, dup` un \nceput de an mai slab. Cererea intern` este cea care a devenit un pilon de cre[tere dup` 2012, cånd economia cre[tea exclusiv datorit` exporturilor. |nt`rirea economiei a venit [i ca urmare a unei pie]e a muncii stabile. Num`rul persoanelor angajate anul trecut a crescut cu peste 230.000 sau 0,6%, iar salariul pe or` a crescut cu 2,3%. Investi]iile \n tehnologie, ma[in`rii [i echipamente, care s-au mic[orat \n cele 6 trimestre consecutive, au \nceput s` creasc` u[or din trimestrul al doilea al lui 2013. Prin contrast, exporturile au fost mai degrab` dezam`gitoare. |n ciuda sc`derii recesiunii la periferia de sud a zonei euro [i a unei cre[teri slabe \n Fran]a, exporturile Germane \n ]`rile din uniunea monetar` au fost jos \n 2013.

puncte procentuale 4 2 0 -2 -4 -6

08

09

10 cerere intern`

11

12

13 export net

14

Surs`: Federal Statistical Office, Deutsche Bank Research

4 2 1 0 -1

10

11 % trimestrial

12

13

14 % anual

Surs`: Federal Statistical Office, Deutsche Bank Research

Economi[tii prev`d pentru acest an o continuare a cre[terii, iar m`surile pe care statul german le-a luat [i le ia \n continuare sunt de natur` s` faciliteze acest lucru. Noul guvern, condus tot de Angela Merkel, continu` reformele pentru a putea avea o cale de cre[tere solid`. Una din reformele anun]ate de cancelarul german este introducerea unui salariu minim de 8,50 euro/or` de la \nceputul lui 2015. “Nicio persoan` care are inim` nu poate s` resping` ideea unui salariu minim. |ns` orice persoan` cu inim` trebuie s` se asigure [i c` aspira]ia legitim` la o remunera]ie decent` nu conduce c`tre [omajul oamenilor care au deja un loc de munc`”, a declarat Angela Merkel. Cancelarul a afirmat c` guvernul precedent, format \mpreun` cu alia]ii s`i liberali, a corectat unele dintre disparit`]ile sociale, dar c` guvernul s`u de mare coali]ie format din conservatori [i socialdemocra]i va aduce noi corec]ii. |n afar` de salariul minim, Merkel a citat limitarea perioadei de 15 munc` “interimare” la cel mult 18 luni [i o viitoare obliga]ie de a pl`ti persoanele aflate \n aceast` perioad` la acela[i nivel cu 6 salaria]ii care dispun 5 de un contract pe 4 termen lung. 3 Germania a fost 2 criticat` \n mod 1 frecvent pe scena 0 interna]ional` pentru -1 c` a strâns prea mult -2 cureaua \n ultimii ani. M`surile cu caracter social se afl` \n centrul


contractului de coali]ie, semnat \n decembrie de c`tre conservatorii lui Merkel cu social-democra]ii vicecancelarului Sigmar Gabriel. |n plus, Germania, una dintre pu]inele ]`ri din lume care are un rating maxim, AAA, continu` s` mearg` pe linia de sc`dere a datoriei publice. Guvernul condus de cancelarul Angela Merkel vrea s` reduc` la zero deficitul structural al guvernului federal \n acest an [i s` \nceteze \ncepând de anul viitor s` genereze datorii noi. Produsul Intern Brut a crescut \n trimestrul al treilea cu 0,3% fa]` de trimestrul anterior, respectiv cu 0,6% fa]` de perioada corespunz`toare a anului trecut. Germania a \ncheiat anul 2012 cu un deficit bugetar de 2,38 miliarde euro, reprezentând 0,1% din PIB, fa]` de 0,8% \n 2011, respectiv 4,2% \n 2010, potrivit datelor Eurostat. Datoria public` a Germaniei era de 2.160 miliarde euro la finele anului 2012, adic` 81% din PIB, dar a sc`zut la 2.146 miliarde euro \n primul semestru din 2013, respectiv 79,8% din PIB. Economi[tii sunt mai rezerva]i \n ceea ce prive[te noile m`suri. “Efectele reformelor anun]ate sunt pe termen lung. Ceea ce s-a pl`nuit pentru sistemul de pensii a primit din partea noastr` o apreciere negativ` pentru c` Germania nu ia \n calcul problemele demografice”, spune Heiko Peters. |n plus, m`surile legate de noul salariu minim vor fi pe deplin implementate la orizontul anului 2017.

CONEXIUNILE CU ZONA EURO Germania este stråns legat` de zona euro, pentru c` are leg`turi economice cu toate ]`rile din ]`rile uniunii monetare [i se bazeaz` pe economiile acestor

HEIKO PETERS, economist \n cadrul departamentului de macroeconomie al Deutsche Bank

Biz

41


ECONOMIE DE LA FRANKFURT LA BUCURE{TI

MARION MÜHLBERGER, economist specializat pe pie]ele din Europa de Est [i Africa \n cadrul Deutsche Bank ]`ri [i pe ceea ce se \ntåmpl` aici. Plus c` orice m`sur` luat` la nivelul unei ]`ri din aceast` zon` are impact asupra \ntregii zone euro. Heiko Peters spune c` la nivelul anului 2013 s-a v`zut stabilizarea. Prin prisma indicatorilor de business, sentimentul este pozitiv [i este de a[teptat ca o cre[tere moderat` s` revin` \n zona euro \n integralitatea ei. “Cu aceast` cre[tere, o s` asist`m [i la o stabilizare a ratei foarte mari a [omajului din zona euro [i la u[oare \mbun`t`]iri ale situa]iei. Ceea ce trage \n jos cre[terea zonei euro pe termen mediu sunt ratele de \ndatorire foarte mari ale ]`rilor de la periferia zonei euro, nu numai pe partea de \ndatorire public`, dar [i pe cea privat`. Cea mai mare 42

Biz

provocare pentru ]`rile din zona euro este cea de a-[i reduce nivelurile de \ndatorare”, arat` Heiko Peters, de la Deutsche Bank. Cre[terea din zona euro a fost ajutat` \n 2013 de faptul c` Spania [i Portugalia au ie[it din recesiune \n a doua parte a anului trecut, iar \n Italia [i \n Grecia activitatea economic` scade la un nivel mult mai redus \n acest moment. Pentru zona euro, Comisia European` se a[teapt` la o reducere a balan]ei bugetare structurale de doar 0,3% din PIB-ul \ntregii zone, dup` ce anul trecut a fost de 1%. |n ciuda acestor predic]ii, economia zonei euro va cre[te cu aproximativ 1% \n acest an, dup` ce anul trecut a fost de doar 0,4%.

Evident, \n dezbaterea legat` de economia Germaniei, a Uniunii Europene sau a zonei euro, nu puteam s` nu ne referim [i la ce se \ntåmpl` \n Romånia, avånd \n vedere c` [i ]ara noastr` are de suferit dac` zona euro nu merge cum trebuie. |n principal pentru c` exporturile Romåniei se fac c`tre UE. Europa de Est a fost anul trecut \ntr-o perioad` bun`, iar speciali[tii cu care am discutat la Frankfurt v`d anul acesta [i mai bun. Marion Mühlberger, economistul specializat pe pie]ele din Europa de Est [i Africa \n cadrul Deutsche Bank, vede o \mbun`t`]ire a situa]iei \n aceast` zon`, avånd \n vedere c` majoritatea ]`rilor au ie[it din recesiune, mai pu]in Slovenia [i Croa]ia. “Evident, nu vom asista la nivelul de cre[tere pe care l-am v`zut \nainte de criz`, pentru c` boomul de consum este epuizat, dar vom vedea rate de cre[tere mult mai bune decåt \n restul ]`rilor vechi ale UE”, arat` Mühlberger. Romånia este v`zut ca o ]ar` cu foarte mult poten]ial \n Germania. Este o ]ar` mare, cu oameni tineri bine preg`ti]i, cu zone de cre[tere. |ns` ceea ce se vede [i de acolo este c` nu avem o voin]` de duce lucrurile pån` la cap`t [i de a continua reformele pentru a oferi cele mai bune condi]ii pentru orice investitor care dore[te s` vin` la noi. Marion Mühlberger estimeaz` pentru Romånia o cre[tere de 2,6% \n urm`torii doi ani. Economistul de la Deutsche Bank vede ]ara noastr` pe o cale de recuperare, \n care am realizat lucruri pentru a rebalansa modelul de cre[tere economic` [i care au dat rezultate. “{tiu c` probabil a fost dificil [i c` au trebuit f`cut sacrificii uria[e pentru a ajunge


\n acest punct, dar a]i reu[it s` ave]i un deficit de cont curent de aproximativ 1%. Exist` [i o plas` de siguran]` cu noul acord cu FMI [i chiar dac` sumele nu sunt trase, func]ioneaz` cu rol preventiv \n actualul climat.” Economistul b`ncii germane crede c` este foarte bine c` avem acord cu Fondul, pentru c` astfel pot fi continuate m`surile necesare pentru restructur`rile fiscale, chiar dac` m`surile nu \i fac pe guvernan]i mai populari. Marion Mühlberger crede c` este posibil ca \n urm`torii ani s` vedem upgrade-uri ale ratingului suveran al Romåniei “chiar dac` temele nu sunt \n totalitate realizate, mai ales \n sectorul bancar, unde trebuie s` fie reluate cre[terea credit`rii [i s` fie rezolvate creditele neperformante”. Ceea ce trebuie s` con[tientizeze Romånia \n peisajul global este c` nu suntem singuri [i c` risc`m o izolare \n termeni economici dac` nu facem reformele structurale necesare [i nu adopt`m o atitudine competitiv`, avånd \n vedere mediul global \n care ne mi[c`m. Guvernan]ii trebuie s` renun]e la luptele politice [i s` fac` ceeea ce trebuie f`cut \n economie, nu s` o strice, ci s` \i g`seasc` calea cea mai bun` pentru dezvoltare. Reformele \n justi]ie, \n agricultur`, \n sectorul fiscal, cel administrativ sunt necesar pentru a convinge investitorii [i pie]ele c` dorim s` fim parte a jocului economic global. Poten]ialul de cre[tere al Romåniei este estimat de economi[tii cu care am discutat la 3% [i este sc`zut fa]` de media poten]ial` a ]`rilor din UE-12, \ns` poate cre[te, dac` sunt continuate reformele \n sectorul \ntreprinderilor de stat, al energiei, al utilit`]ilor. De asemenea, guvernul trebuie s`

Cre[tere PIB % anual CK LV LT PL RO EE RU HU CZ BG HR UA 2

0

-2

4

2013

6

2014

Surs`: IMF, Deutsche Bank Research

estimare 2014 2015 3,5 3,8

Cre[tere PIB % anual SUA

2012 2,8

2013 2,0

Japonia Zona euro

1,4 -0,6

1,5 -0,4

0,7 1,0

1,3 1,4

Germania Fran]a

0,7 0,0 -2,6 -2,6 -1,3

0,4 0,2 -1,8 -1,8 -1,1

1,5 0,9 0,6 0,6 0,7

1,4 1,6 0,7 0,7 1,3

-6,4

-4,3

0,8

2,0

-3,2 0,1 0,3 6,0

-1,6 0,2 1,5 5,9

0,8 1,8 2,7 6,9

0,9 2,2 2,0 6,8

India Europa de Est America Latina

7,8 4,1 2,7 2,8

7,7 4,3 2,3 2,3

8,6 5,5 2,8 2,7

8,2 6,0 3,4 3,1

Global

3,0

2,8

3,8

4,0

Italia Spania Olanda Grecia Portugalia Irlanda Marea Britanie Asia (exc. Japonia) China

Surs`: Federal Statistical Office, Deutsche Bank Research

ia \n calcul [i \mb`trånirea popula]iei [i m`suri de rezolvare a situa]iei viitoare. “Dac` sunt rezolvate aceste trei zone, \mpreun` cu revigoarea credit`rii \n sectorul bancar, am putea asista la un poten]ial de cre[tere mai mare. Pe partea pozitiv` a lucrurilor Romånia este bine integrat` \n fluxul lan]urilor de produc]ie. Bunurile exportate din Romånia au valoare adaugat`. Ceea ce trebuie s` mai fac` ]ara dumneavoastr` este s` se \ndrepte spre zona de R&D [i spre exporturile de bunurile de \nalt` tehnologie, cum face Ungaria, de pild`”, a mai afirmat Marion Mühlberger. Recomand`rile economi[tilor pentru sectorul bancar din Romånia sunt adresarea mult mai bun` a creditelor neperformante [i rezolvarea situa]iei acestora, care ar putea avea efecte pozitive [i asupra relu`rii credit`rii. Economi[tii sunt optimi[ti legat de viitorul economiei Romåniei [i v`d semne bune, cu condi]ia ca reformele s` continue [i s` fie luate toat` msurile necesare pentru a elibera poten]ialul pe care aceast` ]ar` \l are. {i la nivel european [i global prognozele pe care speciali[tii de la Deutsche Bank le-au f`cut sunt pozitive, cu u[oare cre[teri economice \n majoritatea ]`rilor. Semnalele c` mediul interna]ional se \mbun`t`]e[te se v`d. Produc]ia industrial`, de pild`, \n special \n ]`rile emergente din Asia, a crescut \n ultimele luni [i a existat [i un impuls de \ncredere, reflectat \n chestionarele managerilor de achizi]ie. Economi[tii se a[teapt` la o cre[tere economic` de aproape 4% \n acest an, ceea ce ar face ca aceast` cifr` s` fie u[or peste media \nregistrat` \n ultimele trei decade. Biz


INOVA}IE

CUM |NVE}I UN ELEFANT S~ DANSEZE De peste zece ani, Deutsche Telekom a regândit procesele de cercetare-dezvoltare [i le-a grupat sub umbrela T-Labs. Colaborarea direct` cu mediul universitar [i cu start-up-urile a dus la rezultate peste a[tept`ri. DE GABRIEL BÅRLIG~ are 20 de etaje [i deasupra binecunoscutul T roz, simbol al Deutsche Telekom. Dar cl`direa nu este a gigantului din domeniul telecomunica]iilor, care ocup` doar dou` etaje, ci apar]ine Universit`]ii Tehnice din Berlin, partenerul companiei \n zona de inova]ie [i cercetare. Este, practic, un simbol al felului \n care Deutsche Telekom [i-a schimbat radical strategia \n zona de cercetare-dezvoltare, optând pentru deschidere [i colabor`ri cu mediul universitar, dar [i cu start-upurile, intensificând \n acela[i timp colaborarea diviziilor din interiorul companiei. Scopul declarat a fost acela de “a face elefantul s` danseze” – adic` s` ofere corpora]iei flexibilitate pentru a putea face fa]` schimb`rilor rapide. Pe lâng` mai multe loca]ii \n Berlin, T-Labs este prezent \n Germania \n Darmstadt [i Bonn, \n Israel \n Beer Sheva [i Tel Aviv, iar \n SUA \n Mountain View (Silicon Valley). |n “laboratoarele” Deutsche Telekom lucreaz` circa 400 de exper]i [i cercet`tori din diverse domenii, dar [i antreprenori, reprezentând peste 25 de na]ionalit`]i. Berlinul s-a dovedit perfect pentru planurile T-Labs. “Ai nevoie de institu]ii de \nv`]`mânt de clas` mondial`. La Berlin sunt multe universit`]i de top, deci mul]i tineri talenta]i. Apoi, costul vie]ii aici e redus comparativ cu alte zone. |n plus,

44

Biz

exist` conexiuni interna]ionale extraordinare”, spune Heinrich Arnold, vicepre[edintele Global Research & Innovation la Deutsche Telekom. Ideea parteneriatului public-privat s-a potrivit ca o m`nu[` [i pentru universit`]ile din Berlin, care caut` permanent astfel de colabor`ri. La rândul lor, companiile ca Deutsche Telekom beneficiaz` de dinamismul [i spiritul deschis la nou al tinerilor. “Am schimbat complet felul \n care facem cercetare-dezvoltare. Am poate cea

O SCHIMBARE RADICAL~ Nu a fost u[or pentru Deutsche Telekom s` schimbe \ntregul flux de cercetare-dezvoltare, \n condi]iile \n care corpora]iile sunt cunoscute pentru birocra]ia intern`. “Lucrez cu o structur` de management foarte complex`. Trebuie s`-i conving pe ceilal]i din companie, s` creez opinii favorabile pentru proiectele noastre”, subliniaz` vicepre[edintele pentru inova]ie al Deutsche Telekom. Una dintre principalele lui provoc`ri este s` conving` oamenii s` fac` lucrurile diferit [i s`-i motiveze, pentru a contrabalansa frustr`rile [i rezisten]a la schimbare care apar la \nceputul acestui tip de proiecte. Pe lâng` munca \n companie, T-Labs are o re]ea de start-up-uri \n Germania (pute]i citi pe larg \n paginile care urmeaz` despre una dintre aceste ini]ia-

TELEVIZIUNE |N CLOUD |n laboratoarele Deutsche Telekom din Berlin am testat Virtual Set-Top Box, ce va putea \nlocui actualele decodoare voluminoase folosite pentru IPTV. Interfa]a sistemului este g`zduit` \n cloud, unde sunt rulate [i serviciile, totul pe baza unei arhitecturi web HTML5. Datele din cloud pot fi transmise unei game largi de dispozitive, inclusiv actualelor decodoare, dar [i tabletelor sau stick-urilor HDMI. Serviciul testat de noi la Berlin avea la baz` un stick HDMI care \nc`pea u[or \n palm` [i pe baza c`ruia erau disponibile servicii IPTV de ultim` genera]ie, ce pot fi u[or integrate \n oferta TV a oric`rui operator.

Fotografii: VALI MIREA

C

Cea mai \nalt` cl`dire din Berlinul de Vest

mai interesant` [i nemonoton` slujb`. M` ]ine tân`r. Facem cercetare-dezvoltare \n locurile unde exist` deschidere la schimbare. Avem centre \n 15 ]`ri, inclusiv \n România”, spune Arnold.


INOVA}IE CUM SE VEDE VIITORUL

HEINRICH ARNOLD, vicepre[edinte Global Research & Innovation, Deutsche Telekom

tive din Berlin, hub:raum), dar [i \n Silicon Valley [i Israel. Din aceast` re]ea s-au desprins deja companii de succes \n care s-au realizat investi]ii substan]iale de tip venture-capital, cum sunt cazurile Zimory, LiteElements sau Trust2Core. O mare parte din activitatea diviziei de cercetare-dezvoltare a Deutsche Telekom const` \n identificarea tendin]elor, analizarea impactului acestora asupra diverselor segmente de pia]` pe care activeaz` compania [i

identificarea unor solu]ii care fie sunt armonizate cu servicii sau produse ale companiei, fie au poten]ialul de a schimba industria [i va trebui s` fie integrate \ntr-un fel sau altul pe viitor. T-Labs este, de exemplu, implicat \n dezvoltarea sistemului de operare deschis Firefox OS, \n special \n zona de NFC (standard pentru comunica]ii radio \ntre dispozitive prin simpla atingere sau apropiere a acestora), pl`]i [i securitate.

Un proiect interesant pe care l-am v`zut la lucru la Berlin este Virtual Set-Top Box, ce va putea \nlocui actualele decodoare voluminoase folosite pentru IPTV. Cum? Simplu, folosind avantajele stoc`rii \n cloud. Astfel, interfa]a sistemului este g`zduit` \n cloud, unde sunt rulate [i serviciile, totul pe baza unei arhitecturi web HTML5. Datele din cloud pot fi transmise unei game largi de dispozitive, inclusiv actualelor decodoare, dar [i tabletelor sau stick-urilor HDMI. Este o alternativ` serioas` la smart TV. Serviciul testat de noi la Berlin avea la baz` un stick HDMI care \nc`pea u[or \n palm`. Sistemul a fost testat \n Grecia [i Croa]ia. |n vizita la laboratoarele Deutsche Telekom din Berlin am testat [i solu]iile gândite acolo pentru casa inteligent`. Interesant este faptul c` sistemul are la baz` un dispozitiv de control modular care poate fi foarte u[or actualizat pe viitor, dar prin intermediul c`ruia se pot oferi [i servicii de telefonie fix` [i internet, de exemplu. Cu ajutorul unui set de senzori [i al unei aplica]ii instalate pe tablet`, pute]i controla diverse dispozitive din locuin]` sau pute]i fi alertat când, de exemplu, se deschide o fereastr`, ceea ce poate indica o prezen]` neautorizat` \n incint`. Schimb`rile reu[ite \n cadrul Deutsche Telekom se v`d cu ochiul liber, dup` cum spune Heinrich Arnold. Acesta face naveta \ntre sediul central al companiei, aflat la Bonn, [i laboratoarele din Berlin. “Asta \mi ofer` ocazia de a observa mai bine felul \n care se schimb` lucrurile. {i s-au schimbat \n zece ani, chiar [i la nivel vestimentar – oamenii nu mai poart` to]i cravate [i po]i veni cu bicicleta la birou [i o po]i lua cu tine \n lift. Devenim tot mai flexibili [i deschi[i la schimbare”, spune Arnold. Dar nu uit` s` adauge c` acest spirit nou nu e distribuit uniform \n companie [i, poate, nici nu trebuie s` fie. “|n unele zone e nevoie de schimb`ri radicale, \n altele nu neap`rat. Trebuie s` cau]i atent zonele \n care s` implementezi inova]ia. |n unele zone suntem \nc` acel elefant bine a[ezat, \n altele dans`m foarte bine”, spune vicepre[edintele pentru inova]ie al Deutsche Telekom. Biz Biz

45


INOVA}IE

MEDICINA LA DISTAN}~, TOT MAI APROAPE Tehnologia schimb` felul \n care vor evolua serviciile medicale \n urm`toarele decenii. Una dintre cele mai interesante direc]ii este cea de telemedicin`, domeniu \n care Deutsche Telekom deruleaz` proiecte unice la nivel mondial. DE GABRIEL BÅRLIG~

D

De la dou` monitoare a[ezate unul lâng` altul, un medic german afl` \n orice moment starea de s`n`tate a sute de pacien]i care sufer` de insuficien]` cardiac` cronic`. La biroul din fa]a lui se afl` o sta]ie de lucru similar`. Este doar unul dintre zecile de centre de telemedicin` care supravegheaz` 1.500 de pacien]i cu insuficien]` cardiac` cronic` externa]i recent din spital, ca parte a unui studiu amplu care s` arate beneficiile acestui sistem pentru oameni, dar [i pentru bugetul de s`n`tate. “Exist` [i beneficii economice, dac` avem \n vedere c` [apte zile de spitalizare cost` 10.000 de euro \n Germania. Dup` externare derul`m acest program timp de 12 luni tocmai pentru a reduce num`rul zilelor de spitalizare din aceast` perioad` critic` pentru bolnavii de insuficien]` cardiac` cronic`”, spune prof. dr. Friedrich Köhler, directorul centrului pentru telemedicin` cardiovascular` din cadrul spitalului universitar Charité, din Berlin. Doctorul Köhler este coordonatorul acestui program inovator, \n spatele c`ruia se afl` tehnologie dezvoltat` de Deutsche Telekom. “Zona de e-health are mare poten]ial de dezvoltare. Oferim servicii, solu]ii [i produse care s` faciliteze serviciile de s`n`tate”,

46

Biz

spune Marc Droste-Franke, Senior IT Architect pentru telemedicin` \n cadrul T-Systems International, subsidiar` a Deutsche Telekom. Introducerea de noi tehnologii \n sistemul medical presupune numeroase etape preliminare, având \n vedere reglement`rile stricte din domeniu. Dar, mai ales, trebuie dovedit` utilitatea acestor tehnologii \n context medical, prin studii la scar` larg`. “Provocarea pentru telemedicin` e integrarea noilor sisteme electronice \n cele deja existente \n spitale. Suntem \n faza de pre-market. Exist` sute de proiecte-pilot pentru bolile cronice, care au rezultate pozitive. Dar integrarea \n sistemele existente [i construirea unui sistem de business viabil reprezint` adev`rata provocare”, spune Ralph-Georg Wörhl, vicepre[edinte pentru Telemedicin` \n cadrul diviziei de e-Health din Deutsche Telekom.

VIITORUL CU PA{I MICI Proiectele Deutsche Telekom din zona de telemedicin` nu sunt limitate la Germania. Compania lucreaz` cu operatorii na]ionali de telecom din propria re]ea pentru mai multe ini]iative, cum ar fi o solu]ie destinat` diabeticilor \n Ungaria. |n acela[i timp,

compania este aproape de lansarea unui proiect de mai mare amploare \n Gali]ia [i \n }ara Bascilor cofinan]at de Uniunea European`. Una dintre principalele probleme pentru implementarea sistemelor de telemedicin` este legat` de num`rul mare de entit`]i implicate \n zona medical` – autorit`]i locale [i na]ionale, companii de asigur`ri, asocia]ii ale doctorilor, asocia]ii ale pacien]ilor etc. “Avem o echip` interna]ional`, care se ocup` de proiectele din afara Germaniei. |ncerc`m s` comercializ`m astfel de produse localizate pentru diverse pie]e locale. Nu e u[or, mai ales c` sunt reglement`ri diferite pe fiecare pia]`”, subliniaz` Ralph-Georg Wörhl. Proiectele din afara Germaniei sunt realizate prin colaborare cu operatorii locali care fac parte din grupul Deutsche Telekom, care devin hub-uri locale. “Suntem implica]i \n mai multe proiecte regionale \n Sco]ia, Spania sau Danemarca. Vrem s` acoperim pia]a european`, dar ne uit`m [i la Asia – avem \n Singapore un hub pentru aceast` regiune”, adaug` Wörhl. Deutsche Telekom este implicat de peste doi ani \n proiecte de telemedicin` \n Polonia, unde centralizarea sistemului de s`n`tate a ajutat la luarea mai rapid` a deciziilor. Aici, provocarea a fost dat` de bugetele mici disponibile pentru a finan]a aceste programe [i de procedurile de licita]ie destul de lungi. |n plus, trebuie implicate [i companiile locale, nu se poate importa pur [i simplu sistemul din Germania. Dar unul dintre proiectele majore ale Deutsche Telekom \n Germania este \n plin` derulare [i const` \n realizarea


INOVA}IE

aparaturii, dar [i spitale [i clinici cu care avem parteneriate”, precizeaz` Marc Droste-Franke.

Foto: VALI MIREA

|N INIMA SISTEMULUI

unei regiuni-model \n landul Saxonia pentru a adapta infrastructura actual` \n vederea introducerii de sisteme de telemedicin` la nivel regional, nu doar \ntr-un spital. Realizarea proiectelor de acest tip, la scar` tot mai mare, va putea demonstra viabilitatea sistemului [i va putea duce la crearea de modele de business \n domeniu. Ce caut` \ns` un operator telecom \n zona medical`? R`spunsul este simplu: infrastructura de comunica]ii de care este nevoie \n astfel de sisteme este complex`, iar Deutsche Telekom are expertiza necesar` \n acest domeniu. “Nu ne ocup`m de tratamente medicale, ci de serviciile de IT [i comunica]ii. Avem parteneri medicali din domeniul

Genera]ia Facebook se \ntreab` deja de ce nu exist` \n s`n`tate sisteme mai avansate precum cele de telemedicin`. E un sistem care conduce la o transparen]` f`r` precedent, iar pacien]ilor chiar le place.” Prof. Dr. Friedrich Köhler, directorul centrului pentru telemedicin` cardiovascular` din cadrul Spitalului Universitar Charité, Berlin

Zona de cardiologie este ideal` pentru a demonstra utilitatea telemedicinei, \ntrucât, la modificarea unei scheme de tratament, se vede imediat \mbun`t`]irea sau nu a st`rii bolnavului. Doctorul Friedrich Köhler vorbe[te cu pasiune despre rolul tehnologiei \n medicin` [i despre faptul c` aceasta trebuie [i poate s` devin` o parte important` a actului medical \n completarea factorului uman. “Foarte important e faptul c` acest sistem de telemedicin` nu va \nlocui nici m`car un doctor. Nu asta e ideea. Este mereu nevoie de cineva specializat \n medicin`, care s` discute cu pacientul, s`-l cunoasc`”, spune Köhler, care coordoneaz` programul pentru bolnavii cu insuficien]` cardiac` cronic`. “Centrele de telemedicin` sunt \n clinici de cardiologie. Nu suntem un call center, lucr`m \n spital [i ne facem treaba de medici”, adaug` Köhler. Centrele de telemedicin` din cadrul programului primesc date colectate chiar de c`tre pacien]i, cu ajutorul unui kit primit la externarea din spital, care include printre altele un cântar [i un aparat mobil pentru realizarea de electrocardiograme. Toate dispozitivele sunt conectate la o sta]ie care transmite datele \n sistem prin re]eaua Deutsche Telekom [i sunt primite la mai multe centre r`spândite \n teritoriu, unde sunt analizate de medici. |n acela[i timp, pacien]ii comunic` nu doar cu doctorii de la centru, ci [i cu medicul de familie, fiindc`, spune dr. Köhler, nimic nu poate \nlocui interac]iunea uman` \n medicin`, unde [i o tonalitate diferit` a vocii poate indica o problem` de s`n`tate. “Informa]ia primit` prin aceste sisteme este doar o parte a puzzle-ului”, spune acesta. |ns` faptul c` aceast` informa]ie poate ajunge atât de rapid \n fa]a celor care [tiu cum trebuie s` o foloseasc` este esen]ial, iar noile tehnologii \n domeniu pot ajuta astfel la salvarea de vie]i. Biz Biz

47


INOVA}IE

GIGANTUL CARE CRE{TE START-UP-URI

Deutsche Telekom a decis s` nu mai priveasc` de pe margine lumea dinamic` a start-up-urilor [i se implic` atât ca investitor, cât [i ca \ndrum`tor pentru acestea prin intermediul unei ini]iative originale, denumit` hub:raum.

D

DE GABRIEL BÅRLIG~

PETER BORCHERS, fondatorul hub:raum

48

Biz

Fotografii: VALI MIREA

Din strad`, intru printr-un gang [i g`sesc o u[` pe care scrie hub:raum. O deschid [i m` \ntâmpin` o cafenea cu mobilier interesant [i neoane circulare ca ni[te aure de \ngeri pe pere]i, \n loc de becuri. Ini]ial am impresia c` am gre[it – aici e doar o cafenea, nu poate fi un hub pentru start-up-uri. Dar v`d un prim semn c` sunt \n locul potrivit: o sal` de consiliu cu pere]i de sticl` aflat` \ntr-un col] al “cafenelei”. Acolo am f`cut interviul cu Peter Borchers, fondator al hub:raum. Raum \nseamn` \n german` camer`, spa]iu, iar chiar deasupra cafenelei se afl` unul dintre spa]iile pe care Deutsche Telekom, gigantul german al comunica]iilor, le aloc` start-up-urilor din Berlin. “La jum`tatea anului 2011, am reu[it s` ob]in un buget ca s` facem o echip` pentru ceea ce se numea generic «Programul antreprenorial» din cadrul Deutsche Telekom”, spune Peter Borchers. Acesta \[i aminte[te c` marea provocare a fost legat` de faptul c` multe start-upuri se \ntrebau cum le-ar putea ajuta o corpora]ie atât de mare. “Dar \n primul an ne-am construit o re]ea foarte bun` de 20-30 de mentori din Berlin, a[a c` am câ[tigat credibilitate rapid. Acum


INOVA}IE

suntem un juc`tor important \n zona de seed stage”, adaug` fondatorul hub:raum. O mare parte din succes se datoreaz` [i faptului c` hub:raum \n sine este, practic, un start-up. Aproape to]i din echipa proiectului au lucrat \ntr-un start-up sau au fondat o companie de acest tip.

LEC}II PENTRU NEM}I

SFATURI PRE}IOASE

Am venit acum trei ani \n Germania pentru master \n Communications Engineering, dup` ce f`cusem Electronic` la Politehnica Bucure[ti. La finalul studiilor am intrat \n contact cu ceilal]i fondatori [i compania s-a lansat \n prim`vara lui 2012, ca un proiect mic la Universitatea Ludwig-Maximilians din München. E o solu]ie pentru ca studen]ii s` se preg`teasc` mai bine pentru examene. Am lansat-o local \n universitate [i am avut un feedback foarte bun de la studen]i, \ncânta]i c` se pot preg`ti oriunde pentru examen - \n tren, la metrou.

Povestea ini]iativei Deutsche Telekom \ncol]ise \n capul lui Peter Borchers \nc` din 2009. Avusese un start-up pe internet, apoi lucrase \ntr-o companie integrat` \n Deutsche Telekom [i s-a gândit c` trebuie s` existe o modalitate de a conecta cele dou` “lumi” – cea a startup-urilor cu cea a corpora]iilor. Observase c` fondurile de investi]ii se concentreaz` pe companii \n faze avansate de dezvoltare, dar exista un gol \n fazele ini]iale ale start-up-urilor, când mult mai importante decât fondurile sunt sfaturile unor mentori de calitate. Exact asta ofer` hub:raum. “Mai ales \n fazele ini]iale, cum e cazul aici, ne concentr`m foarte mult pe echipa start-up-urilor – vrem s` vedem dac` pot [i doresc s` lucreze pentru a avea succes”, spune fondatorul hub:raum. |n acela[i timp, start-up-urilor din acest program li se ofer` posibilitatea de a accesa infrastructura [i know-how-ul tehnologic [i de servicii uria[ al Deutsche Telekom. “|ncerc`m s` g`sim poten]iale sinergii cu Deutsche Telekom. Nu vrem s` fim doar un investitor financiar, ci [i s` ajut`m start-up-urile s` ob]in` un avantaj competitiv prin leg`tura cu o corpora]ie multina]ional` cum e Deutsche Telekom”, subliniaz` Peter Borchers. hub:raum caut` produse [i servicii care rezolv` probleme reale [i care au sau vor avea o pia]` suficient de mare \ncât s` poat` atrage investi]ii \n fazele ulterioare de dezvoltare.

DE LA VEST LA EST Ini]iativa pornit` de Deutsche Telekom la Berlin a fost extins` \n Polonia, la Cracovia, [i \n Israel, la Tel Aviv. Abordarea hub:raum se sprijin` pe patru piloni importan]i: investi]ii directe de pân` la 300.000 de euro \n start-up-uri; accesul la spa]iul de co-working; accesul la re]eaua de mentori [i exper]i (speciali[ti

SILVIU APOSTU este unul dintre fondatorii qLearning, un start-up aflat \n prezent \n incubatorul hub:raum, al Deutsche Telekom, care ajut` studen]ii s` \nve]e oriunde s-ar afla.

Cum s-a n`scut qLearning?

Avem [i o re]ea de oameni \n universit`]i care creeaz` con]inutul pentru aplica]ie.

De ce Berlin? Cum a]i ajuns la Berlin? Ne-am gândit cum s` replic`m modelul [i pentru alte universit`]i. |n 2013 am \nceput s` c`ut`m investitori pentru extindere. Am avut investi]ia de seed anul trecut prin hub:raum. Echipa s-a mutat la Berlin \n octombrie 2013 pentru incubator, pentru toate condi]iile de aici. Ora[ul e foarte potrivit. Am avut ocazia s` experimentez mediul de start-up [i \n München [i \n Berlin. Suntem [ase fondatori, un inginer [i avem trei interni. Cre[tem foarte repede, c`ut`m ingineri pentru dezvoltarea produsului.

relevan]i pentru ceea ce fac start-upurile); accesul direct la resursele Deutsche Telekom (exist` deja o re]ea \n interiorul companiei pe care start-upurile o pot accesa foarte u[or [i exist` deja proiecte realizate \n comun de startup-uri cu divizii din companie). Strategia Deutsche Telekom a dat roade. “Acum avem \n Berlin opt investi]ii directe [i 22 de start-up-uri intrate \n programul de accelerare. Mai avem un sediu \n Israel [i altul \n Cracovia. Colegii din Polonia au un program de accelerare foarte rapid cu 12 start-upuri. Per total lucr`m cu circa 70 de startup-uri, dintre care \n zece avem investi]ii directe”, spune fondatorul hub:raum. Acesta remarc` faptul c`, \n ultimii trei ani, s-a schimbat foarte mult percep]ia corpora]iilor referitoare la start-up-uri [i, la câteva luni de la lansarea hub:raum,

Aici costurile sunt mai mici [i, cel mai important, e mult mai u[or s` atragem talent interna]ional. Ora[ul e cosmopolit – avem colegi din Marea Britanie, Cehia, care se mut` foarte u[or aici fiindc` sunt costuri mici [i totul e mai simplu. Foarte important \n Berlin este ecosistemul – \n fiecare s`pt`mân` e câte un eveniment \n care ne putem \ntâlni cu alte start-up-uri [i cu investitori. Lumea spune c` banii sunt \nc` la München, avem [i noi investitori de acolo, dar \n Berlin e mai mult` ac]iune, mai mult` energie. Biz

alte companii mari au anun]at ini]iative de acela[i tip. “Primesc multe mesaje de la alte companii mari despre experien]a noastr`, vor s` colaboreze cu noi, s` facem evenimente \mpreun`. Exist` o deschidere mult mai mare fa]` de startup-uri. E incredibil, acum doi ani aproape nu exista aceast` deschidere”, mai spune Peter Borchers. Pentru investi]ii, hub:raum are acces la banii T-Venture, entitatea Deutsche Telekom pentru achizi]ia de pachete minoritare, dar ia deciziile independent, mai ales c` este vorba despre sume mult mai mici. T-Venture gestioneaz` \n prezent active de circa un miliard de dolari [i realizeaz` \n medie 20 de investi]ii pe an. De cealalt` parte, hub:raum are \n plan 10-12 investi]ii de pân` \n 300.000 de euro pe an \n Berlin, ceea ce \nseamn` \n jur de 3-5 milioane de euro pe an. Biz Biz

49


Dinamism \n pole position Pentru orice manager, locul \ntâi \n pia]` este ]elul suprem. Iar când pia]a nu \]i ofer` cele mai bune condi]ii de business, provocarea este cu atât mai mare. Volkswagen \[i propune ca peste patru ani s` fie cea mai vândut` marc` auto la nivel global, iar compania e dispus` s` foloseasc` tot arsenalul din dotare.

S

uccesul este un termen

relativ \n industria auto local`, \n condi]iile \n care pia]a r`mâne una dintre cele mai afectate de contextul economic dificil. De aceea, pozi]ia de lider \n segmentul \n care activezi r`mâne principalul deziderat. Din 2010 pân` \n prezent, Volkswagen a reu[it nu doar s` \[i p`streze primul loc \n topul m`rcilor de import, dar [i-a consolidat pozi]ia, \n ciuda concuren]ei tot mai acerbe. “|n momentul de fa]`, pe lâng` vânzarea de autovehicule noi sau rulate [i clasicele servicii de finan]are, asigurare, \ntre]inere [i trade-in, toate sub acela[i acoperi[, avem servicii dedicate clien]ilor de flot`, servicii de \ntre]inere personalizate \n func]ie de vârsta [i rulajul autovehiculului”, spune Bogdan Florea, director de marc` la Volkswagen PKW. Acestor beneficii li se adaug` o re]ea de

50

Biz

distribuitori foarte dezvoltat`, capabil` s` acopere servicii de vânzare [i postvânzare \n oricare dintre unit`]i. Astfel, cre[terea cotei de pia]` a m`rcii germane de la 7% la 11% a contrabalansat par]ial efectul negativ al sc`derii pie]ei auto locale. Performan]a e cu atât mai important` cu cât provoc`rile din pia]` le dau b`t`i de cap produc`torilor: majoritatea importurilor auto second hand nu sunt fiscalizate, portofoliul s-a balansat de la clien]ii individuali spre cei de flot`, pe fondul sc`derii puterii de cump`rare. |n plus, a intervenit modificarea TVA-ului \ntr-un timp foarte scurt, taxa de prim` \nmatriculare/timbru de mediu a suferit modific`ri \n fiecare an, \n timp ce programul Rabla nu a avut o dat` de \ncepere bine stabilit`. “Cu toat` presiunea la care a fost supus`, \n anul 2013, Volkswagen a fost cea mai bine vândut` marc` de import, cu un volum de 7.301 livr`ri”, adaug` Florea.

SEMNE BUNE VALORIFICATE De[i industria sufer` \n acest moment, faptul c` România ocup` penultimul loc \n Europa la nivelul gradului de motorizare ofer` perspective pe termen lung, astfel c` România are [anse s` fie printre primele ]`ri ce se vor \nscrie pe un trend pozitiv. Precau]ia r`mâne cuvântul preferat \n acest sector, de[i anul trecut au ap`rut primele semne \mbucur`toare: \n perioada iulie – decembrie 2013, pia]a a \nregistrat un avans de aproximativ 10% fa]` de perioada similar` a lui 2012, trend care s-a men]inut [i \n luna ianuarie a acestui an. Volkswagen a reu[it s` profite de aceste semne pozitive ale pie]ei prin specifica]iile tehnice care se bazeaz` pe inova]ie [i responsabilitatea fa]` de mediu. Platforma modular` MQB este o inova]ie ce a venit cu avantaje atât asupra designului, cât [i cu consum redus, poluare redus`, siguran]`, confort [i sisteme variate de infotainment. O alt`


AUTO

Porsche Finance Group România pune accent pe oferirea de solu]ii integrate [i rapide de finan]are a autovehiculului dorit, finan]are prin leasing sau credit, asigur`ri auto [i nu \n ultimul rând management eficient al flotelor, facturare centralizat`. Toate acestea se fac direct \n showroom. De asemenea, prin re]eaua de dealeri Das WeltAuto, de autovehicule

Volkswagen. “Am venit cu programe noi \n \ntâmpinarea clien]ilor. |n octombrie 2011 am introdus garan]ia extins` de la 2 la 4 ani. Am f`cut acest lucru pentru a crea un avantaj clien]ilor no[tri, pentru a se sim]i proteja]i pe perioada crizei”, explic` managerul de marc` al companiei. Un avantaj const` \n faptul c` Volkswagen are o re]ea de 38 de service-uri \n toat` ]ara. Clien]ii pot beneficia de serviciul de asigurare a mobilit`]ii, serviciu destinat imobiliz`rii tehnice a ma[inii. Termenul minim, aproximativ, alocat livr`rii unei piese este \ntre 24 [i 48 de ore. De asemenea, serviciul Direct Express se adreseaz` posesorilor de ma[ini mai vechi de 4 ani [i are ca avantaje pre]urile mici [i fixe, service-ul rapid [i f`r` programare, precum [i piese [i accesorii originale Volkswagen. Acestor avantaje li se adaug` un program special dedicat

Leasing, Porsche Mobility, Porsche Bank). Ne propunem s` men]inem contactul direct cu clien]ii pentru a putea personaliza serviciile noastre cât mai apropiat de nevoile acestora. }inta companiei pe plan intern este clar`: consolidarea pozi]iei de lider \n pia]a de import, \n timp ce la nivel interna]ional, se urm`re[te ob]inerea titlului de “cea mai vândut` marc` de automobile la nivel global”. Uneltele folosite pentru acest target? Calitatea portofoliului. “Avem modele de cel pu]in un an de zile, precum Golf [i Golf Variant, acesta din urm` producându-se \n Europa, astfel c` timpul de livrare este mult mai scurt. Iar anul 2014 aduce numeroase nout`]i \n portofoliul de modele al m`rcii: face-lift pentru Polo, Jetta, Scirocco, Touareg, o genera]ie nou` pentru modelul Passat [i un nou model \n portofoliu – Golf Sportsvan”, explic` Bogdan Florea.

rulate, se poate face trade-in. Re]eaua Das WeltAuto de ma[ini rulate garanteaz` pentru fiecare ma[in` vândut` un istoric al acesteia. Parcul auto al re]elei ofer` automobile de companie sau demo, a c`ror \ntre]inere s-a realizat doar \n service-uri autorizate

persoanelor juridice, numit Small Fleet. Acesta cuprinde o ofert` comercial` personalizat` acestui tip de client, dar [i printr-o structur` de Key Account, dezvoltat` \n cadrul distribuitorilor Volkswagen, dar [i \n cadrul grupului de servicii financiare Porsche (Porsche

|ntr-un moment \n care majoritatea m`rcilor se zbat s` r`mân` relevante, Volkswagen continu` s` \[i confirme pozi]ia \n fa]a clien]ilor, punând accent pe apropierea fa]` de consumator [i calitatea ridicat` a automobilelor [i a serviciilor oferite. Biz

noutate adus` de Volkswagen este motorul de 1.4 TSI, motor cu nenum`rate premii dobândite. De asemenea, sistemul BlueMotion se bazeaz` pe o tehnologie ce are ca beneficii un consum redus, dar [i emisii sc`zute de CO2. De anul trecut, Golf are motorizarea Euro 6, iar pân` \n anul 2015 toate modelele Volkswagen vor trece la aceast` norm`. |n 2014 toate produsele ce urmeaz` a fi lansate, inclusiv cele Facelift vor trece la acest nou standard Euro 6.

SOLU}II {I SERVICII NOI

Biz

51


PRECIZIE GERMAN~ |N S~N~TATE Excelen]a e un deziderat \n orice industrie, \ns` profesionalismul [i calitatea ar trebui s` fie \ntotdeauna prioritare atunci când vorbim despre domeniul medical Dr. Amelia Dinu, Managing Director B.Braun Medical România, vorbe[te \ntr-un interviu Biz despre complexitatea activit`]ii unei companii farmaceutice \n România [i despre influen]a mentalit`]ii germane \n stabilirea standardelor \nalte. Ce nout`]i a adus pe pia]a medical` din România apari]ia B.Braun, ca model de business? Dar din punct de vedere medical? B.Braun Medical a dezvoltat \n România un model complex de business care integreaz` un portofoliu foarte variat de dispozitive medicale [i produse farmaceutice, un sistem de distribu]ie a acestor produse la nivel na]ional [i un site de produc]ie pentru solu]ii perfuzabile situat \n Timi[oara. Produsele B.Braun sunt recunoscute \n lumea medical` pentru ”calitatea german`” [i pentru gradul \nalt de inova]ie cu care ajut` la cre[terea calit`]ii actului medical \n spitalele din România. Cum se completeaz` cele trei divizii pe care le conduce]i \n România? Exist` o sinergie puternic` \ntre cele trei divizii ale B.Braun Medical care se bazeaz` \n primul rând pe comunicarea [i colaborarea permanent` dintre cele trei echipe, care se implic` cu profesionalism [i entuziasm \n dezvoltarea acestor portofolii \n România. Nou` ne place s` spunem c` oferim clien]ilor no[tri ”un sistem” [i nu doar produse disparate. Divizia Hospital Care colaboreaz` \n primul rând cu spitalele, furnizând 52

Biz

produse de o calitate deosebit` - atât dispozitive medicale (truse de perfuzie, catetere, seringi, injectomate, perfuzomate, truse pentru anestezie), cât [i solu]ii perfuzabile [i produse pentru nutri]ia clinic` (enteral` [i parenteral`). Tot acest portofoliu este esen]ial pentru buna func]ionare a unui spital. Divizia OPM (out patient market) se ocup` de nevoile pacientului dup` momentul extern`rii. Astfel, oferim o varietate larg` de dezinfectan]i atât pentru tegumente, cât [i pentru suprafe]e sau instrumente. |mi face pl`cere s` reamintesc succesul pe care l-a avut un spital din România care a câ[tigat „Premiul European de Excelen]` pentru igiena mâinilor”, folosind dezinfectan]ii B.Braun. Compania noastr` de]ine [i un portofoliu de wound management (\ngrijirea pl`gii). |n România sunt mul]i pacien]i cu diabet care dezvolt` astfel de pl`gi [i care au nevoie de \ngrijire pe termen lung. Din p`cate, este o pia]` prea pu]in dezvoltat`, iar pacien]ii trebuie educa]i - ei trebuie s` [tie c` pot primi acest tip de \ngrijiri, atunci când situa]ia o cere. |n plus, de curând am intrat pe pia]a româneasc` cu dispozitive de protezare stomii.

Divizia Aesculap promoveaz` instrumentarul chirurgical la cele mai \nalte standarde de calitate. Dac` \ntreba]i orice chirurg din lume, din Europa, nu doar din ]ara noastr`, cu ce instrumente \[i dore[te s` opereze v` va r`spunde imediat „cu Aesculap” - are acest statut de brand de lux \n industria instrumentarului chirurgical, [i vorbim nu numai de instrumentele clasice bisturiu, foarfec`, forceps, pens` - ci avem un portofoliu care s-a dezvoltat foarte mult [i \n zona de endoscopie, laparoscopie, neurochirurgie, deci lucruri sofisticate pe care medicii [i le doresc, iar noi \ncerc`m s` colabor`m cu spitalele, pentru a le pune la dispozi]ie acest portofoliu. |n 2013 am demarat o campanie de cre[tere a calit`]ii vie]ii pentru pacien]ii cu cancer prin promovarea Celsite - un dispozitiv care permite administrarea pe termen lung de chimioterapice la pacien]ii oncologici (adul]i [i copii) evitând nepl`cerile administr`rii intravenoase clasice. Colabor`m cu mai multe ONG-uri pentru a facilita accesul pacien]ilor la informa]ii [i la o via]` mai bun`. Care sunt principalele atribute care creeaz` identitatea companiei B.Braun? Celebrând o existen]` de 175 de ani, compania B.Braun func]ioneaz` dup` principiul “sharing expertise”, cu convingerea c` \mp`rt`[ind cunoa[terea [i experien]a cu clien]ii [i cu angaja]ii vom putea s` producem [i s` furniz`m produse de cea mai bun` calitate pentru pacien]ii [i profesioni[tii din s`n`tate. Principalele valori pe care se bazeaz` identitatea B.Braun sunt inova]ia, care \nseamn` progres, pionierat, putere [i \mbun`t`]ire, eficien]a, care se traduce \n optimizarea proceselor [i \mbun`t`]irea terapiilor, [i dezvoltarea durabil` (sustainability) – reprezentând responsabilitate [i \ncredere. Profesionalismul echipei de angaja]i al`turi de cele mai noi tehnologii, calitatea ridicat` a produselor,


MEDICAL unicitatea lor, conceptele noi [i inovatoare creeaz` identitatea B.Braun. Ce impact au originile germane asupra imaginii [i a businessului pe care \l conduce]i? |n primul rând standardul de „calitate german`”, atât la nivelul produselor cât [i al celorlalte aspecte ale afacerii, este dovada cea mai elocvent` a faptului c` B.Braun este o companie german`. Seriozitatea [i etica cu care abord`m businessul, loialitatea cu care ne trat`m clien]ii [i angaja]ii sunt de asemenea dimensiuni ale influen]ei germane.

Foto: VALI MIREA

Foto: BIZ

Ce motive au dus la transformarea B.Braun România din distribuitor \n produc`tor, \n 2009? |n 2009 B.Braun România a decis s` investeasc` \ntr-un site de produc]ie pentru solu]ii perfuzabile, aflat \n Timi[oara. Cu aceast` investi]ie ne-am consolidat prezen]a \n Europa de SudEst. Acum \n spitalele din România se folosesc solu]ii perfuzabile la standarde de calitate german`, produse \n România. B.Braun România a devenit astfel un centru de produc]ie [i de distribu]ie [i pentru ]`rile din regiune - Bulgaria, Ungaria, Serbia, Albania [i nu numai. |n ce direc]ii se va dezvolta compania pe plan local \n urm`torii ani? Pe plan local avem ambi]ii mari! Ne dorim consolidarea prezen]ei produselor B.Braun \n spitalele române[ti, dorim s` contribuim la dezvoltarea sectorului de \ngrijire la domiciliu prin produsele inovatoare pe care le oferim. Suntem la \nceput cu echipa Aesculap, dar sunt convins` c`, \n urm`torii ani, din ce \n ce mai mul]i chirurgi români vor putea lucra cu instrumentarul de calitate produs de Aesculap AG. Avem planuri mari [i pentru dezvoltarea Academiei Aesculap, care este o asocia]ie pentru educa]ie medical` constituit` \n septembrie 2011 [i a organizat pân` \n prezent peste 30 de cursuri la care au participat peste 1.000 de medici [i asistente medicale din diferite specialit`]i. Biz Biz

53


LIVR~RI PESTE A{TEPT~RI De peste 20 de ani \n România, TNT are pe pia]a local` un portofoliu de mii de clien]i, reprezentând mare parte dintre companiile care stabilesc pulsul economiei române[ti. Bogdan Dr`gotoiu, Sales & Marketing Manager la TNT România, ne vorbe[te despre rolul [i locul companiei pe pia]a româneasc`. DE GABRIEL BÂRLIG~ Firmele de curierat sunt parte a sistemului circulator, vital pentru asigurarea s`n`ta]ii economiei. Cine e [i ce face TNT, ast`zi, pe pia]a local`? |mi place mult metafora pe care a]i utilizat-o, pentru c` \ntr-adev`r livr`rile sunt esen]iale pentru activitatea noastr` profesional`, dar [i pentru a r`spunde propriilor noastre a[tept`ri [i dorin]e. Ne \ntâlnim zilnic cu expedieri a c`ror miz` este de fapt \nceperea unui nou proiect, p`strarea unor clien]i importan]i sau asigurarea continuit`]ii pe o linie de produc]ie a c`rei oprire cost` sute de mii de euro pe or`. Alte transporturi pot fi considerate chiar mai aparte: noul model de telefon sau tableta pe care ]i-ai dorit-o demult, cadoul de ziua copilului sau a so]iei. Toate aceste lucruri ajung la noi prin intermediul unui curier, iar resursele companiei care livreaz`, precum [i atitudinea oamenilor implica]i direct \n acest proces sunt cele care fac diferen]a. TNT este partenerul pe care po]i conta, determinat s` asigure servicii la cel mai \nalt nivel [i s` \]i ofere permanent, 24/7, suport [i informa]ii. Gama de solu]ii de curierat pe care le oferim variaz` de la servicii aeriene ultrarapide pân` la variante de transport rutiere, pentru transporturi \n condi]ii de eficien]` a costurilor. Acest model de business, centrat pe client [i solicit`rile lui, ne-a consolidat pozi]ia de top pe pia]a româneasc`, pozi]ie confirmat` de camerele de comer] [i industrie locale [i na]ionale. 54

Biz

Care este profilul clientului TNT România? Clien]ii TNT variaz` de la companii mari, multina]ionale, cu un mix logistic complicat, cu contracte [i parteneriate \n multe ]`ri de pe mapamond, [i pân` la mici companii care se dezvolt` pe pia]a local`. Indiferent de m`rimea afacerii, diversitatea serviciilor pe care le oferim permite clien]ilor s` fac` cea mai bun` alegere, adecvat` vitezei propriului flux de distribu]ie [i \n acord cu propria strategie de afaceri.

Care este calculul pe care ar trebui s` [i-l fac` o companie atunci când alege un curier? Fiecare serviciu de livrare include o serie de componente ale c`ror costuri se reg`sesc \n tariful final. De la preluarea [i livrarea door-to-door pân` la instrumente electronice multifunc]ionale, de la opera]iuni de procesare suplimentar`, conform solicit`rilor clientului final, [i pân` la alegerea modalit`]ii de livrare, trebuie evaluate cu aten]ie toate op]iunile, astfel \ncât serviciul prestat s` reprezinte [i cea mai bun` solu]ie pentru companie. Abordarea TNT este de a oferi clientului posibilitatea s` acceseze un adev`rat “one stop shop”, \n care solu]iile oferite pot varia de la simple livr`ri aeriene [i rutiere pân` la un charter aerian dedicat [i managementul unor opera]iuni logistice complexe. Pe de alt` parte, echipa

dedicat` fiec`rui client \l poate consilia \n privin]a variantelor existente, pentru a-[i optimiza costurile.

Care este ]ara european` cu cea mai mare pondere \n curieratul din [i c`tre România? Aceea[i structur` reg`sit` \n comer]ul interna]ional al României exist` [i \n ceea ce prive[te destina]iile alese preponderent de clien]ii TNT. Germania, tema acestui num`r al revistei Biz, este [i pentru clien]ii TNT o pia]`-cheie, direc]iile preponderente de import-export variind de la domenii industriale de vârf (auto, electronic` etc.) pân` la transporturi dedicate \n domeniul medical [i farmaceutic. Apari]ia unui nou model de ma[in` sau a unui gadget electronic este precedat` de schimburi intense de componente, piese, pân` la finalizarea unui prototip, urmând apoi comenzile din zona comer]ului clasic [i a celui electronic. Acest flux \n ambele sensuri continu` apoi, \n func]ie de ciclul de via]` al produselor, cu perioada de garan]ie, variantele de retur [i repara]ii. Activitatea noastr` se reg`se[te \n fiecare etap` a acestui proces [i, evident, exist` solu]ii specifice fiec`ruia: livr`ri expres urgente sau chiar charter pentru piese de schimb, transporturi rutiere dedicate de produse, cu livrare \n re]elele de magazine, solu]ii de tip Returns Express etc.


SERVICII

Sunt lucruri pe care probabil unii curieri nu le pot face [i vor evita s` vorbeasc` despre ele. Pentru noi este adeseori mai complicat s` vorbim despre toate op]iunile existente [i despre lucrurile pe care le putem face. De aceea este esen]ial` dezvoltarea unei rela]ii pe termen lung, \n care s` \n]elegem mai bine a[tept`rile partenerilor no[tri. Exist`

Germania, unde z`pada era la acel moment un produs deficitar. Un partener de-al nostru ne-a solicitat recent livrarea mai multor mostre de \nghe]at` \n diverse ]`ri europene.

proiecte cu o amprent` special`, la care suntem \ncânta]i s` fim p`rta[i: un exemplu sunt transporturile de celule stem, a c`ror livrare o realiz`m \n re]eaua aerian` proprie \n condi]ii de temperatur` controlat`. Temperatura a fost esen]ial` [i \n “exportul urgent” de z`pad` realizat de echipa TNT România, \n plin cod portocaliu, \n beneficiul redac]iei Biz aflate \n vizit` de lucru \n

Ce poate face [i ce nu poate face un curier? M` gândesc la momentele acelea când a[tep]i o livrare, care \ntârzie f`r` s` [tii de ce. A[teptarea este \ntotdeauna o \ncercare dificil`, \ns` a nu da informa]ii clientului este pentru mine greu de \n]eles [i acceptat. |n cazul nostru, prin intermediul instrumentelor electronice pe care vi le punem la dispozi]ie, ve]i avea posibilitatea s` trimite]i notific`ri via e-mail destinatarilor. V` vom ]ine la curent privind parcursul transportului [i vom aten]iona, de asemenea, clientul final \nainte de livrare via SMS. Tocmai pentru c` \n]elegem importan]a acestui aspect, am lansat anul trecut, \n premier` na]ional`, op]iunea de livrare garantat`, \n urm`toarea zi, pentru expedierile din România. Astfel, dac` expedierea nu se va putea livra din vina noastr` \n 24 de ore, vom fi noi cei care v` vom informa despre acest lucru [i nu va trebui s` pl`ti]i acel transport. |n 2013, procentul aferent livr`rii la timp a fost de 99,84%.

BOGDAN DR~GOTOIU, Sales & Marketing Manager, TNT România

Care este diferen]iatorul TNT România?

Foto: VALI MIREA

Ce nu ne spune, de obicei, curierul?

Cultura de companie [i dorin]a tuturor membrilor echipei de a face lucrurile s` se \ntâmple potrivit a[tept`rilor partenerilor no[tri sunt aspectele care ne diferen]iaz`, mai mult decât orice alte resurse de care dispunem. Ne \ntreba cineva recent, de pild`, care este rostul deschiderii \nc` unui canal de comunicare \n social media, pentru o companie care este “compus`” doar din avioane, ma[ini, telefoane. R`spunsul nostru a fost atunci c` la TNT oamenii sunt cei mai importan]i, atât angaja]ii, cât [i clien]ii [i colaboratorii no[tri. {tim c` deschiderea \n comunicare ne poate ajuta s` construim rela]iile pe care ni le dorim, iar social media este \nc` un instrument \n acest sens. Nu \n ultimul rând, sim]ul umorului [i dorin]a de a face din fiecare interac]iune un moment bun ne ajut` s` leg`m prietenii adev`rate. Biz Biz

55


Acas` la Porsche Cum mergi pe Autobahn 8, GPS-ul te ghideaz` s` urmezi un drum ce ocole[te Stuttgartul pentru a ajunge \n suburbia Zuffenhausen. Treci de un sens giratoriu [i ajungi acas` la Porsche. 56

Biz


AUTO

F

Fabrica din Stuttgart, deschis` de

c`tre Ferdinand Porsche \n 1931, este locul unde sunt produse motoarele pentru toate modelele, inclusiv cele pentru Cayenne, Panamera [i proasp`t lansatul Macan, modele care ies, apoi, pe por]ile fabricii din Leipzig. Stuttgart-Zuffenhausen este casa spiritual` a Porsche \nc` din 1948 [i este absolut fascinant s` vezi cum \ncepe s` prind` contur un model 911 pe unul dintre cele câteva niveluri \n care este concentrat` activitatea aici. Din 1964, toate ma[inile Porsche 911 au fost produse aici, asamblarea fiec`rui asemenea automobil presupunând 5.000 de puncte de sudur`. Odat` ajuns \n spa]iul Porsche din Stuttgart, nu numai ca jurnalist, dar [i ca simplu turist sau iubitor al m`rcii, po]i vizita liniile de asamblare, studioul de personalizare, dar [i zona de

atelier, unde e[ti invitat – mai \n glum`, mai \n serios – s` \]i configurezi modelul preferat, pe care Porsche ]i-l poate livra, pe comand`, \n aproximativ 4 luni. Pentru toate modelele, inginerii de aici fabric` peste 20 de versiuni diferite ale motorului \n 6 cilindri, care dezvolt` \ntre 255 [i 535 de cai-putere. Suntem curio[i care sunt cele mai populare culori. R`spunsul vine prompt – negru, alb [i ro[u, dar, dac` e[ti dispus s` pl`te[ti o tax` suplimentar`, oamenii de aici pot s`-]i vopseasc` ma[ina \n orice

Biz

57


AUTO

nuan]`. La finalul unei zile obi[nuite de lucru, fabrica produce 40 de ma[ini Boxster, aproximativ 110 ma[ini 911 [i circa 500 de motoare. Crezi c` nu te \ncadrezi \n profilul unui “client” Porsche? Michael Mauer, directorul de design de aici, spune, pe un ton foarte relaxat, c` el nu crede c` exist` un profil al clientului Porsche [i \l d` drept exemplu pe excentricul Magnus Walker, care are una dintre cele mai mari colec]ii de 911 din SUA. Unicul lui scop este ca ma[inile create de el s` fie dorite [i iubite, oricine ar fi clien]ii. Avem de ales \ntre a lua masa \n cantin` sau \n elegantul salon VIP, salon situat la nivelul superior al fabricii, despre care [tim c` ofer` o vedere panoramic` asupra sitului. E tentant, desigur, s` alegem a doua variant`, dar mergem pe mâna gazdei noastre, care ne garanteaz` c` ora mesei al`turi de to]i cei ce lucreaz` aici este o experien]` \n sine. Într-adev`r, cantina e un furnicar [i nu este lini[te niciun moment. Cel mai interesant este s` vezi pasiunea din ochii fiec`ruia dintre comesenii no[tri, care, zi de zi, asambleaz`, vopsesc [i se asigur` c` absolut fiecare element este a[ezat perfect \n fiecare dintre automobilele Porsche care ies din mâinile lor. Începem s` discut`m despre cele mai noi modele. Desigur, vorbim mai \ntâi despre cel de-al doilea SUV creat de Porsche – Macan, numit de mul]i “baby-Cayenne”. Mauer ne spune, cu un zâmbet \n col]ul gurii, c` ne vom convinge c` acest model are propria lui personalitate. Este greu s` nu-l crezi. Macan-ul, dincolo de a fi una dintre cele mai anticipate ma[ini ale anului, pare a fi modelul pe care Porsche se bazeaz` când vine vorba despre previziunile pentru 2014, de[i nici 2013 nu a fost un 58

Biz

an tocmai r`u pentru compania german`. Dimpotriv`, a fost chiar cel mai bun din istoria Porsche, când peste 162.000 de clien]i [i-au primit \n garaje ma[inile mult a[teptate. Targa, modelul dezvelit la \nceputul anului, la salonul auto de la Detroit, este cel mai nou membru al familiei 911. Dincolo de aspectul care combin` pentru prima dat` conceptul Targa cu tehnologia de ultim` or`, ma[ina are greutatea distribuit` \n partea din spate – o caracteristic` tipic` pentru Porsche. Nou` ne sun` ca [i cum nu numai c` ai \n mâini volanul unei ma[ini care arat` absolut spectaculos, dar mai e [i bine \nfipt` pe [osea, indiferent c` o conduci pe ploaie, ninsoare sau \n condi]ii ideale. Vizita se \ncheie [i sim]im c` plec`m din casa unor prieteni, unde sper`m s` revenim curând. Într-adev`r, sim]im c` suntem acas` la Porsche, unde o mare

familie lucreaz` cu pasiune \n fiecare zi pentru a da na[tere unora dintre cele mai performante [i, s` o spunem drept, frumoase ma[ini. Vizavi este muzeul. Aceast` pozi]ionare a muzeului [i a fabricii creeaz` o metafor` foarte interesant` – pe de o parte, e consemnat` povestea Porsche, de la \nceputurile ei [i pân` \n prezent, pe de alt` parte, fabrica este locul unde se scrie viitorul industriei auto. Intr`m [i suntem lua]i prin surprindere. De[i totul este de un alb imaculat, senza]ia este de c`ldur`, nu de sterilitate. Gazda noastr` ne \ntâmpin` zâmbind [i ne invit` s` arunc`m o privire \n atelierul Porsche Classic. Un perete imens, de sticl`, ne permite s` tragem cu ochiul. Fiind weekend, nu se lucreaz`, dar frumoasele b`trâne doamne ne impresioneaz`. Gazda noastra ne spune c` Wolfgang Porsche sublinia, la


AUTO

deschiderea muzeului, motivele principale pentru care a fost construit: de a aminti lumii \ntregi despre personalit`]ile care au fondat compania [i de a le men]ine spiritul [i munca vii. Îl citeaz` exact: “Bunicul [i tat`l meu au fost ni[te pionieri pasiona]i ai automobilismului, dar [i ingineri [i antreprenori. Toat` mo[tenirea lor, toat` munca dus` mai departe de c`tre succesorii lor este documentat` aici”. De[i suntem \ntr-un muzeu, afl`m c` toate modelele sunt \n stare de func]ionare, gra]ie atelierului pe care \l admirasem mai devreme, unde sunt restaurate [i reparate modele care au scris istorie. De luni pân` vineri, po]i vedea aici “doctorii” Porsche la posturi, “operând” modele mai noi

[i mai vechi, aducându-le \n stare de perfect` func]ionare, iar pe unele preg`tindu-le chiar pentru diverse curse rezervate automobilelor istorice. Porsche a creat, astfel, un concept unic – “muzeul pe ro]i” – \n care toate exponatele sunt func]ionale. De exemplu, am aflat c` \n 2009 modelul 550 A Spyder, produs \ntre 1953 [i 1955, a participat la tradi]ionala curs` din Italia Mille Miglia, iar un 356 Carrera Abarth GTL – primul model produs de Porsche \n 1948 – s-a \ntrecut \n Australia, la celebra Classic Adelaide. Dac` ajunge]i la muzeu pân` pe 14 martie anul acesta, ave]i ocazia s` vede]i expozi]ia temporar` “60 de ani de ma[ini supersport”, care include modele care nu au mai fost expuse niciodat`. De exemplu, modelul 904 Carrera GTS, fabricat din 1963 pân` la mijlocul anilor ’70, care a câ[tigat 300 de curse de-a lungul carierei. Sau unicul model 911 Turbo RS din lume sau poate 959 S, dezvoltat pe baza unui prototip prezentat la salonul auto de la Frankfurt \n 1983. “La pièce de résistance” este, totu[i, \n acest moment, primul vehicul Porsche – modelul electric Egger-Lohner Phaeton C.2 sau P1 – care a fost redescoperit [i restaurat dup` 116 ani de când a fost fabricat, \n 1898. Stuttgart este capitala Porsche a lumii, dar este, mai ales, casa Porsche. Familia Porsche, \n varianta ei extins`, \i cuprinde pe fiecare dintre oamenii pasiona]i cu care am stat de vorb` [i care muncesc \n fiecare zi cu satisfac]ia de a [ti c`, la final, livreaz` fericire ascuns` \n fiecare linie perfect desenat`, \n fiecare sunet tors de motoare, \n fiecare volan strâns cu pasiune. Biz Biz

59


INOVATORII DIN BREMEN

Cea mai bine vândut` bere german` la export, Beck’s, rescrie istoria la mai bine de 140 de ani de la lansare, continuându-[i seria de inova]ii [i r`mânând \n continuare un sus]in`tor important al artelor. DE OVIDIU NEAGOE

O

Orice plimbare pe str`zile oric`rui ora[

german va dezv`lui privirilor turi[tilor, \n cel mai scurt timp, c` aici berea este mai mult decât o simpl` b`utur`. Este o tradi]ie. Cu toate acestea, \n Germania, \n primul trimestru al anului trecut vânz`rile de bere german` au \nregistrat un drum descendent [i nu pu]ine au fost microber`riile locale care s-au v`zut nevoite s` trag` obloanele. Vânz`rile au sc`zut la 1,99 de miliarde de litri, o minim` record pentru Germania ultimelor dou` decenii. Dar Beck's reu[e[te cu succes nu numai s` \[i demonstreze imunitatea fa]` de coborâ[urile din pia]`, ci mai ales s` \[i continue expansiunea. Secretul? Vânz`rile masive pe pie]ele interna]ionale. Brauerei Beck & Co. este cel mai important exportator de bere din Germania, vinde \n 120 de ]`ri din toate cele cinci continente [i cumuleaz` 30% din exportul de bere german`. Aceasta mai este considerat` [i “berea-cheie”, pentru c`, pe lâng` faptul c` pe etichetele sticlelor de Beck’s se g`se[te o cheie care reprezint` drapelul ora[ului Bremen, \n SUA, de exemplu, berea Beck’s totalizeaz` 85% din importurile de bere german`. Ca s` v` face]i o idee de ce statul vestic este o for]` \n produc]ia de bere, potrivit raportului “The Contribution Made by Beer to the European Economy”, realizat de Ernst & Young [i dat publicit`]ii la finele anului trecut, Germania a realizat exporturi de 15,7 milioane de hectolitri de bere, fiind cel mai mare exportator din Uniunea European`.

60

Biz

Care este re]eta succesului nem]esc? Germania este cunoscut` \n toat` lumea pentru berea produs` [i unul dintre principalele motive din spatele succesului este “Reinheitsgebot”, legea purit`]ii berii germane care dateaz` din anul 1516 [i permite \n produc]ia berii numai ingrediente naturale. |nc` din 1873, atunci când a \nceput istoria Beck's, compania german` respect` cu stricte]e re]eta ini]ial` [i nu face rabat de la calitate. R`splata nu a \ntârziat s` apar`. La numai un an de la lansare, \mp`ratul Frederic al III-lea al Germaniei a acordat medalia de aur pentru cea mai bun` bere proasp`t inauguratei fabrici, medalie care se reg`se[te pe eticheta Beck’s [i ast`zi, 140 de ani mai târziu. Calitatea nu se demodeaz` niciodat`.

BECK’S PUNE PUNCTUL PE INOVA}IE Seria succeselor a continuat trei ani mai târziu, dup` ce Heinrich Beck a realizat o sticl` special`, care a reu[it s` men]in` gustul berii intact timp de o lun`, cât a durat un transport pe mare, motiv pentru care Beck’s a mai câ[tigat o medalie de aur, pentru cea mai bun` bere continental` la Expozi]ia Interna]ional` din Philadelphia, distinc]ie care de asemenea se reg`se[te pe eticheta sticlelor de ast`zi. Nu a trecut mult timp [i brandul german a scris iar istorie. Pe vremea când to]i produc`torii \[i vindeau propria bere \n sticle de culoare maro, Beck’s a fost prima companie care a v`zut partea plin` a paharului [i a inovat, lansând

\n premier` sticla de culoare verde, extrem de r`spândit` ast`zi. Respectând mereu tradi]ia, brandul german a continuat \ns` seria inova]iilor de-a lungul celor peste 140 de ani de la \nfiin]are. Astfel, compania Beck & Co. a inaugurat un centru de degustare inovator, singurul centru destinat controlului gustului berii din Germania. Inova]ia a reprezentat un element-cheie \n demersul companiei [i beneficiul acesteia este limpede: mai bine de 7% din cre[terea companiei \nregistrat` \n urm` cu doi ani s-a datorat ini]iativelor inovatoare [i renovatoare. Cum inova]ia, creativitatea [i pasiunea pentru frumos merg mân` \n mân`, tot atunci Beck’s [i-a continuat iconicul program anual Art Label, prin care a adus \n frigiderele iubitorilor de bere din toate col]urile lumii sticle cu etichete create de arti[ti renumi]i la nivel mondial. Programul se afl` la r`d`cina afinit`]ii brandului german pentru art` [i procese creative, prin care reu[e[te s` ajung` la noua genera]ie, reprezentat` de tinerii adul]i. Un an mai târziu, \n 2013, programul a continuat cu arti[ti de marc` printre care Kid Cudi, Willis Earl Beal, The Date Farmers, TM Sisters, William Hundley, care [i-au prezentat operele de art` c`tre mai bine de 13,2 milioane de fani Beck’s. Ce \nseamn` acest num`r? Ei bine, aproape 1,57 de milioane de metri p`tra]i de pânz`, cam de opt ori mai mult decât are Muzeul de Art` Modern` din New York. Biz


EXPORT

ISTORIA |NTR-O STICL~ Ce se \ntâmpl` când se \ntâlnesc un maestru berar, un constructor [i un comerciant? Ia na[tere o fabric` de bere. A[a a \nceput [i povestea Beck's, \n urm` cu peste 140 de ani. De[i a inovat \n repetate rânduri [i a fost deschiz`tor de drumuri \n produc]ia de bere, calitatea a r`mas \ntotdeauna aceea[i. Iat` 14 momente cheie, din cei 140 de ani ai celei mai bine vândute beri germane la export:

1873

1955

A luat na[tere Beck’s. Maestrul berar Heinrich Beck al`turi de Lüder Rutenberg [i Thomas May au fondat Kaiserbrauerei Beck & May oHG pe 27 iunie, \n Bremen.

Beck's lanseaz` primul insert publicitar \n revista “Der Spiegel”, iar trei ani mai târziu difuzeaz` primul spot la televizor.

1874

1967

|mp`ratul Frederic al III-lea al Germaniei a acordat proasp`t inauguratei fabrici medalia de aur pentru cea mai bun` bere.

Beck & Co. lanseaz` pentru prima oar` pe pia]` un pachet cu trei beri [i un an mai târziu dezvolt` celebrul “six pack” – bax cu [ase beri.

1876 Heinrich Beck a realizat o sticl` special`, care a reu[it s` men]in` gustul berii intact timp de o lun`, cât a durat un transport pe mare, ceea ce a adus Beck’s titlul de cea mai bun` bere european`.

1987 Beck’s \ncepe ceea ce avea s` devin` ulterior o tradi]ie: sprijinul artei. Duoul de arti[ti cunoscut sub numele de Gilbert & George (Gilbert Prousch [i George Passmore) au creat prima etichet` artistic`.

1993 1886 Beck's demareaz` exporturile. Linia de distribu]ie a Po[tei Na]ionale Germane reprezint` o leg`tur` rapid` cu Orientul |ndep`rtat.

Varianta f`r` alcool a Beck's a fost lansat` \n Germania. Organiza]ia German` pentru Comer]ul cu Alimente a declarat noul produs lansat de Beck's drept cea mai de succes inova]ie a anului.

2001 1928 Beck & Co. vine cu o inova]ie proasp`t` – butoaiele din metal, care s` asigure prospe]imea berii [i s` nu altereze calitatea produsului.

1950 Cum berea bun` [i vremea c`lduroas` merg mân` \n mân`, Beck’s a fost \n anii ’50 cea mai iubit` [i apreciat` bere de import tocmai \n Jamaica.

1953 Poate fi considerat “anul mobilit`]ii”, pentru c` atunci a fost pentru prima oar` când fanii Beck’s au putut s` \[i savureze berea preferat` la cutie.

La \nceputul lunii decembrie, Beck & Co. a pus bazele unui centru inovator pentru degustare, singurul astfel de centru care are ca scop controlarea gustului berii germane, [i tot atunci a fost lansat` campania “Beck’s Experience”.

2005 Ca lider \n inova]ie pe pia]a german`, Beck’s lanseaz` Beck’s Green Lemon, un mix de bere cu gust de l`mâie cu 2,5% alcool care a fost lansat [i \n Romånia \n 2008, fiind primul mix de bere cu suc de l`måie lansat pe pia]a autohton`.

2011 Beck’s lanseaz` proiectul interna]ional “Beck’s Green Box Project”, prima galerie pe baz` de realitate augmentat`, instalat` lâng` Statuia Libert`]ii \n New York de Ziua Independen]ei.

Biz

61


MODELUL GERMAN Germania a demonstrat de-a lungul ultimilor ani c` este imun` la recesiune. Despre ingredientele din re]eta succesului german, importan]a inova]iei, dar [i despre lec]iile pe care managerii români le pot \nv`]a de la cei nem]i ne-a vorbit \n exclusivitate Frank Weise, partener [i [eful biroului din Berlin al companiei de consultan]` Horváth & Partners. DE OVIDIU NEAGOE Care sunt principalele lec]ii \nv`]ate de managerii germani de la criza financiar`? Germania a fost lovit` de criza financiar`, care a afectat de asemenea [i Horváth & Partners, am \nregistrat o sc`dere \n termeni de venituri. Ce am \nv`]at de la aceasta este aproape similar cu ceea ce trebuie s` \nve]i dintr-o recesiune, a[a cum este perceput` \n statele din Europa de Sud [i Est. Trebuie s` fii foarte bine preg`tit pentru schimb`rile din pia]`, te love[ti de un mediu mult mai volatil comparativ cu deceniul trecut. Atunci era un mediu de afaceri stabil, o pia]` u[or de intuit, iar acum totul este complet schimbat, trebuie s` fii preg`tit s` schimbi portofoliul de produse sau procesele \n numai câteva luni. Ast`zi este nevoie de foarte mult` flexibilitate \n termeni de resurse umane, ca s` te po]i adapta dac` observi c` pia]a este \n sc`dere, s` scazi produc]ia dac` produsele companiei nu mai \nregistreaz` vânz`ri bune, ceea ce este foarte u[or de realizat dac` beneficiezi de angaja]i foarte implica]i. {i cred c` aceasta este ceva de care beneficiem \n Germania, comparativ cu alte ]`ri, \nc` avem o for]` de munc` extrem de ata[at` de angajatori. |n alte ]`ri, schimbarea angajatorilor se petrece mult mai des, aici salaria]ii se mândresc c` lucreaz` pentru o anumit` companie. Este ceva important [i are o influen]` foarte mare. Nu ne confrunt`m cu o recesiune, ca România, dar ne-am lovit de o criz` financiar` destul de dur`. 62

Biz

Care sunt cele mai importante ingrediente care au ]inut Germania departe de efectele dure ale recesiunii? Pe de-o parte, ceea ce ne-a f`cut foarte stabili de-a lungul recesiunii este c` suntem o na]iune orientat` pe exporturi. Astfel c` avem un fel de pia]` global` unde ne putem vinde produsele. Este mult mai u[or pentru noi. Nu suntem bloca]i numai pe pia]a german` [i cred c` \nc` brandul “Made in Germany” este unul foarte bun [i ne-a ajutat s` p`str`m clien]ii [i \n timpul recesiunii. Ca germani suntem foarte buni \n cl`direa unor rela]ii sustenabile cu clien]ii. Pentru c` suntem cunoscu]i ca “motorul german”, iar dac` vei lucra cu nem]i \ntotdeauna te vei putea baza pe ei [i vor livra numai calitate, ceea ce ne-a ajutat s` trecem peste recesiune f`r` s` realiz`m c` ea are loc. Ce crede]i c` ar trebui s` \nve]e managerii români de la omologii germani? Avem avantajul c` suntem \n ambele tabere. Avem birouri [i \n România, iar [eful biroului din România este un român crescut \n Germania, deci cunoa[tem ambele pie]e. Noi, ca germani, ducem lips` de stilul mediteranean, de cel latin, adic` s` fim mai emo]ionali [i s` lu`m decizii cu rapiditate. Germanii sunt foarte analitici \n schimb, astfel c` atunci când lu`m o decizie este valid`, dar adesea ne ia foarte mult timp. |ntr-un mediu de afaceri s`n`tos, uneori poate fi considerat un dezavantaj s` fii german, dar pe o pia]` instabil` [i volatil`, greu de prezis, este un avantaj c` suntem foarte buni când vine

vorba de analize. Cred c` cel mai indicat ar fi ca managerii est-europeni s` adopte cele mai bune p`r]i de la fiecare stil: s` reduc` pu]in din modelul latin, bazat pe emo]ii, [i s` ia \n calcul cerin]ele pie]ei, informa]iile [i faptele \nainte s` ia cea mai bun` decizie. Care sunt cele mai frecvente provoc`ri cu care se confrunt` actualmente managerii germani? |n Germania nu ne confrunt`m cu o recesiune, ca statele din sudul [i estul Europei. Cu toate acestea, ne confrunt`m cu dou` obstacole. Unul este globalizarea, pentru c` germanii nu sunt cunoscu]i tocmai ca exploratori, adic` s` mergem \n alte ]`ri [i s` cucerim noi pie]e. {i, desigur, concuren]a interna]ional`. Sunt foarte mul]i care ne urmeaz` modelul, \ncepând cu China, care ne copiaz` produsele [i \n curând vor putea livra calitate comparabil` chiar [i la ma[ini, de exemplu. Sunt faimo[i pentru aceasta, chinezii produc acum un automobil SUV care este o copie fidel` a modelului X5 al BMW. {i vor deveni din ce \n ce mai buni. Deci o mare provocare acum este s` r`mânem o for]` \n exporturi. Pentru aceasta este nevoie de inova]ie, ca s` fim cu un pas \naintea acestor companii care se apropie de noi. Pe plan intern, \n Germania ne confrunt`m cu o lips` de talente, pentru c` situa]ia demografic` este una dezastruoas`. |n ultimii ani s-au n`scut foarte pu]ini germani, comparativ cu 1964, când m-am n`scut eu. De atunci popula]ia este \n sc`dere, nu avem o pepinier` de tinere talente. Va fi o foarte


STRATEGIE

FOTO: VALI MIREA

FRANK WEISE, partener Horváth & Partners

mare provocare pentru manageri s` umple golurile din pia]a muncii cu talente. De exemplu, \n urm` cu 15 ani era foarte eficient s` lucrezi \n consultan]`, pentru c` \nv`]ai foarte multe \ntr-un timp scurt [i \n acela[i timp aveai un salariu bun. Acum, salariul din industrie \n

sectorul privat este aproape la fel ca [i cel din consultan]`, astfel c` avem o foarte mare problem` s` atragem cei mai buni oameni. Acest r`zboi pe talente coroborat cu globalizarea [i competi]ia interna]ional` trebuie abordat dintr-o perspectiv` inovatoare. Trebuie s` fim inovatori.

MANAGEMENT

Studiul “Innovation Survey” realizat anul trecut de Horváth & Partners ar`ta c` 77% dintre responden]i consider` foarte important` o strategie pentru inova]ie, dar mai bine de jum`tate au precizat c` aceasta are nevoie de \mbun`t`]iri. Cum crede]i c` arat` o astfel de strategie de succes, de ce \mbun`t`]iri este nevoie [i cum s-a schimbat rolul inova]iei de-a lungul recesiunii? Inova]ia este foarte important`, pentru c` f`r` inova]ie Germania are de pierdut la nivel global. Inova]ia trebuie s` fie conectat` la strategia companiei [i viceversa. Dac` ai o companie care produce ma[ini, de exemplu, trebuie s` prive[ti cu aten]ie la propria strategie [i s` vezi cum po]i dezvolta un produs pe baza diverselor pie]e [i cerin]e. Subiectul e-mobility este un bun exemplu, pentru c` organiza]iile \l trateaz` extrem de diferit. Cred c` \n Germania \n urm`torul deceniu e-mobility va fi un subiect uria[, \n China nu [tim \nc`, dar ar fi bine pentru ei [i pentru mediu, \n SUA de asemenea va fi un trend. |ntotdeauna trebuie s` iei \n calcul ce \nseamn` e-mobility pentru tine dac` produci ma[ini, fie c` sunt sport, fie c` sunt pentru to]i consumatorii. {i viceversa, dac` alegi s` p`trunzi \n e-mobility trebuie s` faci o leg`tur` cu propria strategie. Leg`tura dintre inova]ie [i strategie este extrem de important` indiferent de industrie. Al doilea lucru, [i aici pot ap`rea probleme, este c` implementarea inova]iei \n procesul opera]ional este foarte dificil`, pentru c` multe inova]ii se petrec \n procesele zilnice. Nu po]i fi inovator doar spunând angaja]ilor “de ast`zi suntem inovatori”. |ntotdeauna trebuie s` [tii ce poate fi f`cut mai bine, ce idei trebuie duse mai departe. Foarte multe inova]ii pot lua na[tere din \ntâmplare, nu numai \n urma unor costisitoare procese de cercetare [i dezvoltare. A[adar trebuie s` ai grij` s` aduci inova]ia \n procese, dac` \]i dore[ti s` fii inovator, s` ai \ntotdeauna o rezerv` de poten]ial [i o cultur` strict` pentru inova]ie. Mai mult, trebuie s` motivezi angaja]ii s` fie inovatori, s` \i apreciezi pe cei care au idei noi. Aceasta este re]eta celor mai de succes companii. Cultura inova]iei este foarte important`. Biz Biz

63


Foto: © Dave Bredeson – Dreamstime.com

F~R~ RESTAN}~ LA PERFORMAN}~ Pilonii cre[terii celei mai puternice economii din Europa au fost exporturile, calitatea brandului “Made in Germany” [i, mai ales, micile afaceri de familie, pentru care lucreaz` aproape 60% dintre nem]i [i care contribuie cu mai bine de jum`tate la PIB-ul Germaniei. DE OVIDIU NEAGOE 64

Biz


STRATEGIE MANAGEMENT

Num`r`toarea invers` a \nceput

N

iar. Brusc, toate privirile au fost \ndreptate spre ceasul electronic de deasupra peronului sta]iei de metrou, care indica cu precizie nem]easc` timpul r`mas pân` la sosirea urm`torului tren. 3 minute [i 43 de secunde. Timp suficient ca germanii afla]i pe peron la acea or` de vârf s` \[i verifice e-mailurile, s` mai citeasc` câteva titluri din ziar ori chiar s` se angajeze \ntr-o convorbire telefonic` profesional`. O banal` plimbare pe str`zile din Berlin sau o c`l`torie cu metroul la orele de vârf pot creiona \n am`nunt un portret al celei mai puternice economii din B`trânul Continent. Motorul economiei europene nu numai c` nu a obosit \n ultimii [ase ani, dar chiar a rulat cu motoarele turate la maximum. {i perspectivele sunt [i mai optimiste. Nu o demonstreaz` doar forfota orelor de vârf, ci chiar un studiu realizat de curând de firma de consultan]` [i audit financiar PricewaterhouseCoopers. Potrivit rezultatelor cercet`rii, de dou` ori mai mul]i manageri germani decât la studiul de anul trecut estimeaz` c` economia mondial` \[i va reveni \n acest an. Mai mult, 39% dintre liderii companiilor nem]e[ti consider` c` 2014 le va aduce o cre[tere a vânz`rilor. Toate rezultatele optimiste nu au f`cut decât s` pun` Germania pentru prima oar` de la derularea cercet`rii \ntre primele trei pie]e interna]ionale atractive. |n tot acest timp, economia Germaniei a crescut semnificativ [i, nu de pu]ine ori, o serie de organiza]ii nem]e[ti chiar au raportat cele mai bune rezultate financiare din istorie. “Germania este \ntr-o pozi]ie special` pentru c` are o puternic` pia]` de export, care nu a fost neap`rat

afectat` de recesiune. O bun` parte a exporturilor germane au avut ca destina]ie ]`rile asiatice, deci a avut o oarecare izolare fa]` de efectele recesiunii europene”, spune pentru revista Biz C`t`lina {tef`nescu-Cuntze, decan, profesor asociat [i, totodat` [ef` de catedr` pentru cursurile organizate \n colaborare cu Deutsche Post DHL la European School of Management and Technology (ESMT), o [coal` de business din Berlin. “De asemenea, \ntrucât productivitatea de aici este foarte ridicat`, atâta timp cât e[ti foarte eficient [i produci mult rezultatele se v`d”, continu` C`t`lina {tef`nescu-Cuntze. De[i nu a trecut printr-o recesiune, ci s-a confruntat mai degrab` cu efectele unei crize financiare, motorul economiei europene nu a dat semne de sl`biciune. Nici nu avea motive, dac` lu`m \n calcul puterea exporturilor, calitatea brandului “Made in Germany”, dimensiunea afacerilor de familie sau noul val de companii din tehnologie care se strâng ciorchine \n Berlin dup` modelul american din Silicon Valley. Toate acestea s-au tradus prin cre[terea nivelului de \ncredere al managerilor companiilor germane \n economie [i \n mediul de afaceri. Astfel, managerii abandoneaz` acum pozi]iile de pruden]` [i mizeaz` pe programe de cre[tere. Tot studiul “Global CEO Survey” realizat de PwC arat` c`, de-a lungul acestui an, 58% dintre angajatorii germani \[i vor m`ri efectivele de angaja]i, cele mai multe recrut`ri urmând s` fie derulate \n tehnologie (63% dintre responden]i vor recurge la procese de recrutare) [i \n servicii (62%). |n paralel, rata [omajului din Germania, care se afla la 5,1% \n luna decembrie a anului trecut, este

cea mai mic` din Europa, dup` Austria (4,1%), mult sub media din B`trânul Continent, care se situeaz` la 10,7 procente. “|n Germania sunt foarte multe afaceri de familie, acestea sunt motorul economiei”, spune Astrid Gottwald, Principal and Country Manager pe Germania la firma de executive search Pedersen & Partners. “Ace[ti antreprenori \[i protejeaz` mai mult angaja]ii, adic` au preferat s` taie din salarii dac` a fost cazul, dar [i-au p`strat angaja]ii. Sunt reduceri salariale, dar nu este [omaj”, mai spune Astrid Gottwald. Dovad` este [i studiul “Major family business in Germany”, realizat anul trecut de Deutsche Bank, potrivit c`ruia afacerile de familie din statul vestic se vor lupta \n urm`torii ani \n func]ie de evolu]ia economiei din regiune cu toate armele posibile, evitând reducerea num`rului de salaria]i. Printre principalele m`suri se num`r` cre[terea rezervelor financiare ale companiei (53,6% dintre responden]i), reducerea costurilor (43,7%), dezvoltarea de noi canale de vânz`ri \n afara zonei euro (41,9%), schimbarea modalit`]ilor de plat` pentru companiile afectate de criza datoriilor suverane (23%) [i evitarea sau amânarea investi]iilor \n zona euro (16,8%).

LEC}IA DE FAMILIE Dac` \n România se spune c` nu este indicat s` faci afaceri cu prietenii sau cu familia, la germani nu este deloc a[a. Este destul de dificil ca aproape 4.400 de antreprenori cu experien]` s` se \n[ele \n aceast` privin]`, nu? Potrivit studiului Deutsche Bank men]ionat anterior, \n Germania num`rul afacerilor de familie de dimensiuni foarte mari se apropie de 4.500 de companii. Raportul Biz

65


FOTO: BIZ

STRATEGIE MANAGEMENT

arat` c` una din zece companii lansate \n familie are peste 3.000 de angaja]i [i numai 30% dintre acestea au mai pu]in de 250 de salaria]i. Dar, dac` sunte]i tenta]i s` crede]i c` succesul german s-a cl`dit numai cu ajutorul companiilor cu renume mondial, nu este deloc a[a. Faimosul “Mittelstand” german, compus din mai bine de 3,7 milioane de \ntreprinderi mici [i mijlocii, reprezint` pilonul principal pe care este constituit` cea mai puternic` economie din Europa. Aceste companii cu mai pu]in de 66

Biz

Germania este \ntr-o pozi]ie special` pentru c` are o puternic` pia]` de export, care nu a fost neap`rat afectat` de recesiune, o bun` parte a exporturilor germane au avut ca destina]ie ]`rile asiatice, deci au avut o oarecare izolare fa]` de efectele recesiunii europene” C~T~LINA {TEF~NESCU-CUNTZE, decan, profesor asociat [i [ef` de catedr` pentru cursurile organizate \n colaborare cu Deutsche Post DHL la European School of Management and Technology

500 de salaria]i [i vânz`ri anuale de peste 50 de milioane de euro, pentru care lucreaz` aproape 60% dintre nem]i, reprezint` secretul economiei germane [i contribuie cu mai bine de 50 de procente la PIB-ul ]`rii. |n urm` cu trei ani, veniturile acestor companii mici [i mijlocii de]inute de familii au \nsumat 37% din veniturile tuturor organiza]iilor germane [i s-au ridicat la 2.000 de miliarde de euro. Secretul lor? Pe lâng` o abordare mai personal` a mediului de business, bazat` pe \ncredere, afacerile de familie dau dovad` de flexibilitate, de o mai mare \n]elegere fa]` de proprii angaja]i [i de o gândire antreprenorial` pe termen lung, nu de pu]ine ori astfel de organiza]ii sunt \n Germania fiind [i la a treia genera]ie de succesori. “Cred c` avantajul principal al unei afaceri de familie este c` se pot lua decizii cu mai mult` rapiditate, de[i \n acela[i timp exist` [i companii foarte mari care sunt conduse \n familie”, spune Country Managerul pe Germania al Pedersen & Partners. “Adesea, vei asista la o continuitate a genera]iilor, deci va exista \ntotdeauna o strategie pe termen lung \n aceste organiza]ii”, spune Astrid Gottwald despre avantajele unui business de familie. Beneficiile unei gândiri strategice pe termen lung se pot traduce prin dezvoltarea [i lansarea unor produse [i servicii inovatoare, cruciale mai ales acum pentru succesul pe plan economic al unui business. Micile afaceri de familie nu duc lips` de idei, iar inova]ia ocup` un capitol semnificativ pe agendele celor care de]in frâiele acestor companii. Tot studiul efectuat de Deutsche Bank arat` c` aproape toate companiile respondente au implementat un proiect care viza inova]ia \n ultimii doi ani, iar


varietatea acestora indic` faptul c` puterea acestor organiza]ii const` \n dezvoltarea [i \mbun`t`]irea semnificativ` a produselor. Mai mult, 85% dintre marile afaceri de familie germane au pus bazele unor proiecte care au ca misiune \mbun`t`]irea serviciilor [i a produselor existente, \n timp ce 76% au scos pe pia]` \n ultimii doi ani produse ori servicii complet noi. 40% dintre companiile participante la sondaj au precizat c` au crescut investi]iile \n cercetare [i dezvoltare comparativ cu anul 2011. Cu toate c` impactul afacerilor de familie asupra economiei statului german este colosal [i se poate resim]i indirect [i asupra \ntregii comunit`]i europene, modelul de business al acestor companii este unul u[or diferit fa]` de cele cu care suntem noi, românii, obi[nui]i. Afacerile de familie graviteaz` \n jurul actualului de]in`tor sau \n jurul fondatorului \n cazul companiilor mai tinere [i nu de pu]ine ori exist` riscul ca agenda antreprenorului s` nu includ` [i un plan de succesiune bine structurat, sau, mai mult, viitorul mo[tenitor s` nu posede acelea[i abilit`]i manageriale precum p`rin]ii sau bunicii s`i de la care va prelua businessul. Dar toate acestea se pot \nv`]a, iar strategia ESMT este direct propor]ional` cu cre[terea exponen]ial` a afacerilor de familie. “European School of Management and Technology va fi cel mai probabil \n urm`torii ani o [coal` de business de dimensiune mic` sau medie, \n compara]ie cu cele din SUA, dar, pe de alt` parte, \[i va consolida pozi]ia ca fiind prima [coal` de business din Germania [i mai ales ca [coala de business care se adreseaz` unui segment al economiei europene specific german, segmentul familiei, aceste companii de dimensiuni

FOTO: BIZ

STRATEGIE MANAGEMENT

|n Germania sunt foarte multe afaceri de familie, acestea sunt motorul economiei. Ace[ti antreprenori \[i protejeaz` mai mult angaja]ii, adic` au preferat s` taie din salarii dac` a fost cazul, dar [i-au p`strat angaja]ii.” ASTRID GOTTWALD, Principal and Country Manager pe Germania la firma de executive search Pedersen & Partners

mici [i medii, aflate foarte adesea \n posesia familiilor \n decurs de genera]ii [i pentru care trebuie s` existe modele de training [i educare specifice”, spune C`t`lina {tef`nescuCuntze. European School of Management and Technology este o [coal` de business la care, \n intervalul 2007 – 2013, au \nv`]at zece studen]i români, unul la programul de Executive MBA [i nou` \n cadrul programului de full-time MBA oferit de institu]ia de \nv`]`mânt din Berlin. Biz . Biz

67


Noi orizonturi \n design [i tehnologie

FOTO: VALI MIREA

Cel mai bun mod de a prezice viitorul este s`-l inventezi. Legendara fraz` din 1971 a omului de [tiin]` Alan Kay li se potrive[te de minune celor de la ART+COM, una dintre cele mai inovatoare companii din lume \n domeniul proiect`rii de instala]ii [i spa]ii media. DE LOREDANA S~NDULESCU Cu proiecte de anvergur` realizate pe parcursul ultimilor 25 de ani, precum celebra instala]ie Kinetic Rain din Terminalul 1 al Aeroportului Changi din Singapore, reprezent`ri de brand pentru Muzeul BMW sau Deutsche Bank, precum [i expozi]ii \n numeroase col]uri ale lumii printre care Centrul Pompidou [i Muzeul de Art` din Shanghai sau Bienala de la Vene]ia, ART+COM demonstreaz` la ce nivel de sofisticare se poate ajunge dac` se pun la un loc arta [i designul cu cele mai avansate competen]e \n domeniul tehnologiei. Lansat` \n 1988 de un grup interdisciplinar compus din designeri, arhitec]i [i arti[ti de la Universitatea de Art` din Berlin [i din speciali[ti \n IT de la Chaos Computer Club, care au sesizat \nc` de la acea vreme c` tehnologia digital` nu este doar un instrument, ci [i un poten]ial mijloc de comunicare \n mas`, ART+COM a debutat ca organiza]ie nonprofit, menit` a descoperi [i testa

CARTE DE VIZIT~ SUSANNE JASCHKO

Cu studii de istoria artei, istoria arhitecturii [i lingvistic` la RWTH Aachen din Germania [i autoare a unei teze de doctorat despre arta portretului \n pictura din RDG \ntre 1949 [i 1980, Susanne Jaschko s-a al`turat echipei ART+COM \n urm` cu doi ani. Locuie[te \n Berlin, unde scrie lucr`ri de specialitate, sus]ine prezent`ri [i activeaz` drept curator independent.

68

Biz


STRATEGIE

DESIGN

Jurascopes – Muzeul de Istorie Natural` din Berlin (2007) ART+COM a dezvoltat proiectul Jurascopes, care const` \ntr-o serie de telescoape ce fac leg`tura \ntre mentalul colectiv al vizitatorilor cu privire la dinozauri [i imaginile din expozi]ia muzeului. De la prima vizionare prin Jurascopes cånd sunt vizibile scheletele dinozaurilor, treptat, pe parcursul a 30 de secunde, dinozaurii sunt acoperi]i de mu[chi, piele, pån` la punctul \n care sunt transfera]i \n habitatul lor natural [i apoi revin la forma ini]ial` de schelet.

Terravision (1994)

Fotografii: ©ART + COM

Terravision este primul sistem care a oferit posibilitatea de a naviga [i vizualiza globul p`månesc cu ajutorul a trei componente pe post de interfa]`: o sfer`, un mouse 3D [i un ecran tactil pentru a interac]iona cu obiectele de pe planeta virtual`.

Kinetic Sculpture – Muzeul BMW din München (2008) Kinetic Sculpture reprezint` o metafor` a procesului de definire a formelor \n art` [i design. 714 sfere din metal, sus]inute de fire din o]el, controlate individual [i animate printr-un mecanism aflat \n spatele acestei instala]ii, formeaz` o nara]iune mecanotronic` de 7 minute. De la o mi[care haotic`, la \nceput, spre final sferele iau forma unei ma[ini.

Kinetic Rain – Changi Airport, Singapore (2012) Kinetic Rain este o oper` de art` instalat` peste sc`rile rulante din zona central` a aeroportului. Fiecare element simetric este alc`tuit din 608 sfere sub form` de pic`turi din aluminiu, acoperite cu aram`. Sferele sunt interconectate prin fire de aluminiu [i sunt controlate prin intermediul unui computer. Instala]ia func]ioneaz` pe acela[i principiu cu cea dezvoltat` pentru Muzeul BMW.

noi limite \n folosirea computerului \n slujba artei [i designului, [i a func]ionat ca atare pån` \n 1994, cånd au fost puse bazele companiei de azi, odat` cu primele solicit`ri pentru dezvoltarea de proiecte comerciale pentru clien]i. Primele lucr`ri au stat fie sub semnul unor experimente artistice [i tehnologice independente, fie au fost derulate sub umbrela unor proiecte de cercetare, cum a fost de pild`, Terravision (1994), o reprezentare virtual` a globului p`måntesc realizat` pe baza unor imagini filmate din satelit, fotografii aeriene, date altitudinale [i arhitecturale, considerat a fi precursorul Google

Earth. Au urmat apoi sute de instala]ii, obiecte [i structuri arhitectonice amplasate \n diverse col]uri ale lumii, atåt pentru clien]i comerciali, cåt [i pentru muzee sau institute de cercetare. |n prezent, 40% din totalul proiectelor semnate de ART+COM sunt interna]ionale [i \n ultimii trei ani procentul a fost \n cre[tere, dup` cum precizeaz` dr. Susanne Jaschko, responsabil` cu comunicarea \n cadrul ART+COM. Printre clien]ii companiei se afl` nume mari din domeniul economiei precum BMW, Deutsche Telekom, Bombardier, Volkswagen, Deutsche Bank, dar [i institu]ii, muzee, institute de cercetare [i centre

culturale [i expozi]ionale ale lumii. Compania are o echip` alc`tuit` din 80 de persoane, \ns` echipele care lucreaz` pe cåte un proiect sunt alc`tuite \n medie din 5-6 persoane. Durata lucrului la un proiect variaz` \n func]ie de complexitatea acestuia, noutatea pe care o aduce [i disponibilitatea clientului de a da toate aprob`rile, de la cåteva luni la 3 - 4 ani. De altfel, dup` cum precizeaz` Susanne Jaschko, una dintre cele mai mari provoc`ri cu care se confrunt` este s`-[i conving` clien]ii s` aib` curajul de a aproba proiecte atåt de inovatoare, cum sunt cele realizate de ART+COM. Biz Biz

69


ÜBER-KREATIV, PE PLUS Industria german` de publicitate a avut mai pu]in de suferit de pe urma crizei economice, \ns`, la fel ca peste tot \n lume, se transform` \n ritmul impus de schimb`rile vremurilor actuale. DE LOREDANA S~NDULESCU

R

Reclamele nem]e[ti difuzate la mijlocul anilor ’90 odat` cu \nceputurile televiziunii prin cablu din Romånia erau de-a dreptul fascinante. O oaz` de culoare [i perfec]iune \n cel mai pur stil german, \ntr-o industrie care la noi se zb`tea \ntre anun]uri de mica publicitate [i primele film`ri stinghere. Dou`zeci de ani mai tårziu, decalajul s-a estompat, \ns` emo]ia de a vorbi despre advertisingul german a r`mas, mai ales c` am reu[it s`-i lu`m pulsul chiar la el acas`, \n Berlin. Am stat de vorb` cu trei publicitari din Berlin: un antreprenor care dup` o carier` impresionant` \n mari re]ele de publicitate conduce de doi ani propriul shop de crea]ie; un manager de multina]ional` cu birou la Berlin, cu experien]` pe pia]a britanic`, [i care de un an [i jum`tate s-a \ntors acas`; [i un director de crea]ie expat, de zece ani \n advertisingul german. Fiecare are propria perspectiv` despre ce \nseamn` industria de publicitate german`. Puse laolalt`, acestea nu se contrazic, ci completeaz` tabloul unei industrii care a avut mai pu]in de suferit de pe urma crizei economice decåt cele din alte p`r]i ale lumii. Privind \n urm`, se pare c` s-au luat mai pu]ine decizii pripite [i s-a ac]ionat \ntr-o perspectiv` mai pe termen

70

Biz

“Hammer”, realizat` de Heimat pentru Hornbach, este considerat` una dintre cele mai creative campanii ale anului 2013

INDUSTRIA GERMAN~ DE PUBLICITATE |N CIFRE (2013) TV: +780,7 mil. euro Outdoor: +144,2 mil. euro Online: +136,4 mil. euro Radio: +52,3 mil. euro Print: –348,1 mil. euro, din care cea mai mare sc`dere, –301 mil. euro, a fost \nregistrat` de publica]iile cu apari]ie zilnic` Cre[tere total` ajustat` a pie]ei: +2,0 % Sursa: www.ip-deutschland.de

lung. Clien]ii nu au t`iat bugetele atåt de drastic ca \n alte ]`ri [i, \n general, a contat faptul c`, pe ansamblu, economia a fost mult mai stabil`. La fel ca peste tot \n lume, [i \n Germania publicitatea \n print este \n declin evident \n favoarea online-ului, care cre[te cel mai mult, \ns` nu la fel de mult pe cåt s-ar a[tepta unii. Cu tot dinamismul de care d` dovad`, potrivit estim`rilor din industrie, online-ul nu dep`[e[te 17% din

totalul pie]ei, \n timp ce TV-ul r`måne \n continuare dominant cu peste 50% din volumul total, iar printul scade constant cu aproximativ 5% \n fiecare an. O particularitate a pie]ei este c` agen]iile independente, neafiliate la mari grupuri globale de comunicare, cå[tig` tot mai mult teren [i recunoa[tere interna]ional`, atåt prin cå[tigarea unor conturi mari, cåt [i prin premii. Heimat, considerat` la ora actual` una dintre cele mai creative agen]ii din Germania, autoarea mult aclamatei campanii “Hammer” pentru Hornbach de anul trecut, lucreaz` din Berlin pentru operatorul elve]ian de telefonie Swisscomm. Jung von Matt, cu sediul central \n Hamburg, a preluat comunicarea contului global al Mercedes-Benz [i s-a extins pe mai multe pie]e, inclusiv \n China, lucru ce p`rea aproape de neatins pentru o agen]ie local` \n urm` cu 10 - 15 ani. Invariabil, la polul opus punctelor forte, orice poveste despre industria de publicitate german` nu are cum s` omit` marele e[ec Springer & Jacoby. Dup` ani de glorie, timp \n care a fost o veritabil` [coal` pentru genera]ii de publicitari germani, la mijlocul anilor 2000 agen]ia s-a pr`bu[it din motive de management defectuos, f`r` s` aib` nici m`car o leg`tur` cu criza care avea s` loveasc` apoi \ntreaga industrie, peste tot \n lume. Biz


FOTO: BIZ

STRATEGIE PUBLICITATE

STEFAN SCHMIDT, fondator dieckertschmidt

O industrie polarizat` Pentru Stefan Schmidt, industria de publicitate german` \nseamn` divizare: dou` blocuri distincte, la poli opu[i. Pe de o parte, s-a conturat un val de shop-uri de crea]ie, independente, foarte dinamice, [i pe de alt`

parte exist` masa dur` a agen]iilor de re]ea, care din p`cate \n ultimii ani, din cauz` c` s-au transformat mai mult \n ma[in`rii de f`cut bani, nu mai reu[esc s` men]in` un nivel de pasiune [i creativitate care s` fac` din industrie o pe-

pinier` de campanii fantastice. Acesta este [i motivul pentru care, dup` o lung` carier` care a \nsemnat pe rånd Publicis, Ogilvy & Mather, Springer & Jacoby [i TBWA, \n ianuarie 2012, \mpreun` cu Kurt Georg Dieckert, art directorul cu care lucreaz` de la mijlocul anilor '90, a pus bazele propriului shop de crea]ie \n Berlin, dieckertschmidt. F`r` s` poat` oferi cifre exacte despre cum se \mpart bugetele clien]ilor \ntre cele dou` blocuri, Stefan Schmidt este de p`rere c` marile re]ele de publicitate \ncep s` piard` bani \n favoarea agen]iilor independente, mult mai flexibile, cu o mai mare infuzie de pasiune [i mai dispuse s` ofere marilor branduri inteligente ceea ce \[i doresc: declin`ri ale unor idei globale pe limba [i \n]elesul consumatorilor din fiecare pia]` \n parte, \n loc de simple adapt`ri ale unor campanii. De[i pia]a de advertising din Germania nu a suferit de pe urma crizei la fel de mult cum au suferit cele din alte p`r]i, nu este nicidecum floare la ureche s` deschizi un business \n acest domeniu. “Pot s` fac` acest pas numai cei cu experien]`”, explic` Stefan Schmidt, care poate c` s-ar fi aflat [i acum \ntr-o multina]ional` dac` nu ar fi sim]it c` lucrurile nu mergeau \n direc]ia pe care [io imagina el. “|mi doream doar s` fac campanii foarte bune, de calitate.” A fondat dieckertschmidt cu ideea c` fiecare brand trebuie s` se dezvolte pe baza unei singure identit`]i, de care s` se ]in`. Una singur`. {i s` nu se abat` de la acea linie. O identitate distinct` \ncearc` s`-i imprime [i brandului s`u, dieckertschmidt. De la bun \nceput a refuzat a[a-numitele “pitch-uri free”, cele \n care poten]ialii clien]i nu acoper` niciun cost, practic` nu chiar generalizat`, dar care s-a \ntåmplat totu[i s` existe pe pia]a german`, [i se men]ine pe pozi]ie. “Nu particip`m la niciun pitch free. Mi se pare o practic` stupid` [i, dac` a[ fi client, nu a[ acepta s` lucrez cu o agen]ie care face a[a ceva pentru c` ar \nsemna c` o pl`tesc din banii mei s` intre \n pitch pentru al]i clien]i”, explic` tran[ant Stefan Schmidt. Biz Biz

71


FOTO: BIZ

TOBY PSCHORR, Managing Director, DDB Tribal Berlin

Precau]ie la limita digitalului Din postura de manager \n cadrul unei re]ele multina]ionale, cu o experien]` de 17 ani pe pia]a britanic` [i revenit acas` de un an [i jum`tate, Toby Pschorr, Managing Director, DDB Tribal Berlin, vine cu o perspectiv` mai larg` asupra industriei germane de advertising, \n contextul unei economii descentralizate [i ale unui mediu de afaceri pe 72

Biz

care-l percepe ca fiind axat pe valorizarea rela]iilor pe termen lung. De[i exist` [i multe companii interna]ionale, Germania are ceva specific, mult mai dezvoltat decåt \n alte p`r]i ale lumii – a[a-numitele “Mittelstand” (afaceri de m`rime medie, de]inute [i conduse de antreprenorii care le-au fondat, nelistate la burs`). Existen]a

acestora \n num`r mare se reg`se[te [i \n baza de clien]i a DDB Tribal Berlin, care dup` Volkswagen, cel mai mare client interna]ional, [i Electrolux, al doilea client ca m`rime, lucreaz` pentru mai multe companii germane de m`rime mic` [i medie care pre]uiesc rela]iile de business pe termen lung. A[a se explic` faptul c` agen]ia nu se confrunt` cu schimb`ri dese de conturi. Spre deosebire de clien]ii de advertising din cultura anglo-saxon`, Toby Pschorr nu poate s` nu remarce, cu oarecare regret, c` germanii sunt mult prea precau]i cånd vine vorba de mediul digital. “Nu ne asum`m prea multe riscuri, suntem mai mult \n faza de «\ncercare [i testare» [i nu suntem a[a de avansa]i din punct de vedere digital pe cåt m-a[ fi a[teptat.” |n ceea ce prive[te publicitatea \n print, de[i per total este o pia]` \n sc`dere, o mare parte din campaniile pe care biroul din Berlin al DDB Tribal le face pentru clien]ii din Germania se bazeaz` [i pe print. De altfel, managing directorul de la DDB Tribal Berlin se måndre[te cu abilit`]ile remarcabile de design ale creativilor germani: “Avem copywriting extraordinar \n print, mult mai bun decåt ceea ce reu[im s` facem pentru TV”. |n func]ie de client, \n cadrul DDB Tribal Berlin au existat [i mut`ri aproape integral pe online, dar [i situa]ii cånd s-a men]inut mixul tradi]ional de media, precum [i un caz \n care clientul \[i cheltuie[te tot bugetul de comunicare pe print. Din bugetele alocate digitalului este greu de cuantificat cåt merge c`tre social media, pentru c`, dincolo de investi]iile \n oamenii care administreaz` conturile, se atrage mult “earned media”. Iar conceptul de bloggeri implica]i \n campanii de promovare contra cost nu exist`. “Nu \ncuraj`m aceste practici deoarece interesul fa]` de un brand trebuie s` fie autentic”, explic` Toby Pschorr. Exist` comunit`]i de bloggeri care sunt implica]i \n diferite activit`]i pentru branduri, \ns` nu sunt pl`ti]i pentru con]inut editorial. Biz


STRATEGIE PUBLICITATE

CASPAR HEUSS, Creative Director, Young & Rubicam Berlin

FOTO: BIZ

Ra]ional vs. emo]ional

Caspar Heuss, directorul de crea]ie al biroului Young & Rubicam din Berlin, elve]ian la origine [i naturalizat de zece ani \n Germania, vede publicitatea prin prisma raportului dintre latura emo]ional` [i

cea ra]ional`. “Advertisingul tipic german nu este atåt de emo]ional, este mai degrab` ra]ional, bazat pe cifre, statistici, analize, teste, cercet`ri.” |nainte de a fi lansate pe pia]`, aproape toate produsele, de la

past` de din]i la ma[ini, sunt atent testate. La fel sunt [i reclamele. Pentru ca un nou produs s` ajung` pe pia]` trebuie mai \ntåi s` treac` testul locuitorilor din Hassloch, or`[elul tipic german, din regiunea Renania-Palatinat, ales pe principii demografice [i care reprezint` esen]a consumatorului obi[nuit german. Chiar dac` pe alocuri creativii \ncearc` s` accentueze latura emo]ional`, clien]ii, \n general, sunt foarte aten]i la respectarea laturii ra]ionale. O reclam` german` la ma[ini aproape \ntotdeauna va vorbi despre motor [i siguran]`, [i mai pu]in despre libertate [i spiritul de aventur`, cum se \ntåmpl` de obicei \n advertisingul american. Germanilor nu le place s` ri[te. Le este team` de e[ec [i, pentru c` sunt atåt de multe regulamente [i legi de respectat, parc` nici nu se minte atåt de mult \n reclamele germane, constat` Caspar Heuss, care de asemenea este de p`rere c` nem]ii nu sunt cei mai buni creatori de pove[ti \n publicitate. Nu la fel de buni precum a observat c` sunt suedezii sau britanicii. Ca tr`s`tur` distinctiv`, u[or amuzant`, a spoturilor TV germane, creativul agen]iei Y&R Berlin observ` c` nem]ilor le place s` cånte \n reclame. Aproape toate reclamele TV se \ncheie cu cåte un mic refren fredonat. O practic` relativ curent` \n advertisingul german sunt a[a-numitele “gold campaigns” – campaniile f`cute pentru exersarea creativit`]ii [i cå[tigarea de premii \n festivalurile industriei. Cu excep]ia agen]iei Heimat, care refuz` cu des`vår[ire astfel de practici, cam toate agen]iile de crea]ie germane \ncurajeaz` aceste manifest`ri considerate a fi simple exerci]ii de stimulare a creativit`]ii, mai ales \ntr-o industrie \n care rigorile impuse de clien]ii ultraprecau]i par s` reprezinte o stavil` \n calea expresivit`]ii creative. Biz Biz

73


Creativitatea german`, \n expansiune Din februarie, GMP Advertising devine oficial agen]ie afiliat` re]elei germane Jung von Matt, care \[i \ncheie astfel, cel pu]in pentru o vreme, expansiunea \n sud-estul Europei, una dintre zonele culturale de interes strategic pentru grupul de agen]ii cu sediul central la Hamburg. DE LOREDANA S~NDULESCU

R

[i Jean-Remy von Matt, cu sediul central la Hamburg, Jung von Matt reprezint`, la aproape 25 de ani de la \nfiin]are, un grup european de 25 de agen]ii, \n 8 ]`ri. |n urm` cu trei ani, dep`[ea pentru prima dat` grani]ele Europei deschizånd primul birou \n China. Iar de cå]iva ani \[i consolideaz` prezen]a \n Europa Central` [i de Est. Este una dintre cele mai creative agen]ii din lume, lucru confirmat atåt la Cannes Lions, dar [i la Effie Awards, Jung von Matt fiind cea mai premiat` agen]ie german` \n aceast` competi]ie. De anul trecut, a luat o decizie considerat` cel pu]in curajoas` de c`tre colegii din industrie: \nscrie \n competi]ia Cannes Lions doar o dat` la doi ani, iar banii economisi]i astfel \i investe[te \n viitor, care se traduce \n Jung von Matt Academy, locul care preg`te[te noua genera]ie de publicitari. Afilierea GMP Advertising la re]eaua Jung von Matt nu presupune \n acest moment nicio schimbare \n structura ac]ionariatului agen]iei romåne[ti. |n func]ie de evolu]ia rela]iei, pasul urm`tor firesc este ca Jung von Matt s` intre \n ac]ionariatul GMP cu un pachet minoritar, a[a cum a f`cut-o deja cu agen]ii independente din Cehia (Kaspen) [i Polonia (180). Peter Figge, CEO [i coac]ionar al re]elei Jung von Matt, a povestit \n exclusivitate pentru Biz despre strategia de dezvoltare a grupului pe termen lung, lansarea Academiei Jung von Matt, noua paradigm` a comunic`rii [i pa[ii care au dus la intrarea pe pia]a romåneasc`.

74

Biz

FOTO: VALI MIREA

Fondat` \n 1991 de c`tre Holger Jung


STRATEGIE PUBLICITATE Ce \nseamn` re]eaua Jung von Matt? Avem 25 de agen]ii \n 8 ]`ri. Singura ]ar` \n afara Europei \n care suntem prezen]i, [i a[a va r`måne o vreme, este China. Abordarea noastr` este s` valoriz`m mo[tenirea local`. Cånd \ncepem o colaborare, cum este [i \n cazul GMP, ne dorim o agen]ie care s` aib` o prezen]` puternic` pe pia]a local`. Credem \n puterea independen]ei. Independen]a este important` [i pentru clien]i. Nu suntem lista]i la burs`, nu avem presiunea unor raporte trimestriale [i, fiind independen]i, putem s` ne dedic`m cel mai bine nevoilor clien]ilor. Nu credem \n cre[tere de dragul cre[terii, nu credem \n \mprumuturi luate de la banc` pentru a cre[te re]eaua rapid \n toat` lumea. Nu vrem s` cucerim planeta. Vrem s` lans`m cele mai creative campanii [i cele mai bune produse. Sigur c` zone precum India sau America de Sud sunt interesante, dar ele fac parte din planul de dezvoltare pe termen lung. Pentru moment, ne concentr`m pe China [i Europa de Sud-Est.

Afilierea GMP Advertising la Jung von Matt devine oficial` \n februarie. Cum a decurs \ntregul proces [i de ce a]i ales GMP? Cu cei de la GMP ne cunoa[tem de trei ani. Cånd \ncepem colaborarea cu o agen]ie suntem foarte aten]i la valorile pe baza c`rora se dezvolt`. Credem \n creativitate [i \n existen]a unui produs puternic. Credem \n dorin]a de a fi mereu mai bun. Sunt valori pe care le-am reg`sit la GMP. De asemenea, credem \n dorin]a de independen]` [i \n spiritul antreprenorial. {i pe acestea le-am reg`sit \n GMP. Nu \n ultimul rånd, credem \n rela]iile cu oameni, nu cu institu]ii. Am sim]it de la \nceput c` Felix T`taru [i echipa lui sunt ni[te oameni extraordinari. Procesul de afliere este de obicei unul de durat`. Exist` o perioad` de tatonare, de discu]ii, urmeaz` apoi ni[te schimburi de experien]`. |ntotdeauna invit`m agen]iile afliliate s` ia parte la \ntålnirile noastre, le oferim informa]ii [i le trat`m ca [i cum ar fi agen]iile noastre [i sper`m c` [i ei ne consider` la fel.

Ce urmeaz` dup` afiliere? Ve]i cump`ra GMP Advertising? Cump`rarea de ac]iuni este \ntotdeauna urm`torul pas firesc. Mai \ntåi \ns` tre-

buie s` lucr`m cåteva proiecte \mpreun`. Europa de Sud-Est este o pia]` interesant` pentru noi deoarece multe companii germane sunt interesate s` se extind` spre aceast` zon`. De asemenea, consider`m c` putem aduce plusvaloare clien]ilor locali prin expertiza pe care o avem \n domeniul strategiei de brand sau al digitalului. Totodat`, oamenii din agen]iile din Polonia sau Ungaria, [i de acum [i din Romånia, cånd particip` la \ntålnirile noastre, ne ajut` prin ideile cu care vin. Jung von Matt a fost fondat` \n 1991 ca agen]ie german`, condus` de fondatori. Acum suntem un grup european de agen]ii conduse de proprietari. Sper`m ca pe viitor s` devenim un grup european de agen]ii, cu prezen]` global`, condus de parteneri. Nefiind lista]i pe burs`, \n majoritatea cazurilor, pentru noi nu este important s` de]inem majori-

zonele culturale care ne intereseaz`. Nu avem \n plan extinderea \n alte ]`ri. Nu vrem s` fim prezen]i \n 90 de ]`ri [i s` avem o re]ea, ci s` fim prezen]i \n zonele culturale de interes.

A]i decis s` \nfiin]a]i Jung von Matt Academy. Povesti]i-ne despre acest proiect. Cursurile Academiei Jung von Matt \ncep \n aprilie anul acesta, vor dura doi ani, se vor ]ine \n limba german` [i sunt deschise [i altor agen]ii dac` doresc s`-[i trimit` oameni. Am selectat deja prima promo]ie, care va fi compus` din 20 de studen]i, [i am alc`tuit programa de studiu, care va fi foarte diversificat`, cu mare accent pe \n]elegerea digitalului [i a noilor tehnologii. De asemenea, punem mare accent pe completarea studiilor teoretic, cu practica \n agen]ie. Dac` \n trecut modelul clasic de lucru \ntr-o agen]ie

GMP ADVERTISING DESPRE JUNG VON MATT |n trecut am avut ocazia s` cunosc cåteva re]ele care \ncercau s` se dezvolte \n Romånia. {i am \nv`]at c` e important s` te potrive[ti cu cel cu care vrei s` intri \ntr-un parteneriat. Jung von Matt este o re]ea independent`, antreprenorial`, pasionat` de creativitate \n primul rånd [i mai pu]in de presiunea cifrelor venit` de la performan]a pe burs`, cum se \ntåmpl` \n majoritatea cazurilor. Avem valori [i credin]e comune. Ne cunoa[tem de cå]iva ani, de cånd Jean Remmy von Matt ne-a vizitat \n 2010. |n ace[ti ani am experimentat rela]ia noastr`, de[i la \nceput am fost sceptic. Noi latini, ei germani. Dar am lucrat cu succes pe un cont venit pe re]ea, Baumax, o coleg` a fost deja la un schimb de experien]` la sediul central din Hamburg, au venit oameni de la Jung von Matt \n Romånia [i am lucrat proiecte comune. Putem spune c` ne cunoa[tem [i c` am luat decizia \n cuno[tin]` de cauz`. Reciproc.

tatea \ntr-o agen]ie. Nu ne dorim s` de]inem controlul [i nu ne dorim consolidare \n sensul \n care-[i dore[te o re]ea. Ne dorim parteneri care s` r`mån` al`turi de noi. Nu vrem ca fondatorii agen]iilor partenere s` plece [i s`-i \nlocuim cu manageri. Ne dorim parteneri cu spirit antreprenorial.

Ve]i continua expansiunea \n Europa de Est? |n momentul de fa]`, cu partenerii pe care-i avem \n Polonia, Ungaria, Slovacia [i Romånia, de unde vom putea prospecta [i pie]ele din vecin`tate, consider`m c` avem o prezen]` solid` \n

FELIX T~TARU, pre[edinte GMP Group

de publicitate presupunea un duo format dintr-un art director [i un copywriter, \n prezent lucrurile se schimb`. Acum echipele de crea]ie trebuie s` aib` o perspectiv` mai larg`, trebuie s` fie capabile s` gåndeasc` [i s` spun` pove[tile independent de canalele media. Asta vrem s` form`m prin aceast` [coal` pe care o cre`m – o nou` specie de creativi: “conceptionists” – oameni care lucreaz` cu idei, f`r` constrångeri de ordin tehnologic, pentru care nu exist` conceptul de offline sau online sau media tradi]ionale, oameni pentru care toate canalele media exist` dintotdeauna. Biz Biz

75


life Filmele au nevoie de timp ca s` creasc` Berlinala este unul dintre cele mai importante festivaluri de film din lume. |n ultimii ani, mul]i regizori lanseaz` [i aici filme, nu numai la Cannes. Nu mult` lume [tie c`, adiacent competi]iei, pe parcursul celor 10 zile de festival se desf`[oar` mai multe manifest`ri dedicate industriei de film. European Film Market este una dintre ele. DE ALEXANDRU ARDELEAN European Film Market (EFM) este una dintre cele mai importante pie]e dedicate industriei de film din lume, al`turi de pia]a de film de la Cannes [i de American Film Market. Anul trecut au fost 8.091 de participan]i [i au fost prezente 816 filme. Am stat de vorb` la Berlin \n preg`tirea edi]iei din acest an a EFM cu Beki Probst, care este directoarea European Film Market din 1988.

Ce este, de fapt, European Film Market? European Film Market este parte a festivalului de film de la Berlin, o parte comercial` a Berlinalei, dac` vre]i. Diferen]a dintre celelalte sec]iuni ale festivalului [i EFM este c` acelea sunt curatorizate, colegii mei trebuie s` mearg` la toate filmele [i s` le selecteze. |n EFM oricine poate participa cu filmul s`u, pentru c` vorbim de o pia]`, \ns` trebuie \ndeplinite anumite condi]ii. De exemplu, pentru 2014 am acceptat doar filme care au fost produse \n 2013. Ne-am dorit s` le prezent`m pe cele mai noi. Pån` la urm` vorbim de o pia]` unde vii s` cumperi un produs. La fel cum te duci la pia]a de legume [i fructe, le cau]i pe cele mai proaspete, nu vrei s` le cumperi pe cele vechi. La fel se \ntåmpl` [i cu filmele. Anul acesta vor fi prezente aproape 800 de filme. Nu pretind c` am v`zut cele 800 de filme, dar avem 76

Biz

reglement`ri care spun cum trebuie s` fie filmele care sunt \nscrise \n pia]`. Mereu sper`m s` avem o combina]ie foarte interesant` de filme, pentru c` ceea ce face o pia]` puternic` este ca, atunci cånd vin cump`r`torii, care au interese diferite, s` g`seasc` ceea ce caut`. Unii vor dori filme de familie, al]ii vor c`uta filme de ac]iune sau filme de autor [i de art`. Este foarte bine cånd \n cadrul EFM exist` aceast` gam` variat` de alegeri.

Spune]i-mi mai multe despre edi]ia de anul acesta. Sper`m s` fie una bun`. Pentru mine o edi]ie a pie]ei este bun` atunci cånd, la sfår[itul evenimentului, oamenii sunt satisf`cu]i. Adic` au venit aici, au cheltuit o gr`mad` de bani [i \n final consider` c` merit` investi]ia, fiindc` au g`sit ceea ce au dorit s` g`seasc`. {i aici fiecare \n]elege lucrurile diferit, pentru c` fiecare are interese diferite. Pentru unii \nseamn` c` au g`sit ceea ce doreau s` cumpere, pentru al]ii c` au avut posibilitatea s` se \ntålneasc` cu anumite persoane din industrie. Pentru al]ii poate fi c` au g`sit finan]are pentru urm`torul proiect sau au g`sit scenarii care pot deveni urm`toarele filme de succes.

Cine particip` \n pia]`? Avem diferi]i participan]i care acoper` diferitele aspecte ale profesiei. |n primul

rånd avem vånz`torii, cei care vånd filmele, apoi sunt cei care vin s` cumpere filme. Cump`r`torii sunt cei tradi]ionali, adic` distribuitorii de film, cei care de]in re]ele de cinema sau de televiziune. Particip` [i casele de distribu]ie care cump`r` pentru televiziune, pentru re]ele, pentru VOD (video-on-demand). Dar uneori totul este foarte mixt. Po]i avea o singur` persoan` care s` cump`re pentru toat` gama. Evident, vin [i regizori, produc`tori, scenari[ti, care vin s` fac` un tur, s` ia pulsul, s` vad` ce se \ntåmpl`, s` se \ntålneasc` cu oameni. Avem de asemenea [i organismele de stat care se ocup` cu promovarea la nivel na]ional a filmelor.

Cum vede]i starea cinemaului european \n acest moment? |n primul rånd, iubesc filmele. Filmele sunt o parte din via]a mea. Cinemaul european comparat cu cel american este o poveste diferit`. |n Uniunea European` sunt 28 de ]`ri [i nu este toat` Europa. Sunt 28 de ]`ri diferite \n UE, cu culturi diferite, cu istoric diferit, cu civiliza]ii [i probleme diferite, cu un stil de via]` diferit. Ce descop`r cånd v`d de exemplu un film precum “Pozi]ia copilului”? Descop`r societatea privilegiat` romåneasc` dar [i cealalt` fa]` a societ`]ii, familia copilului ucis \n accidentul de ma[in`,


vorbim de faptul c` banii sunt o problem`, dar \n acela[i timp uita]i-v` la num`rul filmelor care sunt realizate. Ceea ce \nseamn` c`, \ntr-un fel sau altul, tot timpul se g`se[te o solu]ie pentru a procura banii. Pentru c` \n Europa sistemul de subven]ionare este foarte puternic, spre deosebire de SUA. A[ \ndr`zni s` spun, [i nu sunt singura, c` uneori se produc prea multe filme. Cantitatea nu este tot timpul [i calitate. Nu ar fi mai bine dac` nu ar fi a[a o cantitate mare de filme? Unele filme

s`pt`måna care urmeaz` [i decizi ce filme mai ruleaz`. |n fiecare luni realizezi c` sunt o mul]ime de filme. {i ce se \ntåmpl`? Filmele se urm`resc unele pe altele. Trebuie s` renun]i la un film ca s` rulezi altul. Publicul nu are timp s` vad` toate filmele. {i acesta este un p`cat, pentru c` trebuie s` la[i unui film o perioad` de timp. Unele pelicule sunt fragile [i au nevoie de o perioad` de timp ca s` creasc`. Filmele sunt ca plantele, iar noi nu le l`s`m timp s` creasc`.

cinemaului european, aceast` diversitate \l face unic.

sunt f`cute doar pentru c` reu[esc s` ob]in` subven]iile [i alte filme nu ar fi trebuit f`cute. Trebuie s` se realizeze o selec]ie mai bun`. {ti]i de ce? Pentru c` o cantitate prea mare de filme ucide. Este luni [i ca proprietar de cinema (n.e. – Beki Probst de]ine [i o re]ea de cinematografe de art` \n Berna, Elve]ia) faci programul pentru

Cum vede]i cinematografia romåneasc`?

FOTO: VALI MIREA

format` din oameni simpli, de la ]ar`. Cinematografia european` este una foarte bogat` \n idei, \n diferen]e. Nu po]i compara un film care vine din Scandinavia cu unul din Grecia, pentru c` sunt dou` lumi diferite. Pe cånd filmele americane, laolalt`, au o similitudine, pentru c` vorbim de o singur` ]ar`, o singur` limb`, mai mult sau mai pu]in acela[i stil de via]` [i nu exist` acele diferen]e ca \n cinemaul european. Acesta este un mare privilegiu [i o mare bog`]ie a

|n acela[i timp, filmele europene au o problem` legat` de a g`si finan]area. Cum vede]i aceast` situa]ie? Trebuie s` fi]i de acord cu mine c` nu este o problem` nou`. Tot timpul

Este foarte puternic`, este fantastic`. Uita]i-v` la filmele produse \n Romånia, cåt de diferite sunt de alte filme [i nu pot fi comparate. Nu le putem compara cu cele franceze sau britanice, sunt foarte diferite [i foarte interesante. Biz Biz

77


UN }AMBAL NUMIT DORIN}~ Pasiunea pentru muzica l`ut`reasc` a doi prieteni germani i-a adus pe meleaguri române[ti, unde au cules folclorul local [i apoi l-au adus la urechile melomanilor str`ini. Succesul a fost uria[ [i, de mai bine de un deceniu, Asphalt Tango este cea mai important` voce \n produc]ia de muzic` l`ut`reasc`. DE OVIDIU NEAGOE Dac` \l ve]i \ntreba pe germanul Helmut Neumann ce f`cea \n urm` cu aproape dou` decenii, v` va r`spunde f`r` s` stea prea mult pe gânduri c` se afla pe meleaguri române[ti, tocmai \n localitatea Clejani. Da, a]i citit bine [i, dac` \nclina]i s` crede]i c` germanul se r`t`cise, mai ales c` localitatea nu este chiar o destina]ie turistic`, nu este deloc a[a. Pasiunea pentru muzica l`ut`reasc`, pe care Neumann o \mp`rt`[ea cu prietenul s`u din copil`rie Henry Ernst, i-a atras pe cei doi tineri originari din Leipzig \n România, dorindu-[i s` \nve]e s` cânte la ]ambal. “Am venit la Clejani \n 1995, am c`utat profesor acolo, dar nu avea ]ambal acas`. Am g`sit [i ]ambal, [i nevast`. Am intrat \ntr-o familie de l`utari, m-am apropiat mult [i am r`mas acolo, m-am c`s`torit”, spune Helmut Neumann \ntr-o român` \nchegat`, cu un puternic accent german. Cu toate c` cei doi [i-au \ntâlnit marea dragoste \n ]ar`, prima lor iubire, muzica l`ut`reasc`, era \nc` vie. A[a se face c`, un an mai târziu, pasiunea pentru sunetele melodioase produse de instrumentele l`utarilor l-a purtat pe Henry Ernst pân` \n Zece Pr`jini, un sat din inima Moldovei care pe atunci nu numai c` era str`in celor mai mul]i români, dar nu ap`rea nici pe hart`. Aici a luat na[tere celebra Fanfar` Ciocârlia, care \nc` de la primele concerte a reu[it s` pun` muzica l`ut`reasc` din România pe harta muzical` mondial`, iar conexiunile [i folclorul din cultura romilor cules de cei doi germani avea s` creioneze viitorul 78

Biz

Asphalt Tango, o firm` german` de impresariat [i cas` de discuri. C`l`toriile \ncepute de doi adolescen]i germani, \n România comunist`, undeva prin anii ’80 [i continuate \n repetate rânduri [i dup` revolu]ie au prins contur [i muzica din câteva sate izolate avea s` ajung` la urechile \ntregii lumi. Primul concert al Fanfarei Ciocârlia a avut loc \n Frankfurt [i a fost \ncununat de succes. Astfel, pariul celor doi antreprenori s-a dovedit \n scurt timp unul câ[tig`tor. M`iestria muzican]ilor din micu]ul sat din inima Moldovei \n a atinge 200 bpm (beats per minute - ritm comparabil cu cel \ntâlnit \n piese techno sau Drum and Bass) nu a trecut neobservat` de publicul occidental. Grupul format din 12 arti[ti a reu[it s` devin` una dintre cele mai apreciate forma]ii din lume, a sus]inut concerte \n mai bine de 50 de ]`ri, a compus coloana sonor` pentru mari studiouri de film de la Hollywood [i, \n urm` cu câ]iva ani, a cântat la decernarea Premiului Nobel pentru Pace. “A fost ceva special pentru noi, pentru ei, pentru public”, poveste[te despre primul turneu al trupei române[ti, Helmut Neumann. “Cei mai mul]i nu aveau experien]` \n str`in`tate, erau câ]iva care nu au fost nici \n Bucure[ti pân` atunci. A fost o nebunie, o pl`cere, o distrac]ie, dar ne-am dat seama c` `sta poate fi [i un business. Am lucrat câ]iva ani ca management [i booking agency, apoi ne-am dat seama c` putem s` ne facem [i cas` de discuri

[i, \n 2002, am deschis [i casa de discuri [i de atunci nu mai trebuie s` mergem cu produc]ia la alte case de discuri s` \i \ntreb`m dac` vor s` lanseze. Facem noi cum vrem [i cum ne vine”, adaug` Neumann.

BUSINESS N~SCUT DIN PASIUNE Instinctul celor doi germani s-a dovedit a fi excelent. Acum, la aproape dou` decenii de la na[tere, Asphalt Tango este de mai bine de zece ani cea mai puternic` voce \n muzica l`ut`reasc` [i estic` din lume. |n tot acest timp, sediul companiei, o cas` veche de pe Akerstrasse din Berlin ai c`rei pere]i sunt tapeta]i cu postere ale celor mai sonore nume din muzica l`ut`reasc` ce au puterea s` te fac`, român fiind, s` te sim]i ca acas`, a primit vizita celor mai importan]i reprezentan]i ai genului muzical din regiune. Asphalt Tango se ocup` \n total de 15 trupe [i arti[ti, printre care Fanfara Ciocârlia, Oana C`t`lina Chi]u, The B`l`nescu Quartet, Zdob [i Zdub (din Republica Moldova), Jony Iliev (Bulgaria), Balkan Brass Battle (România) sau Mahala Rai Banda (România). De[i, \n tot acest timp, au avut loc nenum`rate schimb`ri atât \n muzic`, cât [i \n tehnologie, cei doi germani respect` cu aceea[i stricte]e re]eta succesului din primii ani de via]` ai Asphalt Tango. Sigur, nu mai sunt nevoi]i s` cutreiere lumea \n lung [i \n lat ca s` descopere viitoare vedete \ntr-un c`tun izolat care nu apare pe nicio hart`, \ns` pasiunea


FOTO: BIZ

LIFE

MUZIC~

pentru muzic` a r`mas aceea[i. “Succesul nostru s-a datorat faptului c` am ales numai muzica ce ne-a pl`cut [i am lucrat numai cu arti[tii \n care am avut \ncredere”, poveste[te cofondatorul Asphalt Tango. “Sigur, mai e [i câte un disc care ne place nou` [i nu are succes, dar m`car putem s` zicem c` ne place”, spune Helmut Neumann. Acesta este [i unul dintre motivele pentru care firma de impresariat, de[i \[i dore[te cre[terea num`rului de trupe aflate sub umbrela Asphalt Tango, nu caut` cu orice pre] extinderea produc]iei. Cu toate c` agen]ia este cel mai important juc`tor din muzica l`ut`reasc` [i estic` [i la urechile celor doi fondatori ajung un num`r uria[ de piese ale arti[tilor care caut` s` fac` primii pa[i \n muzic` sub umbrela unui brand puternic, num`rul melodiilor ce au reu[it cu adev`rat s` \i mi[te pe Neumann [i Ernst este unul mic. Un astfel de exemplu de “secet`” a fost anul 2010, când casa de discuri a lansat un singur album, de[i nem]ii chiar au aplicat vechea re]et` [i au plecat la drum \n c`utarea talentelor. Actualmente Asphalt Tango are \n plan zece produc]ii, pe care urm`re[te s` le lanseze treptat, câte cinci pe an. S` sco]i un album pe pia]` nu este dificil, dovad` fiind casele de discuri de la noi, sau “industria” manelelor, de exemplu, care reu[esc numai \ntr-o singur` var` s` \[i creasc` exponen]ial portofoliul cu discuri, partea dificil` constând \n eforturile de promovare [i vânzare, care s` se traduc` prin succes de ambele p`r]i, atât pentru artist, cât [i pentru casa de discuri. “|n fiecare s`pt`mân` apare alt disc, alt` caset` cu manele, unde se lucreaz` repede este mai simplu, dar dispare calitatea”, spune Helmut Neumann despre fenomenul manelelor. “A devenit prea mult, prea ieftin produsul, textele au devenit ori sexiste, ori numai despre bani, despre ma[ini, pur [i simplu au devenit gunoi. Sigur, mai g`se[ti câteva piese sau câ]iva care lucreaz` bine, dar este mult gunoi”, adaug` Neumann, care mai poveste[te c`, \nainte de 1990 [i chiar la scurt timp dup` revolu]ie, calitatea aproape era sinonim` [i cu manelele. “P`cat, dar asta este situa]ia. Unde este vorba de bani, se stric` lumea”, conchide cofondatorul Asphalt Tango. Biz Biz

79


LIFE

ECHIPA BIZ

BIZKRIEG Timp de o s`pt`mân`, revista Biz a cucerit patru poluri economice importante ale motorului economiei europene, Germania, ca parte a celei de-a patra edi]ii a proiectului “Biz World”. O s`pt`mân`, patru ora[e, zeci de interviuri, sute de minute de \nregistr`ri [i mai bine de o mie de fotografii. Pe scurt astfel arat` rezultatele fulger cu care echipa Biz a revenit \n ]ar` din incursiunea pe “Frontul” de Vest. }intele au fost patru dintre cele mai puternice poluri germane ale economiei, creativit`]ii [i inova]iei, dar [i ale politicii [i culturii: Frankfurt, Berlin, Bonn [i Hamburg. Proiectul interna]ional din acest an, dedicat motorului economiei Europene, Germania, se afl` la cel deal patrulea an consecutiv [i vine ca o continuare fireasc` a edi]iilor precedente, realizate \n capitala politic` a B`trânului Continent – Bruxelles, \n centrul financiar continental – Londra – [i \n “inima” afacerilor globale – New York [i Silicon Valley. Dincolo de afaceri, tehnologie [i politic`, echipa Biz a descoperit un Berlin vibrant, care \mbr`]i[eaz` si \ncurajeaz` multiculturalismul. Ora[ul are un aer cosmopolit unic, pe care l-am descoperit pas cu pas [i l-am experimentat \n cele mai nea[teptate locuri, cum ar fi o discotec` senza]ional`, unde se \ntâlnesc oameni de toate vârstele pentru pl`cerea de a dansa. Putem spune cu mâna pe inim`: Wir sind Berliner! Biz 80

Biz

Loredana S`ndulescu, Alexandru Ardelean, Gabriel Bârlig`, Marta U[urelu, Drago[ L`z`rescu, Ovidiu Neagoe, Vali Mirea


Biz 260- Germania, naturlich  

Este locomotiva revenirii economice europene. In timp ce industria germana da tonul cresterii, explozia de start-up-uri din Berlin consolide...