Page 20

f

dac` am coopera mai mult, ar fi mai u[or. “{i \nc` ceva: cred c` [i asta vine [i din regimul comunist [i de la turci, dac` cuiva i se d` o pozi]ie sau putere, imediat a uitat ce s-a \ntâmplat \nainte. Din istorie \n]eleg, dar la nivel personal nu. Oamenii sunt cu sete dup` pozi]ii, dup` c`r]i de vizit` cu ceva func]ie.” |ns` lucrurile s-au schimbat \n sistemul privat \n cei 8 ani de cånd este aici, dar mai pu]in \n politic` [i \n sistemul de stat. “Dup` p`rerea mea, am tr`it deja patru perioade: 2005 2006 a fost o perioad` foarte deschis`, cu dezvoltare foarte frumoas`, [i echilibrat`. 2007 - 2008 a devenit o nebunie, am v`zut mai multe p`r]i negre din dezvoltare. Criza a venit cu un [oc [i i-a paralizat pe oameni \n perioada 2009 - 2011. Cred c` de anul trecut am intrat din nou \ntr-o perioad` mai normal`. Oamenii au procesat intern c` anii 2006 - 2008 nu au fost normali, cre[teri salariale cu 20% anual, apartamente scumpe cât un castel \n Valea Loirei. |n 2007 - 2008 s-a pierdut sim]ul valorii. |mi place perioada asta, este mai echilibrat`, avem un poten]ial de cre[tere a PIB-ului, de cre[tere a nivelului de trai.” Despre sistemul bancar spune c` viitorul este \n internet banking pentru tranzac]ii [i \n sucursale cu servicii pe segmente noi de consiliere financiar`. Nu trebuie s` avem sucursale pentru tranzac]ii, se poate face totul pe internet, pe telefon. |n sucursale se vor face numai servicii de consiliere, elaborare de situa]ie financiar` a clientului, venituri, costuri, planuri financiare. |n viziunea lui Laszlo Diosi, un bancher trebuie s` fie ca doctorul de familie. De aceea[i p`rere este [i Steven van Groningen, care a reu[it s` transforme Raiffeisen Bank \ntr-un dintre cele mai puternice b`nci romåne[ti, pentru c` a avut o viziune [i nu s-a ferit s` o aplice ca s` mearg` lucrurile a[a cum trebuie. {i spune c`, dup` atå]ia ani \n care face acela[i job, \nc` \i place ce face. “E important s` ai un job \n care s` faci ce \]i place, dar \n care po]i s` aduci o contribu]ie. |mi place s` cred c` \nc` pot s` contribui la dezvoltarea 18

Biz

b`ncii sau la dezvoltarea sistemului bancar \n Romånia [i pot s` adaug valoare [i asta este o provocare. Cu criza financiar` nu ne plictisim [i atunci mai am idei [i planuri [i pentru viitor, pe care a[ vrea s` le realizez [i atunci nu consider c` am terminat.” Crede c` este nevoie s` se \nve]e din gre[elile altor ]`ri, ca s` nu le repet`m [i noi. De exemplu, dac` aici exist` o vil` frumoas` pe bulevardul Kiseleff [i 15 ani nu faci nimic, ea se deterioreaz` [i este p`cat, pentru c` Bucure[tiul are cl`diri frumoase pline de istorie. “Este interesul cåtorva indivizi. Eu vreau s` ar`t cum putem, cu un efort relativ mic, cu un pic de ambi]ie, s` schimb`m lucrurile \n bine [i nici nu e vorba de bani. E vorba de voin]`. Dar este fiindc` m-a]i \ntrebat [i nu s` critic lucrurile. Sunt aici din alegere [i nu m-a obligat nimeni”, spune Steven van Groningen referindu-se la lucrurile care nu \i plac. Bancherul mai spune c` aceast` criz` ne-a ar`tat c`, dac` \nainte nu prea se vedeau diferen]ele \ntre b`nci, to]i f`ceau la fel, \n criz` ne-am dat seama c` nu mai este a[a. {i diferen]ele de la banc` la banc` sunt mari. “Ne-a \nv`]at c` nu exist` un fel de re]et` de succes care poate fi replicat` de toat` lumea [i c` asta a condus la problemele care le avem. Avem noroc c`, \ntr-o mare m`sur`, b`ncile din Romånia fac parte din grupuri interna]ionale. Dac` ar fi trebuit s` ne baz`m pe economisirea local` [i pe ac]ionariat local, am fi fost un dezastru.” Acum exist` un sistem stabil, crede Van Groningen, [i ajungem la faza \n care trebuie s` facem curat [i se a[teapt` la faza de consolidare, iar \n cå]iva ani vom vedea mai pu]ine b`nci decåt avem ast`zi. Sistemul a trecut printr-un ciclu [i acum focusul e \nc` pe rezolvarea problemelor interne, credite neperformante, \ntrucât cererea pentru credite e foarte jos, nimeni nu consum`, nu investe[te. “Asta este o faz` prin care trebuie s` trecem, dar trebuie s` ie[im din faza asta cu un sistem mai eficient, mai bine pus la punct [i care poate s` ofere servicii mai bune [i la un cost mai mic”, spune Van Groningen.

CULOAREA CARE D~ SENS VIE}II Complic`m lucrurile \n loc s` le simplific`m, vorbim prea mult \n loc s` ac]ion`m mai mult. Politica ne trage \n jos, dar este ceva ce se \ntåmpl` peste tot [i putem s` ne dezvolt`m poten]ialul [i s` vedem oportunit`]ile. A[a se sumarizeaz` \n cåteva rånduri discu]iile extrem de pl`cute pe care le-am avut cu to]i ace[ti oameni care au devenit locuitori ai Romåniei [i pentru care aici [i acum e acas`. Joaquin Bonilla, un mexican care conduce agen]ia de publicitate Wunderman, spune foarte clar: Romånia a devenit o alternativ` cool, iar Bucure[tiul este cool, un fel de Berlin. Chiar dac` atunci cånd s-a mutat aici totul era gri [i el venea \mbr`cat plin de culoare, tot i s-au p`rut lucrurile interesante aici. “|mi place c` oamenii s-au trezit. Orice se \ntåmpl` \n politic` [i societate face ca fiecare s` aib` are un punct de vedere [i o voce. Este foarte frumos c` oamenii ies \n strad`, folosesc social media, Facebook, ca s` \[i spun` p`rerile.” Ce vede el \n schimb \n industria publicit`]ii de aici este c` e la fel ca peste tot \n lume. Exist` oameni foarte creativi [i al]ii care nu prea au ce c`uta \n aceast` industrie. “Cånd am \nceput noi aici, cu Ileana Badiu [i cu Tereza Munteanu, partea cu evenimentele, pot s` spun foarte måndru c` am ridicat nivelul de evenimente \n Romånia. Acum lucrurile s-au mai schimbat, muncim cu bugete mai mici ca \n trecut, dar am devenit foarte creativi.” {i, a[a cum spune, avem nevoie de culoare ca s` ne \nsenineze vie]ile [i s` vedem c` [i aici totul este interesant. Atunci o s` realiz`m [i noi c` acas` e frumos [i depinde doar de noi s` spunem cåt de mult iubim locurile acestea [i cum putem s` explor`m oportunit`]ile ca via]a noastr` s` fie la fel de colorat` ca cea din Mexic, de exemplu. Sau la fel de ordonat` precum cea din Germania. Sau plin` de pasiune ca \n Italia. Sau la fel de verde [i de civilizat` ca \n Olanda. Sau cu poten]ial de afaceri ca \n Israel. Sau la fel de m`rea]` ca Ungaria. |n final, depinde doar de noi. Biz

Biz 255  

Au venit ca straini, dar s-au stabilit aici impreuna cu familiile. Au propriile afaceri si, cel mai important, iubesc Romania.