Page 16

“speciile” extrem de interesante \ntre diferitele tipologii umane. Sunt profesioni[ti cu \nalte calific`ri, sunt numi]i \n pozi]ii foarte bune, sunt umbla]i prin lume, iar misiunea lor este s` vin` \ntr-o ]ar` ca s` conduc` o companie spre ni[te obiective [i apoi pleac` spre alt` pozi]ie, \n alt` ]ar`, cu alt` misiune. De obicei, nu se implic` \n via]a de zi cu zi a ]`rii \n care se afl`, pentru c` sunt privilegia]i: tr`iesc \n lumea lor [i [tiu c` urmeaz` s` plece. Din cånd \n cånd \ns`, exist` oameni care sunt cuceri]i de ceva, uneori de cineva, [i devin din expa]i reziden]i cet`]eni ai ]`rii \n care veniser` doar pentru o perioad`. Ace[tia au pove[ti frumoase despre cum s-a \ntåmplat declicul [i ce i-a determinat s` r`mån` aici. Sunt oamenii c`rora le ve]i citi pove[tile \n paginile urm`toare. To]i cei pe care i-am \ntålnit vorbesc despre Romånia ca despre ]ara lor. Se refer` la ea folosind cuvinte ca aici, la noi, acas`, facem. Niciunul dintre ei nu vorbe[te despre “]ara aceasta” sau “locul acesta”. To]i au lucruri pe care le iubesc aici, lucruri care le plac mai pu]in, de fapt ca noi to]i. |ns` ceva este diferit la ei fa]` de noi. Ceva ce ar trebui s` \nv`]`m, dincolo de mixul de cultur` cu care vine fiecare. Sunt oameni care vorbesc despre aceast` ]ar` foarte frumos [i vor s` realizeze ceva aici [i s` dea ceva \napoi comunit`]ii din care fac parte. Cineva ar putea s` spun` c` de fapt nu le pas`, c` de fapt nu con[tientizeaz` cu adev`rat via]a de aici, fiindc` sunt cumva privilegia]i [i nu [tiu ce greu e s` fii romån, nu cunosc mo[tenirea cultural` [i a[a mai departe. Gre[it! Le pas` extrem de tare, pentru c` sunt aici din voin]` proprie! Au ales s` r`mån` aici, de[i fiecare dintre ei \n domeniul din care provine putea s` \[i

PRIN OCHII ALTUIA

MANAGERII EXPA}I SUNT UNA DINTRE

14

Biz

Provin din ]`ri diferite, din medii diferite [i au pove[ti diferite. Dar fiecare se bucur` de faptul c` acum este aici, iar expresia “acas` este aici” am auzit-o la fiecare interviu cu oamenii pe care i-am intervievat pentru paginile ce urmeaz`. Au tr`it schimbarea [i au perceput-o diferit decåt noi, care de multe ori vedem doar lucrurile negative pentru c` suntem intoxica]i de ele [i de mo[tenirea cultural`, \ncåt uit`m de fiecare dat` c` lucrurile se schimb` [i la noi. Uneori mai \ncet, alteori mai repede, dar lucrurile merg \ntr-o direc]ie, [i este cea bun`. Doar c` de multe ori este nevoie de fiecare dintre noi pentru a pune um`rul la schimbare [i a construi Romånia care ne-o dorim. Medicul Wargha Enayati este \n Romånia de peste 30 de ani [i a fondat aici una dintre cele mai mari re]ele de policlinici [i spitale private din ]ar`, Regina Maria. El spune c`, \n primii cinci ani dup` revolu]ie, România nu a trecut prin mari schimb`ri. “|ntre 1995 [i 2000 au fost un pic mai multe schimb`ri, din 2000 [i 2008 foarte multe schimb`ri, iar dup` 2008 ne-am schimbat cu to]ii datorit` crizei”, spune Wargha. De[i locuie[te de 30 de ani \n România, investitorul spune c` suntem “un popor spiritual, nu unul muncitor. Are capacit`]i mari, este talentat, nu neap`rat cult, dar poten]ialul oamenilor este enorm. Problema este c` s-a ratat posibilitatea ca acest poten]ial s` fie canalizat \n ceva bun”, adaug` Wargha Enayati. Dovada c` [i-a dorit foarte mult s` se confrunte cu toate realit`]ile române[ti este faptul c` cei trei copii ai familiei nu sunt la [coli private, ci urmeaz` sau au urmat [coli de stat. “Am ales [coli de stat pentru c` am \ncercat s` fim cât mai pu]ini snobi. Când

vrei s` aju]i la o schimbare nu po]i s` te retragi [i s` zici c` vrei s` schimbi ceva. Sau te integrezi, sau nu vei avea efect.” Conform obiceiurilor din sistemul românesc de \nv`]`mânt, a avut nevoie de meditator pentru copiii s`i.

S~ FACI CE TREBUIE Wargha Enayati a pus punctul pe i: poten]ialul enorm care exist` aici trebuie exploatat mai bine. {i poate nu este prea tårziu ca s` ajungem unde vrem. Nu \nseamn` c` nu vede Romånia acas` \n continuare, ci doar puncteaz` ceea ce vedem cu to]ii [i ne deranjeaz` zilnic. |n opinia antreprenorului, România are dou` mari probleme pentru care nu func]ioneaz` ca un ceas nem]esc: corup]ia [i incompeten]a. “Incompeten]a are cauz` tot \n corup]ie. {i atunci ne \ntoarcem la moralitate, iar moralitatea e cauza principal` pentru care nu ie[im din asta.” Nici sistemul de management nu este cel mai bun, pentru c` managerii uit` s` fie aten]i la nevoile spirituale [i materiale ale angaja]ilor, mai spune el. Nu de aceea[i p`rere referitoare la schimbarea mentalit`]ii este Joseph Hadad. Un chef de renume, care ar fi putut s` \[i deschid` restaurantul ce \i poart` numele \n orice capital` din lumea asta, a f`cut-o la Bucure[ti. Din punctul s`u de vedere, România s-a schimbat mult din 1997 \ncoace, \n primul rând la nivel de mentalit`]i. Hadad \[i aminte[te de obiceiurile românilor (care l-au enervat) de a repara drumuri atunci când vine un [ef de stat, [i asta doar pe bucata pe unde urmeaz` s` circule acel demnitar. “Când a venit Bush s-a renovat bulevardul dinspre Hilton, jum`tate din Calea Victoriei [i zona Ateneului. Doi-trei metri mai \ncolo erau l`sate \n paragin`.” El crede c` acum lucrurile se fac mai bine, iar oamenii sunt mai responsabili.

PROBLEMELE POT AVEA SOLU}II To]i cei cu care am vorbit pentru acest articol au amintit de o mai veche tr`s`tur` de caracter a romånilor, aceea de a complica lucrurile \n loc s` le simplific`m [i ve[nica meteahn` a lui “merge [i a[a”. Trebuie precizat ceva din capul locului: niciunul dintre ei nu

f

M

g`seasc` oriunde locuri de munc` la fel de bine pl`tite. Au \nv`]at limba romån` [i se implic` \n comunitate [i o fac extrem de responsabil. Unii dintre ei au devenit chiar cet`]eni ai acestei ]`ri [i to]i au ceva \n comun: iubesc Romånia [i vor s` fie parte a transform`rii acestei ]`ri, ajutånd-o s` devin` mai bun` [i mai european`.

Biz 255  

Au venit ca straini, dar s-au stabilit aici impreuna cu familiile. Au propriile afaceri si, cel mai important, iubesc Romania.

Read more
Read more
Similar to
Popular now
Just for you