Biz 253 m by Revista Biz

Biz www.revistabiz.ro

FOCUS

Cât cost` un zvon? VORBE CARE TE COST~ MILIOANE DE EURO Nr. 253 • 15 – 30 septembrie 2013 • 7,5 lei

Nr. 253

La 20 de ani de la \nfiin]are, Centrade Saatchi & Saatchi România se reinventeaz`. Compania trece la un nou model de business, adaptat provoc`rilor erei digitale.

Zilele Biz 2013 - ediţia Best of the Best. Dacă nici tu nu te mulţumeşti cu puţin. 11-15 noiembrie, Howard Johnson Grand Plaza Hotel

EDITORIAL www.revistabiz.ro

Redactor-{ef MARTA U[URELU

Redactor-{ef Adjunct GABRIEL BÂRLIG~

Jurnali[ti ALEXANDRU ARDELEAN – FINAN}E, COMPANII OVIDIU NEAGOE – RESURSE UMANE LOREDANA S~NDULESCU – MARKETING OVIDIU VITAN – INTERNA}IONAL OANA GRECEA – ANTREPRENORIAT DRAGO{ L~Z~RESCU – IT, COMPANII

Colaboratori CRISTIAN CHINA-BIRTA VICTOR KAPRA PAUL GARRISON PAUL RENAUD ADRIAN STANCIU CRISTIAN MANAFU

Fotografi VALI MIREA MIHAI BALOIANU

Director Publicitate GIUSEPPINA BURLUI

Publicitate SIMONA ANDREI

Research [i abonamente GABRIELA MATEI

Layouts & Design LUMINI}A R~ILEANU

Prelucrare foto & Prepress AUREL {ERBAN

Produc]ie [i distribu]ie DAN MITROI

Biz Age Editor al Revistei Biz Calea {erban Vod` 213 - 217, Complex Diamond Park, tronson 1, ap. 1, sector 4, Bucure[ti – România Telefon: 0371 32 32 32 0371 31 11 11 Fax: 0372 87 35 31 E-mails: biz@revistabiz.ro; sales@revistabiz.ro www.revistabiz.ro

Un cincinal de criz` mi amintesc discu]iile [i numeroasele previziuni pe seama crizei. “La noi nu vine!” apreciau cei mai mul]i anali[ti. Sau “dac` vine, nu va fi ca \n America”. “Oricum, \n România criza nu va dura mult.” Un an, maximum doi, erau estim`rile generale. Au ap`rut apoi amenin]`rile cu [ase [i opt ani de criz` [i, de mai bine de un an, se vorbe[te de o a doua recesiune. Cu pierderi economice totale estimate la 7.000 de miliarde de dolari \n \ntreaga lume, criza a avut \n 2010 apogeul \n România. Cele mai afectate au fost IMM-urile. La rândul lor, marile companii au fost lovite din cauza sc`derii drastice a consumului. Separat de criza interna]ional`, România a fost lovit` de o criz` sistemic` na]ional`; aparatul administrativ [i bugetar supradimensionat, lipsit de investi]ii \n tehnologie, a agravat situa]ia. {i, de[i economi[tii [i anali[tii anun]` c` am revenit pe cre[tere, [tiu pu]ini oameni care \ndr`znesc s` se gândeasc` la ce vor face \n cinci ani. Am fost nevoi]i \n acest cincinal de criz` s` \nv`]`m s` ne lupt`m zi de zi pentru ce avem. Am renun]at la consumerismul exagerat [i am devenit adep]ii alegerilor pragmatice [i prudente. Am \nceput s` apreciem produse locale \n detrimentul celor interna]ionale [i am ajuns s` apreciem micile pl`ceri ale vie]ii. De[i, puse \n balan]`, lucrurile pozitive aduse de criz` p`lesc \n fa]a celor negative, [tim c` aceasta este noua realitate. C` trebuie s`-i facem fa]` cât putem de bine [i c`, \n momentul \n care vom sim]i c` am trecut de aceast` perioad`, vom fi \nv`]at mult.

Publica]ie auditat` de Biroul Român de Audit al Tirajelor, BRAT MARTA U{URELU, Redactor-{ef Biz

ISSN 1454-8380

Tipografie: prin reprezentantul pentru România www.4colours.ro

Biz

sumar www.revistabiz.ro

FOCUS

Cât cost` un zvon? VORBE CARE TE COST~ MILIOANE DE EURO

La 20 de ani de la \nfiin]are, Centrade Saatchi & Saatchi România se reinventeaz`. Compania trece la un nou model de business, adaptat provoc`rilor erei digitale.

4 12 14 28 32 36 2

Biz

Record la exporturi Statele emergente fac front comun Un nou \nceput Cât cost` un zvon S-a f`cut porumbul? Cre[te economia! Cronica unui atac... neanun]at

FOTO COPERT~: COSMIN GOGU

Nr. 253 • 15 – 30 septembrie 2013 • 7,5 lei

40 42 46 50 52 54 56

Petrol kazah, manager român, afaceri fran]uze[ti Câteva lucruri despre internetul lucrurilor Prea târziu pentru Yahoo? Zoom pe cota de pia]` Binele, r`ul [i normalul Precizia bisturiului, \n slujba businessului Gastronomia, o inginerie profitabil`

Cinci motive pentru care trebuie s` faci networking

60 64 67 72 78 80

Drumul de la PR duce tot la PR Companiile pun iar punctul pe Y Google rescrie viitorul TV O carier` dincolo de imagine La Frankfurt, totul merge ca pe roate Festivalul Enescu, un brand cultural pentru România

agend`

Record la exporturi Nu ne vindem ]ara! O export`m pe bani buni. |ntr-o singur` lun`, \n iulie, exporturile României au b`tut recordurile, atingând valoarea de 4,5 miliarde de euro. DE OVIDIU NEAGOE România stabile[te record dup` record \n materie de exporturi. Dup` ce \n primul semestru al acestui an am reu[it s` export`m bunuri \n valoare de 23,7 miliarde de euro, nivel record pentru perioada postdecembrist`, \n luna iulie a mai fost ridicat` [tacheta. Exporturile au \nsumat 4,5 miliarde de euro, \n timp ce importurile s-au situat la 5,05 miliarde de euro, potrivit datelor furnizate de Institutul Na]ional de Statistic` (INS). De altfel, pe primele [apte luni din 2013, exporturile au dep`[it 28 de miliarde de euro, \n timp ce importurile au dep`[it 31,3 miliarde de euro. 4

Biz

Astfel, comparativ cu aceea[i lun` a anului trecut, a fost \nregistrat` o cre[tere cu 18,1% a exporturilor, \n timp ce importurile au urmat acela[i drum cu 11,3%. Mai mult, comparativ cu luna iunie a acestui an \n iulie exporturile au crescut cu 11,4%, \n timp ce importurile au urcat cu 15,2%. Astfel, a fost \nregistrat un deficit comercial de numai 574 de milioane de euro. Vedeta incontestabil`, care a avut cea mai semnificativ` contribu]ie la cre[terea exporturilor României, a fost industria de ma[ini [i echipamente de transport (42,5% din totalul

exporturilor), semn c` Dacia continu` s` lucreze din plin [i este acum “ajutat`” [i de uzina Ford de la Craiova. Urmeaz` alte produse manufacturate (33,6%) [i produse agroalimentare, b`uturi [i tutun (7,1%), materii prime [i materiale (6,1%), produse chimice [i produse conexe (6,1%) [i de combustibili minerali [i lubrefian]i (4,6%). |n paralel, România a importat \n cea mai mare parte tot ma[ini [i echipamente de transport (34,7% din totalul importurilor), alte produse manufacturate (30,3%) [i produse chimice [i produse conexe (14,6%). Biz

AGEND~

{TIRI

Antreprenori cu idei verzi Unilever [i Programul Cambridge pentru Leadership Sustenabil (CPSL) au lansat un program interna]ional cu premii de 200.000 de euro, cu scopul de a inspira tinerii din \ntreaga lume s` r`spund` provoc`rilor sociale, de mediu [i de s`n`tate. Câ[tig`torul competi]iei va primi “Premiul Antreprenorului Sustenabil Alte]a Sa Regal` Prin]ul de Wales”. |nscrierile pentru Premiile Unilever pentru Tinerii Antreprenori sunt deschise [i se pot face online la www.changemakers.com/SustLiving pân` la data de 1 noiembrie 2013. Competi]ia este deschis` pentru orice tân`r sub 30 de ani (inclusiv), care are propuneri inovative, dar practice, solu]ii tangibile pentru a promova un stil de via]` sustenabil. Premiile \n valoare total` de 200.000 de euro reprezint` sprijin financiar [i mentorship personalizat pentru dezvoltarea ini]iativelor. {apte finali[ti vor participa \ntr-un program de dezvoltare online, ce va fi urmat de un workshop intensiv \n Cambridge. Programul de dezvoltare va fi urmat de un pitch, la Londra, \n fa]a unui juriu format din oameni de afaceri, speciali[ti \n sustenabilitate [i antreprenori. (O.G.)

Dou` SIM-uri sunt mai bune decât unul Interesul românilor pentru telefoanele mobile cu func]ia dual SIM este din ce \n ce mai mare, \ntrucât majoritatea consumatorilor folosesc mai multe re]ele [i prefer` s` aib` acces la mai multe numere de pe un singur dispozitiv, sunt de p`rere exploratorii The PhoneGeeks ai EuroGsm. “Pia]a din România a fost invadat` mai \ntâi de replici ale m`rcilor de top transformate \n modele dual SIM, iar ulterior brandurile 6

Biz

mari au redus pre]urile [i au \nceput s` varieze gama de produse din aceast` categorie”, a declarat Emil Pu[ca[ de la The Phone Geeks. |n func]ie de complexitatea specifica]iilor tehnice, pre]urile telefoanelor dual SIM \n re]eaua EuroGsm variaz` \ntre 81 lei [i 1.764 lei. Se estimeaz` c` num`rul utilizatorilor de smartphoneuri dual SIM va cre[te odat` cu cre[terea num`rului de modele noi ap`rute pe pia]`,

iar aceast` evolu]ie este deja vizibil`. “Interesul pentru telefoanele dual SIM este \ntr-o cre[tere continu`, pentru c` pia]a a ajuns la un anumit nivel de satura]ie \n ceea ce prive[te telefonia mobil`. O mare parte din utilizatori au cel pu]in dou` telefoane, iar acest tip de telefon reprezint` solu]ia ideal` la problema folosirii a dou` terminale \n permanen]`”, apreciaz` Adi Coman, de la The PhoneGeeks. (D.L.)

AGEND~

{TIRI

Prioritate pentru formarea tinerilor UNICEF [i Wella Professionals au deschis la Foc[ani, la \nceputul lunii septembrie, un atelier de formare, precum [i un program inovator de mentorat \n beneficiul tinerilor vulnerabili din jude]ul Vrancea. DE ALEXANDRU ARDELEAN Wella Professionals lucreaz` la acest program \mpreun` cu UNICEF pentru a le da adolescen]ilor vulnerabili [ansa la un viitor mai bun prin investi]ia \n dezvoltarea abilit`]ilor de via]` independent`, training \n domeniul hairdressing [i mentorat. Atelierul de Formare din Foc[ani este parte a demersurilor UNICEF \n România de a cre[te accesul la educa]ie de calitate proteja copiii vulnerabili \mpotriva violen]ei [i a abuzului, a promova un stil de via]` s`n`tos [i a oferi adolescen]ilor vulnerabili [ansa la o via]` mai bun`. Fondurile de la Wella sprijin` ini]iativa UNICEF “Prima Prioritate: Niciun Copil Invizibil” (acces la serviciile bazate pe comunitate) \n peste 30 de comunit`]i din 8 jude]e din nord-estul ]`rii, inclusiv Atelierul de Formare din Foc[ani. Partea de mentorat din acest parteneriat inovativ dintre Wella [i UNICEF implic` hairdresseri din \ntreaga lume care vin \n centrul de formare din România pentru a-i motiva pe tinerii vulnerabilii s` investeasc` \n propria lor educa]ie, \mp`rt`[indu-le cele mai noi cuno[tin]e \n domeniul hairdressing. Cei 10 mentori care vor veni \n România sunt din Australia, Austria, Germania, Elve]ia, Olanda. |n fiecare an, aproximativ 20 de adolescen]i vulnerabili din sistemul public de protec]ie social` sau 8

Biz

provenind din familii foarte s`race vor beneficia de training [i mentorat. “Atelierul se adreseaz` [i tinerilor care fac parte din familii extrem de s`race [i al c`ror acces la servicii de incluziune social` este limitat. Prin participarea la cursurile de formare cresc exponen]ial

germane Well-UNICEF Making Waves, prin care se dore[te transformarea vie]ilor unor tineri vulnerabili. “Am lansat aceast` ini]iativ` la nivel global acum trei ani, cu obiectivul major de a da o [ans` acestor tineri, pentru a putea avea un viitor mult mai bun. Acest

Dorim s` fie un start bun pentru realizarea tranzi]iei de la [coal` la o via]` independent`, pentru g`sirea unui loc de munc` [i/sau a dezvolt`rii antreprenoriale, astfel \ncât s` devin` un exemplu pentru un trai independent, \n condi]ii decente [i s` rup` lan]ul dezavantajelor din familiile lor. SANDIE BLANCHET, reprezentantul UNICEF \n România

Acest program ne ofer` [ansa extraordinar` de a \mp`rt`[i din competen]ele, creativitatea [i pasiunea noastr` [i de a influen]a cu adev`rat via]a tinerilor. SYLVIE MOREAU, manager general global al Wella [ansele acestor tineri pentru ocuparea unui loc de munc` \ntr-un domeniu de servicii apreciate pe pia]` la ora actual`”, spune Sandie Blanchet, reprezentantul UNICEF \n România. Implicarea Wella face parte din programul global al companiei

program special a schimbat via]a a mii de tineri din Brazilia, prima ]ar` unde am lansat programul, [i dorim s` repet`m acest succes \n România, prin deschiderea centrului din Foc[ani”, spune Sylvie Moreau, manager general global al Wella. Biz

AGEND~

{TIRI

O recolt` pentru chipsuri perfecte Dup` dansul Paparudelor din iunie, au avut loc adev`ratele confrunt`ri de pe planta]iile de cartofi Lay's. Dou` echipe au venit preg`tite pentru \nfruntarea final`, gata s` dea totul pentru victorie si pentru chipsurile perfecte. DE SIMONA ANDREI Secretul unor chipsuri perfecte presupune o grij` deosebit` fa]` de cartofi, \nc` de la plantarea lor. Dup` ce \n iunie dou` echipe de bloggeri au implorat cerul s` ude din bel[ug cartofii, interpretând versiuni proprii ale dansului Paparudelor, a venit vremea recoltei. Ac]iunea s-a desf`[urat la ferma M&P Agro din Târgul Secuiesc, unde membrii echipelor au ascultat cu aten]ie ultimele nout`]i referitoare la stadiul \n care se afl` parcelele lor [i toate procedurile prin care au trecut de la ultima lor vizit`. Alexandra Lupa[cu, Agro Specialist la PepsiCo, le-a explicat c` [i cartofii pot fi stresa]i, mai ales de vremea c`lduroas` [i lipsa ploilor, motiv pentru care au nevoie de o perioad` \n care s` se “relaxeze” \nainte de a putea fi recolta]i. Astfel, \nainte de recoltare, fermierii distrug vegeta]ia de la suprafa]` tocmai pentru a acorda cartofilor un r`gaz de 7-14 zile \n care s` \[i fac` somnul de frumuse]e. Dar cine a f`cut parte din cele dou` echipe care au luat startul \n competi]ie? Echipa galben`, The Knights of the Potato, a fost format` din Andreea Ibacka, Andrei Criv`] si Cristi {erb, condu[i cu o mân` de fier de c`tre Cabral Ibacka (\n carne [i oase de data aceasta). Echipa ro[ie, Carto4ii, a aliniat garnitura Andreea Stan, Cristian China-Birta [i Andrei Cismaru, fiind condu[i indirect de

Românii, norul [i ochelarii

Biz

c`tre Puya, prin delegatul special Bogdan Nicolai. Nu e u[or s` cultivi cartofii din care se produc chipsurile Lay’s perfecte, iar cele dou` echipe au sim]it asta pe pielea lor. |narma]i cu toate informa]iile necesare, dar [i cu cizme, salopete [i pelerine de ploaie, membrii echipelor au pornit c`tre parcelele unde urmau primele dou` probe de foc: recoltat cartofi vitez` [i respectiv sortare cartofi. B`t`lia la lopat` a fost aprig`, dar nimeni nu a cedat. Dup` 5 minute istovitoare a urmat evaluarea rezultatelor. La proba cântarului, Carto4ii au \nvins. Urmând traseul cartofului pe drumul c`tre chipsuri, proba de sortare cartofi a fost adjudecat` f`r` drept la replic` de c`tre The Knights of the Potato.

Dac`, \n urm` cu câ]iva ani, termeni precum stocare \n cloud, ochelari Google sau portofel electronic erau de ne\n]eles pentru mul]i români, folosirea lor tot mai frecvent` \n mediile de comunicare a n`scut controverse \n privin]a nivelului de cunoa[tere a noilor tehnologii de c`tre consumatorul român. Conform unui studiu online al GfK \n România, patru din zece români cu acces la internet spun c` au

Dup` o scurt` [i binemeritat` pauz` [i o plimbare cu combina pentru a vedea recoltarea [i sortarea mecanizat`, a urmat proba decisiv`: fiecare echip` a trebuit s` fac` chipsuri din cartofii recolta]i de pe parcel`, sub atenta supraveghere a membrilor juriului. Echipele au trimis la crati]` cel mai bun juc`tor [i au sperat pân` \n ultimul moment \ntr-o victorie curat`. Dup` multe deliber`ri, degust`ri [i contesta]ii, juriul a decis rezultatul final – egalitate. Nici nu se putea altfel, având \n vedere calitatea materiei prime. Dar misiunea celor dou` echipe nu s-a \ncheiat aici: \n urm`toarea etap`, acestea vor merge \n fabric`, pentru a vedea cum cartofii recolta]i de ei ajung \n pungile Lay’s. Biz

auzit de “cloud storage”, 12% folosesc astfel de servicii, \n vreme ce mai bine de jum`tate [i-ar dori s` o fac`. Ei spun c` nu le utilizeaz` [i nu le-ar pl`cea s` apeleze la ele \n viitor. Mai bine de [ase din zece dintre cei chestiona]i consider` cloud-ul o modalitate util` de stocare a datelor. Termenul de “realitate augmentat`” este cunoscut pentru 30% dintre participan]ii la studiu, iar cel de “Google Glass” pentru 34%.

Peste trei sferturi au recunoscut c` le-ar pl`cea s` utilizeze aceste tehnologii, iar dou` treimi spun c` le consider` utile. 60% dintre responden]i au aflat despre posibilitatea de a-[i pl`ti cump`r`turile \n interiorul magazinelor cu ajutorul smartphone-ului [i 37% [tiu despre existen]a Google Wallet. Mai mult, 60% dintre participan]ii la studiu se arat` chiar dornici s` le foloseasc` \n viitor. (D.L.)

AGEND~

{TIRI

Statele emergente fac front comun Liderii statelor BRICS (Brazilia, Rusia, India, China [i Africa de Sud) pl`nuiesc crearea unui fond mutual cu o valoare de 100 de miliarde de dolari, care s` protejeze economiilor ]`rilor emergente de poten]iale [ocuri financiare. DE OVIDIU NEAGOE Mutarea statelor BRICS are loc \n urma unor specula]ii potrivit c`rora SUA vor reduce valoarea programului de stimulare economic` \n scurt timp, ceea ce ar putea afecta economiile emergente. Pe baza specula]iilor, investitorii [i-au retras fondurile, monedele statelor emergente fiind puternic afectate. Pre[edintele rus, Vladimir Putin, a precizat \n cadrul summitului G20 c` programul prin care se vor pune bazele unei rezerve de valut` este \n faz` final` [i c` volumul acesteia va fi de 100 de miliarde de dolari. Pre[edintele Rezervei Federale, Ben Bernanke, a precizat \n luna mai a acestui an c` SUA ar putea sista un program de 85 de miliarde de dolari prin care achizi]ioneaz` obliga]iuni. Programul a fost lansat cu scopul de a cre[te nivelul lichidit`]ilor dup` cutremurul financiar 12

Biz

REDRESARE A LA GREC Antonis Samaras, primulministru al Greciei, estimeaz` c` statul care a fost cel mai puternic lovit de criza economic` va ie[i din recesiune de anul viitor. Economia Greciei s-a contractat cu 23% din 2008 [i a primit dou` injec]ii de capital din partea Uniunii Europene, a c`ror valoare s-a ridicat la 240 de miliarde de euro.

global. O mare parte din lichidit`]i au fost absorbite de pie]ele emergente, ceea ce le-a ajutat la cre[terea pre]urilor activelor. |n urma declara]iilor lui Bernanke, coroborate cu o revenire a economiei SUA, o serie de investitori [i-au retras banii din

aceste economii. Astfel a rezultat volatilitatea pie]elor de capital [i a valutelor [i au luat na[tere temeri cu privire la impactul pe care \l au deciziile asupra cre[terii generale. Rupia indian` s-a depreciat fa]` de dolar cu 24%, moneda din Africa de Sud (randul) s-a depreciat tot fa]` de dolarul american cu 17%, \n timp ce rubla cu 8% [i realul brazilian, cu 15%. Biz

VÂNZ~RILE DE MA{INI, ACCELERATE Luna august a fost una nea[teptat de bun` pentru produc`torii de ma[ini. Vânz`rile de autoturisme din SUA s-au apropiat de valoarea din urm` cu [ase ani, crescând cu 17% fa]` de aceea[i perioad` a anului trecut, la 1,5 milioane de unit`]i. Produc`tori niponi ca Toyota, Honda sau Nissan au \nregistrat cre[teri cu peste 20%.

TWITTER IESE LA CUMP~R~TURI Re]eaua de microblogging a parafat recent cea mai mare achizi]ie de pân` acum, prin preluarea MoPub, o companie de publicitate pentru dispozitive mobile, care a ajutat la cre[terea platformei proprii de publicitate. Mutarea re]elei sociale vine la pu]in timp \nainte de listarea companiei la burs`.

AGEND~

JOACA DE-A PROFITUL Compania Lego a \nregistrat o cre[tere a vânz`rilor cu 13% [i a generat 1,8 mld. dolari \n primele [ase luni ale acestui an, ceea ce pozi]ioneaz` danezii pe cel de al doilea loc \n topul celor mai mari produc`tori de juc`rii din lume, dup` Mattel. Profiturile companiei controlate de Kjeld Kirk Kristiansen, cel mai bogat om din Danemarca, au atins 550 de mil. dolari.

{TIRI

DIN RUSIA CU PESIMISM Pre[edintele rus Vladimir Putin a declarat la summitul G20 c` o nou` replic` a cutremurului financiar nu poate fi exclus`, mai ales c` economia mondial` nu a \nregistrat cre[teri echilibrate. {efii statelor care s-au \ntâlnit la Sankt Petersburg au discutat despre economia mondial` [i despre progresele \nregistrate cu privire la politica de taxare a companiilor multina]ionale.

GUSTUL DULCE AL INOVA}IEI Cea mai recent` edi]ie a publica]iei “Wired” propune un articol de copert` dedicat inova]iei [i intitulat “Cum s` inovezi?”. De-a lungul recesiunii, companiile care au inovat au demonstrat c` exist` imunitate la criza economic`. Lec]ia de inova]ie va fi predat` de Thomas Heatherwick, designerul noului autobuz londonez.

VÂNT DIN PUPA PENTRU MAERSK

COSTUL IMIGRAN}ILOR Reducerea num`rului de imigran]i din Uniunea European` ar costa economia din Marea Britanie mai bine de 60 de miliarde de lire sterline pân` \n 2050. Un studiu realizat de firma de recrutare Harvey Nash arat` c` lucr`torii imigran]i sunt \ntr-o propor]ie mai mare activi din punct de vedere economic decât cet`]enii n`scu]i \n Marea Britanie (69,8% fa]` de 63%).

SECRETUL LUI BACHUS Rusia ar putea bloca importurile de vin din Republica Moldova, eveniment care a mai avut loc \n 2006. Potrivit [efului serviciului medical din Rusia, speciali[tii au descoperit 28.000 de litri de vin de calitate \ndoielnic`. Autorit`]ile ruse spun c` Moldova nu are inten]ia s` rezolve sistematic problemele calit`]ii alcoolului [i refuz` orice dialog.

Publica]ia american` Bloomberg Business”Week” v` invit` \ntr-o incursiune \n procesul de construc]ie a celei mai mari nave produse de Daewoo Shipbuilding & Marine Engineering pentru compania Maersk. Transportatorul de marf` va avea de la pupa la pror` o lungime de aproape 400 de metri. Spre compara]ie, \n`l]imea cl`dirii Empire State Building din New York este de 443 de metri. Biz Biz

La 20 de ani de la înfiin]are, Centrade Saatchi & Saatchi Romånia se reinventeaz`. Compania trece lunile acestea printr-un amplu proces de restructurare, la finalul c`ruia va prezenta un nou model de business, mult mai bine ancorat în realit`]ile vremurilor actuale. DE LOREDANA S~NDULESCU

UN NOU |NCEPUT

FOTOGRAFII DE COSMIN GOGU

COVER STORY

e câteva luni bune, Saatchi e în schimbare.

|ntreaga companie trece printr-o restructurare la finalul c`reia va rezulta un nou model de business. Mai eficient, mai integrat, mai performant [i nu în ultimul rând mai aplicat nevoilor de acum ale clien]ilor. Planul de reorganizare a fost gândit împreun` cu o echip` de traineri cu expertiz` interna]ional` în managementul schimb`rii [i este implementat de echipa de top management a companiei, alc`tuit` din Radu Florescu, Mona Opran, Larisa Petrini, Johan Ohlson [i Sergiu Vendlinger. Sunt cinci manageri care î[i unesc for]ele [i î[i pun întreaga expertiz` de care dispun în slujba acestui plan. Mai presus de orice, sunt cinci oameni care pun suflet într-un proiect în care cred cu adev`rat: viitorul Saatchi pentru cel pu]in 20 de ani de acum înainte.

URMELE TRECUTULUI

STRUCTURA GRUPULUI CENTRADE

C`derea comunismului, toat` euforia [i entuziasmul acelor momente au transformat Europa de Est într-un magnet pentru o multitudine de companii interna]ionale. La începutul anilor ’90, o ]ar` ca România era un teritoriu mai mult decât tentant pentru o industrie în plin` expansiune precum publicitatea la acea vreme. Istoria primilor ani ai Saatchi & Saatchi în România se suprapune cu aceste momente,

Biz

Cifr` de afaceri: 39.433.577 € Profit net: 1.602.677 € Num`r de angaja]i: 56

CÂ{TIGI SAU PIERZI, JOCUL CONTEAZ~ Radu Florescu, CEO, Centrade Saatchi & Saatchi România |n afar` de caracterul natural competitiv al jocului, tenisul este despre rezisten]a atåt mental` cåt [i fizic`. Tenisul este despre reu[it` [i triumf. Nu exist` locul doi – acest lucru este valabil [i în afaceri. Jocul de tenis este [i despre munca în echip` – se joac` precum la dublu într-o echip`; fiecare juc`tor [tie punctele forte, dar [i punctele slabe ale celuilalt, dar muncesc împreun` pentru reu[it`. Tenisul înseamn` rezisten]` mental`. Sunt zile cånd e[ti activ, dar [i zile cånd e[ti inactiv. Ambi]ia este la fel de important` atunci cånd î]i for]ezi corpul s` cå[tige, s` termine competi]ia. Exist` momente cånd nu mai po]i, atunci mentalul este motorul care determin` dac` vei cå[tiga sau pierde. Sunt reguli simple din tenis pe care Radu Florescu le aplic` [i în afaceri.

toat` evolu]ia nefiind altceva decât o reflectare a modului în care a crescut întreaga industrie. O singur` televiziune, nicio cifr` de audien]`, niciun media plan, costuri de difuzare a unui spot TV de ordinul câtorva sute de dolari [i campanii care însemnau doar

Cifr` de afaceri: 4.246.882 € Profit net: 88.698 € Num`r de angaja]i: 87

machete alb/negru cu inevitabilul anun] “C`ut`m distribuitori în toat` ]ara!”. Cam a[a ar`ta publicitatea româneasc` la începutul anilor ’90. 1991 – 1995 au fost anii în care s-au pus bazele publicit`]ii române[ti. |n 1991, la distan]` de câteva luni, Cristian Burci [i Bogdan Enoiu înscriau în Registrul Comer]ului primele agen]ii de publicitate din

Cifr` de afaceri: 2.804.175 € Profit net: 37.908 € Num`r de angaja]i: 5

Cifr` de afaceri: 535.087 € Profit net: 5.511 € Num`r de angaja]i: 10

Cifr` de afaceri: 1.536.213 € Profit net: 147.873 € Num`r de angaja]i: 5

Cifr` de afaceri: 2.797.361 € Profit net: 75.886 € Num`r de angaja]i: 20

Cifr` de afaceri: 1.137.669 € Profit net: 30.789 € Num`r de angaja]i: 22

Cifr` de afaceri: 1.489.627 € Profit net: 207.421 € Num`r de angaja]i: 33

Cifr` de afaceri: 509.256 € Profit net: 22.959 € Num`r de angaja]i: 12 Biz

COVER STORY

România, Graffiti, respectiv Clip Advertising, afiliate ulterior unor re]ele interna]ionale. |n 1992, odat` cu primele campanii de merchandising pentru British American Tobacco (Kent), Radu Florescu punea prima c`r`mid` la ceea ce avea s` devin` Centrade Saatchi & Saatchi România, acum unul dintre cele mai puternice grupuri de comunicare din pia]`. Tot în 1992, Joe [i Alana Perez înfiin]au D’Arcy (OFC), afiliat` la re]eaua american` DMB&B, agen]ie care, în cei zece ani de existen]`, [i-a pus o amprent` marcant` asupra industriei de publicitate autohtone, în special prin [coala pe care a reprezentat-o pentru prima genera]ie de publicitari români. |n 1992 se lansa în România [i prima agen]ie cu ac]ionariat 100% interna]ional, sub conducerea lui Mihail Vârtosu. Doi ani mai târziu, în 1994, î[i deschidea birou în România [i Ogilvy & Mather România (parte a WPP), sub coordonarea lui Zoltan Szigeti [i a Mihaelei Nicola, iar fra]ii Ioana [i {tefan Iordache reu[eau performan]a ca, în mai pu]in de [ase luni de la înfiin]area agen]iei Target, s` o afilieze re]elei Leo Burnett. Tot în 1994 intra în publicitate [i Teddy Dumitrescu (Publicis), prin înfiin]area Focus Advertising.

PRIMII 20 DE ANI Atras de realit`]ile de dup` c`derea comunismului în ]ara de origine a tat`lui s`u, într-o lume avid` de informa]ii [i doritoare de a recupera trecutul pierdut, Radu Florescu începea în prima parte a anilor ’90 ceva ce ulterior avea s` devin` aventura vie]ii lui într-o Românie a contrastelor, care i-au fost atât obstacole, cât [i oportunit`]i. Ajuns într-un Bucure[ti cenu[iu, marcat de urmele regimului comunist, în 1992 punea bazele Centrade Bates Saatchi & Saatchi România, dup` ce anterior fusese curtat de 18

Biz

DMB&B, re]ea de publicitate care a intrat pe pia]` prin D'Arcy. “Nu [tiam nimic despre Saatchi & Saatchi la vremea aceea”, î[i aminte[te Radu Florescu, de dou`zeci de ani CEO al Centrade Saatchi & Saatchi România. Fratele sù, John, l-a încurajat s` fac` alegerea care avea s`-i schimbe fundamental via]a. {i de atunci numele sù a devenit iremediabil legat de Saatchi. Povestea Saatchi în România a început într-un mic birou pe Strada Luteran` [i cu o serie de premiere care i-au cimentat pozi]ia, dar care au influen]at fundamental [i evolu]ia întregii pie]e române[ti de publicitate. Primul spot Pampers filmat \n România în 1996 [i lansarea primei companii de telefonie mobil` în România (1997) sunt doar dou` dintre cele mai importante premiere Saatchi. De numele Saatchi [i în special al lui Radu Florescu, în calitate de membru al comitetelor de organizare, se leag` evenimente marcante în industrie precum lansarea festivalului de publicitate Ad’Or (2001), lansarea festivalului de publicitate Effie România (2004) sau înfiin]area UAPR. |nceputurile au însemnat idei bune, implementate impecabil [i o echip` entuziast`, recrutat` din mediul academic [i din rândul celor mai buni studen]i la ASE ai acelei perioade. Treptat echipa a crescut atât cu expa]i, cât [i cu români. Indiferent de unde au pornit [i pentru ce pozi]ii au fost recruta]i, pentru to]i cei care au trecut prin Saatchi performan]a a fost cuvântul de ordine. Radu Florescu este un manager relaxat, îns` cu elegan]` [i respect fa]` de colegi, care a cùtat s` se înconjoare de cei mai buni oameni [i s`-i pun` în valoare astfel încât s`-[i doreasc` s` fac` performan]`. “Tendin]a oamenilor este s` se înconjoare de cei cu care se simt confortabil. Am f`cut [i noi asta.

Ca manager îns` este recomandabil s` te înconjori de oameni mai buni ca tine. Pentru c` nimeni nu poate excela în toate”, dezv`luie Radu Florescu din secretele care l-au ajutat în business. Când sunt întreba]i care este cel mai de pre] atu al companiei, majoritatea managerilor r`spund invariabil: oamenii. A devenit un r`spuns atât de previzibil încât nu mai e credibil. Auzit la Radu Florescu, pare ceva absolut firesc. Asta poate pentru c` nu are angaja]i, ci doar colegi, pentru c`

oportunit`]i. Pia]a nu era reglementat`, nu existau nici reguli, nici rigori, astfel încât Saatchi a avut [ansa s` fac` pionierat în mai multe rânduri. “Nu a fost nimic spectaculos. {tiam doar care sunt standardele interna]ionale [i ce se cere. Fiind crescut în Occident, [tiam ce înseamn` advertisingul. Nu eram un guru. Am f`cut lucruri inteligente [i simple, dar am [tiut s` le facem foarte bine”, poveste[te Radu Florescu, publicitarul care în primii ani

Radu Florescu, care a avut de asemenea de luptat contra unui alt obstacol major: corup]ia, amestecat` cu incompenten]` [i toate relele care decurg din ea. Dup` perioada începuturilor (1992 – 1996), au urmat anii de vârf pentru Saatchi în România (1997 – 2001), odat` cu lansarea primei companii de telefonie mobil` în România - Mobil Rom/Dialog (1997) - [i prima campanie OOH day/night în România pentru lansarea Mobil Rom / Alo (1998). Sunt anii pe

CLIEN}II SAATCHI & SAATCHI George Kiriazis, Toyota

Narcis Horhoianu, P&G România

Radu Co[arc`, Enel România

“|n timpul parteneriatului nostru cu Saatchi & Saatchi, un parteneriat solid care dureaz` de 13 ani, puterea brandului Toyota a crescut constant, \n ciuda evolu]iei sinuoase a economiei române[ti. Am lucrat \ntotdeauna ca o singur` echipă, am venit cu idei inovatoare pentru fiecare campanie [i am cultivat mereu imaginea unui brand orientat c`tre viitor. Ne-am provocat unii pe ceilal]i [i am g`sit solu]ii inovatoare, am fost \ndruma]i [i sf`tui]i cu \n]elepciune [i parteneriatul nostru a transformat start-up-ul de acum 13 ani \ntr-un brand plin de provoc`ri ast`zi.”

“Saatchi este agen]ia cu care lucr`m multe campanii pe câteva din m`rcile noastre cele mai importante, Pampers, Ariel, H&S. Am avut [i am nu doar o rela]ie important` cu echipa Saatchi & Saatchi, cerut` de nevoile de «business», dar [i o rela]ie pl`cut` generat` de rela]iile interpersonale. |mi place s` discut cu Mona Opran sau Radu Florescu, pentru c` v`d \n ei un partener de dialog [i de construc]ie. Recent ne-am \ntâlnit [i am v`zut unde sunt câteva teritorii unde Saatchi & Saatchi poate s` aduc` o perspectiv` nou`, superioar`. Este ceea ce am nevoie mereu de la un partener de business.”

“La Enel am dezvoltat cu agen]ia o rela]ie eficient` bazat` pe suple]e [i dialog permanent. |n acest domeniu confruntarea ideilor, rafinarea gradual` a solu]iilor sunt imperioase pentru atingerea performan]ei, iar cei de la Saatchi [tiu s` creeze un mediu \n care fantezia [i rigoarea se \mpletesc armonios. A[a a ajuns un proiect de-al nostru s` fie premiat la Cannes. Dup` atâ]ia ani, \i consider`m pe cei de la Saatchi ca un department extern al companiei noastre. Radu, Mona [i colegii lor [tiu s` aduc` \n \ntâlnirile de lucru spirit, culoare [i umor – ingredientele necesare ale creativit`]ii.”

nu este niciodat` “domnul Florescu” sau “domn’ director”, ci doar Radu, sau poate pentru c` pe u[a biroului s`u nu scrie nicio func]ie, ci doar Radu Florescu. E credibil` afirma]ia [i pentru c`, ori de câte ori are ocazia, nu uit` s` precizeze c` succesul Saatchi [i al lui personal în business se datoreaz` oamenilor cu care a ales s` lucreze, de la primii trei studen]i din agen]ie pân` la cei din prezent. Greut`]ile din primii ani au reprezentat totodat` [i primele

câ[tiga cu Saatchi toate pitch-urile la care participa. Saatchi era peste tot. Cu timpul a crescut concuren]a, implicit pia]a, au ap`rut tot mai multe agen]ii. A[a a venit timpul ca Saatchi s` se reinventeze. La capitolul dificult`]i, lipsa infrastructurii a fost una dintre cele mai dureroase piedici ale începuturilor. “Am fost nevoi]i s` ne construim infrastructura de care aveam nevoie, ceea ce a reprezentat un obstacol [i o oportunitate totodat`”, consider`

care fondatorul Centrade Saatchi & Saatchi România i-ar putea considera cei mai buni. Cu toate acestea, în materie de provoc`ri, ultimii cinci ani sunt cei mai plini, cu toate transform`rile prin care trece industria pe fondul crizei economice [i în contextul revolu]iei digitale care schimb` atât de dramatic toate modelele de business.

SAATCHI 2.0 De câteva luni, Mona Opran este Chief Operations Officer, o func]ie Biz

nou creat`, pentru patru dintre cele nou` companii ale grupului Centrade [i anume Saatchi & Saatchi, Saatchi & Saatchi X, Pantone [i Epidemic. La 16 ani de la ini]ierea în lumea advertisingului prin Saatchi, apoi [colit` în D’Arcy [i reîntoars` în Saatchi, Mona Opran este fascinat` de felul în care se schimb` comunicarea. “Am trìt o revolu]ie la 19 ani [i o trìesc la 42 de ani pe a doua. Trìm, cu siguran]`, începuturile unei schimb`ri majore în modul în care oamenii comunic`, creeaz` comunit`]i [i rela]ioneaz` cu brandurile”, poveste[te noul COO, al c`rui mandat pentru urm`torii trei ani este s` aduc` Saatchi la nivelul 2.0 f`r` s` fac` rabat de la tot ce s-a construit în cei 20 de ani. Planul de reorganizare, în care este implicat` toat` echipa de top management, mizeaz` pe aducerea companiei în punctul în care s` r`spund` mai bine cerin]elor pie]ei de acum. Serviciile integrate sunt cartea 20

Biz

pe care Mona Opran [i întreaga echip` mizeaz` acum, când nu se mai poate vorbi în termeni de ATL, BTL, online sau offline. Clien]ii au o presiune tot mai mare a bugetelor, timpului [i deciziilor [i nu se pot gândi în termeni de expertiz`. Pentru ei conteaz` cum reu[e[te agen]ia s` g`seasc` o solu]ie care s` le rezolve o problem` de business. Noul model propus de Saatchi mizeaz` pe ideea de integrare a serviciilor [i presupune, într-o prim` faz`, crearea unei structuri de client service cu manageri multidisciplinari, cu cuno[tin]e din mai multe domenii [i canale ale comunic`rii, care vor deveni un fel de curatori ai nevoii clientului. Noii manageri nu vor fi exper]i în toate, trebuie îns` s` aib` suficient de multe cuno[tin]e încât s` identifice oportunit`]ile [i s` faciliteze g`sirea celor mai bune solu]ii. |n func]ie de proiect [i problemele pe care le au de rezolvat, î[i vor

alege echipa de exper]i din diversele specializ`ri [i companii ale grupului. Echipele vor fi mixte [i ideile vor putea fi declinate pe canale multiple, în mod fluid, a[a cum este [i comunicarea acum: translatat` între online [i offline, transparent`, în mâna consumatorilor, diseminat` prin social media, divizat` între a [ti cum s` r`spunzi [i curajul de a experimenta. Mona Opran, ca de altfel [i ceilal]i membri ai echipei de management, î[i asum` provoc`rile schimb`rii, pentru c` este pe deplin convins` c` la finalul procesului se va întâmpla ceva excep]ional. “Saatchi se poate transforma în ceva cool, flexibil, fluid, minunat, integrat.”

REINVENTARE PRIN NI{E {I SPECIALIZARE Larisa Petrini, cel mai tân`r manager din echipa de top management a grupului Centrade Saatchi & Saatchi România, are

PUBLICITATE

ENERGIA DE A CREDE C~ NIMIC NU ESTE IMPOSIBIL Mona Opran, COO Saatchi & Saatchi România Iube[te gr`din`ritul. {i felul în care, cåteodat`, pare cea mai potrivit` metafor` pentru oameni. Se gånde[te la cåt de diferite sunt plantele [i la faptul c` varietatea lor nu e niciodat` strident`. La faptul c`, luate împreun`, formeaz` un întreg numit gr`din`. Se mai gånde[te [i la efortul pe care trebuie s` îl investe[ti în ele. Un efort meticulos [i dedicat. Cu cåt te d`ruie[ti mai mult, cu atåt prime[ti mai mult. Gr`din`ritul o face s` se gåndeasc` [i la semin]e [i promisiunea pe care o reprezint`. La faptul c` într-o bun` zi, dincolo de sacrificii [i riscuri, aceast` promisiune se va împlini. Dar, în cele din urm`, gr`din`ritul este lini[tea plin` de culoare [i parfum a unei zile nebune; este simplitatea unei s`pt`måni complicate; [i satisfac]ia, atunci cånd î]i prive[ti måinile murdare de p`månt, c` ai f`cut o treab` care abia a[teapt` s` creasc` [i s` te bucure într-o bun` zi. Ca manager, iube[te ideile. |i place s` descopere [i s` creasc` proiecte, planuri, oameni. Are curiozitatea de a deschide drumuri, de a dori s` vad` dincolo de aparen]e, dar [i nebunia curajului de a crede c` nimic nu e imposibil. Totul în mod asumat, st`pån` pe propriile decizii [i drumuri alese.

totu[i o vechime de zece ani în grup, din care ultimii cinci în postura de Managing Partner al Saatchi & Saatchi PR, [i contribuie activ cu propria viziune la planul de reorganizare, în completarea noului model de business. |ntr-o perioad` în care PR-ul în sine se reinventeaz`, când nu mai exist` grani]e între serviciile agen]iilor, când PR-ul devine tot mai complex [i toat` lumea încearc` s` fac` de toate, solu]ia g`sit` de Saatchi PR merge pe dou` planuri: ni[area [i schimbarea direc]iei dinspre a a[tepta clien]ii s` fac` primul pas la a îndrepta agen]ia s` mearg` spre clien]i. “|ntr-o pia]` \n care tendin]a este aceea de a miza pe pre]uri mici [i volum mare de proiecte, diferen]ierea se face prin specializare, prin identificarea acelor servicii pe care [tii c` po]i s` le oferi impecabil”, explic` Larisa Petrini. De ceva timp, în portofoliul Saatchi & Saatchi PR au fost incluse arii noi de expertiz`

în food & nutrition, devenind prima agen]ie local` care se specializeaz` în acest domeniu. Un prim pas în aceast` direc]ie a fost f`cut prin faptul c` Larisa Petrini a ob]inut calitatea de ambasador al Food Revolution în România, programul de educa]ie în nutri]ie ini]iat de Jamie Oliver, [i s-a înrolat în dou` dintre cele mai importante [coli cu specializare în nutri]ie din lume: The Institute of Integrative Nutrition [i Cornell University. Totodat`, începând de anul trecut, v`zând cum se pozi]ioneaz` agen]iile, în loc s` a[tepte s` primeasc` briefuri pe care s` le rezolve, consultan]ii de la Saatchi PR au testat calea invers`, mergând ei cu proiecte c`tre poten]iali clien]i. Un prim proiect de acest fel, implementat cu succes, este o campanie pentru combaterea cancerului la sân [i punerea în slujba comunit`]ii a unui scanner Siemens pentru mamografii. Saatchi PR a intermediat discu]iile [i a avansat

proiectul, reu[ind s` implice trei juc`tori din pia]`. “Aceast` abordare presupune un efort mai mare de planificare, de aliniere a conceptului cu partenerii cei mai potrivi]i. Rezultatele nu sunt imediate, drumul pân` la finalizare poate fi lung, dar efectele sunt garantate [i satisfac]ia proiectului implementat face ca \ntregul proces s` merite”, poveste[te Larisa Petrini, care de asemenea consider` c` sub umbrela acestei direc]ii de lucru pot fi create produse proprii. “Solu]ia este s` creezi produse [i s` oferi servicii pe care alte agen]ii nu le ofer`, s` fii specialist pe o ni[`.” Nu în ultimul rând, specializarea înseamn` [i digitalizare. Din septembrie, întreaga echip` Saatchi PR este înrolat` într-o serie de cursuri CAM, parte din Chartered Institute of Marketing, cu profesori din UK, astfel încât fiecare membru al echipei s` devin` specialist pe câte o zon` a comunic`rii digitale. Biz

COVER STORY

M~SURA PERFECT~ A ECHILIBRULUI Larisa Petrini, Managing Partner, Saatchi & Saatchi PR Felul în care î[i organizeaz` munca, rigoarea, disciplina [i dorin]a de performan]` are leg`tur` cu felul în care î[i tr`ie[te via]a. Larisa Petrini face sport [i este promotoare a unui stil de via]` s`n`tos. Scrima i-a rafinat predilec]ia pentru disciplin`, strategie, r`bdare, dar [i vitez` de reac]ie [i rela]ionare cu cei din jur. Fiecare meci de scrim` începe cu un salut. Salutul fa]` de cer, adversar [i p`månt. Totul pentru o perfect` armonie cu ambientul. La fel e [i în business, unde Larisa Petrini caut` echilibrul. Echilibrul între a fi prietena echipei [i managerul pentru care disciplina [i performan]a sunt reperele care conteaz`. Echilibrul între a te dedica trup [i suflet pasiunilor [i a reu[i s` le pui în folosul muncii. Nu în ultimul rånd, echilibrul între a respecta reguli [i a ie[i din tiparele conven]ionalului.

ATACUL DIN CREA}IE Departamentul de crea]ie al Saatchi & Saatchi România este condus de un expat atras de provoc`rile pe care le poate oferi o industrie înc` tân`r`. Primul an [i jum`tate al lui Johan Ohlson în Saatchi & Saatchi România a fost extrem de intens, cu provoc`ri, unele obstacole, dar [i cu realiz`ri, printre care un Bronze la Cannes Lions, categoria PR Lions, pentru campania “Plant the Bill” realizat` pentru Enel România în 2012 [i câ[tigarea pitch-ului Rompetrol la începutul lui 2013. 22

Biz

Primul gând cu care Johan Ohlson a pornit în reorganizarea departamentului de crea]ie a fost impulsionarea activit`]ii pe zona digital`. La sfâr[itul anului trecut a fost lansat Saatchi Digital [i, de la câ]iva oameni [i câteva proiecte, noua divizie a luat amploare mult mai repede decât se previzionase, ajungând s` genereze acum 15% din veniturile agen]iei. O alt` schimbare în departamentul de crea]ie odat` cu venirea lui Johan Ohlson a fost instituirea Golden Grape, o competi]ie intern`, n`scut` din pasiunea pentru puterea ideilor. Oamenii din companie, indiferent de departamentul în care lucreaz`, sunt încuraja]i s` propun` idei. E [i o modalitate

PUBLICITATE

IDEILE BUNE SUNT CA MA{INILE PUTERNICE Johan Ohlson, Executive Creative Director, Saatchi & Saatchi Iube[te ma[inile la fel de mult cum îl pasioneaz` ideile. Cånd apas` piciorul pe accelera]ia unei ma[ini puternice, simte acela[i entuziasm care-l cuprinde atunci cånd aude o idee genial`. {i simte asta la aceea[i intensitate ca acum 16 ani, cånd [i-a început cariera în publicitate. Oricine poate avea o ma[in` [i poate avea o idee, îns` nu toat` lumea [tie cum s` conduc` o ma[in` sau ce s` fac` cu o idee. Este nevoie de mult` energie [i nu în ultimul rånd de pasiune. Mult` pasiune, pentru c` publicitatea nu e o meserie ca oricare alta.

relaxat` de socializare [i o surs` de inspira]ie, dar [i un mijloc de stimulare a pasiunilor [i de atragere a lor în folosul muncii. “Dac` nu î]i place ceea ce faci, dac` nu e[ti pasionat, nu ai ce c`uta în advertising”, este credin]a lui Ohlson, un creativ cu adev`rat pasionat de publicitate, care pân` la 36 de ani a tr`it [i experimentat advertisingul în mai multe ]`ri printre care Suedia, Marea Britanie, Germania, Polonia, Ungaria [i acum România. A[a cum o percepe el, publicitatea româneasc` a momentului are tendin]a s` urmeze modelul Suediei sau Germaniei de acum 20-30 de ani, cu accent pe produse, promo]ii, pre], promovate intens pe TV. Este oarecum drumul firesc al lucrurilor. Numai c`, între timp, paradigma s-a schimbat. TV-ul este în continuare un mediu puternic, dar nu la fel de puternic precum în urm` cu dou` decenii. Consumatorilor nu le pas` de reclame, iar publicitatea TV nu face decât s` se adreseze unor mase mari de oameni, îns` complet neinteresa]i. Mul]i dintre tinerii din ziua de azi nici m`car nu se uit` la televizor. TV-ul este un mediu pasiv [i, pentru a avea un viitor, trebuie s` se transforme în ceva interactiv. Provoc`rile industriei de comunicare sunt a[adar imense peste tot în lume, cu atât mai mult pe pie]e tinere cum este [i România. Exact acesta a fost unul dintre elementele care l-au atras pe Johan Ohlson s` vin` aici. A sim]it provocarea de a lua parte la schimbarea care avea loc în industrie. Sunt atât de multe de f`cut, îns` pân` acum nicio agen]ie din România nu s-a rupt pe deplin de vechiul model de business. Ce-l bucur` este c` Saatchi are planuri [i schimb`ri mari de viitor. “O s` fie o curs` spectaculoas` urm`torii 20 de ani, suntem preg`ti]i!”, Biz

puncteaz` directorul de crea]ie de la Saatchi & Saatchi.

MATEMATICA CREATIVIT~}II

SENSIBILITATE ARTISTIC~ ÎN LUMEA FINAN}ELOR Sergiu Vendlinger, CFO, Saatchi & Saatchi România Pasionat de fotografie de pe vremea cånd a face o poz` echivala cu un Smena [i un film de developat, î[i cultiv` pasiunea ori de cåte ori timpul liber îi permite, în special în vacan]e. Acum face doar fotografie digital` [i, ca orice fotograf, fie el [i amator, este foarte exigent cu sine. Dintre sutele de poze pe care le-a f`cut de-a lungul timpului, are doar trei favorite. Toate trei sunt fotografii de strad` care surprind detalii spectaculoase prin naturale]ea gesturilor. Educat [i crescut profesional în mediul financiar, nu i-a fost greu s` se adapteze la lumea advertisingului, pe care pare s` o în]eleag` nu numai din perspectiva businessului, dar [i ca mecanisme de func]ionare. Cånd nu este în Saatchi, dedic` timp unui proiect profesional online, pantofioriveseli.ro, pe care de un an de zile îl dezvolt` împreun` cu so]ia.

Biz

De cinci ani în grupul Centrade Saatchi & Saatchi România, dup` al]i cinci ani în Deloitte, Sergiu Vendlinger, CFO-ul companiei, pe lâng` atribu]iile specifice unei astfel de pozi]ii, se înc`p`]âneaz` zi de zi s` d`râme mitul c` financiarul este cel mai plictisitor departament al unui business. “{i contabilitatea poate fi cool”, glume[te el, dar o [i demonstreaz` prin ceea ce face zi de zi la birou. Se implic` în opera]ional, în special pe zona de digital. Departamentul financiar din Saatchi nu gestioneaz` doar acte sau facturi, ci are atribu]ii mai complexe, în subordinea acestuia aflându-se [i departamentele de HR, IT [i Legal. CFO-ul companiei raporteaz` direct board-ului [i este consultat în luarea deciziilor. “Cei cinci ani în Deloitte m-au f`cut s` în]eleg partea financiar` a multor afaceri, iar Saatchi mi-a completat imaginea cu modul în care se promoveaz` o afacere”, poveste[te Sergiu Vendlinger, un sus]in`tor convins al digitalului ca model de business al viitorului. “A[a cum televiziunea a f`cut revolu]ie acum 50 de ani, suntem azi martorii revolu]iei digitale: tabletele, telefoanele inteligente î[i fac tot mai mult loc în via]a noastr`, iar Saatchi trebuie s` fie prezent cu idei interesante pentru ceea ce urmeaz`.”

DIGITALUL, MOTORUL FINAN}ELOR |n prezent 20 – 30% din veniturile totale ale companiei provin din servicii digitale, în cre[tere cu 100% fa]` de 2012. Dac` anul trecut încas`rile pe aceast` zon` au fost de aproximativ 250.000 de euro, miza anul acesta este de 500.000 de euro. Iar pe ansamblu, compania mizeaz` pe o cre[tere total` a businessului de 5-10%, preponderent din digital. Biz

Un eveniment

Un studiu

11 septembrie, Hotel Howard Johnson, Sala Platinum

www.bizforum.ro/brandro

Mul]umim partenerilor [i participan]ilor pentru sprijinul [i contribu]ia acordate evenimentului BrandRo

Parteneri

Cu sprijinul

Parteneri media

Solutions partner

EVENIMENT

Dac` este duminic`, este brunch

Pentru deschiderea sezonului de brunch din aceast` toamn`, hotelul Howard Johnson Grand Plaza v` invit` pe 22 septembrie la un eveniment cu totul deosebit, care va celebra arta g`titului. Vor avea loc spectacole culinare sus]inute de chefi de renume [i concursuri de g`tit, iar fondurile adunate vor fi donate organiza]iei Salva]i Copiii.

ac` este duminic`,

este timpul pentru familie, pentru prieteni, pentru pove[ti [i pentru experien]e culinare inedite, diferite de ceea ce \ncerc`m \n restul s`pt`mânii. Mai mult decât atât, este singura zi \n care putem face toate aceste lucruri \n tihn`, f`r` grab`, la un pahar de vin bun sau al`turi de un desert triplu cu ciocolat`. La hotelul Howard Johnson Grand Plaza, toate acestea \ncap \ntr-o singur` sintagm`: brunch-ul de duminic`. Este un concept specific hotelurilor [i restaurantelor upscale, ce \mbin` oferta de mâncare [i b`utur` cu o component` de socializare [i de divertisment, atât pentru adul]i, cât [i pentru copii. Vorbim despre un concept cosmopolit, sofisticat, ce \mbin` armonios crema preparatelor culinare ale unui hotel cu elemente de atmosfer` cum ar fi un concert live, o expozi]ie, anima]ie sau teatru pentru copii. Oferta culinar` a brunch-ului de la Howard Johnson Grand Plaza \[i propune s`-i surprind` prin varietate [i prin calitate chiar [i pe cei mai preten]io[i [i mai fini cunosc`tori: de la preparatele proaspete, de tip salate, cu ingrediente de la produc`tori locali, pân` la preparatele calde cu o mare varietate de influen]e culinare [i asocieri inedite de ingrediente, la care se adaug` preparatele clasice din meniul restaurantului Benihana,

Biz

preg`tite live de c`tre buc`tarii asiatici de aici (pe[te, fructe de mare, vit`, legume [i orez preparate pe plitele teppan sub ochii oaspe]ilor) [i nelipsita selec]ie de sushi [i sashimi. La toate acestea se adaug` un bufet de deserturi din cele mai fine, cu texturi fine [i arome irezistibile. |n deschiderea sezonului de brunch din aceast` toamn`, pe 22 septembrie, hotelul Howard Johnson Grand Plaza Bucure[ti v` invit` la un eveniment cu

totul deosebit, un spectacol culinar preg`tit de Executive Chef Henrik Sebok [i de invitatul s`u, Chef C`t`lin Sc`rl`tescu. Experien]a gastronomic` va fi completat` de o demonstra]ie de g`tit live [i de un concurs culinar pentru cei pasiona]i de aceast` art`, jurizat de redutabilul C`t`lin Sc`rl`tescu. Veniturile rezultate \n urma acestui eveniment vor fi donate organiza]iei Salva]i Copiii pentru finan]area programului "Fiecare Copil Conteaz`". Acest program urm`re[te reducerea cu 15% a mortalit`]ii infantile [i a copiilor cu vârste de pân` \n cinci ani din România prin dezvoltarea de programe suport pentru mame [i copii [i prin dotarea cu echipamente medicale performante a maternit`]ilor [i a sec]iilor de nou-n`scu]i. Biz

CÂT COST~ UN ZVON?

România a fost implicat` \n scandaluri alimentare, care au dus la sc`derea vânz`rilor [i diminuarea exporturilor. De[i ulterior s-a demonstrat c` vina nu apar]inea companiilor locale, acestea, al`turi de \ntreaga industrie, se resimt dup` loviturile repetate. DE OVIDIU NEAGOE

Luna august a \nceput

cum nu se poate mai prost pentru produc`torii de ape minerale. La pu]in timp dup` anun]urile meteorologilor care avertizau c` mercurul din termometre va indica temperaturi de peste 42 de grade Celsius [i sf`tuiau popula]ia s` nu ias` din cas` f`r` o sticl` cu ap`, vestea c` peste 27.000 de litri de ap`

Biz

\mbuteliat` au fost retra[i de pe rafturi \n mai bine de 30 de jude]e nu a picat tocmai bine produc`torilor [i comercian]ilor care tocmai \[i frecau palmele \n a[teptarea profiturilor. |n schimb, au fost aplicate amenzi care s-au ridicat la 47.000 de lei dup` ce s-a descoperit o concentra]ie de nitri]i peste limita admis`. De[i speciali[tii precizau c`

adul]ii nu au motive s` \[i fac` griji, cel pu]in pentru propria s`n`tate, doar la cei mici fiind posibilitatea s` apar` tulbur`ri digestive, consumatorii au analizat mult mai serios posibilitatea de a pune o sticl` cu ap` \n co[urile de cump`r`turi. Pe lâng` acesta, un alt motiv al reticen]ei a fost [i scandalul de la finele anului trecut \n care a fost implicat`

COMPANII

compania Azuga Waters, \nc` proasp`t \n mintea consumatorilor. Astfel de evenimente au f`cut ca o mare parte dintre români s` se gândeasc` de dou` ori mai bine la ce consum` \nainte s` se a[eze la mas`. La fel s-a \ntâmplat [i \n prim`vara acestui an. Atunci, 60% dintre consumatorii români erau nesiguri pe laptele din comer], din cauza mediatiz`rii intensive [i a comunic`rii precare pe tema laptelui suspectat de contaminare cu o substan]` cancerigen`, aflatoxina, dup` cum arat` un raport realizat de agen]ia Rogalski

vânz`rile au sc`zut cu 25% comparativ cu aceea[i perioad` a anului trecut, potrivit Ministerului Agriculturii. Cum se traduce sc`derea \n bani? |ntreaga industrie a suferit pierderi de aproape 20 de milioane de euro, \n condi]iile \n care pia]a laptelui urma deja un drum descendent, comparativ cu anul 2008, momentul de \nceput al recesiunii. Subiectul a fost sub lumina reflectoarelor mass-media doar pre] de o s`pt`mân`, dar aceasta nu a \nsemnat nici pe departe c` nu a ajuns la urechile românilor. Potrivit raportului realizat

DE MILIOANE DE EURO a fost pierderea suferit` de industria laptelui din ]ar` dup` scandalul contamin`rii laptelui cu aflatoxin`, substan]` care poate fi cancerigen`.

Grigoriu Public Relations (actualmente Rogalski Damaschin). Raportul mai arat` c` doi din cinci consumatori nu au mai cump`rat lapte de la izbucnirea scandalului. Rezultatul nu a fost tocmai lapte [i miere. Au fost confisca]i mai bine de 13.500 de litri de lapte, iar

de agen]ia de PR, 88% dintre participan]ii la studiu au precizat c` au auzit de subiect [i 85 de procente dintre ace[tia au discutat cu apropia]ii despre scandalul contamin`rii cu aflatoxin`. Mai mult, aproape 40% dintre persoanele chestionate au afirmat c` \n acea s`pt`mân` nu au mai Biz

COMPANII

cump`rat lapte, \n timp ce 20% sus]ineau c` au achizi]ionat doar de la produc`tori de \ncredere, pe fondul informa]iilor potrivit c`rora mai multe loturi de lapte suspectate de contaminare au fost retrase, mai arat` analiza agen]iei de PR. "Subiectul laptelui contaminat a generat ne\ncredere pe fondul unei comunic`ri vizibile, \ns` pu]in conving`toare din partea autorit`]ilor care monitorizeaz` siguran]a

Scandalul s-a finalizat la fel de repede cum a fost aprins, dup` ce Autoritatea Na]ional` Sanitar Veterinar` [i pentru Siguran]a Alimentelor (ANSVSA) preciza c` laptele provenit din Ungaria, care era suspectat de dep`[irea limitelor pentru aflatoxin` M1, pe baza analizelor provenite de la laborator nu prezenta dep`[irea limitelor aflatoxinei. Coinciden]` sau nu, la dou` zile de la infirmarea suspiciunilor,

“

carne de cal \n loc de carne de vit`, România era cel de-al [aselea mare exportator de carne de vit` [i cal din Europa. La scurt timp dup` ce compania francez` care producea lasagna a acuzat un abator din România c` a vândut carne de cal pe post de carne de vit`, exporturile de carne de vit` din România s-au apropiat de zero. Nu a trecut mult timp de la picajul industriei [i Daniel Constantin, ministrul Agriculturii [i Dezvolt`rii

Episodul laptelui contaminat, venit la scurt` vreme dup` cel al c`rnii de cal gre[it etichetate, demonstreaz` importan]a reputa]iei [i \ncrederii pe tot lan]ul economic din domeniul alimentar” ELIZA ROGALSKI, fondator, Rogalski Damaschin

alimentar`. Acest lucru arat` c` transparen]a comunic`rii este vital` \n gestionarea situa]iilor de criz` [i c` reflexul de comunicare public` trebuie \ntotdeauna dublat cu cel al gândirii strategice, care permite identificarea [i articularea celor mai conving`toare mesaje", spune Eliza Rogalski, Founding Partner, Rogalski Damaschin. "Episodul laptelui contaminat, venit la scurt` vreme dup` cel al c`rnii de cal gre[it etichetate, demonstreaz` importan]a reputa]iei [i \ncrederii pe tot lan]ul economic din domeniul alimentar", adaug` Eliza Rogalski. 30

Biz

premierul Victor Ponta anun]a c` ANSVSA va avea o nou` conducere.

{ASE CAI... GUSTO{I |n timp ce industria laptelui pierdea caimacul, nici produc`torii de carne nu erau tocmai pe cai mari. Principalul motiv a fost scandalul c`rnii de cal, debutat la \nceputul anului, care s-a tradus printr-o sc`dere a vânz`rilor de carne de vit` cu peste 10% pe plan local, iar exporturile de carne de vit` [i cal au atins cote minime. |nainte de scandalul etichet`rii gre[ite [i al comercializ`rii \n Marea Britanie a unor produse semipreparate de tip lasagna care con]ineau

Rurale, a primit din partea comisarului european pentru s`n`tate [i consumatori Tonio Borg o scrisoare ce ar`ta c` informa]iile extrem de clare [i corecte transmise de autorit`]ile române au f`cut posibil` identificarea rapid` de c`tre autorit`]ile franceze a companiei care a fost implicat` \n activitatea de etichetare frauduloas` a c`rnii [i, mai mult, de[i România nu a fost implicat`, a fost men]ionat` numai deoarece investiga]iile au demonstrat c` la originea c`rnii de cal st`tea un abator românesc. Date fiind daunele aduse \ntregii industrii de profil [i pierderii \ncrederii

consumatorilor \n lan]ul alimentar de la nivelul Uniunii Europene, reprezentan]ii comisiei au transmis statelor membre un plan de ac]iune \n cinci pa[i. Acesta cuprinde ac]iuni specifice [i m`suri de punere \n aplicare cu privire la lupta \mpotriva fraudelor \n domeniul alimentar, programe de testare, pa[apoparte pentru cabaline, controale oficiale [i etichetarea originii c`rnii. Nu doar statele vestice ale B`trânului Continent au \nv`]at o lec]ie important` din acest episod, ci [i autorit`]ile locale. Astfel, de la finele primei luni a verii a intrat \n func]iune un fond mutual pentru fermieri, care reprezint` o modalitate suplimentar` de sprijinire [i autofinan]are a acestora \n cazul apari]iei unor situa]ii speciale. Un astfel de model este folosit \n multe state europene [i ajut` fermierii care opteaz` pentru participarea la program cu desp`gubiri \n cazuri excep]ionale precum contaminarea laptelui cu aflatoxin`, sau gripa aviar` din anul 2006. |ntreg scandalul nu a afectat doar produc`torii de carne, ci a f`cut [i victime colaterale. Una dintre acestea a fost [i magazinul IKEA din B`neasa, care a renun]at o perioad` de timp la vânzarea celebrelor chiftelu]e suedeze, tocmai din pricina suspiciunilor care planau asupra c`rnii de vit`. Astfel, de la apari]ia primelor informa]ii legate de carnea de cal, compania suedez` a retras produsele din restaurant [i din magazinul cu delicatese suedeze. Cu toate acestea,

analizele derulate de ANSVSA au infirmat prezen]a c`rnii de cal \n chiftelele din magazinul IKEA România, iar, ca prim pas, suedezii au simplificat lan]ul de aprovizionare prin reducerea num`rului de furnizori de carne [i au implementat un sistem suplimentar de securitate alimentar` prin ad`ugarea unor teste de ADN, care vor fi efectuate atât asupra c`rnii crude, cât [i asupra produsului final. "Am luat aceast` m`sur` pentru a ne asigura c` \ntotdeauna chiftelu]ele noastre vor con]ine doar ingredientele listate pe etichet`", potrivit reprezentan]ilor companiei. "|n momentul acesta facem tot posibilul s` g`sim o solu]ie sustenabil` cu privire la chiftelu]ele care au fost oprite de la vânzare. Deoarece acestea nu prezint` niciun risc de s`n`tate, verific`m ce posibilit`]i avem ca s` ac]ion`m \ntr-un mod responsabil, \n conformitate cu cerin]ele legale", au completat reprezentan]ii IKEA România.

GALOP SPRE BOXA ACUZA}ILOR Scandalurile alimentare s-au ]inut scai de România \n ultimul an, iar acuza]iile dovedite ulterior nefondate au reu[it s` scad` \ncrederea consumatorilor \n produsele locale [i s` duc` exporturile aproape de recorduri negative. Dup` ce românii au renun]at cel pu]in pân` la stingerea scandalului la una dintre vedetele micului dejun, laptele, [i, apoi, la carnea de vit`, pe vremea când num`rul \ntreb`rilor cu

privire la calitatea produselor din frigider crescuse alarmant, ace[tia au mai primit o veste proast`. România trecea \nc` o dat` \n boxa acuza]ilor, de aceast` dat` din cauza exportului de carne de curcan. Acuza]ia? O ferm` din România ar fi exportat \n Germania carne de curcan care s-a constatat c` ar fi con]inut reziduuri de antibiotice de tip veterinar [i, astfel, a fost trimis` o notificare prin Sistemul Rapid de Alert`, ceea ce \nseamn` c` \ntreaga cantitate de carne suspectat` a fost retras` de la vânzare. La scurt timp de la aceast` alert`, autorit`]ile au descoperit c` abatorul din Codlea, jude]ul Bra[ov, care apar]ine companiei Galli Gallo, a fost la originea exportului c`rnii de curcan. "|n ultima s`pt`mân` societatea noastr` a fost acuzat` pe nedrept de folosirea unor practici neconforme cu realitatea", spunea R`zvan {andru, directorul general al Galli Gallo, \ntr-un comunicat de pres`. "Am primit r`spunsul oficial al autorit`]ilor române care certific` faptul c` produsele noastre sunt de cea mai bun` calitate, \n conformitate cu m`surile [i normele de siguran]` alimentar` impuse de legisla]ia european`", ad`uga {andru. Mai mult, \ntr-un interviu acordat presei locale, Ionu] Ro[u, unul dintre administratorii companiei, preciza c`, \n urma scandalului, vânz`rile Galli Gallo au sc`zut cu peste 50% din cauza pierderii \ncrederii consumatorilor. Biz

? L U B M U R O P T U C S-A F~

CRE{TE ECONOMIA!

AGRICULTUR~

Anticipata cre[tere economic` a României vine din recolta bogat` din agricultur`. De[i contribuie cu 0,2% la cre[terea PIB, domeniul \nc` se zbate la limita subzisten]ei. Iar produc]iile la hectar se ob]in \n condi]ii grele, cu tehnologii \nvechite comparativ cu celelalte ]`ri europene. DE OANA GRECEA {I ALEXANDRU ARDELEAN

uat` \n ansamblu,

agricultura pare s` fie sub auspicii bune \n acest an. Vremea a ]inut cu fermierii, produc]ia a fost peste a[tept`ri, \ns` nu [i afacerile celor din domeniu. Agricultorii sus]in c` pre]urile cerealelor sunt la jum`tate fa]` de anul trecut. Dac` anul trecut grâul avea pre]ul de 1,2 lei pe kilogram, \n 2013 s-a vândut cu 0,6 lei. La porumb, pre]ul a fost de 1,1 lei, acum este de 0,55 – 0,56 lei. Astfel c`, chiar dac` s-au realizat produc]ii mai \nsemnate cantitativ, financiar situa]ia este mai proast` decât anul trecut. Produc]ia de grâu [i secar` din acest an totalizeaz` 7,3 milioane de tone, fiind cea mai mare din ultimii opt ani [i a doua din ultimii 43 de ani. Fa]` de anul trecut, cre[terea a fost de 37%. Suprafa]a cultivat` a fost de 2 milioane de hectare, similar` celei de anul trecut, dar cu un randament de 3.472 kg la hectar, fa]` de 2.650 kg la hectar \n 2012. Ca exemplu, unul dintre cei mai mari cultivatori (54.000 de hectare de teren agricol), produc`torul de cereale Comcereal Vaslui (CCEV), parte a grupului Racova controlat de omul de afaceri Adrian Porumboiu, a \nregistrat \n primul semestru al acestui an o cifr` de afaceri de 25,5 milioane euro, cu 9% sub cea din perioada similar` a anului trecut. Porumboiu controleaz` prin firma Racova 84,35% din ac]iunile Comcereal Vaslui. Grupul controlat de omul de afaceri include firmele Racova, Ulerom, Ilvas, Agrocomplex [i Mopan.

COMPETITORII EXTERNI SCAD PRE}URILE Pre]urile la cereale sunt mai sc`zute \n acest an fa]` de anii preceden]i din cauza competitorilor externi din bazinul M`rii Negre, care subven]ioneaz` puternic agricultura. “Cine nu a irigat a produs 0,5 tone de porumb la hectar. Pe suprafe]ele irigate s-au produs \n medie 4 tone, dar s-a ajuns chiar [i la 8-10 tone de porumb la hectar”, a declarat Cosmin Chioreanu, directorul general al Monsanto România, pentru Mediafax. “Grâul [i porumbul din România au pia]` \n bazinul M`rii Negre. Noi nu putem s` avem o abordare diferit`, cum pot avea cei de la bursa de la Madrid, spre exemplu, pentru c` acolo sunt ni[te pie]e normale [i au reguli clare pentru toat` lumea. Aici venim [i concur`m cu ni[te reguli impuse [i pe care nu le-am acceptat. Altfel spus, concur`m cu grâul [i porumbul din Rusia [i Ucraina, care au agriculturi puternic subven]ionate”, a declarat secretarul de stat Daniel Bot`noiu, care a precizat c` \n acest an pre]ul tonei de grâu este mai sc`zut cu 60 de dolari fa]` de 2012 \n aceast` zon` [i c` fermierii din România sunt obliga]i s` concureze chiar \n aceste condi]ii pentru a supravie]ui. |n aceste condi]ii, ce ar fi de f`cut? Fermierii \[i v`d mai departe de treburile lor, \ns` a[teapt` reglement`ri clare ori subven]ii de la stat. Subven]ia acordat` \n acest an agricultorilor din România este de doar 147 de euro la hectar, fa]` de circa 250 de euro/ha, cât este media european`. Dac` nu ar exista efortul câtorva zeci de fermieri, agricultura din România ar fi departe de a[tept`rile Uniunii Europene. Potrivit ministrului Agriculturii, Daniel Constantin, anul

viitor subven]ia pe suprafa]` va fi de maximum 177 de euro/ha pentru suprafe]ele de pân` la 30 de hectare [i de 147 de euro/ha pentru suprafe]ele mai mari de 30 de hectare. Iar pentru ca agricultorii români s` primeasc` subven]ii la nivelul mediei din UE, trebuie s` mai a[tepte pân` \n anul 2020, \ntrucât Consiliul European a stabilit ca perioada de convergen]` s` fie prelungit` cu [ase ani. Potrivit recens`mântului agricol din 2011, suprafa]a agricol` total` a României era \n 2010 de 13,3 milioane de hectare, din care 8,3 milioane de hectare reprezint` teren arabil.

SOLU}IILE LA |NDEMÂN~ Agricultura are un aport semnificativ la cre[terea economic`. |n acest sens, Consiliul Fiscal apreciaz` drept realist` prognoza de cre[tere economic` pentru anul 2013, “balan]a riscurilor fiind \nclinat` pe partea pozitiv`, respectiv \nregistrarea unui avans economic mai ridicat, \n condi]iile \n care un an agricol cel pu]in normal va contribui substan]ial la rata de cre[tere economic`, având \n vedere efectul de baz` semnificativ generat de produc]ia agricol` foarte slab` din anul 2012”, se arat` \n complet`rile f`cute la opinia preliminar` a CF privind proiectul de rectificare bugetar` pe anul 2013. “Cu toate acestea, un avans suplimentar al PIB având drept surs` produc]ia agricol` este pu]in probabil s` se reg`seasc` \ntr-o cre[tere direct propor]ional` a veniturilor bugetare, având \n vedere slaba fiscalizare a agriculturii [i experien]a anilor preceden]i. |n plus, nota de fundamentare care \nso]e[te rectificarea Biz

AGRICULTUR~

bugetar` nu con]ine [i o detaliere suficient` a cadrului macroeconomic, respectiv nu sunt precizate dinamicile anticipate la nivelul componentelor PIB, acestea fiind absolut necesare la realizarea unei prognoze de venituri riguros fundamentate”, consider` reprezentan]ii CF. |n opinia speciali[tilor din Consiliul Fiscal, am putea s` ne baz`m pe veniturile din agricultur`, \ns` doar dac` am adopta un plan na]ional de m`suri care s` conduc` la o agricultur` modern`, care s` aduc` [i bani, pe lâng` produse. Este \ns` nevoie de voin]` politic` pentru a se stabili un buget coerent \ntins pe mai mul]i ani [i un plan de ac]iuni care s` fie aplicat \n mod riguros. Un prim pas a fost f`cut \n aceast` var` prin raportul Comisiei preziden]iale, care a elaborat Cadrul Na]ional Strategic pentru Dezvoltarea Durabil` a Sectorului Agroalimentar [i a Spa]iului Rural \n

Biz

CIFRE LA HECTAR Valoarea produc]iei la hectar ob]inute de fermierii români, de 800-900 euro/ha, este de 2 – 2,5 ori mai mic` \n compara]ie cu cea ob]inut` \n medie de agricultorii europeni, de 1.800 – 2.000 euro/ha. România ob]ine o produc]ie agricol` total` de aproximativ 1.400 – 1.500 euro/ha \n România, fa]` de 2.400 – 2.600 euro/ha \n UE 15. Autoconsumul alimentar \n fermele de subzisten]` ale României reprezint` 90 – 92% din produc]ie, iar \n cazul fermelor de semisubzisten]` este de 50 – 52%, fa]` de numai 10 – 12% \n UE 15. Valoarea produc]iei agricole comerciale este de 400 – 420 euro/ha \n România, de patru ori mai mic` \n compara]ie cu UE 15. Dotarea tehnologic` a unui agricultor român, comparativ cu cea a unui agricultor din UE 15, este de 25–26 de ori mai mic`. Valoarea utilajelor unui fermier european se ridic` la 9.000– 9.200 euro, \n timp ce \n România aceasta este de 350 euro.

AGRICULTUR~

perioada 2014-2020-2030. |n acest moment, raportul este \n dezbatere public` pe site-ul pre[edin]iei, urmând ca \n aceast` toamn` s` fie propus spre semnare partidelor politice din România, dar [i organiza]iilor din domeniul agroalimentar. Semnarea ar fi sub forma unui pact pentru dezvoltarea agriculturii \n perioada 2014-2030, care s` preia obiectivele raportului comisiei preziden]iale de specialitate. Prin atingerea obiectivelor din raport, România ar putea s` exporte produse alimentare \n valoare de 40-50 miliarde de euro, \n condi]iile \n care anul trecut toate exporturile României au fost de 53 de miliarde de euro. Potrivit raportului, singura [ans` pentru dezvoltarea agriculturii române[ti const` \n alocarea masiv` dar ra]ional` de capital investi]ional \n infrastructura rural`, echiparea teritoriului agricol (iriga]ii pentru

1,7 mil. ha, finalizarea canalului SiretB`r`gan, plantarea perdelelor de protec]ie a câmpului pe circa un milion de hectare \n zonele cele mai aride), modernizarea exploata]iilor agricole, extinderea \ntreprinderilor de stocareprocesare a produselor agroalimentare, precum [i sporirea capitalului de exploatare, atât din surse proprii cât [i din credite bancare avantajoase, acordat fermelor agricole.

O CHESTIUNE DE VOIN}~ Teoretic, mai trebuie doar ca guvernul s` ia m`surile necesare pentru sprijinirea produc`torilor, prin fonduri de la bugetul de stat, dar [i prin fonduri europene. Mai ales c` pentru urm`torul exerci]iu financiar multianual al UE, potrivit [efului statului, România are circa 19 miliarde de euro alocate prin Politica Agricol` Comun` (PAC), cu 4,5 miliarde mai mult decât \n

2007-2013, respectiv 12 miliarde pentru subven]ii prin pl`]i directe [i 7 miliarde pentru dezvoltare rural`, \ns` guvernul român poate decide cu privire la transferul \ntre cei doi piloni a circa 25% din aceast` sum`. Ministrul Daniel Constantin a spus c`, pentru acest an, Ministerul Agriculturii estimeaz` c` domeniul va atrage fonduri europene \n cuantum de 2,8 miliarde de euro, fiind vorba despre pl`]i directe sau de fonduri pentru dezvoltarea rural`. Or, dac` toate aceste fonduri sunt folosite, fermierii sunt ajuta]i s` \[i comaseze fermele pentru a avea mai mult` putere, atât financiar`, cât [i de produc]ie, terenurile f`râmi]ate sunt re\ntregite, subven]ia la hectar m`rit`, sistemele de iriga]ii aduse la ultima tehnologie, se combate frauda, atunci putem vorbi de o agricultur` modern`, care poate salva România. Biz

Transform` telefonul tù vechi într-un copac! COSMOTE România continu` programul de tradi]ie “I love recycling” [i în 2013 De câte ori nu ]i s-a întâmplat s` g`se[ti într-un sertar un telefon mobil vechi, despre care uitase[i poate de ani de zile? Al tù sau al cuiva din familia ta, promis spre „mo[tenire” urma[ilor urma[ilor tì? Sau poate cu valoare sentimental`, martor al primelor sute de SMS-uri din via]a ta? Unul dup` altul, telefoanele mobile asist` la cele mai intense momente din via]a noastr`, fiind inevitabil înlocuite cu altele mai performante, pe m`sur` ce preferin]ele noastre se schimb`, în func]ie de nevoile de comunicare pe care le avem. Evolu]ia tehnologiei [i succesul înregistrat de terminalele tip smartphone au condus [i la cre[terea considerabil` a num`rului de terminale vechi. Acestea con]in elemente care pot fi reciclate [i reintroduse în circuitul industrial, dar [i substan]e care, netratate corespunz`tor, pot dùna mediului înconjur`tor.

{tim deja c` e[ti o persoan` „green”, motiv pentru care te provoc`m s` rezolvi problema telefoanelor vechi, uitate prin diverse sertare, la birou sau acas`, prin programul de mediu

“I love recycling”, în cadrul c`ruia COSMOTE România, cu ajutorul Asocia]iei Environ, î]i ofer` posibilitatea de a transforma vechiul t`u telefon într-un... copac! În cadrul programului “I love recyling”, pentru orice telefon adus în magazinele COSMOTE sau Germanos din întreaga ]ar` pân` la finalul lunii septembrie 2013, compania va planta un copac [i îl va îngriji pân` la maturitate. Terminalele [i accesoriile colectate vor fi predate partenerului programului, Asocia]ia Environ, care asigur` gestionarea corespunz`toare a acestora, prin intermediul reciclatorilor autoriza]i. Anul trecut, 1.900 de articole au fost colectate din magazinele companiei [i de la angaja]i [i trimise la reciclare cu ajutorul Asocia]iei Environ, rezultând plantarea de c`tre COSMOTE a 1.900 de copaci [i a altor 5.000 în numele companiei, cu suportul a 200 de voluntari, angaja]i, bloggeri [i membri ai ONG-urilor partenere. Scenariul se va repeta [i în acest an, a[adar cont`m pe suportul t`u!

Cronica unui atac...

NEANUN}AT

Orientul Mijlociu coace un nou conflict. Situa]ia a devenit exploziv` \n Siria, dup` un atac cu arme chimice cu autori disputa]i, suficient pentru a provoca reac]ia SUA [i deci a lumii \ntregi. Ne a[teapt` un nou r`zboi? DE ALEXANDRU ARDELEAN 36

Biz

POLITIC~ EXTERN~

Pe 21 august 2013, agen]iile de pres` interna]ionale anun]au bombardamente violente \n apropiere de Damasc. De[i de peste doi ani de zile \n Siria au loc aproape zilnic lupte de strad` \ntre putere [i for]ele opozi]iei, de data aceasta lucrurile sunt complet diferite. Apar informa]ii despre un atac cu arme chimice. Opozi]ia sirian` vorbe[te despre 1.300 de mor]i. Evident, armata sirian` a negat categoric un astfel de atac, afirmând c` este vorba de acuza]ii nefondate. Observatorul Sirian pentru Drepturile Omului (OSDO) a anun]at c` cel pu]in 100 de persoane au fost ucise \n bombardamentele for]elor regimului asupra localit`]ilor din regiunea Damasc, f`r` s` vorbeasc` \ns` de o posibil` utilizare a unui gaz toxic.

DECLARA}II CU URM~RI GRAVE Pentru c` cel mai \n m`sur` s` stabileasc` dac` \n atac au fost folosite sau

nu arme chimice este ONU, organiza]ia a luat hot`rârea de a ancheta acest atac. “Trebuie s` se fac` lumin` asupra a ceea ce s-a \ntâmplat [i situa]ia s` fie supravegheat` \ndeaproape”, a subliniat ambasadoarea argentinian` Maria Cristina Perceval la \ncheierea consult`rilor \n cadrul Consiliului de Securitate. “Membrii Consiliului salut` hot`rârea secretarului general Ban Ki-moon de a desf`[ura o anchet` aprofundat`, impar]ial` [i prompt`.” Perceval, a c`rei ]ar` a de]inut pre[edin]ia Consiliului de Securitate \n august, a vorbit presei despre consult`ri, dar Consiliul nu a adoptat o declara]ie oficial` pe acest dosar. Potrivit diploma]ilor, Rusia [i China, care continu` s` protejeze regimul lui Bashar al-Assad de la \nceputul crizei siriene, s-au opus adopt`rii unei declara]ii. Ca [i \n privin]a crizei egip-

tene, Consiliul a trebuit s` se mul]umeasc`, potrivit jargonului ONU, cu “elemente pentru pres`”. “Aceste elemente reprezint` puncte de consens \ntre cei 15 membri”, a explicat un diplomat. Conflictul sirian reprezint` cea mai mare amenin]are actual` \mpotriva p`cii mondiale, a avertizat trimisul special al Ligii Arabe [i ONU, Lakhdar Brahimi. “Acuza]iile potrivit c`rora arme chimice au fost folosite la câ]iva kilometri de centrul Damascului subliniaz` importan]a acestei crize [i pericolele sale, nu doar pentru poporul sirian, ci [i pentru lume”, a ad`ugat oficialul ONU. Declara]iile au dep`[it nivelul condamn`rilor atacului [i au \nceput s` apar` pozi]ii legate de o interven]ie militar`. Aceste declara]ii au fost exprimate de Statele Unite [i Marea Britanie, care au avertizat c` va exista “o ripost` important`” dac` se

Biz

POLITIC~ EXTERN~ va demonstra c` regimul Bashar AlAssad a utilizat arme chimice. Statele Unite [i-au pus \n mi[care ma[ina diplomatic` [i militar` pentru a replica presupusului masacru cu arme chimice \n Siria, pre[edintele Barack Obama apropiindu-se de o opera]iune limitat` \mpotriva Damascului. Pe teren, Pentagonul [i-a pozi]ionat for]ele, inclusiv nave de r`zboi \narmate cu rachete de croazier` \n Mediterana. |n replic`, Iranul a avertizat c` o interven]ie militar` a Statelor Unite \n Siria va atrage o replic` pe m`sur`. “Dac` Statele Unite vor dep`[i linia ro[ie, vor exista consecin]e dure pentru Casa Alb`”, a declarat generalul Masoud Jazayeri, vicepre[edintele statului major al armatei iraniene.

A ULTIM OR~

de pe parcursul lunii august ofer` o baz` favorabil`, leul fiind relativ stabil \n fa]a \ngrijor`rilor determinate de \nceperea normaliz`rii politicii monetare din SUA, \ns` de aceast` dat` cauzele deprecierii sunt diferite. Nu numai monedele s-au depreciat, ci [i pre]ul petrolului, care a atins cel mai ridicat nivel din ultimii doi ani, \n urcare puternic` \n ultimele zile, din cauza temerilor c` situa]ia tensionat` din Siria s-ar putea extinde [i ar putea perturba livr`rile de ]i]ei din Orientul Mijlociu. Cota]ia a avansat la New York cu 3,23 dolari, la 112,24 dolari pe baril, cel mai ridicat pre] din mai 2011. Pre]ul petrolului Brent, de referin]` \n Europa, a avansat cu pân` la 2,98 dolari, sau 2,6%, la 117,34 dolari pe baril. Cre[terea puternic` a pre]urilor petrolului ar putea conduce la

PROPUNERE… SURPRIZ~

|n contextul agitat al unei posibile interven]ii militare, Rusia “a scos din p`l`rie” o propunere diplomatic` nea[teptat`: a \ndemnat regimul Bashar al-Assad s` plaseze sub control interna]ional armamentul chimic [i s` \l distrug`. “Sper`m c` punerea sub control a arsenalului chimic va permite evitarea raidurilor aeriene”, a declarat Serghei Lavrov, ministrul rus de Externe. Siria a salutat imediat propunerea rus`, prin vocea ministrului de Externe. Comunitatea interna]ional` a primit propunerea cu mare interes, urmånd ca diploma]ia s` \[i urmeze acum cursul pentru a se concretiza. SUA, prin pre[edintele Barack Obama, s-au declarat dispuse s` discute cu Rusia despre arsenalul chimic sirian.

|ntre timp, regimul Bashar Al-Assad a autorizat o anchet` ONU \n cazul presupusului atac cu arme chimice. Probele recoltate de echipa ONU, condus` de doctorul Ake Sellström, vor fi analizate \n laborator [i se va face [i o evaluare tehnic`, \n regim de urgen]`. Raportul va fi depus secretarului general al ONU. De aceste rezultate va depinde un acord ulterior de a se autoriza o interven]ie militar` asupra Siriei.

UN CONFLICT DEVASTATOR |ntre timp, efectele declara]iilor politice dar [i o iminent` interven]ie militar` au produs efecte economice nea[teptate. La Bucure[ti, la sfâr[itul lunii august, la aproximativ o s`pt`mân` dup` atac, cursul BNR a urcat la 4,4402 lei/euro, \n linie cu deprecierile din regiune pe fondul tensiunilor din Siria. Evolu]ia leului 38

Biz

majorarea pre]urilor carburan]ilor \n România, probabil cu 2,5%, la aproximativ 6,15 lei/litru. “Conform estim`rilor noastre, varia]iile pre]ului global al petrolului se transfer` \n propor]ie de aproximativ 50% \n pre]urile benzinei la pomp`, astfel c` ajustarea automat` \n urma evolu]iilor recente s-ar traduce printr-o cre[tere de 2,5%, de la nivelul actual de aproximativ 6 lei/litru la aproximativ 6,15 lei/litru”, se arat` \ntr-o analiz` a ING Bank. Având \n vedere ponderea de aproximativ 8% a carburan]ilor \n co[ul de consum, presiunile de pe pia]a energiei ar putea influen]a semnificativ infla]ia, noteaz` anali[tii b`ncii.

INCERTITUDINEA UNUI R~ZBOI Orice interven]ie militar` necesit` o und` verde din partea Consiliului de Securitate al ONU, a avertizat trimisul

special al Ligii Arabe [i ONU, Lakhdar Brahimi. “Legea interna]ional` spune c` o ac]iune militar` poate fi \ntreprins` dup` decizia Consiliului de Securitate”, a declarat el. Brahimi depune eforturi de mai multe luni s` reuneasc` \n cadrul unei conferin]e de pace regimul pre[edintelui sirian Bashar alAssad [i opozi]ia. Ini]ial, conferin]a trebuia s` aib` loc \n septembrie. Dar presupusul atac chimic de la 21 august comis \n apropiere de capitala Siriei, care a cauzat moartea a sute de persoane, a agravat disensiunile ruso-occidentale referitor la conflictul sirian. Rusia, aliat fidel al regimului sirian, a afirmat c` va trebui s` a[tepte rezultatelor raportului anchetatorilor ONU \nainte de a discuta o rezolu]ie. Moscova s-a folosit de dreptul s`u de veto \n cazul a trei proiecte de rezolu]ie occidentale care urm`reau s` fac` presiune asupra Damascului de la \nceputul crizei siriene, \n martie 2011. Guvernul britanic preg`tise deja un draft de rezolu]ie, care ar urma s` autorizeze “toate m`surile necesare \n virtutea capitolului VII al Cartei ONU pentru protejarea civililor \mpotriva armelor chimice” \n Siria. Capitolul VII prevede m`suri coercitive \n caz de amenin]`ri \mpotriva p`cii [i securit`]ii interna]ionale, care pot merge de la sanc]iuni la o opera]iune militar`. Cu toate acestea, guvernul britanic nu a primit und` verde din partea parlamentului, care a respins o interven]ie militar` \n Siria. Mo]iunea guvernamental` a fost respins` de c`tre deputa]i cu 285 de voturi la 272. |n urma rezultatului din Parlamentul britanic, pre[edintele Statelor Unite, Barack Obama, a declarat c` a luat decizia de principiu s` efectueze atacuri \mpotriva regimului sirian, dar c` cere Congresului s` aprobe o asemenea opera]iune, amânând perspectiva unei interven]ii americane pe termen scurt. Congresul este \n vacan]` pân` pe 9 septembrie, ceea ce amân` perspectiva unei ac]iuni militare americane iminente \mpotriva regimului lui Bashar al-Assad. Pe moment, tensiunea unui r`zboi interna]ional eminent s-a atenuat, \ns` evolu]ia depinde foarte mult de urm`toarele ac]iuni ale guvernului de la Damasc. Biz

INTERVIU

Petrol kazah, manager român, afaceri fran]uze[ti Compania Dyneff, subsidiara din Fran]a [i Spania a grupului Rompetrol, a deschis \n var` dou` noi benzin`rii [i a finalizat dezvoltarea \n parteneriat cu grupul Total a unui terminal petrolier \n Port la Nouvelle, investi]iile totale ridicându-se la peste 50 milioane dolari. C`t`lin Dumitru, manager la Rompetrol Fran]a, a fost artizanul acestei investi]ii. DE OANA GRECEA Aflat \n grup din 2001 [i apoi \n managementul Rompetrol Fran]a din 2006, C`t`lin Dumitru \[i folose[te experien]a pentru atingerea obiectivului major al KazMunayGas - clasarea \ntre primele 30 de companii petroliere din lume pân` \n 2020. Grupul Rompetrol, de]inut integral de compania na]ional` de petrol [i gaze din Kazahstan, este prezent \n 12 ]`ri, având majoritatea activelor [i opera]iunilor \n Fran]a, România, Spania [i sud-estul Europei. |n 2012, a \nregistrat o cifr` de afaceri de 10,8 miliarde dolari. Parte a grupului Rompetrol din 2006, Dyneff face investi]ii pentru a fi printre principalii actori \n segmentul de distribu]ie carburan]i \n regiunea de sud a Fran]ei [i un partener strategic pentru re]elele de hipermarketuri. Sta]iile premium Rompetrol fac parte din re]eaua de benzin`rii situate pe autostr`zi [i cele sub brand Dyneff sunt specifice zonelor urbane. Dyneff ocup` \n prezent locul 3 pe pia]a distribu]iei de E85 (biocombustibil) \n Fran]a, iar la sfâr[itul anului 2012 a atins o cot` de pia]` de 12% la nivel na]ional, cu 13 sta]ii de alimentare echipate pentru distribu]ia de E85.

Cum vede]i pia]a petrolier` din Fran]a comparativ cu cea din România? O prim` deosebire important` este dat` de dimensiunea pie]ei, a consumului, atât \n Fran]a, cât [i \n Spania. |n Fran]a, de exemplu, consumul anual de produse rafinate este de peste 70 milioane metri cubi (consum consolidat – benzine, disti40

Biz

C~T~LIN DUMITRU, Manager, Rompetrol Fran]a

COMPANII

late etc.), de aproape 10 ori mai mult decât consumul din România, la o popula]ie de 60 - 62 milioane de locuitori. Grupul Rompetrol are o cot` de pia]` de aproape 4%, ceea ce este semnificativ având \n vedere dimensiunea consumului. Diferen]ele vin apoi din pârghiile caracteristice care fac s` func]ioneze mecanismele pie]ei. Fran]a este o pia]` matur`, consolidat`, \n care activitatea de trading este extrem de important` [i de sofisticat`. Având \n vedere declinul activit`]ii de rafinare \n Europa de Vest [i \n Fran]a, o serie de rafin`rii [i-au \ncetat activitatea \n ultimii ani, astfel \ncât importurile au crescut masiv. Cre[terea importurilor \nseamn` o prezen]` ridicat` a traderilor interna]ionali. |n România, capacitatea de rafinare a Rompetrol a crescut [i se vor face \n continuare investi]ii pentru a \nt`ri prezen]a grupului nostru \n zona bazinului M`rii Negre (inclusiv \n Turcia). |n zona de retail, diferen]a fa]` de România este c` aici pia]a e dominat` de hipermarketuri (Carrefour, Auchan, Leclerc etc.) cu o cot` de distribu]ie de peste 55%. {i asta \n detrimentul re]elelor de distribu]ie la pomp` ale Exxon, Shell, BP, chiar [i Total. Grupul Dyneff este un furnizor de talie pentru aceste re]ele de hipermarketuri prin vânz`rile de trading [i en gros. Actorii importan]i ai distribu]iei la pomp` sunt \ns` prezen]i \n continuare, cu investi]ii masive \n benzin`riile de autostrad`, care au un concept total diferit prin dimensiune, facilit`]i [i gama de servicii oferite clien]ilor. Aceste sta]ii sunt mai \ntâi de toate un instrument de marketing extrem de eficient. Fran]a este una dintre cele mai dezvoltate ]`ri din Europa din punctul de vedere al re]elelor de autostr`zi. Aici chiar nu avem grad de compara]ie cu pia]a de acas`. Grupul Rompetrol are nou` astfel de puncte de distribu]ie pe autostr`zile din Fran]a, ultima deschis` recent pe autostrada A9, la grani]a cu Spania, o sta]ie bidirec]ional` [i care a costat aproape 10 milioane de dolari. Legisla]ia din Fran]a este foarte orientat` c`tre protec]ia mediului [i dezvoltare durabil`.

Ce pute]i spune despre activitatea Rompetrol Fran]a \n domeniul biocarburan]ilor? Fran]a a fost un pionier \n domeniul componentelor bio, atât prin anticiparea evolu]iei legisla]iei europene, cât [i prin procentele de \ncorporare a acestora \n produsele de baz`. Toate acestea au generat apari]ia [i dezvoltarea unei pie]e de biocarburan]i pe care suntem prezen]i doar \n calitate de importatori pentru nevoile grupului nostru, \n vederea \ndeplinirii obliga]iilor legale de \ncorporare. Avem \n vedere dezvolta-

parantez` este de men]ionat faptul c` aproximativ 13% din petrolul rafinat \n rafin`riile aflate \n Fran]a este de provenien]` din Kazahstan. Pentru activitatea de distribu]ie inten]ion`m s` consolid`m [i dezvolt`m cu prec`dere vânz`rile de mic` [i medie distribu]ie. Anul acesta inten]ion`m s` deschidem o nou` filial` de distribu]ie \n zona Parisului [i s` dezvolt`m vânz`rile \n zona Strasbourg [i Lyon [i \n regiunea Aquitaine Midi Pyrénées. Clien]ii sunt \n special cei din domeniul agricol [i al construc]iilor. Un accent separat [i o

2,1 mld. euro a fost cifra de afaceri \nregistrat` \n 2012 de Rompetrol Fran]a, \mpreun` cu filiala spaniol` rea unei baze logistice \n special \n Port La Nouvelle, \n Mediterana, pentru importul [i distribu]ia unor anumite tipuri de biocarburan]i [i pentru necesit`]ile altor companii de dimensiune medie. Suntem un actor regional \n sudul Fran]ei important \n special \n distribu]ia de E85, un combustibil cu un con]inut de 80-85% etanol, restul benzin`, cu un pre] la pomp` de sub un euro, [i nu \n ultimul rând pentru consumatorii agricoli, cu un produs special.

Care sunt obiectivele companiei pe termen scurt [i mediu? Pe termen scurt [i mediu avem dou` obiective majore: \n zona de trading \nt`rirea prezen]ei noastre \n domeniul stocajului maritim, pentru a permite \nt`rirea [i autonomia Dyneff pentru importuri masive, atât \n Mediteran` (Marsilia, Port la Nouvelle, Barcelona), cât [i \n Atlantic (Bilbao, Bordeaux, Le Havre), [i mai ales pentru a permite o sinergie cu activitatea de trading a firmei mam`, grupul KazMunayGas. Ca o

strategie adaptat` vom avea pentru vânz`rile c`tre institu]ii publice: [coli, spitale, unit`]i de pompieri, unit`]i de armat`, administra]ia public`.

Miza]i destul de mult pe segmentul mic [i mijlociu. Care sunt clien]ii [i care sunt strategiile pentru cucerirea acestei pie]e? Acest canal de vânz`ri este orientat cu prec`dere c`tre consumatorii casnici [i pentru consumatorii din domeniul agricol (ferme, exploat`ri agricole), companii de construc]ii, de transport etc. Economia francez` se sprijin` foarte mult pe \ntreprinderile mici [i mijlocii, beneficiarele acestui tip de distribu]ie pentru nevoile lor interne. Strategia pentru atingerea obiectivelor de consolidare [i extindere geografic` a activit`]ii de distribu]ie \n domeniu se va baza mai ales pe logistica secundar`. Vom crea \n parteneriat cu beneficiarii din zonele respective depozite secundare [i vom eficientiza activitatea flotelor de camioane Dyneff folosite \n aceast` distribu]ie. Biz Biz

tehnologie Câteva lucruri despre internetul lucrurilor Dac` se vorbe[te mai \n glum`, mai \n serios despre dreptul inalienabil al fiec`rui om la internet, adev`rata revolu]ie va veni din zona conect`rii la web a lucrurilor care ne \nconjoar`. DE GABRIEL BÂRLIG~ Pân` \n 2020, se estimeaz` c` 80 de miliarde de obiecte din toat` lumea vor fi conectate la internet sub o form` sau alta. Anul trecut erau 15 miliarde, \n cre[tere accelerat` fa]` de 4 miliarde \n 2010. {i acesta este doar un prim pas c`tre ceea ce speciali[tii au denumit “Internet of things” (internetul lucrurilor), fenomen care, la poten]ialul s`u maxim, ar face ca majoritatea obiectelor care ne \nconjoar` s` fie interconectate pentru a func]iona cât mai eficient, dar [i s` \nve]e [i s` se adapteze la comportamentul utilizatorului. Numit [i “Internet of everything” (internetul a tot ce ne \nconjoar`), acest “internet al lucrurilor” a fost identificat [i definit ca atare \n 1999 de c`tre Kevin Ashton, un pionier britanic \n domeniul tehnologiei. Ceea ce p`rea o viziune a unui viitor \ndep`rtat a c`p`tat \n ultima vreme o materialitate clar`, devenind o realitate accesibil` \n lumea permanent conectat` a zilelor noastre. De exemplu, pasiona]ii de mi[care care folosesc Nike+ FuelBand pentru a-[i contoriza distan]a parcurs` [i caloriile consumate folosesc deja internetul lucrurilor. |n Occident, deja orice locuin]` are 10 dispozitive interconectate [i se estimeaz` c` num`rul acestora va cre[te la 50 pân` \n 2022. Conexiunea dintre acestea [i conexiunea lor la internet nu este 42

Biz

\ns` decât o parte a pove[tii. Mult mai dificil` se dovedesc a fi coordonarea lor [i comunicarea armonioas` \ntre ele. Comunicarea dintre dispozitive, de orice fel ar fi acestea, se realizeaz` prin intermediul a[a-numitelor protocoale (sisteme de mesaje digitale [i regulile ce guverneaz` schimbul de astfel de mesaje). |n cazul internetului, exist` peste 50 de protocoale. La rândul lor, dispozitivele wireless interac]ioneaz` \ntre ele prin intermediul altui set de protocoale (Bluetooth, RFID, ZigBee etc.) [i, pentru a comunica cu internetul, au nevoie de alt set de protocoale. Prin urmare, internetul lucrurilor este, de fapt, o sum` a mai multor re]ele izolate, ceea ce oblig` consumatorii s` aleag` un singur furnizor sau s` lucreze cu mai multe sisteme simultan. Nici m`car sisteme care, teoretic, ar trebui s` colaboreze (cum ar fi becuri inteligente [i jaluzele controlate prin Wi-Fi) n-o pot face \n acest moment decât, poate, prin

combina]ii complicate, ceea ce reduce tocmai eficien]a pe care astfel de sisteme ar trebui s` o aduc`. Pe termen scurt, se pot g`si solu]ii, a[a cum face Revolv, companie de automatizare a locuin]elor. Aceasta comercializeaz` un dispozitiv cu 7 emi]`toare radio care pot comunica folosind 10 protocoale wireless diferite. Acesta se conecteaz` la orice dispozitiv wireless conectat la re]eaua Wi-Fi dintr-o cas` (termostat, becuri, u[ile garajului etc.), iar utilizatorii pot controla totul folosind interfa]a Revolv pentru smartphone sau tablet`. Dar, pentru ca internetul lucrurilor s`-[i ating` adev`ratul poten]ial, este nevoie de eforturi de standardizare. IBM, Cisco [i alte companii \ncearc` s` realizeze standarde deschise pentru conectarea dispozitivelor. Este posibil chiar ca un astfel de standard s` existe deja, potrivit opiniei unor speciali[ti. Este vorba despre sistemul de operare Android, de la Google, prezent pe cele mai multe smartphone-uri la ora actual` - \n primul trimestru al anului, 75% dintre smartphone-urile vândute erau cu Android. |n acela[i timp, Android este deja prezent pe espresoare, console de

jocuri, frigidere, ba chiar [i pe sisteme de iriga]ii. Un mare plus pentru sistemul de operare este faptul c` e open-source, putând fi modificat de oricine pentru nevoile sale. Android devine sistemul de operare standard pentru majoritatea dispozitivelor dotate cu microprocesoare.

DE LA MA{IN~ LA MA{IN~

Cloud computing

Comunicarea M2M (machine-to-machine) este deja o realitate. Folosind re]elele de comunica]ii, orice dispozitiv poate s` comunice cu altul pentru monitorizare sau control. {i, cum tot mai multe dispozitive, de la ma[ini la frigidere, de la pa[apoarte la cipul de identificare al unui animal de companie, au acum microprocesoare, posibilit`]ile de a folosi aceast` conectivitate devin, practic, infinite. Pornind de la aceast` comunicare, combinând-o cu conexiunea la internet [i având deasupra aplica]ii [i servicii care s` foloseasc` datele furnizate de aceast` re]ea uria[`, ne afl`m \n pragul unei noi revolu]ii tehnologice. Este o revolu]ie despre care companiile vorbesc de mai mul]i ani de zile. Poate fi un frigider inteligent, conectat la internet, care [tie ce con]ine, re]ine ce mânc`ruri v` plac [i v` anun]` când laptele este pe cale s` se termine. Mai mult, poate chiar comanda online lucrurile care v` lipsesc. A]i uitat aragazul aprins? Nicio problem`: deschide]i o aplica]ie de pe smartphone [i pute]i opri aragazul de oriunde v-a]i afla (cu condi]ia s` ave]i conexiune la internet, desigur). Ve]i putea face set`ri astfel \ncât, de fiecare dat` când ie[i]i sau intra]i \n cas`, s` se efectueze automat anumite opera]iuni: stins/aprins de lumini, pornit/oprit c`ldura [i a[a mai departe. {i mai interesante sunt aplica]iile \n domeniul siguran]ei rutiere. Semafoare inteligente, care \[i adapteaz` singure durata luminii verzi sau ro[ii \n func]ie de volumul real al traficului, conectate la procesorul din ma[ini, pentru a evita trecerea acestora pe ro[u, ma[ini care nu vor ie[i de pe carosabil, fiindc` senzori minusculi din vopseaua marcajelor rutiere vor semnaliza orice deviere periculoas` - aplica]iile sunt infinite.

Aceast` tehnologie permite crearea de dispozitive mai simple [i mai ieftine, \n timp ce toate procesele inteligente [i prelucr`rile de date vor putea fi efectuate \n cloud.

Conexiunea dintre obiecte trebuia f`cut`, pân` nu demult, fizic, prin cabluri, dar

SEMIN}ELE REVOLU}IEI Iat` factorii principali care ne \mping spre realizarea unei lumi conectate prin “internetul lucrurilor” Ieftinirea tehnologiei Este tot mai ieftin s` produci echipamente inteligente, iar sistemele de crowdfunding permit finan]area rapid` \n cazul unor proiecte ce nu apar]in marilor juc`tori. Conectivitatea Conexiunile wireless au \mpânzit lumea \n ultimii ani. Smartphone-urile [i tabletele au o putere de calcul uria[` [i vor deveni telecomenzile universale pentru internetul lucrurilor.

NORUL PRIETENOS

Biz

TEHNOLOGIE INTERNET

LUMEA INTELIGENT~ Poluare Controlul emisiilor de CO2 ale fabricilor [i automobilelor

Detectarea incendiilor Monitorizarea zonelor de risc prin detectarea gazelor degajate de fl`c`ri

Cre[terea calit`]ii vinului Monitorizarea umezelii din sol pentru a controla con]inutul de zah`r al strugurilor

Drumuri inteligente

Smartphone-uri

Unde electromagnetice

Detec]ia oric`ror dispozitive Android, iOS cu conexiune Wi-Fi sau Bluetooth

M`surarea radia]iilor emise de sta]iile de baz` [i routerele Wi-Fi

Controlul accesului

Traficul rutier

Detectarea oamenilor care intr` \n zone nepermise

Monitorizarea vehiculelor [i pietonilor pentru a optimiza traficul

Controlul radia]iilor

Avertismente [i redirec]ion`ri ale traficului \n func]ie de vreme sau evenimente neprev`zute

Iluminat Sisteme de iluminat care se adapteaz` automat la condi]iile externe

Shopping Informa]ii personalizate oferite cump`r`torilor \n func]ie de preferin]ele acestora

Sta]ii de m`surare a nivelului de radia]ii, care pot genera automat alerte

Zgomot Monitorizarea zgomotului urban [i realizarea unor h`r]i \n timp real

Zootehnie Controlul fermelor zootehnice, pentru a asigura na[terea unor animale s`n`toase

Sport [i s`n`tate Monitorizarea semnelor vitale ale persoanelor din parcuri [i baze sportive

Rezisten]a structurilor Monitorizarea vibra]iilor [i a st`rii materialelor din cl`diri [i poduri

Scurgeri de ap` Verificarea presiunii din ]evi [i detectarea scurgerilor

De[euri Detec]ia nivelului de umplere a containerelor

Parc`ri Monitorizarea \n timp real a locurilor de parcare disponibile

Transport naval Monitorizarea containerelor, pentru a evita deschideri ilegale sau a ac]iona \n cazul apari]iei unor defec]iuni

revolu]ia wireless [i, mai ales, ascensiunea cloud computing vor schimba radical acest lucru. Iar produc`torii se adapteaz` la deja noua realitate. Bosch a lansat o camer` de securitate care permite s` v` conecta]i la sistemul de securitate al casei chiar [i când nu sunte]i acolo. Cu ajutorul aplica]iei de iPhone, pute]i vedea \n timp real ce vede camera acas` sau la birou. |n aceea[i ordine de idei, Belkin a lansat dispozitivele Echo Water [i Echo Electricity. Echo Water se plaseaz` sub chiuveta din buc`t`rie [i m`soar` vibra]iile pentru a analiza toate sursele de ap` din locuin]` (du[, toalet` etc.), ca s` analizeze cât de eficient este consumul. Face toate astea folosind algoritmi g`zdui]i \n cloud, pe baza c`rora 44

Biz

Calitatea apei Monitorizarea faunei din râuri, lacuri [i mare, dar [i a calit`]ii apei

lanseaz` mesaje c`tre utilizator referitoare la consumul de ap`. Echo Electricity face acela[i lucru \n cazul consumului de curent electric. Casa inteligent`, un alt vis promis de mult` vreme, dar ale c`rui itera]ii au fost pân` acum prea scumpe, promite s` devin` o realitate accesibil` prin intermediul internetului lucrurilor. La \nceputul lunii, la IFA, am v`zut o demonstra]ie realizat` de Panasonic referitoare tocmai la felul \n care cloud-ul va ajuta la crearea casei inteligente \ntr-un mod mult mai simplu ca pân` acum. Ceea ce aduce Panasonic \n plus fa]` de majoritatea sistemelor de pân` acum este folosirea inteligent` a conexiunii prin cloud pentru a realiza un sistem de comenzi vocale mult

Golf

Vehicule inteligente Ma[inile pot detecta singure defec]iunile [i alerta [oferii

Localizare C`utarea anumitor obiecte \n zone cu suprafe]e mari (depozite, porturi)

Irigare selectiv` doar \n zonele uscate, pentru a reduce consumul de ap`

mai simplu de utilizat ([i \n]eles) de orice utilizator. Astfel, pe lâng` faptul c` frigiderul, aragazul, filtrul de cafea, bateria de ap` din buc`t`rie pot comunica \ntre ele, este mult mai simplu pentru utilizator s` comunice cu ele. Am v`zut [i testat direct cum, spunând c` \mi place carnea de pui, sistemul mi-a putut oferi imediat o serie de re]ete cu carne de pui bazat` pe ceea ce [tia c` am \n frigider, dar [i luând \n considerare istoricul re]etelor preparate, pe care le stocase \n cloud. {i mai exist` un alt avantaj \n acest caz: prelucrarea multor date [i procesarea lor se pot realiza \n cloud, astfel c` aparatele din cas` nu trebuie dotate cu procesoare puternice sau sisteme de stocare scumpe, ceea ce reduce

impactul asupra costului aparatelor inteligente care ne vor \nconjura.

FABRICI {I UZINE... ONLINE Dac` pentru utilizatorii individuali avantajele ]in mai mult de sporirea confortului, \n cazul companiilor internetul lucrurilor va fi esen]ial pentru eficientizarea proceselor de business. Magazinele nu se vor mai confrunta cu penurii de marf`, \n condi]iile \n care sistemul complet automatizat va [ti \n orice moment câte cutii de pateu se afl` pe raftul supermarketului [i câte mai sunt \n magazia din spate [i va putea chiar s` comande imediat un nou lot de la un anumit nivel al stocului \n jos. |n domeniul produc]iei, aplica]iile ce vor spori la maximum eficien]a vor deveni esen]iale. Ne putem imagina produse inteligente care se vor proteja singure pentru a evita orice avarie sau pot comanda singure piese de schimb când detecteaz` o defec]iune. Se discut` deja despre a patra revolu]ie industrial`, dup` motorul cu aburi, produc]ia pe band` rulant` [i prima faz` de automatizare [i tehnologie informatic`. Mul]i produc`tori [i-au eficientizat la maximum procesele de produc]ie, dar acestea va trebui s` fie coordonate tot mai strâns cu sistemele furnizorilor [i cu tot lan]ul logistic necesar. “Majoritatea companiilor se gândesc la fluxurile fizice de materiale [i produse ca fiind separate de fluxul de informa]ii din procesul de produc]ie. Dup` cea de a patra revolu]ie industrial`, nu va mai exista nicio diferen]` \ntre informa]ie [i materiale, fiindc` produsele vor fi legate indisolubil de informa]ia care le \nso]e[te”, spune Markus Löfflerm, analist principal la biroul McKinsey din Stuttgart. Astfel, o bucat` de materie prim` va “[ti” de la \nceput c` urmeaz` s` fie transformat` \n produsul X, destinat clientului Y [i, practic, va con]ine sub o form` sau alta toate informa]iile legate despre felul [i locul \n care va fi procesat`. Odat` ajuns` la fabrica de prelucrare, materia prim` va putea sesiza orice deviere de la procesul standard, va putea identifica momentul finaliz`rii prelucr`rii [i va [ti cum s` ajung` la clientul final. Cas`, companie, care e pasul urm`tor? Deja se vorbe[te despre ora[e inteli-

gente, \n care comunicarea \ntre toate sistemele acestuia (transport, ap` [i canalizare, electricitate, iluminat etc.) s` asigure eficien]` energetic`, reducerea polu`rii [i, desigur, cre[terea confortului locuitorilor. Ora[ul sud-coreean Songdo [i-a propus deja s` devin` primul “smart city”, \n care internetul lucrurilor s` fie omniprezent. Edilii sper` c` astfel vor culege date pre]ioase de la obiectele folosite \n via]a de zi cu zi de locuitori [i le vor folosi pentru a eficientiza procesele [i a oferi o via]` mai bun` oamenilor.

VIITORUL E DEJA AICI Internetul lucrurilor presupune circula]ia informa]iei dintr-un punct \n altul [i folosirea sa pentru ac]iuni concrete. Un exemplu este Nest, un termostat inteligent cu care pute]i comunica pentru a economisi bani prin reducerea consumului de energie electric` [i termic`. Nest poate fi controlat prin SMS, astfel c`, \n cazul \n care se \ntâmpl` s` nu mai ajunge]i acas` \ntr-o sear`, pute]i reduce temperatura. |n plus, termostatul va \nv`]a obiceiurile de consum [i se va adapta la acestea. Flock este un ceas de[tept`tor controlat prin intermediul Twitter, ceea ce demonstreaz` c` re]elele sociale vor putea fi folosite \n aplica]ii similare. Good Night Lamp arat` felul \n care vor putea func]iona re]elele de obiecte din cas`. Exist` o veioz` principal`, conectat` la mai multe veioze aflate \n alte camere, astfel \ncât oprirea uneia s` duc` la stingerea celorlalte. Un exemplu extrem de practic pentru viitorul internetului lucrurilor este Tile – un mic p`trat din plastic pe care-l pute]i ata[a la breloc sau pune \n portofel. Acesta comunic` permanent cu smartphone-ul, transformându-l \ntr-un dispozitiv de detec]ie a cheilor sau portofelului, \n cazul \n care le pierde]i. Ap`sând pe butonul special al aplica]iei, Tile \ncepe s` scoat` un sunet specific, pentru a putea g`si mai u[or cheile sau portofelul. E un produs deja func]ional, iar, pe m`sur` ce tehnologia va avansa [i inteligen]a lucrurilor care ne \nconjoar` va cre[te prin conectivitate, ne vom putea gândi inclusiv la celebrul scenariu \n care vom putea c`uta pe Google obiectele din cas`. Biz

Prea târziu pentru Yahoo? A cump`rat Tumblr, dar [i vreo 20 de start-up-uri promi]`toare din zona de mobile [i online. Tocmai a dep`[it Google \n SUA ca num`r de vizitatori unici. S` fie semnele unei reveniri \n for]` sau cântecul de leb`d` al Yahoo? DE GABRIEL BÂRLIG~

P 46

Biz

este 196 de milioane de utilizatori de internet din SUA au accesat site-urile Yahoo \n iulie, cu 21% mai mult decât \n aceea[i lun` a anului trecut, dar, [i mai important, cu 4,3 milioane mai mul]i decât au accesat site-urile Google. Datele anun]ate de ComScore nu includ Tumblr, serviciul de microblogging extrem de popular achizi]ionat de Yahoo anul acesta. Este genul de ve[ti pe care le a[teapt` cu \nfrigurare Marissa Mayer, CEO al companiei, care de peste un an \ncearc` s` readuc` Yahoo \n prim-planul industriei tech. Venit` de la Google, Mayer [tia c` s-a \nh`mat la o treab` a naibii de dificil`, dac` nu chiar imposibil`. Cândva un juc`tor de temut, Yahoo [i-a petrecut ultimul deceniu c`zând din lac \n pu], \n timp ce rivalii (mai ales Google) s-au distan]at. Fiecare CEO a avut un plan strategic diferit pentru companie [i produsele care alt`dat` erau standarde ale industriei au avut enorm de suferit. Fondatorii Jerry Yang [i David Filo au vrut un director web, apoi Tim Koogle s-a gândit c` ar fi mai bine s`-l transforme \n portal. Terry Semel a f`cut din Yahoo o companie de tehnologie cu \ncerc`ri de a cuceri Hollywood-ul,

TEHNOLOGIE INTERNET

dar \n ultimii ani a p`rut mai degrab` o relicv` din era dotcom condus` dup` ureche de Carol Bartz sau Scott Thompson. Din fericire, Marissa Mayer pare s` fi ales o strategie adaptat` realit`]ii actuale, \n care aplica]iile mobile fac legea. Ea vrea s` transforme Yahoo \ntr-o companie de media pentru era mobil`. Mai exact, este vorba de livrarea de con]inut personalizat, care s` fie accesat de utilizatori pe tablete [i smartphone-uri, consum care s` devin` un obicei zilnic. Lansarea

noilor versiuni total schimbate pentru Yahoo Mail (mai ]ine]i minte cine era regele serviciilor de mail gratuite \nainte de Gmail?) [i Yahoo Weather a fost bine bine primit` de utilizatori, dar [i de speciali[ti. Dar poate cea mai mare lovitur`, [i nu doar de imagine, a fost achizi]ia serviciului de microblogging Tumblr, pentru nu mai pu]in de 1,1 miliarde de dolari. Tumblr este un juc`tor online incredibil de valoros, având \n vedere num`rul de utilizatori (peste 130 de milioane de bloguri sunt

g`zduite de aceast` platform`), dar mai ales componen]a demografic` a acestora – \n ]`ri ca SUA, Tumblr este utilizat \n principal de genera]ia de pân` \n 24 de ani, pentru care Facebook deja nu mai este cool. Tumblr este doar cazul cel mai vizibil. Marissa Mayer [i-a petrecut o mare parte din primul an la Yahoo achizi]ionând vreo 20 de start-up-uri, pentru care a pl`tit circa 200 de milioane de dolari. Achizi]iile nu s-au referit doar la tehnologiile dezvoltate de aceste companii mici, ci [i la inginerii care lucrau la ele, fiindc` Yahoo s-a confruntat \n ultimii ani cu plec`ri masive de personal \n domeniul dezvolt`rii software, mai ales pe zona de mobile. Compania le-a oferit contracte pe cel pu]in doi ani celor din start-up-urile cump`rate [i a angajat continuu speciali[ti \n dezvoltarea de aplica]ii mobile.

CONTRA CURENTULUI Campania de achizi]ii a fost, cel mai probabil, singura solu]ia de a schimba soarta gigantului cu picioare de lut care devenise Yahoo. Compania [i-a atins vârful de venituri \n 2008, cu 7,2 miliarde de dolari, de atunci mergând tot mai prost. |n 2012, veniturile au fost de numai 4,8 miliarde de dolari. Ac]ionarii nu pot fi prea mul]umi]i, \n condi]iile \n care, \n al doilea trimestru al anului, veniturile companiei au sc`zut cu 7%. Mai \ngrijor`tor este faptul c` Facebook [i Twitter ocup` tot mai mult din timpul petrecut online de utilizatori, pe partea de media Netflix, Hulu [i, mai nou, Amazon ofer` servicii de TV online, alt` ni[` vizat` de Yahoo, \n timp ce Google [i Facebook \nghit cele mai mari felii din tortul publicit`]ii online. Comportamentul utilizatorilor s-a schimbat radical: nu mai vor [tiri [i divertisment pe care s` le Biz

acceseze de pe un singur portal, ci consum` por]ii mici, r`spândite pe tot internetul. Exist`, totu[i, [i o veste bun` pentru Yahoo când vine vorba despre evolu]ia pie]ei: ascensiunea telefoanelor inteligente a schimbat regulile internetului la momentul oportun. Utilizatorii vor con]inut, adic` exact ceea ce Yahoo are, doar c` acesta trebuie “\mpachetat” \n noile formate dictate ast`zi de aplica]ii. Tocmai de aceea Mayer a re\nfiin]at un grup de lucru centralizat pentru zona de mobile. L-a numit la conducerea acestuia pe Adam Cahan, fondatorului start-up-ului IntoNow, achizi]ionat de Yahoo pentru 20 de milioane de dolari \n 2011. Misiunea acestuia a fost de a coagula o echip` de dezvoltare de

Biz

LISTA DE CUMP~R~TURI Cele mai importante achizi]ii f`cute de Marissa Mayer de la preluarea conducerii Yahoo TUMBLR: 1,1 mld. $ Re]ea de blogging cu 300 de milioane de utilizatori; opereaz` independent

QWIKI: 30-40 mil. $ Aplica]ie iOS care permite crearea de clipuri video

SUMMLY: 30 mil. $ Aplica]ie iOS care sumarizeaz` [tirile; a fost integrat` \n Yahoo News

ADMOVATE: pre] necunoscut Companie de targetare a reclamelor mobile; a fost integrat` \n echipa Yahoo

XOBNI: 30-40 mil. $ Ajut` la g`sirea mai simpl` a contactelor; integrat` \n Yahoo Mail

SNIP.IT: 10 mil. $ Serviciu ce permite utilizatorilor s` “decupeze” con]inut web [i s`-l \mp`rt`[easc` cu prietenii

TEHNOLOGIE INTERNET

software dedicat` aplica]iilor mobile care s` foloseasc` serviciile populare ale Yahoo, cum ar fi Fantasy Football sau [tirile care apar pe prima pagin` a portalului. Grupul lui Cahan are peste 330 de oameni [i birouri \n New York, San Francisco [i Sunnyvale (California). Deja, divizia a lansat aplica]ii pentru Yahoo Mail, Weather, Fantasy Football [i pentru aplica]ia de fotografii Flickr. {i mai important` este noua aplica]ie de [tiri a Yahoo, care integreaz` tehnologia dezvoltat` de Summly, start-up-ul londonezului Nick D’Aloisio cump`rat \n martie cu 30 de milioane de dolari. Algoritmul Summly sumarizeaz` [tirile din orice domeniu pentru a putea fi mai u[or de digerat \n mediul mobil actual.

Schimb`rile au adus cre[teri ale traficului acestor aplica]ii mobile cu procente importante (chiar 150% \n cazul Yahoo Weather). Astfel, dac` \n ianuarie compania anun]a 200 de milioane de utilizatori activi ai serviciilor sale mobile, \n aprilie cifra crescuse deja la 300 de milioane. {i compania nu se va opri aici, inten]ionând s` lanseze noi aplica]ii inclusiv pentru Yahoo Messenger. Este greu de \n]eles de ce compania n-a utilizat mai devreme pe mobil poten]ialul uria[ al popularului s`u serviciu de mesagerie instant, l`sând loc altor juc`tori ca WhatsApp, care acum vor fi greu de ajuns din urm`. Este, de altfel, \ntrebarea pe care [i-o pun tot mai mul]i: de[i m`surile luate de Mayer par s` dea

rezultate, s-ar putea s` fie prea târziu. Lupta pe zona de mobile se d` acum mai ales \ntre Google, Facebook, Apple [i, mai nou, Amazon. Spre deosebire de acestea, Yahoo nu are un sistem de operare propriu ([i ar fi bine nici s` nu \ncerce s` construiasc` unul de la zero) [i nici nu produce smartphone-uri sau tablete. Mai mult, nu de]ine nici con]inut de divertisment suficient de popular ca oamenii s` fie dispu[i s` pl`teasc` pentru acesta. Iar aplica]iile mobile nu pot aduce prea mul]i bani f`r` o strategie clar` de monetizare, cel mai probabil bazat` pe publicitate. Iar pia]a este deja aglomerat` – Facebook, de exemplu, adun` 41% din veniturile sale din reclamele mobile. Biz

INTERSTAR CHIM

a devenit unic distribuitor pentru VILEDA La sfâr[itul anului 2012, Interstar Chim a încheiat un parteneriat strategic cu Vileda România pentru servicii de logistic`, iar din iulie 2013 Interstar a devenit unic distribuitor în România, oferind servicii de marketing [i vânz`ri integrate. Vileda este lider mondial în echipamente mecanice inovatoare pentru cur`]enia casei [i pentru îngrijirea hainelor. Brandul Vileda apar]ine de Freudenberg Group, o companie german` cu prezen]` în 29 de ]`ri [i cu o cifr` de afaceri global` de peste 600 milioane de euro. Gama de produse Vileda include echipamente mecanice pentru cur`]area tuturor suprafe]elor din cas` (podele, mobilier, geamuri, obiecte sanitare, vesel`), produse auxiliare necesare realiz`rii cur`]eniei (m`nu[i pentru menaj) [i accesorii pentru rufe (mese de c`lcat, usc`tor de rufe, rol` pentru scame). Cu o cifr` de afaceri de 22,2 mil. euro în 2012, Interstar Chim S.A. este cel mai important juc`tor local de pe pia]a produselor de cur`]enie, cu branduri lider sau num`rul 2 în segmentele de pia]` în care ac]ioneaz`, precum Biocarpet, Peak, Rivex, Aroxol, Igienol. Peste 20% din cifra de afaceri a Interstar este reprezentat` de parteneriatele strategice pentru branduri distribuite pe categoriile cosmetice pentru b`rba]i, depilatoare, produse pentru igien` intim`, prezervative, [erve]ele umede antibacteriene. Interstar Chim face parte din grupul Eureka, cu o cifr` de afaceri de peste 60 mil. euro, ce activeaz` în pie]e din România, Grecia, Cipru, Bulgaria, Ucraina, Moldova.

Biz

ZOOM PE COTA DE PIA}~ Pia]a aparatelor foto se afl` \n fa]a paradoxului de a fi una efervescent`, dar \n declin. Cu toate acestea, apari]ia unor noi vedete \n segmentul camerelor foto compacte i-ar putea atrage pe consumatorii afla]i \n saving mode \n spending mode. DE DRAGO{ L~Z~RESCU

ia]a aparatelor foto

compacte este una dintre cele mai efervescente segmente ale retailului electro-IT din România. De[i segmentul a resim]it, asemenea \ntregii economii, reducerea brusc` a credit`rii, marii produc`tori lupt` din greu s` compenseze acest inconvenient [i s` câ[tige \n prim` faz` interesul, apoi \ncrederea clien]ilor cu noi game de produse. În Europa, pia]a aparatelor foto se contract` de la an la an, astfel c` \n luna iunie s-a ra-

Biz

portat o sc`dere cu 20% fa]` de perioada similar` a anului trecut, iar România nu este departe de acest trend. Potrivit studiului GfK TEMAX, sectorul foto a sc`zut cu 25,5% \n cel de al doilea trimestru al acestui an. Prima reac]ie ar fi s` punem sc`derea pe seama dezvolt`rii vânz`rii de smartphone-uri, \ns` smartphone-urile cresc constant de [ase ani \ncoace. În fiecare an am avut parte de telefoane mobile cu camere foto performante, chiar [i când pia]a camerelor foto era \n cre[tere. Cu toate acestea, se poate vorbi de o corelare indirect` \ntre cele dou` produse. “Vorbim despre momentul zilei \n care le

utiliz`m. Camera foto [i telefonul mobil nu sunt neap`rat \nlocuibile, dar, pe de alt` parte, dac` vrei s` captezi un moment al zilei pe loc, este clar` \nclina]ia c`tre telefonul mobil. Astfel, vorbim de o concuren]` nu pe portofelul clientului, cât pe timpul lui”, explic` Lucian R`dulescu, Country Head la Sony România. Dac` gradul de penetrare a telefoanelor mobile e de peste 100% (de[i nu toate au camer` foto), la aparatele foto putem vorbi de un grad de penetrare de 33%, iar \n mediul urban acest indicator se ridic` la 50%, potrivit [efului filialei locale a Sony. Segmentul de jos

TEHNOLOGIE FOTO al aparatelor foto compacte, cu pre]uri de sub 500 de lei, a suferit sc`deri importante, \ns` nici aici nu putem vorbi de o corelare direct` \ntre acestea [i ascensiunea smartphone-urilor premium cu camere foto performante, \ntrucât vorbim de categorii diferite de clien]i. Pe de alt` parte, \n România s-a dezvoltat segmentul camerelor foto compacte premium, cu pre]uri peste media pie]ei. Astfel, cel mai dinamic tip de produs \l reprezint` camerele foto mirrorless, care au devenit \n ultimii doi ani adev`rate vedete ale industriei. “Vorbim de o dinamic` foarte mare pe aceast` pia]`. Dup` ce s-a triplat doi ani la rând, anul trecut s-a dublat, iar acum e \n cre[tere cu 70-80%”, spune R`dulescu. Efervescen]a acestei ni[e a pie]ei aparatelor foto le d` produc`torilor toate motivele s` spere la o evolu]ie pozitiv` a industriei, \ns` \n momentul de fa]` aparatele mirrorless reprezint` o felie foarte mic` din pia]`, de sub 5%, astfel c` impactul asupra vânz`rilor r`mâne \n acest moment unul redus. În

PIA}A APARATELOR FOTO DIN ROMÂNIA |N 2012 Semestrul 3 – 2012

11 milioane euro

Semestrul 4 – 2012

15 milioane euro

Semestrul 1 – 2013

9 milioane euro

Semestrul 2 – 2013

9 milioane euro

Sem. 2 – 2013 / Sem. 2 – 2012

-25,5%

Sursa: GfK TEMAX România

ultimele 12 luni, \n România s-au vândut aproximativ 3.000 de unit`]i, \n timp ce anul trecut se raportaser` vânz`ri de doar 1.000-1.200 de unit`]i. Dinamica segmentului mirrorless este dat` [i de competi]ia acerb`, purtat` \ntre [ase competitori. “Pia]a merge spre zona de miniaturizare. Un mirrorless \]i ofer` acela[i gen de fotografie, acela[i tip de calitate \ntr-un corp mai mic [i mai intuitiv. Atunci când pleci \n vacan]`, po]i lua \n rucsac DSLR-ul de dou` kilograme, cu tot cu obiective, sau \]i po]i lua o camer` aproape la fel de mic` precum o compact` dar care \]i

ofer` aproape aceea[i calitate a fotografiei ca un DSLR”, explic` Georgian Dobre, Marketer, NPC & DI Department la Samsung România. Un alt tip de produs cu o evolu]ie pozitiv` este aparatul foto high zoom compact, numit [i bridge camera, care se remarc` prin faptul c` poate fi purtat de utilizator \n buzunar, \n ciuda faptului c` are zoom de pân` la 30x. “Acest segment a crescut bine [i va continua cu o cre[tere de 40%, [i pe fondul reducerilor masive de pre]. Dac` \n urm` cu câ]iva ani g`seai cu greu astfel de produse sub 2.000 de lei, acum \n pia]` sunt ultrazoom-uri la 1.000 de lei, 900 de lei, ba chiar modelele de anul trecut au pre]uri de 600 de lei. Aici cre[terea a fost foarte mare [i acest lucru arat` un apetit al consumatorului român pentru segmentul bridge”, e de p`rere R`dulescu. Pentru Sony, segmentul cel mai interesant este \n acest moment cel al compactelor cu senzor mare, care \n România este constant, \ns` e la un nivel sc`zut, \ntrucât a ap`rut pe pia]` recent. Totu[i, oficialii companiei mizeaz` pe o evolu]ie spectaculoas` a acestei ni[te, odat` ce publicul larg se va familiariza cu avantajele acestor produse. Samsung, unul dintre cei mai mari juc`tori din industria smartphone-urilor, \ncearc` s` transmit` succesul de care se bucur` \n aceast` pia]` [i la nivelul aparatelor foto compacte premium. Astfel, produc`torul sud-coreean mizeaz` pe lansarea unor device-uri foto dotate cu sistemul de operare Android, venind \n \ntâmpinarea consumatorilor activi \n re]elele sociale. Un exemplu \n acest sens este lansarea Samsung Galaxy S4 Zoom, un hibrid \ntre aparat foto [i telefon mobil. De altfel, unii speciali[ti consider` c` acest produs este un aparat foto cu func]ii de telefon, \n timp ce al]ii \l consider` un smartphone cu o camer` foto foarte performant`. Compania va lansa \n septembrie Galaxy NX, primul mirrorless din pia]` care func]ioneaz` cu sistemul de operare Android. “Aproape toate modelele pe care le lans`m au wireless. E u[or s` te conectezi [i s` folose[ti camere cu Android. Oamenii care s-ar folosi de telefon pentru a face fotografii cu Instagram pot cump`ra acum o camer` care are deja

Android [i pot folosi acea aplica]ie din camera foto. Tendin]a e s` ai un device care s` te ]in` pe internet live. Trendul va continua [i investim \n aceste tehnologii, cu atât mai mult cu cât re]elele de socializare se diversific`”, explic` Georgian Dobre. Dac` segmentul mirrorless este actuala vedet` a pie]ei, produsele râvnite de to]i fotografii \n anii trecu]i, DSLRurile, se afl` \ntr-un punct de cotitur`. Ele au tr`it ani de dublare, asemeni mirrorless-urilor de ast`zi, \ns` anul acesta DSLR-urile din zona entry sufer` un declin puternic de aproximativ 20%, pe fondul intr`rii consumatorului \n “saving mode”, din cauza contextului economic dificil. Cu toate acestea, DSLR-urile profesionale au o evolu]ie constant`, pe fondul \nnoirii echipamentelor – profesioni[tii [i amatorii cu adev`rat pasiona]i de fotografie \[i vor schimba constant echipamentele, din dorin]a de a beneficia de cele mai bune tehnologii disponibile \n pia]`. “Pia]a DSLR-urilor se preconizeaz` \n cre[tere. Tendin]a de a achizi]iona un compact premium nu \nseamn` renun]area la DSLR-uri, ci \nlocuirea \n cazuri speciale. Utilizatorii care posed` sau doresc s` achizi]ioneze un DSLR iau \n calcul un compact premium doar pentru anumite circumstan]e \n care prezen]a unui DSLR nu este primordial`”, explic` Petronius Sec`reanu, general manager Canon pe Europa Central` [i de Est. O caracteristic` important` a pie]ei aparatelor foto compacte din România este aceea c` e aproape imposibil de anticipat \ncotro se va \ndrepta din punctul de vedere al vânz`rilor, din cauza fluctua]iilor mari. Pe de alt` parte, investi]iile produc`torilor de aparate foto \n conectivitate [i \n tehnologii menite s` redea o calitate ridicat` prin aparate foto de mici dimensiuni compenseaz` blocarea creditului de consum. Efervescen]a pie]ei nu o \ndreapt` neap`rat spre o ascensiune, \ns` reu[e[te s` men]in` treaz interesul pentru noi tehnologii al celor pasiona]i de fotografie [i s` fac` uitat blocajul creditului de consum. Tot ce le r`mâne de f`cut juc`torilor este s` \[i ascut` s`biile pentru momentul \n care pia]a va trece din saving mode \n spending mode. Biz Biz

antreprenoriat Binele, r`ul [i normalul Am \ntâlnit, \n cariera mea de consultant, foarte multe organiza]ii [i, mai ales, prea mul]i manageri care func]ioneaz` \n paradigma c` binele e normal [i nu trebuie sus]inut, \nt`rit, r`spl`tit. DE ADRIAN STANCIU

rin urmare, se consider`

c` e normal s` faci bine, de aia e[ti pl`tit. Ce se semnaleaz` mereu sunt devia]iile, ceea ce trebuie corectat. Mediul pe care-l produce o astfel de filosofie, aparent legitim`, e extrem de stresant, \nc`rcat de mesaje negative, de frica de a nu gre[i. Rezult` comportamente ezitante, mereu previzibile, lipsa asum`rii mai oric`rei responsabilit`]i [i tendin]a de a urma \ntocmai ordinele sau procedurile, o aten]ie excesiv` acordat` unor detalii irelevante, analiza paralizant` la nesfâr[it a datelor \nainte de orice decizie [i pasarea deciziilor. |ntr-o lume previzibil` [i static`, asta nici m`car nu e ceva a[a de r`u. |n lumea dinamic` [i imprevizibil` de azi \ns`, o organiza]ie care evolueaz` mânat` \nainte de teama de a nu gre[i e lent`, rezistent` la schimbare [i inert`. Ce e de f`cut, totu[i? To]i managerii care se comport` a[a o fac cu cele mai bune inten]ii. Scuza pe care [i-o spun sie[i e c` nu cer de la nimeni ceva ce nu cer de la ei mai \ntâi. Sun` familiar? Dac` da, trebuie s` citi]i rândurile de mai jos. Primul lucru pe care trebuie s`-l \n]elege]i e c` binele nu e normal. Normalul e normal. Binele e ceva peste normal. |n cazul \n care considera]i binele normal, \nseamn` c`, \n cele mai multe cazuri, presta]ia subordona]ilor vo[tri va fi normal` sau negativ`. Ca atare, ve]i da mai

Biz

degrab` feedback negativ decât pozitiv. |n cel mai bun caz ve]i fi aproape echilibra]i. Am o veste proast`. Mesajele negative au un impact de 3 ori mai mare decât mesajele pozitive. E un subiect intens cercetat [i care are tot felul de implica]ii, dar re]ine]i num`rul magic 3. Binele trebuie s` fie de 3 ori mai prezent decât rùl, pentru c` rùl e de 3 ori mai puternic. Nu v` propun aici deloc s` "gândi]i pozitiv" [i s` \mp`r]i]i \n stânga [i \n dreapta laude lipsite de con]inut. Nu fac decât rù, chiar mai rù. Ca s` \nt`ri]i binele trebuie s` v` antrena]i s`-l descoperi]i, \n lucruri oricât de mici. Binele trebuie vânat, nu gre[elile, alea oricum se v`d singure. Al doilea lucru pe care trebuie s`-l \n]elege]i e c` aspira]iile nu sunt standarde. Când le spun ideea de mai sus managerilor cu care lucrez, \ntrebarea care urmeaz`, legitim`, de altfel, este: “Asta \nseamn` c` trebuie s`-mi reduc standardele?". R`spunsul e \n acela[i timp [i da, [i nu. E \n regul` s` ave]i aspira]ii \nalte, atâta vreme cât \n]elege]i c` ele sunt aspira]ii [i nu standarde. Un standard e ceva ce mai toat` lumea poate [i trebuie s` \ndeplineasc`. Prin defini]ie, nu poate fi \nalt, cel pu]in nu de la \nceput. Ceea ce ridic`, \n timp, standardul unei echipe este \ncrederea membrilor ei c` el poate fi ridicat. Pentru asta e nevoie s` le plac` parcursul, s` se bucure de succese, s` simt`

puterea reu[itei, la fiecare reu[it`, chiar mic`. Cu alte cuvinte, dac` vre]i ca standardul s` v` ating` aspira]iile e nevoie s` face]i o diferen]` clar` \ntre cele dou` [i s` accepta]i c` standardul de la care porni]i acest drum e sub cel la care vre]i s`-l termina]i [i c` asta nu e o problem`. Al treilea lucru pe care trebuie s`-l \n]elege]i e c` \n conducere nu conteaz` nicio stare, conteaz` doar dinamica. Cu alte cuvinte, de oriunde pleca]i cu o echip` ceea ce conteaz` e viteza cu care o pute]i face s` progreseze. Dac` spune]i oamenilor constant c` ceea ce fac nu e suficient de bun, c` mai e mult pân` departe, c` sunt sub standard, energia echipei se disipeaz` [i apoi se concentreaz` pe evitarea criticii mai mult decât pe atingerea excelen]ei. Dorind s` ob]ine]i o echip` dinamic`, ob]ine]i una static`. Vrând s` atinge]i standarde \nalte, le fixa]i pe cele joase. De aceea orice progres trebuie semnalat pozitiv, indiferent cât de aproape sau de departe e de standardul de excelen]` pe care-l ]inti]i. Mai ales c`, dac` sunte]i ca majoritatea managerilor perfec]ioni[ti, ]inti]i mult mai sus decât ve]i ajunge vreodat`, ceea ce nu e o problem` \n sine, ci o oportunitate, dac` \n]elege]i cele trei principii de ac]iune de mai sus. Biz

ADRIAN STANCIU

Consultant în transformare organiza]ional` [i Senior Adjunct Lecturer of Management la Maastricht School of Management România. www.adrianstanciu.ro

Digitalul, viitorul \n outdoor

Phoenix Media, lider de pia]` în outdoorul digital, cu o vechime de 10 ani, de]ine în prezent o re]ea de panouri, TV Screen-uri [i LCD-uri Outdoor, în spa]ii bine pozi]ionate [i cu un mix de intervale orare pentru rularea adecvat` a spoturilor în func]ie de produsele promovate, publicul ]int` [i bugetul alocat. Spa]iul de comunicare outdoor digital, ca [i cel din unele medii tradi]ionale, se împarte în intervale orare, în func]ie de impactul dorit asupra consumatorilor. Astfel, pentru outdoor-ul digital, exist` prime time (7:00-11:00 [i 16:0020:00), basic time (11:00-16:00), inter time (20:00-23:00) [i night time (23:00-7:00). Dac` un brand dore[te s` comunice pe TV Screenuri doar în prime time, Phoenix Media îi ofer` aceast` posibilitate. De asemenea, clientul poate alege s` prezinte mai multe spoturi alternativ, în anumite intervale orare, în func]ie de strategia [i obiectivele campaniei de promovare. Echipa de vânzari a companiei de outdoor asigur` tot suportul necesar noilor clien]i, împ`rt`[indu-le de fiecare dat` din experien]a acumulat` în cei zece ani [i ajutându-i cu recomand`ri referitoare

la con]inutul spotului [i la avantajele intervalelor orare. Campaniile Phoenix Media sunt realizate cu eficien]` maxim` de la început pân` la sfâr[it. Spoturile sunt înc`rcate în numai cinci minute de la primire, chiar [i de pe telefonul mobil, iar clientul poate, prin intermediul web site-ului www.phoenixmedia.ro, s` ob]in` informa]ii privind campaniile în derulare sau campaniile anterioare (dac` este cazul) prin desc`rcarea fi[ierelor cu rapoartele de apari]ii [i de monitorizare. În strategia campaniilor outdoor, cele mai c`utate zone sunt în mod evident cele mai aglomerate, astfel încât clientul s` aib` garan]ia c` mesajul s`u va fi v`zut de cât mai mul]i trec`tori. Phoenix Media ofer` loca]ii exact în zonele de maxim interes, cum este [i Centrul Vechi al Bucure[tiului, unde, de curând, a fost lansat un nou produs, în format full HD, care func]ioneaz` într-o re]ea de 20 de loca]ii. Atractivitatea fa]` de Centrul Vechi se datoreaz` aglomera]iei [i faptului c` este frecventat de un public divers, de la studen]i pân` la proasp`t absolven]i de universitate

[i angaja]i pe pozi]ii de entry level, de la oameni cu venituri medii pân` la prosperi oameni de afaceri si expa]i, to]i iubitori ai localurilor [i cluburilor din acea zon`. În func]ie de bugetul clientului, Phoenix Media pune la dispozi]ie o ofert` variat` de pachete prin care se pot selecta atât loca]ii din Centrul Vechi, cât [i loca]ii TV Screen la pre]uri foarte avantajoase. Cu o experien]` de 10 ani în industrie, Andreea Popa, Director de Vânzari la Phoenix Media, o promotoare a OOH-ului în campaniile integrate [i a digitalului ca viitor al acestei industrii, subliniaz` faptul c` Phoenix Media are ca obiectiv s` ofere în primul rând calitate prin cele mai bune loca]ii [i cele mai performante echipamente. Cre[terea eficien]ei privind captarea [i men]inerea aten]iei consumatorilor, mediul inovativ [i prietenos de difuzare a mesajelor, flexibilitatea foarte mare [i tehnologia de ultim` or`, precum [i experien]a companiei [i profesionalismul cu care vine în întâmpinarea clientului sunt principalii factori ce îi determin` pe clien]i s` devin` parteneri fideli ai Phoenix Media.

ADVERTORIAL

OOH-ul este unul dintre punctele forte al oric`rei campanii integrate de media. Cånd este completat de mediul digital, solu]iile oferite devin [i mai creative.

Gastronomia, O INGINERIE PROFITABIL~ Antreprenor din anul 2003, Florin R`dulescu a trecut \n plin` criz` de la instala]ii la investi]ii \n HoReCa, deschizând restaurantul OSHO. Pentru profitul din construc]ii munce[te de trei ori mai mult decât \n partea culinar`, dar conduce zilnic, cu pasiune, ambele businessuri. DE OANA GRECEA

n nou trend al antreprenorilor

polivalen]i \[i face loc \n pove[tile de succes na]ionale. Dac` pân` acum am \ntâlnit [i scris \n revista Biz despre Daniel Guzu (cu afaceri \n construc]ii [i viticultur`), Luchi Georgescu (mezeluri [i viticultur`), Mihai Marcu (medical [i nautic) etc., recent l-am cunoscut pe Florin R`dulescu, proprietarul restaurantelor Osho Steak House [i Osho Fish, care de]ine \ns` o afacere [i \n domeniul construc]iilor. Chiar dac` to]i ace[tia au numit directori generali pe fiecare din businessuri, ei sunt implica]i 100% \n afacerea lor. Florin R`dulescu (47 de ani) merge diminea]a la Avi Compact, furnizor de solu]ii integrate de climatizare, unde are pu]in peste 100 de angaja]i, iar dup` ora 12 vine \n Bulevardul Prim`verii, la restaurantul Osho, unde are 56 de angaja]i. Dac` la Avi Compact, societate care execut` lucr`ri complexe de construc]ii-instala]ii [i lucr`ri de mentenan]` pentru acestea, antreprenorul a ajuns la o cifr` de afaceri de aproape 7 milioane de euro, la Osho afacerea a ajuns la 2,5 milioane euro anul trecut. Perspectivele pentru 2013 vizeaz` o cifr` de afaceri de 2,8 milioane euro, \n condi]iile unei investi]ii de 100.000 de euro \n rebranding, dezvoltarea departamentului de livr`ri la domiciliu [i de evenimente, dar [i \n reconfigurarea restaurantului.

Biz

Italia, Polonia sau SUA, dar [i |nainte de investi]ia gastronomic`, procesului de maturare. A[a se face c` R`dulescu g`tea acas` [i pentru \n vitrinele m`cel`riei, dar [i \n meniu, prieteni [i c`l`torea foarte mult. se pot g`si preparate mai speciale cum Inspira]ia i-a venit \ntr-una din aceste ar fi Wagyu New York, aromatele c`l`torii, când [i-a dat seama c` ce Black Angus Ribeye sau delicioasele servea la Monte Carlo, respectiv vit` cotlete de vi]el [i delicatese precum maturat`, nu exist` pe pia]a din Bison Ribeye [i specialit`]ile cum ar fi România [i ar fi o oportunitate de Royal Osho Burger. Pentru a nu face afaceri. Cu capital din cealalt` afacere rabat la calitatea produselor, element [i cu un partener minoritar la acea ce diferen]iaz` restaurantul de altele, vreme (care \ntre timp nu mai are Osho are cinci m`celari proprii. ac]iuni), Florin R`dulescu s-a apucat s` investeasc`. Dac` nu g`sea [i CIFRE loca]ia \ntr-o zon` Afacerile lui R`dulescu premium, ideea nu s-ar fi materializat. "|n vara lui 2010, Cifr` de afaceri 2012 Osho: 2,5 mil. euro produsul cu care noi am venit Cifr` de afaceri 2012 Avi Compact: 7 mil. euro a fost un pionierat, nu exista Num`r de angaja]i Osho: 56 carne maturat` \n România [i Num`r de angaja]i Avi Compact: 105 se f`cea confuzie \ntre carne maturat` [i carne macerat`", Investi]ie total` Osho: 800.000 euro rememoreaz` el. Osho, deschis \n acel an cu o |n 2011, sub conceptul Steak House investi]ie de aproximativ 320.000 de and More, R`dulescu a f`cut o alt` euro, a adus pe pia]a din România un investi]ie, de 300.000 de euro, \n Osho concept inovator, fiind primul Fish. Pe[tele (de captur`) [i fructele de restaurant-m`cel`rie [i primul mare proaspete folosite sunt selectate [i restaurant \n care procesul de trimise de un expert de trei ori pe maturare al c`rnii se face in house. s`pt`mân` din Spania. Care dintre cele Restaurantul are carnea pe trei stadii dou` restaurante merge mai bine? de maturare: 10, 21 [i 45 de zile, [i "Românii prefer` mult mai mult de]ine dou` camere frigorifice cu o carnea", recunoa[te R`dulescu. De capacitate de patru tone. Diferen]a fa]` aceea, din totalul cifrei de afaceri de celelalte afaceri de acest gen const` steak-ul de]ine 49% din \ncas`ri, Fish – \n calitatea preparatelor, care se 38%, [i partea de take-out [i vânz`ri datoreaz` materiei prime asigurate de directe (m`cel`rie) – 13%. parteneri exclusivi[ti din ]`ri precum

ANTREPRENORIAT

FOTO: VALI MIREA

Florin R`dulescu, fondator OSHO

SERVICII

|n medie, trec zilnic pragul Osho \ntre 500 [i 550 de clien]i, gradul mediu de ocupare a restaurantului fiind de aproximativ 85% \n prima parte a anului. Clien]ii Osho sunt \n principal din zona corporate, cu vârsta de peste 35 de ani. Dintre ace[tia, R`dulescu estimeaz` c` peste 65% sunt clien]i fideli. Vânz`rile difer` \n func]ie de sezon, pe perioada verii fiind o u[oar` sc`dere, dar zilele cu cele mai mari \ncas`ri sunt de mar]i pân` sâmb`t`. Este mai profitabil un business \n domeniul HoReCa decât unul \n construc]ii? “Se lucreaz` cu marje diferite de profitabilitate. Apoi, restaurantele sunt businessuri cu recuperarea investi]iei mai mare decât \n construc]ii. Aici, abia dup` doi ani [i jum`tate am putut s`-mi recuperez investi]ia [i s` trec pe profit”, explic` antreprenorul. |n opinia sa, \n construc]ii, statistic, munce[ti de trei ori mai mult pentru fiecare ban câ[tigat. “Acolo \]i trebuie o tenacitate de care nu crezi c` e[ti capabil s` o ai, ca s` po]i s` \i convingi pe posibilii beneficiari ai unui contract c` e[ti cel mai bun.” Cele mai grele momente antreprenoriale le-a trecut cu firma de construc]ii, pentru c` restaurantul, de[i deschis \n criz`, a mers constant bine \nc` de la \nceput. “M-a ajutat modelul de business pe care mi l-am proiectat, pentru c` niciodat` nu am fost de acord s` lucrez cu banii b`ncii. Am preferat s` am r`bdare, s` strâng din din]i”, spune R`dulescu. Tot cu r`bdare sper` investitorul s`-[i duc` la \ndeplinire [i ideea de a deschide restaurante \n dou`-trei ora[e mari ale României, dar vede o oportunitate \n a deschide chiar [i \n Cuba, la Havana. “Ei sunt acolo cum eram noi dup` 1990. Investi]ia ar fi minim` [i au \nceput s` apar` oameni cu oportunit`]i. Iar transportul c`rnii ar fi mai ieftin”, poveste[te el. |n ]ar`, deschiderile ar depinde de loca]ie [i de oportunitatea \n zon`. “Nu este u[or, pentru c` eu vreau un spa]iu util de minimum 100 mp, loca]ie central`, personal calificat. Investi]ia minim` pentru un restaurant este de 200.000 euro”, adaug` R`dulescu. Biz Biz

Precizia bisturiului, |N SLUJBA BUSINESSULUI Pentru unii, visul suprem este acela de a fi st`pânii propriului destin [i de a conduce un business antreprenorial. Pentru medicul C`t`lin Cop`escu, acest obiectiv a devenit o nevoie. DE DRAGO{ L~Z~RESCU

semenea multor medici

afla]i la \nceput de drum, doctorul C`t`lin Copèscu visa \nc` de la \nceputul carierei la realiz`ri m`re]e, \ns` s-a lovit brusc de neajunsurile sistemului medical. Ceea ce \l deosebe[te de majoritatea colegilor de breasl` este ini]iativa antreprenorial` [i dorin]a de a realiza \n ]ar` ceea ce mul]i continu` s` cread` c` se poate ob]ine doar \n Occident. |n general, meseria de medic e pu]in compatibil` cu aspira]iile unui antreprenor, \ns` pentru Copèscu ideea de a dezvolta o activitate antreprenorial` \n domeniul medical a fost mai degrab` o nevoie, dup` cum o recunoa[te chiar el. Lucrând la spitalul Sfântul Ioan, medicul a ajuns s` cunoasc` bine sistemul public de s`n`tate din România, cu extensiile [i limitele pe care acesta le prezint`. Pe de alt` parte, cariera sa medical` a fost marcat` de dese \ntâlniri cu exper]i mondiali \n domeniul chirurgiei laparoscopice, minim invaziv`, bazat` foarte mult pe tehnologie. Astfel, C`t`lin Copèscu a realizat faptul c`, \n cazul unor astfel de interven]ii, nu pot exista compromisuri din punctul de vedere al dot`rii cu echipamente, \n special atunci când are de-a face cu pacien]i riscan]i din punct de vedere al actului medical, cum ar fi cei diabetici [i hipertensivi. “Am realizat c` trebuie s` investesc \n alt` form` de organizare, mult mai flexibil`, care s` r`spund` imediat nevoilor unei astfel de dezvolt`ri. |mi doream s` pot implementa etapele unui astfel de circuit specific centrului de excelen]` \n

Biz

chirurgia obezit`]ii sau circuitul specific 2008-2009, criza economic` [i-a pus unei chirurgii de \nalt` performan]` amprenta asupra execu]iei, astfel c` videoasistate, accesând tehnologia de investitorii strìni au decis s` se retrag` care am nevoie, f`r` a fi limitat de temporar din cadrul proiectului. Cu toate condi]ii de licita]ie, de aprob`ri date acestea, medicul a decis s` se adapteze ierarhic de la nivel de [ef de departament din mers [i s` finalizeze crearea unui la directori de spitale, pân` la minister. spital de avangard` tehnologic` [i a unui Am realizat c` e nevoie de modific`ri centru de instruire pentru medici, \n structurale \n spitalul \n care va fi România. "Am cùtat o alt` hain` pentru implementat un astfel de program: altfel proiectul nostru. A ap`rut oportunitatea de camere, altfel de aparate, alte de a \nchiria un spa]iu, dac` nu l-am echipamente, pe care sistemul public nu putut construi de la iarb` verde [i ridica era dispus s` le \nlocuiasc`”, detaliaz` a[a cum ar`tau machetele. Am fost \n Copèscu. Medicul a \n]eles CIFRE faptul c` impleSpitalul Ponderas mentarea programului dorit \n sistemul public de s`n`tate, \n Cifra de afaceri 2012: 5,5 milioane de euro condi]iile lipsei de flexibilitate, Investi]ie pentru construc]ie [i dot`ri cu s-ar \ntinde pe mul]i ani [i ar echipamente: 15 milioane de euro echivala cu o serie de compromisuri, astfel c` a decis s` pun` bazele unei institu]ii private. Modelul pe care l-a urmat a fost cùtarea unui spa]iu ce putea fi modificat preluat de peste ocean. “Dorin]a de a \n sensul cerin]elor proiectului. Norocul a coagula mai multe for]e \n jurul acestei f`cut ca aceast` cl`dire s` fie open space, idei pe care o pute]i considera egoist` ]ine s` aib` cinci niveluri necompartimentate, de ideea antreprenorial`, de dorin]a mea dintre care dou` etaje sunt destinate ca \n fruntea unei echipe s` pot parc`rii [i trei activit`]ilor medicale", implementa un astfel de program”, spune explic` el. Astfel, \n peisajul medical el, recunoscând c` [i-a stabilit ]eluri românesc a luat na[tere Deta Hospital, foarte \nalte pentru a reu[i s` realizeze menit s` le ofere respectul [i condi]iile m`car jum`tate din ceea ce [i-a propus. cuvenite atât pacien]ilor, cât [i medicilor. De altfel, pe hârtie, proiectul spitalului La scurt timp, acesta a devenit primul privat gândit de Copèscu era unul de spital est-european certificat ca [i Centru dimensiuni mai mari decât rezultatul din de Excelen]` \n Chirurgie Bariatric` [i prezent. Tratamentul Obezit`]ii. |ntre timp acesta Ca [i \n cazul altor proiecte [i-a schimbat numele \n Ponderas, antreprenoriale gândite \n anii pentru a exprima mai bine specializarea

ANTREPRENORIAT

FOTO: VALI MIREA

C`t`lin Cop`escu, fondator, Spitalul Ponderas

spitalului, aceea de chirurgie laparoscopic`, metabolic` [i bariatric`. Dorin]a lui Cop`escu de a construi un centru de excelen]` \n chirurgia bariatric` a venit [i pe fondul confrunt`rii cu un exod al pacien]ilor români \n occident, fenomen ap`rut din cauza lipsei de echipamente performante

\n propria ]ar`. Pe de alt` parte, exodul se manifesta [i \n rândul medicilor nemul]umi]i de sistemul medical local, tot mai tenta]i de condi]iile de lucru favorabile din str`in`tate. “Pacien]ii ne ocoleau fiindc` nu aveam condi]ii optime din punctul de vedere al facilit`]ilor, al circuitelor. Nu urm`reau

S~N~TATE

neap`rat condi]ia de gratuitate, ci cea de maximum de expertiz` pentru suferin]a lor. Sunt mii de medici care pleac` afar`, sunt mii de pacien]i care pleac` afar`. La un moment dat, prin acest exod bilateral, am ajuns s` ne trat`m pacien]ii români \n strìn`tate”, \[i aminte[te Copèscu, care la rândul lui a avut numeroase ocazii de a-[i continua cariera dincolo de grani]e. Motivul pentru care a abandonat aceast` idee ]ine mai pu]in de realiz`rile profesionale sau de business, [i mai mult de latura emo]ional`: “E ceva care m` leag` de acest p`mânt, care m` face s` cred c` putem fi [i noi la acela[i nivel cu ceilal]i din lume. Nu ne lipse[te nimic din punctul de vedere al dot`rii umane [i spirituale. Asta nu \nseamn` c` trebuie s` ne pozi]ion`m unde cei mai mul]i afirm` c` suntem, c` nu e nimic mai grozav decât medicii no[tri. E o exagerare cu care nu sunt de acord, dar nici victimizarea nu e \n regul`. S` ne consider`m victima unei insuficien]e care e \n afara noastr` e o atitudine neproductiv`”, e de p`rere medicul. Acesta consider` c`, \ntre a exagera c` suntem cei mai buni [i a ne victimiza, exist` un concept pe care tot mai mul]i români \l \mbr`]i[eaz`, acela antreprenorial. “Nu trebuie s` ne post`m continuu ca victim` a unui sistem, ci s` \ncerc`m s` \mpingem lucrurile \nainte, indiferent c` e vorba de un milimetru, un centimetru sau un metru. La un moment dat, tot acest sistem care are suferin]e, care e ca un organism bolnav [i nu se va face bine printr-un transplant, va ajunge s` se asemene unui sistem performant. El se va face bine celul` cu celul`, iar celulele suntem noi", adaug` Copèscu, vizibil emo]ionat fa]` de primele minute ale interviului. De[i, a[a cum preciza la \nceputul interviului, compatibilitatea dintre meseria de medic [i cariera antreprenorial` este doar una marginal`, nevoia unor rezultate de excep]ie, pe m`sura abilit`]ilor lui Copèscu, l-a transformat pe acesta \ntr-un veritabil hibrid doctor/antreprenor, capabil s` ating` excelen]a pe dou` fronturi – cel medical [i cel de business. Biz Biz

strategie Cinci motive pentru care trebuie s` faci networking Pentru unii networking-ul este ceva firesc, iar pentru al]ii este o povar`. Din punctul meu de vedere, exist` cinci motive pentru care este absolut esen]ial s` faci networking. Iat`-le \n continuare. DE PAUL J.R. RENAUD i se pare c` fac networking de când m` [tiu. Ori de câte ori cunosc pe cineva, \nv`] ceva nou. De exemplu, chiar ast`zi am cunoscut pe cineva de la o important` agen]ie de marketing care se ocup` de un mare motor de cùtare online. {i, cum discutam noi despre AdWords, persoana \mi spune un lucru extraordinar de evident, \n leg`tur` cu care totu[i eu \nc` nu f`cusem conexiunea pân` la acel moment. Mi-a spus: “Paul, eu pot ajuta clien]ii s` g`seasc` rezultate mai bune ale cùt`rilor, dar e mai important ca site-ul clientului s` fie optimizat. |ntâi optimiz`m site-ul [i apoi folosim AdWords”. Iar asta mi s-a p`rut extrem de logic [i un lucru nou [i util chiar dac` nu activam \n domeniul cùt`rilor online. {i am nenum`rate exemple \n acela[i sens. Pentru c`, ori de câte ori fac networking [i cunosc pe cineva nou, sunt fascinat, aflu lucruri uneori uimitoare. Numai aceast` senza]ie [i ar trebui s` fie un motiv suficient pentru a face networking cât mai des. Ca s` nu mai vorbesc despre faptul c` networking-ul nu se pred` la [coal` – nici m`car la [coala de business, cum ar 58

Biz

fi normal. Pentru un antreprenor sau manager, networking-ul este una dintre cele mai necesare abilit`]i pe care trebuie s` [i le cultive. Vestea bun` este c` nu e foarte complicat [i nu trebuie s` \nve]i din c`r]i. Vestea mai pu]in entuziasmant` este c` ai nevoie de abilit`]i de interrela]ionare cu ceilal]i oameni.

1) Vânz`ri, prospectare [i dezvoltarea unei baze de clien]i. Dac` vinzi o idee, un produs, o companie sau pe tine \nsu]i, networking-ul reprezint` un mijloc extrem de eficient de a-]i face cunoscut mesajul [i a vinde. |n jargonul oamenilor din vânz`ri, aceasta se nume[te vânzare personal`.

2) |ntâlne[ti oameni noi. Nu e[ti pasionat de vânzaPAUL J.R. RENAUD este Executive Coach autorizat, rea agresiv`? E \n regul`, oamenii mai fac networprofesor asociat de marketing king [i ca s` \ntâlneasc` la Maastricht School of al]i oameni [i s`-i poat` Management [i autorul lucr`rii aborda mai relaxat. Re]elele sociale ca Face“Going for Growth: Generating book [i LinkedIn au la baz` Top Line Revenues with tocmai ideea de oameni Marketing”. Pe blogul s`u, care se \ntâlnesc online [i I Feel Good, abordeaz` subiecte legate de coaching creeaz` re]ele de prieteni, [i peak performance. (www.paul-renaud.com) persoane preocupate de acelea[i subiecte, Networking-ul pe care l-am f`cut mi-a cuno[tin]e, colegi de serviciu sau parteadus rezultate care m-au mul]umit proneri de business. Niciodat` nu va fi lips` fund. Pentru unii networking-ul este ceva de oameni care vor s` te cunoasc` pe firesc, iar pentru al]ii este o povar`; din Facebook [i LinkedIn (inclusiv oameni punctul meu de vedere, exist` cinci mope care nu-i cuno[ti). Acest gen de contive pentru care este esen]ial s` faci nettact, pe internet, este \ns` destul de simworking. plu de realizat. Noi vorbim acum despre

un gen de networking care cere ceva mai mult efort, \ndr`zneal` [i \ntâlniri fa]` \n fa]`, care ofer` rezultate tangibile [i mult mai bune. 3) Este o situa]ie de genul câ[tig-câ[tig, [i nu câ[tig-pierdere. Nu de mult m-am re\ntâlnit cu o persoan` din investment banking. Omul scrisese o carte pe tema \n cauz` [i, de[i nu lucrasem prea mult cu firme din investment banking, voiam s`-l p`strez \n re]eaua mea. M-a invitat la cin` ca s`-l mai pun la curent cu nout`]ile. M` gândeam cum s`-i spun c` vremea investi]iilor nu va veni prea curând. Am decis s` fiu sincer [i s`-i spun deschis c` nu am niciun pont pentru el.

“Nu-i nimic, Paul, nu voiam s` ne \ntâlnim doar pentru asta”, mi-a spus el. Am continuat discu]ia [i la un moment dat l-am \ntrebat dac` fusese abordat vreodat` de recrutori care caut` oameni pentru consiliile de administra]ie ale companiilor. El mi-a r`spuns c` da [i asta mai ales \n ultima vreme, deoarece consiliile de administra]ie vor tot mai mult` transparen]`. Pentru c` venise vorba, i-am pasat un pont cu privire la o invita]ie pe care o primisem de a face parte din consiliul de administra]ie al unei firme. |mi d`deam seama c` eu nu \ndeplineam cerin]ele, fiind vorba despre o companie de asigur`ri de nivel mondial, dar el sigur le-ar fi \ndeplinit. I-am ar`tat e-mailul cu propunerea lor [i el m-a rugat s`-i fac

cuno[tin]` cu recrutorul, ceea ce am [i f`cut. De unde te-ai fi gândit c` \ntâlnirea noastr` avea s` fie pierdere de timp, pân` la urm` el a plecat cu un pont f`r` ca m`car s`-l caute. Iar eu i-am dat pontul pentru c` era o cale de a-mi cimenta rela]iile cu el [i a-mi p`stra re]eaua activ`. {i i-am mai dat pontul deoarece, \n definitiv, networking-ul este o situa]ie de genul câ[tig-câ[tig, [i nu “F` ceva pentru mine [i o s` fac [i eu ceva pentru tine”, care de obicei nu duce nic`ieri. 4) Pentru c` uneori abandon`m lupta. {tim foarte bine cu to]ii: nu e deloc u[or s` \ncepi o afacere sau s` fii mereu \ntr-o competi]ie strâns` [i s` câ[tigi de fiecare

dat`. Uneori ai satisfac]ii – ai semnat un contract, ai \ndeplinit un ]el, ai g`sit un client nou sau ai ob]inut finan]area atât de mult dorit`. Alteori te sim]i singur, frustrat [i pui la \ndoial` totul. Acesta este punctul \n care networking-ul se poate constitui \ntr-o form` de terapie. Pentru c` persoana din re]eaua ta cu care vei vorbi \]i poate confirma c` faci bine ce faci [i pân` la urm` vei reu[i; \]i poate spune c` nu e[ti singur, c` [i al]ii au aceea[i problem` [i poate fi dep`[it`; \]i poate oferi ni[te sfaturi despre cum s` ie[i din situa]ia nefericit` \n care te afli; \n fine, [i aici voiam s` ajung, \]i poate aminti ni[te adev`ruri fundamentale care au func]ionat pentru el sau, pur [i simplu, poate veni cu o idee salvatoare. Re-

zultatul \ntrevederii? Deodat` e[ti iar plin de energie, te sim]i \n form` [i vei aplica sfatul respectiv chiar mâine la prima or`. Cost total: o or` din timpul tù [i dou` cafele. Este asta o investi]ie a[a de mare? 5) Pentru a avea clien]i [i mai buni. Contabilul meu, Drago[, este probabil unul dintre cei mai buni profesioni[ti care exist` \n domeniu, \ns` de networking fuge ca dracul de t`mâie. Drago[ este un profesionist des`vâr[it, lucreaz` singur [i este cam timid. |ntr-o zi, \i zic lui Drago[ c` am un pont grozav pentru el. Cunoscusem la o conferin]` de afaceri un olandez proasp`t sosit \n ora[ [i care cùta un contabil bun, iar eu \i spusesem c`-l voi pune \n leg`tur` cu Drago[. Când \ns` i-am spus acestuia din urm`, el mi-a r`spuns “Nu, mul]umesc”. Mi-a zis c` vrea doar clien]i care pl`tesc bine, sunt de \ncredere [i nu-]i fac surprize nepl`cute. Cu ei nu pierzi timp f`cându-]i griji dac` te vor pl`ti \n ziua promis`, nu pierzi timp alergând dup` bani [i, mai mult, \]i trimit ei clien]i noi. Deci venisem cu abordarea mea canadian` de genul “Hai s` invad`m ]ara asta ca s` facem rost de cât de multe contracte putem”, la care contabilul meu \mi tìa elanul cu un simplu “Nu, mul]umesc”. Pentru c`, din punctul lui de vedere, era mult mai eficient s` alegi doar contractele bune. Pentru Drago[, networking-ul este o activitate mult mai filtrat`, mai selectiv`, mai segmentat`. El nu face networking [i nu intr` \n contact cu o persoan` decât dac` aceasta \i este recomandat` de o surs` de cea mai mare \ncredere. Iar pentru Drago[, aceast` metod` de networking era foarte bun`; a[a m` g`sise [i pe mine \n calitate de client, \i fusesem recomandat de cineva. Pentru contabilul meu, networking nu \nsemna s` ai foarte multe contacte, ci s` ai contactele bune. Indiferent de motiva]ia ta [i de felul \n care alegi s` faci networking, nu trebuie s` ui]i c` acesta nu este un mijloc de a atinge un anumit scop, ci mai curând are rolul de a-]i extinde afacerea. D`-i o [ans` \n cazul \n care \n ultima vreme sim]i c` ini]iativele tale \n materie sunt cam ruginite – dup` cum ziceam, nu ai absolut nimic de pierdut. Biz Biz

Drumul de la PR duce tot la PR La numai o lun` de c창nd a fost anun]at` semnarea pactului pentru op]iunea de cump`rare [i transformarea Rogalski Grigoriu \n Rogalski Damaschin, agen]ia a c창[tigat trei noi clien]i. Planurile de viitor sunt cel pu]in la fel de mari precum energia celor dou` antreprenoare. DE LOREDANA S~NDULESCU 60

Biz

STRATEGIE PR

cum trei ani, \n 2010, Eliza Rogalski ie[ea din PR [i devenea CEO al grupului de crea]ie Tempo. |n acela[i an, Alina Damaschin, dup` o carier` de 10 ani \n publicitate, accepta provocarea de a intra \n PR. Trei ani mai târziu, \n 2013, amândou` fac PR. Eliza s-a \ntors [i Alina a r`mas. |mpreun` au lansat Rogalski Damaschin PR, printr-o pozi]ionare ce \[i propune s` introduc` \n practica [i limbajul curent al PR-ului conceptul de “good advocacy”, care se bazeaz` pe o bun` cunoa[tere a priorit`]ilor [i aspira]iilor publicului din România, prin utilizarea unor instrumente proprii ale agen]iei, printre care se num`r` “T.O.P.I.C” (cercetarea [i analiza tendin]elor, opiniilor, percep]iilor, influen]elor [i convingerilor publice), “Auditul Reputa]iei” sau “Scorul de influen]` al liderilor de opinie”. Sub noua viziune, agen]ia se structureaz` \n dou` arii de specialitate: consumer PR, coordonat` de Alina Damaschin, \n calitate de Creative Leader, [i corporate PR, divizie coordonat` de Eliza Rogalski, \n calitate de Strategy Leader. Rebrandingul a intervenit dup` ce, \n iulie 2013, ac]ionarii Rogalski Grigoriu Public Relations au semnat un pact de op]iune de cump`rare, prin care Eliza Rogalski [i Alina Damaschin au op]iunea de a cump`ra de la Drago[ Grigoriu, Corina Grigoriu [i Florina V`rzariu de]inerile acestora integrale, sub condi]ia \ndeplinirii unor criterii de performan]` financiar` \n perioada ce urmeaz`. Pân` la \ndeplinirea criteriilor de performan]` [i exercitarea op]iunii de cump`rare, Elizei Rogalski [i Alinei Damaschin le-a revenit responsabilitatea administr`rii agen]iei \n mod unic, ceilal]i ac]ionari r`mânând “silent partners”. La finalul procesului de transfer, Eliza Rogalski [i Alina Damaschin, acum intrat` \n ac]ionariat cu 4,9%, vor deveni singurii asocia]i, cu procente egale, \n companie.

FOTOGRAFII: VALI MIREA

Care este momentul din evolu]ia companiei \n care a]i semnat pactul pentru op]iunea de cump`rare? Eliza Rogalski: Agen]ia a intrat \n 2013 \n cel de-al [aselea an de activitate, \ns` decizia semn`rii op]iunii ]ine mai degrab` de viitorul decât de trecutul s`u. Direc]ia \n care mergem cere din ce \n ce mai mult implicarea noastr` de profesioni[ti atât \n managementul agen]iei, cât [i \n managementul proiectelor [i ariilor sale de expertiz`, astfel c` op]iunea de cump`rare faciliteaz` mult mai firesc implicarea noastr` zi de zi \n agen]ie.

Ce v-a determinat s` alege]i aceast` variant` de schimbare a ac]ionariatului, cu un proces \ndelungat? E. R.: O schimbare rapid` a ac]ionariatului implic` un transfer de numerar \ntre p`r]i, \ns` noi am optat pentru o variant` care s` satisfac` a[tept`rile tuturor asocia]ilor. Biz

CARTE DE VIZIT~

ELIZA ROGALSKI, Founder & Head of Corporate PR, Rogalski Damaschin Public Relations Eliza Rogalski este unul dintre cei mai aprecia]i [i respecta]i speciali[ti de comunicare din România. {i-a construit cariera inspirat` de un \ndemn pe care istoria i-l atribuie lui Hannibal când a traversat Alpii c`tre nordul Italiei pentru a lua prin surprindere armata roman` numeroas` [i bine preg`tit`: “Vom g`si un drum sau vom face noi \n[ine unul nou”. |n cei 13 ani de carier`, \nceput` \n redac]iile ziarelor, continuat` \n departamente de marketing ale unor companii române[ti [i apoi \n calitate de fondator al Rogalski Damaschin Public Relations, Eliza Rogalski a ridicat standardele profesionale [i etice ale comunic`rii, fiind una dintre cele mai lucide voci ale PR-ului din România. Este creatoarea celei mai premiate campanii de PR realizate vreodat` \n România – “{coala de Bani” –, distins` \n 7 competi]ii locale [i interna]ionale (SABRE, IPRA, Effie, Cannes, Eurobest, PR Awards [i IAA Excellence Award) [i inclus` \n cartea “Goodvertising” – considerat` biblia publicit`]ii cu rol social. Managementul reputa]iei reprezint` disciplina ei favorit`, având numeroase ocazii de a consolida sau a schimba percep]ia public` despre companii, branduri, institu]ii sau persoane publice din România.

Cât timp estima]i c` va dura pân` când ve]i ajunge \n etapa exercit`rii op]iunii de cump`rare? Va fi vorba de o cump`rare sau o cesionare? E. R.: Va fi o o cesionare \n momentul atingerii criteriilor financiare pe care le-am fixat \mpreun` pentru urm`torii trei ani. Sunt criterii de profitabilitate care ]in cont de performan]a anterioar` a agen]iei [i de dorin]a noastr` de a cre[te sustenabil \n viitor.

Cum sunt \mp`r]ite procentele \ntre ac]ionari la momentul acest? Care va fi situa]ia la finalizarea procesului de transfer? Alina Damaschin: |n acest moment, ac]ionari sunt \n continuare fondatorii, al`turi de care am intrat cu un procent de 4,9%. La momentul finaliz`rii pactului [i dup` cesiunea final`, eu [i Eliza vom putea deveni singurii asocia]i, cu procente egale.

Ce schimb`ri au intervenit \n interiorul companiei \n noua formul`? A. D.: Foarte multe schimb`ri nu au existat, ne-am structurat [i consolidat mai clar pe arii de competen]e. Eliza conduce divizia de corporate PR, eu pe cea de consumer PR, dar avem [i destule situa]ii când lucr`m um`r la um`r pentru aceia[i clien]i, pe subiecte diferite.

La ce schimb`ri s` ne a[tept`m pe viitor? E. R.: Vom lansa \ncepând din aceast` toamn` arii noi de practic` pe baza experien]ei acumulate, a[a cum am procedat \ntotdeauna. |nc` nu pot oferi detalii, \ns` pot spune cu certitudine c` sunt servicii care completeaz` oferta actual` a agen]iei [i care sunt solicitate de clien]i.

Cum va func]iona Rogalski Damaschin la finalul procesului de transfer al ac]ionariatului: agen]ie independent` sau agen]ie parte a unui grup? 62

Biz

E. R.: Noi am avut \ntotdeauna un grad mare de independen]`, chiar [i atunci când eram doar un departament de PR. |n lista noastr` de clien]i se afl` companii care utilizeaz` aproape exclusiv PR-ul ca instrument de comunicare [i nu ca extensie a unei idei de advertising. A. D.: La finalul transferului vom fi cu certitudine o agen]ie independent` [i, privind cu ochii de acum, dorim s` ne p`str`m independen]a. Momentul acela este totu[i \ntr-un orizont relativ de timp, de aceea nu putem [ti cu exactitate ce decizii vom lua, care va fi stadiul pie]ei sau momentul nostru personal. Acesta este, de altfel, chiar unul dintre motivele pentru care drumul \nceput este atât de interesant.

De cât timp v` cunoa[te]i [i de cât timp lucra]i \mpreun`? E. R.: Ne cunoa[tem din 2003 [i lucr`m \mpreun` din 2010. |ntâmplarea a f`cut s` ne cunoa[tem mai \ntâi ca oameni [i abia apoi ca profesioni[ti. Asta ne-a confirmat compatibilit`]ile pentru un astfel de drum mai departe, \mpreun`. A. D.: |ntr-un timp relativ scurt, am trecut \mpreun` prin câteva experien]e intense, unele cât pentru 10 ani, care ne-au consolidat parteneriatul [i o baz` important` de \n]elegere, empatie, de \ncredere reciproc`.

Cum v-a]i \mp`r]it managementul [i responsabilit`]ile \n companie? A. D.: Suntem amândou` implicate \n new business [i coordonarea proiectelor din agen]ie, ne consult`m (când avem timp), dar fiecare ia decizii finale \n zona ei de referin]`. |n plus, ]inând cont de experien]ele noastre [i de rezultatele ultimilor ani, poate chiar [i de afinit`]i, Eliza are un rol asumat de strategy leader, iar eu unul de creative

STRATEGIE PR

CARTE DE VIZIT~

ALINA DAMASCHIN, Creative Leader & Head of Consumer PR, Rogalski Damaschin Public Relations |n decembrie 2010 a devenit CEO al agen]iei de rela]ii publice Rogalski Damaschin dup` o carier` de 10 ani \n publicitate \n D'Arcy, Saatchi & Saatchi, Lowe & Partners. Din mai 2009 pân` \n iulie 2010 a f`cut parte din echipa care a lansat agen]ia Kaleidoscope, acum parte din grupul BBDO. Sub coordonarea ei, Rogalski Grigoriu PR a fost recompensat` cu mai multe premii [i nominaliz`ri \n cadrul competi]iilor din industrie: European Excellence Awards, Romanian PR Award sau Sabre EMEA, pentru clien]i precum: Siemens, World Vision, Liberty Center, KRUK, Bergenbier. Absolvent` a Academiei de Studii Economice din Bucure[ti, \n prezent urmeaz` cursurile programului de MBA, Communication & Leadership la Quadriga University of Applied Sciences.

leader. Responsabilit`]ile ce ]in de managementul financiar, de administrarea businessului [i, mai ales, de dezvoltarea echipei ne revin \n egal` m`sur`.

Cum vi se pare, pentru \nceput, postura de antreprenoare? A. D.: O p`l`rie de antreprenor cred c` am purtat dintotdeauna. Glumind pu]in (dar nu mult!), am \nv`]at s` negociez crescând al`turi de un frate cu 8 ani mai mare, o [coal` bun` mi-a ar`tat c` e important s` te \nconjori de oameni nu numai profesioni[ti, dar [i de bun` calitate, iar anii petrecu]i \n comunicare c`, oricât de greu ar p`rea uneori, lumea nu se sfâr[e[te niciodat`, c` \ntotdeauna exist` o solu]ie [i un drum nou, neb`t`torit.

Ce \nseamn` pentru tine \ntoarcerea la PR? E.R.: E un moment pentru care m-am preg`tit trei ani [i m-am \ntors \ntr-o etap` din evolu]ia PR-ului \n care avem toate [ansele s` vedem o re\ntoarcere la \n]elesul s`u de baz`. Cred c` ceea ce diferen]iaz` ast`zi PR-ul de celelalte discipline este capacitatea de a \n]elege agenda consumatorilor [i de a-i r`spunde cu teme care satisfac atât cerin]ele brandurilor, cât [i pe cele ale publicului larg. Este cel mai bun moment pentru a duce PR-ul comercial \nspre comunicarea militant`, onest` [i creativ` pe care de multe ori o admir`m la sectorul ONG, de exemplu.

puterea sa de a scurta drumul de la problem` la solu]ie. PR-ul \]i ofer` rezultate (aproape) imediate [i satisfac]ii ce ]in de mai multe zone profesionale [i umane. |n viitor, sunt sigur` c` [i \n PR, ca [i \n orice alt domeniu al comunic`rii, vor lucra oameni cu experien]e [i interese din ce \n ce mai diverse.

Este 2013 un an bun de pornit pe drumul pe care vi l-a]i croit voi? E. R.: Noi ne-am lansat cu câteva luni \nainte de declan[area recesiunii economice \n România [i ne-am reinventat cu câteva luni \nainte de ie[irea din criz`.

Ce v` dori]i s` reprezinte Rogalski Damaschin PR \n pia]`? E. R.: {tiu c` suntem una dintre cele mai apreciate [i respectate agen]ii din pia]` [i asta nu o s` se schimbe. Cât prive[te locul sau locurile pe care le viz`m pentru Rogalski Damaschin Public Relations, vrem s` ne l`s`m surprin[i, cum spune o vorb` german`. A.D.: Vrem s` fim agen]ia care nu doar “comunic`”, ci [i “face” lucruri concrete pentru binele oamenilor din jur.

Cum au reac]ionat colegii la aflarea ve[tii? Dar clien]ii? A. D.: Extrem de bine [i \ncurajator, am primit multe mesaje [i i-am sim]it aproape [i plini de \ncredere. Le sunt recunosc`toare [i nu pot decât s`-mi doresc s` fim la \n`l]imea a[tept`rilor lor.

Ce a \nsemnat pentru tine intrarea \n PR, dup` un background de peste 10 ani \n advertising?

A]i pierdut vreun client ca urmare a acestei schimb`ri de ac]ionariat?

A.D.: |nceputul a venit acum trei ani, mai degrab` pe un context personal [i plecând de la o propunere curajoas` din partea Elizei, pe care nu a[ fi putut s` o refuz, mai ales pentru c` p`rea atât de nebuneasc`. Apoi, ce m-a atras [i m-a cucerit definitiv la PR este modul \n care e construit acest business [i

A. D.: De când am anun]at semnarea pactului, au venit al`turi de noi, \n doar o lun`, trei clien]i noi, nu am pierdut niciunul, recent am prelungit un contract important cu un altul. Ne dorim cât mai mul]i clien]i al`turi de care chiar s` schimb`m pu]in lumea. Biz Biz

COMPANIILE PUN IAR PUNCTUL PE 64

Biz

STRATEGIE MANAGEMENT

Dac` \nc` de la debutul recesiunii genera]ia Y a devenit o necunoscut` a ecua]iei proceselor de recrutare, acum, la cinci ani de la colapsul economiilor globale, companiile \[i reiau programele de internship, prin care vor cerne viitorii lideri ai mediului de afaceri. DE OVIDIU NEAGOE ac` \n ultimii ani expresia “Toamna se num`r` bobocii” se putea aplica oriunde numai \n mediul de afaceri nu, la al cincilea an de la debutul recesiunii mondiale se pare c` mitul a fost d`râmat. Acum, companiile \[i re\ntorc aten]ia c`tre reprezentan]ii genera]iei Y (tinerii n`scu]i \n perioada 1980 – 1995) [i le propun p`trunderea \n lumea corporate prin lansarea sau reluarea unor programe de tip internship, abandonate de-a lungul crizei economice. Nu doar tinerii absolven]i care au \ntâmpinat dificult`]i \n ultima perioad` \n g`sirea unui loc de munc` au de câ[tigat, ci [i companiile. Una dintre organiza]iile care mizeaz` pe modelarea [i capacitatea tinerilor este Samsung România. Subsidiara local` a gigantului sud-coreean a lansat de curând un astfel de program, \n colaborare cu Academia de Studii Economice din Bucure[ti, prin care au fost selecta]i, \n faz` ini]ial`, 25 de studen]i, dintre care au fost ale[i 13 interni, pe baza unor interviuri derulate \n fa]a unei echipe formate din 7 oameni, manageri de top din cadrul Samsung România. “Mi-e greu s` cred c` o parte dintre oamenii pe care \i avem aici ar rezista unui astfel de interviu, din punctul de vedere al \nc`rc`turii psihologice”, spune zâmbind Alexandru Aldoescu, HR Manager la Samsung România. Tinerii au avut acces la programul propriu-zis, iar apoi au fost repartiza]i \n func]ie de abilit`]ile fic`ruia \n diverse departamente, precum HR, vânz`ri sau financiar, \n timp ce, la finele celor dou`

luni de internship, pe baza unui raport de evaluare, au fost ale[i cinci tineri. Ace[tia vor beneficia de programe de orientare \n carier` locale [i interna]ionale, de traininguri tehnice pentru dezvoltarea abilit`]ilor de vânz`ri [i marketing, dar [i de traininguri de natur` financiar` [i resurse umane. Rezultatul? “Ca [i idee general`, \n mod punctual pe termen mediu [i lung, ne dorim o dezvoltare a tot ceea ce \nseamn` promovarea din interior”, mai spune pentru Biz HR Managerul companiei Samsung România. “|n 2014 – 2015 ne dorim ca recrutarea extern` s` scad` la zero, bine\n]eles, singura recrutare extern` va fi progra-

de internship “Become a Leader!”, ce se adreseaz` studen]ilor \n anii terminali. Programul \[i propune s` le ofere acestora o perspectiv` [i o viziune pentru parcursul profesional ca viitori lideri, astfel c` au fost selecta]i 11 studen]i care, timp de dou` s`pt`mâni, au beneficiat de oportunitatea unui mentoring din partea directorilor generali [i a managerilor cu experien]` din cadrul unor companii renumite din ]ar`. “Become a Leader! Learn! Dream! Inspire!” este un proiect pilot al AmCham România. “Scopul nostru este de a-i sprijini pe ace[ti tineri pentru a-[i descoperi abilit`]ile al`turi de lideri de succes. Ne dorim ca participarea lor s`

“|n 2014 – 2015 ne dorim ca recrutarea extern` s` scad` la zero, bine\n]eles, singura recrutare extern` va fi programul de internship consolidat cu o evaluare a performan]elor cât se poate de obiectiv`, dar sever`. Acest program de internship va reprezenta un permanent refresh al popula]iei Samsung” – Alexandru Aldoescu, HR Manager Samsung România

mul de internship consolidat cu o evaluare a performan]elor cât se poate de obiectiv`, dar sever`. Acest program de internship va reprezenta un permanent refresh al popula]iei Samsung”, mai spune Aldoescu. Semnele sunt tot mai clare c` mediul de afaceri acord` din acest an o aten]ie sporit` viitorilor lideri. O serie de organiza]ii chiar au f`cut, de curând, front comun pentru integrarea tinerilor \n mediul corporate. Un astfel de demers apar]ine Camerei de Comer] Americane \n România (AmCham România), care a lansat edi]ia pilot a programului

devin` un moment de referin]` \n dezvoltarea lor profesional` de acum \nainte”, spune Valeriu Nistor, pre[edintele AmCham România. Mai mult, al`turi de posibilitatea de a \nv`]a din experien]a unor manageri cu experien]` interna]ional`, fiecare student a beneficiat [i de o burs` \n valoare de 500 de euro, pentru perioada de internship.

NOILE LEGI ALE ATRAC}IEI |ncet-\ncet, programele de internship \[i recâ[tig` locul important pe care \l aveau pe agendele executivilor \nainte Biz

STRATEGIE MANAGEMENT

INTERNI VIRTUALI, EXPERIEN}~ REAL~ Ve[ti bune pentru tinerii care \[i doresc s` debuteze \n mediul corporate printr-un program de internship care s` le permit` s` lucreze de acas`. Studiul “Internship Trends 2013” realizat de portalul internships.com arat` c` 33% dintre angajatori ar lua \n calcul un program de internship virtual, \n timp ce 71% dintre tineri ar alege s` fac` primii pa[i \n carier` chiar din livingul locuin]ei. Raportul indic` [i cre[terea deschiderii companiilor fa]` de un astfel de program: 20% a fost num`rul acestor programe \n anul 2012 fa]` de 2011. Popularizarea unor astfel de programe are [i o baz` concret`. Genera]ia Y pune mai mult accent pe flexibilitatea programului [i pe modul de lucru decât pe pachetul salarial \n sine, potrivit unui studiu recent realizat de PwC: 64% dintre tinerii n`scu]i \ntre 1980 [i 1995 [i-ar dori s` munceasc` ocazional de acas`, iar 66% dintre ace[tia ar opta pentru un program de munc` flexibil, mai ales deoarece ei, nu cred c` productivitatea ar trebui m`surat` \n num`rul de ore petrecute la birou, ci prin rezultate concrete ale muncii depuse, dup` cum mai arat` studiul. “Este vital s` \n]elegem c` de[i motivele pentru r`mânerea \n organiza]ii sau p`r`sirea acestora sunt acelea[i pentru angaja]ii de toate vârstele, importan]a lor difer`”, spune Hora]iu Cocheci, Senior Manager [i liderul echipei de consultan]` \n RU al PwC România. “Cei din genera]ia Y au a[tept`ri mai mari de a fi sus]inu]i [i aprecia]i pentru contribu]ia muncii lor, vor s` fac` parte dintr-o echip` armonioas` [i s` aib` parte de flexibilitate \n programul [i modul de lucru. Organiza]iile trebuie s` \[i modeleze strategia de managementul talentelor pentru a r`spunde acestor nevoi [i a se pozi]iona cât mai bine pentru viitor”, adaug` Cocheci.

de cutremurul financiar global. O arat` rezultatele studiului “Intership Trends 2013”, realizat de portalul internships.com, care arat` c` \n acest an 53% dintre companii pl`nuiesc s` angajeze interni, procent \n cre[tere fa]` de 36%, cât ]i-au oferit astfel de oportunit`]i absolven]ilor \n anul 2012. {i, cum noua realitate economic` a f`cut ca un num`r record de studen]i s` 66

Biz

\ntâmpine dificult`]i uria[e \n debutul unor cariere, reluarea programelor de internship sistate de o mare parte dintre companii de-a lungul ultimilor cinci ani ar putea fi sinonim` cu o gur` de oxigen ce ar putea diminua rata [omajului \n rândul tinerilor. Rata [omajului \n rândul tinerilor români este momentan de 23,8%, sub media european`, dar una dintre cele

mai sumbre estim`ri ale Ministerului Muncii arat` c`, \n acest an, cota ar putea \nregistra un record negativ de 25 de procente, pe baza num`rului mare de absolven]i care nu au luat examenul de bacalaureat [i solicit` ajutor de [omaj. O veste bun` \ns` venit` din partea Executivului este c` Ministerul Muncii depune eforturi sus]inute pentru elaborarea unor strategii menite s` reduc` [omajul din rândul tinerilor, printr-un program de accesare a fondurilor europene, care se va aplica de la \nceputul anului 2014 [i are o valoare de 8 miliarde de euro la nivelul \ntregii comunit`]i. {i asta nu e tot. Tot potrivit studiului “Internship Trends 2013”, \n acest an 83% dintre responden]i iau \n calcul CV-urile trimise de tinerii absolven]i de studii superioare. Cu toate acestea, 66% dintre viitorii [efi ai reprezentan]ilor genera]iei Y consider` c` performan]a din timpul interviului joac` cel mai important rol \n angajarea unui candidat, precedat` de experien]a relevant` \ntr-o pozi]ie similar`. De]in`toarea medaliei de bronz \n topul celor mai importan]i factori \n angajarea unui tân`r candidat este scrisoarea de recomandare, urmat` de performan]ele academice [i recomand`ri. Mai mult, la finele programului, angajatorii s-au declarat extrem de mul]umi]i de calitatea tinerilor, 85% dintre ace[tia men]ionând faptul c` a fost o experien]` pozitiv`, \n timp ce 86% dintre participan]ii la program au apreciat colaborarea cu companiile. Ace[tia au mai precizat, tot potrivit studiului, c` au apreciat cel mai mult c` au \nv`]at lucruri noi, c` au reu[it s` acumuleze experien]` practic` de la locul de munc` [i c` au avut o colaborare bun` cu colegii de birou. “Tinerii ar trebui s` \nve]e s` se adapteze foarte repede la schimb`rile din pia]`, s` \nve]e c` doar oamenii care \nva]` \n permanen]` pot r`mâne \n frunte [i c` \ntotdeauna \n perioadele turbulente sunt oameni care au de câ[tigat [i ace[tia sunt mereu oamenii preg`ti]i”, sf`tuie[te Alexandru Aldoescu, HR Manager la Samsung România, tinerii afla]i la \nceput de drum. Biz

life

Google rescrie viitorul TV La scurt timp dup` anun]ul de lansare a Google Chromecast, marii furnizori de con]inut \[i contureaz` strategiile de afiliere la ceea ce ar putea deveni unul dintre cele mai importante capitole din istoria TV. DE OVIDIU NEAGOE

ara aceasta a fost una fierbinte

pentru iubitorii de gadgeturi din toat` lumea. La finele lunii iulie, Google a anun]at lansarea Chromecast, un dispozitiv care preia con]inut de pe telefonul mobil, tablet` sau laptop [i \l red` wireless pe televizor. Dup` dou` tentative mai pu]in reu[ite de a-[i face loc “pe sticl`” (Google TV [i Q), se pare c` a treia oar` e cu noroc [i pentru Google, cel pu]in \n ceea ce prive[te demersurile companiei de a juca un rol esen]ial [i \n viitorul TV. Noul dispozitiv, care va costa doar 35 de dolari [i este compatibil cu orice dispozitiv mobil, inclusiv cu iPhone, a reu[it s` atrag` aten]ia unor mari furnizori de con]inut precum Hulu Plus [i HBO Go, care lucreaz` \n prezent cu gigantul din Silicon Valley ca s` \[i fac` loc pe televizoarele utilizatorilor de dispozitive mobile, al`turi de Netflix, YouTube, Google Play sau Chrome,

VIA}A BATE FILMUL

servicii cu care a fost lansat ini]ial dispozitivul. Cu toate acestea, pentru vizionarea con]inutului furnizat de HBO ve]i avea nevoie \n continuare de abonament. |n plus, Google va pune la dispozi]ia utilizatorilor dispozitivului Chromecast [i con]inutul postului de radio personalizat Pandora, care momentan \ns` nu este disponibil

\n România. Gadgetul se conecteaz` la televizor prin HDMI, are un spa]iu de stocare de 2 GB [i red` clipuri video pe televizor, putând fi controlat cu u[urin]` cu ajutorul tabletei sau al telefonului mobil. Lansarea Google reprezint` o amenin]are serioas` pentru Apple, care a vândut pân` \n luna mai a acestui an mai bine de 13 milioane de dispozitive Apple TV, \n timp ce un alt concurent, Roku, a \nregistrat vânz`ri de peste 5 milioane de unit`]i doar \n SUA. Biz

De la finele lunii, iubitorii de ma[ini puternice [i cai-putere sunt a[tepta]i \n cinematografele din ]ar` la o \ntâlnire cu fostul campion de Formula 1, Nikolas “Niki” Lauda, cu ocazia premierei filmului biografic “Rush”, care prezint` via]a unuia dintre cei mai \ndr`gi]i pilo]i, dar [i antreprenori. Biz

LIFE

{TIRI

Mo[tenirea Olimpiadei Dac` anul trecut pe aceast` vreme to]i ochii erau a]inti]i spre Londra, cu ocazia Jocurilor Olimpice de var`, capitala Angliei revine \n centrul aten]iei datorit` Satului Olimpic, \n valoare de 324 de milioane de lire sterline. Din aceast` lun`, uria[ul complex va fi schimbat radical, iar cele 17.000 de camere care au g`zduit sportivii de-a lungul olimpiadei vor fi transformate \n 2.800 de apartamente [i vor constitui East Village, cel mai mare nou cartier reziden]ial al Londrei. De[i viitorii locuitori ai celui mai nou cartier reziden]ial londonez se vor putea muta \n noile apartamente din toamna acestui an, turi[tii vor putea lua cu asalt turnul ArcelorMittal Orbit abia din aprilie 2014, \n timp ce echipa West Ham se va muta \n noul stadion din 2016. East Village devine astfel primul produs comercial major dat de parcul olimpic, mai ales c`, din veniturile de 9,9 miliarde de lire sterline aduse economiei britanice de JO, organizarea olimpiadei \n sine a costat, potrivit estim`rilor presei din Marea Britanie, aproape 8,9 miliarde de lire sterline. (Ovidiu Neagoe)

CALENDAR

20 OCTOMBRIE Este ultima zi \n care mai pute]i vizita expozi]ia vernisat` la \nceputul lunii august “Imagini ale lumii trec`toare: R`zboinici [i poe]i, actori [i femei frumoase”, ce const` \ntr-o serie de gravuri realizate de Utagawa Kuniyoshi. Expozi]ia de la MNAR prezint` o selec]ie de 59 de gravuri create de artistul japonez [i face parte dintr-un proiect mai amplu, prin care muzeul [i-a propus valorificarea patrimoniului de gravur` nipon` propriu.

19 SEPTEMBRIE

Performan]a la degetul mic Autonomia devine o joac` de copii cu noul mouse lansat recent de Logitech, cu care compania redefine[te grani]ele gamingului wireless: Logitech G602 Wireless Gaming Mouse ofer` 250 de ore de joc, f`r` lag [i precizia tehnologiei exclusive Delta Zero, reg`sit` \n \ntreaga gam` G. Ve[tile bune pentru iubitorii de jocuri pe PC nu se opresc aici \ns`. Ca s` \i asigure pe gameri c` au la \ndemân` cea mai bun` suprafa]` de joc, compania a creat [i dou` mouse pad-uri care ofer` suprafe]e optimizate pentru stiluri de joc cu rezolu]ie DPI mare sau mic`. F`r` fire, f`r` interferen]e, cu o conexiune f`r` lag, noul gadget ofer` o autonomie f`r` precedent bateriei pentru un joc cât mai bun [i ne\ntrerupt. “Atunci când m` joc, nu vreau s` m` gândesc la nimic altceva decât la jocul meu [i care va fi urm`toarea mea mi[care”, spune Ehtisham Rabbani, manager general al diviziei Logitech Business. “S` dubl`m sau s` tripl`m autonomia bateriei unui mouse de gaming wireless obi[nuit nu era de ajuns. Am vrut s` oferim gamerilor un standard care s` schimbe fa]a gaming-ului wireless pentru totdeauna”, continu` Rabbani. (O.N.)

Biz

Dac` v` salva]i \n agend` aceast` dat`, cu siguran]` nu ve]i mai avea dubii pe viitor la urm`toarea renovare a locuin]ei. Motivul? Atunci va demara cursul “Introducere \n design [i arhitectur`”, sus]inut de Funda]ia Calea Victoriei de-a lungul a [apte ateliere. Printre abilit`]ile dobândite dup` participare se vor num`ra [i designul de interior \n locuirea contemporan` sau abordarea unui proiect de amenajare interioar`.

24 SEPTEMBRIE Vin pe scena de la Nottara o serie de nume mari ale teatrului românesc, care vor da via]` personajelor creionate de Alan Ayckbourn \n piesa “Pluralul

englezesc”. Printre actori se num`r` Ion Dichiseanu, Cezara Dafinescu, Constantin Cotimanis sau Delia Nartea. Piesa spune povestea a trei cupluri care s`rb`toresc Ajunul Cr`ciunului [i dezv`luie spectatorilor problemele cu care se confrunt` fiecare.

14 SEPTEMBRIE Dac` iubi]i muzica rock, este bine s` ]ine]i minte aceast` dat`, pentru c` atunci va avea loc concertul forma]iei Partizan, grup fondat \n anul 2001 de Adrian Ple[ca. Fanii \[i vor putea vedea idolii pe scena clubului Route 66 din Bucure[ti, iar pre]ul unui bilet este de 25 de lei.

20 SEPTEMBRIE Chiar [i un pion poate schimba decisiv un joc de [ah. Aceasta este [i cartea pe care mizeaz` un influent antreprenor american, folosindu-se de un angajat tân`r al propriei companii \n r`zboiul cu un rival din mediul de afaceri. Cum se va termina jocul de [ah dintre cei doi puternici oameni de afaceri [i cum va influen]a pionul soarta partidei, ve]i putea urm`ri pe marile ecrane \n pelicula “Paranoia”.

LIFE

{TIRI

Aniversarea rafinamentului Martini, b`utura preferat` a celebrului agent James Bond, pe care \ntotdeauna o savureaz` “shaken, not stirred”, a \mplinit anul acesta 150 de ani de existen]`, motiv pentru care Bacardi Limited, compania din spatele succesului renumitului produs, a lansat o edi]ie limitat` de vermut, un ambalaj nou pentru vinul spumant [i o etichet` ce marcheaz` evenimentul. Timp de un secol [i jum`tate, brandul a reu[it s` se asocieze cu stilul de via]` juc`u[ [i elegant \n acela[i timp, specific Italiei. Martini marcheaz` acest moment special prin vânz`ri exclusive, etichete comemorative, cocktailuri r`coritoare [i colabor`ri unice. Edi]ia limitat` Martini Gran Lusso Vermut a

fost lansat` \n cadrul unui eveniment exclusivist pentru barmanii de top din lume \n locul de na[tere al brandului, Pessione, Italia. Gran Lusso combin` dou` extracte botanice unice inspirate de un vermut din arhiva brandului [i de o re]et` care dateaz` din anul 1904. Acest lot de vermut super-premium are un gust unic dulce-am`rui de ierburi aromatice, definit de fine]ea mierii tradi]ionalului Moscato [i de notele de lev`n]ic` [i trandafir. B`utura poate fi savurat` cu ghea]` [i cu o felie de grapefruit ca ornament sau ca ingredient pentru revitalizarea celebrelor cocktailuri clasice ca Rob Roy, Negroni sau El Presidente. (O.N.)

Marcel Iure[ vorbe[te despre excelen]` la invita]ia Mercedes-Benz România Marcel Iure[ a acceptat provocarea Mercedes-Benz de a-[i prezenta perspectiva asupra excelen]ei, catalogat` de el drept „nivelul de sus al oric`rui lucru, situa]ii, st`ri, reu[ite”. Mai mult, Iure[ vorbe[te [i despre pl`cerea de a conduce: „Am o pasiune enorm` pentru ma[ini, iar acum a ajuns o necesitate. Pl`cerea mea este s` conduc ma[ini puternice, cum e cazul ML-ului”. Seria de interviuri oferite de arti[ti sunt parte a platformei „Mercedes-Benz: Ghidul Excelen]ei”, iar interviul cu Marcel Iure[ este disponibil integral pe site-ul Mercedes-Benz România.

Biz

LIFE

{TIRI

GADGET Tastatura \[i schimb` culoarea, dar eficien]a ba Pentru pasiona]ii de tehnologie care pun pre] [i pe stil dar [i pe performan]e, Logitech a lansat versiunea alb` a popularei tastaturi Logitech Wireless Touch K400. Tastatura este conceput` pentru utilizatorii care conecteaz` calculatoarele la televizor pentru redarea con]inutului multimedia preferat pe un ecran mare. “Cu ajutorul noii tastaturi Logitech Wireless Touch K400 White, utilizatorii \[i pot conecta laptopurile la televizor, pot m`ri volumul unui videoclip ce ruleaz` pe YouTube, pot pune pauz` slide-show-urilor cu imagini din vacan]` sau pot trimite mesaje pe Twitter despre filmul pe care tocmai l-au urm`rit, toate acestea de pe un controller atr`g`tor”, spune Thibault Nolf, EPM pe tastaturi [i combo \n cadrul Logitech. Un avantaj semnificativ al claviaturii este c` utilizatorii se pot bucura de control wireless, f`r` s` duc` grija bateriilor timp de un an, iar când tastatura nu este folosit`, poate fi depozitat` \n pozi]ie vertical`. (O.N.)

Face]i jocurile! O

serie de modific`ri legislative, care vor fi adoptate \n urm`toarea perioad` de timp, dar [i stabilizarea cererii [i a ofertei s-au tradus prin men]inerea pie]ei de sloturi din România \n anul 2013 la nivelul anului trecut. Astfel, num`rul de aparate de tip slot machine din ]ar` a fost pentru luna iulie a anului 2013 de aproape 54.548, \n timp ce \n aceea[i lun` a anului trecut num`rul acestora era de 54.511. “Acest lucru credem c` se datoreaz` unei anumite stabiliz`ri a cererii [i ofertei, pia]a aflându-se \n acest moment \n echilibru”, spune Dan Iliovici, director executiv la Romslot, Asocia]ia Organizatorilor de Sloturi. “De asemenea, un alt motiv

poate fi faptul c` operatorii se afl` \n expectativ` fa]` de modific`rile legislative ce se preconizeaz` a fi adoptate \n urm`toarea perioad` [i care sper`m c` vor aduce mai mult` predictibilitate \n industria de sloturi [i vor ajuta la formarea unui cadru legislativ aplicabil”, adaug` directorul executiv al Romslot. Aparatele de tip slot machine sunt operate de 414 companii, lan]uri interna]ionale sau firme autohtone, [i sunt amplasate \n s`li de joc dedicate. La nivelul \ntregii ]`ri sunt autorizate un num`r de aproximativ 1.430 de loca]ii de dimensiuni mari – cu peste 15 aparate – [i 10.142 de loca]ii mici – cu maximum cinci sloturi. (Ovidiu Neagoe)

|n ton cu performan]a

roduc`torul olandez de aparate

electrice [i electrocasnice a decis s` mai dea o [ans` iubitorilor de gadgeturi români [i a revenit pe pia]a local` cu noile telefoane mobile Philips Xenium. “Am decis s` reintr`m pe pia]a din România cu dou` modele de succes, unul care se adreseaz` segmentului de top, iar cel de al doilea segmentului accesibil”, spune Radu Ionescu, reprezentant distribu]ie la Philips Mobile Phones. “Pe m`sur` ce interesul clien]ilor 70

Biz

pentru telefoanele Philips va cre[te, vom lansa [i alte modele, \n a[a fel \ncât s` acoperim toate segmentele de pia]`”, continu` Ionescu. Din aceast` toamn`, divizia mobil` a Philips va aduce \n ]ar` o gam` complet` de telefoane, primele dou` modele lansate – Philips W536 [i Philips Xenium W832 – fiind echipate cu dual SIM. Acestea \ncorporeaz` o tehnologie eficient` energetic, care asigur` longevitatea bateriei [i, implicit, o durat` de con-

vorbire foarte mare. Modelul Philips Xenium W832 ofer` utilizatorilor o durat` de navigare pe internet de pân` la nou` ore, \n timp ce elegantul terminal W532 permite o durat` de convorbire de mai bine de [ase ore. (Ovidiu Neagoe)

LIFE

STIL DE MANAGER

O CARIER~ DINCOLO DE IMAGINE

{i-a \nceput cariera \n pres`, pe când a transmite un flux \nsemna [tiri scrise de mân`, o dactilograf` [i un fax, [i apoi \n PR, pe vremea când acesta echivala cu organizarea de petreceri [i fete frumoase. Se \ntâmpla \n urm` cu aproximativ 20 de ani, nu atât de mult \n urm` pe scara istoriei, \ns` suficient de mult \ncât atât presa, cât [i industria de comunicare s` se fi transformat fundamental [i total nea[teptat pentru cei care la \nceputul anilor '90 \[i f`ceau ucenicia. DE LOREDANA S~NDULESCU

Biz

rimii ani din cariera lui Alexandru P`iu[, actualmente Senior Partner al uneia dintre cele mai mari longevive agen]ii de rela]ii publice din ]ar`, Image Public Relations, au fost rezultatul unor \ntâlniri marcante [i decizii curajoase. A ales s` studieze marketing la ASE, f`când astfel parte dintre primele genera]ii de studen]i \n acest domeniu,

pe vremea când \nc` era la mod` Politehnica. Din timpul facult`]ii, \n 1994, s-a angajat la Mediafax, \n departamentul economic. Mihnea Vasiliu era [eful agen]iei care ocupa dou` camere \n una dintre pu]inele cl`diri de birouri ale Bucure[tiului postdecembrist [i care cu greu reu[ea s`-[i croiasc` un drum \n fa]a fostului Rompres.

Fotografii realizate la Restaurant Diplomat \n Clubul Diplomatic FOTOGRAFII: VALI MIREA

Jurnalist fiind la Mediafax, cu ocazia unei deplas`ri de pres`, de organizarea c`reia s-a [i ocupat, i-a cunoscut pe câ]iva dintre reprezentan]ii France Telecom, care la momentul acela prospectau terenul pentru a investi \n România. Atunci a fost prima dat` când a intrat \n contact cu zona de PR [i comunicare (1995 – 1996). |n 1997, când Mobil Rom (actual Orange), din ac]ionariatul c`ruia f`cea

parte [i Adrian Sârbu, a intrat \n România, a venit [i o propunere de angajare. A fost angajatul cu num`rul 17 [i a stat doar un an, \ns` unul extrem de intens. “A fost o experien]` fantastic` s` v`d cum cre[te de la zero o investi]ie de o asemenea amploare”, poveste[te Alexandru P`iu[, la 16 ani distan]`. |n Mobil Rom ocupa func]ia de PR Leader, era singurul pe zona de

PR [i raporta departamentului de marketing. |n 1998, via]a sa profesional` avea s` ia o turnur` spectaculoas`, tot \n contextul interac]iunii cu Adrian Sârbu. Din pozi]ia de PR Leader la Mobil Rom i s-a oferit postul de manager al agen]iei Image Promotion, \nfiin]at` \n 1995, parte din grupul Media Pro, func]ie anterior de]inut` timp de doi ani de Biz

LIFE

STIL DE MANAGER

Rodica Moisescu, mama lui Andi Moisescu. Propunerea de a face un astfel de salt \n carier` a venit pe fondul performan]elor sale anterioare foarte bune. Cât timp a lucrat la Mediafax, unde de altfel a ajuns [i [ef al departamentului economic, a inventat un flux de [tiri pentru oamenii de afaceri, idee care a adus [i ni[te \ncas`ri \n companie. A[a l-a cunoscut pe Adrian Sârbu [i a[a i s-a oferit o [ans` ce avea s`-i marcheze definitiv cariera. “Nu [tiu dac` realizam atunci responsabilit`]ile [i ce \nseamn` s` ai propria companie. A fost un punct de cotitur` foarte mare de la a fi simplu angajat la manager”, poveste[te Alexandru Pìu[, care din 1997 pân` \n 2002 a condus Image Promotion, parte din Media Pro, o agen]ie ce deservea cu prioritate grupul. Ce a \ncercat s` fac` Alexandru Pìu[ [i a [i reu[it, cu acordul ac]ionarilor, a fost s` atrag` [i al]i clien]i \n afara Pro TV-ului. Primul astfel de client a fost Coca-Cola \n 1997. Pân` \n 2002, la ie[irea din grup [i transferul integral de ac]iuni, Image Promotion s-a ocupat preponderent de Pro TV, de la documentare pân` la PR de vedete [i apari]iile acestora \n pres`. La ie[irea din grup, \ntreg departamentul care se ocupa de acest cont, \n frunte cu Maria Apostol, acum PR Director al grupului, a fost transferat \n grupul Media Pro. Odat` cu acest transfer, Image a intrat \n era independen]ei, care a \nsemnat câ[tigarea de clien]i, cre[terea echipei, diversificarea expertizei [i un rebranding \n 2008, cu schimbarea numelui \n Image Public Relations [i a identit`]ii vizuale. Acum, Image PR este o agen]ie cu atmosfer` prietenoas`, de familie, dar cu structuri foarte bine delimitate ca \ntr-o corpora]ie. “Ca manager am \ncercat s` construiesc ni[te structuri [i s` le men]in”, explic` Alexandru Pìu[ despre buc`t`ria intern` a agen]iei. Image PR e structurat` pe echipe, \n func]ie de clien]i [i proiecte, coordonate de lideri. Organigrama este clar` [i se aplic` un model de lucru bine stabilit, cu evalu`ri anuale, punctaj, feedback [i 74

Biz

LIFE

bonifica]ii anuale. Se discut` cu oamenii de la angajare [i este stabilit un plan de carier`, astfel \ncât cine este interesat s` [tie unde ar putea s` ajung` peste 10 ani. E o formul` de corpora]ie, doar c` atmosfera este mult mai relaxat`. “Noi, [efii (n. r. Alexandru P`iu[ [i Iulia T`nase), suntem toat` ziua \n agen]ie [i ne suflec`m mânecile când e cazul, particip`m la pitch-uri.” Iulia T`nase lucreaz` la Image PR din

1999 [i a devenit Managing Partner \n 2007, când i s-au oferit 20% din ac]iunile agen]iei. “Cred c` suntem printre primele agen]ii de PR care au dat ac]iuni cu drepturi depline unui angajat, cu mult \nainte s` vin` moda de acum a partenerilor \n agen]ii”, spune Alexandru P`iu[. |n curând, urmeaz` s` fie anun]at un nou ac]ionar pe criterii de loialitate, performan]`, vechime.

STIL DE MANAGER

|n pu]inul timp care-i r`mâne când nu este \n Image, Alexandru Pìu[ \l dedic` bìe]elului sù de 8 ani, ma[inilor [i colec]ion`rii discurilor originale de muzic`. “Sunt mai de mod` veche [i, \n plus, am fixul c` arti[tii care au muncit merit` banii.” Anul acesta se \mplinesc 18 ani de Image [i 16 ani de când conduce agen]ia. E mult? E pu]in? Nu [tie, pentru c` \nc` nu s-a plictisit. Biz Biz

LIFE

GADGET

Alfabetul iPhone, de la c la s Când cei de la Apple vorbesc doar despre puterea procesorului [i noile culori, devine tot mai clar c` revolu]ia iPhone [i-a pierdut din suflu. Dar, cel mai probabil, vânz`rile nu vor dezam`gi. DE GABRIEL BÂRLIG~

BIZ APPS cele mai bune aplica]ii pentru pentru iPhone 5s

CloudOn Permite crearea [i accesarea de fi[iere Word, Excel [i PowerPoint [i conectarea la diverse servicii de stocare \n cloud (Box, Dropbox, Google Drive, SkyDrive). |n plus, aplica]ia are \ncorporat Adobe Reader [i File Viewer, pentru diverse tipuri de fi[iere. Gratuit.

Pocket Fosta “Read it later”, este o aplica]ie simpl`, dar foarte util`, care salveaz` articole, clipuri, [tiri sau alte lucruri de pe internet, pentru a putea fi “consumate” ulterior. Utilizatorul poate salva pagina sau \[i poate trimite un link pe email. Paginile pot fi vizualizate ulterior chiar [i offline.

lansare lipsit` de surprize, \n care

toate informa]iile care au circulat anterior s-au adeverit – aceasta a fost impresia l`sat` de evenimentul care a anun]at venirea pe lume a noilor iPhone 5s [i 5c. Dou` telefoane noi de la Apple ar trebui s` fac` lumea \ntreag` s` fiarb`, s` discute, s` analizeze ce e nou, ce e revolu]ionar, ce e extraordinar. Doar c` iPhone 5s [i 5c nu sunt tocmai noi. De fapt, iPhone 5c este, practic, iPhone 5 colorat. Nu toate ve[tile sunt proaste. iPhone 5s este primul smartphone din lume care beneficiaz` de arhitectura de 64 de bi]i prin intermediul noului microprocesor A7. Desigur, diferen]a de vitez` nu va putea fi resim]it` de un utilizator obi[nuit. Singurul semn distinctiv extern al schimb`rii de la 5 la 5s este noul buton “home”, care include, \n premier` un senzor care poate citi amprente, oferind astfel posibilitatea protej`rii biome-

Biz

trice a terminalului, nu doar prin parole sau gesturi pe ecran. Nout`]i au venit [i pentru camera foto. Noua camer` iSight de 8 megapixeli are diafragma f/2.2, fa]` de f/2.4 la iPhone 5, cu un senzor cu 15% mai mare decât precedentul, deci mai sensibil la lumin`. Bli]ul dual-LED este format din doua LED-uri separate, unul cald si altul rece, pentru a ob]ine culori mai naturale. |n combina]ie cu procesorul de imagine [i noua aplica]ie nativ` a camerei foto, aceasta face de dou` ori mai repede auto-focus. O alt` func]ie interesant` este cea de filmare video cu \ncetinitorul, la 120 de cadre pe secund`. Cât despre iPhone 5c, pre]ul acestuia este cu (doar) 100 de dolari mai ieftin decât fratele lui mai mare [i are carcasa nu din sticl` [i aluminiu, ci din plastic, fiind disponibil \n mai multe culori. |l va \nlocui, practic pe iPhone 5, care va fi scos din fabrica]ie. Interesant este, \ns`, ca 4S va r`mâne \n produc]ie. Biz

Checkmark V-a]i notat pe cinci liste c` ave]i de luat hainele de la cur`]`torie, dar a]i trecut de multe ori pe lâng` aceasta f`r` s` v` aminti]i. Checkmark are alarme bazate pe ora [i loca]ie. Pute]i seta notific`ri repetate sau chiar da “snooze” unor remindere. Singurul defect: aplica]ia nu e gratuit`.

Box Aplica]ie gratuit` pentru stocat fi[iere \n cloud. Ofer` 5 GB gratuit [i permite partajarea fi[ierelor cu al]i utilizatori [i, desigur, sincronizarea cu alte dispozitive. Fi[ierele pot fi criptate, aplica]ia este parolat` [i iese automat din cont când este oprit`, deci datele sunt \n siguran]`.

LIFE

AUTO

La Frankfurt, totul merge ca pe roate Cea de a 65-a edi]ie a salonului auto german vine cu tot mai multe modele electrice, hibride sau eficiente din punctul de vedere al consumului, dar nu neglijeaz` nici nevoile pasiona]ilor de vitez` [i putere. Mai jos g`si]i doar primul episod. DE GABRIEL BÂRLIG~

FERRARI 458 SPECIALE Mul]i s-au plâns de lipsa de imagina]ie a italienilor \n alegerea numelui, dar modelul chiar e special. Ferrari 458 Speciale vine cu cel mai puternic motor V8 aspirat construit vreodat`, care “biciuie[te” nu mai pu]in de 605 CP. Raportul putere/cilindree este incredibil (135 CP/litru), \n timp ce raportul greutate/putere este de doar 2,13 kg/CP. Prin urmare, furia ro[ie va ajunge de la 0 la 100 km/h \n fix 3 secunde [i la 200 km/h \n 9,1 secunde. Caroseria a fost sculptat` \n colaborare cu Pininfarina [i are elemente aerodinamice mobile care fac din 458 Speciale cel mai bun coeficient aerodinamic din istoria m`rcii.

Biz

LIFE

AUTO

VOLVO CONCEPT COUPÉ Suedezii spun c` acest concept indic` direc]ia de design a m`rcii \n urm`torii ani bazate pe noua arhitectur` scalabil` a companiei (SPA). Volvo Concept Coupé este inspirat de stilul de via]` scandinav modern, dar \mprumut` elemente de la celebrul model P1800. La farurile din fa]` se remarc` ledurile \n form` de T culcat, care asigur` automat iluminarea pe timp de zi, f`r` a fi nevoie s` se porneasc` farurile. La interior, consola central` are ca vedet` un ecran tactil mare. Motorizarea pe benzin` cu propulsorul de 2 litri Drive-E e cuplat` cu un motor electric, oferind o putere total` de 400 CP [i un cuplu de peste 600 Nm.

KIA SOUL Sud-coreenii vin cu o premier` european` \n Germania: SUV-ul compact Kia Soul, inspirat de conceptul Kia Track'ster, lansat \n 2012. Dac` la exterior schimbarea nu este radical`, interiorul este nou, cu materiale \mbun`t`]ite sim]itor [i o arhitectura focusat` [i mai puternic \nspre [ofer. Modelul e construit pe o nou` platform` tehnic`, bazat` pe cea a actualei genera]ii cee'd. Kia Soul va beneficia de cea mai nou` versiune a motoriz`rii Kia pe benzin`, GDI de 1,6 litri, dar [i de propulsoarele diesel CRDi, cuplate la transmisii manuale sau automate, toate cu [ase trepte de vitez`. Noul Kia Soul va fi disponibil la vânzare \n Europa \n primele luni ale anului 2014.

BMW I3 Sub sigla BMW i, constructorul german ofer` modele electrice sau hibride, iar BMW i3 este primul automobil premium din lume conceput de la zero pentru a furniza mobilitate exclusiv electric`. Motorul electric dezvolt` 125 kW/170 CP. Modelul cânt`re[te doar 1.195 kilograme [i ofer` o autonomie real` de 130 -160 km \n regim de condus zilnic, aceasta putând fi extins` la un maximum de 300 km dac` se adaug` motorul cu ardere intern`, cu doi cilindri.

E-GOLF Volkswagen vine cu dou` noi modele electrice la Frankfurt: e-up! [i e-Golf. Astfel, modelul cu cel mai mare succes la public al companiei, Golf, face tranzi]ia c`tre viitorul electric. e-Golf consum` 12,7 kWh la 100 km. Motorul produce 85 kW / 113 CP, cu un cuplu maxim de 270 Nm disponibil imediat. Ma[ina atinge 100 km/h \n 10,4 secunde. e-Golf are o autonomie de 190 km, oferit` de bateria de 24,2 kW. Aceasta poate fi sporit` prin alegerea celor dou` moduri eficiente prestabilite (Eco [i Eco+) sau a altor patru care re\ncarc` bateria la frânare.

Biz

BIZ STAR

Festivalul Enescu, un brand cultural pentru România De peste 40 de ani Festivalul George Enescu face din România un brand cultural. Edi]ia a XXI-a a festivalului, de anul acesta, este cea mai lung` din istoria de peste o jum`tate de secol a manifest`rii [i cea mai ambi]ioas`. DE OANA GRECEA el mai important eveniment cultural interna]ional organizat de România, Festivalul George Enescu, g`zduie[te peste 150 de concerte [i zeci de proiecte culturale \n Bucure[ti [i \n mai multe ora[e din ]ar` (Arad, Bra[ov, Cluj, Ia[i, Bra[ov, Craiova, Sibiu, Timi[oara, Dorohoi). Vor fi spectacole de muzic` clasic`, oper`, balet, muzic` contemporan`, evenimente \n s`li de concerte [i evenimente \n spa]ii publice. Aproape 3.000 de arti[ti str`ini sunt a[tepta]i s` vin` la Bucure[ti, \n cadrul festivalului, precum [i aproximativ 1.500 de arti[ti români. Pentru consolidarea brandului cultural, organizatorii festivalului au venit anul acesta cu câteva nout`]i. Este prima edi]ie \n istoria festivalului \n care au loc transmisii \n direct la cinema [i \n spa]ii publice (cetatea istoric` din Alba Iulia, Institutul Francez). Concertele sunt transmise video \n premier` pe site-ul www.festivalenescu.ro, al`turi de transmisiile radio. A fost \ncurajat` [i participarea altor organiza]ii [i persoane \n afar` de organizatorii oficiali [i arti[tii invita]i \n festival, pornind de la spiritul lui George Enescu, \n cadrul unui nou

concept de comunicare, “Bucure[tiul Creativ”. Institu]ii publice, companii, ONG-uri, arti[ti au propus [i au inclus diverse activit`]i, expozi]ii, obiecte de decor urban, inspirate de dou` teme cheie pentru personalitatea lui George Enescu pe care festivalul le promoveaz`: creativitatea [i valorile. Edi]ia 2013 a Festivalului Enescu \l pune \n valoare pe George Enescu al`turi de compozitori str`ini celebri precum Richard Wagner, Giuseppe Verdi [i Benjamin Britten – aniversa]i \n acest an –, Schoenberg, Mahler, Beethoven etc. Crea]iile marelui compozitor român vor putea fi auzite la Bucure[ti \n interpretarea unic` a unor arti[ti [i orchestre faimoase, precum Concertgebouw Amsterdam, Staatskapelle Berlin, London Philharmonic, Münchener Philharmoniker, Royal Philharmonic London, Royal Stockholm Philharmonic sau Academy Saint Martin in the Fields. Pentru c` festivalul contribuie la dezvoltarea vie]ii culturale, sociale [i economice a capitalei, organizatorii acestuia primesc Steaua Biz.

Zilele Biz 2013 - ediţia Best of the Best. Dacă nici tu nu te mulţumeşti cu puţin. 11-15 noiembrie, Howard Johnson Grand Plaza Hotel