Page 1

Biz www.revistabiz.ro

AUTODROMUL {OFERILOR DEFENSIVI INOVA}IA, O MIN~ DE AUR

Nr. 248 • 17 – 31 mai 2013 • 7,5 lei

CINE NE PROTEJEAZ~ CARDURILE? INVENTATORUL DE DUP~ GRATII

România inoveaz` Echipa lui Mircea Tudor a primit Marele Premiu la Salonul de Inven]ii de la Geneva. E timpul s` fim al`turi de românii care schimb` lumea cu ideile lor. A venit momentul s` sus]inem inova]ia!

PLUS

Nr. 248

>>

PR, WEB [i premii – cele mai puternice agen]ii de PR din România

>> >>

Salvarea economiei vine din p`månt Revolu]ia unui mare angajator – avalan[a centrelor de contact

MIRCEA TUDOR Director general, MB Telecom


EDITORIAL www.revistabiz.ro

Sus]inem inova]ia!

Redactor-{ef MARTA U[URELU

Redactor-{ef Adjunct GABRIEL BÂRLIG~

Jurnali[ti ALEXANDRU ARDELEAN – FINAN}E, COMPANII OVIDIU NEAGOE – RESURSE UMANE LOREDANA S~NDULESCU – MARKETING OVIDIU VITAN – INTERNA}IONAL OANA GRECEA – ANTREPRENORIAT DRAGO{ L~Z~RESCU – IT, COMPANII

Colaboratori CRISTIAN CHINA-BIRTA VICTOR KAPRA PAUL GARRISON PAUL RENAUD LES NEMETHY ADRIAN STANCIU CRISTIAN MANAFU

Fotograf VALI MIREA

Director Publicitate GIUSEPPINA BURLUI

Publicitate SIMONA ANDREI

Research [i abonamente GABRIELA MATEI

Layouts & Design LUMINI}A R~ILEANU

Prelucrare foto & Prepress AUREL {ERBAN

Produc]ie [i distribu]ie DAN MITROI

Biz Age Editor al Revistei Biz Calea {erban Vod` 213 - 217, Complex Diamond Park, tronson 1, ap. 1, sector 4, Bucure[ti – România Telefon: 0371 32 32 32 0371 31 11 11 Fax: 0372 87 35 31 E-mails: biz@revistabiz.ro; sales@revistabiz.ro www.revistabiz.ro

Publica]ie auditat` de Biroul Român de Audit al Tirajelor, BRAT

ISSN 1454-8380

N

e-am obi[nuit s` afirm`m c` România este o ]ar` de mâna a [aptea. C` nu avem nicio [ans`, pentru c` “doar la noi e a[a”. Credem, cu t`rie, c` suntem mai r`i [i mai neferici]i decât oricine de pe P`mânt.

Alegem de cele mai multe ori s` nu ne uit`m \n jur, s` nu fim obiectivi. De]inem adev`rul absolut când ne desconsider`m, mai mult decât o fac cei de alte na]ionalit`]i. Iar când cineva are succes, fie el prieten sau necunoscut, \l trat`m cu ne\ncredere. Un diavol mic parc` ne intr` \n cap [i ne \ndeamn` s` credem c` sigur, sigur e ceva necurat la mijloc. La cealalt` extrem`, ori de câte ori sportivii sau arti[tii no[tri ob]in medalii sau distinc]ii, ne \nal]` la cer. Sim]im cum ne umplem de mândrie. Atunci ne place s` fim români! Uit`m de dezn`dejde [i vibr`m. Pu]ini sunt \ns` cei care nu renun]` la acest sentiment \n secunda imediat urm`toare. Nimeni nu ne-a \nv`]at, nu ne-a insuflat cum trebuie acel sentiment de patriotism pe care ar trebui s`-l avem. Pe care ar trebui s`-l aib` fiecare cet`]ean pentru ]ara sa. S` sus]ii \ns` valorile [i autenticitatea, s` salu]i excelen]a [i geniile este ceva universal. Nu v` \ndemn prin acest num`r special al revistei s` fi]i mai români decât v` sim]i]i. V` cer doar s` nu nega]i tot ceea ce este bun [i ne caracterizeaz`. Performan]ele conteaz` mult, infinit mai mult decât nimicurile [i scandalurile din jur, aflate \n permanent` goan` dup` audien]`. Avem olimpici de top la toate materiile, avem reprezentan]i printre cei mai buni sportivi din lume, avem profesori [i regizori, arti[ti [i actori f`r` egal [i aproape la orice capitol sunt români care ne reprezint` cu cinste oriunde \n lume. Pentru acest num`r special am oprit lumina reflectoarelor asupra inventatorilor, oamenii care prin inven]iile lor au schimbat lumea. La propriu. Oameni despre care poate nu [tia]i [i pe care ar trebui s`-i omagiem la adev`rata valoare. |n luna aprilie, Mircea Tudor a luat Marele Premiu la Salonul de Inven]ii de la Geneva. Pentru prima dat` \n istoria acestui salon, o ]ar`, România, a reu[it performan]a de a ob]ine a doua oar` Marele Premiu. La fel ca domnul Tudor, am avut [i avem oameni care prin inova]iile lor au schimbat istoria [i ne redefinesc prezentul [i viitorul. {tefan Odobleja a pus bazele ciberneticii la nivel mondial, un alt român a inventat primul scaun ejectabil la avioane. Azi, Bitdefender face legea \n domeniul securit`]ii informatice [i un tân`r român extraordinar, Sergiu Pa[ca, se afl` \n prima linie de lupt` contra autismului. Este momentul s` nu ne mai l`s`m guverna]i de dezn`dejde [i rutin`, ci s` gândim mai profund, s` sus]inem o cauz`. Ceva \n care credem [i care ne face s` ne sim]im vii. Noi am ales s` sus]inem inova]ia! {i am invitat al`turi de noi o serie impresionant` de influenceri, oameni de afaceri [i de comunicare, practicieni de top care au acceptat s` participe la campania "Sus]inem inova]ia", pe care o lans`m odat` cu acest num`r special al revistei. De ce? Pentru c` este timpul s` \ncepem s` vorbim frumos despre noi. Pentru c` atunci când sus]ii o inova]ie, faci parte din ea!

Tipografie: prin reprezentantul pentru România MARTA U{URELU, Redactor-{ef Biz www.4colours.ro

Biz

1


sumar Biz www.revistabiz.ro

AUTODROMUL {OFERILOR DEFENSIVI INOVA}IA, O MIN~ DE AUR

Nr. 248 • 17 – 31 mai 2013 • 7,5 lei

CINE NE PROTEJEAZ~ CARDURILE?

MIRCEA TUDOR Director general, MB Telecom

INVENTATORUL DE DUP~ GRATII

Echipa lui Mircea Tudor a primit Marele Premiu la Salonul de Inven]ii de la Geneva. E timpul s` fim al`turi de românii care schimb` lumea cu ideile lor. A venit momentul s` sus]inem inova]ia!

PLUS

Nr. 248

>>

PR, WEB [i premii – cele mai puternice agen]ii de PR din România

>> >>

Salvarea economiei vine din p`månt Revolu]ia unui mare angajator – avalan[a centrelor de contact

4 6 8 10 2

Biz

Mitul mitei \n România Bani de cheltuit la stat Aterizare virtual` pe Heathrow Rea[ez`ri \n b`nci

FOTO COPERT~: VALI MIREA

România inoveaz`

12 30 34 38 42 46 48

România inoveaz` Un vot de \ncredere pentru inova]iile romåne[ti Inventator dup` gratii Inova]ia, o min` de Aur Tehnologii inovatoare cât pentru 7 ]`ri Business inovator cu parteneri clasici Solu]ii adecvate fiec`rui client în parte


Parte din echipa MB Telecom [i a proiectului Roboscan 2M Aeria: Constantin Sima – director [tiin]ific cercetare-dezvoltare, Radu Tudor – administrator baze de date, Isabelle Flenches – specialist rela]ii publice, Mircea Tudor – director general, Nicu[or B\rsan – consultant [tiin]ific, Sergiu Semenescu – proiectant sisteme informatice

ROMÂNIA


FOTOGRAFII: VALI MIREA

Avem inventatori premia]i la nivel mondial, deschiz`tori de drumuri \n domenii esen]iale, dar ace[tia sunt prea pu]in cunoscu]i la ei acas`. Am pornit s` redescoperim romånii care au schimbat istoria [i s` \i aducem \n primplan pe cei care nu doar continu` aceast` tradi]ie, ci \[i croiesc propriul drum prin cea mai puternic` for]` a schimb`rii: inova]ia. Biz lanseaz` odat` cu acest num`r special campania “Sus]inem inova]ia!”, realizat` \mpreun` cu DDB. DE OANA GRECEA [i GABRIEL BÂRLIG~

INOVEAZ~


COVER STORY

oar 0,2% din Produsul Intern Brut

este alocat \n România cercet`rii, care reprezint` sursa principal` de inova]ii. Din acest procent, 0,12% vin din sectorul public [i 0,08% din cel privat. Suntem foarte departe de ]inta de 3% din PIB stabilit` la nivelul Uniunii Europene pentru 2020. {i asta \n condi]iile \n care Organiza]ia pentru Cooperare [i Dezvoltare Economic` estimeaz` c` o cre[tere a cheltuielilor de cercetare-dezvoltare cu 0,1% din PIB poate cre[te produsul intern brut cu aproximativ 1,2% pe termen lung, deci beneficiile sunt mai mult decât evidente. Elve]ia, de exemplu, investe[te 3% din PIB \n cercetare (2,2% din privat [i 0,8% din sectorul public). |n cadrul Uniunii Europene, România se afl` la coada clasamentului, \n grupul ]`rilor cu “inova]ii modeste”, al`turi de Bulgaria, Letonia [i Polonia. România este doar \n fa]a Bulgariei \n acest clasament al performan]ei inova]iei, realizat de Comisia European` prin Innovation Union Scoreboard. Mai grav este c` nici m`car inova]iile certificate la nivel interna]ional nu se bucur` de sprijinul (financiar sau nu) al statului. “Am propus proiectul Aeria pentru a fi finan]at par]ial din fonduri publice [i evaluatorii au plasat acest proiect doar pe locul 38 din 80 depuse, \n timp ce la Geneva am luat Marele Premiu din o mie de inven]ii aflate \n competi]ie”, spune Mircea Tudor, fondator al MB Telecom, companie care de]ine 14 brevete de inven]ii na]ionale [i interna]ionale. {i e vorba despre brevete \n domenii aplicabile \n economia real`: securitatea transfrontalier`, securitatea aeroportuar` [i bancar`, tehnologii medicale, metalurgie, transporturi. Compania a reu[it practic imposibilul, câ[tigând dou` mari premii \n decurs de patru ani la salonul 14

Biz

interna]ional de inven]ii de la GeCând stai de vorb` cu investineva – fapt nemai\ntâlnit \n istoria torul MB Telecom dar [i al Cencompeti]iei. Cel mai recent pretrului Est European pentru miu, ob]inut \n aprilie, a fost penCercetare Aplicativ` Interdiscitru Roboscan 2M Aeria, dispozitiv plinar`, nu [tii asupra c`reia din care poate scana avioane \ntregi \n ideile sale s` te opre[ti mai \ntâi. câteva minute [i despre care ve]i Pentru c` cea mai recent` realiafla mai multe detalii \n contizare, Roboscan 2M Aeria, nu este nuare. \ntâmpl`toare \ntr-o firm` preAm pornit de la exemple precum MB Telecom. De[i o echip` cum cel al lui Mircea Tudor [i de peste 30 de speciali[ti a lucrat MB Telecom pentru a lansa prointens la acest proiect, \n paralel iectul Biz [i DDB de sus]inere a inova]iei [i inovatorilor din România. Dac` aceste proiecte re“Din fericire, densitatea de volu]ionare nu sunt popuoameni creatori, inventivi [i larizate [i sus]inute, se generatori de solu]ii pot pierde sau pot fi vainteligente [i surprinz`toare lorificate \n beneficiul altor state. Apoi, am este foarte mare \n Romånia, identificat cinci domedar avem [i reversul medaliei, nii-cheie \n care românii din p`cate prea pu]ini au au avut o contribu]ie decisiv`, dar \n care fac [i curajul de a investi \n aceast` ast`zi diferen]a. Sunt form` foarte profitabil` de pove[ti care ne-au f`cut inteligen]`, iar autorit`]ile s` declar`m f`r` nicio statului nu con[tientizeaz` [i urm` de [ov`ial` c` merit` s` sus]inem nu exploateaz` deloc aceast` inova]ia. resurs` inepuizabil`”

O POVESTE COMPLICAT~ Antreprenorul Mircea Tudor (56 de ani) este un om de echip`. De altfel, Roboscan (inven]ia de acum patru ani), dar [i Roboscan 2M Aeria (scannerul de avioane recent premiat la Geneva) sunt [i meritul colegilor s`i din MB Telecom, care au f`cut posibile aceste inova]ii. Totu[i, chiar dac` gândirea colectiv` a dus la aceste realiz`ri, cele mai bune idei \ncep de la o singur` persoan`. Iar cea mai bun` rezolvare combin` sclipirea individual` cu cea colectiv`. Inginerul Mircea Tudor este mai mult decât administratorul grupului, este liderul dar [i managerul unui colectiv de inventatori \n serie.

MIRCEA TUDOR

compania a demarat altele, viabile [i cu un poten]ial mare la cel mai important salon de inven]ii. Practic, Mircea Tudor pune c`r`mid` cu c`r`mid` bazele unei companii bazate pe proprietate intelectual`, cu investi]ii \n cercetare care se \ntorc \n economie, dar [i \n profitul firmei. MB Telecom de]ine \n prezent 14 brevete de inven]ii na]ionale [i interna]ionale [i are o rat` de brevetare de minimum dou` brevete noi pe an, \n diverse domenii precum securitatea transfrontalier`, securitatea aeroportuar` [i bancar`, tehnologii medicale, etalurgie, transporturi.


MIRCEA TUDOR, coordonatorul proiectului Roboscan 2M Aeria, care a primit Marele Premiu la Salonul Interna]ional de Inven]ii de la Geneva


PUBLICITATE

Un vot de \ncredere pentru inova]iile romåne[ti F`r` inova]ie nu exist` viitor. Campania ini]iat` de DDB \n colaborare cu revista Biz \[i propune s` arate c` inova]ia poate schimba viitorul. Focusul acestei campanii este sus]inerea talentelor care fac diferen]a prin inventivitate. Roxana Memetea, Managing Partner al agen]iei DDB Romånia, poveste[te cum s-a n`scut ideea campaniei “Sus]inem inova]ia”. DE OANA GRECEA Cum v-a venit ideea acestei campanii? De la ce a]i pornit?

30

Biz

Roxana Memetea, Managing Partner, DDB România

FOTOGRAFII: VALI MIREA

Campania noastr` s-a n`scut din revela]ia faptului c` avem cu ce. Asta este partea bun` a lucrurilor, partea mai pu]in bun` este c` nu suntem con[tien]i de asta. Noi \n[ine nu prea [tim cine suntem ca români [i cu atât mai pu]in putem s` le pretindem celorlal]i s` [tie acest lucru [i s` ne respecte, ori m`car s` ne acorde prezum]ia de nevinov`]ie. Vorbim “afacereza” [i vorbim despre tot felul de diferen]iatori ai brandurilor, dar despre diferen]iatorul nostru ca români vorbim prea pu]in [i [tim [i mai pu]in. Un adev`r care a fost mereu \n fa]a noastr`, dar care se tot pierde printre [tirile de la ora 5, este inventivitatea românilor. Avem un talent care a n`scut inven]ii de geniu, ma[in`rii, substan]e [i obiecte pe care genera]ii \ntregi le folosesc la scar` mondial`. De la stilou la avion [i de la insulin` la cibernetic`, sunt sute de inven]ii care salveaz` vie]i [i care au revolu]ionat [i deschis foarte multe drumuri. Ce te love[te dup` ce con[tientizezi asta este lupta pe care ace[ti oameni o duc pentru a putea supravie]ui [i aduce la via]` ideea lor, cu mijloace improvizate [i modeste. {i, chiar [i \n aceste condi]ii, inclusiv ast`zi românii cuceresc \n fiecare an podiumurile saloanelor de inven]ii, adolescen]i [i pensionari deopotriv`. De ce nu devin ei eroii no[tri [i de ce ridic`m din umeri la \ntrebarea “E[ti


Echipa DDB România: Roxana Memetea, Liana Popa, Ioana Ghea]`, Roxana }âmp`u, Olivia Georgescu, Dan Costea, Bogdan Zavera, Tudor Deleanu

mândru c` e[ti român?”. Pentru c` mai nimeni nu \i sus]ine.

Ce v` a[tepta]i s` se schimbe la nivel de percep]ii dar [i ce ac]iuni concrete a[tepta]i \n urma acestei ini]iative? “We're on a mission!”, iar misiunea noastr` este s` sus]inem to]i ace[ti oameni cu idei excelente, oameni care au nevoie de ajutor pentru a dovedi ce pot face cu creativitatea lor. E un vot de \ncredere pe care sim]im c` e timpul s` ni-l acord`m, pentru c` prin promovarea inova]iei aliment`m [i o mult dezb`tut` deficien]` a noastr`, mândria de a fi român ([i, de exemplu, concet`]ean cu un laureat al premiului Nobel!). De aceea ne dorim realizarea unor ac]iuni concrete de sprijin la toate nivelurile – financiar, legislativ, moral etc. Cu to]ii apreciem campaniile care au vorbit despre cât de frumoas` este România ca ]ar` [i despre faptul c` românii nu sunt doar a[a cum se spune, a[a c` noi nu avem \n vedere o alt` campanie de branding de ]ar`. Venim s` vorbim despre un lucru concret, inven]iile române[ti, [i avem 32

Biz

un scop concret, sprijinirea [i promovarea acestora. Sigur c` \n mod indirect vorbim de un demers care sper`m s` schimbe [i ceva din [tampila “Made in Romania”, pentru c` orice efort aici este binevenit, \ns` focusul nostru este sus]inerea talentelor care fac diferen]a prin inventivitate.

etapa de revealing am venit cu o explica]ie nea[teptat`, ar`tând c`, de fapt, nu prea am exagerat cu laudele din teasing, deoarece atunci când sus]inem lucrurile bune – \n cazul de fa]` inven]ii [i inova]ii – chiar devenim parte din ele [i ne sim]im mândri ca [i cum ar fi ale noastre.

Care sunt mecanismele campaniei [i cum se va derula aceasta?

Cui v` adresa]i? Cine este publicul ]int`?

|n primul rând, vrem s` atragem cât mai mul]i români \n acest efort. De ce? Pentru c` atunci când sus]ii ceva, devii parte din acel lucru! Acesta este mesajul nostru din teasing, pentru care am l`sat modestia la o parte \ntr-un fel care a stârnit mult` curiozitate. Mecanismul a fost simplu, am ales câteva inven]ii pe care s` le promov`m \n campanie [i am vorbit despre ele la persoana \ntâi, sub semn`tura unor voci cunoscute: bloggeri, personalit`]i, oameni de agen]ie – cu to]ii am lansat pe internet mesaje \n care ne l`udam c` am inventat ceva. {i de aici a \nceput s` creasc` bulg`rele de zapad`. |n

De data asta, segmentarea e o ecua]ie supersimpl`, ne adres`m tuturor! Target: to]i românii.

De ce “s` sus]inem inova]ia”? La modul general, merit` s` sus]inem orice lucru care face diferen]a \n bine. {i cum filosofia DDB este “Creativity is the most important force in business”, iar a revistei Biz – “Driven by innovation”, suntem cu to]ii pro inova]ie! |n cazul campaniei noastre, merit` s` \ncuraj`m inova]ia, pentru c` ea vorbe[te despre ADN-ul nostru [i chiar este unul dintre cele mai productive talente pe care le avem. Merit` s` \l sus]inem! Biz


R O T A T N E V IN I I T A R G ~ P U D Dac` adev`rata pedeaps` pentru comiterea unei infrac]iuni este pierderea libert`]ii, atunci inventatorul Valentin Boant`, cel care a sprijinit fraude bancare iar apoi a inventat un dispozitiv inovator de securitate pentru carduri, [i-a isp`[it deja p`catele. Povestea de la agonie la extaz [i apoi \n iadul \nchisorii din Vaslui este spus` de el dup` gratii, \n exclusivitate pentru Biz. DE OANA GRECEA

O

dat` ce Valentin Boant` (33 de ani) [i-a dat acordul pentru interviu, am pornit pe drumul lung spre Vaslui cu ceva emo]ii. Personal, nu am mai f`cut niciodat` vreo vizit` \n \nchisoare [i nu [tiam la ce s` m` a[tept. De[i Penitenciarul Vaslui este unul \n regim semideschis (u[ile celulelor nu se \nchid [i de]inu]ii cu condamn`ri de maximum 5 ani, \n func]ie de gravitatea pedepselor, pot fi angaja]i \n ora[ pentru un program de opt ore), am trecut prin filtrele de securitate care nu-]i permit intrarea cu telefon mobil, stick, baterii etc. Reportofonul, o agend` [i aparatul foto pentru colegul meu – cu atât am putut intra ca s` vorbim cu cel devenit erou la Salonul de Inven]ii de la Geneva din aprilie

34

Biz

2013, unde inven]ia sa, dispozitivul anticitire carduri, a stârnit interesul multora, primind [i premiul presei. Valentin Boant`, condamnat pentru aderare-sprijinire grup infrac]ional, se \ncadreaz` perfect \n tiparul studiului Harvard care spune c` solu]iile cele mai bune vin frecvent din partea unor indivizi ce activeaz` la limita sau \n afara domeniului lor de expertiz`. Are preg`tire artistic`, a f`cut liceul de arte plastice “Nicolae Tonitza” din Bucure[ti [i a intrat la Academia de Art` “Nicolae Grigorescu”, pe care a abandonat-o ulterior. A ajutat la fraudarea unor b`nci, cunoa[te tot ce se poate despre dispozitivele de securitate bancar`, de[i nu este nici programator, nici informatician. {i \n cazul infrac]iunii, dar [i \n cel al cre`rii dispozitivului care s` nu

mai permit` fraudarea cardurilor bancare, contribu]ia sa a ]inut de... design. P`[e[te relaxat spre noi [i ne \ntinde mâna cu \ncredere [i zâmbetul pe buze. Este \mbr`cat lejer, cu un pulover alb, blugi [i pantofi sport. Nimeni nu [tie ce este \n spatele zâmbetului afi[at, nimeni nu-[i poate imagina drama pe care o tr`ie[te. Boant` vrea s` simt` cu toat` fiin]a sa condi]iile de deten]ie, pentru a-[i isp`[i p`catul, dar [i pentru a putea aprecia libertatea la care viseaz`. “Nu patru pere]i sau pu[c`ria te d`râm`, cât suferin]a mental`, asta e drama”, m`rturise[te el. {i continu`. “Regret infrac]iunea foarte mult, pentru c` nu pot s`-mi v`d copilul (o feti]` de opt ani), e cel mai cumplit sentiment pe care \l poate sim]i vreodat` un p`rinte. S` nu-l [tii, s` nu-l vezi, s` nu-l pupi de noapte


REPORTAJ bun`. Mi-ar fi pl`cut s` o \nv`] eu s` citeasc`. S`-i deschid u[ile c`tre literatur`, c`tre cunoa[tere, c`tre istorie, geografie, c`tre toate. Asta m` doare fizic”.

FOTO: VALI MIREA

SKIMMER {I PEDEAPS~ Pentru o perioad` a avut mintea [i timpul ocupate cu lucrul la o expozi]ie pascal`, sculpturi [i grafic` cu tema “R`stignirea”. Cu toate acestea, las` s` se \n]eleag` c` nop]ile sunt lungi, sufocante (\ntr-o celul` stau [ase de]inu]i, \n paturi suprapuse \n trei trepte), cu gânduri de tot felul. Nu \ntâmpl`tor, cartea pe care o citea se numea “Nop]i albe”, a lui Dostoievski, autor pe care l-a recitit [i la intrarea \n \nchisoare, \n noiembrie 2012, când prima carte citit` dup` gratii a fost “Crim` [i pedeaps`”. Chiar dac` zilele petrecute \ntr-o \nchisoare ar trebui s` netezeasc` drumul spre reintegrarea social` a de]inu]ilor, lucrurile \n România nu stau chiar a[a. Boant` nu vrea s` se vaite, \ns` regret` c` nu are posibilitatea de a-i \nv`]a pe ceilal]i ce \nseamn` “frumosul”, “arta”, din lucruri utile, din obiecte pe care ace[tia le-ar putea vinde la ie[irea din deten]ie. Nu i s-a dat \ns` voie s` predea, iar activitatea pe care o desf`[oar` el nu este considerat` munc`. |n cinci ani – cât are de executat – Valentin Boant` \[i poarte pierde talentul, dar [i ideile care nu se pot materializa. Crede \ns` c` are tot timpul din lume s` se gândeasc` de ce a ajuns aici, dar [i s` viseze, cu ochii deschi[i, cum inven]ia sa poate schimba lumea bancar` [i reda oamenilor \ncrederea \n tranzac]iile cu carduri. Ac]iunea pentru care a fost condamnat – o activitate comercial` c`tre o ter]` persoan`, pentru care primea un pre] fix – a fost f`cut` exclusiv pentru bani. Valentin Boant` s-a implicat \n confec]ionarea unui skimmer (un dispozitiv “spion” care copiaz` [i reproduce datele electronice) pentru c` nu-i pl`cea cum arat` cel pe care l-a v`zut. El nu a fost implicat direct \n activitatea de fraudare [i nici nu avea cuno[tin]` de existen]a unei \ntregi re]ele. {tia \ns` c` dispozitivul pe care-l construia se folose[te la citirea unor carduri. “Am f`cut-o, evident, pentru bani, doar nu sunt ipocrit, dar [i dispozitivul prezentat la Geneva tot pentru bani l-am f`cut”, m`rturise[te el. Ce anume a dus la trecerea de cealalt` parte a baricadei? Nu a fost frica de \nchisoare, nici faptul c` a realizat c` face un lucru ilegal. “De]ineam foarte multe informa]ii [i nu mai aveam ce s` fac cu ele. Biz

35


AUTO

INOVA}IA, o min` de Aur

Cu o investi]ie de peste 5 milioane de euro, Constantin “Titi” Aur se preg`te[te s` demareze construc]ia celui mai bine echipat autodrom din lume, care, pe lång` dot`ri standard pentru orice [coal` de conducere defensiv`, este prev`zut [i cu inven]ii proprii. DE OVIDIU NEAGOE otoarele sunt turate la maximum,

semafoarele au dat und` verde [i cursa poate \ncepe. Pe scurt, astfel se poate descrie noua provocare a multiplului campion na]ional la raliuri Constantin “Titi” Aur, pe care de aceast` dat` nu o sus]ine de la volanul unei ma[ini puternice, ci \n mediul de afaceri. Fostul pilot a primit toate aprob`rile [i se preg`te[te de construc]ia celui mai bine echipat autodrom, \n care va investi mai bine de 5 milioane de euro [i va fi ridicat \n Crevedia. Centrul de preg`tire se va \ntinde pe o suprafa]` de 12,5 hectare [i va beneficia de o cl`dire prev`zut` cu s`li de clas`, cu s`li dotate cu simulatoare, precum [i cu o cantin`. |n ceea ce prive[te activitatea practic` a cursurilor de conducere defensiv`, autodromul va pune la dispozi]ia [oferilor participan]i zone umede, \n care vor face acvaplanare, pist` de asfalt, zone din macadam [i de off-road, dar [i zone pentru testarea controlului autoturismului \n situa]ii limit`, cu ajutorul unor inven]ii brevetate de renumitul campion la raliuri [i nu numai. “M-am gândit c` atunci când voi face cursuri de conducere defensiv` [i va veni o doamn` contabil` tri38

Biz

mis` de firm` [i \i voi spune s` accelereze la 100 km/h [i s` derapeze, nu va avea curaj”, spune Titi Aur pentru revista Biz. “{i atunci am inventat ma[ina cu dou` volane, care este \nregistrat` la OSIM [i este unic` \n lume”, continu` acesta. {coala de conducere defensiv` [i pilotaj fondat` de Titi Aur are \n dotare trei astfel de autovehicule, care ofer` instructorului posibilitatea s` vireze ro]ile din spate, astfel \ncât ma[ina s` simuleze derapajul, sarcina [oferului, dup` o preg`tire teoretic`, fiind redresarea autoturismului. Cursan]ii care trec pragul [colii de conducere defensiv` de cele mai multe ori sunt [oferi cu experien]`, care au la activ o multitudine de ore de condus. Cu toate acestea, potrivit lui Titi Aur, cel mult 20% dintre [oferii pu[i \n fa]a derapajului fac aproape ce trebuie, restul de 80% fac exact ce nu trebuie, dar dup` câteva minute aproape to]i \nva]` ce trebuie s` fac`, ba mai mult, nici nu mai accept` c` nu [tiau s` st`pâneasc` automobilul \n derapaj. Utilitatea inven]iei pilotului român a ajuns pân` peste ocean, la urechile unei companii care a dorit s` achizi]ioneze patentul ce proteja inven]ia, \ns` fondatorul [colii de conducere de-

fensiv` [i pilotaj Titi Aur nu a fost interesat de vânzarea acestuia. “Am \nregistrat-o la OSIM ca s` nu vin` altcineva s` \mi copieze inven]ia, s` nu am voie s` o mai folosesc [i s` \mi fac` concuren]` cu ideea mea”, spune pentru revista Biz Titi Aur. Centrele de preg`tire din lume nu sunt tocmai str`ine de simulatoare de tamponare, cel mai adesea formate dintr-un c`rucior ce alunec` pe un plan \nclinat [i se lovesc de un obstacol. Cu toate acestea, zicala româneasc` “socoteala de acas` nu se potrive[te cu cea din târg” era cât se poate de adev`rat` \n cazul acestor simulatoare, impactul fiind diferit de ceea ce se petrece cu adev`rat \n spatele volanului. “Am sim]it o mic` vibra]ie”, spune Titi Aur. “Atunci am f`cut un simulator cu amortizoare, cu sistem de suspensie, pentru c` ma[ina, când se love[te, este f`cut` s` absoarb` o parte din energie, s` absoarb` [ocul. Ma[ina se stric` tare ca s` nu te «strici» tu tare”, adaug` Aur. O alt` idee \mbun`t`]it` major de pilotul român este un platou similar unui cântar pentru camioane, care “arunc`” ma[ina \n derapaj aleatoriu, când \n partea stâng`, când \n dreapta. Pentru aceast` sarcin` deloc u[oar` de a


FOTO: VALI MIREA

M-am gândit c` atunci când voi face cursuri de conducere defensiv` [i va veni o doamn` contabil` trimis` de firm` [i \i voi spune s` accelereze la 100 de km/h [i s` derapeze, nu va avea curaj. {i atunci am inventat ma[ina cu dou` volane, care este \nregistrat` la OSIM [i este unic` \n lume.” CONSTANTIN “TITI” AUR, multiplu campion na]ional la raliuri [i antreprenor


www.revistabiz.ro

MANAGEMENT CORPORA}IILE |N ANUL 2020

Nr. 248 • 17 – 31 mai 2013 • 7,5 lei

INOVA}IE

|N COMUNICARE Cum reu[este McCann PR s` inoveze \ntr-o industrie \n care cu greu se mai poate veni cu ceva surpriz`tor? Afla]i povestea unei echipe pentru care creativitatea este la loc de cinste \n munca de zi cu zi.


EDITORIAL www.revistabiz.ro

Redactor-{ef MARTA U[URELU

Redactor-{ef Adjunct GABRIEL BÂRLIG~

Jurnali[ti ALEXANDRU ARDELEAN – FINAN}E, COMPANII OVIDIU NEAGOE – RESURSE UMANE LOREDANA S~NDULESCU – MARKETING OVIDIU VITAN – INTERNA}IONAL OANA GRECEA – ANTREPRENORIAT DRAGO{ L~Z~RESCU – IT, COMPANII

Colaboratori CRISTIAN CHINA-BIRTA VICTOR KAPRA PAUL GARRISON PAUL RENAUD LES NEMETHY ADRIAN STANCIU CRISTIAN MANAFU

Fotograf VALI MIREA

Director Publicitate GIUSEPPINA BURLUI

Publicitate SIMONA ANDREI

Research [i abonamente GABRIELA MATEI

Layouts & Design LUMINI}A R~ILEANU

Prelucrare foto & Prepress AUREL {ERBAN

Produc]ie [i distribu]ie DAN MITROI

Biz Age Editor al Revistei Biz Calea {erban Vod` 213 - 217, Complex Diamond Park, tronson 1, ap. 1, sector 4, Bucure[ti – România Telefon: 0371 32 32 32 0371 31 11 11 Fax: 0372 87 35 31 E-mails: biz@revistabiz.ro; sales@revistabiz.ro www.revistabiz.ro

Publica]ie auditat` de Biroul Român de Audit al Tirajelor, BRAT

Ce conteaz` pân` la urm` \n PR?

D

a, [tiu, proiectele frumoase, con]inutul relevant, interac]iunile [i conversa]iile generate \n jurul brandurilor, loialitatea consumatorilor pe termen lung [i alte astfel de obiective “strategice”.

Proiectele frumoase care stimuleaz` \ncrederea, respectul profesional [i pl`cerea de a veni zi de zi la birou fac din PR o meserie atractiv`, dar nu pl`tesc nici salarii, nici rate la banc`. Decât, bine\n]eles, dac` sunt [i rentabile. S` nu uit`m c` PR-ul nu e altceva decât un business ca oricare altul, cu b`t`lii aprige pentru bugete [i clien]i. Nu face nimeni PR de amorul artei de a comunica. {i, dac` admitem acest banal fapt, ce conteaz` mai mult [i mai mult \n aceast` industrie? Care este cel mai relevant indicator, cel care d` m`sura succesului? Am stat de vorb` cu mai mul]i juc`tori din pia]` [i constat, e drept, f`r` surprindere, c` p`rerile lor sunt \mp`r]ite. Cifra de afaceri nu e relevant`, c`ci planeaz` suspiciunea c` se poate umfla cu multe alte cheltuieli, de la bugete de media pân` la pl`]i f`cute c`tre furnizori [i ter]e p`r]i. Profitul e [i el discutabil, din motive lesne de \n]eles pentru oricine are un business \n România. Fee-urile multor agen]ii sunt fie confiden]iale, fie imposibil de declarat din pricina restric]iilor impuse de afilierile la grupurile interna]ionale, situa]ie \n care, la noi, e practic imposibil de realizat un clasament exclusiv pe baza acestui indicator, cum se \ntâmpl` \n cazul unor raport`ri din ]`ri unde PR-ul este o industrie matur` [i transparent`, cu vechime considerabil`. Despre premii ce s` mai vorbim? Sunt considerate irelevante din varii motive. Nu ne plac competi]iile interne, acuz`m jocuri de culise [i interese pecuniare. |n competi]iile interna]ionale e mai greu de \nscris [i, oricum, strugurii sunt acri când nu ajungi la ei. Ce ne r`mâne de f`cut dac` vrem o analiz` de profunzime a pie]ei? Mai nimic sau totul. Altfel spus, n-avem alt` solu]ie decât s` includem câte ceva din fiecare indicator cuantificabil, corelat cu indicatorii calitativi, relevan]i \n percep]ia celor care beneficiaz` de serviciile agen]iilor de PR. Este ceea ce preg`tim \mpreun` cu Unlock Market Research pentru urm`torul num`r al revistei Biz: un studiu de profunzime despre industria de PR din România [i un clasament al agen]iilor de PR, rezultat din corelarea mai multor indicatori definitorii pentru pia]`. Pân` atunci, pentru c`, \n cele din urm`, cifra de afaceri este unul dintre cei mai palpabili indicatori audita]i, v` prezent`m povestea McCann PR, care, cu 3,6 milioane de euro \n 2012, este cea mai mare agen]ie de PR din România. Lectur` pl`cut` [i s` ne vedem cu bine la Gala Biz PR Awards pe 5 iunie!

ISSN 1454-8380

Tipografie: prin reprezentantul pentru România

LOREDANA S~NDULESCU, Redactor Biz

www.4colours.ro

Biz

1


sumar www.revistabiz.ro

MANAGEMENT CORPORA}IILE |N ANUL 2020

INOVA}IE

|N COMUNICARE Cum reu[este McCann PR s` inoveze \ntr-o industrie \n care cu greu se mai poate veni cu ceva surpriz`tor? Afla]i povestea unei echipe pentru care creativitatea este la loc de cinste \n munca de zi cu zi.

2

Biz

FOTO COPERT~: VALI MIREA

Nr. 248 • 17 – 31 mai 2013 • 7,5 lei

4 6 8 18 22 26 28 31 32

Inova]ie \n comunicare Salvarea economiei vine din p`mânt PR, Web [i premii Revolu]ia unui mare angajator Corpora]iile \n anul 2020 Cum s` faci din profit o joac` Gustul dulce al afacerilor cu bomboane Subven]iile pentru IMM-uri: binefacere sau blestem? Retailul viitorului


COVER STORY

INOVA}IE |N COMUNICARE Au fost odat` un om cu o idee cel pu]in nebuneasc` [i o putere de convingere fenomenal` [i o fat`, \n care a crezut, care avea de pierdut totul [i \n acela[i timp nimic. A[a ar putea \ncepe istoria McCann PR. Omul cu putere de convingere este Bogdan Enoiu, [eful grupului McCann \n România, [i fata era Imola Zoltan. Nou` ani mai târziu, se dovede[te c` nu a avut nimic de pierdut. A ajuns s` conduc` una dintre cele mai inovatoare agen]ii de PR din România. DE LOREDANA S~NDULESCU cCann PR a \nceput \n 2003 ca departament de rela]ii publice \n cadrul BV McCann Erickson, iar \n 2004, din ra]iuni de business, departamentul a fost transformat \ntr-o companie de sine st`t`toare. Pe parcursul anilor, structura ac]ionariatului s-a modificat de câteva ori pân` la formula actual`. Din 2009 Imola Zoltan este unicul ac]ionar al companiei care \n prezent num`r` o echip` de 32 de persoane [i a ajuns la o cifr` de afaceri de aproximativ 3,6 milioane de euro pe 2012, \n cre[tere cu 24% fa]` de anul precedent, [i un profit net de peste 470.000 de euro. Agen]ia a crescut de la an la an [i a reu[it performan]a de a-[i men]ine rela]ii pe termen lung cu mul]i dintre clien]i. Coca-Cola, Carrefour, Heineken, McDonald’s, MSD, Enel, HTC, Kandia, Ymens sunt câ]iva dintre cei mai longevivi clien]i din portofoliul agen]iei care \nc` din primii ani s-a f`cut remarcat` prin câteva premiere \n materie de festivaluri. |n 2007, lansarea Coca-Cola Zero pe pia]a din România \nvingea, la Sabre Awards, 4

Biz

lansarea “Halo 3” pe Microsoft Xbox 360 în Marea Britanie [i lansarea PlayStation 3 în Marea Britanie, la categoria “Consumer Marketing – New Product”. |n 2008, echipa Andreei Leonte, Senior PR Consultant la McCann PR, era prima echip` din România premiat` la International Stevie Awards, “Oscarurile lumii de afaceri” cum au fost numite de “The New York Post”. Echipa pleca atunci acas` cu dou` Stevie, atât la comunicare de brand, cât [i pentru cea corporate. Acest lucru constituia un succes, mai ales c` echipa McCann PR nu era atât de numeroas`. |n 2009 devenea “Creative Team of the Year” pentru al doilea an consecutiv la International Stevie Award, iar cu Bookfest, o campanie cu buget foarte mic [i gândit` 100% de echipa de PR, McCann câ[tiga primul premiu al unei agen]ii române[ti de PR la Golden Drum, un Silver la categoria “Unconventional Media”. Ulterior, agen]ia nu a mai \nscris atât de mult \n festivaluri, concentrându-se pe consolidarea echipei [i cre[terea \n termeni financiari a businessului. Cu toate acestea, \n ultimii ani, agen]ia [i-a ad`ugat \n palmares, al`turi

de agen]ia de crea]ie a grupului McCann, unele dintre cele mai importante premii la competi]ii interna]ionale ale industriei de comunicare pentru campania “Rom”. (New York Festival, Golden Drum, Eurobest, Cannes Lions, Sabre Awards). Ce a determinat cre[terea, care au fost cele mai inovatoare proiecte pe care le-au creat de-a lungul anilor [i ce \nseamn` inova]ie \ntr-o agen]ie de PR? R`spunsuri la toate aceste \ntreb`ri plus o perspectiv` despre cum a evoluat industria româneasc` de PR ne-au oferit trei dintre oamenii cheie din McCann PR: Imola Zoltan, ac]ionar unic [i Managing Director, Andreea Leonte, Senior PR Consultant, [i Ruxandra Vasilescu, Senior PR Consultant.

LUNGUL DRUM DE LA PR-UL TRADI}IONAL LA PR-UL DE CON}INUT |n urm` cu zece ani, pe vremea când PR-ul era definit drept industria care proteja [i \mbun`t`]ea reputa]ia brandurilor, Andreea Leonte, actualmente Senior PR Consultant \n cadrul McCann PR, a avut [ansa s`-[i \nceap` cariera


FOTOGRAFII: VALI MIREA

Fotografii realizate la ICONIC


SALVAREA ECONOMIEI VINE DIN P~MÂNT

Lanurile de gråu [i de porumb au r`s`rit \n toat` splendoarea. Cåt vezi cu ochii pe cåmpurile din jurul capitalei dar [i \n alte zone agricole, terenurile sunt preg`tite pentru o recolt` care se anun]` bogat`. Singura problem` ar putea fi seceta. DE ALEXANDRU ARDELEAN 12

Biz


STRATEGIE AGRICULTUR~

logic`” \n primele dou` luni ale verii [i DIN P~MÅNT |N ECONOMIE cere primarilor s` identifice zonele \n Cenu[`reasa politicilor publice [i a reforcare pot ap`rea probleme legate de alimelor, agricultura romåneasc` poate fi mentarea cu ap` potabil` a popula]iei. un domeniu de viitor pentru Romånia, “S-au f`cut ni[te estim`ri meteorologice, dac` se va realiza o strategie coerent` de \n prima parte a anului vom avea fenorevitalizare a acestui sector. |n acest momene de ploi abundente \n unele zone, cu ment, contribu]ia agriculturii, silviculturii posibilit`]i de producere a inunda]iilor, [i [i pisciculturii \n formarea Produsului In\n a doua parte a anului se estimeaz` fetern Brut a sc`zut pentru c` anul trecut a nomenul de secet` hidrologic`. Vom face fost unul secetos. Potrivit datelor Instituo analiz` aprofundat` a acestor date [i tului Na]ional de Statistic`, Produsul Inapoi vom lua m`surile concrete, astfel tern Brut a fost \n 2012 de 587,4 miliarde \ncåt [i din punctul de vedere al geslei, \n condi]iile \n care valoarea ad`ugat` tion`rii secetei hidrologice, [i din punctul brut` din agricultur` a \nregistrat o conde vedere al gestion`rii secetei pentru trac]ie de 21,2%. agricultur` s` fim preg`ti]i.” Ministrul a |n acela[i timp, produc]ia de porumb [i dispus, prin Inspectogråu a Romåniei a ratele pentru Situa]ii sc`zut atåt de mult \n de Urgen]`, s` se fac` 2012, \ncåt randamenun inventar al zonelor tul a fost cel mai redus deficitare \n alimentadin UE [i departe de rea cu ap` a media \nregistrat` la reprezint` teren arabil, popula]iei \n astfel de care ocup` circa 62,5% din nivelul Uniunii, de[i situa]ii [i o list` cu losuprafe]ele cultivate au suprafa]a agricol`. calit`]ile care \n ultifost printre cele mai Sursa: INS mii cinci ani s-au mari. Produc]ia de poconfruntat cu astfel rumb [i gråu a Romåde fenomene. niei a sc`zut anul trecut cu 52%, respectiv Seceta este una dintre cele mari pro28,4%. La porumb boabe produc]ia a bleme care afecteaz` sectorul agricol. sc`zut la 5,92 milioane tone, de pe o suAceast` problem` ar fi avut rezolvare prafa]` de 2,72 milioane hectare, rezuldac` exista un sistem de iriga]ii care s` tånd un randament de 2.170 kg/ha, acopere cât mai mult din suprafa]a agriaproape de trei ori mai redus fa]` de col` a Romåniei. “Am discutat [i despre media \nregistrat` la nivelul UE, de sectorul de iriga]ii [i despre cum se poate 6.150 kg/ha. interveni, pentru c` se anun]` [i \n acest {i \n ceea ce prive[te gråul randamenan, \n lunile iulie [i august, secet`. Am tul ob]inut de Romånia este cel mai mic anun]at c` avem deja un act normativ \n din UE [i la jum`tate din media la nivelul curs de avizare astfel \ncåt s` realiz`m o blocului comunitar (2.624 kg/ha, fa]` de m`sur` care nu s-a mai \ntreprins din 5.434 kg/ha). Produc]ia a fost de 5,19 mi1997, [i anume s` aducem ap` pe banii lioane tone, de pe o suprafa]` de 1,98 miMinisterului Agriculturii [i s` facem lioane hectare. Analiza concluzioneaz` c` prima umplere pe canale”, a spus minisproduc]ia agricol` a \nregistrat sc`deri la trul Agriculturii, Daniel Constantin, la o toate culturile, cu excep]ia sfeclei de conferin]` pe teme agricole. El a ad`ugat zah`r. Produc]ia de legume a fost mai c`, astfel, costurile pe care le pl`tesc ferredus` cu 17,2%, dup` sc`derea mierii pentru ap` nu vor mai fi atåt de produc]iilor medii la hectar [i a mari. “|n 2012, din fonduri europene, suprafe]elor cultivate. Astfel, recoltele au aveam alocat` o sum` de 25 de milioane fost mai mici la tomate (cu 28,2%), casde euro pentru reabilitarea sta]iilor de trave]i (25,5%), ardei (20,1%), morcovi punere sub presiune, acele sisteme se(18,7%), ceap` (14,5%), pepeni verzi [i cundare care sunt \n administrarea asogalbeni (14%) [i varz` (4,9%). cia]iilor de ud`tori. Am m`rit sumele \n Nu este surprinz`tor pentru nimeni c` acest an de la 25 la 60 de milioane de fermierii se plång c` agricultura este subeuro”, a mai spus ministrul. finan]at`. Pe de alt` parte, când a]i auzit

8,3 ha

G Grånarul Europei ar putea redeveni realitate dac` am [ti s` exploat`m la maximum resursele unui bun pe care \l avem deja – terenul agricol. Singura problem`: o reform` real`, care s` rezolve actualele probleme ale unui domeniu cu un uria[ poten]ial. |n afara lipsei unei reforme bine gândite, pericolul principal pentru culturile agricole din acest an ar putea fi seceta. Ministrul pentru Ape, P`duri [i Piscicultur`, Lucia Ana Varga, spune c` meteorologii se a[teapt` la “secet` hidro-

Biz

13


Revolu]ia unui mare angajator Companiile aflate \n cursa pentru supravie]uire pun accent pe calitatea serviciilor externalizate, iar intermediarii care furnizeaz` aceste servicii schimb` din temelii conceptul rela]iei companie-client. DE DRAGO{ L~Z~RESCU entru limba român`, ap`sa]i tasta 1. Pentru probleme tehnice, ap`sa]i tasta 3.” Acest tip de mesaje sup`r`toare, numite IVR (interactive voice response), este pe punctul de a disp`rea sau cel pu]in de a deveni o raritate. Schimbarea nu implic` dispari]ia serviciilor de call center, dimpotriv`. Sc`derea popularit`]ii IVR este doar vârful aisbergului, \ntrucât marile centre de contact (sau call center-uri) schimb` complet tehnologia cu care opereaz` [i modul \n care rezolv` problemele clien]ilor. Dac` \n ultimii 10 ani, când aceste centre s-au extins puternic \n România, ele erau practic centrale telefonice operate de tineri f`r` prea mult` experien]` care r`spundeau apelurilor \ntre 8 [i 10 ore pe zi, ast`zi denumirea unanim acceptat` este aceea de centre de contact. Acestea nu se mai limiteaz` la interac]iunea cu clien]ii prin intermediul telefonului, ci se folosesc de fax, scrisori, e-mail, iar cea mai popular` tehnologie a ultimelor luni este chat-ul online. |ns` 18

Biz

pentru a adopta cu succes noile forme de comunicare, companiile au fost nevoite s` fac` ajust`ri la nivel tehnologic. Marile companii din toate domeniile au \ncercat s` se pozi]ioneze la pragul profitabilit`]ii \n ultimii ani, dificili din punct de vedere economic, renun]ând la anumite facilit`]i, servicii [i la angaja]i pentru a salva businessul. Pe scurt, firmele taie din costuri pentru a supravie]ui. Rezilierea unor contracte cu furnizorii de servicii a fost o alt` m`sur` frecvent \ntâlnit`, \ns`, surprinz`tor sau nu, centrele de contact nu au fost afectate de acest val de restric]ii financiare. Am putea spune c` fenomenul a fost chiar unul invers. Conform studiilor de pia]`, aceast` industrie a crescut constant \n ultimii ani, chiar dac` perioada de boom a call center-urilor din 2006-2008 a trecut. Dovad` st` apari]ia de noi juc`tori \n pia]`, cum ar fi Tellbridge, un juc`tor important din domeniu.

MOARTEA IVR |n anii trecu]i, call center-urile erau focusate exclusiv pe voce. Ast`zi,

majoritatea traficului este realizat prin e-mail. Conform statisticilor unei b`nci poloneze (]ar` \n care cultura call centerurilor este foarte dezvoltat`), nu mai pu]in de 60% din comunicarea acestor centre se face prin po[ta electronic`. “Trecerea de la call center la contact center s-a f`cut deja. Avem clien]i din zona bancar` care folosesc chat-ul pentru a comunica cu clien]ii. Acesta este una dintre cele mai populare moduri de comunicare cu clientul \n momentul de fa]`”, spune Marcin Grygielski, Territory Manager pe zona Europei de Est \n cadrul Interactive Intelligence. Compania dezvolt` solu]ii inovatoare pentru centrele de contact, iar acestea din urm` le implementeaz` \n func]ie de solicit`rile clien]ilor. Astfel, agen]ii care colecteaz` datele primesc solicit`ri din partea clien]ilor prin mai multe canale, de la


STRATEGIE

SERVICII

de comunicarea video”, adaug` Marcin Grygielski, care consider` c` sistemul de comunicare IVR ar putea deveni irelevant \n maximum doi ani. Solu]iile video sunt extrem de apreciate \n domenii precum cel medical. Astfel, companiile specializate dezvolt` aplica]ii care \i ajut` pe pacien]i s` comunice [i s` interac]ioneze cu doctorii prin intermediul tabletelor. De[i tehnologia nu este revolu]ionar`, felul \n care e aplicat` \ntr-un mediu atât de important face acest tip de comunicare extrem de apreciat, reu[ind s` le redea pacien]ilor lini[tea dup` care tânjesc \n spital. De asemenea, interac]iunea video e un atribut extrem de util [i eficient din punctul de vedere al costurilor pentru institu]iile financiare. Majoritatea b`ncilor au re]ele de sucursale extrem de dense, iar fiecare sucursal` are angaja]i specializa]i \n prezentarea ofertelor institu]iei de credit pe care o reprezint`. B`ncile au fost printre primele companii care au avut de suferit de pe urma apari]iei crizei financiare, astfel c` num`rul clien]ilor dispu[i s` apeleze la o linie de credit a sc`zut drastic \n ultimii ani, iar speciali[tii bancari despre care vorbeam mai sus au, \n multe cazuri, “ore moarte” \n programul zilnic de lucru.

HARTA GLOBAL~ A CENTRELOR DE CONTACT LOC }ar`

Locuri de munc` \n 2008-2012 Num`rul proiectelor

1 FILIPINE

2 INDIA

3 CHINA

4 UK

5 SUA

6 BRAZILIA

72.444

64.370

25.455

22.304

18.594

13.964

13.476

11.515

11.438

8.878

115

105

56

95

23

23

46

18

40

31

telefon pân` la chat sau e-mail. Pentru b`nci, implementarea sistemului de chat online este un proces facil, tot ce trebuie s` fac` fiind introducerea chat-ului de]inut de centrul de contact \n propria pagin` web. “Unii clien]i \n]eleg c` a venit timpul s` treac` la noua genera]ie a comunica]iilor. Aceast` genera]ie e mai focusat` pe web, social media [i

m`surarea activit`]ii pe paginile de internet. De exemplu, \n urm` cu câ]iva ani se f`ceau campanii telefonice \ntr-un ritm ame]itor. Acum, companiile se uit` la activitatea utilizatorului. Dac` acesta petrece mult timp pe o pagin` dedicat` unui produs, compania poate ini]ia un chat cu acea persoan`. Acesta e un trend pe care \l observ, fiind urmat de social media [i

7 8 9 10 POLONIA MEXIC ROMÂNIA COSTA RICA

Pentru a rezolva aceast` problem`, unele b`nci, cum ar fi Raiffeisen \n Polonia, au relocat exper]ii \ntr-o sucursal` [i le ofer` clien]ilor consultan]` printr-o conexiune video care permite prezentarea ofertelor, sharing-ul de documente [i editarea simultan` a documentelor de c`tre client [i ofi]erul bancar. Dac` blocajul din industria bancar` va persista, nu Biz

19


STRATEGIE MANAGEMENT

Corpora]iile \n anul 2020 Viitorul nu este tocmai u[or de prezis, mai ales când \ncerc`m exerci]iul \n mediul de afaceri. Cu toate acestea, strategiile companiilor adaptate la noua realitate economic`, goana dup` o prezen]` activ` \n mobile, precum [i diversificarea proceselor de recrutare sunt doar câteva dintre semnalele care indic` modul \n care vor face business companiile peste [apte ani. DE OVIDIU NEAGOE ` ne imagin`m, pentru câteva secunde, c` avem \n posesie un glob din cristal \n care putem citi viitorul. Curiozitatea nu este tocmai un defect [i, cel mai probabil, fiecare dintre noi, dac` am avea ocazia, am arunca o scurt` privire \n propriile vie]i de peste ani. Dup` o astfel de c`l`torie \n timp, cu informa]ii “de mâine”, beneficiile nu ar \ntârzia s` apar`. F`r` prea multe dificult`]i, am reu[i s` identific`m dac` deciziile din prezent sau cele trecute vor fi avut un impact pozitiv asupra vie]ilor personale ori profesionale. Situa]ia este similar` [i \n cazul companiilor. Sunte]i siguri c` 22

Biz

organiza]iile pe care le conduce]i sau \n care lucra]i sunt pe drumul cel bun ori c` strategiile pe termen lung, creionate \n prezent, sunt [i cele potrivite cu realit`]ile din anul 2020, de exemplu? Atunci, s` revenim la “globul de cristal”. Peste [apte ani, 61% dintre companii vor folosi social media s` comunice cu clien]ii, o cre[tere semnificativ` de la 28%, cât reprezint` procentul actual al organiza]iilor cu activitate pe re]elele sociale, dup` cum o arat` studiul “Service 2020: Megatrends for the Decade Ahead”, realizat de firma de consultan]` [i audit financiar BDO. Tot \n anul 2020, dispozitivele mobile vor fi ]intite de 54% dintre companii \n

procesul de comunicare cu clien]ii (comparativ cu 31% care este procentul prezent), \n timp ce 39% vor miza pe puterea serviciilor de mesagerie instant (fa]` de 15% \n prezent) [i 67% pe cea a paginilor web (64% \n prezent). Dac` ast`zi procesul de vânzare clasic este preferat de 83% dintre organiza]ii, anul 2020 va aduce sc`derea acestuia la 67 de puncte procentuale. Este explicabil, dac` lu`m \n calcul avântul tehnologic din ultima perioad` [i estim`rile ce anun]` c` la finele acestui an num`rul telefoanelor mobile va fi mai mare decât cel al popula]iei globului. |n ceea ce prive[te telefoanele inteligente, 20% dintre posesorii


61%

este procentul companiilor care vor folosi, \n anul 2020, social media \n comunicarea cu clien]ii, o cre[tere semnificativ` de la 28 de procente cât \nsumeaz` \n prezent, potrivit studiului “Service 2020” realizat de BDO.

acestora \[i verific` gadgetul la fiecare 10 minute, iar procesul de c`utare a unui loc de munc` \ncepe, pentru 77% dintre utilizatori, de pe smartphone. Firmele de recrutare nu au r`mas indiferente la aceste cifre. Dup` ce primul pas \n schimbarea procesului clasic de recrutare a fost realizat prin cre[terea popularit`]ii re]elei sociale LinkedIn, elementele ce indic` o viitoare transformare a recrut`rii sunt tot mai dese. Astfel, firma de recrutare Adecco România a lansat de curând aplica]ia Adecco Jobs, dedicat` candida]ilor afla]i \n c`utarea unui nou loc de munc`, care schimb` modul de comunicare [i interac]iune dintre

companii [i candida]i. “Recrutarea va \ncepe pe mobil [i va continua pe PC-uri, acoperind trei lucruri esen]iale pentru atragerea talentelor \n companii: autenticitatea, transparen]a [i interac]iunea”, spune Marga Radu, Head of Permanent Placement la Adecco România, care adaug` c` recrutarea tradi]ional` [i interac]iunea dintre oamenii nu vor disp`rea, \ns` recrutarea va merge la urm`torul nivel.

RECRUTARE (20)2.0 Viitorul nu \ncepe ast`zi. |n cazul recrut`rilor, cel pu]in, a \nceput cu ani buni \n urm`. Dac` pe atunci pentru a cunoa[te un viitor

angajat nu erau necesare decât informa]iile din CV, \n scurt timp departamentele de resuse umane vor fi interesate [i de indicii privind identitatea cibernetic` a candida]ilor. Re]elele sociale sau alte instrumente \[i vor face sim]it` prezen]a \n vie]ile noastre din ce \n ce mai des [i vor ajuta la conturarea unor personalit`]i online, ce au la baz` \ntreaga “strategie” personal` de comunicare \n online. “Reflectând rata de penetrare a internetului [i a smartphone-urilor mult superioar` \n 2020 fa]` de prezent, recrutarea online cred c` va fi metoda preferat` [i majoritar` \ntre toate celelalte metode de recrutare”, spune Sorin Faur, HR Biz

23

Biz 248  

Echipa lui Mircea Tudor a primit Marele Premiu la Salonul de Inventii de la Geneva. E timpul sa fim alaturi de romanii care schimba lumea cu...

Read more
Read more
Similar to
Popular now
Just for you