Page 1

Biz www.revistabiz.ro

Nr. 236 • 3 - 16 septembrie 2012• 7,5 lei

Operatorii de telefonie mobil` sunt \n fa]a unui nou examen de licen]`. Cei care vor trece cu bine mai departe vor promova tehnologii ce schimb` pia]a telecom [i deschid o nou` frontier` pentru datele mobile. Bun venit \n lumea 4G \n România!

Nr. 236


BRAND

RO

13 septembrie 2012 Hotel Howard Johnson www.bizforum.ro/brandro

Conferin]` cu practicieni de top despre prestigiul m`rcilor [i istoria brandingului \n Rom책nia

cele mai puternice branduri rom책ne[ti Un proiect

Cu sprijinul Parteneri media

Un studiu

Parteneri


EDITORIAL www.revistabiz.ro

Redactor-{ef MARTA U[URELU

Redactor-{ef Adjunct GABRIEL BÂRLIG~

Jurnali[ti ALEXANDRU ARDELEAN – FINAN}E, COMPANII OVIDIU NEAGOE – RESURSE UMANE LOREDANA S~NDULESCU – MARKETING OVIDIU VITAN – INTERNA}IONAL OANA GRECEA – ANTREPRENORIAT DRAGO{ L~Z~RESCU – IT, COMPANII

Colaboratori CRISTIAN CHINA-BIRTA VICTOR KAPRA PAUL GARRISON PAUL RENAUD ADRIAN STANCIU

Fotografi VALI MIREA MIHAI BALOIANU

Director Publicitate GIUSEPPINA BURLUI

Publicitate SIMONA ANDREI

Research [i abonamente GABRIELA MATEI

Layouts & Design LUMINI}A R~ILEANU

Prelucrare foto & Prepress AUREL {ERBAN

Produc]ie [i distribu]ie DAN MITROI

Biz Age Editor al Revistei Biz Calea {erban Vod` 213 - 217, Complex Diamond Park, tronson 1, ap. 1, sector 4, Bucure[ti – România Telefon: 0371 32 32 32 0371 31 11 11 Fax: 0372 87 35 31 E-mails: biz@revistabiz.ro; sales@revistabiz.ro www.revistabiz.ro

Publica]ie auditat` de Biroul Roman de Audit al Tirajelor, BRAT, pe perioada iunie - noiembrie 2010

ISSN 1454-8380

Toamna se num`r` afacerile

P

e vremuri se num`rau bobocii. A[a se obi[nuia. Ar fi bine ca \n aceast` toamn` s` num`r`m [i ideile, ini]iativele, planurile de afaceri care s` ne duc` mai departe. De[i se pare c` vara aceasta [i-a pus amprenta mai pregnant decât \n al]i ani asupra comunit`]ii de afaceri, iar moralul multora dintre noi se afl` la un nivel mai mult decât sc`zut.

Dac` num`r`toarea nu v` prea iese, v` propun s` \ncepem s` facem planuri. Este un moment bun s` ne gândim ce-am mai putea face. Ce-am mai putea inventa. Sau cum ne-am mai putea reinventa [i din care piatr` seac` am mai putea scoate ceva! Dezolant, a[a arat` peisajul de business acum, \n septembrie. Cu greu g`se[ti optimism la cei din jur [i la fel de greu mai po]i s` te gânde[ti cu optimism la acest sfâr[it de an. Cam greu, dar nu imposibil! Semnele bune, mici, care apar, de[i mai toate companiile \[i ]in piciorul pe frân`, sunt totu[i de bun augur. {i ceea ce este foarte important [i nu ar trebui s` uit`m este c` nu facem nimic dac` ne oprim! Nu ne permitem s` ne oprim! Trebuie s` mergem \nainte. Trebuie s` g`sim solu]iile potrivite pentru a ie[i din acest impas. Nu ne mai permitem nici m`car s` ne plângem de mil`. Mul]i au f`cut-o deja prea mult timp. Odat` cu septembrie, este momentul s` nu mai st`m pe tu[` [i s` intr`m \n teren. S` ar`t`m ce putem [i din ce suntem f`cu]i. Pentru c` nu va veni nimeni s` ne scoat` din acest impas. Doar de noi depinde s` ne mi[c`m [i s` \naint`m!

MARTA U{URELU, Redactor-{ef Biz

Tipografie: prin reprezentantul pentru România www.4colours.ro

Biz

1


sumar Biz www.revistabiz.ro

Nr. 236 • 3 - 16 septembrie 2012• 7,5 lei

Operatorii de telefonie mobil` sunt \n fa]a unui nou examen de licen]`. Cei care vor trece cu bine mai departe vor promova tehnologii ce schimb` pia]a telecom [i deschid o nou` frontier` pentru datele mobile. Bun venit \n lumea 4G \n România! Nr. 236

2

Biz

5 14 16 20 26 30 34 40 44 48

Ve[ti proaste despre deficit, ve[ti bune despre TVA Europa, \napoi \n recesiune De 4 ori G La ce r`spund operatorii? Export cu armamentul din dotare Când România e prea mic` Top 20 companii din IT pentru care s` lucrezi R`zboiul tehnonuclear de pe internet Libertatea Indicatorilor B`ncilor la Ora R`spunderilor ADN-ul afacerilor de familie


50 52 55 56

P창ine bio la Flore[ti Planuri mari pentru micii fermieri Adrian Stanciu: Roluri sau responsabilit`]i Marketing pentru copii: motiva]iile micu]ilor

58 60 68 72 80

Publicitate creativ`, dup` buget Cum e[ueaz` un CEO? Mircea C`rt`rescu: Un scriitor ar trebui s` c창[tige din scrisul lui Ambi]ia de a fi cel mai bun Steaua Biz: Medalia]ii olimpici rom창ni

Biz

3


agend`

Ve[ti proaste despre deficit, ve[ti bune despre TVA Vara fierbinte anun]` o toamn` problematic`. Seceta prelungit` va avea efecte asupra pre]urilor produselor agricole, iar investitorii sunt \nc` prea speria]i pentru a investi aici, din cauza instabilit`]ii. DE ALEXANDRU ARDELEAN Ca \n orice an electoral, cre[te deficitul bugetar. O veste bun` ar fi introducerea pl`]ii TVA la \ncasarea facturii, nu la emiterea acesteia, dar asta abia de anul viitor. |ntr-o [edin]` de guvern de la sf책r[itul lunii august, Executivul a aprobat rectificarea bugetar` [i prognozele economice pentru a doua jum`tate a acestui an. Pentru c` suntem \n an electoral, guvernul a alocat bani pentru pensii [i salarii, \n detri-

mentul investi]iilor, m`rind deficitul bugetar. Veniturile bugetului de stat au fost diminuate cu 0,4% din PIB, iar cheltuielile cu 0,2%, \n timp ce bugetele asigur`rilor sociale au fost majorate cu peste 370 de milioane de lei. }inta deficitului bugetar \n care guvernul vrea s` se \ncadreze este de 2,2% din PIB, de la estimarea ini]ial` de 1,9% din PIB, adic` \n termeni nominali a crescut de la 11,21 miliarde de lei

la 13,66 miliarde lei. Aceast` ]int` de deficit bugetar este calculat` pe metodologie cash. Pe metodologia european` ESA95, ea atinge 3% din PIB. Produsul intern brut, conform rectific`rii bugetare aprobate de guvern, cre[te astfel la 607 miliarde de lei, ca urmare a major`rii ratei infla]iei de la 3% la 3,5%, a cre[terii cursului mediu de schimb de la 4,21 la 4,45 lei/euro [i a revizuirii PIB din Biz

5


AGEND~

{TIRI

anii 2010 [i 2011. Ministrul Finan]elor, Florin Georgescu, a afirmat c` deficitul de cont curent este proiectat la 4% din PIB, iar anvelopa salarial` va fi men]inut` la 6,7% din PIB, \n condi]iile unei cre[teri economice revizuite \n sc`dere de la 1,5% la 1,2%, ca efect al cre[terii economice \ncetinite din zona UE, din cauza secetei [i “\ntr-o anumit` m`sur` din cauza climatului politic tensionat din ultimele luni”. La presiunile FMI, guvernul s-a angajat s` evite derapajele fiscale \n perioada alegerilor de la sfår[itul acestui an, chiar dac` vor exista presiuni pentru relaxarea fiscal`, [i s` asigure o disciplin` strict` la nivelul finan]elor publice locale. La cum arat` acum rectificarea bugetar`, s-ar putea spre sfår[itul anului s` dep`[im ]inta planificat`. Pentru a cre[te veniturile la buget [i pentru a ajuta firmele, guvernul a aprobat o ordonan]` prin care se introduce sistemul TVA la \ncasare de la 1 ianuarie 2013. Acesta presupune colectarea taxei la momentul \ncas`rii contravalorii livr`rilor sau prest`rilor efectuate, dar nu mai tårziu de 90 de zile de la data emiterii facturii. Contribuabilii obliga]i s` aplice aceast` decizie sunt cei cu o cifr` de afaceri anual` inferioar` plafonului de 2,25 milioane de lei. Introducerea pl`]ii TVA la \ncasare va conduce la cre[terea PIB cu circa 0,5%, conform estim`rilor Executivului. Biz

Biblioteca digital` de la metrou Vodafone România, \n colaborare cu Editura Humanitas, a lansat prima biblioteca digital` din România, din care pasiona]ii de lectur` pot desc`rca gratuit fascicule din c`r]ile preferate direct pe telefonul mobil sau pe tablet`, indiferent de re]eaua de telefonie mobil` pe care o folosesc. Biblioteca digital` Vodafone se afl` la sta]ia de metrou Pia]a Victoriei 2 [i va fi disponibil` pân` la 31 octombrie 2012. Pasiona]ii de carte pot scana QR code-ul disponibil pe cotorul c`r]ii preferate, aflat` pe unul dintre “rafturile” bibliotecii, [i vor fi direc]iona]i c`tre www.bibliotecapemobil.ro, de unde vor putea desc`rca gratuit un fascicul din fiecare carte, \n format pdf, epub sau audio. Biblioteca digital` Vodafone dispune \n total de 49 de titluri [i de 10 c`r]i audio. Un singur titlu este disponibil \n varianta integral` – e-book-ul Mateiu I. Caragiale “Sub pecetea tainei”. |n cazul \n care utilizatorii vor s` achizi]ioneze orice alt titlu \n varianta integral`, format e-book, vor fi redirec]iona]i c`tre site-ul editurii Humanitas, de unde vor putea cump`ra online titlul respectiv.

Violeta Luca, noul CEO al companiei Flanco La scurt timp dup` promovarea Violetei Luca în func]ia de Deputy CEO, Flanco a anun]at numirea acesteia în func]ia de CEO al companiei, pozi]ie de]inut` pân` \n prezent de c`tre Adrian Olteanu. Violeta Luca s-a al`turat managementului Flanco în august 2011, \n func]ia de Marketing Director. Anterior Flanco, Violeta Luca a lucrat 8 ani în cadrul Whirlpool România, ocupând din cu iunie 2007 6

Biz

func]ia de director comercial. Absolvent` a Academiei de Studii Economice din Bucure[ti, precum [i a numeroase cursuri de management, Violeta Luca are o experien]` de 10 ani în domeniul electro-IT. “Când am acceptat provocarea de a m` al`tura Flanco, am pariat pe o echip` tân`r` [i extrem de ambi]ioas`. La un an de la acel moment, contez pe spiritul întreprinz`tor [i competitiv al colegilor mei, având ca priori-

tate îmbun`t`]irea permanent` a experien]ei de cump`rare pentru clien]ii Flanco, dar [i a parametrilor de profitabilitate [i eficien]`”, a declarat Violeta Luca, CEO Flanco. În 2011, compania a înregistrat afaceri de 110 milioane de euro [i profit opera]ional de 3,5 milioane euro. Echipa Flanco num`r` peste 800 angaja]i [i opereaz` o suprafa]` comercial` de 43.000 mp. (Loredana S`ndulescu)


AGEND~

{TIRI

CE MAI |NSEAMN~ MINUTUL |N ERA INTERNETULUI? |ntr-un singur minut pe internet sunt vizitate [ase milioane de pagini pe Facebook, sunt postate 100.000 de tweet-uri [i sunt desc`rcate nu mai pu]in de 47.000 de aplica]ii, potrivit unor date centralizate de Intel. De asemenea, \n acela[i interval sunt vizualizate peste 20.000 de fotografii pe Flickr [i sunt uploadate 30 de ore de con]inut video pe canalele YouTube. “Traficul de date de pe internet a crescut semnificativ \n ultimii ani, un factor important fiind dezvoltarea [i popularitatea re]elelor de socializare. |n prezent, utilizatorii se pot conecta la internet de pe o multitudine de device-uri. De la smartphone-uri la tablet PC-uri, de la netbook-uri la notebook-uri [i ultrabook-uri, pân` la automobile”, spun oficialii companiei Intel. |n momentul de fa]`, num`rul dispozitivelor conectate la internet este egal cu cel al popula]iei lumii, iar pân` \n 2015 este de a[teptat ca num`rul acestora s` se dubleze. La acea dat`, traficul dintr-un minut pe internet ar putea fi stocat pe 230.000 de DVD-uri. Estim`rile celor de la Intel arat` c` traficul de pe

dispozitivele mobile ar putea cre[te de 11 ori, iar cel de pe internet \n general – de trei ori \n urm`torii trei ani. “Traficul de pe internet va continua s` creasc` \n urm`torii ani, la fel ca num`rul device-urilor conectate. Intel urm`re[te cu aten]ie aceste tendin]e [i lucreaz` continuu pentru a dezvolta tehnologii pentru centre de date mai eficiente [i puternice, care s` fac` fa]` acestei evolu]ii”, a declarat Manuela Opri[an, PR Manager Central and Eastern Europe la Intel. (D. L.) 8

Biz

Un turn de 434 mld. euro Cu peste [apte milioane de vizitatori \n fiecare an, Turnul Eiffel este cel mai valoros brand turistic din Europa, potrivit unui studiu al Camerei de Comer] din Monza [i Brianza. DE LOREDANA S~NDULESCU miliarde de euro, de cinci ori mai pu]in Simbolul Parisului, Turnul Eiffel, este cel decât simbolul Parisului, iar Sagrada Famai valoros obiectiv turistic al Europei, milia din Barcelona, 90 de miliarde de estimat la valoarea de 434 de miliarde de euro. Pe lista celor euro, potrivit unui mai valoroase monustudiu realizat recent Cele mai valoroase branduri turistice din Europa mente din punct de de Camera de Comer] din Monza [i Turnul Eiffel 434 mld. euro vedere turistic, din Brianza. Cercetarea a Colosseum 91 mld. euro Europa, se mai afl`: analizat valoarea tu- Sagrada Familia 90 mld. euro Turnul Londrei (70 de ristic` a monumente- Domul din Milano 82 mld. euro miliarde de euro), MuTurnul Londrei 70 mld. euro zeul Prado din Madrid lor pe baza a 10 Muzeul Prado 59 mld. euro (59 de miliarde de criterii economice, 10 mld. euro euro), Stonehenge socio-culturale [i tu- Stonehenge (10 miliarde de euro). ristice. Indicatorii au |n cadrul aceluia[i luat considerare factori precum valoarea economic` a obiecti- studiu a fost evaluat [i “brandul Milano”, estimat la aproximativ 270 de vului, notorietatea monumentului, fluxul de turi[ti, num`rul de locuri de munc` ge- miliarde de euro [i reprezentat de industria modei (111 miliarde de euro), nerate de respectivul obiectiv turistic. Sudesign (46 miliarde de euro), celebra mele estimate nu reprezint` valoarea Scala (27 miliarde de euro), stadionul material`, ci valoarea brandurilor respecSan Siro (3 miliarde de dolari), Domul tivelor obiective turistice. din Milano (82 miliarde de euro) [i Potrivit studiului Camerei de Comer], Panettone (1 miliard de euro). Colosseumul din Roma valoreaz` 91 de


AGEND~

{TIRI

BIROURILE REVIN LA BUCURE{TI Aproximativ 130.000 mp de birouri se afl` \n construc]ie [i urmeaz` s` fie livra]i pân` la finalul anului 2013 \n Bucure[ti, potrivit Colliers International România. Alte spa]ii de birouri, cu o suprafa]` total` cuprins` \ntre 125.000 [i 200.000 mp, vor fi inaugurate \n 2014 [i 2015, luând \n calcul proiectele anun]ate, care au primit recent autoriza]ia de construc]ie. Astfel c` vor fi livra]i \n total 330.000 mp de spa]ii de birouri \n capital` pân` \n 2015. Mai mul]i dezvoltatori cunoscu]i [i-au manifestat interesul de a construi cl`diri de birouri \n Bucure[ti, iar câteva astfel de dezvolt`ri au fost deja promovate activ [i au primit aprobarea autorit`]ilor locale. Din stocul total aflat \n prezent \n construc]ie, 85.000 mp sunt reprezenta]i de proiecte localizate \n zona Floreasca - Barbu V`c`rescu, unde absen]a spa]iilor disponibile, coroborat` cu interesul crescut din partea chiria[ilor, au stimulat noi ini]iative de dezvoltare. Ca tendin]` general`, chiriile practicate \n tranzac]iile de pre\nchiriere sunt cu 15% mai mici decât \n cazul unei cl`diri existente din aceea[i zon`. Pre\nchirierile au reprezentat 40% din cei 72.000 mp de birouri tranzac]iona]i \n semestrul I al anului, continuând trendul ascendent \nceput \n 2011 de c`tre b`nci [i operatorii medicali. Companiile din domeniul IT&C au fost singurele care au optat pentru spa]ii de birouri \n cl`diri care urmeaz` s` fie finalizate. (O.G.) 10

Biz

Bunuri de folosin]` tot mai \ndelungat` Nici \n cel de al doilea trimestru al acestui an nu putem vorbi de volume mai mari pe pia]a bunurilor de folosin]` \ndelungat`, iar principalele motive pentru declin sunt mediul politic instabil [i recesiunea prelungit` din Zona Euro. DE DRAGO{ L~Z~RESCU Pia]a bunurilor de folosin]` \ndelungat` \[i continu` trendul descendent pentru al doilea trimestru consecutiv, \nregistrând un declin de 2,5% fa]` de T1, la 293 milioane de euro, se arat` \ntr-un studiu realizat de GfK Temax. Dac` \n cel de al doilea trimestru al anului trecut pia]a bunurilor de folosin]` \ndelungat` s-a ridicat la 306 milioane de euro, sc`derea din T2 al acestui an comparativ cu acel interval este de 4,2%. |n trimestrul al doilea, singurul sector care a \nregistrat o cre[tere de dou` cifre (19,2%) fa]` de T2 din 2011 a fost sectorul foto. De asemenea, sectorul electronicelor [i electrocasnicelor a crescut u[or, \n timp ce pie]ele de IT, imprimante [i multifunc]ionale au raportat sc`deri. Electrocasnicele mici [i cele mari au raportat chiar sc`deri de dou` cifre, potrivit raportului GfK. Vânz`rile de camere foto digitale [i rame foto digitale au ajuns 12 milioane euro \n cel de-al doilea trimestru. Cu o rat` de cre[tere de dou` cifre, camerele cu lentile interschimbabile sunt f`r` \ndoial` cel

mai de succes segment \n momentul de fa]`. Valoarea generat` de aceste dispozitive \n ultimele trei luni a fost de aproximativ cinci milioane de euro. Vânz`rile de electronice au crescut cu aproximativ 3% \n T2, ajungând la 58 milioane de euro. Cre[teri semnificative ale vânz`rilor s-au \nregistrat pentru televizoarele cu ecran plat. Ratele de cre[tere de dou` cifre \nregistrate pe aceast` pia]` au fost sus]inute de promo]ii corelate \n special cu evenimente precum Campionatul European de Fotbal din Polonia [i Ucraina. Sectorul telecom a raportat o u[oar` cre[tere de 0,7%, pe fondul popularit`]ii tot mai mari a smartphone-urilor, care au adus aceast` pia]` pe un trend ascendent. Cu toate acestea, telefoanele mobile r`mân dominante \n volum, \n pofida pierderii cotei de pia]`. Unul dintre principalele motive ale acestor sc`deri de pe pia]a bunurilor de folosin]` \ndelungat` ar putea fi mediul politic instabil, urmat de recesiunea prelungit` din mai multe state din Zona Euro. Biz


AGEND~

{TIRI

Atitudinea face diferen]a Scriam \n num`rul trecut despre ini]iativele care transform` lumea \ntr-un loc mult mai sustenabil. Planul Unilever pentru un Stil de Via]` Durabil are obiective complexe ce urmeaz` s` fie atinse pån` \n 2020. |ns` pentru a putea realiza toate obiectivele acestea, este nevoie de mai mult. DE ALEXANDRU ARDELEAN Pentru crearea unui viitor sustenabil va fi nevoie de schimb`ri fundamentale \n atitudinea [i comportamentul din societate. Schimbarea este de succes cånd exist` o real` \n]elegere a oamenilor, a obiceiurilor [i motiva]iilor lor. Unilever se preocup` constant de cercetarea atitudinilor [i nevoilor consumatorilor din \ntreaga lume, fiind unul dintre liderii mondiali produc`tori de bunuri de larg consum, ale c`rui produse sunt folosite de dou` miliarde de oameni \n fiecare zi. “Este foarte clar pentru noi c`, \ntr-adev`r, consumatorii \[i doresc s` adopte un stil de via]` sustenabil. Exist` \ns` o ruptur` \ntre inten]iile lor [i punerea \n practic` a acestora. Unilever [i-a propus s` diminueze distan]a dintre inten]ie [i ac]iune, prin atragerea de parteneri al`turi de companie – autorit`]i, ONG-uri, lideri de opinie”, spune Dana Dobrescu, Manager Comunicare, Unilever South Central Europe. Compania are planuri ambi]ioase de cre[tere a businessului – [i-a propus s` \mbun`t`]easc` stilul de via]` a 1 miliard de consumatori, la nivel global, pån` \n 2020, prin produsele oferite [i prin campanii educa]ionale. “{tim c` trebuie s` cre[tem altfel, pentru c` deja consum`m resursele planetei dep`[ind capacitatea acesteia de a le regenera”, a mai spus Dana Dobrescu. Cum poate fi schimbat comportamentul consumatorilor, având \n vedere c` este destul de greu? Unilever crede c` sunt necesare dou` abord`ri \n acest sens. |n ]`rile dezvoltate, schimbarea comportamentului consumatorilor se poate determina prin modalit`]i care vor avea ca efect men]inerea sau chiar \mbun`t`]irea stilului de via]` [i, totodat`, un impact negativ mai mic asupra mediului. |n ]`rile \n curs de dezvoltare, prin sprijinirea oamenilor s` se \ndrepte

dinspre practicile tradi]ionale, consumatoare de timp, c`tre metode moderne de a sp`la rufele, a cur`]a casa [i a g`ti, \mbun`t`]indu-[i astfel [i stilul de via]`. Reprezentan]ii companiei au identificat cinci pårghii care vor fi de ajutor \n sprijinirea consumatorilor pentru a adopta un stil de via]` sustenabil. Pentru a determina o schimbare asupra oamenilor, ace[tia trebuie s` \n]eleag` ce efecte are comportamentul lor asupra mediului \nconjur`tor, s` le fie mai u[or s` foloseasc` produsele sustenabile din pia]`, s` ajung` s` \[i doreasc` s` adopte un stil de via]` sustenabil. De asemenea, consumatorii trebuie r`spl`ti]i pentru c` au adoptat comportamentele corecte, pentru ca, \n final, acestea s` devin` un obicei. Aceste pårghii sunt baza tuturor activit`]ilor pe care Unilever le \ntreprinde pentru a ajuta consumatorii s` duc` un stil de via]` sustenabil. Organiza]ia care are o strategie bine pus` la punct pentru a ajunge s` \[i \mplineasc` toate obiectivele legate de sustenabilitate, care \n final vor fi benefice pentru noi to]i, are [i exemple de cum ajut` consumatorii s` progreseze \n

aceast` direc]ie. |n ]`ri cu un deficit de ap`, aproximativ 38% din amprenta apei din gospod`rii asupra mediului provine din sp`larea rufelor. |n multe din aceste pie]e, oamenii \[i spal` rufele manual. Cu cå]iva ani \n urm`, Unilever a dezvoltat balsamul de rufe Comfort One Rinse. Utilizånd acest produs, consumatorii nu au nevoie decåt de o g`leat` de ap` pentru a cl`ti rufele, comparativ cu trei g`le]i, cantitatea de care aveau nevoie \nainte, economisind timp, efort [i pån` la 30 de litri de ap` per sp`lare. A fost m`rit` disponibilitatea produselor din aceast` categorie, prin lansarea unor noi variante precum [i prin cre[terea disponibilit`]ii lor \n mai multe puncte de vånzare. Produsul a fost un succes. Dup` trei ani, Comfort One Rinse de]ine o treime din pia]a de balsam de rufe din Vietnam [i o cincime din pia]a din Indonezia. “Suntem optimi[ti c` vom reu[i cu to]ii s` adopt`m \n mas` un stil de via]` sustenabil deoarece beneficiem de un context unic, de o combina]ie de tendin]e care ne vor fi de ajutor. Datorit` social media, oamenii [i brandurile sunt tot mai conecta]i, avånd constant modalit`]i variate de interac]iune. |n plus, am remarcat [i o tendin]` de migrare de la o agend` negativ` de tipul «S` consum`m mai pu]in» la o agend` pozitiv`, de cre[tere a calit`]ii vie]ii printr-un «consum diferit»”, a \ncheiat Dana Dobrescu. Biz Biz

13


AGEND~

INTERNA}IONAL

|napoi \n recesiune Ve[tile nu sunt tocmai bune pentru economiile din zona euro. Pe m`sur` ce activitatea din mediul de business stagneaz`, economia din regiunea dezvoltat` a Europei se \ndreapt` iar spre recesiune.. DE OVIDIU NEAGOE

14

Semnele sunt tot mai clare. |n trimestrul al treilea din acest an economia din zona euro va reintra \n recesiune, dup` ce \n trimestrul trecut produsul intern brut a \nregistrat o sc`dere cu 0,2%. Pentru perioada

de 46,6 \n luna august, comparativ cu 46,5 cåt \nregistra \n iulie. Orice valoare sub 50 indic` o contrac]ie. Nici Germania, locomotiva Europei, nu st` mai bine. Produc]ia din statul occidental a \nregis-

iulie – septembrie se estimeaz` c` economia va urma un drum descendent cu 0,5 – 0,6%, ceea ce se poate traduce prin cea de-a doua recesiune din ultimii trei ani. Mai mult, indicele Markit Flash Eurozone PMI Composite, care m`soar` comenzile noi din industrie [i servicii, fiind un bun indicator al cre[terii economice, s-a aflat la valoarea

trat o sc`dere accelerat`, indicele produc]iei industriale fiind la minime record de mai bine de 38 de luni. Mai mult, companii mari precum ThyssenKrupp sau Opel reduc din num`rul de ore de munc` pe baza cererii sc`zute, \n timp ce Bosch a anun]at c` negociaz` la råndul s`u sc`derea num`rului de ore lucrate de angaja]i. Biz

Biz

RESTART PENTRU DELL Produc`torul de calculatoare personale Dell Inc. nu are tocmai motive de bucurie. Potrivit estim`rilor companiei, cel de al doilea trimestru va fi extrem de dificil, vånz`rile de calculatoare sc`zând \n ultimele s`pt`måni \n a[teptarea lans`rii Windows 8. Ac]iunile companiei au sc`zut cu 4%. Pe lång` produc`torii din Asia, [i adop]ia rapid` a tabletelor bag` be]e \n roate Dell Inc.

MICROSOFT: O PAT~ DE CULOARE Dup` 25 de ani, gigantul din industria software Microsoft [i-a schimbat logo-ul printr-un proces de rebranding care va include [i lansarea de noi produse. Cel mai a[teptat dintre acestea este Windows 8, care va fi lansat \n aceast` toamn`. Compania fondat` de Bill Gates a optat pentru un p`trat \mp`r]it \n alte patru p`trate de culori diferite.

MINUS PENTRU PUTIN Vladimir Putin nu se mai bucur` de acela[i grad de popularitate ca \nainte de alegeri. Cu toate acestea, cota de popularitate a pre[edintelui rus ajunge la 63%, \n sc`dere totu[i fa]` de luna iulie, cånd se bucura de admira]ia a 67% dintre ru[i, potrivit unui sondaj realizat de institutul independent Centrul Levada [i dat publicit`]ii de cotidianul “Kommersant”.


AGEND~

UK E OK Economia din Marea Britanie a suferit o contrac]ie mai mic` \n perioada aprilie - iunie decåt estim`rile ini]iale ale speciali[tilor din Regatul Unit. Datele arat` c` economia britanic` a suferit o sc`dere cu 0,5% \n acest trimestru, comparativ cu 0,7% cåt a fost anun]at \n urm` cu dou` luni. Motivul sc`derii echilibrate a fost activitatea ridicat` din sectorul construc]iilor.

INTERNA}IONAL

DE LA RU{I VINE CRE{TEREA Recenta intrare a Rusiei \n Organiza]ia Mondial` a Comer]ului va aduce cre[teri exponen]iale pentru Europa. Rusia, cel de al treilea mare partener comercial al UE, import` de la statele membre bunuri de 108 mld. euro, dintre care ma[ini \n valoare de 7 mld. euro [i medicamente de aproape 6 mld. euro. Rusia a intrat \n OMC la jum`tatea lunii trecute, dup` 18 ani de negocieri.

OBAMA LA RAPORT “Newsweek” scrie despre motivele pentru care SUA au nevoie de un alt pre[edinte. Articolul, intitulat “Hit the Road, Barack”, aminte[te de estim`rile actualului pre[edinte american, care sus]ine c` economia SUA va cre[te cu 4% \n 2011 [i cu 4,6% \n 2012. Procentul real al cre[terii a fost \ns` de 1,8% \n 2011 [i pentru anul actual exper]ii sus]in c` nu va dep`[i valoarea de 2,3%.

DEBUT CU SUCCES

PIC~TURA CHINEZEASC~ Achizi]iile companiilor din SUA de c`tre chinezi au atins recorduri pozitive \n acest an. Pentru urm`toarele luni se preconizeaz` fuziuni [i achizi]ii \n valoare de 8 mld. dolari, drumul fiind deschis recent de Dalian Wanda, care a achizi]ionat AMC Entertainment cu 2,6 mld. dolari, [i de Sinopec, care a f`cut o achizi]ie de 2,4 mld. dolari prin cump`rarea Devon Energy.

KIM {I ZIDUL CHINEZESC Kim Jong-Un vrea s` efectueze o vizit` oficial` \n China, ca parte dintr-o serie de eforturi pentru a scoate statul izolat din s`r`cia cu care se confrunt` de decenii bune. Dar nu este \nc` cert dac` statul chinez \l va putea primi \n luna septembrie, din cauza schimb`rilor din conducerea de la Beijing. Aceasta ar putea fi prima vizit` oficial` a noului pre[edinte nord-coreean.

Revista “Wired” a publicat \n cel mai nou num`r un top al celor mai promi]`toare companii de tip start-up din Europa. Potrivit revistei, cel mai dezvoltat pol antreprenorial se afl` \n ora[ul Amsterdam, de unde provine [i ocupanta primului loc, produc`torul de aplica]ii LayerGloss. Romånia nu este reprezentat` \n top de niciun start-up. Biz

15


16

Biz


4 ORI G

DE

Dup` o var` lung` [i plin` de evenimente, septembrie se anun]` a fi cea mai fierbinte lun` pentru industria telecom. Momentul este semnificativ: licita]ia pentru spectru va reconfigura dimensiunile industriei de profil din Rom책nia pentru urm`torii ani. Miza cea mai important`: 4G. DE ALEXANDRU ARDELEAN Biz

17


COVER STORY

[tepta]i s` pleca]i \n vacan]`

Afl` detaliile tehnice despre licita]ie pe www.revistabiz.ro scanând acest QR-code.

18

Biz

\nspre o plaj` frumoas`, departe de tumultul vie]ii cotidiene. Avionul are \ntårziere din motive tehnice. Ce face]i \n acest timp? Pute]i citi presa, o carte sau accesa un joc pe telefonul mobil. Ce-ar fi dac` v-a]i uita la un film, avånd \n vedere c` noile smartphone-uri au ecrane destul de mari cåt s` ne bucur`m de aceast` facilitate? Pentru c` a]i pierdut cel mai recent episod din serialul preferat \n febra preg`tirilor pentru vacan]`, \ns` \l pute]i vedea pe net, pe HBO GO, de pild`, care are [i variant` pentru mobil sau tablet`, a[a c` accesa]i site-ul ca s` vede]i episodul pierdut. Telefonul este 3G, viteza de download este OK, se mai blocheaz`, dar merge cåt s` pute]i s` \l viziona]i. Dar, dac` ar fi fost accesibil` o conexiune de date 4G, episodul s-ar fi desc`rcat \n cåteva secunde, c`ci viteza de download este estimat` a fi de 100 MB/s, iar calitatea imaginii ar fi fost ca [i cea de pe un televizor HD. Aceasta este una dintre principalele mize ale licita]iei, pentru care to]i operatorii au fost \n fierbere \n aceast` var` [i pe care Autoritatea Na]ional` pentru Administrare [i Reglementare \n Comunica]ii din Romånia (ANCOM) o organizeaz` \n septembrie. Licita]ia va pune la dispozi]ia celor interesa]i drepturile de utilizare a frecven]elor radio din benzile de 800, 900, 1.800 [i 2.600 MHz pentru furnizarea de servicii de comunica]ii mobile

pån` \n 2029. Un alt aspect extrem de important de re]inut, perioada lung` de folosire a acestor frecven]e. Cei care au vrut s` participe la licita]ie au putut achizi]iona caietul de sarcini, de la ANCOM, \ntre 2 iulie [i 13 august, iar termenul limit` pentru depunerea documentelor de candidatur` [i a ofertelor ini]iale a fost 13 august.

OP}IUNEA CARE SCHIMB~ VIITORUL La momentul la care apare acest material, companiile care au cump`rat caietul de sarcini pentru licita]ie [i care au fost validate pentru etapa urm`toare sunt cunoscute deja. Acestea sunt: 2K Telecom, COSMOTE Romanian Mobile Telecommunications, Orange Romånia, RCS&RDS [i Vodafone Romånia. Singura surpriz` este 2K Telecom, companie fost` membr` a grupului Asesoft, de]inut` de Alexandru Ghi]`, fratele omului de afaceri Sebastian Ghi]`. ANCOM a anun]at deja c`, \n urma analiz`rii ofertelor ini]iale depuse de cei cinci operatori \n cadrul licita]iei de spectru, se impune organizarea rundelor primare de negociere, \ntrucåt cererea ini]ial` agregat` a celor cinci ofertan]i dep`[e[te num`rul de blocuri disponibile \n cel pu]in o band`. Astfel, licita]ia propriu-zis` va debuta la 10 septembrie 2012, pentru ca rezultatele finale s` fie anun]ate \n cursul lunii octombrie. |ntrucât cererea celor cinci operatori a fost mai mare decåt oferta, licita]ia \ncepe cu rundele primare. |n prima rund` primar`, pre]ul pentru fiecare bloc din benzile scoase la licita]ie de ANCOM va fi egal cu pre]ul de pornire pentru respectiva categorie. Fiecare

ofertant este invitat s` depun` o ofert` indicånd num`rul de blocuri din fiecare categorie pentru care dore[te s` liciteze. La \ncheierea fiec`rei runde primare se centralizeaz` toate ofertele primite, iar dac` \n runda respectiv` cererea dep`[e[te num`rul de blocuri de frecven]e disponibile \n una sau mai multe categorii, se organizeaz` o nou` rund` primar`. Ceea ce este foarte interesant [i ce poate duce valoarea acestei licita]ii la sume foarte mari este c`, \n cazul \n care se vor organiza mai multe runde primare, pre]ul pentru un bloc \n benzile \n care exist` cerere excedentar` va fi crescut [i comunicat ofertan]ilor. Rundele primare se \ncheie dup` ce cererea de blocuri nu mai dep`[e[te num`rul de blocuri de frecven]e disponibile, pentru toate categoriile de blocuri. Dup` rundele primare, licita]ia poate continua prin organizarea unor runde suplimentare dac` \n urma rundelor primare r`mån blocuri de frecven]e nealocate [i se va \ncheia cu runda de alocare \n care operatorii pot licita pentru locul dorit \n band`.

PENTRU CE SE LICITEAZ~ Sunt multe lucruri noi pe care le aduce aceast` licita]ie, ce va consolida [i maturiza pia]a de telecom pe care o [tim ast`zi. “Este posibil ca aceste licen]e s` schimbe pia]a telecom cu totul. Schimbarea va fi vizibil` prin disponibilitatea unei benzi pentru trafic de date mult mai larg` [i mai multe oportunit`]i pentru ca operatorii s` ofere con]inut utilizatorilor”, ne-a declarat legat de ce urmeaz` Panos Makris, Chief Commercial Officer la COSMOTE Romånia. Acest eveniment important aduce [i cerin]a de acordare a


TELECOM

accesului operatorilor mobili virtuali \n propriile re]ele ale operatorilor mobili, ceea ce creeaz` premisele pentru dezvoltarea pie]ei de operatori mobili virtuali. Pentru a \ncuraja apari]ia operatorilor mobili virtuali, ANCOM a prev`zut stimulente pentru ofertan]ii care vor permite accesul acestora \n re]elele proprii, precum diminuarea valorii scrisorii de garan]ie [i acordarea unor termene mai generoase pentru \ndeplinirea obliga]iilor de acoperire. De asemenea, ANCOM a impus cerin]e minime de acoperire diferite \n func]ie de serviciile de voce [i internet ce urmeaz` a fi oferite prin intermediul spectrului cå[tigat, precum [i obliga]ii temporare de roaming na]ional \n re]elele de tip GSM [i IMT-2000/UMTS existente, \n favoarea furnizorilor de re]ele a c`ror acoperire a dep`[it 30% din popula]ie. |n acest moment, p`r]i din benzile de frecven]` de 800 MHz, 1.800 MHz [i 2.600 MHz care sunt disputate de operatorii telecom pentru dezvoltarea viitoarei re]ele 4G sunt de]inute de Ministerul Ap`r`rii Na]ionale, care \ns` le va elibera \n [ase luni de la data achit`rii sumelor necesare pentru acoperirea costurilor ocazionate de schimbarea destina]iei sau reorganizarea utiliz`rii benzilor de frecven]` radio, \ns` nu mai tårziu de 31 decembrie 2013. Dup` cå[tigarea licita]iei, operatorii vor putea dezvolta re]elele din aprilie 2014, de cånd sunt acordate licen]ele pentru aceste frecven]e. “Cå[tigarea unei licen]e 4G nu \nseamn` c` o pia]` este creat` peste noapte. Licen]a este doar un \nceput, va trebui ulterior s` cre`m produsele bazate pe aceast` tehnologie [i, evident, pia]a pe care s` le comercializ`m”,

arat` Panos Makris. {i investi]iile \n dezvoltarea re]elei vor fi pe m`sur`, pentru c` presupun echipamente [i produse specifice, care sunt scumpe \n acest moment, avånd \n vedere c`

evident c` va continua, avånd \n vedere [i b`t`lia produc`torilor de terminale inteligente, ca [i a diverselor aplica]ii pentru acestea. Este o \ntreag` industrie care va exploda odat` cu exploatarea

CINE ESTE 2K? |n afara numelor cunoscute, la licita]ia pentru licen]ele care vor prefigura pia]a telecom \n urm`torii 15 ani a ap`rut un nume nou, 2K Telecom. Înfiin]at` în anul 2000, 2K Telecom [i-a început activitatea în domeniul telecom ca furnizor de bucle locale [i acces la internet. Operatorul a devenit membru al grupului Asesoft în 2005. Afacerile 2K Telecom au însumat 59,9 milioane de lei în 2011, de la 46,4 milioane de lei în urm` cu un an, \n cre[tere cu 29% fa]` de 2010. Societatea este controlat` de Alexandru Ghi]` – 67,12% (fratele omului de afaceri Sebastian Ghi]`), Vasile Domente – 8,05% [i Vasile Radu – 24,83%. Num`rul total de clien]i al companiei a ajuns la 290 de clien]i \n 2011, \n cre[tere [i el cu 6,2% fa]` de 2010. Marja de profit a sc`zut cu 13,3 puncte procentuale, ca urmare a investi]iilor majore efectuate de 2K Telecom pentru dezvoltarea infrastructurii – acestea din urm` fiind reflectate [i \n cre[terea num`rului de angaja]i (113 la sfâr[itul lui 2011). tehnologia 4G este \nc` la stadiul incipient de dezvoltare [i \n alte p`r]i ale globului. Ceea ce este evident este c` serviciile 4G permit transferul de date la viteze mai mari decåt tehnologiile de azi. Este o evolu]ie natural` a industriei telecom, care merge c`tre terminale mobile [i aplica]ii din ce \n ce mai complexe. Explozia datelor este deja observat` de cå]iva ani [i este

frecven]elor care s` permit` viteze de download [i upload extrem de mari. Aceast` explozie este generat` de cererea tot mai mare de servicii de date mobile din partea consumatorilor. Iar reprezenta]ii Orange spun c` “prin lansarea de tehnologii 4G vom putea sus]ine [i chiar dezvolta aceast` cerere, iar ob]inerea licen]ei de frecven]` este primul pas pe acest drum”. Biz Biz

19


LA CE R~SPUND OPERATORII?

|nainte s` plutim pe aripile tehnologice ale viitorului, s` revenim la prezent [i s` ne uit`m cum arat` \n acest moment industria telecom. Pe acest front, r`zboiul minutelor pare s` se fi \ncheiat, fiindc` din spate vin tare datele mobile. DE ALEXANDRU ARDELEAN

20

Biz


TELECOM

ac` licita]ia pentru spectru va releva noua ordine pån` \n 2029, fiind o procedur` \n desf`[urare, cu reguli stricte despre care operatorii nu pot vorbi prea mult, prezentul ne arat` clar care sunt principalele elemente definitorii ale industriei de profil din Romånia. De la apari]ia [i dezvoltarea lui, acest domeniu a fost unul dintre pionierii transform`rii Romåniei. Industria telecom a schimbat mediul economic, prin tot ce

\nseamn` investi]ii, venituri [i cheltuieli, dar mai ales prin crearea suporturilor pentru avans. Principalii operatori de telefonie mobil` \mpart o pia]` a c`rei valoare a ajuns conform cifrelor oferite de ANCOM, la 3,5 miliarde euro \n 2011, iar pentru acest an oficialii din industrie se a[teapt` s` r`mån` la acela[i nivel. Ceea ce se remarc` este c` veniturile operatorilor dau semne de stabilizare, sc`derile devenind mai pu]in accentuate \n 2011 [i \n prima jum`tate a anului 2012. Telefonia mobil` \[i va p`stra [i \n

urm`torii ani ponderea cea mai mare din valoarea pie]ei de telecomunica]ii. Pia]a de internet va continua s` creasc`, stimulat` mai ales de cre[terea internetului mobil. Principalii operatori de telefonie mobil` s-au “b`tut” [i anul acesta \n oferte [i servicii, pentru a cå[tiga cåt mai mul]i clien]i [i pentru a-[i p`stra clien]ii actuali. Dac` pân` nu demult “r`zboiul minutelor” ajunsese la oferte cu mii de minute incluse, 2012 a adus b`t`lia pe alte fronturi: internetul mobil [i ofertele dedicate, dar [i o premier` pe acest segment – abonamentul No limit cu minute nelimitate, mesaje nelimitate \n re]ea [i 500 MB trafic de date, introdus de COSMOTE. “Avem de-a face cu o concuren]` acerb` pe toate segmentele pe care oper`m. |n ceea ce prive[te telefonia mobil`, indiferent de ac]iunile pie]ei, noi ne baz`m pe o rela]ie de lung` durat` [i benefic` cu clien]ii no[tri. Toate ofertele sunt create \n urma unei analize foarte atente a nevoilor [i preferin]elor clien]ilor no[tri”, spune Panos Makris. Acesta adaug` c`, avåndu-se \n vedere succesul abonamentului No limit, compania a decis extinderea ofertei promo]ionale pån` \n luna septembrie a acestui an. Evident, acest gen de abonament duce la crearea unei competi]ii [i mai mari \ntre operatori, dar concuren]ii COSMOTE declar` c` nu se simt amenin]a]i de acest gen de ofert`. Reprezentan]ii Orange au spus c` o astfel de ofert` atrage \n mod sigur aten]ia, \ns` clien]ii nu caut` doar cel mai ieftin abonament sau cele mai multe minute, ci vor un abonament personalizat, \n func]ie de nevoile lor de comunicare. De asemenea, sunt foarte importante [i facilit`]ile cu care este oferit, precum telefonul sau beneficiile oferite de programul de loializare. Biz

21


COVER STORY

STRATEGII CU B~TAIE LUNG~ Fiecare companie din domeniu \ncearc` s` \[i valorifice la maximum toate atuurile pe care le are pentru a face diferen]a \ntr-o pia]` care s-a maturizat [i s-a consolidat \n ultimii ani. |n plus, criza economic` a adus \n aten]ie [i sc`derea costurilor la maximum [i o diversificare a veniturilor pentru a trece cu bine de aceast` perioad` extrem de dificil`. Inaki Berroeta, CEO Vodafone Romånia, spune c` \n prima jum`tate a acestui an s-au finalizat

a precizat Inaki Berroeta. CEO-ul Vodafone a mai spus c` operatorul are cea mai bun` re]ea de date mobile din Romånia potrivit mai multor indicatori de m`surare, la nivel na]ional. Pe zona de smartphone-uri, au fost de asemenea cre[teri semnificative, segmentul fiind sus]inut de Vodafone prin fiecare promo]ie [i ofert` special` lansat`, cum este, de exemplu, [i programul “Un smartphone pentru fiecare romån”. Compania a men]inut ritmul investi]iilor \n jurul valorii de 100 de milioane de euro pe an. Pozi]ia de lider pe

ORANGE ROMÂNIA*

VODAFONE ROMÂNIA*

COSMOTE ROMÂNIA*

Clien]i: 10.045.933 Abona]i: 4 milioane Veniturile totale semestrul I din 2012: 448 milioane euro, \n sc`dere cu 2% fa]` de perioada similar` a anului trecut Date mobile: 3,5 milioane de clien]i. |n ultimele 12 luni, traficul de date realizat de pe smartphone-uri [i tablete a crescut de aproape 3 ori, fiind sus]inut de performan]a re]elei

T1 2012 (1 aprilie – 30 iunie): Venituri: \n sc`dere cu 0,7% fa]` de T1 2011, excluzând efectul diminu`rii tarifelor de interconectare (intrate in vigoare la 1 martie 2012) ARPU mobil: 7,4 euro, \n cre[tere cu 9,8% fa]` de T12011 Cre[tere puternic` a datelor mobile: num`rul utilizatorilor de internet pe mobil a crescut cu 186% fa]` de aceea[i perioad` a anului trecut Anul financiar 2011 (1 aprilie 2011 - 31 martie 2012): Clien]i: 7.938.829 Venituri totale: 812,1 mil. euro Venituri din servicii: 768,7 mil. euro EBITDA: 302,9 mil. euro ARPU: 7,1 euro * Datele Vodafone se aplic` conform calendarului fiscal britanic (1 aprilie - 31 martie)

Clien]i: 6,4 milioane Abona]i: 23,6% din clien]i Veniturile totale: 231,1 milioane euro ARPU (venitul mediu per utilizator): +4% fa]` de S1 2011 Propor]ia clien]i persoane fizice/juridice: segmentul business a crescut cu 32% fa]` de semestrul 1 din 2011 Num`r angaja]i: 1.200

* La 30 iunie 2012

unele dintre cele mai importante proiecte la care compania a lucrat pe parcursul anului anterior. Este vorba \n primul rând de transformarea [i reamenajarea lan]ului de magazine, proiect care a \nsemnat mai mult decåt o “schimbare la fa]`” a magazinelor Vodafone. “Am investit [apte milioane de euro \n reamenajarea a aproximativ 100 de magazine din toat` ]ara. La cap`tul acestui proces, am deschis Vodafone Experience Store, magazinul nostru «etalon», situat \n AFI Cotroceni Bucure[ti, un spa]iu de 22

experimentare pentru to]i pasiona]ii de tehnologie [i gadgeturi [i nu numai”, arat` Berroeta. Pentru Vodafone, un alt moment important \n aceast` perioad` a fost lansarea noii campanii de brand cu mesajul “|mpreun` suntem mai puternici”, despre care CEO-ul Vodafone spune c` a venit ca un pas firesc, brandul Vodafone fiind acum \ntr-o nou` etap` de dezvoltare, conform` cu aspira]iile clien]ilor romåni. 2011 a fost anul \n care s-a constatat o tendin]` de stabilizare a pie]ei, odat` cu diminuarea

Biz

vizibil` a ratei de sc`dere a veniturilor. Aceast` tendin]` continu` [i \n acest an, cu toate c` mediul economic continu` s` fie dificil, iar competi]ia, stråns`. “Atât 2011, cåt [i 2012 au fost marca]i de cre[terea accelerat` a serviciilor de date mobile [i a adop]iei smartphone-urilor. La 30 iunie 2012 am \nregistrat o cre[tere de 186% a serviciilor de internet pe mobil, fa]` de aceea[i perioad` a anului trecut”,

* La 30 iunie 2012

pia]a corporate determin` Vodafone s` investeasc` continuu \n infrastructur` [i servicii pentru clien]ii companii. “Putem spune c` atåt \n 2011, cåt [i \n 2012 am continuat s` investim sume semnificative \n re]ea [i \n ini]iativele prin care ne-am propus s` aducem mai mult` valoare clien]ilor no[tri (smartphone-uri la pre]uri din ce \n ce mai avantajoase, includerea datelor mobile \n toate pachetele de servicii, cre[terea traficului de date mobile inclus \n pachetele noastre etc). Ace[ti trei piloni – re]eaua, experien]a clien]ilor [i valoarea –


TELECOM

sunt ariile pe care ne-am concentrat cel mai mult”, a mai spus CEO-ul Vodafone.

VITEZA CONTEAZ~ Liderul pie]ei de telefonie mobil` dup` num`rul de clien]i, Orange Romånia, [i-a urm`rit [i el agenda de planuri legate de dezvoltarea companiei \n Romånia. Astfel, compania a finalizat programul de extindere a acoperirii [i de modernizare a re]elei \n zona rural`, care a reprezentat un proiect cheie, pentru c` acum Orange acoper` 99,74% din popula]ia ]`rii cu servicii de internet mobil la viteze de pån` la 14,4 Mbps. Proiectul a beneficiat de investi]ii de 110 milioane de euro pentru extinderea acoperirii 3G, care a plecat de la 55% [i a ajuns la cei 99,74%. De asemenea, pentru 33,27% din popula]ie (din 549 de localit`]i) viteza de transfer de date ajunge pån` la 21,6 Mbps [i pentru 16,87% (din 218 localit`]i) viteza ajunge pån` la 43,2 Mbps. |n urma finaliz`rii acestui program de extindere [i modernizare a re]elei, Orange asigur` cea mai rapid` re]ea de date mobile din Romånia. Compania a fost certificat` “re]eaua cu cel mai bun serviciu de desc`rcare de fi[iere” dintre to]i operatorii GSM/UMTS de telefonie mobil` din Romånia, fiind ob]inut` \n urma unei campanii independente de m`sur`tori [i performan]` efectuate de P3 Communications, \n mai multe localit`]i, atåt \n zone urbane, cåt [i rurale. Din punct de vedere comercial, ini]iativele au vizat atåt abona]ii, cåt [i pe cei care folosesc cartele PrePay. A fost regåndit programul de loializare, fiind ad`ugate noi beneficii pentru abona]i, prin care ace[tia sunt r`spl`ti]i pentru timpul petrecut \n re]ea, a fost lansat \n premier` un configurator online prin care clien]ii PrePay \[i

pot alege singuri num`rul de minute, SMS-uri [i traficul de date de care au nevoie, \n func]ie de nevoile lor de consum. O noutate a fost [i lansarea noii versiuni a paginii online [i exist` noi oferte de date pentru posesorii de smartphone-uri. Alte nout`]i pentru clien]i au fost: oferirea \n premier` a serviciului HD Voice, zonele de Wi-Fi disponibile \n zonele intens traficate, plata c`l`toriilor de la metrou sau a parc`rii cu telefonul mobil. Pentru Orange, anul acesta a fost unul important deoarece a marcat 10 ani de prezen]` a brandului \n Romånia. Celebrarea acestei anivers`ri a stat sub semnul implic`rii active \n societate. “Am lansat o campanie care completeaz` programul intern de voluntariat «Tu pentru comunitate». Aceast` ini]iativ` face parte din strategia de responsabilitate social` a companiei [i ne dorim s` sus]inem comunitatea local` [i s` contribuim nu doar financiar sau prin produsele oferite, ci [i cu timpul [i experien]a noastr`”, dup` cum au spus reprezentan]ii Orange.

MIZA PE SMARTPHONE Compania cu cea mai dinamic` cre[tere din pia]`, COSMOTE, a continuat [i ea parcursul pozitiv \n prima jum`tate a acestui an [i a pus \n aplicare strategiile de dezvoltare [i investi]ii \n re]eaua broadband [i servicii de date, \n pofida competi]iei acerbe, a sc`derii tarifelor de interconectare [i a mediului economic imprevizibil. Compania [i-a men]inut cre[terea bazei de clien]i business, ca urmare a ofertelor corporate personalizate. Astfel, \n primul semestru din 2012, segmentul business a crescut cu 32% fa]` de aceea[i perioad` a anului 2011. “Ca o confirmare a preocup`rii noastre de a deveni operatorul preferat pe segmentul

PIA}A TELECOM |N CIFRE* 23,4 milioane utilizatori activi, \n sc`dere cu 1% fa]` de jum`tatea anului 2011 [i cu 4% mai mic fa]` de finele lui 2010 14,05 milioane cartele prepl`tite active 6,42 milioane abonamente persoane fizice 2,94 milioane abonamente persoane juridice 123 cartele SIM active la 100 locuitori, rata de penetrare a serviciilor de telefonie mobil` Traficul de voce – 58 miliarde minute efectuate, cu 11% mai mult fa]` de 2010 11 miliarde de mesaje SMS – cu 41% mai mult fa]` de 2010 Traficul de date – 4,23 milioane conexiuni active de acces la internet \n band` larg` la puncte mobile, \n cre[tere cu 20% semestrial [i 39% anual, din care: – 3,11 milioane de conexiuni mobile active \n band` larg` utilizate prin intermediul telefoanelor mobile; – 1,12 milioane de conexiuni mobile active \n band` larg` prin intermediul modemurilor/cardurilor/USB (utilizate pentru conectarea la internet a laptopurilor, tabletelor sau a desktopurilor) 5,9 milioane – num`rul total de terminale/cartele SIM care permit accesul la internet la puncte mobile prin intermediul tehnologiilor 3G (inclusiv 3G+) sau EV-DO 220 MB – traficul mediu lunar realizat de un utilizator de internet mobil 2 miliarde de lei – veniturile ob]inute din furnizarea de servicii de acces la internet (\n cre[tere cu 4% fa]` de anul 2010), valoare ce reprezint` aproximativ 13% din totalul pie]ei telecom Surs`: ANCOM * La sfâr[itul anului 2011

Biz

23


COVER STORY

smartphone, volumul de telefoane inteligente våndute a crescut cu 150% \n primul semestru din 2012, comparativ cu aceea[i perioad` din 2011”, potrivit lui Panos Makris, Chief Commercial Officer, COSMOTE. Nume importante, printre care Bancpost (pentru servicii de date) [i Rosegur, s-au al`turat portofoliului de parteneri de business ai companiei. COSMOTE a continuat \n acest an [i ini]iativele de responsabilitate social`, ajutånd

Romånia”. Pentru viitor, compania va continua s`-[i consolideze pozi]ia pe segmentele broadband [i corporate. Extinderea [i dezvoltarea re]elei, al`turi de \mbog`]irea portofoliului de produse [i servicii vor r`måne, de asemenea, priorit`]ile de baz` ale companiei.

CRIZ~, CIFRE {I CLIEN}I PRETEN}IO{I Dac` strategiile operatorilor s-au concentrat pe dezvoltarea re]elei, cel mai de pre] atu \n lupta cu competi]ia, [i pe lansarea unor oferte personalizate, \n func]ie de cerin]ele clien]ilor, motive obiective nu au ajutat deloc

euro are efecte atât asupra consumului, cât [i a tarifelor. “Sper`m c` pia]a se va stabiliza, dar este dificil de spus care va fi evolu]ia ei pân` la finalul anului. Situa]ia financiar` este imprevizibil` [i ar putea influen]a pia]a. Pe de o parte, sunt câteva semne de stabilizare, poate cu o u[oar` sc`dere, dar nu foarte mare, [i, pe de alt` parte, \n acest moment nu vedem un motiv pentru o sc`dere dramatic`”, a mai spus Makris. Rezultatele recent anun]ate de COSMOTE pe primul semestru 2012 au fost pozitive, compania continuånd s` \[i m`reasc` cota de pia]` [i s` \[i \mbun`t`]easc` performan]ele

Pia]a telecom a atins maturitatea \n ace[ti trei ani de criz` [i a fost marcat` de o competi]ie intens` [i o incertitudine prelungit` \n ceea ce prive[te evolu]ia economiei.” Panos Makris, Chief Commercial Officer, COSMOTE România

victimele afectate de z`pad` sau reciclånd telefoane [i plantånd copaci \n schimb. Pe segmentul comercial, \n afara abonamentului \n premier` cu minute nelimitate \n orice re]ea, compania a lansat [i oferte pe segmentul pre-paid, dar [i facilit`]i [i servicii pentru clien]ii cu abonamente. Compania nu a precizat valoarea investi]iilor pe care le va face \n acest an, men]ionånd \n schimb c` \n total grupul OTE a investit \n Romånia aproximativ 3 miliarde de euro, “probabil cea mai mare investi]ie privat` \n infrastructura din 24

Biz

industria. “Pia]a telecom a atins maturitatea \n ace[ti trei ani de criz` [i a fost marcat` de o competi]ie intens` [i o incertitudine prelungit` \n ceea ce prive[te evolu]ia economiei. 2012 nu face excep]ie, \n special pentru c` a debutat cu un viscol de o lun`, care a pus jum`tate de ]ar` \n repaos \n luna februarie, cu consecin]ele de rigoare asupra mediului de afaceri”, a punctat Panos Makris. Oficialul de la COSMOTE a mai spus c` telecomunica]iile au urmat \n general evolu]ia economiei dup` 2008. Iar pentru acest an, pia]a va evolua \n acela[i ritm cu economia. Unul dintre motivele obiective care afecteaz` \ns` toate activit`]ile economice are efecte [i aici. Deprecierea leului \n raport cu

financiare pentru to]i indicatorii principali: EBITDA, venituri [i ARPU. Dup` cum se observ` din tabelele al`turate, care arat` evolu]ia cifrelor de afaceri ale companiilor, situa]ia pare a se fi stabilizat dup` anii de criz` mai puternic`. |ns` ea nu este de ajuns. Inaki Berroeta spune c`, \n perioada 1 aprilie – 30 iunie 2012 (care pentru Vodafone reprezint` primul trimestru al anului financiar \n curs, potrivit calendarului fiscal britanic), diminuarea veniturilor a fost de numai 0,7%, excluzånd efectul diminu`rii tarifelor de interconectare (care a avut un impact direct asupra veniturilor companiei). “Noi credem c` aceast` tendin]` pozitiv` va


TELECOM

continua, dar este dificil s` facem estim`ri \n acest moment. Pentru orice business, indiferent de industrie, predictibilitatea mediului de afaceri este foarte important`, iar acest an nu a fost tocmai unul u[or pentru Romånia.” |n cazul Vodafone, num`rul clien]ilor a ajuns la 7,798 milioane, \ns` Berroeta subliniaz` c` aceast` sc`dere ]ine de strategia companiei, aplicat` cu consecven]` pe parcursul ultimului an [i jum`tate, de a deconecta voluntar cartelele inactive din baza de clien]i [i a nu mai “arunca” pe pia]` SIM-uri gratuite. “Ne-am dorit s` ne

pia]` matur` [i atåt de competitiv` precum cea din Romånia. |n prima parte a anului, Orange Romånia s-a men]inut ca lider de pia]` cu o baz` de clien]i stabil`, atåt pe segmentul de abonamente, cåt [i pe cel al cartelelor re\nc`rcabile. Rezultatele ob]inute se datoreaz` ini]iativelor precum segmentarea adecvat` a ofertelor, numeroasele avantaje ad`ugate programului de fidelizare, noua platforma PrePay ce permite personalizarea profilului [i a noilor oferte atractive de internet mobil propuse clien]ilor, al`turi de o perioad` economic` stabil`.

telecom este uria[`. Vodafone, Orange, Romtelecom [i COSMOTE au investit pån` \n prezent \n România peste 7 miliarde de euro [i au oferit locuri de munc` directe pentru circa 16.500 de persoane. Conform unui studiu recent al KPMG România, industria telecom a contribuit, \n 2011, la bugetul Romåniei cu 7 miliarde de lei, iar cifra de afaceri \n domeniu a reprezentat echivalentul a 3% din PIB. {i

Atât 2011, cåt [i 2012 au fost marca]i de cre[terea accelerat` a serviciilor de date mobile [i a adop]iei smartphone-urilor. La 30 iunie 2012 am \nregistrat o cre[tere de 186% a serviciilor de internet pe mobil fa]` de aceea[i perioad` a anului trecut.” Inaki Berroeta, CEO Vodafone România

concentr`m pe baza activ` de clien]i, mai ales pe cei existen]i, s` \i facem pe ace[tia cåt mai multumi]i de serviciile noastre, \n loc de a p`stra o cifr` artificial`, care pån` la urm` nu are nicio relevan]`. |ntre timp, am demarat programe ample de base management [i de \mbun`t`]ire a zonei de «customer experience». Principalul nostru obiectiv este s` cre[tem ceea ce numim «net promoter score», un indicator care ne arat` \n ce m`sur` clien]ii no[tri ar recomanda serviciile noastre”, a mai afirmat Inaki Berroeta. Oficialul de la Vodafone este de p`rere c` zona de customer experience va fi diferen]iatorul principal \ntr-o

VIITORUL SUN~... ...La u[`, avånd \n vedere c` toate companiile din domeniu s-au preg`tit pentru urm`torul nivel, iar licita]ia pentru spectrul 4G ne arat` acest lucru, o supraofert`, care dovede[te interesul crescut pentru viitorul pie]ei telecom de la noi. |ns`, dup` cum au sus]inut [i oficialii companiei, este nevoie [i de o predictibilitate [i o stabilitate a mediului economic, pentru a face proiec]ii pe termen mediu [i lung, avånd \n vedere c` industria s-a consolidat, iar maturitatea se observ` la fiecare ofert` pentru fiecare client. Dimensiunea investi]iilor din

b`t`lia nu se opre[te aici, competi]ia \[i spune cuvåntul cu fiecare nou` ofert` comercial`, cu fiecare nou program lansat. Iar cånd rezultatele licita]iei pentru spectru se vor afla, atunci r`zboiul va fi total, avånd \n vedere dimensiunea tehnologic` a re]elei 4G, care va oferi consumatorilor o nou` experien]`. Iar operatorii abia a[teapt` acest r`zboi, c`ci au \n plan oferte [i servicii speciale construite pe aceast` tehnologie, care a[teapt` doar semnalul final. Biz Biz

25


EXPLOZIE |N INDUSTRIA ROMÅNEASC~ DE ARMAMENT

D

ac` mul]i exportatori se plâng de problemele

de pe pie]ele de desfacere, industria de armament din Romånia are cu ce se l`uda. Motivul? Anul trecut s-a \nregistrat o adev`rat` explozie \n domeniu, statul reu[ind s` exporte armament \n valoare de 131 de milioane de euro, \n cre[tere cu 6% comparativ cu anul 2010 [i cu 30% mai mult fa]` de anul 2009. Pentru o industrie aproape dezamorsat` o bun` perioad` de timp, dar care \nainte de 1989 reu[ea s` acopere o mare parte din datoriile externe ale Romåniei, al`turi de agricultur`, ve[tile bune nu se opresc aici. “Anul acesta, sincer s` fiu, m` a[tept

26

Biz

ca exporturile s` r`mån` tot cam \n zona de 130 – 150 de milioane de euro, cu un ritm de cre[tere tot de 6%, ceea ce pentru o perioad` de criz` nu este r`u”, spune pentru revista Biz Viorel Manole, director executiv la PATROMIL, asocia]ia patronal` romån` a produc`torilor de tehnic` militar`. “Aici vreau s` remarc faptul c` produc]ia de echipamente cu destina]ie militar` [i de securitate nu trebuie privit` numai ca volum financiar cånd vine vorba despre export, ci trebuie v`zut` ca valoare ad`ugat`, pentru c` \n zona aceasta valoarea ad`ugat` este ceva mai mare ca la produsele normale, deci


INDUSTRIE

Dup` ani buni \n care a fost dezamorsat`, industria de armament din ]ar`, ajutat` [i de evenimente interna]ionale, [i-a crescut exporturile [i se preg`te[te acum de un alt “tun”: Romånia are ocazia s` semneze cel mai mare contract din istoria postdecembrist` a industriei de ap`rare. DE OVIDIU NEAGOE |NARMA}I PÅN~-N DIN}I DE ROMÅNIA

putem s` vorbim de profituri ceva mai mari [i de impozit pe profit mai mare”, continu` Viorel Manole. Pe pia]a intern`, produc`torii romåni de armament reu[esc s` vånd` de aproximativ 50 de milioane de euro, bugetul destinat ap`r`rii fiind de 1,3% din PIB, \n condi]iile \n care la intrarea \n NATO Romånia s-a angajat c` va aloca minimum 2,1%. Valoarea pie]ei de ap`rare din Romånia ajunge la doar 200 de milioane de euro, \n timp ce la nivel global aceasta atinge 800 de miliarde de dolari pe an, potrivit estim`rilor directorului executiv al PATROMIL.

Liderii cartelurilor trafican]ilor de droguri din Columbia ar putea avea o surpriz` nepl`cut` \n scurt timp. Compania de stat Romarm SA ar putea semna cu Ministerul Ap`r`rii din Columbia cel mai mare contract din industria de armament postdecembrist`, care const` \n livrarea de tancuri modelul TR85M1 “Bizonul”. “Platformele \n sine pot merge ca valoare de contract undeva spre miliardul de dolari, dar se poate merge [i cu 50% peste aceast` valoare, \n func]ie de ce va dori clientul s` cuprind` acea platform`”, spune Viorel Manole, director executiv la PATROMIL. |n momentul de fa]` Romånia se afl` pe lista scurt`, al`turi de alte cinci state – printre care [i Ucraina [i Polonia. “Dac` statul romån se va implica mai mult \n a sprijini aceast` ofert` romåneasc`, atunci, mai mult ca sigur, am putea s` ajungem la negocieri finale [i s` semn`m un contract undeva spre \nceputul anului viitor”, spune directorul executiv al PATROMIL. Tranzac]ia ar putea reprezenta o gur` de oxigen [i, totodat`, un capitol important din istoria relans`rii industriei de armament din ]ar`. Al`turi de Columbia, s-au ar`tat interesate de tancurile romåne[ti [i state din Asia-Pacific [i Africa. Cu toate acestea, nu statul sud-american este cel mai mare cump`r`tor de armement produs \n Romånia, ci... SUA. Ame-

ricanii nu cump`r` \ns` de la produc`torii de armament din ]ar` numai pentru pia]a proprie. Cum strategia de securitate a SUA este una global`, se achizi]ioneaz` produse [i pentru noile structuri care au sarcin` de ap`rare \n Afganistan, Irak sau alte zone similare. Anul trecut SUA au dublat importurile de armament din România comparativ cu 2010, la 33,8 milioane de euro. Al`turi de SUA, \n 2011, Afganistan [i Marea Britanie au scos din buzunare de dou` ori mai mul]i bani ca \n 2010 pentru armament produs \n Romånia, \n timp ce, la polul opus, Germania a cump`rat de patru ori mai pu]in armament romånesc fa]` de 2010, potrivit unui raport al Departamentului pentru Controlul Exporturilor din cadrul Ministerului de Externe (ANCEX).

PU{CA {I CUREAUA LAT~ |n prim`vara acestui an, Fabrica de Arme Cugir a reu[it s` finalizeze primele zece pu[ti de asalt concepute integral de Romånia, care, de la finele anului, vor ajunge \n faza final` de testare \n teatrele de opera]iuni unde trupele romåne[ti au misiuni. Vestea bun` este c`, din toamna acestui an, uzina va realiza primele 60.000 de unit`]i, care vor fi destinate dot`rii Armatei Romåne, \nlocuind vechile AKM-uri. Pu[ca realizat` integral \n ]ar` este conceput` pe scheletul vechilor modele AKM, dar este \mbun`t`]it` [i are dot`ri [i utilit`]i la standarde NATO. Biz

27


INDUSTRIE

VÅNT DIN PUPA PENTRU INDUSTRIA NAVAL~ {antierul Naval Damen din Gala]i construie[te pentru Marina Regal` din Olanda HNLMS Karel Doorman, cea mai mare nav` de r`zboi creat` pån` acum pe pia]a romåneasc`, un colos cu o lungime de peste 200 de metri [i cu o \n`l]ime de aproape 50 de metri. Vasul destinat Marinei Olandeze este o nav` care are atåt posibilit`]i de atac, cåt [i de ap`rare, fiind dotat` cu un hangar pentru [ase elicoptere [i un spital prev`zut cu 20 de s`li de opera]ie. {antierul Naval Damen nu este la prima astfel de realizare, acesta mai onorând \n trecut comenzi pentru Marina Regal` din Olanda, precum navele Freisland (P842) sau Groningen (P843). Nava de r`zboi este una de tip Joint Logistic Support Ship [i poate duce la bord mai bine de 300 de militari. |ntr-un top al celor mai importan]i importatori de armament romånesc, Olanda ocupa pozi]ia a patra anul trecut. Numai \n ultimul trimestru al anului trecut Olanda a cump`rat armament produs \n Romånia \n valoare de 14,6 milioane de euro, potrivit unui raport publicat de Departamentul pentru Controlul Exporturilor din cadrul Ministerului de Externe. |n compara]ie, \n primul trimestru al acestui an, Olanda a achizi]ionat de la statul romån numai lunete pentru arme de vån`toare, \n valoare total` de doar 5.212 euro.

Arma de asalt, care va avea ca pia]` de desfacere Romånia, dar va ajunge [i la export, este de calibru 5,56 x 45 mm [i este ambidextr` (poate fi utilizat` cu aceea[i u[urin]` atåt de solda]ii dreptaci, cåt [i de cei stångaci). Ini]iativa Fabricii de Arme Cugir face parte dintr-un program na]ional ini]iat prin colaborarea dintre Asocia]ia PATROMIL [i Ministerul Ap`r`rii Na]ionale, reprezentat de Departamentul pentru Armamente. “|mpreun` am identificat aceast` nevoie a armatei romåne, \mpreun` am identificat capabilitatea industriei romåne de a cerceta, dezvolta [i produce acest nou produs, lucru care este de l`udat pentru c` din nefericire industria romåneasc` de ap`rare nu supravie]uie[te din comenzi interne, ci din export”, arat` Viorel Manole. “Este un produs bun, Fabrica de Arme Cugir [tie s` fac` arme de peste 100 de ani, deci nu cred c` vor exista probleme tehnice, cel mult financiare, legate de onorarea comenzilor”, adaug` Manole. 28

Biz

Fabrica de Arme Cugir a realizat o investi]ie de aproape 30 de milioane de euro \ntr-o nou` linie de produc]ie a muni]iei la standarde NATO, \n timp ce, din 1989 [i pån` \n prezent, companiile produc`toare de armament cu capital majoritar de stat au realizat investi]ii \n valoare de aproape 500 de milioane de euro, sum` comparabil` cu investi]iile demarate de companiile private care activeaz` \n industrie. Cea mai semnificativ` problem` a investi]iilor este ritmul de realizare [i implementare. “Le punem \n func]iune \n 10 ani \n loc de 3-5 ani, iar dac` este o tehnologie nou`, \n loc s` o implement`m \ntr-o perioad` de 3-5 ani, o implement`m \n 15 ani”, adaug` Viorel Manole.

DETONAREA INDUSTRIEI DE ARMAMENT “Timpul alocat de comunitatea interna]ional` sist`rii pe cale pa[nic` a programului nuclear al Iranului este pe cale s` se scurg`. |n momentul de fa]` re-

gimul din Iran consider` c` \ntreaga comunitate interna]ional` nu are puterea s` pun` cap`t programului nuclear”, spunea recent premierul israelian, Beniamin Netanyahu. La scurt timp dup` atentatul sinuciga[ din Bulgaria, \n care [i-au pierdut via]a cinci turi[ti israelieni, tot Netanyahu declara c` Hezbollah, organiza]ia terorist` politico-militar` din Liban sus]inut` financiar de statul iranian, se face vinovat` de atacul de pe aeroportul Burgas. Coinciden]` sau nu, Israelul a cump`rat \n primele trei luni ale acestui an armament romånesc \n valoare de 2,55 milioane de euro, dintre care componente pentru rachete aer-aer, componente pentru echipamente militare de supraveghere [i conducere a focului, componente pentru vehicule militare terestre, p`r]i de para[ut` luminoas` pentru bombe, componente pentru echipamente electronice, discuri de alam` pentru cartu[e cu diametrul 245 x 18,7 mm, precum [i echipamente pentru testarea produselor militare. {i evenimentele precum Prim`vara Arab` sau tensiunile dintre Turcia [i Siria pot \nsemna profituri pentru industria romån` de ap`rare. Tot potrivit ANCEX, Turcia a achizi]ionat produse din ]ar` \n valoare de peste 1,5 milioane de euro \n primul trimestru al acestui an. |nainte de 1989, Romånia sus]inea un training militarilor din “]`rile prietene” care veneau \n ]ar` [i studiau fie la facult`]i civile, fie la [coli de ofi]eri. Planul de atunci al Romåniei era o investi]ie strategic` \n viitor, pe care foarte pu]ine state \[i mai permit s` o pun` \n prezent \n practic`. O foarte mare parte dintre ace[ti studen]i proveneau din statele implicate recent \n Prim`vara Arab`, iar acum, dup` ani buni de la terminarea studiilor \n Romånia, mul]i de]in func]ii cu putere de decizie. “Este p`cat c` nu avem o aten]ie sporit` [i o preocupare de a relua leg`tura cu aceste persoane care au nostalgia anilor de tinere]e petrecu]i \n Romånia [i care ar putea contribui \mpreun` cu noi la stabilizarea situa]iilor \n ]`rile lor natale”, spune directorul executiv al PATROMIL. “Avem un poten]ial pe care nu multe state \l au [i pe care am putea s` \l fructific`m \n favoarea industriei ap`r`rii”, arat` Viorel Manole.


INDUSTRIE

giile \n termeni de ap`rare au fost revizuite, for]ele armate Iat` care sunt cei mai mari cinci cump`r`tori de armament europene au fost restructurate romånesc \n primele trei luni ale anului 2012: [i cheltuielile destinate ap`r`rii au fost reduse. Actualmente, Loc Stat Valoarea tranzac]iilor (euro) cifra de afaceri generat` de in1. SUA 4.248.143 dustria de armament din Eu2. Nigeria 3.248.673 ropa este de dou` ori mai mic` 3. Israel 2.558.247 decåt cota pe care o atingea \n 4. Arabia Saudit` 1.968.264 urm` cu 20 de ani. 5. Turcia 1.537.508 Ve[tile bune pentru indusSurs`: ANCEX tria local` de ap`rare au sosit anul trecut, cånd s-au semnat LUPT~ CÅ{TIGAT~ Pachetul Ap`rare, privind achizi]iile de PE FRONTUL DE VEST produse destinate ap`r`rii [i circula]ia acestora \n spa]iul intracomunitar, dar [i Industria european` de ap`rare realicrearea unei Baze Tehnologice [i Induszeaz` anual o cifr` de afaceri de peste 55 triale Europene \n domeniul ap`r`rii. de miliarde de dolari [i \nsumeaz` \n jur Pachetul Ap`rare a fost aprobat \n anul de 30% din produc]ia mondial` de arma2009 [i toate statele membre au avut doi ment, iar fabricile de profil genereaz` ani la dispozi]ie s` \[i armonizeze aproximativ 300.000 de locuri de munc`, legisla]ia intern`. “Prin acest pachet, prin potrivit unui raport al Parlamentului Eucare se dore[te transparentizarea achiropean. Dup` R`zboiul Rece \ns`, strate-

}INTELE EXPORTURILOR

zi]iilor de produse destinate securit`]ii, tocmai s-a creat cadrul juridic [i legislativ, ceea ce ajut` ca aceast` pia]` s` fie mult mai competitiv` [i s` se evite pe cåt posibil protec]ionismul”, spune Manole. O alt` oportunitate de pe B`trånul Continent este conceptul de “Security of Supply” – Securitatea Livr`rilor. |n baza acestui principiu central, firmele romåne[ti care activeaz` \n industria de ap`rare vor avea un avantaj competitiv \n fa]a altor produc`tori din zonele non-UE. Cu toate acestea, al`turi de avantajele evidente, exist` [i provoc`ri, conceptul fiind, cel pu]in pentru industria local`, o sabie cu dou` t`i[uri. Reversul medaliei? “Este p`cat s` ai o asemenea [ans` [i oportunitatea s` se apeleze \n aceast` zon` a industriei de ap`rare numai la societ`]ile europene [i s` nu fii \n stare s` furnizezi”, avertizeaz` Viorel Manole, director executiv la Asocia]ia PATROMIL. Biz

Biz

29


CÂND ROMÂNIA E PREA MIC~ DISCU}IILE DESPRE UN SILICON VALLEY ROMÂNESC NU SUNT O VORB~-N VÂNT. DAR, PÂN~ LA REALIZAREA ACESTUI VIS, COMPANIILE ROMÂNE{TI DE SOFTWARE DIN DOMENIUL ERP AU PORNIT DEJA LA CUCERIREA PIE}ELOR REGIONALE. DE GABRIEL BÂRLIG~ 30

Biz


SOFTWARE

D

ac` nu ai nevoie de vapoare, camioane sau trenuri pentru a face export, lucrurile ar trebui s` fie simple. Prin urmare, dac` lucrezi \n software, po]i oricând ie[i la export, nu? Nu chiar. Pentru companiile de software din România care activeaz` \n domeniul ERP (solu]ii informatice integrate pentru managementul afacerii), drumul nu este tocmai u[or, fiindc` au de \nfruntat juc`tori locali avantaja]i de cunoa[terea pie]ei, dar [i lideri globali care câ[tig` de multe ori clien]i multina]ionali.

“Sunt mai multe provoc`ri cu care se confrunt` companiile române[ti pe pie]ele externe, pornind de la diferen]e culturale, adaptarea la specificul mediului de afaceri local [i pân` la barierele ridicate de juc`torii locali care \ncearc` s` blocheze p`trunderea oric`rui competitor din punctul de vedere al pre]ului, limbii, legisla]iei [i al mediului economic”, spune Daniel Ionescu, Sales & Marketing Director la TotalSoft, companie care este prezent` pe pia]a interna]ional` de 15 ani, dar care abia \n 2010 a deschis birouri regionale \n Serbia, Polonia, Grecia [i Bulgaria. Potrivit lui Ionescu, o alt` provocare important` vine din partea companiilor asiatice care vin cu pre]uri mici, dar care au dezavantajul de a fi simpli executan]i, f`r` a oferi un input calitativ asupra proiectului. Dar alte provoc`ri sunt mult mai importante. “{i \n implement`rile peste hotare, [i la cele din România, «provoc`rile» sunt acelea[i: cerin]ele clien]ilor. Consultan]ii no[tri [i reprezentan]ii clien]ilor vorbesc limba englez`, deci nu exist` probleme de comunicare. Fiecare proiect este o provocare \n sine, prin particularit`]ile sale”, afirm` Adrian Bodomoiu, Managing Director la Wizrom Software. Dar, dincolo de greut`]i, companiile române[ti care creeaz` [i implementeaz` solu]ii ERP au ie[it \n mod natural \n afara ]`rii \n c`utare de oportunit`]i. La \nceput, fiindc` pia]a româneasc` nu era educat`, apoi, pentru c` oportunit`]ile aduse de extinderea \n str`in`tate dep`[eau cu mult eventualele riscuri.

OAMENII {I CIFRELE POZITIVE Legenda programatorului român, lansat` la \nceputul anilor ’90, [i-a mai pierdut poate din str`lucire, dar este greu de negat faptul c` \n România exist` speciali[ti \n sof-

tware [i programatori \ntr-un num`r [i de o calitate suficient de mari ca s` atrag` aici marile nume globale ca Microsoft, Oracle, Intel Adobe sau Ubisoft. |n acela[i timp, antreprenori locali au reu[it s` se impun` pe pie]ele interna]ionale. Florin Talpe[ a f`cut din Bitdefender un brand de solu]ii de securitate respectat [i c`utat pe \ntregul mapamond, Radu Georgescu cre[te acum \n Silicon Valley un business de un miliard de dolari, Avangate, tineri ca Emi Gal se impun \n domenii la mod`, cum este zona de video, iar companii ca Zitec iau cu asalt lumea aplica]iilor mobile. Nu este, deci, de mirare c` avem cifre pozitive la exportul de software, care sfideaz` chiar [i criza economic` din ultimii ani. Astfel, potrivit unui studiu al Institutului de Tehnic` de Calcul, exporturile de software [i servicii au totalizat \n 2011 peste 920 de milioane de euro euro, \n cre[tere cu 9,5% fa]` de 2010, dar [i cu mai mult cu 37% fa]` de 2008. Astfel, anul trecut, ponderea sectorului de software [i servicii \n totalul exporturilor de servicii ale României a ajuns la 13%. Potrivit autorilor studiului, majorarea exporturilor a fost determinat` de activit`]ile centrelor de servicii [i de cercetare [i dezvoltare ale multina]ionalelor, de serviciile de outsourcing ale firmelor locale române[ti sau str`ine, dar [i de proiectele de sisteme [i solu]ii informatice contractate cu clien]i externi de unele firme locale.

EXTINDERE TOTAL~ Pentru TotalSoft, extinderea a \nceput \n 1997, primul client extern fiind o companie din Israel. Compania a continuat s` abordeze pie]ele interna]ionale cu echipe trimise din România, dar a schimbat strategia \n 2010. Atuncim TotalSoft a dechis patru subsidiare, câte una \n Serbia, Polonia, Grecia [i Bulgaria. |n final, anul acesta Biz

31


SOFTWARE

compania a deschis un birou [i \n Austria, cu scopul de a oferi suport local clien]ilor din ]`rile vorbitoare de limb` german`, dar [i din Polonia, Slovacia, Ungaria [i Cehia. Compania a dezvoltat propria suit` de business, Charisma, care are ca target principal ]`rile din regiunea CEE, unde are deja implement`ri \n 13 pie]e. “|ns` nu ne limit`m la aceast` zon`. Acord`m o aten]ie deosebit` ]`rilor din Arabia Saudit`, unde poten]ialul \n zona de project management este uria[, SUA sau ]`rilor din Europa de Vest”, arat` Daniel Ionescu, Sales & Marketing Director la TotalSoft. TotalSoft are 300 de proiecte derulate la nivel interna]ional, \n 25 de ]`ri ale lumii, fiind astfel unul dintre cei mai mari exportatori de software de business din România. Este vorba atât de proiecte “la cheie”, cât [i de solu]ii unice dezvoltate la cerere pentru diverse companii, constând \n aplica]ii web [i solu]ii pentru dispozitive mobile. |n ]`rile \n care TotalSoft are prezen]` direct`, subsidiarele au statut juridic [i atribu]ii comerciale, cu echipe locale nu foarte mari, de maximum 10 angaja]i, seviciile de implementare, consultan]` [i suport tehnic fiind asigurate de c`tre sediul central din Bucure[ti prin echipele specializate \n implement`ri interna]ionale. “De asemenea, suntem prezen]i \n mod indirect \ntr-un num`r mare de ]`ri din Europa, \n verticale cheie precum leasing, medical, servicii sau oil & gas, prin roll-out-ul Charisma \n subsidiarele unor multina]ionale de referin]` \n aceste sectoare”, adaug` Daniel Ionescu. Extinderea peste hotare s-a dovedit a fi o decizie excelent` pentru TotalSoft. |n 2011, veniturile companiei s-au ridicat la 25,92 de milioane de euro. Din aceast` cifr`, circa 18% a provenit din imple32

Biz

ment`ri de solu]ii complexe \n conturi interna]ionale. Pentru anul \n curs, Daniel Ionescu spune c` se estimeaz` ca veniturile din extern s` ajung` la 25% din cifra total` de afaceri, iar \n urm`torii trei ani, strategia de expansiune interna]ional` vizeaz` cre[terea ponderii veniturilor din extern pân` la 50% din cifra de afaceri a companiei.

CU ERP-UL PESTE GRANI}~ Tot \n 1997, când pia]a local` abia descoperea secretele sistemelor ERP [i doar multina]ionalele foloseau sisteme informatice

PLUS DE TEHNOLOGIE Radiografia exporturilor IT&C ale României \n criz` Sector Hardware Software [i servicii IT Servicii telecom Total

2009 2.030 725 623 3.378

2010 3.060 840 422 4.322

2011 3.390 920 400 4.710

* Cifrele sunt exprimate \n milioane de euro Sursa: Institutul de Tehnic` de Calcul

pentru a-[i gestiona afacerile, Wizrom a decis c` era timpul s` treac` Prutul, realizând primele implement`ri peste grani]`, \n Republica Moldova. Tot atunci a fost deschis [i biroul companiei la Chi[in`u. Au trecut [ase ani \nainte s` vin` momentul celui de al doilea birou extern, la Sofia, unde Wizrom deruleaz` activit`]i de vânzare, implementare [i outsourcing. Ulterior, compania a \nceput s` deruleze proiecte de implementare [i la clien]i din Serbia, Slovenia, Croa]ia [i Cehia, deta[ând echipe de consultan]i \n ]`rile respective. Potrivit lui Adrian Bodomoiu, Managing Director la Wizrom Software, principalele pie]e externe ale companiei sunt pân` \n pre-

zent, ca volum [i valoare, Bulgaria [i Republica Moldova, iar \n celelalte ]`ri men]ionate, Ungaria, Turcia, Serbia, Slovenia, Croa]ia [i Cehia, num`rul de implement`ri este \n cre[tere. “Wizrom are cel pu]in un nou client \n fiecare lun` \n aceste ]`ri, ceea ce reprezint` o schimbare major` fa]` de anii anteriori. {i vorbim de proiecte majore, generate fie de clien]ii din România ai companiei care \[i extind opera]iunile \n ]`rile men]ionate, fie de companii de peste hotare care lucreaz` \n România cu Wizrom [i care decid s` adopte solu]iile furnizorului român [i la sediile lor centrale”, arat` Bodomoiu. Rezultatele se v`d. Prima jum`tate a anului 2012 a adus o cre[tere de 7,6% a veniturilor grupului de firme Wizrom (Wizrom Software, WizSalary [i filialele externe), pân` la 3,23 milioane de euro. Grupul Wizrom a terminat prima jum`tate a anului cu un num`r de 3.424 de clien]i, \n cre[tere cu 7% fa]` de aceea[i perioad` din 2011. De asemenea, a fost men]inut` structura veniturilor: 31% din venituri au provenit din licen]e vândute, 34% din mentenan]`, 35% din alte servicii de business (analiz` business, procese, dezvolt`ri personalizate, outsourcing, altele). “Perioada martie-iunie a fost deosebit de activ`, cu noi proiecte atât \n ]ar` cât [i peste hotare. Pe fondul interesului crescut al companiilor pentru solu]ii de eficientizare a afacerii, [i noi am venit cu un portofoliu extins, gra]ie parteneriatelor semnate cu Panorama [i Infor, doi dintre cei mai mari produc`tori de software de business din lume”, a declarat Adrian Bodomoiu, Managing Director la Wizrom Software. Compania nu a dorit s` precizeze procentul veniturilor realizate pe pie]ele din str`in`tate. Biz


Atunci când ai nevoie de un eveniment reu[it, apeleaz` cu încredere la cei mai buni din domeniu!

Centrul Expozi]ional ROMEXPO dispune de spa]ii generoase [i multifunc]ionale care se pot transforma în loca]ii excelente pentru evenimentele dumneavoastr`: • Conferin]e / congrese • Seminarii • Prezent`ri de mod` • Lans`ri de produs • Concerte • Festivaluri • Competi]ii sportive • Recep]ii, petreceri, cocktailuri • Film`ri • Drive teste etc. Pentru ROMEXPO, nimic nu este imposibil, deoarece dispunem de toate resursele necesare: • S`li de conferin]` cu capacit`]i între 30 [i 700 de locuri • Spa]ii interioare (pavilioane) • Spa]ii exterioare (platforme exterioare [i parc`ri) • Corturi pentru evenimente organizate \n Centrul Expozi]ional ROMEXPO [i în afara acestuia • Logistica necesar` organiz`rii unui eveniment • Asisten]` [i consultan]` • Aparatur` audio-video de ultim` genera]ie [i asisten]` tehnic` • Scen` pentru prezent`ri de mod` / spectacole • Mobilier modular • Ambientare • Grafic` [i semnalizare

• Spa]ii publicitare (printuri, panotaj indoor-outdoor, steaguri) • Catering, interpretariat, hostess [i paz` prin firme specializate • Spa]ii de parcare • Orar flexibil {i totu[i, de ce ROMEXPO? Pentru c`… • Am încercat totul! De la White Sensation la Cirque du Soleil [i la IMM Forum, am organizat cu succes evenimente de orice natur` [i grad de amploare • Am demonstrat tuturor partenerilor no[tri credibilitate [i profesionalism • Serviciile ROMEXPO sunt singurele din domeniul organiz`rii de evenimente din România care se ridic` la standarde atestate [i certificate interna]ional • Toate proiectele sunt manageriate de exper]i în organizarea de evenimente de anvergur` • G`zduim anual delega]ii interna]ionale [i forumuri la nivel înalt pentru oameni de afaceri, diploma]i [i oficialit`]i. Filosofia ROMEXPO este aceea de a oferi un cadru optim pentru dezvoltarea oric`rui tip de business. Scopul nostru este acela de a veni în întâmpinarea obiectivelor de marketing [i de dezvoltare a imaginii clien]ilor no[tri, prin crearea de pachete personalizate de servicii. www.romexpo.ro


TOP 20

companii din IT pentru care merit` s` lucrezi

34

Biz


TEHNOLOGIE

|n majoritatea domeniilor de activitate, contextul economic dicteaz` ca jobul s` \l aleag` pe angajat, nu invers. Sectorul IT&C continu` s` fac` not` discordant`, pe fondul competitivit`]ii ridicate [i al cererii tot mai mari de tehnologii revolu]ionare. DRAGO{ L~Z~RESCU

P

ia]a muncii din România a suferit lovituri puternice \n ultimii ani. Rata [omajului a crescut alarmant, de la 5,8% \n 2008 la 6,9%, 7,3% [i 7,4% \n 2011. Printre sectoarele care au crescut, atât \n volum, cât [i \n num`r de posturi disponibile, se num`r` sectorul IT&C. Interesul multina]ionalelor pentru România nu este greu de explicat. “Sectorul IT&C din România este unul generos din punctul de vedere al competen]elor tehnice pentru companiile interna]ionale. Acesta este unul din motivele pentru care multina]ionalele \[i deschid centre \n România, dincolo de atractivitatea oferit` de costurile mai reduse”, e de p`rere Andreia P`troiu, Managing Partner la Senior Tech, companie specializat` \n IT recruitment. Dup` retail, domeniul IT&C ofer` \n momentul de fa]` cele mai multe posturi disponibile, cu men]iunea c` salariile sunt semnificativ mai ridicate, pe baza unui grad \nalt de calificare, dar [i a poten]ialului de dezvoltare de care se bucur`. “Tehnologia a \nceput s` ne absoarb` tot mai mult din timp, iar aplica]iile de pe telefoanele mobile sau computere, precum [i trendurile – cloud computing, mobile, augmented reality – ocup` un rol tot mai important \n vie]ile noastre”, e de p`rere Andreia P`troiu. |n acest context, nu e o surpriz` faptul c` sectoarele IT [i cel de telecomunica]ii se num`r` printre cele mai atractive domenii pentru tinerii absolven]i de facultate.

|n Biz 231 povesteam despre experien]a \n România a lui Wolfgang Gunne, un neam] cu origini române care conduce filiala din Bucure[ti a companiei germane de hosting 1&1. |n timpul interviului realizat la sediul central al companiei, managerul cu o cultur` vest-european` ne-a redat felul \n care percepe experien]a din sectorul IT&C românesc: “Pia]a muncii din Bucure[ti e de fapt un punct de \ntâlnire a multor culturi de munc`. Exist` firme române[ti, firme din Germania, SUA, Grecia. Se \ntâlnesc pe o pia]` foarte dinamic`. Sunt pu]ine locuri \n lume \n care g`se[ti toate numele grele din IT condensate cum sunt aici. Po]i da turul Bucure[tiului [i s` spui c` ai f`cut ocolul lumii \n IT”, spunea Gunne \n urm` cu câteva luni. Competen]ele programatorilor români au r`mas la un nivel apreciat pozitiv de marile companii str`ine, \ns` unul din motivele principale care i-au determinat s` \[i arunce ancora \n România – costurile reduse – \ncepe s` dispar`, fie c` vorbim despre majorarea taxelor sau despre cre[terea sus]inut` a salariilor practicate pe aceast` pia]`. |n plus, pia]a are un anumit grad de dependen]` fa]` de companiile str`ine care deruleaz` afaceri pe plan local. Pe fondul problemelor interne ale acestor companii, salaria]ii români din domeniu pot deveni victime colaterale. Este cazul plec`rii companiei finlandeze Nokia din pia]`, care a creat valuri la momentul respectiv. Cu toate acestea, competitivitatea de care \nc` ne bucur`m \n acest sector a permis suplinirea golului creat f`r` consecin]e prea severe. Acesta este motivul pentru care concuren]a for]ei de munc` din IT&C [i-a schimbat semnificativ coordonatele

fa]` de anii trecu]i. |n paginile urm`toare ve]i reg`si un clasament al companiilor care activeaz` \n acest sector, spre care speciali[tii IT s-ar putea \ndrepta cu \ncredere. Unele companii au ca principal atu pachetul salarial, altele – cultura companiei, mediul de lucru sau amploarea proiectelor. Am realizat topul luând \n considerare cinci criterii esen]iale pentru majoritatea angaja]ilor din IT&C: pachetul salarial, proiectele \n care sunt implicate companiile, cultura companiilor (care cuprinde atmosfera, modelul de organizare, valorile echipei), headcountul (perspectivele de angajare \n cadrul companiei) [i notorietatea. Toate cele cinci criterii au fost notate cu puncte de la 1 la 5, nota 5 fiind cea maxim`. Pentru realizarea topului au fost luate \n calcul 48 de companii din sectorul IT&C. Am colectat informa]iile din pia]`, de la actuali sau fo[ti angaja]i ai companiilor men]ionate [i am notat companiile \n func]ie de experien]a acestora. Topul din urm`toarele pagini se vrea a fi mai degrab` un demers jurnalistic decât un clasament oficial [i, totodat`, o oglind` a sectorului IT&C din perspectiva angaja]ilor. De aceea putem observa cu u[urin]` lipsa unor multina]ionale foarte populare prezente \n România, care \ns` deruleaz` proiecte de mic` amploare sau se axeaz` cu preponderen]` pe latura comercial`, [i nu pe cea de solu]ii software. De asemenea, putem remarca absen]a unor companii cunoscute de software cu capital românesc, care au pierdut la capitolul “cultur` de companie” sau “pachet salarial oferit”. Biz Biz

35


TEHNOLOGIE

1 2 3 4 5

36

ADOBE

MICROSOFT

ORACLE

UBISOFT

IBM

SPECIALIZARE

SPECIALIZARE

SPECIALIZARE

SPECIALIZARE

SPECIALIZARE

Software, web development

Software

Software

Software, Gaming

Hardware, software

LOCALITATE

LOCALITATE

LOCALITATE

LOCALITATE

LOCALITATE

Bucure[ti

Bucure[ti

Bucure[ti

Bucure[ti

Bucure[ti

CIFR~ DE AFACERI

CIFR~ DE AFACERI

CIFR~ DE AFACERI

CIFR~ DE AFACERI

CIFR~ DE AFACERI

37,6 milioane lei (2010)

134,8 milioane lei

427,9 milioane lei

85,9 milioane lei

311,8 milioane lei

NUM~R DE ANGAJA}I

NUM~R DE ANGAJA}I

NUM~R DE ANGAJA}I

NUM~R DE ANGAJA}I

NUM~R DE ANGAJA}I

146

243

1.715

807

806

Adobe România are ca principal atu brandul puternic, pentru care majoritatea programatorilor [i-ar dori s` lucreze. Compania a dezvoltat \n ultimul timp o serie de proiecte interesante, cum ar fi “Adobe Pass” [i “OSMF [i Primetime”. Primul a fost folosit pentru solu]ia de TV-Everywhere folosit` de NBC pentru a verifica accesul la con]inut de c`tre abona]ii la cablu din SUA, iar cel de-al doilea reprezint` o serie de componente folosite de BBC pentru a construi un video player avansat. Adobe a contribuit la perfec]ionarea unei experien]e full HD optimizat` \n func]ie de rezolu]ia, puterea de procesare [i banda disponibile pe device-ul utilizatorului. Un alt atu esen]ial al companiei de pe primul loc al topului este mediul de lucru prietenos, \n care sunt \ncurajate creativitatea [i inova]ia.

F`r` \ndoial`, numele angajatorului este râvnit \n CV de majoritatea speciali[tilor \n IT. |n cadrul filialei din România se lucreaz` \ntr-un mediu relativ strict, \n care sunt luate \n considerare multe criterii de m`surare a performan]ei. Exist` [i posturi pentru angaja]ii care ofer` suport tehnic, iar \n acest caz salaria]ii sunt dedica]i anumitor produse Microsoft. Programatorii vorbitori de limbi str`ine precum franceza, germana, suedeza au avut un avantaj \n procesul de angajare. |n septembrie 2011, compania a lansat o academie online pentru speciali[tii \n IT. Microsoft Virtual Academy ofer` training gratuit pentru profesioni[tii din IT [i \i ajut` s` dobândeasc` noi cuno[tin]e \n domeniu.

Organiza]ia din România este foarte mare – a se vedea [i num`rul total de angaja]i. Oracle România se concentreaz` \n special pe zona de people management, iar managerii au parte de numeroase traininguri \n acest sens. Un alt avantaj semnificativ al salaria]ilor este acela c` beneficiaz` de numeroase posibilit`]i de avansare, dar [i de transfer pe alte proiecte \n cadrul companiei. Sorin M\ndru]escu – directorul companiei – declara \n presa local` c` Oracle a primit nu mai pu]in de 400.000 de CV-uri \n vederea angaj`rii [i c` s-au sus]inut aproximativ 20.000 de interviuri de angajare. Compania a realizat un studiu legat de for]a de munc` din acest domeniu pe baza CV-urilor [i a interviurilor, iar rezultatele sale au fost trimise [i c`tre Ministerul Educa]iei din România.

Ubisoft este unul dintre cei mai mari game developeri la nivel mondial. Acest aspect nu poate fi trecut cu vederea de poten]ialii angaja]i, cu atât mai mult cu cât filiala din România ofer` ocazional [i pozi]ii la nivel interna]ional, \n func]ie de amploarea proiectelor derulate. De asemenea, \n cadrul filialei locale exist` echipe care coordoneaz` diferite activit`]i la nivel interna]ional, cum ar fi cele de Business Intelligence. Ubisoft România le-a oferit \n aceast` var` studen]ilor posibilitatea de a se \nscrie la un internship prin intermediul programului “Stagii pe bune” derulat \n facult`]ile cu profil de IT&C. Ubisoft este o companie francez`, iar printre jocurile dezvoltate de companie se num`r` Assassin’s Creed, Far Cry, Rayman sau Splinter Cell.

Compania are o acoperire larg` a portofoliului: hardware, software, servicii, cercetare, finan]are [i tehnologie. |n România are dou` centre: Global Procurement Services Group Romania Remote Delivery Center [i Application Services Global Delivery Center Eastern Europe. O bun` parte din angaja]ii IBM România lucreaz` \ntr-un mediu enterprise pentru diver[i clien]i contracta]i de angajator. O bun` parte din aceste posturi sunt bine cotate, iar speciali[tii \n IT care le ocup` beneficiaz` \n timp de o experien]` consistent`. Cu toate acestea, unele pozi]ii sunt foarte specializate, iar ni[a pe care o acoper` poate fi atât de \ngust`, \ncât experien]a acumulat` pe proiectele respective s` fie prea pu]in util` \n cazul angaj`rii \n cadrul altor companii.

Biz


TEHNOLOGIE

6 7 8 9 10 DELL

INTEL

TEAMNET

EA

TELMAP

SPECIALIZARE

SPECIALIZARE

SPECIALIZARE

SPECIALIZARE

SPECIALIZARE

Solu]ii tehnologice

Software

Software

Gaming

Mobile software

LOCALITATE

LOCALITATE

LOCALITATE

LOCALITATE

LOCALITATE

Bucure[ti

Bucure[ti

Ploie[ti

Bucure[ti

Bucure[ti

CIFR~ DE AFACERI

CIFR~ DE AFACERI

CIFR~ DE AFACERI

CIFR~ DE AFACERI

CIFR~ DE AFACERI

31,2 milioane lei

N/A

148,6 milioane lei

50,8 milioane lei

9 milioane lei

NUM~R DE ANGAJA}I

NUM~R DE ANGAJA}I

NUM~R DE ANGAJA}I

NUM~R DE ANGAJA}I

NUM~R DE ANGAJA}I

177

350

285

271

84

Compania ofer` pozi]ii cu grade diferite de dificultate. Ca Junior IT Specialist, ai toate [ansele de a cre[te eficient \n cadrul companiei. Pe de alt` parte, seniorii pot alterna proiectele sau clien]ii pentru care lucreaz` cu scopul diversific`rii cuno[tin]elor, dar [i pentru a schimba mediul de lucru. |n cadrul companiei, mediul de lucru este unul mai degrab` tehnic, enterprise. Una dintre principalele caracteristici ale Dell International Services este rata de reten]ie foarte ridicat` \n rândul angaja]ilor. Compania s-a orientat recent [i c`tre pia]a telefoanelor mobile, urmând s` livreze dispozitive mobile care vor folosi sistemul de operare Windows RT, dezvoltat de Microsoft.

Cunoscut` drept cea mai mare companie de semiconductoare din lume, Intel a stat la baza dezvolt`rii procesoarelor x86, pe care le reg`sim \n multe calculatoare de tip PC. Centrul de cercetare [i dezvoltare de software de la Bucure[ti a fost deschis \n noiembrie 2010, cu scopul de a realiza activit`]i de dezvoltare pentru platforma open source MeeGo. Un alt obiectiv al angaja]ilor din centrul local Intel este dezvoltarea de solu]ii pentru diverse dispozitive inteligente bazate pe arhitectura Intel. Fondul de investi]ii Intel Capital, de]inut de Intel, de]ine \n România ac]iuni la produc`torul local de solu]ii software Siveco.

Teamnet International este prima companie româneasc` din top, dar [i cea mai bine clasat` companie care nu are sediul \n Bucure[ti. Teamnet are \n derulare proiecte de dezvoltare de mari dimensiuni, \n special pentru sectorul bugetar. Angaja]ii care ocup` anumite pozi]ii primesc veniturile sub form` de salarii (contract individual de munc`), \n timp ce al]ii lucreaz` pentru Teamnet sub form` de PFA (persoan` fizic` autorizat`). |n afar` de Ploie[ti, compania are sedii \n Bucure[ti, Ia[i, Timi[oara, Bruxelles [i Chi[in`u. Majoritatea proiectelor dezvoltate de echipele companiei sunt \n domeniul administra]iei, mediului, transporturilor, agriculturii, e-guvern`rii, e-s`n`t`]ii [i al utilit`]ilor.

Bazele EA \n România au fost puse \n 2005 de Jamdat, o companie achizi]ionat` mai târziu de Electronic Arts [i care acum func]ioneaz` sub numele EA Mobile. De[i num`rul angaja]ilor e de sub 300, \n perioada de vârf de activitate, vara, num`rul acestora cre[te pân` la 450. |n România, compania se axeaz` pe dezvoltarea de jocuri pe mobil, echipe de game testing [i alte pozi]ii corporate \n departamentele financiar, IT [i HR. Avantajul salaria]ilor EA este acela c` au ocazia de a lucra \ntrun mediu interna]ional. Pe de alt` parte, pe fondul unei competi]ii mai pu]in strânse \n zona de gaming, salariile oferite pentru unele posturi pot fi sub a[tept`rile candida]ilor. Printre cele mai populare jocuri dezvoltate de EA se num`r` seriile FIFA, NFS, NHL, The Sims, Medal of Honor, Battlefield [i Crysis.

Telmap este o companie controlat` de gigantul american Intel. Principalele direc]ii \n care activeaz` compania sunt device-urile mobile, aplica]ii Java, Android, Symbian. De asemenea, compania fondat` \n anul 2000 este unul din liderii globali \n domeniul solu]iilor de naviga]ie. Telmap a deschis un centru de cercetaredezvoltare \n Bucure[ti. Cultura de companie reprezint` unul din principalele atuuri pentru salaria]i, \n timp ce notorietatea mai sc`zut` \n compara]ie cu celelalte companii din top poate reprezenta un factor demotivator.

Biz

37


TEHNOLOGIE

11 12 13 14 15

38

TEMENOS

IXIA

ORANGE

AVANGATE

BITDEFENDER

SPECIALIZARE

SPECIALIZARE

SPECIALIZARE

SPECIALIZARE

SPECIALIZARE

Software pentru domeniul bancar

Computer & wireless networking

Telecomunica]ii

Distribu]ie software

Antivirus software

LOCALITATE

LOCALITATE

LOCALITATE

LOCALITATE

LOCALITATE

Bucure[ti

Bucure[ti

Bucure[ti

Bucure[ti

Bucure[ti

CIFR~ DE AFACERI

CIFR~ DE AFACERI

CIFR~ DE AFACERI

CIFR~ DE AFACERI

CIFR~ DE AFACERI

16,9 milioane lei

53,6 milioane lei

3,98 miliarde lei

11,1 milioane lei

135,6 milioane lei

NUM~R DE ANGAJA}I

NUM~R DE ANGAJA}I

NUM~R DE ANGAJA}I

NUM~R DE ANGAJA}I

NUM~R DE ANGAJA}I

122

259

2.707

74

370

Temenos este unul din liderii providerilor de software bancar pentru institu]iile de credit orientate spre retail, corporate, microfinan]are, institu]ii bancare islamice [i b`nci private. Compania cu sediul \n Geneva activeaz` la nivel global \n peste 125 de ]`ri [i deserve[te peste 1.200 de institu]ii financiare. |n 2009, Temenos a realizat cea mai mare achizi]ie din istoria fimei, cump`rând compania francez` de acela[i profil Viveo. Angaja]ii Temenos din România au ocazia de a lucra pentru proiecte de amploare din domeniul financiarbancar. Pachetul salarial este peste media pie]ei, pe m`sura proiectelor \n care compania este implicat`.

Ixia este o companie de IT cu bazele \n Statele Unite ale Americii, specializat` \n sistemele de testare a performan]elor re]elelor [i serviciilor bazate pe protocolul IP. Compania californian` are centre de dezvoltare \n SUA, India [i România. Centrul din Bucure[ti a fost deschis dup` achizi]ia companiei G3 Nova România \n februarie 2004. Unul din principalele beneficii ale speciali[tilor \n re]elistic` din cadrul firmei \l reprezint` echipamentele performante [i tehnologiile de ultim` genera]ie folosite de Ixia. De asemenea, proiectele \n care angaja]ii sunt implica]i sunt \n general de anvergur`, astfel c` acumularea de experien]` relevant` \n domeniu nu va fi o problem`.

Orange este liderul pie]ei locale de telecomunica]ii, indiferent c` vorbim despre cifra de afaceri sau num`rul de clien]i. Multina]ionala francez` este unul dintre cei mai mari angajatori din România, cu un total de 2.707 salaria]i. Speciali[tii \n IT care lucreaz` pentru Orange se bucur` de o bun` cultur` a companiei [i de notorietatea firmei pentru care lucreaz`, \ns` la capitolul minusuri putem men]iona un pachet salarial u[or redus fa]` de media pie]ei pentru o parte din posturi. |n cadrul diviziei de IT, liderul telecom ofer` o varietate mare de pozi]ii care s` suporte businessul complex pe care \l desf`[oar`. Stabilitatea locului de munc` este un alt considerent care merit` luat \n calcul \n momentul aplic`rii pentru un astfel de job.

Compania fondat` de Radu Georgescu [i desprins` din GeCAD ofer` companiilor de software din \ntreaga lume solu]ii pentru vânzarea produselor la nivel global [i le ofer` sprijin \n managerierea bazelor de clien]i. Avangate are birouri \n Amsterdam, Mountain View (California), Taipei [i Bucure[ti. Angaja]ii Avangate se bucur` de o cultur` organiza]ional` de excep]ie [i de un mediu de lucru pl`cut, \n pofida faptului c` pe unele pozi]ii salariile pot fi u[or sub media pie]ei. De[i Avangate este o companie româneasc`, se concentreaz` pe people management, motiv pentru care reu[e[e s` re]in` \n organiza]ie angaja]iicheie.

Compania condus` de so]ii Talpe[ este una din cele mai apreciate firme cu capital românesc la nivel global. Angaja]ii Bitdefender se pot bucura de faptul c` lucreaz` pentru una din cele mai cunoscute companii din domeniul IT&C din ]ar` pentru un pachet salarial \n media pie]ei. Potrivit site-ului oficial al companiei, Bitdefender are \n acest moment posturi disponibile \n România (Bucure[ti [i Cluj-Napoca), Germania, Spania, SUA, Marea Britanie [i Fran]a. Florin Talpe[ a anun]at c` Bitdefender ar putea organiza anul viitor o nou` rund` de investi]ii pentru a ob]ine fondurile necesare dezvolt`rii segmentului solu]iilor de securitate pentru segmentul de business. Astfel, este de a[teptat ca Bitdefender s` organizeze noi runde de angaj`ri anul viitor.

Biz


TEHNOLOGIE

16 17 18 19 20 ATOS

METRO SYSTEMS

S&T

STAR STORAGE

UTI

SPECIALIZARE

SPECIALIZARE

SPECIALIZARE

SPECIALIZARE

SPECIALIZARE

Software

Software

Software

Protec]ia [i managementul informa]iilor

Re]elistic`

LOCALITATE

LOCALITATE

LOCALITATE

LOCALITATE

LOCALITATE

Timi[oara

Bucure[ti

Bucure[ti

Bucure[ti

Bucure[ti

CIFR~ DE AFACERI

CIFR~ DE AFACERI

CIFR~ DE AFACERI

CIFR~ DE AFACERI

CIFR~ DE AFACERI

6,1 milioane lei

66 milioane lei

N/A

63,7 milioane lei

667,4 milioane lei

NUM~R DE ANGAJA}I

NUM~R DE ANGAJA}I

NUM~R DE ANGAJA}I

NUM~R DE ANGAJA}I

NUM~R DE ANGAJA}I

65

392

163

427

3.219

Atos este o multina]ional` francez` cu afaceri \n peste 40 de ]`ri, \n care ofer` servicii IT [i consultan]`. Compania este o op]iune demn` de luat \n calcul pentru speciali[tii \n IT din Timi[oara. Atos s-a remarcat pe pia]a for]ei de munc` prin faptul c` ofer` oportunit`]i \ncep`torilor, care au posibilitatea de a se dezvolta profesional [i de a ocupa pozi]ii avansate din punct de vedere tehnic. Compania mai are puncte de lucru \n Bucure[ti [i Bra[ov [i obi[nuie[te s` angajeze pe diverse pozi]ii, pe o structur` similar` cu Dell [i Intel. Printre facilit`]ile oferite de Atos se num`r` asigurare medical`, dentar`, discounturi la s`li de fitness [i un program de lucru flexibil.

Metro Systems România este providerul de servicii IT al gigantului METRO Group. IT-i[tii riguro[i au toate motivele s` se \ndrepte c`tre aceast` companie: majoritatea proiectelor pentru care lucreaz` sunt pentru sediul central din Germania. Compania se laud` cu un sistem de management al m`rfurilor dezvoltat de Oracle [i cu unul din cele mai complexe programe SAP din industrie. Mediul de lucru adecvat, precum [i experien]a relevant` pe care o po]i ob]ine pe aproape orice post \n cadrul companiei sunt plusuri ale acestui angajator. Cu toate acestea, exist` o u[oar` nesiguran]` a postului \n condi]iile \n care se zvone[te c` o parte a opera]iunilor dezvoltate \n România va fi mutat` \n China.

S&T este un integrator de sisteme IT care ofer` servicii de consultan]` IT, dezvolt` [i implementeaz` solu]ii personalizate [i ofer` asisten]` pentru aceste produse. Compania-mam` este situat` \n Austria [i are peste 2.000 de angaja]i. De asemenea, este un centru de nearshoring pentru pie]ele de IT europene. Pe plan local, principalii competitori sunt Romsys, HP [i IBM. Credibilitatea companiei cu siguran]` nu este o problem`, dac` ]inem cont c` au lucrat de-a lungul vremii cu Vodafone, Romtelecom [i Petrom. Compania ofer` pachete salariale extrem de avantajoase, \ns` recrutarea de personal nu este o activitate cu o frecven]` prea mare, motiv pentru care rata de reten]ie a personalului este una ridicat`.

Star Storage este o companie româneasc` specializat` \n solu]ii pentru protec]ia [i managementul informa]iilor. Cele mai populare produse ale companiei sunt platforma de captur` StarCapture, componenta de vizualizare SeeIT sau sistemul de modelare organiza]ional` ORMA, iar \n ultimele [ase luni ale anului o evolu]ie semnificativ` a avut-o produsul Star Documentum Connector for HCP. De asemenea, \n luna mai, Star Storage a lansat noua genera]ie de servicii Star Vault Cloud pentru persoane juridice. Pentru angaja]i, unul din cele mai importante beneficii \n cadrul companiei române[ti \l reprezint` pachetul salarial avantajos, \n timp ce notorietatea [i amploarea proiectelor sunt de nivel mediu.

Cu toate c` ocup` locul 20, UTI Grup este cel mai mare angajator din top. Holdingul condus de Tiberiu Urd`reanu acoper` un num`r mare de sectoare, cum ar fi ap`rare, construc]ii, institu]ii publice, transporturi, spa]ii comerciale, industrie. Companiile din grupul UTI realizeaz` sisteme complexe, \ncepând cu faza de consultan]` [i proiectare [i terminând cu execu]ia [i postvânzarea. UTI Systems e un integrator de sisteme care furnizeaz` solu]ii pentru sisteme de securitate, telecom [i inginerie civil`. UTI Systems International se ocup` de managementul proiectelor [i are proiecte ample privind sistemele de securitate [i cele militare. Cel mai important proiect al UTI este celebra re]ea Net City din “subsolul” Bucure[tiului. Biz

39


R~ZBOIUL TEHNONUCLEAR DE PE INTERNET 40

Biz


INTERNET

Mai mult ca oricând, Apple pare decis s` pun` cap`t suprema]iei Google \n mediul online, iar pentru a-[i atinge obiectivul compania vrea s` schimbe felul \n care folosim internetul. DE DRAGO{ L~Z~RESCU

u pu]in timp \nainte de a muri, Steve Jobs \i relata lui Walter Isaacson – autorul biografiei sale autorizate – c` \[i dore[te s` porneasc` un “r`zboi termonuclear” cu Google pe ni[a sistemelor de operare a smartphone-urilor [i tabletelor, \ntrucât Android ar fi un produs furat. Bine\n]eles, armele nucleare nu se num`rau printre atuurile Apple la acea vreme, cum nu este cazul nici \n momentul de fa]`. Mai mult, Steve Jobs a ie[it din scen`, dup` o lupt` dur` cu cancerul. Chiar [i \n aceste condi]ii,

C

r`zboiul pare s` fi \nceput. Nu vorbim despre r`zboiul mocnit al brevetelor [i patentelor dintre cele dou` companii. Declara]ia de r`zboi a Apple a venit \n luna iunie, odat` cu lansarea unei serii de inova]ii \n timpul conferin]ei anuale a Apple din San Francisco. Principalul ]el al Apple este acela de a minimiza importan]a motorului de c`utare Google, nu doar de a anihila sistemul de operare Android, cum spunea Jobs. Una dintre metode este implementarea noii aplica]ii proprii de h`r]i. Pentru acest lucru, Tim Cook, CEO-ul Apple, s-a aliat cu Yelp – un rival al Google – pentru a spori acurate]ea h`r]ilor [i pentru a le oferi utilizatorilor informa]ii utile despre businessuri locale. |n mod normal, pentru acest tip de informa]ii, utilizatorul smartphone-ului ar fi utilizat c`ut`rile Google. Prin alternativa oferit` de Apple, c`ut`rile rivalilor devin mai pu]in relevante. Când cau]i un restaurant pe h`r]ile Apple, un pop-up de la Yelp va “s`ri” \n ajutorul t`u cu informa]ii suplimentare [i fotografii cu localul respectiv. De asemenea, Apple “saboteaz`” c`ut`rile locale ale Google pe iPhone pentru utilizatorii de Safari, cu scopul de a t`ia veniturile din publicitate ale rivalilor.

R~ZBOIUL CUVINTELOR Siri, motorul de c`utare cu activare vocal` dezvoltat de Apple, a \nv`]at s` ofere rezultate [i statistici pentru com-

peti]iile sportive [i s` \l asiste pe utilizator \n rezervarea unor locuri la restaurant. Sunt doar câteva trucuri cu ajutorul c`rora Apple câ[tig` o parte din felia care apar]inea pân` acum Google. Programatorii companiei din Cupertino au \mbun`t`]it sistemul de recunoa[tere a vocii, astfel c` Siri e mai eficient` decât \n lunile trecute. Dar Google are ceva ce \i lipse[te lui Apple: un sistem de recunoa[tere a vocii \n alte limbi decât engleza. Google Voice Search este disponibil \n acest moment \n nu mai pu]in de 45 de limbi, inclusiv \n român`. Am testat produsul (tot ce trebuie s` faci pentru a ob]ine acurate]e \n c`ut`ri este s` schimbi limba \n set`rile de voce ale telefonului t`u), iar rezultatul este impresionant, indiferent c` solicitam informa]ii despre prognoza meteo, programul cinematografelor sau fotografii cu Elena Udrea. |ntr-un interviu acordat \n exclusivitate revistei Biz, Pedro Moreno, Senior Researcher la Google, explica faptul c`, \n urm` cu trei ani, Google a \n]eles importan]a c`ut`rilor personalizate \n limba nativ`. “Am \nceput s` form`m mici echipe, din care am f`cut [i eu parte. Am \nceput cu limba chinez` – dialectul mandarin, din motive evidente: r`spândirea ei. Ulterior, am stabilit o list` de priorit`]i pentru acoperirea tuturor limbilor, \n func]ie de num`rul de oameni care le folosesc”, spune Moreno. Dac` limbile orientale i-au dat cele mai Biz

41


INTERNET

DOCTOR VOICE Pedro Moreno lucreaz` \n cadrul echipei Google din 2004, când a p`r`sit departamentul de cercetare al companiei HP. |n momentul de fa]` ocup` pozi]ia de senior researcher la biroul din New York, de unde coordoneaz` echipa de ingineri din cadrul echipei de recunoa[tere vocal` pentru Android. Echipa lui Moreno este responsabil` de implementarea Google Voice Search \n cât mai multe limbi. Principalele sale domenii de interes sunt aplica]iile pentru recunoa[terea vocii [i cele de web search. Dr. Moreno a mai lucrat \n domeniul proces`rii de text, clasific`rii imaginilor [i \n bioinformatic`. A ob]inut doctoratul la Universitatea Carnegie Mellon [i este un fost bursier al Full Bright. De asemenea, de]ine o diplom` \n inginerie electric` de la Universitatea Politehnic` din Madrid.

mari b`t`i de cap, nu acela[i lucru putem spune despre cele latine. “|n cazul limbilor europene, precum italiana, spaniola, franceza sau româna, au fost suficiente trei luni pentru a pune la punct sistemul de voice search”, explic` el. Potrivit lui Moreno, cei de la Google au ales s` apeleze atât la mici echipe formate din angaja]ii companiei pentru a colecta date (fraze rostite de oameni ale[i la \ntâmplare de pe strad`, de exemplu), cât [i la oameni populari de pe internet, cum ar fi cei cu mul]i prieteni pe Facebook. Ace[ti voluntari au acces la un num`r ridicat de persoane c`rora le pot solicita s` citeasc` diferite fraze pentru colectarea de informa]ii audio ce sunt ulterior procesate de algoritmii Google [i implementate \n Google Voice Search. Pentru moment, miza c`ut`rilor vocale este p`strarea [i chiar cre[terea feliei Google \n zona de telefonie mobil`, \ns` planurile se extind la zona de dictare a e-mailurilor sau a SMS-urilor, pe m`sur` ce sistemul se va autoperfec]iona.

LUPTA ASISTEN}ILOR Totu[i, Siri este mai degrab` un asistent personal decât un motor de c`utare. E conceput pentru setarea de remindere, trimiterea de SMS-uri, stabilirea \ntâlnirilor [i nu numai. C`utarea face parte din Siri, \ns` se bazeaz` pe Wolfram Alpha, un motor care se descurc` de minune atunci c\nd \l \ntrebi care e PIB-ul României, \ns` nu [i când vine vorba de identi42

Biz

ficarea \ntreb`rilor la care oamenii au nevoie de r`spunsuri. Google nu a stat cu mâinile \n sân, ci a venit cu un r`spuns pe m`sura lui Siri. Este vorba despre Google Now, care completeaz` toate golurile lui Siri. Dac` ai programat o \ntâlnire la marginea ora[ului, noul produs al Google te anun]` automat când ar trebui s` pleci de acas` pentru a ajunge la timp la \ntâlnire, luând \n calcul traficul rutier. |n cazul \n care e[ti sus]in`tor al unei echipe sportive, Google Now re]ine echipele tale preferate [i te anun]` scorurile meciurilor f`r` ca tu s` faci efortul de a-i solicita acest lucru. De asemenea, noul instrument te poate \ndruma \n mod eficient c`tre poarta de \mbarcare \n aeroport, \n func]ie de num`rul biletului t`u. |n acest moment, Google Now pare s` fie un asistent mobil mai eficient decât Siri, de[i \i lipse[te umorul produsului Apple.

RIVALITATEA PL~}ILOR ELECTRONICE B`t`lia dintre cele dou` companii e purtat` [i pe câmpul pl`]ilor electronice. Odat` cu lansarea Passbook-ului Apple, compania condus` de Tim Cook are [ansa de a lua fa]a lui Google. Apple are aproximativ 400 de milioane de clien]i prin iTunes. To]i ace[tia [i-au creat conturi cu ajutorul c`r]ilor de credit, ceea ce e un punct de pornire favorabil pentru Apple. Prin platforma Passbook, orice companie poate dezvolta aplica]ii prin

care clien]ii lor pot efectua pl`]i automate prin scanarea telefonului la cas`. Produsul dezvoltat de Apple ar putea rivaliza \n viitorul apropiat cu cel`lalt instrument popular de payment – Google Wallet. |n momentul de fa]`, c`ut`rile online sunt punctul de pornire al majorit`]ii experien]elor online, iar aproape toate \ncep cu Google. Singurul mod prin care Apple poate schimba lucrurile \n favoarea sa din acest punct de vedere ar fi s` fac` utilizarea tradi]ional` a internetului irelevant`. Asta se \ntâmpl` de fapt cu bannerele care recomand` aplica]ii din App Store. Cu cât utilizatorii mobilelor folosesc mai mult aplica]ii pentru a-[i rezolva diverse probleme, cu atât folosesc browserul de web mai rar, ceea ce \nseamn` mai pu]ine c`ut`ri pe Google. Nu vorbim despre cota de pia]` a c`ut`rilor pe internet, segment pe care Google are o pozi]ie clar` de lider, ci de modificarea comportamentului utilizatorului [i schimbarea percep]iei sale asupra felului \n care putem folosi internetul \n mod eficient. Nu \n ultimul rând, Apple a \ncheiat un parteneriat cu Facebook, un alt rival de temut al Google. Parteneriatul dintre cele dou` companii presupune o integrare mai bun` a re]elei de socializare \n sistemul de operare iOS 6. Aceast` mutare nu afecteaz` pe Google la fel de mult ca [i celelalte, \ns` o alian]` \ntre doi rivali nu poate s` nu \]i dea de gândit. Misiunea Apple pare s` fie aceea de a schimba stilul \n care ne folosim de internet pentru a g`si informa]ii relevante. Planul secundar este acela de a deschide noi oportunit`]i comerciale pentru marile companii prin intermediul telefoanelor mobile. Pe de alt` parte, Google a luat fiin]` prin c`utare [i tr`ie[te din aceast` func]ie, iar dac` va disp`rea vreodat` din pia]`, probabil c` se va \ntâmpla din cauza unor probleme \n acest domeniu. |ns` c`ut`rile \n forma lor actual` sunt mult prea relevante pentru a fi ignorate, iar procesul prin care ob]inem informa]iile prin Google r`mâne cea mai natural` cale de informare, \n pofida scurt`turilor pe care Apple ni le prezint` ca alternativ`. E drept c` nimeni nu a prezis cât va dura r`zboiul termonuclear despre care vorbea Jobs. Biz


LI BO R

`s

ra

pu

LA

`n nd c i l o i b ica r e r to t a ril t e or a

Departe de lumea dezl`n]uit` a politicii romåne[ti [i a crizei datoriilor din zona euro, un scandal interbancar a pus pe jar atåt justi]ia american`, cåt [i cea britanic`, cu consecin]e majore [i pentru celelalte b`nci interna]ionale – manipularea Libor. ALEXANDRU ARDELEAN 44

Biz

S

candalul Libor reprezint` una dintre cele mai negre provoc`ri ale sistemului bancar dup` criza economic`. |n plus, implica]iile acestei afaceri sunt atåt de profunde \ncåt afecteaz` [i mai mult \ncrederea clien]ilor, dar [i a investitorilor \n buna credin]` a institu]iilor financiare. |n acest moment, este \n derulare o investiga]ie interna]ional`, care ar putea duce la dosare penale \n Statele Unite [i \n Anglia. Mai mult, \n Marea Britanie, parlamentarii britanici vor s` extind` ancheta [i c`tre alte b`nci implicate \n scandal, dup` ce au amendat deja Barclays.

Totul a pornit dup` ce traderii b`ncii Barclays au fost acuza]i c` au manipulat sistematic rata Libor \ntre 2005 [i 2009. Cea de a doua mare banc` britanic` dup` active, Barclays a recunoscut c` a participat la manipularea indicelui Libor, care m`soar` zilnic dobånzile de pe pia]a interbancar`, \n diverse valute [i cu diferite maturit`]i, influen]ând costul creditelor [i activelor de credit, de la ipoteci [i \mprumuturi c`tre companii la obliga]iuni [i derivate financiare complexe. Banca a c`zut la \n]elegere cu autorit`]ile din Statele Unite [i Marea Britanie, angajându-se la plata unei amenzi de 290 milioane lire sterline (450 milioane dolari). Cei mai importan]i oameni ai b`ncii au demisionat pe rând \n câteva zile. Dup` aceast` dezv`luire, \ncrederea pie]elor \n obiectivitatea Libor a fost grav afectat`, iar informa]iile disponibile \n prezent \n investiga]ia derulat` \n Statele Unite, Europa [i Asia dezv`luie implicarea a 18 b`nci [i case de brokeraj interna]ionale. Autorit`]ile americane \ncearc` s` negocieze [i cu alte b`nci \n]elegeri similare cu cea semnat` de Barclays, \ns` consecin]ele extrem de negative suferite de aceast` banc` – lovitura de imagine [i demisia celor mai importan]i trei executivi – ar putea descuraja alte institu]ii de credit. |n Marea Britanie, Autoritatea Serviciilor Financiare sper` s` \ncheie de asemenea noi \n]elegeri cu b`ncile pân` la sfâr[itul acestui an. Agen]ia \mpotriva fraudelor serioase din Anglia a deschis o anchet` penal` privind manipularea dobånzilor. Acest dosar a ajuns [i \n aten]ia Comisiei Europene, dat fiind c` a suscitat \ngrijor`ri serioase \n leg`tur` cu declara]iile false emise de b`nci referitoare la ratele estimate ale dobånzilor interbancare. Orice fel de manipul`ri sau tentative de manipul`ri de acest gen ale unor astfel de indicatori

nd

er

ilo

r


ECONOMIE

esen]iali au repercusiuni grave asupra pie]ei financiare [i conduc [i la pierderi semnificative pentru clien]i [i investitori [i, mai ales, la denaturarea economiei reale. Comisia European` a ac]ionat \n vederea contracar`rii acestui tip de manipulare a pie]ei, adoptånd modific`ri ale propunerilor ini]iale de regulament [i de directiv` privind utiliz`rile abuzive ale informa]iilor privilegiate [i manipul`rile pie]ei, inclusiv \n ceea ce prive[te sanc]iunile penale, care au fost prezentate la 20 octombrie 2011. Modific`rile adoptate recent prev`d interzicerea clar` a manipul`rii indicatorilor, inclusiv a indicilor Libor [i Euribor, [i calificarea acestui tip de manipulare drept infrac]iune. Viviane Reding, comisar al UE pentru justi]ie [i vicepre[edinta Comisiei Europene, a spus c` scandalurile recente legate de manipul`rile grave ale ratelor dobånzilor au determinat o sc`dere “drastic`” a \ncrederii publicului. “Sunt necesare m`suri la nivelul UE pentru a pune cap`t activit`]ii infrac]ionale din sectorul bancar, iar dreptul penal poate avea un puternic efect disuasiv \n acest sens”, a ar`tat Reding. Ea a ad`ugat c` institu]ia european` propune norme la nivelul UE pentru a combate acest tip de abuz de pia]` [i pentru a elimina eventualele lacune de reglementare.

SCANDALUL BATE CRIZA Situa]ia este cu atåt mai grav`, cu cåt indicele Libor este folosit de multe b`nci din \ntreaga lumea ca rat` de baz` pentru setarea dobånzii pentru creditele pentru consumatori sau cele corporate. |n plus, rata Libor este folosit` [i ca dobånd` de baz` pe pie]ele financiare pentru diverse intrumente derivate, printre care contractele futures, options [i swaps. Potrivit Comisiei Americane pentru Tranzac]ionarea Materiilor Prime pe Burs`, peste 800 de trilioane de dolari \n credite [i obliga]iuni sunt legate de rata Libor. Crizei datoriilor din zona euro [i problemelor statelor din zona euro, precum Grecia, Spania sau Italia, li s-a ad`ugat acum acest scandal, care pune

un mare semn de \ntrebare pe industria bancar` global`. Manipularea unui indice atåt de important, ca [i anturajul [i secretele b`ncilor asupra acestui subiect nu fac altceva decåt s` faulteze [i mai tare sistemul financiar atåt de \ncercat \n ultimii ani. |ns` problemele sunt cauzate de evenimente din interiorul sistemului [i nu din afara lui. Comisarul pentru pia]a intern` [i servicii, Michel Barnier, s-a referit la acest subiect [i a spus c` anchetele

luat m`suri rapide pentru modificarea propunerilor, astfel \ncåt manipularea indicatorilor s` fie considerat` \n mod clar ilegal` [i s` fac` obiectul unor sac]iuni penale \n toate ]`rile”, a ar`tat Barnier. Comisia European` a adoptat dou` propuneri modificate. Prima aduce, printre altele, modific`ri propunerii de regulament privind utiliz`rile abuzive ale informa]iilor privilegiate [i manipul`rile pie]ei, adoptat` de Comisie la 20 octombrie 2011: modificarea domeniului de aplicare a regulamentului propus pentru a include indicatorii, modificarea defini]iilor pentru a Rata Libor (The London Interbank include o defini]ie a indicaOffered Rate) reprezint` o rat` de torilor, bazat` pe o versiune referin]` a dobånzilor care este extins` a defini]iei utilizate calculat` prin estimarea dobånzilor \n propunerea de regulament privind pie]ele instrula care b`ncile \[i \mprumut` fonduri mentelor financiare, fiind nesecurizate unele altora, pe pia]a inclu[i indicatorii privind rainterbancar` din Londra. tele dobånzilor [i materiilor Rata Libor este publicat` zilnic de prime. A mai fost modificat` Asocia]ia Britanic` a Bancherilor [i defini]ia infrac]iunii de (ABB). |n fiecare diminea]`, b`ncile manipulare a pie]ei, pentru a globale transmit costurile la care se include manipularea [i ten\mprumut` la serviciul de colectare a tativele de manipulare a indatelor de la Thomson Reuters. dicatorilor. |n paralel, Agentul de calcul elimin` cele mai Comisia a adoptat [i o promari [i cele mai mici 25 de procente punere modificat` a directi[i apoi calculeaz` o medie a ratelor vei privind sanc]iunile r`mase pentru a determina Libor. penale pentru utiliz`rile abuIndicatorul este calculat pentru zive ale informa]iilor privile15 diferite maturit`]i [i 10 monede giate [i pentru manipul`rile diferite, fiind considerat` referin]a pie]ei, pentru a include sfera global` cea mai important` pentru mai larg` a defini]iilor indicatorilor [i a manipul`rii ratele dobånzilor pe termen scurt. acestora. 18 b`nci transmit ratele Libor pentru Investiga]ia autorit`]ilor dolarul american, 15 b`nci pentru interna]ionale este \n curs. euro [i 16 b`nci pentru lira sterlin`. |ns` \ncrederea \n sistemul bancar interna]ional [i \n metodele sale este puternic zdruncinat`. Banca de investi]ii Keefe, interna]ionale \n curs cu privire la maBruyette & Woods a estimat c` b`ncile nipularea indicelui Libor au scos la care se afl` \n vizorul investiga]iei priiveal` \nc` un exemplu de comportavind manipularea ratei Libor ar putea ment scandalos al b`ncilor. “Doream ajunge s` pl`teasc` la final, \n \n]eles` m` asigur c` propunerile noastre legeri cu autorit`]ile, peste 35 de migislative privind abuzul de pia]` interliarde de dolari, separat de alte pl`]i zic categoric asemenea acte c`tre institu]iile de reglementare a reprobabile. De aceea am discutat acest pie]elor financiare. Biz aspect cu Parlamentul European [i am

Libor \n am`nunt

Biz

45


XEROX,

AVANTAJ LA SERVICII Management personalizat al documentelor pentru fiecare domeniu de activitate

PROMO

A

46

cum câ]iva ani, construirea [i administrarea unui parc de echipamente de birou era genul de investi]ie consistent`, pe care o f`ceam cu eforturi, dar cu con[tiin]a c` altfel nu se poate. Mul]i dintre noi nici nu ne mai puneam problema cât anume ne cost`, lun` de lun`, hârtiile imprimate. Dar, \n ultima vreme, am \nceput s` ne uit`m la detalii. {i ultimul lucru pe care ne dorim s`-l vedem, atunci când analiz`m cheltuielile cu documentele noastre de birou, ar fi un parc \ntreg de echipamente de la diferi]i furnizori, conectate la câteva computere, fiecare cu problemele sale tehnice. F`r` s` existe posibilitatea de a monitoriza costurile sau gradul de securizare a documentelor. Cele de mai sus sunt, \n fapt, câteva dintre argumentele principale care au dus la cre[terea constant` a businessului de servicii de document management pe care Xerox Corporation \l deruleaz` \n România. De[i contractele de servicii, ca alternativ` la achizi]ionarea direct` a echipamentelor de birou, nu au fost gândite neap`rat ca o solu]ie de criz`, nevoia de ra]ionalizare a cheltuielilor din ultimii ani le-a adus \n aten]ia companiilor. Prin contractele de servicii, companiile folosesc tehnologiile cele mai noi ale Xerox, f`r` s` fie nevoie s` cumpere echipamentele [i s`-[i blocheze, astfel, banii \n investi]ii cu timp lung de amortizare. Clien]ii pl`tesc, de obicei \n baza unui “abonament” cu valoare fix` [i u[or de prins \n bugete, doar pentru serviciile de management al documentelor de care au nevoie. Astfel, \[i eficientizeaz` procesele Biz

de lucru, \[i cresc productivitatea [i reduc costurile pe mai multe planuri: energie, timp, consumabile [i resurse. Beneficiaz`, \n acela[i timp, de asisten]` [i suport tehnic gratuit. Businessul Xerox pe servicii nu este unul nou pentru companie, primele contracte fiind semnate \n România \nc` din 1997. De altfel, la nivel global, Xerox este unul dintre pionierii serviciilor de management al documentelor [i, \n timp, [i-a men]inut suprema]ia \n acest domeniu. “Orice contract de servicii \ncepe cu o evaluare a situa]iei (infrastructur`, procese de lucru cu documentele [i costurile implicate) de c`tre speciali[tii Xerox”, spune C`t`lin Bogdan, Strategic Accounts Operations Director Xerox România. “|n urma analizei, care este gratuit`,

ei propun o solu]ie de eficientizare a proceselor pentru a ob]ine reduceri de costuri ce pot dep`[i 30% [i care, implicit, presupune [i sc`derea impactului asupra mediului. Astfel, o re]ea intern` de birou creat` \n timp, conjunctural, devine una structurat` [i modernizat`, \n care fiecare document poate fi monitorizat [i fiecare cost este controlat.” Folosind tehnologia pe baz` de cerneal` solid`, companiile din retail au posibilitatea s` r`spund` rapid provoc`rilor pie]ei [i s` comunice cu impact vizual maxim ac]iunile promo]ionale. Cerneala solid` este o tehnologie de tip`rire color inovatoare, brevetat` de Xerox, care poate reda imprim`ri excelente pe o gam` larg` de suporturi, fiind singura metod` de tip`rire care poate crea imagini de o calitate constant`, indiferent


INOVA}IE

XEROX, PREMIANTUL “CLASEI”:

de volum. Tehnologia reduce semnificativ costurile cu imprimarea color, companiile pl`tind \n func]ie de cantitatea de culoare folosit` pe pagin`. Acest lucru e posibil cu ajutorul planurilor tarifare Hybrid Colour, unde paginile care con]in cantit`]i mici de culoare au acela[i pre] ca [i cele alb-negru. Compa-

• Lider pe segmentul serviciilor de imprimare \n raportul “The Forrester Wave Managed Print Services (MPS) Q2 2012”, POZI}IONAREA JUC~TORILOR DIN DOMENIUL SERVICIILOR DE IMPRIMARE juc`tori care vin din urm`

lideri Xerox HP

Abilitate de execu]ie

• Lider pe segmentul serviciilor de management al documentelor (MPS) \n raportul IDC MarketScape din 2011 – (“IDC MarketScape: Worldwide Managed Print Services 2011 Hardcopy Vendor Analysis”) [i \n cel din 2012, pentru unul dintre cele mai complete portofolii de imprimante multifunc]ionale din industrie – “IDC MarketScape: U.S., Networked Multifunction Peripherals for the Distributed Office 2012 Vendor Analysis”. • Lider mondial \n privin]a cotei de pia]` pe segmentul MPS [i pe cel al serviciilor de imprimare de baz` (BPS), potrivit raportului IDC din 2012 – “IDC Worldwide and U.S. Managed Print Services and Basic Print Services 2012-2015 Forecast and Analysis”.

Ricoh Lexmark Canon

Pitney Bowes Oce Toshiba Konica Minolta ARC

juc`tori de ni[`

vizionari

Viziune

niile \[i pot imprima rapid, “in house”, color dar la pre]uri de alb-negru, materiale promo]ionale, precum postere, afi[e [i etichete \n cantitate oricât de mic`. O re]ea de magazine poate s` tip`reasc`, de exemplu, cinci postere diferite sau poate anun]a o promo]ie de dou` zile la un produs, oricât de des are nevoie, f`r` s` fie

“Solu]iile sunt, evident, diferen]iate în func]ie de domeniul de activitate al clien]ilor. Un retailer, de exemplu, care procesează un volum enorm de facturi de la furnizori și emite, la rândul său, facturi și documente comerciale, trebuie să-şi poată procesa cu ușurin]ă informa]iile financiare, astfel încât să controleze eficient stocurile, termenele de plată și încasările. În acest caz, elementul central al strategiei Xerox va fi digitizarea şi arhivarea facturilor. Pe de altă parte, însă, într-o bancă sau instituţie financiară, documentele parcurg trasee complicate pentru aprobare și procesare, iar coresponden]a importantă se derulează atât în mediul de birou, cât şi în comunicarea cu clienţii şi partenerii. Aici, Xerox vine cu o abordare care acoperă toate procesele ce implică lucrul cu documente, de la scanare şi arhivare la personalizarea documentelor tranzacţionale”. C~T~LIN BOGDAN, Strategic Accounts Operations Director, Xerox România

realizat de compania global` de cercetare Forrester. • Pozi]ionat \n cadranul de lideri pentru externalizarea complex` a proceselor de business din Finan]e [i Contabilitate la nivel global – “Magic Quadrant for Comprehensive Finance and Accounting Business Process Outsourcing, Global”, realizat de Gartner \n mai 2012. • Pozi]ionat \n cadranul de lideri pe segmentele: servicii de management al documentelor (Managed Print Services) [i echipamente multifunc]ionale [i imprimante, \n rapoartele realizate de Gartner \n 2011 - “Magic Quadrant for Managed Print Services (MPS) Worldwide” [i “Magic Quadrant for MFPs and Printers”.

constrâns` de timpul de produc]ie sau de volumul minim impus de tiparul tradi]ional. Pentru businessurile de ast`zi, \n care angaja]ii lucreaz` tot mai mult \n afara birourilor, Xerox are solu]ia Mobile Print, o solu]ie de imprimare mobil`, ce permite tip`rirea documentelor de pe smartphone sau tablet` direct pe imprimanta de la birou. Mobile Print securizeaz` livrarea documentelor prin op]iunea Hold Print – documentele de tip`rit fiind re]inute \n imprimant` pân` când destinatarul lor introduce codul de autorizare. “Dac` nu e[ti la birou, iar un coleg are nevoie urgent` de o prezentare, tu-i po]i trimite direct acea prezentare de pe smartphone, iar el, [i nu altcineva, o poate ridica direct de la imprimant`”, spune Dan Bârliba, Strategic Accounts Manager Telco, Utilit`]i & Retail, Xerox România. Cu ajutorul Banking 3600, Xerox acoper` toate procesele ce implic` lucrul cu documentele \ntr-o banc`: scanarea [i arhivarea, securizarea documentelor, imprimarea digital` la cerere, personalizarea documentelor tranzac]ionale, comunicarea scris` sau imprimarea securizat` a documentelor din mediul de birou. Biz Biz

47


antreprenoriat ADN-ul afacerilor de familie

Afacere de familie sau corpora]ie? Longevitatea este tr`s`tura fundamental` a afacerilor de familie, ca [i calitatea de a nu r`mâne prizoniere \n trecut, arat` o analiz` Ernst & Young. DE OANA GRECEA

S

tudiul dovede[te c` afacerile

de familie sunt simboluri ale longevit`]ii pe pie]ele interna]ionale [i puncte de referin]` \n diverse domenii [i industrii. Dintre cele cu notorietate am putea aminti afacerile Chanel, Ferragamo sau Hermes. Ernst & Young a realizat o analiz` a afacerilor de familie cu care a colaborat de-a lungul timpului – 92% dintre ele fiind listate \n Campden FB Top 50 Global Family Business Leaders – [i a identificat 7 elemente care le definesc ADN-ul succesului. Aceste 7 elemente sunt: sus]inerea constant` a cre[terii [i a profitabilit`]ii; managementul talentelor [i reten]ia acestora pentru preg`tirea urm`toarelor genera]ii de manageri; managementul capitalului; dezvoltarea unei culturi organiza]ionale bazate pe responsabilitate; managementul atent echilibrat al riscului; structura de conducere cu viziune pe termen lung; managementul eficient al taxelor. Pe pia]a din România, printre cele mai cunoscute afaceri de familie se num`r` cele ale lui Ion }iriac, Radu Timi[ (Cristim), George Copos, Dan Adamescu, Radu Enache (Continental), familia Marcu (Medlife). Afacerile de familie reprezint` o mare parte a companiilor active pe pia]` \n prezent, dar nu se poate discuta despre conglomerate de afaceri familiale precum Walmart, Samsung sau Volkswagen. Pe lâng` faptul c` economia româneasc` impune o anumit` limit` de dimensiune, ea nu mai are tradi]ia celei occidentale, deoarece familiile care au derulat afaceri solide \n perioada interbelic`

48

Biz

[i-au \ntrerupt misiunea antreprenorial` din cauza condi]iilor politice. |n acest moment se poate vorbi cel mult de o a doua genera]ie de antreprenori, care se preg`te[te s` preia afacerile de familie create \n ultimii 20 de ani. Transferul \ntre genera]ii se face acum de la antreprenori n`scu]i [i educa]i \ntr-o societate \nchis` spre o genera]ie cu studii \n str`in`tate [i cu viziune mai larg`. Avantajul strategic \n fa]a corpora]iilor este datorat, \n bun` m`sur`, libert`]ii de a opera independent [i posibilit`]ii de a lua decizii mult mai rapid. Adoptarea perspectivei pe termen lung \n pia]` permite afacerilor de familie s` fac` investi]ii care nu vor aduce neap`rat un profit pe termen scurt, dar care le plaseaz` pe un loc bun \n anii urm`tori. Agilitatea \n luarea deciziilor, viziunea, privirea la orizont [i experien]a atâtor decenii pozi]ioneaz` afacerile de familie drept cele mai preg`tite [i mai bine echipate organiza]ii care p`[esc \n era postrecesiune [i \n “noua economie”.

Longevitatea este tr`s`tura fundamental` a afacerilor de familie, ca [i faptul c` au \n]eles cel mai rapid c` inova]ia continu` este elementul crucial pentru a supravie]ui [i a r`mâne competitiv \ntr-o lume globalizat`. Hot`rârea de a continua investi]iile, implementarea constant` a unor strategii relevante, investi]iile \n inova]ie, evitarea capcanei t`ierilor repetate de costuri ca singur` metod` de adaptare la o pia]` \n sc`dere [i men]inerea constant` pe linia de plutire printr-un model de business adaptabil, precum [i capacitatea de a-[i motiva angaja]ii sunt principalele argumente care fac din afacerile de familie modele de luat \n considerare \n segmentul de business. Afacerile de familie au o contribu]ie semnificativ` \n economiile din \ntreaga lume, dar, cu toate acestea, aleg de cele mai multe ori s` stea \n afara reflectoarelor. Liderii acestor organiza]ii au r`spuns mereu \n fa]a familiilor fondatoare [i a genera]iilor viitoare, dar nu [i \n fa]a unui grup de ac]ionari. Biz


26 septembrie 2012 Timi[oara, Edi]ia a III-a Hotel Timi[oara

summit regional despre influen}a online {i strategiile de marketing prin social media Vino s` afli care sunt cele mai eficiente strategii de marketing ce pot fi aplicate folosind principalele canale de social media, Facebook, LinkedIn [i Twitter, [i s` cuno[ti cei mai relevan]i bloggeri [i influenceri din online.

www.bizforum.ro/smstimisoara www.facebook.com/RevistaBiz www.twitter.com/@RevistaBiz

Detalii la gabriela.matei@revistabiz.ro

Un eveniment


Pâinea bio CEL MAI VÂNDUT PRODUS Smart Food Solutions de]ine la Flore[ti cea mai modern` fabric` de pâine feliat` [i ambalat` de tip toast din Europa de Est. Dup` inaugurarea din 2010, principala realizare a acestui an a fost elaborarea unei pâini albe cu adaos de fibre. DE OANA GRECEA

P

roiectul fabricii de la Flore[ti, jude]ul Prahova, a demarat \n anul 2008, valoarea total` a investi]iei ridicându-se la opt milioane de euro. Dan Trifu, actualul director al fabricii, a promovat [i a sus]inut ideea \nfiin]`rii acestei companii, dar se afl` la conducerea ei de un an de zile. Experien]a sa anterioar` includea o gam` larg` de industrii, de la cea financiar` la FMCG sau materiale de construc]ii. |n industria de mor`rit [i panifica]ie are peste 10 ani de experien]` \n pozi]ii executive de top, la compania Vel Pitar. Fabrica a fost pus` \n func]iune \n 2010, fiind cea mai modern` din România. Ca o cerin]` a pie]ei, compania a mai achizi]ionat un sistem de resigilare a pungii. Construc]ia, demarat` \n august 2008 [i finalizat` \n septembrie 2010, se \ntinde pe o suprafa]` de 3.800 mp [i are implemetat` o linie de produc]ie de ultim` genera]ie, cu capacitatea de 25 tone/24 ore, complet automatizat`. “Producem dou` categorii de pâine toast: gama de top, Savoria, cu re]ete mult \mbog`]ite fa]` de celelalte produse existente \n pia]`, [i gama ToasTina, pozi]ionat` pre]/calitate la nivelul celorlalte produse de profil”, explic` Dan Trifu. Firma realizeaz`, de asemenea, produse \n regim “private label” pentru unul dintre cele mai mari lan]uri de magazine. |ncepând de anul acesta, fabrica produce [i o pâin` alb` cu adaos de fibre alimentare. “Foarte mul]i români prefer` pâi-

50

Biz

lului computerizat. Linia de fabrica]ie nea alb`; aceasta, \n varianta ei clasic`, beneficiaz` de o tehnologie de retrad`uneaz` digestiei, mai ales dac` lu`m tare termic` a produsului ambalat, teh\n calcul consumul zilnic destul de rinologie disponibil` la nivel mondial dicat. Prin adaosul de fibre, Savoria doar de câ]iva ani, care permite un terToast Fin nu numai c` nu mai repremen mai mare de valabilitate f`r` zint` un pericol pentru organism, dar adaos de conservan]i. “Putem produce, a[ \ndr`zni s` spun c` ajut` tranzitul f`r` s` afect`m calitatea, peste 400 intestinal”, mai explic` Trifu. tone/lun`, \n actuala structur` sortiProdusele fabricii, dezvoltate sub mental`”, a mai declarat Trifu. brandul Savoria, se g`sesc pe pia]` din Produsele companiei sunt prezente toamna anului trecut \n opt sorti\n toate re]elele mari din România, cu mente: Savoria Toast Fin, Savoria excep]ia unui lan] de magazine disToast Kornfit, Savoria Panzucca, Savocount, [i compania inten]ioneaz` s` le ria Toast cu Germeni de Grâu, Savoria vând` [i la export. De asemenea, direct Toast cu Secar`, Savoria Toast Intesau prin distribuitori, brandul este pregral, Savoria Toast du Midi [i Savoria zent [i \n peste 400 de magazine de Toast Bio 4 Corn. Unul dintre produsele firmei este singura pâine bio cu CIFRE termen lung de vaFabrica de la Flore[ti labilitate. Este un produs cu multicereale (in, Produc]ie maxim`: 400 de tone/lun` floarea-soarelui, susan etc.) – Sortimente: 8 certificate, de asemenea, bio. Suprafa]`: 3.800 mp “|n aceste condi]ii, pre]ul este Capacitate linie produc]ie: 25 tone/24 ore mai mic decât al celor câteva pâini bio realizate artizanal, dar Investi]ie: 8 milioane euro care au mult mai pu]ine ingrediente [i termen de valabilitate mai mic”, mai spune manageproximitate. “Toate pâinile noastre rul companiei. Pâinea bio a devenit (inclusiv cele realizate \n regim private destul de rapid unul din cele mai bine label) nu con]in substan]e de sintez`, vândute produse ale Savoria. conservan]i, poten]iatori de arom`, Fabrica de la Flore[ti a fost o inarome sau orice altceva”, explic` vesti]ie de tip greenfield, ceea ce a perdirectorul companiei. Re]etele sunt mis o solu]ie integral automatizat`, elaborate de trei dintre cele mai mari f`r` improviza]ii [i adapt`ri. Utilajele institute de profil din Europa, au consumuri minime, iar re]etele sunt din Olanda, Germania [i Austria. respectate permanent datorit` contro-


ANTREPRENORIAT PANIFICA}IE

Dan Trifu, manager, Smart Food Solutions

Smart Food Solutions a derulat mai multe campanii, atât pentru cre[terea notoriet`]ii gamei, cât [i pentru un anumit produs – Savoria Disney. “Vom intensifica acest efort \n perioada urm`toare, f`când trecerea de la cre[terea de notorietate la explicarea caracteristicilor [i avantajelor fiec`rui sortiment \n parte”, mai spune Trifu.

Pentru c` obiceiul de consum se schimb` \n decurs de genera]ii, managerul fabricii de la Flore[ti sper` ca pâinea s` fie din ce \n ce mai bun`, benefic` pentru organism [i nu nociv`. “Pe m`sura cre[terii ponderii pâinii ambalate c`tre nivelurile europene, cred [i sper c` vom intra \ntr-o normalitate [i \n pia]a pâinii, mult distorsio-

nat` \n condi]iile pâinii neambalate: consumatorii vor cunoa[te produc`torul, vor putea vedea ingredientele, vor beneficia de un cu totul alt nivel de igien` [i, nu \n ultimul rând, va fi redus substan]ial procentul de nefiscalizare al acestei industrii, procent apreciat la peste 60% \n prezent”, adaug` Trifu. Biz Biz

51


Planuri mari PENTRU MICII FERMIERI Horia Cardo[ a demarat de peste zece ani \n Timi[oara o afacere de ni[`, adresat` micilor fermieri. Acum de]ine cea mai extins` re]ea de magazine adresate fermierilor din ]ar`, \n care vinde produse destinate acestora, ajungând la venituri de 10 milioane de euro. DE OANA GRECEA

D

e[i or`[ean, timi[oreanul Horia Cardo[ s-a gândit din 2003 la o afacere destinat` oamenilor de la sate, Agroland. Asta dup` câteva \ncerc`ri antreprenoriale nereu[ite, pornite din dorin]a de a deveni om de afaceri, de a munci pentru el [i nu pentru al]ii. Ultima afacere \naintea celei cu furaje pentru animale era de comercializare a medicamentelor veterinare. |ns`, chiar dac` businessul avea un specific definit, vânz`rile nu erau pe m`sura investi]iilor. Asfel, cu 10.000 de euro \mprumuta]i, Cardo[ s-a reorientat [i a deschis \n zona Timi[ câteva magazine \n care comercializa circa 50 de produse bazate pe furaje. De atunci, afacerea sa a ajuns la 250 de produse, 167 de magazine [i o cifr` de afaceri de zece milioane de euro. Drumul \ns` a fost pavat [i cu multe greut`]i [i transform`ri ale situa]iei. “|n 1997 am \nceput businessul, dar din 2003 s-a numit Agroland, dup` colaborarea cu un consultant de franciz`. Suntem una din francizele de succes din România. |n momentul acela aveam câteva magazine proprii [i câ]iva distribuitori”, poveste[te Horia Cardo[, care [i-a gândit cre[terea mai rapid` a afacerii pe baza francizei. “Eram interesat de presa economic` [i c`utam modalit`]i de a-mi cre[te businessul mai

52

Biz

s` limiteze num`rul partenerilor [i s` accepte extinderea doar prin cei deja intra]i \n grup. Cei 53 de parteneri ai companiei au fost trecu]i printr-un filtru care a cernut din cei care voiau doar s` se afle \n treab`. “Ca s` intre la noi \n re]ea, oamenii trebuie s` pl`teasc` o tax` de 3.000 de euro la \nceput [i \nc` 1.500 de euro pentru fiecare magazin. Noi le-am cerut bani ca s` avem parte de parteneri serio[i. Ei sunt obliga]i s` cumpere marfa integral de la noi [i s` respecte pre]urile de raft impuse de noi”, mai spune acesta. Magazinele au \ntre 30 [i 100 metri [i se afl` \n Banat, Muntenia, Dobrogea [i

rapid: [i m-am oprit la franciz`. Chiar dac` presupunea o cedare din eventualul profit, \nsemna [i o cedare de probleme”, mai spune acesta. De atunci, Agroland a evoluat pân` la 167 de magazine, dintre care 19 operate direct. Restul magazinelor sunt operate de 53 de parteneri franciza]i. “Avem parteneri cu un magazin, dar [i cu 12 magazine. Majoritatea au câte 4-5 magazine”, explic` ac]ionarul Agroland. SUCCES |N FRANCIZ~ Num`rul de loca]ii a crescut odat` cu num`rul de produse. Compania comercializeaz` pui de o zi (adu[i uneori din Fran]a), pe CIFRE diferite categorii: pui de carne, de curc`, boboci de ra]`, de gâsc`, bibilici [i prepeli]e, dar [i furaje pentru p`s`ri [i porci, semin]e [i produse pentru gr`din`. Marfa este adus` o parte din România, o parte din import. “Am ajuns la aceast` afacere oarecum \ntâmpl`tor. Nu am avut oportunitatea de a tr`i la ]ar`. Am \nceput prin a vinde medicamente veterinare. Pentru c` businessul nu mergea foarte bine, am \nceput s` extindem gama de produse comercializate. {i a[a ne-am gândit la hrana pentru animale. Atunci se vindea \n pungi de 1 kg”, \[i aminte[te antreprenorul. Dar care sunt condi]iile pentru o franciz`? Agroland a hot`rât deja

Agroland Cifra de afaceri \n 2011: 10 mil. euro Cifra de afaceri 2012 (estim`ri): 12,5 mil. euro Nr. magazine de]inute: 167, din care 19 proprii Nr. parteneri/francizori: 53

Moldova. Singura zon` \n care firma nu este prezent` este Transilvania, unde exist` un alt distribuitor. Horia Cardo[ spune c` hrana comercializat` de el este s`n`toas` [i implicit [i carnea de pui are un gust mai bun. “Eu, familia mea, prietenii mei suntem preocupa]i de acest aspect al vie]ii noastre, de a ne hr`ni s`n`tos”, spune investitorul.


Horia Cardo[, ac]ionar, Agroland

FOTO: VALI MIREA

ANTREPRENORIAT AGRICULTUR~

Produsele companiei sunt destinate fermelor cu maximum 500 de p`s`ri. Societatea se adreseaz` doar micilor fermieri care produc pentru consumul propriu, [i nu vrea s` fac` rabat la acest aspect. “Focusul nostru este pe clien]ii mici [i foarte mici. Avem cereri de la fermieri mari, dar nu ne intereseaz`. Dorim s` \ncuraj`m num`rul celor care cresc animale”, declar` Cardo[. |n opinia sa, cei mai buni agen]i sunt propriii clien]i. Dac` ar fi s` priveasc` \n viitor, Horia Cardo[ vorbe[te despre limitarea num`rului de magazine la maximum 250 [i intrarea pe partea de agricultur`, investi]ie de back-up la pre]urile la furaje care flucteaz` foarte mult pe pia]a mondial` de cereale. “S` mergem \n amonte [i s` ne asigur`m materia prim`”, puncteaz` acesta. |n acest sens, Cardo[ inten]ioneaz` s` cumpere teren \n Timi[. Agroland are \n prezent patru depozite, \n Timi[oara, Craiova, Ploie[ti [i Gala]i, iar \n 2013 va mai deschide unul, la Roman. Depozitele sunt cu circuit \nchis, se adreseaz` doar partenerilor din re]ea. Aprovizionarea se face cu tirurile, iar una din condi]iile de deschidere a unui magazin Agroland este situarea sa pe o arter` principal`, unde s` \ncap` ma[inile mari. Horia Cardo[ crede c`, prin agricultur`, România are [ansa s` creasc` economic, deoarece avem un p`mânt de foarte bun` calitate. Dac` cu ceva ani \n urm` bancherii spuneau c` agricultura este un domeniu riscant [i \i cam refuzau finan]`rile, de câ]iva ani \ncoace este asaltat de ace[tia. El mai spune c` \n Occident exist` o mi[care care recomand` s`-]i cumperi hrana de la o distan]` de 50-100 de km de cas`, ceea ce \l face s` aib` speran]e c` businessul s`u va supravie]ui mult` vreme. Biz Biz

53


strategie Roluri sau responsabilit`]i De ce este mult mai bine [i mult mai productiv s` avem o discu]ie [i un sistem de evaluare a performan]ei bazat pe rolurile oamenilor, nu pe responsabilit`]i. DE ADRIAN STANCIU cum câ]iva ani eram \ntr-un seminar de strategie cu un client, o banc`. Discu]ia era aprins`, dezb`team idei \ndr`zne]e, menite s` pozi]ioneze organiza]ia diferit fa]` de principalii ei competitori. Am fost \ntrerup]i brusc de cineva care a b`tut la u[`, a intrat [i i s-a adresat direct vicepre[edintelui de retail, persoana de rangul cel mai \nalt din sal`. “Scuze, dar am o problem` urgent`. Ne pleac` [eful de agen]ie de la Cluj.” “Cum, cel mai bun [ef de agen]ie al nostru? De ce?” “E al doilea an când nu-[i ia bonusul pentru c` nu [i-a f`cut obiectivele [i s-a sup`rat. I-a f`cut un competitor o ofert` mai bun`.” “Nu se poate. S`-i d`m un bonus special, din fondul creat pentru ocazii din astea.” “A[a m` gândeam [i eu, de asta am venit, am nevoie de semn`tura dvs.” “Bine – zice [eful – d` s` semnez.” Dup` ce omul a ie[it pe u[`, i-am oprit pe to]i din orice f`ceau. Realizasem brusc c` eu eram cu capra la raze, problema lor era mult mai la baza fenomenului decât ideile sofisticate pe care le discutam noi. Ori omul `la nu era bun, [i atunci au \ncurajat un neperformant [i au dat un semnal catastrofal restului firmei, ori el chiar e bun [i atunci sistemul lor de obiective lucreaz` \mpotriva

propriilor lor interese. Ca s` aflu adev`rul, i-am \ntrebat de unde [tiu c` omul e bun. Mi-au r`spuns lucruri de bun sim]: are rezultate constant bune, e foarte respectat \n comunitate, a creat o echip` solid` [i motivat`, te po]i baza pe el, e foarte cooperant [i pozitiv. Atunci de ce nu-[i face obiectivele? “Are un obiectiv foarte mare de c`r]i de credit, un produs foarte important, Clujul e un ora[ cu poten]ial, dar el nu reu[e[te de doi ani s`-l fac`.” “Când v-am \ntrebat ce face un [ef de agen]ie s` fie bun, nimeni nu mi-a zis c` vinde multe c`r]i de credit.” Când am \ntrebat câte din lucrurile de pe lista cu un bun [ef de agen]ie m`soar`, r`spunsul, mirat, a fost niciunul. Am aflat c` to]i managerii aveau acelea[i obiective. Nu \n aceea[i cantitate, dar \n aceea[i structur`! Ca [i cum to]i aveau acela[i rol. Cum se poate ca o companie s` aib` un sistem de obiective a[a de neadecvat? R`spunsul e o confuzie aproape general` \ntre no]iunea de rol [i cea de responsabilitate. Obiectivele erau bazate pe responsabilitate. Ideea c` tot ce trebuie pentru a conduce o firm` e s` fim clari cu ce cerem de la oameni e extrem de simplist` [i complet fals`. Aceste sisteme de m`sur` sunt \n cel mai bun caz imperfecte, cel mai adesea complet inadecvate. E mult mai bine [i mult mai productiv s` avem o

discu]ie [i un sistem de evaluare a performan]ei bazat pe rolurile oamenilor. Pentru c`, dac` cineva \[i exercit` rolul corect, rezultatele vor veni, iar defini]ia rezultatelor poate fi mai flexibil`. Lipsa discu]iei despre roluri face managerii s` cread` c` rolul lor e mereu acela[i, deseori de a fi \n control asupra subordona]ilor [i de a se asigura c` ace[tia \[i v`d de treab`. Dar rolurile lor sunt, de fapt, foarte diverse [i complet diferite la fiecare nivel ierarhic. O discu]ie serioas` despre rolurile managerilor urmat` de un sistem de evaluare care le d` constant feedback despre elementele cheie ale exercit`rii acelui rol e cea mai important` \ntr-un proces de schimbare a culturii organiza]iei. De la acea memorabil` \ntâlnire nu mai \ncep niciun proiect de schimbare de organiza]ie pân` când aceast` discu]ie nu are loc cu to]i managerii din organiza]ie. De fiecare dat` sunt stupefiat de cât de pu]ini manageri [i-au pus problema rolului lor vreodat`, \n carier`, de cât de pu]ini \[i \n]eleg rolul curent [i de cât de rare sau total inexistente sunt \n organiza]ie discu]iile despre acest rol. Voi vi-l [ti]i? {i [eful vostru e de acord? {i de acolo v` vin recunoa[terea [i bonusurile? Biz

ADRIAN STANCIU

Consultant în transformare organiza]ional` [i Senior Adjunct Lecturer of Management la Maastricht School of Management România. www.adrianstanciu.ro

Biz

55


MARKETING PENTRU COPII: MOTIVA}IILE MICU}ILOR Marketingul adresat copiilor e imprecis [i f`r` ]int`. Am analizat lumea copiilor pe baza unui tipar de cump`rare. Exist` segment`ri de vârst` care ne-ar putea ajuta, dar sunt mult prea generale. |ns` se poate mult mai bine. DE PAUL GARRISON {I KRISTIAN W. MAJER opiii pot constitui un grup]int` foarte interesant, dar cât de bine \i cunoa[tem de fapt? {i aici nu mai vorbim despre date demografice. De ce s` nu analiz`m motiva]iile lor, care influen]eaz` decizia de cump`rare din partea p`rin]ilor? Segmentul-]int` vizat are mul]i prieteni, dar din ce cauz`? Cum interac]ioneaz` cu ei [i care este motiva]ia acestui comportament? Unii copii au tendin]a de a cump`ra \n pungi mari [i a \mp`r]i cu prietenii lor. De ce? Care este motiva]ia acestui gest? Dac` [tii r`spunsul la aceste \ntreb`ri [i la altele privind probleme de comportament [i motiva]ii, po]i s` faci marketing performant. Cum putem s` cunoa[tem aceast` categorie de consumatori la un nivel mai profund, mai detaliat? Segmentarea se face dup` acelea[i reguli ca la adul]i. Dac` vezi copiii ca pe o categorie de consumatori – de exemplu, consumatori de desene animate, de cereale sau de ciocolat` – nu-i vei \n]elege niciodat` ca pe ni[te oameni [i nu ca pe ni[te abstrac]ii. Or fi ei mici, dar motiva]iile lor sunt la fel de mari ca [i \n cazul adul]ilor. Trebuie s` analizezi mai \n profunzime pentru a \n]elege ce-i face s` le plac` un lucru sau altul, care sunt tensiunile din via]a lor. Da, tensiuni – ca [i adul]ii, [i copiii au tensiuni, iar cine le \n]elege are cheia c`tre targetarea lor corect` [i de succes.

SEGMENTAREA CONSUMATORILOR COPII Copiii se dezvolt` foarte rapid \n primii 15 ani de via]`. Dezvoltarea lor personal` 56

Biz

urmeaz` \ns` ni[te tipare generale, \n func]ie de vârst`, care ne ofer` un cadru de lucru pentru segmentarea psihografic`. Cercet`rile din domeniul psihologiei ne spun c` putem \mp`r]i intervalul de vârst` 0 - 15 ani \n patru grupe distincte. |n grupa de vârst` 0 - 2 ani (bebelu[ii), copiii \nc` nu au capacitatea mental` necesar` loialit`]ii fa]` de brand sau brand

cient. Acestea sunt grupele despre care vom vorbi mai jos. Grupa de vârst` 13 - 15 ani (preadolescen]i) este interesant` prin modul \n care cei de aici se transform` din copii \n adolescen]i, dar, din punctul de vedere al marketingului, trebuie s` accept`m realitatea c` ei aspir` la o grup` de vârst` superioar`, adic` 16 - 19 ani. Deci, dac` vrei s` le transmi]i eficient un mesaj, targetezi ce vor ei s` fie, pe cei din grupa 16 - 19. PAUL GARRISON este

profesor de marketing [i fost decan al Central European University Business School, iar acum pred` la Maastricht School of Management România [i Skolkovo School of Management din Moscova. A lucrat \n marketing mai bine de 30 de ani. De-a lungul carierei a lucrat la Procter & Gamble [i Coca-Cola. A fondat propria agen]ie de publicitate din SUA, iar recent a pus bazele firmei de consultan]` strategic` Garrison Group, \n Budapesta. awareness-ului. |n grupele de vârst` 3 - 7 (copii mici) [i 8 - 12 ani (copii mari), tiparele privind brand awareness-ul [i influen]area se dezvolt` [i se transmit de la copii la p`rin]i ([i \n special la mame) [i apoi c`tre cump`rare. Putem identifica segmente psihografice similare la ambele grupe, cu varia]ii doar \n materie de m`rime. Diferen]a execu]iei este doar o problem` de \n]elegere a vie]ii [i activit`]ii lor de zi cu zi [i de cum se poate face leg`tura cu acestea \n mod efi-

CERCETAREA, O PROVOCARE

Copiii sunt [i ei consumatori cu vie]i pline [i complicate. Dificultatea cea mare este modul \n care s` \ntreprinzi o cercetare corect`. Dincolo de greut`]ile evidente, cum ar fi cele legate de tehnicile de intervievare, exist` [i constrângeri legale. Intervievarea copiilor, fie ea individual` sau \n cadrul unor focus grupuri, nu ne poate oferi o viziune de ansamblu. Copiii nu pot s` pun` \n cuvinte aspectele motiva]ionale ale personalit`]ii lor sau preferin]ele ascunse pentru un produs sau altul. Recurgerea la mame pentru a \n]elege copiii de obicei cade \n capcana subiectivit`]ii mamei. Cea mai de succes abordare este s` recurgi la mame pentru a descrie prietenii copiilor lor [i la profesori pentru a-[i descrie elevii. Cu ajutorul acestei metodologii, The Garrison Group a \ntreprins o cercetare asupra pie]ei consumatorilor copii din


STRATEGIE MARKETING

Turcia, cu scopul de a pune la punct o segmentare psihografic` a copiilor care ar eviden]ia nu numai consumul acestei categorii, dar [i cine sunt ace[ti copii ca oameni. Pornind de la asta [i de la o cercetare a modului \n care diferitele segmente de consumatori copii se influen]eaz` reciproc, putem stabili o strategie de brand pe baze [tiin]ifice.

CUI V~ ADRESA}I Iat` cele 6 segmente de public \n rândul copiilor din grupele de vârst` 3 – 7 [i 8 – 12 ani.

Liderul

{ASE SEGMENTE DISTINCTE Copiii au preferin]e clare. Unii sunt introverti]i, al]ii extroverti]i. Unii prefer` joaca \ntr-o lume imaginar`, al]ii au rolul de conduc`tor când se joac` cu prietenii lor. |n Turcia am identificat [ase segmente de copii diferite: Liderul, Omul cu o misiune, Copilul cu imagina]ie, Eu, eu!, Colaboratorul, Precautul. Pentru a compara segmentele, s` lu`m un exemplu \n care toate segmentele se joac` la fel: copilul face o punte \ntre canapea [i un scaun. Liderul spune: “Hai s` facem un pod. Ia drumul `sta [i pune-l acolo, eu \l pun pe `sta aici. Apoi o s` zic eu când pot trece ma[inile”. Precautul: “Ia uite, mami, un pod! Am f`cut cum ai zis tu, s` fiu atent când \l fac”. Colaboratorul: “Ia uite ce pod! |]i place? Vrei s` ne juc`m amândoi pe el?”. Omul cu o misiune: “Ia uite la podul `sta, e perfect. {tii cum l-am f`cut?”. Copilul cu imagina]ie: “Ia uite la podul `sta. I-am pus [i rachete, ca s` zboare prin aer. {i aici, `sta e un lift care te duce pân` la ap`”. Eu, eu!: “Uit`-te la mine cum fac podul asta. Vreau s` stai aici [i s` te ui]i la mine cum \l fac”. Segmente diferite abordeaz` acela[i joc \n moduri diferite. Iar aceste diferen]e \[i au originea \n motiva]iile diferite. |n]elegerea acestora ne permite s` cre`m produse sau branduri puternice, pe gustul consumatorului final, copilul.

Omul cu o misiune

Copilul cu imagina]ie

Eu, eu

Colaboratorul

C~RUI SEGMENT S~ NE ADRES~M? Pentru unele categorii [i branduri, unele segmente sunt cele mai importante atât ca [i consum, cât [i ca influen]` asupra altor copii. Ca [i \n cazul adul]ilor, [i când e vorba de copii putem calcula matematic care segment va avea cea mai mare influen]` asupra celorlalte. Cele mai importante variabile care trebuie luate \n considerare sunt: relevan]a cate-

Precautul

goriei (segmentul s` fie peste medie \n materie de consum \n categoria respectiv`), relevan]a brandului (segmentul s` fie receptiv peste medie la beneficiile emo]ionale [i func]ionale ale brandurilor), relevan]a influen]ei (defini]ia segmentelor din oferta brandului utilizat` \n advertising trebuie s` poat` atinge \ntreaga popula]ie de copii), relevan]a p`rin]ilor (segmentul trebuie s` aib` un omolog \n segmentul consumatorilor p`rin]i). |n multe categorii, targetul de consum [i cel de cump`rare sunt lucruri diferite. Aceasta este dilema clasic` a b`uturii Fanta, unde mamele cump`r` produsul, dar copiii influen]eaz` [i consum`. Pentru a pune la punct o strategie de brand focusat`, atât segmentul copiilor, cât [i cel al p`rin]ilor care sunt vizate trebuie s` aib` tr`s`turi de personalitate similare [i peste medie. Dac` nu au, strategia de brand nu va putea furniza o experien]` de brand crucial` [i clar`. Marketingul adresat copiilor este o problem` delicat`. {i e foarte firesc s` fie a[a. Copiii sunt u[or de influen]at [i nu au filtrele \n materie de calitate pe care le posed` adul]ii. Copiii sub 8 ani nu pot distinge adev`rul din reclame. Segmentele de consumatori copii exist`, sunt diferite [i sunt extrem de relevante pentru modul \n care produsele sunt cump`rate [i consumate. S` \nv`]am s` \n]elegem copiii ca pe ni[te fiin]e umane, a[a cum am f`cut-o [i cu adul]ii. |n]elegerea comportamentului unei categorii este important`. Dar mult mai important` este \n]elegerea modului \n care categoria ([i apoi brandurile [i produsele) sunt relevante \n via]a categoriei. S` dezvolt`m instrumente de brand [i comunicare care angreneaz` consumatorul pe plan emo]ional, dar [i func]ional. Relevan]a func]ional` poate fi \nv`]at` din categorie. Pentru relevan]a emo]ional` \ns`, trebuie s` \n]elegi via]a consumatorilor cât mai \n ansamblu. Biz Biz

57


PUBLICITATE CREATIV~, DUP~ BUGET MIC Un buget mare deschide multe u[i, \ns` pe c`i b`t`torite. Un buget mic mut` mun]ii din loc \ntr-acolo unde nimeni nu s-ar fi gândit c` e posibil. Aceasta pare a fi deviza lui Andrei L`scu], Brand Manager pentru Grolsch, un brand de ni[` care sparge barierele comunic`rii conven]ionale. DE LOREDANA S~NDULESCU -a lansat printr-o petrecere la metrou. A urmat o campanie interactiv` ce i-a provocat pe locuitorii Bucure[tiului s` vin` cu propriile interpret`ri ale ora[ului \n care tr`iesc. Ideile au fost apoi transpuse \n oaze de creativitate prin experimente precum Cinema la Metrou, Teatru \n Autobuz sau Muzic` \n Strad`. Anul acesta a creat Experience Hotel, un proiect unic, sut` la sut` dezvoltat local, care a testat limitele creativit`]ii \ntr-un spa]iu \n afara timpului. Sunt doar câteva dintre proiectele prin care brandul Grolsch i-a provocat pe oameni s`-[i deschid` mintea.

Cum e s` fii brand managerul unei m`rci de bere care nu e pentru toat` lumea [i care nici nu se promoveaz` pe TV? |n primul rând e foarte frumos. Cu cât restrângi mai multe din elementele unui om creativ, cu atât el va deveni mai inventiv [i mai creativ. Faptul c` Grolsch este un brand ni[at este excelent din punctul meu de vedere. A[a am putut s` explorez cu adev`rat anumite elemente [i componente ale profesiei mele pe care altfel nu puteam s` le fac. Când ai un buget foarte mare [i un brand care se adreseaz`, lucrurile le sunt destul de clare tuturor. Când \ns` te adresezi unei ni[e, trebuie s` descoperi cum s` o atingi astfel \ncât s` o motivezi. Aceasta e de fapt esen]a. Un buget mic stimuleaz` creativitatea, te face s` cau]i noi metode de a-]i atinge scopurile. 58

Biz

S` \n]elegem c` dintre toate brandurile din portofoliul Ursus, Grolsch are un buget mic de promovare? Are cel mai mic buget. A[a e construit brandul, suntem \ntr-un moment \n care cre[tem, nu avem investi]ii foarte mari, nici nu aducem venituri foarte mari. De aceea nu avem un buget mare. |n plus, ne adres`m unei ni[e, cu un brand foarte creativ care face lucruri foarte mari. Aceasta este cea mai mare provocare. |nainte de a fi brand manager la Grolsch am lucrat pentru brandul Ursus. Venind de la un brand care are un buget foarte mare, a fost de la \nceput o provocare, \ns` \n asta const` frumuse]ea totodat`. |n cazul unui brand de ni[`, granularitatea deciziilor este mic` [i lu`m \n calcul detalii pe care la un brand mare nici nu le luam \n considerare.

Au trecut mai bine de doi ani de la lansarea brandului pe pia]a româneasc`. Cum a]i comunicat \n tot acest timp? Brandul a fost lansat printr-o petrecere cu adev`rat underground, la metrou. |n vara anului 2010 a urmat un proiect special de outdoor prin care am apelat la ni[te arti[ti care au pictat \n curente artistice diferite acela[i vizual. Apoi am provocat comunitatea creativ` din România s` vin` cu un design pentru cutia Grolsch. Am avut \nscrise 3.000 de propuneri, dintre care am selectat 300 [i a câ[tigat una. Dup` lansarea noii cutii, am demarat “Change the City with

Creativity” [i “Bucharest by Hand”, dou` proiecte legate unul de altul. Am \nceput cu un proiect de online de user generated content lansat pe experimentalist.ro, prin care am provocat comunitatea creativ` din Bucure[ti s` publice pe o hart` interactiv` a[a cum v`d ei p`r]ile bune din locul \n care tr`iesc [i cum ar schimba ora[ul folosind creativitatea. P`r]i din con]inutul generat pe aceast` platform` le-am transpus \n via]a real`: am adus un muzician care a cântat la fântân` \n Pia]a Universit`]ii, am rulat scurtmetraje la metrou [i am organizat sesiuni de teatru experimentalist (teatru mobil \n mijloace de transport \n comun). Am avut [i alte proiecte, printre care a[ aminti Reciclarea Artistic`, un proiect care a provocat comunitatea creativ` s` vin` cu tot felul de idei de a folosi sticla de Grolsch \n moduri cât mai inovatoare.

A urmat Experience Hotel. Cum a pornit aceast` idee [i cum s-a concretizat? Anul acesta a avut loc Experience Hotel, un proiect prin care am provocat un grup de 14 experimentali[ti s` intre \ntr-un spa]iu \n care timpul nu exista. Ne-am dorit s` test`m care este rela]ia dintre creativitate [i timp, s` vedem dac` creativitatea cre[te sau scade când timpul nu exist`. Multe din concluziile pe care le-am ob]inut \n urma acestui experiment se pot vedea \n documentarul pe care


STRATEGIE BRAND

Cum i-a]i selectat pe cei 14 experimentali[ti?

grupului. Cei 14 experimentali[ti au stat \ntr-o pensiune la Runcu, la 900 m altitudine, \n vârful unui deal, complet izolat` fonic [i vizual, f`r` niciun instrument de m`surare a timpului patru nop]i [i trei zile. Dup` aceast` perioad` de rupere de restul lumii, percep]ia lor asupra timpului s-a schimbat. La \nceput au avut nevoie s` se raporteze la ceva, apoi au realizat c` sunt \ntr-un spa]iu atât de frumos, cu oameni atât de frumo[i, \ncât nu mai conta timpul. Ne a[teptam s` piard` no]iunea timpului, chiar \i ajutam \n acest sens. Ulterior, am organizat o petrecere pentru lansarea documentarului la Energiea Pub \n jurul aceluia[i concept. A fost prima petrecere “out of time”, cu toate geamurile acoperite, la care au avut acces numai cei care [i-au l`sat ceasurile [i telefoanele la intrare.

Nu a fost foarte greu s`-i select`m deoarece noi aveam deja o rela]ie cu mul]i dintre ei de când am \nceput s` construim acest brand. |ncet-\ncet, fiecare dintre ei s-a \ndr`gostit de acest brand [i a venit ca o alegere natural`. Principalul atribut era ca ei s` fie oameni doritori de a experimenta. O alt` caracteristic` la care am ]inut a fost dinamica grupului, chimia din interiorul

Cât de numeroas` este comunitatea experimentali[tilor din România? Cred c` este mai mare de 30.000 de fani câ]i avem pe Facebook. Comunitatea Grolsch din Polonia are 20.000 de fani, iar brandul a fost lansat de mai mult timp decât \n România. De altfel, pagina Grolsch România este a doua ca num`r de fani dup` Grolsch Olanda, ]ara-mam`, [i m` a[tept s`-i dep`[im anul acesta. Nu vreau s` ne raport`m numai la pagina de Facebook, este incorect s` ne raport`m numai la comunitatea din social media, pentru c` exist` [i experimentali[ti care nu mai sunt atât de apropia]i de mediul digital, \ns` neavând alte instrumente de m`surare nu avem ce face.

Cu ce ne mai surprinde Grolsch anul acesta?

ANDREI L~SCU}, Brand Manager Grolsch, Ursus Breweries

FOTO: VALI MIREA

l-am f`cut [i pe care l-am publicat pe experimentalist.ro. Experience Hotel este un concept sut` la sut` românesc, generat [i implementat de agen]ia Arsenoaiei & M`t`[el. Conceptul a venit de la ei \nc` de la lansarea brandului pe pia]a româneasc`. Ini]ial a fost o alt` idee, la care s-a lucrat vreo 7 – 8 luni, dar care nu s-a putut implementa. Am renun]at la ideea respectiv` [i am luat-o de la cap`t cu conceptul de “out of time”, care s-a concretizat \n Experience Hotel.

Vara aceasta am lansat noua campanie Pop-Up Your Mind, a c`rei esen]` este s` provoace oamenii s` gândeasc` diferit, s` ias` din zona de confort [i s` vad` c` folosind creativitatea pot transforma via]a \ntr-un loc foarte frumos. |n cadrul acestei campanii, \n toamn`, \n centrul ora[ului Cluj-Napoca va fi amplasat` o structur` ambulant`, timp de o s`pt`mân`, unde cu ajutorul unor me[teri oamenii vor fi provoca]i s` \nve]e un me[te[ug sau s` fac` ceva ce nu au f`cut niciodat`. Biz Biz

59


Cum e[ueaz` un CEO? Ce se ascunde \n spatele demisiei unui CEO? Nu de pu]ine ori, un e[ec. Ca orice angajat, [i un CEO poate s` gre[easc` [i s` fie demis. Dar, departe de ochii lumii, e[ecul unui CEO poate s` \nsemne sf책r[itul carierei de manager profesionist a acestuia. DE OVIDIU NEAGOE 60

Biz


STRATEGIE MANAGEMENT

acum, r`spunsul oferit ar fi mai degrab` CEO, nicidecum doctor, profesor sau balerin`, cum tindeau majoritatea copiilor s` r`spund`. Cu toate acestea, un pre[edinte al consiliului de administra]ie nu st` la birou [i ]ip` din cånd \n cånd la angaja]i “E[ti concediat!”, ca \n celebrul reality show prezentat de magnatul imobiliar american Donald Trump. O decizie a unui CEO poate aduce companiei cå[tiguri uria[e, dar \n acela[i timp exist` [i posibilitatea ca o hot`râre luat` cu rapiditate [i neglijen]` s` aduc` pierderi de milioane de dolari. “Cele

HR Coordinator pe zona Balcani la firma de consultan]` [i audit financiar BDO International. Date fiind acestea, rezultatele unui studiu realizat recent de “Psychology Today” prin care se arat` c` doi din cinci CEO proasp`t numi]i \n func]ie fac gre[eli \n primele 18 luni nu mai mir` pe nimeni. “Cred c` majoritatea erorilor de \nceput, din primele 18 luni, sunt f`cute de fapt \n primele 6 luni, pentru c` nu exist` un plan coerent de succesiune”, spune Dorin Bodea, Senior Consultant la firma de consultan]` \n management [i training Result Development. “Graba de

DEBARCARE PIPERAT~ La fel ca orice alt angajat, [i un CEO poate s` fie demis. Una dintre principalele diferen]e dintre un angajat entry level sau middle management [i [eful executiv este plata salariilor compensatorii. Iat` ce sume pl`tesc companiile CEO-ilor demi[i: NUME Carly Fiorina John Chidsey Robert Kelly Baxter Phillips Leo Apotheker Meg Whitman Carol Bartz Ian McCarthy Oswald Grubel

COMPANIE Hewlett-Packard Burger King Bank of New York Mellon Massey Energy Hewlett-Packard Hewlett-Packard Yahoo! Beazer Homes UBS

COMPENSA}II (MIL. $)* 21 20 17,2 14 13,2 13 10 6,3 1,6

* Includ ac]iuni [i lichidit`]i

` ne imagin`m c` a]i putea s` v` \ntoarce]i \n trecut, \n anii copil`riei, chiar \n momentul \n care un adult curios v` adreseaz` \ntrebarea “Ce vrei s` te faci cånd vei fi mare?”. Cu informa]iile de

mai frecvente gre[eli la nivel de CEO sunt ratarea comunic`rii cu ac]ionarii, ignorarea aspectelor care ]in de lupta intern` pentru putere, dezam`girea investitorilor prin lipsa de transparen]` sau neimplicarea acestora, ignorarea factorului politic, aplicarea nediscriminatorie a unor strategii de succes f`r` adaptarea la condi]iile concrete ale companiei, alegerea unei echipe nepotrivite, \nconjurarea de oameni de \ncredere dar incompeten]i sau, din contr`, dep`rtarea de realitate prin izolarea \n strategii elaborate dar nepractice, ignorarea propriilor angaja]i care v`d \n CEO \ntruchiparea spiritului companiei”, spune Sorin Faur,

a ob]ine rezultate a noului CEO, de a convinge ac]ionarii de valoarea lui \l imping s` ia decizii care \i pot fi fatale”, continu` Bodea. Iar ultima edi]ie a raportului “Employee Outlook”, realizat` de Chartered Institute of Personnel Development (CIPD), demonstreaz` c` numai 36% dintre angaja]i au \ncredere \n top management [i numai o p`trime dintre angaja]i au declarat c` se simt consulta]i de management cu privire la problemele esen]iale din organiza]ie. “CEO-ul este ca \ntr-o vitrin` de sticl`: angaja]ii, ac]ionarii, clien]ii, furnizorii, publicul larg [i chiar politicienii sunt cu to]ii, fiecare \n felul s`u, interesa]i de activitatea lui, totul este interpretat,

Biz

61


perceput`, de stresul pe care o decizie brusc` sau nepreg`tit` privind demiterea CEO-ului o poate avea \n pia]` sau pe burs`. “Concedierea unui CEO are la baz`, de obicei, indicatori de performan]` bine stabili]i [i agrea]i din timp, precum atingerea unei anumite cifre de vånz`ri sau ob]inerea unei DEBARCAREA C~PITANILOR anumite cote de pia]`, lansarea unui nou Pentru o foarte mare parte dintre produs, succesul privind intrarea pe o angaja]ii companiilor na]ionale [i nou` pia]` sau indici de profitabilitate”, multina]ionale, ocupantul “comodului” spune Sorin Faur, HR Coordinator pe fotoliu de CEO este de neclintit din zona Balcani la BDO International. fruntea companiei. A[a s` fie? La fel ca Acesta arat` c`, de obicei, exitul este orice alt angajat al companiei, [i acesta mascat, iar motivele exacte ale poate fi concediat, \ns`, potrivit lui Dorin “demiterii” nu sunt f`cute publice, luånd Bodea, Senior Consultant la Result forma unei demisii, renun]`rii din motive personale sau retragerii SALARIUL, SALARIUL, CÅT E SALARIUL? la pensie. La acest nivel, dincolo de contracte Regiune Salariu de baz` Bonus Ac]iuni foarte atent elaborate de Europa de Vest 650.000 644.000 136.000 case mari de avocatur`, SUA 575.000 777.000 409.000 exist` [i “gentlemen’s Surs`: Pedersen & Partners agreement”, adic`, \n cazul neatingerii Cifrele sunt exprimate \n euro [i reprezint` veniturile top executivilor indicatorilor, CEO-ul din cele mai puternice 100 de companii din Europa de Vest [i SUA. prime[te semnalele cuvenite din timp, iar dac` \n limita r`gazului oferit nu are loc o schimbare a situa]iei, Development, \n cazul unui astfel de post [tie ce \l a[teapt` [i compania se de decizie exist` dou` particularit`]i. preg`te[te pentru exit. Mai mult, \n cazul Unul dintre cazuri este acela \n care \n care CEO-ul sau echipa pe care o executivul are un contract de conduce au generat pierderi management pe o perioad` de 4-5 ani, substan]iale, sau imaginea companiei a cu clauze explicite de reziliere, iar cea fost afectat` public, atunci se va ac]iona de-a doua particularitate se refer` la direct [i f`r` prea multe menajamente, eroarea care a declan[at procesul de exit, mai ales \n cazul \nc`lc`rii legii sau a când concedierea poate fi realizat` pe loc normelor morale. Dup` un astfel de sau poate fi negociat un termen de episod, clauzele contractuale [i presiunea comun acord. ac]ionarilor vor face restul. |n cazul \n care nu au avut loc “Exist` [i situa]ii cånd CEO-ul nu este incidente majore care s` necesite o vinovat \n mod direct, compania merge ac]iune \n for]` a board-ului director sau bine, rezultatele sunt pozitive [i \n target, a ac]ionarilor, debarcarea unui CEO se dar are loc un incident major nedorit, fie negociaz` [i se preg`te[te cu mult timp c` este vorba despre un accident, fie c` \nainte, iar o foarte mare parte a este vorba de neglijen]`”, adaug` aspectelor legate de plecare se negociaz` coordonatorul departamentelor de \nc` din faza semn`rii contractului. De resurse umane din zona Balcani pentru cele mai multe ori se ac]ioneaz` discret, BDO International. “Chiar dac` eroarea iar motivele discre]iei sunt foarte a fost produs` de cel mai pu]in practice, mai ales \n cazul companiilor important angajat, dac` implica]iile sunt importante aflate \n aten]ia ac]ionarilor majore – afectarea mediului [i a opiniei publice, [i ]in de imaginea \nconjur`tor, o catastrof` ecologic` ori companiei, de modul \n care este fiecare gest, fiecare afirma]ie”, mai spune Sorin Faur. “A dezam`gi pe oricare dintre ace[ti stakeholderi este suficient pentru demiterea CEO-ului”, mai adaug` HR Coordinator-ul de la BDO International.

62

Biz

pierderi de vie]i omene[ti – iar cazul ajunge \n aten]ia publicului, atunci, de la caz la caz, s-ar putea s` fie necesar un sacrificiu pe m`sura problemei: CEO-ul fie este demis, fie \[i d` demisia de onoare asumåndu-[i incidentul”, continu` Sorin Faur. E[ecul la nivel de top management este adesea sinonim cu \ncheierea carierei de manager profesionist, fiind foarte dificil` recå[tigarea \ncrederii ac]ionarilor, a angaja]ilor [i mai ales a viitorilor angajatori.

CAUT CEO, DAR NU G~SESC Nu este u[or s` lucrezi pentru Yahoo!, mai ales din pozi]ia de CEO. Elanul unor gigan]i din industrie precum Google sau Facebook [i presiunile uria[e din partea ac]ionarilor pentru revitalizarea companiei nu fac tocmai u[oar` sarcina directorului executiv. Toamna anului 2011 nu este o perioad` pe care Carol Bartz s-o uite prea curånd. Motivul? Atunci, fostul CEO al companiei a trimis angaja]ilor un e-mail \n care anun]a c` a fost concediat` prin telefon de directorul board-ului, \n timp ce c`l`torea \n interes de serviciu din New York spre Maine. Presiunile investitorilor asupra lui Carol Bartz pentru revitalizarea companiei s-au f`cut sim]ite \nc` din prima zi de mandat a managerului [i s-au intensificat pån` la finalul acestuia. Dar concedierea lui Bartz nu a fost surprinz`toare. De[i pre]ul unei ac]iuni Yahoo! a crescut cu 1,15 dolari de la preluarea mandatului, compania nu a reu[it s` g`seasc` o cale prin care s` genereze alte surse de venit, s` stabilizeze cheltuielile [i s` re]in` cei mai buni ingineri. |n perioada \n care Bartz a ocupat func]ia de CEO, ac]iunile Yahoo! au stagnat la o medie de 12,91 dolari, abia la cåteva ore dup` anun]ul concedierii acestea reu[ind s` urce cu 6,3 procente. Nici nu se lini[tiser` bine apele \n companie când, la scurt timp dup` numirea lui Scott Thompson \n func]ia de CEO, s-a descoperit c` \n CV-ul acestuia era trecut` o specializare \n informatic` pe care el nu o avea. Board-ul director a decis concedierea acestuia la cåteva s`pt`måni de la descoperirea falsului. Angajarea lui


STRATEGIE MANAGEMENT

Thompson a fost privit` ini]ial cu mult optimism, dar valurile de concedieri [i mutarea focusului pe comer] \n defavoarea publicit`]ii au dus la crearea unor disensiuni \n råndul executivilor. Ap`rarea fostului CEO al Yahoo nu a fost una tocmai inspirat`. Acesta a aruncat vina pe firma de executive search Heidrick & Stuggles, care \i \ntocmise CV-ul. Actualmente, compania Yahoo! \[i pune baza \n noul CEO, Marissa Mayer, fost executiv la Google [i totodat` prima femeie inginer din gigantul aflat \n spatele celui mai puternic motor de c`utare.

CÅT CÅ{TIG~ {EFUL T~U? Lucra]i pentru subsidiara din ]ar` a uneia dintre cele mai puternice 100 companii multina]ionale europene sau americane? Atunci trebuie s` [ti]i c` salariul executivilor din aceste 100 de companii ajunge la o medie de

1,3 milioane de euro pe an, potrivit unui raport recent realizat de firma de executive search Pedersen & Partners. Suma include un pachet salarial de baz` \n valoare de 630.000 de euro, la care se adaug` un bonus anual de 683.000 de euro. Mai mult, totalul remunera]iilor top managementului din aceste companii a crescut cu 8,8% comparativ cu anul precedent. “Cea mai mare influen]` asupra pachetului salarial al executivilor de top este dat` de responsabilitate”, spune Conrad Pramboeck, [eful departamentului de consultan]` pe probleme salariale ale top managementului din cadrul Pedersen & Partners. “Veniturile unui executiv din topul celor mai mari 100 de companii sunt de [apte ori mai mari decåt cele ale directorilor generali ale tuturor companiilor din pia]`, valoare ce se situeaz` sub 200.000 de euro atåt pentru Europa de Vest, cåt [i pentru

SUA. Comparativ cu gulerele albe din companii, executivii din primele 100 de companii ca m`rime cå[tig` de 40 de ori mai mult”, adaug` Pramboeck. Cu toate acestea, potrivit raportului firmei de executive search, exist` [i un plafon salarial ce nu poate fi dep`[it nici de de]in`torii fråielor celor mai puternice companii. Cel mai bine pl`tit executiv are un salariu de baz` de aproape 3 milioane de euro, la care se adaug` un bonus de 7 milioane de euro, num`rul top managerilor care ajung la un salariu mai mare de 10 milioane de euro fiind unul foarte restråns. Totu[i vestea bun` pentru ace[tia este c` organiza]iile le pun la dispozi]ie [i ac]iuni. Un astfel de exemplu este Larry Ellison, CEO la Oracle, care, de[i are un salariu de baz` de 1 dolar, a primit 48 de milioane de euro \n ac]iuni, pe lång` un bonus de 10 milioane de euro. Biz

E RÂNDUL TĂU SĂ AI GRIJĂ DE MAMA TA!

Osteoporoza o poate măcina pe mama ta din interior, lăsând-o fragilă și lipsită de mobilitate, punându-i în pericol chiar viața. Pentru ea am creat pachetul Mulțumesc, mama!, un cadou prin care mama ta primește acces la cele mai performante metode de diagnosticare și tratare a osteoporozei. Intră pe www.reginamaria.ro/multumescmama, sună la 021 9268 sau vino în recepțiile noastre și află cum o poți susține pe mama ta în tratarea osteoporozei.

www.reginamaria.ro/multumescmama Call Center: 021 9268

Biz

63


life

Istorie v`zut` de pe mare V` dori]i o c`l`torie \n trecut, dar s` fi]i totodat` \nconjurat de luxul [i confortul de ast`zi? Atunci, pute]i opta pentru croazierele Voyages to Antiquity, locul unde se \mbin` armonios dezoltarea personal` cu odihna dintr-un concediu de vis. DE OVIDIU NEAGOE

D

ac` s`lile de curs sem`nau c책tu[i de pu]in cu vasul de croazier` Aegean Odyssey, cu siguran]` rezultatele la proba scris` de istorie de la examenul de bacalaureat din acest an erau altele. Croazierele Voyages to Antiquity propun iubitorilor de istorie [i tuturor celor care doresc de la un concediu pe un vas de croazier` nu numai cre[terea \n talie, ci [i dezvoltarea

BUCHET CA LA CARTE

64

Biz

personal`, o c`l`torie inedit` pe firul istoriei. Aici pute]i \nv`]a din istoria, arta, mitologia [i cultura lumii antice chiar la fa]a locului [i \n acela[i timp s` v` bucura]i de toate facilit`]ile unui luxos vas de croazier`. La finalul fiec`rei zile, profesori universitari de la renumite institu]ii de \nv`]`m책nt din jurul lumii, scriitori, istorici, arheologi sau arhitec]i, sus]in cursuri [i povestesc despre obiec-

tivele imortalizate de turi[ti \n timpul zilei sau despre \nc`rc`tura istoric` a celor care se vor vizita a doua zi. Turi[tii pot opta pentru o croazier` pe m`rile Mediteran`, Egee [i Adriatic`, din Europa p책n` \n Asia, sau \n India [i Orientul |ndep`rtat. Voyages to Antiquity a primit distinc]ia de cea mai bun` linie de croazier` de ni[` \n cadrul British Travel Awards 2012. Biz

Una dintre pl`cerile r`sfoirii unei c`r]i este [i mirosul degajat de paginile acesteia. Imagina]i-v` c` acest miros v` poate urm`ri de acum \nainte peste tot. Parfumul Paper Passion realizat de Geza Schoen [i Gerhard Steidl propune o nou` revolu]ie a sim]ului olfactiv: acesta miroase precum c`r]ile proasp`t tip`rite. Citi]i multe c`r]i \n format electronic, dar v` lipse[te una dintre experien]ele cele mai pl`cute? Atunci pute]i folosi parfumul [i pentru e-reader sau tablet`.


LIFE

{TIRI

Industrie cu piciorul pe accelera]ie Cu toate c` pia]a auto ruleaz` cu fråna tras` \nc` de la debutul crizei economice, num`rul de \nmatricul`ri al ma[inilor second hand a \nregistrat \n prima jum`tate a anului o cre[tere cu 66%, atingånd valoarea de 73.729 de unit`]i, de la 44.444 de unit`]i \nregistrate \n aceea[i perioad` a anului trecut. Num`rul re\nmatricul`rilor a sc`zut cu 18% [i a atins 162.687 de unit`]i, de la peste 198.000

de ma[ini \nregistrate \n anul 2011, potrivit informa]iilor Direc]iei Regim Permise de Conducere [i |nmatriculare a Vehiculelor. Volkswagen este lider, cu 17.414 ma[ini second hand \nmatriculate pentru prima oar` \n Romånia, \n cre[tere cu 68% fa]` de perioada similar` a anului 2011. Pozi]ia secund` este ocupat` de Opel cu 15.307 unit`]i, iar “bronzul” l-a primit Ford, cu 9.453 de ma[ini. Cele trei m`rci \nsumeaz` peste jum`tate din totalul \nmatricul`rilor. |n primele cinci pozi]ii ale clasamentului [i-au mai f`cut loc [i Audi (4.375 de ma[ini) [i BMW (3.893). (Ovidiu Neagoe)

CALENDAR

6 IULIE – 28 OCTOMBRIE Pute]i vizita la Muzeul Na]ional de Art` al Romåniei expozi]ia “Arhetipuri sculpturale. Sculptur` \n lemn”. Expozi]ia cuprinde 75 de piese de sculptur` \n lemn create \n perioada 1918–1999 de 22 de arti[ti. Printre ace[tia se num`r` [i Hans Mattis–Teutsch, Mili]a Petra[cu, Borgo-Prund, Romul Ladea sau Ion Vlasiu. Lucr`rile selectate ilustreaz` cåteva modalit`]i prin care sculptorii s-au raportat la no]iunea modernist` de “fidelitate fa]` de materie”, impus` de Bråncu[i.

30 SEPTEMBRIE

Chef-ul [i [efii Care este cea mai bun` modalitate de a \mbun`t`]i lucrul \n echip`, de a \nv`]a ceva util \n acela[i timp, cu care s` v` impresiona]i prietenii [i oaspe]ii de fiecare dat` cånd v` trec pragul casei [i s` degusta]i preparate realizate de un chef renumit? Ei bine, solu]ia care le \mbin` armonios pe toate este un nou program de team building lansat pe pia]` de chef-ul elve]ian Jakob Hausmann. Acest tip de program, destinat \mbun`t`]irii lucrului \n echip`, func]ioneaz` atåt pentru companii cu un num`r mic de angaja]i, cåt [i pentru grupuri de pån` la 100 de persoane. Vestea bun` pentru angajatorii care caut` s` \[i trimit` angaja]ii \n team building este posibilitatea de a personaliza sesiunea. Participan]ii pot alege loca]ia unde se va desf`[ura, dar [i preparatele din care vor fi create meniurile. Participan]ii se vor implica pe deplin \n realizarea “operelor de art`” din farfurii, vor \nv`]a s` g`teasc` re]ete noi [i s`n`toase, \ntr-un program care \ncurajeaz` lucrul \n echip`, printr-o manier` distractiv`. |n plus, g`titul sub atenta supraveghere a unui renumit chef este o modalitate excelent` de motivare a angaja]ilor.

66

Biz

Este ultima zi din an \n care Centrul de Proiecte Culturale al Prim`riei Municipiului Bucure[ti – ArCub – organizeaz` Stagiunea Muzical` Estival`. Iubitorii recitalurilor de estrad` sunt a[tepta]i pån` la finele acestei luni \n Gr`dina Ci[migiu, unde, la fiecare sfår[it de s`pt`mån` \ntre 11:00 [i 13:00, sunt \ntåmpina]i cu muzic` de promenad`.

14 SEPTEMBRIE Muscel este un mic or`[el din Romånia care avea cu ce se måndri: cu fabrica ARO, de]inut` de stat. Aceasta pån` \n momentul \n care, din cauza pierderilor, fabrica urmeaz` s` fie privatizat`, iar cump`r`torii francezi doresc transformarea acesteia \n cresc`torie de melci. Ce se va \ntåmpla cu

angaja]ii [i cu fosta glorie a industriei micului ora[ pute]i vedea pe marile ecrane din filmul “Oameni [i melci”, regizat de Tudor Giurgiu, care i-a ales pentru rolurile principale pe Andi Vasluianu, Monica B\rl`deanu [i Dorel Vi[an.

12 SEPTEMBRIE Atunci pute]i vedea piesa de teatru “Spirit de familie”, regizat` de maestrul Radu Beligan [i Liviu Dorneanu, care se va desf`[ura la Palatul Copiilor din capital`. Cei doi regizori au ales pentru rolurile principale pe Marius Vizante, Mathilde Lamia Beligan, Dorina Chiriac [i Mirela Ze]a.

14-17 SEPTEMBRIE Este intervalul \n care pute]i s` v` bucura]i de acordurile chitarelor bass \n cadrul festivalului Dracula Bass, ce va avea loc la Green Hours Jazz Cafe din Bucure[ti. De-a lungul celor patru zile, vor urca pe scen` mai mul]i tineri talenta]i, care se vor \ntrece \n arta månuiririi chitarei bass. Competi]ia nu este destinat` profesioni[tilor sau arti[tilor cunoscu]i pentru talentul de a cånta la chitar` sau contrabas.


LIFE

GADGET

{TIRI

10 pentru visul american

Verde la sportul verde Ve[ti bune pentru iubitorii de golf. Paradisul sportului verde, Sco]ia, cu 550 de terenuri, \i a[teapt` \n ora[ul Aberdeen cu \nc` un teren profesionist. Turi[tii care \[i doresc s` petreac` o vacan]` lini[tit` \nconjura]i de peisajele “de ]ar`” trebuie s` \ncerce noul teren de golf, construit de magnatul american imobiliar Donald Trump. Proiectul, \nc` de la \nceput unul controversat, din cauza opozi]iei speciali[tilor \n mediu prin prisma proximit`]ii cu dunele de nisip protejate, trebuia s` fie inaugurat de c`tre Trump cu o lovitur` simbolic` \n urm` cu trei ani. Momentan, planurile pentru construc]ia vilelor, hotelului [i a unui club au fost sistate. Cu toate acestea, terenul construit de magnatul american este un punct de atrac]ie atåt pentru juc`torii de golf profesioni[ti, cåt [i pentru cei mai noi \n domeniu.

nu au fost omise. Astfel, au fost luate \n ucra]i pentru o companie calcul [i nivelul [omajului, venitul mediu multina]ional` american`, care al locuitorilor, num`rul absoloven]ilor de ofer` posibilitatea angaja]ilor studii superioare, al insolven]elor [i al performan]i s` lucreze \n SUA, sau activit`]ilor infrac]ionale. Contrar pl`nui]i s` v` muta]i peste ocean \n a[tept`rilor, New York nu se afl` \n urm`toarea perioad`? Atunci trebuie s` primele zece ora[e \n care americanii \[i [ti]i r`spunsul la o \ntrebare: unde se doresc s` locuiasc`, cu toate c`, dac` tr`ie[te cu adev`rat visul american? diversitatea este ceea ce c`uta]i, New La o astfel de \ntrebare poate r`spunde York este solu]ia. cu u[urin]` un top al Metropola beneficiaz` de celor mai bune 50 de TOP 10 ORA{E AMERICANE cele mai multe ora[e americane, realizat POZI}IE ORA{ restaurante, baruri, muzee de Bloomberg 1. Raleigh (Carolina de Nord) 2. Arlington (Virginia) [i institu]ii de \nv`]`månt BusinessWeek. 3. Honolulu din lista celor mai bune Metropolele au fost 4. Scottsdale (Arizona) 50 de ora[e. Dar \n top clasate \n func]ie de 16 5. Irvine (California) ocup` “doar” locul 14, criterii, printre care [i 6. Washington D.C. principalele motive fiind num`rul de restaurante, 7. San Diego calitatea sc`zut` a aerului baruri, parcuri [i muzee, 8. Virginia Beach 9. San Francisco [i num`rul mare de num`rul institu]iilor de 10. Anchorage (Alaska) locuitori care tr`iesc \n \nv`]`månt, al libr`riilor. Surs`: Bloomberg BusinessWeek s`r`cie. (Ovidiu Neagoe) Nici criteriile economice

L

Gastronomie de cinci stele ` mai aminti]i de cåte ori, de-a lungul concediului, v-a]i \ntrebat “Unde månc`m ast`zi?”. E bine s` [ti]i c` portalul Condé Nast Traveler a lansat topul hotelurilor \n care se m`nånc` cel mai bine \n anul 2012. Astfel, turi[tii caza]i la un astfel de hotel nu trebuie s` mai cear` informa]ii cu privire la cel mai bun restaurant din ora[, unde nu de pu]ine ori risc` s` nu g`seasc` un loc liber f`r` rezervare. Ba mai mult, dup` oboseala

V

acumulat` \n timpul zilei, \n goana dup` obiective turistice, nu trebuie nici m`car s` mai p`r`seasc` “casa” de departe de acas`, pentru o cin` cu bucate alese pe språncean`. Prima pozi]ie \n topul hotelurilor, unde ve]i g`si cea mai bun` måncare din lume, este ocupat de Bushman’s Kloof din Africa de Sud, unde buc`tarii prepar` bucatele dup` re]ete contemporante sudafricane, cu ingrediente [i ierburi locale. (Ovidiu Neagoe)

TOP 10 HOTELURI CU CEA MAI BUN~ MÅNCARE LOC 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10.

HOTEL Bushman’s Kloof Four Seasons Le Quartier Français Mandarin Oriental The Opposite House Pudong Shangri-La Cape Lodge The Farm Shangri-La Hacienda Benazuza

}AR~ Africa de Sud North Malé Atoll, Maldive Franschhoek, Africa de Sud Tokio, Japonia Beijing, China Shanghai, China Yallingup, Australia Te Awanga, Noua Zeeland` Sydney, Australia Sevilia, Spania

Surs`: CN Traveler

Biz

67


FOTO: MIHAI BALOIANU


LIFE

INTERVIU

Un scriitor ar trebui s` cå[tige din scrisul lui Odat` cu apari]ia ultimului s`u volum, “Ochiul c`prui al dragostei noastre”, Mircea C`rt`rescu dep`[e[te pragul de o jum`tate de milion de exemplare publicate. Unul dintre cei mai aprecia]i scriitori români contemporani duce o via]` \mp`r]it` \ntre scris [i familie. DE OANA GRECEA Volumul “Orbitor II” a fost premiat la \nceputul lunii iunie la Berlin. Este cea mai important` distinc]ie literar` interna]ional` a anului. Ce a \nsemnat asta pentru dvs. [i cum a fost primit premiul \n ]ar`? Premiul meu de la Berlin nu a fost mediatizat aproape deloc \n România. Nu a interesat prea mult` lume. {tirile culturale, \n general, nu mai sunt [tiri. |n lumea literar` nu a fost nicio discu]ie despre asta. Dar nici lumea noastr` cultural` nu mai e ce-a fost. Este o lume disipat` [i involuat` fa]` de ce a fost acum 7, 8 sau 10 ani. Nu mai are un centru, o structur`, este plecat` \n bun` parte \n internet [i cea r`mas pe hârtie e aproape insignifiant. Practic, nu mai exist` curente, grupuri artistice. Fiecare autor e singur [i \[i g`se[te singur debu[eele. Pentru mine este anormal [i foarte trist. Eu am crescut \n cenacluri, \n cultul prieteniei [i al solidarit`]ii \ntre autori care gândesc la fel. Ast`zi

e foarte greu s` mai g`se[ti \n lumea cultural` structuri coerente.

De când face]i gazet`rie [i cum v` influen]eaz` scrisul? Fac gazet`rie de vreo opt ani, a fost foarte ciudat pentru mine la \nceput. Am scris articole culturale mult` vreme, \ns` când am \nceput s` scriu jurnalistic` de opinie, mai ales politic`, am scris cu mare reticen]`, chiar repulsie. Am cunoscut \n ultimii ani, scriind gazet`rie, “lumea real`”, România real`, despre care aveam \nainte o no]iune fantastic`. Acum cred c` [tiu foarte bine pe ce lume tr`im [i cum stau lucrurile cu adev`rat. Dup` p`rerea mea este un câ[tig personal, mi-am descoperit o latur` de lupt`tor, pe care nu mi-o cuno[team, c`ci eu am fost \ntotdeauna mai contemplativ [i mai rezervat. Am descoperit c` pân` [i \n lumea asta brutal` [i urât` sunt lucruri pentru care merit` s` lup]i. Jurnalistica este \ntotdeauna un sacrificiu pentru un scriitor. Din

punctul de vedere al scrisului creativ, e o calamitate. |]i stric` mâna, \]i deformeaz` stilul. Totu[i, eu cred c` acest sacrificiu merit` f`cut. Cred c` pot s` fac [i jurnalistic` la un nivel destul de bun. Scriu la “Evenimentul Zilei” s`pt`mânal [i am c`p`tat, scriind gazet`rie, mult respect pentru colegii mei jurnali[ti.

Cum vede]i revolu]ia electronic` a c`r]ilor? |n general, cultura pe hârtie, dac` lucrurile continu` s` mearg` a[a, probabil c` va disp`rea \ntr-o genera]ie, sau va deveni o ni[` cu fanii ei. Nu doar ziarele, ci [i c`r]ile vor trece \n mare parte \n format electronic. Se vor citi pe readere. Este un fenomen nou [i derutant, pentru c`, dup` McLuhan, mediul este mesajul \nsu[i. Este important pe ce cite[ti acest mesaj: TV, ziar, reader sau tablet`. Mediul modific` de fapt mesajul. Tr`im \ntr-o lume virtual`, care va schimba felul de raportare la realitate. Eu citesc Biz

69


LIFE

INTERVIU

dezam`git niciodat`. Ace[tia vând la o carte chiar [i peste 20.000 de exemplare. O cultur` ar trebui s` tr`iasc` prin num`rul mare de oameni care vând [i care câ[tig` din arta sau meseria lor. La noi, dar [i \n alte p`r]i, se v`d doar vârfurile, ceilal]i nu câ[tig` decât foarte pu]in sau nimic din scrisul lor.

acum adesea pe iPad, am ajuns s` fac [i lucrul `sta, de[i nu a[ fi crezut. Am pe iPad o mic` bibliotec`. Sigur c` aici pierzi ceea ce nostalgicii regret` \ntotdeauna: mirosul c`r]ii, textura, paginile \ng`lbenite. Eu nu sunt \ns` un adversar al noului fel de citire. C`r]ile române[ti a[teapt` la rând, vor trece [i ele pe acest format, \n timp.

{i totu[i, despre dumneavoastr` se spune c` tr`i]i numai din scris [i o face]i decent. Sunt adev`rate cifrele care se vehiculeaz` referitor la veniturile ob]inute?

Ce se \ntâmpl` cu tirajele? |n medie, tirajele c`r]ilor tind s` scad`. La noi, dac` acum 10 ani puteam numi best-seller un roman ap`rut \n 4.000 de exemplare, acum 5 ani num`rul s-a redus la 2.000 de exemplare, iar azi tirajul

Din scrisul de literatur` am câ[tigat mai ales \n ultimii cinci sau [ase ani, [i \n ]ar` [i \n

facultate. Un scriitor ar trebui s` câ[tige decent din scrisul lui, dar asta nu e posibil aproape nic`ieri. |n afar` scriitorii totu[i, g`sesc, e drept, tot mai greu, diverse debu[ee, \n Germania spre exemplu tr`iesc din lecturi publice, \n SUA tr`iesc pe lâng` universit`]i, din cursuri de scriere creativ`, la noi nu exist` niciun sistem de acest fel. Chiar [i cei care vând mult câ[tig`, practic, doar vreo 5% din pre]ul unei c`r]i, din cauza sistemului absurd de taxe. Pu]in` lume [tie acest lucru. Scriitorul ia cea mai mic` parte din pre]ul c`r]ii sale. |n contract de pild`, ai 8% pân` la 10% din pre]ul total al unei c`r]i. Numai c`

Cele mai våndute volume Tiraj

Tiraj

Tiraj

Tiraj

178.040

35.980

35.000

31.000

An lansare 2004

An lansare 2010

An lansare 1993

An lansare 1996

mediu pentru un autor român e cam de 1.000 de exemplare. Eu sunt un caz special. Sunt unul dintre autorii care au devenit un “brand”, cum se zice azi, al`turi de Gabriel Liiceanu, Andrei Ple[u, Neagu Djuvara [i câ]iva al]ii – oamenii s-au obi[nuit s` cumpere c`r]ile autorilor care nu i-au 70

Biz

str`in`tate, dar nu te po]i \mbog`]i din scris, [i a[ zice c` nici nu e bine. Important e s` ai o rela]ie de \ncredere cu editura ta, [i din acest punct de vedere cu Humanitas am avut mereu rela]ii exemplare. Timp de 20 de ani nu am câ[tigat nici eu aproape nimic din scris, am tr`it din salariul de la

din ace[ti bani aproape jum`tate sunt impozite. |n afara grani]elor ]`rii e foarte greu de crezut c` vei atinge 5.000 sau 10.000 de exemplare vândute ca s` mai \ncasezi [i procente din vânz`ri. Un autor dintr-o cultur` mic` [i pu]in cunoscut` se alege de obicei doar cu avansul, care poate merge de la


LIFE

câteva sute la câteva mii de euro pentru o carte publicat`, la care ai lucrat câ]iva ani. Ca autor român nu prea e[ti \n pozi]ia s` negociezi. Eu am \nceput s` primesc royalties doar de câ]iva ani, de la câteva dintre editurile din afar`. |n Germania, volumul I din “Orbitor” a dep`[it 10.000 de exemplare vândute [i a avut dou` edi]ii. |n acest moment, de[i am trecut pe un palier superior cu aceste dou` premii interna]ionale pe care le-am luat, \n Slovenia [i Germania, [i sunt destul de cunoscut \n Europa, cele mai multe venituri \mi vin tot din c`r]ile din România. Dar pentru un scriitor, [i asta trebuie mereu spus, important nu

Ave]i vreun proiect \n lucru?

INTERVIU

gent. Era cel pe care am sim]it c` nu mai pot s`-l amân la nesfâr[it. Apoi le voi face [i pe celalalte, mult mai pl`cute pentru mine.

Scriu iar`[i o carte serioas`, dup` câ]iva ani \n care am scris c`r]i foarte dragi mie, dar pe care nu le consider \ntre scrierile mele cele mai importante, [i sunt emo]ionat [i nesigur pe mine. Ca de obicei, fac tot ce pot ca s` ias` o carte adev`rat`, sper ca ea s` se dezvolte [i s` capete for]`. Deocamdat` am c`p`tat \ncredere \n ea, sunt la 200 de pagini, la un sfert, adic`, [i mi se pare c` pân` acum e ce trebuie. Merg pe ghea]` sub]ire, trosne[te sub fiecare pas al meu, dar \nc` m` ]ine. Asta \mi d` \ncredere s` merg mai departe. Scriu pe caiete mari, studen]e[ti. Scriu pentru mine \nsumi, ca [i când a[ scrie

De unde v` vine inspira]ia, cum v` alege]i subiectele? Eu sunt \n principal autor de jurnal, scriu jurnal de la 17 ani, acolo apar ideile, acolo se [i dezvolt`, acolo g`sesc [i material pentru ele. Un proiect nu este ceva care \]i vine deodat`, \ncoifat [i \mpl`to[at, \n minte. Este de obicei mai \ntâi o idee vag`. Dar la un moment dat sim]i c` ideea asta face s` vibreze ceva puternic \n tine, c` duce undeva adânc \n tine, a[a c` merit` s` mergi pe ea [i s` o

Tiraj

Tiraj

Tiraj

Tiraj

30.000

21.964

20.000

11.000

An lansare 1994

An lansare 2007

An lansare 2002

An lansare 2012 Sursa: Editura Humanitas

e succesul comercial, ci reputa]ia de care se bucur`. Din acest punct de vedere stau bine, sunt \nc` \n ascensiune. C`r]ile mele sunt traduse \n cam 20 de limbi [i au un real succes mai ales \n zona nordic`, \n Germania, Olanda, Suedia sau Norvegia. |n Italia, Spania sau Fran]a mai am loc pentru cre[tere.

\ntr-un jurnal. Când m` hot`r`sc s` \ncep un proiect, ceea ce este extraordinar de greu pentru mine, scriu constant, pot s` scriu aproape 200 de pagini pe an. Dup` ce am terminat “Orbitor” am ezitat timp de patru ani \ntre trei proiecte. Pân` la urm` l-am ales pe cel mai greu, pentru c` era cel mai ur-

dezvol]i. Dac` tu, scriind un roman sau un poem, nu descoperi nimic nou despre tine, ai lucrat degeaba. Fiindc` pentru mine scrisul este cunoa[tere de sine. Eu scriu ca s` m` \n]eleg pe mine \nsumi. Pentru mine \n primul rând o carte este drumul pân` la ea, e un tunel prin propria mea minte. Biz Biz

71


Bogdan Pr`ji[teanu, director general, MEC Rom창nia


LIFE

STIL DE MANAGER

Ambi]ia de a fi cel mai bun Robin Sharma i-a schimbat via]a. Pe Richard Branson \l admir`. Tata i-a insuflat \ncredere \n for]ele proprii. Mama i-a cultivat latura artistic`. Profesorul de matematic` din liceu l-a \nv`]at s` \n]eleag` realitatea pragmatic`. Sunt fa]ete care compun puzzle-ul din via]a lui Bogdan Pr`ji[teanu. DE LOREDANA S~NDULESCU

C

ând mama a \ntârziat s`-l ia de la gr`dini]` \ntr-o sear` de iarn`, a decis s` plece singur acas`. Nici frigul de afar`, nici cei patru kilometri pe care-i avea de str`b`tut, nici bulevardele pe care le avea de traversat la vârsta de numai cinci ani nu l-au descurajat. O or` mai târziu ajungea cu bine acas`. A fost primul moment când Bogdan Pr`ji[teanu a sim]it c` p`rin]ii au fost mândri de el. {i prima ocazie când a pornit pe un drum [i a ajuns cu bine la destina]ie. Au urmat [i alte motive de mândrie dup` examenele trecute cu succes la admiterea \n liceu, dup` treapta a doua sau la facultate. Ani la rând s-au succedat multe alte momente frumoase: absolvirea Institutului Politehnic din Bucure[ti – Facultatea de Inginerie [i

Managementul Sistemelor Tehnologice, diploma \n Management la Open University Business School, masterul \n Administrarea Afacerilor la Academia de Studii Economice \n Limbi Str`ine din Bucure[ti sau Program for Leadership Development, recent absolvit la Harvard Business School. Momentul cu cel mai mare impact \n via]a profesional` a fost 2000, anul \n care, dup` [ase ani \n care a lucrat pentru clien]i de renume precum Procter & Gamble, BAT, Mars, Nokia sau Brau Union, a f`cut primul pas spre antreprenoriat [i a pus bazele companiei pe care o conduce acum. |n 2000 a fondat agen]ia Media Insight, pe care [ase ani mai târziu a afiliat-o la re]eaua Mediaedge:cia (MEC), una din primele agen]ii de media la nivel global, parte a WPP [i membr` a GroupM. Cei mai plini ani au fost 2009 – 2012, când, \n plin`

criz` pe pia]a de media din România, MEC a reu[it nu doar s` se men]in`, ci [i s` creasc` u[or. Asta pân` \n 2012, an pe care Bogdan Pr`ji[teanu \l consider` a fi cel mai greu \n plan profesional de pân` acum. Criza profund` din media [i startul greoi din acest an au f`cut ca prima jum`tate de an s` fie dificil` din punctul de vedere al rezultatelor financiare, situa]ie pe care sper` s` o redreseze \n viitor, ca urmare a faptului c` a resetat modelul de business al companiei pe care o conduce. De altfel, ca manager [i-a stabilit ni[te principii care-i reflect` perfec]ionismul, dorin]a de a se \ntrece pe sine, de a evolua [i de a fi mereu mai bun. Prima [i cea mai important` regul` a sa este s` fii excep]ional de bun \n ceea ce faci, astfel \ncât clien]ii [i colegii s` nu te poat` ignora. Al doilea principiu dup` care \[i ghideaz` ac]iunile este ca, de fiecare dat` Biz

73


{edin]` foto realizat` la Lounge 18 Embassy

FOTOGRAFII: VALI MIREA

când lucreaz` la un proiect, s` o fac` mai bine decât a f`cut-o ultima dat`, ceea ce \ntotdeauna este posibil. Leadershipul este domeniul pe care-l studiaz` \n prezent, \ns` bazele structurii de lider a \nceput s` le pun` cu mult timp \n urm`, cu ajutorul a trei persoane care i-au marcat decisiv existen]a: p`rin]ii [i un dasc`l. Persoana care l-a ajutat s` cread` \n propriile for]e [i care l-a \nv`]at s` lupte cu toat` puterea pentru a-[i \ndeplini visele este tat`l s`u. Mama i-a influen]at latura artistic` legat` de art`, muzic`, mod` sau armonia culorilor pe care acum le folose[te atunci când interac]ioneaz` cu clien]ii sau face prezent`ri. Profesorul de matematic` din 74

Biz

liceu Florin Vulpescu este cel care i-a insuflat pl`cerea lucrului cu cifrele [i l-a f`cut s` \n]eleag` realitatea cu ajutorul modelelor matematice, calitate ce avea s` se dovedeasc` fundamental` \n drumul s`u profesional ulterior. Dup` ani de studiu, diplome [i experien]e profesionale numeroase, o carte este cea care i-a schimbat perspectiva asupra vie]ii [i a drumului pe care dorea s`-l parcurg` mai departe. |n urm` cu patru ani l-a descoperit pe Robin Sharma, citind prima carte a acestuia, “C`lug`rul care [i-a vândut Ferrari-ul”. {i de atunci esen]a vie]ii a c`p`tat alte nuan]e. Dac` ar fi s` se decid` asupra unui mentor din mediul de business

probabil c` alesul ar fi Richard Branson, antreprenorul pe care-l admir` cel mai mult pentru perseveren]a [i curajul cu care [i-a dus la \ndeplinire ideile de afaceri \n ciuda obstacolelor numeroase pe care via]a i le-a oferit precum [i pentru modul de multe ori nonconformist de a comunica \n mass-media. Pe unii \i flateaz` s` li se spun` c` sunt cei mai frumo[i, pe al]ii \i \ncânt` s` li se spun` c` sunt de[tep]i. Pentru Bogdan Pr`ji[teanu, cel mai frumos compliment este s` fie “cel mai bun” – “cel mai bun consultant de business [i de comunicare” pentru clien]ii agen]iei [i “cel mai bun tat` din lume” – a[a cum \i spun copiii s`i, \n momentele de relaxare. Biz


LIFE

GADGET

Dualitatea SIM-ului de curs` lung` Mult` vreme, telefoanele dual sim au fost apanajul micilor produc`tori, ferici]i s` umple o ni[` evitat` de marii juc`tori. Dar Samsung d` semnalul c` aceast` epoc` se apropie de sfâr[it. DE GABRIEL BÂRLIG~ Arma companiei sud-coreene este Samsung Galaxy S Duos, parte a deja celebrei familii Galaxy [i care beneficiaz` de sistemul dual SIM, atât de folositor pentru cei care au un telefon de serviciu [i unul personal. Sistemul dual SIM de pe Galaxy S Duos permite gestionarea a dou` numere de telefon cu ajutorul unui singur aparat. Func]ia “Dual SIM Always on” ofer` posibilitatea de a primi apeluri pe un num`r SIM \n timp ce prelua]i un apel de pe cel`lalt. |n

acela[i timp, pute]i selecta planuri tarifare diferite pentru fiecare SIM [i pute]i naviga \ntre ele cu maxim` u[urin]`. Telefonul de la Samsung nu dezam`ge[te

la capitolul design, cu marginile rotunjite (exact, chiar cele declarate recent de un tribunal american ca fiind furate de la Apple!) [i finisajele cu aspect ceramic. Sub “capot`” se afl` un procesor de 1 GHz, care permite multitasking cu aplica]ii complexe, \n timp ce spa]iul de stocare integrat de 4 GB poate g`zdui imagini [i videoclipuri cât pentru dou` telefoane, iar camera de 5 megapixeli poate face fotografii [i clipuri demne de \mp`rt`[it cu ceilal]i. |n plus, vine cu sistemul de operare Android 4.0, care ruleaz` minunat pe ecranul de 4 inch. Serviciul de comunicare ChatON este preinstalat pe dispozitiv oferind mesagerie instantanee, chat de group [i sharing de con]inut \n formate multiple – imagini, videoclipuri, voce [i contacte – pentru a face comunicarea prin mesaje mai simpl` [i mai intuitiv`. Biz

SAMSUNG GALAXY S DUOS Procesor: 1 GHz Ecran: 4.0" WVGA (480 x 800) TFT Sistem de operare: Android 4.0 Ice Cream Sandwich Memorie: 4 GB microSD (pân` la 32 GB) Dimensiuni: 63,1 x 121,5 x 10,5 mm Greutate: 120 g Camer`-Principal` (Spate): 5 megapixeli cu flash LED Frontal`: Camer` VGA Extra: Func]ie Dual SIM Always on Conectivitate: Bluetooth v 3.0 MicroUSB, USB 2.0 Wi-Fi b/g/n Baterie: Li-ion 1.500 mAh

76

Biz


LIFE

România celor dou` SIM-uri Produc`torul local de dispozitive mobile Allview a sesizat ni[a profitabil` a telefoanelor dual SIM, a[a c` a anun]at recent dou` modele, pe numele lor P4 [i P5. Potrivit declara]iilor companiei, Allview P4 Alldro este primul smartphone cu dual SIM [i ecran Super AMOLED Plus, iar P5 Alldro este un smartphone dual SIM cu procesor dual core. Allview P4 Alldro ruleaz` sistemul de operare Android 4.0, are un ecran Super AMOLED Plus multitouch capacitiv de 4,3 inch [i rezolu]ie de 480 x 800 px. Telefonul are o grosime de doar 9,8 mm [i dispune de dual SIM interactiv. Telefonul realizeaz` fotografii HDR [i filmeaz` la rezolu]ie HD (720p). Allview P5 Alldro este primul smartphone dual SIM cu procesor dual core (Cortex A9) cu sistem de operare Android 4.0.4. Allview P4 este disponibil deja la un pre] recomandat de 1.299 de lei, Allview P5 urmând a fi lansat \n curând. Telefoanele vor fi disponibile [i \n Germania, Spania, Olanda [i alte ]`ri din UE.

GADGET

BIZ APPS cele mai bune aplica]ii pentru mobilitatea ta Instapaper Sute de articole v` trec prin fa]a ochilor \n fiecare zi, dar n-ave]i timp s` le citi]i când le descoperi]i. Cu Instapaper, le pune]i deoparte [i le pute]i citi ulterior sub forma atractiv` a unui ziar electronic. {i, când ve]i dori s`-l citi]i, nu ve]i mai avea nevoie de acces la internet.

FTP On The Go Oricine c`l`tore[te des [tie cât de greu este s` trimi]i fi[iere mari când nu e[ti la birou. FTP On The Go permite administrarea datelor de pe serverul de FTP [i permite editarea fi[ierelor text, are motor de c`utare [i poate face inclusiv editare de tip Find/Replace.

Robin Uita]i de Siri. Oricum nu e disponibil` pe Android. Robin e o asistent` personal` zice-se chiar mai bun`. Pute]i s`-i cere]i indica]ii rutiere, date despre vreme, pute]i s-o ruga]i s` pun` mesaje pe Twitter sau s` v` aduc` aminte de \ntâlnirile din agend`.

Evotab Fun, tableta ce te conduce la distrac]ie Produc`torul român de IT&C Televoice Grup, ce activeaz` pe pia]a de profil sub brandul Evolio, prezint` noua tablet` PC de 7 inch Evotab Fun. Elegant`, u[oar`, sub]ire [i cu o garan]ie de 5 ani, tableta Evolio este gândit` pentru

momentele tale speciale, fiind primul companion complet pentru c`l`torii, serviciu sau acas`. Principalul atu al tabletei este dat de faptul c` aceasta poate fi utilizat` pe post de GPS, chiar [i atunci când nu ai acces la internet,

tableta fiind prev`zut` cu Car Kit complet. Transmi]`torul FM [i conexiunea HDMI de care dispune tableta vor \mbog`]i experien]ele tale audio [i video. Mai multe detalii pe www.evolio.ro. Biz

EvoBook

EvoBook – C`r]i electronice este o aplica]ie gratuit` pentru smartphone-uri [i tablete care ofer` acces la sute de eBook-uri \n limba român`. Cu ajutorul ei po]i citi orice eBook \n format epub sau pdf. EvoBook v` pune la dispozi]ie o libr`rie virtual` cu sute de c`r]i grupate pe categorii, autori, titluri, pe care le pute]i achizi]iona \ntr-un mod foarte sigur [i simplu.

Biz

77


LIFE

AUTO

DIN RUSIA, CU MUL}I CAI-PUTERE Anul acesta, la salonul auto de la Moscova, se poart` sedanurile. Cel pu]in asta se vede din premierele anun]ate de produc`tori. Poate [i pentru c` pia]a ruseasc` este una \n care familia domin`. DE GABRIEL BÂRLIG~ OPEL ASTRA

JAGUAR XJ SENTINEL

Compania german` are planuri mari pentru pia]a din Rusia, reflectate de standul companiei la Moscova. Opel vine cu trei premiere mondiale: Astra sedan 4 u[i, Astra 5 u[i [i Astra Sports Tourer. Potrivit lui Alfred E. Rieck, vicepre[edinte Vânz`ri, Marketing [i Servicii Postvânzare Opel, Astra sedan joac` un rol crucial \n strategia de dezvoltare a companiei, fiind o alternativ` elegant` [i mai accesibil` \n compara]ie cu multe variante de sedan cu patru u[i din segmentul mediu. Noul sedan compact cu patru u[i de la Opel (lungime/l`]ime/ \n`l]ime: 4.658/1.814/1.476 mm) are un ampatament de 2.685 mm [i un portbagaj de 460 de litri – cu 90 de litri mai mult decât modelul cu cinci u[i. La Moscova va fi lansat motorul pe benzin` cu patru cilindri [i turbocompresor, cu o cilindree de 1.598 cc [i sistem de injec]ie direct` [i tehnologie Start/Stop.

Poate cel mai potrivit model pentru Rusia. De ce? Fiindc` e o versiune blindat` a modelului de serie XJ de la Jaguar, certificat` QiniteQ, companie de securitate [i ap`rare de renume mondial. Pe str`zile din Moscova ai oricând nevoie de protec]ie, deci parbrizele [i caroseria rezistente la gloan]e, jen]ile care rezist` foarte bine dac` se sparg cauciucurile sau podeaua protejat` cu kevlar ale lui XJ Sentinel vin la fix. MAZDA6

Japonezii vin \n capitala Rusiei cu o nou` genera]ie de Mazda6 care \ncorporeaz` tehnologiile SKYACTIV, noua filosofie de design Kodo – Soul of motion, dar [i noul sistemul cu frâne regenerative i-ELOOP. Compania a p`strat destul de secret aspectul exterior, anun]ând doar c` sedanul prezentat la Moscova va fi dotat cu un motor cu injec]ie direct` SKYACTIV-G 2.0.

SKODA RAPID

Un sedan compact perfect pentru pie]e cum este cea din Rusia, Skoda Rapid este plasat \ntre Fabia [i Octavia, fiind derivat din conceptul MissionL prezentat anul trecut la Frankfurt. }inta ma[inii sunt familiile care caut` o prim` ma[in` spa]ioas`, dar la un pre] accesibil. Rapid are o lungime de 4,48 metri [i 1,7 metri l`]ime. Modelul vine cu cinci motoare pe benzin` [i dou` pe motorin`. Biz

79


BIZ STAR

Miracolele olimpice de la Londra Un num`r de 103 sportivi de la 15 discipline au reprezentat România la Jocurile Olimpice de la Londra, din perioada 27 iulie – 12 august. La cap`tul a patru ani de eforturi [i antrenamente, ei au reu[it s` cucereasc` nou` medalii. DE OANA GRECEA portivii români s-au \ntors de la Londra cu nou` medalii olimpice (dou` de aur, cinci de argint [i dou` de bronz), ducând num`rul total al medaliilor olimpice ale ]`rii noastre la peste 300. Dup` dou` s`pt`mâni de competi]ii, România a ocupat locul 27 \n clasamentul pe na]iuni, olimpicii medalia]i fiind: aur – Sandra Izba[a (s`rituri) [i Alin Moldoveanu (tir); argint – Alina Dumitru, Corina C`prioriu (ambele judo), Roxana Coco[ (haltere), echipa masculin` de sabie, C`t`lina Ponor (sol) [i bronz – echipa feminin` de gimnastic` [i R`zvan Martin (haltere). La JO de la Beijing, din 2008, bilan]ul delega]iei României fusese de opt

FOTO: COSR.RO

S

medalii, dintre care patru de aur, una de argint [i trei de bronz. Sportivii români medalia]i la Jocurile Olimpice de var` de la Londra au primit câte un autoturism de la Renault România, unul dintre

principalii sponsori ai Comitetului Olimpic [i Sportiv Român (COSR). Gimnastica a fost cea mai urm`rit` disciplin` de la Jocurile Olimpice de la Londra de c`tre români, topul 5 al audien]elor \nregistrate de transmisiunile TVR 1 de la Olimpiada 2012 fiind alc`tuit exclusiv din concursurile de gimnastic` feminin`. Pentru performan]ele de la Jocurile Olimpice Londra 2012, pentru efortul extraordinar \n cei patru ani de preg`tire [i pentru reprezentarea cu brio a ]`rii, sportivii români primesc Steaua Biz.


www.revistabiz.ro

12 - 16 noiembrie 2012 Hotel Howard Johnson Bucure[ti

AI INSTINCT PENTRU AFACERI? CREZI |N INOVA}IE? TE A{TEPT~M LA CEA DE A 11-A EDI}IE A ZILELELOR BIZ, CEL MAI RELEVANT EVENIMENT DE AFACERI DIN ROMÂNIA Vino s`-i \ntâlne[ti pe cei mai reprezentativi oameni de afaceri, top manageri, speciali[ti, antreprenori, români [i str`ini. Vei fi \n avangarda ideilor. Tot ce este nou, tendin]ele din cele mai dinamice domenii vor fi prezentate [i dezb`tute \n cadrul celor cinci zile ale evenimentului: ANTREPRENORIAT INOVA}IE MANAGEMENT CSR MEDIA & MARKETING


Biz 236 - Revolutia 4G  

Operatorii de telefonie mobila sunt in fata unui nou examen de licenta. Cei care vor trece cu bine mai departe vor promova tehnologii ce sch...

Read more
Read more
Similar to
Popular now
Just for you