Page 1

Biz www.revistabiz.ro

Nr. 234 • 2 – 16 iulie 2012• 7,5 lei

FINAN}E

B`ncile rezist` la furtun`? TEHNOLOGIE

Microsoft joac` la suprafa]` BRANDING

Vodafone umanizeaz` tehnologia MANAGEMENT

Tratament pentru criza de imagine

Nr. 234

ADMAN

Bogdan Naumovici, 23 Communications Ideas

Este mai mult un lupt`tor decât un artist. Lupt` pentru ideile sale. Vrea ca spoturile s` ias` a[a cum le gânde[te [i s` aib` cea mai bun` agen]ie de publicitate din pia]`. Afla]i ce arme are la \ndemân` [i pe ce atuuri mizeaz`.


BRAND

RO

Septembrie 2012 Hotel Howard Johnson www.bizforum.ro/brandro

cele mai puternice branduri rom책ne[ti

Un proiect

Un studiu


EDITORIAL www.revistabiz.ro

Redactor-{ef MARTA U[URELU

Curaj

Redactor-{ef Adjunct GABRIEL BÂRLIG~

Jurnali[ti ALEXANDRU ARDELEAN – FINAN}E, COMPANII OVIDIU NEAGOE – RESURSE UMANE LOREDANA S~NDULESCU – MARKETING OVIDIU VITAN – INTERNA}IONAL OANA GRECEA – ANTREPRENORIAT DRAGO{ L~Z~RESCU – IT, COMPANII

\n pozi]ionare

Colaboratori CRISTIAN CHINA-BIRTA VICTOR KAPRA PAUL GARRISON PAUL RENAUD ADRIAN STANCIU

Fotografi VALI MIREA MIHAI BALOIANU

Director Publicitate GIUSEPPINA BURLUI

Publicitate SIMONA ANDREI

Research [i abonamente GABRIELA MATEI

Layouts & Design LUMINI}A R~ILEANU

Prelucrare foto & Prepress AUREL {ERBAN

Produc]ie [i distribu]ie DAN MITROI

Biz Age Editor al Revistei Biz Calea {erban Vod` 213 - 217, Complex Diamond Park, tronson 1, ap. 1, sector 4, Bucure[ti – România Telefon: 0371 32 32 32 0371 31 11 11 Fax: 0372 87 35 31 E-mails: biz@revistabiz.ro; sales@revistabiz.ro www.revistabiz.ro

S

` ai curaj. S` fii diferit. S` crezi \n tine [i \n ideile tale. Sun` a replici de film. Sau ca \ncuraj`rile p`rin]ilor. Mul]i dintre oamenii de afaceri de succes vorbesc despre cât de important a fost \n cariera lor s` nu renun]e, s` nu \nchid` businessul in care credeau, mai ales \n momentele dificile.

S` crezi \n tine [i s` \]i apreciezi [i s`-]i eviden]iezi valorile \n care crezi sunt ingrediente esen]iale pentru reu[it`. Pentru c` nimeni nu te reprezint` mai bine [i nu o s` fac` \n locul t`u ce ai de f`cut. Iar ceea ce se va vedea \ntotdeauna ca diferen]` \ntre ceea ce faci [i ceilal]i va fi exact personalitatea ta [i ceea ce te face pe tine diferit. Este, practic, pozi]ionarea atât de c`utat` de antreprenori [i manageri. Pozi]ionarea pe care atât de mul]i o vâneaz` cu \nfrigurare al`turi de echipe de exper]i [i consultan]i. Mesajul meu este, din nou, o pledoarie pentru curaj. Pentru c` nimic nu mai pare imposibil dup` ce a fost f`cut deja. Pentru c`, al`turi de creativitate, curajul [i puterea de a te lupta pentru ideea ta, pentru tot ceea ce faci, te definesc [i te ajut` s` \nvingi. {i s`-]i g`se[ti locul. Acel loc care este al t`u [i pe care nimeni nu ]i-l poate lua niciodat`.

Publica]ie auditat` de Biroul Roman de Audit al Tirajelor, BRAT, pe perioada iunie - noiembrie 2010

MARTA U{URELU, Redactor-{ef Biz ISSN 1454-8380

Tipografie: prin reprezentantul pentru România www.4colours.ro

Biz

3


sumar Biz www.revistabiz.ro

Nr. 234 • 2 – 16 iulie 2012• 7,5 lei

FINAN}E

B`ncile rezist` la furtun`? TEHNOLOGIE

Microsoft joac` la suprafa]` BRANDING

Vodafone umanizeaz` tehnologia MANAGEMENT

ADMAN

Bogdan Naumovici, 23 Communications Ideas

Nr. 234

4

Biz

Este mai mult un lupt`tor decât un artist. Lupt` pentru ideile sale. Vrea ca spoturile s` ias` a[a cum le gânde[te [i s` aib` cea mai bun` agen]ie de publicitate din pia]`. Afla]i ce arme are la \ndemân` [i pe ce atuuri mizeaz`.

FOTO COPERT~: VALI MIREA

Tratament pentru criza de imagine

7 14 16 24

Pe plus la taxe, pe minus la deficit Optimism \n u[oar` sc`dere \n Asia Adman – Bogdan Naumovici B`ncile romåne[ti stau \n picioare


26 30 32 34 36 44

Industria fast-food, pus` la sl`bit Schimbarea care va da roade La [coal` \n vacan]` Servicii medicale gratuite \n clinici private Vodafone, brandul care ne aduce \mpreun` Un as \n afaceri, \napoi la [coal`

46 50 56 61 62 68 70 80

Noul laptopt antifurt Ce scoate Microsoft la suprafa]`? Berile noii Europe Grapefruit, dup` Liu]e Cu imaginea \n criz` Românii fac legea la polo pe ap` Stil de manager – Maria Gavrilescu Ford readuce Craiova \n elita auto

Biz

5


agend` Pe plus la taxe, pe minus la deficit

Realitatea ne arat` c` \nc` ne str`duim s` facem fa]` unui mediu dificil. Cifrele seci contrazic aceast` realitate [i ne prezint` \ntr-o not` mai roz economia romåneasc`. Dar când vom sim]i aceste cifre pozitive [i \n conturi? DE ALEXANDRU ARDELEAN Ministerul de finan]e a prezentat datele bugetare pe prima parte a acestui an. Execu]ia bugetului general consolidat s-a \ncheiat dup` primele cinci luni ale lui 2012 cu un deficit de 7,2 miliarde de lei, respectiv 1,19% din PIB, \n sc`dere fa]` de perioad` similar` din 2011, cånd deficitul a fost de 1,28% din PIB. Cu

toate acestea, \n luna mai, deficitul a fost mai mare decåt cel de 0,83% \nregistrat \n aprilie. Comparativ cu primele cinci luni din 2011, deficitul de anul acesta este mai sc`zut cu 200 de milioane de lei. Sc`derea este unul dintre angajamentele asumate de guvern prin acordul cu FMI. }inta pentru acest an

este de 2,2% deficit bugetar din PIB, de la 4,3% din PIB \n 2011. Veniturile bugetului general consolidat au totalizat 77,5 miliarde lei la finele lunii mai, \nregistrând o cre[tere de 9,6%. Ca pondere \n PIB, veniturile au avansat fa]` de mai 2011 de la 12,2% la 12,8%. Veniturile fiscale Biz

7


AGEND~

{TIRI

au \nregistrat \n termeni nominali o cre[tere cu 11,7% fa]` de anul precedent, evolu]ii favorabile \nregistrându-se la taxa pe valoarea ad`ugat` (+6,9%), accize (+8,2%), impozit pe venit (+18,9%), impozit pe profit (+9,7%). Dar [i cheltuielile bugetului au crescut cu 14%, pân` la 84,8 miliarde de lei, iar ponderea lor \n PIB a urcat de la 13,5% la 14%. Cre[terea s-a \nregistrat \n principal la proiectele finan]ate din fonduri UE, cu 55,6% mai mari fa]` de anul 2011, dobânzi – 29,3% [i cheltuieli de capital – 33,1%. Cheltuielile cu bunuri [i servicii au crescut cu 11,7% fa]` de 2011, \n timp ce cheltuielile pentru investi]ii, care includ cheltuielile de capital, precum [i cele aferente programelor de dezvoltare finan]ate din surse interne [i externe, au fost de 12,6 miliarde lei (2,1% din PIB), mai mari \n termeni nominali cu 36,2% fa]` de aceea[i perioad` a lui 2011. Cifrele sunt cu atåt mai importante, cu cåt constituie un reper \n \n]elegerile cu institu]iile financiare interna]ionale. Chiar la finalul lunii iunie, board-ul Fondului Monetar Interna]ional (FMI) a aprobat cea de a cincea revizuire a acordului preventiv cu România [i, concomitent, disponibilizarea a \nc` 475 milioane euro din suma total` de 3,5 miliarde euro. “Votul a ar`tat c` guvernul este angajat \n respectarea acordului cu FMI. |n timpul dezbaterilor, membrii board-ului au transmis autorit`]ilor române s` accelereze reformele structurale pentru a cre[te competitivitatea economiei”, a declarat Mihai T`n`sescu, reprezentantul Romåniei la FMI, pentru Mediafax. Biz

Fructele unei investi]ii de 5 milioane de euro Compania româneasc` de distribu]ie alimentar` Alfredo Foods va investi \n urm`torii doi ani peste 5 milioane de euro \ntr-o platform` de dezvoltare la Afuma]i pentru a aduce \n acela[i loc cele dou` divizii ale sale, Foods (produse congelate) [i Fresh (legume [i fructe proaspete). Investi]ia va fi finalizat` \n 2014. |n plus, \n acest an, Alfredo investe[te peste 100.000 de euro \ntr-o linie de calibrare a produselor congelate \n fabrica de la Constan]a. Pentru divizia Fresh a investit recent suma de peste 230.000 de euro, \ntr-o linie de sortare, egalizare [i ambalare a produselor. De asemenea, Alfredo Foods investe[te \ntr-o nou` linie de produse la Constan]a, care va cre[te capacitatea de produc]ie cu 50%. Pentru anul curent, Alfredo \[i propune o cifr` de afaceri cu 20% mai mare fa]` de cea de peste 50 de milioane de euro \nregistrat` \n 2011. Fiecare divizie contribuie cu aproximativ 50% la realizarea cifrei de afaceri [i de]ine o cot` de pia]` de 10 - 12% din segmentul pe care activeaz`. (G.B.)

Vacan]` la un click distan]` Se spune c` omul gospodar \[i face vara sanie [i iarna car. La fel se \ntåmpl` [i cånd vine vorba despre organizarea concediului de var`. Astfel, \n primele cinci luni ale anului 2012, agen]iile de turism [i-au majorat vånz`rile din plata online cu peste 30% fa]` de aceea[i perioad` a anului trecut, potrivit datelor din sistemul PayU, ce analizeaz` aproximativ 170 de agen]ii de turism care \[i dezvolt` afacerile [i \n mediul online. Valoarea medie a tranzac]iei a \nregistrat un drum ascendent cu 18 procente, de la 155 de euro, la 182 de euro. Tot potrivit informa]iilor de la PayU, \n 8

Biz

cazul perioadelor cu promo]ii, valoarea medie a tranzac]iilor se poate dubla. Printre cele mai c`utate destina]ii pe segmentul biletelor de avion s-au num`rat ora[e ca Madrid, Barcelona, Roma, Londra [i Paris. Cu toate acestea, majoritatea pachetelor achizi]ionate au fost pentru Corfu, Halkidiki, Sunny Beach Burgas [i Paris. "|n contextul \n care evolu]iile \n offline sunt extrem de mici sau chiar negative, mediul online ofer` toate ingredientele pentru ca agen]iile de turism s` \[i creasc` vånz`rile", spune Cristi Herghelegiu, Country Manager la PayU \n Romånia. (O.N.)


AGEND~

{TIRI

DIAMANTELE SUNT PROFITABILE PENTRU TOTDEAUNA Pre]ul diamantelor a crescut considerabil \n ultimii cinci ani: cu 20% pentru pietrele mari, de cel pu]in 5 carate, [i cu 60% pentru pietrele mici, de pân` \n 0,1 carate, potrivit lui Arie David, membru al Bursei Diamantelor din Israel [i fondator al A.David Diamonds & Gold, primul wholesaler de diamante din România. “Este un semnal c` oamenii investesc tot mai mult \n aceste pietre pre]ioase, care sunt u[or de stocat, transportat [i valorificat atunci când proprietarul lor o dore[te”, a ad`ugat acesta. A.David Diamonds & Gold ofer` posesorilor de diamante din România servicii de evaluare [i expertiz` cu titlu gratuit [i a devenit furnizorul mai multor bijutieri locali. |n România, Arie David adreseaz` trei categorii de poten]iali clien]i: bijutierii, pasiona]ii de diamante pentru bijuterii [i cump`r`torii-investitori. (G.B.)

ALO? AICI BIG BROTHER Dezvoltatorii de aplica]ii pentru iPhone [tiu cu exactitate ce a]i f`cut vara trecut`. Dar [i azi. Potrivit Bitdefender, 40% dintre aplica]iile gratuite destinate iPhone [tiu loca]ia exact` a utilizatorului [i o cincime [tiu cu cine vorbi]i. Una din cinci aplica]ii gratuite pentru sistemul de operare al terminalului mobil al Apple (iOS) analizate de speciali[tii de la Bitdefender pot accesa lista de contacte a utilizatorului f`r` avertisment. Procentul nu este \mbucur`tor, mai ales dac` informa]iile devin accesibile, s` zicem, companiilor care deruleaz` campanii publicitare prin telefon. Tot potrivit produc`torului romån de solu]ii de securitate, un motiv pentru care aplica]iile ar putea accesa lista de contacte ar fi s` transfere informa]ii c`tre conturile de social media, mai ales c` 16,3% dintre acestea se pot conecta la Facebook. (O.N.) 10

Biz

Oaz` de social media la Påråul Rece Acum un an, Biz lansa o nou` ini]iativ` unic` \n România: o tab`r` de social media. Dup` dou` edi]ii (una de vara [i una de iarn`), Social Media Summer Camp revine la Pârâul Rece. DE OVIDIU NEAGOE Dup` un semestru plin cu provoc`ri la toate "materiile" corporate, urmeaz` o vacan]` pe cinste [i f`r` prea multe teme pentru reprezentan]ii companiilor din ]ar`. Care este cel mai important ingredient pentru o vacan]` reu[it`? Desigur, o tab`r`. Dar nu orice fel de tabar`, ci Social Media Summer Camp. Tab`ra de var` organizat` de revista Biz, \ntre 12 [i 15 iulie, la Påråul Rece continu` ce a \nceput anul trecut [i pune fa]` \n fa]` companiile cu cei mai influen]i bloggeri din ]ar`. Aici, companiile participante vor avea ocazia s` \nve]e strategiile prin care brandurile colaboreaz` cu bloggerii [i mai ales cum se poate \mbun`t`]i rela]ia dintre cele dou` entit`]i. Dezvoltarea popularit`]ii social media [i cre[terea num`rului de utilizatori de re]ele sociale oblig` companiile s` aloce resurse tot mai mari \n mediul online. La Pârâul Rece ve]i afla strategiile cele mai eficiente pentru a nu face acest lucru degeaba. Urm`rirea [i \n]elegerea schimb`rilor devine extrem de util`

pentru definirea tacticilor [i stabilirea strategiilor corecte pentru social media [i integrarea acestora \n planul curent de marketing. Ca noutate, la aceast` edi]ie a taberei vom aborda subiectul brandului personal, inclusiv \n ceea ce prive[te cum po]i controla modul \n care e[ti perceput de ceilal]i prin tehnici de prezentare [i o analiz` a felului \n care vorbim \n public. A[a cum v-am obi[nuit, participan]ii vor avea acces direct la cei mai importan]i bloggeri din Romånia [i \i vor putea aborda nu doar \n cadrul dezbaterilor din cele patru zile de tab`r`, ci [i \n cadrul informal prilejuit de aceasta. Fiindc` Biz SMS Camp \nseamn` [i distrac]ie: \n prima sear`, companiile [i bloggerii vor avea parte de o petrecere special`, \n timp ce \n a doua sear`, cele mai influente voci din online-ul romånesc se vor \ntrece pe scen`, la karaoke. Sponsorii evenimentului sunt Staropramen, Danone, Avon, Bancpost [i Lipton Ice Tea. Biz


AGEND~

{TIRI

Bio c`tre Rio Pentru summit-ul ONU privind dezvoltarea durabil` Rio+20, la care au participat aproximativ 188 de state [i 86 de [efi de stat [i de guvern, KLM a preg`tit o premier`: cel mai lung zbor de linie cu biocombustibil. DE ALEXANDRU ARDELEAN

Diminea]a de 19 iunie a fost una frumoas`, f`r` nori, de[i cu o sear` \nainte la Amsterdam a fost \nnorat [i chiar a picurat. Pe pista de \ncercare sclipe[te måndru \n soare un Boeing 777-200, uria[ul zbur`tor care are o misiune special`. Va zbura c`tre Rio cu biocombustibil, \n cel mai lung zbor operat cu astfel de combustibil. Aeronava a fost alimentat` par]ial cu combustibili ob]inu]i din ulei alimentar reciclat. Prin acest zbor, KLM \[i extinde rolul de pionier \n dezvoltarea biocombustibililor durabili. KLM colaboreaz` cu World Wide Fund for Nature The Netherlands (WWF-NL) din 2007 [i este prima linie aerian` care a dezvoltat un program dedicat biocombustibililor, care va permite companiilor s` opereze o parte din zborurile lor cu biocombustibili durabili, stimulånd astfel dezvoltarea ulterioar` a biocombustibililor. Companii importante precum Ahold, Heineken, Accenture, DSM, Philips, Nike [i Schiphol Group au aderat la acest program al KLM, pentru a contribui la mediu [i la o dezvoltare sustenabil`. Angaja]ii multora dintre aceste companii c`l`toresc zilnic [i astfel aderånd la aceast` platform` \ncurajeaz` folosirea biocombustibilului pe viitor, pentru a reduce poluarea [i pentru a face avia]ia [i zborurile durabile. 12

Biz

“Avia]ia este \n pragul unei mici revolu]ii. {i, \n momente ca acesta, este ideal s` se conduc` din fa]`, dup` exemplul KLM. Cei care ast`zi diminueaz` presiunea asupra naturii vor fi câ[tig`torii de mâine. Dezvoltarea rapid` a unor biocombustibili alternativi [i de \ncredere este esen]ial`”, a afirmat Johan van de Gronden, director al WWF-NL. De altfel, invita]ii prezen]i la eveniment consider` c` \n urm`toarea decad`, datorit` descoperirilor tehnologice, biocombustibilul va fi viitorul avia]iei. Al`turi de Air France, de anul trecut KLM opereaz` zboruri obi[nuite [i regulate alimentate cu biocombustibil \ntre Amsterdam [i Paris. Operatorul aviatic vrea s` r`spund` astfel ONG-urilor de mediu sau activi[tilor verzi, care acuz` companiile aeriene c` sunt mari poluatori. Camiel Eurlings, Managing Director KLM [i Executive VicePresident Air France KLM Cargo, spune c` nu interzicerea ma[inilor [i a avioanelor este solu]ia, ci modalitatea prin care s` le transform`m [i s` le facem mai verzi. “De aceea sunt foarte måndru c` KLM este un pionier \n aceast` direc]ie [i ne propunem s` investim [i s` \mpingem limitele, pentru a deveni tot mai verzi.” KLM este des-

chis` la diferite tipuri de materii prime pentru produsul final, atåt timp cåt \ndeplinesc o serie de criterii de durabilitate, inclusiv o reducere substan]ial` a emisiilor de CO2 [i un impact negativ minim asupra biodiversit`]ii [i surselor de hran`. De asemenea, to]i biocombustibilii utiliza]i de KLM \ndeplinesc acelea[i specifica]ii tehnice ca [i kerosenul tradi]ional – nu sunt necesare modific`ri ale motoarelor aeronavelor sau ale infrastructurii. Pasager al acestei curse, secretarul de stat pentru Infrastructur` [i Mediu, Joop Atsma, cel care a reprezentat Olanda la summit-ul ONU Rio+20, a fost foarte \ncåntat de posibilitatea ca pe viitor combustibilul folosit pentru cursele aviatice s` provin` din carmelin` sau ulei de g`tit reciclat. Combustibilul utilizat de KLM provine de la SkyNRG, companie fondat` de operatorul aviatic olandez \n \n 2009 cu North Sea Group [i Spring Associates. SkyNRG este \n prezent lider mondial pe pia]a kerosenului durabil, aprovizionånd mai mult de 15 transportatori din \ntreaga lume. Timp de [apte ani la rånd, KLM \mpreun` cu Air France au fost lideri ai industriei \n ceea ce prive[te indicele de durabilitate Dow Jones. Biz


AGEND~

INTERNA}IONAL

Optimism \n u[oar` sc`dere \n Asia Companiile asiatice nu mai sunt la fel de optimiste ca la \nceputul anului, de vin` fiind criza datoriilor din Europa [i \ncetinirea ritmului de cre[tere a economiei din China. DE OVIDIU NEAGOE Indicele \ncrederii \n mediul de afaceri din Asia a \nregistrat, luna trecut`, o sc`dere la 69 de puncte, de la 74 de puncte cåt \nregistra \n luna martie, potrivit studiului “The Thomson Reuters/INSEAD Asia Business Sentiment Index”. Studiul explic` c` orice rezultat mai mare de 50 de puncte se poate traduce printr-o perspectiv`

optimist` pe toate planurile. Din cele 177 de companii asiatice participante la studiu, 78 au precizat c` perspectivele economice pentru urm`toarele [ase luni sunt pozitive, 87 au spus c` sunt neutre, \n timp ce numai 12 companii s-au ar`tat pesimiste. |n ceea ce prive[te riscul cel mai mare cu care s-ar putea confrunta companiile asiatice \n urm`toarea 14

Biz

jum`tate de an, sunt men]ionate incertitudinile din economia global` (111 dintre companiile respondente) [i cre[terea costurilor (28 de organiza]ii). Unul dintre sectoarele despre care mediul de afaceri asiatic se arat` cel mai pesimist este industria, din cauza strånsei leg`turi dintre activitatea de export [i economia global`. Companiile din China au fost cele mai pesimiste cu privire la perspectivele economice din urm`toarele [ase luni, cel mai slab rezultat \nregistrat de China \nca de la lansarea topului, din anul 2009. Tot raportul mai arat` c` responden]ii din Australia au fost cei mai pesimi[ti, fiind singurul stat care a ob]inut un scor mai mic de 50 (42 de puncte), \n timp ce to]i managerii din Filipine s-au declarat optimi[ti cu privire la perspectivele din urm`toarea jum`tate de an. Biz

CO{MARUL AMERICAN Rezerva Federal` (Fed) a redus previziunile de cre[tere economic` a SUA pentru anul 2012 de la 2,9%, la 2,4%. Mai mult, Fed a crescut [i previziunile privind rata [omajului de la 8%, cåt estima \n luna aprilie, la 8,2%. Banca a extins [i programul de schimbare a obliga]iunilor cu maturitate pe termen scurt \n titluri de stat pe termen lung, pån` la finele anului.

PUBLICITATEA CA M~R AL DISCORDIEI Apple a fost amendat` \n Australia cu 2,29 de milioane de dolari pe motiv c` spoturile publicitare \n care este promovat noul iPad sunt \n[el`toare. Gigantul american a fost chemat \n judecat` pe motiv c` tableta nu este compatibil` cu re]elele 4G, cum a fost promovat`.

PROFITURI DE PRIM~VAR~ – VAR~ H&M a \nregistrat o cre[tere cu 20% a profiturilor comparativ cu trimestrul precedent, pe baza vånz`rilor bune la colec]ia de prim`var`. |n perioada martie – mai compania a \nregistrat un profit net de 745 de milioane de dolari (5,2 mld. coroane suedeze), fa]` de aceea[i perioad` a anului trecut, cånd a raportat 4,3 mld. coroane.


AGEND~

PIC~TURA CHINEZEASC~ DE PETROL IRANIAN China va continua s` cumpere petrol din Iran, \n ciuda presiunilor SUA asupra statelor din Asia de a nu cump`ra ]i]ei de la statul islamic. Iran este cel de-al treilea mare furnizor de petrol al statului chinez, dup` SUA, [i ocup` locul al doilea \n func]ie de consumul de petrol.

INTERNA}IONAL

CRIZA À LA GREC |N CIPRU Criza datoriilor suverane din Grecia amenin]` sistemul financiar al vecinilor din Cipru. Cea mai mare banc` din stat, Banca Popular` din Cipru, are nevoie de o recapitalizare de 1,8 miliarde de euro. Guvernul cipriot ia \n calcul o poten]ial` asisten]` a sistemului bancar, iar anali[tii sus]in c` salvarea B`ncii Populare din Cipru este pu]in probabil` f`r` ajutor extern.

SFIDAREA CRIZEI Revista “Gulf Business” propune cititorilor o lec]ie de economie despre modalit`]ile prin care Emiratele Arabe Unite au reu[it s` se fereasc` de criza economic`. “Cursul” este sus]inut de omul de afaceri Abdul Aziz Al Ghuriar, CEO la banca Mashreq, care \[i schimb` strategia de business [i mizeaz` totul pe cartea simplific`rii.

IDESIGN

DECOLAREA PRE}ULUI AC}IUNII Pre]ul ac]iunilor operatorului aerian irlandez Aer Lingus a crescut cu 18%, dup` ce compania rival` Ryanair [i-a ar`tat inten]ia de a o achizi]iona. La jum`tatea lunii trecute, Ryanair a oferit Aer Lingus suma de 694 de milioane de euro pentru o preluare, aceasta fiind cea de-a treia ofert` a operatorului de preluare a companiei irlandeze.

EXLOZIE LA EXPORTURILE DIN JAPONIA Dac` pån` acum sintagma “Made in China” era extrem de des \ntålnit` la mai toate produsele, \n scurt timp aceasta se pare c` va fi \nlocuit` cu “Fabricat \n Japonia”. Motivul? Exporturile statului nipon au \nregistrat cea mai mare cre[tere din ultimele 17 luni, iar \n luna mai au \nregistrat o cre[tere cu 10%, comparativ cu aceea[i lun` a anului trecut.

Revista “Wired” v` propune un articol de copert` prin intermediul c`ruia ve]i cunoa[te omul din spatele gadgeturilor Apple: Jonathan Ive, britanicul care ocup` func]ia de vicepre[edinte la departamentul de design al companiei. Acesta este principalul designer al iPad, iPhone sau iMac. |n aceea[i edi]ie v` mai a[teapt` \nc` 99 de designeri care au contribuit la schimbarea lumii. Biz

15


ADMAN “BATMAN, BATMAN” SAU “HALATUL, CÅT E HALATUL?” SUNT DOU~ REPLICI CELEBRE DIN PUBLICITATEA ROMÅNEASC~, CREATE DE BOGDAN NAUMOVICI. ACESTA |MPLINE{TE |N AUGUST 15 ANI DE CÅND LUCREAZ~ |N GRUPUL LEO BURNETT. DE {ASE ANI, CONDUCE 23 COMMUNICATIONS IDEAS, UN COMANDO CREATIV CARE VINDE IDEI, NU MUNC~ CU CÅRCA. |N TOT ACEST TIMP, AN DE AN I-A MERS MAI BINE DECÅT |N PRECEDENTUL. ASTA SE DATOREAZ~ FAPTULUI C~ NAUMOVICI A FOST MAI PU}IN UN ARTIST {I MAI MULT UN LUPT~TOR. S-A LUPTAT PENTRU IDEILE SALE, S-A LUPTAT CA SPOTURILE S~ IAS~ A{A CUM A VRUT. ACUM SE LUPT~ S~ SALVEZE ANTREPRENORIATUL ROMÅNESC {I POATE |NTREAGA CLAS~ DE MIJLOC A ROMÅNIEI.

DE LOREDANA S~NDULESCU


COVER STORY

-am g`sit pe Bogdan Naumovici relaxat ca de obicei, preg`tindu-se s` plece câteva zile \n team building cu echipa. La \ntoarcere, mai munce[te vreo dou` s`pt`mâni, dup` care urmeaz` vacan]a de var`, când timp de o lun` toat` agen]ia se \nchide. Nu se afl` nici la primul team building, nici la prima vacan]` prelungit`, nici la primul Happy Wednesday prin care an de an, \n fiecare miercuri din mai pân` \n octombrie, toat` echipa merge la piscin` sau gr`tare. A[a se lucreaz` de [ase ani \n 23 Communications Ideas, pe ideea c` oamenii relaxa]i sunt mai eficien]i. {i principiul s-a dovedit corect. An de an, businessul agen]iei a crescut atât ca [i cifr` de afaceri, cât [i ca profit, partea care-l intereseaz` cel mai mult pe mana-

problem`. Cu toate acestea, via]a siune, nu [i \n ultimul an, de când a publicitarului Naumovici nu e re\nceput s` lucreze cu multina]ionale. numai lapte [i miere. {i asta pentru De[i pare s` fie mai mult` b`taie c` lucreaz` cu antreprenori [i via]a de cap cu antreprenorii, Naumovici antreprenorilor nu e tocmai roz. contrazice ipoteza aceasta. Din De[i cu ace[tia lucreaz` mai u[or contr`, sunt mai pu]ine proceduri, decât cu managerii din multina]iomai pu]ine ierarhii. Antreprenorul nale, având contact direct cu ei s-a [tie ce-l doare [i este dispus s` \nc`rcat emo]ional cu problemele pl`teasc` corespunz`tor pentru relor. Fie din cauza crizei, fie din zolvarea problemei lui de business. cauza politicului, antreprenorii au Nu se \ntâmpl` la fel \n cazul ajuns s` fie sufoca]i, nu mai au brand managerilor din multina]iobugete [i au intrat \ntr-o stare de nale, care, chiar dac` ar avea subzisten]`. Acesta este motivul pentru care din toamn` 23.478.969 inten]ioneaz` s` lanseze o platform` de business prin care s` conving` antreprenoCifr` rii români s` cumpere de la 21.296.702 de afaceri* al]i antreprenori români, s`

23 COMMUNICATIONS IDEAS |N CIFRE

11.656.669

Profit net*

10.214.215 2.305.276

6.541.844 1.577.262 807.794 -326 2006

643.943 2007

743.418

2008

2009

2010

2011

*cifrele sunt exprimate \n lei

gerul Naumovici. “Nu m` intereseaz` cifra de afaceri, ci banii care ne r`mân”, afirm` el ori de câte ori vine vorba de cifre. Este cel mai cunoscut om din publicitatea româneasc`, câ[tig` premii, face campanii memorabile (de altfel spotul pentru Teletech cu “Batman” ne-a inspirat pentru fotografia de pe copert`), conduce o agen]ie care cre[te de la an la an, câ[tig` clien]i, de cele mai multe ori f`r` pitch, pe baza reputa]iei de care se bucur` \n pia]`, businessul merge bine. Nu pare s` aib` nicio 18

Biz

se ajute reciproc. {i-a pus \n gând s` porneasc` un astfel de proiect deoarece nu ar vrea ca România s` devin` o colonie a investi]iilor str`ine. {i, nu \n ultimul rând, via]a lui nu e numai lapte [i miere pentru c` el \nsu[i e antreprenor.

PUBLICITARUL ANTREPRENORILOR |n 2006, când a pornit 23 Communications Ideas, Bogdan Naumovici [i-a propus s` lucreze numai cu antreprenori. Timp de vreo cinci ani a reu[it s` se ]in` de aceast` promi-

capacitatea de \n]elegere a unui antreprenor, nu au suficient` autoritate \ncât s` aprobe anumite lucruri. |n plus, mul]i dintre directorii de marketing sau brand manageri nici nu [tiu care este cu adev`rat problema \n interiorul businessului, pentru c` nu le-o comunic` nimeni. Un brand manager [tie doar care este problema pe felia de care se ocup` el, nu problema de ansamblu. |n acest context, [i solu]iile de comunicare pe care publicitarul le poate oferi sunt limitate.


PUBLICITATE

“Prefer de o sut` de ori s` am de-a face cu un antreprenor orgolios decât s` vin` un director de marketing cu opt cet`]eni de pe strad`, aduna]i \ntr-un focus group, care s`-[i dea cu p`rerea despre o campanie [i cum ar trebui f`cut`”, spune Naumovici \ntrebat cum se descurc` cu orgoliul antreprenorilor. De altfel, nu vede o problem` major` de orgoliu. Sigur c` antreprenorii au câteodat` orgolii, dar se \ntâmpl` destul de rar. Dac` agen]ia reu[e[te s` conving` c` de]ine cuno[tin]ele necesare, antreprenorul abia a[teapt` s` delege cuiva pe care-l consider` competent. Nu [i-a tratat clien]ii niciodat` altfel decât ca pe ni[te egali, nu i-a perceput ca fiindu-i ni[te [efi, dar nici ca ni[te inferiori la care a venit s` lucreze din mil`. “Dac` un antreprenor a ajuns \n postura s`-[i permit` s` lucreze cu mine, cu siguran]` are ni[te calit`]i [i [tie foarte bine businessul lui, ceea ce-l face din start respectabil \n ochii mei”, spune Bogdan Naumovici. Mai degrab` este o problem` de cum \[i construie[te agen]ia autoritatea \n fa]a clien]ilor. |n cincisprezece ani de publicitate, Naumovici nu-[i aminte[te s` fi avut conflicte majore cu clien]i s`i, cu excep]ia unor directori de marketing din multina]ionale. Dac` nu a mai existat \n]elegere, nu au mai lucrat \mpreun`. La un moment dat, când \nc` lucra \n Leo Burnett, s-a desp`r]it \ntr-un an de clientul num`rul 3 [i num`rul 4, la dou` luni distan]` unul de altul. Ambii s-au \ntors \n agen]ie dup` câ]iva ani. Un alt motiv pentru care nu-i place s` lucreze cu multina]ionale este deoarece i se pare c` oamenii de marketing din astfel de companii nu mai sunt brand manageri, ci “saving managers”. Ace[tia au ajuns s` fie evalua]i la cât de mul]i bani economisesc, nu la ce performan]e are brandul pe care-l coordoneaz`. De team` s` nu-[i piard` locul de munc`, oamenii de marketing fie nu-[i asum` responsabi-

lit`]i, fie \ncearc` s`-[i prelungeasc` [ederea pe o pozi]ie prin tot felul de mijloace artificiale, organizând pitch-uri, de exemplu.

ANTREPRENORUL PUBLICITAR |n paralel cu activitatea de crea]ie, Naumovici [i-a ascu]it \n to]i ace[ti ani [i spiritul antreprenorial. De]ine 52,5% din ac]iunile 23 Communications Ideas, 5% din Leo Burnett, câte 5 – 7% din agen]ile de digital ale grupului (iLeo, The Geeks [i Dogital Star), 40% din Music Club (unde [i cânt` cu trupa sa) [i 33% din p4d.ro. Deocamdat`, 33% din nimic, fiindc`, la aproape un an de la lansare, site-ul nu a vândut nimic, \n ciuda \ncrederii pe care cei trei fondatori ai s`i \nc` o manifest`. Ei nu \n]eleg de ce acest business nu merge [i nu le-a oferit nimeni o explica]ie valid`. E posibil s` nu-i fi f`cut suficient` promovare, de aceea urm`torul pas ar fi asocierea cu un trust media. Principala surs` generatoare de venituri pentru Naumovici r`mâne \ns` activitatea agen]iei 23, comandoul de crea]ie, \n care este implicat activ [i c`reia \i dedic` cea mai mare parte a timpului [i resurselor.

NAUMOVICI VS NAUMOVICI Din dubla postur` \n care se afl`, l-am invitat s` fac` un rapid exerci]iu de imagina]ie. Ce ar spune antreprenorul Naumovici depre publicitarul Naumovici [i invers. Antreprenorul Naumovici ar lucra cu siguran]` cu publicitarul Naumovici, i-ar da mân` liber` s` fac` treab` bun`. Publicitarul Naumovici ar fi \ns` mai necâ[tigat \n treaba asta, pentru c` antreprenorul Naumovici e un client destul de dificil. S-ar putea s` nu fie cel mai bun client pentru publicitarul Naumovici, dar invers, pentru antreprenorul Naumovici, ar fi un publicitar absolut ie[it din comun. E greu de definit ce ar zice unul despre altul, dar sigur s-ar \n]elege, s-ar respecta [i ar bea o bere \mpreun`. Biz

TOP 5 CAMPANII

PREFERATE DE NAUMOVICI RO{IA MONTAN~. Este cea mai complex` campanie, de la mizele implicate, dimensiunile politice, sociale [i economice pån` la ONG-urile [i media implicate, opozi]ia pe care o are acest proiect [i opinia public` pe care o are de schimbat. ALTEX. Timp de 8-10 ani a avut cåteva spoturi memorabile, dar cel mai important e c`, \n momentul \n care a pornit campania, clientul avea o cot` de pia]` de 10%, fiind \ntr-o pozi]ie de egalitate cu competitorii, Flanco [i Domo. |ntr-un an [i jum`tate – doi, Altex a crescut la o cot` de pia]` de 30% [i \n termeni financiari a urcat de la 100 de milioane de euro la aproape 150 milioane de euro. PRIGAT. Brandul a avut mai multe campanii memorabile [i a reu[it s` se men]in` lider de pia]` \n privin]a valorii, vånzånd sticle de 1,5 litri cånd toat` pia]a vindea sticle de 2 litri, mai scump, f`r` s` arate fructe \n reclame timp de 13 ani. BERGENBIER. Masculinitatea de la Bergenbier, pentru care Bogdan Naumovici a lucrat aproape trei ani, pån` a plecat la 23 Communications Ideas, [i campania pentru Ziua B`rbatului, considerat` cea mai bun` campanie a deceniului \n Romånia, sunt continuate [i \n prezent de companie \mpreun` cu Leo Burnett. MI{CAREA DE REZISTEN}~: JURNALUL NA}IONAL. E o campanie care a plecat de la dorin]a lui Marius Tuc` de a face un spot pentru edi]ia de colec]ie [i care s-a transformat \ntr-o platform` pentru sus]inerea manifestului Jurnalului Na]ional, care ]ine la cultura romån` [i la valorile romåne[ti.

Biz

19


COVER STORY

LUPT~TORUL NAUMOVICI

NU {TIE DAC~ ESTE CEL MAI SCUMP CREATIV DIN PIA}~, DAR SPER~ S~ FIE. DAC~ TOT ESTE PERCEPUT CA FIIND CEL MAI BUN, BOGDAN NAUMOVICI AR FI FOARTE DEZAM~GIT S~ NU FIE {I CEL MAI SCUMP.

DE LOREDANA S~NDULESCU

20

Biz

Ce te-a motivat s` r`mâi \n grupul Leo Burnett atâ]ia ani?

Ce alte vedete mai sunt \n publicitatea româneasc`?

Dar ca evolu]ie a companiei nu au existat coborâ[uri?

Sunt mai multe motive. Primul este c` sunt un tip orgolios. |mi place s` câ[tig cu echipa la care sunt, nu s` m` duc la concuren]`. |mi place s` trag echipa dup` mine, nu s` m` unesc cu alt` vedet` sau s` m` duc unde este alt` vedet`. Al doilea motiv este c` i-am \ntâlnit pe Ioana [i {tefan, cu care, de[i ne-am desp`r]it pe firme, am r`mas ca ni[te fra]i. Foarte rar \ntâlne[ti oameni cu care s` te \n]elegi atât de bine, cu care s` nu ai nicio discu]ie despre bani, cu caractere care se completeaz`. Al treilea motiv este pentru ceea ce am f`cut din Leo Burnett. Dac` ar fi r`mas o agen]ie de pluton, din e[alonul 2-3, poate m-a[ fi gândit s` plec, dar am f`cut-o cea mai bun` agen]ie din România ani la rând. Unde s` plec? Poate \n str`in`tate. Am ajuns la un moment dat director de crea]ie regional peste 20 de ]`ri, dar nu m-a interesat direc]ia aceasta de dezvoltare.

Adrian Bo]an, {erban Alexandrescu, b`ie]ii de la Cap, mai sunt destul de mul]i. Nu mi s-ar p`rea o idee bun` ca s` se adune to]i \ntr-o singur` agen]ie, pentru c` nimeni nu [i-ar permite s` pl`teasc` salariile [i s-ar diminua gloria. Eu am mentalitate de Athletic Bilbao, [i anume s` juc`m cu basci [i s` câ[tig`m cupa ligii. A[a am f`cut [i când am zis c` o s` câ[tig`m agen]ia anului cinci ani la rând, dar p`strând angaja]ii cu care eram pe locul 8. Mândria noastr` a fost s` cre[tem al`turi de aceia[i oameni, nu s` recrut`m din pia]`.

De când am pornit 23 Communications Ideas, fiecare an a fost mai bun ca precedentul. Abia anul acesta mi se pare c` e mai greu. Pe mine nu m` intereseaz` cifra de afaceri, ci profitul.

|n cei 15 ani de când lucrezi \n publicitate ai avut momente de c`dere? Nu a fost niciun fel de coborâ[ financiar, niciodat`. Am pornit de la 150 de dolari pe lun`, din care 125 pl`team chirie. Tr`iam din 25 de dolari pe lun` când m-am angajat la Leo Burnett, cum s` fie coborâ[uri?

Cât câ[tigi tu lunar? |n jur de 20.000 – 30.000 pe lun`, cumulat din toate businessurile \n care sunt implicat: 23 Communications Ideas, Leo Burnett, iLeo, The Geeks, Digital Star, Music Club [i p4D.ro. Majoritatea banilor vin din 23.

Care sunt cele mai mari realiz`ri ale tale? Un copil care termin` clasa a [asea. Aceasta este de departe cea mai mare realizare a mea. Apoi, un zâmbet pe fa]` aproape perpetuu, o reputa]ie bun` \n business, rezultate profesionale, campanii pe care le-am f`cut [i de care-[i aduce aminte lumea, businessuri pe care le-am ajutat s` creasc` spectaculos,


FOTOGRAFII: VALI MIREA

PUBLICITATE

Biz

21


COVER STORY

un grup de agen]ii v`zut bine \n pia]` [i cu business solid.

E ceva ce ai fi vrut s` faci [i nu ai f`cut? N-am apucat s` fac o campanie \mpotriva matriarhatului, dar o s` fac. {i n-am plecat \n America, a[a cum mi-am dorit \n adolescen]`. |n rest, nu cred c` dac` mi-am pus ceva \n cap nu am \ncercat s` fac.

Ave]i ni[te marje de buget minime cu care lucreaz` 23? Nu ne-am gândit niciodat` a[a. Depinde de proiect, de ce am de f`cut, de cât efort presupune. Când am lansat 23, mi-am zis c` nu mai vreau infanterie. Nu mai vroiam o agen]ie de 200 de oameni, ci un comando de 10 seniori, cu o medie de experien]` de 9,7 ani. Când ai oameni buni [i cu vechime, [i costurile sunt pe m`sur`, de aceea nu pot s` accept proiecte mici.

Ai reu[it s` tarifezi numai la idee? Practic mi-a ie[it tot timpul chiar dac` lucrez [i cu ni[te multina]ionale care trebuie s` \mpart` tarifele pe ore [i oameni. Am multe argumente de ce nu trebuie s` fim pl`ti]i altfel decât la idee. |n primul rând e matematic incorect s` fii pl`tit pe ore [i num`rul de oameni aloca]i pe proiect. Cu cât suntem mai buni, facem campaniile mai repede. Teoretic, dac` ajungi s` fii cel mai bun din lume nu mai ai ce factura. Ideea pentru Ziua B`rbatului, considerat` cea mai bun` campanie a deceniului, ne-a venit la o bere. Câ]i bani \mi d` clientul pe minutul acela \n care mi-a venit ideea? |n plus, dac` vrei cre[tere de la an la an, num`rul de ore este finit, per pozi]ie. Ca s` cre[tem veniturile trebuie s` angaj`m mai mul]i oameni, ceea ce implic` mai multe costuri. Mi se pare c` este o metod` a agen]iilor mediocre de a taxa clien]ii de multina]ionale. Mie 22

Biz

nu-mi convine s` am acelea[i pre]uri ca alte agen]ii de pe pia]`, pentru c` eu nu ofer acela[i lucru. Mi se pare normal s` fiu pl`tit la ce contribu]ie am la businessul clientului.

Ce mesaj le transmi]i colegilor care accept` s` fie pl`ti]i cu ora? Agonie u[oar`. Asta li se \ntâmpl` acum. Cât timp vinzi ore [i cârc`, \n loc de idei, nu faci altceva decât s` te duci \n jos. Ca s` vinzi calitate, trebuie s` o [i ai [i s` fii sigur c`-]i po]i convinge clien]ii c` o ai. Acum se vede beneficiul anilor de festivaluri [i premii câ[tigate la Effie [i ADOR. |i aud pe colegii mei din alte agen]i c` merg la pitch-uri [i se vait` c` clien]ii nu au habar pe cine s` cheme. Normal s` se \ntâmple a[a, dac` ani la rând multe agen]ii au sabotat festivalurile [i studiile sindicalizate menite a crea o ierahie \n mintea clien]ilor. Este de datoria agen]iilor s`-[i construiasc` imagine \n fa]a clien]ilor.

Tu i-ai ales pe oamenii din 23? I-am ales din Leo Burnett dup` dou` criterii: s` fie foarte pasiona]i de munca de agen]ie [i \n func]ie de cât de aproape i-am sim]it de acelea[i principii, cât de serio[i, dedica]i, loiali [i muncitori erau.

De ce ai f`cut 23? Nu puteai s` faci ce faci acum [i \n Leo Burnett? |n primul rând deoarece nu puteam s` fac acela[i lucru la Leo, care lucra cu multe multina]ionale la vremea respectiv`, [i \n al doilea rând deoarece eram foarte mul]i oameni \n Leo Burnett, \n jur de 150. |n 2005, \nainte s` fac 23, devenise sufocant. Câ[tigaser`m 17 clien]i noi din care 14 f`r` pitch [i a a trebuit s` refuz`m 70. Aveam [edin]e din jum`tate \n jum`tate de or`. |n ritmul acesta nu puteam s` livr`m


PUBLICITATE

la cea mai bun` calitate. Era sufocant [i aveam senza]ia c` numai zece oameni tr`geau pentru restul. Apoi, voiam s` \ncerc modelul de comando, o organiza]ie \n care nimeni nu are roluri foarte bine definite. Nu ]in la fi[a postului [i nu sunt de p`rere c` ideile vin numai de la crea]ie. De exemplu, ideea campaniei "Olimpiada oamenilor obi[nui]i" a pornit de la un art director [i un account executive.

Ai domenii pentru care nu ai vrut s` lucrezi? Tradi]ional nu am vrut s` lucrez telefonie mobil`, [i tradi]ional nu am reu[it s` lucrez farma. Pe farma e un mister, nu [tiu de ce \n 15 ani am lucrat o singur` dat`, pe contul Vitamax. Telecom nu am vrut deoarece este un domeniu atât de solicitant, \ncât acapareaz` toate resursele din agen]ie, iar creativilor le piere orizontul, ajung s` fac` atât de multe proiecte \ncât se frustreaz`, r`mân \n urm` cu celelalte categorii.

Tot ce ai \nv`]at se datoreaz` experien]ei profesionale sau faptului c` ai trecut prin via]`? Când \ntreab` studen]ii ce s` fac` pentru a se angaja \n publicitate, eu le spun s` fac` altceva pân` la 30 de ani [i apoi s` se angajeze \n publicitate. Pot fi secretare, pot s` spele vase, pot s` lucreze la McDonald’s. S` se duc` \n publicitate la 30 de ani, dup` ce au avut ocazia s` bea o bere [i cu un ho] de apartamente, [i cu un profesor universitar. Nu le recomand s` sar` direct de pe Facebook \n publicitate. Poate c` a[a ar ajunge s` fac` ni[te campanii mi[to pentru cei de pe Facebook, dar ei trebuie s` vând` [i detergent pentru gospodinele de la ]ar`.

Ce calit`]i \i sunt necesare unui bun publicitar? Mi-a r`mas o chestie pe care am citit-o undeva care spune c` un bun om de publicitate trebuie s`

\ndeplineasc` simultan patru roluri: explorator, artist, judec`tor [i lupt`tor. Succesul meu pe pia]` se datoreaz` faptului c` am avut ni[te cantit`]i din fiecare aceste patru atribute. Un publicitar trebuie s` fie explorator, s` \n]eleag` businessul clientului. Dup` 15 ani \n meseria asta tot m` duc s` v`d cum se face berea. Un publicitar trebuie s` fie artist – s` pun` cap la cap cât mai creativ ni[te lucruri, \ns` aceast` func]ie mi se pare tot mai neimportant`. To]i sunt sau se cred arti[ti. Apoi trebuie s` fie un bun judec`tor – s` vad` dac` ce a f`cut e bun sau nu. La cum arat` calupul TV la noi, nu cred c` st`m foarte bine la func]ia asta. E adev`rat, clien]ii pot lua decizii proaste, dar de la un publicitar nu ar trebui s` ias` o prostie, el trebuie s` fie primul filtru. Lupt`tori nu sunt foarte mul]i. Pe majoritatea \i auzi plângându-se c` li s-a schimbat campania, c` e prost clientul [i nu [tie ce s` cear`, c` regizorul a stricat spotul.

de carier`, dar toate acestea sunt condi]ionate de un factor extern – politicul, pe care dac` nu-l schimbi, el nu se schimb`. A[ fi vrut s` ader la ceva [i cu ce [tiu eu pe zona comunicare s`-i ajut astfel \ncât s` schimb`m lucrurile \n bine. N-a ap`rut nimeni. A[a c` am pornit eu ini]iativa aceasta, For]a Nou`, care s` ne reprezinte pe noi, clasa de mijloc. Deocamdat` am lansat un site [i pagin` de Facebook. Pasul

BOGDAN NAUMOVICI |N CIFRE 20.000 – 30.000 de euro venit lunar 15 ani de publicitate 200 de spoturi regizate 52,5% ac]iuni la 23 Communications Ideas 40% ac]iuni la Music Club 33 % ac]iuni la p4d.ro 5% ac]iuni la Leo Burnett 5-7% ac]iuni la iLeo 5-7% ac]iuni la The Geeks 5-7% ac]iuni la Digital Star

Din cele patru atribute, tu cu care te identifici cel mai mult? Judec`tor [i lupt`tor. Cred c` sunt la ambele mai bun decât media \n pia]`. Vând mai bine decât al]ii [i m` lupt mult mai bine decât al]ii. {i mai cred c` m` prind mai bine ce func]ioneaz` [i ce nu. Noi, Leo Burnett [i 23, cred c` avem peste 100 de premii Effie [i de crea]ie. Noi nu avem hituri de un sezon. Nu am nicio \ndoial` c` sunt un lupt`tor. M-am luptat mai mult pentru campaniile mele. Acum mi-e mai u[or, pentru c` \n urm` cu 10 ani tr`geam ca un câine s` mi se fac` campaniile. Eu am regizat peste 200 dintre spoturile mele pentru c` la un moment dat mi se p`rea c` regizorul mi le stric`.

De ce ai lansat For]a Nou`? Pentru c` nu mai pot. Nu \n]eleg de ce dau 60% din tot ce muncesc [i nu primesc nimic \n schimb. Pân` la un punct mi-am v`zut de via]`,

urm`tor, dup` ce strângem ni[te sute de oameni, este s`-i aducem s` ne vedem fa]` \n fa]`.

Nu ]i-e team` c` o s` fii atacat ca atunci când ai lansat “|mpreun` 2012”? Frumuse]ea e \n ochii celui care o vede, la fel [i vulnerabilitatea. Mie nu mi se pare un punct vulnerabil faptul c` sunt de acord cu un proiect industrial [i o investi]ie. Ce trebuie s` se \n]eleag` e c` For]a Nou` nu este partidul lui Naumovici, nu trebuie nimeni nici s`-l urmeze, nici s`-l voteze pe Naumovici. E[ti \mpotriva RMGC dar e[ti de acord cu For]a Nou`, te po]i \nscrie, po]i candida [i dac` ie[i senator po]i lupta contra proiectului din acea postur`. For]a Nou` nu este partidul de]inut nici de Ro[ia Montan`, nici de Naumovici. Biz Biz

23


Dac` \n Europa principala preocupare e legat` de salvarea Greciei [i a zonei euro, b`ncile din România spun c` nu au motive s` sufere din cauza instabilit`]ii actuale. Dar apar deja schimb`ri \n sistem. DE ALEXANDRU ARDELEAN

B~NCILE ROMÅNE{TI STAU |N PICIOARE

E 24

Biz

fectele crizei politice din Grecia

sunt departe de a se fi \ncheiat. Chiar dac` alegerile din 17 iunie au stabilit direc]ia ]`rii \n urm`toarea perioad`, situa]ia european` e departe de a se fi

rezolvat. Directorul general al Royal Bank of Scotland, Stephen Hester, crede c` g`sirea unei solu]ii pentru criza din Europa ar mai putea dura ani buni, iar economiile din sudul zonei euro trebuie s` se reformeze [i s`-[i recå[tige competitivitatea. “|n discu]ie este capacitatea

unor state din Europa, \n special din sud, s` devin` mai competitive. |ntre timp, vorbim despre diverse petice pentru a câ[tiga timp, pân` când efectele reformelor se vor face sim]ite”, a declarat Hester la Hong Kong, \ntr-un interviu acordat Bloomberg Television, citat de Mediafax.


B~NCI

Liderii statelor G20, cele mai mari economii ale lumii, au cerut Uniunii Europene la summit-ul din Mexic s` se mobilizeze pentru a dep`[i criza [i a preveni noi efecte negative \n economia mondial`. De[i alegerile din Grecia par s` fi rezultat \ntr-o coali]ie de guvernare “proeuro”, care va respecta m`surile de austeritate convenite cu creditorii externi ai ]`rii [i va men]ine statul \n zona euro, costurile de finan]are a Spaniei pe 10 ani au continuat s` creasc` \n aceast` s`pt`mân`. Exist` riscuri legate de sistemul bancar spaniol, institu]iile financiare iberice avånd nevoie de pån` la 62 de miliarde de euro pentru a rezista celui mai grav scenariu economic, potrivit celor dou` firme de consultan]` angajate de guvernul de la Madrid pentru efectuarea unor teste de stres la institu]iile financiare. |ns` b`ncile interna]ionale sunt acum la momentul la care trebuie s` ia decizii radicale pentru a se concentra pe afacerilor lor de baz` [i ca s` nu intre \n spirala m`surilor legate de criza din Grecia. Astfel c` iau toate m`surile ca s` se asigure c` riscurile sunt minime. Deciziile pe care aceste institu]ii

le iau impacteaz` [i pia]a local`, unde acestea au sucursale. La jum`tatea lunii iunie, Crédit Agricole, una dintre cele mai mari b`nci europene, care de]inea pe pia]a local` filiala local` a Emporiki Bank, a anun]at semnarea unui acord pentru achizi]ionarea sucursalei de la noi de la Emporiki Bank Grecia, care de]ine \n totalitate subsidiara din România. Aceast` opera]iune este

supus` aprob`rii B`ncii Na]ionale a Romåniei. Dac` \n urm` cu cåteva luni aceast` mi[care nu era planificat`, odat` cu precipitarea evenimentelor politice [i economice din Grecia banca francez` a hot`råt s` ia decizia care s` o protejeze de riscuri majore. Preluarea este acum ultima etap` a procesului \nceput \n 2009, \n scopul de a consolida leg`turile dintre Crédit Agricole [i subsidiarele grupului Emporiki. |n ultimii trei ani, ca urmare a integr`rii sale progresive \n grupul Crédit Agricole, Emporiki Bank Romånia a preluat de la grup reglement`ri referitoare la risc [i la conformitate, standarde de management, sisteme informatice, dar [i numele, acesta fiind o trimitere explicit` la brandul b`ncii franceze. Mai mult decåt rebrandingul b`ncii [i transformarea ei \ntr-o banc` francez` \n totalitate, tranzac]ia va beneficia \n continuare de acces la finan]area direct` din partea Crédit Agricole Group.

ROMÅNIA, LA R~SCRUCE B`ncile de pe pia]a local` nu sufer` \n acest moment din cauza crizei economice din Grecia, avånd \n vedere c` sistemul bancar romånesc este solid, iar provizioanele constituite la BNR pot face fa]` unor riscuri sistemice. Singurele care pot avea oarece dificult`]i din cauza b`ncilormam` sunt b`ncile grece[ti, dar altfel filialele locale nu prezint` probleme. Ionu] Dumitru, economist-[ef al Raiffeisen Bank, spune c` mediul macreconomic s-a dovedit a fi plin de provoc`ri pentru sectorul bancar din Romånia \n 2011. “Dup` doi ani de recesiune, procesul de recuperare economic` ce a urmat a fost lent [i distribuit neuniform pe sectoare, fiind insuficient pentru a readuce sistemul bancar, privit \n ansamblu, pe profit. Au existat totu[i b`nci care au \nregistrat profituri mul]umitoare, demonstråndu-[i astfel capacitatea de a rezista \ntr-un mediu cu un grad de incertitudine \n cre[tere.” Dumitru mai spune c` structura sistemului bancar nu a \nregistrat modific`ri majore anul trecut, iar Romånia probabil va continua s` fie considerat` o pia]` strategic` de c`tre principalele b`nci cu capital str`in. |n ceea ce prive[te perspectivele activit`]ii bancare, speciali[tii se a[teapt` la o

cre[tere modest` a creditelor acordate sectorului neguvernamental \n 2012, creditele acordate companiilor urmånd s` \nregistreze o performan]` superioar` celor acordate persoanelor fizice. “Consider`m c` sistemul bancar este solid din punct de vedere financiar [i bine reglementat, nivelurile ridicate ale indicatorilor de solvabilitate [i lichiditate permi]åndu-i acestuia s` absoarb` cu efecte minime posibilele [ocuri avånd ca surs` pie]ele externe”, a mai spus Ionu] Dumitru. B`ncile str`ine prezente \n România nu au motive serioase s` p`r`seasc` ]ara sau s` cear` ajutoare de urgen]`, pentru c` sistemul s-a men]inut la cote solide. “Anul `sta [i anul viitor, dac` vor exista schimb`ri de ac]ionariat \n b`ncile din România, vor fi mai mult ca urmare a unor decizii din afara ]`rii, ale ac]ionarilor unor b`nci din str`in`tate. Dar nu m` a[tept ca b`nci str`ine s` p`r`seasc` sistemul bancar. Poate o banc` mai mic`, deschis` \n ultimii 7-8 ani, [i care n-a reu[it s` fac` cot` de pia]` ar putea zice c` m` retrag \n alte pie]e unde am reu[it”, a spus pre[edintele CEC Bank, Radu Ghe]ea, la ZF Bankers Summit12. Pre[edintele CEC, care este [i pre[edintele CA al Asocia]iei Române a B`ncilor, este sigur c` b`ncile pozi]ionate bine, care au o istorie [i au realizat profituri, cunosc oportunit`]ile pie]ei [i nu vor p`r`si sub nicio form` România. “B`ncile care au apucat s` fac` bani \n România vor ]ine cu din]ii s` r`mân` \n aceast` pia]`. Inclusiv cele cu capital grecesc. Ca om care a lucrat \ntr-o banc` elen`, pot s` v` spun c` ei cred uneori \n oportunit`]ile din România mai mult decât noi”, a argumentat Ghe]ea. {eful ARB a ar`tat c`, dac` \nainte de criz` principala oportunitatea era retailul, \n prezent se vorbe[te despre alte domenii, care ]in de integrarea european`, cum ar fi fondurile europene, infrastructura sau agricultura. “Va fi nevoie de finan]are pentru aceste domenii [i de un sistem bancar puternic. |ntr-o perioad` urm`toare se vor produce unele regrup`ri \n clasament pe active, creditare, capital. Exist` clar o re]inere a unor b`nci de a se dezvolta, nu de a r`mâne \n România”, a mai spus Ghe]ea. Biz Biz

25


INDUSTRIA FAST-FOOD,

PUS~ LA SL~BIT Burger King iese de pe pia]a romåneasc` din cauza insolven]ei francizorului. Dar pofta de måncare a romånilor nu va r`måne nepotolit`. Subway se anun]` un concurent interesant pentru veteranii McDonald’s [i KFC. DE ALEXANDRU ARDELEAN 26

Biz

F

ast-food-ul de pe pia]a local` va fi mai s`rac, odat` cu ie[irea unuia dintre gigan]ii mondiali \n domeniu, Burger King. Decizia francizorului vine dup` intrarea \n insolven]` la cererea mall-ului Liberty Center. Este o premier` la noi, romånii fiind mari amatori de fast-food. Atlantic Restaurant System, operatorul francizei Burger King \n Romånia, a \nchis \n luna iunie toate cele cinci restaurante pe care le avea deschise \n Romånia, toate \n Bucure[ti, ceea ce marcheaz` [i ie[irea brandului din peisaj. Este un prim semnal c` operatorii prezen]i \n Romånia vor accentua competi]ia [i vor trece la promo]ii [i oferte care s` atrag` \n continuare clien]i. Burger King este [i un caz de management nereu[it, avånd \n vedere c`, la doar patru ani de la intrarea pe pia]`, s-a declarat \nvins [i capituleaz`. |n plus, politica companiei nu a fost una de expansiune agresiv`, \ns` probabil c` rezultatele financiare ale celor

cinci restaurante nu au fost pe m`sura a[tept`rilor. Nu \nseamn` c` peisajul restaurantelor de acest gen r`måne mai s`rac. Din contr`. Subway a decis recent s` intre \n Romånia, primul magazin fiind deschis \n luna aprilie, iar planul de dezvoltare din Romånia vizeaz` deschiderea a 40 de restaurante \n urm`torii patru ani. Re]eaua american` Subway a inaugurat deja unit`]i [i \n alte ora[e mari, Ia Ia[i [i Cluj. Strategia companiei americane este diferen]ierea de alte re]ele de restaurante de acela[i tip. Rumen Radev, agent de dezvoltare la Subway, spune despre compania american` c` nu este un lan] de fast-food, ci un restaurant cu servire rapid`, care ofer` consumatorilor preparate proaspete, realizate \n fa]a lor, \n func]ie de dorin]ele acestora. “Am devenit alegerea principal` pentru cei care caut` mese rapide, nutri]ionale, care pot fi savurate de toat` familia. Suntem cota]i ca


RESTAURANTE

fiind num`rul 1 la nivel mondial pe segmentul restaurantelor cu servire rapid`, pentru c` men]inem prospe]imea produselor noastre, care a devenit marca noastr`. Credem c` cel mai mare competitor al nostru este exigen]a consumatorului [i de aceea ne str`duim s` \mbun`t`]im constant experien]a acestora \n restaurantele noastre.” Competi]ia de pe segment va fi apreciat` de consumatorii romåni, care sunt amatori de astfel de restaurante. Un studiu realizat de Unilever Food Solutions \n martie 2011 relev` c`, la nivel na]ional, 50% dintre romånii care iau masa \n ora[ cel pu]in o dat` la dou`-trei luni prefer` s` m`nånce \n ora[

seara, iar 40% au declarat c` la ultimele trei ie[iri \n ora[ au servit masa \n fast-food-uri [i pizzerii. Cånd m`nånc` \n ora[, romånii comand` diferit, \n func]ie de categoria de vårst` din care fac parte. Astfel, cei cu vårste \ntre 18 [i 24 de ani aleg cel mai adesea måncare fast-food (pizza, shaorma [i burger), cei cu vårste \ntre 25 [i 34 de ani prefer` snacks-urile [i garniturile cu cartofi, iar romånii de peste 35 de ani prefer` måncarea tradi]ional`. A[a cum romånii prefer` acest gen de restaurante, [i la nivel global situa]ia este aceea[i. Segmentul restaurantelor fast-food a avut cea mai rapid` cre[tere din horeca, la nivel global, \n 2011, cu

cre[teri de aproximativ 6%, potrivit unui articol publicat pe blogul Euromonitor [i citat de revista “HRB Expert”. De asemenea, \n ciuda contextului instabil din punct de vedere economic, categoria aceasta a \nregistrat rezultate bune [i la nivel regional, nu doar global. Acest lucru se datoreaz`, \n special, schimb`rilor din comportamentul consumatorilor, care caut` \n mod constant plus valoare [i un nivel similar de experien]e, indiferent de loca]ia accesat`. Investi]iile continue \n experien]a din loca]ie, completate cu extinderea meniului c`tre alte p`r]i ale zilei, cum ar fi micul dejun, noaptea tårziu, ora ceaiului, a unei mici gust`ri, au creat noi ocazii de consum pentru spa]iile de tip fast-food, cum sunt cele informale, relaxate, considerate \nainte drept specifice barurilor, restaurantelor sau cafenelelor. Biz

27


Dac` pån` acum oamenii se \ntålneau pentru o mas` rapid` sau pentru o \ntrevedere cu prietenii \n cadrul unui pub, bistrou, al unei ceain`rii sau \n alte spa]ii tradi]ionale destinate socializ`rii, un num`r din ce \n ce mai mare dintre aceste ocazii de consum au loc \n cadrul restaurantelor fast-food sau al cafenelelor de lan]. Acest lucru nu \nseamn`, bine\n]eles, c` spa]iile horeca tradi]ionale vor disp`rea, ci c` se vor adapta [i ele, extinzåndu-[i gama de servicii oferit`.

MENIUL PRINCIPAL: DEZVOLTARE Cele dou` re]ele mari de pe segment, McDonald's [i KFC, au reu[it s` se consolideze pe pia]a local` [i s` fie pe pozi]iile frunta[e \n preferin]ele consumatorilor. Nu

EXPANSIUNE AGRESIV~ PE T~RÅM ASIATIC Dac` Burger King [i-a f`cut exit-ul din Romånia, \n China compania american` pl`nuie[te s` deschid` 1.000 de restaurante \n urm`torii cinci-[apte ani. Din acest motiv a format un nou joint venture cu familia Kurdoglu, un master francizor Burger King cu [tate vechi, [i cu fondul global de investi]ii Cartesian Capital Group. Reprezentan]ii companiei Burger King au spus c` joint venture-ul reprezint` cea mai mare \n]elegere de dezvoltare din istoria companiei. |n]elegerea ofer` grupului rezultat drepturi de extindere a brandului Burger King \n China pe viitor de la cele 63 de loca]ii pe care le are \n prezent. Burger King a fost cump`rat` \n octombrie 2010 de c`tre 3G Capital Management Capital, \n urma unei tranzac]ii de 3,26 miliarde de dolari. Yum Brands are cea mai mare re]ea de restaurante din China, cu peste 3.800 de loca]ii KFC [i peste 700 de spa]ii Pizza Hut. Urm`torul pe list` este McDonald’s, cu mai mult de 1.400 de restaurante, ceea ce face ca pia]a chinez` s` fie pentru companie a treia din lume ca m`rime. Starbucks are 570 de loca]ii \n China [i este a[teptat s` ajung` la 1.500 pån` \n 2015.

\nseamn` c` ie[irea Burger King \i bucur`, avånd \n vedere c` nu le amenin]a pozi]iile. “Ne pare r`u c` Burger King va ie[i de pe pia]a romåneasc`. La fel ca \n orice alt` industrie, competi]ia este foarte important` nu numai pentru dez-

voltarea pie]ei, ci [i pentru client, care poate alege dintr-o gam` variat` de oferte [i produse”, spune Monica Eftimie, QSR Marketing Director la KFC Romånia. Compania a \ncheiat anul trecut cu o cifr` de afaceri de 38,2 milioane

Return of Investment Maximizează eficienţa proceselor de HR

Parteneri media:

28

Biz


RESTAURANTE

de euro, iar pentru 2012 se a[teapt` la o cre[tere situat` \ntre 5 [i 7 procente. Focusul pentru anul acesta \n cazul KFC este deschiderea de restaurante, deja fiind deschise dou` de tip drive thru, unul la Ia[i [i unul la Arad, la ora actual` existånd trei restaurante de acest tip \n ]ar`. Monica Eftimie spune c` vor mai fi cåteva deschideri, o parte dintre ele tot loca]ii de tip drive thru. De cealalt` parte, nou intratul Subway se concentreaz` pe cre[tere, avånd \n vedere c` abia \ncearc` marea cu degetul. Rumen Radev spune c` anul trecut s-au f`cut mai mul]i pa[i care aveau nevoie de timp pentru a fi finaliza]i [i de un plan strategic care a fost urmat \ndeaproape \nainte de a intra \ntr-o nou` pia]`. Pa[ii ace[tia s-au referit la proceduri le-

gale, analiza lan]ului de aprovizionare, analiza pie]ei. “De exemplu, g`sirea loca]iei este un proces consumator de timp, avånd \n vedere c` scopul nostru este s` g`sim cele mai bune loca]ii pentru clien]ii [i partenerii no[tri de franciz` [i de a negocia cele mai bune condi]ii pentru aceste spa]ii”, a completat Radev. Planul de extindere este \n grafic, sunt deja trei restaurante Subway deschise, \n timp ce acum sunt \n lucru alte loca]ii din Romånia – dou` \n Bucure[ti, una \n Pite[ti [i alta \n Timi[oara. |n plus, sunt multe alte loca]ii din ]ar` pentru care se poart` negocieri la acest moment. Rumen Radev, agentul de dezvoltare responsabil pentru francizele Subway \n Romånia, mai spune c` ]ara noastr` este una mare, cu multe oportunit`]i.

“Din acest motiv, ne a[tept`m s` dep`[im disponibilul de licen]e existent \n anii ce vin. Mai \nseamn` un lucru, c` suntem \n c`utare activ` de parteneri care doresc franciza Subway, cåt [i de noi spa]ii.” Cu alte cuvinte, meniuri pe s`turate, c`ci juc`torii v`d oportunit`]i. Iar ie[irea unuia nu \nseamn` un semnal de alarm`, ci mai multe [anse pentru ceilal]i. Juc`torii importan]i din aceast` industrie se dezvolt`, ceea ce este \ncurajator. “Chiar dac` travers`m o perioad` economic` dificil`, atåt noi cåt [i competitorii no[tri am dezvoltat oferte «value», oferte atractive [i accesibile, prin care am putut s` r`spundem nevoilor clien]ilor no[tri”, puncteaz` Monica Eftimie de la KFC. Biz

VREM MAI MULT DE LA NOI ÎNȘINE. Primul program și aparat DAVID de recuperare medicală a coloanei vertebrale, unic în România Prima policlinică într-un mall - Policlinica Sun Plaza Prima bancă acreditată să stocheze în România țesut de cordon ombilical - Banca Centrală de Celule Stem Prima maternitate privată din România care gestionează nașteri premature de 30 de săptămâni

EXCELENȚA NE PROVOACĂ

www.reginamaria.ro Call Center: 021 9268

Biz

29


SCHIMBAREA CARE VA DA ROADE

Ne-am obi[nuit parc` prea mult s` discut`m despre ce nu merge. Despre criz`. Sau despre dezastre economice care \ntårzie \ns` s` se \ntåmple. Ne-am dezvoltat o “mentalitate a lipsurilor” [i omitem de multe ori s` vedem c` lång` noi sunt oameni care au acceptat lucrurile a[a cum sunt [i au pornit mai departe. Sunt oameni care privesc jum`tatea plin` a paharului [i care \ndr`znesc s` cread` \n misiunea afacerilor lor. DE ALEXANDRU ARDELEAN

A

m \ntålnit asemenea

oameni la evenimentul comercial Go International, desf`[urat \n 11 [i 12 iunie la Bucure[ti. Oamenii \ntålni]i au acceptat lucrurile a[a cum sunt, f`r` \ns` a accepta s` nu fac` nimic [i s` a[tepte doar s` treac` furtuna. Ace[tia, veni]i din Grecia, Ungaria, Moldova, Polonia, Romånia, Rusia [i Turcia, s-au \ntålnit la Bucure[ti la Go International. Reprezentan]ii a peste 250 de companii au avut mai mult de 1.500 de \ntålniri bilaterale prestabilite \n cele dou` zile ale evenimentului. S-au 30

Biz

stabilit leg`turi de afaceri [i acorduri comerciale preliminare. S-a discutat [i despre criz`, dar mai mult despre obi[nuin]a de a tr`i cu criza [i despre dorin]a de a merge mai departe. Multe dintre subiectele abordate \n discu]iile bilaterale au fost [i pe agenda Forumului Economic “Grecia – Romånia: La Confluen]a Sinergiilor Comerciale Regionale” desf`[urat \n seara primei zile a evenimentului Go International. Florin Pogonaru, pre[edintele Asocia]iei Oamenilor de Afaceri din Romånia, a declarat \ntr-un discurs ]inut \n fa]a celor peste 350 de participan]i la Forum c` “intrarea \ntr-o lung` perioad` de stagnare economic` a \nceput s` devin` un fapt acceptat la

nivel european. Ceea ce nu putem accepta \ns` este distrugerea mecanismelor de creare a valorii la nivelul economiilor. De aceea, sprijinul pentru companiile mici [i mijlocii este o necesitate acum mai mult decåt oricånd”. Florin Pogonaru a subliniat c` evenimentul Go International este exact un astfel de sprijin, “un stimulator de conversa]ii \ntre companiile acestei regiuni [i un semnal pentru fiecare juc`tor c` valoarea poate fi g`sit` [i fructificat` atunci cånd pasiunea pentru afaceri [i oameni se afl` \n centrul \ntreprinderii”. La Forum a fost prezent [i Lucian Isar, ministrul delegat pentru Mediul de Afaceri, care a ]inut s` men]ioneze c`


EVENIMENT

“Romånia este o destina]ie important` pentru investi]ii. Romånia ofer` multe oportunit`]i \nc` neexplorate”. Dezvoltarea comer]ului regional face parte [i din agenda b`ncilor. Evenimentul Go International a fost sus]inut de c`tre grupul financiar bancar Eurobank EFG [i de c`tre Bancpost. Motiva]ia pentru aceast` sus]inere [i asociere a fost dat` de c`tre Mihai Bogza, pre[edintele Consiliului de Administra]ie al Bancpost: “Rela]ia cu clientul \nseamn` nu doar s` fii preg`tit, de exemplu, cu solu]ii de finan]area comer]ului pentru clien]i, dar [i s` ai capacitatea de a proiecta [i participa la programe precum Go International, unde clien]ii existen]i [i poten]iali \[i pot extinde dialogul [i stabili contacte de afaceri, \n beneficiul ac]ionarilor [i clien]ilor proprii”. Directorul General Opera]iuni, Tehnologie [i Organizare la nivel de Grup [i Director General Interimar pentru Activit`]ile Interna]ionale al Eurobank EFG, Stavros Ioannou, consider` c` “viitorul economiilor se afl` \n comer]ul multilateral. |n parteneriat. Cre[terea regional` a unei ]`ri este stråns legat` de gradul \n care reu[e[te s` \[i deschid` economia \nspre exterior”. |n discursul s`u la forumul economic, Stavros Ioannou a subliniat c` “Eurobank EFG \[i men]ine angajamentul de a sprijini economia Romåniei atåt prin investi]ii, cåt [i prin finan]area economiei locale. Ini]iative precum Programul de Cooperare Economic` Go International ocup` un rol central \n råndul eforturilor noastre de a consolida leg`turile de afaceri [i de a sus]ine economia local`”. Eforturile companiilor [i b`ncilor prezente la eveniment sunt apreciate [i de c`tre organismele financiare interna]ionale. Ana Maria Mih`escu, [eful Misiunii Corpora]iei Financiare Interna]ionale (IFC) \n Romånia, a afirmat c` “activitatea IFC se concentreaz` pe sprijinirea de proiecte care creeaz` sau sus]in crearea de locuri de munc`, cre[terea investi]iilor [i eficientizarea resurselor. Sunt bucuroas` s` v`d c` b`nci din regiune cu care IFC are deja un parteneriat

Forum de Afaceri cu tema “Grecia – Romånia: La Confluen]a Sinergiilor Comerciale Regionale” \n cadrul evenimentului Go International

Mihai Bogza, pre[edintele Consiliului de Administra]ie, Bancpost

Florin Pogonaru, pre[edintele Asocia]iei Oamenilor de Afaceri din Romånia

Lucian Isar, ministru delegat pentru Mediul de Afaceri, Guvernul Romåniei

Ana Maria Mih`escu, [eful Misiunii Corpora]iei Financiare Interna]ionale \n Romånia

\ndelungat se afl` \n avangarda programelor de sprijinire a comer]ului regional prin evenimente precum Go International. Astfel de evenimente demonstreaz` angajamentul nostru comun fa]` de regiune”. Oamenii de afaceri, dar [i b`ncile, au \nceput s` discute despre ce merge.

Constantine A. Papadopoulos, secretar general pentru Rela]ii Economice Interna]ionale [i Cooperare \n vederea Dezvolt`rii, Ministerul Afacerilor Externe, Republica Elen`

Despre jum`tatea plin` a paharului, chiar dac` optimismul nu este tocmai o caracteristic` definitorie a mediului de afaceri \n aceast` perioad`. Se observ` \ns` c` a \nceput o nou` construc]ie, bazat` pe pragmatism [i determinare. O binevenit` schimbare de paradigm` care \n curånd va da rezultate. Biz Biz

31


LA {COAL~ |N VACAN}~ Pe 2 iulie, por]ile Intact Media Academy se deschid pentru o nou` serie de studen]i. “Succesul nu intr` \n vacan]`â€?, sloganul campaniei de promovare a [colii de televiziune, r`spunde la \ntrebarea de ce se ]in cursuri pe timpul verii. Alessandra Stoicescu, directorul IMA [i cea care a avut ini]iativa punerii \n practic` a acestui proiect, ne-a oferit mai multe detalii despre cursurile din aceast` var`. DE LOREDANA S~NDULEWSCU Cum v-a venit ideea IMA? Am dorit s` facilitez [i tinerilor români accesul c`tre o [coal` de televiziune, dup` modelul interna]ional, cum este BBC, de exemplu. Sunt mul]i cei care viseaz` s` se angajeze \ntr-un post \n TV, dar vorbim de anumite cuno[tin]e profesionale care se pot \nv`]a doar \ntr-o institu]ie dedicat`. Noi avem oportunitatea s` punem \n aplicare acest proiect, pentru c` Intact Media Group are 20% cot` de pia]` din media, iar studen]ii chiar au de la cine s` \nve]e, unde s` \nve]e. |n plus, am f`cut investi]ii masive \n echipamente profesionale. |n trei luni, dac` munce[ti [i ai aptitudini pentru profesia aleas`, ai [anse reale s` devii angajat al unei televiziuni. Cum cursurile \ncep \n var`, pe 2 iulie, \n toamn` po]i fi reporter.

Care erau obiectivele ini]iale? S-a schimbat ceva pe parcurs? Ne-am dezvoltat pe parcurs, nu s-a schimbat nimic din ceea ce ne propusesem ini]ial. Am beneficiat de for]a mediatic` a trustului, este adev`rat, dar promovarea ajut` doar \n cazul \n care [i produsul este bun. Las modestia la o parte [i spun c` deja tinerii se \nghesuie la admitere [i c` sesiunea trecut` a trebuit s` renun]`m la trei sute dintre cei care doreau s` devin` studen]i IMA [i s` p`str`m doar o sut` foarte talenta]i.

Alessandra Stoicescu, directorul IMA

32

Biz

Cursurile sunt acreditate? Da, toate cursurile sunt acreditate de Consiliul Na]ional de Formare Profesional` a Adul]ilor (CNFPA), care reune[te


MEDIA

avizele din partea Ministerului Muncii [i cel al |nv`]`mântului.

Ce specializ`ri exist` la IMA? |n prezent, avem cinci specializ`ri: reporter, prezentator TV, editor, cameraman, make-up artist. Cea mai recent` dintre ele este make-up artist, iar cursul este sus]inut de Mirela Vescan, un profesionist care nu mai are nevoie de prezentare.

Câte serii de studen]i au fost pân` \n prezent la IMA? Câ]i dintre absolven]i sunt angaja]i \n prezent? Din cele patru serii de pân` acum, 43 de absolven]i ai IMA sunt deja angaja]i \n diverse institu]ii de pres`. Este cea mai mare bucurie din punct de vedere profesional pentru un trainer ca studen]ii lui, care la \nscriere nu aveau nicio cuno[tin]` despre ce \nseamn` munca \n televiziune, \n trei luni s` fie adu[i la nivelul de profesioni[ti.

Ce ne pute]i spune despre aparatura pus` la dispozi]ia studen]ilor? Am f`cut investi]ii serioase, exist` [apte s`li de curs dedicate, studiouri dotate cu aparatur` de ultim` genera]ie [i func]ionabile \n orice moment. |n plus, cursan]ii fac practic` \n redac]ia {tirilor Antena 3 [i Observator, \ntre angaja]i, sunt trimi[i pe teren, fac reportaje, [tiri, intr` \n acest angrenaj.

Ce specializare atrage mai mul]i studen]i? Sunt amatori pentru fiecare dintre cursuri, un miraj aparte este reprezentat \ns` de specializarea “prezentator de televiziune”. Pe parcurs, sunt mul]i cei care \[i dau seama c` profesia de editor sau cameraman \i atrage mai mult sau c` au reale aptitudini pentru reporter de televiziune, dar c` nu aveau suficiente cuno[tin]e \nainte de \nscriere despre ce \nseamn` meseria respectiv`.

Ce traineri sunt angaja]i de IMA? Sunt 31 de traineri, marea majoritate din Intact Media Group, unde vedete sau oameni din spatele camerelor de luat vederi fac performan]` \n fiecare zi [i \[i dovedesc profesionalismul printr-o metod` de necontestat, audien]ele.

Care este taxa de \nscriere? Exist` vreo facilitate de ordin financiar? |ncepem cursurile pe 2 iulie, este var`, vacan]`, dar eu sunt convins` c`, pentru mari reu[ite \n via]`, trebuie s` existe [i renun]`ri pe m`sur`. Succesul nu intr` \n concediu, noi le garant`m celor care se \nscriu c` \nva]` o profesie pentru toat` via]a, contra unei vacan]e. {i cred c` investi]ia e profitabil`. Dar pentru a le face decizia mai u[oar` studen]ilor, am luat hot`rârea ca, \n aceast` vacan]`, s` mic[or`m taxa cu 20%, doar pentru ei. Biz

Biz

33


SERVICII MEDICALE GRATUITE |N CLINICI PRIVATE Re]eaua medical` privat` MEDAS ofer` servicii de \nalt` clas` nu doar contra cost, ci [i gratuit pacien]ilor asigura]i la stat. Directorul general al MEDAS, dr. Simona Ateia, ne-a vorbit despre aceast` unic` abordare a pie]ei. DE GABRIEL BÂRLIG~ Ce investi]ii are \n derulare MEDAS \n acest an? |n primul rånd, vom deschide foarte curånd un spital la standarde interna]ionale, destinat tratamentului chirurgical al afec]iunilor urogenitale, pe care l-am anun]at deja, \n valoare de aproximativ 4 milioane de euro. Unitatea va avea peste 100 de angaja]i [i 40 de paturi de spitalizare continu`. Este prima noastr` prezen]` \n zona de elit` a unei specialit`]i \n care MEDAS s-a afirmat de la \nceput ca un lider pe pia]a local`. Parte a unui plan coerent de punere \n valoare a capitalului uman de care dispunem [i a direc]iilor strategice de dezvoltare, pån` la sfår[itul lui 2012 ne propunem [i deschiderea unui alt spital, despre care vom oferi mai multe detalii la momentul potrivit. Ce \nseamn` MEDAS \n 2012? Operatorul de servicii medicale private MEDAS a \nregistrat \n primul trimestru 2012 o cifr` de afaceri de peste 8 milioane de lei (1,8 milioane euro), \n concordan]` cu estim`rile pentru anul \n curs. MEDAS de]ine cinci clinici medicale \n Bucure[ti (MEDAS Professional, MEDAS Unirea, MEDAS Feminis, MEDAS Titan, MEDAS Gabroveni) [i dou` clinici medicale \n Pite[ti, [apte laboratoare 34

Biz

(cinci \n Bucure[ti, unul \n Giurgiu [i altul \n Pite[ti), precum [i cinci departamente de radiologie [i imagistic` medical`. Peste 1.000.000 de pacien]i au beneficiat pân` la sfâr[itul anului 2011 de serviciile medicale oferite de MEDAS. |n prezent, Centrul Medical MEDAS are peste 250 de cadre medicale ce se perfec]ioneaz` continuu [i formeaz` echipe MEDAS profesioniste. Prin ce v` diferen]ia]i de ceilal]i juc`tori priva]i de pe pia]a de s`n`tate? Centrul Medical MEDAS este cea mai mare re]ea medical` privat` de servicii clinice [i paraclinice oferite \n ambulatoriul de specialitate \n contract cu CNAS din România. MEDAS ofer` servicii medicale gratuite c`tre pacien]ii care vin cu bilet de trimitere de la medicii de familie [i medicii speciali[ti afla]i \n rela]ie contractual` cu Casele de Asigur`ri de S`n`tate din ]ar` la cele mai \nalte standard de calitate [i confort. Desigur, MEDAS ofer` [i servicii medicale cu plat` care fac parte din categoria serviciilor medicale nedecontabile sau efectuate de medicii colaboratori \n afara rela]iei contractuale cu CAS.

Mul]i romåni evit` serviciile private de s`n`tate invocånd pre]ul acestora. Este justificat` aceast` atitudine? Aceast` atitudine este o realitate bazat` pe educa]ia incomplet` a pacien]ilor \n leg`tur` cu drepturile pe care le au prin asigurarea lor medical` de stat. Practic, foarte mul]i pacien]i cred c` asigurarea de stat le ofer` acces gratuit numai \n cadrul sistemului de stat, ceea ce este o eroare. MEDAS este cel mai bun exemplu \n acest sens, fiind o re]ea medical` privat` care [i-a creat un scop [i o misiune din a oferi pacien]ilor asigura]i la stat accesul la servicii medicale gratuite la \nalte standarde. Esen]a filosofiei noastre este de a democratiza accesul la servicii medicale de calitate, de a stabili noi standarde \n ceea ce \nseamn` atåt tehnologia cåt [i umanitatea actului medical. Sloganul pe care \l afirm`m, “S`n`tatea a[a cum trebuie s` fie”, se refer` exact la oferta medical` la nivelul standardelor medicinii private, accesibil` tuturor celor care posed` o asigurare de s`n`tate de stat. Credem c` aceasta este direc]ia normal` spre care trebuie s` se \ndrepte serviciile medicale [i ne bucur`m c` suntem lideri pe acest parcurs. Acest aspect se re-


S~N~TATE

flect` [i \n rela]ia pe care o avem cu zona de business. Pachetele noastre corporate nu \ncarc` companiile cu costuri suplimentare [i stabilesc foarte clar gratuitatea serviciilor pentru care angaja]ii respectivi pl`tesc deja o asigurare la stat. Este practic un ajutor pe care \l oferim tuturor angaja]ilor, care pot apela oric책nd la speciali[tii no[tri \n cele mai bune condi]ii pentru ei [i angajator. Pute]i s` ne oferi]i mai multe detalii despre serviciile medicale compensate pentru asigura]i? MEDAS furnizeaz` servicii medicale clinice [i paraclinice pentru

Dr. Simona Ateia, Director General, MEDAS

pacien]ii asigura]i \n sistemul asigur`rilor sociale de s`n`tate, servicii care sunt decontate de c`tre Casele de Asigur`ri de S`n`tate. Practic, orice pacient care prime[te un bilet de trimitere de la medicul s`u de familie se poate adresa unui medic specialist de la MEDAS, la fel cum s-ar adresa unui medic din cadrul sistemului de stat, dar \n condi]iile de confort [i calitate oferite de o clinic` privat`. Astfel, pacien]ii beneficiaz` de consulta]ii gratuite la orice specialist de la MEDAS care, pentru stabilirea corect` a conduitei terapeutice, poate recomanda \n regim de gratuitate analize medicale de laborator

precum [i investiga]ii de radiologie [i imagistic` medical` (ecografie, osteodensitometrie DEXA, radiologie conven]ional`, mamografie, tomografie computerizat`, rezonan]` magnetic` nuclear`). Mai departe, dac` mai sunt necesare [i alte servicii medicale, pacien]ii sunt informa]i transparent despre traseul recomandat [i costurile asociate [i pot lua astfel u[or decizia de a le efectua \n clinica privat` sau \ntr-una ce apar]ine sistemului de stat. De remarcat faptul c` noi asigur`m coerent acest flux. Orice persoan` poate opta pentru arondarea la un medic de familie de la MEDAS [i va beneficia \ntr-un timp foarte scurt [i cu un efort fizic [i financiar minim de toate consulta]iile [i investiga]iile necesare stabilirii diagnosticului [i tratamentului optim. MEDAS ofer` aceste servicii din perspectiva celui mai mare contract pe care un operator medical privat \l are cu CNAS. |mpreun` cu infrastructura de care dispune la nivel na]ional (de men]ionat c` orice asigurat din ]ar` poate beneficia gratuit de serviciile noastre \n condi]iile legii), MEDAS a reu[it s` devin` liderul serviciilor medicale private \n rela]ie cu CNAS. Vor putea spitalele private s` acopere o cot` suficient` de pia]` pentru a le obliga pe cele de stat s`-[i ridice standardele? Din punctul nostru de vedere nu aceasta este neap`rat problema. Serviciile medicale spitalice[ti ar trebui s` devin` ultima op]iune curativ` dup` epuizarea tuturor posibilit`]ilor de preven]ie, investiga]ie [i tratament care pot [i trebuie s` fie efectuate \n ambulatoriu. Desigur, cre[terea ponderii [i calit`]ii serviciilor medicinii private [i prin apari]ia spitalelor este un parcurs firesc al direc]iei spre care trebuie s` mergem: asigurarea unei alternative oric`rei persoane interesate. Credem c` aceast` op]iune stat-privat, care la nivel de pacient ar trebui s` se transforme \ntr-o alternativ` normal`, este singura cale de cre[tere a standardelor \ntregului sistem de s`n`tate rom책nesc. Biz Biz

35


VODAFONE, BRANDUL

CARE NE ADUCE |MPREUN~

Ce au \n comun Raed Arafat, Ivan Patzaichin, Tudor Giurgiu [i Marcel Iure[? Exist` un brand care i-a adus \mpreun`, dar care i-a [i sus]inut \n munca lor: Vodafone. Iar noua campanie a acestui brand reflect` dorin]a romånilor de a merge \mpreun` spre mai bine. DE GABRIEL BÂRLIG~ 36

Biz


BRANDING

T

oate aceste personalit`]i au fost, de altfel, prezente la lansarea noii campanii de brand Vodafone \n România, cu mesajul “Vodafone aduce \mpreun` oamenii care cred \n mai bine. |mpreun` suntem mai puternici”. Evenimentul [i campania marcheaz` o nou` etap` \n evolu]ia brandului, bazat` chiar pe ac]iunile acestuia nu doar pe pia]a de telecom, ci [i \n comunitate. “Noua direc]ie de comunicare a fost un pas firesc \n evolu]ia brandului nostru, cu atât mai mult cu cât mesajul «Vodafone aduce \mpreun` oamenii care cred \n mai bine. |mpreun` suntem mai

puternici» are ca fundament ac]iunile pe care Vodafone a ales s` le \ntreprind` \n toate domeniile \n care s-a implicat – caritate, comunitate, educa]ie, cultur`, sport, altele. Cu alte cuvinte, «|mpreun`» este un cuvânt care ne-a animat [i ne-a inspirat, cu mult \nainte de a se cristaliza ca mesaj al noii campanii de brand”, a declarat Angus Slater, Chief Marketing Officer Vodafone România. Un exemplu concret este parteneriatul cu SMURD, care a \nceput acum 7 ani [i a continuat prin lansarea multor proiecte menite s` salveze [i mai multe vie]i omene[ti \n România: achizi]ionarea primei ma[ini de interven]ie pentru accidente colective, calamit`]i [i opera]iuni de salvare grea (2006) sau a unei alte ma[ini, folosit` ca [i centru de comand` pentru interven]ii \n situa]ii extreme, cum ar fi catastrofe naturale, accidente aviatice sau feroviare, dar [i dezvoltarea [i implementarea solu]iei de telemedicin` pe 100 de ambulan]e din 26 de jude]e din ]ar`. Sunt doar câteva din proiectele SMURD realizate \mpreun` cu Vodafone. “Suma total` la care se ridic` sponsorizarea pe care Vodafone a f`cut-o din 2005 pân` ast`zi este de 1,1 milioane euro, dar nu \n cifre m`sur`m noi acest parteneriat, ci \n num`rul de vie]i salvate”, arat` Angus Slater. Vodafone a fost al`turi [i de alte institu]ii din România care ofer` servicii de urgen]` pentru salvarea de vie]i omene[ti, \n situa]ii de urgen]`. Astfel, prin programul “Parteneriat pentru via]`”, Vodafone sprijin` [i serviciile na]ionale de urgen]` Salvamont, din 2004, [i Salvamar, din 2007.

CE |NSEAMN~ “|MPREUN~”? |nc` de la lansare, noua campanie de brand Vodafone a fost bine primit` de români, dovedind c` un astfel de mesaj, cu o mare \nc`rc`tur` emo]ional`, era a[teptat [i necesar. O prim` reac]ie a venit din social media, unde majoritatea comentariilor au fost pozitive. De asemenea, angaja]ii Vodafone au primit foarte bine noua campanie, ca [i mul]i dintre clien]i, care spun c` s-au reg`sit \n valorile promovate [i care au ]inut s` scrie [i s` felicite compania. “|nainte de

a decide noua direc]ie a brandului, [i noi ne-am \ntrebat \n ce m`sur` oamenii vor \n]elege c` \n spatele demersului nostru st` de fapt tradi]ia Vodafone de a sus]ine proiecte curajoase, de a se implica spre binele comunit`]ii”, mai spune Angus Slater. Campania vorbe[te despre dorin]a românilor de progres, de reg`sire \n valorile umane autentice: pasiune pentru ceea ce fac, curaj, respect fa]` de semeni, d`ruire fa]` de cei apropia]i, ajutor pentru cei afla]i \n dificultate. |n acela[i timp, campania arat` cum Vodafone a evoluat odat` cu societatea [i cu aspira]iile oamenilor din România. Noua viziune a brandului Vodafone este s` fie al`turi de oamenii [i comunit`]ile care au ideile, curajul [i determinarea de a ac]iona spre mai binele comun – atât prin serviciile [i produsele sale, cât [i prin parteneriatele sociale [i culturale sus]inute de-a lungul timpului. “Noi credem cu adev`rat \n puterea românilor de a-[i construi un viitor mai bun, \mpreun`. Credem c` binele comun poate fi atins atât prin gesturi m`runte, din via]a de fiecare zi, cât [i prin schimb`rile de atitudine, cauzele sociale mari, de solidaritate uman`, care ne leag` ca [i comunitate”, subliniaz` Chief Marketing Officer-ul Vodafone România.

CULTURA {I BRANDUL Implicarea companiei [i brandului Vodafone \n domeniul cultural a fost constant`, cunoscând chiar o intensificare \n ultima perioad`, având, de exemplu, o contribu]ie important` la cre[terea Festivalului Interna]ional de Film Transilvania de la Cluj-Napoca, care este recunoscut ast`zi drept cel mai important festival de lungmetraj din România [i unul dintre cele mai importante repere culturale din ]ar` [i din cinematografia european`. Vodafone sus]ine TIFF de 11 ani, \n calitate de sponsor fondator. Exemplele care justific` alegerea mesajului “|mpreun` suntem mai puternici” ca mesaj central al brandului nu se opresc aici. Vodafone este asociat conceptului de muzic` de calitate datorit` zecilor de concerte prin care a Biz

37


ales s` cânte “\mpreun`” cu publicul din România pe muzica live a unora dintre cei mai mari arti[ti din muzica interna]ional`: de la Depeche Mode (2006, Bucure[ti) [i Rolling Stones (2007, Bucure[ti) la Madonna (2009, Bucure[ti), Guns’n’Roses (2010, Bucure[ti) sau Bon Jovi (2011, Bucure[ti). Anul acesta, Vodafone este

proiecte sociale care pot \mbun`t`]i via]a oamenilor din România, \n domenii precum s`n`tate, educa]ie, prevenirea abandonului familial, programe pentru tineri cu dizabilit`]i, programe pentru vârstnici. Funda]ia Vodafone \nseamn` 600 de programe sus]inute de Funda]ie \n parteneriat cu peste 400 de ONG-uri

POVESTEA REALIZ~RII SPOTULUI “|MPREUN~” Vodafone [i McCann Erickson au lucrat \mpreun` la aceast` campanie cu o echip` numeroas`, condus` de Romina T`zl`oanu (Vodafone) [i Adrian Bo]an (McCann Erickson). Spotul a fost filmat \n mai multe loca]ii din ]ar`, timp de dou` zile, câte 18 ore pe zi. Regizor a fost americanul Jeff Thomas, casa de produc]ie [i postproduc]ie – Multimedia Est, produc`tor Ileana Tarnoveschi, produc`tor executiv Drago[ Vâlcu. Faptul c` vocea spotului a fost “\mprumutat`” de marele actor român Victor Rebengiuc a contribuit mult la succesul \ntregii campanii.

al`turi de alte dou` evenimente muzicale de anvergur`: primul concert al celor de la Red Hot Chili Peppers \n România (31 august, Arena Na]ional`, Bucure[ti) [i festivalul de muzic` B'ESTFEST (6-8 iulie, B’ESTFEST Park Tunari).

AL~TURI DE COMUNITATE Unul dintre pilonii majori prin care Vodafone s-a implicat activ \n comunitate este Funda]ia Vodafone. De 14 ani, aceasta sus]ine comunitatea prin 38

Biz

din toat` ]ara, peste 2.000 de angaja]i care particip` ca voluntari \n proiectele funda]iei, ajutor pentru multe categorii defavorizate, de la sportivi cu dizabilit`]i intelectuale [i copii [i tineri cu dizabilit`]i intelectuale dezinstitu]ionaliza]i pân` la copii abandona]i, afla]i \n pragul abandonului [colar, care provin din familii cu situa]ie economico-social` precar`, risc de abandon [colar ridicat, discriminare sau copii cu poten]ial ridicat, proveni]i din familii cu

probleme sociale. Suma total` investit` pân` la ora actual` este de peste 13 milioane de euro. Anul acesta, Funda]ia Vodafone va ajuta la construirea unei noi sec]ii de terapie intensiv` pentru nou-n`scu]i, la spitalul Marie Curie din Bucure[ti, \mpreun` cu Asocia]ia Inima Copiilor. “Toate aceste proiecte ne inspir`, ne motiveaz` [i ne fac s` ne dorim s` putem ajuta [i mai mult [i s` contribuim \n felul acesta la «mai binele» fiecarui român [i la «mai binele» României”, arat` Angus Slater.

LOCALIZARE |N GLOBALIZARE Noua campanie de brand din România este aliniat` la strategia global` a brandului Vodafone, chiar dac` este foarte ancorat` \n contextul local. Pozi]ionarea global` a Vodafone r`mâne aceea[i – “Power to you” – iar ea este declinat` \n func]ie de specificul fiec`rei pie]e pe care Vodafone activeaz`. Atât brandul local, cât [i cel global sunt centrate pe promisiunea progresului pe care Vodafone \l faciliteaz` la nivel personal [i la nivelul comunit`]ilor. Oriunde ar fi, Vodafone dore[te s` faciliteze, prin serviciile [i produsele sale, [i mai ales prin puterea internetului mobil, accesul la informa]ie [i conectivitatea permanent`, apropierea de cei dragi, familie [i prieteni, contactul permanent cu businessul etc. De asemenea, un element important care define[te brandul Vodafone la nivel global este conceptul de “customer centricity”, faptul c` \n centrul a tot ceea ce face Vodafone stau clien]ii [i nevoile lor. Pe plan comercial, noua pozi]ionare de brand se reg`se[te \n multe dintre initia]ivele lansate de companie pe parcursul ultimului an, cum ar fi regândirea portofoliului de servicii pentru a face internetul mobil [i smartphone-urile accesibile pentru cât mai mul]i oameni, pachetele de comunicare special concepute pentru românii din str`in`tate, site-urile mobile menite s` u[ureze accesul la informatie (0.Salvamont, myVodafone), includerea datelor mobile \n toate pachetele de servicii Vodafone [i multe altele. “|n plus, am dezvoltat


BRANDING

Raed Arafat a vorbit despre parteneriatul de 7 ani dintre SMURD [i Vodafone

Marele actor Victor Rebengiuc este vocea noului spot Vodafone

numeroase ini]iative prin care dorim s` facem lucrurile cât mai simple [i mai u[oare, \n beneficiul clien]ilor nostri, cum ar fi: regândirea ghidurilor interactive, noul design al magazinelor, formarea de speciali[ti \n date mobile care s` gândeasc` cele mai bune solu]ii pentru clien]ii no[tri”, spune Angus Slater, Chief Marketing Officer Vodafone România. Acesta adaug` c` noua campanie se va concretiza \n noi spoturi \n aceea[i direc]ie. “Vom continua s` construim campanii prin care vom viza diverse comunit`]i, grupuri [i categorii profesionale, vom continua s` ne folosim serviciile [i produsele spre binele comunit`]ii, vom continua s` sus]inem oamenii sau ideile care genereaz` schimbarea \n bine.” Biz

Ivan Patzaichin [i Mihai Ghyka (Chief Commercial Officer, Consumer Unit) discut` despre sprijinul acordat de Vodafone sportivilor olimpici

Tudor Giurgiu lucreaz` de 11 ani cu Vodafone la TIFF Biz

39


Octombrie 2012 Timi[oara, Edi]ia a III-a

summit regional despre influen}a online {i strategiile de marketing prin social media Vino s` afli care sunt cele mai eficiente strategii de marketing ce pot fi aplicate folosind principalele canale de social media, Facebook, LinkedIn [i Twitter, [i s` cuno[ti cei mai relevan]i bloggeri [i influenceri din online.

www.revistabiz.ro www.facebook.com/RevistaBiz www.twitter.com/@RevistaBiz

Detalii la gabriela.matei@revistabiz.ro

Un eveniment


antreprenoriat |MPOV~RAREA FINANCIAR~ DISCRET~ Orice companie, mai ales un IMM, trebuie s` fie foarte atent` cu cheltuielile. De multe ori, taxe [i comisioane pe care le consider`m insignifiante pot avea un impact major asupra balan]ei contabile a companiei. DE LES NEMETHY

C

a patron de firm` mic` sau mijlocie (IMM)

[i de asemenea \n calitate de consumator individual de servicii financiare, nu contenesc s` m` mir de tarifele standard pe care diverse institu]ii financiare le aplic` pentru unele tranzac]ii. |n acest articol vom lucra cu trei exemple \n acest sens: pl`]ile cu cardul, schimbul valutar [i transferul electronic. Pl`]ile cu cardul. Am observat, \n decursul c`l`toriilor mele prin lume, c` hotelurile te taxeaz`, aproape \ntotdeauna, \n moneda local`. Iar acest lucru e valabil chiar [i atunci când oferta lor de pre]uri este formulat` \n dolari sau euro. Acest lucru \nseamn` pentru cineva ca mine, care am un card \n dolari, c` suma pe care o datorez este schimbat` de hotel din dolari \n moneda local` (adesea la ratele de schimb foarte neprietenoase pe care le practic` hotelurile), dup` care mai e[ti taxat \nc` o dat` atunci când suma e convertit` la loc \n dolari. Cu alte cuvinte, bietul consumator habar n-are c` este taxat pentru dou` opera]iuni, pe care pe deasupra oricum nu le vrea. Iar cele dou` opera]iuni pot ajunge foarte u[or pân` la 5 - 10% din suma total`. Practic, po]i pl`ti cu 10% mai mult hotelul f`r` s`-]i dai seama de acest lucru. Schimbul valutar. Nu de pu]ine ori b`ncile nici m`car nu comunic` IMM-urilor sau consumatorilor individuali rata de schimb, invocând diverse explica]ii care sun` tehnic. Mi-a luat destul de mult timp pân` am convins banca s`-mi comunice rata de schimb [i am fost revoltat cât de dezavantajoas` era pentru mine. Din nou, a[ putea economisi 5 - 10% din tranzac]ie retr`gând cash suma de schimbat, convertind-o la o cas` de schimb valutar [i apoi depunând-o iar`[i \n banc`. Chiar [i f`r` ca banca s` m` taxeze pentru retragerea de cash (o alt` cheltuial` strig`toare la cer) a[ putea economisi 7 pân` la 12%. Transferul electronic. |n urm` cu câ]iva ani, când mi-am cump`rat casa, din \ntâmplare cel care o vindea avea cont deschis exact la aceea[i sucursal` la

care aveam [i eu. Iar aceast` mare banc` austriac` mi-a luat 3.000 de euro pentru transferarea banilor \n interiorul aceleia[i unit`]i! |n America de Nord, de obicei b`ncile percep o tax` fix` per tranzac]ie, \n general câ]iva dolari, pân` la 20 de dolari pentru un transfer electronic. Iar ceea ce cauzeaz` anomaliile men]ionate mai sus este practica european` de a taxa procentual din suma tranzac]iei. O alt` problem` legat` de transferurile electronice este c` b`ncile, \n general, \]i ]in zile \ntregi banii \n banc` [i se folosesc de ei. Din experien]a mea \n ultimii 10 ani, am constatat c` durata medie a unei tranzac]ii prin transfer electronic este de trei zile lucr`toare. Or, noi tr`im vremuri \n care acest gen de tranzac]ie ar trebui s` aib` loc instantaneu, \n cel mai r`u caz \n 24 de ore. Evident, \n timpul \n care banii t`i sunt ]inu]i inutil \n banc`, aceasta ]i-i folose[te, \n loc s`-i folose[ti tu. Ba chiar, dac` st`m s` ne gândim, acest lucru \nseamn` o tax` ascuns`. Iar situa]ia este \nc` [i mai grav` \n cazul \n care pl`te[ti o rat` mare pentru un overdraft. Problema cea mai mare este c` astfel nu fenomene nu sunt izolate. Ele au loc pentru cea mai mare parte a tranzac]iilor efectuate de IMM-uri \n Europa. Un IMM care are profit de un milion de euro va cheltui \n plus zeci de mii de euro \n taxe ascunse [i de care nu are nevoie. Unii patroni de IMM sunt suficient de inteligen]i \ncât s`-[i negocieze condi]iile cu banca cu care lucreaz`. Dar la ora actual` eu prospectez terenul pentru o nou` rela]ie cu o banc` [i sunt surprins de cât de inflexibili se arat` b`ncile. Slav` Domnului c` nu trebuie s` g`sesc decât una singur` mai flexibil`! Problema poverii financiare a IMM-urilor apas` [i asupra competitivit`]ii acestui sector foarte important al economiei europene. Iar institu]iile financiare par s` se afle \n avantaj net. Biz

LES NEMETHY

CEO [i fondator al Euro-Phoenix, companie de corporate finance / fuziuni [i achizi]ii. Absolvent de Economie [i Drept, cu un master în rela]ii interna]ionale, este autorul c`r]ii “Business Exit Planning”, disponibil` pe Amazon.com.

Biz

43


Un as \n afaceri SE |NTOARCE LA {COAL~ Florin Seg`rceanu [i so]ia sa, Diana, au trecut de la afaceri imobiliare la cele [colare. Investi]ia lor de trei milioane de euro este \ns` una de viitor. Academia de tenis trebuie s` mai a[tepte. DE OANA GRECEA

D

ac` pe Diana Seg`rceanu

o g`se[ti zilnic \n complexul Greenfield din Pipera la [coala sa, Little London School, pe Florin Seg`rceanu \l po]i vedea la sfâr[itul zilei, când vine s`-[i ia copiii acas`. Ultimul business al s`u implic` mai mult timp [i mai mul]i bani decât celelalte afaceri ale familiei Seg`rceanu. “Cu [coala nu-i de glumit”, spune Diana Seg`rceanu, care recunoa[te ca a investit \n \nv`]`mânt \ntâi pentru ca propriii copii s` aib` condi]ii adecvate la [coal`. Nu au [tiut de la \nceput c` vor ajunge la costuri atât de mari, 3 milioane de euro pentru o [coal` de talie interna]ional`, dar fac lucrurile \n etape, pentru c` o autorizare necesit` timp. Iar \ncrederea [i reclama vin din vorb` \n vorb`, de la p`rin]ii mul]umi]i. Pân` la reu[ita din domeniul \nv`]`mântului (business nonprofit, \nregistrat pe funda]ie) fostul tenisman de Cup` Davis a avut [i e[ecuri, [i reu[ite \n afaceri. A [tiut \nc` de când s-a l`sat de tenis c` vrea s` fac` mai mult decât s` se implice cu bani. “Am cochetat cu afacerile imediat dup` 1990. Prima firm`, \n care am participat mai mult cu numele, era o societate comercial` care s-a ocupat de textile, deoarece fratele meu a lucrat \n comer]ul exterior [i a preluat o firm` cu produc]ie de c`m`[i”, poveste[te Seg`rceanu. De[i [i-a dezvoltat activit`]ile, firma a sfâr[it prin reorientarea partenerilor \n mai multe domenii. “Urm`torul business pe care l-am \nceput a fost dezvoltarea unei fabrici de mase plastice cu mai mul]i parteneri. M-am ocupat [i de import-export, am f`cut de toate”, \[i aminte[te Seg`rceanu.

44

Biz

Dar \n ultimii 10 ani businessul s`u principal a fost dezvoltarea imobiliar`. “De aici au venit fondurile pentru a \ntre]ine [i a ridica ceea ce am f`cut noi”, spune acesta. Fostul tenisman a construit, \mpreun` cu al]i doi parteneri, mai multe blocuri pe segmentul reziden]ial. “Eu am construit \ntâi pentru folosin]a personal`, ceva simplu, P+2, iar imobilul a avut succes. Imediat am avut oferta de a vinde, profitul era substan]ial [i atunci mi-a venit ideea s` continuu.” |n aceast` afacere, rolul lui era de a g`si terenurile \n zone centrale [i suprafe]ele adecvate. |n timp a dezvoltat [i alte cl`diri. Criza le-a blocat celor trei parteneri câteva proiecte, pentru care acum caut` o CIFRE alt` utilitate. “Din p`cate, \n afaceri nu e ca \n tenis, unde regulile sunt foarte clare. Aici po]i fi u[or dezam`git, pentru c` oamenii \[i schimb` ideile, nu-[i ]in promisiunile”, spune fostul antrenor-juc`tor al echipei de Cupa Davis a României. “|n afaceri cred c` este foarte important s` fii cunoscut ca o persoan` serioas` [i de \ncredere, pe care lumea s` se poat` baza, ca [i \n tenis.” Ata[amentul fa]` de tenis s-a concretizat \ntr-o firm` mai mic`, care importa echipamente [i racordaje de tenis de la compania german` Top Speen. Chiar dac` a renun]at la aceasta, o alt` oportunitate s-a ivit recent. Seg`rceanu a fost abordat de un prieten pentru a prelua importul echipamentelor Wilson. “Businessul este \nc` la \nceput, pentru c` noi am preluat reprezentan]a doar de un an de zile. New Sport Solution este firma pe care func]ioneaz` importul de echipament Wilson.” Intersport este clientul cel

mai mare al firmei, iar pentru primele nou` luni de activitate compania a avut o cifr` de afaceri de jum`tate de milion de euro. Privind \n urm`, Seg`rceanu spune c` toate lucrurile dup` via]a din tenis au decurs normal. Nu a f`cut nimic singur, a f`cut cu parteneri [i cu prieteni, [i a[a i-a fost mai u[or. A avut inspira]ia de a alege oportunit`]ile care au ap`rut. Pentru viitor, se gânde[te la o academie de tenis de mici dimensiuni, specializat` pe tenisul de performan]`. I-ar pl`cea s`-[i lase numele \n tenis pe partea de consultan]`, de manageriat sportiv, unde s` [lefuiasc` ta-

{coala Little London 2007 Diana [i Florin Seg`rceanu hot`r`sc s` se implice \n investi]ia \ntr-o gr`dini]` [i [coal` (Little London)

2009 {coala are clasele I-IV 2010 Autorizarea [i deschiderea ciclului gimnazial; [coala se mut` \n complexul reziden]ial Greenfield, lâng` Zoo B`neasa

2011 175 de copii studiaz` la Little London 2013 Campus [colar pe o suprafa]` de 4.300 mp, \n urma unei investi]ii de 3 milioane euro, finan]are asigurat` de Florin Seg`rceanu

lente. “Trebuie s` termin proiectul cu [coala [i gr`dini]a, pentru care avem câ]iva ani de tras deoarece este o investi]ie mare”, poveste[te Florin Seg`rceanu. |n zona [colii Little London, familia Seg`rceanu mai de]ine 3.500 de


ANTREPRENORIAT

INVESTI}II

metri p`tra]i pe care ar putea construi aceast` academie. Dup` tenis, via]a lui Seg`rceanu s-a schimbat \n bine [i faptul c` [i-a \ntemeiat o familie l-a f`cut s` treac` mai u[or peste faptul c` nu mai este juc`tor. La 50 de ani, Seg`rceanu are doi copii, o fat` [i un b`iat. Momentele de cump`n` din via]a sa au fost mai mult \n timpul carierei sportive. “Am fost \ndrumat s` r`mân \n str`in`tate, dar nu am putut face acest lucru din cauza familiei. Tat`l meu era antrenor la Dinamo, fratele meu lucra \n comer]ul exterior [i nu voiam s` le distrug vie]ile”, spune tenismanul. Cele mai fericite momente pentru el au venit odat` cu copiii [i \ntemeierea unei familii. |n afar` de afaceri, Florin Seg`rceanu se preocup` de câ]iva ani de golf, pe care-l practic` cu aceea[i pasiune avut` [i pentru tenis. So]ia sa \l caracterizeaz` ca fiind un om foarte realist, care \[i d` seama c` uneori visele trebuie s` fie dublate de posibilit`]i. “Juc`torii de tenis au o dezvoltare a spa]ialit`]ii, sunt personalit`]i foarte complexe. Vorbesc multe limbi str`ine, se descurc` \n orice condi]ii i-ai pune”, spune Diana Seg`rceanu.

FOTO: VALI MIREA

{COALA, PROIECTUL DE SUFLET |ntreaga investi]ie \n proiectul din \nv`]`mânt va ajunge la 3 milioane de euro, atunci când campusul Little London va avea o suprafa]` total` de peste 4.000 de metri p`tra]i, aproape dublu fa]` de suprafa]a pe care este construit` [coala acum. Jum`tate din investi]ie este destinat` extinderii spa]iului destinat claselor suplimentare VII-IX, pentru ca pân` \n septembrie 2014 aceasta s` fie direc]ionat` c`tre ridicarea unui nou etaj al cl`dirii pentru elevii de liceu. Break-even-ul la [coal` este prev`zut peste 15 ani. “Deocamdat` suntem la faza \n care aducem bani de-acas`”, arat` Diana Seg`rceanu. Taxa stabilit` la Little London School este una dintre cele mai mici de pe pia]`, chiar dac` [i-o permit doar cei din clasa de mijloc \n sus: 6.900 euro/an pentru elevi [i 3.500 euro/an la gr`dini]`. “Noi ]intim p`rin]ii din middle [i top management sau care au afaceri proprii [i care doresc s` investeasc` \n educa]ia copiilor lor”, spune aceasta. Biz Biz

45


tehnologie Noul laptop antifurt Furtul sau pierderea unui laptop poate provoca unui manager pagube mult mai mari decât simpla valoare de retail a acestuia. Acum exist` o solu]ie pentru a-l bloca de la distan]` \n astfel de cazuri. DE VICTOR KAPRA

C

VICTOR KAPRA Consultant online [i social media, jurnalist specializat \n IT

46

Biz

ând un manager

pleac` cu laptopul \n afara biroului, e ca [i cum ar lua cu el [i o parte din documentelele sensibile ale companiei. {i chiar asta face, pentru c` \n hardul computerului portabil se afl` aproape sigur informa]ii corporate pre]ioase, de la situa]ii contabile la strategii [i coresponden]e cu furnizorii sau clien]ii. Un studiu independent realizat de Ponemon Institute relev` c` un laptop furat sau uitat de angaja]i \n aeroporturi, taxiuri sau hoteluri, oriunde \n lume, \nseamn` o pierdere de aproximativ 49.246 de dolari pentru companie, reflectând valoarea informa]iilor de pe hard disk [i pre]ul mediu al dispozitivului mobil propriu-zis. Cât de mare este probabilitatea ca un angajat sa \[i piard` laptopul? Se \ntâmpl` mai des decât ne \nchipuim. De pild`, \n Statele Unite au fost chestionate 300 de companii [i de organiza]ii. Acestea au trecute \n inventar mai mult de 86.000 de laptopuri furate sau pierdute. Valoarea pierderilor, inclusiv a sc`derilor de productivitate din aceast` cauz`: 2,1 miliarde de dolari. Studiul a mai scos la iveal` o realitate: majoritatea laptopurilor disp`rute nu aveau nicio setare serioas` de securitate, astfel c` accesul la datele

confiden]iale era la \ndemâna oricui. |n treac`t fie spus, chiar [i o parol` complicat` de Windows poate fi “spart`” extrem de u[or. O simpl` c`utare pe internet v` va demonstra acest lucru. Interesant este c` nu aeroporturile, restaurantele sau g`rile sunt neap`rat locurile cele mai riscante: 40% dintre laptopuri dispar din cas` sau din hoteluri. De asemenea, nu laptopul pre[edintelui unei companii este cel mai valoros, ci cel al unui executiv din top management. Laptopul unui senior executive este evaluat la 28.449 dolari, \n timp ce laptopul unui director poate ajunge la 60.781 dolari, iar al managerului, la 61.040 dolari. Cel mai mare produc`tor de cipuri din lume, Intel, a venit cu o rezolvare: tehnologia Anti-Theft, care ac]ioneaz` ca o “pastil` otr`vitoare” programat` s` ruleze pe PC-ul intrat pe mâini str`ine. Intel Anti-Theft Technology este de pu]in timp disponibil` [i \n România, prin ELKOTech, [i vine cu dou` func]ii importante: blocheaz` notebook-ul dac` acesta este furat sau pierdut, astfel \ncât nimeni \n afar` de proprietar s` nu \l foloseasc`, [i creeaz` o zon` special` unde se pot stoca criptat datele importante. Managerul care dore[te s` instaleze pe laptopul s`u aceast` tehnologie trebuie mai \ntâi s` verifice dac` echipamentul este compati-

bil, pe site-ul atservice.intel.com la rubrica About/FAQ “Can I enroll in the Intel Anti-Theft Service?”. Intel Anti-Theft Technology este valabil` pentru notebook-urile cu procesoare Intel iCore din genera]ia a 2-a [i a 3-a care au Windows 7 instalat [i, \n general, pentru toate ultrabook-urile. Se poate seta un mesaj care apare pe ecranul computerului \n momentul \n care cineva neautorizat \ncearc` s`-l foloseasc`, de genul “Acest echipament apar]ine lui... e-mail... telefon...”. Dac` laptopul este furat sau pierdut, proprietarul anun]` acest lucru telefonic sau via internet la un serviciu special [i la prima conectare la net echipamentul se blocheaz`. Laptopul poate fi setat s` se blocheze [i dac` nu este conectat la internet un anumit timp – s` spunem trei zile, o perioad` obi[nuit` \n care ho]ul \l ]ine ascuns. Dac` notebook-ul este g`sit, proprietarul \l poate debloca foarte u[or, pe baza unei parole. Serviciul Intel Anti-Theft cost` 110 lei pentru un an [i 200 de lei pentru trei ani. Mai trebuie spus c` aceast` tehnologie este integrat` \n chipset-ul Intel, astfel \ncât, dac` se va formata sau \nlocui hard diskul, echipamentul va r`mâne \n continuare blocat. Intel AntiTheft nu garanteaz` recuperarea laptopurilor furate sau pierdute. |ns`, cel pu]in, datele corporate r`mân inaccesibile str`inilor. Biz


Ce scoate Microsoft la suprafa]`? Privit ca un fel de dinozaur dep`[it de viteza schimb`rilor \n lumea tehnologiei, gigantul din Redmond arat`, prin lansarea tabletei Surface, c` e departe de a depune armele. Ar putea fi chiar \n stare s` schimbe regulile. DE GABRIEL BÂRLIG~

L 48

Biz

a mijlocul lunii iunie, \n social media a f`cut furori fotografia \n care era prezentat` “istoria” tabletei, cu Bill Gates anun]ând Tablet PC \n 2002 \n nep`sarea general`, Steve Jobs anun]ând iPad-ul \n 2010 \ntr-un entuziasm general [i Steve Ballmer prezentând tableta Microsoft Surface [i fiind acuzat de unii c` ar fi copiat... Apple. Este exact genul de prejudec`]i cu care are de luptat Microsoft \n lumea IT a zilelor noastre, \n care oamenii par s` nu observe mare lucru din inova]iile companiei cu sediul \n Redmond, dar forma unui buton de iPhone stârne[te dezbateri aprinse pe internet [i \n presa de specialitate. Acum, prin lansarea tabletei Surface, Microsoft pare s` se avânte decisiv \n domeniul hardware, unde e prezent` \n principal prin periferice (mouse, tastaturi) [i, evident, prin consola Xbox (plus Kinect). Nu este un lucru natural pentru companie, specializat` \n software, dar aceasta trebuie s` fac` ceva pentru a contracara succesul uria[ al iPad-ului, \n condi]iile \n care Microsoft

urmeaz` s` lanseze noul sistem de operare Windows 8. Acesta este, de altfel, gândit special pentru noua realitate computerizat` a zilelor noastre [i a viitorului, bazat` pe mobilitate [i ecrane tactile. Prin Surface, Microsoft parc` vrea s` arate c` produc`torii de PC-uri [i terminale mobile au pierdut vremea \n ultimii doi ani

\ncercând f`r` succes s` copieze iPad-ul. S` recunoa[tem, segmentul tabletelor este dominat autoritar de Apple.

O SUPRAFA}~ CU TASTATUR~ Ce pune, deci, Microsoft pe mas`? O tablet` proiectat` [i realizat` \n \ntregime \n interiorul companiei, construit`


TEHNOLOGIE

\n jurul sistemului de operare. Windows 8 ruleaz` numai bine pe tablet` [i, pe m`sur` ce se va trece [i pe computere la noul sistem de operare, utilizatorul va avea exact aceea[i experien]` pe ambele dispozitive, lucru extrem de important. Surface are un port USB normal (ciud`, iPad!) [i ecran 16:9 standard pentru HD. Tableta este realizat` din magneziu printr-un procedeu numit VaporMg, rezultatul fiind o suprafa]` asem`n`toare cu cea a unui ceas de lux. Surface vine din start cu un suport integrat, ideal pentru momentele când vre]i s` urm`ri]i un film sau s` folosi]i una dintre camerele digitale HD (cea frontal` sau cea posterioar`) pentru a discuta cu cineva. Suportul face parte integrant` din tablet`, deci nu ocup` spa]iu \n plus. Un alt atu

10,6 inch [i memorie de 64, respectiv 128 GB. Data exact` a lans`rii a r`mas \ns` \n aer.

SE SCHIMB~ JOCUL? Lansarea Surface a sem`nat cu cele f`cute de Apple \n era Steve Jobs. Doar c` au fost trei actori principali. Primul a fost Steve Ballmer, care a \ncercat s` \ndulceasc` lovitura direct` contra partenerilor hardware ai Microsoft. Dar tableta nou lansat` e ca un exemplu despre ce ar fi trebuit s` fac` deja ace[tia pentru a nu l`sa Apple s` ocupe autoritar pia]a. Al doilea a fost Steven Sinofsky, pre[edintele diviziei Windows la Microsoft, care a demonstrat principalele func]ii ale Surface, nu f`r` un deja celebru moment \n care tableta a “\n]epenit”, fiind \nlocuit` rapid cu alta. Iar triumviratul a fost \ncheiat de

CELE DOU~ MICROSOFT SURFACE Sistem de operare: Windows RT / Windows 8 Pro Greutate: 676 grame / 903 grame Grosime: 9,3 mm / 13,5 mm Ecran: 10,6 inch ClearType HD / Full HD Conectivitate: microSD, USB 2.0, Micro HD Video / microSDXC, USB 3.0, Mini DisplayPort Video Memorie: 32 - 64 GB / 64 - 128 GB al Surface este Touch Cover, care acoper` ecranul, dar este [i tastatur`. Microsoft promite c` tastarea este mult mai rapid` [i mai eficient` decât cu tastatura de pe ecran. E disponibil` \n dou` versiuni: cea standard, groas` de 3 mm, mai apropiat` de touch, [i una de 5 mm, care are taste aproape tradi]ionale. {i tableta va fi disponibil` \n dou` variante. Surface pentru Windows RT cânt`re[te 676 de grame, are 9,3 mm grosime, ecran de 10,6 inch [i memorie de 32, respectiv 64GB. Surface pentru Windows 8 Pro are 903 grame, 13,5 mm grosime, ecran tot de

Panos Panay, director general pentru produsele legate de Surface, care s-a concentrat pe partea tehnic` [i de componente. Dincolo de partea de show, Surface ar putea fi pentru Microsoft dar [i pentru utilizatorii de computere un important precursor al viitorului \n domeniu. |n acest moment, pia]a PC-urilor [i laptopurilor e foarte competitiv`, mai to]i marii produc`tori ca HP [i Dell bazându-se pe produc]ia ieftin` din Asia [i pe inova]iile realizate de produc`tori din Taiwan, dar e [i \n stagnare, \n timp ce smartphone-urile [i tabletele se

INOVA}IE

vând ca pâinea cald`. Gigantul din Redmond avea nevoie de un concurent serios pentru iPad, a[a c` nu a g`sit alt` solu]ie decât s` fac` unul chiar el. O parte a comentatorilor de profil remarc` deja faptul c` Surface pare a fi peste ceilal]i juc`tori \n domeniu [i are [anse s` concureze cu dispozitivul mult l`udat al celor de la Apple. Sigur, sunt [i cei care amintesc de e[ecul r`sun`tor al lui Zune \n lupta cu iPod [i prefigureaz` o soart` similar` pentru Surface. Nu va fi un “iPad killer”, dar reprezint` pariul Microsoft pentru viitorul computingului mobil [i un semnal clar c`tre parteneri c` nu vrea s` lase Apple s` domine acest viitor. Culmea este c`, pentru acest lucru, a preluat modelul Apple de a combina crearea de software cu produc]ia de hardware. Nu a fost u[or pentru companie s` renun]e la modelul s`u tradi]ional de a furniza software partenerilor produc`tori de PC-uri, care se ocupau de partea de hardware. Practic, prin Surface, Microsoft va concura direct cu ace[ti parteneri. Dar ruptura nu e brutal`. Microsoft nu se va ocupa direct de produc]ia tabletelor [i \nc` nu se [tie ce companie va face acest lucru. Samsung Electronics a realizat produc]ia suprafe]elor tactile Surface 2.0, un fel de precursoare de mari dimensiuni ale noii tablete, dar asta nu \nseamn` c`, automat, se va ocupa [i acum de acest lucru. Iar Surface ar urma s` fie comercializat` exclusiv prin canalele de vânzare operate direct de Microsoft, ceea ce \nseamn` c` partenerii hardware ai companiei nu sunt ataca]i direct, ci doar trezi]i la realitate: dac` nu face]i ceva \n domeniu, v` pa[te o mare problem`. Biz Biz

49


TELEFONUL SOCIAL

U

na dintre direc]iile

pline de mister ale businessului Facebook o reprezint` lumea telefoniei mobile. Exist` zvonuri privind proiectarea unui sistem de operare propriu al Facebook \nc` din 2010, \ns` specula]iile s-au \nte]it \n ultimele s`pt`mâni, iar oficialii companiei conduse de Mark Zuckerberg nu au dezmin]it ipotezele lansate de presa de specialitate, reamintindu-ne c` [i t`cerea este un r`spuns.

50

Biz

Oficialii Facebook doresc un telefon mobil pentru c` sunt de p`rere c` pia]a are nevoie de o abordare orientat` mai mult spre social. Acesta ar putea fi avantajul competitiv de care Zuckerberg s-ar putea ag`]a, \ntrucât Apple [i Google nu au reu[it s` speculeze la poten]ial maxim rolul telefonului mobil \n social media. Totu[i, \nainte de realizarea p`r]ii de hardware, oficialii Facebook ar trebui s` prioritizeze punerea la punct a unui sistem de operare propriu [i stabil, \ntrucât re]eaua de socializare ar trebui s` se transforme mai degrab` \ntr-o platform` informatic` decât \ntr-un simplu serviciu.

Potrivit celor de la Digitimes, Facebook tocmai a \ncheiat un parteneriat cu HTC pentru produc]ia noului smartphone. Acest tip de asociere nu este o noutate pentru industrie; Google a hot`rât s` continue colaborarea cu Samsung pentru produc]ia propriului model de smartphone – Nexus. Facebook [i HTC au mai colaborat la realizarea telefoanelor Salsa [i Chacha, orientate la rândul lor spre conceptul de socializare online. “Telefonul social” ar urma s` ruleze pe un sistem propriu de operare, dezvoltat de Facebook pe scheletul Android. Este un pic ciudat ca un telefon Facebook s` se


TEHNOLOGIE TELECOM

Dup` o listare controversat` pe burs`, Facebook se preg`te[te s` lanseze pe pia]` un nou produs: un smartphone social – cel pu]in acesta este zvonul, neinfirmat de oficiali. Miza noului produs nu va fi \ns` detronarea Samsung [i Apple.

consolida [i mai mult pozi]iile pe pia]`. |n plus, Facebook are \n fa]` o concuren]` extrem de puternic` [i de ostil` noilor apari]ii pe pia]`. Apple, Google [i RIM (BlackBerry) nu au de gând s` renun]e la o felie din cota lor de pia]` \n detrimentul unui nou juc`tor. Inten]iile Samsung [i Apple privind pia]a telefoanelor mobile sunt evidente. Niciunul nu vrea s` piard` cea mai important` b`t`lie tehnologic` din ultimii ani, iar m`rturie stau sutele de procese privind licen]ele [i brevetele dintre cele dou` companii. Este greu de imaginat cum ar face fa]` Facebook unei avalan[e de procese din partea celor doi competitori, \n cazul \n care ar folosi tehnologiile lor \n dezvoltarea noului produs. Indiferent de sistemul de operare pentru care va opta Zuckerberg, este clar c` experien]a va fi orientat` c`tre detaliile care au f`cut re]eaua de socializare ce-

DE DRAGO{ L~Z~RESCU

RIVALI F~R~ EGAL COMPANIE Samsung Apple Nokia RIM

foloseasc` de sistemul de operare dezvoltat de Google, \ntrucât cele dou` companii rivalizeaz` atât direct pe platformele de social media, cât [i indirect pe internet \n general, \n lupta pentru publicitate. De[i crearea de la zero a unui sistem de operare ar putea p`rea dezirabil` \n acest moment, sunt [anse reduse ca acest lucru s` se \ntâmple. Pentru asta ar fi nevoie \n primul rând de o echip` solid` de speciali[ti pe care nu [tim dac` Facebook a reu[it s` o formeze. Apoi exist` problema timpului. O astfel de ini]iativ` ar \ntârzia considerabil lansarea Facebook Phone, ceea ce ar da concuren]ei [ansa de a-[i

VÂNZ~RI T1 2012 43 mil. unit`]i 35 mil. unit`]i 12 mil. unit`]i 11 mil. unit`]i

lebr`. Contactele s-ar putea transforma \n prieteni, SMS-urile \n mesaje private, iar pozele ar putea fi editate cu ajutorul aplica]iei Instagram, achizi]ionat` recent de Facebook pentru un miliard de dolari. Probabil c` utilizatorii unui astfel de telefon vor putea juca diverse jocuri realizate de Zynga, asculta muzic` disponibil` pe Spotify [i primi ultimele titluri din pres` care s` poat` fi imediat “pl`cute” sau partajate cu prietenii. F`r` \ndoial`, miza pentru Facebook nu o reprezint` marja de profit a noilor telefoane, ci publicitatea. Cu un telefon propriu, Facebook ar putea rula recla-

mele mult mai u[or pe platformele mobile. Totu[i, pentru ca acest telefon s` se bucure de succes, Facebook trebuie s` fac` mult mai mult pentru utilizator decât s`-i ofere publicitate – fie ea [i relevant`. Cel mai important lucru \n cazul unui smartphone este acela de a putea fi personalizat u[or. Limitarea acestei flexibilit`]i duce automat la e[ec. Orientarea unui telefon exclusiv spre zona de experien]` social` s-ar putea dovedi prea pu]in pentru utilizator. Ceea ce se impune cu adev`rat pe pia]` este o aplica]ie care s` fac` sharing-ul de informa]ii – precum fotografiile, \nregistr`rile video sau update-urile statusului – mai u[oare. Odat` cu realizarea acestui pas, oportunit`]ile de a vinde mai mult` publicitate pentru platforma mobil` vor ap`rea ca o consecin]` fireasc`. Eforturile Google de a se impune \n lumea telefoanelor mobile pare s` fi fost un e[ec, dac` ne uit`m la vânz`rile Nexus comparativ cu competi]ia: Samsung Galaxy S II [i iPhone 4S. Totu[i, Google pare s` nu renun]e complet la produc]ia unui telefon, \ntrucât a achizi]ionat \n cursul acestui an Motorola Mobility. |ncercarea Facebook de a intra pe aceast` ni[` ar putea sem`na cu ceea ce [i-a propus Google cu Nexus, \ns` miza e alta. Chiar dac` Facebook nu va deveni un lider pe pia]a smartphone-urilor, aceast` lansare l-ar putea ajuta pe Mark Zuckerberg s` \n]eleag` mai bine cum s` \[i pozi]ioneze brandul pentru o experien]` de social advertising reu[it`. Aplica]ia Facebook pentru smartphoneuri este \n prezent orientat` spre diversitatea \n socializare: printre func]iile scoase \n eviden]` se num`r` acelea de check-in [i de instant messaging. Prin tentativa de a lansa pe pia]` un telefon Facebook, Zuckerberg pare s` for]eze nota chiar mai mult decât a f`cut-o \n cazul list`rii pe burs`. Facebook nu a reu[it s` realizeze o aplica]ie cu adev`rat competitiv` pentru mobile, \ns` vrea s` scoat` pe pia]` un smartphone \n plastic [i metal. Nu ar fi surprinz`tor ca oficialii Facebook s` con[tientizeze acest paradox [i s` abandoneze proiectul. Totu[i, apetitul lui Zuckerberg pentru o felie din tortul smartphone-urilor – \ntr-o form` sau alta – nu pare s` dispar` prea curând. Biz Biz

51


{TIU CE VEI FACE VARA ASTA! Vino al`turi de bloggeri de top \n cea mai conectat` tab`r` de var`! Revista Biz te invit` la patru zile de social media, sport [i distrac]ie \n aerul tare al online-ului rom책nesc.

Social Media Summer Camp 12 - 15 iulie 2012 www.bizforum.ro/smsummercamp

Sponsori


strategie CHIAR FUNC}IONEAZ~ SPONSORIZ~RILE? Are vreo valoare logo-ul sponsorului afi[at \n perimetrul evenimentului, pe posterul evenimentului, pe website [i mai ales pe un zid \ntreg, \n spatele unei persoane care vorbe[te la conferin]a de pres`? DE PAUL GARRISON ult timp, unul dintre ]elurile marketerilor din ]`rile emergente a fost s` ajung` din urm` Occidentul. Acest lucru era important \n urm` cu 20 de ani, dar \n zilele noastre \ncepem s` vedem c` progresul \n multe domenii, de pild` \n art` [i [tiin]`, \[i are originile \n est, acolo unde schimb`rile din pia]` [i consumatorii afla]i \n evolu]ie accelerat` au fost pe cât de extreme, pe atât de constante. Cu toate acestea, exist` un domeniu \n care nu am v`zut progrese semnificative: sponsoriz`rile. Ba mai r`u, dup` cum am observat de multe ori \n Turcia, se \ntreprind eforturi pentru a ajunge din urm` Occidentul pe c`i care acolo deja s-a dovedit c` sunt fundamental gre[ite.

CĂ‚ND TE |NECI |NTR-UN OCEAN DE LOGO-URI Am v`zut cu to]ii de nenum`rate ori, la un meci de fotbal, o curs` de Formula 1 sau alt eveniment sportiv, logo-ul sponsorului afi[at \n perimetrul \ntrecerii, pe posterul \ntrecerii, pe website [i mai ales pe un zid \ntreg, \n spatele sportivului care vorbe[te, la conferin]a de pres`. Cineva a pl`tit mult pentru acest lucru, iar consumatorul, dac` nu a \nv`]at s` fenteze reclamele, s-a obi[nuit s` le tolereze f`r` s`-l agaseze prea tare. Consumatorii

nu iau mai niciodat` decizii de cump`rare pe baza faptului c` e[ti sponsor al cut`rei competi]ii! {i atunci, pentru ce pl`te[te compania care sponsorizeaz`? Pentru awareness? Ca s` se laude? S` arate c` sunt lideri \n pia]`? Am auzit toate motiva]iile posibile \n 30 de ani de

carier`. Dar niciunul dintre aceste r`spunsuri nu m-a mul]umit [i nu mi s-a p`rut logic. Awareness-ul nu este de ajuns, trebuie s` creezi inten]ia de cump`rare, [i de aceea simpla afi[are a logo-ului nu este de ajuns. {i nici nu e nevoie s` pl`te[ti o sum` uria[` pentru ca Biz

53


automat de Pepsi care ne strica afacerea, invita]ii la un eveniment s` se simt` bine. c`, dac` nu are, vei fi ca a treia persoan` amplasat lâng` aeroport, f`r` s` m` uit la Las`-i pe ceilal]i s` sponsorizeze, iar tu la o \ntâlnire amoroas`. Ceilal]i doi poate costuri. Ceea ce am [i f`cut, iar costurile doar cump`r` biletele, masa [i orice altc` te vor tolera, dac` nu au \ncotro, dar n-au fost deloc mici. ceva \i poate face pe invita]i s` se simt` le-ar fi mult mai bine f`r` tine. Sau dac` bine. Dac` vorbe[ti despre laud` sau etatot trebuie s` ie[i cu ei, \ncearc` m`car s` larea condi]iei de lider de pia]`, vorbe[ti fii cât mai discret [i s` nu-i \ncurci. S~ PUI SPONSORIZAREA LA MUNC~ doar despre satisfacerea ego-ului. OriCu vremea \ns`, Coca-Cola a \nceput cum, banii da]i pe afi[area logo-ului nu s`-[i dea seama ce e de f`cut. Dup` care a POTRIVIRE vor avea vreun impact asupra vânz`rilor. uitat din nou, apoi [i-a dat seama iar`[i. S` ne imagin`m c` g`se[ti o cale de a Dac` abordezi o rela]ie de sponsorizare A[a se \ntâmpl` \n general \n companiile \mbun`t`]i experien]a consumatorului cu \n acest mod, vei sfâr[i prin a-]i da seama mari. Un pas important \nainte \n schimactivitatea sponsorizat`. Nu te duce doar \ntr-o bun` zi de crudul adev`r: costurile barea de optic` a fost momentul \n care ca s`-]i etalezi logo-ul peste tot, ci f` din sunt prea mari ca ac]iunea s` merite [i nu le-au mai numit evenimente pentru brandul t`u o contribu]ie important` la atunci vei renun]a la sponsorizare. Asta prestigiu, ci propriet`]i, \n sensul de acexperien]`. Dac` \]i joci bine cartea asta, \nseamn` o not` proast` pentru compative care trebuie s` genereze profit. Odat` consumatorul te va pofti cu pl`cere \n nia care ]i-a vândut sponsorizarela]ie, deoarece consumând rea, deoarece acum trebuie s` brandul t`u \[i va intensifica SPONSORIZ~RI MAI EFICIENTE pun` la punct o alt` rela]ie de experien]a pe care o caut`. De acest fel, care nici ea nu va reasemenea, trebuie s` fii un Stabilirea unei leg`turi \ntre brand [i activitate sau consumator zista prea mult timp. Noroc \ns` participant credibil. Comunic`, la un moment dat, ei vor carea legat` de sponsorizarea c`uta [i un pic de sustenabilitate ta trebuie s` arate nu numai [i atunci vor veni cu idei proacc` \n]elegi pasiunea consumaCONSUMATORUL tive care s` duc` la ob]inerea de torului pentru respectivul eveCE |I INTERESEAZ~ profit de pe urma sponsoriz`rii. niment, dar c` o [i VIZAT Personalitatea, Este adev`rat c` unele sponso\mp`rt`[e[ti. Fanii sunt ca Nevoi/Puncte activitatea sau riz`ri trec testul timpului, dar membrii unui trib: ei afi[eaz` de tensiune [i evenimentul asta nu \nseamn` nep`rat c` trec mici nuan]e [i detalii care le Valori/Beneficii [i testul vânz`rilor. De obicei arat` celorlal]i membri ai triacest lucru se \ntâmpl` pentru c` bului c` sunt de-ai lor. Tresunt \n joc orgolii ale unor combuie s` cuno[ti aceste coduri, panii sau CEO care nu concep s` ritualuri [i valori comune, renun]e la o rela]ie de sponsoripentru a demonstra c` e[ti BRANDUL T~U zare de mare notorietate. Unii se de-al lor [i nu un ipocrit. Rol important \n tem c` locul lor va fi luat de conDup` aceea, trebuie s` te cadrul rela]iei curen]`. Perfect! Nimic nu e mai asiguri c` acei membri ai tribine decât s` pasezi concuren]ei bului devin consumatori, iar o investi]ie proast`. acest lucru se realizeaz` când Recunosc c` am o viziune retiei \[i dau seama c` achizi]ia cent` fa]` de sponsoriz`ri. Dar acest brandului face parte din \mbog`]irea excu schimbarea titulaturii a venit [i nevoia lucru se datoreaz` faptului c` foarte rar perien]ei lor. Dar acest lucru nu trebuie urgent` de a face aceste active [i mai efiam v`zut vreuna s` func]ioneze. E mai f`cut de c`tre brand prin [antaj, adic` ciente. {i, la fel ca orice are leg`tur` cu bine s` te apuci de ceva gândind c` nu r`pe[ti experien]a [i ceri o r`scump`rare. eficien]a marketingului, r`spunsul se afl` func]ioneaz` [i s` func]ioneze, decât s` te Trebuie s` ar`]i c` experien]a devine de \n persoana consumatorului. |n limbaj de apuci având a[tept`ri care se vor dovedi fapt mai bogat` prin implicarea brandumarketing, printr-o sponsorizare efieronate. La Coca-Cola exista o zical`: lui. {i, poate cel mai important aspect cient` vrei s` faci “imagistic` asociativ`”. Dac` se mi[c`, sponsorizeaz`-l! Dac` st` apropo de profitul ob]inut \n urma sponAdic` vrei s` creezi o imagine (pozi]iope loc, vopse[te-l \n ro[u! {i asta au [i soriz`rii, fii sigur c` [i brandul benefinare) mai puternic` cu o persoan`, activif`cut mult timp. |mi amintesc de un diciaz` de pe urma experien]ei cu tate sau eveniment bine v`zute de c`tre rector la \nceputul anilor '90 care activitatea sau evenimentul \n cauz`. De consumatorul pe care \l vizezi. De aceea num`ra logo-urile Coca-Cola pe care le exemplu, Toyota a legat performan]ele vei \ncepe prin a te \ntreba ce \l interevedea de la aeroport la hotel ca m`sur` a ma[inilor sale de sponsorizarea pe care a seaz` pe consumatorul t`u. Al doilea eficien]ei locale a companiei. Prima mea f`cut-o Formulei 1. Nu a reu[it s` câ[tige lucru va fi s` te \ntrebi dac` \n rela]ia dinsarcin`, la 23 de ani, ca ucenic \n markeniciun titlu la constructori \n cei zece ani tre consumator [i activitatea care \l inteting la Coca-Cola, a fost s` \nlocuiesc un cât a sponsorizat competi]ia, dar, legând reseaz` are [i brandul t`u un rol. Pentru 54

Biz


STRATEGIE MARKETING

brandul de experien]`, a sporit inten]ia de cump`rare pentru ma[inile sale de serie.

ALINIEREA EXPERIEN}EI CONSUMATORULUI |n articolele trecute am vorbit despre pozi]ionarea de brand \n termeni de ierarhie motiva]ional` a beneficiilor consumatorului. Atunci când \ncerci s` legi brandul t`u de o persoan`, o activitate sau un eveniment sponsorizat, trebuie s` te \ntrebi ce \i iese consumatorului la afacerea asta. Cum face consumatorul o ierarhie a beneficiilor pe care le prime[te din partea brandului? Ce prime[te el de la activitatea sponsorizat`? Exista la un moment dat o regul` nescris` care spunea c` pentru fiecare dolar cheltuit cu drepturile de sponsorizare trebuie s` cheltuie[ti 5 dolari pentru activarea sponsoriz`rii. |mi place acest principiu pentru c` pune accent pe acti-

vare, pe asocierea brandului PAUL GARRISON este cu experien]a evenimentului profesor de marketing [i sponsorizat. Dar nu cred c` fost decan al Central Euroraportul era calculat cu mult` pean University Business precizie când a fost formulat, School, iar acum pred` la iar azi, când exist` social Maastricht School of Manamedia [i alte instrumente de gement România [i Skolcomunicare din partea consukovo School of Management matorului, e calculat [i mai din Moscova. A lucrat \n aproximativ. Ce cheltuie[te marketing mai bine de 30 brandul nu mai este atât de de ani. De-a lungul carierei legat de consumatorii la care a lucrat la Procter & Gamajungi. |n zilele noastre, marble [i Coca-Cola. A fondat propria agen]ie de publiciketingul face ce ar fi trebuit tate din SUA, iar recent a pus bazele firmei de de fapt s` fac`, [i anume s` consultan]` strategic` Garrison Group, \n Budapesta. angreneze consumatorii pe o cale credibil` [i valoroas` c`tre inten]ia vrei s` faci cu ele. S` nu \ncerc`m s` de cump`rare [i comportamentul de ajungem din urm` un model de sponsocump`rare. Marketingul se ocup` azi mai rizare al trecutului, ci s` facem un salt pu]in de bugete [i scheme de cheltuieli. \nainte prin intermediul unei maniere Sponsoriz`rile pot fi un instrument valomai eficiente de angrenare a consumatoros de angrenare a consumatorilor dac` rilor \n cadrul unei experien]e sau acti[tii s` le folose[ti [i dac` [tii ce anume vit`]i de brand. Biz

Biz

55


BERILE

NOII EUROPE Produc`torii de bere descoper` c`, dincolo de tradi]ie [i atitudinea conservatoare, consumatorii de bere din Europa Central` [i de Est sunt deschi[i la inova]ii. Lucru ce se reflect` \n efervescen]a de nout`]i ce a cuprins pia]a. DE LOREDANA S~NDULESCU

56

Biz


STRATEGIE

cum opt ani, produc`torul de bere Plzensky Prazdroj avea \n plan s` lanseze o bere cu arom` de fructe \n Cehia, poate una dintre cele mai conservatoare pie]e de bere din Europa Central` [i de Est. Deoarece exista riscul ca, la acea vreme, consumatorii s` fie indigna]i de orice modificare \n re]eta unei b`uturi atât de tradi]ionaliste cum e berea, agen]ia de branding Cocoon Group a fost angajat` s` dezvolte o nou` categorie pentru noul produs ce avea s` fie lansat. Brandul Frisco, promovat drept o b`utur` “crystal cooler RTD” (“ready to drink”), a fost lansat pe pia]` f`r` nicio leg`tur` vizibil` cu berarul Plzensky Prazdroj sau celelalte produse din portofoliul companiei. Acum, opt ani mai târziu, Staropramen se mândre[te cu lans`ri precum Staropramen Cool Grep [i Cool Lemon ca subm`rci ale sale. Cehii au acceptat \ntre timp ambele produse ca o extensie natural` de portofoliu. Aceste exemple sunt o bun` dovad` c` pia]a berii a evoluat \n ultimii ani odat` cu conturarea unei noi categorii de consumatori pentru câ[tigarea c`rora berarii au intrat deja \ntr-o aprig` competi]ie. Schimb`rile care au intervenit pe acest segment de pia]` \n Europa Central` [i de Est au fost analizate de compania de consultan]` \n branding Cocoon Group, care \n ultimele dou` decenii a lucrat numeroase proiecte de branding pentru bere. Din studiile de caz analizate de speciali[tii companiei, reunite \n cercetarea intitulat` “Beers of New Europe, A to Z”, publicate [i pe site-ul dedicat azbeer.cg-eu.com, reies schimb`rile intervenite \n preferin]ele consumatorilor, precum [i tendin]ele care se contureaz` din ce \n ce mai clar pe aceast` pia]`. Noua categorie de consumatori, mult mai receptivi la experimente [i arome, este reprezentat` de tineri. Ei sunt cei pentru câ[tigarea c`rora berarii au intrat \n febra inova]iilor. |ns`, indiferent cât de avangardi[ti ar fi \n adoptarea noilor

tendin]e, berarii [tiu c` nu trebuie s` neglijeze marea baz` a consumatorilor conservatori, pentru care tradi]ia [i masculinitatea sunt calit`]ile definitorii pentru orice marc` de bere care se respect`. |n acest context, marea provocare a produc`torilor de bere este s` jongleze \ntre modernitatea reprezentat` de noile arome [i forme de ambalaje [i tradi]ie, ca simbol al masculinit`]ii b`utorului tradi]ional de bere.

OBICEIURI |N SCHIMBARE |n ultimii ani, berile din Europa Central` [i de Est au trecut prin mai multe transform`ri. |n \ntreaga regiune am asistat la schimb`ri la nivel de produs, business [i comportament al pie]ei. Unele dintre schimb`ri au fost determinate de modific`ri ale

BRANDING

schimbarea comportamentului noii genera]ii de consumatori. “Tinerii din ziua de ast`zi au la dispozi]ie mult mai multe op]iuni decât aveau p`rin]ii lor [i prefer` s` nu \[i petreac` timpul liber \n baruri \ntunecate, plângându-se de greut`]ile din vie]ile lor”, explic` Simona Str`u], Managing Director la Cocoon Group Bucharest. Cei mai mul]i dintre produc`tori creeaz` deja produse pentru tân`rul consumator de bere din ziua de ast`zi. |n opinia speciali[tilor de la Cocoon, un exemplu foarte bun de tehnologie care se muleaz` foarte bine pe schimb`rile din comportamentul consumatorului este introducerea ambalajului PET [i evolu]ia rapid` a acestuia pân` \n pozi]ia de lider al categoriei ambalajelor de format mare. Gândit ini]ial ca alternativ` la sticlele de unic` folosin]`,

JELEN STRONG – REVITALIZAREA MASCULINIT~}II Brandul Jelen Strong din portofoliul StarBev are un design care se diferen]iaz` \n rândul berilor “tipice” prin folosirea câtorva dintre caracteristicile b`uturilor energizante, unele dintre cele mai moderne [i dinamice produse din pia]`. Designul pentru noul Jelen Strong este ceva nou pe pia]`. Deocamdat` nu [i-a dovedit valoarea \n rezultatele de vânz`ri, \ns` este un studiu de caz interesant de urm`rit.

STAROPRAMEN – SIMBOLUL CEHESC CARE SPARGE TIPARELE Identitatea de brand, exprimat` preponderent prin ambalaj, con]ine o serie de elemente 2D [i 3D. Scrierea logo-ului pe vertical`, o mi[care de pionierat f`cut` de Staropramen cu ani \n urm`, este continuat` [i \mbun`t`]it` prin accentuarea literei “S”, ca simbol al m`rcii. Numele brandului [i logo-ul sunt eroii brandului. Ceilal]i indicatori de brand au fost plasa]i pe sticl` \ntr-o serie de embos`ri [i o nou` form`.

obiceiurilor de consum sau ale legisla]iei, altele au fost implementate ca urmare a unor alegeri f`cute de produc`torii de bere. Totodat`, consumul de bere este \n sc`dere \n toat` Europa ca urmare a mai multor factori, printre care con[tientizarea \n privin]a s`n`t`]ii, recesiunea economic` [i legisla]ia (cre[terea taxelor [i interzicerea fumatului \n unele spa]ii publice). O modificare [i mai important` \n consumul de bere este determinat` de

PET-ul nu a avut succes pe multe dintre pie]e. |n Cehia, de pild`, dup` cum relateaz` Douglas Kaufman, Head of Communication la Cocoon Group, PET-ul lansat ca alternativ` la sticlele de 0,3 l sau 0,5 l nu a prins pân` când nu au fost lansate formatele mai mari, pliindu-se astfel pe nevoile consumatorilor tineri care c`utau o cale s` scoat` berea din pub [i s` o bea \mpreun` cu prietenii, acas`, la o petrecere sau \n mijocul naturii. Biz

57


STRATEGIE

BRANDING

ZWEI MEISTER: CULTUR~ DUAL~, RETRO-MODERNISM

Croa]ia, de pild`, berile cu arome au “mu[cat” atât de mult din pia]a de b`uturi r`coritoare, \ncât Coca-Cola a creat o campanie de publicitate [i o promo]ie de pre] menit` s` recâ[tige consumatorii care au migrat c`tre aceste noi produse. Odat` f`cut acest prim pas, speciali[tii de la Cocoon Group \ntrev`d [i alte direc]ii de dezvoltare, \n special pe categoria berilor f`r` alcool, a berilor organice [i a berilor light.

Istoria brandului este marcat` de numele ales – Zwei Meister – (Doi mae[tri) cu referire la un afacerist austriac [i un fermier rus. Astfel, cuno[tin]ele tehnice ale austriacului [i ingredientele de calitate ruse[ti sunt cele dou` elemente definitorii \n identitatea acestei m`rci. Sesizând tendin]a berarilor de a promova sticlele verzi, a fost men]inut` sticla tradi]ional` de culoare maro, având form` de diamant, pentru a consolida credibilitatea m`rcii ca simbol al epocii de aur a berii.

NOUA SAVOARE A BERII O schimbare major` \n portofoliile berarilor a intervenit odat` cu apari]ia berilor cu arome, care contribuie la cre[terea apeten]ei pentru bere \n rândul nonconsumatorilor de bere. Consumatorul de bere cu arome nu este un b`utor fervent [i, de obicei, când iese \n ora[ bea mai degrab` sucuri sau b`uturi r`coritoare. “Nu cred c` ar fi o gre[eal` s` spunem c` este un public

preponderent feminin, de[i segmentul se adreseaz` atât femeilor, cât [i b`rba]ilor. Sigur c` berea tradi]ional` este atât de masculin` \ncât orice altceva pare mai feminin”, precizeaz` Simona Str`u]. |n plus, aceste b`uturi, având un con]inut sc`zut de alcool, prezint` [i avantajul de a nu canibaliza produsele din portofoliul de beri existent. Acestea tind mai degrab` s` \nlocuiasc` b`uturile r`coritoare [i sucurile decât alte beri. |n

S~ NU UIT~M DE MASCULINITATE {i totu[i berea e un simbol al masculinit`]ii. Prin introducerea produselor inovatoare netradi]ionale, m`rcile de bere devin mai atractive pentru femei [i alte categorii de b`utori netradi]ionali de bere. “Totu[i, reputa]ia m`rcilor de bere depinde \n continuare de modul \n care reu[esc s`-[i asigure publicul ]int` principal (b`rba]ii) de faptul c` produsele lor r`mân simboluri

LIMBAJUL BERII |n cei cinci ani de când este Senior Designer la Cocoon Group, Evgeny Razzhivin a lucrat pentru toate m`rcile de bere din portofoliul companiei, \n majoritate branduri StarBev din [apte ]`ri diferite: Staropramen, Jelen, Borsodi, Ojusko, Bergenbier, Kamenitza, Noroc. Care sunt cele mai mari provoc`ri \n designul pentru bere din Europa Central` [i de Est? Una dintre cele mai mari provoc`ri este ob]inerea unui echilibru \ntre tradi]ie [i dorin]a m`rcilor de a inova. Berea are un limbaj vizual particular, care con]ine o diversitate de elemente. Aceste elemente au o real` semnifica]ie \n ceea ce prive[te calitatea, masculinita-

58

Biz

tea, istoria [i gustul. Este foarte dificil s` te aba]i de la limbajul respectiv. {i totu[i, \n acela[i timp, fiecare dintre clien]ii no[tri vrea s` arate distinct [i s` se diferen]ieze de competitori. Tradi]ia are o mult mai mare influen]` \n aceast` regiune decât \n orice alt` parte a lumii, unde designul pentru bere tinde s` fie mult mai liber. Cum este procesul de design pentru bere fa]` de alte produse? Berea este foarte bine \nr`d`cinat` \n via]a social` a oamenilor. Ca designeri, trebuie s` \n]elegem foarte bine ce rol joac` berea \n conjunctura \n care aceasta este consumat`. Este un simbol al masculinit`]ii? Este un simbol al statutului so-

cial? Trebuie s` fim siguri c` designul realizat pentru bere face fa]` rolului s`u de marker social. Un alt aspect u[or amuzant \n designul de bere este reprezentat de limit`rile legale care ne sunt “puse \n bra]e”. Exist` nenum`rate c`r]i despre ce nu putem face – unele provenite din lege dar [i reguli interne ale fiec`rui produc`tor [i fiec`rei m`rci \n parte. Nu prea exist` astfel de limit`ri când lucr`m, de exemplu, la designul batoanelor de ciocolat`. Care sunt diferen]ele \n designul de bere \n interiorul regiunii? Exist` diferen]e, dar ele se reg`sesc mai degrab` la nivelul produc`torilor mici. Principalii juc`tori de pe pia]` [i cele mai importante m`rci mass-market

se limiteaz` destul de mult la formula cunoscut`, care func]ioneaz` foarte bine pe aproape orice pia]` [i nu v`d niciun motiv pentru care ar trebui s` schimbe acest lucru. Drept urmare, a[ spune c` lucrurile devin din ce \n ce mai omogene. Lucru care are, bine\n]eles, atât aspecte pozitive, cât [i negative. Unul dintre cele pozitive este r`spândirea rapid` a inova]iilor de la o pia]` la alta. Ce s-a schimbat \n designul pentru bere din regiune de când lucrezi \n domeniu? Consolidarea produc`torilor de bere din regiune a f`cut ca inova]ia s` circule cu o vitez` f`r` precedent de la o pia]` la alta. Acest lucru trebuie corelat cu faptul c`, \n ziua de azi, b`utorii de bere sunt mai tineri


ale masculinit`]ii sau me[te[ugului tradi]ional pe care ace[tia le pot consuma cu mândrie”, atrage aten]ia Douglas Kaufman. Prin urmare, nu pu]ini sunt produc`torii care au introdus noi produse care pun accentul pe masculinitate [i tradi]ie. Lansarea Jelen Strong \n Serbia, organizarea referendumului Krusovice \n Cehia (cu \ntrebarea dac` este oportun` revenirea la re]eta tradi]ional`) [i relans`rile berilor nefiltrate \n toate ]`rile din regiune ilustreaz` foarte bine acest trend. Aceste produse au menirea de a-[i asigura consumatorii din publicul ]int` predilect c` nu au fost uita]i chiar dac` m`rcile lor preferate evolueaz` \n timp, inoveaz` [i lanseaz` sub m`rci cu arome de fructe.

NOILE PERCEP}II ASUPRA VALORII Berile cu cel mai bun raport calitate – pre] sunt cele care au beneficiat cel

STAROPRAMEN ROMÂNIA Lansarea Staropramen în România, \n iunie 2011, a completat portofoliul de m`rci al Bergenbier S.A., fiind pozi]ionat` \n segmentul core +, un segment neacoperit pân` atunci de nicio alt` marc` a companiei. 2012 a marcat noi schimb`ri \n via]a m`rcii Staropramen \n România. În februarie, Staropramen a fost lansat` în varianta la PET de 1 l, iar în aprilie ambalajul a fost redesenat, incluzând detalii vizuale de impact, care pun mai mult accent pe originea ceheasc` a berii [i pe faptul c` Staropramen este cea mai bine vândut` bere praghez` din lume. Tot din aprilie, Staropramen a devenit disponibil` [i la draft, \n sectorul horeca.

mai mult de pe urma recesiunii. De exemplu, din cercetarea regional` a Cocoon Group reiese c` \n Rusia, o ]ar` cu consumatori foarte orienta]i c`tre produse ce confer` statut, a fost nevoie de recesiune pentru ca mentalitatea consumatorilor s` se schimbe de la “Este jenant s` cumperi bere ieftin`” la “Este inteligent s` cumperi bere ieftin`”. Aceast` schimbare a intervenit peste tot \n

regiune. Produc`torii de m`rci populare au \n]eles c` un design \mprosp`tat [i investi]ia \n ambalaje de calitate ridicat` reprezint` motiva]ia de care consumatorii au nevoie pentru a le \ncerca produsele. Un produs care arat` premium \ns` cost` mai pu]in decât un produs premium reprezint` o formul` câ[tig`toare \ntr-o economie aflat` \n recesiune. Biz

TREBUIE RESCRIS [i sunt dispu[i s` \ncerce lucruri noi. Ace[ti doi factori au condus la apari]ia a nenum`rate produse inovatoare \n ultimii ani. Ambalajele PET, berile cu arome de fructe, berile organice, berile light, berile nefiltrate ar fi fost de neconceput acum doar câ]iva an. Acum toate acestea par s` inunde pia]a din zon` [i pie]ele adiacente \ntr-un ritm incredibil de rapid. Dac` un experiment func]ioneaz` \ntr-una dintre ]`ri, nu mai exist` niciun fel de rezerv` \n a-l \ncerca [i \n toate celelalte. La birou, noi obi[nuim s` glumim, spunând c` lucr`m \ntr-o “epoc` de aur” a inova]iilor \n domeniul berii.

UN SFAT PENTRU BERARI Continua]i s` inova]i [i s` v` \ntrece]i limitele! Viitorul de-

pinde de modul \n care v` diferen]ia]i de competi]ie – nu de felul \n care urma]i cu to]ii acelea[i tradi]ii [i folosi]i acela[i design. Foarte curând, o nou` marc` o s` apar` de nic`ieri, o s` \ncerce ceva radical \n privin]a ambalajelor [i astfel toate regulile din cadrul categoriei se vor schimba. Fi]i preg`ti]i pentru asta!

UN SFAT PENTRU DESIGNERI |n]elege]i modul \n care se consum` berea [i schimb`rile prin care aceasta trece. Acestea sunt nevoile la care va trebui s` r`spund` designul vostru. Cultura consumului de bere \n Europa Central` [i de Est nu mai este despre statul la o mas` dintr-un bar, al`turi de oameni

Evgeny Razzhivin, Senior Designer, Cocoon Group care \[i plâng de mil` pentru via]a grea pe care o duc. Tradi]ia este \n continuare important`, \ns` \n ziua de azi oamenii \ncearc` noi tipuri de bere, \n locuri noi, cu ocazii diferite. |n multe feluri, limbajul vizual al berii trebuie rescris. Designerii care se gândesc cum ar putea dezvolta

acest limbaj se vor distinge foarte bine de cei care se concentreaz` numai pe aplicarea vechilor fonturi, medalii [i imagini de cultur` pe etichetele berilor. |n acela[i timp, lucra]i [i la m`iestrie. Nu subestima]i niciodat` puterea unui design de etichet` creat cu m`iestrie.

Biz

59


|MI PLAC RECLAMELE CARE M~ FAC S~ VISEZ Prezent la Bucure[ti, Jean Marie Boursicot, ini]iatorul Nop]ii Devoratorilor de Publicitate, ne-a vorbit despre efortul de a \ntre]ine cinemateca ajuns` la un milion de spoturi, necesitatea digitaliz`rii clipurilor aflate pe pelicul`, precum [i despre alegerea pentru edi]ia de anul acesta a unui num`r record de reclame române[ti. DE LOREDANA S~NDULESCU De 30 de ani ave]i contact direct cu publicitatea. Ce v-a ]inut vie fascina]ia pentru acest domeniu? Consider c` publicitatea face parte din via]a noastr`. Este element indispensabil vie]ii. Nu poate fi nicidecum ignorat` [i nici nu poate fi destestat`.

Trebuie s` fie frumoas`? Da, trebuie s` con]in` elemente artistice, sociologice. Publicitatea trebuie s` porneasc` de la lucruri pe care le cunoa[tem, dar nu trebuie s` fie repetitiv`. Nu \mi plac clipurile repetitive, scenele mult prea explicative. |mi plac spoturile care m` fac s` visez.

A]i selectat 13 reclame române[ti [i un spot românesc a deschis seara. Cum le-a]i ales? Am ales spoturi care mi-au pl`cut foarte mult. Pot s` spun c` am reg`sit \n publicitatea româneasc` pl`cerea de a urm`ri reclame a[a cum era \n Fran]a sau \n Anglia \n urm` cu câ]iva ani.

Exist` vreo reclam` româneasc` care v-a f`cut s` visa]i? Nu [tiu dac` m-a f`cut s` visez, este \ns` un spot care mi-a pl`cut foarte mult, mai

exact este vorba despre clipul Prigat cu pisica aceea care se energizeaz`. Este un spot foarte bine f`cut, cu scene de via]` obi[nuite, o frântur` de via]` cotidian` un pic exagerat`.

V-a]i propus s` digitaliza]i colec]ia. Ce presupune acest demers? Sunt \n c`utarea unui partener care s` se asocieze cu mine [i care s` m` ajute \n acest demers. Deocamdat` nu am g`sit, pentru c` oamenii nu \n]eleg nevoia de a conserva reclamele. Mul]i nu \n]eleg valoarea acestor spoturi [i e mare p`cat, pentru c` publicitatea este o extraordinar` reflectare a vie]ii cotidiene. |n momentul de fa]` sunt oarecum resemnat. Nu pot s` conving oameni care nu manifest` niciun interes.

Dac` a]i fi invitat s` transmite]i un mesaj publicitarilor români, ce le-a]i spune? A[ transmite un mesaj tuturor publicitarilor, nu doar celor români. Tot ce vreau s` le spun este c` prin munca mea eu le conserv memoria, contribui la construirea unei imagini bune a industriei de publicitate. Biz

NOAPTEA DEVORATORILOR DE PUBLICITATE Dup` evenimentul din Bucure[ti, Noaptea Devoratorilor de Publicitate, eveniment organizat de 4 ACE [i MSA Events, va porni \ntr-un turneu \n [apte ora[e din ]ar`: Constan]a, Bra[ov, Gala]i, Arad, Ia[i, Timi[oara, Cluj, \n perioada august - noiembrie. Edi]ia de anul acesta reune[te o selec]ie de aproximativ 300 de reclame, din care 13 sunt române[ti. 60

Biz


STRATEGIE COMUNICARE

GRAPEFRUIT, DUP~ LIU}E Se schimb` totul [i de fapt nimic la Grapefruit. Nu se schimb` nimic din proiectele [i direc]ia spre care s-a \ndreptat compania \n ultimii ani, dar nici \n ac]ionariatul companiei. Cel pu]in nu deocamdat`. Marius Ursache [i Ana-Maria Bogdan

ar o schimbare major` se produce. {tefan Liu]e, cofondator [i director de strategie al Grapefruit, a decis s` p`r`seasc` compania \ncepând cu 1 iulie 2012 [i, \mpreun` cu so]ia sa, Adriana, s` lanseze un nou business, o companie de branding intitulat` Storience. “Aleg s` plec de la Grapefruit pentru c` pasiunile care ne anim`, pe mine [i pe vechii mei prieteni de acolo, ne duc \n direc]ii diferite. {tiu c` vom r`mâne aproape unii de al]ii, c` pe to]i ne a[teapt` zile frumoase [i mari [i c` ne vom ajuta ori de câte ori va fi nevoie”, scria {tefan Liu]e pe blogul s`u recent relansat când [i-a anun]at desp`r]irea de Grapefruit. La nivelul ac]ionariatului Grapefuit nu se opereaz` nicio schimbare. Ac]ionari r`mân \n continuare Marius Ursache – 38%, Dan Stratan – 38%, {tefan Liu]e – 19 % [i Octavian T`nase – 5%. Ce urmeaz` s` se \ntâmple \n viitorul apropiat este o repozi]ionare a agen]iei [i o comunicare mai clar` a serviciilor pe care Grapefruit le ofer` clien]ilor s`i. Lansat` ca agen]ie de digital \n 1999, Grapefruit a f`cut eforturi ani la rând, \ndeosebi \ncepând cu 2004, de a se pozi]iona ca agen]ie de branding, a[a cum a ajuns s` [i fie perceput` \n pia]` de c`tre mul]i

DE LOREDANA S~NDULESCU nu face doar campanii digitale sau juc`tori. Numai c` serviciile pe care comsite-uri. Acestea sunt doar elemente puncpania a evoluat \n ultimii ani au fost cele tuale. Plusul de valoare pe care compania de digital (platforme de internet banking, vrea s`-l aduc` se \mparte pe patru platforme de e-commerce, site-uri de indirec]ii: optimizarea experien]ei de utiliforma]ii, aplica]ii software, servicii de zare, creare de con]inut, func]ionalitate user experience, usability) pentru clien]i (aplica]ii) [i usability. Toate aceste patru mari precum ING, Dacia, Renault. |n mocomponente conlucreaz` astfel \ncât rementul de fa]`, serviciile de consultan]` zultatele s` \mbun`t`]easc` businessul de brand atrag doar 11% din cifra de afaclientului. Compania asigur` \n conticeri a companiei, restul provenind din dinuare elemente de identitate, design, dar gital, design [i alte servicii intermediare. nu ca un singur element tactic, ci ca parte Odat` cu retragerea lui {tefan Liu]e din a unui proces care analizeaz` tot produsul, zona opera]ional` se reduce considerabil nu doar pe cel digital. [i partea de strategie de AC}IONARIAT GRAPEFRUIT Echipa alc`tuit` din brand. Grapefruit va IULIE 2012 14 persoane \n biroul continua s` ofere astfel de la Ia[i [i 4 persoane de servicii, dar numai Marius Ursache 38% \n biroul de la Bucupunctual pentru clien]ii Dan Stratan 38% re[ti, deschis \n 2006, care o cer \n mod expres. {tefan Liu]e 19% e structurat` pe trei “Va urma o perioad` \n Octavian T`nase 5% arii de expertiz`: digicare ne vom concentra tal banking, e-commerce [i consultan]` & pe ce [tim s` facem cel mai bine”, explic` design. De altfel trei este [i num`rul de Marius Ursache, cofondator al Grapefruit industrii pe care Grapefruit \[i concen[i Chief Creative Officer. treaz` eforturile de dezvoltare: bancar, reCe [tie s` fac` cel mai bine [i ce este tail online [i farma. “Vrem s` fim cei mai Grapefruit acum la aproape 13 ani de la buni \n a deservi cel mai bine dou` - trei \nfiin]are? “O agen]ie de digital care industrii, iar pe zona de banking ne-am urm`re[te performan]a businessului propus s` ajungem la venituri de un miclien]ilor prin ceea ce ei fac pe zona de dilion de euro \n urm`torii 2-3 ani”, anun]` gital”, precizeaz` Ana-Maria Bogdan, Maca prim obiectiv Marius Ursache. Biz naging Director al companiei. Grapefruit Biz

61


Cu imaginea \n criz` Cre[terea popularit`]ii re]elelor sociale nu \nseamn` numai ve[ti bune pentru companiile locale. Un simplu comentariu [i lipsa unei interven]ii prompte a companiei pot duce la generarea unui val de articole negative, care contribuie la formarea unei crize de imagine. DE OVIDIU NEAGOE 62

Biz


STRATEGIE MANAGEMENT

\ncrederea clien]ilor. “Dac` un incident de imagine a avut loc, atunci eforturile obi[nuite trebuie dublate, intensificate. Cu sinceritate, ar`tånd c` a \nv`]at din lec]iile trecutului, compania trebuie s` afi[eze o imagine irepro[abil` [i, \n plus, s` vin` cu idei [i programe care s` adreseze exact zonele cele mai afectate”, spune Sorin Faur, HR Coordinator pentru birourile din 11 state ale BDO Balcani.

CRIZ~ LA UN CLICK DISTAN}~

ini]iativ` “antreprenorial`” gåndit` de trei bra[oveni a f`cut, s`pt`månile trecute, subiectul mai multor [tiri, care au circulat \n presa na]ional`. “Businessul” celor trei tineri, care pe scurt consta \n injectarea unor substan]e sau introducerea unor obiecte care nu fac cas` bun` cu alimentele \n mezeluri [i alte produse din carne [i apoi \n [antajarea produc`torilor [i a

magazinelor care comercializau preparatele, [i-a \ncetat brusc activitatea dup` ce poli]ia le-a dejucat planurile. Cu toate c` bra[ovenii vor pl`ti destul de scump pentru aventura “antreprenorial`”, cel mai probabil cu propria libertate, au reu[it s` \nregistreze [i un profit de 2.800 de lei. Motivul profitabilit`]ii? Teama produc`torilor de r`spåndirea zvonurilor [i afectarea imaginii companiei, cu rezultate directe asupra vånz`rilor [i a profiturilor. Imaginea unei companii se construie[te cu greu [i, mai ales, \n timp. Este un proces complex [i de durat`, prin care organiza]ia trebuie s` cå[tige

Este nevoie de un articol pe un blog. |n cel mai scurt timp, sus]in`torii bloggerului vor umple c`su]a destinat` comentariilor cu un val de posturi negative. De[i managerii marilor companii \nc` tind s` neglijeze o situa]ie cu poten]ial de criz` de imagine pentru organiza]iile pe care le conduc, trebuie s` acorde o aten]ie deosebit` [i mediului online. “|n mod clar num`rul «atacurilor» la renumele companiilor venind din mediul online se va multiplica, cum de altfel se [i \ntåmpl`”, spune Sorin Faur. “Exist` ast`zi numeroase comunit`]i online care sunt preg`tite s` reac]ioneze rapid [i concentrat pentru sus]inerea unor idei sau cauze”, continu` HR Coordinator-ul de la BDO Balcani. Pe m`sur` ce num`rul cazurilor s-a \nmul]it, companiile au \nv`]at s` riposteze. Toate marile companii, \n special cele de tip business-to-consumer, au o puternic` prezen]` \n mediul online, pe toate canalele consacrate [i mai ales echipe dedicate cu preg`tire special` \n gestionarea prezen]ei companiilor \n mediul online. Ba mai mult, o serie de organiza]ii locale chiar au angaja]i pe pozi]ii de “social media officer”. “Provocarea pe care a adus-o social media \n gestionarea unei crize este factorul timp. Strategia de social media a unei companii ar trebui f`cut` [i aplicat` de profesioni[ti \n rela]ii publice care nu numai c` \n]eleg foarte bine oportunit`]ile noilor medii de comunicare, dar [tiu s` [i evalueze [i s` adreseze riscurile la care companiile se expun”, spune Oana Bulexa, Head of PR Department la The Practice. Aceasta Biz

63


STRATEGIE MANAGEMENT

adaug` c` social media a adus brandurilor [i companiilor o oportunitate foarte important`: coagularea unor comunit`]i considerabile de adev`ra]i ambasadori de brand, fie ei fanii de pe Facebook sau followerii de pe Twitter ai companiei. Motivul? |n momentul \n care compania se confrunt` cu critici, sunt [anse foarte mari ca \n sprijinul acesteia s` intervin`

evenimentului nepl`cut \n criz` de imagine. “|n primul rånd managerii responsabili trebuie s` aib` curajul de a recunoa[te [i accepta existen]a unei situa]ii critice, \nainte de a deveni risc strategic. Cu cåt problema este recunoscut` mai devreme, cu atåt este mai u[or de tratat”, spune Sorin Faur. Dup` acceptarea [i recunoa[terea situa]iei, compania trebuie s` se

BALAD~ PENTRU UNITED AIRLINES De[i la prima vedere pare un lucru remarcabil pentru un brand s` \[i aud` numele \n versurile unui artist, managementul operatorului aerian american nu a fost la fel de mul]umit cånd a auzit piesa “United Breaks Guitars”, scris` de muzicianul canadian Dave Carroll [i trupa acestuia, Sons of Maxwell. Versurile piesei de protest a canadienilor au fost inspirate dintr-un fapt real: \n 2008, \n urma unei c`l`torii cu United Airlines, chitara artistului \n valoare de 3.500 de dolari a fost rupt`. |n cel mai scurt timp, piesa a devenit hit pe YouTube [i iTunes. |n prima zi de la postarea pe YouTube, videoclipul a adunat 150.000 de vizualiz`ri, la jum`tatea lunii august num`rul acestora urcånd la 5 milioane, iar \n februarie 2011 a atins 10 milioane de vizualiz`ri. La numai patru zile de la postarea clipului online, pre]ul ac]iunilor United Airlines a sc`zut cu 10%, ceea ce se traduce prin pierderi de 180 de milioane de dolari pentru ac]ionari.

mai mul]i fani, care s` pun` cap`t unei dispute sau m`car s` aplaneze conflictul pån` la interven]ia oficial` a companiei.

F~R~ PRIZ~ LA CRIZ~ Modul \n care este perceput` o companie este extrem de important [i multe companii iau foarte \n serios valoarea inestimabil` a brandului lor, iar dezvoltarea acestui activ intangibil trebuie s` fie una dintre priorit`]ile de pe agendele fiec`rui CEO. De[i de cele mai multe ori primul impuls al managerilor este s` mascheze problemele sau s` le paseze altor departamente, din cauza unor presiuni interne pe rezultate, timpul “\nghi]it” de astfel de proceduri greoaie poate duce la transformarea 64

Biz

mobilizeze cu rapiditate, s` dedice o echip` [i mai ales resursele necesare rezolv`rii crizei. Un alt aspect extrem de important, adesea omis sau evitat de companiile aflate \ntr-o situa]ie de criz`, este comunicarea intern` [i mai ales extern`. Motivul este c`, \n lipsa informa]iilor oficiale, se faciliteaz` r`spåndirea zvonurilor [i, mai ales, trecerea informa]iilor neoficiale prin factorii de amplificare ai re]elelor de socializare. “Exist` opinia gre[it` c`, atåta timp cåt se r`spunde unor atacuri sau cånd se comunic` \ntr-o situa]ie de criz`, nu conteaz` ce spui, atåt timp cåt dai un r`spuns”, spune Sorin Faur. “Este adev`rat c`, uneori, orice reac]ie este mai

bun` decåt lipsa ei, dar o problem` nerezolvat` r`måne o problem` nerezolvat`, iar la situa]ia ini]ial` de criz` se mai adaug` [i o minciun`”, mai spune HR Coordintator-ul de la BDO Balcani. Conduc`torii companiilor puse \n fa]a unei situa]ii cu poten]ial de criz` de imagine trebuie s` mobilizeze cu rapiditate toate resursele de care dispune organiza]ia, fie c` sunt resurse interne, fie speciali[ti externi. O criz` de imagine trebuie privit` atåt prin prisma cauzelor care au dus la na[terea ei, cât [i din unghiul solu]iilor de comunicare, ceea ce se traduce prin construc]ia unei reac]ii la criza \n sine. “Dac` vasul se scufund` \n continuare, oricåt de eficient` ar fi comunicarea, rezultatul nu va fi unul pozitiv”, continu` Sorin Faur, care adaug` c`, \n planul comunic`rii, reac]ia companiei trebuie s` fie una prompt`, pentru c` un r`spuns ferm arat` c` managementul de]ine controlul. Tot HR Coordinator-ul de la BDO Balcani mai sf`tuie[te organiza]iile s` comunice prin intermediul aceleia[i persoane, pentru c` o schimbare a comunicatorilor va genera confuzie exact cånd este mai mare nevoie de claritate. Un plan bine pus la punct, prin studierea zonelor sensibile ale companiilor [i o strategie de r`spuns, nu ar trebui s` lipseasc` din nicio organiza]ie, pentru c` oricåt de corect` [i responsabil` este o companie nu poate avea o garan]ie total` c` nu se va confrunta niciodat` cu o criz` de imagine. “Fie c` vorbim de mediul online, fie c` vorbim de cel offline, principiul este acela[i”, spune Oana Bulexa. “Identificarea zonelor sensibile din activitatea companiei, ierarhizarea riscurilor \n func]ie de inciden]a [i impactul lor poten]ial, \ndeplinirea tuturor eforturilor pentru minimizarea acestor riscuri, simularea unor situa]ii de criz` pentru a \n]elege modalitatea cea mai potrivit` de dep`[ire a lor, toate acestea vor ajuta compania s` fie mult mai preg`tit` \n eventualitatea apari]iei unei situa]ii concerete de criz` [i s` se poat` concentra, la momentul respectiv, pe solu]ionarea incidentului”, adaug` [efa departamentului de PR de la The Practice. Biz


life Mutare cu pre] mare Considera]i actuala criz` o oportunitate [i sunte]i \n c`utarea unor ora[e \n care s` extinde]i activitatea companiei pe care o conduce]i? Atunci este bine s` lua]i \n calcul [i edi]ia din acest an a topului celor mai scumpe ora[e din lume pentru expa]i.

CELE MAI SCUMPE ORA{E PENTRU EXPA}I LOC 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10.

DE OVIDIU NEAGOE

O

glind`, oglinjoar`, care este cel

mai scump ora[ pentru cei care vor s` plece din ]ar`? R`spunsul la aceast` \ntrebare este dat de edi]ia din acest an a studiului “Cost of Living”, realizat de firma de cercetare Mercer. Tokio [i-a f`cut loc pe podium \n topul celor mai scumpe ora[e din lume, dup` ce a detronat Luanda (din Angola), “campioana” edi]iei din 2011 [i de]in`toarea locului secund \n acest an. Companiile romåne[ti care op-

PLUTA DE GHEA}~

teaz` pentru extinderea activit`]ii sau mutarea unor angaja]i \n Tokio trebuie s` ia \n calcul faptul c` acolo pre]ul unei cafele trece de opt dolari, iar chiria lunar` pentru un apartament cu dou` dormitoare, nemobilat, ajunge la 4.850 de dolari. Locul al treilea \n clasamentul realizat de Mercer este ocupat de Osaka, ora[ nipon care anul trecut ocupa pozi]ia a [asea \n top. Singurele reprezentante ale Europei aflate \n primele zece cele mai scumpe ora[e pentru

ORA{ TOKIO LUANDA OSAKA MOSCOVA GENEVA ZÜRICH SINGAPORE N’DJAMENA HONG KONG NAGOYA

}AR~ JAPONIA ANGOLA JAPONIA RUSIA ELVE}IA ELVE}IA SINGAPORE CIAD HONG KONG JAPONIA

Sursa: Mercer, “Cost of Living 2012”

expa]i sunt Moscova (locul 4), Geneva (5) [i Zürich (locul 7). La polul opus, printre cele mai pu]in costisitoare ora[e pentru expa]i se num`r` Dakar din Senegal (locul 50), Victoria (Seychelles, tot locul 50), Baku (Azerbaidjan, locul 49) [i Viena (locul 48). Bucure[ti nu se afl` \n Top 50. |n tabelul de mai sus g`si]i primele zece clasate \n topul realizat de Mercer. Biz

La scurt timp dup` ce un fenomen natural dezbin` un continent, una dintre cele mai \ndr`gite echipe de personaje de anima]ie – Diego, Manny [i Sid – porne[te \ntr-o aventur` pe mare, pentru g`sirea celor dragi, r`t`ci]i \n urma cataclismului. Cum se va sfår[i aventura celor trei pute]i vedea pe marile ecrane de la \nceputul lunii din filmul de anima]ie “Ice Age 4: Continental Drift”, regizat de Steve Martino [i Mike Thurmeier. Biz

65


LIFE

{TIRI

Elegan]` italian` Cocor va g`zdui magazinulemblem` al brandului italian Terranova, care va avea o suprafa]` de 1.080 de metri p`tra]i, fiind astfel cel mai mare dintre cele 15 magazine ale companiei din Romånia. Magazinul din Cocor va \ncorpora o experien]` complet` a brandului Terranova [i va prezenta colec]ii \n avanpremier`, edi]ii speciale, evenimente [i promo]ii pentru clien]ii loiali. “Deschiderea unui magazin Terranova \n Cocor face parte din strategia noastr` de a ne apropia de zonele \n care clien]ii no[tri \[i petrec timpul, astfel \ncåt

cump`r`turile s` se \mbine firesc cu relaxarea [i cu un stil de via]` urban”, spune Pierluigi Marinelli, Development Director la Terranova. “Pozi]ionarea Cocor \n centru ora[ului [i facilit`]ile pe care le pune la dispozi]ia clien]ilor fac din acesta o destina]ie perfect adaptat` a[tept`rilor noastre pentru o loca]ie premium, de tip «flagship-store»”, mai spune Marinelli. Brandul italian de fashion Terranova a fost creat \n 1961 [i, \n prezent este distribuit \n 469 de magazine premium din 33 de state. Brandul este destinat tinerilor. (Ovidiu Neagoe)

Revolu]ia divertismentului de acas` Produc`torul de aparate electrice [i electrocasnice Panasonic a lansat noua gam` de televizoare Smart Viera, \n cadrul unui eveniment inedit: o prezentare de mod` care a pus \n valoare func]ionalit`]ile produselor, dar [i designul elegant [i contemporan al produselor din noua gam`. Printre produsele prezentate s-au aflat atåt televizoare cu plasm`, cåt [i LED LCD, cu ecrane care au diagonale ce variaz` \ntre 42 [i 65 de inch, o linie 3D extins` [i o platform` Viera Connent \mbun`t`]it`. Noua gam` ofer` un nivel de negru foarte profund, recunoscut drept printre cele mai bune din industrie, un timp de r`spuns foarte scurt, control intuitiv [i u[urin]` \n utilizare, precum [i un design nou care \ncorporeaz` conceptul Glass and Metal, conferind televizoarelor un aspect elegant [i luxos. Majoritatea modelelor de televizoare din noua gam` includ un browser web, care permite utilizatorilor s` viziteze pagini de internet direct de pe ecranul televizorului, [i o camer` Skype op]ional`, cu care pot vorbi cu prietenii [i familia online. Prin aplica]ia Viera Remote, utilizatorii de smartphone sau tablete pot folosi gadgetul preferat pe post de telecomand`.

66

Biz

CALENDAR

11 - 12 IUNIE Teatrul vine \n Pia]a George Enescu, cu spectacolul “Cum v` place”, al trupei de teatru Shakespeare's Globe. Seria de reprezenta]ii va debuta \n Margate (Marea Britanie) pe 5 iulie, apoi vor urma România, Austria, Danemarca [i Irlanda. Spectacolul este regizat de James Dacre [i este prezentat la Bucure[ti de ArCuB \n parteneriat cu Funda]ia Shakespeare.

9 IULIE |ncep atelierele din seria “Branding intern [i imagine de sine”, concepute pentru g`sirea resurselor interne pentru automotivare, sus]inut de Funda]ia Calea Victoriei. Aici, participan]ii vor mai \nv`]a cum s` \[i aleag` starea cea mai adecvat` contextului \n care ac]ioneaz`, precum obiceiuri de gåndire [i automotivare pentru schimbarea de durat`.

6 - 8 IULIE

Cea de-a [asea edi]ie a evenimentului B'ESTFEST Summercamp 2012 vine cu mai multe scene \n aer liber, zone de sport, relaxare, locuri de joac`, expozi]ii de art`, workshop-uri [i o zon` de camping. Oaspe]ii

“taberei” vor putea asculta trupe excelente pe scenele din comuna Tunari, ca Garbage, Kreator, Booka Shade, Pulp sau Royksopp.

8 IULIE Este ultima zi \n care pute]i vizita expozi]ia “Colajista – expozi]ie de colaj, obiecte [i fotografie pe lemn”, ce a debutat la data de 8 iunie la centrul Cultural pentru UNESCO “Nicolae B`lcescu”. Daniel Loag`r [i Andrei Cornea, fondatorii Asocia]iei “Atelier Wood be Nice” [i autorii expozi]iei de colaj, s-au gåndit s` prezinte realitatea prin ochii proprii.

30 SEPTEMBRIE Este ultima zi \n care Muzeul Na]ional de Art` al Romåniei mai a[teapt` vizitatori pentru expozi]ia “Volum [i perspectiv` \n crea]ia grafic` a lui Theodor Pallady”, care a debutat la jum`tatea anului 2009. Colec]ia cuprinde o serie de pånze semnate de Theodor Pallady, precum [i 800 de desene [i gravuri ale marelui pictor romån, reprezentative pentru perioada parizian` a artistului.


LIFE

GADGET

Focus pe calitate

Coreeni de la Samsung Electronics au lansat recent noua camer` compact` WB100, special creat` pentru a surprinde cadre memorabile \n cele mai mici detalii, far` a face compromisuri, \n termeni de portabilitate a gadgetului. Cum concediul de var` este din ce \n ce mai aproape [i aparatele fotografice sunt o necesitate \n vacan]`, modelul WB100 este ideal prin prisma \mbin`rii portabilit`]ii cu calitatea. Aparatul dispune de un senzor de 16 megapixeli, zoom optic 26x [i de un obiectiv wide-angle de 22,3 mm, cu func]ie de stabilizare. Noul model este ideal pentru amatorii de fotografie care au nevoie de un aparat u[or, de dimensiuni reduse, dar care s` permit` \n acela[i timp surprinderea \n imagini de calitate a unei multitudini de scene cu cerin]e diferite de fotografiere. Modelul poate capta cu aceea[i u[urin]` detalii arhitectonice cu ajutorul zoom-ului optic performant, dar [i cadre largi cu peisaje impresionante prin intermediul obiectivului supraangular.

{TIRI

Managerii rock’n’roll L

amar McKay conduce un business

de 87,12 miliarde de dolari, \n calitate de pre[edinte [i CEO la subsidiara din SUA a BP. La prima vedere, managerul \mbr`cat la patru ace nu pare s` aib` nimic \n comun cu Kirk Hammett, celebrul chitarist al trupei Metallica, de exemplu. Cu toate acestea, cei doi \mp`rt`[esc dragostea pentru muzic` [i pentru chitar`. Un lucru mai pu]in cunoscut despre McKay este c`, \n calitate de chitarist la trupa Southern Slang, a cå[tigat titlul de cel mai bun grup muzical din mediul de business la concursul Battle of the Business Bands. Nici colegii de trup` ai pre[edintelui BP nu sunt muzicieni profesioni[ti, ci provin tot din mediul de afaceri. Solistul trupei formate \n 2010 \n Houston este Scott Davidson, partener la Locke Lord LLP, \n timp ce la chitar` bas performeaz` Billy Hale, Network IT

Manager la Bay Ltd., la chitar` Steve Shurn, partener la Hughes Watters Askanase LLP, iar la tobe Golden Cross, General Manager la Global Wines. Un alt caz celebru de corporatist care se bucur` de succes \n lumea muzicii este James Williamson, fost chitarist la Iggy and the Stooges, care a ajuns vicepre[edinte la Sony Electronics, dar din 2009 s-a reunit cu vechea Lamar McKay forma]ie. Alte nume mari pre[edinte [i CEO la BP din lumea businessului [i chitarist care \ncearc` s` \[i fac` loc \n trupa Southern [i \n inimile iubitorilor de Slang muzic` sunt [i Jim Dolan, CEO la Cablevision, care cånt` la JD & The Straight Shot, Paul Allen, cofondatorul Microsoft, care cånt` la chitar` pentru trupa Grown Men, precum [i Drew Houston, fondatorul Dropbox, care a fost chitarist la trupa Angry Flannel, trupa ce a concertat ultima oar` \n aceea[i formul` la lansarea Dropbox. (Ovidiu Neagoe)

Libertate [i muzic` bun` ubitorii de muzic` bun` care \[i vor petrece o parte din concediul din sezonul cald pe litoralul romånesc nu trebuie s` rateze festivalul interna]ional Freedom Jazz la Vama Veche, care se va desf`[ura \n perioada 19 – 21 iulie. Pentru eveniment au confirmat deja participarea o serie de nume importante de pe scena mondial` a jazzului, printre care [i Billy Cobham, Boo Boo Davis, Jonny & Mozoes Rosenberg, Swear & Tears, Santiago Mendes & Brasil 2012, Philip Catherine. Al`turi de trupele str`ine

I

vor urca pe scen` [i arti[ti autohtoni, ca Marius Mihalache, care va prezenta \n premier` proiectul “I like Romania”, o crea]ie etro-jazz-clubbing, bazat` pe filonul muzical romånesc, tratat \ntr-o versiune modern`. O noutate a proiectului este reprezentat` de workshopuri ce urmeaz` s` fie organizate pe \ntreaga durat` a festivalului de c`tre personalit`]i din lumea jazzului. O alt` surpriz` pe care vizitatorii o vor avea la festivalul Freedom Jazz la Vama Veche sunt lans`rile de albume ale arti[tilor romåni, dar [i

lans`ri de carte pe aceea[i tematic`. Biletele au fost puse deja \n vånzare [i pentru primele 1.000 de bilete pre]urile vor fi de 35 de lei pe zi [i 75 de lei pentru trei zile. (Ovidiu Neagoe) Biz

67


LIFE

POLO

ROMÂNII FAC LEGEA LA POLO PE AP~

C

omuna italian` Riccione, din provincia Rimini, a devenit \n perioada 3 – 17 iunie capitala sporturilor pe ap`. Motivul? Cea de a 14-a edi]ie a campionatului FINA World Masters Championships, eveniment destinat sportivilor cu vårste de peste 25 de ani. {i aceasta nu este singura veste bun` pentru italieni [i pentru micu]a comun` din “Cizm`”. Evenimentul este ca o gur` de oxigen [i pentru economia italian`, deoarece, potrivit estim`rilor organizatorilor, acesta aduce economiei aproape 40 de milioane de euro. Suma se datoreaz` vizitei a mai bine de 25.000 de oameni, care au petrecut \n medie 10 zile \n comuna italian` [i \n \mprejurimile acesteia.

68

Biz

Campionatul a adunat \n acela[i loc peste 15.000 de participan]i, care s-au \ntrecut la cinci probe: \not, \not sincron, s`rituri \n ap`, polo [i \not \n ape deschise. Dintre to]i participan]ii, aproape 9.700 de sportivi au participat la problele indoor de \not [i 2.300 de sportivi s-au \ntrecut pentru primele locuri la competi]iile de \not \n ape deschise. |n plus, la polo pe ap` au participat mai bine de 100 de echipe, adic` aproximativ 1.400 de juc`tori.

CE |NSEAMN~ “ECHIP~ MASTERS”? O echip` de polo masters este format` din fo[ti juc`tori de performan]`, care nu mai activeaz` la

nicio echip` de club. Cum poloul pe ap` nu poate fi practicat de orice persoan`, nefiind comparabil cu sporturi mai accesibile, obligatoriu to]i poloi[tii masters au jucat sportul acesta la nivel \nalt.

DE CE LIFESTYLE? |n via]a de zi cu zi, juc`torii masters sunt antreprenori, avoca]i, arhitec]i, traineri, angaja]i ai unor multina]ionale, a[teptånd cu ner`bdare ca, de dou`-trei ori pe s`pt`mån`, s` plece de la jobul lor direct \n bazinele \n care se antreneaz`.

PERFORMAN}E F~R~ GRANI}E |n ciuda concuren]ei mari [i, mai ales, a unei infrastructuri nu


LIFE

POLO

Sportul rege a intrat la ap` \n Romånia, iar tricolorii v`d [i meciurile de la acest campionat european la televizor. Dar exist` un sport de echip` care face performan]`. O dovedesc rezultatele ob]inute de mai multe echipe romåne[ti la polo pe ap` \n cadrul FINA World Masters Championships 2012 din Italia, la care se adaug` participarea singurei echipe române[ti la Olimpiada de la Londra, echipa na]ional` de polo a României. DE OVIDIU NEAGOE tocmai favorabile practican]ilor sporturilor pe ap` din România, echipele de polo masculin au \nregistrat performan]e pe toate fronturile. La competi]ia de polo pe ap`, cu echipe formate din juc`tori cu vårste de peste 30 de ani, Romånia a ob]inut locul 3, prin ASC Brenntag Romånia, [i locul 4 cu Rapid Master WP Bucharest, prima echip` din grup` care a respectat adev`ratul principiu de “masters”. La proba de polo masculin cu juc`tori de peste 35 de ani, ASC Brenntag Romånia a cå[tigat primul loc, beneficiind [i de aportul unor juc`tori activi. {i “veteranii” romåni au fost \n form` maxim`. Astfel, echipa Waterpolo Romånia, compus` din

FINA WORLD MASTERS CHAMPIONSHIPS 2012 40 milioane euro contribu]ie la economia local` Romånia: o campioan` mondial`, o vicecampioan`, un loc 3 [i dou` echipe pe locul 4; practic toate echipele s-au clasat \n careul de a[i, jucånd semifinale [i finale 5 golgheteri din 10 la polo +35 de ani au fost români 15.000 de sportivi 100 de echipe de polo 9.700 de participan]i la probele de \not juc`tori cu vårste de peste 40 de ani, a ob]inut locul secund, dup` selec]ionata seniorilor din Croa]ia, Dubrovacki Veterani, pierzånd dramatic finala, \n ultima secund`, dup` ce a condus tot meciul. Mai mult, din primii 10 golgeteri ai \ntrecerii de polo destinate juc`torilor de peste 35

de ani, cinci sunt din Romånia, primul loc fiind ocupat de R`zvan Cristescu, de la ASC Brenntag Romånia, cu 21 de goluri, la o diferen]` de 5 goluri fa]` de locul secund. Cea de a cincisprezecea edi]ie a FINA World Masters Championships va avea loc \n 2014 \n Montreal, Canada. Biz Biz

69


70

Biz

{edin]a foto a avut loc la INSTITUTE, THE CAFÉ

FOTOGRAFII: VALI MIREA

LIFE STIL DE MANAGER


LIFE

STIL DE MANAGER

Piperul ro[u din condimentul portocaliu Dac` ar fi un condiment, Maria Gavrilescu ar fi piper ro[u. Peste medie, cu o personalitate puternic` [i impact asupra celor din jur, piperul ro[u iese \n eviden]` dac` este pus \n valoare. DE LOREDANA S~NDULESCU

|n cazul Mariei, Masha pentru cei care o cunosc, valoarea a fost scoas` la iveal` de locul unde munce[te – Unilever Food Solutions, o divizie a Unilever, mult mai antreprenorial` decât restul companiei, pozi]ionat` intern drept condimentul portocaliu. Este exact ceea ce apreciaz` la actualul job [i ceea ce o motiveaz`. Faptul c` are libertatea s` se ocupe de comunicare de brand a[a cum crede c` este mai eficient, f`r` s` i se cear` doar s` traduc` ni[te bro[uri, cum se \ntâmpl` \n cazul multor branduri globale, conteaz` enorm pentru tonusul cu care zi de zi se duce la birou. Absolvent` de Comunicare [i Rela]ii Publice, Maria Gavrilescu, Channel Marketing Leader la Unilever Food Solutions, a crezut mult timp c` PR-ul este meseria care i se potrive[te, chiar dac` prima experien]` profesional`

\ntr-o agen]ie de profil nu i-a fost tocmai pe plac. Treptat, luând contact cu marketingul fie prin practic` direct`, din postura de director de marketing la Snack Attack, fie la nivel teoretic, prin lecturi intense [i specializ`ri \n acest domeniu, dar [i inspirat` de personalitatea Anetei Bogdan, pe care a avut ocazia s` o cunoasc` cu ocazia unor cursuri, a realizat c` acesta era drumul care i se potrivea. O adev`rat` [coal` de business i-a fost perioada petrecut` la Snack Attack, unde pe parcursul a doi ani [i jum`tate a \nv`]at [i experimentat atât de mult \ncât când a plecat de acolo avea deja \nsu[ite fundamentele meseriei. La Unilever Food Solutions, unde a ajuns din octombrie 2010, \n postura de Channel Marketing Leader, se ocup` cu prec`dere de dezvoltarea cifrei de afaceri prin ac]iuni de Biz

71


LIFE

72

Biz

{TIRI


LIFE

{TIRI

marketing specifice fiec`rui canal: comercial, social, cash & carry [i subcanal (hoteluri, restaurant, cafenele, lan]uri de restaurante, cantine, spitale, penitenciare etc). Din aprilie anul acesta titulatura i s-a \mbog`]it, ajungând Channel & Category Marketing Leader, ceea ce presupune o diferen]` major` pe implicarea pe care trebuie s` o aib` \n optimizarea portofoliului de produse [i a mixului de marketing. |ns` nu titulatura specific` este ceea ce o motiveaz` [i nici banii. “Dac` te motiveaz` banii, e[ti un mercenar”, spune ea. O inspir` mai degrab` titulatura de “leader”. “Noi nu suntem manageri, suntem lideri”, explic` ea zâmbind. Un alt prilej de mândrie este titulatura de UFS Brand Champion, pe care o are timp de un an de zile [i pe care a câ[tigat-o pentru campaniile cu privire la de[eurile alimentare, concretizat` la nivel local prin Campania Doggy Bag, surclasat` doar de echipa din Marea Britanie, pentru campania de comunicare intern` prin care a reu[it s` \i conving` pe to]i colegii din Unilever s` \[i doreasc` s` afle cine este condimentul portocaliu, pentru workshopurile de comunicare de brand ]inute echipelor de vânz`ri, pentru promovarea serviciilor (your menu, your guest, your kitchen), pentru deschiderea discu]iei cu blogerii [i jurnali[tii, toate transformate pe parcursul anului trecut \n peste 400 de apari]ii \n media. Titlul de Champion, pe lâng` conota]ia inspira]ional` pe care o are, a \nsemnat mult` munc`, multe idei, mult` pasiune [i multe detalii mici care au f`cut \ns` diferen]a. Biz Biz

73


LIFE

C~L~TORII

BUSINESS LA 180 DE GRADE Zborul a fost mereu un vis. Iar \n zilele noastre devine un vis tot mai frumos, pasagerii de la clasa business putându-se bucura de un somn lini[tit la orizontal`. {i de servicii la cel mai \nalt nivel.

P 74

Biz

DE GABRIEL BÂRLIG~ aharul de [ampanie \mi ureaz` bun venit. |nso]itoarele de zbor roiesc \n jurul nostru ca ni[te albinu]e. Pilo]ii au l`sat u[a cabinei deschise, ca s` putem vedea instrumentele care \i ajut` s` ]in` \n aer monstrul de peste 300 de tone \nc`rcat cu peste 400 de pasageri. Sunt \n “cocoa[a” unui Boeing 747, la noua clas` business a British Airways, denumit` de companie Club World. M` a[teapt` un zbor de peste 9 ore de la Londra la

Vancouver, dar durata nu m` sperie. |n fa]a mea se afl` locul \n care \mi voi petrece acest timp. Iar dup` ce m-am dat jos, mi-a fost dor de el. Este noul “scaun” Club World, care se \ntinde f`r` compromisuri [i total orizontal pân` la 180 de grade. {i este semnul clar al schimb`rii profunde produse \n lumea transporturilor aeriene de pasageri. Timp de decenii, liniile aeriene ne-au obi[nuit cu avioanele pline de rânduri de scaune aliniate

unul \n spatele celuilalt. Chiar [i pe zborurile lung-haul, chiar [i la clasa business, tot ce puteam spera era un scaun mai \nc`p`tor, care s` se \ncline la un unghi ceva mai mare. Ast`zi \ns`, \n avioane ale tot mai multor companii, cabina de la clasa business arat` total diferit. Dispuse \n diverse configura]ii, astfel \ncât pasagerii s` poat` dormi la orizontal`, locurile ofer` acces la culoar pentru to]i, astfel c` nu mai trebuie s` v` deranja]i


LIFE

colegul somnoros când trebuie s` merge]i la toalet`. British Airways a ales o dispunere de tip yin-yang, jum`tate dintre pasageri zburând cu capul spre botul avionului, cealalt` jum`tate cu el spre coad`. Dar aceste schimb`ri nu au fost adoptate de multe companii, \ntr-o industrie \n care copiatul unui format de succes este aproape o regul`. Un motiv ar putea fi [i faptul c` \nc` nu s-a desprins niciun model ca fiind clar cel mai eficient. De altfel, noile paturi orizontale ocup` mai mult spa]iu, ceea ce \nseamn` o capacitate mai mic`. Delta Air Lines [i Singapore Airlines au recurs la o m`sur` extrem`, oferind tuturor pasagerilor de la business acces direct la culoar, renun]ând la un rând de locuri \n favoarea oferirii de spa]iu suplimentar pentru pasageri. Noul standard de confort este fotoliul-pat, ca s`-i spunem a[a. Este vorba despre un scaun care se \ntinde cu adev`rat la 180 de grade [i permite un somn cu adev`rat odihnitor. Un zbor de 9 ore trece ca prin vis, când dormi atât de confortabil. V` spun din experien]` proprie.

SPA}IUL, ULTIMA FRONTIER~ A[ezat confortabil \n fotoliul meu, a c`rui ajustare e controlat` pe mai multe niveluri de o serie impresionant` de butoane, descop`r [i eu c`, \ntr-adev`r, spa]iul [i confortul conteaz` enorm când zbori pe distan]e lungi. Sunt separat total de “vecinul” de la fereastr`. |ntre noi se afl` un geam dintr-un plastic special folosit [i de NASA, care e opac când privirea cade perpendicular pe el, dar devine transparent când e privit din picioare, astfel ca \nso]itorii de bord s` poate vedea dac` un pasager le face semn. {i un semn este suficient ca membrii echipajului s` se \ntreac` \n a-[i r`sf`]a pasagerii. Este \nc`

unul din argumentele \n favoarea unui upgrade de la economy la business – serviciile sunt excelente, diversificate [i, mai ales, prompte. Cabina de business class e mult mai u[or de acoperit – pasagerii sunt mai pu]ini [i spa]iile mai largi. Iar r`sf`]ul include meniuri sofisticate la alegere, gust`ri f`r` sfâr[it [i o selec]ie de b`uturi pe m`sur`. La bordul British Airways, de exemplu, selec]ia include nu mai pu]in de patru vinuri: dou` albe [i dou` ro[ii, câte unul din Lumea Veche [i unul din Lumea Nou` la fiecare “culoare”. Dac` sunte]i nehot`râ]i, cunosc`torii v` sf`tuiesc s` \ncerca]i vinurile din Noua Zeeland`, care ofer` arome [i gusturi ceva mai \ndr`zne]e [i inedite decât clasicele vinuri fran]uze[ti sau italiene[ti. Partea culinar`, la care se simte mâna unor chef, v` va l`sa cu gândul la minunile ce v` vor a[tepta \n cabin` la drumul de \ntoarcere. {i vorbim de nume celebre, ca Gordon Ramsay (care a lucrat cu Singapore Airlines) sau Joel Robuchon, de]in`tor a 26 de stele Michelin, care a realizat meniul Air France pentru clasa business. Iar Heston Blumenthal, cunoscut la noi pentru o serie de emisiuni Discovery despre chimie [i arta culinar`, a realizat meniul olimpic pentru British, care va fi servit la bord pe durata Olimpiadei de la Londra. Despre divertisment aproape c` nu mai are rost s` vorbim. Ecranul individual [i colec]ia uria[` de filme, seriale, muzic` [i documentare nu v` vor l`sa s` v` plictisi]i. Iar dac` ave]i de lucru, pute]i b`ga laptopul \n priza aflat` lâng` scaun, deci nu ve]i mai depinde doar de baterie. Pasul urm`tor va fi introducerea internetului \n cabin` [i atunci chiar c` cerul va fi limita pentru divertisment la bord. Dar clasa business se simte nu doar la bord, ci [i a[teptând \mbarcarea. Companiile aeriene au

C~L~TORII

lounge-uri unde v` ve]i putea relaxa \nainte de zbor. V` recomand lounge-urile din hub-urile proprii ale fiec`rei companii aeriene, fiindc` acolo spa]iul mai mare “de acas`” ofer` posibilitatea unor servicii extinse (din nou, nu rata]i selec]ia de vinuri), inclusiv masaj [i du[uri. |n plus, biletul de business v` ofer` [i posibilitatea de a s`ri peste cozile de la check-in (asta dac` nu o face]i pe internet [i folosi]i apoi un QR code \n locul unui bilet tip`rit) [i \mbarcare. Din cele enumerate mai sus, devine tot mai clar c` business class se apropie periculos de first class pe rutele long-haul [i, culmea, la un pre] \n sc`dere. Criza

TOP 10 SCAUNE BUSINESS CLASS FULL-FLAT* 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10.

Kingfisher Airlines Singapore Airlines Oman Air Qatar Airways British Airways Etihad Airways Swiss Virgin Atlantic Jet Airways Air New Zealand

* scaun care se \ntinde orizontal la 180 de grade Sursa: Skytrax

economic`, preten]iile tot mai mari ale pasagerilor [i nevoia de a oferi ceva \n plus fa]` de concuren]` au f`cut ca pre]ul biletelor de business s` scad` sim]itor. De exemplu, Bucure[ti Los Angeles cu British Airways cost` la Club World de la 2.441 de euro dus-\ntors, cu toate taxele incluse. Dac` vi se pare prea mult, gândi]i-v` cât de mult pre]ui]i confortul, spa]iul personal [i felul \n care v` ve]i sim]i când ve]i ajunge la destina]ie. Biz Biz

75


LIFE

CONCERT

Surpriz`, vine Cohen! Episodul 3 Leonard Cohen vine la Bucure[ti pe 22 septembrie \n cadrul turnelui interna]ional de promovare a celui mai recent album al s`u, “Old Ideas”. Organizatorii evenimentului se a[teapt` s` vând` 15-18.000 de bilete. DE LOREDANA S~NDULESCU espre gra]ie, \n toate sensurile cuvântului, este vorba când ne referim la Leonard Cohen, spunea \ntr-un interviu Mircea Mih`e[, autorul volumului “Via]a, patimile [i cântecele lui Leonard Cohen” [i totodat` omul care a avut [ansa s`-l \ntâlneasc` personal pe artist \naintea primului concert la Bucure[ti, \n septembrie 2008. Primul concert al lui Leonard Cohen la Bucure[ti a fost o surpriz` \ndelung a[teptat` de c`tre fanii din România, al doilea concert, la un an distan]`, a fost tot o surpriz`, \ntrucât nimeni nu se a[tepta s` revin` atât de repede. A treia venire la Bucure[ti, anun]at` pentru data de 22 septembrie, este o surpriz` cu atât mai mare, cu cât la finalul concertului sus]inut pe scena stadionului Iolanda Bala[ Soter, pe 4 septembrie 2009, \[i lua la redevere de la publicul român spunând c` e ultima dat` când credea c` a venit la Bucure[ti. Nu va fi \ns` a[a. Pe 22 septembrie 2012, Cohen revine la Bucure[ti \n cadrul turneului interna]ional “Old Ideas 2012”, pentru promovarea celui mai recent album al s`u, declarat la lansarea de la sfâr[itul lui ianuarie 2012, atât de “The Washington Post”, cât [i de “The Telegraph” “opera unui geniu”. Cel de-al 12-lea album al lui Leonard Cohen, primul dup` o pauz` de opt ani, reune[te o colec]ie de “zece cântece noi, pe care nu le [tie nimeni, dar pe care to]i le

D

76

Biz

vor pre]ui”. |nc` din prima s`pt`mân` de la lansare, albumul s-a clasat pe primul loc \n topurile din \ntreaga lume, o premier` pentru un artist cu o carier` atât de longeviv` cum este Leonard Cohen, inclus oficial pe 10 martie 2008 \n Rock and Roll Hall of Fame. |n momentul primirii acestei distinc]ii, la care a declarat c` nici nu a \ndr`znit s` viseze, i-a mul]umit lui Lou Reed, cel care a ]inut discursul introductoriu, pentru c` i-a amintit de cele câteva versuri bune pe care le-a scris. |n realitate \ns`, nu sunt doar “câteva versuri bune”, ci adev`rate capodopere stilistice, la fel ca [i albumele sale, devenite clasice decenii la rând: “Songs of Leonard Cohen” (1967), “Songs of Love and Hate” (1970), “Various Positions” (1984), “I’m Your Man” (1988), “The Future” (1993), “Ten New Songs” (2001), “Dear Heather” (2004). |n aceast` toamn`, inconfundabila voce a celebrului artist canadian, care deseori se prezint` drept “just paying my rent every day / oh in the Tower of Song”, va r`suna pentru a treia oar` la Bucure[ti, de data aceasta \n Pia]a Constitu]iei, unde va interpreta majoritatea pieselor care l-au transformat \n legend`, dar [i melodii extrase de pe noul album. Biletele pentru concert au fost puse \n vânzare \ncepând din data de 1 iunie [i se distribuie exclusiv prin re]eaua Eventim: magazinele Germanos, Orange, Vodafone, Domo, libr`riile Humanitas, C`rture[ti [i pe www.eventim.ro. Biz


LIFE

GADGET

BIZ APPS

cele mai bune aplica]ii pentru mobilitatea ta

Mozy Este un serviciu de backup ce permite accesarea fi[ierelor din computer direct de pe iPhone. Ve]i avea nevoie de un cont Mozy, care v` va permite s` citi]i documente, s` vede]i fotografii, s` asculta]i muzic` [i s` partaja]i fi[iere oricunde ave]i conexiune la internet.

Wonder Reader

HTC \[i mai pune o dorin]` Aflat \ntr-un u[or con de umbr` \n ultima perioad`, produc`torul taiwanez a contraatacat \n for]` cu seria HTC One [i acum arunc` \n lupt` Desire C, pentru utilizatorii mai pu]in preten]io[i. DE GABRIEL BÂRLIG~ ar s` nu crede]i c` noul Desire (au mai fost S [i Z) face rabat de la performan]e – are integrat HTC Sense 4.0 [i Android 4.0 (Ice Cream Sandwich), oferind deci cea mai nou` interfa]` disponibil` pe Android. |n plus, terminalul vine cu Beats Audio, care permite utilizatorilor s` asculte muzic` la calitate superioar`, cu sunet puternic [i calitate similar` cu cea dintr-un studio de \nregistr`ri profesionist. Tehnologia se va auzi nu doar la muzic`, ci [i la clipurile sau jocurile preferate. “Una dintre cele mai des \ntâlnite activit`]i pentru care utilizatorii \[i folosesc telefoanele este s` asculte muzic`, prin urmare este mai important ca niciodat` s` le livr`m puterea [i emo]iile \nregistrate de artist \n studio”, spune Jason Mackenzie, pre[edinte al Glo-

D

bal Sales [i Marketing al HTC Corporation. Aspectul exterior premium este subliniat de rama de metal, un ecran HGVA de 3,5 inci, cu unghi de vizualizare mare [i o fa]et` de metal a camerei foto de 5 megapixeli. Terminalul este disponibil \n trei culori, ro[u, alb [i negru, fiind potrivit ca prim smartphone sau pentru cei care doresc s` \l schimbe pe cel actual. Este un terminal compact, cânt`rind doar 93 de grame cu baterie cu tot, are un procesor Snapdragon S1 (600 MHz), 512 MB de RAM, spa]iu de stocare de 4 GB [i slot microSD. Prin integrarea lui HTC Desire C cu Dropbox [i cei 25 GB de spa]iu de stocare online gratuit, utilizatorii au libertatea de a stoca date \n mod sigur, de a naviga [i partaja mii de poze, videoclipuri [i documente, fie local sau \n cloud. Biz

O aplica]ie de tip reader ce poate fi sincronizat` cu Google reader, permi]ând accesul la blogurile, revistele [i site-urile de [tiri preferate. Dac` v` face]i griji pentru traficul de date, pute]i limita num`rul articolelor pe care aplica]ia le descarc`.

Pulse News Permite gruparea surselor de [tiri \ntr-un format atractiv, asem`n`tor unei reviste. Pute]i ad`uga pân` la 30 de surse online, ca CNN, MSNBC sau Mashable. Majoritatea articolelor pot fi citite direct \n aplica]ie, ceea ce v` scute[te s` intra]i pe rând pe fiecare site.

Poynt C`uta]i un restaurant sau un magazin? Poynt v` ajut` s-o face]i pe BlackBerry. Aplica]ia e integrat` cu celelalte func]ii ale terminalului, permi]ându-v` s` ad`uga]i evenimente \n calendar, s` le partaja]i prin mesaje [i s` ad`uga]i adrese la \n lista de contacte.

Biz

77


VDE LA VANQUISH

Englezii de la Aston Martin arunc` pe [osele un nou bolid luxos, care continu` tradi]ia m`rcii, dar prive[te spre un viitor glorios, asigurat de performan]ele excelente [i designul s`u exclusivist. DE GABRIEL BÂRLIG~

Marca britanic` nu las` deloc garda jos \n lupta din segmentul supercar [i vine cu ceea ce mul]i numesc lansarea acestei veri: noul Aston Martin Vanquish. Acesta promite performan]` de top, un stil special [i acea aten]ie la detalii specific` ma[inilor de lux din Marea Britanie. “Acest Vanquish e expresia suprem` a 78

Biz

filosofiei de design, a inova]iilor tehnice [i a capabilit`]ilor tehnice ale Aston Martin. Ofer` lux, anduran]` [i o pl`cere deosebit` de a conduce”, spune Ulrich Bez, CEO al Aston Martin. Ma[ina \mprumut` numele de la modelul iconic care a consolidat \n ultima vreme reputa]ia companiei \n

segmentul GT [i \mplete[te ingineria cu distrac]ia, constructorul \ncadrând-o \n categoria Super Grand Tourer. La baz` se afl` edi]ia ultralimitat` Aston Martin One-77, ma[ina de 1,2 miliarde de lire sterline. Vanquish folose[te noua arhitectur` revolu]ionar` VH a m`rcii britanice [i un nou motor V12 de 6 litri mult mai


LIFE

AUTO

MATERIALE SPECIALE

Fiecare panou al caroseriei este realizat din fibr` de carbon, care ofer` o rezisten]` sporit` la o greutate redus`. |n acela[i timp, rigiditatea a fost \mbun`t`]it` cu peste 25%. PORTBAGAJ SPA}IOS

Nu doar habitaclul e mai spa]ios, ci [i portbagajul. Acesta are o capacitate de 368 de litri, cu 60% peste cea a lui Aston Martin DBS, astfel c` bagajele pentru drumurile lungi vor \nc`pea cu siguran]`. INTERIOR DE LUX

Realizat la sediul central din Gaydon, Warwickshire, noul Vanquish e disponibil \n configura]ie 2+2 sau 2+0. Interiorul e aerisit [i finisat cu materiale de lux, cu scaune \mbr`cate \n piele crem [i o consol` central` cu multe butoane tactile.

puternic decât versiunea anterioar`. Dac` tot am ajuns la motor, s` intr`m un pic \n detalii. Propulsorul pe benzin` strunit de cutia automat` \n [ase trepte Touchtronic 2 dezvolt` nu mai pu]in de 56 de cai-putere, ceea ce face ca Vanquish s` fie cel mai puternic model de serie Aston Martin. Cuplul maxim de 620 Nm este atins la

5.500 rpm, accelera]ia de la 0 la 100 km/h se realizeaz` \n 4,1 secunde, iar viteza maxim` este de 295 km/h. La capitolul design, noul Aston Martin p`streaz` liniile superbe ale m`rcii. Sub]iric` la mijloc, ma[ina are linii laterale fluente [i un profil aerodinamic jos. La spate, portbagajul are un eleron ce

“\mpinge” spatele spre [osea la viteze mari, sporind siguran]a \n rulare. Vanquish se va sim]i la fel de bine pe str`zile aglomerate din ora[, dar [i la drum lung. Pre]ul noului Aston Martin Vanquish porne[te de la 189.995 de lire sterline, modelul urmând s` fie disponibil \n Europa la finalul anului 2012. Biz Biz

79


BIZ STAR

Ford readuce Craiova \n elita auto Americanii au \nceput la Craiova produc]ia de serie a noului model B-MAX, dup` investi]ii de 675 de milioane de euro. Fabrica din România produce [i noul motor ecologic EcoBoost. DE DRAGO{ L~Z~RESCU ompania american` Ford a investit nu mai pu]in de 500 de milioane de euro \n noua fabric` de produc]ie a vehiculelor din Oltenia, sum` care se adaug` investi]iilor de 175 de milioane de euro \n produc]ia de motoare [i vehicule din România. Prima ma[in` construit` \n noua fabric` va fi Ford B-MAX, un monovolum din segmentul B, al c`rui prim client a fost chiar pre[edintele Traian B`sescu, prezent la inaugurarea fabricii de la Craiova. B-MAX va fi produs exclusiv \n fabrica din România [i se remarc` printr-un acces facil \n habitaclu pe fondul integr`rii pilonului central \n portierele fa]` tradi]ionale [i clasice [i portierele spate glisante, asigurând astfel o deschidere ne\ntrerupt` de 1,5 metri. Noul B-MAX va fi oferit spre vânzare \n Europa c`tre sfâr[itul acestui an [i ofer` un consum economic de combustibil [i emisii reduse de CO2 \n ambele versiuni de motorizare – motorin` [i benzin`. Cu sistemul Ford Auto-

C

Start-Stop ca standard, motorul EcoBoost de 1,0 litri [i 120 CP al Ford B-MAX atinge emisii CO2 de 114 g/km [i un consum de combustibil de 4,9 l/100 km, fiind cu 15% mai economic decât principalii s`i competitori. Oficialii americani au anun]at \n cadrul evenimentului de inaugurare a fabricii \nceperea demersurilor pentru construc]ia unui nou motor, de 1,5 litri pe benzin`, care va intra \n produc]ie la \nceputul anului viitor. “Aceasta este o fabric` de \nalt` tehnologie, unde se construiesc dou` dintre cele mai avansate produse ale Ford – Ford B-MAX [i Motorul Interna]ional al Anului 2012, motorul pe benzin` EcoBoost de 1,0 litri – la cele mai \nalte niveluri de calitate pentru clien]ii no[tri”, a spus Stephen Odell, pre[edinte [i CEO al Ford Europa. Pentru investi]ia important` realizat` la Craiova [i pentru \nceperea produc]iei unui model de top \n clasa sa [i a unui motor eco, Ford prime[te Steaua Biz.


www.revistabiz.ro

12 - 16 noiembrie 2012 Hotel Howard Johnson Bucure[ti

AI INSTINCT PENTRU AFACERI? CREZI |N INOVA}IE? TE A{TEPT~M LA CEA DE A 11-A EDI}IE A ZILELELOR BIZ, CEL MAI RELEVANT EVENIMENT DE AFACERI DIN ROMÂNIA Vino s`-i \ntâlne[ti pe cei mai reprezentativi oameni de afaceri, top manageri, speciali[ti, antreprenori, români [i str`ini. Vei fi \n avangarda ideilor. Tot ce este nou, tendin]ele din cele mai dinamice domenii vor fi prezentate [i dezb`tute \n cadrul celor cinci zile ale evenimentului: ANTREPRENORIAT INOVA}IE MANAGEMENT CSR MEDIA & MARKETING


Biz 234-  

Este mai mult un luptator decat un artist. Lupta pentru ideile sale. Vrea ca spoturile sa iasa asa cum le gandeste si sa aiba cea mai buna a...

Advertisement