Page 1

Biz www.revistabiz.ro

Nr. 231 • 16 - 31 mai 2012• 7,5 lei

COMISARUL

CARE LUPT~ CU

{OMAJUL 25 de milioane de europeni sunt [omeri. 750.000 dintre ei sunt romåni. Mul]i sunt tineri. |n lipsa adopt`rii rapide a unor solu]ii, pericolul crizelor sociale este f`r` precedent. LÁSZLÓ ANDOR, Comisarul European pentru munc`, afaceri sociale [i incluziune, vorbe[te \n exclusivitate pentru Biz despre reformele care trebuie implementate

Nr. 231


BEST MARKETING 25 mai 2012, Hotel Howard Johnson Bucure[ti www.bizforum.ro/bestmarketing

Un eveniment

URM~TORUL NIVEL |N MARKETING Noile forme de comunicare schimb` fa]a industriei de media [i marketing. Vino s` afli care sunt noile oportunit`]i de promovare [i cele mai eficiente strategii de marketing \n rela]ia dintre branduri [i noul consumator.

Te provoc`m s` prive[ti marketingul dintr-o nou` perspectiv`!

Sponsor

Parteneri media


EDITORIAL www.revistabiz.ro

Redactor-{ef MARTA U[URELU

Redactor-{ef Adjunct GABRIEL BÂRLIG~

Jurnali[ti ALEXANDRU ARDELEAN – FINAN}E, COMPANII OVIDIU NEAGOE – RESURSE UMANE LOREDANA S~NDULESCU – MARKETING OVIDIU VITAN – INTERNA}IONAL OANA GRECEA – ANTREPRENORIAT DRAGO{ L~Z~RESCU – IT, COMPANII

Colaboratori CRISTIAN CHINA-BIRTA PAUL GARRISON PAUL RENAUD MARIUS GHENEA VICTOR KAPRA ADRIAN STANCIU

Fotografi VALI MIREA MIHAI BALOIANU

Director Publicitate GIUSEPPINA BURLUI

Publicitate SIMONA ANDREI

Research [i abonamente GABRIELA MATEI

Layouts & Design LUMINI}A R~ILEANU

Prelucrare foto & Prepress AUREL {ERBAN

Produc]ie [i distribu]ie DAN MITROI

Biz Age Editor al Revistei Biz Calea {erban Vod` 213 - 217, Complex Diamond Park, tronson 1, ap. 1, sector 4, Bucure[ti – România Telefon: 0371 32 32 32 0371 31 11 11 Fax: 0372 87 35 31 E-mails: biz@revistabiz.ro; sales@revistabiz.ro www.revistabiz.ro

Publica]ie auditat` de Biroul Roman de Audit al Tirajelor, BRAT, pe perioada iunie - noiembrie 2010

ISSN 1454-8380

Solu]ii f`r` sacrificiu

S

acrificiul a fost [i este amprenta genetic` [i cultural` a mai multor genera]ii. Fiecare a trebuit s` se jertfeasc` pe altarul dezvolt`rii pentru progres. Au fost [i perioade, lini[tite [i de cre[tere, \n care sacrificiul nu p`rea a mai fi necesar. Dar criza a anulat lini[tea, iar consecin]ele au devenit pietre de moar` pe umerii celor mul]i, care au trebuit s` suporte m`surile de austeritate.

Tinerii de ast`zi sunt [i ei o genera]ie de sacrificiu. Sunt cei care nu \[i g`sesc un loc de munc`, pentru c` nu au experien]` sau sunt insuficient califica]i. Ajung astfel s` \ngroa[e råndurile [omerilor, una dintre marile probleme ale Europei de ast`zi. |n luna martie, [omajul \n zona euro a ajuns la 10,9%, rat` f`r` precedent \n ultimii 15 ani. Adic` 25 de milioane de cet`]eni europeni sunt f`r` loc de munc`. |n Romånia, indicatorul nu se afl` \nc` la cote de avarie, a ajuns la 7,5%, dar este \n cre[tere [i trebuie privit cu aten]ie. |n ultimii patru ani, m`surile de austeritate adoptate de toate statele au avut rolul de a minimiza efectele turbulen]elor economice. Modelul a func]ionat, dar din aceast` schem` s-a pierdut din vedere un factor major: oamenii. Cei care suport` zilnic m`surile dure economice, cei care [i-au pierdut slujbele [i sunt la limita subzisten]ei, cei care nu \[i mai permit ratele. |n aceast` atmosfer` sumbr`, am vorbit cu cei care au solu]ii. Comisarul european pentru ocuparea for]ei de munc`, László Andor, ne-a spus cum v`d oficialii europeni situa]ia [i care sunt reformele pe care le vizeaz` Comisia European` pentru a preveni [omajul. Andor a subliniat c`, pe lång` efortul major pe care trebuie s` \l fac` UE prin intermediul institu]iilor sale, este nevoie de implicare total` na]ional`. Fiecare stat membru trebuie s` \[i contureze propria strategie de cre[tere economic`, pe baza atributelor proprii pe care le au, pentru a g`si noi solu]ii de dezvoltare. Oficialii romåni trebuie s` intre rapid \n jocul acesta [i s` g`seasc` voin]a politic`, indiferent de culoarea partidului din care provin, pentru a trata cu maxim` seriozitate subiectul. Dac` nu se continu` reformele structurale [i nu vom ajunge c`tre un stat competitiv [i eficient, vom r`måne doar cu sacrificiul. Inutil.

ALEXANDRU ARDELEAN, Jurnalist Biz

Tipografie: Artprint

Biz

3


sumar Biz

www.revistabiz.ro

Nr. 231 • 16 - 31 mai 2012• 7,5 lei

COMISARUL

CARE LUPT~ CU 25 de milioane de europeni sunt [omeri. 750.000 dintre ei sunt romåni. Mul]i sunt tineri. |n lipsa adopt`rii rapide a unor solu]ii, pericolul crizelor sociale este f`r` precedent. LÁSZLÓ ANDOR, Comisarul European pentru munc`, afaceri sociale [i incluziune, vorbe[te \n exclusivitate pentru Biz despre reformele care trebuie implementate

Nr. 231

6 14 18 26 30 32 4

Biz

FOTOCOPERT~: COMISIA EUROPEAN~

{OMAJUL

De la minim la maxim Lupta unui comisar cu [omajul Tineri [i nelini[ti]i: episodul [omajul Un german våneaz` programatori romåni Cine stric` laptele? Procesarea viitorului

34 43 44 46 6 49 54 58 64 70 80

Cum ucide smartphone-ul alte businessuri? Les Nemethy: Stigmatul antreprenoriatului \n Europa Central` Antreprenori din plata altora Un business cu sim] estetic Adrian Stanciu: Angaja]ii [i angajamentul Sorin Trånc`: Am \nv`]at s` muncim mai eficient Lec]ia asiatic` de management Obsesia pentru perfec]iune, dragostea pentru art` Salt de la \n`l]imea advertisingului Steaua Biz: Echipa feminin` de gimnastic` a Romåniei


FOTOC: COMISIA EUROPEAN~

LÁSZLÓ ANDOR, Comisarul European pentru munc`, afaceri sociale [i incluziune, vorbe[te \n exclusivitate pentru Biz despre reformele care trebuie implementate


AGEND~

{TIRI

De la minim la maxim |nceputul lunii mai a adus evenimente istorice: avem primul guvern desemnat prin c`derea celui de dinainte [i nu prin alegeri, un nou minim al infla]iei [i un maxim al cursului de schimb. DE ALEXANDRU ARDELEAN 6

Biz

Rata anual` a infla]iei a coboråt \n aprilie, ca urmare a ieftinirii alimentelor, la 1,8%, un nou minim istoric, cre[terea pre]urilor de consum fa]` de martie fiind de doar 0,07%, sub estim`rile anali[tilor. Fa]` de luna anterioar`, \n aprilie 2012 pre]urile m`rfurilor alimentare au sc`zut cu 0,1%, iar cele ale m`rfurilor nealimentare [i tarifele serviciilor au crescut cu 0,2%. Banca Na]ional` a Romåniei a ridicat \n februarie prognoza de infla]ie pentru acest an, de la 3% la 3,2%, din cauza efectului de baz`. Guvernatorul BNR, Mugur Is`rescu, a declarat recent c` prognoza privind infla]ia din acest an r`måne la 3,2% [i c` major`rile salariale din sectorul public vor avea un impact marginal, de

0,2 - 0,3%, asupra infla]iei. “Aten]ie mare \ns` la interpretarea acestei cifre (0,2 - 0,3%). Nu cred c` este niciun motiv s` fac` titlu de ziar, pentru c` ace[ti factori vor contrabalansa cu evolu]iile sau implica]iile altor factori care ac]ioneaz` asupra infla]iei. Noi de aceea n-am schimbat prognoza de la sfår[itul anului, pentru c` unii factori care credeam c` vor \mpinge pre]urile \n sus, \n special grija noastr` legat` de pre]urile la produsele agroalimentare, s-au disipat pe m`sur` ce am constatat c` avem [i umiditate la sol, [i o prim`var` relativ s`n`toas`”, a spus guvernatorul b`ncii centrale \ntr-o conferin]` de pres`. {i de la minim ajungem la maxim. Jum`tatea lunii a adus


AGEND~

{TIRI

un nou maxim istoric, de data aceasta \n cazul cursului de schimb. Referin]a anun]at` de BNR la 11 mai a fost de 4,4265 lei/euro, \n condi]iile \n care leul s-a depreciat semnificativ pe pia]a interbancar`, de[i banca central` a fost prezent` indirect pentru a limita sc`derea monedei na]ionale, potrivit dealerilor. Precedentul maxim istoric, de 4,4168 lei/euro, a fost anun]at la 2 mai, la acea dat` juc`torii fiind \ngrijora]i de incertitudinile legate de m`surile pe care le va adopta noul executiv dup` c`derea guvernului Ungureanu. |n continuare, BNR va adopta m`suri de pruden]ialitate legate de politica monetar`, pentru a evita derapajele. Pån` la concretizarea noilor m`suri economice ale guvernului Ponta, este nevoie de aten]ie sporit` asupra riscurilor dintr-un an electoral, dar [i a impactului unor evenimente externe. Incertitudinile asociate demersurilor de solu]ionare durabil` a crizei datoriilor suverane din zona euro, revizuirii \n jos a perspectivelor cre[terii economice din zona euro \n 2012, precum [i tensiunilor acumulate pe pia]a interna]ional` a petrolului reprezint` \n continuare principalele surse externe de risc, pe care BNR le monitorizeaz`. Banca va lua m`surile necesare pe plan intern, \n cadrul politicii monetare, pentru a proteja economia romåneasc`. Biz

Pauzele scurte [i rare... Se spune c` pauzele lungi [i dese sunt cheia marilor succese, dar nu [i \n criz`. Restructur`rile [i implicit cre[terea num`rului de sarcini pentru fiecare angajat \n parte nu numai c` nu au l`sat timp de respiro celor mai mul]i salaria]i, ci au contribuit din plin la dezechilibrarea balan]ei work-life \n prima parte a recesiunii mondiale. Acum, la mai bine de patru ani de la debutul turbulen]elor economice, echilibrul serviciu-via]` personal` s-a \mbun`t`]it, potrivit unui index realizat de compania Regus. Studiul mai arat` c` majoritatea angaja]ilor se bucur` mai mult de munc` (79%), \n timp ce 45% dintre salaria]i sunt satisf`cu]i de perioada de timp liber. Cum o mare parte din flagelul acestui secol, stresul, a fost alungat din cele mai multe birouri, 86% dintre angaja]i consider` c` realizeaz` mai mult la lucru decât \n anul 2010, principalul factor pentru aceste realiz`ri fiind echilibrul bun dintre via]a profesional` [i cea personal`. Rezultatul indexului român curent este de 116, sub media global` aflat` la 124, potrivit Regus. (O.N.)

Urm`torii 11 Pepsi [i Academia Gheorghe Hagi au lansat proiectul Next 11, prin care sper` s` asigure viitorul fotbalului românesc cu juc`tori crescu]i de academia fostului c`pitan al echipei na]ionale. Semnarea acordului vine la doi ani de la inaugurarea primului parteneriat dintre Pepsi [i Academia Gheorghe Hagi. Proiectul const` \n cre[terea, coordonarea [i dezvoltarea a [ase echipe formate din c\te 11 juc`tori, cu vârste cuprinse \ntre 13 [i 18 ani. Parteneriatul ini]ial dintre Academia Gheorghe Hagi [i PepsiCo se \ntindea pe o durat` de trei ani, \ns` odat` cu semnarea noului con8

Biz

tract acesta se va prelungi pe o perioad` nedeterminat`. Proiectul Next 11 va fi \nso]it de o campanie format` dintr-un spot TV realizat de Graffiti BBDO [i un imn compus de Marius Moga. “Colaborarea cu Academia de fotbal Gheorghe Hagi este una dintre cele mai semnificative investi]ii pe care Pepsi le-a f`cut \n sus]inerea tinerelor talente din sportul românesc. Credem cu t`rie c`, dac` exist` cineva care s` poat` descoperi [i educa genera]iile Next 11, acela este Gheorghe Hagi”, a declarat C`lin Clej, Marketing Manager Beverages \n cadrul PepsiCo România. (D.L.)


AGEND~

{TIRI

Apel respins pentru facturi uria[e Parlamentul European a votat un nou acord pentru reducerea pre]ului convorbirilor \n roaming, inclusiv a serviciilor de date, text care va intra \n vigoare de la 1 iulie. Dac`, \n prezent, romånii afla]i peste hotare trebuie s` scoat` din buzunare maxim 35 de eurocen]i pe minut pentru un apel efectuat \n ]ar`, de la 1 iulie vor pl`ti 29 de eurocen]i. Din vara anului 2013 se va ajunge la maxim 24 de eurocen]i, iar \n 2014 la 19 eurocen]i. Vestea [i mai bun` e legat` de pre]ul pentru date mobile. De la 1 iulie 2012 plafonul maxim pe MB e de 70 eurocen]i, urmând s` scad` la 45 de eurocen]i \n 2013 [i la 20 de eurocen]i \n 2014. (O.N.)

Noul aliat al managementului Compania britanic` SHL, care ofer` servicii pentru managementul resurselor umane, a p`truns la jum`tatea lunii pe pia]a din Romånia, printr-un parteneriat cu compania 42 Organisational Assessment. Compania [i-a propus ca \n urm`torii patru ani s` devin` liderul pie]ei de profil, ca volum de persoane evaluate, ca cifr` de afaceri, cot` de pia]` [i num`rul clien]ilor deservi]i. “Construirea unui parteneriat cu compania 42 face parte din politica noastr` de extindere \n Europa de Est”, spune David Leigh, CEO la SHL. “Evolu]ia actual` a Romåniei transmite semnale \ncurajatoare cu privire la cre[terile economice a[teptate”, conchide David Leigh. (O.N.)

Telefonul care \n]elege române[te Aplica]iile Dragon Dictation [i Dragon Search, care permit utilizatorilor de iPhone, iPod touch [i iPad s` dicteze telefonului mesaje text tip SMS, e-mailuri, s` posteze pe re]elele sociale, sau s` caute informa]ii pe Internet, sunt acum localizate pentru România. Nuance Communications a lansat aplica]iile \n limba român` \n AppStore. Dragon Search ofer` rezultate rapide [i inteligente \n câteva secunde, c`utand instant \n canale multiple precum Google, Yahoo!, Twitter, iTunes, Wikipedia [i YouTube. (G.B.) 10

Biz

Un terminal la \n`l]ime Terminale din 388 de aeroporturi au intrat \n competi]ie, dar unul singur a fost votat cel mai bun din lume. Este vorba despre T5, hub-ul British Airways de pe Heathrow. DE GABRIEL BÂRLIG~ curselor aeriene, \n cadrul evenimentului Cu un profil inconfundabil pe cerul britanic de multe ori noros, T5, terminalul World Airport Awards (Premiile Aeroporturile Lumii) organizat la principal al British Airways, e un furnicar bine organizat. O escal` aici se transform` Passenger Terminal Expo (Expozi]ia de Terminale pentru Pasageri de la Viena). \ntr-o experien]` pl`cut`, datorit` \n Organizate de Skytrax, o companie primul rând organiz`rii liniare [i logice a independent` de sondaje de opinie, terminalului. Zona de transfer se afl` premiile se decerneaz` \n func]ie de exact acolo unde trebuie, \n centrul rezultatele ob]inute \n urma consult`rii a cl`dirii, [i, dac` zbura]i cu British 12 milioane de pasageri, timp de mai bine Airways, sunt 90% [anse s` ave]i zbor de de 10 luni, despre 388 de aeroporturi. leg`tur` din acela[i terminal. “Arhitectura, Cele 96 de ghi[ee ambian]a [i de check-in CELE MAI BUNE TERMINALE DIN LUME amenajarea \nseamn` c` nu LOC TERMINAL AEROPORT terminalului au fost ve]i \ntâlni aproape 1. Terminalul 5 Heathrow, Londra printre cele mai niciodat` cozi. Am 2. Terminalul 3 Singapore Changi apreciate elemente fost \n T5 \ntr-o zi 3. Terminalul 3 Beijing Capital men]ionate de aglomerat`, iar 4. Terminalul 2 San Francisco c`tre responden]i formalit`]ile de 5. Terminalul 4 Madrid Barajas \n r`spunsurile lor. securitate s-au Sursa: Worldairportawards.com La fel [i gama larg` desf`[urat foarte de op]iuni pentru cump`r`turi [i servirea repede. Pasagerii care c`l`toresc \n mesei, din zona de Decol`ri”, a declarat cabinele Club sau First beneficiaz` de Edward Plaisted de la Skytrax. ghi[ee dedicate [i zone de preluare rapid` British Airways a investit 4,3 miliarde de a bagajelor. Zona de shopping [i food este lire sterline \n Terminalul 5, deschis pe 27 vast` [i extrem de variat` [i, dac` ajunge]i martie 2008. Pe lâng` cl`direa principal`, aici, e p`cat s` nu v` opri]i la restaurantul T5A, exist` dou` cl`diri conexe (sateli]i), celebrului chef Gordon Ramsey, denumit T5B [i T5C, la care se ajunge cu ajutorul inspirat “Plane Food”. unor trenuri subterane care circul` din 90 T5 a fost votat recent “Cel mai bun \n 90 de secunde. Biz terminal din lume” de c`tre pasagerii


WINNER

Best International Recruitment Agency Fondată în 1993, Antal International este o companie de recrutare la nivel managerial şi de specialişti. Fiind una dintre primele organizaţii care au investit resurse substanţiale în pieţele emergente, compania are în acest moment peste 100 de birouri în peste 30 de ţări şi lucrează cu cele mai importante şi

de succes companii multinaţionale, oriunde acestea au nevoie să funcţioneze şi au nevoie un partener care să le garanteze profesionalitatea. În 2011, s-au deschis 20 de noi birouri, iar profesionalismul consultanţilor de pretutindeni a fost răsplătit atunci când Antal a primit Premiul pentru Compania de Recrutare a anului 2010, iar chairman-ul Antal, Tony Goodwin, Premiul Ernst & Young de Antreprenor al anului atât în 2010 cât și în 2011. Prima jumătate a anului acestuia a adus Antal premiul la categoria Best International Recruitment al Recruiter magazine Awards for Excellence (mai 2012), fiind in prezent short-listata și la categoriile Best In-House Training şi Best Overseas Operation, al Global Recruiter Magazine. Prin serviciile pe care le ofera: recrutare (head hunting, web search si Antal talent pool), training (profesionalizare in vanzari, manipularea obiectiunilor, negociere si recrutarea pentru nonrecruteri) si teste psihometrice (Mc Quaig), Antal se dovedeste un partener strategic al companiilor active pe piata romaneasca. În cei peste zece ani pe piaţa românească Antal a asistat la toate schimbările manageriale locale, ultimii ani nu fac decât să confirme nevoia companiilor de specialişti perfect adaptaţi ritmului tot mai alert al acesteia. In fiecare din birourile Antal din Bucuresti, Timisoara, Iasi si in curand si la Cluj, identificam persoanele cheie si le propunem companiilor partenere. Pentru mai multe informaţii puteţi vizita site- ul companiei la www.antal.com

IT t FMCG t Retail t Banking t Auto t Mobile t Agricultural t Industry t Construction t Pharmaceuticals t Training Solution Antal International Network Romania 74 Sabinelor Street, Back Entrance Intf.177, 1st Floor, Apt.6, District 5, Bucharest, Postal Code 050854 Tel: +40 21 411 61 14 / romania@antal.com www.antal.com


AGEND~

INTERNA}IONAL

Från` “made in China” Exporturile [i importurile Chinei au suferit o sc`dere luna trecut`, ceea ce genereaz` temeri cu privire la o posibil` \ncetinire a economiei statului asiatic DE OVIDIU NEAGOE

12

Exporturile statului cu cea mai mare cre[tere economic` din lume, China, au crescut cu 4,9% \n luna aprilie, comparativ cu aceea[i perioad` a anului trecut, dar au fost \n sc`dere cu 8,9% fa]` de luna precedent`. Mai mult, de[i importurile au crescut cu 0,3% fa]` de luna

pentru reasigurarea cre[terilor economice. Avansul economic exponen]ial al Chinei din ultimii ani a fost \nso]it` de o cre[tere brusc` a infla]iei [i a pre]ului propriet`]ilor. Ca urmare a acestora, guvernul de la Beijing a introdus o serie de m`suri, printre care [i

aprilie a anului 2011, ele sunt \n sc`dere cu 5,3% fa]` de luna martie. Rezultatele indic` o poten]ial` sc`dere a cererii la nivel global, \n timp ce declinul importurilor este un semn c` [i consumul intern a luat un drum descendent. Statul comunist depune eforturi pentru repornirea motoarelor consumului intern la tura]ie maxim`

restric]ionarea chiriilor. Cu toate c` o mare parte dintre aceste m`suri au fost abandonate, efectele curelei strånse \nc` \[i fac sim]ite prezen]a. |n ultimii ani, succesul Chinei a fost bazat exclusiv pe manufactur` [i exporturi, dar problemele economice din SUA [i zona euro au dus la sc`derea cererii [i la frånarea cre[terii. Biz

Biz

PATENTE |N 140 DE CARACTERE Twitter nu se va folosi de patentele proprii pentru a chema alte companii \n judecat`, ci le va acorda angaja]ilor care le-au creat controlul asupra acestora. Compania a anun]at pe propriul blog c` nu se va folosi de patente pentru a “\mpiedica inova]ia altora”. Re]eaua nu are niciun patent, dar potrivit surselor citate de presa interna]ional` a aplicat pentru un num`r mare de brevete.

APPLE {I M~RUL DISCORDIEI Apple Inc [i Foxconn Technology Group vor \mp`r]i costurile pentru \mbun`t`]irea condi]iilor de munc` de la fabricile din China, unde gigantul american \[i asambleaz` \ndr`gitele gadgeturi. Grupul chinez a investit \n combaterea percep]iei potrivit c`reia fabricile proprii sunt “lag`re” f`r` condi]ii pentru cei peste un milion de angaja]i.

ZLOT VS EURO Polonia, statul cu cea mai rapid` cre[tere economic` din UE, [i-a anun]at inten]ia de a p`trunde \n zona euro de \ndat` ce se va afla la ad`post de criza datoriilor suverane. “Suntem extrem de \ngrijora]i [i credem c` jum`tate din treab` a fost f`cut`, dar \nc` nu suntem \n afara oric`rui pericol”, spunea \ntr-un interviu acordat CNN ministrul de finan]e polonez, Jan Vincent-Rostowski.


AGEND~

COLAC DE SALVARE SPANIOL Statul iberic preg`te[te terenul pentru un al doilea bailout, primul pas fiind f`cut prin preluarea de c`tre stat a b`ncii Bankia, pentru stabilizarea sectorului financiar. Fondul destinat salv`rii const` \n 4,5 mld. euro \n ac]iuni preferen]iale la Banco Financiero y de Ahorros, de]in`toarea Bankia. Prin aceasta statul va de]ine controlul Bankia printr-o cot` de 45% din ac]ionariat.

INTERNA}IONAL

CÅND FIC}IUNEA DEVINE REALITATE Succesul de care s-a bucurat jocul pentru telefoane mobile Angry Birds, al Rovio Entertainment, a dus la crearea unui parc tematic dedicat jocului, \n apropiere de ora[ul Tampere, din Finlanda. La crearea proiectului a contribuit [i dezvoltatorul jocului.

PIC~TURA CHINEZEASC~ UMPLE PAHARUL “Bloomberg BusinessWeek” propune un articol de copert` care trateaz` scandalul \n care a fost implicat fostul politician Bo Xilai prin care se dezv`luie o cultur` bazat` pe violen]` [i l`comie, ce nu fac tocmai cas` bun` cu mediul de afaceri. Scandalul a fost aprins de omul de afaceri Li Jun, care sus]ine c` a fost torturat de oameni din poli]ie afla]i pe statele de plat` ale lui Xilai. Biz

INOVA}IE F~R~ RISCURI

RECORD NEGATIV Sony Corp a \nregistrat o pierdere record de 5,7 mld. dolari \n anul fiscal \ncheiat \n luna martie, mai pu]in decât estimarea proprie de 6,4 mld. dolari. Este a patrulea an \n care compania nipon` \nregistreaz` pierderi [i nu este singurul gigant din industrie care se confrunt` cu probleme: Panasonic Corp. estimeaz` c` va anun]a o pierdere anual` de 10 mld. dolari.

NA}IONALIZARE NIPON~ Ca urmare a dezastrului de la Fukushima, furnizorul de electricitate Tokio Electric Power Co. (TEPCO) a fost na]ionalizat, dup` ce guvernul nipon a aprobat o injec]ie de capital de 12,5 miliarde de dolari. TEPCO furnizeaz` energie electric` c`tre peste 30 de milioane de oameni din zona Tokio, iar compania este estimat` la o valoare de 150 de miliarde de dolari.

Nu este un mister pentru nimeni c` majoritatea oamenilor ar opta pentru un cå[tig sigur, \n loc de dublul sumei, dar cu riscul de 50% [anse de cå[tig. La fel se \ntåmpl` [i \n mediul de business, cånd companiile iau \n calcul investi]ii \n cercetare [i dezvoltare. Revista “Harvard Business Review” propune \n cover story o serie de re]ete prin care inova]ia nu implic` riscuri. Biz Biz

13


COVER STORY

LUPTA UNUI COMISAR CU {OMAJUL Uniunea European` se confrunt` cu o rat` a [omajului f`r` precedent. Omul care lupt` cu acest du[man, L谩szl贸 Andor, Comisarul European pentru munc`, afaceri sociale [i incluziune, a vorbit \n exclusivitate pentru Biz despre ac]iunile UE \n domeniu. DE ALEXANDRU ARDELEAN


ECONOMIE

LA NIVELUL UNIUNII EUROPENE, POLITICILE LEGATE DE FOR}A DE MUNC~ SUNT UN PILON CENTRAL |N REZOLVAREA EFECTELOR NEGATIVE ALE CRIZEI. DIN ACEST MOTIV, |N LUNA APRILIE, COMISIA A PROPUS UN PACHET DE M~SURI LEGISLATIVE LEGATE DE FOR}A DE MUNC~ AL C~RUI SCOP ESTE ATENUAREA ACTUALELOR EFECTE ALE {OMAJULUI. LÁSZLÓ ANDOR, COMISARUL EUROPEAN PENTRU MUNC~, AFACERI SOCIALE {I INCLUZIUNE, TREBUIE S~ FIE LIANTUL CARE S~ SE ASIGURE C~ LA NIVELUL CELOR 27 DE STATE ALE UE EXIST~ POLITICI DE CREARE DE LOCURI DE MUNC~ {I CONDI}II MAI BUNE PENTRU {OMERI, AVÅND |N VEDERE C~ ACEASTA ESTE UNA DINTRE CELE MAI MARI PROVOC~RI. |N PLUS, ESTE NEVOIE DE O PUTERE MARE DE CONVINGERE PENTRU A ANGAJA TINERI, SEGMENTUL DE POPULA}IE CEL MAI AFECTAT DE {OMAJ.

Cele mai recente cifre legate de [omajul din zona euro arat` o rat` de 10,9% \n martie, \n cre[tere fa]` de luna anterioar`. Cifra este peste m`sur` de mare. Acest fapt demonstreaz` cåt de important este ca statele membre s` continue implementarea recomand`rilor de la nivelul Uniunii \n rezolvarea reformelor structurale legate de pia]a muncii pentru a crea mai multe locuri de munc`. Aceste reforme vor fi parte a recomand`rilor specifice pentru fiecare stat membru pe care Comisia le va face \n perioada urm`toare. Singur`, austeritatea nu este suficient`. Avem nevoie de m`suri de cre[tere a locurilor de munc` [i este ceea ce Comisia se lupt` s` ating`, iar pachetul pentru munc` adoptat \n aprilie este r`spunsul concret pentru realizarea acestor obiective. Principala cauz` pentru care rata [omajului este a[a de mare o constituie criza global` financiar` [i economic` ce a lovit UE \n 2008. A existat o oarecare recuperare \ntre 2010 [i mijlocul lui 2011 \n \ntreaga Uniune, dar apoi a intervenit \ncetinirea economiei. Au fost necesare rebalans`ri fiscale pentru a face fa]` cre[terii rapide a costurile la care statele se \mprumut`, aceasta fiind o alt` consecin]` pe care economiile europene a trebuit s-o \nfrunte \n fa]a crizei. Ne confrunt`m cu trei provoc`ri structurale pe termen lung: schimb`rile demografice, “\nverzirea economiei” [i evolu]iile tehnologice.


COVER STORY

Pentru a rezolva aceste provoc`ri, este nevoie s` impulsion`m poten]ialul cre`rii de locuri de munc` prin pie]e de munc` mai dinamice. Acest lucru se traduce prin anticiparea competen]elor, facilitarea mobilit`]ii pentru a avea cu adev`rat o pia]` european` a for]ei de munc` [i pentru a implementa pe pia]a de munc` reforme care s` \mbun`t`]easc` calitatea tranzi]iei \n munc`.

Care sunt m`surile pe care UE le ia pentru stoparea [i prevenirea [omajului? Pentru a atinge ]inta de 75% din popula]ie angajat`, Uniunea European` trebuie s` creeze 17,6 milioane de noi locuri de munc` pån` \n 2020. |n ciuda ratei [omajului, am lansat pachetul pentru angajare \n aprilie ca r`spuns la nivelul ridicat de [omaj din Europa. Aceast` politic` identific` domeniile poten]iale \n care se pot crea locuri de munc` [i cele mai eficiente c`i prin care statele membre pot facilita mai multe angaj`ri \n climatul economic [i social de ast`zi. Pachetul propune o agend` de ac]iuni pe termen mediu pentru UE [i statele membre pentru a recupera cåt mai multe locuri de munc` [i pentru a atinge obiectivul \n 2020. |n pachet, propunem de asemenea upgradarea portalului web al mobilit`]ii europene a locurilor de munc` EURES (Serviciul European de Angajare), care s` ofere locuri de munc` celor care \[i caut` posturi \n afara statelor membre. EURES ofer` informa]ii [i servicii de recrutare pentru angajatori [i pentru cei \n c`utare de locuri de munc` \ntr-un alt stat european. Noua re]ea EURES va REFORMELE PIE}EI oferi mai mult` transparen]` asupra MUNCII TREBUIE S~ locurilor de munc` vacante din MEARG~ MÅN~ |N MÅN~ Europa. Va oferi acces u[or [i \n timp CU INVESTI}IILE |N real c`tre locurile de munc` CAPITALUL UMAN, CUM disponibile \n UE, \n timp ce prezint` angajatorilor candida]i cu aptitudini SUNT EDUCA}IA, necesare pentru a le cre[te afacerile. RECALIFICAREA, Scheme de mobilitate ]intite vor ajuta SPRIJINUL PENTRU grupuri specifice de lucr`tori – a[a C~UTAREA UNUI LOC DE cum sunt tinerii – [i ]`ri care sunt MUNC~ {I M~SURILE DE sau vor deveni loca]ii pentru INCLUZIUNE PE PIA}A respectivii lucr`tori. Cåt prive[te FOR}EI DE MUNC~. finan]area pentru programe din acest domeniu, vom continua s` \ndemn`m [i s` ajut`m statele membre s` se foloseasc` mult mai bine de fondurile europene – \n special de Fondul European Social (FSE).

Cum poate Uniunea s` elaboreze acest plan f`r` s` pun` \n pericol economia [i a[a fragil`? |n actualul climat economic dificil, care stagneaz` sau chiar este \n recesiune, este imperativ s` mobiliz`m for]a de munc` pentru cre[tere. Locurile de munc` nu 16

Biz

sunt numai o consecin]` a cre[terii – ele ajut` la dezvoltarea ei, pentru c` dac` tot mai mul]i oameni sunt capabili s` munceasc`, ei cå[tig` bani [i \i cheltuiesc. Politicile economice [i cele de angajare trebuie s` se focuseze asupra cre`rii condi]iilor favorabile pentru implementarea de noi locuri de munc` \n timp ce \ncurajeaz` cererea pentru for]` de munc`. Pachetul de Munc` propus de Comisie revizuie[te un num`r de instrumente care au un impact pozitiv asupra cererii de for]` de munc` [i ofer` sfaturile pentru realizarea acestor unelte astfel \ncåt s` maximizeze impactul lor asupra angaj`rilor. Pachetul prezint` m`surile necesare pentru a stimula crearea de locuri de munc`, cum ar fi mutarea taxelor de pe munc` pe mediu, promovarea antreprenoriatului [i o mai bun` ]intire a facilit`]ilor fiscale la angajare. Pachetul seteaz`, de asemenea, planuri de ac]iune pentru segmentele cu cel mai mare poten]ial pentru locurile de munc` pentru viitor: economia verde, serviciile de s`n`tate [i IT&C. De exemplu, nu mai pu]in de 20 de milioane de locuri de munc` ar putea fi create pån` \n 2020 \n economia verde (eficien]` energetic`, energie regenerabil`, de[euri, reciclare, biodiversitate, servicii de ecosisteme etc). 8 milioane de locuri de munc` sunt a[teptate a fi create pån` \n 2020 \n sectorul de s`n`tate. Locurile de munc` pentru speciali[tii din IT&C au crescut cu 3% pe an chiar \n timpul crizei, iar Europa va avea o lips` de 700.000 de speciali[ti pån` \n 2015. Pentru a sprijini agregarea cererii pe pia]a muncii [i pentru a asigura calitatea unor locuri de munc` decente, este foarte important s` reducem segmentarea pie]ei, oprind folosirea excesiv` a contractelor nonstandard [i abuzul fal[ilor “self-employed”. Toate tipurile de aranjamente contractuale ar trebui s` dea acces lucr`torilor la un set principal de drepturi (inclusiv drepturile de pensii) din momentul semn`rii contractului, inclusiv accesul la \nv`]are pe tot parcursul vie]ii, protec]ie social` [i protec]ie financiar` \n cazul termin`rii contractului de munc` f`r` gre[eli. Tranzi]ia pån` la primul loc de munc` [i \ntre locurile de munc` trebuie s` devin` mai u[oar`. Reformele pie]ei muncii trebuie s` mearg` mån` \n mån` cu investi]iile \n capitalul uman, cum sunt educa]ia, recalificarea, sprijinul pentru c`utarea unui loc de munc` [i m`surile de incluziune pe pia]a for]ei de munc`. Pachetul de m`suri pe care \l propune Comisia subliniaz` importan]a reducerii s`r`ciei \n cazul celor care lucreaz` cu salariul minim [i lupta \mpotriva inegalit`]ilor legate de salariul minim [i aducerea la zi cu regularitate a implic`rii partenerilor sociali. Pachetul trimite un mesaj clar asupra faptului c` o abordare echilibrat` a salariilor minime poate ajuta impulsionarea cererii [i joac` un rol \n lupta s`r`ciei celor care lucreaz` cu salariul minim.


ECONOMIE

Unul dintre cele mai afectate de [omaj segmente ale popula]iei \n \ntreaga Europ` \l constituie tinerii. Cum pot fi ei ajuta]i? |n ceea ce prive[te finan]area, \ndemn`m [i ajut`m statele membre s` se foloseasc` mai bine de fondurile europene, mai ales de FSE. |n jur de 30 de miliarde de euro din FSE nu sunt \nc` folosi]i \n proiecte \n aceast` faz` a actualei perioade de programare financiare, ceea ce este un avantaj pentru statele membre \n sensul cre`rii de scheme de ajutor la scar` mare pentru tineri. |n plus, pentru a ajuta statele membre s` se foloseasc` efectiv de fonduri, avem \n plan finan]area unor m`suri de asisten]` tehnic` prin FSE pentru a cre[te num`rul schemelor de ucenicie, promovarea antreprenoriatului \n råndul tinerilor [i a self-employment-ului. |n acest an vom prezenta cadrul pentru condi]ii calitative mult mai bune pentru stagii, inclusiv printr-o panoram` la nivelul UE al stagiilor disponibile. Acest cadru va crea condi]ii mai transparente pentru stagiari peste tot \n Uniunea European`. |mpreun` cu Parlamentul European vom oferi 4 milioane de euro pentru o schem` de garan]ii pentru tineri, care s` asigure c` tinerii sunt fie angaja]i, fie \n alt sistem de educa]ie sau \n traininguri la patru luni de la terminarea [colii. Pentru a promova mobilitatea tinerilor lucr`tori, o s` lans`m o schem` pilot de dimensiuni mici, dar important`, pentru ]intirea mobilit`]ii slujbelor ca s` ajut`m tinerii s` \[i g`seasc` un loc de munc` \n alt stat membru. Programul “Your First EURES Job” va ajuta 5.000 de tineri s` \[i g`seasc` un loc de munc` \n alt stat membru \n 2012 [i 2013 [i, ceea ce este cel mai important, va preg`ti terenul pentru upgradarea EURES. Toate aceste ac]iuni ale Comisiei paveaz` drumul spre mai multe m`suri pe care statele membre le pot dezvolta pe perioada viitorului buget al UE, 2014-2020. Dar ceea ce este cel mai important este ca statele membre s` treac` imediat la ac]iuni printr-o abordare de parteneriat. Vom face cu adev`rat o diferen]` dac`, la toate nivelurile [i \ntre toate institu]iile UE, partenerii sociali, na]ionali sau chiar guvernele regionale vom dubla toate eforturile pentru a \mbun`t`]i situa]ia genera]iei tinere. Mesajul trebuie s` fie cåt se poate de clar: tinerii nu trebuie s` renun]e. Ne intereseaz` viitorul lor pentru c` este viitorul nostru, de asemenea.

|n Europa, situa]ia politic` se schimb`, preferin]a electoratului mergând c`tre partidele de stånga. Care este opinia dumneavoastr` referitoare la aceste schimb`ri? Indiferent de schimb`rile politice din ]`rile UE, ne confrunt`m cu o realitate a crizei care trebuie rezolvat` urgent [i f`r` \ntårziere. O aten]ie deosebit` asupra m`surilor de austeritate adoptate este crucial`, fiindc` trebuie avut \n vedere ca nu cumva cei mai vulnerabili s` suporte greul acestor m`suri. Unele dintre statele

europene cele mai avansate din punct de vedere economic [i al bun`st`rii sunt capabile s` combine un nivel ridicat al cheltuielilor publice cu performan]e economice bune. O alt` problem` spinoas` care trebuie adresat` este [omajul \n råndul tinerilor, pentru c` ei sunt cei mai expu[i la riscul de excluziune social` din cauza lipsei lor de experien]`, ceea UE {I STATELE MEMBRE ce face [i mai dificil pentru ei s` \[i TREBUIE S~ TRANSMIT~ g`seasc` un punct de sprijin \n UN MESAJ PUTERNIC C~ LE pia]a muncii \n actualele condi]ii. PAS~ DE TO}I CET~}ENII Mai presus de toate, UE [i statele LOR {I MAI ALES DE CEI membre trebuie s` transmit` un MAI VULNERABILI, CUM mesaj puternic c` le pas` de to]i SUNT TINERII, CARE SUNT cet`]enii lor [i mai ales de cei mai vulnerabili, cum sunt tinerii, care CEI MAI LOVI}I DE sunt cei mai lovi]i de actuala criz`. ACTUALA CRIZ~.

Date fiind toate aceste aspecte, la ce s` ne a[tept`m \n viitorul apropiat? |n primul rånd, a[ vrea s` subliniez c` sistemele de protec]ie social` sunt tampoane eficiente \n fa]a s`r`ciei [i a excluziunii sociale [i c` ele trebuie men]inute. Investi]iile sociale, destinate bloc`rii cre[terii [omajului, a excluziunii [i a s`r`ciei, previn costurile sociale [i economice mult mai mari \n viitor. Trebuie s` avem \n minte c`, odat` cu consolidarea fiscal` [i a pie]ei muncii, provoc`rile se refer` [i la impactul social al crizei. |n cadrul strategiei Europa 2020, liderii UE au convenit asupra ]intei de s`r`cie: s` aduc` cel pu]in 20 de milioane de oameni \n afara s`r`ciei [i excluziunii sociale \n urm`toarea decad`. Totu[i, dac` lu`m \n calcul ]intele na]ionale de s`r`cie din acest moment, doar 12 milioane de oameni sunt sco[i din s`r`cie dac` statele membre \[i men]in promisiunile. Este clar c` aceast` cifr` nu e deloc ambi]ioas` [i nu se adreseaz` oamenilor din statele membre care au situa]ii sociale dificile [i care sunt tot mai mul]i. Din acest motiv, \n Studiul Anual de Cre[tere 2012 am trimis un mesaj puternic c` UE nu este pe calea cea bun` pentru a atinge aceast` ]int` [i trebuie s` fac` din impactul social al crizei una dintre cele cinci priorit`]i principale. Pentru a avea succes, trebuie s` asigur`m m`suri de consolidare [i de cre[tere pentru a lucra la unison mai degrab` decåt s` ne anul`m eforturile unii altora, \n acela[i timp cu sus]inerea coeziunii sociale [i cu incluziunea. Dac` ne uit`m \n ansamblu, trebuie s` protej`m popula]ia Europei [i mai ales cele mai vulnerabile grupuri din fa]a efectelor continue ale crizei economice. Este nevoie s` abord`m un r`spuns eficient pentru a rezolva provoc`rile sociale pe termen lung cum sunt s`r`cia, [omajul [i excluziunea social`. O abordare de tipul investi]iilor sociale va juca un rol semnificativ \n rezolvarea acestor provoc`ri. Biz Biz

17


COVER STORY

TINERI {I NELINI{TI}I EPISODUL {OMAJULUI


ECONOMIE

Rata [omajului \n zona euro a fost \n martie 10,9%, cea mai mare din ultimii 15 ani. Nevoia de m`suri rapide [i specifice este acut`. Dac` nu se \ntåmpl` nimic \n urm`torul an, perioada dificil` din ultimii trei ani va fi o amintire pl`cut`. DE ALEXANDRU ARDELEAN

L

LÅNG~ POARTA BRANDENBURG, {APTE TINERI

fac spectacol. Sunt o trup` de dansatori de strad` [i

reu[esc s` strång` \n jurul lor zeci de oameni, mul]i turi[ti, veni]i s` admire celebrul monument al Berlinului. Sunt extrem de dinamici [i de preg`ti]i, astfel c` dup` 10 minute de show mul]imea e \n delir. La finalul spectacolului de dans, de altfel extrem de reu[it, b`ie]ii \[i scot [epcile [i se \ndreapt` spre mul]ime pentru a aduna bani. Nu mul]i sunt cei care dau bani, de[i au apreciat din plin ceea ce au v`zut. B`ie]ii nu se descurajeaz`, fac o pauz` [i re\ncep urm`torul show pentru al]i turi[ti. Chiar dac` este distractiv [i are efect benefic pentru turi[ti, situa]ia tinerilor nu este tocmai fericit`. Fac dans pentru c` este o pasiune de-a lor, dar [i pentru a strånge un ban, c`ci niciunul dintre ei nu are un loc de munc`. Nu strång sume mari, dar sunt mul]umi]i c` fac ceva [i reu[esc s` \[i scoat` m`car banii de buzunar. Berlin, Paris, Roma, Bucure[ti. Peste tot este la fel. Tot mai mul]i tineri nu au un loc de munc` [i sunt nevoi]i s` fac` diverse lucruri pentru a cå[tiga un ban. De[i merg la interviuri de angajare, nu sunt lua]i \n calcul din cauza lipsei de experien]`. Situa]ia este cu atåt mai dramatic` cu cåt unii dintre ei au p`rin]i care sunt de asemenea [omeri. Devine din ce \n ce mai dificil s` tr`ie[ti dintr-un singur salariu, oricare ar fi el, pentru c` ratele, cheltuielile zilnice sunt acelea[i, iar venitul a devenit tot mai mic. Pentru c` situa]ia economic` dificil` din zona euro se prelunge[te, Dan Buc[a, economistul-[ef al UniCredit }iriac Bank, a identificat trei consecin]e care duc la cre[terea [omajului. |n primul rånd, cre[te num`rul firmelor care intr` \n faliment; ca urmare, angaja]ii acestora \[i pierd locurile de munc`. |n al doilea rånd, firmele care

doresc s` supravie]uiasc` acestei perioade lungi de cerere slab` reduc costurile cu for]a de munc` prin diminuarea acesteia. |n al treilea rånd, investi]iile noi sunt mult mai mici fa]` de trecut [i cei care intr` \n råndul popula]iei active g`sesc mai greu un loc de munc`. Este motivul principal pentru care [omajul \n råndul tinerilor a crescut foarte tare. Acesta este doar unul din efectele perverse ale crizei [i ale situa]iei economice dificile prin care trecem. Din acest motiv, peste tot au loc mar[uri [i manifesta]ii de strad` ale tinerilor [i nu numai, ale [omerilor, care devin tot mai dispera]i pe zi ce trece, pentru c` nu au locuri de munc`, iar m`surile de austeritate apas` greu pe umerii lor. De cele mai multe ori, manifest`rile de strad` se termin` cu violen]e. |ns`, a doua zi, lucrurile stau la fel. Este nivelul urm`tor la care politicienii, companiile, institu]iile de resort trebuie s` reflecteze cu mult` aten]ie [i s` ia m`suri rapide, pentru c` altfel ne vom trezi \ntr-o spiral` vicioas` a descre[terii acute a economiei, c`ci nu are cine s` consume, nu vor mai exista bani pentru fondurile de pensii, pentru c` nu are cine s` cotizeze la acestea, dac` nu exist` for]` de munc` activ`, degenerånd \ntr-o criz` sistemic` [i social` mult mai mare chiar [i decåt Marea Criz` Economic` din anii ’30. Iar datele statistice \nt`resc aceste temeri. |n martie, rata [omajului din zona euro a fost de 10,9%, \n cre[tere fa]` de februarie, cånd s-a \nregistrat o rat` de 10,8%, potrivit Eurostat. Indicatorul pentru \ntreaga Uniune European` a stagnat la 10,2%. Mai \ngrij`tor este faptul c`, \n aceea[i perioad` a anului trecut, [omajul era de 9,9% \n zona euro, respectiv 9,4% \n UE. Cu alte cuvinte, asist`m la o compresie tot mai mare a economiei europene [i mai ales a Biz

19


COVER STORY

celei din zona euro. M`surile de austeritate luate de guvernele din aceste state nu au f`cut decåt s` accentueze pr`pastia social`. Dac` procentele nu ne spun nimic, atunci num`rul efectiv al [omerilor ne va atrage cu siguran]` aten]ia. Sunt aproape 25 de milioane de europeni care nu au un loc de munc` [i sunt cu 2,12 milioane de oameni mai mul]i ca la finele primului trimestru de anul trecut. Cele mai ridicate rate ale [omajului au fost \nregistrate \n Spania (24,1%), Grecia (21,7%) [i Portugalia (15,3%), la polul opus reg`sindu-se Austria (4%), Olanda (5%), Luxemburg (5,2%) [i Germania (5,6%). Dintre ace[tia, num`rul tinerilor [omeri din UE a ajuns la circa 5,5 milioane, adic` o rat` de [omaj de 22,4% la nivelul Uniunii. Numai \n Spania [i Grecia, [omajul \n råndul tinerilor trece de 50%, ceea ce este extrem de \ngrijor`tor. Pre[edintele B`ncii Centrale Europene, Mario Draghi, a spus c` liderii europeni trebuie s` creeze un “pact de cre[tere”, deoarece m`surile de austeritate din zona euro afecteaz` prea mult cre[terea economic`, iar situa]ia risc` s` genereze turbulen]e sociale. Romånia a \nregistrat o rat` a [omajului de 7,5% \n luna martie, potrivit Institutului Na]ional de Statistic`. {i la noi indicatorul este \n cre[tere fa]` de februarie, iar num`rul celor f`r` loc de munc` se ridic` la 735.000 de persoane.

CE FACEM CU {OMERII? NOUL PRE{EDINTE AL FRAN}EI, FRANÇOIS HOLLANDE,

N

a cå[tigat alegerile tocmai pentru c` a promis electoratului c` \l va sc`pa de austeritate [i de problemele crizei. Evident, Hollande nu vrea s` creeze noi crize, ci s` \ncerce s` gestioneze economia altfel. Cel de-al doilea om din Europa vrea s` readuc` nu numai Fran]a, ci [i continentul pe plus. “Vom aduce Europa \napoi pe calea cre[terii [i a viitorului. Nu mai suntem condamna]i la austeritate”, a declarat noul pre[edinte \n discursul de victorie. Una dintre temele sale din campania electoral` s-a referit la cheltuirea a peste 20 de miliarde de euro ca stimulent economic, \n Fran]a, [i la reducerea vårstei de pensionare. |ns` aceast` m`sur` a venit la pachet cu promisiunea implement`rii unui contract de genera]ie, prin care un tån`r angajat aduce facilit`]i fiscale pe trei ani pentru firm` dac` aceasta p`streaz` \n paralel [i un angajat \n vârst`, care l-ar preg`ti pe ucenic. Hollande a mai declarat c` va \ncerca s` impun` penaliz`ri financiare companiilor profitabile care anun]` concedieri doar pentru a-[i m`ri pre]ul ac]iunilor, potrivit Reuters. |n condi]iile unor concedieri anticipate la companii precum retailerul Carrefour [i produc`torii auto General Motors (GM) [i

20

Biz

Peugeot-Citroën, principalul consilier al pre[edintelui francez, Michel Sapin, a spus c` Hollande \[i va respecta rapid angajamentul. Sapin, considerat drept posibil viitor prim-ministru sau ministru de Finan]e, a spus c` scopul este ca astfel de concedieri s` devin` “extrem de costisitoare”. Pre[edintele francez este primul om politic din Europa care nu numai c` face din [omaj [i din locurile de munc` o tem` extrem de important` de reflec]ie, dar \ncearc` s` g`seasc` [i rezolv`ri la nivel na]ional. {i nu este singurul. La nivel european, Comisia European` are un obiectiv strategic de a ajunge \n anul 2020 cu 75% din popula]ia activ` angajat`. |n aprilie, a fost propus un pachet legislativ, pentru toate statele membre, care s` combat` problematica dificil` a [omajului. László Andor, Comisarul European pentru munc`, afaceri sociale [i incluziune, ne-a detaliat \n interviul care precede acest material unele dintre m`surile propuse de Comisie. Andor a subliniat faptul c` una dintre priorit`]ile reale europene trebuie s` devin` crearea de noi locuri de munc`. Situa]ia este extrem de simpl`, de fapt. Dac` nu ajungem s` avem oameni angaja]i, nu vom putea s` cre[tem economic. Cu cåt d`m mai mul]i oameni afar`, cu atåt economia european`, inclusiv cea a Romåniei, se comprim`. Chiar dac` companiile reduc costurile prin concedierea oamenilor, pe termen mediu m`sura se \ntoarce \mpotriva lor. F`r` pia]` de desfacere, adic` f`r` consumatorii care s` cumpere sau s` consume produsele [i serviciile pe care organiza]iile le produc, nu poate exista cre[tere economic`. F`r` scheme de ajutor social bine puse la punct, care s` re\ncadreze oamenii \n munc`, scheme care trebuie elaborate de guverne, nu putem asista la niciun fel de stabilizare economic`. Mai mult, ne confrunt`m cu tot felul de alte probleme legate de aceste aspecte, printre care viitorul sistemelor de pensii, deficitele bugetare legate de acest fapt, \mpov`rarea sistemelor sociale peste m`sur` cu prea mul]i asista]i. “Datele referitoare la [omajul din zona euro arat` necesitatea reform`rii rapide a economiei europene, pentru sus]inerea unei cre[teri economice bazate pe inovare. R`månerea \n urm` fa]` de Statele Unite ale Americii, Coreea sau Japonia din punctul de vedere al drumului de la activitatea de cercetare [i dezvoltare la succesul comercial al unui produs ar trebui s` fie o preocupare major` a deciden]ilor europeni. Europa are performan]e economice bune \n domenii care existau [i acum 50 sau 100 de ani, pe cånd Statele Unite ale Americii performeaz` excelent \n zone care nici nu existau \nainte de 1970 – IT, biochimie, industria aerospa]ial`”, precizeaz` Florin Eugen Sinca, analist \n cadrul Direc]iei Strategie, Cercetare de Pia]` [i Macroeconomic` la


Big people share big experiences! Challenge yourself with an Executive MBA! Apply now for April 2012. Foreign and Romanian teachers with

192 years of cumulated work experience in the field that they are teaching are here to give you a 360 degrees view on the business environment. Networking is included.

Joy Chan Experience: 18 years Companies: KPMG, Singapore Trade Development Board Courses: Financial Management; Investments & Capital Markets


COVER STORY

BCR. Acesta mai spune c` viitorul buget comunitar, care va acoperi intervalul 20142020, ar putea oferi unele r`spunsuri \n acest sens. Inventivitatea specific` tinerilor dar [i speciali[tilor din ]`rile emergente din Europa, printre care [i Romånia, reprezint` o solu]ie la problemele economice de pe continent, dac` fondurile europene din viitorul exerci]iu financiar vor fi mai bine direc]ionate. |ndemnul la o folosire mult mai bun` a viitorului buget comunitar a venit [i din partea comisarului Andor, care ]inut s` men]ioneze c`, pentru bugetul 2014-2020, Comisia a propus ca Fondul Social European s` aib` un minim de 84 de miliarde de euro care s` se adreseze priorit`]ilor investi]ionale: accesul la for]a de munc` pentru [omeri, integrarea sustenabil` a tinerilor “NEET” (tineri care nu mai studiaz`, nu sunt angaja]i sau \n stagii) \n pia]a muncii, chiar [i oferirea de garan]ii, sprijinirea celor pe cont propriu, a antreprenorilor [i a celor care vor s` fac` afaceri, precum [i recalificarea [i incluziunea social`. Utilizarea fondurilor europene este una dintre cele mai bune solu]ii, atåt pentru antreprenori, cåt [i pentru companii, \n direc]ia cre`rii sau men]inerii locurilor de munc`. Sunt fondurile cele mai la \ndemån` pentru a utiliza un capital poten]ial, pentru cre[tere [i dezvoltare.

DE LA EUROPEAN LA NA}IONAL COMISARUL EUROPEAN PENTRU OCUPAREA FOR}EI

C

PIONIERII PERFORMAN}EI Pån` la implicarea guvernului, companiile care au [tiut s` mizeze pe competitivitate au reu[it s` aib` strategii de cre[tere economic`. |n plus, au mai [i angajat oameni care s` le ajute s` \[i duc` la \ndeplinire planurile strategice. Sunt doar cåteva exemple care au trecut cu bine peste criz` [i peste recesiune [i au dovedit c` o strategie cå[tig`toare se bazeaz` pe inova]ie, competitivitate [i performan]`. 22

Biz

de munc`, László Andor, \mi spunea \n interviu c` m`surile luate la nivel european nu sunt de ajuns. Este nevoie mai ales de m`suri na]ionale care s` faciliteze tranzi]ia spre crearea de locuri de munc`. Dac` politicile la nivel european ajut` statele membre, este nevoie de m`suri practice locale pentru a crea o adev`rat` pia]` a muncii na]ionale dinamice [i apoi una cu adev`rat european`, unde Comisia se lupt`, cu toate mijloacele pe care le are la dispozi]ie, s` o realizeze. |n acela[i timp, realiz`m c` pie]ele na]ionale ale muncii sunt legate direct de cele europene. Un exemplu \n acest sens vine de la economistul BCR, Florin Eugen Sinca. Rata [omajului din Spania, de 24,1% \n luna martie, poate genera o presiune indirect` asupra economiei romåne[ti prin intermediul num`rului mare de romåni care lucreaz` acolo. Remiterile angaja]ilor romåni din str`in`tate au fost, \n 2011, cu aproximativ patru miliarde de euro sub maximul istoric consemnat \n 2008 [i nu ne a[tept`m la o revenire pe termen scurt. Analistul economic Aurelian Dochia subliniaz` c` situa]ia \ngrijor`toare legat` de ocuparea for]ei de munc` dureaz` de mai mul]i ani [i nu se limiteaz` la Europa – chiar [i \n Statele Unite, unde revenirea din recesiune a fost mai rapid` [i mai bine conturat`,

ADAPTAREA LA TENDIN}E Compania Continental a investit aproape 575 de milioane de euro \n activit`]ile din Romånia pån` la finalul lui 2011. Christian von Albrichsfeld, director general al Continental Automotive Romånia [i director pentru cercetare [i dezvoltare al Grupului Automotive \n Romånia, spune c` \n zona de vest a ]`rii exist` o cerere \n cre[tere de noi angaja]i (atåt din zona de muncitori, cåt [i din zona cu studii superioare). “Dorim s` ne dezvolt`m afacerea \n continuare, iar planurile de cre[tere ale Continental \n Romånia sunt de cel pu]in 1.000 angaja]i doar \n acest an, care se adaug` la cei peste 10.500 deja existen]i.” Continental are o strategie bine definit`, care o ajut` s` fie \n prima linie a dezvolt`rii: crearea de produse care se \ncadreaz` \n tendin]a industriei, calitative la pre] competitiv. Recomandarea lor pentru alte companii care vor s` fie performante este s` ia m`curi precum: cre[terea eficien]ei [i a competitivit`]ii, deschiderea spre noi pie]e \n curs de dezvoltare, investi]ii \n cercetarea/dezvoltarea de noi produse [i tehnologii [i evident cre[terea vånz`rilor. Toate acestea conduc \n final atåt la dezvoltare, cåt [i la crearea de noi locuri de munc`.


ECONOMIE

[omajul se reduce cu mare \ntårziere. “Dac` ne uit`m la evolu]iile pe termen mai lung, se constat` chiar un fenomen neobi[nuit, cre[tere economic` f`r` creare semnificativ` de noi locuri de munc`”, spune analistul. Criza nu a f`cut decåt s` precipite o tendin]` preexistent`, [omajul a atins cote foarte ridicate [i deja se constat` c` ie[irea din recesiune, chiar a[a [ov`ielnic`, cum este \n Europa, nu garanteaz` reducerea [omajului. Dochia mai spune c` toate guvernele [i to]i liderii politici se declar` preocupa]i de situa]ia [omajului. Exist` dou` viziuni care se confrunt` \n ceea ce prive[te politicile ce ar trebui s` fie urmate pentru reducerea [omajului: pe de o parte dreapta politic`, care insist` pe nevoia cre[terii competitivit`]ii economice prin flexibilizarea pie]ei muncii [i ]inerea sub control a cre[terii salariilor, [i stånga, care insist` pe protec]ie social`, ap`rarea drepturilor cå[tigate, redistribuire. Situa]ia difer` mult de la ]ar` la ]ar`. Germania a trecut de la \nceputul anilor 2000 printr-o reform` profund` a pie]ei muncii [i a asisten]ei sociale, \n timp ce Italia, Spania, Grecia [i chiar Fran]a au preferat men]inerea unor sisteme mult mai rigide [i protective. “Rezultatele se v`d: Germania ([i \n general ]`rile din nordul continentului) [i-au \nt`rit competitivitatea interna]ional`, ]`rile din sud [i-au men]inut standardele pe datorie. Fractura pe care o vedem acum

\n Europa nu se repar` u[or; reformele pie]ei muncii nu produc rezultate imediate [i criza face mai dificil` implementarea unor asemenea reforme. Vedem c` tensiunile sociale \n cre[tere m`resc instabilitatea politic`, iar aceasta reduce capacitatea guvernelor de a ac]iona. Intr`m \ntr-un cerc vicios foarte periculos”, a precizat Aurelian Dochia. Cu toate acestea, este necesar` reformarea sistemelor sociale, pe modelul ]`rilor nordice sau al Germaniei, pentru a putea cre[te economic. Guvernele na]ionale din majoritatea statelor europene trebuie s` realizeze c`, f`r` ac]iuni ferme [i rapide, nu vor mai putea face nimic. |n primul rånd trebuie integra]i sau reintegra]i tinerii \n munc`, iar aici posibilit`]ile sunt multe: de la accesarea fondurilor europene pentru sprijinirea recalific`rii lor, pån` la acordarea de facilit`]i fiscale companiilor care angajeaz` tineri. De altfel, f`r` un puternic sprijin din partea companiilor nu se poate face nimic. Iar aici spa]iul de manevr` permite anumite facilit`]i fiscale, astfel \ncåt organiza]iile s` angajeze tinerii. Un exemplu vine din Germania – schema Kurzarbeit, care este probabil cel mai cunoscut exemplu de ajutor venit din partea statului pentru pia]a for]ei de munc`. Comisarul Andor spune c` scheme diferite de ajutor se reg`sesc [i \n alte 20 de state membre, iar sprijinul prin aceste

PUTEREA INOVA}IEI

INVESTI}IE |N VIITOR

Dacia Renault este o alt` companie care angajeaz` oameni pentru a face fa]` comenzilor crescute pentru noile modele de autoturisme pe care le lanseaz`. |n prezent, grupul Renault are peste 17.500 de angaja]i \n Romånia, \n toate entit`]ile sale de produc]ie. Pentru acest an, grupul recruteaz` speciali[ti pentru 39 de proiecte \n domeniile inginerie, fabrica]ie, servicii, comercial [i achizi]ii la toate enti]`ile. Fiecare proiect are unul sau mai multe posturi asociate. Ceea ce este important este c` organiza]ia nu caut` numai speciali[ti, ci [i tineri afla]i la prima experien]` profesional`. Cum a reu[it compania s` reziste pe o pia]` \n care autoturismele au fost lovite din plin de sc`derea veniturilor? Prin inova]ie [i o ofert` de produse de calitate la pre]uri extrem de atractive. Numai \n 2011 Dacia a våndut 343.233 de vehicule, foarte aproape de nivelul record \nregistrat \n anul 2010. Duster a devenit noul vårf de lance al gamei Dacia, ajungånd s` reprezinte 47% din vånz`rile totale ale m`rcii. Ceea ce este important este c` vånz`rile Dacia din afara Romåniei au \nregistrat anul trecut un nou record, cu peste 312.000 de unit`]i comercializate.

Un alt exemplu care poate servi de model pentru guvern, dar [i pentru alte companii este Ford Romånia. Grupul american a preluat \n 2007, de la stat, compania Automobile Craiova. |n 20 martie, conducerea Ford Romånia a anun]at c` \ncepe angaj`rile la fabrica de la Craiova, compania urmånd s` angajeze 500 de muncitori, care vor lucra pentru produc]ia noului model B-Max [i a motorului EcoBoost de 1,0 litri. Ford a anun]at la sfår[itul lunii ianuarie c` va produce la Craiova, \n acest an, 60.000 de unit`]i B-Max, iar pentru anul viitor estimeaz` construc]ia a cel pu]in 100.000 de ma[ini. Modelul B-Max, produs exclusiv la fabrica de la Craiova, va ajunge \n showroom-urile din Romånia \n luna iulie, \ns` comenzile vor fi onorate \ncepånd cu luna septembrie. Constructorul american a asamblat la Craiova, \n intervalul aprilie 2010 - octombrie 2011, un num`r de peste 17.000 de autoutilitare Transit Connect. Ulterior, produc]ia utilitarei a fost mutat` la fabrica Ford din Valencia, \n urma deciziei grupului american de a reorganiza activitatea tuturor fabricilor pe care le de]ine în Europa.


COVER STORY

programe a dus la salvarea unui milion de locuri de munc`. La ce se refer` schema Kurzarbeit? Companiile au agreat s` evite concedierile prin reducerea orelor de munc` ale unora sau ale tuturor angaja]ilor, iar guvernul a subven]ionat o parte din venitul pierdut prin aceast` reducere. |n al doilea rånd, trebuie reformat sistemul de asisten]` social`, pentru a putea ajuta exact acele categorii de oameni vulnerabili. F`r` flexibilizarea [i competitivitatea chiar a acestor sisteme de protec]ie social`, ele nu vor mai exista, iar consecin]ele au efecte neb`nuite. {i a[a ajungem [i la Romånia, unde situa]ia nu este atåt de disperat` ca \n alte state, dar dac` reformele structurale nu continu` [i investi]iile str`ine directe nu cresc, am putea asista la cre[teri ale [omajului. Deocamdat` st`m bine la cifrele legate de for]a de munc` ocupat`, dar [i la noi tinerii devin o problem` la angajare, ceea ce urmeaz` tendin]a european`. Recenta schimbare a guvernului, dar [i preferin]a majorit`]ii popula]iei pentru partidele de stånga arat` c` [i la noi oamenii s-au s`turat de m`surile de austeritate [i doresc o re\ntoarcere la cre[tere economic`. Indiferent de culoarea politic` a guvernului, este nevoie de m`suri sus]inute pentru a beneficia de cre[tere, mai ales c` Romånia \nc` se afl` pe ultimele locuri \n ceea ce prive[te capacitatea de cre[tere \n anumite arealuri geografice. Economistul Florin Eugen Sinca spune c` la noi ar trebui accelerate eforturile de angajare a tinerilor \n zonele rurale pentru revitalizarea satului romånesc, locul unde tr`ie[te jum`tate din popula]ie. ”|n primul rånd, ar trebui o strategie coerent` de urgentare a comas`rii terenurilor agricole \n mari exploata]ii orientate c`tre pia]a intern` [i cea extern`. |n al doilea MESAJUL TREBUIE S~ FIE rånd, ar trebui \ncuraja]i CÅT SE POATE DE CLAR: medicii, profesorii, inginerii TINERII NU TREBUIE S~ s` se stabileasc` \n sate, RENUN}E. NE INTERESEAZ~ pentru cre[terea general` a VIITORUL LOR PENTRU C~ calit`]ii vie]ii.” O parte a ESTE VIITORUL NOSTRU, fondurilor ar putea proveni DE ASEMENEA.” din bugetul Uniunii LÁSZLÓ ANDOR Europene, alt` parte ar putea fi reprezentat` de investi]ii directe str`ine sau romåne[ti, iar a treia parte de fonduri guvernamentale. Astfel, m`surile fiscale nu ar \ncuraja un singur obiectiv, crearea de locuri de munc`, ci un mix de obiective macroeconomice – reducerea [omajului \n råndul tinerilor, sc`derea importurilor de produse agroalimentare, cre[terea

investi]iilor, impulsionarea cre[terii economice, men]inerea infla]iei la niveluri sc`zute. |n afara acestor m`suri, ceea ce trebuie s` facem aici este s` proced`m cu mult` grij`, pentru a nu deteriora o situa]ie [i a[a fragil`. {omajul este mult mai sc`zut decåt media european` [i ultimele reforme ale legisla]iei muncii au m`rit flexibilitatea – pe perioada crizei s-a observat o ajustare atåt a num`rului de angaja]i, cåt [i a salariilor din sectorul privat. “Lucrurile nu stau a[a de bine \n sectorul public, unde ajustarea num`rului de angaja]i [i a salariilor acestora este un proces complicat [i litigios. Se contureaz` o schimbare de direc]ie la nivel politic care ar putea \nsemna inversarea unor evolu]ii \n privin]a legisla]iei ocup`rii [i salariz`rii. Contrar celor dorite, cre[terea gradului de protec]ie a salaria]ilor sau m`rirea salariilor ar putea s` se vad` nu dup` mult` vreme \ntr-un [omaj mai ridicat”, avertizeaz` Aurelian Dochia.

CONCLUZII NECESARE

C

24

Biz

CHIAR DAC~ ROMÅNIA NU ST~ ATÅT DE R~U

la acest capitol, iar Europa are mari probleme, [omajul \n råndul tinerilor mai ales este o prioritate pentru orice guvern. F`r` for]` de munc` proasp`t`, care s` sus]in` competitivitatea [i productivitatea statelor, nu vom reu[i s` ie[im din comprimarea economiei. Situa]ia economic` dificil` este accentuat` de nevoia ajust`rilor fiscale \n ]`rile cu datorie public` mare. A[a cum afirma Angela Merkel, nu exist` m`suri de relansare rapid` a economiei care s` nu conduc` la adåncirea deficitelor bugetare [i a celor de cont curent. Statele din Europa \n care reluarea cre[terii \ntårzie vor fi obligate s` ia m`suri prin care competitivitatea economic` s` se \mbun`t`]easc`: taxare mai redus` a mediului privat productiv, \nl`turarea barierelor \n calea competi]iei, flexibilizarea pie]ei muncii, accentul pe reconversie profesional`. Dan Buc[` de la UniCredit }iriac Bank subliniaz` c` este nevoie de un mediu economic [i fiscal stabil [i predictibil pentru a beneficia de cre[tere economic`, de taxare mai redus` a muncii, de flexibilitate a pie]ei muncii (angaj`rile cresc atunci cånd concedierile se fac mai u[or) [i de reducerea costului credit`rii prin reducerea costului resurselor financiare atrase de b`nci. F`r` toate aceste m`suri, nu vom mai ajunge niciodat` s` \nvingem tigrii economiei globale, care cresc pe zi ce trece, ci ne vom mul]umi s` toarcem \ntr-o lentoare periculoas`, m`cinat` de interese politice na]ionale [i de ambi]ii regionale f`r` fundament, pe fondul unor crize sociale cu impact semnificativ \n economia european`. Biz


OPINIE

Afaceri [i evenimente de afaceri re[terea num`rului

de evenimente de afaceri din ultima perioad` poate fi comparat` cu evolu]ia conversa]iei generate de c`tre branduri sau companii pe re]elele sociale. Acesta este cu adev`rat un semn bun. Este o confirmare a faptului c` dimensiunea social` a dialogului nu poate fi substituit` de interac]iunea online, iar rela]ionarea direct` are, mai mult ca niciodat`, rolul de catalizator al afacerii. Totu[i, num`rul mare de evenimente de afaceri \n sine nu este suficient pentru a spori dinamismul mediului economic. Este nevoie [i de o abordare calitativ` diferit`. Ne-am obi[nuit s` accept`m ca pe un standard \n domeniul evenimentelor de afaceri rezervarea unui stand [i prezen]a la eveniment cu un display de produse din portofoliul firmei [i o map` de prezentare. Apoi, avem a[tept`ri ca num`rul mare de vizitatori, adu[i de publicitatea f`cut` evenimentului, s` ne permit` declan[area unor conversa]ii care s` duc` la \ncheierea de noi contracte comerciale. Aceasta este o paradigm` reactiv` care \ncepe s` fie scoas` din uz. Conversa]ia din social media influen]eaz` modul \n care facem afaceri la evenimentele de afaceri. Social media impune un nou model de evenimente, un model care se bazeaz` pe interac]iune [i prestabilirea coordonatelor viitoarei colabor`ri chiar

dinaintea evenimentului. Noua abordare pune accent pe calitate [i nu pe cantitate, pe simplitate [i nu pe abunden]`. Pentru o prezen]` [i promovare activ` [i eficient` a produselor companiei tale la un eveniment de afaceri, ai \n vedere urm`torii pa[i: Alege s` participi la acele evenimente \n care sunt prezente companii din cåt mai multe ]`ri, \n special din regiune, deoarece aceste pie]e ROBERT Z~NESCU reprezint` oportunit`]i Director Comunicare Corporativ`, Bancpost neexplorate suficient. A gåndi [i a ac]iona regional e un principiu de afaceri care firmei tale [i elimin` din acestea orice \ncepe s` cå[tige teren. informa]ie care nu este relevant` pentru conversa]ia pe care o vei avea cu Verific` cu organizatorul interlocutorii prestabili]i. Este mult mai evenimentului ce companii eficient s` ai un material de prezentare particip`, care sunt domeniile lor scurt, pe baza c`ruia s` elaborezi la o de activitate [i care este portofoliul de dat` ulterioar`, decåt s` te prezin]i cu produse cu care aceste companii se un portofoliu complex care poate prezint` la eveniment, apoi solicit` confuza interlocutorul. facilitarea de \ntålniri cu acele companii pe care \]i dore[ti s` le \ntålne[ti – timpul Stabile[te-]i un scenariu de t`u este pre]ios, profit` cåt mai mult de conversa]ie. Noteaz`-]i cele mai prezen]a la un eveniment la care importante cinci subiecte pe care particip` un num`r mare de companii. trebuie s` le abordezi cu partenerii de conversa]ie [i direc]ioneaz` Confirm` [i conversa]ia c`tre ele. reconfirm` pe Resursele sunt din ce \n ce mai e-mail cu pu]ine, iar timpul este primul pe list`. organizatorul datele Alege s` participi acolo unde trebuie [i \ntålnirilor. investe[te timp \n calitatea prezen]ei F` o revizie a tale. Timpul \nseamn`, pån` la urm`, materialelor de bani. Biz prezentare ale

1

2

5

3 4

Un eveniment care se bazeaz` pe interac]iune [i pe \ntålniri prestabilite este “Go International” (www.gointernational.ro). Peste 200 de firme din Grecia, Ungaria, Moldova, Polonia, Romånia, Rusia [i Turcia se vor reuni \ntr-un eveniment comercial, pe 11 [i 12 iunie 2012, la Hotelul JW Marriott, \n Bucure[ti. Biz

25


UN GERMAN VÂNEAZ~ PROGRAMATORI ROMÂNI Dup` o carier` de 13 ani \n cadrul companiei germane de hosting 1&1, Wolfgang Gunne duce sucursala româneasc` la un alt nivel. Al [aptelea, dac` ne raport`m la cât a crescut echipa de programatori români sub comanda lui Gunne. DE DRAGO{ L~Z~RESCU e e neobi[nuit \ntr-o firm` nem]easc` riguros condus` de un neam]? Mai nimic, am putea spune. Lucrurile devin \ns` interesante dup` ce afl`m c` ea \[i desf`[oar` activitatea \n România, iar managerul general este un neam] de origine... român`. Wolfgang Gunne nu este un manager obi[nuit. Nu a f`cut [coala vie]ii corporatiste \n companiile române[ti, nu a promovat cu ajutorul nepotismelor [i nu trece pe la serviciu doar \n ziua de salariu. Dimpotriv`. De[i s-a n`scut \n România, [coala german` [i-a pus amprenta asupra eticii sale de lucru. De[i creativitatea este de apreciat \n domeniul IT, rigoarea \[i are locul \ntr-o firm` de hosting. Iar acest atribut i se potrive[te lui Gunne de minune. Schimbarea locului de munc` pentru un job mai bine pl`tit nu \i st` \n fire neam]ului. De fapt, Gunne lucreaz` de 13 ani \n domeniul IT [i tot de atâ]ia ani se afl` \n slujba 1&1. De-a lungul carierei de 13 ani a ocupat pozi]ii \n mai multe divizii ale companiei, iar \n 2008 i s-a oferit [ansa de a conduce centrul de dezvoltare din Bucure[ti, [ans` pe care nu a ratat-o. “Am avut o afinitate pentru acest loc, ]inând cont de faptul c` mama e românc` [i eu sunt bilingv. Mi-a u[urat integrarea, chiar dac` am avut multe

C 26

Biz

lucruri de \nv`]at. Am venit aici \n 2008, \ntr-o vreme de boom. Nu [tiu \n ce m`sur` mai putem vorbi despre acela[i context [i \n prezent”, explic` Gunne.

CRE{TERE ACCELERAT~ De[i are origini române, pentru Gunne primul contact cu Bucure[tiul, odat` cu numirea sa pe postul de general manager la 1&1 România, a fost cu adev`rat surprinz`tor. “Pia]a de munc` din Bucure[ti e de fapt un punct de \ntâlnire al multor culturi de munc`. Exist` firme române[ti, firme din Germania, SUA, Grecia. Se \ntâlnesc pe o pia]` foarte dinamic`. Sunt pu]ine locuri \n lume \n care g`se[ti toate numele grele din IT condensate cum sunt aici. Po]i da turul Bucure[tiului [i s` spui c` ai f`cut ocolul lumii \n IT”, spune el entuziasmat. S` dep`[im \ns` percep]ia lui Wolfgang Gunne privind Bucure[tiul [i s` trecem la realiz`ri. |n mod normal, ne-am a[tepta ca un CEO cu r`d`cini germane s` urmeze calea unui progres calculat, pe fondul unui program conservator. Nu a fost cazul pentru Gunne. Neam]ul venit \n România \n urm` cu patru ani a reu[it s` creasc` num`rul angaja]ilor de cinci ori de la \nceperea mandatului, \n condi]iile \n care domeniul IT este unul dintre cele mai competitive de pe pia]a muncii. De[i concuren]a este mai acerb` ca oricând – vezi juc`tori cu o expan-

siune evident` precum SAP – compania condus` de Wolfgang continu` cu planurile \ndr`zne]e: “Am terminat anul 2011 cu 250 de angaja]i, iar acum suntem 270, \ns` nu ne oprim aici cu angaj`rile. La finele acestui an ne dorim s` ajungem la 360”, explic` el.

MI{C~RI EUROPENE De[i lucreaz` pentru o companie de hosting web, num`rul clien]ilor nu reprezint` un target pentru tân`rul manager – asta deoarece hub-ul din Bucure[ti nu este o companie care ofer` direct hosting c`tre clien]ii români, ci un centru de dezvoltare de software. Concret, 1&1 România este un “laborator” de programe IT dezvoltate \n direc]ia hostingului web, iar beneficiarul este compania-mam` din Germania. “Noi dezvolt`m aplica]ii care apoi ajut` la punerea la dispozi]ie a serviciilor 1&1 pentru centrele de date sau aplica]ii finale folosite de consumatori, dar nu sunt customizate pentru cineva din afara companiei”, explic` el. Practic, miza este aceea de a identifica cei mai potrivi]i programatori din România [i de a m`ri echipa de speciali[ti. Pentru Wolfgang Gunne, totul se rezum` la munc` tipic` de HR [i la flerul unui om care [i-a dezvoltat \ntreaga cariera \n jurul IT-ului. Pe de alt` parte, provocarea are miz` dubl`: s` angajeze oameni mul]i \ntr-un domeniu tot mai competitiv, dar [i s` angajeze oamenii potrivi]i. Multina]ionalele din zona IT prezente \n Bucure[ti nu reprezint` singura amenin]are pentru 1&1 \n materie de recrutare a talentelor. Un trend tot mai accentuat \n domeniul IT este acela al reloc`rii speciali[tilor \n vest. Companiile din occident sunt \ntr-o c`utare continu` de programatori bine preg`ti]i, cu preten]ii financiare mai reduse decât cei locali. Este o tendin]` acceptat` [i de


MANAGEMENT

Gunne: “|n general, programatorii nu pleac` din motive de programare sau de job, ci din motive familiale, fiindc` luau decizia de a locui altundeva, \n Cluj sau \n Zürich, spre exemplu. Din perspectiva mea, \ntr-o Uniune European` care cre[te, ideea de grani]` devine tot mai slab`”, spune el. Totu[i, trendul nu pare s` \l \ngrijoreze, \ntrucât grani]ele se deschid spre ambele direc]ii. “Avem la rândul nostru angaja]i care au venit din Polonia [i Germania \n Bucure[ti, precum [i aplican]i din Fran]a, SUA [i Marea Britanie. Angaja]ii care au venit \n România au f`cut-o, \n principiu, din motive personale”, adaug` el. De altfel, na]ionalitatea programatorului nu este tocmai relevant`, potrivit lui Gunne. Practic, cu to]ii folosesc acela[i limbaj \n jobul pe care \l practic`, iar \ntr-un cod nu se poate citi dac` a fost scris de un român, neam] sau indian.

Wolfgang Gunne, CEO, 1&1 România

FOTO: VALI MIREA

PROVOC~RI LA EXTINDERE Gunne spune c` principalele posturi libere \n cadrul 1&1 sunt pe JavaScript, PHP [i C++, iar echipele din România lucreaz` \n special la produse pentru sisteme de business sau pentru data center, precum [i la produse care pun la dispozi]ie platforme de hosting. Pentru angaja]ii lui, partea grea nu e \ns` aceea de a crea un produs, ci mentenan]a lui. Ciclul de via]` al unui produs este de 2-3 ani, din care partea ini]ial`, de dezvoltare, e relativ scurt`, de ordinul s`pt`mânilor sau al lunilor. |n schimb, partea de \mbun`t`]ire, de ad`ugare de feature-uri noi, pân` la finalizarea complet` a produsului, se prelunge[te. “Dac` nu dezvol]i sustenabil \n prima parte, ri[ti s` ai probleme mai târziu. |n general problemele mari nu apar la versiunea 1.0, ci dup` 2-3 ani, c\nd produsul \[i pierde din eficien]`, nu mai scaleaz` corespunz`tor, are nevoie de noi feature-uri”, explic` oficialul 1&1. Pentru Gunne, revenirea \n România nu e doar o c`l`torie \n ]ara de origine. Executivul s-a \ntors cu scopul de a m`ri echipa 1&1 de [apte ori, la cinci ani de la numirea lui \n func]ia de CEO al sucursalei locale, [i de a g`si cei mai buni speciali[ti \ntr-un domeniu \n care grani]ele au disp`rut demult. Biz Biz

27


www.revistabiz.ro


LECTUR~ OBLIGATORIE PENTRU AFACERI Ideile bune, dublate de creativitate, duc la reclame bune. Pentru mine, revista Biz este nu doar o surs` de idei bune, ci [i o ilustrare a creativit`]ii \n abordarea subiectelor care m` intereseaz`. BOGDAN NAUMOVICI CREATIVE DIRECTOR 23 COMMUNICATION IDEAS

Aboneaz`-te la Biz! Detalii la gabriela.matei@revistabiz.ro


Cine stric` laptele |n orice magazin alimentar, lactatele au un spa]iu aparte, din dou` motive: condi]iile specifice de p`strare [i categoria special` de alimente. Dac` multitudinea de branduri [i de produse ne poate face s` credem c` suntem mari consumatori de lactate, de fapt situa]ia st` exact pe dos. DE ALEXANDRU ARDELEAN n studiu recent al companiei Tetra Pak estimeaz` c` pia]a produselor lactate din Romånia va continua s` se diminueze \n urm`torii trei-patru ani, ca urmare a sc`derii consumului de lapte. Astfel, \n timp ce alte categorii de produse lactate lichide continu` s` creasc` cu un ritm mediu anual estimat la 6,9% \n perioada 2011-2015, consumul de lapte simplu va continua s` scad` cu o medie anual` de 4,9%. Motivul este cauzat \n mare parte de sc`derea lapte30

Biz

lui neambalat (neprocesat). De[i laptele ambalat va continua s` creasc` cu o medie anual` de 2,8% \n perioada 2011-2015 (laptele UHT avånd o cre[tere medie anual` de 3,9%), aceast` evolu]ie nu compenseaz` sc`derea masiv` a cantit`]ilor de lapte neprocesat. Fenomenul de declin \n consum este cauzat [i de pierderea obi[nuin]ei de a bea zilnic lapte. Un studiu al Euromonitor efectuat \n 2010 arat` c` România se situeaz` printre ultimele trei ]`ri din Europa \n privin]a consumului de lapte pe locuitor, devansând doar Slovacia [i Bulgaria. |n

2010, consumul anual pe cap de locuitor \n România era de 36 de litri (echivalentul a aproximativ 100 ml/zi), comparativ cu o medie european` de 64-65 litri \n ]`ri precum Elve]ia, Olanda, Belgia, Slovenia sau Serbia. |n acela[i timp, condi]iile economice din ultimii doi ani au dus la ie[iri de juc`tori importan]i din pia]`. Cel mai celebru este cazul Tnuva, care la sfår[itul anului trecut a anun]at c` va \nchide opera]iunile locale pentru c`, de la intrarea \n Romånia, a pierdut bani aici. Pia]a lactatelor nu a reu[it s` se consolideze, fiind una puternic


FMCG

fragmentat`. Din datele oferite de compania de cercetare de pia]` GfK Romånia, primii cinci juc`tori (Danone, FrieslandCampina, Albalact, Tnuva [i Muller) au acoperit \n 2011 aproximativ 35% \n valoare. Pe de alt` parte, avem [i o veste mai bun`: valoarea total` a pie]ei a crescut cu 6% \n primele 10 luni din 2011 comparativ cu aceea[i perioad` din 2010, fiind influen]at` pozitiv de un pre] mediu mai mare. Volumul a sc`zut din cauza unei fecven]e de cump`rare reduse.

JUC~TORI MARI, CONSUM MIC |n ultimii doi ani, juc`torii s-au concentrat pe strategii de supravie]uire, ca urmare a condi]iilor economice. Un efect a fost presiunea pe pre]uri din cauza sc`derii puterii de cump`rare. |n acest context, au ap`rut din ce \n ce mai multe promo]ii agresive: reduceri de pre]uri, cantitate \n plus \n acela[i ambalaj, pachete cu produse gratuite etc. Cristina Miclea, director de marketing la Albalact, precizeaz` c` pia]a a fost puternic afectat` de criz`, ca la toate categoriile de bunuri de larg consum, ceea ce a impus adaptarea politicilor de marketing [i vånz`ri luånd \n considerare sc`derea puterii de cump`rare a popula]iei [i presiunea mare a pre]urilor. “O mare parte dintre consumatori au r`mas loiali brandurilor pe care le-au ales, \ns` contextul financiar \i determin` s` cumpere mai pu]in. Pe de alt` parte, din ce \n ce mai mul]i consumatori acord` o importan]` crescut` pre]ului sau produsului la promo]ie.” Directorul de marketing de la Albalact mai spune c` pentru consumatorii de ast`zi \ns` [i produc`torul a devenit deopotriv` important. Dac` situa]ia financiar` nu le mai permite s` cumpere brandul preferat, consumatorii se pot orienta c`tre un alt brand al aceluia[i produc`tor. Din acest motiv, strategia Albalact are la baz` dezvoltarea brandurilor cu adresabilitate c`tre toate categoriile de consumatori, din toate punctele de vedere – segmente de vårst`, venituri. Ie[irea Tnuva de pe pia]` nu a produse dezechilibre, ci a for]at produc`torii existen]i s` \[i regån-

deasc` strategiile de business pentru a suplini locul r`mas liber. Avånd \n vedere fragmentarea mare a pie]ei, este nevoie de mi[c`ri mai agresive pentru a cuceri consumatorii. Cei care \ndr`znesc s` fac` asemenea mi[c`ri vor avea [i de cå[tigat. Compania greceasc` Olympus Romånia a anun]at recent c` a ob]inut un \mprumut de 30 de milioane de euro de la Black Sea Trade and Development Bank (BSTDB) pentru investi]ii [i dezvoltare. |n noiembrie 2011, Olympus a inaugurat cea mai avansat` tehnologic fabric` de lactate din Romånia, \n urma unei investi]ii ini]iale de 55 de milioane de euro din fonduri proprii. Olympus, prezent pe pia]a local` din 1999, export` \n prezent 80% din produc]ia local`. Legat de acest aspect, Ilias Pliatsikas, Deputy Managing Director la Olympus Romånia, spune c`, de cånd compania este prezent` \n Romånia, au \nv`]at s` aprecieze materia prim` local` [i de aici planurile de export. Evident c` oficialii companiei sunt aten]i la cota de pia]`. “Este o urmare fireasc` a faptului c`, cu mai

produc]ia pån` la atingerea capacit`]ii maxime”, mai spune Ilias Pliatsikas. Opinia unanim` a produc`torilor din domeniu este c` pia]a are un mare poten]ial de cre[tere. Cristina Miclea afirm` c` unul dintre factorii care indic` oportunitatea de cre[tere este consumul sc`zut de lactate pe cap de locuitor \n Romånia, comparativ cu media ]`rilor din Uniunea European`. “|n plus, sunt categorii \n pia]a lactatelor care \nc` nu au fost consolidate [i care pot reprezenta o oportunitate de cre[tere. {i reglementarea condi]iilor de comercializare a laptelui [i dispari]ia laptelui de pe pia]a neagr` sunt factori de cre[tere”, mai spune oficialul de la Albalact.

SPUMA CATEGORIEI

Provoc`rile juc`torilor sunt \n principal adaptarea portofoliilor pentru satisfacerea nevoilor de consum [i repozi]ionarea unor branduri sau extinderea brandurilor deja existente \n categorii cu poten]ial. Exist` \ns` [i capcane \n perioada de criz`, iar una din ele este folosirea promo]iilor \n exces. Acestea pot aduce cre[teri de volume pe termen scurt, dar pot avea GUSTURILE LAPTELUI efecte negative pe termen Laptele are cea mai mare pondere \n categoria lactate lung asupra brandului [i (79%), urmat la o diferen]` considerabil` de iaurt, asupra profitabilit`]ii småntån`, lapte b`tut [i iaurt cu fructe, potrvit datelor companiei. primit de la GfK Romånia legate de preferin]a pentru Bogdan Ioachim, direcprodusele lactate. Celelalte segmente sunt mult mai tor comunicare, nutri]ie [i pu]in importante pentru consumul casnic (sana, chefir, [tiin]` la Danone Romådeserturi pe baz` de lapte). Lactatele nia, crede c` procesul de f`cute \n cas` (neprocesate) de]in \n maturizare a pie]ei producontinuare un loc important \n selor lactate este unul diconsumul gospod`riilor din Romånia namic, aflat \ntr-o (aproape 70% din pia]` \n volum), continu` transformare. dar se afl` pe un trend descendent “Cu siguran]` pe pia]` vor cauzat de o frecven]` mai mic` de ap`rea noi juc`tori, iar cump`rare. Lactatele procesate \[i consecin]a imediat` va fi \nt`resc pozi]ia pe pia]`, crescånd cre[terea [i diversificarea cu 5% \n volum prin atragerea gamei de produse oferite de noi consumatori. consumatorilor [i, prin urmare, extinderea pie]ei pu]in de un an \n urm`, am deschis cea printr-o concuren]` s`n`toas`.” Acesta mai mare fabric` de lactate din Romåmai spune c` promo]iile [i comunicarea nia. Obiectivele noastre pe termen vor continua s` aib` un loc important \n mediu sunt \ns` s` lans`m produse de percep]ia cump`r`torilor, \ns` vor exista cea mai \nalt` calitate pe pia]a de lacprovoc`ri mai mari, care vor trebui orientate romåneasc` [i s` cre[tem tate [i adaptate c`tre consumatori. Biz Biz

31


PROCESAREA VIITORULUI Viitorul nu sun` tocmai r`u pentru produc`torul de procesoare Intel Corporation, care s-a decis s` profite din plin de elanul tehnologic [i s` p`trund` [i pe pia]a dispozitivelor mobile. DE OVIDIU NEAGOE

S

emnele sunt tot mai clare. Ne \ndrept`m cu pa[i repezi c`tre o nou` era a sistemelor de calcul. Motivul? Cånd un gigant interna]ional de talia Intel Corporation anun]` “A New Era of Computing”, cea mai mare campanie de marketing a organiza]iei din ultimii zece ani, destinat` promov`rii noii experien]e a ultrabook-urilor cu procesoare produse de compania american`, \nseamn` c` mobilitatea clasic` este la un pas de revolu]ie. Intel a \nregistrat \n primul trimestru al acestui an venituri de 12,9 miliarde de dolari, \n timp ce profiturile s-au ridicat la 2,7 miliarde de dolari, dep`[ind [i de aceast` dat` estim`rile anali[tilor de pe Wall Street. Mai mult decåt atåt, compania estimeaz` c` veniturile din al doilea trimestru din 2012 vor urca la 13,6 miliarde de dolari. “Primul trimestru a fost un debut solid a ceea ce se estimeaz` c` va fi un alt an marcat cu cre[teri semnificative pentru Intel”, a spus Paul Otellini, pre[edinte [i CEO la Intel. Dar ofensiva companiei nu se opre[te aici. Produc`torul american de procesoare a anun]at la \nceputul anului c`, \n al doilea trimestru, vor fi lansate primele dispozitive smartphone cu procesor Intel. La cåteva luni dup` anun]ul lui Otellini, Intel Corporation anun]a deja lansarea terminalului mobil XOLO X900, primul smartphone cu procesor Intel de 1,6 GHz [i sistem de operare Android, creat

SCURTCIRCUIT |N INDUSTRIA CIRCUITELOR INTEGRATE 32

Biz

de compania indian` Lava International Ltd. “Grani]ele calculatorului personal se extind”, precizeaz` Mike Bell, Intel Corporate Vice-president, \n comunicatul de pres` remis de companie cu prilejul lans`rii smartphone-ului. “Primul smartphone al Lava nu numai c` demonstreaz` capacit`]ile remarcabile [i beneficiile pentru utilizatorii de produse Intel, ci [i eviden]iaz` excelentele posibilit`]i ce vor urma s` apar`”, mai spunea Bell. Aceste ve[ti nu sunt chiar \mbucur`toare pentru al]i produc`tori de procesoare, ca ARM Holding sau Advanced Micro Devices (AMD), care au ales s` evite concuren]a direct` cu gigantul american [i au mutat focusul pe produc]ia de procesozare pentru dispozitivele mobile. |ntr-un interviu acordat publica]iei “San Jose Mercury News”, Mike Silverman, purt`tor de cuvånt al AMD, anun]a c` planul companiei este s` nu se mai concentreze din acest an pe competi]ia cu vechiul rival Intel, \n schimb produc`torul de semiconductoare va avea ca focus principal construc]ia unei strategii mobile solide, \n timp ce r`måne dedicat` arhitecturii x86. “Cu to]ii trebuie s` renun]`m la mentalitatea «AMD vs Intel», pentru c` nu mai este de

Companie Venituri Q1 2012 Venituri Q4 2011 Intel Corporation 12,9 mld. $ 13,9 mld.$ AMD 1,59 mld. $ 1,69 mld. $ ARM Holding 209,4 mil. $ 217mil. $ SURSA: Companiile

Profituri Q1 2012 2,7 mld. $ 590 mil. $ 99,88 mil. $

Profituri Q4 2011 3,4 mld. $ 177 mil. $ 111,3 mil. $


HARDWARE

INTEL D~ TONUL LA OFENSIV~ Produc`torul indian de telefoane mobile Lava International Ltd. a lansat la jum`tatea lunii trecute XOLO X900, primul smartphone cu procesor Intel, moment istoric ce marcheaz` intrarea produc`torului de procesoare \n lumea mobilit`]ii. Terminalul este disponibil pentru consumatorii din India din data de 23 aprilie, iar utilizatorii din alte regiuni ale lumii \l pot achizi]iona de la \nceputul acestei luni. Smartphone-ul este prev`zut cu un procesor de 1,6 GHz, sistem de operare Android Gingerbread, care va putea fi \nnoit cu Android Ice Cream Sandwich, [i o camer` de 8 MP, care poate imortaliza 10 cadre \n mai pu]in de o secund`.

“Dac` voi nu m` vre]i” – drept competitor – “eu v` vreau”, pare s` spun` noua ofensiv` a Intel, menit` s` acapareze o cot` cåt mai mare din pia]`.

VIITORUL TEREN DE LUPT~

actualitate”, spunea Mike Silverman. Mutarea companiei nu este tocmai surprinz`toare, mai ales c` AMD nu a reu[it s` cå[tige cot` de pia]` \n fa]a Intel nici cånd acesta a fost aspru criticat pentru monopol – sintagma “Wintel” f`cea referire la monopolul Windows [i Intel \n materie de PC-uri. Mai mult, vånz`rile Intel au explodat \n 2010 [i s-au ridicat la 44 de miliarde de dolari, \n timp ce AMD a raportat 6,5 miliarde de dolari. Intel [i produc`torul britanic de procesoare ARM sunt companii foarte diferite ca m`rime [i abordare. Fiecare dintre cei doi produc`tori [i-au definit \n timp drumul pe care au cl`dit dezvoltarea: Intel s-a focusat \n linii mari pe produc]ia de procesoare pentru calculatoare personale [i servere, \n timp ce firma britanic` a optat pentru alimentarea telefoanelor mobile [i a tabletelor. Niciuna dintre cele dou` companii nu a p`truns pe teritoriul rivalei, decåt \n raiduri ocazionale. Aceasta pån` de curånd \ns`.

Industria global` de semiconductoare va \nregistra o cre[tere sustenabil` pe termen mediu, acela[i drum ascendent pe care \l urmeaz` de mai bine de 40 de ani. Acest ritm de cre[tere va continua cu o medie de 7,4% pån` \n anul 2015, cånd pia]a va atinge 429 de miliarde de dolari, potrivit raportului “Faster, Greener, Smarter”, realizat de PricewaterhouseCoopers (PwC). “Industria global` a semiconductoarelor este alimentat` de elanul tehnologic, de cre[terea apetitului pentru tehnologie [i, cel mai important factor, de pie]ele emergente, unde \n topul consumatorilor se afl` China, ce deschide drumul pentru pornirea la tura]ie maxim` a motoarelor industriei”, spune Raman Chitkara, Global Technology Industry Leader la PwC. “Cre[terea consumului de semiconductoare din China va proveni din dezvoltarea propriilor pie]e, dar [i din asumarea statului a rolului de hub global pentru produc]ia de tehnologie. Astfel a fost continuat` dezvoltarea de pie]ele emergente, ceea ce a compensat oarecum cu riscurile economice din SUA [i Europa”, a ad`ugat Chitkara. Tot raportul realizat de PwC mai estimeaz` c`, prin prisma pozi]iei puternice de]inute \n produc]ia de gadgeturi, pån` \n anul 2015 consumul din China va \nsuma 50% din pia]a global` a semiconductorilor, ceea ce se traduce printr-o cre[tere cu 10% – de la 40%, cåt \nregistra \n anul 2010. Domina]ia Chinei \n termeni de consum de semiconductori se va datora declinului pie]ei din Japonia, care va suferi un picaj de la 16% cåt \nregistra \n 2010 la 13%. Progresul macroeconomic global, avåntul tehnologiei [i cre[terea cererii din statele BRIC sunt cei mai importan]i factori care vor asigura cre[terea pie]ei mondiale a semiconductorilor. Biz Biz

33


Lumea \ntreag` \ncape azi \ntr-un telefon inteligent, de la divertisment, fotografii [i muzic` la pl`]i [i orientare prin GPS. Niciun domeniu nu pare imun la atacul smartphone-urilor, [i asta face ca multe businessuri s` tremure. DE GABRIEL BĂ‚RLIG~

CUM UCIDE SMARTPHONE-UL ALTE BUSINESSURI


TEHNOLOGIE

cum 5 ani, din bagajele de vacan]` nu putea lipsi camera foto, cu \nc`rc`tor cu tot. Pentru distrac]ie pe avion, existau diverse console de jocuri portabile, mai mult sau mai pu]in sofisticate (am c`rat la un moment dat un joc de Tetris care ocupa un spa]iu apreciabil \n bagaje), un player de muzic`, plus un teanc de c`r]i, numai bune de citit pe plaj`, sub umbrel`. Ast`zi, toate cele enumerate mai sus pot fi \nlocuite cu succes cu un singur dispozitiv, care \ncape u[or \n buzunar: un smartphone. La capitolul foto, deja aparatele digitale sunt abandonate \n favoarea camerelor de 5, 8 [i chiar 12 megapixeli de pe noile telefoane inteligente. O pleiad` de jocuri [i aproape toat` colec]ia de muzic` digital` \ncap f`r` probleme \n memoria unui smartphone, al`turi de c`r]i \n format digital. Divertismentul mobil devine domeniul tot mai exclusiv al telefonului inteligent, ajutat de sora lui mai mare, tableta. Valurile provocate de aceast` schimbare vor m`tura multe domenii.

LEC}IA KODAK La \nceputul acestui an, Eastman Kodak Co., cândva un gigant al industriei fotografice mondiale, a intrat \n procedur` de faliment. Compania a fost \ngenuncheat` chiar de o inven]ie proprie din anii '70, camera digital`, pe care \ns` cei de la Kodak au ignorat-o, \n timp ce rivalii lor au promovat-o agresiv. Fotografiile pe film au devenit o raritate \n rândul consumatorilor obi[nui]i, dar [i al fotografilor profesioni[ti, cuceri]i cu to]ii de camerele digitale tot mai sofisticate [i mai mici. Interesant este c` produc`torii de camere digitale ar putea avea curând aceea[i soart` cu fostul gigant Kodak. Ast`zi, tot mai multe telefoanele mobile sunt dotate cu camere de 10, 12 [i chiar 14 megapixeli. {i asta nu e tot. Fotografiile f`cute cu telefonul mobil pot fi imediat \nc`rcate pe re]ele sociale ca Facebook sau Twitter, f`r` a mai fi nevoie de desc`rcare pe un computer pentru o \nc`rcare ulterioar`. Totul se poate

face instant. |n plus, aplica]ii precum Instagram permit modificarea [i \mbun`t`]irea simpl` a imaginilor \n feluri pân` nu demult aflate doar la \ndemâna celor pricepu]i \n Photoshop. Nu va trece mult pân` când [i camerele digitale vor aduna praf abandonate prin sertare, \nlocuite total de smartphone. Deja iPhone 4 este cea mai folosit` camer` foto (dac` se poate spune a[a) pe Flickr, dep`[ind orice camer` digital` produs` de Nikon, Sony sau Canon. Potrivit unui studiu al NPD Group, \n 2011 procentajul fotografiilor f`cute cu smartphone-uri din totalul fotografiilor a crescut de la 17% la 27%, \n timp ce gradul de utilizare a camerelor compacte a sc`zut de la 52% \n 2010 la 44%. Concluzia: camera digital` se va “muta” pe smartphone, iar produc`torii vor pierde marea mas` a

situa]ia urma s` se inverseze abia \n 2012. Dar, \n ultimul trimestru din 2010, s-au vândut “doar” 94 de milioane de PC-uri [i 100 de milioane de telefoane inteligente. Nimeni nu crede c` situa]ia se va mai inversa vreodat`. Sigur, pia]a de smartphone-uri e \nc` \n faza ini]ial` de cre[tere, fiindc` mul]i utilizatori se afl` la prima achizi]ie, \n timp ce PC-urile reprezint` o pia]` matur`, \n care rata de \nlocuire nu este la fel de accelerat`. Oricum, avantajele unui smartphone sunt clare: are putere de calcul tot mai mare, e foarte portabil [i ofer` acces la internet aproape oriunde. Pe m`sur` ce “vechile” telefoane mobile vor fi \nlocuite \n totalitate de smartphone-uri, e clar c` aproape toat` lumea va avea \n buzunar tot timpul micul computer personal [i nevoia unui alt computer, fie el [i laptop, va disp`rea treptat pentru mul]i utilizatori. CINE VINDE MAI MULT Cârcota[ii vor spune c` DISPOZITIV VÅNZ~RI 2011 EVOLU}IE smartphone-urile sunt prea Smartphone 487,7 mil. unit`]i +62,7% scumpe pentru a putea Total PC* 414,6 mil. unit`]i +14,8% avea succes \n zone s`race. Notebook 209,6 mil. unit`]i +7,5% Dar felul \n care telefoanele mobile au p`truns \n Desktop 112,4 mil. unit`]i +2,3%v Africa, unde ajut`, de * Include desktop, notebook, tablet PC [i netbook exemplu, pescarii s` afle Sursa: Canalys \nc` de pe mare pre]urile din pie]e, ca s` [tie ce pe[ti se vor vinde cel mai bine, arat` c`, \n moconsumatorilor, urmând s` se concenmentul \n care pre]ul va cobor\ suficient treze pe segmentul mult mai restrâns al de mult ([i va cobor\ rapid la cum evocamerelor profesionale. lueaz` tehnologia), rata de adop]ie va fi ATAC LA PC masiv`. Nu crede]i? Tomi Ahonen, care a lucrat la Nokia [i acum are propria firm` Urm`torul pe lista “victimelor” ar putea de consultan]`, spune c`, \n 10 ani, un fi PC-ul. Aproape sigur ave]i azi \n buzusmartphone cu ecran de 3,5 inch, 3G, nar un smartphone cu putere de calcul [i Wi-Fi, camer` de 8 megapixeli [i browser memorie mai mare decât primul desktop de internet va putea fi vândut profitabil pe l-a]i avut. Deja pe un smartphone se cu 10 dolari. A[a c`, \n multe zone s`race pot face multe \n acest moment, inclusiv ale lumii, oamenii nu vor fi v`zut niciolucrurile pentru care un computer este dat` un PC \n momentul \n care vor avea vital: primirea [i trimiterea de mailuri, ci\n mân` un telefon inteligent pe care s`-l tirea [i editarea de documente (inclusiv foloseasc` pentru a-[i u[ura via]a [i a Word [i Excel) sau rapoarte de business. avea acces la informa]ie. Iar operatorii Pân` nu demult, PC-urile aveau un vor \ndr`zni treptat s` fac` oferte de inavantaj important: se vindeau \n cantit`]i ternet mobil [i pentru aceste zone, a[a mult mai mari decât smartphone-urile. cum au f`cut [i pentru voce, fiindc` au Totul s-a schimbat \n 2010. |n primul trinevoie de zone noi de cre[tere ca de aer. mestru al acelui an, vânz`rile de PC-uri Declinul PC-ului mai aduce o schimtotalizau 85 de milioane de unit`]i, iar bare major`: cea de pe pia]a sistemelor cele de smartphone-uri erau la 55 de mide operare. |n prezent, Windows domin` lioane de unit`]i. Anali[tii credeau c` Biz

35


TEHNOLOGIE

SPECII PE CALE DE DISPARI}IE Ce segmente sunt pe lista celor amenin]ate cu dispari]ia \n urm`torii 3-5 ani. CONSOLELE PORTABILE DE JOCURI Experien]a de gaming de pe smartphone se \mbun`t`]e[te continuu [i e greu de crezut c` utilizatorii vor mai avea loc [i pentru consol` \n buzunar.

C~R}ILE {I ZIARELE

TELECOMENZILE

ADIO, PORTOFEL?

Atacul asupra acestora vine mai degrab` din partea tabletelor, dar sunt oricum periclitate \n noul ecosistem digital.

Exist` deja aplica]ii care transform` cu succes iPhone-ul \n telecomand` universal`. Cum televizoarele merg [i ele spre digital, integrarea pare inevitabil`.

Atacul smartphone-ului nu se opre[te \ns` aici. |n acest moment, mai exist` ceva \n buzunarul fiec`ruia dintre noi de care cu greu concepem s` ne desp`r]im: portofelul. Acesta ad`poste[te banii [i cardurile. Dar, a[a cum cardurile \mping tot mai mult banii fizici \n corzi, [i ele ar putea fi \nl`turate de telefonul mobil [i, odat` cu ele, portofelele nu-[i vor mai avea rostul. Una dintre tehnologiile care vor ajuta \n acest sens e NFC (Near Field Communications), care transform` telefonul \n instrument de plat` prin simpla apropiere de un terminal special. Deocamdat`, pe smartphone se lucreaz` cu sume mici pentru pl`]i cum ar fi pentru accesul la metrou, dar lucrurile \ncep s` ia avânt [i, din nou, faptul c` telefonul este un dispozitiv mult mai intim decât un computer [i vine peste tot cu noi va ajuta enorm \n a mi[ca lucrurile \n aceast` direc]ie. Deja via]a multora dintre noi s-a mutat aproape integral pe smartphone: aici avem fotografiile cu familia, e-mailurile vitale, contactele prietenilor [i partenerilor de afaceri, muzica [i chiar filmele sau serialele preferate, plus aplica]iile [i jocurile pe care le-am desc`rcat tocmai pentru a ne personaliza telefonul. Pasul logic urm`tor e s` mut`m [i banii acolo. B`ncile [i procesatorii de carduri vor trebui s`-[i regândeasc` businessul [i s` colaboreze tot mai mult cu operatorii mobili, care se pot [i ei transforma \n adev`rate b`nci. Eventualele probleme de securitate nu vor putea \mpiedica dezvoltarea sistemului, a[a cum fraudele informatice n-au determinat sc`derea pl`]ilor online cu carduri. Sigur, o problem` foarte grav` vor avea companiile care produceau efectiv cardurile de plastic. Dar poate se vor specializa \n a face carcase de smartphone. Biz

CHEILE Cel pu]in cele de la ma[in` vor fi \nlocuite foarte rapid de aplica]ii de smartphone care vor \ncuia [i descuia automobilele.

C~R}ILE DE CREDIT FIZICE Informa]iile stocate pe un card pot fi u[or mutate pe un smartphone. Odat` cu asta ar putea disp`rea [i portofelul din buzunarele noastre.

\n continuare lumea informatic`. Dar recent lansatul Windows 8 [i alian]a cu Nokia arat` c` Microsoft a \n]eles schimbarea radical` de paradigm` din software [i ascensiunea lumii aplica]iilor. La cum se prezint` situa]ia acum, iOS de la Apple [i Android de la Google ar putea deveni destul de repede platformele principale de computing pe plan global. Iar aici vor intra \n scen` [i tabletele, care ruleaz` pe acelea[i platforme [i mu[c` tot mai serios din pia]a laptopurilor, oferind un ecran suficient de mare pentru cei care nu pot lucra eficient pe un smartphone.

PROBLEME DE ORIENTARE Exist` deja un alt segment care simte cum pierde teren \n fa]a noilor “compu36

Biz

clud` dispozitivul GPS \n modelele proprii, fiindc` utilizatorii individuali vor folosi tot mai mult propriul smartphone pentru orientare. Din nou, e un pas logic. Aceea[i soart` par s` o aib` [i dispozitivele mobile de gaming, cum sunt Nintendo DS sau PSP de la PlayStation. Cine va mai pl`ti ca s` care alt dispozitiv, când telefonul inteligent poate face exact acela[i lucru? (Aproape) nimeni.

tere de buzunar”: e vorba de domeniul dispozitivelor GPS. Din nou, e o problem` legat` de cost [i comoditate: cine va mai da 100 de dolari pe un dispozitiv GPS separat, când poate ob]ine aceea[i func]ionalitate dintr-un smartphone? Tendin]a se vede deja \n sc`derea vânz`rilor pe pie]ele dezvoltate. Anul trecut, Garmin, liderul mondial al produc`torilor de sisteme GPS, ar`ta c` sc`derea din ultima perioad` a vânz`rilor a fost cauzat` de “tehnologii concurente” – ghici]i care sunt acestea? Primul trimestru a adus o revigorare cu 7% a vânz`rilor, pân` la 2,7 milioane de unit`]i, dar e foarte probabil ca pe viitor compania s` se bazeze tot mai mult pe acorduri cu produc`torii auto, care s` in-


FARMA

Nycomed: a Takeda Company, o companie de top Dup` preluarea companiei Nycomed de c`tre Takeda, cel mai mare produc`tor de medicamente din Asia (octombrie 2011), societatea cu prezen]` \n România [i-a propus dezvoltarea portofoliului de produse \n ariile cardiovascular, oncologie [i diabet. Despre proiectele [i planurile Nycomed: a Takeda Company vorbe[te Lavinia Oprea, directorul general al companiei \nc` din 1996.

Având \n vedere incertitudinile din aceast` pia]` din ultimii ani, majoritatea proiectelor au vizat consolidarea businessului curent [i \mbun`t`]irea profitabilit`]ii. |n acela[i timp, am considerat important` sprijinirea pacien]ilor [i dezvoltarea de programe care cresc accesibilitatea acestora la tratament. Dintre toate aceste proiecte a[ men]iona: implementarea unui nou model comercial de business necesar pentru a compensa pierderea patentului; folosirea economiilor de scop [i scal` prin consolidarea businessului la nivel regional (România [i Bulgaria); implementarea unei culturi organiza]ionale orientate c`tre performan]`; implementarea cardului pentru pacien]i sub deviza “Tot ceea ce facem conteaz` pentru cineva!”.

De când sunte]i la conducerea companiei [i ce s-a schimbat de atunci? Am \nfiin]at reprezentan]a aceastei companii \n România \n 1996. |n anul 2000 am schimbat modelul exclusivist de business cu unul nonexclusivist \n colaborare cu principalii retaileri din România. De asemenea, \n acela[i an a fost lansat cel mai important brand al companiei. An de an am lansat noi produse, \mbog`]ind portofoliul companiei, [i am ajuns ast`zi la o cifr` de afaceri de 16 milioane euro pe regiune.

LAVINIA OPREA

director general, Nycomed: a Takeda Company

Cum vede]i pia]a pharma \n prezent [i cum se pozi]ioneaz` Nycomed: a Takeda Company fa]` de concuren]i? Pia]a farmaceutic` din România este volatil`, prin urmare orice planific`ri pe termen mediu [i lung nu sunt sustenabile, din cauza lipsei de strategie din sistemul de s`n`tate. Nycomed: a Takeda Company, prin proiectele de excelen]` pe care le deruleaz`, este partenerul de \ncredere atât al speciali[tilor din domeniul s`n`t`]ii, cât [i al partenerilor de afaceri.

Care este cifra de afaceri a companiei Nycomed: a Takeda Company pe România \n 2011 [i ce estim`ri ave]i pentru acest an? Care este num`rul angaja]ilor \n prezent? |n anul 2011 cifra de afaceri a companiei \n România a fost de 12,5 milioane euro [i estim`m o cre[tere \n ritmul pie]ei, cu un amendament: anul fiscal Takeda

FOTO: PAUL BUCIUTA

Care sunt cele mai importante proiecte ale Nycomed: a Takeda Company desf`[urate \n 2011 [i 2012?

\ncepe la 1 aprilie. Num`rul angaja]ilor din România este de 70. La finalul lunii octombrie 2011 s-a finalizat preluarea companiei Nycomed de c`tre Takeda, cel mai mare produc`tor de medicamente din Asia.

Care sunt cele mai vândute/cunoscute medicamente ale companiei [i despre ce rezultate vorbim? Cel mai vândut medicament din portofoliul companiei este pentru tratamentul ulcerului [i al afec]iunilor induse de c`tre aciditatea gastric`. Acesta are [i \n prezent o evolu]ie pozitiv` \n ciuda genericiz`rii [i a m`surilor de limitare a cheltuielilor din sistemul sanitar. Nycomed este prezent \n urm`toarele arii terapeutice: gastrointestinal, chirurgie, vitamine, neurovascular [i respirator, cu produse originale, pozi]ionate \ntre primele trei cele mai bine vândute din clas`.

Care sunt noile direc]ii de dezvoltare ale Nycomed: a Takeda Company? Takeda activeaz` \n arii terapeutice complementare companiei Nycomed, ceea ce va duce la dezvoltarea portofoliului de produse \n ariile cardiovascular, oncologie [i diabet. Biz Biz

37


Noua fobie a omului modern este teama de a r`mâne f`r` telefon. Dou` treimi dintre oameni tr`iesc cu aceast` team`, arat` un studiu realizat \n Marea Britanie. DE LOREDANA S~NDULESCU

Cum arat` aplica]ia perfect` pentru mobil

D

Dac` \n urm` cu patru ani

numai 53% dintre utilizatorii de telefoane experimentau “nomofobia”, c`ci a[a se nume[te noua form` de team` de pierdere a telefonului, procentul dependen]ilor de telefoane a crescut pân` la 66% \n prezent. Telefonul este gadgetul cel mai la \ndemâna noastr`, aproape o extensie a propriei fiin]e. Acesta fiind contextul, nu e de mirare c` a luat amploare o \ntreag` industrie pentru valorificarea poten]ialului acestui gadget perceput ca indispensabil \n via]a 38

Biz

omului contemporan. Mobile shopping, mobile banking, mobile marketing [i, nu \n ultimul rând, dezvoltarea de aplica]ii pentru mobil, care se transform` deja \ntr-o industrie de sine st`t`toare, sunt câteva dintre domeniile conexe care cresc odat` cu intrarea tot mai profund` a telefonului \n via]a noastr`. |ntr-un studiu, prezentat \n premier` la Mobile Marketing Conference, eveniment organizat de Evensys pe 10 mai anul acesta, Unlock Market Research a analizat impactul aplica]iilor pentru mobil [i ingredientele care compun aplica]ia ideal`. Aplica]iile devin principalul mediu de comunicate mobil, atât prin advertising direct (banner, pop-up), cât [i prin aplica]ii dedicate ale brandurilor. |n magazi-

nele de aplica]ii exist` peste un milion de aplica]ii disponibile pentru diferite platforme. |ntrebarea care se ive[te \n acest context este cum poate un brand s` ias` din mul]ime, s` creeze aplica]ii pe care utilizatorii de smartphoneuri s` le descopere [i s` [i le doreasc`. Printre aplica]ii, exist` pe de o parte o latur` func]ional` (ce face [i cum ajut` aplica]ia) [i pe de alt` parte o latur` emo]ional` (cum se adreseaz` [i cum face utilizatorul s` se simt`). “Latura cu cel mai


STUDIU

mare poten]ial de diferen]iere este cea emo]ional`”, declar` Alexandra Cojocaru, Senior Client Service, la Unlock Market Research, compania care a realizat studiul “Re]eta unei aplica]ii smartphone de impact”, ce a avut ca obiectiv identificarea nevoilor utilizatorilor de smartphone [i aplica]iile folosite pentru a descoperi care sunt ingredientele indispensabile ale unei aplica]ii, cum trebuie s` se adreseze [i s` comunice cu publicul ]int`. Cercetarea a fost una de tip cantitativ, pe baza a 350 de interviuri telefonice, cu utilizatori de smartphone-uri, b`rba]i [i femei, cu vârste cuprinse \ntre 16 [i 45 de ani din mediul urban. |n func]ie de interesul pentru aplica]ii, \n fruntea clasamentului de smartphone-uri utilizate se afl`

Samsung (34%), urmat de Nokia (25%), Apple-iPhone (14%), HTC (14%), LG (8%), BlackBerry (4%), alt` marc` (6%). 51% dintre utilizatorii de smartphone-uri au un interes moderat \n utilizarea de aplica]ii, 39% se declar` foarte interesa]i, \n timp ce pentru 10% interesul este foarte sc`zut. |n utilizarea aplica]iilor, distrac]ia este secundar`, cele mai importante sunt func]iile de conectare [i informare. |n baza acestor principii, cele mai utilizate aplica]ii sunt: motoarele

de c`utare [i navigare (37% – Google, Opera Mini), re]elele de socializare (32% – Facebook), mail (32% – Yahoo Mail), Instant Messaging (29% – Yahoo Messenger, WhatsApp, Skype), muzic` [i radio (21% – YouTube), hart` [i direc]ii (19% – Google Maps), jocuri (15%), filme [i videoclipuri (13%). Aplica]iile folosite pentru distrac]ie au un grad mare de implicare, \ns` nu sunt utilizate frecvent, \n schimb aplica]iile de business, organizatoare, motoarele de c`utare [i referin]e, h`r]ile au o frecven]` mult mai mare de utilizare [i de implicare totodat`. |n ceea ce prive[te diferen]ierea pe segmente de vârst`, cei cu vârste cuprinse \ntre 16 [i 20 de ani Biz

39


STUDIU

IM – INTEGRATED MESSAGING Ce face? Integreaz` toate platformele IM \ntr-o singur` aplica]ie Se poate vedea cine este online sau nu indiferent de mediu Se poate scrie un mesaj unui prieten [i el \l prime[te \n func]ie de platforma pe care este online Nu este obligatoriu ca [i ceilal]i s` aib` aceast` aplica]ie instalat`

PERSONAL ASSISTANT

R E} ET E DE IMP ACT

Cui se adreseaz`? |n special adolescen]ilor, cu vârste \ntre 16-20 de ani, elevi sau studen]i, dar [i tinerilor profesioni[ti Persoane pentru care grupul de prieteni este foarte important, foarte activi, care vor s` fie mereu conecta]i cu cei din jur Cum comunic`? Tonul vocii este prietenos [i vesel Transmite ideea de dinamism [i modern, \ns` \ntr-un mod relaxat [i simplu

TALK TO YOUR PHONE Ce face? Comand` vocal` – pentru apelare numere, dictare mesaje Posibilitatea ca telefonul s` citeasc` mesajele primite, notific`ri, dar [i [tiri sau articole de interes Este foarte folositoare \n timpul [ofatului Cui se adreseaz`? |n special tinerilor, cu vârsta \ntre 20 [i 30 de ani, tineri profesioni[ti din Bucure[ti [i alte ora[e mari Persoanelor cu un stil de via]` activ, care vor s` se bucure de micile pl`ceri ale vie]ii, interesa]i de nout`]i [i orienta]i c`tre carier` Cum comunic`? Tonul vocii este serios, dar incitant Transmite profesionalism [i \ncredere, \ns` \ntr-un mod diferit [i inventiv

40

Biz

Ce face? Este un organizator, ce \nglobeaz` mai multe subaplica]ii: calendar / agend` (]ine programul [i anun]` din timp util despre ce are utilizatorul de f`cut), centralizator de facturi (stocheaz` facturile [i anun]` când trebuie pl`tite), centralizator de ziare / [tiri (dup` selec]ia anumitor site-uri / domenii de interes, arat` ce este nou). Aplica]ia con]ine un motor de c`utare integrat astfel \ncât, când utilizatorul vrea s` afle ceva, nu mai trebuie s` intre \n alt` aplica]ie. Cui se adreseaz`? |n special persoanelor mature, cu vârsta \ntre 30 [i 45 de ani, preocupa]i de carier` Persoanelor pentru care statutul social este important, acesta fiind dat de munca lor [i de familie, care au o via]` aglomerat`, cu pu]in timp liber. Cum comunic`? Tonul vocii este profesionist [i familiar Transmite competen]` [i \ncredere, \ns` \ntr-un mod uman, emo]ional

SURSA: Studiul “Re]eta unei aplica]ii smartphone de impact” / Unlock Market Research

(“pu[tii cool”) prefer` aplica]iile moderne [i foarte populare (instant messaging, re]ele de socializare, entertainment, muzic` [i radio, filme [i videoclipuri). Cei cu vârste \ntre 21 [i 30 de ani caut` competen]e, \ns` unele simple (re]ele de socializare, [tiri, e-readers, divertisment, c`l`torii, evenimente). Segmentul de vârst` 31 – 45 de ani caut` aplica]ii familiare [i de \ncredere (motoare de c`utare, organizatoare, aplica]ii de business, sport, h`r]i [i direc]ii, [tiri). Aplica]iile pe care [i le doresc utilizatorii [i care au un grad mare de utilizare \n prezent sunt: h`r]ile [i direc]iile (19%), motoare de c`utare [i navigare (15%), instant messaging (14%), film [i videoclipuri (12%), muzic` [i radio (10%). La capitolul diferen]iatoare [i cu poten]ial de cre[tere, aplica]iile pe care [i le doresc [i care sunt utilizate foarte pu]in \n prezent sunt cele care ofer` informa]ii utile (23%), calendar / agend` (14%) [i aplica]iile utilitare (10%). Acestea sunt percepute ca fiind destul de tehnice \n prezent, nereu[ind s` fie prietenoase cu utilizatorii. Aplica]ia ideal` ar trebui s` acopere atât latura func]ional` (s` u[ureze munca, s` ofere simplitate, s` ajute \n via]a de zi cu zi, s` ofere siguran]`, s` ajute la progres, s` ofere informa]ii utile), cât [i latura emo]ional` (s` fie de \ncredere, s` fie competent`, profesionist`, serioas`, deschis`, prietenoas`, dinamic`). |n general utilizatorii se a[tept` ca aplica]iile s` fie gratuite (36% nu sunt dispu[i s` pl`teasc`), \ns`, dac` sunt convin[i c` aplica]ia merit`, atunci sunt dispu[i totu[i s` pl`teasc`. Suma medie pe care ar fi dispu[i s` o pl`teasc` este 12 lei. 30% dintre cei intervieva]i de Unlock spun c` ar pl`ti o sum` mai mare de 30 de lei pe o aplica]ie. Biz


INTERVIU

Noua formul` de a fi \n form` Antrenamentele se mut` de la sfâr[itul zilei \n timpul programului de lucru. Cel pu]in acesta este planul \ndr`zne] al World Class Health Academy, care a deschis o nou` sal` \n Pia]a Victoriei, \n cl`direa America House. Detalii, \n interviul \n exclusivitate cu Mikael Fredholm, CEO World Class International. DE DRAGO{ L~Z~RESCU corpului. |n ceea ce prive[te antrenamentele individuale, pot spune c` antrenamentul func]ional este pe val. Nu vorbim despre un concept nou, ci despre o direc]ie \n care se merge de ani de zile. Antrenamentul func]ional cl`de[te practic funda]ia corpului [i \l preg`te[te pentru sarcinile de zi cu zi.

Cum au primit românii re]eaua de s`li World Class? Am sesizat o cre[tere puternic` a num`rului de abona]i \n s`lile noastre [i multe cereri pentru s`lile noi, deci a[ putea spune c` brandul nostru le este apropiat românilor. Am sesizat acela[i feedback [i din sondajele pe care le desf`[ur`m \n rândul clien]ilor. Acest r`spuns se datoreaz` \n primul rând echipei noastre extrem de bine preg`tite: avem antrenori dispu[i s` fac` eforturi pentru ca to]i clien]ii s` fie cu adev`rat mul]umi]i. De asemenea, investim mul]i bani \n echipamente Mikael Fredholm, CEO World Class International de ultim` genera]ie [i \n preg`tirea instructorilor. Organiz`m numeCare sunt ultimele nout`]i \n roase activit`]i pentru membri, de la materie de fitness [i cum reac]iopetreceri la \ntreceri sportive [i maraneaz` românii la aceste trenduri? toane de cycling. Pot spune c` un aboToate programele Les Mills sunt foarte nament la World Class e mai degrab` bine primite (Les Mills este cel mai un stil de via]`. mare provider de antrenamente \n grup). De asemenea, programe precum Cum aborda]i segmentul PortDeBras, prezentat de Julio Papi, se corporate? bucur` de succes. Se bazeaz` pe resLucr`m activ la programe de wellness pira]ii \n ritm sc`zut [i se folose[te de dedicate clien]ilor din zona corporate. secven]e specifice care perfec]ioneaz` Scopul nostru final este acela de a pozi]ia corpului aflat \n mi[care. Practransforma cât mai mul]i angaja]i \n tic, vorbim despre o metod` dinamic` oameni activi, ceea ce \i va face mai fede a-]i \mbun`t`]i controlul asupra rici]i [i mai productivi.

FOTO: AUREL {ERBAN

Cum a]i ales loca]ia America House pentru ultima investi]ie? De fapt a fost o oportunitate pentru noi. Oficialii de la America House ne-au contactat [i, dup` o serie de discu]ii, am ajuns la concluzia c` putem pune pe picioare un proiect foarte bun \n cl`dire. Zona e excelent` pentru noi, fiind \n centrul Bucure[tiului, \n proximitatea unui num`r mare de companii.

Cu ce e un centru de fitness express diferit fa]` de unul obi[nuit? America House este amplasat` foarte convenabil pentru companii, astfel c` oferim cursuri mai scurte de diminea]` [i prânz, pentru ca angaja]ii s` poat` face mi[care \n pauzele de serviciu. De asemenea, le vom oferi clien]ilor posibilitatea de a servi masa de diminea]` sau de prânz “la pachet” cu antrenamentul. La cât se ridic` investi]ia \n cel de-al nou`lea centru de fitness World Class [i cât a]i investit \n total \n România? Am investit 900.000 de euro \n acest centru, iar investi]ia total` a World Class \n România este de 25 de milioane de euro.

Care sunt planurile de viitor ale World Class? Vom inaugura peste câteva luni o nou` sal` de 1.700 metri p`tra]i \n complexul Asmita Garden, sub un concept nou. |n toamn` inten]ion`m s` deschidem o sal` de 3.000 metri p`tra]i \n Auchan Titan, iar la sfâr[itul anului vom inaugura un alt centru de 1.200 de metri p`tra]i \n Charles de Gaulle. |n 2013 vom deschide noul nostru club-pilot \n Floreasca. Biz Biz

41


Evenimentul afacerilor verzi [i al companiilor sustenabile 7 iunie 2012, Hotel Howard Johnson - www.bizforum.ro/greenbiz7

află care sunt strategiile de branding, PR şi new media pentru o poziţionare de brand eco-friendly descoperă de ce brandurile sustenabile se descurcă bine în pofida crizei economice inspiră-te din studiile de caz ale companiilor prezente la eveniment primeşte sfaturi experte cu scopul de a crea un mesaj green credibil şi puternic pentru compania ta şi avantaj concurenţial identifică şi implementează strategii de green marketing pentru a convinge şi cel mai sceptic consumator participă la dezbateri privind atitudinea consumatorilor faţă de marketingul pentru produse şi servicii ecologice

ExClUSIv: Topul celor mai verzi companii din România Un studiu realizat de ISRA Center pentru revista Biz Un eveniment


antreprenoriat Stigmatul antreprenoriatului \n CEE Dup` 20 de ani de capitalism, un segment important al societ`]ii centraleuropene \nc` prive[te cu ne\ncredere c`tre lumea afacerilor. DE LES NEMETHY

R

ecent, m-am \ntors din Silicon Valley. Vizita f`cut` acolo a fost ca o gur` de aer curat. Am stat de vorb` cu oameni care erau implica]i \n crearea unor companii ce deja valorau sute de milioane de dolari la numai câ]iva ani dup` \nfiin]are. |n Silicon Valley, apari]ia de start-up-uri [i proiecte noi nu se termin` niciodat`, [i nici entuziasmul. Recent, Google a cump`rat o astfel de afacere nou` cu un miliard de dolari. {i m-a f`cut s` m` gândesc cât de diferit sunt privi]i antreprenorii \n Europa Central` [i \n America. Dup` p`rerea mea, \n Statele Unite predomin` viziunea gen Ayn Rand asupra antreprenoriatului: antreprenorii sunt supereroii societ`]ii. Ei creeaz` bog`]ie, sunt motoarele dezvolt`rii [i progresului, se num`r` printre cei mai respecta]i membri ai societ`]ii. Iar \ntr-un loc ca Silicon Valley, probabil chiar cei mai respecta]i dintre to]i. Dup` cum declara odat` Steve Jobs, obiectivul lor este s` schimbe lumea (cel pu]in \n ni[a lor). {i, adesea, chiar reu[esc. |n Europa Central`, probabil ca reminiscen]` de la Homo Sovieticus, clasele superioare [i educate privesc cu condescenden]` la oamenii de afaceri. Pân` la c`derea Zidului Berlinului, intelighen]ia nu g`sea nimic intelectual \n afaceri. Acestea presupuneau s` cumperi ieftin [i s` vinzi scump, iar oamenii serio[i nu lucrau \n vânz`ri. Un scriitor care demonstra creativitate sau un om politic care \[i exercita mandatul erau incomparabil mai sus plasa]i \n ierarhia societ`]ii decât un businessman. De[i au trecut mai bine de 20 de ani de când Zidul Berlinului a c`zut, un segment important al societ`]ii central-europene \nc` prive[te cu ne\ncredere c`tre lumea afacerilor: s` faci bani din afaceri echivaleaz` cu privatiz`ri dubioase, pile la guvern [i chiar mai r`u – corup]ie [i evaziune fiscal`. Iar arogan]a [i consumul ostentativ al noilor \mbog`]i]i nu au ajutat cu nimic imaginea [i a[a proast` pe care o aveau.

O mare parte a cet`]enilor din Europa Central` nu [tiu c` exist` mii de companii \n aceast` parte a lumii ai c`ror patroni [i manageri ar trebui respecta]i: ei creeaz` bog`]ie, inoveaz`, introduc produse noi pe pia]`, creeaz` locuri de munc`, concureaz` pe pie]ele interna]ionale. Mii de antreprenori din Europa Central` \ncearc` [i nu o dat` reu[esc s` schimbe lumea. Compara]ia dintre modurile \n care sunt privite afacerile \n Europa Central` [i \n Statele Unite poate fi f`cut` \ns` [i pe alte criterii. Un investitor american pentru care am un profund respect refuz` s` investeasc` \ntr-un antreprenor care nu a trecut m`car printr-un faliment. Motivul evident este c` ace[tia au \nv`]at valoarea banilor, dar [i ni[te lec]ii de afaceri [i de via]`. |ns` \n Europa Central` falimentul \nc` reprezint` un lucru foarte ru[inos. Legile din unele ]`ri aflate \n aceast` zon` chiar interzic ocuparea unui post de director, timp de câ]iva ani, persoanelor care au lucrat \n func]ii de conducere \ntr-o companie ce a dat faliment. |n aceast` regiune a B`trânului Continent, tendin]a este de a privi falimentul ca pe un e[ec total, ignorându-se complet aspectul de oportunitate de a \nv`]a. Cred c` e deja evident faptul c` \nclin mai mult c`tre atitudinea american` cu privire la antreprenoriat. Standardul de via]` din Europa Central`, puterea noastr` de a suporta criza financiar`, abilitatea noastr` de a solu]iona probleme de natur` social` cum ar fi s`n`tatea [i s`r`cia sunt legate direct de capacitatea economiilor noastre de a crea bog`]ie. Iar antreprenorii se afl` \n primele rânduri ale celor care creeaz` aceast` bog`]ie. Va dura ceva timp pân` când prejudec`]ile de acest gen vor disp`rea din Europa Central`. P`rerea mea este c` societ`]ile din aceste ]`ri evolueaz`, dar dac` acest lucru s-ar \ntâmpla cu vitez` [i mai mare, ar fi [i mai bine pentru toat` lumea. Biz

LES NEMETHY

CEO [i fondator al Euro-Phoenix, companie de corporate finance / fuziuni [i achizi]ii. Absolvent de Economie [i Drept, cu un master în rela]ii interna]ionale, este autorul c`r]ii “Business Exit Planning”, disponibil` pe Amazon.com.

Biz

43


Antreprenor DIN PLATA ALTORA La 34 de ani, Lucian Butnaru are experien]` antreprenorial` de peste 14 ani. A pornit afacerile f`r` bani, dar cu mult entuziasm [i viziune de viitor. {i-a vândut prima firm` de software (Akela) [i acum este cofondator la Zebra Pay, companie ce intermediaz` pl`]i electronice pentru consumatori finali. DE OANA GRECEA

N

u-i place s` apar` prea mult \n prim-plan, preferând s` fac` lucruri din spatele scenei. Este unul dintre membrii fondatori ai Romanian Business Leaders Summit (RBLS), o asocia]ie format` din oameni de afaceri români care are drept scop generarea de proiecte concrete care s` aduc` o schimbare \n societate. Mi-a atras aten]ia la una din \ntâlnirile RBLS, când a povestit c` nu a avut bani de-acas` [i nici nu face parte din tagma antreprenorilor care au furat. {i totu[i, acum este milionar \n euro [i managerul unei companii cu mari perspective de viitor având \n vedere domeniul \n care activeaz`: pl`]i electronice. Cum a reu[it acest lucru? Povestea lui este special`, pentru c` reprezint` noua genera]ie de antreprenori, care au construit singuri ceva de la zero. “E greu s` schimbi o economie sau o societate, dar cu o mic` implicare se pot schimba lucruri m`runte”, spune el. Lucian Butnaru a dat primul interviu ziarului “Le Monde”, care scria despre succesul antreprenorial pe (atunci) al unui tân`r de 22 de ani, cu o afacere de 80 de angaja]i. Asta a atras aten]ia presei române[ti, care a \nceput s`-i urm`reasc` activitatea. Dar Butnaru a \nceput s` lucreze când nu avea \nc` 20 de ani, ca dezvoltator software pentru un fost centru de calcul din Bucure[ti care se privatizase. A urmat Crin Soft, companie cu profilul TechTeam Akela – dezvoltarea de aplica]ii software

44

Biz

personalizate. Erau joburile full time [i part-time ale tân`rului programator. |n 1998 l-a cunoscut pe viitorul s`u partener de afaceri, francezul Michel Diaz. Lucian Butnaru a fost trimis s` dezvolte un program pentru un client din Paris, dar a terminat proiectul \ntr-o lun` \n loc de trei luni. Astfel, clientul francez a devenit \ncrez`tor \n poten]ialul lui Butnaru [i i-a dat pe mân` o investi]ie de 15.000 de dolari, 30% din ac]iuni [i conducerea afacerii (care se numea Akela Informatique). Investitorul francez a CIFRE venit cu principalii clien]i, dar Butnaru, pe lâng` programare, a \nceput s` \nve]e [i regulile economiei de pia]`. “M` gândeam la un business angel, dar am avut norocul s`-l \ntâlnesc pe partenerul francez care \[i dorea s` deschid` o firm` de sofware \n România”, a mai spus el. A dezvoltat firma, care \n doi ani [i jum`tate a ajuns la 80 de angaja]i. |nc` din anul 2000 au \nceput s` curg` ofertele de cump`rare. Pentru cei doi ac]ionari, nu venise \nc` momentul vânz`rii. |n 2002, pe când Butnaru se lupta singur cu clien]ii (care nu mai veneau din Fran]a), cu firma, cu criza din domeniul IT, a decis s` cumpere partea de ac]iuni a partenerului s`u [i s` mearg` mai departe. “Venise criza, r`m`sesem cu numai 30 de oameni, totu[i eu vedeam poten]ialul”, spune antreprenorul. {i s-a dovedit c` a avut fler [i viziune. |n 2003 a deschis o filial` [i \n SUA, \n New Jersey.

Iar \n 2005 a dat curs ofertei de cump`rare venite din partea americanilor de la TechTeam, atra[i de viziunea de management, rentabilitatea firmei [i poten]ialul de cre[tere. “TechTeam era clientul nostru [i cuno[team deja \ntreaga echip` de management”, spune Butnaru. El a lucrat pentru americani ini]ial trei ani de zile, care s-au prelungit apoi cu \nc` trei, mai mult chiar decât [i-ar fi dorit. “E bine s` te hot`r`[ti cui vinzi, mai ales dac` vrei s` r`mâi \n

Zebra Pay Anul lans`rii: 2010 Investi]ii pân` \n prezent: 3,4 milioane $ Cifr` de afaceri 2011: aprox. 1 mil. $ Cifr` de afaceri 2012 [i 2013 (estim`ri): 15 mil. $, respectiv 100-150 mil. $ Terminale Zebra Pay (luna mai 2012): 650 Utilizatori (unici) Zebra Pay: 200.000 persoane Ac]ionari Zebra Pay: 4

companie. Am ales o companie care mi-a oferit autonomie: s` nu ia nimeni decizii pentru mine, eu doar s` m` integrez [i s` cresc.” Astfel, la 27 de ani, Lucian Butnaru a devenit milionar \n euro, \ncasând peste trei milioane de euro din vânzarea companiei sale. A investit banii \n imobiliare, dar nu pentru specul`, ci ca un activ de l`sat mo[tenire. |n plus, a investit \n proiecte imobiliare de birouri [i reziden]iale.


MOMENTUL ZEBRA PAY Dup` un timp \n care nu s-a implicat \n afaceri pe termen lung, acordând doar consultan]` prin firma sa, Butnaru a analizat ofertele de afaceri ale altora care doreau s` \l aib` ca investitor. I-a pl`cut \ns` ideea unui prieten, referitoare la o afacere de pl`]i electronice. Astfel, \n calitate de ac]ionar minoritar, Butnaru a plecat la drum cu Zebra Pay al`turi de al]i doi ac]ionari. Pornit` la \nceputul lui 2010, afacerea a avut nevoie de finan]are constistent`, iar cei trei au mai cooptat (spre sfâr[itul anului) un al patrulea ac]ionar. Pentru un start-up, dezvoltarea este elementul cel mai important [i mai greu moment. “Este un business scalabil. Suntem un procesator de pl`]i. Avem 650 de terminale \n toat` ]ara”, mai spune Butnaru. Dac` la venirea sa la conducerea companiei, \n vara lui 2011, cifra de afaceri a companiei era de 20.000 de dolari lunar, \n prezent a ajuns la 600.000 de dolari, iar estim`rile pentru sfâr[itul anului vizeaz` circa 3-4 milioane de dolari pe lun`. Afacerea are [i un model de franciz`. “|ntr-un ora[ precum Târgu Jiu, noi nu avem expertiz` unde s` instal`m terminalele. De aceea am g`sit un partener care gestioneaz` terminale [i prime[te \n schimb un comision, un procent din \ncas`ri. Dar nu e angajatul meu. Poate s` cumpere terminalul [i profitul lui va fi mult mai mare”, explic` antreprenorul. Filosofia sa este bazat` pe motiva]ie. “Dac` \]i dore[ti un lucru [i numai lucrul `la \l visezi noaptea, cu siguran]` vei g`si o form` s` ajungi la rezultatul final”, spune el. Cel mai greu moment prin care a trecut a fost la Akela, când [i-a chemat angaja]ii [i le-a spus c` nu mai are bani de salarii. Recunoa[te c` e important s` te po]i adapta foarte rapid la schimb`rile economice, s` cuno[ti foarte bine pia]a [i competitorii. |l admir` pe Bill Gates [i-[i dore[te s` se poat` desprinde \ntr-o zi de afaceri la fel cum o face [i antreprenorul american. “Acum sunt implicat, dar am un director executiv, financiar [i de vânz`ri. Mi-am f`cut o echip` pe care s` m` pot baza, iar dup` ce compania ajunge la maturitate, s` poat` s` mearg` \nainte”, concluzioneaz` Butnaru. Biz

FOTO: VALI MIREA

ANTREPRENORIAT TEHNOLOGIE

Lucian Butnaru, cofondator Zebra Pay

Biz

45


Un business CU SIM} ESTETIC Abia la 25 de ani de la debutul \ntr-un domeniu aflat la grani]a dintre medicin`, fizic`, psihologie, mod` [i art`, Liliana Marin, CEO al Medical Optik Lounge, consider` c` are ceva de \mp`rt`[it. DE LOREDANA S~NDULESCU

D

iscret` cu apari]iile \n pres`, \n to]i ace[ti ani a studiat, a muncit [i s-a dedicat unui business pe care l-a construit pas cu pas [i pe care acum este hot`rât` s`-l ridice la un nivel [i mai \nalt. Primii pa[i \n reorganizarea afacerii i-a f`cut printr-un rebranding finalizat recent. Totodat`, site-ul companiei a fost ref`cut [i urmeaz` reamenajarea magazinului [i a cabinetului. |n aceste condi]ii, echipa care se ocup` de Medical Optik Lounge [i-a propus ca 2012 s` fie anul \n care va deschide [i [lefui gustul publicului pentru luneteria de calitate, pentru arta de a cump`ra [i purta ochelari \n func]ie de situa]ie, context [i personalitate. “Suntem singurii care ofer` \n acest moment consultan]` de specialitate \n materie de selec]ie a ramelor, raportat` la personalitate [i context social, oferind \n acela[i timp asisten]` medical` [i servicii postcump`rare”, poveste[te Liliana Marin. Medical Optik Lounge a \nceput ca un business de familie [i a evoluat \n acela[i spirit. Liliana Marin se ocup` de zona de consultan]` estetic`, de specializ`ri, de coordonarea tuturor proiectelor [i de rela]ia cu clien]ii. So]ul s`u se ocup` de rela]iile cu furnizorii, de managementul achizi]iilor [i

46

Biz

opera]iunilor. Businessul a crescut odat` cu Hani, fiul celor doi antreprenori, care a asistat la fiecare pas al evolu]iei acestei afaceri [i care, la cei 20 de ani ai lui, are \n ADN tot ce ]ine de rigorile [i stilistica acestei meserii, de altfel, el fiind cel care se ocup` acum de colaborarea cu partenerii externi. Compania are cinci medici oftalmologi cu care lucreaz` de aproape 15 ani [i o echip` de opticieni [i optometri[ti, format` din patru persoane. Startul a fost foarte greu, pentru c` baza material` de la care au pornit a fost modest`, iar portofoliul de clien]i destul de fragil. Afacerea am crescut \ncet, dar sigur, cu câte 12-14 ore de munc` pe zi aproape 20 de ani, dar f`când lucrurile cu pl`cere [i perseveren]`. La 20 de ani de la debut, a ajuns la un portofoliu de aproximativ 45.000 de clien]i, din care aproape 70% reprezint` clien]i fideli, care apeleaz` periodic la serviciile cabinetului de 10-15 ani. Ini]ial, investi]ia a fost mic`, cabinetul fiind lansat cu aparatur` minimal`. Treptat \ns` investi]ia a ajuns la cifre de ordinul sutelor de mii de euro. E vorba despre investi]ia \n zona de tehnic`, dar [i de cea \n specializare. Speciali[tii de la Medical Optik Lounge nu rateaz` evenimentele

interna]ionale de profil (precum Silmo la Paris sau Mido la Milano), pentru c` acolo \[i exerseaz` gustul [i ajung s` fie la curent cu tot ce e mai nou [i mai provocator \n domeniu. “|n magazin am avut \ntotdeauna «speciali[ti ai vederii» cu «[coli», [i nu vânz`tori de ochelari. Iar acesta e, probabil, cel mai important element de diferen]iere \n raport cu ceilal]i juc`tori din industrie”, spune Liliana Marin, un antreprenor activ pe o pia]` cu un trend ascendent, \n care s-a

|n magazin am avut \ntotdeauna “speciali[ti ai vederii” cu “[coli”, [i nu vânz`tori de ochelari. Iar acesta e, probabil, cel mai important element de diferen]iere \n raport cu ceilal]i juc`tori din industrie.” investit masiv \n tehnologie de vârf [i mai pu]in \n design, merchandising sau educarea clien]ilor. Tocmai de aceea, observând aceast` stare de fapt, [i-a propus ca prin Medical Optik Lounge s` investeasc` mai mult pe zona de estetic` [i educare. Merit` remarcat [i faptul c`, \n ultimii ani, diferen]a dintre trendurile impuse de marile case de mod` [i ritmul cu care românii le adopt`


LILIANA MARIN, CEO, Medical Optik Lounge

FOTO: ME.ALCHEMY

ANTREPRENORIAT OPTIC~

s-a redus sim]itor, cel pu]in pentru industriile creative [i reprezentan]ii mediului de business, care c`l`toresc mult [i au o cultur` vizual` \ndelung exersat`. La scar` mai mare \ns`, trendurile se adopt` cu o diferen]` de 3-5 ani \ntre România [i Occident. Cum meseria Lilianei Marin presupune o abordare personal` [i personalizabil` a fiec`rui client, ea [tie c` perechea de ochelari care-i poate veni str`lucit unui antreprenor cu stil exploziv, care iese mereu din previzibil prin prezen]` [i discurs, poate deveni un “faux pas” sau o gaf` de stil pentru un avocat de corpora]ie. Astfel op]iunea pentru o ram` sau alta se face \n func]ie de personalitate, atitudine, caracter, \n func]ie de ce vrea s` exprime despre sine fiecare persoan`. “E un foarte interesant paradox cum unii – cei tineri mai ales – fac selec]ia ramelor pornind de la op]iunile grupului din care fac parte sau de la reperele date de cei pe care \i admir` \n profesia lor, \n loc s` plece de la gustul personal sau de la tr`s`turile specifice pe care le imprim` osatura facial`”, explic` Liliana Marin. |n astfel de situa]ii intervine rolul consultantului, care de foarte multe ori reu[e[te s` g`seasc` un compromis \ntre ce-[i dore[te clientul, ce-i vine cu adev`rat bine [i felul \n care \l poate valoriza \n mediul profesional. Un criteriu important de alegere r`mâne [i codul vestimentar. |n acest sens, fondatoarea Medical Optik Lounge recomand` achizi]ionarea unui num`r de minimum cinci perechi, dintre care una e rezerv`. Selec]ia celor patru perechi uzuale urmeaz` a fi f`cut` \n func]ie de contextul \n care urmeaz` s` fie purtate, cu men]iunea c` rama neagr`, la fel ca “little black dress” \n garderoba unei doamne, nu trebuie s` lipseasc` din selec]ia uzual` a ochelarilor. Biz Biz

47


strategie ANGAJA}II {I ANGAJAMENTUL Exist` oare o leg`tur` \ntre nivelurile mari de angajament [i rezultatele de afaceri, cum ar fi cre[terea, profitul sau productivitatea muncii? DE ADRIAN STANCIU `d, \n ultimii ani, cum organiza]iile, mai ales marile corpora]ii, dau tot mai mult` importan]` no]iunii de angajament al oamenilor care lucreaz` acolo. Dup` un \nceput mai degrab` timid, mai degrab` la periferia subiectelor de interes, ultimii ani de criz` au adus cumva \n centrul preocup`rilor ideea c` organiza]iile performante au nevoie de oameni performan]i [i, mai cu seam`, angaja]i. No]iunea de angajament \ncearc` s` surprind` m`sura \n care oamenii se simt implica]i activ \n \ndeplinirea obiectivelor organiza]iei. Prin aceasta difer` mult de no]iunea de satisfac]ie a angaja]ilor [i oarecum [i de no]iunea de motiva]ie, care are conota]ii mai tehnice. Pentru a surprinde acest "ceva" imaterial [i greu de m`surat, studiile de angajament definesc o scal` de m`surare care cuprinde atât elemente pasive (satisfac]ie, loialitate, echitate, \ncrederea \n firm`) cât [i active (motiva]ie, efort discre]ionar). Testul acid al angajamentului este \ns` no]iunea de efort discre]ionar, adic` m`sura \n care angaja]ii sunt dispu[i s` depun` efort \n folosul comun din proprie ini]iativ`. Aten]ia de care se bucur` m`sur`torile de angajament se datoreaz`, \n cea mai mare parte, unor studii care leag` nivelurile

mari de angajament de rezultate de afaceri, cum ar fi cre[terea sau profitul. Toate aceste lucruri sunt \mbucur`toare [i adev`rate. Dar eu am probleme cu angajamentul a[a cum este el \n]eles [i tratat acum \n organiza]ii. Prima problem` vine din rela]ia dintre angajament [i performan]`. E clar c` exist` una, dar nu e clar ce o determin`. |n cercetarea cantitativ`, oricine a \nv`]at m`car un pic de statistic` [tie c` o corela]ie nu determin` cauzalitate. Dac` organiza]iile unde e angajament mare tind s` aib` [i mai mult profit, nu e deloc clar dac` angajamentul determin` profitul, profitul determin` angajamentul sau ambele sunt determinate de altceva. To]i cei care propun studii de angajament fac tot felul de corela]ii [i au grij` s` spun` mereu c` ele nu arat` cauzalitate, dar fac recomand`ri ca [i cum ar ar`ta. A doua problem` e c` no]iunea de angajament e foarte eclectic`. Dac` e v`zut ca o indica]ie a s`n`t`]ii organiza]iei, [i m`surat [i \n]eles ca atare, atunci el e o m`sur` util`. Dac` \ns`, [i din p`cate a[a fac mai toate organiza]iile, angajamentul e condus ca un scop \n sine, atunci exerci]iul devine inutil sau chiar periculos. De pild`, unul din factorii care intr` \n calculul angajamentului e loialitatea. Dac` iei m`suri ca oamenii s`-[i doreasc` s` stea mai

mult \n organiza]ie, ce rezult` nu va fi neap`rat mai productiv. E ca [i cum ai spune c` un om s`n`tos se recunoa[te, printre altele, pentru c` e rumen \n obraji, deci ca s`-l facem mai s`n`tos trebuie s`-i d`m cu fond de ten. A treia problem` e c` angajamentul nu spune nimic despre calitatea organiza]iei. Am v`zut organiza]ii cu culturi agresive, arogante, \ntoarse spre interior [i care consumau foarte mult timp [i efort \n diverse dispute interne, dar care aveau oameni foarte angaja]i. Angaja]i c`tre dezastru. Angajamentul e o m`sur` a cât de bine faci lucrurile \n raport cu oamenii din companie, dar nu e deloc o m`sur` a faptului c` faci lucrurile potrivite. Problema cu a face bine lucrurile nepotrivite e c` cu cât mai bine le faci, cu atât mai nepotrivite ele devin. Cu alte cuvinte, angajamentul membrilor e o rezultant` fireasc` a unei strategii de organiza]ie bine gândite [i bine executate, a unei culturi de organiza]ie orientat` spre performan]` [i colaborare, a unei conduceri \n]elepte [i luminate. Ideea de a m`sura angajamentul e bun`, e un indicator util. Dar angajamentul nu e un scop \n sine [i nu trebuie condus ca atare.

ADRIAN STANCIU

Consultant în transformare organiza]ional` [i Senior Adjunct Lecturer Of Management la Maastricht School of Management România. www.adrianstanciu.ro

Biz

49


STRATEGIE

INTERVIU

O pia]` prea aglomerat` Con]inutul video-on-demand este una din direc]iile strategice \n planurile de dezvoltare ale Turner Broadcasting System Europe. Dar Gordana Duspara Moriarty, manager general al companiei, nu vede deocamdat` oportunit`]i pe acest segment \n România. DE LOREDANA S~NDULESCU Cum a fost anul trecut pentru opera]iunile Turner \n România [i ce a[tepta]i de la 2012? A fost un an destul de bun. Am \ncheiat contractul cu Cable Direct [i am \nceput colaborarea cu Discovery, agentul care ne vinde spa]iul publicitar [i \n Polonia de câ]iva ani, am localizat integral con]inutul Boomerang, ceea ce s-a transpus \n cre[terea ratingurilor, [i am lansat Cartoonito. Pe ansamblu, veniturile din distribu]ie au r`mas constante. A fost un an bun mai ales comparativ cu cel anterior, poate nu la fel de bun ca 2009, când, v`zând ce li s-a \ntâmplat altor companii, putem spune c` nou` ne-a mers bine. Cred c` 2012 va fi un an diferit [i dificil. Contextul economic european nu este tocmai favorabil, pia]a de publicitate este la p`mânt. Pân` acum au reu[it s` ne men]inem veniturile la un nivel constant, dar asta se datoreaz` faptului c` avem o agen]ie foarte bun` [i faptului c` Boomerang [i Cartoonito au crescut anul trecut, ceea ce ne este de ajutor anul acesta.

pentru lansarea de noi servicii, promovarea de video-on-demand, digitalizare.

Cum v-a]i adaptat strategia ca s` face]i fa]` noului context economic? Suntem \n permanen]` preocupa]i de g`sirea de noi modalit`]i de livrare a con]inutului, iar video-ondemand este una dintre acestea. |n SUA colabor`m cu comcast.com, prin intermediul c`ruia livr`m con]inut contra unui abonament. CNN s-a apropiat foarte mult de tehologiile de user-generated content [i de social media (live streaming pe Facebook). |n Polonia am lansat “Ben 10” mai \ntâi prin video-onGordana Duspara Moriarty, demand [i suntem \ncânta]i de immanager general, TBS Europe pactul pe care l-a avut. De[i nu a reprezentat o surs` uria[` de venituri, cea a falsurilor [i a economiei subterane, ini]iativa a fost primit` cu entuziasm. contra c`reia noi lupt`m, \ns` acesta este un proces de durat`, nu e ceva ce poate fi schimbat peste noapte. Ce obiectiv de cre[tere v-a]i setat pe zona de

con]inut video-on-demand? Dac` publicitatea este la p`mânt, pe ce alte surse de venit v` baza]i? Pe de o parte sunt veniturile din distribu]ie, care sunt \n continuare solide [i care reprezint` cam 70% - 80% din totalul \ncas`rilor pe pia]a româneasc`, de cealalt` parte sunt veniturile adiacente din comercializarea de licen]e pentru produsele destinate copiilor aflate \n portofoliul companiei (haine, juc`rii), care \ns` sunt destul de mici. Avem un agent dedicat \n România care se ocup` de vânzarea de licen]e (Eulico – European Licensing Company) \ns` pia]a este insuficient dezvoltat` [i puterea de cump`rare nu este mare. O alt` problem` cu care ne confrunt`m este 50

Biz

Care este specificul pie]ei române[ti? Pre]urile pe care le-au stabilit operatorii de cablu din România sunt foarte mici comparativ cu alte ]`ri din regiune, sunt la jum`tate fa]` de Ungaria, de pild`, \n condi]iile \n care PIB-ul României nu este la jum`tate fa]` de cel al Ungariei. O problem` pe care am observat-o pe pia]a româneasc` este c`, \n loc s` se creeze oferte diferen]iate pentru segmente diferite de consumatori, operatorii de cablu au intrat \ntr-o competi]ie acerb` \ntr-o singur` direc]ie: cine ofer` mai mult, pe mai pu]ini bani. Efectele nu vor fi pozitive pe termen lung. Se va crea o presiune care va impune nevoia de a face economii \n loc s` se investeasc` \napoi \n pia]`

Avem ambi]ii de cre[tere, \ns` deocamdat` sunt moderate. Este mai degrab` un mix \ntre un con]inut pur online pl`tit [i con]inutul care face parte dintr-o experien]` mai complex`. Pân` acum am sesizat o oportunitate de cre[tere a con]inutului pl`tit pe zona de anima]ie pentru adul]i, adultswim.com (n.r. – canal lansat \n SUA de Turner Broadcasting \n 2001).

Preg`ti]i vreo lansare pe pia]a româneasc`? Avem lans`ri de canale noi, \ns` nu [i \n România. Oricât de mult ne-am dori s` mai lans`m un nou canal TV, acest lucru va trebui s` mai a[tepte, momentul nu e propice nici ca spa]iu de difuzare de c`tre operatorii de cablu, nici ca nivel al \ncas`rilor. Biz


Customer experience – [tie dreapta ce face stânga? Fi]i aten]i la toate mesajele pe care brandul vostru le transmite clien]ilor. {i nu uita]i c` acestea nu se limiteaz` la reclamele aspira]ionale [i posterele superbe de care sunte]i atât de mândri. Experien]a direct` cu brandul e esen]ial`. DE PAUL J.R. RENAUD nul are probleme cu motoarele”. Ceea ce unt uimit de fiecare dat` când poate p`rea exagerat, \ns` din punctul de v`d cum o campanie publicivedere al pasagerului viziunea este foarte tar` integrat`, logic`: “Dac` nu se obosesc m`car s` serioas`, desf`[urat` \n masscure]e pata asta de cafea, oare de verificamedia – indiferent c` \n medii rea motoarelor s-or ocupa?”. clasice (TV, print sau radio) ori online – Un alt exemplu de moment al este distrus` \n doi timpi [i trei mi[c`ri adev`rului \l constituie clipa \n care un atunci când are loc “momentul român coboar` din ma[ina lui ca s` te adev`rului”. Pentru c`, din punctul de veajute s`-]i \mpingi ma[ina r`mas` \n dere al experien]ei clien]ilor, ai impresia c` \n compania care desf`[oar` campania respectiv` dreapta nu [tie ce face stânga sau, PAUL J.R. RENAUD cu alte cuvinte, departamentele este profesor adjunct de care lucreaz` cu clien]ii nu sunt pe marketing la Maastricht aceea[i lungime de und` cu School of Management [i departamentul de marketing. autorul unor articole pe Momentul adev`rului este clipa tema supravie]uirii \n receaceea magic` \n care o companie siune [i al blogului este evaluat` – pozitiv sau negativ “I Feel Good”. – pentru produsele sale, pentru Conduce compania de modul \n care interac]ioneaz` cu consultan]` de marketing clien]ii, pentru metoda prin care \[i [i strategie Renaud, lider \n România \n acest pune serviciile la dispozi]ia acesdomeniu (www.renaud-investments.ro). tora. Sau, pur [i simplu, \n orice clip` \n care clien]ii vin \n contact z`pad` din cauza viscolului, a[a cum mi cu un produs sau serviciu al companiei. s-a mai \ntâmplat. Nu te a[tep]i s` fii ajuO s`-mi amintesc \ntotdeauna un distat, dar \]i aminte[te cât de s`ritori pot fi curs sus]inut de celebrul Tom Peters \n românii atunci când e vorba s` ajute pe care acesta ilustra un astfel de moment al cineva care are probleme. adev`rului prin cuvintele unui director de {i iat` [i exemplul meu preferat de mocompanie aerian`, care i-a spus odat`: ment al adev`rului. O prieten` foarte “Tom, atunci când pasagerii v`d o pat` apropiat` a primit, din senin, un SMS de de cafea pe tava care le este pus` \n fa]`, la banc`: \n mod automat vor presupune c` avio52

Biz

Cod client XX8644YY: La 06/02/2012 suma datorat` este 67.41 RON. Restan]ele se raporteaz` Biroului de Credit. Explica]ia este urm`toarea: comisioanele lunare sau anuale se acumulaser` pentru cardul prietenei mele, care nu mai fusese folosit \n ultimul timp, \n special deoarece ea are [i alte carduri, la alte b`nci, cu care lucreaz` mai mult. Or, b`nuiesc c` b`ncile sunt con[tiente de faptul c` \n general clien]ii au mai multe conturi [i carduri, la diverse b`nci. Prima constatare care se poate face este lipsa total` de polite]e. Banca nu s-a adresat nici cu “Stimat` doamn`...”, nici cu “Dorim s` v` atragem aten]ia...”. A doua constatare – clientul ajunge direct \n Biroul de Credit. A treia constatare – nu au existat aten]ion`ri; mesajul a venit din senin. Banca nu a trimis niciun e-mail, nu a dat telefon, nu s-a interesat de ce nu s-au pl`tit comisioanele sau de ce cardul este inactiv. |n definitiv, cine [tie ce mai iese dac` ne apuc`m s` sun`m clien]ii [i le cerem s` ne spun` ce p`rere au! Poate c` sunt cinic (sunt canadian, [i de aceea), dar m` declar foarte dezam`git ca marketer. Banca \n cauz` (c`reia nu-i voi da numele) cheltuie[te sume uria[e pe publicitate ATL la televizor, pe print [i outdoor, apelând \n acest sens la trei mari somit`]i ale sportului românesc. Da, imaginile sunt frumoase, creative,


STRATEGIE MARKETING

binevenite, \ntâlnite la tot pasul [i, judecând dup` faptul c` vedetele pomenite anterior au fost de acord s`-[i \mprumute imaginea pentru o campanie atât de lung`, \mi imaginez c` aceasta este eficient`. Ba chiar pot spune c` prietena mea a p`strat cardul (chiar dac` nu-l folosea) exact pentru c` avea imaginea unei vedete pe el. Apropo, ce zice]i de acest exemplu de marketing inteligent? Rezultatul? Prietena mea a fost foarte sup`rat` din cauza mesajului. Ea nici m`car nu [tia c` respectivul card este inactiv; \n fond, cine st` s`-[i verifice mereu cardurile, s` vad` dac` mai sunt

unison, ca o simfonie. Ele trebuie s` cânte aceea[i melodie, s` ]in` ritmul cu ceilal]i [i s` citeasc` aceea[i partitur`. Managerii de produs [i cei care se ocup` cu comunicarea de mesaje c`tre consumatori, care \ncearc` s` atrag` clien]i noi, trebuie s` fie foarte aten]i la ce trimit clientului, prin SMS, angaja]ii de la customer care sau de la programul de loialitate. Nu ai nicio scuz` dac` nu e[ti atent la mesajele trimise de ace[tia. Regula num`rul 1 pentru generarea de venituri consistente din ini]iativele de marketing: nu cheltui]i bani pentru a

sau nu active?! Ea nu a avut cuno[tin]` de toate aceste lucruri. Ca atare, a sunat la banca \n cauz` [i [i-a anulat cardul, de altfel toate cardurile pe care le avea la ei, deranjat` de modul \n care banca se poart` cu clien]ii. Solu]ionarea acestei situa]ii nefavorabile \n care se poate trezi un brand este ca toate departamentele care vin \n contact cu clien]ii s` func]ioneze la

atrage clien]ii cu reclame frumoase [i simboluri puternice dac` nu ave]i controlul complet asupra tuturor mesajelor c`tre consumatori. Nu ne a[tept`m ca departamentul de marketing s` sune clien]ii pentru recuperarea sumelor datorate, dar absolut orice mesaj adresat acestora din urm` trebuie s` fie pe aceea[i lungime de und` cu brandul [i cu ce \ncearc` s` transmit` pie]ei compania.

To]i clien]ii aduc valoare, chiar [i cei care vehiculeaz` sume ce par nesemnificative. Pentru c` valoarea pe care o aduc ace[tia const` \n felul \n care vor vorbi despre companie, despre cum s-a purtat compania cu ei. Iar asta chiar [i dup` ce colaborarea dintre companie [i client s-a \ncheiat. Nu exist` niciun motiv pentru care nu ai \ncheia rela]ia cu polite]e. Pentru a elimina aceste probleme, directorul de marketing trebuie s` eviden]ieze, \n rândurile celorlal]i directori care interac]ioneaz` \n orice fel cu clien]ii (de pild`, managerii de la vânz`ri, customer care, reten]ie/loialitate, recuperare, PR), c` toate mesajele c`tre clien]i trebuie s` aib` o linie comun`. De altfel, toate aceste mesaje trebuie gândite, preg`tite [i sus]inute de departamentul de marketing, mai ales pentru c` acesta este unul dintre rolurile marketingului. Mobilizeaz`-]i echipa s` culeag` toate mesajele, inclusiv cele preg`tite sau presetate, care au fost trimise clien]ilor pân` atunci [i insist` c` trebuie trecute \n revist` de c`tre departamentul t`u. Revizuie[te-le, corecteaz`-le [i trimite-le \napoi departamentelor vizate, \nso]ite de instruc]iuni clare cu privire la frecven]a acestor mesaje [i când s` fie trimise. De asemenea, nu uita s` precizezi c` departamentul de marketing ascult` \ntotdeauna feedbackul de la celelalte departamente sau de la clien]i. Mai ales c` acest mecanism al feedbackului poate fi ad`ugat departamentului sau func]iei de informa]ii competitive din compania ta – iar dac` nu [tii despre ce este vorba, \nseamn` c` nu ai un astfel de departament [i c` este momentul s`-]i creezi unul. Nu e un lucru simplu, \ns` vei vedea beneficiile cât de curând; nu o dat` aceste departamente au dezv`luit informa]ii cruciale pentru companii. |n calitate de director de marketing, sus]ine ideea c` departamentul t`u este de]in`torul mesajelor c`tre clien]i. Iar acest lucru nu trebuie f`cut doar o dat` [i gata, ci este o sarcin` permanent`. Asigurându-]i sprijinul din partea celorlal]i directori, vei putea sta lini[tit c` brandul va beneficia numai de momente ale adev`rului pozitive. Biz Biz

53


AM |NV~}AT S~ MUNCIM MAI EFICIENT Dup` trei ani \n care a luptat cu criza, Sorin Trânc`, director de crea]ie [i fondator al Friends Advertising, vorbe[te \n sfâr[it de revenirea pe profit. {i despre o posibil` schimbare \n ac]ionariat. DE LOREDANA S~NDULESCU u cinci ani \n urm`, \n 2007, Friends Advertising intra \ntr-un proces de preluare de c`tre International Marketing & Sales Group (IMSG), un investitor cotat la Bursa din Londra. Numai c` un an mai târziu, profund afectat de criza economic`, investitorul s-a retras din afacere [i agen]ia a revenit la fondatori, Sorin Trânc` [i Bojan Spasic. |n 2010, ac]ionarii agen]iei au fost aborda]i de un un investitor german, Combera, cu care de mai bine de un an se afl` \n tratative. Discu]iile vor fi finalizate \n septembrie anul acesta, când se decide dac` germanii intr` sau nu \n ac]ionariatul majoritar al Friends.

Dac` nu pica \n]elegerea cu IMSG, anul trecut trebuia s` ie[i]i din businessul Friends. Cum vi se pare acum acest scenariu? |n 2011 trebuia s` ie[im din afacere. IMSG ar fi devenit ac]ionar unic, iar eu [i Bojan am fi continuat s` lucr`m la Friends, ca angaja]i. Toat` \n]elegerea a fost structurat` pe etape: intrarea IMSG [i preluarea majorit`]ii, cu dou` tran[e de plat`, [i un interval de patru ani la finalul c`ruia trebuia s` facem exit. A[a s-a \ntâmplat \n toate ]`rile unde erau prezen]i. Am fost \n re]eaua lor s` v`d cum func]ioneaz` [i peste tot c`utau s` men]in` oamenii care f`ceau performan]`. Ei erau bine inten]iona]i. Necazul a fost c` au r`mas f`r` bani [i criza i-a prins \n ofsaid.

Am cam trecut-o. Cel mai dificil an la Friends a fost 2009, cu perspective negre [i foarte negre. |n 2010 am avut pierderi mari, \n trimestrul 1 din 2011 pierderea a fost de 35.000 de euro, \n timp ce \n primul trimestru din 2012 avem un plus opera]ional de 25.000 de euro. De la 3 milioane de euro, cât aveam \nainte de criz`, \n 2009 cifra de afaceri ne-a sc`zut la un milion de euro, la fel [i \n 2010 [i \n 2011. Partea bun` este c` s-au diminuat pierderile.

Ce impact a avut redimensionarea businessului? Dac` e s` m` uit cum au lucrat oamenii la Friends \n anii ace[tia de derut`, pot s` spun c` nu au existat weekenduri sau nop]i 54

Biz

FOTO: VALI MIREA

A trecut Friends de criz`?

SORIN TRÂNC~, director de crea]ie [i fondator al Friends Advertising


STRATEGIE

pierdute. Poate c` eu [i câ]iva oameni cheie am stat peste program \n 2010 – 2011. Am reu[it cumva s` muncim mai eficient.

A fost nevoie s` vin` criza ca s` lucra]i mai eficient? Sunt mai multe paliere. Eficien]a \ntr-o agen]ie de publicitate implic` [i eforturile care nu dau \n mod necesar rezultate. De exemplu, \n 2008 am fost la 47 de pitch-uri, din care am câ[tigat 8 [i din care doar 4 ne-au dat OK-ul s` \ncepem. Participam la un pitch, evalu`rile durau trei luni, iar peste [ase luni compania se afla deja \n alt` pozi]ie decât plecase ini]ial. Ce conteaz` e distan]a dintre 47 [i 8, faptul c` am participat la treizeci [i ceva de pitch-uri, \n care de la bun \nceput aveam a doua sau a cincea [ans`. Asta e o deficien]`. Generalizând, 40 de pitch-uri \n 50 de s`pt`mâni \nseamn` c` s`pt`mânal – uneori cu suprapuneri – cineva era implicat \ntr-un pitch, ceea ce se traduce \ntr-o rat` necivilizat` de munc` aiurea.

Ce alte c`i de eficientizare a]i folosit? Am o anecdot` cu tâlc din 2008. Având un sediu foarte mare, cu mult mai multe becuri [i s`li de prezentare, primul meu semnal transmis c`tre oamenii din jurul meu a fost s` pun deasupra fiec`rui \ntrerup`tor câte o mic` noti]` cu mesajul: “Pe perioada crizei financiare v` recomand s` stinge]i lumina \n locurile pe care nu le folosi]i atât la birou cât [i acas`”. Am \ncercat s` le transmit oamenilor c` se va \ntâmpla ceva nasol [i pentru ei personal. Apoi am vorbit cu fiecare \n parte. Nu-mi aduc aminte s` fi plecat cineva trântind u[a din cauza asta. Dac` ne uit`m la bugete, pia]a de publicitate s-a redus la 40-50%. Acum ori munce[ti de dou` ori mai mult ca s` câ[tigi banii cu care erai obi[nuit, ori te preg`te[ti s` prime[ti jum`tate din bani. Nu to]i oamenii au fost dispu[i s` fac` aceste lucruri. Unii erau \ntr-o faz` a existen]ei lor \n care aveau confortul necesar, al]ii au ales s` nu depun` un efort suplimentar.

Ce a]i f`cut concret \n 2009? |n 2009 am redus totul la minimum. De la 26 de angaja]i \n 2007 am r`mas cu 10 oameni, plus aparatul administrativ. Pot s` m` mândresc \ns` cu ceva. Comparativ cu anii dinainte, 2009 a fost anul cu cea mai mare profitabilitate. Chiar dac` agen]ia s-a redus, rata de profitabilitate a crescut. A fost un moment de management antreprenorial \nsemnând c` eu f`ceam de toate. La jum`tatea lui 2009 aveam trei ipoteze: s` r`mânem 12 oameni pân` la sfâr[itul anului, s` r`mânem cu [apte oameni sau s` \nchidem. Am \ncheiat anul pe primul scenariu, cel pozitiv. A urmat apoi un proces de refacere. Spre sfâr[itul lui 2010 am recrutat un manager general, Cristi Mesaro[, \mpreun` cu care am \nceput s` refacem echipele, procesele.

De ce a fost nevoie de angajarea unui manager general? Eu sunt om de crea]ie, nu sunt manager. E adev`rat c` sunt [i antreprenor. Am [i bune, [i rele de la un antreprenor. Sunt [i dezordonat, [i ordonat pân` la momentul la care nu mai v`d ce e eficient [i ce nu. Pe mine m` pasioneaz` ideile. Dac` un client vrea o prostie, eu mai \ncerc o s`pt`mân` s` reconciliez [i ce

INTERVIU

vrea el, [i ce vreau eu. Aceast` abordare reprezint` o pierdere pentru cine face business de genul `sta. De aceea, din acest punct de vedere eu am avut mereu nevoie de un punct de echilibru, de un om atent la partea de micromanagement. Dup` plecarea lui Cristi, acum pozi]ia de director general e ocupat` de Nicu St`ncescu. |n plus, [i Client Service Director-ul a fost mereu un punct de echilibru.

Nu ]i-e team` c` pierzi controlul dac` te \nconjori de manageri? Deloc. M` ambi]ioneaz`. Oamenii ca mine au alergie la Excel [i eu am \nv`]at \n anii `[tia Excel ca s` pot s` am un limbaj cât de cât de business. Nu mi-e fric` c` pierd controlul. Controlul \l pierzi când nu te mai bag` nimeni \n seam`. Or, la mine nu e cazul. |n plus, eu \mi doresc foarte mult s` am o agen]ie \n care s` nu fac nimic. Atunci \nseamn` c` mi-am f`cut treaba. Ideal vorbind, a[ vrea s` ajung acolo s` nu m` mai deranjeze nimeni cu costuri, bugete etc.

Cum a mers reorganizarea [i \n ce stadiu sunte]i acum? |n 2010 credeam c` ie[im din criz`, câ[tigasem dou` pitch-uri [i \ncepeam s` ne gândim la o nou` structur`, la servicii suplimentare. N-a fost s` fie. 2010 a fost mai mult sau mai pu]in similar cu 2009. |n 2011, s-a reportat planificarea dar, cel pu]in pe segmentul nostru de crea]ie [i strategie, a fost mai prost decât 2010 chiar dac` pe ansamblul pie]ei lucrurile au evoluat un pic mai bine (cu cre[tere de 10-15%). A fost o stagnare [i abia la jum`tatea anului trecut am rea[ezat un pic activitatea. Aveam [ase clien]i noi \n 2011 [i prognozele erau optimiste, \ns` trei luni mai târziu clien]ii erau inactivi. La sfâr[itul lui 2011 am fost zero pe zero cu ce am cheltuit \n prima jum`tate a anului pe echip`. 2012 a \nceput spectaculos. Pe primul trimestru avem un profit opera]ional fa]` de trimestrele similare ale anilor trecu]i. Cred c` e primul an dup` mul]i care o s` fie pe plus.

Ce v-a motivat s` lansa]i funda]ia Friends For Friends? Fiecare \n]elege \n felul lui creativitatea. Unii o v`d ca pe un act artistic, al]ii ca pe o inova]ie. Creativitatea e un cuvânt umbrel`. Fiecare vede reflectat \n acest cuvânt propria concep]ie de via]`. Am scris viziunea acestei funda]ii pe site, pentru c` \n urma unor discu]ii cu ter]i mi-am dat seama c` este foarte vag ce inten]ion`m noi. FFF este un spa]iu de excelen]`. Adun` oameni pasiona]i de creativitate, vii, cu expertiz` [i competen]e. Care inspir`. Au creativitatea \n sânge [i sunt con[tien]i c` f`r` ea nu putem aduce valoare ad`ugat`. |mpreun` vom avea o contribu]ie direct` la cre[terea calit`]ii vie]ii, inovând. Rolul funda]iei este s` pun` la dispozi]ia comunit`]ii instrumente [i experien]e unice, care s` permit` României s` devin` un brand care conteaz`, al c`rui motor principal este creativitatea românilor. Avem o bibliotec`, un curs de cultur` creativ` – Creative Fitness, Lobul creativ (o emisiune online cu p`rerile unor oameni despre creativitate [i inova]ie), Ciorne, Superscrieri. Acesta este portofoliul de produse la momentul acesta. Biz Biz

55


STRATEGIE DIGITAL

11 MINUTE LA intensitate maxim` ADRIAN PAVELESCU, Managing Director, Outbox

DIFEREN}IERE PRIN COMPLEXITATE Outbox este noua identitate de brand care grupeaz` competen]ele de digital [i comunicare ale Mercury360, lansat` sub conducerea lui Adrian Pavelescu. DE LOREDANA S~NDULESCU Ce v-a]i propus s` aduce]i nou prin lansarea Outbox? Outbox nu va fi o agen]ie specializat` pe un singur canal de comunicare online. |n ultimii ani am acumulat capabilit`]i de strategie digital` pe care vrem s` le dezvolt`m \n continuare. |n loc s` livr`m doar execu]ie de proiecte interactive, vrem mai degrab` s` cre`m platforme de comunicare digital`, strategii de comunicare online care s` livreze mesajul de brand \ntr-un mod creativ, relevant [i memorabil, indiferent de mixul de canale de digital pe care \l va presupune fiecare campanie. |n plus, Outbox este una dintre pu]inele agen]ii din România care [i-au dezvoltat propriile capabilit`]i de augmented reality. Cu ce clien]i porni]i la drum noua divizie? Brandurile pe care lucr`m sunt clien]ii de tradi]ie pentru care divizia de digital a Mercury360 a dezvoltat componentele de online ale proiectelor integrate sub egida Mercury360. Nescafé Alegria, Purina One, Gourmet, Friskies, CioccoLatte, Zuzu, Fulga sunt câteva branduri pentru care dezvolt`m \n mod curent proiecte de digital [i al`turi de care am construit \mpreun` o perioad` destul de lung`. Ce echip` aloca]i acestei divizii? |n momentul lans`rii echipa include 15 membri, \ntr-o structur` de client service, design, programare, social media. Un plus, \n ceea ce prive[te capabilit`]ile, Outbox ]ine de faptul c` avem un background de direct & digital, de proiecte integrate offline [i online. Biz 56

Biz

Deciziile emo]ionale conduc la ac]iune, \n timp ce deciziile ra]ionale conduc la concluzii. 11even este despre emo]ii, \mp`rt`[ite [i tr`ite al`turi de oameni excep]ionali. DE LOREDANA S~NDULESCU ineri, 11.11.2011, ziua \n care numerologii prevesteau fenomene care mai de care mai ie[ite din comun, f`r` nicio leg`tur` cu acestea o echip` de tineri entuzia[ti lansa seria de evenimente “11even” din dorin]a de a aduce \n fa]a publicului participant emo]ii, tr`iri [i experien]e care merit` \mp`rt`[ite. Tematica anului trecut – “Prezen]a provoc`rilor \n dinamica vie]ii” – a creat cadrul pentru pove[ti extrem de interesante [i emo]ionante, la care s-a plâns [i râs totodat`. Aceast` linie a emo]iilor se va p`stra \n continuare, pentru c` 11even se dore[te a fi o platform` cu mesaje de \ncurajare, cu experien]e de via]` relevante din care s` ne lu`m o doz` de motiva]ie [i \ncredere. Tematica acestui an – “Despre oameni curajo[i [i oameni care au adus bucurie \n jurul lor” – se va reg`si \ntre 25 mai [i 7 iunie 2012 \n fiecare ora[ din re]eaua 11even, \n care 11 invita]i vor \mp`rt`[i \n 11 minute o experien]` despre curaj sau bucurie. Tr`im \ntr-o lume \n care mul]i oameni sunt prizonieri ai temerilor, iar cele mai multe “b`t`lii” sunt pierdute \n mintea noastr`, \nainte de a fi date \n via]a real`. De aceea, Ovidiu Neam]u, fondatorul 11even, [i-a

propus \mpreun` cu colegii s`i, atât prin evenimentele 11even, cât [i prin platforma online care g`zduie[te \nregistr`ri de evenimente, s` ofere inspira]ie, \ncurajare [i exemple pozitive de oameni care au trecut peste obstacole [i provoc`ri diverse, care au ac]ionat cu curaj sau au dat exemplu de altruism generând bucurie [i fericire \n jurul lor. “Dac` \n urma particip`rii la un astfel de eveniment 10% din participan]i \[i schimb` percep]ia asupra temerilor, asupra egoismului, asupra importan]ei de a-]i seta principii fundamentale [i de a ac]iona \n concordan]` cu ele zilnic, efectul \n timp nu poate s` fie decât unul pozitiv. Chiar la nivel de societate”, spune Ovidiu Neam]u. Anul trecut, preg`tirea pentru cele nou` evenimente desf`[urate simultan, la care au vorbit peste 100 de invita]i, a durat dou` luni [i a implicat peste 30 de colaboratori \n ]ar`. Anul acesta echipa a crescut, pe de o parte prin extinderea interna]ional` a conceptului 11even, dar [i prin dorin]a de a avea evenimente cât mai atractive [i mai profesionist implementate. Echipa direct implicat` dep`[e[te 30 de persoane din ora[ele \n care au loc evenimente 11even, iar \n perioada evenimentelor vor fi implica]i minimum 50 de voluntari, echipe


STRATEGIE EVENIMENT

OVIDIU NEAM}U, fondatorul 11even

mai - iunie 2012 are posibilitatea, \n limita a 100 de locuri, s`-[i achizi]ioneze un bilet de tip early bird la evenimentul 11even & Allan Pease cu doar 49 euro (toate taxele incluse). |n cadrul 11even Plus, pe 3 octombrie, va fi lansat [i cel mai recent bestseller interna]ional semnat de Allan [i Barbara Pease, cu sprijinul editurii Curtea Veche, care de]ine drepturile de publicare \n România. |n plus, \n acest an se va lansa [i 11even \n Republica Moldova, prin evenimentul 11even Chi[in`u. Evenimentul 11even Bucure[ti, ce va avea loc la Teatrul Na]ional (sala Atelier) pe 28 mai, este organizat integral cu scopul de a genera fonduri pentru sus]inerea investi]iei \n blocul operator de la spitalul Marie Curie. Biz

de fotografi [i cameramani [i bloggeri oficiali. {i necesarul de resurse a crescut, pe de o parte pentru cre[terea calit`]ii evenimentelor, a film`rilor [i a clipurilor rezultate ulterior, pe de alt` parte datorit` prezen]ei \n România a lui Allan Pease, reputat expert \n comunicare la nivel modial, fapt ce implic` un buget pe m`sur`, pe care organizatorii sper` s`-l acopere prin intermedul unor companii partener, dar [i prin intermediul taxelor de intrare la aceast` conferin]`. Referitor la acestea, strategia abordat` \n 11even este de a avea evenimente cu taxe modice, care s` \ncurajeze participarea cât mai multor oameni. De exemplu, \n aceast` perioad`, cine achizi]ioneaz` un bilet la un eveniment din seria 11even din

Restructurarea Asistată 2012 - Bucureşti, 22 mai

 

  

   

  

 

 

     

  





 

 



 





Parteneri media:

Biz

57


Lec]ia asiatic` de management Al doilea val al crizei economice din Occident este o nou` oportunitate pentru statele “vedet`” [i companiile din Asia, care se preg`tesc de explorarea noilor teritorii. Cre[terea exponen]ial` a acestora poate fi o veste bun` [i pentru Romånia. DE OVIDIU NEAGOE

interesante pentru ei”, spune pentru Biz entru Amalia Sterescu, Amalia Sterescu, \mp`rt`[ind din mediul de afaceri nu are experien]a acumulat` \n managementul grani]e. Motivul? Aceasta din spa]iul Japonia [i Asia-Pacific. ocup` func]ia de Vice“|n China nu se vorbe[te de criz`. President Global Renewals Criza este doar o alt` oportunitate”, Service Centers la Oracle Corporation [i continu` Amalia Sterescu. conduce o echip` interna]ional` cu peste Noile oportunit`]i pentru cea de-a 300 de angaja]i. Angaja]ii Amaliei, doua mare economie a lumii pot localiza]i \n Romånia [i India, sunt reprezenta o gur` de oxigen [i pentru responsabili cu re\nnoirea a mai bine de economia din Romånia. Schimburile 10.000 de contracte de suport ale Oracle comerciale dintre Romånia [i China au din peste 40 de ]`ri din lume. Valoarea \nregistrat anul trecut o cre[tere cu contractelor se ridic` la mai bine de 36,27% a exporturilor [i cu 8,24% a 1,7 miliarde de dolari pe an. Amalia Sterescu a implementat \ntre 2008 |n timp ce oamenii de afaceri occidentali [i 2011 dou` centre de discut`, iau decizii [i \[i exprim` dezacordul \n suport vånz`ri \n India [i China [i s-a ocupat timpul \ntålnirilor, oamenii de afaceri din direct de managementul Japonia au \ntålniri informale numite acestor echipe atåt \n «nemawashi». Aici se iau decizii, anterior faza de start-up, cåt [i \n \ntålnirii principale, cånd se confirm` deciziile [i etapa de dezvoltare [i se discut`, \ns` dezacordul nu este exprimat.” stabilizare a companiei. “Dac` pån` acum criza a ALEXANDRU BERNEA, consultant la Deloitte fost v`zut` ca o importurilor, comparativ cu anul 2010. oportunitate de atragere a investi]iilor Valoarea total` a schimburilor comerciale str`ine pe teritoriul Chinei, excedentul s-a ridicat la 4,2 miliarde de dolari. “Este economic de care s-a bucurat China pån` vizibil`, a[adar, \n ultimii doi ani o anul trecut i-a determinat pe chinezi s` cre[tere \n ritmuri superioare, uneori exploreze teritorii noi \n afara Chinei, duble sau triple, fa]` de cele \nregistrate investind masiv \n loca]ii [i domenii 58

Biz

cu al]i parteneri tradi]ionali, dar suntem convin]i c` exist` loc pentru performan]e consistente”, spunea \n cadrul conferin]ei “CEE [i China: Pun]i de investi]ii [i oportunit`]i de afaceri” Mihai R`zvan Ungureanu, la acea vreme premier al Romåniei. Extinderea rela]iilor comerciale cu China reprezint` un interes strategic nu doar pentru Romånia, ci pentru un \ntreg ansamblu european, drept care Romånia are tot interesul ca rela]ia strategic` s` capete relevan]` global`. Ceea ce \nseamn` c` managerii [i companiile locale nu trebuie s` ignore noua ordine mondial` din economie [i s` \nve]e cum sunt conduse companiile asiatice [i, mai ales, care este stilul de leadership oriental.

LEADERSHIP “MADE IN CHINA” Dac` \n trecut, indiferent c` era vorba despre haine sau produse electronice, sintagma “fabricat \n China” nu era una tocmai sinonim` cu calitatea, toate acestea s-au schimbat \ntre timp [i branduri emblematice, chiar [i Apple, aleg statul comunist pentru manufactura propriilor produse. Atunci de ce lucrurile ar fi diferite \n termeni de management sau leadership? “Stilul de management \n China este de tip parental, managerii sunt capabili s` ofere un echilibru \ntre


STRATEGIE MANAGEMENT

stilul autoritar [i exprimarea preocup`rii fa]` de nevoile personale ale echipei”, spune Amalia Sterescu, care adaug` c` managerii buni sunt v`zu]i \n China ca modele demne de urmat, ap]i s` \[i comunice viziunea \n contactele directe frecvente cu angaja]ii lor, capabili s` ofere r`spunsuri prompte la toate tipurile de \ntreb`ri ale angaja]ilor [i s` ofere indica]ii detaliate. Spre deosebire de stilul de leadership din China, \n ]ar`, factorii de decizie din companii au un stil de comunicare echilibrat, dar mult mai direct [i expresiv. Cum \n companiile multina]ionale liderii sunt adep]ii unei comunic`ri directe, de tip occidental, se pot ivi dificult`]i de acomodare cu stilul de comunicare din China. Mai mult, cultura parteneriatelor lungi, formalismul excesiv \n comunicare

[i aten]ia deosebit` pentru comunicarea nonverbal` sunt adesea omise de executivii din organiza]iilor locale. “Subordona]ii din China r`spund foarte bine la stilul autoritar de leadership, se manifest` cu obedien]` [i mult` modestie, pe cånd \n Romånia un astfel de stil de leadership nu supravie]uie[te foarte mult \n corpora]ii, motiv pentru care este mai rar \n Romånia corporatist`”, spune VP-ul Oracle. “|n timp ce \n Romånia rela]iile [ef/subordonat \n companii multina]ionale tind s` devin` informale dup` modelul occidental, \n China liderul impune un stil formal, el a[teapt` respect \n comportament [i comunicare din partea subordona]ilor [i se simte lezat \n autoritatea sa dac` ar trebui s` efectueze sarcini low-level cum ar fi rezervarea

unei c`l`torii de business, de exemplu”, arat` Amalia Sterescu. Ceea ce \nseamn` c` angaja]ii din pozi]ii de entry-level vor manifesta \n companiile din China o mare modestie [i, mai ales, vor \n]elege nevoia de ucenicie \n dezvoltarea carierelor, munca dup` terminarea orelor de program fiind acceptat` pentru atingerea obiectivelor echipei. O treapt` mai sus, \n middle management, angaja]ii companiilor din China sunt orienta]i c`tre g`sirea unor solu]ii eficiente, sunt creativi, deschi[i cu top managementul \n privin]a problemelor [i a propunerilor pentru rezolvarea acestora. Mai mult, to]i angaja]ii, indiferent de pozi]ie, pun binele echipei [i al organiza]iei \naintea celui personal. Biz

59


UND~ VERDE C~TRE SOARE-R~SARE

Comunicare la nivel \nalt Lucra]i sau v` dori]i un job prin care urmeaz` s` interac]iona]i cu executivi chinezi? Atunci este bine s` [ti]i c` ace[tia pun un accent mare pe comunicarea nonverbal`, iar o privire insistent` \n ochii interlocutorului este v`zut` ca un semn de lips` de respect. DE AMALIA STERESCU, VP Global Renewals Service Centers la Oracle Corporation Tradi]iile comportamentale chineze [i stilul de comunicare [i-au pus amprenta asupra stilului de leadership. Exist` o mare diversitate de comunicare pe teritoriul Chinei, generat` de mai mul]i factori: dialecte diferite, genera]ii diferite, dezvoltare economic` diferit` a diverselor regiuni. Stilul de comunicare al liderului chinez este de tip high level – datorit` accentului pe parteneriate [i rela]ii de lung` durat` se presupune c` exist` o \n]elegere implicit` a comunic`rii ce nu necesit` explica]ii suplimentare. De altfel, comunicarea verbal` este adesea \nso]it` de comunicarea nonverbal`, pe care se pune mare accent. Deoarece vorbele pot fi manipulate, chinezii pun accent pe indiciile nonverbale din comportament. De exemplu: sus]inerea unui contact vizual prelungit e v`zut ca un semn de lips` de respect; o simpl` \ncrunt`tur` nu va fi v`zut` ca o dificultate \n a \n]elege o afirma]ie, ci ca o lips` de aprobare. De aceea, liderii chinezi prefer` s` aib` fe]e inexpresive pentru a nu genera confuzie. Tot legat de stilul de comunicare al liderului chinez e de precizat c` este un stil indirect. Un manager chinez nu va spune “nu”, pentru c` ar fi socotit un semn de lips` de respect, va spune “da” de cele mai multe ori, \ns` trebuie citite cu mare aten]ie toate celelalte semne nonverbale care s` ne diagnosticheze corect situa]ia. Managerul chinez tinde s` fie foarte rezervat \n stilul s`u de comunicare, rareori chipul s`u exprim` emo]ii – a ar`ta prea mult` emo]ie \l poate face s`-[i piard` autoritatea, iar a ar`ta mânie \i poate afecta serios imaginea.

60

Biz

Nu doar China, cea de-a doua mare economie a lumii, este deschis` colabor`rii cu companiile [i managerii romåni, ci [i Coreea de Sud [i Japonia, de]in`toarea medaliei de bronz \n clasamentul celor mai puternice economii din lume. Ve[tile bune pentru executivii [i companiile romåne[ti care pl`nuiesc extinderea sau colaborarea cu organiza]ii din cele dou` state se ]in lan]. Poten]ialul oportunit`]ilor de afaceri \n cele dou` state asiatice este estimat la un nivel anual de 2 miliarde de euro, pån` \n anul 2020. Mai mult, de la jum`tatea lunii trecute, managerii romåni se pot \nscrie \ntr-o nou` etap` a programului Executive Training Programme (ETP), o ini]iativ` finan]at` de Comisia European` [i implementat` de firma de audit [i consultan]` financiar` Deloitte. Programul ofer` companiilor europene, implicit [i celor locale, preg`tirea comercial`, lingvistic` [i cultural` necesar` pentru a avea succes pe pie]ele din Japonia [i Coreea de Sud. Motivele p`trunderii pe cele dou` pie]e? Economia nipon` are perspective de cre[tere cu 18% pån` \n anul 2020, \n timp ce estim`rile de cre[tere pentru importul de bunuri [i servicii ating valoarea de 50% pån` \n anul 2016. |n paralel, pentru economia din Coreea de Sud se estimeaz` o cre[tere cu 53% pån` \n anul 2020 [i o cre[tere cu 75% a nivelului importurilor de bunuri [i servicii \n urm`torii patru ani. Comisia European` ajut` managerii romåni prin finan]area cursului de preg`tire, care va dura 45 de s`pt`måni, [i prin acordarea unor burse individuale de 2.200 de euro/lun` pentru Japonia [i \n valoare de 2.000 de euro/lun` pentru Coreea de Sud. Momentan, 15 manageri romåni [i-au exprimat interesul pentru programul din Japonia [i Coreea de Sud. “Scopul acestui program este s` duc` expertiza [i talentul romånesc \n cele dou` ]`ri asiatice, pentru c` avem foarte mult poten]ial neexplorat, iar Asia este o pia]` \n dezvoltare”, spune pentru Biz Alexandru Bernea, consultant la Deloitte consultan]` [i trainer \n cadrul programului ETP. “Un manager romån ar


STRATEGIE MANAGEMENT

trebui s` ]in` cont de regulile de comportament specifice, atåt \n societate, cåt [i \n afaceri. Diferen]ele culturale dintre Europa [i Asia constituie unul dintre cele mai importante impedimente \n realizarea unei rela]ii de afaceri de succes \n Japonia sau Coreea de Sud”, sf`tuie[te Alexandru Bernea. Tot acesta arat` c` prima impresie este foarte important` pentru partenerii de afaceri din Japonia – prin compara]ie cu oamenii de afaceri din ]ar`, niponii pun foarte mult accent pe forma prezent`rilor, de la modul \n care se schimb` c`r]ile de vizit` [i pån` la cum sunt \mbr`ca]i interlocutorii. Mai mult, difer` [i modul \n care au loc \ntålnirile [i se iau decizii. |n timp ce oamenii de afaceri occidentali discut`, iau decizii [i \[i exprim` dezacordul \n timpul \ntålnirilor, oamenii de afaceri din Japonia au \ntålniri informale numite “nemawashi”. Aici se iau decizii,

anterior \ntålnirii principale, cånd se confirm` deciziile [i se discut`, \ns` dezacordul nu este exprimat.

MANAGEMENT NIPON, COMPANIE LOCAL~ Executivii romåni care caut` s` ias` soarele [i pe strada companiilor pe care le conduc nu trebuie s` \[i recruteze un manager din }ara Soarelui R`sare, ci doar s` analizeze bine sistemul de management din Japonia [i s` \l aplice. Criza economic` mondial` a demonstrat c` modelele occidentale au mai multe sl`biciuni [i, nu de pu]ine ori, \n timpul recesiunii a fost nevoie de o politic` a schimb`rii aproape radical`. Sistemul de management Kaizen, un principiu de via]` pentru niponi, este exact contrariul sistemelor occidentale, care adesea se bazeaz` pe regula “ce func]ioneaz` nu trebuie schimbat”. Kaizen are la baz` \mbun`t`]irea

continu` \n toate procesele companiei [i \n cadrul tuturor nivelelor ierarhice, schimb`ri care pe termen scurt sunt aproape insesizabile, \ns` pe termen lung contureaz` o companie eficient`, inovativ` [i ancorat` \n realit`]ile prezentului. Implementarea filosofiei conduc`torilor japonezi are \n vedere trei factori esen]iali: resursele umane sunt cea mai important` activ` a companiei, procesul trebuie s` aib` la baz` \mbun`t`]iri graduale, nu schimb`ri radicale, [i \mbun`t`]irile trebuie s` fie implementate pe baza unui proces de evaluare a performan]ei. Aplicat` \n Romånia, tocmai pentru c` are la baz` to]i angaja]ii, filosofia Kaizen poate fi ca o sabie cu dou` t`i[uri, deoarece exist` mereu riscul folosirii sistemului de management ca scuz` pentru a implementa schimb`ri \ntr-un ritm foarte sc`zut sau deloc. Biz

Biz

61


life Secretele concediului perfect Pl`nui]i o vacan]` de vis departe de agita]ia din marile destina]ii turistice ale B`trânului Continent? Atunci, iat` care sunt cele mai pitore[ti [i mai pu]in cunoscute zece sate din Europa.

LOC 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10.

DE OVIDIU NEAGOE

D

eparte de agita]ia din marile ora[e europene [i de grupurile de turi[ti afla]i \ntr-o curs` contra cronometru pentru imortalizarea unui num`r cât mai mare de obiective turistice, vizitatorii pot s` \[i re\ncarce bateriile f`r` s` simt` la finele vacan]ei c` sunt mai obosi]i decât la \nceputul excursiei. Exist` mici oaze de lini[te, cu un farmec aparte, care ofer` vizitatorilor ocazia unic` s` se amestece printre localnici [i s` tr`iasc`

|N LUPT~ CU DEMOCRA}IA

pre] de câteva zile \n ritmul domol al “s`tenilor” europeni. Aici, oaspe]ii pot degusta mânc`ruri pur tradi]ionale, preparate dup` re]ete vechi de secole, respectate \nc` cu sfin]enie. Indiferent c` e vorba de regiuni pitore[ti din Elve]ia, Portugalia, Germania sau Anglia, lista cu cele mai bine p`strate secrete \n materie de loca]ii nefrecventate de turi[ti a fost f`cut` public` de portalul smartertravel.com. Primul loc \n topul celor mai pitore[ti sate

DESTINA}IE Obidos Stein am Rhein Lower Slaughter Murnau Cadaques Grignan Kotor Dunmore East Massa Marittima Fjallbacka

}AR~ Portugalia Elve]ia Anglia Germania Spania Fran]a Muntenegru Irlanda Italia Suedia

Sursa: smartertravel.com

europene \l de]ine Obidos, din Portugalia, un or`[el-cetate cu str`du]e pavate [i strâmte, a c`rui arhitectur` se \ntinde peste secole. Istoria lusitan` a acestuia \ncepe \n 1148, când primul rege al Portugaliei a ocupat satul, locuit pân` atunci de mauri. Iat` care sunt perlele turistice din Europa cele mai ferite de obiectivele aparatelor fotografice ale turi[tilor. Biz

Comicul britanic Sacha Baron Cohen (Borat, Bruno) revine pe marile ecrane din ]ar` din 18 mai, cu noua pelicul` “The Dictator”, cu un nou personaj, generalul Alladeen, care, de[i e dispus s` \[i dea propria via]` pentru e[ecul democra]iei, este \ntotdeauna dornic s` guste din ispitele vie]ii occidentale.

Biz

63


FOTOGRAFII: VALI MIREA

LIFE

64

Biz

CULTUR~


LIFE

CULTUR~

Obsesia pentru perfec]iune, dragostea pentru art` Dac` \l vezi pe Alexandru Tomescu \n concert, po]i spune c` ai \nt창lnit perfec]iunea. Acordurile sale sunt dovada vie a sublimului, \ntrupate \n interpretarea artistului. Iar c책nd transfigurarea violonistului este total`, sim]i cum magia muzicii te-a atins. Alexandru Tomescu este un artist deplin, care ajunge la suflet [i des`v책r[e[te pasiunea pentru muzic`. DE ALEXANDRU ARDELEAN

Biz

65


LIFE

CULTUR~

Alexandru Tomescu a pornit pe 7 mai \ntr-un nou turneu na]ional, Stradivarius – Obsesii, care se desf`[oar` pån` \n 29 mai, cånd va ajunge \n Bucure[ti. |n acest an, Stradivarius 2012 aduce \n premier` muzica [i teatrul nonverbal. |ntålnirea este facilitat` de muzica incredibil de frumoas` (Sonatele pentru vioar` solo de Eugène Ysaÿe) [i de gesturile [i mi[c`rile actorilor Ana Pepine [i Paul Cimpoieru. Am`nunte despre turneu pute]i afla de pe pagina sa de Facebook, facebook.com/AlexandruTomescuOficial,

sau pe turneulstradivarius.ro.

Alexandru, tocmai te preg`te[ti pentru un nou turneu. Ce aduce nou acesta? Este un concept inovator pe scena de muzic` clasic` din Romånia. Dac` anul trecut am f`cut acea combina]ie de muzic` [i proiec]ii video, anul acesta va fi un spectacol \n toat` puterea cuvåntului, \n care \i voi avea al`turi pe Ana Pepine [i pe Paul Cimpoieru, doi actori din trupa Passe Partout a lui Dan Puric. Vor exista [i proiec]ii video, bine\n]eles, mult mai spectaculoase [i mai interactive. Partea muzical`, care este cea mai important` pentru mine, o reprezint` \n acest an integrala sonatelor pentru vioar` solo de Eugène Ysaÿe. Chiar m` gåndeam anul trecut, dup` ce am \ncheiat integrala Paganini, ce voi face cu acest capital tehnic pe care l-am acumulat, \n ce direc]ie \l voi folosi, pentru c`, odat` turneul \ncheiat, acest capital a constituit punctul zero din care am pornit. Integrala Paganini a constituit [i premiera romåneasc` a acestei capodopere, niciun artist romån nu le-a mai cåntat pe toate pån` acum \ntr-un singur concert. Pentru anul acesta am preg`tit Eugène Ysaÿe, mai pu]in cunoscut publicului din Romånia, care a scris o muzic` extrem de romantic`, de pasional`, de intens`, \n cu totul alt registru decåt Niccolò Paganini. Titlul turneului, “Obsesii”, vine chiar de la una din sonatele sale, care debuteaz` cu o parte care se nume[te a[a. |mpreun` cu 66

Biz

Oana Dr`gulinescu, cea care a conceput \ntregul spectacol, ne-am dorit s` explor`m obsesiile care chinuie un artist \n ziua de ast`zi. Nu neap`rat un violonist, ci un artist la modul general. Astfel prin proiec]iile video, prin teatrul nonverbal al Anei [i a lui Paul, arunc`m o privire cånd grav`, cånd ironic`, cånd juc`u[` asupra acestor imagini care populeaz` mintea unui artist.

Care sunt obsesiile unui artist? De toate felurile, sunt cåt se poate de umane. Vom explora obsesia grandorii, a celebrit`]ii, obsesia perfec]iunii, a uit`rii, obsesia celor 1001 de fe]e pe care un artist trebuie s` le schimbe \ntr-un spectacol. Vor fi chiar foarte multe lucruri extrem de interesante [i zic c` am reu[it s` punem cap la cap un spectacol, un eveniment cultural, foarte consistent.

Cum a fost s` interpretezi Paganini? A fost o mare provocare, a fost pentru prima dat` cånd am f`cut o astfel de alegere, exhaustiv`, de repertoriu, toate cele 24 de capricii. Recunosc c` au fost momente \n care mi s-a p`rut un proiect irealizabil, imposibil [i, sincer s` fiu, la momentul respectiv nici nu m-am a[teptat s` trezeasc` prea mult interesul pentru integral`, \ntrucât “Capriciile” sunt piese de virtuozitate. |ns` am avut norocul s` lucrez cu oameni minuna]i, arti[ti cel pu]in la fel de creatori ca mine, cu care m-am \n]eles fantastic [i astfel a rezultat un spectacol \n care am c`utat r`spunsul la \ntrebarea dac` Paganini era un \nger sau un demon. Cred c` a fost cåte pu]in din fiecare. Proiectul nu s-a oprit odat` cu ultimul concert din turneu, peste var` am lucrat foarte intens la producerea primului meu DVD, care s-a bucurat, de asemenea, de un succes ie[it din comun, numai la evenimentul de lansare fiind prezen]i peste 3.000 de oameni. |n decembrie, am lansat CD-ul cu cele 24 de capricii.

Transpui mesajul muzicii clasice altfel c`tre public decåt ceilal]i violoni[ti. Este felul t`u de-a fi?

Nu \mi propun s` fac din asta o ideologie, ci \ncerc s` fiu cåt mai sincer [i mai deschis \n ceea ce fac. Eu cred c` un artist pe scen` este, \nainte de toate, trebuie s` fie, foarte bun comunicator, s` stabileasc` pun]i de leg`tur` \ntre el [i cei c`rora li se adreseaz`. Sigur, principala punte de leg`tur` este muzica, cea care o cånt, \ns` de multe ori muzica este poate o punte un pic prea \nalt` [i atunci trebuie s` mai construim ni[te sc`ri]e c`tre aceast` punte [i foarte mult` lume are pl`cuta supriz` s` descopere c` un artist care concerteaz` pe scen` [tie s` [i vorbeasc`, ceea ce mie mi se pare foarte normal. Totdeauna am pledat pentru ideea asta de normalitate a artistului, prea mult` lume ne vede, a[a, ca pe ni[te lunatici, inaccesibili [i intangibili.

Eu cred c` un artist pe scen` este, \nainte de toate, trebuie s` fie, foarte bun comunicator, s` stabileasc` pun]i de leg`tur` \ntre el [i cei c`rora li se adreseaz`.”

Cum reu[e[ti de fiecare dat` s` transmi]i pasiune publicului [i s` imprimi modul t`u aparte de a fi \n fiecare concert al t`u? Eu cred c` rolul spectacolelor, \n general, [i al celor de muzic` clasic` \n particular, poate fi [i acela de a ne scoate, fie [i temporar, din aceast` spiral` a alerg`turii zilnice. Noi alerg`m de diminea]a pån` seara, f`r` s` [tim \ncotro alerg`m [i f`r` s` [tim de ce. O ie[ire din timp, din ritmul acesta din ce \n ce mai stråns, de zi cu zi, ne poate deschide perspectiva asupra lucrurilor care conteaz`, asupra lucrurilor care sunt dincolo de actualitatea extrem de perisabil` a zilei. |n sala de concert \ncerc de fiecare dat` s` construiesc aceast` punte \ntre mine [i public, \ns` lucrurile nu se opresc aici. Odat` aceast` punte construit`, muzica ne


LIFE

CULTUR~

poate ajuta pe to]i s` ne sincroniz`m tr`irile, s` ne sincroniz`m sim]irile, aproape s` respir`m, la propriu, \n acela[i timp [i purta]i de muzica pe care a scris-o compozitorul s` ajungem \n ni[te lumi altminteri inaccesibile. Sigur aceste lucruri se pot \ntåmpla \n acele seri \n care artistul este sub imperiul inspira]iei, cånd este extrem de transportat. Sunt [i eu om [i poate nu \n fiecare sear` mi se \ntåmpl` s` am aceea[i for]` de transmitere. Unul dintre lucrurile extrem de dificile cu care trebuie s` se obi[nuiasc` un interpret este acela de a-[i educa inspira]ia, de a-[i educa muzele, de a le obi[nui s` vin` dup` ora exact`. Spre deosebire de un pictor, care \[i poate a[tepta muza pån` ce vine ea, [i la patru diminea]a, [i atunci va crea o capodoper`, dac` eu stau dup` muza care s` m` inspire pån` la patru diminea]a, niciun concert nu are loc la ora respectiv`. Pentru un artist interpret, precizia cronologic` este extrem de important` [i aici sigur c` sunt foarte importante tehnicile de medita]ie, asupra c`rora s-au aplecat foarte mul]i arti[ti [i m` gåndesc numai la lordul Yehudi Menuhin, [i felul \n care putem s` ne canaliz`m [i s` ne concentr`m mintea [i for]a pe care ne-o poate da ea \n cele din urm`.

Revenind la lucruri mai palpabile, [tiu c` turneele tale au fost realizate din fonduri private. Cåt de dificil` a fost aceast` ini]iativ`? Este o [coal` dur`, cel pu]in la \nceput, nimeni nu se ocupa cu a[a ceva [i toat` lumea d`dea mari [anse de e[ec unui asemenea demers. Dar cu foarte mult` for]` de convingere, cumva aceea[i for]` de convingere pe care \ncerci s` o ai [i pe scen`, am \ncercat [i noi s` \i ajut`m pe oamenii de decizie din companii, directorii de marketing, CEO s` \n]eleag` importan]a unui astfel de demers cultural. Sunt convins c` un eveniment cultural nu este pur [i simplu o gaur` neagr` care s` \nghit` bani dac` este bine gestionat [i bine mediatizat. El poate fi chiar generator de profituri [i, dincolo de toate acestea, cå[tigul acela mai greu cuantificabil \n bani, dar Biz

67


LIFE

{TIRI

extrem de vizibil pe fe]ele oamenilor dup` sfår[itul unui concert, cå[tigul spiritual este extrem de important. Eu cred c` oamenii de business, pu]in cåte pu]in, au ajuns s` accepte [i aceast` dimensiune spiritual` a unui eveniment. Sigur c` sunt importante [i cifrele, fiindc` ele ]in \n func]iune \ntreg turneul, dar scopul lui final este unul de \mplinire spiritual`.

Anul acesta se \mplinesc cei cinci ani de cånd de]ii vioara Stradivarius Elder-Voicu. Ce s-a \ntåmplat \n ace[ti cinci ani? Sunt cinci turnee na]ionale, peste 100 de ora[e vizitate, nu am f`cut o estimare a num`rului total de spectatori sau telespectatori, dar cred c` e de ordinul zecilor sau sutelor de mii. La momentul la care am intrat \n posesia ei, vioara Stradivarius era extrem de cu-

Dac` avem r`bdarea s` ne lu`m r`gazul s` privim dincolo de aparen]a obosit` [i tern` a lucrurilor, putem g`si lucruri care s` ne inspirare, [i nu m` refer aici strict la arti[ti, ci la noi to]i, indiferent de ceea ce facem. S` ne inspire, s` dea un sens existen]ei noastre.”

noscut` prin prisma acelor discu]ii de retrocedare, a cui este, de cine apar]ine etc. Provocarea c`reia a trebuit s` \i fac fa]` a fost c` a trebuit s` p`strez [i s` convertesc acest capital de notorietate, de imagine a viorii, \ntr-unul cultural. De-a lungul anilor, vioara Stradivarius a ajuns s` devin` cunoscut` pentru ceea ce este de fapt, [i anume un instrument unic \n Romånia [i printre pu]inele din lume, pentru c` sunt foarte rare viorile care s` se fi p`strat a[a de bine [i care s` provin` din perioada de aur a lui Stradivarius [i s` impresioneze oamenii, a[a cum o face aceast` vioar`. Mult` lume se \ntreba dac` nu m` deranjeaz` faptul c` oamenii vorbesc mai degrab` despre vioar` [i nu despre mine. Atåta vreme cåt lumea vorbe[te despre muzic` clasic`, eu zic 68

Biz

c` este un cå[tig foarte important [i \ntotdeauna am explicat oamenilor c` vioara Stradivarius nu cånt` singur`. Dac` ajunge pe måinile unui violonist prost, bietul de el va r`måne la fel de prost. Nu \l va ajuta cu nimic. {i, dac` ai ce cånta, vioara te ajut` foarte mult, dac` [tii ce s`-i ceri. Dac` båjbåi, nu te ajut`, ba din contr`. Am f`cut foarte multe \nregistr`ri cu vioara Stradivarius [i cine are \n posesie discurile din 2008 poate vedea progresul sonor pe care l-a f`cut instrumentul. Vioara sun` fantastic, este o adev`rat` desf`tare [i o pl`cere incredibil` s` cån]i pe ea. De anul trecut am ridicat foarte mult standardul de calitate al produselor pe care le-am \nregistrat [i am g`sit un inginer de sunet, laureat cu premiu Grammy, Jakob Haendel, care a f`cut ni[te lucruri extraordinare. Avem deja la activ dou` discuri semnate de el [i anume

“24 din 24”, integrala capriciilor [i foarte recent primul CD al cvartetului Ad Libitum, din care fac parte din toamna anului trecut. Dup` p`rerea mea, sunt cele mai bune \nregistr`ri de pån` acum.

Ce reprezint` muzica pentru tine? Ceva la fel de necesar ca aerul. Face parte din normalitatea vie]ii mele de zi cu zi. Am avut norocul s` m` nasc \ntr-o familie de muzicieni, practic am fost \nconjurat de muzic`. De aceea mi se pare firesc s` am muzic` \ntotdeauna lång` mine, indiferent c` e vorba de vioara la care studiez, de \nregistr`ri pe care le ascult sau de concertele la care merg. Este un mod de via]` cåt se poate de s`n`tos \n nebunia de ast`zi. Sunt foarte \ncåntat c` dome-

niul acesta \n care activez eu nu are neap`rat o finalitate practic`, palpabil` [i concret`, tocmai pentru c` se adreseaz` spiritului, [i mi se pare un lucru extrem de atr`g`tor de asemenea [i faptul c` este ceva extrem de personal.

Cåte ore repe]i pe zi? Recent am reu[it s` ridic din nou cifra peste cele [ase-[apte ore care erau deja destul de multe pentru mine. M-am apucat de kinetoterapie, pentru a-mi p`stra flexibilitatea bra]elor, a gåtului, a spatelor, [i rezultatele se v`d [i se simt. Am avut sesiunea de cantonament, \n care am studiat [i opt-nou` ore pe zi.

Te-ai imaginat f`cånd altceva decåt muzic`? Sunt o mul]ime de alte domenii care m` atrag. Dar muzica m-a atras mult mai mult decåt toate celelalte. M` vedeam la un moment dat campion de [ah, explorator, fotograf, marinar sau [ofer de troleibuz. Aveam tot felul de pasiuni.

Unde \]i g`se[ti sursele de inspira]ie? Oriunde [i orice, nu trebuie s` m` duc neap`rat \n vårful unui munte ca s` \mi g`sesc inspira]ia. Sigur c` acolo este mai u[or s` o g`se[ti decåt \n mijlocul Bucure[tiului, dar avem \n jurul nostru o mul]ime de lucruri de multe ori ascunse, sub v`lul acesta, gri, al vie]ii de fiecare zi. Dac` avem r`bdarea s` ne lu`m r`gazul s` privim dincolo de aparen]a obosit` [i tern` a lucrurilor, putem g`si lucruri care s` ne inspirare, [i nu m` refer aici strict la arti[ti, ci la noi to]i, indiferent de ceea ce facem. S` ne inspire, s` dea un sens existen]ei noastre.

De care proiect e[ti cel mai måndru? Totdeauna de proiectul care se afl` \n desf`[urare, \ntotdeauna mi-am pus toat` energia [i creativitatea \n ceea ce fac [i nu m-am implicat \n lucruri care s` nu m` reprezinte sau \n care s` nu cred. Dac` proiectul cu Paganini de


LIFE

{TIRI

Alexandru Tomescu, al`turi de actorii Ana Pepine [i Paul Cimpoieru, \ncånt` publicul cu un nou turneu, Stradivarius - Obsesii 2012, \n care sonatele pasionale ale lui Eugène Ysaÿe se \mpletesc cu teatrul nonverbal. anul trecut a fost un mare succes, ceea ce am preg`tit anul acesta, Obsesiile, este un lucru mult mai consistent, atåt muzical cåt [i ca spectacol.

Spune-mi de proiectul Ad Libitum. Din toamna anului trecut, m-am al`turat cvartetului Ad Libitum de la Ia[i, un cvartet prea pu]in cunoscut \n Romånia, un ansamblu cu vechime de peste 23 de ani. Nu sunt cunoscu]i aici fiindc` sunt mai celebri \n str`in`tate – au cå[tigat concursul de la Evian, cea mai important` competi]ie de cvartet din lume. Au cåntat tot ce s-a scris pentru cvartet. Au ajuns \n aten]ia presei din Romånia \n ni[te circumstan]e mai pu]in fericite, dispari]ia tragic` a violonistului Adrian Berescu \ntr-un accident de motociclet` \n vara anului trecut, \n floarea vårstei, la 42 de ani. Eu \i cuno[team de foarte mul]i ani [i eram

prieteni cu to]i patru, iar \n acele momente extrem de dramatice, de emo]ionale, se punea problema continu`rii sau nu a cvartetului. A[a c` am hot`rât \mpreun` s` ducem mai departe istoria Ad Libitum [i s` deschidem [i s` cultiv`m gustul pentru muzic` de cvartet aici, \n Romånia.

Am [i o \ntrebare mai delicat` pentru tine: cå[tigi pe cåt \[i imagineaz` oamenii? E[ti milionar? (Råde) Cum s` fiu milionar?! (Råde din nou) Nu, \n Romånia arti[tii cå[tig` doar o frac]iune din ceea ce ar putea cå[tiga \n str`in`tate [i acesta este [i unul dintre motivele pentru foarte mul]i dintre colegii mei au ales s` activeze \n str`in`tate. Suntem foarte departe de aprecierea, inclusiv financiar`, a artistului. Dac` munce[ti foarte mult, dac` e[ti extrem de creativ, dac` faci patru-cinci joburi pe

lång` cel de muzician, cred c` po]i s` cå[tigi, a[a, la un nivel mediu, al clasei de mijloc, dar mediu \nspre inferior. Niciodat` arti[tii nu au fost milionari [i cu atåt mai pu]in \n ziua de ast`zi. |ns` pentru mine \n via]` sunt lucruri mai importante decåt banii. Iar banii pe care \i cå[tig, cea mai mare parte, \i reinvestesc \n proiectele urm`toare. Mi-am dat seama c` ceea ce conteaz` cel mai mult este ce oferi publicului, ca eveniment, [i ce r`måne dup` tine ca \nregistr`ri. Mult` lume \[i imagineaz` poate c` un artist cånt` numai gratis, de amorul artei. Sigur, a[ fi \ncåntat s` nu trebuiasc` s` recurgem vreodat` la bani, dar asta ar \nsemna ca tot a[a, de amorul artei, atunci cånd m` duc la magazinul de påine s` primesc pe degeaba produsele sau s` fac plinul la ma[in`. Cred c` atunci cånd banii sunt un mijloc [i nu un scop, po]i ajunge mai departe. Biz Biz

69


STIL DE MANAGER

FOTOGRAFII: VALI MIREA

LIFE

70

Biz


LIFE

STIL DE MANAGER

Salt de la \n`l]imea advertisingului Portugalia, o dup`-amiaz` de ianuarie, un salt de la 7.000 de metri deasupra Oceanului Atlantic, c`dere liber` timp de un minut [i jum`tate pân` la deschiderea para[utei, f`r` masc` de oxigen. A[a arat` cel mai recent cadru care l-a l`sat mut de uimire pe Cristian Munteanu, un om care se descrie pe sine ca având un prag de toleran]` destul de \nalt la astfel de tr`iri. {i la propriu, [i la figurat. DE LOREDANA S~NDULESCU

O

dat` ce-l \ntâlne[ti, \]i dai seama c` descrierea i se potrive[te. Nu e deloc u[or de impresionat. Ca manager, are un set de principii la care ]ine [i pe care \ncearc` s` le aplice ori de câte ori \i permite situa]ia, f`r` \ns` ca regulile s` fie tratate cu inflexibilitate. Se implic` de fiecare dat` când agen]ia trebuie s` angajeze pe cineva. Nu-i plac variantele de mijloc, ci prefer` mai degrab` fie oameni foarte experimenta]i, fie foarte tineri f`r` nicio zi de experien]` \n agen]ie. {i pân` acum cele mai frumoase surprize le-a avut de la cei tineri. Are acum \n agen]ie câ]iva astfel de oameni la care ]ine [i \n care crede. |n general, regulile dup` care se ghideaz` ]in mai mult de bunul sim]. Nu alearg` dup` orice fel de clien]i [i nu intr` \n orice fel de licita]ie. Nu recompenseaz` vechimea \n agen]ie, ci profesionalismul [i meritele. Crede \n transparen]` [i respect, \n curaj [i

responsabilitate, iar de la clien]i are preten]ia s`-i r`spund` cu acelea[i calit`]i. Când are de lucru simte nevoia de lini[te s` se poat` concentra [i nu amestec` deloc utilul cu pl`cutul. Când e vorba de munc`, \l intereseaz` doar utilul. Nu ascult` muzic` atunci când are treab` [i nici nu-i place s` lucreze cu laptopul pe vreo banc` \n parc.

TEORIA BALAURULUI CU {APTE CAPETE Ca forma]ie [i personalitate, a fost mai mereu un singuratic, un om de crea]ie care lucra mai bine singur, pentru c` e de p`rere c` balaurul cu 7 capete din basmele române[ti era tare prost. “Policefalia” \nseamn`, din punctul s`u de vedere, de fapt “acefalie”, iar un cap este \ntotdeauna mai bun decât 10. |n ultimii ani, de când ocup` o func]ie de Biz

71


STIL DE MANAGER

{edin]a foto a avut loc la FLAIR ANGEL

LIFE

management, a \nv`]at s` aprecieze [i valoarea muncii \n echip`, pe care \ns` [tie c` nu trebuie s` o confunde cu responsabilitatea lu`rii deciziilor. Nu-i plac oamenii care se ascund \n spatele comisiilor [i nici situa]iile \n care nimeni nu este responsabil pentru nimic. Cariera \n publicitate a \nceput-o mai \ntâi pe o pozi]ie de copywriter [i a ajuns director de crea]ie. |nainte de publicitate a lucrat \n presa cultural`. |n anul II de facultate era secretar general de redac]ie la “Dilema”, iar prin anul III primea deja primele oferte s` intre \n publicitate, lucru pe care l-a [i f`cut dup` absolvirea Facult`]ii de Litere din cadrul Universit`]ii Bucure[ti. Nu a fost o alegere personal` foarte bine gândit`, ci mai degrab` un rezultat al \ntâmpl`rii. Cert este c` nu regret` nimic [i c` dup` ce a luat aceast` decizie s-a dedicat total noii cariere. Nu a mai scris \n pres` decât ocazional, nu s-a mai implicat \n nimic altceva decât \n meseria de publicitar.

LEC}IILE D’ARCY Face parte din genera]ia de publicitari forma]i \n [coala D'Arcy, locul unde a \nv`]at ce \nseamn` s` fii om de crea]ie. D'Arcy a fost locul unde a \nceput s`-i plac` marketingul dar [i locul unde a fost concediat 72

Biz

pentru prima dat` \n via]`, pentru insubordonare [i negativism. O s`pt`mân` a fost [omer, apoi a fost angajat din nou, tot la D'Arcy, unde a r`mas pân` când s-a \nchis agen]ia, la \nceputul lui 2004. Dup` legendara dispari]ie a agen]iei \n care a petrecut patru ani, timp de un an a f`cut parte din Merlin Advertising. Merlin [i TBWA [i-au unit atât echipele, cât [i clien]ii, rezultând ceea ce s-a numit pentru câ]iva ani TBWA/Merlin. Ini]ial a fost director de crea]ie al Merlin, a devenit director de crea]ie al TBWA/, apoi pentru aproape doi ani a fost director de crea]ie regional pentru Europa Central` [i de Est, pozi]ie care nu exista \nainte s` o ocupe el. A fost primul director de crea]ie pe Europa Central` [i de Est, dar [i ultimul. A c`l`torit foarte mult \n acei ani, a cunoscut mult` lume [i, mai ales, a \n]eles care sunt mecanismele interne dup` care func]ioneaz` o re]ea multina]ional` de publicitate. A fost o perioad` de acumulare la fel de important` ca [i anii de la D'Arcy, timp \n care a lucrat pentru multe proiecte


LIFE

STIL DE MANAGER

al`turi de oameni pe care i-a admirat [i de la care a \nv`]at multe din lucrurile pe care le [tie acum. |n mod deosebit l-a marcat campania interna]ional` de imagine pentru brandul Beko, pentru care a lucrat la Paris cu Erik Vervroegen, directorul de crea]ie de pe vremea când TBWA/Paris câ[tiga patru ani la rând titlul de agen]ia anului la Cannes. Un alt proiect major a fost la Moscova, pentru cea mai mare banc` ruseasc`, Troika Dialog. Atunci l-a cunoscut pe Eka Ruola, fost director de crea]ie la TBWA/Finlanda. La Düsseldorf a lucrat pentru campania interna]ional` de imagine a brandului Pur, detergentul de vase din portofoliul Henkel, \n Slovenia a lucrat pentru Delikat, \n Polonia pentru Pedigree [i pentru Dove. Dup` o carier` atât de cosmopolit`, ce i-a oferit [ansa de a coordona proiecte \n 16 ]`ri diferite, de doi ani este Managing Director la TBWA/Bucharest. Una dintre decizii a fost s` renun]e la numele fostei agen]ii locale (Merlin) [i s` r`mân` doar TBWA, singura agen]ie 100% de]inut` de grupul Omnicom \n România. |ns` mai important e c`, pe parcursul acestor doi ani, a \ncheiat toate exerci]iile financiare cu o rat` de profitabilitate de peste 20%, \n condi]iile \n care nu a f`cut management de criz`, nu a dat oameni afar` [i nu a t`iat salarii, de[i \n jur toat` România pare demolat` de criz`. Acum agen]ia se afl` \n mijlocul unor planuri de extindere, lucreaz` mult pentru pie]e str`ine precum Germania [i Austria [i a dezvoltat un departament dedicat managementului unor proiecte europene \n valoare de 7 milioane de euro. Dup` 14 ani petrecu]i \n publicitate, vede \n continuare advertisingul ca pe o industrie frumoas`, aflat` undeva la mijlocul drumului dintre marketing [i design, dintre vânz`ri [i art`. Crede c` ideile se pot na[te din orice, dintr-o poz` v`zut` \ntr-o revist` \n avion, din cuvintele unui om \ntâlnit la un training sau chiar la o prezentare de mod`. Tocmai aceast` diversitate a actului creativ \l ajut` s` vad` publicitatea drept un loc \n care s` merite s` investeasc` ani din via]`.

VALOAREA TIMPULUI Un Martini old time la Flair Angel cu colegii din agen]ie, un drum la munte cu Porsche 911 Carrera \n modul sport \ntr-o zi cu soare, un salt de la 4.500 metri cu wing suit-ul, o sticl` de Amarone la Corelli Wine Bar \ntr-o companie pl`cut`, o saun` la World Class Health Academy, un concurs de Starcraft, un week-end la Paris, shopping la Armani sau la Zegna, un pahar de Glenfiddich [i un volum din “Dune” (oricare), un steak la Osho, un Tsingtao la Din Fu sau sushi oriunde sau Nightwish – “Phantom of the Opera”, live \n ma[in`, cu volumul dat la maximum sunt momentele care definesc timpul de calitate \n via]a lui Cristian Munteanu. Biz Biz

73


LIFE

{TIRI

“Masculul alfa” al fotografiei Produc`torul de aparate electrice [i electrocasnice Sony Corporation a lansat \n România noua camer` foto SLT α57, aparat fotografic ce aduce prima func]ie Auto Portrait Framing din lume. Gadgetul beneficiaz` de \nregistrare video full HD 50p [i autofocus \n 15 puncte cu trei senzori [i sensibilitate ISO 100 – 16.000. Mai mult, noua vedet` din gama α a fost prev`zut` cu o oglind` semitransparent`, care permite fotografierea rapid` cu 12 cadre pe secund`. “Bazat pe tehnologiile de imagine introduse prin α77 [i α65,

dou` modele care se adreseaz` fotografilor entuzia[ti, noul α57 este un aparat ideal pentru \ncep`tori”, spune Iulia Dragomir, Trade Marketing Manager la Sony România. Utilizatorii afla]i la \nceput de drum \n fotografie trebuie s` [tie c` aparatul este prev`zut cu un senzor de 16,1 MP [i este dotat cu cel mai nou procesor BIONZ, care analizeaz` un volum mare de date pentru a reda fotografii cu zgomot redus [i \nregistr`ri video full HD. Camera a fost pus` \n vânzare la pre]ul de 3.399 de lei. (Ovidiu Neagoe)

Aplica]ie cu piciorul pe accelera]ie Portalul Auto.ro a lansat prima aplica]ie din România destinat` [oferilor utilizatori de iPhone care ofer` localizarea pe hart` a celor mai apropiate servicii auto. Aplica]ia de]ine o baz` de date compus` din mai mult de 12.000 de adrese din domeniul auto: benzin`rii, vulcaniz`ri, sp`l`torii, service, asisten]` rutier` [i alte puncte de interes importante pentru conduc`tori. Aplica]ia este gratuit` [i ar putea rezolva [i problema g`sirii unui loc de parcare \n Bucure[ti, indicând unde se afl` acestea. Unul dintre avantajele majore ale aplica]iei este c` utilizatorii au posibilitatea de a ad`uga noi puncte de interes [i pot apela direct din intermediul aplica]iei firma care ofer` serviciile de care [oferii au nevoie. “Oricine se poate reg`si \n situa]ia de a avea nevoie de o benzin`rie, o vulcanizare, asisten]` rutier` sau orice alt serviciu din domeniul auto. Aplica]ia ]i le indic` pe cele din apropierea ta, problema fiind ca [i rezolvat`”, spune Bogdan Axinia, General Manager Auto.ro. Aplica]ia e disponibil` gratuit \n iTunes. 74

Biz

CALENDAR

18 MAI Este ziua \n care fanii actorului Johnny Depp \l pot revedea pe marile ecrane \n premiera filmului “Dark Shadows”, \n regia lui Tim Burton. Al`turi de Johnny Depp, \n pelicul` mai joac` Michelle Pfeiffer [i Eva Green. Filmul este un remake dup` celebrul serial omonim din anii '60 creat de Dan Curtis, care spunea povestea vampirului Barnabas Collins.

31 MAI Este ultima zi \n care, la Teatrul Na]ional “I.L. Caragiale”, mai pot fi admirate operele expuse \n cadrul expozi]iei “De Prim`var`” a pictorului naiv Gheorghe Ciobanu. Expozi]ia, ce a avut vernisajul la jum`tatea lunii trecute, prezint` o serie de tablouri inspirate din lumea magic` a satului. Iubitorii de pictur` naiv` vor avea [i posibilitatea de a achizi]iona tablourile semnate de Gheorghe Ciobanu.

20 MAI Se \ncheie expozi]ia “Sea of Tranquility” a lui Hans Op de Beeck, de la Muzeul Na]ional de Art` Contemporan` din Bucure[ti. “Sea of Tranquility” este numele unui vas de croazier` imaginar, o metafor` a artistului pentru atitudinea modern` fa]` de concepte ca timp, spa]iu, munc` [i relaxare. Tot \n cadrul expozi]iei va

fi prezentat [i filmul cu acela[i nume, care combin` scene cu actori reali cu secven]e 3D.

15 MAI Pasiona]ii de teatru, dar [i cei care doresc s` aprofundeze din tainele vorbitului \n public [i ale st`pânirii emo]iilor, pot participa la un atelier practic de teatru cu actri]a Smaranda Caragea de la Teatrul de Comedie Bucure[ti. Cursurile sunt organizate de Funda]ia Calea Victoriei [i propun participan]ilor instrumente de lucru precum monologuri sau poezii, iar la finalul atelierului ace[tia vor avea ocazia s` pun` \n scen` un spectacol.

25 MAI Revine \n ]ar` celebrul tenor José Carreras, care va sus]ine un concert pe scena S`lii Palatului, din capital`. Carreras promite un spectacol de senza]ie, din care nu vor lipsi celebrele piese “La Donna é mobile” sau “Nessun dorma”. Biletele au fost puse deja \n vânzare [i au pre]uri cuprinse \ntre 200 [i 1.000 de lei.


LIFE

HOBBY

{TIRI

Siguran]` cu multe “Like”-uri

Licita]ie cu buchet Jum`tatea lunii trecute a fost un motiv de bucurie pentru iubitorii de vinuri rare. Compania Le Manoir a organizat, \n colaborarea cu casa de licita]ii Artmark, cea de-a doua licita]ie de vinuri rare. Au fost adjudecate 23 din cele 28 de loturi licitate, iar suma vinurilor våndute a ajuns la aproximativ 20.000 de euro. Rata de adjudecare de la licita]ie a fost de 82,14%. |n cadrul licita]iei, s-au achizi]ionat trei dintre cele patru loturi, considerate printre cele mai bune la nivel mondial. Pre]urile de pornire ale loturilor licitate au variat de la 120 de euro pån` la 6.850 de euro. Cele mai multe dintre vinuri provin din Fran]a [i au fost selectate din cei mai buni ani. Mai mult, vinurile rare scoase la licita]ie au un poten]ial de p`strare de peste 50 de ani, constituind investi]ii valabile \ntr-o pia]` \n continu` cre[tere. Vedeta serii a fost o colec]ie de 72 de sticle Rothschild, Smith Haut Lafite, Chassagne Montrachet, al c`rei pre] de pornire a fost de 4.600 de euro.

e[ti bune pentru pasiona]ii de motociclism [i social media. Nu, nu este vorba despre o nou` pagin` pe populara re]ea de socializare Facebook destinat` motocicli[tilor, ci de noile c`[ti de protec]ie Max Social Network, produse de New Max [i aduse \n ]ar` de Motoplus Paneuro. Renumitul produc`tor de scutere [i motociclete a gândit un model de casc` de protec]ie pentru cei care nu pot sta nicio clip`

V

departe de social media. Secretul c`[tilor const` \ntr-o pl`cu]` alb` pentru mesajele ce se vor a fi transmise de cei din jur. Cu noile c`[ti de protec]ie, posesorii de scutere sau motociclete \[i vor putea afi[a status-ul oriunde vor avea oportunitatea s` interac]ioneze live cu prietenii. Casca beneficiaz` [i de un marker special, pentru scrierea statusurilor, ce pot fi \ndep`rate apoi cu u[urin]` pentru a face loc noilor mesaje. |n plus, utilizatorii vor primi [i stickere cu tema re]elei de socializare Facebook, cu care \[i vor putea personaliza propriile c`[ti. (Ovidiu Neagoe)

Aliatul performan]ei roduc`torul român de sisteme de calcul [i dezvoltatorul de software Maguay a lansat noua linie de servere bazate pe tehnologii Intel Server, care au la baz` procesoare Intel Xeon seria E5. Acestea reprezint` solu]ia optim` pentru cre[terea cu pån` la 80% a performan]ei [i \mbun`t`]esc cu 50% eficien]a energetic` fa]` de genera]ia anterioar` de servere. “Noi consider`m c` serverul, fizic sau virtual, oferit \n cloud sau la sediul beneficiarului este o component` vital` a infrastructurii IT”, spune Eduard Pughin, director opera]iuni al Maguay. “Echipamentele Maguay de tip server se adreseaz` utilizatorilor care au nevoie de solu]ii complexe, de \nalt` disponibilitate [i la un raport corect pre]/ performan]`”, continu` acesta. Adresate tuturor companiilor,

P

serverele Maguay au configura]ii validate \n premier` atåt pe platforme software opensource, cåt [i de produc`tori de tehnologie precum Intel, RedHat, Vmware sau Microsoft. Noua gam` de servere asigur` convergen]a a patru dintre ]intele dorite de orice companie \n materie de IT: pre] de achizi]ie, costuri de operare mici, consum redus de energie [i performan]` ridicat`. Mai mult, compania a dezvoltat o platform` complet` de servicii, produse hardware [i software care vin s` completeze oferta pentru solu]ii complexe de infrastructur` IT, comunicare [i colaborare, securitate, stocare [i back-up de date. (Ovidiu Neagoe) Biz

75


LIFE

FESTIVAL

Un ora[ ca o scen` Ora[ul Sibiu devine capitala mondial` a teatrului timp de zece zile, cu ocazia Festivalului Interna]ional de Teatru, unul dintre cele mai importante “maratoane” din lume dedicate artei. DE RUXANDRA PREDESCU

P

entru iubitorii de frumos a \nceput deja num`r`toarea invers`. Motivul? Au mai r`mas numai 10 zile pån` la debutul celui mai important festival de arte din Romånia, Festivalul Interna]ional de Teatru (FITS), care se va desf`[ura \ntre 25 mai [i 3 iunie \n fosta capital` cultural` a B`trånului Continent, Sibiu. Festivalul este al treilea ca m`rime [i amploare \n \ntreaga lume, iar anul acesta \mpline[te nou` ani de la prima edi]ie. Peste 2.500 de invita]i din afara ]`rii sunt a[tepta]i s` participe [i s` se bucure de cele aproximativ 300 de evenimente din cadrul festivalului, \n peste 60 de spa]ii mai mult sau mai pu]in conven]ionale, de la s`li de spectacole pân` la hale industriale, cluburi, bisericile [i cet`]ile fortificate din preajma Sibiului, dar [i str`zile sau pie]ele din centrul vechi al ora[ului [i chiar \ntr-un... tramvai aflat \n mi[care! {i \n acest an agenda de evenimente este deosebit e bogat`, continuând astfel tradi]ia unei oferte culturale la cel mai \nalt nivel, iar publicul va avea ocazia s` se bucure de produc]ii ale unora dintre cele mai importante companii culturale din lume. Evenimentele din cadrul FITS nu sunt doar spectacole de teatru, ci [i expozi]ii de fotografie sau pictur`, spectacole de dans contemporan, flamemco sau balet, teatru de strad`, circ, lans`ri de carte [i spectacole-lectur`, ateliere, spectacole de lumini, conferin]e, dezbateri [i multe altele. De asemenea, 76

Biz

nici muzica nu lipse[te din meniul cultural oferit de organizatori, \n acest an concertele desf`[urate pe scena din Pia]a Mare aducându-i la \ntâlnirea cu publicul pe {tefan B`nic` Jr, Horia Brenciu, Voltaj [i Smiley. “Pentru zece zile, Sibiul se identific` cu acest festival [i, peste tot \n ora[, se fac sim]ite efervescen]a [i energia pozitiv` \ntr-un mod aproape tangibil. Ora[ul profit` de acest festival, prin prezen]a miilor de turi[ti [i oaspe]i, dar, dincolo de acest aspect, se simte aceast` bucurie [i aceast` deschidere a publicului c`tre toate formele de expresie artistic` pe care noi le i propunem. Ne bucur`m c` biletele se vând din ce \n ce mai repede de la an la an [i avem spectacole care sunt sold-out cu s`pt`mâni \nainte ca festivalul s` \nceap` – acest apetit pentru cultur` e un semn de minunat` normalitate!” – spune Constantin Chiriac, director al Teatrului Na]ional “Radu Stanca” din Sibiu [i al FITS. Pe durata festivalului are loc [i Bursa de Spectacole, o platform` unic` \n România care pune fa]` \n fa]` oferta [i cererea cultual` de pe patru continente, iar \n acest an Sibiul va g`zdui [i \ntâlnirea editorial` a Asocia]iei Interna]ionale a Criticilor de Teatru, dar [i Seminarul Tinerilor Manageri, organizat \n parteneriat cu Asocia]ia Teatrelor Europene. Festivalul Interna]ional de Teatru de la Sibiu propune pentru fiecare edi]ie o tem` de actualitate, iar \n 2012 tema aleas` este “CRIZE. Cultura face diferen]a”. Deloc \ntâmpl`tor, dac` lu`m \n considerare c`, \n acest an, pân` la momentul \n care scriem aceste rânduri, Festivalul Interna]ional de Teatru de la Sibiu nu a primit niciun ban de la Ministerul Culturii [i Patrimoniului Na]ional din România, bazându-se, pentru organizare, pe sprijinul autorit`]ilor locale, finan]`ri din surse externe [i pe generozitatea [i implicarea sponsorilor – unii dintre ei fiind al`turi de FITS \nc` de la primele edi]ii! La cele peste 300 de evenimente ce au loc \n cadrul FITS, recomand`rile sunt dificil de f`cut, \ns` poate ar trebui s` v` gr`bi]i [i s` v` cump`ra]i bilete la “C`l`toriile lui Gulliver”, spectacol regizat de Silviu Purc`rete, ce va avea premiera la FITS. Agenda complet` a festivalului se g`se[te pe www.sibfest.ro. Biz


LIFE

AUTO

La bulivar, Google Car,la bulivar!

Google a ob]inut dreptul de a-[i testa ma[inile autonome pe str`zile statului Nevada. Automobilul se folose[te de Google Street View pentru a se orienta pe hart`, iar gigantul IT \nc` analizeaz` cum va reu[i s` monetizeze noua tehnologie. DRAGO{ L~Z~RESCU e[i \nc` nu ne putem bucura de pl`cerea de a da comanda din titlu unei ma[ini, nu putem exclude acest lucru peste câ]iva ani. Asta pentru c` Google a ob]inut \n sfâr[it aprobarea de a testa ma[ina-prototip f`r` [ofer, o Toyota Prius modificat`, pe drumurile publice din Nevada. Automobilul a primit o licen]` special` din partea Departamentului pentru Autovehicule din Nevada care \i permite s` circule pe drumurile publice, inclusiv pe cele aglomerate, pentru a testa func]iile [i siguran]a ma[inii. De altfel, oficialii statului Nevada au aprobat \nc` de anul trecut un program de licen]iere a automobilelor autonome. Licen]a ob]inut` de Google vine cu un set de pl`cu]e specifice ata[ate automobilului, pe care e inscrip]ionat semnul infinitului [i textul “Automobil autonom”. Participan]ii la trafic nu ar trebui s` aib` dificult`]i \n a diferen]ia ma[ina Google de celelalte Toyota

D

78

Biz

Prius de pe [osele, \ntrucât, pe lâng` pl`cu]ele amintite, aceasta mai are ancorat pe acoperi[ camere video [i un radar. Proiectul este condus de inginerul Sebastian Thurn, cofondator al proiectului de succes Google Street View. Conceptul propus de Google func]ioneaz` combinând Street View cu un software bazat pe inteligen]` artificial` care colecteaz` informa]iile de la camera video de pe acoperi[ cu cele de la senzorii de pe capota ma[inii [i de pe axul ro]ilor din spate, semnale care ajut` la detectarea pozi]iei exacte a ma[inii pe hart`. Ma[ina Google merge \n limitele vitezei legale [i se folose[te de senzori pentru a p`stra distan]a fa]` de celelalte automobile din trafic. Entuzia[tii ar trebui s` \[i revizuiasc` a[tept`rile, \ntrucât licen]a a fost acordat` exclusiv ma[inilor aflate \n teste. De[i automobilele se pot deplasa

singure, licen]a implic` prezen]a a minimum doi pasageri la bord \n timpul testelor, dintre care unul trebuie s` stea pe scaunul [oferului. Contrar aparen]elor, licen]a ob]inut` de Google nu presupune legalizarea efectiv` a conducerii ma[inilor autonome. Departamentul pentru Autovehicule din Nevada \[i asum` doar stabilirea standardelor de siguran]` [i desemnarea zonelor \n care ma[inile f`r` [ofer pot fi testate. Cum Google nu [i-a manifestat interesul de a comercializa ma[ina autonom`, este posibil ca gigantul IT s` dezvolte conceptul pentru o colaborare ulterioar` cu juc`tori mari din industria auto. De[i pa[ii tehnologici f`cu]i de Google sunt importan]i, iar compania a f`cut lobby \n mod constant pentru legi speciale privind automobilele autonome, tehnologia pe care o folosesc acestea este \n continuare cu mult \naintea legisla]iei \n domeniu.


LIFE

GADGET

BIZ APPS

cele mai bune aplica]ii pentru mobilitatea ta

Gas Cubby Urm`re[te consumul de combustibil al ma[inii tale cu ajutorul acestei aplica]ii. Cu Gas Cubby ai acces la statistici, pre]urile actualizate ale benzinei [i motorinei, grafice privind consumul de combustibil [i remindere pentru schimbarea uleiului [i a anvelopelor.

Business Trip

Colacul de salvare finlandez Nokia \ncearc` s` revin` la vârful competi]iei \n rândul produc`torilor de telefoane mobile cu seria Lumia, cel mai performant smartphone pe platforma Windows Phone. DE DRAGO{ L~Z~RESCU ansarea modelelor Lumia a fost, f`r` \ndoial`, sinonim` cu \ncercarea de salvare a companiei finlandeze Nokia, care \n ultimii ani a ajuns din pozi]ia de lider al pie]ei de telefoane mobile \n cea de outsider dep`[it tehnologic. Lumia se prezint` \n trei variante (710, 800 [i 900), \ns` doar primele dou` sunt prezente \n ofertele operatorilor de telefonie mobil` din România. Lumia 900, cel mai performant model de smartphone al Nokia, a primit [i cele mai multe aprecieri pozitive. Cu un display AMOLED ClearBlack generos de 4,3 inch (iPhone are 3,5 inch), Nokia Lumia pare s` fac` diferen]a \n materie de afi[are a con]inu-

L

tului \n medii cu o intensitate ridicat` a luminii. Totu[i, ceea ce impresioneaz` cu adev`rat la noul mobil este designul simplu, [i totu[i atât de diferit de cel cu care ne obi[nuiser` Apple [i Samsung. Lumia 900 este dotat cu o camer` foto Carl Zeiss de 8 megapixeli, memorie de 16 GB [i un procesor de 1,4 GHz. Varietatea aplica]iilor reprezint` un aspect important pentru orice smartphone, iar Lumia pare s` sufere cel mai mult tocmai la acest capitol. Spre deosebire de App Store (500.000 de aplica]ii) [i Google Play (450.000 de aplica]ii), platforma Windows Phone folosit` de Lumia are disponibile pentru moment doar 80.000 de aplica]ii. Biz

Aceast` aplica]ie te va ajuta s` \]i gestionezi zborurile, cazarea, deplas`rile cu ma[ina [i toate celelalte cheltuieli aferente destina]iilor de afaceri. La sfâr[itul c`l`toriei aplica]ia \]i va trimite automat un raport al cheltuielilor prin e-mail.

Fingerprint Security Acum \]i po]i debloca telefonul chiar dac` ai uitat traseul slide-ului pe ecran. Aceast` aplica]ie \]i permite s`-]i recape]i controlul telefonului \n momentul \n care acesta ]i-a scanat amprenta digital`. Durata scan`rii poate fi modificat` de utilizatori din set`rile aplica]iei.

Expense Manager Lite }i-e greu s` \]i gestionezi cheltuielile? Ai putea lua \n considerare aceast` aplica]ie, care te ajut` s` \]i salvezi cheltuielile zilnice, s`pt`mânale [i lunare. Expense Manager Lite salveaz` o arhiv` a obiceiurilor tale de consum pe care o po]i consulta oricând.

Biz

79


BIZ STAR

De 4 ori aur european la gimnastic` La Bruxelles, cinci fete de aur au adus României o pleiad` de medalii europene, la cea mai galonat` disciplin` sportiv` pentru români: gimnastica. DE OANA GRECEA

R

omânia a \ncheiat participarea la Campionatele Europene de Gimnastic` de la Bruxelles cu [ase medalii la senioare, dintre care patru de aur din cinci posibile: aur pe echipe, aur la s`rituri (Sandra Izba[a), aur la bârn` (C`t`lina Ponor), argint la bârn` (Larisa Iordache), aur la sol (Larisa Iordache), argint la sol (C`t`lina Ponor). România a ob]inut aurul continental pe echipe dup` patru ani de la ultima performan]` similar`. |n primele trei zile de competi]ie, delega]ia tricolor` a mai ob]inut dou` medalii de bronz la nivelul junioarelor, \n concursul pe echipe [i la individual-compus, prin Andreea Munteanu. |n 2010, la Birmingham, România cucerise medalia de bronz \n competi]ia pe echipe, iar \n 2008, la Clermont-Ferrand, pe cea de aur, \n lotul de la acea vreme aflându-se [i Sandra

Izba[a. Antrenorii echipei câ[tig`toare sunt, din nou, Mariana Bitang [i Octavian Bellu. Ace[tia au fost impresiona]i de sprijinul acordat de românii prezen]i \n sala de la Bruxelles [i au fost bucuro[i c` fetele din echip` nu au avut probleme medicale, ]iniand cont de faptul c` \n dou` luni de zile urmeaz` cel mai important obiectiv al anului: Olimpiada. O bucurie aparte vine [i din ]ar`: premierul Victor Ponta a anun]at c` Guvernul va dubla toate primele pe care le va primi echipa feminin` de gimnastic` a României, \n perspectiva Jocurilor Olimpice. Pentru performan]a de a aduce bucuria \n sufletul românilor, pentru colec]ia senza]ional` de medalii de la Campionatul European, revista Biz acord` echipei României de gimnastic` artistic` [i antrenorilor lor Steaua Biz.


31 Mai 2012 Bra[ov, Edi]ia I

summit regional despre influen}a online {i strategiile de marketing prin social media Vino s` afli care sunt cele mai eficiente strategii de marketing ce pot fi aplicate folosind principalele canale de social media, Facebook, LinkedIn [i Twitter, [i s` cuno[ti cei mai relevan]i bloggeri [i influenceri din online.

Un eveniment

Parteneri


Biz 231- Comisarul care lupta cu somajul  

25 de milioane de europeni sunt someri. 750.000 dintre ei sunt romani. Multi sunt tineri. In lipsa adoptarii rapide a unor solutii, pericolu...

Advertisement