Issuu on Google+

Biz www.revistabiz.ro

Nr. 222 • 1 - 18 noiembrie 2011 • 6,5 lei

TOP COMPANII PERFORMANTE

Nr. 222


sumar    

             

      

57 58 64

Adrian Stanciu: Când simplificarea complic` lucrurile Jean-Marie Dru: Acum ne câ[tig`m banii mai greu Angus Slater: Creativitate pentru brand

 

05 08 12 16 44 48 54

Zona euro supravie]uie[te Starea na]iunii sociale \n 2011 La cump`r`turi cu mobilul Top 50 companii performante SfĂĽr[itul televiziunii a[a cum o [tim Premium la pahar Profit din inova]ie

70 73 80

Orchestrarea performan]ei Bonus pentru c`l`tori Steaua Biz: Funda]ia Ovidiu Rom


EDITORIAL www.revistabiz.ro

10 ani de evenimente

Redactor-{ef MARTA U[URELU

Redactor-{ef Adjunct GABRIEL BÂRLIG~

Jurnali[ti ALEXANDRU ARDELEAN – FINAN}E, COMPANII OVIDIU NEAGOE – RESURSE UMANE LOREDANA S~NDULESCU – MARKETING OVIDIU VITAN – INTERNA}IONAL OANA GRECEA – ANTREPRENORIAT DRAGO{ L~Z~RESCU – IT, COMPANII

Colaboratori CRISTIAN CHINA-BIRTA PAUL GARRISON PAUL RENAUD MARIUS GHENEA VICTOR KAPRA ADRIAN STANCIU

Fotografi VALI MIREA MIHAI BALOIANU

Director Publicitate GIUSEPPINA BURLUI

Publicitate SIMONA ANDREI

Research [i abonamente GABRIELA MATEI

Layouts & Design LUMINI}A R~ILEANU

Prelucrare foto & Prepress AUREL {ERBAN

Produc]ie [i distribu]ie DAN MITROI

Biz Age Editor al Revistei Biz Calea {erban Vod` 213 - 217, Complex Diamond Park, tronson 1, ap. 1, sector 4, Bucure[ti – România Telefon: 0371 32 32 32 0371 31 11 11 Fax: 0372 87 35 31 E-mails: biz@revistabiz.ro; sales@revistabiz.ro www.revistabiz.ro

Publica]ie auditat` de Biroul Roman de Audit al Tirajelor, BRAT, pe perioada iunie - noiembrie 2010

C

ompaniile sau persoanele care organizau evenimente \n 2006 sau 2007 puteau s` ajung` la sume colosale \n ceea ce privea profitul unui eveniment. Pia]a de evenimente din România a fost mai mult decât sufocat` \n acei ani, pentru c` un eveniment era cel mai simplu [i mai ales scurt drum pân` la \ncasarea banilor, atât de la sponsori, cât [i de la participan]i.

Ca \n multe alte domenii, acele vremuri au trecut. Pot spune c` [i aici criza a ajutat la decantarea valorilor [i a determinat mul]i organizatori de carton s` se retrag`. De doi ani am r`mas pe pia]` trei sau patru juc`tori organizatori de evenimente. Ducem greul, pentru c` niciun sponsor nu mai este \ncântat s` vin` la un eveniment, iar participan]ii se gândesc de zece ori \nainte s`-[i cumpere bilet. De cele mai multe ori din buzunarul personal, pentru c` bugetele companiilor pentru traininguri [i conferin]e pentru angaja]i a fost t`iat. Problema banilor este, din punctul meu de vedere, la fel de greu de rezolvat ca problema vorbitorilor români. Sunt pu]ini speciali[ti cu abilit`]i de speaker. Iar cei mai buni dintre ei nu mai vor s` ias` la orice invita]ie. Sunt mul]i cei care au ce spune, vor s` vorbeasc`, dar nu sunt buni oratori. Iar opinia românului, care este influen]at` de detalii superficiale, este instantanee: un eveniment slab. S` faci a[adar evenimente \n acest context este un mare risc. Atât pentru sponsori, pl`titori, cât mai ales pentru organizatori. Ai de dus adev`rate cruciade [i mai ales mult` munc` de l`murire pe toate fronturile. Am reu[it s` ne pozi]ion`m cu evenimentele Biz \n cei doi ani de antreprenoriat ai revistei, pe care i-am \mplinit \n septembrie, ca organizatori de evenimente de business \n care trat`m subiectele pe fa]`. F`r` \nfrumuse]`ri corporatiste [i f`r` s` ne ascundem tot panelul dup` un deget. Am impus un ton dinamic [i ne-am propus s` aducem pe scen` oameni care fac afaceri [i \n timp de criz`. Nu personalit`]i care au crescut odat` cu valul, iar \n ultimii doi ani s-a v`zut c` nu au avut nicio strategie [i c` prefer` s` se lupte cu restructurarea decât cu provocarea unei idei noi, \ndr`zne]e. Am ales a[adar s` lucr`m cu teme actuale, de maxim interes [i cu oameni care chiar au ceva de spus. Dac` anul trecut la Zilele Biz am avut senza]ia \n câteva rânduri c` hotelul nu este suficient de \nc`p`tor [i c` de]inem un elixir secret al adun`rii sub acela[i acoperi[ a celor mai relevan]i oameni din business, anul acesta vrem s` ias` chiar [i mai bine. La aceast` edi]ie, la care Zilele Biz \mplinesc 10 ani, v` propunem un eveniment plin de idei [i oameni de valoare, cu teme surprinz`toare [i cu un mix specific echipei Biz care o s` v` plac`.

ISSN 1454-8380

Tipografie: RH Printing Copert`: Grafic` [i Tipar

MARTA U{URELU, Redactor-{ef Biz

Biz

3


Big people share big experiences! Challenge yourself with an Executive MBA! Apply now for April 2012. Foreign and Romanian teachers with

192 years of cumulated work experience in the field that they are teaching are here to give you a 360 degrees view on the business environment. Networking is included.

Joy Chan Experience: 18 years Companies: KPMG, Singapore Trade Development Board Courses: Financial Management; Investments & Capital Markets


agend`

Zona euro supravie]uie[te Cu eforturi disperate, liderii europeni au ajuns \n noaptea de 27 octombrie la un numitor comun pentru a rezolva problemele Greciei, ale zonei euro [i ale b`ncilor. DE ALEXANDRU ARDELEAN Dup` o noapte \ntreag` de negocieri, cei 27 au hot`råt reducerea datoriilor Greciei cu 100 de miliarde de euro, cre[terea cu 1.000 de miliarde de euro a fondului UE de sus]inere a statelor cu probleme, angajamentul Italiei de a lua noi m`suri fiscale [i recapitalizarea b`ncilor. Sursele prezente la negocierile de la summitul de criz`, citate de Reuters, au ar`tat c` discu]iile au fost extrem de tensionate [i de \ncordate, având \n vedere c` planul cuprinde m`suri extrem de curajoase [i de solicitante din punct de

vedere financiar. “Aten]ia lumii s-a \ndreptat c`tre aceste discu]ii. Noi, europenii, am demonstrat \n aceast` sear` c` am ajuns la concluziile corecte”, a declarat cancelarul german Angela Merkel, citat` de Bloomberg. Liderii europeni au refinan]at Fondul European de Stabilitate Financiar`, \nfiin]at anul trecut ca “scut” de 440 miliarde euro pentru ]`rile cu probleme, precum Grecia, Irlanda [i Portugalia, care \ns` nu dispunea de suficient` for]` pentru a sprijini, spre exemplu, Italia, a

treia mare economie a zonei euro. Fondul va fi folosit pentru asigurarea vånz`rilor de obliga]iuni [i pentru crearea unui vehicul investi]ional special care va atrage fonduri din afara UE, de la institu]ii financiare [i investitori publici [i priva]i. Dup` sprijinirea Irlandei [i Portugaliei, Fondul de Stabilitate mai dispune de 290 miliarde euro. Din aceast` sum`, 250 miliarde euro ar trebui “multiplicate” de 4-5 ori, pentru a se ajunge la un nivel ]intit de 1.000 miliarde euro. Planurile detaliate Biz

5


AGEND~

{TIRI

privind recapitalizarea fondului vor fi prezentate \n noiembrie. Liderii UE au reu[it de asemenea s` cad` de acord asupra problemei spinoase a recapitaliz`rii b`ncilor, stabilind termenul limit` de 30 iunie 2012 pentru ca institu]iile financiare din zona euro s` ajung` la o rat` a capitalului de rang \ntåi (Tier 1) de 9% din activele ponderate la risc, dup` deprecierea de]inerilor de obliga]iuni de stat. B`ncile care nu vor atinge acest obiectiv se vor confrunta cu “constrångeri” \n privin]a pl`]ii dividendelor [i acord`rii de bonusuri. Grecia a intrat \n carantin` \n ultimul moment, liderii europeni reu[ind s` impun` b`ncilor o reducere “voluntar`” de 50% a obliga]iunilor statului elen scadente pån` \n 2020. M`sura ar trebui, potrivit liderilor europeni, s` pun` cap`t riscurilor de contagiune c`tre Italia [i Fran]a. Deblocarea negocierilor cu creditorii priva]i ai Greciei permite reducerea datoriei statului la 120% din PIB pån` \n 2020, de la un nivel estimat de 170% din PIB la finele anului viitor. Jose Manuel Barroso, pre[edintele Comisiei Europene, a l`udat planul \ns` a afirmat c` acum “cheia st` \n implementare. Aceasta este cheia. Nu este suficient doar s`-]i asumi angajamente, este necesar s` verific`m c` ele sunt \ntr-adev`r implementate”. Biz

Sony Ericsson r`mâne la japonezi Sony s-a \n]eles cu oficialii Ericsson pentru achizi]ia participa]iei de 50% pe care suedezii o aveau \n entitatea de tip joint venture Sony Ericsson. Niponii vor pl`ti 1,05 miliarde de euro \n schimbul ac]iunilor, ceea ce le va oferi accesul la o serie de patente ob]inute \n anii trecu]i sub marca Sony Ericsson. Pe de alt` parte, Ericsson se va concentra pe comercializarea echipamentelor pentru re]ele mobile [i pe serviciile asociate acestor produse. |n acest moment, compania japonez` are toate motivele s` integreze produc]ia de telefoane mobile cu celelalte produse [i servicii de con]inut prin concentrarea pe segmentul smartphone. Niponii \[i propun ca \n anii urm`tori s` recupereze cota de pia]` pe care au pierdut-o \n detrimentul liderilor Apple [i Samsung. Sony Ericsson a avut anul trecut o cot` de pia]` de 2%, cu vânz`ri de 6,3 miliarde de euro. (Drago[ L`z`rescu)

Baterii de Bistri]a pentru ma[ini str`ine Cel mai mare produc`tor de acumulatori auto din România, Rombat SA, furnizor regional pentru Renault, Dacia, PSA Peugeot din Slovacia [i pentru fabrica Nissan Sankt Petersburg din Rusia, [i-a extins aria geografic` de distribu]ie pân` \n Africa de Sud [i Orientul Mijlociu. Astfel, num`rul ]`rilor unde produc`torul bistri]ean livreaz` acumulatori auto ajunge la 25, printre care Germania, Fran]a, Spania, Grecia, Slovacia, dar [i Rusia, Maroc [i Senegal. Cele mai importante cre[teri s-au \nregistrat pe pia]a german`, care a reprezentat 6

Biz

15% din volumul livrat la export \n primele trei trimestre ale anului. |n primele luni ale anului, Rombat a produs peste 1,54 milioane de baterii, dintre care mai mult de 925.000 destinate pie]ei externe. Compania are o capacitate de peste 2,3 milioane de baterii pe an. Cifra de afaceri \nregistrat` pe primele 9 luni a fost de peste 52 de milioane de euro, dintre care peste 33 de milioane de euro reprezint` exporturile. Anul trecut, cifra de afaceri a Rombat a fost de 66,6 milioane de euro. (Loredana S`ndulescu)


AGEND~

{TIRI

Starea na]iunii sociale \n 2011 Pia]a re]elelor de socializare online a ajuns aproape de nivelul de satura]ie. Majoritatea internau]ilor sunt mul]umi]i de re]elele deja existente [i nu mai vor altele noi. Interesant este \ns` cum sunt folosite acestea. DE LOREDANA S~NDULESCU O analiz` [i mai detaliat` decât stusite de socializare. Mai mult, 48% dintre Popularitatea social media cre[te de la o zi diul Nielsen a fost realizat` de InSites consumatorii activi \n re]elele sociale au la alta. O sim]im fiecare prin timpul tot Consulting, pe un e[antion de peste reac]ionat la oferte comerciale postate pe mai mare pe care-l petrecem \n spa]iul 9.000 de utilizatori de internet, din 35 Facebook sau Twitter. virtual de socializare. Când ceea ce obde ]`ri. Rezultatele studiului InSites Cum social media este pe val, este serv`m pe propria piele se reg`se[te [i esen]ial ca media tradi]ionale, retailerii, arat` c` exist` 2 miliarde de utilizatori \n diverse studii ale unor reputate comde internet la nivel global, dintre care brandurile [i advertiserii s` \n]eleag` panii de cercetare, parc` lucrurile devin un miliard sunt utilizatori ai re]elelor cât de diferite sunt diversele categorii [i mai serioase. Recent, Nielsen [i InSide socializare. |n Europa, peste 73% de consumatori [i cum acestea tes Consulting au publicat rezultatele a dintre utilizatorii de internet (347 dou` studii despre starea social milioane de persoane) folosesc media \n 2011. re]ele sociale. O sesiune de Potrivit Nielsen, re]ele sociale login pe Facebook dureaz`, [i blogurile sunt acesate de dintre europeni dintre internau]ii \n medie, 37 de minute, iar aproape 80% dintre utilizatorii s-au \nscris \n cel americani acceseaz` una de Twitter 23 de miactivi de internet din SUA [i pu]in o re]ea bloguri [i re]ele nute. |n ceea ce prive[te reprezint` 25% din totalul timsocial` sociale site-ul de microblogging, pului petrecut online. Cel mai se pare c` acesta are un grad mult timp este petrecut pe Facede minute dureaz` \n de notorietate mult mai mare book, re]eaua denumit` [i homemedie o sesiune de decât cel de utilizare. 80% page-ul web-ului social. Cu 800 de login pe Facebook dintre utilizatorii de inmilioane de utilizatori la nivel ternet [tiu de Twitter, global, Facebook num`r` acum dintre americani dintre cei activi \n \ns` numai 16% \l utilicât \ntreaga popula]ie online \n acceseaz` re]ele social media zeaz`. Peste 50% dintre 2004. |n ceea ce prive[te cifrele sociale de pe obi[nuiesc s` utilizatorii re]elelor sopentru România, pân` \n acest telefonul mobil cumpere produse ciale sunt conecta]i cu moment sunt deschise 3,85 mionline branduri. Utilizatorii de lioane de conturi. de minute Facebook devin fani ai unei Influen]a Facebook cre[te dureaz` \n medie pagini pentru c` le place pronu numai prin num`rul o sesiune de login dusul/brandul, nu datorit` tot mai mare de conturi pe Twitter de milioane de oameni advertising-ului. 42% dindeschise, ci [i prin timfolosesc re]elele tre utilizatori au pul alocat comparativ cu dintre utilizatori sociale cel pu]in interac]ionat cu un brand alte canale media. Potrivit nu \[i mai doresc alte o dat` pe zi prin intermediul social unui articol publicat pe re]ele de socializare media. Experien]ele pozieMarketer.com, \n baza unei Sursa: Nielsen, InSites Consulting tive genereaz` mult mai cercet`ri realizate de compania multe pretexte de conversa]ie \n Frank N. Magid Associates despre obicesocial media decât experien]ele iurile de consum media pe genera]ii, rata obi[nuesc s` disemineze nepl`cute. informa]iile. Raportul Nielsen ne reade accesare a re]elei sociale Facebook |n momentul de fa]`, se pare c` majominte[te c` femeile sunt cele care accedep`[e[te audien]ele TV \n timpul orelor ritatea internau]ilor sunt mul]umi]i de seaz` cel mai frecvent re]elele sociale [i de lucru. Timpul alocat de consumatori num`rul re]elelor sociale pe care le au blogurile, iar segmentul de vârst` spa]iului online este \n cre[tere [i are o la dipozi]ie. 60% dintre utilizatori nu \[i 18 – 34 este cel mai prezent \n social tot mai mare influen]` [i \n luarea decimai doresc alte re]ele de socializare. media. 70% dintre persoanele adulte ziilor de cump`rare. De exemplu, 60% Prin urmare este de a[teptat c` marile care au conturi \n re]elele sociale dintre utilizatorii care folosesc trei sau re]ele vor continua s` creasc`, \n timp obi[nuiesc s` cumpere online. mai multe gadgeturi digitale pentru a se ce micile re]ele sociale vor ajunge [i mai informa despre un produs au aflat despre De asemenea, 53% dintre ace[tia nesemnificative. Biz urm`resc cel pu]in un brand. respectiva marc` sau retailer de pe un

73%

80%

37

37%

70%

23

600

60%

8

Biz


AGEND~

{TIRI

ROMÂNIA CADE |N TOPUL ATRACTIVIT~}II DE BUSINESS Singapore, zona administrativ` special` Hong Kong [i Noua Zeeland` sunt ]`rile cu cele mai atractive [i transparente reglement`ri pentru companii, conform unui clasament realizat de Banca Mondial` [i IFC. România a c`zut cinci locuri fa]` de anul trecut, pân` pe pozi]ia 72. |n ceea ce prive[te u[urin]a cu care se \nfiin]eaz` o firm`, c`derea este mai abrupt`, de 32 de locuri fa]` de anul trecut, pân` pe 63. }ara noastr` a primit o bil` neagr` pentru c` a \ngreunat \nceperea unei noi afaceri prin solicitarea cazierului fiscal pentru sediul social al unei firme noi, \nainte de \nregistrare. La capitolul bile albe, Banca Mondial` a eviden]iat introducerea sistemului electronic de pl`]i [i a sistemului unificat de declarare a contribu]iilor la fondul asigur`rilor sociale, elimi-

narea taxei minime anuale impuse firmelor [i scurtarea procedurilor de insolven]`. Raportul global arat` c` guvernele din 125 de economii dintre cele 183 analizate au aplicat 245 de reforme de transparentizare [i simplificare a reglement`rilor mediului de business. Studiul cuprinde zece domenii de reglementare, cum ar fi \nfiin]area unei companii, legisla]ia \n domeniul insolven]ei, comer]ul transfrontalier sau protejarea investitorilor. Anul acesta a fost inclus \n premier` criteriul accesului la electricitate. (Gabriel Bârlig`) 10

Biz

Pia]a de electroretail intr` din nou \n priz` Ie[it din procedura de insolven]`, Flanco contraatac` agresiv [i vizeaz` pentru anul viitor o cre[tere a cifrei de afaceri pân` la 140 mil. euro. DE DRAGO{ L~Z~RESCU Electroretailerul Flanco, de]inut de Sebastian Ghi]` prin grupul Asesoft, estimeaz` c` va \ncheia anul 2011 cu o cifr` de afaceri de 110 milioane de euro [i un profit net de un milion de euro, dup` ce \n primele nou` luni ale anului a raportat afaceri de 65 de milioane de euro, iar pentru anul viitor \[i propune afaceri de 140 de milioane de euro. Diferen]a mare dintre rezultatele la 12 [i cele la nou` luni ale acestui an se justific` prin deschiderea de noi magazine \n ultimele luni, dar [i prin prisma faptului c` cel de-al patrulea semestru este, \n mod tradi]ional, cel mai profitabil pentru electroretaileri. De altfel, Flanco de]ine \n acest moment o re]ea de 74 de magazine func]ionale \n peste 50 de ora[e, iar pân` la sfâr[itul anului urm`re[te atingerea cotei de 78. Flanco a raportat anul trecut o cifr` de afaceri de 80 de milioane de euro. Tot \n 2010, compania a reu[it s` ias` din insolven]`. Prin compara]ie, concuren]ii Domo [i Altex \[i propun s` \ncheie anul cu cifre de afaceri de 180 milioane de euro, respectiv 200 milioane de euro. |n momentul de fa]`, 23% din spa]iul comercial

al Flanco este reprezentat de loca]iile stradale [i 77% de galerii comerciale. Potrivit companiei de cercetare GfK, pia]a de electroretail va atinge nivelul de 1,1 miliarde de euro la finele acestui an, dup` ce a suferit muta]ii semnificative \n ultimii doi ani. Astfel, dac` \n urm` cu doi ani retailerii specializa]i de]ineau 52,9% din pia]` iar retailerii online aveau o cot` de doar 3,5%, la sfâr[itul acestui an site-urile de electroretail vor acapara 25% din pia]`, iar re]elele de magazine ale retailerilor specializa]i vor sc`dea la 50% din venituri. Alte segmente care vor pierde teren sunt hipermarketurile, cash & carry [i magazinele independente. “Cea mai matur` pia]` online e \n SUA, unde online-ul are o cot` de 45%. De aceea cred c` nici \n România nu poate cre[te mai mult de aceast` cot`. |n schimb, pia]a local` de electrocasnice mici are poten]ial de dezvoltare”, e de p`rere CEO-ul Flanco, Adrian Olteanu. Cele mai populare produse din primele nou` luni ale anului sunt produsele IT (cre[tere a vânz`rilor de 16%) [i electronicele (+7%), \n timp ce vânz`rile de electrocasnice mari au stagnat. Biz


AGEND~

{TIRI

La cump`r`turi cu mobilul O ]ar` precum Turcia nu pare tocmai deschis` la adoptarea \n mas` a noilor tehnologii. Dar când acestea faciliteaz` pl`]ile folosind telefonul mobil, un instrument folosit pe scar` larg`, situa]ia se schimb` radical. DE ALEXANDRU ARDELEAN Am fost fascinat de Istanbul, pentru c` este o combina]ie extrem de interesant`, de conservatorism [i modernism, de \mbinare a stilurilor occidentale cu cele orientale. |ns` ceea ce a fost extrem de fascinant \n aceast` ]ar` de 78 de milioane de locuitori este avansul tehnologic pe care \l are fa]` de celelalte ]`ri europene. {i are [i un motiv pentru acest fapt: vårsta medie a popula]iei turce este de 28 de ani. Este cea mai tån`r` ]ar` din Europa. Iar inova]ia apare la tot pasul, \n locuri \n care nu e[ti obi[nuit s` se \ntåmple prea repede. Ca, de pild`, la cump`r`turi. Toate cadourile pentru cei dragi le-am f`cut apelând la plata cu telefonul. Pare ciudat, dar nu este. Este una dintre tendin]ele care guverneaz` \n acest moment pia]a de pl`]i. Practic ce are de f`cut consumatorul este s` treac` telefonul pe deasupra POS-ului special, care accept` plat` contactless, [i \n cåteva secunde tranzac]ia este aprobat`. PayPass, c`ci acesta este numele tehnologiei, ofer` o alternativ` convenabil` la pl`]ile cu numerar. Astfel, consumatorii nu trebuie s` caute m`run]i[ul prin buzunare, s` \nmåneze cardul vånz`torului sau s` semneze chitan]e atunci cånd fac cump`r`turi de mic` valoare (sub 25 de euro/100 de lei). Cum func]ioneaz`? Exist` trei variante prin care aceast` tehnologie este posibil`. Prima este legat` de modul \n care telefoanele mobile sunt construite. Pentru a putea face pl`]i cu mobilul, acestea trebuie s` aib` urm`toarele caracteristici pentru a permite efectuarea de pl`]i rapide de tip PayPass: Near Field Communication (NFC), care permite transmiterea [i recep]ionarea de informa]ii prin telefonul mobil pe o raz` scurt`, de maximum cå]iva centimetri, atunci cånd efectua]i o plat`, sau personalizare Over the Air (OTA), proces folosit pentru a configura mobilul pentru informa]iile necesare efectu`rii de pl`]i rapide de tip PayPass. Deocamdat`, tehnologia NFC nu este dis12

Biz

lui (\n cazul modelelor mai vechi) [i astfel se pot face pl`]i contacless. O alt` modalitate, dezvoltat` de operatorul mobil Turkcell \mpreun` cu MasterCard, a fost un SIM care are ata[at` o anten` special` [i care \nlocuie[te practic SIM-ul din telefon. |n Turcia, pe o pia]` concuren]ional`, GarantiBank, cea de a doua banc` a ]`rii [i unul dintre cei mai mari emiten]i de MasterCard PayPass din Europa, lucreaz` \ndeaproape cu Turkcell [i cu MasterCard pentru a folosi toate aceste tehnologii. Garanti este primul emitent care a implementat un program pilot de pl`]i prin telefonul mobil cu stickere PayPass. Conform studiilor comandate de MasterCard, 90% dintre utilizatorii de PayPass spun c` aceste carduri le dep`[esc a[tept`rile, |n România, primele programe pilot MasterCard PayPass au iar 77% dintre cei care de]in fost lansate \n 2008. Din 2010 solu]ia de plat` PayPass mai multe carduri \l folosesc poate fi utilizat` la metrou, iar din 2011 [i pentru transportul mai des pe cel PayPass. \n comun la suprafa]`, atåt \n Bucure[ti, cåt [i \n alte ora[e. Ariile pe care MasterCard Cel mai recent acceptator de PayPass este cinematograful se concentreaz` \n acest Grand Cinema Digiplex. moment sunt: m-commerce (comer]ul electronic), pl`]ile ponibil` \n mas`, dar exist` terminale care de proximitate (tehnologia PayPass) [i pl`]i cu dispozitive mobile. La aceast` au inclus` aceast` caracteristic`. Google ultim` categorie, MasterCard \mpinge ineste unul dintre promotorii acestei tehnologii, lansând \n acest moment \n America dustria de telefonie mobil`, dar [i b`ncile noul model de Nexus cu wallet integrat, \n [i retailerii s` adopte \n mas` tehnologia parteneriat cu Citi Bank [i cu MasterCard. NFC, prin care \n portofelul virtual al telefonului mobil s` fie introduse cardurile pe |n cazul \n care telefonul mobil nu becare consumatorul le de]ine [i s` foloseasc` neficiaz` de tehnologiile de mai sus, dar mobilul la cump`r`turi. Aceasta va fi tenvre]i s` face]i pl`]i contacless, o pute]i face. {i acest lucru l-am testat \n Turcia. O din]a viitorului, care va schimba modul \n care interac]ion`m cu telefonul mobil, dar solu]ie este achizi]ionarea unui card prepaid, care poate fi lipit pe spatele telefonu- [i pl`]ile pe care le facem tot timpul. Biz


AGEND~

14

{TIRI

COMPANIILE PRIVATE AU CRESCUT SALARIILE

Avem ap`, dar nu bem

Ve[ti bune pentru angaja]ii companiilor din mediul privat. Potrivit studiului “PayWell Romånia 2011”, realizat de PricewaterhouseCoopers (PwC), aproape 60% dintre companii au bugetat cre[teri salariale medii de 6,8%. Vestea este cu atåt mai bun`, cu cåt cre[terea medie a salariilor din mediul privat a fost \n acest an de 5,1%. Cu toate c` este peste cea de 4,3% realizat` \n 2010, nivelul real al major`rii s-a situat sub estim`rile de la \nceputul anului, atunci cånd companiile planificau o cre[tere de 6,8%. Cele mai mari cre[teri salariale au fost \nregistrate \n domenii precum produc]ie auto (cre[tere salarial` medie de 8,9%), industrie (7,2%), farmaceutice (6,3%), leasing (5,4%), FMCG (3,7%), IT (3,6%), bancar (2,9%) [i retail (2,4%). “Cre[terea medie

România de]ine 60% din rezervele de ap` mineral` ale Europei, \ns` exploateaz` doar 20% dintre acestea, iar românii consum` numai 50 de litri pe an, jum`tate din media european` anual`. Datele au fost ob]inute \n 2011 de Rio Bucovina, o companie pozi]ionat` pe locul 3 dup` cota de pia]`. |n prezent, pia]a de ap` \mbuteliat` atinge 11,3 milioane de hectolitri, adic` aproximativ 0,16 litri/zi/persoan`, cu o cre[tere moderat` a consumului estimat` la 5% pe an. Pe primul loc la vânz`ri r`mân ambalajele de tip PET, cu prec`dere cele la 2 litri, urmate de cele la 5 litri. Consumul de ap` plat` a crescut \n defavoarea celui de ap` carbogazificat` (mineral` natural` sau de mas`). Dup` ultimele date, consumul de ap` plat` este undeva la 56%, iar cel de ap` carbogazificat` la aproximativ 44%. (Loredana S`ndulescu)

Biz

salarial` efectuat` anul acesta se va situa cel mai probabil la acela[i nivel cu rata infla]iei”, spune Peter de Ruiter, partener [i lider al departamentului de consultan]` fiscal` [i juridic` al PwC Romånia.

Sectoarele \n care func]ioneaz` contractele colective de munc` ce leag` evolu]ia salarial` de nivelul infla]iei \n anul anterior, a[a cum sunt sectorul industrial [i cel de produc]ie auto, au fost cele care au oferit [i cele mai mari cre[teri salariale \n 2011. (Ovidiu Neagoe)


AGEND~

{TIRI

Cas` pentru antreprenorii ie[eni Companiile start-up nu pl`tesc chirie pentru birou \n primele [ase luni, iar \n urm`toarele [ase luni pl`tesc doar 60 euro pentru un birou. DE OANA GRECEA Antreprenorul ie[ean Bogdan Pi]igoi, pre[edintele grupului Tester Casa Auto Ia[i, partener \n afacerile auto cu grupul }iriac, a deschis un centru de afaceri de 8 milioane euro pentru antreprenorii din Ia[i. Din totalul investi]iei, Pi]igoi a investit 3,7 milioane euro, restul banilor provenind de la Uniunea European` [i Guvern. Centru de Sprijinire [i Dezvoltare a Afacerilor Ideo pentru antreprenori are o suprafa]` de circa 11.000 de metri p`tra]i [i cuprinde spa]ii de clasa A, cu birouri

cu suprafe]e cuprinse \ntre 42 [i 140 mp, precum [i spa]ii deschise, de tip office sharing. Pre]ul mediu de \nchiriere este stabilit \n func]ie de suprafa]a \nchiriat`. Companiile start-up nu

pl`tesc \n primele [ase luni, urm`toarele [ase luni pl`tesc 60 de euro pentru un birou, iar din urm`torul an pre]ul lunar pentru un birou este de 90 de euro. Antreprenorii g`zdui]i primesc consultan]`

\n domenii precum management, marketing, resurse umane, PR sau contabilitate. Centrul poate g`zdui p창n` la 80 de companii. Bogdan Pi]igoi vrea ca anul viitor aproximativ 50 de companii s` \nchirieze spa]ii. Facilit`]ile centrului cuprind birou mobilat \n sistem office sharing, acces la internet, s`li de training, \nt창lniri, conferin]e, restaurant. Casa Auto Tester Ia[i, principalul business al lui Pi]igoi, comercializeaz` m`rcile auto MercedesBenz, Hyundai, Mitsubishi, Volvo [i Land Rover. Biz

Biz

15


TOP 50

COMPANII PERFORMANTE


Cine sunt juc`torii din mediul privat românesc care [i-au sporit profiturile [i au avut cre[teri importante ale cifrei de afaceri? O radiografie a performan]ei \n business realizat` pentru Biz de Coface România. DE GABRIEL BÂRLIG~


C

Cu o cifr` de afaceri cumulat` ce dep`[e[te 3,7 miliarde de euro [i profituri ce totalizeaz` 567 de milioane de euro, cele mai performante 50 de companii private din România au avut \n 2010 un an excelent, iar majoritatea prefigureaz` [i pentru 2011 cifre \n cre[tere. Sunt rezultate excelente, mai ales \n condi]iile \n care, potrivit Coface România, peste 50.000 de companii au intrat \n insolven]` \n ultimii trei ani, situa]ia economic` a fost puternic afectat` [i multe dintre industriile ce au raportat cre[teri semnificative \nainte de 2007 prezint` acum ajust`ri negative severe. |n aceste condi]ii, definirea performan]ei pentru o companie nu este u[oar`. Mul]i ar putea spune c` men]inerea profitului \n condi]ii de criz` ar fi suficient`. Performan]a trebuie s` \nsemne \ns` ceva mai mult, trebuie s` se bazeze pe continuarea cre[terii [i \n vremuri de furtun`. Topul pe care vi-l prezent`m nu sintetizeaz` companiile cu cele mai mari cifre de afaceri sau cele cu valoarea cea mai mare a profitului, ci performan]a \n ansamblu. Metodologia a agregat criteriile de ordin cantitativ, calitativ, tehnic [i al comportamentului de plat`. Dac` pentru unii este rezultatul unei strategii bine gândite [i al unei eficientiz`ri la sânge a activit`]ii, pentru al]ii este valorificarea unei conjuncturi favorabile aduse de criz`. Ve]i vedea \n clasament cum cinci companii (10% din total), inclusiv cea de pe prima pozi]ie, 18

Biz

Autoliv România, sunt produc`toare de componente auto. Acestea au avut o “locomotiv`” important` \n perioada 2009 - 2010 – este vorba despre Automobile Dacia, care a produs [i exportat sute de mii de ma[ini \n ultimii doi ani. De altfel, o mare parte din companiile din top activeaz` \n sectorul productiv [i export` o mare parte din produc]ie. De suferit au avut companiile din comer], construc]ii, FMCG, obi[nuite cu cre[teri importante, dar pentru care sc`derea veniturilor consumatorilor s-a reflectat direct [i rapid \n cifra lor de afaceri. Clasamentul realizat de Coface eviden]iaz` dezvoltarea sustenabil` a activit`]ilor opera]ionale ale companiilor analizate prin \mbinarea indicatorilor de apreciere a gradului de soliditate economic`: rata de cre[tere a cifrei de afaceri, rata de cre[tere a profitului opera]ional, rentabilitatea capitalurilor proprii, rata profitului brut raportat la cifra de afaceri [i gradul de \ndatorare (datorii totale / active totale). Companiile din top nu au \nregistrat pierderi \n 2010 [i nu au \nregistrat datorii la bugetul de stat sau fa]` de furnizori. Metodologia a dus [i la excluderea companiilor care, de[i au avut profit \n 2010, acesta a sc`zut fa]` de 2009.

UN TOP 10 INDUSTRIALIZAT Prima pozi]ie este ocupat` de Autoliv România, furnizoare de sisteme de siguran]` auto ce de]ine trei fabrici \n România, la Bra[ov, Timi[oara [i Lugoj. Parte a grupului suedez Autoliv, compania a realizat exporturi importante [i a avut de profitat de pe urma cererii sporite pentru modelele Dacia pe pie]ele interna]ionale. Dedeman este un juc`tor local care a reu[it o ascensiune fantastic` \n ultimii patru ani pe pia]a româneasc` de bricolaj, \n ciuda pr`bu[irii pie]ei construc]iilor [i a concuren]ei dure din partea lan]urilor interna]ionale. Fra]ii Drago[ [i Adrian Pav`l au ales s` se extind` puternic, ajungând deja la 25 de magazine la nivel na]ional. “Am privit sc`derea pre]urilor terenurilor drept o oportunitate pentru extinderea

regional`. Cea mai important` m`sur` pentru ob]inerea rezultatelor financiare \n cre[tere a fost expansiunea geografic` coroborat` cu o supraveghere atent` a costurilor”, arat` Drago[ Pav`l, pre[edintele Dedeman. Rezultatul este o cifr` de afaceri care se va apropia de 400 de milioane de euro \n 2011. Compania de pe locul 3, Holzindustrie Schweighofer, este pe locul trei \n ceea ce prive[te marja de profit, cu un impresionant 25%. Compania, fondat` \n România de omul de afaceri austriac Gerald Schweighofer, are patru unit`]i locale care prelucreaz` lemnul, pornind de la cherestea (la Sebe[ [i R`d`u]i) [i pân` la fabricarea de panouri \ncleiate (Siret), respectiv panele (Com`ne[ti). Exporturile reprezint` 80% din produc]ie. Unul dintre pu]inele combinate construite \n perioada comunist` care a rezistat, Azomure[, ocup` pozi]ia a patra \n top, cu performan]e excelente datorate unei conjuncturi interna]ionale favorabile pe pia]a \ngr`[`mintelor chimice. Compania, listat` la burs`, este controlat` \n propor]ie de 75% de un grup de oameni de afaceri turci prin intermediul a dou` companii \nregistrate \n SUA, dar statul de]ine peste 10% din ac]iuni prin intermediul Fondului Proprietatea. Potrivit oficialilor companiei, faptul c` pia]a de desfacere a Azomure[ este una global` [i nu una local` sau regional` reprezint` un atu pentru Azomure[. Americanii de la Cameron, funizor de echipamente [i servicii pentru industria de petrol [i gaze, au profitat din plin de goana crescut` dup` resurse naturale. De altfel, dup` ce \n 2004 au preluat Sterom Câmpina, compania a deschis anul trecut o nou` fabric` \n România, la Ploie[ti, unde produce exact echipamentele de profil cele mai c`utate, cele destinate explor`rii hidrocarburilor \n condi]ii dificile de presiune, adâncime [i medii corozive. Industria auto a atras numero[i produc`tori de componente \n România, iar Contitech este unul dintre ace[tia. Parte a gigantului Continental AG, grupul are dou` companii \n Top 10,


TOP 50 PERFORMAN}~

Contitech România pe locul 6 [i Contitech Fluid Automotive România pe locul 9. Prima companie produce componente auto pentru sisteme de aer condi]ionat, direc]ie [i tren de rulare, iar cealalt` – furtunuri de ap`/aer pentru industria auto. Din 2002 [i pân` \n prezent, Contitech a investit \n România \n cele trei subsidiare ale sale aproximativ 100 de milioane de euro. Tot componente auto produce [i Euro Auto Plastic Systems, compania de pe locul 7, de]inut` din 2007 \n propor]ie de 50% de francezii de la Faurecia. Compania produce pe platforma de la Mioveni panouri de u[i, bare de protec]ie [i sisteme de amortizare a zgomotului, fiind unul dintre furnizorii companiei Automobile Dacia. Profiturile din construc]ii s-au evaporat \n ultimii ani, dar companiile active pe segmentul construc]iei [i

DISTRIBU}IE INEGAL~ Categorie* 1-30 mil. euro 30-50 mil. euro 50-100 mil. euro >100 mil. euro

Nr. companii 13 15 16 6

Cifr` afaceri 2010

Pondere

334.954.229,76 569.570.883,57 1.206.382.858,81 1.621.155.223,10

8,98% 15,26% 32,32% 43,44%

* Dup` cifra de afaceri realizat` SURSA: Coface România

repara]iei de drumuri au avut mereu de câ[tigat de pe urma contractelor controversate cu autorit`]ile publice. Delta ACM 93, locul 8 \n top, are \n portofoliu peste 1.000 km de drum reabilita]i \n România, dar a \nceput deja s` priveasc` spre alte pie]e din Africa [i Orientul Mijlociu. Locul 10 revine Bamesa O]el, o companie creat` \n 2005 de Arcelor (actualmente ArcelorMittal) [i spaniolii de la Bamesa pentru a procesa [i

distribui produse siderurgice \n România. Automobile Dacia este unul dintre principalii clien]i ai companiei.

JOCUL CIFRELOR Cel mai bine despre performan]e economice vorbesc cifrele. Cele 50 de companii din top au \nregistrat o cre[tere a cifrei de afaceri cumulate cu 46% fa]` de 2009 [i cu 28,89% fa]` de 2008, pân` la peste 3,73 miliarde de euro. S` nu uit`m c` 2008 a fost un an

Biz

19


TOP 50 PERFORMAN}~

\n care majoritatea economiei române[ti a \nceput s` resimt` criza, \n al doilea semestru. Dac` trecem la profiturile opera]ionale (EBIT) cumulate, acestea au crescut \n 2010 [i mai mult, \nregistrând un plus de 123% fa]` de 2009, pân` la 567 de milioane de euro. Potrivit analizei Coface, este de remarcat dinamica net superioar` a evolu]iei profiturilor opera]ionale 2010/2009, comparativ cu cea a cifrei de afaceri, elasticitatea fiind de 2,67 (o cre[tere cu 100 de puncte a cifrei de afaceri a generat o cre[tere cu 267 de puncte a EBIT), un prim indicator important al eficientiz`rii activit`]ilor opera]ionale \n perioada analizat`. |n ceea ce prive[te dimensiunea social` a performan]ei, cele 50 de companii din top au raportat un num`r mediu consolidat de 30.586 de salaria]i pentru anul 2010, \n cre[tere cu 9,35% fa]` de media anului anterior. Este de remarcat c` num`rul salaria]ilor raportat de c`tre firmele analizate a crescut constant \n ultimii patru ani, de la 22.874 \n 2007 la 30.587 \n 2010, cu un ritm anual mediu de cre[tere de 7,5%. Cele mai mari [ase companii din top, cu cifr` de afaceri de peste 100 de milioane de euro, de]in 43% din cifra de afaceri consolidat` a firmelor din clasament [i 41,64% din totalul salaria]ilor. |n medie, aceste companii au realizat o cifr` de afaceri de 127.000 de euro / salariat, \n timp ce profitul mediu pe angajat a fost de 20.700 euro. |n acela[i timp, cele 16 companii “medii”, cu cifra de afaceri \ntre 50 [i 100 de milioane de euro, au raportat cele mai ridicate niveluri ale productivit`]ii muncii: cifr` de afaceri de 141.000 de euro / salariat, respectiv profit opera]ional de 21.200 de euro / salariat.

20

METODOLOGIA TOPULUI Studiul realizat de Coface România a luat \n considerare toate companiile active la 31 decembrie 2010 ce au depus declara]iile financiare la Oficiul Na]ional al Registrului Comer]ului (ONRC) pentru activitatea anului 2010. |n clasament au fost incluse doar societ`]ile comerciale cu capital privat [i au fost excluse b`ncile [i societ`]ile de asigur`ri, din cauza specificului diferit al activit`]ii acestor institu]ii.

Primul val de filtrare a companiilor a fost realizat prin trei criterii de selec]ie folosite simultan: cifra de afaceri pentru anul 2010 s` fie peste un milion de euro; eliminarea companiilor ce au \nregistrat pierderi \n 2010; lipsa datoriilor la bugetul de stat sau fa]` de furnizori.

IMPACTUL CRIZEI

Companiile ce au fost validate \n baza primului val de selec]ie au fost verificate pentru a respecta un model statistic \n praguri cu cinci criterii, ce trebuie respectate simultan: rata de cre[tere a cifrei de afaceri 2010/2009 s` fie mai mare de 110%; rata de cre[tere a profitului opera]ional 2010/2009 s` fie mai mare de 110%; rentabilitatea capitalurilor proprii s` fie mai mare de 20%; rata profitului brut raportat la cifra de afaceri s` fie mai mare de 5%; gradul de \ndatorare (datorii totale / active totale) s` fie mai mic de 70%.

Desigur, performan]a nu este scutit` de problemele aduse de recesiunea economic`, care a ridicat probleme serioase pentru majoritatea companiilor din clasament. Astfel, 11 dintre acestea au \nregistrat pierderi \n 2008 [i trei dintre

Clasamentul final a fost realizat prin selec]ia primelor 50 companii care au \ndeplinit criteriile de mai sus, \n func]ie de cifra de afaceri realizat` pentru anul 2010.

Biz

ele au fost pe minus \n 2009. Toate \ns` au revenit pe profit \n 2010. Dup` o cre[tere de 36% \n 2008 a profitului opera]ional, \n 2009 ritmul a fost puternic temperat la +8%, revenind la +23% \n 2010. Cele mai importante cre[teri procentuale EBIT 2010/2009 au fost raportate de firmele cu cifr` de afaceri de peste 100 de milioane de euro, acestea \nregistrând un plus de 55%. Dup` cre[teri modeste ale profiturilor nete (sub 20% de la un an la altul) \n 2009 fa]` de 2008, anul trecut a adus o cre[tere de-a dreptul spectaculoas`, de +159,78% fa]` de 2009. De remarcat faptul c` 81% din cre[terea absolut` a provenit de la cele 22 de companii mari [i medii din top, cu cifre de afaceri de peste 50 de milioane de euro. Analiza f`cut` de Coface a perioadei 2008 - 2010 a relevat o cre[tere a crean]elor de 41% \n perioada 2009/2008, ceea ce arat` dificult`]i suplimentare la \ncasarea facturilor sau presiuni din partea clien]ilor de extindere a termenelor de plat`. De altfel, \n aceast` perioad`, durata de \ncasare a crean]elor (DSO) raportat` de firmele din clasament a cunoscut un plus de 20 de zile, de la 49 la 69 de zile. |ns` anul trecut acest indicator a sc`zut la 59 de zile, generând un avans al crean]elor (2010/2009) de 25,49%, pân` la aproximativ 600 de milioane de euro, fa]` de un profit net consolidat de 450 de milioane de euro.

STRATEGII DE OPTIMIZARE Criza a fost \ns` un catalizator excelent pentru a spori eficien]a func]ion`rii companiilor, iar cele din clasamentul nostru nu fac excep]ie. M`surile de optimizare a costurilor [i cre[terea eficien]ei companiei au permis sc`derea semnificativ` a gradului de \ndatorare: de la 61,52% (2007), la 60,26% (2008), 58,57% (2009,) respectiv 47,86% (2010). Marja de profit opera]ional a companiilor din top a crescut \n 2010 la 15,19% fa]` de 9,87% \n 2008, \n timp ce rentabilitatea capitalurilor (ROE) a avansat [i ea la 35,7% \n 2010, fa]` de 22,42% \n 2009. Rata profitului brut raportat la cifra de afaceri a \nregistrat o cre[tere spectaculoas`, ajungând la


TOP 50 PERFORMAN}~

59,51% anul trecut, fa]` de 33,34% \n 2009. Stabilitatea a fost sus]inut` [i printr-o cre[tere constant` a capitalurilor proprii totale, care practic s-au dublat \n 2010 comparativ cu 2008, pân` la aproape 1,29 miliarde de euro. “Efectele poten]ial negative ale crizei financiare interna]ionale asupra economiei locale au fost contestate [i subevaluate pân` \n ultimul moment. |n aceste condi]ii, majoritatea companiilor au reac]ionat individual fa]` de schimb`rile din pia]`”, arat` reprezentan]ii Coface România. M`surile luate de managerii [i antreprenorii locali au vizat \n mare cele dou` aspecte de baz` ale businessului: optimizarea costurilor, respectiv men]inerea stabil` sau chiar cre[terea veniturilor. Pe partea de optimizare a costurilor, companiile au apelat \n primul rând la \nghe]area sau chiar diminuarea bugetelor alocate pentru promovarea produselor. La acest capitol, segmentul business-to-business, puternic reprezentat \n top, nu avea cheltuieli semnificative. Apoi, s-a trecut la renegocierea contractelor cu furnizorii, optimizarea fluxurilor de \ncas`ri [i pl`]i prin sc`derea termenului de recuperare a crean]elor [i cre[terea termenului de plat` a facturilor, folosirea de sisteme de management al costurilor bazate pe monitorizarea indicatorilor de performan]`, \nso]ite de reajust`ri f`cute din mers, \n func]ie de recunoa[terea rezultatelor intermediare. De asemenea, multe companii au renun]at sau internalizat programele de preg`tire profesional` pentru angaja]i, \n timp ce unele au reorganizat activitatea pe centre de cost [i profit, \nso]ite de \nt`rirea responsabilit`]ii angajatorilor pân` la cel mai mic nivel decizional [i \mbun`t`]irea fluxului informa]ional. Pentru a stabiliza sau cre[te veniturile, companiile au apelat la regândirea gamei de produse [i flexibilizarea pre]urilor sau orientarea c`tre segmente noi de cerere, prin diversificarea [i dezvoltarea de noi produse, pentru a reduce expunerea pe o anumit` categorie de clien]i sau

sector din pia]`. De asemenea, s-a apelat la sporirea eficien]ei [i modernizarea resurselor de produc]ie, precum [i la dezvoltarea de parteneriate strategice pentru noi pie]e de desfacere. De[i au profituri [i cifr` de afaceri \n cre[tere, companiile din top continu` s` fie precaute când vine vorba de perspectivele pe termen mediu [i lung.

Precau]ia se manifest` prin pruden]` \n luarea deciziilor de orice fel, de la dezvoltarea afacerilor cu noi parteneri la selec]ia mai atent` a furnizorilor, consolidarea rela]iilor de afaceri cu partenerii, concentrarea pe managementul riscului de credit [i alternative de securizare a riscului de ne\ncasare a facturilor. Biz

01 noiembrie- 21 decembrie 2011. 01 noiembrie 2011 - 31 martie

Biz

21


TOP 50 PERFORMAN}~

22

Loc

Companie

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15. 16. 17. 18. 19. 20. 21. 22. 23. 24. 25. 26. 27. 28. 29. 30. 31. 32. 33. 34. 35. 36. 37. 38. 39. 40. 41. 42. 43. 44. 45. 46. 47. 48. 49. 50.

AUTOLIV ROMÂNIA SRL DEDEMAN SRL HOLZINDUSTRIE SCHWEIGHOFER SRL AZOMURE{ SA CAMERON ROMÂNIA SRL CONTITECH ROMÂNIA SRL EURO AUTO PLASTIC SYSTEMS SRL DELTA ANTREPRIZA DE CONSTRUC}II {I MONTAJ 93 SRL CONTITECH FLUID AUTOMOTIVE ROMÂNIA SRL BAMESA O}EL SA HEWLETT–PACKARD (ROMÂNIA) SRL ENERGROM SA ROMSILOZ CEREALE SRL ELSID SA T C E 3 BRAZI SRL ROSKO TEXTIL SRL SANDOZ SRL INSPET SA REMAT BRA{OV SA RECKITT BENCKISER (ROMÂNIA) SRL METALIMPEX ROMÂNIA SRL GLOBAL E-BUSINESS OPERATIONS CENTRE SRL VIVANI SALUBRITATE SA FAN COURIER EXPRESS SRL KATHREIN ROMÂNIA SRL CONFIND SRL ROMSYS SRL CONSTRUC}II ERBA{U SA MSC ROMÂNIA SHIPPING SRL CONSTRUC}II HIDROTEHNICE SA ARDEALUL SA IPSOS INTERACTIVE SERVICES SRL GEFCO ROMÂNIA SRL ALD AUTOMOTIVE SRL MELINDA-IMPEX STEEL SA COATS ODORHEI SRL ADEPLAST SA LLOYD SHOES ROMÂNIA SRL INERGY AUTOMOTIVE SYSTEMS ROMÂNIA SRL METALE INTERNATIONAL SRL CAST SRL ADIDRAD COM SRL PFIZER ROMÂNIA SRL ECOLOR SRL ELECTROARGE{ SA ASTRAZENECA PHARMA SRL MIRAS INTERNATIONAL SRL INFOMED FLUIDS SRL FORMENS SRL ARIES TEXTILE SRL

Biz

Cifra de afaceri 2010 (euro)

Indice CA 2010/2009

Indice CA 2009/2008

Rata de cre[tere profit opera]ional 2010/2009

Rata de cre[tere profit opera]ional 2009/2008

385.108.625,24 369.926.415,24 306.631.959,76 286.194.444,29 139.780.196,90 133.513.581,67 96.887.180,95 93.306.186,67 89.343.342,86 83.183.118,57 81.119.456,90 79.732.633,81 79.367.861,67 78.982.466,67 78.963.854,52 74.221.586,67 69.201.360,48 65.556.180,95 62.430.878,57 59.789.095,24 58.466.197,86 55.831.456,43 46.142.171,90 45.276.078,33 44.861.271,19 43.719.201,90 42.169.601,67 40.619.610,48 39.646.151,43 36.662.106,90 35.934.839,05 34.406.569,29 33.812.273,81 32.765.507,38 31.772.301,43 31.420.579,52 30.362.619,29 29.074.991,43 28.509.885,24 28.356.120,24 27.753.061,19 26.759.148,81 26.403.446,19 26.082.610,71 24.909.799,29 24.723.806,67 23.873.490,71 23.108.331,19 22.934.531,90 22.465.006,19

1,39 1,46 1,47 1,62 1,52 1,58 1,14 1,27 1,45 1,96 1,69 2,37 1,56 1,70 1,21 1,24 1,16 1,35 1,76 1,18 2,21 1,38 4,95 1,14 1,20 1,30 1,74 1,15 1,36 1,67 1,21 1,53 1,46 1,12 1,17 1,39 1,12 1,23 1,13 1,17 1,68 1,69 1,21 1,60 1,38 1,22 1,24 1,60 1,40 2,89

1,54 1,17 1,61 0,65 0,77 1,19 1,22 0,74 1,23 3,08 0,90 0,46 1,04 0,59 0,96 1,05 0,99 1,20 0,68 1,45 0,56 1,18 1,09 1,09 1,15 0,60 1,18 1,75 0,64 N/A 0,79 1,46 1,14 1,47 0,90 1,04 1,00 0,82 1,08 0,77 0,57 0,61 0,96 1,05 1,05 2,00 0,53 1,94 N/A N/A

2,84 1,79 2,21 10,18 4,46 1,69 1,68 2,42 1,50 2,08 1,54 4,35 2,54 1,47 2,80 1,12 3,49 4,42 5,51 15,93 59,32 1,78 7,83 1,18 1,30 1,43 1,58 1,74 1,33 2,47 1,85 1,76 1,30 1,24 6,67 1,57 1,30 3,16 1,53 1,22 2,19 2,36 3,57 4,02 2,19 1,42 5,23 2,12 1,74 1,17

1,51 0,06 2,81 -0,83 -0,68 0,12 N/A 1,48 5,38 N/A 0,97 -0,80 -0,20 -0,28 -0,41 1,35 4,65 -0,50 -0,69 -0,76 -0,97 0,31 -0,47 0,28 0,93 -0,26 -0,15 0,88 -0,44 2,72 -0,58 1,05 0,68 2,95 -0,88 3,33 -0,13 -0,50 78,22 -0,12 -0,65 0,22 -0,59 0,16 0,03 0,29 -0,81 2,70 -0,10 1,14


TOP 50 PERFORMAN}~

ROE 2010

ROE 2009

0,54 0,32 0,63 0,21 0,28 0,3 0,47 0,27 0,55 0,38 0,38 0,33 0,7 0,31 0,45 0,22 0,21 0,26 0,21 0,71 0,55 0,4 0,71 0,28 0,28 0,21 0,51 0,28 0,88 0,37 0,2 0,41 0,61 0,33 0,29 0,26 0,2 0,61 0,29 0,34 0,85 0,4 0,4 0,52 0,49 0,38 0,28 0,36 0,36 0,22

0,24 0,28 0,54 0,02 0,11 0,26 0,46 0,24 0,67 0,25 0,36 0 0,92 0,2 0,06 0,15 0 0,16 0,03 0,09 0 0,36 0,28 0,33 0,28 0,13 0,36 0,14 0,87 N/A 0,11 0,41 0,63 0,75 0 0,25 0,11 0,61 0,23 0,4 0,45 0,17 0 0,07 0,27 0,45 0,01 0,22 0,31 0,25

Rata profitului Rata profitului 2010 2009

0,11 0,11 0,25 0,15 0,14 0,19 0,09 0,32 0,12 0,12 0,18 0,06 0,1 0,21 0,16 0,07 0,08 0,09 0,06 0,22 0,1 0,17 0,16 0,24 0,12 0,1 0,08 0,11 0,1 0,14 0,2 0,28 0,07 0,18 0,08 0,1 0,12 0,09 0,14 0,14 0,12 0,07 0,09 0,19 0,09 0,06 0,08 0,21 0,1 0,09

0,03 0,1 0,12 0,01 0,06 0,18 0,04 0,17 0,09 0,09 0,25 0 0,06 0,15 0,02 0,09 0 0,06 0,01 0,04 0 0,13 0,12 0,25 0,1 0,07 0,1 0,07 0,13 N/A 0,12 0,25 0,09 0,07 0 0,09 0,06 0,04 0,09 0,14 0,1 0,03 0,02 0,02 0,04 0,05 0 0,12 0,09 0,24

Gradul de \ndatorare 2010/2009

Gradul de \ndatorare 2009

Cod fiscal

0,59 0,56 0,6 0,16 0,55 0,17 0,64 0,29 0,52 0,57 0,34 0,45 0,57 0,64 0,61 0,4 0,58 0,41 0,29 0,52 0,36 0,35 0,68 0,14 0,28 0,62 0,6 0,57 0,47 0,35 0,37 0,33 0,69 0,65 0,57 0,57 0,58 0,2 0,42 0,13 0,65 0,48 0,49 0,45 0,54 0,57 0,45 0,58 0,58 0,17

0,81 0,6 0,78 0,22 0,63 0,18 0,78 0,38 0,73 0,65 0,24 0,5 0,84 0,72 0,73 0,27 0,96 0,56 0,31 0,78 0,75 0,51 0,31 0,13 0,21 0,58 0,59 0,6 0,43 N/A 0,3 0,41 0,67 0,89 0,62 0,64 0,65 0,61 0,55 0,19 0,5 0,6 0,45 0,57 0,64 0,69 0,49 0,66 0,5 0,08

9641092 2816464 14554103 1200490 1323964 14397092 14829190 3575631 13210772 18066946 12809065 5006578 16016160 943038 6571316 12425340 7608294 1357410 1088125 8411320 13635501 18073730 14302998 13838336 13559668 1324099 4800537 430008 10547340 1957570 646347 12998681 18111664 17043227 15936500 15075613 5119976 13398367 11909627 12671743 9093941 8716251 16563680 15298771 156027 23765770 6613926 16674718 12153083 11759902

Domeniu de activitate

Componente auto Bricolaj Industria lemnului Industria chimic` Echipamente pentru industria extractiv` Componente auto Componente auto Construc]ii drumuri [i autostr`zi Componente auto Industria siderurgic` IT&C Colectare [i valorificare de[euri Comer]ul cu cereale Fabricarea de produse din minerale nemetalice Agricultur` Industria textil` Produc]ie [i distribu]ie de medicamente Construc]ii-montaj industria extractiv` Colectarea [i prelucrarea de[eurilor Comer] cu produse de \ngrijire personal` [i a locuin]ei Colectare [i valorificare de[euri Consultan]` pentru afaceri [i management Managementul de[eurilor Curierat Produc]ia de echipamente de comunica]ii Fabricarea de construc]ii metalice Consultan]` IT Construc]ii Transporturi maritime Construc]ii hidrotehnice Industria alimentar` Consultan]` [i cercetare de pia]` Transporturi rutiere, maritime [i aeriene Leasing auto Comer] cu metale [i minereuri metalice Industria textil` Materiale de construc]ii Fabricarea \nc`l]`mintei Componente auto Materiale de construc]ii Construc]ii drumuri [i autostr`zi Colectare [i valorificare de[euri Produc]ie [i distribu]ie de medicamente Produc]ie mobilier Fabricarea de aparate electrocasnice Produc]ie [i distribu]ie de medicamente Comer] cu metale [i minereuri metalice Fabricarea de produse farmaceutice Industria textil` Industria textil` Biz

23


TOP 50 PERFORMAN}~

1 2 3 4 5

24

AUTOLIV ROMÂNIA

DEDEMAN

HOLZINDUSTRIE SCHWEIGHOFER

AZOMURE{

CAMERON ROMÂNIA

DOMENIU

DOMENIU

DOMENIU

DOMENIU

DOMENIU

Componente auto

Bricolaj

Industria lemnului

Industria chimic`

Echipamente pentru industria extractiv`

CIFR~ DE AFACERI

CIFR~ DE AFACERI

CIFR~ DE AFACERI

CIFR~ DE AFACERI

CIFR~ DE AFACERI

385.108.625,24

369.926.415,24

306.631.959,76

286.194.444,29

139.780.196,90

RAT~ CRE{TERE PROFIT OPERA}IONAL

RAT~ CRE{TERE PROFIT OPERA}IONAL

RAT~ CRE{TERE PROFIT OPERA}IONAL

RAT~ CRE{TERE PROFIT OPERA}IONAL

RAT~ CRE{TERE PROFIT OPERA}IONAL

2,84

1,79

2,21

10,18

4,46

GRAD |NDATORARE

GRAD |NDATORARE

GRAD |NDATORARE

GRAD |NDATORARE

GRAD |NDATORARE

59%

56%

60%

16%

55%

Filiala local` a companiei suedeze furnizoare de sisteme de siguran]` auto de]ine trei fabrici \n România, la Bra[ov, Timi[oara [i Lugoj. Acestea produc centuri de siguran]`, chingi pentru acestea, airbaguri [i butelii cu gaz pentru declan[area lor. Autoliv activeaz` pe pia]a local` din 1997 [i a beneficiat \n 2010 de explozia vânz`rilor de Dacia, unul dintre clien]ii importan]i ai companiei pe plan local. |n acela[i timp, compania a crescut foarte mult pe baza exporturilor, num`rându-se printre exportatorii de top ai României \n 2010, când cifra de afaceri a crescut cu 39% fa]` de 2009, de altfel alt an excelent pentru Autoliv.

O afacere de familie pentru familii, Dedeman este un business antreprenorial lansat \n 1992 de fra]ii Drago[ [i Adrian Pav`l. Re]eaua de magazine de bricolaj (DIY) a ajuns la 25 de unit`]i, cel mai recent fiind deschis \n octombrie la Alba Iulia. Compania \[i propune s` ajung` la 40 de magazine pân` \n 2015, \n condi]iile \n care a deschis primul magazin de tip DIY cu suprafa]` de peste 5.000 mp \n urm` cu numai opt ani. Politica de extindere a dus, de altfel, la explozia cifrei de afaceri a companiei, care anul acesta se va apropia de 400 de milioane de euro. Dedeman are \n prezent peste 4.700 de angaja]i.

Austriacul Gerald Schweighofer a g`sit \n Romånia condi]iile perfecte pentru a continua tradi]ia de familie de peste trei secole \n exploatarea lemnului. |n 2002 a construit prima fabric` de cherestea Schweighofer, \n Sebe[. A urmat \n 2007 fabrica de cherestea din R`d`u]i, iar doi ani mai târziu Schweighofer a achizi]ionat unitatea de producere a panourilor \ncleiate din Siret [i \n 2010 fabrica de panele din Com`ne[ti. Cele patru unit`]i locale au aproximativ 2.000 de angaja]i, exportând 80% din totalul produc]iei. Compania a avut \n 2010 o marj` de profit excelent`, de 25%, dubl` fa]` de cea \nregistrat` \n 2009.

Produc`torul de \ngr`[`minte chimice a beneficiat din plin de pe urma conjuncturii interna]ionale de pe pia]a de profil, \n special de reducerea exporturilor de profil ale Chinei, \n condi]iile \n care Azomure[ trimite jum`tate din produc]ie peste hotare. Rezultatele excelente s-au reflectat asupra evolu]iei ac]iunilor companiei, care [i-au sporit valoarea de patru ori \n ultimii doi ani. Conform rezultatelor de la jum`tatea acestui an, [i 2011 va aduce cre[teri importante ale cifrei de afaceri [i profitului, vânz`rile \nregistrând deja o cre[tere de 61% fa]` de anul trecut. |n acela[i timp, profitul a crescut de peste patru ori.

Grupul american Cameron, specializat \n furnizarea de echipamente [i servicii pentru industria de petrol [i gaze, a intrat pe pia]a local` \n 2004, prin preluarea fabricii de utilaj petrolier Sterom Câmpina. Anul trecut, americanii au deschis al doilea centru local de produc]ie, la Ploie[ti, \n urma unei investi]ii de 80 de milioane de dolari. Produc]ia de aici va fi destinat` \n principal exportului, pentru clien]i globali precum ExxonMobil sau British Petroleum. Spre deosebire de Câmpina, unde se produc utilaje petroliere conven]ionale, la Ploie[ti intr` \n produc]ie echipament destinat explor`rii hidrocarburilor \n condi]ii dificile de presiune, adâncime [i medii corozive.

Biz


TOP 50 PERFORMAN}~

6 7 8 9 10

26

CONTITECH ROMÂNIA

EURO AUTO PLASTIC SYSTEMS

DELTA ACM ’93

CONTITECH FLUID AUTOMOTIVE ROMÂNIA

BAMESA O}EL

DOMENIU

DOMENIU

DOMENIU

DOMENIU

DOMENIU

Componente auto

Componente auto

Construc]ii drumuri [i autostr`zi

Componente auto

Industria siderurgic`

CIFR~ DE AFACERI

CIFR~ DE AFACERI

CIFR~ DE AFACERI

CIFR~ DE AFACERI

CIFR~ DE AFACERI

133.513.581,67

96.887.180,95

93.306.186,67

89.343.342,86

83.183.118,57

RAT~ CRE{TERE PROFIT OPERA}IONAL

RAT~ CRE{TERE PROFIT OPERA}IONAL

RAT~ CRE{TERE PROFIT OPERA}IONAL

RAT~ CRE{TERE PROFIT OPERA}IONAL

RAT~ CRE{TERE PROFIT OPERA}IONAL

1,69

1,68

2,42

1,50

2,08

GRAD |NDATORARE

GRAD |NDATORARE

GRAD |NDATORARE

GRAD |NDATORARE

GRAD |NDATORARE

17%

64%

29%

52%

57%

Divizia de produse din cauciuc (altele decât anvelope) [i plastic a gigantului german Continental AG, ContiTech, are trei facilit`]i de produc]ie \n România, la Timi[oara, Carei [i N`dab (Arad). Contitech România SRL Timi[oara produce componente auto pentru sisteme de aer condi]ionat, direc]ie [i tren de rulare. Din 2002 [i pân` \n prezent, Contitech a investit \n România \n cele trei subsidiare ale sale aproximativ 100 de milioane de euro. Unitatea din Timi[oara, condus` de Bernd Steinebronn, a beneficiat de cre[terea \nregistrat` \n 2010 de produc`tori auto ca Dacia, dar [i de m`rci occidentale pentru care livreaz` componente.

Explozia exporturilor Dacia \n perioada 2009 - 2010 s-a dovedit benefic` pentru furnizorii companiei de]inute de Renault. Printre ace[tia se num`r` [i Euro Auto Plastic Systems, care produce pe platforma de la Mioveni panouri de u[i, bare de protec]ie [i sisteme de amortizare a zgomotului. Compania este de]inut` din 2007 \n propor]ie de 50% de produc`torul francez de componente auto Faurecia, care mai de]ine Faurecia Seating T`lmaciu, unde produce scaune auto. Grupul francez este implicat, de altfel, \n livrarea de componente pentru programul Logan la nivel global.

Compania de]inut` de omul de afaceri Florea Diaconu se num`r` printre firmele controversate implicate \n reabilitarea [i construc]ia de drumuri. Aceste contracte au f`cut ca, anul trecut, compania s` dep`[easc` 93 de milioane de euro cifr` de afaceri. |nfiin]at` \n 1993 [i activ` \n construc]ia de drumuri din 1996, Delta ACM are \n portofoliu peste 1.000 km de drum reabilita]i \n România, de]inând [i fabrici de producere a betonului [i asfaltului. Experien]a local` a dat roade, iar anul 2010 a fost unul de referin]` \n istoria companiei, aceasta intrând pe pia]a construc]iilor de drumuri \n mai multe ]`ri din Africa [i Orientul Mijlociu.

Una din cele trei unit`]i locale de produc]ie ale gigantului german Contitech, compania Contitech Fluid Automotive România tocmai a semnat \n octombrie un acord privind finan]area de c`tre Ministerul Finan]elor Publice, printr-un ajutor de stat de 4,4 milioane de euro, a proiectului de investi]ii de 15 milioane de euro pentru construirea unei hale industriale [i instalarea unei linii complete de produc]ie de furtunuri de ap`/aer pentru industria auto \n vederea extinderii capacit`]ii de produc]ie deja existente la Carei. Fabrica din Carei, condus` de Rafael Mansurov, a \nregistrat \n primele nou` luni o cre[tere u[oar` a cifrei de afaceri fa]` de 2010.

Este o companie creat` \n 2005 de Arcelor (actualmente ArcelorMittal) [i spaniolii de la Bamesa pentru a procesa [i distribui produse siderurgice \n România. Centrul de servicii destinat produselor din o]el a fost amplasat la Topoloveni, la 20 km de Pite[ti, datorit` apropierii de platforma Dacia de la Mioveni. Succesul Dacia \n perioada 2009-2010 s-a reflectat [i \n rezultatele Bamesa. Spaniolii sunt interesa]i [i de colaborarea cu fabrica Ford de la Craiova. Bamesa a fost fondat` \n 1962, sub denumirea de Barcelonesa de Metales. |n 1998, compania s-a extins \n afara peninsulei iberice, \n Turcia, \n 2003 a ajuns \n Fran]a, iar \n 2005 a intrat pe pia]a din România.

Biz


TOP 50 PERFORMAN}~

11 12 13 14 15

28

HEWLETTPACKARD (ROMÂNIA)

ENERGROM

ROMSILOZ CEREALE

ELSID

TCE 3 BRAZI

DOMENIU

DOMENIU

DOMENIU

DOMENIU

DOMENIU

IT&C

Colectare [i valorificare de[euri

Comer]ul cu cereale

Fabricarea de produse din minerale nemetalice

Agricultur`

CIFR~ DE AFACERI

CIFR~ DE AFACERI

CIFR~ DE AFACERI

CIFR~ DE AFACERI

CIFR~ DE AFACERI

81.119.456,90

79.732.633,81

79.367.861,67

78.982.466,67

78.963.854,52

RAT~ CRE{TERE PROFIT OPERA}IONAL

RAT~ CRE{TERE PROFIT OPERA}IONAL

RAT~ CRE{TERE PROFIT OPERA}IONAL

RAT~ CRE{TERE PROFIT OPERA}IONAL

RAT~ CRE{TERE PROFIT OPERA}IONAL

1,54

4,35

2,54

1,47

2,80

GRAD |NDATORARE

GRAD |NDATORARE

GRAD |NDATORARE

GRAD |NDATORARE

GRAD |NDATORARE

34%

45%

57%

64%

61%

Subsidiara local` a companiei americane Hewlett-Packard este prezent` \n România din 1997 [i cuprinde trei unit`]i de business distincte: Enterprise (servere, echipamente de stocare [i re]elistic`, solu]ii, software [i servicii), Imaging and Printing Group (echipamente de imprimare) [i Personal Systems Group (computere [i echipamente personale). Compania condus` de Radu Enache colaboreaz` \n ]ar` cu parteneri de distribu]ie precum Tornado Sistems, RHS sau Scop Computers. La nivel interna]ional, HP este unul dintre cei mai mari produc`tori de echipamente IT. Oficialii companiei au anun]at \n luna august c` se vor retrage de pe pia]a smartphone-urilor [i a tabletelor.

Compania de]inut` de Adrian Sorescu [i Mihaela Constantinescu se ocup` cu comercializarea de[eurilor, iar 2010 a fost un an excelent, cu o cre[tere impresionant` a afacerii. Dup` ce \n 2009 firma Energrom a raportat o cifr` de afaceri de 33,3 milioane de euro, anul trecut a reu[it s` desf`[oare activit`]i comerciale \n valoare de 79,7 milioane de euro [i un profit de 3,6 milioane de euro. Cei doi ac]ionari nu se num`r` printre oamenii de afaceri vizibili \n mass-media, ba dimpotriv`. Sorescu [i Constantinescu de]in, pe lâng` compania amintit`, alte dou` societ`]i comerciale cu acela[i obiect de activitate: Remat Gorj [i Remat Gala]i, cu venituri mai mici decât Energrom.

Romsiloz Cereale a fost \nfiin]at` \n 2004 [i s-a specializat \n colectarea de cereale (\n special grâu [i porumb) [i floarea-soarelui, principala pia]` de desfacere fiind România. Anul trecut, cifra de afaceri a Romsiloz a crescut cu 56% fa]` de 2009. Firma face parte din grupul elve]ian Glencore, unul dintre cele mai discrete holdinguri din domeniul tradingului de materii prime din lume. Pe pia]a comer]ului de cereale din România, Romsiloz Cereale concureaz` cu Cargill, Alfred C. Toepfer [i Bunge. Firma este condus` de Leontin Suciu, un personaj la fel de discret precum compania-mam` din }ara Cantoanelor. Grupul Glencore este prezent \n România de aproape 20 de ani.

Elsid, \nfiin]at` \n 1984, este cel de-al doilea produc`tor român de electrozi siderurgici pentru industria metalurgic`, iar \n urm` cu zece ani a devenit societate privat` cu capital autohton. Firma condus` de directorul general Liviu Badea are sediul [i unitatea de produc]ie \n localitatea Titu, \ns` \[i desf`[oar` activitatea comercial` prin intermediul sediului din Bucure[ti. Investi]iile din ultimii ani ale companiei s-au \ndreptat c`tre knowhow, cercetare [i liniile de fabrica]ie. Printre produsele metalurgice din portofoliul Elsid se num`r` electrozii din grafit, blocurile catodice sau grafitul sintetic. Totu[i, carbonul de \nalt` puritate constituie ast`zi produc]ia de baz` a companiei.

Compania condus` de Culi]` T`râ]` exploateaz` o suprafa]` total` de aproximativ 56.000 de hectare de teren agricol \n Insula Mare a Br`ilei. Cele mai importante culturi sunt cele de grâu, rapi]`, floarea-soarelui [i porumb. Anul trecut s-a dovedit extrem de bun pentru agricultor, care a raportat o cifr` de afaceri de 78,96 milioane de euro, \n cre[tere cu 21%. Compania mai de]ine [i exploateaz` 33 de ferme vegetale, iar o activitate anex` este exploatarea [i industrializarea lemnului. 2011 a adus [i o veste nepl`cut` pentru T`râ]`: Tribunalul Prahova a confirmat recent amenda de 1,5 milioane de lei aplicat` de Consiliul Concuren]ei pentru c` nu a permis efectuarea unei inspec]ii inopinate.

Biz


TOP 50 PERFORMAN}~

16 17 18 19 20 ROSKO TEXTIL

SANDOZ

INSPET

REMAT BRA{OV

RECKITT BENCKISER (ROMÂNIA)

DOMENIU

DOMENIU

DOMENIU

DOMENIU

DOMENIU

Industria textil`

Produc]ie [i distribu]ie de medicamente

Construc]ii-montaj industria extractiv`

Colectarea [i prelucrarea de[eurilor

Produse de \ngrijire personal` [i a locuin]ei

CIFR~ DE AFACERI

CIFR~ DE AFACERI

CIFR~ DE AFACERI

CIFR~ DE AFACERI

CIFR~ DE AFACERI

74.221.586,67

69.201.360,48

65.556.180,95

62.430.878,57

59.789.095,24

RAT~ CRE{TERE PROFIT OPERA}IONAL

RAT~ CRE{TERE PROFIT OPERA}IONAL

RAT~ CRE{TERE PROFIT OPERA}IONAL

RAT~ CRE{TERE PROFIT OPERA}IONAL

RAT~ CRE{TERE PROFIT OPERA}IONAL

1,12

3,49

4,42

5,51

15,93

GRAD |NDATORARE

GRAD |NDATORARE

GRAD |NDATORARE

GRAD |NDATORARE

GRAD |NDATORARE

40%

58%

41%

29%

52%

Este unul dintre cei mai mari produc`tori de textile din România. Compania \[i desf`[oar` activitatea la Curtici (Arad), unde produce lenjerie intim`. Produsele sunt destinate exclusiv pie]elor externe, \n special Europa de Vest. Firma Branded Apparel, controlat` de americanii de la Sun Capital Partners, este unicul ac]ionar al Rosko Textil. Anul de vârf pentru companie a fost 2005, cu afaceri de 139 mil. euro.

Unul dintre liderii industriei farmaceutice mondiale, Sandoz \[i desf`[oar` activitatea \n România prin Sandoz SRL, ca parte a diviziei de medicamente generice a grupului Novartis. Produc`torul de medicamente a adoptat acest nume \n 2006, când a reunit sub aceea[i umbrel` toate activit`]ile din ]ar` – Sandoz, Lek, Lek PharmaTech [i Hexal. Sandoz de]ine dou` fabrici de antibiotice \n Târgu-Mure[.

Compania condus` de pre[edintele Petre Must`]ea are capital privat autohton [i \[i desf`[oar` activitatea \n domeniul proiectelor utilitare pentru fluide. Inspet [i-a sporit afacerile cu 35% anul trecut, pân` la 65,5 milioane de euro. Compania mai este specializat` \n proiectarea de baz`, executarea lucr`rilor de construc]ii montaj, implementarea de proiecte \n domeniul industriei de petrol [i gaze.

Pia]a de fier vechi este dominat` de un grup restrâns de companii specializate (Remat C`l`ra[i, Romrecycling, Rematholding, Remat Bra[ov [i Rematinvest). Societatea de]ine depozite [i puncte de lucru \n jude]ele Bra[ov, Covasna, dar [i \n ora[ele Miercurea Ciuc, Craiova, Sibiu [i Ia[i. De asemenea, este ac]ionar majoritar la Remat Bac`u [i Remat Mure[. Remat Bra[ov s-a privatizat \n anul 1994.

Compania, care are \n portofoliu produse de cur`]at precum Cillit Bang, Calgon sau Vanish, este controlat` de firma britanic` Reckitt Benckiser, lider mondial pe pia]a produselor de cur`]at. Din portofoliul s`u mai fac parte branduri precum Lysol, Strepsils, Nurofen, Veet, Clearasil, Durex sau Woolite. Intrarea pe pia]a medicamentelor a avut loc \n 2005, prin achizi]ia Boots Group, produc`torul brandurilor Nurofen [i Strepsils.

Biz

29


De 10 ani g창ndim altfel! De zece ani, \n fiecare toamn`, mii de oameni de afaceri se \nt창lnesc s` dezbat` tendin]ele momentului. De zece ani, cinci domenii cheie de business sunt analizate \n conferin]e, workshopuri, traininguri [i prezent`ri. V` invit`m la dezbateri despre creativitate, eficien]` [i relevan]` \n mediul de business actual. Vino la cea de a 10-a edi]ie a Zilelor Biz, cel mai relevant eveniment de afaceri din Rom창nia.

dintre speakeri

Radu Georgescu, President and Chairman of the Board, GECAD Group

Camelia {ucu, Owner, Class Living

Nick Sohnemann, Innovation Adviser, TrendONE Hamburg

Aneta Bogdan, Fondator, Brandient

Organizator

2011 7-11 noiembrie

Howard Johnson Grand Plaza Hotel

Sponsori

Adrian Stanciu, Partener, Wanted Transformation Consultancy

Bogdan Naumovici, Creative Director, 23 Communication Ideas

Partener

Paul J. R. Renaud, Head Coach, Renaud Investments


din program LUNI Antreprenoriat 7 noiembrie

MAR}I Inova]ie 8 noiembrie

MIERCURI Management 9 noiembrie

JOI CSR 10 noiembrie

VINERI Media & Marketing 11 noiembrie

Cafeaua oficial`

Parteneri media

7-11 noiembrie

2011

Howard Johnson Grand Plaza Hotel

Antreprenorii deceniului

Ie[i din tipare

Nu rata! Toolkit de antreprenor

Au visat, au \ndr`znit, au reu[it. Antreprenorii care au schimbat businessul românesc \]i \mp`rt`[esc viziunea lor despre cum se construie[te succesul de durat` \n lumea dur` a afacerilor.

F` din afacerea ta un business orientat c`tre viitor. Particip` la trainingul sus]inut de Irina {tef`nescu, Managing Partner la Flux Training and Consultancy, pentru a afla cum po]i ie[i din tipare.

O sesiune dedicat` solu]iilor care pot ajuta antreprenorii s` se adapteze [i s` reu[easc` \n noua realitate globalizat`. Cum arat` noul antreprenor [i ce a[teapt` de la tine investitorii [i partenerii.

Era vintage a inova]iei

Lec]ii de la inovatori

Nu rata!

O privire spre trecut ne dezv`luie cum se creeaz`, de fapt, viitorul. O serie de inova]ii de acum 50 de ani au schimbat definitiv lumea. Cum putem \nv`]a din lec]iile inovatorilor de atunci?

Afl` cum gândesc cei care, prin ideile lor revolu]ionare, schimb` lumea \n care tr`im [i modul \n care se fac afacerile. Ai o ocazie unic` de a cunoa[te oamenii din spatele inova]iilor.

Nick Sohnemann, de la TrendOne, ne va ar`ta lumea de peste 10 ani [i ne va explica [i concepte absolut noi, ca ShyTech sau Outernet, dar [i care vor fi provoc`rile [i oportunit`]ile viitorului.

Lideri [i manageri

Training de leadership

Nu rata!

Climatul economic schimb` iar regulile jocului. Afl` ce trebuie s` fac` managerii \n rela]ia cu liderii, ce strategii vor aplica [i mai ales cum se preg`tesc greii industriei pentru o nou` perioad` de cre[teri.

Formarea noilor lideri este esen]ial` pentru afaceri. Sesiunea de training sus]inut` de Viorel Panaite, Managing Partner la Human Invest, \]i asigur` un loc printre generatorii schimb`rii \n business.

Ce se \ntåmpl` cånd simplificarea complic` lucrurile \ntr-o companie? Un training excep]ional despre managementul schimb`rii, sus]inut de Adrian Stanciu, Partner la Human Synergetics Romånia.

CSR \n noua paradigm` economic`

Plusvaloare \n mediu

Nu rata! CSR & Social Media

Dezvoltarea durabil` a fost pus` \n stand-by. Exist` \ns` [i companii care au sus]inut activitatea de dezvoltare durabil` \n continuare. Afl` care sunt acestea [i cum au reu[it.

CSR-ul implic` costuri, dar creeaz` un viitor pe termen lung. Particip` la o sesiune dedicat` modului \n care protec]ia mediului poate ajunge generatoare de profit.

Cei mai importan]i influenceri din online vor veni la ZileleBiz pentru a ne \mp`rt`[i din experien]a lor de CSR [i cum au reu[it cu ajutorul social media s` sprijine diverse cauze sociale.

|napoi la relevan]`

Genera]ia multi-tasking

Nu rata!

S-au adaptat mesajele publicitare noilor obi[nuin]e de consum? A intrat publicitatea \ntr-o criz` a creativit`]ii? O dezbatere despre creativitate, eficien]` [i relevan]`.

|n noua paradigm` a consumului [i a noilor tehnologii, marketingul nu are cum s` mai fie ca acum zece ani. Speciali[tii dezbat viitorul [i provoc`rile cu care industria urmeaz` s` se confrunte.

Brandingul personal: ce ne spun c`r]ile s` facem pentru branding personal [i NU ar trebui s` facem. Vino la sesiunea special` sus]inut` de Aneta Bogdan, Fondator & Managing Partner, Brandient.

Eveniment recomandat de

Partener social media


TOP 50 PERFORMAN}~

21 22 23 24 25

32

METALIMPEX ROMÂNIA

GLOBAL E-BUSINESS OPERATION

VIVANI SALUBRITATE

FAN COURIER

KATHREIN ROMÂNIA

DOMENIU

DOMENIU

DOMENIU

DOMENIU

DOMENIU

Colectare [i valorificare de[euri

Consultan]` afaceri [i management

Managementul de[eurilor

Curierat

Produc]ia de echipamente de comunica]ii

CIFR~ DE AFACERI

CIFR~ DE AFACERI

CIFR~ DE AFACERI

CIFR~ DE AFACERI

CIFR~ DE AFACERI

58.466.197,86

55.831.456,43

46.142.171,90

45.276.078,33

44.861.271,19

RAT~ CRE{TERE PROFIT OPERA}IONAL

RAT~ CRE{TERE PROFIT OPERA}IONAL

RAT~ CRE{TERE PROFIT OPERA}IONAL

RAT~ CRE{TERE PROFIT OPERA}IONAL

RAT~ CRE{TERE PROFIT OPERA}IONAL

59,32

1,78

7,83

1,18

1,30

GRAD |NDATORARE

GRAD |NDATORARE

GRAD |NDATORARE

GRAD |NDATORARE

GRAD |NDATORARE

36%

35%

68%

14%

28%

Compania de reciclare a materialelor cu sediul \n Mioveni este o reprezentan]` a societ`]ii franceze Metalimpex. Francezii activeaz` \n domeniu din 1899 [i \n anii ’70 au decis extinderea \n afara grani]elor ]`rii. Grupul este cunoscut \n Fran]a sub numele de Boone Comenor Metalimpex [i \n str`in`tate sub numele de Metalimpex. Firma are un grad de \ndatorare pe România de 36% [i o marj` de profit \n 2010 de 10%. Metalimpex colecteaz` t`ieturile de metal feroase sau neferoase, din care realizeaz` un nou material de calitate. Boone Comenor Metalimpex poate oferi servicii de demolare [i \ndep`rtare a fabricilor industriale, precum [i dezmembrare a [inelor de tren.

Este centrul de servicii partajate [i de externalizare de procese de business (BPO) al companiei HP. Deschis \n 2005 \n Bucure[ti [i având 3.100 de angaja]i, HP GeBOC este cel mai mare centru de servicii partajate din România. Ofer` asisten]` pentru birouri [i centre HP din toat` lumea, competen]ele dezvoltate \n cadrul centrului fiind \ndreptate \n principal c`tre vânz`ri directe [i indirecte, procese de administrare a afacerii, dar [i servicii financiare de diverse tipuri. |n anul fiscal 20102011, HP GeBOC [i-a extins echipa cu 600 de noi angaja]i [i a \nchiriat un spa]iu de birouri suplimentar pentru ace[tia. Centrul este condus de Alexander Weigl, Managing Director.

Parte a grupului german Chinox AG Beteiligungs GmbH, compania cu sediul \n Slobozia ofer` solu]ii integrate de management al de[eurilor. Este autorizat` pentru activit`]i de depozitare a de[eurilor nepericuloase, depozitare temporar` [i final`, transport de[euri periculoase. Vivani a investit \n mai multe depozite de de[euri nepericuloase. |n noiembrie 2004 a fost lansat Depozitul Zonal Conform pentru De[euri Nepericuloase, construit \n colaborare cu Chinox Beteiligungs GmbH, iar \n iunie 2007 a fost pus \n func]iune Depozitul Zonal Conform pentru De[euri Periculoase, primul din România, investi]ie cofinan]at` de Administra]ia Fondului pentru Mediu.

Fan Courier este una dintre cele mai mari companii de curierat de pe pia]a local`, fiind \nfiin]at` \n 1998, cu capital 100% românesc. Compania a reu[it s` ajung` anul trecut la o cifr` de afaceri de 45,2 milioane euro [i o rat` a profitului de 0,24%. Cei trei ac]ionari sunt Felix P`tr`[canu [i fra]ii Adrian [i Neculai Mihai. |n 2011, Fan Courier a lansat prima band` automat` de sortare a coletelor din România. Acest instrument va permite, \n prima etap`, sortarea a 9.000 de colete pe or`. Odat` cu banda de sortare a coletelor, Fan Courier a inaugurat [i noul centru de logistic`, cel mai modern de acest gen din România, ce se \ntinde pe o suprafa]` de 30.000 mp.

Kathrein România a fost fondat` \n anul 2000, având ca obiect de activitate produc]ia de antene de comunica]ii mobile, antene de broadcast, antene de recep]ie terestr` (CATV) [i antene comerciale de recep]ie terestr`. Ponderea antenelor de comunica]ii mobile a crescut constant din 2004, ajungând la peste 96% din volumul total al produc]iei. Anul 2008 a \nsemnat o nou` extindere a spa]iilor de produc]ie, pân` la 7.000 mp, cre[terea num`rului de angaja]i [i a cifrei de afaceri. Produc]ia de antene de comunica]ii mobile este azi orientat` spre tipuri de antene de genera]ie nou`, \nglobând tehnologii avansate, cu un mare grad de complexitate.

Biz


TOP 50 PERFORMAN}~

26 27 28 29 30

34

CONFIND

ROMSYS

CONSTRUC}II ERBA{U

MSC ROMÂNIA SHIPPING

CONSTRUC}II HIDROTEHNICE

DOMENIU

DOMENIU

DOMENIU

DOMENIU

DOMENIU

Fabricarea de construc]ii metalice

Servicii [i solu]ii informatice

Construc]ii

Transporturi maritime

Construc]ii hidrotehnice

CIFR~ DE AFACERI

CIFR~ DE AFACERI

CIFR~ DE AFACERI

CIFR~ DE AFACERI

CIFR~ DE AFACERI

43.719.201,90

42.169.601,67

40.619.610,48

39.646.151,43

36.662.106,90

RAT~ CRE{TERE PROFIT OPERA}IONAL

RAT~ CRE{TERE PROFIT OPERA}IONAL

RAT~ CRE{TERE PROFIT OPERA}IONAL

RAT~ CRE{TERE PROFIT OPERA}IONAL

RAT~ CRE{TERE PROFIT OPERA}IONAL

1,43

1,58

1,74

1,33

2,47

GRAD |NDATORARE

GRAD |NDATORARE

GRAD |NDATORARE

GRAD |NDATORARE

GRAD |NDATORARE

62%

60%

57%

47%

35%

|n cei peste 20 ani de activitate, Confind Câmpina a parcurs mai multe etape de dezvoltare, ajungând de la simpla producere a pieselor de schimb pentru diverse utilaje [i instala]ii la fabricarea de produse [i echipamente de mare complexitate, inclusiv \n concep]ie proprie. Confind activeaz` \n principal \n domeniul echipamentelor destinate industriei petroliere, achizi]ionând \n 1999 noi spa]ii de produc]ie \n Flore[ti (Prahova), dup` ce \n anul precedent preluase de la PCC-Sterom Fabrica de Articole Tehnice din Cauciuc. Anul trecut, cifra de afaceri a companiei a crescut cu 30% fa]` de 2009, dep`[ind 43,7 milioane euro, iar profitul opera]ional a crescut cu 43%.

Unul dintre principalii furnizori de servicii [i solu]ii informatice din România, Romsys [i-a sporit cifra de afaceri cu aproape 80% \n ultimii doi ani. Compania este membr` a concernului austriac New Frontier Holding, de]inând o pondere de 35% \n totalul afacerilor la nivel consolidat ale acestuia. Solu]iile Romsys au fost implementate \n majoritatea domeniilor de activitate, de la financiar-bancar (compania livreaz` servicii [i solu]ii informatice pentru aproximativ 70% din b`ncile locale), asigur`ri, telecom sau utilit`]i la industriile produc`toare sau cele farmaceutice. Pentru acest an, Romsys estimeaz` o cre[tere de 10%, la 46,2 milioane de euro.

Construc]ii Erba[u a fost \nfiin]at` \n aprilie 1991, ca firm` independent` cu capital integral privat. Cristian Erba[u, managerul companiei, este [i pre[edinte al Patronatului Societ`]ilor din Construc]ii (PSC) [i sus]ine c` pia]a de profil va cre[te sus]inut` de lucr`rile de infrastructur`. Activitatea firmei ar putea cre[te \n acest an cu 10-12%, pe fondul contractelor \n derulare \ncheiate anul trecut. Construc]ii Erba[u face parte, al`turi de alte trei firme, dintr-un grup care deruleaz` activit`]i \n mai multe domenii, inclusiv agricultur` [i turism. Erba[u a anun]at c` va \ncepe lucr`rile de construc]ie a unei fabrici de produse din lapte, printr-o investi]ie de trei milioane de euro.

|nfiin]at` \n 1994, MSC România Shipping SRL are o echip` de 55 de angaja]i [i se ocup` de transport containere, transport maritim, transport interna]ional. Compania este parte a grupului elve]ian MSC, unul dintre cele mai mari din lume specializate \n transporturile maritime cu containere. MSC România Shipping a \nregistrat, \n 2010, o cre[tere a cifrei de afaceri a companiei cu 36% fa]` de 2009, pân` la 39,6 milioane euro. Mediterranean Shipping Company este o companie privat` fondat` \n 1970, cu sediul la Geneva. Grupul de]ine 457 de cargoboturi, cu o capacitate total` de peste 2 milioane de containere standard (TEU), ocupând pozi]ia a doua pe plan global \n domeniu.

Compania din Ia[i a reu[it s` fac` performan]` de[i domeniul construc]iilor a suferit \n criz`. Strategia managerului general Ioan Careja a fost aceea de a concentra activitatea [i resursele spre acele investi]ii care au avut finan]area asigurat`. “|n criz`, este mai important s` te men]ii pe pia]a de profil, s`-]i consolidezi pozi]ia decât s` urm`re[ti anumite marje de profit”, a declarat Careja. Societatea s-a organizat \n ultimul an pe centre de profit, astfel \ncât costurile au fost foarte bine controlate [i a crescut eficien]a proceselor. Construc]ii Hidrotehnice Ia[i [i-a diversificat \n acest an activitatea [i a pus bazele unor activit`]i din domeniul confec]iilor metalice [i al repara]iilor de utilaje.

Biz


TOP 50 PERFORMAN}~

31 32 33 34 35

36

ARDEALUL

IPSOS INTERACTIVE SERVICES

GEFCO ROMÂNIA

ALD AUTOMOTIVE

MELINDA IMPEX STEEL

DOMENIU

DOMENIU

DOMENIU

DOMENIU

DOMENIU

Industria alimentar`

Consultan]` [i cercetare de pia]`

Transporturi rutiere, maritime [i aeriene

Leasing auto

Comer] cu metale [i minereuri metalice

CIFR~ DE AFACERI

CIFR~ DE AFACERI

CIFR~ DE AFACERI

CIFR~ DE AFACERI

CIFR~ DE AFACERI

35.934.839,05

34.406.569,29

33.812.273,81

32.765.507,38

31.772.301,43

RAT~ CRE{TERE PROFIT OPERA}IONAL

RAT~ CRE{TERE PROFIT OPERA}IONAL

RAT~ CRE{TERE PROFIT OPERA}IONAL

RAT~ CRE{TERE PROFIT OPERA}IONAL

RAT~ CRE{TERE PROFIT OPERA}IONAL

1,85

1,76

1,30

1,24

6,67

GRAD |NDATORARE

GRAD |NDATORARE

GRAD |NDATORARE

GRAD |NDATORARE

GRAD |NDATORARE

37%

33%

69%

65%

57%

Este una dintre cele mai renumite companii de producere a uleiului din Romånia, una dintre primele de pe pia]a local`. Ardealul a \nfiin]at o companie proprie, Ardealul Trading, care este unicul s`u furnizor de materii prime. Compania a luat fiin]` \n 1933 \n Carei, iar \n 1945 a \nceput fabricarea uleiului de pres` [i a uleiului rafinat. |n 1977 s-a pus \n func]iune sec]ia de prelucrare boabe soia. |n 1997, \ncepe \mbutelierea \n ambalaje PET de un litru. |ntre 2002 [i 2008 sunt achizi]ionate Silozul Satu Mare [i bazele de recep]ie Salonta, S`cuieni, Valea lui Mihai. |n 2009 a fost demarat` o investi]ie pentru o nou` sec]ie de extrac]ie pentru m`rirea capacit`]ii de prelucrare.

Cristina MititeluMihoc, Country Manager la IIS, a precizat c` \n ultimii doi ani compania a resim]it perioada economic` prin care trecem. “|n primul rånd, printr-o mai mare presiune din partea clien]ilor – care au c`utat s` ob]in` pre]uri mai reduse. |n acela[i timp, studiile de cercetare de pia]` online au costuri mai sc`zute comparativ cu cele offline. |n consecin]`, am constatat, destul de rapid, cre[terea volumelor de activitate [i o contractare mai mare spre studiile online fa]` de cele offline.” Ca urmare a cre[terii volumului de activitate, au fost angaja]i 240 de oameni. |n 2011 Ipsos a achizi]ionat Synovate, ajungând pe pozi]ia a treia global` de cercetare de pia]`.

|n octombrie, GEFCO Romånia a deschis o nou` platform` logistic`, \n parcul industrial Prologis de la Joi]a, cu o suprafa]` de 4.500 mp. Christophe de Korver, General Manager la GEFCO Romånia, a spus c` aceast` platform` reprezint` o oportunitate pentru companie de a demonstra capacit`]ile sale logistice [i avantajele competitive: solu]ii personalizate, importan]a calit`]ii [i abilitatea de a oferi solu]ii cu valoare ad`ugat`. “|n urm`torii ani planific`m s` extindem capacitatea de depozitare de la Joi]a [i de la platformele din Arad”, a ad`ugat De Korver. GEFCO Romånia furnizeaz` servicii logistice pentru clien]i precum Kiabi, Solexim Polymers, Skin Media.

Din cauza mediului economic, \n 2010 reducerea costurilor cu flota auto a fost o prioritate pentru companii, care s-a men]inut [i \n acest an. “Ne-am asistat continuu clien]ii prin oferirea de solu]ii personalizate pentru optimizarea TCO (Total Cost of Ownership). |n 2011 am continuat s` dezvolt`m programe TCO \mpreun` cu clien]ii no[tri”, spune Shane Dowling, director general al ALD Automotive. La finalul anului 2010, ALD administra o flot` de 6.079 de autovehicule pentru un portofoliu de clien]i care era reprezentat \n propor]ie de 93% de companii interna]ionale.

Melinda Impex a luat fiin]` \n 1994 \n Odorheiu Secuiesc ca o simpl` afacere de familie. Punctul de cotitur` [i \nceputul dezvolt`rii firmei a avut loc \n 1998, când s-a ini]iat importul de produse din o]el \n cantit`]i mari. 2005 a \nsemnat o piatr` de hotar \n dezvoltarea companiei, grupul de firme implementând un plan de extindere regional` ce a avut ca rezultat \n deschiderea unor sucursale \n mai multe ora[e mari din ]ar` – Oradea, Bucure[ti, Timi[oara [i Târgu-Mure[. Spre sfâr[itul anului 2006, conducerea companiei a decis eliminarea din portofoliul comercializat a materialelor de construc]ii de baz`. |n acest an, compania ajuns la 17 unit`]i \n Romånia.

Biz


TOP 50 PERFORMAN}~

Re]eta performan]ei Romsys: business structurat [i proiecte cu valoare ad`ugat` Romsys, unul dintre principalii furnizori de servicii [i solu]ii informatice din România (membru al New Frontier Holding, concern austriac), a \nregistrat \n 2010 afaceri de 42 milioane de euro, \n cre[tere cu aproape 80% \n ultimii doi ani. Cum a fost posibil` cre[terea explic` CEO-ul companiei, Hora]iu Berdil`. DE OANA GRECEA Ce m`suri a]i luat pentru a face posibil` cre[terea de 76% a cifrei de afaceri? Romsys a mai fost prin zona acestor cifre prin 2005, 2006. A fost o revenire normal` \n 2009 [i 2010. A avut loc o structurare a portofoliului de clien]i, o dimensionare a lui cu focus pe companii din top 300. Romsys este o companie mare, cu experien]` puternic` [i cu un portofoliu compus de a[a manier` \ncât s` ne adres`m cu succes companiilor din top 300. Ast`zi, \n top 100 avem cam 45% dintre companii ca [i clien]i. Compania este un integrator care ofer` servicii atât pe partea de hardware, cât [i de software [i servicii. Suntem specializa]i \n realizarea infrastructurii IT, fiind parteneri cu cei mai mari produc`tori din domeniu: Dell, IBM, Wmware, EMC, Nexans, Oracle, Symantec sau Cisco. Divizii importante sunt [i cele din zona de ATM-uri [i solu]ii aferente acestora, diviziile de re]elistic` [i comunica]ii [i cea de centre de date; pentru toate acestea, Romsys ofer` suport local la nivelul \ntregii ]`ri. Pe partea de software, am implementat numeroase proiecte pe diverse solu]ii de business, precum Performance Management, Q-Management, Business Intelligence, CRM sau ERP, dar [i solu]ii noi, complementare [i mai sofisticate.

Cum s-a schimbat pia]a [i cum a]i p`strat portofoliul de clien]i? Pia]a a ajuns la o maturitate – clien]ii nu mai vor s` cumpere tone de servere, de exemplu, f`r` s` aducem plus valoare. Fiecare din ei vrea s` cumpere knowledge. |n momentul de fa]` trebuie s` cuno[ti foarte bine pia]a din

mai multe industrii. IT-ul este singurul domeniu de care are nevoie toat` lumea. Noi am f`cut verticalizarea pe industrii: asta \nseamn` c` am creionat competen]e pe fiecare industrie care ne interesa. De exemplu, ca s` vindem \n pharma, am adus oameni care cunosc \n detaliu procesele din pharma [i au experien]` \n domeniu. Aceast` specializare o avem pe fiecare industrie, \n parte. Asta a \nsemnat ni[te investi]ii foarte serioase. 70% din departamentul comercial a fost schimbat din 2008 \ncoace. Solu]iile Romsys au fost implementate \n majoritatea domeniilor de activitate, de la financiar-bancar, asigur`ri, industria telecom sau cea de utilit`]i la industriile produc`toare sau cele farmaceutice.

Cum s-a modificat portofoliul companiei \n ultimii ani? |n zona de financiar-bancar am adoptat aplica]ii complexe care \mping businessul c`tre o alt` sfer`, un exemplu fiind Exadata [i Exalogic de la Oracle. Pe m`sur` ce b`ncile au ie[it din zona de retail, am mers cu aplica]ii de business pentru serviciile bancare corporate. Romsys livreaz` servicii [i solu]ii informatice pentru aproximativ 70% din b`ncile locale. |n sectorul utilit`]ilor, care reprezint` un al doilea core business pentru Romsys, avem proiecte de succes pentru majoritatea playerilor (Petrom, Gaz de France, Distrigaz, Transgaz sau Apa Nova sunt numai cateva exemple). Peste 25% din afacerile realizate \n aceast` perioad` provin din \ncheierea unor contracte cu clien]i noi, \n acela[i

Hora]iu Berdil`, CEO Romsys timp majorând [i volumul livr`rilor informatice pentru clien]ii existen]i. |n plus, am ad`ugat portofoliului Romsys o serie de solu]ii noi implementate de celelalte companii din grup. Cu o pondere de 35% \n totalul afacerilor la nivel consolidat, Romsys este a doua cea mai mare entitate din cadrul concernului austriac New Frontier Holding.

Ce fel de manager sunte]i [i cum v` motiva]i subalternii? Am un stil de management bazat 100% pe MBO (management by objectives). |mi doresc ca oamenii din jurul meu s` aib` un ]el similar. S` poat` lua decizii [i f`r` mine. Fiind o companie mare, centralizat` – 380 angaja]i, 18 birouri \n ]ar` – ar fi greu ca to]i s` depind` de mine. Biz Biz

37


TOP 50 PERFORMAN}~

36 37 38 39 40

38

COATS ODORHEI

ADEPLAST

LLOYD SHOES

INERGY AUTOMOTIVE SYSTEMS

METALE INTERNA}IONAL

DOMENIU

DOMENIU

DOMENIU

DOMENIU

DOMENIU

Industria textil`

Materiale de construc]ii

Fabricarea \nc`l]`mintei

Componente auto

Materiale de construc]ii

CIFR~ DE AFACERI

CIFR~ DE AFACERI

CIFR~ DE AFACERI

CIFR~ DE AFACERI

CIFR~ DE AFACERI

31.420.579,52

30.362.619,29

29.074.991,43

28.509.885,24

28.356.120,24

RAT~ CRE{TERE PROFIT OPERA}IONAL

RAT~ CRE{TERE PROFIT OPERA}IONAL

RAT~ CRE{TERE PROFIT OPERA}IONAL

RAT~ CRE{TERE PROFIT OPERA}IONAL

RAT~ CRE{TERE PROFIT OPERA}IONAL

1,57

1,30

3,16

1,53

1,22

GRAD |NDATORARE

GRAD |NDATORARE

GRAD |NDATORARE

GRAD |NDATORARE

GRAD |NDATORARE

57%

58%

20%

42%

13%

Compania face parte din concernul britanic multina]ional Coats Ltd., care \[i are \nceputurile \nc` din 1755 \n Sco]ia \n ora[ul Paisley. Coats a fost listat` la bursa din Londra \nc` de la sfår[itul secolului al XIX-lea. |n Romånia, Coats este \nfiin]at` \n 1995. |n 2002, compania \ncepe produc]ia local` de a]`, \n Odorheiu Secuiesc. Un an mai târziu, este \nfiin]at` a doua fabric` Coats, Bulk Production Unit (BPU), care este dedicat` furniz`rii de a]` de cusut industrial` c`tre celelalte filiale din Europa. Aceasta este una din cele mai mari fabrici de a]` Coats din Europa.

Marcel B`rbu], proprietarul Adeplast, spune c` \n acest an foarte multe companii au preferat o stare de a[teptare, pentru a vedea cum evolueaz` starea general` a economiei. “Noi nu ne-am permis s` a[tept`m. Am adoptat o strategie de extindere. Investim \n mod constant \n tehnologie [i diversificarea capacit`]ilor de produc]ie.” {i se vede \n rezultatele financiare, dar [i \n cele de produs, capacitatea anual` a companiei fiind de 700.000 de tone de mortar, 80.000 de tone de vopsea [i tencuieli decorative [i 700.000 mc de polistiren. |n august au inaugurat fabrica de polistiren de la Ploie[ti, cu o investi]ie de peste 3,5 milioane de euro.

Compania Lloyd Shoes este un produc`tor german de pantofi, fondat la Bremen \n 1888, care din 1942 [i-a mutat sediul la Sulingen. Lloyd produce pantofi premium, iar marca lor comercial` este dunga ro[ie de pe tocul pantofilor, \nc` din 1968. |n Romånia, compania de]ine o unitate de produc]ie din anul 2000. Lloyd export` \n peste 40 de ]`ri. 66.300 de perechi de pantofi sunt produ[i zilnic de companie la fabricile sale. La nivel de grup, \n 2010, au fost produse 1,6 milioane perechi de pantofi, care au generat un venit de 105,8 milioane de euro.

Compania a fost \nfiin]at` \n 2003, pe platforma Dacia, [i a \nceput \n vara lui 2004 produc]ia de serie a circuitelor de alimentare cu carburant pentru autoturisme, dup` o investi]ie de 6 milioane de euro. Principalul client al companiei este Automobile Dacia. Compania produce sisteme de alimentare cu carburant pentru modelul Dacia Logan, atåt pentru automobilele produse \n România, cåt [i \n str`in`tate. Inergy Automotive Systems este o companie franco-belgian` care a luat fiin]` \n 2000 prin fuziunea, sub forma un joint-venture, dintre Plastic Omnium din Fran]a [i Solvay SA din Belgia. Inergy, cu sediul \n Paris, are pe plan global 25 de fabrici din 18 ]`ri.

|nfiin]at` \n anul 2000, Metale International este o societate cu capital privat romånesc. Activitatea companiei o constituie produc]ia de tabl` tigRES, comercializarea en-gros [i en-detail a materialelor pentru construc]ii, a sistemelor de tåmpl`rie Veratec [i distribu]ia acestora \n ]ar`. Sistemul de profile Veratec este predominant \n vånz`ri, cu aproximativ 70% din comenzile efectuate de partenerii din bran[a de tåmpl`rie, [i cuprinde [ase serii cu design normal sau curbat. Sediul firmei este \n Foc[ani. M.I. de]ine [ase depozite de materiale pentru construc]ii situate atåt \n Foc[ani cåt [i \n Bra[ov.

Biz


Krammer & Wagner u acest slogan, experien]` austriac` [i o echip` de profesioni[ti, Krammer & Wagner a demonstrat c`, \n România anului 2011, se pot \nchiria cu succes centre comerciale. To]i retailerii prezen]i \n cadrul Maritimo Shopping Center au semnat contracte de \nchiriere \n mai pu]in de un an [i jum`tate, centrul comercial este \nchiriat 100% [i au loc deschideri de magazine \n premier` \n Constan]a [i \n România. Din pozi]ia de agent de \nchiriere pentru Maritimo Shopping Center, echipa Krammer & Wagner a demonstrat cum experien]a de peste 20 de ani a companiei austriece este un catalizator esen]ial, ce s-a concretizat printr-un mix unic de chiria[i din toate domeniile de activitate. Ancora principal` a centrului comercial este hipermarketul Auchan, care, \n calitate de coproprietar, se deschide pentru prima oar` \n Constan]a, pe o suprafa]` total` de 16.000 mp, fiind cel mai mare operator de acest fel din ora[. |n propunerea Krammer & Wagner pentru mixul de chiria[i s-a avut \n vedere acoperirea tuturor domeniilor de activitate [i atragerea celor mai cunoscu]i retaileri români [i interna]ionali cu suprafe]e mari: Peek & Cloppenburg, Zara, H&M, C&A, Deichmann, dm, Diverta, Domo, Flanco, Hervis, Humanic, Intersport, Kenvelo, Koton, Leonardo, New Yorker, New Look, Pure, Sephora, Smyk, Takko, Toyplex, Zoomania. Echipa Krammer & Wagner se mândre[te cu faptul c`, odat` cu lansarea Maritimo Shopping Center, const`n]enii se vor putea bucura de

magazine deschise pentru prima oar` \n ora[ul lor. Cu aceast` ocazie, Peek & Cloppenburg \[i va pune la dispozi]ie produsele, pentru prima oar` \n afara Bucure[tiului, pe o suprafa]` generoas` de 3.000 mp [i nu numai: pentru prima oar` pe pia]a din Constan]a se g`sesc alte branduri celebre – C&A, Deichmann, H&M, Her-

\nc`l]`minte), dar [i electronice [i electrocasnice, bijuterii, articole sportive, farmacie, libr`rie, cosmetice, home design, articole pentru copii, zon` servicii, pet shop. Venind \n \ntâmpinarea dezvoltatorului, Krammer & Wagner a negociat contracte care transform` Maritimo \ntr-una din cele mai atractive zone de entertainment

ani [i are la activ peste 600.000 mp \nchiria]i, dintre care peste 100.000 mp doar \n România. Cu peste 50 de mall-uri [i parcuri de retail dezvoltate pân` \n prezent, Krammer & Wagner este lider de pia]` \n Austria [i are birouri deschise [i \n Bosnia-Her]egovina, Croa]ia, Slovacia, Serbia [i România.

vis, Humanic, Killtec, New Look, Massimo Dutti, New Yorker, Smyk sau Zoomania. Iar surprizele pl`cute nu se opresc aici: brandul de cosmetice Inglot din Polonia, cu peste 250 de magazine deschise \n lume, va lansa, \n premier` pentru România, primul s`u magazin, iar brandul italian de fashion Navigare va opera, de asemenea, pentru prima dat` \n ]ara noastr`. Centrul comercial Maritimo se eviden]iaz` prin mixul unic de chiria[i, ce cuprinde operatori din toate domeniile de activitate, respectiv hipermarket, fashion (\mbr`c`minte [i

din Constan]a. Când nu merg la film – Cinema City opereaz` 8 s`li de cinema \n cadrul Maritimo Shopping Center – locuitorii ora[ului \[i pot \ncerca norocul la casino, squash, biliard sau se pot relaxa \n food court sau la cafenele. {i sportul este important, de aceea doritorii \[i vor putea face abonamente la Pure Health & Fitness, ce le ofer` o suprafa]` generoas` de 1.600 mp. Succesul echipei Krammer & Wagner nu este surprinz`tor, daca ]inem cont de faptul c` beneficiaz` de o experien]` de peste 20 de

Krammer & Wagner acord` o importan]` sporit` conceputului de dezvoltare durabil` [i acoper` o palet` larg` de servicii precum intermediere vânzare – cump`rare de propriet`]i imobiliare, managementul propriet`]ilor imobiliare, expansiune pentru lan]uri de magazine, dar [i marketing [i achizi]ii.

Pentru mai multe informa]ii, v` rug`m s` accesa]i www.krammer-wagner.ro

ADVERTORIAL

“Nu facem lucruri extraordinare, îns` [tim s` facem lucrurile normale în mod excep]ional”


TOP 50 PERFORMAN}~

41 42 43 44 45

40

CAST

ADIDRAD COM

PFIZER ROMÅNIA

ECOLOR

ELECTROARGE{

DOMENIU

DOMENIU

DOMENIU

DOMENIU

DOMENIU

Construc]ii drumuri [i autostr`zi

Colectare [i valorificare de[euri

Produc]ie [i distribu]ie de medicamente

Produc]ie mobilier

Fabricarea de aparate electrocasnice

CIFR~ DE AFACERI

CIFR~ DE AFACERI

CIFR~ DE AFACERI

CIFR~ DE AFACERI

CIFR~ DE AFACERI

27.753.061,19

26.759.148,81

26.403.446,19

26.082.610,71

24.909.799,29

RAT~ CRE{TERE PROFIT OPERA}IONAL

RAT~ CRE{TERE PROFIT OPERA}IONAL

RAT~ CRE{TERE PROFIT OPERA}IONAL

RAT~ CRE{TERE PROFIT OPERA}IONAL

RAT~ CRE{TERE PROFIT OPERA}IONAL

2,19

2,36

3,57

4,02

2,19

GRAD |NDATORARE

GRAD |NDATORARE

GRAD |NDATORARE

GRAD |NDATORARE

GRAD |NDATORARE

65%

48%

49%

45%

54%

Compania a avut o evolu]ie exponen]ial`. Dac` \n 1999 a \nregistrat o cifr` de afaceri de peste 483.000 de lei, zece ani mai tårziu, compania din B`ne[ti, Prahova, dep`[ea 69,5 milioane de lei, totu[i \n sc`dere comparativ cu excelentul an 2008, cånd valoarea acesteia se apropia de 121 de milioane de lei. Anul trecut, Cast SRL a cå[tigat o licita]ie pentru execu]ia unor lucr`ri de reabilitare [i modernizare a DJ 713 Sinaia \n lungime de 16 km. Investi]ia s-a ridicat la 40 de milioane de lei, iar finan]area a fost asigurat` de dou` administra]ii jude]ene. Contractul nu este lipsit de probleme. Potrivit mai multor ONG-uri, proiectul poate duce la distrugerea Parcului Na]ional Bucegi.

Compania specializat` \n colectarea [i valorificarea de[eurilor metalice feroase [i neferoase, inclusiv vehicule scoase din uz (Programul “Rabla”), [i \n colectarea [i valorificarea de[eurilor din carton [i hårtie a \nregistrat \n anul 2010 aproape o dublare a cifrei de afaceri fa]` de 2009. |ntr-un top realizat pe baza cifrelor de afaceri ale companiilor din Craiova, compania doljean` din industria colect`rii ocupa locul 14 \n anul 2010. Anul trecut, ADIDRAD a avut un profit de aproape 7 milioane de lei. Societatea comercial` este dotat` cu un parc auto compus din 12 ma[ini utilitare – de la 2,5 tone la 24 de tone.

Subsidiara local` a gigantului farmaceutic american a achizi]ionat la \nceputul acestui an fabrica de suplimente alimentare din Cluj Ferrosan, companie cu vånz`ri anuale de peste 5 milioane de euro. Din portofoliul Ferrosan fac parte multivitaminele Multi-tabs, Bifiform [i IMEDEEN. “Ferrosan este o excelent` alegere strategic`, care are ca rol \nt`rirea prezen]ei companiei pe pia]a suplimentelor alimentare printr-o nou` gam` de branduri competitive”, spune Paul Sturman, pre[edinte al diviziei Consumer Healthcare din cadrul Pfizer. Potrivit Cegedim, anul trecut Pfizer s-a clasat pe locul 3 \n topul juc`torilor din pia]a local` de medicamente, cu o cot` de pia]` de 6,5%.

Produc`torul de mobil` pentru pie]ele externe Ecolor SRL, cu sediul \n localitatea clujean` Jucu, estimeaz` pentru 2011 venituri de 32 mil. euro. Compania fondat` \n 2005, care are \n prezent 240 de angaja]i, este unul dintre principalii furnizori ai gigantului IKEA. Produc`torul de mobilier a investit 9 milioane de euro \n perioada 2010-2011 \n tehnologii de produc]ie pentru dezvoltarea unei noi game de produse, ce vor ap`rea pe pia]` din luna noiembrie a acestui an. “Am primit mai multe oferte competitive de-a lungul crizei, am extins facilitatea [i am investit \n echipamente noi de produc]ie”, spune pentru Biz Carl Widell, Managing Director la Ecolor SRL.

Compania arge[ean` a fost fondat` \n 1971 [i doi ani mai tårziu a \nceput produc]ia. Este de]inut` din 1996 \n propor]ie de 51% de asocia]ia salaria]ilor, \n timp ce restul ac]iunilor apar]ine unor persoane fizice sau juridice. Compania are 750 de angaja]i [i organizeaz` des cursuri de perfec]ionare profesional` pentru ace[tia. Titlurile Electroarge[ s-au apreciat cu 47,49% \n perioada 5 august – 7 septembrie din acest an la Bursa de Valori Bucure[ti, de[i principalii indici bursieri au sc`zut. La jum`tatea anului, sindicali[tii de la Electroarge[ l-au acuzat pe unul dintre ac]ionari, C`t`lin Chelu, c` a \ncasat dividende de 2,7 milioane de lei, de[i AGA decisese reinvestirea profitului.

Biz


TOP 50 PERFORMAN}~

46 47 48 49 50

42

ASTRAZENECA PHARMA

MIRAS INTERNATIONAL

INFOMED FLUIDS

FORMENS

ARIES TEXTILE

DOMENIU

DOMENIU

DOMENIU

DOMENIU

DOMENIU

Produc]ie [i distribu]ie de medicamente

Comer] cu produse metalice

Fabricarea de produse farmaceutice

Industria textil`

Industria textil`

CIFR~ DE AFACERI

CIFR~ DE AFACERI

CIFR~ DE AFACERI

CIFR~ DE AFACERI

CIFR~ DE AFACERI

24.723.806,67

23.873.490,71

23.108.331,19

22.934.531,90

22.465.006,19

RAT~ CRE{TERE PROFIT OPERA}IONAL

RAT~ CRE{TERE PROFIT OPERA}IONAL

RAT~ CRE{TERE PROFIT OPERA}IONAL

RAT~ CRE{TERE PROFIT OPERA}IONAL

RAT~ CRE{TERE PROFIT OPERA}IONAL

1,42

5,23

2,12

1,74

1,17

GRAD |NDATORARE

GRAD |NDATORARE

GRAD |NDATORARE

GRAD |NDATORARE

GRAD |NDATORARE

57%

45%

58%

58%

17%

Filiala local` a produc`torului britanic de medicamente AstraZeneca beneficiaz` de experien]a companiei-mam` \n domeniul biofarmaceuticii, axat` pe descoperirea, dezvoltarea, producerea [i comercializarea de medicamente \n [ase arii terapeutice. Filiala local` a \nregistrat o cifr` de afaceri de peste 24 de milioane de euro \n 2010 [i o rat` de cre[tere a profitului opera]ional de 42% fa]` de anul anterior. La nivel interna]ional, compania este activ` \n peste 100 de ]`ri cu o prezen]` \n cre[tere \n ]`ri emergente precum China, Brazilia, Mexic [i Rusia. Anual, compania investe[te peste 4 miliarde de dolari \n cercetare [i dezvoltare.

Este o companie cu capital integral românesc \nfiin]at` \n 1994. De[i \n 2009 [i-a schimbat statutul din societate pe ac]iuni \n societate cu r`spundere limitat`, ac]ionariatul a r`mas acela[i, ca [i domeniul de activitate: distribu]ia produselor metalurgice din o]el. Datorit` gamei diversificate de produse, Miras s-a aflat an de an \n topul primilor zece distribuitori de profil pe pia]a româneasc`. Compania a avut o strategie aparte, fiindc` nu a impus restric]ii legate de valoarea [i cantitatea comenzilor, reu[ind s` r`spund` atât cererilor din partea clien]ilor mici, cât [i cererilor venite din partea unor clien]i mari din construc]ii [i industrie.

Solu]ii sterile perfuzabile ambalate \n pungi sau \n flacoane de sticl`, medicamente ambalate \n fiole [i produse parafarmaceutice sunt doar câteva din produsele fabricate de compania farmaceutic` Infomed Fluids. Compania este o subsidiar` a ACS Dobar Info din Elve]ia, renumita filial` a ACS Dobfar Holding, care de peste 30 de ani ocup` un loc important pe pia]a mondial` \n producerea de antibiotice de tip penicilin` [i cefalosporine. Succesul Infomed se datoreaz` puternicei divizii de cercetare-dezvoltare, dar [i dot`rii cu unele dintre cele mai sofisticate tehnologii \n domeniu, de la instala]ii tehnologice pân` la laboratoare.

|nfiin]at` \n 1999, \n jude]ul Boto[ani, de doi ingineri cu experien]` \n industria textil`, Formens s-a transformat \ntr-o companie care anul trecut a dep`[it vânz`ri de 22 de milioane de euro. La ora actual`, produce o gam` variat` de costume b`rb`te[ti, destinate mai ales pie]elor din Europa de Vest, \n special Fran]ei. |n 2007, compania a demarat implementarea unei aplica]ii complexe de gestiune a comenzilor, materialelor [i livr`rilor, furnizat` de firma de software DataS din Târgu Secuiesc. Pân` \n 2016, proprietarii fabricii de textile din Boto[ani [i-au propus s` transforme Formens \n lider european pe segmentul m`rcii private, “made-to-measure”.

Compania are unitatea de produc]ie \n Zona Industrial` de Vest din Arad [i face parte din grupul italian Calzedonia – Intimissimi, având o experien]` de 12 ani exclusiv \n produc]ia de lenjerie de corp. Cea mai mare parte a \ncas`rilor se datoreaz` preponderent pie]elor externe. |n apropierea punctului de lucru din Arad se afl` [i un magazin de vânzare en-gros destinat pie]ei locale. Pe lâng` rezultate financiare pozitive, Aries Textile se mândre[te [i cu dou` premii primite anul trecut pe plan local: Locul I \n Top Afaceri pe localitatea Arad [i locul II \n Top Afaceri pe jude]ul Arad pentru fabricarea articolelor de \mbr`c`minte.

Biz


SFÅR{ITUL

TELEVIZIUNII A{A CUM O {TIM

Cånd gigan]i ca Apple, Google sau Yahoo! pariaz` pe viitorul succes al tehnologiei video streaming [i multe televiziuni par f`r` replic`, este din ce \n ce mai evident cum va ar`ta \n viitorul apropiat divertismentul de acas`. DE OVIDIU NEAGOE

P

Poate crede]i c` viitorul este imposibil de prezis. Ar fi bine s` v` r`zgândi]i. Este suficient s` arunc`m o privire la cele mai vizionare companii, la strategiile acestora [i mai ales la achizi]iile [i investi]iile lor [i ne putem

44

Biz

face o idee. Celebra aplica]ie Google Maps, de pild`, a luat na[tere \n urma achizi]iei de c`tre compania din spatele celui mai puternic motor de c`utare a unei mici firme din \ndep`rtatul continent australian. Un semnal care arat` cât de presant` este amenin]area la adresa televiziunilor din \ntreaga lume a fost curtarea site-ului de video streaming Hulu, momentan disponibil pentru SUA [i Japonia, de c`tre companii precum Amazon, Google, News Corp. [i Yahoo!. News Corp. deja de]ine un procent de 27% din site-ul de video streaming, ceea ce putea \nsemna c` de]in`torul acesteia, Rupert Murdoch, ar fi putut prelua compania cu o sum` de bani mai mic` decåt ceilal]i ofertan]i. Totu[i, nici Amazon.com nu avea motive s` renun]e prea u[or la Hulu.com.


MEDIA

Compania condus` de Jeff Bezos folose[te deja propriul serviciu de streaming video pe baz` de abonament, Prime Instant Videos, [i ar avea mare nevoie de suportul Hulu. Mai mult, fuziunea dintre

Hulu [i Amazon ar putea duce la na[terea unei entit`]i care s` aib` puterea s` amenin]e \n viitorul apropiat suprema]ia Netflix, disponibil momentat \n SUA, Canada [i America Latin`. Numai c`, tocmai când lucrurile deveniser` interesante, ac]ionarii Hulu au decis s` anuleze negocierile de vânzare a companiei. Hulu.com permite accesul

utilizatorilor la o gam` larg` de filme, programe de televiziune [i con]inut video gratuit, costurile acestora fiind suportate din publicitate. Cu toate c` portalul este dominat de Netflix, Hulu a reu[it s` se dezvolte exponen]ial [i estimeaz` venituri pentru anul 2011 de 500 de milioane de dolari, \n cre[tere fa]` de 260 de milioane de dolari, la cåt au urcat \n anul 2010. Tot anul trecut, compania pl`nuia o ofert` public` ini]ial`, care estima valoarea Hulu.com la 2 miliarde de dolari, dar planurile au fost sistate \n luna decembrie [i compania a ales s` se concentreze pe servicii pl`tite.

CINE SCOATE TELEVIZOARELE DIN PRIZ~? Dup` ce iTunes de la Apple aproape a pus pe butuci industria muzical` tradi]ional` prin vånzarea melodiilor cu 99 de cen]i, a venit rândul con]inutului video s` fie “scos” online. Amenin]area vine de aceast` dat` din partea Netflix. Liderul serviciilor de video streaming a semnat la finele lunii octombrie un contract de licen]iere pe mai mul]i ani cu studiourile DreamWorks Animation SKD prin care Netflix devine platforma ce difuzeaz` \n exclusivitate avanpremierele lansate de produc`torul unor anima]ii celebre precum “Shrek”, “Madagascar”, “Kung Fu Panda” sau “How to Train Your Dragon”. Din anul 2013, peliculele DreamWorks Animation vor fi disponibile pentru utilizatorii Netflix pe diferite platforme: calculator, tablet`, televizor sau chiar pe telefonul mobil. “DreamWorks Animation este unul dintre brandurile din industria divertismentului de familie care chiar conteaz`. Studioul este extrem de creativ, inovator din punct de vedere tehnologic [i ajunge pe culmile succesului cu fiecare film sau emisiune TV care \ncånt` privitorii de toate vårstele”, spune Ted Biz

45


MEDIA

Sarandos, Chief Content Officer la Netflix. Acesta adaug` c` acordul \nt`re[te portofoliul de con]inut dedicat familiilor, care astfel vor putea accesa instant filmele contra cost. |n]elegerea dintre cele dou` companii este istoric`, DreamWorks fiind primul studio hollywoodian care alege internet streaming-ul \n defavoarea operatorilor de cablu tradi]ionali. Vestea a fost primit` excelent de investitori [i ac]iunile Netflix au urcat la cåteva zile de la anun] cu 7% la un prag record de 137,88 de dolari pe ac]iune. Cu toate c` Netflix nu a f`cut publice datele de ordin financiar, Jeffrey Katzenberg, CEO la DreamWorks, a precizat pentru “The New York Times” c` \n]elegerea, care va aduce companiei venituri de 30 de milioane de dolari de-a lungul câtorva ani pentru fiecare pelicul` difuzat` de Netflix, schimb` regulile jocului [i reprezint` un pariu c` privitorii nu vor mai face distinc]ii \ntre con]inutul furnizat pe internet [i cel oferit de operatorii de cablu. 46

Biz

“Aceast` \n]elegere ne permite s` valorific`m mai bine con]inutul propriu [i ne ofer` o flexibilitate crescut` a modului \n care \l distribuim pe o plaj` larg` de platforme \n lumea digital` de ast`zi, aflat` \n plin` expansiune”, spune Katzenberg \n comunicatul de pres` ce anun]a semnarea contractului dintre cele dou` companii.

DIN OFFLINE |N ONLINE Redbox, o companie american` care \nchiriaz` DVD-uri cu un dolar, a intrat de la \nceputul anului \n online, unde ofer` con]inut video contra cost, ceea ce \nseamn` c` liderul industriei, Netflix, cu mai bine de 20 de milioane de abona]i, are un alt concurent direct. A[a s` fie oare? De fapt, Redbox se pare c` nu a avut de ales cånd a optat pentru online, mai ales c` num`rul clien]ilor care \nchiriaz` DVD-uri fizice este \n sc`dere. Ac]iunile Coinstar Inc., de]in`torul Redbox, au sc`zut cu 26% \n ultimul trimstru al anului trecut. Unul dintre motivele acestei sc`deri a

fost [i un contract semnat de companie cu trei studiouri de film, prin care aceasta nu putea oferi spre \nchiriere un film decåt dup` patru s`pt`måni de la lansare. Mai mult, Netflix este o companie profitabil`, cu o rezerv` de cash de peste 350 de milioane de dolari, pe care \i poate investi pentru achizi]ia de filme noi sau emisiuni TV, \n timp ce Coinstar are datorii de aproape 390 de milioane de dolari. Spre deosebire de re]eta nu tocmai de succes a Redbox, Wal-Mart, cel mai mare retailer din lume, a \nceput din vara acestui an s` livreze pe site-ul propriu con]inut video la comand`, difuzånd, pe lång` emisiuni TV, [i filme chiar \n aceea[i zi \n care acestea au fost lansate. Compania, care a achizi]ionat serviciul de video streaming Vudu.com, pune la dispozi]ia utilizatorilor de internet peste 20.000 de titluri, cu pre]uri de “\nchiriere” cuprinse \ntre 1 [i 5,99 de dolari. Wal-Mart nu ofer` posibilitatea de abonare, serviciul func]ionånd similar cu iTunes, care taxeaz`


MEDIA utilizatorii cu 3,99 dolari pentru \nchirierea unui film proasp`t lansat [i cu 14,99 dolari pentru cump`rarea peliculei.

CU TELEVIZORUL |N BUZUNAR Nici companiile de cablu nu stau cu mâinile-n sân. La jum`tatea lunii trecute, HBO [i portalul de video streaming Roku au anun]at lansarea portalului HBO GO, prin care utilizatorii vor putea avea acces instant la mai bine de 1.400 de titluri, printre care toate serialele [i emisiunile difuzate de postul de televiziune HBO. Produc]iile HBO sunt valabile pe playerele Roku de la finele lunii octombrie [i sunt disponibile f`r` costuri suplimentare clien]ilor care beneficiaz` deja de programul HBO achizi]ionat prin intermediul operatorilor de cablu. Aplica]ia ofer` acces instant la toate produc]iile HBO, ca “Totul despre sex”, “True Blood”, “Urzeala tronurilor”, “Clanul Soprano”. Pe lång` acestea, utilizatorii mai pot urm`ri filme originale HBO, blockbustere, documentare [i evenimente sportive. “Aplica]ia HBO GO

DIVERTISMENT LA CUTIE “Divertisment pe s`turate. |ntr-o cutie extrem de mic`” – aceasta a fost promisiunea Apple cånd a lansat a doua genera]ie a dispozitivului Apple TV, prin care utilizatorii pot viziona filme, emisiuni TV, fotografii pe gadgetul care se conecteaz` prin wireless la televizor. Nu este nevoie de spa]iu pentru stocarea fi[ierelor [i utilizatorii pot viziona filme \n format HD de pe portalul Netflix, iTunes sau chiar de pe internet. De curånd, compania condus` de Tim Cook a lansat un update prin care ofer` acces la meciurile de hochei pe ghea]` din NHL [i precum [i la Wall Street Journal Live. Tot mai mul]i anali[ti din industrie cita]i de presa interna]ional` sus]in c`, de[i sunt våndute doar 500.000 de dispozitive pe trimestru, Apple urmeaz` s` lanseze cea de-a treia genera]ie de Apple TV pân` la finele anului.

este foarte popular` \n råndul privitorilor care c`l`toresc mult [i \[i doresc s` aib` acces instant la programele noastre de pe telefonul mobil”, spune Bernadette Aulestia, Senior VP la departamentul de marketing al HBO. “Acum, prin intermediul parteneriatului cu Roku vom face aceste programe accesibile pentru playerele Roku [i vom permite clien]ilor no[tri s` le vizioneze direct pe televizor atunci cånd \[i doresc”, continu` Aulestia. Cele mai bine våndute playere pentru con]inutul video Roku (inclusiv mult apreciata genera]ie Roku 2) sunt accesibile ca pre] [i extrem de u[or de folosit. Roku beneficiaz` de peste 300 de canale de divertisment, printre care Netflix, Amazon Instant Video, Hulu Plus sau Pandora. Chiar [i cele mai noi canale lansate – Disney.com, AOL HD [i FoxNews.com – sunt incluse. “Misiunea Roku a fost \ntotdeauna s` furnizeze cea mai bun` selec]ie de programe de divertisment disponibil` pentru streaming pe televizor”, spune Anthony Wood, CEO la Roku. Biz

Biz

47


Premium la pahar Vinurile premium reprezint` pentru majoritatea produc`torilor un business al pasiunii [i al r`bd`rii. Timpul va decide cine sunt c창[tig`torii [i ce vinuri se vor impune pe pia]`. DE OANA GRECEA


Vinuri române[ti

Vinul premium se adreseaz` cunosc`torilor rafina]i, fideli, \n general colec]ionari, cu statut social peste medie. Aceast` pia]` de lux a ajuns \n ultimii ani \n România la aproximativ 15 milioane de euro. Cu pre]uri ce pornesc de la circa 10 euro [i care pot dep`[i \n licita]ii [i 200.000 de euro, vinurile de lux arat` c` pl`cerea fin` cu cheltuial` se ]ine. Sunt vinuri \n edi]ie limitat`, produse din cei mai buni struguri, depozitate \n condi]ii speciale (\n anumite butoaie, cu un anumit grad de ardere), dintr-o vie de o anumit` vechime [i depozitate apoi un timp atent calculat. Un vin bun este de obicei un vin vechi. Sticlele folosite provin \n majoritate din Fran]a, Italia sau Republica Moldova, dopurile de plut` provin exclusiv din Portugalia, capi[oanele din Fran]a sau Spania, iar etichetele sunt tip`rite [i ele \n afar`, cu rare excep]ii \n România. Cantit`]ile mici produse de cramele din România le permit produc`torilor ca vinurile lor s` fie atent monitorizate. Multe din vinuri sunt de autor, de exemplu Aurelia Vi[inescu (de la Domeniile S`h`teni) sau Livia (de la Crama G\rboiu). |n ultimii ani, \n România au ap`rut o serie de crame [i produc`tori mici care au f`cut ca vinul s` aib` o calitate de necontestat. |n industria de profil exist` aproximativ 100 de produc`tori, majoritatea cu afaceri de circa un milion de euro. |n afara juc`torilor autohtoni mai mici – DaVino (cel mai vechi pe pia]`), SERVE, Vinarte,

La Certa, Rotenberg, Crama Opri[or, Crama G\rboiu, Domeniile {tirbey, Domeniile Coroanei Segarcea, Cramele Halewood – din gama produc`torilor de vinuri de mas`, doar Reca[ [i Murfatlar (cu un anumit segment) au vinuri premium. Este interesant de [tiut c` domeniul viticol a absorbit \n totalitate fondurile europene [i toate aceste crame ap`rute de la un an la altul au beneficiat de finan]`ri. Vinul este un produs cultural cu mare impact social. Este mai mult decât o marf` [i mai mult decât un produs de consum. Este un bun ambasador, pentru c` spune ceva despre ]ara din care provine, ofer` chiar informa]ii culturale [i geografice.

identificat o ni[`: se caut` vinurile din soiuri române[ti. Pu]in \n Fran]a [i mai mult \n Canada, China sau alte ]`ri asiatice. “Vinurile române[ti premium sunt desigur competitive calitativ cu cele str`ine. La export trebuie s` se lupte cu stigmatul vinurilor române[ti creat \n anii Epocii de Aur: ieftine [i proaste. E foarte greu s` schimbi o percep]ie”, apreciaz` Michael Rotenberg, ac]ionar al cramelor Rotenberg. Potrivit datelor Asocia]iei Produc`torilor [i Exportatorilor de Vin din România (APEV), exporturile de vin ale României s-au ridicat la 14,5 milioane de euro \n 2010, \n sc`dere u[oar`

Vinuri superpremium [i premium române[ti Nr. crt. Vinul

Produc`torul/brandul

1.

Prince Matei-Merlot, Prince Mircea Merlot, Prince {tirbey-Negru de Dr`g`[ani, Cramposie Selec]ionat`, Prince {tirbey-T`mâioas` Româneasc`, Prince {tirbey-Sauvignon Blanc, Prince {tirbey-Vitis Vetus, Cuvee D’ Excellece Riesling, Cabernet Sauvignon Soare

Vinarte

2.

Davino, Davino Rezerva, Chateau Domenii [i Domaine Ceptura Blanc, Revelatio, Sauvignon Blanc, Domain Ceptura Rose, Davino Flamboyant

DaVino

3.

Miracol Chardonnay, Rusalc` Alb`, Cabernet Sauvignon, Passarowiz 1718 Magnum, Smerenie [i Dr`gaic` Ro[ie

Crama Opri[or (de]inut de Carl Reh Winery)

4.

Bacanta – Feteasc` Alb` [i Feteasc` Neagr`

Crama G\rboiu

5.

Artisan Feteasc` Alb` Barrique [i Artisan Feteasc` Neagr`

Domeniile S`h`teni

6.

Unique Riesling Italian, Autentique Busuioac` de Bohotin, Ancestral Feteasc` Neagr`

Domeniile Basilescu

7.

Chardonnay Sole, Solo Quinta, Cuve Uberland

Cramele Reca[

8.

Terra Romana Cuve Amaury, Terra Romana Rose, Terra Romana Cuve Charlotte

Serve

9.

Sauvignon Blanc, Cabernet Sauvignon

La Certa

10.

Prestige – T`mâioas` Rose, Cabernet Sauvignon, Feteasc` Alb`, Chardonnay, Sauvignon Blanc, Pinot Gris

Domeniile Coroanei Segarcea

11.

Rotenberg Emeritus Merlot, Primus, Clasic, Notorius, Menestrel

Crama Rotenberg

12.

Hyperion Cabernet Sauvignon, Hyperion Feteasc` Neagr`

Cramele Halewood

13.

Budureasca – Fume Blanc

Budureasca

Este un aport de imagine foarte mare la dineurile oficiale, pentru c` lumea discut` [i pe marginea senza]iilor gustative resim]ite. Pân` acum, pe pia]a interna]ional`, România nu are tradi]ia \n vin pe care poate ar merita-o. Dar pentru c` oferta este mai mare decât cererea, produc`torii mici mizeaz` pe export, deoarece au

comparativ cu nivelul din 2009. Aflate majoritatea la \nceput, cramele produc`toare de vinuri premium mizeaz` pe faptul c` vinul vorbe[te de la sine, f`r` a investi \n marketing sau comunicare. Chiar dac` ar vrea s` spun` c` a consuma vin \]i confer` alt statut \n propriii t`i ochi, dar [i c` vinul este s`n`tos [i un bun protector Biz

49


cardiac, nu au \nc` banii s` o fac`. “Chiar dac` este un vin de calitate, el nu poate fi corect comunicat cu un buget de austeritate [i de multe ori acest produs este cunoscut doar de câ]iva ini]ia]i. Rezult` de aici multe confuzii [i o mare lips` \n cunoa[terea vinurilor de calitate”, declar` Sergiu Nedelea, somelier. |n opinia lui Michael Rotenberg, vinul trebuie vorbit [i publicul trebuie educat, iar vinul vorbe[te prin gura podgoreanului [i a formatorilor de opinie. La crama sa, contactul cu iubitorii de vin se face prin degust`ri, vizite la cram`, prin sponsorizarea evenimentelor publice culturale sau de binefacere. “Publicul nostru sunt intelectualii [i burghezii mijlocii cu venituri medii sau peste, care v`d \n vin o experien]` gustativ` [i cultural` [i nu un mijloc de a se \mb`ta”, mai spune el. Un vin de calitate este \ns` greu de identificat pentru un necunosc`tor. Nu \ntotdeauna pre]ul mare este un indiciu al calit`]ii. Ar trebui s` ]inem cont de podgorie, produc`tor, anumite indicii de pe etichet`, denumirea de origine [i calitate controlate (D.O.C.) [i nu \n ultimul rând de pre], recomand` Sergiu Nedelea, unul dintre cei mai cunoscu]i somelieri români. Dac` \ntr-un magazin de specialitate cump`rarea unui vin este asistat` de vânz`tor, la restaurant asisten]a este acordat` de somelier. “Rolul somelierului este de consultant, el este cel care sugereaz` un vin \n baza regulilor de asociere oenogastronomice. Una dintre regulile meseriei de somelier este s` fie echidistant \n alegerea vinului, s` fie un bun diplomat [i s` nu for]eze decizia clientului când ofer` acestuia un vin”, mai adaug` Nedelea. “Dac` vinul nu se potrive[te cu mâncarea, are toat` lumea de pierdut: [i clientul, [i osp`tarul, c`-[i pierde [paga, [i produc`torul, c` este asociat cu un vin de slab` calitate, deoarece gustul vinului se percepe altfel \n func]ie de mâncare”, spune Aurelia Vi[inescu, investitor la Domeniile S`h`teni. Biz 50

Biz

FOTO: VALI MIREA

Vinuri române[ti

Bogdan Cost`chescu, oenolog [i ac]ionar, DaVino

F`r` concursuri la

DaVino an Balaban (90% din ac]iuni) [i Bogdan Cost`chescu (de profesie oenolog [i posesor a 10% din afacerea Davino) fac echip` de peste 13 ani. Unul este cu banii, marketingul [i distribu]ia, cel`lalt cu produc]ia [i calitatea. Brandul DaVino s-a pozi]ionat [i a dorit \ntotdeauna s` produc` vinuri superpremium [i premium. “Vinurile superpremium \nseamn` mai mult studiu, mai mult` creativitate [i foarte mult` r`bdare”, spune Balaban. Societatea produce struguri \n arealul viticol Ceptura, unde are \n exploatare peste 55 de hectare. Export` \n ]`ri ca Olanda, Fran]a, SUA, Ungaria, iar \n România comercializeaz` vinurile \n restaurantele de clas` dar [i pe rafturile câtorva magazine de specialitate. Antreprenorii spun c` au investit mult [i treptat, dar s-au folosit [i de programe Sapard. Pentru c` \[i respect` clien]ii, care cump`r` uneori exclusiv pentru vinoteca personal` o \ntreag` gam` de vinuri, DaVino trimite anual o scrisoare acestora \n care vorbe[te despre produc]ia [i mersul afacerii \n anul precedent. Modelul, practicat [i de Warren Buffett pentru ac]ionarii Berkshire Hathaway, aduce \n aten]ia clien]ilor detalii despre fiecare brand

de vin. Fi[a cuprinde: date tehnice (soi, an de recolt`, alcool, data recolt`rii [i a \mbutelierii), zona de produc]ie, anul de recolt`, particularit`]i de vinifica]ie, caracterizare a vinului (limpiditate, culoare, miros, gust, asociere culinar`, temperatur` de servire). O alt` particularitate a DaVino este faptul c` societatea nu particip` la concursuri. “Consider c` cel mai tare concurs e pia]a [i c` publicul este cel mai mare judec`tor”, spune Balaban. Pentru a ajunge la vinuri superpremium, sunt foarte multe lucruri de f`cut. Bogdan Cost`chescu spune c` trebuie s` [tii ce clon` cumperi, unde plantezi, când recoltezi, cum e strugurele, ce tip de vinifica]ie folose[ti, ce tip de drojdie, ce enzime, cât intr` \n cupajul fiec`reia. De asemenea, produc]ia este controlat`, iar culegerea manual`. Societatea produce 5.000 kg de struguri/ha/anual [i produce circa 300.000 de sticle pe an, din brandurile DaVino, Ceptura [i F`urar. Cu o cifr` de afaceri de aproape 3 milioane euro \n 2010, DaVino (\n fapt societatea Unicom Production) are de gând s` treac` \ntr-o nou` etap` [i s` investeasc`, pe lâng` cram`, [i \n agroturism. Biz


Vinuri române[ti

Vin de autor, Aurelia urelia Vi[inescu este mâna forte de la Domeniile S`h`teni. Este eonologul companiei [i tot ea conduce [i businessul, \n calitate de director general. Grija pentru struguri [i pentru produsul final o ]ine tot timpul aproape de podgorie [i de cram`. Domeniile S`h`teni ocup` 70 ha [i se afl` pe cea mai populat` “uli]`” a vinului, al`turi de cinci crame, printre care Halewood, Enotera, La Certa [i Domeniile Blaga. E \ncântat` de concuren]`, mai ales când to]i produc vinuri bune. Cea mai scump` gam` din Domeniile S`h`teni este Anima, unde Aurelia Vi[inescu produce trei vinuri, numai \n anii foarte buni [i \n edi]ii limitate. Capacitatea de produc]ie a cramei este de 1.000 de tone, dar nu folosesc decât 70%. De[i a fost un start-up, afacerea s-a dublat de la an la an, iar

Vi[inescu

societatea export` 50% din vinuri \n Japonia, Thailanda, Coreea, China, Taiwan, Canada, Polonia, Fran]a, Belgia, Olanda, Lituania. Antreprenoarea recunoa[te c` este un business pe termen lung [i c`, dac` nu ar avea speran]` de profitabilitate, probabil ar fi renun]at. La ora aceasta, Domeniile S`h`teni se apropie de break-even, dup` investi]ii de circa 4,5 milioane de euro. Aurelia Vi[inescu a accesat mai multe proiecte europene [i inten]ioneaz` s` mai acceseze unul, pentru a face agroturism \n scop de marketing. “Vrem s` aducem o valoare ad`ugat` produsului. Altfel \n]elegi vinul [i altfel \l bei atunci când e[ti chiar lâng` butoi, când vezi tot procesul, când cineva \]i explic`”, spune ea. Toate vinurile din gam` au fost gândite sub umbrela/brandul Aurelia Vi[inescu. Biz

Aurelia Vi[inescu, oenolog [i ac]ionar, Domeniile S`h`teni


Vinuri române[ti

Crama G\rboiu, nout`]i premium ivia G\rboiu este interfa]a ac]ionarilor Cramei G\rboiu, respectiv familia sa. La nici 30 de ani, a \nv`]at din propria experien]` (de[i a absolvit [i un master \n oenologie) cum se face vinul dar mai ales cum se promoveaz`. Recunoa[te c`, având fonduri minime de promovare, \n doi ani de zile a ajuns s` fie cunoscut`. Comunicarea se face doar pe cale direct`, prin degust`ri, evenimente, târguri [i expozi]ii, dar [i prin magazinul propriu deschis \n martie anul acesta. Crama G\rboiu, care de]ine 200 ha de vi]` de vie, a lansat anul acesta gama de vinuri Bacanta (dou` vinuri albe seci [i dou` ro[ii seci maturate), \n edi]ie limitat`, special destinat` HoReCa [i magazinelor de specialitate, un proiect realizat de George Moisescu. De asemenea, de]ine \n portofoliu [i gama Livia, \n care se reg`sesc soiuri române[ti de valoare: {arba sec 2010, Pl`vaie sec 2010 – \n edi]ie limitat` de 2.000 de sticle. Livia mizeaz` pe soiurile române[ti, lucru pe care \l fac acum toate cramele mici, pentru c` acestea nu au fost niciodat` pe pia]`. Crama G\rboiu promoveaz` Feteasca neagr`, B`beasca neagr` [i {arba (soi dezvoltat \n anii ’70). Pentru un produc`tor de dimensiuni medii, cea mai bun` op]iune este pozi]ionarea pe segmentul premium. Biz

Livia G\rboiu, director executiv, Crama G\rboiu

52

Biz

Walter Friedl, ac]ionar, Mihai Bani]`, director general, Lacerta

Lacerta – [opârla calit`]ii -au cunoscut [i s-au bazat unul pe altul când au pornit investi]ia de circa 8-9 milioane \n crama Lacerta. Mihai Bani]` (vinificator) [i Walter Friedl (investitor de origine austriac`) au f`cut \n Dealu Mare o cram` la standarde europene, axat` exclusiv pe gama premium [i superpremium. De pe cele 82 ha pot \mbutelia circa 300.000 de sticle pe an. Vinurile premium din gam` sunt Rheinriesling 2010, Pinot Gris, Sauvignon Blanc, Chardonnay, Muscat Ottonel [i Cuvée X [i trei ro[ii, recolt` 2009 – Cabernet Sauvignon, Cabernet Sauvignon/Shiraz [i Cuvée IX. Cele mai “ieftine” vinuri din gam` sunt Rheinriesling [i Muscat Ottonel, la 39 lei/sticla, iar cel mai scump, Cuvée nou, cupajul de ro[u, este 69 de lei, pre]uri practicate la magazinul din cram`. “Avem 80 de butoaie de stejar tip barique, care \nseamn` 225 de litri cu cinci esen]e diferite de stejar. La butoaiele astea cea mai important` e originea lemnului”, explic` Bani]`. Butoaiele sunt cump`rate de la mai multe fabrici, din Fran]a, SUA, Rusia, Ungaria sau România. Pentru Lacerta, pia]a de desfacere o reprezint` deocamdat` domeniul HoReCa din România [i magazinele specializate. |ncepând din 2012, compania vizeaz` [i exportul, de[i sunt con[tien]i c` \n Europa Occidental`

este destul de greu de intrat la pre]uri competitive. “Exist` o criz` de supraproduc]ie. Riscul vinului românesc premium este s` se supraevalueze. Din punct de vedere calitativ, vinurile stau \n picioare”, apreciaz` Bani]`. |n opinia lui Friedl, investi]ia sa din ultimii ani se justific`. Popula]ia are deja alt` mentalitate, mai ales cei pân` \n 40 de ani. “Nivelul calitativ a crescut subtan]ial \n ultimii ani. Acum [ase ani cine vedea o sticl` de vin cu 10 euro se \ntreba de ce cost` atât. Acum clientul, când vede sticla, o vede prin prisma raportului calitate-pre]”, spune el. Simbolul grafic al cramei Lacerta din zona Dealu Mare (\ntre jude]ele Buz`u [i Prahova) este o [opârl` – lacerta \n limba latin`. Faptul c` \n zon` vie]uiesc [opârlele arat` c` solul nu e infestat. |n crama Lacerta, partea de produc]ie este completat` de un salon de degust`ri, un magazin de vinuri [i o camer` de conferin]e, toate beneficiind de arhitectura creat` de arhitec]ii tirolezi V. Miklautz [i M. Gaertner. Crama este deschis` de joi pân` duminic` [i poate g`zdui seminarii, team-building-uri, degust`ri [i alte evenimente. Atmosfera din jurul podgoriei \ntrege[te povestea vinurilor Lacerta, iar \n centrul podgoriei se g`se[te Conacul Doroban]u, opera arhitectului Ion Mincu. Biz


PROFIT DIN INOVA}II Anual, Mircea Tudor, fondator al MB Technology, investe[te peste trei milioane de euro \n cercetare. Un proiect viabil poate aduce venituri importante, cum este cazul Roboscan, \ns` r`bdarea este cheia acestor descoperiri. DE OANA GRECEA

S

`pt`mânal, pre[edintele MB Technology prime[te pe e-mail câteva propuneri sau idei de cercetare. Pentru Mircea Tudor, evaluarea, cercetarea, proiectarea [i realizarea unui prototip pot dura ani buni; de aceea, \n domeniul \n care activeaz`, r`bdarea este cheia reu[itei. A[a s-a \ntâmplat [i cu Roboscan, vârful de lance al companiei – un sistem avansat de scanare a camioanelor, cu care compania a câ[tigat, \n 2009, Marele Premiu la Salonul Interna]ional de Inven]ii de la Geneva. Firma exista \n acel moment de peste zece ani pe pia]`, dar nu reu[ise s` atrag` aten]ia asupra sa cu inven]iile de pân` atunci. Acum, Roboscan (pentru care s-au cheltuit peste 6 milioane de euro \n cercetarea [i dezvoltarea produsului) reprezint` 70% din cifra de afaceri a companiei, care \n 2010 a fost de 12 milioane de euro. Pre]ul unui Roboscan variaz` \ntre 1 [i 1,75 milioane de euro \n func]ie de op]iuni, dotare, performan]e [i facilit`]i [i este folosit \n prezent, cu succes, de c`tre vama româneasc` pe frontierele externe ale Uniunii Europene. Tudor a[teapt` acum zborul Roboscanului c`tre alte meleaguri. Pentru inven]ii de genul Roboscan [i nu numai, Mircea Tudor de]ine pe firma sa mai multe brevete. Brevetele fac parte din activele unei firme, pot face obiectul unor tranzac]ii comerciale [i se constituie \ntr-o valoare intrinsec` a companiei.

DISPOZITIV PENTRU SECURITATEA CARDURILOR Tot pe e-mail a primit Mircea Tudor \ntr-o zi [i propunerea unui fost infractor (Valentin Boant`), care a propus 54

Biz

dezvoltarea unui sistem de protec]ie a ci produc`torii de ATM-uri [i bancomatelor \mpotriva furtului de asigur`torii, pentru c` pagubele bancare date bancare. “Trebuie s` miz`m [i pe prin furtul de date sunt asigurate. capacitatea de regenerare a oameniPie]ele mari sunt cele occidentale: lor”, spune Tudor. Impactul acestui America, Asia. Ei au milioane de trandispozitiv, care schimb` modul de zac]ii pe zi”, declar` Mircea Tudor. introducere a cardului, este unul |n opinia antreprenorului, este major, dac` ne gândim c` fraudarea prima m`sur` activ` de protec]ie a ATM-urilor din SUA se ridic` la un bancomatelor. De la idee pân` la promiliard de dolari [i c` din bancomatele totip a durat un an de zile, iar Europei sunt fura]i aproape 500 de miinvesti]ia \n producerea lui a dep`[it lioane de euro. |n varianta actual` a 50.000 de euro. ATM-urilor, skimmerul (dispozitivul spion) este plasat \n spatele panoului ALTE INVEN}II |N LUCRU frontal al bancomatului, \n dreptul |n laboratorul MB Technology ideile benzii magnetice a cardului, astfel c` la nu stau pe loc [i nu se lucreaz` niciotrecerea cardului pe lâng` skimmer dat` la o singur` inova]ie. Societatea acesta cite[te datele bancare. Noul are \n stadiu avansat modelul experisistem inventat schimb` cu 90 de mental al unui nou utilaj pentru extrugrade direc]ia de introducere a cardudarea metalelor, pentru care a fost lui [i face imposibil` citirea datelor bugetat` o sum` de 350.000 de euro. bancare de pe card. Chiar [i \n ipoteza De asemenea, lucreaz` \n paralel la \n care un skimmer CIFRE [i-ar g`si MB Technology loc, acesta ar citi Cifra de afaceri 2011/2010: 18 mil. euro / 12 mil. euro perpendicular banda de date, ceea Profit net 2011/2010: 5 mil. euro / 4 mil. euro ce este insuficient Num`r angaja]i: 110 pentru a frauda carAnul fond`rii companiei: 1994 dul. Ac]ionari: Mircea Tudor, 80%; Mariana Chiri]`, 20% |n luna noiembrie Premii na]ionale [i interna]ionale pentru inven]ii: peste 30 dispozitivul va fi lansat \n produc]ie \n parteneriat. Strategia MB Technology nu este aceea de dou` modele noi de scannere pentru producere \n mas`. Prototipul [i containere [i camioane, ambele cu un licen]a de fabrica]ie sunt cesionate [i poten]ial de noutate pe plan mondial [i vândute apoi oricui dore[te s` fabrice, dintre care unul va func]iona cu un aciar compania nu duce lips` de solicicelerator liniar pe care \l dezvolt` \n tan]i. Câ[tigul revine celui care a avut parteneriat cu Siemens. |n Israel, unul ideea, celui care a investit [i celui care din atacurile teroriste s-a produs \[i va asuma sarcina de a produce. “La \ntr-un port prin p`trunderea unui afacerea cu carduri nu viz`m b`ncile, grup de terori[ti ascun[i \ntr-un con-


INOVA}IE INTERVIU

pe Tudor ultracunoscut. El consider` c` pia]a de cercetare \n securitate este o pia]` de lobby [i c` nu conteaz` ce calitate ai, ci cine te sus]ine.

EXPERIMENTE CULTURALE {I NU NUMAI

FOTO: VALI MIREA

Mircea Tudor, pre[edinte MB Technology

tainer. Inven]ia lui Tudor poate scana containerul de la distan]` \nainte de a-l deschide. O alt` abordare inovatoare \n domeniul securit`]ii vizeaz` scanarea bagajelor de mân`, a coletelor po[tale de aeroport prin dou` radiografii simultane, din dou` unghiuri diferite. |n prezent se poate face o singur` radio-

grafie. Numai pentru aceast` cercetare Mircea Tudor a alocat circa 500.000 de euro. Lista proiectelor MB Technology e mai lung` [i acoper` inven]ii din zona sistemelor de securitate, mecanica fluidelor, aplica]ii tehnologice \n medicin` [i altele. Doar o parte dintre acestea dac` se dovedesc viabile l-ar putea face

Mircea Tudor reinveste[te 80 - 90% din profit \n cercetare, iar restul \i \ndreapt` c`tre ac]iuni culturale, sociale [i umanitare. “Investim \n cultur` pentru c` avem o datorie. Cineva trebuie s` fac` [i asta, s` nu ne afund`m ca na]iune \n kitsch [i nonvaloare”, consider` el. Societatea are colabor`ri culturale cu compania lui Dan Puric, fiind produc`torul spectacolului Royal Fashion, cu premiera \n 26 octombrie. Un alt proiect de suflet unde Mircea Tudor investe[te peste dou` milioane de euro este un club ecvestru, la S`ftica. “Va fi un club ecvestru cu sal` de teatru ecvestru cu stagiune permanent`, cu [coal` de c`l`rie, cu zon` de agrement. Se vor preda lec]ii de c`l`rie pentru copii, adul]i, avansa]i, \ncep`tori.” O alt` investi]ie a companiei, de peste [apte milioane de euro (finan]at` \n propor]ie de 85% din fonduri proprii [i 15% din fonduri structurale administrate de ANCS), vizeaz` noi spa]ii de desf`[urare a activit`]ii. Sediul nou al MB Technology, care va fi inaugurat \n câteva luni, este o inven]ie \n sine, \nglobând solu]ii tehnologice foarte \ndr`zne]e, fiind prima cl`dire pasiv` de dimensiunea aceasta din România, caracterizat` de zero emisii de CO2 \n atmosfer` [i care asigur` integral necesarul de energie din surse regenerabile, respectiv energie fotovoltaic` [i geotermal`. Dovada c` firma lui Mircea Tudor este una cu valoare pe pia]` st` \n multitudinea de oferte de cump`rare, pe care investitorul le declin` respectuos. Nu vrea s` vând` firma, nu are nevoie de sus]inere financiar`, dar [i-ar dori un partener strategic, conectat cu pia]a interna]ional` din domeniul securit`]ii transfrontaliere, pentru a-[i consolida prezen]a \n afara grani]elor, unde se confrunt` cu handicapul de a fi o firm` mic`, dintr-o ]ar` mic`. Biz Biz

55


Martie 2012 Ia[i, Edi]ia a II-a

summit regional despre influen}A online {i strategiile de marketing prin social media Vino s` afli care sunt cele mai eficiente strategii de marketing ce pot fi aplicate folosind principalele canale de social media, FaceBook, LinkedIn [i Twitter, [i s` cuno[ti cei mai relevan]i bloggeri [i influenceri din online.

Un eveniment


strategie Simplificarea complic` lucrurile Contrar cu ceea ce cred mul]i manageri, simplificarea unui sistem complex nu duce, de fapt, la un sistem simplu, ci la unul complicat, greoi, prostesc [i lent. mul]ime dintre managerii pe care i-am cunoscut au o adev`rat` obsesie cu simplitatea. Ea e de \n]eles. Lumea \n care evolueaz`, sistemele pe care le folosesc, procedurile, instruc]iunile, ghidurile de orientare, documentele pe care se sprijin` ma[in`ria conducerii tind s` devin` mereu mai complicate, pân` la a fi de ne\n]eles. De aici nevoia de simplitate. Exist`, \ns`, o distinc]ie important` \ntre simplitate [i simplism. Managerii au ideea c` orice e u[or de \n]eles e u[or de urm`rit [i d` rezultate. Pân` aici suntem de acord. Unde p`rerile noastre diverg este c` nu orice e simplu e [i inteligent. Uneori e doar simplu. Iar rezultatele sunt mai degrab` proaste. Distinc]ia dintre simplitate [i simplism se bazeaz` pe disjunc]ia dintre sistemele complicate [i cele complexe. Ca s` o \n]elegem ar trebui s` pornim de la sistemele simple. Am s` fac o analogie. Un mecanism biel`-manivel` e un sistem simplu. Oricine \l poate \n]elege. Un automobil e un sistem complicat, compus din zeci de mii de p`r]i care interac]ioneaz` \ntre ele \n moduri foarte complicate, deasupra puterii de \n]elegere a unui singur om. {tim generic cum func]ioneaz` un automobil, dar nu \n]elegem exact cum se leag` toate aceste subsis-

teme \ntre ele \n fiecare moment. Mecanismul, oricât de complicat, e determinist. Exist` o leg`tur` logic` previzibil` exact \ntre func]ionarea diverselor p`r]i. Sistemul a fost creat pas cu pas \ntr-o \ncreng`tur` logic`. F`r` s` \l \n]eleag` complet, un tehnician de service cu [coala de mai[tri la baz` [i un laptop preconfigurat \l poate depana. Poate fi simplificat prin standardizare [i automatizare. Creierul e un sistem complex. Nimeni nu \l poate \n]elege [i nici o minte ra]ional` nu l-a creat dup` un algoritm. P`r]ile lui componente reac]ioneaz` \ntre ele \n feluri imprevizibile, chiar dac` procesele fizico-chimice de baz` sunt descifrate. Complexitatea creierului dep`[e[te cu mult puterea ra]iunii de a-l decoda. Deci nu poate fi simplificat prin a-l descifra logic. Simplificarea unui sistem complex nu duce, de fapt, la un sistem simplu, ci la unul greoi, prostesc [i lent. O organiza]ie nu e un sistem complicat, ci unul complex. Oamenii interac]ioneaz` \n feluri pe care niciun algoritm nu le poate cuprinde. |ncercarea de a ordona acest sistem nu e numai futil`, ci [i imposibil`, iar rezultatul nu e un sistem simplu, ci unul complicat. |ncercarea de a transforma acest sistem complicat \ntr-unul simplu duce la aproxima]ii groso-

lane ale realit`]ii [i la simplism, nu la simplitate. Adev`rata simplitate se ob]ine ridicând nivelul de \n]elegere a fenomenelor, nu coborându-l. |ncercarea de a face un sistem performant prin a descrie \n am`nunt ce are de f`cut fiecare membru al organiza]iei, \n a-i prescrie exact indicatorii de performan]` [i a-i da obiective clare c`tre care s` se \ndrepte are aerul de a face ordine \ntr-un sistem complex. Dar e o iluzie. |n realitate, aceast` simplificare [i ordonare produce un sistem greoi [i complicat, care introduce aproxim`ri grosolane ale felului \n care oamenii interac]ioneaz` [i introduce mai multe distorsiuni decât claritate. Dac` \ns` ne-am ridica un pic nivelul \n]elegerii am vedea c` la nivelul grupurilor oamenii tind s` se alinieze unei cauze comune [i s` fac` eforturi c`tre ea, dac` scopul are semnifica]ie [i sens pentru ei. Nu e nevoie s` le prescrie cineva fiecare pas, se adapteaz`. Deci am putea conduce echipe mari cu mecansime simple [i pu]ine, dac` am ]ine seama de dinamica natural` a grupurilor. |ncercarea de a prescrie aceast` dinamic` prin proceduri nu e simpl`, e doar simplist`. Biz

ADRIAN STANCIU

Consultant în transformare organiza]ional` [i Senior Adjunct Lecturer of Management la Maastricht School of Management România. www.adrianstanciu.ro

Biz

57


STRATEGIE

INTERVIU

NE CÂ{TIG~M BANII MAI GREU Una dintre cele mai influente figuri din marketingul [i comunicarea ultimelor decenii, Jean-Marie Dru, pre[edintele TBWA\ Worldwide, ne-a \mp`rt`[it viziunea sa despre cum va ar`ta agen]ia de publicitate a viitorului. DE LOREDANA S~NDULESCU Cum \[i revine industria de publicitate din criz`? Advertiserii au reac]ionat diferit. Unii au perceput criza economic` drept o modalitate de a reduce costurile pentru parteneri [i furnizori, pornind o vân`toare de vr`jitoare. |n mod paradoxal, criza a coincis cu revolu]ia internetului. Pe de o parte ne-am confruntat cu o presiune a costurilor, pe de alt` parte am fost nevoi]i s` facem fa]` noilor mijloace [i oportunit`]i creative. Investi]iile \n publicitate cresc. Doar c` a existat o redistribuire a acestora. Dintre toate domeniile, digitalul a fost cel mai dinamic. Cheltuielile cresc, \ns` profiturile agen]iilor se diminueaz`. Agen]iile tr`iesc acum sub presiunea creat` de departamentele de media buying ale companiilor, care \ncearc` s` le reduc` marjele de profit. Aceast` schimbare dovede[te lips` de viziune deoarece niciodat` nu a fost un moment mai propice de investit decât acum. Pentru a valoriza toate oportunit`]ile existente la ora actual` este nevoie de oameni pl`ti]i decent.

Unii anali[ti din industrie prezic moartea publicit`]ii TV deoarece este prea intruziv`. Ce p`rere ave]i despre acest aspect? Problema nu este televiziunea. Ci felul \n care este folosit`. |n trecut, 58

Biz

majoritatea companiilor \ncercau s`-[i ating` publicul ]int` bombardându-l cu mesaje la foc continuu deseori lipsite de creativitate. |n prezent, consumatorii de]in puterea. Dac` nu le place ce li se spune, ei schimb` canalul. Publicul de televiziune va fi \ntotdeauna receptiv la brandurile care intr` \n conversa]ie cu el, nu la cele care obi[nuiesc s` urle \n gura mare. Televiziunea va r`mâne puternic`, este poate cel mai puternic mediu. Este locul unde continu`m s` g`sim emisiuni sportive, reality-show-uri, emisiuni politice. De asemenea, cred c` internetul nu va provoca moartea presei scrise. Publicitatea \n presa scris` va continua s`-[i p`streze rolul de form` complementar` de informare. Gândi]i-v` la toate reclamele de pres` pe care noi le-am produs pentru iPad [i aplica]iile de iPhone.

Toat` lumea vorbe[te despre comunicare integrat`. Cât de dificil este acest demers? |n marile grupuri de comunicare s-a vorbit mult despre integrarea tehnicilor digitale \n interiorul companiilor. Pe de alt` parte, de[i unele grupuri au angajat exper]i online [i i-au plasat \n departamente separate, noi, cei de la TBWA\, credem c` digitalul nu mai este o disciplin` separat`, ci a devenit

canalul principal de comunicare. {i, \n felul acesta, am c`utat s` facem din digital piesa de rezisten]` a tuturor activit`]ilor din companiile cu care lucr`m. Nu [tim \nc` dac` e bine sau gre[it ceea ce facem, \ns` suntem convin[i c` digitalul nu duce doar la rezultate marginale. Când publicitatea TV a ap`rut \n SUA, la sfâr[itul anilor ’50, agen]iile nu [tiau ce s` fac` cu ea. Prin urmare au creat atunci shop-uri de crea]ie specializate \n publicitatea TV, pozi]ionate cumva separat de agen]iile clasice. Tot ce f`ceau era s` cumpere de la acestea servicii pentru clien]ii pe care \i aveau \n portofoliu. Cu siguran]` la acea vreme a \nsemnat lips` de viziune [i numai agen]iile care [i-au integrat activitatea de crea]ie pentru publicitatea TV au avut de câ[tigat pe termen lung. Acum, clien]i vizionari precum P&G las` responsabilitatea integr`rii pe mâna unei singure agen]ii, care coordoneaz` activitatea tuturor celorlalte agen]ii chiar dac` acestea fac parte din grupuri de comunicare concurente. Pentru ca integrarea s` func]ioneze, trebuie ca agen]ia “[ef`” s` fie capabil` s` gândeasc` pe mai multe planuri [i s` respecte \n egal` m`sur` toate agen]iile implicate.

Cum arat` \n viziunea dumneavoastr` agen]ia viitorului? Agen]ia viitorului [i chiar a prezentului trebuie s` fie capabil` s` reac]ioneze imediat la orice provocare i se ive[te. Nu este necesar doar s` comunice 360 de grade, ci trebuie s` fie [i capabil` s` men]in` leg`tura dintre brand [i consumatori, zi de zi. Agen]iile trebuie s` func]ioneze precum ni[te consultan]i de business, creatori de con]inut, brokeri, exper]i IT [i anali[ti de date pentru clien]ii lor, \n afara func]iei de baz` care este cea de creare de reclame.

De ce au nevoie clien]ii [i agen]iile nu le pot oferi la ora actual`? Creativitatea [i integrarea sunt dou` dintre cerin]ele pe care clien]ii ar trebui s` le aib` de la agen]ii acum mai mult


STRATEGIE

INTERVIU

JEAN-MARIE DRU – CARTE DE VIZIT~ Jean-Marie Dru, pre[edintele TBWA\ Worldwide, a fost anul acesta pre[edintele juriului nou \nfiin]atei sec]iuni Effectiveness Awards la Festivalul de publicitate de la Cannes. De peste 40 de ani \n industria de publicitate, Jean-Marie Dru este autorul “Disruption”, conceptul care a revolu]ionat comunicarea ultimelor decenii [i pe care TBWA\ l-a folosit \n pentru branduri precum Apple, adidas, PlayStation, Nissan, Pedigree sau Absolut. Printre c`r]ile scrise de Jean-Marie Dru se num`r`: “How Disruption Brought Order” (Palgrave, 2007), “Beyond Disruption” (John Wiley & Sons Inc., 2002), “Disruption” (John Wiley & Sons Inc., 1996) [i “Le saut créatif” (Lattès, 1984). Jean-Marie Dru a fost pre[edintele juriului festivalului de publicitate de la Cannes de dou` ori – prima dat` \n 1982 [i apoi \n 1998. Este membru al European Advertising Association. De asemenea, este profesor la Paris Institute of Political Studies. |n 2008, Jean-Marie Dru a fost distins cu Legiunea de Onoare francez` pentru contribu]ia la dezvoltarea industriei de publicitate [i a mediului de afaceri. ca niciodat`. Noi, la TBWA\, am realizat cinci filme documentare extraordinare pentru Visa cu ocazia jocurilor olimpice, am semnat scenariul filmului lui Spike Jonze pentru Absolut, am organizat un eveniment online pentru Gatorade, inspirat de un meci de fotbal american jucat cu 15 ani \n urm` \ntre dou` echipe de liceu. Toate acestea ne arat` c` ne-am \nv`]at lec]ia. Acum trebuie s` livr`m un con]inut editorial de foarte bun` calitate. 60

Biz

De ce au nevoie acum agen]iile [i nu reu[esc clien]ii s` le ofere? Acum, mai mult ca niciodat`, agen]iile \[i câ[tig` banii din ce \n ce mai greu. Industria noastr` trece printr-o transformare total`, din p`cate \ns` nivelul la care suntem pl`ti]i acum nu ne ajut` s` evolu`m. Una dintre explica]ii are leg`tur` cu presiunea pe costurile media. |ns` principalul factor este digitalizarea. {tim c` putem atinge niveluri bune

de eficien]` cu investi]ii media mai mici. |ns` totodat` suntem nevoi]i s` investim mai mult \n resursele creative. Mediul online nu este un mediu care oricare altul [i nu ar trebui tratat dup` standarde tradi]ionale. Din cauza volumului [i a complexit`]ii programelor digitale, \n publicitatea online este foarte mult de munc`. Prin urmare, clien]ii trebuie s` \n]eleag` c` cel pu]in o parte din economiile pe care le fac din t`ierea bugetelor de media ar trebui direc]ionate c`tre online. Resursele creative nu reprezint` singura problem`. Trebuie s` ne concentr`m [i pe planificarea strategic`. Pentru mul]i, planificarea pare un lux inutil. Din contr`, \n ziua de azi, planificarea strategic` trebuie s` combine tehnicile tradi]ionale precum o mai bun` \n]elegere a consumatorilor cu noile tehnici de planificare digital`, planificare a datelor, strategii de social media. Planificarea trebuie \n]eleas` drept un accelerator care spore[te productivitatea agen]iei. Este ma[in`ria care pune lucrurile \n mi[care mai repede.

Care a fost momentul zero când v-a]i dat seama c` numai “ruperea rândurilor” asigur` succesul pe termen lung? F`r` \ndoial` c` \ncercarea de a inova este cel mai mare beneficiu care i se poate oferi unui client. Mereu am crezut \n aceast` idee [i, \n urm` cu câ]iva ani, am surprins acest proces intuitiv \ntr-o carte. Este ideea care st` la baza primei mele c`r]i, “Disruption”, publicat` \n urm` cu 10 ani. Decât s` faci acela[i [i acela[i lucru doar un pic mai bine, “Disruption” \i \nva]` pe advertiseri s` fac` lucrurile altfel, \ntr-un mod \n care nimeni nu s-ar a[tepta. Am organizat sute de Disruption Days peste tot \n lume. Am analizat lucrurile conven]ionale [i am c`utat oportunit`]i de a face lucrurile altfel.

Ce bloguri ave]i \n Google Reader? Huffington Post, TED, PopTech, Contagious [i bine\n]eles MAD, blogul TBWA\. Biz


}inte[te eficient clien]ii cu influen]` Efectul de domino poate func]iona la eficien]` maxim` doar dac` [tii ce pies` va pune \n mi[care cele mai multe dintre celelalte piese. Altfel, s-ar putea s` ai surprize mari când tragi linia [i calculezi profitul. DE PAUL GARRISON eoarece tr`im \n societate, se \ntâmpl` adesea s` ne adres`m altor persoane pentru a ne ajuta cu diverse informa]ii pe care [tim c` le de]in – informa]ii pe care, dintr-un motiv sau altul, noi nu le avem. Acest lucru este extrem de important pentru marketeri, deoarece social media, diverse site-uri [i forumuri tind s` se pozi]ioneze ca metod` preferat` a clien]ilor de explorare [i evaluare a brandurilor [i a ofertelor. Analizând cu aten]ie modul \n care clien]ii cump`r` [i oportunit`]ile de cump`rare ale acestora, pentru o mare gam` de categorii de produse putem \ncepe s` \n]elegem care sunt factorii de influen]` din categoria noastr` de produse. |n general, cei care influen]eaz` pot fi separa]i de cei care sunt influen]a]i, pe baza unor date privind stilul de via]` al consumatorilor.

Acest lucru se face analizând modul \n care cei care influen]eaz` consum` \n anumite categorii (cump`r` imediat produsele noi sau mai târziu? Sunt trendsetteri?), modul \n care utilizeaz` mediile (pentru entertainment, pentru informa]ii, pentru relaxare etc.), dar [i cum [i când interac]ioneaz` cu alte persoane. Astfel, putem separa cele dou` tipuri de persoan`: cele care e mai probabil s` solicite opinia altora de cele care e mai probabil s`-[i ofere altora opiniile lor. Care sunt factorii ce definesc influen]a unui segment de clien]i asupra altora? |n primul rând cei lega]i de obiceiurile de consum ale categoriei de servicii/produse vizate – cine sunt cei care cump`r` primii un produs \ntr-o categorie? Apoi, utilizarea media de tot felul – pentru ce sunt folosite mediile: pentru informa]ii, divertisment sau relaxare? Apoi avem proximitatea –

cât de mult interac]ioneaz` segmentele \ntre ele \n via]a particular` [i la serviciu? {i mai avem relevan]a ofertei – cât de relevant` este aceasta pentru subsegmente? Ace[ti factori ne ajut` s` afl`m modul \n care se realizeaz` influen]a asupra popula]ei. Toate aceste lucruri sunt, f`r` \ndoial`, interesante. Dar cu adev`rat important pentru marketerii care \ncearc` s` vând` anumite produse [i servicii este s` \n]eleag` care sunt factorii cu influen]` pentru fiecare categorie care \i intereseaz`. Conform unei segment`ri de pia]` efectuate \n Rusia, “Fetele la mod`” au cea mai mare putere de a influen]a alte segmente de clien]i atunci când vine vorba de impunerea unor tendin]e \n fashion. Numai c` nu e singurul segment cu influen]`: “Intelectualii progresi[ti”, un segment de tineri adul]i ru[i, exercit` de asemenea o influen]` foarte puternic` \n mod`, \ns` asupra altor segmente [i din motive diferite. “Fetele la mod`” [i “Intelectualii progresi[ti” sunt [i unii, [i al]ii cei care stabilesc tendin]ele \n materie de mod`, \ns` sunt foarte diferi]i ca stil. |n schimb, ierarhia factorilor de influen]` se schimb` dramatic atunci când vine vorba despre categoria c`l`torii [i turism. Astfel, \n cazul serviciilor de turism [i c`l`torii, cei care adopt` primii o tendin]` \n domeniul destina]iilor de vacan]` sunt de obicei “Intelectualii progresi[ti”. Cu toate acestea, abia atunci când “Autenticii”, care sunt mai “mainstream” ca stil, \ncep s` frecventeze o anumit` destina]ie, se formeaz` a[a-numitele capete de pod, care declan[eaz` o

M~SURAREA IMPACTULUI DE BUSINESS PENTRU UN NOU CONCEPT DE HOTEL DE WELLNESS

62

Consumatorul-]int` principal

Procent din popula]ie

Nevoi pentru categoria hotel de wellness

Consumatori influen]a]i

Impact total asupra consumatorilor

SILITORII

12%

10%

22%

ECHILIBRA}II

12%

15%

27%

SF~TUITORII

16%

Relaxare pentru mine, distrac]ie pentru copiii mei Timp petrecut cu familia – distrac]ie [i alint Timp petrecut cu familia – educativ

23%

39%

Biz


STRATEGIE MARKETING

capcana de a crede c` sunt PAUL GARRISON este reprezentativi pentru clientela profesor de marketing [i lor. |ntr-un fel chiar sunt, fost decan al Central Eu\ns` \ntr-un segment care are ropean University Busimult mai pu]in` influen]`. De ness School, iar acum aceea, marketingul lor este pred` la Maastricht \ndreptat asupra lor \n[i[i. School of Management Ei au \n]eles foarte bine România [i Skolkovo segmentul “Silitorilor”, dar School of Management acesta creeaz` o pia]` prea din Moscova. A lucrat \n mic`. Dac` [i-ar \ndrepta marketing mai bine de 30 aten]ia [i c`tre alte segmente, de ani. De-a lungul cariecare ar putea fi influen]ate de rei a lucrat la Procter & segmentul principal, s-ar Gamble [i Coca-Cola. A putea bucura de o pia]` mult fondat propria agen]ie de publicitate din SUA, iar remai mare. Clien]ii Alfa sunt cent a pus bazele firmei de consultan]` strategic` “Sf`tuitorii” pentru aceast` Garrison Group, \n Budapesta. categorie [i aceast` pia]`. Gradul de influen]are poate fi \ns` complet diferit \n Rusia, Ungaria produse ale segmentului principal. |n sau Turcia. Putem privi efectul de Ungaria, Coca-Cola a recurs cu succes la influen]are ca pe un semnal radio, mai cartografierea influen]ei din segmentul u[or de recep]ionat de c`tre ascult`torii adolescen]ilor pentru a determina ]inta afla]i mai aproape – \n cazul nostru, cei principal` pentru marketing \n cazul afla]i mai aproape de segmentul-]int` diverselor branduri din portofoliul fiind mai receptivi la concep]iile, companiei. Astfel, pentru b`utura atitudinea [i preferin]ele \n materie de hidratant` Powerade, segmentul principal a fost al adolescen]ilor care practic` diverse sporturi, Sprite a fost direc]ionat \n principal c`tre cei pasiona]i de ma[ini [i motociclete, dar [i c`tre cei SCHEMA INFLUEN}EI |N TURISM {I C~L~TORII interesa]i de tehnologie, \n timp ce adolescen]ii pasiona]i de cultura Autenticii alternativ` au fost identifica]i ca segment ideal pentru Nestea. Coca-Cola ocupa cea mai mare parte a targetului, care |ndrum`torii Intelectualii progresi[ti includea adolescen]ii independen]i, cei pentru care simbolurile statutului sunt importante, dar [i cei care frecventeaz` discotecile. Fetele la mod` Marketerii folosesc adesea no]iunea de “talang`” pentru a ar`ta cum se exercit` influen]a unui segment asupra altuia. Echilibra]ii Dar, dup` cum fermierii [tiu prea bine, Silitorii faptul c` au pus azi o talang` la gâtul uneia dintre vaci nu \nseamn` c` a doua zi diminea]` vor auzi sunetul t`l`ngii, se vor lua dup` el [i toate vacile vor fi Aspiran]ii grupate \n jurul celei cu talanga. Acest lucru se va \ntâmpla numai dac` fermierul va alege aceea[i vac` pe care au ales-o [i suratele ei. Iar \n acest scop, Epatan]ii Genero[ii fermierul trebuie s`-[i dedice destul de mult timp pentru a-[i cunoa[te foarte bine vacile. Biz Mereu la mod` cre[tere a consumului pe respectivele destina]ii. Cu alte cuvinte, e bine s` convingi “Progresi[tii”, dar tot consumatorii de baz` aduc banii. Pentru mai multe detalii privind felul \n care categoriile se influen]eaz` \ntre ele, vezi graficul de mai jos. Pentru a determina impactul acestor tipare asupra unei afaceri, ca [i nuan]ele necesare pozi]ion`rii brandului t`u \n cadrul unei categorii de produse ca s` ajungi la ]intele cele mai valoroase, s` exemplific`m prin cazul unui hotel de wellness pentru toat` familia, de pe pia]a româneasc` – vezi tabelul din pagina al`turat`. Hotelurile de wellness reprezint` o categorie aflat` \n rapid` cre[tere \n Europa de Est, \ns` \n România majoritatea acestora sunt pozi]ionate cu beneficii [i oferte care ]intesc “Silitorii”. Motivul pentru care se \ntâmpl` acest lucru este interesant. |n cadrul cercet`rilor noastre am descoperit c` majoritatea proprietarilor de hoteluri de wellness din Romania sunt ei \n[i[i “Silitori” [i ca atare s-au l`sat prin[i \n

Biz

63


STRATEGIE

INTERVIU

E T A T I V I T A E R C D N A R B U R T N E P Martor la revolu]ia social media, Angus Slater, Chief Marketing Officer la Vodafone România, vorbe[te despre importan]a sincerit`]ii, creativit`]ii [i a rela]iei directe cu utilizatorii. DE GABRIEL BÂRLIG~ Care este cea mai important` schimbare din ultimii ani \n marketing? Marketingul [i lumea \n general s-au schimbat radical \n ultimii opt ani, de când lucrez \n grupul Vodafone. |n primul rând, a ap`rut o interactivitate f`r` precedent \ntre branduri [i consumatori. Marketingul era o comunicare unidirec]ional`: aceasta e compania noastr`, acesta e produsul nostru, de asta trebuie s`-l folosi]i. Acum, mai ales fiindc` oamenii nu mai au \ncredere \n ceea ce transmit marile companii [i fiindc` internetul le-a permis s` se conecteze \ntre ei mult mai u[or, marketingul a devenit mult mai bidirec]ional. Dac` vrei s` construie[ti un brand trebuie s` o faci \mpreun` cu baza ta de clien]i, trebuie s`-i implici. Ei vor c`uta recomand`ri unii la ceilal]i, \n loc s` “\nghit`” ceea ce le spui tu \n reclame, a[a cum se \ntâmpla pân` nu de mult.

Aceast` interac]iune aduce la suprafa]` mai degrab` comentarii negative ale utilizatorilor. Cum aborda]i acest aspect? Depinde de noi s` intr`m \n conversa]ie cu utilizatorii. Nu cred c` trebuie s` control`m ceea ce-[i spun clien]ii \ntre ei. 64

Biz

Noi vrem s` intr`m \n dialog cu clien]ii. E un salt \n necunoscut, nu [tii unde vei ajunge. Poate nu to]i sunt mul]umi]i de ceea ce faci. Dar astfel afli informa]ii folositoare, dac` \]i ascul]i clien]ii, [i a[a \]i po]i \mbun`t`]i performan]a brandului. Trebuie s` ai curaj cu aceste lucruri. Am \nv`]at c` social media nu trebuie controlat` sau reglementat` strict. Dac` vrei s` construie[ti un brand autentic, trebuie s` la[i clien]ii s` spun` ce cred [i tu trebuie s` ascul]i foarte atent.

Vodafone România are planuri \n aceast` direc]ie? Desigur. |n viitorul apropiat vom lansa un forum online pe site-ul oficial pentru interac]iune direct` cu clien]ii. Pe acest forum, clien]ii pot discuta cu noi [i \ntre ei despre ce fel de produse [i servicii [i-ar dori de la noi, pot pune \ntreb`ri despre produsele pe care le folosesc, se pot ajuta \ntre ei. Vom fi implica]i \n discu]ii [i vom r`spunde la \ntreb`rile la care [tim r`spunsul, dar nu vrem s` fie ceva restric]ionat. E vorba de ceva foarte s`n`tos, un dialog real [i autentic cu clien]ii no[tri despre ce vor de la noi. A[a cum am mai

spus, de[i sper`m c` \n mare parte va fi vorba de discu]ii pozitive, [tim c` nu suntem perfec]i, [tim c` exist` p`r]i ale experien]ei pe care o asigur`m clien]ilor no[tri pe care trebuie s` le schimb`m. Consider un comentariu negativ ca un dar venit din partea clientului, fiindc` \mi arat` ce trebuie s` schimb, s` \mbun`t`]esc. Nu vreau s` \nl`tur [i s` ignor astfel de comentarii, fiindc` atunci nu voi putea s` le \mbun`t`]esc continuu experien]a.

Internetul a devenit esen]ial pentru branduri. Pot brandurile tr`i doar online? N-a[ spune asta. Internetul e pentru noi o funda]ie esen]ial`, dar, când construie[ti un brand, ceea ce exist` \n mintea unui client adun` toate experien]ele lui cu brandul. E vorba de conversa]iile avute cu prietenii [i familia, de ce au v`zut la televizor, ce au citit [i auzit pe internet, ce v`d pe panourile publicitare din ora[, ce v`d c` face brandul, de produsele lansate, de experien]a cu re]eaua, de terminale, de pre]uri [i cum sunt acestea fa]` de cele ale concuren]ei. Nu cred c` un brand poate exista doar online. El este suma tuturor acestor lucruri.


STRATEGIE

INTERVIU

FOTO: VALI MIREA

ANGUS SLATER, Chief Marketing Officer, Vodafone Rom창nia

Biz

65


STRATEGIE

INTERVIU

Exist` \n România limit`ri legate de dezvoltarea internetului?

Cât de important` este creativitatea \n acest context?

Nu sunt de acord cu cei care spun c` România este u[or \n urm` \n ceea ce prive[te internetul. }ara e pe locul 4 \n lume \n ceea ce prive[te vitezele de acces la internet. Exist` 8 milioane de români online [i 80% dintre ace[tia intr` zilnic pe internet. Citesc [tiri, exist` multe publica]ii care apar exclusiv pe internet. Nu cred c` România a r`mas \n urm` sau e \n curs de dezvoltare \n ceea ce prive[te internetul. Cred c` e relativ avansat` [i companii ca Vodafone sunt perfect pozi]ionate s` profite de utilizarea tot mai intens` a internetului. Social media e un canal foarte important pentru noi, ca s` putem comunica cu clien]ii no[tri [i mai ales ca ace[tia s` poat` comunica cu noi. A[ spune, deci, c` internetul e esen]ial pentru noi. Marketingul s-a schimbat, trebuie s` intri \n dialog cu clien]ii t`i. Nu mai trebuie doar s` comunici ce produse ai, trebuie s` ajungi s` le creezi \mpreun` cu clien]ii t`i. A trecut vremea când doar le vindeai accesul la re]ea [i terminalele. Trebuie s` creezi o experien]` complet` pl`cut` [i diferit`, care s` le permit` clien]ilor nu doar s` afle despre ea \n canalele media tradi]ionale (ATL), ci [i s` fie implica]i [i s` creeze buzz \ntre ei privitor la experien]a folosirii produselor [i serviciilor tale.

Este important`, dar nu credem \n creativitate de dragul creativit`]ii. Campaniile de marketing pe care le elabor`m se refer` la construirea de brand engagement cu clien]ii no[tri [i le m`sur`m pe baza mai multor indicatori, cum ar fi awareness, branding, engagement, diferen]iere, capacitatea de a transmite mesajul produsului. Vrem ca publicitatea s`-[i fac` treaba, dar \ntr-un mod diferit. C`ut`m mereu modalit`]i noi [i inovatoare de a discuta cu clien]ii no[tri. O facem foarte interactiv [i se pare c` acest fapt e recunoscut atât \n România, cât [i pe plan interna]ional.

idei creative. Cei de la marketing, de la PR, din online colaboreaz` permanent, sunt implica]i to]i \n toate campaniile, ca s` putem crea o campanie de marketing bine integrat`. E un efort de echip`, lucr`m \mpreun` de la \nceput la sfâr[it, nu se d` [tafeta de la unul la altul.

Vodafone România a ales s` comunice tot mai mult folosind oameni [i situa]ii reale. De ce? Folosirea oamenilor reali \n situa]ii reale aduce relevan]`. Credem c` putem ar`ta clien]i reali folosind produsele noastre \n situa]ii deosebite. Asta poate fi una dintre cele mai eficiente metode de a ne transmite mesajele. Am \ncercat deliberat s`

Vorbind de buzz, recent mai multe campanii Vodafone s-au \ntors cu premii majore la festivalul de publicitate Golden Drum, de la Portoroz. Suntem \ncânta]i c` toate campaniile pe care le-am \nscris la festivalul Golden Drum au fost premiate [i asta ne arat` c` suntem pe drumul cel bun. Suntem \ncânta]i [i de faptul c` sunt recunoscute nu doar pentru creativitate, ci [i pentru eficien]`. Pentru mine, adev`rata recunoa[tere, cea pe care de altfel vrem s-o ob]inem, este cea care vine din partea clien]ilor. Pentru mine, cea mai frumoas` parte a premiilor e c` vedem cum clien]ii no[tri sunt tot mai implica]i \n acest dialog pe pagina de Facebook, cum urm`ritorii de pe Twitter intr` \n dialog [i a[a mai departe. Cu cât e[ti mai implicat \n dialogul cu clien]ii t`i, cu atât ai mai multe [anse de reu[it` ca afacere. 66

Biz

Cum aborda]i colaborarea cu agen]ia de publicitate? Lucr`m foarte strâns cu ei, este alt lucru care s-a schimbat foarte mult \n ultimii ani. |n trecut, exista o \mp`r]ire clar` \ntre companie [i agen]ie. Compania scria un brief, \l “arunca peste gard” agen]iei, care venea cu o idee [i aceasta era apoi aprobat` sau respins`. Nu mai merge a[a. Cu McCann Erickson lucr`m de mai mul]i ani [i grani]ele dintre noi [i agen]ie s-au estompat. Lucr`m \mpreun` la strategie, la brief [i la obiectivele de business, apoi colabor`m pentru a ob]ine

alegem aceast` metod` ca s` facem brandul nostru mai abordabil, mai prietenos, dar [i s` prezent`m valoarea pe care o oferim \ntr-un mod dramatic [i memorabil pentru clien]ii no[tri.

Dar a]i apelat [i la vedete. Ne place ideea de a avea mai multe platforme de comunicare. Nu vor r`mâne la fel mereu, desigur. Le \mprosp`t`m continuu. Cerebel, de exemplu, a fost ales deliberat, datorit` pozi]ion`rii sale ca vedet`. La vremea când am \nceput campaniile cu el, Vodafone era perceput ca


STRATEGIE

fiind un brand u[or distant [i rece, de[i inovator [i avansat. A[a c` am ales pe cineva foarte “cu picioarele pe p`mânt”, foarte abordabil, foarte român, amuzant, ca s` schimb`m percep]ia asupra brandului. Dar nu ne limit`m la vedetele cunoscute. Am creat celebrit`]i prin campania Maximia. Iar Vodafone SRL a avut drept scop rezolvarea unei probleme de comunicare \n domeniul business, fiindc` am vrut s` ar`t`m c` suntem orienta]i spre solu]ii, nu vrem doar s` “\mpingem” produse spre clien]i. Am g`sit un mod de a face asta \ntr-un mod \n care clien]ii s` se poat` reg`si u[or. Fiecare nou spot era surprinz`tor [i amuzant de privit. Unele au devenit chiar sit-

avut dificult`]i financiare, noi am continuat s` investim \n publicitate [i credem \n publicitatea de calitate. Schimb`rile au survenit la nivelul mixului de promovare folosit, ne-am jucat foarte mult aici. Nu am redus bugetul, ci l-am folosit \ntr-un mod diferit. Multe companii cheltuiesc majoritatea bugetului pe reclame TV, cu o mic` trimitere spre online; noi vedem lucrurile altfel. Venim cu o idee aplicabil` \n social media cu trimitere spre ATL. Atunci poate avea succes real \n rândul consumatorilor. Am observat c`, atunci când clien]ii vorbesc \ntre ei despre brandul nostru, discu]iile sunt mult mai autentice [i mai bine primite decât

TRIUMFUL CREATIVIT~}II LA PORTOROZ Colaborarea dintre Vodafone [i agen]ia McCann Erickson [i-a ar`tat roadele la \nceputul lunii octombrie, la festivalul de publicitate Golden Drum. Vodafone a fost cel mai premiat brand din competi]ie, adjudecându-[i \mpreun` cu agen]ia [i premiul Brand Grand Prix. De asemenea, campania “Nunta” a câ[tigat Grand Prix la categoria “Eveniment”, Golden la categoria “Campanii digitale” [i Silver la categoria “Campanii integrate de comunicare”. Campaniile “Cerebel” [i “Chivu” au câ[tigat câte un Grand Prix la categoriile “Campanii digitale” [i “Rela]ii publice”. “Ne bucur`m foarte tare pentru c` brandul cu care am luat cele mai multe premii este Vodafone, pe care \l construim \mpreun` cu clientul de aproape [ase ani. Aceste premii sunt cu atât mai valoroase cu cât ne valideaz` direc]ia integrat`, multi-channel, \n care abord`m campaniile pentru clien]ii no[tri”, spune Adrian Bo]an, Creative Partner la McCann Erickson.

Echipele care au lucrat la campaniile premiate: Vodafone România: Romina T`zl`oanu (Associate Director, Advertising, Vodafone), Lumini]a Bo[tinaru (Senior Brand Manager Vodafone) [i M`d`lina Mitru (Brand Manager Vodafone). McCann Erickson: Adrian Bo]an (Creative Partner), C`t`lin Dobre (Group Creative Director), Ionu] Cojocaru (Art Director), R`zvan Chifu (Art Director), Andrei Fodolic` (Copywriter), Dana Hogea (Group Account Director), Doina Ionescu (Account Director), Andreea Hârjanu (Senior Account Executive), Carmen Marin (Senior Account Executive), Simona Geac` (Account Manager), Tiberiu Munteanu (Head of AV Production) [i Alexandru Platon (AV Production).

com-uri. Pentru mine, este mult mai interesat s` creezi un proces \n care privitorii \ncearc` s` ghiceasc` ce va urma [i astfel se implic` [i de-abia a[teapt` urm`toarea reclam`, urm`torul eveniment. Interactivitatea e marea schimbare. Nu mai e vorba doar despre postere [i reclame, e vorba de implicarea clien]ilor [i ob]inerea de sprijin din partea lor.

Cum a afectat criza bugetul de marketing al Vodafone România? {i aici vedem lucrurile un pic diferit. |n recesiune, \n timp ce clien]ii no[tri au

dac` v`d o reclam` TV care spune ceva despre companie. Facem lucrurile altfel, dar continu`m s` investim. Privim publicitatea ca pe o investi]ie, nu ca un loc unde s` reducem costurile.

Cum vede Vodafone pia]a local` de comunica]ii mobile? Am avut o concuren]` puternic` \n domeniul pre]urilor [i nu cred c` solu]ia e s` ne angaj`m \n acest r`zboi al pre]urilor. Avem o abordare diferit`: vrem s` oferim acces la cea mai bun` re]ea din România, cea mai bun` gam`

INTERVIU

de terminale, tablete [i produse mobile, cele mai bune servicii la un pre] corect. Vrem s` oferim clien]ilor no[tri o experien]` de calitate constant` de voce, date [i divertisment.

Segmentul datelor mobile este cel mai “fierbinte” acum din punct de vedere al cre[terii. Ce face diferit Vodafone România \n aceast` zon`? Suntem foarte ocupa]i cu extinderea re]elei. Am investit peste un miliard de euro \n ultimii 14 ani. Suntem primul operator care a adus 3G [i 3G \n spectrul de 900 MHz. |n ultimele luni, am reu[it s` oferim viteza de 21,6 Mbps pentru accesul mobil la internet \n cele mai mari 15 ora[e din România. Strategia noastr` este de a oferi o acoperire cât mai larg` pentru internetul de mare vitez` [i pe cât mai multe terminale. Vodafone ofer` cea mai rapid` re]ea, cu cea mai mare acoperire, pe cea mai larg` gam` de terminale. De exemplu, cel mai bine vândut terminal din ultima perioad` pentru noi a fost Vodafone Smart, care nu e foarte scump, dar ofer` o experien]` foarte bun` pentru internetul mobil la un pre] corect [i poate fi folosit peste tot \n România. Concuren]a a ales alt` abordare, anun]ând viteze foarte mari, dar disponibile doar \n anumite zone din Bucure[ti, pe 1-2 terminale. Nu cred c` aceast` abordare va avea un impact prea mare asupra experien]ei majorit`]ii utilizatorilor. Noi vrem s` oferim o experien]` excelent` pentru cât mai mul]i utilizatori.

Care va fi provocarea principal` pentru eforturile de marketing ale Vodafone \n anul 2012? Cheia pentru noi acum este s` traducem succesul mare pe care l-am avut \n campaniile de marketing [i implicarea din social media \n rezultate de business tangibile. Avem \n acest moment o leg`tur` emo]ional` puternic` cu majoritatea utilizatorilor no[tri, acum e vremea s`-i convingem s` cumpere mai multe produse [i servicii de la noi, s`-i tent`m pe clien]ii de la concuren]i s` intre \n re]eaua Vodafone. Aceasta este provocarea pentru anul viitor. Biz Biz

67


Orchestrarea performan]ei Recesiunea a predat o lec]ie dur` managementului companiilor. Cånd un posibil nou val al crizei ar putea prinde executivii cu temele nef`cute, o solu]ie alternativ` este \nv`]area de la alt dasc`l: muzica. DE OVIDIU NEAGOE tingerea luminilor a determinat cufundarea \ntregii s`li \n lini[te. Cåteva secunde mai tårziu, calmul a fost tulburat de zgomotul produs de aprinderea reflectoarelor, care au descifrat misterul umbrelor [i al siluetelor de pe scen`. Acum, to]i ochii sunt a]inti]i la bagheta dirijorului. Cu o mi[care rapid`, scurt`, dar extrem de clar`, acesta transmite \nceperea spectacolului. Notele de pe portative prind \ncet-\ncet via]` [i “discut`” cu spectatorii. De ace[tia depinde succesul spectacolului, al muzicienilor [i al orchestrei. Privit` atent, orchestra seam`n` izbitor cu orice companie, unde managerul ia locul dirijorului, liderii sunt vioara \ntåi din orchestr` [i spectatorii devin cump`r`torii, care vor decide dac` muzica (produsul sau serviciul companiei) reprezint` alegerea potrivit`. Analogia a fost f`cut` de celebrul dirijor [i trainer Itay Talgam \n cadrul conferin]ei Leadership 2011, organizat` de furnizorul de programe educa]ionale pentru mediul de afaceri CODECS. Compara]ia dirijorului israelian st` la baza programului de training Maestro dedicat companiilor. Pro70

Biz

gramul a luat na[tere datorit` crezului potrivit c`ruia \ntr-o orchestr`, la fel ca \ntr-o companie, muzica are puterea de a crea comunit`]i [i de a \nt`ri valorile comune ale angaja]ilor. “Muzica \nseamn` cuno[tin]` [i inova]ie, efort individual [i succes colectiv [i ofer` un mediu de lucru plin cu oportunit`]i pentru excelen]` [i dezvoltare personal`, similar oric`rui business de succes”, spune pentru Biz Itay Talgam. Acesta consider` c` s` faci muzic`, indiferent

compozitorilor, soli[tilor [i acompaniamentului”, adaug` Itay Talgam. Din muzic` se pot deprinde concepte de management [i leadership, se \nva]` adev`ratul \n]eles al muncii \n echip`, iar creativitatea, dezvoltarea personal` [i profesional` prin mentoring cap`t` noi \n]elesuri. Pe lång` faptul c` este o compara]ie excelent` cu mediul de afaceri, muzica mai furnizeaz` [i un nou vocabular, cu care participan]ii pot adresa problemele reale, \ntr-o atmosfer` sigur`, nonamenin]`toare [i deschis` discu]iilor libere [i reflexiei. Managerii care particip` la workshop-urile programului Maestro \nva]` cum s` fie mai motiva]i [i s` \[i foloseasc` abilit`]ile de comunicare mai bine, s` aib` mai mult` \ncredere \n propriile abilit`]i de a alege [i a lua cele mai bune decizii \n conformitate cu propriul stil de leadership. De asemenea, vor \n]elege mai bine posibilitatea de a dezvolta o serie de comportamente manageriale, care s` fie compatibile cu stilul de conducere, dar [i cu propriile limit`ri. “Managerii au capacitatea de a privi cultura organiza]ional` ca pe un \ntreg [i propriul stil de management func]ioneaz` \n conformitate cu o anumit` cultur`”, spune Itay Talgam. “Managerii se a[teapt` s` fie mai con[tien]i de diversitatea or-

“Managerii se afl` \n competi]ie cu celelalte

departamente [i, de multe ori, \[i percep propriul personal ca fiind pasiv [i nemotivat” ALAIN CARDON, autor, consultant [i coach la Métasystème Coaching de cultur` sau context, implic` ac]iuni precum comunicare, ascultare, ritm, tehnic`, preg`tire, improviza]ie [i interpretare, repeti]ie [i performan]`. “Examinarea diversit`]ii culturilor organiza]ionale ridic` semne de \ntrebare privind colaborarea \n general, incluzånd rolurile – sau lipsa lor – dirijorilor,

ganiza]ional` [i de propriile performan]e ca traineri, mentori [i factori motivatori”, mai spune dirijorul.

VIOARA |NTÅI DIN COMPANII Cånd muzica este pe cale s` se opreasc` pentru \ntreaga economie global`, mediul de afaceri are


STRATEGIE MANAGEMENT

nevoie de lideri, care s` ia \n måini destinele companiilor. “Acum, mai mult ca oricånd, lumea afacerilor are nevoie de lideri capabili s` o conduc` dincolo de incertitudinea [i temerile care st`pånesc ast`zi pia]a”, spune Radu Mih`escu, pre[edinte [i CEO la CODECS. Cu toate acestea, managerii companiilor se pare c` nu sunt tocmai deschi[i cånd vine vorba despre delegare. Ba mai mult, potrivit lui Alain Cardon, consultant [i coach la Métasystème Coaching, \n multe companii din \ntreaga lume, inclusiv din Romånia, principala problem` este c` managerii pot fi destul de individuali[ti [i teritoriali. “Ace[tia se afl` \n competi]ie cu celelalte departamente [i de multe ori \[i percep propriul personal ca fiind pasiv [i nemotivat”, spune Cardon. Munca \n echip`, de[i se num`r` printre valorile

celor mai multe companii, nu se materializeaz` decåt \n cazuri adesea rare. O mare parte dintre decizii sunt luate cu greutate [i sunt implementate \ntr-un interval de timp mare. “|n Romånia, managerii nu colaboreaz` \n mod natural. Mul]i sunt \n

aceste condi]ii, angaja]ii vor proceda similar: a[teapt` s` primeasc` instruc]iuni [i rezolv`ri la probleme din partea managerilor. Pentru cre[terea performan]ei din companii, din perspectiva coaching-ului, Alain Cardon propune o serie de procese de delegare, ca mijloace de \mbun`t`]ire a muncii

“Managerii au capacitatea de a privi cultura

organiza]ional` ca pe un \ntreg [i propriul stil de management func]ioneaz` \n conformitate cu o anumit` cultur`” ITAY TALGAM, dirijor [i trainer primul rånd interesa]i s` ac]ioneze «politically correct» [i s` \[i satisfac` [eful, astfel \ncåt s` fie lua]i \n calcul \n eventualitatea unei promov`ri”, afirm` Alain Cardon. |n

\n echip` [i a colabor`rii transversale \ntre grupurile de lucru. Rezultatele cheie ale unei astfel de abord`ri sunt reducerea timpului petrecut \n [edin]e. Biz

Biz

71


life Bonus pentru c`l`tori Pån` \n noiembrie, turi[tii care aleg un sejur la unul dintre hotelurile Conrad primesc bonusuri [i \[i pot prelungi sejurul. DE OVIDIU NEAGOE

P

l`nui]i o c`l`torie \n interes de serviciu pån` la sfår[itul lunii noiembrie? Atunci, indiferent de loca]ia aleas`, cea mai bun` op]iune de cazare este hotelul Conrad, al lan]ului hotelier Hilton, care aniverseaz` 25 de ani de existen]`. Dac` v` convinge]i [eful s` v` cazeze la hotel, ve]i avea numai de cå[tigat. Motivul? Cu ocazia marc`rii unui sfert de secol, hotelul ofer` oaspe]ilor un credit \n valoare de 25 de dolari pentru fiecare noapte de cazare. |n func]ie de suma adunat`, clien]ii hotelului \[i pot asigura un sejur gratuit [i luxoasele camere [i apartamente ale Conrad pot deveni “casa departe de acas`” pe timpul concediului. Indiferent c` v` dori]i s` savura]i renumitele produse din ciocolat` sau berea tradi]ional` din Belgia ori s` cunoa[te]i obiceiuri [i cultura din China, Thailanda sau Hong Kong, lan]ul hotelier ce apar]ine de grupul Hilton v` poate ajuta. Una dintre vedetele incontestabile ale lui Conrad este hotelul din Maldive. Aici, oaspe]ii pot savura bucate alese pe språncean` \ntr-un luxos restaurant subacvatic [i \[i pot re\nc`rca bateriile pentru urm`toarele zile \n camere subacvatice, unde \n loc de tavan pot privi bancurile de pe[ti din ocean. Biz

PRIETENIE CA LA CARTE

Eugenia Phelan abia a terminat colegiul [i viseaz` s` devin` scriitoare. Dup` studii, tån`ra se \ntoarce acas`, unde pune bazele unei prietenii nea[teptate cu cele dou` servitoare care ajutau bogata familie. |n 1960, prietenia celor trei se materializeaz` \n primul volum al scriitoarei, carte care semnaleaz` problemele comunit`]ii din acea perioad`. Care a fost impactul c`r]ii, pute]i vedea din pelicula “The Help”. Biz

73


LIFE

{TIRI

O bijuterie de colec]ie Gianni Lazzaro, supranumit regele bijuteriilor cu diamante colorate, a prezentat la finele lunii cea mai nou` colec]ie \n cadrul unui vernisaj organizat la Galeriile Sabion din Cocor. Colec]ia, Back to Nature, valoreaz` cåteva milioane de euro, iar piesele pot fi achizi]ionate din magazinul Sabion, unic distribuitor al colec]iei \n Romånia. Vedeta colec]iei este un set format din colier, br`]ar` [i cercei [i valoreaz` peste 150.000 de euro, set care a fost purtat \n cadrul vernisajului de vedeta TV Andreea Marin B`nic`, gazda evenimentului. La realizarea setului s-au folosit doar pietre pre]ioase: 652 de dia-

mante incolore cu o greutate de 15,25 de carate [i 244 de safire multicolore cu o greutate de 233,38 de carate. “Colaborarea noastr` cu Gianni Lazzaro s-a desf`[urat mereu \n cele mai bune condi]ii [i este o onoare pentru noi c` putem s`-l aducem \n fa]a romånilor pe unul dintre cei mai renumi]i bijutieri ai lumii, care nu a uitat niciodat` de unde a plecat”, spune Claudiu Bologa, director general la Sabion. Colec]ia cuprinde un spectru larg de piese: coliere, pandantive, br`]`ri, inele [i bro[e care pot fi purtate cu u[urin]`, c`p`tånd un aspect practic dincolo de cel excep]ional, artistic. (Ovidiu Neagoe)

CALENDAR

3 NOIEMBRIE Debuteaz` cursul “Introducere \n fotografie”, sus]inut de Marius Iacob la Funda]ia Calea Victoriei din Bucure[ti. Cursul, \mp`r]it \n cinci ateliere, va trece participan]ii prin no]iuni generale [i aspecte tehnice. Apoi, ace[tia vor \nv`]a cum s` foloseasc` sursele de lumin` pentru ob]inerea celor mai reu[ite fotografii. Un alt capitol pe care se va pune mare accent este practica.

Edi]ia din acest an a Festivalului Na]ional de Teatru (FNT), care va avea loc \n capital`, are ca generic o serie de cuvinte ce \i apar]in unuia dintre cei mai importan]i dramaturgi ai lumii, Anton Cehov, sub semnul c`ruia a stat de altfel intervalul supus selec]iei, \ntrucåt anul trecut s-a aniversat un secol [i jum`tate de la na[terea scriitorului. Acesta este unul dintre motivele pentru care sec]iunea intitulat` “Focus” se concentreaz` asupra personalit`]ii [i crea]iei regizorului Andrei {erban. Gruparea spectacolelor pe sec]iuni urm`re[te s` eviden]ieze unele dintre tendin]ele scenei autohtone actuale [i ofer` totodat` spectatorului posibilitatea de a-[i orienta mai rapid alegerea, \n func]ie de interese [i preferin]e. Festivalul este organizat de Uniunea Teatral` din Romånia (UNITER), ArCuB [i ICR. Director artistic [i selec]ioner unic al edi]iei din anul 2011 a FNT este Alice Georgescu, critic de teatru, \n timp ce directorul executiv este Aura Corbeanu, vicepre[edinte la UNITER. Iubitorii de teatru sunt a[tepta]i la edi]ia din acest an a festivalului pån` \n data de 6 noiembrie. 74

Biz

superficial` care are ca valoare suprem` banii, faima [i puterea. Biletele au fost deja scoase la vånzare la pre]ul de 70 de lei.

25 NOIEMBRIE

22 NOIEMBRIE

Maraton de teatru

care va avea loc la Palatul Na]ional al Copiilor. |n cadrul spectacolului, regizorul ironizeaz` o societate

La aproape un an de la apari]ia albumului “Enesco Re-Imagined” [i dup` numeroase recenzii elogioase \n presa interna]ional`, precum [i concerte sus]inute pe scene din Europa [i SUA de muzicienii Lucian Ban [i John Hérbert, Institutul Cultural Romån realizeaz` un turneu care va include patru concerte \n Europa [i SUA. Iubitorii muzicii bune care se vor afla \n Bruges la finele lunii noiembrie vor putea savura un spectacol de neuitat.

23 NOIEMBRIE Fanii actorului [i regizorului Dan Puric au ocazia s` se \ntålneasc` cu acesta \n spectacolul “Vis”,

Este data la care la Sala Palatului va avea loc un eveniment incendiar. Forma]ia Pas`rea Colibri \[i a[teapt` fanii la un concert aniversar, unde \i va \ncånta pe ace[tia cu piese nemuritoare, precum “Ploaia care va veni”, “Miruna” sau “Dealul cu dor”.

4 NOIEMBRIE Este ziua \n care debuteaz` pe marile ecrane din ]ar` pelicula “The Anonymous”, regizat` de Ronald Emmerich, care sus]ine o teorie vehiculat` \n ultimul secol, potrivit c`reia celebrele piese de teatru ale lui William Shakespeare au fost scrise de fapt de Edward de Vere.


LIFE

GADGET

{TIRI

Pårtie! Vine sezonul de schi

Aliatul afacerilor Sony a lansat \n România cel mai puternic notebook destinat mediului de business, VAIO Z. Cu o greutate de circa 1 kilogram, dispozitivul a fost creat pentru profesioni[tii care se afl` \n continu` mi[care, dar care au nevoie de performan]` [i de portabilitate. Are un design inedit: corpul s`u este perfect plat, \n timp ce carcasa rezistent` [i foarte u[oar` este fabricat` din carbon. Noul aliat al oamenilor de afaceri din ]ar` are o grosime de 16,65 mm. Cu toate acestea, performan]a este principala caracteristic` a celui mai sofisticat notebook VAIO. Ultima genera]ie de procesoare Intel Core i7 de

tensiune standard al`turi de o memorie de 8 GB [i o unitate de stocare SSF RAID de 256 GB vor face fa]` cu u[urin]` [i cerin]elor celor mai preten]io[i utilizatori.

Toamna [i-a intrat \n drepturi. Frigul ce ne \ntåmpin` \n drumul spre serviciu [i frunzele c`zute din copacii care nu cu mult timp \n urm` erau verzi ne fac s` ne gåndim, m`car pentru o secund`, la venirea concediului de iarn`. E un moment bun pentru planificarea concediului din sezonul rece, mai ales c` iubitorii sporturilor de iarn` sunt nevoi]i s` c`l`toreasc` \n c`utarea celor mai bune pårtii. Potrivit portalului sno.co.uk, pentru sezonul 2011 - 2012, cea mai bun` pårtie de schi sau snowboard este Val d’Isère, din Fran]a, care pune

la dispozi]ia iubitorilor sporturilor de iarn` profesioni[ti 25 km de pårtie. Aici, sezonul se deschide \n luna noiembrie [i se \nchide \n luna mai a anului viitor, iar schiorii trebuie s` scoat` din buznare 208 euro pentru un permis de urcare cu telescaunul valabil o zi. Locul secund \n topul destina]iilor de iarn` pentru schiori este tot \n Fran]a, la Meribel. Aici, exper]ii beneficiaz` de o pårtie de 9 km, de care se vor bucura contra 187 euro pentru un permis de o zi la telescaun. Medalia de bronz pentru cele mai bune pårtii se

duce pentru sezonul 2011 2012 \n Elve]ia, unde se afl` [i celebrul resort Zermatt. Micu]a localitate elve]ian` nu are trasee pentru \ncep`tori. Pasiona]ii de schi care vor s` coboare pe una dintre cele 21 de pårtii vor trebui s` pl`teasc` aproximativ 290 de euro pe zi. Din topul celor mai faimoase destina]ii de schi pentru sezonul rece mai fac parte [i St. Anton (Austria), Tignes (Fran]a), Courcheval (Fran]a), Kitzbuhel (Austria), Verbier (Elve]ia), Whistler (Canada) [i Chamonix (Fran]a). (Ovidiu Neagoe)

Lux marca Vegas \n Mumbai

M

GM Hospitality va ridica hotelurile Bellagio, MGM Grand [i Skylofts \n Mumbai, \n complexul Bandra-Kurla. MGM Hospitality a semnat un contract prin care va dezvolta cele trei hoteluri, pe o suprafa]` de peste 8 hectare. Aici, turi[tii vor putea beneficia de zone comerciale [i spa]ii pentru divertisment care nu definesc peisajul indian, stabilind noi standarde \n regiune, prin prisma proiectelor dezvoltate. Proiectul este amplasat strategic la intrarea

\n complexul Bandra-Kurla, cel mai nou cartier general al mediului de afaceri local, [i se \nvecineaz` cu centrul financiar vechi din Mumbai. Pe lång` cele trei hoteluri, planul mai include [i construc]ia unei cl`diri de birouri din clasa A. “Prin proximitatea cu Bollywood [i cu Bandra, cartierul ofer` combina]ia perfect` pentru lux [i timp liber”, spune Gamal Aziz, CEO la MGM Hospitality. Compania promite o plaj` larg` de op]iuni pentru oamenii de afaceri care c`l`toresc \n

Mumbai, printre care restaurante de lux, cluburi pentru via]a de noapte, \ns` nu se spune nimic despre jocurile de noroc [i facillit`]ile pe care urmeaz` s` le construiasc` MGM Hospitality pentru vizitatorii [i localnicii cu dare de mån`. (Ovidiu Neagoe) Biz

75


LIFE

AUTO

VIA}A 4 X 4

LAND ROVER DEFENDER Produc`torul auto va lansa \n 2012 o nou` motorizare pentru legendarul Defender, cu motor diesel de 2,2 litri, care \mpline[te cerin]ele Euro 5 [i aduce noi niveluri de performan]`. De[i pare mai mic [i va avea mai pu]ine emisii, noul motor va produce aceea[i putere, de 120 CP, \n timp ce performan]a r`mâne identic`, urmând s` ating` 100 km/h \n 14,7 secunde – dar cui \i pas` de accelera]ie pe teren plat? Interiorul a fost [i el \mbun`t`]it, fiind introdus` pentru prima dat` posibilitatea de a beneficia de scaune din piele [i volan \mbr`cat \n piele. Modelul beneficiaz` [i de un sistem puternic de \nc`lzire [i de ventila]ie, proiectat s` reziste la temperaturi extreme, fiind produs din aluminiu special. 76

Biz


LIFE

AUTO

Produc`torii se \ntrec s` lanseze pentru anul viitor modele de SUV-uri sau offroad care s` impresioneze atât prin elegan]` [i sportivitate, cât [i prin eficien]` energetic`. Se pare c` le-a reu[it, noile vehicule fiind vârfuri \n clasa lor. DE ALEXANDRU ARDELEAN

PEUGEOT 4008 |n linie cu strategia de dezvoltare a companiei, noul 4X4 al francezilor va fi lansat ini]ial pe pia]a interna]ional`, care reprezint` 70% din vânz`ri. Peugeot va lansa modelul la salonul auto de la Geneva \n 2012. Cu un design stilat [i distinct, 4008 este un vehicul de teren pentru to]i cump`r`torii. Exteriorul a fost gândit de echipa de design \n linia cu pozi]ionarea sa, lux [i sportivitate. Motoriz`rile au dou` propulsoare pe benzin` [i dou` Diesel HDi, care vor dezvolta \ntre 116 [i 150 CP.

MAZDA CX-5 La Salonul de la Frankfurt, Mazda a lansat un nou SUV crossover compact, care sugereaz` dinamism [i energie. Confortul [oferului este sus]inut de un ecran tactil de 5,8 inch [i de noul sistem de naviga]ie. CX-5 echipat cu motorizarea de 2 litri benzin`, trac]iune fa]` [i cutie manual` cu [ase rapoarte va genera 165 CP \n condi]iile unui consum mediu combinat de doar 6 litri la 100 km, beneficiind [i de sistemul i-STOP. Mazda CX-5 va putea fi comandat \n România din prim`vara lui 2012.

CITROËN C4 AIRCROSS Designul [i inova]iile tehnologice fac din Citroën C4 Aircross un vehicul adaptat stilului de via]` contemporan [i componentei sale esen]iale – evadarea din cotidian. C4 Aircross va fi disponibil atât \n versiunea cu motorizare HDi 150 CP cu trac]iune pe dou` ro]i sau cu trac]iune integral` cu cutie de viteze manual` \n [ase rapoarte, cât [i pe benzin` 1,6i de 115 CP (disponibil` \n versiunea cu trac]iune pe dou` ro]i cu cutie de viteze manual` \n cinci rapoarte).

Biz

77


LIFE

GADGET

BIZ APPS

cele mai bune aplica]ii pentru mobilitatea ta

TED Aplica]ia permite accesul la discursurile unor oameni inteligen]i, cu idei noi [i radicale. De asemenea, po]i salva discu]iile care te intereseaz` sau po]i cere aplica]iei s` \]i sugereze un discurs \n func]ie de starea de spirit [i de timpul disponibil.

PDFScanner

Pentru joaca de la birou iPad [i alaiul de tablete care l-au urmat sunt folosite de cele mai multe ori pentru divertisment [i informare. Cisco nu \[i propune s` devin` (\nc`) un iPad killer, \n schimb ne prezint` o tablet` de business. DE DRAGO{ L~Z~RESCU Cisco a lansat pe pia]a din România tableta Cius, destinat` mediului de business. Spre deosebire de surorile cochete de la Apple, Samsung, BlackBerry sau Motorola, Cius nu va vedea prea curând lumina rafturilor de retail. Produc`torii au ales s` se adreseze exclusiv companiilor prin cei 12 parteneri autoriza]i, la un pre] recomandat de 725 de dolari, care poate varia \n func]ie de num`rul de tablete achizi]ionate. Cisco, multina]ional` specializat` \n telecomunica]ii, a dotat Cius cu un procesor Intel Atom de 1,6 GHz, 1 GB memorie RAM [i un hard cu o capacitate de stocare de 32 GB. De asemenea, Cius vine cu dou` camere video: una din ele filmeaz` pân` la 30 de cadre pe secund` la 720p, iar cealalt` are 5 megapixeli [i poate transmite fluxuri video la calitate VGA. Facilit`]ile camerelor video sunt \mbucur`toare, mai ales dac` ne uit`m la previziunile oficialilor: num`rul conferin]elor IP de afaceri ar 78

Biz

Dac` vrei s` scanezi sau s` trimi]i un document [i ai la \ndemân` doar smartphone-ul, este aplica]ia care te poate ajuta. Este suficient s` fotografiezi documentul sau poza , iar aplica]ia o va transforma \ntr-un PDF gata de trimis prin e-mail sau fax.

Viber urma s` creasc` de [ase ori pân` \n 2015. La capitolul conectivitate, Cius suport` doar Wi-Fi 802.11 a/b/g/n, Bluetooth si Micro-USB, ceea ce ar putea reprezenta un minus din punct de vedere al vitezei, \ns` ar urma s` suporte [i servicii 4G când acestea vor fi disponibile \n România. Principalul atu al Cius ar putea fi colaborarea eficient` \n cadrul firmelor prin aplica]ii speciale dezvoltate de Cisco. De[i o parte din aplica]iile amintite sunt disponibile [i pe tablete dezvoltate de al]i produc`tori, Cisco sper` s` \[i conving` clien]ii prin acest gadget business care poate fi vândut cu un pachet personalizat de aplica]ii, \n func]ie de domeniul de activitate al companiei. La acest argument se adaug` faptul c` departamentul IT al fiec`rei firme care opteaz` pentru Cisco Cius va stabili care sunt aplica]iile la care angaja]ii vor avea acces [i ce jocuri vor r`mâne doar "fructe interzise". Biz

Viber le permite userilor s` efectueze apeluri [i s` trimit` mesaje text gratuit c`tre al]i utilizatori care au instalat` aplica]ia. Facilit`]ile Viber sunt gratuite [i pot fi accesate printr-o conexiune 3G sau WiFi.

Google Sync Google a creat aceast` aplica]ie special pentru utilizatorii de BlackBerry care doresc s` \[i sincronizeze calendarul [i contactele din telefon cu cele de pe contul de Gmail [i Google. Po]i seta ca sincronizarea s` se realizeze atât manual, cât [i automat.


BIZ STAR

Apel pentru educa]ie Asocia]ia Ovidiu Rom este unul dintre ONG-urile care au reu[it s` schimbe cu adev`rat lucrurile \n Romånia. Programele lor speciale au schimbat percep]ia \n råndul opiniei publice [i au f`cut ca mul]i copii s` beneficieze de educa]ie. DE ALEXANDRU ARDELEAN alul anual de Halloween organizat de Ovidiu Rom era un eveniment extrem de a[teptat \n fiecare an de toat` lumea. Era o bun` ocazie de a aduna bani pentru programele pe care asocia]ia le face, dar [i un prilej de relaxare, o modalitate de a reuni \n acela[i loc toate persoanele care donau bani. |n acest an, asocia]ia a hot`råt s` nu mai organizeze balul [i a schimbat strategia pentru a oferi [ansa unei vie]i mai bune copiilor extrem de s`raci. |ntr-o scrisoare prin care anun]` acest aspect, Leslie Hawke [i Maria Gheorghiu, cofondatoarele Ovidiu Rom, spun c` "experien]a din ultimii 10 ani ne-a convins c` educa]ia timpurie este, de departe, cel mai eficient instrument \n abordarea problemei s`r`ciei. Cercet`rile asupra dezvolt`rii creierului explic` faptul c` deprivarea de stimulare intelectual` timpurie are efecte importante, pe termen lung, asupra capacit`]ii ulterioare a creierului". Prin urmare, fondurile investite dup` aceast` perioad` crucial` de dezvoltare vor fi, \n mare parte, irosite pentru copiii care nu au beneficiat de stimulare intelectual` timpurie. |n sprijinul afirma]iilor lor, Leslie [i Maria o dau

B

ca exemplu pe Andreea, care a mers la gr`dini]` datorit` campaniilor de recrutare a copiilor pe care autorit`]ile locale le-au derulat cu ajutorul echipei de la Ovidiu Rom [i a tichetelor sociale care au motivat p`rin]ii s`raci s` parcurg` zilnic, \mpreun` cu copiii, drumul lung pån` la gr`dini]`. Datorit` succesului spectaculos al acestei strategii, 41 de comunit`]i noi au cerut s` fie incluse \n programul "Fiecare copil \n Gr`dini]`" \n 2011-2012. Din p`cate, din cauza lipsei de fonduri, asocia]iei \i este imposibil s` adauge 41 de comunit`]i, dar se str`duie din r`sputeri s` strång` bani pentru a ajuta cåteva dintre acestea [i s` furnizeze formarea [i sus]inerea de care au nevoie. Din acest motiv, \n loc s` organizeze cea de-a [aptea edi]ie a balului de caritate de Halloween, Ovidiu Rom face un apel direct la liderii sectorului privat, dar [i la oameni obi[nui]i pentru a strånge cei 600.000 de euro necesari aducerii la gr`dini]` a celor mai s`raci copii din Romånia. Pentru lupta sus]inut` de a \mbun`t`]i via]a copiilor s`raci din Romånia, asocia]ia Ovidiu Rom, prin reprezentantele Leslie Hawke [i Maria Gheorghiu [i echipa lor, prime[te Steaua Biz.



Biz 222- Top 50 companii private