Page 1

biz

biz

jack welch Despre maNagemeNtul schimb~rii www.gandestebiz.ro

Revista noiloR tendin}e |n afaceRi

Nr. 191 • 15 - 28 februarie 2010 • 4,9 lei

Daniel Pan~, BCR Administreaz` \n acest an un buget de marketing de opt cifre [i mizeaz` pe inova]ie \n consolidarea brandului celei mai mari b`nci din România

marketing Nr. 191

Cei mai influen]i [i mai puternici directori de marketing din România


Biz

editorial

Revista noiloR tendin}e |n afaceRi

Redactor-{ef MARTA U[URelU

Redactor-{ef Adjunct GABRiel BâRliG~

Redactori AlexANdRU ARdeleAN – fiNAN}e, coMpANii coRiNA coMAN – ReTAil, ReAl eSTATe ovidiU NeAGoe – ReSURSe UMANe loRedANA S~NdUleScU – MARkeTiNG ovidiU viTAN – iNTeRNA}ioNAl GeoRGiANA MecU – ediToR SpoRT

Director publicitate GiUSeppiNA BURlUi

Publicitate ANA MARiA MARdAN

Marketing Consultant GABRielA eNeScU/STRATeGYSTUdio

Research [i abonamente GABRielA MATei

Design lUMiNi}A R~ileANU

Prelucrare foto & Prepress AURel {eRBAN

Produc]ie [i distribu]ie dAN MiTRoi

Articolele republicate din Harvard Business Review \n aceast` edi]ie sunt copyright 2006 Harvard Business Review, distribuit de New York Times Syndicate. Toate drepturile rezervate.

Vertical Media Network editor al Revistei Biz calea {erban vod` 213 - 217, complex diamond park, tronson 1, ap.1, sector 4, Bucure[ti – România Telefon: 0371 32 32 32 0371 31 11 11 fax: 0372 87 35 31 e-mails: biz@revistabiz.ro; sales@revistabiz.ro www.gandestebiz.ro iSSN 1454-8380

Din nou, cei \ndr`zne]i câ[tig` Cred c` strategia de marketing a unei companii, \mpreun` cu viziunea managementului sunt principalii piloni ai unei afaceri de succes. Anul trecut am fost martorii unui adev`rat dezastru \n ceea ce prive[te strategia de marketing \n cazul multor firme [i s-a adeverit ceea ce mul]i estimau: de fric`, multe companii ori n-au cheltuit bugetul [i l-au pierdut, ori l-au cheltuit \n ultimele dou` luni ale lui 2009, \n disperarea de a prinde un buget cât de cât asem`n`tor pentru 2010. Au câ[tigat, din nou, cei curajo[i. Cei cu spirit de ini]iativ` [i care au profitat de momentul “criz`”, reu[ind cu bani relativ pu]ini s` aib` rezultate impresionante. Au câ[tigat cei deschi[i la nou, care au regândit rolul marketingului, cât [i cei care au pariat pe online. Se poate spune c` toate companiile care au avut o activitate consecvent` de marketing \n 2009 au avut de câ[tigat, pe lâng` rezultate, [i imagine. A \nceput s` conteze foarte mult reorientarea c`tre canale mai eficiente ([i mai ieftine) de comunicare cu consumatorii. Valoarea efectiv` a bugetelor a devenit mai pu]in relevant`, important` fiind creativitatea. Avantajul este c`, \n perioadele economice dificile, cei care investesc \n marketing câ[tig` cot` de pia]` pe care [i-o men]in [i dup` revenirea pie]ei. Acestea sunt, a[adar, motivele pentru care am ales s` prezent`m directorii de marketing care administreaz` cele mai importante bugete din pia]` [i care au dovedit dinamism, creativitate [i inventivitate \n 2009. V` prezent`m prima edi]ie a unui cover-story care ne dorim s` devin` unul anual al revistei Biz despre cei mai puternici [i mai influen]i oameni de marketing din pia]a româneasc`. Enjoy! Biz

Marta U{UrelU, Redactor-{ef Biz

Tipografie: prin reprezentantul pentru Romania

Biz

1


sumar

marketing Cei mai influen]i [i mai puternici directori de marketing din România cover story pagina

32

BIZ 191 agend~ 4 Angaja]ii scot la lec]ie angajatorii S-a n`scut iPad-ul! 5 S` tr`im bine, din nou 6 La discounteri \nainte... 7 Ford conduce spre profit 8 3Q – Simplitatea vinde Operatorii mobili schimb` tarifele \n 2010 Bani grei vin de la Washington 9 Bucure[tiul, mai scump ca Budapesta

oamenii Biz

harvard Business review M`surând for]ele schimb`rii pagina

54

10 Cine face jocurile \n retail Dusan Wilms – METRO Cash & Carry România Patrice Lespagnol – Carrefour România Michel Lamoot – real,- Hypermarket România Patrick Espasa – Auchan România

start-up 16 Cum s` cre[tem profitul? 17 Detaliile (eco) fac diferen]a 19 Profit pus la ad`post

green 20 Automobile din clasa eco 22 Proiecte \n cascad`

interviul Biz

management 68 un inhibitor pentru angaja]ii din farma 70 Cum am reu[it – O femeie \n lumea b`rba]ilor

life 71 Febra Oscarurilor 72 {tiri MOTOR 73 Opel invoc` Astrele SPORT 74 Lansare – Campionii României GADGETS 78 Imaginea stimuleaz` imagina]ia

jack welch 80 Despre managementul schimb`rii \n patru timpi

cover story afl` cine sunt profesioni[tii care deseneaz` strategiile [i \mpart bugetele de marketing ale celor mai dinamici juc`tori din mediul de business din românia. cei mai puternici [i mai influen]i directori de marketing vorbesc despre cum i-a schimbat anul 2009 [i care sunt perspectivele pentru 2010.

24 Cornel Opri[an, Retail Manager, IKEA România

oamenii Biz Cine face jocurile \n retail pagina 2

10

Biz

FInAn}E 28 |ncepe vân`toarea de achizi]ii InTERnET 52 De la gratuit la pl`tit TRAnSPORTuRI 60 Ie[irea din vrie

marketing 64 Interviu: Alex B`dil`, Managing Director la Publicis România 66 Click direct la ]int`

foto copert~: vasile c~mar~ / vista

analiz~


agend` [tiri nout~}I

{ase ore pe lun`

ne vedem pe Facebook Peste cinci ore [i jum`tate este timpul pe care oamenii \l petrec, lunar, \n re]elele sociale de genul Facebook sau Twitter. Potrivit unui studiu al The Nielsen Company, \n decembrie anul trecut cre[terea a fost de 82% comparativ cu decembrie 2008, când timpul mediu alocat re]elelor sociale dep`[ea trei ore. La nivel interna]ional, re]elele sociale [i blogurile reprezint` cele mai r`spândite metode de petrecere a timpului liber \n online, urmate de jocurile pe Internet [i Instant Messaging. Cu peste 206,9 milioane de vizitatori unici [i 67% dintre utilizatorii de social media accesând re]eaua \n decembrie 2009, Facebook s-a clasat pe primul loc \ntre re]elele sociale \n 2009. De asemenea, timpul petrecut exclusiv pe Facebook a dep`[it, la nivel interna]ional, [ase ore lunar. {i Twitter a continuat ascensiunea \n decembrie 2009, cu o cre[tere a num`rului de vizitatori unici de 579% pe an, de la 2,7 milioane de vizitatori unici \n decembrie 2008 la 18,1 milioane de unici \n decembrie 2009. (Loredana S`ndulescu)

Sc~dere

-51,9% este sc`derea \nregistrat` anul trecut de vânz`rile de autoturisme noi pe pia]a româneasc`, potrivit statisticilor APIA, pân` la 130.193 de unit`]i. Lider s-a men]inut Dacia, cu 38.736 de unit`]i våndute, marca autohton` fiind urmat` de Hyundai (10.798 unit`]i) [i Volkswagen (9.441). Pentru 2010, vânz`rile de autoturisme sunt estimate la 115.000 de unit`]i. |n 2009 au explodat importurile de autoturisme second hand, care au dep`[it 212.000 unit`]i, ajungånd s` reprezinte 65% din totalul importurilor auto din Romånia. biz 4

biz

AngAjA}ii scot lA lec}ie AngAjAtorii Firma de training [i consultan]` pentru dezvoltarea organiza]ional` Ascendis ofer` managerilor, antreprenorilor, dar [i angaja]ilor “de rând” cursuri gratuite din care au ocazia s` \nve]e din tainele administr`rii unui business. Cursurile se realizeaz` prin programul “Antreprenoriat strategic [i cre[tere \n \ntreprinderile mici [i mijlocii”. Acesta este cofinan]at prin Fondul Social European [i bugetul na]ional [i a fost selectat \n cadrul Programului

Opera]ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POSDRU) 20072013. Cursurile sunt organizate pân` \n septembrie 2010 de formatori din [apte centre regionale, deschise \n marile ora[e din ]ar`, iar participan]ii pot alege \ntre managementul resurselor umane, managementul culturii organiza]ionale, rela]ii cu clien]ii sau managementul performan]ei. Pân` \n acest moment, la cursuri au luat parte peste [ase sute de manageri [i antreprenori din ]ar`. (Ovidiu Neagoe)

s-a n`scut iPad-ul! A[teptarea a luat sfâr[it, zvonurile au \ncetat. Steve Jobs s-a \ntors pe scen` [i [i-a f`cut num`rul, lansând iPad, tableta pe care toat` lumea a a[teptat-o cu ner`bdare. Ca toate produsele Apple, iPad se vrea o tablet` revolu]ionar`, combinând beneficiile unui smartphone cu cele ale unui netbook. Cânt`re[te doar 73 de grame, iar diagonala ecranului LED widescreen glossy este generoas` – 24,6 centimetri. Nu lipsesc caracteristicile specifice, care au f`cut din iPhone un “must have”, Multi-Touch [i accelerometrul. Printre criticile aduse dispozitivului se num`r` faptul c` nu poate face multitasking, nu are camer` digital` \ncorporat` [i nu are suficiente porturi pentru accesorii. Tableta vine \n dou` configura]ii, \n func]ie de modul de conectare la re]ea, doar Wi-Fi sau Wi-Fi [i 3G. |n func]ie de capacitatea de memorie, vor fi disponibile trei modele: de 16, 32 sau 64 GB. Procesorul este un Apple 4 de 1 GHz, care folose[te pu]in din resursele

bateriei. Un lucru pozitiv \n ceea ce prive[te bateria litiu-polimer este c` poate ]ine pân` la 10 ore de navigare pe web cu conexiune Wi-Fi. Observatorii au fost pl`cut surprin[i s` constate c` pre]ul la care va fi livrat` tableta este unul sub 500 de dolari pentru modelul de 16 GB, \n timp ce modelul de 32 GB va costa 599 de dolari, iar cel de 64 GB va costa 699 de dolari. Trebuie s`

mai ad`uga]i câte 130 de dolari la fiecare model pentru varianta cu conectare 3G. |nc` nu pute]i comanda iPad-ul, având \n vedere c` va fi disponibil pe pia]a american` la sfâr[itul lunii martie, iar modelele 3G, \n luna aprilie. (Alexandru Ardelean)


[tiri de

Corina Coman

s` tr`im bine, din nou

Dac` anul trecut a fost unul marcat de pesimism, viitorul pare ceva mai roz. Cel pu]in asta sus]in deopotriv` directori executivi, dar [i consumatorii români care \ncep s` o duc` “ceva mai bine”. Dup` ce au dep`[it teama unei recesiuni prelungite, directorii executivi au l`sat \n urm` previziunile sumbre ale anului trecut [i viseaz` la relansarea economic` viitoare. Este concluzia celei de a 13-a edi]ii a raportului PricewaterhouseCoopers (PwC) Annual Global CEO Survey, pentru care au fost derulate mai mult de 1.000 de interviuri cu directori executivi din 52 de ]`ri, \n ultimul trimestru din 2009. Potrivit raportului, nota de optimism a responden]ilor s-a manifestat [i la nivelul inten]iilor privind cre[terea efectivului de salaria]i din companii, aproape 40% dintre directorii executivi declarând c` se a[teapt` la cre[terea num`rului de angaja]i \n companiile lor, \n acest an. În plus, actuala edi]ie a raportului arat` c` doar 25% dintre directorii executivi inten]ioneaz` s` efectueze disponibiliz`ri pe parcursul acestui an, cu aproape jum`tate mai pu]in decât cei care au efectuat disponibiliz`ri \n ultimele 12 luni. “Economiile emergente recupereaz` \n mod clar mai repede decât cele dezvoltate. Companiile cu cele mai bune perspective pentru relansarea rapid` sunt cele care au reu[it s` traverseze recesiunea, dar, \n acela[i timp, s-au preg`tit pentru cre[terea care va urma”, sus]ine Dennis M. Nally, pre[edintele global al PwC. În ciuda tonului pozitiv afi[at, recesiunea global` prelungit` r`mâne \n continuare cea mai mare preocupare a directorilor executivi din \ntreaga lume (aproape 65%), urmat` \ndeaproape de teama de suprareglementare (60%), la care se adaug` pericole poten]iale cum ar fi instabilitatea pie]elor de capital [i volatilitatea cursului de schimb. În acela[i timp, mai mult de unul din patru directori executivi este de p`rere c` reputa]ia industriei lor a fost afectat` \n timpul recesiunii, maximul fiind \nregistrat \n sfera bancar` [i a pie]elor de capital. Aproape jum`tate dintre directorii executivi sunt preocupa]i de faptul c` recesiunea a provocat o schimbare permanent` \n comportamentul consumatorilor. Cei mai mul]i spun c` ace[tia vor da o importan]` mai mare reputa]iei sociale a unei companii (64%), vor consuma mai pu]in [i vor corina.coman@revistabiz.ro

economisi mai mult (63%), sau se vor implica mai mult \n dezvoltarea produselor (60%). În România \ns`, consumatorii \ncep s` devin` mult mai \ncrez`tori \n puterea lor viitoare de cump`rare comparativ cu anul trecut. Astfel, potrivit studiului Barometrul de Încredere a Consumatorului, realizat lunar de GfK România, românii consider` c` au dus-o ceva mai bine din punct de vedere economic \n luna decembrie, dup` un 2009 marcat de pesimism. Dac` num`rul celor care considerau c` situa]ia financiar` a familiei lor

este mai rea decât cu 12 luni \n urm` se situa la o medie de 61% \n lunile septembrie-noiembrie, cea mai neagr` perioad` a anului din acest punct de vedere, \n ultima lun` din 2009 acest indicator a cunoscut o u[oar` \mbun`t`]ire, ajungând la aproximativ 57%. Mai mult, \n privin]a perspectivelor financiare, numai 30% dintre români spun c` se vor \nr`ut`]i, \n sc`dere cu peste 10% fa]` de lunile de toamn` [i comparabil cu ceea ce declarau \n decembrie 2008, când 26% se a[teptau la o \n`sprire a situa]iei lor. biz

biz

5


agend` interviu de

Corina Coman

la discounteri \nainte... Orientarea consumatorilor c`tre cele mai mici pre]uri a sporit notorietatea magazinelor de discount, preferate anul trecut de tot mai mul]i români. Pân` acum de pierdut au numai supermarketurile. Sc`derea puterii de cump`rare [i temperarea obiceiurilor de consum \ncep s` schimbe ierarhia conceptelor moderne de retail, românii fiind tot mai atra[i de cele mai mici pre]uri. Potrivit ultimului studiu Shopping Monitor, realizat de GfK România, anul trecut au ap`rut câteva schimb`ri \n rândul popula]iei \n ceea ce prive[te tipul de magazin \n care ace[tia cheltuie cei mai mul]i bani. Astfel, num`rul consumatorilor care au ca magazin principal un discounter a crescut pân` la 22% anul trecut, fa]` de 17% \n 2008. În acela[i timp, ponderea supermarketurilor ca magazine principale a sc`zut de la 18% la 12%, \n vreme ce magazinele tradi]ionale au r`mas la acela[i nivel cu anul precedent, cu aproximativ 17% din men]iunilor celor chestiona]i. De precizat c` hipermarketul a continuat s` fie principalul tip de magazin \n care românii din mediul urban [i-au f`cut cump`r`turile anul trecut, 46% dintre ace[tia ar`tând preferin]a pentru acest format. În ceea ce prive[te frecven]a de cump`rare, aceasta se situeaz` pe un trend descendent \n toate tipurile de magazin – cu excep]ia discounterilor – \n timp ce sumele cheltuite au r`mas relativ acelea[i. Cu alte cuvinte, românii nu cheltuie neap`rat mai pu]in comparativ cu 2008, dar se duc mai rar la cump`r`turi. Majoritatea consumatorilor inclu[i \n studiu sus]in c` [tiu ce vor s` achizi]ioneze \nainte de a intra \n magazin [i prefer` s` mearg` o singur` dat` la cump`r`turi pentru a lua tot ceea ce au nevoie. Spre deosebire de anii anteriori, foarte pu]ini consumatori mai merg la shopping pentru a ]ine pasul cu moda sau pentru a se r`sf`]a apelând la produse speciale. Pe de alt` parte, consumatorii au devenit mult mai aten]i la serviciile oferite de retaileri, \n 6

biz

special cump`r`torii din mediul urban, care prefer` magazinele \n care personalul \ncearc` s` \i serveasc` cât mai bine. În alegerea unui magazin, criteriul cel mai important este calitatea [i prospe]imea produselor, la care se adaug` alte criterii precum cur`]enia din magazin [i din \mprejurimi, afi[area vizibil` [i corect` a pre]urilor sau raportul bun calitate – pre]. La o privire de ansamblu \n pia]a de retail a ultimului an observ`m c` m`rcile private au fost un subiect prezent tot mai mult \n aten]ia produc`torilor [i a retailerilor. Dac` privim din perspectiva consumatorilor, \n 2009, peste jum`tate dintre locuitorii din mediul urban au cump`rat produse apar]inând m`rcilor private, categoriile preferate fiind dulciurile [i mezelurile. Dintre ace[tia \ns`, doar 12% achizi]ioneaz` regulat acest tip de produse. Responden]ii percep \n general diferen]a de pre] a m`rcilor private, dar cei mai mul]i nu consider` c` acestea au o calitate sc`zut` care i-ar putea \mpiedica s` le cumpere. biz

Cine |{i DisPut~ segmentul De DisCOunt

Penny Market Este cea mai \ntins` re]ea de discount la ora actual`, cu circa 100 de magazine opera]ionale la nivel na]ional. Magazinele au o suprafa]` standard de vânzare de 750 mp [i un sortiment de 1.400 de articole.

Plus Discount Re]eaua este controlat` de grupul german Tengelmann [i de]ine \n prezent 96 de magazine. Sortimentul magazinelor Plus include o gam` de peste 1.500 de produse, format` atât din articole marca Plus, cât [i din articole premium.

Profi Este un lan] format din 65 de magazine [i a fost cump`rat la finele anului trecut de fondul de investi]ii Enterprise Investors pentru suma de 66 milioane de euro.

MiniMAX Opereaz` o re]ea de 30 de magazine, oferta de produse cuprinzând 1.700 de articole, dintre care foarte multe m`rci proprii. corina.coman@revistabiz.ro


[tiri

Ford conduce spre profit De[i industria auto a traversat o perioad` dificil`, exist` [i companii care reu[esc s` afi[eze profit substan]ial pentru anul ce a trecut. Ford Motor Company a ob]inut \n 2009 un profit opera]ional, \nainte de taxe, de 454 milioane de dolari. Pe baza acestor rezultate, organiza]ia a[teapt` ca 2010 s` fie un an profitabil atât pe pia]a american`, cât [i la nivel global. Compania auto american` este singurul produc`tor de ma[ini care nu a solicitat ajutor de stat din partea guvernului SUA, bazându-se doar pe fondurile proprii.

Profitul net pentru 2009 a fost de 2,7 miliarde de dolari, ajutat \n special de pre]urile nete favorabile, de reducerile de cost [i de sc`derea datoriilor. Este pentru prima dat`, dup` 2006, când Ford reu[e[te s`

ob]in` un câ[tig net pozitiv. “|n timp ce ne confrunt`m cu provoc`ri semnificative ale mediului de afaceri \n continuare, 2009 a fost un an de referin]` pentru Ford [i dovada cea mai puternic` a beneficiilor planului de reducere de costuri [i \mbun`t`]ire a rezultatelor companiei, One Ford”, a spus Alan Mulally, pre[edinte [i CEO al Ford. (Alexandru Ardelean)

pe Scurt

Profit dublu la BT

Potrivit rezultatelor rezultatele financiare anun]ate de Banca Transilvania pentru 2009, profitul opera]ional a crescut cu 96%, fa]` de 2008, ajungând la 610 milioane lei. Veniturile \nregistrate de banc` au fost de peste 1.293 milioane lei.

Prima Cas`

continu` la BCR BCR are pe fluxul de aprobare \n prezent aproximativ 830 de dosare \n valoare de 33 milioane euro. |n plus, banca a aprobat financiar alte 1.600 dosare \n valoare de peste 78 milioane euro [i a acordat deja credite de 255 milioane euro \n acest program. (Alexandru Ardelean)

biz

7


agend` opinie

3

Q

Simplitatea vinde Dov Moran, pre[edinte [i CEo, modu Ce a[tept`ri ave]i pentru telefonul modular modu \n România? Oferim ceva unic: cel mai u[or telefon mobil din lume, care poate fi folosit ca atare, dar poate fi [i inserat \n diverse jacket-uri, devenind, practic, alt telefon. Ne adres`m consumatorului mediu, dar de la urm`toarea genera]ie vom introduce func]ii mai complexe, pentru utilizatorii sofistica]i. Avem deja o aplica]ie pentru Facebook. |ns` primordial acum este ca produsul nostru s` fie accesibil, de aceea am \ncheiat parteneriatul cu Vodafone România [i TDT Distribution.

operatorii mobili schimb` tarifele \n 2010 Industria telecomunica]iilor, cu prec`dere pia]a serviciilor mobile, resimte o mare nevoie pentru introducerea unui sistem de tarifare mai ra]ional, este una dintre concluziile raportului “Previziuni privind tendin]ele de telecomunica]ii \n 2010", realizat de firma de consultan]` Deloitte. Chiar dac` utilizatorii ader` \n num`r

Crede]i c` simplitatea este cea mai bun` cale? Cred c`, pentru majoritatea lucrurilor, simplitatea este mai bun`. Exist` [i oameni care caut` lucruri sofisticate, dar majoritatea nu vor s` investeasc` \n produse pe care s` nu [tie cum s` le foloseasc`. Oamenii au nevoie de produse pe care s` \nve]e repede cum s` le foloseasc`.

record la serviciile broadband, \ncuraja]i de tarifele unice, re]elele se aglomereaz` [i fie func]ioneaz` \ncet, fie le resping accesul, mai arat` raportul. Clien]ii \[i manifest` nemul]umirea, dar nu se arat` dispu[i s` pl`teasc` \n plus pentru servicii \mbun`t`]ite. Pe lâng` schimbarea tarifelor, lucrarea Deloitte identific` alte [ase tendin]e pe pia]a telecom \n anul 2010: telefoanele smart se transform` \n instrumente de c`utare, VoIP-ul mobil devine re]ea social`, tehnologiei va contribui la decongestionarea re]elelor mobile, fiabilitatea serviciilor va fi redefinit` [i reevaluat`, solu]iile pe termen lung vor fi scurtate [i multiplicate, iar industria se va ecologiza. (Ovidiu Neagoe)

Ce v-a determinat s` inova]i toat` via]a? La \nceputul unei afaceri poate fi vorba despre supravie]uire. Alteori, poate fi vorba de ego. Nu este vorba de bani, ci de dorin]a de aduce ceva nou [i de valoare, ceva care s` \mbun`t`]easc` via]a oamenilor. De exemplu, ideea pentru USB Flash Drive mi-a venit când am pierdut o prezentare din cauza unei probleme cu laptopul [i m-am gândit s` fac un suport de memorie mobil care s` poat` fi “legat” u[or la orice computer. (Gabriel Bârlig`)

8

biz

Bani grei vin de la Washington Delega]ia FMI va recomanda board-ului de la Washington, care se va \ntruni la mijlocul acestei luni, s` elibereze urm`toarele dou` tran[e pentru România, potrivit [efului misiunii de evaluare a acordului stand-by, Jeffrey Franks. Cele dou` tran[e care urmeaz` a fi eliberate sunt \n valoare de 2,3 miliarde de euro. România a fost vizitat` [i evaluat` \ntre 20-27 ianuarie de c`tre o delega]ie a FMI, o echip` a B`ncii Mondial` [i una a Comisiei Europene, pentru a se vedea progresele \nregistrate [i perspectivele asupra calendarului de reforme \n cadrul pachetului de sprijin multilateral acordat României. |n discu]iile cu autorit`]ile române, exper]ii celor trei delega]ii au verificat stadiul reformelor din sectorul public,

inclusiv implementarea legii salariz`rii unitare [i a legii pensiilor. Exper]ii care s-au aflat la Bucure[ti au apreciat c` s-au \nregistrat progrese semnificative, dar c` mai este nevoie de m`suri concrete legislative, care s` pun` \n practic` restul reformelor agreate. |n ceea ce prive[te politica fiscal`, atingerea ]intei de deficit pe 2009 (7,3% din PIB) [i adoptarea de c`tre Parlament a bugetului pe 2010 conform ]intei de deficit stabilite (5,9%) sunt repere semnificative. Progrese bune au fost efectuate \n ceea ce prive[te reglementarea [i supravegherea sectorului financiar, prin \nt`rirea cadrului de reglementare pentru b`nci [i a schemei de garantare a depozitelor bancare. (Alexandru Ardelean)


[tiri

Bucure[tiul, mai scump ca Budapesta DTZ GlObal OCCuPanCy COSTS ora{

SurSa: DTZ Echinox

Bucure[tiul a dep`[it Budapesta \n clasamentul costurilor de ocupare a spa]iilor de birouri. Potrivit studiului DTZ Global Occupancy Costs, suma alocat` anual pentru un post de lucru \n Bucure[ti este de 3.300 de euro fa]` de 3.250 de euro, cât se \nregistreaz` \n Budapesta. Diferen]a de costuri exist` cu toate c` suprafa]a alocat` pentru fiecare post de lucru este mai mic` \n Bucure[ti decât la Budapesta, 11 mp versus 12,6 mp. Diferen]a \[i are originea, dup` cum explic` Bogdan Sergentu, Head of Valuations & Consulting la DTZ Echinox, \ntr-un cost mai mare pe metrul p`trat ocupat, respectiv o chirie de referin]` mai mare \n România decât \n capitala Ungariei. Studiul DTZ, care face referire la totalul costurilor de ocupare a spa]iilor de birouri pentru 116 zone de business din 47 de ]`ri [i teritorii, este la

praga Budapesta var[ovia Bucure[ti Kiev

Suprafa}a*

13,92 12,60 12,00 11,00 12,00

mp mp mp mp mp

Chiria lunar~ 21.00 17.50 24.00 21.00 30.00

euro/mp euro/mp euro/mp euro/mp euro/mp

Chiria anual~ 298 254 372 323 363

euro/mp euro/mp euro/mp euro/mp euro/mp

SuMa aloCaT~ anual 358 euro/mp 312 euro/mp 442 euro/mp 384 euro/mp 445 euro/mp

SuMa aloCaT~ anual* 4.220 euro 3.250 euro 4.110 euro 3.300 euro 4.170 euro

* pentru fiecare post de lucru

a treisprezecea edi]ie anual` [i evalueaz` principalele componente ale costului de ocupare a spa]iilor de birouri \n principalele pie]e de office de pe glob. Cu costuri mai mari decât Bucure[tiul se situeaz` Praga, Kiev [i Var[ovia (\ntre 4.110 [i 4.220 de euro per post de lucru). Costurile de \ntre]inere sunt comparabile \n România, Ungaria, Cehia

[i Polonia, situându-se \n jurul valorii de 4 euro/mp. Acela[i studiu arat` c` Parisul nu mai este \n topul celor mai scumpe cinci loca]ii de birouri din lume, \n timp ce cartierul West End din Londra este, \n 2010, cea mai scump` loca]ie de birouri, detronând Tokio [i dep`[ind ora[e precum Paris, Dubai [i Hong Kong. (Loredana S`ndulescu)

ADvErTOrIAL

HP scrie istoria serverelor de peste 20 de ani De peste 20 de ani, HP este unul dintre cei mai importan]i produc`tori de servere din lume, iar ProLiant este un juc`tor esen]ial în istoria dezvolt`rii serverelor de orice tip – de la primul server x86 care a utilizat un rack standardizat la nivel de industrie în locul unei carcase clasice de tip tower la primele servere cu eficien]` energetic` certificat` Energy Star. Ast`zi, în familia de servere ProLiant exist` versiunea ideal` pentru orice infrastructur` – de la case cu mai multe calculatoare, trecând prin întreprinderi mici [i mijlocii [i pân` la centre de date sau sisteme IT de mare putere, care sus]in aplica]ii informatice moderne, precum cloud computing sau virtualizare. Pe lâng` versatilitatea caracteristicilor tehnice, serverele HP sunt eficiente în ceea ce prive[te costurile de achizi]ie [i administrare, dar [i în ceea ce prive[te consumul de energie electric` [i protec]ia mediului înconjur`tor. {i nu o spunem noi – o demonstreaz` clien]ii no[tri: unul din trei servere vândute peste tot în lume este un server HP.

Portofoliul de servere HP r`spunde unei serii diverse de cerin]e, de la sisteme entry-level pentru companii mici [i mijlocii până la sisteme complexe, dedicate organiza]iilor mari. Serverele turn ProLiant ML sunt ideale pentru companiile mici [i mijlocii, în special pentru subsidiarele situate în locuri greu accesibile, asigurând un nivel ridicat de flexibilitate I/O [i capacitate maximă de stocare internă. Serverele de rack DL sunt alegerea organiza]iilor care doresc o infrastructură rapidă [i sigură, care garanteaz` func]ionarea f`r` întreruperi a aplica]iilor business, de la solu]ii de e-mail la re]elistic` sau virtualizare. Pentru organiza]iile cu cerin]e mai complexe, serverele SL ofer` o solu]ie de arhitectur` de stocare modular`, ideală pentru a sus]ine centre de date de mare performan]`. Portofoliul HP ProLiant este completat de serverele blade ProLiant BL, o serie de echipamente care permite consolidarea sarcinilor mai multor servere într-o singur` unitate, asigurând astfel economii de spa]iu [i energie.

biz

9


Oamenii Biz de

Corina Coman

Cine face jocurile \n retail Conduc cele mai mari re]ele de magazine din peisajul autohton, au \n spate ani buni de experien]` profesional` [i sunt con[tien]i c` \n retail totul se \nvテ「rte \n jurul consumatorului. Sunt formatorii unei pie]e greu \ncercate \n ultimul an, care se \ndreapt` cu repeziciune spre maturitate. テ始 exclusivitate, revista Biz v` prezint` cei mai puternici top manageri din retailul autohton.

10

Biz

corina.coman@revistabiz.ro


Oamenii Biz FotograFie de dan gora

METRO Cash & CaRRy ROMânia

Dusan Wilms Director general Ocup` fotoliul de director general al celei mai puternice re]ele de retail de pe pia]a local` [i este convins c` vremea managerului “dictatorial” a apus. Dusan Wilms [i-a \nceput cariera \n cadrul grupului de retail german METRO \n urm` cu 12 ani, iar de atunci a ocupat diferite func]ii de conducere, atât \n cadrul diviziei de cash & carry, cât [i a celei de hipermarketuri real,- International. În iunie anul trecut, Dusan Wilms a revenit \n fruntea re]elei METRO Cash & Carry România, la a c`rei dezvoltare a avut un aport semnificativ \n anii care au trecut. "Înv`] cât mai multe din toate lucrurile care apar, aleg partea pozitiv` \n permanen]` [i m` bazez pe oamenii din echipa cu care lucrez", declar` despre el Wilms. Este con[tient c` nu exist` ceva mai r`u decât un [ef "moroc`nos", motiv pentru care \ncearc` s` fie mereu o persoan` deschis` dialogului, receptiv` la nevoile angaja]ilor [i gata de ac]iune. Un optimist incurabil, Dusan Wilms sus]ine c` iube[te oamenii [i are \ncredere \n ei, tocmai de aceea ofer` mult` responsabilitate echipei sale. În acela[i timp, Wilms se str`duie[te s` transmit` din energia sa pozitiv` [i organiza]iei pe care o conduce. Biz

Biz

11


Oamenii Biz de

Corina Coman

CaRREfOuR ROM창nia

Patrice Lespagnol Director general Un manager discret, cu extrem de pu]ine apari]ii \n presa de business, a c`rui singur` prioritate o reprezint`, conform propriilor declara]ii, dezvoltarea organiza]iei pe care o conduce. A[a ar putea fi caracterizat \n c창teva cuvinte Patrice Lespagnol, francezul care a preluat la finele anului 2008 func]ia de director executiv \n cadrul companiei Carrefour Rom창nia. Licen]iat \n comer], Lespagnol a ocupat anterior func]ia de director al hipermarketurilor Carrefour din Spania. El s-a al`turat grupului Carrefour \n urm` cu treizeci de ani, \n Fran]a, iar din 1991 a ocupat mai multe func]ii de conducere \n cadrul subsidiarei Carrefour Spania. Patrice Lespagnol este al treilea expat numit de board-ul Carrefour la conducerea filialei locale [i are un mandat \ntins pe o perioad` de trei ani. Biz

12

Biz

corina.coman@revistabiz.ro


Oamenii Biz FotograFie de Vasile C~mar~ / Vista

real,- hypERMaRkET ROMânia

Michel Lamoot Director general O discu]ie cu Michel Lamoot, francezul care la finele anului trecut prelua func]ia de director general al real,- Hypermarket România, este centrat` \n totalitate asupra consumatorului, dorin]elor [i nevoilor sale. "Brandul trebuie s` ating` inima consumatorului" este motto-ul lui Lamoot, iar dac` ne gândim la domeniul \n care activeaz`, teoria sa este mai mult decât corect`. Managerul francez a venit \n România cu un background profesional extrem de bogat pe pia]a de retail, de]inând mai multe pozi]ii de conducere \n companii din industria interna]ional` a hipermarketurilor, care i-au oferit ocazia de a cunoa[te culturi extrem de diferite fa]` de a noastr`, precum cea asiatic`. "Cea mai mare provocare a mandatului meu actual este de a m` integra [i de a \n]elege cultura româneasc`. De asta depinde \ntreaga dezvoltare viitoare a companiei", sus]ine Michel Lamoot. Iar primul pas pentru atingerea acestui obiectiv este \n]elegerea limbii române. Dorin]a de integrare \n peisajul autohton se reflect` [i \n stilul s`u de management. Lamoot nu vrea ca oamenii din echipa lui s` simt` c` sunt doar ni[te “solda]i” care execut` ordine, ci c` fac parte din companie, c` au obiective individuale [i c` de]in libertatea de a g`si o cale pentru atingerea acelui obiectiv. Cât despre recesiune, Michel Lamoot este convins c` "putem bate viitorul doar dac` \nv`]`m din trecut". Biz

Biz

13


Oamenii Biz de

Corina Coman

Foto: Vasile C~mar~ / Vista

A \nceput s` lucreze \n retail \n mod \ntâmpl`tor, \n timp ce-[i c`uta un job de var` pentru a-[i putea finan]a studiile de drept, [i a ajuns s` ocupe un post administrativ la Auchan Nisa. Dup` doi ani, a fost numit \n func]ia de manager comercial, iar de atunci "comer]ul a devenit o pasiune". Toate acestea se \ntâmplau acum mai bine de treizeci de ani, iar \ntre timp cariera lui Patrick Espasa a evoluat constant \n interiorul grupului francez, pân` când, \n martie 2009, [i-a \nceput mandatul de director general al Auchan România. Patrick Espasa sus]ine c` una dintre cele mai mari provoc`ri de la venirea sa \n ]ar` a fost integrarea \n cadrul echipei Auchan România, format` din aproape 3.000 de oameni. "{tiu foarte bine c` \n orice companie directorul general poate fi schimbat oricând, membrii echipei sunt cei care fac compania s` mearg` mai departe", declar` sincer Espasa. Tocmai de aceea men]ine stilul de management participativ, acela \n care oricine poate s` se exprime [i este ascultat, indiferent de nivelul ierarhic. O alt` provocare a mandatului s`u este aceea de a-i convinge pe ac]ionarii Grupului Auchan s` investeasc` \n continuare pe pia]a din România, obiectivul propus fiind dublarea num`rului de magazine \n maximum cinci ani. Pe lista sa de priorit`]i se afl` [i \nv`]area limbii române. Biz

auChan ROMânia

Patrick Espasa Director general

14

Biz

corina.coman@revistabiz.ro


start-up strategie de

AlexAndru ArdeleAn

Cum s~…

Cre[tem profitul? Profitul este unul dintre principalii indicatori care atest` gradul de bun`stare a unei companii, dar [i buna func]ionare a acesteia. |n afar` de profit, al]i trei indicatori importan]i exprim` s`n`tatea, gradul de dezvoltare [i maturitatea oric`rei companii: lichidit`]i, cot` de pia]`, vânz`ri. Profitul poate fi v`zut din dou` perspective: pe termen scurt \nseamn` m`suri dure de reducere a costurilor, \n timp ce pe termen lung se refer` la o strategie coerent` [i cultura de cre[tere [i dezvoltare a companiei. Principala preocupare a unui manager sau antreprenor se refer` la modalit`]ile prin care se poate cre[te profitul, iar acestea sunt: managementul pre]urilor (cre[terea

pozi]ionare gre[it` prin pre] este foarte greu de corectat. Foarte pu]ini clien]i vor accepta s` dea mai mul]i bani dac` au fost \nainte obi[nui]i cu mai pu]ini”, arat` Bodea. Managementul costurilor \nseamn` preven]ie [i profilaxie \n ceea ce prive[te costurile excedentare. O reducere a costurilor cu 1% pentru o companie care are marj` de profit net de 5% \nseamn` o cre[tere a profitului cu 20%. Dac` profitul ar fi de 100.000 de euro, cre[terea adus` de reducerea cu 1% a costurilor ar fi de 20.000 de euro. Compania ar fi trebuit s`-[i creasc` num`rul de clien]i cu 10% pentru a ob]ine acela[i efect. Managementul pierderilor poate fi tratat separat. Absen]ele,

discounturile \ntre 10% [i 50%. Dorin Bodea ne-a spus c` cele mai multe dintre mijloacele de cre[tere a profitului se aplic` cu succes [i \n perioade de criz`. Cel mai important lucru \n criz` pentru orice companie este s`-[i p`streze la nivelul de dinainte

sfaturi pentru i cre{terea profitulu pe termen scurt:

q cre[terea pre]urilor (pre] psihologic)

q reducerea costurilor prin controlul performant al costurilor [i reducerea pierderilor q reducerea discounturilor prin dezvoltarea unui sistem de bonusuri [i condi]ii [i facilit`]i de plat` flexibile q preg`tirea excelent` a managementului [i vânz`rilor pentru a implementa aceste m`suri (programe adecvate de people management, vânz`ri [i negociere) pe termen lung:

q management antreprenorial –

pre]urilor), managementul costurilor (reducerea costurilor), managementul pierderilor (reducerea pierderilor) [i managementul discounturilor (reducerea discounturilor). Dorin Bodea, Senior Consultant la compania de consultan]` [i training \n vânz`ri [i management Result Development, consider` c` managementul pre]urilor este extrem de important. “Orice gre[eal` este fatal`. Pentru c` o 16

biz

concediile medicale, rebuturile, pierderile de timp cost` incredibil de mult [i cel care le pl`te[te este clientul. Unul dintre indicatorii de care orice companie ]ine cont este venitul per angajat, iar reducerea pierderilor \nseamn` cre[terea venitului per angajat. Managementul discounturilor are la \ndemân` dou` instrumente concrete: construirea unui sistem de bonusuri [i dezvoltarea unui sistem flexibil de condi]ii [i facilit`]i de plat` care s` reduc`

dezvoltarea competen]elor antreprenoriale q cultur` organiza]ional` de cre[tere (bazat` pe idei inovatoare, leadership, initia]iv`, \ncredere etc.)

indicatorii procentuali: gradul de profitabilitate, de lichidit`]i, cota de pia]` etc. “|n condi]iile \n care vânz`rile scad, este foarte s`n`tos s`-]i p`strezi rata de profit (de ex. 5% profit net)”, a mai spus Bodea. Recomandarea specialistului este ca organiza]ia s` creasc` profitul [i s` \l dezvolte, s` fac` investi]ii, mai ales \n aceast` perioad`. biz alexandru.ardelean@revistabiz.ro


antreprenori de

CorinA ComAn

Detaliile (eco) fac diferen]a

Manuela Martin, proprietara Detailz

profil de firm~ q anul \nfiin]`rii: 2008 q investi]ia ini]ial`: 20.000 euro q num`r de angaja]i: 3 q cifra de afaceri |n 2009: 70.000 euro

Poate c` diavolului \i place s` se ascund` printre detalii, dar pe o pia]` \n care te diferen]iezi sau mori, pactul cu necuratul \]i poate aduce profit. Cel pu]in a[a s-a \ntâmplat \n cazul Manuelei Martin, proprietara Detailz, un business neconven]ional, dar cu mare poten]ial de dezvoltare. Neconven]ional, pentru c` produsele vândute – gen]i, portofele [i alte accesorii – sunt realizate din materiale reciclabile: reviste glossy, ziare, etichete de dulciuri sau h`r]i de metrou. Cu poten]ial, pentru c` activeaz` pe un segment \nc` neexploatat al retailului de fashion, cel ecologic. N`scut \n America, la Miami, brandul Ecoist a devenit celebru \ntr-un timp foarte scurt tocmai datorit` originalit`]ii produselor [i a metodelor de fabrica]ie, printre care se num`r` [i transformarea unor materiale considerate rebuturi \n produse cu o valoare mai mare decât cea ini]ial`. Transformarea ambalajelor de dulciuri sau a rolelor de etichete \n accesorii s-a realizat sub \ndrumarea atent` a designerului Marisa Rey, dar [i cu sprijinul unor comunit`]i locale de artizani din Peru [i Mexic. Dup` o experien]` de aproape 15 ani \n publicitate, era inevitabil ca Manuela Martin s` nu observe atrac]ia consumatorilor, a doamnelor \n special, pentru astfel de produse, motiv pentru care a \nceput s` importe \n România, \n regim de exclusivitate, brandul Ecoist. La urma urmei \[i dorea de ceva vreme s` pun` personal \n practic` multe din ideile pe care le “vindea” altora. “Am deschis Detailz pentru c` detaliile fac corina.coman@revistabiz.ro

diferen]a, nu-i a[a?”, \[i motiveaz` tân`ra antreprenoare decizia. Deschiderea primei unit`]i Detailz a avut loc \n urm` cu doi ani, \ntr-un moment \n care pia]a se dezvolta \ntr-un ritm ame]itor, iar febra “shopping-ului la mall” \i cuprinsese chiar [i pe cei mai cump`ta]i [i strân[i la pung`. Cu toate acestea, Manuela Martin nu a ales un centru comercial pentru inaugurarea primul magazin, ci o loca]ie stradal`, \n centrul capitalei, lâng` Ateneul Român, o zon` cu mare vad comercial. Investi]ia ini]ial` a fost de 20.000 euro, iar \n prezent, proprietara Detailz se afl` \n discu]ii cu al]i furnizori pentru a l`rgi oferta de produse ob]inute din materiale reciclate. “Am \n]eles c` a face comer], din postura de retailer [i nu de consultant, este o sarcin` foarte dificil` dac` nu reu[e[ti s` creezi o ofert` atractiv`, cu adev`rat unic`”, explic` Manuela Martin lec]ia sa de antreprenoriat. În ciuda faptului c` se anun]` \nc` un an dificil, antreprenoarea se gânde[te la posibilitatea deschiderii unui al doilea magazin, tot \n capital`, \ncurajat` fiind [i de r`spunsul pozitiv al consumatorilor români. Printre clien]ii Detailz se num`r` atât persoane publice sau trendsetteri, cât [i oameni obi[nui]i convin[i c` “este la mod` s` fii eco”. În plus, participarea la târgurile de cadouri, prezen]a constant` pe forumurile de discu]ii [i comentariile pozitive de pe bloguri sunt tot atâtea motive pentru ca Manuela Martin s` cread` ca Detailz poate deveni un reper necesar atunci când cau]i ceva “mai altfel”. biz

biz

17


start-up antreprenori de

Loredana S~nduLeScu

Profit pus la ad`post Pia]a serviciilor de depozitare cu autoservire era practic inexistent` \n România pân` acum aproximativ o lun`. Danu Temelie [i-a propus s` formeze o pia]` pe acest segment [i \n maximum trei ani s` mai deschid` câteva astfel de depozite \n partea de nord a Bucure[tiului Anul acesta, Danu Temelie pl`nuie[te s`-[i m`reasc` num`rul de fire albe care-i apar din cauza stresului. Asta deoarece numai când doarme nu se gânde[te la afacerile pe care le conduce. Chiar [i \n timpul c`l`toriilor p`streaz` \n permanen]` contactul cu munca, prin intermediul e-mail-ului [i al telefonului, pentru a se asigura c` totul merge bine. Nu face asta pentru c` e obsedat de control, ci doar din dorin]a de a nu se expune unor riscuri inutile. “Riscul apare atunci când nu a fost f`cut` o planificare minu]ioas` \n avans”, crede Danu Temelie, Managing Partner al Euro Mini Storage, care a deschis recent primul depozit cu autoservire din România, \n urma unei investi]ii de aproape 8 milioane de euro. Danu Temelie a pornit prima afacere \n 1994, când a adus \n Europa Central` [i de Est un concept de business care-[i dovedise eficien]a \n America de Nord, respectiv externalizarea arhiv`rii de documente. |n 2006, afacerea Docu Guard, \n care Temelie era partener [i fondator, a fost achizi]ionat` de c`tre Iron Mountain, cea mai mare companie de management al informa]iei din lume. De altfel, Euro Mini StoragE Temelie crede c`, pe lâng` reu[ita Data lans~rii: ianuarie 2010 de anul acesta legat` de investi}ia total~: 8 milioane euro inaugurarea simultan` a Euro num~r De angaja}i: 6 Mini Storage la Bucure[ti [i Budapesta, tranzac]ia \ncheiat` pentru Docu Guard, un business extins pe trei pie]e (Cehia, Slovacia [i România) reprezint` cea mai mare reu[it` a sa \n plan profesional. Flerul [i experien]ele de zi cu zi sunt vitale \n afaceri, \ns` nici educa]ia nu este de neglijat. Cu o licen]` \n {tiin]e Politice [i Afaceri la Universitatea Western Ontario din Canada, Danu Temelie este genul de antreprenor care crede c` studiile l-au ajutat foarte mult \n activitatea de pân` acum. Acestea au pus, practic, bazele necesare form`rii sale ca om de business. La fel de mult consider` c` l-au ajutat [i limbile str`ine pe care a ajuns s` le vorbeasc` de-a lungul vie]ii. De mic a \nv`]at s` comunice \n trei limbi, iar \n prezent vorbe[te fluent \nc` patru limbi str`ine. 18

biz

Un an mai târziu dup` vânzarea afacerii Docu Guard, Danu Temelie a \nceput s` caute alte idei de business care s` poat` fi preluate [i implementate dup` acela[i model. A[a a ajuns ca, \mpreun` cu câ]iva parteneri canadieni, s` se orienteze c`tre serviciile de depozitare “cu autoservire”, o industrie extrem de dezvoltat` \n America de Nord [i despre care [tiau c` \ncepuse s` p`trund` destul de puternic [i pe pie]ele din Europa de Vest [i alte ]`ri din Europa Central` [i de Est. “Practic, nu am inventat nimic, ci pur [i simplu am luat cele mai bune idei de business care existau pe pie]ele str`ine [i le-am adus \n România”, rezum` Temelie esen]a afacerii sale, pentru care, \n prima faz`, a stabilit doar obiective legate de gradul de ocupare a unit`]ilor disponibile [i nu sume rezultate din urma \nchirierii acestora. Astfel, obiectivul de business este ca, pân` la finalul anului 2010, depozitul s` ajung` la un grad de \nchiriere de 40%-60% dintre unit`]ile disponibile \n sediul din Theodor Pallady. Cum pre]urile sunt stabilite \n func]ie de dimensiunea boxei [i perioada pe care aceasta este \nchiriat`, nu se pot face estim`ri legate de sumele ce ar putea rezulta de pe urma serviciilor de \nchiriere. Cât prive[te rata de profit, Temelie este \ncrez`tor \n succesul ideii de business \n care a investit. Este o idee nou` pe pia]a româneasc`, motiv pentru care anul acesta eforturile se vor concentra pe educarea consumatorului [i formarea pie]ei. Dac` totul merge bine, \n maximum trei ani vor mai fi deschise alte centre de depozitare similare \n partea de nord a Bucure[tiului. Dar, pentru ca lucrurile s` mearg` bine, sunt necesare cel pu]in trei condi]ii: cre[terea volumului de munc`, eficientizarea costurilor [i abordarea “outside the box” a tuturor fa]etelor unui business. Danu Temelie pare s`-[i fi propus s` nu neglijeze niciunul dintre cele trei aspecte. Face asta nu numai pentru c` este singurul mod prin care o afacere are sor]i de izbând`, ci [i pentru c` vrea ca lucrurile s` \nceap` s` mearg` de la sine, iar lui s`-i r`mân` mai mult timp pe care s`-l petreac` \mpreun` cu familia. biz loredana.sandulescu@revistabiz.ro


antreprenori start-up

Danu Temelie, managing Partner al euro mini Storage

biz

19


green de

AlexAndru ArdeleAn

Vehiculele eco pot reprezenta viitorul automobilului. Cum toat` lumea \ncearc` s` protejeze natura, iar ma[inile sunt o important` surs` de poluare, este de a[teptat ca \n viitor s` vedem mult mai multe automobile electrice pe str`zile din \ntreaga lume.

20

Biz

Automobile din clAsA eco Salonul Auto de la Detroit, primul eveniment important din industria automobilului de \nceput de an, a readus \n aten]ia publicului ma[inile ecologice. Acestea au dominat, practic, salonul, fiind lansate numeroase concepte hibrid atât de c`tre produc`tori mari, cât [i de c`tre unii mai mici. De altfel, [i premiul “Ma[ina Anului 2010 \n America de Nord” a fost câ[tigat de noul automobil Ford Fusion Hibrid. Ford a numit Fusion “Cel mai eficient sedan de categorie medie din America”, cu un consum care \i va l`sa pe ceilal]i competitori f`r` cuvinte: ma[ina poate parcurge peste 1.000 km \ntre plinuri, ceea ce se traduce \ntr-un plin de combustibil pe lun` pentru un american obi[nuit. Inginerii de

Cadillac XTS Platinum demonstreaz` c` luxul poate fi [i green

la Ford nu au f`cut compromisuri la motorizare, astfel \ncât noul Focus este dotat cu un propulsor cu injec]ie direct` turbo cu 4 cilindri EcoBoost. Automobilul va fi lansat pe pia]` la \nceputul anului 2011. Ceea ce este de remarcat la Salonul de la Detroit este c` mai toate modelele prezentate, multe dintre ele la stadiul de concept, sunt hibrid, folosind tehnologii ecofriendly avansate create \n ultimii ani de produc`torii de ma[ini. De altfel, Ford nu a fost singurul produc`tor care a prezentat un model hibrid verde. Salonul de Detroit a avut o \ntreag` sec]iune, denumit` “Electric Avenue”, dedicat` tendin]elor [i modelelor electrice. Aproape fiecare mare produc`tor din industrie [i-a prezentat la salon cel pu]in un concept green. Nissan a prezentat modelul Leaf, un automobil


tendin]e

electric care parcurge 160 km la o singur` \nc`rcare a bateriilor. Timpul de re\nc`rcare este din [apte ore \n [apte ore, de[i o \nc`rcare rapid` de 30 de minute asigur` 80% din puterea total`. Bateriile nu vor fi mai scumpe decât un plin de benzin`. General Motors a dezv`luit la Detroit conceptul Cadillac XTS Platinum, un sedan de lux pentru viitor. Conceptul introduce o tendin]` legat` de modelul noului lux \n automobilism, dar [i la nivel tehnologic, prin propulsia hibrid`. Cadillac XTS Platinum poate func]iona cu un motor electric alimentat de o baterie re\nc`rcabil` sau cu un motor V-6 de 350 CP, astfel \ncât se poate u[or comuta de pe modul pe benzin` pe cel electric, care consum` pu]in [i este ecologic. La bord, [ofatul a fost dus la rang de art` prin ecrane tactile, sistem de naviga]ie [i informare. Modelul a fost gândit din interior spre exterior, regândind luxul personal al unui automobil. Un alt produc`tor care a investit \n tehnologia verde [i a prezentat un model bazat pe acest concept este Subaru. Tourer este o ma[in` \n dou` u[i, cu patru locuri, care g`zduie[te sub capot` un motor cu 4 cilindri de 2 litri [i dou` seturi de motoare electrice, unul pentru ro]ile din fa]` [i cel`lalt pentru cele din spate. Produc`torul a men]ionat c` cele dou` propulsoare electrice reprezint` cheia strategiei pentru a oferi trac]iune integral` pentru toate vehiculele sale. Subaru a mai ar`tat c` va pune \n produc]ie acest model cândva \n cursul anului 2012. Nu \n ultimul rând, Toyota, pionierul ma[inilor hibrid eco, a lansat un concept “hibrid dedicat”, care este mai mic [i mai ieftin decât modelul anterior Prius. FT-CH este mai scurt cu 45 de centimetri decât Prius, iar consumul este mult mai sc`zut. Un alt model lansat de Toyota este Scion iQ, un minihibrid \n variant` hatch, \n cinci u[i. Economia de benzin` va fi mare, potrivit produc`torului, iar pre]ul va ajunge la aproximativ 15.000 de dolari. Este a[teptat a fi lansat \n produc]ie la sfâr[itul acestui an. Biz alexandru.ardelean@revistabiz.ro

ToP CinCi eCo auTomobile la Salonul de la deTroiT ToyoTa FT-CH Toyota, actualul lider \n ceea tehnologia hibrid, a lansat acest hibrid complet drept o versiune mai ieftin`, mai tinereasc` [i mai mic` a versiunii Prius. Toyota sper` ca acest model s` intre \n produc]ie de serie \n viitorul apropiat, pentru c` tehnologia hibrid combinat` cu un vehicul mic [i u[or poate contribui la succesul deplin al produc`torului pe plan mondial. Ford FoCuS 2011 Ford a creat o ma[in` pe care a numit-o automobil mondial, ceea ce se traduce prin faptul c` noul Focus se va vinde \n Statele Unite, Europa [i Japonia. Ford a confirmat deja c` noul automobil va fi complet electric pân` \n 2011 [i va atinge viteze cuprinse \ntre 120 [i 160 km/h. Aceast` caracteristic` va permite companiei Ford s` fie prima care produce un automobil electric pentru \ntreaga pia]` global`. VolkSwagen ComPaCT CouPe ConCePT Chiar dac` numele nu v` spune nimic [i pare plictisitor, noul model VW este prima ma[in` sport \n totalitate hibrid. Sub capot` se ascunde un propulsor cu 4 cilindri de 1.4 litri combinat cu un motor electric de 20 kW. La momentul acesta se are \n vedere trecerea lui \n produc]ie. FiaT 500 beV Faimoasa ma[in` italian` a trecut [i ea \n partea verde. BEV este un model \n totalitate electric, gra]ie tehnologiei EV dezvoltate de Chrysler. Ma[ina nu are \nc` o dat` oficial` de lansare a modelului de serie. |n plus, este semnalul dat de Chrysler [i Fiat c` se \ndreapt` c`tre un viitor verde. Exist` zvonuri potrivit c`rora Fiat 500 BEV va fi [i rapid`. Honda Cr-Z 2011 Modelul Honda seam`n` izbitor de mult cu modelul CRX de la mijlocul anilor '90, dar este echipat cu un propulsor hibrid. Modelul va intra \n produc]ie spre sfâr[itul acestui an, fiind cel mai performant din punct de vedere tehnic, [i arat` c` Honda face un pas \n direc]ia potrivit`.

Biz

21


green [tiri de

AlexAndru ArdeleAn

nout~}I

Fond de investi]ii... verde

Companiile Alstom [i Schneider Electric s-au unit pentru a lansa un nou fond de investi]ii care s` finan]eze start-up-urile inovative din domeniul energiei [i al mediului \nconjur`tor. Este pentru prima dat` la nivel mondial când dou` grupuri industriale de asemenea factur` se asociaz` \ntr-o ini]iativ` comun`, care este deschis` particip`rii [i altor parteneri. Fondul, Aster Capital, este localizat la Paris [i are un capital de 70 de milioane de euro, 40 de la Schneider Electric [i 30 de la Alstom.

Nanotehnologia cur`]` verde

MMM Nanoline, o companie multina]ional` de cur`]enie profesional`, promoveaz` nanocur`]enia, cur`]enia cu produse care au la baz` nanotehnologia. Nanotehnologia va deschide calea pentru o revolu]ie \n tehnologia materialelor, informa]iei [i comunic`rii, medicin`, genetic`. |n domeniul cur`]eniei, nanoparticulele se organizeaz` pentru a forma un strat de acoperire [i pentru a adera la suprafa]a cur`]at`. Unul dintre marile avantaje este faptul c` produsele sunt biodegradabile [i ecologice [i nu eman` vapori toxici, ceea ce \nseamn` c` nu reprezint` un pericol pentru utilizator, instala]ii sau mediu.

Energia regenerabil` \n vizor

Enel America de Nord, o subsidiar` a Enel Green Power, companie responsabil` cu proiecte de energie regenerabil` a Enel, a semnat o \n]elegere cu NRg Energy pentru vânzarea companiei Padoma Wind Power, responsabil` cu dezvoltarea de parcuri eoliene, c`tre Enel. Padoma dezvolt` proiecte de aproximativ 4000 MW \n California care vor ajuta statul s` \[i ating` obiectivul prev`zut \n Standardul pentru Portofoliul de Energie Regenerabil` ce prevede ca 33% din vânz`rile de energie c`tre consumatorii casnici s` provin` din surse regenerabile pân` \n 2020. 22

Biz

Proiecte \n cascad` Cum a reu[it ini]iativa “Recycle, Raft & Race!”, pus` \n practic` de Heineken România \n parteneriat cu asocia]ia MaiMultVerde, s` produc` un efect de domino de AlexAndru ArdeleAn Programul dezvoltat de Heineken este principalul proiect derulat \n 2009 [i face parte din programele de mediu derulat dub umbrela “Gânde[te verde!”. Proiectul a atras un num`r important de voluntari, care au dezvoltat ulterior propriile proiecte verzi. Printre voluntarii proiectului s-au num`rat [i angaja]i ai companiei, reprezentan]i ai mass-media [i persoane publice. “Dincolo de obiectivul comun de a \mbun`t`]i climatul social [i mediul \n care ne desf`[ur`m activitatea, ceea ce ne-a atras \n parteneriatul cu Asocia]ia MaiMultVerde a fost ideea extraordinar` de a da startul nu unui singur proiect de colectare a de[eurilor, ci unui num`r de 100 de proiecte de mediu”, a spus Ana-Maria Mure[an, Corporate Relations Manager la Heineken România. Scopul programului “Recycle, Raft & Race” a fost formarea unui num`r de 100 de tineri lideri care s` mobilizeze ulterior voluntari de mediu \n comunit`]ile lor [i s` organizeze propriile ac]iuni de ecologizare, plantare, informare [i educa]ie cu publicuri din aceste zone. Procesul de formare a acestor lideri de voluntari a avut loc \n cadrul unei tabere de o lun`, pe parcursul a patru serii s`pt`mânale.

Tinerii au urmat cursuri pe teme de leadership, orientare [i supravie]uire \n natur`, cursuri de acordare a primului ajutor, comunicare [i dezvoltare organiza]ional`. Proiectul s-a desf`[urat \n perioada martie - iunie 2009. Printre voluntarii persoane publice s-au num`rat Iulia Vântur, R`zvan Fodor, Amalia Enache, Cabral, Virgil Ian]u [i Drago[ Bucurenci. Componenta de ecologizare a taberei a presupus colectarea de[eurilor din diferite zone de pe Valea Prahovei, iar PET-urile colectate au fost predate unei firme de reciclare. Proiectul se eviden]iaz` prin rezultatele sale. La finalul evenimentelor de ecologizare, cantitatea total` adunat` de voluntari a fost de peste 30 de tone. Deja, o parte dintre voluntarii forma]i \n cadrul taberei au \nceput s` dezvolte propriile proiecte verzi, unele dintre ele fiind sus]inute de c`tre Heineken România. Anul trecut de Ziua Mediului s-a ecologizat o p`dure din apropierea ora[ului Târg-Mure[, iar printre voluntari s-au num`rat angaja]i de la fabrica Heineken România din ora[. Un alt proiect s-a desf`[urat \n perioada festivalului Stufstock, proiect \n cadrul c`ruia s-au \ntreprins ac]iuni de ecologizare a localit`]ii Vama Veche. Biz alexandru.ardelean@revistabiz.ro


interviul Biz de

Corina Coman

{eful IKEA România a profitat \n 2009 de situa]ia de pe pia]` pentru a eficientiza la maximum activitatea companiei. Cât despre 2010, Cornel Opri[an spune c` acest an nu va aduce un nou magazin IKEA \n România, ci o consolidare a vânz`rilor [i a num`rului de clien]i prin adaptarea la noul comportament al acestora privind achizi]iile de mobil`.

IKEA a g`sit cheia eficien]ei [i \n România Cum a evoluat pia]a local` de mobil` \n anul 2009?

Conform datelor pe care le avem se pare c` pia]a mobilei din România a sc`zut anul trecut cu 27% fa]` de 2008. Aceea[i tendin]` s-a manifestat [i la nivel global, cu un u[or decalaj pentru România, unde pia]a nu a ajuns \nc` la maturitate, iar puterea de cump`rare este sc`zut` comparativ cu ]`rile vestice, de exemplu. Vånz`rile ob]inute de IKEA \n anul calendaristic 2009 au fost conforme cu estim`rile?

Estim`rile financiare sunt fixate \n func]ie de anul de catalog, care \ncepe \n septembrie [i se \ncheie \n august anul viitor. Astfel, \n septembrie - decembrie 2008 am avut o cre[tere de peste 20%, care a reu[it s` contrabalanseze sc`derile ulterioare, din ianuarie pân` \n august, cu un u[or reviriment \n var`, când vânz`rile au crescut. Cert este c` per total vânz`rile au ar`tat o sc`dere de 9% \n anul calendaristic 2009 fa]` de cel anterior. Bine\n]eles c` planul este \ntotdeauna s` cre[ti [i s`-]i dore[ti s` faci cât mai multe lucruri, mai repede [i mai bine. Ce vånz`ri estima]i pentru anul acesta?

Comparabile cu anul trecut, cel calendaristic (349 milioane lei – n.r.), la fel [i num`rul de vizitatori (2,5 milioane). Nu m` a[tept la schimb`ri majore. Ne a[tept`m la un 2010 la fel de interesant ca [i 2009. Pe noi ne-a ajutat anul care a 24

Biz

trecut pentru c` la capitolul eficien]` st`m mai bine ca \n cel anterior. Cred c` acum nu putem vorbi de vremuri grele, ci de vremuri interesante, la care trebuie s` ne adapt`m. Pe noi ne intereseaz` \n continuare consumatorul care viziteaz` IKEA. El trebuie s` fie \ncântat, nu mul]umit. Ce transform`ri au avut loc la IKEA anul trecut la nivel organiza]ional [i de management?

2009 a fost pentru IKEA un an de productivitate [i eficien]` [i când spun asta m` refer la competen]a oamenilor [i a proceselor care au loc \n aceast` companie. “Câte ore am câ[tiga dac` am face lucrurile mai bine?”– a fost \ntrebarea [i obiectivul prioritar pentru primele patru luni ale anului trecut. De eficien]` a fost caracterizat` [i partea de training a personalului [i toate segmentele activit`]ii noastre, de la vânz`ri pân` la logistic`. Pute]i considera \ncheiat acest proces de optimizare?

Este un proces continuu, având \n vedere c` 2009 a fost anul \n care clien]ii au \nceput s`-[i modifice percep]ia vizavi de cump`r`turi [i nu m` refer neap`rat la mobilierul domestic, ci la tot ce \nseamn` bun de folosin]` \ndelungat`. A trebuit s` ne adapt`m cererii [i am observat c` oamenii \ncep s` aloce resursele cu mai mult` aten]ie la detalii [i la ce ob]in pentru banii respectivi. corina.coman@revistabiz.ro


interviul Biz fotografii de

Vasile C~mar~ / Vista

"Deschiderea unu magazin IKEA dureaz` de regul` 16 luni [i av창nd \n vedere c` suntem \n 2010 nu v`d posibil` inaugurarea unui alt magazin anul acesta. Ar mai putea fi deschis un magazin IKEA at창t \n capital`, c창t [i \n ora[ele mari din ]ar` cu peste 300.000 locuitori"

Biz

25


interviul Biz de

Corina Coman

A]i observat o schimbare \n profilul consumatorului IKEA?

Am observat o schimbare \n felul \n care consumatorul abordeaz` problema. “Am bani, dar ce fac cu ei? Care este valoarea ad`ugat` a unui produs pe care \l achizi]ionez? Cu ce m` ajut` el pe mine?”, sunt acum \ntreb`rile esen]iale din mintea clien]ilor. Asta \nseamn` c` produsul pe care \l achizi]ioneaz` trebuie s` fie multifunc]ional, fie s` asigure o calitate deosebit`, fie pur [i simplu s`-l fac` mai fericit decât era \nainte. Per total, oamenii cheltuie cu mult mai mult` aten]ie decât o f`ceau \n anii trecu]i. Valoare medie a bonului la cas` a sc`zut fa]` de anii anteriori?

Nu, valoarea medie nu a sc`zut, dimpotriv`, a crescut, pentru c` vânz`rile au sc`zut mai pu]in decât a sc`zut num`rul de vizitatori. Ce obiective v-a]i stabilit pentru 2010?

Organiza]ional vrem s` aducem un aport de eficien]` [i de productivitate pe partea intern`, iar pentru client, valoare ad`ugat` a cump`r`turilor. Vom veni cu solu]ii eficiente adaptate realit`]ii care s` asigure un return of investement pentru consumator. Solu]ii “eficiente” \nseamn` sc`derea pre]urilor?

Noi sc`dem pre]urile ori de câte ori putem, este o politic` de la care nu se abate nici o organiza]ie IKEA de pe mapamond. Dac` putem s` sc`dem pre]urile, o vom face. Dac` vom deveni mai eficien]i [i mai productivi, atunci automat costurile vor fi mai mici, iar apoi le vom transfera la raft c`tre client. În magazin, avem acum, pe de o parte, produse cu pre] mai mic decât \n catalog, \n jur de 850 de articole, pentru c` de când am tip`rit catalogul [i pân` acum s-au g`sit metode pentru reducerea costurilor, \n mod special pe partea logistic` [i de depozitare. Pe de alt` parte, din aprilie vom introduce aproximativ 1.000 de produse noi la oferte avantajoase. În prezent \n magazin se g`sesc 7.500-8.000 de articole. Cånd ne putem a[tepta la deschiderea unui al doilea magazin IKEA?

Avem \n plan deschiderea unor unit`]i noi, avem ni[te parametri [i ni[te loca]ii de studiat. În momentul \n care 26

Biz

vom fi \ncrez`tori [i deci[i asupra unei loca]ii o vom anun]a, restul informa]iilor ap`rute \n pres` sunt pure specula]ii. Avem nevoie de timp ca s` replic`m cele mai bune solu]ii pe care le g`sim \n magazinul din B`neasa \ntr-un al doilea magazin. Exist` mai multe loca]ii pe care le studiem, nu ne intereseaz` neap`rat o alt` pia]` decât cea a Bucure[tiului. Cred c` sunt la fel de bune [i o loca]ie independent`, dar [i una \ntr-un parc de retail. Deschiderea unui magazin IKEA dureaz` de regul` 16 luni [i, având \n vedere c` suntem \n 2010, nu v`d posibil` inaugurarea unui alt magazin anul acesta. Ar mai putea fi deschis un magazin IKEA atât \n capital`, cât [i \n ora[ele mari din ]ar` cu peste 300.000 locuitori. De unde este aprovizionat magazinul IKEA \n prezent? Lucra]i cu furnizori locali?

Scenariul de aprovizionare este unul extrem de complex [i se \ntâmpl` cu circa 18 luni \nainte de apari]ia catalogului IKEA. Avem a[a-numitele “direct deliveries” – aprovizionare direct` de la furnizori [i un depozit central \n Polonia, de unde ne lu`m m`rfurile cu trafic mai redus, pentru flexibilitate. Nu avem contact direct cu furnizorii, asta fiind treaba celor de la departamentul de trading. Noi ne ocup`m de partea de interfa]` cu consumatorul final, adic` de retail. În jur de 4% din gama noastr` de produse este fabricat` \n România, un procent bun, având \n vedere c` sunt alte ]`ri care nu se ridic` la acest nivel. Prelua]i [i comenzile altor magazine IKEA din lume dac` ei nu le pot onora?

Exist` prev`zut` o asemenea schem` de lucru cu cei de pe partea de distribu]ie, care face posibil ca un magazin IKEA s` fie ajutat de celelalte magazine din lume, dac` el nu are pe stoc anumite produse la momentul respectiv. Noi am trecut prin asta \n România imediat dup` deschiderea magazinului din B`neasa. La vremea respectiv`, \n 2007, nu estimam c` cererea va fi atât de mare [i ne preg`tisem cu un stoc de produse care nou` ni se p`rea rezonabil, dar dup` câteva s`pt`mâni de operare a fost clar c` volumul respectiv de marf` nu ne ajungea. Atunci, cu ajutorul colegilor din lumea IKEA apropiat` României, am reu[it s` facem rost de stocul necesar pentru a ne satisface clien]ii. Biz corina.coman@revistabiz.ro


interviul Biz

Cornel Opri[an spune c` situa]ia economic` din 2009 a ajutat IKEA Rom책nia s` accelereze eficientizarea propriei activit`]ii

Biz

27


finan]e de

Corina Coman

Începe

vân~toareade

achizi}ii

Cu buzunarele surprinz`tor de pline de bani, fondurile de investi]ii sunt hot`râte s` atace pia]a local`. Preten]iile companiilor au sc`zut, iar 2010 se anun]` a fi anul “pre]ului corect”. 28

Biz

corina.coman@revistabiz.ro


fuziuni [i achizi]ii

Pe o pia]` \nsetat` de infuzii de capital, Cristian Nacu poate fi \n 2010 omul salvator pentru multe companii române[ti. “Sper`m s` putem investi cel pu]in 50-75 de milioane de euro \n România anul acesta”, spune Nacu, partener al Enterprise Investors (EI), fondul de investi]ii care la sfâr[itul lui 2009 \ncheia tranzac]ia anului \n comer] prin achizi]ionarea re]elei de discount Profi. “Speran]ele” unor posibile tranzac]ii de care vorbe[te Nacu nu ]in nici \ntr-un caz de amenin]area lipsei de lichidit`]i.

Enterprise Investors administreaz` [ase fonduri de buy-out [i un fond de venture capital, dintre care, conform spuselor sale, mai au bani de investit pentru toat` regiunea fondul de buy-out PEF VI, \n jur de 250 milioane euro, [i fondul de venture capital EVF I, \n jur de 90 milioane euro. Citind printre rânduri, afirma]ia lui Nacu tr`deaz` mai degrab` starea de a[teptare latent` \n care se reg`sesc de mai bine de un an fondurile de private equity interesate de investi]ii pe plan local, a[teptare alimentat` \n primul rând de dorin]a cump`r`torilor [i a vânz`torilor de a ob]ine “pre]ul cel mai bun”. Într-o discu]ie anterioar` cu revista Biz, Matei P`un, proprietarul firmei de consultan]` BAC Investment, sus]inea c` una dintre tr`s`turile dominante ale pie]ei de fuziuni [i achizi]ii din 2009 a fost tocmai “l`comia” celor afla]i la masa negocierilor, nu de pu]ine ori companiile refuzând oferte de preluare extrem de avantajoase. În acela[i timp, volumul ]intelor poten]iale de investi]ie pentru fonduri s-a redus semnificativ pe parcursul ultimelor 12 luni, num`rul companiilor performante care au reu[it s` r`mân` profitabile [i s` evite o sc`dere semnificativ` a cifrei de afaceri fiind mult mai mic decât \n anii anteriori. Valeriu Nistor, Managing Partner la SOAR, estimeaz` c` volumul [i valoarea total` a tranzac]iilor realizate de fondurile de investi]ii \n 2009 s-au situat cu mult sub nivelurile anilor anteriori, \ntorcându-se la nivelul din 2006. “Contrac]ia investi]iilor realizate

de fondurile de private equity este \n linie cu sc`derea \ntregii pie]e de M&A (fuziuni [i achizi]ii), respectiv de 75% fa]` de anul 2008 “, sus]ine Valeriu Nistor. De ce ar sta lucrurile diferit \n 2010? Un r`spuns vine din partea reprezentantului EI, care sus]ine c` atât fondurile de investi]ii, cât [i \ntreprinz`torii (posibilii vânz`tori) [i-au mai adaptat a[tept`rile \n materie de pre] la realit`]ile pie]ei.

De ce copacii nu cresc pân~ la cer De[i nu se a[teapt` la o “avalan[`” de tranzac]ii \n 2010, Nacu este de p`rere c` fondurile de investi]ii vor fi mai active decât anul trecut, ipotez` sus]inut` de multe voci de pe pia]a de private equity. Revigorarea volumului de achizi]ii se va datora, \n opinia lui Valeriu Nistor de la SOAR, [i relativei stabiliz`ri economice a României, dar [i reducerii incertitudinilor privind evolu]ia pe termen scurt. În acest sens, avem motive s` credem c` vom asista la mai multe tranzac]ii generate de posibilele exit-uri ale unor corpora]ii de pe pie]ele din regiune sau din România, dup` modelul tranzac]iei AB InBev – CVC Capital, \ncheiat` \n decembrie. Prin aceast` afacere, produc`torul de bere AnheuserBusch InBev a vândut opera]iunile din Europa Central` (inclusiv din România) c`tre fondul de private equity CVC Capital Partners, contra sumei de 2,2 miliarde dolari, la care se adaug` drepturi suplimentare de 800 milioane de dolari,

Biz

29


finan]e de

Corina Coman

determinate \n func]ie de gradul de recuperare a investi]iei ini]iale a fondului. Pe de alt` parte, revirimentul a[teptat pe pie]ele dezvoltate ar putea antrena o cre[tere a interesului pentru pie]ele emergente, printre care [i Romania. “Vor cre[te investi]iile atât ca num`r, cât [i ca valoare”, este de p`rere [i Cornel Marian, Managing Director la Oresa Ventures România, invocând aceea[i predictibilitate asupra evolu]iei pie]ei, mult mai u[or de controlat \n 2010. În opinia sa, exist` multe companii cu [anse majore de dezvoltare sau consolidare a pozi]iei pe pia]` \n

rezum` Cornel Marian lec]ia \nv`]at` de antreprenori \n recesiune. Odat` cu acceptarea acestei realit`]i au sc`zut [i a[tept`rile de cre[tere, iar asta se va vedea \n multiplii de evaluare (care reflect` profitabilitatea [i poten]ialul de cre[tere al unei companii).

un final cu ranDament Reprezentantul Oresa este convins c` \n continuare exist` afaceri cu poten]ial mare de cre[tere, ce pot ob]ine evalu`ri foarte bune \n cazul unei posibile tranzac]ii. “Multiplii de evaluare au sc`zut semnificativ

Câ}i bani au fondurile de investi}ii fond

volum pt. investi}ii

regiune

seCtoare

oresa ventures

5-15 mil. euro/investi]ie (maximum 3 tranzac]ii/an)

românia

materiale de construc]ii, servicii financiare, bunuri de consum

enterprise investors

50-75 mil. euro

românia

150 mil. euro

românia, bulgaria, grecia [i turcia

global finanCe

aceast` perioad`, dar care nu pot accesa capital de la banc`. Aici intervine rolul fondurilor de investi]ii. Marian este convins c` mul]i ac]ionari s-au obi[nuit cu noul nivel al afacerii lor, uneori mult mai mic decât proiec]iile prerecesiune, [i \ncep s` accepte c` evalu`rile mai sc`zute oferite de investitori reflect` de fapt poten]ialul afacerii \n noul context, pentru urm`torii treicinci-[apte ani, care conteaz` cel mai mult \ntr-o evaluare. “Copacii nu cresc pân` la cer”, 30

Biz

retail, it&C, produc]ie de bunuri, servicii financiare [i de alte tipuri it, industrial, agricol

\n 2009 comparativ cu 2008, \ns` doar pentru companiile aflate \n dificultate sau \n pragul falimentului”, explic` Valentin {uteu, Investment Analyst la Global Finance. Acesta sus]ine c`, \n general, consider` o investi]ie ca fiind atractiv` când poate oferi un randament de minim 25% pe an. Global Finance nu a \ncheiat \n 2009 nicio tranzac]ie nou` \n România, cu excep]ia achizi]iei Totalsoft de c`tre un fond nou administrat de Global Finance (South East Europe Fund) de la un

alt fond administrat tot de el care [i-a \ncheiat ciclul de via]` (Black Sea Fund). Din perspectiva lui {uteu, un sector interesant pentru investi]ii este IT-ul, care se bucur` \n continuare de un poten]ial ridicat. Tot pe companiile din IT&C stau cu ochii [i cei de la Enterprise Investors, la care se mai adaug` cele din retail, produc]ie de bunuri sau servicii financiare. “Ceea ce urm`rim este peforman]a”, puncteaz` Cristian Nacu, f`când referire la interesul fa]` de liderii sectoarelor de activitate, companiile cu o activitate mai bun` decât a competitorilor, precum [i cu perspective de cre[tere mai rapid`. Achizi]ia Profi este dovada clar` a vorbelor sale, segmentul discounterilor fiind singurul care a \nregistrat cre[teri \n criz`. Planurile Enterprise Investors pentru re]eaua Profi sunt de altfel destul de predictibile – cre[terea num`rului de magazine [i a cifrei de afaceri, care \n 2008 dep`[ise 140 milioane de euro, urmate de un exit cât mai avantajos. Cel mai probabil, fondul va repeta mi[carea f`cut` \n urm` cu trei ani cu re]eaua local` de supermarketuri Artima, vândut` \n 2007 c`tre retailerul francez Carrefour. Exit-ul din re]eaua Artima a adus fondului o sum` de peste trei ori mai mare decât investi]ia realizat` \n aceast` companie. Cristian Nacu spune c`, \n cazul EI, orizontul de a[teptare pentru un exit este de cinci ani, dar \n func]ie de condi]iile din pia]` el poate fi realizat chiar mai devreme sau mai târziu. Important este ca randamentul investi]iei s` fie cel a[teptat. Biz corina.coman@revistabiz.ro


cover story

marke Cei mai influen]i [i mai puternici directori de marketing din Rom창nia

32

Biz


directori de marketing

e ting Cine sunt profesioni[tii care deseneaz` strategiile [i \mpart bugetele de marketing ale celor mai dinamici juc`tori din mediul de business din Rom책nia De Gabriel b책rliG~

Biz

33


cover story

C Narcis Horhoianu Marketing Manager, Procter & GaMble roMânia Pentru Narcis Horhoianu, anul 2009 a adus confirmarea faptului c` elementele fundamentale ale afacerii r`mân priorit`]i [i \ntr-o perioad` de criz`. “Principalele dou` «lec]ii» \nv`]ate \n 2009 au fost s` r`mânem fideli strategiilor de baz` [i s` vedem perioadele de criz` [i ca pe o «prob`» a \ncrederii consumatorilor \n m`rcile noastre.” O prim` direc]ie aplicat` \n strategia de marketing a P&G este aducerea pe fiecare dintre pie]ele \n care activeaz` a unor produse care s` vin` \n \ntâmpinarea nevoilor specifice ale consumatorilor din aceste pie]e. Ca atare, criza financiar` determin` \n fiecare pia]` o reevaluare a modului \n care platforma de \n]elegere a consumatorilor [i de comunicare este adaptat` nevoilor consumatorilor din acel moment. O a doua direc]ie este legat` de aten]ia pentru cost [i productivitate, iar P&G a avut constant o rat` a productivit`]ii de 2 sau 3 ori mai mare decât media. A treia direc]ie strategic` este legat` de accentul pus pe inova]ie, iar anul trecut a adus, de exemplu, produse compactate la detergen]i. Cea de-a patra direc]ie strategic` este oferirea unui portofoliu diversificat, extrem de important mai ales \n perioade de criz`, \n a[a fel \ncât consumatorul s` poat` alege \n func]ie de posibilit`]ile lui din acest moment. Horhoianu spune c` pe toate aceste direc]ii strategice compania a avut rezultate excelente \n anul care a trecut, astfel c` P&G este lider de pia]` sau num`rul doi \n nou` din cele 10 categorii de produse pe care activeaz`. Bugetul de marketing \n 2009 a reflectat nevoia organiza]iei de a g`si modalit`]i eficiente de comunicare c`tre consumatori, \n contextul \n care pia]a de consum a sc`zut. “Strategia noastr` de comunicare r`mâne bazat` pe acelea[i principii de evaluare permanent` a receptivit`]ii consumatorului [i de definire a planului de promovare \n func]ie de aceasta”, a mai spus Narcis. biz

uvintele de ordine \n marketing sunt \n acest moment “flexibilitate”, “inventivitate”, “online” [i “eficientizare”. Aceste concepte sunt prezente \n diverse forme [i exprim`ri \n majoritatea r`spunsurilor date de cei mai puternici [i influen]i directori de marketing din România la \ntreb`rile la care i-a provocat revista biz s` r`spund`. Ne place sau nu, criza remodeleaz` nu doar bilan]urile companiilor, ci [i procesele interne ale acestora, iar marketingul, oricum unul dintre cele mai dinamice segmente ale unui business, se transform` accelerat sub ochii no[tri. Tocmai de aceea am decis s` afl`m de la profesioni[tii de top ai domeniului tendin]ele momentului [i planurile lor de viitor. Pentru a-i selecta pe cei 50 de directori de marketing pe care-i ve]i cunoa[te \n paginile urm`toare, am folosit ca punct de pornire clasamentul celor mai mari investitori pe pia]a de publicitate din România \n 2009, realizat de Alfa Cont Media Watch. Nu ne-am limitat, \ns`, la acesta [i am analizat performan]ele companiilor, luând \n considerare nu doar rezultatele \n sine, ci [i evolu]ia lor comparativ cu cea a industriei \n care activeaz` fiecare. Un alt criteriu important luat \n considerare a fost legat de inova]ie, aspect crucial pentru orice business modern. Ca o observa]ie, nu am inclus directorii de marketing de la companiile eminamente industriale care, de[i realizeaz` cifre de afaceri mari, nu se adreseaz` consumatorului final [i au eforturi de marketing care se suprapun \n mare parte cu cele de vânz`ri.

Anul ConsumAtorului “Ca s` putem spune cum s-a schimbat industria de marketing trebuie s` ne uit`m la cum s-a

34

biz


directori de marketing schimbat consumatorul – atât ca nevoi, cât [i ca atitudini”, arat` Carmen T`n`sie, CEO la Omnicom Media Group România. |ntradev`r, 2009 a marcat pentru departamentele de marketing ale companiilor ce activeaz` pe pia]a autohton` o puternic` revenire \n actualitate a dictonului “Clientul nostru, st`pânul nostru”. {i, cum clientul a fost de-a dreptul spartan cu cheltuielile, oamenii de marketing au fost nevoi]i s` se plieze pe noile coordonate de consum ale acestuia. “Anul 2009 ne-a obligat s` adapt`m mesajul pe care \l transmitem consumatorilor [i s` regândim rolul marketingului; am \ncercat s` facem trecerea de la a transmite mesaje la a dezvolta un dialog cu consumatorii no[tri”, a declarat pentru biz directorul de marketing al LG Electronics România, Ioana Cristescu. O idee despre cum se comport` [i cum gânde[te ast`zi publicul]int` al marketerilor se poate desprinde din studiul “Evolu]ia consumatorului – \n]elegerea impactului crizei asupra comportamentului consumatorului”, realizat de Omnicom Media Group \n Marea Britanie, Fran]a, Germania, Italia, Spania, Cehia, Polonia, România [i Rusia. Astfel, \n 2009, românii [i-au petrecut timpul liber mai mult \n natur` (46% din responden]i), f`când sport [i citind c`r]i sau navigând pe Internet (36%) [i au mers mult mai pu]in la film (51%) sau cu prietenii \n ora[ (41%). |n ceea ce prive[te obiceiurile de cump`rare, s-a produs o reorientare spre m`rcile \n care consumatorii au \n primul rând \ncredere (criteriu “esen]ial” [i “foarte important” pentru 80% din responden]i). Se remarc` [i preocuparea pentru “func]ionabilitate” [i “durabilitate” \n evaluarea unui brand (75%). |n plus, de[i consumatorii români se uit` la pre] mai mult ca \nainte (74%), nu renun]` la micile pl`ceri, indiferent de

Daniel Pan` Director de Marketing, banca coMercial~ roMân~ Este un om c`ruia \i place s` treac` direct la subiect, iar interlocutorul trebuie s` fie preg`tit, s` prezinte direct atuurile propunerii sale. Daniel Pan` v` poate deveni partener dac` v` cunoa[te]i domeniul [i demonstra]i c` propunerea pe care i-o prezenta]i este una câ[tig`toare. C`s`torit [i cu doi copii, Daniel Pan` are 41 de ani, ultimii 12 fiind petrecu]i \n marketing, domeniul pe care \l consider` voca]ia sa. Poate [i de aceea este prezent la birou \ncepând cu ora 7 [i pleac` de cele mai multe ori dup` ora 20.00. Cea mai important` lec]ie pe care a \nv`]at-o \n dificilul an 2009 a fost s` fie deschis la nou. Ca urmare, echipa de marketing de la BCR a \nceput, anul trecut, un amplu dialog proactiv cu utilizatorii de social media [i interac]iunea cu bloggerii. A fost o inova]ie \n marketingul bancar, care a adus rezultate pe m`sur` [i recunoa[tere sporit` \n pia]`. “Media nu mai e ce era. Trebuie s` ceri. Dac` nu ceri, pierzi. E foarte clar c` n-am fost [i nu sunt un client comod pentru o agen]ie, nici ca institu]ie [i nici ca persoan`. Dac` \n ceilal]i ani totul era stabil, iar agen]iile aveau o via]` u[oar`, \n 2009 am supus agen]iile la mari \ncerc`ri. Am supus zilnic agen]iile la noi provoc`ri”, spune Daniel Pan`. Tot \n 2009 a \nv`]at cum este s` lucrezi cu 5 agen]ii deodat` pentru acela[i proiect, cel mai important aspect fiind potrivirea agendei acestor agen]ii cu cea proprie. Cu toate c` mediul economic continu` s` fie dificil, impunând limit`ri bugetare, anul acesta Daniel va administra un buget format din opt cifre [i este convins c` va putea realiza noi proiecte revolu]ionare pe pia]a româneasc`. “Vom continua trendul inovator din 2009. Pia]a este deosebit de dinamic` [i de competitiv`, dar mai ales total imprevizibil`. Cred c` 2010 este anul \n care viteza de reac]ie la pia]` \[i va spune cuvântul”, conchide directorul de marketing al BCR. biz

biz

35


cover story

Marco Kind chief Marketing officer, VoDafone roMânia La 41 de ani, are o istorie de aproape zece ani \n cadrul grupului Vodafone [i o experien]` \n comunica]ii mobile [i fixe de peste 16 ani, activând pentru companii ca Sony [i KPN. A lucrat, timp de 9 ani, pentru Vodafone Olanda, având mai multe func]ii \n zona de marketing consumer [i \n vânz`ri indirecte. Olandezul Marco Kind ocup` func]ia de Chief Marketing Officer la Vodafone România din septembrie 2008. A sosit aici chiar \n momentul \n care se f`ceau sim]ite primele semne ale crizei economice, dar, cum este pasionat de mountain biking, nu a fost deloc intimidat. Consider` c` principala lec]ie a anului 2009 este c` viteza [i adaptabilitatea reprezint` dou` tr`s`turi importante pentru o companie. “Ne-am definit strategia de marketing \n jurul ideii de a aduce Vodafone mai aproape de clien]ii s`i, printr-o \mprosp`tare a pozi]ion`rii de brand [i mai multe campanii targetate, f`cute s` adreseze nevoile specifice ale utilizatorilor”, spune Marco Kind. |n acest scop, Vodafone a recurs la o serie de inova]ii, cum ar fi utilizarea sporit` a social media, deschiderea c`tre mobile advertising [i un mai mare focus pe viteza de execu]ie. Potrivit [efului echipei de marketing de la Vodafone România, oamenii sunt [i vor fi din ce \n ce mai bine conecta]i, ceea ce \nseamn` c` natura interac]iunii cu utilizatorii se transform` \ntr-un dialog bidirec]ional. Acest lucru implic` adapt`ri \n cadrul companiilor. biz

36

biz

situa]ia financiar` \n care se afl` (81%). Carmen T`n`sie, de la Omnicom Media Group, subliniaz` c` acest studiu arat`, totu[i, “disponibilitatea românilor de a tr`i via]a din plin, orice s-ar \ntâmpla”. Pentru Joerg Zeddies, director executiv comercial pe segmentul reziden]ial la Romtelecom, importan]a clientului [i a dorin]elor sale nu este o surpriz`. “A fost vorba mai degrab` despre o reconfirmare, decât de o nou` descoperire. Influen]a pe care clientul o are asupra businessului nostru este cople[itoare”, arat` Zeddies. Companiile care au pus serios frân` eforturilor de marketing ar putea avea surprize nepl`cute \n acest an [i \n perioada urm`toare, având \n vedere c`, potrivit studiului Omnicom, 86% dintre consumatorii români consider` continuarea comunic`rii despre produse pe timp de criz` ca fiind de extrem` importan]` (cel mai mare scor din sondaj). Adinel Tudor, Senior Partner [i fondator al Trout & Partners Consulting România, arat` c`, dup` cum a demonstrat [i istoria, companiile care au investit \n marketing \n acela[i mod coerent ca [i \nainte de criz` au reu[it s` creasc`. El d` un exemplu pentru perioada actual` de pe plan interna]ional – Apple, “o companie care respir` [i tr`ie[te marketing, [i care cre[te [i prosper`”. Ideea este [i mai clar` \n urma faptului c`, \n studiul Omnicom, România (al`turi de Fran]a) este ]ara \n care \ncrederea \n publicitate a crescut cel mai mult \n aceast` perioad` (79%) [i \n care consumatorul [i-a crescut \ncrederea \n brandurile cunoscute (89%). “În 2009, am \nv`]at c` trebuie s` r`mâi optimist [i s` te concentrezi pe oportunit`]i, mai degrab` decât pe probleme. Oamenii continu` s` cumpere produse, iar misiunea noastr`, a marketerilor, este s` le reamintim de ce merit` s` ne r`mân` loiali”,


directori de marketing este de p`rere {tefan Teodorescu, director de marketing la Fabryo Corporation, care a administrat anul trecut un buget de comunicare de aproximativ un milion de euro, iar anul acesta estimeaz` c` va investi cel pu]in tot atât.

tr~iAsC~ mArketing 2.0 Companiile care nu au renun]at la marketing \ntr-un an de criz` nu au decât de câ[tigat, dar cum bugetele s-au redus, a \nceput s` conteze foarte mult reorientarea c`tre canale mai eficiente ([i mai ieftine) de comunicare cu consumatorii. “Când m` gândesc la anul 2009, \mi vine \n minte un celebru citat din Roosevelt: «F` ce po]i, cu ce ai, acolo unde te afli!»”, spune Andreea Cimpoe[u, Head of Marketing la Kaspersky Lab România & Bulgaria. |n mod firesc, aten]ia echipelor de marketing s-a \ndreptat c`tre Internet [i \n special c`tre social media. Bloggerii au fost adev`rate vedete de marketing \n 2009, companii ca LG sau BCR implicându-i \n campanii inovatoare cu impact puternic \n mediul online autohton. Lupta s-a dat pentru vizibilitate, brandurile fiind foarte active pe web [i ca urmare a migra]iei consumatorilor c`tre acest mediu. Astfel, valoarea efectiv` a bugetelor a devenit mai pu]in relevant`, important` fiind creativitatea. “Cred c`, \n anul 2009, criteriul de m`surare al comunic`rii \l reprezint` \n special vizibilitatea, [i mai pu]in investi]ia propriu-zis`”, arat` Tiberiu Mercurian, Marketing Manager Divizia Detergen]i la Henkel România, unul dintre cei mai mari advertiseri de pe pia]a local`. LG Electronics România, de exemplu, a \ncercat s` evite lansarea de campanii publicitare, preferând s` fie prezent` \n cele mai importante puncte de interac]iune cu publicul-]int`, \n special pe Internet, cu informa]ii relevante [i con]inut de divertisment, tocmai

C`lin Clej Marketing Manager, PePsico international C`lin Clej avea numai 26 de ani când a devenit Brand Manager \n cadrul Quadrant Amroq Beverages, \mbuteliatorul autorizat al PepsiCo pentru România [i Republica Moldova. |n vara lui 2003 a fost promovat National Merchandising Manager [i, practic, a pus bazele proiectului de dezvoltare na]ional` a diviziei de merchandising. “A fost o perioad` \n care am avut numai de câ[tigat din punctul de vedere al complet`rii profilului meu de om de marketing: contactul direct cu consumatorul \n diferite ocazii de consum, contactul [i oportunitatea oferit` de \n]elegerea diferitelor tipuri de business ale clien]ilor companiei”, spune Clej. Experien]a de 5 ani \n cadrul Quadrant Amroq Beverages, ulterior achizi]ionat de Pepsi Americas, a \nsemnat modelarea lui C`lin ca [i marketer, iar din ianuarie 2007 a schimbat responsabilit`]ile opera]ionale cu cea de coordonare strategic`, al`turându-se companiei mam`, PepsiCo International, \n cadrul biroului din România, ca Marketing Manager. Strategia de marketing pentru 2009 a avut ca elemente definitorii accentuarea rolului pivotal al magazinului (in store) \n cadrul mixului de comunicare [i activare a platformelor B2C (business-to-consumer). “|n rest, cred c` realismul a dictat strategia de comunicare [i tacticile de execu]ie”, a afirmat Clej. Adaptabilitatea ofertei [i comunic`rii c`tre consumator la condi]iile reale de pia]` a constituit cheia performan]ei [i \n cadrul echipei de marketing a PepsiCo International. biz

biz

37


cover story pentru a fi o prezen]` constant` \n mintea consumatorilor. Cel mai mare advertiser dup` investi]iile \n publicitate din 2009, Procter & Gamble România, nu a r`mas dator \n ceea ce prive[te eforturile de marketing pe Internet, directorul de marketing, Narcis Horhoianu, vorbind despre investi]ii \n domenii ce reprezint` noi tendin]e \n comunicare, \n special mediul online, de[i compania va continua s` urm`reasc` tendin]a consumatorilor de a “consuma” cu preponderen]` anumite canale media. “Credem c` vor conta din ce \n ce mai mult comunic`rile care vor veni \n contact cât mai direct cu consumatorul”, arat` Horhoianu \ntr-o referire direct` la Internet.

VitezA de reAC}ie

Fulvio Guarneri Marketing Director, UnileVer soUth central eUroPe Cu o experien]` de 15 ani \n mediul de business din care [ase dedica]i exclusiv marketingului, Fulvio Guarneri este din martie 2009 Marketing Director al Unilever pentru Europa Central` [i de Sud, responsabil cu coordonarea tuturor activit`]ilor de marketing [i trade marketing pentru diviziile Produse de \ngrijire personal` [i a casei, |nghe]at` [i Produse alimentare. Pentru Unilever, se poate spune c` 2009 a fost “anul \nghe]atei”. Compania a lansat Algida [i a achizi]ionat brandul de \nghe]at` Napoca. |n felul acesta, a ajuns s` aib` un portofoliu care acoper` toate segmentele de pre]. Una dintre performan]ele ob]inute recent are leg`tur` cu faptul c`, \n primul an de la intrarea pe pia]a de \nghe]at`, compania a ajuns s` ocupe locul 3 pe acest segment. Pentru 2010, Fulvio Guarneri se a[teapt` ca, \n ciuda dificult`]ilor ce au intervenit pe pia]a bunurilor de larg consum, s` se \ntrevad` unele semne de ameliorare a pie]ei comparativ cu anul anterior. F`când o compara]ie \ntre segmentele existente pe pia]a de FMCG – produse alimentare, produse de \ngrijire personal` [i de \ngrijire a locuin]ei directorul de marketing al Unilever se a[teapt` ca prima categorie s` aib` o evolu]ie mai bun` comparativ cu pia]a produselor de \ngrijire. biz

38

biz

Evolu]iile economice dure ([i uneori dureroase de-a dreptul) din 2009 au obligat companiile s` se adapteze din mers la schimb`ri bru[te de perspectiv` [i de realit`]i ale pie]ei. Flexibilitatea a devenit vital` \n departamentele de marketing, care au trebuit mai mult ca oricând s` ]in` cont \n aceea[i m`sur` atât de obiectivele pe termen mediu [i lung, cât [i de realitatea imediat`. “Flexibilitatea poate salva un brand de la moarte \n vremuri de criz`, iar un om de marketing trebuie s` aib` mereu \n vedere acest lucru”, apreciaz` Dan Oprescu, director de marketing la Hochland România. La rândul s`u, Erich Chirea, PSG Marketing Manager la HP România, spune c` \n 2009 a \nv`]at s` fie mereu atent la semnalele din pia]` [i s` vin` la momentul oportun cu strategia potrivit`. Flexibilitatea presupune, \ns`, [i o eficientizare sporit` a eforturilor de marketing, pentru a livra rezultate la nivelul anilor de cre[tere \n condi]ii mai stricte de buget. “Probabil cea mai important` tr`s`tur` (pentru eforturile de marketing –


directori de marketing n.r.) este eficien]a. Eficien]a, care a f`cut dintotdeauna diferen]a dintre «investi]ie de marketing» [i «cheltuial` de marketing»”, subliniaz` Adinel Tudor, de la Trout & Partners. Pentru Gabriela Gean`, director de marketing la Arctic, lec]ia lui 2009 a fost clar`: selectivitate, cump`tare [i accent pe tactic`. “Am realizat c`, \n fapt, exist` dou` mari tipuri de ac]iuni de marketing: ac]iuni de lux [i ac]iuni de baz`, [i c` la primele se poate renun]a”, arat` aceasta. Avantajul este c`, \n perioadele economice dificile, cei care investesc \n marketing câ[tig` cot` de pia]` pe care [i-o men]in [i dup` revenirea pie]ei. Numai c` trebuie evitate procesele care \ncetinesc reac]iile rapide. “Din p`cate, adaptabilitatea businessurilor \n timp real nu este o caracteristic` fundamental` a mediului de afaceri românesc, mai ales \n contextul unei ultime decade explozive din punctul de vedere al profitabilit`]ii pentru marile companii din România”, subliniaz` C`lin Clej, Marketing Manager la PepsiCo International. Schimbarea nu presupune, \ns`, aruncarea la gunoi a instrumentelor de baz` \n marketing. “Regulile fundamentale \nc` se aplic`”, spune decis Stephen Watson, Marketing Director la Nestlé România. De fapt, revenirea la focusul pe consumator, analizat` la \nceputul acestui articol, reprezint` o \ntoarcere la normele esen]iale ale marketingului. Pentru 2010, majoritatea celor 50 de directori de marketing intervieva]i de biz vorbesc despre oportunit`]i [i despre provoc`ri, nu despre probleme, considerând c` pot pune bazele unei reveniri \n 2011. Situa]ia este excelent sintetizat` de C`lin Clej, de la PepsiCo International: “G`sesc timpurile actuale ca definitorii \n formarea unui om de marketing de calibru, fapt care cred c` va fi validat de anii care vor urma”. biz

Dorin Odia]iu Marketing Director, oranGe roMânia Anul trecut, Dorin Odia]iu a coordonat una dintre cele mai radicale schimb`ri de portofoliu de abonamente din istoria pie]ei telecom autohtone. Noile abonamente cu simboluri de animale au \nt`rit pozi]ia Orange România pe acest segment. De asemenea, eforturile de marketing s-au concentrat [i pe cre[terea utiliz`rii serviciilor de Internet mobil [i lansarea unor oferte inovatoare dedicate clien]ilor care \[i fac cump`r`turile online. “A[tept`rile pie]ei au dep`[it momentul ofertelor speciale cu mii de minute. Clien]ii sunt acum mai exigen]i, \[i doresc mai multe produse inovative, dar [i o experien]` cât mai pl`cut` \n ceea ce prive[te calitatea serviciilor [i rela]ia cu operatorul”, arat` Dorin Odia]iu. El se afl` la Orange România \nc` din 1997, când compania se numea MobilRom. A fost International Roaming Coordinator, apoi, din 2001 pân` \n 2007, International Business & Interconnection Manager, realizând parteneriatele de roaming cu operatori majori [i prioritizarea acoperirii geografice a re]elei Orange România. A devenit apoi Head of Wholesale, International and Regulatory Affairs, al`turându-se Comitetului Executiv al companiei. De la 1 februarie 2009, ocup` func]ia de Marketing Director. biz

biz

39


cover story

Drago[ Militaru market operations Director, CoCa-Cola S.E. EuRopE

40

Costas Kapetanopoulos

Joerg Zeddies

Director de marketing [i Comunicare, CoSmotE România

Director Executiv Comercial, Segmentul Reziden]ial, RomtElECom

|nainte de a veni la Cosmote România, \n 2005, Costas Kapetanopoulos a lucrat timp de [ase ani la Vodafone Grecia, ca Senior Marketing Manager Consumer. |n cariera sa a mai de]inut func]ii manageriale \n departamentele de marketing ale unor companii precum Kraft Jacobs Suchard sau SC Johnson & Son. Costas Kapetanopoulos a participat la toate etapele relans`rii operatorului de comunica]ii mobile pe pia]a local`. Rezultatele nu au \ntârziat s` apar`: la finele lunii septembrie 2009, Cosmote România avea peste 6,6 milioane de clien]i, reprezentând o cot` de pia]` de 23%. O contribu]ie important` au avut-o eforturile de marketing ale companiei, care au propulsat compania \n topul investitorilor \n publicitate de anul trecut, potrivit Alfa Cont Media Watch. Anul trecut, Cosmote a achizi]ionat Zapp, ceea ce \i deschide calea s` ofere servicii de date mobile la viteze 3G, primele dintre ele fiind deja lansate la finele lui 2009. De asemenea, pia]a a[teapt` un iminent rebranding din Cosmote \n T-Mobile. biz

|nainte de a veni la Romtelecom \n 2007, Joerg Zeddies a acumulat o vast` experien]` \n telecom la companii ca Bosch Telecom GmbH, Deutsche Telekom, T-Com (Germania [i Slovacia) [i Slovak Telekom. |n]elege foarte bine clien]ii [i nevoile acestora, reu[ind ca manager de Produs Clien]i Mari la Deutsche Telekom s` reduc` substan]ial pierderea de clien]i [i s` aduc` grupului venituri importante. Dup` ce, \n 2008, Romtelecom a integrat \n brandul-mam` cele dou` sub-branduri Clicknet (Internet broadband) [i Dolce (televiziune digital`), compania a lansat anul trecut o platform` de comunicare de tip cinematografic, care a schimbat radical imaginea fostului operator de stat, aducând-o \n secolul XXI. Potrivit lui Zeddies, eficien]a campaniei s-a reflectat \n indicatorii de brand, economiile de buget [i cre[terea vânz`rilor. Pentru 2010, Romtelecom se va concentra pe dou` planuri majore: optimizarea costurilor interne [i câ[tigarea de noi clien]i pe zona de Internet broadband, servicii de date [i televiziune, zone care au \nc` un mare poten]ial de cre[tere. biz

biz

A absolvit Politehnica [i Facultatea de Electronice [i Telecomunica]ii din Bucure[ti. A intrat \n sistemul Coca-Cola \n 1995, ca agent de vânz`ri la \mbuteliatorul Coca-Cola HBC România, iar dup` trei ani [i mai multe avans`ri a trecut la departamentul de marketing al companiei. În 2001, a coordonat dezvoltarea portofoliului Coca-Cola pe pia]a local` a b`uturilor necarbonatate ca New Product Development Manager, iar dup` achizi]ia \mbuteliatorului de ap` mineral` Dorna, a condus integrarea businessului \n sistemul Coca-Cola.

Paul Markovits Director de marketing, HEinEkEn România Paul Markovits a preluat la \nceputul lunii februarie 2010 conducerea echipei de marketing a Heineken România. Func]ia fusese de]inut` interimar de Jan Derck van Karnebeek, General Manager al companiei. Markovits are o experien]` de peste 17 ani \n marketing strategic pe pie]ele interna]ionale, dar cu prec`dere pe cele din Europa Central` [i de Est. |nainte de Heineken, a ocupat pozi]ii \n managementul unor companii ca P&G sau Vodafone România.

Rainer Schlang membru al Directoratului responsabil cu activitatea de marketing, pEtRom De la 1 februarie 2010, prin decizia Consiliului de supraveghere


directori de marketing al Petrom, Rainer Schlang a devenit membru al Directoratului Petrom responsabil pentru marketing, \n locul lui Tamas Mayer, care a plecat la Petrol Ofisi, \n Turcia. Rainer Schlang s-a al`turat grupului OMV \n 1980. |n ultimii 15 ani, el a coordonat activitatea de marketing a OMV \n sud-estul Europei, dintre care 12 ani \n România. Din 2007, Schlang a ocupat func]ia de director general al OMV România, a fost responsabil pentru distribu]ia retail [i comercial \n cadrul re]elelor OMV din România, Bulgaria [i Serbia [i director general al OMV Croa]ia.

Stephen Watson marketing Director, nEStlé România |n 2009, ca strategie de marketing, compania Nestlé România s-a focusat pe branduri mai pu]ine, dar puternice, \n care a continuat investi]ia \n marketing. Stephen Watson spune c` majoritatea clien]ilor \nc` \[i doresc s` valorifice finan]ele [i vor continua s` cumpere produse de calitate, marketate ca branduri puternice \n care au \ncredere. Pentru 2010, el estimeaz` c` \n primele [ase luni mediul economic va fi provocator, \n timp ce a doua jum`tate a anului va coincide cu o u[oar` revenire. Stephen Watson, care lucreaz` de trei ani \n ]ar`, este \n grupul Nestlé de peste 20 de ani.

Mihaela Ungar Director de marketing, ColgatE-palmolivE România {i molDova Pe lâng` func]ia de director de marketing al Colgate-Palmolive pentru România [i Moldova, Mihaela Ungar este [i membru \n

Tiberiu Mercurian

Dora Strezova

marketing manager, Divizia Detergen]i, HEnkEl România

marketing Director, DanonE România

Tiberiu Mercurian are o experien]` de zece ani \n marketing, to]i petrecu]i \n cadrul Henkel România, unde actualmente coordoneaz` activit`]ile de marketing ale Diviziei de Detergen]i. Al]i doi directori de marketing, Claudia Dr`goescu-Nicolescu [i Lavina Ciurtin, coordoneaz` divizia de Cosmetice, respectiv Adezivi ale Henkel. Tiberiu Mercurian spune c` au fost cel pu]in dou` lec]ii majore \n anul de criz` 2009. |n primul rând, a \nv`]at c` rezultatele nu au cum s` fie decât negative când ac]iunile sunt concentrate numai pe componenta pre]. O alt` lec]ie a fost c` oricine trebuie s` \ncerce o cât mai bun` gestionare a situa]iei, atât timp cât se afl` \ntr-o pozi]ie dominant`, deoarece oricând exist` riscul de a se trezi \n postura celui slab. Altfel spus, [i-a adus aminte mai mult ca niciodat` c` \ntotdeauna bunul-sim] este un element vital \n business. De[i a fost un an greu, [i \n 2009 Henkel a reu[it câteva lans`ri de produse, printre care cele mai relevante au fost Pur Hand & Nails, Silan Perfume Pearls [i Persil Cold Activ. biz

Dora Strezova lucreaz` la Danone din 1999, când a devenit Assistant Brand Manager la Danone Bulgaria. Un an mai târziu, ajunge Junior Brand Manager, pentru ca \n 2001 s` promoveze \n func]ia de Brand Manager. |n 2003, Dora ajunge Senior Brand Manager, dezvoltând brandurile din portofoliul Danone Bulgaria [i coordonând Junior Brand Managerii. |n acela[i an, promoveaz` \n func]ia de National Key Account Manager, pentru ca \n 2006 s` ajung` Marketing Manager, fiind responsabil` de brandurile Danone [i de echipa de marketing. |n 2008, ajunge director de marketing la Danone Bulgaria [i Macedonia, iar din august 2009 a preluat func]ia de director de marketing la Danone România. De-a lungul carierei sale \n cadrul Danone, Dora s-a ocupat atât de m`rcile existente cât [i de dezvoltarea [i lansarea unora noi, create special pentru pia]a din Bulgaria. Danone este cel mai mare produc`tor de iaurt din România, cu o cot` de pia]` de peste 60%. biz

biz

41


cover story consiliul de conducere al Romanian Advertising Council. Compania este prezent` pe pia]a româneasc` din 1992 [i are un portofoliu ce cuprinde m`rci locale [i interna]ionale precum Colgate, Palmolive, Protex, Lady Speed Stick, Mennen Speed Stick, Axion, Ajax, Super Cristal, Norvea [i D'Amaris.

Sorin Blaga group Director marketing & Communication, RompEtRol gRoup

Andreea Mihai Director de marketing, CaRREfouR România Andreea Mihai este unul dintre cele mai cunoscute personaje din bran[a ei [i un pilon important \n promovarea [i dezvoltarea brandului Carrefour \n România. La doar 25 de ani, devenea cel mai tân`r director de marketing al grupului Carrefour, pe o pia]` ce nu cuno[tea mecanismele comer]ului modern sau no]iunea de retail. Andreea Mihai a absolvit Facultatea de Studii Economice din Bordeaux, Fran]a, dar [i un MBA \n gestiunea afacerilor \n cadrul Academiei de Studii Economice din Bucure[ti. Dup` aproape zece ani de la recrutarea sa de c`tre francezii de la Carrefour, Andreea Mihai ocup` aceea[i func]ie [i spune c` p`streaz` acela[i element definitoriu al strategiei sale de marketing: “accentul pe cel mai bun raport calitate-pre]”. În opinia ei, ac]iunile de promovare ale unei organiza]ii trebuie s` fie importante, pentru c` ele \i arat` consumatorului eforturile depuse de companie pentru clien]i [i buzunarul lor. “Dac` pân` acum trendurile nu se schimbau a[a de brusc, 2009 ne-a \nv`]at c`, \n plin` perioad` de turbulen]e, este important pân` [i cel mai mic detaliu [i c` exact acesta poate face diferen]a”, declar` Andreea Mihai. biz

42

biz

Sorin Blaga are drept obiectiv principal dezvoltarea strategiilor de marketing [i comunicare ale Rompetrol, precum [i \mbun`t`]irea imaginii publice a companiei. A absolvit Institutul Politehnic “Gheorghe Asachi” din Ia[i, Facultatea de Computere [i Automatic`. Apoi, a studiat la Open University Business School din Marea Britanie, unde a ob]inut o diplom` de management profesionist, \n 1999, [i are un MBA. |nainte de a se al`tura grupului Rompetrol, Sorin a lucrat peste 13 ani la Phillip Morris International, unde a coordonat proiecte pe pie]ele din România, Europa Central` [i de Vest, ultima lui func]ie fiind director de marketing pentru România [i Bulgaria.

Eugen Popescu Director de marketing, RECkitt BEnCkiSER România Absolvent al Universit`]ii Transilvania din Bra[ov, Eugen Popescu este director de marketing al Reckitt Benckiser România din 2007. Anterior acestei pozi]ii a fost, pe rând, Assistant Brand Manager pentru Ace [i Lenor \n cadrul


directori de marketing Procter & Gamble [i apoi Brand Manager [i Group Brand Manager la L’Oréal Paris. Reckitt Benckiser România, companie ce de]ine \n portofoliu branduri precum Air Wick, Clearasil, Calgon, Cillit Bang, Vanish sau Veet, se afl` printre primii zece investitori \n publicitate de pe pia]a local` \n 2009, potrivit estim`rilor la rate card ale agen]iei Alfa Cont Media Watch.

R`zvan Orbulescu marketing Director, fRiESlanDCampina Absolvent al Facult`]ii de {tiin]e Economice [i al unui master \n Analiz`, Diagnostic [i Evaluarea Afacerilor la Universitatea de Vest din Timi[oara, R`zvan Orbulescu conduce opera]iunile de marketing ale FrieslandCampina din 2000. Ucenicia [i-a f`cut-o imediat dup` terminarea facult`]ii, când s-a angajat la firma de comercializare a produselor lactate Belcar Timi[oara. A \nceput ca economist \n departamentul de marketing [i a ajuns director de marketing. |n 1999, Belcar a fost achizi]ionat de Nutricia. Ulterior, \n urma unei \n]elegeri stabilite \n Olanda, Friesland Foods a cump`rat Nutricia, iar R`zvan Orbulescu a fost numit director de marketing pe tot grupul.

Jean-François Mignot general manager Consumer products Division, l'oRéal România Jean-François Mignot s-a al`turat L’Oréal \n 1998, devenind Product Manager Hair \n cadrul diviziei Middle East, iar dup` un an [i trei luni a revenit \n Fran]a, ocupând func]ia de Product Manager Hair Colour. |n 2002,

Grant McKenzie vp marketing, uRSuS BREwERiES Consider` c` nu po]i fi un business de succes pân` nu ai trecut printr-o criz`, iar ca manager “trebuie s` ai deja câteva la activ ca s` te po]i considera cu adev`rat un manager de succes”. Dup` p`rerea sa, afacerile [i cariera decurg \n cicluri, iar oamenii trebuie doar s` r`mân` fideli principiilor [i valorilor de baz` pe parcursul acestor cicluri, adaptându-[i tacticile [i r`mânând \n alert`, deschi[i c`tre noi oportunit`]i. Ursus a schimbat de ceva timp tonul [i atitudinea parteneriatului cu echipa na]ional` de fotbal, abordând o serie de programe online. |n septembrie 2009, a adus la Cluj singurul eveniment de off-road urban din Europa, Ursus Alcohol Free Track, iar \n noiembrie a lansat pentru Ursus campania “Ambi]ia”, care a stârnit comentarii [i dezbateri printre consumatorii români. Pe de alt` parte, povestea Timi[oreana despre valori [i lucrurile bine f`cute, care trec testul timpului, a fost comunicat` cu ajutorul a trei platforme: “Curtea Berarilor Timi[oreana”, Serb`rile Timi[oreana [i “Bucure[tiul, a[a cum a fost odat`”, dezvoltat \mpreun` cu echipa Metropotam. |n ceea ce prive[te Peroni Nastro Azzuro, povestea stilului de via]` pasional italian a fost spus` cu ajutorul programului TV Ambientalia, conceput pentru a \nlocui publicitatea TV tradi]ional`. biz

biz

43


cover story Mignot este numit Group Brand Manager \n cadrul L’Oréal Europa de Sud-Est [i CSI, iar \n 2003 este promovat ca director de marketing la L’Oréal Cehia [i Slovacia. |n 2005, este deta[at la L’Oréal Rusia, iar din 2006, JeanFrançois devine General Manager Consumer Products Division la L’Oréal România, unde coordoneaz` tot ceea ce \nseamn` marketing pe pia]a local` pentru brandurile din portofoliul gigantului francez.

Angela Gavrilescu

44

Gabriela Gean`

Ioana Cristescu

Director de marketing, aRCtiC

Corporate marketing manager, lg ElECtRoniCS România

Gabriela Gean` conduce echipa de marketing de la Arctic de aproximativ un an, \ns` lucreaz` \n cadrul companiei de aproape cinci ani, timp \n care a fost implicat` \n toate proiectele de marketing [i comunicare ale companiei. |n toat` aceast` perioad`, brandul Arctic a evoluat, iar compania a lansat [i brandul premium de electrocasnice Beko, care a venit s` completeze oferta Arctic pe pia]a local`. De asemenea, a introdus platforma de comunicare “Arctic. Pentru Tine”, precum [i cea a Beko – “Solu]ii Inteligente de la Beko”. Dezvoltarea componentei online a fost unul dintre pilonii strategiei de marketing anul trecut. Gabriela Gean` sus]ine c`, \nc` de la \nceputul crizei, [i-a dat seama c`, indiferent de evolu]ia pie]ei, Arctic trebuie s` r`mân` un juc`tor dinamic. Principala direc]ie strategic` a fost pentru Arctic o abordare creativ`, dincolo de bugete. Dac` \nainte investi]iile se concentrau \n zona publicit`]ii, \n noul context, compania a \ncercat s` se orienteze c`tre solu]ii eficiente, creative, dar mai pu]in costisitoare. biz

La 37 ani, Ioana Cristescu conduce deja de patru ani eforturile de marketing ale LG Electronics România, lucru firesc, având \n vedere c` are un MBA la Universitatea Ajou, din Coreea de Sud. LG a inovat \n 2009 [i pe pia]a de marketing din România, lansând un nou model de televizor cu ajutorul unor bloggeri de top, printr-o campanie care a avut un ecou puternic \n blogosfera autohton`, sau promovând un televizor cu design unic prin implicarea elevilor de la liceul Nicolae Tonitza. “Marketingul a dep`[it etapa \n care comunica informa]ii despre produse [i branduri [i a trecut la a analiza ce \[i doresc consumatorii [i a g`si solu]ii pentru ca ace[tia s` g`seasc` cu u[urin]` informa]iile pe care le caut`”, spune Ioana Cristescu. Anul trecut LG s-a concentrat \n a fi prezent \n cele mai importante puncte de interac]iune cu publicul-]int`, mai ales \n online, unde a putut realiza rela]ionarea cu audien]e care lipsesc din canalele tradi]ionale. Pentru 2010, priorit`]ile sunt cre[terea cotelor de pia]` pe segmentele pe care LG a avut cre[tere \n 2009: televizoare [i telefoane mobile. biz

biz

marketing manager, BEiERSDoRf

Activitatea de marketing a Beiersdorf România este coordonat` de Angela Gavrilescu. Anterior acestei pozi]ii, ea a ocupat func]ia de Senior Brand Manager tot \n cadrul Beiersdorf. Unul dintre brandurile cheie aflate \n portofoliul companiei este Nivea. Ani la rând, acesta s-a aflat printre preferin]ele consumatorilor, fiind unul dintre brandurile cu cea mai mare notorietate \n categoria produselor de \ngrijire personal`, potrivit studiilor High Impact Brands, realizate de compania de cercetare de pia]` Synovate.

Adriana Ionescu

marketing Director, tnuva România Adriana Ionescu este responsabil` cu dezvoltarea [i implementarea strategiilor de brand, precum [i cu dezvoltarea planurilor de marketing ale Tnuva România din 2009, an \n care a preluat func]ia anterior de]inut` de Sagit Tzur Lahav. |n cei peste 13 ani petrecu]i \n cadrul Procter & Gamble, Adriana [i-a cl`dit o experien]` solid` \n marketing [i management strategic [i opera-


directori de marketing țional. |n P&G, a lucrat pentru branduri precum Head & Shoulders, Wash & Go, Pampers, Always, Pantene, Wella, Londa [i s-a ocupat de gestionarea activit`]ilor de marketing pe nou` pie]e balcanice.

Bogdan Spuza

marketing Director, uniCREDit }iRiaC Bank Potrivit lui Bogdan Spuza, \n 2009 s-a demonstrat c` cei mai buni oameni de marketing sunt cei care au fler, sunt flexibili [i se pot adapta u[or unor condi]ii incerte. De aceea strategia de marketing a UniCredit }iriac Bank a ]intit apropierea de clien]i. Nu a fost stopat` creditarea, au fost chiar lansate produse de creditare, au fost finan]ate programe de fonduri europene pentru \ntreprinderi mici [i mijlocii [i s-a promovat parteneriatul Grupului UniCredit cu UEFA Champions League.

Dan Todor

Director de marketing, pRaktikER România La doar 34 de ani, Dan Todor, directorul de marketing al Praktiker România, are \n subordine o echip` de zece oameni [i se poate l`uda deja cu o experien]` profesional` bogat`. Înainte de a se al`tura Praktiker, \n anul 2002, Dan Todor a fost implicat \n mai multe proiecte institu]ionale coordonate la nivelul guvernului Germaniei sau proiecte europene. De asemenea, \n perioada 19992002 a fost coordonatorul pentru România al campaniei de informare a popula]iei privind introducerea impozitului pe venitul global, cea mai mare campanie de comunicare integrat` din ]ara noastr` pân` la acel moment.

Rafael Treguer

Niculae Ple[a

Director de marketing, DaCia REnault

vicepre[edinte de opera]iuni Comerciale [i marketing, RCS & RDS

Dac`, la finele anului 2008, la Dacia se proceda la \ntreruperi ale produc]iei, anul 2009 a fost extrem de productiv pentru constructorul auto autohton. Succesul a venit din exporturile masive, care au totalizat 258.779 de unit`]i, \n cre[tere cu 65,9% fa]` de 2008. “Marca Dacia devine din ce \n ce mai european`, cu un succes comercial foarte important \n Germania, Fran]a [i Italia”, arat` Rafael Treguer. La 44 ani, acesta se afl` de 3 ani \n România [i are experien]` de marketing pe pie]ele din Spania, Turcia [i Italia. Pentru acest an, Dacia vine cu o nou` premier`, autoturismul de teren Duster 4x4, care va schimba regulile \n clasa sa, a[a cum au f`cut-o deja Logan [i Sandero. |n curând, \ns`, va veni [i concuren]a din partea Ford, care va produce la Craiova modelul Ford B-Max. Cât prive[te marca Renault, aceasta a lansat \n 2009 noul Mégane, noul Clio Estate, noua Laguna [i noua Fluence, care \nlocuie[te Mégane Sedan. Dezghe]area pie]ei auto autohtone este a[teptat`, \ns`, cel mai probabil din 2011. Poate [i de aceea, bugetul de marketing din 2010 va fi aproape de cel din 2009. biz

Niculae Ple[a lucreaz` \n domeniul telecomunica]iilor de peste 14 ani, acumulând experien]` \n companii cum ar fi Comunica]ii Na]ionale Mobile (19952000) sau CableVision of Romania (CVR), una dintre cele mai importante companii de televiziune prin cablu din Bucure[ti \n perioada 2000-2001. A prins apoi gustul antreprenoriatului, \n 2001, ca ac]ionar fondator [i General Manager al AccesNet Interna]ional, operator na]ional de transmisii de date \n band` de frecven]` 3,5 GHz achizi]ionat \n 2004 de compania american` ClearWire. Fondeaz` o nou` companie, 2K Telecom, cump`rat` de Asesoft \n 2005, [i apoi preia func]ia de director general al InfoGate Telecom, la care era deja ac]ionar majoritar [i care a oferit servicii de acces la Internet sub brandul C-Zone pân` \n 2006, când a fost preluat` de c`tre RCS & RDS. |n prezent, la RCS & RDS, Niculae Ple[a se ocup` de promovarea intensiv` a serviciilor integrate 4-play (televiziune, Internet, telefonie fix` [i telefonie mobil`) ale companiei, r`mas` singurul concurent autohton de calibru \n domeniu. biz

biz

45


cover story Referitor la strategia sa de marketing, Todor spune c` anul 2009 l-a \nv`]at cât conteaz` pentru o companie s` aib` o atitudine deschis` la orice fel de schimbare, s` fie flexibil` \n g`sirea solu]iilor de dep`[ire a situa]iilor dificile [i s` reac]ioneze \n cel mai scurt timp la tendin]ele pie]ei. În ceea ce prive[te proiectele de marketing derulate de Praktiker, Dan Todor sus]ine c` vital a fost suportul departamentului financiar, al colegilor din echipa de vânz`ri [i din echipa de achizi]ii. “Faptul c` am reu[it s` lucr`m atât de bine \mpreun` s-a v`zut \n rezultatul campaniilor noastre”, conchide Todor.

Cristian Moan]`

Director marketing & vânz`ri, altEx România

Andreea Cimpoe[u Head of marketing, kaSpERSky laB România & BulgaRia |nainte de a se al`tura echipei de la Kaspersky, Andreea a lucrat la Romtelecom, ca Product Manager [i ca Marketing Program Planning Manager. A preluat conducerea echipei de marketing a Kaspersky Lab România & Bulgaria \n a doua jum`tate a lui 2008, la timp pentru a preg`ti un 2009 plin pentru companie. Compania a continuat politica de comunicare \nceput` \n 2008, prin care a urm`rit consolidarea credibilit`]ii, atât pe segmentul consumer, cât [i corporate. 2009 a \nsemnat [i deschiderea c`tre mediul online, prin preg`tirea unor companii new media [i participarea la evenimente de anvergur`, ca RoNewMedia 3.0, Zilele Biz, Webstock 09, NetCamp, Twestival etc. “Nu a fost un an u[or, deoarece pia]a IT general` s-a aflat \ntr-un moment de stagnare, caracterizat de investi]ii restrânse din partea companiilor [i de reticen]` \n achizi]ionarea de noi produse din partea consumatorilor”, spune Andreea Cimpoe[u. Cele mai importante investi]ii ale anului trecut au fost \n marketing [i PR, deoarece 2009 a \nsemnat business development pentru România [i Bulgaria. 2010 va fi un an \n care compania va continua s` fie foarte activ`, cu focus pe segmentul business, dar f`r` a neglija utilizatorii individuali. biz

46

biz

Fost Country Manager al Sony România, Cristian Moan]` a intrat \n echipa retailerului de electronice [i electrocasnice Altex \n prim`vara anului trecut, având \n spate o experien]` de peste 15 ani \n marketing [i vânz`ri. Moan]`, \n vârst` de 48 de ani, sus]ine c` elementele definitorii ale strategiei sale de marketing din 2009, un an dificil pentru retail, au fost p`strarea comunic`rii cu poten]ialii clien]i, promovarea puternic` a produselor care dovedeau poten]ial [i generau volume de vânz`ri [i restructurarea gamei de produse raportat la cerin]ele pie]ei.

Dan Oprescu

Director de marketing, HoCHlanD România Cu o experien]` \n marketing de 12 ani, dintre care primii zece petrecu]i la Unilever [i Japan Tabacco Intl., Dan Oprescu a ajuns la maturitatea omului de marketing care spune c` strategia companiei se bazeaz` \ntotdeauna, [i


directori de marketing cu atât mai mult \ntr-un an de criz` cum a fost 2009, pe politica pa[ilor m`run]i [i o planificare riguroas` a fiec`rei decizii. Hochland este lider de pia]` pe segmentul brânzeturilor, de aceea \n 2009, de[i a fost un an dificil, compania nu [i-a permis s` opereze modific`ri majore de buget fa]` de al]i ani. “Nu credem c` este o mi[care salvatoare s` opre[ti motoarele pe timp de criz`. Ne-am dozat eforturile de marketing cu aceea[i pruden]` ca [i anterior, ceea ce inten]ion`m s` facem [i pe viitor”, declar` directorul de marketing al Hochland România, care prefer` s` analizeze cu aten]ie realitatea pie]ei [i s` fie mereu preg`tit s` reac]ioneze decât s` fac` estim`ri care se pot dovedi incorecte.

Erich Chirea

pSg marketing manager, Hp România Se ocup` de marketing de aproape 11 ani [i lucreaz` la HewlettPackard România de 7 ani, dar recunoa[te c` 2009 a fost un an al surprizelor. Principala lec]ie pentru oamenii de marketing a fost reamintirea faptului c` pia]a este dictat` de client, de nevoile [i dorin]ele acestuia. Surprizele au \nsemnat [i o reducere a bugetului de marketing cu 60% \n 2009 fa]` de 2008, dar acest fapt s-a datorat [i orient`rii mai accentuate c`tre online, unde costurile sunt mai mici. “Toate ac]iunile noastre au avut o component` de comunicare online. Am dezvoltat câteva proiecte interesante pe re]ele sociale [i bloguri”, spune Erich Chirea. Ca principale elemente ale strategiei de marketing aplicate de HP România anul trecut acesta men]ioneaz` sus]inerea partenerilor \n toate ac]iunile \ntreprinse de ace[tia ([i pe canalul comercial, [i pe cel de consumer/retail) [i

Adrian Teslovan Director marketing, Romaqua gRoup Adrian lucreaz` de 11 ani \n cadrul Romaqua Group, unde a \nceput \n cadrul Departamentului Export. Despre 2009 spune c` nu [tie dac` a \nv`]at o lec]ie anume, dar este de p`rere c`, dup` acest an, majoritatea românilor au \nceput s` con[tientizeze [i s` aprecieze valoarea banilor. “Acela[i fenomen \l reg`sim \n acest moment [i \n cadrul companiilor. Nu c` nu ar fi [tiut companiile, dar acum se acord` o aten]ie deosebit` \n momentul \n care se investesc bani (indiferent de direc]ie, fie pe partea de promovare, upgrade-uri ale utilajelor, extinderi)”, a punctat Adrian Teslovan. Focusul Romaqua, companie ce de]ine brandurile Borsec, Giusto, Metropolitan (cafea) [i Albacher (bere), a fost pe partea de vânz`ri, de sus]inere a acestora prin toate mijloacele. Implicarea \n vânz`ri a fost direct`, analiza de pia]` f`cându-se nu numai pe baza datelor furnizate de companiile de cercet`ri, ci prin prezen]a departamentului de marketing \n pia]` pentru a identifica nevoile [i problemele retailerilor. Bugetele de marketing \n 2009 au fost mai reduse decât cele din 2008, dat` fiind conjunctura. Pe partea de inova]ie, la sfâr[itul anului, compania a lansat o b`utur` energizant`, Giusto Elektrik. biz

biz

47


cover story reorientarea dinspre comunicarea de brand awareness, c`tre promo]ii. Cât despre 2010, Erich Chirea consider` c` acesta va continua \n aceea[i not` ca \n 2009, cel pu]in pe segmentele pe care activeaz` HP, iar oamenii de marketing trebuie s` fie mereu \n contact cu pia]a.

Gabriela Måndrea Director de marketing [i vânz`ri, Domo

48

Adriana Poncea

Dana Handra

pR & Communication manager, poRSCHE România

marketing manager Consumer Care, BayER România

La doar 25 de ani, Adriana Poncea coordoneaz` activitatea de marketing corporate [i comunicare pentru cel mai mare importator auto de pe pia]a local`, Porsche România. Lucreaz` de doi ani [i jum`tate \n companie [i de cinci \n comunicare. |n 2009, un an dificil pentru pia]a auto (sc`dere de 52%), consider` c` oamenii de marketing [i nu numai [i-au \mbun`t`]it abilit`]ile de negociere. “Am avut a[tept`ri mai mici decât \n anii preceden]i, ne-am folosit resursele de cuno[tin]e, creativitatea, energia [i pasiunea mai eficient decât pân` acum, am \ncercat s` identific`m primii [ansele [i oportunit`]ile \ntr-un context mai pu]in favorabil”, spune Adriana. În 2009, Porsche România a depus eforturi pentru \mbun`t`]irea performan]elor, a continuat lans`rile de noi modele [i a crescut calitatea serviciilor c`tre clien]i. Cât prive[te 2010, activit`]ile de marketing ale companiei se vor situa aproximativ la acela[i nivel ca \n anul precedent, având \n vedere faptul c` vânz`rile auto \n acest an se vor situa, potrivit estim`rilor, cam la acela[i nivel din 2009. biz

“Orice criz` poate fi privit` ca o oportunitate” se pare c` a fost deviza mediului de afaceri din ]ar` \n ultimii doi ani, motto pe care l-a asimilat [i subsidiara din ]ar` a grupului german Bayer. Strategia s-a concentrat pe o anumit` categorie de produse, care constituie 80% din business. “Ideea este c` am ie[it din 2009 mai experimenta]i, mai \n]elep]i [i mai c`li]i pentru 2010”, spune Dana Handra. Pe scurt, strategia lui 2009 a avut la baz` \n]elegerea faptului c` priorit`]ile consumatorilor se schimb`. Pentru 2010, divizia de Consumer Care a Bayer România are ca obiectiv p`strarea pozi]iei de lider pe pie]ele consacrate, dar [i s` devin` “challengeri absolu]i” \n pie]e \n care de]in “know-how”. |n ceea ce prive[te bugetele de marketing derulate \n 2009, acestea au fost reprioritizate pe activit`]i care au adus un beneficiu imediat, \n timp ce anul acesta se prevede un ritm de investi]ie egal, dar activitatea de planificare a bugetului va fi un exerci]iu mult mai dinamic, ca urmare a predictibilit`]ii sc`zute a evolu]iei pie]ei, dup` spusele Danei Handra. biz

biz

Gabriela Mândrea ocup` func]ia de director de marketing [i vânz`ri al retailerului de electronice [i electrocasnice Domo de la \nceputul anului 2006. Gabriela Mândrea a de]inut anterior func]ia de director de marketing pentru importatorul pe pia]a local` al grupului american Whirlpool [i a ocupat diverse pozi]ii \n advertising, comunicare intern` [i extern`, trade [i consumer marketing \n cadrul agen]iei de publicitate Ogilvy [i al filialei locale a gigantului american Coca-Cola.

Geanina Babiceanu

Regional marketing Director Balkan East, wRiglEy Din vara anului trecut, Geanina Babiceanu se ocup`, din pozi]ia de director regional de marketing, de dezvoltarea [i implementarea strategiilor de marketing pentru brandurile Wrigley \n România, Bulgaria, Macedonia [i Albania. Dup` ce a ocupat func]ia de director de marketing la compania Lactalis România timp de aproximativ opt luni, Babiceanu a optat pentru dezvoltarea profesional` \n cadrul produc`torului de gum` de mestecat. Experien]a \n marketing a Geaninei Babiceanu cuprinde [i pozi]ia de marketing manager la Intersnack România, \ntre 2004 [i 2008.


directori de marketing

Ionela Nicolau

Director de marketing, walmaRk România |n anul 2009, compania Walmark a avut ca strategie de marketing promovarea unei idei de “marketing holistic”, atât prin intermediul elementelor de comunicare inetern`, cât [i prin intermediul parteneriatelor cu distribuitori, lan]uri de farmacii, farmacii independente [i clien]i. Bugetul ini]ial pentru anul trecut a fost cu aproximativ 10% mai mare ca \n 2008, \ns`, \n urma revizuirii planurilor, acesta a ajuns la acela[i nivel, dup` spusele Ionelei Nicolau. |n ceea ce prive[te inova]iile, compania a excelat la capitolul de dezvoltare de noi produse [i a lansat \n anul 2009 un nou produs pentru sl`bit, PinnoSlim. Brandurile create de Bayer s-au bazat pe identificarea [i anticiparea nevoilor [i dorin]elor consumatorilor, c`rora le-a pus la dispozi]ie produse inovative, \n categoriile importante destinate automedica]iei. “Am continuat s` pre]uim ceea ce \nseamn` «excelen]` \n marketing», excelen]` bazat` pe competen]e \n marketing”, arat` Ionela Nicolau. Dintre aceste competen]e, directorul de marketing de la Bayer aminte[te dezvoltarea unui set de instrumente de segmentaretargetare-pozi]ionare, construire de branduri, loialitate [i asocierile brandului.

Marius Ni]` marketing manager, SC JoHnSon România Marius Ni]` a fost promovat anul trecut din pozi]ia de Key Account Manager \n cea de director de marketing \n cadrul gigantului din industria bunurilor de consum SC Johnson, propulsat de

Laura Antonov

Anelise Piti[

Director de marketing, CitRoën România

Director Consumer & trade marketing Development & planning, Jti România

A preluat conducerea departamentului de marketing de la Citroën România chiar la \nceputul anului trecut [i a trecut rapid la adoptarea unei politici agresive de pre] [i promovare, pentru a asigura o vizibilitate cât mai bun` [i cre[terea notoriet`]ii m`rcii [i a produselor Citroën \n contextul unei pie]e dificile. “Juc`torii de pe pia]` care au [tiut [i au reu[it s` renun]e cât mai rapid la vechile obiceiuri [i la schemele clasice au fost cei mai câ[tiga]i”, arat` Laura Antonov. Printre “noile obiceiuri” la care a f`cut apel Citroën România \n 2009 se num`r` câteva proiecte bazate pe social media, care vor continua [i \n 2010. Laura Antonov crede c` principala lec]ie de marketing din 2009 este legat` de necesitatea ca profesioni[tii din domeniu s` se adapteze cu rapiditate la condi]ii noi, atât din punctul de vedere al mentalit`]ii, cât [i al metodelor de lucru. Condi]iile de pia]` au impus anul trecut o u[oar` cre[tere a bugetului de marketing al companiei. Pentru acest an, bugetul este \n sc`dere, f`r` a fi \ns` afectate investi]iile legate de promovarea m`rcii. biz

“Comunicarea este un drept [i o obliga]ie” este principiul definitoriu al strategiei de marketing adoptate de Anelise Piti[, Director Consumer & Trade Marketing Development & Planning, JTI România. Între anii 2001 [i 2007 Anelise Piti[ a ocupat pozi]ia de IT Director, iar apoi, odat` cu achizi]ia Gallaher de c`tre Japan Tobacco, al treilea mare produc`tor de ]igarete la nivel mondial, a r`spuns de integrarea acesteia în JTI România, pentru ca în 2008 s` preia managementul diviziei OTP (alte produse din tutun). Dup` cum se [tie, publicitatea pentru produsele din tutun este extrem de restric]ionat`, motiv pentru care dezvoltarea unei interac]iuni între o anumit` marc` [i consumator devine o provocare. Mai mult, Anelise Piti[ crede c` “inova]ia, dinamismul [i calitatea” sunt principalele atuuri ale unui produc`tor pe o pia]` extrem de competitiv`, în care diferen]ele de pre] între cele mai scumpe [i cele mai ieftine pachete de ]igarete sunt nesemnificative. biz

biz

49


cover story rezultatele ob]inute \n ultimii doi ani \n cadrul organiza]iei. Johnson este prezent` pe pia]a local` din 1993, distribuind m`rci precum Pronto, Glade, Oust, Duck Anitra, Mr. Muscle, Raid sau Baygon. Compania se num`r` printre fondatorii United Way România, organiza]ie implicat` \n ac]iuni de caritate [i responsabilitate social`.

Nina Velterean Director de marketing, Bmw România

50

{tefan Teodorescu

Doron Zilberstein

Director de marketing, faBRyo CoRpoRation

vicepre[edinte marketing, unitED Romanian BREwERiES BERE

{tefan Teodorescu conduce echipa de marketing a Fabryo Corporation din februarie 2008 [i coordoneaz` activitatea pentru toate brandurile companiei (Savana, Innenweiss, Rost). Strategia de marketing, ca [i strategia de business a companiei, a fost construit` \n jurul ideii de inova]ie, transferând tactici [i instrumente specifice din FMCG \n industria vopselelor. Compania a lansat produse premium specializate, pe care le-a sus]inut prin campanii media [i promo]ii la raft. |n loc s` se pun` la ad`post, Fabryo a gândit proiecte noi [i a mizat pe inova]ie. Numai a[a a reu[it s` devin`, \ntr-un an de criz`, lider de pia]` pe segmentul vopsele decorative. Anul trecut, compania a primit [i un Effie pentru eficien]a campaniilor [i a realizat prima campanie TV pentru Innenweiss, brand care exist` pe pia]a vopselelor lavabile din 2001 [i care [i-a consolidat pân` acum pozi]ia, f`r` investi]ii de marketing majore. Anul trecut bugetul de comunicare s-a ridicat la aproximativ un milion de euro, nivel ce va fi p`strat [i \n 2010. biz

Doron Zilberstein spune c` 2009 a stat sub semnul condi]iilor economice dificile, climat valabil pentru majoritatea industriilor. “A fost prin urmare un an \n care am avut foarte multe de \nv`]at, de observat [i, mai ales, de schimbat. Pot spune c` am \nv`]at c` s`n`tatea unui business nu ]ine de criza financiar`, ci este ceva la care trebuie s` tindem cu to]ii. Eficientizarea costurilor a fost o m`sur` necesar`, dar pe care \n scurt timp am perceput-o ca pe ceva firesc \n bunul mers al businessului”, a punctat Dorin. Dat fiind c` \n industria berii este esen]ial s` r`mâi prezent \n permanen]` \n via]a [i mintea consumatorului, URBB a continuat s` investeasc` \n campanii de comunicare complex`. Prezen]a pe toate canalele de comunicare a continuat s` fie prioritatea companiei [i \n 2009, \ns` cu focus pe TV, outdoor [i online pentru brandurile companiei: Carlsberg, Tuborg, Skol [i Holsten. |n ceea ce prive[te bugetul de marketing pentru anul 2009, acesta a fost cu 15% mai mare fa]` de anul precedent (valoare \n lei). biz

biz

Nina Velterean [i-a \nceput cariera \n domeniul auto \n urm` cu zece ani, la Romcar. Dup` un an \n care s-a ocupat de marca Ford, \n 2001 a preluat [i comunicarea pentru Mazda. Trei ani mai târziu, a preluat func]ia de PR & Communication Manager la Porsche România, reprezentantul oficial pe pia]a local` al m`rcilor Grupului Volkswagen-Audi (VW, Audi, Seat, Skoda) [i Porsche. Din 2007, a acceptat o nou` provocare \n carier`, devenind director de marketing al BMW România. Nina Velterean a absolvit Facultatea de Studii Economice \n Limbi Str`ine din cadrul ASE [i dou` mastere, unul de comunicare la ASE [i cel`lalt la SNSPA. De asemenea, are un doctorat \n marketing.

R`zvan Mircea Director de marketing, StRauSS România De la \nceputul acestui an, R`zvan Mircea s-a al`turat echipei produc`torului de cafea Strauss România \n pozi]ia de director de marketing. |nainte de exercitarea drepturilor de director de marketing la Strauss România, companie prezent` pe pia]a local` prin brandul Doncafe, R`zvan Mircea a de]inut


directori de marketing func]ii importante \n departamentele de marketing ale unor companii precum Vel Pitar, Star Foods, PepsiCo [i Carlsrom Beverages. Este absolvent al Academiei de Studii Economice, unde este licen]iat \n marketing [i comer], [i totodat` absolvent al programului de EMBA de la Asebuss.

Raluca Kisescu marketing manager, avon România Raluca Kisescu este director de marketing al Avon România din 2005. Anul trecut, \n plin` criz`, compania a decis nu numai s` nu taie din bugetele de marketing [i promovare, ci s` continue investi]iile \n publicitate [i fidelizarea clien]ilor. Compania duce o lupt` dubl` de marketing, promovându-[i, pe de o parte, lans`rile de produse prin publicitate pe mai multe canale media, dar [i bazându-se masiv, pe de alt` parte, pe numero[ii reprezentan]i care se ocup` de vânz`rile directe ale produselor.

Sabin Fane Director de marketing, Billa România Sabin Fane a preluat func]ia de director de marketing al Billa România \n aprilie 2008, moment \n care compania a trecut prin mai multe schimb`ri importante de management. A fost promovat din interiorul companiei, \nlocuindu-l pe Valentin {erban, care a fost numit director de achizi]ii \n cadrul aceleia[i re]ele. Billa este parte component` a grupului german Rewe [i este prezent` \n România de peste zece ani, perioad` \n care a derulat una dintre cele mai dinamice campanii de marketing din retail. biz

Sorin Iancu

{tefan Runcanu

marketing manager, ZEntiva

Division manager marketing, REal,- HypERmaRkEt România

Numit \n func]ia de manager la Zentiva SA \n luna august a anului trecut, Sorin Iancu a gestionat \n 2009 un buget de marketing cu 3% mai mare decât cel din 2008. “Am g`sit la Zentiva provocarea dar [i responsabilitatea de a utiliza, mult mai liber, toate elementele mixului de marketing [i am fost \ncântat de lipsa acelor constrângeri creative impuse de o campanie de marketing global`, o regul` aproape general` pentru produsele princeps”, arat` el. Grupul ceh Zentiva a fost achizi]ionat, la \nceputul anului trecut, de c`tre sanofi-aventis, noua entitate devenind liderul pie]ei locale de farmaceutice. Pe pia]a local`, Zentiva de]ine branduri populare de medicamente generice, cum ar fi Algocalmin, Antinevralgic, Dicarbocalm. Pentru 2010, Zentiva \[i va concentra eforturile de marketing pe lansarea de noi produse, bugetul de marketing urmând s` creasc` cu 2%. Pe lâng` Trombex (primul medicament generic de clopidogrel – un anticoagulant), produc`torul autohton mai are \n plan alte patru noi produse. biz

{tefan Runcanu s-a al`turat echipei real,Hypermarket România \n mai 2006, dup` doi ani [i jum`tate petrecu]i \n cadrul agen]iei de publicitate Leo Burnett & Target, iar \n 2009 a fost numit Division Manager Marketing. Avansarea lui a avut loc dup` o evolu]ie profesional` treptat`, {tefan ocupând mai \ntâi diferite pozi]ii \n cadrul departamentului de marketing, ultima func]ie de]inut` fiind cea de Advertising Manager. F`când parte din echipa real,- aproape de la \nceput, {tefan Runcanu a avut o contribu]ie activ` la dezvoltarea lan]ului de hipermarketuri la nivel na]ional, participând la 23 de deschideri de noi magazine. Runcanu este absolvent al Academiei de Studii Economice Bucure[ti [i de]in`torul unui masterat \n Marketing Interna]ional \n cadrul acelea[i institu]ii. Printre cele mai eficiente campanii derulate de {tefan Runcanu se num`r` campaniile de brand, ca de exemplu cea de lansare a m`rcilor proprii real,- \n 2009, dar [i campanii de loializare, cum ar fi cea sub sloganul “Prieteni f`r` egal – Ia-m` acas`”. biz

biz

51


internet de

Gabriel bÂrliG~

De la gratuit la pl~tit Majoritatea celor care produc sau furnizeaz` con]inut pe Internet cred c` a venit timpul s` cear` bani pentru ce ofer` acum gratuit. Dar va pl`ti cineva? |ntr-un fel, este o lupt` \ntre David [i Goliat. O industrie \nc` mic`, dar cu poten]ial uria[, trebuie s`-[i conving` 96% dintre utilizatori (de fapt, pe cât mai mul]i dintre ace[tia) s` pl`teasc` m`car pentru o parte din con]inutul accesat. Pentru c`, potrivit unui studiu interna]ional realizat de GfK, doar 4% dintre utilizatorii de Internet din România ar fi dispu[i s` pl`teasc` pentru con]inut online. 22% cred c` accesul pe site-uri trebuie s` fie gratuit, dar sunt dispu[i s` accepte publicitate sau ac]iuni de marketing, \n timp ce 20% nu vor nici publicitate. Vestea bun` este c` un procent masiv (54%) formeaz` grupul nehot`râ]ilor, care consider` c` niciuna dintre op]iunile men]ionate nu reflect` opinia lor. Cum s-a ajuns la problema pl`]ii de c`tre utilizator a con]inutului de pe web? Pe Internet pare s` nu se aplice dictonul conform c`ruia nimic nu e gratis \n via]`. Accesul la con]inut este cvasigratuit, singurele “\ntreru52

Biz

peri” fiind provocate de diversele forme de publicitate online, dar [i acestea pot fi ]inute din scurt cu ajutorul aplica]iilor precum AdBlock. Poate tocmai de aceea anun]ul f`cut anul trecut de Rupert Murdoch privind inten]ia de a introduce plata pentru con]inutul site-urilor de [tiri de]inute de News Corp. (“Wall Street Journal”, “London Times”, “The Sun”) a provocat unde de [oc \n online. De[i magnatul media se referea strict la site-urile de [tiri, furnizorii de con]inut de orice tip descoper` c` actualul sistem bazat pe publicitate \ncepe s`-[i arate limitele. Un promotor al schimb`rii ar putea fi Hulu, portalul ce ofer`, \n SUA, emisiuni, seriale [i filme. Potrivit anali[tilor, este foarte posibil ca Hulu s` \nceap` de anul acesta s` taxeze accesul, mai ales c` News Corp. de]ine 27% din companie. Schimbarea paradigmei financiare \n online va viza \ntregul ecosistem web, fiind posibil` [i o segregare

accentuat` a con]inutului premium de cel gratuit. |n condi]iile \n care Internetul devine centrul lumii noastre multimedia, este tot mai dificil pentru companii [i antreprenori s` investeasc` \n con]inut care s` fie oferit la liber oric`rui utilizator. F`r` \ndoial`, gabriel.barliga@revistabiz.ro


tendin]e

revolu]ia social media a produs mult content creat benevol de utilizatori pentru utilizatori, dar entuziasmul nu poate suplini pân` la cap`t nevoia de investi]ii \n echipamente, produc]ie [i oameni care s` ofere con]inut la anumite standarde de calitate.

Românul pl~te{te? Tendin]a \[i face loc [i pe pia]a local`, unde Drago[ Stanca, Managing Director la F5, divizia de new media a grupului RealitateaCa]avencu, este de p`rere c`, \ntr-un fel sau altul, se va ajunge [i la plata dinspre utilizator, fie

pentru servicii, fie pentru con]inut premium (video sau text). Dar schimbarea va lua ceva timp. Internetul autohton cre[te \nc` pe baza publicit`]ii. Perceput ca un mediu ieftin [i m`surabil, web-ul va atrage tot mai mult` publicitate. Dar, cum lupta pe online se d` \n principal pentru atragerea unei mase critice de utilizatori de dimensiuni cât mai mari, restric]ionarea acestei cre[teri prin introducerea unui sistem de plat` pentru con]inut poate reprezenta o frân` pe care publisherii vor \ncerca s` o evite. Speran]a vine nu de la PC-urile clasice, ci de la telefoanele inteligente, \n special iPhone. Pe plan interna]ional, plata pentru diverse aplica]ii [i pentru deblocarea de facilit`]i suplimentare nu a descurajat utilizatorii. Drago[ Stanca crede c`, de[i \n România “nu a rupt”, iPhone reprezint` un \nceput al schimb`rii de mentalitate \n privin]a pl`]ii pentru con]inut. “Cred \ns` c` vor mai trece cinci ani pân` când va fi «normal» ca, pentru content de calitate, s` fie firesc, \n unele cazuri, s` se pl`teasc` o sum`, fie ea [i modic` pentru \nceput.” Obstacolele nu sunt pu]ine. Pl`]ile online cu cardul sunt \n plin avânt \n România, crescând cu 75% anul trecut, dar abia au atins 92,8 milioane de euro, potrivit RomCard. Solu]ia poate veni din

zona micropl`]ilor, \n special prin SMS, cu condi]ia ca operatorii de telefonie mobil` s`-[i reduc` procentul pe care \l re]in, crede Drago[ Stanca. Pentru moment, oferirea de con]inut online contra cost pe pia]a româneasc` este mai degrab` experimental`. Principalul motor va fi \n prima faz` zona business-to-business. “|ntr-un fel sau altul, fie pentru servicii, fie pentru content premium, se va ajunge [i la plata dinspre utilizator. Bani online se pot produce \ns`, substan]ial, mai ales prin servicii b2b”, arat` Stanca. Utilizatorii s-au obi[nuit deja s` pl`teasc` pentru servicii sau facilit`]i ca spa]iile de stocare pe Internet (cum este cazul serviciul Flickr Pro de la Flickr) sau pentru bunuri virtuale \n re]elele sociale ori \n jocurile online de genul World of Warcraft. Modelul acestor site-uri, care implic` oferirea de con]inut gratuit urmat de plat` pentru servicii suplimentare, va fi probabil urmat [i de furnizorii care au oferit pân` acum tot con]inutul gratuit, ob]inând venituri din publicitate. |n lupta noastr` dintre David [i Goliat, cele dou` tabere trebuie s` fie preg`tite s` fac` [i compromisuri, pentru c` victoria categoric` a unei singure p`r]i este improbabil`. Furnizorii trebuie s` creeze con]inut a c`rui calitate s` determine internau]ii s` pl`teasc` pentru el, nu doar s` taxeze con]inutul creat ca [i pân` acum. Utilizatorii trebuie s` con[tientizeze faptul c`, dac` nu sunt dispu[i s` pl`teasc`, trebuie s` scad` drastic preten]iile pentru ceea ce pot ob]ine gratuit. Biz

Biz

53


economia \n

lumea cea nou~

Marea schimbare M`sur책nd for]ele schimb`rii 54

Biz


de John hagel III, John Seely Brown {I lang davISon

În timpul unei recesiuni grave, managerii sunt obseda]i de ]eluri privind performan]a pe termen scurt, cum ar fi reducerea costurilor, vânz`rile [i cre[terea cotei de pia]`. În acela[i timp, economi[tii stocheaz` [i ordoneaz` date de genul cre[terii Produsului Intern Brut, nivelului [omajului [i modific`rilor din balan]a comercial`, pentru a lua pulsul general al mediului de afaceri. Problema îns` este faptul c` dac` te concentrezi prea mult asupra metricilor tradi]ionale, po]i sc`pa din vedere for]ele schimb`rii pe termen lung care submineaz` sursele normale de valoare economic`. Iar “normal” pare s` fie de domeniul trecutului: chiar [i dup` ce economia va prinde din nou avânt, veniturile companiilor vor r`mâne sub presiune. Un motiv pentru care m`sur`torile tradi]ionale nu mai sunt potrivite pentru a exprima provoc`rile [i oportunit`]ile companiilor din SUA [i ale economiei na]ionale îl constituie faptul c` infrastructura digital` care sus]ine partea leului în diverse industrii a suferit îmbun`t`]iri rapide ale performan]elor – în special în domeniile puterii de calcul, l`]imii de band` [i capacit`]ii de stocare. Infrastructurile precedente au cunoscut, de-a lungul timpului, mici izbucniri în materie de inova]ie în unele tehnologii, cum ar fi telefonul sau motorul cu combustie intern`, faze urmate de stabiliz`ri la fel de rapide. În ziua de azi îns` nu vedem niciun semn de stabilizare, ceea ce sugereaz` nu numai c` abilitatea competitiv` (care s-a dublat în ultimii 40 de ani) va cre[te în continuare, dar [i c` infrastructura digital` va impulsiona poten]ialul – [i necesitatea – unor inova]ii în business. Pentru a ajuta managerii în acest joc extrem de solicitant, v` prezent`m un cadru pentru în]elegerea celor trei valuri de transformare a peisajului competitiv: funda]ia marilor schimb`ri; fluxul de resurse, cum ar fi cuno[tin]ele, care permit companiilor s`-[i sporeasc`

Biz

55


economia \n lumea cea nou~

productivitatea; impactul funda]iei [i fluxului asupra companiilor [i economiei. Lua]i împreun`, ace[ti factori reflect` ceea ce noi numim Marea Schimbare a mediului de afaceri la nivel mondial. În plus, am pus la punct un index pentru m`surarea schimb`rilor care au avut cel mai puternic impact asupra mediului de afaceri în ultimele patru decenii (vezi tabelul “Indexul Schimb`rii”). Acest set de metrici relev` cre[terea dramatic` a presiunii de a ob]ine performan]` asupra companiilor din Statele Unite. Randamentul activelor acestora (ROA - return on assets) a sc`zut constant pân` la aproape un sfert din valoarea din 1965, în pofida faptului c` productivitatea muncii a crescut. {i mai r`u decât

Indexul schImb~rII Managerii pot utiliza metricii de mai jos pentru a m`sura for]ele pe termen lung care modeleaz` mediul de business [i îmbun`t`]esc performan]ele generale ale unei companii. Managerii ar trebui s`: – monitorizeze schimb`rile de temelie în materie de tehnologie digital` [i politici publice care pot altera dinamica concuren]ei; – evalueze cât de bine particip` compania la fluxuri (adic` la mi[carea de cuno[tin]e, talent [i capital), în special la crearea [i împ`rt`[irea cuno[tin]elor; – observe impactul acestor modific`ri structurale [i fluxuri asupra pie]elor, companiilor [i oamenilor.

atât, pân` [i companiile cu cele mai bune rezultate lupt` din greu s`-[i men]in` nivelurile ROA [i tot mai multe dintre ele î[i pierd pozi]ia de lider. Paradoxul sc`derii ROA [i cre[terii productivit`]ii este explicat, cel pu]in par]ial, prin faptul c` situa]ia este compensat` prin cre[terea compensa]iei totale a lucr`torilor din domeniul cuno[tin]elor [i a altor angaja]i talenta]i. De asemenea, paradoxul este explicat [i prin puterea în cre[tere a consumatorilor asupra vânz`torilor care vor s` înfrâng` concuren]a prin reduceri ale costurilor. O analiz` mai detaliat` a situa]iei eviden]iaz` o nepotrivire fundamental` între atitudinea companiilor din ziua de azi [i mediul în care acestea evolueaz` [i concureaz`. 56

Biz

ElEmEntElE marii Schimb~ri Primul val al Marii Schimb`ri, cel care pune funda]ia, este compus din schimb`rile extraordinare din infrastructura digital` care permit productivitate, transparen]` [i conectivitate considerabil mai mari. S` ne gândim la modul în care companiile pot utiliza tehnologia digital` pentru crearea unor ecosisteme alc`tuite din utilizatori, designeri [i furnizori, de cele mai diverse categorii, în care inova]iile în materie de produse [i servicii alimenteaz` performan]ele ridicate f`r` a recurge la o complexitate deranjant`. Al doilea val se refer` la mi[carea tot mai pronun]at` a cuno[tin]elor, talentului [i capitalului. Fluxurile de cuno[tin]e – fenomen care se petrece în orice mediu social [i fluid în care au loc înv`]area [i colaborarea – devin rapid una dintre cele mai valoroase surse de creare a valorii. Facebook, Twitter, LinkedIn [i alte medii sociale le stimuleaz`. Comunit`]ile virtuale [i forumurile online au acela[i efect asupra lor. Institu]iile secolului al XX-lea au construit [i protejat stocuri de cuno[tin]e – resurse pe care nu le poate accesa nimeni din afar`. Cu cât se schimb` mai mult mediul de afaceri, cu atât mai repede scade valoarea lucrurilor pe care le cuno[ti la un moment dat. În aceast` lume, succesul depinde de abilitatea de a participa la fluxurile de cuno[tin]e pentru a-]i putea reîmprosp`ta stocurile proprii; de exemplu, atunci când o organiza]ie încearc` s`-[i perfec]ioneze ciclurile de produc]ie, g`se[te mai mult` valoare în rezolvarea problemelor ridicate de anumite experien]e, perspective [i lucruri înv`]ate de o echip` (fluxuri de cuno[tin]e împ`rt`[ite) decât într-un manual de training (stoc de cuno[tin]e). Fluxurile de cuno[tin]e pot ajuta companiile s` câ[tige avantaje competitive în vremuri în care acestea sunt mereu anulate. Compania de software SAP, de pild`, înva]` câte pu]in de la fiecare dintre cei 1,5 milioane de participan]i la Re]eaua sa de Dezvoltatori, care se întinde mult dincolo de limitele firmei. Utilizatorii care pun întreb`ri de specialitate comunit`]ii primesc r`spuns, în medie,


în 17 minute, iar 85% dintre probleme au primit eticheta “rezolvate”. Punând la dispozi]ia clien]ilor, dezvoltatorilor, integratorilor de servicii [i celor care vând produsul o platform` virtual` în care s` creeze [i s` schimbe cuno[tin]e, SAP a crescut impresionant productivitatea tuturor participan]ilor la ecosistemul companiei. Vestea bun` este c` funda]ia tehnologic` puternic` permite fluxuri de cuno[tin]e mai bogate [i mai numeroase. Vestea proast` îns` este c` atitudinea [i practicile companiilor tind s` pun` be]e în roate gener`rii [i particip`rii la respectivele fluxuri. Acesta este motivul pentru care le acord`m o importan]` atât de mare în cadrul celui de al doilea val al Marii Schimb`ri. Num`rul [i calitatea fluxurilor de cuno[tin]e ale unei companii – determinate [i de deschiderea acesteia, de echipele interdepartamentale [i de modul de împ`rt`[ire a informa]iilor – constituie indicatorii principali ai abilit`]ii firmei de a st`pâni Marea Schimbare [i a transforma provoc`rile privind performan]a în oportunit`]i. Cu toate acestea, principalul factor de diferen]iere a companiilor pare s` fie competen]a de a crea [i împ`rt`[i cuno[tin]e între acestea. Sporirea fluxurilor de cuno[tin]e intercompanii reprezint` un semn important c` firmele adopt` noua arhitectur` institu]ional`, noua structur` de conducere [i noile practici opera]ionale care sunt necesare pentru orice organiza]ie care inten]ioneaz` s` profite din plin de infrastructura digital`. Lucrurile aflate ini]ial în urma studiului nostru indic` o corela]ie între utilizarea în cre[tere accentuat` a mediilor sociale [i sporirea fluxurilor de cuno[tin]e între organiza]ii. De asemenea, entuziasmul angaja]ilor pare s` fie un factor de amplificare în acest sens. Atunci când oamenii sunt pasiona]i de ceea ce fac [i împing limitele performan]elor, ei caut` moduri de a intra în leg`tur` cu cei care le împ`rt`[esc pasiunea [i-i pot ajuta s` devin` [i mai buni în meserie. Oamenii care au afacerea lor e de dou` ori mai probabil s` fie pasiona]i de munca pe care o depun decât cei care lucreaz` pentru o companie, rezult` dintr-un studiu efectuat de noi. Acest lucru ar trebui s` fie

un semnal de alarm` pentru lideri: companiile par s` nu poat` re]ine angaja]ii talenta]i. Cel de al patrulea val al M`rii Schimb`ri reflect` modul în care companiile exploateaz` îmbun`t`]irile infrastructurii digitale prin crearea [i împ`rt`[irea cuno[tin]elor, precum [i impactul schimb`rilor asupra pie]elor, companiilor [i indivizilor. La ora actual`, performan]a institu]ional` are de suferit aproape universal din cauza intensific`rii concuren]ei. Dar în timp firmele vor înv`]a s` struneasc` infrastructura digital` [i s` participe mai eficient la fluxurile de cuno[tin]e, astfel încât rezultatele lor se vor îmbun`t`]i. Diferen]ele de abordare dintre companiile cele mai bune [i cele mai slabe sunt gr`itoare. Unele organiza]ii particip` mai intens la fluxurile de cuno[tin]e [i le putem vedea cum o iau înaintea plutonului [i-[i îmbun`t`]esc considerabil performan]ele pe termen lung. Altele îns` au r`mas tributare vechilor metode de lucru [i este foarte probabil s` înceap` în curând s` decad`.

mic{orarEa difErEn}Ei dE dEzvoltarE Concluziile studiului nostru subliniaz` extrem de serioasele provoc`ri cu care se confrunt` companiile. {i mai mult decât atât, datele sugereaz` c` dac` organiza]iile nu vor lua m`suri radicale, diferen]a dintre poten]ialul lor [i realiz`ri se va m`ri continuu. Iar motivul îl constituie faptul c` beneficiile modestelor cre[teri ale performan]ei înregistrate nu se datoreaz` companiilor sau ac]ionarilor acestora, ci talentului creativ [i clien]ilor, care câ[tig` putere pe pia]` în condi]iile intensific`rii concuren]ei. Pân` acum, companiile deveneau mai eficiente prin cre[terea dimensiunilor, [i acesta este modul în care au creat valoare economic` important`. Numai c` infrastructura digital` în schimbare rapid` a modificat aceast` situa]ie. Stabilitatea cedeaz` locul schimb`rii [i incertitudinii, iar institu]iile se v`d nevoite s`-[i creasc` eficien]a, dar [i ritmul cu care înva]` [i inoveaz`, care la rândul lor vor cre[te ritmul cu care î[i

Biz

57


economia \n lumea cea nou~

58

Biz

îmbun`t`]esc performan]ele. Cu alte cuvinte, “eficien]a scalabil`” trebuie înlocuit` cu “înv`]area scalabil`”. Nepotrivirea între modul în care sunt conduse companiile, pe de o parte, [i felul în care se schimb` mediul de afaceri, pe de alta, explic` motivele pentru care veniturile scad, iar angaja]ii talenta]i [i clien]ii culeg fructele productivit`]ii. Astfel încât se pune întrebarea: cum pot companiile s` îngusteze pr`pastia dintre

organiza]iile pentru a avea succes atât în actuala recesiune, cât [i dup` ce economia se va îns`n`to[i. Cultivând rela]iile intercompanii, organiza]iile pot accelera perfec]ionarea rezultatelor deosebite, ad`ugând participan]i noi la ecosistemele lor [i extinzându-[i înv`]area [i inova]ia – a[a cum a procedat SAP cu a sa Re]ea de Dezvoltatori. Companiile sunt astfel nevoite s` conceap` [i apoi s` urm`reasc` metrici opera]ionale care s` le indice cât de bine particip` la fluxurile de cuno[tin]e. De exemplu, companiile ar putea vrea s` identifice acumul`rile de talent, la nivel geografic, din toat` lumea [i s`-[i evalueze accesul la acestea. În plus, ar putea dori s` controleze num`rul de institu]ii cu care colaboreaz` pentru a-[i îmbun`t`]i performan]ele. În contrast cu secolul al XX-lea – când managerii seniori decideau forma companiilor în termeni de cultur`, valori, procese [i structur` organiza]ional` – în ziua de azi vom asista la inova]ii institu]ionale pornite de la indivizi, în special angaja]ii tineri, care [tiu s` pun` la lucru tehnologiile digitale, cum ar fi site-urile de socializare. Dar managementul poate juca în continuare un rol important, [i anume s` recunoasc` faptul c` angaja]ii pasiona]i sunt adesea talenta]i [i motiva]i îns` în acela[i timp [i nemul]umi]i, deoarece simt c` au poten]ial, ei personal dar [i companiile lor, îns` eforturile le sunt blocate de diver[i factori. Identific` participan]ii cei mai buni la fluxurile de cuno[tin]e, pune-le la dispozi]ie platforme [i instrumente care s`-i poat` sprijini în activitate [i apoi s`rb`tore[te succesul lor, pentru a-i inspira [i pe al]ii.

performan]a promis` de tehnologia digital` [i rezultatele lor financiare înregistrate de fapt? A[a cum în secolul al XX-lea companiile au înv`]at cum s` îmblânzeasc` energia, transporturile [i infrastructura de comunica]ii, ca s` devin` mai mari [i mai eficiente, tot a[a [i firmele de azi trebuie s` profite la maximum de infrastructura digital`. Aceasta necesit` inova]ii la nivel institu]ional care pozi]ioneaz` mai bine

*** Goana dup` performan]e va continua mult dup` ce criza actual` va lua sfâr[it. De aceea, liderii trebuie s` fac` pasul de la micile reduceri ale costurilor, de care se ocup` acum în speran]a c` vor contracara recesiunea, c`tre a fi duri atunci când hot`r`sc ce bunuri, metrici, opera]iuni [i practici au cel mai mare poten]ial de a genera


Indexul Funda]iei Performan]e tehnologice

Penetrarea infrastructurii

Politici publice

Computere Gigaher]i de putere de calcul per unitatea de cost Stocare digital` Gigabi]i de capacitate de stocare digital` per unitatea de cost L`]ime de band` Megabi]i pe secund` de l`]ime de band` per unitatea de cost

Utilizatori de Internet Procentajul locuitorilor din SUA care utilizeaz` activ Internetul Conexiuni wireless Num`rul de conexiuni wireless active din SUA

Libertatea economic` Indexul Libert`]ii Economice al Heritage Foundation, care m`soar` 10 tipuri de libertate în 183 de ]`ri

Fluxuri fizice

Fluxuri virtuale

Amplificatori de flux

Migrarea oamenilor c`tre ora[ele creative Cre[terea migra]iei c`tre cele mai creative ora[e, în compara]ie cu ora[ele cel mai pu]in creative (dup` defini]ia lui Richard Florida) Volumul transportului Volumul total al transportului efectuat de naveti[tii locali [i avioanele de pasageri Mi[carea capitalului Investi]ii str`ine directe în [i de c`tre companiile din SUA

Împ`rt`[irea cuno[tin]elor între companii Sondaj în rândul angaja]ilor, la nivel na]ional, care m`soar` participarea la fluxurile de cuno[tin]e între companii. Activitatea wireless Volumul total anual al minutelor pe mobil [i al SMS-urilor trimise Activitatea pe Internet Traficul pe Internet în 20 de ora[e din SUA cu cele mai multe conexiuni la Internet de acas`

Pasiunea angajatului Sondaj în rândul angaja]ilor, la nivel na]ional, care m`soar` pasiunea pentru munca depus`, r`splata pentru aceasta [i dorin]a de a munci peste program Activitatea de social media Procentul, din timpul total petrecut pe Internet, al timpului petrecut cu social media

Pie]e

Companii

Oameni

Intensitatea competi]iei Indexul HerfindahlHirschman, care m`soar` concentra]ia pie]ei Productivitatea muncii Date statistice de la Biroul Muncii al SUA Volatilitatea ac]iunilor la burs` Devia]ia medie standard a pre]ului zilnic al veniturilor din ac]iuni pe un an

Profitabilitatea bunurilor ROA total pentru toate companiile din SUA Ritmul de pierdere a pozi]iei de lider Schimbarea pozi]iilor în tipuri ale companiilor din SUA Diferen]a dintre valoarea ac]ionarilor Diferen]a dintre veniturile totale per ac]ionar între cei de pe primele locuri [i ultimii 25%

Puterea consumatorului Sondaj în rândul consumatorilor care m`soar` comportamentul [i atitudinea privind alegerea produsului, accesul la informa]ii despre firma care vinde etc. Neloialitatea fa]` de branduri Sondaj în rândul consumatorilor care m`soar` cât de dispu[i sunt ace[tia s` treac` de la un brand la altul, tendin]a lor de a compara pre]urile etc. Veniturile aduse de angaja]ii talenta]i Diferen]a de salariu dintre grupurile ocupa]ionale cele mai creative [i cele mai pu]in creative Fluctua]ia managerilor Num`rul de manageri de top care p`r`sesc companiile americane

Indexul Fluxurilor

Indexul Impactului

cre[tere profitabil` pe termen lung – [i la care trebuie s` renun]e. {i nu este vorba numai de economie, ci, mai important, de a face investi]ii inteligente în viitor. Una dintre c`ile cele mai simple dar puternice în care companiile pot atinge ]elurile de perfec]ionare a performan]ei promise de tehnologie este s` arunce peste bord distinc]ia creat` de management între “angaja]ii creativi” [i restul organiza]iei. To]i angaja]ii î[i pot îmbun`t`]i în mod continuu performan]ele angajându-se în rezolvarea creativ` a problemelor, adesea venind în contact, în acest sens, cu al]i angaja]i din organiza]ie sau din alt` companie. Constructorii de automobile japonezi au avut aceast` abordare, cu rezultate spectaculoase, transformând angaja]ii de la linia de montaj în oameni care solu]ioneaz` probleme. În definitiv, cadrul privind Marea Schimbare pune pe agenda managementului o serie de întreb`richeie: sunt organizate companiile eficient pentru generarea [i participarea la fluxuri de informa]ie, mai ales acele fluxuri care dep`[esc limitele firmei? Cum pot crea [i capta ei valoare cel mai bine din aceste fluxuri? {i, cel mai important, cum î[i m`soar` evolu]ia în condi]iile în care trec prin Marea Schimbare, atât ei cât [i întreg peisajul de business? Sper`m ca Indexul Schimb`rii s` ajute managerii s` r`spund` la aceste întreb`ri – în actuala perioad` grea [i chiar [i dup` ce va fi trecut.

JOhN hAgeL III (jhagel@deloitte.com) [i JOhN SeeLy BROwN (jsb@johnseelybrown.com) sunt copre[edinte [i respectiv copre[edinte independent la Deloitte's Center for the Edge, \n Silicon Valley, SUA. LANg DAVISON (langdavison@ deloitte.com) este directorul executiv al Deloitte's Center for the Edge.

Biz

59


transporturi de

AlexAndru ArdeleAn

Ie{Irea dIn vrIe Companiile aeriene vor acumula \n acest an pierderi estimate la 5,6 miliarde de dolari. Dar cele care vor reu[i s` ]in` ferm man[a adapt`rii la noile realit`]i pot spera \n redresare [i zboruri line pe viitor.

60

Biz

alexandru.ardelean@revistabiz.ro


linii aeriene

Lega]i-v` centurile [i preg`ti]i-v` pentru un zbor cu turbulen]e. Travers`m o zon` cu furtuni pentru majoritatea companiilor aeriene din \ntreaga lume, fie c` sunt ele operatori de linie sau low-cost. “Cerul senin” [i-a pierdut \n]elesul pentru liniile aeriene \nc` de la sfâr[itul anului 2008 [i a continuat [i pe parcursul lui 2009. Din p`cate, nici anul care a \nceput nu se anun]` mai lini[tit. Una dintre ve[tile negative care au deschis 2010 a fost falimentul companiei Japan Airlines (JAL), ale c`rei datorii ajung la peste 25 mld. dolari. Cu toate acestea, cea mai mare companie asiatic` dup` venituri va r`mâne printre nori, mul]umit` ajutorului de stat de 11 mld. dolari, \n timp ce va urma un program dur de restructurare care va include reducerea a 15.700 de locuri de munc`, precum [i renun]area la 14 rute interna]ionale [i la 17 rute interne \n trei ani. Vestea bun` este pentru rivalul JAL, All Nippon Airways Co. (ANA), care ar putea ajunge noua linie aerian` principal` a Japoniei. Situa]ia este cel pu]in dificil` [i la nivelul celorlalte linii aeriene, chiar dac` nu au ajuns s` se confrunte cu asemenea probleme. |n plus, nici climatul politicosocial nu este favorabil, având \n vedere noile m`suri de securitate impuse \n \ntreaga lume \n urma recentelor tentative de atacuri pe curse interna]ionale c`tre America. Turbulen]e majore s-au \nregistrat anul trecut [i la nivelul rezultatelor financiare ale tuturor companiilor aeriene, cel mai mare declin din istorie dup` al doilea

r`zboi mondial. Num`rul de pasageri a sc`zut cu 3,5% pentru tot anul, cu o medie de \nc`rcare de 75,6%. “Profitabilitatea va fi [i mai greu de atins [i ne a[tept`m ca liniile aeriene s` piard` 5,6 mld. dolari \n 2010”, a comentat Giovanni Bisignani, CEO [i director general al IATA (Asocia]ia Interna]ional` de Transport Aerian). |n plus, acesta spune c` industria \ncepe 2010 cu provoc`ri enorme. “Ceea ce a fost mai r`u r`mâne \n urma noastr`, dar nu este timp de s`rb`torit. Pentru a ne reveni, liniile aeriene se confrunt` cu \nc` un an spartan, cu focus pe capacitatea de a gestiona eficient controlul costurilor”, a mai spus Bisignani. Turnul de control vegheaz`, de asemenea, [i asupra situa]iei liniilor aeriene care zboar` pe cerul plin de nori din România. |n condi]iile \n care România se confrunt` cu un declin economic f`r` precedent, incertitudinile [i lipsa de perspectiv` legat` de mult dorita redresare economic` au avut ca efect [i schimbarea obiceiurilor de c`l`torie \n scop de afaceri, turistic` sau pentru vizit` la rudele din str`in`tate. “Concret, acest lucru s-a manifestat printr-o sc`dere substan]ial` a num`rului de c`l`torii, urmat` de o sc`dere drastic` a pre]ului c`l`toriilor pe calea aerului, o reac]ie fireasc` a juc`torilor din pia]` care \[i manifest` astfel voin]a de continuitate a prezen]ei pe aeroporturile din România”, ne-a precizat Alexandru Dobrescu, General Manager la Air France KLM România. |n aceste condi]ii, compania AF/KLM [i-a propus s` treac` peste condi]iile economice

prin mai multe atuuri, precum conectivitate prin cele dou` hub-uri, Amsterdam [i Paris, un program complex de fidelizare a c`l`torilor frecven]i [i oferte atractive c`tre diverse destina]ii. O strategie asem`n`toare aplic` pentru clien]ii s`i [i Lufthansa, printr-un management strict al costurilor [i o flexibilitate mare \n tacticile de business. “Am \nceput s` oferim mai multe locuri \n clasa economic` pe zborurile noastre, ca r`spuns la cererea care s-a schimbat \n actualele condi]ii”, a spus pentru Biz Stefan Versemann, General Manager la Lufthansa-Swiss România & Moldova. Pân` la \nchiderea edi]iei, oficialii de la Tarom nu ne-au furnizat nici o informa]ie legat` de planurile pentru acest an. |ns` planurile operatorului local cuprind reduceri de pre]uri (oferte de bilete \ncepând de la 9 euro c`tre destina]ii precum Barcelona, Madrid sau Roma), dar [i alinierea la a doua mare

Achizi}ii |n industrie Din cauza recesiunii economice, am asistat [i la fuziuni [i la achizi]ii. Grupul Lufthansa a finalizat recent achizi]ia BMI [i Austrian Airlines [i de]ine un pachet de 45% de ac]iuni la Brussels Airlines. Exist` interes pentru achizi]ionarea companiei poloneze LOT, care se confrunt` cu probleme economice, din partea operatorului Air France-KLM. O alt` fuziune a[teptat` pentru aceast` lun` este cea dintre Airlines Iberia [i British Airways. Memorandumul de \n]elegere \ntre cele dou` organiza]ii a fost anun]at \n noiembrie 2009 [i astfel se va crea cea de-a treia companie aerian` din lume dup` venituri. Fuziunea va trebui s` ob]in` \ns` [i acordul oficialit`]ilor din domeniul concuren]ei.

Biz

61


transporturi de

AlexAndru ArdeleAn

alian]` aerian` global`, SkyTeam, \n iunie 2010.

Zboruri cu oferte Reprezentan]ii companiilor aeriene nu au dorit s` comenteze situa]ia legat` de Japan Airlines, \ns` au apreciat c` mediul economic [i de pia]` este competitiv [i exist` o mare concuren]` \ntre cei din industrie. Transportul de pasageri [i marf` pe calea aerului este un business ca oricare altul [i astfel trebuie puse \n aplicare noi modele de business. |n afar` de reducerea costurilor, unul dintre modelele de business aplicate de to]i operatorii a fost strategia de pre] [i promo]ii la multe dintre cele mai cerute rute. Lufthansa [i-a ajustat clasa economic` pentru a oferi cât mai multe locuri, operând o clas` business flexibil` pe zborurile continentale \n func]ie de cerin]e. Mai mult, pentru a crea condi]ii favorabile de operare, compania german` a introdus un program de reducere de costuri, CLIMB 2011, al c`rui obiectiv este \mbun`t`]irea rezultatelor financiare cu un miliard de euro pân` la finalul lui 2011, \n special printr-o baz` de cost sc`zut. Reducerile de costuri vor fi tot mai importante \n timpul programului. “Focusul va fi centrat pe procesele de fluidizare [i explorarea sinergiilor \n ariile administrative”, a mai spus Stefan Versemann. |n plus, operatorul german va trece prin cel mai mare proces de re\nnoire a flotei din istoria companiei, prin comandarea a 146 de aeronave, care vor costa \n jur de 13 mld. euro. Planurile Lufthansa includ [i refacerea lounge-urilor la nivel global pân` 62

Biz

\n 2013, cu un cost estimat la 150 mil. euro. Ofertele de bilete la pre]uri promo]ionale se \ntâlnesc \n prezent la toate companiile. AF/KLM ofer` clien]ilor promo]iile On sale by Air France [i SuperSale de la KLM (care s-au \ncheiat la 5 februarie) [i erau, la data redact`rii acestui articol, \n plin` desf`[urare. C`l`torii au posibilitatea s` cumpere bilete cu pre]uri reduse, cu 10 pân` la 40 de procente, pentru

dus-\ntors c`tre Londra este 212 euro. |n afara acestor promo]ii, companiile aeriene vor oferi pre]uri competitive tot anul. Lufthansa va continua programul Mobility à la Carte, care ofer` pre]uri de la 99 de euro pentru un bilet dus-\ntors, cu toate taxele incluse. Nici clasa Business nu a fost uitat` – pasagerii vor primi servicii flexibile la pre]uri rezonabile. Oficialii companiei

securitAte – cu ce pre} O opinie extrem de interesant` legat` de actualele proceduri de securitate a venit din partea Natasei Kázmér, Director Corporate Communications & Public Affairs la Wizz Air. “Procedurile actuale de securitate nu cople[esc nici liniile aeriene [i nici pe pasageri. Ce nu ne-am dori s` vedem sunt noi reguli inutile [i echipamente pe aeroporturi ale c`ror costuri ar fi transferate liniilor aeriene, generând \n consecin]` m`rirea tarifelor. Subliniez, \nc` o dat`, c` sus]inem toate m`surile necesare pentru a asigura securitatea pe aeroporturi, \ns` f`r` a le transforma \ntr-o curs` politic` \ntre cel care poate implementa regulile mai complicate sau care poate mandata instalarea de echipamente mai scumpe.”

80 de destina]ii interna]ionale. Fa]` de 2009, num`rul destina]iilor a crescut cu 20, iar c`l`toriile pot fi efectuate pân` \n 15 iunie 2010. Lufthansa ofer` pre]uri \ncepând de la 99 de euro c`tre Germania, Elve]ia [i Italia. Promo]iile pe distan]e lungi vor fi de asemenea valabile tot anul. Nici British Airways nu face excep]ie de la aceast` strategie, derulând o promo]ie la diverse destina]ii din America, Asia, Africa [i Europa. Un bilet alexandru.ardelean@revistabiz.ro


linii aeriene

Lufthansa au observat faptul c` num`rul pasagerilor a \nceput s` creasc`. Versemann a spus c` se remarc` un comportament schimbat la rezervare [i un focus mare pe zboruri cu pre]uri mici. “Din experien]a noastr`, acestei sc`deri la marja de profit \i va lua ceva timp pentru a fi recuperat`.” Opinia lui Versemann este \mp`rt`[it` [i de al]i manageri din industrie.

c~l~torii la altitudinea low-cost Chiar dac` exist` diferen]e \ntre serviciile furnizate de operatorii de linie [i cei low-cost, când vine vorba de recesiune toat` lumea simte la fel. Nici companiile low-cost nu au fost ocolite de criz`, cu toate c` \nregistreaz` cre[teri ale num`rului de pasageri tocmai datorit` pre]urilor mici. Rezultatele operatorului autohton Blue Air pentru anul 2009 confirm` acest fapt. Anul trecut, compania a \nregistrat o cre[tere de 55% a num`rului de pasageri, atingând pragul de 1.710.685 de persoane. Pentru 2010, operatorul aerian vizeaz` deschiderea mai multor destina]ii [i cre[terea num`rului de angaja]i cu aproximativ 30%. Blue Air a \nregistrat \n 2009 o cifr` de afaceri de aproximativ 140-145 de milioane de euro [i estimeaz` o cre[tere de circa 40% pentru 2010. Pentru acest an, Blue Air a introdus deja dou` noi destina]ii, Dublin [i Floren]a, [i va deschide o nou` baz` de operare, a treia a companiei, plasând un avion \n Cipru, pe aeroportul din Larnaca. Anul trecut, Wizz Air a avut \n România o cre[tere cu 87%, comparativ cu anul 2008. “Datorit` modelului nostru ultra-low-cost reu[im s` ]inem costurile sub un control strâns [i s` gener`m \n continuare cerere pe pia]`. Ne-am dublat capacitatea \n România, alocând trei noi aeronave, am lansat o baz` nou` \n Timi[oara [i multe noi zboruri. Astfel, r`mânând fideli managementului eficient [i sistemului opera]ional, am continuat s` ne dezvolt`m, \n timp ce \ntreaga industrie mondial` a \nregistrat \n medie o sc`dere cu 10%”, a declarat pentru

Biz Natasa Kázmér, Director

Corporate Communications & Public Affairs la Wizz Air. Constant, Wizz are promo]ii [i oferte speciale. De exemplu, acum se pot rezerva bilete de la Bucure[ti la Pisa cu tarife \ncepând de la 70 de lei (un singur zbor cu toate taxele incluse) sau de la Cluj-Napoca la Torino \ncepând de la 15 lei. Wizz Air, cea mai mare companie aerian` low-fare – low-cost din Europa Central` [i de Est, a transportat 7,8 milioane de pasageri \n 2009, reprezentând o cre[tere cu 33% comparativ cu 2008. Cea mai mare cre[tere a fost \nregistrat` \n România, cu 1,65 milioane de pasageri transporta]i \n 2009, cu 87% mai mult fa]` de anul anterior. De altfel, exist` o b`t`lie \ntre Wizz [i Blue Air la capitolul suprema]iei pe pia]a local`. O strategie asem`n`toare aplic` [i operatorul low-cost Germanwings. Patru noi avioane vor \ntregi flota companiei, ajungându-se la un num`r de 30 de aeronave Airbus A319. Totodat`, compania se a[teapt` la o cre[tere a capacit`]ii cu dou` cifre procentuale: \n acest an, Germanwings va dep`[i cifra de 10 milioane de locuri pe toate rutele liniei. În 2010, mai mult de 8 milioane de pasageri vor zbura cu Germanwings, potrivit estim`rilor reprezentan]ilor companiei. |n plus modelul de afaceri al Germanwings este simplu: un singur model de aeronav`, o filosofie de operare simpl`, care duce la profit. Pentru 2010, compania german` va viza [i pasagerii ce c`l`toresc la clasa business, mai ales c` 42% dintre clien]i sunt business. Biz

Biz

63


transporturi de

AlexAndru ArdeleAn

Ie{Irea dIn vrIe Companiile aeriene vor acumula \n acest an pierderi estimate la 5,6 miliarde de dolari. Dar cele care vor reu[i s` ]in` ferm man[a adapt`rii la noile realit`]i pot spera \n redresare [i zboruri line pe viitor.

28

Biz

alexandru.ardelean@revistabiz.ro


linii aeriene

Lega]i-v` centurile [i preg`ti]i-v` pentru un zbor cu turbulen]e. Travers`m o zon` cu furtuni pentru majoritatea companiilor aeriene din \ntreaga lume, fie c` sunt ele operatori de linie sau low-cost. “Cerul senin” [i-a pierdut \n]elesul pentru liniile aeriene \nc` de la sfâr[itul anului 2008 [i a continuat [i pe parcursul lui 2009. Din p`cate, nici anul care a \nceput nu se anun]` mai lini[tit. Una dintre ve[tile negative care au deschis 2010 a fost falimentul companiei Japan Airlines (JAL), ale c`rei datorii ajung la peste 25 mld. dolari. Cu toate acestea, cea mai mare companie asiatic` dup` venituri va r`mâne printre nori, mul]umit` ajutorului de stat de 11 mld. dolari, \n timp ce va urma un program dur de restructurare care va include reducerea a 15.700 de locuri de munc`, precum [i renun]area la 14 rute interna]ionale [i la 17 rute interne \n trei ani. Vestea bun` este pentru rivalul JAL, All Nippon Airways Co. (ANA), care ar putea ajunge noua linie aerian` principal` a Japoniei. Situa]ia este cel pu]in dificil` [i la nivelul celorlalte linii aeriene, chiar dac` nu au ajuns s` se confrunte cu asemenea probleme. |n plus, nici climatul politicosocial nu este favorabil, având \n vedere noile m`suri de securitate impuse \n \ntreaga lume \n urma recentelor tentative de atacuri pe curse interna]ionale c`tre America. Turbulen]e majore s-au \nregistrat anul trecut [i la nivelul rezultatelor financiare ale tuturor companiilor aeriene, cel mai mare declin din istorie dup` al doilea

r`zboi mondial. Num`rul de pasageri a sc`zut cu 3,5% pentru tot anul, cu o medie de \nc`rcare de 75,6%. “Profitabilitatea va fi [i mai greu de atins [i ne a[tept`m ca liniile aeriene s` piard` 5,6 mld. dolari \n 2010”, a comentat Giovanni Bisignani, CEO [i director general al IATA (Asocia]ia Interna]ional` de Transport Aerian). |n plus, acesta spune c` industria \ncepe 2010 cu provoc`ri enorme. “Ceea ce a fost mai r`u r`mâne \n urma noastr`, dar nu este timp de s`rb`torit. Pentru a ne reveni, liniile aeriene se confrunt` cu \nc` un an spartan, cu focus pe capacitatea de a gestiona eficient controlul costurilor”, a mai spus Bisignani. Turnul de control vegheaz`, de asemenea, [i asupra situa]iei liniilor aeriene care zboar` pe cerul plin de nori din România. |n condi]iile \n care România se confrunt` cu un declin economic f`r` precedent, incertitudinile [i lipsa de perspectiv` legat` de mult dorita redresare economic` au avut ca efect [i schimbarea obiceiurilor de c`l`torie \n scop de afaceri, turistic` sau pentru vizit` la rudele din str`in`tate. “Concret, acest lucru s-a manifestat printr-o sc`dere substan]ial` a num`rului de c`l`torii, urmat` de o sc`dere drastic` a pre]ului c`l`toriilor pe calea aerului, o reac]ie fireasc` a juc`torilor din pia]` care \[i manifest` astfel voin]a de continuitate a prezen]ei pe aeroporturile din România”, ne-a precizat Alexandru Dobrescu, General Manager la Air France KLM România. |n aceste condi]ii, compania AF/KLM [i-a propus s` treac` peste condi]iile economice

prin mai multe atuuri, precum conectivitate prin cele dou` hub-uri, Amsterdam [i Paris, un program complex de fidelizare a c`l`torilor frecven]i [i oferte atractive c`tre diverse destina]ii. O strategie asem`n`toare aplic` pentru clien]ii s`i [i Lufthansa, printr-un management strict al costurilor [i o flexibilitate mare \n tacticile de business. “Am \nceput s` oferim mai multe locuri \n clasa economic` pe zborurile noastre, ca r`spuns la cererea care s-a schimbat \n actualele condi]ii”, a spus pentru Biz Stefan Versemann, General Manager la Lufthansa-Swiss România & Moldova. Pân` la \nchiderea edi]iei, oficialii de la Tarom nu ne-au furnizat nici o informa]ie legat` de planurile pentru acest an. |ns` planurile operatorului local cuprind reduceri de pre]uri (oferte de bilete \ncepând de la 9 euro c`tre destina]ii precum Barcelona, Madrid sau Roma), dar [i alinierea la a doua mare

Achizi}ii |n industrie Din cauza recesiunii economice, am asistat [i la fuziuni [i la achizi]ii. Grupul Lufthansa a finalizat recent achizi]ia BMI [i Austrian Airlines [i de]ine un pachet de 45% de ac]iuni la Brussels Airlines. Exist` interes pentru achizi]ionarea companiei poloneze LOT, care se confrunt` cu probleme economice, din partea operatorului Air France-KLM. O alt` fuziune a[teptat` pentru aceast` lun` este cea dintre Airlines Iberia [i British Airways. Memorandumul de \n]elegere \ntre cele dou` organiza]ii a fost anun]at \n noiembrie 2009 [i astfel se va crea cea de-a treia companie aerian` din lume dup` venituri. Fuziunea va trebui s` ob]in` \ns` [i acordul oficialit`]ilor din domeniul concuren]ei.

Biz

29


transporturi de

AlexAndru ArdeleAn

alian]` aerian` global`, SkyTeam, \n iunie 2010.

Zboruri cu oferte Reprezentan]ii companiilor aeriene nu au dorit s` comenteze situa]ia legat` de Japan Airlines, \ns` au apreciat c` mediul economic [i de pia]` este competitiv [i exist` o mare concuren]` \ntre cei din industrie. Transportul de pasageri [i marf` pe calea aerului este un business ca oricare altul [i astfel trebuie puse \n aplicare noi modele de business. |n afar` de reducerea costurilor, unul dintre modelele de business aplicate de to]i operatorii a fost strategia de pre] [i promo]ii la multe dintre cele mai cerute rute. Lufthansa [i-a ajustat clasa economic` pentru a oferi cât mai multe locuri, operând o clas` business flexibil` pe zborurile continentale \n func]ie de cerin]e. Mai mult, pentru a crea condi]ii favorabile de operare, compania german` a introdus un program de reducere de costuri, CLIMB 2011, al c`rui obiectiv este \mbun`t`]irea rezultatelor financiare cu un miliard de euro pân` la finalul lui 2011, \n special printr-o baz` de cost sc`zut. Reducerile de costuri vor fi tot mai importante \n timpul programului. “Focusul va fi centrat pe procesele de fluidizare [i explorarea sinergiilor \n ariile administrative”, a mai spus Stefan Versemann. |n plus, operatorul german va trece prin cel mai mare proces de re\nnoire a flotei din istoria companiei, prin comandarea a 146 de aeronave, care vor costa \n jur de 13 mld. euro. Planurile Lufthansa includ [i refacerea lounge-urilor la nivel global pân` 30

Biz

\n 2013, cu un cost estimat la 150 mil. euro. Ofertele de bilete la pre]uri promo]ionale se \ntâlnesc \n prezent la toate companiile. AF/KLM ofer` clien]ilor promo]iile On sale by Air France [i SuperSale de la KLM (care s-au \ncheiat la 5 februarie) [i erau, la data redact`rii acestui articol, \n plin` desf`[urare. C`l`torii au posibilitatea s` cumpere bilete cu pre]uri reduse, cu 10 pân` la 40 de procente, pentru

dus-\ntors c`tre Londra este 212 euro. |n afara acestor promo]ii, companiile aeriene vor oferi pre]uri competitive tot anul. Lufthansa va continua programul Mobility à la Carte, care ofer` pre]uri de la 99 de euro pentru un bilet dus-\ntors, cu toate taxele incluse. Nici clasa Business nu a fost uitat` – pasagerii vor primi servicii flexibile la pre]uri rezonabile. Oficialii companiei

securitAte – cu ce pre} O opinie extrem de interesant` legat` de actualele proceduri de securitate a venit din partea Natasei Kázmér, Director Corporate Communications & Public Affairs la Wizz Air. “Procedurile actuale de securitate nu cople[esc nici liniile aeriene [i nici pe pasageri. Ce nu ne-am dori s` vedem sunt noi reguli inutile [i echipamente pe aeroporturi ale c`ror costuri ar fi transferate liniilor aeriene, generând \n consecin]` m`rirea tarifelor. Subliniez, \nc` o dat`, c` sus]inem toate m`surile necesare pentru a asigura securitatea pe aeroporturi, \ns` f`r` a le transforma \ntr-o curs` politic` \ntre cel care poate implementa regulile mai complicate sau care poate mandata instalarea de echipamente mai scumpe.”

80 de destina]ii interna]ionale. Fa]` de 2009, num`rul destina]iilor a crescut cu 20, iar c`l`toriile pot fi efectuate pân` \n 15 iunie 2010. Lufthansa ofer` pre]uri \ncepând de la 99 de euro c`tre Germania, Elve]ia [i Italia. Promo]iile pe distan]e lungi vor fi de asemenea valabile tot anul. Nici British Airways nu face excep]ie de la aceast` strategie, derulând o promo]ie la diverse destina]ii din America, Asia, Africa [i Europa. Un bilet alexandru.ardelean@revistabiz.ro


linii aeriene

Lufthansa au observat faptul c` num`rul pasagerilor a \nceput s` creasc`. Versemann a spus c` se remarc` un comportament schimbat la rezervare [i un focus mare pe zboruri cu pre]uri mici. “Din experien]a noastr`, acestei sc`deri la marja de profit \i va lua ceva timp pentru a fi recuperat`.” Opinia lui Versemann este \mp`rt`[it` [i de al]i manageri din industrie.

c~l~torii la altitudinea low-cost Chiar dac` exist` diferen]e \ntre serviciile furnizate de operatorii de linie [i cei low-cost, când vine vorba de recesiune toat` lumea simte la fel. Nici companiile low-cost nu au fost ocolite de criz`, cu toate c` \nregistreaz` cre[teri ale num`rului de pasageri tocmai datorit` pre]urilor mici. Rezultatele operatorului autohton Blue Air pentru anul 2009 confirm` acest fapt. Anul trecut, compania a \nregistrat o cre[tere de 55% a num`rului de pasageri, atingând pragul de 1.710.685 de persoane. Pentru 2010, operatorul aerian vizeaz` deschiderea mai multor destina]ii [i cre[terea num`rului de angaja]i cu aproximativ 30%. Blue Air a \nregistrat \n 2009 o cifr` de afaceri de aproximativ 140-145 de milioane de euro [i estimeaz` o cre[tere de circa 40% pentru 2010. Pentru acest an, Blue Air a introdus deja dou` noi destina]ii, Dublin [i Floren]a, [i va deschide o nou` baz` de operare, a treia a companiei, plasând un avion \n Cipru, pe aeroportul din Larnaca. Anul trecut, Wizz Air a avut \n România o cre[tere cu 87%, comparativ cu anul 2008. “Datorit` modelului nostru ultra-low-cost reu[im s` ]inem costurile sub un control strâns [i s` gener`m \n continuare cerere pe pia]`. Ne-am dublat capacitatea \n România, alocând trei noi aeronave, am lansat o baz` nou` \n Timi[oara [i multe noi zboruri. Astfel, r`mânând fideli managementului eficient [i sistemului opera]ional, am continuat s` ne dezvolt`m, \n timp ce \ntreaga industrie mondial` a \nregistrat \n medie o sc`dere cu 10%”, a declarat pentru

Biz Natasa Kázmér, Director

Corporate Communications & Public Affairs la Wizz Air. Constant, Wizz are promo]ii [i oferte speciale. De exemplu, acum se pot rezerva bilete de la Bucure[ti la Pisa cu tarife \ncepând de la 70 de lei (un singur zbor cu toate taxele incluse) sau de la Cluj-Napoca la Torino \ncepând de la 15 lei. Wizz Air, cea mai mare companie aerian` low-fare – low-cost din Europa Central` [i de Est, a transportat 7,8 milioane de pasageri \n 2009, reprezentând o cre[tere cu 33% comparativ cu 2008. Cea mai mare cre[tere a fost \nregistrat` \n România, cu 1,65 milioane de pasageri transporta]i \n 2009, cu 87% mai mult fa]` de anul anterior. De altfel, exist` o b`t`lie \ntre Wizz [i Blue Air la capitolul suprema]iei pe pia]a local`. O strategie asem`n`toare aplic` [i operatorul low-cost Germanwings. Patru noi avioane vor \ntregi flota companiei, ajungându-se la un num`r de 30 de aeronave Airbus A319. Totodat`, compania se a[teapt` la o cre[tere a capacit`]ii cu dou` cifre procentuale: \n acest an, Germanwings va dep`[i cifra de 10 milioane de locuri pe toate rutele liniei. În 2010, mai mult de 8 milioane de pasageri vor zbura cu Germanwings, potrivit estim`rilor reprezentan]ilor companiei. |n plus modelul de afaceri al Germanwings este simplu: un singur model de aeronav`, o filosofie de operare simpl`, care duce la profit. Pentru 2010, compania german` va viza [i pasagerii ce c`l`toresc la clasa business, mai ales c` 42% dintre clien]i sunt business. Biz

Biz

31


marketing de

loredana S~nduleScu

fotografie de

gabriel Hiri}

|n 2009, Publicis România a exportat cele mai multe campanii din istoria sa. |ntr-un interviu acordat \n exclusivitate pentru biz, Alex B`dil`, Managing Director la Publicis România, a dezv`luit din secretele acestei reu[ite.

Publicitate româneasc` la export Cum a fost posibil ca, \ntr-un an atåt de greu,

Exporturile au fost c`tre pie]e din regiune (n. red. – Bosnia,

s` “exporta]i” campanii?

Armenia [i Republica Moldova). Cånd crede]i c` ve]i putea

Exportul unei campanii nu este un obiectiv prestabilit; el vine ca o consecin]` a unei idei bune [i a unei execu]ii pe m`sur`. |n vremuri de recesiune, mul]i clien]i prefer` s` nu experimenteze, s` nu ri[te. Aleg mai degrab` lucruri verificate, care s-au dovedit de succes [i pe alte pie]e, se adapteaz` mult. Se poate observa [i \n România c` num`rul campaniilor dezvoltate local a sc`zut sim]itor \n 2009 \n favoarea campaniilor adaptate. O campanie “de criz`”, tem`toare, cli[eistic` [i conservatoare, care respir` indecizie, cu constrângeri, limit`ri de ton [i stil \n abordare tocmai pentru a nu aliena vreun consumator r`t`cit, nu poate avea nicio [ans` de succes, cu atât mai mult s` “plece” la export. Asa c` am \ncercat s` ne folosim instrumentele, metodele [i procesul de lucru testat, \ncercând s` schimb`m conversa]ia \n categorie [i nu numai \n favoarea brandurilor noastre [i... a mers. Ce a presupus procesul de “export” al campaniilor PETROMV, OMV [i Orange?

|n general, lucrurile sunt destul de simple: primul pas este identificarea de c`tre client sau de c`tre agen]ia sa a campaniei respective ca fiind relevant` [i cu poten]ial. Ulterior, exportul \nseamn` acordarea, \n urma negocierii, a drepturilor de difuzare [i adaptare a campaniei respective pe alte pie]e decât cea pentru care a fost dezvoltat`. Totul pleac`, \ns`, de la o evaluare pozitiv` a campaniei locale [i nu de la un efort de convingere privind veleit`]ile [i poten]ialul campaniei pentru pia]a respectiv`. Practic, rezultatul vorbe[te [i se vinde singur, f`r` “\mpachetare”. 64

biz

exporta [i c`tre vest?

Exporturile au fost c`tre pie]e din regiune, pentru c` regiunea [tie, spre deosebire de Vest, c` România este o ]ar` cu un mare poten]ial creativ. Orice export ajut` la crearea unei percep]ii pozitive asupra produsului creativ românesc [i nu va lipsi mult timp pân` când exporturile se vor face [i c`tre vest. Evident, \n aceast` ecua]ie mai intervin dou` aspecte importante. Pe de o parte, contextul economic, profilul publicului-]int` (destul de similare \n regiune, dar diferite \n Vest). Pe de alt` parte intervine orgoliul vestic: “Cum s` adopt eu o campanie produs` \n Europa de Est?... |n România?”. Dar vom trece [i peste asta, pân` la urm`. |n acest moment, suntem \n discu]ii cu Luxemburg pentru exportul a dou` campanii. Ce criterii trebuie s` \ndeplineasc` o campanie ca s` fie preg`tit` pentru export?

De[i pare mai simplu de spus decât de realizat, principalele elemente care influen]eaz` “calitatea de export” sunt poten]ialul perceput pentru pia]a respectiv` [i relevan]a pentru publicul-]int`. Nu exist` o solu]ie magic` diferit` de ceea ce trebuie f`cut la realizarea unei campanii locale de succes. Cåt de scump se vinde publicitatea romåneasc` la export?

Majoritatea contractelor specific` transmiterea drepturilor de autor c`tre client odat` cu achizi]ia campaniei. Aceasta \nseamn` c`, \n general, o campanie româneasc` nu poate fi nici mai scump`, nici mai ieftin` decât una din vest. Diferen]ele sunt date, de obicei, de drepturile de imagine ale actorilor. Din acest punct de vedere, exist` diferen]e clare \ntre un actor român [i unul str`in. biz loredana.sandulescu@revistabiz.ro


65


marketing de

Loredana S~nduLeScu

Click direct la ]int` Publicitatea care nu este relevant` nu exist`. Corect. Dar cum se poate rezolva problema relevan]ei? |n planificarea media online, targetarea comportamental` este o solu]ie, iar c창nd intervine [i latura predictiv`, mesajul sigur ajunge la ]int`. Un b`rbat ajuns pe un site dedicat femeilor este o cauz` pierdut`. Nu \ns` [i pentru targetarea comportamental` predictiv`. Respectivul b`rbat poate fi reperat, iar un server special con]in창nd bannere publicitare \i va afi[a o reclam` la un produs sau serviciu care-l 66

Biz

intereseaz`, \n locul unei reclame care \n mod normal s-ar adresa femeilor. Acestea sunt principiile dup` care func]ioneaz` Httpool Behavioural, un serviciu lansat \n urm` cu c창teva luni de Httpool Rom창nia, parte din Httpool Group, unul dintre principalii furnizori full service de publicitate

online. Printr-un serviciu de targetare comportamental` predictiv` se rezolv` problema livr`rii de bannere c`tre un public care nu se afl` \n segmentul ]int`. Utilizatorii de Internet pot primi mai multe reclame din aria lor de interes, advertiserii pot s`-[i livreze mesajele doar c`tre


publicitate

publicul ]int` relevant pentru produsul sau serviciul lor, iar publisherii pot g`si noi modalit`]i de monetizare a spa]iului publicitar. Acest serviciu \mbun`t`]e[te planificarea de media online, oferind posibilit`]i de a g`si publicul ]int` al unui produs pe oricare site, f`r` a mai fi nevoie de alegerea anumitor site-uri care, \n func]ie de con]inut, atrag preponderent doar o anumit` categorie de public. Mesajul publicitar ajunge doar la consumatorul care se pliaz` pe profilul publicului ]int` al unei companii, indiferent de site-ul pe care \l viziteaz`, cu condi]ia ca acesta din urm` s` fie \n sistemul Httpool Behavioural. Targetare comportamental` se poate ob]ine [i prin intermediul companiei Thinkdigital. Ce aduce \n plus componenta predictiv`? Simplu. “Clientul are acces la universul utilizatorilor cu anumite caracteristici socio-demografice, pe când \n cazul target`rii comportamentale clientul pl`te[te pentru crearea acestei baze de date [i o poate folosi numai pentru a retargeta utilizatorii din profilul c`utat”, explic` Lauren]iu Pop, Deputy Managing Director al Httpool România. Primul criteriu de care se ]ine cont este reprezentat de preferin]ele de navigare sau comportamentul de clic al utilizatorilor de Internet. Cu ajutorul acestor date se formeaz` profile de utilizatori, ce sunt actualizate permanent, \n timp real. Acestor profile li se adaug` datele socio-demografice colectate de pe urma realiz`rii unei campanii permanente de chestionare. Prin loredana.sandulescu@revistabiz.ro

combinarea datelor din cele dou` etape, a rezultat o \mp`r]ire a utilizatorilor re]elei Httpool Behavioural \n peste 60 de categorii socio-demografice. O campanie ce folose[te targetarea comportamental` predictiv` se bazeaz` pe un algoritm similar oric`rui alt tip de campanie. “Elementul diferen]iator \l constituie targetarea unic` ce poate fi realizat` de client, targetare prin care mesajul publicitar ajunge doar la utilizatorii care fac parte din publicul ]int` al campaniei/brandului”, explic`

Defini}ie Targetarea comportamental` predictiv` este o inven]ie din 2007 a companiei germane Nugg.ad, cu care Httpool Group a \ncheiat un parteneriat strategic \n [ase ]`ri din Europa Central` [i de Est. |n România, Httpool a \nceput implementarea tehnologiei \n septembrie 2009, prin parteneriate cu peste 200 de site-uri. Re]eaua din România a Httpool Behavioural are \n prezent aproximativ 6 milioane de utilizatori unici de Internet, \mp`r]i]i \n diferite categorii demografice [i cu anumite obiceiuri de consum. |n portofoliul Httpool Behavioural exist` 2,5 milioane de b`rba]i cu vârste \ntre 20 [i 39 de ani, dar [i categorii de public mai ni[ate: 800.000 de femei cu vârsta cuprins` \ntre 20 [i 49 de ani, care sunt interesate de achizi]ia de produse de frumuse]e, sau 500.000 de persoane cu vârsta cuprins` \ntre 20 [i 39 de ani interesate de vacan]e [i bilete de avion.

Lauren]iu Pop. De exemplu, un client din zona de e-commerce poate realiza un ad albastru pentru laptopurile destinate b`rba]ilor [i un ad roz pentru laptopurile destinate femeilor. Un client din zona de FMCG are posibilitatea s` transmit` mesajul publicitar doar mamelor cu copii \n vârst` de pân`

\n 7 ani, indiferent de site-urile pe care acestea le viziteaz` din re]eaua Httpool Behavioural. Nici \n ceea ce prive[te stabilirea costurilor lucrurile nu difer`. Tipologia de cost este CPM (costul per mia de afi[`ri). Pre]urile variaz` \n func]ie de profilurile targetate. “Pentru profilurile premium costurile sunt mai mari, \n timp ce pentru profilurile generale costurile sunt medii spre mici”, declar` Lauren]iu Pop. Cum utilizatorii nu se limiteaz` la navigarea unui singur site pe Internet, nici Httpool nu se poate limita la o singur` categorie de site-uri. De aceea site-urile incluse \n re]eaua Httpool Behavioural sunt din toate categoriile: [tiri, femei, divertisment, stil de via]` etc. Crearea “site-ului perfect” prin alegerea targetului pe care clientul dore[te s` \l ating` [i transmiterea mesajului publicitar doar c`tre acesta, eliminarea duplic`rii utilizatorilor \ntre siteurile din Httpool Behavioural [i posibilitatea de a testa targetul clientului pe Internet prin compara]ie cu mai multe targeturi sunt trei dintre avantajele pe care Lauren]iu Pop le consider` dintre cele mai relevante pentru noua tehnologie. Studiile de caz realizate pe campaniile care au utilizat pe lâng` alte metode [i aceast` tehnologie arat` c` rata de conversie cre[te \n compara]ie cu un plan media clasic. De asemenea, cre[te nivelul de notorietate al campaniei \n rândul publicului ]int`. Biz

Biz

67


management de

Ovidiu NeagOe

Un inhibitor pentrU angaja}ii din farMa Salaria]ii din industria farmaceutic` \ncep s` simt` \n]ep`tura injec]iei de capital pe care angajatorii vor fi obliga]i s` o fac` \n bugetul Ministerului S`n`t`]ii.

Angaja]ii grupurilor farmaceutice au sim]it pe propria piele declinul economic, chiar dac` nu \n aceea[i m`sur` ca for]a de munc` din alte sectoare ale pie]ei. Iar deciziile guvernamentale referitoare la pre]urile medicamentelor \i afecteaz` \n mod direct pe salaria]ii companiilor din domeniu. |ncercarea de revigorare a bugetului alocat Ministerului S`n`t`]ii se face prin sistemul “clawback”, prin care companiile farmaceutice ale c`ror medicamente sunt decontate de c`tre sistemul de s`n`tate din România trebuie s` restituie \ntre 5 [i 11% din veniturile \nregistrate prin decontarea produselor lor \n beneficiul sistemului de s`n`tate. “Conform proiectului, mecanismul cost - volum clawback este conceput ca o contribu]ie a produc`torilor de medicamente \n func]ie de volumul medicamentelor distribuite pe pia]a farmaceutic` româneasc`”, precizeaz` reprezentan]ii Ministerului S`n`t`]ii. Pl`]ile prin mecanismul cost volum clawback se vor efectua \n func]ie de volumul vânz`rilor. M`sura va fi aplicat` tuturor produc`torilor sau de]in`torilor de autoriza]ii de punere pe pia]` a medicamentelor, pentru veniturile 68

Biz

provenite din rela]ia cu institu]iile publice de s`n`tate pentru vânzarea de medicamente incluse \n programele na]ionale de s`n`tate, pentru cele din lista medicamentelor compensate, precum [i pentru cele care sunt achizi]ionate de spitale. “Veniturile realizate ca urmare a aplic`rii contribu]iei se datoreaz` [i se \ncaseaz` trimestrial [i constituie veniturile proprii ale Ministerului S`n`t`]ii [i se utilizeaz` pentru finan]area unor cheltuieli de s`n`tate”, mai spun reprezentan]ii ministerului. “|n acest context am \nregistrat o sc`dere a valorii produselor generice, vândute pe pia]a, dar o cre[tere a vânz`rilor bazate pe originale”, spune pentru revista Biz Stephen R. Stead, pre[edinte [i CEO la produc`torul de medicamente LaborMed Group.

Bugetul alocat Ministerului S`n`t`]ii este, pentru anul \n curs, de 4.191,6 milioane de lei, u[or mai mare decât cel din 2009 (4.044,6 milioane de lei). |n plus, prin implementarea sistemului de clawback, resursele financiare aflate la dispozi]ia sistemului public de s`n`tate vor cre[te [i vor duce la crearea unui flux de lichidit`]i necesar pl`]ii facturilor. Ministerul S`n`t`]ii estimeaz` o colect` de aproximativ 600 de milioane de lei pe an, din sistemul clawback. Dezavantajele? Angaja]ii din industria farmaceutic` trebuie s` fac` eforturi m`rite pentru a contrabalansa sc`derea pre]urilor cu volumul mai mare de vânz`ri [i, \n cazul \n care nu au reu[esc, mul]i dintre ei se v`d \n situa]ia de a-[i pierde locul de munc` sau de a sta


farma

\n [omaj tehnic pe diferite perioade de timp, spun speciali[ti \n farma ai HR-Club, asocia]ia speciali[tilor \n resurse umane din România. “Pentru a contracara sc`derea de profit determinat` de plata acestei taxe, angaja]ii trebuie s` depun` eforturi suplimentare pentru a produce venituri mai mari cu acelea[i costuri, deci cu acelea[i resurse sau dac` se poate, chiar cu resurse mai mici”, continu` ace[tia. Sistemul clawback era cunoscut de c`tre companii \n momentul stabilirii obiectivelor pentru 2010 [i a fost luat \n considerare la calculul bugetului, dar a avut un efect puternic [i \n stabilirea volumului de vânz`ri, care a fost crescut exponen]ial. De asemenea, el a influen]at [i calculul num`rului de angaja]i, deoarece fiecare salariat \nsemna \n acela[i timp un venit poten]ial, dar [i un cost anual. Astfel, pentru contracararea efectelor sistemului, s-a avut \n vedere cre[terea volumului de vânz`ri la maximum \n zona de medicamentelor cu prescrip]ie, dublat` de cre[terea [i mai accentuat` a volumului de vânz`ri \n zona medicamentelor eliberate f`r` prescrip]ie (OTC) care nu sunt atât de strict reglementate din punctul de vedere al pre]urilor [i nu li se aplic` taxa de clawback. De asemenea, companiile lupt` pentru men]inerea la minim a costurilor, inclusiv a celor cu personalul, care a fost redus. “Desigur, nu s-au eliminat complet m`ririle salariale, dar partea variabil`, ceea ce ]ine de ob]inerea rezultatelor de business, este din ce \n ce mai greu de atins”, completeaz` speciali[tii \n pharma ai HRClub. Chiar dac` organiza]iile au men]inut cheltuielile destinate dezvolt`rii personalului, companiile farmaceutice vor opta doar pentru programele de preg`tire strict neceovidiu.neagoe@revistabiz.ro

sare, ce ]in de necesit`]i [i utilitate strict` cu aplicare practic` imediat`. “Ca viitoare m`suri, companiile vor decide ce medicamente s` retrag` de pe pia]`, pentru c` nu \[i permit subven]ionarea statului pentru produse neprofitabile [i vor fi nevoite s` reduc` din investi]ii, pe m`sur` ce veniturile \ntârzie s` apar` [i, aceast` m`sur` va viza [i investi]ia \n oameni”, spune pre[edintele LaborMed Group. “Salariile se vor reduce [i oamenii vor r`mâne f`r` locuri de munc`”, mai adaug` Stephen Stead. |n contextul general – care include [i aceast` m`sur` deloc \ncurajatoare pentru dezvoltarea companiilor, ci dimpotriv`, care ajut` la \ngr`direa posibilit`]ii de a face profit \n ]ar` – politicile salariale sunt din ce \n ce mai restrictive [i cre[terile salariale sunt limitate.

|n plus, aceast` nou` tax` ar putea implica mai mult` birocra]ie, atât ca modalitate de calcul, cât [i ca raportare, dar [i din punctul de vedere al planific`rii opera]iunilor, mai ales \n cazul companiilor multina]ionale, care sunt luate prin surprindere când estimeaz` rezultatele financiare. “Cum po]i s` explici unui ac]ionar str`in c`, brusc, dintr-un condei legislativ, el va ob]ine un profit mai mic cu 11% [i ce grad de \ncredere va mai avea acel ac]ionar \n stabilitatea afacerii lui \n România?”, se \ntreab` speciali[tii de la HR-Club. Aceste \ntreb`ri, adresate de revista Biz Ministerului S`n`t`]ii, au r`mas f`r` r`spuns. |n schimb, reprezentan]ii ministerului spun c` \n prezent pe pagina web a Ministerului S`n`t`]ii se afl` \n dezbatere public` actul normativ care reglementeaz` implementarea sistemului clawback [i, \n urma dezbaterii publice, proiectul de act normativ poate suporta modific`ri. “|n mod sigur companiile de generice ar putea decide retragerea unor medicamente de pe pia]`, \n cazul \n care acestea nu mai sunt profitabile, [i sigur \[i vor reorienta portofoliile de produse spre medicamente mai profitabile, poate cele de tip OTC”, conchid reprezentan]ii HR-Club. “F`r` ca produc`torii români s` sprijine sistemul sanitar, statul va fi nevoit s` importe \nc` 65% din produse [i volumul consumat”, spune Stephen R. Stead. “Ceea ce, indubitabil va duce la cre[terea astronomic` a costurilor economice [i se va r`sfrânge \n dramatice sc`deri [i un viitor declin al sistemului sanitar”, conchide pre[edintele [i CEO-ul LaborMed Group. Biz

Biz

69


management cum am reu[it de

Ovidiu NeagOe

O femeie \n lumea b`rba]ilor Din pozi]ia de Group Brand Manager la produc`torul de bere Ursus Breweries, Camelia Panait gestioneaz` portofoliul de m`rci Timi[oreana, Ciuca[, Azuga [i Stejar [i vegheaz`, totodat`, la performan]ele pe termen lung ale acestora. “Credem \n ambi]ie. Credem \n excelen]` personal`”, puncteaz` un motto al berii Ursus. Camelia Panait, Group Brand Manager la produc`torul m`rcii de bere, crede \n propria tenacitate, cea mai predominant` calitate, care a [i purtat-o \n fascinanta lume a marketingului, din domeniul publicitar. “Lucrurile cele mai grele sunt cele pe care le fac pentru prima oar`”, spune Camelia Panait despre primii pa[i \n carier`, pe care i-a f`cut la agen]ia publicitar` Scala JWT. De[i recunoa[te c` nu [i-a dorit s` lucreze \n publicitate, poveste[te c` a existat o “sincronicitate fericit`” din care a avut ocazia s` \nve]e din tainele comunic`rii. Marketingul a fost pasul firesc dup` publicitate

[i a coincis cu perioada de trecere la realitatea pie]ei. “Marketingul este una dintre profesiunile norocoase \n care po]i fi strateg, analitic [i creativ sub o singur` p`l`rie.” De aici, momentele importante care au meritat \ntr-adev`r s` fie cinstite s-au ]inut lan]. A fost admis` cu burs` la IE Business School din Madrid, unde a studiat \n cadrul unui program MBA, cotat printre cele mai performante trei astfel de cursuri din Europa. De[i are ca repere personalit`]i [i situa]ii de via]`, care o inspir`, personalitatea Cameliei Panait este definit` de alegeri pe care le cânt`re[te cu aten]ie, la fiecare \nceput de drum. A[a a f`cut [i când a optat pentru investi]ia \n dezvoltare profesional` pe termen lung [i a refuzat “o ofert` de job tentant`” \n Var[ovia, \n favoarea programului MBA. “}intesc spre profilul unui alerg`tor de curs` lung`, un spirit care \[i exerseaz` voin]a [i \[i dep`[e[te sistematic limitele”, spune Camelia Panait.

“Pentru viitorul apropiat ]intesc performan]e [i \mi propun s` provoc schimb`ri de abordare \n zone \n care la prima vedere pare s` se fi spus totul”, continu` Brand Managerul de la Ursus. Pe termen mediu, \[i propune s` poat` asocia cariera cu o construc]ie profesional`, prin care s` se poat` defini ca o prezen]` semnificativ` [i performant` \n pozi]ia de Group Brand Manager [i, totodat`, cu o surs` de cre[tere \n organiza]ie [i un promotor al culturii organiza]ionale de calitate. De[i industria berii [i portofoliul Ursus Breweries sunt experien]e pe care orice angajat din marketing [i-ar dori s` le poat` trece \ntr-un CV, industria berii este un spa]iu provocator \n care \n permanen]` exist` ini]iativ`, inteligen]`, ambi]ie [i \n care nu po]i câ[tiga f`r` solu]ii profesioniste. “N-ai crede c` toate acestea sunt \n spatele unei halbe de bere”, spune zâmbind Camelia Panait. biz

Camelia panait data [i locul na[terii: 12 septembrie 1974, Bucure[ti preg`tire profesional`: Studii economice, MBA IE Business School num`r de angaja]i ai companiei: Peste 1.700 cea mai mare provocare \n carier`: S` confirm \n competi]ia pie]ei ceea ce am aprofundat \n MBA cea mai mare realizare din carier`: Nu-i u[or s` ajungi pe primul loc. {i cu atât mai pu]in s` te men]ii. Asta facem noi cu Timi[oreana! calit`]ile care o caracterizeaz`: Viziune strategic`, tenacitate, umor care este strategia \n afaceri: S` te “prinzi” de cauze [i s` sim]i trendul cum se formeaz` echipa ideal`: Nu cred \n “echipa ideal`”. A face echip` \nseamn` s` \i inspiri pe oameni c`tre o ]int` comun` cum \[i petrece timpul liber: Dup` cum bate vântul, parapant` sau lectur`. {i, mai nou, tangou

ovidiu.neagoe@revistabiz.ro


life

Febra Oscarurilor

Auto Opel invoc` Astrele pag. 73 lAnsAre Campionii Rom창niei pag. 74-77 gAdget Imaginea stimuleaz` imagina]ia pag. 78-79

Biz

71


agend` life de

Ovidiu NeagOe

Calitate la cub

verde Spre Covorul ro{u Pentru cele mai grele nume din cetatea american` a filmului \ncep preg`tirile febrile, ca adev`ratele sesiuni de shopping, semn c` se apropie cu pa[i rapizi cel mai a[teptat festival de film: premiile Oscar. La fel ca \n fiecare an, competi]ia va fi una strâns`, la toate categoriile considerate cruciale pentru un film bun. Campionii nominaliz`rilor sunt “Avatar” [i “The Hurt Locker” (câte nou` fiecare), urma]i de “Inglourious Basterds” (opt nominaliz`ri). La categoria cel mai bun film, dincolo de cele trei favorite men]ionate se mai afl` “The Blind Side”, “Up In the Air” sau “District 9”. Pentru cel mai bun actor \n rol principal se anticipeaz` o lupt` strâns` \ntre George Clooney, Morgan Freeman [i Jeff Bridges. Premiul pentru cea mai bun` actri]` \n rol principal este disputat \ntre vedete precum Sandra Bullock, Helen Mirren, Meryl Streep sau Carey Mulligan. Biz

La finele lunii ianuarie, Xerox a lansat \n România ColorQube 9200, primul multifunc]ional A3 de mare vitez` care folose[te cerneal` solid`. Avantaje: costuri de imprimare mai mici cu pân` la 62-90%, mai pu]ine reziduuri, precum [i oportunitatea de alimentare cu cerneal` solid` \n timpul func]ion`rii, f`r` s` afecteze calitatea imprim`rii. Tehnologia a fost reproiectat` pentru

72

Biz

Ryan Bingham este un angajat nemilos al unei firme specializate \n restructur`ri, care c`l`tore[te 322 de zile pe an, ceea ce \nseamn` c` \[i petrece “43 de zile mizerabile acas`”. Pe m`sur` ce criza economic` din SUA se accentueaz`, serviciile acestuia sunt tot mai solicitate [i este cu un pas mai aproape s` ating` limita de 10 milioane de mile zburate, dar propunerea unei noi angajate a firmei de a se face restructur`rile prin webcam este acceptat` de board-ul director. Ce va face Bingham pentru a deveni cel mai tân`r membru al exclusivistului club format din “naveti[ti” cu experien]` pute]i afla de pe marile ecrane de la \nceputul lunii februarie, urm`rind pelicula “Up In the Air”. Biz

a ob]ine viteze [i volume de imprimare mai ridicate. Biz

Conducerea f`r` conduc`tori “Lupul \[i schimb` p`rul, dar n`ravul ba”, spune un proverb românesc, care cel mai probabil dateaz` dinainte ca termenul “companie” sa aib` \n]elesul din mediul de afaceri de ast`zi. Dar \n]elesul \n]eleptei zicalei nu \[i pierde din adev`r nici m`car \n businessul global. Conluzie la care a ajuns John Kotter, profesor de comportamente organiza]ional la Universitatea Harvard, \n volumul

Scenariu la \n`l]ime

“For]a Schimb`rii. Cum difer` Leadershipul de Management”, ap`rut la editura Publica, \n care sus]ine c` mii de companii se confrunt` cu un surplus de management [i, totodat`, cu un deficit de leadership. Chiar dac` managerul autoritar a disp`rut de la cârma companiilor [i executivii se remarc` prin carism` [i farmec, majoritatea nu \n]eleg cu adev`rat beneficiile leadershipului. Biz

Gravur~ nipon~ Iubitorii de frumos pot admira pân` \n data de 28 martie expozi]ia “Imagini ale lumii trec`toare. Kunisada – un mare gravor al [colii Utagawa. Gravur` japonez` din secolul al XIX-lea”, \n cadrul Muzeului Na]ional de Art` al României (MNAR). Expozi]ia este organizat` de Sec]ia de Art` Oriental` a MNAR, pe baza unei minu]ioase cercet`ri a colec]iei de art` japonez` p`strate \n patrimoniul muzeului. Expozi]ia reune[te un ansamblu de 63 de gravuri policrome create de Utagawa Kunisada, unul dintre cei mai populari mae[tri gravori. Au fost selectate cele mai valoroase exemplare, atât ca realizare artistic`, cât [i din perspectiva calit`]ii de imprimare. Acestea ilustreaz` o serie de teme predilecte la artist: imagini cu femei, scene de teatru, portrete de actori, istoria [i legendele Japoniei [i lucr`ri inspirate din literatur`. O prim` caracteristic` a operelor acestuia este extraordinara varietate a subiectelor [i energia creatoare aproape nelimitat` [i totodat` \ntemeiat` pe respectul tradi]iei. Biz


motor de

gabriel bârlig~

opel invoc` astrele |n timp ce pe tot parcursul anului trecut Opel a fost subiect de [tiri privind vânzarea de c`tre General Motors (care pân` la urm` a decis s` p`streze marca), produc`torul german [i-a v`zut lini[tit de treab`. Dup` succesul \nregistrat de Insignia, cel mai bine vândut sedan de clas` mijlocie \n Europa \n 2009, a venit rândul unei noi genera]ii Astra s` ias` la ramp`. {i-a f`cut debutul \n septembrie 2009, la Frankfurt, \n varianta hatchback \n cinci u[i. Astra a luat de la Insignia noul [asiu mecatronic (combina]ie \ntre mecanic [i electronic), sistemul inteligent de lumini, camera care recunoa[te semnele de circula]ie. De altfel, [eful Opel, Hans Demant, a spus c` dac` Insignia a dovedit cum pot fi f`cute accesibile inova]iile tehnologice, Astra este modelul care le va aduce \n premier` \n segmentul compact. Lung de 4,42 de metri, Opel Astra ofer` pasagerilor spa]iu sporit atât \n fa]`, cât [i \n spate, datorit` inclusiv ampatamentului m`rit cu 71 mm fa]` de genera]ia precedent`. La capitolul motoriz`ri, Astra nu r`mâne datoare. Vorbim de patru propulsoare pe motorin` CDTI, ce pornesc de la 1,3 litri [i 95 CP, ajungând la 2 litri [i 160 CP. Exist` [i o versiune ecoFLEX, cu consum foarte mic [i emisii reduse de CO2. Motoarele pe benzin` sunt [i ele \n num`r de patru: de la 1,4 litri [i 100 CP la 1,6 litri turbo, cu 180 CP. De remarcat faptul c`, \n urma inova]iilor tehnologice, propulsorul turbo de 1,4 litri dezvolt` un cuplu cu 14% mai mare, la un consum sensibil redus. Dincolo de varianta de baz` hatchback, Opel Astra se va \mbog`]i \n perioada urm`toare cu cinci variante, printre care un coupé [i un 4x4. Biz gabriel.barliga@revistabiz.ro

Biz

73


life sport de

GeorGiana Mecu

o carte de colec}ie Mari personalit`]i ale sportului românesc, precum Elisabeta Lip`, Ivan Patzaichin, Marian Dr`gulescu, Mihai Covaliu, Doina Melinte, Nicoleta Grasu, Monica Iag`r, Otilia B`descu, Diana Oprea, Octavian Bellu sau Maria Fumea, au participat, pe 28 ianuarie, la lansarea c`r]ii “Campionii României”. 74

Biz


sport

Lucrarea, editat` de BizCampus Network [i realizat` cu sprijinul Becel, Intersport, Wipro, Alpha Bank, Opel, Afi Palace Cotroceni, Tefal, Real, Innova, este un cumul de pove[ti de succes a 50 dintre cei mai mari sportivi români ai ultimilor 30 de ani, precum [i ale câtorva dintre cei mai mari antrenori români din toate timpurile. Autorii, Georgiana Mecu (text), Rachad El Jisr, Vasile C`mar` [i Sorin Stana (foto), au realizat o carte de colec]ie, \n care se reg`sesc “greii sportului românescâ€?, precum Hagi, Nadia, Ilie N`stase, Ion }iriac, Elisabeta Lip`, Gabriela Szabo sau Ivan Patzaichin. Volumul “Campionii Românieiâ€? este, \n fapt, o m`rturie vie a laboratorului nesecat de campioni. Ea se constituie \ntr-un material documentar pentru oamenii de specialitate [i nu trebuie s` lipseasc` din biblioteca niciunui om care se respect`. Pozele, de o calitate excep]ional`, \i reprezint` \ntr-o manier` inedit` pe campioni. Ele fac dovada impresionantelor m`rturii [i dau culoare acestei vaste lucr`ri, \nceput` cu mai bine de [ase ani \n urm`. Dar, al`turi de protagoni[tii acestei c`r]i, mai sunt al]i 50-100 asemeni lor (gimnaste, atlete, canoi[ti, handbali[ti, fotbali[ti etc). {i alte zeci, sute care au fost [i vor mai fi. Sunt la fel de valoro[i [i importan]i, sunt la fel de mari campioni! Cu to]ii au scris istoria sportului românesc [i merit` recuno[tin]a noastr`! “Campionii Românieiâ€? este o carte cu care, personal, m` mândresc [i care, vreau s` cred, face cinste georgianamecu@revistabiz.ro

CAMPIONII ROMĂ‚NIEI

GABRIELA SZABO

Atletism

Este o stea a atletismului mondial [i a sportului SPN˜OFTD6QFDJBMJTUÂśBTFNJGPOEVMVJ*BCSJFMB 6[BCPBSFVOQBMNBSFTJNQSFTJPOBOUÄ“JFTUFVO model pentru tân`ra genera]ie de sportivi.

Gabriela Szabo Ăœ6QPSUVMNJBEBUEFUPBUFGBJNÂśCBOJ0JBGÂśDVUVOOVNF ¤OMVNFOVOVNBJ¤O5PN˜OJBĂš

;PEJF6DPSQJPO 1ATDVUAQFOPJFNCSJF MB%JTUSJÄ—B

1BMNBSFT 1991&BNQJPBOÂśFVSPQFBOÂśKVOJPSJ 6BMPOJD1992/PDVMMBN&BNQJPOBUF 0POEJBMFĂ•KVOJPSJ6FVM1993&BNQJPBOÂś FVSPQFBOœÕKVOJPSJ6BO6FCBTUJBO 1994/PDVMMBN>OBFSMJCFS&BNQJPOBUVM(VSPQFBOEFMB+FMTJOLJMPDVMMB N&VQB0POEJBMÂśMPDVMMB N&BNQJPOBUF0POEJBMFĂ•KVOJPSJ/JTBCPOB 1995 &BNQJPBOÂśNPOEJBMÂśMBN>O TBMÂś%BSDFMPOB/PDVMDVFDIJQB&BNQJPOBUF 0POEJBMFEF&SPT'VSIBN1996/PDVM MBN-2$UMBOUB/PDVMDVFDIJQB &BNQJPOBUF0POEJBMFEF&SPT&BQFUPXO 1997 &BNQJPBOÂśNPOEJBMÂśMBN>OBFS MJCFS$UFOBDBNQJPBOÂśNPOEJBMÂśMBN >OTBMA3BSJT1998 &BNQJPBOÂśFVSPQFBOÂśMB N>OTBMA9BMFODJBMPDVMMBN>O BFSMJCFS&BNQJPOBUVM(VSPQFBO%VEBQFTUB MPDVMMBN&VQB0POEJBMÂśSFDPSE NPOEJBMMBN>OTBMÂś 1999 &BNQJPBOÂśFVSPQFBOÂśMBN>O TBMÂś*FOUDBNQJPBOÂśNPOEJBMÂśMB NBFSMJCFS6FWJMMBDBNQJPBOÂśNPOEJBMÂś MBN>OTBMA0BFCBTIJDBNQJPBOÂś NPOEJBMÂśMBN>OTBMB0BFCBTIJ SFDPSENPOEJBMMBN>OTBMA D˜ĔUJHAUPBSFB*PMEFO/FBHVFVMVJ

$FĂ”OTFBNOÄŽBUMFUJTNVMEFQFSGPSNBOćċ 0VMUFTBDSJGJDJJEBSTÂśOV¤OÄŁFMFBHÂśMVNFBDÂś¤NJQBSFSÂśV DÂśMFBNGÂśDVU6QPSUVMNJBEBUEFUPBUFGBJNÂśCBOJ 0JBGÂśDVUVOOVNF¤OMVNFOVOVNBJ¤O5PN˜OJB$V GPTUOJÄĄUFNPNFOUFQFDBSFOVBNTÂśMFVJUOJDJPEBUœĥJ TQFSTÂśBNQBSUF¤ODPOUJOVBSFEFBÄĄBDFWB'FBDFFB OVSFHSFUOJNJD7PUVÄĄJOVNJBNSFWÂś[VUOJDJPEBUÂśWSFP DVSTÂśQPBUFEPBSGJOBMVMTBVWSFPSFUSPTQFDUJWAMBUFMFWJ[PS &˜UUJNQNBJGBDTQPSUOVWSFBVTÂśMFWÂśEQFOUSVDœĥUJVDÂś OJDJPEBUÂśOVPTÂśNÂśSF¤OU˜MOFTDDVNPNFOUFMFBDFMFBDV TUBSFBBDFFBEFCJOF $FUFBNPUJWBUTÄŽUFBVUPEFQÄŽÄ…FÄ…UJ 0JBQMÂśDVU$ÄĄBTVOUFVOÂśTDVUÂś)ÂśDVUÂśQFOUSVBUMFUJTN 7PBUÂśMVNFBMBVONPNFOUEBUNBBDV[BUDÂśBMFSH OVNBJQFOUSVCBOJ1VFTUFBEFWÂśSBU'BDÂśBÄĄGJQSBDUJDBU BUMFUJTNVMOVNBJQFOUSVCBOJQPBUFDÂś'VNOF[FVOVNJ JBSGJEBU6VOUGPBSUFTFSJPBTœĥJBNCJÄŁJPBTÂś¤ODFFBDFGBD $FBMUDFWBBJĂĽBMFTEBDÄŽOVFSBBUMFUJTNVM 1VÄĄUJVÂľTUBBGPTUEFTUJOVMNFV'VNOF[FVNJBEBU BDFBTUœĥBOTÂś¤OWJBÄŁÂśBDFTUUBMFOUÄĄJOVÄĄUJVDFBMUDFWBBÄĄ GJGÂśDVU $VNEFDVSHFBQSPHSBNVMUÄŽVEFBOUSFOBNFOU 3SPHSBNVMNFVFSBGPBSUFTUSJDU6FNJGPOEVMOVTFQPBUF GBDFDVÄĄNFDIFSJJ$TUÂś[JNÂśBOUSFOF[ÄĄJN˜JOFOVTBV BTUÂś[JNÂśEVDMBEJTDPUFDœĥJN˜JOFBMFSH1VNÂśQPUEVDF MBBOUSFOBNFOUEVQÂśPOPBQUFQJFSEVUœĥJBQPJTÂśBMFSH de kilometri! ĉOBJOUFBVOFJDPNQFUJćJJTFTDIJNCBQSPHSBNVMEFBOUSFOBNFOU 'BTJHVS&VD˜UUFBQSPQJJEFDPODVSTVSJUSFCVJFTÂśJOUSJ QFTQFDJGJD(QFSJPBEBEF¤ODÂśSDÂśUVSÂśEFGPSÄŁÂśQFUFSFO WBSJBUBMFSHBSFEFEVSBUÂś&VPBQSPYJNBUJWPMVOœĥJ KVNÂśUBUF¤OBJOUFEFDPODVSTJOUSBNQFTQFDJGJDBEJDÂś QFQJTUÂśVOEFGADFBNUFNQPVSJMFTFMVDSBVTQSJOUVSJMF JOUFOTJUBUFBNBYJNÂś(NVODÂśHSFB&JOFOVBGÂśDVUTQPSU OVÄĄUJFDF¤OTFBNOÂś 1FOUSVUJOFFYJTUÄ‹XFFLFOE 1V'VNJOJDBFYJTUÂśEPBSEFMBPSBQ˜OÂśMVOJEF EJNJOFBÄŁÂś ¡OBUMFUJTNQFDFUSFCVJFTÄŽćJBYF[JQSFHÄŽUJSFB $FSPCVMÄĄJNJYUVMTFMVDSFB[ÂśGPBSUFNVMUMBOPJ1VQVUFN

TÂśJOUSÂśN¤OBOBFSPC0BJQF¤OÄŁFMFTFMBOPJTFQVOFBDDFOU QFBMFSHÂśSJMFEFSF[JTUFOÄŁÂśDBSFTVOUEFEVSBUÂśQFUFNQPVSJMFTVTÄŁJOVUFJOUFOTJUBUFÄĄJGPSÄŁÂśTQFDJGJDFGJFDÂśSFJQSPCF $FTFO[BÄžJJBJEVQÄŽDVSTÄŽ 'FBNFÄŁFBMÂśEFPCPTFBMÂś¤ODFQEVSFSJMFNVTDVMBSF $FMFSFDPNBO[JDPQJJMPSDBSFWPSTÄŽQSBDUJDFBUMFUJTNVM $UMFUJTNVMBMFSHBSFB¤ģJEBVPTUBSFEFMJCFSUBUFÂ…ONPNFOUVM¤ODBSFBMFSHJBJPTUBSFEFCJOF&PQJJJTÂśWJOÂśQF TUBEJPBOFTÂśBMFSHFTÂśWBEÂśDFNJOVOBUFTUFBDFTUTQPSU Ä JOVOVNBJBUMFUJTNVMTQPSUVM¤OHFOFSBM 5FDPOTJEFSJPQFSTPBOÄŽSFBMJ[BUÄŽQSPGFTJPOBMÄ…JGBNJMJBM 6VOUSFBMJ[BUÂśEJOUPBUFQVODUFMFEFWFEFSF6QFS¤OTÂśDB ÄĄJ¤OWJJUPSTÂśBNQBSUFEFCVDVSJJÄĄJSFBMJ[ÂśSJÂ…NJEPSFTDTA NBJGBDNVMUF $BSFEJOUSFQSPCFćJTFQPUSJWFÄ…UFDFMNBJCJOF NJBQMÂśDVUEJOUPUEFBVOBFQSPCBEFDBSF NBN¤OESÂśHPTUJU(SBPQSPCÂśVOEFÄĄUJBNDÂśEBDÂśBMFSH FSBGPBSUFHSFVTÂśGJV¤OWJOTÂśOVFTUFPQSPCÂśQF DBSFBNJVCJUP¤ONPEEFPTFCJUEBSTVOUDBNQJPBOÂś NPOEJBMœĥJPMJNQJDÂśQFBDFBTUÂśEJTUBOģœà $BSFBGPTUDFBNBJNBSFSFBMJ[BSF %BSEFDFQćJF 'FDFQÄŁJJNBSJOVBNBWVU¤OWJBÄŁÂś1JDJOVÄĄUJVDFFBJB EFDFQÄŁJF%VDVSJJ"7PUDFBNSFBMJ[BU¤OBDFÄĄUJBOJEFTQPSU &VUPUDFTB¤OU˜NQMBUMB0POEJBMFMFEJO(VOVBN MVBUPDBQFVOFÄĄFD OSMPDVM DJDBQFPFYQFSJFOÄŁÂś 7SFCVJBTÂśTF¤OU˜NQMFÄĄJBÄĄBDFWB&FBNBJNBSFCVDVSJF BGPTU¤OTÂśD˜OEBNDÂ˜ÄĄUJHBU2MJNQJBEB'VQÂśDFBNGÂśDVU DPOUSPMVMEPQJOHBNGPTUMBDPOGFSJOÄŁBEFQSFTœĥJBN UFSNJOBUUPBUFUSFCVSJMFMBTUBEJPOBNQMFDBUTQSFDBTÂś &PODVSTVMTFUFSNJOBTFPBNFOJJQMFDBVÄĄJFJ0ÂśPQSFBV FGFDUJWEJOEPJ¤OEPJNFUSJTÂśWPSCFBTDÂśDVNJOFTÂśNÂś BUJOHÂśTÂśNJTQVOÂśDÂśTVOUGBOUBTUJDÂś0JBNQVTHMVHB ¤ODBQTÂśOVNÂśNBJSFDVOPBTDÂśOJNFOJÄĄJBÄĄBBNBKVOT BDBTÂś$UVODJBGPTUVONPNFOUEFPTFCJUÄĄJNJBNEBU TFBNBDF¤OTFBNOÂśTÂśGJJDBNQJPOPMJNQJD1VTFDPNQBSÂś DVOJNJD $VNFTÄŽĂĽJWFEFUÄŽ 9FEFUFTVOUMBUPUDPMÄŁVM'FQJOEFEFNFOUBMJUBUFB GJFDASVJB6ÂśGJJDBNQJPOFPÄĄBOTÂś¤OWJBÄŁÂś(DFWBGBOUBTUJD(VOWJTDBSFNJBÄĄEPSJTÂśOVTFUFSNJOFOJDJPEBUÂś

118

CAMPIONII ROMĂ‚NIEI

GHEORGHE HAGI

Fotbal

Magician al driblingurilor [i al paselor fine, Hagi este considerat de mul]i speciali[ti cel mai bun fotbalist român din toate timpurile. A fost supranumit „Regele� gra]ie calit`]ilor sale \nn`scute [i a m`iestriei cu care controla mingea.

Gheorghe Hagi „E greu s` aleg un gol, mai ales c` 60-70% sunt de la mare distan]` [i nu au cum s` nu fie spectaculoase, frumoase!“

Zodie: V`rs`tor (N`scut pe 5 februarie 1965, \n localitatea S`cele, jude]ul Constan]a) |n`l]ime: 1,75 m Greutate: 68 kg Post: mijloca[ (nr. 10) Echipa Na]ional` a României: 122 meciuri / 35 goluri Cupele Europene: - Cupa Cupelor: 3 meciuri / 1 gol - Champions League: 55 meciuri / 18 goluri - Cupa UEFA: 32 meciuri / 15 goluri Cluburi: 1978-1983 – FC Constan]a: 30 meciuri / 7 goluri 1983-1987 – Sportul Studen]esc: 107 meciuri / 65 goluri 1986-1990 – Steaua Bucure[ti: 97 meciuri / 76 goluri 1990-1992 – Real Madrid: 63 meciuri / 15 goluri 1992-1994 – Brescia: 61 meciuri / 15 goluri 1994-1996 – Barcelona: 35 meciuri / 7 goluri 1996-2001 – Galatasaray: 132 meciuri / 59 goluri |n total, a jucat 789 de meciuri [i a marcat 317 goluri

Cum a fost copil`ria dvs.? Normal`, a[a cum o are orice copil. Cu o familie cu p`rin]i muncitori. Eram la ]ar`, un copil iute, activ, c`ruia \i pl`cea s` se joace foarte mult afar` [i, \n special, cu ga[ca de copii [i colegi mai mari. |ntotdeauna am stat cu copii mai mari decât mine. |ntr-un fel, ei m-au crescut [i rela]ionat foarte tare cu mingea de fotbal! Singurul b`iat \ntre dou` fete, la p`rin]i... Da, dar am avut un frate \nainte, care din p`cate nu a tr`it. |ntr-adev`r, am fost cel mic, c`ruia i se d`dea cea mai bun` mâncare, \ntotdeauna por]ia cea mai mare, tot ce doream eu. Am fost \nconjurat mereu de p`rin]i, de bunici [i, chiar dac` mai gre[eam sau f`ceam prostii, m` iertau, pentru c` ]ineau foarte mult la mine! Cum a]i ajuns la fotbal? De când eram mic, cred c` aveam 3-4 ani, primul cadou pe care l-am cerut p`rin]ilor a fost o minge de fotbal. Probabil c` m-am n`scut cu acest sentiment, iar dup` aceea el s-a accentuat [i mai tare astfel c` am ajuns s` am calit`]i pentru performan]`. Cum a decurs ascensiunea dvs.? La 8-9 ani ne-am mutat de la S`cele la Constan]a. Bine\n]eles c`, la [coal`, se juca foarte mult fotbal la orele de sport, iar pe zi ce trecea eu eram implicat tot mai mult \n joc, \n a practica fotbalul cu colegii. Uite a[a, m-a v`zut cineva [i, la 10 ani, am decis s` \l practic zi de zi. Nu fotbalul pe strad`, la [coal`, ci \n mod organizat, la club, la Farul. A fost decizia dvs. sau [i p`rin]ilor? Nu, un coleg care era mai mare decât mine, tot la Farul, m-a v`zut [i mi-a propus s` merg s` m` vad` [i pe mine. Atunci l-am cunoscut pentru prima dat` pe antrenorul care m-a crescut, pe Iosif Bukossy, care, dup` aceea, m-a ini]iat, m-a \nv`]at [i m-a format. Practic, mi-a ar`tat tainele fotbalului. De mic a]i jucat mijloca[? |ntotdeauna a fost un post care mi-a pl`cut foarte mult, chiar exagerat. Cu cine jucam, \mi pl`cea foarte mult s`-i dau mingea printre picioare. Acela era obiectivul meu, s`-l driblez [i s` le dau printre picioare. Mi-aduc aminte c` la primul meci pe care l-am jucat pe terenul mare la Farul,

ne-a pus s` juc`m. Aveam 11 ani, am luat mingea [i am „arestat-o�. Atunci mi-a zis: „Uite o minge pentru tine s` ]i-o bag \n sân [i una pentru colegii t`i, ca s` dea [i la al]ii, nu doar s` dribleze!�. Dup` un scurt stagiu la Farul Constan]a, a]i poposit \n Regie... |nainte a fost lotul na]ionalei, a fost selec]ie pentru lotul na]ionalei, la 13-14 ani. A fost turneul din Fran]a, prima mea deplasare \n str`in`tate [i prima mea c`l`torie cu avionul, \n clasa a VIII-a. Am intrat \n circuitul echipei na]ionale dup` anumite selec]ii, apoi am avut un an suspendare din cauza faptului c` nu m-au l`sat p`rin]ii s` vin la Bucure[ti, eram prea mic. Nu am jucat niciun meci oficial, dar bine\n]eles c` nu am lipsit de la niciun antrenament [i am fost dat exemplu. Pentru c` iubeam fotbalul [i era pasiunea mea s` joc, nu conta c` evoluam \ntr-un meci oficial sau nu! Trebuia s` m` antrenez! La 15 ani am ajuns \n Bucure[ti, la Luceaf`rul, [i am activat 3 ani. Ne antrenam, mergeam la [coal` \mpreun`. Practic, din acel Luceaf`rul s-a format acea echip` mare a României care, mai târziu, a ajuns s` aib` performan]e foarte mari! Când a]i \nceput s` sim]i]i gustul succesului? La 11 ani am participat la Cupa Marilor Speran]e pentru copiii cu cravatele ro[ii. Doi ani la rând am câ[tigat titlul de cel mai bun juc`tor, cel mai tehnic juc`tor, iar \ntr-un an am câ[tigat [i titlul de golgeter al turneului na]ional pentru copii de 11-12 ani. Atunci a fost prima oar` când m-a dat \n ziar, la Constan]a. Dup` aceea, normal, am crescut, am venit la loturile na]ionale, unde eram \n aten]ia tuturor. Automat, a venit debutul \n Divizia A, dup` ce cu Luceaf`rul am jucat \n B [i \n C. A]i debutat devreme [i \n prima reprezentativ` a României... Da, la 17 ani [i un pic! M-au luat \ntr-un stagiu de preg`tire, cu echipa mare, s` m` vad`, s` m` cunoasc`. Probabil auziser` despre mine lucruri foarte bune. Am fost cu ei \n preg`tire, \n iarn`, [i \n Grecia, \ntr-un turneu. A]i devenit, \n acea perioad`, [i copilul teribil al Sportului Studen]esc. F`cusem gre[eli, semnasem pentru trei echipe pentru c` fiecare venea cu câte ceva. Prima a fost Steaua, apoi Sportul Studen]esc [i ultima Universitatea Craiova. Pân` la urm`,

56

Biz

75


life sport de

GeorGiana Mecu

CAMPIONII ROMĂ‚NIEI

DIANA OPREA

Fitness

Diana Oprea este deschiz`toare de drumuri \n fitness-ul autohton. Se poate mândri cu un corp de invidiat, dar a „lucrat� la el ani de-a rândul pentru a atinge performan]a maxim`. E con[tient` de dificultatea acestui sport, \ns` sper` ca fitness-ul s` câ[tige cât mai mul]i adep]i.

Diana Oprea

;PEJFBalan]` (N`scut` pe 27 septembrie 1982, \n Bucure[ti) A \nceput gimnastica artistic` la vârsta de 4 ani, la CS Steaua Bucure[ti, iar la 7 ani s-a transferat la CS Deva. 1BMNBSFT Multipl` campioan` na]ional` de junioare cu echipa, la bârn`, sol [i s`rituri, iar la 14 ani a trecut la gimnastic` aerobic`, ob]inând titlul na]ional \n proba de trio. Din 2001, practic` fitness-ul, terminând pe locul 4 la CM din acela[i an si pe locul 6 la CE din 2002. A cunoscut deplina afirmare la CM 2006, când a cucerit titlul suprem. A terminat Facultatea de Sport din cadrul Universit`]ii Spiru Haret, a fost instructor de fitness la Clubul „World Class�, iar \n prezent are propriul club, One Fitness. |n plus, de]ine licen]` de arbitru de gimnastic` aerobic`.

$VNFTċüJDBNQJPBOċNPOEJBMċ A fost ceva ce nu pot descrie. Cel pu]in 10 la sut` din acel sentiment, \l doresc tuturor oamenilor. E ceva de vis. Când [tii c` toat` lumea te aplaud` [i se bucur` c` tu ai câ[tigat, când vezi toat` sala \n picioare, e greu s`-]i st`pâne[ti lacrimile. A fost enorm de emo]ionant. $FQBSUJDVMBSJUċĞJBSFüUOFTTVMEFQFSGPSNBOĞċ Este o combina]ie de frumuse]e cu sport. Practic, este un concurs de miss, pentru c` are primele dou` probe specifice, rochia de sear` cu un speech de 10 secunde [i costumul de baie. Numai c` la un concurs de frumuse]e nu-]i analizeaz` construc]ia corporal`, fine]ea. Noi trebuie s` avem o musculatur` cu feminitate, f`r` o mas` muscular` mare. A treia prob` este cea de liber ales, cum \i zicem noi. |n 90 de secunde, noi punem pe muzic` o coregrafie cu o anumit` tem`, elemente de gimnastic` acrobatice, s`rituri din gimnastic`, elemente de mobilitate ale coloanei vertebrale, mai exact sfori, poduri, lente. $VNTFKVSJ[FB[ċ Sunt [ase arbitri [i unul principal. Se elimin` cea mai mare [i cea mai mic` not` [i a[a se stabile[te punctajul la fiecare prob`. $BSFFEJGFSFOĞBEJOUSFüUOFTTVMEFĆOUSFĞJOFSFĚJDFMEF QFSGPSNBOĞċ Orice om care vrea s` arate bine merge la sal`, iar fitness-ul \nseamn` \ntre]inerea musculaturii, pe aparatele [i ma[inile de for]`. La fitness-ul pe care l-am f`cut eu, preg`tirea pentru proba a doua, unde se arbitreaz` musculatura, la baz` sunt tot exerci]ii de \ntre]inere, numai c` greut`]ile cresc un pic. $VNBJBKVOTMBüUOFTT |n 2001, la sfatul fostei mele antrenoare de aerobic, Adriana Chiriliuc. Mi-a spus c` este un sport nou [i merit` s` \ncerc. $ÉUEFNVMUDPOUFB[ċBMJNFOUBĞJB Are jum`tate din rol. Pentru c` f`r` o diet` strict`, nu po]i progresa. Nu po]i avea rezultatele dorite. $BSFBGPTUDFMNBJHSFVNPNFOUĆOESVNVMTQSFBüSNBSFB EFQMJOċ Am avut mult de munc`, dar progresul a fost vizibil.

Am f`cut multe sacrificii, \n special \n ultimele cinci luni dinaintea concursului, de aceea pot spune c` au fost cele mai grele din toate preg`tirile mele. Lucram, m` antrenam, \nv`]am, ]ineam o diet`. ÄœJBTDIJNCBUWJBÄžBUJUMVMEFDBNQJPBOÄ‹NPOEJBMÄ‹ Adev`rul este c` acum sunt mult mai cunoscut`. Majoritatea a auzit de mine [i m` simt bine c` lumea m` recunoa[te [i [tie o parte din preg`tirea, munca [i via]a mea. "VNFSJUBUUPBUFTBDSJĂĽDJJMF Având \n vedere c` am stat 12 ani la Deva, \n c`min, [i am crescut f`r` p`rin]i, nu am avut o copil`rie u[oar`. Pentru mine, p`pu[ile erau transformate \n bârn` [i paralele. Dar, acum, privind \n urm`, dup` 20 de ani de sport, nu regret nimic. $VNFHVTUVMTVDDFTVMVJ Este frumos, dar abia dup` ce devii campion, \ncepe greul. Dar \ntotdeauna un campion va r`mâne un campion, pentru c` atunci a fost seara mea [i va r`mâne a mea! Nu putem \ntoarce timpul. $BPN DFUFDBSBDUFSJ[FB[Ä‹ Sunt o persoan` extrem de ambi]ioas`, când \mi propun ceva, vreau neap`rat s`-mi ating scopul. $VNTFWFEFGSVNPTVMQSJOPDIJJVOFJDBNQJPBOFNPOEJBMF EFĂĽUOFTT |ncerc s` apreciez lucrurile la adev`rata lor valoare. |ncerc s` fac pe toat` lumea s` se simt` bine [i nu ezit, dac` pot ajuta pe cineva. Atunci simt o satisfac]ie enorm` [i totul este frumos. $FBMUTQPSUÄžJBSĂĽQMÄ‹DVUTÄ‹QSBDUJDJ Patinajul artistic. M` uit câteodat` „cu invidieâ€? la patinatori cum se mi[c` pe ghea]`. E un sport frumos [i interesant. $SF[JĆOEFTUJO Da. Consider c` destinul m-a \mpins s` fac fitness. E adev`rat c` destinul ni-l facem [i noi. $BSFFEFĂĽOJÄžJBTVDDFTVMVJ Munc`, munc`, munc`! Degeba e[ti talentat. Dac` nu faci ni[te sacrificii [i nu \ncerci s`-]i dep`[e[ti limitele, nu rezolvi nimic!

94

CAMPIONII ROMĂ‚NIEI

NADIA COM~NECI

Gimnastic`

FOTO: VASILE C~MAR~

„E ceva de vis... când [tii c` toat` lumea te aplaud` [i se bucur` c` tu ai câ[tigat, când vezi toat` sala \n picioare...“

Nadia este simbolul perfec]iunii \n gimnastic`. Supranumit` Zei]a de la Montreal, ea este o personalitate a lumii sportive [i ambasadorul României pe toate continentele.

Nadia Com`neci

Zodie:6DPSQJPO 1ATDVUAQFOPJFNCSJF MB2OFĔUJ

Nadia a \nceput s` practice gimnastica la W˜STUBEFBOJ Palmares: &BNQJPBOAOBÄ—JPOBMABCTPMVUAÄ”JQFFDIJQFMB juniori \n1972; &BNQJPOBUFMF(VSPQFOFEFMB6LJFO 4 medalii de aur (individual compus, s`rituri, QBSBMFMFÄ”JC˜SOA Ä”JVOBEFBSHJOU MBTPM  -PDVSJMF2MJNQJDFEFMB0POUSFBMĂ• NFEBMJJEFBVS MBJOEJWJEVBMDPNQVTC˜SOAÄ”J QBSBMFMF PNFEBMJFEFBSHJOU QFFDIJQF Ä”JP NFEBMJFEFCSPO[MBTASJUVSJOPUFNBYJNF devenind prima gimnast` din lume notat` cu 10; -PDVSJMF2MJNQJDFEFMB0PTDPWBĂ•BVS MBC˜SOAÄ”JTPMBSHJOUMBJOEJWJEVBMDPNQVTÄ”J cu echipa.

De ce a]i ales gimnastica [i cine v-a \ndrumat pa[ii spre acest sport? $NBKVOTTAGBDHJNOBTUJDÂśQFOUSVDÂśFSBNVODPQJMGPBSUF FOFSHJDÄĄJNBNBNFBTBH˜OEJUDADFBNBJCVOATPMVÄ—JFBS fi s` m` \nscrie la un sport. Din fericire, \n ora[ul meu natal FYJTUBPÄ”DPBMAEFHJNOBTUJDAJBSQFOUSVPGFUJÄ—ADBNJOF QASFBBGJDFBNBJQPUSJWJUABDUJWJUBUFÄ•JTBEPWFEJUBGJ $VNBGPTUESVNVMBĂĽSNÄ‹SJJ 3SJNVMQBTJNQPSUBOUQFESVNVMNFVDAUSFQFSGPSNBOÄ—AB GPTUTA>NJJBVUSFBCB>OTFSJPTÄ”JTANAEFEJDBOUSFOBNFOUFMPS $QPJVOSPMEFGJOJUPSJVMBVBWVU>OFWPMVÄ—JBNFBBOUSFOPSJJ EFFYDFQÄ—JFQFDBSFJBNBWVU0BSDFM'VODBO0BSUBÄ”J%FMB .BSPMZJ&SFEUPUPEBUADABOUSFOBNFOUFMFJOUFOTJWF>OUSP FDIJQAGPBSUFCVOBVOEFBWFBN>OMPUDFMFNBJCVOFTQPSUJWF BMFNPNFOUVMVJNBVJNQVMTJPOBUTAEBVSF[VMUBUFEJODF¤ODF NBJCVOF3SJNVMTVDDFTNBKPSQFDBSFMBNBWVU>ODBSJFSBEF HJNOBTUABGPTUDÂ˜ÄĄUJHBSFBBUSFJNFEBMJJEFBVSÄĄJVOBEFBSHJOU la Campionatele Europene din 1975, de la Skien, Norvegia. A]i avut un idol? 'BDSFEDÂśBUVODJD˜OE>Ä”JEPSFÄ”UFTAGBDAQFSGPSNBOÄ—AJOEJGF rent de domeniu, orice copil \[i alege un model din domeniul SFTQFDUJWDBSFEFWJOFTUBOEBSEVMQFDBSFWJTFB[ATA>MBUJOHA &˜OEBWFBNBOJJEFBMVMNFVFSB/VENJMB7VSJÄ”DFWBPGPBSUF CVOÂśHJNOBTUÂśEJOGPTUB8566QFDBSFPBQSFDJF[Ä”JBDVN $ÉUFPSFWÄ‹BOUSFOBÄžJQF[JÄšJDBSFFSBSFHJNVMEWTEFWJBĞċ $MPDBNGPBSUFNVMUUJNQBOUSFOBNFOUFMPSBW˜OEUJNQ UPUVÄ”JÄ”JQFOUSVTUVEJV$W˜OE>OWFEFSFDABNGADVU Ä”DPBMA>OSFHJNEFJOUFSOBUQSPHSBNVMOPTUSVFSBCJOF TUBCJMJUÄ”JSFVÄ”FBTABEVDAVOFDIJMJCSV>OWJBÄ—BOPBTUSA BTUGFM>OD˜UTAOFQVUFNBOUSFOBSJHVSPTGASABOFHMJKB >OTADFMFMBMUFBTQFDUFBMFWJFÄ—JJEFDPQJM $FWÄ‹NBJBNJOUJÄžJEJOBOJJQFUSFDVÄžJMB%FWB (VNBNBOUSFOBUMB'FWBD˜OECB[BMPUVMVJPMJNQJDTB NVUBUBDPMP$GPTUPFYQFSJFOÄ—AGSVNPBTAMB'FWBBN avut oportunitatea s` pot s` stau cu familia mea. Practic, OVBNTUBU>O&PNQMFYVM6QPSUJW0AEVDFBN[JMOJDMB BOUSFOBNFOUFÄ”JĂœ>OUJNQVMMJCFSĂ›SFTQFDUBNJOEJDBÄ—JJMFEBUF EFBOUSFOPSJ\OBOJJ NBNNVUBU>O%VDVSFÄ”UJEFPBSFDF USFCVJBTAQBSUJDJQMBDVSTVSJMFEFMB,()67PUPEBUABNDPO UJOVBUTANABOUSFOF[QFOUSV2MJNQJBEBEFMB0PTDPWB

Cum a fost colaborarea cu Bela Karolyi? 5FMBÄ—JBNFBDVBOUSFOPSVM%FMB.BSPMZJBGPTUGPBSUFCVOA 1VEPBSDA>Ä”JGADFBGPBSUFCJOFNFTFSJBUFIOJDWPSCJOEEBS BWFBÄ”JUBMFOUVMEFBWBMPSJGJDBDFFBDFBWFBNNBJCVOGJF DBSFEJOUSFOPJÄ”JEFBOFBNCJÄ—JPOBTAWSFNEJODF>ODFNBJ NVMUEFMBOPJ&SFEDAMVDSVMBDFTUBTBWA[VUDFMNBJCJOF >OSF[VMUBUFMFQFDBSFMFBNPCÄ—JOVUFVÄ”JDPMFHFMFNFMF $ÉOEBÄžJTJNÄžJUQFOUSVQSJNBEBUÄ‹HVTUVMTVDDFTVMVJ *VTUVMTVDDFTVMVJFTUFBUVODJD˜OE>OWFÄ—JTAGBDJDFWBOPVÄ”J D˜OESFBMJ[F[JDABDFMMVDSV>Ä—JJFTFCJOF(V>NJNATVSBNTVD DFTVM>ODPSFDUJUVEJOFBDVDBSFFYFDVUBNFYFSDJÄ—JJMFÄ”JFSBNEJO DF>ODFNBJN˜OESAEFNJOFQFNATVSADFPCÄ—JOFBNSF[VMUBUF NBJCVOFÄ•JOVNASFGFSBJDJMBDFMFEJODPNQFUJÄ—JJ$UVODJD˜OE SFVÄ”FBNTASFBMJ[F[VOFMFNFOUOPVJOUSPEVTPOPVANJÄ”DBSF D˜OEWFEFBNNVMÄ—VNJSFB>OPDIJJBOUSFOPSJMPSÄ”JDPOTUBUBNDA puteam s` repet iar [i iar acel element f`r` s` mai fac gre[eli, NATJNÄ—FBNGPBSUFCJOF$NNBJTQVTPÄ”JDVBMUFPDB[JJÄ”J>NJ GBDFQMADFSFTAPSFQFUTVDDFTVMFTUFCVDVSJBWJTVMVJ>NQMJOJU 1VSFDVOPBÄ”UFSFBBMUPSBNBSDIFB[ATVDDFTVMDJDPOGPSUVM JOUFSJPSEFBÄ”UJDABJSFBMJ[BUDFFBDFÄ—JBJQSPQVT Care erau aparatele preferate [i de ce? \OHFOFSBMBQBSBUFMFQSFGFSBUFQSPCFMFQSFGFSBUFQFOUSVPSJDF TQPSUJWTVOUBDFMFBMBDBSFSFVÄ”FÄ”UFTAEFBDFMFNBJCVOF SF[VMUBUF0JF>NJQMADFBVGPBSUFNVMUQBSBMFMFMFÄ”JC˜SOB De câte ori repeta]i un exerci]iu pentru a deveni pefect? ,NQPTJCJMEFOVNASBU5FQFUBNVOFYFSDJÄ—JVQ˜OA>OVM UJNBDMJQA>OBJOUFBDPNQFUJÄ—JFJÄ”JUPUOVBWFBNWSFPHBSBO Ä—JFDAWBJFÄ”JQFSGFDU3VUFBNTA>MFYFDVUGPBSUFCJOFMB antrenamente, iar \n concurs s` \mi scape ceva. Sau invers, TASFVÄ”FTD>ODPNQFUJÄ—JFDFBNBJCVOADPODFOUSBSFÄ”JTA FWPMVF[GASAHSFÄ”FBMA2SJDVN>OUPUEFBVOBBNDPOTJEFSBU DAFTUFMPDEFNBJCJOFÄ”JBNDAVUBUTANAQFSGFDÄ—JPOF[ $FWBNPUJWBUTÄ‹WÄ‹BVUPEFQÄ‹ÄšJÄžJ &FMNBJNVMUBDPOUBUEPSJOÄ—BNFBOBUVSBMAÄ”JQSPCBCJM OBUJWAEFBGBDFMVDSVSJMFD˜UNBJCJOF1VBNDAVUBUNPUJWBÄ—JJ FYUFSJPBSFDJNBNDPODFOUSBUBTVQSBQSPQSJJMPSNFMFBTQJSBÄ—JJ Ä”JDBQBDJUAÄ—J>ODFSD˜OENFSFVTANABVUPEFQAÄ”FTD Cum a]i sim]it la acea vreme momentul Montreal 1976, când a]i intrat \n istorie? Nu am concurat s` fac istorie, am f`cut istorie prin ceea

30

CAMPIONII ROMĂ‚NIEI

MARIAN DR~GULESCU

Gimnastic`

Multiplu campion european, mondial [i medaliat olimpic, Marian Dr`gulescu r`mâne unul dintre cei mai buni gimna[ti români din toate timpurile. Dup` o period` nefast` din via]a sa, „Marocanul� a revenit spectaculos, devenind dublu campion mondial la Londra.

Marian Dr`gulescu „Re]eta succesului: munc`, ambi]ie, concentrare, st`pânire de sine [i un dram de noroc!�

;PEJFS`get`tor (N`scut pe18 decembrie 1980, Bucure[ti) $MVC CS Dinamo Bucure[ti 1BMNBSFT 2000 – CE Bremen – aur la sol, argint cu echipa [i bronz la individual compus; – Cupa Mondial` Glasgow – aur la s`rituri; 2001 – CM Ghent – aur la s`rituri [i sol; 2002 – CE Patras – aur cu echipa, argint la s`rituri, bronz la sol; – CM Debrecen – aur la sol; 2003 – CM Anaheim – argint la s`rituri; 2004 – JO Atena – argint la sol, bronz la s`rituri [i cu echipa; – CE Ljubljana – aur la individual compus, sol, s`rituri [i cu echipa; 2005 – CE Debrecen – aur la sol; – CM Melbourne – aur la s`rituri; 2006 – CE Volos – aur la s`rituri, argint cu echipa [i la sol; – CM Aarhus – aur la s`rituri [i sol; 2008 – JO Beijing – locul 4 la s`rituri, locul 7 la sol [i cu echipa; 2009 – CM de la Londra – aur la sol [i s`rituri. 4UVEJJabsolvent al Academiei Na]ionale de Educa]ie Fizic` [i Sport; Divor]at, DPQJJBeatrice [i Richard.

44

76

Biz

$VNFTċüJDBNQJPO Emo]iile sunt foarte mari, toat` lumea a[teapt` de la tine ca la fiecare compete]ie s` ob]ii un rezultat bun. M` bucur c`, pân` acum, nu am dezam`git, chiar dac` am avut [i ghinioane. $FTJNĞJDÉOEUFBQSPQJJEFQFSGFDĞJVOF M` simt extraordinar! La Atena, dup` prima s`ritur`, m` vedeam cu medalia de gât! Mi-a p`rut r`u c` m-am relaxat un pic la a doua s`ritur`. Din p`cate, nici la Beijing nu a ie[it cum trebuia, dar am reu[it s` revin la nivel \nalt. $VNBJSFVĚJU UPUVĚJ TċUFNPCJMJ[F[JEVQċBUÉUFBQSPCMFNF Sunt un profesionist, [tiu ce vreau! Sunt serios, muncesc [i am avut multe persoane lâng` mine care m-au sus]inut, m-au \ncurajat, m-au sprijinit [i au crezut \n mine. M` refer \n primul rând la Corina – prietena mea –, la familie [i la prietenii foarte apropia]i. Apoi, starea mea de s`n`tate s-a ameliorat fa]` de 2008 [i toate aceste „ingrediente� au condus la rete]a ideal`. $ÉUEFNVMUBDPOUBUGBQUVMDċ/JDVĚPS1BTDVFTUFBOUSFOPSVMDPPSEPOBUPSBMMPUVMVJ Enorm de mult. |n primul rând, am avut parte de o preg`tire profesionist`, serioas`, exact a[a cum ar fi trebuit s` fie. Nicu[or Pascu m-a sus]inut \n permanen]`. De fapt, noi am mai lucrat [i la lotul de junior \mpreun`. Acum suntem [i foarte buni prieteni, este [i na[ul feti]ei mele. Dânsul a contribuit foarte mult la ascensiunea mea \n cariera de sportiv. De aceea, m` bucur c` am reu[it s` lu`m aceste medalii \mpreun`, având \n vedere c` la lotul de juniori nu prea am avut aceast` posibilitate. 5FBVTDIJNCBUVMUJNFMFEPVċUJUMVSJNPOEJBMF Satisfac]iile au fost, de aceast` dat`, cu mult mai mari. Dar, altfel, cred c` sunt acela[i. Am r`mas la fel modest [i cu picioarele pe p`mânt. Probabil [i gimnastica m-a disciplinat \ntr-un anumit fel! 4PMTBVTċSJUVSJ DFĞJQMBDFNBJNVMU Chiar nu conteaz`! Amândou` aparatele sunt cu risc, poate din aceast` cauz` \mi [i plac. |n gimnastic` este pu]in altfel, un mic pas la aterizare [i deja sari de pe locul 1 pe 3 sau pe 4. E foarte greu, de aceea nu pot s` zic c` merg la un concurs s` câ[tig sigur solul sau s`riturile. Este, totu[i, bine c` am [anse la dou` medalii. Dac` \mi

iese treaba ca \n sal`, ca la antrenamente, practic nu am adversari! $VNEFTDSJJHJNOBTUJDBEFĆOBMUċQFSGPSNBOĞċ E din ce \n ce mai greu, mai ales cu schimbarea codului de punctaj. Sunt elemente grele, exerci]ii lungi. Cu cât sunt mai lungi [i mai grele exerci]iile, exist` [anse mai mari de a gre[i. |n gimnastic`, cea mai mic` gre[eal` te poate da jos de pe podium. Normal, la fiecare concurs trebuie s` ai [i un pic de noroc. Dac` nu ai acel gram de noroc, e[ti pe 2, 3, 4, locuri satisf`c`toare, dar numai locul 1 conteaz`! $FĞJQSPQVJQFOUSVQFSJPBEBVSNċUPBSF Voi avea o scurt` vacan]` de s`rb`tori, iar dup` aceea voi intra din nou \n preg`tire pentru campionatele europene [i mondiale de anul viitor, unde sper s` fie bine. 5FWFEFNĚJMB0MJNQJBEBEFMB-POESBEJO Targetul este pe etape. Mai \ntâi, campionatele europene [i mondiale care vor urma. Sigur, \n perspectiv` m` gândesc [i la Olimpiada de la Londra, unde sper s`-mi iau revan[a dup` Beijing, mai ales c` singurul titlu din carier` care \mi lipse[te este cel olimpic! $FĆOTFBNOċQFOUSVVOTQPSUJW0MJNQJBEB Partea proast` este c` se desf`[oar` o dat` la 4 ani, iar un gimnast, care are o via]` sportiv` foarte scurt`, poate s` prind` maximum 2-3 olimpiade. De aceea, trebuie s` dai tot ce-i mai bun \n minutul acela, \n secunda aceea. Prinzi o zi bun`, \]i iese totul perfect, e bine! $BSFFTUFSFĞFUBTVDDFTVMVJ Munc`, ambi]ie, concentrare, st`pânire de sine [i un gram de noroc! 3FDPNQFOTFMFTVOUQFNċTVSBFGPSUVSJMPS Având \n vedere c` mul]i m` consider` sportivul deceniului \n România, fiind de opt ori campion mondial [i de tot atâtea ori cel mai bun sportiv al ]`rii, oficialit`]ile din Bucure[ti nu mi-au acordat acela[i respect cum procedeaz` al]ii cu sportivii lor. $VNBJEFTDSJFĆOUSFBHBUBWJBĞċ O via]` plin` de succese atât pe plan sportiv, cât [i familial [i dac` ar fi s` o iau de la cap`t, nu regret nimic!

)2729$6,/(&]0$5]

Cvintupl` campioan` olimpic` [i cvadrupl` campioan` european`. Prima gimnast` din lume notat` cu 10

marilor campioni ai sportului românesc. Editarea ei a presupus o munc` laborioas`, de ani de zile, o preselec]ie riguroas`, iar apari]ia pe pia]` este rodul efortului unei \ntregi echipe de colegi pasiona]i [i inimo[i. De[i \ntr-o lucrare de acest gen este greu s` po]i cuprinde pleiada de mari campioni pe care i-a dat România, ea este un \nceput de bun augur pe care mi-l doresc continuat cu edi]ii revizuite [i ad`ugite. Varianta l`rgit` a pove[tilor de succes ale campionilor inclu[i \n acest proiect poate fi g`sit` pe www.campioniiromaniei.ro. Campionii României sunt cei mai titra]i [i galona]i. Sunt cei mai riguro[i [i ambi]io[i. Sunt cei mai harnici [i puternici. Munca la galere le e mas`, iar talentul le e cas`! Sunt “condamna]iiâ€? marilor victorii! F`r` ei n-am putea s` tr`im la fel de trepidant, f`r` ei nu ne-am sim]i atât de patrio]i, f`r` ei n-am \n]elege cu adev`rat profesionismul, f`r` ei am fi cu mult mai s`raci! Sunt ei, campionii sportului românesc, ambasadorii no[tri pe toate continentele, sunt modelele de urmat. Când stai al`turi de ei, \n]elegi de ce creeaz` diferen]a. Când \i cuno[ti, le remarci ambi]ia, puterea de munc`, determinarea [i modestia. Când \i ascul]i, \]i dai seama c` sunt persoanele care [i-au \ntâlnit menirea [i al c`ror destin este victoria! Indiferent c` practic` gimnastica, atletismul, canotajul, kaiacul-canoe, handbalul, luptele, judo, halterele, scrima, boxul, nata]ia etc., \i une[te dorin]a “nebun`â€? de a fi cei mai buni. Pove[tile lor de via]` par desprinse din filme, sacrificiile lor


sport

Cartea “Campionii Românieiâ€? are 145 de pagini [i poate fi achizi]ionat` din re]elele de magazine Diverta [i C`rture[ti la pre]ul de 67 de lei. georgianamecu@revistabiz.ro

CAMPIONII ROMĂ‚NIEI

ELISABETA /,3Âľ

Canotaj

Elisabeta Lip` este cea mai titrat` canotoare român` din toate timpurile. A participat la [ase edi]ii consecutive ale Jocurilor Olimpice [i a urcat de cinci ori pe prima treapt` a podiumului!

Elisabeta /JQÂś Ăœ$NBKVOTÄĄJFVMBDPODMV[JBDÂśTVOUEPUBUÂśEFMB0BNB 1BUVSÂśTÂśGBDBUÂ˜ÄŁJBBOJQFSGPSNBOÄŁÂś$MUTFDSFUOVFYJTUœÚ %BSDFMNBJOFQMÄŽDVUNPNFOUBMDBSJFSFJ Â…ODBSJFSBEFEFBOJBNBWVUÄĄJJOTVDDFTF'FFYFNQMV EVQÂśVODBNQJPOBUNPOEJBMDÂ˜ÄĄUJHBUBNWFOJUQFMPDVM ¤OGJOBMÂś6F¤OU˜NQMB¤O$GPTUEVSFSPTNBN BNCJÄŁJPOBUÄĄJBNSFWFOJU¤OVSNÂśUPSVMBODBÄĄJDVNOVTBS GJ¤OU˜NQMBUOJNJD$NMVBUPEFMBDBQÂśUÄĄJBTUBBGPTUUPU $FQSPCÄ‹QSFGFSBÄžJ (VTVOUVOBEJOUSFDBOPUPBSFMFDBSFBPCÄŁJOVUNFEBMJJ¤O UPBUFQSPCFMF3PBUFDÂśBUVODJD˜OETUÂśUFBNNBJCJOFDV QTJIJDVMBNDPODVSBUOVNBJ¤OFDIJQBKFEFTJNQMVÄĄJEVCMV JBSTQSFCÂśUS˜OFÄŁF¤OFDIJQBKVMEF$DVNDÂ˜ÄĄUJH˜OE¤O UPBUFOVQPUTÂśTQVODBSF¤NJQMBDF1VQPUTQVOFDÂśVOB NJTFQPUSJWFÄĄUFVOBTBVBMUB ĉOUPSDÉOEBOJJ BÄžJGBDFUPUDBOPUBK &SFEDÂśEB'BDÂśTUBVÄĄJNÂśH˜OEFTDDVNBNQVUVUTÂś GBDÄĄJDFWBEFBOJEFDBOPUBKQSPCBCJMDÂśUPUDBOPUBK BÄĄGBDF 3BQPSUVMTBDSJĂĽDJJTBUJTGBDćJJFTUFQP[JUJW &BSÂśTQMBUÂś¤ODBOPUBKOVTFDÂ˜ÄĄUJHÂśCBOJGPBSUFNVMÄŁJDB TÂś[JDJDÂśFÄĄUJSÂśTQMÂśUJUQFNÂśTVSBNVODJJ(VKVNÂśUBUFEJO QFSGPSNBOÄŁÂśBNEFEJDBUP&POHSFTVMVJBNGÂśDVUNVODÂś QBUSJPUJDÂśEBSTBUJTGBDÄŁJBNVODJJPBJBUVODJD˜OEVSDJQF QPEJVNÄĄJ¤ģJD˜OUÂśJNOVM $VNFTÄŽĂĽJWFEFUÄŽ (VOVNÂśDPOTJEFSWFEFUÂś1VTDSJFQFGSVOUFBNFBDÂś TVOUDBOPUPBSFBTFDPMVMVJDÂśBNÄ”BTFNFEBMJJPMJNQJDF 'VQÂśQÂśSFSFBNFB¤OBJOUFEFUPBUFUSFCVJFTÂśGJJPN "WFÄžJWSFVOSFHSFU 'BBNVOTJOHVSSFHSFUDÂśOVBNGÂśDVUVODPQJMNBJ EFWSFNF/BNGADVUMBEFBOJÄĄJDFWBEBDÂś¤MGÂśDFBNMB TBVEFBOJFSBBMUDFWB $BSFFTUFTUJMVMEWT &SFEDÂśBNQSFBNVMUCVOTJNÄŁ6VOUDPSFDUÂśDJOTUJUœĔJ GPBSUFBNCJÄŁJPBTÂś$NBWVUDBMJUœģJ¤OOÂśTDVUFEBSGÂśSÂś BNCJÄŁJFOVSFBMJ[F[JOJNJD¤OWJBÄŁÂś 3FEFDFNCSJF(MJTBCFUB/JQABGPTU¤OBJOUBUAMBHSBEVMEF DIFTUPS FDIJWBMFOUDVDFMEFHFOFSBM >O0JOJTUFSVM$ENJOJTUSBÄŁJFJ ÄĄJ,OUFSOFMPS\OQSF[FOUFTUFQSFÄ”FEJOUFBM&6'JOBNPÄ”JQSFÄ”FEJOUF BM)FEFSBÄ—JFJ5PN˜OFEF&BOPUBK

74

CAMPIONII ROMĂ‚NIEI

ADRIAN MUTU

Fotbal

)2725$&+$'(/-,65

Zodie: 6DPSQJPO 1œTDVUAQFEBUBEF PDUPNCSJF¤O6JSFUKVEFģVM6VDFBWB

Cluburi: &62MJNQJB  &6'JOBNP 

1BMNBSFT $QBSUJDJQBUMBTBTFFEJÄŁJJDPOTFDVUJWFBMF-2 ÄĄJBVSDBUEFGJFDBSFEBUÂśQFQPEJVN /PT$OHFMFTBVSMBEVCMVW˜TMF6FVM BSHJOUMBEVCMVW˜TMFÄĄJCSPO[MBW˜TMF BVSMBTJNQMVÄĄJBSHJOUMBEVCMV$UMBOUB BVSMB6ZEOFZBVSMB BVSMB $DVDFSJUUJUMVMNPOEJBM¤OMB%MFE¤O QSPCBEFTJNQMVÄĄJBPCÄŁJOVUBMUFNFEBMJJ EFBSHJOUMB&0 6BJNQVTEFOFOVNÂśSBUFPSJ¤OFUBQFEF &VQB0POEJBMÂś (TUFNVMUJQMADBNQJPBOAOBÄ—JPOBMA $GPTUEFDMBSBUÂśEFGFEFSBÄŁJBJOUFSOBÄŁJPOBMÂś EFTQFDJBMJUBUFESFQUDFBNBJCVOÂśDBOPUPBSF BTFDPMVMVJ;; 3FJVOJFBQSJNJUMB/VDFSOB (MWFÄ—JB NFEBMJBĂœ7IPNBT.FMMFSĂšDFBNBJ >OBMUAEJTUJODÄ—JFEJODBOPUBK $GPTUEFDPSBUÂśEF&PNJUFUVM2MJNQJD ,OUFSOBÄŁJPOBMDV&PMBOVMEF$VSQFOUSV ¤OUSFBHBBDUJWJUBUF 6BSFUSBTEFGJOJUJWEVQA-PDVSJMF2MJNQJDFEF MB$UFOB (TUFNBFTUSAFNFSJUABTQPSUVMVJ

Când a]i ĂŽnceput canotajul? 0BNBQVDBUMBW˜STUBEFBOJ(SBNMBMJDFVM0JIBJ (NJOFTDVEJO%PUPÄĄBOJ¤ODMBTBB;B-VDBNCBTDIFUQF BUVODJÂ…OHFOFSBMÂśGÂśDVTFNÄĄJBUMFUJTNJBSD˜OEBNJOUSBUMB MJDFVBN¤ODFQVUCBTDIFUVM'FDFDBOPUBK"1VÄĄUJVBTUBB GPTUTPBSUBNFB6BGÂśDVUPTFMFDÄŁJFEFMB&62MJNQJBMBOJWFM EFÄŁBSœĥJBNGPTUTFMFDÄŁJPOBUÂś(VIBCBSOBWFBNDFFTUF DBOPUBKVM $BSFFTUFTFDSFUVMDPOUJOVJUĎćJJÄ…JMPOHFWJUĎćJJ 0VODÂśGPBSUFNVMUÂśNVODÂś$NBKVOTÄĄJFVMBDPODMV [JBDÂśTVOUEPUBUÂśEFMB0BNB1BUVSÂśTÂśGBDBUÂ˜ÄŁJBBOJ QFSGPSNBOÄŁÂś$MUTFDSFUOVFYJTUÂś $FWBNPUJWBU (TUFDB¤OQSPWFSCVMDÂśPEBUÂśJOUSBU¤OIPSÂśUSFCVJFTÂśKPDJ Ä JFVBNMVBUPUSFQUBUÄĄJQ˜OÂśMBVSNÂśOVBNQVUVUTÂśNÂś NBJPQSFTD&˜OEBNGPTUFQVJ[BUÂśQTJIJDBNGÂśDVUQBV[Âś VOBOEBSUPUBNSFWFOJUQFOUSVDÂśOJDJPEBUÂśOVBNGVHJU EFNVODœĥJOVNJTBQÂśSVUHSFB $VNFQFQPEJVN 3˜OÂśMBQPEJVNTFOUJNFOUVMEF¤NQMJOJSFFTUFD˜OEUSFDJMJOJB EFTPTJSFÄĄJFÄĄUJDÂ˜ÄĄUJHÂśUPSBDFMBFTUFNPNFOUVMDVBEFWÂśSBU EFFVGPSJF$QPJVSNFB[ÂśCVDVSJBFDIJQFJÄĄJEVQÂśBDFFB FVGPSJBEFQFQPEJVNÄĄJTUBSFBEFFNPÄŁJFD˜OETFD˜OUÂś JNVOVMEFBDFFBGPBSUFNVMÄŁJTQPSUJWJOVÄĄJQPUPQSJMBDSJNJMF $FDSFFB[ÄŽEJGFSFOćBEJOUSFVOTQPSUJWEFSÉOEÄ…JVODBNQJPO 7SFCVJFTÂśBJDBMJUœģJTQFDJGJDFTQPSUVMVJTÂśGJJEPUBUEFMB OBUVSÂśTÂśBJWPJOÄŁÂśGPBSUFNBSF'BDÂśBJWPJOÄŁÂśQPÄŁJDPN QFOTBMJQTBVOPSDBMJUœģJ¤OOÂśTDVUFÄŁJMFGPSNF[J $FQSFTVQVOFDBOPUBKVMEFQFSGPSNBOćĎ 6BDSJGJDJJNBSJ(TUFPBSNBUÂśEBSEFCVOÂśWPJFÂ…OGPOEBTUB ¤OTFBNOÂśTQPSUVMEFQFSGPSNBOÄŁÂśEJTDJQMJOÂś1VUFQPÄŁJ EVDFTÂśQJFS[JOPBQUFBMBEJTDPUFDœĥJBEPVB[JTÂśGBDJFGPSU QFOUSVDÂśPSJDVNOVEBJSBOEBNFOU $BSFBGPTUDFMNBJGSVNPTNPNFOUBMDBSJFSFJ 3FOUSVNJOFDFMNBJGSVNPTNPNFOUFTUF2MJNQJBEBEFMB /PT$OHFMFT0JBSÂśNBT¤ONJOUF¤OTVGMFU1VÄĄUJVQSPCBCJM VOEFBNGPTUÄĄJU˜OÂśSÂś$NGPTUÄĄJTJOHVSBÄŁBSÂśTPDJBMJTUÂśDBSF BQBSUJDJQBUJBS5PN˜OJBBPCÄŁJOVUÄĄJDFMFNBJNVMUFNFEBMJJ 'BSOVOVNBJQFOUSVBTUBDJÄĄJDVNBNGPTUQSJNJÄŁJDVN OFBVUSBUBUBNFSJDBOJJ

Lider al genera]iei sale, Adrian Mutu este unul dintre cei mai talenta]i fotbali[ti români ai momentului. Apreciat [i contestat deopotriv`, „Briliantul� spune c` \l inspir` golul [i are o singur` mare pasiune - FOTBALUL.

Adrian Mutu

Zodie: Capricorn (N`scut pe 8 ianuarie 1979, la C`line[ti) Cluburi: {i-a \nceput cariera la FC Arge[. S-a transferat: \n 1998 de la FC Arge[ la FC Dinamo pentru 600.000 euro; \n 1999, de la FC Dinamo la Inter Milano – 1,7 mil. euro; \n 2001, de la Inter Milano la Hellas Verona – 4 mil. euro; \n 2002, de la Hellas Verona la AC Parma – 10 mil. euro; \n 2003, de la AC Parma la Chelsea Londra - 22,4 mil. euro (salariu/sezon la Chelsea 3 mil. euro – contract pe 5 ani). |n septembrie 2004, a fost depistat pozitiv la cocain` [i suspendat 7 luni; |n 2005 a revenit spectaculos, fiind transferat la Juventus Torino; |n 2006 [i-a relansat cariera, fiind \nrolat de AC Fiorentina contra sumei de 8 milioane de euro. Din 2000, de la meciul de debut cu Grecia, Mutu a jucat pentru România peste 70 de meciuri [i a marcat 29 de goluri. A participat la Campionatul European de Fotbal 2008, unde a marcat singurul gol al na]ionalei române \n meciul contra Italiei, dar a ratat un penalty \n ultimele 10 minute ale aceleia[i partide.

Cum gânde[te un campion? Un campion nu gânde[te doar cu o zi Înainte de meci. Î[i preg`te[te jocul la Începutul s`pt`mânii [i m` gândesc aici la cum se antreneaz`, la ce m`nânc`, la cum se odihne[te. Cum prive[ti via]a În calitate de campion? Nu m` consider cel mai bun. M` consider un juc`tor care a ajuns unde a ajuns cu foarte mult` munc`. Sunt con[tient c` evoluez la o echip` mare, vreau s` m` men]in [i s` demonstrez c` am valoare. Ce Înseamn` performan]a pentru tine? Faptul de a juca la un nivel Înalt În fotbal [i de a câ[tiga trofee. Atunci când ajung acas` dup` un meci [i am dat goluri, m` simt cel mai bine. |ncerc s` dau totul din mine pentru acea stare. De a fi fericit. Atunci când nu am f`cut un meci a[a cum mi-am dorit, ziua nu are niciun rost pentru mine. Cred c` un campion, un sportiv, tr`ie[te foarte mult prin prisma rezultatelor. Cât ai masa muscular`? 49%. Gr`sime În corp am 7%, iar cicli[tii au 6%. Asta [tiu de la Parma, pentru c` mi-o luau o dat` pe lun`. Care este categoria de mu[chi care trebuie antrenat` cel mai bine? Cred c` picioarele [i abdomenul. Nu trebuie s` uit`m [i bra]ele, pentru c` de multe ori În fotbal ai nevoie de ele. Te prind de tricou [i trebuie s` protejezi mingea. Ai un mod de alimentare special? Acum nu am, dar \nainte am ]inut aproape un an de zile diet` bazat` pe proteine. Mâncam numai carne, pe[te [i luam diminea]a proteinele pe care mi le d`deau. Tocmai pentru a hr`ni mu[chii, pentru c` Într-un meci eu cred c` se consum` foarte mult` energie, atât psihic`, cât [i fizic`. Te consideri un model pentru tân`ra genera]ie? Nu, eu nu vreau s` joc fotbal pentru a fi un model. Eu vreau s` joc fotbal În primul rând pentru mine. În al doilea rând, În afara ]`rii pentru România. S` ar`t c` românii sunt talenta]i [i au valoare, iar dac` sunt un model Îi las pe ei s` spun` asta despre mine. Cum e s` joci În echip`? Fotbalul se joac` În 11. Singur nu po]i face nimic. Totul se bazeaz` pe un joc colectiv, pe un joc de echip`. Normal,

fiind atacant intervine [i individualismul, când ajungi În fa]a por]ii sau În careul de 16 metri. De multe ori un atacant trebuie s` fie [i individualist. &HSFVTċüJDFMFCSV  E greu la Început, dup` aceea te obi[nuie[ti. Depinde de modul de a aborda [i a r`spunde anumitor persoane care cred c` dac` e[ti modest [i le ar`]i prietenie oamenilor Îi În[eli. Exist` percep]ia c` fotbali[tii câ[tig` banii u[or. Nu cred. Dac` a[ putea, v-a[ lua cu mine o s`pt`mân` s` vede]i c` fotbali[tii nu câ[tig` banii u[or. Câte cantonamente am f`cut eu de la vârsta de 8 ani pân` acum, nici În armat` nu cred c` e mai greu. Eu, pur [i simplu, ca to]i fotbali[tii, nu am avut copil`rie. Eu mi-am sacrificat copil`ria. BineÎn]eles, la Început a fost o pasiune s` dau cu piciorul În minge, apoi au intervenit [i banii. Un lucru, dar nu cel mai important. %BDċOVBJüBMFTGPUCBMVM DFBMUDFWBBJüGċDVU Nu [tiu. Eu am crescut Într-un cartier. Tata fiind informatician-matematician, probabil c` l-a[ fi urmat‌ &PSFHVMċ FVONJUTċOVGBDJTFYÔOBJOUFEFNFDJ De exemplu, În Anglia nu avem cantonamente [i, dac` se Întâmpla s` fac sex, nu era nicio problem`. Nu m` afecta. Ai pl`tit vreodat` vreo femeie? Dac` am pl`tit‌ Da! ¡OBDUJWJUBUFBUB GBQUVMDċBSċĞJCJOFDPOUFB[ċ Cred c` este important, adic` te ajut` mai mult. $FUFUFOUFB[ċDFMNBJNVMU Femeile frumoase. Oricum, rezist la tenta]ii. Depinde ce femei. Dac` sunt c`s`torite, rezist tenta]iei, pentru c` am respect fa]` de ele. Te-a deranjat ce s-a scris În pres` În leg`tur` cu via]a ta personal`? Da. A[a cum mi-a spus un b`trânel atunci când m-a oprit pe strad`: „M`i, dar ziari[tii `[tia intr` cu bocancii În via]a ta!�. Cam a[a m` deranjeaz` despre ce s-a scris În leg`tur` cu via]a mea privat`. Într-un ziar de sport conteaz` via]a mea profesional`, nu cea privat` [i trebuie s`-mi respecte deciziile.

80

CAMPIONII ROMĂ‚NIEI

MIHAI COVALIU

Scrim`

FOTO: RACHAD EL JISR

„Sunt con[tient c` evoluez la nivel \nalt, vreau s` m` men]in [i s` demonstrez c` am valoare.“

Este considerat regele sabiei, datorit` palmaresului s`u impresionant. Campion olimpic, mondial [i european, Mihai Covaliu [i-a reconfirmat valoarea la Olimpiada de la Beijing, unde a urcat pe podium. S-a retras din activitate [i a devenit antrenorul coordonator al lotului masculin de sabie al României.

Mihai Covaliu „Cred c` sportivii au puterea s` dea totul când vine timpul. 'BVUPUDFJNBJCVOEJOGJJOėBMPSĥJVMUJNBQJDAUVSAEFFOFSHJFÚ

Zodie: Scorpion (N`scut pe 5 noiembrie 1977, la Bra[ov) Club: CS Dinamo Bucure[ti Palmares: 2000 – aur la Olimpiada de la Sydney; Ă•CSPO[MB&(EFMB.PCMFO[ Ă•CSPO[DVFDIJQBMB&0 Ă•CSPO[MB&(EFMB0PTDPWB Ă•CSPO[MB&0EFMB/JTBCPOB Ă•BSHJOUMB&0EFMB+BWBOB Ă•BVSMB&0EFMB/FJQ[JH Ă•BVSDVFDIJQBEFTBCJFB5PN˜OJFJ MB&( Ă•CSPO[MB&(EFMB*IFOU Ă•BVSBSHJOUÄ”JEPVANFEBMJJEFCSPO[>O GJOBMFMFEF&VQA0POEJBMAMBTBCJF Ă•CSPO[MB&(EFMB.JFW Ă•CSPO[MB-2EFMB%FJKJOH 'FTFNOBUBMAUVSJEF0BSJBO'SAHVMFTDV cel mai bun sportiv dinamovist al anului 2005. S-a retras din activitatea competi]ional` dup` -2EFMB%FJKJOHGJJOE>OQSF[FOUBOUSFOPSVM lotului na]ional masculin de sabie. Studii: $CTPMWFOUBM)BDVMUAÄ—JJEF(EVDBÄ—JF )J[JDAÄ”JTQPSUEJO,BÄ”J Este c`s`torit cu o fost` component` a lotului OBÄ—JPOBMEFTQBEA,SJOB'SAHIJDJÄ”JBV \mpreun` doi copii 9MBEÄ”J(MFOB 

34

Cine este de fapt Mihai Covaliu? Sunt o persoan` care pân` la vârsta asta a f`cut poate DFFBDFBMÄ—JJOJDJOVTFH˜OEFTD6VOUSFBMJ[BUDABNPGBNJMJFÄ”JNA>OÄ—FMFHCJOFDVTPÄ—JBÄ”JQASJOÄ—JJ Cum caracterizezi scrima de \nalt` performan]`? 6DSJNBFTUFVOTQPSUBQBSUF'BDA>MDVOPÄĄUJFTUFVO TQPSUFYUSBPSEJOBSDVPQBMFUAGPBSUFMBSHADVNVMUF OFQSFWA[VUVSJ(TUFDBÄĄJD˜OENFSHJQFVOOJTJQNJÄĄDAUPS 1VÄĄUJJQBTVMVSNAUPSDFTF>OU˜NQMA7SFCVJFTAGJJ>OQFSmanen]` pus la curent cu nout`]ile. Nu po]i lipsi o jum`tate EFBOQFOUSVDABSCJUSJJOVUFNBJBV>OGBÄ—A(TUFDBÄĄJ>O WJBÄ—BEF[JDV[JQBMQJUBOUA>ODBSFOVBJWPJFTAGBDJHSFÄĄFMJ Cum se ajunge la succes? 7SFCVJFTAÄ—JGJYF[JGPBSUFCJOFÄ—FMVMTAGJJGPBSUFSFBMJTUTA QPSOFÄĄUJMBESVNDVDFBJNBJCVOEJOUJOFJBSMBNPNFOUVMFYBNFOVMVJTAGJJQSFHAUJUTVGMFUFÄĄUFTAGJGADVUUPUDF Ä—JBTUBU>OQVUJOÄ—A&SFEDA>OHFOFSBMTQPSUJWJJBVQVUFSFB s` dea totul când vine timpul. Dau tot ce e mai bun din GJJOÄ—BMPSÄĄJVMUJNBQJDAUVSAEFFOFSHJF(TUFFYUSBPSEJOBSÄĄJ nu pot face prea mul]i oameni acest lucru. $FĆOTFBNOÄ‹TÄ‹ĂĽJDBNQJPOPMJNQJD 6ABUJOHJVOWJTQFDBSFDSFEDAÄĄJMEPSFTDUPÄ—JTQPSUJWJJ Nu din momentul \n care \ncep sportul. Pe m`sur` ce NVODFÄĄUJ>ODFQJTAQVJTVGMFUSFOVOÄ—JMBNVMUFQMADFSJÄĄJ EBJUPUDFFNBJCVOEJOUJOFQFNATVSADFQBSDVSHJBDFÄĄUJ QBÄĄJ>Ä—JEPSFÄĄUJTABKVOHJDBNQJPOPMJNQJD6JHVSNBJF QSPCMFNBÄĄJEFQVUJOÄ—AEBSDVNVMUANVODA>ODSFEFSFÄĄJ BKVUPSEJOQBSUFBMVJ'VNOF[FVTFQPBUFSFBMJ[B Ce te-a motivat de-a lungul anilor? \OQSJNVMS˜OEDSFEJOÄ—B>O'VNOF[FV$W˜OEBDFBTUADSFEJOÄ—ASFVÄĄFTDTANFSHGPBSUFESFQUTAOVGBDPDPMJÄĄVSJTAOV QJFSENVMUUJNQEFHFBCBTAOVGBDNVMÄ—JQBÄĄJHSFÄĄJÄ—J0FSH QFVOESVNESFQUEPBSEBUPSJUADSFEJOÄ—FJÄĄJ&FMVJEF6VT DBSFQ˜OAMBVSNAOFDPOEVDFÄĄJOFJOGMVFOÄ—FB[AQFUPÄ—J Te-ai sim]it vreodat` dezavantajat ca român? $VGPTUFNVMUFTJUVBÄ—JJ>ODBSFMVNFBNBEF[BWBOUBKBUDA sunt român sau s-a uitat altfel la mine. Prin ce-am f`cut >OTA>OTDSJNAQFQMBOÄĄA>OBGBSBTAMJJDSFEDABN SFVÄĄJUTATDIJNCJNBHJOFBBTUB1VWSPJBNTAMWBEAQF &PWBMJVDJQFSPN˜OVM&PWBMJV6AWBEADAÄĄJSPN˜OJJTVOU

QSJFUFOPÄĄJEFTDIJÄĄJDATFJOUFHSFB[AGPBSUFVÄĄPS>OUSVO HSVQDAQPUGJTFSJPÄĄJDPNVOJDBUJWJ'FBMUGFMFVBNSANBT \n rela]ii foarte bune cu to]i sportivii din lume. Ne salut`m, \ntreb`m de familii, ceea ce este foarte important. Prin ce-ai f`cut \n scrima româneasc` ai devenit un model. Ce sentiment \ncerci? 1VQPUTATQVODATVOUVONPEFM0JBSQMADFB>OTADBÄĄJ cei care vin dup` mine s` fure ce am mai bun, la fel cum BNGADVUÄĄJFV Ai face tot scrim` dac` ai lua-o de la cap`t? 1VÄĄUJVEBDAUPUTDSJNAEBSBÄĄGJBDFMBÄĄJ3PBUFBÄĄGBDFBMUDFWBEBSNJBSQMADFBTAQBSDVSHBDFJBÄĄJQBÄĄJTANJGJYF[ VOÄ—FMMBDBSFTABKVOH'BDABÄĄVSNBBDFFBÄĄJDBMFTVOU TJHVSDABÄĄSFVÄĄJTAGJVMBGFMEFTVTJOEJGFSFOUEFEPNFOJV Ce alte sporturi \]i plac? 1VNBNH˜OEJU0JBSQMADFBGPBSUFNVMUTAKPDGPUCBM Regre]i ceva? 1VBNQVUVUTAGBDNVMUFMVDSVSJQFDBSFBMÄ—JJMFGADFBV TANFSH>OUSPEJTDPUFDATANAEJTUSF[EBSOVQPUTQVOF c` sunt decep]ii, ci pl`cerile la care am renun]at pentru a deveni un mare campion! Cu banii cum stai? \OTDSJNAOVTVOUGPBSUFNVMÄ—JCBOJ6JHVSDA>OWJBÄ—AQPÄ—JGBDF GPBSUFNVMUFMVDSVSJDVCBOJEBSEBDANBJUPUUJNQVMFÄĄUJ >OTBMBEFBOUSFOBNFOUÄĄJOVÄĄUJJDVNTABKVOHJNBJSFQFEF BDBTATAUFCBHJ>OQBUQFOUSVDAN˜JOFPJFJEFMBDBQAU BKVOHJTAOJDJOVUFNBJJOUFSFTF[FCBOJJ1VNBJEFQJOEEFFJ nu m` mai ajut` la nimic. Dac` am tot ce-mi trebuie, având \n vedere c` p`rin]ii Irinei ne ajut` foarte mult, aproape c` TVCJFDUVMUSFDFQFM˜OHANJOFGASATAMCBH>OTFBNA Ce te tenteaz`? 0AH˜OEFTDMBPW˜OAUPBSFMBPQBSUJEAEFQFTDVJUP JFÄĄJSFMBJBSCAWFSEFDVQSJFUFOJJ\OTAESVNVMQFDBSFTVOU BOHSFOBU>OQSF[FOUOVNJQFSNJUFTANABCBUÄĄJMBBMUF MVDSVSJESBHJNJF $VNEFĂĽOFÄ…UJGSVNPTVM Bun`tatea pe care o ai \n suflet. Cine poate s` o vad` este ÄĄJFMVOPNCVODVJVCJSFÄĄJESBHPTUF>O'VNOF[FV %BDÄ‹BJQMFDBEJOÄžBSÄ‹ VOEFÄžJBSQMÄ‹DFBTÄ‹UFTUBCJMFÄ…UJ |n România.

)2725$&+$'(/-,65

impresioneaz` pân` la lacrimi, iar munca \mpins` de ei c`tre limite produce frisoane. Mii de kilometri alerga]i, to]i atâ]ia \nota]i. Sute de diagonale [i s`rituri. Zeci de antrenamente s`pt`mânale epuizante. Cantonamente istovitoare departe de cei dragi. Dureri \nfrânte [i munc` la extrem. Restric]ii autoimpuse pentru o cauz` nobil`: a \nvinge! O re]et` tras` la indigo pentru to]i profesioni[tii. Ei [tiu c` f`r` efortul total [i f`r` acel gram de noroc, totul ar fi \n zadar. Dau tot ce-i mai bun din fiinĹŁa lor, chiar [i ultima pic`tur` de energie. Campionii impresioneaz` prin pasiunea f`r` margini cu care \[i desf`[oar` activitatea, dar [i prin seriozitate, rigurozitate, fermitate, tenacitate, t`rie de caracter. {i nu numai! Ambi]ia lor este incredibil` [i direct propor]ional` cu visul... “de aurâ€?. Pre]ui]i-i [i valorifica]i-le calit`]ile [i cuno[tin]ele. Urma]i-le \ndemnurile, \ncerca]i s` fi]i ca ei! Sunt, f`r` putere de t`gad`, modele de urmat! Ei [i-au dep`[it condi]ia! Ei sunt campioni! Sunt \nving`tori! |n sport [i \n via]`! Cunoscându-i mai bine pe campioni, pe marii \nving`tori din sport [i din via]`, ve]i \n]elege formula succesului: “Urmeaz`-]i instinctul! Nu te da b`tut niciodat`! Tr`ie[te-]i visul!â€?. Biz

Biz

77


life gadgets de

Gabriel bârliG~

Imaginea stimuleaz` imagina]ia Nu vre]i s` pierde]i momentele frumoase ale vie]ii? Lua]i-v` o camer`! |ndemnul care p`rea atât de simplu \n urm` cu câ]iva ani a devenit un proces mult mai elaborat \n zilele noastre. Acum, g`se[ti camere foto care fac [i video, camere video cu care po]i face [i fotografii, telefoane cu camere digitale, camere compacte sau ultrasofisticate. Deoarece este tot mai greu s` alegem, iat` câteva op]iuni pentru toate gusturile:

SamSung nX10

Panasonic Lumix Dmc-FT2 când pleca]i \n vacan]`, grija pentru camera foto (“Vezi s` n-o uzi!”) este ultimul lucru la care vrei s` te gânde[ti. De aceea, Panasonic a lansat Lumix Dmc-FT2, succesorul lui Dmc-FT1, prima camer` foto din lume echipat` special pentru activit`]i extreme \n aer liber. Face poze la o rezolu]ie de 14,1 megapixeli [i filmeaz` \n format aVcHD Lite, dar este [i rezistent` la ap` cu o adâncime de pân` la 10 m, la [ocuri, temperaturi sc`zute de pân` la -10 grade celsius [i la praf. Dac` pe[tele pe care vre]i s`-l fotografia]i e prea departe, v` ajut` zoom-ul optic de 4,6x, ce poate fi extins pân` la 6x prin func]ia intelligent Zoom. obiectivul de 28 mm poate ajunge la o distan]` focal` echivalent` cu intervalul 28-128 mm la un aparat foto cu film de 35 mm. FT2 are un ecran intelligent LcD cu diagonala de 2,7 inch cu strat antireflex, care \mbun`t`]e[te vizibilitatea \n timpul \nregistr`rii [i red`rii. 78

Biz

Pentru cei care vor s` fac` un pas spre echipamentele foto semiprofesionale, nX10 de la Samsung poate fi solu]ia perfect`. De mare ajutor pentru utilizator va fi una dintre cele mai rapide autofocaliz`ri din clasa sa, care folose[te noul motor DRIme II Pro [i algoritmul avansat aF. |n plus, camera vine cu un senzor CmOS aPS-C de 14,6 megapixeli [i un ecran amOLED de 3 inch care permite vizualizarea cu u[urin]` a imaginii, chiar [i \n lumina puternic` a soarelui. |n plus, nX10 realizeaz` filme \n format HD. Samsung a reu[it s` \ncorporeze structura unui model DSLR \ntr-o camer` digital` ce combin` senzorul CmOS aPS-C cu obiective interschimbabile f`r` oglind`. utilizatorii beneficiaz` de controlul manual al adâncimii [i func]ia Smart auto, care detecteaz` automat mediul \nconjur`tor [i selecteaz` modul potrivit de fotografiere. Caracteristica Smart Range permite redarea atât a zonelor luminoase cât [i a zonelor \ntunecate, \n acela[i cadru. Sistemul Supersonic Dust Reduction \ndep`rteaz` de pe senzorul de imagine particulele de praf ce pot afecta de multe ori o fotografie.


gadgets

canon Legria HFs21 Televizoarele HD sunt la mare c`utare, de[i oferta de programe la noile standarde este destul de sc`zut`. a[a c` de ce s` nu v` crea]i singuri con]inut high definition? canon s-a g창ndit s` v` ajute, iar unul dintre dispozitivele oferite \n acest scop este camera video LEGRia HF s1 de la canon, care abia a[teapt` s` o folosi]i. senzorul cmos full HD de 8 mP [i echipat cu lentile video HD va capta imagini perfecte. Dac` v` cuprinde emo]ia, pute]i folosi modul Powered optical image stabilizer pentru stabilizarea imaginii, iar dac` nu vre]i s` v` complica]i via]a cu prea multe set`ri, alege]i modul smart auto. odat` efectuat` captura, conversia HD-sD realizat` pe camer` [i noua func]ie Easy Web upload faciliteaz` partajarea filmelor pe internet sau DVD. noul display LcD tactil de 3,5 inch ofer` o rezolu]ie [i un contrast de patru ori mai mari \n compara]ie cu alte modele.

Genius eFace 2025

|n fa]a computerului, fie el desktop, laptop ori netbook, pentru fotografii [i clipuri video se potrive[te cel mai bine o camer` web. iar dac` este compact` [i are un suport pliabil e [i mai bine. Genius eFace 2025 are aceste calit`]i, plus c` se fixeaz` perfect pe orice suprafa]`, de la monitorul LcD la notebook sau direct pe birou. camera web, care are o lentil` ajustabil` multistrat permi]창nd controlul manual al focaliz`rii [i evit창nd efectul de tremur al imaginii, \nregistreaz` imagini \n format HD la 1280x720 pixeli, cu 30 de cadre pe secund`. |n plus, eFace 2025 are microfon \ncorporat, conexiune usB [i softul crazy Talk cam suite PRo pentru upload direct pe YouTube. are doar 62 de grame, iar senzorul cmos poate face capturi de imagine de la 2 p창n` la 8 megapixeli prin interpolare. gabriel.barliga@revistabiz.ro

Lg CHOCOLatE BL20 Ciocolata face poze, dar numai dac` vine de la Lg. Celebra gam` Lg Chocolate a ajuns la a doua genera]ie, iar modelul BL20 continu` linia de design inovator care a adus produc`torul sud-coreean \n topul mondial. tastele tactile se lumineaz` \n ro[u intens la atingere, la fel ca la originalul Chocolate. Dotat cu ecran tFt de 2,4 inch la o rezolu]ie de 240 x 320 pixeli, noul telefon Lg vine cu un browser web performant, care, cuplat cu desc`rcarea paginilor web prin HSDPa la viteze de 3,6 mbps, \mbun`t`]e[te semnificativ experien]a Internetului mobil. |n acela[i timp, camera de 5 megapixeli cu lentile Schneider-Kreuznach ofer` o calitate excep]ional` a imaginilor, care vor putea fi rapid \mp`rt`[ite prietenilor prin conexiunea de mare vitez`.

Biz

79


jack & suzy welch

Despre managementul schimb`rii \n patru timpi Schimbarea este o component` vital` a oric`rei afaceri. Companiile au nevoie de schimb`ri – preferabil acum, nu mai târziu, când nu ve]i avea de ales. Problema este c` salaria]ii ur`sc “ini]iativele de transformare”. Se plâng c` schimb`rile vor strica totul. Oamenii iubesc rutina [i [abloanele, se ata[eaz` emo]ional de ele. Dar, de[i managementul schimb`rii poate p`rea, uneori, ca mi[catul mun]ilor din loc, poate fi [i incredibil de avantajos, \n special când rezultatele devin vizibile. |n ultim` instan]`, implementarea schimb`rilor se rezum` la adoptarea urm`toarelor patru proceduri: 1. Lega]i fiecare ini]iativ` de schimbare de ]eluri clare. Schimbarea de dragul schimb`rii e stupid` [i iritant`.

Schimbarea ar trebui s` fie un proces relativ ordonat, dar pentru aceasta to]i cei implica]i trebuie s` \n]eleag` motivele pentru care ea este necesar` [i cum vor fi afecta]i. Schimbarea este mai facil` când problemele sunt evidente – venituri care se pr`bu[esc sau competitori care au sc`zut pre]urile. Dar uneori nevoia de schimbare nu pare urgent`. Amenin]`rile din partea competi]iei par \n cre[tere, dar nu exist` ceva cert [i totu[i e[ti nevoit s` r`spunzi. |n aceste cazuri, e vital` comunicarea continu` cu privire la ra]ionamentul schimb`rii, sus]inut` de multe informa]ii. |n marile companii, apelurile la schimbare sunt adesea privite cu re]inere. |n cele din urm`, dac` organiza]iile au trecut prin suficiente schimb`ri, angaja]ii vor presupune c` ve]i renun]a dac` a[teapt` o perioad` de timp mai mare. P`stra]i-v` planul – [i argumentele solide [i persuasive de business. |n timp, logica va \nvinge. 80

Biz

2. Angaja]i [i promova]i numai oamenii care cred cu adev`rat [i personalit`]ile care se adapteaz`.

To]i juc`torii din mediul de afaceri pretind c` iubesc schimb`rile. S` sus]ii contrariul este suicid profesional. Dar, dup` estim`rile mele, mai pu]in de 10% dintre to]i oamenii de afaceri sunt cu adev`rat agen]i ai schimb`rii. De \ndat` ce urm`torul grup – \n jur de 70-80% dintre angaja]i – este convins c` schimbarea este necesar`, vor spune: “Ajunge, obi[nui]i-v` cu schimbarea”. Restul sunt oponen]i. Pentru a face schimbarea s` func]ioneze, companiile trebuie s` angajeze [i s` promoveze continuu numai personalit`]i din primele dou` grupuri. Dar cum po]i determina cine spune adev`rul? Din fericire, agen]ii schimb`rii se fac de cele mai multe ori cunoscu]i, lanseaz` pe cont propriu ini]iative de schimbare sau cer s` fie numi]i \n fruntea acestora. Sunt curio[i [i cu un pas \nainte. Nu au temeri cu privire la necunoscut. Dac` e[ueaz`, sunt con[tien]i c` se pot ridica [i merge mai departe. 3. Elimina]i opozan]ii, chiar dac` performan]a lor e satisf`c`toare.

Acesta este cel mai dificil de implementat dintre cei patru pa[i ai schimb`rii. Este greu s` concediezi \n orice situa]ie, dar [i mai greu s` te despar]i de salaria]i care nu fac erori [i, \n linii mari, chiar fac treab` bun`. |ns` \n orice organiza]ie exist` [i angaja]i care nu vor accepta schimbarea, indiferent de cât de puternice sunt argumentele. Ace[tia sunt atât de implica]i – emo]ional, intelectual sau politic – \n actualul sistem \ncât nu pot \ntrevedea o modalitate de \mbun`t`]ire. De regul`, ace[tia trebuie s` dispar`. Ar putea s` sune dur, dar nu face]i nim`nui un favor prin p`strarea

opozan]ilor \n cadrul organiza]iei. Vor dezvolta o rezisten]` neoficial` [i vor afecta moralul celor care sus]in schimbarea. |[i irosesc timpul: lucreaz` \ntr-o companie ce nu \mparte aceea[i viziune de viitor [i ar trebui \ncuraja]i s`-[i g`seasc` o astfel de organiza]ie. 4. Profita]i de catastrofe

Cele mai multe companii materializeaz` oportunit`]ile evidente. Când e[ueaz` un concurent, acapareaz` clien]ii acestuia. Când se dezvolt` o nou` tehnologie, investesc \n ea [i extind linia de produse. Dar, pentru ca organiza]ia s` fie \n spiritul schimb`rii, a]i putea s` privi]i evenimentele dramatice [i imprevizibile cu mai mult curaj [i s` fructifica]i oportunit`]ile ivite. Pentru dezvoltarea acestei calit`]i este nevoie de o anumit` determinare, dar r`splata poate fi uria[`. S` lu`m ca exemplu criza financiar` asiatic` din anul 1997. Brokerii de pe pie]ele valutare au fructificat acest cumplit eveniment; ace[tia tr`iesc din exploatarea schimb`rii. Al]ii prosper` din achizi]ia propriet`]ilor imobiliare la pre]uri mici. Falimentele sunt un alt tip de calamitate care ofer` o mul]ime de [anse. Desigur, sunt tragice pentru angaja]i. Se pierd locuri de munc` [i dispar pensii. Dar locurile de munc` pot rena[te, de asemenea, ca din cenu[`. Acestea sunt cele patru practici care conteaz`. Atât. Nu este nimic de care ar trebui s` v` teme]i. Jack [i Suzy Welch sunt autorii bestseller-ului interna]ional “Winning”. le pute]i trimite \ntreb`ri pentru aceast` rubric` la adresa wining@nytimes.com. Include]i numele, ocupa]ia, ora[ul [i ]ara (c) 2006. De Jack [i Suzy Welch/Distribuit de The New york Times Syndicate


Profile for Revista Biz

Biz 191- 50 MARKETING  

Afla cine sunt profesionistii care deseneaza strategiile si impart bugetele de marketing ale celor mai dinamici jucatori din mediul de busin...

Biz 191- 50 MARKETING  

Afla cine sunt profesionistii care deseneaza strategiile si impart bugetele de marketing ale celor mai dinamici jucatori din mediul de busin...

Advertisement