Oameni de odinioarã “Muritorule de rând, nu vei gãsi niciodatã fericirea la mica publicitate ºi vândutã la kilogram, ci va trebui sã pãtrunzi sensul transcendent al vieþii”, obiºnuieºte sã spunã un anonim numit ªtefan. Îl cheamã ªtefan asemenea apostolului din vechime ucis cu pietre de aceia care nu credeau în Isus. Numele lui complet se pierde în memoria tãcerii creºtinilor ce aduc mãrturie despre Apostolul României Moderne, Monseniorul Vladimir Ghika. Bunica lui, Ana Bak, trecutã acum
în patria veºnicã a celor din ceruri, a fost domniºoarã de onoare a reginei Maria ºi s-a numãrat printre credincioºii catolici care l-au cunoscut pe acest profet ºi martir al credinþei. Povestirile duhovniceºti despre Vladimir Ghika ºi despre Toma de Aquino, spuse de bunica lui, i-au hrãnit spiritual lui ªtefan copilãria, petrecutã într-o vreme în care guvernanþii erau comuniºti ºi atei. A înþeles ce înseamnã sã fii “catolic în spirit ºi inimã” ºi, dupã puterile lui limitate, a încercat sã schimbe acea
vreme a gulagului. În momente de suferinþã fizicã ºi moralã atroce, acest suflet nobil i-a cãlãuzit paºii. Acum, în ceasuri de libertate ºi întoarcere la credinþã rosteºte, cãlãuzit de amintirea bunicii, o rugãciune pentru ca acest preot plin de har sã mijloceascã unirea tuturor creºtinilor. “Cuvântul s-a fãcut trup” iar Monseniorul Ghika a dat mãrturie prin viaþa ºi suferinþa lui despre Dumnezeu cel viu. ADRIANA MACSUT
Monseniorul Ghika, despre suferinþã Un capitol important al operei Monseniorului Ghika se sau dedat plãcerilor. Între cele douã, cei ce nu doresc Cuvântul lui Dumnezeu referã la receptarea umanã a suferinþei ºi la direcþiile spirituale care trebuie sã însoþeascã sufletele, în încercãrile vieþii: “sensul au mai gãsit o soluþie pentru relele de care suferã omenirea: ceva mai puþin dãunãtor, dar foarte superficial (...) – filantropia suferinþei ºi mijloacele de a o utiliza”. – ajutorare mecanicã, fãcutã în Am ales, pentru a ilustra raport cu mijloacele materiale aceastã eternã preocupare, ºi cu mizeriile omeneºti cele câteva fragmente dintr-o mai la vedere (foame, sete, boli, conferinþã pe care Monseignoranþã, lipsa de curãþenie niorul Ghika a adresat-o sau de igienã). Doamnelor de Caritate din Pentru creºtin, suferinþa este Bucureºti, cu titlul “Vizitarea în plinã luminã, (...) este un sãracilor”. Conferinþa este mister asemãnãtor cu cele ale reprodusã în “Convorbiri credinþei, din care se pot ivi spirituale”, Ed. Dacia, 1995, binefaceri fãrã numãr pentru tradusã din limba francezã de viaþa prezentã ca ºi pentru cea familia Gheorghe ºi Viorica Lascu. (M.F (M.F.).) veºnicã. El o vede cauzatã, în Sensul suferinþei ºi principiu, de greºeala iniþialã mijloacele de a o utiliza : (pãcatul originar) ºi de greºelile “Punctul acesta e important, izvorâte din aceastã greºealã. cãci este totodatã o cheie a O vede transfiguratã prin existenþei ºi una din cheile binecuvântarea mai presus de cerului.” cuvinte a Mântuitorului, care a “Sensul suferinþei este ales-o ca unica sa moºtenire în sensul unui mister, altoit pe aceastã lume.” misterul însuºi al vieþii noastre “Unica problemã a pãmânteºti: fiinþe sortite fericirii, suferinþei este aceasta: Cu ce ºi aspirând la aceasta într-un cum poate ea sã sporeascã mod aproape fatal, pe de-o împãrãþia lui Dumnezeu în noi parte; pe de alta, un ºi în jurul nostru? “ Dumnezeu de o bunãtate fãrã “Cele mai umile suferinþe ale margini, care nu face altceva noastre, chiar cele mai strãine DIETRICK BOUTS, Sec. XV XV,, Granada, Capela Regalã decât sã dãruiascã, cãruia de mãreþia lui Dumnezeu, pot nu-i place altceva decât sã dãruiascã. ªi, cu toate acestea, ºi trebuie sã-i fie oferite lui. Odatã oferite lui Isus, ele înceteazã numãrul imens de dureri, mizerii, rele.” sã ne mai aparþinã, pentru a fi ale sale. Odatã ale sale, ele “Cei din afara adevãrului creºtin nu vãd în misterul durerii au o valoare care ne depãºeºte. Ele sunt în stare, amestecate decât întuneric ºi nu gãsesc decât douã remedii (...): dispreþul cu ale sale proprii, cu amãrãciunea Crucii sau cu cea de pe de viaþã, dus uneori pânã la sinucidere ºi egoismul, revoltat Muntele Mãslinilor, sã schimbe faþa lumii.”
18
nr. 2/2005