Page 30

30

reportaj

era de 28,8%. La începutul anului 1967, la conducerea fabricii e numit ing. Bâzgan Nicolae, în locul ing. Tău Eugen, care devine inginer şef.

Î

n acelaşi an conducerea de partid şi de stat a pus problema rentabilizării produselor cu pierdere de fabricare în economie. În 1970, rentabilitatea Fabricii de instrumente din Reghin era de 28,8%. Mişcarea de inovaţii a funcţionat din plin, ea fiind susţinută şi impulsionată de conducerea fabricii. Roadele au fost benefice, producţia şi productivitatea au crescut mereu, costurile au scăzut, iar calitatea s-a îmbunătăţit. Însă creşterea producţiei şi a sortimentelor a ridicat probleme de organizare, astfel că, în 1970, conducerea beneficiază de o nouă fabrică cu capacitate dublă de producţie şi o suprafaţă de 3528 de mp. ,,A fost

perioada când s-a dezvoltat pe lângă fabricaţia tradiţională şi producţia de cutii şi arcuşuri pentru solist şi orchestră, chitare electrice şi produsele lutieriei tradiţionale. În 1970 s-a adoptat în producţie conturul viorii 4/4, după modelul Stradivarius din 1709. Această schimbare a marcat începutul exportului masiv de viori, modelul abandonat nefiind agreat pe piaţa mondială”, a explicat directorul fabricii, Nicolae Bâzgan.

A

cţiunea de mecanizare a operaţiilor manuale de inovare şi raţionalizare continuă la fabrica de instrumente muzicale din Reghin, astfel, cu contribuţia şi iniţiativa directă a şefului de fabrică ing. Bâzgan Nicolae, au fost asimilate în producţie noi tipuri de instrumente muzicale şi accesorii, precum. Chitara cu 12 corzi Apollo, chitara Constanţa, chitarele electrice Titan, Atlas, Vega, Triumf, şi Jupiter bas, ţitera, banjoul, chitare pentru copii, xilofon cu 1, 1,5 şi 2 octave, instrumente educaţionale, chitara Laura, viorile 1/8, 1/10, 1/16, chitara de solist Cristal şi Regun, ukulele, bouzouki,

reghinulnostru.ro

Revista Reghinul Nostru  
Revista Reghinul Nostru  

Revista de atitudine civica si promovare a valorilor locale

Advertisement