Page 28

28

M

aistrul Roman Boianciuc, ajutat de trei tâmplari: Barra Francisc, Mihaly Alexandru, Hajdu Dominic şi soţia sa Boianciuc Alexandrina, au reuşit să producă în primul an 35 de viori, în vechiul sediu al Cooperativei Lemn-Metal Reghin de pe strada Călăraşilor. În anul următor, producţia a crescut şi s-au fabricat şi primele chitare. O contribuţie însemnată a avut şi Alexandru Apăteanu, lutier născut la Dorohoi şi care a lucrat şi în Târgu-Mureş. Pentru realizarea primelor instrumente la Reghin, în anul 1954, maistrul Roman Boianciuc, a primit titlul de Laureat al premiului de Stat. S-a ajuns ca an de an numărul instrumentelor muzicale cât şi diversitatea, lor să crească. În 1953 se fac primele mandoline, iar în 1954 se produc primele jucării muzicale (mandoline, balalaici). Creşterea producţiei şi a sortimentelor duce în 1954 la mutarea în imobilul din strada Axente Sever nr.7 (fosta Cantină IRUM), unde va funcţiona timp de 12 ani, până în decembrie 1965.

în 1959 hora a fost la un pas de desfinţare

Î

Nicolae Bazgan - directorul Hora SA. Societatea exportă 85% din producţie în 30 de ţări ale lumii.

n 1959, apar primele probleme datorită conducerii incompetente a fostului şef de secţie, Bodo Carol şi se punea chiar problema desfiinţării secţiei. Noul şef de secţie Stan Vasile, numit în 1959, a fost un mare iubitor al lemnului, bun profesionist şi mare entuziast, ce a reuşit să mobilizeze colectivul şi să recupereze pierderile moştenite de la vechea conducere. S-a lucrat cu pasiune, cu abnegaţie, chiar şi cu un soi de patriotism local pentru recuperarea producţiei raportate în plus şi astfel s-a reuşit ca în 1961 să se revină la normal. Merită remarcaţi pentru acestea Stan Vasile, Peterfi Aurel, Bunuş Petru, Maroscher Augustin, Szabo Nicolae, Peterfi Avram, Moldovan Iuliu, Nagy Ludovic, Szabo Bela, Perhalt Carol, Moldovan Gavril, Moga Clara, Szilveszter Irina, Dani Ladislau, Gheţi Domniţa, Koos Gheorghe, Barabaş Mihai, Heilinger Ştefan, Bucin Vasile, Biro Arpad şi mulţi alţii.

C

a urmare a hotărârii ministerului, în 1961 I.F.I.L, Reghin preia producţia instrumentelor muzicale cu coarde (viori, viole, violoncele, contrabaşi, mandoline, banjo, ţambale mici, cobze, cutii şi arcuşuri), de la Fabrica de instrumente muzicale „Doina” din Bucureşti. Până în 1961 producţia la Reghin se desfăşoară artizanal şi asta în special datorită faptului că oraşul nu ducea lipsă de meseriaşi buni. În anul 1964, la conducerea fabricii este numit ing. Eugen Tău, iar odată cu apariţia în I.F.I.L Reghin a unor cadre de specialitate, cu pregătire superioară, preocupările pentru promovarea reghinulnostru.ro

Revista Reghinul Nostru  
Revista Reghinul Nostru  

Revista de atitudine civica si promovare a valorilor locale

Advertisement