Page 1

1


2


3


4 RECOMANDĂRI

Preotul protopop Teodor Beldean despre “Naşterea Domnului” PAGINA 8

Cine mai adoptă câinii fără stăpân ? PAGINA 11 RAGCL Reghin are cel mai mic preţ din România la transportul în comun pagina 14


Anamaria Tomolea, o elevă care poartă în privire sclipirea autenticităţii pagina 17

RECOMANDĂRI 5

portrete reghinene horațiu forgaci pagina 23

ELIXIRUL FRUMUSEțII LA „FELY” pagina 32 SECRETUL UNEI CĂSNICII REUSITE - FAMILIA MAIOR LA NUNTA DE DIAMANT pagina 34


PAGINA 6 REDACŢIEI

O

Radu Ţuculescu (născut în 1949,crescut la Reghin) este prozator,dramaturg, publicist şi traducător din limba germană. A absolvit Conservatorul „Gheorghe Dima”, secţia vioara. Dintre romanele publicate: Degetele lui Marsias (1985), Umbra penei de gîsca (1991), Povestirile mamei bătrîne (2006), Stalin cu sapa-nainte (2009). A publicat volume de proza scurta şi doua volume de teatru. A fost distins cu Premiul Cartea Anului (1995, 2009), Premiul „Radu Enescu” (2002) şi alte premii pentru proza. Este tradus în Ungaria, Rusia, Austria, Cehia, Elvetia, Franţa. În prezent, este realizator la TVR Cluj.

nouă publicaţie în Reghin? Când am aflat, câteva secunde m-am mirat a neincredere, apoi m-am bucurat ca un...adolescent. Daca se (mai...) întâmplă aşa ceva, că oameni tineri ori mai puţini tineri, au curajul să pornească la un asemenea “drum” doar dintr-un pur (şi simplu...) entuziasm, înseamnă că...nu este totul pierdut. Faptul că lucrul acesta - înfiinţarea unei reviste dedicată, în special, culturii - se (va) petrece chiar în oraşul meu, cel care mi-a ocrotit copilăria şi adolescenţa, anii în care orice om se formează (mai tîrziu, in anii maturi, totul e doar un soi de finisare a personalităţii, pentru unii de-a dreptul jalnică), un oraş pe care-l îndragesc nespus, chiar dacă unii prieteni de-acolo m-au dezamagit nespus, dovedinduse meschini şi complexaţi, deci faptul că o revistă se va numi “Reghinul nostru” mi-a provocat sentimente de bucurie şi mândrie şi o adevarată emoţie artistică.

D

esigur, unii vor cârcoti, vor strâmba sceptic din nas, vor face mutre acre, vor da pronosticuri pesimiste. Asta o fac invidioşii, neputincioşii, incapabilii, răuvoitorii. Să nu le acordăm nicio importanţă. Eu doresc să le spun celor care au avut curajul de-a risca un asemenea “gest”, că sunt alături de ei, că îi voi ajuta în masura posibilităţilor mele. Că le doresc să se încarce cu energie pozitivă şi să pornească la drum, fără ezitari. Şi să nu se poticnească de orice...ciot. Să nu renunţe imediat ce...bate vreo pală de vânt... Sunt convins că, dacă vor avea şi susţinerea materială necesară, vor face o revistă demnă de laude, o revistă vie, alertă, dinamică, incitantă pentru cei care continuă să creadă în valorile noastre culturale, singurele care ne mai pot salva spiritul. Succes!!


7


8 interviu

Preotul protopop Teodor Beldean despre “Naşterea Domnului” Semnificaţia religioasă a Crăciunului este naşterea Mântuitorului IIsus Hristos, fiul lui Dumnezeu, trimis pe pământ pentru a ajuta oamenii să devină mai buni, mai credinciosi, mai îngăduitori. Această sărbătoare semnifică naşterea, creaţia şi veşnicia Universului.

A

cum ne aflăm într-o perioadă binecuvântată de Dumnezeu. Anul acesta, la data de 14 noiembrie e rânduit de Sfânta Biserică Postul Naşterii Domnului sau al Crăciunului, care ţine 42 de zile şi nu întâmplător sunt rânduite aceste zile, pentru că fiecare zi reprezintă o generaţie. Până la Hristos au trăit 42 de generaţii în Vechiul Testament, care au aşteptat venirea lui Mesia. Cele 42 de generaţii sunt împărţite în Vechiul Testament de la Adam şi Eva şi sunt specificate în Cartea Neamului lui Iisus Hristos, tocmai pentru a marca faptul că Iisus a fost o personalitate istorică, ce a trăit în timpul ocupației romane a Israelului, a fost botezat de către Ioan Botezătorul și a fost crucificat la Ierusalim în cursul anului 30, sub guvernarea lui Ponţiu Pilat. Întrupându-se, Iisus Hristos s-a dezbrăcat de slava Sa dumnezeiască şi, luând chip de rob, s-a făcut asemenea oamenilor, smerindu-se pe sine, ascultător făcându-se până la moarte şi încă moarte pe cruce (Filipeni 2,7-8). Cel atotputernic primeşte a se supune suferinţelor şi umilirii. Nu numai că se întrupează ca om, dar îşi alege şi o naştere smerită şi sărăcăciosă, în staulul vitelor, rece si neprimitor. Iisus Hristos nu se trage dintr-o familie împărătească ci dintr-o fecioară săracă, evlavioasă şi smerită. Iisus Hristos a fost trimis de Tatăl ceresc pentru mântuirea nemului omenesc, ca un miel nevinovat a luat păcatele întregii omeniri asupra Sa şi le-a pironit pe cruce şi astfel a adus mântuire neamului omenesc, prin jertfa Sa. Iisus a fost asemenea nouă oamenilor, cu o singură diferenţă: era fără de păcat. Sfinţii Evenghelişti insistă în accenturarea caracterului istoric al evenimentului, pentru că vor să arate că Hristos a fost o personalitate istorică, ceea ce înseamnă că a luat cu adevărat trup


omenesc şi că întruparea nu a fost o presupunere sau o închipuire. În ciuda caracterului său istoric, acest eveniment este o taină. Ştim că există Dumnezeu-Om, Dumnezeu desăvârşit şi om desăvârşit, dar felul în care firea dumnezeiască s-a unit cu cea omenească în ipostasul Cuvântului, rămâne o taină. Dealtfel, ceea ce s-a petrecut în persoana lui Hristos, adică unirea ipostatică a firii dumnezeieşti cu cea omenească, este un eveniment unic. De aceea, Sfântul Ioan Damaschin avea să spună că: Hristos este “singurul lucru nou sub soare“, adică singurul lucru nou după zidirea lumii.

C

uvântul „post” semnifică absenţa voluntară, parţială sau totală de hrană, absenţă ce are în general limite variabile. El este practicat din cele mai vechi timpuri pentru recăpătarea sănătăţii, pentru menţinerea tinereţii şi pentru iluminarea spirituală. Postul Crăciunului este un post al bucuriei, de aceea sunt şi foarte multe dezlegări la peşte în postul Crăciunului, spre deosebire de Postul mare sau al Sfintelor Paşti. În fiecare duminică este dezlegare la peşte, plus în cursul sărbătorilor din Intrarea în biserică a Maicii Domnului, care sunt în cursul Postului Crăciunului, de Sfântul Nicolae, Sfântul Andrei, de Ziua Naţională a României şi de 1 Decembrie, tocmai pentru că este un post mai uşor. În cele şase săptămâni creştinii îşi pregătesc sufletul şi trupul pentru marea sărbătoare cu care se încheie anul calendaristic: Naşterea lui Iisus Hristos. Dar primul lucru de care trebuie să ţină seama un bun creştin atunci când posteşte, este să susţină abţinerea de la mâncăruri de dulce, împreunată cu rugăciune, cu credinţă şi cu fapte bune, pentru că altfel Postul Crăciunului n-ar fi decât un banal regim alimentar. Postul Crăciunului a început anul acesta la 14 noiembrie şi se încheie la 24 decembrie, această ultimă zi fiind Ajunul Naşterii Domnului. În cadrul acestui Post, pe lângă abținerea de la mâncărurile „de dulce” și alte renunțări, Biserica propune un program liturgic în care un loc special îl ocupă colindele tradiționale. „Să le dea Dumnezeu reghinenilor inimă bună şi pace, deoarece Crăciunul este o sărbătoare a păcii. Însăşi îngerii din ceruri la naşterea Domnului, împreună cu păstorii au cântat mărire, întru cei de sus lui Dumnezeu, pace între oameni şi bună învoire. Ce mesaj aş putea să transmit mai cuprinzător şi mai frumos decât să dea Dumnezeu pace în lume, pace în ţară, pace în familii, prosperitate şi nădejde. Fie ca Sărbătorile de Crăciun şi Noul An să umple inimile şi casele reghinenilor cu bucurie, sănătate, noroc şi să le aducă realizarea celor mai dragi dorinţe.... La mulţi ani!

interviu 9

Naşterea domnului (pictură)

sărbători religioase

24 decembrie - luni Sfânta Muceniţă Eugenia; (Ajunul Crăciunului) 25 decembrie † - marţi Crăciunul - Naşterea Domnului; 26 decembrie † miercuri Soborul Maicii Domnului; Sfântul Nicodim 27 decembrie † - joi Sfântul Arhidiacon Ştefan 1 ianuarie † - marţi Tăierea Împrejur cea după trup a Domnului; Sfântul Vasile cel Mare (Anul Nou)


10


11

Cine mai adoptă câinii fără stăpân? Tot mai mulţi reghineni, în special din cartierele Unirii, Iernuţeni şi Salcâmilor, se plâng în ultima perioadă că maidanezii s-au făcut stăpâni pe unele străzi din municipiu şi că le este teamă să iasă din casă din cauza faptului că aceştia se plimbă în haite şi atacă trecătorii.


12 reportaj

R

eprezentanţii primăriei se apară, spunând că “sunt legaţi de mâini şi de picioare” de prevederile legii, care le permite doar prinderea, sterilizarea şi reteritorializarea patrupedelor, astfel că singură modalitate prin care câinii ar putea dispărea din municipiu este pe cale naturală. În acest caz, alternativa cea mai elegantă de a scăpa de câinii fără stăpân este să adoptăm fiecare câte un câţel acasă la noi, dar în aceste vremuri o asemenea decizie este tot mai greu de luat.

P

e strada Gării, la ieşirea din municipiu spre comuna Ideciu de Jos, primăria municipiului Reghin a amenajat, lângă adăpostul pentru protecţia animalelor „Fiducia”, o locaţie a cărei denumire spune totul: „Adăpostul de câini fără stăpân al municipiului Reghin” însă, puţini cetăţeni ştiu că acest adăpost poate fi vizitat zilnic, de luni până sâmbătă şi de unde, iubitorii acestor animale pot să adopte un câine gratuit. Adăpostul are o suprafaţă de 690 de mp, este prevăzut cu 33 de boxe care se întind pe o suprafaţă de 130,2 mp, putând găzdui 80 de exemplare canine şi beneficiază de personal care răspunde de salubrizarea, menţinerea curăţeniei, administrarea hranei animalelor precum şi de echipaje de intervenţie.

I

nginerul Călin Albu, angajat al primăriei municipiului Reghin, este omul care a executat proiectul tehnic şi memoriul de activitate al

adăpostului, acesta declarând pentru revista „Reghinul Nostru” că activitatea de captură-transport şi adăpostire a câinilor fără stăpân se desfăşoară în conformitate cu prevederile legale, fiind luate toate măsurile necesare în acest sens, iar asistenţa sanitară este asigurată echipaje de intervenţie pentru capturătransport, pentru câini vagabonzi, pot fi apelate la numărul de telefon 0743-099-111. de personal calificat. Câinii fără stăpân care ajung în adăpostul municipiului sunt consultaţi de un medic veterinar care le dă un număr de identificare prin aplicarea unui micro-cip implantat subcutanat şi îi înregistrează în baza de date, în care sunt menţionate caracteristicile individuale ale animalului, data şi ora capturării şi a cazării în adăpost. Hrana câinilor din adăpost este suportată din bugetul primăriei, constând în hrană granulară dar şi de tip SNC (produse de origine animală, carne, mezeluri, lactate) donate de hypermarketuri.

A

bandonul de câini şi cruzimea asupra animalelor se pedepseşte. Legea eutanasierii comunitarilor nu poate fi pusă în aplicare, actul normativ votat de parlamentari la finele anului 2011 fiind declarat neconstituţional, ceea ce înseamnă că doar animalele bolnave pot fi eliminate. Potrivit Legii 155 din 1 noiembrie 2001 privind aprobarea programului de gestionare a câinilor fără stăpân, prevede că în momentul în care angajaţii Poliţiei Locale depistează un câine abandonat sau lăsat pe stradă de


13

un stăpân care poate fi identificat, acesta riscă să fie sancţionat cu o amendă contravenţională de la 300 la 500 de lei, pentru persoanele fizice şi între 500 şi 1.000 de lei pentru persoanele juridice. Potrivit Legii nr. 205/2004 privind protecţia animalelor (modificată şi completată prin legea 9/2008), cruzimea asupra animalelor se pedepseste cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă penală de la 1.000 lei la 10.000 lei.

Părerea cetăţeanului

Reporter: Ce părere aveţi de câinii fără stăpân din Reghin?

Ne deranjează câinii fără stăpân pentru că ne este frică de ei. Sunt şi câini cuminţi, dar uneori vin în cartier câini mari şi agresivi, mai ales la noi în cartierul Unirii şi în cartierul Libertăţii şi nu înţeleg de unde apar şi de ce autorităţile locale, primăria sau consiliul local, nu fac ceva în acest sens. Eu în

general iubesc câinii dar realizez că problema câinilor vagabonzi în Reghin devine din ce în ce mai gravă (Livia). Sunt foarte mulţi câini vagabonzi în zona fostei fabrici de bere unde locuiesc. Vin pe calea ferată, în special noaptea, atacă animalele din curte, umblă prin grădini, latră, fac gălăgie, nu putem dormi. Disconfortul este foarte mare. (Floarea)

“ “

Eu locuiesc în cartierul Rodna şi nu pot să spun că la noi în cartier toţi câinii sunt vagabonzi, dar problema cea mai gravă este că seara foarte mulţi locuitori de pe străzile adiacente, care locuiesc la case, îşi lasă câinii pe stradă până dimineaţa şi, vă daţi seama cum arată un cartier colindat de câini o noapte întreagă! Uneori merg dimineaţa după pâine şi îmi este pur şi simplu frică să îi deranjez pentru a nu mă ataca, iar seara dau de ei în parcul central unde le place să se hârjonească prin tufişuri (Maurer).


14

RAGCL Reghin are cel mai m România la transportul în Importanţa transportului în comun nu pare a fi o noţiune foarte bine înţeleasă de reghineni. Majoritatea locuitorilor nu au fost nicodată cu autobuzul iar primarii localităţilor vecine, care beneficiază în mod direct de acest sistem, nu au vrut nicodată să se implice pentru un proiect comun de dezvoltare. Şi totuşi de ce are nevoie Reghinul de transport în comun? Aflăm răspunsurile întru-un intreviu cu Teofil Moldovan, directorul RAGCL Reghin din 1991. Reporter: Câţi angajaţi avea RAGCL ul când ați preluat funcţia de director în 1990 şi cu cât personal funcţionează azi? Teofil Moldovan: Îmi amintesc că atunci când am devenit director aveam un număr de 465 de angajaţi, în comparaţie cu 104 numărul angajaţiilor de astăzi. Avem 14 persoane personal tesa, restul angajațiilor fiind încadrați în sectorul producţie.

TEOFIL MOLDOVAN DIRECTOR RAGCL

Rep: Cum stați la capitolul rău platnici, mai aveți consumatori cu datorii istorice la serviciul de termoficare și de pe vremea când erați operatorul servicilor de apă, canal și gunoi menajer? T.M. Eu cred că orice serviciu public are restanțieri. Avem datornici mai mici și mai mari, chiar şi de pe vremea când eram operatori ai serviciului de apă și canalizare. În luna martie a anului 2010, când am predat serviciul la S.C. Aquaserv S.A, am citit contoarele și consumurile înregistrate până la data predării serviciului şi am emis facturile aferente însă, mulți cetățeni au preferat să le ignore, crezând probabil că se vor putea sustrage de la plată. Am fost obligați să luăm măsuri și, până la urmă am câștigat o parte din aceste datorii în instanță, cu firme și Asociații de Proprietari. Mai avem câteva asociații și firme care au primit sentințe executive și definitorii. Am avut și primării din zonă care nu au plătit dar, în prezent a mai rămas doar una singură care se află în executare silită pentru 150.000 de lei (1,5 miliarde de lei vechi) e vorba de Primăria Ideciu de Jos, care nu au vrut să plătească, obligândune să facem executare pe cont dar, pentru a nu dezechilibra bugetul instituţiei, împreună cu executo-


mic preţ din în comun

15

rul am acceptat o reeșalonare a sumelor până în luna februarie a anului viitor, renunţând şi la calculul penalităților. Rep:Faceți-ne vă rog un clasament al Asociațiilor de Proprietari răuplatnice din Reghin? T.M. Este vorba de Asociațiile de Proprietari din cartierele Unirii, Salcâmilor, Liveziilor, Pomilor și Libertății. Până în prezent, două asociații se află în executare la executorul judecătoresc și vom continua treptat cu celelalte. La extrema cealaltă de Asociații model se află cele din cartierele Făgăraș, Iernuțeni, Rodnei și Mihai Viteazul, care nu s-au înregistrat cu datorii. Rep: Ce se întâmplă cu serviciul de termoficare, mai funcționează în cadrul RAGCL? T.M. Am avut serviciul de termie dar, în ultima perioadă s-au debranșat foarte mulți cetăţeni astfel încât acesta a devenit nerentabil. Acum mai există racordate 40 de apartamente din 400 și acești proprietari de apartamente vor trebui să își rezolve un sistem de încălzire propriu. Noi am anunțat locatarii cartierului că începând

cu data de 1 noiembrie nu vom mai opera în serviciul de energie termică, am rămas doar să le mai furnizăm apa caldă în această perioadă consumatorilor până își vor definitiva problemele cu centrale termice de apartament. Rep: Explicaţi-ne cum funcţionează azi serviciul public de transport în comun în Reghin? T.M. În parcul auto al RAGCL avem 8 mijloace de transport, din care, 5 sunt autobuze cu program zilnic, între orele 4.50 şi 22.00 plus un autobuz de rezervă pentru orele de vârf. Acestea funcţionează zilnic în cicuit continuu între cele 18 staţii din municipiu. Rep: Este adevărat că preţul unui bilet la transportul public comun din Reghin este cel mai mic din România în acest moment? La acest preţ mai putem vorbi de profitabilitatea serviciului? T.M. Da, este adevărat şi acesta este un motiv pentru care noi nu putem să ne dezvoltăm atât de bine şi să avem un parc auto ca în Occident, în primul rând datorită preţului de doar un leu pe orice rută din Reghin - cel mai mic preţ la transport în comun din ţară - care e un


16 interviu

avantaj pentru călători dar o pierdere pentru oraş. Un alt motiv pentru care nu ne putem dezvolta este lipsa de fonduri pentru subvenţionarea transportului în comun. Noi primim o sumă de bani pentru gratuităţiile pe care le oferim pensionarilor şi la cei încadraţi în lege ca având un handicap, dar pentru abonamentele pe care le punem la dispoziţia eleviilor cu reducere 50% nu avem nicio sursă de subvenţie. Transportul în comun a devenit un fel de serviciu public cu principal obiect de activitate lupta pentru supravieţuire. Nici nu intenţionează nimeni să facă din transportul public un serviciu profitabil, acesta fiind dedicat populaţiei. Rep: Cât personal aveţi în serviciul de transport local în comun şi cum staţi la capitolul investiţii? T.M. Aici avem 2 controlori de bilete, 7 persoane pe funcţie de taxator şi tot atăţia şoferi. Anul trecut,

Consiliul local a achiziţionat 2 minibusuri marca “Iveco” iar anul acesta ne-am îmbogăţit baza auto cu încă două autobusuri marca “DAF” produse în Suedia, cu capacitate de 90 de locuri, care funcţionează pe bază de cutie automată şi care au costuri mai mici de carburanţi. Un astfel de autobuz a intrat în lucru în urmă cu o lună şi celălalt acum 10 zile. Mai avem o dorință arzătoare pe care intenţionăm să o realizăm în materie de transport în comun în cursul acestui an, respectiv realizarea afişajului electronic al staţiilor în interiorul şi exteriorul acestor autobuze, ca şi în Occident. Acum lucrăm la setarea meniului în limba română a cardului de afişaj electronic al autobuzelor pentru cele 18 stații de pe raza municipiului, care ar însemna o premieră pentru municipiul Reghin. Robert Matei Mihai


Anamaria Tomolea, ÎNVĂŢĂMÂNT o elevă care poartă în privire sclipirea autenticităţii

17

C

u siguranţă tânăra elevă Anamaria Tomolea poate fi considerată un produs de elită al Gimnaziului „Mirona”! La doar 14 ani are un portofoliu bogat, reuşind performanţa de a se califica de trei ori la Evaluarea Naţională în Educaţie, eleva reghineancă neputând fi indusă în eroare de cerinţele capcană ale evaluării ba, dimpotrivă, dând dovadă de maturitate, creativitate şi raţionament, anul acesta a obţinut punctajul maxim de 96 de puncte la Olimpiada Naţională de Limba şi Literatura Română. Dacă în 2011, Anamaria reuşea să se claseze pe locul V la Olimpiada Naţională de Limba şi Literatura Română, anul acesta şi-a luat revanşa, adjudecându-şi titlul de olimpică naţională şi, pentru a demonstra că nu a fost o întâmplare reuşita ei, în 13 octombrie a obţinut punctaj maxim la Deva, la prima etapă a Evaluării Naţionale în Educaţie pentru anul 2013. Clasa a VII-a a încheiat-o cu media 10 pe linie iar în această toamnă a păşit în clasa a VIII -a din cadrul Gimnaziului „Mirona” cu un elan spiritual şi forţe noi, pregătită cu mult drag de diriginta ei, Zoe Părâianu şi susţinută din tot sufletul de generoşii ei părinţi, Claudiu şi Liana. Anamaria visează să îşi publice încercările literare într-un volum de poezie.

A

namaria iubeşte natura si studiul. Nu caută pretexte să se scuze, apreciază viaţa simplă şi nu o sperie provocările. Mizează mai degrabă pe răbdare şi perseverenţă decât pe oportunitate şi speculaţie. Este o elevă care poartă în privire acea dificilă sclipire a autenticităţii, este educată, politicoasă, jovială şi plină de distincţie. Îi place să citească şi mărturiseşte că îi admiră pe Mihai Eminescu pentru cultura sa filosofică şi pe Lucian Blaga, pentru poezia sa ultramodernă dar care, în anumite privinţe „este mai tradiţionalistă decât cunoscutul tradiţionalism”! Anamaria a început de mică să îşi aştearnă gândurile pe hârtie sub formă de versuri. Astăzi, eleva a scris peste 100 de poezii, o parte dintre acestea fiind publicate în revista şcolară „Noi Nebănuite Trepte” iar cu câteva dintre cele mai profunde a obţinut locul III la un concurs naţional de creaţie. Când nu compune, Anamaria face sport, preferând să joace baschet cu părinţii şi fratele ei Victor sau cu prietenele de aceeaşi vârstă. Când era mică, Anamaria visa să devină medic, însă acum şi-a mai schimbat optica, iar după absolvirea clasei a VIII-a şi-ar dori să dea admitere la Colegiul „Unirea” din Tîrgu-Mureş, secţia biochimie-intensiv engleză.

ANA MARIA PARAIANU SI DIRIGINTA EI ZOE PARAIANU


18

Studenţii Fundaţiei Laurenţia a Căminul de Vârstnici

S

fintele Sărbători de iarnă constituie un bun prilej pentru a dărui din puţinul nostru celor cu care soarta nu a fost prea generoasă. Pentru că Moş Nicolae nu îi uită niciodată pe cei care chiar au nevoie de el, în data de 5 decembrie şi-a trimis ajutoarele la Centrul de Îngrijire şi Asistenţă de pe strada Pandurilor din Reghin, pentru a aduce puţină bucurie şi în această casă. Studenţii, asistenţi medicali generalişti şi asistenţi medicali de farmacie din anul I ai Şcolii Sanitare „Eugen Nicoară”, din cadrul Fundaţiei „Laurenţia” împreună cu preşedinta Laurenţia Maria Grosu, directorul Liana Pop şi profesorul de muzică Ludovic Zsigmond, au vizitat Centrul de Îngrijire şi Asistenţă din Reghin din strada Pandurilor. Şi, aşa cum se obişnuieşte în prag de sărbători şi la sfârşit de an, studenţii şi profesorii nu au mers cu mâna goală: au făcut o colectă comună de bani în cadrul şcolii din care au pregătit câteva cadouri vârstnicilor precum şi un scurt recital de colinde. Printre darurile oferite s-au numărat pături cu care să îşi încălzească genunchii, geci de iarnă, cărucioare cu rotile pentru persoanele cu handicap locomotor, pungi cu dulciuri, citrice şi medicamente analgezice, mult solicitate în sezonul rece. „Este menirea şcolii noastre, în primul rând să ne gândim la persoanele defavorizate, la persoanele de vârsta


au colindat

educație 19

a III-a, la persoanele cu dizabilităţi şi familile cu mai mulţi copii. De fapt, în programul şcolii avem nişte proiecte cu teme precum < O mână de ajutor bătrânilor singuri > sau < Nu uita când treci pe lângă un copil să îi acorzi un zâmbet >. Încercăm să ajungem în fiecare an la Centrul de Îngrijire şi Asistenţă unde ne simţim ca acasă, pentru că organizăm periodic astfel de vizite cu asistentele medicale din anul I, astfel ca ele să înveţe pe viu ce înseamnă să trăieşti într-un centru de îngrijire şi asistenţă şi să dea piept cu realitatea vieţii. În perioada sărbătorilor de iarnă organizăm un spectacol de colinde cu care sperăm să aducem un zâmbet pe buzele vârstnicilor din acest centru” a declarat pentru revista „Reghinul Nostru” Laurenţia Maria Grosu. Centrul de Îngrijire şi Asistenţă din Reghin funcţionează cu 9 asistente medicale şi infirmiere care lucrează la capul bolnavului şi acordă asistenţă celor 50 de persoane vârstnice sau cu handicap, cu vârste cuprinse între 20 şi 95 de ani. „Mă bucur că am reuşit să aducem o rază de speranţă în ochii acestor oameni minunaţi, cu ocazia sărbătorilor de iarnă. Bucuria vine din lucrurile mărunte, liniştea din suflet, iar căldura din inimă. Noi am venit la acest centru cu inima deschisă, făcând un apel la umanitate, într-o perioadă atât de specială ca aceasta când tot Reghinul respiră atmosferă de basm specifică sfârşitului de an, împodobit cu brazi şi scăldat în lumini feerice, când zbuciumul sufletesc este alinat de colinde. Dorim să le arătăm vârstnicilor că nu sunt singuri, chiar dacă nu au şansa să fie alături de cei dragi în jurul mesei de Crăciun” a precizat Liana Pop, directorul Fundaţiei „Laurenţia”.


20


21


22


23


PORTRETE 24 REGHINENE

L

-am găsit pe Horaţiu, unde altundeva decît în sala de sport LEX ALY GYM din Reghin, o sală ultramodernă, curată şi bine dotată cu aparatură de ultimă generaţie, unde mirosul fin de transpiraţie se pierdea în susurul unei cascade artificiale, pe un fond muzical abia perceput. M-a cuprins emoţia că am invadat un astfel de spaţiu dar, graba unui grup de tineri bine dotaţi fizic ce se grăbeau spre ieşire m-a trezit la realitate. Am aflat ulterior că erau agenţi de intervenţie ai celei mai mari şi renumite societăţi de pază din zonă, LEX GUARD SECURITY, aflaţi în timpul liber, ce îşi desfăşurau programul de antrenament obişnuit.

D

in mijlocul lor s-a desprins un tânăr bine făcut care, cu un zâmbet larg şi o privire

prietenoasă s-a prezentat simplu: „Horaţiu. Cred că pe mine mă căutaţi!” Ne-am împrietenit repede şi, chiar în faţa vestiarului, aşezaţi comozi în fotolii, lângă două pahare de apă plată, am început un dialog puţin timid la început dar, apoi, tot mai însufleţit. R. Cei care te cunosc te percep ca pe un tânăr cu preocupări specifice vârstei. Puţini, însă ştiu că, în spatele acestor preocupări fireşti stă o muncă titanică, sacrificii de tot felul, tone de transpiraţie... F.H. Sala de antrenament este a doua mea casă! Aici îmi petrec foarte mult timp şi aici mă simt în elementul meu! Pregătirea fizică nu o întrerup niciodată dar aceasta, ca şi regimul alimentar, are perioade diferite.... După sărbătorile de iarnă îmi fac programul pentru întregul an, iar începând cu luna februarie, concomitent cu intensificarea pregătirii fizice, intru pe un semi regim alimentar, adică sunt foarte selectiv cu tentaţiile culinare şi nu-mi mai permit niciun fel de exagerare! Mănânc, de regulă 5-6 mese pe zi, la care se adaugă diferite shake-uri proteiece şi o ţin tot aşa până cu 3 luni inainte de un concurs, perioadă în care mă adaptez unui regim foarte strict, axat în special pe carne de pui, peşte, vită şi ouă. Treptat, scot şi carbohidraţii din alimentaţie iar antrenamentele îşi modifică atât consistenţa cât şi frecvenţa. În această perioadă fac cel puţin două antrenamente pe zi, unul dimineaţa, înainte să merg la muncă şi unul sau două seara. De nopţi pierdute, discoteci sau cluburi nici nu poate fi vorba în acest interval. Apoi, vine perioada cea mai grea, care începe cu două săptămâni înaintea oricărei


PORTRETE REGHINENE 25 competiţii, când oboseala acumulată se simte tot mai asiduu iar dezhidratarea îmi dă mult de furcă, asta pentru că, în ultima săptămână reduc drastic consumul de lichide, iar în ultimele două zile îl elimin de tot... Cam asta este o „creionare” extrem de succintă a unei perioade de antrenament şi, dacă vreţi, chiar o „reţetă” a succesului în acest sport, care este culturismul. R. Dar talentul? Poţi deveni campion fără să ai talent? F.H. Fireşte, talentul are rolul său bine definit, ca în orice sport dar, în primul rând contează încrederea pe care tu trebuie să o ai în tine, convingerea că poţi realiza ceva şi chiar poţi să te autodepăşeşti în permanenţă, voinţa şi încăpăţânarea de a merge mai departe, de a nu te lăsa pradă tentaţiilor, de a nu renunţa atunci când ai impresia că ai ajuns la capătul puterilor! R. Cum a inceput pentru tine aventura in acest sport? Cum ţi-ai descoperit această vocaţie şi, mai ales, cum ai ajuns la performanţă? F.H. Aveam câţiva ani când am văzut la televizor un concurs de culturism. Am fost foarte impresionat de acele imagini iar după împlinirea vârstei de 14 ani am început să mă antrenez singur, mai mult „după ureche” într-o sală de sport veche. Nu pot să uit că făceam zilnic acelaşi antrenament simplu – piept, braţe şi spate - la aceleaşi aparate! Cam aşa am făcut primii paşi „desculţi” în fascinanta şi interesanta lume a culturismului. Nu au fost prea încurajatori pentru mine dar, cu toate greutăţile, mă simţeam atras de acest sport ca de un magnet! Au urmat apoi şi zile mai bune, am făcut cunoştinţă cu aparate şi tehnici de antrenament moderne, iar eu am intrat într-o altă „dimensiune” a existenţei mele ca sportiv! R. Cine ţi-a îndrumat paşii spre această ramură sportivă şi cine a crezut cel mai mult în tine? F.H. Primii paşi adevăraţi în lumea culturismului i-am făcut sub atenta şi generoasa îndrumare a sportivului reghinean Gabriel Toncean, de care mă leagă o strânsă prietenie şi căruia îi port un respect greu de exprimat în cuvinte. El a fost şi este sufletul performanţelor mele, antrenorul meu şi „elixirul” ce îmi dă forţa necesară depăşirii acelui prag care te propulsează spre performanţă. Fără Gabi Toncean nu aş fi reuşit să ajung până aici şi, cu siguranţă, viaţa mea ar fi fost alta. El a avut întotdeauna încredere în mine şi mi-a insuflat acel sentiment de

de completat cu detalii despre horatiu si gabi


PORTRETE 26 REGHINENE

siguranţă, acea putere de a merge mai departe şi acea dorinţă de a învinge. Îi mulţumesc şi pe această cale şi doresc să îl asigur că nu îl voi dezamăgi nici de acum încolo. Fireşte, familia mea mi-a fost aproape tot timpul iar mama şi sora mea m-au susţinut şi încurajat atât cu prilejul competiţiilor la care am participat cât şi la respectarea programului de antrenament şi a regimului alimentar impus. R. Este culturismul un sacrificiu? O muncă imensă pentru glorie puţină? F.H. În primul rând, tot ceea ce fac în acest sport o fac din plăcere, dintr-o pornire care vine din adâncul fiinţei mele şi care simt că mă defineşte pe mine ca om, mă împlineşte şi mă înnobilează. Fireşte că putem vorbi şi de sacrificii, cum am făcut-o deja, dar acestea fac parte din „scenariul” oricărei performanţe, iar gloria o puteţi citi pe faţa mea. Ce poate fi gloria decât o dovadă a valorii iar valoarea ţi-o dă mulţumirea de sine,

satisfacţia lucrului făcut temeinic. R. Ai mai cochetat si cu alte sporturi? F.H. Ca orice tânăr dinamic şi plin de energie nu puteam să nu bat şi la porţile „regelui” fotbal, căruia i-am „slujit” de la vârsta de 7 ani până la 14 ani! În paralel, am făcut box şi bodybuilding dar, câştig de cauză l-a avut tot culturismul! Oricum, tot ce am acumulat practicând aceste sporturi mi-au prins bine pe parcurs şi m-au ajutat la definirea personalităţii mele ca sportiv! R. Acoperă culturismul toate valenţele tale de tânăr? Ce faci în timpul liber sau, mai bine zis, dispui de aşa ceva? F.H. Nu stau toată ziua în sala de sport, fireşte! Sunt angajat la una dintre cele mai puternice firme de pază şi protecţie din zonă, LEX GUARD SECURITY unde nu am timp să mă plictisesc şi unde lucrez cu deosebită plăcere. În rest, caut să mă organizez în aşa fel încât să nu mă „rup” de celelalte activităţi specifice vârstei. Îmi place să-mi petrec timpul liber alături de prietenii mei,

festivitatea de premiere a “campionatului naţional de culturism şi fitness 2012” organizat la reghin de fedetaţia română de culturism şi fitness cu sprijinul lex-guar-security şi al primăriei municipiului reghin.


cu care facem frecvente ieşiri în aer liber iar cea mai plăcută şi relaxantă activitate este călăria! Ocazional, mai intru şi în câte un club, tot de dragul prietenilor, dar prefer cinematograful! R.Hai să fim un pic mai direcţi. Ce ai simţit când te-ai văzut vicecampion naţional, surclasându-i pe alţi sportivi valoroşi care, cum era şi firesc, aspirau la o asemenea titulatură? H.F. A fost un vis împlinit şi, iertată-mi lipsa de modestie, meritat! Am muncit enorm cu gândul la această importantă competiţie şi nu am neglijat niciun detaliu! După terminarea probelor mă simţeam epuizat total şi nu-mi mai doream nimic altceva decât să mă odihnesc dar, decizia arbitrilor m-a făcut să mă remontez în câteva secunde. Nu credeam că pot fi capabil de aşa ceva! Acum sunt mai conştient de ceea ce fac şi, fireşte, mult mai motivat. R. De unde atâta ambiţie? F.H. Ambiţia vine de la faptul că îmi place foarte mult ceea ce fac, iar acest lucru mă îndepărtează oarecum

PORTRETE REGHINENE 27

de ambiţie, ghidându-mă către vocaţia autentică, perspectivă din care lucrurile se simplifică foarte mult. R. Această pasiune a ta, în care crezi cu tărie, dovada fiind rezultatele de până acum, ţi-a schimbat viaţa? F.H. Categoric! Tot ceea ce fac în prezent se raportează la activitatea mea sportivă. Disciplina, răbdarea, tenacitatea, sunt noţiuni esenţiale care mi-au devenit familiare abia după ce am început să desluşesc cu adevărat tainele culturismului. R. Ce vise ai? Ce planuri de viitor are vicecampionul Romaniei la culturism, Horatiu Forgaci? F.H. Am multe planuri şi proiecte de viitor! În primul rând, doresc să confirm faptul că titlul de vicecampion al României la culturism nu a fost o întâmplare! Vreau deci să evoluez cât mai mult şi, fireşte, să cuceresc şi titlul de campion naţional. Odată realizat acest obiectiv, pe termen scurt, urmează alte proiecte, mult mai îndrăzneţe, legate de participarea la unele competiţii internaţionale, de care vom discuta la timpul potrivit.


caz 28 social

R

eghineanca Noemi Nagy are doar 26 de ani de drumurile săptămânale la Clinica de Oncologie din şi este mama a trei copii diagnosticaţi cu Tîrgu-Mureş. Astfel, de când au fost diagnosticați, cei Hemofilie A, forma severă, o boală cronică trei frați au reușit să ajungă la impresionanta cifră de rară, care se manifestă prin lipsa factorului VIII de aproape 700 de internări în spitalele din județ și din coagulare a sângelui şi care, în lipsa unui țară. ,,Copiii au nevoie de tratament de cel puţin două tratament adecvat, poate genera paralizia bolnavului şi ori pe săptămână, constând, de fapt, într-o fiolă moartea. Primii doi copii, gemenii Lorand şi Lajos, au ,,Imunate 500 UI” care se prezintă sub formă de pulbere şi solvent fost diagnosticaţi cu această în cei 5 ani de când au fost diagnosticați, pentru soluţie boală la vârsta de 5 ani iar cel cei trei frați au reușit să ajungă la i n j e c t a b ilă, de-al treilea fiu, Lehel, a fost impresionanta cifră de aproape 700 de conţinând în diagnosticat cu aceeaşi boală mod normal 500 chinuitoare, la vârsta de doar internări în spitalele din județ și din țară. unităţi factor 5 luni. Astăzi, gemenii Lorand VIII de coaguşi Lajos, care au 10 ani iar fratele lor Lehel, 8 ani, sunt integraţi în sistemul de învăţământ în cadrul lare uman şi factor Von Willebrand. Dacă am Gimnaziului ,,Augustin Maior” dar fac învăţământ la avea aceste fiole, copiii noştri ar putea avea o domiciliu, la recomandarea medicului curant. Datorită copilărie normală” explică mama copilaşilor. În bolii de care suferă, minorii necesită în permanenţă luna noiembrie, copiii au filmat la Buziaş o emisiune supraveghere din partea altei persoane, motiv pentru pentru postul de televiziune “Acasă TV”, implicat în care, timp de 2 ani, mama copiilor a avut statut de asistent campania socială ,,Pune preţ pe viaţă”, al cărei scop este şi decontarea social cu un salariu de 570 de lei însă, din luna februarie a acordarea de tratament bolnavilor de anului curent a fost trimisă în șomaj din lipsă de fonduri. hemofilie din partea statului, omentan, Nagy Noemi primește din partea emisiune care va fi difuzată în statului român o indemnizație lunară de 570 cursul lunii decembrie, în emisiunea de lei pentru cei trei copii, o alocație dublă “Povestiri Adevărate”. ,, Prin de 840 lei pentru fiecare copil și, din partea Comisiei acest demers, alături de masspentru Protecția Copilului Tîrgu-Mureş, 91 de lei media locală şi națională pentru Lorand, încadrat cu gradul I de handicap și 68 ne-am dori să sensibilizăm Ministerul Sănătăţii de lei pentru ceilalți doi frați, bani care de multe ori nu să acorde şi să deconteze tratamentul pentru acoperă nici măcar costurile necesare medicamentației bolnavii de hemofilie şi să sporească strângerea de și spitalizăriilor. Viaţa bolnavilor de hemofilie este un fonduri pentru dotarea Centrului de la Buziaş, coşmar în România, dacă nu au norocul să trăiască care este singurul de acest gen din România și în preajma unor centre mari universitare, gravitatea vrem ca fiecărui copil diagnosticat cu hemofilie unei astfel de boli fiind predispoziţia pentru hemoragii să i se acorde dreptul la viaţă printr-un tratament foarte dese, care presupune internări repetate, în afară profilactic corespunzător” spune mama copiilor

M

Trei cop


29

pii bolnavi de hemofilie din Reghin condamnaţi să se chinuie Pentru cei interesaţi să ajute familia o pot face apelând la telefonul: 0752-524-203 sau direct în contul RO.38DTRL06001201950430XX deschis la sucursala Banca Transilvania sucursala BT Reghin, de Nagy Noemi.


caz 30 social

care au urmat mai multe tratamente la centrul de recuperare din Buziaş. Lorand suferă de hemofilie A, forma severă, plus artropatie hemofilică genunchi drept, spina bifidă L5, hipertricoză lombo sacrală, depistat şi cu epilepsie cu crize parţiale complexe. De curând i s-a descoperit o nouă leziune osoasă, după un tratament la Centrul Medical de Evaluare şi Recuperare pentru copii şi tineri ,,Cristian Şerban” din Buziaş, fiind depistat cu osteoporoză la genunchiul drept în stadiu avansat şi sângerări intraarticulare. Lorand suferă și de anemie post hemoragică, are deficit mare de fier și medicii i-au recomandat o orteză la genunchiul drept, aparat pe care familia nu şi-l permite.

Pentru cei interesaţi să ajute familia Nagy sau doresc informaţii suplimentare îi pot contacta la telefonul: 0752-524-203

Lajos are 10 ani şi suferă de hemofilie A, forma severă şi artropatie genunchi, cot drept şi stâng, gingivoragii, sângerări nazale, sângerări ale articulaţiilor genunchiere, deficit de fier şi semianchiloză la cotul stâng. Lehel are 8 ani şi suferă de hemofilie A, forma severă, are piciorul stâng strâmb , acuză sângerări la articulaţia tibio tarsiană stângă şi artropatie cronică la articulaţiile coatelor. Pentru cei interesaţi să ajute familia Nagy, o pot face apelând la telefonul 0752-524-203 sau depunând sume de bani în contul RO 38 DTRL 06001201950430XX, deschis la sucursala Banca Transilvania Reghin pe numele mamei, Nagy Noemi.


eveniment Colindul fulgilor de nea la reghin

I

arna nu-şi putea răsturna carul plin de zăpadă peste Reghin până când Festivalul „Fulgilor de nea”, cel mai aşteptat eveniment adresat copiilor, organizat de primărie, Consiliul Local, instituţiile de cultură şi de învăţământ, nu dădeau tonul colindelor. A venit şi ziua mult aşteptată de cei care cred în copilărie, indiferent de vârstă, 6 decembrie, sărbătoarea Sfântului Nicoale. Acest moş bătrân de când vremea, dar plin de iubire, s-a oprit şi în parcul din centrul oraşului nostru, unde cete de colidători au invocat muzica sacră a iernii, aproape cinci ore.

N

u numai elevi din şcolile reghinene, dar şi colindători din satele învecinate precum: Luieriul, Dedrad, Pietriş Vale, Idicel Pădure, Idicel sat, Hodac, Solovăstru, Fărăgău, au vestit celor prezenţi praznicul luminat ce va să vină, Naşterea

31

Domnului Nostru Iisus Hristos. Ningea ca-n poveste şi năsucurile celor mici erau roşii. Edilii oraşului au dat o mână de ajutor moşului împărţind daruri dulci, totul era feeric şi veselia umplea văzduhul. În tot acest timp, adulţii s-au putut ospăta cu produsele puse în vânzare de întreprinzătorii care au ocupat căsuţele de lemn în Târgul de iarnă şi care mai rămân acolo cel puţin până după Crăciun. Imediat ce văzduhul stăpânit de fulgi s-a întunecat, primarul Maria Precup, în aplauzele tuturor, a aprins miile de beculeţe care împodobesc tradiţionalul brad, dar şi decorul mirific ce face din centrul oraşului nostru principala atracţie a serilor de iarnă. Festivalul colindelor continuă la Casa Tineretului, unde corurile parohiilor creştine vor susţine recitaluri pentru iubitorii muzicii corale. Sorina Bloj


32

ELIXIRUL FRUMUSEțII LA „FELY”

Î

n peisajul destul de comun oferit ochiului la trecerea printre şirurile de blocuri din cartierul reghinean Unirii, nu poţi să nu observi o pată de „viu” şi culoare: Salonul de înfrumuseţare „Fely”. Nu a fost greu să găsim şi „vinovata” acestei „oaze” de frumuseţe, o doamnă distinsă, inteligentă, ambiţioasă şi, ne-am convins repede, muncitoare. În noianul de fals şi vulgaritate care ne înconjoară la tot pasul, am asistat în acest salon la o lecţie de normalitate, oferită cu generozitate de o reghineancă sadea, ambiţioasă şi curajoasă. Felicia Suciu, căci despre ea este vorba, administratorul şi sufletul salonului, pariază totul pe sinceritate, iar dacă ajungeţi să o priviţi în ochi, nu puteţi rata zâmbetul ei luminos şi curat, privirile aprinse, siguranţa de sine, naturaleţea gesturilor, dar mai ales iradierea si caldura care umplu parca intregul salon. „Secretul succesului? Atât mie cât şi colegelor mele ne plac oamenii şi ne place să-i întâmpinăm pe toţi cei care ne trec pragul, cu un zâmbet. Nu e ceva studiat. E absolut natural şi cred că vine din interior, din felul nostru de


frumuseţe & sănătate 33 a fi sau, ca să fiu mai explicită, totul vine din faptul că ne place la nebunie ceea ce facem iar asta îţi dă o libertate pe care ţi-o permiţi atunci când stăpâneşti foarte bine meseria”.

E

extensii de păr, împachetări cu parafină pentru mâini, peeling facial, extensii de gene, machiaje de zi şi de seară, manichiură cu gel şi manichiură 3D. În materie de tratamente de lux sută la sută naturale, doamnele mai pretenţioase apelează frecvent la masca cu aur şi argint, care înlătură ridurile urmând ca, foarte curând, doritoarele să poată beneficia şi de împachetări cu parafină pentru faţă.

xperienţa acumulată de-a lungul carierei i-au permis lui Fely să descopere echipa cea mai potrivită principiilor ei de a transforma conceptul de frumuseţe într-o profesie, echipă alcătuită din patru experte în coafură-frizerie şi o esteticiană pentru care n oceanul de doamne manichiura-pedichiura La ,,Fely” se lucrează doar cu produse şi domnişoare care profesionale de la Dr. Kadir şi nu mai are niciun secret, îşi schimbă stilul şi reuşind împreună, în Bruno Vassari. coafura precum fluturii concordanţă cu tendinţele florile, pentru noi bărbaţii, actuale ale modei, să care facem cu greu diferenţa dintre un lifting stăpânească secretul combinării armoniei totale. facial şi o mască cu aur, este un adevărat misLa ,,Fely” se lucrează doar cu produse profesionale ter cum aceste minunate zeiţe ale frumuseţii de la Dr. Kadir şi Bruno Vassari, iar cum, majoritatea reuşesc să se reinventeze în permanenţă, cu serviciilor sunt solicitate de către reprezentantele naturaleţe şi debordantă degajare, lăsându-ne, sexului frumos, expertele salonului exact când ne aşteptăm mai puţin, „mască” ! le oferă acestora accesul la ultimele noutăţi în materie de beauty, care să le apropie de frumuseţea ideală, fie că e vorba de măşti pentru revigorare, vopsit, tuns, coafuri sau

Î


34

SECRETUL UNEI CĂSNICII REUSITE - FAMILIA MAIOR LA NUNTA DE DIAMANT

C

onform Dicţionarului Explicativ al Limbii Române „Căsnicia este o uniune legală, liber consimţită între un bărbat şi o femeie pentru întemeierea unei familii” în timp ce unii spun despre mariaj că este sfârşitul unui şir de plăceri dintr-o serie de aur a desfătării şi sfârşitul unui şir dintr-o serie neagră a necazului, spun alţii. Un proverb a lui Andre Maurois spune că „O căsătorie fericită este o lungă conversaţie care pare întotdeauna prea scurtă”. O asemenea familie care a reuşit să con­vieţuiască aproape perfect într-o armonie şi înţelegere 58 de ani, fără să se culce măcar o zi supăraţi unul pe celălalt, sunt reghinenii Emil şi Viorica care în 16 iulie a acestui an împlinit 58 de ani de căsnicie. Dacă în 1955 serbau primul an de căsnicie şi nunta de bumbac peste doi ani, în 2014 îndrăgostiţii reghineni vor serba celebra „nuntă de diamant. La întrebarea „Care este secretul unui mariaj atât de longeviv?” Emil Maior a răspuns ferm: „Dragostea, respectul şi înţelegerea reciprocă. Îi mulţumim lui Dumnezeu pentru viaţa ce ne-a dat-o, pentru sănătatea de care ne-am bucurat, pentru buna înţelegere, pentru copilul şi nepoatele noastre, pentru toate realizările ce leam avut. Îl rugăm pe Dumnezeu să ne ajute şi să ne ocrotească în continuare pe cărările vieţii” a mai ţinut să precizeze reghineanul.

E

mil Maior este fiul preotului Greco-catolic Beniamin Ioan Maior din Maioreşti, care a absolvit Şcoala Teologică de la Blaj în 1929 şi care a fost hirotonit preot de către Arhiepiscopul şi Mitropolitul de Alba-Iulia şi Făgăraş, dr. Vasile Suciu şi care a slujit de-a lungul anilor ca preot paroh în Merişor, Suseni, Maioreşti şi Săcalul de Pădure până în februarie 1949. Emil s-a născut în 7 iunie 1931 în Merişor, a absolvit Şcoala Pedagogică, din Reghin în 1951, unde la avut diriginte Ieronim Borcoman şi profesor de chimie pe Gabriela Miron, fiica unui celebru chimist de renume


MAGAZIN 35 mondial. În 1954 s-a căsătorit cu învăţătoarea de Ajutor Reciproc a Pensionarilor are ca obiect de reghineancă Viorica Cozma. La doar 22 de ani activitate, sprijinirea materială şi social culturală a Emil a fost numit director al Şcolii de 7 ani, mixtă membrilor în care scop acordă împrumuturi rambursadin Chiherul de Jos. În 1957 s-a mutat în Reghin bile, ajutoare nerambur­sabile pentru deces, tratament şi la 37 de ani datorită calităţilor sale de bun balneoclimaterice şi ajutoare ocazionale. Emil a fost administrator a fost numit director al Căminului ales preşedinte în anul 2.000, apoi reales în anul 2004 şi în 2008, cel de al treilea mande Bătrâni din Lunca Mureşului. Iar 1969 a fost Emil Maior are 53 de ani de activitate dat al longevivului preşedinte transferat la Căminul din care 33 de ani i-a dedicat oamenilor expirând la Adunarea Generală neputincioşi a C.A.R.P-ului din 21 mai Pensionarilor din Ideciu de 2012, când i-a cedat locul mai Jos. Emil Maior s-a pentânărului său coleg Stoica sionat în 1 iulie 1990, după aproape 40 de ani de activitate pe cartea de muncă Leon. În plan familial din rodul dragostei lor s-a născut din care 33 de ani şi-a dedicat întrajutorării oamenilor singura lor fiică Mariana Bercea azi secretar la neputincioşi. Totodată Emil Maior a fost împuternicit Facultatea de Mecanică din Cluj-Napoca, care la de consiliul de conducere al Casei de Ajutor Reciproc a rândul ei i-a făcut bunici pe Emil şi Viorica prin Pensionarilor din Reghin, în 18 septembrie 1998 în naşterea nepoatelor: Cristina Bercea arhitect în funcţia de preşedinte interimar al C.A.R.P Reghin după Cluj-Napoca şi Oana-Voichiţa inginer construcţii decesul preşedintelui de atunci Ioan Oancea. Casa maşini într-o fabrică de elicoptere din SUA.


36


37


38


39


40

Reghinul Nostru  

Revista de promovare a valorilor locale din Reghin

Advertisement