Reghinul Nostru

2

reghinulnostru.ro

3

reghinulnostru.ro

4

“VOCILE”

Și în acest an pe scena Zilelor Reghinului o să avem în recital unele din cele mai bune “voci” din țară sau străinătate. Cu acest prilej redacția revistei Reghinul Nostru a realizat un număr special dedicat celor mai bune “voci reghinene”. Indiferent ca sunt cântăreți, dj sau vocile radiourilor locale în acest număr îi aduce în lumina reflectoarelor pe cei ale căror voci ne încântă zilnic auzul.

ORAȘULUI

adrian țepeș

Adi Ţepeş şi-a început cariera la radio când avea 18 ani, pentru ca acum să asigure distraţia la diverse evenimente. A început la Radio Contact, apoi a continuat în Reghin, să lucreze ca DJ în cluburile locale, iar de curând a hotărât să pună bazele proiectului muzical. „Proiectul „Party DJ-s”, împreună cu alţi doi DJ. >>> citeşte articolul publicat pe siteul reghinulnostru.ro

ANDREEA MORARIU

Cântăreaţa reghineană care ne-a fermecat cu vocea ei la ultimele evenimente organizate în Reghin, este şi una din cele mai frumoase interprete din judeţul Mureş. Deşi extrem de tânără, Andreea a ajuns să trăiască în lumina reflectoarelor, iar viitorul ei este unul extrem de promiţător. >>> reciteşte articolul despre cântăreaţă pe www.reghinulnostru.ro

Antoniu rusu Antoniu Rusu Vasile este un nume nou în rândul artiştilor locali, care promovează muzica populară, muzica bisericească şi opereta. >>> citeşte articolul complet în paginile revistei

Aytai Ghita Aytai Ghiță este reghineanul care a adus în 1973 la Reghin moda cântatului la nunți. În anii 80 a devenit solist și toboșar al fanfarei municipale, fiind prezent în ultimii 25 de ani la toate evenimentele de promenadă din ,,orașul viorilor”. La 65 de ani, şi-a propus să îşi lanseze cu taraful său primul material discografic cu cele mai îndrăgite cântece ale anilor 70. >>> citeşte articolul complet în paginile revistei

reghinulnostru.ro

Doru Pop Artist de mare valoare artistică şi sufletească, cu o carieră impresionantă de 27 de ani, încununată de la un capăt la altul cu lauri.

Doru este printre acei interpreţi care cântă doar ceea ce simte, punând în valoare zona din care vine. >>> citeşte articolul complet în paginile revistei

5

Emese Ardelean De la presa scrisă Emeșe Ardelean a revenit la vechea dragoste ,,radio-ul”. Pulsul zilei în Reghin este dat zi de zi de reghineanca Emeșe Ardelean, vocea știrilor Radio Galaxia și ,,Jurnalul de Reghin”. >>> reciteşte articolul publicat pe siteul reghinulnostru.ro

Florin Vos Un artist complex, FloRIN Vos a fost mereu în competiţie cu propria-i persoană care, la vârsta de 32 de ani, a ajuns unul dintre cei mai de succes tineri din generaţia sa.

Multe dintre piesele sale au devenit hituri ascultate în 40 de ţări, pe internet. >>> citeşte articolul complet în paginile revistei

reghinulnostru.ro

Ioan Contiu

6

este supranumit și omul orchestră în cercul de prieteni. Din 2004 este directorul Casei Municipale de Cultură ,,Eugen Nicoară” și are un palmares imposibil de egalat în premii naționale și internaționale cu orchestra ,,Hora”. >>> citeşte articolul complet în paginile revistei

Ghita Zileriu

Ghiță Zileru, cu siguranță cea mai cunoscută voce a Reghinului. Este disc-jokey din anul 1982, are 15 ani de radio, patru ani de televiziune și 113 emisiuni la ,,Reghinul în Direct. Și-a propus de curând să își asigure vocea care l-a făcut celebru, contra unei sume fabuloase. >>> citeşte articolul complet în paginile revistei

Marcel Craciunescu Marcel Crăciunescu (Şăl) a decis, la 41 de ani, să participe la Eurovision, cu piesa “Hardjock” şi spune că implicarea sa în această competiţie este unul dintre puţinele moduri în care un artist român se poate afirma. >>> citeşte articolul complet în paginile revistei

Maria Neag

Un nume de referință în folclorul reghinean, a debutat la 20 de ani la Festivalul Național ,,Flori de pe Mureș”, a lansat până în prezent trei albume de folclor, pregătește un album de romanțe și are zeci de videoclipuri muzicale. P rezentatoarea carismatică, de aproape trei ani moderează emisiunea: ,,DARRUSTIC”și are o mulțime de proiecte de viitor. >>> citeşte un articol despre cântăreaţă pe www.reghinulnostru.ro

Marius Portik Este una din cele mai cunoscute voci reghinene, fiind voice-over pentru majoritatea reclamelor difuzate în zonă şi prezentatorul celor mai importante manifestări organizate în municipiul Reghin. >>> reciteşte articolul publicat despre el pe siteul reghinulnostru.ro

Natalia Gliga

Natalia Gliga, singura elevă în viață a Mariei Tănase, celebra interpretă de muzică populară românească din zona Mureșului. A cântat timp de peste 30 de ani la ansamblul Doina Brașovului. În anul 1990 s-a pensionat, dar încântă reghinenii ori de câte ori este cerută să urce pe scenă. >>> reciteşte un articolul despre cântăreaţă pe www.reghinulnostru.ro reghinulnostru.ro

Sorina Bloj

O compozitoare şi o solistă vocală inovatoare, care a ars ca o lumânare la ambele capete pentru muzica folk. A cântat de-a lungul anilor cu Marius Marcu şi apoi în grupurile ,,Artemis” şi ,,Ecou”, aparţinând în egală măsură amintirilor dragi multora dintre reghineni, dar şi prezentului muzicii folk. >>> citeşte articolul complet în paginile revistei

7

adi molnar

Fostul component al trupei „112”, reghineanul Adi Molnar a făcut senzatie pe scena de la „Vocea României” şi FreshStar, concurs pe care l-a şi câştigat. >>> reciteşte articolul publicat pe siteul reghinulnostru.ro

Magda puskas

Reghineanca Magda Pușkaș și-a început activitatea muzicală în timpul liceului, făcând parte din grupul Arthemis – grupul de folk al liceului, cu care a obținut Premiul Național la Cântarea României. Însă consacrarea adevărată a venit în 1981 după ce a înființat grupul Ecoul, cu fosta sa colegă, Sorina Feier-Bloj. >>> citeşte un articol despre cântăreaţă pe www.reghinulnostru.ro

reghinulnostru.ro

8

Caz Social

Gall Rozalia are Asistenta socială Gall Rozalia din Reghin a fost diagnosticată la vârsta de 48 de ani cu tumoare intraoculară la ochiul stâng.

Reghineanca a cărei meserie este de a-i ajuta pe cei bolnavi, a ajuns astăzi să aibă nevoie de sprijinul nostru, al tuturor.

Gall Rozalia este asistentă socială la Fundaţia Creştină Diakonia din Reghin.

Doctorii au atenţionat-o că tumoarea de care suferă îi pune vederea în pericol şi chiar viaţa dacă nu se intervine chirurgical. Mai precis este vorba de proceduri medicale care se fac în străinătate cu mari costuri.

La 48 de ani i s-a descoperit o tumoare intraoculară Alină, zi de zi suferinţa celor bătrâni, bolnavi şi singuri. Este menirea pe care şi-a ales-o, Gall Rozalia în momentul în care s-a angajat ca asistent social la Fundaţia Creştină Diakonia, filiala Reghin.

Acum însă a venit clipa în care ea are nevoie de sprijin. În 2013 la vârsta de 48 de ani a descoperit că are tumoare intraoculară la ochiul stâng şi dezlipire de retină. Dacă nu se operează de urgenţă riscă să-şi piardă vederea şi, în timp chiar viaţa. Vestea i-a şocat familia cu cei trei copii care au căutat imediat soluţii.

Cu toţii s-au întrebat de unde vine afecţiunea.

Specialiștii spun însă că nu sunt cunoscute toate cauzele care duc la apariția melanomului reghinulnostru.ro

are nevoie de 2000 de Euro

9

care îi pot salva vederea ocular. Uneori astfel de mutații sunt moștenite genetic, alteori se dezvoltă pe parcursul vieții. Dacă medicul suspectează existența unui melanom, el poate recomanda teste cu ultrasunete, angiografii și efectuarea biopsiei. Gall Rozalia a trecut prin toate acestea și suspiciunea de cancer s-a transformat în certitudine.

Tumorile canceroase sunt în creştere rapidă și pot fi fatale în cazul în care nu sunt tratate. Pentru a se putea păstra funcţia vizuală, dar şi pentru a creşte şansele de supravieţuire a pacientului, medicii i-au recomandat excizarea tumorii în cel mai scurt timp. Aceasta poate însemna pentru pacientă pierderea unui ochi, dar șansa la viață. Medicii de la Spitalul Universitar din Debrecen din Ungaria au analizat cazul și au fost de acord să realizeze intervenția chirurgicală şi au programat-o la operație pentru data de 7 iulie 2014.

S.O.S. Donează pentru Rozalia ,,Mai rămâne acum doar să fiu pregătită și din punct de vedere financiar cu banii necesari efectuării procedurii medicale o sumă pe care familia și rudele mele împreună nu o putem obține.

Motiv pentru care mă adresez tuturor celor care mă pot ajuta să adun banii de care am nevoie pentru operație. Este vorba de 2000 euro.” scrie reghineanca pe blogul gallrozalia6604.wordpress.com/ .Motiv pentru care şi revista ,,Reghinul Nostru” face un apel umanitar, tuturor cititorilor care au posibiltatea să o ajute financiar să adune banii necesari pentru intervenţie

Cei care vor să o ajute o pot face, direct prin contul bancar RO81BRDE270SV69320792700, COD SWIFT: BRDE ROBU, telefonic la numărul: 0747-116-362 sau pe adresa de e-mail: gallrozalia.myevent.com; reghinulnostru.ro

10

reghinulnostru.ro

Aytai Ghiţă,

R

solistul care a adus la Reghin moda cântatului la nunţi

eghinul a fost renumit dintotdeauna pentru interpreţii şi solistele de valoare care au cântat pe aceste meleaguri. Nici astăzi nu duce lipsă de interpreţi de muzică lăutărească sau folclor pentru nunţi sau spectacole artistice, însă, după 1990 cei mai buni dintre cei mai buni au reuşit chiar să îşi transforme pasiunea într-un mod de viaţă. Totuşi puţini ştiu cine a adus această modă în ,,oraşul viorilor” şi cum a devenit un moft şi un capriciu fără de care în 2014 aproape că nu se poate imagina o nuntă.

A

ytai Ghiţă este primul solist de muzică populară care a adus la Reghin moda cântatului la nunţi cu solist vocal, în 1973. Păstrarea tradiției muzicale în zona Mureşului a continuat apoi cu alte tarafuri, care mai de care mai profesioniste, însă Aytai Ghiţă rămâne un interpret fidel folclorului autentic, un deschizător de drumuri care fuge de clişee dar care şi-a respectat întotdeauna blazonul. Azi, la 65 de ani, este tată a patru copii şi bunic cu patru nepoţi, dar nu se lasă şi şi-a propus ca în această toamnă să îşi lanseze cu taraful său primul material discografic cu cele mai îndrăgite cântece ale anilor 70.

Din Sărmaş, la Mangalia şi Reghin, Ghiţă şi-a cântat dorurile

A

ytai Ghiţă s-a născut în 17 aprilie 1949 în Fântîniţa, judeţul Bistriţa-Năsăud. Şcoala profesională a absolvit-o la Sărmaş, în judeţul Mureş, unde şi-a început activitatea artistică într-un taraf sub bagheta dirijorului Ghetzi Lorenczi. După terminarea studiilor s-a transferat în Dobrogea, unde timp de patru ani, a activat la Casa de Cultură din Mangalia, pe timpul directoratului lui Mihai Budeanu, avându-l ca instructor şi dirijor pe Barbu Nicolae. În scurt timp Ghiţă a ajuns un tânăr interpret foarte apreciat, care aborda un bogat repertoriu de cântece populare şi doine din Ardeal şi din Banat depăşind 100 de compoziţii. Lucra pe şantier şi, la sfârşit de săptămână, toţi colegii de echipă din satele din apropiere îl invitau să cânte pentru ei la diferite evenimente. În 1971 se angajează la I.P.L. Reghin unde, datorită talentului său, ajunge rapid să colaboreze cu orchestra instituţiei reunită cu cea de la IFET Reghin, care avea în componenţă doar lăutari de valoare precum: vioristul Rănba Marcel, taragotistul Rafi Lucian şi Sorin Pantea, în calitate de violonist, şi solişti vocali precum: Dumitru Gliga, Dumitru Moţoc, Viorel Gorea şi pe solistele: Aurica Morar şi Carolina Pop. L-a scurt timp s-a înfiinţat Orchestra populară a IPL-ului, unde Ghiţă Ajtai a fost solist

reghinulnostru.ro

11

12

de rangul I şi, în paralel, a activat şi în cadrul Orchestrei Casei de Cultură ,,Eugen Nicoară” din municipiu, ilustrându-şi talentul pe scena acestei instituţii până la mijlocul anilor 80. Sub bagheta profesorului Buta Ioan a participat la multe concursuri pentru amatori în Luduş, Târgu-Mureş, Sovata, Sighişoara, Topliţa, Bistriţa-Năsăud, Buşteni şi chiar la ,,Cântarea României, la ,,Buşteni”.

Î

n tinereţe, a avut ocazia să îl cunoască la o nuntă, în comuna Solovăstru, pe Nicolae Sabău, cu care a rămas prieten pe viaţă. ,,Am fost de multe ori în comuna Ciocârlău, acasă la maestrul Nicolae Sabău, cel care şi-a făcut din cântec un crez al vieţii, şi îl admir foarte mult,, spune reghineanul.

Inspirat de acesta, pentru că a răzbit în viaţă şi a devenit unul dintre cele mai viguroase talente interpretative din câte a cunoscut Ardealul și țara, în 1985, Aytai Ghiţă şi-a făcut primul taraf , intitulat sugestiv ,,Brăduleţul,,.

Având în componenţă pe acordeonistul Rănba Duchi, , taragotistul Pop Dănilă (fost primar al comunei Chiherul de Jos), vioristul Moldovan Bella din Goreni, ţambalistul Ieni din Solovăstru şi pe Notar Ioan, ca şi contoraş, în scurt timp au devenit cei mai solicitaţi muzicanţi la nunţile din împrejurimi. ,,Pe vremea aceea, preţurile variau între 7.500 şi 8.000 de lei pe Valea Mureşului şi pe Valea Gurghiului şi 10.000 de lei în afara judeţului în zona Bistriţa Năsăud de exemplu.

V

eneau miri şi negociam nunta la poarta fabricii, tocmeam un avans şi restul de bani îi încasam după ospăţ”, îşi aminteşte cu nostalgie pensionarul. Prin varietatea și bogăția repertoriului, Aytai Ghiţă a reușit să pătrundă cu sensibilitate în conștiința iubitorilor muzicii populare autentice din Reghin, de pe Văile Gurghiului, Mureşului, Beicii şi pe câmpie la Crăieşti şi Silvasu de Câmpie până în Sovata.

Solistul recunoaşte că toată viaţa s-a simţit extraordinar de legat de limba română şi de

reghinulnostru.ro

tradiţiile tentice motiv pentru care a organizat zeci de spectacole de folclor de-a lungul anilor în mediul rural în care a avut ocazia de a cânta cu: oboistul Pavel Tornea, violonistul Victor Radu, Titu de la Hodac, Mişu de la Ibăneşti şi cu soliştii- Petre Petruse, Violeta Man sau Nelu Şopterean.

D

in spectacolele organizate de Ghiţă Aytai nu lipseau niciodată momentele vesele cu Laly Varga. Din 1985, Ghiţă este membru în Fanfara Municipiului, unde a fost solist şi toboşar, participând în ultimii 28 de ani la toate momentele festive din muncipiu începând de la serbările de 1 Mai de pe platoul Pădurii rotunde, manifestările de 23 August, sau ,,Ziua Forestierului” şi până la sărbătoarea celor ,,150 de ani de la ridicarea Reghinului la rang de oraş liber regesc”. În urmă cu trei ani, reghineanul a descoperit un taraf popular autentic în satul Soporul de Câmpie, din judeţul Cluj, pe care a început să îl promoveze în calitate de impresar în judeţul Mureş, la festivalurile de tradiţii şi obiceiuri de pe Valea Mureşului şi Valea Gurghiului. În toamna acestui an, nea Ghiţă s-a hotărât să îşi înregistreze primul CD, acompaniat de taraful din Soporul de Câmpie, pentru a aduce în actualitate şlagărele anilor 70. Succes pe portativ din partea redacţiei!

reghinulnostru.ro

13

DORU POP STINDARDUL MUZICII AUTENTICE ROMMANESTI

14

“ Cine Doru-n lume îşi cântă ca şi cucu numele şi când lumea îl ascultă uită supărările?”

dintr-un bunic maestru într-ale cântaului la fluier şi un tată cu un timbru vocal frumos, puternic şi renumit meşteşugar constructor de fluiere şi naiuri, Pop Dumitru, Mitică Bizonar.

A

T

şa îşi începea discursul la lansarea celui de al şaselea CD, semnat de interpretul Doru Pop, rapsodul popular Cătălin Cioba, în 11 iulie 2012. Piese precum: ,,Am îndrăgit doi ochi albaştri”, ,,Grea mi-o fost viaţa, măi frate”, ,,N-am o scară să mă sui”, ,,Zi, ţigane, aşe” sau ,,Gurghiul apă lină”, sunt piese de referinţă din repertoriul solistului Doru Pop care au intrat în conştiinţa colectivă şi în inimile reghinenilor.

Un artist matur, om de mare valoare artistică şi sufletească, cu o carieră impresionantă de 27 de ani încununată de la un capăt la altul cu lauri, Doru este printre puţinii interpreţi care îşi permit luxul de a cânta doar ce simte, face asta pentru că este printre puţinii artişti care nu au devenit dependenţi de banii pe care-i câştigă.

A

re zeci de videoclipuri şi apariţii TV, foarte multe spectacole în ţară şi străinătate. Cel mai recent spectacol al solistului Doru Pop a avut loc în luna mai, în judeţul Bistriţa-Năsăud, alături de una dintre cele mai îndrăgite interprete din România, Irina Loghin, fapt ce îi confirmă valoarea.

A fost admis cu nota 10 la Şcoala de Arte din 600 de candidaţi

S

-a născut ca să cânte şi ca să încânte. Doru Pop a văzut lumina zilei în 13 iunie 1967, în comuna Hodac, provine dintr-o familie de români,

ânărul Doru Pop a fost descoperit de profesoara de muzică Moksai Cornelia şi, sub coordonarea ei, a început să cânte folk, alături de o formaţie a elevilor hodăceni, pe care îi acompania la chitară.

Au urmat mai multe ediţii ale “Cântării României”, de la care nu s-a întors niciodată fără vreun premiu.

Pasiunea pentru joc, cântec şi tradiţii însă l-au determinat, să îşi continue studiile liceale la Şcoala Populară de Arte din Târgu-Mureş, unde a fost admis cu nota 10, din 600 de concurenţi. Şcola a absolvito cu brio, după care au început spectacolele, colaborările cu diferite formaţii din judeţ, însă Reghinul a fost locul care l-a format ca artist.

C

onsacrea lui Doru Pop se produce în 1993, odată cu apariţia primului său album. Vocea şi mesajul cântecelor sale, l-au impus foarte repede în sfera cântecului popular tradiţional din judeţ şi apoi din ţară.

Alături de formatia “Dinamic”, din Reghin, Doru Pop a editat trei albume de muzica folclorică si de petrecere. O perioadă a fost solistul formaţiei ,,Mesaj” a Restaurantului ,,Pădurea Rotundă”, care s-a bucurat ani buni de o mare popularitate în rândul reghinenilor.

De 7 ani este realizator de emisiuni la Antena 1 Pe lângă semnalmentele fizice impunătoare 1,86 reghinulnostru.ro

15

cm şi 87 de kg, Doru Pop se dovedeşte un artist cu o energie inepuizabilă, ajungând la maturitate cu 27 de ani de carieră, care pe lângă harul cu care la înzestrat Dumnezeu pentru a cânta, carismaticul reghinean a fost înzestrat şi cu darul oratoriei, ajungând să modereze, de şapte ani, cu succes emisiunea tv ,,La izvor de cant şi joc” din cadrul Televiziunii Antena 1 Târgu-Mureş.

,,

Doru Pop este un artist valoros pentru că întotdeauna în cântecele lui prezintă satul natal, satul transilvănean cu care el ţine o legătură permanentă, în special cu Hodacul, satul lui de baştină, de unde îşi trage seva cântecelor sale” spunea despre artistul Doru Pop, în 2012, directorul Ansamblului de profesionişti ,,Mureşul” din Târgu-Mureş, Titi Boantă, la lansarea albumului „Tinereţe Mândră Floare”.

Fiind un solist cu o dedicare profundă în faţa muzicii, foarte sever cu sine însuşi, în anul 2013, reghineanul şi-a construit propriul studiou de înregistrări, pentru a putea imprima melodii, care să poată oferi o claritate cât mai apropiată de adevăr a sunetului înregistrat.

Interpretul, momentan lucrează la cel de al 7-lea album personal, însă visul cel mai mare al ,,veteranului”, Doru Pop, este ca într-o zi să aibă şi o casă de producţie şi să devină propriul său producător. „Încearcă să devii mai bun şi să te cunoşti pe tine însuţi înainte de a încerca să descoperi cine sunt alţii sau să aştepţi ca ei să te cunoască aşa cum eşti cu adevărat”, este una din vorbele de duh ale artistului Doru Pop, care în viaţa personală este căsătorit din 1988 şi este tatăl a doi băieţi: Doru şi Alin, în care îşi pune nădejdea să îi ducă mai departe talentul artistic, mai devreme sau mai târziu, sub o formă sau alta.

S

ingurul regret în viaţă este că nu s-a căsătorit la 18 ani. Pentru mai multe informaţii cei interesaţi despre artist pot găsi pe site-ul: www dorupop.ro

reghinulnostru.ro

16

reghinulnostru.ro

17

florin vos cel mai mediatizat artist reghinean

reghinulnostru.ro

18

După17 ani FloRIN Vos revine ca referent cultural în casa de cultură la care a debutat

F

loRIN Vos a fost mereu un artist în competiţie cu propria-i persoană care, la vârsta de 32 de ani, a ajuns unul dintre cei mai de succes tineri din generaţia sa. Multe dintre piesele sale au devenit hituri ascultate în 40 de ţări,FLORIN pe internet, lucru nemaiîntâlnit până acum la un cântăreţ reghinean. Un artist fără fiţe şi cu multă determinare, care şi-a săvârşit educaţia muzicală cu premeditare în numele unei ambiţii iar creşterea în ,,matcă” a pasiunii lui FloRIN a făcut ca pentru el muzica să devină un mod de viaţă, la o vârstă la care mulţi tineri încă nu ştiu ce înseamnă o octavă. Pe FloRIN l-am cunoscut în urmă cu 17 ani, exact în locul în care l-am intervievat astăzi, în sala de discotecă a Clubului T, din cadrul Casei de Cultură a Tineretului. Pe atunci exersa din greu să prindă acordurile pe chitară ale piesei „Atât de singur” a formaţiei Talisman… ,astăzi lucrează ca referent cultural în locul în care a debutat. În fişa postului i se cer criterii de performanţă în cadrul departamentului de logistică şi formare proiecte, funcţie care i se potriveşte ca o mănuşă, pentru că FloRIN a dat dovadă întotdeauna de excelente capacităţi de comunicare în relaţiile pe care le-a avut cu artiştii cu care a colaborat.

A învăţat să cânte la chitară la 12 ani

P

uţini reghineni ştiu că FloRIN a început să cânte în strana bisericii şi la serbările şcolare şi abea pe la 12 ani, s-a hotărât să urmeze cursuri de chitară din cadrul Clubului Copiilor din municipiu, pentru a putea stăpâni cu adevărat acest instrument. La scurt timp a pus bazele grupului „Artis”, împreună cu solistul Adi Gliga, care astăzi este unul dintre cei mai apreciaţi cântăreţi din România, de muzică creştină.

reghinulnostru.ro

Î

mpreună au câştigat premiul al II-lea la Festivalul Naţional de Folk „Poarta Sărutului” de la Târgu-Jiu. Dezamăgit de jurizările concursurilor de gen din acea perioadă, se hotărăşte să schimbe genul de interpretare şi, în 1996, împreună cu patru prieteni, reghineanul a pus bazele primul boy-band din Reghin, intitulat: TMG. Top Music Group aborda un stil modern de dans şi muzică ca stil de interpretare, după modelul trupelor din străinătate (N sync şi Back Street Boys) care i-a adus o popularitate foarte mare în rândul liceenilor. În 24 iulie 1998, Florin Voşloban îşi prezenta pentru prima oară numele în eter, la Radio Son Reghin, în calitate de DJ.

A

u urmat cinci ani în care a luat lecţii de canto şi a început să facă o mulţime de sacrificii pentru a deveni un artist. În anul 2003 a semnat un contract cu un milionar pentru a cânta în celebrul ,,Green Desert Hotel” din Dubai, unde a activat timp de 6 luni. Din Emiratele Arabe Unite s-a întors pentru iubita lui Luminiţa, cu care şi-a unit destinul în 25 iulie 2004, care l-a făcut tătic în 27 mai 2007, după ce a dat naştere unei fetiţe pe care au botezat-o Alesia- Maria.

De la întoarcerea în ţară până în prezent a participat la peste 1000 de petreceri private şi evenimente. Consacrarea artistului Florin Voşloban a început însă în 2008, după ce a fost descoperit de impresarul George Tal, care i-a sugerat să apară pe scenă cu pseudonimul FloRIN Vos. În 2009 lansează pe piaţă primul material discografic intitulat ,,Zilele cu tine”, alături de Daniela Gyorfi, urmat de albumul ,,Fericită-i astăzi viaţa mea” în stil etno. În 2010 editează şi orchestrează un CD de colinde tradiţionale româneşti, după care, în februarie 2011, lansează cel de-al patrulea album CD ,,Când iubirea te loveşte”, în colaborare cu Daniela Gyorfi, Cristi Dules şi MC. Geo. În 10 mai 2013 a lansat albumul ,,Aşa e viaţa mea”, care cuprinde 15 piese şi 8 duete, un album inedit care a înregistrat vânzări record. Începând din 24 ianuarie 2013 artistul reghinean a semnat un contract generos cu Casa de Discuri ,,Big Man”, care a distribuit albumul reghineanului în toate benzinăriile din România.

Artistul vrea să înfiinţeze un cerc de muzică uşoară pentru reghinenii cu talent

D

e la 1 aprilie 2014, FloRIN Vos a fost angajat, prin concurs, pe postul de referent cultural în cadrul Casei de Cultură „George Enescu” din Reghin, unde şi-a propus alături de directorul instituţiei Marcel Naste, să înfiinţeze un cerc de muzică uşoară. ,,Ne-am bucura dacă s-ar înscrie cât mai mulţi copii, tineri şi chiar adulţi din Reghin, mai ales dacă au şi cunoştinţe muzicale. Eu îi voi sprijini în domeniul muzical folosindu-mă de experienţa mea

reghinulnostru.ro

19

20 acumulată în cei 17 ani de carieră. Voi face cu ei vocalize, tehnici de respiraţie şi exerciţii de dicţie.

Totodată le vom pune la dispoziţie cursanţilor, tehnică de sonorizare, microfoane şi, dacă vor demonstra că au talent, le vom compune piese de repertoriu propriu şi, de ce nu, poate chiar vom înregistra cu aceştia un album muzical ” explică artistul.

F

loRIN Vos a mai dezvăluit cititorilor revistei ,,Reghinul Nostru” că în planurile sale de viitor este cuprinsă realizarea unui site profesional al instituţiei şi multe alte proiecte .

Cel mai recent videoclip al lui FloRIN Vos a fost filmat ,,acasă la Regina Angliei” Începând din luna iunie a anului 2012, FloRIN Vos a obţinut atestatul de impresar artistic la CPPC Bucureşti, iar ca interpret inovatorul reghinean are un palmares foarte greu de egalat: 37 de videoclipuri, şase albume lansate din buget propriu şi peste 120 de emisiuni şi evenimente filmate care sunt disponibile pe site-ul reghineanului. În luna septembrie a anului 2013, acesta a filmat videoclipul la piesa ,,Zâmbetul tău ca o rază” la Stuttgart, în Germania, iar cel mai recent videoclip lansat pe YouTube ,,Mai bine aşa”, filmat la Londra, în capitala Marii-Britanii, în luna aprilie, a fost realizat în pauzele unor concerte, cu buget zero.

Î

n ciuda acestui fapt piesa a intrat în topul internauţilor români, care, în mai puţin de o săptămână, a înregistrat peste 3.000 de vizualizări. Videoclipul face parte de pe viitorul album, ce se va numi ,,Să facem show”, pe care solistul intenţionează să îl lanseze în vara acestui an.

reghinulnostru.ro

21

reghinulnostru.ro

22

Sorina Bloj o femeie din viitor care muzica trecutului pent

S

orina Bloj a fost şi rămâne o compozitoare şi o solistă vocală inovatoare, care a ars ca o lumânare la ambele capete pentru muzica folk. A cântat de-a lungul anilor cu Marius Marcu şi apoi în grupurile ,,Artemis” şi ,,Ecou”, aparţinând în egală măsură amintirilor dragi multora dintre reghineni, dar şi prezentului muzicii folk, în care artista a rămas ancorată, fiind implicată direct ca organizator al festivalurilor ,,Chitara de Argint”, opt ediţii, şi ,,Prima Iubire” patru ediţii. Artista a devenit iubită şi datorită unor manifestări culturale şi concursuri de care se face ,,vinovată”, printre care se numără, ,,La Porţile Visului” (treisprezece ediţii), concurs de creaţie culturală, ,,Cobra”, Concurs Naţional de Epigrame, opt ediţii, şapte ediţii ale Taberei ,,Muntele Vrăjit” şi o ediţie, în 2012, ,,Muntele Sfinţit”. Din luna iunie a anului 2011, Sorina Bloj a devenit directorul Bibliotecii ,,Petru Maior”, funcţie din care promovează cultura dintr-o altă ipostază.

A absolvit Şcoala Populară de Arte cu note maxime Sorina Feier azi Bloj, s-a născut în oraşul Reghin, la 19 septembrie 1961. Şcoala primară, gimnaziul şi liceul le-a făcut la Reghin. A absolvit apoi, cu note maxime, 5 ani, Şcoala Populară de Arte din Târgu-Mureş-secţiile cantopopulară şi actorie, şi apoi Facultatea de Muzică a Universităţii „Spiru Haret” din Bucureşti, studii de lungă durată, specialitatea pedagogie muzicală, fiind licenţiată în arte. Dar cum s-a remarcat Sorina Bloj ? Prin activitatea artistică încă din timpul şcolii generale, când creaţiile ei muzicale erau folosite ca material didactic la cercul de muzică de la Casa Pionerilor. Apoi în liceu, ca recitatoare şi compozitoare de muzică folk. A fost membră a grupului vocal-instrumental „Artemis”, care era compus din douăsprezece fete ce cântau pe trei voci.

Cenaclul ,,Flacăra” a consacrat-o reghinulnostru.ro

care cântă tru prezent la nivel naţional

A

intrat în Cenaclul ,,Flacăra” în 1981, împreună cu Magdalena Puskas, după ce au obţinut locul I la Festivalul ,,Baladele Dunării” de la Galaţi, unde a interpretat în duet piesa „Lumină” sub denumirea ,,Ecou”. Directorul Casei de Cultură a Tineretului de atunci, Zaharie Man, le-a botezat cu acest nume şi nu a greşit deloc, deoarece grupul a devenit în scurt timp foarte popular în toată România. „Ecoul” era un duet special, pentru că realizau un vibrato de voce inconfundabil, neexistând microfon cu reverbe pe atunci, Sorina şi Magdalena le creau prin voce.

A

stfel, cele două tinere s-au remarcat la multiple festivaluri de muzică, fiind invitate şi de Horia Moculescu să cânte compoziţiile acestuia. De numele Sorinei se leagă cunoscutele refrene: „Cana cu vin”, „Din copilărie”, „Taina”, „Lumină”, „Cireşul”, „Jaluzeaua”, care au intrat în conştiinţa colectivă a ascultătorilor. Timp de doi ani, cât a durat colaborarea ei cu Cenaclul „Flacăra”, a produs o reverberaţie muzicală specială în rândul ,,generaţiei în blugi”. Sorina a părăsit Cenaclul, după ce a rămas însărcinată şi şi-a asumat rolul de mamă, ea fiind căsătorită din 1982 cu subinginerul Nicolae Bloj. În 3 octombrie 1983 a dat naştere unei fetiţe pe nume Sorina Maria (actualmente psiholog) şi în 9 octombrie 1984 a dat naştere unui băiat, Nicolae Traian (ofiţer de armată). În anul 1985 a fost angajată la Casa Tineretului din Reghin, ca metodist, până în anul 1990, când se transferă la Casa Municipală de Cultură „Dr. Eugen Nicoară”.

reghinulnostru.ro

23 Astăzi promovează cultura din funcţia de director de bibliotecă

Î

n paralel, Sorina Bloj a continuat să cânte cu ,,Ecoul”, care a fost completat cu Ortansa Şerbănuţ, Stela Ichim, Laura Feier, care aveau toate un timbru special, iar din 1993 duetul s-a stabilizat cu vocea excepţională a Alexandrei Luca, artist cu veleităţi şi de compozitor. În 1995, Sorina Bloj în colaborare cu Alexandrina Luca Copaciu a editat prima casetă audio ,,Taina”, la Bucureşti, în studioul lui Zsolt Kerestey, ce cuprinde 15 compoziţii proprii şi de curând cele două partenere ale duetului ,,Ecou” au înregistrat un nou material discografic la Cluj-Napoca care aşteaptă doar momentul prielnic pentru o lansare pe măsură.

Cea mai recentă apariţie muzicală a cantautoarei la televeziunea locală DAReghin TV, a fost în emisiunea moderatorului Ghiţă Zileru, intitulată ,,Asediul timpului”, în vara anului 2012, unde cantautoarea a interpretat mai multe piese de rezistenţă ale sale demonstrând încă odată că folk-ul nu are vârstă. În perioada 2004-2011, Sorina Bloj a ocupat funcţia de director al Casei de Cultură a Tineretului ,,George Enescu”, unde a reuşit să aducă strălucire şi să umple sălile prin activităţi atractive şi concerte inedite susţinute de : Ştefan Hruşcă, Nicu Alifantis, Vasile Şeicaru, Florin Săsărman, Aurel Tămaş, Cristian Pomohaci, Adrian Ivanischi, Florin Camen, Angela Kiss, Majai Gyozo, Silvan Stâncel etc. Din 2011, Sorina Bloj ocupă funcţia de director al Bibliotecii ,,Petru Maior”, Cea mai recentă carte a reghinencei este un volum de poeme intitulat ,,Sticlă şi Scrisoare (aşteptând sfârşitul lumii), apărută în 2013 la Editura Nico.

24

Ioan Conţiu, omul pe care vioara l-a plimbat prin lume Trebuie să-l vezi pe Ioan Conţiu la repetiţie, ca să înţelegi entuziasmul cu care lucrează, dăruirea şi simţul lui muzical extraordinar.

A început descoperirea şi promovarea tinerilor talente cu mult înainte de a ajunge director de Casă de Cultură, pe care i-a învăţat că doar după sute de ore de studiu şi repetiţii pot ajunge să activeze la adevărata lor valoare

reghinulnostru.ro

25

reghinulnostru.ro

26

Astăzi, Ioan Conţiu este, vioara întâi a instituţiei, un om care are esenţialmente 35 de ani de activitate culturală în spate, timp în care a fost un adevărat ambasador al Reghinului în ţară şi în străinătate. În paralel, o perioadă a fost şi realizator TV în cadrul televiziunii ,,DAReghin TV”, unde a moderat peste 50 de emisiuni sub genericul ,,DAR Rustic”, în care a promovat valorile locale şi în care a invitat artişti consacraţi ca modele pentru tinerii reghineni. Una dintre cele mai mari satisfacţii pe care i le-a adus profesia a fost momentul în care a fost cooptat ca instrumentist la prima ediţie de folclor din cadrul festivalului internaţional ,,Cerbul de Aur”, unde a demonstrat ţării întregi performanţele de care este capabil. Momentan, pe lângă prerogativele de director, Ioan Conţiu este dirijorul Orchestrei ,,Hora” a Casei de Cultură ,,Eugen Nicoară”, unde munca depusă de-a lungul timpului alături de elevii absolvenţi ai şcolii de muzică din Reghin nu a fost în zadar, strădania profesorului Conţiu fiind răsplătită cu un premiu considerabil, în 2009, când Reghinul a obţinut medalia de aur la secţiunea orchestră, în cadrul Festivalului Mondial de Dans Folcloric din oraşul spaniol Palma de Mallorca, fapt care dovedeşte încă o dată, dacă mai era nevoie, valoarea şi profesionalismul cu care se face cultură la Reghin.

A studiat vioara cu regretatul profesor Kosa Emerich S-a născut în 3 ianuarie 1958, într-o familie cu cinci fraţi în localitatea Cozma. În 1961, părinţii săi s-au mutat la Reghin pentru a le oferi posibilitatea copiilor să meargă la o şcoală bună în oraş. Ionică a învăţat să cânte la vioară la 7 ani, sub stricta supraveghere a profesorului de muzică Emerich Kosa, în cadrul Şcolii de Muzică din oraş. A absolvit primele VIII clase în Reghin, la Şcoala Generală Nr. 5, a continuat cursurile liceului real umanist la

reghinulnostru.ro

actualul Liceu ,,Lucian Blaga”, promoţia 1977. Însă, în paralel, a făcut parte din orchestra liceului.

După liceu a optat să studieze la Institutul Politehnic din Târgu-Mureş, tehnologia construcţiilor de maşini, dar la fel a continuat să facă parte din orchestra Centrului Universitar din Târgu-Mureş, unde chiar a participat la mai multe faze ale celebrului Festival Naţional ,,Cântarea României”, sub bagheta dirijorului Gheorghe Ilea. Acolo a intrat în contact cu mai mulţi instrumentişti şi solişti care băteau la porţile afirmării, la vremea aceea, ajunşi astăzi nume sonore ale muzicii: Nicolae Furdui Iancu, Septimiu Maior, Marius Moldovan, Victor Georgian, Leontina Pop şi Nelu Şoptereanu.

Deşi a absolvit un institut politehnic, a optat să activeze pe linie artistică După terminarea facultăţii, Ioan Conţiu, deşi absolvise un institut politehnic, a optat să activeze pe linie artistică. A muncit o perioadă scurtă ca inginer la Societatea cooperativă meşteşugărească Lemn-Metal Reghin, iar în paralel a început colaborarea cu Clubul Tineretului. În 1983 a devenit referent cultural, cu acte în regulă, ascensiunea şi realizările cele mai frumoase. ,,Aveam 25 de ani, aveam o energie debordantă şi o dorinţă arzătoare de a cânta. A fost o perioadă de 8 ani în care am colaborat pentru prima oară cu artişti foarte mari în calitate de dirijor şi eram extrem de încântat”, rememorează Ioan Conţiu. În cadrul Clubului Tineretului a devenit dirijorul orchestrei ,,Ghiocelul”, formată dintr-un grup de reghineni talentaţi, absolvenţi ai şcolii de muzică, precum: actualul dirijor Bambo Zoltan, suflătorul Rafi Lucian, Marcel Râmba, Eugen Petruţ, Fullop Dan sau Marcel Tomşa. Conţiu Ioan a participat activ la primele 7 ediţii ale Festivalului ,,Flori de pe Mureş”. În perioada 1993-1996, a activat cu normă întreagă în cadrul şcolii de muzică, ca profesor de vioară. În paralel, în 1995, a hotărât să îşi definiveze studiile muzicale la distanţă, din cauza responsabilităţilor de familie de tată şi soţ. A absolvit o facultate de muzică la Universitatea

reghinulnostru.ro

27

28

,,Spiru-Haret” din Târgu-Mureş, devenind licenţiat în domeniul muzical, lucru care i-a mai atenuat din regretul că nu a reuşit să facă un conservator, în adolescenţă. ,,Îmi place să spun în cercul meu de prieteni că am ajuns cel mai bun muzician dintre ingineri şi cel mai bun inginer dintre muzicieni” spune răzând Conţiu Ioan. În urmă cu 18 ani s-a angajat referent şi a rămas profesor de muzică cu o jumătate de normă În anul 1996, profesorul de vioară Ioan Conţiu s-a angajat la Casa de Cultură ,,Eugen Nicoară” ca referent cultural şi a rămas cu o jumătate de normă în cadrul şcolii de muzică. În acelaşi an a luat fiinţă orchestra populară a instituţiei ,,Hora”, formată din 15 elevi de liceu, absolvenţi ai şcolii de muzică, care au înlocuit vechea orchestră a profesorilor şcolii de muzică.

Având un repertoriu foarte bogat din întreaga ţară şi sub bagheta ,,magică” a profesorului Ioan Conţiu, în cei 18 ani de când o conduce, realizările orchestrei s-au făcut simţite, atât la capitolul nivel profesional, cât şi la abordarea repertoriului. Unii instrumentişti s-au schimbat de la o generaţie la alta, dar valoarea formaţiei a crescut de la an la an, reuşind astăzi să execute cele mai vii piese de muzică populară cu o acurateţe greu de egalat, dovadă fiind şi locul I obţinut la secţiunea orchestră în 2009, la Festivalul Mondial de Dans Folcloric organizat în Spania, la care au concurat 64 de formaţii din 32 de ţări. Iar cea mai nouă ispravă a orchestrei ,,Hora” a fost câştigarea a patru premii la Festivalul concurs internaţional pentru coruri şi orchestre, organizat de către Fundaţia Educaţional-Cultură ,,Fest Art” din Austria, în perioada 25-28 aprilie. Ca director al Casei de Cultură ,,Eugen Nicoară”, a împlinit 10 ani în funcţia de director. A fost o perioadă interimar, iar după pensionarea fostului director, Emil Şerbănescu, în urma unui concurs, a fost numit director, în anul 2004 având în subordine 9 angajaţi.

Astfel că profesorul Ioan Conţiu nu răspunde doar de orchestra populară, ci de partea administrativă a Casei de Cultură, planurile de reabilitare a clădirii şi coordonarea activităţilor sub aspect artistic reghinulnostru.ro

din instituţie. ,,Cum ne descurcăm? O parte din venituri ni le asigurăm prin autofinanţare, la cheltuielile curente şi mici reparaţii, din veniturile realizate din cursurile profesionale realizate de noi şi din închirieri, în timp ce salarile angajaţilor provin de la bugetul local şi investiţiile mari, dacă e vorba despre lucrări de reabilitare care implică sume mari” explică Ioan Conţiu. Ca director este mulţumit că într-un deceniu de când se află la cârma instituţiei a reuşit, cu sprijinul primăriei, să recondiţioneze acoperişul, scena cortina, fundalurile, cabinele de machiaj, vestiarele, dotările de sunet şi lumini ale instituţiei. Casa Municipală de Cultură ,,Eugen Nicoară” în perioada anului 2013 a organizat şi a participat la 128 de manifestări culturale atât la sediu, cât şi în deplasare. Astăzi, privind în urmă, profesorul se consideră un om împlinit şi răsfăţat, pe care vioara l-a purtat pe undele muzicii în ţări precum: Franţa, Italia, Germania, Spania, Ungaria, Grecia, Belgia, Turcia, Luxemburg, Portugalia şi Viena. Iar ca şi instrumentist şi dirijor, se poate lăuda că a avut onoarea să acompanieze, de-a lungul anilor, soliştii generaţiei de aur a folclorului românesc precum: Natalia Gliga, Irina Loghin, Sofia Vicoveanca, Furdui Iancu, Ioan Bocşa, Nicolae Sabău, Nicolae Mureşan, Mariana Anghel, Muntean Drăgan, Sava Negrean Brudaşcu, Daniela Condurache, Laura Lavric, Veta Biriş, Elena Jurzescu şi Ionuţ Fulea. Ioan Conţiu nu este un om împlinit doar profesional ci şi uman ca tată a doi copii. Fica Cezara, este profesor de limba engleză, iar fiul Cezar, a renunţat, după patru ani, la cursurile facultăţii de Arhitectură din Bucureşti, în favoarea unei cariere de ,,freelancer” în Londra.

reghinulnostru.ro

29

30

reghinulnostru.ro

31

ANTONIU RUSU O NOUA VOCE SPECIALA Antoniu Rusu Vasile este un nume nou în rândul artiştilor locali, care promovează muzica populară, muzica bisericească şi opereta, deopotrivă.

Tânărul are 25 de ani, a studiat timp de 8 ani pianul, este absolvent de teologie şi cântă din plăcere la toate evenimentele unde este solicitat.

Antoniu abordează doar melodii din folclorul autentic al unor artişti din generaţia de aur a folclorului românesc precum: Ion Sotelecan, Liviu Becichi, Petre Săbădeanu şi Ion Cristoreanu. reghinulnostru.ro

A debutat cu piesa ,,Toată lumea are un dor”

S-a născut în 16 noiembrie 1988, clasele primare absolvindu-le la Gimnaziul ,,Florea Bogdan”, iar Liceul la Grupul Școlar ,,Petru Maior”, profilul matematicăinformatică. În paralel, a studiat şi pianul, 8 ani, cu profesoara Hassel Viorica, după care se înscrie la Facultatea de Teologie Ortodoxă din cadrul Univesităţii ,,1 Decembrie 1918”, din Alba-Iulia, secţia teologie pastorală, unde l-a avut ca îndrumător pe părintele profesor Adam Domin.

A început de timpuriu să cânte în strana bisericii şi apoi să cocheteze cu muzica populară şi romanţele, cu sprijinul directorului Casei de Cultură ,,Eugen Nicoară”, Ioan Conţiu, care i-a anticipat potenţialul. ,,Aveam 16 ani când am participat la etapa națională, ediţia din 2005, a festivalului ,,Flori de pe Mureş”, organizată de Casa de Cultură ,,George Enescu”.

Am debutat cu o melodie ,,Toată lumea are un dor”, a solistului Ionuţ Fulea şi cu o doină, pe care am învăţat-o de la bunicul meu din satul Caşva, comuna Gurghiu, intitulată ,,Din poiană de la boi”. Bucuria

mea a fost dublă, pentru că am plecat acasă cu o menţiune din partea juriului”, rememorează Antoniu.

Momentan, reghineanul, cântă din plăcere, nu pentru bani, motiv pentru care o serie de prieteni i-au propus să cânte la nunţile lor. În paralel cu activitatea muzicală, Antoniu şi-a continuat şi studiile universitare, astfel că în anul 2013 a devenit masterant în Teologie comparată, în cadrul Universităţii „1 Decembrie 1918” din Alba-Iulia.

Cântă la cerere şi din plăcere Din isprăvile muzicale ale talentatului interpret în devenire, amintim: ,,Dragobetele sărută fetele”, din 22 februarie 2014, când Antoniu a interpretat în duet cu solista Florina Oprea Beatrice piesele ,,Ce s-ar face inima” şi doina ,,Mărie, Mărie”, în deschiderea spectacolului organizat de Casa de Cultură ,,Eugen Nicoară”. A avut apariţii pe scena ,,Zilelor Reghinene” şi la festivalurile de tradițiii şi obiceiuri populare ,,Festivalul Văii Mureşului” şi ,,Festivalul Văii Gurghiului”. A concurat în festivalul de folclor

,,Mioriţa”, din Topliţa, cu melodia, compoziţie proprie „Hai mândră, joacă jocul”. A participat la etapa din 2006 a concursului „Moştenitorii”, organizat de emisiunea ,,Tezaur folcloric” de la Televiziunea Română, clasânduse pe locul IV. A concertat alături de Marcel Pavel, Marcel Crăciunescu, Sorin Pantea şi Doru Pop în 7 martie 2014, la Casa de Cultură ,,Eugen Nicoară” într-un spectacol extraordinar, dedicat ,,Zilei Internaţionale a Femeilor”.

De doi ani, Antoniu este şi dirijorul corului parohiei ,,Sfântul Gheorghe”, din municipiu, format din 30 de enoriaşi.

Sub bagheta reghineanului, corul a avut mai multe ieşiri în public, printre care amintim: concertul de colinde ,,Lerui Mărului”, concertul de colinde ,,Festivalul iernii, 2012”, la Casa de Cultură ,,Eugen Nicoară” şi cea mai recentă apariţie, de la Concertul de Muzică Religioasă “Lumină Lină din Lumină”, organizat de Casa de Cultură a Tineretului ,,George Enescu”, în 25 aprilie, anul curent. În viitor, reghineanul şi-ar dori să înregistreze un material discografic de muzică populară în memoria bunicului său din partea mamei, Şuteu Dumitru, de la, care, spun toţi membrii familiei ar fi moştenit vocea şi iubirea pentru cântecul popular.

34

Ghiţă Zileriu

la Reghinul în direct

2014 a adus o premieră în mass media reghineană. Pentru prima dată, o emisiune live se vede la televizor și se aude la radio în același timp, în fiecare zi de la ora 17.00 , de luni până vineri ( sâmbătă și dumincă se difuzează de la aceeași oră câte o reluare).

Reghinul în direct... emisiunea despre care vorbim,face parte din grila de programe a DAReghin Tv dar și din grila postului local de radio Galaxia FM. Emisiunea abordează teme diverse, de interes general, având ca invitaţi oameni ai locului care au ceva de spus în domeniul lor de activitate , oameni pasionaţi , inteligenţi şi gata să împărtăşească şi celorlalţi. Îi ajută să vorbească în faţa camerelor de luat vederi, îi stimulează, îi provoacă, le potoleşte emoţiile inerente, îi intreabă şi îi angrenează în discuţii realizatorul Tv Ghiţă Zileriu.

Cine e Ghiţă Zileriu?!

Aceasta este o întrebare la care poate să răspundă orice reghinean.

Cei trecuţi de 40 de ani vor spune că e băiatul acela care în ultimele trei decenii a pus muzică la toate discotecile din oraş, şi nu orice fel de muzică ci una de calitate. Cunoscătorii din domeniu vor spune că Ghiţă Zileriu e o adevărată enciclopedie în materie de trupe, interpreţi, artişti şi concerte ale greilor lumii şi dacă el spune ca “x” e bun înseamnă că aşa este. Cei mai tineri vor spune că Ghiţă Zileriu este vocea caldă de la radio, iar cei şi mai tineri ştiu precis că omul despre care vorbim a căutat a găsit şi a intervievat toţi elevii olimpici, campioni la învăţătură, muzică sau sport din oraş şi a realizat la DAReghin Tv campania numită Jurnal de excelenţă. Unii liceeni vor spune şi că Ghiţă Zileriu este producătorul emisiunii School Tv...

Cei care îl cunosc dincolo de toate acestea vor avea şi ei de spus multe, pentru că vorbim aici de un om integru, serios, altruist, care ştie să fie bun prieten şi care dacă începe să facă ceva , face bine până la capăt .

“Ghiţă e....un bun prieten, în primul rând. Apoi e un bun coleg, un om pe care te poţi baza şi un coechipier de valoare” , spune şi colega lui de la DAReghin

reghinulnostru.ro

35

Tv, Emese Ardelean.

Ghiţă Zileriu şi-a început activitatea ca om de presă la primul post de radio din oraş, în urmă cu 16 ani, alături de mulţi dintre colegii lui actuali de la DAReghin Tv. Dacă acolo s-a ocupat strict de emisiunile muzicale, în ultimii 4 ani a avut de-a face şi cu alte provocări, el fiind unul dintre cei care a moderat cele mai multe emisiuni Tv: Zi-le de Reghin,Zi-le de nuntă, Senso, Bon Apetit, Sport Plus ( emisiune pentru care a fost premiat de două ori la Gala Sportului Reghinean), Jurnal de excelenţă (parte integrantă a Jurnalului de Reghin ). De doi ani este şi producătorul emisiunii pentru adolescenţi School Tv iar acum, din 2014 realizatorul de la Reghinul în direct. Încerc să greşesc cât mai puţin... spune Ghiţă Zileriu despre el. Învăţ în fiecare zi câte ceva şi fac ceea ce simt că îmi aduce o stare

reghinulnostru.ro

de bine mie dar şi celor din jur. Per ansamblu, am învăţat că viaţa are pentru noi câte o provocare în fiecare zi şi e bine să o acceptăm , pentru că odată trecută, devenim mai buni, mai ştiutori şi mai capabili de a face faţă la ceea ce urmează.

Mă simt bine cu ceea ce fac acum. Îmi place, mă reprezintă şi îmi dă motive să perseverez. Normal că şi echipa din care fac parte contribuie la asta, pentru că sunt grozavi, spirite libere,oameni tineri toţi, incredibil de deştepţi şi dornici să înveţe. Cât despre emisiunea Reghinul în direct...hm, hm....e ceva absolut interesant. În fiecare zi altă persoană, alt subiect, altă conversaţie, alt registru...

Când la sfârşitul emisiunii invitatul dă mâna cu mine şi îmi spune “mulţumesc” îmi dau seama că sunt un om fericit şi spun şi eu în gând un “mulţumesc ” celui de sus...Cine nu vrea să se simtă.

36

Marcel Crăciunescu un cântăreţ,

M

arcel Crăciunescu (Şăl) a decis, la 41 de ani, să participe la Eurovision, cu piesa “Hardjock” piesă cu care a intrat în finalele naţionale de la Braşov şi spune că implicarea sa în această competiţie este unul dintre puţinele moduri în care un artist român se poate afirma. Reghineanul cântă rock “de mic copil” în Reghin iar includerea sa în Selecţia Naţională Eurovision l-a făcut cunoscut la nivel naţional. Despre “Hardjock” Şăl spune că este

“o satiră la adresa românilor care nu mai ştiu să joace”. La anul este decis să

participe la Eurovision din partea Belgiei, unde este convins că va reuşi o clasare mult mai bună pentru a

evita jocurile de culise şi partipriurile autohtone.

Marcel Crăciunescu = Pro-scenium, KGB plus 7Paşi

A

început să studieze muzica serios la 10 ani, când părinţii său i-au cumpărat o chitară de Reghin. Prima trupă a lui Marcel a fost Pro-scenium, cu care a fost în turneu prin 15 localităţi din Ardeal, la vârsta de 15 ani. O altă trupă în care a cântat se numea KGB, urmată de 7Paşi.

reghinulnostru.ro

hardjock” După destrămarea acestei trupe, Marcel Crăciunescu a decis să îşi continue activitatea sub numele de Şăl.

Î

n paralel şi-a definitivat studiile la Universitatea Bioterra din Reghin şi şi-a amenajat un studio propriu, în subsolul reşedinţei sale, unde îşi creează şi înregistrează propriile piese, sau dă o mână de ajutor tinerelor talente care nu au posibilitatea să se afirme.

Când nu înregistrează concertează, Şăl fiind unul dintre cei mai solicitaţi interpreţi pentru a cânta la diferite evenimente mondene, motiv pentru care agenda sa de programări este mai

reghinulnostru.ro

37

38

tot timpul încărcată. Reghineanul nu este cunoscut doar pentru calităţiile sale vocale ci şi pentru sufletul său bun şi sensibil, fiind în prima linie de artişti de fiecare dată când a trebuit să cânte în scopuri caritabile.

,,Sunt foarte recunoscător celor care donează bani şi care susţin diverse cauze umanitare. Haideţi să facem o schimbare”, spunea artistul în vara anului 2010 după un concert de strângere de fonduri pentru un băieţel de patru ani, care necesita o operaţie pe creier.

F

aptul că a cântat în finala Eurovision, eveniment difuzat şi pe postul naţional TVR1, i-a adus o mulţime de complimente şi încurajări de a continua. Experienţa acestei preselecţii la ambiționat pe Șăl să continue să viseze și mai mult pentru a-și împlini un vis mai vechi, acela de a înregistra un album solo cu compoziţii proprii care să îl promoveze pe toate rețelele de socializare și televiziuni pentru a vedea feedback-ul ascultătorilor.

Marcel Craciunescu (1987)

>>> Robert Matei

reghinulnostru.ro

39

reghinulnostru.ro