Issuu on Google+

Nr. 6–Aprilie 2005

Proiecte de Investiţii ale Primăriei Sectorului 1 Proiectul Henri Coandă O bombă cu efect întârziat Case neasigurate au ars în incendiul din Bucureştii Noi Integrarea în Uniunea Europeană ne priveşte pe toţi


Nr. 6–Serie nouă – Aprilie 2005

Revistă editată de Primăria Sectorului 1 SERVICIUL IMAGINE, CULTURĂ, PRESĂ

M

ă bucur că prin intermediul acestei reviste pot să vă urez dumneavoastră, locuitorilor din sectorul 1, să vă bucuraţi alături de cei dragi de apropiatele Sărbători de Paşti.

Pentru gospodari, primăvara înseamnă activitate intensă. În fond e normal ca orice om să aştepte Sfintele Paşti în curăţenie. De aceea, după o iarnă lungă, lucrătorii Primăriei împreună cu angajaţii serviciilor de salubritate au început în aceste zile să redea sectorului nostru aspectul sărbătoresc de primăvară. Programele demarate în această primăvară au în vedere în special zonele verzi ale sectorului, cele care au cel mai mult de suferit în urma iernii. Parcurile, zonele cu iarbă din zonele publice şi locurile de joacă pentru copii au nevoie de îngrijiri speciale în această perioadă. De aceea echipele de muncitori au început deja curăţenia parcurilor şi plantarea de flori specifice sezonului. În drumurile pe care le fac prin sector m-am bucurat să văd că şi mulţi dintre dumneavoastră aţi dat o mâna de ajutor la schimbarea feţei sectorului mai ales prin curăţirea spaţiilor verzi din jurul blocurilor. Munca pentru schimbarea feţei sectorului este una de durată, care trebuie susţinută în timp şi cu efort. Iar pentru a îmbunătăţi aspectul oraşului avem nevoie de bunăvoinţa şi de colaborarea tuturor cetăţenilor Sectorului 1. Mă bazez pe acest ajutor, întrucât simt că el vine o dată cu încrederea pe care ne-aţi acordat-o. Acest parteneriat între administraţia publică locală şi cetăţeni este unul din factorii esenţiali pentru o atmosferă civilizată, de capitală europeană, pe care toţi o dorim în acest oraş. În încheierea acestor rânduri aş dori să vă asigur încă o dată de atenţia cu care vă voi asculta întotdeauna sugestiile şi părerile. Doresc deasemenea să vă urez încă o dată un Paşte Fericit, care să vă aducă bucurie şi pace sufletească. În numele meu şi al Consiliului Local, Andrei Ioan Chiliman

2

Editor coordonator Ioana GRINDEAN Redactori Elena MUREŞANU Ana IACOB Marina ŢINTEA Dragoş Ştefan RAPORTARU Marius STĂNICĂ Adela BACIU Carmen PESTRIŢU Redacţia Bd. Banu Manta nr. 9 Sector 1–Bucureşti Tel: 222 36 24 Fax: 222 56 40 E-mail: comunicare@primariasector1.ro

Revista Vocea Primăriei pune la dispoziţia celor interesaţi o pagină de mică publicitate. Rubrica de anunţuri este destinată atât persoanelor fizice cât şi micilor întreprinzători, prestatori de servicii pentru populaţie. De asemena aici îşi pot găsi locul anunţuri umanitare, vânzări, cumpărări, închirieri şi chiar matrimoniale. Anunţurile vor fi gratuite şi se vor publica în limita spaţiului disponibil. Anunţurile se primesc prin poştă, pe adresa redacţiei sau prin e-mail la: anunturi@primariasector1.ro Redacţia îşi rezervă dreptul de a stabili conţinutul rubricilor de anunţuri. Revista noastră se distribuie gratuit în cutiile poştale de pe raza sectorului 1, într-un tiraj de 60.000 de exemplare.


Nr. Nr. 6–Serie 1–Serie nouă nouă–Noiembrie – Aprilie 2005 2004

Un program pe 3 ani

Proiecte de Investiţii ale Primăriei Sectorului 1

P

rimăria Sectorului 1 are în plan pentru anul acesta demararea unor proiecte de investiţii prin care se urmăreşte atenuarea deficienţelor care există la nivelul sectorului şi îmbunătăţirea standardului de viaţă al cetăţenilor. Aceste proiecte reprezintă transpunerea în practică a programului cu care primarul Andrei Ioan Chiliman a câştigat încrederea cetăţenilor şi sunt menite să rezolve o parte din nevoile stringente ale acestora. Resursele financiare ale administraţiei Sectorului 1 sunt limitate, ceea ce a obligat Consiliul Local să găsească şi alte surse externe de finanţare. Ele vor fi alocate acolo unde este cea mai mare nevoie, astfel încît toţi cetăţenii să simtă pentru ce plătesc taxe şi impozite la bugetul local. Respectând cu stricteţe principiul transparenţei pe care noua administraţie şi l-a asumat, în numărul de faţă al revistei vă prezentăm succint principalele proiecte de investiţii care au fost deja demarate sau care vor fi derulate în cursul acestui an, astfel încât cetăţenii sectorului să cunoască modul în care sunt cheltuiţi banii publici. Vom urmări împreună derularea acestor proiecte şi modul în care ele îmbunătăţesc calitatea vieţii cetăţenilor noştri.

Străzile secundare – o prioritate Un prim aspect pe care o să-l abordăm se referă la reabilitarea străzilor şi viabilizarea cartierelor. În acest scop, Consiliul Local al Sectorului 1 a aprobat contractarea unui credit de circa 900 miliarde lei, în condiţii deosebit de avantajoase, pentru reabilitarea sistemului rutier, construirea de locuinţe sociale şi reabilitarea unor unităţi sanitare. Prin acest program se are în vedere reabilitarea atât a străzilor secundare din zona centrală, cât şi a celor din zonele mărginaşe. Pentru zona centrală, în acest an, vor fi demarate şi finalizate cu precădere lucrările la străzile la care nu s-a intervenit de mult timp. În

3

ultimii ani, Primăria Municipiului Bucureşti, prin Administraţia Străzilor, a reabilitat marile bulevarde din sectorul 1, iar străzile secundare, care sunt în administrarea primăriilor de sector, nu au urmat, din păcate, acelaşi ritm. De aceea, vom urmări refacerea străzilor laterale, cele mai preferate de către şoferi pentru fluidizarea circulaţiei. Sperăm ca neplăcerile pricinuite de lucrările pe aceste străzi să fie mult mai mici decât satisfacţia unor artere proaspăt asfaltate. O altfel de situaţie dar care are practic aceeaşi rezolvare se află în zona Chitila – Laminorului – Dămăroaia – Griviţa – Aviaţiei – Băneasa. Aici s-a derulat un program de asfaltare în cursul anului trecut, în cadrul căruia s-a intervenit la o serie de străzi, dar există tronsoane care nu au fost asfaltate. Reabilitarea acestor tronsoane, care sunt intercalate în zone deja reabilitate, va fi continuată în cursul acestui an. Toate lucrările de asfaltare vor avea termene de garanţie şi vor fi însoţite şi de intervenţii ale lucrătorilor Administraţiei Domeniului Public, constând în lucrări de înfrumuseţare a spaţiilor verzi, şi întreţinerea parcurilor.


Nr. 6–Serie nouă – Aprilie 2005

Noi construcţii de locuinţe în sectorul 1 O problemă gravă a locuitorilor sectorului şi care se află pe primele poziţii pe agenda primăriei, o constituie lipsa de locuinţe. În momentul de faţă există câteva mii de cereri depuse la serviciul de profil al primăriei. Actualmente există o mare disproporţie între cererea şi oferta de locuinţe, administraţia noastră încercând să remedieze situaţia, atât

locativă a persoanelor evacuate din casele naţionalizate sau ale familiilor cu o situaţie socială deosebită. În acest an va fi demarată construcţia a 450 de apartamente şi garsoniere sociale, de care vor beneficia persoanele cu nevoi sociale deosebite, conform unei liste de priorităţi întocmită după reguli stricte şi în urma unor anchete sociale riguroase. Fără îndoială, acest număr este insuficient în raport cu numărul de cereri, dar oricâtă bunăvoinţă există nu se poate recupera într-un an tot ce nu s-a făcut în ultimii 15. Cât priveşte locuinţele pentru tineri, se încearcă găsirea unor soluţii în colaborare cu Agenţia Naţională pentru Locuinţe (ANL) sau în parteneriat public-privat. În acest scop, administraţia Sectorului 1 este preocupată de identificarea unor terenuri libere pe care să construiască blocuri moderne pentru cât mai multe familii de tineri. Procedurile de repartizare a acestui gen de locuinţe vor fi la fel de riguroase ca în cazul locuinţelor sociale. De la margine spre centruinvestiţii în Giuleşti, Străuleşti şi Vatra Nouă

cât este posibil şi în limita fondurilor existente. În acest domeniu sunt două tipuri de probleme: cele legate de locuinţele sociale şi cele privind locuinţele pentru tineri. În privinţa celor dintâi, Primăria Sectorului 1 încearcă să găsească cea mai bună soluţie de a rezolva problema

Un cartier cu probleme deosebite este Giuleşti – Sârbi. Acest cartier al Bucureştiului este departe de a îndeplini normele de civilizaţie ale unei capitale europene, iar această situaţie nu mai poate fi acceptată. Nu putem intra în Uniunea Europeană, iar în Capitala României să existe astfel de zone cu nivel de civilizaţie de început de secol XX. Mai ales că cetăţenii din această zonă sunt plătitori de taxe şi impozite ca cei din centrul oraşului şi au practic aceleaşi drepturi ca şi aceştia. Rezolvarea problemelor acestui cartier este, fără îndoială o prioritate a administraţiei noaste. Intervenţiile aici sunt de mai multe tipuri de la introducerea de reţele de apă şi canal la asfaltare, ceea ce înseamnă mulţi bani şi timp mai îndelungat de finalizare. Aceasta înseamnă că termenul de finalizare a lucrărilor

4

este toamna lui 2006. Alte zone care au nevoie de investiţii masive sunt cartierele Vatra Nouă şi Străuleşti. Administraţia noastră estimează că locuitorii acestor zone vor avea în doi ani condiţii normale de locuit, respectiv vor beneficia de alimentare cu apă, canalizare şi străzi asfaltate la standarde europene. Acest program se va realiza în două etape, beneficiind de fonduri atât de la Banca Mondială, cât şi din bugetul Primăriei Sectorului 1. Anul acesta va demara Programul Băncii Mondiale, derulat prin Primăria Capitalei prin care se urmăreşte viabilizarea zonei, adică introducerea alimentării cu apă şi a canalizării, astfel încât locuitorii din aceste cartiere să beneficieze de condiţii elementaare de locuit. După încheierea acestei prime etape (probabil în cursul anului 2006, cel mai târziu în 2007), vor fi demarate lucrările de asfaltare, având ca sursă de finanţare bugetul Primăriei Sectorului 1. Modernizări de spitale şi asistenţă sanitară pentru cei defavorizaţi În privinţa unităţilor sanitare din sector a fost elaborat un amplu program de refacere şi modernizare ale acestora. O primă investiţie a fost finalizată deja şi constă în inaugurarea unui nou şi modern Centru de Chirurgie Plastică şi Arsuri Pediatrice,


Nr. Nr. 6–Serie 1–Serie nouă nouă–Noiembrie – Aprilie 2005 2004

la Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii „Grigore Alexandrescu”. Alte iniţiative în acest domeniu privesc consolidarea şi reabilitarea Spitalului de Urgenţe Oftalmologice, a Dispensarului „Christian Tell” şi a Spitalului de Urgenţă Floreasca (care va fi mansardat). De asemenea, va fi construit un corp nou la Spitalul de Nefrologie „Carol Davila”. Totodată, vom propune acestor unităţi sanitare încheierea unui memorandum conform căruia, toate aceste unităţi sanitare să presteze servicii de asistenţă sanitară pentru cetăţenii sectorului care nu au asigurare de sănătate. O altă investiţie majoră are în vedere consolidarea şi reamenajarea Policlinicii Comunitare Caraiman. Despre acest loc s-a povestit mult în campania electorală. Prezentat ca o mare binefacere pentru cetăţenii Sectorului 1, spitalul nu a funcţionat nici o zi, nu are aparatură funcţională ori personal angajat, iar jumătate din el este într-o stare de paragină de nedescris. Spitalul Caraiman va fi redat circuitului sanitar şi se va constitui într-un centru de diagnostic şi tratament pentru toţi membrii comunităţii locale. Tot din surse de finanţare ala Băncii Mondiale se vor consolida Spitalul de Nefrologie „Carol Davila” şi Spitalul de Copii „Grigore Alexandrescu”.

O treime din unităţile învăţământ se consolidează

de

Refacerea şi consolidarea unităţilor de învăţământ se află de asemenea în cuprinsul programului de investiţii pe anul 2005. Sursele de finanţare provin atât de la bugetul Primăriei Sectorului 1, cât şi din programe ale Băncii Europene de Investiţii (BEI). Concret, din 12 şcoli incluse în programul BEI, în 2005 vor fi demarate lucrările de refacere a şase dintre acestea. Din bugetul propriu, vor fi realizate în acest an următoarele investiţii: consolidarea a 19 şcoli cu risc seismic de gradul I, realizarea unei săli de sport şi a unei cantine pentru semiinternatul Şcolii nr. 186, preluarea în administrare a Grădiniţei „Witting”, printro Hotărâre a Consiliului Local. Printr-un program de finanţare al Băncii Mondiale se vor demara lucrările la corpul II al Liceului „Tonitza”. În anul 2006 investiţiile vor continua prin consolidarea şcolilor cu grad II de risc seismic.

Poliţia Comunitară în slujba cetăţeanului O altă chestiune aflată în atenţia autorităţilor locale priveşte combaterea infracţionalităţii existente pe raza Sectorului 1. Primăria Sectorului 1 este prima administraţie din Bucureşti care a înfiinţat Poliţia Comunitară. Prin constituirea acestei Direcţii va fi rezolvată problema aurolacilor şi a cerşetorilor, prezenţi în diverse locuri publice, în special în zona Gării de Nord. De asemenea, va fi soluţionată problema căruţelor care perturbă circulaţia pe arterele sectorului şi cea a ocupării unor terenuri în mod ilegal.

Construim o nouă piaţă în Chitila Programul de investiţii al Administraţiei Pieţelor are ca principal obiectiv extinderea şi modernizarea Pieţei „Matache”, care va fi refăcută la standardele Uniunii Europene. În acest scop a fost contractat un credit de 35 miliarde lei. De asemenea, va fi demarată etapa a doua de extindere a Pieţei „Aurel Vlaicu” şi va fi construită o nouă piaţă pe Şoseaua Chitila. Parteneriat pentru restaurarea bisericilor Primăria Sectorului 1 este receptivă şi la problemele cu care se confruntă aşezămintele de cult din sector. Pentru rezolvarea acestora se doreşte încheierea unui protocol cu Patriarhia Română, care să stipuleze colaborarea reciprocă în vederea consolidării, reamenajării şi restaurării bisericilor din sector, în special a celor care sunt monumente istorice.

5

Pentru ca această Direcţie să-şi desfăşoare activitatea în cele mai bune condiţii, în data de 11 aprilie 2005, a fost inaugurat un nou sediu al acesteia, care este situat în Calea Griviţei nr. 208-210. Acest program de investiţii va fi pus în practică cu maximă operativitate, pentru ca o parte din problemele cu care se confruntă cetăţenii sectorului să fie rezolvate, iar standardul de viaţă al acestora să fie mai aproape de cel din marile capitale europene. ProgrameledeinvestiţiilanivelulSectorului 1 vor continua şi în anii următori, iar acestea vor fi aduse cu aceeaşi promptitudine, prin diferite canale de comunicare, la cunoştinţa cetăţenilor, pentru ca aceştia să cunoască modul cum sunt cheltuiţi banii publici.


Nr. 6–Serie nouă – Aprilie 2005

Proiectul Henri Coandă

O bombă cu efect întârziat

Î

n urmă cu doi ani şi jumătate, fosta guvernare a lansat mult mediatizatul proiect Henri Coandă, mai precis realizarea unui ansamblu de vile particulare în zona Băneasa Tunari din sectorul 1 şi comuna Voluntari. În timp s-au evidenţiat punctele slabe şi neajunsurile acestui proiect, pe care din păcate, comentariile aprinse din mass-media le-au ocolit sau le-au ignorat complet. Totul a început în cursul anului 2002,

când Guvernul României a atribuit prin H.G. nr. 394/2002 Agenţiei Naţionale pentru Locuinţe suprafeţele de teren necesare pentru realizarea acestui proiect. Finalizarea proiectului a fost şi este de competenţa Agenţiei Naţionale pentru Locuinţe, Consiliului Local al Sectorului 1 şi Consiliului Judeţean Ilfov revenindule doar viabilizarea terenului. Realizarea ansamblului de locuinţe Henri Coandă ridică două mari probleme: situaţia juridică a terenurilor pe care urmează să se construiască şi costul ridicat al investiţiei pentru viabilizarea zonei. Fosta guvernare a demarat această investiţie fără a ţine cont de faptul că o

parte din terenurile pe care urmează să se realizeze cartierul Henri Coandă sunt revendicate de foştii proprietari, încă din 1991. Ulterior, în anul 2001, au fost înregistrate la Primăria Municipiului Bucureşti mai multe notificări în baza legii 10/2001 prin care se solicită reconstituirea dreptului de proprietate pentru unele dintre terenurile pe care urma să se realizeze proiectul Henri Coandă. Una dintre notificări a fost deja soluţionată prin Decizia Primarului General nr. 3542/2004, prin care s-au restituit în natură 2,5 ha de teren din perimetrul proiectului Henri Coandă. Având în vedere cele expuse mai sus, Primăria Sectorului 1 nu poate elibera autorizaţia de construire până când nu se soluţionează situaţia juridică a terenurilor aflate în litigiu. La 15 ani după revoluţie, a sosit timpul ca şi în România să fie respectat cu stricteţe dreptul de proprietate, respectarea acestui drept fiind un punct important din programul în baza căruia Andrei Ioan Chiliman a câştigat alegerile de Primar al Sectorului 1. Nu este moral şi legal ca astăzi, unor prorietari să le fie furate pentru a doua oară proprietăţile. Primăria Sectorului a solicitat Comisiei pentru Aplicarea Legii 10/2001 să soluţioneze cu prioritate aceste notificări pentru a putea fi deblocat proiectul Henri Coandă în sectorul 1, dar pe un teren fără litigii. S-a afirmat că foştilor proprietari care au depus aceste notificări ar trebui să li

6

se acorde despăgubiri, dar trebuie ştiut că aceste terenuri NU sunt de utilitate publică, fiind destinate construcţiei de vile particulare şi NU celei de locuinţe sociale. Legea nr. 213 din 1998 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia stabileşte, de altfel, foarte clar că de utilitate publică sunt doar bunurile care prin natura lor, sunt de uz sau de interes public. Oricum, între interesul public şi interesul personal al celor care vor să îşi construiască vile proprietate personală există o contradicţie în termeni. În plus, nu este nici pe departe moral ca din taxele şi impozitele tuturor cetăţenilor României să se plătească despăgubiri, dar, în realitate, să se cumpere terenuri pentru construirea de vile pentru persoane care nu sunt nici pe departe cazuri sociale. Pe de altă parte, costul viabilizării acestui proiect în sectorul 1 este extrem de ridicat, suma necesară pentru apă, canal, asfalt, ridicându-se la circa 40 milioane de euro, adică echivalentul investiţiilor Primăriei pe doi ani. Având în vedere bugetul existent, priorităţile noastre sunt în prezent reabilitarea şi viabilizarea zonelor defavorizate ale sectorului (Străuleşti, Vatra Nouă, Giuleşti-Sârbi, Chitila). Locuitorii acestor zone plătesc de ani de zile impozite şi au dreptul să beneficieze de condiţii normale, civilizate şi europene de viaţă. Banii publici trebuie cheltuiţi raţional, ţinând seama de nevoile reale ale cetăţenilor plătitori de taxe şi nu investiţi în proiecte megalomanice. Primarul Andrei Ioan Chiliman, nu doreşte blocarea proiectului Henri Coandă, dar ca acesta să se poată realiza este nevoie ca atât administraţia centrală cât şi ANL să găsească surse alternative de finanţare pentru viabilizarea acestor terenuri, programul ISPA fiind o posibilă soluţie.


Nr. Nr. 6–Serie 1–Serie nouă nouă–Noiembrie – Aprilie 2005 2004

La Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii „Grigore Alexandrescu”

Un nou Centru de Chirurgie Plastică şi Arsuri Pediatrice

A

dministraţia Fondului Imobiliar al Unităţilor Sanitare Publice a Sectorului 1 a inaugurat miercuri, 6 Aprilie 2005, un nou Centru de Chirurgie Plastică şi Arsuri Pediatrice, care funcţionează în incinta Spitalulului Clinic de Urgenţă pentru Copii „Grigore Alexandrescu”. Clinica reprezintă atât un centru performant de tratament pentru bolnavii minori, cât şi un centru de specializare pentru chirurgi şi asistente medicale, în vederea organizării reţelei naţionale de specializare în acest domeniu. Modul de organizare şi funcţionare a fost preluat de la unităţile medicale ale celor mai dezvoltate ţări din Europa. Centrul are o suprafaţă de 1500 mp, fiind construit pe 2 etaje. La subsol se află spaţiile tehnice şi un adăpost, la parterul clădirii sunt amenajate cabinete medicale şi un amfiteatru, iar la etajele 1 şi 2 sunt situate saloanele bolnavilor. De asemenea la etajul 2 se află şi blocul operator. Necesitatea construirii unei secţii de

specialitate a apărut ca urmare a observaţiilor realizate de conducerea spitalului, care a constatat că anual sunt spitalizaţi peste 5000 de copii cu arsuri pentru care spaţiul Spitalului Clinic de Urgenţă pentru Copii „Grigore Alexandrescu” era neîncăpător şi nici nu deţinea dotările necesare tratării pacienţilor, în conformitate cu normele sanitare. În noiembrie 1999 au început lucrările de construire a Clinicii Primarul Andrei Ioan Chiliman şi Prof. Dr. Ioan Lascăr de Chirurgie Plastică şi Arsuri Pediatrice, dar acestea au miliarde lei. „Primăria Sectorului 1 şi Administraţia fost sistate în aprilie 2000 din lipsă de fonduri. Recepţia finalizării lucrărilor Fondului Imobiliar a Unităţilor Sanitare a fost efectuată la 16 noiembrie 2004, Publice al Sectorului 1 vor continua să valoarea totală a investiţiilor pentru acorde o deosebită atenţie dezvoltării ridicarea Centrului fiind de 39,5 domeniului sanitar, în a doua jumătate a anului 2005 urmând să fie derulate o serie de proiecte de reconstrucţie şi reabilitare a instituţiilor sanitare din Sectorul 1”, a afirmat Primarul Sectorului 1, Andrei Ioan Chiliman. Astfel, în anul 2005-2006 se vor angaja lucrări de construire a unei clădiri noi pentru Clinica de Hemodializă a Spitalului Clinic de Nefrologie „Carol Davila”, va fi consolidat corpul B al Spitalului Clinic de Oftalmologie „Lahovari” şi va fi consolidat Dispensarul „Cristian Tell”. Prin înfiinţarea Centrului de Chirurgie Plastică şi Arsuri Pediatrice s-a umplut un gol care exista în sistemul medical românesc şi s-a făcut un prim pas pentru a veni în sprijinul celor care au nevoie astfel de tratamente.

Noile dotări ale spitalului pentru Copii „Grigore Alexandrescu”

7


Nr. 6–Serie nouă – Aprilie 2005

Tradiţii de Paşti

P

aştele este cea mai importantă sărbătoare creştină. El şi-a păstrat până în prezent farmecul şi semnificaţia, fiind, alături de Crăciun, un moment de linişte sufletească şi de apropiere de familie. Farmecul deosebit este dat atât de semnificaţia religioasă–întotdeauna mai există o şansă de mântuire–cât şi de tradiţii: oul pictat, iepuraşul, masa cu mâncăruri tradiţionale: cozonac, pască, miel, slujba de sâmbătă noaptea cu luarea luminii. Sărbătoarea Paştelui începe în după-amiaza zilei de sâmbătă. Se termină postul de 40 de zile şi clopotele încep să bată din nou. Ouăle roşii de Paşti nu pot lipsi de pe masa nici unui bun creştin la această sărbătoare. Dar de ce ouă roşii de Paşti? Legendele creştine leagă simbolul ouălor roşii de patimile lui Iisus. Răstignirea şi Învierea reprezintă eterna legătură dintre moarte şi viaţă, aşa cum renaşte natura în fiecare primăvară, când se reia ciclul vieţii. Oul, el însuşi purtător de viaţă, devine un simbol al regenerării, al purificării, al veşniciei. Legenda spune că atunci când Iisus a fost bătut cu pietre, acestea, atingându-l, s-au transformat în ouă roşii. O altă tradiţie afirmă că Sfânta Maria, venind să-şi vadă

Fiul răstignit, i-a adus ouă, care s-au înroşit sub cruce. Altă legendă afirmă că, după ce Iisus a fost răstignit, cărturarii saducei şi rabinii farisei au făcut un ospăţ de bucurie. Unul dintre ei a spus: „Când va învia cocoşul pe care-l mâncăm şi ouăle fierte vor deveni roşii, atunci va învia şi Iisus”. Nici nu şi-a terminat acela spusele şi ouăle s-au şi făcut roşii, iar cocoşul a început să bată din aripi. Culoarea roşie este simbol al focului purificator. O credinţă din Bucovina afirmă că oul roşu este apărător de diavol. Acesta se interesează dacă oamenii fac ouă roşii şi umblă cu colinda, căci doar atunci când aceste obiceiuri vor înceta, el va ieşi în lume. În tradiţia populară românească se crede că ouăle de Paşti sunt purtătoare de puteri miraculoase: ele vindecă boli şi protejează animalele din gospodărie. În dimineaţa primei zile de Paşti, copiii sunt puşi să se spele pe faţă cu apa dintr-un vas în care sau pus dinainte un ou roşu şi un ban de argint, pentru că, astfel, copiii vor fi tot anul sănătoşi şi rumeni la faţă precum oul de Paşti şi curaţi precum argintul. Tradiţia ouălor încondeiate La noi, de Paşti, ouăle nu se vopsesc doar în roşu, ci şi în alte culori, realizând desene deosebit de inspirate şi frumos lucrate, în motive geometrice sau reprezentând plante, animale ori diferite simboluri. Bucovina este recunoscută pentru tradiţia, păstrată şi în zilele noastre, de a „încondeia” sau „închistri” ouă. Armonia culorilor, delicateţea modelelor transmise din generaţie în generaţie şi măiestria execuţiei, au transformat acest meşteşug în artă. Ouăle sunt încondeiate în trei-patru culori, de obicei, ţinând cont şi de simbolul fiecărei culori în parte: roşu (soare, foc, dragoste), negru (eternitate, statornicie), galben (lumina, bogăţia recoltelor, tinereţea), verde (forţa naturii, rodnicie, speranţă), albastru (sănătate, seninul cerului). Ouă decorative de Paşti se mai fac cu vopsele în relief (Vrancea, Putna Sucevei), împodobite cu mărgele (Bucovina), din lemn (zona Neamţ) sau din lut (Corund-Harghita). În unele părţi

8

ale ţării sunt folosite ouă fierte, în alte zone, cele golite de conţinut. Odinioară, ouăle de Paşti erau vopsite în culori vegetale, astăzi se folosesc mai mult cele chimice. Culorile vegetale erau preparate după reţete străvechi, transmise din generaţie în generaţie, cu o mare varietate de procedee şi tehnici. Ouăle se ciocnesc la masa de Paşti (în toate cele trei zile ale sărbătorii) după un anumit ritual: persoana mai în vârstă (de obicei bărbatul) ciocneşte capul oului de capul oului ţinut în mână de un comesean, în timp ce rosteşte cunoscuta formulă „Hristos a Înviat !”, la care se răspunde cu: „Adevărat a Înviat !” Ce facem în Săptămâna Mare Multe şi frumoase sunt obiceiurile de Paşti păstrate în România. Şi în săptămâna dinainte (Săptămâna Mare) există obiceiuri statornicite de veacuri, transmise din generaţie în generaţie. Joia Mare, numită şi Joia Patimilor sau Joia Neagră, este ultima joi din Postul Paştelui. Toate slujbele, pomenirile şi parastasele care au început în prima sîmbătă a Postului Mare, durează numai până în Joia Mare, zi în care se pomenesc din nou morţii. În unele zone ale ţării se obişnuieşte să se ducă la biserică băutură şi mâncare, care se sfinţesc şi se dau de pomană, de sufletul morţilor. În alte regiuni, la biserică se împart colivă şi colaci. Joia Mare este considerată o zi binefăcătoare şi apărătoare a morţilor. De aceea, morţii vin în fiecare an în această zi la vechile lor locuinţe, unde stau până în sâmbăta dinainte de Rusalii. Deoarece în Joia Mare, de obicei, nu e prea cald dimineaţa, se fac focuri în curtea casei, pentru ca morţii să se poată încălzi. Este un semn al iubirii şi respectului pentru cei adormiţi, care nu sunt uitaţi de cei dragi nici înainte, şi nici în timpul Sărbătorilor de Paşti. Conform tradiţiei, înroşirea ouălor de Paşti se face în Joia Mare, pentru că se spune că ouăle fierte şi vopsite în această zi se pot păstra pe tot parcursul anului, fără să se strice. Se mai spune că, după Joia Mare, urzicile (mâncare de post) nu mai sunt bune de mâncat, pentru că încep să înflorească („nunta urzicilor”). Există credinţa că nu este bine


Nr. Nr. 6–Serie 1–Serie nouă nouă–Noiembrie – Aprilie 2005 2004

să dormi în Joia Mare, căci cine doarme în această zi va fi leneş tot anul. În special dacă doarme o femeie, va veni Joimăriţa care o va pedepsi să nu poată munci tot anul. Vinerea Mare este ultima vineri dinaintea Sărbătorii de Paşti şi se mai numeşte şi Vinerea Patimilor (ziua patimilor şi răstignirii lui Iisus) sau Vinerea Seacă (pentru că e zi de post negru pentru cei mai mulţi români, adică nu mănâncă şi nu beau nimic toată ziua). Postul negru este ţinut în credinţa că Dumnezeu îl va feri pe cel care posteşte de toate bolile, îl va face să fie sănătos şi îi va merge bine tot restul anului. În timp ce oamenii mai în vârstă se spovedesc şi se împărtăşesc de mai multe ori pe an, cei tineri fac aceste lucruri doar o dată pe an, în Vinerea Paştilor. Conform tradiţiei, Vinerea Mare este ziua scăldatului: se crede că cel care se cufundă de trei ori în apă rece

în Vinerea Seacă, va fi sănătos tot anul. Se spune că, dacă plouă în Vinerea Seacă, anul va fi bogat, cu recolte îndestulătoare, iar dacă nu plouă, anul va fi secetos, neroditor. În această zi nu se spală rufe, deoarece se crede că viaţa celui care spală aceste haine poate fi spălată odată cu rufele. Nici fierarii nu bat cuie în această zi, provenind tot de la simbolul crucificării. Lumânarea cu care s-a mers la biserică de Înviere trebuie păstrată peste an. Se aprinde în timpul furtunilor, pentru a proteja casa de pagube. Cel care moare în vinerea Paştelui, va ajunge direct în rai. Dacă te tunzi în vinerea Paştelui, nu vei avea dureri de cap tot anul. În prima zi de Paşti există obiceiul de a se purta haine noi în semn de respect pentru această aleasă sărbătoare, dar şi pentru că ea semnifică primenirea trupului şi a sufletului, aşa cum se primeneşte întreaga

natură odată cu primăvara. Masa din prima zi de Paşti este un prilej de reunire a familiei, decurgând după un adevărat ritual. De pe masa de Paşti nu pot lipsi: ouăle roşii, caşul de oaie, salata cu ceapă verde şi ridichi, drobul şi friptura de miel, pasca umplută cu brânză sau smântână şi, mai nou, cu ciocolată. În a doua zi de Paşti s-a mai păstrat (în special în Transilvania) obiceiul udatului, având semnificaţia unui act de purificare. De obicei, feciorii stropesc cu apă sau cu parfum persoanele ieşite în cale, în special fetele. În fiecare primăvară, se reaprinde în sufletul nostru flacăra speranţei şi încrederii în Învierea din veac, aşa cum natura reînvie an de an, mai gingaşă cu fiecare ghiocel, mai caldă cu fiecare mâţişor, mai plină de taine cu fiecare mugur şi fiecare frunză.

Istoricul Bisericii Sfântul Gheorghe

Î

n toată Ţara Românească, dar mai ales în Capitală, sentimentul religios s-a manifestat prin nenumărate realizări creştineşti. Cele mai importante dintre acestea au fost considerate cele ale ctitorilor. Aproape toate categoriile sociale româneşti îşi au ctitorii proprii de biserici care sunt întipăriţi în pisaniile acestora: meseriaşi, meşteşugari, neguţători, preoţi, boieri, mitropoliţi, domnitori etc. Una dintre aceste biserici, care are înscrisă pe pisanie toată istoria sa, este şi Biserica Sfântul Gheorghe (Nou Griviţa), ce se află pe Calea Griviţei, vis-a-vis de fostele Ateliere CFR Griviţa. Biserica, care iese în evidenţă prin eleganţă arhitectonică şi reprezintă o apariţie impunătoare în ansamblul clădirilor din preajmă, are, de o parte şi de alta a intrării, pe Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel, pictaţi într-o frescă imediat remarcabilă. Deşi nu este considerată monument istoric, are totuşi valoare istorică, întrucât a fost construită între 1926-1931, de Casa Muncii a Atelierelor CFR Griviţa, fiind proiectată de cunoscutul arhitect C. Pomponiu, perioadă în care a fost păstorită de preotul paroh Stelian Marinescu (1913-1950) şi de preotul Alex. Ionescu (1931-1951). Groaznicul cutremur din 1940, precum şi bombardamentele din 1944 au avariat grav construcţia, iar în anul 1949 preotul Stelian Marinescu a reuşit să strângă suficiente fonduri pentru a începe reparaţiile de reabilitare ale acestui lăcaş de cult, reparaţii care nu au fost finalizate deoarece statul nu a aprobat suplimentarea fondurilor. Până în anul 1971 s-a slujit în pronaos, an în care preotul Dumitru Găină, care a fost numit preot paroh (1971-1972), continuă lucrările de reconstruire, reuşind să le finalizeze în anul 1972. Pictura în frescă a fost executată de pictorul Gheorghe Răducanu în perioada 1972-1976, redându-se bisericii, în ansamblu, atât stilul pictural cât şi cel arhitectonic iniţial.

Cutremurul din 1977 a produs alte avarii bisericii, fiind necesare şi alte reparaţii, care nu au putut fi terminate decât în anul 1992, de către părintele Dumitru Găină, revenit după o şedere de 20 de ani la bisericile româneşti din Melbourne. Preotul paroh Dr. Dumitru Găină, care păstoreşte şi acum acest sfânt lăcaş de cult şi spirit, aduce noi îmbunătăţiri construcţiei, prin renovarea interioară şi exterioară a acesteia, a subsolului (1998), introduce centrala termică (1996), instalează staţia de amplificare (1997) şi de aer condiţionat, iar în anul 1996 începe restaurarea picturii cu ajutorul maestrului pictor Vasile Sârbu. În ultimii ani au fost aduse noi îmbunătăţiri, fiind ridicată în curtea bisericii o frumoasă capelă (2000) şi un lumânărar (2001). Fondurile necesare pentru realizarea acestor lucrări au fost obţinute în urma unor donaţii ale credincioşilor. Este imposibil să treci pe Calea Griviţei şi să nu observi acest minunat monument de cult şi arhitectură, iar dacă vrei să-ţi regăseşti pacea interioară sau ai necazuri, intră pentru câteva minute şi adu-ţi prinosul tău de lumină, pentru spirit şi inimă. 9


Nr. 6–Serie nouă – Aprilie 2005

Integrarea în Uniunea Europeană ne priveşte pe toţi Atribuţiile serviciului Integrare Europeană Mihai STAICU – şeful Serviciului Integrare Europeană

Î

n ultimul timp toată lumea vorbeşte despre integrarea în Uniunea Europeană (UE). Este un subiect la modă nu pentru că ne-a fost impus de cineva din exterior ci pentru faptul că noi înşine ne dorim acest lucru. Încă din 1993 România semnează un Acord European în care îşi exprimă dorinţa de a se alătura UE, împreună cu alte ţări ieşite din „lagărul comunist”, îndeplinind criteriile economice, legislative şi administrative. Asta a însemnat pentru noi acceptarea unor negocieri al căror obiectiv final este aderarea la UE, respectiv dobândirea statutului de membru, cu toate drepturile şi obligaţiile ce decurg din acest statut. Ce am negociat? Adoptarea, aplicarea şi dezvoltarea acquis-ului comunitar (grupat în 31 de capitole), care reprezintă întreaga legislaţie primară şi derivată, ca şi ansamblul politicilor şi instituţiilor create pentru a asigura aplicarea, respectarea şi dezvoltarea corespunzătoare şi continuă a acestei legislaţii. Până la urmă se negociază doar modul şi perioada în care se aplică acquis-ul comunitar, cea mai mare parte a acestuia nefiind negociabilă, de vreme ce el constituie însăşi esenţa construcţiei comunitare. Cu cine? Două instituţii ale UE sunt implicate în procesul de negociere: Consiliul European (alcătuit din miniştri de resort reprezentând fiecare dintre statele membre) şi Comisia Europeană (Direcţia Generală pentru Extindere). Oricare ar fi concesia cerută de statul candidat, ea nu poate fi acceptată decât cu acordul unanim al statelor membre. 25 Aprilie motiv de bucurie? Când ne vom integra? Aici sunt două aspecte. În mod oficial pe 25 Aprilie anul curent România este chemată să semneze Tratatul de Aderare la Uniunea Europeană. Statele membre şi majoritatea oficialilor UE sprijină aderarea României în 2007. Atâta

timp cât vom răspunde cerinţelor autorităţilor comunitare, capacitatea României de a deveni membru în 2007 nu mai trebuie chestionată. Un alt aspect însă este legat de aderarea la un set de principii, de valori. Aici depinde numai de noi să descoperim surse interioare care să ne propulseze. O întrebare ar fi: un act formal, aderarea în mod oficial, ne va schimba de a doua zi? Probabil că cei care au fost interesaţi de procesul integrării până acum vor şti să beneficieze de această schimbare. Sunt avantaje şi dezavantaje, dar asta e o regulă general valabilă. Trebuie să înţelegem că integrarea europeană are la bază un set de reguli foarte stricte, dar care, dacă sunt bine cunoscute şi aplicate, pot aduce uriaşe beneficii. O vorbă veche românescă zice: „Dumnezeu îţi dă dar nu îţi bagă în traistă”. Este vorba de un proces ambivalent chiar dacă privim ca naţiune sau ca individ: avem drepturi şi îndatoriri. Atâta timp cât ne îndeplinim îndatoririle vom beneficia şi de drepturi. Integrarea şi cetăţeanul din Sectorul 1 Bucureştiul este cel mai important oraş din România. Partea centrală şi de nord a sa sunt intr-o dezvoltare continuă. Administraţia Locală a Sectorului 1 caută să colaboreze eficient cu comunitatea. În mod cert, mai mult ca niciodată, ne-am asumat rolul de a alinia administraţia publică locală la valorile europene, de a transforma instituţia şi oamenii care o alcătuiesc. Deasemeni căutăm să realizăm proiecte prin care să-i sprijinim pe cetăţenii din sector să înţeleagă mai bine procesul

10

integrării şi să poată beneficia cât mai mult de pe urma lui. Constituirea Serviciului de Integrare Europeană cât şi importanţa care i se acordă în momentul de faţă vin astfel firesc să întărească ceea ce a fost enunţat anterior. Atribuţiile Serviciului Integrare Europeană Atribuţiile se împart în două. În primul rând Serviciul urmăreşte problematica europeană. Aici amintim întocmirea de studii şi analize privind implementarea acquis-ul comunitar în administraţia publică locală. Serviciul se află într-o continuă colaborare cu toate celelalte departamente care ţin de Primărie. Totodată se încearcă şi găsirea de oportunităţi de colaborare/ finanţare prin programele europene. A doua atribuţie principală se referă la cooperarea internaţională. Aici sunt de amintit atât pregătirea documentaţiei necesare participării la acţiuni internaţionale cât şi sprijinirea acţiunilor de înfrăţire cu alte localităţi. Alte activităţi, hai să le spunem locale: ne ocupăm de întocmirea, pregătirea şi redactarea documentaţiei, în vederea cooperării sau asocierii cu alte autorităţi ale administraţiei publice locale, în vederea promovării unor interese comune şi facem


Nr. Nr. 6–Serie 1–Serie nouă nouă–Noiembrie – Aprilie 2005 2004

deplasări pe teren pentru activităţi de informare (răspândim informaţia europeană dar culegem şi informaţii privind realitatea locală). În scurtul timp scurs de la înfiinţarea Serviciului s-a reuşit să se promoveze interesele ecomomice ale unor firme din Sector pe lângă asociaţiile patronale ale unor oraşe cu care suntem înfrăţiţi. Se are în proiect deschiderea unui birou operativ împreună cu oraşul Bagheria din Italia pentru a promova mai bine interesele economice, sociale şi culturale ale celor două oraşe înfrăţite. Cu acelaşi oraş am realizat un parteneriat, numit GEMINI, în urma căruia un liceu şi o şcoală generală din Sectorul nostru vor participa la schimburi interculturale. In cadrul Serviciului Integrare Europeană beneficiem de prezenţa a doi voluntari italieni veniţi pentru un schimb de experienţă prin Programul EU Expansion (Extinderea UE) – susţinut de AIESEC. Colaborarea în acest proiect vine datorită importanţei pe care o acordăm sectorului organizaţiilor neguvernamentale. La acelaşi capitol putem enumera şi proiectul 100% YouRope pe care Primăria l-a susţinut prin Centrul Cultural Metropolitan de Tineret. Concursul de fotografie pe tema „Ce înseamnă să fii European?” a adunat participanţi atât din ţară cât şi din străinătate. Vernisajul, găzduit de Centrul nostru, a constituit un adevărat eveniment pigmentat de prezenţa unor DJ şi de proiecţii de fotografii şi filme legate de tematica „experienţe ale unor voluntari în ţări europene”. Toate aceste proiecte, iniţiativele care vor veni din partea administraţiei locale sau din partea comunităţii au într-un final un scop comun. Ele demonstrează că suntem conştienţi de valoarea parteneriatului în ceea ce priveşte realizarea unui viitor mai bun sub un singur steag, steagul Uniunii Europene.

S CURT ISTORIC AL U NIUNII E UROPENE

U

niunea Europeană este o familie de ţări europene care s-au angajat să îşi unească destinele în numele păcii şi prosperităţii. Aceasta nu este un stat menit să înlocuiască statele existente însă nici o organizaţie internaţională obişnuită. Uniunea Europeană este o entitate unică în cadrul căreia statele membre au pus bazele unei instituţii comune căreia îi deleagă o parte din suveranitatea lor astfel încât deciziile în anumite domenii de interes comun să poată fi luate în mod democratic la nivel european. Construcţia Uniunii Europene a început la 9 Mai 1950, când Ministrul de Externe al Franţei, Robert Schuman, a propus un plan bazat pe o idee cât se poate de simplă: punerea sub control comun a industriilor de război ale Franţei şi Germaniei astfel încât nici unul dintre aceste state să nu mai poată pregăti în secret un război. Astfel, guvernele Franţei şi Germaniei au acceptat, la 9 Mai 1950 propunerea formulată de Robert Schuman sub forma unei declaraţii publice. Aceasta era fundamental diferită de soluţiile anterioare de unificare a Europei, prin înglobarea ideii pragmatice a lui Jean Monnet, pe atunci responsabil, în guvernul francez, cu planificarea reconstrucţiei ţării – şi anume participarea celor două state, cu poziţii egale, în cadrul unei noi entităţi care să coordoneze, iniţial, industriile cărbunelui şi oţelului din cele două ţări dar şi să pună bazele unei viitoare federaţii europene. Acest plan s-a concretizat prin semnarea, în aprilie 1951 a Tratatului de instituire a primei comunităţi europene – Comunitatea Europeană a Cărbunelui şi Oţelului, ţările fondatoare fiind Franţa, Germania, Olanda, Belgia, Luxemburg, Italia. Procesul de consolidare a cooperării s-a împlinit prin înfiinţarea Comunităţii Economice şi a Eurotom, în baza Tratatului de la Roma, din 1957. Aceste comunităţi s-au unificat în 1967, formând o instituţie unică – Comunitatea Economică Europeană. Începând cu Tratatul de la Maastricht, intrat în vigoare la 1 Noiembrie 1993, s-a realizat şi unificarea politică, luând naştere Uniunea Euroepană (UE). Pe lângă statele fondatoare, la UE au mai aderat următoarele state: Marea Britanie, Irlanda şi Danemarca (1973), Grecia (1981), Spania şi Portugalia (1986), Austria, Finlanda, Suedia (1995). La 1 Mai 2004 a avut loc cel mai numeros val de extindere când 10 state aderă la UE: Cipru, Estonia, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Repubica Cehă, Slovacia, Slovenia şi Ungaria. Uniunea Europeană înseamnă existenţa unei pieţe unice, libertatea de mişcare a forţei de muncă, libertatea de mişcare a produselor, fiind eliminate taxele vamale între statele membre, libertatea de mişcare a serviciilor şi a capitalului. Cetăţenia europeană se adaugă celei naţionale, nu o înlocuieşte pe aceasta. Cetăţenii statelor membre ale UE beneficiază de dreptul de a vota şi a candida la alegerile pentru Parlamentul European şi la alegerile municipale din statul de reşedinţă şi deasemenea, de dreptul de a depune reclamaţii la Mediatorul European. Deasemenea, prin Tratatul de la Maastricht, s-a stabilit că la nivelul Uniunii Europene să se introducă o monedă unică (Euro) care a intrat în circulaţie începând cu anul 2002, dar care nu a fost adoptată de Marea Britanie, Irlanda şi Suedia. În iunie 1995 România a depus cererea de aderare la UE, iar în decembrie 1999 la Helsinki, Consiliul European decidea începerea negocierilor cu 6 ţări candidate printre care şi România. Pentru a se integra în UE, România trebuie să îndeplinească criteriile de aderare stabilite la Copenhaga în 1993 şi anume: criterii politice (respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţeanului, existenţa unei justiţii independente etc.), criterii de natură economică (existenţa statutului de economie de piaţă funcţională) şi adoptarea legislaţiei europene (acquis–ul comunitar). România a încheiat negocierile de aderare la UE în decembrie 2004. În martie 2005 Consiliul European a recomandat semnarea tratatului de aderare comun pentru România şi Bulgaria, după primirea avizului de la Parlamentul European. Semnarea tratatului urmează să aibă loc la data de 25 Aprilie 2005, iar intrarea efectivă la 1 ianuarie 2007.

11


Nr. 6–Serie nouă – Aprilie 2005

Case neasigurate

au ars în incendiul din Bucureştii Noi

Î

n dimineaţa zilei de 24.03.2005, în cartierul Bucureştii Noi, a izbucnit un incendiu soldat cu distrugerea a şase case şi cu avarierea altor două. Incendiul a pornit de la un depozit de lemne, aflat în imediata apropiere a clădirilor avariate. Conform raportului de anchetă efectuat de către Serviciul Urgenţe şi Serviciul Prevenire Marginalizare Socială şi Integrare Socială din cadrul Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Sector 1, s-a constatat că un număr de zece familii au fost afectate de incendiu. Reprezentanţii D.G.A.S.P.C. Sector 1 au discutat cu fiecare familie în parte asupra posibilităţilor de a fi găzduiţi la Centrul de Urgenţă „Odăi” sau, după caz, la centre maternale. Deoarece toate persoanele au refuzat această măsură de asistenţă, reprezentanţii D.G.A.S.P.C. Sector 1 s-au asigurat că nici o persoană nu va rămâne fără adăpost până la depăşirea situaţiei de criză. De asemenea, familiile cu copii

au dat declaraţii cu privire la locaţia unde vor fi găzduiţi copiii, urmând ca aceştia să fie monitorizaţi în privinţa modului în care vor fi îngrijiţi. Pentru a veni în sprijinul familiilor afectate de incendiu, Primăria Sectorului 1, prin serviciile abilitate a oferit consiliere în vederea îndeplinirii formalităţilor necesare pentru obţinerea unor ajutoare de urgenţă, conform art. 28 din Legea nr. 416/2001 privind venitul minim garantat. Inspectorii Primăriei au discutat cu victimele incendiului în vederea întocmirii unei liste cu materiale de construcţii necesare pentru repararea locuinţelor şi le-au explicat acestora care este metodologia întocmirii dosarelor pentru obţinerea ajutorului de urgenţă. Dosarele de acordare a ajutoarelor de urgenţă au fost instrumentate în funcţie de rapiditatea cu care solicitanţii au adus documentele cerute. Până la această dată au fost soluţionate şase dosare din cele zece depuse la D.G.A.S.P.C. În acest

12

scop, Primăria Sectorului 1 a alocat sume din Fondul Special de Donaţii şi Sponsorizări pentru achiziţionarea de materiale de construcţii pentru refacerea imobilelor afectate de incendiu. În data de 8 aprilie, au primit ajutoare următoarele familii: Olteanu Marin (75 de milioane) – fiica familiei Olteanu a primit un ajutor suplimentar în valoare de 5 milioane de lei, Petruţ Mircea (15 mlioane de lei), Stavarache Ştefan (90 de milioane de lei), Cerchez Gheorghe (45 de milioane de lei), Ivănuş Ioan (5 milioane de lei). Familia Mitrică Vasilică urma să ridice la data de 20 aprilie (această publicaţie era deja la tipar la acea dată) suma de 80 milioane de lei. Valoarea ajutoarelor s-a stabilit în funcţie de declaraţiile victimelor şi de raportul Pompierilor. Din nefericire, bugetul Primăriei este limitat şi, în consecinţă, nu poate acoperi în totalitate contravaloarea pagubelor suferite de către familiile afectate. Din această cauză, Primăria Sectorului 1 îi roagă pe cetăţenii sectorului să-şi asigure locuinţele, întrucât costurile asigurării locuinţelor sunt mult mai mici în comparaţie cu efortul financiar necesar în cazul în care acoperirea pagubelor ar trebui suportată de către bugetul local, acesta fiind de cele mai multe ori insuficient. Pe de altă parte, Primăria a pus la dispoziţia celor care doresc să ajute victimele incendiului un cont de donaţii deschis la Trezoreria Sectorului 1 cu numărul RO25TREZ70121400 201XXXXX. În acest cont s-au strâns până acum 66.450.000 milioane lei dintre care 40 de milioane au fost donate de Uniunea Veteranilor de Război. Donaţii se primesc în continuare şi la Casieria Primăriei de sector din Bd. Banu Manta nr.9.


Nr. Nr. 6–Serie 1–Serie nouă nouă–Noiembrie – Aprilie 2005 2004

Cantina Socială, o parte din beneficiari muncesc în folosul comunităţii

P

rimăria Sectorului 1, prin Cantinele de Ajutor Social, acordă hrană gratuită persoanelor lipsite de suport material sau ale căror venituri sunt insuficiente pentru asigurarea unui nivel minim de subzistenţă. În momentul de faţă sunt înscrise 6 928 de persoane care primesc zilnic două mese, respectiv prânzul şi cina, cuantumul alocaţiei fiind de 48 129 lei pentru fiecare persoană/zi. Pentru a primi hrană, persoanele trebuie să se înscrie într-una din categoriile: • copii până la vârsta de 18 ani care fac parte din familii unde nu se depăşeşte venitul lunar de 883 000 lei /persoană; • tineri care urmează o formă superioară de învăţământ la cursuri de zi; • pensionari; • invalizi şi bolnavi cronici cu acte medicale; • persoane care nu realizează venituri cel mult 90 de zile pe an; • persoane ajunse la limita vârstei de pensionare, izolate social, fără susţinere legală sau venituri; • persoane care beneficiază doar de Venitul Minim Garantat sau alte ajutoare ajutoare sociale acordate în condiţiile legii. În perioada 28.03.-03.04.2005, fiecare din aceste persoane, beneficiază de un meniu deosebit, calitate care se respectă permanent. Deoarece s-a observat că sunt şi cetăţeni care vin să-şi ridice hrana cu

autoturisme, unele dintre ele fiind chiar de lux, Viceprimarul Sectorului 1 a propus să se facă verificări mult mai amănunţite, prin anchete sociale, pentru a fi excluşi de la mâncare gratuită toţi acei care au posibilităţi materiale şi financiare suficiente pentru a-şi asigura întreţinerea zilnică, dar nu au binevoit să le declare. Din cele 6 928 de persoane care primesc zilnic două mese gratuite, există şi persoane apte de muncă, dar numai 20 sunt de acord să muncească. Activităţile care sunt prestate pe raza comunităţii locale a sectorului 1 nu impun un efort fizic deosebit, acestea constând în curăţarea terenurilor doar de hârtii şi alte deşeuri uşoare. Viceprimarul sectorului 1, Mihai Bâzgan, a venit cu iniţiativa ca muncitorii de la societatea REBU să formeze echipe de lucru eficiente împreună cu persoanele ce beneficiază de hrană gratuită şi care sunt abonate la Cantina de Ajutor Social. Acţiunea a debutat marţi, 22.03.2005, prin salubrizarea perimetrului cuprins între străzile Câmpul cu Maci şi Gării, din capătul Căii Giuleşti şi a continuat miercuri cu o acţiune similară în strada Mimozei din cartierul Chitila. Celor care au participat la muncă în folosul comunităţii li s-a pus la dispoziţie, de către S.C. REBU S.A., echipament adecvat precum şi transport gratuit dus-întors. Viceprimarul Mihai Bâzgan a propus Consiliului Local al Sectorului 1 elaborarea unei reglementări care să impună obligativitatea prestării de activităţi în folosul comunităţii locale, după criterii bine stabilite în funcţie de capacitatea de muncă a fiecărei persoane, care beneficiază de aceste facilităţi. „Mi se pare normal ca oamenii apţi de muncă să presteze gratuit activităţi în folosul comunităţii care suportă zilnic cheltuielile pentru hrana lor”, a afirmat viceprimarul sectorului 1.

13

Amenzi pentru construcţiile ilegale din sector În sectorul 1 au apărut foarte multe construcţii, ridicate atât de persoane particulare cât şi de diverse firme. Unele dintre acestea sunt ilegal construite, cea mai mare parte dintre aceste construcţii aparţin, de regulă, persoanelor juridice. Primăria Sectorului 1 duce o intensă campanie de eliminare a construcţiilor ilegale ridicate pe teritoriul sectorul 1 al Capitalei. Organele de control ale Direcţiei Inspecţie au depistat două tipuri de construcţii ilegale: unele care nu respectă documentaţia întocmită pentru autorizare şi altele care nu au solicitat eliberarea autorizaţiei de construire. În ultimul an s-au aplicat amenzi contravenţionale însumând valori record: - S.C. TMB METROREX S.A., amendă de 100 milioane lei; - Panait Maria, amendă de 100 milioane lei; - Cojocaru Zora Daniela, amendă de 100 milioane lei; - S.C. ATHENE PHENIX GROUP S.R.L., amendă de 80 milioane lei; - S.C. ICOTRADE S.R.L., 80 milioane lei; - Enoiu George Cristian, amendă de 75 milioane lei; - S.C. Exclusiv Media S.R.L., amendă de 70 milioane lei; - S.C. Innocent Media S.R.L., amendă de 70 milioane lei; - Tănase Dorina, amendă de 70 milioane lei; - S.C. Euromedia Group S.A., amendă de 60 milioane lei; - Bojan Maria, amendă de 60 milioane lei; - Ciucă Gheorghe, amendă de 55 milioane lei; - S.C. Proconsul S.R.L., amendă de 50 milioane lei; - Zamfir Rada, amendă de 50 milioane lei; - S.C. COMNORD S.A., amendă de 50 milioane lei; - S.C. CITY PRIDE ENTERPRISES S.R.L., amendă de 50 milioane lei; - Andrei Ioan Corneli, amendă de 50 milioane lei; - Robciuc Elena, amendă de 50 milioane lei; - Herman Adrian, amendă de 50 milioane lei; - Pandele Ion, amendă de 50 milioane lei; - S.C. Cascade Cons Altihg Rom S.R.L., amendă de 50 milioane lei. Aceste sume de bani vor alimenta bugetul Primăriei Sectorului 1 şi de ele vor beneficia toţi cetăţenii sectorului.


Nr. 6–Serie nouă – Aprilie 2005

Serviciul Registratură şi Relaţii cu Publicul Cristina TODORAN–Şef Serviciu Registratură şi Relaţii cu Publicul

S

erviciul Registratură Relaţii cu Publicul reprezintă un serviciu public de interes local aflat în subordinea Direcţiei de Comunicare şi Integrare Europeană a Primăriei Sectorului 1. Zilnic, Centrul de Informare este vizitat de aproximativ 700 persoane fizice şi persoane juridice care se adresează în realizarea unor drepturi recunoscute şi ocrotite de lege în favoarea acestora în diferite domenii de interes aflate in dimensiunea de competenţă a Primăriei Sectorului 1, precum: stare civilă, urbanism şi amenajarea teritoriului, cadastru, fond funciar, disciplina în construcţii, utilităţi publice, spaţiu locativ, regularizare de taxele şi recepţia lucrărilor etc. De asemenea, există numeroase solicitări de informaţii de interes public relative la proceduri administrative care nu sunt de competenţa instituţiei noastre, fiind vorba în principal de instituţiile administraţiei centrale de stat deconcentrate în raza teritorială a Sectorului 1. Sub coordonarea Primarului Sectorului 1, Domnul Andrei Ioan Chiliman, primirea publicului, adică legătura directă dintre instituţie şi beneficiarii săi, reprezintă un element deosebit de important în administrarea locală. Sub acest aspect, serviciul public este preocupat nu numai să asigure raporturi adecvate cu solicitanţii în vederea primirii, înregistrării petiţiilor şi informării publice directe a persoanelor, dar şi să se poarte civilizat, cuviincios şi să răspundă cu răbdare la întrebări, astfel încât să asigure o informare exactă şi cât se poate de simplă în ceea ce priveşte modul de apelare la serviciile Primăriei Sectorului 1. Numai un astfel de serviciu public poate crea convingerea cetăţeanului că administraţia locală lucrează pentru el, totodată dându-se expresie acelui principiu al reformei în administraţia publică relativ la respectul faţă de cetăţean. În conformitate cu legislaţia în vigoare, se acţionează în primul rând in direcţia informării publicului despre activitatea instituţiei, în condiţiile Legii privind liberul acces la informaţiile de interes public, care dezvoltă prevederile constituţionale ale art. 31 privind dreptul cetăţeanului la informaţie, ca drept fundamental. Astfel, prin lege se face distincţie între modalităţile de asigurare a liberului acces la informaţiile de interes public, respectiv, informarea publică directă a persoanelor fizice şi juridice sau informarea presei–pe de o parte – precum şi între informarea din

14

oficiu sau la cerere – pe de altă parte. Liberul acces la informaţiile de interes public la cerere, se face, fie la solicitarea scrisă a cetăţeanului, fie verbal, în această din urmă situaţie, funcţionarul responsabil cu informarea publică directă, fiind obligat să furnizeze pe loc informaţiile cerute, dacă acestea există în baza de date a instituţiei, sau, în situaţia în care informaţiile solicitate implică un anume grad de complexitate privind documentarea, să îndrume solicitantul să formuleze cererea în scris, cu precizarea termenului şi condiţiilor în care urmează să primească răspunsul. Disponibilitatea materială relativă la liberul acces la informaţii, se realizeaza prin Centrul de Informare, spaţiul special amenajat în care cetăţenii au posibilitatea să primească sau să consulte pliantele informative privind documentele necesare care trebuie anexate la petiţiile depuse prin registratura generală. De regulă, informaţiile de interes public sunt furnizate pe loc, la ghişeu sau prin telefon, iar activitatea de informare, în mod frecvent, necesită explicaţii suplimentare acordate sub forma activităţii de consiliere a cetăţenilor. Astfel, în funcţie de cerinţele solicitantului, sunt oferite servicii de informare–referitoare la reglementări legale, instituţii şi organizaţii (rolul lor, date de contact, program de lucru, formularistica specifică), respectiv de consiliere–solicitantul fiind asistat în demersul său şi ajutat să ia o decizie referitoare la modalitatea de rezolvare a problemei sale, expunându-i-se toate posibilităţile de acţiune şi consecinţele acestora. Acest tip de servicii ajută oamenii să afle unde şi cum îşi pot rezolva problemele, iar activitatea de informare şi consiliere constă în a spune oamenilor ceea ce pot ei să facă şi nu ceea ce cred funcţionarii că ar trebui să facă. Serviciul Relaţii cu Publicul nu rezolvă problemele în locul cetăţenilor, ci oferă alternative practice din care aceştia pot alege soluţia dorită. În acest sens, maturitatea profesională trebuie dublată de o serie de calităţi morale care împreună să conducă la o comunicare optimă între instituţie şi cei administraţi, întemeiată pe stimă, respect reciproc şi încredere, adică factori de ambianţă care să realizeze atât optimizarea sarcinilor de serviciu, dar şi satisfacţia cetăţenilor în raporturile lor cu autorităţile Primăriei Sectorului 1, cărora ei se adresează. În conformitate cu Dispoziţia Primarului Sectorului 1 nr. 4313/2004, începând cu data de 17 noiembrie 2004, programul de lucru al Serviciului Registratură, Relaţii cu Publicul este următorul: Luni, Marţi, Joi : 09:00–19:00 Miercuri, Vineri : 09:00–17:00 Sâmbătă: 09:00–14:00 Mezanin, Cam. 01 şi Cam. 01A Tel: 222 20 10; 222 34 37- int. 118, 147, 210, 152;


Nr. Nr. 6–Serie 1–Serie nouă nouă–Noiembrie – Aprilie 2005 2004

Poşta Redacţiei Domnul Marius Florin, care locuieşte în Bucureşti, având viză de flotant, ne întreabă care sunt etapele pe care trebuie să le parcurgă pentru a-şi putea face mutaţia în Bucureşti. Stimate domn, schimbarea domiciliului de drept comun, care poate fi un domiciliu convenţional în situaţia dumneavoastră, potrivit reglementărilor în vigoare, presupune două variante: 1) Fie încheiaţi un contract de comodat (împrumut de folosinţă gratuită a unui spaţiu locativ), apoi vă prezentaţi împreună cu proprietarul la Biroul de Evidenţă Informatizată a Persoanei din cadrul secţiei de poliţie pe raza căruia este situat imobilul. 2) A doua variantă presupune ca dumneavoastră să încheiaţi cu proprietarul un contract de închiriere autentificat la Administraţia Teritorială a Finanţelor Publice şi, ulterior, să vă prezentaţi la Biroul de Evidenţă Informatizată a Persoanei împreună cu proprietarul. Actul de luare în spaţiu se va realiza în baza declaraţiei proprietarului de luare în spaţiu, dată în faţa organului de poliţie competent. Domnul Cristian Lupu, ne semnalează două probleme în zona Bulevardului Aviatorilor, la ieşirea din metrou. Stimate domn, ne-am adresat serviciilor competente din cadrul Primăriei Sectorului 1, iar răspunsurile la cele două probleme ridicate de către dumneavoastră sunt următoarele: Pe Bd. Aviatorilor a fost reamenajată zona verde, în vederea plantării gardului viu, lucrare ce va fi finalizată până la sfârşitul lunii aprilie. Cât priveşte curăţirea zonelor verzi din Piaţa Victoriei, aceasta se face zilnic. Din păcate, sunt şi cetăţeni care trec prin zonă şi aruncă sticle, pachete de ţigări şi alte obiecte.

Doamna Iulia Ionaşcu, ne întreabă dacă în planurile de investiţii a l e Primăriei Sectorului 1 se află şi Str. Madrigal, colţ cu Str. Gârlei. Stimată doamnă, această stradă se află în atenţia Direcţiei Investiţii din cadrul Primăriei Sectorului 1. Anul acesta se vor elabora studiile de fezabilitate care vor indica soluţia tehnică optimă pentru a rezolva problemele existente în zonă: extinderea reţelelor de alimentare cu apă şi de canalizare. După finalizarea lucrărilor edilitare, se va moderniza şi sistemul rutier. Un cititor ne solicită, în baza legii 544/2001, privind liberul acces la informaţiile de interes public, date cu privire la indemnizaţia pentru copii nou-născuţi. Stimate domn, pentru naşterea unui copil să dă o indemnizaţie de naştere o singură dată. Pentru obţinerea acesteia, dacă locuiţi pe raza Sectorului 1 şi soţia a născut pe raza acestui sector, trebuie să vă adresaţi Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Sector 1, situată pe Bd. Mareşal Averescu nr. 17. Actele necesare obţinerii acestei indemnizaţii sunt următoarele: Livretul de Familie cu copilul nou-născut înscris în el, certificatul de naştere al copilului nou-născut (copie şi original), certificat de naştere al copilului născut anterior (dacă este cazul), certificat de căsătorie (dacă este cazul), buletin de identitate al mamei (copie şi original) şi o cerere tip. Pentru mai multe informaţii, puteţi suna la numărul de telefon 223 41 97. În cazul în care soţia a născut în alt sector, va trebui să mergeţi la primăria sectorului respectiv pentru a obţine o negaţie, din care să reiasă că nu aţi luat această indemnizaţie de la acea primărie.

Administrare completă de imobile pentru locuinţe sau sedii de firme (administrare, financiar, contabilitate, curăţenie) Tel /fax : 310 34 17, e-mail: office@adimo.ro

Vând: mic mobilier ( măsuţe, taburete, scaune, consolă), tablou, oglindă, luster, toaletă, carpetă perete, schiuri, clăpari, costume şi sacouri bărbăteşti. Foarte ieftin! Încălţăminte bărbătească nr. 42, nouă sau puţin folosită, desperecheată (numai picior drept sau numai picior stâng). Tel: 666 59 62

Cumpărăm la preţuri avantajoase cu plata pe loc: tablouri pictori români, pictori evrei, pictură străină (şcoli europene); mic mobilier şi diverse obiecte de epocă; statuete, obiecte argint, miniaturi vechi etc. „GAVROCHE ANTIC”, str.Paris, Tel: 230 23 05

Firmă proiectare, întocmeşte proiecte complete în vederea obţinerii autorizaţiilor de construire, proiecte de execuţie şi detalii strict necesare pe şantiere, acordă asistenţă tehnică pe şantier, consultanţă. Tel: 232 45 46 sau 0723 538 769, e-mail: mgbrg@hotmail.com

Mica Publicitate

15


Nr. 6–Serie nouă – Aprilie 2005

Contacte Utile

ALLIANZ–TIRIAC ASIGURARI Puterea de partea ta.

DIRECŢIA POLIŢIE COMUNITARĂ

SERVICIUL SPAŢII COMERCIALE

Adresa: Calea Griviţei nr. 208-210 Tel: 224 36 35; Tel/fax: 224 36 07 Program cu publicul: zilnic: 9:00–16:00

Etaj 3, Camera 335 Tel: 222 34 37, interior 234 sau 191; Program cu publicul: zilnic: 8:00–16:30 SERVICIUL AVIZE, ACORDURI ŞI AUTORIZAŢII

SERVICIUL DE SINTEZĂ ŞI PRELUARE SESIZĂRI CETĂŢENI Etaj 3, Camera 14 Telefoane apelabile 24 de ore din 24: - 206 60 92; - 206 60 93; - 202 93 76, interior 202; - 9851; - 223 13 18, interior 119; - 0800 800 111 – Nr. Verde (netaxabil) E-mail: sesizări@primariasector1.ro SERVICIUL DE INSPECŢIE ECOLOGICĂ ŞI DE MEDIU Etaj 3, Camera 333/A Tel: 222 34 37, interior 227; Program cu publicul: Luni -Joi: 8:30 – 10:00; 15:00 – 16:30 E-mail: inspectie.mediu@primariasector1.ro SERVICIUL RESURSE UMANE Etaj 2, Camera 227 Tel: 222 34 37, interior 258; Camera 228 Tel: 222 34 37, interior 211. BIROUL MEDICINĂ VETERINARĂ Camera 336 Bis (mansarda II) Telefon: 222 34 37, int. 160/ 159 Relaţii cu publicul: Luni – Vineri: 8:00 – 16:30

Etaj 3, Camera 336/5,2 Tel: 222 34 37, interior 259 Program cu publicul: Marţi: 10:00 – 15:00 Joi:10:00 – 15:00 SERVICIUL INTEGRARE EUROPEANĂ Etaj III, cam. 1, 8 Telefon: 222 13 11 Telefon: 222 34 37, int. 240, 263 E-mail: integrare@primariasector1.ro SERVICIUL PUBLICITATE ŞI AUTORIZĂRI Etaj 1, cam. 111 Telefon: 222 34 37, int. 230 Telefon: 260 08 65 Relaţii cu publicul: Marţi, Joi: 9:00 – 15:00

Cum ajungeţi la Primărie Adresa: Bd. Banu Manta nr. 9 Mijloacele de transport: • Autobuze: 182, 205, 282–staţia Primăria Sectorului 1; • Tramvaie: 34, 45, 46–staţia Bd. Banu Manta; • Metrou: staţia Basarab.

Sediul central Str. Căderea Bastiliei nr. 80-84 Tel.: 208 22 22 Fax: 208 22 11 E-mail: office@allianztiriac.ro Program: 8:30 – 17:30 Sucursala Municipiului Bucureşti Str. Căderea Bastiliei nr. 80-84 Tel.: 231 70 70 0740 110 720 0740 110 721 Fax: 231 60 60 E-mail: bucuresti.b@allianztiriac.ro Program: Luni–Vineri: 8:00 – 20:00 Sâmbătă: 9:00 – 14:00 Asigurări de Viaţă Sucursala Bucureşti Pţa. Victoriei nr.155, bl.D1, sc.7, et.7 Tel.: 312 47 73/74/75 0740 111 844 0740 111 843 Fax: 312 47 80 E-mail: bucuresti.b@allianztiriac.ro Program: Luni-Vineri: 8:00 – 17:00 Agenţia Banu Manta B-dul Banu Manta nr.12, bl.26 Tel.: 223 7815/68 0742 100 694 Fax: 223 78 71 E-mail: bucuresti.b@allianztiriac.ro Program: Luni-Vineri: 8:00 – 18:00 Sâmbătă: 9:00 – 14:00 Punctul de lucru Ion Mihalache B-dul Ion Mihalache nr. 109, bl.13A Tel.: 665 63 50/34 0744 750 132 Fax: 665 63 85 E-mai: bucuresti.b@allianztiriac.ro Program: Luni-Vineri: 8:00 – 17:00

AUDIENŢE Cabinet Primar Andrei Ioan Chiliman Etaj 1, Camera 114A Tel: 222 34 37, int. 180 Fax: 222 56 40 E-mail: primar@primariasector1.ro Program de audienţe: Luni, Marţi şi Joi, începând cu ora 13:00

Cabinet Viceprimar Mihai Bâzgan Etaj 2, Camera 223 Tel: 222 34 31 Fax: 222 28 58 E-mail: viceprimar@primariasector1.ro Program de audienţe: Luni, începând cu ora 13:00

Cabinet Secretar Lavinia Paul Etaj 2, Camera 221B Tel: 222 36 25 Tel: 222 34 37, int. 108 E-mail: secretar@primariasector1.ro Program de audienţe: Luni, începând cu ora 12:00

Înscrierile pentru audienţe se fac în ziua de vineri între 09:00-13:00 la camera 02 (parter)

16


vps1_05_(210-282_mm)_v001