Issuu on Google+

PSIHOSUCCES ZIARUL ASOCIA|IEI DE PSIHOTERAPIE INTEGRATIV~ - }COALA ERSKINE NUM~RUL 1/2012

cod ISSN Psihosucces = ISSN 2284 – 8037 http://psihosucces.ro/categoria/ziar-psihosucces/

Fantoma p`rintelui absent Selec\ie ]i prelucrare dup` Richard Erskine, dr în psihologie, specialist în gestalt-terapie, formator ]i supervizor interna\ional în psihoterapie integrativ`, pre]edintele fondator al Asocia\iei Interna\ionale de Psihoterapie Integrativ` ]i directorul Institutului de Psihoterapie Integrativ` din New York, coordonatorul echipei de formatori ai Asocia\iei de Psihoterapie Integrativ`-}coala Erskine Tat`l lui Frank este mort pe când acesta era bebelu]. Mama sa, ea îns`]i foarte dependent`, a fost autoritar` si abuziv` cu Frank, iar acesta a devenit un adolescent obez ]i f`r` prieteni. Lipsa unui model masculine adecvat l-a f`cut s` e]ueze în dezvoltarea unei identitati sexuale adecvate, percepându-se pe sine însu]i ca asexuat. La 20 de ani face o psihoterapie intensiv` ]i rezolv` o mare parte din conflictul cu mama. La 33 de ani are un aspect copil`ros, pare calm, adaptat, este bisexual. Pe parcursul dezvolt`rii sale ]i-a creat un tat` imaginar. O bun` parte din scenariul s`u de via\` a fost construit în jurul acestui tat` imaginar: cum ar fi fost via\a sa dac` acest tata ar fi tr`it? Tat`l imaginar este o construc\ie pe marginea a ceea ce ar fi putut s` fie. A]a cum gândesc copiii mici, Frank a început prin a nega faptul c` tatal s`u e mort. La vârsta adult`, odat` ce negarea a fost scoas` din câmpul con]tiin\ei, Frank se percepe pe sine ca un orfan care are nevoie de sus\inere ]i de sentimentul de a “fi special” pe care-l ob\ine un copil din partea unui tat` bun ]i iubitor. Psihoterapia integrativ` aplicat` în acest caz ilustreaz` o alta fa\et` a tratamentului psihoterapeutic, al problemelor p`rinte/copil, dar în acela]i timp permite observarea felului în care Frank ]i-a tratat tat`l imag-

inar de-a lungul diferitelor sale stadii de dezvoltare. Trecerea de la un stadiu la altul a fost abrupt` ]i distinct`. Dup` primele ]edin\e de evaluare si anamnez`, aceast` ]edin\` începe printr-un exerci\iu de relaxare musculara în care este ghidat s` contracte ]i s` relaxeze succesiv diverse grupe musculare. Acest proces i-a permis s` acceseze emo\iile intense blocate la nivelul incon]tientului. Când tensiunea muscular` a sc`zut ]i sentimentele au început s` ias` afar`, terapeutul i-a cerut s`-]i exprime furia ]i frustr`rile prin \ip`t, s`-]i lase corpul s` exprime aceasta furie prin lovituri de pumni ]i picioare în saltea. În timp ce love]te salteaua, el \ip`: ”ajut`-m`, nu pot respira”. Psihoterapeutul îi \ine umerii lipi\i de saltea pentru a recrea fizic situa\ia când a fost înjosit ]i sufocat de c`tre mama sa în copilarie. Pentru a se percepe pe sine puternic ]i capabil de a se bate cu un mediu sufocant, el are nevoie s` se

elibereze pe sine insu]i din situa\ia în care a fost depreciat. Pacientul a început s` strige” Las`-m` s` mor! Nu pot s` te bat! Tat`, ajut`-m`, mama vrea s` m` omoare”. Terapeutul i-a cerut s`-i spun` tatalui care sunt nevoile sale: „Spune-i tat`lui, de ce are nevoie micul b`ie\el” -„Tat`, eu am nevoie de dragoste! F`r` tine nu voi ajunge niciodat` un bârbat, voi r`mâne mereu mic. Mama nu a f`cut din mine un b`rbat!” Aparent, Frank nu este înc` preg`tit s` câ]tige lupta cu mama/terapeutul. Dar psihoterapia relev` în acest moment un alt fragment important al scenariului: el nu poate fi cu adevarat un b`rbat, cel pu\in cât tat`l nu este acolo, lâng` el. Terapeutul a decis sa lase deoparte, temporar, tentative prin care pacientul s`-]i recupereze propria for\` ]i s` trateze direct scenariul.

Cine poate deveni psihoterapeut? Potrivit dispozitiilor Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 213/2004, aprobate prin H.G. nr. 788/2005, competentele in specialitatea psihoterapie pot fi obtinute numai de catre absolventi ai facultatilor de psihologie sau asimilati, medicina, asistenti sociali, pedagogie (inclusiv psihopedagogie), teologie si filosofie (parcurgerea programelor de formare profesionala complementara in psihoterapie neputand permite absolventilor altor specializari universitare accesul la specialitatile psihoterapie sau consiliere psihologica*, ci reprezinta numai o experienta personala); * Observatie: Specialitatea profesionala consiliere psihologica este accesibila numai psihologilor si persoanelor asimilate acestei categorii profesionale pana la data intrarii in vigoare a Legii nr. 213/2004. Ce acte imi trebuiesc pentru ob\inerea unui atestat? Extras de pe site-ul Coelgiului Psihologilor din Romania www.copsi.ro Dosarul principal (cu ]in`) pentru ob\inerea atestatului de liber` practic` trebuie s` cuprind`: 1. Opis cu documentele din dosar model nr. 1; 2. Prima fil` - con\ine cererea de ob\inere a atestatului - model nr. 2; 3. Copie xerox - carte de identitate; 4 Copie xerox -certificat de c`s`torie/divor\ (dac` este cazul); 5. Copie legalizat` - diploma de licen\` ]i foaia matricol`; 6. Copie legalizat` - master, doctorat, cursuri de formare de baz` (dac` este cazul); 7. Cazier judiciar (are valabilitate 6 luni); 8. Adeverin\` medical` (are valabilitate 6 luni); 9. Copii xerox - workshop, simpozion, conferin\` (dac` este cazul); 10. Copie legalizat` - cartea de munc`/contract individual de munc`, pentru a dovedi vechimea ca psiholog (poate fi legalizat` la institu\ia unde lucreaz` psihologul, doar de catre persoane abilitate); 11. Copie legalizat` - fi]a de post (poate fi legalizat` la institu\ia unde lucreaz` de c`tre persoane abilitate, pentru a dovedi competen\a psihologului în specialitatea solicitat`). 12. CV. 13. 2 (dou`) copii xerox - tax` interviu (men\iona\i specialitatea; ). 14. Ultima fil` - model nr. 3. Pentru „Comisia de psihologie pentru ap`rare, ordine public` ]i siguran\` na\ional`” se depune în dosar declara\ia notarial` pe proprie r`spundere c` nu intra\i sub incide\a art. 20 ]i 21 din Legea 213/2004.


Pagina 2

PSIHOSUCCES- ZIARUL ASOCIA|IEI DE PSIHOTERAPIE INTEGRATIV~ - }COALA ERSKINE

SFATURILE ATHENEI

Cum s` alegi o ]coal` de psihoterapie? În alegerea unei ]coli de psihoterapie trebuie s` \ii cont de: 1. Personalitatea ta (acorzi aten\ie exprim`rii verbale, nonverbale sau ambelor, e]ti creativ sau tehnic, e]ti orientat spre proces sau scop, te sim\i bine întrun mediu flexibil sau ordonat etc) astfel încât psihoterapia în care vrei s` te specializezi s`-\i plac`, s` te reprezinte. Dac` î\i folose]ti mai mult emisfera dreapt` (creierul afectiv, intuitiv, emo\ional), e]ti mai creativ \i se potrivesc psihoterapiile de tipul: psihoterapie integrativ`, terapiile corporale (Rebirth, bioenergia Lowen, terapia reichian`), hipnoz`, analiza tranzac\ional`, gestalt terapia, artterapie etc. Dac` î\i folose]ti mai mult emisfera stâng` (creierul ra\ional, intelectual, emo\ional, verbal) trebui s` urmezi o psihanaliz`, psihanaliz` lacanian`, analiz` jungian`, terapie cognitiv-comportamental`, terapie nondirectiv` etc. 2. Calitatea formatorilor: este important s` beneficia\i de formatori specializa\i în psihoterapia în care vre\i s` v` forma\i, certifica\i na\ional sau interna\ional. Chiar dac` ]coala respectiv` are ]i formatori asocia\i care apar\in altor forme de psihoterapie, procentul cursurilor desf`]urate de ace]tia nu trebuie s` dep`]easc` 25%. V` recomand s` analiza\i cu aten\ie situa\iile în care formatorii unei asocia\ii sunt formatori în psihologie clinic`, psihologie ]colar` etc, operatori TV, preo\i sau doctori psihiatri f`r` s` aib` titulatura de formator în psihoterapie. 3. Durata form`rii: o formare în psihoterapie se poate întinde pe o durat` cuprins` între 2 ]i 7 ani sau chiar mai mult dac` nu se finalieaz` procesul de dezvoltare-analiz` personal`. Cele mai

scurte form`ri sunt cele în psihoterapiile scurte, iar cele mai lungi în psihoterapile psihodinamice (psihanaliz`, analiz` jungian` etc). 4. Costuri reale ]i costuri ascunse: pe lâng` costurile afi]ate mai pot apare costuri suplimentare legate de: dezvoltarea personal` individual` fa\` de cea de grup ( de exemplu 150 de ore de dezvoltare desf`]urate sub forma de terapie de grup cost` 700 de euro, iar acela]i num`r de ore de psihoterapie / analiz` individual` cost` aproximativ 3700 de euro) ; suplimentarea form`rii de baz` cu cursuri neanun\ate ini\ial în lipsa unui contract între cursant ]i asocia\ie sau a unor clauze contractuale care prev`d posibilitatea modific`rii

„EVENIMENTE PSI” ASOCIA|IA DE PSIHOTERAPIE INTEGRATIV~ ]i }COALA DE PSIHOTERAPIE INTEGRATIVA RICHARD ERSKINE organizeaz` [n martie-iunie 2012 grupe noi de formare [n psihoterapia integrativa [n ora]ele: Bucure]ti, Constanta, Ploiesti, Bra]ov, Sibiu, Râmnicu Vâlcea, Alexandria, Craiova, Târgovi]te, Târgu Mure], Târgu Jiu, Ia]i. Noi î\i d`m posibilitatea s` devii organizator de grup în orasul tau pentru a forma grupe ]i in alte centre universitare din România. Zece argumente pro: 1. Formarea este acreditat` de Colegiul Psihologilor din România ]i Federa\ia Româna de Psihoterapie 2. Posibilitatea ob\inerii certific`rii

taxelor. Oricum este foarte important s` solicita\i informa\ii de la mai multe ]coli de psihoterapie având acela]i profil, deoarece pot exista diferen\e de la câteva sute pân` la câteva mii de euro între ele; transformarea unui num`r de ore de supervizare din totalul orelor de supervizare în ore de supervizare individual`. Chiar dac` num`rul pare mic (10-20 ore) acestea sunt tarifate la un pre\ de circa 10-20 de ore mai mare decât supervizarea în grup ceea ce poate dubla sau chiar tripla costul superviz`rii. 5. Sprijinul în perioada superviz`rii: ca s` pute\i practica psihoterapia este important s` ave\i acces la pacien\i ca s` c`p`ta\i experien\` ]i la un cabinet de psihoterapie. Mul\i psihoterapu\i sub 6. Dup` doar doi ani pute\i profesa ca psihoterapeut. 7. Supervizare individual` gratuit` (30 ore). 8. În perioada superviz`rii asigur`m gratuit pacien\i ]i cabinete pentru desf`]urarea ]edin\elor de psihoterapie. 9. Oferim programe de psihoterapie structurate pe ]edinte pentru principalele boli psihice ]i un sistem unic, modern de predare prin folosirea simulatoarelor “psi” pentru stabilirea diagnosticului si realizarea unor ]edinte virtuale de psihoterapie. 10. Op\ional tab`r` de dezvoltare personal` cu formatori europeni în Belgia sau Italia. Alte detalii utile le g`si\i pe site-urile noastre www.psihoterapie.biz; www.formarepsihoterapie.ro

IIPA (Asocia\ia International` de Psihoterapie Integrativ`) ca “Psihoterapeut interna\ional în psihoterapie integrativ`” (diplom` recunoscut` interna\ional) 3. Singura asocia\ie de psihoterapie integrativ` din România care nu promoveaz` o psihoterapie integrativ` eclectic` ci îns`]i psihoterapia integrativ` creat` de fondatorul acesteia, dr. Richard Erskine. Programul de formare este supervizat de Asocia\ia Interna\ional` de Psihoterapie Integrativ` ]i Institutul de Psihoterapie Integrativ` din New York. 4. Singura asocia\ie de psihoterapie integrativ` din Romania care are o echipa de formatori rom@ni ]i europeni coordonat` de însu]i Richard Erskine. {nscrieri: 5. Nu mai este obligatoriu masterul pentru absolven\ii Bologna (formare în as.integrativepsychotherapy@yahoo.com; tel. 0744 33 44 19 sistem masteral)

supervizare renun\` în aceast` etap` deoarece li se pare foarte greu s` suporte financiar costurile deschiderii ]i închirierii unui cabinet, mai ales în perioada de început când poate s` treac` un timp variabil pân` la apari\ia primului client. De aceea, este important s` g`si\i o formare care s` v` sprjine în acest sens, punându-v` la dipozi\ie un cabinet ]i un num`r de pacien\i. 6. Bonusurile ]i gratuit`\ile: c`uta\i form`ri în care pute\i beneficia de ore gratuite de formare, de supervizare individual` sau de grup gratuit`, de burse de studiu sau sociale, de suport de curs, acces la reviste ]i materiale informative etc

Psihoterapie cu reducere de 60% Clinica de Psihoterapie Psihosucces ofer` în Bucure]ti, în perioada mai-iunie ]edin\e de psihoterapie cu o reducere de 60%, adic` la un cost de 40 de ron/ora de psihoterapie. Indica\ii terapeutice: atacuri de panic`, fobii, obsesii, timiditate ]i probleme emo\ionale adult ]i copil, obezitate ]i tulbur`ri alimentare, depresie, probleme generate de stres. Speciali]tii clinicii Psihosucces care ofer` ]edin\e de psihoterapie integrativ` cu o reducere de 60% sunt: dra Cristina P`tra]cu, dna Lucia Constantinescu:, dna Mihaela Comisel, dna Simona Ionescu, dna Florentina Mandoc ]i dl Claudiu T`nase Program`ri: 0721 150 661, 0760 965 433


PSIHOSUCCES- ZIARUL ASOCIA|IEI DE PSIHOTERAPIE INTEGRATIV~ - }COALA ERSKINE

Povestea Piticului care a mâncat multe c`r\i Autor: psiholog Elena Sbarcea, anul de formare în psihoterapia integrativ` }coala Erskine Pove]tile terapeutice, cum este aceasta conceput` de mine, au rolul de a activa resursele incon]tiente ale pacientului în vederea schimb`rii prin comutarea creierului de la emisfera stâng` dominant`, la emisfera dreapt` care este ]i sediul incon]tientului. În conceperea unei metafore terapeutice se \ine cont de izomorfismul dintre situa\ia problem` ]i poveste, a]a cum vede\i mai jos: Situatia problema

Povestea terapeutica

Istorie de via\` Pacientul provine dintr-o familie modesta, cu un tat` alcoolic, a crescut în cre]e cu program s`pt`mânal, f`r` suport afectiv . La vremea copil`riei manifesta atal]ament pentru familiile închegate ale prietenilor ]i încerca s` petreac` mai mult timp în aceaste familii decât acas`. A înv`\at s`-]i blocheze emo\iile la solicit`rile tat`lui s`u violent ]i s` negocieze conflictele dintre mam` ]i tat`. Cre]te f`r` tat` de la vârsta de 11 ani. Se autoeduc`. Pleac` în str`in`tate la munc`, la o vârst` destul de fraged`. Studiaz` singur, evolueaz` ]i se întoarce în casa p`rinteasc`. A devenit un expert în problemele psihologice ale altora, dar î]i neag` inabilitatea de a tr`i emo\iile. Complex de superioritate. În prezent, nu se implic` afectiv în rela\iile cu persoanele de sex opus. Obiectiv terapeutic

A fost odat` un pitic care tr`ia singur în lumea oamenilor mari. Piticul avea ca unic gând s` creasc` la fel de mare ca ceilal\i. Intr-o bun` zi, piticul ]i-a luat inima în din\i ]i a hot`rât s` î]i duc` visul la cap`t cu orice pre\. La început, s-a urcat pe un scaun, apoi pe o mas`, ba a pus pe mas` ]i o carte ]i a ajuns ]i mai sus, dar satisfac\iile întârziau s` apar`, pentru c` de fiecare dat` când se d`dea jos era la fel de mic.

Eliminarea fricii de abandon ]i dezvoltarea abilit`\ilor de rela\ionare cu A fost odat` un pitic care tr`ia singur în lumea oamenilor mari. sexul opus, înlocuirea mecanismelor de ap`rare de tipul Ra\ionaliz`rii, Piticul avea ca unic gând s` creasc` la fel de mare ca ceilal\i. Anesteziei emo\ionale ]i Intelectualiz`rii Intr-o bun` zi, piticul ]i-a luat inima în din\i ]i a hot`rât s` î]i duc` visul la cap`t cu orice pre\. La început, s-a urcat pe un scaun, apoi pe o mas`, ba a pus pe mas` ]i o carte ]i a ajuns ]i mai sus, dar satisfac\iile întârziau s` apar`, pentru c` de fiecare dat` când se d`dea jos era la fel de mic. Într-o noapte, pe când nu putea sa adoarm` cu gândul la cum s` mai procedeze, pe lampa lui s-a c`\`rat un ]oricel. -}tiu ce te macin`, spuse ]oricelul. Vei fi mare ca ceilal\i, când vei fi mâncat suficiente pagini de carte.

Rezolvare pozitiv`

A doua zi diminea\a, piticului nu-i era clar dac` a visat sau a vorbit într-adev`r cu un ]oarece, dar îi era foarte clar c` vrea s` creasc`. Sa apucat piticul s` mânânce c`r\i, a mâncat toate paginile pe care lea g`sit, iar dup` aceea a plecat ]i în satele vecine. A mâncat piticul multe c`r\i ]i apoi s-a întors în satul lui, unde i-a surprins pe to\i cei care îl ]tiau mic. Când fetele din sat au prins de veste, s-au îngr`m`dit la m`ritat, doar c` b`iatul avea ni]te a]tept`ri pe care fetele nu le îndeplineau. Astfel, fetele veneau ]i plecau, iar el era mereu singur. Accept` s` urmeze o psihoterapie de grup.

Rezolvarea pozitiv`

Intr-o alt` noapte, ]oricelul a ap`rut din nou ]i i-a povestit b`iatului c` î]i va g`si perechea, atunci când va înceta s` caute o fat` care s` fi mâncat la fel de multe pagini ca ]i el. I-a mai spus ]oricelul c` ar fi bine s` aib` curaj s` se bucure de prietenia fetelor cu care st` de vorb`, s` lase emo\iile s` vorbeasc` pentru c` de acum e un b`iat chipe] ]i c` fetele nu-l vor p`rasi la fel cum f`ceau oamenii pe vremea când era pitic.

N-au stat prea mult de pove]ti nici de data aceasta, dar b`iatul avea experien\` ]i avea încredere in ]oricelul gr`itor. În scurt timp a inteles b`iatul c` fetele au suflet, c` îl pot face fericit, ]i fetele vor r`mâne lâng` el daca el va înceta s` numere paginile mâncate de fete, dac` va avea curaj s` î]i deschid` sufletul ]i dac` va renun\a la frica de abandon.

De ce s-a temut Virginia Woolf? Binecunoscuta scriitoare englez` a suferit de psihoz` maniaco-depresiv`, a fost abuzat` sexual de fra\ii s`i, a devenit lesbian` cu sora ei, s-a c`s`torit, dar nu a f`cut niciodat` sex cu so\ul ei. O teorie spune c` a înnebunit pentru c` l-a citi pe Freud. Deoarece în momentul când a fost abuzat` sexual ]i-a v`zut imaginea în oglinda din camer`, a c`p`tat o fric` de oglinzi nu s-a mai uitat niciodat` întruna. Operele ei cele mai renumite includ: Doamna Dalloway(1925), Spre

far (1927), Orlando (1928) ]i eseul de dimensiunea unei c`r\i A Room of One’s Own (1929), cu faimosul s`u dicton: “O femeie trebuie s` dispun` de bani ]i de o camer` separat`, dac` vrea s` scrie fic\iune.” Pe data de 28 martie 1941, Woolf s-a sinucis. Ea ]i-a îmbr`cat paltonul, i-a umplut buzunarele cu pietre ]i a intrat în rîul Ouse din apropierea casei sale, unde s-a înnecat.

Pagina 3

Salvatorul are nevoie el insu]i s` fie salvat ...de psihoterapie Autor: psiholog Florentina Mandoc psihoterapeut sub supervizare în psihoterapia integrativ` }coala Erskine Uneori motiva\ia de a ajuta pe al\ii poate fi o expresie a unei dorin\e profunde ]i intense de a vindeca o parte r`nita a propriului sine. Unii oameni par f`cu\i pentru a-i ajuta pe al\ii, adesea de foarte devreme în copil`ria ]i tinere\ea lor, r`spunzând mereu la nevoile membrilor familiei, str`inilor sau animalelor cu un altruism impresionant. De multe ori, ace]ti oameni par s` aib` foarte pu\ine dorin\e ]i nevoi proprii ]i se concentreaz` pe salvarea, ajutarea ]i vindecarea altora. De]i exist` ]i oameni, pu\ini la numar, care sunt cu adev`rat capabili de a sus\ine acest stil de via\`, pentru marea majoritate a oamenilor în aceste cazuri propriile nevoi se afla undeva sub suprafa\a perceput`, nesatisf`cute ]i adesea nev`zute. În aceste cazuri, motiva\ia lor pentru a ajuta pe al\ii poate fi o expresie a unei dorin\e profunde ]i intense de a vindeca o parte r`nita a propriului sine, care tânjeste dup` dragostea ]i aten\ia pe care ei o ofer` mereu celor din jur. Din anumite motive, ei nu i]i pot oferi lor în]ilor dragostea de care au nevoie ]i astfel o dau altora. Acest lucru nu înseamn` c` nu sunt destina\i a-i ajuta pe al\ii, dar aceasta înseamn` c` aceste persoane ar face bine s` direc\ioneze c`tre propriul sine o parte din energia pe care o folosesc ajutand pe al\ii. O problem` cu modelul salvator este c` persoanele pot ramâne blocate în acest rol, continuând sa tr`iasca într-o permanenta criz` în detrimentul p`cii interioare, cre]terii ]i dezvolt`rii personale. Pân` când aceste persoane i]i rezolv` propriile conflicte ]i drame interioare, ei le pun în act în rela\iile lor cu al\ii, fiind atra]i în special de persoanele care au nevoie de ei, dar nefiind capabili s` i]i recunoasc` ]i s` i]i împlineasc` propriile nevoi. În scenariul cel mai r`u, ei se ocup` de conflictul ]i dilema unei alte persoane, insa nu i]i dau seama când ar trebui s` se opreasc`, s` ias` din acest rol de salvator ]i s` permit` persoanei s` se descurce pe cont propriu. Cu toate acestea, în cazul în care salvatorul g`se]te puterea de a-]i redirec\iona o parte din energie c`tre propriul sine pentru a-]i înfrunta propriile conflicte ]i astfel pentru a se transforma, înv`tând s` i]i cunoasc` ]i s` i]i respecte propriile nevoi, el sau ea poate deveni un model ]i o surs` real` de ajutor ]i sprijin pentru ceilal\i. Unele dintre semnele c` tu sau cineva drag \ie poate s` aib` nevoie s` î]i salveze propriul salvator interior sunt: epuizarea cauzat` de concentrarea pe nevoile altora; prezen\a resentimentelor; incapacitatea de a recunoa]te existen\a propriilor nevoi; refuzul de a fi vulnerabil. Ajutorul vine atunci când recunoa]tem c` avem nevoie de el, recunoscandu-ne condi\ia uman` în toate aspectele sale prin recunoa]terea ]i acceptarea propriei dureri.


Pagina 4

PSIHOSUCCES - ZIARUL ASOCIA|IEI DE PSIHOTERAPIE INTEGRATIV~ - }COALA ERSKINE

PSIHOTERAPIA LIVE

Cum m-am vindecat [ntr-un grup de psihoterapie Autor: psiholog Oancea Laura, anul II de formare [n psihoterapia integrativ` Am experien\a a dou` grupuri de autodezvoltare în cadrul c`rora nu mi sa explicat nimic din ce, cum si ce ar urma s` se întâmple. În timpul dezvolt`rii personale, am sim\it schimbarea, dar nu am putut defini ce anume m-a ajutat. Ca urmare a participarii la un grup de psihoterapie mi-am explicat ce am tr`it ]i ce schimb`ri s-au produs în mine determinate de participarea la aceste grupuri, m-am familiarizat cu conceptele de baz` ale psihoterapiei de grup, ]i am reu]it s` urm`resc ]i s` definesc factorii care cred c` m-au ajutat în practica terapeutic`. În anul 2007 lucram ca maseur. Deja trecuser` cinci ani de la ]ocul disponibiliz`rii rapide – 24 ore f`r` preaviz. Trecusem, dup` 14 ani în care lucrasem singur`, în ture de câte opt ore într-un parc industrial, la contactul permanent cu persoane diferite de la o or` la alta, fiecare cu problemele, reac\iile, dolean\ele, povestea ei. Sc`pasem ]i de somatizarea care se manifestase pe parte ginecologic`. Pentru c` m` sim\eam util` oamenilor prin masajul pe care-l f`ceam, am considerat c` nu ar fi r`u dac` le-a] în\elege ]i problemele emo\ionale ]i sentimentale ]i i-a] ajuta ]i în acest sens. A]a am ajuns la Psihologie, la „Spiru Haret”. Printr-o client` de-a mea, student` anul III la psihologie, am aflat de un grup de dezvoltare personal` care se organizase la Ploie]ti. La curs am aflat c` grupul era unul de tip deschis, pentru c` doar jum`tate eram nou venite, celelalte se cuno]teau deja, ]i, de asemenea, era un grup omogen pentru c` ne strânsesem acolo pentru realizarea orelor obligatorii de dezvoltare personal`. Dorin\a de a face parte din grup era foarte mare dar, mai mare decât aceasta era teama c`, povestind despre mine voi fi exclus` sau privit` ca o ciudat`. Singurul lucru care m` lini]tea era asigurarea c` nu era obligatoriu s` vorbe]ti despre tine dac` nu î\i doreai. La prima participare la grup emo\iile mele erau atât de puternice ]i inima îmi b`tea atât de tare încât am cerut s` vorbesc prima: în primul rând sc`pam de tensiune ]i, în al doilea rând, respingerea colegelor nu ar fi fost foarte dureroas`, pentru c` nu avusesem timp s` m` ata]ez de ele. Dup` derularea actului meu de vitejie, când am avut curajul s`-mi ridic privirea am r`mas uimit` v`zând compasiunea ]i durerea de pe fe\ele terapeutului ]i colegelor. Celelalte m` acceptau cu problemele ]i defectele mele. Pe parcursul întâlnirilor am aflat c` ]i celelalte au defecte ]i probleme, unele dintre ele chiar mai mari decât ale mele, deci nu eram unicat, nu eram o ciudat`. La curs am aflat c` aceast` concluzie a mea se nume]te universalizare. De aici a rezultat, nu chiar imediat, un element foarte important pe care îl utilizez în

practica mea zilnic`: libertatea de a-mi dezv`lui sl`biciunea, neputin\a, dreptul de a spune nu. Un alt factor terapeutic pe care l-am în\eles în urma psihoterapiei de grup a fost contaminarea. În timpul catharsisului meu exprimarea materialului reprimat cu lacrimi, observând-mi mirarea c` aproape toate fetele plâng, terapeutul ma lini]tit înceti]or: „stai lini]tit`, fiecare î]i plânge propria durere.” Povestirea mea a ajutat o coleg`, care trecuse prin acela]i tip de traum`, s` aib` curajul, deschiderea, de a vorbi de propria problem`. Alt element pe care l-a] putea utiliza în practica mea zilnic` este autodezv`luirea care, în unele cazuri, este foarte util`. Vorbind despre propriile probleme ]i acceptându-le, îi dai celui de lâng` tine posibilitatea s` vad` c` ]i ceilal\i au probleme, nu sunt perfec\i ]i nu este o „sl`biciune” faptul de a-\i dezv`lui ceea ce tu consideri a fi o „problem`”. Mai mult decât atât ventilarea – împ`rt`]irea secretelor personale, m-a ajutat s`-mi descop`r sentimentul de vinov`\ie care era la cote maxime ]i, ca urmare, s`-l ]i ameliorez. Înv`\area, un alt factor terapeutic pe care l-am în\eles în urma psihoterapiei m-a ajutat, neconsiderându-i pe ceilal\i membri ca reprezentând „autoritatea”, admirând sau respingând din abilit`\ile sociale folosite de ei c` se poate vorbi ]i glumi cu dezinvoltur` pe seama comportamentului sexual. Drept urmare, acum, spre deosebire de atunci, ceea ce este „sexual” nu mai este „tabu” pentru mine. Credeam c` un grup se formeaz` „din auzite”. De la cursuri am în\eles c` sunt foarte importante procesul de selectare al clien\ilor pentru demersul de grup ]i ac\iunile pentru activitatea de conduc`tor terapeutic de grup, nimic nu trebuie l`sat la voia întâmpl`rii. În cazul meu, nu terapeutul a fost cel care mi-a crescut convingerea ]i încrederea în eficien\a modului de terapie de grup. Rolul de inoculare a speran\ei l-a jucat clienta mea, care mia povestit cât de mult a ajutat-o participarea la grup. În acel moment nu cred c` un psihoterapeut cu experien\` m-ar fi putut convinge s` particip la un astfel de grup. Puterea exemplului a fost determinant`. A fost foarte important pentru mine s` aud c` o persoan`, care în viziunea mea nu avea absolut niciun motiv s` aib` nepl`ceri/probleme, nu numai c` mi-a vorbit despre ele, dar începuse s` le rezolve în cadrul grupului. Deci nu eram unic`, nu eram „defect`”. Sunt convins` c`, într-o terapie individual`, terapeutul nu ]i-ar fi putut restrânge atât de mult gradul de transparen\` personal` încât s` simt atât de puternic factorul terapeutic al universalit`\ii. Irvin Yalom, în Tratat de psihoterapie de grup, descrie rezultatul unui test anonim, cu nonclien\i, din care

rezult` c` secretele pe care nu le-ar împ`rt`]i fiecare grupului sunt foarte asem`n`toare. Citind acest lucru, am avut senza\ia c` m` descrie exact pe mine: c` sunt incompetent`, c` în ciuda credin\ei tuturor nu sunt în stare s`-i iubesc ]i s` am grij` suficient de bine de cei apropia\i, ]i a treia nelini]te era legat` de acel secret sexual: „Aceste nelini]ti principale ale nonclien\ilor sunt calitativ identice cu ale celor care caut` ajutor profesional calificat. Aproape invariabil, clien\ii no]tri tr`iesc o îngrijorare profund` cu privire la sentimentul propriei valori sau la abilitatea lor de a rela\iona cu ceilal\i”, spune Irvin d. Yalom (cu Molyn Leszcz) în Tratat de psihoterapie de grup Teorie ]i practic` (2008) Bucure]ti, Editura Trei. În cadrul grupului nu mi s-a oferit o instruire didactic`, dar am înv`\at multe lucruri utile din sfaturile celorlalte membre ale grupului: a-\i exprima nemul\umirea fa\` de persoana apropiat` nu era o bârf` ...; este foarte u]or s` fii cochet`, î\i ia doar 10 minute s` ar`\i ca mine (îmi exprimasem admira\ia fa\` de felul în care ar`ta o coleg`)... Am fost foarte u]urat` când am constatat c` nu aveam niciun b`rbat în grup. Acum ]tiu c` era exact elementul de care a] fi avut nevoie pentru în\elegerea celor mai importante probleme ale mele. M` întreb dac` pentru acest tip de situa\ii terapeutul, în cadrul procesului de selectare a clien\ilor pentru demersul de grup, ar trebui s` \in` cont s` fie un echilibru între num`rul de persoane de sex feminin ]i masculin? Probabil c`, legat` de acest fapt, a rezultat ]i regula de a raporta grupului orice întâlnire avut` de c`tre membrii grupului în afara sesiunilor. Altruismul: factor terapeutic important, „must” cu care m-am n`scut ]i am crescut, regula de baz` a vie\ii mele timp de 40 de ani. În tot acest timp cuvântul altruism, pentru mine, era sinonim cu a da, a oferi, a fi la dispozi\ia... O alt` schimbare important` în sufletul meu în urma psihoterapiei a fost s` în\eleg c` altruismul nu înseamn` doar s`-i dai celuilalt, ci înseamn` ]i s` prime]ti de la el, pentru c` ]i el se simte util oferind, dar, mai ales eu, m` simt excelent primind. La cursul de la facultate în care am lucrat exemplific`ri ale formelor de terapie de grup, un coleg a sim\it nevoia s` spun` despre mine: „ea nu este o insensibil`”. Atunci am sim\it ]i am beneficiat cel mai bine de acea parte a altruismului pe care nu o ]tiusem pân` atunci. }i mai mult decât atât, aceste cuvinte nu erau de fapt o recapitulare corectiv` a grupului primar familial? Nu era de fapt tat`l care-]i sus\inea fiica atunci când aceasta avea nevoie de ajutor? „Terapia de grup este unic`, fiind unica terapie ce ofer` clien\ilor oportunitatea de a aduce un beneficiu celorlal\i. De asemenea, încurajeaz`

versatilitatea rolurilor, cerând clien\ilor s` oscileze între rolul celui care prime]te ]i rolul celui care ofer` ajutor”. Irvin d. Yalom (cu Molyn Leszcz) în Tratat de psihoterapie de grup - Teorie ]i practic` (2008) Bucure]ti, Editura Trei. Nu reu]esc s` g`sesc o înv`\are social`, în ceea ce mi s-a întâmplat la grupuri, pentru c` mi-a fost dintotdeauna facil s` m` împrietenesc, dar am descoperit ceva care sper s` m` ajute în practica mea curent`, sau cel pu\in s` în\eleg dinamica rela\iilor nou formate. Când m` simt foarte apropiat` ]i legat` de o persoan` ]i observ sau mi se pare c` acea persoan` este interesat` de un ter\, m` retrag din rela\ie considerând c` prietenei mele îi este mai bine cu noul intrat în grup. M` autoexclud considerând c` le este mai bine f`r` mine? C` nu au nevoie de ajutorul meu? Am în\eles ce se întâmpl`, dar din p`cate nu ]i de ce... Cred c` aici se aplic` foarte bine citatul: „S` afl`m ce nu suntem, reprezint` un pas înainte c`tre a afla ce suntem”. Cercetarea în domeniul terapiilor de grup a dovedit empiric un num`r mai redus de factori ca fiind într-adev`r eficien\i: coeziunea de grup, feedback-ul interpersonal, stilul ]i caracteristicile leadership-ului, structura sau ambiguit`\ile de grup, compunerea grupului, modul de înv`\are în grup (comasat sau distribuit), abilitatea clien\ilor ]i a terapeutului de a se autodezv`lui, riscurile ]i responsabilit`\ile personale. Cel mai important factor, pentru mine, în cadrul grupului de dezvoltare personal` era coeziunea de grup. Acum, mai important mi se pare, ceea ce constituie pentru Bednar ]i Kaul (Bednar & Kaul, 1994) cel de-al treilea factor: stilul ]i caracteristicile leadership-ului. De ce? Cu speran\a c` nu este un transfer, determinant în schimbarea mea ar fi ca terapeutul s` fie o persoan` mai puternic` decât mine, mai organizat` ]i cu o capacitate foarte mare de a mobiliza ]i antrena grupul. Nu ]tiu al\ii cum sunt, dar eu când m` gândesc ... cum eram înainte de a merge la grupul de dezvoltare personal`, recunosc cât de mult m-am schimbat din punct de vedere al comportamentului, al rela\iilor interpersonale, al atitudinilor... }i cât de greu a fost s` accept c` am mai multe defecte decât îmi imaginam ... Dar, cel mai benefic a fost s` le accept, ajutat` fiind ]i de faptul c` am descoperit c` ]i ceilal\i au defecte, c` sunt o „normal`”, nu o „anormal`”, între oameni la fel de „normali” ca mine. „Sufletul se poate vindeca atunci când ai curajul s` te ascul\i ]i s` ie]i din strânsoarea neîncrederii ]i fricii” scrie Mihaela Minulescu în Povestiri de psihoterapie româneasc` (2009) Bucure]ti, Editura Trei. Am reu]it s` ies din aceast` strânsoare, doar sim\indu-m` sus\inut` de colegii din grupul de terapie.


PSIHOSUCCES- ZIARUL ASOCIA|IEI DE PSIHOTERAPIE INTEGRATIV~ - }COALA ERSKINE

Gelozia este înn`scut` sau înv`\at`? Autor: psiholog Ramona Poda]c`, psihoterapeut sub supervizare in psihoterapia integrativa }coala Erskine Gelozia, la fel ca ]i dragostea este dificil de definit ]i aceasta datorit`, în primul rând, marii diversit`\i a manifest`rilor comportamentale ale celor care “sufer`” de gelozie. Knox (1984) o define]te ca fiind “un set de emo\ii care apar când o persoan` prive]te rela\ia erotic` cu persoana iubit` ca fiind amenin\at`. În acest caz sentimentele specifice sunt: teama de pierdere sau de abandon, anxietate, durere, ap`rare, vulnerabilitate ]i lipsa de speran\`”. Gelozia poate ap`rea în orice tip de rela\ie, inclusiv în cea de prietenie ]i este dificil de evitat. La fel ca ]i dragostea, gelozia poate ap`rea în variate forme. Mazur (1973), descrie ]ase tipuri: “Gelozie-invidie” este strâns legat` de nivelul de autoestimare; ea apare când o persoan` simte c` partenerul este mai bun ]i c` aceast` superioritate amenin\` rela\ia. Acest tip de gelozie, rezult` în preocuparea exagerat` pentru sine, autocomp`timire sau depresie. “Gelozia posesiv` “ se dezvolt` în baza sim\ului posesiunii ]i a nerecunoa]terii faptului c` partenerul are o identitate separat`. Adesea, persoana care manifest` forma de gelozie posesiv`, caut` s` ob\in` “putere” asupra partenerului. “Gelozia-excludere” porne]te din sentimentul de a fi exclus sau neglijat ]i poate s` creasc` datorit` timpului pe care partenerul îl consum` în cadrul preocup`rilor personale, ale activit`\ilor de recrceere ]i destindere sau în cadrul rela\iilor între\inute cu alte persoane. “Gelozia-competitie” este de asemenea, legat` de autocunoa]tere, autoestimare ]i de nepotrivirile, percepute, cu partenerul. Adesea, realiz`rile ]i afirm`rile unui partener sunt percepute ca o amenin\are, conducând la conturarea unor sentimente de nelini]te.

“Gelozia-egocentric`” este strâns legat` de roluri ]i apare când un partener e]ueaz` în a permite ]i favoriza pe cel`lalt s`-]i exprime individualitatea, de]i se a]teapt` ]i pretinde ca acesta s`]i îndeplineasc` rolul tradi\ional. “Gelozia-nelini]te ]i team`” apare când rela\ia interpersonal` este perceput` ca fiid amenin\at`, când un partener tr`ie]te sentimentul temerii de a fi respins ]i al nelini]tii c` cel`lalt partener se implic` foarte pu\in în men\inerea rela\iei. Acest tip de gelozie rezult` din sentimentul de insecuritate personal` ]i este acompaniat de o stare de anxietate sever`. Gelozia exprim`, a]adar, un comportament ideoafectiv negativ, de afecte primare, emo\ii, sentimente ]i idei tr`ite frustrant, implicând simultan anxietatea de abandon, tr`iri de prejudiciu ]i devalorizarea propriei persoane de c`tre partener prin culpa (real` sau imaginar`) de “tr`dare”, de infidelitate sexual-afectiv`, precum ]i atitudini ]i tr`iri ostil-agresive la adresa partenerului ]i a noului “obiect al afec\iunii”. Dup` Wallon, gelozia apare ca o “simpatie suferind`” sau “identificare mintal` a subiectului cu rivalul s`u”. Unii autori consider` c` acest sentiment este universal ]i înn`scut (R.Linton), al\ii îl consider` de origine cultural` (O.Klineberg). Gelozia “otr`ve]te” via\a conjugal`, conferindu-i uneori dimensiuni patogene. Subminarea încrederii ]i a respectului reciproc prin manifestarea tr`irilor ]i atitudinilor de gelozie fragilizeaz` consecin\a moral` ]i psihologic` a uniunii maritale, chiar ]i atunci când infidelitatea nu s-a produs, dar posibilitatea producerii ]i proiect`rii “fantasmatice” de anxietatea ]i suspiciunile so\ului gelos devine o dominant` a interac\iunii conjugale. Cel mai frecvent, complexul geloziei

exprim` neîncrederea în sine, în propriile calit`\i rela\ionale, autodevalorizare, complex de inferioritate privind masculinitatea sau feminitatea, incapacitatea de d`ruire ]i investire autentic` în parteneriat, egocentrism, narcisism, imaturitate afectiv`. Partenerul gelos este st`pânit de un puternic ]i distructiv sentiment de posesiune a persoanei celuilalt, ceea ce-l vulnerabilizeaz` prin amplificarea tr`irilor de frustra\ie. Toate aceste tr`saturi de personalitate specifice celor ce dezvolt` complexul de gelozie se convertesc în defecte în adoptarea rolului marital, semnalând aptitudini incerte pentru parteneriat. Desigur c`, în anumite împrejur`ri manifestarea unui minimum de gelozie, bine cenzurat` ]i filtrat` verbal ]i comportamental, exprimat` eventual prin aluzii delicate, dubita\ii autopersiflative sau provoc`ri protectiv-amicale este de natur` uneori s` stimuleze, s` înt`reasc` rela\ia marital`, s` reînoiasc` stilul afectiv, reamintind mereu de valoarea ]i importan\a fiec`ruia pentru celalalt. În acest caz, a]a zisa gelozie este mai mult simularea unui joc erotic subtil, care favorizeaz` coeziunea cuplului, conferind un plus de culoare “scenariului marital”. Forma patologic` a geloziei, include, dup` P.Guiraud, dou` aspecte diferite:

Pagina 5 delitatea partenerului, manifestat` printr-o atitudine de suspiciune, de interpretare eronat` ]i chiar de ac\iuni agresive. Gelozia nu este înn`scut`, ci este înv`\at` în cadrul procesului socializ`rii. Cercet`rile efectuate au ar`tat faptul c` modul de manifestare a geloziei depinde în primul rând de modelele culturale ]i comportamental-rela\ionale acceptate ]i promovate de societate. Anumite comunit`\i, cum ar fi de exemplu, eschimo]ii, colectivit`\ile Toda din sudul Indiei, se caracterizeaz` printr-o manifestare extrem de sc`zut` a geloziei. În contrast, societ`\ile “posesive” determin` ]i sus\in manifestarea în mare m`sur` a geloziei, deoarece ele se bazeaz` pe competitivitate, înt`resc sentimentul de proprietate ]i posesiune nu numai asupra bunurilor, ci chiar ]i asupra oamenilor. Brehm (1985) afirma c` gelozia este cauzat` de trei sentimente diferite: Când cineva simte c` rela\ia erotic` este amenintat` de interesul crescut al partenerului în raport cu alt` persoan` sau chiar cu un alt obiect: “Când crezi c` partenerul tau este preocupat ]i orientat predominant c`tre tine ]i mult mai pu\in este interesat de alte persoane sau orice altceva nu po\i deveni gelos... nu vei fi gelos atâta timp cat este clar pentru tine ca e]ti în mod considerabil mai important pentru partenerul tau decât orice alte interse”. Gelozia pare s` fie bazat` pe insecuritate, tr`it` în cadrul rela\iei interpersonale când un partener caut` s` realizeze o schimbare. Cei care au un sentiment de inadecven\` sau care sunt puternic dependen\i de rela\ie sunt mult mai vulnerabili în a manifesta gelozie. Este cazul persoanelor imature afectiv, nesigure pe sine. 3. Gelozia este înt`rit` de dorin\a pentru exclusivitatea sexual`, care este prevalent` în societatea bazat` pe modelul convie\uirii monogame. Katchadourian (1985) afirma c` exist` mai multe garan\ii ale interac\iunii care na]te gelozie: “La o extremitate exist` un interes complet comprehensibil în rezervarea unei rela\ii valoroase cu un partener...la cealalt` extrem`, reg`sim gelozia patologic`, caracterizat` prin suspiciuni intense f`r` nici un motiv care fac ca o persoan` s` fie complet intolerant` fa\` de orice interac\iune a partenerului sau cu alte persoane.” Bibliografie:

Iolanda Mitrofan, C Ciuperc` – „Incursiuni în Psihosociologia ]i Psihosexologia 1.Gelozia apare la personalit`\i familiei”, 1998 accentuate, senzitive, anxioase, suscepHerant Katchadourian – tibile, care mereu se cred în]elate; „Fundamentals of Human Sexuality”, 2.Reac\ia dispropor\ional` care poate 1985 duce la acte de violen\`, agresivitate, Allan Mazur – „Signs of Status in crim` pasional`, cu sau f`r` baz` real`, Bridal Portraits”, 1973 unde se încadeaz` cu predilec\ie strucDavid Knox – „Human Sexuality – turile paranoice. The search for understanding ”, 1984 În psihologie, în cadrul delirurilor ca Sharon Brehm – „A social tulbur`ri de fond ale gândirii ce angapsychological perspective”, 1985 jeaz` întreaga personalitate, delirul de gelozie exprim` falsa convingere în infi-


Pagina 6

PSIHOSUCCES - ZIARUL ASOCIA|IEI DE PSIHOTERAPIE INTEGRATIV~ - }COALA ERSKINE

Cauzele empatiei: neuronii „maimu\a vede, maimu\a face” Autor: Toader Chi\a, psihoterapeut sub supervizare in psihoterapia integrativa }coala Erskine Se vorbe]te în ultimele decenii din ce în ce mai mult despre empatie. Ce este empatia ]i care sunt motivele pentru care este atât de important` în rela\iile interumane? În timpul facult`\ii mi s-a vorbit foarte mult despre aceasta important` abilitate care-i este necesar` unui psihoterapeut. S` vedem ce spune dic\ionarul limbii române: „Empatie: 1. Forma de intuire a realit`\ii prin identificare afectiv`; 2. Tendin\` a receptorului de a tr`i afectiv, prin transmitere simpatetic`, via\a eroilor din opere literare, filme etc. 3. Forma de cunoa]tere a altora în special a eului social sau a ceva, apropriat` de intui\ie, interpretare a eului altora dup` propriul nostru eu. Transpunerea noastr` simpatetica în obiectele exterioare. 4. Identificare prin tr`iri, cu alte persoane.” Interesant! Cum putem oare s` sim\im emo\iile, tr`irile, inten\iile celui de lânga noi? }tiin\a vine cu r`spunsul rezultat în urma multor cercet`ri în domeniul neuro]tiin\elor. Cercet`torii Giacomo Rizzolatti ]i Vittorio Gallese au identificat în anul 1996 o categorie de celule nervoase necunoscute pân` în acel moment numindu-le „neuroni oglind`”. Ce sunt ace]ti „neuroni oglind`”? Ei

sunt o categorie de celule nervoase care controleaz` mu]chii si mi]c`rile corpului, dar rolul lor nu se opre]te aici. Ce mai fac ei? Controleaz` foarte multe func\ii interpersonale. Aceste celule nervoase mai sunt cunoscute ]i sub numele de neuroni de tip „maimu\a vede, mamu\a face”, ei ac\ionând nu doar cand noi intreprindem ceva ci ]i atunci când sistemele noastre de perceptie culeg informa\ii din mediu - ace]tia determinându-ne s` „sim\im” cu întregul corp. Din punctul de vedere al oamenilor de ]tiin\` aceste celule neuronale sunt considerate „r`d`cinile biologice ale empatiei”, ele fiind activate fie atunci când experiment`m o senza\ie direct, fie atunci când suntem doar martori la ce se întampl`. Timp de zeci de ani, psihologii din domeniul sportului au folosit resursele colosale ale acestor neuroni pentru a îmbun`t`\ii performan\ele atle\ilor. V` întreba\i poate „în ce fel?”. Foarte simplu: ei î]i puneau sportivii s` urm`reasc` înregistr`rile meciurilor. Sistemul de percep\ie vizual, reprezentat la exterior de ochi, intra în ac\iune. Ochii urm`reau înregistrarea video, informa\iile fiind preluate ]i de neuronii oglind` care intrau în ac\iune ducand informa\iile în întregul corp ]i acesta reac\ionand în consecin\`. Neuronii oglind` sunt în mai multe

zone ale creierului, fiecare zon` fiind reponsabil` cu ceva anume. Astfel, neuronii oglind` din operculul parietal drept sunt responsabili de urm`rile ac\iunilor celor din jur determinându-ne s` r`spundem adecvat. Cercetarile asupra acestor neuroni sugereaza c` din punct de vedere biologic suntem fiin\e empatice, acest lucru explicând cauza care st` la baza atrac\iei noastre c`tre oameni care sunt ferici\i, bucuro]i etc., în acest fel f`cându-ne s` ne sim\im ]i noi automat ferici\i, bucuro]i ]i a]a mai departe. Când ne na]tem baza noastr` de date este goal`. Pe m`sur` ce cre]tem informa\iile culese din mediu (amintiri, emo\ii ale noastre sau ale celor din jur) în care tr`im sunt stocate în baza de date ]i apoi pe m`sur` ce suntem pu]i în diverse situa\ii, c`ut`m în mod automat în acea baz` de date cu o vitez` uimitoare – de care nici nu suntem con]tien\i – informa\iile de care avem nevoie pentru a interpreta ac\iunea din mediu ]i pentru a reac\iona în consecin\a. Sigur c` aceast` important` capacitate – empatia – este diferit` de la o fiin\a la alta. Cercet`rile în domeniul neuro]tiin\ei au eviden\iat faptul c` la unii oameni sistemul neuronilor oglind` au probleme în a func\iona la parametrii optimi, acest lucru creându-le probleme în a se mi]ca lin prin h`\i]urile ]i mendrele vie\ii.

Cercet`rile au pus în eviden\` c` la persoanele autiste sistemul neuronilor oglind` nu are nici o reac\ie în a descifra emo\iile altora, practic el nu are nici o activitate în acest sens. Oare prin stimularea sistemului neuronilor oglind` ii putem ajuta ]i pe ace]tia s` devin` fiin\e empatice? Cred c` da! R`mâne ca ]tiin\a s` demonstreze c` se poate. În prezent ]tim c` pe tot parcursul vie\ii noastre creierul continu` s` creasc` ]i s` se modifice. Pentru cei care sunt dispu]i s` înve\e, s` creasc` ]i s` evolueze în toate palierele fiin\ei umane (corp, minte, spirit) le recomand s` m`reasc` num`rul ]i varietatea experien\elor sociale, în acest fel dezvoltându-]i noi conexiuni neuronale. Cei care în trecut a\i avut probleme de socializare sau pentru cei care le au în prezent, nu v` ascunde-\i într-un col\ ]i si nu v` pune\i o p`tur` pe cap plângându-v` de mil`, victimiz`nduv`. Din contr`! Ie]i\i la lumin`, îndrepta\i-v` spatele, zâmbi\i ]i privi\i-i pe oameni în ochi. Înv`\a\i s` le asculta\i pove]tile ]i incerca\i s` înc`l\a\i pantofii lor dezvoltându-v` în acest fel capacitatea de empatizare. Transmite\i sentimente ]i emotii pozitive pe care ei s` doreasc` s` vi le transmit` înapoi. Neuronii oglind` v` pot ajuta s` deven\i un maestru în comunicarea empatic`.

Top c`r\i Richard Erskine Ideile preliminare ale psihoterapiei Integrative au fost prezentate prima data de Richard Erskine în 1972 în prelegeri la University of Illinois. Un rezumat al acestor idei a fost publicat în lucrarea “ABC-ul psihoterapiei eficiente” (Erskine, 1975) ]i apoi au fost elaborate în cartea “Terapia scenariului” (Erskine, 1980). Unele dintre metodele sale clinice sunt prezentate tranzac\ie-cu-tranzactie în cartea “Psihoterapia integrativa în ac\iune” (Erskine & Moursund, 1988). Asocia\ia de Psihoterapie Integrativ` ( }coala Erskine) va publica “Psihoterapia integrativa practica “ ]i o va lansa la Congresul Interna\ional de Psihoterapie Integrativ` organizat de asocia\ia noastr` la Bucure]ti în 16,17,18 noiembrie 2012. Richard Erskine va sus\ine ni]te workshopuri de excep\ie în cadrul congresului nostru ]i va fi prezent la lansare. Aceast` carte este deosebit` prin stilul practic ]i interesant cu care sunt descrise studii de caz realizate de autor în timpul taberelor maraton.

Program : Vineri, 16.11.2012, 17-23h- PsihoPartyIntegrativ- Moment special Integrarea talentelor- program artistic sustinut de membrii asociatiei noastre, Exercitii psihoterapie integrativa , cocktail, muzica, dans. S@mb`t`, 17.11.2012 8,30-13h Lucrari in plen 14-20h 12 workshopuri simultane de psihoterapie 20h-23h cina festiva ( optional) Duminic`, 18.11.2012 8,30-13,30h Lucrari in plen ( studii de caz, cercetari) 13,30h-14h Lansarea c`r\ii “Psihoterapia integrativ` practic`“de Richard Erskine

Congresul Interna\ional de Psihoterapie Integrativ`, Bucure]ti, ( 16,17,18 noiembrie 2012): “Psihoterapia azi. Rela\ia client-terapeut [ntre tradi\ie ]i moder- Manifestarea va fi creditata de Colegiul Psihologilor din Romania. nism” Workshopuri speciale: Richard Erskine ( Canada ), Elena Guarrella (Italia), Informa\ii: www.psihoterapie.biz Andre Moreau ( Belgia)


Pagina 8

PSIHOSUCCES - ZIARUL ASOCIA|IEI DE PSIHOTERAPIE INTEGRATIV~ - }COALA ERSKINE

AFL~ DIAGNOSTICUL CORECT

Boala cu o mul\ime de fe\e: depresia autor: psiholog Valentina Mahfouz, anul II de formare in psihoterapia integrativa }coala Erskine Am ales s` scriu despre “depresie” în urma unor episoade nu tocmai pl`cute tr`ite de mine în adolescen\`, care m-au marcat ]i în acela]i timp m-au stimulat s` studiez îndeaproape aceasta boal`. Când abia începusem s` deschid ochii c`tre lume încercând s`-mi croiesc un drum drept printre bucuriile ]i dezam`girile vie\ii, mi s-a t`iat oarecum elanul când tat`l meu a fost diagnosticat cu depresie major`. Preocupat` ca orice tân`r de muzic`, dans, prieteni, petreceri, n-am sesizat c` în familia mea se petrecea o dram`. Singur` fiind la p`rin\i, eram centrul ]i universul lor. Au încercat din r`sputeri s` m` \in` departe de problemele cu care se confruntau, dar schimb`rile vizibile din comportamentul tat`lui meu mi-au atras aten\ia ]i m-au speriat cumplit. Impactul cel mai dureros pentru mine a fost când au început restric\iile în ceea ce m` privea. Nu mai aveam voie s` ascult muzic`, s` invit prieteni acas`, tot ce alt`dat` era normal devenise interzis. Veselia ]i buna dispozi\ie ce alt`dat` ne caracteriza, acum erau înlocuite de o triste\e ap`s`toare. Deseori m` trezeam noaptea ]i-l vedeam pe tat`l meu treaz, stând în întuneric cu o privire pierdut`, suferea de insomnie. Diminea\a îi era greu s` se dea jos din pat, f`cea eforturi mari s` se trezeasc`, s` se îmbrace, s` vorbeasc`, începuse s` sl`beasc` ]i în permanen\` avea o dispozi\ie trist`, „vedea via\a în negru” Anii au trecut peste noi to\i, boala tat`lui meu a avut urcu]uri ]i coborâ]uri, momente mai bune ]i mai rele. Dup` tratamente numeroase, de la psiholog la psihiatru ]i invers, rezultatul momentan nu este deloc satisf`c`tor. El a ales s` combine tranchilizantele cu b`utura, a renuntat s` mai lupte, aparent via\a i-a devenit o povar`, nimic nu-l mai multume]te, încrederea în propriile for\e este nul`, stima de sine sc`zut` ]i bineân\eles pierderea total` a pl`cerilor. Depresia a transformat un profesor fascinant într-o persoan` f`r` valoare. Toate acestea m-au motivat s` studiez aceast` boal` “cu o mul\ime de fe\e” cum obi]nuiesc s-o numesc, sperând c`, aducându-i informa\ii despre tratamentele existente, îl mai pot salva. De

aceea am s` v` împ`rt`]esc câteva din cuno]tin\ele ce le-am acumulat. Dup` cum bine ]tim “depresia” este foarte r`spândit`, ea debuteaz` cu forme u]oare, pe perioade scurte, ajungând s` se cronicizeze dac` nu este descoperit`, diagnosticat` ]i tratat` la timp. Depresia apare când sentimentele pozitive sunt diminuate, s`r`cia fiind puternic legat` de aceast` boal`. Nu trebuie s` subestim`m faptul c` pentru unii oameni via\a este foarte grea ]i pur ]i simplu i]i epuizeaz` resursele pentru a face fa\` problemelor alunecând u]or pe panta depresiei. Nevoile noastre de iubire ]i abilit`\ile de a oferi iubire ]i aten\ie, ne fac capabili s` g`sim noi modali\`ti de a tr`i în lumea aceasta aspr` ]i indiferent` la suferin\`. Psihoterapia caut` s` ofere speran\`, s` g`seasc` moduri de exercitare a unui anumit control asupra min\ilor umane; s` înfrunte anxiet`\ile noastre cu curaj; s` nu ac\ioneze sau s` ne judece pe noi dup` cum ne spun emo\iile noastre s` facem; s` g`seasc` modalita\ile de gândire, de comportament care s` opreasc` durerea strategiilor defensive

ale depresiei. Oamenii se simt impulsiona\i s` lupte, s` concureze, pentru a se dovedi vrednici de aten\ia celorlal\i ]i s` evite s` fie inferiori ]i respin]i. În acela]i timp i]i fac griji în ce prive]te opiniile negative ale celorlal\i despre ei. Ei se compar` cu ceilal\i, sunt îngrijora\i c` nu sunt suficient de buni, îi consider` pe ceilal\i mult mai capabili s` se adapteze decât o fac ei ]i se tem c` vor fi privi\i ca ni]te supu]i. Dac` nu avem încredere c` ceilal\i sunt doar participativi ]i c` nu ne sunt ostili, atunci le vom invidia puterea într-un mod distructiv, ceea ce este de fapt o emo\ie provenit` din competi\ia social` care ne va duce spre deprimare ]i implicit la depresie. Aceast` boal` este asociat` cu sentimentul c` suntem învin]i în privin\a încerc`rilor vie\ii. E]ecurile familiale ]i sociale, pierderea locului de munc`, moartea unei persoane dragi, sentimentul de inutilitate ]i de înfrangere sunt doar cateva din motivele ce declan]eaz` depresia. Terapeu\ii discut` cu clien\ii aspectele evolutive, caut` s` în\eleag` sentimentele prin care ace]tia trec ]i în acela]i timp s`-i fac` s` în\eleag` faptul c`

nu este vina lor, c` aceste sentimente exist`. Ei îi ajut` s` recunoasc` faptul c` “depresia” este din p`cate o experien\` comun` ]i c` atunci când suntem deprima\i, gândurile ]i sentimentele noastre sunt asem`n`toare în întreaga lume. O astfel de în\elegere a depresiei, înso\it` de în\elegerea comportamentelor ]i a gândurilor care accentueaz` depresia ]i o fac dificil` de tratat, vine în ajutorul persoanei, în încercarea acesteia s` fie capabil` s`-]i asume responsibilitatea de a încerca s` lupte împotriva depresiei. Companiile de medicamente tind s` considere toate tipurile de depresie ca fiind la fel pur ]i simplu, deoarece acestea au simptome similare, precum starea de spirit proast`, pierderea pl`cerilor (anhedonism) dar ]i alte simtome. Psihoterapia ar trebui s` individualizeze tratamentele în func\ie de dificult`\ile specifice fiecarei persoane. *

* *

REFERIN|~ BIBLIOGRAFIC~: "DEPRESIA" DE PAUL GILBERT, EDITURA POLIROM


PSIHOSUCCES- ZIARUL ASOCIA|IEI DE PSIHOTERAPIE INTEGRATIV~ - }COALA ERSKINE

Pagina 9

FEMEIE OBIECT SAU FEMEIE SUBIECT? Autor: dr. ANDRE MOREAU –Belgia, certificat european de psihoterapeut (gestalt terapie, analiza tranzac\ional`), formator Asociatia de Psihoterapie Integrativa În fa\a unui b`rbat, femeia obiect î]i spune: ”Ce vrea acest b`rbat de la min? ” În fa\a unui barbat, femeia subiect î]i spune: ”Ce vreau eu de la acest b`rbat? ” Femeia obiect este locatar` a corpului s`u si-l întreab` pe proprietarul ei, b`rbatul: ” Ce vrei tu de la mine? ” Nu indrazneste sa faca nimic, este paralizata, si-l vede adesea pe celalalt cum ocupa tot spatiul pe care ea il lasa disponibil si actioneaza in sensul dorit in secret sau se teme. Cand aceasta ultima situatie se repeta, ea ajunge pana la urma la concluzia ca toti barbatii sunt niste nemernici….pentru ca nu a putut sa spuna ” nu ” la timp. Intr-o oarecare masura, ea isi paraseste sau isi abandoneaza corpul (de ce am eu nevoie?) pentru ” a merge in capul celuilalt ” (ce are cu mine?). Barbatul, in fata cuiva care-l intreaba „Ce vrei tu de la mine?” se simte invitat sa gaseasca un raspuns, si-l gaseste in corpul femeii pe care-l agreseaza. Acest raspuns este cu atat mai rapid cu cat barbatul este mai dominator. Si bucla este „buclata”: femeia obiect cauta barbat dominator. Si astfel ” toti barbatii sunt la fel ”. Un barbat mai delicat si mai atent va avansa pas cu pas si va putea detecta un ”nu” subtil sau, in spatele unei ezitari, sa ghiceasca un ”da” neexprimat. El va inainta cu dorintele presupuse la celalalt, umbre ale dorintelor sale. Si situatia se repeta, toti barbatii sunt la fel. Pentru ea, ca pentru toata lumea, sentimentele neformulate se transforma in furie… impotriva celuilalt… si impotriva ei insasi: ea se detesta pentru ca a cedat din nou. Daca ea are sansa sa invete din experienta sau prin terapie, ea va deveni capabila sa spuna ” nu ” la timp si, numai atunci, capabila sa spuna ” da ” cand doreste si decide acest lucru. A FI OBIECT SAU SUBIECT IN VIATA? Va imaginati cu usurinta ca tot ceea ce precede capata un sens foarte subtil in actul de dragoste. Imaginati-va ca jucati ping-pong cu un necunoscut. Toate dimensiunile descrise mai sus pot sa aiba loc: puteti fi obiectul partenerului vostru cu atât mai mult cu cat el va depaseste in performanta: in acest caz nu puteti decat reactiona si continua sa fiti obiectul sau. Puteti sa intrerupeti jocul sau puteti decide sa-l continuati si, progresiv, sa-l ajungeti in performanta. Daca spalati in doi vasele, puteti cu

competente egale si fara sa va dati seama de asta, sa adoptati un comportament de obiect: a urma si a reactiona. Aici, puteti decide sa schimbati si sa deveniti motor, actor si deci subiect, daca este posibil in doi. In fata patronului dumneavoastra, sunteti intr-o pozitie intermediara: el este competent in domeniul sau si dumneavoastra ati ales acest serviciu in functie de capacitatile dumneavoastra. Eu dirijez munca secretarei mele care este mai abila decât mine in folosirea calculatorului. Puteti fi obiectul sefului vostru. Acesta din urma este uneori obiectul dactilografei sale. Dar exista posibilitatea sa dezvoltati o relatie de la subiect la subiect. Acest lucru depinde de bunavointa fiecaruia, care este, de asemenea, responsabil sa-si ocupe locul sau. Cu partenerul dumneavoastra, este la fel. Barbatul, chiar daca este patron la serviciu, poate sa aiba un comportament de spectator acasa, incapabil sa-si pregateasca ceva de mancare. Intr-o tabara terapeutica, fiecare trebuie sa lucreze doua ore pe zi, intr-un scop diagnostic si terapeutic. Robert, profesor in stiinte exacte la universitate, nu reuseste sa foloseasca masina de spalat vase, nici sa gaseasca intrerupatorul. Théo, om de afaceri, priceput in a da faliment si depresiv, nu suporta sa spele vasele sau sa faca cumparaturile in magazine. Primul a fost parasit de sotia lui, apoi de prietena sa si s-a trezit singur dupa ce si-

ei nu sunt inca capabili sa creasca un copil. De la drama pedofiliei din Belgia, ma intreb despre radacinile raului. Principala cauza mi se pare a fi ”legea tacerii ” care face sa le fie teama copiilor sa vorbeasca liber intre ei si chiar mai mult cu parintii lor. Trebuie sa stiti ca pedofilii care ne inspaimanta si care au zguduit tara sunt extrem de rari. Cazurile obisnuite de pedofilie sunt in familii : 60%. Radacinile problemei privesc probabil 95 % din populatie: frica de a vorbi liber despre propria sexualitate. Copiilor le este frica de adulti, incepand cu parintii lor. Cum? Acestia vorbesc cu dificultate de propria lor sexualitate intre ei, rar sau niciodata in fata copiilor lor care ii imita de indata, se ascund de ei pentru a face dragoste, incuie usa de la baie, se imbraca ”corect ” in fata strainilor sau pentru a iesi, trebuie sa ascunda partenerului dorinta lor de libertate, le este frica de libertatea copiilor lor fara sa indrazneasca sa le zica clar de ce, se ascund in spatele legilor morale sau religioase care nu fac decat sa intarzie responsabilitatea si maturizarea lor, de aceea au foarte rar prieteni sau prietene care sa vorbeasca despre asta. Astfel, eu cred ca suntem cu totii pe acelasi vapor, ca niste prizonieri, obiecte ale celorlalti, ale judecatilor lor critice. Cheia de bolta a sistemului, este ca ” acesti ceilalti ” pentru apropiatii mei, vecinii mei, colegii mei, pacientii mei, familia mea, copii mei, sunt eu, chiar daca eu nu cred si nu vreau acest lucru. Suntem cu totii, in inchisoarea noastra, temniceri si prizonieri in acelasi timp. Cel mai grav este ca nu stim acest lucru. Ne credem liberi sau ne prefacem ca suntem liberi. Suntem obiectul celorlalti sau mai exact a ceea ce credem noi ca ceilalti gândesc despre noi. De fapt, ceea ce ei gandesc nu are, cel mai adesea, deloc o influenta asupra comportamentului nostru. Ceea ce ne influenteaza este ceea ce credem noi ca ei gandesc despre noi, adica, cel mai adesea ceea ce credem noi, umbra a ceea ce parintii nostri ne-au facut sa credem, ei insisi obiecte ale culturii lor, ai lui Charlemagne, Mahomed sau Isus. Noi ne adaptam nu la lumea care exista ci la cea care credem noi ca exista. De fapt am s` v` dezv`lui un secret la care poate nu v-ati gândit niciodat` si acest secret vi se va p`rea evident. Ace]ti oameni care v` privesc se gândesc la ce a\i putea gândi voi despre ei.

a pierdut slujba. Al doilea a devenit neputincios si mereu in conflict cu sotia sa care vrea sa-l paraseasca. “ Mi se pare aproape imposibil sa dezvolt in pat o relatie de la egal la egal, de la subiect la subiect, daca nu o creez in fiecare ora din zi”- spune el. Acest lucru trebuie dobândit mai intâi singur si in afara cuplului printr-o dezvoltare personala spre autonomie si maturizare care consta in a inlocui progresiv suportul celor din jur prin propriul suport. Intr-un grup centrat pe tandrete, Radhia, de origine musulmana, primeste, la fel ca alte trei persoane, aceeasi strangere de mana din partea lui Ahmed. Ea se retrage cu teama : Ce va spune sotul meu? Ea este obiectul sotului ei absent, al culturii sale, al religiei sale. Atunci cand ea doreste sa-si reduca frica si sa inlature blocajele in fata fricii sale de barbati, un absent decide pentru ea. Sau mai degraba, ea da prioritate absentilor si trecutului asupra persoanelor prezente si mai mult asupra ei. Ea este de-a dreptul alienata. Dar noi suntem cu totii alienati cand sacrificam dorintele noastre in fata limitarilor celorlalti. Interzicerea creeaza legea tacerii, impiedica sa se vorbeasca liber despre acest lucru si intârzie probabil maturizarea sexuala. Represiunea nu „Tr`im [ntr-o cas` ai c`rei pere\i sunt impiedica explorarea sexuala a copiilor si adolescentilor, dar creeaza in randul oglinzi ]i noi credem c` privim în afar`”. lor frica de a vorbi liber despre acest ( PERLS) Fragment extras din ”Dragoste si lucru cu adultii si creste probabil riscul sexualitate “, Editura Trei de sarcina prematura la o vârsta la care


Pagina 10

PSIHOSUCCES - ZIARUL ASOCIA|IEI DE PSIHOTERAPIE INTEGRATIV~ - }COALA ERSKINE

Un caz de hermafroditism psihic Autor: CAMELIA STAVARACHE, psiholog principal, specialist in hipnoza si formator în psihoterapie integrativa, presedintele Asociatie de Psihoterapie Integrativa Pacienta în vârst` de 26 ani a fost diagnostic` cu anovula\ie ( ovarele nu produc si elimin` ovule) manifestat` prin amenoree ( absen\a menstrua\iei) a c`rei cauza organic` nu a fost identificat`. Aceasta problem` medical` duce de obicei la infertilitate. Pacienta prezint` ca simptomatologie secundar` depresie cu elemente anxioase si anorgasmie selectiv` ( de]i a avut câ\iva parteneri sexuali, a avut orgasm cu un singur partener anterior începerii psihoterapiei). Ca profil integrativ al personalit`\ii: - manifestare somatic` scenariu: ramura narcisic`, blocaje la nivelul inelelor reichiene abdominal, pelvian, ocular, cervical - manifestare cognitiv` scenariu:: credin\e de viata de tip depresivnonasertiv ( “Nu merit sa fiu fericita”’ “Nu merit sa reusesc”, “Nimic bun nu trebuie sa mi-se intample”, “ Nu sunt suficient de buna”) - manifestare comportamentala scenariu:: pattern-uri de tipul autogenerarea respingerii ( verifica afectiunea celorlalti punandu-i la probe neplacute); victimizare ( implicare in situatii care-i aduc suferinta) - manifestare emotionala scenariu:: nevoia de afectiune, nevoie de protectie grefate pe autorejectia propriului corp ( fund, picioare, ten considerate foarte urâte) - mecanisme de aparare: regresie, intelectualizare, refulare Obiectivul psihoterapiei a fost integrarea aspectelor cognitive, emotionale, corporale si comportamentale intr-un sistem unitar pornind de la aspectele constiente si inconstiente ale scenariului ei de viata. S-au folosit tehnici de analiza reichiana, cognitive, AT, gestalt si hipnoza ericksoniana. Materialul de mai

jos arata modalitatea de lucru cu metafora, creatia pacientei. Prezentarea metaforei: “- Poate e ciudat ce va voi spune acum. Dar nu stiu ce pot face si nici cine ma poate intelege. Simt ca numai tu ma poti intelege” -Te ascult cu mare atentie…ii raspunse Samsami. -In fiecare noapte, de ceva vreme, am vise negre. Visez ca sunt prinsa intr-un castel rece si negru din care nu pot iesi. Nu ma pot misca si corpul imi este greu. La inceput credeam ca am mancat ceva gras seara, dar cred ca este vorba de altceva. E ca si cum fiecare vis devine mai real, mai viu. Simt greutatea cum ma apasa si nu mai pot respira. Ma trezesc dimineata mai obosita de cat mam culcat si mai nou, mi-e frica. Chiar si in timpul examenelor imi este frica. Simt cum nu imi mai pot controla corpul. Ce se intampla? Samsami o privi cu blandete si ii zambi usor. Inchise un pic din ochii si se uita la cer. Apoi ii spuse cu o voce calda, ferma: - Inainte de a-ti raspunde vreau sa iti spun o poveste. Vreau sa o asculti cu mare atentie. Pe masura ce auzi cuvintele, usor, cu fiecare cuvant te vei simti mai in siguranta. In aceasta poveste o fetita pleaca la un targ cu tatal sau. Fetita vede un zimbru matur care avea o funie legata de picior. Celalalt capat era legat de un par infipt in pamant. Fetita isi intreaba tatal: - Nu poate zimbrul sa scoata din pamant parul daca vrea? Tatal i-a explicat ca atunci cand zimbrul era mic, i-au legat de picior un lant greu si l-au legat de un tarus de fier in pamant. Puii de zimbru incercau sa fuga si sa il traga, dar nu puteau scapa. Puii de zimbru au devenit atat de obisnuiti sa

piarda incat si acum. daca le legi o carpa de picior si o tii in mana nu vor trage. Cum simt cea mai mica rezistenta se opresc din incercat. Stim ca daca zimbrul ar incerca cu toata puterea sa fuga s-ar elibera. Au pierdut de atata ori, incat nici nu mai incearca cu adevarat si cu toate puterile sa se elibereze. “Stiu ca daca zimbrul ar incerca cu toata forta sa se elibereze ar fi liber. De asta sunt sigura!” “De multe ori noi, oamenii, pentru ca am fost invinsi de multe ori, nu ne luptam cu toate fortele noastre pentru a ne elibera.” Ileana se gandi cu toata energia pe care o mai avea la padurea ei deasa, la copacii care o protejeau si la prietenii ei iubitori. Se gandi toata noaptea la ei pana cand ii simti aproape. Simtea cum bratele i se ridicau. Simtea cum picioarele se miscau si se ridica. Isi putea misca bratele si picioarele. Cu gandul la caldura prietenilor ei dragi se ridica si tipa. Tipa cat putu ea de tare. Tipa cum nu o mai facuse vreodata. Vrajile se risipira si frica iesi din gura ei asemeni unui sarpe. Ochii ei mari priveau din ce in ce mai clar in jur si cautau o iesire. Matraguna si Capcaunul se pregateau sa o mai atace dar nu reuseau sa o prinda. Cu ochii mari si picioarele sigure se indrepta spre usa castelului. Iesi afara. Se intoarse apoi catre castel. In fata ei aparura Capcaunul si Matraguna, urati si murdari, mirosind a frica si mucagai. Erau batrani acum fara frica ei. Erau slabi. Se spriji si mai bine pe picioare si cu un glas puternic spuse cuvintele magice: “V-am invins! Sunt puternica!!!” Peretii castelului se cutremurau si bucati mari din zid cadeau pe cei doi vrajitori, strivindu-i. Erau morti. Acum Ileana se uita in

jurul ei si simtea cum o energie noua ii intra in corp. Era libera! Copacii erau inalti si aerul era parfumat. Pamantul scotea abur tamaduitor si dens. Padurea se trezea la viata dupa un somn lung”. Interpretarea metaforei: - metafora sugereaza ca eroina principala este prizoniera Matragunei si Capcaunului, un personaj feminin si unul masculin, posibil imagini parentale. Starea de prizonierat este specifica starii de vis, ceea ce poate sugera un blocaj la nivel inconstient ( visul este calea regala spre inconstient). Constient. eroina simte frica, iar inconstient frica este explicata prin pasivitate fata de propriile dorinte. Samsami poate fi identificat cu figura psihoterapeutului. - “…. frica iesi din gura ei asemeni unui sarpe” se poate interpreta ca o renuntare la ambivalenta sexuala de tipul femeie-barbat ( gura=vagin, sarpele=falus) prin pierderea falusului si pastrarea vaginului. Acest hermafroditism psihic poate fi cauza tulburarilor hormonale. - constientizarea somatizarilor fricii: greutate in corp, dificultati de respiratie, oboseala - somatizarile nonfricii: corp usor, motricitate - debutul in copilarie ca un comportament invatat ( introiectia primara), efectul “dresajului”indus de adulti - prima identificare a pacientei cu zimbrul, simbolul unui animal puternic, impresionant, pe cale de disparitie (unicitatea persoanei, dar si o posibila “disparitie” a simptomelor), dar de sex masculin (identificare opusa genului propriu) - a doua identificare a pacientei cu fetita (Ego-ul de Copil Supus) - efectul catarhtic al tipatului

Fiziologia obezitatii: Scaderea in greutate nu e proportionala cu numarul de calorii Cercetarile asupra mecanismelor obezitatii arata ca persoanele supraponderale nu sunt “lacomi fara vointa”. Aritmetica obezitatii spune ca oamenii se ingrasa pe masura ce consuma mai multe calorii decat au nevoie. Energia echivalenta pentru o livra de grasime ( o livra = 430 grame) este reprezentata de 3500 calorii. Pornind de la acest calcul, logica matematica ne spune ca pentru a pierde 430 grame trebuie sa reduci consumul alimentar cu 3500 calorii. Cercetarile au demonstrate ca aceasta concluzie este falsa. De ce? Determinantii imediati ai grasimii corporale sunt talia si numarul de celule adipoase. Un adult are aproximativ 3040 miliarde de astfel de minirezervoare de carburant, din care jumatate este aproape de suprafata pielii. O celula

adipoasa poate fi aproape goala, ca un balon dezumflat sau din contra, complet plina. La obezi, celulele adipoase pot creste de 2-3 ori peste talia lor normala, apoi se divid sau antreneaza diviziunea celulelor adipoase imature vecine, rezultand un numar de celule adipoase care depaseste 75 miliarde. Daca numarul de celule adipoase a crescut- din cauza unei predispozitii genetice, a unui tip de nutritie in copilaria mica sau unei supraalimentatii la varsta adulta – el nu scade niciodata. Cura de slabire poate reduce dimensiunea celuleor adipoase, dar nu le face sa dispara. Odata deveniti grasi, noi avem nevoie de mai putina hrana pentru a ne mentine greutatea decat am avut nevoie ca sa ajungem la acea greutate. Aceasta se intampla deoarece in comparatie cu alte

tesuturi, tesutul adipos are un randament metabolic mai scazut, consuma mai putina energie pentru a se mentine. “Termostatul” unei persoane obeze este fixat pentru a mentine greutatea intr-un interval de greutate mai ridicat decat normalul. Daca greutatea coboara sub acest punct de referinta ( frecvent considerat ca un interval de puncte de reglare a greutatii mai degraba decat un numar précis de kilograme), apetitul persoanei creste si metabolismul sau scade ceea ce favorizeaza o noua crestere de greutate. De fapt, organismul se adapteaza si arde mai putine calorii. In cursul unui experiment clasic de o luna, pacientii obezi si-au redus ratia calorica de la 3500-4000 calorii la 450 calorii/zi, dar au pierdut doar 6% din greutatea corporala , in parte, deoarece

metabolismul bazal a scazut cu 15%. Acesta este motivul pentru care reducerea ratiei alimetare cu 3500 calorii nu te ajuta sa pierzi 430 grame. De asemenea, acesta este motivul pentru care pierderea rapida de greutate produsa in primele 3 saptamani de dieta riguroasa este urmata de o slabire suplimentara foarte lenta. De aceea, cantitatea de hrana care antrena o mentinere a greutatii inainte de regim poate antrena o crestere in greutate la sfarsitul regimului cand organismul isi conserva energia. Diferentele de metabolism bazal explica de ce- contrar streotipului ca obezul e lacom- este posibil ca doua persoane de aceeasi inaltime, varsta, sa aiba aceeasi greutate chiar daca una mananca mai mult decat cealalta.


PSIHOSUCCES- ZIARUL ASOCIA|IEI DE PSIHOTERAPIE INTEGRATIV~ - }COALA ERSKINE

Pagina 11

Psihologia iubirii Autor: psiholog Cristina Popescu, psihoterapeut sub supervizare in psihoterapia integrativa }coala Erskine “Traiesc bine fara tine, dar si mai bine cu tine; Acum cand nu mai am “nevoie” de tine, si tu nu mai ai “nevoie” de mine, Este minunat sa traim impreuna.” Proverb francez Cu totii la un anumit moment dat din viata noastra intalnim marea dragoste: fluturasi in stomac, o avalansa de palpitatii in piept, si fiecare por al pielii noastre, vibreaza pentru o singura persoana. “A iubi inseamna a lumina partea cea mai frumoasa din noi”, spunea cu maiestrie Octavian Paler. Dar ce ne facem oare cand acest sentiment sublim se transforma treptat, dar sigur, in povara cea mai grea a vietii noastre? Cand palpitatiile placute care ne faceau sa zambim fara nici un motiv, se transforma in adevarate atacuri de panica iar corpul nostru nu mai este parfumat cu iubire, ci imbacsit de iluzii. Ce se intampla cand dulcea asteptare se transforma in bolnavicioasa teama ca nu va mai veni? Si ce se intampla cand din dulcea iubita mereu prezenta si euforica, ajungi paznicul depresiv al relatiei, cand nu te mai straduiesti sa fie frumos, ci pur si simplu, SA FIE? Atunci iubirea de alta data se transforma intr-o obsesie… IUBIM DUPA MODELELE PARENTALE Primul nostru contact cu iubirea il avem la nastere. Prima atingere a mamei, prima mangaiere, primul sarut, este prima noastra intalnire cu afectiunea, pe care din acel moment o vom transforma intr-o nevoie, isi va pune amprenta asupra noastra intreaga viata. In continuare, in dezvoltarea noastra ca si copil, adolescent si mai tarziu ca adult vom invata sa iubim conform formelor de afectiune primite. O alta forma in care invatam sa iubim in copilarie este ceea ce vedem in relatia parintilor nostrii. Este primul contact cu intimitatea dintre doua personae de sex opus. Din experienta lor fixam viitoarele idei despre viata si relatii. Vizualizam zilnic acelasi scenariu, care ajunge pentru noi o normalitate, chiar daca in unele cazuri este patogen si distructiv. Chiar si in banalul joc “de-a mama si de-a tata” pe care fiecare din noi l-am jucat in copilarie reproducem relatia parintilor nostri; initial intr-un joc, apoi in viata noastra de cuplu. Nevoile emotionale nu le putem limita numai la conceptual de dragoste, deoarece emotionalul are o sfera foarte mare de acoperire. Nevoia de comunicare, de siguranta, de protectie, de tandrete, de ajutor, etc, din copilarie le traducem la maturitate sub forma de comportamente. Certurile dintre parinti, in prezenta copiilor, le produc acestora sentimentul de devalorizare si “sete” de iubire care mai tarziu genereaza neincredere atat in capacitatea lor de a se

face iubiti cat si in iubire in general. Produc deasemenea nesiguranta in structura afectiva a copilului care la maturitate va cauta la nesfarsit protectie sau la polul opus, o va oferi in exces. Lipsa de comunicare in familia copilului, va deriva mai tarziu in neincredere in capacitatea de a se face inteles si va determina o atitudine pasiva. De exemplu, o mama care plange si este vazuta de catre micul ei copil va determina intrebarea logica: “Mami de ce esti suparata?”. Raspunsul “Nu sunt suparata” va trezi in sufletul micutului copil un amalgam de contradictii intre perceptiile lui si raspunsul mamei, respectiv intre realitatea lui si realitatea mamei. In cazul fameilor care iubesc obsesiv, acestea traduc in relatia de cuplu si o lipsa de atentie de care au “beneficiat” in copilarie. Acestea umplu propriul gol, introiectat in copilarie, cu o doza excesiva de atentie, protectie si iubire, indreptate insa catre partener. Un alt aspect foarte important, care influenteaza comporamentul in relatia de cuplu este ideea abandonului. In stadiul de dependenta a copilului fata de parinte abandonul fizic sau emotional, produce traume care se pot manifesta ca model de comportament. Astfel putem include la acest capitol si clasicul “daca nu…(faci un anumit lucru) atunci nu te mai iubesc”. In acest caz copilul isi asuma o anumita conditionare a iubirii care mai tarziu, se va reproduce sub forma de a face ceva pentru a fi iubit. Aceste exemple de patternuri sunt doar o foarte mica parte din posibilele influente care se pot abate asupra femeilor care dezvolta iubiri de tip adictiv, insa sunt menite sa evidentieze influentele modelelor parentale in viitoarea viata de cuplu. IUBIRE SAU OBSESIE? In foarte multe cazuri iubirea ia o forma patologica. De cele mai multe ori refuzul ideii ca “s-a terminat” transforma acest sentiment exaltant in suferinta. O suferinta pe care la un moment dat o percepem ca pe o anumita stare de normalitate. Plangem, dar nimic nu ni se pare nefiresc, vorbim despre el incontinuu, gatim dar uitam sa mancam, pentru ca o facem pentru el, ne cumparam haine si neglije-uri incitante nu pentru placerea noastra ci pentru el, incercam sa fim mai bune in tot ce facem pentru el. Intrun cuvant: viata noastra se rezuma la el. Atunci IUBIM IN EXCES. Unde oare suntem noi in ecuatia asta? Nicaieri. Pentru ca peste tot este el. De multe ori femeile iubesc in acest mod barbati care nu sunt capabili sa iubeasca, sau care sunt pur si simplu speriati de aceasta forma de iubire, si indisponibili sa o manifeste. Acesti barbati in afara de faptul ca nu stiu sa ofere ceea ce primesc, nu sunt capabili nici sa primeasca intr-un mod corespunzator sentimente atat de

puternice, producand astfel o panica majora partenerei care va incerca la nesfarsit sa ofere mult peste puterile ei. Inca de la varste fragede ne-am facut un tipar al persoanei pe care ne-am dori-o langa noi, imaginea inconstienta a partenerului ideal, pe care Jung la denumit Animus si Anima. Acest tipar l-am imbogatit si l-am restructurat odata cu inaintarea in varsta si experienta. Ca neam dorit un barbat atent, protector, iubitor, glumet, intelegator, s.a.m.d face parte din structura noastra de personalitate. Atunci cand ne indragostim, aplicam pe chipul celuilalt o masca: o masca a acestui barbat ideal, o masca pe care noi insine am construit-o ca mecanism de aparare imporiva dezamagirii, o masca cu ajutorul careia am creat fericirea. Insa progresand, proba timpului si a realitatii o va distruge incetul cu incetul ramanand realitatea bruta. Atunci cand, insa, refuzam sa o indepartam, atunci cand frica ne face sa privim la nesfarsit aceeasi falsa realitate, vom trai la nesfarsit aceeasi falsa iubire, dar vom simti o reala suferinta creata de propriile noastre iluzii. Ce se intampla cand iubim obsesiv un om care nu se incadreaza in standardele nevoilor noastre? Ce se intampla cand nevoile noastre nu sunt satisfacute, insa continuam sa iubim omul care le-a suprimat? E simplu:IUBIM OBSESIV. Putine stiu insa ca in spatele acestor sentimente si trairi, se ascund lucruri de care nu sunt constiente. Una din aceste emotii este frica cu care confundam deseori aceasta dragoste adictiva. Frica de abandon, frica de singuratate, frica de esec sunt numai cateva forme de frica care “obliga”femeile sa ramana agatate de o relatie maladiva. Un alt aspect al acestor relatii patogene este modelul iubirilor noastre parentale. De cele mai multe ori, inconstient, cautam oameni cu care sa putem reproduce scenariul copilariei noastre. Incercam sa invingem frustrarile copilariei nostre si sa castigam un razboi inceput inca din copilarie cu parintii nostrii. O femeie care in copilarie a dus o lupta cu un tata autoritar si lipsit de afectiune, isi va alege un partener la fel de autoritar si insensibil, ajungand sa reproduca la maturitate teama, frustrarea, si mania din copilarie, incercand de data aceasta cu forte “de om mare” sa invinga modelul barbarului din viata ei. Va continua sa lupte sa castige iubirea pe care nu “a fost capabila” sa o castige in copilarie. Va incerca sa schimbe un om care nu a fost capabila sa il schimbe in copilarie, fara sa isi dea seama ca un om care nu se poate schimba pe sine, cu atat mai putin va putea schimba alt om. Toata aceasta lupta, insa, va destabiliza din ce in ce mai mult atat structura psihica, emotionala si fizica a femeii care a facut din dragoste o obsesie. Anxietata, depresia, agitatia, panica, adictia, lipsa de

respect fata de sine, va determina fiziologic cefalee, tahicardie, dureri de spate, dureri viscerale, slabirea sistemului imunitar etc, pentru ca traducerea trairilor noastre emotionale negative este in corpul nostru. PRIMUL OM CARE TREBUIE SA TE IUBESCA ESTI TU Ceea ce se intampla in viata noastra este o oglinda a forului nostru interior. Ceea ce credem noi insine despre noi, despre meritele noastre, despre drepturile noastre, despre valoarea noastra se va oglindi in comportamentele si respectul celor din jurul nostru. Nu poti “solicita” altui om sa te iubeasca atata timp cat tu nu o faci. Mecanismul este foarte simplu. “Uitand” sa iti iubesti propria persoana sub masca unui fals altruism, inconstient, induci partenerului ideea ca nu meriti sa fii iubit. Optimismul si respectul pentru propria persoana, si propriul corp va impune indubitabil si celor din jurul tau respect si apreciere. Iar lipsa lor aduce fara nici un dubiu si lipsa respectului si aprecierii celor din jur. Normele si “legile nescrise” ale societatii in care traim aduc deasemenea in comporamentul nostru atitudini “false” in raport cu noi insine si cu persoanele din jurul nostru. Comportamentele de tip “ce ar zice lumea”, oglinda inconstienta a “ce as zice eu”, ne fac sa ne mintim pe noi insine si sa ne tradam propria persoana, atribuindu-ne singuri o lipsa de respect, si introiectand totodata adevaratele noastre trairi. Mintindu-ne, devalorizam si persecutam propria noastra persoana. In dragostea de tip obsesiv continuam sa iubim imaginea ideatica a constructiei noastre imaginare, si continuam sa demonstram acestei “personane perfecte” ca tindem catre aceasi perfectiune prin simplul fapt ca abandonam propria persoana pentru el, considerand asta ca o iubire suprema. “Femeile care iubesc prea mult” asa cum le numea Robin Norwood, asociaza intr-un mod fals modul lor de a sangera sufleteste cu imaginea eroului sangerand pe campul de lupta, dar caruia ulterior i se vor aduce elogii. Personal, prefer sa folosesc metafora caprioarei rapusa de un animal mai puternic, si prefer sa cred deasemenea ca abandonarea propriei persoane pentru o alta este nu o dovada de iubire ci una de vulnerabilitate, si lipsa de respect fata de sine. De aceea, in capacitatea de a respecta si iubi propria persoana oglindim de fapt capacitatea de a iubi si respecta pe cei din jurul nostru, implicit partenerul de viata. De aceea, in final, imi permit sa reproduc un citat biblic, esential atat in dezvoltarea noastra personala cat si in dezvoltarea relatiei de cuplu: ”Iubeste-ti aproapele ca pe tine insuti”.


Pagina 8

PSIHOSUCCES - ZIARUL ASOCIA|IEI DE PSIHOTERAPIE INTEGRATIV~ - }COALA ERSKINE

VÂNZ~TORII DE ILUZII ILUZIA A PATRA: Un CV bogat este echivalent cu competen\a În alegerea unui psihoterapeut sau formator este important sa consult`m CV-ul acestuia, dar este esen\ial s` verific`m aceste informa\ii, m`car pe cele care se refer` la data licen\ei în psihologie sau a treptei de specializare în psihoterapie ( sub supervizare, autonom, specialist, principal, formator). De exemplu, ar trebui s` v` dea de gîndit un CV în care pentru anumite tipuri de certific`ri sunt afi]a\i anii de absolvire, iar pentru altele, nu. De asemenea ]i particip`rile la workshopuri sau congrese sunt greu de verificat, dar u]or de falsificat. Astfel, pute\i foarte u]or c`dea în capcana unui CV generos, dar care s` con\in` informa\ii false sau redundante. În schimb, c`r\ile tip`rite sau certific`rile oficiale, cum ar fi cele de pe site-ul Colegiului Psihologilor din Romania ( www.copsi.ro) sunt cele mai credibile ]i mai u]or de verificat. ILUZIA A CINCEA: O program` de formare cu teme generale îmi asigur` competen\e multiple Majoritatea ]colilor de formare în psihoterapie prezint` ]i programele de formare. O programa de formare autentic` trebuie s` con\in` teme specifice ]i în nici un caz teme generale gen :Elemente de psihoterapia X, Elemente de Psihoterapie Y sau Introducere in psihoterapia Z etc.

stupoare c` marele specialist nu are nici o formare de specialitate în psihoterapie sau nici o ora live, fa\`-n fa\`, cu pacientul. A]a c`, informeaz`-te de la al\i pacien\i ( clien\i) înainte de a c`lca pragul unui astfel de cabinet. Altfel, vorba româneasc` “la pomul l`udat, s` nu vii cu sacul”, se poate adeveri.

Lumea media abund`, atât la nivel na\ional cât ]i interna\ional de speciali]ti transforma\i peste noapte în “staruri” de lumina reflectoarelor. Trebuie s` ]ti\i c` abilitatea de a vorbi frumos sau de a “da bine” pe sticl` nu este înso\it` în mod ILUZIA A }ASEA: Un psihoter- automat de aptitudini autentice ]i bine apeut vedet` TV este negre]it foarte dezvoltate de psiholog clinician sau psibun. hoterapeut. Uneori, po\i descoperi cu

ILUZIA A }APTEA: Un articol de Richard Erskine postat pe site-ul une asocia\ii/ site privat certific` faptul c` asocia\ia respectiva este una noneclectic` sau psihoterapeutul format în acea ]coal` este un psihoterapeut din }coala Erskine. Ca urmare a prezent`rii asocia\iei noastre ca fiind singura de acest gen care lucreaz` dup` programa Institutului de Psihoterapie Integrativ` din New York ]i cu formatorii din echipa lui Richard Erskine am descoperit c` au înflorit post`rile articolelor lui Richard Erskine pe site-urile unor asocia\ii de psihoterapie integrativ` eclectice sau ale unor psihoterapeu\i integrativi eclectici forma\i în aceste ]coli. Dac` verifica\i programa asocia\iilor respective, formatorii ]i afilierile descoperi\i c` singura leg`tur` cu Richard Erskine este doar o curiozitate de cititor. Dac` intra\i pe siteul asocia\iei noastre www.psihoterapie.biz la rubrica “G`se]te-\i un terapeut” ve\i putea lua leg`tura cu psihoterapeu\ii forma\i de Asocia\ia de Psihoterapie Integrativ` (]coala Erskine).

au tr`it ferici\i pân` la adânci b`trane\i …". Realitatea ne arat` c` sunt pu\ini cei care tr`iesc ferici\i pân` la adânci b`trâne\i- fericirea este ,totusi, relativ` ca atât de multe alte lucruri . Dac` vrei cu adev`rat o rela\ie atunci va trebui s` în\elegi ce este o rela\ie, ce implic` ea, ce trebuie s` faci tu- în modul cel mai concret cu putin\`- pentu a avea si a men\ine acea rela\ie. Î\i dore]ti cu adev`rat o rela\ie? Ce faci în acest sens? Dac` e]ti într-o rela\ie, dar nu e]ti fericit(`), împlinit(`) ar trebui s` te întrebi dac` el(ea) este potrivit(`) pentru tine, cum l-ai ales(ai ales-o), a]tept`rile tale sunt realiste - poate el(ea) s` te fac` fericit(`), te în\elege, te iube]te ? Tu îl(o) iube]ti ,respec\i ,în\elegi? Dac` te afli într-o astfel de situa\ie ai ocazia s` vezi ce anume te face nefericit(`). A te plânge ]i a te afunda in nefericirea ta (tr`gându-l poate ]i pe cel`lalt dupa tine) nu te ajut` nici acum, în rela\ia pe care o ai, nici într-o viitoare rela\ie (în cazul în care consideri c` nu po\i ]i nu merit` s` salvezi rela\ia actual`). O rela\ie disfunc\ional` poate aduce la lumin` r`ni adânci, poate fi o

oportunitate s` le acord`m aten\ie ]i s` ne eliber`m de ele. Î\i po\i pune înteb`ri de genul : "Cu ce r`ni vin eu în rela\ie?", "Ce nu am primit ]i am nevoie s` primesc?", "Ce fac eu ca cel`lalt s` se poarte într-un anume fel?", "Cât de bine m` cunosc ?", "Cel`lalt e a]a cum îl v`d eu?", "Ce nu vreau s` v`d, s` accept? "etc. Poate te întrebi de ce este important` o rela\ie, de ce nu putem tr`i singuri? John Welwood spune c` :,, Rela\ionarea cu cineva de sex opus ne face s` ne confrunt`m cu acel mare altcineva din noi în]ine- o întreag` gam` de calit`\i ]i dimensiuni nexplorate ale fiin\ei noastre, dincolo de ,, Eul" familiar pe care îl cunoa]tem bine. Confruntându-ne cu marele necunoscut din noi în]ine, iubirea ne intensific` sim\urile ]i ne îndeamn` s` cre]tem ]i s` ne dezvolt`m în moduri neprev`zute". Câ\i dintre noi putem oare s` ne cunoa]tem cu adev`rat prin introspec\ie? Câ\i dintre noi putem s` vedem ce suntem cu adev`rat sau care sunt resursele noastre interioare? O rela\ie te poate ajuta s` te redescoperi, s` accesezi resurse neb`nuite, s`\i testezi limitele, s` aflii cine e]ti tu cu adev`rat.

Parcurgerea unei astfel de programe cu teme atât de generoase, este clar c` nu-\i va aduce la sfâr]itul form`rii decât informa\ii vagi ]i nespecifice

Frica de dragoste si de rela\ie Autor: Cristina P`tra]cu, psiholog, masterat „Psihodiagnoz` ]i consiliere psihologic`", psihoterapeut sub supervizare in psihoterapia integrativ` }coala Erskine Într-o lume în continu` schim- tate) în copil`ria ta marcat` de rela\ia bare, oamenii sunt din ce în ce mai nu tocmai fericit` a parin\ilor t`i, singuri sau se simt din ce în ce mai sin- rela\ie care te-a f`cut s` suferi ]i s` te guri chiar dac` sunt implica\i într-o autoinvinuie]ti- "eu sunt cauza rela\ie. discu\iilor, nefericirii, poate chiar al Celor singuri le este team` s` se abandonului unuia dintre p`rin\i", mai implice într-o rela\ie ]i g`sesc "nu am fost suficient de cuminte diferite scuze pentru a-]i justifica sin- ,de]tept" etc- nu-i de mirare c` î\i gur`tatea: ,, b`rba\ii sunt …porci.", g`se]ti atât de multe scuze si justifi,,femeile sunt ….curve" , ,, nu am cari ]i stai ascuns(`) în cochilia ta unde s` îmi g`sesc un partener", ,,cei a]teptând partenerul ideal, partener buni sunt deja angaja\i într-o rela\ie", care nici mac`r nu ai ideie cât de ideal ,, nu g`sesc ceea ce-mi doresc" etc. ar putea fi. Cu siguran\` el(ea) va ]ti Dar oare ]tii cu adev`rat cea ce c` este ideal(`) pentru tine ]i va veni cau\i, ]tii cum ai vrea s` fie cel(cea) pe la tine pentru c` tu îl(o) a]tep\i. Da, care îl(o) vrei, îl(o) dore]ti si pe care Cenu]`reasa este o poveste frumoas` îl(o) a]tep\i? Încearc` s` faci o list` cu care ne-a încântat copil`ria ca atâtea calit`\ile pe care ar trebui s` le aiba alte pove]ti, dar este o doar o poveste, cel(cea) pe care îl(o) a]tep\i ]i ai s` iar noi suntem oameni reali , nu eroi vezi cât de greu î\i va fi; adev`rul este de poveste; suntem oameni ce tr`iesc c` nu ]tii ce vrei cu adev`rat ]i î\i este ]i se confrunt` cu probleme mari si team`, …. team` de o rela\ie. Cu atât mici, probleme c`rora trebuie s` le de multe rela\ii e]uate în jurul t`u faca fa\` si, care constat` c` (poate chiar a ta) teama ta este justifi- singur`tatea nu-i ajut`, ci îi face cat`. }i dac` mai prive]ti (cu sinceri- neferici\i. Pove]tile se termina cu ,,}i


Ziar Psihosucces - Numarul 2