Pagina 6
PSIHOSUCCES - ZIARUL ASOCIA|IEI DE PSIHOTERAPIE INTEGRATIV~ - }COALA ERSKINE
Art terapia vindec` traumele Autor: psiholog Monica Rus, psihoterapeut sub supervizare în psihoterapie integrativ` }coala Erskine; pictor autodidact. Sunt trist, sunt speriat, sunt furios... simt c` ceva se întâmpl` cu mine ]i este a]a de greu s` exprim în cuvinte ceea ce simt. Cuvintele par s` ias` atât de greu, iar gândurile dau n`val`... stau în fa\a psihoterapeutului meu far` s` ]tiu cum s`-i transmit ceea ce simt, ceea ce m` apas`, durerea cumplit` care îmi cuprinde pieptul, nodul din gât, tensiunea din umeri... bucuria si speran\a... problema mea... acel ceva pe care nu ]tiu s`-l definesc acum. Oare a] putea desena, exprima prin culoare ceea ce simt? A] putea ar`ta în alt mod cum vede mintea mea durerea pe care o am, triste\ea, furia, anxietatea sau neîncrederea?’’’’ Acesta poate fi dialogul interior al oric`rui client ajuns în cabinetul de psihoterapie. Ce este de f`cut? Cei mai mul\i dintre clien\i ajung la psihoterapeut când se simt împin]i din interiorul fiin\ei lor de o fort` nevazut` care cere schimbare. Atunci cand tratamentul psihoterapeutic nu mai depinde în totalitate de un schimb verbal, de o vindecare exclusiv prin intermediul cuvântului, se cere poate o alta abordare. Art terapia poate fi un act curativ atât in sens cathartic dar mai ales comunica-
tiv. Este un alt mod de abordare a clien\ilor care nu verbalizeaz` ]i nu pot exprima emo\iile prin intermediul cuvântului. Din aceast` categorie mai fac parte: copii mici, persoane cu dizabilit`\i mentale si/sau deficit de dezvoltare psihic` sau verbal`, persoane care au trecut prin traume severe etc. Exprimarea artistic- simbolic` poate determina incon]tientul s` de vin` con]tient, poate aduce la suprafa\` imagini care se afl` [n profunzimile incon]tientului. Trebuie facut` o precizare: art terapia nu inseamn` a a]tepta din partea clientului capodopere in materie de art`. Pentru exprimarea liber` a emo\iilor, anxiet`\ilor, frustr`rilor, ideilor, tensiuArt terapia este eficient` in tratarea: - Negativismul; nilor, pentru în\elegere de sine ]i facil- Anxieta\ii, atacurilor de panic`, - Hiperactivitatea; itarea comunic`rii ]i rela\ion`rii, art ter- Tulbur`ri ale somnului; apia folose]te tehnici ca: desenul, pic- fobiilor; - Depresiei; - Tulbur`ri de expresie; tura, imageria activ`, jocul de rol, Travaliului de doliu; - Boli cronice; pove]tile terapeutice, teatrul creativ, - Adic\iilor; - Boli degenerative (ex. Alzheimer). dansul, mi]carea, muzica, mânuirea de - Traumelor diverse; marionete, modelajul, lucrul cu corpul, - Timidit`\ii; Scopurile Art terapiei sunt: sculptura, colaje, basmele, fotografia, - Problemelor de rela\ionare ]i comu- prevenirea si reducerea stresului; etc. }edin\ele de art terapie se desfa]oar` - îmbun`t`\irea capacit`\i de comuniîn grup sau individual, si dureaz` 60 sau nicare; - Problemelor fizice, cognitive si neu- care ]i rela\ionare; 100 de minute. rologice;
Doi p`rin\i schizofreni transmit în 55% din cazuri boala descenden\ilor Dovezile ce sustin rolul factorilor genetici în apari\ia schizofreniei se bazez` pe studiile familiale (incidenta mai mare a schizofreniei în rândul rudelor biologice de gradul I si II), studiile pe gemeni ]i studiile pe adop\ii (p`rinii adoptivi ai schizofrenilor în compara\ie cu p`rin\ii adoptivi ai unor copii normali). Aceste cerecetari au aratat o inciden\` mai crescut` a bolii la subiec\ii cu unul din p`rin\i schizofreni (15% pentru subiec\ii cu un p`rinte schizofren si 55% pentru cei cu ambii p`rin\i, dupa Rosenthal). In cazul gemenilor monozigo\i (identici) probabilitatea ca ambii copii sa faca boala este de 46% spre deosebire de cei dizigo\i unde procentul ajunge la 14%. Procentajele arat` c` bagajul genetic este important, dar nu suficient, un rol important avându-l si mediul. Studiile neurofiziologice au demonstrat c` la pacien\ii cu schizofrenie are loc o sc`dere a dimensiunilor neuronilor, o modificare de orientare a celulelor si diminuarea structurilor sinaptice. În acela]i timp num`rul neuronilor nu scade. Gena DISC 1 se consider` c` este implicat` în patogeneza schizofreniei. Expresia genei DISC-1 sufer` importante varia\ii pe parcursul
dezvolt`rii intrauterine, atingând concentra\ia maxim` in perioada embrionar` tardiv`, perioad` în care are loc dezvoltarea cortexului cerebral. Aceast` gen` interactioneaz` cu numeroase proteine citoscheletice implicate în neurodezvoltare, una din ele fiind NUDEL. Forma mutant` a genei DISC-1 nu reu]e]te s` interac\ioneze cu proteina NUDEL, diminuând astfel cre]terea neuronal`. O alt` gena care a fost recent descoperit` ca având un rol în declan]area schizofreniei paranoide este gena CELS-R1. Alte 7 gene sunt implicate ]i ele în patogenia schizofreniei: Dintre acestea, un studiu a relevat c` NRG1 care regleaz` neurotransmiterea glutamatergic` cu rol în dezvoltarea neuronal` ]i în felul în care creierul r`spunde sau se adapteaz` la ac\iunea factorilor din mediul înconjur`tor este responsabil` de producerea schizofreniei, de asemenea. În concluzie, genetica deschide o poarta nebanuit` pentru întelegerea schizofreniei, ceea ce trebuie clarificat e modul in care factorii genetici se decompenseaz` sub influen\a anumitor factori de mediu