Page 1

PSIHOSUCCES ZIARUL ASOCIA|IEI DE PSIHOTERAPIE INTEGRATIV~ - }COALA ERSKINE NUM~RUL 2/2012

cod ISSN Psihosucces = ISSN 2284 – 8037 http://psihosucces.ro/categoria/ziar-psihosucces/

Psihologia vân`torului modern de c`prioare Autor: psiholog principal psihoterapie integrativ`, specialist în psihoterapie ericksoniana si somatoanaliz`, psiholog clinician, PRE}EDINTELE ASOCIA|IEI DE PSIHOTERAPIE INTEGRATIV~ ( }COALA ERSKINE) CAMELIA STAVARACHE Puternic, inteligent ]i bogat- a]a s-ar autodescrie vân`torul de azi. Dar, s` vedem din punct de vedere psihologic ce înseamn` asta: Sentimentul puterii sau al for\ei interioare este expresia agresivit`\ii. Omul se na]te cu dou` pulsiuni fundamentale: agresiv` ]i sexual`. Pulsiunea agresiv` se exprim` într-o forma direct` prin b`taie, omor ]i indirect, ca efect al moderniz`rii omului, prin ironie, glume proaste, sporturi violente, vân`toare. Meseriile în care s-a sublimat agresivitatea sunt cea de poli\ist, chirurg, sculptor, m`celar, pictor, scriitor etc. {n aceast` analiz`, nu ne vom referi la vân`torul autentic, membru al triburilor de vân`tori, care vâna ca s` m`nânce, ci la pseudo-vân`torul modern. Acesta este preocupat de cantitate (cât mai mult vânat), folose]te tehnologie ultramodern` (localizare prin satelit, detec\ie termic` ]i prin infraro]u), angaja\i care s`-i trimit` vânatul în b`taia pu]tii sau animale eliberate din cu]c` în ultima clip` pentru a fi “ ochite”. Pe acest vân`tor, gen Ion Euroiul sau Adrian Bombonelul, îl vom numi vân`torul “ mama-mpunge ]i eu trag”. Inteligent înseamn` s` extragi dintrun minim de cuno]tinte un maxim de efect. Vân`torul autentic trebuia s` dovedeasca inteligen\`, spirit de observa\ie, distributivitate si aten\ie concentrat`, memorie vizual`, câmp vizual mare, discriminare vizuala ]i auditiv` (ca sa nu confunde cerbul cu colegul), auz ]i miros bun, îndemânare în mânuirea pu]tii, precizie, condi\ie fizic` bun`. Pseudo-vân`torul de azi are complexe mai mici sau mai mari (fizice, psihice, etnice) transformate în complexe de superioritate („eu sunt cel mai tare”), are de cele mai multe ori o fixa\ie oral`, adic` se bucur` de pl`cerile gurii (gurmanzi, b`utori, fum`tori, pup`tori), rigiditate a principiilor („animalele, du]manii ]i femeile sunt inferioare”). Pu]ca sau cu\itul sunt simboluri falice psihanalitice, ceea ce înseamn` c` posesorul lor î]i aloc` un falus suplimentar,

nemul\umit de cel primit de la mama natur`. De aici numeroase complexe legate de lungime, durat` sau vitez`. Un alt aspect important este legat de lipsa empatiei. Empatia este o caracteristic` a inteligen\ei emo\ionale care te

înva\` s`-i în\elegi pe cei din jur, s` te pui în pielea lor. Lipsa empatiei te “ajut`” s` furi, s` r`ne]ti cu bun` ]tiin\` în dragoste, afaceri ]i în prietenie ]i nu în ultimul rând, s` produci suferin\` altor fin\e.

EDITORIAL

Danseaz` cu lupii...propriilor dorin\e REDACTOR }EF conf. univ. dr LIVICA FR~|IMAN Am întâlnit o pacient` în vârst` de 60 de ani care a n`scut o feti\`, f`r` s` ]tie c` este gravid` pân` în luna a VII-a cînd alarmat` de cre]terea abdomenului, s-a prezentat la medic. Surpriza a fost cu atât mai mare cu cât femeia încercase toat` via\a s` r`mân` îns`rcinat`, f`r` s` izbândeasc`...pân` acum. Dup` ce a n`scut un bebelu] superb ]i s`n`tos, femeia st`tea ore în ]ir privindu-]i copilul, cople]it` de admira\ie, mirare ]i team`. „Oare voi tr`i suficient ca s` o pot vedea mare?” se întreba femeia. Agonie ]i extaz într-o înl`n\uire de senza\ii mute. Povestea acestei mame mi-a r`mas în minte mult` vreme ]i m-a f`cut s` m` gândesc la oamenii care renun\` la marile lor speran\e când înc` au puterea ]i capacitatea de a ]i-le împlini. Lipsa banilor sau a timpului sunt false motive pentru a-\i justifica abandonarea. Uneori te întorci din drum pentru o simpl` vorb` ( r`ut`cioas`) pe care nu îndr`zne]ti s` o verifici. Nu te min\i singur ]i nu l`sa nici pe al\ii s` o fac`. Nu te l`sa devorat de lupii dorin\elor neîmplinite. O întrebare pe care o folosim des în psihoterapie este: „Imagineaz`-\i c` la noapte se va produce un miracol ]i problema ta va disp`rea. Care va fi prima persoan` care va observa acest lucru? Ce anume va vedea schimbat la tine?”. Eu î\i propun s`-\i imaginezi urm`torul scenariu: ai ajuns psihoterapeut. }tii ce s` faci cu acest dar? Eu cred c` po\i s`-\i împline]ti visul, dar nu cred c` po\i face asta f`r` s` lup\i, f`r` s` vrei, f`r` s` ]tii, f`r` s` te informezi. Am cunoscut un psiholog din Gala\i care de]i a r`mas ]omer, nu ]i-a abandonat visul de a deveni psihoterapeut. A cântat în corul bisericii, a pus gresie ]i faian\` al`turi de tat`l s`u, ]i-a julit palmele, dar niciodat` sufletul. Iar cel mai frumos dar, l-a primit de la primul s`u pacient a c`rui vindecare i-a oferit cheia pentru ase iubi pe sine. {n concluzie, arunc` cutia cu dorin\ele tale care depind de alte persoane, la fel ]i pe cea cu aspira\iile pe care nu vrei s` \i-le îndepline]ti, dar p`streaz` sertarul cu ceea ce VREI ]i PO|I S~ FACI {N VIA|~.


Pagina 2

PSIHOSUCCES- ZIARUL ASOCIA|IEI DE PSIHOTERAPIE INTEGRATIV~ - }COALA ERSKINE

SFATURILE ATHENEI

Alb` sau neagr`, psihanaliz` sau psihoterapie? Toat` lumea sau aproape toat` lumea cult` a auzit de psihanaliz`. Dar care este diferen\a dintre aceasta ]i psihoterapie? Ca s`-\i r`spund la întrebare, trebuie s` ]tii c` PSIHANALIZA î\i ofer` o con]tientizare (în\elegere), iar PSIHOTERAPIA te ajut` s` te schimbi. Psihanaliza este evident o tehnic` mai degrab` de în\elegere, decât de transformare. O psihanaliz` te ajut` s` con]tientizezi care este leg`tura dintre colonul t`u iritabil ]i sodomizarea uitat` de la 5 ani sau leg`tura dintre nevoia ta de a fi iubit` de toat` lumea ]i afec\iunea explicit` a tat`lui pentru sora ta, de exemplu. Aceast` con]tientizare se face în ani întregi de analiz`, de aceea psihanaliza este cea mai lung` ]i cea mai scump` form` de psihoterapie. Din acest motiv, este recomandabil s` faci psihoterapie pentru a sc`pa de simptomele sup`r`toare ]i psihanaliz` dac` e]ti Ok, dar vrei s` te cuno]ti mai bine, s` te introspectezi. Dac` \inem cont ]i de faptul c` uneori, procesul de con]tientizare trebuie s` precead` schimbarea, iar simptomele noastre nu sunt foarte deranjante, atunci putem începe cu o psihanaliz`, r`mânând apoi, DAC~ MAI AVEM BANI }I TIMP s` transform`m rezultatele analizei în putere de schimbare printr-o psihoterapie.

Psihoterapie gratuit` Clinica de psihoterapie Psihosucces ofera urmatoarele bonusuri clientilor sai: 1. La 8 sedinte de psihoterapie cu dna Camelia Stavarache o sedinta de cosmetica faciala gratuita ( detoxifiere, hr`nire, tonifiere piele, tratament antiîmb`trânire). 2. In lunile iunie-august 1 ]edint` de psihoterapie gratuit` si restul la un cost de 20 lei/sedinta de psihoterapie in cadrul „Programului de antrenament mental antistres si psihoterapia emotiilor toxice“. Specialistii care activeaza in cadrul acestui program sunt: dra psih. Cristina Patrascu, dna psih.Simona Ionescu, dna psih. Lucia Constantinescu, dna psih. Mihaela Comisel, dna psih. Florentina Mandoc, dl psih. Claudiu Tanase. Indicatii terapeutice: - tulburari emotionale (depresie, anxietate, atac de panica) - acnee - obezitate - insomnie - tulburarile de comportament ale copilului - probleme de cuplu - controlul furiei - alcoolism / dependente Program`ri Psihosucces: tel. 0760 965 433 (Cosmote), tel. 0721 150 661 (Vodafone)

„EVENIMENTE PSI” ASOCIA|IA DE PSIHOTERAPIE INTEGRATIV~ ]i }COALA DE PSIHOTERAPIE INTEGRATIV~ RICHARD ERSKINE organizeaz` in iunie-octombrie 2012 grupe noi de formare in psihoterapia integrativa [n ora]ele: Bucuresti, Constan\a, Bra]ov, Sibiu, Râmnicu Vâlcea.

Noi î\i d`m posibilitatea s` devii organizator de grup în ora]ul t`u pentru a forma grupe ]i [n alte centre universitare din România. Detalii utile g`si\i pe site-le noastre www.psihoterapie.biz ; www.formarepsihoterapie.ro {nscrieri: as.integrativepsychotherapy@yahoo.com; tel. 0744 33 44 19

Sunt anxios... dar m` tratez Autor: COMI}EL MIHAELA, psiholog, psihoterapeut sub supervizare în psihoterapia integrativ`, clinica Psihosucces Bucure]ti pentru a se distrage de la îngrijor`ri ]i rumina\ii este refugiul în activit`\i carei absorb, în activit`\i profesionale sau hobby-uri, dar care pîn` la urm` ]i acestea se încadreaz` la comportamente de asigurare. Foarte importante sunt întreb`rile de genul: care ar fi cel mai r`u lucru care \i s-ar putea întâmpla ]i ce se ascunde în spatele îngrijor`rii, care este motivul pentru care nu te po\i opri din îngrijorare? Un alt aspect al investig`rii ar fi aflarea avantajelor ]i dezavantajelor în men\inerea simptomelor pentru subiect, precum ]i tendin\a de a controla gândurile prin recurgerea la comportamente de control sau administrarea de teste ]i chestionare care s` evalueze anxietatea. O alt` abordare ar fi de tip paradoxal în sensul c` i se propune subiectului o anumit` zi, or` ]i timp care s`-l acorde exclusiv gândului respectiv sau s` incerce s`-]i controleze gândurile negative nedorite. Rezultatul îi va demonstra {n cazul anxiet`\ii generalizate, unul subiectului c` blocarea gândurilor anxdin obiective este de a face ca pacientul iogene prin propriul control nu este posibil`. s` se îngrijoreze mai pu\in. Una din tehnicile folosite de subiec\i {n anxietatea generalizat`, particularitatea const` în perioada de manifestare continu` mai mult de 6 luni, timp în care pacientul nu-]i poate controla îngrijor`rile care nu sunt focalizate pe ceva anume, având senza\ia c` se afl` la cap`tul puterilor, senza\ii de oboseal`, de vid mental, de iritabilitate, încordare muscular`, lipsa concentr`rii si tulbur`ri de somn. Toate aceste tr`iri, îi provoac` subiectului un puternic disconfort tulburându-i func\ionarea normal`, putânduse încadra în anxietate generalizat` doar dac` nu exist` în ecua\ie al\i factori dererminan\i ca: abuzul de substan\e psihoactive, probleme medicale somatice (hipertiroidia sau probleme psihice datorate unei psihoze ca: episode depresive sau boala afectiv` bipolar`). O alt` particularitate ar fi ]i faptul c` aceste îngrijor`ri pot ap`rea nu numai spontan, datorate unui gând intruziv, ci ele mai pot fi ]i ini\iate sau autocreate de c`tre subiect.


PSIHOSUCCES- ZIARUL ASOCIA|IEI DE PSIHOTERAPIE INTEGRATIV~ - }COALA ERSKINE

Pagina 3

Divor\ul poate duce la cancer Autor: psiholog clinician Rodica Stoican, psihoterapeut sub supervizare în psihoterapia integrativ` “ De buna voie si nesili\i de nimeni” în fiecare zi tineri plini de speran\`, vis`tori, ferici\i, cople]i\i de emo\ie p`]esc în fa\a altarului m`car o data în via\`. Mân` în mân` î]i fac promisiuni pentru tot restul zilelor. {]i iau un angajament pe via\` unul fa\` de cel`lalt, în fa\a lui Dumnezeu, a p`rin\ilor, cunoscu\ilor, prietenilor ]i a întegii lumi. Schimb` inelele ca semn al iubirii, respectului ]i fidelit`\ii. Cu timpul, aceste promisiuni se încalc`, angajamentul este din ce în ce mai presant, iubirea se diminueaza, repectul dispare. Partenerii se instr`ineaz`, apar tensiunile, conflictele devin rutin`, emotiile negative sunt prezente în fiecare moment. Se fac vinovate de dizarmonie in cuplu urmatoarele aspecte: rutina care verific` în fiecare zi temelia unei rela\ii de cuplu, monotonia care aduce o lini]te nes`n`toas` în relatie, con]tientizarea de c`tre parteneri a faptului c` fericirea de la început nu dureaz` pentru totdeauna, tendin\ele egoiste si manipulative ale unuia dintre parteneri sau ale ambilor, deficien\ele de comunicare, conflictele conjugale (violen\a, abuzurile, refugierea in vicii), adulterul, tulbur`rile de natur` sexual`. De cele mai multe ori in spatele unui cuplu aparent armonios sunt ascunse o serie de tulbur`ri ale func\ionalit`\ii psihofamiliale, disfunc\ionalit`\i în sfera sexual`, erori ale partenerilor privind identitatea, rolurile ]i statuturile acestora în rela\ie. Toate acestea au un rol negativ în economia unui cuplu, putând duce la apari\ia unor crize de separare sau dezorganizare a familiei. Fragilitatea cuplului depinde ]i de imaginea pe care o are fiecare partener despre cel`lalt, ce a]tept`ri are de la el, care este modelul de so\/so\ie pe care l-a înv`tat în familia de origine, precum ]i evenimentele psihotraumatizante ale vie\ii fiec`rui partener al cuplului marital. Cel mai frecvent motiv de separare sau divor\ întâlnit în realitate este acela c` partenerii evolueaza separat, pierzând din vedere, nevoile, dorin\ele ]i a]tept`rile celuilalt. Pe fondul unei comunic`ri defectuoase aceste dificult`\i sunt greu de remediat. Cercetarile au ar`tat c` cele mai statisf`cute cupluri sunt cele în care ambii parteneri sunt capabili de exprimarea emo\iilor, gândesc pozitiv, î]i accept` partenerul de via\a cu u]urin\`, obi]nuiesc s`-]i eviden\ieze calit`\ile ]i nu defectele, î]i fac adesea complimente ]i nu repro]uri. Separarea ]i divor\ul sunt dou` dintre cele mai dureroase evenimente de via\`

din câte exist`. Din punct de vedere ierarhic, ca experien\e de via\a psihotraumatizante ocup` locul doi, respectiv trei, pe primul situându-se decesul. Divor\ul poate genera întreb`ri f`r` r`spuns pentru tot restul vie\ii, afecteaz` identitatea individului ]i zdruncin` serios capacitatea de a face fa\` unui viitor de unul singur. Un astfel de eveniment îi face pe oameni s` se confrunte cu temeri mai vechi, accentueaz` sensibilit`\ile fiec`ruia, deschide r`ni noi ]i le adânce]te pe cele din trecut. Divor\ul „reprezint` modalitatea juridic` prin care se desface o c`s`torie.” {nsa divor\ul aduce cu el „indiferent cât de dorit a fost ”o serie de consecin\e psihologice, morale ]i materiale, asupra partenerilor care le marcheaza evolu\ia ulterioar`.” Exist` studii care arat` c` intensitatea emo\iilor negative asupra celor care divor\eaz` este atât de mare încât le poate afecta stabilitatea s`n`t`\ii pentru tot restul vie\ii. Faptul c` se pierde o rela\ie semnificativ`, se pot pierde bunuri construite în ani, se pierde un statut, se pierde identitatea cuplului, dar ]i cea ca individ, genereaz` un stres imens. Stresul provocat de un astfel de eveniment afecteaz` sistemul imunitar ap`rând astfel predispozi\ia de a dezvolta boli cardiovasculare ]i anumite tipuri de cancer. Indicatorii comportamentali, fizici ]i emo\ionali ai existen\ei stresului ca urmare a divor\ului pot fi: dificult`\i de a dormi sau somn perturbat, triste\e cople]itoare, sentimente de vid interior, sentimente de incertitudine ]i vinov`\ie, dureri de cap sau dureri musculare, team`, panic` ]i anxietate, nervozitate, oboseal` inexplicabil`, crize de plâns, autoizolare, furie ]i agresivitate. Divor\ul aduce cu el multe emo\ii negative. Unele dintre acestea vor interveni în capacitatea noastr` de a func\iona în viata de zi cu zi. Ar fi recomandat ca decizia unui divor\ s` se ia în cuno]in\` de cauz`, dup` o analiz` profund` a consecin\elor pe care le poate avea acesta asupra vie\ii emotionale a celor implica\i. Este nevoie s` se reflecteze asupra op\iunilor de reconciliere, repozi\ionare in rela\ia de cuplu, mai ales când exista copii. Chiar dac` în \ara nostr` procedurile de divor\ s-au simplificat, este necesar s` se con]tientizeze faptul c` schimbarile pe care le aduce un divor\ în via\a copiilor, familiilor celor implica\i, prietenilor, etc. sunt generatoare de stres. Uneori separarea partenerilor poate avea

ca ]i consecin\e sc`derea nivelului de trai, dezechilibru în via\a sociala, tulbur`ri emo\ionale. {nainte de a lua aceast` decizie se impune r`spunsul la unele întreb`ri cu ar fi: sunt sigur c` nu exist` o alt` alternativ`?, Este cea mai bun` alegere pe care o pot face?, {mi va rezolva problemele pe viitor aceast` separare?, {n ce fel m` va afecta pe mine ]i pe cei implica\i? A] putea s` fac ceva pentru a evita acest eveniment? Exist` speciali]ti care pot ajuta în aceste situa\ii, psihoterapeu\ii v` pot ajuta s` clarifica\i situa\ia din punct de vedere emo\ional, avoca\ii sunt cei care pot furniza informa\ii despre aspectele juridice, preo\ii abordeaz` dimensiunea ce \ine de moral` ]i spiritualitate. Când nu exist` alt` ]ans` decât divor\ul, vor urma o serie de schimb`ri care necesit` mult` r`bdare, motiva\ie ]i încredere. Ca orice pierdere ]i divor\ul are nevoie de timp pentru a se rea]eza lucrurile, pentru a integra schimb`rile ]i a vindeca r`nile. De cele mai multe ori este dificil s` se parcurg` acest traseu de unul singur. Oamenii în astfel de situa\ii au nevoie de ajutor specializat, de suportul familiei ]i al celor apropia\i. Sprijinul este esen\ial pentru a se reu]i gestionarea corect` a emo\iilor negative, pentru dep`]irea crizei emo\ionale prin asumare, folosind evenimentul traumati-

zant în sens pozitiv ca pe o oportunitate de a cre]te ]i înv`\a. Dep`]irea acestei situa\ii ]i orientarea c`tre viitor presupune o privire retrospectiv` asupra trecutului, în\elegerea modului de a te comporta în rela\ie, asumarea gre]elilor ]i înv`\area unui mod nou de a ac\iona pentru a nu le repeta. Pentru a proceda mai bine în viitor se recomand` s` faci un pas înapoi cu scopul de a avea imaginea de ansamblu ]i a r`spunde unor întreb`ri: Cum ai contribuit tu la problemele din rela\ie?, Exist` posibilitatea s` faci acelea]i gre]eli în viitor? Alegerile pe care le faci sunt gre]ite? E]ti în contact cu nevoile tale? Ai putea ac\iona într-un mod mai constructiv? Este nevoie s` fii sincer cu tine pentru a putea parcurge procesul de vindecare. O privire în trecut î\i ofer` posibilitatea de a afla mai multe informa\ii despre tine care te vor ajuta: vei descoperi cum s` te raportezi la ceilal\i, precum ]i problemele pe care le po\i lucra. Dac` e]ti capabil s` vezi în mod obiectiv propriile alegeri, comportamentul în rela\ie, motivele pentru care ai ales fostul partener, gre]elile pe care le-ai f`cut, este un câ]tig imens pentru a reu]i în viitor s` dezvol\i rela\ii armonioase. Aminti\i-v` c` ave\i în fa\a un viitor care merit` abordat cu încredere ]i speran\`, l`sând în spate r`nile trecutului.


Pagina 4

PSIHOSUCCES - ZIARUL ASOCIA|IEI DE PSIHOTERAPIE INTEGRATIV~ - }COALA ERSKINE

PSIHOTERAPIA LIVE

TINERE|EA SUFLETULUI Autor: psiholog VALENTINA MAHFOUZ, anul II de formare [n psihoterapia integrativ` ( ]coala Erskine) Nimic nu poate fi mai dureros când o femeie frumoas` ]i admirat` se prive]te în oglind` ]i cu fiecare zi care trece realizeaz` c` ‘’îmb`trâne]te’’. Mi-a luat mult timp s` m` obi]nuiesc cu gândul c` via\a nu este ve]nic`, iar tinere\ea o po\i p`stra mul\i ani intact` dac` te îndr`goste]ti de propria-\i persoan` si de propria-\i via\`. Am 42 de ani ]i m` simt împlinit`,cu un so\ iubitor si protector ]i un copil absolut adorabil.N-am ]tiut s` pretuiesc darurile pe care mi le-a dat D-ZEU decât în urm` cu 4 ani când aceea]i divinitate mi-a c`l`uzit pa]ii c`tre facultatea de psihologie. Sim\eam c` sunt înzestrat` cu anumite calit`\i; intui\ie, dorin\a necontenit` de a a asculta durerile ]i fr`mânt`rile oamenilor ]i empatia fa\` de suferin\ele lor, dar nu con]tientizam c`-mi pot dezvolta sim\urile studiind psihicul uman in cadrul unei institu\ii specializate. }i, cum nimic nu este întâmpl`tor, inevitabilul s-a produs. A fost nevoie de o singur` persoan` ca s`-mi arate drumul ]i dorin\a mi s-a îndeplinit. Dup` 4 ani de studiu si nenum`rate c`rti cu profil psihologic citite pot spune c` m-am n`scut din nou. Sunt o alt` persoan`, cu bucurii ]i triste\i,cu

frustr`ri ]i probleme inc` nerezolvate, dar care ]i-au g`sit r`spunsurile. Mai este nevoie doar de timp pentru a le ameliora sau chiar rezolva. De mic` auzeam în jurul meu;’’ce feti\` frumoas`!’’Aceste complimente m` vizau pe mine, dar cu trecerea timpului frumuse\ea fizic` ]i felul meu de-a fi mi-au adus bucurii, dar ]i multe necazuri. {n adolescen\` fetele m` evitau, iar b`ie\ii m` sufocau.Nu în\elegeam de ce sunt respins` ]i-mi puneam deseori întrebarea;’’cu ce-am gre]it?’’.Nimeni nu ]tia s`-mi dea un r`spuns satisfac`tor. Mama mea încerca s` m` fac` s` privesc în oglind` ]i s` realizez ce darnic a fost D-ZEU cu mine, dar eu o puneam pe seama iubirii necondi\ionate. Rezolvarea am g`sit-o in c`r\ile mele de psihologie unde citind despre gelozie, invidie ]i competi\ie am in\eles cum func\ioneaz` totul. Trecând prin via\` mi-am creat o carapace de protec\ie fa\` de invidia feminin` ]i am început s`-mi lucrez ]i frumuse\ea interioar`. Am descoperit noi modalit`\i de a m` face pl`cut`, de a crea în jurul meu lini]te ]i întelegere. Am înv`\at s` tac ]i s` ascult .Am deschis noi por\i c`tre mine din dorin\a

de a-i ajuta pe cei din jur ]i de a le ar`ta c` frumuse\ea sufletului este mult mai pre\ioas` decât cea fizic`. Am v`zut în jurul meu femei c`rora le este team` s` îmb`trâneasc` ]i care speriate se gândesc la sinucidere. Pentru ele am sim\it nevoia s` împ`rt`]esc din experien\a mea. Nu uita\i c` orice femeie poate fi mam`, sor`, prieten`, so\ie ,amant` ]i poate d`rui mult` iubire, dragoste ]i compasiune. Rolul nostru pe lume este s` iubim ]i asta ar trebui s` ne motiveze s` ne p`str`m ‘’sufletul

tân`r’’. Secretul tinere\ii const` ]i în dorin\a de a ne între\ine memoria, inteligen\a, via\a rela\ional`, sexualitatea, creativitatea, spiritualitatea, stima de sine, optimismul. Este important s` avem grij` de s`n`tatea creierului nostru. Iat` atâtea c`i de a rezista mai bine la trecerea timpului. Pre\ui\i via\a , bucura\i-v` de fiecare r`s`rit de soare, de fiecare pic`tur` de ploaie ]i de fiecare zâmbet descoperit pe chipul unui copil.

AJUTOR! CAUT PSIHOTERAPEUT Autor: Mariana }tefan, psiholog, psihoterapeut sub supervizare în psihoterapia integrativ` (]coala Erskine) Suntem in fiecare zi asalta\i de nenum`rate probleme: ne-am pierdut jobul, soacra ne sâcâie, copiii ne ingrijoreaz`, so\ul este mai mult absent,nu ne ofer` sprijin sau,mai r`u, suntem in divor\ (eventual dup`!).Din ce în ce mai mult ne pierdem dorin\a de a ne bucura, suntem stresa\i si depasi\i de situa\iile din via\a noastr`, poate c` am fost entuzia]ti si plini de elan la începuturi, dar nu vedem de ce ar mai trebui s` c`ut`m solu\iile dac` problemele par a nu se mai termina! Unii dintre noi reu]im s` ne îmboln`vim (hipertensiune arterial`, cardiopatii, diabet, boli invalidante) gândindu-ne cum s` ie]im din situa\ii (aparent) f`r` ie]ire si atunci chiar c` ajungem la disperare ]i, mai târziu, la apatie si renun\area de a mai c`uta vindecarea. CRED C~ AM CONTURAT UN PORTRET! EXIST~ CINEVA CARE SE RECUNOA}TE AICI? Poate c` oamenii au strigat dup` aju-

tor mult` vreme-la rude, prieteni, parteneri de via\`, eventual ghicitoare si biseric`, si poate c` la un moment dat au crezut c` au reu]it s` treaca peste situa\iile critice, dar de ce oare ele s-au intors sub noi forme, din ce în ce mai frustrante si mai greu de solu\ionat? GATA! nu mai vrei decât s` te la]i p`guba] de tot efortul `sta, de a fi prezent in via\a ta, nu mai ceri ajutor si nu mai accep\i ajutorul celorlal\i, care nu au reu]it decât s` te încurce cu experien\ele proprii, cu felul lor de a fi si a gândi ]i care nu seam`n` deloc cu tine. Solu\ia ta este alta ]i tu o ]tii deja, numai c` nu reu]e]ti s` \i-o aminte]ti. Dup` o via\` în care \i s-a spus c` “trebuie sa faci a]a “ si “trebuie s` fii cutare”, deja nu mai gânde]ti tu, ci cutumele impuse de societate. A fost o vreme cand ai f`cut-o, era îns` demult ]i nu î\i mai aminte]ti prea multe din perioada aceea. Erai un copil si visai s` pleci s` vânezi leii din Africa, nicidecum s` te însori, s` faci trei copii si gr`tar sâmb`ta în jurul

blocului… sau ai vrut s` fii actri\`, aveai ]i talent si fizicul necesar, dar p`rin\ii te voiau doctori\`, iar tu ai f`cut tot ce ai putut sa îi mul\ume]ti, convins` fiind c` p`rin\ii ]tiu mai bine, iar acum, ce dezam`gire!-via\a ta te plictise]te… }i totu]i…si totu]i se poate, po\i s` reiei via\a de acolo de unde ai l`sat-o, cu acela]i optimism si bucurie, plin de curaj, dar cu mult mai mult` non]alan\`, f`r` stres, mai în\elept, datorit` tuturor experien\elor unei vie\i omene]ti. Exist` cineva care poate s` te fac` s` î\i aminte]ti cum s` gânde]ti singur, s` î\i reg`se]ti propriile solu\ii si pofta de via\` ]i acela este un psihoterapeut. El sau ea î\i pot fi de mare ajutor atunci când suferi dup` o mare pierdere din via\a ta, atunci când crezi c` e]ti în depresie , ai st`ri de nelini]te sau faci atacuri de panic` ]i înghi\i pastile cu pumnul, in loc de a c`uta cauzele. Durerile fizice si bolile cronice au ]i ele multe solu\ii în psihoterapie, unele din ele se pot chiar vindeca. Iar dac`

rela\iile dificile cu familia ne-au adus la u]a psihoterapeutului, vom afla c` nu este nimic mai u]or decât s` le repar`m, cu ajutorul unui psihoterapeut. Exist` multe cupluri care se afl` în impas si nu ]tiu ce este cu ei, rela\ii care nu mai merg din motive necunoscute celor afla\i în interior, dar care doresc s`]i salveze rela\ia si atunci psihoterapeutul de cuplu va fi cel care îi poate ajuta cu mult succes. Totul este s` î\i dore]ti s` ba\i la u]a care trebuie- a unui psihoterapeut calificat, iar dac` tu nu vrei sau nu ]tii ce poate s` fac` pentru tine un psihoterapeut, atunci cineva din via\a ta s` ia taurul de coarne ]i s` te trimit` la specialist. Specialistul–psihoterapeut va avea grij` ca toate datele s` r`mân` confiden\iale, deci îi putem spune temerile noastre f`r` s` ne temem c` vor fi divulgate cuiva. Deci, încearc`! Este o experien\` inedit` ]i frumoas`, în care vom reg`si tot ce am crezut c` am pierdut vreodat`.


PSIHOSUCCES- ZIARUL ASOCIA|IEI DE PSIHOTERAPIE INTEGRATIV~ - }COALA ERSKINE

Pagina 5

Stima de sine stabile]te dac` vei fi „rege” sau „supus” Autor: Cristina P`tra]cu, psiholog clinica Psihosucces-Bucure]ti, Masterat, Psihodiagnoz` ]i consiliere psihologic`", psihoterapeut sub supervizare în psihoterapia integrativ` Program`ri: 0760 965 433 Stima de sine, latur` important` a personalit`\ii, este reflectat` de modul în care o persoan` se evalueaz` pe sine, atribuindu-]i o valoare, evaluare ce este exprimat` în exterior prin modul în care aceasta se comport`. Stima de sine este esen\ial` pentru c` de ea depinde în mare m`sur` echilibrul psihologic al individului. Când ea este pozitiv` o persoan` ac\ioneaz` eficient, este mul\umit` de ea îns`]i ]i poate face fa\` dificult`\ilor cu care se confrunt`, fiind capabil` s` se adapteze cu u]urin\` la schimb`rile din via\a sa. O stima de sine negativ` provoac` suferin\` prin nemul\umirea fa\` de propria persoan`, individul neputându-]i utiliza la maxim poten\ialul, limitându-]i astfel posibilit`\ile de reu]it` în via\` ]i de a avea interac\iuni fericite cu cei din jur. Stima de sine se construie]te pe dou` mari nevoi, aceea de a fi iubit ]i aceea de a fi competent. Bazele stimei de sine se pun în mica copil`rie prin interac\iunea copilului cu adul\ii importan\i din via\a acestuia. Un copil care a avut parte de o copil`rie fericit`, fiind înconjurat de c`ldur` ]i afec\iune, care a fost încurajat ]i sprijinit în ac\iunile sale de explorare a mediului înconjur`tor, care a fost l`udat pentru str`dania ]i efortul de a realiza ceva, va dezvolta un nivel ridicat al stimei de sine. La polul opus se va afla copilul cu un nivel sc`zut al stimei de

sine, copil ce a fost lipsit de afec\iune, expus îns` la critici, ridiculiz`ri, etichet`ri (,,e]ti prost", ,,e]ti incapabil" etc) ]i uneori chiar abuzuri fizice. Nivelul stimei de sine, ridicat sau sc`zut, stabile]te nivelul de împlinire în via\`. O persoan` con]tient` de nivelul stimei de sine poate s`-l modifice, s`-l schimbe dac` î]i dore]te acest lucru. P`rerea pe care un individ o are despre sine îi influen\eaz` p`rerea în toate aspectele importante ale vie\ii sale: genul de prieteni pe care ]i-i va alege, cum se va în\elege cu cei din jur, cariera pe care ]i-o va alege ]i succesul acesteia, dac` va fi conduc`tor sau subordonat, genul de persoan` cu care se v` c`s`torii, eficien\a sa ca p`rinte etc. Eficienta ]i mul\umirea de sine este determinat` de nivelul stimei de sine ]i nu de baza genetic` cu care un individ vine pe lume. O persoan` cu stim` de sine sc`zut` ,,se cite]te" relativ u]or ; este suficient s` fii atent la câteva aspecte din comportamentul ei ca de exemplu: are o p`rere proast` despre sine - ,, eu nu pot", eu nu sunt în stare", ,, nu sunt cu nimic mai presus decât ceilal\i", ,, eu nu contez"; este extrem de sensibil` la critic` ]i foarte u]or de r`nit; se teme de schimbare, de respingere; este nehot`rât` în a lua decizii din teama de a nu gre]i; este nemul\umit` de propria persoan` ]i este

Jurnalul unei oi de]tepte “Cartea Jurnalul unei oi de]tepte, scris` de Sabin Stavarache, un copil de doar 11 ani este un proiect ambi\ios ]i demn de toat` aten\ia noastr`, a tuturor. {ntr-o perioad` în care copiii se îndreapt` mult mai mult spre tenta\iile tehnologiei decât spre magia pove]tilor, Sabin a îndr`znit s`-]i fac` public` pasiunea: scrisul. {nzestrat cu mult curaj ]i un ochi critic neobi]nuit pentru vârsta lui, pove]tile sale, aventurile oi\elor Bee, Mee ]i Hee vor face prin limbajul comic un deliciu al cititorilor de toate vârstele. Autorul juvenil nu se d` la o parte de la formul`ri ingenioase, licen\e scriitorice]ti îndr`zne\e ]i d` publicului o carte plin` de prospe\ime ]i pe alocuri o altfel de monografie a copil`riei bucure]tene. El observ` ]i spune lucrurilor pe nume, cu naturale\ea ]i sinceritatea caracteristic` vârstei sale, reu]ind s` surprind` mereu prin îmbinarea subiectivismului unui scriitor care î]i iube]te personajele, cu obiectivismul copilului care observ` un comportament nelalocul lui în jurul s`u. Aventurile oi\elor ar putea fi mai mult decât ni]te povestioare care ne înveselesc, pot fi chiar satire într-o form` embrionar`.” – M`d`lina Ghi\escu, actri\` Cost carte- 20 ron Pentru comenzi vizita\i www.jurnaluluneioidestepte.ro sau pute\i achizi\iona cartea direct de la sediul Psihosucces din Bucure]ti, str. Alb` nr. 12 ( tel. 0721 150 661) Blumenthal Production ]i Editura Lindenfeld sprijin` proiectul „Jurnalul unei oi de]tepte”.

dependent` de asigur`ri ]i acceptare din exterior; are dificult`\i în a lega rela\ii afective apropiate ]i profunde pentru c` se consider` nedemn` de iubire; î]i exprim` greu emo\iile ]i are dificult`\i în a cere sprijin, ajutor, sfaturi; este fie agresiv`, fie pasiv`; are tendin\a de a tr`i dup` reguli de tipul: ,, trebuie, ,, nu trebuie", ,, neap`rat", este obligatoriu s`"; nu are curaj s`-]i exprime punctul de vedere ]i folose]te modalit`\i de comunicare protectoare ca: bosumflare, sarcasm, cinism, acuzare, ridiculizare sau t`cere ostil`; tr`ie]te în viitor (î]i face planuri pe care foarte rar le pune în practic`); este fie o persoan` pasiv`, fie agresiv`; este perfec\ionist` pentru c` se teme s` fie criticata, ar`tat` cu degetul; sufer` de un complex de inferioritate sau de superioritate (în spatele unui complex de superioritate se ascunde întodeauna unul de inferioritate); î]i neglijeaz` bun`starea fizic` (pentru c` ea nu merit` a]a de mult); este supus` sau rigid`. O persoan` cu o stim` de sine înalt` este spontan` ]i deschis` spre nou; se accept` pe sine ]i pe ceilal\i; are o toleran\` crescut` la frustrare; î]i asum` propriile probleme, emo\ii, percep\ii etc; este flexibil` ]i independent`; î]i exprim` opiniile direct ]i clar; î]i cunoa]te punctele forte, dar ]i pe cele slabe; î]i exprim` emo\iile; cere sprijin, sfaturi, ajutor atunci când are nevoie; are

încredere în sine ]i se iube]te pe sine; vede un e]ec ca pe o oportunitate de a înv`\a; se implica în toate aspectele vie\ii; este capabil` s` primeasc` critici ]i feedback de la ceilal\i . O persoan` ar trebui s` î]i pun` probleme cu privire la nivelul stimei de sine atunci când: - are un stil de via\` neglijent ]i dezechilibrat; - are o atitudine inflexibil` fa\` de sine ]i fa\` de ceilal\i; - î]i inhib` experien\ele pozitive; - evit` provoc`rile ]i schimb`rile; se plaseaz` în situa\ii de respingeri; nu este independent` emo\ional ]i financiar; - se autodevalorizeaz` pe sine sau îi critic` ]i învinov`\e]te pe al\ii. Chiar dac` nivelul stimei de sine se stabile]te în copil`rie el poate fi schimbat. O persoan` adult` este responsabil` de propria sa fericire ]i împlinire ]i, mai mult decât atât, trebuie s` fie con]tient` de faptul c` nivelul stimei sale de sine îl influen\eaz` ]i pe cel al copilului s`u (copiilor s`i). De asemenea, persoana ar trebui s` fie con]tient` c` simpla con]tientizare a nivelului stimei sale de sine nu este suficient` pentru a rezolva problema ci, este nevoie de mult` munc` cu sine, de determinare si hot`râre. Cu siguran\a nu este un drum u]or, dar este esen\ial pentru a-]i tr`i plenar via\a.

Durerile menstruale vorbesc depre nevoia ta de control Diagnosticat de unii medici ca tulburare neuro-vegetativ` sau dismenoree, sindromul premenstrual apare, a]a cum îi spune ]i numele, cu câteva zile înainte de menstrua\ie ( 3-10 zile) ]i poate persista ]i in timpul acesteia. Simptomele premenstruale sunt în general de tip psihic: depresie, nelini]te, anxietate, nervozitate. Simptomele fizice se refer` la durerea de tip cramp`, reten\ie hidric` ( edeme), insomnie. Din punct de vedere psihosomatic, femeile care sufer` de dismenoree sunt femei exigente care iubesc libertatea ]i independen\a. Exigen\a lor în raport cu via\a este calitativ` ]i ele a]teapt` mult` rigoare din partea persoanelor cu care interactioneaz`. Lipsa de respect ]i cuvânt a partenerului este inacceptabil` pentru ele. Starea de inutilitate sau de lips` a progresului este r`u tr`it` ]i se traduce prin revolte, tensiuni, contrac\ii, rezisten\e. Psihoterapia î\i propune s`-\i schimbe grilele cognitive astfel încât s` accep\i imperfec\iunile lumii, „regulile ei” ]i s` renun\i la controlul excesiv.


Pagina 6

PSIHOSUCCES - ZIARUL ASOCIA|IEI DE PSIHOTERAPIE INTEGRATIV~ - }COALA ERSKINE

Oscar, tanti Roz ]i câteva idei simple Autor: Rozalia Solcan, psihoterapeut sub supervizare în psihoterapie integrativ` (}coala Erskine) - }i despre ce ai vrea s`-I scriu? - […]Despre gândurile tale, Oscar, acelea pe care nu le spui nim`nui, care devin ap`s`toare, prind r`d`cin`, te împov`reaz`, te imobilizeaz`; acelea care, luând locul ideilor înnoitoare, te paralizeaz` m`cinându-te pe din`untru. Dac` nu vorbe]ti ]i doar le \ii în tine, ai s` te transformi în groapa de gunoi a gândurilor vechi ]i r`u mirositoare. Ce ai face dac` ai fi un b`ie\el de 10 ani care afl` c` e grav bolnav ]i mai are de tr`it doar câteva zile? Po\i face multe, dac` lâng` tine se afl` tanti Roz. Tocmai 1 am terminat de citit o carte frumoas` , o carte dintre acelea de care î\i aminte]ti tot restul vie\ii cu un sentiment amestecat – pl`cere ]i triste\e deopotriv`. O carte care te face s` te gânde]ti c`, de multe ori, înve\i s` deschizi ochii doar în situa\ii limit`. Acum mai mul\i ani, psihoterapeutul canadian Nathaniel Branden, al c`rui nume este considerat de unii sinonim cu analiza problematicii stimei de sine, propunea2 un exerci\iu simplu ]i interesant . {ntocme]te dou` liste, una în care s` identifici ariile din via\a ta aflate, în cel mai înalt grad, în perimetrul con]tientului – al lucrurilor pe care le con]tientizezi –, cealalt` cuprinzând ariile în care zona con]tientului este cel mai slab reprezentat` (nu ]tii de ce reac\ionezi a]a sau a]a, de ce face alegeri de tipul X sau Y etc). Alege, apoi, cel pu\in trei arii pe care s` le îmbun`t`\e]ti sub aspectul abord`rii con]tiente. Acum, pentru fiecare arie identificat` în lista a doua, completeaz` trei itemi (scrie fiecare item separat, pe câte o coal` de hârtie, în partea de sus a acesteia): 1. ”Aspectul dificil în încercarea de a fi pe deplin con]tient în aceast` situa\ie este…”; 2. ”Aspectul pozitiv în faptul de a nu fi pe deplin con]tient în aceast` situa\ie este…”; 3. ”Dac` a] fi pe deplin con]tient în acest caz…”. Ofer` rapid, f`r` a-\i cenzura gândurile, 6-10 complet`ri în fiecare caz. Exerci\iul nu e unul complicat, dar are darul de a ar`ta cu degetul spre un comportament uman curios. Ne construim ziduri de ap`rare (cu c`r`mizi furnizate de persoanele semnificative din via\a noastr`), l`sând doar o mic` fisur` în zid, pentru a vedea ce se întâmpl` dincolo de noi. }i a]a începem s` vedem lumea prin aceea]i fisur`, din acela]i unghi, indiferent de anotimp, indiferent de ce ni se întâmpl`. R`mânem bloca\i în acelea]i pozi\ii, în acelea]i norme de comportament, acelea]i scheme de gândire, bloca\i în 1

propriile scenarii, pe care suntem dispu]i s` le rejuc`m la nesfâr]it, indiferent de scen`, indiferent de partener. André Moreau avea, f`r` îndoial`, dreptate s` ne spun` cândva c` repet`m zilnic comportamente de multe ori incon]tiente, ca ]i cum am fi orbi, ]i c` acest lucru constituie una dintre dramele existen\ei noastre. Paradoxal sau nu, frumuse\ea c`r\ii evocate mai sus este aceea c`, prin intermediul unui personaj aflat pe moarte, ea se adreseaz` în primul rând celor care nu se afl` în aceast` situa\ie. Ea încearc` s` ne transmit` tuturor c` zidurile de ap`rare ”prefabricate” ne împiedic` s` ne tr`im via\a. Nu este firesc ca doar împrejur`rile extreme s` fie cele care dau privirii acea limpezime care vede lucrurile cu adev`rat. Secretul unei vie\i bune este acela de a fi deasupra împrejur`rilor (cotidiene, sau, dimpotriv`, extraordinare), de a tr`i în permanen\` cu ochii deschi]i – ”les yeux ouverts”, re\eta pe care Marguerite Yourcenar o recomanda într-o frumoas` autobiografie. Re\eta nu este, îns`, la îndemâna oricui. Avea dreptate tanti Roz: ” …majoritatea oamenilor sunt complet lipsi\i de curiozitate. Ei se aga\` cu înver]unare de ceea ce au, ca p`duchele de urechea chelului”. C`s`toria este un proces de dezvoltare, care, într-o form` adult`, recapituleaz` procesul de dezvoltare al fiec`rei persoane. Stresul între partenerii de mariaj este o recapitulare a blocajelor din dezvoltarea fiec`ruia dintre parteneri, iar adapt`rile sunt complementare. Atunci când începe lupta pentru “putere”, este momentul când începe lucrul în ]i cu rela\ia. (Lupta pentru putere poate fi caracterizat` prin unul sau mai multe din urm`toarele elemente: stagnare, conflict, dorin\a de a sc`pa din rela\ie, întreb`ri si fr`mânt`ri despre ‘incompatibilitate”, despre dac` oare c`s`toria cu aceast` persoan` a fost un lucru “corect” sau o alegere bun`, senza\ia de primejdie în rela\ie, etc.) Con]tientizarea este absolut necesar` pentru ca o schimbare s` aib` loc. A arunca, par\ial sau în întregime vina pe cealalt` persoan` nu va îmbun`t`\i rela\ia. CÂTEVA IDEI PENTRU O RELA|IE (MAI) BUN~: 1. {ncepe\i fiecare diminea\` cu un angajament con]tient de a elimina învinuirile ]i critica din partea dvs. de rela\ie. Dac` totu]i pe durata zilei mai exist` sc`p`ri, ave\i grij` s` le recunoa]te\i ]i s` cere\i scuze partenerului dumneavoastr`. 2. Acorda\i aten\ie ]i aprecia\i în mod expres ]i direct, dar sincer, lucrurile poz-

E.-E. Schmitt, Oscar ]i tanti Roz, Bucure]ti, Humanitas, 2006. N. Branden, The Psychology of High Self-Esteem. A Life-Changing Program for Personal Growth, Chicago, Nightingale-Conant Corporation, 1986, p. 4. 2

itive care îl caracterizeaz`, pe care le spune sau le realizeaz` partenerul(a) - nu conteaz` cât de m`runte par acestea! 3. Ruga\i partenerul s` v` scrie o list` cu lucrurile care o (îl) fac s` se simt` iubit(`) ]i special(`). {ntocmi\i o list` ]i pentru dumneavoastr` ]i face\i schimb de liste. Apoi, în fiecare zi, indiferent de cum v` sim\i\i în rela\ia cu partenerul dvs, pune\i in practic` un comportament iubitor ]i care denot` grij` pentru acesta! 4. Analiza\i cu sinceritate lucrurile pe care le face\i ]i despre care ]ti\i c` nu sunt utile pentru rela\ia. dvs. Dac` dori\i ceva diferit, incepe\i prin a face un lucru diferit! 5. Dezvolta\i compasiune pentru partenerul dumneavoastr`, dar ]i pentru dumneavoastr`. Gândurile, cuvintele ]i comportamentele reactive, defensive, sunt moduri de a ne proteja de “pericol”. Analiza\i-v` când reac\ionati ]i întreba\i-v` “Despre ce anume din propriul meu trecut îmi aminte]te asta?” ]i “Ce pot eu s` fac diferit în acest moment astfel încât s` devin mai sigur ]i de încredere pentru partenerul meu?” 6. Cere\i în mod asertiv de la partener ceea ce ave\i nevoie ]i spuneti ]i “de ce” este important pentru dvs acel lucru. Partenerul dumneavoastr` nu v` poate

citi gândurile ]i parcurge experien\e de via\` diferite de ale dvs, astfel încât nici nu v` poate ghici dorin\ele! 7. Dezvolta\i comunicarea pentru a o face mai sigur` ]i eficient` atât pentru dvs cât ]i pentru partener. 8. Este bine de ]tiut ]i de avut in minte faptul c` nici dragostea romantic`, dar nici lupta pentru putere nu sunt destina\ii, ci sunt etape fire]ti pe drumul c`tre ‘dragostea adevarat`’. De]i pare surprinz`tor, atât frustrarea cât ]i conflictele, dac` sunt bine gestionate, sunt cheile pentru vindecarea, cre]terea si dezvoltarea rela\iei. 9. Cele mai multe rela\ii pot cu adevarat s` fie ‘salvate’ si transformate, iar “a sc`pa” de partener nu înseamn` deloc a sc`pa de “problem`”! Dac` crede\i c` ave\i nevoie de ajutor, apela\i la un specialist pentru o întâlnire. Ave\i posibilitatea s` (re)crea\i rela\ia ]i via\a pe care v-o dori\i. *

* *

Preluare ]i adaptare dup` Dawn Lipthrott, The Relationship Learning Center, http://www.relationshipjourney.com/ relationshiptips.html


PSIHOSUCCES- ZIARUL ASOCIA|IEI DE PSIHOTERAPIE INTEGRATIV~ - }COALA ERSKINE

Pagina 7

„CARTE DE VIZIT~” ASOCIA|IA DE PSIHOTERAPIE INTEGRATIV~ (API) este [nfiin\at` legal din 2006 PRE}EDINTE Presedintele asocia\iei este CAMELIA STAVARACHE, iar pre]edin\ii de onoare sunt: prof. univ. dr MIHAELA MINULESCU, lector drd MIHAELA STOMFF ]i psiholog principal dr TURCU IUSTINIAN. ACREDITARI NA|IONALE Colegiul Psihologilor din Romania si Federatia Romana de Psihoterapie au acreditat formarea de baza pentru ob\inerea titlului de psihoterapeut ]i formarea continua pentru care se aloca credite. RECUNOA}TERE INTERNA|IONAL~ API in colaborare cu Asociatia Internationala de Psihoterapie Integrativa organizeaza pentru psihoterapeutii autonomi cursuri pentru obtinerea titluELENA GUARRELLA (Italia) lui de de PSIHOTERAPEUT INTERMembru fondator al Asociatiei InterNA|IONAL IN PSIHOTERAPIE IN- na\ionale de Psihoterapie Integrativ`, TEGRATIV~ CERTIFICAT IIPA (di- membru in comisia de certificare a plom` recunoscut` interna\ional) Asocia\iei Interna\ionale de Psihoterapie Integrativ`, formator ]i supervizor interCE DIPLOME PUTETI OBTINE na\ional in psihoterapia integrative, forDiploma de psihoterapeut sub mator si supervizor international in analsupervizare in psihoterapia integrativa iza tranzactionala, Formator si superviDiploma de psihoterapeut autonom in sor in Psihodrama, Consultant familiar psihoterapia integrativa (AICEF), Psihoterapeut ]i Supervizor [n Diploma emisa de Federatia Romana Centrul }colar pentru consultanta familde Psihoterapie pentru a practica in iala din Roma, presedintele Institutului strainatate de Psihoterapie Integrativa –Roma. Certificat IIPA ( Psihoterapeut interna\ional în psihoterapia integrativ`.) AMAIA MAURIZ ETXABE (Spania) Membru in comisia de certificare a MEMBRII ECHIPEI SCOLII DE Asociatiei Internationale de Psihoterapie PSIHOTERAPIE INTEGRATIVA Integrativa, formator si supervizor interRICHARD ERSKINE: na\ional in psihoterapia integrativ`, Formatorii asociatiei noastre fac parte presedintele Asociatiei de Psihoterapie din Asociatia Interna\ional` de Psihote- Integrativ` din Spania. rapie Integrativa ]i sunt coordona\i de Richard Erskine- „p`rintele psihoterapiei inteCAMELIA STAVARACHE grative” si presedintele Asociatiei InPresedintele Asociatiei de Psihoteraternationale de Psihoterapie Integrativa (IIPA). pie Integrativ`, formator ]i supervizor [n psihoterapie integrativ`, formator ]i RICHARD ERSKINE (Canada) supervizor [n psihosomatoanaliza, speRichard Erskine fonadatorul psihoter- cialist in hipnoza clinica ]i terapie erickapiei integrative este doctor in psiholo- soniana, directorul clinicii de Psihoteragie, psiholog clinician, psihanalist licen- pie Psihosucces din 1997 si pân` în pretiat, analist certificat in Analiza zent. A scris “ Ghid psihoterapeutic penTranzactionala, psihoterapeut in psi- tru reducerea conflictelor “ (2000) folohoterapie de grup si specialist recunos- sit ca manual de lucru in toate penitencicut international in psihoterapia integra- arele din Romania si “Cazuri neobi]nuitiva si Gestalt, cu patru decenii de expe- te in psihoterapie. Programe de psihoterienta in practica si training-urile de psi- rapie integrativ` “( 2007). A REALIZAT hoterapie. Dr. Erskine preda cursuri si PRIMA NA}TERE SUB HIPNOZ~ sustine ateliere de lucru cu privire la teo- DIN ROMÂNIA. ria si metodele psihoterapiei integrative in numeroase \`ri din intreaga lume. MAGDA LUCHIAN Asocia\ia Interna\ional` de Psihoterapie Formator si supervizor in psihoteraIntegrativ` are filiale în circa 40 de t`ri. pie integrativ`, formator si supervizor in In 1981 si 1998 a fost co-laureat al psihosomatoanaliz`, formator si superPremiul Memorial EricBerne pentru vizor in psihologie clinica, experien\` in dezvolt`ri în teoria si metodele Analizei psihologia clinica si psihoterapie in SpiTranzac\ionale. talul de Psihiatrie Socola ]i la cabinetul Este autorul a cinci c`rti si a privat de peste 30 ani. numeroase articole privind teoria si metodele psihoterapiei. CARMEN LOVINESCU Din 2001, Richard Erskine este Formator si supervizor in psihoterpresedintele Asociatiei Internationale de apie integrativa, formator si supervizor Psihoterapie Integrativa. in psihosomatoanaliz`, formator si supervizor in psihologie clinic`, expe-

rien\` in psihologia clinica si psihoter- Psihoterapie Integrativ` ]i Institutul apie de peste 28 ani de Psihoterapie Integrativ` din New York. Formatori asocia\i: - Singura asocia\ie de psihoterapie dr. ANDRE MOREAU (BELGIA)- integrativ` din Romania care are o certificat european de psihoterapeut, echipa de formatori romani si europeni specialist in gestalt ]i AT coordonat` de însusi Richard Erskine. prof. univ. dr. MIHAELA MINU- Dezvoltarea personala se face dup` LESCU pre]edintele ARPA, formator ]i modelul promovat de Richard Erskine supervizor [n analiza jungiana ]i psiho- si anume TAB~RA MARATON sau logie clinic` module de psihoterapie de grup prof. “Aaron T. Beck” univ. dr. - Un sistem unic, modern de predare DANIEL DAVID, formator ]i supervi- prin folosirea simulatoarelor “psi” penzor in psihoterapii cognitive si compor- tru stabilirea diagnosticului si realizarea tamentale, pre]edintele Asocia\iei de unor ]edinte virtuale de psihoterapie. Psihoterapii Cognitive ]i Comportamen- Supervizare individuala gratuit` ( tale din Romania 30 ore). dr. TURCU IUSTINIAN, vicepre]e- {n perioada superviz`rii asigur`m dintele Asocia\iei de Hipnoz` clinic` ]i gratuit pacien\i ]i cabinete pentru psihoterapie ericksonian`, formator ]i desfa]urarea ]edin\elor de psihoterapie. supervizor în hipnoz`, formator ]i super- Oferim programe de psihoterapie vizor în psihologia clinic`, experien\` structurate pe ]edinte pentru princiclinic` de 30 ani. palele boli psihice - Op\ional tab`r` de dezvoltare perSPECIFICUL SCOLII DE PSIHO- sonal` cu formatori europeni în Belgia TERAPIE INTEGRATIVA RICHARD sau Italia. ERSKINE INFORMATII SUPLIMENTARE SI - formarea de baz` dup` programa INSCRIERI: Institutului de Psihoterapie Integrativ` Site oficial: www.psihoterapie.biz Site revista de psihoterapie integradin New York ( CADRU CONCEPTUtiv`: www.formarepsihoterapie.ro AL PROPRIU, NU ECLECTIC) Site ziar Psihosucces: - Singura asociatie de psihoterapie www.psihosucces.ro integrativ` din România care nu proMail: moveaza o psihoterapie integrativ` eclectica ci îns`]i psihoterapia integrati- as.integrativepsychotherapy@yahoo.co m; va creat` de fondatorul acesteia, dr. Tel. 0744 33 44 19 ( lunea, mar\ea ]i Richard Erskine. vinerea 10-14h) - Programul de formare este supervizat de Asocia\ia Interna\ional` de

COLECTIVUL DE REDAC|IE Redactor ]ef: conf. univ. dr. Livica Fr`\iman Consultan\i de specialitate: Camelia Stavarache, Magda Luchian, Carmen Lovinescu Redactori: Cristina P`tra]cu, Florentina Mandoc, Valentina Mahfouz Informa\ii ]i sugestii: Mail: contact@psihosucces.ro Ziarul poate fi g`sit ]i în varianta on-line http://psihosucces.ro/categoria/ziar-psihosucces/


Pagina 8

PSIHOSUCCES - ZIARUL ASOCIA|IEI DE PSIHOTERAPIE INTEGRATIV~ - }COALA ERSKINE

De la anxietatea s`n`toas` la cea nes`n`toas` Autor: Psiholog, psihoterapeut sub supervizare în psihoterapia integrativ` Ro]cule\ Mihaela- Gabriela Anxietatea reprezint` un set de emo\ii ]i tendin\e inconfortabile, care ne ajut` s` constientiz`m c` lucrurile nepl`cute, adic` cele care merg împotriva propriilor noastre dorin\e, scopuri, nevoi, se întâmpl` chiar acum sau sunt pe punctul de a avea loc, ]i ne avertizeaz` c` ar fi bine s` lu`m m`suri împotriva lor. Prin urmare, anxietatea ia na]tere din faptul de a ne dori ceva anume, corelat cu con]tientizarea pericolului de a nu-l ob\ine, sau invers, de a vrea s` evit`m ceva ce este pe punctul de a ni se întâmpla. Anxietatea, în anumite condi\ii, este un aspect pozitiv, care ne ajut` s` supravie\uim, contribuind la conservarea speciei umane. Lipsa oric`rei forme de anxietate ne-ar face neinteresa\i de îndeplinirea propriilor dorin\e, ne-ar determina s` toler`m tot felul de aspecte nes`n`toase (experien\ele periculoase, atacurile venite din partea altora, dezaprobarea celorlal\i, lipsa împlinirii personale, chiar ]i atentatele la propria via\`). {ngrijor`rile sau anxiet`\ile noastre, vizavi de dorin\a de a tr`i relativ elibera\i de dureri ]i necazuri, ne \in în via\` ]i în priz`, totodat`. Din nefericire, exist` multe grade ]i tipuri de anxietate, unele dintre acestea fiind absolut nes`n`toase. Anxietatea s`n`toas`, pe care o mai putem numi preocupare, vigilen\` sau precau\ie, ne ajut` s` ob\inem cât mai mult din ceea ce ne dorim. Este s`n`tos atunci când anxietatea ne determin` s` fim aten\i când trecem strada, s` nu umbl`m noaptea prin locurile periculoase, s` evit`m mâncarea otravit`, s` nu conducem cu vitez` atunci când suntem la volan. Dac` anxietatea s`n`toas` preîntâmpin` pericolul poten\ial ]i contribuie la conservarea vie\ii, cea nes`n`toas` ia forma panicii, terorii, ororii, fobiilor, tremur`turilor, cl`n\`nitului din din\i, bâlbâielilor ]i a tuturor afec\iunilor fizice ]i psihosomatice, care ne fac s` pierdem controlul asupra propriei persoane, cu imposibilitatea de a face fa\` în mod eficient riscurilor ]i problemelor cu care ne confrunt`m, punând în pericol propria existen\`. Anxietatea s`n`toas` se bazeaz` întotdeauna pe o spaim` ra\ional` sau realist`. De pild`, este absolut normal s` ne fie fric` când travers`m o intersec\ie nesemaforizat` deoarece exist` o probabilitate realist` de a suferi un accident. A]adar, temerile realiste au la baz` propriile noastre observa\ii asupra situa\iei, c` ceva r`u are ]anse mari s` se întâmple ]i ne determin` s` adopt`m strategia de ac\iune cea mai eficient`. Exist`, îns`, ]i multe temeri nerealiste, ira\ionale. De exemplu, ne îngroze]te

natura a înzestrat omul, nu numai cu instinctul de precau\ie ]i grij`, ci ]i cu sentimentul anxiet`\ii extreme. {n ziua de azi, un nivel atât de mare de anxietate nu mai este necesar, dar acesta este înc` imprimat în configura\ia noastr` biologic`. Fiecare dintre noi este predispus, practic, la manifest`ri anxioase atât s`n`toase, cât ]i nes`n`toase, la frica ra\ional` c`t ]i la cea ira\ional`. Alte teorii consider` c` un rol important în apari\ia anxiet`tii nes`n`toase o are mediul în care ne-am n`scut, am fost educa\i, evenimentele nepl`cute la care am fost expu]i. Este gre]it s` credem c` structura biologic` sau mediul înconjur`tor cu educa\ia, sistemul condi\ion`rilor timpurii sau evenimentele din contextul actual ne fac s` ne sim\im anxio]i. Ace]ti factori sunt aspecte semnificative, totu]i nu sunt cruciale. Anxietatea nerealist`, nes`n`toas`, constituie Probabil v` întreba\i: Cum se în mare parte, consecin\a unui mod inadecvat de gândire generalizat, care întâmpl` toate acestea? Una dintre teorii este de ordin este destul de comun fiin\elor umane. evolu\ionist ]i sus\ine c` anxietatea a Ce putem face pentru a schimba o prins contur în mintea omului în urm` cu zeci de mii de ani, când existen\a uman` anxietate nes`n`toas` într-o anxietate era pândit` de multe pericole. Pentru a s`n`toas`? Din fericire, exist` anumite lucruri pe putea supravie\ui, omul trebuia s` fie extrem de precaut, mai degrab` anxios, care le putem schimba la propria noastr` deoarece pericolele erau peste tot, gândire, sim\ire ]i comportament, care întreaga via\` era o lupt` pentru determin`, în mare parte, tipul de anxiesupravie\uire. Conform acestei teorii, tate pe care îl avem, s`n`toas` sau ideea de a merge pe trotuar fiind convin]i c` o ma]in` ar putea s` ne lovesc`, sau suntem extremi de frico]i c` trebuie s` mergem cu ascensorul, gândindu-ne c` în el am avea foarte mari ]anse s` murim sau s` ne bloc`m între etaje. Spaimele maladive sau nes`n`toase provoac` adesea, sentimente cople]itoare de anxietate când în jur nu se manifest` nici un pericol, sau când acesta este mult prea mic pentru a le justifica. Asemenea spaime ira\ionale sunt destul de obi]nuite, aproape to\i oamenii nutresc astfel de frici. Exist` oameni c`rora nu le este fric` de nimic într-o anumit` zon` de existen\`, dar pot dezvolta o spaim` ira\ional` într-o cu totul alt` privin\`. De pild`, o persoan` poate s` nu aib` nici-o problem` în sfera profesional`, în schimb, poate avea probleme serioase în g`sirea unui partener de cuplu.

maladiv`. *{n primul rând, prin cercetarea atent` a realit`\ii ]i prin utilizarea legilor probabilit`\ii. *{n al doilea rând, prin evitarea exager`rii sau generaliz`rii unor fapte (de exemplu : dac` am auzit c` cineva a r`mas blocat în lift, ne gîndim c` acest lucru se va întampla tuturor celor care se urc` în el, inclusiv nou`). *{n al treilea rând, renun\ând s` vedem lucrurile în alb-negru ]i înva\ând s` accept`m ]i nuan\e de gri. Dac` am picat la un examen am putea renun\a s` credem c` ,,nu suntem buni de nimic ]i c` nu mai avem nici-un viitor,, ]i s` ne spunem,, este doar un examen, iar pierderea lui este nepl`cut` dar nu catastrofic`,,. Am putea folosi aceast` experien\` pentru a ne motiva s` înv`\`m mai bine sau pentru a reevalua importan\a acestui examen pentru noi. Nu uita\i!!! Factorul hot`râtor, în procesul de inducere al anxiet`\ii s`n`toase sau nes`n`toase, este propria noastr` persoan`, modul cum opt`m s` gândim, s` sim\im ]i s` ac\ion`m. St` în puterea noastr` s` facem alegerea.


PSIHOSUCCES- ZIARUL ASOCIA|IEI DE PSIHOTERAPIE INTEGRATIV~ - }COALA ERSKINE

Pagina 9

Intimitatea sexual`- cheia unei rela\ii fericite Autor: Maria B~N~U psiholog, psihoterapeut sub supervizare în psihoterapia integrativ` (]coala Erskine) Folosite dintotdeauna, cuvintele ne fac s` râdem sau s` plângem, pot r`ni sau vindeca, ne ofer` speran\` sau ne distrug. Cuvintele nu creeaza doar emo\ii, ci ]i fapte, din care rezult` sensul întregii noastre existen\e. Spuneam mai sus c` anumite cuvinte ne creeaz` emo\ii, f`r` de care întunericul nu poate fi transformat în lumin` ]i nici apatia în mi]care. Din dorin\a de a evita anumite emo\ii oamenii sunt în stare de lucruri extraordinare ]i de-a dreptul ridicole (se apuc` de droguri, b`utur`, m`nânc` exagerat sau cad în patima jocurilor de noroc etc). Pentru a evita s` r`neasc` pe cineva drag sau pentru a nu fi r`ni\i de cineva drag, oamenii î]i suprim` toate emo\iile, ajungând un fel de androizi din punct de vedere emo\ional ]i în final, distrug orice tip de sentimente care ini\ial i-au apropiat, astfel ruinându-i pe cei pe care i-au iubit cel mai mult. {n contextul unei rela\ii nu ave\i nicio ]ans` s` câ]tiga\i dac` nu câ]tig` ]i partenerul dumneavoastr`. Dac` obiectivul dvs. este de a ob\ine ceea ce vre\i pentru ca numai dvs. s` fi\i fericit, atunci nu ve\i reu]i. Ve\i aluneca pe panta egoismului ]i nu ve\i fi fericit. {ntr-un domeniu delicat dar de mare actualitate, cum este rela\ia de cuplu,

rela\ia intim` joac` un rol important. A crede c` sexul nu mai are importan\` nu este altceva decât un mit. {n cazul cuplurilor s`n`toase sexul este o extensie natural` a unei rela\ii bune, bazat` pe sprijin ]i pe siguran\` reciproc`, cu un

anumit nivel de încredere mental`, emo\ional` ]i fizic`. Indiferent care ar fi starea rela\iei în prezent, suntem responsabili de aceasta ]i deci ne revine sarcina de a o readuce pe drumul cel bun, s` descoperim valorile dup`

”Buldozer, m`m`lig`, autentic” Autor: dr. Andre Moreau (Belgia), certificat european de psihoterapeut Descriere: ”{mp`r\i\i-v` [n grupuri de c@te patru. {n cadrul fiec`rui grup repartiza\i-v` urm`toarele roluri: mama, tata, fiica de 14 ani, fiul de 12 ani. Dac` sunte\i c@te trei ve\i avea un singur copil [n “familie”. Dac` sunte\i c@te cinci, cel de-al cincilea va fi observator. 1. (10 minute) “V` afla\i pe litoral [n luna iulie. Este duminic` seara ]i discuta\i cu privire la modul [n care s` v` petrece\i seara. Trebuie s` v` decide\i [n aproximativ zece minute, iar pentru asta ve\i adopta cu to\ii atitudinea “buldozer”. Atitudinea “buldozer” [nseamn` c` nu sunte\i niciodat` de acord, nu ave\i [ncredere [n nimeni, [i [nvinui\i pe ceilal\i, sunte\i autoritari, agresivi. G@ndi\i [n maniera: ”Conteaz` doar nevoile mele. Ale tale nu au nici o valoare. Dac` exist` un loc, acela mi se cuvine. Am [ntotdeauna dreptate, tu te [n]eli. Vreau! F`-mi pl`cere!”. 2. (10 minute) “V` afla\i acas` [n apartamentul propriu ]i nu ave\i dec@t un televizor [n cas`. Ve\i discuta despre programul la care trebuie s` v` uita\i,

adopt@nd atitudinea “m`m`lig`”. {n cazul [n care vreunul dintre “actori” se [ndep`rteaz` de la rol i se atrage aten\ia. O “m`m`lig` “ care are p`reri personale nu este o “m`m`lig`”. Atitudinea de “ m`m`lig` “ se caracterizeaz` prin autocritic` ]i autoculpabilizare, este mereu de acord, se supune, este gentil, sclav, salvator, supus stresului. El g@nde]te astfel: ”Nevoile tale sunt mai importante dec@t ale mele. M` [n]el, tu ai dreptate. Dup` dumneavoastr`, domnule. Este mai important` pl`cerea altora, chiar dac` asta [nseamn` s` nu \in cont de propriile mele sentimente.” 3. (10 minute) Discuta\i despre petrecerea de Revelion ]i invita\ii care s` participe, adopt@nd atitudinea “autentic”( []i afirm` propria opinie, dar o ascult` ]i pe a celuilalt c`ut@nd s` ajung` la o solu\ie satisf`c`toare pentru ambele p`r\i. Este cooperant, nu judec` ]i nu-i [nvinuie]te pe ceilal\i.) 4.(10 minute) Discuta\i despre cum ve\i organiza viitoarea vacan\` de var`. Unul va adopta atitudinea “buldozer”,

altul pe cea de “m`m`lig`”, iar ceilal\i doi atitudinea “autentic”. 5. Evaluarea: La sf@r]itul fiec`rui joc, discuta\i [mpreun` cu privire la ceea ce s-a [nt@mplat ]i a tr`it fiecare. De exemplu, dac` problema care s-a dezb`tut a fost alegerea unui program TV, observa\i care a fost atitudinea fiec`ruia. Pozitiv` sau negativ`? De ce? Trebuia ca to\i s` i se conformeze? Exist` anumite grade de libertate? Difer` de la b`iat la fat`? [n ce m`sur` deciziile sunt influen\ate de norme, de “ce-ar zice lumea de…”Adeseori, atitudinea de [n\elegere a nevoilor celorlal\i ]i de acordare a [nt@iet`\ii nevoilor lor este privit` cu [ng`duin\` [n cadrul unei familii. Dac` [ns` privim cu aten\ie, observ`m c` [ntr-o familie de “m`m`ligi” nici o decizie nu este posibil`. Pe de alt` parte, o familie de tip “buldozer”este atomizat`. Deciziile comune sunt imposibile. Doar [n familiile cu comportament autentic deciziile se pot lua [n mod democratic spre satisfac\ia tuturor membrilor.

care dorim s` ne organiz`m viitorul, s` elimin`m spiritele distructive care ne amenin\` fericirea. {n urma psihoterapiei ve\i redescoperi atmosfera cald` a unui c`min fericit ]i un partener care r`spunde dorin\ei dumneavoastr` de iubire ]i în\elegere.

Din ciud`\enile obseda\ilor sexuali {n literatura de specialitate exist` c@teva tulbur`ri , mai ciudate, specifice obseda\ilor sexuali, cum ar fi: - scatologia telefonic` sau indecen\` [n care persoana vorbe]te vulgar la telefon ]i se simte excitat` de propriile cuvinte - necrofilia reprezint` impulsuri sexuale fa\` de cadavre ]i chiar sexul cu acestea - par\ialism sau concentrare exclusiv` asupra unei p`r\i a corpului, astfel [nc@t persoana este obsedat` ]i hiperexcitat` de o parte a corpului, cum ar fi unghiile de la picioare - zoofilia sau atrac\ia erotic` ]i sexul cu animale (oi, vaci etc) - coprofilia [nseamn` consumul de materii fecale ]i senza\iile erotice produse de aceast` ac\iune - Urofilia se refer` la consumul urinei, dar nu [n scopul vindec`rii unor boli, ci pentru a ob\ine orgasm - clismafilia este o practic` frecvent` printre perver]ii sexuali prin care partenerii []i fac clism` cu vin unul altuia ]i apoi consum` lichidul rezultat.


Pagina 10

PSIHOSUCCES - ZIARUL ASOCIA|IEI DE PSIHOTERAPIE INTEGRATIV~ - }COALA ERSKINE

Povestea puiului din burt` Interven\ie psihoterapeutic` prenatal` Autor: psiholog principal CAMELIA STAVARACHE, specialist [n psihoterapie integrativ`, hipnoz` ]i psihosomatoanaliz`, Clinica Psihosucces (program`ri 0721 150 661) Ne amintim cu pl`cere de vremea copil`riei ]i pentru c`, atunci eram c`l`uzi\i de cei mari pe meleagurile pove]tilor. Mai ales seara la culcare adormeam cu numele eroilor prefera\i pe buze. Din punct de vedere psihologic, povestea are o semnifica\ie deosebit`, de aceea este important mesajul pove]tii, dar ]i felul [n care o istorisim. Copilul are nevoie, de la cea mai fraged` v@rst` s` asculte pove]ti, dar nu orice fel de pove]ti, ci [n concordan\` cu nivelul s`u de dezvoltare psihic`. Povestea este pentru copil foarte real`, doar pentru adult este un basm, de aceea multe pove]ti transmit un mesaj [nfrico]`tor, iar copilul se sperie, spre surprinderea p`rintelui care nu g`se]te nimic anormal [n istorisire. MUL|I P~RIN|I A}TEAPT~ CA CEL MIC S~ POAT~ VORBI PENTRU A-I SPUNE O POVESTE, CREZÂND C~ ALTFEL el nu [n\elege. Este gre]it! Studii de specialitate au ar`tat c` [nc` din perioada embrionar` copilul are percep\ii ]i senza\ii distincte pe baza c`rora se formeaz` chiar amintiri. Astfel, o melodie c@ntat` de mam` [n timp ce era [ns`rcinat` a fost recunoscut` mai t[rziu de bebelu]ul de c[teva luni. Nou n`scutul poate distinge vocea p`rin\ilor imediat dup` na]tere. Experimental s-a demonstrat c` bebelu]ul s-a lini]tit la auzul vocii mamei sale. Din acest motiv, putem afirma c` putem [ncepe s` citim pove]ti deja dup` primul trimestru de sarcin`, bine[n\eles c`, nu orice fel de pove]ti. Este foarte important s` adapt`m pove]tile pentru fiecare v@rst` a copilului ]i pentru fiecare problem`. “Povestea puiului din burt`” este foarte simpl` la prima vedere, dar con\ine de

fapt o mul\ime de sugestii pozitive pentru mam` ]i f`t: este descris mediul intrauterin pentru c` necunoscutul este insecurizant, apoi se utilizeaz` sugestiile „mai mare”, „mai puternic”,” mai s`n`tos”, „corpul t`u va da semnalul de ie]ire doar la momentul potrivit.” Aceast` poveste are un efect autosugestiv ]i pentru gravid` prin descrierea modalit`\ilor de comunicare ale f`tului prin lovituri ]i prin accentuarea ideii c` doar la momentul potrivit se va declan]a na]terea. De aceea, povestea este foarte util` ]i femeilor cu dificult`\i de men\inere a sarcinii, prin reducerea anxiet`\ii anticipatorii. {mi amintesc de cazul unei paciente care pierduse trei sarcini [n decurs de c[\iva ani, iar [n momentul c[nd a r`mas din nou [ns`rcinat` se temea de o nou` tragedie. Am lucrat cu ea sugestionarea pozitiv` de tipul “ corpul t`u func\ioneaz` ca o orchestr` armonioas`, ]tie ]i simte tot ce are nevoie copilul” precum ]i proiectarea [n stare hipnotic` [n viitor, la momentul na]terii f`r` probleme a copilului. Sarcina a decurs foarte bine ]i la termen a n`scut o feti\` s`n`toas`. POVESTEA PUIULUI DIN BURT~ Gravida se a]eaz` comod [n pat cu m[inile pe burt` ]i cu o voce u]oar` ]optit` va spune urm`toarea poveste: “a fost odat` un pui mic care cre]tea [n burtica mamei sale, a]a cum cre]ti tu. Acolo [n burtic` era cald, [ntuneric ]i ap`, dar din c[nd [n c[nd se [ntrez`reau umbre ]i lumini. Puiul pe care-l chema Bebe, primea m[ncare printr-un furtun direct de la mama sa. Astfel, cu fiecare zi care trecea bebe cre]tea tot mai mare, mai puternic ]i mai s`n`tos. Se sim\ea [n siguran\` ]i reu]ea s` vorbeasc` cu

m`mica lui ori de c[te ori vroia. C[nd era nemul\umit lovea cu ambele picioru]e [n burtica mamei, c[nd vroia s` i se acorde aten\ie lovea cu un picior, iar c[nd “afar`“ se [nt[mpla ceva interesant []i schimba pozi\ia ca s` aud` mai bine. Bebe ]tia c` [ntr-o zi va trebui s` ias` ]i atunci se va bucura de [nt@lnirea cu mama ]i tata. Dar era important s` stea [n burtic` p[n` va cre]te suficient de mare. Corpul t`u va ]ti singur asta ]i va

da semnalul de ie]ire doar la momentul potrivit.” (C. Stavarache, 2012) Aceast` poveste o utilizez [n cabinet administr@nd-o pacientei [n stare de trans` hipnotic`, iar aceasta o repet` ulterior seara, la culcare. Povestea poate fi spus` de gravid`, [n stare de veghe, cu condi\ia s` simt` emo\iile pozitive emergente (s` nu o repete ca pe o poezie, mecanic).

Dermatita atopic` exprim` o rela\ie tulburat` cu mama Pacien\ii mint? Supanumit` ]i eczema infantil`, dermatita atopic` este expresia tulbur`rii rela\iei mam`-copil. Copiii au avut mame cu structuri de personalitate infantil` care au manifestat un fel de ostilitate deghizat` [n grij`. Ele au fost mame care nu sim\eau pl`cere la atingerea copiilor lor sau la [ngrijirea lor ]i care se ab\ineau de la contactul cutanat. {n ceea ce prive]te copii, ei au predispozi\ie [n`scut` pentru reac\ii sensibile ale pielii. De importan\` deosebit` este

atitudinea ambivalent` a mamei {n multe cazuri, boala se rezolv` [n cursul primei jum`t`\i a celui de-al doilea an de via\` al copilului, c[nd acesta intr` [n contact cu lucruri ]i oameni pe care copilul [i poate alege el [nsu]i. Dac` boala persist` la adolescen\` sau maturitate, pacien\ii prezint` frecvent o comportare pasiv` vizibil`. Ei au o mare dificultate de a se exprima pe ei [n]i]i. Conflictele tind s` se produc` [n rela\ia lor cu partenerii ]i sunt adesea asociate

cu debutul bolii. Pacien\ii ar putea fi [mp`r\i\i [n dou` grupuri, dup` ariile [n care sunt distribuite procesele inflamatorii: 1. C@nd rela\iile cu partenerii p`streaz` cel pu\in aparen\a c` sunt intacte, distribu\ia este pe p`r\ile flexoare ale capului ]i fe\ei. 2. C@nd rela\iile cu partenerii sunt evident [ncordate, distribu\ia este [n regiunea pieptului, ]oldurilor, umerilor ]i coapselor

Jeffrey Kottler, autorul celebrei deja c`r\i “Mumia de la masa din sufragerie” spunea c` adev`rul este o iluzie. Clien\ii care beneficiaz` de psihoterapie recunosc c`-]i mint terapeu\ii deoarece: - nu au încredere în psihoterapeut - sunt jena\i de propriile emo\ii - trebuie s` mai câ]tige timp - ]i psihoterapeu\ii mint


PSIHOSUCCES- ZIARUL ASOCIA|IEI DE PSIHOTERAPIE INTEGRATIV~ - }COALA ERSKINE

Pagina 11

Mandoc Florentina

OLGA DIMANCEA

BUCURESTI, Cabinet Individual de Psihologie Mandoc Florentina – Psihoterapeut sub supervizare in psihoterapia integrativa si psiholog clinician sub supervizare. Locatie: Bucuresti, Str. Alba, Nr.12; (zona Unirii, rond Cosbuc); motto: Nu exist` niciun motiv suficient de bun pentru a ne opri din dezvoltare ]i schimbare pân` în ultima zi a vie\ii noastre. (Karen Horney) In momente de incertitudine, confuzie, durere sau cump`n`, alegerea unei terapii devine o solutie posibila si viabila, ins` adeseori pasul nu este facut. Este îns` bine de ]tiut c` fiecare persoana reactioneaz` diferit la dificult`\i, intr-un mod unic ]i personal care se poate manifesta la nivelul gândurilor, al comportamentelor sau prin emotii ]i prin rela\ionarea cu cei din jur, ori chiar prin simptome fizice nepl`cute care nelini]tesc. {mpreun` vom (re)descoperi acele resurse care te vor ajuta s` (re)stabilesti echilibrul ]i s` (re)g`se]ti armonia. “Viitorul incepe acum.” Tu esti singurul care decide cînd incepe viitorul pentru tine. Arii de competen\`: abordarea conflictelor emotionale si a patternurilor comportamentale; psihoterapie de cuplu; psihoterapia copilului; terapie de grup; lucrul cu scenariul de viata si analiza starilor eu-lui – printr-o selectie atenta de metode corporale, comportamentale, cognitive, cu aplicabilitate in dezechilibre depresive, anxioase, fobii, adictii si gestionarea optima a stresului. programari la tel: 0740034940 sau prin mail: mandocflorentina@gmail.com Mai multe informatii puteti obtine si accesand adresa http://www.la-psiholog.ro/cabinetindividual-de-psihologie-mandoc-florentina#articole

Constanta, Psihoterapeut sub supervizare in psihoterapia integrativa Adresa cabinet: str. Poporului nr. 36 Tel.: 0731 647 410; 0743 336 901; Mail : olga0710@yahoo.com Specializare în tratamentul tulbur`rilor anxios-depresive (atacuri de panica, fobii, depresie) ]i al tulbur`rilor de comportament ale adolescen\ilor

RODICA STOICAN www.psiho-healing.ro BUCURE}TI Cabinet Individual de Psihologie Psiholog clinician si psihoterapeut – psihoterapie integrativa, sub supervizare. Specializ`ri în terapia de cuplu, boli psihosomatice , traume ]i probleme emo\ionale. Telefon programari: 0737 285 245, Sector 4 SLAVU XIMENA BUCURESTI, psihoterapeut sub supervizare in psihoterapia integrativa, Program`ri: tel. 0723 672 297, 0763 73 13 13, mail ximena_slavu@yahoo.com Competen\e: tulburarile stimei de sine, complexe de inferioritate, emotivitate, depresie, preg`tirea psihologic` preoperatorie, psihoterapia durerii LETI|IA GHEORGHIU BUCURESTI, psihoterapeut sub supervizare in psihoterapia integrativa, experien\` în tulbur`rile comportamentale ale copilului si adolescentului. TEL. 0721 128 508 STOICA VASILE VIOREL BUCURESTI, psihoterapeut sub supervizare in psihoterapia integrativa, Cabinet: str.Centurii nr.9, sector 6, tel:0766 432 074. Arii de competen\e: psihoterapia conflictului marital, tulbur`ri emo\ionale ]i stres ocupa\ional, dependen\a de droguri ]i alcool. LILIANA NOVACEK BUCURE}TI psiholog, psihoterapeut sub supervizare in psihoterapia integrativa Arii de competen\e: boli/tulbur`ri emo\ionale generate de stres, psihoterapie individual` adult ]i copil program`ri: tel. 0722 326 167 CRISTEA CONSTAN|A BR~ILA, psiholog, psihoterapeut sub supervizare in psihoterapia integrativa Specializ`ri: tulbur`rile emo\ionale ]i comportamentale ale adolescentului (absenteism, abandon ]colar, timiditate, anxietate, depresie, fobii), tulbur`rile copilului adoptat, psihoterapie adult ]i de familie. Program`ri: tel. 0745 110 405

FLORENTINA IVAN Constanta, Psihoterapeut sub supervizare in psihoterapia integrativa Program`ri: Tel.: 0742 072 369 Specializare în tratamentul atacurilor de panica, anxietatii, depresiei ]i al timidit`\ii RO}CULE| MIHAELA GABRIELA CONSTAN|A Cabinet individual de psihologie Psiholog, psihoterapeut Specializ`ri: •Psiholog clinician, master Psihologie clinica – Evaluare ]i interven\ie terapeutic`. •Psihoterapeut- sub supervizare în Psihoterapie integrativ`. Competen\e: evaluare clinic`, tehnici cognitive-comportamentale, tehnici de hipnoz` clinic` ericksonian`, tehnici de psihosomato-terapie, terapie corporal`, gestalt-terapie, programare neurolingvistic` (NLP), Acreditari: membr` a Colegiului Psihologilor din România, cod acreditare:10104 membr` a Asocia\iei de Psihoterapie Integrativ` Cabinetul de psihologie este autorizat ]i acreditat de Colegiul Psihologilor din România, cod 1CT2882, Comisia de Psihologie Clinic` ]i Psihoterapie. Toate serviciile psihologice se realizeaz` cu respectarea prevederilor Codului etic ]i deontologic al profesiei de psiholog ]i a Legii nr.213/2004 . Adresa: Constanta, str. Poporului nr. 36 Telefon programari: 0749/996.085 E-mail: mihaelarosculet@yahoo.com Tarif flexibil, în func\ie de problematica ]i puterea financiar` a clientului. Prima ]edin\` este gratuit`. MARIA B~N~U CONSTAN|A Psiholog, psihoterapeut sub supervizare în psihoterapia integrativ`, specializare în terapia de cuplu ]i stres ocupa\ional ( probleme emo\ionale ]i tulbur`ri generate de stresul de la locul de munc` sau de lipsa unei ocupa\ii) Centrul de Medicin` Integrat` ,,Via\a ta este ceea ce gândurile tale o fac s` fie” Str. Prof. Dr.Gheorghe Marinescu nr. 44A Tel: 0726786727 Tel. 0241.554.008, 0241.508.315 Marieta Panichi CONSTANTA Psiholog, psihoterapeut in supervizare in psihoterapia integrativa, psihoterapie individuala adulti si psihoterapie de grup pentru optimizarea rezultatelor scolare si dezvoltarea inteligentei emotionale. Programari: tel. 0726 368 398; mail: marieta.panichi@gmail.com

Monica Rus CONSTANTA Licentiata in psihologie. Licentiata in psihopedagogie speciala. Psihoterapeut sub Supervizare in Psihoterapie Integrativa. Pe parcursul dezvoltarii personale a redescoperit pictura dupa 20 de ani ca o nevoie de exprimare artistica si sublimare in propria vindecare interioara. Foloseste elemente de art terapie in practica psihoterapeutica acordand importanta simbolului ca forma puternica de exprimare si comunicare. Indicatii: timiditate, emotivitate, traume emotionale, conflicte interioare. SCP Psihologie „Tudor, Rus, Rotaru ]i Ivan’’ B-dul Mamaia nr.237, interfon 11, Constanta Telefon: 0744 611 773 E-mail: abiafmf@yahoo.com Psiholog Bîlb` Anca Nicoleta – psihoterapeut in psihoterapie integrativa (scoala Erskine), psiholog in psihologie clinica, educationala, terapie ABA si hipoterapie CONSTANTA- psihoterapie adul\i, autism, deficien\e motorii ]i senzoriale copii Program`ri: 0745 33 40 40, mail: ancabalba@yahoo.com

Rozalia Solcan

CALMUC ANETA

BUZAU,

GALATI,

Cabinet de psihoterapie acreditat Psihoterapeut sub supervizare in psihoterapia integrativa Tel.: 0724279725 Psihoterapia tulburarilor emotionale ]i comportamentale ale copilului, psihoterapie individual` adult, depresie, anxietate, dependen\a de etnobotanice/ dulciuri/calculator

psiholog acreditat, psihoterapeut sub supervizare in psihoterapia integrativa, Experienta in psihoterapia tulburarilor emotionale ale adolescentului, fobiei scolare, tracului si timidit`\ii tel.0729 061 757, mail: calmuc_aneta@yahoo.com

OANCEA DORINA

ILEANA HOVAGHINIAN

CÂMPULUNG MUSCEL psiholog acreditat, psihoterapeut sub supervizare in psihoterapia integrativ` Specializ`ri: traumele divor\ului ]i avortului, psihoterapia adultului ]i copilului Program`ri: 0749 011 289

URZICENI, IALOMITA, psihoterapeut sub supervizare in psihoterapia integrativa Cabinet individual de psihoterapie acreditat de Colegiul Psihologilor din Romania str Panduri nr 21 tel.0766546359 Indicatii: timiditate, depresie, insomnie, boli psihosomatice, boli cronice invalidante, terapie de familie, tulbur`rile copilului adoptat


Pagina 12

PSIHOSUCCES - ZIARUL ASOCIA|IEI DE PSIHOTERAPIE INTEGRATIV~ - }COALA ERSKINE

VÂNZ~TORII DE ILUZII ILUZIA A OPTA Pentru c` toat` lumea vrea s` ]ofeze, voi avea mul\i clien\i pe psihologia transporturilor }colile de ]oferi au de cele mai multe ori ( în 97% din cazuri) laboratoare de testare auto, ceea în situa\ia unui cabinet individual de psihologie independent, specializat pe psihologia transporturilor, înseamn` zero clien\i. De]i nu este deontologic s`-\i for\ezi cursan\ii s` dea testul psihologic doar în laboratorul t`u, ]colile de ]oferi practic` aceast` concuren\` neloial`. Rezultatul este: ori te angajezi la un astfel de laborator ]i vei primi circa 20-30% din pre\ul examenului psihologic, fie te bazezi pe instructorii independen\i (dac` mai exist`) ]i le dai tu un procent de 50% pentru fiecare elev adus.

nu doar ca observator - declan]area momentului de “ AHA“ ( insight cognitiv sau emo\ional) - evaluarea ta prin examene - implicarea ta în activit`\i de cercetare, practic`, voluntariat etc. ILUZIA A UNSPREZECEA Un suport de curs voluminos înseamn` un curs bun de formare în psihoterapie. Un curs bun este echivalent cu o informa\ie coerent, sintetic ]i logic structurat`. Excesul de maculatura, adic` tomurile de c`r\i sau CD-uri nu înseamn` decât c` tu însu\i va trebui s` aloci un timp foarte mare parcurgerii întregului volum de informa\ii ]i apoi sintetiz`rii acesteia. Mul\i formatori aduc la curs câteva c`r\i, î]i completeaz` discursul cu dou`- trei idei ]i o poveste de via\` personal`, iar cursantul pleac` lini]tit c` are “tot ce-i trebuie”.

ILUZIA A NOUA Este u]or s` ob\in contracte pe psihologia muncii. Din p`cate, clinicile de medicina muncii ]i legisla\ia în vigoare care a limitat la 0,5 % puterea psihologului specializat pe muncii, nu-\i dau aproape nici o ]ans` ca s` ob\ii contracte individual, strict pe psihologia muncii. Astfel, toate firmele vor pachetul complet de medicina muncii, deci, din start nu po\i încheia un contract doar pe buc`\ica ta de psihologie. {n plus, noile reglement`ri au l`sat la latitudinea medicului de medicina muncii s` decid` cine are nevoie de examen psihologic. Nici m`car cei care lucreaz` la în`l\ime sau în ture de noapte nu mai sunt obliga\i s` fac` examenul psihologic, decât cu acordul medicului de medicina muncii.

tirii mele ca psihoterapeut, m` specializez la locul de munc`. S` treci precum câinele prin ap` printr-o ]coal`, fie c` este vorba de facultate, fie de o formare în psihoterapie, este o mare p`c`leal`. Chiar dac` experien\a ulterioar` î]i spune cuvântul, s` ai o formare solid` î\i asigur` un start s`n`tos. O formare solid` într-o ]coal` de psiILUZIA A ZECEA hoterapie înseamn`: Nu este important` calitatea preg`-

Inteligen\ii sufer` mai des de dureri de cap 70% din popula\ie sufer` de dureri de cap sporadice ]i 7% de o form` cronic`. Aproximativ 10% din simptome apar [n asociere cu o cauz` organic`. Durerile de cap func\ionale pot fi diagnosticate ca dureri de cap vasculare ( migren`) sau dureri de cap tensionale. Criza migrenoas` provine din constric\ia spasmodic` incipient` a vaselor de s[nge craniene. Pe m`sur` ce ea progreseaz`, se produce atonia ]i dilatarea arterelor, [nso\it` de edeme, ceea ce poate prelungi durerea timp de ore sau chiar zile. {n durerea de tip tensional`, [ncordarea continu` a mu]chilor umerilor ]i cefei face ca durerea s` se [ntind` de la inser\iile [n craniu la tot capul. Barolin se refer` la triada: dureri de cap, st`ri depresive ]i abuz de medicamente. Durerile de cap apar [n situa\iile: Reac\ii emo\ionale la traume severe sau conflict acut (ca reac\ie psihosomatic`). Durerile de cap sporadice pot lua locul sup`r`rii sau animozit`\ii sau ca reac\ie la supraoboseal` ]i [n virtutea supra[ncord`rii interioare sau externe, ca r`spuns pe un fond de conflict [n

probleme de apreciere personal`. {n cazul conflictelor reprimate, considerate ajust`ri emo\ionale defectuoase. Un exemplu, este depresia de epuizare care se produce ca rezultat al [ncord`rii afective prelungite ]i parcurge trei etape: astenic` ]i hipersensibil`; probleme psihosomatice (dureri de cap); simptome depresie; Durerile apar la cei cu personalitate psihosomatic` [n situa\ii de stres. {n psihozele endogene (schizofrenia cenestezic` cu senza\ii bizare de cap, durere de cap ca o senza\ie stranie ce merge p[n` la o stare de depersonalizare). {n depresia mascat` durerile de cap sunt esen\iale. Profilul personalit`\ii QI peste medie, uneori manifest` negativism intelectual ]i inhibarea g@ndirii; componenete nevrotice puternice: ambi\ie, dorin\a de a domina, tendin\e perfec\ioniste, supra[ncordare cronic`. Standardele [nalte duc la anxietate, frustrare, agresivitate blocat`. Conflictul pacientului const` [n a nu fi capabil s` ating` scopurile pe care le consider` de dorit.

- informa\ie de ultim` or` din domeniu prezentat` de speciali]ti acredita\i, cu experien\` psihoterapeutic` de cel pu\in 10 ani - coeren\` a programei de formare (s` existe o leg`tur` logic` între teme, s` cuprind` toate aspectele clinice ]i metodologice) - exerci\ii practice, demonstra\ii, studii de caz - implicarea ta ca ]i coparticipant ]i

ILUZIA A DOISPREZECEA Un formator/profesor/psihoterapeut carismatic este automat ]i competent. Am cunoscut mul\i psihoterapeu\i sau formatori care aveau o calitate fundamental`: erau adev`rate dic\ionare de cultur` general`, de bancuri sau amabilit`\i. Atmosfera era foarte pl`cut`, destins`, ca la un show, dar dac` tr`geai linie la final, te alegeai cu una-dou` idei de baz` ]i cu o mare cantitate de râs. {n afara carsimaticilor, personalit`\ile salvatoare au marele dar de a se face pl`cute, de a da în mod directiv sfaturi de via\` (“trebuie/ nu trebuie s` faci asta”). Impactul lor asupra clientuluicursantului este ]i mai nefast decât în cazul anterior.

Alo! A] dori o programare... Dup` cum ]ti\i, cei care erau pu]i în patul lui Procust, trebuiau s` se potriveasc` exact cu dimensiunea patului, în caz contrar le erau scurtate sau alungite membrele. Psihoterapeutul v` accept` a]a cum sunteti, f`r` s` v` impun` ni]te dimensiuni standard, dar ca s` nu da\i banii degeaba ]i s` pute\i beneficia de psihoterapie, trebuie s`

îndeplini\i urm`toarele condi\ii: S` v` con]tientiza\i suferin\a, simptomele, durerea interioar`- adic` s` nu “v` mai min\i\i c` totul e OK”, “ c` a]a e via\`”, “c` nu pot” sau “ c` nu am dreptul” . S` fi\i convins c` schimbarea e posibil`, c` pute\i duce o alt` via\`. S` decide\i s` v` l`sa\i ajutat.

Este normal s` pl`tesc 300 de RON pe ]edin\a de psihoterapie? Psihoterapeu\ii care lucreaz` în cabinete private î]i fixeaz` onorariile dup` cum cred de cuviin\`, f`r` s` poat` fi limita\i. Se estimeaz` totu]i c` o ]edin\` de psihoterapie cu durata de 40-50 de minute cost` în Bucure]ti între 80-200 de ron, în func\ie de metoda, experien\a ]i numele terapeutului. O sum` mai mare frizeaz` escrocheria. Este bine s` ]ti\i c` onorariile psihanali]tilor sunt mai ridicate decât ale psihoterapeu\ilor.

gramat` sau cele în care a intervenit un caz de for\` major`: participarea la o înmormântare sau internarea de urgen\` în spital. Psihoterapeutul v-a închiriat timpul s`u , iar dac` dvs nu v` asuma\i nici m`car o reprogramare, nu el este cel care ar trebui s` suporte consecin\ele. {n plus, aceast` condi\ie cre]te eficien\a psihoterapiei deoarece v` oblig` s` lupta\i cu limit`rile proprii ]i v` cre]te motiva\ia pentru schimbare. O pacient` Trebuie s` pl`tesc când am lipsit de la de exemplu, a luat atitudine împotriva ]edin\a de psihoterapie? unei r`mâneri peste program la serviciu {n principiu, orice ]edin\` programat` ca s` poat` veni la psihoterapie, ceea ce este obligatorie. Excep\ie fac ]edin\ele i-a redus din sumisivitate. anulate cu 48 de ore înainte de ora pro-

Profile for Radu Maruntelu

Ziar Psihosucces - Numarul 3  

Al treilea numar al ziarului Psihosucces, editia 2012

Ziar Psihosucces - Numarul 3  

Al treilea numar al ziarului Psihosucces, editia 2012

Advertisement

Recommendations could not be loaded

Recommendations could not be loaded

Recommendations could not be loaded

Recommendations could not be loaded