Pagina 6
PSIHOSUCCES - ZIARUL ASOCIA|IEI DE PSIHOTERAPIE INTEGRATIV~ - }COALA ERSKINE
De ce nu-mi pl`ceau femeile cu p`r ro]u? Autor: psihoterapeut sub supervizare în psihoterapie integrativ`, psiholog M`d`lina Chi\ac Antipatia este acea emo\ie de aversiune, de repugnan\a care apare natural ]i f`r` voie; apare f`r` s` cunoa]tem persoana, bazându-ne doar pe câteva prime impresii. Se poate manifesta la un nivel moderat, prin tendin\a de evitare a persoanei respective (aparent, f`r` urm`ri prea grave, f`r` pierderi prea mari) dar poate ajunge ]i pân` la dispre\ manifestat prin conflicte de toate felurile, consumând foarte mult` energie ]i atr`gând dispozi\ii emo\ionale negative. Poate c` nu pare important; nu r`ne]te prea tare o mic` antipatie… Nu ne putem place to\i între noi… Dintr-o emo\ie ap`rut` f`r` voie se poate ajunge, la adev`rate conflicte (reale sau imaginare, în func\ie de cât de f`\i]e sunt manifest`rile celui care antipatizeaz`). Apar conflicte mai ales atunci când cele doua persoane implicate sunt for\ate sa împart acela]i mediu o perioada mai lung`. Cel care este antipatizat sesizeaz` evitarea sau “atacul” ]i fie se retrage, fie ajunge s` caute motivele care au determinat comportamentul de respingere. De cele mai multe ori, de]i adresat, conflictul nu este solu\ionat din cauza c` ini\ial nu au existat motive explicabile pentru apari\ia antipatiei iar noi, ca oameni, avem mecanisme „minunate” de ra\ionalizare, pe care le folosim pentru a ne ap`ra congruen\a intern` (este foarte important pentru noi, ca personalit`\i bine definite, ca o p`rere exprimat` anterior s` fie aceea]i sau s` se potriveasc` cu ceea ce afirm`m mai târziu ). Cel care antipatizeaz` g`se]te noi
]i noi “dovezi” care s` îi justifice emo\iile, interpretând comportamentul din perspectiva proprie. Cel care este antipatizat nu poate, de cele mai multe ori, decât s` accepte c` nu este pl`cut din motive pe care nu le în\elege. Astfel, evitarea devine reciproc` sau, pentru a-]i ap`ra imaginea de sine, cel care este antipatizat începe, la rândul s`u, s` simt` antipatie. Conflictul este aproape ]i de multe ori va implica si alte persoane “prinse la mijloc”. Este de în\eles ca aceast` dinamic` rela\ional` s` apar` din când în când; este normal s` “g`sim” oamenii de a c`ror existen\` am fost avertiza\i de mici copii (p`rin\ii au grij` sa ne explice c` exist` mul\i oameni r`i de care trebuie s` ne ferim). Astfel înv`\`m s` fim vigilen\i ]i s` etichet`m unii oameni ca fiind „r`i”. Dar dac` am încera s` fim obiectivi, dac` am încerca s` le afl`m istoria de via\`, am descoperi c` majoritatea oamenilor “r`i” pe care îi cunoa]tem au multe motive pentru a se comporta cu r`utate: au mai multe frici, mai multe frustr`ri, poate ]i invidii. Toate aceste motive, odat` aflate, au puterea de a înlocui dispre\ul ]i antipatia cu în\elegere, compasiune, poate chiar mil`. Au oare vreo vin` persoanele pe care le antipatiz`m din start, pe baza unor prime comportamente, a aspectului exterior, a unor replici pentru interpretarea c`rora ne lipse]te în\elegerea experien\ei lor de via\` în ansamblu? Sau suntem noi cei care c`utam “du]manul”, din frica de “oamenii r`i” sau din nevoia nor-
mal` de a ne defini individualitatea (“sunt asa ]i nu sunt altfel”)? Avem nevoie de acest “du]man” pentru c`, prin existen\a “r`ului”, “binele” câ]tig` o valoare mai mare; calit`\ile noastre devin mai importante în prezenta defectelor altora ]i astfel, în proprii ochi (poate ]i ai altora - vezi “bârfele”), valor`m mai mult ca oameni. Deci antipatiz`m fie din fric`, o fric` inoculat` de la vârste fragede, fie din nevoia de a ne sim\i importan\i, superiori, de a ne delimita de ceilal\i din punctul de vedere al valorii umane, al principiilor. Asta e ceea ce ob\inem. Dar cum ne alegem “du]manul”? Am observat c`, pentru mine, anumite aspecte fizice declan]au antipatia: p`rul ro]u intens, nasul ascu\it, buzele sub\iri, sprâncenele încruntate, înc`l\`mintea fluorescent` sau de lac, tricourile strâmte la b`rba\i… ]i m` opresc aici de]i mai erau mul\i factori posibil declan]atori. Ce însemn` asta? C` to\i b`ie\ii care poart` adida]i fluorescen\i sunt “pro]ti” (eu fiind de]teapt`)? C` toate femeile cu p`rul vopsit ro]u intens sunt instabile emo\ional (eu fiind calm` ]i ra\ional`)? Nu… Sunt doar prejudec`\i. Nasurile ascu\ite ]i buzele sub\iri m` speriau ]i m` f`ceau s` evit “r`utatea” persoanelor care le poart`. Generalizând, o întreag` familie ar trebui s` fie “rea”. O întreag` familie? Am în\eles, cu timpul, c` judec`m oamenii cu care intr`m în contact la un nivel aproape incon]tient, automat, în func\ie de anumite tr`s`turi fizice care
Mituri de spre hipnoz`
AFL~ DIAGNOSTICUL CORECT
CINE ESTE DOAMNA BORDERLINE? Autor: psiholog Florentina Mandoc psihoterapeut sub supervizare în psihoterapia integrativ` Tulburarea de personalitate bordeline este un pattern de instabilitate [n rela\iile personale, imaginea de sine ]i afecte, ]i de impulsivitate marcat`, [ncep@nd precoce [n perioada adult` ]i prezent [ntr-o varietate de contexte. Criteriile de diagnostic (conform DSM IV-TR) – prezen\a a 5 sau mai multe dintre urm`toarele: 1. eforturi disperate de a evita abandonul real sau imaginar (nu include comportamentul suicidar sau automutilant); 2. un pattern de rela\ii personale intense ]i instabile caracterizat prin alternare [ntre extremele de idealizare ]i devalorizare; 3. perturbare de identitate: imagine de sine sau con]tiin\a de sine marcat ]i persistent instabil`; 4. impulsivitate [n cel pu\in dou` domenii care sunt poten\ial autoprejudi-
ciante (ex.: cheltuieli, sex, abuz de o substan\`, condus imprudent, m@ncat compulsiv) - nu include comportamentul suicidar sau automutilant; 5. comportament, gesturi sau amenint`ri recurente de suicid ori comportament automutilant; 6. instabilitate afectiv` datorat` unei reactivit`\i marcate a dispozi\iei (ex.: disforie episodic` intens`, iritabilitate sau anxietate dur@nd de regul` c@teva ore ]i numai rareori c@teva zile); 7. sentimentul cronic de vid; 8. manie intensa, inadecvata ori dificultate [n a controla mania (ex.: manifest`ri frecvente de furie, stare coleroas` permanent`, b`tai repetate); 9. ideatie paranoida sau simptome disociative severe, tranzitorii, [n leg`tura cu stresul. Defini\ii comportamentale:
ne-au r`mas întip`rite în memorie ca asociate cu anumite tr`s`turi de caracter: prin generaliz`ri înv`\`m, de mici, s` cunoa]tem lumea: vr`jitoarele rele au buze sub\iri ]i nasuri ascu\ite, deci îmi provoac` fric`, b`trânii în\elep\i au privirea senin` ]i tonul vocii blând, deci îmi inspir` lini]te ]i încredere; p`rul ro]u îmi provoac` o fric` venit` din incon]tient (se pare c` la cre]` am avut o îngrijitoare care \ipa mult ]i se purta mai dur cu copiii ]i… era ro]cat`!). Acest proces de generalizare este foarte important pentru noi; prin el cunoa]tem lumea, deci reu]im s` supravie\uim (nimeni nu are nevoie de mai multe interac\iuni cu diferite fl`c`ri pentru a afla c` focul provoac` durere, deci trebuie s` ne ferim de el). Dar oamenii din jurul nostru? Chiar îi putem cunoa]te prin intermediul generaliz`rii experien\elor noastre anterioare? Chiar îmi este benefic sa m` feresc de toate femeile cu p`rul ro]u aprins? Cu mintea mea de copil am f`cut o generalizare care, mult` vreme (pentru c` nu m-a deranjat), mi-a condus automat rela\ionarea. Câte informa\ii importante ]i câte experien\e pl`cute am ratat, nu voi ]ti niciodat`. }tiu doar c`, din cauza acestui tip de generaliz`ri putem ajunge s` jignim, s` respingem, s` le provoc`m celor din jur un disconfort nemeritat. E ca ]i cum am porni de la început cu “prezum\ia de vinov`\ie” doar pentru c` cel pe care îl antipatiz`m seam`n` cumva, printr-un detaliu, cu persoane din trecutul nostru.
- un stres minor determina reac\ii emo\ionale extreme (furie, anxietate, depresie) care [n mod obi]nuit dureaz` c@teva ore p@n` la c@teva zile; instabilitatea emo\ionala este ridicat`: episoade depresive, anxietate puternic` altern@nd cu stari de iritabilitate extrem`; - un pattern de rela\ii interpersonale haotice; - perturbare de identitate marcat`; - neincredere accentuat` [n ceilal\i – se simte nedrept`\it` sau tratat` incorect [n cele mai multe situa\ii; -analizeaz` majoritatea lucrurilor [n mod simplist: [n termeni de bine/r`u, alb/negru, de [ncredere/ne[ncredere, f`r` a \ine cont de circumstan\e sau situa\ii complexe; - [ntr-o rela\ie devine extrem de anxioas` la cel mai mic semn sau aluzie de a fi abandonat(`).
1. Oamenii pot min\i în stare de hipnoz`? Paradoxal, dar studiile arat` c` mul\i subiec\i pot min\i în timp ce sunt hipnotiza\i. 2. Hipnoza poate face oamenii s` comit` acte imorale pe care, altfel, nu le-ar face. Nu exist` aproape nici o dovad` c` cineva poate determina persoanele hipnotizate s` ac\ioneze ca ni]te robo\i realizând împotriva voin\ei lor, acte imorale. 3. Nu mai po\i ie]i din starea de hipnoz` Oamenii pot ie]i din transa hipnotic` chiar daca hipnotizatorul îi p`r`se]te.