Issuu on Google+

PSIHOSUCCES ZIARUL ASOCIA|IEI DE PSIHOTERAPIE INTEGRATIV~ - }COALA ERSKINE NUM~RUL 1/2012 http://clinicapsihoterapie.ro

IEFTIN }I BUN

PILULA PSI

Cel mai bun fiu, cea mai bun` psihoterapie redactor ]ef conf. univ. dr. LIVICA FR~|IMAN, decanul Facult`\ii de Psihologie-Sociologie, Universitatea Andrei }aguna din Constan\a

Studen\ii mei ]tiu c` nu-mi place s` vorbesc mult. Ca s` parafrazez articolul de fond, a] zice c` pu\in ]i bun, în materie de vorbe î\i ofer` r`gazul unei digestii intelectuale. Ca s` nu trec în logoree, o s` v` spun c` mi-a pl`cut o pild` citit` în Cercul Mincino]ilor. Când m` gândesc la cea mai bun` psihoterapie, îmi vine în minte morala ei. Pentru a alege pe cel mai bun, un tat` pe patul de moarte le-a dat celor Camelia Stavarache, pre]edintele Asocia\iei de Psihoterapie Integrativ` trei fii câte un b`nu\ ]i le-a cerut s` Drag` cititorule, o incursiune în lumea psihoterapiei, c`, transporturi ]i muncii. În to\i cumpere cu el ceva cu care s` umple Mai demult, pe vremea când de- un ghid pentru studentul care nu ]tie ace]ti ani, singura specialitate care coliba. Primii doi fii, au încercat f`r` abia ie]isem din adolescen\`, am înc` în ce direc\ie s` o apuce sau nu mi-a adus o satisfac\ie constant` a s` reu]easc`, s` umple coliba cu paie cunoscut un b`iat care avea un cunoa]te pa]ii pe care trebuie s`-i fost psihoterapia. La psihologia sau pene. Mezinul a cump`rat cu deziderat de via\` foarte funny: fac` de la poarta “studen\iei ” pân` transporturilor am renun\at demult b`nu\ul s`u o lumânare. A a]teptat “vân`toarea de chilipiruri, goana la u]a cabinetului de psihoterapie. datorit` embargoului impus de ]coli- pân` s-a l`sat întunericul ]i apoi a dup` ieftin ]i bun”. }tim cu to\ii ce Dac` e]ti boboc poate c` î\i spui: le de ]oferi care având laboratoare aprins lumânarea. Coliba s-a umplut înseamn` s` fii prea s`rac ca s` te “mai am timp”. Iar dac` e]ti deja în psihologice proprii nu permiteau cur- de lumin`. Baudelaire spunea c` „in vino veriîmbraci ieftin. În epoca reclamei ]i a ultimul an, te gânde]ti c` este mai san\ilor s` dea testul psihologic în marketingului este foarte u]or s` cazi bine s` îi la]i pe al\ii s` aleag` pentru alt` parte. Psihologia clinica e prea tas” (în vin zace adev`rul), eu zic c` în capcana vânz`torilor de iluzii. În tine, ori te am`ge]ti c` ]i mâine mai pu\in cunoscut` la nivel de cabinet adev`rul st` în cunoa]tere. Informa\i-v`! prezent exist` multe ]coli de psi- este o zi. privat, iar odat` cu apari\ia marilor hoterapie, din fericire, multe la stanDe fapt, viitorul începe azi. Ca s` clinici ]i a legisla\iei care-i d` drept darde ridicate ]i cu formatori de transformi trecutul în viitor, înva\` de veto medicului de medicina excep\ie. Pentru c` nu exist` copac s`-\i asumi responsabilitatea ]i s` muncii, a apus ]i epopeea „examif`r` usc`ciuni, exist` ]i concuren\` alegi. Psihoterapia, fie ca profesie, n`rilor periodice sau la angajare”. neloial` de tipul def`im`rilor de la fie ca si proces de dezvoltare personEste adev`rat c` o formare în psiPreferin\a pentru filmele horror orele de seminar sau anun\urilor al` r`mâne un frumos necesar. Oricât hoterapie este în mod cert mai lung` deriv` din capacitatea noastr` de a fi mincinoase. Ca s` nu cazi în eroarea de mare ar fi IQ-ul t`u, nu vei reu]i decât o specializare pe clinic`, transviolen\i. To\i avem capacitatea de a fi culeg`torului de vorbe în vânt arun- în via\` f`r` o inteligen\` emo\ional` porturi, muncii etc. S-ar p`rea, la violen\i, dar acum agresivitatea norcate de un domn“ICI” sau de o pe m`sur`. prima vedere, c` este ]i mai scump`, mal` se exprim` sublimat doar în doamn` “COLO” ori de o reclam` Când mi-am deschis cabinetul mai ales dac` continui s` crezi în sport ]i în lupta pentru “locul întâi”. De asemenea, are leg`tur` cu consfor`itoare, noi î\i propunem s` intri propriu în 1997, eram cuprins`, ca ]i dezideratul „ieftin ]i bun”. Nu uita, trolul. Când filmul este prea însp`iîn contact direct cu PSIHOTE- ceilal\i, de goana dup` atestate. A]a te rog, c` du]manul lui „ieftin ]i bun” mânt`tor, î\i po\i controla emo\ia, te RAPIA INTEGRATIV~ prin inter- c`, mi-am luat luat de la Colegiu a- nu este „scump ]i la fel de bun” ci po\i deta]a de experien\` (te ui\i la mediul articolelor noastre. testat de liber` practic`, nu doar pe „la fel de scump ]i mult mai prost”. ceas sau po\i s` alegi s` schimbi Acest ziar î]i propune s` v` ofere psihoterapie, ci ]i pe psihologie clinicanalul).

De ce ne uit`m la filmele de groaz`?


Pagina 2

PSIHOSUCCES- ZIARUL ASOCIA|IEI DE PSIHOTERAPIE INTEGRATIV~ - }COALA ERSKINE

SFATURILE ATHENEI

Trei pa]i pentru a deveni psihoterapeut plus zece Profesia de psihoterapeut este reglementata prin legea 213/ 2004. Formarea în orice tip de psihoterapie presupune parcurgerea obligatorie a urm`toarelor etape: - formare de baz` - dezvoltare personal` ( terapia ta) - supervizare Ca sa devii psihoterapeut sub supervizare în psihoterapie integrativ` trebuie sa faci 20 de module de formare de baza ]i 10 module de dezvoltare personal` sub form` de terapie de grup sau în varianta tab`r`. Dup` ce ai terminat formarea de baz` ]i dezvoltarea pesonal` dai un examen ]i cu diploma acordat` de Asocia\ia de Psihoterapie Integrativ` te prezin\i la Colegiul Psihologilor din Romania care î\i elibereaz` atestatul de liber` practic` de psihoterapeut sub supervizare. În aceast` etap` ca psihoterapeut sub supervizare, la care ai ajuns dup` 2 ani de la licen\`, po\i s` î\i deschizi cabinet sau s` profesezi ca psihoterapeut. Formarea in psihoterapie este validata de Colegiul Psihologilor ca si formare în sistem masteral astfel încât nu mai este nevoie de master pentru absolven\ii Bologna. Spre deosebire de form`rile în psihologie clinic`, în psihologia muncii sau transporturilor care î\i permit accesul f`r` master pân` la gradul de autonom (inclusiv), formarea în psihoterapie î\i d` dreptul s` ajungi psihoterapeut principal, f`r` s` mai fii

obligat s` faci masterul. Al treilea pas, este cel de supervizare ( 14 module în psihoterapia integrativ`), în care discu\i cu supervizorul pe marginea clien\ilor (pacien\i). Supervizarea se încheie printr-un dosar care s` con\in` 10 studii de caz din 3 patologii diferite. Cu diploma de psihoterapeut autonom în psihoterapia integrativ` eliberat` de Asocia\ia de Psihoterapie Integrativ` te prezin\i din nou la Colegiul Psihologilor din România care î\i acord` atestatul de liber` practic` ca

„EVENIMENTE PSI” ASOCIA|IA DE PSIHOTERAPIE INTEGRATIV~ ]i }COALA DE PSIHOTERAPIE INTEGRATIVA RICHARD ERSKINE organizeaz` [n martie-iunie 2012 grupe noi de formare [n psihoterapia integrativa [n ora]ele: Bucure]ti, Constanta, Ploiesti, Bra]ov, Sibiu, Râmnicu Vâlcea, Alexandria, Craiova, Târgovi]te, Târgu Mure], Târgu Jiu, Ia]i. Noi î\i d`m posibilitatea s` devii organizator de grup în orasul tau pentru a forma grupe ]i in alte centre universitare din România. Zece argumente pro: 1. Formarea este acreditat` de Colegiul Psihologilor din România ]i Federa\ia Româna de Psihoterapie 2. Posibilitatea ob\inerii certific`rii

psihoterapeut autonom. Dup` 5 de experien\` ca psihoterapeut autonom în care e]ti obligat s` te specializezi continuu ( participari la congrese, conferin\e, workshopuri cu credite) apari din nou în fa\a comisiei de Psihologie Clinic` ]i Psihoterapie a Colegiului Psihologilor din Romania ]i ob\ii atestatul de psihoterapeut specialist. Dup` înc` 5 ani de psihoterapeut specialist ]i 10 ani de când ai devenit autonom, repe\i procedura anterioar`, iar 6. Dup` doar doi ani pute\i profesa ca psihoterapeut. 7. Supervizare individual` gratuit` (30 ore). 8. În perioada superviz`rii asigur`m gratuit pacien\i ]i cabinete pentru desf`]urarea ]edin\elor de psihoterapie. 9. Oferim programe de psihoterapie structurate pe ]edinte pentru principalele boli psihice ]i un sistem unic, modern de predare prin folosirea simulatoarelor “psi” pentru stabilirea diagnosticului si realizarea unor ]edinte virtuale de psihoterapie. 10. Op\ional tab`r` de dezvoltare personal` cu formatori europeni în Belgia sau Italia. Alte detalii utile le g`si\i pe site-urile noastre www.psihoterapie.biz; www.formarepsihoterapie.ro

IIPA (Asocia\ia International` de Psihoterapie Integrativ`) ca “Psihoterapeut interna\ional în psihoterapie integrativ`” (diplom` recunoscut` interna\ional) 3. Singura asocia\ie de psihoterapie integrativ` din România care nu promoveaz` o psihoterapie integrativ` eclectic` ci îns`]i psihoterapia integrativ` creat` de fondatorul acesteia, dr. Richard Erskine. Programul de formare este supervizat de Asocia\ia Interna\ional` de Psihoterapie Integrativ` ]i Institutul de Psihoterapie Integrativ` din New York. 4. Singura asocia\ie de psihoterapie integrativ` din Romania care are o echipa de formatori rom@ni ]i europeni coordonat` de însu]i Richard Erskine. {nscrieri: 5. Nu mai este obligatoriu masterul pentru absolven\ii Bologna (formare în as.integrativepsychotherapy@yahoo.com; tel. 0744 33 44 19 sistem masteral)

Colegiul Psihologilor î\i acord` dreptul de liber` practic` ca psihoterapeut principal. În toat` aceast` perioad`, de când ai ob\inut prima treapt` „sub supervizare “ ]i pân` la ultima, de “principal” trebuie s` participi la programele de formare continu` pentru a ob\ine cele 50 de credite necesare trecerii de la o treapt` de specializare la alta ]i s` pl`te]ti cotiza\ia anuala c`tre Colegiu de 250 ron.

Carl Rogers, creatorul psihoterapiei centrate pe client sau nondirective a primit premiul Oscar pentru cel mai bun documentar ]i a fost nominalizat la premiul Nobel pentru pace. Consuma o sticl` de votc` pe zi. A r`mas v`duv la 70 de ani ]i a devenit activ sexual la 80 de ani. Atunci avea trei iubite simultan.


PSIHOSUCCES- ZIARUL ASOCIA|IEI DE PSIHOTERAPIE INTEGRATIV~ - }COALA ERSKINE

INEDIT PSI

Hipnoza în stomatologie

Pagina 3

Cât de mult „minte” detectorul de minciuni?

Autor: Camelia Stavarache, pre]edintele Asocia\iei de Psihoterapie Integrativ`, psiholog principal ]i formator în psihoterapie integrativa, somatoterapie ]i specialist în hipnoz` clinica ]i terapie ericksoniana, directorul clinicii Psihosucces Teama de durere a fost ]i r`mâne una din fricile noastre bazale. Pragul durerii are valori specifice pentru fiecare persoana ]i chiar dac` unii oameni sunt mai rezistenti la durere, cei mai mul\i o accentuez` datorit` încord`rii ]i anxiet`\ii anticipatorii. {n cazul unei dureri cu care ne-am mai confruntat, doar 25% reprezint` durerea real`, restul fiind senza\ii supraad`ugate generate de frica ]i încordarea noastr`. Hipnoza este folosit` de mult timp ca ]i anestezic natural. Starea de trans` î\i ofer` avantajul de a suporta u]or durerea sau chiar de a înlocui durerea cu o senza\ie de amor\eal`, furnic`tur` sau presiune u]oar`. Chiar dac` uneori ne temem pe nedrept de hipnoz`, aceasta r`mâne calea regal` c`tre anularea durerii fizice. Singurele condi\ii pe care trebuie s` le indeplinim ca s` fim hipnotiza\i sunt: - inteligen\` normal` sau superioar` - absen\a fricii de hipnoz` In cazul folosirii hipnozei pentru inducerea anesteziei este important s` avem ]i un grad de hipnotizabilitate mediu spre înalt. Din fericire, mul\i oameni au o capacitate medie de a intra in trans`. Filmele au promovat in mod eronat hipnoza ca pe o form` de transformare a fiin\ei umane într-un robot. Nimic mai gre]it. Nici o persoan` aflata în stare de hipnoz` nu va accepta nimic din ceea ce nu-]i dore]te con]tient sau incon]tient. Hipnoza nu este un efect placebo. Experimentele au ar`tat c` persoanele cu hipnotizabilitate crescut` nu au sim\it stimulii durero]i in timpul transei hipnotice, dar i-au sim\it când li s-a administrat un preparat placebo (o tablet` de zaharina administrat` pe post de medicament antidurere), [n timp ce persoanele pu\in hipnotizabile au avut acela]i r`spuns minimal atât la hipnoz` cât ]i la placebo. În stomatologie, hipnoza poate fi folosit` cu succes în toate situa\iile de anxietate generat` de actul medical ( dentofobie, fobie de injec\ii, fobie de sânge etc), de intoleran\` sau contraindica\ii la anestezia medicamentoas` sau de interven\ii stomatologice cu nivel crescut de disconfort. Astfel, procedura stomatologic` se poate realiza f`r` nici un anestezic chimic, iar senza\iile dureroase sunt eliminate sau diminuate

Într-un experiment celebru realizat de Benjamin Kleinmuntz ]i Julian Szucko au fost examinate cu detectorul de minciuni 100 de persoane dintre care 50 erau inocente ]i 50 vinovate de furt. Daca exper\ii în poligraf ar fi fost judec`tori, atunci o treime dintre nevinova\i ar fi fost incrimina\i, iar un sfert dintre cei vinova\i ar fi sc`pat basma curat`.

considerabil. În studiul de caz pe care vi-l prezint, pacienta Cristina, de profesie psiholog a solicitat o hipnoanestezie deoarece era in perioada de al`ptare ]i nu dorea ca anestezicul chimic s` ajung` prin intermediul laptelui matern la feti\a sa. Primele 3 sedin\e au fost realizate in cabinet pentru a stabili profilul psihic al pacientei, gradul de hipnotizabilitate, tipul de induc\ie hipnotic` ]i parolele de adâncire a transei. Urm`toarele 3 ]edin\e au fost realizate în cabinetul stomatologic.

Pentru a comunica cu pacienta am folosit semnalizarea ideomotorie: ridicarea unui deget de la mâna dreapt` pentru „Da” si a unui deget de la mâna stâng` pentru „Nu.” Pentru a evalua nivelul de profunzime al transei hipnotice, medicul a în\epat gingia pacientei de 3 ori cu o sonda ascu\it` producînd o u]oar` sângerare. Pacienta a r`mas areactiv`, de]i reac\ia fireasc` într-o astfel de situa\ie este de retragere, s` sim\i o durere vie. Durerea produs` de în\ep`tur` a ap`rut de abia la revenirea din trans`. Pacienta ]i-a vizualizat nervul, a avut un sentiment de triste\e ]i a semnalizat ideomotor. “Nervi]orul era singur ]i lam îmbr`cat în verde“ a spus Cristina. Pe parcursul celor trei interven\ii stomatologice cu hipnoanestezie s-au relevat urm`toarele avantaje ale folosirii hipnozei: - absen\a durerii - relaxare fizic` ]i psihic` a pacientei - vindecarea rapid` postinterven\ii - reducerea saliv`rii excesive - posibilitatea efectuarii unor interventii multiple în cadrul unei ]edin\e stomatologice (datorit` areactivit`\ii pacientului a crescut viteza de lucru ]i randamentul stomatologului)

Profil psihic: inteligenta superioara, emotivitate crescut`, team` de esec Grad de hipnotizabilitate: mediu Tipul de inductie hipnotic`: pacienta a r`spuns cu preponderen\` la stimulii vizuali ceea ce a creat o anumita dificultate, obligându-ne s` alegem un scenariu in care s-a folosit o tehnic` de imagina\ie stimulat`. Pacientul a ales un locul securizant si culoarea verde care a devenit un substitut al sugestiilor clasice de relaxare. În faza de adâncire a transei am introdus senza\iile de greutate, c`ldur` si amor\eal`. Parola de adâncire a transei: “COSA}” ( insecta) Ca ]i tehnici de control al durerii am Puteti urm`ri direct filmul interven\ifolosit disocierea corp – minte ]i depla- ei stomatologice cu hipnoanestezie pe sarea durerii (îi d` psihoterapeutului site-ul nostru: www.psihosucces.ro sau www.clinicapsihoterapie.ro senza\iile negative).

Ce emo\ie detect`m cel mai u]or? Radarul nostru pentru emo\ii este specializat în detectarea amenin\`rii ]i a mimicii furioase. Experimentul lui Arne Ohman a ar`tat c` oamenii deceleaz` mult mai rapid o fa\` furioas` decât o fa\` vesel`. În alte experimente similare, subiec\ii au identificat mult mai u]or imaginile în care erau ascun]i ]erpi decât imaginile cu flori.

Cosmonau\ii comunic` nonverbal? Comunicarea nonverbal` este esen\ial`. Noi vorbim despre noi în propor\ie de 70% prin inflexiunile vocii, gesturi ]i mimic`. Pentru astronau\ii afla\i în spa\iul cosmic comunicarea nonverbal` devine aproape imposibila. Deoarece fluidele corporale au tendin\a s` migreze în partea superioar` a corpului, fa\a acestora se umfl` ceea ce cre]te riscul neîn\elegerilor.

Po\i s` mori de fric`?

Oare se poate muri de fric`? Speciali]tii spun c` da, este posibil s` murim de fric`. Explica\ia const` în faptul c` sistemul nervos parasimpatic care are rolul de calma corpul, reac\ioneaz` excesiv într-o situa\ie terifiant`, încetinind inima, pân` când aceasta se opre]te.


Pagina 4

PSIHOSUCCES - ZIARUL ASOCIA|IEI DE PSIHOTERAPIE INTEGRATIV~ - }COALA ERSKINE

RUBRICA PSIHOTERAPIA LIVE

ÎNT^LNIREA CU TRANSFERUL /CONTRATRANSFERUL Autor: psiholog DIMOFTE LORELE, psihoterapeut sub supervizare în psihoterapia integrativ` Studiul de caz despre care am s` v` vorbesc m-a ajutat s` imi rezolv cîteva probleme legate de personalitatea mea. Pentru protejarea identita\ii clientei mele voi folosi un nume fictiv Oana. Are 17 ani, elev` la Colegiul Pedagogic „Costache Negri”, cls. a-XI, profil filologie intensiv francez`. Am s` v` plictisesc cu cîteva date din istoric pentru a putea in\elege mai bine experien\a mea. A venit in terapie datorit` unor traume cumulative suferite pe parcursul vacan\ei de vara din anul 2011.Aceste traume în final au condus la depresie, stare care a alarmat familia. Ini\ial a avut cîteva discu\ii cu psihologul ]colii care i-a recomandat psihoterapie. Simptomele care i-au dat de în\eles clientei c` exist` o problem` care necesit` ajutor de specialitate sunt urm`toarele: nu mai reu]e]te s` fie ea îns`]i,nu mai are la ]coal` rezultatele cu care era obi]nuit`. Înainte era o elev` eminent`, acum are rezultate mai slabe,lucru care o ingrijoreaz`. De asemenea nu mai reu]e]te s` fie creativ`,nu-]i g`se]te cuvintele atunci cînd trebuie s` fac` un eseu,îi este greu s` sus\in` o conversa\ie în limba Francez`,lucru care înainte îl f`cea cu u]urin\`. Îi este team` c` a uitat aceast` limb`. Nu mai are capacitate de concentrare ]i aten\ie, nu mai are disponibilitatea de a-]i face temele ]i din aceast` cauz` a r`mas mult [n urm`. Traumele cumulative care au condus la aceast` stare au debutat la începutul vacan\ei de var` cu decesul bunicului din partea mamei, apoi pe 1 septembrie clienta a suferit o interven\ie chirurgical` la ochiul drept pentru strabism ]i totul a culminat cu moartea bunicii din partea mamei in aceea]i lun`. Cu bunicul a avut o rela\ie mai rece ]i suferin\a ei nu a fost foarte mare, [n schimb de bunica a fost foarte ata]at`, a iubit-o mult ]i pierderea ei a l`sat un gol imens în via\a ei. Totodat` a fost prima dat` cînd a venit în contact cu realitatea mor\ii. Pîn` la acest moment nu a avut experien\a pierderii unor persoane importante din via\a ei. Aceste evenimente au pus-o in fa\a unor întreb`ri exisisten\iale: „De ce ne na]tem?”, ”Care este sensul vie\ii?”. În acest moment a pus in eviden\` angoasa mor\ii, care a atras-o insidios în simptomele specifice depresiei.. Istoric de via\`: bunica a fost o persoan` care în decursul vie\ii a suferit

mult, a avut o c`snicie dificil` în cadrul c`reia a fost agresat` atît fizic cît ]i verbal. Mama si m`tu]a ei au suportat acela]i tratament din partea p`rintelui lor. În urma agresiunilor fizice bunica Oanei s-a îmboln`vit în ultimii ani de via\` necesitînd îngrijiri la pat, îngrijiri asigurate de m`tu]a Oanei. Clienta mea a dezvoltat un sentiment de vinov`\ie c` nu s-a dus mai des la bunica ei, c` nu a fost lîng` ea atunci cînd a p`]it în nefiin\`. Am f`cut cu ea tehnica „scaunului gol” pentu travaliu de doliu, a purtat o discu\ie cu bunica ei, a plîns mult ]i a reu]it m`car par\ial s`-]i ia r`mas bun de la ea.Revenind la familia ei mi-a spus c` p`rin\ii se in\eleg foarte bine, tat`l este un om bun si blînd care a sprijinit-o întotdeauna pe mama ei. Oana mai are un frate mai mare cu 10 ani, medic rezident la Ia]i, ]i o sor` geam`na` care înva\` la acela]i liceu cu ea, îns` la alt profil. Sora geam`n` este mult mai puternic` ]i mai sigur` pe ea. A]a a fost de cînd erau foarte mici ]i concurau pentru aten\ia mamei, de cele mai multe ori ea renun\a în favoarea surorii considerînd c` merit` mai mult s` fie în gra\iile mamei. (se pune în eviden\` miniscenariul “f`-mi pl`cere”). Apoi a revenit la moartea bunicii ]i mi-a vorbit de o alt` traum` emo\ional` pe care a suferit-o. Atunci cînd au primit vestea mor\ii bunicii mama ei a le]inat, lucru care a speriat-o foarte tare. I-a fost team` s` nu []i piard` ]i mama, spune acest lucru deoarece au fost nevoi\i s` cheme salvarea pentru c` mama atunci cînd ]i-a revenit a început s` vorbeasc` f`r` sens, nu accepta moartea bunicii, nu îi auzea pe cei din jur. Oanei i-a fost team` c` mama va înnebuni. Dup` aceast` introducere destul de lung` recunosc dar necesar` cred eu doresc s` v` vorbesc despre elementele de transfer/contratransfer pe care le-am experimentat. Clienta a a]teptat în terapie s`-i rezolv în mod magic problemele. Eu la rîndul meu în urma contratranferului meu m-am identificat prea mult cu problema ei ]i am intrat în rolul salvatorului. Acest lucru s-a produs deoarece în mod incon]tient am regresat la perioada cînd eu eram elev` de liceu. În timpul liceului nu am reu]it s` m` ridic la nivelul a]tept`rilor p`rin\ilor mei, metaforic vorbind pentru mine anii de liceu au fost „cimitirul tinere\ii mele”. Astfel c` am intervenit in terapia

cu Oana cu prea multe sugestii în dorin\a de a o ajuta s` ia note mari, note care ar fi confirmat bunul mers al terapiei. De fapt, f`r` s`-mi dau seama, am recurs la un comportament reparatoriu al trecutului meu de elev. La un moment dat f`ceam urm`toarea asocia\ie note slabe=terapie proast`, lucru care m` frustra. De asemenea, am con]tientizat c` atunci cînd îmi este pus` o întrebare am tendin\a s` r`spund repede, dac` nu r`spund prompt ar fi „ca ]i cum a] fi prins` cu lec\ia neînv`\at`”,de aici dorin\a mea de a veni în întîmpinarea nevoii Oanei de a primi solu\ii. Astfel am intrat în rolul de salvator dar am pus ]i o presiune suplimentar` pe clienta mea, obligînd-o, f`r` s` fiu con]tient` de acest lucru, s` urmeze sugestiile mele, lucru pe care clienta nu l-a f`cut. Un alt contratransfer ap`rut s-a produs atunci cînd m-am plictisit s` o tot aud c` nu poate s` fac` schimb`ri, în acel moment i-am vorbit de marile ]i adev`ratele drame care se petrec în lume minimaliz@nd problema ei, lucru care a deranjato ]i a declan]at momentul de rec`dere ]i ruptur` în rela\ia terapeutic`. Con]tientizînd toate aceste erori terapeutice, am solicitat o [nt@lnire în cadru extins la care s` participe ]i p`rin\ii Oanei. Am l`murit cu ea ]i cu familia ei toate aceste lucruri, mi-am asumat aceste sc`p`ri ]i probleme ale mele. Am luat hot`rîrea de a fi mai atent` la nevoile clientei ]i mult mai suportiv`. În aceast` ]edint` mi-am asumat chiar ]i riscul de a o pierde ca ]i client`, discutînd cu familia ]i posibilitatea de a o transfera altui terapeut în cazul în care familia consider` c` nu mai merit încrederea lor. Atitudinea mea sincer` ]i onest` a dus la refacerea rela\ieie terapeutice cu clienta mea ]i din acest moment evolu\ia terapiei a fost cu totul alta. În urm`toarele ]edinte am pus accentul pe sintonizare ]i implicare, utilizînd întreb`ri de genul ce sim\i, cum sim\i, unde sunt localizate în corp acele senza\ii, ce gînde]ti vizavi de tr`irile tale. Am cerut la un moment dat ]i un feedback legat de rela\ia terapeutic`. R`spunsul a fost urm`torul „v-am sim\it mai aproape, de asta aveam nevoie de fapt”. Importante pentru clienta mea erau nevoia de reciprocitate ]i impact. Treptat ]i-a organizat singur` activitatea, a con]tientizat c` pierderile la ]coal` nu sunt atît de mari ]i pot fi recuperate ]i c`

atacurile de panic` privite acum retrospectiv nu au fost chiar justificate, acestea au împiedicat-o s` fie obiectiv` în evaluarea realit`\ii. O alt` con]tientizare important` se refer` la teama ei de schimbare, de nou, îi plac lucrurile sigure, care le cunoa]te deja. În general este o persoan` inflexibil`. }i-a dat seama c` eu de fapt aceste lucruri i le-am spus mereu, dar ea nu era pregatit` s` le integreze atunci. Eu, ca terapeut, am fost desintonizat` de clienta mea, mereu cu un pas înaintea ei. Un moment important pentru clienta mea a fost acela cînd a conceput un eseu de cinci pagini intr-un timp foarte scurt, a lucrat u]or ]i cînd mai avea cîteva rînduri de scris ]i-a dat seama c` i-a luat pu\in timp s` scrie eseul. A fost un moment de surpriz` ]i-a dat seama c` este pe drumul cel bun ]i c` informa\iile care le avea depozitate în memorie nu le-a uitat niciodat`. Acum se simte ca o persoan` nou`, care este dornic` s` acumuleze „ca un burete care absoarbe”, a con]tientizat c` fiind relaxat` a putut mai u]or s` acceseze informa\ii din memorie ]i s` se concentreze. Important atît pentru mine c@t ]i pentru Oana a fost feedbackul primit din partea familiei care au observat c` este mai asertiv`, mai sigur` pe ea ]i din ce în ce mai deschis` c`tre ceilal\i. Concluzia pe care a tras-o în urma experien\ei pe care tr`it-o este urm`toarea: „Dac` nu te sim\i OK, dac` nu e]ti s`n`tos, dac` nu te accep\i pe tine a]a cum e]ti, apar blocaje care nu te las` s` func\ionezi fizic ]i psihic la capacitate maxim`. A în\eles c` nu trebuie s` trag` de ea, s`-]i rezerve ]i momente de relaxare, a înv`\at s`-]i asculte corpul ]i s` respecte nevoile lui. Terapia cu aceast` client` m-a solicitat foarte mult, a ag`\at din mine probleme care veneau din perioada adolescen\ei, atunci cînd eram în liceu.A fost o terapie cu urcu]uri ]i c`deri ad@nci, care m-au speriat ]i uneori m-au f`cut s` m` îndoiesc de calitatea mea de psihoterapeut. Am înv`\at s` am r`bdare,s` construiesc în timp rela\ia terapeutic` ]i s` am încredere în capacitatea de recuperare de care dispune clientul. Am înv`\at s`-mi accept erorile, s` le identific ]i s` le lucrez în a]a fel încît din inamic s`-mi devin` aliat. Am înv`\at s` nu-mi mai fie fric` de mine.


PSIHOSUCCES- ZIARUL ASOCIA|IEI DE PSIHOTERAPIE INTEGRATIV~ - }COALA ERSKINE

Pagina 5 sive, experien\iale sau metode intrapsihice care faciliteaz` gradul de con]tientizare, exprimare ]i schimbare in experien\ele arhaice fixate ale clientului?” ]i “Este psihoterapia integrativ` în ]i de sine st`t`toare, suficienta pentru a vindeca efectele modelatoare de scenariu ale neglijarii,traumelor cumulative ]i e]ecurilor rela\ionale?”

Psihoterapia integrativ`: Integrarea metodelor expresive într-o psihoterapie rela\ional` Autor: Richard G. Erskine, fondatorul Asocia\iei Interna\ionale de Psihoterapie Integrativ` Discu\iile recente cu colegii s-au concentrat pe dou` perspective diferite de implicare terapeutica în psihoterapie. Una dintre aceste perspective accentueaz` eficien\a unui psihoterapeut care lucreaza doar în “momentul prezent” al rela\iei terapeutice—anume eficien\a lucrului exclusiv în matricea de transfer/contratransfer. Aceast` prima abordare este numit` ]i “terapie cu (de) dou` persoane” din cauza accentului pus pe centralitatea dialogului terapeutic între client ]i psihoterapeut în facilitarea schimb`rii modelelor si patternurilor relationale disfunctionale ale clien\ilor. În cadrul acestui punct de vedere, cel mai important factor în procesul terapeutic este prezen\a, sus\inut` empatic, a psihoterapeutului. R`ni fixate

arhaic, traume, deciziile de scenariu ]i perturb`rile relationale sunt rezolvate printr-o rela\ie terapeutic` persoan`persoan` bazat` pe o implicare deplin`.

portamente ]i de exprim`ri corporale noi. Implicarea inseamn` c` psihoterapeutul este pe deplin prezent, explorând în mod activ perspectiva fenomenologic` a clientului (simptomele) ]i angajându-se al`turi de client în crearea de experien\e care transform` materialul incon]tient în experien\` con]tient`. Din acest punct de vedere, angajarea activ` a psihoterapeutului al`turi de client este cel mai important factor care conduce la modificari atât în perceptia de sine a clien\ilor cât ]i în rela\iile lor cu al\ii.

Perspectiva a doua descrie o abordare [n care psihoterapeutul utilizeaz` în primul rând metode experien\iale ]i expresive, care faciliteaz` clientului rezolvarea conflictelor intrapsihice ]i a deciziilor arhaice. Aceasta a fost etichetat` de unii ca fiind o terapie “de o singur` persoan`”, pentru c` este perceput` ca si cum psihoterapeutul “îi face ceva” clientului. }edin\ele de psihoterapie subCele dou` întreb`ri cheie în aceast` liniaz` utilizarea metodelor expresive ]i discu\ie sunt: a tehnicilor emo\ional evocatoare, ex“Suntem noi într-o rela\ie terapeutica presia activ` a dialogului intrapsihic, bazat` pe implicare ]i contact cu un cliprecum ]i/sau experimentarea de com- ent atunci când folosim metode expre-

Din perspectiva psihoterapiei integrative, eu cred c` r`spunsurile depind de calitatea rela\iei terapeutice, indiferent dac` vom folosi metode expresive sau nu. Vindecarea are loc printr-o rela\ie terapeutic` bazat` pe un contact deplin! O rela\ie vindecatoare depinde de dorin\a psihoterapeutului de a intra in contact ]i a fi pe deplin prezent cu ]i pentru client astfel încât s` descopere împreun` func\ionarea modelelor relationale incon]tiente ale clientului, asa cum se manifesta acestea în rela\ia terapeutica ]i în transferurile de zi cu zi din via\`. La fel de importanta este prezen\a emo\ional` a psihoterapeutului ]i implicarea lui completa, care ofer` un r`spuns nou ]i unic modelelor arhaice de rela\ie ale clientului, afectelor, nivelului de dezvoltare si func\ionare, precum ]i stilurilor cognitive de a g`si sensuri ale clientului. O astfel de rela\ie vindecatoare include acordarea la ritmul unic al clientului ]i capacitatea de a raspunde atât nevoilor relationale curente cat ]i celor arhaice ale clientului. Mare parte din puterea de vindecare a unei rela\ii terapeutice depinde de autenticitatea psihoterapeutului, increderea ]i dorin\a sa de a-]i asuma responsabilitatea pentru posibile erori terapeutice. Am constatat c` un psihoterapeut implicat este în mod constant interesat de bun`starea clientului ]i cheltuie sume considerabile de timp pentru construirea ]i men\inerea unei rela\ii de calitate cu clientul prin investigare fenomenologic`, validare, confirmare ]i empatie sus\inute - nu ca un set de tehnici, ci ca un interes real în cunoasterea clientului. Psihoterapeutul integrativ î]i ajuta clientul s` se cunoasc` ]i s` se exprime pe el (sau ea) însu]i.

Psihoterapie gratuit` Clinica de psihoterapie Psihosucces, [n colaborare cu }coala de Psihoterapie Integrativ` Richard Erskine deruleaz` un program de cercetare care are ca obiectiv identificarea factorilor favorizan\i ai tulbur`rilor de stres. Participan\ii la acest program pot beneficia de un pachet de 4 ]edin\e de psihoterapie gratuite ]i urm`toarele consulta\ii de psihoterapie la un cost [ntre 10 -15 lei/]edin\a. Speciali]tii Clinicii Psihosucces care activeaz` [n cadrul acestui program de cercetare sunt: dra Cristina Patra]cu: psiholog, psihoterapeut sub supervizare [n psihoterapia integrativ` dna Lucia Constantinescu: psiholog, masterat „Psihodiagnoza cognitiva ]i consiliere psihologic`”, master Practitioner [n Programare Neuro-Lingvistic` ]i psihoterapeut sub supervizare [n psihoterapia integrativ` dna Mihaela Comisel: psiholog, psihoterapeut sub supervizare [n psihoterapia integrativ`, master [n Psihoterapii cognitiv-comportamentale dna Simona Ionescu, psihoterapeut autonom [n hipnoz` clinic` ]i terapie ericksonian` dl Claudiu T`nase: psiholog, psihoterapeut sub supervizare [n psihoterapia integrativ` Program`ri: 0721 150 661; 0760 965 433; contact@psihosucces.ro


Pagina 6

PSIHOSUCCES - ZIARUL ASOCIA|IEI DE PSIHOTERAPIE INTEGRATIV~ - }COALA ERSKINE

De ce nu-mi pl`ceau femeile cu p`r ro]u? Autor: psihoterapeut sub supervizare în psihoterapie integrativ`, psiholog M`d`lina Chi\ac Antipatia este acea emo\ie de aversiune, de repugnan\a care apare natural ]i f`r` voie; apare f`r` s` cunoa]tem persoana, bazându-ne doar pe câteva prime impresii. Se poate manifesta la un nivel moderat, prin tendin\a de evitare a persoanei respective (aparent, f`r` urm`ri prea grave, f`r` pierderi prea mari) dar poate ajunge ]i pân` la dispre\ manifestat prin conflicte de toate felurile, consumând foarte mult` energie ]i atr`gând dispozi\ii emo\ionale negative. Poate c` nu pare important; nu r`ne]te prea tare o mic` antipatie… Nu ne putem place to\i între noi… Dintr-o emo\ie ap`rut` f`r` voie se poate ajunge, la adev`rate conflicte (reale sau imaginare, în func\ie de cât de f`\i]e sunt manifest`rile celui care antipatizeaz`). Apar conflicte mai ales atunci când cele doua persoane implicate sunt for\ate sa împart acela]i mediu o perioada mai lung`. Cel care este antipatizat sesizeaz` evitarea sau “atacul” ]i fie se retrage, fie ajunge s` caute motivele care au determinat comportamentul de respingere. De cele mai multe ori, de]i adresat, conflictul nu este solu\ionat din cauza c` ini\ial nu au existat motive explicabile pentru apari\ia antipatiei iar noi, ca oameni, avem mecanisme „minunate” de ra\ionalizare, pe care le folosim pentru a ne ap`ra congruen\a intern` (este foarte important pentru noi, ca personalit`\i bine definite, ca o p`rere exprimat` anterior s` fie aceea]i sau s` se potriveasc` cu ceea ce afirm`m mai târziu ). Cel care antipatizeaz` g`se]te noi

]i noi “dovezi” care s` îi justifice emo\iile, interpretând comportamentul din perspectiva proprie. Cel care este antipatizat nu poate, de cele mai multe ori, decât s` accepte c` nu este pl`cut din motive pe care nu le în\elege. Astfel, evitarea devine reciproc` sau, pentru a-]i ap`ra imaginea de sine, cel care este antipatizat începe, la rândul s`u, s` simt` antipatie. Conflictul este aproape ]i de multe ori va implica si alte persoane “prinse la mijloc”. Este de în\eles ca aceast` dinamic` rela\ional` s` apar` din când în când; este normal s` “g`sim” oamenii de a c`ror existen\` am fost avertiza\i de mici copii (p`rin\ii au grij` sa ne explice c` exist` mul\i oameni r`i de care trebuie s` ne ferim). Astfel înv`\`m s` fim vigilen\i ]i s` etichet`m unii oameni ca fiind „r`i”. Dar dac` am încera s` fim obiectivi, dac` am încerca s` le afl`m istoria de via\`, am descoperi c` majoritatea oamenilor “r`i” pe care îi cunoa]tem au multe motive pentru a se comporta cu r`utate: au mai multe frici, mai multe frustr`ri, poate ]i invidii. Toate aceste motive, odat` aflate, au puterea de a înlocui dispre\ul ]i antipatia cu în\elegere, compasiune, poate chiar mil`. Au oare vreo vin` persoanele pe care le antipatiz`m din start, pe baza unor prime comportamente, a aspectului exterior, a unor replici pentru interpretarea c`rora ne lipse]te în\elegerea experien\ei lor de via\` în ansamblu? Sau suntem noi cei care c`utam “du]manul”, din frica de “oamenii r`i” sau din nevoia nor-

mal` de a ne defini individualitatea (“sunt asa ]i nu sunt altfel”)? Avem nevoie de acest “du]man” pentru c`, prin existen\a “r`ului”, “binele” câ]tig` o valoare mai mare; calit`\ile noastre devin mai importante în prezenta defectelor altora ]i astfel, în proprii ochi (poate ]i ai altora - vezi “bârfele”), valor`m mai mult ca oameni. Deci antipatiz`m fie din fric`, o fric` inoculat` de la vârste fragede, fie din nevoia de a ne sim\i importan\i, superiori, de a ne delimita de ceilal\i din punctul de vedere al valorii umane, al principiilor. Asta e ceea ce ob\inem. Dar cum ne alegem “du]manul”? Am observat c`, pentru mine, anumite aspecte fizice declan]au antipatia: p`rul ro]u intens, nasul ascu\it, buzele sub\iri, sprâncenele încruntate, înc`l\`mintea fluorescent` sau de lac, tricourile strâmte la b`rba\i… ]i m` opresc aici de]i mai erau mul\i factori posibil declan]atori. Ce însemn` asta? C` to\i b`ie\ii care poart` adida]i fluorescen\i sunt “pro]ti” (eu fiind de]teapt`)? C` toate femeile cu p`rul vopsit ro]u intens sunt instabile emo\ional (eu fiind calm` ]i ra\ional`)? Nu… Sunt doar prejudec`\i. Nasurile ascu\ite ]i buzele sub\iri m` speriau ]i m` f`ceau s` evit “r`utatea” persoanelor care le poart`. Generalizând, o întreag` familie ar trebui s` fie “rea”. O întreag` familie? Am în\eles, cu timpul, c` judec`m oamenii cu care intr`m în contact la un nivel aproape incon]tient, automat, în func\ie de anumite tr`s`turi fizice care

Mituri de spre hipnoz`

AFL~ DIAGNOSTICUL CORECT

CINE ESTE DOAMNA BORDERLINE? Autor: psiholog Florentina Mandoc psihoterapeut sub supervizare în psihoterapia integrativ` Tulburarea de personalitate bordeline este un pattern de instabilitate [n rela\iile personale, imaginea de sine ]i afecte, ]i de impulsivitate marcat`, [ncep@nd precoce [n perioada adult` ]i prezent [ntr-o varietate de contexte. Criteriile de diagnostic (conform DSM IV-TR) – prezen\a a 5 sau mai multe dintre urm`toarele: 1. eforturi disperate de a evita abandonul real sau imaginar (nu include comportamentul suicidar sau automutilant); 2. un pattern de rela\ii personale intense ]i instabile caracterizat prin alternare [ntre extremele de idealizare ]i devalorizare; 3. perturbare de identitate: imagine de sine sau con]tiin\a de sine marcat ]i persistent instabil`; 4. impulsivitate [n cel pu\in dou` domenii care sunt poten\ial autoprejudi-

ciante (ex.: cheltuieli, sex, abuz de o substan\`, condus imprudent, m@ncat compulsiv) - nu include comportamentul suicidar sau automutilant; 5. comportament, gesturi sau amenint`ri recurente de suicid ori comportament automutilant; 6. instabilitate afectiv` datorat` unei reactivit`\i marcate a dispozi\iei (ex.: disforie episodic` intens`, iritabilitate sau anxietate dur@nd de regul` c@teva ore ]i numai rareori c@teva zile); 7. sentimentul cronic de vid; 8. manie intensa, inadecvata ori dificultate [n a controla mania (ex.: manifest`ri frecvente de furie, stare coleroas` permanent`, b`tai repetate); 9. ideatie paranoida sau simptome disociative severe, tranzitorii, [n leg`tura cu stresul. Defini\ii comportamentale:

ne-au r`mas întip`rite în memorie ca asociate cu anumite tr`s`turi de caracter: prin generaliz`ri înv`\`m, de mici, s` cunoa]tem lumea: vr`jitoarele rele au buze sub\iri ]i nasuri ascu\ite, deci îmi provoac` fric`, b`trânii în\elep\i au privirea senin` ]i tonul vocii blând, deci îmi inspir` lini]te ]i încredere; p`rul ro]u îmi provoac` o fric` venit` din incon]tient (se pare c` la cre]` am avut o îngrijitoare care \ipa mult ]i se purta mai dur cu copiii ]i… era ro]cat`!). Acest proces de generalizare este foarte important pentru noi; prin el cunoa]tem lumea, deci reu]im s` supravie\uim (nimeni nu are nevoie de mai multe interac\iuni cu diferite fl`c`ri pentru a afla c` focul provoac` durere, deci trebuie s` ne ferim de el). Dar oamenii din jurul nostru? Chiar îi putem cunoa]te prin intermediul generaliz`rii experien\elor noastre anterioare? Chiar îmi este benefic sa m` feresc de toate femeile cu p`rul ro]u aprins? Cu mintea mea de copil am f`cut o generalizare care, mult` vreme (pentru c` nu m-a deranjat), mi-a condus automat rela\ionarea. Câte informa\ii importante ]i câte experien\e pl`cute am ratat, nu voi ]ti niciodat`. }tiu doar c`, din cauza acestui tip de generaliz`ri putem ajunge s` jignim, s` respingem, s` le provoc`m celor din jur un disconfort nemeritat. E ca ]i cum am porni de la început cu “prezum\ia de vinov`\ie” doar pentru c` cel pe care îl antipatiz`m seam`n` cumva, printr-un detaliu, cu persoane din trecutul nostru.

- un stres minor determina reac\ii emo\ionale extreme (furie, anxietate, depresie) care [n mod obi]nuit dureaz` c@teva ore p@n` la c@teva zile; instabilitatea emo\ionala este ridicat`: episoade depresive, anxietate puternic` altern@nd cu stari de iritabilitate extrem`; - un pattern de rela\ii interpersonale haotice; - perturbare de identitate marcat`; - neincredere accentuat` [n ceilal\i – se simte nedrept`\it` sau tratat` incorect [n cele mai multe situa\ii; -analizeaz` majoritatea lucrurilor [n mod simplist: [n termeni de bine/r`u, alb/negru, de [ncredere/ne[ncredere, f`r` a \ine cont de circumstan\e sau situa\ii complexe; - [ntr-o rela\ie devine extrem de anxioas` la cel mai mic semn sau aluzie de a fi abandonat(`).

1. Oamenii pot min\i în stare de hipnoz`? Paradoxal, dar studiile arat` c` mul\i subiec\i pot min\i în timp ce sunt hipnotiza\i. 2. Hipnoza poate face oamenii s` comit` acte imorale pe care, altfel, nu le-ar face. Nu exist` aproape nici o dovad` c` cineva poate determina persoanele hipnotizate s` ac\ioneze ca ni]te robo\i realizând împotriva voin\ei lor, acte imorale. 3. Nu mai po\i ie]i din starea de hipnoz` Oamenii pot ie]i din transa hipnotic` chiar daca hipnotizatorul îi p`r`se]te.


PSIHOSUCCES- ZIARUL ASOCIA|IEI DE PSIHOTERAPIE INTEGRATIV~ - }COALA ERSKINE

Pagina 7

„CARTE DE VIZIT~” ASOCIATIA DE PSIHOTERAPIE INTEGRATIVA (API) este [nfiin\at` legal din 2006 PRESEDINTE Presedintele asociatiei este CAMELIA STAVARACHE, iar pre]edin\ii de onoare sunt: prof. univ. dr MIHAELA MINULESCU, lector drd MIHAELA STOMFF si psiholog principal dr TURCU IUSTINIAN. ACREDITARI NA|IONALE Colegiul Psihologilor din Romania si Federatia Romana de Psihoterapie au acreditat formarea de baza pentru ob\inerea titlului de psihoterapeut ]i formarea continua pentru care se aloca credite. RECUNOA}TERE INTERNA|IONAL~ API in colaborare cu Asociatia Internationala de Psihoterapie Integrativa organizeaza pentru psihoterapeutii autonomi cursuri pentru obtinerea titlului de de PSIHOTERAPEUT INTERNA|IONAL IN PSIHOTERAPIE INTEGRATIV~ CERTIFICAT IIPA (diplom` recunoscut` interna\ional) CE DIPLOME PUTETI OBTINE Diploma de psihoterapeut sub supervizare in psihoterapia integrativa Diploma de psihoterapeut autonom in psihoterapia integrativa Diploma emisa de Federatia Romana de Psihoterapie pentru a practica in strainatate Certificat IIPA ( Psihoterapeut interna\ional în psihoterapia integrativ`.) MEMBRII ECHIPEI SCOLII DE PSIHOTERAPIE INTEGRATIVA RICHARD ERSKINE: Formatorii asociatiei noastre fac parte din Asociatia Interna\ional` de Psihoterapie Integrativa ]i sunt coordona\i de Richard Erskine- „p`rintele psihoterapiei integrative” si presedintele Asociatiei Internationale de Psihoterapie Integrativa (IIPA).

in numeroase \`ri din intreaga lume. Asocia\ia Interna\ional` de Psihoterapie Integrativ` are filiale în circa 40 de t`ri. In 1981 si 1998 a fost co-laureat al Premiul Memorial EricBerne pentru dezvolt`ri în teoria si metodele Analizei Tranzac\ionale. Este autorul a cinci c`rti si a numeroase articole privind teoria si metodele psihoterapiei. Din 2001, Richard Erskine este presedintele Asociatiei Internationale de Psihoterapie Integrativa. ELENA GUARRELLA (Italia) Membru fondator al Asociatiei Interna\ionale de Psihoterapie Integrativ`, membru in comisia de certificare a Asocia\iei Interna\ionale de Psihoterapie Integrativ`, formator ]i supervizor interna\ional in psihoterapia integrative, formator si supervizor international in analiza tranzactionala, Formator si supervisor in Psihodrama, Consultant familiar (AICEF), Psihoterapeut ]i Supervizor [n Centrul }colar pentru consultanta familiala din Roma, presedintele Institutului de Psihoterapie Integrativa –Roma.

AMAIA MAURIZ ETXABE (Spania) Membru in comisia de certificare a Asociatiei Internationale de Psihoterapie RICHARD ERSKINE (Canada) Richard Erskine fonadatorul psihoter- Integrativa, formator si supervizor interapiei integrative este doctor in psiholo- na\ional in psihoterapia integrativ`, gie, psiholog clinician, psihanalist licen- presedintele Asociatiei de Psihoterapie tiat, analist certificat in Analiza Integrativ` din Spania. Tranzactionala, psihoterapeut in psiCAMELIA STAVARACHE hoterapie de grup si specialist recunosPresedintele Asociatiei de Psihoteracut international in psihoterapia integrativa si Gestalt, cu patru decenii de expe- pie Integrativ`, formator ]i supervizor [n rienta in practica si training-urile de psi- psihoterapie integrativ`, formator ]i hoterapie. Dr. Erskine preda cursuri si supervizor [n psihosomatoanaliza, spesustine ateliere de lucru cu privire la teo- cialist in hipnoza clinica ]i terapie erickria si metodele psihoterapiei integrative soniana, directorul clinicii de Psihotera-

pie Psihosucces din 1997 si pân` în prezent. A scris “ Ghid psihoterapeutic pentru reducerea conflictelor “ (2000) folosit ca manual de lucru in toate penitenciarele din Romania si “Cazuri neobi]nuite in psihoterapie. Programe de psihoterapie integrativ` “( 2007). A REALIZAT PRIMA NA}TERE SUB HIPNOZ~ DIN ROMÂNIA.

prof. “Aaron T. Beck” univ. dr. DANIEL DAVID, formator ]i supervizor in psihoterapii cognitive si comportamentale, pre]edintele Asocia\iei de Psihoterapii Cognitive ]i Comportamentale din Romania dr. TURCU IUSTINIAN, vicepre]edintele Asocia\iei de Hipnoz` clinic` ]i psihoterapie ericksonian`, formator ]i supervizor în hipnoz`, formator ]i superMAGDA LUCHIAN vizor în psihologia clinic`, experien\` Formator si supervizor in psihotera- clinic` de 30 ani. pie integrativ`, formator si supervizor in psihosomatoanaliz`, formator si superSPECIFICUL SCOLII DE PSIHOvizor in psihologie clinica, experien\` in TERAPIE INTEGRATIVA RICHARD psihologia clinica si psihoterapie in Spi- ERSKINE talul de Psihiatrie Socola ]i la cabinetul - formarea de baz` dup` programa privat de peste 30 ani. Institutului de Psihoterapie Integrativ` din New York CARMEN LOVINESCU - Dezvoltarea personala se face dupa Formator si supervizor in psihoter- modelul promovat de Richard Erskine si apie integrativa, formator si supervizor anume TAB~RA MARATON in psihosomatoanaliz`, formator si - Sistem de predare cu folosirea modsupervizor in psihologie clinic`, expe- elului cibernetic ]i a simulatoarelor PSI rien\` in psihologia clinica si psihoterapie de peste 28 ani INFORMA|II SUPLIMENTARE SI INSCRIERI Formatori asociati: Site: www.psihoterapie.biz prof. univ. dr. MIHAELA MINU- Mail: LESCU pre]edintele ARPA, formator ]i as.integrativepsychotherapy@yahoo.com supervizor [n analiza jungiana ]i psiho- Tel.: 0744 33 44 19 logie clinic`

COLECTIVUL DE REDAC|IE Redactor ]ef: conf. univ. dr. Livica Fr`\iman Consultan\i de specialitate: Camelia Stavarache, Magda Luchian, Carmen Lovinescu Redactori: Cristina P`tra]cu, Florentina Mandoc, Dimofte Lorele Informa\ii ]i sugestii: Mail: contact@psihosucces.ro Ziarul poate fi g`sit ]i în varianta on-line http://psihosucces.ro/categoria/ziar-psihosucces/


Pagina 8

PSIHOSUCCES - ZIARUL ASOCIA|IEI DE PSIHOTERAPIE INTEGRATIV~ - }COALA ERSKINE

VÂNZ~TORII DE ILUZII ILUZIA UNU: Certificatul european de psihoterapeut se ob\ine u]or Certificatul European de Psihoterapeut (CEP) a fost instituit de Asocia\ia European` de Psihoterapie (EAP) cu sediul la Viena, [n urma adun`rii generale din iunie 1997 de la Roma. {n absen\a unei reglement`ri na\ionale [n majoritatea \`rilor din Europa (ca ]i, de altfel, [n Rom@nia) el vizeaz` o contribu\ie adus` la instituirea unui nivel de formare avansat ]i comparabil [n toate \`rile europene (3200 de ore, [n 7 ani de studiu, din care 3 ani de propedeutic` ]i 4 ani [ntr-o metod` recunoscut` de psihoterapie). El este menit s` [ncurajeze schimbul de profesioni]ti ]i libera lor circula\ie [n \`rile Europei ]i prime]te, [n acest sens, [ncur`jari din partea Comisiei de la Bruxelles („guvernul” european), c`reia i-a fost [naintat` o Platform` Comun` pentru Psihoterapie (Directiva asupra Recunoa]terii Calific`rilor Profesionale - 7 septembrie 2005 - 2005/26/EC). CEP este adoptat, [n prezent, de c`tre reprezentan\ii organismelor de psihoterapie din 46 de \`ri ale Europei. La ora actual` exist` aproximativ 3000 de de\in`tori ai CEP. Acesta este conferit de c`tre EAP, la recomandarea Organiza\iei Na\ionale de Acreditare (NAO), care [n Romania este Federa\ia Rom@n` de Psihoterapie ]i cu aprobarea Organismului European de Acreditare (EWAO) care reprezint` metoda respectiv` sau de

mentele respectivei EWAO). {n conformitate cu practicile interna\ionale, cu standardele EAP, precum si în acord cu prevederile Regulamentului Comisiei Profesionale a FRP, certificarea prin “grandparenting” a fost [ncheiat` la sf@r]itul anului 2004. Pân` în prezent, Comisia Profesional` a FRP a certficat pe plan na\ional, ([ncep@nd din 1997 ]i continu@nd cu 2002 si 2003) prin procedeul de “grandparenting” 19 psihoterapeu\i. ILUZIA A DOUA: formarea în psihoterapie presupune doar formare de baz` ]i dezvoltare personal`. Conform Legii Psihologului 213/2004 trebuie sa parcurgi obligatoriu ]i etapa de supervizare. ILUZIA A TREIA: orice psiholog este psihoterapeut sau orice formator într-o asocia\ie de psihoterapie este formator în psihoterapie

comisia ad hoc a EAP (GAP – Grandparenting Advisory Panel, pentru metode de psihoterapie care nu au o EWAO). Federa\ia Româna de Psihoterapie (FRP), membr` a Asocia\iei Europene de Psihoterapie (EAP) are statutul de Organiza\ie Na\ional` de Acreditare (NAO). {n aceast` calitate, FRP, prin Comisia Profesional`, a început activitatea de evaluare ]i recomandare a psiho-

terapeu\ilor români pentru dobândirea Certificatului European de Psihoterapeut. {ntr-o prima etapa, Certificatul European de Psihoterapeut (CEP) a fost acordat în România celor care îndeplinesc criteriile de certificare prin “grandparenting”, urmând ca în prezent ]i în viitor dobândirea acestui certficat s` se fac` pe baza parcurgerii etapelor de formare caracteristice fiec`rei modalit`\i psihoterapeutice ([n acord cu regula-

Licen\a în psihologie sau titulatura de psiholog clinician nu î\i confer` dreptul ]i nici competen\ele de a practica psihoterapia. Un doctor psihiatru sau un formator în psihologia clinic` nu are acelea]i competen\e ]i în nici un caz, nu este echivalent cu un formator în psihoterapie. Pe site-ul Colegiului Psihologilor din Romania, www.copsi.ro g`se]ti lista psihologilor ]i formatorilor acredita\i ]i astfel po\i verifica toate titulaturile prezentate.

A fost odat` ca niciodat` ...psihoterapia integrativ`

Who are you...integrative psychotherapy? Autor: formator ]i supervizor interna\ional în psihoterapia integrativ` Elena Guarrella, pre]edintele Institutului Italian de Psihoterapie Integrativ`

Actul de na]tere al psihoterapiei integrative a fost semnat în 1972 de Richard Erskine pe când era profesor universitar la Universitatea din Illinois. Dr. Erskine a dezvoltat conceptele ini\iale ale Psihoterapiei Integrative în lucrarea „Bazele psihoterapiei integrative”. Pas cu pas, psihoterapia integrativa erskine ]i-a conturat treptat o baz` teoretic` proprie. Pân` în 1976 dr. Erskine a infiintat Institutul de Psihoterapie Integrativa din New York ]i împreuna cu membrii Seminariilor de Dezvoltare Profesionala, a continuat dezvoltarea, cercetarea ]i rafinarea psihoterapiei integrative din perspectiva unei psihoterapii rela\ionale. Laureat de

dou` ori cu medalia de aur “Eric Berne” ]i cu numeroase alte distinc\ii interna\ionale, Richard Erskine a pus bazele Asocia\iei Interna\ionale de Psihoterapie Integrativ` ]i a devenit primul pre]edinte al acesteia. Astfel, în prezent la nivel interna\ional exist` psihoterapia integrativ` autentic` creat` de Richard Erskine sub egida Asocia\iei Interna\ionale de Psihoterapie Integrativ` ]i psihoterapiea integrativ` eclectic` dirijat` de Asocia\ia European` de Psihoterapie Integrativ`. În Romania exist` mai multe asocia\ii de psihoterapie integrativa de orientare eclectic` ]i o singur` asocia\ie, Asocia\ia de Psihoterapie Integrativ` (API) care prin

}coala de Psihoterapie Integrativ` Richard Erskine promoveaz` psihoterapia integrativ` noneclectic` dup` modelul Institutului de Psihoterapie Integrativ` din New York . În psihoterapia integrativ` consider`m personalitatea ca un sistem având dimensiunile: cognitiv`, corporal`, afectiv` ]i comportamental`. Este un model cibernetic în care toate dimensiunile interac\ioneaz` ]i se influen\eaz` reciproc. Perspectiva sistemic` conduce la întrebarea: care este func\ia unui comportament specific, a unei emo\ii, credin\e sau gest corporal asupra organismului uman privit ca un întreg? Unul din specificul psihoterapiei

integrative este de a verifica dac` fiecare din aceste domenii ale personalit`\ii- afectiv, cognitiv, corporal sau comportamental este închis sau deschis la contact ]i de a aplica o metod` care favorizeaz` contactul deplin. Spre deosebire de o psihoterapie eclectic` care nu are o baz` teoretic` proprie, psihoterapia integrativ` ]i-a creat un edificiu conceptual centrat pe trei teorii proprii: teoria Metodelor, teoria personalit`\ii ]i teoria Motiva\iei din care fac parte no\iuni precum: contact, rela\ie, scenariu, St`rile Eului, introiect, proces schizoid etc.


Ziar Psihosucces - Numarul 1