Page 99

.vu llUIIUIllŞU ŞI retonnatori politici de după al doilea război mondial susţineau şi ei cadrul liberalist al statului de drept. p. 1 0 1 )în Gennania, Dar atât JUrgen Habermas ( n . 1 929, v. •

cât şi

John RawIs (n . 1 92 1 , v. p . 1 04) în Statele Unite erau

interesaţi în corectarea socială a capitalismului. Democraţia nu era pentru ei nici suficient de democratică, nici suficient de socială. Vechea lozincă iluministă ,,Libertate, Egalitate, Fraternitate" lor nu li se părea încă nici pe departe înfăptuită.

Amândoi au cerut o participare mai puternică a cetăţenilor la procesele de fonnare a voinţei politice şi o micşorare a inegalităţilor economice şi sociale. Dreptatea, susţinea Rawls, constă de pildă în faptul ca repartiţia bunurilor să ia în considerare binele general, iar nu numai pe cel al unui număr restrâns de persoane. . p. 1 06 ŞI unn. la sf'arşitul Prin adepţii comunitarismului (v. secolului XX au apărut filosofi care nu puneau nici ei în discuţie bazele liberale ale statului de drept, dar contestau

două aspecte principiale ale liberalismului clasic: în opinia lor, trebuiau avute în vedere nu numai folosul şi auto­ realizarea individului, ci şi binele comunităţilor (commu­ nities), de la familie şi până la stat. În plus, pentru dreptate nu există nici un etalon unitar. În funcţie de comunitatea căreia îi aparţinem, ea are multe feţe.

CllyiNT-C"E'·

Cavalerii marxişti ai tristei figuri: Şcoala de la Frankfurt şi teoria critică

În anul 1 924, la Frankfurt pe Main, s-au întâlnit mai mulţi tineri savanţi şi filosofi marxişti care au fondat ,.Institutul de Cercetări Sociale din Frankfurt". "Teoria critică" propusă de ei era un proiect interdisciplinar: 98

marxismul

ortodox

Robert Zimmer - Filosofia de la Iluminism pana astazi  
Robert Zimmer - Filosofia de la Iluminism pana astazi  
Advertisement