Page 83

mutare abia când cunoaştem regulile jocului, la fel şi sem­ nificaţia unei expresii lingvistice ni se dezvăluie abia când îi pricepem ,Jolosirea", adică regulile jocului lingvistic căruia ea îi aparţine. Nu există vreo "semnificaţie" unitară a unui concept, ci numai "asemănări de familie" între diversele feluri de folosire. Consecinţa: câte jocuri lingvistice, atâtea lumi şi viziuni despre lume există. Spre deosebire de lucrarea de început a lui Wittgenstein, Cercetările filosofice ţin complet partea limbajului cotidian sau comun (v. p. 87).

CUVÂNT-CHEIE Cercul de la Viena şi pozitivism u l logic

Deseori, istoria face să se întâlnească în acelaşi loc o serie de oameni de mare talent care se simt lega� printr-un proiect comun şi trăiesc atunci experienţa faptului c ă prin confruntare şi discuţii progresează mai mult decât în izolare. Asemenea cercuri de discu�i sunt un caz fericit pentru istoria filosofiei. Un astfel de caz a fost Cercul de Ia Viena, care a fost alcătuit nu numai din filosofi, ci şi din matematicieni şi cercetători ai ştiinţelor naturii şi care în prima jumătate a secolului XX a transformat capitala austriacă într-un centru al filosofiei. Moritz Schlick ( 1 882- 1 936) a asigurat coe­ ziunea Cercului de Ia Viena, iar Rudolf Carnap ( 1 8911 970) a fost mintea lui cea mai ascuţită. "Naşii" filosofici ai Cercului de la Viena au fost empiristul austriac Erost Mach ( 1 838-1916), Bertrand RusseU (v. p. 79) şi Ludwig Wittgenstein (v. p . 80). Schlick a devenit admiratorul fervent al lui Ludwig Wittgenstein şi al lucrării acestuia Tractatus logico-philosophicus (v. p. 8 1 } Fraza formulată acolo: ,,Despre ceea ce nu putem vorbi trebuie să tăcem", el o înţelegea ca pe un îndemn de a ne ocupa numai de probleme care pot fi formulate într-un limbaj logic purificat. 82

Robert Zimmer - Filosofia de la Iluminism pana astazi  
Robert Zimmer - Filosofia de la Iluminism pana astazi  
Advertisement