Page 58

Dar opera lui Schopenhauer şi-a manifestat întreaga

influenţă abia în a doua jumătate a secolului al XIX-lea.

Fără el ar fi de neconceput filosofia lui Friedrich Niet�che

( v . p.

6 1 ) , care, prin cuvântul ei de ordine al unei ,,reevaluări

a tuturor valorilor" şi prin proslăvirea forţei şi a vitalităţii,

apare ca un vestitor al evoluţiilor culturale şi politice ale secolului XX. Dar şi alte curente filosofice, ca, de exemplu,

transcenchntalismul americanului Ralph Waldo Emerson,

au propovăduit întoarcerea la natură şi respingerea unei civi­

lizaţii orientate exclusiv spre intelect. Iar cei care au sprijinit această modificare a imaginii lumii şi a omului au fost nu

numai filosofi, ci şi savanţi din cele mai diferite domenii.

Astfel,

Charles Darwin,

cu teoria

evoluţiei(v.

p. 5 9),

a

demonstrat înrudirea strânsă dintre om şi animal, un alt atac frontal la adresa viziunii de factură raţională şi creştină. Prin teoria: despre subconştient a lui

Sigmund Freuc(v. p .

64), ni s-au deschis definitiv ochii asupra lucrurilor care dormitează în om sub acoperământul raţiunii.

'E;i@limd�-n�ff�"I'f---- Arth u r Schopenha uer ( 1 788-1 860)

B uddha de la Frankfurt A fost un om pasional, impulsiv şi încăpăţânat, dar, în privinţa banilor, acest fiu al unui negustor din Danzig era foarte chibzuit. Şi-a investit atât de bine capitalul moştenit de la tatăl său, încât a putut trăi comod ca sa­ vant privat până la sfârşitul zilelor sale, dintre care ultimii treizeci de ani la Fra n kfurt pe Main. Căci o carieră academică n-a făcut. Ca adversar declarat al lui Hegel şi al idealismului german (v. capito l u l ,.Maestrii gâ n d i ri i s i Absolutul" p . 3 7 ş i u rm.). e l inota împotriva curentului modei filosofice. Teza dezvoltată împotriva lui Hegel în capodopera sa timpurie Lumea ca voinţă şi reprezenta�. mai jos) ,

după care nu raţiunea, ci o voinţă iraţională

.ii•••• 57

Robert Zimmer - Filosofia de la Iluminism pana astazi  
Robert Zimmer - Filosofia de la Iluminism pana astazi  
Advertisement