Page 40

DEZBATERE FILOSOFiCĂ U n d e g ă s i m Anso l u \ u \ ?

Filosofii

idealismului german, Fichte, Schelling ( 'v

il

şi Hegel ( 1. . rJ . -l i ; considerau că omul şi lumea sunt legaţi între ei printr-o lungime de undă" comună. Această " trăsătură de unire este Raţiunea. Omul are capacitatea de '

cunoaştere raţională, iar lumea însăşi are o structură raţio­ nală. Există, aşadar, o corespondenţă iniţial ascunsă Între eu şi lume, între Natură şi Spirit. Această structură raţională ni se dezvăluie în cunoaşterea filosofică, forma supremă de cunoaştere şi de "ştiinţă". Ea este partea propriu-zis , ,reală" din realitate. Omul se realizează pe sine ca om care filoso­ fează, înţelegându-se pe sine ca parte a unei raţiuni comune acţionând în întregul univers. Teoria asupra Absolutului a suferit însă mai multe schimbări, ceea ce a dus şi la neînţelegeri între unii filosofi. Fichte a emis pretenţia de a fi tras consecinţele ultime din filosofia lui Kant, afmnaţie prin care şi-a atras protestul acestuia. Schelling a debutat ca adept al lui Fichte, dar s-a desprins mai târziu de el. Hegel şi Schelling s-au considerat iniţial aliaţi filosofici, până când au apucat-o şi ei pe căi diferite.

Johann Gottlieb Fichte (1762-1814) a preluat de la Immanuel Kant (\ L'�q-)j�ujll; "Fi l i bcd "I ! -; , � h_\' iicleea : ! � ��; L l n ; potrivit căruia principiul cunoaşterii realităţii se află în omul .. l

însuşi

ca un fel de cunoaştere programată". Pentru Kant, " această programare" a omului era o limitare, o graniţă pe " care el voia s-o pună în evidenţă prin filosofia sa. Lumea

,,adevărată", ,Jucru1 în sine", era pentru Kant imposibil de cunoscut. Fichte credea, dimpotrivă, că principiul raţional care era căutat, baza unei. cunoaşteri filosofice definitive, se

găseşte în Eu. După Fichte, adevărata structură a lumii i se dezvăluie omului pornind de la conştiinţa originară a Eului. 39

Robert Zimmer - Filosofia de la Iluminism pana astazi  
Robert Zimmer - Filosofia de la Iluminism pana astazi  
Advertisement