Page 29

imperativul categoric, Kant a introdus o revoluţie în filo­ sofia morală: în acţiunea sa morală, omului nu-i mai este îngăduit să se lase călăuzit de anumite scopuri şi ţinte ca fericirea sau propria stare de bine, ci se priveşte pe sine şi îi priveşte pe ceilalţi ca scop în sine şi ca fiinţe raţionale. Imperativul categoric este o expresie a autonomiei umane, a autodeterminării care se ridică deasupra simplelor necesităţi ale naturii. CUVÂNTooCHEIE Toleranţă, raţiune si emancipare: civilizarea omului

I1uminiştii aveau mereu prezent în minte faptul că omul se comportă frecvent ca o bestie. În secolul al XVIII-lea, Euro­ pa avea în urmă o serie de războaie religioase sângeroase. Dar ideea că omul poate fi orientat prin educaţie spre uma­ nitate şi toleranţă era comună tuturor iluminiştilor. I1uminis­ mul se prezenta ca un grandios program de educaţie, guver­ nat de două concepte conducătoare: Raţiunea şi Natura. Dar deja, în legătură cu întrebarea dacă de la natură omul este bun sau rău, părerile erau împărţite. În filosofia iluministă engleză, la John Locke ( 1 632-1704) (v. p 3 5) şi David Hume ( 1 7 1 1 - 1 776) (v. p. 24), existase opinia potrivit căreia bunăvoinţa faţă de alţI oameni este o trăsătură originară a naturii umane. Dar cel mai influent creator al unui model pozitiv al naturii umane a fost Jean-Jacques �ousseau ( 1 7 1 2 -1778) ( v . p. 32) . Deviza lui Rousseau era ,,Inapoi la natură!" Starea naturală a omului era pentru el un fel de paradis necorupt. Numai din cauza societăţii şi relelor civilizaţiei omul ajunge în contact cu răul. Atât ldeile despre educaţie ( 1 693) ale lui John Locke, cât şi romanul pedagogic Emile ( 1 762) al lui Rousseau au contribuit la 28

Robert Zimmer - Filosofia de la Iluminism pana astazi  
Robert Zimmer - Filosofia de la Iluminism pana astazi  
Advertisement