Page 124

şi mentorul ei J u rgen Habermas

' .

Opunându-se puiemicei influenţe a lui Habermas în breasla filosofică germană, el tinde de atunci să se instaleze drept a nti­ papă. Nu întâmplător, cei cu care Sioterdijk se simte Înrudit în planul ideilor sunt critici ai raţiona­ Iităţii precum f'.!.ietzsche :"/':;��j:<'>:·;�Ht:!S::\,1't��itmG>;:ji:cK� şi Heidegger. In 1 999 a şocat opinia publică prin conferinţa sa Regulipentru parcul uman, concepută ca răspuns la Scrisoarea despre umanism ( 1 946) a lui Heidegger. Aici el cerea ca filosofia să se implice activ în discuţiile despre tehnica genetică, nelăsând crearea unui om nou numai în seama tehnocraţilor. Căci pentru Sioterdijk, ca şi pentru Nietzsche, omul modern este o fiinţă mai degrabă redusă şi neajutorată, a cărei devenire spirituală el încearcă s-o reconstituie prin lucrarea sa în mai multe volume intitulată Sfere.

..

,.. -

'.� ·C:·,�··

(, , . "

:

'

....

..i

123

Robert Zimmer - Filosofia de la Iluminism pana astazi  
Robert Zimmer - Filosofia de la Iluminism pana astazi  
Advertisement