Page 122

"Aqiunea ra\ională în cunfru ntarea ideologii lor", p. 9 1 ) Ei pun, de exemplu, întrebarea dacă o cultură în care femeile sunt constrânse la circumcizie sau la purtarea vălului este egală valoric cu o cultură care tratează în mod egal bărbaţii şi femeile. La asemenea întrebări nu există răspunsuri unitare nici printre gânditorii postmodernismului. Foucault, Lyotard şi " Derrida critică, ce-i drept, conceptul unei ,,raţiuni practice , din care pot fi deduse etaloane valorice. Dar ei nu sunt cu adevărat relativişti. La toţi trei există un fel de fundamentare indirectă a unei culturi umane, organizate după etaloanele Egalităţii şi Libertăţii. Pe de o parte, prin critica pe care o face la adresa istoriei europene a spiritului, Foucault pune în discuţie

eurocentrismul,

adică pretenţia culturii

occidentale de reprezentare unică a umanismului ca atare. Dar prin critica la adresa puterii, exploatării şi excluderii, devine limpede l uarea de poziţie în favoarea unei culturi umanitare, care e tocmai una în care nu mai domnesc exploatarea şi excluderea. Lyotard şi Derrida introduc şi ei, prin susţinerea pluralismului şi a diversităţii , un concept "antitotalitar" despre societate, adică ei concep coexistenţa culturală nu ca un rămas-bun de la concepţiile umanitare occidentale, ci de-a dreptul ca înfăptuire a libertăţii şi toleranţei.

Hermeneutica

lui Hans-Georg Gadamer ( v . p . 1 1 0) favo­ relativism cultural, omului fiindu-i

rizează în schimb un

negată posibilitatea de a distinge între tradiţii valoroase şi tradiţii nocive. Există o ,�storie a influenţelor" şi un context al tradiţiei, care acţionează independent de indivizi şi în care nu poţi decât să te inserezi prin înţelegere. Ca şi Gadamer, Peter Sloterdijk

( v. m a i jos ) continuă tradiţia

cultural-pesimistă şi antiiluministă a lui Heidegger (v " cap i tol u l "Suflul n ou în metafizica . . p . 66) .

1 21

Robert Zimmer - Filosofia de la Iluminism pana astazi  
Robert Zimmer - Filosofia de la Iluminism pana astazi  
Advertisement