Issuu on Google+

ENNEADA a IV-a, 5

(29), 8

<universal>. Atunci, ele vor fi <si mţi te > Dar dacă nu ar fi o parte <a l ui>, ci un co rp colorat care mai arc şi alte cali t ăţi asemeni celor de aici şi de aceeaşi spec ie cu orga nu l <care îl vede>? D a c ă ipoteza <noastră> este coreetă, nu <va fi s im ţi t>, de nu cumva ar încerca cineva să ne dărâme ipote za spu nând că e ste absurd ca un oc h i să nu vadă cul oarea prezentă, iar celelaltc sim ţ uri să nu aibă nic i o ac ţ i u ne asupra celor sensibile, deşi sunt prezente. Vom spune Însă de u nde vine această aparentă absurditate. Noi acţionăm şi suntem afectaţi de aceste lucruri fiindcă suntem Într-lm <univers> lmic şi îi aparţ ine m .

,

,

.

Atunci, trebuie să cerectăm dacă <lucrurile au loc> datorită acestei cauze. Dacă ea este suficientă, am realizat demonstr aţia. Dacă nu, trcbuie să o facem şi pe alte căi. Aşadar, este evident că un vieţuitor este În simpatie cu sine, ceea ce îi este destul, dacă este un v ieţu itor Atunci, şi părţile <lui simpatizează>, fi ind ale unui vieţuilor unic. Dar, dacă a r spune cineva că <ele simpatizează> graţ ie asemănării? Căci perce p ţ ia şi se n za ţ i a au loc Într-un v i e ţ u i to r pentru că ci partici pă la ceva asemănător, căci organul seamănă <obiectului perceput>. Ast fe l sen zaţ ia sufletului va fi o pe rcep ţ ie prin interme­ diul unor organe asemănătoare obiectelor perccpute. Atunci, oare un v ie ţu itor nu va simţi <obiectele> Întmcât se află în cI, ci Ic va percepe fiindcă seamănă celor din ci, fiind un vieţui tor ! <O bi ectele perce pute 9 3 9> nu su nt percepute În măsura în care sunt în eI, ci Î n măsura in care .

.

,

'

seamănă celor din el. Cele percepute sunt percepute astfel deoarece seamănă, pentru că <sufletul universului> le-a făcu t aşa Îneât ele să se 940 aşadar, un sufl e t total diferit care potrivească. Chiar dacă ar e xi s ta să acţ i oneze <în afara lumi i > lucrurile pe care pr esup un e m că le-a creat asemănătoare <celor de aici> nu ar Însemna nimic pentru <sufletul> de aici Această absurditate arată că adevărata cauză a ei se află În contradic ţ ia din ipoteză, pentru că vorbi m despre ceva ce este şi nu este sufl et şi care este şi nu este de acel aş i gen, d e spre lucruri care sunt şi nu sunt asemănătoare. Cu aceste con tradic ţ i i în sine, aceasta nici nu mai este o ipotez ă, căci ca <pret i n de> că ar exista şi În <afara lumii> un suflet, as tfel Încât s a r presupune că un iv ersu l este şi nu este u n i vers că şi ceva este şi nu este ceva, că nimicul este şi nu este nimic şi că des ă vârşitu l este şi nu este desăvârşit. De aceea, trebuie să abandonăm această ipoteză, fără a-i mai cerceta vreo consecinţă, fiindcă ea se su prim ă pe si ne ,

,

.

-

,

.

405


(41). cilC1{}-rlC1eW� )Ccxl VI

n epl

J..l'V-rlJ..lll�

[1.1 Tcl� dLcr"fpEL� ou TunwcrEL� 000' EVO"(PPClrlcrEL� AerOVTE� EV tVuxn rlIV Ecr{tClL, Ooo€ TCl� j.J.V"j.J.Cl� lT(iVTW� TE )(Cll a)(OAOlJ{t�� EPOUj.J.EV )(ClTOXCl� j.J.Cl"TlJ..lChwv )(Cll clLcr{tf}crEWV / / ) ,. --.. El VCll TOU LUnOU j.J.ElVClVT� EV L1l tVuxn, O� j.J.�E TO npwTOV ErEVETO. 610 TOU ClUTOU )..oyou &V �l II ă�cpw, 11 EYYl YVEcrt)ClL TE EV -rTI tVuxn )(ClL j.J.EVElV, El j.J.VTlJ..l0VEOOLLO, il TO €TEpoV onoTEPovoUV j.J.rl &OOVTCl j.J. Tl blOOVCll j.J.l1bE {taTEpov."DerOl bTl AEYOj.J.EV j.J.f1<5ETEpov, avClY)(Cl(W� �l1nlcrOj.J.EV, T(� TponOe; f:KClTepou, EnELb-rl OUTE TOV WlTOV TOU clLert)l1TOU EYYl YVEer{tCll cpClj.J.EV rn"' tVuxn LUnOUV ClUn1V, OUTE -rTlV j.J.V1lJ,J.l1V A€YOj.J.EV ,. " L )(Cll " ) ) El VCll TOU LUnOU Ej.J.j.J.ELVClVT�. l o ' )Enl Lll<; EVClpYEerTClTll� E' c: cx'Ler"f}crEw� {tEWpolj.J.EV TO crUj.J.j3aL vov, TaX' &V KClL Enl TWV ăAAWV Cl'ler{tfpEwv j.J.ETClcpepoVTEe; TO aUTO E�EUPOlj.J.EV &v TO '(llTOlJj.J.EVOV. 61;AOV SE S"rlnou EV nClVTl, Wc; cx'lcr{hplV OTOUOUV AClj.J.J3dvovTE� SL' opcierE� E)(EL OpWj.J.EV XClL -rTI 0tVEl npO<1) ) t"' / / (XiAAOj.J.EV, ou TO OpClTOV Ecrn V En EU{}-ELClC; KElj.J.EVOV, we; EKEL SllAovon � aVTlA1'ltVE� rl VOj.J.EVT}<; xaL npOc; TO E�W -riie; ,1. A' EnOlX1T}<; , ClTE " c: " ,. ,, )EV aUT!1 , >YUXT}<; ..,A. j.J.lloEV�, Olj.J.Cll, Tunou iEVOj.J.EVOU il YlYVOj.J.EVOU OOOE T� crcppaYlbex AClj.J.�civEL v, �nEp EV )(T}Pw Sex)(TUALOU �AETfOlJcrll�. Ooo€V rap &v E8E1'l{tll TOU E�W �AETfLElv, ilSl1 exoooCl nap' EauTîic; Et&x; TOU OPWj.J.EVOU TOUTlp -

""""

(,

,

-

,

L

,

,

'

C

)

,

,

-

"

L

(

-

-

'

406

)

""


VI (41). Despre senzaţie şi memorie941 [1.1 Deoarece afirmăm că senza!iiJc nu produc în suflet niCI impresii, n ici am prcntc, vom spune în cons ec i n ţ ă că nici am intiri le nu sunt deloc depozi t e de cunoştinţe şi scn za ţ i i a căror i m pre s ie ar răm[me În suflet, pentru că ea de la încep u t n u ex istălJ4 2 • De aeeea, ambele <teze943> ţ i n de acel aş i argument, fie că <spunem e ă im presiile> se pro duc În suflet şi pe rsi st ă în trucât ni le ami ntim, fie că negăm v re u na dintre aeeste leze, c ăei atunei o negăm şi pe ce al a l t ă . De v reme ce le negăm pe am be l e , va trebui să eercetăm cum se real izează fiecare, deoarece noi spunem că În suflet nu se naşte nici o im presie a obicctului sen sibi l care s-ar i m pregna în el , şi nici despre mem orie nu spunem că rezultă din pe r sis t en ta im presiei. Dacă am urmări ee se petrece în cazul "celei mai clare .w!/Iza/ir')44 şi am transfera <ceea ee vedem> la cazu) cel orlal te senzaţi i, am descoper i mai degrabă ceea ce căutăm . În orice caz, e stc evident că noi, când receptăm o sen za ţ i e oarecare prin intermediul văzului, vedem şi proiectăm vedere a noastră direct acolo unde se afl ă obiectul vizibi l, astfel Încât este evident eă percepţia se prod uce acol o unde se atlă obiectul şi În exteriur, unde pr ive ş tc sufletul. De acee a, cred că nu se produce În el nici o impresie, sau că <el nu vede> pen tr u că a receptat o amprentă, aşa cum se imprimă un inel în ceară. Căci nimic nu l-ar fi cons trân s să pri vească în afară, dacă ar fi a v ut dej a în sine fonna obiectului 407


PLOTIN

T� EXe:l ELcrEA{te:l V TOV TUTTOV �AETTOOOCl. To SE S" c5LacrLT)JJ.Cl TTpo<Jtl{te:lcrCl TW OpaJ.LClTL xCll E� ooou � {tECl � lVUX-rl AErOooa olhw� âv TO le:� ClU-rTI oooEv a<pe:crTT}X� a<p' au� � TTappw " / / L ) ) , )/ ...... ), (/ / ov �Ae:lTOL; To TE J.LEre:{t� ClUTOU, OOOV e:crn V e:�w, TTW<; ClV OOOV� � ) , " , t-' , .... .. .... . ) / e:crTL Ae:rOL, 11 OTl J.Le:rCl, OLOV TO TOU OUPClVOU, TOU )EV ClU'TŢl WlTOU TOOOUTOU SE li. VCll ou 6uvaJ.LEvoU; To SE J.LErLcrTov CtlTaVTwv' El rap TUlTOU� AClJ.L(3ci'VOLJ.Le:V GJv opWJ.Le:v, oux EcrTaL �AElTEL V CluTa a. bpwJ.Le:v, 'lvSaAJ.LClTCl SE opClJ.LaTWv XClL Ol(La�, WcrTe: ă,AAa J.LEv e:'l VClL ClUTa Ta TTparJ.LClTCl, ă,AACl SE Ta �J.Ll V bpWJ.LEVCl�"OAw<; OE, wcrlT€P AEre:TCll, � oUx EO"LLV ElTL {tEVTCl -r1i XOPTI TO 0PClTOV {tEacracr{tClL, alTOOL'llcrClvTa OE OEL OUTWe; opav, TOU�O xP'" xal lTOAU J.LaAAOV €'ITl TnV lVUX"v J.LETa<pEpEL v, E'L � -.. ) ....... , , f'" rap TOV nmov TOU OpClTOU {t€LJ.LE{tCl €V aUTŢl, EX€L vo J.Le:v, W 'e:Ve:cr<ppc1rLeJTal, OUX âv 0PClJ.Lcl 'COOL" OEl rap LOUo re:VEcr{taL T6 TE opWV XClL TO bpWJ.LEVOV:" AAAO ă,pa Oe:L e:'L VClL TO opWV aAACl­ XOO XE(J.L€VOV TOV TUlTOV, aAA' oux €V 4> EeJn Xe:(J.LEVOV, 6e:L , ,, " " Clpa TllV Opa.crLV OU XELJ.LEVOU EL,.. VClL, aAAa J.L11 X€LJ.L€VOU EL,.. vaL, ,.. L va 11 OpClcrL<;, --...

v

C/

,

)"

(/

,

,

/

(/

)

-

,

/

c

J

"

u

[2.1 E'L otv J.L" o\hwe;, TLe; b TpaTTo�;"H AErEL lTEPL GJV oux EXe:L' TOUTO rap OUvaJ.Le:�, ou TO lTCl{te:l V Ll, aAAa TO OUV11{t�VClL XCll ,.. , u , ) , ) ' _Q. )/ e:pracrClcrvaL. D UTWC; rap clV, OLJ.LClL, XCll e:<p lPr- Te:TClXTClL OlClXPl{tE( 11 -rTI \fJuxn xal TO OpaTOV xCll TO axoooTav, OU}( EL ,S;. , ,, , ," ,e:Ve:pre:LClL , , )/ , , " e:L� J.L11' WlTOl " LClAA J.L...,,!VE ClAA TTe:Lcre:Le;, TUlTOl aJ.L<pw, lTEPl o €lTELcrL lTe:<pUXClcrlv. (HJ.Le:Le; SE alTlcrToUVTe:e;, J.L" ou SUVT)TCLl, Eav J.L'" lTA11rn , TO auTIlc; rL vwcrX€l V SUVClJ.Ll<; ExacrTll, lTacrXe:l V, aAA' ou rl V�(J')(e:l V TO En� lTOLOUJ.L€V, ot. XpaT€LV SE60Tal, elAA' ou XPClTe:Lcr{tCll, Tov CLUTOV S'" TpOlTOV xCll ElT�l ) , ' / / cl}(O� Oe:L-- VOJ.LL/'(e:LV rLVe:cr{taL· TOV J.L€V WlTOV EL,.. VClL )EV Tlp ,.. " " ) , " _Q. r" TL Vcl OUcrclV oL11pv " lTA11r11V PWJ.Le:V11V, OlOV rpClJ.LJ.LClTWV Cle:pL e:ne:rpaJ.LJ.LEVWV UlTO TOU rrlV <pWV-rlV lT€lTOL 11xaTOCi' nlV J.LEVTOL SUVClJ.LLV XCll TJlV TIlc; \fJux� OOOlClV olOV aVClŢVWVClL TOtX; W­ lTOUC; EV TW CLEPl re:rpClJ.L)J.EVOU� EA{taVTCle; TTA1pLOV, ELe; o EA­ {tavTe:e; lTe:�uxClcrlV opacr{tCll, re:ooe:we; SE XCll oo<ppi}cre:wc; Ta J.LEv lTa{t11, Ta S' oocl cXlcr{ti}cre:le; ClUTWV xCll xplcre:We;, TWV TTCl{tWV Elcrl jVwcre:l� ăAAaL TWV lTCl{tWV oUcrCll. Twv SE V011TWV � jVWcrLe; alTCl{t-rk' )cCll aW1TwT� EcrTL )J.aAAov· avanClAlV rap EcrW{te:V olOV TTPOlTLTTLe:l, Ta SE E�W{te:v {te:Wpe:L TCll' }(Cll Ecrn V 408


ENNEADA a IV-a, 6

(41), 1-2

vizibil, ci ar fi privit doar impresia care intră în inel . Dar sufletul, aşezat la o distanţă de obiect şi capabil să spună cât de departe este ceea ce vede, cum va vcdea ca îndepărtat un obiect aflat în el şi neseparat de el? Pe unnă, cum ar putea aprecia cât de mare este în afară acel obiect, sau că este mare, de pildă <mărimea> ccrului, dacă impresia din cI nu poate fi la fel de mare ca obiectul? lată cel mai important dintre toate <argumentele>: dacă am reţine ni şte impresii de la lucruri le pc care le vedem, noi nu am zări obiectele văzute, ci doar nişte imagini şi nişte umbre ale lor, astfel încât lucrurile însele şi cele văzute de noi vor fi diferite. În general, precum se spune, deoarece un obiect vizibil nu poate fi văzut dacă este pus pe pupilă945, dar el trebuie să devină vizibi l dacă este îndepărtat, acest l ucru ar trebui mai cu seamă transferat la nivelul sufletului. Dacă am aşeza în el impresia obiectului vizibil, ci nu ar avea viziunea obiectului în măsura În care aeesta lasă o amprentă <în el>. Căci văzătorul şi lucnll văzut trebuie să fie două lucruri diferite. Văzătorul trebuie să fie într-lUl <loc> şi în altul să fie si tuată impresia, iar nu acolo unde este <văzătorul>. Prin unnare, pentru ca vederea să se realizeze, ea nu trebuie să aibă ca obiect conţinutul ci, ci ccea ce nu se află în ea.

[2.) Dacă nu este aşa, atlJnci cum va fi? De fapt, <ochiul> indică lucruri pe care nu le arc, pentru că facultăţi i <văzului> nu îi revine să fie afectată, ci să îşi poată împl ini funcţia rânduită. Astfcl, cred, sufletul poate deosebi un obiect al văzului de unul al auzului, ceea ce nu <s-ar petrece> dacă ambele ar fi nişte i mpresii, ci dacă ele nu ar fi nici imprcsii, nici afectări, ci acte relati ve natural <Ia cele sensi­ bile>. Dar noi, fiind neîncrezători în faptul că fiecare facultate şi-ar putea cunoaşte propriul <obiect> dacă nu suferă un şoc, admitem că este afectată, dar nu o vom face să cunoască <astfel obiectul> corespondent <şocului>, pentru că ci i-a fost dat să dom ine, iar nu să fie dominată 94 6. La fcl trebuie să considerăm că se petrcce şi cu auzul. Există în aer o impresie, care constă într-o scrie discretă dc şocuri , ca şi cum autorul sunetului ar scrie nişte litere, iar facultatea <auditi vă> şi substanţa sufletului ar recunoaşte impresiile scrise în aer când acestea ajung l ângă cle pentru a fi zărite947, la sosirea lor in cel care le percepe natural. Gustul şi mirosul conţin afectări, dar pentru sesizarea şi di scernerea <obiectelor> acestora exi stă cunoaşteri ale acestor afectări, diferite de ele însele. Cunoaşterea intel igibilelor cste mai cu seamă neafectată şi l ipsi tă de impresii şi. invers <decât pentru senzaţie>, ea ţâşneşte dinăuntru, pe când <sensibilele> sunt contem pl ate din afară. Iar <intel i gibilele> 409


PI.OTlN

€XEL va j.J.ClA).O'V €V€PYElaL xaL XUpLWTEpaL' au� yap, xaL Ecrn'V aUrrl €'VEpyoooa EX(l<ITO'V. nOTEpa SE ahtllv j.J.E'V 11 \fJux� Soo xaL � ETEPO'V b�, 'Vou'V SE E'V xaL ă)J.q>w Ta eSoo E'V, €'V aAAoLC;. L

)/

[3.1 Nu'V SE TOlJ-rW'V EtPT])J.EVW'V lTEPL j.J.'V�11e; E:q>€��e; AEXTEOV EllTOUcrL lTPOTEP0'V' we; ou {tauj.J.acrTo'V, j.J.ClAAO'V Se {taUj.J.acrTO'V j.J.E'V, CtlTlcrTEL'V SE ou SEL Tn TOl(lUTTI eSuvaj.J.EL T� \fJux�e;t E'l ( j.J.T]SE'V Aa�oucra E'Le; aUT�'V �Ct'VTlA11\fJ� 'V G;'V OUX EcrXE lTOLEL TaL, Aoyoe; yap Ecrn ml'VTw'V, xaL AO,OC; ecrxa"t� j.J.€'V "twv 'V011TWV X(ll TW'V E'V TW 'VOT]TW " lVuxiie; q>oou;, npwToc; b€ TW'V EV� TW aLCY�llTw na�T C . Ala eS11 xal lTP0C; ăj.J.q>w EX€L, 'ono J.LE'V � � ( , TW'V EUlTa{toucru xal a'Va�LwcrxOj.J.E"Tl, uno eSE TW" TTI OJ.LOLOT11TL CtlTaTWj.J.E'VT] xal xanouera Wcr1TEP {t€AYOj.J.e"Tl' 'E" )J.€crw bE otcra alcr{taVE"taL Ctj.J.q>OL 'V, )«(ll Ta j.J.E" "OEL'V AEYETaL EL� j.J.vij)J.11'V EA{toucra, E'L lTpOe; aUTOLe; Yl ,VOl TO' Yl vwcrXEL yap TW aUTa lTWe; E� 'VaL' YLVWcrXEL yap ou TW E'VL�cl'VEL'V aUTa, o.AAd ....... TW lTWe; EXEl'V aUTa )(aL (opa'V aUTa\ )(aL EL,.. r-vaL )aUTa aj.J.u, � � 1 eSPOTEPO'V xaL Ylve:cr{tal EX TOU a)J.uc5pou TW 0l0'V EYElpEcr{tal E'VapYEcrT€pa xaL EX Su"a)J.Ewc; E'U; E'VEpY�Lav )LEVaL. Ta S' " clLcr{tTjTa TO'V aUTov TpalTOV olO'V cru'Va\fJcij.J.E'Va xaL TauTa lTap' aUT�e; OlO\} €)(Aa)J.lTEL'V lTOlEl X(lL lTPO bj.J.)J.chw'V E� vaL €pyci"ETal ETOlj.J.TjC; oucrTjC; xaL lTPO olO'V wSt voucrTje; lTpOe; ( aUTa T�e; SU'Vcl)J.EWC; ,"OTav TOL 'VU'V pwcr{tn lTpOe; OTLOU'V TW'V q>a'V€VTWV, wcrlTEP lTP0C; lTapo'V tSL ax ELTal �E:lTl...... lTOAUV xpavo'V ) ) )(aL ocrw )J.&AAOV, , TOcrw CtEl. 6LO xal Ta lTaLSla J.L'VTj­ j.J.o"euel � ) AEYETaL j.J.Cl�AOV, on j.J. � Ctq>(crTavTaL, CtAAa ,..", � XELTal UUTOLe; npo oj.J.J.LaTw'V we; a'V OPWcrl v OUlTW ELe; lTA�{tOC;, aAAa lTpOe; bAlya' ole; 6E €lTl lTOAAa 11 6lclVOLa xal ,., SUvaJ.LLC;, wcrTTEP lTapa{tEoucrL xal ou J.LEVOUcrL v, E'L S€ ye: Ej.J.E"O'V O(l TUlTOl, OUX el'V ElTOlT)crE TO lTA�{toe; �TTO'V J.L'V-rl)J.ae;, "En, E'l TUlTOL j.J.EVO"TEC;, OU6EV E6El crXOlTEL'V, «(va Ct'Va­ j.J.'VTjcr{tWj.J.EV, oueSE lTpaTEpOv €1TlAa{toj.J.E'VoUC; UcrTEP0'V Ctva­ )J.L)J."ijcrxEcr{taL XEL)J.EVWV. KaL ril E'Le; CtvaATj4JL'V eSE )J.EAETUl 611AoucrL SUVclJ.LWcrL'V 4JuX�C; TO YL VO)J.E'VO'V UlTclPXOV, WcrlTEP XELPWV l1lTOc5W'V Ta YU)J.'VacrLa Et' e; TO lTOlELV p�eS(we;, &. J.L� €" TaLC; xepcrl'V 11 lTOcrl XEL TaL, aAAa lTPOc; &. T� crU'VEXe:C� ./

"

""

L,

L

"

......

L/

)/

)

,

/

"

:a

,

)

_

)

>,

./

(

410

,

1


ENNEi\Di\ a IV-a. 6 (41).2-.1

sunt mai degrabă acte şi sunt mai nobile, căci aparţin <cuJloaşh:rii> şi

cunoaşterea in aet este identic ă fiecă1l.li <inteligibil. Am spus> însă În

alte păr ţi dacă sufletul se vede pe sine ca pe o dualitate şi o alteritatc, pe

când inteligenţa este una, sau dacă tiecare din ele est e câte o unÎtate948.

13.1 După ce am spus acestea , ar trebui să ne referim acum la memorie, şi să spunem mai intiii că nu este uimitor (ba este uimitor, dar noi nu trebuie să ne Îndoim) că o asemenea facultate a sufletului

este in sine nereeeptivă, dar produee perceptia a eeea ee nu contine În

ea949. Căci <sufletul> este ra � i unea tuturor, iar natura lui, ca raţiune,

este ultima dintre int cl i gi bile şi dintre cele cuprinse În <univ ers ul> inteligibil, Însă este prima dintre cele cuprinse În universul se nsibil .

De aceea, el se raportează la ambele <lumi>; din partea uneia din ele, el trăieşte fericit şi ..renaşte la via�ă, din partea eeleilalte, din cauza asemănării <cu sine, sufletul> este Înşelat şi eade pradă vrăjii. Fiind la mijloc, ea le percepe pe ambele; se spune eă cunoaş t e <inlcligibilcle> când şi le reaminteşte, dae ă se Îndreaptă spre ele. Căci le cunoaşte pentru eă se identifică oarecum Cli ele. Dar nu le cunoaşte pentru că le-ar eon\ine, ci pentru că le are Într-un <alt> sens, le v ed c şi, într-un sens mai obscur, se identifică Cll ele, şi pe ntru că el iese oarecum din

aeeastă obscuritate şi devine mai clar, lrecfmd de la pntenţ[1 la act, ca şi cum s-ar trezi. EI este legat În acelaşi fel şi de tiinţele sensibile, iar ele sunt ca şi Îluminate de el Întrueât şi le pune În faţa ochilor, iar

facultatea sa <sensibilă> poate a eţiona asupra lor, ca şi cum ar trece

printr-o naştere. Când se Îndreaptă insistcnt spre vreunul dintre <obiectele> care îi a par, <sufletul> rămâne mult timp În această dispozi tie, ca şi elim <obiectul> ar mui fi prezent, şi Întlltdeauna <amintirea> se prelungeşte <în timp > �u cât <insistenta> lui l:stl: mai

mare. De aceea se şi spune că copiii ali o memoril: mai bună. pentru că <imaginile> nu îi părăsesc, ci le rămân În faţa ochilor, de vreme ce ei Încă nu văd m ult e lucruri, ci puţine. Dar. când facultatea lor

<sensibilă> şi gândirea se r aport ează la mai multe o biect e ele le parcurg fără să se oprească. Dacă ar persista nişte impresii, mulţimea lor nu ne-ar scădea memoria. Pe u rm ă dacă impresiile persistă. nll am mai ti nevoiti să ccrcetăm nimic pentru a ne reaminti ,

.

şi nici nu ar trebui mai Întâi să uităm şi apni să ne reamintim, dc vreme ce ele sunt disponi bile C h iar şi <exercitiile> de reamintire conduc În mod evident la o for ti fi c are a sufletului, aşa cum şi exercitiile mâinilor şi ale picioarelor permit realizarea mai uş o ară a unor <mişcări> care nu se a fl ă nici În mâini nici În pici o are, dar de .

411


PLOTIN

lrrolj.LcxcrTCU. �la Tl yap CtlTCX� j.LE'J axoucrcxe; � 8EUTEPO'J ou j.LEj.L 'JTJTCXL, OTCX'J 8E lTo).J.. axle;, xal O lTPOTEPO'J axouercxe; oux EerXE, lTOAAW uerTEpo'J xpo'Jw j.LEj.L'JTJ TCXl 1l8TJ; Ou ycxp 811 TW j.LEPTJ Eerxrl�E'Jcxl npoTEpo'J �ou -rUlTou' €8EL ycxp TOUTW'J j.1EJ.L� 'J1lcr{taL' aAA' dio'J €'t'CXl<p'JTlc; YlŢ'JELCXL TOUTO Ex TL'JOc; TIic; OOTE­ pac; eixpoclerEWC; 11 j.1EAE�. TexUTcx ycxp j.1CXPIDPEL lTpOxt..TpL'J TIic; 8u'Jaj.LEWC; xcx{t' 11'J j.L'JTJJ.LO'JEUoj.1E'J -rîie; \fJux�e; we; pwer{tELercx'J 11 UlTAWe; 11 lTpOe; TOUTO. uOTCX'J 8e j.L11 j.Lo'Jo'J lTpOe; a. Ej.LE­ AEL'lleraj.LEV TO TIle; j.1'J"j.1� 11j.1L'J lTa Pll' aAA' dClT Ep nOAAel a'JELAwaerl 'J EX TOU El {tler{tal alTarYEAlau; XPT1cr{tCU, paS(a� fl<5TJ xaL TW'J ăAAW'J TCX'c; AEyoj.1E'Jae; a'JaAnlVEl� lTOlW'JT�tL, Tl ă'\) ne; em:n nWTo � j.1'J-rlJ.L11e; 11 TIl'\J c5U'JCXj.LL'J -r"Yl'J pwer{tELcra'J ,.. (j " El 'Jal; l j.1E'J yap TUlTOl j.LE'JO'JTEe; cxcr{tE'J€la'J j.1aAAo'J TJ 8u'Jaj.1l 'J xaTIlYOpO�EV' TO yap €'JIDlTWTaTo'J TW ELxEL'J EerTl / )/ TOlOUTO'J, XCXl, lTa{totX; O'JTD<; TOU TUlTOU TO j.LaAAo'J lTElTO'J{toc; TOUTO Eeru Ta j.L'JTJj.10'JEUo'J J.LaAAo'J. TOUTOU SE Tou'Ja'JTLo'J <pCXl 'JETaL erUj.L/3aL 'JO'J' ou8aj.Lou rap 11 lTPOc; OTLOU'J ruj.L 'JacrLa ElllTa{tEe; Ta ŢUj.L'JcxerclJ.LE'Jo'J lTOl EL' ElTEL XCXl ElTl TW'J elLer­ {tTp-EW'J ou TO aer1tE'J€e; apa 6L0'J b<p{tCXAj.10e;, aAA' OTW 8u'Jaj.Lle; Eern'J Ele; E'JEPYElCX'J TTAE(W'J. /llO )(al DL YETTlPCXXOTEe; xal lTpOe; TCX"c; ellcr{t1lcrEle; eler{tE'JECYTEPOL xaL npoe; Tele; j.1'Ji\J.Lae; WcrCXUTWC;. )Ierx� ăpa ue; xaL 11 u(er1tTJCrLe; xal 11 j.L'Ji\J.LTJ. >-'ETL TW'J uLer{t-rlcrEw'J nmwerEw'J oux ooow'J, lTWe; alO'J TE Tae; j.1'Ji\J.Lcxe; XCXTOXcLe; TW'J OUX €'JT€1tE'JTW'J oooe T"Yl'J apx"Ylv el 'JaL; lAAA' El 8u'Jaj.1le; ue; XCXl TTcxpaerXEUl1 lTPOc; TO ETOlj.10'J, TT� OUX Ctj.La, elAA' UerrEPO'J Ele; a'JCXlTOATpl'J TW'J aUTw'J EPXOj.1E{tCX; l'H ou TIl'J 8U'JCXj.1L'J eSEl alo'J ETTLer�ercxL XCXL €TOLj.Lacracr{tcxL. TOUTO yap XCXl ElTl TW'J ăAAW'J 8U'Jc1j.LEW'J OpWj.LE'J Ele; Ta lTOLTpCXL â eSU'JCX'JTCXl ETOLj.La'(Oj.LE'JW'J XCXl Ta j.LE'J EU{t�, Tel bE, EL cruAAE�al 'JTO 'eauTae;, EPYCX'{OjJ.E'JW'J. rlY'Jov-raL bE we; ElTL TO lTOAU OUX Dl aUToL jJ.'Jllj.LO'JEe; xaL aYXL 'J0l, ou OUX � aUTl1 8U'JCXjJ.lt; EXCXTEPOU, Wo-rrEP 000' o CXUTOr; TTUXTLXOr; XCXl 6POj.Llx6t;­ €lTlXpaTOl)(J"L yap ăAAaL E'J ăAAW )l6Eal. KalTOL OUX EXWAUE TO'J , / aern'Jaerou'J EXo'JTa TTAEO'JE�lac; \fJUXTJC; a'JaYl'JwerXEL'J Ta XELjJ.E'Ja, OOOE TO'J TCXUT[1 pUE'JTa -rll'J TOU lTacrXEL'J xal EXEL'J TO lTa{toc; a6U'JCXj.LlCX'J XEX-ITlcr{taL. KaL TO � \fJux�c; 6E Uj.LEYE{tEe; lVUXl1'J j.Lap-rupEl 6U'Jaj.1l'J e'i: 'JaL. KaL OAWC; Ta TTEPL ,

/

/

1

/

/

.......

,

L

(

.....

)/

-

'"

,

L

/L

412

)

),


ENNEADA a IV-a, 6 (4 1),:3

care ele sunt capabi le graţie unui continuu <exerci ţiu>. De ce nu ne am intim de cele auzite o dată sau de două ori, ei <de cele auzite> de mai multe ori ? Şi de ce ne ream intim mult mai târziu de un lucru pe care nu l-am reţinut când l-am auzit? Desigur, nu pentru că in;ţ ial aveam doar părţi ale impresiei, pentru că ar fi trebuit să ni le amintim şi pe ele. De fapt, această <amintire> se naşte instantaneu, după ultima auzi re sau <cel din urmă> exerciţiu. Aceste lucmri dovedesc faptul că facultatea memoriei poate fi stimulată În suflet, astfcl încât fie <memoria> în general, fie o anumită <amintire> să fie întărite. Dar, dacă memoria noastră nu survi ne numai în l egătură cu l ucruri le pe care ne străduim să ni le aminti m, ci şi în l egătură cU multe lucruri rămase <în memorie> prin obişnuinţa acti vităţilor discursivc, atunci şi alte amintiri pe care le--am pomenit sunt mult mai uşor <de reactual i zat>; ce altă cauză a mem oriei ar mai putea fi indicată decât fortificarea puterii ci? Faptul că impresiile ar persista în suflet ar demonstra mai degrabă o slăbiciune decât o putere a sufletului, pentm că <un corp> primeşte o i m presie În măsura În care nu Îi opune rezistenţă şi, întrucât impresia este o afectare, cel care este mai afectat şi-ar aminti mai mult. S-ar părea Însă că ai ci se petrece tocmai contrariul, fiindcă niciodată exerciţiul nu sporeşte putcrea de a fi afectat a celui cc cxersează950. Ch i ar şi în cazul senzaţiilor, nu ochi ul slăbit vede, ci acela care are o putere de a fi aetiv mai mare. De aceea, s lăbirea senzaţiilor cel or ce Îmbătrâncsc este Însoţită şi de slăbirea memoriei. Prin urmare, atât senza ţ i a eât şi memoria Înseamnă o anumită vigoare. Apoi, dacă senzaţii le nu sunt nişte impresii, cum ar mai putea păstra amintirile ceva ce nu a fost aşezat în <suflet> şi nici nu s-a ivit <acol o>? Dacă <memoria> este o putere şi o pregătire pentru ceva disponibil, de ce nu ne <amintim> simultan <unele l ucruri>, ci numai când reven i m la ele? Pentru că această facultate are nevoie să fie fixată şi pusă la dispozi ţie. Vedem acest lucru şi în cazul altor facultăţi care au putere de acţi une dacă deţin o di spozi ţie, deşi unele acţi onează imediat, altele numai după ce s-au reuni t cu ele Însele. Adesea, cei care au o bună memorie nu sunt şi cei mai isteţi 951, deoarece nu fiecare are aceeaşi facultate, tot aşa cum un pugi list nu este şi un bun alergător, pentru că îi domină caractere diferite. Şi totuş i, nimic nu ÎI împiedică pe cineva, În ciuda unui exces al sufletului, să cunoască <impresiile> depozitate în el, şi nici nu î1 împiedică să ajungă incapabil să fie afectat şi să reţi nă afectarea pe cel care păstrează această <i mpresie>. Şi faptul că sufletul nu are dimensi une dovedeşte că el esle o putere. În general, nu 95 2 este de 413


Pl.OTIN

lfJux1lv nO:VT ou {taUj.LaO"TOV ăAAOV TpOnov €XElv, 11 Wc; LmElA-rl­ cpaO"Lv Lmo TOU J.L-rl 'e'gETo:L(€Lv C['J{tpwnOL, 11 WC; npaX€lpOL aUTOlC; 'emj30Aal" 'e� cllcr{tT)TW'J 'E-yrL VOVTUl bl OJ.LOLOL'llTWV cmaTWcrul. di.ov rap €v n(va�lv 11 bEATOlC; rErpClJ.LJ.LEVWV rpClJ.LJ.LCtTWV, OUTWC; nEpl TW'J clL O",chp-EW'J XClL TOU J.LVT1J..LOVEUEl v 8Lci'XELVTCll, xul" olhE OL O"WJ.LCl Clirnlv TL{tEJ.LEVOL oPWcrLv, OOCl MUVClTCl -rTI uno{tEcr€l Clt.nwv crUJ.l/3aCVEL, OUTE Dl acrWj.LClTOV. '

414


I:NNEADA

�l

IV-a, 6 (41). J

mirare t�lplul efI ceh: pr i v iloare la sutlet au lin alt s ens decâl şi-au

Închi p uit oamcnii care nu Ic-au examinat, sau aşa cum s-au folosit

unii dc noţiuni superficialc, provenitc de la lucrurilc sensibile, care s-au dtn'cJit Înşelătoare prin asem[marca lor <cu cele din sunet>.

Ei tratează simţurile şi memoria ca �i clIm s ar referi la n i şte litere scrise pe lăbli�e sali pe planşe, şi nici cci care creu că <sunetul> -

esle un corp, nici eci eare il crcd incorporal, nu văd consecintele

absuruc ale i pol ezc i lor.

415


VII (2).

nepl a{}a'Vacr(a� \fJux�� IL) EL O€ €O"nv a-a-avaToc; €)«((cr-roC; 1,J.Lwv, f1 <p-a-€Lp€TaL nac;, 11 Ta J.LEv aUTou cX-JT€leTLv ELC; O")(€ooeTLv )(Ul <p-a-opav, TeL OE J.L€V€L ElC; a€C, ăTT€P €OTlV atnoc;, (Do' (iv nc; J.La-a-Ol )(aTa <p.xHV '€TTLOXOTTOUJ.L€VOe;. (AnAouv J.LEV 011 n OU)( av €LTj ăv-a-PWTT0C;, aAA' €O"n v €V aUTw 4JUXll, EXEL OE )(al O"wJ.LU El T' 1"" 1"" / / ouv opjaVOV ov TjJ.Llv, €LT OUV €T€POV TPOTTOV TTpOOTjPTTjJ.L€VOV. , AAA' o1)v Dt TIP-rlcr{}w T€ TaUTŢ\ xal €)(UT€POU TrlV <p.xH v T€ )(al oooLav )(aT�-a-€aT€Ov. To J.LE� ST) O"wJ.La )(al aUTO O"Uj)(€LJ.L€VOV OUT€ nupa TOU AOjOU SuvaTal J.L€V€LV, 11 T€ cx'l<J{}TjO"lC; opa AU0J.L€VOV T€ xaL TTj)(0J.L€VOV )(al TTaVTolouc; OA€-a-pOU� O€x0J.L€VOV, €XaO"Tou T€ TWV E:VOVTWV TTpOe; TO aUTou <P€p0J.L€VOU, <p-a-€LPOVTOC; T€ (iAAou €T€poV )(Ul J.L€Ta{3<iAAovToc; EU; ăAAO )(al anoAAUVTOe;, )(UL J.1C1ALO"Ta aTav tVUXll 1, <pLAU TToLOooa J.LT) TTapn TOL C; OjXOL C; . Kav J.Lovw{}n SE E)(aO"Tov T€v0J.L€VOV '€v OU)(L €<Jn, AUO"lv O€X0J.LEVOV ELC; �€ J.L0p<pT)v xaL UA11v, E:'f tJv avcij)(ll )(CXl Ta anAa TWV erWJ.LaTWV TaC; O"OOTcXerELC; EXELV. KaL J.LT)v )(al J.L€jE-a-OC; €XOVTa, ăT€ erWJ.LaTa OVTCX, T€J.LVOJ.LEVcX T€ )(al ElC; J.LL)(pa -a-paooJ.L€VU )(aL TCXUTQ <p-a-opav âv tm0J.L€VOL. C/QO"T' El J.LEV J.L€P� Tu-twv TOUTO, ou TO TTav a-a-civaTol, El oE 0PTavov, €O€l TE aUTO ELe; XPovov TLva oo-a-EV TOLOUTOV TT)v <pU<JlV il VUL. To OE xupLwTaTov )(al aUT� )�

"

(

-

)/

,

L.C1

416


(2). Despre nemurirea sufletului953 VII

[1.1 S-ar putea afla în fel ul următor, pri ntr-o cercetare naturală954, dacă fiecare di ntre noi este nemuritor, sau ,dacă întreaga <noastră fi in ţă> este distrusă, sau dacă unele părţi ale ei dispar În risipire şi distrugere, i ar altele, tocmai cele care con sti tuie <omul> însuşi 955, dăi n uie etern. Omul nu ar putea fi ceva si mplu, ci el are 956 un sufl et, dar şi un corp, care este pentru noi fi e o unealtă, fie ceva adăugat altfel . Să îl dividem, aşadar, astfel, urmând să cercetăm natura şi esen ţ a fiecărei <părţi>. Corpul este, şi el , un c om pu s şi, din perspecti va raţ iuni i , nu poate pers ista, i ar senzaţia vede că el se dizolvă, că sc topeşte şi că pri meşte tot fel u l de l ovi turi distrugătoare, pentru că fiecare parte a lui, îndreptându-se spre <l ocul> propriu, o distruge pe al ta şi se transfonnă în ea şi o face să piară, mai ales când sufletu l , care le făcea să se atragă957, este absent din masele lor. Chi ar dacă le-am izola, când fiecare parte devine una, ea nu este <de fapt una>, dc vreme ce acceptă desfacerea în fonnă şi materie. De aici reiese că şi acel e corpuri, <aparent> simpl e, trebuie să aibă compozi ţ i i le l or 958 . Şi , pe deasupra, având şi mărime, întrucât sunt corpuri, pot fi tăi ate şi sparte în <bucăţi> mici, şi astfel ar suferi distmgerea. Astfel, dacă acest <corp> este o parte a noastră, noi nu suntem nemuritori în întregi me, i ar dacă este o uneal tă care ne-a fost dată temporar, ar trebui să aibă o asemenea natură <temporală>. Dar <partea> cea mai importantă şi omul


PLOTIN

ăV{}pWTTOe;, EllfEP TOlrrO, xaTa Ta E'lSoe; we; npoe; UA11\1 TO m�J.1a 11 XaTa -ro XpWJ.1E\lO\l we; TTpOe; op"'(avO\)" 'exaTEpWe; 6E � llJUX-rl au-r�.

o

r2.] TouTo ot\l TL va <pucn'V EXEL; "H (J'wJ.La .uEv 0\1 TIcXVTWe; a\laAUT€O\l' (J'U\I{}ETO\l "'(ap TTa'V "'(E (J'wJ.1a. E'L 6E .u1l (J'wJ.1a E'l11, aAAa <pUCTEWe; ăAA11e;, xaXE (V11V 11 TO\l aUTO\l TPOTIO'V 11 xaT' ăAAOV CTXETT-rEO\l. npw-ro'V 6E (J'XET€O\l, E'Le; o n 6El TOUTO TO CTw.ua, o AErOUCTl l!JuxTiv, a'VaAuEl'V. 'ETTEl Tap �W1l l!Juxn TTapECT-rLv E�a\l(i'YX11e;, a'VârX11 TOUTO -ro O'wJ.1a, T1lV \(JUX�V, EL .uE\I EX 6UO CTWJ.1aTWV 11 nAELO\lWV E'e 11, llToL €xc(-r€PO\l atrewv il €XaCTTOV '{W1l\l O'UJ.1<pu-rov EXEL v, 11 -ro P-EV EXELV, TO 6E P-Ti, 11 P-'fl6E-rEPOV iî p-'fl8EV EXELV. E'L J.1EV 6-rl €Vl aUTwv TTPoO'E(l1 Ta ��V, au-ro -rOUTO âv E'(l1 l!JuXTl. T( el" otv El11 O'wJ.La �W1lV nap' au-rou EXOV; nup Tap xal CCJ1P xal U6WP xal "'(� eXl!Juxa nap' au-rw\I' xal OTW mipECTTL , ......1. )/ ...... TOU-rW\I l!JuX'fl, TOUTO ETTaXTtp XEXP11TaL TŢl �wn, aAAa SE -' " t� '" " napa TaUTa O'WJ.1aTa oux ECTTL. KCXL OLe; rE oOXEL ELVCXL xal cr-rOLXEla TOUTW'V €TEpa, CTw.uaTa, ou tlJuxa(, €AEX1't11crav il \laL OU6E �w1l\l Exo\l-ra. E'l 8E J.1116E'VOe; au-rwv �W1l\l 'EXO\lTOe; � CTU'VOSOe; TTETTOl 11XE �Wii\l, eXToTTO\l' E'l 8E €XacrTov �w1lV EXOl, xaL E\I apxEl' .uaAAov bE a6uvaTo'V cruP-CPOPl1O'L v CTw.uaTW\I �W1lV €prci�EO'1'taL xaL VOU\I rE\lVaV Lei avo11Ta. Kal b1l xal OUX OTIwO'ouv xpa{}E\lTa TauTa cpTjcrOUcrL T(TvEcr1'taL. ilEl ăpa Et val TO Tci�ov xal TO T�e; xpaO'EWe; aX nO\l' WcrTE TOUTO Ta�l v el'V EXOL tlJux�e;. Ou rap o Tl )/ ...... ,.. " crUV{}ETO\l, aAA' OU6E alTAOU\I av Ell1 crwJ.1a )EV TOle; OUCTlV ăVEU \ţJux�e; oUO'lle; €V T� TTa"T(, El TTEp ADToe; TTPOCTEA{}WV -rn UAn CTw.ua TTOLEl, ouSa.uD1'tEv 6' &'v TTp0O'EA1'tol AOrOe; il TT�pa �ux�e;. "

/

,,

"

-

......

)

"

»

.......

)

,

[

"

'I'

......

r3.] EL' 6E ne; .u1Î othwe;, aAAa a-r0J.L0Ue; 11 aJ.LEp� crU\lEA{}o'VTa tlJuX1lV TTOlEL \1 T� 'evwO'EL A€"'(OL xal OJ.LOTTa1'tEL«t, EAErxOL T' el\l xal -rTI TTapa{}EO'El P-1l bL' OAOU 6E, ou TL T'Vo.uE\lou E'VOc; oUSE " / 1. ...... O'UJ.LTTa1'toue; E� aTTa1'tw'V xaL .uTl Evooo1'taL 6U\la.uE\lW\I crw.uaTWV' tlJuX1l 6E au.q) cru.uTTa{}iie;. 'Ex 6E aJ.LEpW\I CTw.ua OU6E J.LE"'(E{}oe; â\l jE\lOLTO. KaL J.L1l\l EL cmAOu OVTO<; TOU crw.uaTOe; )

)

......

,

'

418

c

......


ENNEI\DA a IV-a, 7 (2),

1 -3

însuşi, tocmai fiindcă el există, <se raportează> l a corp ca forma la mate rie, sau ca u ti lizatoml la unealtă 959 ; în ambele cazuri , însă, sufletu l este <omul> însuşi 960.

[2.1 Atllnci, ce natură are această <parte>? Dacă este cumva corp, trebuie să poată fi descom pus în întregime, fiindcă orice corp este compus. Iar de nu ar fi corp, ci ar avca altă natură, trebuie s-o cercetăm şi pe ea fie după aceeaşi metodă, fie după alta961 . Mai întâi, ar fi de cercetat în ce <părti> trebuie descompus acest corp, pe care <stoicii> îl numesc suflet962 . Căci, fiindcă vi aţa trebuie să fie prezentă în suflet 963, dacă şi acest "corp" (adică sufletul) ar fi alcătuit din două sau din mai multe corpuri 964 , atunci fiecare din cele două sau <din cele multe> trebuie să aibă viaţa conaturală, sau unu] să aibă viaţă, altul nu, sau nici unul din cele două sau nici unul <din cele multe> să nu o aibă. Dar, dacă vi aţa ar fi proprie <doar> unuia dintre ele, el însuşi ar fi sufletul . Ce corp ar putea exista astfel încât să aibă viaţa prin el însuşi? Căci focul, aerul, apa şi pământul sunt neînsufleţ i te prin ele Însele: iar acela dintre ele care posedă sufletul se foloseştc de viaţa veni tă din afară, i ar alte corpuri în afară de acestea nu există. <Chiar> şi cei care credeau că există şi al te elemente dccât acestea965 au spus că ele sunt <de fapt> corpuri şi nu suflete şi eă nu deţin via ţa. Era şi absurd ca împreunarea lor să fi produs viaţa, deşi nici unul dintre ele nu o de ţ inea. I ar dacă fiecare dintre ele ar fi deţ inut viaţa, ajungea şi unul singur <pentru a produce viaţa>. Şi era mai degrabă imposibil ca o îngrămădire de corpuri să producă viaţa şi ca lucruri le l i psite de inteligenţă să producă inteligenţa. Şi, desigur, <acei aşi gândi tori> vor spune că <elementele> acestea nu vor avea existenţă amestecându-se oricum . Aşadar, trebuie să cxiste cauza ordonatoare şi <producătoare> a amestccului, astfel încât ca ar de ţine rangul sufletului. Şi nu pentru că este vorba de un compus, fiindcă nici măcar un corp si mplu n-ar putea exista între fiin ţe fără sufletul din univers, de vreme ce <admitem că> o raţiune coborâtă în materie produce corpul 966, fi indcă ea nu ar putea proveni decât de la suflet. [3.1 Dacă cineva967 ar spune că nu este aşa, ci că atomi i sau nişte

<particule> indi vizibile reunite produc sufletul 968 prin unificare şi printr-o afectare comtmă969, i s-ar putea obi ecta că nici măcar prin alăturare, fără o fuziune 970 , ceva nu poate deveni unitar şi nu intră în simpatie <cu sine, fiind compus> din corpuri neafectabile şi care nu se pot uni fica 97 1 . Dar sufletul stă în simpatie cu sine972 . I ar din ceva indivizibi l nu s-ar putea naşte nici corpul , nici mărimea973. Şi, dacă 419


PLOT I N

TO J.l€V ocrov UALXOV TTap' aUTOU �W1lV EXEl V ou <pfjcrOUcrl V , )/ ,.. c " , ,, oE xaTa" TO EloOe; UI\.Tl rap aTTOLOV - TO, c' TETarJ.lEVOV ETTLq>EPEL V 'f " , , ,, " ''' c .... , TTlV �WTl\l, El, J.lEV TOUTO El,.. vaL, ou, OUC1la\l q>11eTOUcrl TO' EloOe; TO crU\laJ.lq>aTEpO\l, {hiTEpOV 6€ Tmhw\I EcrTaL 11 tf;uXTl' o OUXET' Civ crwJ.la' ou rap E:� DATle; xal TOUTO, 11 miAlV TOV aUTOV TpaTIOV UVaAUeT0J.lEV. E'L 6E lTâttTlJ.la T�e; DA11e;, aAA' oux , , ,, ,, , , ''�Q. TlJ.la xaL, 11( 'f�WTl' Ele; oucrla\l q>TlcrOUcrl v El,.. vaL, aq> out' TO' lTav T-rl\l UATl\l €ATlAu{}E, AE)(TEOV aUTOle;. Ou rap 6� 11 DA11 al)"r�v j..lOpq>O!: OU8E aUTTl tf;UXTl\l E:VTl{}Tlen. LlEl ăpa Tl lL val TO XOPTlrOV T�C; �W�C;, ElTE -rii UAŢl h xoprn(a, EU}' OTWOUV TWV aW).LC{TW\I, E�W âv XUL bTE�ELv� aW)J.anx�e; q>ucrEWC; aTIacrTle;. 'E nEl ou8' Civ E'(11 (J"(�J.lU OU8E\I WUXLX�C; 6UVcXJ.lEWC; oux ouaTlC;· (PE!: ,cxp, XUL €V <pop� uinou h q>uale;, XUl alTaAOLTO Civ we; " ) / / , ...... TaXLaTa, El lTU\lTa crWJ.lUTa EL 11, XUV EL OVOJ...LU EVl aUTW\I tlJUXTlV ne; {}ElTO. Tau Ta rap [Xv m{{}Ol TOle; eXAAOLe; crWJ...LacrLv UATle; J...LLac; oucrTlC; aUTOle;. MaAAov b€ OU6' [Xv r€\lOLTO, aAAa crTTlcrETal EV UAŢl Ta mivTa, J...LT1 O\lTOC; TOU J...LOpq>OUVTOe; aUTTl\l· Taxa 6' Ci\l OU6 Ci\l h uAn TO mxpamx\I €ln. !\uttTicrETa( TE )(al T06E TO �UJ...LTTaV, E'( TLe; aUTO TTLeTTEUeTElE crWJ...LaTOe; crUVEP�El, 6t60Ue; aUTW 4JUX�e; Tâ�L \1 J.lEXPl TWV bVOJ...LcXTWV, aEpl )(al lTVEUJ...LaTl crxE6acrToTaTtp xaL TO (EVL, €l,.. val ,,,Exovn ou TTap aUTOU, nwe; rap TEJ...LVOJ.lEVWV TWV lTaVTWV crWJ...LcXTW\I wn \lLOU\I ne; a\lattEle; T06E TO mX\I OU)( U\lOTlTO\l TE xal �EpOJ...LE\lO\l €LX� TTOLTicrEL; T(e; ,ap Tâ�le; €V lTVEUJ...Lan 6EO­ J.lEVtp lTapa 4JUX�e; TCi�EWe; 11 AarOe; 11 VOue;; 'AAAa 4JUX�e; J.l€\I ,, ""'" / oucrTle; UlTOUpra, TaUTa lTaVTa (XUTŢl €le; aucrTaeTLv xocrJ.lOU xaL �WOU E)(acrTou, ăAAlle; lTap' ăAA�U 6uvaJ...LEWe; Ele; TO OAOV cr�vTEAoucrTle;' TauTllC; 6E J...L11 TTapoucr11e; E\I: TOle; OAOle; OU6€'J &\1 E'l Tl TauTa, OUX OTL EV Ta'fEL. (/ '\

)/

,

"

,

(

"

J'

"

J

»

,

-

'

/

(

,

,

"

"

,

(4.1 MapTupoucrl 6€ xal aUTol tmo TTle; aATlttELae; arOJ.lEVOl, ( ....... ) ...... we; 6El....... TL TIpO, TWV crWj..l a,TWV EL,...""'"val Xp€l....... TTOV aUTWV 4JUXne; ...... , , ,.. C' )/ ' Q. / (/ ELoOe;, E\lVOUV TO TTVEUJ.la )(al TTUP VOEPOV nVEJ.lEVOL, wcrTIEP ({VEU TTUpOe; )(al TTVEUJ...LaTOe; ou 6uvaJ...LEVlle; T�e; xpe:CTTOVOe; " ) .... ,.. ,.. " , , c' 'f " J...LOLpae; E\I TOLe; oual \1 El \laL, Tonov oE � TlToucr11e; ELe; TO \6pu{}�vaL, 6EOV �11TElV, OTTOU Ta awJ.laTa \6PUcrOUcrL \1, WC; ăpa 6El TaUTa 'EV tf;ux�e; 6UvaJ...LEcrL v \6pucrttaL. Et' 6€ J...L116€V TTapa -

420


ENNEADA a IV-a,

7 (2),3-4

<stoicii974>, admiţând că acest "corp" ar fi simplu, nu vor spune975 că îşi are viaţa prin el însuşi în măsura in care este material (căci materia este lipsită de calitate976), ci <vor spune> că ceea ce este ordonat potrivit fonnei aduce viaţa în ci, şi dacă vor mai spune că această fonnă este o esenţă, atunci nu ansamblul <părţilor> este sufletul, ci <doar> una din ele. Jar el nu ar mai putea fi corp, căci nu mai este <alcătuit> din materie; altminteri, il vom dcscompune la fel. Jar dacă ei vor spune că <sufletul este> o afectarc a materici, iar nu o esenţă, ar trebui să spună de unde au venit afectarca şi viaţa în materie. Căci materia nu se fonnează pe sine i nici nu lşi instinlie � sufletul. Dcci trebuie să existe un sustinător97 al vietii care să fie exterior şi dincolo de întreaga natură c�rporaIă, şi care' să o îndrepte fie spre materie, fie spre oricare dintre cor uri. Fiindcă nici un corp ?: nu ar putea exista fără această facultate9 8 a sufletului. Căci <un corp> curge, natura lui este în mişcare, şi el ar dispărea cât de repede dacă toate ar fi corpuri, chiar dacă cineva l-ar numi pe unul dintre ele "suflet". El ar suporta acelcaşi afectări cu celelalte corpuri, fiindcă ar avea aceeaşi materie Cll ele. Mai curând, nici nu s-ar putea naşte, ci toate lucrurile ar sta <nedeterminate> in materic, de nu ar fi cel care îi dă fonnă. Poate că nici materia nu ar fi. Şi acest univers se va descompune, dacă cineva l-ar încredinţa forţei de coeziune a unui corp, dându-i acestuia rangul de suflet, <dar numai> până la nivelul numelor, <deşi el este doar> aerul şi suflul979 cel mai dispersabil şi fără unitate de la sine. Căci, dacă toate corpurile sunt divizibile şi dacă cineva ar pune acest univers pe seama oricăruia din ele, nu l-ar face oare lipsit de inteligenţă şi mişcându-se la întâmplare? Ce fel de ordine, raţiune sau inteligenţă ar mai putea exista într-un suflu care are nevoie de ordine de la suflet? Dar, dacă este prezent sufletul, toate aceste corpuri îl ajută la alcătuirea ordinii universale şi a fiecărui vieţuitor cu forţe care contribuie la desăvârşirea universului, de la fiecare câte una diferită; dar, dacă sufletul ar fi absent din univers, ele nici măcar nu ar fi, şi cu atât mai puţin ar fi în ordine.

[4.} Şi <stoicii> recunosc, constrânşi de adevăr, că trebuie să existe

ceva superior corpurilor, W1 tip de suflet mai puternic decât ele98o,

când consideră că suflul ia parte la inteligenţă şi că focul este

inteligent981, ca şi cum fără foc şi fără suflu partea superioară <a

lliliversului> n-ar putea sta Între realităţi şi ar căuta un loc unde să se aşeze. De fapt, ei ar trebui să caute un loc unde să aşeze corpurile,

fiindcă ele trebuie să fie aşezate între facultăţile sufletului. Iar dacă 421


PLOTIN

Ta lT"Eu.ua T1l" JW1l" )(CXl -r1l" �UX1l" Tll'tE"TCXL, Tl Ta lTOAU­ l'tPUAATjTO" aUTol� lTW� EXO\l, El� o )(aTaq>EUrOOOl" &"ar­ xcx'CO.uE"Ol TLl'tEcrl'tal elAATj" lTapa Ta crw.uCXTa q>rnH" opacr­ TijpLO"; E'L 01)" ou TTa" .uE" lT"EUJ.LCX 4JUX1l, OTl .uupCa 1T\1EUJ.LCXTa ă'4JUXCX, Ta oe lTWC; EXO" lT\lEUj.1CX q>1l<r0UcrL, TO TTWC; 'exo\l TOUTO )(al TCXUTTj" n1\1 axecrL" 11 TW" O"TW\I n q>1l<r 0OOLv 11 .uTjoe ". ,AAA' El .uE" J.LTjOe", lT"Eu.ua Ci" ELTI .uO\lO\l, Ta oe lTW� EXO" o"oJ.La. KCXl olhw cru.u�1lcrETal aUTol� oLOE elAAO OLOE\I e'i: "al AEYEl" 11 -r1l" UA11" )(CXl \{JUX1l" )(al -8-EO", )(al o"o.uaTa mX"TCX, E)(EL "O OE J.LO"o" . E'l OE TW" O"TWV h CTxecne; XCXl Cf.AAO lTapa TO UlTO)(El.uE"O\l )(al TTl" DATI", €" DAŢl .u.E", elUAOV OE aUTO TW J.L� miAl\1 at crUYXElcr-8-al E:5 UA11C;, �oyoe; â" El11 ne; xaL oh crc:J J.1.O: xal q>txnc; eTe:pa. )/E Tl OE xal EX TWVOE OUX �Trov q>al\lETCH aou"aTo" 0" Trl" 4JUX1l" el \lal crw)J.a OTlou". "H rap -8-EP)J.O" €crTl" 11 WUXPO\l, fj crxATlPo" 11 )J.cxAaxo", UYpo" TE il lTETT11Y�, )J.EACX" TE 11 AEUX O", )(al mi"Ta acra lTOlOTTJTEC; crW.uâTW\I elAAal E\I elAAOLC;. Kal El )J.E\I l'tEP.u.O" )J.o"o", l'tEP­ .uaC"El, tVUXpo" oE .uo"o", tVU'gEL" xaL xo'lxpa lTOL1lcrEl Ta XOUq>O\l lTPOcrYE\lO.uEVO" xaL mxpo", )(al �apU"El Ta �cxpu· )(CXL .uEAa"El Ta .uEAa", )(CXl Ta AEUXO" AEUXO" lTOL 1lCTEL. Ou yap lTUP0C; TO llJUXEl", OUOE TOU tVuxPOU {}EP.ua lTOLEl". ' AAA ' Ti YE tVUXrl XCXl E" ăAAOlC; .u.E" ��OLC; ăAAa, Ta o' elAAa lTOlEl, XCXl E" TW OE CXUTW Ta €"a"Tla, Ta )J.E" lT11y"ucra, ni OE XEoucra, xaL �a .uE" �x"â, Ta OE apaLCx, )J.EAcx"a AEuxâ, xOUq>cx �pea. KaLTOl ce" OEl lTOLEL \1 )(CXTa T1l" TOU crW.uCXT� lTOLOTTlTâ TE TlÎ" elAA11" XCXl 01l xal XPooV" "u" oE lToAAa. [5.1 Tac; O E 01l )(L"TjcrELC; lT� cSL aq>opouc;, aAA' du .u La", .ulCXe; 01Jo-r)C; lTa\lT� CTw.uaT� )(l "1l<rEWC;; E'l OE TW\I J.LE" npoolpecrELC;, TW\I oE AOYO� ctLTlacro"Tal, bp-8-� )J.E" TOUTO· aAA' ou crw.uaToc; h lTPOOLPEcrLC; oLOE OL AOYOl 5taq>opoC YE O"TEe;, E\I� O"TOe; )(aL cmAou TOU crw.uaT�, )(aL ou .uETO" CXUTW TOlOUTOU YE AOYOU, 11 ooo� oEOoTal CXUTW ncxpa TOU lTOLijcrCX�T� l'tEP.uO" CXUTO 11 \{JUXPO\l el "CXl. Ta OE )(CXl €" XPO"OlC; au'gEL", XCXL .uEXPl TOOOUTOU .uETPOU, lTO-8-E\I ci" TW crw.uan CXUTW YE"OLTO, (;; """, )/" ,.. �, / ) " ) , , lTpO<YTlXEl E"CXU'eEcr{}CXl, CXUTW OE a.uOlp w TOU au'gEl" El"CXl, 11 000" ncxpcxAT)<p{}ElTI &\1 'E\I u\11e; oyxw U� ETOU" TW Ol' CXUTOU TlÎ" cxuS11" e:pya'(o.uE"w; KCXL rap El � \}JUXrl crw.ua �1)cra CXUSOL, �

"'

422

l'


ENN EADA a IV-a,

7 (2), 4-5

el instItUIe sufletul şi viaţa numai ca suflu, ce ar fi acel mult întrebuin ţ at de ei "mod'982, în care se refugiază fi ind constrânşi să instituie ca principiu eficient o al tă natură În afară de corpuri 983? Dar, dacă vor spune că nu orice suflu este suflet, căci nenumărate sufluri sunt neînsufleţite, ci doar suflul de un anume "mod'984, atunci ei vor spune fie că acest "mod" şi această dispozi ţie fac parte dintre real i tăţi, fie că nu SW1t nimic 985 . Dar, dacă nu sunt nimic, atunci doar suflul ar putea exista, iar "modul"' ar fi doar un nume. Şi aşa li se va întâmpla să nu mai aibă nimic altceva de spus decât că şi " sufl et" şi "zeu" sunt materie şi că toate sunt nume 986, şi că doar acel <suflu> există987. Iar dacă dispoziţia s-ar găsi prin tre real i tăţi şi ar fi diferită de substrat şi de m aterie, fi ind totuşi în materie, însă i m aterial ă în sine, pentru că nu este la rândul ei compusă din materi e, ea ar fi o an umită raţ i une, nu un corp, şi o natură diferită de el. Dar nici din următoarele nu pare mai puţin imposibil ca sufletul să fie un corp oarecare. Căci <corpul> este cal d sau rece, dur sau moale, lichid sau solid, negru sau alb, şi toate câte sunt calităţi ale corpuril or sunt diferi te de la unul la al tu l . Dar, dacă este doar cald, el încălzeşte, iar dacă este doar rece, el va răci; uşoml va face lucrurile uşoare prin sosirea şi prezenta lui, iar greul va îngreuna; şi negml înnegreşte, iar albul va al bi. Nu revine focului să răcească, nici răceIii să încăl­ zească. Dar sufletul produce <efecte> diferi te în vi etuitoare diferite şi <efecte> contrare în acel aşi vi eţuitor: solidificând unel e părţi, l i chefiind al tele, îndesându-Ie pe unel e şi rarefiindu-Ie pe al tele, pe cele negre albindu-le, iar pe cel e uşoare îngreunându-l e. Deşi el trebuia să producă un <efect> unic în raport cu calitatea corpului, sau cu altceva, ca şi cu culoarea lui, totuşi el produce efecte mul tiple.

(5.] Şi cum de are m işcări diferite şi n u una singură, de vreme ee mişcarea ori cărui corp este una singură? Dacă vor indica drept cauze pentru unele deci ziile, iar pen tru altel e raţ iuni le <seminale, răspunsul> ar fi corect. Dar decizia nu este a corpului, şi nici raţiuni le, fii ndcă sun t diverse, i ar corpul este unul şi simplu şi participă la această ra ţiune doar atât cât i-a penn i s cel care l-a Tacut să fie cald sau rece. Şi de unde are acest corp, cărui a îi re vine doar creşterea, facul tatea de a determ ina o creştere l a ti mpul ei ş i până la o anum i tă di mensi une, dacă el însuşi ia parte la facul tatea de a de term i n a creşterea d o ar în m ăsura În care a fost l uat în masa m ateri ei , pentru a s l uji c e l u i care real i zează prin el creştere a? Căci, dacă sufl etul , fii nd un corp, detennină creşterea 423


17(;17

. 101.9'( lp �XlX �Xocfl 4 ud,Pc 1\.0001L V/: .5U.oQO 11 1\.9d3l..� <20l..C1D .5U).oC10 .5�1 I\.� .5� ' ooxl9. �XlX .501luoOOlL �l..O Xl 1\.0'(3n un 3l.. D '001\.3TIOl..1L3'(X OO.oolL 00l.. Ol..OU / 3� 1\.0�J.1J dllxlu�u +-. mou ' ( , ':5 /( / ( 1-," 3( 130 ,Ol.. 10t\'3/ TI 1\.-0 d�l (l)1�O ,1) ...... ::) lUI\. 13 '1\.3xllg3gd31L0 lUI\. 13 1\.0.oOlL 01 1)1000 OOl..OU lil.. 1\.3 0l..001 '�'(o �1 11;3 0l..0;' 01 5od3� Ol.. �01L0 ,1'.5� ,,\ 13�U{}(\Un .5n01\.3 TIo'(oq{ .500l.. Ol..��l.. (13�.oP5>1g /00 .5(l)1L ' 1{�3 �O'(O 1\.�l...oUX3 ug O� '001\.3n / / - �),ld3TI-.5001L01 .5oo'(XOlL 513 .50l.. �TId;lr.o 001 ';�;'13� '.51�5, .510'('(,Pc .5:0l.. ;� �U� d31L .o� ')UX y. 'Ul..';�1\.'\31. lUl..ll� �l UTIog)g .5ol..UTId�lLD .5�I\.� �UX .5�lTI 00g91\.0.o X� 1\.01\.)01 I\.Ul..O/)· lUl...o� XC10 �Xocfl 1\.0). :3TI �l.. �1L� � 3J.. 1\.9l..l..U'(?c �l.. �1L� � 003l..PX� , <b� ? �O 'lUl...o?c 1\.01\.?TI.old� .50{}3J.. ? TI �l.. .5lu.opX3) .5�Xocfl ll.. �OOdlL �U)I ' 13],dplL{� .5�01C1u �Xor11 I\.(l)X9cfl1? �� ' 1\. 1 .oOO.oY.<b I\.�XOcfl C10 l\.r:>d3TI 1\.r:>1. 1\.01..oUX?) ?g 13 . 1\. 13XdplLC1 I\.o'(� �1 d31L� .5od?n �l.. �ux lUI\.13 I\.o'(� �1.C1U �1 100)3'(1L I\.� 1\.0l..UI\.9g1? lUI\. 13dulL 11UTI(l).o d31L0 'llXu'('(olL 1\.0'(0 lUX . .50l..1\.0 .501\. 1l.. <20001L 31 13g?c 1�1.)UX .�J..(in XJ).Df}O �l.. ��3�'(pg31\.0.o 50{}3J.. � n �l.. ud,Pc I\.��O �.5od�n �1 .5ood�TI <20l.. 1\. l'(ţJlL � U)I �u'(9, 4 �UX �1..o� U)!J 'I\.y.Xocfl 1\.01.oUX�) I\.Od31.91L ll.. UTI�.o �1C1Xl �1. I\.� .5� .5uXorţl .5lu .5nod3n 00l...oUX3 ld31L 1\.3TI 1\.01(l)dU �.5311\.0J..3 '( lUI\. 13 ' _ / ...... / '"" UTI(l).o 1\.1lXorh I\.Ul.. 10 1\. l.oOO.oll<b 1\.01\. 1Ol.. 11. ' 1Xll..1J1\.00 1\.13'; rD.oOlLXl ) ,' 1 ' ,, " _ / / ::i 1 h/ 1 / li 1\.0l.. OXll.. 01 liooo .501.lLJ..O/ .oolL .5lu Xld3l..3) ll.. lu/Ol01L 30 lil.. '1\.0001L li ,, ( ,, /( � , :S _ � � / � UX ' 11..o� 1\.9d31 � unr:>.o I\.?TI � ' lOI\.?n 1\.�.lC1U1 11.lu910lL � I\.?{} -(l)ll.U'(� 1\.0xJ..9. 1\.�1 1\.(l)l.. 1\.9X3, .5o{}31� li 1\.�1. 1 1. �g 1(3 ' 01u},F'('(4 1\.3{}.o9dlL �.l lXJI\. 13 �1. 13.o�dl U<b� 1\.�.oOlL 1\.�1L d31L.o� 'lU1.o? xC10 ml.. llXom I\.U3 o 'llXom 1\.01l.UV3 fl31.3T1 301\.0001 Ol.. 13 'mvo ' I l .50 1)\.,1) ...... " -' t,l( ' ( '> ,1 3 ' I l Il / / ( l\.� d3 li 1\.r:>1. lDI\. 13 �1.fl U �1. �li 1\.01..oux�) (T))3'(1L .51(3 1\.01\.3n95.1d3n �Ol..Dn�.o �9 .�)1.o� <b ' 11.o� pn<?!D 1,3 1\.�T1 � U )I � 1\.(l)I\.? n(T){$X �Xof1\ li10U l.i.J.. 31.01L3900 1\.(T)13Xl0 .5 1 .o1d(T)l\.J.. U 3';> .5(f)1l 'l DTIUI\.T1 1U ,1 1\ :-rl 4 1\.20 .5r:!1L �91.�U �)1. 1 DW?c ?9 1\. �9flO ' 1 ��3D�3� 3 00dll ii �';> �1 ' �01.flXl lUl..3.o93ddolL,? 1l.. I\.şn �1 ' 1\.r:>n4 .5oxJ..9c .5o'('(,Pc q d31L.o� 1 'J ux ?9 1(3 �Dd?1.3) 4 I\.c:] 1 U1..o� D) o I\.1,? I\.� lL1.9,u �Xocfl UI\.? ], d31L!)(T) Xoo '('(u ' lU1.3cflll'(U1.3 TI 1\.3{}.oOdlL lh I\.(l)},09 1\.(l)10U 1\.(T)1 �ux ;�:)J...oi I\.�) ��x 13.oy.t\'0T1(l)1\.10TIq 1\.3�D9dll �l..-�ux l1Jl.3��Xncfl 01.001 .5(l)1L '1\.01\.3TI3-bl1l..00du Ol.. 1\.0XOcflu 3g ' 3 �.5lL1\.3n3-bl1l.. -ood.ll .5�.ll lUX <5U.o001.o1 3 ' .5(l).ll lU';' I\.� {}O� 'uXo� 1\.3T1 1,3 � U )I ':oîi�f 'l\.oXocflp � 1\.0�3n� ill...oodll �l.. lU�.o?c �Xocfl � � � )I . .5�1f1U , 1lC1 (l)1\. � TIo],�u r:>1. l X) I\.? " 1\.0 .0 ), .51,3 13 '{ '(�n 1,3 '.501uli�.o Oo)onq 1191\.0'(u9 lixy.{}oodu '1U{}.o3�QU 1\.�f1U �UX Uxlpl\.,? 'c

,

,1

)

'

/

_

,

N UOld


EN N EADA a I V-a,

7 ( 2 ), 5

<al tcui va>, trebuie să crească şi e l , evi dent, pri n adăugarea unu i corp i den tic, dacă este adevărat că trebuie să aj ungă egal celu i pe care l-a crescut988 . 1 ar adaosul va fi fie un suflet, fie un corp neînsufl e ţ i t . Dacă este suflet, de unde ş i cum ar i n tra şi cum s-ar adăuga? Dar, dacă adaosul este n eînsufl e ţ i t, cum se va în sufl e ţ i el şi cum se va pune de acord cu cel an terior şi va fi una cu e l , cum va împărtăşi acel eaşi gânduri cu el, fără să i gnore el însuşi, ca un suflet străin, cel e <propri i > cel u i l al t? Apoi, dacă ceva din el va pl eca şi al tce va i se va adăuga şi n i m i c nu va rămâne l a fel , aşa cum este în restu l masei noastre corpora1c, atunci cum vom putea avea am i n t i ri , c u m vom putca re cunoaşte l ucruril e inti me, dacă n u ne folosim niciodată de acelaşi suflet? I ar dacă el este un corp, iar n atura corpu l u i carc se d i v i de989 în mai mul te părţ i <cerc> ca ni ci una di ntre părţi să nu fi e i dentică cu întregul , atunci, dacă o mărime cu o an u m i tă dimen siune este suflet, cea care are o di mensiunc mai mică n u va fi suflet, la fel cu m orice canti tate ş i -a schi m bat consisten ţa anteri oară prin înlăturarea <unei păr ţ i > . Dacă un lucru care are mări me îş i păs trează totuşi cal i tatea d u pă ce ş i -a d i m i nuat masa, atunc i, deşi este d i ferit corpora l şi canti tati v, el poate rămâne identic, deoarece c a l i tatea estc d i feri tă de cantitate . Ce vor spune, atu n c i , cci ce sus ţ i n că sufl etu l este corp990? Oare <vor spune> mai întâi că fi ecare parte a sufletului a fl at în ace laşi corp va fi câte un sufl et, ca şi întregul sufl et? Ş i la fel despre partea părţ i i . Atunc i , mări mea n u a r contri bui d e l o c l a esen ţ a l ui , dcşi trebui a s - o facă, fi i ndcă cI este o anu m i tă canti tate . Apoi, sufletu l se afl ă ca întreg peste tot, pe când corpu l u i nu îi poate fi propri u să fie el însuşi în treg în mai multe <păr ţ i >, i ar parte a să fi e ce este întregul . Dar, dacă vor s pune că n i ci una din tre părţi nu este suflet, atunci sufletul va consta, pentru ei, din păr ţ i neînsufl e ţ i te. M ai mult, mări mea fiecărui sufl et va fi detenn i nată şi di ncolo de ambele l i m i te, atât în d i m in uare, cât şi în creştere, i ar el nu va mai fi s ufl et. I ar <cân d ei s pun> 99 1 că di ntr-o singură îm preunare şi d i n tr-o sin gură sămân ţ ă s e n a s c gemen i , s a u , c a la alte v i e ţ uitoare, fi i n dcă sămân ţ a s - a împăr ţ i t î n m ul te l ocuri , s e nasc foarte mul ţ i p u i care s unt fiecare un în treg99 2 , cum de nu îi în va ţă pe cei care vor să afl e că l ucrul în care partca este i dentică cu în tregul a depăş it în esen ţă condi ţ i a canti tati vă şi că trebu ie să fi e l i psit de can ti tate? Căci astfel el poate răm âne acelaşi, chiar dacă i se sustrage can ti tatea, fi i ndcă nu ţ i ne seama de canti tate şi de m asă, În trucât esen ţa sa este ceva di ferit. Aşadar, sufletul şi ra ţ i un i l e <sem i n a l e> nu au cantitate.

425


PLOTI N

[6.]'0 -n b€, El crwJ-La E'LTj � �uXTl, OU"'[E "'[o a'lcr�cXvEcr�al OU"'[E "'[o VOEl V OU"'[E "'[o ErrLcr"'[a<1\tal OU"'[E apE"'[1l OU"'[E ",[l "'[WV xaAwv '€<1"'[aL , 'EX "'[WVbE b�AOV . E'L "'[L J-LE:AAEl a'l<1�cXVE<1�aL ",[l V 0<;" , €V au"'[o bEL il vaL xal "'[w au"'[w rrav"'[o<;" aV",[l AaJ-L�cXvE<1�al , xaL El Sta rroAAw\I a'l<1\tTrr�p[wv L lTAE lW "'[a E't<1l Dv"'[a ELTj 11 rroAAai: rrEpL E\I rrOLD"'[Tj",[E<;", x&\I eSL ' E:VO� lTOLXLAOV olov rrpoowrrov . Ou ,ap ăAAO J-LE\I I:>L vO<;", ăAAO bE o<P�UAJ-LW\l, aAAa Tau"'[ov oJ-LOU mi\l"'[w\I . KaL El "'[o J-LE\I bl ' 0J-LJ-LcX"'[W\I, "'[o bE bl ' axo�<;", €V -n bEL iLval , El<;" O ăJ-L<pw ."H lTw<;" &\1 EllTOl , O"'[l E",[Epa "'[au"'[a, J-L1l EU; -ro au-ro OjJ.O� -rWV aLcr\tlljJ.aTwv EAitoV-rWV; ÂE� -rOLVUV "'[0'0"'[0 GJ<1rrEp X€v"'[pov il val , ypajJ.)J.a«; bE <1uj.l�aAAOU<1a«; EX TTEpL<pEpe Ca� XUXAOU -ra� TTav"'[axa-8-Ev a'Lcr-8-Tl<1EL� TTPO� -roî)-ro "" p. " ,, rrEpal" \lEL v, xal, "'[OLOU"'[OV ...."'[o" aV"'[L "\l\.ajJ.jJaVOj.lEVOV EL,.. vaL , (EV OV , / t" ) c ' C ' "'[ou"'[O Y€VOl"'[O, xaL OLOV ypaj.lj.lTj� ETT OV",[W�. t:.Ml oE oLEcr"'[W� ă'j.l<pW "'[a TT€pa"'[a dL ciLcr\tTlcr€l� lTPOcr�cXAAOL EV, 11 cruvbpa­ j.lE� "'[aL El� EV xal "'[o au"'[o lTaAL v, OlOV "'[o j.l€<10V, 11 ăAAo "'[o bE ăAAO, E:Xa"'[Epov �xa",[Epou aLcr\tTjcrL v €SEL ' GJcrlT EP &\1 E'l EYW j.lEV ăAAou, cru bE ăAAOU ci[<1itOlO. Kal El €V E[Tj "'[o a'Lcr\tTjj.la, u , t" _Q. / OLOV TTpocrwTTO\l, Tj- El<;" E\I cruvalpEv TjcrE"'[aL - OlTEp xaL """ """ ) )' � ) / <pal VE"'[al' <1UVaLpEL "'[al rap )Cal EV au"'[al<;" ",[o'l<;" XOpa.l �· Tj rrw<;" &v "'[a J-L€,l<1"'[a SLa "'[aUTTj� OPW"'[O; W<1TE €Tl j.la.AAOV EL<;" "'[o �'Ej.lOVOUv 'Lov"'[a OlOV aj.l€p� V�TlJ-La"'[a ,L ,vecr�aL - xal €<1"'[al aj.lEp€<;" "'[OU"'[O· Tj j.lE'€�El ov-n TOIJTW <1Uj.lJ-LEpC(Ol"'[O ă\I, wcrTE ăAAO ăAAOU j.l€P0<;" xaL j.l Tjb€VaL �j.lWV OAOU "'[ou a'l cr\tTjTOU TrlV aVTLATj�L v 'lcrXEL \1 . ' AAAa ,ap EV E<1-n TO rra.'\/" lTW� ,ap &v xal blalpo� ",[O; Ou ,ap bTj "'[o 'Lcrov T� 'lcrtp E:<papj.lO<1EL, o-n oux 'l<10\l "'[o �'Ej.lOVOU\l rraV"'[L a'L<1�Tj"'[� . Ka-ra rrTjALxa OIN � SLaLpecrL<;"; "H EL � "'[O<1au-ra bLaL pE�Tl<1€"'[aL, xa�acrov &v aPL �j.lOU EXOl El� lTOLXLALUV "'[o El<1LOV a'Lcr�Tjj.la; KUL €xacr-rov b1l EXEL VW\I "'[WV j.l€PWV -r�<;" �uX�� ăpa xal ",[Ol� J-L0PLOL<;" au"'[ou a'L cr�i}cr€"'[al :'H avaLcr�Tj-ra "'[a j.l€PTj "'[wv j.lOp L W\I €<1"'[al; ) AAAa abuva"'[O\l . E'L bE o-nOUV lTa\l-ro<;" a'Lcr\tTlcr€"'[aL , E'L � ălTE L pa eSLalp€l cr\tal "'[ou J-L€,€�ou<;" lTE<pU­ )(0"'[0<;" eXTT€(pO� xal: a'Lcr�Tlcr€l<;" xa� ' EXU<1TOV a'l<1itTjTO\l <1uj.l�1lcre-ral Yl,V€crit"al E:)(cX<1TW OlOV "'[ou aUTOU eXlTELPOU<;" 'E V ) � "'[tp Tj'Ej.lOVOUV-n llj.lW\I €LXOva�. K al j.l Tj\l <1WJ..LU-rO� ov-ro� -rOU ciLcritaVOj.l€\lOU oux &v ăAAOV -rparrov Y€VOL"'[O -ro cil<1�cX\lE<1�aL ,

),1

,

,

/

"

,

c,

,

.....,

c

,..."

c

-

,

t

426

,

,

/

J,

""'"'


ENNEADA a I V-a, 7 (2), 6

[6.1 Este însă evident din cel e următoare că, dacă sufl etul ar fi un corp, nu va exi sta nici sensi b i l i tatea, n i c i în ţel egerea, nici ş ti i n ţa, n i c i vi rtutea şi nimic din cele frumoase993 . Dacă ceva unnează să s i mtă al tceva, el trebuie să fie unul şi să perceapă totul pri n aceeaşi <un i tate>, chiar dacă fi e mai multe <cal i tă ţ i sens i bi l e> ar i ntra prin mai mu ltc organe de s i m ţ , fie mai multe cal i tăţ i pri n tr-un sin gur <organ>, fie un singur obiect vari at, cum ar fi un chi p994, ar fi perceput printr-un singur <organ>. Căci nu un organ <percepe> nasul, altul och i i , ci acel aşi organ <l e percepe> pe toate deodată. I ar dacă o <cal itate sensi bi l ă> i n tră prin ochi , alta pri n auz, trebuie să exi ste ceva unic 'in care să se unească ambe l e . A l tm i n teri , cum s-ar putea spune că ele sunt diferi te, dacă obi ectele percepţie i nu ar converge În ceva comun? Acest <punct> trebui e să fie ca un centm, i ar senzaţ i i l e care vin de pretutin deni trebui e să srarşească în el ca razel e care converg din spre circumferin ţ a cercului . A a trebuie să fi e cel care percepe, dacă este cu adev ărat unul99 . Dar, dacă <punctul> ar fi extins, i ar senzaţ i il e ar con verge spre el ca spre ambe le capete ale unei l i n i i 99 6, ele fie se vor 'in toarce 'in unul şi acelaşi <punct>, de pildă în mij l oc, fi e, dacă nu, un <capăt al l i ni ei> va perce pe un lucru iar celălalt altul, i ar fiecare din ele va avea câte o senzaţie, ca şi cum eu aş percepe ceva, i ar tu al tceva997 . Să admi tem că obi ectul percepţ iei ar fi unul , de pi l dă un chi p . Atunci, fie că el se contrage În uni tate şi rămâne indi vizibil (aşa cum pare că se şi <petrece>, căci el se contrage ch iar 'in pupile - altm i n teri cum ar mai fi văzute lucruril e foarte mari pri n pupi l ă998? - astfel 'incât <cal i tă ţ i l e lui sens i bi le> devin mai degrabă ca nişte gânduri indi vizi bi l e 999 cân d v i n în pri n c i pi u l dominan t) fie că, d i m potri vă, dacă obi ectul percepţ iei ar fi o mări m e, <cel care percepe> i s-ar proporţ i ona, astfel încât o parte va percepe o parte şi al tă parte alta, fără ca vreo <parte> din noi să perceapă obi ectul întreg . De fapt, <cel c are percepe> este În Întregi me un i tar. Cum să fie el di vizat? Căci nu se va potri vi <ca de> la egal la egal , pe� tru că princi piul dom inan t nu este egal n i ci unui obiect sensi bi l . ]n câte părţi s-ar divide atunci? S-ar divide oare Într-un număr de păr ţ i egal cu cel al <cal ităţ i l or> variate ale obi ectului perceput care i n tră? Şi fiecare d i n acele părţi a l e sufl etul ui v a percepe, deci , şi prin păr ţ i l e ei? O r i vor fi l i ps i te de sensib i l i tate păr ţ i l e acelor păr ţ i ? Aşa ceva este i mpos i bi l . Dacă fiecare parte a întregul ui <sufl et> ar percepe <fi ecare obiect> (de vreme ce m ări mea este di vizi bi l ă natural la infinit), atunci fi ecare parte ar avea i n fin i te senza ţ i i pentru fi ecare obi ect, ca ni şte i magi n i infin ite ale l or aflate În pri nci piul nostru domi nant. I ar dacă cel care si mte ar fi un corp, senzaţia s-ar

?

427


PLOTIN

11 otov EV X:TjPW EVO'TlJ..LaV1tElO'aL aTrO OOXTI.lALWV a<ppaTlbEe;, ELT ....., ,... ) t" )� , ,.. ) )� ) ...... ) OUV €Le; aL ).la, €L T OUV ELe; aEpu TWV aLO'1tTjTWV EVO'TlJ..LaL VO).lEVWV. Kal EL ).lEV we; 'EV O'w).laeJ'l v \..rYPOle;, OTrEP x:al EUAOi'OV, WaTrEP ELe; U&vp O'Ui'XU1tTpETaL, xal oux €O'TaL ).lv1lJ..LTj' EL b€ J.1EVOOOL v DL WTrOL , 1î oux €O'n v ăAAOUC; e:vO'TlJ..LaL vEO'1tal EXEL­ vwv xaTExovTWV, WaTE ăAAaL aLO'1tTp€Le; oux €O'ovTal , 1î TL VOJ.1EVWV ăAAWV E:xEL VOL DL TrpOTEpDL eXTrOAOUvTaL' WO'TE Ooo€V €O'Ta L ).lVTlJ..L0VEU€L v . E'l b€ €O'n TO ).lVTlJ..L0VEU€L v xaL ăAAWV aLO'1tavEO'1taL ETr' ăAAOLC; OUX E).lTrOO L '(OVTWV TWV TrpOO{}EV , '

L

CuSuvaTov 'l11v tl;uXllV crwJ.1a Jl val .

[ 7.l'180L b' ăv ne; xaL EX TOU eX ArElv xal EX 'tlle; TOU eXArELv alO'{}rlcrEWe; TO al.lTO TOUTo .uOTav MXTUAOV AET11TaL aATEL v ăV1tpwTroe;, 11 ).lEV ooUV11 TrEPL TOV baXTUAOV b"TlTrOU1tEV, 11 b' aLa1t11O'Le; TOU aAi'El v. 8�AOV OTL O).loAOi'rlcrouaL v, we; TrEPl TO )� hrE).lovoUv r L rVETaL . AAAOU bT] OV TOe; TOU TrOVOUVTOe; ).lEpOUC; TOU lTVEU).lcnOe; TO hi'EJ.10VOUV a'La{)-cXVETal , xal DA11 11 tl;uX1l TO aUTO TraaXEL . nwe; otv TOUTO aUJ.1j3a CV € L ;  La8oa€ L, CP"TlaOOO l, Tra{}OVTOe; ).l€V lTPuhwe; TOU TrEPl TOV bcXXTUAOV tl;UX lXOU TT'VEUJ.1aTOe;, ).lETCXOOVTOC; b€ TW EcpE��e; xaL TOUTOU ăAAW, €We; TrpOe; TO hi'E).lOVOUV eXCPLxOLTo� )AvajX11 TOLVUV, E'l TO Trpt:nov lTOVOUV W{}ETO, ăAA11V T1lV aLa{}l1al V TOU bEUTEPOU El va L , EL xaTa bLd&XH V TJ aLa{}11O'le;, xal TOU TPL TOU ăAATjV xaL lTOAAae; a'laitTp€Le; xaL aTrEl poue; lTEPL E.VOe; aAT"Tl).laTOe; rL i'vEa{}al , xaL TOlJ-rWV CxlTaawv uaTEpov TO hrE).lovoUv a'Lcr1tEa{}aL xaL �e; EauTou Trapa TauTae; . TO bE aATj{}€e; EXcXcrTllV EXELvwv ).l1l TOU EV TW baxwAw eXAr1lJ..LaTOe;, aAAa T1lV ).l€V EcpE��e; TW OOXTU�ttJ, OTL (, �apO'Oc; eX Ai'El , T1lV bE TPLTTjV, on ăAAO TO TrP� TW ăvw1tEv, xaL TrOAAae; E'L va L eXAT�vae;, TO TE TJi'E).lOVOUV ).l� TOU lTPOc; TW baXTUAW aAi'1lJ..LaTOe; al a{}avEa1taL, aAAa TOU lTpOe; aUTW, xat TOUTO r � VwaX €L V ).lOVOV, Ta b ' ăAAa xaLp €L v 'E(XV ).l1l E�laTcX).lEVO\l, OTL a ATEL b OOXTUAOe; . E'l TOL VU\I XaTa b t aOOal v OUX otO\l TE nl\l at a{}11O' L \1 TOU TOLOUTOU i'Li'\l Ea{}a L ).l'fl<S€ aw).laTOe;, OjXOU O\lTOe;, ăAAOU Tra1tOVTOe; ăAAOU i'\l WO'l \1 El \lal - lTa\lTOe; rap J.1E i'E 1tOUe; TO ).l €V ăAAO, TO bE ăAAO EO'TL - bEL TOLOUTO\l Tt 1tEa{}al TO a'La{}a\lo).lE\lO\l, otO\l TraVTaxOU aUTO EaUTW ....TO aUTO El val . TOUTO b€ ăAAW Tl \IL TW\I O\lTW\I 1î ., � � aW).laTl lTOL E l \1 Trpoa 11X € l . t.

Ir

428


ENNEADA a I V-a, 7 (2), 6- 7

produce exact la fe l ca pece ţ i l e i nelel or impri m ate în ceară l Ooo , i ar am prenta obiectelor percepţ i ei s-ar face fie în sân ge, fie în aer. I ar dacă se vor în ti pări ca în ni şte corpuri l i ch i de (cum este m ai norm al), ele se vor şterge ca în apă I OO l şi nu va exi sta memori e . Î n

schi mb, dacă am prentele persistă, fie că al tele nu mai pot fi înti pări te cât timp ele persistă, încât nu vor mai exi sta şi al te

senza ţ i i , fie că pri mele vor fi distruse când apar alte l e, Încât nu va m ai exista am i n ti re 1 002 . Dar, dacă amintirea şi senza ţ i a unor obi ecte după al tel e sunt posi bi le fără ca cele anteri oare să l e împi edice, atunci sufl etu l nu poate fi u n corp.

[7.] Ace l aşi lucru se poate vedea şi pl ecând de l a durere ş i de la perceperea dureri i J OO3 . Când spunem că pc un om Îl doare degetu l , durerea s e află, desigur, în deget, d a r este l i mpede c ă <stoici i > sunt de acord 1 OO4 că ea se produce în principiul dominant . Deşi o altă parte

a suflu lui este afectată, totuşi principiul dominant produce senza ţ i a şi întregul suflet resimte acel aşi lu cru 1 00 5 . Dar cum se va întâmpla aceasta? , ,Prill transmitere", vor spune ci 1 0 06 . Căc i , după ce este

afectată mai Întâi partea de suflu a sufletu l u i din dege t, ea tran smi te

durerea celei i m ediat unnătoare şi aceasta alteia, până ajunge l a pri ncipiul dom i nan t. Aşadar, dacă pri m a parte afectată are propri a senzaţie, senza ţ i a păr ţ i i următoare <de suflu> trebuie să fie diferită de a celei dintâi , dacă senza ţ i a se produce pri n tran smi tere, i ar a celei de-a trei a să fie şi ea diferi tă, şi să se producă mul te şi nesfărşi te senzaţii pentru o singură durere, i ar pe acestea toate să le

perceapă apoi prin cipiul domi nan t, care şi-o va percepe, pe l ângă ele, şi pe cea propri e 1 00 7 . Dar adevărul este că n i ci una din aceste <senza ţ i i > n u m ai este cea a dureri i din degetul ui piciorului, ci cea

care vine după deget are loc pentru că doare talp a p i c i orul u i , a tre i a pentru c ă doare altă parte, c e a d e m a i sus, şi astfel exi stă o mul ţ i m e

de dureri , i ar prin cipiul dom inan t n u percepe durerea care afectează degetul , ci doar pe a l ui şi numai pe ea o recunoaşte, i ar pe cel elalte

le abandonează, fără să ştie că degetul doare. Pri n unnare, dacă senzaţ i a unei asemenea <fi i n ţ e> nu se poate produce pri n transmi tere, şi dacă n ici o parte a corpu lui, care este m asă, nu poate suferi afectarea, i ar o alta să ai bă cunoaşterea ei (de vreme ce în ori ce mări me o parte este diferi tă de alta), trebuie să îl concepem pe cel care percepe astfel încât să fie i denti c cu sine în toate părţi l e . Dar

împ l i n i rea acestui lucru corespunde al te i real i tă ţ i , diferi te de corp.

429


PLOT I N

[8.}'On b€ OOOE \lOEL\I otO\l TE, E\ crwjJ.a " t{JUXrl bnou\I E(l1, <'lElXTEO\l EX TW\lbE , E'L rap TO eXLcr,hx\lEcrttal Ecrn TO crWjJ.aTL lTPOOXPWjJ.E'J 11\1 Trl\l t{JuxTi\l cX\lTLAajJ.(ki'JEcrt}-aL TW\I eXLcrt}-l1TW'J, OUX &\1 EL11 x:aL TO 'JOEl \1 TO bLa crWjJ.aTO� xaTaAajJ.�a\lEL \1, 11 TaUTO\l ecrTal TW eXLcrtta\lEcrt}-al , E'L ot\l TO \lOEL'J Ecrn TO ă\lEU � crWjJ.aTO� a\lTLAajJ.�a\lEcrttal , lTOAU lTpOTEpO\l bEL J.111 crwjJ.a aUTO TO \lOWO\l E� \lat . UE TL El eXLcrt}-l1TW\I jJ.€\I " a'(crt}-l1crl�, \1011TW\I bE " \lOllO"L� - EL b€ J.1 Ti (3ouAo'JTal , aAA ' ot\l ecrO\lTal ,E xaL \1011TW\I n \lW\I \lO"crEL � xal aJ.1E,Et}-W\I a\lTLA,,\fJEL� )

L

......

"

,

,

_

lTw<;, ot\) J.1€j€ito<;, O\) TO J.1-rl Jl.€j€ito<;, \)oficr€l Kal -rw Jl.€Plcr-rW TO .u rl .u€PLcrTO\) \)01lcr€L ;"H Jl.€P€l TL \)L a.u€p€L au�o'U . E'l <5� -ro'U-ro, ou crw.ua EcrTal -ro \)OT)crO\) ou JUP <5rl TO'U (SAOU xp€la rrpo� TO tt l ,EL \)" apX€L iap xait ' E"\I n E'l jJ.E\I ot\) erUjXWP1l­ crO\l-ral -ra� lTpwŢa� \)01ler€l�, ()1T€P aA11it€� �ern \1, dL \laL -rW\I lTa\lT11 crWJ.1aŢo� xaitapwTcXTW'\/ aU TO €XcXer-rOU, a\)cX,X11 xal TO \lOOU\I crwJ.1aŢo� xaitapo\l O\) il jl i\) OjJ. €\lO\) iL \lwcrXEL \1 0 E'l <5E TW\) bJ UAl1 EL<5W\I Ta� \loTjerEL� <pTjeroucrl \) €� \laL , aAAa o

o

XWpl �OJ.1E\lW\I jE TW\I crWjJ.cXTWV jl,\lO\lTaL TOU "\IOU XWPl­ �O\lTO� , Ou jap brl J.1ETa crapxw\I tî OAW� UA11� b XWPLcrJ.10� XUXAOU xaL TPL iW\lOU XOL ,pajJ.jJ.�� xaL cr11J.1ElOU , �EL ăpa XOL TI1\1 t{JUXrl\l crWjJ.aTO� aUTrl\l E\) T� TOLOUTW xwplcral , �El ăpa jJ.�€ aUTrl\l crwjJ.a il \lat . 'AjJ.E,€it€� bE , dtJ.1al, xaL TO XaAO\l XOl TO &(xalO\/ , xal " TOUTW\I ăpa \1011erL C; , uQcrTE XOl rrpoerLO'JTa aJ.1EpEL OU�� l.l1To<5e'gETaL xaL E\I OU-rTI E\I ajJ.Ep€l xElcrETOL , nWC; b' &\1 XOL crwjJ.UT� O'JTOC; �C; t{J�X�� apETaL au�c;, crUXPPOOU\l11 xal bLxaLooU\l11 a\lbpla TE XOL ciL ăAAaL; n\lEUjJ.cX TL ,ap 1) atJ.1cL TL &\1 TO erW<Ppo\lEL \1 El11 1) <5lxaLOT1lC; tî a\lbpLa, EL J.1rl ăpo " a\lbpla TO bOOlTatt E� TOU 1T\IEujJ.aT� El11, xaL " erw<ppoou\l11 " Euxpoerla, TO bE XcXAA� EUjJ.0P<Pla TL� E\I rulTOL�, xatt ' 11\1 AEjOJ.1E\I 'LOO\lTEC; wpalo� xaL xaAOtX; Ta crWJ.1aTao 'Ierxupw J.1E\I ot\l xal xaAW E\I rulTOL� lT\lEUjJ.OTL el \lOL lTPooTjxOL Ci\l' cr�q>PO\)EL 'J bE Tl <5EL lT\)€ UJ.10TL ; ' AAA' ou TOU\la\l ­ TlO\l 'E \I lTepl1TTU�€crl xaL a<paL � EUlToitEL \1, OlTOU tî itepjJ.a\l ­ tt1lcrETal il crUjJ.jJ.ETPWC; t{JUXEOC; \jJ.elPOl tî jJ.aAoxoLc; TLcrL xaL alTaAOL� xal AElOLC; lTEAacrEl; T o SE xaT' a'gla\l \lELjJ.Ol TL &\1 OUTW J.1EAOL; nOTEpO'J bE al8lW\I O\lTW\I TW\I � apE�C; itEW­ PllJ-Ld"TW\I XOL TW\I CiAAW\I TW\I \1011TW\I " t{JUXrl €q>alTT€ TUL , tî �

430


ENNEADA a I V-a, 7 ( 2), 8

[8.] Trebui e să arătăm pri n unnătoare le că n i ci măcar i n telcc ţ i a nu ar fi pos i bi l ă, dacă sufl etul ar fi un corp. Căci dacă senza ţ i a este perceperea obi ectelor sensibi l e de către sufl etul care se fol oseşte de corp, i n telec ţ i a nu mai perceperea cu aj utorul corpului, căci va i dentică senza ţ i e i 008 . Atunci, dacă intelec ţ i a este perce perea fără aj utorul corpului , cu atât mai mult tocmai cel ce În ţ el ege trebu ie să nu fie corp . Dacă senza ţ i a are ca obi ect sens i b i l e le, i ar i n telec ţ i a i n te l i g i bi l e l e (deş i <sto i c i i > n u acceptă acest l ucru, cel pu ţ in exi stă <şi pen tru i ntel ec t i i ale unor i nte l ig i b i l e şi cJ percep ţ i i ale celor l i psite de mărime I OO ), atunci eum în ţelege ea, dacă este o l i Rsit de mări me şi cu m va gândi ea indivizi b i l u) pri n di vizibi ) l o l ? Poate că ar faec-o printr-o parte i n d i v izibilă a sa. Dar atunci, cel ce nu este corp, căci n u este nevoie d e întregul lui entru atingere, c i îi este suficientă atin gerea printr-un <pun ct> O I 1 . A po i , dacă <sto i c i i > vor fi de acord că intelec ţ i i l e pri m are 1 0 1 2 au ca obiect ce l e total puri fi cate de corpu l care este în sine un indivi dual (ceea ce este adevărat), atunci şi cel ce în ţ e lege trebuie să le cun oască pentru că este sau devine puri fi cat de corp. I ar dac ă c i vor s pune că obiectul i n te l ec ţ i i l or sunt form e l e din m ateri e, <vom răspu nde> că, după ce corpuri l e sunt separate, <formele> aparţ in i n tel igen ţ e i care le separă. Căci separarea cercului , a tri ungh i u l u i , a l in i e i ş i a punctu l ui nu este Înso ţ i tă de carne sau, În general , de materi e . Prin urm are, pen tru o as tfel de <separare>, şi sufletul trebuie să se se pare de corp. A şadar, este necesar ca n i ci el s ă n u fi e corp. Dar şi frumosul şi justi ţia, cred eu, sun t l i ps i te de m ăr ime: pri n urmare, aşa va fi şi i ntel ec ţ i a acestora. Astfe l , cân d ele se man i festă, sufletul le receptează cu o parte indi vizi b i l ă a sa şi se vor aşeza În el ca în eeva i n di vizibi l . I ar dacă sufletul ar fi corp, cum ar fi virtu ţ i l e l u i , chibzu i n ţ a ş i dreptatea I 0 1 3, curaj u l ş i cel el al te l O 1 4? Atât chi bzu i n ţ a, cât şi dreptatea sau curaj ul ar fi , de fa pt, un anu m i t s u fl u sau un anu m i t sânge l O l 5 , de nu cumva curaj u l ar fi i m pas i bi l i tatea suflu l u i , c h i bzu i n ţ a ar fi amestecul l ui potri v i t, i ar frumosul ar fi o bună modelare a contururi lor sale, pen tru care şi s punem , când îi vedem pe cei în fl oarea vârstei, că sun t fru m o ş i la trup l O l 6 . Ch iar dacă i s-ar potri vi unui suflu să fie putern ic şi c h i ar frumos în trăsături l e l u i , c e nevoie are e l să cum pătat? Oare n u caută e l , d i m potri vă, ferici rea în îmbră ţ i şări i ati ngeri, când ori se va încălz i , ori "ar 6 jindu i după o răcoare" l 1 7 potri vită, ori se va apropia de anu m i te l u cruri moi, gin aşe şi del i cate? De ce i-ar păsa l u i de di stri bu­ & i re a după meri t I 1 8 ? Dar sufletul i n tr ă oare în con tact cu obiecte l e etern e ale contem p l a ţ i e i virtu ţ i i şi c u celelalte i ntel i g i b i l e , sau

fi

�oate fi

mărime, ceva

ei>

va

înţelege

rc

fie

43 1


PL OT I N

r('J€-raL T� h ap€nl, W<P€A€L }Cul miAL'J <ptt€LPE-rUl ; 'AAAa -rLe; D lTOLW'J xUl lTDtt€'J; O\hw rap av €X€L 'JO miAl'J J t€'JOL . €L ăpu al8(w'J €"'i. 'JUL XUl j..L €'JD'J-rW'J, olu }CUl -ra- E:'J r€Wj..L €-rpLU'?-. ) )/ c: ' r' " apu XUl €'J � alCLW'J XUl J.1€'JO'J-rW'J, ou O'Wj..LU/-rW'J. L.l.EL C.l o€ EO'TeX,l -rOLOU-rO'J (L'JUl' bEL ăpu J.11l O'WJ.1U (L'JUL . Ou rap J.1E:'JEl, aAArl P€L h O'WJ.1u-roc; <pUO'le; lTacra. ..

)

"

/

,

- /

[8a.] E'l be -ra'c; -rw'J crWJ.1cX-rw'J TIOL rlcrEL� DPW'J-rE� ttEPj..LU l 'Joooue; XUl t{Juxouaue; xal wttoucrae; xal f)apu'Joooue; E:\)-ruuttu -rcXTTOOOL -rrl'J tlJUX1l'J alO'J E:\I <5pacrTIlPLW -rDTTW \8poo'J-r€C; ) / ) � uUTl1V, TTpw-rO'J j..L E\I Ur'JOOOOL 'J, we; XUL, 1,.Uu-ru -ro. crw,uu-ru eU'Jcij..L €Ol -rute; 'E \) UUTote; aO'wj..LcXTolC; -ruu-ru E:prcX'(E-rUL ' E1TEL -ru, an ou -ruu-rue; -rae; eU'Jcij..L E Le; 1TEPl t{JUX1l'J El 'Jal a�LOUj..L E \), aAAa -ro 'JOEL\), -ro alatta'JEattul, AOrL'(Ecrtt a l , E:1TL ­ ttUj..L El 'J, E1Tlj..L EAELcrttul EJ.1<PPO'JWe; XUAWC;, a lTa\l-ru ăAA11'J OUO'LU\I '(l1-rEl . Ţae; OO'J bU\)aj..L E Le; -rW\I acrwj..La-rw'J j..L €-ra­ �l�cicru'J-rEC; Ele; -ra crWj..Lu-ru OUbEJ.1LU'J OcE( 'J0le; xu-raA€llTOOOl'J . uO-rl ee XUl -ra aWj..Lu-ru acrWJ.1a-rOLe; eU\laJ.1Ecrl bU'JU-rUL a eU'Ju-rUl, EX -rW'JbE b�AO'J . (O j..L OAOr"Tlcroucrl rap E-rEPO'J 1TOlOLll-rU ,.. , ,.. , )� ) }Cal TTOOOLll-ru El \)Ul , XUl TTU\) O'wJ.1a TTOOO'J El 'Jal , XUl E-rl ou 1Ta'J crWJ.1U TIOlO'J (L 'JUL , WcrTTEP -r1l'J IJA11'J . TaUTo. bE Oj..LOAOrOU'J-rEe; -rrl'J 1TOLOLTJ-rU Dj..LOAOr"TlaOOOl \1 E-rEPO\l otO'u'J TTOOOU E-rEPO'J crWj..Lu-roe; it 'JUl . nwe; rup j..Lrl 1TOOO'J otcru crWj..LU Ecr-rUl, E'( TTEp TTa'J crWJ.1U TTOcrO'J; KUt J.1 Ti'J, 01TEP xal ă'JW TTOU EAE:rE-rO, El mx'J O'wJ.1a J.1EPl 'S0J.1E'JO'J XUl orxoe; 1TUe; a<pulpEL -rUl 01TEP �'J, xEpJ.1un 'SOJ.1E:'JOU be -rou crWJ.1u-r� E<p ' Excicr-rw J.1E:pet 11 uU-n1 OAll 1TOlOLlle; j..LE:\lEl , olo'J rAUXUTrJ� h -rou J.1D l -r� oooE'J 'E: AUTIO'J rAUXUTrJe; €cr-rl'J 11 'E<p ' Excicr-rw, oux av EL 11 crwj..Lu h rAUXU� . (Oj..LOLWe; XUl cil ăAAUl . '/E lTet �u, EL crwj..Lu-ru WU'J cil bU'JcXJ.1ELC;, avUrXULO'J �'J -rae; j..L E'J 'lcrxupae; -rw'J SU'JcXj..L EW\I J.1ErcXAOUe; orxo�, -rae; bE OA(rO'J bpU'J eU'Jaj..L E:'Jue; oyxoue; j..L lXPO� dL \lUL . E'l bE J.1ErciAW\.I j..L E'J orxw\I J.1lXPU(, bALrOl bE xal J.1LXpO-rU-rOL TW\I 0yxw'J j..L ErLcr-rUc; EXOUcrl -rac; SU\lcXJ.1Ele;, ăAAW n 'Jl 11 J.1Er€ttet -ro lTOlEL \1 a'JuitE-rE:O'J' cXj..L ErEitEl ăpa. To " ) , ....., (� ,.. SE, (�UA11'J J.1€\I Lll'J UULTJ'J EL,.. VUl crwj..L U , we; q>Ucrl 'J, OOOU'J, &ci<popu SE lTOLEL'J 1TOLo-nl-ruc; 1TPOOAu!3000U'J, 1TWe; ou b�AO'J TTOL EL -ra lTpOOrE'JDj..L €'Ju ADrOUe; au)...ouc; }CUl aO'wj..LcX-roue; El 'JUL j Mii, cStO-rl TT'JEUJ.1U-roc; 11 ciLJ.1u-r� alToO'-rci'J-rw'J aTTottv[iO'XEl -ra ......

,

,

,

.....,

)

,

_

c

,

\.

,

......

..

43 2


ENNEADA a I V-a,

7 (2), 8-8a

vi rtutea se i veşte Într-un i n s , îl s l ujeşte şi apoi piere l 0 1 9? Şi ci ne o produce şi de unde? Căc i , <dacă este> astfel, şi ac e l <producător> trebui e să persi ste. Deci <vi rtutea> trebui e să apar ţ i n ă celor veşn i ce şi permanente, ca obiecte l e geometri ei . I ar dacă este d i n tre cele veşn i ce şi penn an ente, nu va fi dintre corpuri . Atunci şi cel În care ea va fi tre bu i e să fie la fe l adi că să nu fie cor . Căci n i ci o � natură corporală nu este pe rm an entă, ci trecătoare 1 02 . ,

(8a. ) I ar dacă <stoicii>, când observă ac ţ i un i le de în căl zi re şi de

răc ire, de îm pingere şi de îngreunare ale corpuri lor ordonează

sufletu l Între ele, pentru a-l insti tui Într-un plan acti v, m a i întâi ei

ignoră faptul că şi corpur i l e în sele săvârşesc aceste ac ţ i uni pri n

fo rţ ele i ncorporale din ele. Apoi, <ei ignoră> că nu acestea sunt

puteri le despre care pretin dem că sunt În sufl et, ci gândi rea, s i m ţ i rea, raţ i onarea, dor in ţ a, preocuparea în ţ el ea ptă ş i

frumoas ă 1 0 2 1 , care caută toate o altă esen ţ ă. A po i , t ran s ferând

p uteri l e i ncorporal elor la co rpuri , ei nu le mai lasă ace lora n i ci una. I nsă, faptul că şi corpurile pot ceea ce pot pri n forţ e l e incorporale este l impede din următoarele 1 022 . Ei vor fi de acord că între canti tate

şi cal itate există o di fe ren ţ ă, că orice corp este cantitate şi că nu

orice corp este cal i tate, de p i l d ă materi a 1 0 23 . Adm i ţ ând aces tea, vor trebui să adm i tă şi că, fi i nd d i feri tă de canti tate, cali tatea este

diferi tă şi de corp. Căci c u m va fi corp Tară să fie cantitate, când

orice corp este cantitate? Pe de o parte, deşi orice corp şi ori ce m asă de m ai În ainte sunt separate când sunt di vi zate (ceea ce am spus şi

undeva mai sus I 024) , totuşi cal i tatea rămâne în În tregime aceeaşi în ori ce parte a corpului În ciuda fărâm i ţ ări i l ui 1 0 2 5 : de pi l dă, dacă dulcea ţ a mi eri i nu este cu n i m i c mai pu ţ i n aceeaş i În fi ecare

<pi cătură de mi ere>, atunci dul cea ţ a nu este corp. La fel , şi alte

calităţ i . Apo i , dacă for ţele ar fi corpuri , forţele mai intense ar

trebui să fie ni şte m ase m ari , iar ce l e mai pu ţ i n i n tense să fie mase m i c i . D ar, dacă exi stă forţe m ici ale unor mase m ari , iar un ele mase m i c i ş i ch iar foarte m i c i de ţ i n cel e mai m ari forţ e, atunci capac i tatea de ac ţ iune trebu i e atri buită altei rea l i l [l ţ i : desigur, uneia l i psită de m ărime. Pe de al tă parte, dacă mall.' ria este aceeaşi

deoarece este un corp, i ar cal i tăţ i l e care i sc aJaugă produc difere n ţ e l e d i n tre lucruri (după cum spun ei 1 02 6 ) , cum de nu este l i m pede că cele adăugate sun t raţ i un i i materi ale şi i ncorporal e? S ă nu spună că vie ţui toarele mor fii ndcă l e-a părăs i t suflul şi

43 3


PLOTIN

'(Wa, A€r6'J-rw'J . Ou rap €O'Ll 'J ă'J€u -rou-rw'J e:t 'Jal , oDes' el'J€U lT�AAWV ăAAw'J, GJ'J oucE'J â'J 11 �UXl1 €'L11. Kal j..Lllv ou-r€ lTV€Uj..La c5La lTâ'J-rw'J ou-r€ a�j..La. , �UXl1 bE .

[Sb.1 uEu El O'W).lu otO'a " tlJuXl1 bl�A-3-€ 8La lTa'J-r6�, xâ'J xpat}-€l O'a EL11, o'J -rp6lTo'J -rOl� ăAAOL� O'wj..L a O'l'J " XpaO'l� . E'l ...... ,.. ) ..... ) , , � b€ 11 -rw'J O'wj..L a�-rw'J XPUO'l� OOO€'J €'J€pr€la €a €l 'Jal -rw'J xpat}-E'J-rw'J, OUb ' a'J " �ux'TÎ eLl E:'J€pr�(a E:'J€L 11 -rOl� , , '\ ' oU'JUj..L � � 1: � � � 'i" 1. O'wj..L aO'l 'J, al\.l\.a alTOI\.€O'uO'a -ro\ €l 'Jal ,�uX € l ).l0'J0'J 11' wO'lT€P, €'l rAUXU xal TIlXPO'J xpa{)-Elll, 'TO rAUXU oux eO"'TL V" oux ăpa EXO).l€'J �UXllV . T o OE 011 O"w).la 0'J O"w).la-rl , ), ,.. _1\. ' Cor, <;: ' u, - _1\. X€KpaO'v al 01\.0'J ol OI\.WV , w� OTIOU a'J 11 v a-r€po'J , XUL itâ-r€pov €'l 'Jal , rO'o'J (Srxw'J &j..L <p O-rEpW'J XUl -r6lTo'J xa-r€xov-rw'J, XUl ).lllO€).l(U'J aU�ll'J r€rO'JE'JaL ElT€).l�A11itE'J-rO� -rou E-rEpou, oUbE'J &TIOA€(�€l o ).l'TÎ -rEj..LTI , Ou rap xa-ra j..L €râAa ).lEPll TIapaAAU1 " XpăO'L� - ou-rw rdp <PllO'l lTapci­ it€O'l'J E:O'€O't}-aL - bl€AllAuitO<; bE bLa TIU'J-rcX; -ro '€ lT€j..L �Allt}-E'J, 'E Ll El O').lLXpO-r€PO'J - OTI€P &bu'Ja-ro'J, -ro eAu-r-ro'J YO"o'J r€­ 'JECTt}-al -rw j..L € C'(O'J L - aAA ' OOv bL€A11Aut}-o� lTă'J -rEj..L O L XaTa TIa'J' &'Jâyx11 -rOL 'JU'J, €'L xat}- ' bUOU'J CTll).l€l O'J xal j..L11 j..L €-ra'fu CTwj..L a EO'-ral o j..L1l -rE-r).ll1-rul , El<; CT11j..L €La nl'J cStaLp€O"l'J -rou CTwj..La-ro<; r€rO'JE'Jal, OlT€P &bu'Ja-ro'J , E'L bE, aTI€LPOU TIi� -r0j..L�� oUO'TJ<; - o rap &'J Aâ�D<; CTW).la, blUlP€-rO'J ECTn 'J - ou bU'Jcij..L € l j..L o'Jo'J, E:'J€pr€Cu bE -ra ălT€lpa eCT-ral . Ou -rOL'JU'J OAO'J bL ' OAOU XWP€l 'J bU�U-rO'J -ro O'Wj..LCX: " bE �ux'TÎ bl OAw'J ' aCTWj..La-ro<; ăpu , '

c

L

"

c

(/

[Sc.1 TO bE xal q>.xH'J j..L E 'J lTpo'repa'J -ro au-ro lTV€Uj..La AEr€l 'J, E'J bE �UXP� r€'JOj..L E'J11'J xal O'-ro).lwt}-€LCTa'J �ux'TÎ'J r( 'J€O'-3-aL A€lT"tO-rEpu'J E:'J �UXpw rl j'JO).lE'J11'J - o b'TÎ XUl au-ro ăTOTIO'J ' TIOAAc! rap �wa E'J L{}€pj..L W rlr'J€-ral )Cal �ux'TÎ'J EX€l ou ,.. � � ,�UXv 1. -Q. €lO"a'J � " ' ou'J ,. 1. <paO'l> rE TIPO-rEPU'J <pUCTL 'J ,�uX11<; - al\.I\. EL 'JaL xa-ra O'U'J-rUXLU� Ţa� E:'fw rL YVO).lE'JTJ<; , rU).l�aL 'J€l ot'J au-rOL<; -ro XEL PO'J TIpw-ro'J TIOLEl'J XUl TIpO TOU-rOU ăAAO E:AaTIo'J, 11'J A ErOlXH 'J ESl 'J, b oE 'Jo� Uo-Ta-r� aTIo � �UX�� bllAo'J6n rE'J6j..L E'JG<; ," H El lTPO lTâ'J-rw'J 'J00<;, E:<pES� E:b€l �ux'TÎ'J TIOLEL 'J, e:'l-ra <plxrL'J, xal ellEt -ro UO'lEPO'J XElPOV, �lT€P lTE<pUX€'J . EL ot'J xal b t}-€cX; au-rol� xa-ra -r0'J 'Jou'J UoT€� )Cal rE'J'JTJLcX; xal 434


ENNEADA a IV-a, 7 (2), 8a- 8e

sângele l 027. Desigur, nu este pos i b i l să existăm fără e l e şi n i c i fără mul te altele, dar n i c i unul dintre ele n-ar putea fi sufl et. N i c i suflul şi n i c i sângele nu străbat toate real i tăţ i le, ci sufletu l .

[Sb.] A poi, dacă sufletul, fi i nd u n corp, ar străbate Î n Întregime <un al t corp>, el ar fi amestecat cu acela tot aşa cum este amestecul celorl alte corpuri 1 02 8 . Şi dacă am estecul corpurilor nu Îi penn ite nici unui a dintre corpuri le amestecate să fie în act, nici acest suflet nu ar putea fi în act în corpuri, ci doar în poten ţ ă, înc etând astfCl să mai fie un su flet. Ca şi cum, dacă amestecăm dulcele cu amaruI , du lcele nu mai există: prin unn a re, nu mai avem suflet 1 01 9. Dar dacă sufletul, fiind un corp, este "cu foful şi cu fotul" IOJO amestecat cu alt corp astfel încât, unde este unu l , este şi celălal t, fi indcă ambele au mase egale şi ocupă un spa ţ i u egal şi fi indcă nici o creştere nu s-a produs când <un corp> a fost proi ectat în celălal t, <acest amestec> nu va lăsa nedivizată nici o parte . Amestecul nu Înseamnă aşezarea unor păr ţ i mai mari una după a l ta (ceea ce <sto i c i i > numesc ,juxtapullere" 1 03 1 ) , ci faptul că acel <corp> pro iectat l-a traversat pe celălalt total, chiar dacă este mai mic (căci m asa mai mică nu poate ajunge egală cu cea mai marc I 03 2 ). Aşadar, străbătându-l total, l-ar diviza peste tot. I ar dacă îl <va divide> punct cu punct şi nu va exi sta n ici un corp intennediar nedivizat, atunci di vizarea corpul u i <pătruns de cel ălalt> ar trebui să se facă în punc te, ceea ce este i m posi b i 1 . Î n acest caz, pentru că divi zarea ar fi infinită (căci orice corp ai l ua, este d i vizi bil) <punctele> infini te nu vor exi sta numai în poten ţă, ci şi în act I 033. Prin unnare, corpul nu poate străbate "cu totul şi Cli totul" <un al t corp>. Dar sufletul o face, deci el este incorporal. [Sc.) Ş i teori a că acel aşi suflu a fost mai în ai n te

"llatura" I034 şi că,

aj ungând la rece şi întărindu-se, d evine ,,sufletul" deoarece dev i n e mai s u b t i l l a rece, este în s i ne absurdă: c ă c i mul te v i e t u i toare se n asc la cald şi au un s u fl et care nu s-a răci t . Î n orice c a�, <stoic i i >

spun că natura este an teri oară su fl etul u i , n ăscut în u nn a unor circumstan ţe exteri oare . Ei ajung să pună pe pri m ul l oc inferiorul,

i ar înai ntea lui c e v a şi mai elem en tar, pe care îl numesc "coerenţă", i a r intel igen ţ a este ulti ma, desigur, fiind n ăscută din suflet 1 03 5 . De fapt, întrucât in tel i gen ţa este anteri oară tuturor, trebui au să aşeze pe rând sufl etul, apoi n atura, şi mereu ceea ce urmează este i n feri or, aşa cum este firesc l 0 3 6 . A po i , dacă ş i zeul, <în ţ e l es> c a i ntel i gen ţă, este pentru ei u l teri or şi generat, având o

435


PLOT I N

ElTCl}C[OV TO VO€l V EXWV, EVO€XOl"tO a'V J.1T]O€ llJuxilv J.1T]b€ voov J.1 T]b€ tr€OV €l VCll . E'l TO OUVelJ.1€l, J.1il OVTO� lTPOTEPOV TOU EV€PŢ€la xal' vou, Ţ€VOl TO, 0U6€ ll'{€l e'l� EV€PŢElaV . Tl Ţap €CTLal Ta ăŢov J.1rl OVT� ET€p0U lTap' aUTO 1TPOT€POU; E'l O' aUTO ă�El e'l� EV€PŢ€LaV, OlTEP chOlTOV, aAAa �A€lTOV Ţ€ lTPO� TL ă�El, o OU bUVelJ.1€l, EV€PŢ€la O€ €crra l . KalTOl TO U€l J.1€VEl V TO aUTO e'lTT€P TO OUvaJ.1El �€�€l, xatr ' EaUTO e'l � EV€PŢ€laV t"' ) , a�€l , xal TOUTO XpEl TTO'\I €OTal TOU oU'\)aJ.1€VOU OlOV 0P€XTOV OV EX€lVOU. npOT€pOV ăpa TO XP€l TIOV xal' ETepav <ptXn� EXOV crWJ.1UT0S' KUl €V€PŢ€L er OV a€L- TTPOTEPOV ăpu KUl vouS' KUl t(JUXTJ qHJ<1EWC; . Oux eipu othwc; t(JUXTJ WC; TTV€�J-LU oua ' WC; <1W}J-U . 'AAA' on J-LEV J-LTJ <1WJ-La A€ŢoL T' âv, KUl E'lPTJTUl KUl ,1:

--

,

......

......

),

/

ăAAou; €T€pa, 'LKUVa oE Ka l Ta�TU .

1 8d.] 'ETT€l OE ăAA1lc;' q>OO€W<;, O€L '{l1T€l v, TlC; au"t1l. "Ap' obv €T€POV J..L E V <1WJ..LUTO<;, <1WJ..LUT� oE n , o\OV aPJ..L0vlu; TOoTO Ţap apJ..L0VlUV TWV UJ..Lq> l nutrUjOpUV A€ŢOVTWV €T€POV Tp6TTOV , " _q. " " ,. t" , 1:_> w11v llO"av aUTO TOlOUTOV n €l val OLOV xal T] TT€PL, XOpou.C; ; ,, ( , ) ) , ) apJ..L OVla. Oc; Ţap €VTautra €VT€TaJ..L €VWV TWV xopawv €TTLYl" V€Tal n O\OV TIatr11J..L a ETT' aUTal�, o AEŢ€TaL apJ..LOVla, TOV .:: " aUTOV TpOlTOV xal TOU 11J..L €T€POU crwJ..L a"'[� )€V xpacr€l aVOJ..L OeWV Ţl VOJ..L €VOU "'[ilv TIOLaV Xpa.<1l v �W-.1V "'[€ EPŢd�€O"traL xal llJUX-rlV ot>crav "'[O ETIL -rTI Xpd<1€l lTdtrTJJ.1a . VOn oe aouva"'[ov, TToAAa 11011 TTP� Tau'-r11v Tr)v oosav e'lP11"'[al ' xal Ţdp, on "'[o J..L EV lTp0"'[€POV � llJuX-.1, " o apJ..LOVla Uo-r€POV, xal WC; TO J..L €V apX€l TE xal €lTlO""'[a"'[€l "'[w crwJ..Lan xal J.1ax€"'[al " ) " ,.. " ( o€, oux av oooa "'[aUTa TTOlOL, xal, W� "'[O, J..L €, V TIOAAaxn, apJ.10Vla OOOla, � o' apJ..LO Vla oux OOOla, xal O"'[l 1] Xpa.O"l� "'[WV " t'" ,.. "\ " oooa UŢ€la av €l T], xal cruv€cr"'[aJ..L €V, ,€V 1\0Ţtp O"WJ..La"TWV, '€�<t WV o"n xatr' €xaCT"rOV J.1€PO� ăAAW� xpatr€v e'l" a'v llJuxil €"[€pa, Wcr"[€ 1ToAAa� il val , xal TO orl J..L €ŢL<rro v, � avdŢxTj TIp<) -rîi� llJux� "'[auTTl<; CiI..AT]v llJuxilv it val "[ilv TTOLoooav nlv " " ) ...... ) t"" " " ( apJ..L OVlav "[au"[Tjv, OlOV €TTL, "[wv oPŢavwv "[ov J..L 0 oolXOV "[ov EV"'[l trEVTa Tat<; xop&i'lc; "[ilv apJ..LOVlaV A6Ţov ExovTa TTap ' au"[w, xatr ' OV apJ..LOO €l . Ou"[€ Ţap E:X€l a'l XOPOOl TTap' alnwv OU"[,L EVTautra "[a crwJ..La"[a EaU"[a e'l� apJ..LOVlaV CiŢ€lv oUV-rl<r€"[al . uOAtu<; OE xal OOTOl E:� allJuxou €J..L llJuxu TTOLOOOl r

......

)

(

,

/

,

,

--

,

).1'

......

......

,

......

,

,

......

)

--

"

,

(

(

436

/

......

--

"

,,

)/

,


E N N E A DA

a

I V-a, 7

(2),

8c-8d

intel i gen ţă achizi ţ ionată, am -ajunge chiar să acceptăm că nu există nici suflet, nici inteligen ţă, nici zeu. Dacă fiinţa în po ten ţ ă ar apărea fără să exi ste înainte fiin ţ a în act şi inteligenţ a, ea nu va putea trece În act l O n ; care ar fi cauza trece ri i ci În act, dacă n-ar exista Înainte ceva di feri t de ea? Iar dacă ea Î n s ă ş i se va trece pe sine În act, ceea ce este absurd, ehiar şi aşa va pri vi spre un anum it <model>, care nu va fi în poten ţă, ci În act. Totuş i , dacă fi i n ţ a În poten ţă ar avea <proprietatea> de a rămâne clern a ceeaşi , ea ar trece singură în act, şi ar fi supe r io a ră s ieş i , deoarece s-ar d ori pc sine l 038 . Prin unnare, c el superior, care are o natur ă diferită de corp şi carc sc află etcrn în act este a nte ri o r Dec i , şi intel igen ţa şi sufletul sunt anteri oare n aturi i . Astfel, sufl e tu l nu e s te n i ci ca un suflu, nici ca un corp. Au mai ară ta t şi a l ţ i i , cu alte argumente, că nu se poate spune că el este un c o rp l 0 30; dar <aic i> sunt sufic i ent e şi acestea. .

1 8d.l Fi i ndcă <sufletul> are al tă natură, trebui e să cercetăm care

es t e ea. Oare el este diferit d e c o r p , dar a par ţ i ne totuş i corpului, ca

o armoni e l O40,? Deşi pitagoreii foloseau termenul de "armonie" în alt sens, ei au crcz ut că <sufletul> seamănă cu armoni a co rz i l or <unei l i re I 04 1 >. Aşa cum, în cazul l i rei, Întind erea corzi l or l e p r oduc e u n fel d e a fe cta re p e ca re ei o nu m e s c "armonie'� to t aşa, întrucât cor pul nostru se naşte din amestecul celor neasernănătoare, amestecul de o anum i tă cal itate ar produce viaţa şi sufletul , care ar fi a fe e ta rea adăugată amestecului . Imposi bilitatea acestei opin i i a fost dej a rostită cu mul te <argumente aduse> con tra ei 1 042 : că sufletul este anterior, iar annonia este posteri oară; că <sufletul> domneşte şi comandă corpului ş i luptă cu el în mul te fc luri 1 043 , iar dacă ar fi annon ie, nu ar putea face acest e lucruri ; că sufletul este substanţă, pe când annon i a nu e s te substanţă; că amestecul corpurilor din care suntem al cătui ţi s-ar i dentifica eu sănătatea 1 0 44 , dacă el ar fi În proporţia justă; că pentru fiecare parte singulară ames tc cată ar e xi sta câte un suflet singula r, încât ar exi sta o m u l­ ţime <de suflete>; şi, <argumentul> cel mai important, că a r trebui să existe înain tea acestui suflet un al t suflet, care să producă această armonie, analog muzicianului care, în cazul instrumentelor, i m pri­ mă În coarde armonia pentru că arc În minte proporţia după care le va arm o n i za Căci nici În acel caz corzi l e pri n ele Însele, nici Î n ac e s t caz corpuri le însele nu v o r putea atinge s i n gu re armoni a. Şi , în general , ş i ei produc l ucruri animate din ceva inani mat şi din .

43 7


8[17 J./l (T)X 5(T)vo lDX 130v(T)X 1.1. 't\.D11 1113 ool1vo " 3 lUX 5(T)U �lD"1)f\.D3" ( � , ( d \. \. ';) ...... '\. ( � \. ( " lXJX t\.00 13 ' (T)xlo OOl.Om .501\.0" 13TI X3 lXJl.3Xd3 t\.OllVO 513 ( "( " J,,, ( ( " -4 "( (1)llVO \. ,, \. ( "r l � XJ>t ' XJ13X�y'3l. �l. I\.� I\.�l.od> �l. lXJt\.��ll}.f1D t\.�d11 UD� C]XJ dp 1\.3( I\.U XOO , U.v\.1XJl.D31\.0D 11. 1\.3 -t\.3( .5ol.Dld(T)XD 5(T)) rhvo ; ( \ /) rhl. ( "'" OO;D ( ...... 51(3 ud�Tf XJy" (]t pl. XJ�Ol1 l y'Ol1Xi> 11.� 1\.0y'�S' '�Xorf\ 4- 1\.<':l.Om I\.�l. 5 l,0y'y'011 I\.� (T)l.pX pl. �XJ X t\.XJ).)q I\.la �d 311 .5ol.))TI�D 00Y.Y.J? l20l. OOI\.�TIOI\. lXX1XJ �XJX I\.XJ).) q I\.la � d311 0l.0m �l.I\.XJ11 �XdXi> 4 dp1 13 l2 00 VV'I.-I 'U 0l.00l. ' I\.OX3 S(1)l.OO 1l>l.31\.1XJm U13X3,, V\. 3l. , ..... ,,3 3 ' (0 , \. \. V ( ", .5ol.D1d(T)XU , ( -I\.� 1\.0119<11. I\.�l. 1\.0l.l20l. �Tf 'I\.13X� 1\.3133.%> I\.Pc 1\.1.olu��DlmTI1i> � 'U)(3 I\.'!} l\.�x11.om �l. �g 1\.�1110V ·D13X�y'3l.1\.� .5ol..0 1d�X� �l.f1XJ gqo '.50l.XJTI�D l20l. pl. pdDll 1\.(T)y.y.J? , y.y.,? 1\.�l.OlL �gl1.TI 1\.(T))l. - 1.0 � TI '1\.'l0TfO�UL� �l. �S'f10 t\.�Tf � l> >t ' U13X�y'3l.1\.� .5ol.Dl d�X1i> 5(1) XJdD XOO ' 1\.3 131\.3 S(1)l.OO 1 3 ' lD�D3X3g 500y'y'D 1\.0l.Ul\.ogXJ ,y'Xl? ,5; 1\.9';1(3 �ux-�DJ,doTf 5C? ,'l>l.t\.OD� I\.� ;5ff)l.Qo �-rl �g \3 , 1� XJdD .5ol.XJTI(T)D 00l. Dl.3TI 00 5nOl.OD '13X3 5nOlLn1. .500l. 1\.(T)l.I\.OllXJ I\. �U�Dl? �<':l.- lll. l> �XJX( d3�)(3 '. �X ll.U:�Dl? ' lD�D d �l.001. 11.l>TIOI\.O rhl. 13g 13 ' lXJI\.13 "'" UxlDI\.D 1\.0lLodl. 1\.01. 1\.0l.00l. .1 ( .1 ( .1 '\. .... .. U f\.'" t\.U13X3V3l.1\.3 " \. ( 5(1)vvl> \. \.'" 1\.1lXwh ' 1 ' I\.UI\.3TIO" " A110v\. 1\.00 ,", I\.ll " l ' ll>l.1\.3 1:1 -)l. I\.Ol.XJI\.P�,? t\.� ' 1\.1 0001pD1(3 I\.'l0l\. � I\.�Xorf\ I\.Uy' y.]t �Ol.qXJ � XJX �1\7 ' 1\.0l.XJI\.9� 513�01\. �g 5pl. ' lU�D31\.)1 5(1).0)( 1\.�l.l>l\.og 1\.01\.0Tf 3g 513.o1.J.�Dl'ţf '�)l.OD3 1\.00I\.(T)ml>lg 00 I\.l>ll Ol. 1XJ1\.3�I\.Oll3ll 00y' , 1g I\.�l.q�l. �'ux -�S' I\. 7.sXJ) TIO� lll 5�dll 0019Y." 1\.1.D(T))l. - I\.DI\.3( �gqo .5I.J.�o .5XJ) 3X3y'3l.1\.� I\.�TI � l>X , lXJ�D3t\.)1 I\.Ol\.ll� �gl.J.TI '5��uy.1i> .9 �l. ' lXJ1\.13 I\.11.D� �o I\.U13X�y'3l.1\.� I\.lU �d>DOd11 !.3g d3lL )(3 ' lXJ�D31\.)1 � TI 1\.1.olldflXUI\.l? 510l\.llQ 5 !.0l. I\.� 3.1. t\.YJ. 5uXoţf ' lDI\.13 1\.00do \ .5ol.t\.3lLOXOllU( 00l. .1 Tf ...... Dl.3 Tf .5nOd3Tf .501\. 11. "" ..... 001\.�TIO.1.110XOll1i> �XJX 'I\.�X0rf\ t\.� lXJ�D3J.)d3TITIO.o .5ol.XJTI�.o 'l01. OOI\.�TIOOdl D1g �l>X '1\.9X'(DX 5�dll .5ol.l\.jOldS'l\.1i> \:Ld>doTI n3nudull Il (\00 t\.3TI 13 ' .50l.t\.OX3,,( t\.U(T)" .5(T)) ' l Dl.(T)10TI(T) ,, ) l ul..I.J.v\.'tI" 'ti " A '"' ':l 3gf!O Sog13 .5o.1.I\.Ull 13TIXJl\.og OOX11\.UldO( 00X100m XJy'y'l>( 'XJTf(1) D U ,J '\. '" .... qo �g .5ol.UTf�D 'I\.13X� I\.OXoţf\TI1c DTf�D �l. I\.Uy'� 5�dll 5f? 1\.1 3.j01. .5nog)(3 rh1.� �I\.OD l. I\.� 1\. lDl>m I\.�Xorf\ I\.� , lUl.31� y' S�Xoţf\ �d3 11 '01.1Drf\�X.o111� 5 u I\.]t ,S'fJ 5XJ)3X3 y'3l.1\.� � �g �l toa81 ,(

\.

\.

_

/)

n

ci

Q

/

(

4 ,ilo

�i �X

......

'\

/

'\

\.

.1

,

'\

.1

......

\.

""-

\.

C

�ll

' U)l\.oTIdl} \:tXorf\ 4 OOJ{> xqO ' l U�.ojl1\.31 l\.�l.Ul\.og 510Y.Y.J{> 5 !.ol. I\.� 3l.QO Sodjl TI P1.l>X 5 l,0l. I\.� 3l.QO �g 0l.l201 ' lXJl\.jl<bl.J.y' 1,3 1\. l.oD.l..D9lLf1 I\.lu. 5ff)33.Dl. OOl.DTfOl.OXJ Slu. X3 1\.lu.0l> . y'y'D 'SuXorf\ .5lu X3 XOO 1\.;ş'Pl. I\.� �DX '�I\.�TI1�}l.3; I\.U)X�I\.� Pl.XJ� l\.(1)l.XP1.Xi> l� p{ �u'x N LLOld


ENNEA DA

a

IV-a, 7 (2), 8d-8e

l ucmri dezordonate l ucruri ordonate la întâmplare şi nu lasă ordinea să

ia fi inţă de la suflet, ci <îl fac> pe el să i a fi in ţă din ordinea Întâmplări i .

Î nsă acest l ucru nu s e poate petrece ni ci l a cele parti culare, nici l a cele1ahe. Aşadar, sufletul n u este armoni e 1 045 .

(Se.1 S-ar putea cerceta în fel ul următor eum i se apl i că sufletului termenul de "act,I 046: <peripatetici i> spun că sufletul deţ ine în com­ pus rangul de formă faţă de corpul însufleţit ca materie 1 047, dar că nu este fonnă a ori cărui corp şi n ici a corpului ca atare, ci "a ullui <corp> natural dotat cu organe care are viaţa În potenţă I 048. Dacă sufletul ar fi asimi lat cu corpu l cu care a fost asoci at, ca forma unei statui fa ţ ă de bronz l O49 , atunc i , dacă s-ar divide corpul, s-ar divide şi sufletul împreună cu el, şi, dacă s-ar decupa vreo parte din el, împreună cu partea tăiată ar fi şi o parte de sufl et, i ar sufletul nu s-ar mai retrage în ti mpul somnul ui , dacă el trebuie să rămână fixat de cel al cărui act este, şi, de fapt, nici nu va mai exi sta somn 1 0 5 0 . ..

I ar dacă <sufletul> este actul corpului, nu ar fi nici o opozi ţ i e între ra ţ i une şi dori n ţ e , ci compusul ar sim t i peste tot una şi aceeaşi afectare, nefiind în dezacord cu sine. Atun ci, doar senza ţ i i l e ar mai fi posibi le, dar nu şi inte l ec ţ i i le. De aceea, <peri pateti cii > i ntro­ duc un al t suflet, şi anume intel igen ţa 1 05 \ , despre care sus ţ i n că este nemuri toare. Dar atunci sufletul ra ţ ional va trebui să fie într-un alt sens ca mai sus un act, dacă trebuie folosit acest termen 1 0 52 . Nici 53 sufletul 1 0 senzi tiv, dacă şi el deţ ine amprentele obiectelor percepute În absen ţa l or, nu le va avea împreună cu corp u l . Dacă nu ar fi aşa, acestea ar fi În el ca nişte fi guri şi imagini : şi fi in d În el, el nu ar mai putea recepta şi altel e. Prin urmare, nici sufletul senziti v nu ar mai fi un act inseparabil de corp l O 54. Nici sufletul apeti tiv, care nu pofteşte mâncăruri sau băuturi , ci lucruri d i ferite de cele corporale, nu va fi un act separabi l de corp. Ar rămâne doar cel vegetativ, despre care am putea di scuta dac ă nu ar fi cum va un act separabil în acel sens. Dar nici el nu pare să fie aşa. Căci , dacă sursa întregi i pl ante se afl ă în rădăcină şi dacă, la multe dintre plante, când se usucă restul corpului, sufl etul se retrage în rădăcină şi În păr ţ i l e inferioare, este l i mpede că, după c e a părăsi t celelalte părţ i , s-a concentrat Într-un a si ngură: pri n urmare, nu se afla În Întreaga plantă ca un act inseparabi l. De fapt, şi înai n te ca planta să crească, sufletul era Într-o masă restrânsă. Aşadar, dacă sufl etul trece de l a o plantă mai mare l a o mică <parte a e i > ş i d e a i c i l a întreg, c e îl Împie d i c ă să fie cu totul s eparat? Pe de altă parte, cum

439


PLOT I N

o' a'V xal aj..L EPTle; otxra j..L E PlO"-rOU TOU O"Wj..L a-rDc; €V-rEAEXEla ŢEVOLLO; "H -rE ai.rrTl \)JUxT) E:S ăAAOU ţWOU ăAAOU Ţ(VE-raV n(;X; ,.. ( ...... , ...... ) ...... ,.. , OUV TJ "tOU npO"tEpoU "tOU Ec.pESTJ«; av ŢEVOL "t0, El TJV EV"'['EAEX€La EVOc;; <Da(VE"'['a l OE "'['ou'ro €X "twv j..L E"'['a�aAAov",[,wV '(�wv EU; ăAAa ţwa . Oux ăpa "'['W iL&x; e:tval nvoe; "'['o e'lval €XEl , aAA' €crn V �oo(a ou napă "'['o E:'J crWj..LaLl \opoo\tal "'['o El val Aaj..L (3civoucra, aAA ' otxra nplV xal "'['Ol}&E ŢEV€crttal, &OV '{WOU ou "'['o crWj..L a n)v \)JuxT)v ŢEvvTjO"EL . T(e; otv ooo(a aUDle;; E\< OE j..LTj",[,E crwj.J.a, j..L Tj",[,E nattDc; crWj.J.a"'['Dc;, npa.sle; OE xal nOlTJcrle;, xal nOAAa xal €V aU-rll )(al €S aUDle;, OOOla napa "'['a O"wj.J.a"'['a ,.. " , � 1: "'" "1 U' u " oooa nOla ne; Ecr"'['l V; H oTJlI.o'J on 11v c.paj..L Ev "ov"'['� OOOlav e:'l vaL . To j..L EV Ţap ŢevEO"l«;, aAA ' oux ooo(a, miv "'['o O"wj.J.a"tl ­ xov e'l val AEŢOL "'[" fiv, ŢLVOj..L EVOV xal elnOAAUj..LEVOV, ov"'['� <SE OOO€no"'['E OV, j..L E"taATj\)JEL oE "tOU Ov"'['oe; crWţOJ..L EVOV, xattooov a'v au"'['ou j..L E"'['aAaJ..L�aVŢI . "

/

\.

)

)

<

[ 9 .] 'H OE 'e"tepa c.pucru;, Tj nap' au"'['�«; Exoooa -ro el val, nav "'['o OV"'['W<; OV, o OIl"t'E Ţl VE"'['al OU"'['E anoAAu"'['al ' 11 "'['a ăAAa mxv"'['a OlXllcrE"'['aL , )(al oux &'J Ucr-rEPOV ŢevOL "'['o "'['OU"'['OU ano­ AWAa"'['Oe;, o nap€XEl au"'['ol«; O"w"'['l1P(av, "'['olC; "'['E ăAAOlC; }Cal "'['WOE "'['W naV"'['l Ola \)JUX�<; O"W'(Oj..L €VW xal )(EXOcrj..L TJj..L € vw . , APXTl Ţdp Xl V"!ÎcrEWC; 110E XopT)yoooa �OlC; ăAAOLC; Xl VTJcrl �, aun) OE E:� Eau"'['�c; Xl VOUj..L €VTJ, xal '(WTlV "'['w E:j..L\)JUXlp crWj..Lan 8Looucra, aU"'['Tl OE nap ' E:au"'['�c; Exoucra, 11V �uno",[,E anaAAOOL v, ă"'['E nap ' €au"'['�e; €xoucra . Ou Ţap 0T) nav"'['a €nax"'['w ţwn xp�"'['al ' 11 ElC; ănElpov iLcrl V' aAAa OEl n va c.pUcrl v nplJl"t'w� ţwcrav il val , 11V avwAEttpov )(al attava"'['ov il val OEl €� avaŢxllc;", ă"'['E apX11v ţw�c; xal "'['olC; ăAAOLC; otJcrav ,"E vtta cT) )(al "'['o \tElov ănav )(aL "'['o j.J.axaplov \opoottal oEl '(wv nap ' au"'['ou xal OV nap ' au"tou, npw"'['wc; OV )(al '(wv npw"'['w<;, j..L E"'['a ­ �OA�C; )(a"'[" OOOlav ăj..L O lPOV, OU"'['E Ţl VOj..L EVOV OU"'['E a1TOAAU­ j..L EVOV . n6ttEV Ţap âv )(al Ţ€VOL "'['o, 11 El C; ",[,l anOAOl"'['o; KaL E'l OEl €naATJ\tEuEl v "'['1)v TOU ov"'['o<; npOOT)Ţoplav, aUTO ou nO"'['E j..L EV El val , nOTE OE oux il val OETjcrEL :OC; xal "'['o AEUXOV, au"'['o Ta XPWj..La , OU 1TO"'['E j..L EV A EUXO'J , nO"'['E CE ou AEUXOV ' El CE xal OV �v "'['o AEUXOV j.J.E"'['a TaU AEUXOV El val, �V a'v aEC aAAa j..LOVOV €XEl TO AEUXOV .t"'O l o' &'J -ro OV fi napov nap ' aUTOU xal npwTwc;, OV aEt €crTal . T OUTO TOL vuv 'to OV npw-rw<; )(aL aEt av OUXl VEXpaV, wcrnEp Al ttov 11 SUAOV, aAAa '(w'J il val OEt , 440


ENNEADA a IV-a,

7 (2), 8 c- 9

poate sufletul, fiin d indi vi zibil 1 0 55 , să devi nă actul corpului divizibil? 56 Dar acelaşi suflet devine, din sufletul unui vieţuitor, sufletul altuia l 0 : atlmci, cum ar putea aj unge sufletul cel ui dinainte sufletul unnă­ torul u i , dacă ar fi actul un uia si n gu r? Acest l u c m es te vizibil din trans­ fonnări le unor an imale în altele 1 0 5 7 . Pri n urmare, sufletul nu îşi are fi i n ţ a întrucât este fonna unui corp, ci este o substan ţă care nu ia fi i n ţ ă prin aşe zare a sa într-un corp, ci care ex ista şi înainte de a deveni <sufletul> cui va, de p i ldă al unui vieţuitor. <De aceea>, niciodată corpul unui vje �uitor nu îi va genera suflctu l l 0 5 8. Care e s te , deci , sub­ stan ţ a l u i ? Dacă nu este nici corp, nici o afectare a corpului, <ci> un I OS9 , act şi o produc ţ ie, şi dacă în el sunt multe lucmri şi multe i es din eI atunci, fiind diferită de corpuri , ce fel de substan ţ ă este? Este l i m pede că este eea pe care o numim "adevârata substallţă, · J () 60 . Căci am putea spune că tot ce este corporal este deven ire, dar nu substan ţă, pentru că , �'e naşte şi piere, insă Illi existâ niciodatâ Cli adevârat' 1 06 1 , ci se conservă prin partici parea sa Ia fiin ţ ă şi pe cât participă Ia ea.

[9.) Ceal al tă 1 062 natură, care îşi are fi in ţa prin ea însăşi, este tot ceea ce exis tă cu adevărat, ce nu se n aşt e şi n u pi ere. ar, toate celelalte

l ucm ri vor pi eri şi nu ar putea renaşte ul terior, dacă ar pi eri cel ce le garantează conservarea, atât lor cât şi acestu i un i vers, conservat

şi păstrat în ordine pri n suflet. Căc i el este "principiul mişcării", care oferă 1 0 6 3 m i şcarea celorlalte l ucruri , deşi el se m i şc ă de l a s ine, care dă corpu l u i însufl c ţ i t vi a t a pc care o are de l a sine <ş i > pe care nu o va pi erde vreodată, avân d-o di n s i ne. De fapt, nu toate v i e ţ u i toarele fol osesc o v i a ţ ă ach izi ţ ionată, căci atunc i am merge aşa la i n fi n i t, ci trebuie să exi ste o natură primord i al vie, în mod necesar indestrueti bilă şi nemuri toare 1 0 64 şi prin c i p i u al vie ţ i i şi

pentm celel al te v i e ţu itoare. I ar in ea trebuie să-ş i afle sălaşul toată di v i n i tatea ş i ferici rea, trăind prin s i n e Însăş i şi ex i s tând prin sine însăşi, fi i n ţ ă pri mă şi v i e ţ u i tor pri m, i m ună la sch im bare in

substan ţ a ei, de vreme ce nu se naşte, n i ci nu p i ere 1 0 6 5 . Căci de unde s-ar putea naşte şi în ce ar putea pi eri I 0 66 ? Ş i � dacă trebuie să ne re feri m I a sensul adevărat al <tennen u l u i > de "fi i n ţ ă'", atunci ca insăşi nu va trebu i o dată să fie, a l tă dată s ă n u fi e. Aşa cllm al bul , în sensul de cul oare 1 06 7, nu este o dată al b, altă dată non-al b. Dacă albul era ,jiinţâ" pc l ângă ,faptul de a fi alb'� putea fi etern : dar el nu posedă decât al bu l . Dar cel În care fi i n ţa este prezentă de l a sine şi pri m ordial va fi etern 1 068. A poi , aceas tă fi in ţă primordială şi veşn ică nu este moartă, ca o pi atră sau un lemn, ci trebuie să fie v i e

44 1


PLOT I N

xal '(Wn xa{tapa XEXP1lcrttaL, OOOv. av au-rou J..L €Vn J..LaVov· () O' â.v cr�J.lj.J.LXttTI XELPOVL, Ej.J.m)8LOV j.J.€V EXELV lT� \·a ({pLcrTa - OUTt YE J..LrlV �V aUTOU <pU1L V alTOAWA€Val - aVaAa�El V OE TT)v apxalaV Xa-racrTacrl V ElTL -ra au-rou aVaOpaJ..Lav . [l O.f'OTl OE -rn ttELOT€pa <pucrEl crUYYEV� 11 \)JUX-rl xal -rTI ) , "" t ... , ' , ...... ) , "" \: alOUp, 0l1AOV J..L EV lTOL EL xal TO J..L TJ crwJ..La aU"TIlv OEOElxttal . KaL J..L-rlv OOOE crxilJ.La €X€L OOOE XPWJ..L a ava<p� TE . Ou J..L-rlV aAAa xal EX TWVOE €(j"[L O€lXVUvaL . e0J.10AOYOUJ..L €VOU 0ll 11J.Ll V lTav-ro� -rou X}€lOU XCXl TOU OVTW<;,, O\)TO<;', 'Cwn'" arattn", x Explio"ttal ,. xal EJ..Lq> pO\.ll , crX:OlTEL V OEt -rO J.1ETa TOU-rO alTO TIJ� TJJ..L E-rEpa� lJJuX�<;', 6l6v EcrLl nlV q>OOl v . !\a!3wJ..L EV O€ \)JUX-rlV j.J.11 TTlv EV crwJ..Lan ElTL {tUJ.1La� aA6you� xal {tUJ..LOU� lTpOOAapOooav xal lTa{tT) ({AAa aVaOE�aJ..L €vl)v, aAAa -r11v -rauTa alTo-rpL\fJaJ..L EvT}v x:al x:att6crov otav TE J..L -rl XOL vwvoooav TW crWJ..LaTl .vH-rl� xal 0l1AOV lTOLEl , w<; lTpocrttT)Xal Ta xaxa TTI \)Juxn xal aAAottEv, xa{tl1paJ..L EV TI OE aUTn E:VUnapXEl -ra ăp�(j"[a, �p6VT}crl� xal 11 (iAAl) apETTj: OtxEla �VTa . tl otv -rOLOU-rOV 11 lfJuxTj, aTav €<P ' €aUT-rlV aV€Attu, lTW� ou TIl� <pOOEW� €XElVT)�, Olav <paJ..L €V -n1V TOU ttELOU xal alOlOU lTav-r� E'l val ; <Dp6VT}O"L� rap xal apE-n1 aAT}tt-rlt; {tEla OVTa oux av EŢŢEVOL TO <pauAw -rl Vl xal ttVT}TW lTpaŢJ..LaLl , aAA' uvaŢxl1 {tElOV TO -rOLOlHOV E'l val , ă-rE ttElW� j.J.E-rOV aUTw ola crUŢŢ€VELaV xal -ro Oj.J.OOOOLOV . fllO xal OOLlr; , TOLOUTO� l1J..Lwv OAl rov av lTapaAAaTIOL TWV avw -rn \)JUXTI '" , / '" , " / 1\ '< aUTTI J..L 0vov -rOUTO, ocrov Ecrn V EV crwJ..LaLl, El\.aTTouJ..L EV<><; . uLO ,... ), ....... ,. ,. , xal , El lTa� avttpWlTO� TOLOUTO� T)V, Tl lTAT)ttO� Ll TOLaUTal� lJJuxal� XEXPT}j.J.EVOV, OOOEl<; Othw� �V ălTlcr-rOC;, w� J..Lrl lncr­ TEUEL V TO TIic; lfJux�� aUTOl� lTavTII attava-rov E'l vaL . Nuv OE lTOAAaxOu AEAW�TJJ..L EVT}V TT)v EV TOl� lTAELo-rOLt; \)JUXrlV OpWVTEr; OUTE Wt; lTEPl ttELOU OUTE � nEpi attavaToU xp-{jJ..LaTot; eStavoouvTa l . flEl O€ T-rlV <pOOl v €XacrTou oxo­ lTELcrttal El� TO xa{tapov au-rou a<popwvTa, €nElnEp TO lTpOO ­ TE{t€V €J..L n6eStov aEl lTP0C; rVWeH V TOU � npOOETEttT) rlj\.lE-raL . LxanEl Orl a<pEAwv, J..LaAAOV OE o a<pEAwv €aUTOV 'LO€TW xal lTl crTEOOEl attavaToc; e:l vaL, aTav e:aUTOV ttEacrT}Tal EV TW , ,. VOT)TW xal EV TW xattapw ŢErEVT)j.J.EVOV . O\)JETal rap VOU\) opwv�a oux a'Lcr�T}T6v T( OUE,E TWV ttVl1TWV TOUTWV, aAAd UL8Lw TO aCOLov xaTaVOOUVTa, lTaVTa Ta €V TW VOl1Tl!J, --

--

)i'

......

......

-

,

""

(

--

)

,

......

\.

(

'

)i'

,..,...

(

......

\.

)

'

)'

,

V

"

)

......

""

"

)

......

......

......

li'

)

--

/

......

_

"

,

442

...... L

.


ENNEADA a I V-a,

7 (2), 9- 1 0

şi să se bucure de o v i a ţ ă pură, câtă vreme ar răm âne în sine 1 0 69 . Iar dacă s-ar amesteca cu ceva i nferi or, ar avea un obstacol spre cel e superi oare 1 070 (e v i dent, fără să-şi pi ardă natura), dar şi -ar recupera "condiţia originară" I O ? 1 dacă ar al erga înapoi la al e sale.

r

[10.1 Şi demonstraţia <noastră> pri vi n d fa hl l că sufletul nu este 072 cu natura mai I ° 3 di v i nă şi veşni că. De corp c1ari fi că Înm direa 1 fapt, el nu are n i ci figură, n i ci cul oare şi este intangibi l 1 0 74 . Dar putem arăta acest lucru şi din următoarele. Fiindcă am conveni t că tot ce este d i v i n şi fi i n ţă adevărată se bueură de "u viaţci bUIlă şi Înţeleaptă" I 075, t rebu i e să cercetăm ceea ce îi unnează <acestei fi i n ţe>, porn ind de la sufl etul nostnl, şi anume ce natură are e l . Să n u luăm Însă în consi derare sufl etul din corp, care îşi însuşeşte pofte i ra ţ i onale şi pati mi şi găzdui eşte şi alte pas i un i , ci pe cel care s-a cură ţat de acestea ş i , pe cât poate, nu comuni că cu corpul 1 07 0. EI clarifi că, de fapt, că, rel ele sunt pentru el adaosuri şi eă au ven i t d i n altă parte, i ar dacă s e pur i fi că, apar î n e l cele mai al ese l ucruri : "chibzuinţa şi restul virtuţii" 1 077 , care î i sunt propri i . Aşadar, dacă suflehI l este aşa ceva când a reven i t în s i ne, cum să negăm că aparţ ine ace l e i naturi despre care spunem că este propri e ori cărei real i tă ţ i di vine şi eterne? Căc i ch i bzuin ţ a şi adevărata vi rtute, fi i nd di vine, nu ar putea să intre într-un l ucru cal p ş i muri tor, ci un astfel de l ucnt trebuie să fie d i v i n , ca unul care part i c i pă la cele di vine prin înmdirea şi consubstan ţ i al i tatea sa cu e1c 1 0 7 8 . De aceea, ori care dintre noi, dacă ar fi aşa, ar d i feri pre a pu � i n pri n însuşi sufl etul său de real i tă ţ i l e superioare, cu cond i ţ i a să-şi d i m i n ueze partea câtă se afl ă în corp. De aceea, dacă ori ce om ar fi as tfel sau ar exi sta o mul ţime de oameni care să aibă parte de asemenea sufl ete, nimeni n-ar fi atât de i ncredul încât să nu creadă că sufletu l l o r este cu totul l 079 în nemuri tor. De fapt, când văd sufl etul celor m ai mul ţ i coru pt m u l te feluri, ei nu îşi mai dau seama n i ci că este vorba de o fi i n ţ ă di v ină, n i ci c ă este vorba d e o fi i n ţ ă nemuri toare. Dar trebuie să exam inăm natura fiecărui lucru c ăutând starea sa pură 1 0 8 0, tocmai fi i ndcă adaosul este mere u o pied i că În calea cunoaşteri i l ucml u i l a care a fost adăugat 1 0 8 1 . Pri veşte, deci , <sufletul> "dupâ ce l-ai cllrăţat" I 0 8 2 , sau, mai degrabă să se pri vească pc sine cel care s-a puri fi cat şi va crede că este nemuritor când se va contempla pe sine ajuns pe tărâm ul i ntel igibil şi pur. Căci va vedea intel i gen ţ a care nu con templă n i ci un l ucru sensibi l , nici unul dintre cele muritoare, ci intui eşte eternul prin etern şi toate eâte se află în l umea i nteli gi bi l ă, 443


PLOT I N

xocrJ..LOV xal ainov vorrtOV xal q>w-re:L vov r€r€VTjj.J.€VOV, aATjtt€la xa-raAaJ..LTIoJ..L €VOV -rŢl\. lTapa -rou arattou, O lTCicrLv ETIL ...... / -) ( ) , AaJ..LTI €L -rOL� VOTj-rOL� aATjttnav· w� TIoAAaxL� aUTw oo'gaL TOU-rO OTj xaA� €LpTj<TttaL · XalP€-r , €ŢW O UJ.ll V tt€� aJ..L � po-ro� ) -TIPO� TO tt€lOV avarn� xal TT)v TTP� aUTO OJ..L OLOTT]TU aT€Vlcrar; . E'l O' h xattapcrL� TIOL€l €V Ţvwcr€l -rWV ap(cr-rwv il vaL , xal aL €TIlcrTIiJ..La L €VOOV otxJaL avaq>aLvov-raL , al bT) xal OVTW� €TILcrTIiJ..La l ELcrL v . Ou Ţcip 0T) €'gw TTOU opaJ.loooa " tVU::(T) , crwq>POOUVTjV �att �p� �al 8L �al� �v11V aAA' <;u� TTap � , aUTfl €V TfI xaTaVOTjcr€l €auTT]� xaL TOU o TIpOT€POV 11V WO"TI€P araAj.J.U-raL EV au-rn \opUJ..L € va opWcra &a UTIO xpavou 'LOU �;TIArw wj.J. �va xa\td�ci TIOL 11c;;aJ..L EV11· ot?V ,El Xp�o� €J..L�JUX� El11, €L -ra a1ToxpoooaJ..L €vo� ooov r€llPOV €V UUTW, €V UŢVOLa TTPOT€POV eUUTOU WV, on J..LT) XPllcrOV Ewpa, -raT€ &T) aUTOV ll<S� TOU XPTlJ..LaTO� ttaUJ..L acr€L€V opWV J..L €J..L OVWJ..L €VOV, xal w� oooev ăpa €b€l aUTW xaAAo� ETTaxTOU €VttUJ..L Ol -ro, aUTO� xpancr,. T€UWV, €L Tl� aUTOV €q> €aUTOU )€tp11 €l,... val . ,

\.

,

--

......

,

"

)

"

,

(

......

,,

), \.

'\

)'

)

'

)

.,

(

......

[ 1 1 .] n€Pl TOLOU-rOU XPTlJ.la-ro� TL� riv aJ..L q> lcr�Tj-rOLTj vouv €XWV, ( , ) -Q. , 't' (' oux ' av ava-rov; �Q L TIap€crn �w11,' Tjv J..L €,V )€�<e (€aUTOU w� oux olov -r€ aTToA€crttaL · TIW� Ţap oux E:TILXTTJ-rOV r€ ota-av 000' aD olhw� €xoucrav, w� -r� nuPl 1, tt€PJ..L OT11� TTap€cr-rL ; /\€Ţw SE OUx � €TIaXTOV 1"] tt€PJ.l6T� TW TIUP L. aAA' on , EL xal J..L T) TW , "' ' (/ 1 ) 1 l ' , '--rn (UlTOX€lJ.l€Vn TW TIUPL Ul\.n . T aUTrI Ţap xaL TTUPl, , al\.l\.a 8taAU€-ral Ta �up . ( H oe tV�xT) �ux ou-rw �v '(wT)� €X€l, w� UATjV J..L EV otxJav UlTOX€lcrttaL, '(wT)v OE E:TI' aU-rTI r€VOJ..L €VTjV TT)v tlJUX"IlV aTIOO€l'eaL :'H Ţap oucrLa €cr-rlV 1, '(WTl, Lxal €crn v ooola 1, -rOLau-rTj TTap ' auTIi� '(wcra - OTI€P €cr-rLV, o '(Tj-rouj.J.€V, 11 tVuXTl - xal TOUTO attavaTOV OJ.lOAO,OOOL v, 11 avaAoooooL v w� cruv ­ tt€TOV xal -rou-ro TIaALv, €W� riv El� attavaTov €AttwcrL TIap ' aUTOU XL VouJ..L €VOV, fu J..L "Il \t€J..L l � ttava-rou J..LOlpaV O€x€crttal . "H TIa\t� €TIaXTOV -rTI �An A€rOv-r€c;' TT)v '(w"!Îv, TIap' o-rOU -rou-ro Ta TTatt� €A TJAutt€v ?L� �T)v uA TjV, au-ro €X€l ,, vo ""avarxacrttfJcrovTaL , ...... ,.. ( , ) _Q.. , )'� '\ t"' )€TTL ov -rOU €vavnOU t.p , ao€x-rov 0J..LoI\.Ore:LV av ava-rov €lVaL q>€P€L . ) AAAa Ţap €crn J..L La q>OOL� €V€PŢ€l<t '(wcra. )

1 1 2. f'E n EL TIacrav tVUxT)v q>TJcrOOOl q>ttapnlv, TTaAaL av €on mXVTa aTTOAWA€Val · EL OE -rT)v J..L € V, TT)v o' ou, o).ov -rT)v -rou TIaVT� a\tavaTov lL vaL , nlV o ' hp.€-r€pav J..LTl , A€x-r€OV au-rol� 444


ENNEADA a I V-a,

7 (2), 1 0- 1 2

deoarece a deveni t ş i e l un un i v ers i ntel i g i bi l l 0 83 ş i l umi nos, i l u­ m i nat de adevărul ce rovine de la binele care revarsă adevăr peste \ toate inteligibi lele 0 8 Astfe l , i se va părea adesea că acest vers a fost bine spus: " vă salut: eli sunt pelltru voi llll zeu llellluritor·· I 085, În t i m p ce urcă spre divin ş i îşi fi xează pri vi rea asu pra asemănări i cu e l . I ar dacă puri fi carea ne conduce la cunoaş- terea celor mai alese l ucruri, ş i ştiin ţele, cel e care sunt cu adevărat şti i n ţ e l 086, apar în suflet. Căci sufletul nu contcmpl ă al ergând undeva în afara sa "chibzuinţa şi dreptafea" 1 0 87, ci când este ci pri n sine însuşi , in­ tui ndu-se pe sine şi ceea ce era înainte, ca şi cum ar vedea ni şte statui 1 0 88 aşezate în ci, pe care, fi in d pl ine de patina ti m pul ui le-a curăţat l 089. De pi l dă, dacă aurul ar fi fost însu fl e t i t, după ce a îndepărtat tot noroi ul ' °90 de pe el , necunoscându-se 1 09 1 mai înainte pe sine fi i ndcă nu vedea auru l , deja atunci el s-ar m ira de propria sa natură, văzându-se izol at, şi ar gândi că nu mai arc nevoic de nici o frumuse ţe din afară, de vremc ce el însuşi este cel mai pre ţ i os, dacă i se îngădui e să răm ână si ngur cu si n e l 092 .

,p .

,

[ 1 1 .1 S-ar putea Îndoi ci neva, dacă are m i nte, că un asemenea l ucru este n e m uri tor? Căci el are în sine şi de la sine o v i a ţ ă care nu poate pieri : cum ar putea, de fapt, să pi ară dacă el nu este adăugat din afară şi nici nu este prezent în suflet, aşa cum este prezentă căl dura în foc l 093? Eu spun că nu focul ui îi este adăugată căldura, ci spun că, dacă nu focul u i , atunci ca este adăugată materiei care îi este subiect. Căc i pri n aceasta se şi consumă, de fapt, focul . Dar sufl etul n u de­ ţ ine viaţa ca pe o materie men i tă să îi fi e subi ect, ci astfel încât din viata care se reali zează având acest subiect să rezu l te sufletul . Căci via a este o substan ţă, ş i an ume o astfel de substanţ ă care trăieşte prin sine (şi este tocmai ceea ce căutăm, ad ică sufletul), iar <adver­ sari i noştI; fie că> sunt de acord că ea este nemuri toare, fie că o vor desface ca pe un compus şi tot aşa, până vor aj unge l a o reali tate ne muri toare care se m i şcă de la sine, de vreme ce legea divină nu îi îngădui e să primească moartea ca destin 1 094. Sau, dacă vor spune că vi aţa este o afectare adăugată materiei , vor fi sili ţ i să re cunoască faptul că originea însăşi a acestei afectări <adăugate> maleri ei este nemuri toare, pentru că nu poate adm i te contrari ul a ceea ce ea oferă l 095. Căci ea este o natură u n i că, vi e ţ uitoare în act.

ţ

[1 2.1 I ar dacă <stoi cii> vor spune \ 096 că orice suflet este coruptibil, atunci de mult trebuiau să piară toate lucrurile. Dacă vor spune că unul ar fi pieri tor, altul nu, de pi l dă <sufletul> universului este nemuritor, 445


91717

' oo�.o�nJll1? 5u)31d3(\� , 1S> lU�.o� (\(';1 5��<1u � u:x P1? d311),3 'OO�P(\U'(}1? , 1S> OO�P(\U.(}1? '50�(\�0,-{ -00:XU1S> lUX So1.(\OOcfu"(l1 (\(1)"(U:X U1.(\U11 511Xorp. U1 S> lU:X cD1.0U cD� (\3 5��(\0(\3,-{ �O� U131d3(\3 00(\ �3 S>U�- 1113 �� 5;3 ulm;.(} �"(30d� u�Jd� "p� �S' 51 ' (\(1)1. d"ll (\��" �11 �,?'n U.o'�3.(}UTfdq '(1)Ş.� 50�u ,-(�.o '? S> ��q ' uun�.o (\ � (\ � n ,?�q '? S' U1.�U , 5� .(}U11n� 5�0(\ 5u��u� q '?S'<10 (\oo:x�O ' U .o ooX � 50�un �.o (1)},?, �u:x 1� pyy.rr 'U(\�no(\31 501.X)n�.o �O� Xl.o�l1 ?S><10 1l"(9, X<10 ' (\ U.o� � (\� 'U(\3nO(\1. 11 �(\ 13:X3 (\3 lXl:X U(\3nOO(\0,-{ X).o13.(}U "(OO� (\ 13Xl01S> �s> "Sod� n '1l(\ noo 3-rll�3(\O.o 5��(\U11 �O� -� U:X (1)�?c �� 51,3 00(\3nOO:X101S> OO� u.oooX3d3110 5uXocf\ (\(1)"(0) (\(1)� 5u� 5U.on11 -;-' '''''' / (\?n" p1.3n 'U(\�,-(n�3� (\�1.U.(}.o1P �1. �d311 Ll1.�U1. �S>OOl1.o �1. �"U )I ' 131.do01nUs> lU:X 13S>0311.o (\13 1011 '1U.oU(\(\31 (\0(\ 1S>(1) lU:X (\(1)�OU ....... ...... " -(\3 Xl.(}U:X (\0(\3no13do (\ 13n.oO:X- 1U:X 11U (\OOO:x d311.o(1) '(\3S>13 (1)(\ , '' ' �0 "(11- � 113 Us>� "� 1.o13 9d11- (\O �P' 5(1)3 �� dq 5�; tl:xY,'.(}.oO d11 �� " (\9. ( �(\ �� �(\ ) 3:X3( 5��3<D� llgp"(ood11 (\ 1 �3d9. (\"!t , S> 8 - 51},3d9. S><10 �ndq 1(\� dp1 <10 - 13(\�n prr !.3:X � (\(1)X� (\p d30(\ (\0(\9,-{ (\�(1)5. 51O�UO(\ 5101. (\3 5U.(}U11U '50(\on 500(\ (\3n Sooo ' uO � lU1.3Xd3 uTr(1),O 513- 3S>U ( 5�1.(\0 �01..o1 d(1)X "OO�U�(\ Oo� (\00 "�(1)U -... '"

;

i � _

"

1

.....

.....

(

(

/)

/(

.....

/l

.....

.....

[etr1'

' U:xl.P(\,? lU(\ 13 (\o�du.(}<DJ? ' 1U.(}.o3d)3.(}<D 31. (\9�0 (\(1)��0� (\'?S>Un p�U:X (\<}O lJ ' So.(}P11 OO�� .(}(\O.o � s> 0�<20� ,�� (\ll "(� � s> (\� ' �3d 1U<Drr Sos> 13 ?� u.oood) 3.(}<D .s 1 .o(1))0"("(1? 4, "("(V, ' (\pdo.(}<D 51,3 13},� U.o�3.(}(1)10"("(rr , "("(V, ' y,Xmp. 4- '1l.(}X)3S'q .sfii '(\9.0011 '? S><10 5u 50x19c xflo , "("(V , ' (\J? 01.10"(911rr 1l(\�no).l1.und3:X U.o2.3 {,l.o1d3TI udJ? , "("(\1, ' lU1.3.oy.du.(}<D tlJ.9U1. (\[1(\)01. flO ,51.qt<b (\1l5. �1. (\3 U.ooO :0131d3(\3 ll"(llU 1U:X U1TI 3';? llXoth ' ll{}31.3(\o.o 111.0U1. 13 1U(\13 01. 513 (\l.o3 fl(\O.o Ll -' (\3XO<D311 ( 1U fl.o30vU10 ...!. " ' - .so<bllV ) ' " 1),, \. " � :ci , \. ( "'" , 1)- " (\0(\3n9 ll"( �1. 3 1. (\�U ' 1U(\ 13 (\ �f1u �u:x (\01S')'1t (\1l(\?nlldX3:X �J 1Uny.1..o 111� 510 J S>1 rr � u:x 1U(\ 13 �1. 1 .o(1)S>JS> �<1n 3� 591.un �.o �d11 u(\?nO(\l.ll. 5(1)3.oy.(\ nu(\rr },� � ux 00�.op:X30�<1n 51.ou9(\u�n:x (\(1)�U,-{U3.(} tlJ.on (\3 (\(1)1. :X3 5U1.0U dU11 lls> 3� H ' U.oOO(\ lng / ,.. ' ( ..... ( ..... ' , ) -U(\U", 5uXdu- 5U1.(1)d11 5lL1. 1dX3n ln:x U.oo O�U), {\Ul .o00 , 1.U:X ( """ ....... " 13:X3113 OO(\UdOO " 31. U1. m(\udoo �1. ,..(\3 31. U1. 11..03 O (\U11 lUX U(\ ( /) 1U1.31.11U<D3 m1.0U cD1. (\fl)1.0U (\(1)1. 1U:X 'Ud31.U:X3 5U1.OU U.oOOO(\ ( , dn"ll �). � U:X '� d? �P:X� 5r13.o��1:X ' dpf 31.' y,XdV , ", (\U) {,p -(\ /

,

\.

/

,

.....

.....

'

,..

,

'

,..

'

.....

--

.....

[

/

N LL01J


ENNEADA a IV-a, 7 (2), 1 2- 1 J

pe când al nostru nu, atunci trebui e să indice cauza <diferenţ ei > l or. Căci fiecare din el e este "prillcipiul m işcăril' 1 097 , fiecare trăieşte prin si ne şi intră în contact cu acel eaşi obiecte prin acelaşi <mijloc>,

când gândeşte atât cele din cer cât şi cele de dincol o de cer şi când cerce-tează tot ce este con form esen ţei şi ajunge până I a princi piul suprem. Intuirea prin sine a real ităţi l or auten ti ce, care provine din obiectele contcmpl a ţ i ei aflate în el şi din reamintire, îi oferă o exi sten ţă ante-ri oară corpu l ui şi etern ă 1 098 , fi i ndcă fol oseşte cunoştinţe eterne. Apoi, tot ceea ce se descompune fi i ndcă a asumat

o com pozi ţ i e pentru a ex i sta, se va descom pune n at1Iral tot aşa cum s-a compus. Or, sufletul este natură uni tară şi simplă care trăieşte în act: deci el nu se va di struge pe această cale. Dar, dacă este di vizat, ar putca oare l 099 pieri fărâmi ţân du-se? <Nu>, fii ndcă sufl etul nu este nic i o anumi tă masă, nici o anum i tă canti tatc l l OO, după cum s-a demonstrat. Dar dacă se al terează, va merge oare spre piei re? <Nu>, pentru că alterarea, când distmge, înl ătură fonna şi lasă materi a, ceea ce Înseamnă o afectare a com pusului . Aşadar, dacă sufletlll nu poate fi distrus pri n nici una din aceste căi, el trebuie să fie n epieri tor.

[13.1 Dar de ce mai vine sufletu l în corp, dacă i ntel i gibi l ul este separat? Cauza este că <sufletul>, în măsura în care este doar intel i gen ţ ă, nefiind afectat <şi> având doar o v i a ţ ă i n tel ectual ă Intre intc l i gi b i l e , rămâne etern acolo, căci nu are n i ci i m puls, n i ci dori n ţ ă. Dar <partea> lui care pri meşte o dori n ţă, pen tnl că unn ează ace lei intel igen ţe, ca şi cum ar înainta s pre lTIul tip l i c i tatc prin adăugarea dori n ţei, şi pen tru că vrea să ordoneze confonn celor văzute în intel i gen ţ ă, ca şi cum ar fi fecundată de ele şi în dureri l e faceri i 1 1 0 1 , arde de n erăbdare să producă şi ac ţ i onează ca un dem i urg 1 1 02. Şi el este atras s pre lumea sen s i bi l ă prin ardoarea dori n ţ ei , dar stă deasu pra şi în afara real i tă ţ i i guvern ate în întregime şi are grijă de un ivers l l 03 . Dar, când vrea să guverneze o parte, deş i se izol ează şi se i veşte în partea în care se află, el nu devine în întregi me şi tot al corpului, ci mai păstrează şi o parte în afara lui 1 1 04 . Prin unnare, şi i n tel igen ţ a acestui <suflet> este neafectabi l ă. EI se află când în corp, când în afara corpului, porn ind de la real ită ţ i l e pri me, dar înai ntând s pre cele de al tre i l ea rang l l 05, adică spre cele din această l ume. Fiindcă intel i gen ţ a persistă în act l 1 06, ea le umple şi l e ordonează pe toate de frumuse ţ i prin sufl et, fi i n d nem uri toare şi <ac ţ i onân d> prin ceva nemuritor, toc mai pentru că şi ea, fi ind etern ă, va ex i s ta pri n tr-un act continuu. 447


81717

. llJ10"((f)"(OlllJ (\ 1 .0 1,3 I).n U� ' (\�XOcf\ (\(f)"("(Jt (\ �� �d311 �lJX (\��'1lJ , 1S> 1.o009� -X13g �lJX 1D120"(3m� 1D�dX D"("(p p� 3� S)(3 llJ(\3np� 13go11� lJ13�(\lJn 1DX lLg 1lJ .SoOll(f)d.(}(\X) (\ 13�31d3n3 OO� (\Xl,Olt�311D X�O 1D(\3-rl9(\31' (T)},� (\(f)1.p-rl(T).o l �.o'l0 S1011�d�(\1t (\� (\Od3�9d� �XlXOcf\ �g �Xl"("(OU . SXl�9.(}O"(U"(3111? SQO� S1(3 (\ 1 D<20 1011 1011(f)d�(\Jt S3�(\Pll �DX P.(}XlX '1.oqO 13'oI).�D1P (\� S� (\ 1D9Xlt(\.(}3� (\ 13n'j(\ 31. Spn 11. 1Xl.(}D3XDP"(1) (\(T)(\�nfux1g4 (\� Xocf\ (\ 1(\�n S3�(\D93"( -3X (\0"( �3(\'t �03.(} (\f!} 31. X� ' (\0511.X3"(X� Slt.D9.0 �"("(Oll Xl��Xl10� p� �d311 �1. SXl)d01.D1) S� X� 'SUI\'jTfu.l.XldX3X 13'oI)..(}D1P S(f)3�Jll SoO(\?n03g SQ01. S?d1L �XlX � 9 V ,) ' 1Xl1.Ud)(3 '1Xl.(}D31r t (\�dX3, SOO(\?n03g :;)(1')3},) 3g01L� Set01. S�dll �'l0 (\? n V ,) los 1 1 . 1D1. �3"(Oll� S01.(\9c �O1. x� dp1. (\�gqo . (\�Xd,? (\!.u 13X� (\3 �9, '� (\P. S(T)?) ' 1 Xl.f}.o�3 '(Oll� �:)J.qXl ?gqo (\Od �3X �1. �9 I\.OI\.� n '3<hrr .I\.O�D �3"(ll �ll=1: lXl.f}.D3.o�t\.O.o m�90� �g Spl. '(\ 13q.U:b� 13D?1\.31 � t\.� 1\.�.f}.DXl'(llDOdll �� SD(\�n 0llD"("(Xlll,? SpdXl.(}XlX (\?,-{ .5p1. (\3 no.olf m S�3'T'f4 �XlX 1D1.31?"( 1Xl.(}D3 .o1j..(}O'( rT,1.? .(}(\OD �l. (\D1X]0 �d3n1d1. (\lLXncf\ nOlL�d�(\1? (\� ? g 1(3 ' llJ)DflO �XlX S:3d3n� �lJX un'}lJ �XlX 3� )01.lJn�D,? (\XlJ 3X1p 1Xl.ooOX� (\�(T)). SUXdXl Sl.u.OlJ Slu OlLXl (\Xl.olt.{}!}.1id(T) dXll 1XlDXllLlJ .S101.nm S101. 1\.3 (\0- ��X -lL �D ;C '�Xl � leD S10 ). .5�0� S�(T)5. ��D'l� t\.lL�q;; �lJ� 1Xlt\.13 (\l.u.9Xll. �DX :3g S(T)3 D9m SltD�5. S �1. �1L,? lf (\3 .(}O"("(Jt X<10 ' .5�Xncf\ .5og� 11. O"("(Pc (\ 11.D?c � g 1] ' lXl(\ 13 So01.P(\Xl.(}� .5Xl1.9:Ol. l """ 1dX3'; t\.OXU� /\,(T)ldl .o .J 1.A-.b ,1:OX ltxl:o(\Xl .J ( '(\(T)�Xln(T)D .J .J '1:OX 1:OD13V:om ..... \. (\(f)�OD (\3,-{ lXlOO 'SltXncf\ (\(T)(T)J. (\(T)'('(:O t\.(f)l. .5lJ.l. 39 1 d3 U lop [ ] (

9

....

/)

'-

J

""-

'"

/(

.....

.......

'

,

N LLOld


ENNEADA

il

I V-a, 7 (2), 1 4- 1 5

[ 1 4.1 Cât despre sufletele altor v i e ţ u i toare, câte au greşit l 1 0 7 ş i au

decăzut pân ă În corpuri de fi are, ş i ele trebuie s ă fie nem uritoare.

I ar dac ă mai exi stă şi al tă spec i e de sufl et, n i c i ea nu trebuie să

provi n ă din altă parte decât d i n acea natură vie, căci şi ea este cauza vie ţ i i celor ce trăi esc, aşa cum tot de acol o trebui e să prov i n ă şi

sufletu l din plante : căci toate c âte au pri m i t un i m puls din acest pri n c i piu, având v i a ţ ă propri e, sunt i ncorporale, i n d i v i zi b i l e şi

substan ţ e . I ar dacă se spune că sufl etul omul u i , fi in d tripartit, se va descompune pcn tm că este com pus I \ 0 8 , şi noi vom s pun e că <sufl e­ tel e> pure, pentru a se el i bera, vor înde părta ceea ce l i s-a adăugat

la naştere, pe când celel a l te vor con vieţui îndelung cu acest <adaos>. Ch i ar dacă acest <adaos> i n feri o r va fi în depărtat, n i c i el nu va

pi eri , cât t i m p exi stă acel a de unde îş i are originea. Căci n i m i c din

ce provine din ti i n ţ ă n u piere l 1 0 9.

[15.1

Cel e ce trebui au <spuse> pentm cei care au nevo i e de

demonstraţie au fost spuse. I ar cele de spus pentm cei care au

n evoi e de convingere sen s i bi l ă trebuie alese di n bogata trad i ţ i e l egată d e asemenea l ucruri : di n oracolele rostite d e zei 1 1 1 0 care pomncesc poto l i rea m ân i e i sufl etelor n edreptăţ i te şi acordarea de

onoruri m orţ i l or ca un or fi i n ţ e dotate cu sen s i b i l i tate l l l l , cum l e fac to ţ i oamen i i pentm cei plecaţ i din lume l l 1 2 . Pe d c al tă parte,

exi stă num eroase suflete care, după ce au fost inainte în oamen i , o dată ieş i te din corp, nu au încetat să facă bine oamen i l or l l 1 3 : şi tocmai ele sunt cel e care, rostin d oracole, pe l ângă faptul de a ti de folos şi în alte pri v i n ţe pri n profe ţ i i l e lor, demonstrează prin ele

îns e l e că nici cel e l al te suflete n u au pi eri t 1 1 1 4 .

449


n €pl T��

VII I (6) . €l � '"VTel crWj!UTU xuit6Sou

Tll� lfJUXT}�

( 1 .] no)..)...(b<l� €-rEl pO}.lEV� E'l� E}.lauTov EX TOU erW}.laT� xal Ţl VO}.lEV� TWV }.lEv riAAwv E�W, E }.laUTou oF. E'(erw, itau}.la<JTov �A(xov bpwv xaAA�, xal � )(PE( TIOV� }.loC pa� TTLO"TEooa� TOTE }.lcLAlerTa it: val , �WTlV TE apL<J"TJlV EVEPwa� xal -rw it e:LW El� -rau-rDv ŢEŢEVTlJ..LEV� xal EV aUTW (lOpuitEl� El� E V €PŢ E la� EAitwv EXELVllV tmEp TTav TD ăAAO �OTlTOV E}.lauTDv <l opooa�, }.lE-re! TaULTlV n1V E:V -rw itElW er-ruerl v El� AOi L er}.lOV EX VOU )(a-ra�� cmopw, TTW� TTOTE xal vuv )(a-ra�L VW, )(al Om.1� TTOTE }.l0l EVOOV � tPuxT! iEiEVTl-ral TOU erW}.laTO� -rOUTO oooa, otov E<pUVTl Kait' EaU-rTlV, xalTTE p oOera EV O"w}.lan . 'O }.lEv Ţap 'H pU)(AEl -r�, � luJ-l v mlpaXEAEUETal �TlTEl v TOU-rO, a}.lOlI3ci� -rE aVai)(aLa� Tl itE}.lEV� E)( -rWV EvaVTCwv, O&Sv TE rivw xu-rw El mDv )(al }.lETa�AAov uvamluE-ral xal )(U}.laT� EO"n TOl � aUTol� }.lOXitEl v )(al ripXEeritul Elxct�EL v EOw)(EV a}.lEAfpa� era<p� 1uJ.l v TTOl �(J"(xl -rov AOŢOV , � OEOV )lO"W� TTap ' CLU-rW �TlTEl \1 , WcrTIEP )(al au-r� �TlTIjcra� ElJPEV . 'E}.lTTEOOXATl<; TE E'tmJv a}.lap ­ TCL\lOOOCLL � VO}.lOV El val -rCLl� tVuxal� TTEerEl \1 E\lTCLUit CL XCLl aUT� <puŢa� itEO{tEV ŢE\l6}.lEV� i1xEl V Wlcruv� }.lCLL VO}.lEVW , 'l'" a l , xal "-q.CLŢOPCL�, Ol}.l , , \lOU, u \lElXEl TOOOUTOV WCLPEiU}.l acrov xa l' n ..uv Dl an' EXElvou n\ll TIO\lTO nEpl TE -rOUTOU TTEp( -rE WOAAWV ăAAWV . Ţ� oF. TTCLP�\I �CLl Ote! TTOl Tl<Jl v ou era<pEl El VCLL . ÂE( TTETal 0Tl _

l

L

450


VIII (6).

Despre coborârea sufletului în corpuri [1.1

Deseori , când mă trezeam

însum i,

tiind

din corp pentru

a rcven i la m i n e

atât Î n afara altor l ucruri c â t ş i înăuntrul m e u , eram

foarte u i m i t de fru m useţea văzută . Crezând atunci că ţ l n mai ales de o parte superioară <a u n i versu l u i > şi că trăiam v i a ţ a cea m a i bună,

fi i n d în d i v i n , devcneam una cu el . S i tuându-mă în el, am aj uns la o

s tare ce m-a plasat deas upra ori cărui a l t i n tel i g i bi l . După acest re paus în di v i n , coborând din i n te l i gen ţ ă la ra ţ i unea Jiscursi vă 1 1 1 5 ,

<mă Întrebam> cum de ma i cobor acum ş i c u m a aj uns sufletul meu

să ti e în corp, fi i ndcă el era l ucru l care părea a fi în si nea sa, deşi

exi stent în corp. Hcracl i t, care ne Îndeamnă să cerc etăm aceas ta, a pres u pus că "replicile lIecesare viII dill cOlltrarii" , 1 1 6 ş i a s pus că "dl1lll l l l l Î/l sus < este idelltic cell l i > ÎI l jos", c ă "lucrul lli scllimbare

III repaus" l ! ! 7 şi că "este clt illuitar să te II111/lCească şi Sel le stâpâlleasâi aceiaşi". EI ne-a l ăs at să facem s upozi ţ i i , neg l ij ând să rell1lâlle

î ş i facă l i mpede c u v ântul pentru n o i , ca şi c u m fi ecare ar trebui s ă

îl c aute pri n s i n e însuş i , aşa c u m şi e l a găsit căutând. Empedocl e a spus că este o l ege pen tru sufl etele care greşesc să cadă ac o l o şi că

el Însuşi a ven it "exilat de la zei", "Îl/crezător III dezbillarea ! 1 I l.{ ş i , cred cu, a dezvăl u i t la fe l de mult ca şi Pyth agora,

jilrioasă"

iar cei care i - au urmat doar au expri mat a l egoric aces t l ucru şi m u l Lc

altcle . EI era nec l ar şi datori tă sti l ul u i poet i c . Ne m a i rămâne 45 1


PLOT I N

1,.u.l V O itELO� nAdTWV, O� TTOAAa TE XaL XaAa TTEPl 4JUX�e; EiTTE EV TOl<; aUTOU TTEPl TE a<pl�EW� au�� TTOAAaXn ....€'lPT\XEV / . 1,.. ,.. ,...., ( , ) ,...., ) c/ , AOrOl�, WOTE EATTLOO TJJl lV €lVal Aa�ElV TTap' aUTOU era<pEe; n . Tl oLv AErEl O <plAoerO<p� ODT�; Ou TaUTOV AErWV TTaVTaX n c: / Ar, /1 ( ) c: 'j'" s:: <paVEL Tal, l va av ne; EX p <tolae; TO TOU avopoe; pvUI\.TJJla €loEV, a�Aa TO a'Lerit]1TOV _TTUV TTaYTaxou a;l}.ldera� xaL -niv TTP Oş TO erw}.la XOl VWVlav TT\e; tVUXT\� }.lE}.l4Ja}.lEV� EV bEer}.lW TE €l val xal TEitdcpital EV aUTW n1V tVuXTlV AErEl , xaL TOV E� aTTOPPTt ­ TOL� AErO}.lEVOV AOrOV L}.lEraV Ei val, � EV <pPOU� n1V 4JUXTtV cpl]<1l V lL val' xaL TO ermlAalov aUTW, Wo-rr EP )E�TTEooXAEL TO , � ..... ,/ aVTpov, TOOE TO TTav - cSoxw }.l0l - AErEL v, OTIOU rE AUO'L v TWV bEO'J-LWV xa l ăVO&N €X TOU O'1TllAcdou -rT! tVuxnL q>TlO'l v Ei val n1V TIpOc; TO VOllTOV TIop dcxv 'E v bE <DCXlb� TIT€ pOpPU11O'L v aL Tlav TT\� EVTcxuita acp(�EWe;' xaL TTEp(cxSOl atTw aVEAitouerav TTdAl v <pEP0UO'l -rTIcsE, xaL XplO'€le; bE XaTaTTE}.lTTo�erl v ăAAa� EVTauita xaL XA�P�l xaL LUXal xaL avdrxaL . Kal EV TOUTOlC; ăTTaO'l }.lE}.ltVdJ!-EV� n1V T�e; tVUX�c; ă<pL �l V TTpOC; O'w}.la, EV Tl}.lalw TTEPL TOobE TOU TTaVTOC; AErWV TOV TE XOO}.lOV €TTal VEl xaL \)"EO� AErEl el val Eooa(}.lOVa TTtV TE 4JuXrîv TTapa araitou TOU bT\}.ll­ OUPiOU TTP� TO EVVOUV TObE TO ml.v Ei val bEOOcrital, ETTElbTl J/ , )/ c: 'j'" )/ C: ' ,lf-'UXT\� 1. ) ?" 'j'" OUX OlOV TE T\V EVVOUV }.lEV aUTO EoEl El val , aVEU oE TOUTO rEVEO'itaL .UH TE oLv tVUXTl h TOU TTavTo� TOUTOU XdPl V Ele; aUTO TTapa TOU itEOU >E TTE}.l<pitT\, 11 TE ExdcrTOU h}.lwv, TTpO� TO TEAEOV aUTO lL val EV_ VOT\TW L Ta , ' ETT€lbTl " EbEl """' , ocra , ( / L XOO}.lW, , ) aUTa TaUTa rEVT\ �WWV xal EV TW aleritT\TW UTTapX€l V . L L L -

u

"

/

,

)

,

-

'

L

"""

v

-

.

,

,

>

....

,

_

(2.f'QcrTE hlfL V eru}.llh(v€l TTEPL �e; h}.lETEpa� tVuX � TTap ' aUTO� J7�it€l V �TL-rftO'aerl '!.. E� avdrxT\� ECP�TTTE �ital xaL TTEPl , tVU((T\<; OA� �T\TT\O'al , TTW� TTOTE XOL VWVEl V O'WJ-LaTl TTEcpUXE, xal TTEPL XOO}.lOU CPOOEWC; OlOV Tl va bEL aUTov Tl, itEerital, , EV GJL ..... '/ ) / / tVuXT\ Evblal TaTal Exoooa €l TE avarxaerit€lO'a €l TE Tle; aAAo� TPOTT�' xal TTEPL lTOlT\TOU bE, ELTE opitwC; ELTE WC; h}.lETEpal tVUXal '(erw�, a� Eb€l erW}.laTa bLolxoooac; XElPW bl aUTWV ElO'W TTOAU buval, ELTTEp E}.lEAAOV xpa-rftcr€l v, erxEooeritEvT� }.lEV Civ ExaerTou xal TTpOC; TOV OLXELOV TOTTOV CPEp0}.lEVOU - EV bE TW ) , / I l C: ' TTaVTl TTaVTa EV OLX€lW xaLa cpu<n V X€l TaL TTOI\.I\. T\� oE xal"0XAWbOUC; TTpovo(a� bEO}.tEVWV - CiTE lTOAAWV TWV aAAOTp(WV aUToL� TTpOOTTlmOVTWV aEL TE EVbECa O'UVEXO}.lEVWV xal TTaO'T\� �T\,'tEla<; w� EV lTOAAn bUO'XEpEla b�O}.lEVWV . To bE TEAEOV TE OV xaL clxavov xal 'athapxE<; �aL OObEV EXOV aUTWL TTapci ,

,

.....

)

"

>

(

_

"

....

452


ENNEADA a IV-a, 8

(6), 1 -2

d i v i nul Pl aton, care a spus lucruri m u l te şi frum oase despre sufl et;

a vorbit adesea in lucrări le sale des pre sosi rea l u i <în corp>, astfel încât sperăm să ob � i nem ceva l i m pede de la el . Ce spune, dec i , acest fi l o sof? Se pare că n u s p u n e peste t o t acel aşi l ucru, pentru

a-i afla uşor i n ten ţ i a; dar, dispre ţ uind pretuti ndeni un i versul sen s i bi l şi dezaprobând inten ţ i a d e un i re a sufle tu l u i cu corpul , e l spune c ă <sufletu l > s e afl ă c a într- o Înch i s oare, c ă este În gropat În

<corp> 1 1 1 9 şi că, în m i stere, exi s ta o vorbă celebră care spunea c ă

sufl etu l "este in inchi50are" . Grota, l a el , ca ş i peştera l a Em pe­ docle, cred că simbolizează această lume unde, spune el , ascen­ s i unea s pre i ntel i g i b i l înseamnă p e n t ru� suflet e l i berarea de l an ţuri şi calea de urcare d i n peşteră 1 1 20. In Pha idros, <afinnă că> "pierderea aripilor" 1 1 2 1 este cauza ven iri i l u i aic i , şi că cicluri l e tem poral e l l 22 poartă sufl etul i arăşi în j o s , după c e o dată urcase, ş i c ă anu m i te j u decă ţ i 1 1 23, necesi tă ţ i , trageri l a snr ţ i ş i urs i te tri m i t Î n j o s al te <sufl ete>. În toate aceste pasaje este condam nată coborârea sufl etu l u i in corp. Dar, când vorbeşte in Timaios l l :!4 despre uni vers, <Pl aton> el ogi ază această lume şi spune că este lin zeu feri cit, că sufl etu l a fost dat de un dem i urg blln pen tru c a acest uni vers să fi e dăru i t cu intel i gen ţă, fi i ndcă e l tre bu i e să fi e intel i gent, ceea c e era i m pos i b i l Tară un asemenea sufl et. Aşadar, sufletul un i versului a fost tri m i s În <un i vers> cu acest ţel de zeu, ca şi <sufletul> fie căru i a dintre n o i , pentru ca <un i versul> acesta să fie desăvârşit. De aceea, în l umea sens i b i l ă trebui e să fi e tnt atâtea genuri de v i e ţ u i toare câte sunt in cea inte l i g i b i l ă.

(2.] Astfel, dorind să Învăţăm de la <Platon> despre propriul sufl et, ni se întâm pl ă să aj ungem şi la problemele l egate de suflet în general: cum anume s-a unit natural cu corpul şi, În pri v i n ţ a naturi i uni­ versu l u i , cum trebuie să presupunem c ă este ea, dacă sufletul o l ocui eşte, fie de bunăvoie, fie constrâns, fic altfel; şi despre creatoml <lui>, fie că acesta <I-a creat> bine, fie la fel ca pe sufletele noastre care, tocmai pentru că vor stăpâni corpuril e în care l ocuiesc, trebuiau să se scufunde foarte adânc în ele. Al tfel, fi ecare <parte> ar fi dis­ persată şi purtată spre locul pntrivit căci , in uni vers, toate sunt aşezate după natura lor în l ocul po trivit l 1 2 ), având ncvoie de o provi den ţă variată şi plină de putere), de vreme ce multe <forţ e> străine cad asupra lor mcreu, cle fi ind defi c iente şi având nevoi e de intreg ajutorul, ca unele ce se află în tr-o mare dificultate . Dar întrucât <corpul universul ui> este perfec t, potri vit ş i suficient sieş i şi nu are in

453


vSv

� 'U(\?notU. 11 5 -:oxux 51O'C'(P 5 -:0� �X)x 51Og9<b �UX 51U)nO{;l - 1113 lUX 51Ul0(\n (\3 (\ 13d(1)111D"(U� lUX (\ 13-b'-U110XUX lU�313"( U�(\ � UUn .o �� ' 5� Xo rfl 5U J 311�d-b'-(\:9 5�� ,? g �d3 U ( o/fI

P

°U!X20noox (\�ll �� 3r:?9� 13np(\09 1(\on1pd11� 510(\J3X� �11 �3 � (\ l l..O?c , y'{� '5DJ-b'- 5n)duxun �nx So(\Oll J3dx 5lu 131u11U (1)�UX U.oo0 1011 (\1.003 (\ Ul"(OX.DU( 5u 31.00 '00�0010� / , / 11 So�Un�.o- �d311 3�ol1y.n (\�(\ 139 dp1 (\?S'<10 0(\rD99dJ U.oY.Xog.ood li 1U-b'-.oU"(11nJ11 (\�ln0-b'-1ll� (\!fXO rfl (\� '?sU TI 3� 0 (\ 1311J 3'('(� �(\ u 3*n lU-b'-.o �3g �(\ U 3�y.n (\O �O '(\O��010� 3� ll..O� '5lu<1u 0(\ - �3X� , y'(,? 'O�3(\91� 00(\J3� r glLn 'll..O� 5?(\U JsUn '501.uTf�.o �O� 09?c (1).0),3 �1. 51(3 !fn 5u� '�Xorfl O� 10(\J1 (\"8 (\(1)�90� (\od3�51S'<10 '(\ltl.ou (\ l.olL'(Unl11 (\(1)110'( lUX (\(1)ln0-b'-1113 lUX (\(1)(\0S'4 UO lUX ' 1�1.3'rJ.J1 513.o1f�(\ 5iJ1. �11 (\Ol�)lJ.n� 3{ ;�9, 'U)(\(1)(\�OX ;;-rl�.o �11 �Xorfl 4 l U�3(\)nd3 Xoo<.? !} , 1g (\(1)1.(\S{ d?,l 0<)\1 0 (\UJ(\On1 '09<13 (\UOO0l151 d11 5001.90� �d311 (\� �ux (\"8 10),�OOl1� - 5pdod)1d311 � Xo rfl � 5p� 51,3 U�Un�.o p� (\(1)1.901. �ux dp1 1 .oU {;l)1.(\3, - (\U11 �1. d3� '(\(1)19'( (\ 13X?c Dn�.D �� �d11 (\01101. (\�1.'1U (\�1. �pXorfl (\(l)d?l..O'? (\�1. 3� 5p). O (\0(\3np},d':9 31.011�0 13Xdp11f1 �3':9 lil.ou ,5(l)X3(\U 19 d3110.I) 'lU(\ ....t.13 Li.l.OD (\ 1.oo.I m 'OOU11 31. (\010 un O,) '13U .I ...t ' .1 ( u.ooO},J, �UX u.oooX?c , ��O� OOJ91 ':9 },� (\ 1 .o<J<D p1.UX �O� l uilid9l..0311':9 X'10 !fXo rfl 3� � ' lU(\JXU 1011311 1(\od]3X (\3, ��(\U11 �O� (\!fXorfl (\� �01. (\� (\ 13X?c 01. 101J'( U?c (\"8 )('10 �3-b'- q (\,? TI (\U)1. 1p ' ?LL.o<J011n311 (1).oJ3 �� 51(3 (\lu.pX.o � (\� '?<.? (\ 1nU(\9g ' l (\01.1.J3dx �1. (\�n 5IJ.D9oX3d311� '511.t\9no13"( p,? (\ �3)(101g U1.(\U11J? (\�(\ud'10 (\O� (\ol1od� (\01. (\O.lOO� 5lLXocţ\ 5n13{;l 3g 5IJ.1 °U.oU"(l1TI1.llU(\U �3.oo dJ "5� �0(\3noiindll - oo� (\o�nd� O� - (\0(\3nouud11 o� 50011 /Ih Lldml\.rtD /13ru1011 1(\ ii 0->ldoo�nu u� 1 'XJ�ux;fiX)X 3 0 �1. ," ..... ..... , (J� , 3 " / 'tl OO"(O{;l'XJX 'UX1"(l.o'XJg 'XJl.D'XJ1.Dl113 / 1I\.on1'XJd11U .5o�(\llon.oo x 13.D1l3'(3X �n 1l0� : 59�I\.'XJll 'XJ;3"(?';11�� dp1 i;tu, V" ° 1\.131\.",1 1\.'200I\.Od11 ţ'l (1)�.oldu( (1).1 (\3 o� 13d1udJu So(\Od13X OO� Ul0(\od11 UDU11 UTI UO ' lU(\;3 00l. 1U� � n;n(\og o� oo� (\G.1. (\13X3du11 /uun(1).D (\�O.o(1)l1� tlXo� t\o (\�XUX 00 5� '�Ull- o� S(T)lgnd � 13.oUX101g�O.o 501.(\X)Il �o� (\�' d3�.o� (\��<1� �UX 3�9� ' 1"-0(\ 1� So(\ 1� JguTI (\(1)�pn(1).0 (\�� 1'XJ(\ 13 5��(\� !f TI �� 51,3 lD�U1..o J dJ,? 3�9, '(\ -:3X101<.? (\on.o9X (\O� U�(\U11 lUX (\ 13do110d(1)3�3n (\lu.ou lUX (\U.o13-b'-(1)3'(3� '5'nJ"(3� �� lo(\�l 5lLt\]3)(� , �3n 1,3 '�nd��3,i4 (\� �n)( l.oUdJ JUX �1\1 ° l.o13.D9dll '? <.?<10 (\ 1.0 1311Jt dp1 (\�g<10 oU.oOOX.o]lll 3��0 u.oooX?c 5uJ no{;l111� ,.l�O 13X� P':9 �ux ll��u� '(\ 13"(51{;l� �Xorfl 3XOdJ911 5� �ux o lU� �3<.? 50�un .D�3"(3X (\O �O 50�Xudg (\ l.o�dJ .1

(

.......

(

_

_

_

.1

.le

(

_

N I . LO" l d


E N N E A D A a I V-a, 8 (6), 2-3

el n i mic contrar propriei naturi, are doar nevoie de ceva ca o scurtă ponmcă. I ar sufletul lui este mereu aşa cum vrea în mod natural să fie, fără să aibă dori n ţ e sau să sufere, căci "llimic Illi pleacă <din co/pul 1 26 universului> şi Ilimic JlII i se adaugă" 1 . De aceea şi spune <Pl aton> că <s u fl etul> nostru, dacă s-ar al ătura <sufl etului> desăvârş i t, 27 deven ind aşa şi el însuşi 1 1 , ar umbl a în s ferele superioare şi ar guverna întregul un i vers. Când el se abţ ine să intre în corpuri sau să apar ţ i nă vreun uia, atunci ar gu verna lesne uni versul împreună cu <sufl etul> universal . Nici nu ar fi rău pentru suflet să-i ofere oarecum corpului posibil i tatea de a fi i n ţ a şi de a fi i n ţ a bine, întrucât nu ori ce providen ţă care are în grijă ceva inferi or îl opreşte pe autoIllI ei să rămână în lumea cea mai bună. Căci grija faţă de uni vers este dublă: una uni versal ă, printr-o po ru n c ă a ordonatoru l u i dată cu o neabătu tă suvcran itate regală, al ta parti c u l ară, printr-un con tact cu l ucru l 2 produs, care u m pl e agentu l cu natura <subi ectu l u i > ac ţ ionat 1 1 8. I n trucât el zice c ă s u fl e t u l d i v i n guvern ează a ş a etern întregu l cer, ţ i nându-se în l umea superi oară, dar tri m i ţâ ndu-şi puterea sa ultimă în interioru l l um i i , s-ar putea spune că zeul nu are v i n a de a ti pus sufletul l u m i i Într-un loc i n feri or, iar sufl etul nu ar fi l i ps i t de ceea ce are natural dintodeauna şi va avea etern, fi i ndcă el va avea m ereu, con tinuu şi fără în ceput ceea ce nu deţ i n e contra naturi i . Fii ndcă <Pl aton> spune că suflete l e astre l or sunt <l cgate> de corpuri le l or ca şi <sufletu l uni v ersal> de un i vers (căc i le include corpuri l e în m i şcări l e circulare ale sufletului 1 1 29), el poate m en ţ i n e ş i feri cirea cuven i tă <astrelor>. Sun t î n s ă două m o t i v e pentru care un i rea sufletu l u i cu corpul este necon venabi l ă : fi i ndcă devine o piedică pen tru actel e gândiri i şi fi i ndcă umple <su fl etu l > cu plăceri, c u dori n ţ e şi cu dureri 1 DO. N i c i unul din aceste l ucruri nu i s-ar putea petrece unu i s u fl et ce nu s-a scufundat în corp, ce nu aparţ i ne <unui corp> şi nu a devenit al l u i , dar căru i a <corpul> i -ar aparţ ine ş i ar fi astfel încât n i ci nu i-ar l i psi n i m i c, nici n u ar dori n i m ic, după cum n i c i sufletul n u s-ar umple de dori n ţ e sau de spaime. Căci n i mi c c u m pl i t nu se va mai vădi vreodată în pri v i n ţ a unui asemenea corp şi nici o grabă n u îl va determ ina să înc line spre ceva i n feri or, n i c i nu îl va distrage de la con tem pl area s u pe-rioară şi feri c i tă 1 1 3 1 , c i se va îndrepta mereu s rre <ce l e s u peri oare>, guv ernân d uni versul cu o pu tere neobosi tă.

[3. 1 Să ne referi m acum Ia s u fl e tu l u m an , despre care < P l aton> spune că suferă toate rel ele ş i că este neferi c i t în corp, fi i nd copleş i t de ignoran ţ e, de pofte, de temeri ş i de cel e l a l te re l e,

455


PLOTIN

xal b€cr}.lOe; TO crw}.la Xal Tac.pcx;, Xal b xocr}.loc; ainn cmijACXLO'V Xal ({'VTPO'V, ll'VTL 'Va yvW}.ll1'V ou blcXc.pW'VO'V EX€l EX �W'V aLTlW'V ou TW'V aUTW'V -Die; xatJ-ooou, 'VU'V A€jW}.l€'V . " O'VTOe; TOL 'VU'V lTa'VTOc; 'Vou E'V TW -Die; 'Voijcr€� TOlTW� OAOU T€ xal lTa'VTOe;, 0'V )/ (: , "" , , (: , xoo}.lo'V , � ' _Il.a, O'VTW'V 011 o€ xal, TW'V €'V TOUTW u €}.l€u 'V011To'V Tl _Il. " ,, " / , lT€Pl€X0}.l€'Vw'V 'VO€pw'V 8u'Va}.l€w'V xaL 'VOW'V TW'V xatJ-€XacrTa , t" , t" , (: , \ \ ' €le; \ \ ' - lTo/\/\ae; \ \ ' "€o€l xal, "aL, lTO/\/\OL a/\/\ ou jap €le; }.lo'Voc;, l.JJuxa'c; xal }.lLa'V il 'Val, xal EX -Die; }.lLae; Tae; lTOAAa'c; blac.pOpouc;, l.JcrlT€P EX j€'VOUC; E'VOc; ELb11 Ta }.lE'V el}.l€L 'VW, Ta bE X€LPW, 'VO€pWT€pa, Ta b �TIO'V '€ 'V€pj€La TOlama. KaL ra'p Ex€L ,.. t'" ....... €'V TW 'VW TO }.l€'V 'VOUe; lT€Pl €XW'V 6u'Va}.l€l TaAAa OLO'V '(WO'V }.lEŢa: Tri b€. E'VEpjE(a exaaTo'V , & bu'Vcl}.lEl TTEPlElXE tJ-aTEpo'V ' alo'V €'l lTOAle; €}.ll.JJux�e; �'V lT€Pl €XnXl1 E}.ll.JJ uXW'V ăAAW'V, T€A€ ­ LOTEpa }.lE'V � lTOA€We; xal bu'VaTwTEpa, OUbE'V }.l11'V EXWAU€ -Die; au-r1ic; c.pOO€We; il 'Val xal Tae; ă-AAae; . "H we; e:x TOU lTa'VTOe; lTUpOe; TO }.lE'V }.lEŢa, TO 6E }.ll Xpa lTUpa EL 11' EcrTl b€. � lTacra ) / ( ....... , " ....... ' t"' '" , ( J , OOOla 11 TOU lTa'VTOC; TTUP0<i' J...LaAAo'V b€ ac.p 11e; xal 11 TOU TTa'VTOc; . \1' ux�e; bE €Pjo'V Tlle; AOjlXWTEpae; 'VO€L'V }.lE'V, ou TO 'VO€L'V bE }.lo'Vo'V' T( jap el'v xaL 'Vou bLac.pEpOL ; npooAa�oucra jap TW 'VO€pa il 'Val xal ăAAO, xatJ-o 'VOue; oux E}.l€l 'VE'V' EX€L T€ EPj�'V xaL aUTij, ELlT€P lTa'V, o Ea'V � TW'V 'V011TW'V . BA€lTOOOa bE lTpOe; }.lE'V TO lTPO EauT�e; 'VO€L , Ele; �E €auTIl'V TO }.l€'r' aUTIl'V o XOO}.l€L T€ xal blOlX€L xaL ăpX€l aUToD' OTl }.l116E olo'V T€ �'V 8u'Va}.l€'Vou Ec.p€S�e; xal )/\ crT�'Val Ta lTcX'VTa E'V TW 'V011TW, '" , � ,. )/ , (: , \ ' \ o€ El 'Val , €l lT€P a/\/\ou j€'V€cru }.l€'V, a'VajXalOU ' _Il.al ....... '€/\aTIo'Voe; , , , xal TO lTpO aUTOU . ""'-1

-

)

--

,

,

-

l.

/

1..

/

L

)

[4.1 Tae; 811 xatJ-€XacrTa l.JJ uxae; OpeS€l }.lE'V 'Vo€pa XPw}.l€'Vae; E'V -r1i ES 00 EjE'VO'VTO lTPOc; aUTO ElTlcrTpoc.pn, bU'V�}.ll 'V 8E xaL Ele; Ta 'E lTL nib€ Exoooae;, olcX lT€}) ' c.pWc; €Sl1P� €'VO'V }.lE'V XaTa Ta ff.'VW �ALOU, T� bE }.lE,,[, au"['o OU c.ptJ-o'VOU'V -Die; X?pllr Las; , cmfuJ.o'Vae; }.lE'V 1L 'Val }.l€Ta � DA11e; }.lE'Voooae; E'V "['ttJ 'V011TW, E'V oupa'Vw bE " }.lETa -Die; ....OA � aU'VblOlX€L'V EX€L 'Vn, ola dl ....... ...&.. ... .......J.. ) / / j3aalA€l TW'V lTa'VTW'V xpaTOU'VTl <J1NO'VTEe; O"U'VblOlXOOOL'V €X€l 'VW OU xa"['aj3aL 'V0'V"['€e; 008' aU'[Ol alTO TW'V "j3acrlAELW'V" "['OlTW'V' ..... ) / xal jap €lcrl'V O}.lou €'V TW aUTW TOT€ . M€Tal3dAAoooal b€ €X TOU ( "" , t" , L "'O/\OU \ Ele; TO" J...L€Poc; TE €l 'Val xal €aUTW'V xal OlO'V xa}.l'Voooal ) "['O cru'V aÂAW il 'Val a'VaXWPOlXrL 'V Ele; TO €aUTw'V €xaaTTl�'OTa'V � b11 TOU"['O 8L� XPo'Vw'V lTOl D c.p€ujoooa TO lTa'V xal -rTl blaxpLcr€l 1.. ,

(

""'-1

)

.......

,

""'-1

"

,

456


E N N EADA a I V-a, 8

( 6), 3 -4

pentru care trupu l este Închi soare şi m ormânt, i ar uni versul cavernă şi peşteră. Dar o astfel de doctr i n ă nu este i nco eren tă, datorită d i feren ţ ei di ntre cauze le coborârii <sufl etul u i > . Deoarece toată i ntel i gen ţ a se afl ă Întreagă şi u n i ve r s a l ă pe t ărâmu l i nte l ec ţ iei, numit de n o i " l ume i n te l i g i bi I ă'� ş i pentru c ă În ea sunt cupri nse facu l tă ţ i l e i n telectuale şi intel igen ţele individuale " 3 :! (ea nefi i nd doar una, ci una şi m u l t i p l ă), ar trebu i s ă e x i ste În act şi sufl ete multi ple şi unul s i n gur, şi mai multe di feri te din unu l s i n gur, ea speci i l e unu i gen u n i c , unel e mai bune, al tel e mai rele, un ele mai i nte l i gente, altele mai pu ţ i n inteli gente. Căci ş i acol o,1n inte l i gen ţ ă, există ea <Însăşi>, care le cupri nde În poten ţ ă pe celel alte ca un mare vi e ţ u i tor, precum şi <intel igen ţ ele> parti culare, care cuprind în act ceea ce ea cuprindea în potcn ţ ă: ca şi cum, dacă o cetate însufl e ţ i tă ar cuprinde alte fi i n ţ e însufl e ţ i te, i ar <sufletul> cetăţ i i ar fi mai desăvârşi t şi mai puterni c, nimic nu ar Împiedi ca cel e l al te suflete să aibă aceeaşi n atură. Sau, tot aş a cum ar proveni din tr-un foc uni versal unul mare şi al tele mici : întreaga esen ţă ar aparţ ine focului universal , s au, mai degrabă, de la ca ar proven i şi <focu l > un i versal . Sarcina sufletu lui (c are este mai degrabă raţ i onal) este gândirea, fără a fi doar atât: căci <atunci> cum s-ar mai deosebi de i ntel igen ţ ă? Adăugând la faptul că este intel ecti v şi al tceva, prin care nu ar rămâne doar i n teli gen ţă, <sufl etul> mai are o datorie, ca ori ce al t intel i gi bi l . Pri vind spre real i tatea anterioară lui, el gân deşte; pri vin d la sine, el ordonează, guvernează şi conduce ceea ce îi urmează I I 3 3 , căci În i ntel i gibi l n i m ic nu poate fi În repaus total , dacă al tceva se poate produce după el, fără îndoială ceva inferi or, dar necesar ca şi fi i n ţ a superi oară .

[4.1 Sufl etele parti cul are, care <îş i > fol osesc dori n ţ a intelectuală în convers ia lor spre fi inţa din care provin şi care au putere şi asu pra celor păm ântene (ca l umina care nu refuză să guverneze lumea

i n feri oară ei, deşi depinde de soare între cele de sus), trebuie să fie l i psite de suferi n ţ ă, căci ele rămân În l umea i n tel i gi b i l ă împreună

cu <sufl etul> uni versal şi împart cu el domni a În cer, asem en i cel or care, al ăturân du-se unui rege care stăpân eşte uni versu l , guvernează cu el fără a mai coborî din l ocuri l e regale. I ar <sufletel e> atunci se adună la un l oc, trecând de la Întreg spre parte şi s pre faptul de a-şi aparţine, ca şi cum le-ar fi greu să fie reuni te cu al tu l , şi revin fiecare spre sine. Când <sufl etul> face aceasta mult timp, fugind de întreg, rămânân d di sti nct, fără a pri vi spre l umea i n tel i gibi l ă şi

457


PLOT I N

(hTOO"TaO"cx XCXL }J.-rl lTP� - Ta V011TOV �A€lTŢ],.. }J.€PCX; YEVO}J.€V11 ....... }J.OVOUTaL TE xaL aO"tJ-EVEL xaL, lTOAUlTpar }J.OVEl....... xaL lTPCX; }J.EPO� �AElTEl xaL TW alTa 'tOU OAOU XWPLO"}J.W ev�....Tl VCX; ElTL�aO"a xaL .. TO aAAO lTav <puroooa, EAtJ-oooa xal O"Tpa<pELO"a El� TO EV EXEL VO lTA11TIO}J.EVOV tmo TWV OAWV xaL mlVTWV, TOU 'TE OAOU a'JT€O"Tll xaL Ta xUtJ-ExaO"TOV }J.E'ta lTEpLO"TaO"EW� bLOLXEL E<pUlT­ TO}J.EV11 11b11 XUL tJ-EpalTEUoOOa Ta E�WtJ-EV XUL lTUPOOOU xal: bOOU aiJLou lTOAU €L� Ta €lcrw .' /EvtJ-u XUl crU}J.!XxlVEL UUTn Ta AErO}J.EVOV lTTEPOPPU11O"UL xaL EV bEcr}J.OL� TOL� TOU crW}J.UTO� rEVEatJ-UL Ct.}J.apTOUCJŢJ TOU a�Aa�ouc; TOU €V Tn 6tOLX-rl<rEL....... TOU ,.. , ,.. XpEL.... TTOVO�, o 11V lTUpU T11 l.JJ UXl1 Tl1 OAl1' TO 6E lTpa TOU 11V ''' )/ nUV'tEI\.WC; CX}J.El VOV avaupa}J.oucrn EL ,l\.l1nTaL ouv nEO'ouO'a xal, lTP0C; TW 6Ecr}J.W... ...... oocru xaL -rTI �'t crtJ--rl<rEL EVEprOooa 6La Ta .... XWAUEO"tJ-aL TW vw EVEPŢELV xaTapxa�, TEtJ-a<ptJ-aL TE Ae:ŢETUL � / , V011O'l , v ,I\.Ue:O'u , L/ EL CXl/ XUl, ,EV O"lT11I\.ULW vaL, ,e:'JTLcrTpa<pELcra uE' 'JTPO� TE EX TWV bE�}J.WV xal: ava�UlVEl v, OTUV apX-rlV Aa�ll E� ava}J.,Vtlcr€W� tJ-EacrtJ-aL Ta OVTa' EXEl rap LL aEL ou6ev �TTOV ( , ' 'ţ ' / / (l. Ll-'lOl E� avurx11� TOV TE UlTEPEXOV Tl . r l' rVOvTal ouv OLOV U}J.<p EXEL �LOV TOV TE EVTaUtJ-a lTUpa }J.EpO� �loucraL, lTAELOV }J.Ev TOV EXEL , al buvaVTUl lTAELOV TW vw O"UVEL VUl, TOV be EVtJ-abE lTAELOV, a).� Ta EvaVTlOV il <pfuEL L fj Tuxal� UlT�P�Ev ,( 'A b-rl UlTObELXVU� o nAaTwv i1PE}J.U, OTE bLUlPEL aUTa EX TOU OOTEPOU xpaT11PO� XUl }J.EP11 lTOlEl , TOTE XUl <P11O"l v avarxalov EL,.. VUl €l� YEVEcrl v EA\tEL v, €lTEllTEP EYEVOV'tO }J.EP11 'TOLalHa, E'l be A€rEl O"lTELpal TOV tJ-EOV aUTa�, olhw� aXOOOT€OV, WO"lTEP OTav xal AErOVTa xal O� OV b11}J.11rOpOUVTU lTO l n' a. rap EV .... )Ecrn, TWV - (/OAWV, TaUTa 11 UlTOtJ-EcrL� rEV\Ja TE xaL, lTOLEl....... <pUO"El €l� bEL�l v lTpOOrOooa E<PE�� Ta aEL olhw rl r�O}J.Eva TE XUl OVTU, ....

,

"

.......

"

l.

.......

)

.......

_

,

...

(

"\.

>

l.

....

-

,

-

_

/

L

_

....

,

t-

-

/

-

, l

,

-

)

....

L

,

-

L

C,

-

....

....

-

'

-

(/

'

L

l.

,

1

_

s:

L

,

,

1

/

"

.......

c

_Il.

I

/

(

c

....

)

.....

li

r 5·1 Ou TOL vuv bLU<pWVEL aAA �AOL� Ti TE €L� r€VEO"l v O"lTopa Ti TE €l� TEAEewcrl v xatJ-ObO� TOU lTUV'tO�, 11 TE beX11 't0 TE crlTtl­ AULOV, 11 TE avarX11 TO TE exoucrlov, ElTEelTEp EXEL Ta exoucrlov 11 avaŢX11 , xaL Ta EV xaxw TW O"W}J.aTl lL val' OUb' 11 'E}J.lTE6oXA€OU� lpUr"Tl alTa TOU tJ-E�U �aL lTAaV11 000 11 U}J.upTLa, 'Eli" TI 11 bLX11, 000' 11 'H paxAEL TOU aValTaUAa EV Tn <purn. 000 ' OAW� �o EXOUO"LOV T�� xatJ-obou xaL Ta aXOlxnov, �o,') n�v }J.EV rap ) , ) .... lOV ElTl TO XElPOV axoucrLOv, <popa rE }J.11V OlXElU lOV lTacrXOV Ta XElPW EXEl v AEŢETUL n1v ' €<p ' &� ElTP��E 6(X11V .

"

,

""'"

-

'

458

....

"


E N N E A DA a I V-a, R (6), 4- 5

deven i n d o parte, el se izol ează, sl ăbeşte şi

Sl:

ri s i peş t e În m u l te

fapte. Atunci el pri veşte doar spre ceea ce este parţ i al ş i , În sepa­

rare a l u i de În treg, ia În stăpân i re un s i n gur l ucru ş i , fug i n d de orice alt în treg, pl eacă ş i se În toarce spre acel l ucru un i c , l o v i t de toate l 4 cele lal te l ucruri În ori ce fe l 1 1 . El se în depărtează de În treg ş i dom­ neşte asu pra fi ecărui i n d i v i d ual dat În tr-un context, ataşân d u-se de 1 1 35 e l , În grij i n d u-se de cele exteri oare, fi i n d prezent şi a dân c i n­ du-se m u l t În ele. A i c i are loc pomeni ta "pil!n/erl! a aripilor" ş i "sos irea

lu i

tn lallţurile trupulu i",

deoare c e

ş i -a

vătămat

n e v i n o vă ţ i a guvern ări i l u m i i s u p eri oare, pe care o avea al ături de sufletul uni versal , i ar această stare anterioară era, cu s i g uran ţă, mai

bună pentru <s u fl e t u l >

care

t i n d e a în sus. I ar

o

dată căzut, este

înl ăn ţ u i t şi ac ţ i on ează pri n sim ţuri , fi i ndcă la început este îm p i e d i c a t

să ac ţ i oneze pri n inteligen ţ ă. Se s pune că es te îngropat <în trup> ca

Într-o peşteră, dar, În torcându-se spre gândire, este el i b er at d i n l an ţ uri ş i se înal ţă, d e îndată c e aj unge s ă con tem p l e real i tă ţ i l e prin

ream i n tire, căci e l are mereu ceva care rămâne

C ll

n i m i c m ai pu ţ i n

acolo sus. Aşadar, <sufletele> trebuie s ă aibă o v i a ţ ă dubl ă, ş i anume pe cea de acolo şi pe cea de a i c i . C e l e ce sun t m a i capabi l e să se al ăture i ntel igen ţ e i o au mai m u l t pe eea de ac olo, i ar cele cărora l i s-a dat con trari ul < o trăi esc> mai m u l t pe cea d e ai c i , fi e natural , fi e Întâmpl ător. Pl aton, i n s i n uând subtil acestea când le separă din cel de-al doi lea crater I 1 36 şi le preface în părţ i , spune că este necesar să i n tre În exi ste n ţ ă, tocmai fii ndcă ele au deven i t părţ i . I ar dacă s pune că zeul l e-a semănat, ac est lucru trebui e În ţ eles În acel aşi

sens În care <Pl aton> Îl făcea pc <dem iurg> să vorbească adresându-se 137 <zeilor ccleşti > 1 . Căci pl anul <di scursului> generează şi produce ce le existente În natura uni versu l u i , expunându- I e succesi v pe cele

care d e v i n ş i s un t e tern 1 1 38 .

[5.1

Aşadar, <tezele unnătoare> nu se contrazic: nici semănarca <sufl e­

tul ui> În vederea n aşteri i , n i c i coborârea < l u i > în vederea perfec ţ iu n i i

u n i versulu i , n i ci j udecata ş i peştera, n i c i necesitatea ş i l ibera voin ţă, deoarece neces i tatea con ţ ine l i bera voin ţă, n i ci fi i n ţarea în corpu l cel rău, n i ci fuga de zeu şi rătăc i rea <pomen i tă de> Empedocle, n i ci vina d i n care vine judecata, n i c i re pausul În fugă al l u i Heracl i t şi n i c i , în gcneral , co bor ârea voluntară ş i cea involuntară. Căc i, deş i oricine merge i nvol untar spre mai rău, o face totuşi prin tr-o m i şcare propri e, i ar când îndură lucrurile mai rele, În seamnă c ă este j udecat pcntm

459


PLOT I N

Vo

/ , , (: / (: TaUTa lTaaX€l v xal, lTOlEl V 11 avaŢXalOV TaV oE alOlW� <pOOEWe; VO}J.W, TO bE cru}J.�al vo'J E'Le; eXAAOU TOU XPE(av EV TŢl L "'" xaTa�al VOV alTO TOU LllTEP al.lTOV, tJ-EOV E( ne; npocrobw a1TaVTa A€YOL x�:(LalT€}J.�al , oux âv acru}J.<pwvoe; OUTE rn aAl1tJ- E La OUTE EaUTW âv e'C11 . KaL yap a<p ' �e; apx� €Xa�Ta, El X�L Ta }J.ETa�u lTOAAa, xaL Ta EcrxaTa Ele; aUTr1V ava<p€pETal . Lll TTIie; bE....... T�e; u}J.apTLae; oucrlle;, TIie; }J.E'J ElTL -rn TOU xaTEA tJ-El v al Tla, ( Tl1e; bE ElTL TW EvtJ-abE YEVO}J.EVl1V xaxa bpacral, blXl1 11 }J.EV ...... " EcrLl v aUTO TOUTO, O lTElTOVtJE xaTEA tJ-oucra, Tl1e; bE TO EAaTIOV ELe; crw}J.aTa eXAAa buval xaL �aTTov EX XPlcrEw� -rÎie; xaT' cX�Lav - o 81l -\tEcr}J.W tJ-E LW Yl YVO}J.EVOV bLa TOU Tr� xpLcrEwe; "'" "'" / � / L )ovoJl.aTOe; '/ 0llll.ouTal - TO TT\C; xaxlac; aJl.€TpOV €LuOe; Jl.El'{OVOe; xaL T�e; 8LXl1e; i1'S(wTal ....�1TLcrTacr(a n vU}J.€VWV .. ...... " ,.. balJl.OVWV . OUTW TOL xaL1TEp oucra tJ-ELOV xaL EX TWV TOlTWV TWV ă.vw EVTOe; Yl VETal TOU crW}J.aTOe; xaL tJ-EQc; otaa o ucrTEpoe; POlTTI aUTE�oucrLW xaL aLTLe( buva}J.EWe; xaL TOU }J.ET' ) , ';, ( , )/ aUTllV xocrJl.11<J"El wc:SL EpXETaL' xav }J.EV tJ-aTTov <puYTI, OUCEV �E�AalTTal yvwcrL v xaxou...... lTpocrAa.�oooa xal <pUcrL v xaxLae; yvoucra Tae; TE buva}J.Ele; eXyoooa auTIie; E'l e; TO <paVEpov xaL bEl�acra Epya TE xaL lTOl ilcrEle;, â. EV TW acrW}J.aTW i1PE}J.OUVTa }J.aTl1V TE âv �v Ele; TO EVEPYEl v cXEL o�x 'lovTa, T�V TE l.JJUXTlV aU-rrlV EAatJ-EV âv â. 1L XEV oux Ex<paV€VTa OOOE TTp60bov Aaf36vTa' El lTEp lTaVTaxOu 1, 'E V€pYELa -rrlV buva}J.L v EbEl �E ,, ( / Elcrav xaL" oux xpu<pu Elcrav,, av alTavT1l xal OLOV a<pa'Jlcru ,.. )/ ,... ...... " ...... )/ ...... oooav }J.l1bElTOTE OVTWe; oooav . Nuv }J.E'V yap tJ-au}J.a EXEl TWV "'" / / ' , C/ EVUUV Exacr;oe; �la Tl1� lTOlXLII.lae; TWV E �W, OLOV EcrTl V EX TOU Ta, y Aa<pupa TaUTa cpacraL . 't"

,

L

"

)

.......

,

)

,

/

c

"

,

1..

,

_

c,

,,1.

,

)/

C' , o€

\

't" <;:

,

L

,,

1..

,

_Il. "'"

,

(:

,

"'"

t-

/

,,

,

,

"'"

î

, 1..

""""

......

_

(:�

,

c,

/

>1

,

_

,,

)

L

,

,

_Il. "'"

lI<e

t-

[6.1 E'l lTEp otv bEL }J.r1 €V }J.o'Jov e'L 'Jal - EX€XPUlTTO ,ap âv navTa }J.op<pT]v EV EXE(VW oux '€X0'JTa, 000' a\; u�Pţ( € TL TWV OVTWV (J'TaVTOC; EV aUTw �XEl vou, 000' âv TO lTA�\toc; l1V â'J TW'J OVTWV TOUTW'J TW'J alTa TOU EVOe; YEVVl1tJ-€'JTWV }J.TI TWV }J.ET' aUTa TT]V lTP0cx5ov Aa�ovTwv, â. l.JJuxwv ELAl1XE Ta�L v - TOV aUTOV TPOlTOV OOOE l.JJuxae; EbEl( }J.OVOV Et val }J.TI TWV bl ' aUTae; YEVO}J.EVWV <paVEVTWV, EL lTEp ExacrTTI <pUcrEl TOUTO E'JEcrn TO }J.ET' aUTr1V lTOLElV xaL E�EA(TIEcrtJ-aL LolOV cr1T€p}J.aTOC; EX TLVoc; cX}J.EpOUe; apx�e; Ele; T€AOe; TO alcrtJ-l1TOV 'LOUcr�, }J.€VOVToc; }J.Ev aEL TOU lTPOT€POU �v/ T� o'LxELa €bpa, TOU, bE, }J.ET' aUTO olOV J , �/ / " , / (: YEVVW}J.EVOU EX ouva}J.EWe; a<paTOU, 0011 EV EXEL VOLe;, l1V oux ,

,

)/

L

"

L,

460

,

......

)/

,


ENN EADA a IV-a, 8

(6), 5-6

faptele sal e. Dar, dacă faptul de a suferi şi cel de a realiza aceste lucruri sunt mereu constrângeri l e unei legi naturale şi dacă cel ce resimte pe tot parcursul său nevoia de un altu] l 1 39 coboară de la cel superior lui, când cineva ar spune că un zeu ]-a trimis în jos, el nu ar fi în dezacord nici cu adevărul, n i c i cu sine. Căci până şi cele mai îndepărtate lucruri sunt readuse la acelaşi princi piu din care provin, deşi i ntermediarii sunt numeroşi. Greşeal a <sufletului> este dublă: una ţ ine de cauza coborâri i , alta de re lele săvârşite o dată aj uns ai ci. Pedeapsa pentru <prima> este tocmai ceea ce a pă ţ i t coborând, i ar pentru cealal tă, ea este mai blândă, <şi anume> faptul de a se scufunda pentru un timp mai scurt în alte corpuri 1 1 40, potri vit judecă ţ i i după meri t. Căci prin tennen ul ,iudecată" se i l ustrează ceea ce s-a întâmpl at prin legea divină, i ar fe lului ne măsurat al răul ui îi revi ne după meri t o pedeapsă mai mare sub supravegherea unor dai moni pedepsi tori . As tfe l , deşi d i vi n şi sos i t din regi u n i l e superi oare, <sufletul> aj unge în corp şi, fi ind cel din urmă zeu, vine aici printr-o în c l i n a ţ i e spontană, datorită puteri i sale şi pen tru a ordona cel e de su b el . Iar dacă fuge cât mai repede, nu este vătăm at cu n i m i c pentru că a depri ns şti in ţa răul ui , pen tru că i - a cunoscu l natura, pentru că şi-a man i festat puteri le urmări nd o aparen ţă şi pen tru că ş i - a arătat fapte ş i ac ţ i un i care, fi i nd i n ac t i v e în <lum ea> incorporală, ar fi rămas în zadar, căci nu s-ar fi actual i zat n i c i ­ odată 1 1 4 1 . Sufl etului i-ar fi scăpat <tocmai> cele posedate de el, ivit şi nu s-ar fi m an i festat 1 1 42 . C ăci actul indică dacă el e nu s-ar pretutindeni o poten ţ ă <care ar rămâne> total ascunsă şi invizi b i l ă şi care, d a c ă nu s-ar real iza c u adevărat, n i c i nu a r exi sta n i c i odată. De fapt, fiecare îşi adm iră cele i nterioare în nume l e une i varietăţ i exterioare, ven ite din făptuirea unor l u cruri <atât de> rafinate.

fi

[6.] Aşadar, nu trebuie să exi ste doar unul , c ăci toate <lucruri le> ar

rămâne ascunse, fiind infonne în el , şi n i ci una dintre fiin ţ e n-ar ex ista cât timp ar rămâne în el. Dar nici mul ţ i mea fi in ţelor generate

din unu nu ar exista, dacă nu s-ar m anifesta cel e care au dobândi t rangul de sufl ete. Tot aşa, nu trebuie să existe doar sufl ete , fără să

apară fi i n ţ el e generate prin ele, de vreme ce îi este propriu fiecărei naturi să producă ceva după ea şi să se desfăşoare ca dintr-o să­

m ân ţă, dintr-un pri ncipiu indivizi bi l îndreptat spre ţ elul care este sens ibi l ul l 1 43 . <Fi i n ţ a> superioară rămâne în j i l ţ u l propriu, dar cea

următoare este ca şi generată de o putere inefab ilă, asemeni cel ei d i n

<fi i n ţele su perioare> şi care nu trebui a s ă stea pe l oc, ca şi c u m ar

46 1


PLOT I N

€bEL OTTpaL atov TIEPL rpal.JJavra q>tJ-6vw, XWpEL V bE aEL, EWC; ElC; €crxaTov J.lEXPl TOU buvaTOU Ta m{VTa llxn a'l TLa buva­ J.lEWC; aTIAETou ETIL miVTa TIap ' atrrTlC; TIEJ.lTIOlJ�l1C; xa� oooEv TIEPLlbE� aUTlic; bUVaJ.lEv11C;..... ... Ou rap b1l �v â ExwAuEv (OTlOUV - aJ.lOlpov )/v ăJ.lOl pOV El.,... vaL q>UcrEW� cqau ou, xau ocrov ExacrTov OlOV T' �V J.lETaAaJ.l�avElv . ('lT' ouv �v aEl � Tlic; UA11C; q>UcrlC;, oux o�OV TE �V aUT-rlv J.l-rl J.lETacrXE� v oLJcrav TOU TIacrl TO aratJ-ov xatJ-ocrov buvaTaL ExacrTov XOPTlIOUVTOC;· E'LT' 1"lXOAOUtJ-11crEv E� � rEvEcrlc; aUTTlC; TOLC; TIpa aUTTlC; al TLOlC;, 006' WC; ,.. ) )/E:OEl ,.. avarX11C; / XWPlC; El val , aouvaJ.lLa npl v ELc;" aUTTlvEA El....... cTTavToc; ,.. ,.. TOU xal TO EL val OLOV EV xapl Tl ouVToc;. uEL �lC; OUV TWV apLcrTWV €V VOTlTOLC; TO 'E V alcr\t11TW xaAAlO"TOV, TIic; TE bUVaJ.lEWC; -rTlC; TE aratJ-OT11Toc; aUTWV, xaL cruvEXETal TIaVTa ELcraEl Ta TE v011TwC; ni TE aLcr\t11TWC; OVTa, Ta J.lEv TIap' aUTwv OVTa, Ta bE J-LETOXn TOUTWV TO El val E'l craEl Aal3OvTa, J.llJ.loUJ.lEVa T-rlV v011T"TÎv x�tJ-6crov buvaTal q>OOL v . "

)

,

t"'

"

c::

"

,

,

/

_Q.. "

_Q..

}

)

,

<:: 1:

c

1\

-<t

t'"" "

(/

) '\ el u

V

-

,

/

L

17.1 Ll l TTlic; bE q>UcrEWC; TauT11C; 0OOl1C;, v011T11C;, T11C; bE alcr­ tJ-11-rTlC;, ăJ.lELVOV J.lEv l.JJuxn EV TW V011TW elval , avarX11 rE J.l"TÎv €XEl v xaL TOU alcrtJ-11ToU �ETaAa��avEl � TOlaUTrjv q>OOl v EXOU­ crn, ....xal oux aravaxT11TEov aUL"ilv eauTn, El J.l-rl mxvTa EcrTl TO ... ....... XpEl TTOV, J.lEcr11v Ta�l v EV TOlC; OUcrl v ETIlcrxouCTav, tJ-Elac; J.lEV J.loLpac; oooav, EV €crxaTw bE TOU V011TOU oLJcrav, WC; oJ.l0pov " / / TWV TIap oooav Tn cucr\t11Tn q>UCTEl blbovaL J.lEV Tl TOUTW )-' aUT11C;, aVTlAaJ.ll3dvEl v bE xal TIap aUTOU, El J.l11 J.lETa TOU aUTlic; acrq>aAouc; eSlaxocrJ.loL , TIpotJ-uJ.lla eS€ TIAElOVL E'lC; TO ElCTW eSUOl TO J.l"TÎ J.lEL vacra 01..11 J.lE{} ' DA 11C;, ăAAwc; TE xal buvaTOV ) ....... TIaAl / v )E�avabuvaL - , (LcrTopLav / WV EVTaUtJ-a ....... ,- / TE xaL, aUTŢl ELbE €TIa{}E TIpOCTAa�oucrn xal J.latJ-oucrn, atov ăpa €crTlV EXEL Eţ val ,, / / xaL, Tn""'" TIapatJ-ECTEl TWV OlOV Evavnwv OlOV craq>EcrTEpov Ta aJ.lEL VW J.la\tOUCTn· rvwcrLC; rap EvaprECTTEpa Tara\tOU 11 TOU xaxou TIELpa atC;L � bUvaJ.ll C; acr{}EVECTT€pa, il WCTTE €TILcrTTÎJ.ln TO xaxov TIPO TIELpac; rVwvaL .C /QcrTIEP bE � VOEpa bL E�Ob� xaTci�aCT(C; €CTTl v E'tC; €CTxaTOV TO XEL POV - ou rap €VL ElC; TO E:TI€XEL va ava�lival , aAA ' avarX11 €VEprlÎoucrav €� eauTTlc; xaL J.l"TÎ bUv11{}ELcrav J.lEL val Eq>' eauTTlc; q>OOEWC; O-rl uvarxŢl xal VOJ.lW J.l€XPl l.JJuxlic; €AtJ-EL v· TEAOC; rap) aUTn TOUTO· TauTŢl bE TO Eq>E�11c;' TIapacSoUVcu aUTrjv TIaAL v avabpaJ.lOucrav L

.Ii

/

_

.,... )

......

_

)

L

)L

,

)

/

L

/

,

..

,

)

_

"""'

J

C

_

r-

I

1..

,

,

,

_

r-

_

"

"

"

L

_

)L

.,...

)

,,

)

_

462

,

,

_

)

t'""

)

,

"',

)

/

)

_

L

_

(

_


ENNE/\ [)/\ a I V-a, g ( (' ), 6- 7

fi fost îm picdi cată de i n v i d i e, ci <trebu i a> să se îndrepte mere u până ce toate lucru ri le aj ung la u l t i m a tre a ptă, pe cât pot ele, datori tă unei puteri i m ense, răspând i te din s i ne as upra tuturor, care nu poate Îngădu i vre u n u i l uc ru să nu part i c i pe la ca. Căci n i m i c nu putea Împiedica vre un l ucru s ă part i c i pe la natura binel u i , după puterea de parti ci pare a fi eeărui a . Aşadar, dacă natura m ateri e i ar fi veşn i că, ca n u ar pu-tea să n u part i c i pe, de vreme ce e x i stă, la <princi p i u l > care dă tuturor binele, după pu te rea <de reeeptare> a fi ecăm i a. I ar dacă na�tcrea a urm at în mod necesar cauze l or an terioare e i , ea n i c i nu ar trebu i se parată de <unu>, ca şi cum cel care i-a dat exi sten ţa ca pe un har s-ar opri datori tă nepu t i n ţ e i , înainte de a aj unge la ca. Cel mai frumos lucru în l umea sen s i bi l ă este man i festarea ce l o r mai bune <lucruri afl ate> În inte J i g i b i l c, ş i an ume a pu teri i şi a bunătă ţ i i l or, şi toate sunt reun i te vqn ie, atât i n tel i g i b i l e l e cât ş i sen s i b i l ele, ull e l e exi stând pri n s i n e , i ar a l te l e pri m i n d veş n i c exi sten ţ a pri n parti c i parea l a pri mele, i m i tând pe c â t pot n atura i n te l i g i bi l ă.

17.]

Fi i ndcă această natură este dublă, <ad i că> i n te l i g i b i l ă şi

sens i b i lă, este mai bine pentru sufl et să fie În cea i n te l i g i bi l ă. Dar, având o asemenea natură, treb u i e să part i c i pe şi la cea sens i b i l ă . E I

n u trebuie să s e m ân i e pe s i ne fi i ndcă n u e s t e su perior în toate eI de ţ ine între fi in ţ e un ran g i n tennediar l 1 44, ţ i n e

<pri v i n ţele>, c ăci

d e o parte d i vină ş i s e atl ă l a l i m i t a intel i g i b i l u l u i , d e ş i este veein naturi i sen s i b i l e . E I <trebu i e> să dea ceva din sine <natur i i scns i b i l e> ş i să pri mească a l tceva de l a e a , d a r s ă n u o ordoneze p e aceasta fol o s i n du-se de partea ei adăposti tă <în i n tel i g i b i l >, căci atunci s-ar scufunda, din prea m u l tă dori n ţ ă, în ăuntru l <l u m i i sen s i b i l e>, fără s ă răm ân ă total c u <s utl etu l> tota l i tă ţ i i 1 1 45 . P e de altă parte, el poate urca i arăş i , <fi i n dcă> a dobân d i t ex peri en ţ a a

c eea ce a văzut ş i' a păti m i t ai c i , a re ţ i n u t ce Înseamnă să fi i acol o ş i , în raport cu cele c u m va contrare, a în vă ţ at mai c l ar l ucruri l e mai

bune . Căci experien ţ a rău l u i este o cun oaştere mai c l ară a bine l u i pen tru c e i a căror pu tere <de în ţ e l egere> este prea sl abă ca s ă poată

cunoaşte răul înai nte de ex peri enţă 1 1 4(, . Tol aşa cum proces i u nea i n t e l ectuală 1 1 4 7 este o coborâre spre o I i m i tă i n feri oară (căci ca nu

poate urca d i n c o l o de <intel i gen ţ ă>, ci, ac ţ i on ân d de l a s ine şi

neputfll1d rămân e în s i n e , trebu ie să aj ungă d i n tr-o con s trângere ş i o l ege a naturi i p â n ă l a su fl e tul care î i estc ţ e l şi să î i tran s m i tă ceea ce este mai pres us, i ar apoi să rcv i n ă <la s i n e> 1 1 48 ), tot aşa este ş i

463


PLOT I N

- olhwC; xal \fJux�c; �'V€pr€La' TO ).!E'V ).!ET' atrnl'V n:( -r-nce, TO CE TIpa aUT�C; 'h {}€a TW'V o'V"tw'V, TalC; ).! �'V TIapa J.!Ep�C; xaL xal E'V TW XElP0'VL rlI'VO).!€XPo'Vw rL r'Vo).!€'Vou TOU_ TOlOUTOU ) 'VTJC; ETILO"TPO<PTJC; TIpOC; Ta a).!EL 'VW, T11 CE AErO).!E'VnL TOU na'VTOC; il 'VaL TO ).!TJ6' �'V T� XElP0'VL ep Y/f rErO'V€'VaL , ana{}EL 6E xaxw'V 00011 {}Ewp(a TE nEpL 'VOEl 'V Ta un' aUTIl'V E�llPT�cr{}a( TE TW'V npa aUT�C; aE L 11 ({).!a cu'VaTO'V xal ă).!<pw, Aa).!�a­ 'Voucr11 }J.E'V €XEl {}E'V, XOPllroucr11 CE ă}J.a E'VTau{}a, EnELnEp a}J.-r1Xa'Vo'V �'V }J.1l XUl TOUTW'V E�cXnTEcr{}aL l.JJuxn oucr11 · , 1..

"""'

,

,

,

.......

,

\.

.......

,

L

'

L

L

[8.] Kal El XPll napa 6o'f,a'V TW'V ăAAW'V ToAjJ.�craL TO <pal 'V6)J.E'V0'V AErEL'V cra<p€crTEp0'V' oL nacra OU6' 11 1w.ETEpa �UX-rl ecu, ....... )elAA' ecru ....... TL....... au-rîi<; €'V TWL VOllTW aEl' TO 6€ EV TW ) alcr{}llTw EL xpaTOl , )J.aAAov 6E, EL) xpaToL TO xal {}OpU�Ol TO, oux �a dLcr{}l1crL v 'h)J.L v El 'VaL Gjv {}EaTaL TO -rîic; l.JJux�c; ăvw. TOTE r ap €PXETal Et C; 'h}J.ac; TO vOll{}€V, �Tav E'lC; aYcr{}l1crl v 11x11 xaTa�al VOV' ou rap nav, o rlrVETaL nEpL OTLOUV )J.€P0C; �uX�C;, rl VW(J").(O}J.EV, npl'V Ci'V E'L C; �AllV T-rlV \fJuXllV 11x11' olo'V XUl Enl {}u}J.(a EV TW EnL {}U}J.llTlXW j.l€voucra ou rL rVW �xETaL / ll}J.L v, aAA (OTav T11 aLcr{}llTLX11 T11L EV60V 6uva}J.EL TJ xaL 6LaVOllTLxD aVTLAa��}J.E{}a 11 ăJ<pw . nacra rap l.JJUXll eXEl TL xal TOU xaTW npoc; crW}J.U xal TOU ăvw npac; 'Vouv . KaL 11 }J.€V �All xal �AOU TW aUT�C; }J.€PEL TW npoc; TO crw}J.a TO �AO'V XOO}J.El UnEp€xOU�U anovwc;, �TL }J.�6' EX AOrlcr}J.OU, WC; "hJ.1ELC;, aAAa VW, WC; 11 TEXVll ou �OuAEuETaL TO xchw aUT�C; xoo­ }J.OU'VTO� � Tl oAou. A\ 6' €V j..L E PEl rL vO}J.E'VaL xaL j.l€POUC; exoucrL }J.E'V xaL atJTal TO UnEp€xo'V, ăcrxoAOl 6€ Tn aLcr{}-rlcrEL xaL a'VTLATjl.JJ E L nOAAw'V &vTlAa).!�avo}J.E'VcU TW'V ;apa <pOOl 'V xaL AunouvTwv xal TapaTTo'VTwV, ăTE oi:) EnL).!EAo'VTaL ).!Ep0UC; / / i ii ' i ' 1EXOVTOC; ) ii / nOl\l\a Ta' al\l\OTpla xaL EI\I\ELnouc; xaL'i XUXI\/f' nOl\l\a ) 6€ GJV E<plETaL ' xaL 116ETal 6€ xaL 1160V'tÎ i1ncXTllcrE. Ta 6€ EcrTL xaL avTj60vov O'V TaC; npocrxa(pouc; 1100VcXC;, 1, ce c:SLarwr'tÎ o).!oLa. _1..

t

""'"

"

1

i i

"'-.

,

J

_ L

-

464

-

)/

.......

,

/

"

l.

,


ENN EADA a I V-a,

8 (6),

7- 8

acti vi tatea s ufletul ui : lui îi urmează cele de aici , i ar deasupra sa este con tem plarea fi i n ţelor reale. Căci, pentru unele <sufl ete>, o astfel de <experi en ţ ă> are loc par ţ i al şi în timp, i"ar convers i a spre cele superi oare se petrece într-un l oc inferior. I n schi mb, <sufl etul > n u m i t "al un i versului" nu poate real i za o acti vitate inferi oară, ci , nefi ind afectat de re l e, le în ţ el ege pe cele de s ub el prin con templ are şi depinde veşn ic de cele superioare lui. Pen tru el, am bel e l ucruri sunt posi bile si multan , dacă pri meşte <ceva> de acolo şi distribuie s i m ultan aici, de vreme ce ar fi de neconceput să nu ati ngă şi cel e <sensibi l e>, fi i nd sufle t.

[8.] Dacă trebui e să îndrăznim, contra opi n iei al tora, să ne expunem mai clar părerea, <am spune> că ni ci sufletul nostru nu s-a scufundat

total <în sensibil>, ci o parte din el este mereu în inteligibi l . Însă,

dacă partea din lumea sensi bilă îl domină sau, m ai mult, dacă este

dom inat şi tulburat <de ea>, nu vom mai percepe l ucrurile pe care

partea superi oară a sufletul ui le contcmplă 1 1 49. I n teligi bil ul vine l a noi numai când e l ajunge, coborând, l a sensibi l i tatea noastră; căci noi

nu cunoaştem tot ce se petrece în fiecare parte a sufletului, în ainte să ajungem în întreg sufletul, tot aşa cum nu cunoaştem dori nţa, cât timp rămâne în partea apetitivă <a sufletului>, ci doar când folosim fie facultatea sim ţului i ntern, fie pe cea reflexivă, fie pe ambel e. Căci

orice suflet are ceva îndreptat în j os, spre corp, şi <ceva> îndreptat în sus, spre inteligen ţă. I ar sufletul întreg, <adică> ce] uni versal ,

ordonează universul prin partea orientată spre corp, rămânând sus

fără efort, fiindcă <nu o face> prin raţ i onament, precum noi, ci prin intui ţie intelectuală 1 1 50, aşa cum "arta nu deliberează" 1 1 5 1 . O parte

superioară deţ i n şi <sufletele> particulare şi dotate cu părţi , deşi sunt

nelinişti te din cauza simţiri i şi a perccpl: r i i mul tora şi pentru că

în ţeleg lucruri contrare naturii <l or>, care IL intristează şi le tulbură.

Căci ele îngrij esc ceva parţial , incomplet şi inconj urat de multe lucruri străine pe care le doresc. I ar <astfel> e l e au gustat pl ăcerea,

iar plăcerea le- a înşelat. Dar mai exi stă o <parte a sufletului>, insen s i bi l ă I 1 52 la asemenea plăceri , al cărei mod de viaţă este confonn si eşi .

465


(8). E'l cil nacrcxL lVUXCXl j..L lCX IX

"Ap ' WC11!.EP tVuX-rlV EXUO"TOU J LlClV q>ClJ-LEV itvcu , OTL TTClVTClXOU TOU C1WJ-LClT� OA11 TTUPEO"Tl, XCll EO"TL v OVTW<; TOV TPOTTOV TOUTOV J-LLCl, OUX riAAO J-LEV TL Clhr-llC; W6C, riAAO 6E W6L TOU C1WJ-LClT� EXOOOCl, EV T€ TOl<; cilO"\t11TLXOlC; OIJ-rWC; 1] cilC1{}-llTlXll, XaL EV TOlC; q>UTOL<; 6E OA11 TTClVTaxOU EV €XUC1TW , ' J-LEPEl, OUTW<; XCll 11 EJ-L11 XCll 11 O"ll" J-LlCl xal, TTaO"Cll J-LlCl; K Cll ETTL TOU TTClVTOe; 11 EV TTaO"l J-LlCl OUX we; Oj)(lP J-LEJ-LEplO"J-LEV11, aAAa TTClVTaxou TCllnov; LlLa Tl rap 1] EV EJ-LOl J-LlCl, 1] 6' EV TW TTavTL ou J-LlCl; Ou rClp orxo<; OU6E EXEL oU6e C1WJ-LCloo E'l J-LEV y ) , , � ' ) OUV EX T1l<; TOU TTClVToc; XCll' 11( )EJ-L 11' XCll, 11( O"ll, ' J-LlCl oE EXEl, V11, XClL TClIJ-rCl<; 6EL it VCll J-LLClV oo E't 6e XCll 1] TOU TTClVTO<; XClL 1] 'E ).l-rl ex tVuXTlc; J-LLăe;, TTUAl V ClL TTăO""al J-LlCl .. AUT11 TOlVUV TLe; 1"1 J-LlCX; )AAAa TTPOTEPOV AEXTEOV, €l op{}-we; AEiETCll TO J-LLClV Tac; TTUO"Cle;, WcrnEP 1] Evoe; ExuO"Tou:" ATOTTOV rup, €l J-Lla ;., EJ-LTl XClL h OTOUOUV ăAAOU " €Xpî1v rClp €J-LOU eXlO""tTClVOJ-LEVOU XClL riAAov cllO""tTUVEO""tTCXl , XCXl ctj"atTou OVTOc;' C-'lCltTOV €XEl vov it VCll XClL €TTl {}-U).lOUVToc; €TTl tTUJ-LEl V, xaL OA� OJ-LOTTCltTEl V tu..tăc; TE TTP0C; CtAA-rlAOUC; XCXL TTPOc; TO TTav, WOLE EJ-LOU TTCltTOVToc; O""UV­ CllO"tTUVEO""tTClL TO TTăv .. nwe; 6e XClL J-LLae; 0OOl1e; 1] ).lev AOrLXll, Îl 6E elAOrOc;', xaL h J-LEV €V 'C�le;, h 6e EV q>U1�OlC; ă'AA11; nUAl V 6E €l ).lTl tT11C10J-LEtTCl €XElVWC;, TO TE TTăv €V OUX EO"TClL, J-LlCl TE apXTl tVUXWV OUX EUPEtTllO"ETal oo [ 1 .1

..

,

)

,

u

"'"

'

'

C

e

)

)

'

......

,

(

"

-

466

)

(

)1'

,


IX (8).

Dacă toate sufletele sunt unul singur I 1 53 [ 1 .1 După cum spunem că sufletul fiecămia este unu1 1 1 54, fii nd prezent

Întreg pretuti n den i în corp (şi chiar exis tă unul de fel u l acesta), fără să aibă ceva din el Într-o parte şi altceva din el în altă parte a corpului, ci în fi in ţel e sensi bile exi stă cu adevărat <sufletul > sensibil , i ar î n plan te este prezent Î n întregime <cel vegetativ> peste tot, În fiecare parte, oare lot aşa şi <sufletul> meu şi al tău suntem una şi toate <sufletele> sunt unul singur? I ar în cazul universului, el este unul în toţ i , dar nu împărţ it după masă, ci acelaşi pretuti ndeni? De ce, atunci, în mine el este unul, iar În uni vers să nu fie unul? Căci acolo el nu are nici masă, nici corp. Atunci, dacă şi al meu, şi al tău fac parte din <sufletul> universului, iar el este lmul, atunci toate celel alte trebuie să fie una. Căci, dacă <sufletul> universului şi cu al meu provin dintr-un suflet unic, fără Îndoială că toate <sufletele> slmt una. Care este, atunci, acest suflet lmic? Dar ar trebui mai întâi l ămuri t dacă se spune corect că toate sufletele sunt unul, aşa cum el este un ul în fiecare. Căci este bizar ca <sufletul > meu şi al altcuiva să fie totuna. Căci ar trebui atunci ca, de îndată ce eu am o senzaţ ie, să o aibă şi un altul, iar dacă sunt bun să fie şi celălal t bun, şi de îndată ce am o dori n ţ ă să o aibă şi el şi, în genera), să avem aceleaşi afectări şi eu, şi tu, şi uni versul, astfel încât, de îndată ce eu sunt afectat, şi universul să simtă împreună cu mine. Dar de ce, deşi ele sunt una, unul este raţ i onal, altul este iraţional, altul se află În ani male, pe când altul În plante? Fără îndoi al ă că, dacă nu susţi nem aceasta, universul nu va fi unul ş i nu va fi găs i t principiul unic al sufletului .

46 7


PLOT I N ,

,

(

,�, , 1. n PWTOV "" ,.. , J..1.€,V OUV OUX, €L, TJ( ,o/UXTJ J..1. L U TJ €J..1.TJ XUL TJ UI\.I\.OU, 1lcSTJ XUL TO CJUVUJ..1.q>OT€POV TW CJUVUJ..1.q>OT€PW, TUUTOV " 'E v ăAAW ( rap XUL €V elAAW TUUTOV OV ou Ta UUTa TTci{}TJ E�€L €V ( � ( " -� ( , ) , €XUT€ptp, W� UVv PWTT� o €V €J..1. 0 L XL VOUJ.1€Vtp " €V €J..1.O L rup XL VOUJ..1. €VW X(lL €V CJOL J..1.1l XL VOUJ..1.€VW EV €J..1.0 L J..1. EV Xl VOUJ..1. €V�, EV CJOL SE E(J"Ţ� EO"TC1L · xaL oux ((-rOTTOV oooE TTUpa&>�' , t: ' ) � ) €l,.. VUl " ou) oTJ UVUYXll UlCJ�OT€POV TO €V "€J..1.O L }(Ul CJOL TaUTOV \tC1VOJ..1.€VOU EJ..1.0U XC1L ăAAOV TTciVLTl TO UUTO TTci{)� EX€l V " OOOE rup ETTL TOU EV� CJWJ..1.aT� TO TIi� ET€p<X<; X€LP� TTci{}1lJ..Lu 1] ETEPCX W{}€TO, âAA' " EV TW �AW. E'l S" '€S€L TO EJ..1.0V rLvWcr"'" } O"UVTJJ.1J..1. €VOV CJwJ..1. a )EXPllV X€L v XC1l CJ€, €V Ll €� UJ.Lq>Ol V OV, il VUl" OUTW rap CJUVU<p{}€LCJUL €XaT€pa nCJ{}ETO Taîrrav . 'EV{}U­ J..1.€LCJ{}Ul SE TTPOO1lx€L TO XUL nOAAa Au�{}civ€l v TO OAOV xaL ...... ) ...... ,. ,. TWV €V €Vl xaL TW UUTW CJWJ..1. UTL rL r'JOJ..1.€/ VWV, xal, TOOOUTW, &rw u'v J..1.€r€{}� Exn TO �WJ..1.C1 nOAu, WcrTT€P €7TL XllTWV AEr€T� L J..1. €YciAWV, €<P' &v TT�{}-r1J..LCXT6<; Tl VO<; TT€PL TO J..1.€P� OVTO� T� �AWL cilCJ\tTJCJL<; bla J..1. l XpOLTJTCX TOU Xl V-r1J..LUTO<; OlXl€J.LlU TTPOOEPX€TUL' WCJT€ OUX UVurXTJ 8lciSTJAOV -rUTTW nlV ci(CJ{}1lCJ"L V TW �AW XUL TTUVTL ELCJUq>LXV€LCJ{}UL EVO� T� VO<; TTU{}OVT� " 'AAAa O"UJ..1.1TciO")(€LV J..1. EV oLx ăTonov OOOE U1TO)"VWCTTEOV, TUTTWCJL v bE aLCJ{}TJLlX-rlV OUX UVUYXULOV rl rV€CJ{}UL . ' Ap€nlv SE '€V EJ..1.0L EXEL v, xux(uv SE EV ETEPW, OUX cl'TOTTOV, EL TT€P XUL ..... ) )/ / / Xl V€LCJ\tUL €V UAAW XUL EV U)..AW (€CJTuval TUUTOV OUX UbUvaTOV. OOOE rap �UT� J..1. (uv A€rOJ..1.€ V, � TTUVTI1 1TA1l\tO� elJ..1.OlpoV - TOUTO rap -r1i XP€( TIOVl <POO€l OOTEOV - UAAa J..1. LUV , ....... XUl 1TAll{}� A€rOJ..1. €V XUl J..1. €T€X€l v � q>OO€� � 1T€Pl" TU ..., ,. ) , ,.. ,. CJWJ..1.UTU J..1. €PLCJ� rl VOJ..1. €VTJ<; XUl � UJ..1.€PlCJTOU UU, WOL€ nciAL v el VUl J..1. (UV ."QCJTT€P &E €TT' EJ..1.0U TO r€VoJ..1. €VOV TT€PL TO J..1. €� TTci{)� oux UVUYXTJ Xp<XT€L v TOU OAOU, 8 S' Civ 1T€PL TO XUPLWT€poV rEVT]TUL <P€P€l Tl €l<; TO J..1. Ep�, o\hw Ta J..1.€v EX TOU TTUVTO<; €l<; €XUCJLOV CJU<p€CJT€PCX J..1. aAAOV 0J..1.01TU{}OUVTWV TTOAAUXOU TW OAW, Ta b€ TTUP' luJ.Wv ăSTJAOV El CJUVT€A€l TTp<)<; TO OAOV .

[2 ] •

L

L

L

L

'

,

L

""'

)

L

,

{

"

L

"

"

»

"

,.

(/

,

,

"'

)

''''''

)

,

,

L

,

,

""

,

L.

)

,

L

"

,

}

)

......

,

L

)

......

(/

L

( 3 . ) KUL J..1.llV EX TWV EvuvTlwv <pTpLV o AOro<; XUL CJUJ..1.TTU{}€L v UAAllAOl<; hJ..1.u<; XCXL CJUVUAroUVTU<; EX TOU opav XUL &La­ X€oJ..1.€vou<; xaL El<; TO <PlA€L v €AXOJ..1. EVO� xUTa <pUcH V' 468


ENNEADA a I V-a, 9 (8),

2-3

(2 .1 Mai întâi, chiar dacă sufletul meu şi al altuia sunt unul, totuşi compusul nu este acelaşi cu <celălalt> compus. Căc i un <suflet> comun în doi <indi vizi> nu va avea în fiecare aceleaşi afectări, ca de pildă <fonna> omului din mine când mă mişc: căci în m ine el se mişcă dacă eu mă mişc, iar în tine nu se mişcă dacă te afli în repaus. Dar nu este bizar şi ni ci paradoxal ca ci să fie acclaşi În mine şi în tine, pentru că nu toate celelalte <suflete> trebuie să aibă aceeaşi afectare, dc îndată ce eu am o senzaţie. Căci o senzaţie pe 'care o are mâna cuiva în acelaşi corp nu este si m ţ ită de cealaltă <mână>, ci de <sufletul> aflat în întregul <corp>. Dacă ar trebui să cunoşti şi tu <afectarea> mea, de vreme ce există ceva uni tar <real izat> din noi doi, atunci ar trebui să existe un corp comun, căci astfel, având afectări comune, fiecare <din noi> va simţi aceIaşi lucru. Este bine să reflectăm la faptul că multe dintre cele întâmplate în unul şi acelaşi corp scapă întregului. Se petrece astfel cu cât corpul este mai mare, cum se spune despre monştri marini, în cazul cărora, când sunt afectaţi la nivelul unei părţi, senzaţia nu este deloc resimţ ită la nivelul Întregului, din cauza micimii impresici, tot aşa cum este evi dent că nu este neccsar ca o senzaţic <produsă> prin im presie să ajungă l a nivelul întregu lui celui afectat. Nici nu este ci udat să se producă o afectarc comună şi nici nu trebuie ignorată, Însă ea nu trebuic să se producă neapărat prin im presie senzorială. Nu este lipsit de sens ca În mine să exi ste virtutea, iar în altul viciul, de vreme ce nu este imposi bil ca acelaşi lucru să se afle în mi şcare dintr-un punct de vedere, pe când dintr-altul el să se găsească în repaus. Noi nu spunem că <sufletul> este unul În sensul că ar fi total exclus de la pluralitate (acest l ucru trebuie pus pe seama unei naturi superioare <lor» , ci spunem că el este unu şi multiplu, şi că el ia rartc "atât la fiinţa divizibilă după corpuri cât şi la cea lledivizibilă"' 1 55, astfel că el este în chip neîndoielnic unul . În cazul meu, afcctarea produsă dintr-o parte a corpului nu trebuie să domine Întregul, dar ceea ce se produce În partea cea mai de seamă <a mea> arc efect asupra tuturor părţilor. Tot afa, nu este evi dent dacă de l a noi către lm i vcrs există <vreun efect> 1 56, dar este mai evident faptul că întregul <lumii> are efect asupra fiecărui <indi vi d>, deoarece fiecare este mai al es supus unei afectări comune în multe pri vin �e cu un iversul. r3.1 Ş i argumen tul proven it din contrari i 1 1 57 afi rmă că noi avem afectări comune, şi când ne îndurerăm la vederea <dureri i altui a> şi când ne destindem şi suntem atraşi în mod n atural spre prietenie. 469


OLt

S'O.qtOO3 d> f\.�l.f1'Ol. f\.� 5og13 1'O{}D?f\.31 .5'OD]JJL S�3g130TIq .5U.DQ0 .5�Od3TI010TIq �'OX .f\.Uf\.?TIOf\. 11 f\.U'('(JiI �g f\.� 'f\.'O)Df10 lLJ.f\.]Jll f\.U'('(JiI '1'O{}D3tUJ1 .5p'('(Oll Spl. 00l.90l. OOf\.�TIOJ. 1d3TI ux1]Jf\.,? 'uJc3 'O TI�D f\.<J.0 f\.�TI 1,3 . 1'01\ 13 Sp'('(Oll Spl. .5lLJ.9'Ol. x� �nx 'J'O'('(Oll d311J3 'f\.Od3l.9dll f\.'O)TI 1'Of\. 13 f\.�TI �3g .5� '.53l.f\.'OD�'('OX -'Od'OJL 1'O{}.oşf\.31 f\. �TI4 'OdOl.llY.'('(OD f\.�3{} f\.<J.0 f\.3TI(T)lşV ��f1'O 1� �0l01l .5P'('(OJL 'O)Dqo 'OOOOf\.ŞTI f\.?? S�ll �'O)I �.5]J'('(OJL f\.01.l.� f\.�gqo �f1'O , dnll �g .5ltD901011 'Su'(� f\.�TI .5lLD90f\.3TI � .5lLJ.9'Ol. .5Uf\.3TIOJ.1d3TI '.5'OlTI 01l'O 13 1'0)1 � 1'OD'01l 1'0 XnTI U .5'OlTI 01l'O f\.�1(T)1'; f\.� SC? dp1 nd V" �nJ1i S611 ' .�19X q !.3 l.U1. dp1 f\.�l .51(3 f\.�l. f\. 13 J.]JTIO'O{} �TI .5� 1 'Ol.Ud),3 f\.<J.0 f\.�TI 'Ol.'2'O1 [ "tI

p'('(V: '

. 1 'Of\. 13 f\.UJ.0'O 1303; , chl.OOl. / " '" ch'(o ch.l. f\.3 UTI 13 't\.l.u.0'O f\.3oo 10JL3 f\.'OX 13113 . f\.OX3� f\. 1.o'O'(1l /( ( , ( / / , ( ; II '00l..o'OX3 f\.UJ. 00'(0 00l. 0110 Ol. f\. 131.1.'O'(1l 1303 f\.3OO0 " ; � ...... .J /( , 3', / ) 00f\. pl.3TI 'Oooof\.)dx 4 SlDU{}DJ,'O �g 4 'f\.9XUU-(}D1,'O .5�Xll.U{}DJL �'OX 8 'oo'(� '20l. Sod? TI f\.0f\.3TI9d>3dl. �l. uO/l�f\.9Xll.JL3d.(} �l. �Xorfl .5oo Şl.3 Tfl.A; .5� pd'Oll �'OX f10 f\.<].o J l. PH J . SUf\.J 3 x� �'OX 13X� '00'(9, '20l. X� 1,3 'f\.9X1l.ll3d{} �g �1 . Sol'OTI�D '20l. 'Ol.f\.]Jl.OOll,? 13Xşdl.'Of\.,? f\.� .51,3 .5(T)TI9, �'OX . .51DU{}D),'O �TI .510 f\.� �'OX f\.�X110d> 3l. 9l. 'ch'(9, f\.� xf10 .5019'( 3l. 9, ''O)OTIq f\. 1D3dşTI S Ol. 1D�1l !. OOX'Ol.f\.'Oll .5ltXocf\ S'OlTI f\.3« XOO .5HU{}.D1'O /( U) 1 'Of\. ""'13 SUf\.3TIo13'( ' ...... -.5� �ll� dp1 �'O)I � l'OD�ll '20X'Ol. f\.'Oll f10 f\.<J.0 J l. PHJ ' f\.Ş, P'('(Oll n01�0l. SPf\.� }.� �'O)( . f\.Ş, �'OX .513T1]Jf\.og 111 .5nOJ 3'(1l ll.'OTIdşll.O �1 f\.� dp1 �'OX .DJTI f10 'S13TI]Jf\.Og lp .5nOJ3'(ll �g 119, XC)O · t\.U'('{J? t\.lTI'Of\.�S> t\.(T)1]JTI(T)D t\.�X11U 101l �'O)( S�C)'O f\.�XUD'O'(ll 31 91 't\.Oj13-(} 5lz1f1D t\.lTInt\.�S> t\.u'('(� �OXD1f\.Dll t\.lOO-(}D)? t\.t:u t\.ot\.3TI9X3dDll t\.ot\.3 TI9}. l d3TI D1DTI�D p1 �g �d311 ' 9l.C)'O �'OX f\.8 f\.?TI f\.� 'Ol.'OTI�D �d311 f\.0f\.3TI9J.1d3TI ,?g pl. ' lD'OTI�D S�Ol. f\.� f\.0f\.3TI9J.1d3TI f10 f\.O�l.x'Ol. f\.pX110'( �l. Pl.'Ox �C)'O f\.Ol.Dld�TI,? f\.? TI �l. u� H)y.xuod> �'Ox .5 u J 'Ox 'Solo'(JiI ? g 4 'y.x 110'( f\.?TI 'f\.00 .5(T)U · 5Ltooo .5'OlTI .5uXorfl .5I.u U ''OlTI uXocf\ 13 ( '"' ...... ...... f\.(T)l.f\.'01l'O / ) f\. �3{}'OTI 'Ol.lLJ.9f\.� f\.� UD� f\.r:J 1� . f\.01l9l. f\.0� f\.Of\.'OXy.TI,? S(')l.D31g �l. 3 xU.)01l311 f\. 1390X'Ol'O)( �'OX '(T)dd911 �l. 3xU.�� lg .513{}X3'( 'OTI3du 3g 05010'( 1'0)1 . .5'OlTI .5uXocf\ 'Olg 10l. .5(T)1 / -�'OJL '100010� �3�(T)ddoll .513�'OllTIoD l nx -10001�f\.OD 1'0131'OTI S�'(9, � nx- � �ll� �'O)( � g 1,i · 01'20l. p 1 g f\. !.3'(1 d> il. dp1 31011Y.TI /)

__

,

n

)

,/

......

'

C

(

'C

)

"

--

/(

......

N L lOld


ENNEADA a IV-a, 9 ( 8 ), )-4

Desigur, prietenia are loc din acest motiv. Dacă descântecele şi magiile ne fac să ac ţionăm împreună şi să avem afectări comune de departe, faptul are loc tocmai pentru că sufletul este unul. Rostirea şoptită se răspândeşte până departe şi se face auzită pe o distanţă imensă: din acestea se poate înţelege că unitatea tuturora are loc pentru că sufletul este unul. Dar, dacă el este unul, de ce un <suflet> este raţ ional, altul este iraţional , iar altul este vegetati v? Moti vul este că <aspcctul> indi vizi bi l al sufletului trebuie să fie considerat raţional , fiindcă nu se divide În corpuri, iar cel divizat în corpuri trebuie considerat ca fiind unul şi acelaşi, căci el, fi ind îm părţit după corpuri, produce pretutindeni senzaţia. EI trebuie considerat o anumită facul tate a lui, pe când <aspectul> plăsmuitor şi producător al corpurilor este o altă facultate. Faptul că <sufletul> are mai multe facultăţi nu înseamnă că nu este unul, căci şi în sămân ţă există mai multe poten t e, dar ea este una. I ar din această uni tate provin mai multe uni tăţ i . Dar atunci de ce nu exi stă toate <facultăţile> peste tot? În cazul unui singur suflet, deşi se spune că el este pretutindeni <în corp>, totuşi senzaţia nu este la fel în toate părţile <corpului>, raţiunea nu se găseşte în tot <corpul>, iar facul tatea vegetativă se află şi acolo unde nu există senzaţie. Şi, totuşi, ele redevin una când se despart de corp. Dacă facultatea de hrănire provine din întreg <sufletul>, Înseamnă că o con ţine şi <întreg sufletul> " S8. De ce nu ar exista atunci o facul tate de hrănire şi din partea sufletului nostru? Pentru că partea hrănită aparţine întregului <suflet> şi ea primeşte pasiv senzaţiile, pe când senzaţia, care discerne alături de intelect, este a individului, moti v pentru care ea nu trebuia să plăsmuiască ceea ce avea deja plăsmuit de la Întregul <suflet>. Căci ea ar produce şi sufletul, dacă nu ar trebui să se afle În el ca întreg.

(4.) Toate acestea au fost spuse, aşadar, pentru ca reducerea sufletelor la unu să nu stârnească mirarea. Insă raţiunea cercetează de ce sunt ele una. Aceasta se petrece deoarece toate provin de la un singur <suflet>, sau pentru că sunt unul si ngur? Dacă provin de la un suflet unic, să fie din cauză că acest suflet se divide sau (deşi el rămâne întreg) produce din el totuşi o plurali tate <de suflete>? Dar cum ar putea, totuşi, rămânând o substan ţ ă, să producă din sine o plural itate? Să chemăm În ajutor zeul şi să spunem că <sufl etu l> trebuie să fie mai întâi unul singur, chi ar dacă ele <ul terior> sunt multiple, iar din el să provină cele multiple. Dacă acel <suflet unic> ar fi fost un corp, <sufletele> multi pl e ar fi trebuit să se nască pri n divi ziunea lui , iar el să fi fost substan ţa din care ele s-au născut. Dacă el ar fi fost constituit din nişte părţi egal e, fi ecare ar avea aceeaşi specie şi vor 47 1


PLOTIN

OAOV, TOLe; bE OYXOLe; ET€pcxe;' xal EL J.l.€V xaTci TO� oyxo� tLxov TOUc; I.mOxELJ.l.€VO� TO tVuxal it: vaL , ăAAae; UAA"AWV .... ,. t: 1, ,'t'UXae; ' "c t: ' xa'''['(X" TO ELooc;, El'j- val , EL' oE J.l.lUV TW"" EloEl El,. vaL . T OU"'[O b€ €eTn TO J.l.lav xal -nlV aÎ.n-rlv �V nOAAOLe; CfWJ.l.aeJ"L tVUXTlV I.mapXEL v xal TTPO TaUTTJe; Trie; J.l.Lae; -rÎie; €V TTOAAOle; ăAA11V aU it: val J.l.-rl EV TTOAAOLe;, uq>' �e; 1'1 €V TTOAAOLe; J.l.La, WCfTTEP EL8wAov ""' ) ...... t'"' ,.. 0000. TToAAaxou <pEP0J.l.EVOV TTJe; EV (EVL, J.l.Lae;, OLOV El) )EX OOXTUAlOU EVOc; TTOAAOl X11POl TOV alnov uJTTOV UTTOJ.l.CX�aJ.l.EVOL q>€POL EV . 'EXEl VWt;' J.l.EV otv UV11AlCfXE"'[O &v ELt;' TTOAAcit;' 1'1 J.l.LCX, we; bE TO bElhEPOV UCfWJ.l.CXTOV J.l.€V 11 tVUX-rl €rLVETO . KCXl TTci,'}-l1J.l.CX J.l.EV OV ,'}-CXUJ.l.CXCfTOV oUc5EV ElXE J.l.LCXV lTOLOT11Ta YEVO­ J.l.€VTJV ES EVOc; TL VOe; EV TTOAAOLe; El vaL ' xal EL xcxTci TO O'UVCXJ.l.<pDTEPOV bE 11 lVuXTl, ,'}-UUJ.l.cxcrrov OOO€v . Nuv bE elO'w­ J.l.CXTDV TE al.no TL ,'}-€J.l.E,'}-a xal OOOlav, ,

......

/

(5. J nwe; ouv ooola J.l.la E:V TTOAACXLC;(H yap 11 J.l.la EV ncxeJ"L v OATJ, 11 ano OA11C; xal J.l.LUe; aL TTOAAal EXEl V11e; J.l.EVoOO11e;· 'EXElVTJ J.l.€V otv J.l.(a, al OE nOAAul ELe; TaUTTJV we; J.l.lUV ooooav EauTTlv ELe; TTA�,'}-oc; XUl ou oooouv' 'LxavTl yap nUO'L TTcxpaO'XEL v EauTl)v Kal J.l.€VEL v J.l.la· ouvaTaL yap ELe; navTu ' " , , ,. aJ.l.a XCXL ExaO'TOU oux aTToTETJ.l.11TaL TTuvTrr TO aUTO ouv EV TTOAAOLe;, MTl O" ne; elnLCf"'[ELTW' Kal rcip 11 ETTL�J.l." OA11, xal Tci J.l.€P11 aun;e; we; J.l.€VEL v -nlV OA11v xal aTT' auTric; TU J.l.€P11 · Kal TO O'TT€pJ.l.a OAOV xal an ' uu-rou Tci J.l.€Pl1, EV dLe; lT€<PUXE ' , , u, J.l.EPL''f�EO'v_�aL, xaL, uEXaO'TOV v, OUX TJl\cxnw01\0'\) xaL" J.l.EVEL OI\OV J.l.€VOV TO OAOV - 11 o UA11 €J.l.€PLO'E - xal TTaVTa €v . ' AAA EV -r1i� ETTLO'T1lJ.l.Tl, ELlTOL TLe; ăv, "'[o J.l.€pOe; OUX OAov�'H xaKEL EVEPYEla .... J.l.EV J.l.€Poc; TO TTPOXELPLO','}-EV oU XPEla, Kal TOUTO 1TpoT€TaXTaL, EnETCXL J.l.€VTOL xal Tci ăAAa bUVaJ.l.EL Aav,'}-aVOVTa XUl EO'TL lTaVTa EV"" TW� J.l.EPEl . Kal 'lO'We; TaULŢ) 11 OA11 A€YETaL, TO , f"' , u u 'jOE" J.l.Epoc;' ,EKEL J.l.EV OLOV EVEpYEL lt aJ.l.a TTaVTa' ETOLJ.l.OV OUV ' ) (, ., .. .... C " _Cl. _Cl. €XaCfTOV, o TTPOXELpLOUO'val v EI\ELe;' €V uE Ttp J.l.€P€L TO €TOL J.l.OV, EvbuvaJ.l.ou-raL b€ otov TTAllO'LciO'av TW OAw. "EpTJJ.l.0V O€ TWV ăAAWV ,'}-EwP11J.l.a"'[wv ou O€L VOJ.l.C'ElV � EL 8 € J.l.", EO'Tal OUXETL TEXVlKOV OUbE ETTLO'TIlJ.l.0'\)LKOV, elAA' WO'TTEP Ilv Kal EL TTaLe; A€YOL . E'L ouv 'ETTLO'TTJJ.l.0VlXDV, EXEL OUVaJ.l.EL Kal TU miVTa . 'ElTLO'nl<rae; YOUV b ETTLO'nlJ.l.WV ETTciYEl Tci aÂAa otov aXOAOU,'}-(a' xal o IEWJ.l.ETp11e; be €V -rTi avaAOOEL b11AOL , loc; 't0 C/

,

(

,

"

,

L

,

,

,

/

(/

L

L

472

(/


ENNEADA a IV-a, 9 (8),

4- 5

avea una şi aceeaşi spec ie în întregim e , deosebindu-se numai prin mase l 1 5 9 . Dacă el e datorează faptul de a fi su fl e te masel or care l e

sunt di sponibile l 1 6o, atunci sunt diferite reciproc; dar, dacă ele sunt <di ferite> după formă, atunci sunt una ca formă. Î nseamnă că în corpuri multiple există un singur suflet ş i mai presus de acest <suflet> unic aflat în cele m u lt i pl e, se găseşte, desigur, unul care nu este în cele multi ple, din care provine <sufletul> unic aflat În <cor­ puri> multipl e. EI este precum imaginea purtată pretu tinden i a unuia care rezidă în sine, tot aşa cum, cu un si ngur inel, s-ar face în mai multe bucăţi de ceară imprimabi le aceeaşi am prent ă Î n primul caz, su fl etul unic s-ar pi erde în multiplu, în al doil ea, sufletul ar fi l i psit de corp. Şi, dacă este o afectare, nu este de mirare că o cali tate prod u să de un singur lucru se află în mai multe l ucruri , şi nici dacă sufletul ar exista potrivit compusului din ambe l e De fapt, noi suntem de părere că sufletul este incorporal şi, la fel , că el e ste o s ubs tan ţ ă . ,

.

.

[5.] Dar cum poate fi o substan ţ ă un ică în mai mul te <sufl ete>? Fie că <substan ţa> un i că este în treagă î n toate, fie că de la întregi mea şi unicitatea ei care rămâne În sine provin cel e pl ural e. Aşadar, pe de o parte ea e s t e una, iar <sufletele> pl urale sunt în ea astfel încât

ea, una, se dă şi nu se dă multi plului . Aj unge ca ea să se ofere tuturor şi să rămână una: căci e a poate fi În toate deodată şi în fiecare, fără să se separe de nici una. Ea este aceeaşi în mai multe. S ă nu fie cineva n e în creză tor, căci şi şti in �a Întreagă c on t i ne părţi, astfel încât ea răm âne întreagă, i ar părţ ile provin din ca. La fcl este şi sămân ţ a un întreg, iar din ea provin păr ţ i În care se Împarte, şi fi ecare este întreagă şi rămâne intreagă, iar întregul nu se mic­ şorează (căci materia le divide) şi toate sunt una. Dar în cazul şti i n ţ e i s-ar putea obiecta, partea nu este întregul . Ea este actual i zată şi toate celelalte o urmează, fi i nd umbri te, În poten ţă, şi toate se regăsesc În acea parte. Se pare că acesta este sensul "în tregu l u i " şi al "păr ţ i i " În cazul ş t i i n ţ e i ; dar în <lumea inte l i g i bi l ă> toate <p ă rţ i l e şti in ţei> sunt în act si mul tan. Aşadar, fiecare <parte> pe care vrei să o ana l i ze z i este d i s pon i bi l ă. Ceea ce este disponibil într-o parte Îş i are puterea În faptul că stă în proximitatea în t r egului Nu trebuie crezut că o teoremă este separată de alte l e . De nu, nu va mai exista n ici tehnică, nici şti i n ţ ă, ci s-ar vorbi numai co p il ări i . Dar dacă şti i n ţa exi stă, ea le con ţ i n e pe toate în poten ţă. Savantul, deoarece ştie, le introduce în <şti inţa lui> p e toate celel al te ca anexe. Geometrul arată, în anali za <sa>, că .

473


PLOTI N

EV ExEl Ta TTPO aUTau TTUVTa, 6l ' tijv h CtVUAlxnc;, xaL Ta €<PE�� 6€, â. €� aUTal> IEvvaTal . 'AAAa TaUTa 6l a -rl)y lu-L ET€pClV Ctrr-tt €VElaV CtTTlO'TEl Tal, xaL c5La TO rrwjJ.a ETTL<JXOTEl Tal ' €XEl 6€ q>ava TTUVTa xal ExarrTOV .


ENNEADA a I V-a,

9 (8), 5

toate cel e de dinaintea lui sunt lina cu cel e pe care le anal izează el şi cu cele care unnează după el . Însă acestea nu sunt crezute, din cauza slăbiciunii noastre şi fi i nd stăpân i ţi de corp: dar, În <lumea i ntel igi bi l ă>, toate şi fiecare în parte sunt l i m pezi .


ENNEA�QN E


ENN EADA a V-a


Planul analitic al tratatelor cuprinse în Enneada a V-a 1 (10). Despre cele trei realităţi primordiale 1 . Sufletul uman îşi i gnoră originea divină: cauzele acestei ignoran ţc şi două moduri de a o combate. 2. Sufletul este mai val oros decât corpurile însufleţite de el. 3. Dar cauza sufl etului este inteligen ţa, pe care sufletul o poate cunoaşte întrucât derivă din ea. 4. Intel igen ţa este modelul lumi i sensi bile şi de aceea cupri nde în sine, într-un mod inteligibil, toate l ucrurile: naşterea l or în interiorul inteligenţei şi categoriile inteligibile fundamentale. 5-7. I nteli genţa este de fapt număr, ale cărui principii sunt unul şi di ada: despre cum s-a născut inteligen ţ a din unu, despre natura ei şi despre suflet. 8-9 . Vechi mea doctrinei cel or trei naturi divine, unul inteligen ţa şi sufletul, este dovedită de scrieri le lui Platon. Critica predecesoril or. 1 0- 1 2. S ufletul uman con ţ i ne cele trei princi pii primordi ale; ascensiunea sufletului spre primul principiu şi desprinderea de sensibil i tate. II (11). Despre naşterea şi ordinea celorposterioare celui prim 1 . Unul este principiul tuturor l ucruri l or. Lui îi urmează inteligen ţ a şi sufletu l : despre n aşterea sufletu l ui din intel igen ţă. 479


PLA N U L TRATATELOR

2. Sufl etul are mai multe păr ţ i , dar, s pre deosebire de părţ i l e unui

corp, ele nu se disting l ocal . De aceea, m i şcarea lor se des făşoară

În interiorul aceluiaş i suflet un i versal .

III (49). Despre realităţile cunoscătoare şi despre cel de dincolo 1 . Despre autocunoaştere. 2 . Părţ i l e i n ferioare ale suflellllui

sunt lipsite de autocunoaştere. Despre sufletul intelectual . 3 . Su fletu l

are o ra ţ i un e di scursivă. Despre i n te l igen ţa sufl etu l u i . 4. Despre acordul d i n tre sufl et şi i n tel i gen ţ ă şi despre cum poate sufletlll să se cunoască pc sine. 5. Despre m odul în care i ntel igen ţa se cun oaşte pe sine. Fi ind în act pri n natura ei, inteligen ţ a coincide cu acti vi tatea şi cu obiectul său. 6. I n tel i gen ţ a se cunoaşte pe sine în mod eminent. 7. Cunoscând zeul suprem , intel igen ţ a se cunoaşte pc s i n e . Des pre asemănarea şi deosebire a dintre i n te l i gen ţă şi sufl et.

8. Despre natura i ntel igi b i l u l u i . I m agi nea lui se găseşte în suflet,

dar în sine el este identic inteligen ţ e i . 9. Sufletul este l egat de i ntel i­

gen ţ ă, i ar ascensiunea spre intel igen ţ ă porneşte de l a el. 1 0. Prin c i piul

suprem n u se cunoaşte pe sine. Din el derivă i ntel i gen ţ a care îl

pri veşte şi se cunoaşte pe sine. Inteligen ţ a este un multiplu, pe când cel pri m este unu absolut. 1 1 . Despre m odu l în care intel i gen ţa

gândeşte unul . 1 2. Pri mul pri nc i pi u n u este m u l t i pl u. EI exi stă în mod necesar în aintea intel i gen ţei m u l tiple şi nu arc nevoie

de

1 3 . Unul este i n efabi l şi i nc ogn osc i b i l , întrucât cunoaşterea presupun e mul ti pl i c i tatea. 1 4. Discursul despre unu va cun oaştere.

fi negati v, pentm că unul este superi or real i tă ţ i lor pe care le-a n ăscut. 1 5 . Despre felul În care unul este pri n c i p i ul tuturor lucruril or. 1 6. Unul este s i m p l u întrucât este cauza cea mai Înaltă a

multi pl ul u i . EI este binele. 1 7. U nul este superi or intel igen ţ e i , i ar sufletul il poate cun oaşte Într-un m od i nexpri mabi l c ând este i lumi nat de el.

IV (7). Cum <provine> din cel prim unnătorul şi despre

unu

1 . Despre primul pri n c i piu, care este absolut simplu, di ncol o

de fi i n ţ ă şi cunoaştere, şi despre puterea l u i producătoare. 2. Acest pri n c i p i u nu este i n te l i gen ţ ă, ci i n tel igibi lul pe care inte l i gen ţ a îl cunoaşte şi îl i m i tă.

480


P L A N U L TR,\TArELOR

bine

V (32). Că inteligibiJeJe nu sunt În afara inteligenţei şi despre 1 . D es p re i n t e l igen ţa veri tab i l ă ş i d es pre obi l:ctul ci i n tel i g i b i l ,

c upr i n s În i n tel igen ţ ă . 2. Fi i n d în ac ord cu s ine, i n t e l i gen ţ a d i s p un e

de a devăntl desăvârş i t. 3 -4. I n te l i g en ţ a este secundă. U n ul este

pr i n c i p i u l pri m şi nu poate fi pu s În rând cu cel e l a l te. D i n el der ivă

n u m ăru l .

5.

6. Despre

Despre naşterea i n tel i gen ţ e i d i n u n u .

t ra n sce n d e n t a u n u l u i : n u m a i nega ţ i a ÎI poate ex pri ma. 7. Vederea

se poate real i za În două moduri, ce corespund, pr i n a n alogic cclor ,

două m an i ere în care i n t el i gen ţ a poate con templa un u l . 8. Despre

l u m i n a s u prainlel igi b i l ă

a

u n u l u i care inundă i nt e l i ge n ţ a 9. N i meni .

n u posedă ş i n u con ţ i n e unul , deşi cI l e p o sed ă ş i le c o n ţ i n e pe toatc.

1 0- 1 1 . Din unu provin toate, dar el este di nco l o de e l c . 1 2. B i nele

precede fru m osu l . EI este p r i m ul pri n c i p i u aULos u fi e i ent. 1 3 . Despre bine.

VI (24). Despre faptul că cel de dincolo de fiinţă nu gândeşte

şi despre ce sunt prima şi a doua realitate gânditoare

1 . Des pre cel care se gândeşte pe s i n e : el este totodată unu şi

do i

.

2. Ex i stă trci real i tă ţ i pri m o rd i a l e : pri ma cste d i ncol o de

gândi re, În vreme ce următoarel e două sunt gândi toare. Des pre gândi rea e m i nentă. 3 . M u l ti p l u l nu poate exi sta fără u n u . Dar accsta, dacă este l i psi t de m u l ti plu, este l i ps i t şi de gând i re 4- 5. Pri m u l .

princi p i u este simplu şi nu are n e v o i e d e n i m i c EI este b i n e l e s pre .

eare tinde i n te l ige n ţ a 6. Ex i s te n t u l veritabi l este totodată gândire, .

v i a ţ ă ş i fi i n ţ ă, pe când cel de dincolo de fi in ţ ă este ş i dincolo de

g ân d i re .

VII (18). Dacă există idei ale individualelor 1 . I de i l e i n d i v i dualelor şi ra ţ i u n i l e semi nale ale i n d i v i z i lor:

dac ă pentru fi ecare i n d i v i d exi stă o asemem:a raţ i un e d i s t i n c t ă sau ,

dacă ra ţ i un i l e se pot repeta. 2. Cum influen ţează gen erarea i n d i v i ­

zi l o r num ăru l raţ i uni l or seminale. Fi ecare suflet de ţ i ne toate raţ i un i l e

d i n u n i vers, da r o actual izează doar p e cea proprie. 3 . Ne ces i tatea une i ra ţ i un i d i ferite pentru fi ecare i n d i v i d . 48 1


PLA N U L TRATATELOR

VIII (31). Despre fiumosul inteligibil 1 . Cum se aj unge l a contemplarea frumosului i n tel igibil?

Anal ogi e cu n i veluri l e frumosu l ui în m ateri e, în arti zan, în artă.

2. Analogia cu nivelul superior al lucrurilor naturale, care SlUlt frumoase

prin raţiunea naturi i . 3. Raţiunea din sufl et şi raţiunea superioară, care este în sine. Ea este i n teli gen ţa eternă, care nu mai este determinată, ci doar produce raţ iunea din suflet. I ntel i gen ţa nu m ai

poate fi cunoscută prin imagine, ci pri n puri fi carea intel igen ţei din

noi . Clasele de zei ca niveluri al e contemplării inteligen ţei . 4. Contem­ plarea i n tel igibil ă este o cunoaştere nedeterminată, ş i are l oc într-o uni tate perfectă Între fi i n ţă, v i a ţ ă şi înţelepciune. 5. Ni vel uri ale înţ e l epc i uni i ; în inte l i gen ţă, în ţelepciunea real ă nu este un compus

de teoreme şi propozi ţ i i , ci este i denti că fi in ţ ei real e. 6. Scrierea egipteană prin imagi n i , ca expresi e a non-di scursivi tăţ i i lumii inte l i gibile. 7 . Producerea un i versului pornind de l a uni tatea arheti­

pal ă a i n tel igen ţei, în care toate lucruri l e sunt împreună. 8. Intel i ­ gen ţ a deţine frumosul în întregul e i şi î n m od pri m ordial . 9. Lumea i n tel i gibi l ă poate fi conc epută prin

corij area i magin i i

lum i i

sensi bi le. 1 0. Ni vel uri le contem pl ări i i n tel i g i b i l e ; contemplarea ca parti cipa ţ i e la frumosul intel igibi l . 1 1 . Exem plul posedări i divine şi

unitatea dintre pri vi tor şi lucrul pri v i t. 1 2. Necesi tatea exi stenţei uni versului ca im agi ne a frumosu l ui i n tel igibi l . 1 3 . Analogi a dintre

generări le divine şi real i tă ţ i l e pri mord i ale (unu, i n tel i gen ţ ă, suflet) .

IX (5). Despre inteligenţă, idei şi fiinţă 1 . Senzaţia trebuie depăşită pen tru a atinge o cunoaştere 2. Cauza forme l or şi a frumuse ţ i i sens i b i l e este inte l i gibilă. Dar binele este dincol o de intel igen ţă. 3-4. Despre

veri tab i l ă.

natura şi ti puri le de inteli gen ţ ă. Re l a ţ i a dintre i n tel igen ţ ă şi suflet.

5. I ntel igen ţ a veritabilă este act. Ea gândeşte exi stentele, care se n asc în ătmtrul ei şi con ţ ine astfel m odelul l u m i i sensi b i l c . 6-8. Toate

lucruri le din inte l i gen ţ a veritabil ă sunt laolal tă, un ite între ele şi cu intel i gen ţ a care le gândeştc. Des pre un i tatea dintre inte l i gen ţ ă, idei şi fi i n ţ ă. 9. Cupri n zân d modelul l u m i i sen s i bi le, i nte l igen ţ a este o lume intel i gibi lă. 10. Toate formele sen s i bile provin din cele intel igi bi le. Răul este o pri vaţie. 1 1 . Arta şi tehni ca au un dublu

princi piu, i ntel i gibil şi sensibi l . Dar l egătura cu l umea i ntel igibi l ă

482


PLA N U L TRATATELOR

variază în funcţie de i mportan ţa pe care o arc pentru cle el ementul sensibil. 1 2. Tot astfel, exi stă di feren ţe particul are cc îşi au originea în intel igibil şi altele cu o originc sensibilă. 1 3 . Suflete le particulare aparţin lumii intel igibilc. 1 4. Defectele lucmri l or sensibile au o c auză materi ală.


( 1 0) . n €Pl TW'J TPl W'J apXlxw'J UlTOcrTCXcr€WV

1

(

/

1 1 . 1 TC TTOTE ăpa ECTTl TO TTETTOl T)X� Ta� \.IJUxâr; lTaTpOr; -{te:ou ETTLAatt€O"ttaL, xal P.Ol par; ExEl ttEV oOOa.r; xaL OAl.tJr;;' ExEl vou ayvo­ TpaL xaL EaUTa� xal EXEl vOV; JAPX-rl ).l€V oLv al.lTalr; TOU xaxou � TOAp.a xaL' � j€\lEO"lr; xal � TTpWTIl ETEpOTI1r; xaL TO l3ouArr&�\lal b€ EamW\I il \laL . TW b-rl alJTE�OOOlW ETTELbrŢrrEP E<pa\lEO"a\l T]O"tt ELO"aL , TTOAAW TW Xl \lELO"\}UL TTap ' aUTW\I XEXPTJJl.EVaL , TT]\I ....) l. , ) / / ) '\ / C alTOCTTacrl \1 lTE1TOlT)J.l.EVaL, T]YVOE\Ja\lTLa\l opaJl.OOOaL XaL TTI\.ELcnTŢ\J T]<Ja\l Xal €auTâr; EXEL ttE\I 1L \lal' WcrrrEP lTalbE<; ElhtUc; aTTOO­ lTaO"tt€\lTE<; alTO lTaT€pw\l xal TTOAU\I XP0vov lTOPPW Tpa<p€\lTE<; ayvooooL xaL €aUTOUc; xaL lTaT€pa<;. OUT' ot\l ETL EXEl \10\1 OUTE ) / , ) " / / EaUTar; opwcral, aTLp.acracraL EaUTa<; aYVOla TOU- YEVO�, Tl).lT]craO"aL TctAAa xaL' TTa\lTa p.aAAO\l 11 €aUTa'r; tt�up.aO"aO"al xal lTpO<; alnâ EXlTAaYElaal xaL ayacrttElaaL xaL E�Tu)"rrlJ.t€\laL TOlhW\I, aTT€ppT]�a\l � dlo\l TE €aUTa� GJ\I alTECTTpa<pT)CJa\l aTLp.aaaaaL· WcrTE OlJP.j3aC\lEL TI1c; lTa\lTEAO� aYVOLa<; €XEl\lOU � TW\lbE TLP.Tl xal h €aUTW\I aTLp.la lr. \IaL aLTla.u Ap.a yâp bLWXETa.L ăAAO xal {7aup.aţELaL, xaL TO ttaup.aţo\l xal blWXO\l oP.oAOYEl XElPO\l iL \lal' XELpo\l b€ aUTO Tl tt€P.E\lO\l Yl yvop.€\lWV xaL alToAAuJl.€\lW\I aTlp.O­ TaTO\l TE xaL {7vrTroTaTO\l lTa\lTW\I GJ\I Tlp.a UlToAa).1jXi\lOV OUTE -{tEOU <pUcH\I oUTE M\JaP.l\l ă\I lTOT' €v -&u� Ih?"OlTo. lno bEL bLTTO\l yCY\lEO"ttaL TO\l AOYO\l lTpOr; TOUr; olhw b�axElp.€\lOUr;, E'LTTEP TLr; (

......

)

(

......

_

L

......

Le

\

......

I"

/

/

r

-

(

4X4


1 ( 1 0) . Despre cele trei real ită ţ i primordi ale I 1 6 1

( L I De t�t pt ce a determi n a t su flete l e să Î� i u i te ze ul- lată şi să s e i g n or e � i pe s in e şi pe e l , deşi s u n t părţ i < p ro v e n i te> de su s ş i s un t în î n treg i m e a l e l u i I I CJ2? Pe nt ru e l e , îndrăzn ea l a 1 1 63 , n aş t er e a şi a l te ri tate a pri m ă , ca ş i d o r i n ţ a de a-şi a pa rţ i n e sunt pr i n c i p i u l ră u l u i . Or, a r ă t ân d u s e bucuroase de i ndepen d e n ţ ă, fo l o s i n u u se prea Ill u i t de propria m i şcare, a l e rgfm d În tr- o <d i re c ţ i e> o pusă şi î n d ep ă rt â n u u - s e cftt s-a pu t u t <u e s ursa l o r>, ele n u au mai şti ut ,

-

-

n i c i măear că provin de aco l o : e a n i şt e co p i i care, s mu l ş i im cdiat <ce s au n ăsc ut> uc l â ngă pă r i n ţ i ş i c re s c u ţ i depa r t e m ai m u l t t i m p, nu s e c unosc n i c i p e e i înş i ş i , n i c i p e p[trin ţ i i l o r. Pri n ur m a re , fi i ndcă n u ş i -au m a i văzu t ni ei <tată l > şi n i c i pc c \ e în s e l e , < s u fl e t e l e > au aj uns să se d i s prq u i aseă pr i n ignorarea ori g i n i i I I (J4 l or < ş i > să s l ăveasc[t cel e l a l te < l u c r u r i > adm i râ n du- Ie pe toate ac e s te a mai m u l t de<.:ât ele Î n se l e . U i m i te în fa ţ a lor, fe l"m cc ate ş i l e g a t e ue e l e, s u fl et el e s-au fupt, pe C[it se poate, de <ce le d i v in e >, de la care ş i -au În tors fa ţ a, d i s p re ţ u i n d u - l e " ()5. A s t fe l s l ă v i rea celor <sen s i b i l e > ş i d i s pre ţ u l fa ţ ă de s i ne se u o v e d esc a fi eauza Il ec u n o a şt e r i i co m p l e t e a ze u l u i Căc i , urm [t r i n d şi ad m i r fm d un l ucru, cel ce îl u rm ă re şte ş i îl adm i r ă i se recunoa ş te astfel inferior ; or, p u n â n d u -s e pe s i n e mai prej os d e c â t cele care supuse n aş teri i ş i p i e i ri i şi soco t i n d u -se c e l m a i d e d i s pr e ţ u i t şi m a i coru p t i b i l d i n t re toate cel e pe care le adm i ră, <su fletu l > n u ar putea n i c i o d a tă să con ceapă natura şi puterea zeu l u i . D i n ac e s t moti v, cei aOa ţi într-o asemenea s i tu a � i e au n e v o i e de două u i sc urs uri , dacă c i n e va ar -

,

,

.

485


98v

.5�Xorf\ ?d11 (\(? .5l1..D)3{}.DUC10.Dl,3 .5�Xo ţf\ �(\AJdC10 (\AJJ�1? 3l. 3X.D9. ' 0l.3(\?1� (\OTI1AJS'�3 t\.0�j, .511..D901� .5(T)(\9d<DTI� �Xorf\ ?111\ (\019J� (\ l .DU.t\) X .5p{}ll(\ TX �9 o) ' (\0(\3TI)3X ?9 3d131� '(\AJ) .DAJ(\AJ{}� 3S' 3X�3 '(\11.(T)j, (\3TI 3)((T)93 oO(\AJdoo AJn(T).o .513 AJooO{} �X3 l1.Xo�' lAJ� 10l. �)J.OO ' 1AJ;�09'9 (\ 1�0 119130.DodX 1.0001011 (\ l;l1-rlpX 1�.oAJ.o)l.(T)ch �AJ'<.og (0)'<.4 .50��(\- (\?(\ 13l.0)(.D -(\010 .(\AJ.D0011TÎXJX.D13 lAJ)( (\AJooOl.D13 t\.3{}0l.(\AJ11 1AJ)( (\AJ.o13{}OX.D 13 � AJ)( (\AJ�OO?d.Dl� (\o'�p - (\3 �(T) �? (\�Xorf\ ' AJl.�l..D3� (\?l.f1� .51,3 t\.3{}0l.(\]J11 ?9 (T)l.) 30N . (\(T)rt1tX� .5?(\ XJdf1o �l.f1XJ JAJ)( d�� � AJ)( AJ.D.DAJ'(P{} ?9 .5oXO.oy" '�1 (\�n .5oXO.Dy" . (\OX9 1d311 ?l. (\�11 JAJ)( p'('(� '(\(T)S'9'<.)( .50l.AJTÎ�.D �0.1. q JAJ)( AJlÎ�.o (\0(\3TI)3)(ld3 11 �l. (\0(\9n �TÎ (T)l..o? �f1XJ '? 9 (\OX n.oH/l · 13.DPl..oAJl.AJ)( �l. (T)X�l.D4 .5AJ'('(]t .5�)J. (\(T)l.9)(03l.11.0131 (\ �.1. JAJ)( 5 11.l.pl11? AJ.o :31 -D'('(AJ11AJ 11.(\3TÎO(\31 (\13110)(.0 00l. AJ1 �AJ AJ d )(1TÎ.o 00 llXorf\ 11.'('('R (\�Xorf\' (\U'<.p13TI '" (\�l. ?9"" (T){}.D)�l1�)(1: . (T){}.D9 j, 1\0'(' 3S'f2 '.510l..DAJ)(3 .510l. 3l. (\3 11 (\AJ 11TÎO.D 01l. 3.1. (\3 (\U.j, 00l. .5AJ1111dOX .s� 5�119�:h -�S' .5)1 ���OXJ3) �1311J3'(011� �n �l. -p� AJ�O ? 9 �l.C1 XJ '(\�j, ?1 �lltdoX � 1111J3'(011� �XorJ1 Pl.I1AJ (\AJl.� '(\(T)(\9TÎ -Od13{}<D JAJX (\(T)l.901 (\(T)(\9TIo(\111 '(\AJd?l.(T)1TÎll. lAJ(\ 13 llxlp(\� (\(T)l.OOl. 1AJ)( . 131011 (\Uj, AJ 1AJX 13(\ 1X (\(T)..J. '1AJ)( 13n.DO)( (\(1)..J :od3l.3 .I' ) AJ!X}0 51.o9<D 131]>ld311 13 �Pl. (\� ?S' �f1X) ' (\3.Dlln.D9)(� �lf1AJ �n)( '(\9(\X)df10 (\0l.�0l. (\X)19TÎ (\?l. ?S' !;uf1AJ ' (\01 '(y" ?S' �C1X) ' x):3{} AJdl..o'R �(\1Jdf10 (\� 3l. R 1d?� (\� 3l. R x).D.DAJ'(P{} 3.1. R 13ch?d1 11.1 3l. X) '(\U(T)j, .510l.0AJ X).DAJ.D03t\lln3 X)1(\x)11 3ru 10113 X)chj, (\3n .1'

(llf1:O

,

......

_

'l

'

......

_

5� ' �Xorf\ x)Dn� 0(\ 13X3,' (\Ol.(T)d11 (\0 �)0l. (T)�.D) 3�0,(}(\3c l �Z]

. (\ 13 do3 lX)l.X)(\Og 1x»)( 13)(UOOd11 lU)( 'U(\31.l0.D �9 1 3 )l. � p '(\ 1 d 3l.U 3)(y..oo d11 1,3 ':o' ,3 � � 3 r: : 9 l ?-rl J. " 19,(� d 1x»)( '(\13 (\010 '13X3/( (\0100101 X)10X)101 X)nTÎo 13 1x»)( '(\ 1....31U). "..",. .. � "..",. 9 1( ...l pl. �Ol. 13X? (\ 1TIX)(\99 ',3 ' li{}pTI (\Od3l.9d11 (\ !;uI\XJ XJ(\) '�f1n (\031.D(T)(\1 131Uj, (\0 1.1. 1x»)( 'ltXOrf\ ll..D3 (\OOl.Uj, dX)l 01 . (\0(\ 13)(3 5?dll oold9.- ?d11 JAJ; 'OO�?TIO�l.l1.j, �Ol. 5ol.�0 dp1 5�LL1� .(\091""x3� (\�(\ 110 �d3 U . 13 .o�'(1l9 (\0(\ :3)('r)( .5�3{}.D1(\ltchX).o �X»)( 00(\)3)(3, (\ l l..D� Ss> d319d11 5B '.5AJ)�� 5�1 �X»)( .500(\?1 120l. (\°10 (\�XorJ1 (\!;u (\(T)X.Dy.(\ nlnAJ(\� JAJX (\(T))(.D]J919 ?9 q '(\0?'<.11111� (\3nl)9 .510'('<.'R (\3 (\0 '(\(T)(\3n(T)nll. llXorf\ (\0(\ (\(T)l. (\AJlnll.X) (\ll.l. .50(\)(139 (\3n O ) �.5�d3';.P)(3 �<}o .5 )1 ·OO.1.�d11 -J XJx 5?(\3) � AJ)( �Ol.i)J.od�� �Ol. l d X?n ) 101p(\� �X»)( XJ.1.�d11 pl. �X) X x»)l. (\XJ(\� pl. .5',3 .5!:l0l.f1XJ 13rf\?dl..ol11� .

,

/(

,

(

,

NLLOld


EN N EA DA a V-a,

1 ( 1 0 ), 1 - 2

<dori> să îi întoarcă spre cel e primordiale, atlate în direcţ i a opusă, şi să îi conducă până l a <princi piul> suprem, la unu şi la cel prim. Care sunt, deci, cele două <discursuri>? Unul arată natura mizerabilă a lucruri lor pe care sutletul le preţuieşte acum (iar pc acesta îl vom expune pe larg în altă parte), pc când celălalt instmieşte sufletul şi îi aminteşte ce fel de origine şi ce valoare are. Acest <discurs> este mai i mportant ca primul şi, o dată prezentat, îl c1ari fică şi pe acela. Despre el trebuie acum să vorbi m. �ăci el este mai aproape de obiectul cercetări i <noastre> şi îi este util. I ntr-adevăr, sufletul este cel care cercetează şi el trebuie să şti e ce anume este cel care cercetează, pentru a se cunoaşte mai întâi pe sine, dacă poate cerceta asemenea lucruri, dacă are un ochi capabi l să vadă şi dacă cercetarea merită Tacută. Căci, dacă el este străin de <obiectul cercetat>, de ce <să mai cerceteze>? Dar, dacă este înrudit <cu el, cercetarea> merită făcută şi el poate descoperi ceva.

[2.1 Pentru început, fiecare sufl et să se gândească l a <următoare-le>: că el însuşi a făcut toate vieţuitoarele i n suflân du-le v i a ţ ă, pe cele hrăn i te de pământ, sau de mare, pe cele din aer şi astrel e d i vi n e din cer, apoi că el <a făcut> soarele şi tot el <a făcut> cerul acesta m are, l-a pus în ordine şi i -a dat o mi şcare ci rculară regulată, deşi el este o natură d i ferită de cele pe care le ordonează, le pune în m işcare şi le dă via ţ ă, şi apoi că <sufl etul> trebuie să fie mai pre ţ i os ca ele,

deoarece ele se nasc şi pier când sufletul le părăseşte sau le dă viaţ a,

pe când el exi stă veşn i c, deoarece

, ,1lU

se părăseşte niciodată pe

sine" 1 1 66. În privinţa modului în care dă viaţă universului şi fi ecărui

<lucru, sufletul> să gândească astfel . Să ia seama la sufletul cel mare, el , care este alt sufl et, dar nu unul mic 1 1 67 , de vreme ce s-a făcut demn de această cercetare o dată ce s-a e l i berat, l i n i ştindu-se ,

de înşel ători e şi de cel e ce au vrăj i t cel e l al te <suflete>. Să se lini ştească nu doar corpul din junII 1 1 68 <sufletului> şi agitaţ i a din corp, ci şi tot ceea ce îl înconj oară: să fie l i n i ştite şi pământul , şi marea , şi

aerul, şi centI însuşi să fie l i n i şti t l 1 69. Să îşi mai închi puie că în aces t <cer> cu totul nemi şcat se află un suflet care parcă se revarsă în cer <veni nd> din afara lui şi se răspândeşte în el, in trând din toate părţ i l e şi i l uminându- l : aşa cum razele soarelui care lumin ează un nor întunecat îl fac să strălucească, dându-i un ch i p de aur, tot aşa şi sufletu l , când a ajuns în corpul cerului, i -a dat vi aţă şi nemurire şi l-a trezit din starea lui in ertă. <Cerul> mi şcat cu o mişcare veşnică de sufl etu l care îl conduce i n tel igent a deven i t un vieţuitor fericit, i ar măre ţ i a lui i-a ven i t de la sufl etu l instalat În el, pen tru că înainte

487


PLOT I N

<Jw}J.a V€}(PoV, Y� }(al U6WP, }J.aAAOV 6E <J}(6-ro� UATj� }(al }J.� DV }(al O <JWYEOU<Jl V al tTEOL, q>Tj<JL Tl�. r EVOL TO 6' &v q>avEpwTEpa aUT�� }(aL EvapYE<JŢepa 11 cuva}J.l� }(al 11 q>OOLe;, EL ne; EVTaUtTa ClavOTjtTELTj, OlTWe; TTEPl€XEL }(Ctl ăYEL Tale; au�� �OUAij<JE<JL TOV oupavov . navTl }J.EV yap TW }J.Er€tT EL TOUT�, O<JO� E<JTL V, ECW}(EV €aUT�V }(al TIav 8La<J�}J.a }(al }J.€ra }(al }J.l}(POV EWUXWTal , eXAAOU }J.Ev ăAATI }(El}J.€VOU TOU O'W}J.aTO�, }(al TOU }J.EV W6l, TOU CE W6L OVTO�, }(al TWV }J.EV E� EvavTLa�, TWV CE ă,AATjV elmipTTj<JL V alT ' aAAijAwv Ex6vTWV . )AAA ' oux l-j 4;UX1l oihwt;;' , OUbE J-L€PEl aUTT)C; 'E }(aO'Tw }(aTa}(Ep ..... " ...... ..... _ ) " J-LaTlcrtTELcra [J-L0Pl W tVUXT)c;] 'C11v TIOLEL, aAAa Ta lTaVTa '(TI TTI \. \ oAn, }Cal TIapEcrn TIacra TIaVT<XXOU TW rEVVTjO'avn TIaTpL O}J.�LOUJ-LEVTj xal }Ccna Ta €V xal xaTa \0 m{VTTj . Kal lTOAUe; WV o oupavoc; xal ă,AACX; ă,AATI EV EO'n Tn Tau-me; cuvcX}J.EL xal tTEDe; EO'n cla TauTT)V '6 xaO' l.we; 08E .' / EO'�L CE xal T]ALOe; tT€De;, (S-rt E}J.4;UXCX;, xal Ta ăAAa ăcrTpa, }(al �}J.Ele;, ELlTEP n, C l a TOUTO' vexUEe; rap XOTIPLWV EX�ATjTDTEpOl . T-rlV 8E tTEOle; aL TLav TOU tTEOle; Et vaL elvcirxTj TIPEO'�UT€paV tTEOV aUTwv il vaL . (O }J.OELC-rl� CE xal � �}J.ET€pa, xal oTav ăVEU TWV TIPO<JEA tTDVTWV <JXOlTne; Aa�wv XEXatTap}J.€vTjv, EupijO'EL� Ta aUTO TL}J.lOV, o �V wuxij, xal Tl}J.LWT€POV TIaVTOe; TOU o &v <Jw}J.anxov �. r� yap miVTa ' xCiv TIUP CE TI. TL Civ ELll Ta xalov aUTou; Kal &ra EX TOUTWV O'uVtTETa, x&v �wp aUTOle; TIpoO'tT�� xâv a€pa . E'L 8 ' on €}J.WUXov CLWXTOV EO'Tal , TL TIapEL� �L €aUTOV ăAAOV CLWXEL; T"Tlv CE EV ăAA� tVUX-rlv elrci}J.EVO� O'€aUTOV ă,ra<Jal . 1....

(/

'

I'

\.

_

-

......

......

_

l'

[3.1 OUTW C-rl n }J.Lou xal tT dou OVTO� xpij}J.aTo� T�e; wux�e;, TTlO'TEuO'ae; YjCTj TW TOLOUTW tTEOV }J.ETL€VaL }J.ETa TOL au-m� al TLae; elVa�l VE �po� EXEl�OV ' lTciVTW� lTOU ou lTOPPW �aA€le;' OOOE TIOAAa Ta }J.ETa�U . ;\ci}J.�av E TOLVUV Ta TOU tTdou TOUTOU tTELaTEPOV Ta tVUXT1e; TIpOe; Ta ăvw rEL TDvll}J.a, J-LE{} ' O xcd el'P ' ot] � Wuxij . K cdTIEP rap o1]O'a XPT1}J.a 6LOV €8EL�EV '6 AarOe;, €LXWV TL� E:O'n vou· 6Lov AarOe; o EV TIPO'POP� AarOU TaU EV WUX� , OUTW TOL xaL aUT"Tl AarOe; vou xaL � mxO'a EveprELa xaL ' ) /"\ '\ " 1'"" , , ( ELe; a/l./l.ou UlTOO'TaO'L'J" OLOV lTUPCX; TO' J-LEV 11 TjV TIpOlETal '-f!:,WTjV O'uvoooa tT€P}J.aTll�, � 6E llV lTapeXE L . �El CE Aa�El v EXEl oux (,

l'

')

(

48 8


E N NEi\ Di\

a

V-a, 1 ( 1 0 ), 2-3

era un corp i nert, pămân t �i apă, ba mai m u l t, o materie obscură, o nefi i n ţă, "ohiect dl:! ură pel /tru Zl:!i'� cum spune c ineva 1 J 70. Puterea şi n atura su ll etu l u i a r putea deveni mai c lare şi mai evi den te dacă cin eva ş i- ar reprezenta aici cum în vă l u i e <sufl etul> cerul şi îl eond uce prin <actel e> sale de va in ţă. Căc i <su ll etu l > s-a dat pe sine în tregii întinderi a cerului, cât es te el, şi oriee i nterval , mare sau mic, este însu tl e ţ it. Des igur, fiecare corp se a fl ă În câte LIn l oc d i feri t, unul aici, altul dinco l o, ti i n d separate între e l e fie pentru că se află Într-un <raport> de opozi ţ ie, fi e în alt <ra port>. Dar sufletul nu este aş a şi nici nu dă via ţ ă fiecărei părţ i din sine, t'·agme ntându-se, c i t o ate < părţ i l e> au v i a ţ ă prin in treg � i <su fl e t u l > este prezent in treg peste t ut. semănând. prin u n i t a t e ş i comph:titud ine, tatăl u i ce l-a născut. Şi ceru l, care este m u l t i p l u şi d i ferit În fiecare Inc, cstc unu prin puterea < s u fl et u l u i > , iar l umea aceasta este un zeu tot datorită l u i . Soarele cste şi e l un zeu, pentru că cste Însu fl e ţ i t c a şi c e l e l al te astre, iar noi, dacă avem în tr-adevăr ceva <d ivin>, este d i n acel a ş i moti v, căci "cada vrele. /Ilai II I U It decât gUlloiul. trehuie anl llcale", " 7 1 . Da r, pen tru ze i , cauza d i v i n i tă ţ i i lor trebu ie să fie o fi i n ţ ă di vină mai venerabi lă ca e i . Or, şi <sufl et u l > n o stru este de aceeaşi spec ie <cu aceasta>, iar când îl pri veşti Icl ră adaosuri şi i l i e i <Într-o stare> pLlri ficată, desc o pe r i c ă ceea ce <nu meam> suflet este valoros ş i mai valoros decât oriee <l ucru> corporal . Căci toate <corpurile> sunt pământ; şi, ch i ar dacă ar fi foc, c i ne l e -a r putea aprinde? 1 1 72 Ş i <Ia fe l pentru toate> câte sunt compuse din aceste <e l emente>, chiar dacă li se adaugă apă sau aer. Dacă, Însă, un l ucru meri tă cercetat fi indcă este însufl e ţ i t, de ce ar c ercet a altceva <c ineva>, negl ijân du-se pe si ne? I ar, dacă a dm i ri sufletul d i n altul, te admiri pe tine îns u ţ i . 1 3 . ) Astfel, cum su fletul este u n lucru preţios ş i divin, atunci, de vreme ce din acest motiv ai primit deja încredere <că pn ţ i> să te îndrepţi spre zeu Însoţit de o astfel de cauză, Înal ţă-te spre ci 1 1 73 ; în or i ce caz, nu vei căuta departe �i nici intermediari i nu sunt nllmero�i 1 1 74. Ia, deci, în consi derare vecinul superior al su fl etului , cel care este mai divin decât aeeastă <ti i n ţ ă> divină, căru ia s ufl etu l îi <unnea/ă> şi din care <pro v i ne> . Căci, deşi este aşa cum l-a arătat În discursul <nllstm>, ci este o imagine a intd igcn ţei: aşa cum cuvântul expri mat <corespunde> unui cuvânt din interiorul sufletului 1 J 75, tot a�a şi <s uflet u l > Însuşi este ex presia intel igenţei, În tregu l ci act şi viaţa pe care e a o răs pânde ş tc pentru existen ţa a ltu i a � la fel , <stă in natura> foc u l u i să fi e o dtl ­ dură care rămâne Î n ci , dar şi u n a p e care o emană. Da r nu 489


PLOT I N

€XPEOOOa\l, aAAa ).l€\loucra\l ).lE\I nl\l E\I atrtw, n1\1 bE eXAATI\I , ,... ,... " U<plO"Ta).lE\lTI\I , Oooa OU\I aTIO \lOU...... \lOEpa, )EO"Tl.., xal, ,E\I AOŢlcr( ...... , ).lOle; O \lOUe; aUTIle; xal TI TEAELwcrLe; aTI aUTOU TIaAl \1 OlO\l TIaTpOe; €x\tP€Wa\lToc;, 0\1 ou TEAELO\l we; TIpOe; alHO\l EŢE­ \I\ITlcrE\I , UH "tE oL\I tmocrTacrle; au-rn aTIO \lOU a TE E\lEPŢE(a AOŢCX; \lOU aUTn bPW).lE\lOu �/OTa\l Ţap E\I(bll ELe; \lOU\I, E\lOO\tE� EXEl xat, OlXEla ac, \IOEL...... xal E\lEPŢEl , KaL TaUTae; ).lo\lae; bEL AEŢEL \1 E\lEPŢE(ae; WUX�c;, acra \lOEpWe; xal oou deXO\tE\I' TU b€ XE(pW eXAAO\tE\I xaL mi\tTl wuxîic; -rîie; TOlaUTTle;, NoUc; oL\I ETIL

(

......

-

,

)/

)

'

,

c

,

)

,

)

,L

.....,

""""

,

/

t'

.....,

/

).laAAO\l -t1ELOT€pa\l TTOlEl xal TW TTanlP J. \lal xal T� ,.. � , " " ...... ) " TTapEl \lal ' OUb€\I Ţap J-l€Tcx.SU 11 TO ETEpOt<; El \lal , W<; Eq> ESTlC; ).lE\lTOL xal we; TO <5EXO}J..E\lO\l, TO bE w<; �&K;' XaATl bE xal 'h ...... t,.

)

(

\lOU UATI \lOOEl<5Tle; oLcra xal a.TTA�, di.O\l bE b \1OU<; , xal TaUTW ...... ...... ...... )/ ).lE\I TOUT� bTlAO\l, on XpEl TTO\l WUXTle; TOlaO'bE OOOTle;, ,

/

u

t,.

......

[4.J'lOOl <5' eX\I ne; xat EX TW\lbE' xoo).lO\l ULO'\tTlTO\l "tO\l<5E E'C TLe; \taU).lcX�EL Ele; TE Ta ).l€ŢE\tCX; xal TO xaAAOe; xal n1\1 Ta�L \1 T�e; cpopă<; T�e; (Ub(OU aTTO�A€TTW\I xal \tEOUe; TOUe; €\I aUTW, TOUe; ).lE\I bpw).lE\lOUe;, TOUe; b€ xal acpU\lEle; O\lTae;, xal &1l �O\lae; xal ��a cpUTa TE TTcX\lTa, ETTl Ta UPX€TUTTO\l aUTOU xal Ta UATI\tL \lWTEPO\l u\la�a'c; xaxEl TTcX\lTa \b€TW \lOT]Ta xal TTap' aUTW (HbLa E\I OtxEla crU\I€crEL xal �wn, xat TOUTW\I TO\l ) aXT]paTO\l \lOU\I TTpOO"TaTT]\I, xal, crO<ţHa\l a).lT]xa\lO\l , xaL TO\l we; eXATltTWe; ETIL Kpo\lou �eo\l \tEOU xopou xUl \lOU O\lTOe;, ncX\lTa rap E\I al.HW Ta UtTcX\laTa TIEPl€XEl , \lOU\I TIa\lTa, \tEO\l TIcX\lTa, ...... WUXTI\I TIacra\l, (EcrTWTa aEl , TL rap �T]TEl ).lETa�aAAEl \1 EU €XW\I; nou b€ ).l ETE A\t El\l mX\lTa TIap' al.HW €XW\I; )AAA' OOOE aU�EL �TlTEl TEAELOTaTCX; W\I , �lO xal TC/ TTap ' aUT� TTcX\lTa T€AElU, Y\la TIcX\lTTl � TEAELOe; OOO€\I €XW\I o Tl ).l1l TOLOUTO\l, ) OOOE\I EXW\I )E\I aUTW O ).lT] \IOEL...... ' \IOEl bE, OU) �T]TW\I, aAA EXW\I, KUl Ta ).laXaplO\l ULT� oux ETTexTllTO\l, eXAA' E\I UlW\ll TTcX\lTU, xal b O\lTWe; ah'; , 0\1 ).ll ).l El TeXt XPO\lCX; TTEpl tT€W\I tJ;UXTl\l Ta ).lE\I TTapLElC;, TOle; b€ ETTl�ciAAW\I , Kal rap eXAAa xal eXAAa at TTEPl tVUXrl\l' TTOTE rap EwxpcXTTle;, TIOTE b€ Y TTTIOe;, E\I TL UEL TW\I O\lTW\I' b <5€ \lOUe; TTa\lTa, )/EXEl ot\l E\I -rw aUTw mi\lTa ( ...... ) � EcrTwTa E\I TW aUTW, xal EO"Tl ).lO\l 0\1 , xal" TO )EcrTL aEl, xal OUOO).lOU Ta ).l � AAO\l EO'TL rap xal Ta-tE - OUbE Ta TTapEA TlAU-t1O<; l

/

,

_

......

L

/

......

L.

)

,

/

,

L

I'

,

/

1"

,

,...

\1

)

,

(

)1'

_L

c,

,

......

"""

,

lI'

\1

......

)

......

,

"

/

� -

490

\1

L. )

l'

,


EN N EA DA a V-a,

I ( 1 0 ), 3- 4

trebuie crezut că <actul intel igenţei> se revarsă în afară I 1 76 , ci, pe de o parte, el se menţine în ea, iar pe de alta, există independent. Aşadar, provenind din intel igen ţ ă, el este intelectual, iar inteligenţa lui <constă> în ra ţi onamente, deşi perfecţ iunea <îi vine> de la inteli genţ ă, ca de la un tată ce a născut un fiu pe care l-a născut i mperfect în raport cu sine. Exi sten ţa îi <vine> de la i n tel igen ţ ă, iar raţiunea îi este în act când priveşte inteligenţa, deoarece, când îşi fi xează pri virea asupra ei , gânduri le şi acti vi tăţile îi vin din interior şi îi aparţin. Şi trebuie spus �ă numai cele <realizate> i n tel ectual şi prin sine slmt actel e sufl etului . I n schimb, <actele> inferioare <îi vin> d e altundeva şi sunt afectări le unui suflet inferior. Deci inteligen ţa îl face încă şi mai d i vin, şi pentru că îi este tată, şi pentru că se află în el; căci nimic nu intennediază <între ele>, în afara faptului de a fi diferite, sufletul, ca un receptor, urm ân d intel igen ţa ca pe o fonnă. De fapt, chiar şi materia inteligenţei 1 1 77 este frumoasă, având forma intel igen ţei şi fi ind simplă. Dar cum este inteli­ gen ţa este clar şi din faptul că este superioară lmui suflet şi el superior.

[4.1 Faptul ar fi vizi bil şi din cel e urm ătoare: dacă cineva admi ră această lume sens i b i l ă ri vindu-i m ări mea ş i frumuse ţ ea, ordi nea � mişcării sal e perpetue 1 1 8 , ze i i d i n ea, un i i vizibi l i , al ţ i i i n vi zi bi l i , dai moni i şi toate ani malele şi plan tele, atun ci, înăl ţ ându-se până l a m odel ul ei şi până la reali tatea veri tabi l ă, s ă pri vească aco l o toate i n tel i gibi l ele ş i rcal i tă ţ i l e care sunt eterne datori tă e i , într-o cun oaştere şi v i a ţ ă propri e lor, ca i inte l i gen ţ a pură d i n fruntea acestora, în ţel epc i unea de neatins 1 79 şi v i aţ a veritabi l ă a lui Cronos, un zeu care este dep l i nătate şi inteli gen ţă 1 1 80 . Căci ea le cuprinde în sine pe toate cele nemuri toare, toate intel igen ţele, to ţ i zei i , toate sufl etele, într-o veşnică nemişcare. D e c e să caute s ă se schimbe, dacă are parte de bine? Şi unde să se îndrepte, dacă le con ţine pe toate? Mai mult, fi in d absolut perfectă, nici nu caută să se mărească. Prin unnare, pentru ca ea să fie perfectă în toate pri vi n ţele, toate cele din ea sunt perfecte, încât ea nu are n i m i c care să nu fie astfel pentru că nu are în sine n i m i c care să nu gândească, şi nu gândeşte căutând, ci posedându-şi <obiectul gândit>. Iar feri cirea ei nu este ceva dobândit, ci toate sunt <în ea> din eterni tate şi <este vorba> de eterni tatea veritabilă, pe care o i m i tă l 1 8 1 ti mpul ce înconjoară sufletul, când abandonează unele lucruri pentru a se arunca asupra al tora. Căci în jurul sufletului sunt tot alte şi alte lucruri : acum Socrale, apoi un cal, mereu câte o anumi tă reali tate; pe când inteligenţ a este toate lucruri le. Deci ea le con ţine pe toate, imobile în acel aşi <loc>. Ea doar este, iar acest "este" e veşnic, nefiind loc n i ci pen tru vi i tor (căci şi în v i i tor ea este), n i c i pen tru trecut

49 1


P LOTI N

- ou rap n €}(El nupEA TlAU-t1E\J - elAA ' €\JEcrTTjXE\J aEl UTE Ta aUTa O\JTU &O\J elYUTTW\JTa EUUTa OUTW� €XO\JTa , "'ExaaTO\J b€ aUTW\J \JOU� xal o\J Ecrn xal TO O"tJ}J.TTU\J TTa� \JOU� XUl TTa\J O\J , o }J.€\J \JOU� XaTa TO \JOEL \J UCP L crTa� TO o\J, TO CE o\J TW , , -. " ,... ...... \JOE L atTaL TW \JW bl bo\J TO \JOEL \J xal TO EL \Jal , Tou bE, \JOEl_ \J1.a't nO\J Cf.AA� , â xal TQ o\Jn ' a}J.cpoTEpW\J ot\J ă}J.a at TLO\J riAAO.U A}J.a }J.E\J rap €XEl \Ja xal aU\JuTTapXEl xal oux ano­ AElTTEL Cf.AATjAU, elAAa 8uo O\)TU TOUTO TO €\J oJlou \Jou� XUl O\J xal \)oou\J xUl \JOOUJlE\JOV, o JlE\J vou� XaTa TO \JoEL \J, TO bE O\J xUTa Ta VOOUJlE\JO\) . Ou rcip Ci\) rEVOLTO TO vOEl \J ETE ­ POTT\T� Jlll oucrT\� xal TahT6TT\TO� 8€ . re\JETal ot\J Ta TTp�rra \)OU�, O\J, ETE:POTT\�, TauToTT\�' bEL CE XUl xl\JTjal \) AU�El \J xal crTacrl\J . Kal )(tVTjal v Jl€\J, E'l VOE:L , crTacrl\J 8€. , Y\Ja TO aUTO . T1Î\J CE E;TEpoTr]Ta, 'Lv ' TI \)OOUV )(a l \)oouj.1E:\Jo\J :'H Ea\) elcp€An� TIj\J ETEpOTr]Ta, €V rE �OJlE:\)O\J crlWnTlcrE:Ta l ' bEL CE xal TO� � \Jor]tTElal \J ETEPOl� TTPO� Cf.AATJAa E:t \Jat . TauTo\J CE, €TTEl €\J EauT � , }(al XOl \Jov 8€. n €\J m:tcrl ' }(al Tj bl aCPOpa €TEpOTr]� . TauTa :SE 1TAElW rE\JOJlE\Ja apl \tJlOV xal TO 1TOcrOV nOl El ' )(al Ta lTOl O\J CE Tj ExaaTOU TOlJ-rW\J )lblOTr]�, €� GJ\J w� apxwv T&AAa . ......

......

( 5. 1 nOAU� otv otlTO� o \tEO� €lTl T� �JUxŢr T� C€ UlTapXE:l €\J TOUTOl � il \Jal cruvacptTEtan, E:'l J.l.rl & lTocrT �TEL�V €tT€AOl , nE:Aa,... ) ...... , 1'"" ( ,L / _ ,... craaa ouv aUTW xal OlO\J EV rE\JO}J.E:Vr] '(TjTEl , Tl� OU\J o "tOUTO\J rE\J\JTlaa�j 'O &lTAOU� )(aL o npo TOlOUTOU lTA Tl\tOU�, o a'e n� TOU }(al Et \Jal }(a L lTOAU\J Et\Jal TOllTOV, o TO\J elPl tT JlO\J lTOLW\J . 'O rap apL tTJlO� ou 1TPWTO�' xal rcip lTPO 8uci80� TO €\J, bEUTEPO\J 8€ bua� )(aL 1Tapa TOU E\JOC; rErEVr]JlEVr] EXEl \JO OPLcrTrl\J €X€L, alhr] 8E aOPlcrTov lTap ' aht'��· oTa\J 8E opla\t�, apl tT JlO� 11Cl1' apltTJlO� 8€ w� ouala' aPl\tJl� 8€ xal Tj �JUX � ' Ou rap OYXOl "ta lTpWTa 0U6€ JlErEtTl1' Ta rap lTaXEa Tau"ta uaTEpa, B. Q\JTa Tj a'(atTr]al� otETal , OUb€ €\J alTEPJlaal 8€ Ta urpO\J TO TLJllO\J, aAAa TO Jlrl OPWJlE\JO\)" "tou"tO 8€ apLtTJlO� xaL AOrO� , <O ot\J €XEL AEYOJlE:\JO� ap l tT JlO� xal Tj 8ooC; AOrOl xal \Jo�' aAAci aoplaToc; Jl€V Tj bua� TW di.ov UlTOX€L}J.EVW AaJl�avo}J.Evr], o 8€ 1 , ( , ,. 1: r, 1 _Q. apl v JlOC; ,o )E <t� aUTT]� � xal TOU EVOC; Elo� Exacr"tO�, OlOV /

(

u

492

_


E N N E/\ D/\ a V-a, 1

( 1 0), 4-5

(căci acolo ni mic nu a trecut), ei toate dăinuie mereu ea unde ee s u nt i d e nt i ce, mul ţ u mi te de c le aşa eLIm s unt. Fi eeare dintre de e ste i n te l i gen ţ ă şi fi i n ţă, iar to ta l it at e a lor este î n tre ag a i n tel igen ţă şi fi i n ţă , i nte l igenţ a făcând prin gân d i re fi i n ţ a să ex iste, iar fiin ţa, pr i n fapt u l eă este g ândi tă , Hh:â nd int e l i ge n ţ a să gândeaseă şi să ti c. Dar a lt a este ca uza gândi ri i , ea şi a fi i n ţ ei ; prin urmare, cauza ambelor es t e di ferită <de ele>. C ăci ele <apar> deodată, ex i stă împreună ş i nu s e des part una de cealal tă de ş i acest unu este doi l aolaltă int e li g en tă şi fi i n t ă ' : g ând i t o r şi gâ� di t, int e l i gcn ţă prin fa tul c ă gân d c ş te, fi i n ţă pl il� faptu l că este g ân d it . Căci g fm di rc a nu poate e x i sta fără al teritate şi fără identitatc. S-au n ăs cut, aş ad ar, cele prime: i n t e l igcn ţ a, fi i n ţ a, al te ritatea şi i dentitatea; mai trebuie, însă, inc luse mi ş carea şi repaus ul . Î n t r-a d e văr, dacă există gândire, cxistă şi m i şc a re , ca şi re pau s , ca s ă existe i denti tatea. Î n schi mb, alte r i tate a există ca să fie un g ân d i to r şi ceva g ân dit . Al tm i nteri , dac ă s u pr i m i al teritatea, devenind un u n u va rămâne în tăcere. De ea mai es te nevoie şi pe n tru ca <lucruri le> gândite să fie diferite rec i proc . I ar identi tatea <este necesară>, pentru că <intel igenţa> este una eu sine şi apo i pen tru că e x i st ă un unu com un în toate. Şi diferen ţa lor este al teri tate. Cum aceste <pr ime real i tă ţ i > sunt m u l ti pl e , ele pr o duc număru l şi canti tatea. I ar par ticula r i tate a fi ecăreia dintre ele es te cal itatea, iar din cle, ca d i n niş te p rinci pi i , <deri v ă> cel elalte l u c rur i 1 1 82 .

p

(5.) Multi plu este, aşad a r, zeul acesta de deasupra su fl e tul u i ; iar sufletu l u i îi re v ine să se g ă se a sc ă Între ac e s te re al i t ă ţ i d i vine <cu care> este în c o n tact, dacă nu vrea să se îndepărteze <de el e>. Prin u rma re , o dată ce s-a apro piat de i n t e l i g en ţ ă şi a de ve n i t oarecum una <cu ea , sufletu l > se Înt re a bă : c i n e este cel ce a născut <intel i g e n ţ a>? Cel s i mplu, anteri or aceste i m u l ti pl i c ităţ i , cauză i � a fi i n ţ e i şi a aces tei e x is ten ţ e mul tipl e, p ro d uc ă toru l n u m ă ru l u i 1 1 8 . . Căci numărul nu este pr i m ; În tr-adevăr, în aintea diad c i este unu l , pe c ân d diada este a doua ş i , fi ind născută d i n un u, ÎI are ca l i mită, de ş i În s i n e este nede fi n i tă. Dar, o dată ce a pr i m i t o l i m i tă, ea este dej a număr: nu măr, însă, ca subs t a n ţ ă; de altfe l , număr este şi sufletul . Căci p rimel e r e a l i tă ţ i n u sun t n i c i mase, n i ci mări m i 1 1 84 , pe nt ru că cele care au d i mensi une, ad i că e x i s te n t e l e p e care s enza ţ i a le ia în consi derare , sun t posterioare . N i c i în sem i n ţe nu arc rre � u m ezeal a, ci ceea ce nu se vede, ad ic ă n umărul şi ra ţ i un ea . Prin urmare, ceea ce es te n um i t acolo sus n u m ă r, ca şi d i ada, este r a ţ i u ne şi inte l i gen ţ ă . Dar di ada, când es te concepu tă ca un s u bs tra t , este n edefini tă, pe când fi ecare nu m ăr, care < p ro v i n e > din ea ş i d i n unu 493


PLOTIN

p W{J-€VT� T O L � YE VO).l€ VO l� €lbE:al V €V aUTW' ).l0p<pOUTCn bE ăJ\.AOV ).lEV TPOTIOV TIapa TOU €V�, ăAAOV b l TIap' alrrou , olov otVLC; ,., xcn' €V EPYELaV ' €an yap ,., VOTJcrl� opacrl� apWcra ă').l<pW T€ €V, J.LO <p

r 6 ·1 nw� 00v apa xat Tl \Ja,...... xal TI� OA� lmEOLll xal €" €X€l vou , , , , l' ..... Nuv ).l€V yap TTlV avay xllv TOU...... El,., val YEIOV€V, l va xal, opq.; TaUTa 11 4JUXTl €XEl, €JTlTIO\t€l bE TO \tPUAAOU).l€VOV btl TOU'tO xal TIapa 'toî:� miAal ao<poî:�, TIW� €" €V� -rOLOU-rOU OVTO�, r"\ " " I\.€Y0jJ.. OlOV €V -ro €V €Lt" va l , UTIC>crTacrl v 1/€ax€v (onouv €l'tE rrATr&� €leT€ bOO� €L-r€ apl{J-).l�, aAA' OUX Ej.1E:lVE:V EX€l VO Eq>' €aUTO�, 'tocrOU"rov bE TIA �\t O� E'e€PPU11, o bpCXTal J.lEV EV TOl� " ' <ţ "" ,.. 1 / C" t':Q � '" OooL v, avaY€l v oE u€ OUV au'to rrpo� €XEl.... \JO a�LOUJ.l€V, A€yecr-3"w....-3"€OV au'tov ETIlXaAE:aaj.1€\JOl� ou AOIW Y€IWVW, a.AAa .. ..... TTI 4JUXtl €X'tEl vaal v €au'tou� €l� E:UXllV TIPO� EX€l vov, €�x €cr-3" aL TOlJLOV TOV 'tp6rrov bUVaJ.l€VOU� J.lOVO� npcX; J.lOV OV (j.€l TOlVUV -3" €an1V €X€LVOU €V 'tW €laW OlOV V EW €<P ' €aUTOU " / � , OV't�, J.lEVOVTO� TlO"uxou "ETI€XEl va arrav'twv, -ra, OLOV rrpo� 'ta, E�W 11611 ayaAJ.laTa €cr'tw'ta, J.lCXAAOV bE ăyaA)l.a 'ta TIPW'tOV EX­ q>avEv \t€acr-3"al TI€<P11VcX; Tou-rav 'tov Tp6nov' rrav'tl 'tW XlVOUJ.l€VW 8€l Tl ltval , TIP O� o XlV€L'ta l ' J.l1l ov't� 8E EX € lV� � J.l�€VO� �1l n -3" WJ.lE\ta au'to l<LV€la{J-al, aAA' el 'tl ).l€'t au't ..... , Yl V E'ta l, €TIlcrTpa<p€v'to� aEl €XEl vou rrpo� au'to avayxaLOv Ean r€yovEval , 'EXTIOOWV bE hP.î: v €cr'tW rEV€al� h €\J Xp6vw 'tov AOrOV rrEpl 'tWV a€l OVTW\I TIOLOUJ.lE\lOl�' 'tW bE AOYWL n1� I€V€crl v rrpocrarr'to\l'ta� au'tOl� <uTI086cr€l> al 'tla� xal 'ta"€w� , Ta oLv rl VOJ.l€VO\l I€ X€l-3"€V OU Xl V11{J- EV'tO� <pa'tEov rl yv€cr-3"al ' El yap Xl V l1-3"€V 'tO� au'tou Tl rl YVOl'tO, 'tP l'tov aTI' VOU 'ta rlYV0J.l€VOV )l.€-ra 'til\l XlV,,TlO"l \l âv r(r\lOl'tO ,xal) ou/ €XEl ,... / )/ A """ � / uEU't€PO\l. u€l OUV aXl \l11TOU O\lTO�, €l n u!;: E: U'tE POV J.l€'t au'to, ou npC>crV€UcravTo� OUbE �uAl1-3"EV-r� OUbE OAW� xlvl1-3"EV'tO� lmocrT�va l aUTO. nw� olJv xal 'tl b€l vo�cral rr€pl EX€L vo J.lEVO\l; n €p CAaJ.ltVl \1 €� au'tou )l.E\J, €" aUTOu bE J.l€V OV'tO� alOv ,,)..( OU -ro TI€Pl au'to AaJ.lTIpOV W<YTI€P rr€pl \t €OV , E� allTOU aEl r€VVWJ.l€VOV J.l€\lOVTO� , Kal rraVTa 'ta ov'ta, €W� J.l €V€ l EX 't�� au'twv oucr ( a� a\lctŢxala\l TiI\I TI€Pl aU'ta npO� Ta E"W au'tw\I EX � rrapoOO11C; bUVaJ.l€� cS(&ual v CXlHW\I €"11PTTJJ.L €V11\1 lmoo'tacrl \1, €lx6va olJcrCX\l olov âPXEWTIW\I GJ\I E"€<PU' rrup J.lE\I -r1l\l rrap' aUToU -3"€pJ.l6T1Ţ[a, xal XlW\I oUX Elaw J.lOVO\l 'ta 4JUXPO\l J'

C/

t.

(

/

,

....

(

c,

"

)

'

'-

(

)

'"

)

L

'"

) L

......

,

,

(

"

l

(

,

'

,

)

,

)

,

)

J'

,

(

,

)

l

....

,

)

,

,

494


EN N E A DA a V-a, I

( 1 0 ), 5 -6

este o form ă, ca ş i cum <i ntel i gen ţ a> s-ar con fi gura pri n fonnel e care se nasc în ea. De fapt, ea pri meşte formă de la unu Într-un fel ,

d e l a s i n e î n a l t fel , ca vederea în act : căci gândirea este o vedere care vede şi am bele sunt una 1 J 8 5.

[6.1 A tunci , cum şi ce vede <gândi rea>? Cum a aj uns ea, de fapt, să exi ste şi să se n ască din unu, pen tru a mai şi vedea? Căci sufl etul În ţ e l ege acum necesi tatea existen ţei acestor real i tă ţ i , dar tânj eşte pe deasupra <să în ţel eagă> cele repetate mereu de vech i i În ţ el e p ţ i , ş i anume cum din acest u n u , care este a ş a cum spunem c ă este, a pri m i t exi sten ţ ă al tceva, fie mul tipl ul , fi e di ada, fie n u m ăm l , şi <de ce> unul nu a rămas, di mpotri vă, în sine, ci din el s-a revărsat atâta m u l tipl ici tate, care se şi vede În ce le exi stente, dar care, socotim noi, ne şi conduce spre el . S ă răspundem, deci , i n vocându-l pe zeul însuş i , nu prin simple cuvinte, ci Îndemnându-ne din suflet la rugăcitme, capabili astfel să ne rugăm s i n guri celui singur i 1 86. Apoi, cum unu l ex istă în sine ca în i nteriorul unui templu I r8 7 şi răm ân e l i n i ş tit dincolo de toate, con tem pl atorul trebu ie să pri vească ceea ce corespunde statuilor afl ate deja În afara <templului>, ba, mai mu lt, pri ma statuie vi zibi l ă în afară, apărută astfel : ori ce lucru în mişcare presupune un <scop> spre care se mişcă; dar, cum nu exi s tă aşa ceva în cazul unului, nu vom adm i te că el se mişcă, ci, dacă ceva se naşte mai prejos de el , el trebuia să se fi născut pe când unul era veşnic întors spre sine. Nu trebuie să avem În vedere naşterea în timp, când fol os i m acest cuvânt referindu-ne la existen ţ e l e eterne, ci, atribui ndu-I e În cuvinte naşterea, le vom reda <de fapt> l egătura cauzală şi ordi nea 1 1 8 8. Atunci, trebuie spus că ceea ce rezul tă d i n u n u se naşte fără ca el s ă se mi şte; căc i, dacă ceva se n aşte în urma mi şcări i cui va, rezultatul ar putea fi <doar> al trei l ea, după mişcare, i ar nu al doi lea, după pri mul . Aşadar, dacă unul este nemi şcat şi dacă exi stă un al doilea d upă unu, el trebui e să existe fără ca <unul> să se încl ine, să vrea, în general fără să se mi şte . Dar cum <are l oc aceasta> şi ce trebuie socoti t că există în preajma unu lu i i m o bi l ? O rad i a ţ i e <ce v i n e> d i n el, din el (care rămâne imobi l), ca străluci rea din j urul soarelu i, care parcă îi al eargă în jur <şi> i a veşni c naş tere din e l , care rămâne i mobi l . De al tfel , toate fi i n ţele, cât t i m p exi stă, nasc în mod necesar în j ur din substan ţa l or o real i tate legată <de ele> ce tinde în afară <ş i care rezul tă> din puterea prezentă <în el e>, un fel de i magine a modelelor d i n care provine. Şi focul <produce> din sine căldura, iar zăpada nu re ţ in e frigul doar 495


P LOTI N

XaT€XEL ' j.LaAlcrTa bE '6cra EUWbll j.LapTupEL TOUTO' �WC; iciP CJv anOAaUEL LlTIOOTaVTWV T €A E L a iEv\Ja' TO bE aEl T€AELOV aEl xaL (H6Lov iEVVCX' xal €AaTTOV bE E:�UTOU iEvva . ""' T( ouv xP'il TT E p L: TOU TEAELOH{TOU A€iELV; Mllb€V an' aUTou 11 Ta }.uh'l crTa JlET ' aUTov . MEiL crTO\J C€ j.LET' aUTov VOUC; xaL bEUTEPO'J" xat jap opa o vouc; EXEl vov xat CEL Tal aUTou ).lovou· EXEl voc; b€ ToJToU OubE'J" xal' Ta iEV\JWj.LEVOV aTTa ...... ...... 'j"" ,, ( " ...... XpEl TTOVOC; \JOU VOU\J El val , xaL, XpEl TTWV aTTaVTWV VOUC; ou T&)I.Aa }.LET ' aUTO'J" o'lov x:al h \.IJUXll AOiOC; vou xat EVE P i E L a n c;, WcrTTEP a UTO C; €XEL\JOU. 'AAAa WU)(�C; J.lEV aj.LOOpOs o Aoroc; - Ws rap €LbwAOV voî) - TauTn xat Ele; VODV �AETTEl v DEL ' vouc; bE wcrauTwc; npoe; EX:El vov, �(-va � VODe;. (Opa DE al.lTOV ou xwplcriJ dc;, aAA ' '6n JlET' aUTov �at JlETa'"gu 'OUbEV, wC; OU6E wux�e; xal \J ou . n O-& El CE na\J TO iEvv�crav xat TOUTO cqamx, xaL JlciAlcrTa QTaV WcrL ).lOVOL Ta iEvv�crav xaL T'a jEjEVV11Jl€'Jo'J" 'oTa v CE x:aL Ta eXPLcrTOV � TO rEvv�crav, E� aVeXjX11C; crU'JEcrTL v alnw, WC; Tn E:TEPOTllTl ).lOVOV XExwplcr\7al . €cru , TTPOELcr( TL E� aUTW\J TTEPl aUTa, b 7TATla(ov . Kal 1TcivTa bE ocra llbTl �

_

L

(J

"

I

L

L

1 7 . 1 E'lxova CE EXE l vou AEio ).lEV il val TOV VOD'J" bEL jap cra<f)EcrTEpov AEiEl V' TTPWTOV j.LEV, ou bEL TTWC; Elval 'E XEl vo TO ŢEVOj.LEVOV xat (XTrocrwrEL'J lTOAAâ aUTOU xat il val OJlOLOT11Ta " (/ ) � ...... ( , ) , ) ) ...... , TTpOC; aUTO, WcrTTEP xaL TO <pWC; TOU llALOU. AAA ou voue; ExE l vo . nwc; oLv vouv jEVVa; "H 'Ou -rTI ETTlcrTp0<pn TTP0C; aUTO E:wpa' 11 b€ opacrl C; aUTll vou� . To jap �aTaAaj.L�a�Ov ă,AAO 1î a'(cr-&rjerlC; 11 voue;' a;'Lcr-&l1crL v jpaj.Lj.L"Ilv xal Ta fiAAa' aAA' '6 XUXAOe; TOLOUToc; dloc; j.L€pC(Ecr\tal · TODTO 6E OUX OUT�. "H xal E'JTauiJa 'E v j.LEv, aAAa TO €V buvaj.LLe; TTavTwv . t"Q v oLv EcrU CUvaj.LLC;, TauTa am) T�C; buvci).lEWC; 6t.ov crXl « O).l€'Jll � vOllcrlC; xa{topq ' " , ,, '" 'E ' " 1:: t"' TI oux av llV voUS" . 1TEL xal, nap aUTOU EXEl 11011 OLO'J cruvaLcr-&l1crL v T�C; buva).lEWC;, OTl euvaTal oucrlav . AUToC; rouv bl ' alllov xal opl'(El Ta E'i: val aUTW T� nap ' €Xe l vou bUvaj.LEL xal ou Olov JlEP0C; �v Tl TWV €XEl vou xaL E� 'E XEL vou 11 oucrLa, xal puJvvuTaL nap' Ex:E(vou xaL TEA€LOUTaL EU; oOOLav TTap' ExEL­ vou xal €� €XE(VOU . 'Opa 6€ aUTW ....EXEL {tEV, ,,6LOV j.LEPl crTZJ E� .. (/ ) aj.LEplcrTOU, xaL TO rllV xal, TO VOEl v xal, TTaVTa, OTl EXEl.... VOC; j.LllbEV TWV TTaVTW'J" TaUTTI rap TTaVTa E� €XE( VOU, '6n j.L"Tl n Vl -

-

'\.

-

"

L

)

"

"

......

L

,

L

496

L

L

1/


ENNEADA a V-a,

1 ( 1 0), 6- 7

în ea 1 1 89 . Mai ales cele aromate indică aceasta: cât timp există, ele emană în jur ceva din ele, de existenţa lor bucurându-se <şi> cel ce le stă în preajmă. Şi toate lucrurile, o dată ajunse la perfecţiune, nasc <ceva>; iar cel care este etern perfect naşte mereu ceva etern, dar care îi este inferior. Ce trebuie spus, aşadar, despre cel mai desăvârşit lucru? Nimic nu <provine> din el, în afară de cele mai mari <realităţi> de după el. Or, inteligen ţa este cea mai mare şi a doua de după el. Căci inteligenţa îl priveşte şi are nevoie numai de el, pe când el nu <are nevoie> dc ea; cel născut din cel superior inteligenţei este inteligenţ ă, iar inteligenţa este superioară tuturor, pentru că celelalte <vin> după ea: sufletul, de pildă, este expresia inteligenţei şi un fel de act, la fel ca inteligenţa însăşi faţă de unu. Expresia <care este> sufletul este, în schimb, greu de distins, căci este ca o imagine a inteligenţei. De aceea şi trcbuie să privească sprc inteligenţă; şi tot �a inteligenta spre unu, ca să fie inteligenţă. Dar ea îl priveşte fără a fi separată <de el>, pentru că <vine> după el şi nu există nici un intcnncdiar <între ei>, aşa cum nu există nici Între suflet şi inteligenţă. Orice lucru tânjeştc şi îl iubeşte pe cel care l-a născut, mai ales când nu există decât cel ce naşte şi cel născut; i ar când părintele este totodată. supremul bine, <cel născut> trebuie să fie cu el, separându-se doar prin alteritate l 1 90.

[7.] Afinnăm că inteligenţa este o imagine a unului, dar trebuie să vorbim mai clar. Mai Întâi, cel născut <din unu> trebuie să îi fie cumva identic, să conserve multe din el şi să îi semene, aşa cum şi lumina <seamănă> soarelui. Dar unul nu este inteligen ţ ă. Atunci cum naşte inteligenţa? De fapt, întorcându-se sprc sine, vede 1 1 9 1 , iar această vedere este inteligenţa. Căci ceva ce sesizează altceva este fie senza t ie, fie inteligen ţă. Senzaţia este <ca> o linie, şi aşa mai departe 1 1 9 2 ; iar cercul este ceva divizibil; nu, însă, <şi> centrul lui . Un unu exi stă şi aici, dar unul este puterea <producătoare> 1 1 93 a tuturor. Prin urmare , gândirea, ca şi cum s-ar separa de această putere, contemplă lucruri le a căror putere <pro ducătoare> este el; altfel nu ar fi inteligen ţă. Căci <i nteligenţa> are din sine u fel de percepţie i ntimă a pute rii <unului de a naşte> o substan ţ ă. Astfel, <intel igen t a> îşi defi neşte prin sine fiin ţ a, graţie puterii <primite> de la unu şi, fi i ndcă substan ţa ei este ca una din părţile unului şi <provi ne> din e l, ea primeşte forţă de la unu şi se împlineşte c a substanţă datori tă lui şi din el . Ea vede <ven indu-i > la el, ca unui divi z i bi l de la i ndi vizibil, şi v i a ţ a, şi g ândirea, şi toate <celelalte>, fiindcă unul nu este nimic din toate <acestea>. Toate <vin> din el tocmai f i i ndcă el nu este 497


PLOT I N

j.10fXPD XaTElXETO €XEL V�· j.10VOV rap €V €XElVO' xal EL j.1EV miVTa, €V TOL� otxnv Civ �V . � la TOUTO €XEl vo OOOEV j.1EV TWV €V TW VW, €� aUTOU bE miVTa . � lO xal OOOLaL TaUTa' WpLO"LaL rap bT) L xal &OV j.1opqrrlv €XaaTOV EXEL . Ţo bE ov bEL oux €V aoplcrTw dtOV cil wpEla{JaL, aAA ' oP4J nErrTlx{JaL xal crTcXaEL ' O"LcXcrl� L bE TOL� VOT)TOl� 0pLaj.10� �al j.1opq)"ri, ot� xal nlV unOOTaaL v Aaj.1�cXVEL . Ţau-rrl� TOl rEVEa� o VOU� oijT� a�lae; vou TOU xa{JapWTcXTOU j.1� ăAAO{J EV � €X �� npWT� apxne; epuvaL, rEVOj.1EVOV bE llbT) Ta OVTa ncXVTa auv aUT� rEVvllcral, nav j.1EV TO TWV 'LDEWV xcXAA�, ncXvTac; DE -ltEOUc; vOT)-roUc; ' n":TlpT) DE ov�a GJV ErEVVTJCT€ xal Wcr1TEP xcncx1TlDv-rCX 1Tc1Al v -rw €V aUT� €X EL v j.1T)bE €XnEaEl v e'L� uAT)V j.1 T)DE Tpcxep�v a l 1Tapa -rTI <PEa, w� Ta j.100"LrlPLa xal dL j.1U-ltOl DL nEpl -ltEWV ciL Vl TTOV­ T�l K povov j.1EV {JEOV aO<puJ-rcxToV npo TOU �la rEVEa-ltal Ci rEvva ncXAL v €V €aUTW EX €L v, TI xal nArlPT)e; xal voue; €V xopw' j.1ETaL bE TauTcX epaal �(a "'(Ev�av xopov flbT) oVTa' WUX�v rcip "'(Evvq voue;, vou� WV TEA€LO� . Kal rap TEAElOV oVTa rEvvCtv eb€L, xal j.1� bUvaj.1L v otaav TOOa.ULT)V ărovov €t vaL . KPEl TIOV ) ) "\ "\ ' <;: ) _Q. T"' ! , <;: , OUX OlOV TE 't'T)V EL't' vaL Ouu EVTaUv a TO' "'(EVVWj.1EVOV, all.lI. uE ,.... 1" ) ) 1" , ( ' ) 1" ,\ ElI.aTTOV OV €L) I" UWIl.OV EL vaL aUTOU, aopLcrTov j.1EV waaUTW�, c: . \ '\ 0PL 'SOj.1EVOV bE uno TOU rEVVTlaCXVTO� xal otov E'L80nOLouj.1Evov . Nou bE "'(EVVT)j.1a AOrO� n� xal unoaTaaLe;, TO &LavOOuj.1EVOV· TOUTO 5' €aTl TO nEpl VOUV XL VOUj.1EVOV xal vou <PWc; xal YXV� €�Tu:rrrlJ..L EVOV €XE(vou, xaTa -ltcXTEp<X j.1EV crUVT)rj.1EVOV €XElvw xal TaULŢJ anonlj.1nAcXj.1EVOV XCXl anOAaoov xal j.1ETaAaj.1�cXVO� " 1" 1" -. bE )E<panTOj.1EVO\l TWV j.1 ET , au-rou xal VOOUV, xaTa' {JaTEpa au-ro, j.1aAAOV bE "'(EVVWV xaL (lino, â. WUX�C; aVcX"'(XTJ €t val XElp0Va' nEpl WV OOTEp0V AEXT€OV . Kal j.1€XPl TOlhwv Ta {JELa.

L

,

,

,

)

)

_

l.,

_

[8.1 Kal &La TOUTO xal Ta nAcXTWVO� TplTIa Ta ncXVTa nEpl TO\l mivTwv �aalA€a - <pT)at "'(ap npwTa. - xal bEUTEPOV lTEPl Ta bEUTEpa xal nEpl Ta TplTa TplTOV . €ހL bE xal -rOU cilTlou €t val naT€pa cil nov ).lEV TOV vouv AErWV' bTlj.1l0UP"'(OC; "'(ap b VO� aUTw' TOUTOV b€ <PTJCTl Tllv WUXllv nOlEl \1 €V TW XpaTTu:>L €XEl VW . Ţlou cil TlOU b€ VOU OVToc; naT€pa epT)al Taya{Jov xal TO €niXEl va vou xal €lT€X€L va ooolae; . nOAAaxou b€ TO OV xal 49 8


E N N E A DA a V-a, 1 ( 1 0), 7- 8

prins în vreo formă, căci el cste doar unu, i ar dacă ar fi toate lucruri le, ar fi <un u l> dintre e l e . De aceea, el nu este n i c i unul din l ucruri le d i n i n tel igen ţ ă, ci toate <vin> din el. De aceea, ele sunt totodată substan � e : eăci ele sunt dej a l i mi tate ş i fiec are posedă un fe l de formă . De altfe l , fii n ţ a n u trebuie să pluteaseă oarecum în nedcfin i t, ci s ă fi e fi xată în tr-o l i m i tă şi în repaus ; or, pentm i n tel igibi lc, repausul este defin i � i e şi formă, prin ele dobândi ndu-şi 1 1 94 totodată existen t a. ,,Acestei seminţii, demne" de cea mai pură i ntel igen ţă, <î i aparţ ine şi> intel i gen ţ a ac easta; ea nu <trebu i e> să ia n aştcre de altundeva decât din pri mul princi piu, iar, o dată născută, toate exi stente le să se nască împreună cu ca, toată frumus e ţ ea i deil or, ca şi to ţ i zei i inteli g i bi l i . Pc de altă parte, ea este p l ină de cele pe care le-a născut, ca şi cum l e-ar fi îngh i ţ i t înapoi, deoarecc le ţ i ne în sine fără a le l ăs a să cadă în materi c şi să crească al ături de Rhea, aşa cum l asă să se în ţ e l eagă misterele şi m i turi l e des pre ze i : că îna i n te a l u i Ze us v i ne Cronos, zeul preaîn ţel ept, care ia înapo i <şi> ţ i ne în sine <făpturi l e> ce l e-a născut. Astfel, el este p l i n şi estc o intel i gen ţă sătu lă; dar apoi , spun <m i turi le>, o dată ce se satură, îl naşte pe Zeus: căci inte l i gen ţa, când este perfec tă, naşte suflctul l 1 9 5. I ntr-adevăr, ceva perfect trebuia să nască <ceva>, iar o asemenea putere nu trebu ia să rămână steri lă . Dar n ici acum c e I născ ut nu putea fi superi or, ci inferi or <părintel u i său>, dacă este o imagine a sa, pe de o parte nedefini tă, dar pri mind, pe de altă parte, o l i m ită şi o oarecare form ă de la părintele ei. Iar rodul i ntel igen ţei este o expresie <a ei> şi o existen ţ ă de sine stătătoare, care gândeşte d i scursi v . Ea se mi şcă în jurul inteligen ţ e i , fi i nd l umină şi unnă a inte li gen ţei ataşată ci, pc de o parte unită cu ea, umpl ându-sc astfel şi bucurându-se <de ea>, având parte de ea şi gândind, i ar, pe de al tă parte, legată de cele de după ea, sau mai degrabă născând şi ca l ucruri care trebui e să fie 11 i n feri oare sufl etului; despre ele trebuie să vorbim mai târziu 9 6 . Iar . cele d i v i ne <se intind> până la acestea

18.] De aceea şi Pl aton <vorbeşte> despre trei <ranguri de real ităţ i>:

"toate cele dinjlll1tl regelui tlllllror'� adică cele prime, "cele secunde În j1ll1tl celui de-al doilea": iar "cele ferte ill jurul celui de-al treilea" 1 1 97 . Dar mai spune şi că există "llll tatii al cazlzei'"' 1 1 98, prin cauză în ţclegând

intel igen ţ a: În tr-adevăr, pentru el, intel igen ta este un demiurg, despre care spune că "produce sufletul il1 acel crater" 1 1 9 9. I ar despre tatăl cauzei, adică al intel igenţei, el spune că este binele şi că este cel:a ce se află dincolo de intel igen ţă şi ,.,dincolo de jiill!ă" 1 X'fJ. Şi adesea spune

499


PLOTIN

TO'J 'JOU'J T-rl'J HiEa'J AE-j€l ' Wcr"rE nAcl-rw'Ja ElOE'Jal €X jJ.E'J Ta:ya{}Ou TO'J 'JOU'J, €X OE TOU 'JOU T-rl'J \fJUXTJ'J . Kal El val TO� A6yo� TOOODE jJ.-rl xal 'JO� .J.l.r)OE 'JU'J, o.AAa mXAal jJ.E'J ELp�cr{}al jJ.-rl o.'JaTTETTTajJ.E'JW«;, TOU«; DE 'Ju'J A6yo� €'frTY11Tac; €XEL 'JW'J rEIOvEval jJ.ap-rupLoLC; TTLO"LwcrajJ.€vo� Tae; oo'Sae; TauTac; TTaAaLa� El 'Jal TOlC; aUTou TOU nAaTw'JQc;' rpajJ.jJ.acrl v . uHmETo jJ.EV oU'J xal napjJ.EvLD11e; TTPOTEPOV TIic; TOLaUTT]c; OO�l1e; xa{}ooov ElC; TauTo crU'J�rE'J OV xaL vouv, xal TO OV OUX E:'J TOlC; a'lcr{}l1TOle; eTL {}ETO TO rap aUTO VOEl 'J ecrTL TE xal , -q. , l: ' '\ ' '\ / El't' val I\ErW'J . K al aXl 'J11TOV uE I\ErEl TOUTO - xal TOL TTpOOn1J Ele; TO VOEl v - crWjJ.aTlxll'J TTacrav XLVTJO"l v €�a(pwv cur ' aUTOU, '(va j.1E'JTI wcrauTw�, xaL opew O<paLpac; (ur€lxa�WV, �Tl TTavra ,...... ,, " 1 ' ) )" ) '\. '\. , )EV (EaUTW . E t..t�W, al\l\ on TO VOEl'J OUX xal, (} EX€l TTEPl Ell\l1jJ.jJ.Eva � "E'J DE AEŢwv €V TOlC; €aUTOU oUŢrpajJ.jJ.aO"l v cil TLav ElXEV loe; TOU EV� TOUTOU nOAAeX EUPlOXOjJ.€Vou . 'O DE TTapa nAaTw'Jl napjJ.E'JCD11� aXpl�€O"TEPOV A€ŢWV DlalpEl aTT' aAAllAWV TO TTPWTOV €V, o XUPlWTEPOV EV, xal DEU-tEPOV EV TToAAa AEŢwv, xal TPLTOV €'J xal TToAAa. Kal O"U.J.l.<pWVQc;' oihwC; xal aUTOc; €crn Taî:� <pOOEO"l Tale; TPlcrlv . '

"

......

,

r 9 . f A 'Ja�aropac; D E VOD'J xa{}apO'J xal ujJ.llli A€,WV uTTAou'J xal aUToc; Tl {}ETal TO TTPWTOV xal XWPlO"TOV TO €'J, TO o' âXPl�EC; Dt ' o.pxaloL11Ta TTaplixE . Kal 'HpaxAEl TOC; DE TO €V 6LDE'J cXlDlov xal 'J0TJTO\}" Ta Tap crWjJ.aTa rllVETal nEl xal pEO'JTa . Tw DE 'EjJ.TTEooxAEL TO VElX� jJ.E'J DLalpEl , 1] D E <plAla TO E'J - n�wjJ.aTov DE xaL UUT� TOUTO - Ta DE crTolXELa loc; UATJ . 'AplcrToTEATJe; DE OOTEPO'J XWPlO"TOV jJ.EV TO npwTo'J xUL v011T0v, VOEl'J DE aUTO EUUTO A€rWV mXAl v aU OU TO TTPWTO'J TTOLEl' nOAAa DE XUl CiAAa vOTfIU TTOLWV xal TooauTu, omSo-uL ev oupavw cr<pUl pal , '( 'J ' exacn:ov €XacrTTJV Xl 'Jn, CiAAOV Tpono'J AEYEl �U €'J TOlC; 'JOTfIOle; fi nAaTW'J, TO EciAOrO'J oux EXO'J o.veirxTJV n{}EjJ.EVOC;- 'ETTl0L11cr ElE O ' Ci'J nc;, El xal EUAOrWc;­ EUAOrWTEpOV rap TTeicrac; TTP� }..l LaV O"UVTa'Sl v O"UVTEAoooac; npoc; EV XUl TO TTPWTOV �AEnEl v _ ZTJL11cr E lE D' fiv TLe; Ta TTOAAa v011Ta EL e� EVOC; ecrn v UUTW TOU TTPWTOU, il TToAAal a'l €V TOlC; VOTJTOlC; o.PxuC· xal El J, EV €� EVOc;, o.'JaAOrOV DTJAo'Jo­ n €�El loc; €V TOlC; a'lO"{}TJTOle; al O"<palpUl CiAA11e; ăAATJV TTEPl EXOOOTJe;, jJ.lac; DE TIic; €�W XpaToOOTJe;- WcrTE TTEPl EXOL â..'-v 500


ENNEADA a V-a,

1 ( 1 0), 8-9

că i deea e st e fi i nţ a şi i n te l i ge n ţ a : astfel, Platon ştia că i n t e lige n ţ a <provine> din bine, iar sufl etul din i n tel i ge n ţ ă Şi < m ai rezultă> că afinnaţiile <n o astre > nu sunt noi şi nici de acum, ci că au fost enun ţ ate demul t, chi ar dacă nu expl icit, şi c ă cele spuse acum au fost n i ş t e ex pl i ca ţ i i a l e <v e chi l or te ori i > , s pr ij i n i n du -s e pe scrieri l e .

l u i Pl aton în suşi care dau m ărturi e de vechi mea ac estor învăţ ături .

Mai înai nte şi Parmen i de s-a apropi at de o asem enea părere, căci a afi rm at i de n ti tatea di n tre fi i n ţă şi in tel ig e n ţă şi nu a p l as at fi i n ţ a între sensibile, spunân d că "totuna este a fi cu a gândi" 1 20 1 . I ar despre <ti i n ţă> spune că cste nemişcată, deş i îi ad au g ă g ân dire a, elimi nân d di n ea ori c e m i ş ca re c orp ora l ă ca să rămână nesch im­ bat ă, ş i asemănând-o cu masa u n e i sfere, pentru că are toa te l u cru rile c upr i n se <in ea> şi pentru că g ân d i re a nu îi este exteri oară, ci i nter i oară 1 202. Nu m i n d-o , în să, "unu" în scri erile sale, el a fost cri ti cat , deoarece acest u n u s-a do v e d i t a fi m a i m ulte. La Platon, în schimb, Pann en i de, vorbind cu mai mare e xac ti tat e , d i s ti n ge în tre e i pri mu l unu, unu în sens propr iu, de a l doi lea, pe care îl num e şte unu-multe, şi de al treilea, unu şi m ulte I � 03 . Astfe l , este şi el d e acord c u <teoria> celor trei naturi. ,

[9.1 I ar An axagoras, când spune 1 204 că inteligen ţa este pură şi neames­ te c ată, s tabi le ş te şi el că pr i m u l < pri n cipi u> es te si m p l u şi că unul este separat, însă, din pri c i n a vechimii, a n egl ij at să fie mai pre cis Şi Heraclit cunoaşte unul etern şi i nte l i g i b i l : c ăc i c orp uri l e devin şi curg m e re u 1 205. Iar pentru Em p edo cle l 2 0 6 di scordia s e p ară, pe când i ubirea este unul , des pre care şi el <s pun e> că este inc o rporal , iar el ementel e <au rol > de materie. Apoi, Ari stotel <sus ţine> că primul <pri n c i pi u > este s eparat şi i n te l i g i bi l , dar, când spune că el se gândeşte pe sine, nu m ai face din el ceva pri m. I ar întrucât admi te m ul te alte i n te l i g i b i le, pe cât de multe sunt sferele di n cer, pentru ca fi ec are să m işte câte o s fe ră, ci v orbe ş t e l 207 de s pre <natura> .

inteligibilelor altfel decât Platon, susţinând ceva plauzibil, dar nu necesar. S-ar putea cerceta, însă, dacă a avut şi drep tate : într-adevăr, este mai re zon ab i l ca toate <sferele>, care compun o ordine unică, să pri veas că spre <pri n c i p i u l > unic ş i prim. S-ar putea întreba dacă, pen tru <A ri s t ote l >, p lura l i tatea intel igibil elor provine dintr-un unic <principiu> prim, sau dacă sunt m ai multe principii pr i n tre inteligibile; iar dacă <provi n > dintr-unul singur, va exi sta în mod evi dent o an a log i e cu sferele din lumea sensibi lă, unde una o în văluie pe al ta, iar una singură, cea exteri oa ră, le domină <pe toate>, aşa î n c â t şi 50 1


lOS

4 � )'J)f '�'(Dd)3x �� 3 xlL d),3 udx)? . 11� (\(T)liL�dx l lq (\�,-{4 � 9 l ll3 .(\0(\3,-{ ch�llo(\ �� (\3 O� .5uXof11 5u� 50(\3,-{0(\X 139(\3 �3�XJg5l1d�ll (\1t Xof11 (\1t� 5���:Ol1 �O� �11� � l D ll d> (\� �(T)},? 1�� �DX 0� <2,0� P' '\7 . 5(T)3D<)d> .50�D,-{�D 5�� pdD11 (\OX? (\� 9<1 0 � (\0(\9,-{ (\D�� '(\0'(0)9 �� �DX (T)�� �n �DX �1.<1D , {}XJX �� dp1 (T)��O . (\05l1.111011 5��(\XJ11 00119� (T)},?c '('(� '(\3,-{OD<)d91) <}O (\05l��1l), (\0119� dp1 <1 0 . O� 10'('(,D(h.O (\ţ.J X<10 50l\.3,-{�-{} u 511. ��l.t0(\ ��(T)d11 ch� (\3 UD,-{(T)D (\0(\3,-{:odx3X 00 lDX (\O�.01d(T)X 'U 3� , "" , , " ' " ...!. (\010 5(T)dD-{}DX lD-{}.(3), 110'( lD)( D(\/)1 '(\OX3,. C"hdD-{}DX (\3( 00�OD3 ) _ ,. .,.J. _ _ (\'0131d5l(\� �9 (\!p. '00(\p1dq �OXUD,-{ (T)D (\0(\3,-{939 lXJ-{}.o3 ),) 10'( O� 50dll .50(\3gqo 511Xof11 .5ll� o�oo� (\0(\3,-{0). 110'( 119 01 . (\(T)X �5Id'O� 1D{}�3).)10'( i9 q '.50�3n9).110'( (\� ,-{ "q �g 5�0(\ �DOOOX? (\00(\ II 39 D13'(3� . .51D(l(b 511Xof11 l.t 'ODXJ11 Ul0110 '.5u'('(U 5(T)3ood> �nx ,� '(\9�;{} l-tXnf11 "Dd5l�3,-{ 4 4 �U� (\O� ) O{ '�D:3;, . (\Ol1(T)d-{} -(\'R (T)DJc3 (\�� (\(T)�P'(U 131�'( (\O�O 'ool1�d-{}(\'9 <2,0� p� �DX (T)��O . (T)},?c �o(\'Od<10 5��(\'O11 <2,0� D(\ �3XllX d311� (T)},� �� (\Oll9d� (\��<1D (\O� lUX '(T)},3 (\(T)lll-{}D1U 5101. 1113 '('(D - D1.0D1. dD1 U1.Dld(T)X S;01.�-{}D1D 5"01 (\3 XO� 3 g- (T)l�V' . 1D� ...,f,13 U1.nu� (\\,-{� dU11 lXJX _ _ _ ( _ ( 'D(\5I,-{udl,/3 p1. UD (\ 13).),-{0(\ l-tdX (T)1.�0 � P1.�U� p�1.1d1. 13!l<)d> U1. (\3 39 d311DD . 1D1.X13939 ll<'?y'- '51Dod> 511Xof11 5u1. U 39 tu 1d1. :5<2,0(\' ��x (\8 �1. 5�},3 <h� �g u Di 'l'O-{} �0(\X )3g(\� l\.r;;l9��' �d3ll " (\� 31. (\9 10 5r;> lD(\9(\X13<,? 5019'( q (\3'(3{}y" (\O�O '(\� �� .501.(\9, U(\ 13X -5I11� p1. (\� ,-{ 11.D � 5r;> ' (\ 13X� (\ 13).) ,-{0(\ l-tdX (T)1.Qo �g uOJ·O I ) "

,

"

'

,

(

)

,

. (\XJD�3 <h� 5(T)'(� � Sl'O)OOO(\OD (\OO(\X)39� 5 1 0d>pdil? I\.� , '("(1i' '5 1 019'( (\� x<1 0 � 9 ',0 ' 5101.9'( (\��f1D S �o�f1X) (\� 0�I\.:o.op1 - d 13Ş,� (\�Tf 1,0 , '('(� . (\ 1 .D<)<h (\1f.1- (\OXD� (\�,-{ (\��'OI. �d311 �<,? .5n09')X -3d3<l> �XJ:X (\P1.<1XJ , �3,-{ (\�� �XJX ood91D-{}OU 5 �0� '1'0 10(\3,-{9D.oD� -(\OD U1.Dl'(P,-{ 1,0 (\(T))uXd� (\�� 3�D(5n � 5uD905, , d(T)X <10 Sll'( Q D1.I\.9, D1DTf�D� S(T)1.�O P'('(Ol1 �DX �9 S� U !p�lL-{}D 1P �(\udflO (\� pl D�(\�O(\ lX �DX p�UO(\, p� �d11 XJD), �9 5�U � 13 qtO(\0,-{q (\Ul(\(T)d>,-{no Oo(\'Odoo 501.(\D11 no1. (\ll1. (\01d3 (\3 .50d11 �D� lXJ1.(\OD5Il\.�D ) � ( p1<,? '�UX .1XJ;(\O.o� ;XJXd1i' lP' (\U;XO��(lj) P�DX '!,tXd� (\01..o'OX?, �<,? 1,3 . !.3 X� Dd3�D�{}U.Y9 p� � DX 13151) .5!.O�<1XJ (\� p'('(Ol1 'O�(\�O(\ lX pI. !.3X�X (T)��O 'Udl'oJ? (\ 1 000X� ,?g ''{J 'tu�d11 4 (\(T)d1.,OJ? !p.,03,-{ p'('('1t ')U(\3X f10 lDd � <bD 1,lJ D{}�U� - (\3 d311j)(T) l'OX .lD�.o3 501.UO(\ 50,-{DOX 'UX I\.O�(T)dll Ol 13XUX (

/)

"

'-c

"

"

,

'"

N I.I.O' ld


ENNEADA a V-a,

1 ( 1 0), 9- \ O

acolo sus, primul <principiu> ar putea s ă l e învăluie <pe cel elalte>, şi va exi sta o lume intel igi bi l ă. Ş i , aşa cum nici aici sferele nu sunt goal e, ci pri ma este pl ină de astre, i ar celel alte îşi au astrele lor, tot aşa şi acol o motoarele vor avea în ele o mul ţ ime de real ităţi şi acolo vor fi real i tă ţ i l e abso lut veri tabi le. Dar, dacă fiecare <intel igibil> este un pri nci piu, principi i l e vor coexista acci dental . De ee să mai stea împreună, atunci, şi să exi ste un acord în <producerea> unei opere unice, armonia întregu lui uni vers? Cum de l ucruri lc sensibile din ccr sunt egal e <numeric> cu motoarele intcl igibilc? Şi cum de <intel igibilelc>, incorporale cum sunt, mai pot fi şi multiple, dacă materia nu le di stinge? Astfel , dintre cei vechi , mai ales di scipolii lui Pythagora, succesori i săi şi ai lui Pherccydc 1 208 au în ţeles această natură. Dar unii s-au ocupat pe larg <de ca> în scri eri le lor, pe când al ţ i i nu au expus-o în scrieri , ci în reuniuni orale, sau au negl ij at-o total.

( 1 0. 1 Am arătat deja că trebuie admisă existen ţa unului de dincolo de fi in ţ ă (aşa cum expuncrea <noastră> a vrut să îl arate, pe cât se putea arăta în aceste privinţe <ceva» , că după ci există fiinţa şi intel igen ţ a ş i că natura sufletului cste a trei a. Dar, aşa cum î n natură exi stă aceste trei <principi i> despre care s-a vorbit, tot aşa trebuie socoti t că ele există şi în noi. Nu mă rcfer, însă , la <noi ca fiind situaţi> în afara celor scnsibile (căci aceste rcalită ţ i sunt separate de lucruri le sensibile), ci l a ceva exterior sensibi lul ui, <tcnnenul> "în afară" având acel aşi sens cu cel În eare <se spune că> real ită t i l c intel igibile sunt în afara întregului cer. Tot aşa este şi cu <părţ i l e> omului pe care Platon le numcşte "omul interi or" 1 209. Prin urmare, şi sufl etul nostru este ceva di vin şi de o natură di feri tă <de sensibil>, ca şi întreaga natură a sufletului, i ar <sufletul> care are intel igen ţă este desăvârşit. Dar inteligen ţa este <de două feluri>: lina care raţionează şi una care îi pennite să raţioneze l 2 1 0 . <Partea> sufletului care raţionează nu are nevoi e de nici un organ corporal pentru a raţiona, ci îşi păstrează pură activitatea, pentru a putea totodată să raţioneze în mod pur; fiind sepa­ rată şi neamestecată cu corpul, dacă cineva ar plasa-o în <regiunea> primă, a inteligibi lului, nu ar greşi. Într-adevăr, nu trebuie căutat un loc în care să o aşezăm, ci trebuie plasată în afara oricărui loc. Căci aşa există ccea ce este în sine, exterior şi imaterial, când este izolat, fără a avea nimic din natura lUmi corp. De aceea, <Platon> mai spune l 2 1 1 , despre lmivers, c ă <demiurgul> a aşezat "din afară" sufletul în jurul lui , indicând <astfel partea> din suflet care rămâne în inteligibil. În privinţa noastră, a spus, eni gmatic, că <această parte> se află "În creştetul" 503


PLOT I N

lTapaXEA€OOL� bE TOU XwpC(EL V OU TOlTW AEi€Tal - TOUTO iap , , ) ,, """"' , ,, ..... " epOO€l X€XWplO'J..L €VOV €OTl V - aAAa Tfl'" J..L-11 V€OO€l xal Tal� )/ , ,, , , <J..LTJ> epaVTaOlaL� xal _LTlL aAAoTpLOTlŢtl TTlL lTPO� , TO oWJ..La , EL " , ';"'" ) ", " lTW� xal TO AOllTOV 4JuX11� EL&o� avaiaiOl TL� xal O'UV€V€yxaL lTPQ� TQ ăvw xal TQ €VTau-{ta cxtrrli� (lbpUJ..L €VOV, O J..L0VOV €OTl O'WJ..LaTo� bTlJ..LLOUPiOV xaL lTACXOTlXQV xal nlV lTpaiJ..LaT€LaV lT€Pl TOUTO €XOV . )

,

)

,

,

[11.1 o�� otv tlJux� Tli� AOTL '(OJ..L €"� 1TEPl &Lxa(w'J xal xaAw" xal AOiL0J..L0U 'STJTOU"T� El TOUTO &LxaLO" xat El TOlrro xaAov, U"Cl'p<TJ lL "aL xal €crTW� TL SlxalOV, u<p ' oD xal o AorLcrJ..LO� lTEPl lfJuXTlV rL "(V€TaL ."H lT� &v AOrLrral TO; Kat El , " c "" , , ,, ( <;: , (OT€ '\ v '' ,,+,uX11, 1. J..L11", oEL TO" J..L11 �€Tal Tr€PL' TOUTW" OT€' o€ J..LE, V I\.OŢl AOil '(0J..L EVOV, aAA' aEl €XO"Ta TQ Slxal o" "OU" €" hJ..Ll v it "al , lL "al bE xal nlV vou apXTlV xal aL TLa" xal -{tEO" - OU J..L €PlCTTOU €XEL VOU O"T�, aAAa J..L €"O"T�"" €X€("OU, xal oux €" ) " " ,. -q. -q. , ( / '\ '\ '" ExaO'To" au 1J EWPELO'1Jq.al xa1J TOlTW J..L E"O"T� - €" lTOI\.I\.OL� , t""' ) / , " " ( 1" )1" TW" buvaJ..L €VW" b€X€CT{}al OlOV aAAov aUTO", W01T€P xal TO XE"TPO" €ep ' €aUTOU €O'TL ", €XEL bE xaL €xacrro" TW" €" TW xuxAw OllJ..L ElO" _'E" aUTw, xal 0.\ ipaJ..L J.a .L l TO"" '(&to", (1TPOO� _ "" _ , ( l " xal T1J..L E L� epEPOOOl lTPOC;; TOUTO . Ttp Tap TOlOUTtp TW" )€" 11J..L €cpam0J..L E{}a xal OU"E �J..L E" xcxl a"llpnlJ..L E-{ta· €"lbPUJ..L €-{ta bE & â,,, cru""EUwJ..L E" €XEL . -

'""

/

L

L

L

,..

)/

,

,

»

[12.] nw� OU" EXO"TE� Ta TT}AlXaUTa oux a"TlAaJ..Lj3a"0J..L E-{ta, aAA' a.PiOUJ..L€" Tal� TOLaUTaL� €"€PTElal� Ta lTOAAd, Dl bE 000 ' QAW� €"EPiOl)(1L ,,; 'EXEl "a J..L E V €OTl" €" Tal� aUTW" €"EP ­ ŢElaL� aEL, "o� xal Ta lTpa "0U aEl €" €auT0, xal tlJuXTl bE - Ta cXElXl"l1TO" - OUTW� . Ou Tap lTav, o €" 4JuX�, 1lb11 cXLO'-{t11TO", aAAa €PX€TaL El� hJ,.La�, QTa" €l� cXLO'-{trpl" 'lIr oTa" bE €"EPTOU" €xacrro" J..L'rl J..L ETa&t&W T0 eXlo-{ta"OJ..L E"tp, / r " J '\ "'\ )" C ' u,\ 1, OUlTW ol OI\.TJ� ,,+,uX11� El\.lll\.U1Jq. EV . 0)UlTW OU" TLT"wO'xO J..L E'J aTE J..L ETa TOU cXLO-{tllTlXOU O"TE� xal ou J..L0 PlO" 4JuX� aAA ' h eXTTaoa 4JuX-rl O"T€� . Kal €TL €XaOTO" TW" 4JUXlXW" '(w" a€L €"EPT€L a€l xa-{t ' alJTa Ta CXUTOU· Ta bE i"WPL'SEL ", QTa" J..L ETcibOOL� TE"l1TaL xal cX"TLATJtlJ L�. �El TOL "u", EL TWV OUTW lTapO"TWv &'''TlAl14Jl� €OTaL, XCXl Ta &'''TlAaJ..L(3a''0J..L EVO'' EL� TO ElOW €lTUrrp E<pEL ", XcXXEl TrOl El V -nlV lTpoooX Tl" €X€l" . (/QoTT€P EL Tl� cXxouoal a"aJ..L E"W" llV €-{t€AEL epWVr'l'" TW" ăAAW" ""'

,

)

"

U

_

504


ENNEADA a V-a,

1 ( 1 0 ), 1 0- 1 2

capului . I ar recomandarea de a ne separa <de corp>1 2 1 2 nu se referă la loc (căci această <parte din> suflet este prin natură se f arată), ci la faptul că el nu <trebuie> să încline <spre corp>, nicP2 1 măcar prin i magini, ci să se Înstrăineze de corp, dacă cineva ar înăI ţa cumva şi fonna din suflet rămasă <în corp> şi ar duce în sus cu sine şi <partea> din suflet si tuată jos si ngura care este demi urgul corpului, care îl model ează şi se ocupă de el. [11.] Aşadar, dacă există un suflet care raţ ionează despre cele drepte şi frumoase, iar ra ţ iunea cercetează dacă un 1 ucru este drept şi dacă un altul este fiumos, trebuie să existe şi o dreptate stabilă, din care raţiunea să se nască în suflet. Altminteri cum ar putea raţiona? Iar dacă sufletul uneori face asemenea raţionamente, i ar alteori nu, trebuie să existe în noi o inteligenţ ă care nu raţionează, ci este mereu în posesia a ceea ce este drept; ba mai <trebuie> să existe <în noi> şi princi piul, cauza şi zeul inteligenţei. Chiar dacă el nu este divizi bil, ci dăinuie <neschimbat>, deşi nu într-un loc anume, el <poate> fi totuşi contemplat în cele multiple, pe măsura fiecăn1ia dintre cei care au puterea să îl recepteze ca pe un alt sine, aşa cum şi centrul <cercului> există în sine, dar fiecare din punctele lui îl deţ ine, şi la fel şi razele se orientează spre el . Căci, printr-un asemenea lucnl dintre cele din interiorul nostru, atingem <zeul>, suntem împreună <cu el> şi suntem legaţi <de el>. Dar ne situăm <în el> dacă ne concentrăm acolo. [12.] De ce, atunci, deşi posedăm lucruri atât de importante, nu le percepem şi, de cele mai multe ori, nu exercităm asemenea acte, iar unii nu le exercită deloc? În fond, cele <superioare> persistă mereu în actele propri i : intel igenţa şi cel care, anterior inteligen ţei, este mereu în sine, ca şi sufletul, aflat mereu în mişcare. Dar 1 2 1 4 nu tot ce este în suflet este i mediat percepti bil, ci ajunge la noi <doar> când devine sensibil , i ar un act al sufletului nu l-a parcurs cu totul, până când el nu a fost comuni cat sensi bi lităţii 1 2 1 5 . F iind legaţi de sensibilitate, nici nu îl cunoaştem încă, deoarece 1 2 1 6 nu suntem <doar> o parte a sufletului, ci întregul suflet. Apoi, fiecare <parte> a lui, trăind mereu, realizează mereu în sine propriul act; dar el devine cunoscut când există comunicare şi percepţie. Aşadar, pentm a exista o percepţie a <actelor> astfel prezente, trebuie ca facul tatea de percepere să fie şi ea întoarsă spre interior şi noi să ne concentrăm aten ţia acolo. Aşa cum cineva, care aşteaptă un sunet pe care voia să îl audă. se 505


PLOT I N )

,

';""'

)

"

<pWVWV cmocrTCX«; TO OU� EŢElpOl npoc; TO aJ..1 E l VOV TWV a.XOUcrTwv, onOTE €XEl vo npOO€A-{tOl , oihw -rOL xal €VTaU-{ta eSEl Ta� J..1 €V atcr-{tllTa'c; a.XOUcrElC; a.<p€VT<X, El J..1 " XCX-{tOOOV a.VaŢXll, nlV � \fJux�c; El� TO a.VLLAaJ..1 �clvEcr-{t<Xl cSUVaJ..1 l v <puAclTTEL v xa-{tapav xal €TOLJ..10V a.XOU€L v <p-{tonWV TWV cXvw . "

506

"

,

)1"


E N N EADA a V-a, 1 ( 1 0 ). 1 2

Îndepărtează de celel alte sunete <ş i> îşi îndreaptă urechea spre <sunetul> care devine cel mai bun dintre cel e auzi te când se apropie, tot aşa şi În cazul acesta trebuie lăsate deoparte zgomotel e sensibi le, (dacă nu <total, cel pu ţ in> cât este necesar), <i ar> facul tatea percept i vă a sufletului <trebu ie> păstrată pură şi pregăt i tă să asculte glasuri l e de sus.

507


II

( 1 1 ) . nepl ,ev€crew� XCXl Ta�ew� , , ""

""

TWV J.!€TU 'TO npWTOV

[1 .1 Ta EV miV"ta xal ooo e EV· aPX-rl rap miv"twv, oL lTav"ta, aAA' EXElVW<; lTav"tu· EXEl rap alOV EvecpaJ..l E · J..laAAov ce OUlTW E<J"tlV, aAA' E<J"tCU . nw<; oLv E� (brAOU EVo<; OOOEJ.LUX<; EV "tai.nw <pal VOJ..l eV"'1<; lTOLXlALa<;, ou Cl7TA611<; OU"tl v� o"tououv; "H o"t� oooEv �v EV aU"tw, bla "tou"to )E � uu"tou nav"tu, xUl cl vu "to 0'.1 n, ClU "tou"to UU�O<; OUX 0'.1, rEVVll"tll<; ce aL"tou· xal TTPW"tTl �lOV revvll<Jl<; u1hrl" 0'.1 rap TEAElOV "tw J..lllCEV '(l1"tEl v J..lTJce €xEl v ).ll1Ce CEl<J{tUl olov llTIEPEPPUll xal� "ta lmEpTIA�pE<; uu"tou TIETTOlTJXEV ă.).)...o· "to & rev6J..lEVO'V El<; ul.l"tO EnE<J"tpciCPll XUl EnAll­ PW{tll xUl ErEVE"tO 7TP0<; UU"to �A€lTOV xal VOUc; OD"tO<;. KUl h ).lE'V TTP0<; EXEl '.10 cr"ta<Jl<; aL"tou "ta O'V €lTOL llcrEv, h ce TTPo<; , ) / (/ � ( , ) ' -Q.. ....... . )E TTEl' OUV .,.. )'E<J"tTl TTpO<; au"to, l 'Va ,/Lun, au"to 1J Ea "tov VOU'V OJ..lO-U vou<; rL r'VETal xal DV . ODTOC; 00'.1 W'V alOV EXEl 'VO<; "ta OJ..l Ola TIOlEl CU'VUJ..l l 'V lTPOX€U<; TIOAAlÎv - e'L6o<; ce XUl "tou"to o:inou (/ ) / , W<JTTEP uu,... "to, uu"tou TIpo"t€POV TTPO€X€E· xal aU"tll EX "tTl<; OooLU<; E'VEprElU 4JuX�<; "tou"to }..l EVOV"tO<; EXEL vou rEv0J..l EVll· xUl rup b 'Vou<; J..l €vo'V"to<; TOU lTPO uL"tou EreV€"tO. (H CE ou J..l €'Vou<Ja 7TOlEl, aAAa X l 'VTl{tEl<Ja ErE'VVU e'LCWAOV . 'ExEL ).le'V oL'V �AETIOucra, O{tEV erE'VE"tO, TIA Tlpou"tal , TIPOEAtroooa SE Etc; XL 'VTl<Jl 'V elAAllV XO:l E'Vo:'V"tLU'V rE'V'V � e'(CwAO'V o:u�<; cx'ecr{tllcrl 'V xal <pUcr l v TIl'V E'V "tOl<; <pU"tOl<;. Oucev oe "tou lTPO o:u"tou ,

'

508

C,

)

-


II ( 1 1 ) . Despre naşterea şi ordinea celor posterioare celui prim 1 2 1 7

[ 1 .1 Unul este toate şi nici unu1 1218. Fiind principiul tuturor, el nu este toate, ci ,- ::t·:, toate1219 în felul lui : căci <toate> într-un fel au apărut în el ; deşI c� .:, mai degrabă, nu există, ci urmează să existe. Atunci, cum <se nasc ele> din simplul unu, în care nu apare vreo diversitate şi nu există vreo dualitate? Tocmai pentru că nu exista nimic în el, toate <s-au născut> din el şi , tocmai ca să existe ceea ce există, el însuşi nu este fiinţă, ci părintele ei. Iar aceasta este, pentru a spune astfel, o primă naştere: fiind desăvârşit, căci nu caută ni mic, nu are nimic şi nu îi l ipseşte nimic, <unul> pare că s-a revărsat, iar supraabundenţa sa a produs ceva di ferit. Cel născut s-a întors, însă, spre el, s-a umplut şi, privind spre el, a devenit inteligen ţă. Repausul lui alături de unu a produs fiin ţa, iar privirea îndreptată spre el intel igenţa. Prin urmare, fiind în repaus lângă unu ca să-I privească, <cel născut> devine totodată inteli gen ţă şi fiin ţă. Semănând unul ui, inteligen ţ a produce ca şi el, răspândind o putere multiplă « inteligen ţa fiind o imagine a lui» , aşa cum <unul>, anterior ei, o răspândi se şi el . Iar actul <provenit> din substan ţa <inteligenţei> este al sufletului şi se naşte pe când inteligen ţa rămâne în sine. Căci şi <unul>, din care s-a născut inteligen ţa şi care îl precede, a rămas <în sine>. Dar sufletul produce fără a rămâne în sine şi, prin mişcarea sa, naşte o imagine. Astfel, privind spre originea sa, sufletul se umple, În timp ce, avansând într-o mişcare diferită şi contrară, produce o imagine a lui, adică senzaţia şi natura din plante. Însă nici o <parte din suflet> 509


PI .CYrJ N

(brfjpnrra L OUb' r:X-rrOT€TJ..lTl"tUL · bU) XaL bOXEL XaL Tl eXvw tlJuX"Tl J.1EXPl CPUTW'J cp-\taVEL TPOTTO'J Ţap TL va cp{tciVEl, OTL auL"Îic; -ro EV CPU-rOLC;· ou j.1-r1v TTaaa €V <pUTOLC;, aAAa Ţl ŢVO j.1€VTl EV CPUTOLC; OlJ-rWC; Ea-rl v, OTL ETTL LOOOu-rOV TTPO€�Tl ELC; -ro xu-rw tl-rrOcnaaL v eXAATlV TTOL rpaj.1EVTl -r1i TTp06c5w xaL "TTpoitUj.1la -rou XElpOVoc;· €TTEL xaL Ta "TTPO -rOULOU L TO voo ��Tlp-rTlj.1€VOV J...l� VEL v -rOV VOUV ECP Eau-rou Eq. . \r

,

-

)

,

-

(

)

-

1 2 . J npaELO"L v otv â."TT ' apx�c; E'tC; Eaxa-rov xa-raAEL TTOJ...l EVOU aEL Exua-rou €V -rTI <lLxEla '€bpa, -rou 8e ŢEVVWj.1EVOU ăAATlV TU�L v AaJ...llkivoVTOC; �v XE(pova·L ExaaTov J...l EV-rOL TauTov ŢlVE-raL � av E"TTl a"TTTlTaL , EWC; av EcpETTTl-raL . 0 -rav ouv -pUXTl EV <pu-rw Ţl VTl-rCXl , ăAAO €aTLV 6l0V j.1€� TO €V q>UTW TO -rOAJ...lT)p6TaTo� xaL a<ppovEaTa-rov xaL "TTPOEATlAUitOC; J...l E XP� -rOOOlJ-rOU· o-rav 8' EV aADŢw, 11 TOU a'l<JitavEaitaL 8UVaJ...l L <; xpaTfiaaaa llŢaŢE'\)" oTav be LEu; ăvitpW"TTOV, fl OAWC; €V AOŢLX� � XlVrpLC;, fl a"TTO VOo Wc; vouv OLXELOV EXOUaTlC; xaL TIap' auL"Îic; �ouATlaL v -rou VOEL v 11 OAWC; XL vElaitaL . naAL v b-r1 aVaaTp€cpw�P'· OTav cpu-rou fl -ra TTapacpUOJ...l Eva fl XAU&vV -ra ăvw n I..:, " �J1.n, � ev -rou-rw tlJuXrl "TTOU a"TTEArlAuitEv;'H oitE'\)" ou Ţap a"TTOaTaa� TaTIW· €V or;v rn apxTI · E'L bE -rllv pl'{av 8Lax04J€Lac; 11 xaOO€LCl(;, "TT0'u TO" EV) -rŢiL pl'{n; L'Ev 4JuXTI oux E'L C; eXAAov -rO"TTOV EAitouaa· ' AAAa xav EV L-r'f aUT� 11, aAA EV aAAW, EL avMpaJ...lO L· EL bE j.1Tl, EV ăAAn cpULLXn, ou Ţap aTEVOXWPE� -raL " EL b' avabpaj.1OL, EV -rTI "TTPO LaUT�C; 8uvaj.1EL . 'AAA' eXEl vTl TIou; 'E v -rTI TIPO aUT�C;· � 8� J...lEXPL VOO, ou TO"TT� · ou8ev Ţap €V -rOTT� ��. o 8e voue; TTOAU j.1aAAOv oux €V TO"TTW, waTE oUbe aUTIl . OOOaj.1oo otv otlaa, aAA' €V -rw â j.1TlOOj.10U, L)(al "TTav-raxou ou-rwC; ecrr l v . E'L bE TTPOEA­ itooo� E'L C; Ta ăvw a-ralTl €V LW J...lETa�U TIPlV TTUV-rTl ELC; -ro avwTaTw ŢEvEaitaL, j.1EaoV €X€L L �(ov xaL ev eXECvw -rw J...lE PEL L )EXEl aUTIlC; EaTIlxE. naVTa 8E TaUTa EX€L VOC; xaL oux EX€L voc;· voc; j.1EV, OTL €� €XElVOU· oux EXEl voc; bE, on €XEl VO<;' ECP ' EaUTOu j.1€VWV €OwxEv ."Ea-rLV otv 6l0v '{W-rl j.1aXpa ELC; J...l�XO<;' Ex-raitELaa, E-rEPOV ExaaTOV TWV J..lOpCWV -rWV €CPE��C;, aUVExec; be TTav au-rw, eXAAO be xaL ă-AAO -rT! OLacpopa, OUX aTToAAUj.1EVOV €V TW CEU-r�pW -ro TTpO-rEPOV . TC �tlv � EV L -rOlC; CPU-rOlC; ŢEVO­ j.1EVll� OUCEV YEvva; "H EV � ean . LXETTTEOV 8e "TTWC; apXrlV L ăAAllV Aal36vTac; . L "

)

,

("

_

(

__

c,

,I.

_

,

,...

"

.,

)

L,

)

,

/

""""

,...

(/

/

)

510

-

)

,1.

/

,

"

)

,

1

4.

"

L...

)

-


I -: N N E A D/\ a V-a. � ( I l ). 1 - 2

nu este n i c i separată, n i c i n1ptă de cea precedentă; de aceea, şi pare că

sufletul superior (ţjunge până la plante, iar Într-un anume fCl <şi> aj u n ge, deoarece <principiul> din pl ante ţ ine de el. Desi gur, nu tot sufletul se a fl ă În pl an te ci apare În ele pentru că a avansat până in regi unea inferioară, născând o existen ţă dife rită prin inaintarea <sa> ş i datorită dorin ţci pcntru ceea ce îi este in fcrior. I ar <partea> superi oară, care depi n de de inte l igenţ ă, Iasă inte l igen ţa s ă rămână în sine. ,

12.) Ele avansează, deci, ue la inceput la sfarşit, dar fiecare <real i tate generatoare> rămâne mereu la l ocul ci 1 220, iar cea generată primeşte un rang inferior. Desigur, fiecare devine identică eelei unnătoare, eât timp se află cu ea în contact. Aşadar, când lm suflet apare într-o pl an tă, el este parcă <doar> acea parte diferită <din suflet>, aflată în plantă, fiind cea mai Îndră7ncaţă şi mai nechibzui tă <parte> şi care a Înain tat până acolo. Când <sufletul apare> Într-un an imal 1 22 1 , facu l tatea sensibilă l-a purtat <aici şi îl> domină. Dar când <ajunge> Într-un om, mişcarca <sa> fie are loc doar În partea ra t ional ă fie <provine> de la intel i gen t ă fiindcă el are propria intel igen ţă şi voi ţă de a în ţelcge sau, în gencr� l de a se m işca. Dar să reven i m : unde pl eacă s u fl etul din Ifl.starii sau rămurelcle de l a capătul unei plante, când îi tai e cineva? Acolo de unde <a venit>, deci în principiul <său>, căci era În el, fii ndcă nu se separase spaţial <de el>. ADar, dacă ai reteza sau ai arde rădăcina, unde <pleacă su fletul> din ea? In suflet, de vreme ce nu a mers altundeva. Şi ar putea fi l a fel de bine în acelaşi loc, dar şi în tr-un altul, dacă ar reveni <la sufletul superior>; i ar dacă nu, Înlr-tm alt suflet de planlă, căc i nu este legal de tm loc. Dar, dacă ar reven i <Ia sutl c tl!1 supclior, ar aj unge> la puterea anterioară lui 1 2:;2 . Dar ea unde este? I n <facul tatea> care îi este ante­ rioară şi care <se întinde> până la intel igenţă, <dar> nu spa ţ ial (căci nimic <din hmte acestea> nu se află în vreun loc, iar C ll atât mai mulL inte l i­ gen ţ a nu poate fi într-un loc, deci nici sufletul ). Atunci , pcntnl că <sufl�­ lui> nu este nicăieri , ci în cel de nicăieri, el este totodală pretutinden i . I n schi mb, dacă s-ar opri l a mij loc, d upă c e a început s ă avanseze spre <regiunea> supelioară, Înainte de a aj lmge cu totu l în <l ocul> cel mai de sus, el ar avea parte de o viaţă intenllediară şi ar sta în propria parte <inten11 e diară>. Toate aceste <real ită t i > stmt şi nu SlUlt <principiul lor>: ele sunt <principiul>, fiindcă <provin> din el, dar nu sunt princi piul, fiindcă el le-a <născut> rămânând <în sine. Ele seamănă> tmei vic � i I tmgi, întinsă în I tmgi me, fiecarc dintre părţ i fi ind di feri tă de cel e unnă­ toare. Dar întrcgul, luat ca atare, cste continuu, iar părţile mereu d i feri te între ele, fără ca prima să dispară În a doua. Ce este, atunci, <sufl etul> ce apare în plante'! Nu naşte el nimic'! Ba da, pc cel în eare este. Dar trebuie începul altfel pentnt a cerceta Cllm, luând un alt punct de plecare 1 22.1 .

:

51 1


""

( III (49). n €Pl T�'J unocrTacr€w'V xa l

""

�'\J <fcr; l XW'J

TOU €n€X€ l 'VCX

r1 . f'Apa TO voouv euuTo TIOlXOI.OV bEL il w:n , cLvu ev( n Vl TWV EV UUTW TeL ăAAU itEWpouv OUTW b11 AEY1Ţt"Ul '.IOEL v eauTo, wr; TOU &TI�OU TTuVTaTTaeYl v OVTDr; ou bUVUJ...l EVOU Elr; euuTo ETTl c:rrp E<pEl v xal LTJV aUTOU xaTuvorpl v; "H OlOV TE xal Jlll cruvitETO\J O\J \JOllcrl \J )(crXEl \J eUUTOU; To J...l E\J yup 8Lon crU\JitETOV AEYOJlE\JOV VOEL v eaUTO, on b11 eVl TW\J EV aUTW TeL ăAAU vOEl, WcrTIEP el\J El -rn u'LcritT]crEl XaTaAaJ...l�a\Jo�JlE\J UtlLW\J n1\J JloP<P11v XUL nl\J �AAll\J TOU crWJ...lUTOr; <pl><Jl v, oux &.'v exO l TO wr; uAllitwr; \JOEl \J aUTO· ou yup TO TTa\J ecrTul EV Ttp TOlOUTtp EyvwcrJ...lE\JO\J, J...lll XUXEl \Jou TOU VOrpU\JTOr; Ta ăAAa TU crU\J aUTW XUl eauTo \JE\JOrpcOTDr;, �crTal TE ou TO ) � '(l1TOUj..LEVO\J TO aUTO EaUTO, aAA aAAO UAAo. L1El TOl VUV itEcrital xal aTIAOU XUTU\JOrpl \J eUUTOU XUl TOUTO TIWr;, crXOTIEL \J, El buvaTov, 11 CxTTOc:rrUTEOV � b6�11r; T1ir; TOU aUTO eUUTO \JOEl v Tl O\JTWr;.) A TIoo-rÎlval J...l E\J ol}v � OO�l1r; TauLTJr; ou TTavu olO\J TE TTOAAWV TWV UTDTTWV cruJl�al VO\JTW\J· XUL yap El J...l11 tlJuxn boLllJ...lE\J TOUTO wr; TTavu UTOTTOV OV, aAAa J...l�E \Jou Ttl <pOOEl bloo\Jal TTuvTaTTacrL \J ăTOTTOV, El TWV J...l E V ăAAWV Y\JWcrl \J �XEl, eauTou bE J...l11 €V YVWoEl xal €TTlcrn1J...lŢl xaTu�crETal . KaL yup TWV JlE\J ��W 'h d(critllcrlr;, UAA' ou \Jo� u\JnAT]tlJETal, xaC, El �OUAEl , bUX\JOla XUl cSO�U· <> CE vo�, El TOUTW\J Y\JWcrLV eXEL /

,

.......

/

(

(

"

.......

-

(

,,

/

/

t-

/

,

)

/.

/

,

)

)

,

)/

)/

)/

512

/

.......

,

"

/.

.......

)/

)

/

"

/

/

"

.......

.......

/

L


III

(49). Despre realităţile cunoscătoare şi despre cel de dincol o 1 224

[ 1 .1 Oare cel ce se gândeşte pe sine trebui e să fie di vers, aşa încât, contemplându-le printr-o <parte> din el pe celelalte, să se spun ă astfel că se gândeşte pe sine, întrucât cel absolut simplu nu se poate nici Întoarce spre sine, nici cunoaşte pe sine? Sau şi un existent care nu este compus se poate gândi pe sine? Căci acela despre care se spune că se gândeşte pe sine fiindcă este un compus, deoarece prin una din <părţ ile> sale le gândeşte pe celel alte (aşa cum, prin senzaţ ie, ne putem percepe propri a figură ca şi restul naturii corpului ), nu poate avea o adevărată gândire de sine. Căci astfel nu va fi cunoscut întregul , fi indcă <partea> care le gândeşte pe celel al te aflate îm preună cu ea nu se gândeşte şi pe sine, iar atunci nu vom avea ceea ce căutăm, pe cel ce <se gândeşte> pe sine, ci ceva <care gândeşte> altceva. Tre buie, aşadar, admis că şi o realitate si mpl ă <are> o cunoaştere de sine şi trebuie cercetat, dacă se poate, cum <are loc> aceasta; altminteri , trebuie abando­ nată opinia că ceva se gândeşte pe sine cu adevărat. Dar a abandon a o astfel de opinie este imposi bi l , datori tă mul telor absurdi tăţi care ar rezulta; căci, chiar dacă nu am acorda sufletului această <cunoaştere> (ceea ce, desigur, ar fi absurd), a nu o acorda nici naturi i inteligen ţei ar fi , în să, total l ipsi t de sens, admi ţând că ea cunoaşte alte lucruri, dar nu se poate cunoaşte şi în ţe lege pe sine. Căci senzaţi a şi, eventual, raţiunea di scursi vă şi opi nia percep lucruri exterioare, dar nu intel i gen ţa. Este ni merit să cercetăm în 513


PLOT I N

11 Jl-rl, aXE�ucr{tUl lTPOO-rlXEl ' ooa 8E vorrru, VO� CTjAOVO·tL /

"'A '

''''

)

'

/

"

,

(

/

Y\Jll.lOErUl , p OU\J aUTa jJ.OVOV Tj xal €aUTOV, O� TaUTa iVWcrETUL; Kal &:pa OUTW i\JWcr€TCXl eaUTOV, on il vWcrXEl TauTa jJ.o\Jo\J, Tl� CE wv ou i\JwcrETaL , aA).. ' Ci JlE\J aUTou i\JWcrETUl OTl il i\JWcrXEl , Tl� .sE wv il \JWcrXEl ouxEn (H xal TU eaUTOU xal eaUTO\J; Kal T(� <> TPOlT� xal Jl€XPl TL V� crXElTTEOV , C,

-

[2. 1 npOT€pOV bE lTEPl 4JUX�� '(rrrllTEov, E't 6oTEov aUTn Y\JWcrl \J L €au-rll�, XUL TL -ro iL v�crxov €V uut1i xal OlTW� , To jJ.Ev oL\J .... . .. _ L ) , ) .,.. , )/ ) " ULCTirll-rLXOV aUTllC; aUTo{tEV av epal jJ.EV TOU E'eW El val JlO\JO\J' xal ra'p EL T�V �v80v €V T� crwjJ.aTl Yl vOjJ.€\Jwv cruvalcr{tT)O'l � ElTj , a)..)..a TWV E�W €aUTOU xal €VTaÎl{ta h a\JTCATj4Ju;' TWV rap €V TW crwjJ.aTL lTa{tllJlciTwv uep ' eCluTou aLcriravETal . To 8' E\J ) ....., L , ) ) auTtl )..0YL �OJlEVO\) lTapa, TWV EX lllC; alcr{tTjcr€W� epaVTacrjJ.a-rwv lTapaxEljJ.€VWV TI)v ElTlXP lCTL v lTOlOUjJ.EVOV xal cruvarov xal &alpou'V' 11 xal €lTl TWV EX TOU VOU 'LOVTWV Eepopa 6LOV Totle; -rUlTOU�, xal EXEl xal lTEpt TOUTOUC; T-rlV aUTrlV bU� ajJ.l v , Kal crUVEcrl v eTl lTpOOAaJlf3<lV€L WcrlTEP €TTl r L vWcrxov xal EepapjJ.O�ov TOl� EV aUT� EX lTaAalOU -rulTOL� TOU� \J€O� xal ăPTl llxo\JTae;' â Crl xal a\JaJl \J-rlcrEU; epalJlE\J [t\J -rîie; �uxîic; Ei vaL . Kal \J0Uc; b T�e; 4JuX�� jJ.EXPl TolxsE 'tcrTcijJ.€voC; -rTI cU\JajJ.El 11 L xal EL� eauTov crTp€epETal xal rl rvwcrX€L eauTov;"H ElTl TOV \JOUV aV€\J€XT€OV TOUTO . rVWcr l \J jJ.Ev rap eauTou TOUTW TW jJ.€PEl ClOO\JTE� - \Jouv rup aUTov ep,.pOjJ.EV - xal OlTll Cl � (crE� TOU ElTaVW '(TjTficrojJ.€\J, Jlrl bE CLOO\JT€e; ElT' EXEl vO\J Ti'fOjJ.EV TW AOrW f3aCC�O\JTE�, xal TO aUTO eaUTO o TL lTOT' EcrTL crXE4JO� jJ.E{tLa, E'l CE xal E\JTau{ta EV T� xaTw 6WcrOjJ.EV, TC� h cStaepopa TOU \JO€l \J eauTo crxE4J0jJ.E{ta' E'L rup jJ.TjCEjJ.Ca, llbTj TOUTO VOlle; o ăxpaTo� , TOUTO TOL \JUV Ta cSta\JOTjTlXOV �e; 4JUX�� &:pa ElTlcrTPEepEl Eep ' eaUTO xal aUTO; "H OU' a)..)..u 6Jv CEXETal -rUlTWV E<p ' €XciTEpa TrlV crUVEcrl v 'CcrXEl , Kal lT�e; -r-rlV cruV€CTl V 'lcrXEl , lTPWTO\J '(TjTTjTEO\J , .......

,

.......

""

/

,

13. 1 ( H jJ.E\J rup a'Lcr{tTjcrl� elCEV ăv{tpwlTOV xal eCWXE TOV WlTO\J -r1i cSta\JOlct' h CE Tl eprpl v;" H oUlTW oucEv €PEl, a)..A ' eyvw jJ.o\Jo\J xal ecrTTj' EL jJ.rl ăpa lTpOe; €au-r-rlv claAOr(�Ol TO T(� 5]4


ENNEA DA a V-a, 3 (4 9 ), 1 -3

con ti nuare dacă i n tel i gen ta are sau nu o cunoaştere a acestor <lucruri exteri oare>; căci i n te l igen ţa le cunoaşte, desi gur, pe cele i n tel igibi l e . Dar le <cunoaşte> doar pe ele, saLI şi pe sine, cunoscătoarea lor? Ş i oare se va cunoaşte pe sine În truc ât le cunoaşte doar pe ele, fără a şti , însă, ci ne este, ci va şti că îşi cunoaşte <intel igibile le>, fără a mai şti, însă, cine este ea? Sau le <va cunoaşte> şi pe ele, şi pe sine? Şi tre bui e să cercetăm cum şi până unde <îi ajunge cunoaşterea>. [2.) Trebuie, însă, să cercetăm mai Întâi sufletu l , dacă trebuie să îi

acordăm cunoaştere de si ne şi care este <partea> din el care cunoaşte ,

şi cum . Putem spune că <partea> senzitivă a sufletul ui <cunoaşte> spontan doar ceea ce este exterior. Căci, chiar dacă există o percepţ i e de sine a celor petrecute î n interiorul corpului, tot uş i, şi î n accst caz, perceptia <vizează> lucruri �x t eri oare păr ţ i i senzitive, căci ea simte prin sine afeetări lc din corp. I n sch i m b, <partea> ra ţ ională din suflet face judecă t i , com bină şi divide, pornind de la imagi n i le deri vate din senzat ie; iar în privin ţa eelor deri vate din i ntd igenţă, ea le vede ca pe n i şte amprente şi are asupra l or aceeaşi putere . < Partea raţ i onală> mai dobân deşte cunoaştere rec u noscând, pareă, şi potri v i n d i mpresi i l e noi , tocmai sosi te, cu c e l e care s e g ăse s c î n ea d e mai demult: este vorba de ceea ce am numi ream inti rile sufletului. Dar i n t e l i g en ţa sufletului se opreşte, oare, aici, terminându-i -se puterea, sau se Întoarce şi sprc sine şi se cunoaşte pe si ne? Pentru aceasta trebuie urcat până la intel igen ţa <propri u-zisă>. Dacă acordăm cunoaştere de sine acestei părţi <a sufletului> (despre care vom spune, în tr- adevăr, că este intel i gen ţă), vom cerceta şi cum se va deosebi de <inteligen t a> superioară, iar dac ă nu i-o acordăm, vom ajunge la <inte l i genţa superioară> Înaintând pe calea ra ţ i o n amentu l u i şi vom exami n a atunci ce Înseamnă <cunoaşterea> de s i n e . Dar, dacă i-o vom acorda şi <i nteligen ţei> inferioare, vom cerceta care este diferen ţ a de cunoaştere de sine <între aceste intel igen te>. Căc i , dacă nu ar fi nici una, cea <inferioară> ar fi deja intel igen ţ a pură 1 21 5 . Dar oare <partea> raţ ională a sufletul ui se Întoarce şi ea s,p,re sine? Nu, Însă cunoaşte im presiile primite de la ambele < pă rţ i > L1 6 . Atunc i, trebuie cercetat mai Întâi cum le cunoaşte.

13.1 Senza ţ i a percepe un om şi oferă i m pres ia ra ţ iunii discursive; dar ea ce spune? Nu spune încă n i m ic, ci doar se opreşte l a cunoaşterea <i m presi ei >; dacă nu <cu mva> s-ar intreba : "ci ne este 515


PLOTIN

otrr�, El npo-rEp0'V E\JELUXE -rou-rw, )(Ul AEŢOl TTPOOXPwj.1 EVr] -rTi j.1vfij.1TI, on LW)(PU-rTj� . E\ bE �ul E�EAL-r-rOl nl\J j.1opq)11�, ) j.1EpC'{€l U Tj <pu\J-rualu ECWXE\J" El) .sE,/ El, UŢU{t�, A€ŢOl , E� W\J J...lE\J €Ţ\JW Cla -rii� cilCYitTlaEW� E'(PTjXE'V, 8 CE ELPTjXE\J En' UU-rOl�, 11c11 nup' uu-rii� Ci\J EXOl xa\Jo\Ju Exouau -rOU Uj'uitou nup' UU-In . To uŢaito\J TT� €XEl nap' au-rŢ{H &ŢaitoEl.s� Ean, xal e-JTEpp waitTj ce EL� -r1lv ci(cy{tTjO"L v ;00 -rOLOU-rOU EnlAUJ...l ­ nov-roe; alrrll vou· -ro Ţap xuitapov -rii� tlJux�c; -rOu-ro XUl \JOU bEXE-ral €TTlX€(jJ.€\Ja 'LXV11- L1la -r( CE ou -rOu-ro \JO�, -ra ce ăAAU tlJuX-rl....... UlTO -rOU a'lCYitT/-rlJ.WU ap'faJ..L €\Ja;"H on tlJuX1lv CEL ....... / ) / €V AOjlaj.1OlC; El,.. VUl - -ruu-ru .s€, TTUVTU AOjl '(OJ...l€, VTjC; .suvaJ...l €WC; / , / -r'f j.1EPEl ouV-rE� -rO VOEl V €au-ro EPŢU . 'A"/I./I.Cf. alU -rl OU) TOUTtp UlTUAAU�OJ...l Eitu;"H (5n EOOJ..L EV uu-rW -ra €�W aXOTTEla{tal xal TTOAUTTPCf.Ţj.10VEl V, VW bE U'glOUJ..L EV UlTUPX€l V -ru UUTOU....... )(al TU EV Uu-rlfJ aXOlTEleJitUl . AAA El -rl<;' <PTjCYEl -rL OU'V XWAUEl -rOu-ro ăAATI bU\JUj.1El CY)(OlTElaitul -ra uu-rou; ou -rO 6LuvoTjnxov ouce -rO �OŢL(jn)(OV E L '{Tj-rEl, UAAa vouv xaitupov AUJ...l�elVEL . T( otlv )(WAUEl EV tlJuxn \Jouv xuitupov e'l VUl ; OUCE\J, <PTlaoj.1€v· ....... ....... UAA' E-rl O€l AEYEl V tlJUXTj� -rOu-ro; MA ' ou) tlJuXTj<; J...l EV <PTja0J...lE \J, �j.1E-r€POV .sE \Jou'V <pijaOJ...l E V, ăAAOV j.1E\J ov-ru -rOU OlaVOOUJ...lE\JOU xal ElTelVW �E�11)(6"ra, '6j.1W� oe �j.1E-rEPOV, xUl El j.11l auvaplitJ...lOlJ...l €V -rOl� J...l E PECYl -r�<; tlJux�� ·"H hj.1E-r€­ pov xUl OUX hj.1€-rEPOV· OU) xUl lTpOaXPWJ...l E1tu uu-rw xUl ou lTpOaXPwj.1E1ta - 8LuVOlU oE UEL - )(Ul Y,J...l €-rEPOV j.1"e v Xpw­ J...lEVWV, ou lTPOOXPWj.1Ev"WV OE OUX hj.1E-rEPOV . To 01l npoa­ xp�aituL -rl ean V; "'Apa uu-rou� EXEl vo Ţl VOJ...l EVOU�, XUl <pitEŢŢOJ...l EVOUC; w� EX€l 'Vo�; "H xu-r' EXEl \JO'V' ou Ţap 'Vo� ... · TjJ...lE....lC; )(a-r E)(EL vo ouv -rlfJ AOŢla-rl)(tp TTPW-rlfJ CEX0j.1EVW . KUl Ţap cllaituvoJ...l Eitu bL ' cila1tTlaEW� x&v j.11l �J...l E�� Dl / U ou-rw� XUl, olU vou alal.l uvojJ.EVOl · up ouv )(al olavoouj.1El.I j.1Ev ou-rwe;(H uu-rol J...lE\J Dl AOŢl '{OJ...l€VOl )(Ul VOOUJ...lEV -ra EV -rn .sluvoLa VOTlj.1u-ru UU-rOL' -rOULO Ţap T]J...l ELC; - Ta OE -rOU V�U E\JEp-Pw.a-rU ăvwitE\J ou-rw<;, Wc; -ru El< -rllc; UlCYitijcrEW<; Xci-rWitEV, -rOu-ro O'V-rE<;' -ro XUPLOV -riie; tlJux�, }.LEao'V CUVelj.1EW<;' Ol'tLT}<;, XElPO'V� xal �EA-rlOV�, XE(poV� J.J.€v -rllc; uLaitijcrEW<;, �EA-r(OVOe; ce -rOU \JOU. 'AAA' ulaitTjal� jJ.Ev ciLEl T]j.1E-rEPOV cSoXEL aUŢXExwPllJ...lEvoV - UEL Ţap aLaitU\J0J...lE{ta - 'Vo� CE L

c,

(

,

'

' c"

,/

'"

.......

)

J

.......

,

L

.......

.......

,

)�

)

)

.......

,

/

/

-

C" L

e l.

r

)/

,

,/

/

,...

t-'

J

[

,

,

)

,

-

,/

TI

)/

)

.......

(

,

,

_!l.

/

L

,/

>

.,..

.......

,..

.......

,

,..

,

)

.......

.......

,

<::

516

/

_!l.

,/

,

/

V

<::

'

-


ENN EADA a V-a.

3 (49), 3

acesta?", dacă l-a m ai întâl n i t anterior, şi ar răspunde, folosind memori a, că este Socrate. I ar dacă i - ar mai descrie şi tl gura, ar di v i de ceea ce i m agin a ţ i a 1 227 îi o ferise. Dar, dacă s-ar întreba dacă <Socrate> este bun, ar răspunde porn ind de la cele afl ate din senzaţie, dar ea ar poseda dej a ceea ce afinnă despre el e c a venin d d e l a e a Însăşi, de vreme ce are În ea regul a binelui . Cum are binele în ea Însăşi? Ea are fonn a binel ui şi , în plus, perceperea lui i-a fost întărită fi indcă intel i gen ţ a a i l u m i n at-o, căc i , raţ iunea di scursivă este <partea> pură a sufletului şi receptează urmele l ăsate de i n tel i gen ţă. Dar de ce nu este ea inteligen ţ a, i ar cel elalte <păr ţ i >, Începând cu cea senziti vă, să fie sufletul? Fi i ndcă sufletul trebuie să fie prezent în raţ i onamente, iar toate acestea sunt opera ţ i i l e unei facultăţi raţionale. Dar de ce să nu abandonăm <cercetarea> acordând acestei părţi <a sufletului> cunoaşterea de sine? Pentru că i- am dat să examineze şi să se ocupe de cel e exterioare, În vreme ce socotim că <doar> intel igen ţei îi re vine să exam i neze ce l e ce î i sunt propri i şi sunt În ea. I ar dacă c ineva va Întreba ce se opune ca această <parte a sufl etul ui> să examineze cele ce îi sunt propri i cu aj utorul unei alte facultăţi, cI nu ar mai căuta nici <partea> care raţ i onează discurs i v, n i c i pe cea care judecă, ci ar descoperi inte l i gen ţa ură. Ce se opune, atunci, ca să exi ste în sufl et o inte l i gen ţă pură 22 8 ? N imic, vom spune. Dar mai trebui e sus ţ i nut că ea este a sufl etului? Nu vom spune că este a sufletul ui, c i că este intel igen ţ a noastră 1 229 , diferită de raţ i unea di scurs i vă, şi că as piră spre în alt, dar este totuşi a noastră, chi ar dacă nu am număra-o printre părţile sufl etul ui. De fapt, este a noastră şi nu estc a noastră; de aceea <uneori> o fol osim, <alteori> nu (pe când ra ţ iunea discursi vă <o folosi m> tot ti mpul), fi i n d a noastră când o fol osim, şi nefiind a noastră când nu o folosim. Dar ce Înseamnă că o fo losim? Oare <o fo losim> când devenim noi înşine inteligen ţa şi vorbim ca ea? Sau în acord cu ea, căci noi nu slU1tem i ntel igenţ a. Astfel, suntem în acord cu ea cu ajutorul <păr ţ i i noastre> ra ţi onale, care o receptează pri ma. Căci, tot aşa, noi s i m ţ i m cu ajutorul senzaţiei, chiar dacă nu slU1tem noi cei ce simţim 1 21 0 . Atunci, oare, tot astfel şi raţ i onăm şi gândim prin intel igenţă I 2 3 1 ?

p:

<Nu>, c i suntem noi înşine cei ce raţionează şi noi înşine ne gândim gândurile în raţiunea di scursivă: căci acest <act> suntem noi . Actele intel igenţei <vin> de sus, aşa cum cele senzaţiei <vin> de jos, iar noi suntem această <parte> proprie a sufletului, la mij l oc între cele două facultăţi, cea inferioară şi cea supelioară: cea inferi oară este a senzaţici , cea superioară a intel igenţei. Dar pare adm is faptul că senzaţia este mereu a noastră (fiindcă s i mţ im permanent), pe când


PLOT I N

aJ..L<P LO"�TlT€l Tal , xal XWplO"TOe; b€ TW J..L rl lTpOe; aUTOV Ele; TO' elrY €A�, J)aO"LA€ut;' b€ ,

"

,

OTL J..Lrl alHW a€L xal OTL XWplO"TOC;' lTPOOV€U€l V �tHOV, aAA' l]J..Liic; J..L UAAOV "( J..1 ,1 uVW R' jJl\.€lTOVTac; . A'"LO"v-q.TlO"lC; O€ TlJ..L l V lTpOt;' luJ,ae; b{€l VOC; .

[4.] BaO"LA€UoJ..L € V bE xal l]J..L €lt;',, oTav xaT' €X€lVOV' xaT' €X€l (; " ) ( ...... , t""' , VOV O€ bLXWt;', TI TOLe; OlOV ipaJ..L J..LaO"L v wO"lT€P VOJ..LO LC; €V TlJ..L L v ipa<p€lO'L v, tl diov lTATlPW{h�VT€t;' aUTou tl xal OUVTI{}€v-r€e; 'tb€l V xal aLO'{}aV€O'{}al lTapav-roc; . Kal il VWO'XOJ..L €V bE aUTOUc; T�" TW TOlOUTW opaTW Tel ă.AAa J..LCX {}€l V tl xcnci TrlV bUVaJ..L L V -..... t"'" , TTJv il vwoxoooav TO TOLOUTOV J..La{}OVT€t;' aUTTI LTI bUvaJ..L E l TI xaL EX€l VO iL VaJ..L € VOl , we; TOV iL VwO'xovTa €a�TOV 6n-ro� it. val , Ta J..L EV YL vWcrxovTa TIle; bLaVOlae; � l}JUXLX� <pOOL v, TOV bE UlT€pclvw TOUTOU, TOV YL VwO'xOVTa €au-rov xa-rel -rOV ,... ) ( VOUV €XEl VOV Yl VOJ..L €VOV· xaX€l VW €aUTOV VO€l v au oux WC; ăv{}pWlTOV ETL, O:AAU lTav-r€AWe; ă.�AOV i€VOJ..L €VOV xal O'uvap­ lTacravTa €aUTOV ELe; Ta ă.vw J..L aVOV €<PEAXOVTa Ta -r� �ux�e; ăJ..L € lvOV, o xal buvaTaL J..Lavov 1IT€pooo{}al npoe; VOrplV, 'eva Tlt;' €X€l napaxaTa{}ol TO Ci. €tO€ . Ta brl OlaVOTlTLxOV OTl bLavoTlTlxOV &pa oux otO€, xal an crUV€O'l V TWV €�W AaJ..L J3clV€l, xaL an XPlVEl Ci XPlV€l, xal OTL TOLC; '€ V EauTw xav6crl v , oue; napa TOU vou €X€l, xal we; EO"Tl TL �EATLO� aUTou, o ou �TlT€l , aAA ' EX€l mivn� oijlTou; ) AAA' &pa T( €O'Tl v t" , t" , " " 'I" � aUTO oux OLu€V €nlO'TaJ..L €VOV OlOV €O'Tl xal, Ola Ta €Pia aUTOU; E'l otv A€iOL, OLt ano VOU €O'TL xal O€UT€POV J..L €-ra vouv ) " ....... " , ( -" t""' , xal, €lXWV VOU, €XOV €V €aUTW Ta naVT(l OLOV i€ipaJ..LJ..L €va, Wc; €X€l o iPci<pwv xaL o iPci�a<;, tip ' ot)'\) O"TJÎ<r€Tal J..L EXPl T01hwv o OUT� eaUTOV EiVWXWt;', llJ..L €l e; OE ăAAll OUVciJ..L € l lTPOOXPTlO"ciJ..L €VOL vouv aL il VwoxovTa eauTov xaTO�OJ..L €{}a tl EX€l VOV J..L €TaAaf30vT€t;', €n€lTI€P XaX€l vot;' luJ,€T€P� xaL T1J..t €Lt;' EX€lVOU, OUTW vouv xal aUTOUt;' ivwcro)J.€\ta; "H avaixalOV ou-rwe;, E'Ln€p ivwO'0J..L € {}a, a TL nOT' EO"Tl TO €V VW aUTO eauTo.',IEO'n oTÎ VODe; Tle; crUTat;' i€iOVWe;, aT€ Ta ăAA� a<p€le; EaUTOU TOUTW xaL TOUTOV �A€n€L , aUTW be EaUTO'\) , <QC; , ( "' ,.. 0Tl ouv VOUC; €aUTOV op� . ......

.......

"

"

,

\.

......

1

"

/

.......

)

--

"

)

I

I

"""

c

,

,1

L

C

""

,

I

L

""

[5.] 'I"A p' oLv elAAW J..L E P€L EaUTOU ă,AAO J..L €Poc; aUTOU xa{}opa; 'AAA ' OUTW Ta J..L e� EO'Tal opWV, TO bE 0W.J J..L €VOV· TOUTO oe OU� aUTO EaUTO. Tl oLv, El nav TOLOlrrov OLOV OJ..LO lOJ..L €P€t;' il val , 518


E N N E I\ DA a V-a, 1

(49), 1-5

în cazul inte l igen ţei există un dezacord, atât fi indcă nu o <folosim> mereu, cât şi fiindcă este separată 1 23 2 . Ea este separată fi indcă nu se apleacă <spre noi>, ci noi, mai degrabă, pri vim în sus spre ea. Senzaţ i a ne este un mesager, dar inteligen ţ a es tc " regele nos/ni' 1 233.

[4.} Şi noi suntem regi când urmăm inteligen ţa; şi <o putem urma> în două feluri, fie datorită unui soi de caractere scrise, asemănătoare unor legi gravate în noi, fie când suntem parcă umplu ţ i de ea, capabil i să o vedem şi să o simţim prezentă. Pe de altă parte, ne cunoaştcm pe noi înşine, întrucât, printr-un asemenea <obiect> văzut, noi în ţelegem 1 23 4 celel alte l ucruri, fie deoarece cunoaştem un asemenea <obiect> conform facul tă ţ i i de cunoaştere, tocmai prin intermediul acestei facultă ţ i , fie deoarece devenim totodată acel <obiect>. Astfel, cel ce se cunoaşte pe sine este dublu: pe de o parte, cel ce clill oaşte nahlra raţiun i i di scursive a sufletul ui, pe d e altă parte, cel atlat deasupra, care se cunoaşte pc si ne întrucât, urmând inteligen ţ a, a devenit aceasta. Prin ca, el nu se gândeşte pe sine ca pc un om, ci ca pc ceva total diferit, ce s-a smuls spre înalt, l uând Cll s i n e numai <partea> superioară a sufletul ui. Doar ea poate prinde ari pi 1 23 5 spre gândire, ca să fie ci neva care să expună cele văzute acolo. Raţ i unea di scursivă nu şt i e, oare, că ea este <partea> care raţionea71i şi că îşi dobândeşte cunoaşterea pornind de la cele exteri oare, că le judecă pe cel e pc care le judecă, că <o face> pe seama regul i l or din ea pc care le are de la intel igen ţ ă şi că există ceva mai bun decât ea, care nu caută nim ic, ci posedă tolul în sine? Dar, oare, ea nu ştie ce este, când ştie de ce fel sunt ea J 2 3 6 şi actele sale? Dacă ar spune că provine din inteligen ţă, că are rangul secund după ea şi că este imaginea e i , care le con ţ i ne pc toate În sine ca şi !:,Tfavate (aşa cum acolo <sus există inteligen ţa> care scrie şi care a scris), oare, după ce s-a cunoscut a'itfeI pe sine, se va opri aici? I ar noi vom examina inteligen ţ a autocunoscătoare folosind oare o altă facultate, sau, participând la <intc1 igen ţă>, fi indcă ea es te, într-adevăr, a noastră şi noi suntem ai ei, o vom cunoaşte astfel şi pe ea ş i pe noi? Aşa trebuie să fie, dacă este adevărat că vom cunoaşte ce Înseamnă în inteligen ţ ă clU10aşterea <de si ne>. Cineva a devenit el însuşi in t e l i g cn � ă când, abandonând celelalte ale sale, priveşte intel igenţa prin inteli gen ţ ă, iar pe sine prin sine. Prin urmare, el se vede pe sine ca intel igen ţă. [5.1 Atunci, îşi vede ea oare o parte prin alta? Dar astfel văzătorul ar fi di ferit de cel văzut, ceea ce nu Înseamnă clU10aştere <de sine>. Dar cum ar fi, dacă un asemenea întreg ar fi <alcătuit> din părţ i de acel aşi fel , 519


PLOTI N � , ..... � . , - ( \. , c. '1 J.L ...., I'-'€V ula<p€p€lV "tOU OpWJ..L€,1 VOU; 0(,1u"tw rap W<J"t€ "t0, (OpWV louJV ""'" , / ) ....... ,.. C / €X€l VO "to J..L E� aUTOU OV Tau"tOV au"tw Elb€V €aUTOV' bta<pEpEl rap oLbEv "to opwv TrP� "to OpWJ..L E�v :\.H TrpW"tOV J..L E V cholT� o J..L E PlcrJ..L� €aU"tOll" Tr� rap xal J..L €PlEl; ou rap bil xa"ta -ruX11V" xal o J..L €PL'rWV b€ "tL�; o EV "tw itEWP€l V "tclTIWV eau"tov 11 o EV "t� it€WpEl<JitaL ; EI "ta lTW� €�U"tOV rVW<JE"tal o itEWPWV EV "t� it€WPOUJ..L EVlp "tci�� €au"tov xa"ta "to it€WPEl v; ou rap �V 'E V "tW it€WPOUJ..L E VW "to it EWPEl v ."H yvo� eau"tov olJ"tw itEWPOUJ..L EV�V, aAA' ou itE�pOU\I"ta, V01lcr€l' w<J"t€ ou lTclV"ta '\ ,.. c ' , ,1 l ,� , '\ _q. ' YVW<JE"tal €au"tov' O'V rap OuoE OIl.OV v EWPOUJ..L E VOV, all.A €loE, ou itEWPOUV"tU €Lb€' xal oU"tw� E<J"tal ăAAO'V, aAA' oux €au"tov ewpax� ."H lTPOO11""Tlcr€L lTap' allLOU xal "tov "tEit€Wprp<o"ta, cL va "tEAEOV aUTov � v€Vorp<�. '!VJ.. ' El xal "tov "t€it€wprp<o"ta, oJl.ou xal "ta €WpaJ..L E va . E'l ollv 'E V TTi itEwpLa lll TclPX€L "ta TEit€wPllJ..L E va, EL J..L €V "tU lTO l au"tw�, oux au�ci EX€ l ' El b ' au"ta EXEl, oux 'LbWV allLa €X "tou J..L E p(<Jal au"tov €X€l , aAA ' �v lTPlV J..L E pL<JaL eau"tov xal it€WPWV xal €XWV . E'l "tou"t0 , b€l "tilv it€WpLaV Tau"tov et vaL "tW it €WP11"tW , xal "tov VOUV , ,... __ ....., "tau"tov €L vaL "tW VOll"tW' xaL rap, €L J..L11 "taUTOV, oux <lArJit€La €<J"taL ' �UlTOV r'cip E �€ l o EXWV "ta ov"ta €"t€POV TWV OV"tWV, OlTEP OUX E<J"tl v elArJl}-€la. Ti}v ăpa aATlit€LaV oux eTepou E'LvaL b€l , CtAA' o AEr€L, "tOUTO xal €'LvaL ."Ev , ...... , , , ' apa OUTW VOU� xaL" "t0 VOll"tOV xal" "t0 )OV XUL, lTPW"tOV )O'V "tOUTO xal bil xal lTPW"tO� 'Vou� "ta oV"ta €XWV, J..L a AAOV bE o au"to� TOl� Oll<JL V . ' AAA' EL h VOll<JL� xal "to V011"tOV €V, TrW� bla "tolno "to voouv vOrJ<J€L eau"tD; (H J..L E v rap VDll<Jl� f-' OLOV lT€PL€ '-l�€L "to' VOllTOV, 11 "tau"tov "tw VOll"tW €<J"taL, OUlTW , ( "" "" ( , ....... b€ o VOU� bllAO� €au"tov vowv . ) AAA' L €L) 11 V011<JL� xal" "to VOll"tov TallLDv - EVEprELa rap "tl� "to vOll"tDV' ou rcip b11 bUvaJ..L L � OUbE r' aVDll"tov oUbE 'rWT1� XWPl� OUb' all €lTax"tov "to 'r�v oUbE "to VOElV ăAAW <SV"tl , olov Alitw 11 al}Juxw "tlV( 1 ,.. ,1 xaL OU<Jla 11 Trpw"tll "to VOll"tOV' €L1 ouv €VEpr€La xal, 11 lTpw"tll €VEprELa xal xaAAL<JTll bi). V011<JL� &v eL 11 xal OU<JLwbll� VDll<Jl�' xal rcip aAllitE<J"td"t11' v611<JL� bil "tOLau"t11 xal lTpw"t11 ollcra xal lTpw"twe; vou� &v el11 o Trpw"tO�' OUbE rap b voue; otlLo� bUVclJ.l.El OUb' €"tEPO� J..L E v alnDe;, h bE v611<Jl� ăAAO' olJ"tw rap o.v lTdAl v "to OU<Jl Wb€� au"tou bUVclJ..L € l . E'l otv EveplElCl )(al � oucr(a C1lrrou €VepIElC1, EV )(Cll TC1UTOV u

)

)

(/

,...,,

,

(

)

,

C,

,

)

;

,

"

",

L ,

)

)

,

,

),

)

,

"'-

""

c

,

)

""

(

,

,

,

C

,

,

,

520

L

"'

>,

);

,

eL

,


ENNEADA a V-a,

3 (49), 5

încât v ăzătorul să nu fie d i feri t de cel văzut? C ăci astfel acela, văzând o parte a sa i denti că cu sine, se vede pe sine, i ar văzătorul nu se deosebeşte de loc de cel văzut. Dar, mai întâi, divi zi unea sa ar fi absurdă: cum s-ar face ea? Desigur, nu la întâmplare. Şi cine să îl divi dă? Contempl atorul sau contemplatul? Apoi , cum se va cunoaşte contempI atorul în contemplat, de vreme ce el contempI ă? Căci <actul> contempl ării nu se găsea în cel contempl at. De fapt, cunoscându-se astfel, el va gândi ceva contempl at, dar nu ceva ce

contemplă, încât nu se va cunoaşte pe sine nici în toate <păr ţ i l e sale>, nici în întregul <său>. Căci ci l-a văzut pe cel contemplat, fără a-I fi văzut pe contempl ator; şi astfel va fi văzut un al tul, i ar nu pe sine. Sau poate că îl va adăuga di n sine <Ia cel con templat> şi pe cel ce a contemplat, pentru a fi c ineva care s-a gândit pe sine complet. Dar dacă îl <adaugă> şi pe cel ce a contempl at, le <va adăuga> şi pe cele văzute. Aşadar, dacă cele contempl ate sunt prezente în contempI are, dar ca nişte amprente ale lor, ci nu le are pe ele Însel e. I ar dacă le arc chiar pe ele, nu le are văzându- le fi i ndcă s-a divizat, ci, înainte de a se fi di vizat, le şi contempla, le şi avea. Atunci, contemplarea trebuie să fie identică cu cel contemplat, iar inteligen ţa să fie identică cu inteligibilul 1 23 7 . Căci, dacă nU sunt i dentice, nu va fi adevăr: în l ocul existentelor, <inteligen ţa> va poseda o amprentă diferită de el e, ceea ce nu este adevărul . Aşadar, adevărul nu trebuie să fie <adevărul> unui lucru di ferit <de cel la care se referă>, ci, ceea ce spune, aceea să

şi fie. Astfel, i nteligen ţa, intel igibilul şi ceea ce există vor fi una, şi anume pri mul exi stent şi , de asemenea, prim a i nteligen ţ ă, care posedă existentele, ba m ai mult, este i denti că cu ele. Dar, dacă gândirea şi inteI igi biIul sunt una, cum reiese de ai ci că cel care gândeşte se va gândi pe sine însuşi? Căci gândirea va învălui oarecum inteligibilul, sau îi va fi <chiar> i dentică, dar încă nu este evi dent că inteligenţa se gândeşte pe sine. Dar, dacă gândirea şi i ntel igibi lul sunt i dentice (căci i ntel igibilul este un act, nefiind n i c i potenţă, nici neinteligibi l, ni ci l i psit de v i a ţ ă, după cum n ic i vi a ţ a şi gândirea nu se adaugă unei exi sten ţe diferi te <de ele>, de pi l dă unei pietre sau unui lucru neînsufl e ţ it), atunci i ntel igibilul este substan ţa primă. Aşadar, dacă este act şi <ch i ar> actul pri m şi cel mai frumos, el poate fi gândire şi <chi ar> gândire substan ţ i ală, fiind şi cea mai adevărată. O asem enea gândire, care este primă şi <gân di re>în sens pri m, este i ntel igen ţ a pri mă. Ea nu este în poten ţ ă şi n i c i diferi tă de gândirea <e i > 1 2 3 8 , căci atunci ceea ce îi este substan ţi al ar fi, p e de a l t ă parte, în poten ţ ă . A şadar, d a c ă e a e s t e a c t ş i substan ţ a

52 1


PLOT I N

TTI EV€pr€la a'V €lTr EV bE -r1i EV€prda TO OV XaL TO V011TDV-( '" } " €V aJ..La lTav-ra €crTaL , VO�, v011crL�, TO v011Tov . EL OUV 11 v011crl� au-rou -ro V011TOV, TO --b€ v011TOV aUTa�, aUT� ăpa ( , , (/ ) EaUTOV v011crEL ' v011crEL rap TŢl v011crEL, OTTEP ,..11v aUT�, xaL, voTjcr€L TO v011-rav, OlTEP �V aUTO�. Katt' exciTEpo'V ăpa. eauTov VOTjcrEl , xatt6n xaL -h v611crl� aUTO� �V, xaL xattoTl TO V011TOV ,.. ) aUT�, OlTEp EVO€L Ttl-- v011cr€L , (o 11v aUT� . "

L

.....

v

"

)

,

(/

"

)

L

L

,

,

,

)

,

,

,

,

,

,

r 6. ro J..L E V b1l A6r� aTT€bEl �EV it val Tl -ro aUTO €aUTO XUPlW� VOEL v . NOEL oLv ăAAw� J..L E v ElTL ljJux1i� OV, ETTL be TOU VOU XUPlWTEpOV . (H )J.. E v rap ljJuX1l EVa€L eaUT1lV OTl eiAAou, o be ....... (, ) ' , t"' ) , ( ....... VO� on aUTO� xal 0l0� aUTO� xaL oaTl� xal EX TTK;' EaUTOU <pucrEW� xaL ElTUJ"Tpe<pwv €l� aUTOV . Ta rap OVTa opWV EaUTOV ..... -, ) ,.. , ( ) ) Ewpa xaL opWV EVEprEl <i' 11V XOl 11 EVEpr€ La aUTO�' \l0� rap '"A ' '" ... , u , U '\ v,\ ) , "'\ '\ ' xaL -VOT)crL� EV' xal 01\.0� Ol\.�, ou J..L E PEl al\.l\.o J..L EPO�. P ouv t'" "c ... " ' xal... "EVEprElav lTlcrTlXllV EXEl v; EoEL 'e�EV, OlOV TOlOUTOV (o '\I\.oro� "H avcirX11V J..L Ev OlJ-rW�, TTEL ttu) bE oux EXEl' xaL rap h J..L E v avcirX11 EV VW, h be TTEl ttw ) E'V ljJuXTI. Zl1TOUJ..L E V bTj, w� EOLXEV, ( ...l..... ) 11J..L E L� lTElcrtt11'VUL J..LaAAov T), vw xattapw ttEacrttaL TO' aA11ttE� . KaL rap xaL EW� �)J.. E V ăvw kv vou �UcrEl, 11PXOUJ..L E tta xaL """ ( , -EVOOUJ..L EV xaL EL� EV TTaVTa cruvarOVTE� EWpWJ..L EV· VO� rap �v o vowv xaL lTEPl atfWU A€rWV, h bE �uX 1l hcrux(av �rE crurxwpoooa TW €VEprTjJ..La-rl -rou vou. 'ElTEL be Ev-rautta rErEV-{j;J.Etta lTdAl v aL xaL €V ljJuxn, TTEL ttw -rl va IEv€crttal '(T)TOUJ..L E V, btOV €V €LXOVL TO apX€�lTOV ttEWPEL v €tt€AOV-rE� . "l mJ� oLv XP1l n1V ljJuX 1lv hJ..L wV 8t&i�al, lT� lTOTE a vo� ttEwPEL eauT6v, blbci�aL be -rOUTO -r1i� �ux�, o vo€pav lTW�, blaV011TLXOV aUTO Tl ttEJ..LEVOl xaL -rŢJ bvoJ..Lacr(a uTTOO'1lJJ..a ( VOVTE� _ \. , ..... ) , ,... ), , , , -VOUV Tl va aUTO El vaL 11 bla vou TllV buvaJ..L l v xal TTapu vou au-ra 'CcrXEl V. Tou-rw -ro('VUV rLrvwcrX€L v lTPOO'rlx€L, w� xaL au-rw acra apa rL vWcrX€l xaL c1i.b€V Ci. A€l€l . KUL €'L aUTO €(11 a: _ A€i€L, iL VWOXOl CI'V eau-ro OUTW."O'VTWV be 11 ăvwtt€v aUT� rl VOJ..L €VWV €XEl tt€V, ott€V TT€P xat au-ro, crUJ..L I3a( Vol av xaL -rou-rw AarW OVTL XUL crun€V� AaJ..L�civoVTl xaL TOL� EV aUTW '(XVE�l v E�apJ..L OTIOv-rl OUTW -rOL iL VWO'X€L v eauTo. M€Tatt€-r� ' , " (, ,.. ( , ...... 11...... vouv TllV €lXOVa, � 11V o aUT� -rOL" VU'V xaL )€lTl" TOV al\.l1v ' , -Q.. TOL� VOOUJ..L € Vol� aA11tt€crL xaL Ov-rw� O'Gcrl xal TTPWTOL�, xaL ,

c

"

'

(

,

__

,

}

)

{/

,

,

,

__

L

__

__

"

""

,

C"

)

\.

,

L

L

L

)

522


E N N EA DA a V-a, 3 ( 49),

5-6

ci este act, ea trebuie să fie una şi aceaşi cu ac tul <ei>; dar fi in ţ a şi i n t c l igi b i l u l sunt una cu act ul <şi> toate l aol altă vor fi una: i n te l i g e n ţa , gân d i rea, i ntel i g i b i l u l . I ar dacă g ândirea i n te l i gen ţei este i n te l i g i b i l u l şi intel i gi bi l u l este i n tel i gen ţ a, ea se va gând i pe sine l 2J 9 , c ă c i va g ân di p ri n gân d i re a care era ea î n s ă ş i şi va g ândi i n tel i g i b i l u l c a re era ea însăşi . Deci ea se va gân di pe sine 'in a mbe l c moduri , căc i ea cra gând i re a şi ea era i n te l i g i b i l u l pc care îl g ân deşte pri n gân d i re a care era ea În săşi . [6.1 R a ţ i o n am e!,1 tu l a demonstrat că există ceva care se gân d eşt e efectiv pe si n e . In s u fl e t gân dire a are l oc al tfe l , dar în i n te l i gen ţ ă ea are un sens em inent. S ufletu l se gândcşte pe s i n e În trucât este al 4 al tu i a 1 2 0, pe c â n d intel i gen ţa <se gândeş tc> ea însăş i , a ş a cum este ea ş i <drept> ceea ce este, < porni nd > de l a propria ei natură şi Întorcându-se s p re sine. Privind ex isten tele, s-a văzut pe sine şi pri v i nd e r a În ac t, ş i ea însăşi e s te actu l , căc i intel i gen ţ a şi g ân d ire a sunt una; ea <gân deşte> î n t reg u l p ri n în t reg , i a r nu {) pa rt e pri n alta. p ar, o a re , raţ i on am en t u l a demonstrat ceva ce are forţă persuasi vă'! I n al: eastă formă, el p o s ed ă necesitate, dar nu c on v ing ere : căl:i nel:esitatea <stă> În intel igen ţă, pe când l:on vi ngerea In suflet. Or, după cum pare, noi căutăm mai degrabă să ne c o nv i ngem pe noi 4 înşine decât să pr i v i m adevărul cu aj u to rul unei int e l i ge n � c p u re 1 2 1 . Cât timp e ra m sus, în n at u ra i n te l i g e n ţ e i , eram satisfăcu ţ i , g[mdeam şi ve de a m , adunându-le pe toate în un a, c ă c i i n t el i g e n ţ a era cea care gândea şi vorbea des pre sine, pe când sufletul stătea l i n i ştit, tăcând loc opera ţ i e i i n t e l i ge n ţ e i . D ar, d u pă ce am reven it jos, în sufl et, căutăm să nc formăm un fcl de convingere, ca şi cum am vrea să contem plăm În imagine model u l . Poate tre buie, atunc i , să nc învă ţăm sufl etul cum se conte m p l ă i n tel i gen ţ a pe sine, de fa p t <să în vă ţ ăm partea> l ui care estc oarec um intel ectuală, pe e are o co n s i d e răm raţ i onală şi pri n al căre i nume indi căm faptul că ea este un fe l de i n t e l i ge n ţă sau c ă îşi trage pute re a p ri n şi de la inte l i ­ g e n ţă 1 242. De aceea, se c u v i n e ca <su fletul> cu no as c ă pri n ca, fi in deă ea cunoaşte prin sine ceea ce vede şi ştic ceea ce s pu ne . I ar dacă ea ar fi lucrul la care se re fe ră, se poate c un oaş te astfel pe sine în săş i . De fa pt , fi indcă <cele la care se referă> sunt sau pro v i n de sus, de acolo de unde < pro v i n e > şi ea, i se poate întâmpla şi ci, fi i nd a ce a e x pre s i e <a i n te l i ge n ţ e i > care sesizează l ucruri le ce îi s u n t Înrudi te şi le ada pt c ază la unnele di n sine, să se cun oască astfel pe sine. Atunci, să apl ice <această> i magine şi veritabilei intel igen te, care era identică cu ad e v ărate l e intel igibi le, existente veritabi le şi prime, pe de o 5 23


PLOTI N t" , " ,.. on J..L1l" OlOV TE TOUTOV 'TOV TOLOUTOV ,EXT�, C; (EClUTOU...... EtVCll , waTE EL lTEp EV EaUTW ECTTL xaL auv EClUTW XCll .TOUTO, OlTEp ECT'TL,..... Voue; ECTTL V, av6T)'Toe; SE vo� oux Civ lTO'TE ELTI, &'vel-yxll ) , ( t""' ' U ) eruVEL vaL ClUT� TI"lV jVWaL v EaUTOU - xaL O'TL EV ClUTW-- OUTOe;, XClL OUX riAAO CllJTW "Ta eprOV XClL- h OUCTlCl Tl Ta V� J..LOVOV , t" " l " " ( lTpOC; EL,.. VClL , Ou" rap STI, l lTPClXTLX0C; rE OUTOC;' WC; TO E't'W �AelTOVTL TW lTPClXTLXW XCll J..L'r1 EV ClLnw J..L eVOvTL EL 11 â.v "TWV J..L E\) e't'w "TLlC; jVWcrlC;, l &'vcirxT) SE oux '€vECTn v, ELlTEP Ta lTav ' " , ( , t":Q e: ' L e: ' lTpaX'TLXOe; EL11, rLVWCTXELV EClU'TOV, l oE J..LTI' lTPCl'-f.�L«;' - OuoE rap OPE't'LC; "TW XCl1rClPW VW cm6vT� - TOlhw h brLO"Tpoq>11 TTPO� ( " ,.. L " ,L ' " , , L aUTOV ouacx. l ou J..L OVOV EUAO,OV t.m06ELXVUO-L v, aAACl XClL &'VClrXClLav Clirrou Tijv eauTou jVweTl v· T(� rap &v xaL h �w� ClUTOU EL11 lTpci�EwC; &'1T11 AAarJ.l.€Vt.p xaL €V V� OV"TL ; u

(,

,.,

)

(

.....

)

"

c

c,

l

(

[7.] 'AAAa "TOV tt€O\) tt€WP€L, €'LlTOlJ..L €V ă.v , 'AAA' €'l TOV tt€OV rL VWcrXEb-V ClUTOV Tl«;' OJ..LOAOyfjCT€l, XCll TaUTŢ\ erurXWp€L v &'var­ xClCTtt�aETaL XClL €ClUTOV rL vwaX€l v , KCll rap aCTCl eX€L lTClP ' EX€LVOU rVWCTE"TClL , xaL fi. e&JJx €� xal â. SUVClTClL EX€l voc;, TauTCl b€ J..LClttWV xal jVO� xal 'TauTfl €aUTOV jVWcrETaL ' xaL rap EV "TL TWV bottevTwv atrroc;, J..L UAAOV bE m:iV'TCl Ta bottevTa au-r6c; , f2L J.l.€V oLv XelX€L VO jVWCTE"TClL xaTa -rCl� bUvaJ..L E lC; ClUTOU J..LClttWV, XClL eClU'TOV jVWcr€-raL EXEL ttEv jEVOJ..LEVoc; XClL fi. SUVCl-rClL XOJ..L lCTciJ..L EVOC;' El bE &.csuvClTJÎCTEL 'LSEl v CTClq:>WC; EXEl vov, ElTElS-rl Ta 'tSEL v 'LCTWC; ClUTO ECT'Tl Ta OpWJ..L EVOV, TClUTŢl J..LaALCT"TCl AEL lTOL 'T' av ClU-TW 'lIS€L V eClUTOV xal ElSevClL , EL Ta 'lSEl v TOUTO ) ) " ,... L , )" ) €O'TL "TO, ClUTO €l VCll TO, (OpWJ..L EVOV , TL" rap av XClL boL,, 1lJ..L EV ClU'T� ăAAO; (HO'UXLClV, V-rl Â(Cl, 'AAAa vw ÎlO"UXLa ou vou €O"TL V EXO"'TClO"lC;, aAA' eO"TLV TpUXLCl 'TOU VO� axoAijv ărOOOCl cllTO TWV ăAAWV EveprELCl' ElTEl xal TOlC; CLAAOlC;, dlc; EO"'TlV TpUXLCl E"TepWV, XCl"TClAELlTE"TClL Îl ClU-rWV OtxELa €VeprELCl XCll J.l.aALCTTCl, o�e; 'Ta lL VClL OU SUVciJ..L E L ECTTL v, O:AAa EV€pr€LCl. Ta il VCll OOV L EVepjELCl, XClt oooev, lT� o Îl €VEprELCl' lTpOc; ClUTW ă.pcx.. (EaUTOV _ L, , ( "" , ) ( , ) , apCl VOWV OU'TW lTPoc; ClU"Ttp XClL ELe; EaUTOV LT)V EV€pjELClV '(CTX€L . KClL rap EL TL E� ClUTOU, 'TW ELC; ClUTOV EV €Clu"Tw,"ES€L rap lTpW-rov 'E \) €ClUTW, il TCl XCll: EL � ă.AAO, 11 ă.AAO TL 1îx�l V alT' ) - ( " L) _ t"' , , ) ( "" " ClUTOU OJ..LO LOUJ..L EVOV au'Tlp, OLOV XClL lTUpL EV ClU'T� lTpOT€poV OVTl lTUPl XCll -r-rlV EveprELClV EXOVTL lTU� OUTW TOL XCll '( xvoc; L

.....

'/

U

,

5 24


E N N EADA a V-a, 3

( 49), 6-7

parte, fiindcă aceasta, fi ind aşa <cum este>, nu poate fi în afara sa ( astfel, cunoaşterea de sine trebuie să o însoţească, dacă ea chiar este în sine şi cu sine şi dacă ceea ce este este inteli gen ţ ă, căci o intel igen ţ ă nu poate fi neinteligibi Iă) ; pe de al tă parte, fi indcă ea este În sine, i ar ac ţi unea şi substan ţa ei sunt chi ar fi i n ţ a Însăşi a inteligen ţei. Căci ea nu este <o inteligen ţ ă> practică: <intel igenţa> practică, care pri veşte În exterior şi nu stă În sine, poate avea o anumi tă cunoaştere a celor exterioare, dar ea nu trebuie să se cunoască pe sine, dacă este doar o <intel i gen ţ ă> practică. Dar cum <intel i gen ţa pură> nu are vreo acti vitate practică (căci, l i psind <obi ectul exterior>, ea nu are n i ci o dorin ţă) întoarcerea spre sine demonstrează că autocunoaşterea ei nu este doar pl auzibil ă, ci şi necesară. Căci ce viată m ai are <o fi i n t' ă> eliberată de ac tiunea , practică şi aflată in int� ligen ţ ă I 243? [7.1 Dar putem spune că ea îl contemplă pe ze u. I ar dacă i n teligen ţ a î l cunoaşte pe zeu, va trebui s ă acceptăm c ă s e cunoaşte şi pe sine. Căci va cunoaşte şi toate câte le are de l a acela, pe care el le-a dăruit şi ce pulere arc . învăţând şi cunoscând <acestea>, ea se va cunoaşte şi pe sinc, c i k i ea însăşi este unul dintre daruri le l ui, ba m ai degrabă ea este toate daruri le. Aşadar, daca îl va cunoaşte şi pe acel a, învă ţând <să o fac ă> după puterile sal e I 244, se va cunoaşte şi pe sine, de vreme ce a luat naştere de acolo de sus şi a primit lucruri le pe care le poate <primi>. I ar dacă n u ÎI va putea vedea cl ar pe <zeu>, fiindcă faptul de a vedea este probabil chiar ceea ce este văzut, atunci i-ar rămâne mai ales să se vadă şi să se cunoască pe sine, dacă faptul de a vedea este, în acest caz, totuna cu a fi ceea ce este văzut. Căci ce al tceva am putea să îi atri buim? Pe Zeus 1 2 45, l i niştea. Dar, pentru intel igen ţ ă, liniştea nu se afl ă în ieşirea di n sine, ci liniştea ei este un act care di spune de răgaz separat de cel elalte <acte>, fi indcă şi altor <existente>, care se bucură de linişte din partea celorlalte, le rămâne actul propriu, şi mai ales celor a căror fiinţă nu este În poten ţ ă, ci În act. Aşadar, fi i n ţ a <intel igen ţei> este act şi nu exi stă nimic spre care <să tindă acest> act; astfel <el tinde> spre sine. Gândindu-se, deci, pc sine inteligen ţa <tinde> spre sine şi îşi ţ ine actul în sine. I ar dacă ceva <provine> din ea, <o face> fi i n dcă <ea se îndreaptă> sprc s i n e ş i este în sine. Ea trebu i a <să ac ţi oneze> mai în tâi î n s i n e , ş i doar apoi spre al tceva, sau ca al tceva, asemănător ei, să derive din ea, tot aşa cum focul este foc mai întâi în sine şi posedă actul focului, astfel încât o urmă 525


PLOTI N

atlTOU Ouv11tt�val lTOL �CTal EV ă.AAW , KaL rap aL xaL eCT-n v b J..L Ev vo� EV aUT� EVeprEla, � 8� �ux" TO J..L EV roov lTP0C; vouv au� dLov E'(CTW, TO o' e�w vou TT� TO e�w, KaTa ttciTEpa J..L E V rap WJ..L0LWTUl ott€V T}XEL , XaTa ttaTEpU OE xaLTOL UVOJ..L O LwttELCTa OJ..LWC; WJ..LO LWTaL xat EVTautta, e(TE lTpâTTOL , e(TE TTOLOL ' xat rap xat lTpciTIoooa oJ..LWC; ttEWPEL xaL TTOLoooa � ..... t"" / 1 C, / ELol1 TTOLEl, OlOV V011CTELC; aTTllP T LCTJ..L E,vac;, WCTTE lTaVTa El,.. vaL , , LXVll VOTjO"EWC; xal VOU xaTa TO apXEnmov npOLOVTWV xaL J.l.LJ.l.OUJ..L EVWV "T�V J.l.ev ETI� J..LUAAOV, TWV of. eCTxaTWV , ) 'f ,l anO<r<f �OVTWV ELXOVCC aJ..L uol: pav "

1;

)

,

,

"""'"

,

)

• •

,

)

,

,1

J 8. } nOLOV OE Tl op� TO V011TO" b vouC;, xal TIOLav Tl eaUTOV;

"H

TO J..L e v V011TO" oooe OEL 'C11TEL v, olov TO ETIL TOLc;' CTwJ.l.aCTL " .-. ,... l' xpwJ.l.a TI CTXTJJ.l. a · rrpt" rap TaUTCl EL "al, ECTTl v )EXEL..... va' xal o Aarcx;' of. b EV TOLC; CTlTEpjJ.aCTL TOLC; TauTa lTOLOlXn v ou TuuTa' uapctTa rap -rTI <pOOEL xal TaU"Ta, xal eTL J..LUAAOV EXEL va . Kal eCTTL <pOOLC; � �un1 EXE(vwv XUL TW" ExavTwv, 6L0"V a Aarcx;' o EV TW CT1TEpJ..LaTL xal � Exoooa lIJuX-D TauTa,'A).).. Tt ,:-'€'J OUX o� Ci eXEL' OObe rap aU-n1 ErEVV11CTEV, UAA' eCTT L xat aUT11 e(&uAOV xaL DL A6rOL' OttEV OE �AttE, TO EVaprEc; xat TO uA11ttl VOV XUL TO TIpWTWC;, OttEV xaL eauTou ECTTL xal aUTw' TOUTO o' Ea" J-L-D ăAAOU rE"llTUL xaL EV [iAAW, OUOE J..L EvEl' el�avl rap TTpo<n)xEL 'eTepou oooav EV ETepw rLTv Eottal , eL J..Lrl e(TI EXELvou e�1lPTIlJ.l.EVll' OlO OOOE �AElTEl, CiTE oTj <PWc; \xavov oux EXOV, xciv �AElTŢ\ , oe, TEAElwttev EV ă.AAW ăAAO xal oux aUTO �AelTEL . ) ţV..A L oLv �OUTW" EXEL OUOEV, UAA' OpaOLC; xal TO OpaTOV aU-rTI OJ..LOU , � , t"' xat TOLOUTO" TO Opc1TOV mov 11( ropaCTlC;, xal 11( (,opaCTLC; OLOV TO, ,.. " 1 r- ,1 ) , ,1 ,I r .... ul: E' o�, 'EnEl' l: ' V� OpaTOV. T Le; OU" aUTO EPEl OlOV EO'Tl v; 'O 'L uWJ' xat EVTautta "h O�l(;- <p� oOoa, jJ.UAAOV oE €VwttELoa <pWTL, <p� O�'' xpWJ..LaTa rap opâ:- eXEL of. Ou 8L ' €T€paU, UAAa Ol ' au�, OTL J..L1)5E E�W."AAAW ot" <PWTL ă-AAO <p� o�, ou 8L ' ăAAOU. <l>Wc; ăpa <pWc; ăAAO apa' aUTO ăpa aUTO opa, TO OE <p� TOUTO EV ljJuxn J.l.EV eAAciJ-L�\) E<pWTLOE' TOUTO o" ECTTt voepa'v ElTOLrpE' TOUT� o' ECTTl" WJ..LOLWOEV 'eaUTW TW elVW <pWTL . eflov OOV eOTL TO 'eXVcx;' TO eTIEVOJ..L EVOV TOU <pWTOc; E" lIJuxn, TOlOUTOV xat eTl xciAALOV xat J..L ELţOV aUTO VOjJ.C{WV xal EV�preCTTEpOV ErrUC; ......

,,

"'"

,

,

L

(

L

L

,

,

,

r

""

"'-

L

L

L

526


ENNEA DA a V-a. J

( 4 9), 7-'1<

a lui să poată acţ i ona apoi asupra altui I Ul:ru . I arăşi , inteligen ţ a îşi are actul în sine, dar sufletl1 1, <în partea> lui dinspre intel igen ţă, îi este cumva interior, iar <în partea> exteri oară intc 1 i gen ţei <tinde> spre exterior. Căc i , după o parte a sa, sufl etul scamăn ă origin i i sale, dar, şi după l:calaltă, deşi a devenit neasemănător, îşi păstrează totuşi, şi aici j os, asemănarea, fie eă ac ţ i onează, fie că produce. Cân d ac ţ ionează, el contemplă 1 246, iar când produee, produce formele ca pe ni şte gânduri care desăvârşese lucrurile, aşa încât toate sunt urm e l e gând i r i i şi a l e i n te l i gen ţ e i , întrucftt ele progresează după un model: cele apropiate l ui îl i m i tă mai bine, pe când cele îndepărtate îi păstrează o i magine obscură. 18. ) Dar ce cal itate au intel igibilul şi sinele pe care le vede inteligen ţa'! Inteligibilul nu trebuie căutat ea o culoare sau o figură corporală, căci intc\ igi bileIe le sunt anterioare. Nici ra ţiunea din seminţele ce produe <l ucruri le sens ibile> nu le este iden tică, tiindcă şi <raţ iuni le seminale> sunt natural invizibile, deci cu atât mai mult inteligibilele. Natura inteligibi lclor este identică cu a celor ce <le> posedă, aşa cum sunt <identice> ra ţ i unea din sămân ţă şi sufletul care o posedă. Dar sufletul nu vede ceea ee posedă, căci nu el le-a născut, ci atât ci, cât şi raţ i unile <seminale> sunt imagi ni, pe când cel din care el provine este l i m pede, adevărat şi prim şi de aceea el îşi aparţ ine şi ex istă prin sine. Dar, dacă al:eastă <imagine> nu ar fi a altcuiva şi nu ar fi în al tul, nici nu ar dăinui, căci " este propriu uJlei imagi/li c a , .fiind a altuia, sâ existe În altut" I '2 4 7, dacă nu rămâne strâns \egată de original . De aceea, ea nici nu vede, căci nu arc o lumină suficientă, şi, chiar dacă vede, ea se uită la altceva şi nu la sine, fiindcă desăvflrşirea ci era în altul. N imic de felul acesta, însă, acolo sus, unde vederea şi cel văzut sunt împreună, iar cel văzut seamănă vcderi i , iar vederea seamănă ce lui văzul. Cine va spune, aşadar, eum este acesta'? Cea eare îl vede, adică intel igen ţa. Căci şi aici jos privirea, care este lumină, sau mai degrabă un i tă eu lumina, vede l um ină, căci vede culori; dar acolo sus ea nu <vede> cu ajutorul altuia, ci prin sine, fi indcă nu <priveşte> în afară. Aşadar, ea vede o lumină cu o altă lum ină, <dar> fără ajutorul altei a l 2 48. Deci o lumină vede o alLă lum ină, iar astfel se vede pc sine. Acea l umină, după ce a strălucit în suflet, l-a il uminat, adică l-a Tacut intelectual, l-a făcut asemănător cu ca, lumina cea de sus. Aşadar, socotind acea <lumină> asemănătoare urmei de lumină apămte în suflet, ba chiar mai fmmoasă, mai mare şi mai clară, te-ai apropia 527


8lS

o5u f\.Jt xqo o5�<b �1 f\.<}0 f\.� Tf (0) ,( H1 ° f\.OllTI}1'( o5�HP) }.� f\.luqu �d311 �U f\.ud !?<h.D o500{}�LL3TI c:.01 f\.�1 p13Tf (0)'(4 f\.010 '00f\. - J3X� o5�<h 11 f\.]J.DOOJ.�l.D ,!Of\. f\.3TIx><h� X>f\.9X1 3 8 'f\. 1 l..D � 91'!01 o5�qu (\�1l10'( �g E>1 (lf\.]JlL � X>X o5X>.D�003f\. (f\.Q1Uf\..(} E>1 o5E>dll Sr;> 'o5uJduo'(<h o5X>1�lJl01 o5p1 SX>'('(Jt o5pl �ux 5�oTfn.(} �ux �g o5X>JTIn{} 111� 'X>'(]JTf 1}3 �g f\. l.DU{}.D JP f\.�1 �X>X f\.�Xnrf\ 01c:.01 f\.lJOOOll]J'(lL f\.�1 �X>X u113 ' �OlnU.D 11.9(\0'(ug �ux oOlL�d{}(\� nOl 01lX> lJTI(T).D 01 f\.Ol(T)dll o510'(3<hx> 13 'lllnUl lUX o5(T).Dl 01001 t\.p ,� �1 10f\.j J � J 1D � il. � lU{} �3 �Jc3 ( (\�O� xn �o'('(? Tf �(E>1 13g n- o5uXnrh (\uXn .1. [" 6 ) f\.01U1013 f\. ....,13011UX � ....... ""b ,,lUX '3Xl03 o5(T) 'f\.no 1 1' 01 , """ " m / o

..le

)

Of\. 13.(}'(3 lUl.UMlg chf\. Ullu010TIO 0513 5od Tf �Xnrf\ f\.0� 'SU(\�TI(T)10Tfr;> �Od31.DigldxJ? Ql �dlL ch�J3� ? 3 SlLJ. U1g 'f\.0f\. 13X3 tlu3111Tfu lX>{}.DX>f\.ng f\.UdO o5lL.ono ( Sof\.OX13 / S��U : 19 o5r;> 'f\.ţu.n�� l�(\�f\.�13g t\X>.Dn�X� �g �l<::lJ{ 'I�HP) ,�� f\.ltTfuf\.Tf f\.lU 3XD3 (\(T) 'f\.X>131d3f\.3 f\.lu chf\. chl f\.lJDX>.Dltd(T)Xx>dull ,/ - f\.3 U (\U(\3TfO(\31 f\.Ol(T)d.ll. f\.lunx>,/ (T)f\. '(\01nU3,/ o5(T)lmdll � " chl � /( " �(T)X.D(T)� 11 O 'o5Ull lUX So3Y3{ O � U.D3 Sof\. ,'3X3 '/ o5no� O (\O;OlLO Cu llJ�lJ( f\.llJ.�nu 511' f\.U3 lX>� o l�{}.D3f\.1"1 '/ug13�(\ 1DX ltg1303i � , ( / C , / ...... ' _ '�O(\ f\.Ul� �lJX ' nO(\J3X � l Uf\. 13 x>Tf(T) J oTfq �UX lJTf'(lJgf\.)( f\.�.(T)J. o5�lqx> f\.�1 5r;> ' nof\. ) 3x � 1Df\. 13 f\.!:110X>� f\.U.f\?TI 3.(} X>(\ 9X1(3 �nqu 05 1(3 (\�TI4 f\.�Xnrf\ f\.!:t1 �lJX 1X>.(}.D31J>f\.1t (\�TI.Dl10'( f\.(T)190101 f\.�1 � g plg o�OlqU , 1S' �S' 5�Tf4 '<::01�X> 1X>{}.D3f\.J>�Tfx>'( U(\� f\.� Tf (\Od31.D3<blJ.D (\010 'f\. 11.03C f\.0100101 �(l010n d31L f\. 1313/ '( (\3TIOX.D3/( / .-4 / """ ..... ( '1 f\.lJ (\3.(}Oll U 1U.(}.D3f\. 11 nOl0X> , 1g n01nn (\ 1.D(T)tU.. (\lu (\(T)rfu ,d'nll �lJ� �� ' �(\) 3X� '/�)J.f1D ��TI4 ,dnlL (� nx t\oA.3TI9X�(T)tU..l1 � U.D� 91f11J :>dq 8 dp1 � UX - f\. �3g 1( t>1 �1L S3xdX>lQU �lf\U 'llg )( U(\ 1 'no'('(u f\.0(\3TI03S' no lUX f\.of\.3TImdo chl0lJ3 lUX '(\0(\3TfnOOl\. �D;; t\,!OO� �UX ' �91LL�f\. "5�{}u"'(� �� :f\.Of\.3 Tf9ll'TrlJ'( � UX �oTfq , (\OlLTfU'( '(\�Lw.TfXJ'( "O�(lX> ) .5odlL lX>X o5ml(T)dll f\.OllTI/U'( (l)lnlJ3 , / ...... 1 o5(l)<b """ , " 01 D131d3(\3 lUX U(T)J. (T)f\. (T)1 (\3C \3g H1 ° U.(}U f\.Ol(T)dll '"'" / c , ,, ,...., ....... """, '(X> lJl d1J1 13X3 oSU(T)J. 00(\ o5Of\.X 1 '1X>f\.3d>lL'(13.DodlL f\.x>d30(\ f\.U(T)J. f\.n(\ 101 llJl�ll13 V f\.OUf\.X)(\no{( 'Ul000) X>1 " 13lL3Vrl x>vv� (\�X>v ( \. \. \.� �010 �o,� \. � ,/ f\.(T).(}U'(J? f\.�l. o5�<h �1 Of\. �3X� 8 q o lX>13f\.J>.(}.D 1J> � lJX 13lL?yg (T)�� dp1 lu..QX> '(\I}.XUU{}.D1P �«.?fl0 f\.�TI qo of\.uJx>'(l1t �lf1U f\.� f\.1p. 3.oll 10lL3 (\UlLu1u '('(U '(\3.DX>13 xno lU{}.DDf\.g)X.D 1DX '(\uXnrf\ f\.!:tl'/ f\.!:t�nu3) SQdlL '3rf\�dl..D?ll�'/(�p1 (f\.O)l(\U(\qol of\.l}.�uu(\(\�l qo � g f\.!:t(l)). ' f\.X)d?l.D31dDf\.� �Xorf\ � 3X(T)g� f\.�(T)). OlnOl (\?.(}<hTIu'( - lll3( ,1DX nu dx>l 1U)I n01UOf\. 1X>X nof\. o5(T)3.Dnd) 010(\31 (\X) 4 o

1'

c

,,

-

o

"

(

,/

,

"

,/

,

,/

"

o

"

"

" ,/

NI.LOld

,/


ENNEADA a V-a, 3

(4 9 ), 8- 9

de natura inLel igen ţei şi a inte ligibilul u i . Într-adevăr, i lumi narea aceasta i-a dat sufletului o viaţă mai clară, însă nu una generativă 1 249 ; dim potri vă, ea a întors sufletul spre sine însuşi şi nu l-a l ăsat să se disperseze, ci l -a tăcut să iubească străl uci rea i ntel i gen ţei . Nu <i-a

dat> nici o viaţă senzi ti vă, căci aceasta priveşte şi percepe în exterior; or, cel ce a pri m i t lumina de la adevăratele <real ităţi> nu le vede mai bine pe cele vizibi le, ci d i m potrivă. Rămâne, aşadar, să fi dobândit o viaţă intel ectuală, o unnă a vi e ţ i i inLeli gen ţei, căci acol o sus sunt <real ită ţ i l e> adevărate. Dar viaţa şi actul inteligen ţei sunt pri ma lumină, care străluceşte mai întâi pentru sine şi este o strălucire îndreptată spre s i n e, lumi nând şi fi i nd totodată l umi nată.

Ea este inteligi bi lul veritabi l, gândi tor şi gândit, văzută prin sine

Însăşi şi neavând nevoie de al tceva ca să vadă, suficientă si eşi pentru a vedea (căci şi ceea ce vede este tot ea), fi i nd cunoscută de noi tot prin ea, încât şi cunoaşterea ei de către noi se face pri n ea; altfel, de

unde am putea vorbi despre ea? Ea se percepe pe sine m ai c lar, pe când noi <o percepem> pri n ea. Prin asemenea raţ i on amente, şi

sufl etul nostru se ri dică spre ca, considerându-se imaginea acel ei <lum i n i >, aşa cum viaţa lui este reflectarea <ei > şi o asemăn are cu ea, iar când gândeşte, el devine asemănător zeilor 1 2 50 şi inteligenţ e i . I ar dacă cineva îl Întreabă ce fel de lucru este i n tel ige n ţ a aceea perfec tă şi uni versală, care se cunoaşte pe sine în mod originar, el îi va arăta, aj ungând m ai întâi în i nteli gen ţă sau tăcând loc în el actului ei, că deţ i n e lucruri le a căror aminti re o păstrase în sine, aşa încât intel igen ţ a să poată fi oarecum văzută cu ajutoru l sufletului, care este o imagine, <adică> cu aj utorul <păr ţ i i din suflet> care a ajuns mai riguros asemănătoare i n te l i gen ţ ei, pe cât poate o parte a sufle-tu lui să ajungă la asemănare cu intel i gen ţa.

[9.) Aşadar, după cum se pare, cel ce unnăreşte să şti e ce este i n teli gen ţ a trebui e să examineze sufl etul şi cea m ai divină <parte> a lui. Aceasta se poate petrece probabi l şi astfel : îndepărtând de om , şi evi den t de tine însu ţ i , mai întâi corpul , apoi şi sufl etul care îl pl ăsmui eşte, ca şi senza ţ i a, dar în total i tate, ori dori n ţ e l e, pasi un i l e şi cel elalte deşertăciuni 1 2 5 1 de acest fel , deoarece ne înc l i n ă total spre ceea ce este muri tor. Restu l sufletu l ui este ceea ce am numi t i m aginea i n tel igen ţei , care păstrează ceva d i n lumina ei, ca <l umina> soarelui care se revarsă d i n gl obul său din col o de el, spre ceea ce îl înconj oară. Desi gur, ni m en i nu ar putea sus ţ i n e

5 29


PLOTI N

crurxwpTicrELEV €<P ' eau'cou lTEPl alrrov llALOv El vaL , €'g oD wp­ J-lTJJ-l€VOV xaL lTEPL CdJTOV J-lEL \lav, ăAAO bE €'g ăAAOU aEL lTPOlOV TOU TIPO aUTOU, �W� el\l E)L� 11J-la� xal ElTl r�\I llxn· aAAa lTUV c xaL Ta lTEPL alrrov TJALOV itTicrETaL €\I ăAAW, lva J-l� buxcrTTlJ-la &b� XEVOV -ro J.lETa TOV TJALOV crWJ-laTO� � (H SE \fJuX-rl €X vou <P� u lTEPL aUTOV YEVOJ-lEVTJ €'f1lPTI]Tal TE aUTOU xal olJ-rE E:\I [iAAW, aAAa 1TEPL EXELvov, OlJ-rE T6lTo� aUTŢ)" oooE rap €XEl vw . vOitE� TO J-lE\I TOU hALOU <pw� EV U€PL , �unl SE h \fJuX-rl L11 TOLauTI] xaitapci, wcrTE xal €c.p ' au�� apaaitaL im6 TE au�� xal ăAATJ� TOlauTI]� . KaL alrr� J-lEV TTEPL vou CJ"UAAOrLCJ""tEa &0<; ac.p ' EauTll� axoTIouJ-lEVn, vou� b€ aULo� au"tQV Ou cruAAorL '(6J-lE\lO� TIEPl aUTou· TIcip�cru rap UEl aUT�, hJ.l€L� bE, OTa\l t'u;; ain6v· J..L E J..L € plcrTal rap 11J-ll v 11 "w-rl xai: �oAAai: �wal, €XEl VO� bE oUbEv bElTal ăAATJ� "w� 11 [iAAwv, UAA ' â� TTap€XEL ăAAOL� TIapEXEl, OUX EauT�· OUSE yap bEL Tal T�V XELp6vW\I, OUbE aUTW TIapEXEL TO €iaTIo\l EXWV TO TIaV, OUbE Ta YXVTJ EXWV Ta �pWTa, J..LaAAOV bE oux EXWV, UAA' aUT� WV "tauTa . El S€ n� ubuvaTEl T-rl\l TOLaUTTJv \fJuxllv EXEl v xaitap�� vooooav, &>'gacrnx-rl\l Aa�€TW, lLTa aTIO TaUTI]� a\lal3(u VETW. E'l SE J-lTJ<SE TOUTO, a'lcritr)O"l \1 EJ..LlTAaTUTEpa Ta ElbTJ XOJ..L L �OJ..L EV11V, a'(cr­ it11crl v bE xaL E<p ' €aUT�� J..L E{) ' 6Jv buvaTal xal TjbTJ EV TOlC; t'(bEcrl \1 oLcra\l . El SE �uAE"ta{ n�, xaTa�l vwv xai: ETIL nlv YEvvwcrav '(TW J-lEXPl xal fuv lTOLEl · lL Ta E\lTEU{tEV a\la­ �l \lETW alTO €crXciTWV EL6WV €l� Ta EcrxaTa aVcilTaAl \1 t'(bTJ, J..LaAAO\l SE t'l� Ta lTpWTa . .,.. Ta lTOl TJv-Q. E\lTa J..L 0, VO\l· ou, t: , J-lE\I OUV TaUTll. El, oE [ 1 O. 1 T aUTa , , rap Ov EV xal, Ta, lTOlOUVTa, V_Q. , a\l " TJV ,. "EaxaTa . 'E XEl uE s: ' TIpWTa lTpWTa. Ll.El oLv (iJ..La xal TO TIOtouv Et val xaL €V ăJ..L <p w· EL bE J..L Ti, SETpEl TIciAl v ăAAOU . T ( otv; ou bETpEL lTciAl V <TOU> €TTE­ XELva TOUTOU; 11 a J..L E\I vo� TOUTO; T( oLv; oux apa €aUTDV;" H ODTO� OOOEV bElTaL apcicrEw� . 'AAAa TOUTO €L� UcrTEpOV· vuv bE TTciA l v A€YWJ-lE\I - ou rcip TIEpi: TOU €lTl Tux6vTOC; h crXE\fJl� AEXT€OV bE lTciAl v TOUTO\l TOV \lOU\I bETJ{t�vaL TOU apav €aUTD\I, }.lUAAOV bE EXEL v TO apav EaUTD\I, TTPWTOV J.lEV T� \ ' " ,. , " ,. " t.ţ ) , TroA-U\I EL val, EL Ta xal Ttp c€TEPOU EL val, xal E � a\larxTJ� ( opauxov EL \lal , xal opaUXOV €XE L VOU, xaL T11\l oucrlav aUTOU "

'"

,

,...

, (

,

)

530

/

,

,

)

/

)

......


EN N E A DA a V-a, 3 ( 4 9), 9- 1 0

că lumina soarelui există în sine în jurul soarelui însuşi, dacă izvorăşte din el şi rămâne în jurul lui; dimpotrivă, o <lumină derivă> din alta, ivindu-se mereu din una anterioară ei, până ce aj unge la noi pc pământ. <Eventual>, toată <lumina> din jurul soarelui ar putea fi plasată în altceva, pentru a nu lăsa spaţ iul de după soare lipsit de corp. Dar sufletul, care s-a născut din intel igen ţă ca o lum ină înconjurătoare, depinde de ea şi nu este în altceva, ci în jUnII ci, nici nu are vreun loc, aşa cllm nici <intel i gen ţa> nu are. De aceea, lumina soarelui este în aer, pe cfmd sufletul, eare este aşa cum <am spus>, este pur, încât, fiind în sine, poate fi văzut de către sine sau de un alt suflet asemănător. Sufletul trcbuie să facă deduc ţii despre natura intel igen ţei, pornind cercetarea de la sine, pe când intel igen ţa Însăşi <se cunoaşte> pe sine fără a face deducţi i despre sine. Ea lşi este mereu preze n tă, pe cân d noi <o vedem doar> când <ne Întoarcem> spre ea căci viata ' ne estc împărţ ită şi avem mal multe vieţ i 1 252 . Dar intc\igdnţa n u are nevoie de o altă vi ată sau de mai mul te, ei <vieţ ile> pe care le dă, le dă al tora, nu sieşi, căci ca nici nu are nevoie de cele inferioare ei, n ici nu îşi oferă puţin, având totul, şi nici <nu îşi oferă> u11l1ele <reali tăţii>, eând arc <realităţile> prime: ba mai mult, nu le arc, ci este ea însăşi :u:cstea. Iar dacă cineva nu poate avea un asemenea suflet care gândeşte pur, să considere <sufletul> care opinează, apoi să urce de la el. Dacă nici aşa ceva <nu poate face, să considere> sensi bili tatea care receptează fonnele ce au primit dimensiune, dar sensi bil itatea atât în sine împreună cu puteri le ci , cât şi deja în fonne. Iar dacă cineva vrea, coborând la sufletul generativ, să meargă pân ă la produsele lui. Apoi, de aici, să urce de la ultimele f011l1e la cele ce sunt ultime în sens invers, sau mai degrabă la cele prime. 1 1 0. 1 Atât, deci, dcspre aceasta. Dar, chiar dacă ar fi doar realităţi le produse, e\c nu ar putea fi ultime. Or, acolo sus, prime slmt cele producă-toare, şi de aceea sunt şi prime. Atunci, <principiul prim> trebuie să coincidă cu cel producător şi ambele să fie lma. Dacă nu, va fi nevoie de lm alt <principiu>. Cum adică? Nu ar mai fi nevoie de tm <princi-piu> dincolo de cel <producător>? Oare nu inteligenţa este <principiul producător>? Dar cum, <primul principiu> nu se va vedea pe sine'! EI nu arc nevoie de vedere. Dar despre aceasta mai târziu. Acum, să mai spunem încă o daul (fiindcă "cercetarea /lU priveşte 1lI1 1ucI1lforâ 253 ), să splmcm, deci, că această intel igenţ ă trebuie să se il1lpor-tall{ă" 1 vadă pe sine, ba chiar să posede <chiar actul> vederi i de sine, mai întâi pentru că este multiplă, apoi fiindcă depinde de W1 alt <principiu>. Ea trebuie să fie o realitate care vede şi care vede acel <al t princi piu>, iar 53 1


PLOTIN C/

"

"

"

t: -

C/

" ,\ ,

"

,.

OpaO"L v EL,. VaL · xaL yap OVT0t; "n VOt; al\.l\.ou opaO"L V oEL El vaL , )J.-n SE (hrr� )J.aTTlv EO"Te. AEl TOLVU'V TTAELW E'V� El'VaL , <[va ,... , ....... " opaO"Lt; n, xaL O"UVEXTTL TTTEL V TTlV opaO"l v TW OpaTW, xaL TO bpW)J.EVO� -ro UTT' au-rou lTA�i)-o� il V(Xl �'V lTa'V� L . Ooo€\ yap EXEL TO EV miv-rTJ Elt; Tl €'VEPY"tlcrEl , aAAa .uD-vo'V xal EPTJ)J.OV ov mi'VTTJ O"Tf!O"ETaL .1-ll yap EVEPYEl , ă.AAo xal ă.AAO· El SE )J.-n El( TJ ăAAO, TO &E iiAAO, T( xaL TTOl f!O"El; 11 lTOU lTpo�fpE-ral ; A LO OEl TO E'VEprOU'V � TTEPL ă..AAo €'VEPYEl v, 11 aUTO lTOAU -rl el 'Val , El J.LEAAOl €V€PY€l v €V alnw. E\ &E )J.il -rl npoEAEooETal €lT' ă..AAo, cr-rTjcr€-rat · �hav b€ TTacr�'V O"Tacrl 'V, ou 'Vo1'lO"El . !j.El TOL 'Vuv -ro 'Voouv, �S-rav vou ' €V SOOl'V lL 'VCtl, xai: 11 e'gw {Tci"C€POV 11 €V -r� , ( ' " ,... , ) aun� aJ..Lc.p w, xaL aEl E'V ETEPOTTTTL Trj'V 'VOTpl'V EL 'Val xaL EV -rauT6TIjn OE E� avciyxT}t;· xal e'l 'VCtL Ta Xupewc; voouJ..l €'Vcx. lTpot; TO'V 'VOUV xaL Ta au-ra xal ETEpa . Kal lTciAl v aL ExaO"-rov TW'V VOOU)J.EVWV cruvExc.pEPEl TTl'V -rau-ro-rTj-ra TUlJTI)V )(aL -nlv E-rEpoTTjTa· 11 Tl VO"Ylo-El, o J..l Tl €XEl ă..AAo xal ăAAO; KaL rap El <exaO"-rov AOrOt;, TIOAAci 'E O"n . K aTaJ.Lav-{}avEl TOL 'VU'V EauTo -rw TIOLXlAOV b<pttaA)J.ov il val 11 lTOlXlAW'V XPW)J.ci'-rW'V . E'l rap E'V� xaL aj.lEpEl TTpoa�AAol , �Aoyf!i)-T) · -rL rap elV €XOl lTEpi: au-rou El lTEl V , fi -rl O"u'VEl'Val ; Kai: rap EL -ro aJ..l EpEt; TTci'V-rT} ElTIElV ainov bEOl, bEL TTPOTEPOV AEYEl'V â )J.rl 'E crn 'V . �aTE xai: OUTWt; TIOAAa elV iL'Val , ((va €'V eLT) . El,c} ' o-ra'V A€rn El)J.i: -rO&E -ro T&sE EL )J.EV €-rEp6v n au-rou EPEL, \fJEuaE-raL · EL SE O"UJ..L�E�T}XOt; ( ....., , Ţ' ,. " au-rw, TTOl\.l\.a EPEl T} TOU-rO EPEl ELJ..l l El)J.l xal EYW EYW. L OUV, EL S60 )J.Dva EL T} xal AEYOl ErW xaL -rolno;'H avayxll lT6AA' il<STJ il 'VaL " xal rap lut; <eTEpa xaL �TIn ETEpa xal apl tt)J.Dt; l18TJ xal " )' " ..It: " A , R -v TOL vU'V -ro" voou'V E-rEpO'V xal ETEpOV l\.apEL TIOl\.l\.a al\.l\.a. L.lEl ) """ " >" 1 xal -ro VOOU)J.E'VO'V xa-raVOOU)J.E'VOV OV lTOlXll\.OV El 'Val · T} oux €cruu VOTplt; aUTOU, aAAa i)-('fq� xal 6l0V ElTac.p-n .uOVO'V lI' , ) ...... " ....... " ..... appT}Tot; xal aVOT}TQt; . TIpOVooooa OUlTW VOU rErOVo-rQt; xal TOU i)-l yya'VOVTot; ou VOOU'VTOt; . !j.El OE TO VOOUV )J.Tţ)E aUTO J..l EVEl 'V CUTAOUV, xaL Ocrw â'V )J.aAlO"TU aUTO vOTr 8LxaO"El yap al..lTO / , ....... r-1:" , t' ECW-rO, xav O"UVEO"LV Sw TIlV O"lWTIwO"a'V . t:.L-ra OOOE SETPE-ral OlOV , , ....., '" " rroAurrpaYJ..loVEl....., v (EaUTO· n rap )(al J..lai)-llaETal vOTJO"a'V; npo yap -rou 'VOTpaL urrap�El OlTEP 'Ecr"'tlV EauT� . KaL rap aL rrDi)-at; nt; xal 1) YVWcrLt; €crn xaL olov '(TJTrlo-av-roc; EUPEO"Lt;. To u

,

......

)

)/

,

)

,

.....

(1'

(

)

L

)

......

.....,

"

)

.......

)

,

"

,

)

,

,

v

,

(

"

>'

L

,

\.

,

,

532

'

v

/

"

)

)

J

/


ENNEADA a V-a, 3 ( 4 9), 1 0

substan ţ a e i este vedere; căci vederea trebuie s ă privească u n exi stent diferit. De nu, este zadarnică. Trebuie, atunci, să existe mai mul t de un lucru ca să exi ste vedere, iar vederea să coincidă cu <obiectul> văzut, i

i ar cel ce se vede pe sine să f e cu totul multiplu. Căci unul absolut nu are spre ce să Îşi îndrepte acti vi tatea, ci, fiind "retras şi singur" 1 25 4 , va rămâne complet i mobil . Î ntr-adevăr, prin faptul că este în acti vitate, un <lucru urmează> altuia; or, dacă nu ar exista unul, apoi al tul, ce va produce? Sau unde va avansa? De aceea, agentul trebuie sau să ac ţ i on eze asupra altuia, sau să fie el însuşi ceva multiplu, dacă urmează să ac ţi oneze În el Însuşi. Dar, dacă ceva nu se va îndrepta spre al tceva, el se va opri, i ar când este În tr-un repaus complet, nu va gândi . Aşadar, cel ce gândeş te trebuie să cuprindă, când gândeşte, două <părţi>, fie că una din el e este exterioară, fie că ambele sunt în el, iar gândirea <trebuie> să fie mereu Într-o diferen ţă şi totodată, în mod necesar, într-o identitate. Astfel, <obi ectele> propriu-zis gândi te <trebuie> să fie şi i dentice şi diferite de intel i -genţă. La rândul său , fiecare din <obi ectele> gândite poartă cu sine i denti tatea şi diferen ţa 1 25 5 ; altminteri ce <obiect> va gândi, care să nu posede <aspecte> diferite? Căc i, dacă fiecare <obiect gândi t> este o ra ţiune, el este mul tiplu 1 256. Astfel <cel ce gândeşte> se cercetează pe sine fiind un och i cu i magini fel urite sau în variate culori . Căci, dacă s-ar ori enta spre ceva unic, l i psit de părţ i , ar fi li psi t de cuvinte: căci ce ar putea spune despre el, sau ce ar înţelege? Căci dacă cel complet l i ps it de părţi ar trebui să spună <ce este> el , ar trebui să numească mai întâi ceea ce nu este ; astfel încât, pentru a fi unu, ar fi multi pl u. Apoi, când afirmă că "eu sunt asta'� dacă "asta" va fi ceva diferit de sine, va min ţ i ; i ar dacă îşi <va atribui> un accident, el va spune multe <despre sine>, sau va spune "sunt - sunt" şi "eu - eu". Ce ar fi, atunci, dacă el ar fi doar două lucruri şi ar spune "eu şi aceasta"? Ar fi deja În mod necesar mul ti plu. Căci, în măsura în care sunt diferite şi În felul În care sunt diferite, numărul exi stă dej a, ca şi multe altele . Aşadar, ceI ce gândeşte trebuie să sesizeze ceva diferi t şi <apoi> altceva d i ferit, iar <obiectul> gândit, când este cercetat, să fie di vers; al tfel nu vom avea o gândire a lui, ci o atingere şi doar un fel de contact inefabi l şi neintel igi bil, anterior gândiri i , fi in dcă intel igen ţa este încă nenăscută, i ar cel care atinge nu gândeşte. Dar cel ce gândeşte nu trebuie să rămână simplu, mai al es dacă se gândeşle pc sine: căci el se va dedubl a, chiar dacă nu îşi expri mă cunoaşterea 1 257 . Apoi , n ici nu va avea nevoie să se cerceteze curios: ce ar afla după ce va fi gândit? Căci ceea ce este îi aparţine înainte de a fi gândit. Şi cunoaşterea este un fel de dorin �ă, asemănătoare cu o descoperire pentru cel ce caută. Dar cel

533


PLOT I N

TO(VU'V Ota<popo'V TTa'VTTJ aUTO TTP� al]TO J..L €'VEl, xal OUOE'V �llTEl lTEPl al.lTOU, o O' E'gEAlTCEl EaUTO, xal: TIOAAa â'V E'(TJ . ,

/ "\ " (OTa'V _Il. EA " "\ Ţl TO" ETTEXEl " 'Va Ev 1 1 1 . I L.110 A ' xal, (o 'VOU� '" t" (o 1TOAU�, OUTO� '" , , "\ , , ) ", '" , , 't' " ( A "" c _Il. 'VOEl 'V, E'V J..1 E'V OU'V aUTO EXEL 'VO, aAA ETrL jJaAI\EL'V v EAW'V WC; aTTAW E�El(J"L'V ăAAO eXEl AaJ..1�ci'Vw'V E'V aUTw TIAl1{}U'V0J..L E'VO'V· WO"T� WpJ..1TJO"E J..1 E 'V ElT ' aUTO OUX w� 'VOU�, a.�A ' w� olfJl� OUTIW 'lMooa, E��A1}E of. EXoooa OTTEP ai>TlÎ ETTA-rltTU'V€'V' WO"TE ăAAOU J..1 E'V brE{hJJ.LTJC1€\I aoplO"TWC; ExouO"a ETT' aUT� <pa\lTaO"J..1ci Tl , 'ES�Ai)€ b€ (iAAO Aa�ouO"a 'E 'V alnTl alno TIOAU TTOl TlO"aO"a . KaL rap aL EX€l TOrrO\l TOU bpc1J.laTo�· � ou TIapEO€'gaTo €\I aUTn ,E'VEO"{}al . OlJT� OE rroAu� E� €'Vo� EŢE'VETO, xai: OUTWC; Ţ'Vo� EtSE'V aUTO, xaL TaTE EŢ€\lETO 'l boucra olfJLC; . T OUTO OE i1011 \lOU�, ()TE EXEl , xal WC; \loî)c; �XEL " TIPO SE ToU-tou E<PE(HC; J..10'V0'V xal: eXTUTIWTOC; OlfJL�. OlJTOC; oL\I o 'Vou� ETIE�aAE J..1 E\I €XEL \lW, Aa�W\l OE EŢE\lETO \lOU�, aEl OE E'VblciJ..L E'VO� xal 'E'V6J..1 E'V0� xal 'VOUC; xal OUO"La xal 'Vor)O"l�, aTE €'VGTJO"E' TIpa Ţap TOUTOU ou \lOllO"lC; �'V TO \lOl1TO'V OUX €XW\I OUOE \lOU� OUTIW \lo-rlO"a� . Ta OE TIPO TOUTW\I 11 apXrl TOUTW\I, OUX w� E'VUlTapxoooa' Ta , f" , t" t: ' (/ , , , f" " , , "\ ' ,E o.ţ� W'V ' a<p ou oE ExaO"TO\l, OUX Ţap a<p OU oux E\lUlTapXEl, aAA ExaO"TO\l, aAA ' ETEPO\l (XTrci'VTW'V . Ou TOL 'VU\I E\I Tl TW\I mlvtW\I, elAAa TIPO mi'VTw'V, WO"TE xaL TIPO 'VolJ" xal rap aL \lOU E\lTO� Ta lTa'VTa' WO"TE xal TauTll TIpa 'Vou' xal EL Ta J..L E"T aUTO\l SE nl'V Ta'gL \1 EXEL T"TÎ'V TW'V TIci\lTW\I, xaL TaUTŢl TIpa TIa\lTW\I . Ou S"TÎ bEL , TIPO w'V EO"n , TOlhw\I E\I n il \laL , ' OUSE \lou'V aUTO\l TIPOOEPEL�' OUOE TctŢa{}o'V oL'V· El O"TJJ..1 al 'V El E'V n TW'V TIci'VTW'V TaŢa{}o'V, OUSE TOUTO' El O€ TO TIPO TIa'VTw'V, EO"TW OUTW� �),\)oJ..1aO"J..1 E'Vo'V . E'l ot'V 'Vou�, OTl TIOA� 'E O"n , xal TO 'VoEl 'V , , r'" 't' , " , c .... "\ _Il. UEl " " , o€ L TO aUTO 0l0'V TTapEJ..LTIEO"O'V, xa'V E o.ţ� aUTOU Ţl, TTAl1V TIc1'VTl1 aTIAOU'V xaL rrpWTO'V aTIci"TW'V brExEL 'Va 'Vou El 'Val . K al ,ap E'l 'VO-rlO"E L , oux brEXEl va 'VOU, aAAa "ou� EO"Tal ' aAAa. EL 'Vou� EO"Tal , xal aun) TTA�{}OC; EO"Tal . r

1

[ 1 2.) Kal Tl XWAUEl o\JTW lTA�{}OC; El 'Val , €WC; EO"Tl'V oUala J..1 la;

To Ţap TIA�{}� OU O"U\I{}EO"ELC;, aAA ' cil E'VEpŢElal aUTOU TO

TIA�{}Oc; . 'AAA ' El J..L € \I cil E'VEPI€ Lal aUTou J..LTl oOOtal, elAA' EX OU'VciJ..L EW� EL� 'E "EPIEl a'V EPXE-ra L , ou TIA�{}O� J..L € :v, elTEA€� SE 534


E N N E A DA a V-a, J ( 4 lJ), 1 0- 1 2

absol ut diferi tl 258 rămâne el însuşi l a sine şi n u caută nimic despre sine, pc când cel ce se desfăşoară pe sine este şi mulliplu. 1 1 1 . 1 De aceea, şi această inteligen ţă multiplă, când vrea să ÎI gân­ dească pe cel de dincolo, <îl gândeşte> chiar pe acela, pe unu, dar, vrând să îl atingă în simplitatea lui, iese <din sine> sesi zând mereu ceva diferit, care în ea se multi pl ică. Astfel, ea nu se lansează spre el ca o intel igen ţ ă, ci ca o privire care încă nu a văzut, şi a ieşit <din el>, având ceea ce ea însăşi a multi pli cat. A dorit astfel ceva, având În ea o vagă reprezentare, dar a plecat după ce a luat a1tceva pe care îl multi pl icase în ca însăşi. <Pri virea> posedă, Într-adevăr, amprenta a ee ea ee vede, al tfel nu i-ar fi permis <obi cctului ei> să se nască în ea. I ar intcligenţa a icşit multi plă din unu şi, după ce l-a cunoscut astfcl , l-a văzut şi atunci a devenit o privi re care a văzut. Dar când îl are, ea este deja intel i genţă şi îl are ca o i ntcl i gcn ţă; mai înainte ea era doar o dorinţă şi o privire fără amprentă. Această inteligen ţă, deci , s-a lansat spre unu, dar, după ce l-a În ţeles, a devenit inteligen ţă, strălucind I)1crclI, devenită şi intel igen ţ ă, şi substanţă, şi gândire, când l-a gândit. I nainte nu era nici gândire, căci nu poseda intcl igibilul, nici inteligenţ ă, căci nu gândise încă. Dar cel anterior acestora este principiul lor, care nu le este imancnt, căci nu originea <unui lucru> este imanentă, ci <elementele> din care <este compus>; iar originea fiecărui lucnI nu este un lucru, ci este diferită de toate. Ea nu este, aşadar, unul dintre l ucruri, ci este anterioară tuturor, deci şi intel igenţei. Toate sunt în interiorul i nteligen ţei, Încât şi de aceea <principi ul tuturor> este anterior inteligenţei. Iar apoi, dacă cele care <vi n> după el constituie total itatea <lucruri lor>, şi în acest sens el va fi anterior tuturor. EI nu trebuie ·să fie unul din cele Înaintea cărora este şi nici nu îl poţi numi "intel igen ţ ă", deci nici "bine", dacă "binele" Înseamnă unul din <lucruri>. Dar, dacă <el înseamnă> ceva anterior tuturor, să fic n umit astfe l . Aşadar, dacă <intel i gen ţ a> este i ntel i gen ţ ă, fi i nd multiplă, şi <dacă> însuşi <actul> gândirii , strecurându-se parcă î n <ea>, deşi derivă din ea, o multi pl ică, cel absolut simpl u şi pri m între toate trebuie să fie dincolo de intel igen ţă. Căci, dacă va gândi, nu va fi dincolo de intel igen ţă, ci va fi intel igenţă; iar dacă va fi intcligen ţă, va fi ci însuşi mul tiplu. [ 1 2. ] Ş i ce l -ar împiedica să fie multiplu, cât ti mp ar fi o si ngură substan ţă? Căci m u l ti plul nu <ar însemna> compunere, ci s-ar referi <doar la> actele sale. Dar, dacă actele sale nu ar fi substan ţe, iar el ar trcce de la poten ţ ă la act, el nu ar fi mul tiplu, ci <doar> i mperfect 535


PLOTI N

lTPl'V €'VEPTTlcrCll -rTI oucrla. E)L of. 11 oucrla alrtoU €'V€PTEUX, h O€ / ) ( ) ..... E'VEPTEla aUTOU TO lTAT}{}O�, TOOCWTll EcrTCll T} OUOHl aUTOU, """ ..... , ....... , t'" " , OOO'V -ro lTAT}{}O� . TOUTO OE TW J...L E'V 'VW O"UTXWpoUJlE'V, W XaL TO / ....... J... ....... , L ) ( ) ....., ) / 'VOEL'V EaUTO, alTEOLOOJlE'V, Ttl OE apXŢl lTav-rw'V OUXEn . ÂEl -ral 8€ lTPO -rou lTOAAOU -ro €'V il 'Val , aq> , oD xal -ro lTOAU· €7T' aPl {}Jlou yap lTa'V-r� TO €'V lTpWTO'V . ) AAA' ElT' aPl {}).lOU Jl€V olhw� q>acr(· (J"\J'V{}Eal�.... yap Ta E'elic;· ElTl O€ TW'V o'V-rw'V Tl� , "\ "\ ,. "H ) " �>: " _Il. ,. ) , ?a'VaŢX11 fU11 xal E'VTaUv a E'V n El 'Val, ac.p ou Ta lTOAAa; oLEcrlTacrJlE'Va €aTal alT ' aAArlAW'V Ta lTOAAc1, fiAAO fiAAOitE'V ElTl nl'V mJV\}Ecrl'V xa-ra -ruXTl'V )lo'V . )AAA' <rit> E� €'V� "rou 'VOU &lTAOU ov-r� <PrlaODO"l Tac; EVEPYElac; rrpOEA{}EL 'V. 110Tl J..L E V TL &lTAOU'V TO lTpO Tl�),V EVEPYElW'V Tl {}eVTCXl . 8 Ta T� €-VEpYElac; J..L Evoooa� aEl xal UlTOOTucrElC; {}TjaovTcxL · u-rroerTc1crE LC; b€ oi)craL ET€paL / , ) / :1 , t"' » ) ( 1. ..... EXEL vou, a<p ou ELaL 'V, EerOVTaL, JlEVO'VT0C; ).lEV EXEl 'Vou alTAOU, TOU OE e'g aUTou E<p' EauTou lTATj{}o� OVT� xal €�TlPT1lJ..L EVOU alT' EXElVOU. E'L JlEV Tap EXElVOU 1TO{}€V €VEpyijaavToc; aDTaL l.mEOLTlaav, XaXEL lTA�{}O� eaTav EL o' aUTaL ELcrL v aL lTpWTal E'VEpYElal , TO OEUTEPOV lTOL TjcrcxcrCXL, lTOL TjcracrCll 8E €XEL VO, o lTPO -rOu-rWV TW'V E'VEPTElW'V, O'V Eq> ' €aUTOU, J..L E VEl v, TW" OEUTEPW TW (, , ) EX TW'V EVEPYELW'V crucr'ta'V-rl Ta� EVEpYEla� ac; lTapaxwpTl<J"av· fiAAO rap au-r6, fiAAO cil E'VEPYE lal cil alT aUTou, on Jl" au-rou EVEPl11cravTo� . E'l b€ J..LTl, oux ecrTCll h lTPWTll €'VEPTEla o VO�· ou yap &ov lTPOU{}UJlll{}Tl 'Vou'V Y€'VEcr{}al, il Ta EYE'VETO 'VouC; TIlC; lTpoituJl(ac; JlETa�u au-rou -r€ xal -rou YEVVTl{}E'V-r� 'Vou YE'VOJ..L EVTl�· 000' aL OAW� lTPOU{} UJl Tj{}Tl, OUTW -rE yap �V a-rEA"� xal h lTpo{}uJlla oux €�X€'V o Tl lTpo{}UJlTl{}Ţr 000' aL TO J.lEV ) , (, ,. , C: ' ,. ,. .,... , ) c: ' yap TlV n , lTP� o ELXE TOU lTpaYJ..L aT�, TO DE OUX ELXEV· OUoE 11 €xTacrl�. 'AAAa 011A0'V, ou , El Tl \.mEOLTl Jl€T' aUT6v, JlEVOVT� EXEl 'Vou EV -rw aUTw ll{}EL tmEOLTl . .D.El oLv, 'L va Tl fiAAO lllTOO-rTI, hauXla'V fiYE� 'V €<P � Eau-rou lTa'VTaxou €XEl VO· EL OE Jl Tj, 1î TrPO -rou Xl VTl{}�vaL Xl vTjcrETaL , xal TIpa -rOU 'Voîlcral 'VoTjcrEL, 11 11 lTpWTTl EVEPYELa aUTou C(Ţ€A"� ecr-raL bpJl" Jlovov oLaa. 'ElTl Tl otv wc; aTIlXOOOU TOU Ec.poPJla; E'L xaTa A6yov {}rp6Jl€{}a, TTlV ( -( r....... , ) ) J..L E'V alT ' au-rou OLO'V pUELcra'V €'V€Pi€Lav W� alTO TlAlOU c.pwc; vouv {}Tl<J"oJl€{}a xat mxcrav -rTlv 'V0ll-rTlv c.p&H v, aUTov 8E €lT' fixptp -rw \lOTl-rw EcrTTlXOTa �aaLA€UEl v ElT ' aUTou oux E�waavTa a� ' aUTo� TO )Ex<pavEv - 11 fiAAO c.pWC; lTPO q>WTO� TIOL TjaOJlEV )

_

L,

_

L

"

,

'

)

u

L

/

(1'

I

)

l'

)

.......

)

.......

l'

_

/

,/

I

,

L

,/

536

(

)

,

,

.......

L

\.


ENNEADA a V-a,

înai n te d e a fi acti v c a

substan ţă.

În

3 (4 9 ),

12

schimb,

dacă substan ţ a s a ar fi

a c t i ar actul său ar fi multi plu, substan ţ a sa ar fi l a fe l de numeroasă ca mul ţ i mea <actelor sale>. Ceea ce, de al tfel, îi recunoaştem inteli­ genţei (căreia îi atribui m ş i <actul > de a se gândi pe si ne), dar n u şi principiului tuturor. Or, Înaintea m u l ti plului treb u i e să exi ste un u l , din care < s ă deri ve> şi m u l ti pl u l , c ă c i unul este pri m î n ori c e număr. În cazul număru l ui se s une astfel pentru că <numerele> succesi ve înseamnă compunere 1 25 , dar de ce este necesar În cazu] exi stentel or un unu din care <să provină> mul t i plele? <Fără unu> m u l ti plele vor ,

g

fi separate unele de altele, aj ungând l a întâmpl are, d i n direc ţii diferite, să s e compună <unul cu celălalt>. Dar ei vor s pune 1 260 c ă actele s-au i v i t din inte l i gen ţ a unică <ş i > s i m pl ă ; astfel , ei stabi l e sc deja ceva simplu, anterior actel or. A poi vor stabi l i că actele dăinu i e mereu şi că sunt mereu ni şte real i tă ţ i subzi stente. Dar, fi i nd subzi s­

tente , ele vor fi di ferite de cel din care provin, căci el rămâne simplu, pe când ceea ce provi ne d i n ci este în sine m u l tipl u ş i depinde de el . Căci, dacă aceste <acte> au aj un s să exi ste pentru că ace l <prin­ ci piu> a Început la un moment dat să fie acti v, va exista multiplul şi în el. Dar, dacă ele însele sunt actelc prime care au produs o a doua real itate, Însă au racut ca cel anterior acestor acte, care exi stă în sine, să rămână <inactiv>, elc ar fi, de fapt, actelc pe care le-au cedat realităţii constituită din c1e1261 . Căci una este el însuşi şi alta slmt actele <deri­ vate> din el, Întrucât ele nu <�in> de activitatea lui . Altm interi , nu inteli­ gen ţa ar fi actul prim; într-adevăr, <lmul> nu s-a străduit, pentru a vorbi astfel, să nască inte1igen ţa, pentru ca apoi să se nască ea, ef?rtu] deve­ nind un intennediar Între el şi inteligen ţa care se născuse. In general, <unul> nu se străduieşte deloc, deoarece astfel ar fi i mperfect, iar efortul i-ar fi <oricum> rară obiect; şi apoi el nu <ar putea> avea o <parte> di ntr-un lucru şi s ă nu aibă şi ceal al tă <parte>; nici nu exi stă ceva spre care să tindă. Dar este clar că, dacă exi stă ceva după unu, exi stă "dacă el Îşi pâstrează aceeaşi stare" 1 262. Deci, pentru ca altceva să exi ste, unul trebuie să se ţ ină într-o linişte absol ută. Altminteri , fie se va mişca Înai ntea m işcări i şi va gândi înaintea gândi ri i, fie pri mul său act va fi i m perfect, fi i nd doar o tendi n ţă. Spre ce să tindă, atun ci , <acest act> căruia parcă îi l i pseşte <ceva>? Dacă vom stab i l i raţional, vom admi te că actul care se revarsă oarecum din unu, ca lumina din soare, este inte l i gen ţă, ca şi toată natura i ntel igibi lă, pe când unul, nemi şcat 1n vârful inte l i gibi lului, stă ca un rege deasu pra l u i 1 2 6 3 , fă ră a înd epărta d e s i n e < l u m i n a> răs pân­ di tă (sau vom vorbi despre o altă lumină, anterioară l uminii),

537


PLOT I N

bTlAeXj.l.TI€l \) DE aEl j.l.e\)o\l-ra ETIL lOU \)0l1l0U , aUDE rap alTo-re-rj.l. Tl-rcu lO alT' au-rou ouS' aU -raulO\) ainw oooe -rOLOU-rO\) 6t0\) j.l.-r1 oUaCa Et \)al olxS ' aU bLO\) -ruq>AO\) El � al , a.AA ' apw\) xal rl \)woxo'J �aulo xal npw-ro'J rl \) WOX O\) To ()€ WO'TIEP ElTE ­ X€l \)a \)OU, olhwC; xal: ElT€X€l \.Ia Ţ\)wO'€WC;, OUDE\) D€Oj.l.E'JO\) WaTIEp OUDE\)OC;, OUlW� OUDE TOU Ţl 'JWO'K€l \)' aAA ' €au \) E\) DEUT€pa <pUO'El lO rl\)wO'x€ l \) ,"E\.I Ţap u xal lo rl \JWO'XEl\)' lO DE EO'UL\) cX\)€U -rou II E\)' E'l rap II €\), OUX a.\J atno€\.I' lO rap au-ro TTpa lOU ll , ,

1 1 3 . 1 L H O xat ăpPllŢO\) -r n ci A ll-&dc(' "rl (5 -r l rap â\) E'l nl1�, L _ � EPEl <; , 'AAAeJ. TO ETTEx€l\)a m:lv-rw\) )(aL E1T�)(El\.la lOU a€j.l. \)OleX-rOU \lOU €\J lOle; lTaO'l )..lO \)O\) ciATltt E� OUK O\)Oj.l.a O\) aUlOU eXAA ' O-rl OUTE Tl lW\) lTa\)-rw\) OUTE O\)Oj.l.a aUlOU, O-rL j.l.1l8€\) xal ' aUTOU' aAA ' WC; E\)D€XETa l , hj.l.L\) au-rOl� O'Tl ­ j.l.al \)El \) ElTl XEl POUj.l.E\) lTEPl aU"tou , 'AAA ' �"ta'J cXlTOpWj.l.E\J Cx\)alattTl-rO\J oL\) '€ au-rou xal OUDe lTapaXOAOu-&OU\) €au-rw oUbE _ , ) _ _ l' 'jOlbE'J aUlO, EXEl \)0 XPTl E\J-&Uj.l.E Lattal , ou laUla AErO\JTEc; Eau-rou� lTEPllpElTOj.l.E\) ElTl nX\)a\)-rla . nOAU Ţap aUTO lTOlOUj.l.E\) r\)WalO\) xal r\)WO'l \.1 TTOLOU\)TEC; xal DLbO\)lEC; \)0 El \) bElO'ttal lOU \)0El \) lTOLOUj.l.E\) , xâ\) au\) aUTw -ro \)OEl \) Ţi, lT€Pl -rlO\J EO'lal aUlw -ro \)0 EL \) , Kl \)8U\)EU€L rap �AWC; �o l' 'j\)O€l \) nOAAW\) E l C; lau-ro O'U\JEA-&O\)lW\) aU\Ja LattllalC; El 'Jal lOU OAOU, Ola\) aUTO u EaUTO \)On, o D-r1 xal KUPLWC; €O'''d \IOEL \J' €\) bE €XaO'TO\) aUlo lL 'E a � L xal OUDE\) '(l1lEl ' E'l bE lOU E�W €O'Tal h \lollal�, E\)DE€C; lE €O'-reu xal OU KUP CW� lO \)OEL \) , T O 8E na\)ll1 alT AOU\) xal: au-rapxEC; O\.lTWC; ou8E'J DEl Tal ' TO 86 bEUl€pWe; aUlapxEC;, DEOj.l.€\)O\) DE Eaulou, lOUlO bEL Tal lOU \)OEL \) Eaulo' xal TO E\)bEEC; TIP0C; aUlO O\) lW OAW lTElTOlTlXE -ro alhapKEC; 'l xa\JO\) E� aTIa\)lW\) rE'JOj.l.€\)O\) , au\)o\) €aUlW, }Cal E'l C; aUlo \J€UO\) , 'E lTE l }Cal � O'u\)aCO'-&TlaL C; lTOAAOU u \J d� a'LO'ttllaLC; EaTL ' xa l j.l.ap-rupEl xal -rou\)oj.l.a. Kal � \)OT)O'l� lTpOl€pa oLaa ElO'W €\C; utno\) €lTl aTp€<pEl DTlAO\)OU lTOAU\) o\)-ra' }Cal rap Ea\) aUla lOUTO j.l.O\)O\) €'(lTl1 O\) €'Lj.l.l, WC; E�EUPW\) AEr€ L xal E'lXOlWe; A€rn , lO rap O\) lTOA d EaU\)' ElTE L , Ola\) WC; El C; cllTAOU\) ElTl �ciATl xal: EClTl1 O\) El j.l. l , oU}C €lUXE\) OUlE au-rou OUlE lOU O\)lOC; � O u rap \�uC; Al -&O\) l

(

-

/

( 1'

)

.......

t..

L

1

"')

'

l'

L

538

L


E N N E!\ D!\ a V-a,

3 (49),

1 2- 1 3

ci strălucqte mereu , m en ţ in ându-se deasupra intel i g ib i l ll l ll i . Căci cel ee <pro v ine> din el n u s-a rupt <de el>, dar n i ei nu este i dentic eu el , n i c i nu este ceva care să nu aibă substan ţ ă şi n i c i nu este ca <o rea l i tate> oarbă, ci se vede şi se cunoaştc pc s i n e şi este pri ma <real itate> care cunoaşte . Dar, aşa cum este dincolo de intel i gen ţă, <un u l este> ş i dincolo de cunoaştere : după cum nu are n cvoie de n i m i c, tot aşa <nu are n e v o i e> n i c i să cun oască. Cun oaşterea se afl ă, în schi mb, în a doua natură. Căei a cun oaşle este un unu anum i t, pc când cI este unu l i ps i t de "anum i t". Daeă ar fi un unu an u m i t, nu ar mai fi un ul însuşi ; căci " însuşi" estc an terior l u i "anumi t".

[ 1 3.] De ac cea, el estc Într-adevăr indi c i bi l : căci ori ce ai spune, ai afirma ceva. Or, "dincolo de toate şi dillcolo de prea venerabila i/lteligel lţă"' 1 264 estc singura <formulă> adcvărată d i n trc toate. Ea nu estc un n ume al său, ci <arată> că <un u l > nu este vreunul din tre <l ucruri> şi n i c i "JlU are Jllll1le" , I '265, pentru că n i m i c nu <se poatc spun e> despre el, deş i , pe cât se poate, noi încercăm să ne oferim i n d i ci i dcspre el . Dar, când aj ungem În i m pas, <afinn ând că> , ,1ll1 se

{

perce Je pe sille. Illi este cOllştiellt de sille şi 1lici Illi se cUlloaşte pe

2 6 6, trebuie să ch i bzu i m la fa tul că spunând acestea ne R întoarcem spre <realităţi> opuse <lui> L 6 7. Căci noi îl facem multi pl u când î l facem cogonosci bil ş i cunoaştere, iar aeordându-i gândirea, îl facem să a i bă nevoie de ea; <or>, ch i ar dacă i -ar reven i gândirea, i-ar fi i n uti lă. Căci , după cc mai m u l te <părţ i> s-au adunat la un l oc, gân di rea parc să fie, în gencral, o percep ţ i e i n t i m ă a întregul u i , <ce arc l oc> când ceva se gândeşte pc sine, ceea ce estc de al tfel modul em inent de a gân d i . Dar astfel fi ecare l u cru în sine este o un itate şi nu caută n i m ic. Dar dacă gân di rea va avea un <obi ect> cxterior, va fi incom pletă şi nu va fi gândire eminen tă. Or, ceea ce cste absolut simplu şi autosuficient nu are nevoie de a bsolut n i m i c ; i ar al doi lea În rang ca autosufi cien ţă, ce arc, în să, nevoie de sine, arc ncvoie să se gân dească pe s i n e . Cel i n co m p l et fa ţ ă de s i n e a dobân d i t au tosu fi cien ţ ă c a întreg, sati sfăcându-se <prin reunirea> tutl1ror <păr­ ţ i lor sale>, un indu-se cu sine şi aplecându-sc spre sine. Dar percepţia i n t i m ă este o percepere a ceva m u l t i pl u ; ch i ar şi n u m e l e o m ărturiscşte l 268. Şi gândi rea, fi ind pri mă, se Întoarce spre interiorul ci, carc este evidcnt multiplă, căci , e h i ar dacă ar spune doar "sunt o fi i n ţă", o spune ca şi cum ar fi Tacut o descoperire. Şi are dreptate, căci fi i n ţ a estc multi plă, deoarece, când s-a conccn trat spre ceva parcă simplu, spunând "sunt o fi i n ţă", nu a dat nici peste sine, n i c i peste fi i n ţă. I ar dacă va spune adevăru l , nu va vorbi despre fi i n ţ ă ca de spre o pi atră, sine"

539


PLOTIN

A€-'(El -ro 0" , o-ra" CJ.A11{t€UŢh aAA ' �CpTP(€ J.!l� frfjcr€l TTOA Acf.. To , ,... "'V )/ ,.. " ), ,..... ""'" rap El "al -rou-ro, OTT€P O\l-rw� El "al )(a l J.!11 l X\lO� €XOV "['ou o,,-roe; AEre-ral , o OOOE 0\1 Dlei -rOu-ro A€rOn ' Ci", WcrTT€P €lXW\I , " ) ..... '\ "\. , )/ l '''' E xacr-ro" au"['w" ou npo� apXE-runo" , TTOAAa €XEl . Ţ l' ouv; vOllttTjcrE-raLtH ePllJ.!ov xal J.!ovov Ea" E{t€ATjcr� Aa�EL " , ou , ) , ) , , '" "' ,, )/ \lOllcrEL�' aAA au-ro -ro El vaL E'V aUTtp noAu Ecr-rL , xa" aAAo -rL ElTTTl�, EXEL 'to El "aL . E'L DE -rou-ro, E'l -rl ecr-rL \1 aTTAoUcr'ta-rO\l ...... ,...." ( � ) V / ) , (/ , ,.. ana'V'twv, OUX E�E L "0llO'L'V aUTOU' EL rap E'fEL , -rw TTOAU EL 'VaL 'l" " ) , '/ , l/ l' , ..... U<ţ. € �€l . O u-r OU" au"['o \IOEl 'V ou-r €crTl \lOllcrl� au"['ou . ('

)

-

)

,

J

(

1 1 4. ) n� OD" llJ.!€L� A€ŢOJ.! €V n€pL au-rou;"H AErOJ.!€'V jJ.€'V LL nEpl: aUTou, ou J.!T]V Cltrro AErOJ.l€V OikSE rvWcrl'V ouoe VOll01" EX0J.!€V aUTou . n w«;" otv AErOjJ.€V TT€P� au-rou, EL J..Ln au'to EX0J.!€V; ll'H , El jJ.-rl �xoJ.!€V TD rVWcrEl, xClL TTCl\l't€A� OU)( l EX0jJ.€V; AAA ' o\J'tw� EX0jJ.€V, wcr't€ TT€Pl au'tou J.lE\I AE"(El \1, aUTO 6€ J.!ll AErE l V . K a� rap A€jOjJ.€'V, o J.lll �crn 'V ' o OE ecr-rL \I, oL AEŢOJ.l€'V· GJcrT€ EX TWV OO-rEPOV TT€PL aUTOU AEr0J.l€v .'''EX€L\I DE ou XwAuOJ..L €{ta, xCi" J.l-rl AErWJ.!€V . 'AAA ' WcrTT€P Dl €V\TOU­ crLW'VT€C; xaL Xcf.TOXOl ,EVOJ.l€'VOL ETIL TOcrouTO'V xel'V ELb€l €V, OTL EXOUcrL jJ.€LSOV E\I aUTOle;, xCiv J.lrl €lcSWcrL'V o TL, E'f fu" oE X€xLvllv-ral xaL AErOOOL 'V, EX TOU-rWV aCcrttllcrl'V n 'Va TOU Xl "lÎcrClVTO� AO:jJ.�aVOOOL \1 E-rEPW\l OVTW'V TOU XL "wav-r�, O\J-rW XUL TtJ..L €lC; Xl Vc5UVEUoJ.lE" EX€L 'V npo� eXEl VO, 0't<X\I 'VOUV xa{tapov EXWJ.l€\I, XpWJ.!€'VOL , Wc; oL'to� ecr'tl v o �\I&>'V \l0lx;, o ' C' ' ) " ,\ '\ " " ) !:'-. ' ouU� OOOLa'V xal -ra al\.l\.a, ocra -rou'tOU 'tau cr-rOL XOU, au-r� DE oţ� ăpa, WC; ou Tau-ra, aAAri -rl XP€l-r-rO'V -rOUTOU, o A€ rOjJ.€ V OV, aAAcL xaL TIAEO'V XClL J.!€lţO\l 11 A€rOjJ.E'VO'V, O-rL xClL aUToc; XP€l -r-rw" AOrOU '"xaL vou xaL alcrttWEwC;, napacrxw'V -rau-ra, ) ) ' " oux aUT� wv 'tau-ra . l'

v

,

f l 5.]'AAAa 1TWC; 1Tapaoxwv;"H T� €X € l V il T� J.ll) €X€Lv . )AAA' a. jJ.ll EXEl, TIW� TICXPEcrX€V; 'AAA ' €'L J.lE\I EXW\I , OUX anAOUe;' €'l (le jJ." EXW'V , TIWe; E� aUTOU TO nAîîttoc;;"Ev J.!EV rap E� aLTou aTIAou'V 'tax ' Civ n c; 60(11 - X(XC'tO l xaL TOUTO SllTlltt€lll ăv, nwc; ex 'tau TTriv-rll E\lOC;" aAA ' ojJ.wC; 6E Ecr-rL v €hT€l v 0� 0'V EX <pw'toe; Tll'V E� aUTou TI€p lAajJ.ll.n v - TIWC; 6e TIOAAa; "H oL ) , '1' "\ '\ ' , <ţ. , l' , ' " , , ,, ) r;: / 'tau-ro'V €J.l€AI\.€ TO € � €X E l VOU €XEl VW. E L OUV J.lII -raUTO'V, OUoE r€ �EATLOv ' -rC rap C(v TOU E'VOC; ��A'tlOV il ETTEX€L va OAW�; l'

540


ENNEADA a V-a, 3

(49),

1 3- 1 5

ci , printr-un cuvânt, va spune multe. Căci , atunci, faptul de a fi (care este un fapt de a fi veri tabil , şi nu o urmă a fi in ţei, care nici nu ar putea, de aceea, să fi e numi tă fi i n ţ ă, fiind ca o i magine faţ ă de un model) cupri nde multe lucruri . Cum? Nu va fi �ândi t fiecare din el�? Dacă ai vrea să îl iei pe cel "izolat şi singur'· L69 , nu îl vei gândi. In schimb, faptul în suşi de a fi este în sine multiplu şi, chiar dacă vorbeşti despre al tceva, el posedă faptul de a fi. In acesLcaz, dacă un lucru este cel mai si mplu din tre toate, el nu va avea o gândire de sine; căc i , dacă ar avea-o, s-ar datora unei existen ţe multi ple. El însuşi, deci , nu este gân dire şi nici nu poate fi gân dit.

[ 1 4.) Cum de vorbim atunci despre el? De fapt, spunem ceva despre e l , dar nu îl spunem pe el şi nu di spunem nici de o cunoaştere, n i c i d e o gândire a l ui l 270. Cum d e vorbi m atunci despre el , dacă n u î l posedăm? Sau, dacă nu îl posedăm pri n cunoaştere, oare nu î l

posedăm deloc? Dar îl posedăm astfel încât să <putem> vorbi despre

el, dar fără a-l spune pe el . Şi spunem ceea ce nu este, dar nu spunem ceea ce este; as t fe l vorbim despre el pe seama celor care îi sunt posteri oare . Dar n u suntem împiedicaţi să îl avem, deşi nu îl

rosti m. În să, aşa cum cei inspiraţi şi poseda ţi de zei văd m ăcar atât, că au în ei <ceva> mai mare l 27 1 , deşi nu şti u ce, dar d i n m i şcări l e ş i vorbel e l or dobândesc o oarecare sen zaţ i e despre cel care ii mi şcă, deşi aceste <gesturi şi cuvi nte> sunt diferi te de cel ce îi mi şcă, tot astfel se pare că suntem şi noi faţă de el, gh icind, când avem inte- ligen ţă pură I 272, că el este intel igen ţa interi o ară, care dă substan ţ ă şi celelal te câte <ţ in> de acest n i vel . Aşadar, el însuşi nu este acestea, ci este ceva superior faţ ă de ceea ce num i m "fi i n ţ ă",

ba ch iar mai mult şi m ai mare decât <ori ce> s-ar spune <despre el>, pentru că el însuş i este superi or ra ţ i un i i , intel igen ţei şi senza ţ i ei, pe care l e-a oferi t fără a fi el însuşi acestea .

[ 1 5.) Dar cum le-a oferit? Fie întrucât le poseda, fie Întrucât nu l e poseda. Dar cum a oferit ceea ce n u poseda? Căci, dacă l e posedă, nu este simplu; i ar dacă nu le posedă, cum <se naşte> din el multiplul ? S-ar putea admite că din el <se naşte> un unu simplu (deşi s-ar putea cerceta şi cum anume <se naşte el> din unul absolut, şi tot aşa se poate vorbi de strălucirea care <derivă> din el ca dintr-o lumină), dar cum <de se nasc> m ai multe <lucruri>? Cel <născut> din unu nu putea fi i dentic cu el. Iar dacă nu este identic, nu este, desigur, nici mai bun; căci ce ar putea fi mai bun ca unul sau cu totul superi or lui?

54 1


PLOTIN

X EtpOV ăpao -rOLrrO 8E €<1U v €VbEE<1-rEPO\l o T [ oijv €\lb€€<1-rEP0\.l -rOU Ev�;"H -ro Jl.Tj €VO TToAAu ăpao E<PL Ej..L EVO\l b€ OjJ.WC; TOU EVoC;· EV ăpcx TToAAU. nuv Ţap -ro Jl.-rl €\I -rw� €\I <1W� � € -ra l Kal €cru v, onEp EcrTl, -rou-rlf' Jl.Tj Ţap EV rEVOjJ.EVOV, KeXV €K nOAAwv n, ounw E<1-rLv o ă.v E'( TTOl UC; au-ro. KeLV EKcxcrTov €Xn AEr€LV -r�C; o E<1U , -rw €V €Ka<1-rO\l aUTwv E'i:\lal AErEL, Kcxl -r6 cxu-rw E<1U . Ta bE, o M-rl TfOAAU EXOV E:V Eau-rw 11b11 ou jJ.. EToucrta EVO� EV, aAAa CXUTO EV, ou KCX-r' eXAAou, aA�' ou -rou-ro, nap" ot TfWC; Kal Ta eXAAU, Ta jJ.. E v TW ErrUC;, Ta bE TW noppw o 'E.. TfEL .... " " , ' (1' ) , ) -ro j..L ET( , aUTO ).CaL on j..L ET aUTO 6111,.0'\1 nOl El TW TO nAll-&o� ...... " ...... ,.. " �I' ) ) ...... , CXU'TOU E'\I ncx'\l'TCXXOU E l '\lat " xaL rap nAl1-8-o� ov Oj..LW� EV -r�...... CXUTW XCXL 6tCXXPl '\Ia l oux &'\1 �XOl�, �TL bj..LoU na'\lTcx· ElTe:L XCXl €XCX�TO'\l TW'\I )E� CXUTOU, €Wc; '(w�� j..L E TEXE l , €V lToAAa· a6UVCXTEl rap 6El�CXl au-ro EV navTcx . AUTO bE EXEl vo €V miv-rcx, oTl jJ.. ETa T-rlV apXTlv· a PX-rl rap EV ov-rw«; XCXL aAl1-8-w«; EV' -ro 6E J.lE-ra TrlV apx�v GJ6€ TTWC; ETTl �p(O"CXV-ro«; -rou EVO� ....., (/ ( ) ...... " 1"" (1' / " lTCXVTCX jJ.E-rEXOV -rOU EV, XCXL O-rLOUV au-rou ncxv-rcx cxu ).CCXl EV . T(vu ouv m:xvTcx;'H GJv apxTj €XEl vo�/Onwc; 6E EX€l vo apXrl -rwv m:xv-rwv; '"A pa, an CXUTa crwţ€L EV EX aOTO\l aUTW'\I TfOl rl<1CX<1CX ,.. " , (/ ) ,. El val ; ' H )(al on unE<1-r11<1EV au-ra . nwC; 611; H TW TfpO-rEpOV EX€LV cxuTa. )AAA ' e:'(P11-raL , an TTA�ttoc; OUTWC; E<1-ra� . )AAA' ăpcx ou-rwc; EL XEV WC; jJ.. rl blaxExpL jJ.. E VU· ni b' E:V -r� b€U-rEPlf bl EKEXPL -ro -rw Aorw . )EVEpr€lCX rap +18rr -ro bE bUVaj..L L C; TfaVTwv . ) AAAci -r(c; <> L Tponoc; -r�c; bUVUjJ.. EWC;; O u rcip wC; 11 U A11 c '" ',,' � ) 1:: , 1 oUVCXjJ.€l A€ŢETCXL , OTL oEXETCX L ' lTCX<1XEl r ap · aAA Ou-roc; UVTl ,.. / ...... '" ( TE-rCXrjJ.. €VWC; TW TfOlEl vo lTWC; OUV lTOLEl cx jJ.. 11 €X€ L ; Ou) rap wc; €-rUXE' jJ.T)6' E�ttUjJ..11tt€l� o TTOlrl<1E l , nOLrl<1El ojJ.. WC; . E'lP11Tal jJ.. € V oLv, oU , E'( n EX -rou EVOC;, ăAAo bEL lTap ' aUTO' ăAAO bE OV oux EV o -rOUTO rap �V €KEl '\100 El bE J.lTj EV, 8uo 6E, UVUrX11 11b11 xal nA�,c}o� dL va l " Kal Tap ETE POV XCXl Tau-rov 11811 KCX l TTOlOV XCXl -ra ăAACX K CXl OTl jJ.. E V 6Tj J.lTj €V -ro eXEl VOU, be:b€L rj..L EVOV eL'\I €'L11o on bE lTA�ttoc; xal TfA�ttOC; -rOl Olrrov, O� OV €'\I -rw J.l€-r ' au-ro ttEWP€l-rCXl , anop�craL ă�LOV ' x a l 11 av aŢx 11 ' '-... � , -rOU jJ.. E"t au-ro El l V� 11T11-rEa oE L.

......

,

......

L ......

,

C

1

"

L

"

......

l'

I

(/

"....

l'

"

"

"

-.

I

......

C,

,

o

,

)

,,

)/

o

[ 1 6. rOTl jJ.. Ev otv 8El II EL VCXl -ro jJ.. ETa TO npWTOV, UAACXXOU e:'[P11-raL, XCXl OAWC;, an bUVCXj..L L C; EO"n XCXl ujJ..rlxavoc; 6U'\ICXJ.l lC;, 542


F N N I :!\ [)/\ :.l V-a, 3 ( 4 9), [ 5- [ 6 Atunc i , l i este inferior, ad i e ă mai puţin c o m pl e t Dar ce este mai pu ţ in com plet decât lm ul? Non-unul, ad ică cele multe, dar care aspiră to toda tă .

la unu : de c i unul-m ulte I 273 . C ăc i lol ce nu este unu este conservat şi cxi stă pri n unu şi este ceea ce esle dato rit ă l u i ; căci <un l ucru>, dacă nu a deven i t un unu, fie ş i <al cătuit> din mai multe, nu este în c ă ceea ce s- ar putea l 2 74 numi e l însuşi " 1 2 75 . J a r dacă cineva poate sp un e despre fiecare <partc a sa> ce cste, <o poate> spune pen tru că fi ecare din ele este u n unu şi tot de aceea există. Dar ceea ce "\n sine deja este li psit de mul t i pl icitate n u este unu prin part i ci parea la un u, ci este unul însuşi. nu <"un u l " pred i cat> despre a l tc e v a, ci ace l a de l a care şi c el e l a l te <Iucmri pri mesc unitate> cumva, unele <mai mult>, datorită apropieri i , altele <mai puţ i n> datorită depărtări i <de el>. Căei ceI ce vine după <unu> arată l impedc că îi succede fi i n de ă multi pl i c i tatea sa este în întregime lin unu: d eşi este o m u l ţ i me, el are totodată i de n titate şi nu l-ai p utea descompune, eăci <părţ i le l u i> sunt "foaIe laolaltci" [ 2 7 6 . Apoi , fiecare din < părţ i le > sale, cât t i m p partici.p.ă l a viaţă, este un u-m u l te, Întrucât L77 nu se poate arăta drept un u-toate . Dar intel igen ţa însăşi este lmu­ to ate căc i <derivă dintr-un> mare principiu, care este unul real şi veritab i l ; or, ceea de d u p [t pr in c i pi u part i c i pân d oareeum sub apa<.;area l u i , la un u, este toate <l ucruri l e>, iar ceea c e îi a par ţ i ne este to at e şi totodată unu. Dar care "toate" '? Cele al căror pri n c i p i u cste unu l . Dar cum este unul princ ipiul tuturor? Oare, pentru că le conservă, facân­ du- le pe fiecare dintre ele să fie un unu'! Şi pentru că le-a facut să ex iste. [ 27H Dar cum? Prin fa pt u l că le posedase mai înainte . Dar s- a spus că atunci <un u l > ar fi mul t i plu. Le p os c d a , dar i ndi stincte, pl: cfmd, în al d o i l ea <princi piu>, ele s-au distins prin ra ţ i u n e . C[tci < ace s ta > estc 1 279 deja ac t, pe cân d <pri m u l > este pu terea < prod u c ătoare > a tllturor . Dar ce s c ns are această pu tere'! N u <sen s u l > în c a re se spune d es p re materi e că este în potcn ţă 1 2 80 , întrucât este rec e p t oa re : căc i ea este afectată, ceea ce se opune produceri i . Dec i , cum le produce <un u l > p e cele p c care n u lc are? Des i gur, n u d i n întâmpl are, deşi I c va produee fără a refl ecta la ceea ce va face. S-a s pus, aşadar dt, d acă ceva <deri vă> din un u, tre bu i e să fie d i fe r i t de e l . Dar dacă c s t e d i ferit, n u va fi unu, căci u n u cra <ş i> unul . I ar dacă nu este unu, c i d o i , m u l t i pl u l d e j a trebu i e s ă existe: căe i exi stă deja al teri tatea, i den titatea, cal i tate a şi tot restul [ :2 � 1 . I ată demon strat faptul că ce e a ce <provine> din unu nu cste un u. Dar meri tă să ne În t r e b ă m de ce există m u l t i p l u l ş i încă un m u l ti pl u aşa c u m apare În ccea ce v i n e d u pă un u ; şi m a i trebuie c c rc e ta t ă şi ne c esi ta t ea d e a - i urm a c e va "

,

,

,

.

( 1 6.]

Am arătat al tundeva [ 181 că t re b u i e să ex i ste ce v a d u pă eel pri m, ca ş i în gen eral eă <princ i piul> e s t e o putere l 2�D şi <îneă> o pu tcre 543


PLOT I N

Kal TOUTO, on 'EJ< TWV ăAAW'V umi'VTwv TTl <1TWTEOV , on J.1118€v ecrn jJ..Tj8e TWV ecrxciTwv, O J.lT) 8UVCXJ.ll V �l� TO r€VV(XV €X€L , 'EX€l va 8E vuv AEXTEOV, W<;, eTT E L 8T) EV TOl<; r€VVWjJ.. €VOL� OUX E<1n rrpoc; TO [ivw, aAAa lTp0<;"' TO KCtTW XWP€l v ){al J.la.AAOV El(; TIA�ttOC; )U �VCXl, KCXl 1-] apX"Il EKcicrTwv Ct1TAoucrTEpa il aour KocrjJ..ov TOL vuv TO TIOl �crav aLcriTllTov oux &.v �l T] xoo,u.o<;"' a'l attTjTo<; CXl.lTO, a.)I.J. a vouc; xal )(ocrjJ..oc; vorrroc;' XCXl Ta TIpa , / TOUTOU TOL, VU'V TO r€V'VT]O"a'V aUTO OUT€ VOU� OUTE xocr,u.oC; V OT]TO<; , CxlTAOOOT€POV 8E VOU XCXl CxlTAOUaT€p0'V KOOjJ.. OU VOTjTOU aL jap 'E X TIOAAO� TIOAU, aAAa ""to TTOA U TOUTO E� 00 TTOAAOll' E'L jap xal aUTO TTOAU, oux apxT) TOUTO, aAA' ăAAO 1TPO TOlhou, Lu<rTIiVext otv SEl Ele; E'V o'VTWs TTCXVTOC; TTA1l-tt OUC; e'gw XUl aTIA6TTlT� Tp-TLVOcrouv, ElTTEP OVT� aTTAouv , 'AAAa 1TWC; ""to j Ev6jJ.. EVOV E� cxu""tou A6roC; TIOA� Kal TIa.C;, ""to 8€ �'V ollAo'Von ou AOrOc;; E'L 8E jJ..r) TOUTO �v, TTWC; OOv oux EX A6you A6-yoc;; KUl TIWC; TO 2LyattoEL 8ec; 'E � cqcxttou; T( rap EXO'V ECXUTOU arcx tt o , / .1 ,\ c' l"A p )€XOV ) " xal WO-aUTW<;; ( K CXl' I\.€Y€TaL; TO, XCXTa" ""tCX CXU'Ta €Lo€C; Tl TCXUTCX 1TpOC; TO araiTov; To yap waaUTWC; ţT]TOUjJ.. € 'V O'V TWV , Il. ' ,€KEL'VO, .... C ' v cxrcxuwv . "H TIpOT€POV our- jJ..T]'\ )E'1� l/<1TCX<1v_Q. CXl o€T]O"€l, OTl aycxttov' El {lE ,u.ii, �EAUO\l amxJTTivcxl . &p' oLv Ta '(�'V wcrauTwc; , ) "' ) , , , .., E L OU\I ayaTITjTO\l TOUTW TO � TJ'V, jJ.. €VOVTa €1Tl TOUTOU €XOOO lWC;; ...... )/ 8TJAOV on OOOEV '(TJTEl ' EOLXE TOLVU\I 8La TOUTO TO wcrauTwc;, on apX€L Ta TICXpOVTCX . 'AAAa ml\lTwv ,,8TJ 1TapovTwv 'TOUTW ayalTTlTOv TO ţ�v XCXl 8"Il OUTW 1TapO\lTWV, OUX WC; ăAAW� O\lTWV CXUTOU. E'L 8' "h 1Ta.<1a '(wT) TOUTW xal: '(wTl €vcxPrrlC;, Kcxl ) , ) ) - '" .1 T€AELa TIacra €V TOUTW �UXT], xal, TIac; VO�, XCXl OOO€\I CXUTW )/ --).1 - "' ) ,.. ( OUTE ţWllC; OUT€ \lOU CXTIO<1TaTEL , AUTapKTJC; ouv €auTtp KCXL\ OOOE\I '(TjT€l El 8E jJ..Tj8EV 'Cll'T€L, €X€l E'V ECXUTW â E'(-rl TI]<1 €V ă\I, EL jJ..-D nap�v .'/EX€L otiv €V Ea uTw TO aratt ov 11 TO l OUTOV �\I, o 8T) '(w"Ilv xa L VOU\I El1TojJ.. € \I, 11 ?lAAO n crujJ..�€�TpCOr; TOUTOlC; . 'AAA' El TOUTO TO aycx{tov, OOO€V â.v ElT] ETfEX€l VCX TOUTW\I , E'L 8e E<JTl \1 EX€l VO, 81lAOvOn '(wTj TIPO� EX€L \10 TOUTLp E'{TjJ.1jJ.. EVTj EX€( \lOU XCXL TlÎv I.mocrTacrl v E X O U <1 CX e'{ EX€l vou XCXl npac; EX€l 'VO '(wou' EK€L vo yap aUTou apxii . �€l TOL VU\I 'EX€L VO �w�c; ....... ) XCX l \lOU' OUTW yap €1TlcrTP€�€L npoc; €X€L \10 €L,.. \lCXL XP€Lcrcrov Kal T"IlV '(wT)v nl\l E\I aUT�, jJ.. L jJ..TjJ.1ci n TOU E-V EX€(\ltp �\lTOC;, xa.{Ja TOUTO �n, XCXL TOV VOUV TOV EV TOUTW, J.llJ.1T]J.!a Tl TOU EV '€ K€l V WL OVTO<;, o "[1 8-rl1TOT € e<1n "'(OUTO. ..

'"

,

>

'

.....,

).1'

),

.

-

'

-

,

)

_

U

,

)

l'

1;"

,

,

,

-

'"

l'

)

'

C",

l'

,

-

l'

'

,

"""

(/

"

l'

544

,


ENNEADA a V-a, 3 (49), 1 6

d e neatins ş i c ă acest lucru trebuie crezut din cauza tuturor celorlalte realităţi, întrucât nu este nici una, ni ci măcar printre cele din urmă, care să nu aibă puterea de a naşte1284, Dar acum mai trebuie spus că, deoarece în cazul celor generate nu se poate merge în sus, ci <doar> în jos, înaintându-se tot mai mult în multiplu, principiul fiecărui <grup de lucruri> va fi mai simplu ca ele. Astfel, producătorul lumii sensibile nu poate fi lumea sensi bi l ă însăşi, ci o inteligenţă şi o lume intel igi bilă; iar cel anterior ei , care a produs-o, nu este nici inteligenţ ă, n i ci lume inteligibilă, ci este mai si mplu decât inteligenţa şi mai si mplu decât lumea inteligibilă. Căci acest multi plu <inteligibil> nu <se naşte> din ceva multiplu, ci din ceva ce nu mai este multi plu: dacă şi acesta ar fi multi plu, nu ar mai fi el princi pi ul, ci altceva anterior lui . Este nevoie, deci, de o contractare în direcţia unului veritabil, aflat în afara oricărei multiplicităţi şi oricărei simplităţi determinate� întrucât el este cu adevărat simplu. Dar cum <poate fi> cel născut din el o raţiune multiplă şi universală, deşi el nu era, evi dent, o raţiune? I ar dacă el nu este o raţ iune, cum de raţiunea nu <provine tot> dintr-o raţiune? Şi cum ceva de fonna binelui <se naşte> din bine? Căci ce are ci din binele însuşi <pentru> a se numi "de forma binelui"? Oare pentru că posedă ceva identic şi în acelaşi mod 1 285 ? Dar ce raport au acestea cu binele? Noi căutăm stabil itatea fiindcă este <unul> dintre bunuri, iar înainte de orice <vom căuta> acel lucru de care nu va trebui să ne îndepărtăm, fiindcă este bun. Altminteri, ne-am fi îndepărtal <de el>. Oare faptul de a trăi în acelaşi mod rămânând de bunăvoie alături de <bine să fie lucrul căutat>? Prin urmare, dacă <cuiva> îi place cum trăieşte, este li m pede că nu mai caută ni mi c; deci stabilitatea pare <să se datoreze> faptului că este mulţumit cu cele prezente. Dar pentru <inteligenţa di vină> viaţa este plăcută fiindcă toate sunt deja prezente <în ea>, şi Încă prezente astfel încât să nu fie diferite de ea. Dar dacă întreaga viaţă <aparţine> acestei inteligente, şi încă este o viaţă clară şi perfectă, atunci întregul suflet şi întreaga inteligenţă vor fi în ea şi nu este lipsită de nimic, nici din viaţă, nici din inteligenţă. <Ea Îşi este>, deci, autosuficientă şi nu caută ni mic; iar dacă nu caută ni mic, atunci are în sine ceea ce ar fi putut căuta dacă i-ar fi lipsi t Are, deci, în sine binele ori ceva de felul acesta, numit viaţ ă şi inteligenţă, sau altcumva, vreun atribut al lor. I ar dacă aşa ceva este binele, nu va mai exi sta ni mi c dincolo de ele. Dar, dacă el există, este limpede că viaţa <va fi orientată> spre el, depinzând de el, dobândindu-şi exi stenţa de la el şi trăind pentru el, căci el este princ i piul ei . Aşadar, el trebuie să fie superior vieţii şi inteligenţei , căci astfel <cel ce îi urmează> îşi va întoarce spre el şi viaţa (un fel de copie a ceea ce este în <principiu>, conform căruia şi trăieşte), şi inteligenţa (un fel de copie a ceea ce este în <principiu>, orice ar fi, până la urmă, acesta). .

545


PLOT I N

1 1 7.) Tl ot)'v EO''tl XPEl TIOV '(w�� �jJ..q>povEaTcrrou xal aTI­ TalO''tou xat avajJ..apTJlTOU xal vou miv Ta EXOV't� xal '(w�� / ...... , ) , ,.. , , """" ...... naO'lle; xal, vou lTaVTOe;; Ea'\l ouv A ErWjJ.. E'\I TO TIO L llO'av TaUTa, xaL TIWC; lTOL �O'a '\l ; KaC, jJ.." cp a '\l� Tl XPEl TIO'\l , OUX ăTI E l O' L V o AOr LO'jJ..oe; En' ăAAO, aAAa O'TTpE'taL au'tou. ' AAAa 8El Ct'Va�T)'\Ial blei rE ăAAa TIOAAa xal aTl 'tO\JTW 'to aUTapxec; �x m:l'\l'tw'\I E�W EO"TlV' €XaO'Tov be CXUTWV 811Ao'Von EVbEEC;' )(al an ExaO''tov J.l. ETEl Al")<P€ xal jJ.. €'t€X€l 'tou aU-TO€Vo<; , oux CXl)'tO €'\I . T ( oL'V TO ot) jJ.ET€X€l, o TIOl €l au-ro xal el val XCXL OJ.l.OU TeX miv'ta; 'AAA' El ...., C/ ,... , "'" ( , , ,,, lTOLEl EXCXO"-rOV EL VCXl xa l "["D EVa<; lTapOOOl ct aUTapxEC; TO, nA�-8-oc; aUTOU xa t aUTO<;, 81lAO'\l6n lTOlll'tLXO'\l OOOla<; xat alrtapXElac; EXEl vo aUTO OU)( 0'\1 OOOLa, aAA ' €�EXE l va 'tau'tT}<; xal �nExEl va at.l'tapXEl� . ' A pX€l otv TauTa A€rOVT� clnaMax­ -{J�val ;"H ETl -h tlJ ux n W61vEl xal J..La AAov�"IO'we; otv XP-rl aU-n1'J 11<511 rEV '\I�O'a L cd�aO'av TIP� aUTO TIAT)PW-{J ElO'O:V w61vWV . Ou jJ..-rlV aAAa m:iAl v �nO:O'TEov, El TIo-8- € 'J Tl '\Ia npoc; T-rlV W8l va ETIw8-rlv EUPOL jJ.. E V . TdXa bE xal EX TW" 1îbll AEXlr€V'twv, El TIO�AaXl e; ne; ETIa&n , rEVOl TO. T{e; oLv WO'TIEP xaL v-rl €TIw6-rl ăAATI; 'Enl {t€oooa rap naO't TOl� aAlllr EO't )(al Wv J.l ET EXO� E " aA 11-8-wv ojJ..we; EXq> €Ur € l , El 'ne; �OUAOL TO El TIEl" xal 6La­ vOll-8-�'\Ial , ETIElTIEp 8El -n1V 8lavOLav, '( v a n Elrrn, ăAAO xal (iAAo Aa�El v' OUTW rap xal 8u���' €V 8e ndvTll &nA� 8l E'�0<5oc; TlC; �O''tl v; ' AAA ' apxEl XCLV '\IOEPWC; E<pa$aO'-{Jat: e:<pa ­ $cijJ.. Evo'\l 8E, a'tE E<paTITETal , miVTI1 jJ.. 118ev J.l.-rlT€ 6U'\IaO'-{Jal J.lTjTE O'xOAnV ăY€l v AEYEl v, OOTEPO'\l 8e nEpl aUTou O'UAAO­ rl'( EO' lral , T DTE 8e XP-rl E:W pCXX EV a l TIlO'TEUE l v, a Ta v � llJUxn E�a C<p '\lll e; <pw� Ad�TI' TOUTO ,cip nap ' aUTou xal aUTOe;' xaL L TaTE XP-rl VOjJ.. l'(El v TIapEl VCU , OTav WO'lTEP lrE� ăJ,)...oc; Ele; dLxo'\l )(aAouvT� n voc; EAlruJv <pWTlO'Ţr 11 jJ..T)<5' EA-{J w v oux E<pW nO'EV . O,hw TOL xaL �UXrl aq>WTl<JTOe; ălr €O� EXElVOU' <pwncrlrElO'a <Se EXE L , o E'(TjT E l , )(al TOUTO TO TEA� TCtAll''h '\IOV �ux n, E<pd�a<J-{Jal CPWTOC; EXEl VOU XCXl aUTW aUTO lrEciO'aO'�al, OU� , �� " ol 1: ' t'" A ' r" 1J', , " "\ , aUTO, all.lI.ou q>wn,. , all.lI. ou xal, (opafr.. . uL Ecpwncr-v ll, ou rap L 'touT6 EO'Tl v, o 8El -{JEacraO'-{J a l ' Ou8E rap �ALOV 8tci <p WTOe; ăAAOU . nwc; &v oL'\I TOU-rO rEvolTo(A<pEAE naV Ta . �

L

1

546


E N N EA DA a V-a, 3 (49 ),

( 1 7. J Ce este, aş adar s upe rior

17

prea În ţelepte, care nu se le are pe to ale u ne i vi e ţi i nt e l igen ţ c universale? Dacă răspundem : "cel care ,

unei vie ţi

i n ş al ă şi nu greşeşte şi unei intel igen ţ e care un i versale şi unei

l e-a

făcut pe toate'� alunci cum le-a Tacut?

,

Ş i , dacă nu va indica ce va

superi o r, ra ţ i on am cn tu l nu se va în depărta către al tce v a, ci va rămân e la i n tel i gen ţă Trebu i e, însă, me rs mai sus din multe al te <motive> şi .

<mai ales> fi i n dcă autosuficien ţa < i n te li gen ţ e i care rezul tă din fapt u l

eă este al cătuită> din toate l ucruri le îi v i ne din exterio r Or, fi eca re .

d i n tre aeesle l ucmri esle e vi dent incomplet şi, întmcât fiecare a l uat parte şi participă la lm ul însuşi 1 186 , nu e s te unul însuş i . Ce este, deci, cel

la care <fiecare> participă, care îl face să existe pe <fiecare> şi, o dată toate l ucnl r i l e? Dacă, însă, el face fiecare l ucru să exi ste şi <dacă>, prin prezen ţa unului, multipl i c italca in tql i ge n ţei şi ac easta

cu e l ,

însăşi sunt 'au losufiei ente, unul , deşi .

ee[" 1 287

."IlU

este fiinţă.

ci dincolo ele

şi di ncolo de autosufic i en ţ ă, este În mod evi dent c el ce produce fiin ţ a şi autosllfieien ţ a. Oare aj unge, putem să ne opr i m, dacă

am spus acestea? <Nu>, căci mai este sufl etu l Încă şi mai grell de gânduri . EI trebuie, prob ab i l , pl i n de d ure ri l e naşteri i , să n ască deja, l ansân d u se spre unu. Mai este nevoie, totuş i, să îl vrăj i m, dacă am ,

-

ar fi <un rem edi u> şi în cel e spuse deja, dacă ci n e va le-ar repeta incan tându-Ic.

găsi un d eva o fonn ulă magică împotri va d u reri i Dar poate .

Şi ee altă n ou ă fOnTIulă <am pu te a găsi>? Căci <sufletul>, care parcurge toatc adevămri lc, chi a r şi pe c e l e la care partici păm, le scapă totuşi dacă ar vre a să le expri me şi să reflecteze < I a ele>, fi i n dcă, pentru a spune un lucru, raţ i unea discursivă trebuie de fapt să îl i a

succesi v, căc i aşa · <se face> şi o desc rie re Or, ce fel de d escri e re <poate> fi pentru ce va absol ut simpl u? În schi m b, aj unge o ati ngere intelectuală; d a r, dacă <sufletul> a atins <s i m p lul > când îl atinge n u are deloe n i c i puterea, n i ei răgazul pe ntru a v or bi , e i abi a apoi poate refl c cta . I a acesta. Atunci trebu i e adm is că l-a văzu t, când pr i me ş te .

,

d i n tr-o dată lumină; căci această l umină <vine> de la unu şi es te ci

însuş i. Şi tre b u i e să socoteaseă că ci es le prezent când îl l umi n ează

ven ind 1 28 H, asemen i un u i ze u pe care cineva îl cheamă în casă căci, daeă n u el a r fi ven it, <sufletul> n u a r fi fost l u m ina t Astfe l , su fletul l i ps i t de unu este nelum inat; dar, i medi at ee a fost l u m i nal, el are ceea ee căuta, iar scopul adevărat al sunetu l u i est e să a ti n gă l u mina un u l u i şi să {) vadă p r in ea însăşi, iar nu p r in lumina altu i a, chiar pe ca, <lum i na> prin care şi vede. Cftei t rebu i e să vadă < l um in a> prin ca re este l u mi n at ; căci <n u vede> n ici so a re l e prin a l tă l u m i n ă . Ş i eLIm s- ar put ea întâm pla <aceasta>? Îndepărtează-le pe toale ! ,

.

547


1\( (7) nwc; d1TO Ţ�U 1TP0Ţo� IO J.l€"tCX "to TTPW"tOV }Cal TT€Pl 'tOU €'VO� /

, <t "

,. " " �l Ţl ,,Eo"Ţl Jl.ETCl" TO lTPWTOV , aVCLrXTJ E � EXElVOU ElVCll TJ ..... r 1 1 �, EU{tUC; 11 TJlv <lVCLrWr11'V €lT' €XEl VO oux TW'V ]J.ETCLSU €XEl 'V, xal ..... , 'Ta�L v El,.. \lCLL bEUTEPW"V xaL" 'TpL -rw"V, 'tOU ]J.E'V ElTl TO npWTO"V 'TOU """" , •

"" " 8EUTEp0U a'Varo Jl.E'VOU, 'tOU be TPl TOU €lTL TO 8EthEPO'V ,  El ]J.€'V " rap Ţl lTpO mi"VTw'V El 'Val CxlTAOUV TOUTO XCLL lTaVTW"V ETEP0"V 'TW"V ]J.ET' CLUTO, €<p ' EaUTOU O'V, ou Jl.E]J.l"'(]J.E'VO'V TOlC; alt' CLUTOU, xaL miAl'V ETEP0'V 'TPOlTO\l TOLC; ăAAOlC; lTCLPEL 'VCLL ' t"' " " " ,. � _Q. , c O'V O'VTWC; E'V, OUX ETEpO'V O'V, El Ta. e'V, xav ou oU'VCL]J.E'VO"V, tlJEU� XCLL 'tO ce'V il 'VCLl , oti ]J.1l AOrOb Jl.11bE ElTlO"Tfj]J.TJ, o 811 xal €lTEXEl 'VCL AErE'tal li. "VCLL ooolac; - El rap Jl.11 alTAou'V €O"TCLl O"u]J.�aO"Ewc; �Sw ncLO'11C; XCLL O"UV{tEO"EWC; XCLl <S'VTWC; E'V, OUX Ci'V apXrl El11 - atJTapXEO"TaTO'V TE -rw CxlTAOU'V li. 'Val xal ,..", ) lTPWTO\l alTa\lTW\I' TO rap TOL Jl.TJ lTpw-rO\l E\lbEEC; TOU lTp0 aUTOU, .... . .... . .... . , ,. ) ( ( ) '\ '\ v , C ' TO, TE Jl.11 CLlTI\.OU'V L'V 11 ,E<t� 'EXEl, TW'V E'V CLUTtp CLlTI\.W'V oEO]J.E'VO'V, , (, , T ' c ' ..... ,. " ,\ '\ ' " c El El11 "VW'V , o 011 TOLOUTO"V EV Jl.O'VO'V oEl EL val ' CLI\.I\.O rCLp TOlOUTO'V, ce'V Ci'V ElTJ Tel CL]J.<pW , Ou reLp b" O"W]J.CLTa AErO]J.EV 800, il TO E'V lTPWTO'V O"W]J.CL , OOOE'V rcip CxlTAOU"V O"wjJ.a, rl 'Vo­ Jl.E"VO"V TE TO O"WJl.CL, <lAA ' OUX âpXtl' 11 8€ apXrl Ct"'( E'VllToc;' J.Lrl O"W]J.CLTlXrl 8€ Ota-CL, aAA' O'VTWC; ]J.la, eXEL 'VO Ci'V €(11 TO TTPWTO'V , E'L ăpCL €TEP0'V Ţl ]J.ETeL TO 1TPWTO"V El11, OUX CJ.'V �Ţl CxTTAOu"V El11' E"V ăpCL lTOAAa EO"TCLl . nO{tE'V ot"V -rOUTO; ) A lTO TOU V

.....

(

'

"

)

V

,

548

....

l

I.

,

,..",

,


IV (7) Cum <provine> din cel prim următorul şi despre unu1 289 .R

( 1 .) Dacă există ceva dU ă cel pri m, el trebui e să provină d i n el fie

direct, fie să se reducă ' -90 la el prin n i şte intermedi ari , i ar cele de rangul al doilea ş i al treilea să v i nă În ordi ne, al doi l ea reducân­ du-se la primul, iar al treilea la al doi l ea. Căc i , Înaintea tuturor, trebuie să exi ste ceva s i mplu, d i feri t de toate câte <vin> după e l , exi stent în s i ne, neamestecat cu cele <deri vate> d i n e l , dar capabil l a rândul său să fie prezent altfel În cel elal te <l ucruri >. EI este cu adevărat unu, i ar nu un exi stent d i feri t <şi > apoi unu . Căci este greşi t c h i ar să <spunem> " u/lu l este"' 1 29 1 despre cel <care nu adm i te> "nici discurs, nici ştiinţă'" 1 292, dar despre care se spune şi că este "dincolo de fiinţă" 1 293. căc i , dacă nu ar fi si mplu, În afara ori căru i accident şi a oricărei com puneri şi nu ar fi unu cu adevărat, nu ar putea fi princi pi u cu totul autosufi ci ent, fi i n d si mplu şi primul dintre toate. Într-adevăr, ceea ce nu este prim 1 294 are nevoie de ceva anterior, iar ceea ce nu este simplu are nevoie de prezen ţa În el a unor <părţ i> simpl e din care să <se compună>. Un asemenea unu trebuie s�� fie u n i c, căci, dacă ar mai fi altu l l a fel , ar fi am ândoi unu. Căci nu vorbim, desi ur, espre două corpuri sau despre unu <ca> despre un corp prim 295 . Intr-adevăr, n i c i un cor nu este simplu, fi ind născut, şi nici princi piu, care este nenăscut' -96. Pentru că nu este corporal, ci un unu veritab i l , el trebuie să fie cel pri m . Dacă ar m a i fi ceva du ă c e l pri m , n u ar putea fi tot s i m p l u , ci ar fi u n u - m u l ti pl u 1 2 7. Dar acesta de unde <pro v i n e > ? Din cel

r:

q

549


PLOTIN

'JTpWTOU' OU reLp b" )CCncL ou\rruXlav, 000' &V €n EXEl vo lTa\lTW\I ctPX"', nW� OOV (hIO TOU lTPWTOU; EL T€A€OV €O"n TO lTpWTOV )CaL na\lTWV T€A€WTCnOV )Cal buvajJ.l� " npwTll, OEl C" ,.. , ' v" lTaVTW\I TW\I O\lTW\I ouvaTWTaTOV El \laL , )CaL TCL� all.II.CL� bUVcLjJ.€L� )Ca{}-ooov ouvaVTal jJ.LjJ.€lO"{}-CLL EX€l VO ,VO Ll b ' &v TWV ăAAW\I El� TEA€lwcrL V '( 11, OpWjJ.EV r€VVWV )Cal ou)C aV€xojJ.E\lO\l E<p ' eauTou jJ.EV€L \1, ctAA' €T€p0\1 lTOL OUV , ou jJ.O\lOV o TL &\1 'JTpoaLP€CTL \1 �Xtl ' a..AAeL )Cal ooa <pUEL ăv€u npoalpEO'€�, ( C' ' C' ' t' _C\. ' C' C' � ', I UXCL oE xal, Ta" CL..., jJ.ETuuLouVTCL €CLUTWV XUvOOO\l oUVCLTaL ' OLOV TO n'Op {}-€PjJ.CLlVEL, XCLl �UXEL 1) XLW\I, xal Ta <pap}.laxa b€ EU; tiAAo €Pi(f�€TClL dio\l a.LTa - nciv'ttX -n1\1 aPXTlv XaTeL bUVCLj.l.Lv a..1T0J..L ljJ.OUJ..L €VCL El� aLbLo-nŢtcL TE xal arai16TIŢra . n� 00\1 TO T€A€WTaTOV xal TO lTPWTO\l o:ra1TOV €V CLUT� crLCLL T) WO"TrEP <p{}-ovlieruv €aUTOU il MUVCLTIicrCLV, 1) nU\I'tw\I OU\laj.l.LC;; nWc; b' &\1 €Tl aPX" eLT]; ÂEl O." TL XCLL a..lT ' CLUTOU rE\I€O{}-UL , E( nE p €O'Tal Tl XClL TWV ăAAWV lTap' CLUTO'O rE UlTOOTaVTW\I' OTL j.l.€V rCLp alt' CLlrrou, uvaŢXT) , bEL 011 XCLL LljJ.lWTCLTO\} lL\lal TO ŢEVVW}.lEVO\l xCLL b€lJ-rEPOV EXELVOU TWV ăAAWV ăjJ.EL VO\l iL VCLL . -

,

v

\

[2. ) E't J..L €V ot\l CLUTO \l0� �v TO Ţ€VVWV, VOU EVOE€O"'tEPOV, TIPOOEXEO"TEPO\l b€ \lW xaL OjJ.Ol OV bEL El VCLl ' ETI€ l b€ ETrEXEl VCL VOU TO rEVVWV , \lOUV Et \lUL a..vciŢ)CT) ,  l ci "re oE ou vo'O�, ot EVEPiELci ECTLl VOTJO'L�; NOT]O"l«; O€ TO VOT]'tO\l opwO'a )Cal TIP0C; 'tOU'tO ElTLO''tpa<pELCTa xaL aTI' EXEL\lOU 010V a..TIOT€AElOUjJ.E\lT] 6:6PLO"TOC; J..L €V au'tl1 WCTlTEP OWL<;, OPL '(ojJ.€\lT] O€ uno TOU VOT)TOU , ÂlO xal ElPT]TClL ' 'EX T�«; aOp(O"TOU OucibO� XCLL 'tOU E\lO«; Tci eLo11 xal Ol a..P l{}-jJ.Ol ' TOUTO rap o vo'O«; , ÂLO OUX 6:nAo'O�, ctAAci lTOAAci, CTUV{}-€O"l v TE Ej.l.<pCLl VW\I, VOT]TIlV jJ.€\lTOl , XCLl TIOAAcX opWV 1l0T],vECTTl J..L € \I otv xal aUTOC; \l0T]'t6v, CJ.AAeL )CCLL \loW\I' OlO 000 1lcS11 :'EOLl oe xal ă,AAO -rw jJ.€T' CLUTO VOT)TO'\} . ) AAAeL TIWC; ano TOU v011TOU o \l0� otno«;; To V011TO\l e<p ' ECLUTO'O j.l.EVOV XCLl OUX 0\1 E\lOEE«;, WO"lTEP 'to opwv XCLL 'ta VOOUV - €\lO€€C; O€ '\ ' , ...... t"' Il. ) , lI.€yw 't0 VOOUV W«; npa«; €X€L VO - OUX ECTTL V mo\} CLVCLLO'v 11TO\l, ctAA ' fCTn v CLUTO'O miv'tCL EV CLUTW )CCLl CTUV aUTw, ncLVTT) OLCLXPl TlXO\l ECLU'tOU, ",wTl EV aUT� )CCLL Trci\lTCL EV CLUT�, xCLL h " ( ) , , _C\. ' ,.. )€V 110"€l OUO"CL )cCLTCLVOT)O"lc; CLUTOU CLUTO OlOV€l O'uvalO'v L

l

(

'

J

)

I"v

)/

L

5 50

L


ENNEADA

a

V-a, 4 ( 7 ), 1 -2

pri m : el nu <provine> întâm plător, <căci a tun ci ? unul nu ar mai fi principiul tuturor. Dar cum <se n aşte> din cel prim? Dacă cel prim este desăvârşit şi este, dintre to ate cel mai. desăvârş it şi este cea dintâi putere, el tre b u i e să fie cel mai puternic dintre exi stente, i ar c el e lal te puteri să îl i mite pe cât pot. ar, vedem că, şi dintre celelalte lucruri, cel care aj unge la desăvârşire naşte <ceva> şi, fără să îndure să rămână în sine, produce altceva, <şi> nu doar cel ce are capaci tatea alegeri i , ci şi cele care cresc fără o ai bă, ca şi cele neînsufl e ţ i te, dar care se comun ică cât pot pe sine: aşa cum focul �

încălzeşte, zăpada răceşte L �98, iar pOţ i un i l e l 299 ac ţ i on ează asupra altu i a confonn <naturi i > lor, căci toate i m i tă pe cât pot princ i piul În veşn i c i e şi În b u n ă ta te . Cum poate atu nci cel desăvârşi t şi bin e l e

fi ge l os \ 300 pe sine, sau nepu­ tinc ios, deşi este puterea <producătoare> a tuturor? Cum ar mai fi el pri ncipiu? Ceva trebu ie, fără îndo ială, să se fi născut şi din el, dacă va fi să cxiste şi vreuna din celela1 te <real i tă ţ i> care pro vin d i n el, c ă c i el e tre b ui e să <fi proven i t> d i n e l . Atunci , cel născut trebuie să fi e foarte venerabi l şi, fi i nd al doi l ea după el , <trebui e> să fie mai bun decât celelalte lucruri . pri m s ă rămână Î n sine, c a ş i cum a r

[2.) Dacă <princ ipiul> generator ar fi fost e l însuşi inteligen ţă, <ceI ce i-ar unna> ar tre bu i să fie mai lipsit \ 301 de intel igen ţă, dar foarte apropiat şi asemănător c i . Dar, fi i ndcă <principiul> gen erator este dincolo de in te l i gen ţă, <realitatea următoare> trebuie să fie o intel i gen ţă. Totuşi , de ce <pri ncipiul generator> nu este o inte l i gen ţă al cămi act să fi e gândi rea? Gândirea care vede intel igibilul şi se întoarce spre el, parcă m aturizat ă şi desăvârşită de el, este ea Însăşi n edefin ită, ca o privire, fi ind Însă definită de intel igibil . De aceea se şi spune: din diada n cd e fi n i tă şi din unu <provin> fonnel e şi numerele, iar aceasta este intel igen ta D 02 . De aceea, <intel i gen t a> nu este sim Iă, ci ea este m ulti plăl3 03 pentru că se manifestă Într-un compus i 04, chiar dacă intel igibi l . Desigur, şi ea este ceva i nteligibil, dar este şi ceva inteligent, iar de aceea ea deja este doi . Iar, prin faptul că <vine> după unu, ea este şi un int el i gi bil diferit. Dar cum <se naşte> a ceastă inteligenţă din intel i g i bi l ? I ntc1igibiluI I 305, răm as în sine rară a ti l i psi t de ceva (aşa cum este cc l ce vede şi cel care gândeşte, căc i îl numesc "lipsit"" pe cel ce gândeşte fa ţă de inteligi bil), nu seamănă cuiva lipsit de sim ţire, ci toate sunt ale lui, În el şi Îm preu n ă cu el. EI se poate distinge total pe sine, În el este viaţa şi În el sunt toate, iar autoîn ţ elegerea sa este el însuşi . Ea are l oc ca pri ntr-o perce p ţ i e i n t i m ă în veşn ic

551


PLOTIN

O"tcLcr€L CLL O(tp l<a l VOTjcr€l €'t€� il l<aTa TTlV vou VOrpL v , E'e ,... , J ".." , ""' "tl OUV jJ.€VOV't� au"tou €V au'tw rL V€"tcu, cur CXU"tOU TOU'tO r(V€'tal, <SLav El<€l va jJ.C{).LC)t'U � �ă E<JTL , MEVOV't� oOv au"tou EV "tW OLX€lW Tj{t€l E� au"tou jJ.EV TO Ţl VOj..L EVOV YlVETal , jJ.EVO�'t� oE \ lV€'tat . 'E Tf€ l otv EXEl � pE 'Jl VOrrIDV, "t0 Yl , , , 1: ' " ... " t' VOjJ.€VOV TL, \I€Tal VOT\crLc;" VOT\crtC; o€ oooa xaL, VOOOOCX a<p ou Er€V€TO - ăAAO rcip OUl< EX€l - \l0Uc; Ţ LYVE TCX l , ă,AAO olov volŢtO\l l<CXl OlOV EX€l vo l<CXl jJ.ljJ.1lJ..lCX )(aL €l&wAOV El<ElVOU , 'M ).d � }lEVOV'tOC; El<€L vou rl V€TCXl; 'E V€PŢ€ L CX 1, j..L EV E<JTL 'tTlc; OUalcxC; , 11 El' EX T�� oUO"(cx� E X cXO"TOU ' )(CXl h jJ.E\I 't�C; oocrLae; CXU"to EO"TlV EV€P"'(ELCX El<acr"tO\l , h Se a1f' El<ElVT}c;, \1v S€l 1fCXVTl �lfEO"{)-CXl ES avcXrx:� E't€pa\l ofxrcxv CXUTOU' alOV xcx l E1fl TOU lfU� h jJ.€v Tle; Ecrn CTUjJ.1fAllPOOOCX n1V OOOla\l {tEPjJ.6rr}f;, h SE a1f' €xE(vr� �11 "'(L vOj..L Ev11 €V€PYOUVT� €l<ElVOU -rTlv cr Uj..L<J> UTOV -r1i OUo-LCX EV TW jJ.E V € L V 1fUP , Ou"'["w O" l<Ul<El ' l<al 1fOAU " , .... ", L , """'"' ) ) 1fpOTEpOV €l<€L jJ.EVOVT� CXUTOU €\I TW Oll<€lW ll{tEl El< � EV CXUTW 'tEA€L6tT1T� l<CXl cruvo� EV€pr€LCXe; � Ţ€VV�€lO"a EV ­ L EPYE L CX UmS<JTacrL v Acx�oooa, ă.T€ El< jJ.€rcLAT}c; SUVcL}lEWe;, " , � , -Q. � , ( � , jJ.EŢLO"TTJC; jJ.t:V OUV CX1fCXO"wv, ELc;' TO, EL� VCXl xal OUO"LCX\l lll\.v EV ' El<El vo ŢCXP E1fE-l<€L \lCX OOOlCXC; �V , KCXl El< El \10 jJ.€V &U\lCXjJ.LC; 1fcX\lTW\I, TO Se �" Tel 1fcLVTCX , E'L OE 'tOUTO "tel 1fcL\lTa, €l<El \10 " E1f€X€L \lCX 'twv 1fcxv"twv' €1f€X€ L \Ia apcx 000 l CXC; , l<al €L "ta 1fCXVTa, 1fpO bE mxv"twv "'["o....,EV ou TO '(O"ov"'"�Xov 'talC; 1facrl, l<CXl TCXULŢl OEl '1 ) , ,.. ) , r €1f€XEL \lCX EL VCXL Tl1<; OOO L CXC; , T OUTO oE' l<al, VOU' €1f€l<€L VCX apcx , 'f ' � .s: " , ' ! . !: ' .... .... ,, ) .... T ' "tL \lOU, o ŢCXp OV OU VEl<p0V OuoE ou �W11 OuoE OU VooUV' VOU<; &i\ l<CXl OV "tauT6v, Ou YeLP TWV 1fpay jJ.ci'twv b VO� - Wcrn€p h aXcr{tTJO"Le; TW\I cLLcr{tllTWV - 1fpOOVTWV, aAA ' aUTO<; \lO� Tel 1fPC[Yj..L aTCX, E(1f€P j..L" ELbTj CXUTW\I l<OjJ.L'(€TCXL . nO{tEV rcXp; 'MA ' €\lTcxu{)-a jJ.€TeL 'tWV 1fPCXŢjJ.ciTWV XCXL TCXU"tOV CXUTOle; l<CXl €\I' l<CXl " €1fLO"TIÎJ..L 11 oe "twv ăv€u UAT}c; Tci 1fpcirjJ.cxTa. ;

)

)

/

.....

_

>

)

/

'

>,

)

)/

;

...

_

,

"..,

552

.....

"

)

>

"

/

)


ENNEA DA a V-a,

4 (7), 2

repaus şi într-un mod de gândire diferit de gândirea intel igen ţei . Atunci, dacă ceva s e naşte p e când <inteligibilul> rămâne î n si ne, e l se naşte din acel intel i gibi l , pe când el este în cel mai mare grad ceea ce este 1 306. Aşadar, deşi <intel i gibilul> "rămâne În starea proprie" 1 307 , cel născut se naşte din el , dar se naşte pe când <intel igibilul> rămâne. Deoarece el rămâne intel igi bil , cel născut se naşte ca gân dire. Dar, fi i n d o gândire şi gândindu-se la cel din care s-a născut (căc i nu are al t <obiect» , <şi> ci devi ne o intel igen ţă, un fel de alt inteligibil, asemănător primului, o copi e şi o imagine a l ui Dar, cum de se n aşte el, dacă <intel igibi lul> rămâne <neschi m bat>? Fi ecare <l ucru are> un act al substan ţei <sal e> şi unul <derivat> din substan ţa <sa>1 3 08, Actul substan ţ ei este <lucrul> însuşi , pe când <actul deri vat> din substan ţ ă este cel care trebuie să îi urmeze ori căru i <lucru> 1 309, deş i este deosebit de el. La fel , în cazul focului, exi stă o căl dură care îi constituie substan ţ a, pe când cea <care deri vă> din prima se n aşte când focul îşi rea l i zează <actul> inerent substan ţei <sale>, rămânând <însă neschimbat> ca foc . La fel este şi acolo sus, şi al es acolo: pe când princi pi ul "rămâ1le Î/l starea oprieu l 3 1 0 , din per fecţ i unea şi din actul său inerent a apărut 1 3 1 actul generat, care, <proveni nd> dintr-o mare putere, cea mai mare di ntre toate, a a uns să existe şi să ia fi i n ţă. Căci <principiul> era "dincolo defiillfă" 3 1 2. .

fr

­

El este puterea <producătoare> a tuturor, pe c ând cel ăl al t este dej a toate <l ucruri l e>. I ar dacă acesta este toate, acel a este dincol o de toate, deci "dincolo de fiinţă". Dacă acesta este toate, i ar unul este înai n tea tuturor; nefii ndu-Ie egal , el trebuie să fie şi din acest m oti v "dincolo de fiinţă", Ceea ce <înseamnă dincol o> şi de inteli gen ţ ă; pri n urmare, există ceva dincolo de intel igen ţă. Căci fi i n ţa nu este un cadavru, nici nu este li psi tă de via ţă sau de gândire, ci i n tel igen ţ a ş i fi i n ţ a sunt identice. Căc i intel i genţa nu are obi ecte preexistente (aşa cum senza ţ i a are sensi bilele), ci intel igen ţa însăşi este obiectele ei , de vreme ce nu ia formele l or <de altundeva>. De fapt, de unde <le-ar putea lua>? Or, ea este ai ci Împreună cu obi ectele sal e, iden ti că şi una cu ele. De al tfel, şi şti i n ţa celor i m ateri ale este <i denti că> cu obiectele ei 1 3 1 3 .

5 53


)

(/

"V

)/

.....

(3 2). OTl OU)( e'(w TOU VOl} Ta vOllTeX xal lT€P l Ta,a{}-ou

V

1 1 . 1 Tov vouv, TOV aA 11{)-� vouv XCLi: OVTW� , &p '. Ci:\) L L � <pall1 �EucrEcr{ta( 1TOTE XCLl jJ."rl ni OVTCL bo� cicr EL v; O Uba jJ.w� . nw� rap âv ELL vouC; a\lOl1TaCVWV E'(l1; LlEL tLpa aUTOV aEi: €L OE Va L XCLl jJ.l1bE\I E1TL Aa{)-Ecr1'tCLl 1TOTE , T"rlV bE E'Cbl1crL V aUTW J..L 1lTE E'LXci'{ov"'Cl El VCLL p:rlTE ajJ.<p (�oAOV jJ.l1b ' CLL 1T ap ' ăAAO� t' ,, " " ); , C' '' C' " , C' ;� al CL 1TOo EL �EWC; . K al ,CLp EL OlO\l axoucrCLVLL . O"U TO L VUV OUaE Tl va TU; <pCLL 11 bL ' anOb E l 'gEW� , aAA ' oLv CLUTO{)- EV aUTW E\lCLpr� n \1 ' El \l a L . KalTOL o AO,OC; <Pl1crl 1Ta\l Ta · 1TWC; Ţap X CL� b L OP l El TLe; Tci. TE aUTo1'tEv Ta TE jJ.1l; 'AAA ' oLv, â cr ur ­ XWPOUcrL V CLUTO{)-E\I, 1T01't EV <P1lcrOUcrL TOlhwv TO €\lap,E� aUTW � 1TapEl VCLL ; n O{)-EV OE aUTW nlcrTL v, OTL OUTW� EXEL , 1TapE� E TaL ; 'ETIEl XCL L Tci E1T t T�C; aL cr{)-1lcrEWC;, â 8"rl 80XEl ) , ......, / ) / , , TI10"TL V JEXEl V )EVCLp,EO"TUTl1V , U1TL cr'tEl TUl , jJ.11 1TOTE om( EV TOLC; U1TOXEL jJ.E\lOLC;, aAA' EV TOLC; 1Ta{)- Ecr L V EX El Tl1\l boxoucra\l \.mocrTacrL V XUl vou b EL il O l CLV O l CLC; TW\I Xpt \lOU\lTWV· E1TEl } ) XCLl cru,XEXWPl1jJ.EVOU EV TOLC; U1TOXE LjJ.E\lOL� El \laL CLL cr {)- l1TOLC; , GJ\I a\lT L Alll!JL V " aLcri}-11crLC; 1TOl TIcrETaL, TO TE ŢLVWcr­ XOjJ.E\lO\l bL ' cLL cr{)- T1crEWC; TOU 1TpciŢ jJ.CLTOC; E'CbWAO\l EcrTL XCLL OUX CLUTO TO 1Tpa,J..L U h cllcr{)-l1crLC; ACLjJ.�civEL · jJ.E\lEL ,cip EXEl va E�w . (O 811 vouC; ŢL vwcrxwv XUL Ta VOl1Ta rl vwcrXW\I, EL jJ.EV E TE PCL O\lTCL iL VWcrXEL , 1TWC; jJ.Ev &\1 crU\lTUXOl CLUTOle;; ,

/

)

C

554

/


V

(32) .

Că inteligibilele nu sunt în afara inteligen ţ ei şi de spre bine

1 1 1 . Oare se po ate spune că i n te l i ge n ţ a, intel igen ţa adevărată şi care există în m od real, se Înşală vreodată şi va crede ceva ce nu e x i s tă? N i c i decu m . Cum ar ma i fi o intel igen ţ ă, dac ă este l i psită de ea? Ea treb ui e să ştie mereu, să nu u i te niciodată şi să nu pos ede şt i i n ţ a făcând ipoteze sau în mod ec h i v oc , nici ca şi cum ar fi auz i t- o de l a al tc ineva; deci nici pri n d em on s tra ţ i e . Căc i , c h i ar dacă s-ar spune <că i nte l i ge n ţ a ştie> unele lucruri pri n demonstra ţ i e, <ar tr ebu i > să mai exi ste al tele care să îi fie ev i d en te de la s i n e . De fapt, raţ i onam entul arată că toate <obi ectele i n t el i gen ţ e i sunt aşa>: într-adevăr, c um s-ar putea separa cele <evi dente> de la s i n e de cele c are nu sunt'? Atunci, de unde se va sus ţ i n e că le vine eviden ţ a <ob i e c tel o r> in te l i gen ţ e i despre care se admite că sunt <ev ide nte> de la sine? Şi de u n d e va dobândi < in tel igen ţ a> convingerea că l u cru ri l e stau astfel? N i c i cu obi ec tel e senzaţ i ei , ce par să ofere cea mai fennă c onv i n gere, nu suntem siguri d ac ă ex i s ten ţ a care n i se înfăţişează aparţine de fiecare dată su bs tratur i l or, sau afectări lor <lor>. De aceea e s te nevoie de o i n t el i ge n ţ ă sau de o rat iu ne di scursivă care să deci dă; căci, chiar dacă se admite că <a cea exi s ten ţ ă aparţi ne> s u bstratu ri l or sensibilelor ce îi stau la bază şi a căror rece ptare o pr od u ce senzaţia, ceea ce este cunoscut prin senza ţ ie este o im ag in e a l ucrului, iar senzaţia nu percepe l ucrul însuşi, căci el rămâne exterior 1 3 1 4 . Cum ar putea atunci i n t el i gen ţ a cunoscătoare, care cunoaşte i ntel i gi b il e le , să le întâlnească, dacă ea le cunoaşte ca fi ind diferite <de si ne>? 555


PLOTIN

'Ev8EXE'tCll rap jJ.�, WO'TE EVbEX E'tCll J.111 rlVW C:XElV il TOTE OTE O"UVE't UXE, XCll OUX ClEl E�El 't11v rVWO"l v " E'l oE O"UVE'( EUX{)-ClL <PriO'OUO'l , Tl TO crUV€'( EUX\tCll Too'torE nEt TCl xCll dl V O�O"E U ; TU1TOl EO"OVTCll " El oE TOUTO, >CCll E1TClxTol XCll lTATJra( " nWC; oe XClL TU1TWO'ET<Xl , 11 TLC; TWV TOLOUTWV "h jJ.opc.p1l; KClL " VOTJO"lC; TOU €�W WO'1TEP "h a'(O'{)-11O"l C; " KClL Tl bLolO"n 11 T� O'jJ.u<poTEpwv aVTl ACljJ.�dvEO'{)-Cll j n WC; 8e xaL rVWO' ETCll , on CLVTEAci�ETO ov'tWC;; nWC; bE, OTl UTCl{)-OV TOUTO " " !: ' '\ ' ) ",\ '\ T) on >CClI\.OV T) olXCllOV ; VE Xa,O"TOV rClp TOUTWV cll\.I\.O ClUTOU, ( ".." , ) , f"" , >CCll OU>C EV ClU'ttp Cll 'tT)C; XplO"EWC; ClpXCll , au; lTl O"TEUO"E l , aAAa )cCll CltJ'tCll E�W, XCLl � aĂ:tJ{)-Ela €XEL " El TCX xaxEL va uVClLcr{)-T)'tCl )cCll ăjJ.OlpCl '(w�C; >CCll: vou, 11 VOUV E X € l . Kal El vouv €XE l , ăJ.1Cl €VTClu\ta ăjJ.<pw, xaL TO eXAll{)-EC; wOL, )(aL b .... ...... f"" , 1TpW'tOC; VOUC; ou'toC;, )cCll E1Tl TOUTOU '(llTllcr0J.1EV , 1TWC; EXEl T) €v-rau1'ta CLA�\tEla, XCll TO VOT)TOV >CCll b VOUC; E'l €V TW cxirrw L, ( " ' (' ), "'" , ) / 1. J.l.EV xal CljJ.cl, 800 8E XCll ETEpa, T) 1TWC;; El b ClV0T)TCl >CCll ăY EU '(w �C;, "rC ăVTCl; Ou Tap 8" 1Tpo'taO'ElC; OUb€ Cx�lWJ.1Cl'tCl oUbe AEXTd' 11011 rap âv xaL CluTa 1TEPl ETEPWV AErOl, XCll oux aUTa Ta OVTa E( 11, OlOV -ro 8 ( XClLOV XClAOV, ăAAOU TOU bLXClLOU xaL TOU XClAOU OVTOC; . E)l o' anAa c.p-rlcroUO"l, OLXClLOV XWPlC; XCll XClAOV, 1TPWTOV jJ.€V OUX �V Tl 000 ' EV EVl 't0 " , ' ,\ ,\ ' !: ' - XCll, oL EO'1TClO' J.1EVOV V0T)'tOV EO'TCll , Cll\.l\.a ExaO"'tOV " K Cll' lTOU XCl'ta 'tl vac; bl eO"1TaO'-ral 't01TOUC;; nWC; be ClUTOLC; O"UV'tEU�ETCll b VOUC; 1TEpl \tEWV; nWC; bE jJ.EVEL;"H EV TW ao-rw 1TWC; jJ.EVEL ; TCvCl 8' OAWC; jJ.opc.p11v 11 'tU1TOV ��El ; tl J.1� WO'1T � P arcLAjJ.aTa EXxE ljJ.Eva xpuO"a 11 ăAAT)C; n v oc; UArţ; tmo Tl voC; 1TAcLO"TOU 11 Tpac.pEwc; 1TE1TOL lljJ.Eva; ,AAA ' El TOUTO, b \tEWPWV VOUC; cilO"\tT)O'lC; eO"Tal . Llla -rl be 'to jJ.Ev EO'Tl TWV TOLOUTWV !: ",\ '\ ' CTTOV oE !: " 1TClV'tWV )EXE l VO· El , TO, o!: ' cll\.I\.O oL XCllOOUVll, ' Tl ; M €rl Tap >CCll an jJ.cLAlO"'tCl 80lT) nc; 'tCluTa E�W El VCll XCll TOV VOOV ClUTa OUTWC; EXOVTa {)-EWPEL V, tLVayxaLov ClUTW J.l-rl-rE 't0 ... ) "'" " , ) t"" " ClAT){)-E<;' aUTWV EXEl v bl EtlJEUO'\tal 'tE EV a1TaO"l V OlC; {)-EwpEl " Ta J..L € V rap aAll{)-lva âv elll E )C EL va' {)-EWP-rlO"El TO(VUV au'ta OUX EXWV aUTei, E(bwAa be au"l'wv EV -rTI TVWO'El TTI TOlauTTI " L , .l ACl�WV . To TOL VUV aATj\t l vov OUX EXWV, ElOWACl 8E TOU CxATj{)-OUC; 1TClP ' ClUTW Aa�wv Ta tlJEUb� E� EL xai: OUoev aAT)\tec; " "

v

,

)

)

I"v

)

,

,

,

>

"

,

J

v

>

"""'"'

,

,

,

,

)

c,

"

L

5 56

"

>,

(


ENNEADA a V-a,

5 ( 3 2), 1

Căci ar putea să nu <l e întâlnească>j încât ar putea să nu le cunoască, sau <să le cunoască doar> când le întâlneşte, fără să aibă mereu cunoaşterea lor. I ar dacă se va spune că <inteligen ţ a> a fost legată <de inteligibile>, ce este această legătură? Apoi, gânduri le vor fi n işte amprente; dar atunci ele ar veni din afară şi s-ar imprima <în i nteligenţă>. Dar cum poate apărea amprenta, sau care este fi ura lor? I ar gândirea, asemeni senzaţiei, <va avea un obi ect> exterior\ . 5 ? Şi ce le va deosebi, pe lângă faptul că <gândirea> sesizează <obiecte> mai mici <ca sensi bi l itatea>? Şi cum va şti că le-a sesizat cu adevărat? Or, cum <va şti> că <obiectul cunoscut este> bun, sau frumos sau drept? Căci fiecare dintre acestea ar fi ceva diferit de <inteligen ţă>, iar principiile de judecată În care să ai bă Încredere nu s-ar afla În ea, ci şi ele ar fi În afară, unde ar fi şi adevărul . Apoi, <intel igibilele> sunt fie l ipsite de sensibili tate, de vi a ţ ă şi de inteligen ţă, fie au intel igen ţă. I ar dacă au intel igen ţă, vor fi aici ambele, şi adevărul , şi această intel igenţă primă. Vom cerceta atunci cum există adevărul de aici şi dacă inteligibilul şi inteligen ţa se află în aceeaşi <realitate> şi există deodată, deş i sunt două reali tăţi diferi te; sau <al tfel> cum? I ar dacă <inteligibi lele> sunt lipsite de inteligenţă şi viaţă, ce existente ar mai fi? Ele nu sunt nici "prem ise" 1 3 1 6 , nic i "axiome", n i ci "exprimabile 1 3 1 7, căci atunci s-ar referi şi ele la l ucruri diferite <de ele>, şi nu ar fi ele însele existentele, ca în <enun ţul> "ceea ce este drept este frumos " 1 3 1 8, dreptul şi frumosul fi i nd di ferite <de enun ţ>. I ar dacă ar spune că dreptul şi frumosul, <fiecare> separat sunt <realităţi> simple, inteligibilul nu ar mai fi ceva unic şi nici nu s-ar mai găsi În ceva un ic, ci fiecare <inteligibi l> s-ar separa <de celelalte>. Dar unde şi în ce locuri să se fi separat? Şi cum ar mai întâlni inteligenţa intel igibilele, dacă ar al erga în jurul <lor>? Cum ar mai rămâne ea nemişcată? Sau cum ar mai rămâne ea în sine? Şi, în general, ce figură şi amprentă ar avea ea? De nu cumva <inteligibi lele> se expun ca imagini le din aur sau din vreun al t materi al, făcute de vreun sculptor sau pictor. Dacă ar fi aşa, inteligen ţ a care le contemplă ar fi senzaţie. De ce, apoi , unul dintre <intel igibile să fie> dreptatea, altul altceva? Dar dintre toate cea mai i mportantă <obiecţi e> este: dacă s-ar sus ţ ine 1 3 1 9 că <intel i g i b i l e le> sunt total exterioare şi că inteligen ţa le contemplă în aceste condi ţ i i , ea nu ar trebui să posede adevărul despre ele, ci să se înşele în tot ceea ce contemplă. Căci intel i gibilele ar fi <real i tăţile> adevărate <şi>, într-o asemenea cunoaştere, pe ele le-ar contempla <inteligenţa>, fără să le posede, dar sesizând i magin ile lor. Dar, dacă nu ar poseda ad evărata <real i tate>, ses i zând, însă, în sine i m agi n i l e ei , ea ar avea parte doar de <realităţi> înşel ătoare şi de nimic adevărat .

..

557


PLOTI N

E'L jJ.€\I ot\l E'1 01ÎC1E L, OTl ni '-lJEUO� €XEL , OjJ.OAOyTlC1E l ăjJ.OlpOe; cXA T)1)-E lo.e; El \lo.l ' E'l O€ )(o.L TOlno cXjVoijC1El XCXL DL TlC1eTcxl TO cXAT)1)-Ee; €XEL \1 OU)( €XW\I, Ol nAacTlo\l €V cxu'n:J Ta \jJ€UOOe; jE\lOjJ.E\lO\l nOAU Tlle; cXAll1)-ELcxe; CXUTO\l cXlTOOTijC1�l . Ll L a TOUTO jap XCXL €\I TCXle; alC11)-ijC1EC1l \1, dL jJ.CXL , OUX €\lEC1Tl \1 cXA ij1)-ELCX, cXAAa bO�CX, OTl lTo.PCXOEXOjJ.E\lT) XCXL OLa TOUTO oo�CX OtC1CX ăAAO no.po.bEXETo.l elAAOU O\lTOe; EXE L\lOU, ES ot TOUTO â ncxpCXbEXETo.L €XEl , E't ot\l jJ.-rl cXATl1)-ElCX 'E \I TW \lW, ot)TDc; jJ.€\I b TOLOUTDc; \lOUe; 01JLE cXA�1)-E lCX EC1TCXL OUTE cXA �-\tE(CX \lOUe; OUTE c "'"' OAW� \lO� )eC1TCXl . )AAA OUOE cxAAoih nou 11 cxA111)-ELCX EC1To.L . / / ,

)

"

,

'"

(

)

'"

L

/ )

(2.) Ou TOL\lU\I OEl OUTE €�W 'tcX \loT)'trt '(T)TEl \1, OUTE TUlTOUC; €\I T� \1 0 TW\J O\lTW\I AEjEl \1 El \lo. l , otJ'tE TIie; cXA T)�E La� , , o.j\lWC1Lo,\I TE 'TW\I \lOT)TW\I lTOlEl \1 Xo.L, o.nOOTEpOU\lTo.e; o.UTO\l a\lUmXp�La\l )(aL €n aU'TO\l 'TO\l \lOU\I cX\lo.l PEl \l . 'AAA' E'LlTEP )(CXL j\lWC1l \1 bEL xaL cXAij1)-ELa\l E'LC1cijEL \1 )(CXL TcX O\lTa TllPEt \1 )(CXL YVWC1L \1 TOU TL E)(o.C1TOV 'E C1Tl \1, cXAAa jJ.Tj TOU lTOtov TL E)(CXC1TO\l, CiTE E'(&uAOV o.UTOU xaL '( xVoe; 'LC1XOVTo.e;, cXAAa jJ. 11 CXUTa EXO\lTae; )(CXL C1UVOVTCXe; Xo.L C1UjXpa�E\lTCXe; aUTOle;, TW , "\ -Q. l VW VW ouTEO\l To., ncx",'to.. \ I:� / c: / T), XCXl CXl\.lllJ / OC/UTW jap ' o.v )(CXl" ELaEL aAll1)-lv� iLOELll, XCXL OUO ' &\1 ElTLAci1)-OLTO 000 ' &v nEplEA1)-OL �llTWV, XCXL h elAij1)-ELa €\I CXUTW xaL Eopa EC1Tal TOle; ot)(H XCXL '{1lcrETaL Xo.L voijC1El . c 'A OTJ nd\lTa nEpL Tijv jJ.cxxapLWTaTIlV <POOL v OEt tmapXEl v' -ll lTOU TO TLjJ.lOV xaL C1EjJ. \10\1 EC1TCXl ; KCXl jap at OIJLWe; 000' cXlTOCEl� EWe; CEL OOO€ lTL C1TEWC;, OTL OIJLWe; , OUTWe; (/ CXUToc; jap XCXL, E\lapjlle; aUTOe; aUTW - XCXl El Tl lTpO o.UTOU, an €S o.U'TOU, )(aL E'( Tl jJ.ET ' 'EXEl \I�, OTL o.UTOe; - Xo.L OooELe; nlC1ToTEpOe; aUTw lTEPL exUTOU - )(CXL OTL €XEl TOUTO XCXL OVTWe; .'/QC1TE xaL h OVT� elAij�ElCX ou C1UjJ.<pw\loooa elAAw cXAA ' Eo.U-r-n , XCXL OooEV ncxp ' aUT"v, ăAAO AEjEl , elAA â AEjE� , XCXL EC1n , XCXL o EcrTl , TOUTO )(CXL AEjEl . T(e; &\1 ot\l EAEj�E LEj KCXl lTo1)-Ev O'(C1EL TOV EAEjXO"'; E'te; jap TCXUTOV o <pEpOjJ.€VOe; EAEjXOe; TW lTpOEl nOVTL , xciv )(0jJ.LC1Ţl � elAAo, <pEPETCXl Ele; TO\l Esapxlle; El nOVTa )(aL EV €C1TL v' ou Ljap elAAo cXAll�EC1TEPO\l ci\l EUpOLe; TOU aAT)1)-oUe; . -

)

)

'"

--

-

-

}

,

--

"

)

'

)

'

{

--

,

)/

,

'

[3.) M (o. TO(VUV <pOaLe; aULTJ tw.l v, \lOUe;, Ta ăVTa ncivTa, h aATl1)-ELcx' El CE, 1)-EOc; ne; jJ.Ejae;· J.l.a.AAOV O€ ou ne;, cXAAa na.e; 558


E N N EADA

a

V-a.

5 (}2), 1 -}

Dacă ar şti, aşadar, că are ·parte de <real i t ă ţ i > Înşel ăto are, < i n te l i ­

gen ţ a > ar recunoaş t e c ă este l i psi tă de adevăr. D a c ă ar i gnora ş i faptu l ac esta ş i ar socoti că posedă adevărul fără s ă îl a i b ă , atunci

înşel ă c i u nea

,

deven i tă dublă, ar îndepărta-o <şi mai> mult de

adevăr. De aceea, cred, nici în se n z a ţ i i n u se află adev ăr, ci o p i n i e ,

fi i ndcă <sen s i bi l i tatea>, fi i nd receptivă şi fi i n d d e aceea opini e l 320,

rec ep te a ză ceva, pe când lu crul de la care are ceea ce a receptat

este altce v a . A ş ad ar, dacă nu e x istă adevăr în i n te l i ge n ţ ă, acest fe l de i n tel i gen ţ ă nu va fi adevăr, n i c i i n tel igen ţ ă veri ta b i l ă şi m C I

m ă c a r i ntel i gen ţ ă . D a r n i c i ade vărul nu va mai fi al tundeva. 121. Nu trebuie, dec i , să căutăm intel igibilele în afara <inteligen ţei>, n i c i să spunem că ele sunt amprentele exÎ stentclor în i n t e l i gen ţ ă, sau, l i psi nd-o pe ea de a dev ă r, să facem i m po s i bi lă cunoaşterea şi exi sten ţ a intel igi bilclor, pentur c a apoi s ă suprimăm inteligen ţa însăşi . Dar, dacă trebuie să includem <în intel igen ţ ă> cunoaşterea şi adevăntl şi să păstrăm <în ca> exi stentele şi cunoaşterea a c e ea ce este fiecare (însă nu <doar> a cal ită P i fiecăntia, căc i am avea <doar> o imagine şi o unn ă a <lucru l ui>, fă ră a avea <lucrurile> inse le şi fără a fi uni ţi şi amesteea ţ i eu ele), atunci trebu ie să i le acordăm i ntel i gen ţei adevărate pe toate. Căci astfel ar putea să le şi cunoască, ba chiar să le cunoască cu adevărat şi să nu le uite şi n i c i să le caute împrejur; a dev ănt l va fi în ea şi ea va fi sediul existcntelor, iar ele vor trăi şi vor gândi.Toate acestea trebuie să existe într-o asemenea natură feri c i tă ; altminteri, unde va mai fi ceea ce este preţ ios şi venerabi l D2 1 ? Şi astfel, încă o dată, ea nu are nevoie de vreo demonstra ţ ie sau de vreo garan ţ ie că este astfel (căei ea însăşi este astfel şi îşi este sieşi evi dentă), iar dacă cxistă eeva anterior ei, <ea ştie> că <provine> din el, iar dacă există ceva după acela, <ea ştie> că <este vorba de> ea însăşi (şi nimeni n u îi poate fi mai bun garant în c e o priveşte) şi eă acesta exi stă acolo şi îneă în m o d veritabi l . Astfel , nici adevărul veri tabil nu stă în acord cu al tceva, ci cu sine, şi n u mai splme al tceva În afară de sine, ci ceea ce spune şi este, iar ceea cc este, aeeea şi s pun e . Prin unnare, cine ar putea să îl contrazică? Şi dc un de i -ar veni în minte obieq ia? Căci obiecţia ar coi n c i d e cu ipoteza i n i ţ i ală şi, chiar dacă ar fi prezentată c a nouă, ar conduce l a enun ţul ini ţ i al, cu care face una; căc i nu ai putea găsi ceva mai adevărat ca adevăm l.

(3 ) . Avem,

deci, această natură unică, intel i g en ţa,

toate existente l e ,

adevăm l . Atunci , <avem> un mare zeu; mai mult, n u unu l anu m i t,

5 59


PLOT I N

-

,..

"" <X' 'l!;.l Ol "taUTa El "aL . KaL �E� <XUTll 11 q>l.>O'l�.! xal �E� cSE\hEPO� TIpcxpaL VWV E<XU'tOV lTPl" apa" EX€L ''0''' b oe tm E pxa�l1'ta l xaL t.mEpLOpU'tal ElT l xaA�� ou'tw� 010" XPllTIlOO� , 11 E'f atnou E'fTlP't11T<Xl ,"'EoEl rap EXEl "0" !)ac "o"'ta jJ." ElT ' cnj.HJxOU 'tL "o� J.l11<5 ' at bT l 4JUX �C; EU�� � € �l1X € "<X L, aAA il"al au't� xaAAo� ajJ.1lx<x"o" TIpa <XU"tOU TIPOlO" I olO" TIpa J.lErcXAOU �a(nAE� TIP O E L<J'L p.€" TIPW'tCX €" "t<XL� TIpo6cSol� "ta E AaT"tw, UEL of. "tel jJ.EC'(W xaL Tel O'EjJ."o"tEpa ETI ' aUToLC;, ,.. '\ ,, �;;. -, , p.,.,, ' Lxw""tEpa, El J-IV" CT l I\ 1 1'-'11 jJ.a.1\1\0" "ta "ta, xal, "ta, TIEpl' Il.tJa<J'l I\E<X 1:: ' " p. , ' , Jl.E'T au'To" 'tlJ.l.la' E<p aTIUerl u€ "tOU"tOle;;' tJaer ll\E UC; npO<p al "E"tal E'faL<p"l1C; au'toc; a jJ.Erac;, o'l O ' EUXO"'TaL xal npOO"KU­ "OOOl'V, OOOl J.l1l npoon�A{to" apX€crttE"'TE� 'TOL<; npa 'TOU �aerlAEwc; b<p�€lcrl v , 'E X €L J.lE" oL" b �acrL AE� (fJ.. AO<;, dC 'TE npo aUTou npolo,,'t€e;;' ăAAOl au"tou' b oe EX€L �<xcrtAEUC; OUl< aAAo'tpLW" ăpxw", aAA ' EXW" "til" OLXCXLO'TcXT11" l<al <puO'El apXllv xal nl" aAll�� �acrL AE(CX", CiTE TIi� aA�E(CXC; !)aer lAEUC; xal w" xa"tel <pUCTL" XUP L OC; "tou au'Tou a�p60u rEv"iijJ.a"toc; xal �E(OU cru"TcXrjJ.a"t�, �acrl A€Uc; �aO'LA€W� xal �CX(nAEW" xal TIa"t"'p cSt xaLo"tEpo" a." XAll� e:L � itE w", â" b ZE� xal 1'CUJT(l EjJ.LjJ. ijCTa'to nl" "tou Eau'tou naTpac; oux u"aO'x0jJ.E"OC; �EWP CCX" , aAAa 'tT]" "tou TIP OTIcX"top� 010" E"EP­ rElav E l � tmOO"taCT l" ooo( a c; . ,

'

u

(

"

"

'

,

)

,

)

,

U

'

, , _el. al ElC; oEl EV xal [ 4 . 1" 0 'tl jJ.E" s:: "" 'tllV , a"arwrll" nOl11craCTv ) , OU" ,.. )

{,

,

aAl1�wc; E", aAAa J.lT] WCTTIEP "ta ăAACX E" , â. nOAAa (S"'ta jJ.E "tOXn E"OC; E" - OEL oe 'to jJ. T] jJ.E 'tOX n €" ACX�EL" jJ.1l0e "to ou jJ.Ci� AO" €" ll noAAc1 - xal O"tl b jJ.e ,,� "Ol1"tOC; XOCTjJ.OC; xal b "OUC; j.J.(XAAO" E" 'tw" ăAAW" , l<al oooe" ErrU"t€pW CXU"tou 'tOU €"oC;, ou jJ.-rl" "to xa{Japwc; E" , e:'(P11'taL . T( oe "to xa\tapwc; €" " )/ "" el. Eacra _el. ou jJ.E" , EL CT_vel. aL nov xal ov'tWe;;' xal' OU xa'T al\l\o, " u" _v ' c .... -Q. cx ("''lal TIP0C; C ' u , X Pll TOL VU" ,E"Tauv EV , XCXl jJ.lloE" TIU oU"CXTO" b CXUTW ETl npocritEL "al , aAAa CT-r�"al na"'TEAWC; OEOLo"ta au-rou ""'" , ""'" ) OUO anocr'tcx-r11CTaL jJ.ll0E, TOUACXXL / npoEA{JEL" } / cr-rO" J.lllOe:, ELC; E'L oe jJ. ii, E CTXEC; Sua, oux E" olC; 'to E", aAAa ClJ.l.<pw UCT'tEpa Ou rap {JEAEL jJ.E"t' elAAOU OU't€ E"OC; oth € anocrouou" CTu"apl itJ.l.ElCTitCXL ouo OAWC; apL itJ.l.EL crttaL ' jJ.E"tpO" rup au'TO xal ou jJ.€TPOUjJ.€"O", X<Xl "tOLC; elAAOLC; 8e oux 'Ccro", «("a cru" au'toLC;' El 8E J.l ii, XOL "0" -rL eCT'taL En ' au-rou xal "tw" ,

)/

)

""

"

"

'

,

"

L

,

'

560


EN N EADA a V-a,

5 (3 2 ), 3-4

ci unul uni versal, care soc.oteşte că este aceste <lucruri>. Această natură este un zeu, dar un zeu secundl 322, care se arată mai înainte să îl vedem pe primul. Acela, în schimb, domneşte aşezat deasupra <intel igen ţei>, ca pe un tron frumos care depinde el . Căci, avan­ sând, <primul zeu> nu trebuia se îndrepte spre ceva neînsufletit, nici de-a dreptul spre suflet, ci <trebuia> să existe o frumuseţel 3 23 de neatins care să vină în faţa lui , aşa cum, în procesiuni , înaintea unui mare rege vin mai întâi cei mai mărun ţi, iar apoi, după aceşti a, unii tot mai mari şi mai venerabil i şi <în continuare> cei din preajma regelui , care posedă deja mai mult din demnitatea regală, iar apoi cei onoraţi <imedi at> după rege. Iar după toţ i aceştia se arată dintr-o dată însuşi marele rege, iar uni i îl roagă şi i se închină, cel puţin cei care nu s-au îndepărtat, mul ţum i ţ i cu cele văzute îna­ intea <apari ţiei> regelui . Aşadar, aici jos regel e este diferit de cei ce vi n înaintea lui, pe când regele de sus nu domneşte peste străini, ci posedă cea mai dreaptă şi naturală suveranitate şi un regat ve­ ritabi l ; căci el este regele adevărului şi domnitor natural asupra întregii sale descendenţe şi a societăţii divine, putând fi numit rege al regelui şi al regilor şi, cu mai mare îndreptăţire, "tată al zeilor· · I 3 24. Zeus îl imită şi prin faptul că nu. s-a mul ţumit cu contempl area tatălui său, ci, pentru a vorbi astfel, cu actul bunicului său 1 3 25 de a face să existe fiin ţa.

[4] . S-a spus 1 326, deci, că ascensiunea trebuie Tacută spre unu şi spre unul veritabil , iar nu spre un unu de felul celorlalte lucruri care, fiind multiple, sunt unu prin participarea l a el (or, unul nu trebuie considerat �rin participare, sau întrucât este unu mai degrabă decât multiplu1 32 ), şi că lumea intel igi bilă şi intel igenţ a sunt unu în mai mare măsură decât celelalte lucruri, nimic nefi ind mai apropiat <decât ele> de unul însuşi, deşi nu sunt unul pur. Or, dacă se poate, dorim să vedem acum ce este unul pur şi veritabil, care nu este <unu> conform cu altceva. Trebui e atunci să te lan!'-l'zi spre unu şi să nu îi mai adaugi ni mic, ci să te opreşti doar <acohl . de teamă să nu te îndepărtezi de el şi să avansezi cât de puţin spre J n i . Altmin­ teri, îl ai pe doi : nu un doi în care se află unul , ci <un dui În care> ambele <unităţi> sunt posterioare <unului>. Căci <unul> nu vrea să fie numărat împreună cu altceva, fi e cu un unu, fie cu alt număr, şi nici să fie numărat în vreun fel, căci el este măsură şi nu <ceva> măsurat, nefiind egal 1 32 8 şi altor lucruri pentru a fi împreună cu el e. Altminteri, ar exista ceva comun Între el şi cele numărate împreună 56 1


PLOT I N

eruvcxpl -3-j.lOUj.lEVWV, xebCEL v o npo cxlnou ' OEL OE J.lllOEv . OUOE rcip OUO' b Ou(nWOTJ� apLitJ.1o� XCXT' CXlnou, OUOE rE b uerTEpoc; , ( I't: / TOUTOU, o TOU noerou' ouerl woll� J.1EV (o TO El,.. VCXl CXEl TICXPEXWV , TOU OE TIocrou b TO nocrov J.lET ' ăAAWV 11 ETl J.1 Ti J.1ET' ăAAWV, ELTIEP aPlţ)-J.10� TOllTO . 'ETIEl xal h EV TOL C; TOU nocrou apl itJ.10U TIpOC; TO EV TllV cxpXTJV CXUTWV CXTI0J.1l J.10UJ.1EVTJ TTJV EV TOlC; TIPOTEPOl� apl -3-J.10L � <pucr l e; npo� TO OVTW� 6V oux aVCXALcrXOUerCX TO 6V OUOE XEpJ.1aTC(oucrcx T-rlV lmoerTcxcrl v EXE l , aAAci oucioo� jEVO J.1EVTJ� EcrTl J.lOvcXr;; h TIPO T�C;; oucioo� XCXl oux 11 EV TTI oua8L ).lOvae; €XCXTEpa ou8 ' €TEPCX EXE LVll . T( ,cip ) ""'" ,.. __ , / J.lCXAAO'\l OlTOT€paOUV; E)l OUV J.lllO€TEPCX aUTwv, aAATJ )EX€LVTJ ....., , ) ' / / t" ).l€VEl � ,... u - TJ ( ou . nw� OUV €TEpal EXEl VCXl ; K CXl nw� xal J.l€vouera , , c ' UEV; K al' El) TaUTO EV, OTIEP EV EXCXTEPCX Tn TIEpl EX0J.lEVn . ouae; L L " H j.lETEXEl v T�e; npWTllC; <paTEOV, ăAAae; OE L�C; j.lETEXOUcr l , xal TIlV oud.c5a. OE, xa,cro �V, J.lETEXE l v , OUX werCXUTWe; OE' €TIEl OUOE b).lo(we; erTpaTOe; 6V xal DLXLCX . KCXl aUTll npo� TO , ,, , ( .,.. v v ,, " u , crUVEXE� OUTE xaTa TO WC; El val EV, OUTE xaTa TO TIocrov EV . "Ap ' otlv a\ J.1EV J.10VclOEC; ăAAWe; a\ EV TIEv-rciol XCXL OExciol , TO OE 6V TO EV TTI TIEVTciOl TIPO� TO 6V TO ETIL T�C; oExcioo� " 1' , TO CXUTO; H , EL vau� nacra TIpOC; TIacrav, J.1lXpcx. TIPO� J.1E,CXAllV, xaL lTOAl� TIpOr;; TIOAl v, xcxL crTpcnoe; lTPO� crTpaTov, TCXUTO eev xaL EVTauita' El OE J.l TJO ' EXEL , ouo ' EVTcxuita . E'l ,clp n v E� TIEPl TOUTWV lXlTOp(al , UcrTEpOV . --

,

,

(,

"'V

"

,

)

)

,

)

--

)

)

l'

,

1"

'-

)

I

"'"'

(

t.

"

,

,

)

l' lI'

...... ..

)

'

u

v

)

(

--

"'V

[5.1 'AAA ' €TI ' €XELVO ETICXV lTEOV AEroucrl v , aTl J.1EVEL TO TIPWTOV TO aUTO, xCiv E� aUTOU r(VTJTCXl ETEpa . 'Ev J.1EV otv TOL� apt ,crJ.10Le; J.l.EVOVTO� J.1EV TOU EV , TIOL OUVTO� OE ăAAOU, b apt it J.10e; rl VETat xo:"[ ' aUTO' EV DE T0 a Ecrn TIpa TWV OVTWV J.lEVEL J.1EV TIOAU J.liiAAOV EVTauita TO EV ' J.1EVOVTO� OE aUTou oux ăAAO lTOlEL, El xe1"!"' cxmo Tci OVTCX, UAA' UPXEL CXlrrO jEVv�crCXl Tci (SVTCX . KCXl wcrTfEP EXEL ETIL TWV aP l itJ.1WV �v TOU TIPWTOU - T�� j.lovcioo� - ETIL TIacrl v iLcSo� TIPWTWC; xal OEUTEPWC;, XCXl oux ElT(crllC; €xcicrTou J.lETaAcxJ.l�civ ovToc; TWV ucrTEpov CXUT��, OUTW XCXl EVTcxuitCX ExacrTov J.1EV TWV J.1ETci TO " ) , t" .,.. >.r". ) ( , ( , ) .... J.lEV lTJXUTOV EXEL Tl EXEl VOU OlOV El� EV CXUTtp . K CXXEL II J.lE"tCX ATJ4JlC; T O TIocro" t.l1TEcrTTJcrEv aUTwv , EVTcxuitCX O E TTjv OUcrLcxv (1' , "" ' '''' )1' - ( aUTOle; UTIEcrTTJcrCXTO, WcrT EL VCXl TO El VCXl l XVOC; TOU EVOC; . l

--

(

l'

l'

562


EN N EADA a V-a,

5 (32), 4-5

cu el, care i-ar fi anterior. Or, nimic nu trebuie să fie <înaintea unului>. Căci despre el nu <Se poate afinna> nici măcar numărul substanţial şi , deci, nici cel posterior lui, cel al cantităţii 1329 . <Numărul> substan ţial oferă mcreu existenţa, pe când cel al cantităţii <oferă> cantitatea, <fie> împreună cu altc <numere>, fie chiar fără ele, dacă aceasta este cu adevărat un număr l 330. Căci şi natura din numerele cantităţii imită, în raport cu unul care este principiul lor, <natura> din numerele <substan ţiale> anterioare în raportul ei cu unul veritabil. Astfel, <natura cantităţii> nu ia fiinţă eliminând unul ori mărunţindu-l, ci, după ce s-a născut dualitatea, unitatea anterioară dualităţi i <continuă> să existe, fără ca cele două <uni tăti> din dualitate sau vreuna <din ele> să fie acea <unitate>. Căci de �e ar fi una din ele mai degrabă <acea unitate>? Atunci, dacă nu este nici una din ele, acea <uni tate> va fi ce va diferit, dăinuind acolo lU1de dăinuie. Cum se deosebesc atlIDci <unităţile dualităţii>? Şi cum este dualitatea un unu? Este şi ea acelaşi unu din fiecare din cele două unităţi din ea? Trebuie spus că ele participă la prima <unitate>, dar că diferă de cea la care participă, iar dualitatea participă şi ea <la unitate>, în măsura în care este un unu, dar nu la fel : căci nici annata şi casa nu sunt unu la fe1 133 1 . Casa <este una> în privinţa conti­ nuităţii, dar nu în privinţa existenţei sau a cantităţii 1 33 . Atunci sunt, diferite unităţile, cea din cincime şi cea din zecime ] )33 , unul din cin­ cime fiind, în schimb, acelaşi cu unul din zecime 1 23 4? Dacă orice navă <este aceeaşi> cu orice altă navă) cea mică cu cea mare, sau un oraş cu lill altul, ori o armată cu alta, şi în cazul <numerelor avem> acelaşi unu. Dar, dacă in celelalte cazuri nu este <aşa>, atunci nici aici. Dacă mai sunt tmele dificultăţi legate de acestea, <le vom trata> mai târziu 1 335 . (51. Trebuie, însă, să reveni m acolo unde spunem că pri mul <pri ncipi u> rămâne acelaşi, chiar dacă din el se nasc alte <real ităţi>. Prin urmare, dacă unul dăinuie in cazul numerelor, pe când alt <unu le> produce, numărul se naşte conform acestui <unu>. Cu atât m ai mult în cazu l a ceea ce există <cu adevărat>, unul dăinuie anteri or existentel or. Dar, deşi dăinuie <în sine>, nu al tcineva le produce, din moment ce exi stentele sunt conforme lui, ci <unu]> însuşi este suficient pentru a naşte existentele. Şi, aşa cum , în cazul numerelor, forma primului (a uni tăţii) exista în toate în mod pri mar şi în mod secundar, fără ca fiecare <număr> din cele posterioare uni tăţii să parti ci pe <I a ea> în mod egal, tot aşa şi aici fiecare din <real ităţi l e> posteri oare primului are în sine ceva din el, ca o formă. I ntr-un caz, parti ciparea <la un itate> a dat existen ţ ă cantită ţ i i , pe cân d în celălalt ea a născut fi i n ţ a substan ţială a lucrurilor. Astfel, faptul d e a fi este urma unului . 563


PLOT I N

Kal Ta et val OE TOUTO - 1, � oOOLae; 0llAWLlXTl bvojJ.aCT(a (bro TOU €V El 'ne; AE-fOL rErOVEval, Td.X' &v wXOL TOU aAllitoUc;, Ta jd.p TOL AEjOjJ.EVO" âv TOUTO npWTov EXEL\tEV otov bA(jOV npo�E�11XOc; OUX hit€AT)<JEV ELL npoow EA,cr EL v, jJ.ETaCTTpa<p Ev oE ELe; Ta ELCTW ECTTfl, xal ErEVELO oUo-La xal �OLLa and.vTwv : ăLov EV <ptJ-Orrw EvanEpELCTavTDc; aUTov TOU <pWVOUVTOe; lxpLCTTaTaL Ta EV 8T1AOUV Ta ano TOU �v� xal TO âv CTT])..laL vov TO cpitEr�d.J.l.EVOV, Wc; ouvaTaL olhw TOL Ta J.l.EV jEVOjJ.EVOV, l-) oOOLa xal TO il val, Jf (jJ.llCTL v �xoVTa EX TIic; Ouvd.jJ.EWe; auLOU pUEVTa' h OE \boUCTa xaL EnLXL vll it El CTa TW -3-EajJ.aTl J.l.ljJ.oujJ.Evll â €LbE" EPPT1�E <PWV1lv Tijv OV xal T� il val xal DUO-la" xal €crtLa" . Ot)TOl rap OL <pitorroL \t€AOUeYl CTTlJ.l.TlVal TTlV tmoOTaCTL v ( rEVVTJit€VTOe; WbL Vl TOU <p\tErj0J.l.EVOU ) t"" / / / ) """" , ""'" ), anojJ.LJ.loUJlEVOL, we; OLOV TE aUTo le;, 'TIJV jEVECTl v TOU OVTD<; .

r 6.] AAAa TauTa JlEV, we; TLe; EitEAE l , AEAEXitW . T�e; b€ jEv0J.l.€Vlle; oucrLae; ELtSoue; OUCTTJe; - ou rap 8Tl ăAAO TL (iv Tle; ELnOl Ta EXEL itEV jEVOJ.l.EVOV - xal EL<5oue; OU TL Voe;, aAAa naVT�, WC; jJ.ij âv tJITOAl nEL v Tl fiAAO, avcijX11 aVE LbEOV EXEl VO e'i: val . ) A VELbEOV bf. âv oux oua La' TObE jap TL bEL TTjV oUCTLav ) c ' OUX 1:: ' WpLCTjJ.EVOV ' 1:: ) " ( , "\ R - v we; · TO' oE TOoE' l\.atJEL -ECTTl El,.. val ' TOUTO oE -11011 jap oux apXll, aAA ' EXEL vo jJ.ovov, o TObE il val . ) ELpTJxac; / / ) ) , ,.. El OUV Ta naVTa EV Ttp jE"OjJ.EV tp , TL TWV EV 1'OUTtp EXEL vo EpEle;; OUb€V OE TOUTWV â" jJ.OVOV &v AEjOl TO EnEXEL va TOIhwv . Tal>La OE Ta ăVTa xal Ta ăv ' EnEXEl va ăpa OVTOe; . To rap EnEXEl va OVTOe; ou TObE AEjEL - OU jap TL -3-TlCTl v OUOE OV0J.l.a aUTou AErE L , aAAel. <pEPEl J.l.0VOV TO OU TOUTO . TOUTO OE noLOUv ouoajJ.ou aUTO nEpl AajJ.�d.v E l · jEAOLOV jap '(llTEL v EXEL V11V TTlV ănAETOV <pUCTL v nEpl AajJ.�d.VEL v' b jap TOUTO �OUAOjJ.EVOC; nOlEL v anECTTT1CTEV aUTO V xal TOU bnwcrouv xal xaTel. �paxu ELe; 'L xvoe; aUTou 'l Eval ' CtAA ' wCTnEp TTlV VOll-rTlV <p UCTl v �ouAojJ.Evoe; 'lOEL v oUbEjJ.Lav cpavTaCTLav cx'LCT-3-11Tou EXWV -3-Ed.CTETaL o hrLL v ElTEXEl va TOU a'lCT-3-TP:'OU, OUTW xaL itEd.CTaCTitaL itEAWV Ta elTEXEL va TOU VOllTOU TO VOllTOV miv Ct<pEte; itEd.CTETaL , OTL jJ.€V E CTTl bLel. TOUTOU " ,, ' 1:: ' t" , , , t" _Q. WV, OlOV o1:: ECTLL TOUTO a <p ELe; . T ° oE OLOV CTllJ.lal VOl av jJ.alJ u t" t" C" 1:: ' ) , 'A"\ "\ ' 1'0 OUX OLOV ' ou jap EVl OUoE 1'0 OLOV, OTtp J.l.lloE TO Tl . 1\.1\.0. l'ljJ.ELe; TaLC; l'ljJ.ETEpalC; WOLCTL v alTOpoujJ.EV o TL xpij AEiE l v, )

(

/

,

"

,

,

'

u

,

"

564


ENNEADA a V-a,

5

( 32), 5 -6

I ar dacă s-ar spune despre <cuvântul> "a fi" (tennenul care indică fi i n ţ a) că este derivat din "unu" ! 336, s-ar ni meri , poate, adevărul . Căci cel numit în sens prim "exi stent'� după ce a avansat nu prea departe de <unu>, nu a mai vrut să ajungă mai departe, ci con­ verti t interior, s-a oprit şi a deveni t fiinţa şi vatra tuturor ! 33 ? Aşa cum, în cazul <acestui> sunet, când cel ce îl rosteşte este atent l a e l , avem <şi sunetul> "hen" , care arată c ă e l provine din unu, <şi sunetul> "OIl'� care semnifi că, pe cât poate, ceea ce spune . Astfel, cel născut <din unu>, fii n ţ a şi faptul de a fi posedă o copi e <a unului>, de vreme ce deri vă din puterea lui. I ar <sufletul>, după ce a văzut şi a fost mi şcat de <acest> spectacol , imi tând ceea ce a văzut, a stri gat cuvintele "exi stent"� "a fi'� "fi inţă" , "vatră" . Căci aceste sunete vor să indice exi stenţa <deri vată din unu>, fi i ndcă ceea ce spun s-a născut cu durere, şi să imite, pe cât pot, naşterea exi stentului .

[6] . Să spună fiecare ce crede despre aceste <etimologi i>. Dar, fiindcă fiinţa născută <din unu> este fonnă (căci nu se poate spune că ceea ce s-a născut din el ar fi altceva), dar nu o formă a unui lucru anume, ci a universului, care să nu lase în afară vreo altă <formă>, este necesar ca unul să fie fără fonnă. Dar, dacă este fără fonnă, nu este fiinţă. Căci fiinţa trebuie să fie ceva anumit! 338, adică ceva determinat, pe când <unul> nu trebuie luat ca determinat, căci atunci nu ar mai fi principiu, ci doar acel ceva detenninat care ai spune că este. Aşadar, dacă în cel născut <din unu> se află toate lucrurile, care dintre ele vei spune că este unul? Nefiind nici unul din ele, se poate spune doar că este dincolo de ele. Dar ele sunt existentele şi fiin ţa; prin unnare, el este "dincolo de fiinţă" 1 339. Căci <expresia> "dincolo de fii1lţă" nu spune ceva anume (căci nu afinnă <ceva» , "llU ii spune nici llul1lele" 1 340, ci doar conduce la <concl uzia că> "el llll este aceasta". Dar <afirmaţia> făcută nu îl cupring e deloc, căci ar fi ridicol să cauţi să cuprinzi această natură imensă. Intr-adevăr, cine ar vrea să o facă ar înceta să îl mai urmărească în vreun fel, fie şi pentru puţin timp. Aşa cum cel care, vrând să vadă natura inteligibilă, poate vedea ceea ce este dincolo de sensibil dacă nu are nici o imagine a sensibilului, tot aşa şi cel care vrea să îl vadă pe cel de dincolo de inteligibil îl poate vedea dacă abandonează întregul inteligibil, aflând prin inteligibil că există <ceva dincolo de el>, însă abandonând inteligibilul <pentru a afla> cum este <cel de dincolo de acesta>. Dar acest "cum este" trebuie să arate că el nu este cumva; căci în cel în care nu există "ceva" nu există nici "cumva". Dar noi, în durerile facerii, nu ştim ce trebuie să spunem, 565


PLOT I N

XCXl AE-Y0J.l.EV TIEPl ou pTrrou, Xal bV0Jl.a'(0J.l.EV CTllJl.<xl VEL V €CXU'roL� itEAOVTE�, W� 6UVaJl.E-{tcx . Taxa 6E xal TO €V ăV0Jl.a TOUTO ăpenv €X€L npo� Ta noAAa. uOitEv xal )AnOAAwva DL nuitajOplXOL O1lJ.l.�OALX� np� aAA1lAOU� EmlJl.aL vov aTIocpaCT€L TWV TIOAAWV . E'L OE itECTLe; TL� Ta '€V, TO TE ăV0J.l.a TO TE OTJAOUJl.EVOV, UCT(X(PECYTEPOV âv rl VOL TO TOU EL Jl.Ti TLe; ăV0J.l.a €AEjEV CXUTOU· TriX<X jap -rou-ro EAEjE-rO, '(va a '(llnlCT<xe;, ap�riJl.EV� aTI' au-rou, o nriv-r� &TIAO-rll-r6� ECT'tl CTTJ).lCXV-rLXOV, unoq>11CTTI -rEAEUTWV xcxl: -rOu-ro, w� TEitEv ).lEV OOOV alov -rE ) ' ) ' -/ xaAW� Ttp itE).lEVtp OUX a�LOV J.lTJV OU6E -rOu-ro €L� bTJAWe n v -r�� CPUCYEW� EX El Vll�, on Jl.llcS€ UXOUCY"tOV EXEL vo Jl.1l6E "tW ) , ,.... ( -) '", cxxouovn 6Et CYtNETOV EL vaL, aAA EL lTEp "tL VL, "tW 0PWVTl . AAA __ ) , ...... / ) , ( _ ,... El "ta opwv EL60C; '(TlT€L �AETI€L v, OOOE TOU"tO ELCYE"t<XL . ..

--

--

'"

»

.Ii

'"

)

,

1/

'"

--

,,,, 1.

[7.]"H ETI€ lcSll 8L TIOV xal TO €V€prE(CX �AEnEL v, olOV )E nL bepitCXAJ.l.0U - TO ).lEv jrip Ecyn v 0PCX).lCX �l.nW -ro E'L60e; "to "tau -) ' ) '" (, , " t'" ( , ,.. ) , CXL CYitll"toU, TO 6E 6l OU opcx -ro EL60� au-rou, ° xal au"to dLCTitllTOV Ecy-rl v au"tw, '€"tEP�V OV -rOU E'C60U�, dC-rLOV 6E -rw E'UiEL -rou apaCYitaL , �V Jl.EV TW E'LcS€L XCXl ETIL "tou E'(60U� CYUVOpWJl.EVOV· &0 OUX E:VCXPj� L TO"tE 0l6WCYL "tllv d(CYitTJCYl v --( (/ ) , au"tou, CXTE "tau 0J.l.).lCX"tOC; "tE"tpCXJl.J.l.EVOU TIpOe; "ta nEcpw ) ,.. C ,,"\ 1 't' , _Q. " c: " c " ) pocx TlCTJl.EVOV· o"tCXV oE J.l.lloEV Ci.rvl.O TI nap CXU"to, CXlJ €LaE npoCY�OAn) XCXL TOL XCXl "tO-rE ElcSEV E�EPE l60J.l.EVOV ăAAW, LJl.OVOV 6E aUTO LjEVOJ.l.EVOV, ).l-rl npoe; ETEPW, OU 6UVCXTaL l"l dLCYitllCYL C; , / ) _ ), Aa�€L" . )E TIEL XCXL "tau llALOU -ro <pwC; -ro )EV au"tw "tCXX , cxv "tllV , ,, " ' " , .J. , " _Q. '"t " aLCYlJ llCYLV )E �ECPUjEV, €L Jl.ll OjX� UTI€XEL"tO CXU"tW cy-rEPEW-rEP0C; . E)L 6E ne; <pwc; nav E'i: vaL cxl.nov AEjOL , TOU-r� ăv ne; Aa�Ol npoc; 6TiAW<J'L v 1"OU AEj0Jl.EVOU· ECY"tCXL rap cpw� EV OU6EV L ELcS€L "twv ăAAWV apwJl.€VWV, xal )(CYWC; apa"tov J.l.0VOV· "ta jap ăAACX apCXTc! Ou cpwC; )J.OVOV . Ou"tw "tOL vuv xal h TOU VOU ă\fJL�· apa ' " , ) ,, -It l: ', "1 1 , (/ al CXMI.OU CPW"tO� "tCX nE<pwnCTJl.EVCX EX€L VlI TlI Jl.EV xaL,, aU"tll npw"tll CPUCTEL , XCXl )E V )E XE( VOL � ăv-ro� ap�' V€UOUCYCX ).lEYt"Ol TI� "tllv -rwv xcx"tcxAaj.lno).lEvwv <p& n v �TIOV CXUTO ap�· EL -6' ) ' " , C ' t"' ,.. C " " A1 " ) ) aUTO pIl.ETIOl , cpwC; OU €LoEV €Le; XCXL al CX<PllCY€L "tCX OpWJ.l.EVCX âv XCXL CPW"toC; aPXflv âv �AETIOL . 'AAA ' )ETIEL J.l.11 we; )E �W âv OEL TOV VOUV "tOU1"O "to cpw� �AETIEL v, nriAL v ETIl: TO" bepitaAJl.Ov 'l TEov, o� no"tE XCXl cxu-ro� ou "to €'fw cpWC; OU6€ "to aAAoTpLOV E'(CYE"tCXL , UAAc! TIpa TOU €�W DLXELOV "IL XCXL Jl.aAAoV CYTl A--

""'"

'"

,

""

v

..

#<w

,

,

__

(

'"

,

566

__

,


ENNEADA a V-a,

5 (32), 6-7

vorb i m despre ceea ce nu se poate vorbi şi îl numi m vrând să îl in­ d icăm aşa cum putem. Dar poate că şi termenul de "unu" cuprinde o negare a multiplul u i . De aceea, şi pi tagoric i enii ş i - l i n d icau între ei drept "Apoll o", ca o negare multi plului 1 34 1 . Dar, dacă unul (atât termenul , cât şi ceea ce indi că) <ar fi luat drept> ceva afirmati v, el ar putea deveni m ai neclar decât dacă nu i s-ar fi dat nici un nume. Poate că i s-a dat <numele de unu> pentru ca cercetătorul, porn i n d de l a <un nume> care i ndi că fără în doi al ă simplitatea, s ă 1 1 nege în cele din urmă şi pe acesta. Deşi afirmat just, pe cât se poate, de cel care l-a afi rmat, n i c i acest <nume> nu este demn să dezvălui e n atura, fi i n dcă el ni ci nu poate fi auzit, n i c i nu se poate face cunoscut celui ce aude, ci, dacă îl cunoaşte ci neva, el este cel care o vedc l 342. Dar, dacă cel ce îl vede caută să privească o fonnă, nu va cunoaşte n i ci <măcar> atât.

[7] . Căci vederea în act este de două feluri : în cazul ochiului , de pildă, există pe de o parte obiectul văzut de el, <adică> forma lucrul ui sensi bi l , i ar pe de al tă parte <acela> prin care <ochiul> vede forma lucrului sensibil 1 343 . Acest <intermedi ar> este şi el percepti bil pentru ochi, fi i nd diferit de formă (căci este cauza care face form a vizi bilă), <dar> vizibil în formă şi împreună cu forma. De aceea, el nu oferă o percepţie m anifestă a sa, fiindcă ochiul este întors spre obiectul luminat; dar, când nu mai exi stă n i m i c altceva în afara <celui prin care vedem obi ectul, ochiul> îl vede din tr-o privire, chiar dacă şi atunci el îl vede prin ceva di ferit de el , pe când, dacă nu ar exista decât acesta, fără a fi legat de altceva, senzaţia nu l-ar putea sesi za. Poate că şi lum ina din soare 1 344, aflată în el, ar scăpa senzaţ iei dacă nu ar fi legată de o m asă m ai soli dă. I ar dacă s-ar spune că, <de fapt>, soarele este în întregime l umină, <afirm a ţ i a> ar putea fi uti l ă pentru a l ămuri ceea ce spun : căci va exi sta o l um i n ă <care nu stă> în nici una din formele cel orl alte <obiecte> vizibi l e şi este, totodată, vizibilă ca atare; căci cel elalte <obiecte> vizibile nu sunt doar lumi nă. Aşa este, atunci, şi privirea intel igenţei ; ea vede printr-o al tă lumină <l ucruril e> i l umin ate de prim a n atură şi vede <lumina> existând în ele. Când se apleacă spre natura <l ucruri lor> luminate, vede mai pu ţin această <lumină în sine>. Dar, dacă abandonează cele văzute şi priveşte spre <real i tatea> prin care vede, ar putea vedea lumina şi princi piul ei . Dar, fiindcă l umina pe care i n tel igen ţ a trebuie să o privească nu seamăn ă <lumi n i i > exteri oare, trebuie să revenim l a och i , care poate cunoaşte şi e l , un eori , nu lumi n a exteri oară ori străi nă, ci înain tea celei exteri oare vede pentru o c l i pă <o lumină> 567


PLOTIN

rrvo-r€pOV €V aXapEL -\tEa-ra l , 11 VUKrWp €V e,.,,6-rw €� au-rou npon1"j<51lcrav-roC;, 11 o-rav p.T}b€V €-\tEt.:rlCTac; -rWV ăAA�v �A€.rrEl \J npol3<iÂAOl -ro npo au-rou -r"Tl\J -rw\J �AEcpapw\J CPOOl \J -ro cpwC; ..... ( / , " (OJ.lwe; npo<pepwv, 11" xal lTl eCTav-r� -rou EXOV-r� -ro E\J Ct.u-rw ...., ( lI' ""'-' ( ) cpwC; USOl . To-re rap oux 0pw\J opa KaL p.aAlCT-ra -rO-rE opa' <pwe; rap bp�' ux 6' ăAAu <PW-rOEl6� �€\J �\J, cpwe; 6E oux �v .� Ou-rw 6"Tl KaL \Joue; au-ro\J alTo -rw\J ăAAw\J xaAu�ae; KaL CTu\Jararw\J ELe; -ro e:'(CTW J.lTJbE\J bpwv treaaE-raL OU)( CJ.AAo €\J ăAAw CPWc;, aAA' au-ro xa-\t ' e:au-ro J.lOVOV xa-\tapo\J €<P ' au-rou €��(cp\JTle; <pcx.\J€V, wO'"t€ C(lTOP€L v �{} €V €epavl1, ��W{} EV il €V60\J, KaL tnT€A{}ovToc; EhTEL v evoo\J etpa �v KaL OUK e\Joov at. ""

l'

(

,

....,

,

),1' 1'

'

)

L-

f"w

l'

) t: , , [8. T'H ou) DEl - V':. l1-rEl"" v rrov _Il.EV' ou ) rap ' -� E\J' OUTe " ECTn TO" lTOv rap

�PX €"tcx. l OU"tE ălTElCTl \J OU6c1J.lOU, aAAa <puC veTa( -rE KUL ou epalVE-rUl' 6LO ou XP"Tl bU.�XEl'\J, elAA' hCTux� J.l.€\JEl\J, EWC; Ci\J , ' _Il. , ,.. ( epa\JŢh 7Tapcx.CTKEuaCTa\JTa Eau-rO\J v EaT11\J EL \Jal, WCTlTEP Cxp-\taAJ.loc; uvcx-roAcx'c; hALOU rrEplJ.lEvEl ' b 6€ U7TEPCPU\JEte; -rou ( 'v ( ' ) t:. . Eau-rO\J Opt ':.OVT0C; - )E �!:. WKea\JOU <paCTl'\J O L nOL TI-raL - )'EowXEV {TEaCTaCT-\tUL -rOLe; o}lJ.laCTL v . OU-rOOl 6E, OV J.lLJ.lEL TaL b llALOe;, UlTEPCTX'fjCTEL lTO{}EV; K al: T( hJTEp�aAw\J epU\J,pE-rUl; "H utnov unEpCTXwv -rOV VOU\J TOV -\tEWJ.lEVO\J' e:CT-rij�E-rUL J.lEV rap b vouc; TTP0C; -r1lv {}€.av ElC; OU6EV ({Al..o 11 TTP0C; TO KUAov �A€.TTw\J, €KEL e:aUTO\J mic; Tp€nw\J KUL 6l00UC;, CTTaC; 6€ xal o�o\J TTAT)pW-\tElC; J.l€VOUC; lL6E J.lE\J Ta 7TPWTU xaAAtw rEVOJ.lEVOV €au-rov KaL €mCT-r(A�v-ra, <ve; €ri� OVTOC; au-rou . (O 6E oux nEL , WC; ne; , ) , " ( ) , , ), � ' ( ) lTPOCTE60Ka, aAA TIA {TE\J WC; OUK EA -\tW\l' w<p{}ll rap wC; OUK €Atrwv, a.AAa rrpo arravTwv rrupwv, npl\J xal TO\J vouv EAtrEL v . El \Jal 6 € TO\J VOU\J -r0\J E A-\to\J-ra xal: TOUTOV il \JaL xal: -ro\J ,... ...... ...." (I' aTTlO\J-ra, OTl J.l11 0l6e TTOU 6El J.lE\JEl v XUL, TTOU )eKEl \J� J.lE\JEL, 1 . t: ' ' ) t- , ,. .... , ) ) OTl E\J OuoE\Jl . K aL EL OlOV TE 11V KUl aUTW -rw vw J-LEVEl V J.l116aJ.lOU - OUX O-rl €V -romp' oUc5E rap 000 ' UU�Oc; �\J -r6mp, aAA ' OAwe; J.l116a}lOU - �\J flv aEl EXELVOV �A€TTWV ' xal-rol OOOE �AElTWV, aAA' €V €KELVW WV XUl ou bUo , NU\J bE, OLl €CTTl VOUc;, (/ ...... , OUTW �AEnEl , OTE �AETTEl , -rw EUU-rOU J.l11 '\JW, 0auJ.la b11, lTWC; OUX €A-\tW\J rrapECTLl , Kal rrwc; bUK WV oU6ap.o� OU6aJ.lOU oux €CTn v orrou J.l.Tl eCTn \J ."ECT-rl J.lEV otv OU-rWCTl au-ro{}€'\J -\tuuJ.lacral, -rw , ), ,. _� , t: ' '\ '\ 2 , t: "t: DE jVO\J-rl, TO )E\Ja\Jnov El rrEp TIV, 11 aU}lUCTal' J.lall.lI.o\J DE OuoE 6U\JaTOV e:'L ve n , «(va -rle; xul: -\tClUJ.laCTn� ." EXEL 6E GJ6E' v

....

)

l'

c

,

"'"

"

t/

V

,

,1

l'

L

(

",.".

,

568

"

l'

....

,

l'

-

)


ENNEADA a V-a,

5 (32), 7-8

ce îi aparţine şi este mult mai strălucitoare: fie pentru că iese chiar din <ochi>, noaptea, în întuneric, fie când, nevrând să vadă nici unul din celelalte lucruri, îşi închide pleoapele, emi ţând totuşi lumină, fie dacă posesorul <ochiului îl> presează şi vede l umina din el. Căci atunci vede fără a vedea şi atunci vede cel mai mult, Întrucât vede lumină, pe când cel elalte lucruri aveau fonna luminii, dar nu erau lumin ă. Tot aşa şi inteligen ţa, după ce s-a acoperit cu un văI, <ferindu-se> de celelalte l ucruri, şi s-a concentrat În sine nemaivăzând nimic, nu va vedea o lumină diferită în ceva diferit, ci una ce se arată dintr-o dată, din sine, singură, pură în ea Însăşi 1 345, astfel încât inteligen ţa nu ştie de tmde a apărut, din exterior sau din interior, şi după ce a dispărut spune: "era în interior şi apoi nu mai era În interior'� (S) . Nu trebuie cercetat de unde <vine lumina primă>, căci <pentru nu există "de unde··. Ea nici nu vine, nici nu pleacă nicăieri, ci ba se arată, ba nu se arată. De aceea, nu trebuie pornit în căutarea ei, ci <trebuie> stat în linişte până când se arată, pregătindu-te pe tine însuţi de contemplare, aşa cum ochiul aşteaptă răsăritul soarelui, iar acesta, arătân du-se deasupra orizontului ("din ocean'� spun poeţii 1 3 46), se dă privirii ochilor. Dar de unde se va ridica cel pe care soarele îl imită 1 347? Şi peste ce se va înălţa, arătându-se? EI se ridică deasupra intel igen ţei care îl contemplă. Căci, pe de o parte, inteli genţa va rămâne în contemplaţia sa, neprivind spre nimic altceva decât spre frumos, întorcându-se toată la el şi dăruindu-i-se, pe de altă parte, după ce stă şi este umplută parcă de vigoare, se vede mai întâi pe sine devenind mai frumoasă şi strălucind, fi indcă este alături de el. Acesta, Însă, nu se mişca, aşa cum s-ar aştepta cineva, ci a venit ca şi cum nu ar fi venit. El nu a fost văzut ca şi cum ar fi venit, ci ca fiind acolo înaintea tuturor, Înainte chiar de sosirea inteligen ţei. Inteligen ţa este, însă, cea care vine şi tot ea este cea care pleacă, fiindcă nu ştie nici tmde trebuie să stea, nici unde stă acela, deoarece <el nu stă> în nici un <loc>. Şi dacă ar fi putut şi inteligen ţa să nu stea nicăieri (nu <în sensul> că ea ar fi într-tm loc, căci nici ea, nici acela nu Sililt într-un l oc, ci <în sensul de> a nu fi absolut nicăieri), l-ar fi văzut mereu; de fapt nu l-ar fi văzut, ci ar fi fost una cu el şi nu doi. De fapt, fiind inteligen ţă, când <îl vede>, îl vede prin ceea ce, din ea, nu este intel igen ţă. Este, fără îndoială, ceva extraordinar, cum, fără să fi venit, el este prezent şi cum, fără a fi tmdeva, nu există vreun <loc> în care să nu fie. Desigur, acest lucru poate stârni mirarea\ 348, Însă pentru cunoscător ar fi fost de mi rare dacă contrariul era adevărat; de fapt, <contrariul> nici TIU este posibil, pentru a mai trezi mirarea. <Adevărul>, însă, este acesta: ea>

569


[9.1 na\l TO r€V0J.lEVOV un' ăAAou II E:V €XE(VW ecr"rl TW nETIOl Tp(On 11 E:V ăAAw, El nEp El TJ U J.lETa TO nOl TJcrav au-ro"� CiTE rap rEV0J.lEVOV u� ' ăAAou Kal np0S' nlV rEvEcrl \1 b€Tl{}€\I ăAAou, eXAAou bEL -ral TIaVTaXOl)" blOn€p KaL E:\I ăAAw. n EcpUXE\I otv Ta J.lEv ucr-ra-ra €v -rOL � lTPO au-rw\I ucrŢ(i-rOl �, Ta b' €V TOl S' lTPO-r€POl� xal eXAAo €V eXAAW, EWS' El S' TO npw-rov apXrl\l OV " Apxil bE, Ci-rE J.lllbEv e:xoucra �po aUT�S', oux e:X€l E:\I o-rw eXAAW' J.l il Exoucra b' E:V OTW aULTl -rwv ăAAwv ov-rwv E:\I -rOl � lTPO �l.lLW\I Ta eXAAa nEplE(�T]CPE ncivTa au-rTj' nEplAa�oucra bE OUT ' EOXEbaO'{tll Ele; atJTa x a l €X€l oux eX0J.lEv'T]."Exoucra 8il xal aUL"l1 oux €XOJl.E\I'T] OUX € cr"t l \1 onou J.l1l Ecrn V' E l rap J.l 'T] €O'n v, ODX �XEl . E'l bE J.l n €X E"tal , OUX €cr-rl \1' wcrT E €crn )(al oux €crL"l , "tW J.l EV J.l"Tl nEpu�x Ecr{}al oux otcra, TW b' e:t val \ , ,. 1TCX,V-rOe; EAEu{tEpa OUbaJl.OU XWAUOJ.lEV'T] El \laL . EL rap au ( , XEXWI\UTal, wpl crTal UlT aI\I\OU, Kal Ta €CPE � 'T]e; aJ.lOl pa aUTOU, xal J.l EXP l TOlhou b {tEOe;, xal OUb ' âv €Tl E<p ' aUTOU, aAAa ' , oOUI\€UW\I -r0le; Jl.€T aUL"Ov . T a J.l EV OUV €V Vl €XE l EcrTL \1, , ou €crTl V' ocra oE J.l 'T] lTOU , OUX EcrTl V onou J.lTJ· E'l rap J.l Tl E:\I{}a61, b�AOV OU ăAAoS' au-rov xa-rEXEl -ronoe;, xal E:\I {}ab l C' ,. al\T]v Ee; -ro ou TIOU 1, -ro" ou lTOU..... . E' OU\I EV al\I\.W, wcr-rE .'t'EUoue; Kat llJE�bo S' -ro lTOU, C(\Ia J.l"rl €\I ăAAw, OUb€\lOS' UV clnocr"ta"tol . E'l bE J.lT]bEVOS' clnOOTaTEl ou nou �V, naVTaxou e:crTal E:<p ' e:au-rou . CUbE rap TO J.l€\I Tl au"tou w61, TO bE Wb(' ou J.l-rlV OUb' oAov wb[· WcrT€ oAov nav-raxou OOOEVOS' EXOVTOS' au-ro OUb ' at J.l"rl €XOVTOe;' EX0J.lEVOU ăpa ()TOUOUV �Opa bE xal TO\l xocrJ.lOV , <hl , ElTel J.l'T]cSElS' xocrJ.lOe; TIPO aUTOU, oux €V XOOJ.llP ,. ,€\I Tonw' n e; rap ... TonOe; npl v XOOJ.lOV El,. val; Ta' aUTOe; Ouo au L bE J..L Ep'T] aV 'T]pLTJ J.l €va EL e; au-ro\l xaL E\I E:XE( \ltp. \fi UX"rl bE OUX E\I E:X€( \lW , aAA' €XEL \1 OS' E \I au-rŢ)" OOOE rap TonoS' -ro crwJ.la -rTI tlJ uxn. aAAa llJuX"Tl J.lE\I E:\I \lW,L crwJ.la cSE E\I llJuXTI, vOUc; bE L , , ,.. , , L_ €V aAAW' TOUTOU b€ OUX€Tl aAf- o , l v &\1 'T]V EV aUTW' oux EV ...... L ,,, ....... ) o-rwouv apa ' -raUTTI OU\I oooaJ.l n . n ou ouv Ta aAAa; �E\I aUTW . OU�E ăpa a<p Ecr-rT]�E TWV ăAAW� OUTE alnOe; €V al.lTOL S' ecrTlLv OUbE e:cru \1 OObEV 'E XOV aUT6, aAA' aUL"O EX€L Ta naVTa . D. l O Kal -raUTTI ara{}O\l -rW\I lTclVTW\I, OU xal 'EcrTl xal avijpTTJ-ral L aUTO ăAAO ăAAWS' . �lO xal ara{}WTEpa €TEpa nclv-ra Ele; E:-rEPWV , an xal J.laAAOV ov-ra €TEpa E:-r€PWV . l....

'

,

]

'

/

c

'\

,

»

1

L

1

»

Vi '\

,

e '

/

)

"

Le '

c

L

,/

,

/

"

/

)/

U

'/

J/

L

)

"

>1

U

,

_Il. '

......

)

,

,

"

/

1

,...

-

,

)

U

,....."

5 70

-

) 1

l'

/

,...

)

l'

l

/

/

«.

,...

.....

)/

,.

,

.I'

,

-

U

,

"'"

""

,

U

/

,

/

....,

/

U

"

/

u

t"

,

)

,

)/

,


ENNEADA a V-a,

5 ( 3 2), 9

[91. Orice <real itate> generată de o alta există fie în cea care a produs­ o, fie în alta, dacă mai există ceva după cea care a produs-o. Căci, cum a fost generată de alta şi a avut nevoie de alta în vederea gene-rării, ea are absolut nevoie de ea; de aceea şi este "intr-zl11 altul"' 1 349 . Deci, ultimele realităţi se află în mod natural în cele penultime, pe când acestea se află ln cele anterioare şi o realitate este în alta până la prima, care este principiul . Or, principiul, neavând nimic înaintea lui, nu are în ce altceva să fie; neavând în ce să fie, iar celelalte realităţi fiind în <altele> anterioare lor, el însuşi le-a cuprins pe toate celelalte. Dar, deşi le-a cuprins, nu s-a dispersat în ele şi posedă fără a fi posedat. I ar dacă posedă fără a fi el însuşi posedat, atunci nu există <nimic> în care să nu fie; căci, dacă nu este <prezent>, nu posedă. Iar dacă nu va fi posedat, nu este <prezent>; astfel el este şi nu este <prezent>: nu este <prezent>, întrucât nu este învăluit, dar, întrucât este absolut liber, <nimic> nu îl împiedică să fie pretutindeni. Căci, dacă ar fi fost Împiedicat, ar fi fost l imitat de ceva, iar cele ce îi unnează nu ar fi avut parte de el, ci zeul <ar fi avansat> până la <limita, dincolo de care> nu ar mai fi fost la sine, ci supus celor de după el. Aşadar, cele ce sunt În ceva anume sunt acolo unde sunt, pe când <toate> câte nu sunt undeva nu au <un loc> în care să nu fie. Dacă el nu ar fi chiar aici, este clar că alt loc l-ar cuprinde şi ar fi chi ar acolo în al tceva, încât nu ar fi adevărat că nu este undeva. Prin urmare, dacă este adevărat că nu este undeva1 3 50 şi este fals că este undeva, pentru a nu fi în altceva, el nu se poate îndepărta de nimic. Dar, dacă, fără a fi undeva, nu este departe de nimic, el va fi pretutindeni la sinel35 1 . Căci nu are o parte ai ci, i ar alta dincol o; şi nu este nici măcar ca întreg undeva anume; astfel el este întreg pretutindeni 1 3 52, fără ca ceva să îl posede sau să nu îl posede; prin unnare, orice lucru este posedat <de el>. Priveşte, însă, că nici lumea însăşi nu este într-o lume şi nici într-un loc, fiindcă nu mai există nici o altă lume înaintea ei ; căci ce loc <poate> fi înaintea existen ţei lumii? I ar părţile <ei> dt:: p ind de ea şi sunt în ea. Dar nu sufletul este în ea, ci ea este în suflet; căci corpul nu este un loc �entru suflet, ci sufletul este în inte-li şenţă, iar corpul în suflet 1 3 3, pe când inteligen ţa este în altceva1 3 4. Şi nu mai există ceva diferit de acesta, în care el însuşi să fie; deci el nu este în ceva; astfel, el nu este nicăieri . Unde sunt atunci celelal te lucnlri? În el . Aşadar, el nu s-a îndepărtat de celelal te lucruri, nici nu este el însuşi În ele şi nici nu există nimic care să îl posede, ci el le posedă pe toate. De aceea şi este, astfel, binele tuturor, pentru că toate lucrurile şi există, şi depind de eI, <deşi> fiecare în mod diferit. De aceea, unele sunt mai bune ca altele, fiindcă unel e există mai mult ca altele. 57 1


PLOTIN

[ 1 0.]')}.Aa cU )ii jl) L &. ' E"'CEPW\I a1.)1:o apa' EL O€ p.tl, )LX\I� elv (, '\ .... ,, , ,, , , '\ '\ , ) " R -v oux au"'Co' all.lI. EVVOEl , n av EL 11 "'Cou"'CO, o EO"n I\.at-'EL E<p ' Eau"'Cou 0'.1 xa{}apov OOOEVL P.L rVU)..L EVOV P.E"'CEX6v"'Cwv &mxv"'Cwv au"'Cou p. T]OEVOc; EXOVTOc; au"'Co' ăAAO P.€v rap oooev "tOlOU"'COV, bEL be: U "'COlOUTOV e'l val . T(c; elv oDv nlV ouvap.L v au"'Cou €AOl O)..Lou lTaO"av; E'l rap op.ou naO"av, TL ăv TLc; aUTOU bLa<pe:pol; KaTa p.e:pOc; ăpa; ' AAAa npoo{3aAElc; P.€V u{}p6wc; o lTpOO�aAAWV, OAOV be oux Umx.nEAElc;' EL be p.li, vOUc; voWv EO"n, xcXv llixnc;, 'ExEl '.lOC; O"E €X<pEu�E"'CaL, p.aAAov O€ O"u au"'Cov , , AA�' o"tav p.Lev opa�, OAO'\l �A€lTE' aLcx,v O€ vonc;, o n Civ J.lv11P.OVEUo-Ţl<; cx,l.>LOU: VOEl , O'T l 'Tara-&ov - '( w� ,cip EJ.l.<ppovoC; xal vOEpac; a'(u� OU Vcx,)J. l� w"V , a<p ot) '(W-rl xal VOU� a n TE ooo(a� XCXL "'COU O"V'Toc; - O"tL €V - UlTAOUV rap xal lTPW"tOV - on UPXTl - alT' au"tou rap mxv Lcx, , alT ' cx,u"tou XlVT]O"LC; 11 Trpuh"'1, ou rap -€V au"'C�, aTT ' au"tou O""'CaO"L�, O"'Cl au"'Co� p."Tl €OElTO' ou rap t' , � . C' � , ,. ,, , l,c' EO""'C11XEV ' Ouot:. rap ElXEV OUTE EV tp O"TT)<JETaL XL VEL "'CaL Ouo OU"'CE €V GJ XL V11ltijO"E"taL " lTEpl: "tl rap 11 lTP0C; Tl il EV T( Vl; npWTOe; rdp aUToe;, 'AAA' ouoE lTETTEpaO"p.e:Voe;' UlTO TlVoc; rap; AAA' 000' ăTIEL poe; wc; p.e:r€{}oe;' TTOU rap EOEL TTpDEA{}El v au"tov 11 ((va "'CL rEVl1"'CaL au"'Cw OOOEVOc; OEOP.e:VW; To o' ălT€LpoV TI ouvap.LC; EXEL ' ou rap ă�AWe; lTOTE 000' E:lTL�E(lJJ € L, OTrOU xaL "'Cd. p." €TrlAEL TTOVTa bL ' au"'C6v . " C' _ loulc;,

"

'

'

v

I

[ 11 .1 Kal "'Co ăTr€LPOV "'COUTW "'Cw p." TIAEOV EVOC; el"Val p.T]OE , , ( ..... � , " ,. , EXEL"V TTpOe; o Opl EL n "'Cwv Eau"'Cou' Ttp rap EV El val ou P.Ep.e:"'CP11"'CaL 000' ELe; apL lt p.ov llx€L . OU"t ' otv TrPOc; ăAAO OUTE lTpOe; cx,u"tO lTElTe:paV"taL ' E:lTEl olhwe; elv E(11 xal 000 . OOO€ erx TUta "tOL vuv, an p.T)De p.ep11, oooe p.opcpij , M" "'Co( VUV '{ij"'CEl ltVT]"'COLe; op.p.aO"L "'Cou"'Co, olov <P11O"l v o AOroc; , J.l.110 ' O"'CL olhwc; E:O""'ClV 'lOEL v, wc; Civ nc; a�llJO"El E TTav"'Ca a'LO"lt1Ţta <a'> il vaL UlTOACXP.j3ci"VWV - "to p.ciAlO"Ta TTci"VTWV UV CX LPEL .('A rap hrEl "'CaL 'n c; el "VCXl p.aAlO""tcx, -TauTa J.l.ciAlO"Ta oux 'eO""'CL ' "'Co oe p.e:ra t' ' 1: ' , , - ,.. , , ,.. TlTIO"V EO"U . To DE lTPWTOV apXll "'Cou El vaL xaL XUPlW"'CEPOV au TIlC; ouO"(cx,�' WO""tE uvnO"TpEnTe:OV nlV o6�av' EL 6€ J.l ij, xcx,TaAEAE( lPŢl EPT]P.oc; {}EOU, alOV 0\ E:V "tale; Eop"'CalC; UlTO raO"TpLp.apr(ac; TrAijO"avTEC; EauTouc;, GJv ou ltep.LC; ACX�EL V "t0Uc; ElO"Lov"tac; TrpOC; "'COlle; {}Eot�, vop.(O"avTEe; P.UAAOV 'EXEL va Evap­ reO""'CEpa el val TIlc; lte:ae; "'Cou ltEOU, <{1 EOPTci'{El V TTPOOijX€L , 1/

(

'"

572


ENN EADA a V-a,

5 (3 2),

1 0- 1 1

[10]. Pe el, însă, tu n u mi-I privi cu ajutorul altor lucruri , caCl altminteri îi vei privi o unnă, şi nu pe el. Gândeşte-te, în schimb, ce ar putea fi el, dacă îl iei ca existând în sine, pur, neamestecat cu nimic, toate având parte de el, deşi nici unul nu îl posedă. Căci nu există nimic asemenea <lui>, deşi trebuie să fie ceva asemenea <lui>. Cine i-ar putea, aşadar, sesiza deodată întreaga putere? Iar dacă <ar sesiza-o> toată deodată, cu ce s-ar mai deosebi de el? L-ar sesi za, atunci, parţial? Dar, când îl vizezi, îl vizezi în totali tate, deşi nu vei dezvălui întregul ; altminteri , vei fi <doar> o inteligen ţă care gân­ deşte şi, chiar dacă l-ai atins, el îţi va scăpa, ba, mai degrabă, tu îi <vei scăpa>. Dar, când îl vezi, priveşte întregul ; i ar când îl gândeşti, gândeşte orice ti-ai aminti despre el : că este binele (căci el este cauza vi e ţii raţionale i 355 şi intelectuale, fiind o putere din care <provin> viaţa şi inteligen ţa şi orice <ţine> de fiinţă şi de ceea ce este), că este unu (căci este simplu şi prim), că este principiu (căci din el <provin> toate; din el <provine> mi şcarea primă, deşi ea nu este în el, din el <provine> şi repausul, fiindcă el nu are nevoie de <repaus» 1 3 56. EI nu este nici în mişcare, nici în repaus 1 3 57, căci nu are nici în ce să stea, nici în ce să se mişte: în jurul a ce, sau spre ce, ori în ce <să se mişte>? Căci el este prim. Şi nici nu este l imitat: căci ce <I-ar putea limita>? Însă nici nelimitat ca o mărime nu este; căci unde trebuie să avanseze sau în ce scop, dacă nu duce lipsă de nimic? În schimb, este nelimitat în putere; căci nu va fi vreodată altfel şi nici nu va fi lipsi t <de ceva>, din moment ce şi cele cărora nu le lipseşte nimic există datorită lui. (11 1 . I ar nelimitarea îi <vi ne> din faptul că nu este mai mult decât un unu şi nici nu există ceva faţă de care vreunul din cele ce îi aparţin să se l imiteze. Căci, datorită faptului că este unu, el nu este nici măsurabi l, nici numărabil. Deci nu este limitat nici faţ ă de un al tul, nici faţă de sine1 3 58, căci astfel ar fi şi doi. Aşadar, nu are nici figură l 35 9, neavând nici părţi, nici fonnă. Nu căuta, aşadar, să îl <vezi> cu ochi de muritor, aşa cum îl enun ţ ă discursul, nici <nu socoti> că poate fi văzut, aşa cum ar pretinde cineva care, socotind că toate cele care există sunt sensibile, l-ar elimina pe cel mai <real> dintre toate. Căci nu cele pe care cineva le crede a fi cele mai <reale> sunt cele mai <reale>; iar cel mare este <de fapt> mai mic. Or, prima <realitate> este principiul faptului de a fi şi superioară fiin ţei . Opinia trebuie astfel răsturnată, căci al tminteri vei rămâne fără zeu, precum aceia care, la sărbători, după ce s-au umplut "avicr I 360 cu al i mente oprite cel or ce intră la zei , socotindu-le mai degrabă pe ele mai reale decât contemplarea zeului pentru care vin la celebrare, 573


PLOTIN

ou J.lE-r€OXO\J TW'V EXEt \ EPW\J , Kal: JUP E\J TOIJ-rOU; TOle; \EpOLe; b ltEOe;" OUX bpWJ.lE'VOe; cX.lTLCTT€LCT\tal TTOlEL we;)/ C'OUX w\J TOLc; / , LoulE'V' OlO\J EL E\JUpjEe; \JOJ.lL/'1'�OUCTL J.l0\JO\J, ° -rn CTapXL,, )J.O'VO'V U'V Ee; &la �lOU XOLJ.lWJ.lE\JOl --r�iu-ru J.lE\J TTLCTTa XUl E:\JuPj� V0J.lL",OlEV -ra E:V -role; o'VE(paCTl 'V, EL bE ue; Ul.lLOUe; E:�EjElPEL€V, cX.TTlCTn1CTUV-rEe; -rOLe; Sla -rw\J O<p\tUAJ.lW'V cX.'VEWjO-rW\J bq>{}€lCTl TTCiAL\J xu-rubapltci\Jol E'V , /

c,

t'

_

"

L

[12.1

XPT1 bE �A€TTEL 'V GJ €XaCT-rC( bEL ciLCT{}a\JECT\tcxL, bq>{}UAJ.lOle; J.lE'V ăAAU, WCTL bE E-r�pa, xaL Ta ăAAU WCTUU-rWe;' XUL -rw \JW TTlCTTEUEl \J ăAAU apa\J, xaL J.l1l -ro \JOEL'V cX.XOUEl V 'VOJ.lC"E�L V � apa'V, WCTTTEP <Xv EL L'Ol<; WaL'V eTIL L'aTtOlEV �A€neL v, xal L'a� <pw\Jae; OUK EL \Jal, ou J.l11 opwv-raL , X Pl1' o€ EV'VOEl 'V, WC; ELal v E1TLAEAT)CTJ.lE\JOL, OD xal €� apx�e; Ele; '\IU'\I TTO{}OOOl xaL E<pC­ E\J-rUl alnou, nci\J-ru jap 0PEjE--rUl Exe(vou xal E<pCEL'al au-rou <pUCTEWe; a\JUjxŢh WCTTIEP aTTOJ.l€J.lU'\I-re:UJ.lE'VU, WC; UVEU Uu-rOU ou OU\JU-rUl el 'VaL , KUl TOU )J.E'\I xaAou 11011 olo\J €Lb6cn xUl E:jPll­ ,0POCTl \J h cX.\J-rlAlllPle; KUl TO ltci)J.�oc;, xal -rou €pw-roc; h €jEp<rle;' Ta b' cX.ju\tO\J, ă-rE TTciAaL nupa\J Ele; e:CPEcrL \J CTUJ.l<PU-rO'\l, Kal KOlJ.lWJ.l€\JOle; napECTLl KC(l ou \tUJ.l�El TTO-rE U)o\J-rUC;, a-rL CTU\JEOTl \J UEl XUL ou no-rE 11 u\JuJ.l \Jl1<nc;' ou J.lll\J 0PWCTL \J Uu-ro, O-rL XOlJ.lWJ.l€\JOLC; napECTTL . Tou bE KUAOU b epwe;, aTU'V TTUPD, bou'\luC; cS(bWCTl \J, on bEL 'LbOVTUe; ecplECTltul , �EU-rEpOe; w\J OlJTOC; b epwe; XUl 1lb1l O"U\Jl€'V-rW'V J.lUAAO\J bEUTEPO\J J.l11\JUEL -ro KUAO\J ei \JUl' h b€ apxulo-rEPU -rOlJLOU KUL cX.\JULCT\t11TOe; e:<pECTle; apxulo-rEPO\J <pilcrL xal Tcqa{}o'V � \JUl xui: npoTEpo\J -rOUTOU. KUl o'lO'VTUl bE -rCtjulto'V Au�6'\1TEe; CtPXEL'V UtrtOlC; ăTTU\JTEe;' Ele; rap -ro -rEloe; cX.<pL xltUL ' -ro bE XUAOV ou-r€ nci'\lTEe; e:'l00'\l jE'V0J.lE\JO\J TE XUI\.O\J UUT� OLO\J-rUl El \JUL, UI\.I\. OUX UU-rOLe;, OlU XUL -ro -rTI8E XUÂAOe;' TOU jap EXO\JTOe; TO xd.AAoe; ei \JaL . Kui: C' !.<e KUI\.OLe; EL'\IUl oOKEL'V UPXEL, xa'V J.l11 wcrL' -ro o ajuvo'V ou' ou!:>D E:lt€AOUCTL \J EXEL \J 'A \JU TTOLOU'\I-rUL jap J.ld.ALCT-rU TOU TTPWTOU, XUl <plAOVElXOUO"l XUl epC",OUOl -rw xaAW, we; xai: aU1:W j€jO\JOTL WO"TTEp au-rOl' OLO'\l EL ue; OO-rEPOC; unO �CTlA€We; 1:� J.lE1:U �crLAEU ELe; a�lWO"L \J 'LO"ll'V �UAOL 1:0 'l E'Val, tue; a<p ' E\JOC; XUl 1:0U au-rou €XEL '\IW jEj€'VTJJ..l. E\Joc;, Ujvow'V we; aVl1PTIlTal , ) , ) A ,...U crLI\.EU, EcrTl oE EXEl '\I0e; TTpO au-rou. J.lE\J XUl, aUToe; ELe; 'AAA ' ot'\l h -r�e; TTAci'Vlle; cil -rLa -ro J.lE-rEXEL \J ăJ.l<pw ,

)

/

,..

/

}

/

)

/

"\

(/

,

,

:toL

......

c '

)

)

/

,

'\ '

/

....

, (

U

)

.....

,

,

/

......

(

)

(

/

)

)/

.....

'"

,

,..

"

,

,

,..

)/

,

i '\ '

(�

(

)

" (: "

)

)

-

....

)

-

)

)

/

t'"'

_Il. "

.

/

,

v

"""

)

-

,

t'

)/

(/ L

/

L,

/

'\ /

)/

574

-

)

t:"

)

#Ow

,,

C

4

/

)

/

,

)

......


ENNEADA a V-a,

5 (32), 1 1 - 1 2

n u iau parte l a ceremoni i le de acolo. Căci zeul, nefi i nd vizibil în aceste cerem oni i , îi face să creadă că el nu exi stă pe cei care socotesc real numai ceea ce pot vedea cu ajutoru l corpului ; aşa cum, dacă ar <exista oameni > care să doarmă toată viaţa, ar socoti sigure şi reale <apari ţ i i l e> din vi se, iar dacă ci neva i-ar trezi , neîncrezându-se în cele văzute cu och i i deschiş i , s-ar culca la loc.

( 1 2) . Fiecare <realitate> trebuie percepută pri n <organul> potrivit, unele prin ochi, altele prin urechi , şi aşa mai departe. Mai <trebuie> crezut că prin inteligen ţă se văd alte <real ităţ i> şi că a gândi nu înseamnă a auzi sau a vedea, ca şi cum s-ar putea cere urechilor să vadă şi <susţine> că sunetele nu exi stă fi indcă nu se văd. Dar trebuie socotit că <oamenii> l-au uitat pe acela pe care, de la început până acum, îl doresc şi spre care ti nd. Căci toate aspiră spre el şi tind spre el printr-o nevoie naturală, ca şi cum ar fi ghicit că nu pot exi sta fără el. Perceperea frumosului, admiraţia şi trezirea la dragoste <le vin> cel or care le cunosc deja întrucâtva şi sunt trej i . Dar binele, fi ind demult prezent în tendinţa natural ă, este prezent ch iar şi în cei ce dorm şi nu trezeşte admiraţ ia în cei care îl văd, fi indcă este mereu împreună <cu ei> şi niciodată nu este <obiectul> reamintirii; iar oameni i nu îl văd, fiindcă este prezent <până şi> în cei ce donn . I ar dragostea de frumos, când apare, provoacă durere, fi indcă cei care tind <spre el> trebuie să îl vadă. Această dragoste, fi indcă este de <rang> secund şi <aparţine> unor <fiinţe> care pot deja înţelege, i ndică faptul că frumosul este mai degrabă de <rang> secund. Dar tendinţa mai veche decât această <dragoste> şi nepercepută arată că binele este mai vechi şi anterior acestui <frumos>. De altfel, o dată ce au atins binele, toţi <oamenii> socotesc că le este sufi cient, căci au ajuns la ţel. Nu toţi, în schimb, văd frumosul , iar când s-a ivit, ei socotesc că frumosul este pentru sine, iar nu pentru ei, aşa cum este şi cu frumuseţea de aici, care aparţine celui care îI posedă. I ar lor le ajunge să pară frumoşi, chiar dacă nu sunt, pe când binele nu vor să îl aibă doar în aparen ţă\3 6 1 . Ei îşi dispută primul <rang> mai ales cu frumosul, rivalizând şi luptându-se cu el, ca şi cu unul care este născut, ca şi ei . Este ca şi cum cineva, inferior unui rege, ar dori să ajungă la un rang egal celui de după rege, ca unul care depinde de unul şi acelaşi <rege> ca şi acela, ignorând că, deşi depinde şi el de rege, celălalt este totuşi înaintea lui . Iar cauza erori i este faprul că ambi i 575


PLOTIN ,....."

)

'

"

,

t,

)

/

,..

TOU aUTOU KaL lTpOTEpO'V TO E'V aJ.l<pOTEpW\J EL 'Val, Kal OTL KaKEl TO J.lE\J ara\t-o'V aino ou 6EL "Cal TOU xaAOU, TO 6E KCXAO\J €XEl 'VOU. Kal e:crn 6E TO }.lE\J l1TTLO\J xal TTPOOT]'V€S' xal a�paTEpO\J Ka(, wS' E:lt€).. El "CLS', 1TapO\J aln�· TO 6E ltaJ.l�QS' e:XEL xaL e:XTTAT]�l'V xal OUJ.lJ.llrTI T0 aAyU\Jo\Jn "Cil\J -r,80vrl\J. KaL rap uD xaL EAKEL aTTO TOU ara\t-ou TOlJ«; oux ELooTa«;, wcrnEp aTTO Tra"Cp� Ta €PWJ.lE\JO'V· 'VEW"CEPO'V rap· TO 6E lTPEcr�lhEPO\J ou xpa'Vtp, aAAa T� aATlltEL, o xal nl\J 8U'VaJ.ll \J TTpOTEpa\J e:XE L · lTăcra'V rap e:XEL· TO rap J.lET' aUTO ou năcrcx\J, aAA' OOTI J.lE"C' alno'V XCXl aTT' cxU"COU .UQcr"(€ €X€L VO� XCX l "(cxlhTK;' XUPlO�, ou O€11iTdC; otl"(Dc; "(WV €S CXU"(OU j€vo)J.€VWV, CtAAc! lTă\J XCXl OAO'V CX<pELS' TO rE'VOJ.lEVOV, an J.L11 €o€l"(O J.Lllo€V CXUTOU, CXAA. Ecrn v b aUTO«;, 01QS' XCXl 1TPlV "(aUTO r€v'Vl1crCXl . 'ElE l ouo &'V €J.l€A TJcrE'V cxlnw J.lil rE\Jo J.l€\Jou· €TTEL 000 ' €l ăAAW bU'VCXTO'V �'V rE'Vecr{}CXl E� �UTOU, E<pltavrpE\J ă\J· \JU\J bE oux L €crTl \J OOO€'V jE'V€crltav OOOE'V rap E:crTL \J o J.lil rErO\JE rE\JOJ.lE'VW\J TW\J TTavTw'V. AUTO«; 6E OUX �\J Ta mi'VTa, C(\J' &'V E6ETl\t-1l aUTw\J, UTTEP�E�TJXWS' 8E Ta nCX'VTa OlO«; "CE TI\J xaL TTOL El \J au"Ca KaL ECP EaUTW\J Eacrcxl EL 'Val aU"Ca«; unEp aUTW'V W\J . ,

,

,

,

/

,.

/

C/

t'"' /

"

c

.,...

) .:: �

-

,

"'

"

,

.:: '

)

,

....,

)

"

,

,

) '\ '\ '

-

c

(/

)/

,

-

,,

r13.f'6El 8 E KaL Tc:lycx8"O \J aUTo\J o Vta Kal J.lTJ arcx8"o 'V J.lTl e:XEl'V E'V aUT� J.lT]8€\J, E:TTEl J.lT)DE aralta\J . "O rap €�EL, 11 arcxlto'V EX E l 11 oux ara\t-6\J· aAA' olhE E:'V T� aralt0 T0 Xup(ws­ xal lTpW"Cw«; arcx\t-w TO J.l" ara\t-a\J, OUTE "CO ara{}o\J EXEL "CO cqa{}a'V . E'l ot\J J.l�TE TO oux ara{}o'V J.l,ŢrE "CO cqa\t-o'V EX€l, OOOE'V EXEV El ot'V OOO€\J EXEl, J.l6\J0\J xal EpllJ-LO\J TW\J ăAAW\J EcrTl 'V. E'l 00'V TcX ăAACX il cqalta ecrn xaL ou Tara{}o'V 11 oux aralta Ecrn \J, OOO€TEPU 6E TOUTW\J EXEL, OOOE\J EXW\J "C0 J.lT]8E\J EXEl \J EcrLl TO arcx{}a\J . E'L 8' ăpa n«; ouou\J aUT� npooTlltrpl 'V, il ooo(a'V 11 \lou\J 11 xcxA6'V, -cii lTpo<Y\t-TlKll acpaLpEL TCXL CXUTOU Tcqa\t-o\J il 'Val . na\JTa ăpa a<pEAW'V xal OOO€\J lT€PL, aUTOU ,, "" 'e 1, ' EL1TW\J OuoE U .'t'EooaJ.lE'VQS', � EcrLL lTap CXUTW, E acrE TO EcrTl 'V , , � OuoE\J xaTaJ.lap-rupT)<Jcx«; TW'V ou 1TCXpD'VTW'V, 0l0'V al J.l1l ElTlO'nlJ.!TI "COUC; €na(\Jo� TTOlOUJ.l€'VOl, OL EACXTIOlXH nl'V TW'V E1TCXl L 'VOUJ.lE\JW\J 60�a\J TTPOcrTlltE\JTE«; aUTOl«; a TTJC; a�lCX«; CXU"CW'V €crn \J eAaTTW, aTTopOU\JTE«; aAll\t-EL«; El 1TEL v lTEpt TW\J UnOKELJ.lE'VW'V lTpo<YWTTW'V TO� AarOu«;. KCXl 00'V xat hJ.J.ELS' ,

L I: '

,

L I: '

c

"

,

,

"

"

c

,,

)

576

....

(,

_

)

"

/

)

......


ENNEADA a V-a,

5 (32), 1 2-1 3

participă l a acelaşi <princi piu>, că unul este anterior amândurora şi că, şi acolo sus, binel e însuşi nu are nevoie de frumos, pe când frumosul <are nevoie> de bine. I ar <binel e> este binevoitor, favorabi l , mai del i cat şi prezent în cel ce îl vrea, pe când <frumosul> produce admiraţia, mirarea şi plăcerea amestecată cu durere. El chiar îi trage pe ignoran ţi departe de bine, aşa cum <îndrăgostitul îşi smulge> iubita de la tatăl ei . Căci <frumosul> este mai tânărl 362, iar <binele> mai bătrân: aceasta nu datorită timpului, ci adevărului , fiindcă are o putere anterioară, căci el are toată <puterea>. Cel de după el nu are toată <puterea>, ci numai câtă <vine> după el şi de la el . Astfel, <binele> este şi stăpânul acestei <puteri ul terioare>; el nu are nevoie de cele născute din el, ci îl lasă cu totul <deoparte> pe cel născut <din el>, întrucât nu are nevoi e de nimic din el, fiind acelaşi ca şi mai înainte de a-l naşte. Căci nu s-ar fi preocupat dacă <acesta> nu s-ar fi născut, după cum nu ar fi fost invidios nici dacă o altă <realitate> s-ar fi născut din el; deşi este <imposibi l> ca să se mai nască <ceva din el>, căci nu este nimi c care să nu se fi născut <din el>, dacă toate s-au născut <din el>. El însuşi nu era toate <lucruri le>, aşa încât să aibă nevoie de toate, ci, depăşindu-le pe toate, putea şi să le producă şi să le lase să existe în sine, el însuşi fiind deasupra lor. [131 . Dar, fiindcă este binele şi nu un bine, el nu trebui e să aibă nimic în sine, de vreme ce nu are nici <măcar> un bine. Căci <dacă> ar avea ceva, fie ar avea un bine, fie nu <ar avea> un bine; or, <nu se poate> nici <ca> în binele veri tabi l şi <care este> bine în sens prim să fi e un non-bine, nici ca binele să ai bă bi nel e. Aşadar, dacă nu are nici non-binel e, nici binele, atunci nu are nimic, iar dacă nu are nimi c, este "singur şi izolat" de celelalte l ucruri 1 3 6 3 . Deci, dacă celel al te lucruri fie sunt bune şi nu sunt binele, fie nu sun t bune, i ar el nu posedă nici una din cele două <categorii >, atunci, neavând ni mic, el este binele întrucât nu are nimic. I ar dacă i se adaugă ceva, fie fi i nţ a, fie i n teli gen ţa, fie frumosul, prin adăugare i se ia faptul de a fi binele. Aşadar, dacă ci neva înl ătură toate <atri butel e> şi nu afirmă nimic despre el şi nici nu greşeşte spunând că ceva <anume> este în el, să îi lase <doar> faptul de a fi, fără a- i atribui ceva ce nu are, asemeni cel or ce com pun fără pricepere elogii şi diminuează fai ma celor elogiaţi adăugându-Ie <calităţi> inferioare valorii l or, neşti ind cum să spună cuvi nte adevărate despre personajele la care se referă. Nici 577


PLOTIN

J.Lf1<5E'V -rW'V OO-r€pW'V Xal TW'V €Aa-rTO'VW'V npocrn ttWJ.LE'V, UAA ' � l.llT€P -rau-ra 'UD'V €KEl 'V0e; -r01hw'V aenoe; fi, O,AAa J.LTl ainoe; -rau-ra. Kal Tap aL q>uau; cqa1tou ou ml'V-ra L €� 'Val ouS' aL €'V / ' ), )/ 'Tl -rw'V na'V-rw'V' El TJ Tap a'V uno €'V )Cal 'TaUTO'V TOle; anacrl 'V, una SE 'TaiJLo'V 0'V -rOle; nnal blaep€pOl &'V -rt;J 'lbltp J.Lo'Vo'V xat &aepo�L xat 7Tpocr1tTlxnL -"Ecr'Tal 'TOL 'VU'V DUo, OUX €'V, GJ'V Ta J.L€'V oux cqa1tD'V, TO XOl 'VO'V, -ro bE O" a\}o'V . M lXTO'V ăpa E(J-ral €'f a,a1tOU xat oux a,a1tOu' oux ăpa. xattapwe; ara{}ov OU6E npw-rwe;, UAl.. ' €KEl 'VO &'V ilTJ lTpW-rwe;, oi) J.L€'T€XOV lTapa -ro XOl vO'V j€,E'VTJTal u,a1tDv . M€TaAT}l}J€l J.LEV Si) aUTO o',a1tDV' 00 OE J.LE-r€Aa�E'V, OUSEV 'TWV naVTw'V . )AAA' El €'V aUT<{j 'Toino ,.. -q. , <: ) -q. , , , ov - olaepopa jap, XC(lI TJV 'TOUTO TO crUVlIq. E'TO'V TJV TO arall ujatt6v <SEl aUTwL 7Tap' ăAAOU lt val . 'Hv bE au-ro Ct.7TAouv xal: , ) -q. "\ "\ -q. " , ) , � ou J..lO, VOV ajall o'V . To' apa ov- lTOlI.lI.tp J.Lovov ajall apa TO, aep lTpw-rwe; xat -rO" u{}ov l.llT E p TE mivTa Ta OVTa UValTEepaVtal 'fuJ.l v xat J.LOVOV O" a{}ov xat OUb€V EXOV EV €aUTttJ , UAAa aJ..l l ,Ee; miv-rwv xal l.llT €P mlv-ra xal aluov TWV ml'V-rwv . Ou , " ) , ' ' ,.. ) Lţ ' e ' c ' ) 1 ,t: ' xall.ov OuoE EX xaxou TO,"\ 'Ta OVTa OUoc au E � aolaepopwv . rap 011 K PEl -r'TOV ,ap 'TO lTOLOUV -rou lTOlOUJ.LEVOU· -rEA€lD-rEP0'V ,ap . (

,

"

,

(,

,

>

,

-

-

"

-

-

,

)

)

-

578

(1'

,


E N N EA DA a V-a, 5 ( 3 2 ), 1 3

noi , aşadar, s ă n u î i adăugăm nimic di n cele ulterioare ş i inferi oare <lui>, ci <să afinnăm> că, depăşi ndu-Ie pe ac e s tea ci este ca uz a l or, fără a fi el însuşi acestea. Căci , încă o d a t ă natura binelui n u este de a fi toate, n i c i de a fi vreuna di ntre toate. Dacă ar fi <aşa, ar cădea> sub unul şi acel aşi <ge n > cu toate <celel al te lucruri>, şi, fi i n d sub ace l aşi <gen>, s-ar deosebi de ele numai prin p ropriu , di fer e nţă şi <vreun alt> atribut. Dar atunci ar fi doi şi nu unu, fi ind, pe de o parte, un non-bine « c eea ce ar avea> în com un <cu ce l e l al te l uc ru ri » , iar pc de a l t ă parte un bine. Ar fi, deci, am estec a t din bine şi non bine şi nu un bine pur, nici pri m ci < b ine le > pri m ar fi cel la care a r p art i c i p a pcntru a dcveni un bine, pe lângă ceea ce are în comun <cu ce l e l al te lucruri>. Ar fi, deci, un b in e pri n p art ici pare , pe când cel la care ar parti cipa, nu ar fi n i mi c din toate <c elelal te>. I ar dacă b i nel e <era p re z ent > în el « ca> d i fe re n ţ a pri n care com pusul era u n bine), <acest b i n e > trebu i a să îi vină de al tundeva. Dar e l era s i m plu şi doar bine; cu a t ât mai mul t cel la eare <partici pă> va fi doar bine. A şada r eel care este bine in sens p ri m şi e s t e b i n e l e n i s a dezvăl ui t a fi deasupra tuturor ex i sten telor şi doar bine, neavând n i m i e în sine n efi i nd amestecat cu toate <c elelalte>, deasupra tuturor şi eauză a tuturor. De s i gur n i ci frum osul, n i c i e x i s tentele n� <provi n > din ră u , n i c i d i n re a l i tă ţ i i n d i ferente < I a b i n e şi r ău > I ntr-adevăr, c e l c e pr odu ce este s u pe r i or ce l u i produs, fi i nd mai desăvârş i t. ,

,

,

,

-

,

.

579


(24). n €Pl "[ou "[o e:n€X€l 'Va "[ou O'V,,[O<; �11 'VO€l v XCll ,,[l "[o npw"[w<; 'Voouv xal "[( "[o b€U"[€PW<; VI

"'"

,

,./

,

/

,

./

...

'" " ,\ '\ ",\ '\ c' , , c c, "c CJ.I\.I\.O, CJ.UTO CJ.UTO, O T}0T} TO' oE [ 1 1 T o' J..l E\I... E<JTl \IOEL \1 CJ.I\.I\.O •

'\ '\

,

,

,.

, " <;: ' <;: El \lCJ.1 . TO' oE TIpOTEpO\l '\ -Q. E\I <pEUrEl J-lCJ.I\.I\.O\l TO' oUO I\.EX1J ... ' ) , ) '\ '\ ' t" , ( , , <;: , P. ' ,\ !-,OUI\.ETCJ.l KCJ.l aUTO, CI. 1\. 1\. TJTTO\l oU\lCJ.TCl.l · TICl.p CJ.UTtp J..l E\I rap €XEl o opa, €TEPO\l rE J-l1l\l 0\1 EKel\lOU . To Se ou KExwplO"Tal Tn )OUO"lCl., aAAa O"U\lO\l CI.\.nw apa €CJ.UTO." AJ..l <p w ot\l rL\lETal / / ..... ,... '\ , CE\I 0\1 . M a 1\. 1\.'\ 0\1 OU\I " \IOE l , OTl EXEl, Kal' TIPWTW� \IOEl..... , (OTl ...TO, " ... ",\ '\ c ' El , J-l T} E\I, CJ.I\.I\.O <;: ..... " TO'...\lOOU\I, E\I KCJ.l, oUO \lOOU\I oEl \lCJ.l . E"l TE rCJ.p ",\ '\ " " " ,. al\.l\.o TO \lOOUJ-lE\lO\l EO"TCJ.l - OUK a\l OU\I TIPWTW� \lOOU\I El" T}, (hl ăAAOU T,,\I \lOTJO"l \1 ACJ.J-l�ci\lO\l ou TO TIPWTW� \lOOU\I �O"Tal , ( TJ El EXEl W� OTl O \IOEL OUK EXEl W� CJ.UTOU, WO"TE OUaC: ' CJ.UTO· ...... r: " (, r: " CJ.UTO, l \lCJ. KUPlW� \1011, Ta oUO CJ.pa E\I El,., \lCl.L E\I E<JTCJ.L· oEl ) " " c" , c ' , ,. , <;: Cl.J..l<p W - El TE E\I J-lE\I, J-l TJ oUO oE Cl.U E<JTCJ.l , O Tl \lOTJ<JEl OUX E�El' WO"TE ouSE \lOOU\I eO"TCJ.l . cATIAOU\I ăpCJ. KCl.l OUX aTIAOUV , " ...... bEl...... El,... \lCl.l . MCl.AAO\l S Cl.V n� CJ.UTO, TOlOUTOV OV EAOl CJ.TIO TTJ� 4JUX�� avCI.�CI.( VW\I' �VTCl.U{}CI. rap &lCl.lPEL \1 ....pa&LO\I, XCl.l PUOV ...... .. ,., " Cl.V n e; TO DL TIAOUV L&m . El OU\I Tle; Sl TIAOUV <pwe; TIm T]O"ElE, T,,\I J-lEV lJJuX"\I KCl.TcX TO �TTOV, TO DE \lOT]TOV Cl.UT�e; KCl.TcX TO KCI.{}apwTEpO\l, E'l TCI. TIm TjO"EL E KCl.l TO OPW\I '(0"0\1 el \lCl.l <pw� TW 0PWJ..l € VW, ODK �XW\I �Tl xwpC{ElV Tn &lCl.cpopa €\I ,

L

L

L

.....

(/

L

L

,/

,

U

)

(/

(,

(

,,

""

»

(/

......

(

)/

,

""

,

(/

,

c,

)

)

,

)/

l

....,

)/

"

,

)

1/

(

)/

)

""

(

U

,

),

u

,

,

""

l

L

)

L

l

580

L


VI (24) . Despre faptul că cel de dincolo de fiin ţ ă nu gândeşte şi despre ce sunt prima şi a doua realitate gânditoare

rl .] A gândi ceva deosebit <de sine> diferă de <a se gftndi> pe sine, iar în ulti m ul caz dual i tatea este mai degrabă evitată. In primul caz, <cel ce gândeşte> vrea <să se gândească> şi pe sine, dar este mai puţin capabi l, căci" el are în sine ceea ce vede, dar ca <un obiect> diferit de sine I 364. În al doi lea caz, el nu este separat substanţial <de ceea ce vede>, ci, fiind uni t cu sine, se vede pe sine. Aşadar, el devi ne dublu, deşi este unu. El gândeşte în mai mare măsură, fi i ndcă posedă <obiec­ tul gândirii>, şi gândeşte în sens pri m 1 365 , fiindcă cel ce gândeşte trebuie să fie unu şi doi. Pe de o parte, dacă nu ar fi unu, el s-ar deosebi de obiectul gândit (el nu ar mai fi ceva ce gândeşte în sens pri m, ' fi indcă, dobândindu-şi de l a altul gândirea, n u poate fi ceva ce gândeşte în sens prim, fi indcă nu posedă ceea ce gândeşte ca pe ceva al său, aşa încât nici <nu se poate gândi> nici pe sine; dar, dacă posedă <obiectul gândiri i > ca pe sine, pentru a gândi într-un mod eminent, cele două <părţi> vor fi una: trebuie, deci, ca ambele să fie o unică <reali tate» . Pe de altă parte, dacă este unu, dar nu va fi şi doi , nu ar avea ce gândi, astfel încât el nici nu ar fi o realitate gânditoare. Aşadar, trebui e să fie şi să nu fie si mplu. Apoi , o asemenea realitate ar fi mai bine sesizată urcând de l a suflet <Ia ea>: căci în suflet distincţia este mai uşoară, iar dual i tatea este m ai vizi bilă. Dacă cineva şi-ar reprezenta o dublă lumi nă, sufl etul ca una inferi oară, ş i <obiectu l > gând i t de el ca una mai pură, reprezen tân du-şi apoi şi faptul că l um i na care vede este egal ă celei văzute, nemai putând să le separe printr-o di feren ţă 1 3 66 , 58 1


PLOTI N

Ta bUO {}-rleJETal VOWV J..dv, OTl SUO ilv, opwv SE llDTj EV " OUTW vouv )(al VOTjTOV alP11O"El . H J-l E l C; J..l E V OUV T� AO, ,.. ...... , � E)( 6UO €V nEnOl-rl)(aJ..l E V, Ta b ' aVclnaAl v E� evoc; EeJTl DUo, OTL vOEl , nOlOUV aUTO Soo, J-laAAOV SE OV, OTL vOEl, Soo, )(al OTl dino, EV . /

,

(

,

'

(

.I'

(

-

r2. 1 E'l STj TO_ J..l E v TTPWTWC; VOOUV, Ta SE l1S" ăAAu:C; VOOUV, Ta , ,, >/ ,, EnE)(€l va TOU npWTWC; VOOUVTO� OU)( av ETl VOOl · vouv Tap SEt ,EvEeJlral , C( 'Va vo� , DVTa SE vouv )(al VOTJTOV EXEl v )(al npuJtwe; voouvnx €XEL v Ta VOTjTOV EV aUT� . N011TOV 6e OV oox ăVcl,K11 nuv )(UL VOOUV €V Ul)Ţ� EX€l v Kal VOEl V" €O"Ţal ŢUP ou J-lOVOV VOll'TOV, aAAa )(Ul voouv , npWTDV TE OUl< EO"TaL bUO Ov ..uo TE VOUC; b TO V011TOV EXWV OU)( Civ eJUC1TUl Tj J..l Tj oi5eJ11C; OUeJlaC; )(attupwc;. V011TOU, o npoe; J-lEV TOV VOUV V011TOV EaTUL , )(a\t ' EaUTO 6E OUTE VOOUV OUTE VO"TOV )(UPlWC; EeJTUl " TO TE ,ap VOTJTOV ETEPW o TE VOUC; Ta €nl�UAAOV -rn voTÎaEl KEvav _ )/ )/ EX€l aVEU TOU AU�El v XUl EAEl V TO VOTjTOV o VOEL " ou ŢUP EX€l TO VOEl V ăVEU TOU V011TOU .. TOTE oLv "tEAEOV, OTUV EXTI; , , "" .r ,... , / '" ESEl SE npo TOU VOEl v TEAEOV El val nap aUTOU TTJe; OUeJlac; . i"""Ql ăpa Ta TEAEov tmUp�EL , npa TOU vOEl v TOUTO €eJ'LaL " ouSEv ăpu bEL ain0 TOU vOEl v· cd.>tapxllC; ,ap npo TOlJTOU· oux ăpu Vo-rlO"El . Ta J..l Ev ăpa ou VOEl , Ta SE npwTwc; VOEl , Ta DE vOTÎO"El SEUT€PWC; . "'[ TL El VO-rlC1El Ta lTpt;'nov, unup�El Tl aUTW· OU)( ăpa npt;'nov, aAAa )(al SEUTEPOV )(Ul OUX EV, aAAa nOA �a l1STj )(cd nuvTu oeJa vo1'lO"El · )(Ul rup, El J..l OVOV eaUTDV, nOAAa )/ EO"Tal . )

/

,

l.

_

,

(

_

)/

,

,

"'(,

_

-

(

-

)

,

>

[3.1 E'l SE nOAAa Ta aUTO OOOEV )(WAU€L v epTÎ<rOUO"l v, EV TOUTOlC; unO)(El J..l EVOV EeJTUL · OU buvaTal Ţap lTOAAa J..l Tj EVOC; OVTDc;, aep' 00 11 EV 0, 11 OAWC; EVO<;' )(Ul TOlhou TTPWTOU TWV ăAAWV apl{}J..lOUJ..lEVOU, o aUTO €ep' €aUTOU bEL AU�Elv J..lovov .. E'l SE OJ-lOU El" J..l ETa TWV ă.AAWV, SEt TOllTO C1UAAU�OVTa aUTO J-lETa TWV ăAAWV, OJ..lWC; SE €TEPOV TWV ăAAWV OV, EaV we; J..l ET ' ăAAWV, '{llTElV SE TOUTO Ta UnO)(ElJ-lEVOV TOlC; ăAAOlC; J..lTj)(€Tl J-lETa TWV ăAAWV, aAAa aUTO )(u-it ' €aUTO . Ta Ţap €V TOlC; ăAAOlC; aUTO OJ..lO lOV J-lEV &v €lTj TOlJTW, OU)( &v SE €lTj TOUTo .. 'AAAa bEL )/ aUTO J..lOVOV ElvaL , El J..l EAAOl )(UL, »EV aAAOlC; opaeJttul " El J..l11 TlC; aUTOU AErOl Ta E'l VUl oUV To"LC; ă.AAOlC; nlV tl1TOOTUeJl v .,... )

{

l.

}

)

'

.I'

"

5 82

-

.I'


ENNEA DA a V-a,

6 (14),

1 -3

va stabili că c e l e două sunt una, gândind că erau două, dar văzând că sunt deja una: aşa, el va sesiza in te l igenţ a şi i n te l ig i b i l u l Noi, p r in discursul n ostru am făcut aşadar din doi unu, deşi este invers <de fapt>: din unu rezultă do i , Iacându-se pe sine doi pentru că gân d e ş te , sau fi in d, mai degrabă, doi Întrucât gândeşte, şi unu în trucât <se gândeşte> pe sine. .

[2.) Aşadar, d ac ă există ceva ce gândeşte În sens pri m şi ceva ce deja gândeşte în alt m od , cel de di ncol o de real itatea care gândeşte În sens prim nu mai poate gândi 1 3 67: căci, pentru a gândi, ar trebui să devi nă intel igen ţă, ş i , fiind i n teligen ţă <ar trebui> să ai bă şi un <obi ect> intel igibil şi, fi i n d ceva care gândeşte in sens pri m, să aibă intel igibilul În sine. Dar n u tot ce este intel igibi l trebuie să şi aibă o reali tate gândi­ toare şi să şi gândească, căci nu ar <mai> fi d oar un in t e l i gibi l ci şi o real i tate gânditoarc, şi nu ar mai fi prim, ci dou ă Căci inteligen ţa ce are inte li gi bi lul nu ar putea fi dacă nu ar exista o realitate pur i n te l i gi b i l ă 1 368, care va fi un <obiect> inteligibil pentru inteligentă, dar în sine nu va fi ni ci ceva ce gândcştc, nici ceva cfe cti v inteligibil. Intr-adcvăr, inteligi­ bi lul este obiect <pentru ceva:> diferit <de e l >, i ar i nteli gen ţa rămâne cu inten ţia din gândire goală, dacă nu sesizează şi nu înţ elege intel i gi bi l ul gândi t de ea, căci nu are gândire în lipsa lui . <Unul> este, deci, perfect când posedă gândirea? Dar el trebu i a să fie perfect înainte de a gând i , din propria esen ţă. Dec i cel căruia îi revine perfecţ iunea va fi anterior gândiri i; el nu tre buie <să posede> gândire, fi indu-şi autosuficient Înaintea ci : deci nu va gândi. Atunci exi stă o re al i tate care nu gândeşte, una care gândeşte în sens pri m şi al ta care gândeşte în sens secund. Apoi, dacă cel prim ar gândi, i-ar aparţine ceva, deci nu ar mai fi pri m , ci secund, şi nu ar mai fi unu, ci deja mai multe, şi ar fi t o at e pe câte le-ar gândi . Şi c h i ar dac ă <s-ar gândi> doar pe sine, tot ar fi mu l t i p l u . ,

,

.

[3. 1 I ar dacă un i i ar spune că nim ic nu opreşte acel aşi lucru să fie mai multe, ar <trebui> să existe un su bstrat unic pentru acest multiplu: căci

n u poate ex i s ta m u l tip l u l fără un unu de la care ori în care să exi ste, sau, în general, <fără> lID lU1U n umărat înaintea altora, care trebuie luat singur, în sine. Î n schimb, dacă ar exi sta sim ultan al tora, ar trebui ca pe acesta, pc care Îl sesizăm împrclU1ă cu altele, chiar dacă este diferit de ele, să îl abandonăm, ca pe lU1ul care există împrelU1ă cu el e, şi să căutăm acel substratul al celorlalte lucruri care nu li se mai alătură, ci este În sine. C ăc i <unul> care exi stă în alte lucruri poate semăna acestui <unu în sine>, dar nu poate fi chiar el. Acesta trebuie, Însă, să fie singur, pentru a se putea apo i arăta şi în alte lucruri. De nu cumva s-ar splU1e că 583


P LOTIN

€XEl V· oux ăpa CtlTAOUV CXllLO €(rreu , oooe TO OUYXE(J.LEVOV EX lTOAAWV €O'Tal ' TO TE rap ou Suvci'J.L€VOV CtlTAOUV il val ) , ) ( ( " ) '\ '\ .... '\ .... uLt OUX UlTOOTaO'l v OUX E �El, TO' TE O'UYXElJ.LEVOV €X lTOl\l\WV alTl\OU lSVT� oh5' aUTO €CJLal . (ExâO'TOU yap CtlTAOU OU SuvaJ.L€vou e'l val OUX' lxpEO'TIlXOT� Tl VO� €VO� CtTrAOU \.xp ' €aUTOU, OOO€VO� aUTWV l.llTOCJLaO'l v €XEl v xa1t' €aUTO SUvaJ.L€VOU OOOE lTapEXEl v ( , '',\ '\ .... " El,.. val Tlp.... u'\ OI\W� J.L1l, €l,. VCH, 1TW� av TO aUTO J..l ET ' al\l\ou O'UrXeLJ..l EVOV �X lTOAAWV EX nci'vTwv E(1l oUV1tETOV EX J.L11 ovrwv YEYEV1lJ...l €VOV, OU Tl J.L1l ovrwv, &AA' OAW� J.L1l lSVTWV; E'l ăpa TrOAAa Ll ecrn , oel TIpa TWV TTOAAWV EV e'l vaL . E\ otv TW VOOU\lLL TIA�{}�, oEl 'Ev TW J..L11 TTAT)1tEl TO vOEl v J.L1l ti val . 'H� oe TOUTO TO 1Tp�TOV. 'E\1 TO� t; OOT€POL� elpa aUToD TO vOEl v xaL _ EO'Tal . VOU� ,

' [ 4 . 1"E n El

"

_Il '

(

'\

,

1:

)

'

1:

"'

''

"

� . 1: '

't0 aţavov aTTI\OUV xal av€vu€€c;' u€l €l val , Ouo av TOU VOEL v OEOl TO' 00 be J.L'rl bEL aUTw, ou 1Tap€O''tal aUTw, ElT€l -

)

""

)l

)/

"

,l.

.....

""

\,

) , xal OAW� OUSEV TTapEO''tl v aUTW' oux apa TrapEO'n v aUTW TO -) )/ , VO€lV . Keu VOEl OUbEV, on J.Ll']<SE ClAAO. En aAAo vouC; TOU ara1toLl' aya1toElb-rk rap T� TO ara1tov vOEl v :'E Tl Wc; EV TOlC; 8UO'lV OVTO� €VO� xal ăAAOU OUX olOV TE TOUTO Ta EV Ta J.LET' elAAOU TO EV e'l val, aAA' ebEl €V �<p ' €aUTOU TTPO TOU J.L€T' ăAAOU e'l val , oîhw SEl xal �V 6J J.LET' ăAAOU Ta �vUTrâpXO\l ( ...... l. ,... » / ) , ) aTrAOUV, xa1t aUTO TOUTO aTrAOUV El val , OUX EXOV OOO€V €V eaUTW TWV ooa EV TW J.LET' ăAAWV. nD1tEV rap �V ăAAW elAAO, J.L11 TTPOTEPOV XWPlc;' <5VTO� &<p' Ol> Ta ăAAO; T O J.LEV rap -&TTAOUV " 1: ( ,, ) " '\ ' ''' '' � , '',\ '\ TTOI\U OUx av lTap ' al\l\ou Elll, O u1: , av TI 1l DUO, uEl aUTO ) ]/ , ,., ) " l. " aV1lPT1lO'1tal El� aAAo. Kal ouv alT€lXaOT€OV TO J.LEV <pWTl, TO SE �<pE��� T]AeW, TO bE TpCTOV TW erEAT)vTK;' ăO'TPW XOJ..l l'{oJ.LEvw TO <pw� TTap' hAlou . 'Vux-n J.LEV rap ETTaXTOV V�UV €XEl ETTl � XPWV\lU\lTa aUnlV VOEpav OlXrav, VODc;' b' EV alrrw OLXElov eXEl ou <pw� GJv J.LDVOV, <lAA ' o EO'Tl TTE<pwTlerJ.LEv �V EV Tii aUTOU ouerea, Ta SE nap€xov TOUTW TO <pw� oux elAAO OV <pw� .... ( ' ) , 1: " '\ TTapEXOV T1lV EO'n v aTTI\OUV uuvaJ..l lL V )EX€l, vtp TOU.... El,. val O EO'Tl . Te ilv oLv aUTO bEOLTO Tl VO�; Ou rap aUTO TO aUTO TW EV ăAAW' C. l/ , )/ ) ) , ( , 1/ L aAAO rap TO, »EV aAAtp EO'Tl, TOU aUTO xa1t , aUTO OVTO�. ,

u

"

......

c

,

(

I

,

\'

(/

)/

,

)/

_

,

)

-

I

_

,

J"

U

)

'\ ' 'f " ..... " , " _Il " '\ ( 5 . I' E Tl TO' TTOI\U � TjTOl av EaUTO xal Ev EI\Ol av erUVVEUEl v xal cruVClLCfttci'\I€cr{}al exlrrou ."0 b' eC1Tl lTaVT1l €v, TTOU XWPtlcrETexL c

,

584

l

,


E N N EA DA a V-a,

6 (24), 3 -5

existenţa lui depinde de alăturarea cu alte lucruri, căci atunci nici el nu ar <mai> fi simplu, nici compusul din multiplu nu ar mai exista. Neputând fi simplu, nu ar avea existenţă, iar compusul din mul tiplu nu ar mai fi nici el , dacă simplul nu există 1 3 69. Căci, dacă nici un lucru simplu nu poate să existe, devreme ce nu există nici un unu simplu prin sine, <şi> dacă nici o parte nu poate avea în sine existenţă, nici să îşi procure existen ţa împreună cu o alta, întrucât ea nu există deloc, cum ar putea exista compusul <alcătuit> din toate, dacă el se naşte din nefiinţe, dar nu din unele relative 1 370, ci din nefiinţe absolute? Prin urmare, dacă ceva este mul tipl u, înaintea lui trebuie să fie unul. Deci, dacă exi stă mul ti plicitate în cel ce gândeşte, trebuie să nu fi e gândire În cel ce nu este mul ti plu. Acesta era, însă, <princi piul> prim. Gândirea ş i inteligen ţa vor fi. aşadar, în cele posterioare lui . [4.) Apoi , dacă binele trebuie să fie simplu şi nelipsit de ni mic, el nu are nevoie de gândire; or, cel de care nu are nevoi e nu îi va aparţine, fiindcă, în general, nimic nu îi aparţine: aşadar, nici gândirea nu li aparţ ine. Şi nu gândeşte nimic pentru că nici nu este altceva <de gândi t>. De altfel, intel igenţa diferă de bine; ea "are forma binelui'· fi indcă îl gândeşte. Apoi, aşa cum în <numărul> doi există un unu şi un alt <unu>, i ar unul care este împreună cu celăl alt nu poate fi <numărul> unu, ci trebuie să existe un unu în sine, anterior celui existent împreună cu celălalt, tot aşa acolo unde ceva simplu există împreună cu altceva, el trebuie să fie simplu în sine, neavând în sine nimic din câte are în asociere cu altele. De unde <să apară> un lucru în altul, dacă nu există anterior ceva separat din care <să provină>? Căci cel simpl u nu poate <proveni> din altceva, dar multi plul, sau dublul, trebuie să depindă el însuşi de altceva. Putem, deci, com rara <primul principiu> cu o lumină, pe cel care îi urmează cu soarele 37 1 , iar pe a l treilea c u luna 1 3 72, care primeşte lumina d e l a soare. Căci sufletul are o inteligenţă dobândită, care îi colorează suprafaţa când sufletul este intelectual, iar inteligenţa are în sine <o lumină> proprie, deşi ea nu este doar lumină, ci o realitate i luminată în substan ţa sa, pe când cel ce îi dă lumina nu este al tceva decât simpla lumină care dă intel igen ţei puterea de a fi ceea ce este. De ce ar avea, aşadar, nevoie el însuşi de ceva? Căci el nu se confundă cu ceva existent în altceva, fiindcă cel existent în altceva este diferit de cel existent în sine.

rS.1 Apoi, multi plul se caută pe sine şi doreşte să se adune şi să se perceapă pe sine. Dar cum s-ar putea îndrepta spre sine cel ce este 585


PLOT I N

TTP� at.rr6; nou El' a.'v bEOlTO ouval0"1hlcrEW�; )AAA' ECJTl TO aUTO Kal ouvalCJ{}-rlcrEW� Kal lTCiCJ� KPEl TTOV VOllCJEW�. TO lap , ...... ' ,.. 'I' ...... ,... ) , VOEl V ou 1TPWTOV OUTE TW El val OUTE TW n J-LLOV El val , aAAa bElhEPO'J Kal IEVOJ-LEVO�, €TTElElil lm€�TTl TO a.lattov Kal I E 'JOj..L E VOV €Kl'JTlOE np� aUTO, TO b' €Kl VllltTl TE Kal EţbE . Kal TOLno €CJn VOEl v, Kl VTlCJl� TTPO� a.la{}ov €<Pl€J-LEVOV 'EKEl vOU' 1-) -

"

""

"

lap E<pECJl� Tilv VOllO"l v €1€V'JlPE Kal OUVUlTECJTIlCJEv all"rrr E<pEOl� lap OlJJEW� opaol � . Oooev otv bEL aUTO TO a.latto� VOEl V' ou lap €on v (iAAO aUTou TO a.lattav . 'E TTEl Kal oTav TO ETEPO'J TTUpa -ro ala{}o'J alrro '.IOn, -rw 6: ya {}o E lo et;' lt. val V OEl XUl bJ-Lo LwJ-La EXEL '.1 n� -ro cqa{}�'J K�l Wt;; a.lattov Kal €<PETOV ..." r"" ) / aUTW YEV0J-LE'JO'J '.IOEL xal OLOV <pa'JTaOlav TOU alattou ,.. ,EV TU "\ aj..LAr: C ' a) El, OUTW�, (/ ) , TOUTO - , K al' yap , au l\ aEl t-"-" 'Jov . E'l o V01l0El aUTOU Ka-ra O"Uj..L�E�llXO� aUTO VOEl ' TTP� lap TO , / , - ) ...... , "" c , ( VOEl . E 'JEp YOU'JTa yap au EaUTOV VOEl' ayattov �AETTWV au-rov 1] El ' eV€PIEla aTTavTw v npo� TO ayatto'J , r

-

"

-

-

J

(6. ) El bil TauTa op{}W� AEYETal, oux &v EXOl xwpa'J VOfp- EW� 1-)vn VOUV TO ayattav' (iAAO lap bEL TWL VOOUVTl TO aya{}o'J "" "" ) " ,.. , ,, , Elţ-' va l . ) A V EVEPYllTOV ouv . Kal T l bEL EVEpYEl V TI1'J )EVEPIElcx'J; ( /OAW� J.l.EV Tap ouElEJ.Lla EVEPIE La EXEL aD naAl v eVEPYEL aV . E'l OE lE Tal� ăAAaLC; 'tal� eLC; (iAAo €XOUCJl v bTavEvEIXEl v, nlV lE TTPWTTlV aTTaCJWV, El� llV al (iAAal avrlPTIlv'tal , aUTO eav ..... ( ,, ) - )/ETl npoCJn {} EV � .. c ' ,.. OEl 'tOUTO (o/ )ECJTl v, OuoEV aUTŢl ta� . H ouv TOlaUTIl EV€PIELCX ou V61lCJl�' ou yap EX El o voTiO"E l ' aUTO lcip TTpw'tov �/ETTELTa OUo' 1] v6-r1O"l� VOEl , aAAa TO EXOV Tijv vaTlO"lV' bOO oDv naAl'J aL E'J TW 'Joouvn IL TV ETal ' TOUTO be OUOOJ.LTI OOO.'/ETl oe J-LaAAOV 'lbOll Ci\) Tl� TOUTO, El Aaj30 l oa<pEOTEpO�, TT� EV TTavTl TO voouv unapX El , 1] OlTTA� <pUcH� aUTll . ÂEIOj..L EV Ta OVTa w� OVTa )(al aUTO €KaCJTOV xal 'ta aA 1l{}� oVTa €'V ) " ( " - " ,.. " C/ - 'VOTJTt::J 'ttp TOTTtp El 'Val ou J.LOVO'V, OTl Ta J.LE'V j..L E 'VEl wO"aUTW� TnL, oUa- l"'.aL ), Tei ....,bE PEl ) xal ....ou . )/J.LE'VEl, ocra ,, E'J alO"{}T\OEL , - ""'taxa ) lap xal E\) TOl� al CJ{}l1TOl� EO'Ll Ta, J.LE\)O\)TCX - aAAa j..LaAAO\), on TO TEAEOV TOU it: val nap' aUTWV EXEl . .6. El lUP nlV TTPWTWt;' AEl0J.LEvllv ooolav OUK it: val TOU E'l va l O"Xlav, aAA ' EXEl v TTA�­ PE� 't0 lL val . nA �PE� bE €OTl TO it val , OTa'J E�&>� TOU V O El 'V Kal '(�'J Aa�Ţl . (O j..LOU (ipa 't0 VOEl v, 't0 '(�v, TO E'L val €V "

"

5 86


ENNEA DA a V-a, 6 (2 4 ), 5-6

unu în mod absolut? Cum ar putea avea nevo i e de o percep ţi e i n ti mă l 3 73 ? Or, ceea ce dcpăşeşte perce pţia i nti mă <depăşeşte> şi orice g ân dire Căci gândirea nu este p ri m ă nici ca fi i n ţ ă, nici ca .

val oare ci este secundă' ea s-a născut fi indcă b i n e l e exi sta <deja> făcând- să se mi şte s p e el, i ar ea a ost mi ş c ată şi a văzut \ 37 4 . ace ast a Înseamnă a gândi : o m i şc ar e către bine, fi indcă tinde spre el . Dorinţa a dat naştere gândiri i şi a Tacut-o să ex i ste I m prcună cu s i ne, căci dori n ţ a de a vedea este vedere. Deci binele în suşi nu trebu ie să gândească nimic; că ci binele nu este ceva diferit de s i ne .

I ar

când

;

ccva

f

şi

d i fe r it de bine îl gândeşte, el îl gândeşte fii ndcă "are are ceva asemănător cu el, şi îl gândc şt e ca pe pe <obi ectul> tendin ţei s a l e , ca şi cum ar percepe o

forma billelui'· 1 37 5 şi un bine şi c a

i magine a binelui . Iar dacă <gândeşte> astfel mcreu, <va gândi binele> mereu. Şi, într-adevăr, gândind bi n el e, el se g ând eşte pe s i n e prin acci dent 1 376 ; c ăc i privind spre bine el se gân deşte pe sine. În tr- ad e văr, el se gândeşte pe sine în act; iar actul tuturor <este o ri e ntat> s pr e bi n e .

(6.] Dacă aces t e afirma ţ i i sunt corecte, binele

v reun

nu poate avea <în el>

loc pentru gândire, căci, pentru ce l ce gândeşte, binele trebuie să fi e ceva diferit. Astfel, <bi n e l e> este inactiv. Ş i de ce actul ar trebu i să fie activ l 37 7? Căci , în g ene ral , n i c i un act nu arc la rândul său un act. Şi, deşi <un i i > au atri bu i t <un act> altor acte, orien tate spre ceva d i ferit <de e l e> \ 378, pri mul ac t d i n tre toate, de care depi n d celelal le, trebuie lăsat să fie ceea ce este, fără a-i adăuga n i m i c . Un astfel de act nu este, dec i , gân d i re; c ăci nu are ce gândi, fi i nd el însuşi pri m. Apo i , nu gândirea gândeştc, ci posesorul ei şi din nou s-ar naşte două l ucruri în cel c e gândeşte, i ar b in ele n u este deloc doi . Apoi, am putea vedea m ai b i n e a c e st lucru dacă am ses iza mai li mpedc că, în oricc real i tate, cel ce g ânde ş te este ch i ar aceas tă dublă natură. Afirmăm că exi sten tc le ca exi stcnte, şi fi ecare în pa rte, şi exi stentele veri tabi le, sunt în "locul illleligibil" 1 J 79 n u doar pentru că rămân neschi m bate ca subs tan ţ ă, p e când celelalte l ucruri, câte sunt <regi u nea> sensibi l ă, curg şi nu dăinuie (căci

poate există ch i ar şi prin tre sensi b i l e unele care dăin u i e I 380), c i m ai

prin e l e în sele per fe c ţ i un e a fi in ţ ei. C ăci pri m, n u trebuie să fie u m bra fi i n ţ ei, ci o fi i n ţ ă depl ină. Iar fi i n ţ a este depl ină când ia forma gân­ a vieţ i i . Aşadar, gândirea, viaţa şi fi i n ţ a <trebuie> să se

degrabă pentru că posedă

su bstan ţ a, n u m i tă în sen s să aibă

diri i

şi

587


PLOT I N rl

"

L'� O'VL'L . I:.L apa ....

)J'

" 0\1 ,

'VO€l'V OJ-LOU J-L€L'a L'OU

)

A 'Varxll

,

xal 'VOUC;, xaL EL 'VOUC;, KaL O'V, xaL L'O

il 'Val .

,

,

,

"

n OAAa ă,pa Kal OUX €'V L'O 'VO€l 'V ,

L'o('VU'V L'WL J-Lii L'OLOlJiW J-LTJ<5E L' O 'VO€l 'V L

xa{}ExacrL'(x' bE €TILOlXJ'L 'V

)J'

il 'Val . KCXl

ă'V{}pwTI� xaL 'V611O"L� <a'V{}pwTIOU Kal

'V6rlO"LC;> (lTlTOU Kal YlTTI� xal blxa(ou 'V611crl� xaL b(xa lo'V , C

LlL lTAa L'o( 'VU'V ă'lTa'VL'cx XCXL L'O €'V bOO, X(X.L aL L'a bOO ELC; €'V C bE OUX €crL'l L'OIJLW'V olJ{} ' €'V €xacrL'o'V , OUO€ €X €PX €L'aL . O .... Uo "" ( , , s:: ' s:: ' s:: ' � t:' v,\ ' t: ' ) lTa'V'Tw'V L'W'V uOO Ouo o/\w� uOO , lTW� u€ L'a 000 €X L'OU €'V�, •

€'V ăAAOL� , )MA ' €TI€X€L va ooo(a�

O'V il xaL TOU VO€l v €TI€X€l 'Va ' "" L t: ' ) " ) C€CXUL'OV , ' ou ) " '' t: €X€l 'VO aL'OlTo'V, €l) J-Lll Olo€V €l val ' ou L'OL, VU'V Ouo ,_Q. � . t: ' ' '', , t: '" , C t'" " 'A' " "" rap €X€L lTap €auL'tp, o J-Lav Ţh €l� W'V , /\/\ Ouo€ L'a a/\/\a o€l ,

)J'

c,

CXUL'OV ELb€'VaL ' KP €l L'L'O'V rcip L'l XCXL J-L€l'(O'V M&wO"l'V aUL'OLC; L'OU Elb€VCXl aUL'a - �V L'O ara{}o'V L'WV tlAAW'V - aAAa J-LaAAOV €V L'WL alJ't'w, xa{}ooov bUVaL'al , €<paTIT€cr{}CXL €X€( VOU , L

588


EN NEADA a V-a, 6 (24), 6

afle împreună în exi stentul <veritabil>. Aşadar, dacă este fii n ţ ă, este şi inteligen ţă, i ar dacă este inteligen ţ ă, este şi fi i n ţ ă, iar

gândirea va fi împreună cu fi i n ţa 1 3 8 1 . Deci gândirea este mai multe

şi nu un singur lucru. Atunci, cel ce nu este mul ti plu trebuie să nu aibă nici gândire. Să se parcurgă ş i lucruril e parti culare: un om şi

gândirea omului , un cal şi gândi rea calului, dreptatea şi gândirea dreptăţi i . Toate acestea sunt duble, iar unul este doi şi, din nou, cei

doi ajung unu1 . În schimb, cel ce nu face parte dintre acestea şi nu este un unu particul ar, nu este nici <compus> din toate <aceste> dual ităţi şi nu este deloc dublu. Dar cum <se naşte> doi din unu, 1 382 . Iar cel de "dincolo de jiinţă "' 1 3 8 3

<am arătat> în alte <părţi>

<trebui e> să fie şi dincolo de gândire; aşadar, nu este absurd să nu

se cunoas că pe sine: fiind unu, nu are ce afla în el. Dar n i cinu trebuie să cunoască celelalte luc rur i căci cI l e dă ceva mai bun şi ,

mai mare decât faptul de a

fi

cunoscute de el, căci el este binele lor:

mai degrabă <le dă> să îl ati ngă pe cât pot i denti ficându-se cu el .

5 89


VII

( 1 8) . n €P l

€l )(CX l TWV � XClv €XClO'TCl €O'Ll V €lull -Q.

/

LOU )

)/

r ] .) E'L xal TOU xa{J-Exucn:ov €c,...n v H>Ea; "H El €yw xat €xaO"T� , ) , ) " ')/ , ( / ) TTJv avaywY11v €TIl TO V011TOV €X€ l , xal €XUaTOU 11 UPXll €X€l . "H El j.J. € V ad LwxpaTll«; xa l lVUX-rl LwxpaTou«;, €aTaL AUTO­ awxpCtTllC;, xa{J-o � l!JuX-rl xa{J-€XaaTa xal we; AEY€Tal €X€L . E'l b' oux a€l, aAAa. ăAAOT€ ăAATI Y(YV€Tal o npOT€pDv LWXpaTlle;, o�ov nuttuyopac; 11 TL «; ăAAOr:;, ouxEn o xa-\t€XaaTa ODTOe; XelX€l . ) AAA' El � l!JuXT! €XaaTOU �v eSl €� EPX €Tal TOUe; AolouC; )/ / / ,.. ....... , ,,\ " €X€l lTaVTWV , TIUVT€C; au €X€ l · €lT€L xal II. €Y0j..l € V, oaour:; o xooj.J.D<; eX€l AOYOUC;, xal €XaaTllV l!JuXrlV eX€ lv . E'L otv xal o xOO"J..L D<; j..ln avttpwlTOU j..lovou, aAAa XUt TWV xutt€XaaTa �Wwv, � xaL 1, l!Juxii· cXTI€L pOV otv TO TWV AOYWV eaTaL , EL J..Ln elVaxaj.J.lTT€l lT€PloboL«;, xal o\hwC; � O:TI € L P LU eO"TuL lT€TI€ ­ pucrj.J.€Vll, (hav Talna O:TTobLeWTul . E'L otv OAWC; TIA€LW Ta. Y l v6j..l €va TOU TIapa6€(Yj..laT�, TL eS €L €t val TW\I €\I j.J. U X � TI€pLo8w TIaVTWV IL \lOj..l € VW V AOYouc; xUl 7Tupu6€lrj..lUTU ; L 'ApX€l \I yap Eva ăv-\tpwlTOV €'lC; TTCX\lTac; el\l1tPWlTO�, WIJTT€P xal l!Juxae; Wp lIJj..l €Vae; el\l-\tPWlTO� TTOLoucrae; ellT€(po� . "H TW\I blacpopw\I oux eO"n \1 e'L \1 c u TOV UUTOV AOYOV , OOO€ elPX€L cXvttPWTTOC; TTP0C; TTapab€L Ij..lU TWV TL VW\I el\l{)-PWTTW\I DLa<p€­ POVTWV elAArlAW\I ou Tn DAn j..lO\lOV, O:AAa xa l 'L c5L xUlC; DLCt.­ <POPCt.l <;;" j.J.UpLCt.Lr:;· ou rap w� cil € L XO\l €C; LwxpaTouc; TTpOc; Ta (

)

"

'

590

,

(/

)

""w

(


VII

( 1 8).

Dacă exi stă ide i al e indi vidualelor

[ 1 . 1 Există idee a individualului 1 3 847 Da, dacă eu şi fiecare putem urca spre intel igibil şi dacă ori ginea fiecăruia este acol o. Dacă Socrate şi sufletul lui Socrate exi stă veşnic, va exista şi un Socrate în sine, astfel încât, ca suflete, individual ele vor fi şi acolo, după cum se spune. Dar, dacă nu există veşnic, ci cel ce mai înainte era Socratc devine ul terior altul, cum ar fi Pythagora sau altcineva, atunci acest individ nu va mai fi şi În intel i gi b i l . Dar, dacă sufletu l fiecăruia posedă ra ţ iuni le <sem inale> ale tuturor celor pri n care trece, atunci din nou toate <raţ iunile> vor fi acolo, deoarece noi şi s punem că fiecare suflet deţ i ne toL atâtea raţ iuni câte deţine şi uni versu l . Dar, dacă universul nu <de ţine> doar <raţiunile> omului, ci şi pe ale animalel or individuale, şi sufletul <le de � ine>: atunci vor fi infinite raţ i uni, dacă nu cu mva <uni versul> reîncepe la anumite perioade, căc i atunci infin itatea va fi l imitată, fii ndcă aceleaşi <raţiuni> s-ar rel ua 1 ]8 5 . Dar, dacă fi in �eJe generate vor fi În general mai multe decât modelul, de ce trebuie să exi ste raţ i uni şi model e pentru fiecare dintre cele generate într-o si ngură peri oadă 1 3 8 6? Căci un si ngur om este su ficient pentru toţ i oamenii, tot aşa cum un număr determ inat de suflete produce unui n um ă r i n fi n i t de oamen i 1 3 8 7 . De fapt, nu poate exi sta aceeaşi raţ i une pentru <oameni> d i feri ţi, şi nici n u este suficient u n <singur> o m c a model pentm oameni d i feri ţ i Între ci nu doar pri n materi e, ci şi pri n n e n u m ărate d i ferenţe specifice. Căci <indi vizi i > n u sun t ca i magin i l e l u i Soc rate fa t ă de 591


P LOT I N

apX€TUTTO'V, aAAa bEL T-rl'V bLacpopo'V lTOLrjO"L 'V €le &L cxcpapw'V , � s:: � ( s:: ' "''\ ' , " ' '\ ' ,.. _Cl. 1\.0rw'V . H uE lTCXO"(l lTEPLV<JV� TT<X'V'tCX� EXEL 'tou� 1\.0rO�, ewv L � bf. Ta CXlna lTaAL'V xcx'ta 'tOU� CX1..lTOU� AarOU� . Tii'V bE €'V 'tW ..... , ) J / "'V0ll'tW alT€LpLa'V ou bEL OEO L EVCXL ' lTCXO"(l rcxp EV aj..l EpE L , xaL t' , "'mo'V TTpOELOl 'V, o'ta'V €'VEprŢl . ""

)

L

/

)

(/

,

'

r2. I 'AAA ' € L CX(l j..l L�€ L � 'tw'V

AarW'V ăPPE'VO� XCX � {}ijAEO�

&La<papou� lTOLOUal v, OUX€Tl TOU il 'V Oj..l E 'VOU ExaO"'tOu AarOc; , " (/ ( "" ( " , Tle;' EO"'tCXL , o TE Exa'tEpoc; rE'V'VWV, Ot-l O'V o apPll'V , ou xa'tcx ,

Olcxcpapoue;' AOrOUc; lTOL ija€L , aAAcX xait ' �'VCX TO'V Cd..lTOU 11 1TCX-rpOC; au'tou :'H Du.sev XWAU €l XCXL XCX'tcX bla<popouc; T� TOU� mi'VTO:� EXEl 'V a1.rtOlJ�, ăAAOU� .sE a E l

)' uLa.cpOpOl ; H

"c

/

c

lTpOX E( poue; .(/O't"a'V OE '

ula 'tll'V oux lall'V ElTl EX 't"W'V CXUTW'V ro'V€w'V "" " , '\ " (/ , �Cl. ( , xpCXTTlal'V . 'A ,\1\.1\. EX€l 'VO, OTt OUX - El E'V 'tW <pCXl 'VEav al - O't"E

)

-

)

""'-1

/

a-rE

j.J.f.V xcx'ta TO &pP€'V TO TTAEl C1-rOV ,

XCX Ta xaL

,

»

/

)

O E xcx-ra 'to -\t�AU, L

11

't0 '(aov j.J.€pOe; €bWXEV €XciTEPO�, elAA' GAOV J..L E V €.sWXE

ErXEt 'tCH ,

XPCX'tEL

OE

't�C;

DATle;'

J..L E pO�

EXCX't€POU

11

-\ta't€pov . 0\ of. €V ăAATI wpa lTW� oLa<p0pol ; 'A p ' otv 1, DAll TO b L acpopov OUX bJ..L O L �� x cx'tOUJ..L € Vll; na'VTE«;;' ăpcx XWPLe;'

EVOC; lTcxpa cpUO"l 'V . E'L OE 't0 o L a<popov lTOAAaxOu xaAo'V, OUX €'V 'to El ooe;' . ' A AAa TW cl(O"XEL j..lO VW ellTObOT€OV 'to lTcxpa Ttl'V UAll'V

xaxEl

OO-\tEVTWV

OE

TWV

L

L

TEAElWV

AarW'V

X€Xpuj.J.J-L€VWV

j.J.€'V,

OAWV . ' AAA' €O"TWO"CX'V OLcicpopOL aL AarOL ' TL OEL

'toaou'touc;, Dam 0\ rL vaj..l E 'VOl €'V J-L L clL 1TEp Labw , cx1.nwv &LOOJ-LEVWV &L a<popou� €�W-\tE'V

E'LlTEP

E'V L 'twv

<paL 'VEa-\tal; "H O"uralrrwv L

xExwPll'tal 'twv OAWV &t.sOj.J. EVWV , '(l1'tEL 'tCX L .s€., E't TWV - ( , , "' ' " , , " xpa'touv'tw'V . A p ouv , O't L TO 'tau'tov lTav'tll E'V 'tTI ET€pa U

lTEPL ObW, €V L

'tathn L

,

b E OUOf.V lTav'tll TCXU'tO'V ;

L

L

[3.) nwC; otv €lTL lTOAAW'V blbUJ..L WV OLa<popou� <pijaOj..l EV TOU� " ' s:: ' ' '',\ '\ , " " , ' ,\ ' l\.0rOU�; E L uE x L €lTl CXI\.I\.CJ. V��a 'tLe;' LOL XCXl 'ta lTOl\.u'toxa ,\ tCX1TCXpCX 1\. '\I\.CXx'ta, ELe;' t" I\.0roe; ,\ ' . 'A'\1\.1\. ,\ " EL 'tOU'tO, , ',\ j..lCX'I\.L<T'tCX; "H , "E<P W'V OUX, aaa Ta XCX-\t€XCXO"T<X, ToaOUTOL xa L dl AOrOl . "H (Saa &Lci<popa 'ta XCX-\t€XCXO"TCX, XCX L &ta<popa ou 't� EAAE( TTEt 'V xa'ta 'to E'L ooc; �'H 'tL XWAUEL XCXL €V ol C; aOl a<popcx; E'elTEp 'tL va OAW� EO"'tL lTav'tll ab Lacpopcx . (Oc; r ap TEXVL Tlle;', xrtv a&L ci<popcx '\

a

'ta

-

b

592


ENNEADA a V-a, 7 ( 1 8), 1 -3

arh eti p" ci al cătui rea lor d i feri tă trebu ie să provină din raţ iuni d i feri te. O perioadă completă con ţ i ne toate raţi uni l e, i ar urmă­ toarea <produce> ace leaşi l ucruri , conform acel oraşi ra ţ iun i . Şi nu trebu ie să ne temem de i n fi n i tatea din i nte li g i bi l , c ăci ea este toată în indi v i zi b i l şi oarecum provine doar când este în act I 3 8l:l.

[2.1 Dacă amestecuri le raţ i unilor <seminal e> al e bărbatului şi femei i produc <indivizi> diferi ţi, atunci nu va exi sta câte o raţ iune pentru fiecare născut 1 389, ci nici unul dintre părinţi, de pi ldă bărbatll1, nU va produce confonn unor raţiuni diferite, ci confonn uneia singure: a sa sau a tatălui său. Totuş i , n imic nu îl Împiedică <să producă> confonn unor raţ iun i diferite, fi indcă le con ţine pe toate, Însă mereu altele sunt disponibile. Dar când, din aceiaşi părin ţ i, <provin descendenţi> diferi ţ i ? Faptul se datorează unei dominări inegale. Dar <trebuie spus> că, în ciuda aparen ţei, nu <provin> mai multe ra ţiun i uneori de la bărbat, al teori de la femeie, nici nu a dat fiecare dintre ei o parte egală <de raţ iune>, ci fiecare a dat-o întreagă şi cste prezentă întreagă <în cel generat>, dar ea domină fie ambel e părţi de materie, fie lUla singură 1 3 9o . Dar cum diferă cei ce ating maturitatea în clipe di versc l 39 1 ? Oare diferă materia, nefiind egal dominată? Atunci, to ţi <descenden ţ i i>, cu excepţia unuia singur, ar fi contra naturi i 1 3 92. Dar dacă frumosul <.,dă> cel mai adesea diferen ţa, atunci nu există doar o sin gură fonnă. Insă doar urâtului îi revine faptul că raţ iunile desăvârş ite <sunt dominate> de matcri e, rămânând astfel ascunse, deşi el e au fost date În Întregime. Să admitem că raţiuni le sunt diferi te; atunci, de ce număml lor ar trebui să fie egal cu al celor născuţi Într-o singură perioadă, dacă, fiind date aceleaşi raţ i lmi, pot apărea totuşi <indi vizi> exterior dife1i ţi? De fapt, s-a admis că raţiun i l e sunt date în Întregime, dar cercetăm dacă <indi vizi i sunt diferi ţi> când domină aceleaş i raţ i un i . Nu cumva <sunt diferi ţi> deoarece exact aceeaşi <raţ i une apare> doar în altă perioadă, pe când în aceeaşi perioadă nici una nu este exact aceeaşi? [3.1 Cum vom admite însă că ra ţ i uni l e <sem inal e> diferă în cazul m ai mul tor gemeni? Şi dacă s-ar trece apoi şi la celelal te ani male, şi

mai ales la cel e cu multe progen i turi ? Poate că pentru cei ce nu pot

fi disti nşi exi stă o si ngură raţ i une. Dar atunci nu vor fi atâtea ra ţ iuni

câţ i indi vizi . Poate exi stă <e;ttâtea raţ iuni> câţ i indi vizi diferi ţ i , i ar d i feren ţa nu Înseamnă o l i psă în pri vin ţa form ei . Î nsă ce împi edi c ă

s ă fi e <ra ţ iuni d i feri te> ş i î n c e i nediferi ţ i ? Asta numai dacă pot ex i sta uni i absol ut ned i fen ţi ! Căci aşa cum arti zanu], deşi face l ucruri

593


PLOTI N

nOL TI, bEL oJ-Lw� TO TCXlrrO\} bLcxcpopa AcxJ-L�â\}El \} AOr n )(at} ' ăAAO TTOL 1Î0"€L TTP0o"<P€PW\} bLâ<popa\} TL TW CXUTW· €\} b€ -rTl <pUO"El J..LlÎ AOrlO"Jl.W rl \}O)J.€\}OU TOU E;·dpou, aAAa. AOrOLe; J..La\}o\} , O"U\}E�EUX-{}CXl bEL T� €LbEl Ta 8Lâcpopo\}· hJl.El� b€ ACXJl.!Xi\}EL \} TTl\} bLCX<pOPa.\} abU\}CXToU)J.E\} . KCXl Et Jl.€\} h nOL Tl'1lC; €XEl Ta ELX� TOU e)lTOOCXOU\} , ăAAOC; Aaroe;· EL b€ Jl.EJl.€TPl1TCXL, oTTaO"cx Tt \}a EL 11, Ta TTOO"O\} l'uP L O"Jl.E\}O\} E O"TCX L TTI TW\} ADrW\} aTTâ\}T \} L €�EAL'g€L XCXl U\}CXTTAWO"€L · Wo"ŢE, OTCX\} TTCXUO"l1TCXL TTâ\}Ţcx, apxlÎ ClII.1I.1r OTIOOO\} rcxp oEl TO\} X0C1Jl.0\} EL \}CXl , xaL OTTooa )E\} Tlt> e:CXUTOU �LW 8L E�€AEOO€TaL, XEL TCXL €� cXPX�C; €\} ŢW €XO\}Tl "toue; ADrOUc; . '"Ap ot\} xal ETIL TWV c[AAW\} '(wwv, €<P ' tJ\) TTA�-{}o� €)( J..L L ae; rE\}€O"EWe;, TOO"OlJ-rOUe; TO� ADrOue;L; )'H ou <pO�l1T€O\} TO E\J TOLC; O"TTEpJ-LaO"L )(CXl TOl C; AarOLe; ănELpO\) lJJux�e; Tel TIâ\}Ta €XOUO"�. "H )(at €\) o \}W, TI €\} tVuxn, TO eXTTElP0\} TOlhw\} cX\}âTTCXAl \} TW\J €XEl npOx€LpW\} . 11\}

L

l)(

L

L

,

L

L

L

L

W

",\ '\

(

'

,.

c

-

,

,.

'"

"

L

,.

-

,

L

L

L

594


E N N E A DA a V-a, 7 ( 1 8 ), 3

n e d i fe r i te,

totuş i

t re bu i e

d i fe re n ţ ă de ord i n ra ţ i onal, adă ugând i dentic u l u i

o

să perceapă l ucrul i den t i c prin tr-o con form căre i a va face încă un l ucru,

an u m i tă d i feren ţă; în sch i mb în natură,

undc d i feritul nu este prod us p ri n re tlec ţ i e, ci doar prin

ra� iuni forma, deşi noi n u putem su rpr i n d e d i fe ren ţ a . Dacă, însă, creaţ i a a r fi arbitrară în pri v i n ţ a număni l u i , atun c i prob l e m a s-ar pune al tfe l ; dar, d eoarece este m ăs u ra t cât t rebui e să ti c, atu n c i numărul va fi d e t erm i n a t de <se m i n al e>, ceea c e d i feră trebu i e s ă fi e un i t eu

către deru l area şi desfăşurarea tuturor ra � i un i l or, astfe l Încât, când se vor term i n a

toate, va fi un alt Început. Căci în cel ce de ţ i ne

ra ţ i un i l e �ste stabil i t de la înc e pu t cât de m are tre bu i e să fie u n i versul şi câte sunt c e l e pe care l e va p ar c u rg c În cursul v i e ţ i i

sale.

Dar atunci oare şi p e ntr u cel elalte an imale (care a u m a i multe

<progen ituri> l a l) s i n gură n a ş te r e ) exi stă tot atâtea ra ţ i u n i <câţi i n d i v i zi >? Nu trebu ie să ne temem de i n fi n i tatca sem i n ţ e l or ş i a

ra ţ i uni lor, căc i sufletul lc con ţ i ne pc t o a t e . Căci şi În i nte l i gen ţă, ca şi în su flet, ex i s t ă i n fi n i tul acestor ra ţ iu n i care, l a rân dul l or, sunt d i s pon i bi l e acolo.

595


(3 1 ) n€Pl TOU VOllTOU xaAAou�

VIII

[ 1 . 1 )E TT€ l 81Î cpaJ..L € \I TO\J €\I {}€a TOU \JollTOU xocrJl.OU Y€' €\lllJ..L€\JO\J xal TO TOU al..Tlih \Jou \Jou xaTa\JOTjO"a\JTa xaAAo� TOlJTO\J 8u\J1Îrr€cr{}al xal TO\l TOlhou TTaT€pa xal TO\J ETT€X€ l \Ja \Jou El� €\J\JOL a\J ?'"'�aAEcr{}aL , TTElpa{}WJ-L€\J 'lb€L \J xal El TT€L \J -( '" ) TlJl.l \J aUTOL�, w<;' OLO\J T€ Ta TO L aUTa €l TTEl \J, lTW � a\J Tl � TO, XriAAO<;, TOU \lOU xal TOU XOO-Jl.OU €XEL \JOU {}€ricral TO. K El J..L E\JW\J ' " '" " , "\ "\ ,, "\ "\ J�c Ro " "\ C 'E" U<;' , "EcrTW o€, , oUO II.lv W\J ,E\J ,,,O,XW, TOL\JU\J (XlI.lI.llII.W\J El, pOUII.€l /

"

......

)

.....

.....

'

l

/

,

)

,

(

l. ......

'"

/

)

)/

.....

......

-

'"

)/

/

L

TOU J-L€\I appU{}J-LlcrTOU xal TEX\lll� aJ..LO lpou, TOU bE 1l.s'Tl T€X\J TI x€XpaTllJl.E\JOU El<;' ă,aAJ..La {}EOU tl xaL Tl \J� O:\J{}pWTTOU, {}EO� Jl.€\J Xripl TO� 11 n \JO<;' J..Loucr'Tl�, a\J{}pWTTOU b€ J..L1Î TL \JO<;', a.AA ' O\J EX mi\lTW\I xaAW\J TT€TTO L T]X€\J � T€X\JTl, <pa \J € L T] Jl.€\J (l\J o UTTO -rîie;; T€X\J'Tl� YEI€\JTlJl.E\JO<,;' €l � €l&m<;, XriAAO� xaAO� ou TTapa TO lL \lal AL {}o� - �\J rap â.\J XUl o €TEPO� bJ-Lo(w� xaAo<;, a.AAa TTapa TOU E'l60ue;; , o € \J� x €\J ,., T€X\Jll . TOUTO J..L €\J TOL \JU\J ;0 E ':.,uOe;; �ux €,lXE\J", II UII.� all.� ,T]\J €� Tlt> E\I\JOTlcr�V ; l xal �Pl \J EA{}El \J €l<;' TO\J- Al {}O\l· 11\J b €\I TW 8T]Jl.LOUP,W - L OU-- xa{}ocro\J ocp{}aAJl.0l T] XELPE<;' 'Tlcra\J aUTw, aAA OU J..LET€lXE Tll� T€X\Jll�· 'H\J ăpa E\J -rTI T€X \JTI-': TO Xd.AA�� TOUTO cXJ..L €l \l0\J TTOAAW·L ou rap EX€L \JO �A{}€\J Ele;; TO\J AL \t0\J TO E\J TTI T€X\Jn, aAA ' EXEL \JO J..L € \J Jl.E\JEl , ăAAO .s€ aTT ' 'EXE( \JTJ� €AaTIO� EX€( \J�U· xal ou.s€ TOUTO €J1.El \JE xa{}apo\J E\J aUTW, OUb€ otO\J E�oUAETO, aAA ' OOO\J E'L�€\J b AUtO� TiiL T€x\ln· E't b ' � TEX\J'Tl '6 Ecrn xal €XEL TOLOUTO TTOl €L - xcxAo\l DE TTO � EL XaTa A610\l ot TTOL EL - Jl.€L �6\Jw� xal aAŢJ{}EcrT€PW� xaAll Ecrn TO xriAA� Exoucra TO T€X\J'Tl� Jl. €L �O\J ,

)

'

r s::

'

r

(

/ "\

,...

J,

' "\ "\ ' r )

.....

/

'"" ,

,

)

L

5 96

,\..

(/

,,

,

"

/


VIII

(3 1 ). Despre frumosul inteligibil

[ 1 .1 Deoarece s pun em că cel ce a aj uns l a contem p l are a lum i i i n tcl igibi l e şi în ţel ege frum osul i n tel i gen ţ e i veri tabi l e î l poate aduce în gândi rea sa şi pe tatăl acestei a, care este dincolo de intel igen tă, să încercăm atu n c i să vedem şi să ne spun em nouă în ş in e 1 3 93 , pe cât se pot spune ace stea, cum se poate contem pla frumosul i n tel igen ţei şi al acel e i lum i . Fi e, even tual 1 394, două bucăţi mari de pi atră, puse una l ân gă al ta, una i n formă şi n eprc l u c rată de artă, ceal al tă dej a pre l u crată prin artă în tr-o s tatuie a unui zeu sau ch i ar a unui o m . Ca zeu, ea poate fi a unei gra ţ i i sau a unei m uze, iar ca om, nu a unuia oarecare, ci a unuia pe care arta l - a creat d i n toate frumus e ţ i l e . În acest caz, pi atra adusă prin artă la frumosul form ei nu va părea frumoasă fi i n dcă este pi atră (căci atunci ş i ceal a l tă ar fi la fe l de frum oasă) , c i datori tă form ei i mpri mate de artă. Totuşi, această formă n u era deţ i nută de materi e, ci era în cel carc a con ceput-o m ai înai n te ch i ar de a trece în pi atră, şi ea nu era în artizan fi i ndcă cI avea ochi s au m âi n i , ci fi i n dcă parti cipa la artă. Aşadar, frumosul era în artă, fi i n d cu mult su pcri or l 3 9S <cel ui di n pi atră>, căci <frumosul> trecut în pi atră n u e s t e cel din artă (care ră mâne în artă) ci a l t u l , care provine de l a ace l a ş i î i este i n feri or. I ar <frum osul proven i t> n i ci nu a rămas pur în sine, n i ci <nu a aj uns> aşa cum se voia să fic 1 396, c i doar atât cât pi atra s-a supus arte i . Dacă arta produce conform cu ceea ce ea este şi de ţ i ne (căci produce frumosul confonn ra ţ i un i i celui produs), atunci ca este frum oasă în tr-o măsură mai m are şi mai adevărată, căci are frumosul arte i , care este mai mare şi mai 597


PLOT I N

J.uhrWl xa l xaAAlo'V, fl OOO'V €(J"rl'V E'V TW E�W. KUL yap OcrW 'lO'V ) ' {/ 1 / ) ,, _Q. E'V EO'TEpO'V 'TOU E'V E'VL El� TrJ'V U/\TJ'V EXTE'TU'TUl , 'TOO'W UO'v }lE'Vo'VTo� . ' AeplO'TU'TUL yap €UUTO� na'V bLLO''Ta}lE'VO'V, EL 'LO'XtX;, €'V 'LO'XUL , EL �Ep}l6nl� , €'V �Ep}l6TTJn , EL OAW� bU'VU}ll� , €'V bU'VC(JJ. E l , El xaAA�, €'V xaAAEl--. KUL 'TO npwTo'V TIOtou'V TIa'V ...... ,. / ) , XU� UU'TO XpE l TIO'V El 'VUl bEL 'TOU TIOtOU}lEVOU' ou yap TJ a}lOoo (u }lOOOlXO'V , âXA ' TJ }lOlX1lxTj, XUL n'iv €'V alO'�TJT«t> � TIPO 'TOU'Tou . El bE n� 'Ta� 'TEx'V a� an }la'{ El , an )J.L }lOU}l E'V Ul 'TTj'V epUO'l'V TIOt OUO' l , npWTO'V }lE'V epUT EO'V XUL Ta� epOOEl � }l l }l El O'�Ul ă'A'Au . "ETrEna cSE� €l O€'VUl , w� oux aTIAW� TO OPW}l E'V O'V }llJ.l0U\)'TaL , aAA ' aVU'TP €XOOO l 'V ETIL TO� A6yo�, €� G;'V 11 ep()(Jl� . E'l "ta }Cal �"tl TIoAAa nap' al.nw'V TIOLOtXJl XUL TIpOOTL -\r€ucn De, " ( li ' ' i î '\ '\ I , W� '>: ' EXOUO'Ut TO x.u/\/\� . 'E TIEL XUl (o <D Elula� O'T� n ,E/\/\ElTIEl 'TOV .6. (u TIPO� OOOE'V aLO'trTJTo'V lTOL flcr u� , rxAAa Aaj3W'V &� <Xv Y €VOl 'TO, El TJJ.Ll'V o Z€� 8t ' OjJ.}lcXTW'J E�EAOl epa'V�'Val . )

,

c

,

l

)

"

1.

(

,

(

""'w

U

, , '\ '\ ' TJjJ.l ,>: ' ,\/\EY ' 0 'VTUl 'Ta, ( TEX'VUl t( '" V a<PElO'v (2 . ] 'A /\/\ ' -Q.wO'a'V Ul ' W'V uE

EPYu jJ. L j.1El O'�U L , Ta ep UO'E l xciAATJ Yl 'V O}l E'V U xal AEy6}lEVU , trE WpWjJ.E\), AOYLxa 'TE '{WU xaL (iAoyu nci'VTU XUl jJ.UAtO'TU ocru XU'TWP�W'TUl UUTWV TOU nAaO'UVTO� au'TU XUl bTJjJ.lOUPY"TlO'av'TO� ETIlXpa'TT10'avTO� T�� DATJe; xaL e'lbo� o E�OUAETO " "" ",\ '\ ' , ) " " ,>: " , nupuO'x0"V'TO� . T l ouv TO xa/\/\o� EO'Tl'V E'V TOUTOle;; O U yup UTJ TO ut }la XUl 'Ta XUTUjJ.�V LU· aAAa xUl xpoo elAATJ 'TOlhwv XUl crX �jJ. a 11 OUbEV 11 n elcrXTJjJ. o'V fl 6L0'V TO TIEPL €X0'V aTIAOU'V n , dLu OATJ · n6trEV brl E�€AajJ.�E 'T O -r11� (EA€VTJ� T�� TIEP l}lU ­ xij'TOU xaAA�, 11 OOU L YUVUlXWV ' Aeppo8( 'TTJ� OjJ. O l Ul xaAAEl ; 'E TI el XUl 'TO D1� ' Aep pOO( 'TTJ� UUT�� nO�Ev, 11 Ee Tl e; OAW� XUAOe; elvtrPWTIO� 11 trE� 'Tw'V &v El � O�l 'V E A-\r O'VTW'V il XU l }lrl 'lO'V'TW'V, EXO'V 'TWV bE ETI ' U UTOl � opa�Ev â'V xaAAo�; "'A p ' OUX ,. , ...... -t'"' " " , ) EL80e; jJ.E'V nUV'TUXOU 'TOU'TO, TJX.O'V bE ETIL TO YE 'VOjJ.EVO'V EX TOU TIOl rlO'U"V'TO� , WO'TIEP EV 'TUl� 'T€x"VaL� EA€YETO ETIL Ta TEXVllTa 'l€'VUL lTapa 'TWV TEX \)W'V ; Te oLv ; K uAa jJ. E V 'Ta TIOl rlJ-tuTa XUL o ETIL D1� u'ATJ� 'AOY� , o OE jJ. rl EV UA n, aAA ' EV TW TIOLOu'Vn A6yo� ou xaA'Ao�, o TTPW'TO� XUL (iUA�� rxAA ' El e; LE'V ot'TO� ; 'AAA ' El jJ.EV o orxo� �'V XUA�, xa� 6crov oyx� �'V, EXP�V TO'V 'A6yo\), an jJ. rl �"V oyxo�, 'TOV TIOl tlaUV TU jJ. Tj xuAov it VUl " El OE, Eav 'TE EV O'j.1LXPW Eav 'TE it80� n. OjJ.OlWe; ., 'E'V jJ.EyaAw ,, � 'TO UU'TO __ ....... , ..... XL 'VEL XUl blUTL �TJO'l 'TTJV �UXll'V TTJ'V TOU oPW'V'TO� 'T11 UU'TOU buvajJ.El, 'TO xaAA� ou 'Ttp 'TOU oyxou jJ.Ey€,'tEL aTTObO'T€OV . "

_

)

,

_

l

......

/

L

)

"

(

598

_

l

_

)


ENNEADA a V-a, 8 (3 1 ), 1 -:2

frumos decât este în cele exteri oare. Căci pe măsură ce se extinde mergând spre materie, devine mai s l ab decât atunci când rămânea În unitate. Tot ceea ce se dispersează este pri vat de sine: forţa <pi erde> în forţă, căldura în căldură, puterea în general in putere, frumosul în frumuseţe. Apoi, ori ce prim producător tre buie să fi e prin s i n e însuşi superi or celui produs; căci muzica n u este produsă de l i psa ei, ci de muzi că, iar cea din lumea sensibilă de către cea anterioară ei. Dar, dacă cineva desconsi deră arte l e fi indcă produc i m i tând natura 1 3 97, trebui e spus m ai întâi că şi obiectele naturale i m i tă altele. Apoi , trebuie ştiut că <artel e> nu i m i tă pur şi simpl u vizibil ul, ci s e raportează la raţ i uni le d i n care provine natura, ş i , apoi, e l c produc multe l ucru ri d e la sine, şi chiar adaugă celui căru i a Îi l i pseşte ceva, căci el e deţ i n frumosul : aşa cum Ph i d i as l-a făcut pe Zeus fără nici un <modcl > sens i bi l , ci presupunând cum ar fi Zeus, dacă ar vrea să se arate ochilor noştri . [2.1 Să l ăsăm însă artele, şi să exami năm lucruri le pe care se spune că ele le i mi tă, adică pe cele ce se nasc natural frumoase şi sunt numite astfe l , toate vieţuitoarele raţi onale şi neraţ ionale, şi mai ales pe cele bine real izate, în care cel cc l e-a plăsmuit şi le-a creat a stăpâni t materi a, i m pri mându-i form a pe care a dorit-o. Î n ce constă, aşadar, frum osul din aces tea? 1 3 08 Căci nu este sângele sau umori le, iar cul oarea este d i ferită l a fiecare, şi la fel fi gura. Aşadar, <frumosul> fie nu estc nimic, fie est� ceva fără figură, fie este ceva si mpl u, care con ţ i ne <l ucrul> ca pe o materi c. De unde vine străluci rea frumuse ţ i i Elenei, care a iscat atâtea di spute, sau a atâtor femei care sunt asemenea Afroditci în frumuse ţ e? Apoi , de unde vine <frumuseţea> Afroditei însăş i, sau a oricărui om sau zeu din cei ce se arată vederi i, sau care nu se arată, dar d e ţ i n În ei înşişi o frumuse ţ e vizibi l ă? Oare ea nu este în tru totul o form ă vcn ită de l a producător la produs, aşa cum În arte s-a spus că vine dc l a arte la produsele lor? Dar atunci, oare, sunt frumoase produsele şi raţi unea <formală> d i n materie, iar ra ţ i unea care nu este în malerie, ci în producător, nu este frumoasă, deşi aceasta este pri ma, nemalerială şi în uni tate? Dar, dacă masa ar fi frumoasă ca atare, ar însemna că raţ i unea producătoare, care nu este masă, nu este frumoasă; dar, fi indcă aceeaşi formă, fie că este în ceva mic sau în ceva mare, mi şcă şi di spune pri n propri a for ţ ă sufletul celui ce vede, fru mos ul nu trebuie atri buit m ări m i i masei. 5 99


PLOTIN

TE),{J..L�PlO\) bE xcx.t Tooe, Olt E�W }..L E\) €W� Ecr�(\J, OUlTW EL60J..L E V, (),:av 6E ELcrw ,EvllTal , 6L Eltlll<EV , E'CO"ElO"L 6E & ' oJ..LJ..Lc{rwv lt60e; OV }lovov' Tj 1TWe; bux <1J..L lXPOU; LUVEq>€AXEnXL bE xat Ta jJ.Er€-ttoe; ou }lEra €V orxw, aAA ' €LbEL r€V0J..L EVOV j.LEra,"En€l1:a Tj aLcrxpov bEL TO 1TOLO�V 11 a6u:iq>opOv 11 xaAov " ,. " , " " / J..L E V ouv OV oux av TO" EVaV1:LOV 1TOL llcr€LEV, El,. vaL , A'lO"XPOV a6u:iq>opOv b€ ,re J..LaAAOV xaAov Tj clLcrXpov; ' AAAa. ycip €crTl xal � CPUcrL� � Ta. othw xaAa 6TJJ..L L Oupyouaa 1TOAU 1TPOTEPOV XaAT) �)..L el � bE 'TWV 'E v60v OOO€'J apav €lltLcrJ..L EVOL 000' EL6(5'TEe; LO �Sw 8Lwxo J..L E V ayvoouvTEC;, OTL Ta €V60V XL VEl ' l0Cnfep &-v e'( LlC; LO eYSwAov aUTou �AE1TWV u,vow"V 'Oite"V llxel EXEt vo OLWXOL , .6.11AoL 8E, OTL Ta 6LWX0J..L EVOV dAAo xat oox €'\J J..L EyEltEl La xaAAQ(;, xaL Ta EV TOlC; J..Lalt-rlJ..LacrL xcXAAoe; xaL TO 'E V TOLC; E'm -r11bEUJ..La,a L xaL OAWC; TO EV -ralC; tJ>uXate;' ot> b11 xaL aATJ�€l<t )..L aAAOV x ciA Aoe;, (hav TW q>p6VllcrL v 'E vCODC; xaL / ) ..l , ayaaltllC; oux Ele; -ro, 1TPOcrW1TOV aq>opwv - €L TJ yap av TOU-rO atcrxoe; - aAAa naaav J..L0pq>-rlv aq>El<;' 6LWXŢle; Ta E'Caw xaAAoc; atnoo, E'L bE jJ.T)1TW crE xlVEl, we; xaAov €LTTELV TOV TOL olrrov , OUSE crau-rov EL C; La Elaw �A E\}Jac; hcrthlcrn we; xa Aw, C/Q crTE J..LciTTJV Civ olhwe; EXWV srp:olt;; EXEl VO' ciL'crxp � rap L xa L ou xaltupw �TF-rlcrELC;' .6.la OUbE TTpOe; mivTae; DL 1TEPL TWV ,... , , ) / / TOLOUTWV AOrOL' EL bE xaL au ELbEe; crauTov xaAov, avajJ. V11O"ltTJ1:L , ,

,

)

_

L

)

/

)

,/

)

,

,

)

""'w

"

[3. rEcrTL v ol)v xal EV TTI q>ucrEL A6yoC; x ciAAoue; apXEwTToC; TOU EV crwJ..L aTL, TOO 6' EV -rn q>ucrEl b €V Tn tJ>uxn xaAAtwv, 1Tap' ot xaL o €V -rn q>ucrEl , 'E vap,EcrTaT� TE J..LTl� o 'E V cr1ToubaCa tJ>uxn xaL 118TJ L1TPOlWV xaAAEL" xocrJ..L-rlcraC; rap "'(Tlv tJ>uXTlv xa� q>wc; lnapacrxwv ano q>w-rOc; J..L E C�OVOe; 1TpWTWe; xaAAouc; (5VTOC; cruAAor(sEa�al 1TOlEl aOToe; EV tJ>uxn WV, oloe; eaLl v b npa ao-rou o OUXETl EIYl,VO}lEVOC; 006' E\.I lăAAw, uAl.. ' 'E \.I cLl)'rw , .6. LO OOO€ AOroc; EC1-rl v, aAAa nOL11n1c; TOO 1TPtJ.)"[�U AO,ou xaAA�UC; EV oAn tlJuxLXTI OVTOC;' VOUC; 6E OtT�, b â€t \.IOUe; xat ou no-rE � ) " ) .,.. " ) , ..l (, voue;, OTL }l11, )E1Tax-r0C; aUTtp , T Lva av ouv €LXOVa TLe; aUTOU Aci� L ; nacra yap 'E a-raL EX XE Cpovoc; . 'A AAa rap bEL TTlV E'txova 'EX \.100 rEvEcrltaL, l0cr-rE J..Ln bL ELXOVOe;, aAA o\ov XPooou 1Tav-roc; xpuaov n va 6EL yJ..La Aa�EL v, xaL EL }l-rl xaltapo� ElTI b Allq>trELe;, Xatra(pEl v au-rav Tj €prtp 11 AaY<f bELxvuvTae;, WC; \.

'

600


ENNEA DA n V-a, 8

( 3 1 ), 2-3

Ca dovadă, cât timp <frumosul> este în afară, nu îl observăm, dar când devine i nterior, ne mi şcă. I ar înăun tru ajunge prin ochi, fi in d doar fonnă, căci altfel cum a r putea trece prin ceva mic 1 3 99 7 D ar ş i mări mea este in trodusă totodată, fiind mare nu prin masă, ci pri n fonnă. Î n plus, producătorul trebuie să fie frumos, neutru sau urât. Dar dacă ar fi urât, nu ar putea produce contrari u l ; dacă ar fi neutru, de ce ar <produce> frumosul m ai degrabă decât urâtul? De fapt, natura care produce aceste l ucruri frumoase este fnlmoasă cu mult în aintea l or, dar noi, nefi i nd obişnui ţ i să vedem nimic din cele interi oare, nu l e cunoaştem, ci unnări m ceea ce este exteri or, neşti i nd că de fapt ne mişcă ceea ce este interi or. Este ca şi când cineva şi-ar privi propria imagine şi, neştiind de unde vine, ar unnări-o pe ea 1 400 . Chi ar şi frumosul din ştiinţe, din o c upaţi i şi, în general , cel din sufl ete poate dovedi că cel urmărit este al tceva, şi că frumosul nu stă în mări me: căci fmmosul este cu adevărat mai mare când vezi în ţel epciunea cuiva şi o admiri fără a da aten ţie feţei (care poate fi urâtă) ci, părăs ind orice formă <externă>, unnăreşti frumosul interi or. I ar dacă nu eşti încă m işcat , astfel încât să numeşti frumos un asem enea <om>, atunci n i ci când vei pri vi în interi orul tău nu te vei bucura ca de ceva frumos. î ncât, dacă eşti în această stare, ar fi zadarn ic să cau ţ i <frumosul> acela, căci îl vei căuta prin ceva urât şi impur l 40 I . I ată de ce discu ţ i i l e des pre aceste lucruri nu sunt pentru toţi, Însă dacă te-ai văzut pe ti ne însu ţi frumos, aminteşte-ţi-Ie. [3.1 Există, aşadar, şi ln natură o raţ iune, model al frumosului din corp; dar, faţ ă de cea din natură, � ste mai frumoasă cea din suflet, şi de la ea provine cea din natură. In sufletul vi rtuos 1 402 , ea este cea mai evi dentă, înaintând dej a în frumuse ţe: căci, împodobi nd sufl etul şi dându-i l umina ce provine de l a o lumină mai mare şi pri mordial frumoasă, ne face să În ţelegem, pri n prezen ţ a sa în suflet cum este cea anteri oară, care nu mai este Î n a ltceva, ci În sine. Atunci, aceasta nu mai este raţ i une 1 403 , ci doar produce prima raţ i u ne, anume frumosul ce are ca materi e sufl etul ; aceasta este intel i gen ţa, care este mereu inteligen ţă şi nu câteodată, căci nu îşi este achizi ţ i onată 1 404 . Ce imagine a ei s-ar putea concepe? Căci orice imagine va fi din ceva inferi or. Ar trebui însă ca imaginea să provină din i ntel igen ţ ă l 405 , de aceea ea nu <va fi cunoscută> pri n imagine, ci aşa cum din Întregul aur luăm o bucată ca mostră şi, dacă bucata l uată nu este pură, o puri ficăm fie în fapt, fie arătând ,

60 1


(09

11.(\91, (1)(\J? �l. S9dll (\o �o �l.(rO �3 -{} t\(1.o � ?Jx ' 11..o� � �l.rpJ (\ 1 1..o� � (\ � cTll..oJJX3, (\11..09, , '{Y.. ry 'S�l (\o �o 5:o ) dl.0'{'{'9 ,ll� xqo .50l..o?Jx9) '?r:? 3 xI.1998 . �'{:Ox IJ.'Ti �l. t\3, \t 'Ti 1l.9, '(\9'{:OX t\�'{:Ox �l. � :ox .cTl'Ti l.o:ol..o u'Ti c1)l. 1?Jl.Xl'Ti3n u'Ti 11.0 '1.1(\3'TiOO(\ lx?Jd:Oll 00 51.oUl..o U. 1;'X .(\oXd?J�o SUl.O:O �Od�l.3 1;� 1X � (\:0.0001 (\Ul.O':o 13X10.o dpL qo ."pd:o�:o� 51'DU�)X �:OX �)r:? "i1..0 3,,;;;l.(\]>ll- ��X �r:? (13(\):o<bn � 'O'{Y..J? cTll..o]>X3, t\ � , r:? 13X9�3, " Dl.(\JJll �:O)( I}:O 501'{� (\0l..o?JX9, �:OX ':odl..o:o :Ol. I\:O.ll. 13X3 S01'{U l:OX . 'XJ13TI (\OdXl'Ti Ol. 1'X»! 13113 '?J13n 1� 1.1) Sod 13ll; l:OX �:o� (\0�.o?J�3/) "1�X t\rrll.O� d:01'' (\Ol.o?J�3 . u. vI \ /( ;" ...,. , (\)J.ll. (\U.ll. 1?JX Dl.l\:Oll ':Ol.(\:O.ll. (1)'{'{?J (\3( "w:odo) O?J OOX:Ol.(\:Oll 3l..orrl /) / /( "&' / lUX ' cTll.O:O (\3 ?Jl.(\:Oll .5)J.ll. 13X3 du1 1:0)\ · 11.rrl<b du1 5rrl<b .:Ol.(\?J.ll. � :ox ;;.o),� el.' .51,3 ".5?d3 �:o<b � l.�'XJ� 5�.ll. P�'{'9 '(\ �r:?qo �OllOl.)l.�ry ? r:?qo (\�(\ 13l.0X.o �:OX :Ol.(\]>ll dpJ. �(\:o<b:Olr:? .510'{'{J? (\� 5QOl.O:03) vV?J '(\ 1l..o3 .ood.ll. l?JX '?Jl000 0510 51.03(\31 510 ':Ol.I\:Oll Ul. Xoo / / ..J C I' '' " / ( ..J , \ \. c 1?JX 'Luoodl. l?JX ?J1OOO l?JX So<bodl. l:OX ?Jd13l.3(\31 l:OX 1.orrldo ...... ) , / 5l0l.q?J ?r:? ?J13 -{}Y.'{?? �?JX - �3X� (\ l3 �), :O �3 q �l. dp1 � :OX - [opi """

(

......

'

/)

(

"

_

"

_

"

l'

(

"

"

"

1'

"

10(\3n90?Jll?Jt\'9 (\0.lL9l. (\�l. �?JX (\ud�X �3X� 1\1J.l. l.o:O)� 31r:? (\3n (\:o.o:O.ll. ' 13X3 (\(1)l. UO '13X3 (\(1)l. 11. O'{'{?J goo 500.ll.(1)d.g.(\u S �l.I\�ol}.nll '9 )rqo' �lq?J (\ �' lP � o�-{} �g lp - �d�?J'd q� 120l. O�I\ )3X� (\01(\]>dqo (\�.ll. ' 10.ll.(1) d{}(\J? �?JX P l.o<b � ?JX ?J�5. � ?JX :o.o.o?J'{]> {} �?JX So(\:odoo 1.11 1.1 lUX 50t\:odoo 13X3 d?J1 :Ol.(\:Oll - cTl(\:odoo l3X3 cTll. ( l " / ...... ...... ...... 53 l. (\00X10 U(\?J.ll. (\3 '(1)l.O:O (\3 l?JX OOl.O:O , .ll.3l "5l .oUX10 LLţ 510.00 /( /J '53l.(\0 cD(\ 13X3 (\3 3r:? 10 '1l'{:o<b3X (\[T)l.0?J3 Ul. lIXod3.ll.o (1)(\?Jdoo �l. <}�' rh(\ )3X3,' (\� 'p� ' �3 -{}r1dd S>.ll. �g t\o �o ' )3� 1X)l. (\� 3 -{} '- 5�0l.f1� dp1 lJ.'{oX.o - 53 1 (\9. �(\:od()o (\� (\?TI 1P (\�3.(} �g (\� 1 '� dq S�OI\ :0.09, �:ox ':O�3 -{} pl. (\�l.O:O3) pl. PY..'{r;J ':01311�d {}(\?? pl. qo � 1.oOOX.o�(\ 11 �:ox ?Jl.(\]Jll 1.0:0.0), �?JX �dnQ-?Jx �:ox rhTf).o?Jl..o � ux , l3{}:O.ll.?J (\3 (\ 1.ooo(\od<b 13:0 '{u '(\1.000 1 ?Jd dm 3 3�01l (1)(\ (1)l. '{ (\ r:? '-'.ooot\od<h (\3rf 31.�.ll. I.1n- dnl ' ,,1�3 "t�f 1�l.00 10V�"\I 00' .'10' 3 "tflf 'li...1 un , :s , \. /I "' � " " ...1 � DX (\�O(\ (\�l. Pl. DX PY.. '{ '9 '5 �03 -{} 1:0(\ 13 �l. 5 �0l.q:o (\ 1 1..o� 9l.�0l. <10 ' ul.?Jn�.o 1l..o� 5 �0 dp1 � ?J )I ' 'Xn:on�.o pl. P'{ UX (\�1()?J 11.� 'Ur:? du1 00 . l:o-{}.o:odo 31..0(1) '51010:0 (\3 (\(1)ld3(\3 0500(\ (\o'{'{:on {l.9, ��X '�O(\ H,,� (\1 .01:3 ) 0;�010.î e ', l r:? 1�.o�- )1 P�'{ '9-, (\OI\?JXy.Tl'9 (\ �1qU 50'{'{JJx �1 � ?JX � O'{?JX � UX � 03{} 531.(\]J.ll. dp1 (\? n � O(\ 'Ti3:1 ' 5�0(\ 5 �0l.<1?J (\� q (\ ll..o� S9 �0 '(\�3{} (\�1 �.ll.ry ' 13'{�og 3 r:? 13 '00t\3'Tid:O -{} :OX3X (\ ni'1.1 (\3 001 00(\ Oll:O :o.g.0?Jl.(\3 l?JX (1)100 '�0 �9n m�l� �1 (\� �l. i10�l. P�'{ '9 �.o� dX U.o� 91�0� (\�.ll. �O "

(

......

......

(

J

'

"

"

(

_

......

c

(

"

_

(

(

(

_

N I.I.O-Id


E N N E A [)J\ n V-a, 8 (J 1 ) , 3-4

prin cuvinte că nu este aur în întregime, ci do a r într-o par t e a ma s e i ; tot aşa aici , pornind de l a intel igen ţa pu ri ficată în noi, sau, eventual, p orn ind de l a zei , <cunoaştem> c um e s te i nt e l i g en ţ a din ci. Căci to ţ i ze i i sunt venerab i l i şi frumoş i , iar , [rl llJll lseţea lor este llÎmÎtoare" 1 406 . Dar p ri n ce sunt ci ast fe l ? Prin i n te l i gen ţ ă şi prin fap tu l că în ci i n te l i ge n ţ a este mai acti vă, încât să fie vizibilă. D esi g u r ei n u sunt astfel fi i ndcă au c o r puri frumoas e . Căc i ş i cei ce au c o rp ur i , nu pri n aceasta sunt zei , c i pri n i n te l i g en ţ ă Ei sun t fr u mo şi întrucât sunt zei . Căci nu g ândesc doar u nc ori iar al teo r i nu, ci veşnic gândesc, în ne a fe ct a re a stabi l i tatea şi puri tatea i n tel i­ ge n ţ e i ei ştiu toate ş i nu cunosc c e l e o m en e şti ci c e l e d i vine, pro­ pri i l or, ş i toate cele pe care le vede in te l i g en ţ a. Dintre zei , c e i din cer, având parte de răgaz, con templă ete rn, deş i ca de la depărtare, l ucmri le d in c e ru l i nt e ligi b il , de d ea s u p ra c a pe t el o r l or. Cei a fl a ţ i în cerul i n te l i gi b i l , care îşi au locul În el, c a re locui esc î n to t acel cer l 407 (căci ac o l o totul este cer : şi păm ân tul e ste ce r, ş i marea şi a ni mal e le ş i pl an t e l e şi o ame ni i totul În acel cer es te c e re s c ), aşadar ze i i din el nu de s c o n s i d e ră Damen i i sau a l tc e v a din cele de a co l o căci fac parte din cele de acol o, i ar ci p arcu rg În în tr e g i m e ac e a re gi un e ş i a ce l loc, răm ânând Într-un re p a us etcrn . ,

.

,

,

,

,

,

,

[4.] Căci ac o l o " viata este llşoară " 1 408 , i ar adevărul le este mamă, hrăn itoare, fi i nţă şi a l i men t, şi ei v ăd toate l ucruri le, n u celc ce sunt în deveni re l 409, ci cele care de ţ i n fi i n ţa, şi se văd şi pe sine în tre cel e l a lte. Căci toate sunt transparente şi ni m i c nu este n i c i Întunecat, n i c i opac, ci fi e ca re îi este în in t e ri o r u l său vizi b i l cel u i l a l t şi toate s u n t , căc i s u n t l u m i n ă < v iz i b i l ă> lu m i n i i . Fi ecare le are în s i n e pe c e le l a l te şi În tr-un al tu l l c ve de pc t o at e Încât t o a t e sunt peste tot, to tu l este totul şi fi c care este totul, i ar s t r ă l u ci re a este ne l i m i tată; fiecare dintre ei este m are , căci chiar ş i ce l mic este m are ; a c o l o soare le este toate astrele, i ar fi ecare <astru> este l a rân dul l u i soarele ş i est e toate c e l a l te <astre>. Î n fiecare es te prec m i ne n t un al tul , deş i toate se man i fe s t ă C h i ar şi m i ş carea c s te p u r ă , căci cel ce m i ş c ă nu pert urbă Î n a i n tare a <m i şc ări i > În trucât ar fi di fe rit de ea; nici r e pa usul nu este tul burat, fi in dcă nu se ameste c ă cu c e ea ce nu es te În repa u s. De as emen ea frumosul este frumos, n efi i n d În c e e a ce n u este frumos. N i c i unul nu Î na in te a z ă ca pe un t e re n străin, ci fi ecare este <s i tuat> în c e e a ce el însuşi este, i a r < l ocul > d i n care el vine se mută o dată cu el atunci c ân d el pare că ,

.

,

,

603


P LOTI N

TO O�EV EcrTC, XaL oUX al.>TO� J..L EV ăA}..O, h xwpa 6€ au'TOU ăAAO, KCXl yap TO UlTOXElJ.lEVOV :VOU� xaL aUTO� vo�· alov El 'TL� xaL 'TOUTOV TOV oupavov 'tOV 0pWJ.lEVOV <pWTOEL8� oVTa 'tOU'to 't0 <pw� TO €� aUTOU <puvaL VOTlcr€L E Ta ăcr'tpa , 'EVTau�a ).LEV oLv oux €X ).L€p0u<; ăAAO ăAAOU YLVOl 'to ăv, xaL €'C11 âv J..LavOV €xacr'tov J..L €PO�, €XEl 6E €� OAOU a€L Exacr'TOV xaL ăJ.lU EXCXcr'TOV xat OAOV' <pavTci'{ €'tCXL J..L EV yap J.lEpO�, €VOpO,'taL 6E 'T� b� El n1V 04JL V OAOV, alov EL 'tL� YEVOL 1'0 TTlV 04JL V TOLOOTOC;, atcx; b !\UYXEUr; 'EA EY€L"O xal L"e! E'Ccrw 't�� y�� opav 'tou J..Lu-ttou 'tou� €l(EL aL VL TIO)J.EVOU b<p�aAJ..L OUc; , T�r; b€ €XEl {lEac; o\JL"€ xaJ.la'tar; ecrn V OOT' €O'L"l TIAr1pwcrL� E'Lr; 'TO lTcxucracr·8ul tr€WJ.lEV�' OU'tE ya'p XEVWcrLC; �v, C( va llxwv EL� lTATlpwcrL v xal 't€AOr; apxEcrtr�, OU'tE 'to )J.EV ăAAO, 'to 8 ă,AAO, 'L va €'tEP� 'twv , , ) / TE nx €V au't� 'ta, TOU E't€poU J..L11, ap€oxov'tu ,.1J UTpU'ta €XEL_ , ) ) ""'w ""'w ) 'AAA' €cr'tL --TO C(JTAr1PW'tOV 'tW J.lTl 't-ilv TIArlpwcrLV xaTa<PPOVELV ,, "' (opwv lTOl €L- V 'tOU lTETrA 11PWXOT0C;' yap ).LaAAOV (opa, xaL, """ , "" " ( " _ _ , xatropwv alTELpov au'tov xaL 'ta, (OpWJ.lEVU 'tD �Eau'tou , , ) C ""'w K ' 'f ' , " C cruV€lT€'taL <pOOEL . aL 11 �W11 J..L EV OUo€VL xa).LaTOV EXEL, oTav , ,.. ,, , -Q. 'f�WV s:: ' 'f�W11' crO<pLCX, TL, av ,, xaJ.lOl , ; (H uE xcxvapa' n 'to, oc , apLcr'ta , ) ,... CT0<pL CX 8€ ou lTOPLcrtrELcra AOyt crj.!OL- C;, (,on a€L 11V TTacra xaL , €AAEC lToucra OlkSEVC, ecva '{11nlcr€WC; 8E11trr]' aAA' €crn V h TTPWT11 l(al oux alT' ăAA11C;' xal h oucrCa cxun1 cro<pCa, aAA ' oux au'toc;, ' ,, ' C' ' ' ! .c OuoEJ.lLa EL,.. 'ta crexpoC; . uLa 'tOU'tO oE J..L E L''f�WV, XCXL 11 aUTo€TTLcrn1J.L11 'E VTao,'ta lTcip€8p� 'TW vw TW crUJ.llTpo<paLvEcr�cxL, � OlOV AEYOucrl XCXTa J.lLJ.lTJcrL V }Cal 't� b.LL TTlV b. Lx11V . nciv'ta ya'p ni 'tOLauTcx €XEL atov ayciAJ.laTa lTap ' at.nwv 'E VOpWJ.lEVa, wCY'T€ ,'tEaJ.lU il VCXL i.mEpEu8uL J.laVWV ,'tEa'twv , T�� ).LEV oLv crocpLa� TO J.lEy€tro� xaL 'tTlV 80VaJ.lL v ăv nc; Xa'TLOOl , on J.lET' cxu't�� �XEL xaL lT€lToCT)XE 'ta ov'ta, xal miv'tcx hXOAOOtrTlCf€, xal €crn v au'tn 'ta oV'tCX, xal: cruVEjEVETO atnn, XCXt €V ăJ..L<P w, xal ,., oucrla 11 EXEL crcxp(a , )AAA' "'J.lEl� EL� cruvEcrLV OUX l1A,'t0J.l€V, o"n xaL TaC; €lTLcrTi]J.la� �EWPr1J..L Cnu xaL crUJ.lcpoprpLV VEV0J.llxaJ..L € V TIpo'tcicr€wv ilvCXL ' 't0 8E ou8' €V 'TCXLC; EVTau,'tcx bncrnlJ-LaLC;, El OE 'TL� TI€Pl 'tOOTWV aJ.l<plcr­ �TJ'tEL, €a'tEov TaoTa� EV T� napavn . n€pL 8€ 't�� €XEL ElTLcr­ nlJ.lTJ�, 11v 8n xaL o nAci'Twv xcxn8wv CPTlCfL V' olkS' ll1'LC; €cr'TLV C[AATJ 'E V C[AA�, OTIWC; 8E, E'(acrE 'C11'tEL v xaL aVEupCcrX€L v, (

/

)

/

v

"

L

I

'

)

'

L

604

_L

L

c

,


ENNEADA n V-a, 8

(3 1 ), 4

înain tează în sus l 4l O ; i ar el şi locul său nu se deosebesc 1 4 1 1 . Căci substratul său este intel i genţă, şi el însuşi este intel igen ţă; ca şi cum despre acest cer vizi bi l şi de esen ţ ă l um inoasă ne-am i magi na că l umina din el dă naştere astrelor. Numai că ai ci, din tr-o parte nu s-ar naşte al ta, şi fi ecare ar fi doar o parte, pe cân d acol o fiecare <se naşte> întotdeauna din întreg şi fiecare este simul tan şi întregul ; căci pare a fi parte, însă cu o pri vire pătrunzătoare se vede în ea totul, dacă ar avea cineva o asemenea pri vire cum se spune că avea Lynceos l 4 1 2 , încât vedea şi cel e dinăuntrul pământulu i . Mitul sugerează ce fel de ochi sunt acolo sus. Î n contemplarea de acolo nu este oboseal ă, nici saţ i etate care să ducă l a Încetarea contem­ plări i , căc i nu a exi stat n i c i gol ire, încât să fie suficient a aj unge l a sa ţi etate ş i l a l i m i tă. Apoi , nu sunt unul într-un fel iar altul î n al t fel , astfel încât unuia, prin cele propri i l u i , s ă î i displ acă cel e propri i al tuia, şi cele de acolo sun t i nepuizabi le. Exi stă însă o insaţietate, întnlcât saţietatea nu determ i n ă respingerea celui ce a produs s a ţ ietatea, ci, văzând, vede şi mai m u l t, şi observând că este el însuşi i n fi nit, ca şi cel e văzute," îşi urm ează propria natură. Vi aţa nu este pentru nimeni obosi toare, dacă este pură. De aceea, cum ar putea obosi cel ce trăi eşte cea mai bun ă vi a ţă? Această viaţă este în ţelepci unea, dar nu cea procurată prin raţ i onamente, ci cea eternă şi întreagă, căreia nimic nu îi li pseşte, pentnl a fi nevoie de cercelare. Ea este prima, şi nu <provine> din al ta; fi i n ţ a însăşi este În ţel epciune, şi nu este <mai Întâi > ea însăşi , i ar ul teri or în ţel eaptă. De aceea, nu exi stă <o în ţel epci une> mai mare, ci cunoaşterea În sine îşi are sediul alături de intel igen ţă, într-o reciprocă revelare, aşa cum se spune simbolic că Dike stă al ături de Zeus. Acolo, toate acestea sunt ca nişte statui care se fac ele Însele pe sine vizi bi le ca "un spectacol pentnl preajericiţii privitori" 14 1 3 . Ne-am putea în­ c h i pui mări mea şi puterea acestei în ţelepc i u n i dacă n e gândim că ea are cu s i n e şi a produs cel e ce sunt, că toate o urmează, că ea însăşi este cele ce sunt, că ele s-au născut o dată cu ea, şi Îm­ preună sunt una, şi că aco l o fi i n ţa este în ţel epciune. Noi însă n u reuşim s ă În ţel egem <aceasta>, căci ş i despre şti i n ţe credem c ă sunt al cătui te din teoreme şi dintr-o sumă d e propozi ţ i i , ceea ce nu este adevărat n i ci pentru şti i n ţele de ai ci 1 4 1 4. Dacă cineva se îndoi eşte de acestea, să le l ase deocam dată deoparte . Pri vi tor l a şti i n ţ a d e acol o, Pl aton În suşi, văzând-o, a spus c ă n u este una diferită În ceva diferit' 1 4 1 5, dar el a lăsat spre a fi cercetat şi descoperi t "

605


PLOTIN

EClT€P ă�lOl TIi� npoO'TJYOpLa� q>aJlEv il val - 'CO'w� otv �€,,:nov €V-r€UltEV -r-rlV aPX-rlv lTotT}O'aO'{Ţal. (5. J nclv-ra Orl -ra YlVOJl€va, E'C-r€ -rEXVll-rcL EC -rE epOO�XcL E'e 11, / O'oepla n� nOLEl, xal 11YEl -ral -r11� notTJO'EW� ·nav-raxoo O'oepLa. ) AAA' El OT} -rl� xa-r ao-r-rlv -r-rlv O'oepCav notol, €O'-rwO'av JlEV al T€XVal -rOLau-raL.' AAA' a T€XVCT11� nclAl v aL E)l� O'oepCav epO(HXrlV €PX€Tal, xa{Ţ' 11v Y€Y€VTJTal, OUX€Tl O'OV-r€{Ţ€lO'av €X \JEwP11JlaTWV, aAA' OA11V €V lL, ou -rrlV O'oYXELJlEV11V EX nOAAwv Et' r; €V, CxAt..a J..LaAAov âVaAooJlEvrlV €l� lTA�-&O� )€� €V�. E't JlEV otv -rau-rllv TLS" lTPWTTlV �Tja€TUl, apxEl· OOX€Tl yap E� ăAAOO oooa OUb' EV C:1.AAW. E'l OE -rov )..LEV AOrOV EV TTI epoa€l, -rolhoo OE apXrlv <p-rlcrO�aL -r-rlV <pualv, m5{Ţ€v €�€� (jrfjO'oJlEV xaL E\ €� eXAAOO Exdvoo. E'L }.l€V €� ao-ro'O, aT11O'oJ..L€{Ţa· €'l O€ E(' � VOUV l1�oual v, €v-ra'Olta errnEOV, €'l a vou� €Y€Vv11O'€ rtlv O'oep(av· xaL €'l ep-rlaOOal, no{Ţ€v; E'l OE €� ao-rou, aOOVUTOV ăAAW� 11 ainov OVTa O'cxp Cav. (H eXpa aA11it t Vrl aoep Ca OOOlU, XUL � a.A 11\tt V11 ouO'Ca O'o<pLa, xaL � a�Ca xaL -rn OOOla napa T�� aoepCar;, xaC, an lTapa -r�r; acxpCa�, ooaCa &A11{Ţrl� .6.U) )(aL aaat oualat O'oepLav oux EXOOOl, -rw J..LEV Ola aoepCav lL va y€yovEval ouaCa, -rw 6€ J..Ln EXEl v 'EV aG-ralr; O'cxpLav, oux aA11{Ţlval ouO'Lal. Ou T�l vuv 6El vo J..LCrEL v €X€l a.�lW J..La-ru apav -roo� lt€O� OUO€ -roo� €XEl Lm€p€o8a(J..Lova�, UAA' €xaO'-ra -rwv A€Y0J..LEVWV €XEl xaAa ayclAJ..La-ra, ma Eepav-rci­ r€TO n� €V -rn aexpo'O Cxvopo� tJmXTI lL val, cqciAJ..La-ra O€ ou YEypaJ.LJ..LEVa, �AAa ov-ra . .6.l0 xal -ra� 'l6Ear; (5vTa €AEYOV lt val Ol naAaLOl xal ooa(a�. ,

--

,

(

""

""'w

l'

.

16.) .6.oxoueH OE J..LOl xaL Dl A'Lyon-rCwv aoq>oC, EL-rE aXpl�€l €nl­ crT-rlJlnL Aa�6vTEr; E'( TE xaL O'OJ..LepUTW, lTEPL tJv E�OOAOVTO 8ta L

aoepLar; 6Elxvuval, J..Ln -rOlTOLr; ypaJ..LJ..Lci-rwv OL€�O<S€OouO'l AOYOO� xaL npoTaO'El� J.L116€ J..LlJ..LOOJ.L€VOL� epWva� xal lTPOepopd� a.�lwJ..LciTWV x€xp�a{Ţal, uyciAJ..LaTa O€ ypcitJlavTE<; xaL €V €XCXaTOV €xaa-roo npciYJ..LaTo� ăyaAJ..La EVTonWaCXVT€� EV -roî:� 't€POL<; T-rlV €X€t ou OlE'�OOOV EJ..Lep�val, tur; ăpa n� )(CXL €nla­ TIJjJ.TJ )(UL aoepla €Xa<JTOV €<JlLv ăyaAJ..La xaL OnOX€LJ..L€VOV xaL u{ŢpOOV xal ou OlaVOrJITl� oUb€ �OOAEOO'l�. "'Ya-rEpov O€ an' 606


LNNEADA

a

V-a, 8 (�I), 4-6

cum anume este ca, dacă ne considerăm demni de această provo­ care. Şi poate cel mai bine ar

(5.]

fi s ă începem astfel:

Toale cele care devin, fie produsele artizanale, fie celc naturale,

sunt produse de către o anumită inţclepeiune şi mercu există o înţelepciune care guvernează producerea lor. Dar, dacă ar produce cineva conform acestei înţelepciuni, să considerăm aceste arte. La rândul său, artizanul se îndreaptă adesea spre înţelepciunea naturală

cont"()rm căreia devin lucrurile şi care nu mai const[l din teoreme, ci este În întregime una, deoarece nu compune de la multiplu la unul, ci mai degrabă descompune de la unul la multiplu. Atunci, este destul dacă pc ea o vom considera prima, deoarece ca nu mai este nici de la altceva, nici 1n altceva. Dar, dacă unii vor spune că raţ iunea formală este în natură, iar principiul ci este natura, alunci vom spune de u nd e o arc şi dacă o arc de la un altul. Dacă o arc de la sine, ne vom opri. Dar, dacă vor merge până la inteligenţă, trebuie să vedem dacă inteligenţa a născut înţelepciunea, iar dac[l vor fi de acord, atunci de unde <o are>? Dacă de la sine, aceasta este posibil doar dacă ea însă�i este înţelepciunea. Astfel, adevărata înţelepciune esle fiinţă şi adevărata fiinţă este Înţelepciune, iar valoarea fiinţei însqi vine de la În ţelepciune, şi este fiinţă adevărată tocmai pentru că este de la

înţelepciune. De aceea, fiinţele care nu deţin înţelepciune sunt fiinţe pentru că sunt create de o anumită înţelepciune, însă deoarece nu deţin în ele însele înţdepciunea, nu sunt fiinţe adevărate. Nu trebuie să credem că ac olo zeii şi cei preaferici ţi contemplă judecăţ i, ci fiecare din cde spuse (ce se spun) acolo sunt imagini frumoase, aşa cum imaginase cineva că există în sut1etul înţdeptuluiI4!(>, însă nu imagini pictatc, ci reale. Tocmai de aceea, cei din vechime spuneau că ideile sunt realităţi şi fiinţe.

(6.1 Mi se parc că şi înţelepţii din Egipt au înţeles aceasta, fie prin

ştiinţa <dobândită> cu precizie, fie prin cea înnăscută şi, pcntru

lucrurile pc care voiau să le indice cu ajutorul înţelepciunii, nu foloseau

semnele literelor care urmau cursul cuvintelor şi al propoziţiilor, ni ci imitarea sunctelor

şi a enunţurilor judecăţilor, ci desenau

imagini şi gravau în temple câte o singură imagine pentru fiecare

obiect 1417, arătând că <lumea> de acolo de sus nu urmează cursul <rostirii>, astfel încât fiecare imagine este

D

anume ştiinţă şi

înţelepciune, este subiectul <rostirii> şi este unitar, iar nu un discurs şi o deliberarc.

Ulterior, de la această <înţelepciune>

607


PLOTIN

aUTIl� cdtpoa� oUO"T)� EleSWAOV EV (f.AAW E�ElAlYJ.l.€VOV 11eST) xat � A€YOV alrro EV eSlE�OeSW Xat Ta� a'l·rla�, eSt' &.� OUTW, E�EU� PlOXOV, W� TO XaAW� OUTW� €XOVTO� TOU YEYEVT)J.!€VOU 1tau­ J.l.acral, E'e n� 6LeSE, 1taUJ.l.acral €q>T) n1V crOq>LaV, TIWC; aUnl al Te ac; OUX Exoucra T�� oucrLCX�, eSt' ae; OUTW, mxp€XEl TOl� TIOlOUJ.l.€VOl� xaT' aUnlv. To xaAWe; ăpa OUTWr; xaL "tO EX '(T)TlÎcrEwe; âv J.l.6Ale; fj oueS' OAWr; q>aVEV, OTL eSEl OU"twr;, ElTIEP nc; €�EUPOl, TTPO '(llTlÎcrEwe; XalTIpO AOYLcrJ.l.OU tmapXElv OU"twr;' O�O\J - Aa�WJ.l.EV yap €<p' E\JOC; J.l.€yaAou o AEYW, OlTEP &pJ.l.6crEl ' / ' ) xal ETIL TIaVTWV , )/" ) , , .... c:' / ,... [7 1 'TOU'TO oT) TO TIav, )ETIElTIEp O"UYXWpOUJ.l.EV TIap a/\/\ou aUTO ,; ) ,.. ,.. _!l. .... 'l" ' , ) "" "tov TIOLT)"tT)V au"tou OlOJ.l.€va ElVal xal, TOlOUTOV Elval, apa ETIL vOT)O"al TIap' au'Tw y�v xat TaU"ITJv EV J.l.€crw eSEl v cr"t�val, El Ta ueSwp xat ETIL Tn yn TOUTO, xat Ta (f.AAa E� Ta�El J.l.EXPl / , , ,.. � � / ,; .... .... TOU oupavou, El Ta '(lt?a TIaVTa XUl TOU"tOle; J.l.opq>ae; TOlaUTae; , Exacr"tW, acral VUV Elcrl, xal Tei €veSov €XaO""tOl� crTIAayxva xat 1. , )/ / ,... / (/ , (/ , Ta E�W J.l.EPT), El Ta eSlaTE1tE\J"tCX Exacr"ta TIap aUTlt? OUTWe; ETIlXEl PEl \J TW €pyw; ,AAA' OUTE 11 ETIL VOla eSuvaTrl 11 TOlaUTrJ TI61tEv yap ETI��1tEV OlmWTIOTE €WpaX6TL; - OUTE E� eXAAOU Aa!36\JTL 8uvaTo\J nv Epyacracr1taL, OTIWe; \Juv OL 81lJ.l.lOUPYOl TIOLOlXJ'L XEpcri: xaL bpyavOle; XpWJ.l.E\JOl' ucrT€POV yap xaL ,; , / ) "' , , 1\ '; .... ,; <;: ,.. xElPEe; xal TIOoEr;, ELTIE"taL "tOL \JU\J El \JaL J.l.EV TIaVTa E\J a/\/\lt?, OOO€\Joe; 8€ J.l.ETa�U O\JTOr; "tn €\J "tW o\Jn lTpar; ăAAO YEL "tOVEla t" , ,; ) .... L", ' '; ) / )/ L ) L OlO\J E�aLq>vlle; avaq>aVllval lvOOAJ.l.a xaL ELXO\Ja EXEl\JOD ElTE aUT01tEV ElTE tlJux�e; eSlaXOVT)O"aJ.l.€VT)e; - eSlaq>€pEL yeip oueS€V , ,.. _!l. EV ,.. , .... lTapOVLt , " ,1. "" ,EXEl ....v T)V cruJ.l-yUXT)r; /\/\" OUV EV TW - T) n Vor;. 'A' ...... , / ) TIa\JTa TaUTa, xal xaAAlOVWe; EXEl' Ta yap '!ŢIeSE xaL J..LEJ..LlXTal, ) '"t ,; , / '" c: ,.. ' " OUV , ,EXEL "" va J.l.EJ.LlXTaL. 'A/\/\ ELoEcrL xal OUX xaTEcrXllTaL E� &PX� ELe; TEAOr;, TIPWTOV J.l.€V 11 �AT) 'TOle; TWV O"TOlXELWV e'LeSEcrl v, it T' ETIL EleSEO"lv ELeSll ăAAa, lt"ta TIaALv €TEpa' ()1tE\J xaL xaAETIOV EUPEl v n)v UAT)V UTIO TIOAAOte; El' eSEcrL Xpoq>irEtO"av, ' , ' ,,; .... ,.. c: ' c: ' c: ' ,.. c: ' Tl Ecrxa"tov, lTav ELoOe;' "to oE E TIEl oE xaL aUTT) Elooc; xal / c: , c: ) c: ' " c: .... ,.. ,.. TTaVTU E'e oT)' TO yap TIapaoElTJ.l.U ElouC; T)V' ETIOlEl"tO oE &tlJoq>T)"tl, OLt TIav TO TIOl�crav xaL oucrLa xaL El cSoc; , eSto XUl )/ ( c: ' ' ( .... c: ' " TIav, O'U aTIovoc; T) oT)J.!lOUPYlU, K al TIa\J"toc; oE' '''llv, we; av TOl\JUV �v TO EJ.l.TTOOl'(OV, xal vuv eS€ ElTLXpaTEt xaLTOl ăAAWV •

(

_

,

_

l.

'

,

,

"""

U'

608

'

I'


ENNEADA a V-a, 8 (31), 6-7

unitară <provine> o imagine care este în altceva� deja desfăşurată, care se enunţă în cursul <rostirii> şi care descoperă cauzele pentru care lucrurile sunt aşa, admirând astfel maniera frumoasă în care sunt cele create. Dar dacă ştie cineva <acestea>, va spune că este de admirat cum înţelepciunea, fără să deţină cauzele pentru care fiinţa este astfel, împarte <fiinţă> celor produse conform ei. Aşadar, ceea ce este frumos astfel (şi care din cercetare reiese anevoie sau deloc că trebuie să fie astfel), dacă cineva l-ar descoperi, este aşa anterior cercetării şi anterior raţionamentului. De pildă, să constatăm ceea ce spun pe un exemplu amplu, care se potriveşte şi la toate celelalte: (7.) anume, acest univers, de vreme ce acceptăm că îşi are faptul de a fi şi de a fi astfel de la un altul. Vom considera oare că producătorul lui a conceput <mai întâi> în sine însuşi pământul şi că acesta trebuie să stea în mijloc, apoi apa <care să stea> pe pământ, apoi celelalte În ordine, până la cer, după care toate animalele cu formele specifice fiecăruia, aşa cum sunt ele acum, cu organele interne ale fiecăruia şi cu părţile lor externe, şi abia când fiecare a fost astfel constituit în sinele său, le-a făcut să funcţioneze? Dar o asemenea concepţie este imposibilă, căci de unde ar veni <aceste idei> pentru cel ce nu le-a văzut niciodată? Apoi, dacă le-ar lua de la altul, nu ar putea să le producă aşa cum fac acum artizanii, folosindu-şi mîinile şi uneltele, căci mîinile şi picioarele apar ulterior. Rămâne atunci că toate sunt în altul, şi fără să existe nici un intennediar, prin apropierea fiinţei <inteligibile> faţă de un altul, apare în mod spontan ceva asemenea unei copii şi imagini a ei, fie de la sine, fie prin intervenţia sufletului (deşi pentru moment aceasta nu are importanţă) sau a unui suflet detenninat. Aşadar, toate acestea împreună vin de acolo, acolo fiind superioare în frumuseţe, c�ci cele de aici sunt amestecate, pe când acelea nu sunt amestecate. Insă de la început până la sfărşit <toate acestea> sunt susţinute de forme, mai întâi materia, prin fonncle elementelor, apoi, peste aceste fonne <se adaugă> alte fonne, şi iarăşi altele, astfel încât este greu de găsit materia ascunsă sub atât de multe fonne. Fiindcă şi ea este un fel de fonnă ultimă, universul este fonnă, şi toate în el sunt fonne, deoarece modelul său este formă şi a produs în tăcere, căci cel ce produce este fiinţă şi fonnă. Şi de aceea producerea este fără efort. Şi este <producere> a totului, întrucât <produce> universul. Nu există însă nici un obstacol, şi chiar acum ea stăpâneşte, iar dacă 609


PLOTIN

ăAAOU; E).LlTODLWV ŢLVO).LEVWV' aAA' oux aU-rTI OUeSE VUV' ).LEV€L Ţap WC; lTaV, 'EcSOxEl eSE ).LOL, o"n xal, EL Î1).L�LC; apx€-wlTa xaL ooola xaL EleSTj Ci).La xaL TO Elc50c; TO lTOLOUV EVTau\ta �v Î1).LWV ooola, EXPcXTTj(JEV &v ăVEU TTOVWV Î1 Î1).LET€pa eSTj).LLOuPŢla, KalTOL xal ăv\tPWlTDc; eSTj).LLOUPŢEL Elc50C; aUTou ăAAO o €(Jn ŢEVO).LEVOC;' aTTE(JTTj Ţap TOU Elval TO lTaV VUV ăV\tPWTTOC; ŢEVO).LEVOC;' TTaOOcX).LEVDc; eSE TOU ăV\tpWTTOe; El vaL ).LETEW­ POTTOPEl CPTj<JL xal miVTa TOV XOO).LOV c5LOLXEl' rEVO).LEVOe; Ţap TOU OAOU TO OAOV lTOLEl, 'AAA' 00 XaPLv o AOŢOe;, on 'EXELC; ).LEV O'U at TLav e'L1T€l v eSl' llV kv J-lEO'W Î1 Y� xaL SLei Tl O'TPOYYUA11 xaL o AO"Ot;' SLOTl w8l' kX€l 8E L ou, 8ton O\JLWt;' ExpnV, 8La TOUTO 01.hw �€�OUAEUTal, eXAA' OTl O�JLWt;' �XEL wt;' EO'Tl, SLa TOUTO xat Tatna EXEL xaAWC;' diov E'L lTPO TOlJ O'UAAOŢLO'J..LOU ..... ) / , / ) , TTlC; aL Tlac; TO O'UJ..L1TEpaO'J..La, ou 1Tapa TWV TTpOTaO'EW'\J' Ou Ţap E� aXOAou\tlac; OU>' E'e ElTLVOlae;, aAAa lTPO axoAouiHac; xat lTPO ElTLVOLac;' UO'TEpa Ţap mXVTa TaUTa, xal AOŢOC; xat alTOOEL�LC; xal lTLO'TLC;, 'ElTEt Ţap apXTl, aUTO\tEV mXVTa TaUTa xat {DeS€' xal TO ).L-rl '(TjTElV aLTlae; apxnc; olhw xaAwc; AEŢETal, xat -rTJC; TOLauTTje; apxne; TnC; TEAE(ae;, llne; TauTov TW TEAEL' llnc; 8' apX-rl xaL T€AOC;, aUTTj TO miv o).Lou xal a\JEA�l'mlC;' .....

,

)

'

[8.] KaAov otv TTpWTWe;, xaL OAOV bE xal lTaVTaxOu OAOV, '(va J..LTJbE ).L€PTJ alTOAElTTllTaL T� )(aA� EAAellTELV, T(e; otv ou cP�crEL xaAov; Ou Ţap eS-rl o ).L11 OAOV aUTO, aAA' o ).LEp0C; EXOV 11 J..LTjbE n aUTOU Exov."H E'l J.l. -rl EXEl vo xaAOV, TL Civ ăAAO; To rap lTPO aUTou OUbE xaAov E\tEAEL El val' TO Ţap 1TPWTWC; ELe; \tEav 1TapEA\tov TW EleSoC; ElvaL xaL \tEa).La vou TOllTO xat UŢacrTov O<p\tTival. LllLO xat nAaTWV, TOUTO crTJ).LnVaL \tEAWV E'LC; n TWV EVEPŢ€crTEPWV we; lTP0C; llJ..LU C;, alTObE�a).LEVOV lTOLEl TOV bTj).LLOUPYOV TO alTOTEAEcrirEV, eSla TOUTOU EV­ beC�acr\taL \t€AWV TO TOU 1TapaeSelŢ).LaTOC; xal -rTJC; 'leS€ac; xaAAOC; wC; a,ŢacrTov, nUV Ţap TO xaTa ăAAO TTOt TjirEv (STav ne; \tau).Lacrn ElT' EXEL VO €XEl TO \tallJ..La, xa\t' (5 EcrTl TTETTOlTj).L€VOV, E'L eS' a,Ţ�OEl 'O TTcXcrXEL, \tau).La OUbEV' ElTEl xat Dl EpWVTEe; xat OAWC; 0\ TO TnbE XdAAOe; TE\taU).LaXDTEC; ctŢVOoucrL\J on eSL EXElVO' eSl' EX LElVO Ţap.'''OTl DE E'Le; TO lTapaeSElŢ).La o:vciŢ€L TO 'hŢacr\tll eSTiAov lTOl El ElTl TTjeSEC; TO 'e�Tic; Tlie; A€�EWC; 610


ENNEADA a V-a. g

(31), 7-8

cele create se opun unele a1tora, totuşi nici chiar acum nimic nu i se opune ei, căci ea rămâne ca Întreg. Cred că şi noi, dacă am fi modele, fiinţă şi fOnTIe În acelaşi timp şi dacă forma producătoare ar fi aici fiinta n oastră atunci actul nostm producă tor ar stăpâni <materia> fără efort. Dar chi ar şi omul 141 8 produce o formă diferită de ceea ce el însuşi este, căci fiind acum om, e l Încetează a mai fi totul; în schimb, Încetând a fi om, "se ridică în văzduh şi stăpâneşte peste lumea Întreagă"1419, cum spun e <Platon>, căci atunci când devine al totului, produce totul . Dar m otivul celor spuse este că, deş i tu po ţ i explica din ce cauză pământul este în mijloc, de ce este rotund şi dc ce elipti ca sa este astfel, totuşi acolo el e nu au fost decise astfel din cauză că trebuiau să fie astfel, ci din contră, din cauză că acolo sus sun t aşa cum sunt, tocmai de aceea şi cel e de aici sunt bine făcute. Este ca şi cum concluzia s i Jo gis mu J u i ce de sco peră cauza ar fi anteri oară siJogismuJui însuşi şi nu ar decurge din premise; căci ea nu <se ob ţ ine> prin consecinţă, nici prin reflectie ci este ant eri oară consecintei şi re fl ect iei toate acestea fiind ulteri�a� e, la fel şi raţionamentul, demonstraţi� şi convingerea Căci, fiindcă <inteligibilul> este pri nci pi u , de la el vin toat e acestea şi aici, şi cu îndreptăţire se spune că nu trebuie că utate cauzel e pri n ci piului1 420, mai ales ale unui asemenea princi piu pe rfect, care este acelaşi cu sc o pul; iar cel ea rc este principiu şi scop, acela este totul în Întregim e ş i fără lipsă ,

.

­

.

(8.] Cine nu Îl va numi frumos pe ce l care este fmmos primordial, întreg şi pretutindeni Întreg, astfel încât n ici o pa rt e nu est e deficientă, l i psindu-i fmmosul? Căci nu poate fi f rumos cel care nu este întreg, ei are doar o parte sau chiar nu are n ici o part e din fm m os Aşadar, dacă acela nu ar fi frumos, ee altceva <este frumos>? Căci cel super ior lui nu doreşte nici mă car să fie fr umo s, ci este primul c are se oferă contemplaţiei şi este pl ăcut v e derii pentru că es te formă şi <obiect de> conte mplaţie a inteligenţei . De aceea şi Platon, vrând să expr i m e acest lucru printr-un exemp lu din ce le mai elare pentm n oi, îl f ace pe de miurg să apr o be rezultatul o bţinut, dorind să arate prin aceasta cât de plăcut este frumosul modelului şi al i deii. Căci, de fi ecare dată când cineva admiră un lucm făcut confortp cu a ltce va, admiraţia îl priv eşt e pe cel conform căruia es te făcut. Insă nu e de mirare dacă nu ş t ie ce resimte1 421, deoarece nici c ei ce iubesc şi în g en eral cei ce adm i ră frumosul de aici nu ştiu că <adm iră> datorită ce lui < i nt el i g ib i l> , căci <cel de ai ci> i se datorează aceluia. Jar faptll1 că exp resia "i-a plăcut' se re feră la model es te foarte clar dacă urmări m continuarea frazei, .

611


PLOTIN

Aa�wv' il lT€ ycip' "Dycicr{t11 T€ xal €TL jJ.aAAOV lTpOe; Ta lTapcicS€LYJ..La aUTO €j30uA�{t11 O:q>oJ..LOu�craL, TO xaAAOe; TOU lTapacS€lYjJ.aTOC; OlOV €crnv €"V cS€LXVUJ..L€VOe; c5La TO €X TOUTOU , ( ' ) ) / , / ,\ " xaL aUTO WC; €LXOVa €X€LVOU €LlT€LV' €lT€L TO Y€V0J..L€VOV xa/\ov xal EL J..LTÎ €X€lVO �v TO t.l1TEpXaAOv XciAA€L O:J..L11XclVW, Tl u"V � / ,.. /'\ '\ _!l. we; OL UO-!l. ' 'opv v€"V OUX TOUTOU TOU (opwJ..L€VOU 11'.1 XO:/\/\LO"V; jJ.€J..L<POjJ.€VOL TOUTW, EL J..L TÎ ăpa xa{tocrov J..L TÎ €X€l '.10 €crTL. � )

)

......

)

'

/

....

....

,

[9.] TouTov TO(VU"V TOV XOOJ..LOV, €XacrTou TWV J..LE PW"V J..LEVO"VTOC; (5 €crn xal jJ.TÎ crU-'(X€OjJ.EVOU, Aclj3wJ..L€"V --rD c5La"VOlct, €Le; €"V OJ..LOU ...... / ( t'" / (/ / t'" (

lTaVTa, W<;" OLOV T€, wcrT€ EVOC; OTOUOUV lTpoq>alVOJ..L€VOU, OLOV Tlic; €�W mpa(pac; OUO"l1C;, axoAouitEl"V EUitUC; xal: nl"V T,A(OU xal 'O,uou TW\J ăAAW\J ăO"TPW\J --rrl"V q>a\JTacr(a"V, xal ,�\J xal {taAacrcra\J xal lTaVTa Ta swo: 'Opacr{taL, olov ETIL crq>a(pae; o;: , )/ ), / � "" !l. "E ,.. xal €P,W a\J ,EVOL TO TIa\JTa EvopacrvaL. crTW OUV oLaq>a\JOUC; ) "'" , / 1. / E\J Tl1 WUXl1 q>WTEL '.111 ne; q>a\JTacrLa cr<paLpae; Exoucra TIaVTa ) ...... ) ) / )/ ( €\J aUTŢJ, EL/TE XLVOUJ..LEva ELTE EcrTl1xOTa, 11 Ta ,uE\J XL\Jou,uE\Ja, ' / / ",\,\ ' � <1> '\ / 0;: ' c 11\J TIapa' crauTw Ta o €crTTjXOTa. u/\aTIw\J oE TauT11\J a/\/\ aq>EAW\J TO\J o,XO\J Aci�€' ăq>EAE cSE xal TOUC; TOTIOUC; xal TO -rîi� UA11e; '€\J crol q>ci\JTacr,ua, xat ,u TÎ lT€LPW aUT�e; ăAA11V cr,uLXPO­ TEpa\J Aa�El\J TW o,XW, {tEO\J cSE xaAEcrae; TO\J TI€TIOL 11xOTa �e; EXELe; TO q>ci�Tacr,u� €L�aL €A{tEl\J. 'O cSE TjxOL TO\J aUTOU xocrJ..LO\J <pEPW\J ,u€Ta TIcl\JTW\J TW\J €\J aUTW {tEW\J Ele; wv , , (/ / / ) (/ , """ / xaL lTa\JT€e;, xaL ExacrToe; lTa\JT€C; crU\JO\JT€e; €le; €V, xaL TaLC; J..LE\J cSU\Jci,uEcrL \J' ăAAOL, T�� cSE J..LUX €X€l\JTI� TTI lTOAATI� TIci\JT€C; t' '\ / / t"' '\ '\ c (O ELe; lTa\JTEe;' o€ OU rap €TIL/\EL TI€L aUTOe;, 11\J €Le;' J..La/\/\o\J lTci'JTEe; €X€l\JOL ,E\JWVTaL' b,uou b€. €LcrL xal 'ExacrToe; xWple; aL €\J crTcicr€L acSLacrTciTw� ou jJ.opq>TÎ\J aLcrit11nl\J oucS€,u(a\J EXW\J - lîb11 rap ' U\J b jJ.E\J ăAAOitL, 'O cSE TIOU O:AAaxoitL �v, xal €XacrToc; cSE ou TIUe; €\J aUT� - Otx5E jJ.EP11 ăAAa EXW\J CiAAOLC; � aUTw, OhSE ExacrTO\J OlO'J DU\Ja,uL<;" xEpjJ.ancr{ŢElcra xat TooauT� o'Gcra, acra Ta ,uEP11 jJ.ETpou,u€\Ja. TO cSE €crn TO lTa\J cSU\Ja,uLe; lTacra, €lC; ălT€lpo"V jJ.E\J )LOucra, €Le; ăTI€LPO\J cSE cSu\Ja,uE\J11' xal OUTWe; €crTl\J EX€L\Joe; ,uE,ae;, we; xal Tei ,uEP11 aUTOU ălTELpa Y€'O\JE\JaL. nou ,cip n €crn\J ELTIEt \J, OlTOU ,uTÎ , ( , ) ( C' ,... , / ) ...... _!l. o oupa\Joe; xaL aL €\J aUTtp jJ.E\J OU\J xaL, (/Oo€ q>va\J€L; M €,ac; micraL DU\Jci,u€le; 'O,uou, aAAei ,udsW\J u\J �v xal 'OTIocroc; 000' u\J �\J ElTI€l\J, EL jJ.� ne; aUTw cru\J�\J crw,uaTOe; cSu\Ja,ule; ,uLxpci. Ka(TOL ,uE,ciAae; Ci\J TLe; �-rlcr€L€ lTUpOe; xal TW\J ăAAW\J (

,

,...

/

,

lI'

/

),

,

"

..

/

....

)L

....

,

)

L

,

,

)

'

612

"


ENNEADA

n

V-a, 8 (3 1), 8-9

căci spune: "i-a plăcut şi a vrllt Scl îl facă şi mai asemănător lIlodelului"1422, i ndi cân d astfel frumosul modelul ui, spunând că cel creat de la model este el însuşi frumos, ca imagine a aceluia. Apoi, dacă acel a nu ar fi frumosul suprem, printr-o extraordinară frumuseţe, atunci ce ar fi mai frumos decât acest <univers> vizibil? De aceea, cei care îl cri tică nu au dreptate. decât în măsura în care el nu este acel a <inteligibil>. [9.1 Să cuprindem cu gândul acest univers, lăsând fi ecare parte aşa cum este, fară amestec cu celelalte, şi luându-le pe toate împreună în unul, pe cât posibil, astfel încât, când apare una dintre ele, de exemplu sfera exterioară, să i se alăture imediat reprezentarea soarelui şi a celorl alte astre Împreună, şi să se vadă de asemenea pământul, marea şi toate vieţuitoarele ca Într-o s feră transparentă În care toate ar putea fi Într-adevăr văzute. Fie deci în s uflet această reprezentare l uminoasă a unei sfere care le conţine În ea pe toate, fie că sunt În mişcare sau În repaus, fie unele În mişcare i ar al tele În repaus. Păstrând-o pe aceasta, consideră În tine Însuţi Încă una, suprimând masa� suprimă apoi l ocurile şi ceea ce în tine este reprezentare a materiei, şi nu încerca să con cepi o altă sferă mai mică în masă, ci, i n vocând zeul. care a produs <sfera> pe care ţi-o reprezinţi, roagă-1 să vină. Iar el ar veni aducând propri ul său univers, cu toţi zeii din el, fiin d el însuşi unu l şi to ţi, aşa cum fiecare zeu este toţi <aceşti zei> ce se unesc Într-unul, deşi ca putere sunt diferiţi, însă toţi sunt unul pri n această unică putere multipl ă. Mai mult chiar, unul este toţi, căci nu pierde el Însuşi ni mic când se nasc toţi ceilalţi, ci sun t împreună precum şi fi ecare distinct, într-o dispunere fără se para ţ i i, n eavând formă sensibil ă (căci al tfel ar fi unul într-un loc iar al tul în alt loc, şi nu ar mai fi fiecare totul în sine), n u au părţi care să difere faţă de ceilal ţi sau faţ ă de sine, nici nu sunt fiecare aşa cum ar fi o putere fragmentată şi determinată de n umărul părţilor măsurate. Ci totul este întreaga putere, care se extin de nelimitat şi are putere nelimitată, şi el este atât de mare, încât şi părţile lui au deveni t nelimitate. Căci c e l o c a m pu tea indica î n care e l s ă n u fie deja? Este mare desigur şi acest cer <vi zibil> şi toate puteri l e ce sunt împreună în e l , însă ar fi fost şi mai mare, mai mul t decât s-ar putea spune, dacă nu ar exista în el o măruntă putere corporală. Se poate spun e că puterea focului şi a celorlalte corpuri este mare, 613


PLOTIN

crwJ.l.chwv TU� bUvc:iJ.l.ElC;' aAAa 11b11 aTrELPlU bUVaJ..LEW� al,. 11i}lv�e; epuv-rc:i'(ovTCXL XUlOUcrUl XUl epttEC POU�Ul XUl ttAL­ !3oucrUl XUL TrpOe; Y€VEcrlv TWV '(wwv \mouPyoooUl, 'AAAa TUUTU , / , / l. , ...... (/ , ) J..LEV epttElP€l, OTl xal epi}ElPETUl, xaL crUTIEVVU, on XUl, UUTU YlVETal' 11 bE 8uvaJ.l.L� 11 EXEl J.l.OVOV TO El vaL �XEl XUL J.l.OVOV Ta xUAOV ElVUL. nou yap av E'll1 TO XUAO\J aTTooTEP11ttEV TOU î.' '''' ) ,. / / ) ..... u ) �, av " ElVUl; n ou 11( OUcrlU TOU XUAOV ELVUl EcrTEp11J.l.EV11; Ev TW ...... ) ' , ..... ) / , ,,, ..... xUAou rup uTTOAEl<P�l1vul TOU EAAElTTEl XUL Tn OUcrlU. LlLO XUL , ,. v , , Il. " ) '\ '\ ' ,' , TO ElVUL TTOlJ ElVOV Ecrnv, on TUUTOV T� XU A �, XUl TO xaAOV ) " v , ,. n" <;: , , '" '" €pa.crJ.llO'V, on TO €lval, OTEPOV uE 1TOTEpOU UlnO\J Tl XP 11 '(TITEl v oucr11e; �� epucrEwe; J.l.lasrHbE J.l.EV rup ..., WEUbllC; OUalU bEL nXL ElTCx}(ŢOU ElbWAOU xaAOU, '(va xcx.t XUAOV epU(V11TCll XO:l tsAw� 11, XUl XUTa TOcrOUTO\J EcrTl, xuv-ocrov J.l.€TElA11ep€ XciAAOUe; TOU XUTa Ta Elboe;, XUl AU�oucru, ocrw âv Aa�n, }J.aAAov TEA€LOT€PU' J.l.ăAAov rap OUcrla. TI. XUAi) , C,

-

1

-

�-

110.] Llla TOUTO Xa.l a ZEUe; XUlTT€P wv TTPEcr�UTUT� TWV Cf.AAWV ttEwv, tJv UUT� 11rElTUl, TTpWT� TTOP€UETUl ETTl T1lv TOlJ-rOU ttEuv, Ol bE €TTOVTUL i}EOL ăAAoL XUl 8a.LJ.l.OV€e; XUl WUXu(, aL TUUTU apav bUVUVTUl. (o b€ EX<pUL VETUl UUTOle; EX n VO� aopaTOU TOTTOU XUl aVUTElAUe; UWOU ETT' UUTWV XUT€AUJ.l.4JE J..LEV TraVTU XUl ETTA11crEV uur�e; XUl €�€TTAll�E J.l.€V TOUe; XCtTW, xal €crTpaep11cruv 'lbEl v ou bEbUV11J.l.€VOl dlu llAlov. al J..LE V ăp' aUTOU aV€XOVTUl TE xal: �A€TTOOOlv, Dl bE TUpcXnOVTUl, OOW âv L a<p€crTfjxwcrlv UUTOU. (OpWVTEe; bE Dl buv11tt€VTEe; 'lbElv ELe; aUTOV J.l.€V TTaVT€� �AETTOOOL xaL Ele; TO aUTou' ou TUUTOV b€ €XucrToe; aEL tt€UJ.l.U XO}J.C'(€TCU, aAA' a J.l.€v aTEV€� 'tbWV €X­ AaJ..LTTooouv €lb€ T1lv TOU bLXULOU TTllr-rlV XUL epOOlv, ăAAo� bE T�� crw<ppocruv� ETrAi)cri}l1 TOU tt€ciJ..LUT�, oux OlUV ăVttPWTTOl TTUP' UUTOl�, aTuv EXWO"L" J.l.lJ.l.ElTUL Ţap uUTTJ aJ.l.nr€1TŢl €XEl, "'" ('"' / ) ...... , l. , V11V" 11 b€ ETTl TTcxcrL TTEpl TTCXV TO, OlOV J..LErEi}� aUTOU ETTlttEoucra T€AEUTalu OpăTUl, dl� TToAAa 11b11 W<pV"11 EvapŢ� tt€ciJ.l.CXTCX, Ol ttEOL xcxtt' E'Va XCXl Tra� aJ.l.ou, aL WUXUl al TTcivTCX EXEl OpWcrUl xcxl EX TWV TTc:iVTWV rEVOJ.l.EVCXl, wcrTE TTavTa Tr€ PlEXElv XCXL CXUTCXL E� apx�� ELe; TEAoe;' xuC Elcrlv EX€l xui}ooov av CXUTWV TTE<pUXn it val EXEl, TToAAc:iXL� bE CXUTWV XCXl TO TTăv €XEl, <:huv J..L1l ��L btElAllJ..LJ.l.€VCXL. TCXUTCX oLv apwv a z€uC;, xal El ne; hJ.!wv CXt)'tw crUVEpacrTfje;, Ta T€A€UTCXlOV apa J.l.€VOV ETTl TracrL v oAov TO xchA�, XUL xaAAo� J..LETCXcrXWV TO� EX€l' aTT<x"TlA�€l c

"

,

61 4


ENNEI\[)A

u

V-a. 8 (31), 9-10

Însă doar i gno rare a adev ăra t elor puteri ne face să le imagi năm arzând, distmgând, ap ăs â n d şi s l uj ind la generarea v i e ţ u it oare l o r Cele <de aici> distrug pen t m că şi ele sunt distru s e , şi part ici pă la generare pentru că şi ele sunt generate, pe când puterea de acol o <din in te ligi bi l> nu are decât fa p t u l de a fi şi de a fi fmmos. Căci und e ar p ute a fi frumos u l dacă i s-ar sustrage fii n ţ a? Unde ar fi fi inţa li psită de frumos? Căci dacă lip s e şte f rum o s ul dispar e şi fiinţa. Şi tocmai de aceea fiinţa este dorită, pentru că este acelaşi lucru cu frumo su l, iar frumosul este iubit pentru că este fiinţă. De ce ar fi necesar că cercetăm care din ele este cauza celeilalte, dacă ele nu sunt decât o si n gură natură? Această fii n ţ ă în şe lăto a re <de aici> are nevoie de imagi nea unui frumos dobândit pentru a părea frumoasă şi pentru a ti 1n g e n er e şi cs te <frumoasă> în m ăsura În care p art i c i pă la un frumos conform formei, şi, avându-l pe acesta, este cu atât mai de s ăvârş it ă cu cât are mai mult, căc i e s te cu atât mai mult fi i n ţ ă cu cât este frumoasă. .

,

,

,

110.1 De aceea "Zeus", deşi este cel mai vechi dintre c e i la lţ i zei, pe el în s uşi îi conduce, totuşi "f/lainfează primul" spre contempl are a fmmosului, apoi "urmează ceilalfi zei, demo/lii"1423 şi su fl etele care pot privi aceste lucruri. EI însă le apare din tr-un loc in vizibil şi, ridicându-se în înălţime, luminează asupra tuturor, le umple de străluci re şi Îi cutremură pe cei de jos, care se întorc neputând să-I vadă, ca şi c um ar fi soa re le Unii dintre ei rezi stă şi se uită, al ţii însă sunt tu lb ura ţ i , cu cât sunt mai departe de el. Dar văzând, cei cc pot vedea privesc spre el şi spre ceea ce este al lui; Însă nu obţi ne fiecare mereu aceeaşi vi zi une, ci u nu l , aţ intind u-şi privirea, vede strălucind sursa şi n at ur a dreptă ţii, altul este umplut de v i ziune a cumpătării, nu acee a pe care o deţin oam en i i În ei Înşişi, atunci când o de ţ in, căci aceasta o imită Într-un fel pe cea de acolo; dar aceea, răspâ n d in du -se asupra tuturor, pe toată cuprin­ derea <frumosului>, este văzută u lt ima de cei ce au avut dej a alte viziuni clare. C e i <care văd> sunt zeii, fiecare în parte şi toţi împreună, < şi> sufletele care văd toate lucruri le de acolo şi care, fi ind ele însele născute de la acestea, le cuprind pe toate de la Început la s fărşit Ele sunt a col o în măsura în care le stă în natură să fie acolo, iar de multe ori În tre gul l or este acolo, când nu sunt despărţite. Văzând acestea, Zeus şi oricare dintre noi care i -ar fi prieten, vede în cel e din urmă, deasupra tuturor, frumosul întreg, şi p ar tic i pă la frumosul de acolo. Căci pe toate le luminează şi îi care

.

.

615


PLOTIN

lap mivTu XUL lTA11POl TO� €XEl IEvojJ.€VO�, we; XUAOUe; XUL UUTO� ŢEV€O"{tUl, OlTOlOl lTOAAaXle; ăV{tPWlTOl Ele; UW11AOUe; avu�ulVOVTEe; TOlTOUe; TO �uv{tov XPw)J.u €xouO"T)e; -rîie; rfle; TIir; EXEl ElTA-rlo-{tT)O"UV EXElVllr; -rî)r; xpooe; O)J.Olwi}€VTEe; -rn Eq>' ('"' ) / ) , / ( ) / � , llr; E�E�T)XEO"UV" EXE L bE xpoa 11 ElTUV{tOUO"u XUAAOe; EO'"TL, )J.aAAOV b€ lTaV xpou XUL XciAAOe; EX rni}o�" ou Ţap ăAAO TO XUAOV we; ElTUV{tOUV" ,AAAa TOLe; )J."Yl OAOV OPWO"Lv l1lTpooj30A."Yl )J.ovT) EVO)J.lO"{tT), TOle; b€ bLa lTUVTOr; ol ov Dt VW{tEl(TL XUL lTAT)pw{tEL O"L TOU V€XTUpOe;, CiTE Ol' OAllr; -rîie; WUX�C; TOU xaAAOUC; EA{tOVTOe;, ou �EUTale; jJ.6vov hrrapXEL ŢEV€er{tut. Ou ŢUP ETl TO jJ.EV E'{W, TO o al) "to {t€Wj..LEVOV E�W, aAA' EXEL TO b�€wc; opwv €V alJ"tw TO 0pWj..LE'VO'V, xal EXWV Ta lTOAAa alvoEl an EXEL xal we; €�� OV �A€lT€ l , o"n w� OpWj.l.EVOV �A€lTEL )CaL OTL �EAEL �A€lTElv" nav O€ o ne; WC; {tEaTov �AElTEL €�W �A€lTEL" 'AAAa XP"Yl E'le; UUTOV 11b11 )J.ETa,<P€PELV XUl �A€lTElv w� €V XUL �AElTELv WC; ulnov, WcrlTEP El TlC; UlTO {tEOU xUTuaXE{tEl<; q>oL�OA111ITor; 11 UlTO Tlvor; MOOO11e; €'V alnw av lTOLOlTO TOU {tEOU , <;: / \ -Q. / n / r.tJl\ElTEL V )/EXOL )EV UUTtp- -11Q. EOV T1lV 11 V" EUV, El) uUVUjJ.l (

[11.) E'L 8€ TLe; �WV abUVUTWV EUUTOV apav, un' EXElVOU TOU {tEOU ElTaV XUTUAT)<p{tElC; ELe; TO 'LbEl v lTpoq>€pn TO {tEUjJ.U, ' ( / / ) '\ '\ -Q. \.;, A'\ / ElerCLV tJl\ElTEl, EUUTOV lTPo<pEPEL XCLL" ELXOVCL CLUTOU XCLl\l\WlTLall aq>Ele; b€ nlv E'LxovCL XCLl lTEp Xa,A-rl'V OiXrCLV ELe; EV UUTW EA{twv , / / (' ( ...... / ' , ) l ...... XCLL )J.T)XEn aXlaCLC; EV O)J.OU lTCLVTCL )Ean )J.ET EXELvou TOU {tEOU aWo<pTJTl lTCLpOVTOe;, XCLl Ean )J.ET' CLUTOU OOOV bUVUTCLL XCLl {t€AEL, EL b' ElTLO'"TPCLq>El 11 ELe; 800, XCL{tUPOr; )J.€VWV Eq>E��C; EaTLv CLUTW, waTE CLUTW lTCLPElVCLL EXElvwe; lTaAL v, E'L lTciAL V , '" ) / ,.,., )/ / ElT CLUTOV aTpEq>oL, EV 8E -rn ElTLaTpo<pn XEpbor; TOUT EXEL" _Q. / ) / ) ( 1.:.. / ) c ' <;: , CLPX0)J.EVOC; CLLallCLVETCLL CLUTOU, EWe; ETEPor; EaTL" opCL)J.WV oE ELe; TO Elaw €XEL lTaV, XCLl aq>Ele; n1v dla{t11O"L v E'Le; TOUlTlaW TOU €TEP0C; it VUL q>o�w Ele; €aTLv €XEl" xâv ElTl{tu)J.tlan tue; , 1. (/ " , """ )/ ETEpOV OV l8ELv, E'eW UUTOV lTOLEl. LlEL 8E XUTCLjJ.CLV{tCLVOVTCL )J.€V €V nVl TUlTW CLUTOU )J.€VOVTCL )J.ETa TOU ST)T€lv Ţ\JW/ ) / )1. ('"' , >/ / , )J.UT€U€Lv CLUTOV ELC; mov 8E ELa€laL v, OUTW jJ.U{tOVTU XCLTU lTlaTlv, Wr; ElTl XP�CL )J.CLXO:PlO'"TOV ELO'"€LO'"L v, 11<5T) utHOV OOUVUL Ele; TO Elaw XCLl ŢEV€a{tCLl UVTL OPWVTor; 11811 {t€ujJ.u €TEPOU {t€W)J.EVOU, OlOle; €XEl {t€V 1lx€L €XAcX)J.lTOVTCL TOlC; /), ( ...... ) ...... , / ,... )/ VOTJjJ.CL(H" nwe; ouv ECYTCLl ne; €V XCLAtp )J. 11 opwv UUTO; H opWV )

)

,

_

L

)

_

v

L. (

""""

,

u

L

_

,

U

c:

616

)


ENNEADA a V-a, 8 (31), la-Il

umple pe cei care sunt acolo, încât şi aceştia devin frumoşi, tot aşa cum de multe ori oamenii care urcă în locuri înalte, în care pământul este galben la cul oare, se umplu de culoarea de acolo, asemănându-se cu cel pe care calcă. Acolo însă, <în inteligibil>, culoarea care se arată este frumosul, ba mai mul t, totul este culoare şi frumos din profunzime, căci frumosul nu este diferit de <Întreg>, ca şi cum s-ar arăta <doar> la suprafaţă. Cei care nu văd întregul nu recunosc decât impresia, dar al ţii, care În întregime sunt ca Îmbătaţi şi plini de nectar, deoarece frumosul a pătruns în Întregul sufletului, ajung să nu fie doar spectatori. Căci nu mai este ceva în afară, şi un altul care priveşte di n afară, ci cel ce are privirea ascuţită, deţine în el Însuşi pe cel văzut, şi, deţ inând multe lucruri, nu ştie că le deţine şi <de aceea> le priveşte ca şi cum ar fi În afară, pentru că priveşte ca la un lucru văzut şi pentru că vre a să privească. Dar <cel ce pri veşte ceva> trebuie să îl aducă În sine însuşi, privindu-I ca uni tate şi pri vindu-I ca pe sine însuşi, aşa cum cineva posedat de un zeu, de Phoebus sau de o muză, are în sine Însuşi viziunea zeului, dacă poate să privească zeul în sine însuşi. [11.1 Iar dacă unul dintre noi nu se poate vedea pe sine, când este posedat de acel zeu, aduce contemplarea de sine l a vedere, de fapt pe sine se aduce şi pri veşte propria sa imagine înfrumus eţată; apoi renunţă la imagine chiar dacă este frumoasă şi ajunge În unitate cu sine, şi fără să mai facă separaţia, este unu şi totul în acelaşi timp, împreună cu zeul prezent În tăcere, şi este cu el atât cât poate şi cât vrea. Dar când revine la <a fi> doi, dacă rămâne pur este aproape de zeu, astfel încât să Îi fie din nou prezent, dacă s-ar Întoarce din nou la el. Fol osul acestei Întoarceri constă În faptul că, dacă la început se percepe pe sine până ce ajunge diferit <de zeu>, după aceea se grăbeşte Înăuntru, de ţine totul , şi l ăsând În unna sa percepţia, de teamă să nu fie diferit, acolo sus el este unu; dar dacă ar dori să îl vadă ca pe ceva diferit, atunci el Însuşi devine exterior. Trebuie ca, atunci când cercetează rămânând Într-o anumită unnă a lui, o dată cu căutarea să aibă şi o anumită opinie despre cel în care pare că intră, dar când a aflat cu convingere că intră Într-o realitate preafericită, <trebuie> să renunţe la sine pentru ceea ce este in­ terior, şi În l oc de privitor să devină <obiect de> contemplaţie pentru al tul care contemplă, strălucind de gânduri de fel ul celor ce vin de acolo. Cum poate fi cineva În frumos dacă nu îl vede? Dar


PLOTIN

cxlrro w� €'n:pov OUbETTW EV XCXAW, TEVO}J.EVO� bE CXU-rO OU-rW }J.aAl(J-rCX EV XCXAW, E'l oLv opcxO"�� -rou E�W, O paO" lV }J.EV ou """ 'j"" " fI' ( ) , ...... ( ....... , r-bEL ElVCXl TJ Ou-rw�, W� -rau-rov -rw opcx-rw' -rou-ro bE OLOV " ""'" , I' I' ' O'UVEO'l� xal O'uVCXLO'tl11O'lC; cxu-rou EUACX�OU}J.EVOU }J.11 -rw ....... ) - , """ ...... " }J.CXAAOV CXlO'ttCXVEO"ttCXl ttEAEL V ECXU-rOU CXTTOO'-rTJVCXl, .D.EL bE xaxEL vo EVttU}J.ELO'ttCXl, w� -rwv }J.€V xcxxwv cx\ a'tO'ttTiO'€l� -rae; TTA TJTa� EXOUO'l }J.EL'(OU�, Ti-r-rou� be -ra� TVWO'El� -rTI TTATJTn 'EXXPOUO}J.€VCX�' voO'oC; Tap }J.a.AAOV €XTIA11�l v, UTLEL� ( , bE TJPE}J.CX O'uvoUO'CX }J.CXAAOV CXV O'UVEO"l V bOL11 cxu-rTJ�' TTpOO'l'(EL Tap CiTE o'lXELOV xal EVOUTal' 11 b' 'ECJTl V UAAaTplOV xal oux o'lXELOV, xaL -rCXUTTI bUXbTJAOC; TW O'<pobpa ETEPOV l1}J.Wv E� val ( 1...: ( bOXElv, Ta, bE, 11j..1. W V xal, 11j..1. €lC; avalO'ttTJTOl' OUTW b OVTEC; j..1.aAlO'Ta TIaVTWV ECJ}J.EV al.lT:OLc; CJUVETOL TT]V €TIlCJTT1}J.TJv llj..1.wv xaL 11j..1.ac; EV TIETIOl TJXOTEC;, KUXEL TOL vuv, O -rE j..1.aAlO'Tcx 'lCJj..1.€V XaTa vouv, UTVOELV bOXOUj..1.EV, -r�C; a'lO'ttT1CJEWC; Uvaj..1.EvoVTEC; TO TT attoc; , 11 <PTJO'l }J.T] EwpcxxEval' ou Tap E�bEV oub âv Ta TOlatna TTOTE 'Lbol. Ta ot v UTIlO'TOUV 11 a'lO'ttllO'lC; ECJ-rlv, o bE ăAAOC; E O'Tl V o 'tbw\)' Tj, E'l eXTIlO'TOL XUXEl VO�, oub ' âv aUTOV TTlO'-rEUO'ElEV El val' oube Tap oub' CXUTO� buvaTal E�W ttEL e; ECXU-rOV w� cilO'ttTJTOV OVTa b<pttCXAj..1.0L� TOL� TOU O'W}J.CXTO� �AETTEl V. l.

,

,

)

L,

(

/

.......

)

_L

)

/

.....

"

_

,

-.

L.

,

)

.......

l'

<"

"

112.I'AAAa ELPTJTCXl, TTW� w� €TEPO� bUVCX-rCXl TOUTO TTOlELV, XCXl TTW� wC; cxu-rOC;. 'Ibwv bT1, ELTE w� ihEPOC;, ELTE � }J.ElVCX� aUTO�, TL eXTTCXTTEAAELi'H ttEOV EWPCXXEVCXl TOXOV wbLVOv-rcx XCXAOV XCXL TIaVTCX bT] E' V cxu-rw TETEVVTJXO-rcx xaL eXAUTTOV EXOVTCX n1V WbLvcx EV CXUTW' 'hcr\ttELC; Tap ole; ETEvva XCXl UTCXO'ttEL C; TWV , " """" '' 1' , -roxwv XCX-rEO'XE TTCXV-rCX TTCXp cxu-rw"tllv cxu-rou XCXl -r11V cxu-rwv eXTACXLCXV UO'}J.€VLO'CXC;' b be XCXAW V\ Ov-rWV XCXL XCXAAlOVWV -rwv E'l� -ro E'( O'W }J.Ej..1.Ev11xOTWV }J.ovoe; EX TWV eXAAWV ZEU� TTCXLC; E�E<pav11 El� -ro E�W.'A<p' ot xaL OOTaTOU TTCXlbo� OVTO� EO'-rlv 'lbELv olOV E� ElXOVO� n voc; CXl.lT:OU, oO'oc; b TIcx-r-rlP EXELvoc; XCXL O'L }J.ElVCXVTE� TTCXP' cxu-rw abEA<poL. 'O bE ou <PTJO'L }J.a-rTJv EAttEL v , ""'" 1' ''''' " TTCXpCX -rou TTCXTpOe;' ElVCXl Ta.P bEL cxu-rou CXAAOV XOO'}J.OV TEToVOTCX XCXAOV, WC; E'lXOVCX xaAou' }J.TJbE Tap E�val ttE}J.lTOV E'txova xaA-rlV }J.-rl E�val }J.T)-rE xaAou }J.T)-rE OUO"lCXe;. M l}J.EL-rCXl bT] -ro apXETUTTOV TTav-rCXXTI' xaL Tap '(w-rlv EXEl xal -ro �C; oUO'Lac; , WC; }J.l}J.TJ}J.a, xa� -ro x aAAo� E� val, W� €XEL ttEV' l'

.,

,

,

618

.......

.....

)

,

)

.....

'1'

l'


ENNEADA a V-a, R

(31), 11- \2

dacă H vede ca pe ce