Page 1

ENNEADA a IV-a, 5

(29), 8

<universal>. Atunci, ele vor fi <si mţi te > Dar dacă nu ar fi o parte <a l ui>, ci un co rp colorat care mai arc şi alte cali t ăţi asemeni celor de aici şi de aceeaşi spec ie cu orga nu l <care îl vede>? D a c ă ipoteza <noastră> este coreetă, nu <va fi s im ţi t>, de nu cumva ar încerca cineva să ne dărâme ipote za spu nând că e ste absurd ca un oc h i să nu vadă cul oarea prezentă, iar celelaltc sim ţ uri să nu aibă nic i o ac ţ i u ne asupra celor sensibile, deşi sunt prezente. Vom spune Însă de u nde vine această aparentă absurditate. Noi acţionăm şi suntem afectaţi de aceste lucruri fiindcă suntem Într-lm <univers> lmic şi îi aparţ ine m .

,

,

.

Atunci, trebuie să cerectăm dacă <lucrurile au loc> datorită acestei cauze. Dacă ea este suficientă, am realizat demonstr aţia. Dacă nu, trcbuie să o facem şi pe alte căi. Aşadar, este evident că un vieţuitor este În simpatie cu sine, ceea ce îi este destul, dacă este un v ieţu itor Atunci, şi părţile <lui simpatizează>, fi ind ale unui vieţuilor unic. Dar, dacă a r spune cineva că <ele simpatizează> graţ ie asemănării? Căci perce p ţ ia şi se n za ţ i a au loc Într-un v i e ţ u i to r pentru că ci partici pă la ceva asemănător, căci organul seamănă <obiectului perceput>. Ast fe l sen zaţ ia sufletului va fi o pe rcep ţ ie prin interme­ diul unor organe asemănătoare obiectelor perccpute. Atunci, oare un v ie ţu itor nu va simţi <obiectele> Întmcât se află în cI, ci Ic va percepe fiindcă seamănă celor din ci, fiind un vieţui tor ! <O bi ectele perce pute 9 3 9> nu su nt percepute În măsura în care sunt în eI, ci Î n măsura in care .

.

,

'

seamănă celor din el. Cele percepute sunt percepute astfel deoarece seamănă, pentru că <sufletul universului> le-a făcu t aşa Îneât ele să se 940 aşadar, un sufl e t total diferit care potrivească. Chiar dacă ar e xi s ta să acţ i oneze <în afara lumi i > lucrurile pe care pr esup un e m că le-a creat asemănătoare <celor de aici> nu ar Însemna nimic pentru <sufletul> de aici Această absurditate arată că adevărata cauză a ei se află În contradic ţ ia din ipoteză, pentru că vorbi m despre ceva ce este şi nu este sufl et şi care este şi nu este de acel aş i gen, d e spre lucruri care sunt şi nu sunt asemănătoare. Cu aceste con tradic ţ i i în sine, aceasta nici nu mai este o ipotez ă, căci ca <pret i n de> că ar exista şi În <afara lumii> un suflet, as tfel Încât s a r presupune că un iv ersu l este şi nu este u n i vers că şi ceva este şi nu este ceva, că nimicul este şi nu este nimic şi că des ă vârşitu l este şi nu este desăvârşit. De aceea, trebuie să abandonăm această ipoteză, fără a-i mai cerceta vreo consecinţă, fiindcă ea se su prim ă pe si ne ,

,

.

-

,

.

405


(41). cilC1{}-rlC1eW� )Ccxl VI

n epl

J..l'V-rlJ..lll�

[1.1 Tcl� dLcr"fpEL� ou TunwcrEL� 000' EVO"(PPClrlcrEL� AerOVTE� EV tVuxn rlIV Ecr{tClL, Ooo€ TCl� j.J.V"j.J.Cl� lT(iVTW� TE )(Cll a)(OAOlJ{t�� EPOUj.J.EV )(ClTOXCl� j.J.Cl"TlJ..lChwv )(Cll clLcr{tf}crEWV / / ) ,. --.. El VCll TOU LUnOU j.J.ElVClVT� EV L1l tVuxn, O� j.J.�E TO npwTOV ErEVETO. 610 TOU ClUTOU )..oyou &V �l II ă�cpw, 11 EYYl YVEcrt)ClL TE EV -rTI tVuxn )(ClL j.J.EVElV, El j.J.VTlJ..l0VEOOLLO, il TO €TEpoV onoTEPovoUV j.J.rl &OOVTCl j.J. Tl blOOVCll j.J.l1bE {taTEpov."DerOl bTl AEYOj.J.EV j.J.f1<5ETEpov, avClY)(Cl(W� �l1nlcrOj.J.EV, T(� TponOe; f:KClTepou, EnELb-rl OUTE TOV WlTOV TOU clLert)l1TOU EYYl YVEer{tCll cpClj.J.EV rn"' tVuxn LUnOUV ClUn1V, OUTE -rTlV j.J.V1lJ,J.l1V A€YOj.J.EV ,. " L )(Cll " ) ) El VCll TOU LUnOU Ej.J.j.J.ELVClVT�. l o ' )Enl Lll<; EVClpYEerTClTll� E' c: cx'Ler"f}crEw� {tEWpolj.J.EV TO crUj.J.j3aL vov, TaX' &V KClL Enl TWV ăAAWV Cl'ler{tfpEwv j.J.ETClcpepoVTEe; TO aUTO E�EUPOlj.J.EV &v TO '(llTOlJj.J.EVOV. 61;AOV SE S"rlnou EV nClVTl, Wc; cx'lcr{hplV OTOUOUV AClj.J.J3dvovTE� SL' opcierE� E)(EL OpWj.J.EV XClL -rTI 0tVEl npO<1) ) t"' / / (XiAAOj.J.EV, ou TO OpClTOV Ecrn V En EU{}-ELClC; KElj.J.EVOV, we; EKEL SllAovon � aVTlA1'ltVE� rl VOj.J.EVT}<; xaL npOc; TO E�W -riie; ,1. A' EnOlX1T}<; , ClTE " c: " ,. ,, )EV aUT!1 , >YUXT}<; ..,A. j.J.lloEV�, Olj.J.Cll, Tunou iEVOj.J.EVOU il YlYVOj.J.EVOU OOOE T� crcppaYlbex AClj.J.�civEL v, �nEp EV )(T}Pw Sex)(TUALOU �AETfOlJcrll�. Ooo€V rap &v E8E1'l{tll TOU E�W �AETfLElv, ilSl1 exoooCl nap' EauTîic; Et&x; TOU OPWj.J.EVOU TOUTlp -

""""

(,

,

-

,

L

,

,

'

C

)

,

,

-

"

L

(

-

-

'

406

)

""


VI (41). Despre senzaţie şi memorie941 [1.1 Deoarece afirmăm că senza!iiJc nu produc în suflet niCI impresii, n ici am prcntc, vom spune în cons ec i n ţ ă că nici am intiri le nu sunt deloc depozi t e de cunoştinţe şi scn za ţ i i a căror i m pre s ie ar răm[me În suflet, pentru că ea de la încep u t n u ex istălJ4 2 • De aeeea, ambele <teze943> ţ i n de acel aş i argument, fie că <spunem e ă im presiile> se pro duc În suflet şi pe rsi st ă în trucât ni le ami ntim, fie că negăm v re u na dintre aeeste leze, c ăei atunei o negăm şi pe ce al a l t ă . De v reme ce le negăm pe am be l e , va trebui să eercetăm cum se real izează fiecare, deoarece noi spunem că În suflet nu se naşte nici o im presie a obicctului sen sibi l care s-ar i m pregna în el , şi nici despre mem orie nu spunem că rezultă din pe r sis t en ta im presiei. Dacă am urmări ee se petrece în cazul "celei mai clare .w!/Iza/ir')44 şi am transfera <ceea ee vedem> la cazu) cel orlal te senzaţi i, am descoper i mai degrabă ceea ce căutăm . În orice caz, e stc evident că noi, când receptăm o sen za ţ i e oarecare prin intermediul văzului, vedem şi proiectăm vedere a noastră direct acolo unde se afl ă obiectul vizibi l, astfel Încât este evident eă percepţia se prod uce acol o unde se atlă obiectul şi În exteriur, unde pr ive ş tc sufletul. De acee a, cred că nu se produce În el nici o impresie, sau că <el nu vede> pen tr u că a receptat o amprentă, aşa cum se imprimă un inel în ceară. Căci nimic nu l-ar fi cons trân s să pri vească în afară, dacă ar fi a v ut dej a în sine fonna obiectului 407


PLOTIN

T� EXe:l ELcrEA{te:l V TOV TUTTOV �AETTOOOCl. To SE S" c5LacrLT)JJ.Cl TTpo<Jtl{te:lcrCl TW OpaJ.LClTL xCll E� ooou � {tECl � lVUX-rl AErOooa olhw� âv TO le:� ClU-rTI oooEv a<pe:crTT}X� a<p' au� � TTappw " / / L ) ) , )/ ...... ), (/ / ov �Ae:lTOL; To TE J.LEre:{t� ClUTOU, OOOV e:crn V e:�w, TTW<; ClV OOOV� � ) , " , t-' , .... .. .... . ) / e:crTL Ae:rOL, 11 OTl J.Le:rCl, OLOV TO TOU OUPClVOU, TOU )EV ClU'TŢl WlTOU TOOOUTOU SE li. VCll ou 6uvaJ.LEvoU; To SE J.LErLcrTov CtlTaVTwv' El rap TUlTOU� AClJ.L(3ci'VOLJ.Le:V GJv opWJ.Le:v, oux EcrTaL �AElTEL V CluTa a. bpwJ.Le:v, 'lvSaAJ.LClTCl SE opClJ.LaTWv XClL Ol(La�, WcrTe: ă,AAa J.LEv e:'l VClL ClUTa Ta TTparJ.LClTCl, ă,AACl SE Ta �J.Ll V bpWJ.LEVCl�"OAw<; OE, wcrlT€P AEre:TCll, � oUx EO"LLV ElTL {tEVTCl -r1i XOPTI TO 0PClTOV {tEacracr{tClL, alTOOL'llcrClvTa OE OEL OUTWe; opav, TOU�O xP'" xal lTOAU J.LaAAOV €'ITl TnV lVUX"v J.LETa<pEpEL v, E'L � -.. ) ....... , , f'" rap TOV nmov TOU OpClTOU {t€LJ.LE{tCl €V aUTŢl, EX€L vo J.Le:v, W 'e:Ve:cr<ppc1rLeJTal, OUX âv 0PClJ.Lcl 'COOL" OEl rap LOUo re:VEcr{taL T6 TE opWV XClL TO bpWJ.LEVOV:" AAAO ă,pa Oe:L e:'L VClL TO opWV aAACl­ XOO XE(J.L€VOV TOV TUlTOV, aAA' oux €V 4> EeJn Xe:(J.LEVOV, 6e:L , ,, " " Clpa TllV Opa.crLV OU XELJ.LEVOU EL,.. VClL, aAAa J.L11 X€LJ.L€VOU EL,.. vaL, ,.. L va 11 OpClcrL<;, --...

v

C/

,

)"

(/

,

,

/

(/

)

-

,

/

c

J

"

u

[2.1 E'L otv J.L" o\hwe;, TLe; b TpaTTo�;"H AErEL lTEPL GJV oux EXe:L' TOUTO rap OUvaJ.Le:�, ou TO lTCl{te:l V Ll, aAAa TO OUV11{t�VClL XCll ,.. , u , ) , ) ' _Q. )/ e:pracrClcrvaL. D UTWC; rap clV, OLJ.LClL, XCll e:<p lPr- Te:TClXTClL OlClXPl{tE( 11 -rTI \fJuxn xal TO OpaTOV xCll TO axoooTav, OU}( EL ,S;. , ,, , ," ,e:Ve:pre:LClL , , )/ , , " e:L� J.L11' WlTOl " LClAA J.L...,,!VE ClAA TTe:Lcre:Le;, TUlTOl aJ.L<pw, lTEPl o €lTELcrL lTe:<pUXClcrlv. (HJ.Le:Le; SE alTlcrToUVTe:e;, J.L" ou SUVT)TCLl, Eav J.L'" lTA11rn , TO auTIlc; rL vwcrX€l V SUVClJ.Ll<; ExacrTll, lTacrXe:l V, aAA' ou rl V�(J')(e:l V TO En� lTOLOUJ.L€V, ot. XpaT€LV SE60Tal, elAA' ou XPClTe:Lcr{tCll, Tov CLUTOV S'" TpOlTOV xCll ElT�l ) , ' / / cl}(O� Oe:L-- VOJ.LL/'(e:LV rLVe:cr{taL· TOV J.L€V WlTOV EL,.. VClL )EV Tlp ,.. " " ) , " _Q. r" TL Vcl OUcrclV oL11pv " lTA11r11V PWJ.Le:V11V, OlOV rpClJ.LJ.LClTWV Cle:pL e:ne:rpaJ.LJ.LEVWV UlTO TOU rrlV <pWV-rlV lT€lTOL 11xaTOCi' nlV J.LEVTOL SUVClJ.LLV XCll TJlV TIlc; \fJux� OOOlClV olOV aVClŢVWVClL TOtX; W­ lTOUC; EV TW CLEPl re:rpClJ.L)J.EVOU� EA{taVTCle; TTA1pLOV, ELe; o EA­ {tavTe:e; lTe:�uxClcrlV opacr{tCll, re:ooe:we; SE XCll oo<ppi}cre:wc; Ta J.LEv lTa{t11, Ta S' oocl cXlcr{ti}cre:le; ClUTWV xCll xplcre:We;, TWV TTCl{tWV Elcrl jVwcre:l� ăAAaL TWV lTCl{tWV oUcrCll. Twv SE V011TWV � jVWcrLe; alTCl{t-rk' )cCll aW1TwT� EcrTL )J.aAAov· avanClAlV rap EcrW{te:V olOV TTPOlTLTTLe:l, Ta SE E�W{te:v {te:Wpe:L TCll' }(Cll Ecrn V 408


ENNEADA a IV-a, 6

(41), 1-2

vizibil, ci ar fi privit doar impresia care intră în inel . Dar sufletul, aşezat la o distanţă de obiect şi capabil să spună cât de departe este ceea ce vede, cum va vcdea ca îndepărtat un obiect aflat în el şi neseparat de el? Pe unnă, cum ar putea aprecia cât de mare este în afară acel obiect, sau că este mare, de pildă <mărimea> ccrului, dacă impresia din cI nu poate fi la fel de mare ca obiectul? lată cel mai important dintre toate <argumentele>: dacă am reţine ni şte impresii de la lucruri le pc care le vedem, noi nu am zări obiectele văzute, ci doar nişte imagini şi nişte umbre ale lor, astfel încât lucrurile însele şi cele văzute de noi vor fi diferite. În general, precum se spune, deoarece un obiect vizibil nu poate fi văzut dacă este pus pe pupilă945, dar el trebuie să devină vizibi l dacă este îndepărtat, acest l ucru ar trebui mai cu seamă transferat la nivelul sufletului. Dacă am aşeza în el impresia obiectului vizibil, ci nu ar avea viziunea obiectului în măsura În care aeesta lasă o amprentă <în el>. Căci văzătorul şi lucnll văzut trebuie să fie două lucruri diferite. Văzătorul trebuie să fie într-lUl <loc> şi în altul să fie si tuată impresia, iar nu acolo unde este <văzătorul>. Prin unnare, pentru ca vederea să se realizeze, ea nu trebuie să aibă ca obiect conţinutul ci, ci ccea ce nu se află în ea.

[2.) Dacă nu este aşa, atlJnci cum va fi? De fapt, <ochiul> indică lucruri pe care nu le arc, pentru că facultăţi i <văzului> nu îi revine să fie afectată, ci să îşi poată împl ini funcţia rânduită. Astfcl, cred, sufletul poate deosebi un obiect al văzului de unul al auzului, ceea ce nu <s-ar petrece> dacă ambele ar fi nişte i mpresii, ci dacă ele nu ar fi nici imprcsii, nici afectări, ci acte relati ve natural <Ia cele sensi­ bile>. Dar noi, fiind neîncrezători în faptul că fiecare facultate şi-ar putea cunoaşte propriul <obiect> dacă nu suferă un şoc, admitem că este afectată, dar nu o vom face să cunoască <astfel obiectul> corespondent <şocului>, pentru că ci i-a fost dat să dom ine, iar nu să fie dominată 94 6. La fcl trebuie să considerăm că se petrcce şi cu auzul. Există în aer o impresie, care constă într-o scrie discretă dc şocuri , ca şi cum autorul sunetului ar scrie nişte litere, iar facultatea <auditi vă> şi substanţa sufletului ar recunoaşte impresiile scrise în aer când acestea ajung l ângă cle pentru a fi zărite947, la sosirea lor in cel care le percepe natural. Gustul şi mirosul conţin afectări, dar pentru sesizarea şi di scernerea <obiectelor> acestora exi stă cunoaşteri ale acestor afectări, diferite de ele însele. Cunoaşterea intel igibilelor cste mai cu seamă neafectată şi l ipsi tă de impresii şi. invers <decât pentru senzaţie>, ea ţâşneşte dinăuntru, pe când <sensibilele> sunt contem pl ate din afară. Iar <intel i gibilele> 409


PI.OTlN

€XEL va j.J.ClA).O'V €V€PYElaL xaL XUpLWTEpaL' au� yap, xaL Ecrn'V aUrrl €'VEpyoooa EX(l<ITO'V. nOTEpa SE ahtllv j.J.E'V 11 \fJux� Soo xaL � ETEPO'V b�, 'Vou'V SE E'V xaL ă)J.q>w Ta eSoo E'V, €'V aAAoLC;. L

)/

[3.1 Nu'V SE TOlJ-rW'V EtPT])J.EVW'V lTEPL j.J.'V�11e; E:q>€��e; AEXTEOV EllTOUcrL lTPOTEP0'V' we; ou {tauj.J.acrTo'V, j.J.ClAAO'V Se {taUj.J.acrTO'V j.J.E'V, CtlTlcrTEL'V SE ou SEL Tn TOl(lUTTI eSuvaj.J.EL T� \fJux�e;t E'l ( j.J.T]SE'V Aa�oucra E'Le; aUT�'V �Ct'VTlA11\fJ� 'V G;'V OUX EcrXE lTOLEL TaL, Aoyoe; yap Ecrn ml'VTw'V, xaL AO,OC; ecrxa"t� j.J.€'V "twv 'V011TWV X(ll TW'V E'V TW 'VOT]TW " lVuxiie; q>oou;, npwToc; b€ TW'V EV� TW aLCY�llTw na�T C . Ala eS11 xal lTP0C; ăj.J.q>w EX€L, 'ono J.LE'V � � ( , TW'V EUlTa{toucru xal a'Va�LwcrxOj.J.E"Tl, uno eSE TW" TTI OJ.LOLOT11TL CtlTaTWj.J.E'VT] xal xanouera Wcr1TEP {t€AYOj.J.e"Tl' 'E" )J.€crw bE otcra alcr{taVE"taL Ctj.J.q>OL 'V, )«(ll Ta j.J.E" "OEL'V AEYETaL EL� j.J.vij)J.11'V EA{toucra, E'L lTpOe; aUTOLe; Yl ,VOl TO' Yl vwcrXEL yap TW aUTa lTWe; E� 'VaL' YLVWcrXEL yap ou TW E'VL�cl'VEL'V aUTa, o.AAd ....... TW lTWe; EXEl'V aUTa )(aL (opa'V aUTa\ )(aL EL,.. r-vaL )aUTa aj.J.u, � � 1 eSPOTEPO'V xaL Ylve:cr{tal EX TOU a)J.uc5pou TW 0l0'V EYElpEcr{tal E'VapYEcrT€pa xaL EX Su"a)J.Ewc; E'U; E'VEpY�Lav )LEVaL. Ta S' " clLcr{tTjTa TO'V aUTov TpalTOV olO'V cru'Va\fJcij.J.E'Va xaL TauTa lTap' aUT�e; OlO\} €)(Aa)J.lTEL'V lTOlEl X(lL lTPO bj.J.)J.chw'V E� vaL €pyci"ETal ETOlj.J.TjC; oucrTjC; xaL lTPO olO'V wSt voucrTje; lTpOe; ( aUTa T�e; SU'Vcl)J.EWC; ,"OTav TOL 'VU'V pwcr{tn lTpOe; OTLOU'V TW'V q>a'V€VTWV, wcrlTEP lTP0C; lTapo'V tSL ax ELTal �E:lTl...... lTOAUV xpavo'V ) ) )(aL ocrw )J.&AAOV, , TOcrw CtEl. 6LO xal Ta lTaLSla J.L'VTj­ j.J.o"euel � ) AEYETaL j.J.Cl�AOV, on j.J. � Ctq>(crTavTaL, CtAAa ,..", � XELTal UUTOLe; npo oj.J.J.LaTw'V we; a'V OPWcrl v OUlTW ELe; lTA�{tOC;, aAAa lTpOe; bAlya' ole; 6E €lTl lTOAAa 11 6lclVOLa xal ,., SUvaJ.LLC;, wcrTTEP lTapa{tEoucrL xal ou J.LEVOUcrL v, E'L S€ ye: Ej.J.E"O'V O(l TUlTOl, OUX el'V ElTOlT)crE TO lTA�{toe; �TTO'V J.L'V-rl)J.ae;, "En, E'l TUlTOL j.J.EVO"TEC;, OU6EV E6El crXOlTEL'V, «(va Ct'Va­ j.J.'VTjcr{tWj.J.EV, oueSE lTpaTEpOv €1TlAa{toj.J.E'VoUC; UcrTEP0'V Ctva­ )J.L)J."ijcrxEcr{taL XEL)J.EVWV. KaL ril E'Le; CtvaATj4JL'V eSE )J.EAETUl 611AoucrL SUVclJ.LWcrL'V 4JuX�C; TO YL VO)J.E'VO'V UlTclPXOV, WcrlTEP XELPWV l1lTOc5W'V Ta YU)J.'VacrLa Et' e; TO lTOlELV p�eS(we;, &. J.L� €" TaLC; xepcrl'V 11 lTOcrl XEL TaL, aAAa lTPOc; &. T� crU'VEXe:C� ./

"

""

L,

L

"

......

L/

)/

)

,

/

"

:a

,

)

_

)

>,

./

(

410

,

1


ENNEi\Di\ a IV-a. 6 (41).2-.1

sunt mai degrabă acte şi sunt mai nobile, căci aparţin <cuJloaşh:rii> şi

cunoaşterea in aet este identic ă fiecă1l.li <inteligibil. Am spus> însă În

alte păr ţi dacă sufletul se vede pe sine ca pe o dualitate şi o alteritatc, pe

când inteligenţa este una, sau dacă tiecare din ele est e câte o unÎtate948.

13.1 După ce am spus acestea , ar trebui să ne referim acum la memorie, şi să spunem mai intiii că nu este uimitor (ba este uimitor, dar noi nu trebuie să ne Îndoim) că o asemenea facultate a sufletului

este in sine nereeeptivă, dar produee perceptia a eeea ee nu contine În

ea949. Căci <sufletul> este ra � i unea tuturor, iar natura lui, ca raţiune,

este ultima dintre int cl i gi bile şi dintre cele cuprinse În <univ ers ul> inteligibil, Însă este prima dintre cele cuprinse În universul se nsibil .

De aceea, el se raportează la ambele <lumi>; din partea uneia din ele, el trăieşte fericit şi ..renaşte la via�ă, din partea eeleilalte, din cauza asemănării <cu sine, sufletul> este Înşelat şi eade pradă vrăjii. Fiind la mijloc, ea le percepe pe ambele; se spune eă cunoaş t e <inlcligibilcle> când şi le reaminteşte, dae ă se Îndreaptă spre ele. Căci le cunoaşte pentru eă se identifică oarecum Cli ele. Dar nu le cunoaşte pentru că le-ar eon\ine, ci pentru că le are Într-un <alt> sens, le v ed c şi, într-un sens mai obscur, se identifică Cll ele, şi pe ntru că el iese oarecum din

aeeastă obscuritate şi devine mai clar, lrecfmd de la pntenţ[1 la act, ca şi cum s-ar trezi. EI este legat În acelaşi fel şi de tiinţele sensibile, iar ele sunt ca şi Îluminate de el Întrueât şi le pune În faţa ochilor, iar

facultatea sa <sensibilă> poate a eţiona asupra lor, ca şi cum ar trece

printr-o naştere. Când se Îndreaptă insistcnt spre vreunul dintre <obiectele> care îi a par, <sufletul> rămâne mult timp În această dispozi tie, ca şi elim <obiectul> ar mui fi prezent, şi Întlltdeauna <amintirea> se prelungeşte <în timp > �u cât <insistenta> lui l:stl: mai

mare. De aceea se şi spune că copiii ali o memoril: mai bună. pentru că <imaginile> nu îi părăsesc, ci le rămân În faţa ochilor, de vreme ce ei Încă nu văd m ult e lucruri, ci puţine. Dar. când facultatea lor

<sensibilă> şi gândirea se r aport ează la mai multe o biect e ele le parcurg fără să se oprească. Dacă ar persista nişte impresii, mulţimea lor nu ne-ar scădea memoria. Pe u rm ă dacă impresiile persistă. nll am mai ti nevoiti să ccrcetăm nimic pentru a ne reaminti ,

.

şi nici nu ar trebui mai Întâi să uităm şi apni să ne reamintim, dc vreme ce ele sunt disponi bile C h iar şi <exercitiile> de reamintire conduc În mod evident la o for ti fi c are a sufletului, aşa cum şi exercitiile mâinilor şi ale picioarelor permit realizarea mai uş o ară a unor <mişcări> care nu se a fl ă nici În mâini nici În pici o are, dar de .

411


PLOTIN

lrrolj.LcxcrTCU. �la Tl yap CtlTCX� j.LE'J axoucrcxe; � 8EUTEPO'J ou j.LEj.L 'JTJTCXL, OTCX'J 8E lTo).J.. axle;, xal O lTPOTEPO'J axouercxe; oux EerXE, lTOAAW uerTEpo'J xpo'Jw j.LEj.L'JTJ TCXl 1l8TJ; Ou ycxp 811 TW j.LEPTJ Eerxrl�E'Jcxl npoTEpo'J �ou -rUlTou' €8EL ycxp TOUTW'J j.1EJ.L� 'J1lcr{taL' aAA' dio'J €'t'CXl<p'JTlc; YlŢ'JELCXL TOUTO Ex TL'JOc; TIic; OOTE­ pac; eixpoclerEWC; 11 j.1EAE�. TexUTcx ycxp j.1CXPIDPEL lTpOxt..TpL'J TIic; 8u'Jaj.LEWC; xcx{t' 11'J j.L'JTJJ.LO'JEUoj.1E'J -rîie; \fJux�e; we; pwer{tELercx'J 11 UlTAWe; 11 lTpOe; TOUTO. uOTCX'J 8e j.L11 j.Lo'Jo'J lTpOe; a. Ej.LE­ AEL'lleraj.LEV TO TIle; j.1'J"j.1� 11j.1L'J lTa Pll' aAA' dClT Ep nOAAel a'JELAwaerl 'J EX TOU El {tler{tal alTarYEAlau; XPT1cr{tCU, paS(a� fl<5TJ xaL TW'J ăAAW'J TCX'c; AEyoj.1E'Jae; a'JaAnlVEl� lTOlW'JT�tL, Tl ă'\) ne; em:n nWTo � j.1'J-rlJ.L11e; 11 TIl'\J c5U'JCXj.LL'J -r"Yl'J pwer{tELcra'J ,.. (j " El 'Jal; l j.1E'J yap TUlTOl j.LE'JO'JTEe; cxcr{tE'J€la'J j.1aAAo'J TJ 8u'Jaj.1l 'J xaTIlYOpO�EV' TO yap €'JIDlTWTaTo'J TW ELxEL'J EerTl / )/ TOlOUTO'J, XCXl, lTa{totX; O'JTD<; TOU TUlTOU TO j.LaAAo'J lTElTO'J{toc; TOUTO Eeru Ta j.L'JTJj.10'JEUo'J J.LaAAo'J. TOUTOU SE Tou'Ja'JTLo'J <pCXl 'JETaL erUj.L/3aL 'JO'J' ou8aj.Lou rap 11 lTPOc; OTLOU'J ruj.L 'JacrLa ElllTa{tEe; Ta ŢUj.L'JcxerclJ.LE'Jo'J lTOl EL' ElTEL XCXl ElTl TW'J elLer­ {tTp-EW'J ou TO aer1tE'J€e; apa 6L0'J b<p{tCXAj.10e;, aAA' OTW 8u'Jaj.Lle; Eern'J Ele; E'JEPYElCX'J TTAE(W'J. /llO )(al DL YETTlPCXXOTEe; xal lTpOe; TCX"c; ellcr{t1lcrEle; eler{tE'JECYTEPOL xaL npoe; Tele; j.1'Ji\J.Lae; WcrCXUTWC;. )Ierx� ăpa ue; xaL 11 u(er1tTJCrLe; xal 11 j.L'Ji\J.LTJ. >-'ETL TW'J uLer{t-rlcrEw'J nmwerEw'J oux ooow'J, lTWe; alO'J TE Tae; j.1'Ji\J.Lcxe; XCXTOXcLe; TW'J OUX €'JT€1tE'JTW'J oooe T"Yl'J apx"Ylv el 'JaL; lAAA' El 8u'Jaj.1le; ue; XCXl TTcxpaerXEUl1 lTPOc; TO ETOlj.10'J, TT� OUX Ctj.La, elAA' UerrEPO'J Ele; a'JCXlTOATpl'J TW'J aUTw'J EPXOj.1E{tCX; l'H ou TIl'J 8U'JCXj.1L'J eSEl alo'J ETTLer�ercxL XCXL €TOLj.Lacracr{tcxL. TOUTO yap XCXl ElTl TW'J ăAAW'J 8U'Jc1j.LEW'J OpWj.LE'J Ele; Ta lTOLTpCXL â eSU'JCX'JTCXl ETOLj.La'(Oj.LE'JW'J XCXl Ta j.LE'J EU{t�, Tel bE, EL cruAAE�al 'JTO 'eauTae;, EPYCX'{OjJ.E'JW'J. rlY'Jov-raL bE we; ElTL TO lTOAU OUX Dl aUToL jJ.'Jllj.LO'JEe; xaL aYXL 'J0l, ou OUX � aUTl1 8U'JCXjJ.lt; EXCXTEPOU, Wo-rrEP 000' o CXUTOr; TTUXTLXOr; XCXl 6POj.Llx6t;­ €lTlXpaTOl)(J"L yap ăAAaL E'J ăAAW )l6Eal. KalTOL OUX EXWAUE TO'J , / aern'Jaerou'J EXo'JTa TTAEO'JE�lac; \fJUXTJC; a'JaYl'JwerXEL'J Ta XELjJ.E'Ja, OOOE TO'J TCXUT[1 pUE'JTa -rll'J TOU lTacrXEL'J xal EXEL'J TO lTa{toc; a6U'JCXj.LlCX'J XEX-ITlcr{taL. KaL TO � \fJux�c; 6E Uj.LEYE{tEe; lVUXl1'J j.Lap-rupEl 6U'Jaj.1l'J e'i: 'JaL. KaL OAWC; Ta TTEPL ,

/

/

1

/

/

.......

,

L

(

.....

)/

-

'"

,

L

/L

412

)

),


ENNEADA a IV-a, 6 (4 1),:3

care ele sunt capabi le graţie unui continuu <exerci ţiu>. De ce nu ne am intim de cele auzite o dată sau de două ori, ei <de cele auzite> de mai multe ori ? Şi de ce ne ream intim mult mai târziu de un lucru pe care nu l-am reţinut când l-am auzit? Desigur, nu pentru că in;ţ ial aveam doar părţi ale impresiei, pentru că ar fi trebuit să ni le amintim şi pe ele. De fapt, această <amintire> se naşte instantaneu, după ultima auzi re sau <cel din urmă> exerciţiu. Aceste lucmri dovedesc faptul că facultatea memoriei poate fi stimulată În suflet, astfcl încât fie <memoria> în general, fie o anumită <amintire> să fie întărite. Dar, dacă memoria noastră nu survi ne numai în l egătură cu l ucruri le pe care ne străduim să ni le aminti m, ci şi în l egătură cU multe lucruri rămase <în memorie> prin obişnuinţa acti vităţilor discursivc, atunci şi alte amintiri pe care le--am pomenit sunt mult mai uşor <de reactual i zat>; ce altă cauză a mem oriei ar mai putea fi indicată decât fortificarea puterii ci? Faptul că impresiile ar persista în suflet ar demonstra mai degrabă o slăbiciune decât o putere a sufletului, pentm că <un corp> primeşte o i m presie În măsura În care nu Îi opune rezistenţă şi, întrucât impresia este o afectare, cel care este mai afectat şi-ar aminti mai mult. S-ar părea Însă că ai ci se petrece tocmai contrariul, fiindcă niciodată exerciţiul nu sporeşte putcrea de a fi afectat a celui cc cxersează950. Ch i ar şi în cazul senzaţiilor, nu ochi ul slăbit vede, ci acela care are o putere de a fi aetiv mai mare. De aceea, s lăbirea senzaţiilor cel or ce Îmbătrâncsc este Însoţită şi de slăbirea memoriei. Prin urmare, atât senza ţ i a eât şi memoria Înseamnă o anumită vigoare. Apoi, dacă senzaţii le nu sunt nişte impresii, cum ar mai putea păstra amintirile ceva ce nu a fost aşezat în <suflet> şi nici nu s-a ivit <acol o>? Dacă <memoria> este o putere şi o pregătire pentru ceva disponibil, de ce nu ne <amintim> simultan <unele l ucruri>, ci numai când reven i m la ele? Pentru că această facultate are nevoie să fie fixată şi pusă la dispozi ţie. Vedem acest lucru şi în cazul altor facultăţi care au putere de acţi une dacă deţin o di spozi ţie, deşi unele acţi onează imediat, altele numai după ce s-au reuni t cu ele Însele. Adesea, cei care au o bună memorie nu sunt şi cei mai isteţi 951, deoarece nu fiecare are aceeaşi facultate, tot aşa cum un pugi list nu este şi un bun alergător, pentru că îi domină caractere diferite. Şi totuş i, nimic nu ÎI împiedică pe cineva, În ciuda unui exces al sufletului, să cunoască <impresiile> depozitate în el, şi nici nu î1 împiedică să ajungă incapabil să fie afectat şi să reţi nă afectarea pe cel care păstrează această <i mpresie>. Şi faptul că sufletul nu are dimensi une dovedeşte că el esle o putere. În general, nu 95 2 este de 413


Pl.OTIN

lfJux1lv nO:VT ou {taUj.LaO"TOV ăAAOV TpOnov €XElv, 11 Wc; LmElA-rl­ cpaO"Lv Lmo TOU J.L-rl 'e'gETo:L(€Lv C['J{tpwnOL, 11 WC; npaX€lpOL aUTOlC; 'emj30Aal" 'e� cllcr{tT)TW'J 'E-yrL VOVTUl bl OJ.LOLOL'llTWV cmaTWcrul. di.ov rap €v n(va�lv 11 bEATOlC; rErpClJ.LJ.LEVWV rpClJ.LJ.LCtTWV, OUTWC; nEpl TW'J clL O",chp-EW'J XClL TOU J.LVT1J..LOVEUEl v 8Lci'XELVTCll, xul" olhE OL O"WJ.LCl Clirnlv TL{tEJ.LEVOL oPWcrLv, OOCl MUVClTCl -rTI uno{tEcr€l Clt.nwv crUJ.l/3aCVEL, OUTE Dl acrWj.LClTOV. '

414


I:NNEADA

�l

IV-a, 6 (41). J

mirare t�lplul efI ceh: pr i v iloare la sutlet au lin alt s ens decâl şi-au

Închi p uit oamcnii care nu Ic-au examinat, sau aşa cum s-au folosit

unii dc noţiuni superficialc, provenitc de la lucrurilc sensibile, care s-au dtn'cJit Înşelătoare prin asem[marca lor <cu cele din sunet>.

Ei tratează simţurile şi memoria ca �i clIm s ar referi la n i şte litere scrise pe lăbli�e sali pe planşe, şi nici cci care creu că <sunetul> -

esle un corp, nici eci eare il crcd incorporal, nu văd consecintele

absuruc ale i pol ezc i lor.

415


VII (2).

nepl a{}a'Vacr(a� \fJux�� IL) EL O€ €O"nv a-a-avaToc; €)«((cr-roC; 1,J.Lwv, f1 <p-a-€Lp€TaL nac;, 11 Ta J.LEv aUTou cX-JT€leTLv ELC; O")(€ooeTLv )(Ul <p-a-opav, TeL OE J.L€V€L ElC; a€C, ăTT€P €OTlV atnoc;, (Do' (iv nc; J.La-a-Ol )(aTa <p.xHV '€TTLOXOTTOUJ.L€VOe;. (AnAouv J.LEV 011 n OU)( av €LTj ăv-a-PWTT0C;, aAA' €O"n v €V aUTw 4JUXll, EXEL OE )(al O"wJ.LU El T' 1"" 1"" / / ouv opjaVOV ov TjJ.Llv, €LT OUV €T€POV TPOTTOV TTpOOTjPTTjJ.L€VOV. , AAA' o1)v Dt TIP-rlcr{}w T€ TaUTŢ\ xal €)(UT€POU TrlV <p.xH v T€ )(al oooLav )(aT�-a-€aT€Ov. To J.LE� ST) O"wJ.La )(al aUTO O"Uj)(€LJ.L€VOV OUT€ nupa TOU AOjOU SuvaTal J.L€V€LV, 11 T€ cx'l<J{}TjO"lC; opa AU0J.L€VOV T€ xaL TTj)(0J.L€VOV )(al TTaVTolouc; OA€-a-pOU� O€x0J.L€VOV, €XaO"Tou T€ TWV E:VOVTWV TTpOe; TO aUTou <P€p0J.L€VOU, <p-a-€LPOVTOC; T€ (iAAou €T€poV )(Ul J.L€Ta{3<iAAovToc; EU; ăAAO )(al anoAAUVTOe;, )(UL J.1C1ALO"Ta aTav tVUXll 1, <pLAU TToLOooa J.LT) TTapn TOL C; OjXOL C; . Kav J.Lovw{}n SE E)(aO"Tov T€v0J.L€VOV '€v OU)(L €<Jn, AUO"lv O€X0J.LEVOV ELC; �€ J.L0p<pT)v xaL UA11v, E:'f tJv avcij)(ll )(CXl Ta anAa TWV erWJ.LaTWV TaC; O"OOTcXerELC; EXELV. KaL J.LT)v )(al J.L€jE-a-OC; €XOVTa, ăT€ erWJ.LaTa OVTCX, T€J.LVOJ.LEVcX T€ )(al ElC; J.LL)(pa -a-paooJ.L€VU )(aL TCXUTQ <p-a-opav âv tm0J.L€VOL. C/QO"T' El J.LEV J.L€P� Tu-twv TOUTO, ou TO TTav a-a-civaTol, El oE 0PTavov, €O€l TE aUTO ELe; XPovov TLva oo-a-EV TOLOUTOV TT)v <pU<JlV il VUL. To OE xupLwTaTov )(al aUT� )�

"

(

-

)/

,

L.C1

416


(2). Despre nemurirea sufletului953 VII

[1.1 S-ar putea afla în fel ul următor, pri ntr-o cercetare naturală954, dacă fiecare di ntre noi este nemuritor, sau ,dacă întreaga <noastră fi in ţă> este distrusă, sau dacă unele părţi ale ei dispar În risipire şi distrugere, i ar altele, tocmai cele care con sti tuie <omul> însuşi 955, dăi n uie etern. Omul nu ar putea fi ceva si mplu, ci el are 956 un sufl et, dar şi un corp, care este pentru noi fi e o unealtă, fie ceva adăugat altfel . Să îl dividem, aşadar, astfel, urmând să cercetăm natura şi esen ţ a fiecărei <părţi>. Corpul este, şi el , un c om pu s şi, din perspecti va raţ iuni i , nu poate pers ista, i ar senzaţia vede că el se dizolvă, că sc topeşte şi că pri meşte tot fel u l de l ovi turi distrugătoare, pentru că fiecare parte a lui, îndreptându-se spre <l ocul> propriu, o distruge pe al ta şi se transfonnă în ea şi o face să piară, mai ales când sufletu l , care le făcea să se atragă957, este absent din masele lor. Chi ar dacă le-am izola, când fiecare parte devine una, ea nu este <de fapt una>, dc vreme ce acceptă desfacerea în fonnă şi materie. De aici reiese că şi acel e corpuri, <aparent> simpl e, trebuie să aibă compozi ţ i i le l or 958 . Şi , pe deasupra, având şi mărime, întrucât sunt corpuri, pot fi tăi ate şi sparte în <bucăţi> mici, şi astfel ar suferi distmgerea. Astfel, dacă acest <corp> este o parte a noastră, noi nu suntem nemuritori în întregi me, i ar dacă este o uneal tă care ne-a fost dată temporar, ar trebui să aibă o asemenea natură <temporală>. Dar <partea> cea mai importantă şi omul


PLOTIN

ăV{}pWTTOe;, EllfEP TOlrrO, xaTa Ta E'lSoe; we; npoe; UA11\1 TO m�J.1a 11 XaTa -ro XpWJ.1E\lO\l we; TTpOe; op"'(avO\)" 'exaTEpWe; 6E � llJUX-rl au-r�.

o

r2.] TouTo ot\l TL va <pucn'V EXEL; "H (J'wJ.La .uEv 0\1 TIcXVTWe; a\laAUT€O\l' (J'U\I{}ETO\l "'(ap TTa'V "'(E (J'wJ.1a. E'L 6E .u1l (J'wJ.1a E'l11, aAAa <pUCTEWe; ăAA11e;, xaXE (V11V 11 TO\l aUTO\l TPOTIO'V 11 xaT' ăAAOV CTXETT-rEO\l. npw-ro'V 6E (J'XET€O\l, E'Le; o n 6El TOUTO TO CTw.ua, o AErOUCTl l!JuxTiv, a'VaAuEl'V. 'ETTEl Tap �W1l l!Juxn TTapECT-rLv E�a\l(i'YX11e;, a'VârX11 TOUTO -ro O'wJ.1a, T1lV \(JUX�V, EL .uE\I EX 6UO CTWJ.1aTWV 11 nAELO\lWV E'e 11, llToL €xc(-r€PO\l atrewv il €XaCTTOV '{W1l\l O'UJ.1<pu-rov EXEL v, 11 -ro P-EV EXELV, TO 6E P-Ti, 11 P-'fl6E-rEPOV iî p-'fl8EV EXELV. E'L J.1EV 6-rl €Vl aUTwv TTPoO'E(l1 Ta ��V, au-ro -rOUTO âv E'(l1 l!JuXTl. T( el" otv El11 O'wJ.La �W1lV nap' au-rou EXOV; nup Tap xal CCJ1P xal U6WP xal "'(� eXl!Juxa nap' au-rw\I' xal OTW mipECTTL , ......1. )/ ...... TOU-rW\I l!JuX'fl, TOUTO ETTaXTtp XEXP11TaL TŢl �wn, aAAa SE -' " t� '" " napa TaUTa O'WJ.1aTa oux ECTTL. KCXL OLe; rE oOXEL ELVCXL xal cr-rOLXEla TOUTW'V €TEpa, CTw.uaTa, ou tlJuxa(, €AEX1't11crav il \laL OU6E �w1l\l Exo\l-ra. E'l 8E J.1116E'VOe; au-rwv �W1l\l 'EXO\lTOe; � CTU'VOSOe; TTETTOl 11XE �Wii\l, eXToTTO\l' E'l 8E €XacrTov �w1lV EXOl, xaL E\I apxEl' .uaAAov bE a6uvaTo'V cruP-CPOPl1O'L v CTw.uaTW\I �W1lV €prci�EO'1'taL xaL VOU\I rE\lVaV Lei avo11Ta. Kal b1l xal OUX OTIwO'ouv xpa{}E\lTa TauTa cpTjcrOUcrL T(TvEcr1'taL. ilEl ăpa Et val TO Tci�ov xal TO T�e; xpaO'EWe; aX nO\l' WcrTE TOUTO Ta�l v el'V EXOL tlJux�e;. Ou rap o Tl )/ ...... ,.. " crUV{}ETO\l, aAA' OU6E alTAOU\I av Ell1 crwJ.1a )EV TOle; OUCTlV ăVEU \ţJux�e; oUO'lle; €V T� TTa"T(, El TTEp ADToe; TTPOCTEA{}WV -rn UAn CTw.ua TTOLEl, ouSa.uD1'tEv 6' &'v TTp0O'EA1'tol AOrOe; il TT�pa �ux�e;. "

/

,,

"

-

......

)

"

»

.......

)

,

[

"

'I'

......

r3.] EL' 6E ne; .u1Î othwe;, aAAa a-r0J.L0Ue; 11 aJ.LEp� crU\lEA{}o'VTa tlJuX1lV TTOlEL \1 T� 'evwO'EL A€"'(OL xal OJ.LOTTa1'tEL«t, EAErxOL T' el\l xal -rTI TTapa{}EO'El P-1l bL' OAOU 6E, ou TL T'Vo.uE\lou E'VOc; oUSE " / 1. ...... O'UJ.LTTa1'toue; E� aTTa1'tw'V xaL .uTl Evooo1'taL 6U\la.uE\lW\I crw.uaTWV' tlJuX1l 6E au.q) cru.uTTa{}iie;. 'Ex 6E aJ.LEpW\I CTw.ua OU6E J.LE"'(E{}oe; â\l jE\lOLTO. KaL J.L1l\l EL cmAOu OVTO<; TOU crw.uaTOe; )

)

......

,

'

418

c

......


ENNEI\DA a IV-a, 7 (2),

1 -3

însuşi, tocmai fiindcă el există, <se raportează> l a corp ca forma la mate rie, sau ca u ti lizatoml la unealtă 959 ; în ambele cazuri , însă, sufletu l este <omul> însuşi 960.

[2.1 Atllnci, ce natură are această <parte>? Dacă este cumva corp, trebuie să poată fi descom pus în întregime, fiindcă orice corp este compus. Iar de nu ar fi corp, ci ar avca altă natură, trebuie s-o cercetăm şi pe ea fie după aceeaşi metodă, fie după alta961 . Mai întâi, ar fi de cercetat în ce <părti> trebuie descompus acest corp, pe care <stoicii> îl numesc suflet962 . Căci, fiindcă vi aţa trebuie să fie prezentă în suflet 963, dacă şi acest "corp" (adică sufletul) ar fi alcătuit din două sau din mai multe corpuri 964 , atunci fiecare din cele două sau <din cele multe> trebuie să aibă viaţa conaturală, sau unu] să aibă viaţă, altul nu, sau nici unul din cele două sau nici unul <din cele multe> să nu o aibă. Dar, dacă vi aţa ar fi proprie <doar> unuia dintre ele, el însuşi ar fi sufletul . Ce corp ar putea exista astfel încât să aibă viaţa prin el însuşi? Căci focul, aerul, apa şi pământul sunt neînsufleţ i te prin ele Însele: iar acela dintre ele care posedă sufletul se foloseştc de viaţa veni tă din afară, i ar alte corpuri în afară de acestea nu există. <Chiar> şi cei care credeau că există şi al te elemente dccât acestea965 au spus că ele sunt <de fapt> corpuri şi nu suflete şi eă nu deţin via ţa. Era şi absurd ca împreunarea lor să fi produs viaţa, deşi nici unul dintre ele nu o de ţ inea. I ar dacă fiecare dintre ele ar fi deţ inut viaţa, ajungea şi unul singur <pentru a produce viaţa>. Şi era mai degrabă imposibil ca o îngrămădire de corpuri să producă viaţa şi ca lucruri le l i psite de inteligenţă să producă inteligenţa. Şi, desigur, <acei aşi gândi tori> vor spune că <elementele> acestea nu vor avea existenţă amestecându-se oricum . Aşadar, trebuie să cxiste cauza ordonatoare şi <producătoare> a amestccului, astfel încât ca ar de ţine rangul sufletului. Şi nu pentru că este vorba de un compus, fiindcă nici măcar un corp si mplu n-ar putea exista între fiin ţe fără sufletul din univers, de vreme ce <admitem că> o raţiune coborâtă în materie produce corpul 966, fi indcă ea nu ar putea proveni decât de la suflet. [3.1 Dacă cineva967 ar spune că nu este aşa, ci că atomi i sau nişte

<particule> indi vizibile reunite produc sufletul 968 prin unificare şi printr-o afectare comtmă969, i s-ar putea obi ecta că nici măcar prin alăturare, fără o fuziune 970 , ceva nu poate deveni unitar şi nu intră în simpatie <cu sine, fiind compus> din corpuri neafectabile şi care nu se pot uni fica 97 1 . Dar sufletul stă în simpatie cu sine972 . I ar din ceva indivizibi l nu s-ar putea naşte nici corpul , nici mărimea973. Şi, dacă 419


PLOT I N

TO J.l€V ocrov UALXOV TTap' aUTOU �W1lV EXEl V ou <pfjcrOUcrl V , )/ ,.. c " , ,, oE xaTa" TO EloOe; UI\.Tl rap aTTOLOV - TO, c' TETarJ.lEVOV ETTLq>EPEL V 'f " , , ,, " ''' c .... , TTlV �WTl\l, El, J.lEV TOUTO El,.. vaL, ou, OUC1la\l q>11eTOUcrl TO' EloOe; TO crU\laJ.lq>aTEpO\l, {hiTEpOV 6€ Tmhw\I EcrTaL 11 tf;uXTl' o OUXET' Civ crwJ.la' ou rap E:� DATle; xal TOUTO, 11 miAlV TOV aUTOV TpaTIOV UVaAUeT0J.lEV. E'L 6E lTâttTlJ.la T�e; DA11e;, aAA' oux , , ,, ,, , , ''�Q. TlJ.la xaL, 11( 'f�WTl' Ele; oucrla\l q>TlcrOUcrl v El,.. vaL, aq> out' TO' lTav T-rl\l UATl\l €ATlAu{}E, AE)(TEOV aUTOle;. Ou rap 6� 11 DA11 al)"r�v j..lOpq>O!: OU8E aUTTl tf;UXTl\l E:VTl{}Tlen. LlEl ăpa Tl lL val TO XOPTlrOV T�C; �W�C;, ElTE -rii UAŢl h xoprn(a, EU}' OTWOUV TWV aW).LC{TW\I, E�W âv XUL bTE�ELv� aW)J.anx�e; q>ucrEWC; aTIacrTle;. 'E nEl ou8' Civ E'(11 (J"(�J.lU OU8E\I WUXLX�C; 6UVcXJ.lEWC; oux ouaTlC;· (PE!: ,cxp, XUL €V <pop� uinou h q>uale;, XUl alTaAOLTO Civ we; " ) / / , ...... TaXLaTa, El lTU\lTa crWJ.lUTa EL 11, XUV EL OVOJ...LU EVl aUTW\I tlJUXTlV ne; {}ElTO. Tau Ta rap [Xv m{{}Ol TOle; eXAAOLe; crWJ...LacrLv UATle; J...LLac; oucrTlC; aUTOle;. MaAAov b€ OU6' [Xv r€\lOLTO, aAAa crTTlcrETal EV UAŢl Ta mivTa, J...LT1 O\lTOC; TOU J...LOpq>OUVTOe; aUTTl\l· Taxa 6' Ci\l OU6 Ci\l h uAn TO mxpamx\I €ln. !\uttTicrETa( TE )(al T06E TO �UJ...LTTaV, E'( TLe; aUTO TTLeTTEUeTElE crWJ...LaTOe; crUVEP�El, 6t60Ue; aUTW 4JUX�e; Tâ�L \1 J.lEXPl TWV bVOJ...LcXTWV, aEpl )(al lTVEUJ...LaTl crxE6acrToTaTtp xaL TO (EVL, €l,.. val ,,,Exovn ou TTap aUTOU, nwe; rap TEJ...LVOJ.lEVWV TWV lTaVTWV crWJ...LcXTW\I wn \lLOU\I ne; a\lattEle; T06E TO mX\I OU)( U\lOTlTO\l TE xal �EpOJ...LE\lO\l €LX� TTOLTicrEL; T(e; ,ap Tâ�le; €V lTVEUJ...Lan 6EO­ J.lEVtp lTapa 4JUX�e; TCi�EWe; 11 AarOe; 11 VOue;; 'AAAa 4JUX�e; J.l€\I ,, ""'" / oucrTle; UlTOUpra, TaUTa lTaVTa (XUTŢl €le; aucrTaeTLv xocrJ.lOU xaL �WOU E)(acrTou, ăAAlle; lTap' ăAA�U 6uvaJ...LEWe; Ele; TO OAOV cr�vTEAoucrTle;' TauTllC; 6E J...L11 TTapoucr11e; E\I: TOle; OAOle; OU6€'J &\1 E'l Tl TauTa, OUX OTL EV Ta'fEL. (/ '\

)/

,

"

,

(

"

J'

"

J

»

,

-

'

/

(

,

,

"

"

,

(4.1 MapTupoucrl 6€ xal aUTol tmo TTle; aATlttELae; arOJ.lEVOl, ( ....... ) ...... we; 6El....... TL TIpO, TWV crWj..l a,TWV EL,...""'"val Xp€l....... TTOV aUTWV 4JUXne; ...... , , ,.. C' )/ ' Q. / (/ ELoOe;, E\lVOUV TO TTVEUJ.la )(al TTUP VOEPOV nVEJ.lEVOL, wcrTIEP ({VEU TTUpOe; )(al TTVEUJ...LaTOe; ou 6uvaJ...LEVlle; T�e; xpe:CTTOVOe; " ) .... ,.. ,.. " , , c' 'f " J...LOLpae; E\I TOLe; oual \1 El \laL, Tonov oE � TlToucr11e; ELe; TO \6pu{}�vaL, 6EOV �11TElV, OTTOU Ta awJ.laTa \6PUcrOUcrL \1, WC; ăpa 6El TaUTa 'EV tf;ux�e; 6UvaJ...LEcrL v \6pucrttaL. Et' 6€ J...L116€V TTapa -

420


ENNEADA a IV-a,

7 (2),3-4

<stoicii974>, admiţând că acest "corp" ar fi simplu, nu vor spune975 că îşi are viaţa prin el însuşi în măsura in care este material (căci materia este lipsită de calitate976), ci <vor spune> că ceea ce este ordonat potrivit fonnei aduce viaţa în ci, şi dacă vor mai spune că această fonnă este o esenţă, atunci nu ansamblul <părţilor> este sufletul, ci <doar> una din ele. Jar el nu ar mai putea fi corp, căci nu mai este <alcătuit> din materie; altminteri, il vom dcscompune la fel. Jar dacă ei vor spune că <sufletul este> o afectarc a materici, iar nu o esenţă, ar trebui să spună de unde au venit afectarca şi viaţa în materie. Căci materia nu se fonnează pe sine i nici nu lşi instinlie � sufletul. Dcci trebuie să existe un sustinător97 al vietii care să fie exterior şi dincolo de întreaga natură c�rporaIă, şi care' să o îndrepte fie spre materie, fie spre oricare dintre cor uri. Fiindcă nici un corp ?: nu ar putea exista fără această facultate9 8 a sufletului. Căci <un corp> curge, natura lui este în mişcare, şi el ar dispărea cât de repede dacă toate ar fi corpuri, chiar dacă cineva l-ar numi pe unul dintre ele "suflet". El ar suporta acelcaşi afectări cu celelalte corpuri, fiindcă ar avea aceeaşi materie Cll ele. Mai curând, nici nu s-ar putea naşte, ci toate lucrurile ar sta <nedeterminate> in materic, de nu ar fi cel care îi dă fonnă. Poate că nici materia nu ar fi. Şi acest univers se va descompune, dacă cineva l-ar încredinţa forţei de coeziune a unui corp, dându-i acestuia rangul de suflet, <dar numai> până la nivelul numelor, <deşi el este doar> aerul şi suflul979 cel mai dispersabil şi fără unitate de la sine. Căci, dacă toate corpurile sunt divizibile şi dacă cineva ar pune acest univers pe seama oricăruia din ele, nu l-ar face oare lipsit de inteligenţă şi mişcându-se la întâmplare? Ce fel de ordine, raţiune sau inteligenţă ar mai putea exista într-un suflu care are nevoie de ordine de la suflet? Dar, dacă este prezent sufletul, toate aceste corpuri îl ajută la alcătuirea ordinii universale şi a fiecărui vieţuitor cu forţe care contribuie la desăvârşirea universului, de la fiecare câte una diferită; dar, dacă sufletul ar fi absent din univers, ele nici măcar nu ar fi, şi cu atât mai puţin ar fi în ordine.

[4.} Şi <stoicii> recunosc, constrânşi de adevăr, că trebuie să existe

ceva superior corpurilor, W1 tip de suflet mai puternic decât ele98o,

când consideră că suflul ia parte la inteligenţă şi că focul este

inteligent981, ca şi cum fără foc şi fără suflu partea superioară <a

lliliversului> n-ar putea sta Între realităţi şi ar căuta un loc unde să se aşeze. De fapt, ei ar trebui să caute un loc unde să aşeze corpurile,

fiindcă ele trebuie să fie aşezate între facultăţile sufletului. Iar dacă 421


PLOTIN

Ta lT"Eu.ua T1l" JW1l" )(CXl -r1l" �UX1l" Tll'tE"TCXL, Tl Ta lTOAU­ l'tPUAATjTO" aUTol� lTW� EXO\l, El� o )(aTaq>EUrOOOl" &"ar­ xcx'CO.uE"Ol TLl'tEcrl'tal elAATj" lTapa Ta crw.uCXTa q>rnH" opacr­ TijpLO"; E'L 01)" ou TTa" .uE" lT"EUJ.LCX 4JUX1l, OTl .uupCa 1T\1EUJ.LCXTa ă'4JUXCX, Ta oe lTWC; EXO" lT\lEUj.1CX q>1l<r0UcrL, TO TTWC; 'exo\l TOUTO )(al TCXUTTj" n1\1 axecrL" 11 TW" O"TW\I n q>1l<r 0OOLv 11 .uTjoe ". ,AAA' El .uE" J.LTjOe", lT"Eu.ua Ci" ELTI .uO\lO\l, Ta oe lTW� EXO" o"oJ.La. KCXl olhw cru.u�1lcrETal aUTol� oLOE elAAO OLOE\I e'i: "al AEYEl" 11 -r1l" UA11" )(CXl \{JUX1l" )(al -8-EO", )(al o"o.uaTa mX"TCX, E)(EL "O OE J.LO"o" . E'l OE TW" O"TWV h CTxecne; XCXl Cf.AAO lTapa TO UlTO)(El.uE"O\l )(al TTl" DATI", €" DAŢl .u.E", elUAOV OE aUTO TW J.L� miAl\1 at crUYXElcr-8-al E:5 UA11C;, �oyoe; â" El11 ne; xaL oh crc:J J.1.O: xal q>txnc; eTe:pa. )/E Tl OE xal EX TWVOE OUX �Trov q>al\lETCH aou"aTo" 0" Trl" 4JUX1l" el \lal crw)J.a OTlou". "H rap -8-EP)J.O" €crTl" 11 WUXPO\l, fj crxATlPo" 11 )J.cxAaxo", UYpo" TE il lTETT11Y�, )J.EACX" TE 11 AEUX O", )(al mi"Ta acra lTOlOTTJTEC; crW.uâTW\I elAAal E\I elAAOLC;. Kal El )J.E\I l'tEP.u.O" )J.o"o", l'tEP­ .uaC"El, tVUXpo" oE .uo"o", tVU'gEL" xaL xo'lxpa lTOL1lcrEl Ta XOUq>O\l lTPOcrYE\lO.uEVO" xaL mxpo", )(al �apU"El Ta �cxpu· )(CXL .uEAa"El Ta .uEAa", )(CXl Ta AEUXO" AEUXO" lTOL 1lCTEL. Ou yap lTUP0C; TO llJUXEl", OUOE TOU tVuxPOU {}EP.ua lTOLEl". ' AAA ' Ti YE tVUXrl XCXl E" ăAAOlC; .u.E" ��OLC; ăAAa, Ta o' elAAa lTOlEl, XCXl E" TW OE CXUTW Ta €"a"Tla, Ta )J.E" lT11y"ucra, ni OE XEoucra, xaL �a .uE" �x"â, Ta OE apaLCx, )J.EAcx"a AEuxâ, xOUq>cx �pea. KaLTOl ce" OEl lTOLEL \1 )(CXTa T1l" TOU crW.uCXT� lTOLOTTlTâ TE TlÎ" elAA11" XCXl 01l xal XPooV" "u" oE lToAAa. [5.1 Tac; O E 01l )(L"TjcrELC; lT� cSL aq>opouc;, aAA' du .u La", .ulCXe; 01Jo-r)C; lTa\lT� CTw.uaT� )(l "1l<rEWC;; E'l OE TW\I J.LE" npoolpecrELC;, TW\I oE AOYO� ctLTlacro"Tal, bp-8-� )J.E" TOUTO· aAA' ou crw.uaToc; h lTPOOLPEcrLC; oLOE OL AOYOl 5taq>opoC YE O"TEe;, E\I� O"TOe; )(aL cmAou TOU crw.uaT�, )(aL ou .uETO" CXUTW TOlOUTOU YE AOYOU, 11 ooo� oEOoTal CXUTW ncxpa TOU lTOLijcrCX�T� l'tEP.uO" CXUTO 11 \{JUXPO\l el "CXl. Ta OE )(CXl €" XPO"OlC; au'gEL", XCXL .uEXPl TOOOUTOU .uETPOU, lTO-8-E\I ci" TW crw.uan CXUTW YE"OLTO, (;; """, )/" ,.. �, / ) " ) , , lTpO<YTlXEl E"CXU'eEcr{}CXl, CXUTW OE a.uOlp w TOU au'gEl" El"CXl, 11 000" ncxpcxAT)<p{}ElTI &\1 'E\I u\11e; oyxw U� ETOU" TW Ol' CXUTOU TlÎ" cxuS11" e:pya'(o.uE"w; KCXL rap El � \}JUXrl crw.ua �1)cra CXUSOL, �

"'

422

l'


ENN EADA a IV-a,

7 (2), 4-5

el instItUIe sufletul şi viaţa numai ca suflu, ce ar fi acel mult întrebuin ţ at de ei "mod'982, în care se refugiază fi ind constrânşi să instituie ca principiu eficient o al tă natură În afară de corpuri 983? Dar, dacă vor spune că nu orice suflu este suflet, căci nenumărate sufluri sunt neînsufleţite, ci doar suflul de un anume "mod'984, atunci ei vor spune fie că acest "mod" şi această dispozi ţie fac parte dintre real i tăţi, fie că nu SW1t nimic 985 . Dar, dacă nu sunt nimic, atunci doar suflul ar putea exista, iar "modul"' ar fi doar un nume. Şi aşa li se va întâmpla să nu mai aibă nimic altceva de spus decât că şi " sufl et" şi "zeu" sunt materie şi că toate sunt nume 986, şi că doar acel <suflu> există987. Iar dacă dispoziţia s-ar găsi prin tre real i tăţi şi ar fi diferită de substrat şi de m aterie, fi ind totuşi în materie, însă i m aterial ă în sine, pentru că nu este la rândul ei compusă din materi e, ea ar fi o an umită raţ i une, nu un corp, şi o natură diferită de el. Dar nici din următoarele nu pare mai puţin imposibil ca sufletul să fie un corp oarecare. Căci <corpul> este cal d sau rece, dur sau moale, lichid sau solid, negru sau alb, şi toate câte sunt calităţi ale corpuril or sunt diferi te de la unul la al tu l . Dar, dacă este doar cald, el încălzeşte, iar dacă este doar rece, el va răci; uşoml va face lucrurile uşoare prin sosirea şi prezenta lui, iar greul va îngreuna; şi negml înnegreşte, iar albul va al bi. Nu revine focului să răcească, nici răceIii să încăl­ zească. Dar sufletul produce <efecte> diferi te în vi etuitoare diferite şi <efecte> contrare în acel aşi vi eţuitor: solidificând unel e părţi, l i chefiind al tele, îndesându-Ie pe unel e şi rarefiindu-Ie pe al tele, pe cele negre albindu-le, iar pe cel e uşoare îngreunându-l e. Deşi el trebuia să producă un <efect> unic în raport cu calitatea corpului, sau cu altceva, ca şi cu culoarea lui, totuşi el produce efecte mul tiple.

(5.] Şi cum de are m işcări diferite şi n u una singură, de vreme ee mişcarea ori cărui corp este una singură? Dacă vor indica drept cauze pentru unele deci ziile, iar pen tru altel e raţ iuni le <seminale, răspunsul> ar fi corect. Dar decizia nu este a corpului, şi nici raţiuni le, fii ndcă sun t diverse, i ar corpul este unul şi simplu şi participă la această ra ţiune doar atât cât i-a penn i s cel care l-a Tacut să fie cald sau rece. Şi de unde are acest corp, cărui a îi re vine doar creşterea, facul tatea de a determ ina o creştere l a ti mpul ei ş i până la o anum i tă di mensi une, dacă el însuşi ia parte la facul tatea de a de term i n a creşterea d o ar în m ăsura În care a fost l uat în masa m ateri ei , pentru a s l uji c e l u i care real i zează prin el creştere a? Căci, dacă sufl etul , fii nd un corp, detennină creşterea 423


17(;17

. 101.9'( lp �XlX �Xocfl 4 ud,Pc 1\.0001L V/: .5U.oQO 11 1\.9d3l..� <20l..C1D .5U).oC10 .5�1 I\.� .5� ' ooxl9. �XlX .501luoOOlL �l..O Xl 1\.0'(3n un 3l.. D '001\.3TIOl..1L3'(X OO.oolL 00l.. Ol..OU / 3� 1\.0�J.1J dllxlu�u +-. mou ' ( , ':5 /( / ( 1-," 3( 130 ,Ol.. 10t\'3/ TI 1\.-0 d�l (l)1�O ,1) ...... ::) lUI\. 13 '1\.3xllg3gd31L0 lUI\. 13 1\.0.oOlL 01 1)1000 OOl..OU lil.. 1\.3 0l..001 '�'(o �1 11;3 0l..0;' 01 5od3� Ol.. �01L0 ,1'.5� ,,\ 13�U{}(\Un .5n01\.3 TIo'(oq{ .500l.. Ol..��l.. (13�.oP5>1g /00 .5(l)1L ' 1{�3 �O'(O 1\.�l...oUX3 ug O� '001\.3n / / - �),ld3TI-.5001L01 .5oo'(XOlL 513 .50l.. �TId;lr.o 001 ';�;'13� '.51�5, .510'('(,Pc .5:0l.. ;� �U� d31L .o� ')UX y. 'Ul..';�1\.'\31. lUl..ll� �l UTIog)g .5ol..UTId�lLD .5�I\.� �UX .5�lTI 00g91\.0.o X� 1\.01\.)01 I\.Ul..O/)· lUl...o� XC10 �Xocfl 1\.0). :3TI �l.. �1L� � 3J.. 1\.9l..l..U'(?c �l.. �1L� � 003l..PX� , <b� ? �O 'lUl...o?c 1\.01\.?TI.old� .50{}3J.. ? TI �l.. .5lu.opX3) .5�Xocfl ll.. �OOdlL �U)I ' 13],dplL{� .5�01C1u �Xor11 I\.(l)X9cfl1? �� ' 1\. 1 .oOO.oY.<b I\.�XOcfl C10 l\.r:>d3TI 1\.r:>1. 1\.01..oUX?) ?g 13 . 1\. 13XdplLC1 I\.o'(� �1 d31L� .5od?n �l.. �ux lUI\.13 I\.o'(� �1.C1U �1 100)3'(1L I\.� 1\.0l..UI\.9g1? lUI\. 13dulL 11UTI(l).o d31L0 'llXu'('(olL 1\.0'(0 lUX . .50l..1\.0 .501\. 1l.. <20001L 31 13g?c 1�1.)UX .�J..(in XJ).Df}O �l.. ��3�'(pg31\.0.o 50{}3J.. � n �l.. ud,Pc I\.��O �.5od�n �1 .5ood�TI <20l.. 1\. l'(ţJlL � U)I �u'(9, 4 �UX �1..o� U)!J 'I\.y.Xocfl 1\.01.oUX�) I\.Od31.91L ll.. UTI�.o �1C1Xl �1. I\.� .5� .5uXorţl .5lu .5nod3n 00l...oUX3 ld31L 1\.3TI 1\.01(l)dU �.5311\.0J..3 '( lUI\. 13 ' _ / ...... / '"" UTI(l).o 1\.1lXorh I\.Ul.. 10 1\. l.oOO.oll<b 1\.01\. 1Ol.. 11. ' 1Xll..1J1\.00 1\.13'; rD.oOlLXl ) ,' 1 ' ,, " _ / / ::i 1 h/ 1 / li 1\.0l.. OXll.. 01 liooo .501.lLJ..O/ .oolL .5lu Xld3l..3) ll.. lu/Ol01L 30 lil.. '1\.0001L li ,, ( ,, /( � , :S _ � � / � UX ' 11..o� 1\.9d31 � unr:>.o I\.?TI � ' lOI\.?n 1\.�.lC1U1 11.lu910lL � I\.?{} -(l)ll.U'(� 1\.0xJ..9. 1\.�1 1\.(l)l.. 1\.9X3, .5o{}31� li 1\.�1. 1 1. �g 1(3 ' 01u},F'('(4 1\.3{}.o9dlL �.l lXJI\. 13 �1. 13.o�dl U<b� 1\.�.oOlL 1\.�1L d31L.o� 'lU1.o? xC10 ml.. llXom I\.U3 o 'llXom 1\.01l.UV3 fl31.3T1 301\.0001 Ol.. 13 'mvo ' I l .50 1)\.,1) ...... " -' t,l( ' ( '> ,1 3 ' I l Il / / ( l\.� d3 li 1\.r:>1. lDI\. 13 �1.fl U �1. �li 1\.01..oux�) (T))3'(1L .51(3 1\.01\.3n95.1d3n �Ol..Dn�.o �9 .�)1.o� <b ' 11.o� pn<?!D 1,3 1\.�T1 � U )I � 1\.(l)I\.? n(T){$X �Xof1\ li10U l.i.J.. 31.01L3900 1\.(T)13Xl0 .5 1 .o1d(T)l\.J.. U 3';> .5(f)1l 'l DTIUI\.T1 1U ,1 1\ :-rl 4 1\.20 .5r:!1L �91.�U �)1. 1 DW?c ?9 1\. �9flO ' 1 ��3D�3� 3 00dll ii �';> �1 ' �01.flXl lUl..3.o93ddolL,? 1l.. I\.şn �1 ' 1\.r:>n4 .5oxJ..9c .5o'('(,Pc q d31L.o� 1 'J ux ?9 1(3 �Dd?1.3) 4 I\.c:] 1 U1..o� D) o I\.1,? I\.� lL1.9,u �Xocfl UI\.? ], d31L!)(T) Xoo '('(u ' lU1.3cflll'(U1.3 TI 1\.3{}.oOdlL lh I\.(l)},09 1\.(l)10U 1\.(T)1 �ux ;�:)J...oi I\.�) ��x 13.oy.t\'0T1(l)1\.10TIq 1\.3�D9dll �l..-�ux l1Jl.3��Xncfl 01.001 .5(l)1L '1\.01\.3TI3-bl1l..00du Ol.. 1\.0XOcflu 3g ' 3 �.5lL1\.3n3-bl1l.. -ood.ll .5�.ll lUX <5U.o001.o1 3 ' .5(l).ll lU';' I\.� {}O� 'uXo� 1\.3T1 1,3 � U )I ':oîi�f 'l\.oXocflp � 1\.0�3n� ill...oodll �l.. lU�.o?c �Xocfl � � � )I . .5�1f1U , 1lC1 (l)1\. � TIo],�u r:>1. l X) I\.? " 1\.0 .0 ), .51,3 13 '{ '(�n 1,3 '.501uli�.o Oo)onq 1191\.0'(u9 lixy.{}oodu '1U{}.o3�QU 1\.�f1U �UX Uxlpl\.,? 'c

,

,1

)

'

/

_

,

N UOld


EN N EADA a I V-a,

7 ( 2 ), 5

<al tcui va>, trebuie să crească şi e l , evi dent, pri n adăugarea unu i corp i den tic, dacă este adevărat că trebuie să aj ungă egal celu i pe care l-a crescut988 . 1 ar adaosul va fi fie un suflet, fie un corp neînsufl e ţ i t . Dacă este suflet, de unde ş i cum ar i n tra şi cum s-ar adăuga? Dar, dacă adaosul este n eînsufl e ţ i t, cum se va în sufl e ţ i el şi cum se va pune de acord cu cel an terior şi va fi una cu e l , cum va împărtăşi acel eaşi gânduri cu el, fără să i gnore el însuşi, ca un suflet străin, cel e <propri i > cel u i l al t? Apoi, dacă ceva din el va pl eca şi al tce va i se va adăuga şi n i m i c nu va rămâne l a fel , aşa cum este în restu l masei noastre corpora1c, atunci cum vom putea avea am i n t i ri , c u m vom putca re cunoaşte l ucruril e inti me, dacă n u ne folosim niciodată de acelaşi suflet? I ar dacă el este un corp, iar n atura corpu l u i carc se d i v i de989 în mai mul te părţ i <cerc> ca ni ci una di ntre părţi să nu fi e i dentică cu întregul , atunci, dacă o mărime cu o an u m i tă dimen siune este suflet, cea care are o di mensiunc mai mică n u va fi suflet, la fel cu m orice canti tate ş i -a schi m bat consisten ţa anteri oară prin înlăturarea <unei păr ţ i > . Dacă un lucru care are mări me îş i păs trează totuşi cal i tatea d u pă ce ş i -a d i m i nuat masa, atunc i, deşi este d i ferit corpora l şi canti tati v, el poate rămâne identic, deoarece c a l i tatea estc d i feri tă de cantitate . Ce vor spune, atu n c i , cci ce sus ţ i n că sufl etu l este corp990? Oare <vor spune> mai întâi că fi ecare parte a sufletului a fl at în ace laşi corp va fi câte un sufl et, ca şi întregul sufl et? Ş i la fel despre partea părţ i i . Atunc i , mări mea n u a r contri bui d e l o c l a esen ţ a l ui , dcşi trebui a s - o facă, fi i ndcă cI este o anu m i tă canti tate . Apoi, sufletu l se afl ă ca întreg peste tot, pe când corpu l u i nu îi poate fi propri u să fie el însuşi în treg în mai multe <păr ţ i >, i ar parte a să fi e ce este întregul . Dar, dacă vor s pune că n i ci una din tre părţi nu este suflet, atunci sufletul va consta, pentru ei, din păr ţ i neînsufl e ţ i te. M ai mult, mări mea fiecărui sufl et va fi detenn i nată şi di ncolo de ambele l i m i te, atât în d i m in uare, cât şi în creştere, i ar el nu va mai fi s ufl et. I ar <cân d ei s pun> 99 1 că di ntr-o singură îm preunare şi d i n tr-o sin gură sămân ţ ă s e n a s c gemen i , s a u , c a la alte v i e ţ uitoare, fi i n dcă sămân ţ a s - a împăr ţ i t î n m ul te l ocuri , s e nasc foarte mul ţ i p u i care s unt fiecare un în treg99 2 , cum de nu îi în va ţă pe cei care vor să afl e că l ucrul în care partca este i dentică cu în tregul a depăş it în esen ţă condi ţ i a canti tati vă şi că trebu ie să fi e l i psit de can ti tate? Căci astfel el poate răm âne acelaşi, chiar dacă i se sustrage can ti tatea, fi i ndcă nu ţ i ne seama de canti tate şi de m asă, În trucât esen ţa sa este ceva di ferit. Aşadar, sufletul şi ra ţ i un i l e <sem i n a l e> nu au cantitate.

425


PLOTI N

[6.]'0 -n b€, El crwJ-La E'LTj � �uXTl, OU"'[E "'[o a'lcr�cXvEcr�al OU"'[E "'[o VOEl V OU"'[E "'[o ErrLcr"'[a<1\tal OU"'[E apE"'[1l OU"'[E ",[l "'[WV xaAwv '€<1"'[aL , 'EX "'[WVbE b�AOV . E'L "'[L J-LE:AAEl a'l<1�cXVE<1�aL ",[l V 0<;" , €V au"'[o bEL il vaL xal "'[w au"'[w rrav"'[o<;" aV",[l AaJ-L�cXvE<1�al , xaL El Sta rroAAw\I a'l<1\tTrr�p[wv L lTAE lW "'[a E't<1l Dv"'[a ELTj 11 rroAAai: rrEpL E\I rrOLD"'[Tj",[E<;", x&\I eSL ' E:VO� lTOLXLAOV olov rrpoowrrov . Ou ,ap ăAAO J-LE\I I:>L vO<;", ăAAO bE o<P�UAJ-LW\l, aAAa Tau"'[ov oJ-LOU mi\l"'[w\I . KaL El "'[o J-LE\I bl ' 0J-LJ-LcX"'[W\I, "'[o bE bl ' axo�<;", €V -n bEL iLval , El<;" O ăJ-L<pw ."H lTw<;" &\1 EllTOl , O"'[l E",[Epa "'[au"'[a, J-L1l EU; -ro au-ro OjJ.O� -rWV aLcr\tlljJ.aTwv EAitoV-rWV; ÂE� -rOLVUV "'[0'0"'[0 GJ<1rrEp X€v"'[pov il val , ypajJ.)J.a«; bE <1uj.l�aAAOU<1a«; EX TTEpL<pEpe Ca� XUXAOU -ra� TTav"'[axa-8-Ev a'Lcr-8-Tl<1EL� TTPO� -roî)-ro "" p. " ,, rrEpal" \lEL v, xal, "'[OLOU"'[OV ...."'[o" aV"'[L "\l\.ajJ.jJaVOj.lEVOV EL,.. vaL , (EV OV , / t" ) c ' C ' "'[ou"'[O Y€VOl"'[O, xaL OLOV ypaj.lj.lTj� ETT OV",[W�. t:.Ml oE oLEcr"'[W� ă'j.l<pW "'[a TT€pa"'[a dL ciLcr\tTlcr€l� lTPOcr�cXAAOL EV, 11 cruvbpa­ j.lE� "'[aL El� EV xal "'[o au"'[o lTaAL v, OlOV "'[o j.l€<10V, 11 ăAAo "'[o bE ăAAO, E:Xa"'[Epov �xa",[Epou aLcr\tTjcrL v €SEL ' GJcrlT EP &\1 E'l EYW j.lEV ăAAou, cru bE ăAAOU ci[<1itOlO. Kal El €V E[Tj "'[o a'Lcr\tTjj.la, u , t" _Q. / OLOV TTpocrwTTO\l, Tj- El<;" E\I cruvalpEv TjcrE"'[aL - OlTEp xaL """ """ ) )' � ) / <pal VE"'[al' <1UVaLpEL "'[al rap )Cal EV au"'[al<;" ",[o'l<;" XOpa.l �· Tj rrw<;" &v "'[a J-L€,l<1"'[a SLa "'[aUTTj� OPW"'[O; W<1TE €Tl j.la.AAOV EL<;" "'[o �'Ej.lOVOUv 'Lov"'[a OlOV aj.l€p� V�TlJ-La"'[a ,L ,vecr�aL - xal €<1"'[al aj.lEp€<;" "'[OU"'[O· Tj j.lE'€�El ov-n TOIJTW <1Uj.lJ-LEpC(Ol"'[O ă\I, wcrTE ăAAO ăAAOU j.l€P0<;" xaL j.l Tjb€VaL �j.lWV OAOU "'[ou a'l cr\tTjTOU TrlV aVTLATj�L v 'lcrXEL \1 . ' AAAa ,ap EV E<1-n TO rra.'\/" lTW� ,ap &v xal blalpo� ",[O; Ou ,ap bTj "'[o 'Lcrov T� 'lcrtp E:<papj.lO<1EL, o-n oux 'l<10\l "'[o �'Ej.lOVOU\l rraV"'[L a'L<1�Tj"'[� . Ka-ra rrTjALxa OIN � SLaLpecrL<;"; "H EL � "'[O<1au-ra bLaL pE�Tl<1€"'[aL, xa�acrov &v aPL �j.lOU EXOl El� lTOLXLALUV "'[o El<1LOV a'Lcr�Tjj.la; KUL €xacr-rov b1l EXEL VW\I "'[WV j.l€PWV -r�<;" �uX�� ăpa xal ",[Ol� J-L0PLOL<;" au"'[ou a'L cr�i}cr€"'[al :'H avaLcr�Tj-ra "'[a j.l€PTj "'[wv j.lOp L W\I €<1"'[al; ) AAAa abuva"'[O\l . E'L bE o-nOUV lTa\l-ro<;" a'Lcr\tTlcr€"'[aL , E'L � ălTE L pa eSLalp€l cr\tal "'[ou J-L€,€�ou<;" lTE<pU­ )(0"'[0<;" eXTT€(pO� xal: a'Lcr�Tlcr€l<;" xa� ' EXU<1TOV a'l<1itTjTO\l <1uj.l�1lcre-ral Yl,V€crit"al E:)(cX<1TW OlOV "'[ou aUTOU eXlTELPOU<;" 'E V ) � "'[tp Tj'Ej.lOVOUV-n llj.lW\I €LXOva�. K al j.l Tj\l <1WJ..LU-rO� ov-ro� -rOU ciLcritaVOj.l€\lOU oux &v ăAAOV -rparrov Y€VOL"'[O -ro cil<1�cX\lE<1�aL ,

),1

,

,

/

"

,

c,

,

.....,

c

,..."

c

-

,

t

426

,

,

/

J,

""'"'


ENNEADA a I V-a, 7 (2), 6

[6.1 Este însă evident din cel e următoare că, dacă sufl etul ar fi un corp, nu va exi sta nici sensi b i l i tatea, n i c i în ţel egerea, nici ş ti i n ţa, n i c i vi rtutea şi nimic din cele frumoase993 . Dacă ceva unnează să s i mtă al tceva, el trebuie să fie unul şi să perceapă totul pri n aceeaşi <un i tate>, chiar dacă fi e mai multe <cal i tă ţ i sens i bi l e> ar i ntra prin mai mu ltc organe de s i m ţ , fie mai multe cal i tăţ i pri n tr-un sin gur <organ>, fie un singur obiect vari at, cum ar fi un chi p994, ar fi perceput printr-un singur <organ>. Căci nu un organ <percepe> nasul, altul och i i , ci acel aşi organ <l e percepe> pe toate deodată. I ar dacă o <cal itate sensi bi l ă> i n tră prin ochi , alta pri n auz, trebuie să exi ste ceva unic 'in care să se unească ambe l e . A l tm i n teri , cum s-ar putea spune că ele sunt diferi te, dacă obi ectele percepţie i nu ar converge În ceva comun? Acest <punct> trebui e să fie ca un centm, i ar senzaţ i i l e care vin de pretutin deni trebui e să srarşească în el ca razel e care converg din spre circumferin ţ a cercului . A a trebuie să fi e cel care percepe, dacă este cu adev ărat unul99 . Dar, dacă <punctul> ar fi extins, i ar senzaţ i il e ar con verge spre el ca spre ambe le capete ale unei l i n i i 99 6, ele fie se vor 'in toarce 'in unul şi acelaşi <punct>, de pildă în mij l oc, fi e, dacă nu, un <capăt al l i ni ei> va perce pe un lucru iar celălalt altul, i ar fiecare din ele va avea câte o senzaţie, ca şi cum eu aş percepe ceva, i ar tu al tceva997 . Să admi tem că obi ectul percepţ iei ar fi unul , de pi l dă un chi p . Atunci, fie că el se contrage În uni tate şi rămâne indi vizibil (aşa cum pare că se şi <petrece>, căci el se contrage ch iar 'in pupile - altm i n teri cum ar mai fi văzute lucruril e foarte mari pri n pupi l ă998? - astfel 'incât <cal i tă ţ i l e lui sens i bi le> devin mai degrabă ca nişte gânduri indi vizi bi l e 999 cân d v i n în pri n c i pi u l dominan t) fie că, d i m potri vă, dacă obi ectul percepţ iei ar fi o mări m e, <cel care percepe> i s-ar proporţ i ona, astfel încât o parte va percepe o parte şi al tă parte alta, fără ca vreo <parte> din noi să perceapă obi ectul întreg . De fapt, <cel c are percepe> este În Întregi me un i tar. Cum să fie el di vizat? Căci nu se va potri vi <ca de> la egal la egal , pe� tru că princi piul dom inan t nu este egal n i ci unui obiect sensi bi l . ]n câte părţi s-ar divide atunci? S-ar divide oare Într-un număr de păr ţ i egal cu cel al <cal ităţ i l or> variate ale obi ectului perceput care i n tră? Şi fiecare d i n acele părţi a l e sufl etul ui v a percepe, deci , şi prin păr ţ i l e ei? O r i vor fi l i ps i te de sensib i l i tate păr ţ i l e acelor păr ţ i ? Aşa ceva este i mpos i bi l . Dacă fiecare parte a întregul ui <sufl et> ar percepe <fi ecare obiect> (de vreme ce m ări mea este di vizi bi l ă natural la infinit), atunci fi ecare parte ar avea i n fin i te senza ţ i i pentru fi ecare obi ect, ca ni şte i magi n i infin ite ale l or aflate În pri nci piul nostru domi nant. I ar dacă cel care si mte ar fi un corp, senzaţia s-ar

?

427


PLOTIN

11 otov EV X:TjPW EVO'TlJ..LaV1tElO'aL aTrO OOXTI.lALWV a<ppaTlbEe;, ELT ....., ,... ) t" )� , ,.. ) )� ) ...... ) OUV €Le; aL ).la, €L T OUV ELe; aEpu TWV aLO'1tTjTWV EVO'TlJ..LaL VO).lEVWV. Kal EL ).lEV we; 'EV O'w).laeJ'l v \..rYPOle;, OTrEP x:al EUAOi'OV, WaTrEP ELe; U&vp O'Ui'XU1tTpETaL, xal oux €O'TaL ).lv1lJ..LTj' EL b€ J.1EVOOOL v DL WTrOL , 1î oux €O'n v ăAAOUC; e:vO'TlJ..LaL vEO'1tal EXEL­ vwv xaTExovTWV, WaTE ăAAaL aLO'1tTp€Le; oux €O'ovTal , 1î TL VOJ.1EVWV ăAAWV E:xEL VOL DL TrpOTEpDL eXTrOAOUvTaL' WO'TE Ooo€V €O'Ta L ).lVTlJ..L0VEU€L v . E'l b€ €O'n TO ).lVTlJ..L0VEU€L v xaL ăAAWV aLO'1tavEO'1taL ETr' ăAAOLC; OUX E).lTrOO L '(OVTWV TWV TrpOO{}EV , '

L

CuSuvaTov 'l11v tl;uXllV crwJ.1a Jl val .

[ 7.l'180L b' ăv ne; xaL EX TOU eX ArElv xal EX 'tlle; TOU eXArELv alO'{}rlcrEWe; TO al.lTO TOUTo .uOTav MXTUAOV AET11TaL aATEL v ăV1tpwTroe;, 11 ).lEV ooUV11 TrEPL TOV baXTUAOV b"TlTrOU1tEV, 11 b' aLa1t11O'Le; TOU aAi'El v. 8�AOV OTL O).loAOi'rlcrouaL v, we; TrEPl TO )� hrE).lovoUv r L rVETaL . AAAOU bT] OV TOe; TOU TrOVOUVTOe; ).lEpOUC; TOU lTVEU).lcnOe; TO hi'EJ.10VOUV a'La{)-cXVETal , xal DA11 11 tl;uX1l TO aUTO TraaXEL . nwe; otv TOUTO aUJ.1j3a CV € L ;  La8oa€ L, CP"TlaOOO l, Tra{}OVTOe; ).l€V lTPuhwe; TOU TrEPl TOV bcXXTUAOV tl;UX lXOU TT'VEUJ.1aTOe;, ).lETCXOOVTOC; b€ TW EcpE��e; xaL TOUTOU ăAAW, €We; TrpOe; TO hi'E).lOVOUV eXCPLxOLTo� )AvajX11 TOLVUV, E'l TO Trpt:nov lTOVOUV W{}ETO, ăAA11V T1lV aLa{}l1al V TOU bEUTEPOU El va L , EL xaTa bLd&XH V TJ aLa{}11O'le;, xal TOU TPL TOU ăAATjV xaL lTOAAae; a'laitTp€Le; xaL aTrEl poue; lTEPL E.VOe; aAT"Tl).laTOe; rL i'vEa{}al , xaL TOlJ-rWV CxlTaawv uaTEpov TO hrE).lovoUv a'Lcr1tEa{}aL xaL �e; EauTou Trapa TauTae; . TO bE aATj{}€e; EXcXcrTllV EXELvwv ).l1l TOU EV TW baxwAw eXAr1lJ..LaTOe;, aAAa T1lV ).l€V EcpE��e; TW OOXTU�ttJ, OTL (, �apO'Oc; eX Ai'El , T1lV bE TPLTTjV, on ăAAO TO TrP� TW ăvw1tEv, xaL TrOAAae; E'L va L eXAT�vae;, TO TE TJi'E).lOVOUV ).l� TOU lTPOc; TW baXTUAW aAi'1lJ..LaTOe; al a{}avEa1taL, aAAa TOU lTpOe; aUTW, xat TOUTO r � VwaX €L V ).lOVOV, Ta b ' ăAAa xaLp €L v 'E(XV ).l1l E�laTcX).lEVO\l, OTL a ATEL b OOXTUAOe; . E'l TOL VU\I XaTa b t aOOal v OUX otO\l TE nl\l at a{}11O' L \1 TOU TOLOUTOU i'Li'\l Ea{}a L ).l'fl<S€ aw).laTOe;, OjXOU O\lTOe;, ăAAOU Tra1tOVTOe; ăAAOU i'\l WO'l \1 El \lal - lTa\lTOe; rap J.1E i'E 1tOUe; TO ).l €V ăAAO, TO bE ăAAO EO'TL - bEL TOLOUTO\l Tt 1tEa{}al TO a'La{}a\lo).lE\lO\l, otO\l TraVTaxOU aUTO EaUTW ....TO aUTO El val . TOUTO b€ ăAAW Tl \IL TW\I O\lTW\I 1î ., � � aW).laTl lTOL E l \1 Trpoa 11X € l . t.

Ir

428


ENNEADA a I V-a, 7 (2), 6- 7

produce exact la fe l ca pece ţ i l e i nelel or impri m ate în ceară l Ooo , i ar am prenta obiectelor percepţ i ei s-ar face fie în sân ge, fie în aer. I ar dacă se vor în ti pări ca în ni şte corpuri l i ch i de (cum este m ai norm al), ele se vor şterge ca în apă I OO l şi nu va exi sta memori e . Î n

schi mb, dacă am prentele persistă, fie că al tele nu mai pot fi înti pări te cât timp ele persistă, încât nu vor mai exi sta şi al te

senza ţ i i , fie că pri mele vor fi distruse când apar alte l e, Încât nu va m ai exista am i n ti re 1 002 . Dar, dacă amintirea şi senza ţ i a unor obi ecte după al tel e sunt posi bi le fără ca cele anteri oare să l e împi edice, atunci sufl etu l nu poate fi u n corp.

[7.] Ace l aşi lucru se poate vedea şi pl ecând de l a durere ş i de la perceperea dureri i J OO3 . Când spunem că pc un om Îl doare degetu l , durerea s e află, desigur, în deget, d a r este l i mpede c ă <stoici i > sunt de acord 1 OO4 că ea se produce în principiul dominant . Deşi o altă parte

a suflu lui este afectată, totuşi principiul dominant produce senza ţ i a şi întregul suflet resimte acel aşi lu cru 1 00 5 . Dar cum se va întâmpla aceasta? , ,Prill transmitere", vor spune ci 1 0 06 . Căc i , după ce este

afectată mai Întâi partea de suflu a sufletu l u i din dege t, ea tran smi te

durerea celei i m ediat unnătoare şi aceasta alteia, până ajunge l a pri ncipiul dom i nan t. Aşadar, dacă pri m a parte afectată are propri a senzaţie, senza ţ i a păr ţ i i următoare <de suflu> trebuie să fie diferită de a celei dintâi , dacă senza ţ i a se produce pri n tran smi tere, i ar a celei de-a trei a să fie şi ea diferi tă, şi să se producă mul te şi nesfărşi te senzaţii pentru o singură durere, i ar pe acestea toate să le

perceapă apoi prin cipiul domi nan t, care şi-o va percepe, pe l ângă ele, şi pe cea propri e 1 00 7 . Dar adevărul este că n i ci una din aceste <senza ţ i i > n u m ai este cea a dureri i din degetul ui piciorului, ci cea

care vine după deget are loc pentru că doare talp a p i c i orul u i , a tre i a pentru c ă doare altă parte, c e a d e m a i sus, şi astfel exi stă o mul ţ i m e

de dureri , i ar prin cipiul dom inan t n u percepe durerea care afectează degetul , ci doar pe a l ui şi numai pe ea o recunoaşte, i ar pe cel elalte

le abandonează, fără să ştie că degetul doare. Pri n unnare, dacă senzaţ i a unei asemenea <fi i n ţ e> nu se poate produce pri n transmi tere, şi dacă n ici o parte a corpu lui, care este m asă, nu poate suferi afectarea, i ar o alta să ai bă cunoaşterea ei (de vreme ce în ori ce mări me o parte este diferi tă de alta), trebuie să îl concepem pe cel care percepe astfel încât să fie i denti c cu sine în toate părţi l e . Dar

împ l i n i rea acestui lucru corespunde al te i real i tă ţ i , diferi te de corp.

429


PLOT I N

[8.}'On b€ OOOE \lOEL\I otO\l TE, E\ crwjJ.a " t{JUXrl bnou\I E(l1, <'lElXTEO\l EX TW\lbE , E'L rap TO eXLcr,hx\lEcrttal Ecrn TO crWjJ.aTL lTPOOXPWjJ.E'J 11\1 Trl\l t{JuxTi\l cX\lTLAajJ.(ki'JEcrt}-aL TW\I eXLcrt}-l1TW'J, OUX &\1 EL11 x:aL TO 'JOEl \1 TO bLa crWjJ.aTO� xaTaAajJ.�a\lEL \1, 11 TaUTO\l ecrTal TW eXLcrtta\lEcrt}-al , E'L ot\l TO \lOEL'J Ecrn TO ă\lEU � crWjJ.aTO� a\lTLAajJ.�a\lEcrttal , lTOAU lTpOTEpO\l bEL J.111 crwjJ.a aUTO TO \lOWO\l E� \lat . UE TL El eXLcrt}-l1TW\I jJ.€\I " a'(crt}-l1crl�, \1011TW\I bE " \lOllO"L� - EL b€ J.1 Ti (3ouAo'JTal , aAA ' ot\l ecrO\lTal ,E xaL \1011TW\I n \lW\I \lO"crEL � xal aJ.1E,Et}-W\I a\lTLA,,\fJEL� )

L

......

"

,

,

_

lTw<;, ot\) J.1€j€ito<;, O\) TO J.1-rl Jl.€j€ito<;, \)oficr€l Kal -rw Jl.€Plcr-rW TO .u rl .u€PLcrTO\) \)01lcr€L ;"H Jl.€P€l TL \)L a.u€p€L au�o'U . E'l <5� -ro'U-ro, ou crw.ua EcrTal -ro \)OT)crO\) ou JUP <5rl TO'U (SAOU xp€la rrpo� TO tt l ,EL \)" apX€L iap xait ' E"\I n E'l jJ.E\I ot\) erUjXWP1l­ crO\l-ral -ra� lTpwŢa� \)01ler€l�, ()1T€P aA11it€� �ern \1, dL \laL -rW\I lTa\lT11 crWJ.1aŢo� xaitapwTcXTW'\/ aU TO €XcXer-rOU, a\)cX,X11 xal TO \lOOU\I crwJ.1aŢo� xaitapo\l O\) il jl i\) OjJ. €\lO\) iL \lwcrXEL \1 0 E'l <5E TW\) bJ UAl1 EL<5W\I Ta� \loTjerEL� <pTjeroucrl \) €� \laL , aAAa o

o

XWpl �OJ.1E\lW\I jE TW\I crWjJ.cXTWV jl,\lO\lTaL TOU "\IOU XWPl­ �O\lTO� , Ou jap brl J.1ETa crapxw\I tî OAW� UA11� b XWPLcrJ.10� XUXAOU xaL TPL iW\lOU XOL ,pajJ.jJ.�� xaL cr11J.1ElOU , �EL ăpa XOL TI1\1 t{JUXrl\l crWjJ.aTO� aUTrl\l E\) T� TOLOUTW xwplcral , �El ăpa jJ.�€ aUTrl\l crwjJ.a il \lat . 'AjJ.E,€it€� bE , dtJ.1al, xaL TO XaAO\l XOl TO &(xalO\/ , xal " TOUTW\I ăpa \1011erL C; , uQcrTE XOl rrpoerLO'JTa aJ.1EpEL OU�� l.l1To<5e'gETaL xaL E\I OU-rTI E\I ajJ.Ep€l xElcrETOL , nWC; b' &\1 XOL crwjJ.UT� O'JTOC; �C; t{J�X�� apETaL au�c;, crUXPPOOU\l11 xal bLxaLooU\l11 a\lbpla TE XOL ciL ăAAaL; n\lEUjJ.cX TL ,ap 1) atJ.1cL TL &\1 TO erW<Ppo\lEL \1 El11 1) <5lxaLOT1lC; tî a\lbpLa, EL J.1rl ăpo " a\lbpla TO bOOlTatt E� TOU 1T\IEujJ.aT� El11, xaL " erw<ppoou\l11 " Euxpoerla, TO bE XcXAA� EUjJ.0P<Pla TL� E\I rulTOL�, xatt ' 11\1 AEjOJ.1E\I 'LOO\lTEC; wpalo� xaL xaAOtX; Ta crWJ.1aTao 'Ierxupw J.1E\I ot\l xal xaAW E\I rulTOL� lT\lEUjJ.OTL el \lOL lTPooTjxOL Ci\l' cr�q>PO\)EL 'J bE Tl <5EL lT\)€ UJ.10TL ; ' AAA' ou TOU\la\l ­ TlO\l 'E \I lTepl1TTU�€crl xaL a<paL � EUlToitEL \1, OlTOU tî itepjJ.a\l ­ tt1lcrETal il crUjJ.jJ.ETPWC; t{JUXEOC; \jJ.elPOl tî jJ.aAoxoLc; TLcrL xaL alTaAOL� xal AElOLC; lTEAacrEl; T o SE xaT' a'gla\l \lELjJ.Ol TL &\1 OUTW J.1EAOL; nOTEpO'J bE al8lW\I O\lTW\I TW\I � apE�C; itEW­ PllJ-Ld"TW\I XOL TW\I CiAAW\I TW\I \1011TW\I " t{JUXrl €q>alTT€ TUL , tî �

430


ENNEADA a I V-a, 7 ( 2), 8

[8.] Trebui e să arătăm pri n unnătoare le că n i ci măcar i n telcc ţ i a nu ar fi pos i bi l ă, dacă sufl etul ar fi un corp. Căci dacă senza ţ i a este perceperea obi ectelor sensibi l e de către sufl etul care se fol oseşte de corp, i n telec ţ i a nu mai perceperea cu aj utorul corpului, căci va i dentică senza ţ i e i 008 . Atunci, dacă intelec ţ i a este perce perea fără aj utorul corpului , cu atât mai mult tocmai cel ce În ţ el ege trebu ie să nu fie corp . Dacă senza ţ i a are ca obi ect sens i b i l e le, i ar i n telec ţ i a i n te l i g i bi l e l e (deş i <sto i c i i > n u acceptă acest l ucru, cel pu ţ in exi stă <şi pen tru i ntel ec t i i ale unor i nte l ig i b i l e şi cJ percep ţ i i ale celor l i psite de mărime I OO ), atunci eum în ţelege ea, dacă este o l i Rsit de mări me şi cu m va gândi ea indivizi b i l u) pri n di vizibi ) l o l ? Poate că ar faec-o printr-o parte i n d i v izibilă a sa. Dar atunci, cel ce nu este corp, căci n u este nevoie d e întregul lui entru atingere, c i îi este suficientă atin gerea printr-un <pun ct> O I 1 . A po i , dacă <sto i c i i > vor fi de acord că intelec ţ i i l e pri m are 1 0 1 2 au ca obiect ce l e total puri fi cate de corpu l care este în sine un indivi dual (ceea ce este adevărat), atunci şi cel ce în ţ e lege trebuie să le cun oască pentru că este sau devine puri fi cat de corp. I ar dac ă c i vor s pune că obiectul i n te l ec ţ i i l or sunt form e l e din m ateri e, <vom răspu nde> că, după ce corpuri l e sunt separate, <formele> aparţ in i n tel igen ţ e i care le separă. Căci separarea cercului , a tri ungh i u l u i , a l in i e i ş i a punctu l ui nu este Înso ţ i tă de carne sau, În general , de materi e . Prin urm are, pen tru o as tfel de <separare>, şi sufletul trebuie să se se pare de corp. A şadar, este necesar ca n i ci el s ă n u fi e corp. Dar şi frumosul şi justi ţia, cred eu, sun t l i ps i te de m ăr ime: pri n urmare, aşa va fi şi i ntel ec ţ i a acestora. Astfe l , cân d ele se man i festă, sufletul le receptează cu o parte indi vizi b i l ă a sa şi se vor aşeza În el ca în eeva i n di vizibi l . I ar dacă sufletul ar fi corp, cum ar fi virtu ţ i l e l u i , chibzu i n ţ a ş i dreptatea I 0 1 3, curaj u l ş i cel el al te l O 1 4? Atât chi bzu i n ţ a, cât şi dreptatea sau curaj ul ar fi , de fa pt, un anu m i t s u fl u sau un anu m i t sânge l O l 5 , de nu cumva curaj u l ar fi i m pas i bi l i tatea suflu l u i , c h i bzu i n ţ a ar fi amestecul l ui potri v i t, i ar frumosul ar fi o bună modelare a contururi lor sale, pen tru care şi s punem , când îi vedem pe cei în fl oarea vârstei, că sun t fru m o ş i la trup l O l 6 . Ch iar dacă i s-ar potri vi unui suflu să fie putern ic şi c h i ar frumos în trăsături l e l u i , c e nevoie are e l să cum pătat? Oare n u caută e l , d i m potri vă, ferici rea în îmbră ţ i şări i ati ngeri, când ori se va încălz i , ori "ar 6 jindu i după o răcoare" l 1 7 potri vită, ori se va apropia de anu m i te l u cruri moi, gin aşe şi del i cate? De ce i-ar păsa l u i de di stri bu­ & i re a după meri t I 1 8 ? Dar sufletul i n tr ă oare în con tact cu obiecte l e etern e ale contem p l a ţ i e i virtu ţ i i şi c u celelalte i ntel i g i b i l e , sau

fi

�oate fi

mărime, ceva

ei>

va

înţelege

rc

fie

43 1


PL OT I N

r('J€-raL T� h ap€nl, W<P€A€L }Cul miAL'J <ptt€LPE-rUl ; 'AAAa -rLe; D lTOLW'J xUl lTDtt€'J; O\hw rap av €X€L 'JO miAl'J J t€'JOL . €L ăpu al8(w'J €"'i. 'JUL XUl j..L €'JD'J-rW'J, olu }CUl -ra- E:'J r€Wj..L €-rpLU'?-. ) )/ c: ' r' " apu XUl €'J � alCLW'J XUl J.1€'JO'J-rW'J, ou O'Wj..LU/-rW'J. L.l.EL C.l o€ EO'TeX,l -rOLOU-rO'J (L'JUl' bEL ăpu J.11l O'WJ.1U (L'JUL . Ou rap J.1E:'JEl, aAArl P€L h O'WJ.1u-roc; <pUO'le; lTacra. ..

)

"

/

,

- /

[8a.] E'l be -ra'c; -rw'J crWJ.1cX-rw'J TIOL rlcrEL� DPW'J-rE� ttEPj..LU l 'Joooue; XUl t{Juxouaue; xal wttoucrae; xal f)apu'Joooue; E:\)-ruuttu -rcXTTOOOL -rrl'J tlJUX1l'J alO'J E:\I <5pacrTIlPLW -rDTTW \8poo'J-r€C; ) / ) � uUTl1V, TTpw-rO'J j..L E\I Ur'JOOOOL 'J, we; XUL, 1,.Uu-ru -ro. crw,uu-ru eU'Jcij..L €Ol -rute; 'E \) UUTote; aO'wj..LcXTolC; -ruu-ru E:prcX'(E-rUL ' E1TEL -ru, an ou -ruu-rue; -rae; eU'Jcij..L E Le; 1TEPl t{JUX1l'J El 'Jal a�LOUj..L E \), aAAa -ro 'JOEL\), -ro alatta'JEattul, AOrL'(Ecrtt a l , E:1TL ­ ttUj..L El 'J, E1Tlj..L EAELcrttul EJ.1<PPO'JWe; XUAWC;, a lTa\l-ru ăAA11'J OUO'LU\I '(l1-rEl . Ţae; OO'J bU\)aj..L E Le; -rW\I acrwj..La-rw'J j..L €-ra­ �l�cicru'J-rEC; Ele; -ra crWj..Lu-ru OUbEJ.1LU'J OcE( 'J0le; xu-raA€llTOOOl'J . uO-rl ee XUl -ra aWj..Lu-ru acrWJ.1a-rOLe; eU\laJ.1Ecrl bU'JU-rUL a eU'Ju-rUl, EX -rW'JbE b�AO'J . (O j..L OAOr"Tlcroucrl rap E-rEPO'J 1TOlOLll-rU ,.. , ,.. , )� ) }Cal TTOOOLll-ru El \)Ul , XUl TTU\) O'wJ.1a TTOOO'J El 'Jal , XUl E-rl ou 1Ta'J crWJ.1U TIOlO'J (L 'JUL , WcrTTEP -r1l'J IJA11'J . TaUTo. bE Oj..LOAOrOU'J-rEe; -rrl'J 1TOLOLTJ-rU Dj..LOAOr"TlaOOOl \1 E-rEPO\l otO'u'J TTOOOU E-rEPO'J crWj..Lu-roe; it 'JUl . nwe; rup j..Lrl 1TOOO'J otcru crWj..LU Ecr-rUl, E'( TTEp TTa'J crWJ.1U TTOcrO'J; KUt J.1 Ti'J, 01TEP xal ă'JW TTOU EAE:rE-rO, El mx'J O'wJ.1a J.1EPl 'S0J.1E'JO'J XUl orxoe; 1TUe; a<pulpEL -rUl 01TEP �'J, xEpJ.1un 'SOJ.1E:'JOU be -rou crWJ.1u-r� E<p ' Excicr-rw J.1E:pet 11 uU-n1 OAll 1TOlOLlle; j..LE:\lEl , olo'J rAUXUTrJ� h -rou J.1D l -r� oooE'J 'E: AUTIO'J rAUXUTrJe; €cr-rl'J 11 'E<p ' Excicr-rw, oux av EL 11 crwj..Lu h rAUXU� . (Oj..LOLWe; XUl cil ăAAUl . '/E lTet �u, EL crwj..Lu-ru WU'J cil bU'JcXJ.1ELC;, avUrXULO'J �'J -rae; j..L E'J 'lcrxupae; -rw'J SU'JcXj..L EW\I J.1ErcXAOUe; orxo�, -rae; bE OA(rO'J bpU'J eU'Jaj..L E:'Jue; oyxoue; j..L lXPO� dL \lUL . E'l bE J.1ErciAW\.I j..L E'J orxw\I J.1lXPU(, bALrOl bE xal J.1LXpO-rU-rOL TW\I 0yxw'J j..L ErLcr-rUc; EXOUcrl -rac; SU\lcXJ.1Ele;, ăAAW n 'Jl 11 J.1Er€ttet -ro lTOlEL \1 a'JuitE-rE:O'J' cXj..L ErEitEl ăpa. To " ) , ....., (� ,.. SE, (�UA11'J J.1€\I Lll'J UULTJ'J EL,.. VUl crwj..L U , we; q>Ucrl 'J, OOOU'J, &ci<popu SE lTOLEL'J 1TOLo-nl-ruc; 1TPOOAu!3000U'J, 1TWe; ou b�AO'J TTOL EL -ra lTpOOrE'JDj..L €'Ju ADrOUe; au)...ouc; }CUl aO'wj..LcX-roue; El 'JUL j Mii, cStO-rl TT'JEUJ.1U-roc; 11 ciLJ.1u-r� alToO'-rci'J-rw'J aTTottv[iO'XEl -ra ......

,

,

,

.....,

)

,

_

c

,

\.

,

......

..

43 2


ENNEADA a I V-a,

7 (2), 8-8a

vi rtutea se i veşte Într-un i n s , îl s l ujeşte şi apoi piere l 0 1 9? Şi ci ne o produce şi de unde? Căc i , <dacă este> astfel, şi ac e l <producător> trebui e să persi ste. Deci <vi rtutea> trebui e să apar ţ i n ă celor veşn i ce şi permanente, ca obiecte l e geometri ei . I ar dacă este d i n tre cele veşn i ce şi penn an ente, nu va fi dintre corpuri . Atunci şi cel În care ea va fi tre bu i e să fie la fe l adi că să nu fie cor . Căci n i ci o � natură corporală nu este pe rm an entă, ci trecătoare 1 02 . ,

(8a. ) I ar dacă <stoicii>, când observă ac ţ i un i le de în căl zi re şi de

răc ire, de îm pingere şi de îngreunare ale corpuri lor ordonează

sufletu l Între ele, pentru a-l insti tui Într-un plan acti v, m a i întâi ei

ignoră faptul că şi corpur i l e în sele săvârşesc aceste ac ţ i uni pri n

fo rţ ele i ncorporale din ele. Apoi, <ei ignoră> că nu acestea sunt

puteri le despre care pretin dem că sunt În sufl et, ci gândi rea, s i m ţ i rea, raţ i onarea, dor in ţ a, preocuparea în ţ el ea ptă ş i

frumoas ă 1 0 2 1 , care caută toate o altă esen ţ ă. A po i , t ran s ferând

p uteri l e i ncorporal elor la co rpuri , ei nu le mai lasă ace lora n i ci una. I nsă, faptul că şi corpurile pot ceea ce pot pri n forţ e l e incorporale este l impede din următoarele 1 022 . Ei vor fi de acord că între canti tate

şi cal itate există o di fe ren ţ ă, că orice corp este cantitate şi că nu

orice corp este cal i tate, de p i l d ă materi a 1 0 23 . Adm i ţ ând aces tea, vor trebui să adm i tă şi că, fi i nd d i feri tă de canti tate, cali tatea este

diferi tă şi de corp. Căci c u m va fi corp Tară să fie cantitate, când

orice corp este cantitate? Pe de o parte, deşi orice corp şi ori ce m asă de m ai În ainte sunt separate când sunt di vi zate (ceea ce am spus şi

undeva mai sus I 024) , totuşi cal i tatea rămâne în În tregime aceeaşi în ori ce parte a corpului În ciuda fărâm i ţ ări i l ui 1 0 2 5 : de pi l dă, dacă dulcea ţ a mi eri i nu este cu n i m i c mai pu ţ i n aceeaş i În fi ecare

<pi cătură de mi ere>, atunci dul cea ţ a nu este corp. La fel , şi alte

calităţ i . Apo i , dacă for ţele ar fi corpuri , forţele mai intense ar

trebui să fie ni şte m ase m ari , iar ce l e mai pu ţ i n i n tense să fie mase m i c i . D ar, dacă exi stă forţe m ici ale unor mase m ari , iar un ele mase m i c i ş i ch iar foarte m i c i de ţ i n cel e mai m ari forţ e, atunci capac i tatea de ac ţ iune trebu i e atri buită altei rea l i l [l ţ i : desigur, uneia l i psită de m ărime. Pe de al tă parte, dacă mall.' ria este aceeaşi

deoarece este un corp, i ar cal i tăţ i l e care i sc aJaugă produc difere n ţ e l e d i n tre lucruri (după cum spun ei 1 02 6 ) , cum de nu este l i m pede că cele adăugate sun t raţ i un i i materi ale şi i ncorporal e? S ă nu spună că vie ţui toarele mor fii ndcă l e-a părăs i t suflul şi

43 3


PLOTIN

'(Wa, A€r6'J-rw'J . Ou rap €O'Ll 'J ă'J€u -rou-rw'J e:t 'Jal , oDes' el'J€U lT�AAWV ăAAw'J, GJ'J oucE'J â'J 11 �UXl1 €'L11. Kal j..Lllv ou-r€ lTV€Uj..La c5La lTâ'J-rw'J ou-r€ a�j..La. , �UXl1 bE .

[Sb.1 uEu El O'W).lu otO'a " tlJuXl1 bl�A-3-€ 8La lTa'J-r6�, xâ'J xpat}-€l O'a EL11, o'J -rp6lTo'J -rOl� ăAAOL� O'wj..L a O'l'J " XpaO'l� . E'l ...... ,.. ) ..... ) , , � b€ 11 -rw'J O'wj..L a�-rw'J XPUO'l� OOO€'J €'J€pr€la €a €l 'Jal -rw'J xpat}-E'J-rw'J, OUb ' a'J " �ux'TÎ eLl E:'J€pr�(a E:'J€L 11 -rOl� , , '\ ' oU'JUj..L � � 1: � � � 'i" 1. O'wj..L aO'l 'J, al\.l\.a alTOI\.€O'uO'a -ro\ €l 'Jal ,�uX € l ).l0'J0'J 11' wO'lT€P, €'l rAUXU xal TIlXPO'J xpa{)-Elll, 'TO rAUXU oux eO"'TL V" oux ăpa EXO).l€'J �UXllV . T o OE 011 O"w).la 0'J O"w).la-rl , ), ,.. _1\. ' Cor, <;: ' u, - _1\. X€KpaO'v al 01\.0'J ol OI\.WV , w� OTIOU a'J 11 v a-r€po'J , XUL itâ-r€pov €'l 'Jal , rO'o'J (Srxw'J &j..L <p O-rEpW'J XUl -r6lTo'J xa-r€xov-rw'J, XUl ).lllO€).l(U'J aU�ll'J r€rO'JE'JaL ElT€).l�A11itE'J-rO� -rou E-rEpou, oUbE'J &TIOA€(�€l o ).l'TÎ -rEj..LTI , Ou rap xa-ra j..L €râAa ).lEPll TIapaAAU1 " XpăO'L� - ou-rw rdp <PllO'l lTapci­ it€O'l'J E:O'€O't}-aL - bl€AllAuitO<; bE bLa TIU'J-rcX; -ro '€ lT€j..L �Allt}-E'J, 'E Ll El O').lLXpO-r€PO'J - OTI€P &bu'Ja-ro'J, -ro eAu-r-ro'J YO"o'J r€­ 'JECTt}-al -rw j..L € C'(O'J L - aAA ' OOv bL€A11Aut}-o� lTă'J -rEj..L O L XaTa TIa'J' &'Jâyx11 -rOL 'JU'J, €'L xat}- ' bUOU'J CTll).l€l O'J xal j..L11 j..L €-ra'fu CTwj..L a EO'-ral o j..L1l -rE-r).ll1-rul , El<; CT11j..L €La nl'J cStaLp€O"l'J -rou CTwj..La-ro<; r€rO'JE'Jal, OlT€P &bu'Ja-ro'J , E'L bE, aTI€LPOU TIi� -r0j..L�� oUO'TJ<; - o rap &'J Aâ�D<; CTW).la, blUlP€-rO'J ECTn 'J - ou bU'Jcij..L € l j..L o'Jo'J, E:'J€pr€Cu bE -ra ălT€lpa eCT-ral . Ou -rOL'JU'J OAO'J bL ' OAOU XWP€l 'J bU�U-rO'J -ro O'Wj..LCX: " bE �ux'TÎ bl OAw'J ' aCTWj..La-ro<; ăpu , '

c

L

"

c

(/

[Sc.1 TO bE xal q>.xH'J j..L E 'J lTpo'repa'J -ro au-ro lTV€Uj..La AEr€l 'J, E'J bE �UXP� r€'JOj..L E'J11'J xal O'-ro).lwt}-€LCTa'J �ux'TÎ'J r( 'J€O'-3-aL A€lT"tO-rEpu'J E:'J �UXpw rl j'JO).lE'J11'J - o b'TÎ XUl au-ro ăTOTIO'J ' TIOAAc! rap �wa E'J L{}€pj..L W rlr'J€-ral )Cal �ux'TÎ'J EX€l ou ,.. � � ,�UXv 1. -Q. €lO"a'J � " ' ou'J ,. 1. <paO'l> rE TIPO-rEPU'J <pUCTL 'J ,�uX11<; - al\.I\. EL 'JaL xa-ra O'U'J-rUXLU� Ţa� E:'fw rL YVO).lE'JTJ<; , rU).l�aL 'J€l ot'J au-rOL<; -ro XEL PO'J TIpw-ro'J TIOLEl'J XUl TIpO TOU-rOU ăAAO E:AaTIo'J, 11'J A ErOlXH 'J ESl 'J, b oE 'Jo� Uo-Ta-r� aTIo � �UX�� bllAo'J6n rE'J6j..L E'JG<; ," H El lTPO lTâ'J-rw'J 'J00<;, E:<pES� E:b€l �ux'TÎ'J TIOLEL 'J, e:'l-ra <plxrL'J, xal ellEt -ro UO'lEPO'J XElPOV, �lT€P lTE<pUX€'J . EL ot'J xal b t}-€cX; au-rol� xa-ra -r0'J 'Jou'J UoT€� )Cal rE'J'JTJLcX; xal 434


ENNEADA a IV-a, 7 (2), 8a- 8e

sângele l 027. Desigur, nu este pos i b i l să existăm fără e l e şi n i c i fără mul te altele, dar n i c i unul dintre ele n-ar putea fi sufl et. N i c i suflul şi n i c i sângele nu străbat toate real i tăţ i le, ci sufletu l .

[Sb.] A poi, dacă sufletul, fi i nd u n corp, ar străbate Î n Întregime <un al t corp>, el ar fi amestecat cu acela tot aşa cum este amestecul celorl alte corpuri 1 02 8 . Şi dacă am estecul corpurilor nu Îi penn ite nici unui a dintre corpuri le amestecate să fie în act, nici acest suflet nu ar putea fi în act în corpuri, ci doar în poten ţ ă, înc etând astfCl să mai fie un su flet. Ca şi cum, dacă amestecăm dulcele cu amaruI , du lcele nu mai există: prin unn a re, nu mai avem suflet 1 01 9. Dar dacă sufletul, fiind un corp, este "cu foful şi cu fotul" IOJO amestecat cu alt corp astfel încât, unde este unu l , este şi celălal t, fi indcă ambele au mase egale şi ocupă un spa ţ i u egal şi fi indcă nici o creştere nu s-a produs când <un corp> a fost proi ectat în celălal t, <acest amestec> nu va lăsa nedivizată nici o parte . Amestecul nu Înseamnă aşezarea unor păr ţ i mai mari una după a l ta (ceea ce <sto i c i i > numesc ,juxtapullere" 1 03 1 ) , ci faptul că acel <corp> pro iectat l-a traversat pe celălalt total, chiar dacă este mai mic (căci m asa mai mică nu poate ajunge egală cu cea mai marc I 03 2 ). Aşadar, străbătându-l total, l-ar diviza peste tot. I ar dacă îl <va divide> punct cu punct şi nu va exi sta n ici un corp intennediar nedivizat, atunci di vizarea corpul u i <pătruns de cel ălalt> ar trebui să se facă în punc te, ceea ce este i m posi b i 1 . Î n acest caz, pentru că divi zarea ar fi infinită (căci orice corp ai l ua, este d i vizi bil) <punctele> infini te nu vor exi sta numai în poten ţă, ci şi în act I 033. Prin unnare, corpul nu poate străbate "cu totul şi Cli totul" <un al t corp>. Dar sufletul o face, deci el este incorporal. [Sc.) Ş i teori a că acel aşi suflu a fost mai în ai n te

"llatura" I034 şi că,

aj ungând la rece şi întărindu-se, d evine ,,sufletul" deoarece dev i n e mai s u b t i l l a rece, este în s i ne absurdă: c ă c i mul te v i e t u i toare se n asc la cald şi au un s u fl et care nu s-a răci t . Î n orice c a�, <stoic i i >

spun că natura este an teri oară su fl etul u i , n ăscut în u nn a unor circumstan ţe exteri oare . Ei ajung să pună pe pri m ul l oc inferiorul,

i ar înai ntea lui c e v a şi mai elem en tar, pe care îl numesc "coerenţă", i a r intel igen ţ a este ulti ma, desigur, fiind n ăscută din suflet 1 03 5 . De fapt, întrucât in tel i gen ţa este anteri oară tuturor, trebui au să aşeze pe rând sufl etul, apoi n atura, şi mereu ceea ce urmează este i n feri or, aşa cum este firesc l 0 3 6 . A po i , dacă ş i zeul, <în ţ e l es> c a i ntel i gen ţă, este pentru ei u l teri or şi generat, având o

435


PLOT I N

ElTCl}C[OV TO VO€l V EXWV, EVO€XOl"tO a'V J.1T]O€ llJuxilv J.1T]b€ voov J.1 T]b€ tr€OV €l VCll . E'l TO OUVelJ.1€l, J.1il OVTO� lTPOTEPOV TOU EV€PŢ€la xal' vou, Ţ€VOl TO, 0U6€ ll'{€l e'l� EV€PŢElaV . Tl Ţap €CTLal Ta ăŢov J.1rl OVT� ET€p0U lTap' aUTO 1TPOT€POU; E'l O' aUTO ă�El e'l� EV€PŢ€LaV, OlTEP chOlTOV, aAAa �A€lTOV Ţ€ lTPO� TL ă�El, o OU bUVelJ.1€l, EV€PŢ€la O€ €crra l . KalTOl TO U€l J.1€VEl V TO aUTO e'lTT€P TO OUvaJ.1El �€�€l, xatr ' EaUTO e'l � EV€PŢ€laV t"' ) , a�€l , xal TOUTO XpEl TTO'\I €OTal TOU oU'\)aJ.1€VOU OlOV 0P€XTOV OV EX€lVOU. npOT€pOV ăpa TO XP€l TIOV xal' ETepav <ptXn� EXOV crWJ.1UT0S' KUl €V€PŢ€L er OV a€L- TTPOTEPOV ăpu KUl vouS' KUl t(JUXTJ qHJ<1EWC; . Oux eipu othwc; t(JUXTJ WC; TTV€�J-LU oua ' WC; <1W}J-U . 'AAA' on J-LEV J-LTJ <1WJ-La A€ŢoL T' âv, KUl E'lPTJTUl KUl ,1:

--

,

......

......

),

/

ăAAou; €T€pa, 'LKUVa oE Ka l Ta�TU .

1 8d.] 'ETT€l OE ăAA1lc;' q>OO€W<;, O€L '{l1T€l v, TlC; au"t1l. "Ap' obv €T€POV J..L E V <1WJ..LUTO<;, <1WJ..LUT� oE n , o\OV aPJ..L0vlu; TOoTO Ţap apJ..L0VlUV TWV UJ..Lq> l nutrUjOpUV A€ŢOVTWV €T€POV Tp6TTOV , " _q. " " ,. t" , 1:_> w11v llO"av aUTO TOlOUTOV n €l val OLOV xal T] TT€PL, XOpou.C; ; ,, ( , ) ) , ) apJ..L OVla. Oc; Ţap €VTautra €VT€TaJ..L €VWV TWV xopawv €TTLYl" V€Tal n O\OV TIatr11J..L a ETT' aUTal�, o AEŢ€TaL apJ..LOVla, TOV .:: " aUTOV TpOlTOV xal TOU 11J..L €T€POU crwJ..L a"'[� )€V xpacr€l aVOJ..L OeWV Ţl VOJ..L €VOU "'[ilv TIOLaV Xpa.<1l v �W-.1V "'[€ EPŢd�€O"traL xal llJUX-rlV ot>crav "'[O ETIL -rTI Xpd<1€l lTdtrTJJ.1a . VOn oe aouva"'[ov, TToAAa 11011 TTP� Tau'-r11v Tr)v oosav e'lP11"'[al ' xal Ţdp, on "'[o J..L EV lTp0"'[€POV � llJuX-.1, " o apJ..LOVla Uo-r€POV, xal WC; TO J..L €V apX€l TE xal €lTlO""'[a"'[€l "'[w crwJ..Lan xal J.1ax€"'[al " ) " ,.. " ( o€, oux av oooa "'[aUTa TTOlOL, xal, W� "'[O, J..L €, V TIOAAaxn, apJ.10Vla OOOla, � o' apJ..LO Vla oux OOOla, xal O"'[l 1] Xpa.O"l� "'[WV " t'" ,.. "\ " oooa UŢ€la av €l T], xal cruv€cr"'[aJ..L €V, ,€V 1\0Ţtp O"WJ..La"TWV, '€�<t WV o"n xatr' €xaCT"rOV J.1€PO� ăAAW� xpatr€v e'l" a'v llJuxil €"[€pa, Wcr"[€ 1ToAAa� il val , xal TO orl J..L €ŢL<rro v, � avdŢxTj TIp<) -rîi� llJux� "'[auTTl<; CiI..AT]v llJuxilv it val "[ilv TTOLoooav nlv " " ) ...... ) t"" " " ( apJ..L OVlav "[au"[Tjv, OlOV €TTL, "[wv oPŢavwv "[ov J..L 0 oolXOV "[ov EV"'[l trEVTa Tat<; xop&i'lc; "[ilv apJ..LOVlaV A6Ţov ExovTa TTap ' au"[w, xatr ' OV apJ..LOO €l . Ou"[€ Ţap E:X€l a'l XOPOOl TTap' alnwv OU"[,L EVTautra "[a crwJ..La"[a EaU"[a e'l� apJ..LOVlaV CiŢ€lv oUV-rl<r€"[al . uOAtu<; OE xal OOTOl E:� allJuxou €J..L llJuxu TTOLOOOl r

......

)

(

,

/

,

,

--

,

).1'

......

......

,

......

,

,

......

)

--

"

,

(

(

436

/

......

--

"

,,

)/

,


E N N E A DA

a

I V-a, 7

(2),

8c-8d

intel i gen ţă achizi ţ ionată, am -ajunge chiar să acceptăm că nu există nici suflet, nici inteligen ţă, nici zeu. Dacă fiinţa în po ten ţ ă ar apărea fără să exi ste înainte fiin ţ a în act şi inteligenţ a, ea nu va putea trece În act l O n ; care ar fi cauza trece ri i ci În act, dacă n-ar exista Înainte ceva di feri t de ea? Iar dacă ea Î n s ă ş i se va trece pe sine În act, ceea ce este absurd, ehiar şi aşa va pri vi spre un anum it <model>, care nu va fi în poten ţă, ci În act. Totuş i , dacă fi i n ţ a În poten ţă ar avea <proprietatea> de a rămâne clern a ceeaşi , ea ar trece singură în act, şi ar fi supe r io a ră s ieş i , deoarece s-ar d ori pc sine l 038 . Prin unnare, c el superior, care are o natur ă diferită de corp şi carc sc află etcrn în act este a nte ri o r Dec i , şi intel igen ţa şi sufletul sunt anteri oare n aturi i . Astfel, sufl e tu l nu e s te n i ci ca un suflu, nici ca un corp. Au mai ară ta t şi a l ţ i i , cu alte argumente, că nu se poate spune că el este un c o rp l 0 30; dar <aic i> sunt sufic i ent e şi acestea. .

1 8d.l Fi i ndcă <sufletul> are al tă natură, trebui e să cercetăm care

es t e ea. Oare el este diferit d e c o r p , dar a par ţ i ne totuş i corpului, ca

o armoni e l O40,? Deşi pitagoreii foloseau termenul de "armonie" în alt sens, ei au crcz ut că <sufletul> seamănă cu armoni a co rz i l or <unei l i re I 04 1 >. Aşa cum, în cazul l i rei, Întind erea corzi l or l e p r oduc e u n fel d e a fe cta re p e ca re ei o nu m e s c "armonie'� to t aşa, întrucât cor pul nostru se naşte din amestecul celor neasernănătoare, amestecul de o anum i tă cal itate ar produce viaţa şi sufletul , care ar fi a fe e ta rea adăugată amestecului . Imposi bilitatea acestei opin i i a fost dej a rostită cu mul te <argumente aduse> con tra ei 1 042 : că sufletul este anterior, iar annonia este posteri oară; că <sufletul> domneşte şi comandă corpului ş i luptă cu el în mul te fc luri 1 043 , iar dacă ar fi annon ie, nu ar putea face acest e lucruri ; că sufletul este substanţă, pe când annon i a nu e s te substanţă; că amestecul corpurilor din care suntem al cătui ţi s-ar i dentifica eu sănătatea 1 0 44 , dacă el ar fi În proporţia justă; că pentru fiecare parte singulară ames tc cată ar e xi sta câte un suflet singula r, încât ar exi sta o m u l­ ţime <de suflete>; şi, <argumentul> cel mai important, că a r trebui să existe înain tea acestui suflet un al t suflet, care să producă această armonie, analog muzicianului care, în cazul instrumentelor, i m pri­ mă În coarde armonia pentru că arc În minte proporţia după care le va arm o n i za Căci nici În acel caz corzi l e pri n ele Însele, nici Î n ac e s t caz corpuri le însele nu v o r putea atinge s i n gu re armoni a. Şi , în general , ş i ei produc l ucruri animate din ceva inani mat şi din .

43 7


8[17 J./l (T)X 5(T)vo lDX 130v(T)X 1.1. 't\.D11 1113 ool1vo " 3 lUX 5(T)U �lD"1)f\.D3" ( � , ( d \. \. ';) ...... '\. ( � \. ( " lXJX t\.00 13 ' (T)xlo OOl.Om .501\.0" 13TI X3 lXJl.3Xd3 t\.OllVO 513 ( "( " J,,, ( ( " -4 "( (1)llVO \. ,, \. ( "r l � XJ>t ' XJ13X�y'3l. �l. I\.� I\.�l.od> �l. lXJt\.��ll}.f1D t\.�d11 UD� C]XJ dp 1\.3( I\.U XOO , U.v\.1XJl.D31\.0D 11. 1\.3 -t\.3( .5ol.Dld(T)XD 5(T)) rhvo ; ( \ /) rhl. ( "'" OO;D ( ...... 51(3 ud�Tf XJy" (]t pl. XJ�Ol1 l y'Ol1Xi> 11.� 1\.0y'�S' '�Xorf\ 4- 1\.<':l.Om I\.�l. 5 l,0y'y'011 I\.� (T)l.pX pl. �XJ X t\.XJ).)q I\.la �d 311 .5ol.))TI�D 00Y.Y.J? l20l. OOI\.�TIOI\. lXX1XJ �XJX I\.XJ).) q I\.la � d311 0l.0m �l.I\.XJ11 �XdXi> 4 dp1 13 l2 00 VV'I.-I 'U 0l.00l. ' I\.OX3 S(1)l.OO 1l>l.31\.1XJm U13X3,, V\. 3l. , ..... ,,3 3 ' (0 , \. \. V ( ", .5ol.D1d(T)XU , ( -I\.� 1\.0119<11. I\.�l. 1\.0l.l20l. �Tf 'I\.13X� 1\.3133.%> I\.Pc 1\.1.olu��DlmTI1i> � 'U)(3 I\.'!} l\.�x11.om �l. �g 1\.�1110V ·D13X�y'3l.1\.� .5ol..0 1d�X� �l.f1XJ gqo '.50l.XJTI�D l20l. pl. pdDll 1\.(T)y.y.J? , y.y.,? 1\.�l.OlL �gl1.TI 1\.(T))l. - 1.0 � TI '1\.'l0TfO�UL� �l. �S'f10 t\.�Tf � l> >t ' U13X�y'3l.1\.� .5ol.Dl d�X1i> 5(1) XJdD XOO ' 1\.3 131\.3 S(1)l.OO 1 3 ' lD�D3X3g 500y'y'D 1\.0l.Ul\.ogXJ ,y'Xl? ,5; 1\.9';1(3 �ux-�DJ,doTf 5C? ,'l>l.t\.OD� I\.� ;5ff)l.Qo �-rl �g \3 , 1� XJdD .5ol.XJTI(T)D 00l. Dl.3TI 00 5nOl.OD '13X3 5nOlLn1. .500l. 1\.(T)l.I\.OllXJ I\. �U�Dl? �<':l.- lll. l> �XJX( d3�)(3 '. �X ll.U:�Dl? ' lD�D d �l.001. 11.l>TIOI\.O rhl. 13g 13 ' lXJI\.13 "'" UxlDI\.D 1\.0lLodl. 1\.01. 1\.0l.00l. .1 ( .1 ( .1 '\. .... .. U f\.'" t\.U13X3V3l.1\.3 " \. ( 5(1)vvl> \. \.'" 1\.1lXwh ' 1 ' I\.UI\.3TIO" " A110v\. 1\.00 ,", I\.ll " l ' ll>l.1\.3 1:1 -)l. I\.Ol.XJI\.P�,? t\.� ' 1\.1 0001pD1(3 I\.'l0l\. � I\.�Xorf\ I\.Uy' y.]t �Ol.qXJ � XJX �1\7 ' 1\.0l.XJI\.9� 513�01\. �g 5pl. ' lU�D31\.)1 5(1).0)( 1\.�l.l>l\.og 1\.01\.0Tf 3g 513.o1.J.�Dl'ţf '�)l.OD3 1\.00I\.(T)ml>lg 00 I\.l>ll Ol. 1XJ1\.3�I\.Oll3ll 00y' , 1g I\.�l.q�l. �'ux -�S' I\. 7.sXJ) TIO� lll 5�dll 0019Y." 1\.1.D(T))l. - I\.DI\.3( �gqo .5I.J.�o .5XJ) 3X3y'3l.1\.� I\.�TI � l>X , lXJ�D3t\.)1 I\.Ol\.ll� �gl.J.TI '5��uy.1i> .9 �l. ' lXJ1\.13 I\.11.D� �o I\.U13X�y'3l.1\.� I\.lU �d>DOd11 !.3g d3lL )(3 ' lXJ�D31\.)1 � TI 1\.1.olldflXUI\.l? 510l\.llQ 5 !.0l. I\.� 3.1. t\.YJ. 5uXoţf ' lDI\.13 1\.00do \ .5ol.t\.3lLOXOllU( 00l. .1 Tf ...... Dl.3 Tf .5nOd3Tf .501\. 11. "" ..... 001\.�TIO.1.110XOll1i> �XJX 'I\.�X0rf\ t\.� lXJ�D3J.)d3TITIO.o .5ol.XJTI�.o 'l01. OOI\.�TIOOdl D1g �l>X '1\.9X'(DX 5�dll .5ol.l\.jOldS'l\.1i> \:Ld>doTI n3nudull Il (\00 t\.3TI 13 ' .50l.t\.OX3,,( t\.U(T)" .5(T)) ' l Dl.(T)10TI(T) ,, ) l ul..I.J.v\.'tI" 'ti " A '"' ':l 3gf!O Sog13 .5o.1.I\.Ull 13TIXJl\.og OOX11\.UldO( 00X100m XJy'y'l>( 'XJTf(1) D U ,J '\. '" .... qo �g .5ol.UTf�D 'I\.13X� I\.OXoţf\TI1c DTf�D �l. I\.Uy'� 5�dll 5f? 1\.1 3.j01. .5nog)(3 rh1.� �I\.OD l. I\.� 1\. lDl>m I\.�Xorf\ I\.� , lUl.31� y' S�Xoţf\ �d3 11 '01.1Drf\�X.o111� 5 u I\.]t ,S'fJ 5XJ)3X3 y'3l.1\.� � �g �l toa81 ,(

\.

\.

_

/)

n

ci

Q

/

(

4 ,ilo

�i �X

......

'\

/

'\

\.

.1

,

'\

.1

......

\.

""-

\.

C

�ll

' U)l\.oTIdl} \:tXorf\ 4 OOJ{> xqO ' l U�.ojl1\.31 l\.�l.Ul\.og 510Y.Y.J{> 5 !.ol. I\.� 3l.QO Sodjl TI P1.l>X 5 l,0l. I\.� 3l.QO �g 0l.l201 ' lXJl\.jl<bl.J.y' 1,3 1\. l.oD.l..D9lLf1 I\.lu. 5ff)33.Dl. OOl.DTfOl.OXJ Slu. X3 1\.lu.0l> . y'y'D 'SuXorf\ .5lu X3 XOO 1\.;ş'Pl. I\.� �DX '�I\.�TI1�}l.3; I\.U)X�I\.� Pl.XJ� l\.(1)l.XP1.Xi> l� p{ �u'x N LLOld


ENNEA DA

a

IV-a, 7 (2), 8d-8e

l ucmri dezordonate l ucruri ordonate la întâmplare şi nu lasă ordinea să

ia fi inţă de la suflet, ci <îl fac> pe el să i a fi in ţă din ordinea Întâmplări i .

Î nsă acest l ucru nu s e poate petrece ni ci l a cele parti culare, nici l a cele1ahe. Aşadar, sufletul n u este armoni e 1 045 .

(Se.1 S-ar putea cerceta în fel ul următor eum i se apl i că sufletului termenul de "act,I 046: <peripatetici i> spun că sufletul deţ ine în com­ pus rangul de formă faţă de corpul însufleţit ca materie 1 047, dar că nu este fonnă a ori cărui corp şi n ici a corpului ca atare, ci "a ullui <corp> natural dotat cu organe care are viaţa În potenţă I 048. Dacă sufletul ar fi asimi lat cu corpu l cu care a fost asoci at, ca forma unei statui fa ţ ă de bronz l O49 , atunc i , dacă s-ar divide corpul, s-ar divide şi sufletul împreună cu el, şi, dacă s-ar decupa vreo parte din el, împreună cu partea tăiată ar fi şi o parte de sufl et, i ar sufletul nu s-ar mai retrage în ti mpul somnul ui , dacă el trebuie să rămână fixat de cel al cărui act este, şi, de fapt, nici nu va mai exi sta somn 1 0 5 0 . ..

I ar dacă <sufletul> este actul corpului, nu ar fi nici o opozi ţ i e între ra ţ i une şi dori n ţ e , ci compusul ar sim t i peste tot una şi aceeaşi afectare, nefiind în dezacord cu sine. Atun ci, doar senza ţ i i l e ar mai fi posibi le, dar nu şi inte l ec ţ i i le. De aceea, <peri pateti cii > i ntro­ duc un al t suflet, şi anume intel igen ţa 1 05 \ , despre care sus ţ i n că este nemuri toare. Dar atunci sufletul ra ţ ional va trebui să fie într-un alt sens ca mai sus un act, dacă trebuie folosit acest termen 1 0 52 . Nici 53 sufletul 1 0 senzi tiv, dacă şi el deţ ine amprentele obiectelor percepute În absen ţa l or, nu le va avea împreună cu corp u l . Dacă nu ar fi aşa, acestea ar fi În el ca nişte fi guri şi imagini : şi fi in d În el, el nu ar mai putea recepta şi altel e. Prin urmare, nici sufletul senziti v nu ar mai fi un act inseparabil de corp l O 54. Nici sufletul apeti tiv, care nu pofteşte mâncăruri sau băuturi , ci lucruri d i ferite de cele corporale, nu va fi un act separabi l de corp. Ar rămâne doar cel vegetativ, despre care am putea di scuta dac ă nu ar fi cum va un act separabil în acel sens. Dar nici el nu pare să fie aşa. Căci , dacă sursa întregi i pl ante se afl ă în rădăcină şi dacă, la multe dintre plante, când se usucă restul corpului, sufl etul se retrage în rădăcină şi În păr ţ i l e inferioare, este l i mpede că, după c e a părăsi t celelalte părţ i , s-a concentrat Într-un a si ngură: pri n urmare, nu se afla În Întreaga plantă ca un act inseparabi l. De fapt, şi înai n te ca planta să crească, sufletul era Într-o masă restrânsă. Aşadar, dacă sufl etul trece de l a o plantă mai mare l a o mică <parte a e i > ş i d e a i c i l a întreg, c e îl Împie d i c ă să fie cu totul s eparat? Pe de altă parte, cum

439


PLOT I N

o' a'V xal aj..L EPTle; otxra j..L E PlO"-rOU TOU O"Wj..L a-rDc; €V-rEAEXEla ŢEVOLLO; "H -rE ai.rrTl \)JUxT) E:S ăAAOU ţWOU ăAAOU Ţ(VE-raV n(;X; ,.. ( ...... , ...... ) ...... ,.. , OUV TJ "tOU npO"tEpoU "tOU Ec.pESTJ«; av ŢEVOL "t0, El TJV EV"'['EAEX€La EVOc;; <Da(VE"'['a l OE "'['ou'ro €X "twv j..L E"'['a�aAAov",[,wV '(�wv EU; ăAAa ţwa . Oux ăpa "'['W iL&x; e:tval nvoe; "'['o e'lval €XEl , aAA' €crn V �oo(a ou napă "'['o E:'J crWj..LaLl \opoo\tal "'['o El val Aaj..L (3civoucra, aAA ' otxra nplV xal "'['Ol}&E ŢEV€crttal, &OV '{WOU ou "'['o crWj..L a n)v \)JuxT)v ŢEvvTjO"EL . T(e; otv ooo(a aUDle;; E\< OE j..LTj",[,E crwj.J.a, j..L Tj",[,E nattDc; crWj.J.a"'['Dc;, npa.sle; OE xal nOlTJcrle;, xal nOAAa xal €V aU-rll )(al €S aUDle;, OOOla napa "'['a O"wj.J.a"'['a ,.. " , � 1: "'" "1 U' u " oooa nOla ne; Ecr"'['l V; H oTJlI.o'J on 11v c.paj..L Ev "ov"'['� OOOlav e:'l vaL . To j..L EV Ţap ŢevEO"l«;, aAA ' oux ooo(a, miv "'['o O"wj.J.a"tl ­ xov e'l val AEŢOL "'[" fiv, ŢLVOj..L EVOV xal elnOAAUj..LEVOV, ov"'['� <SE OOO€no"'['E OV, j..L E"taATj\)JEL oE "tOU Ov"'['oe; crWţOJ..L EVOV, xattooov a'v au"'['ou j..L E"'['aAaJ..L�aVŢI . "

/

\.

)

)

<

[ 9 .] 'H OE 'e"tepa c.pucru;, Tj nap' au"'['�«; Exoooa -ro el val, nav "'['o OV"'['W<; OV, o OIl"t'E Ţl VE"'['al OU"'['E anoAAu"'['al ' 11 "'['a ăAAa mxv"'['a OlXllcrE"'['aL , )(al oux &'J Ucr-rEPOV ŢevOL "'['o "'['OU"'['OU ano­ AWAa"'['Oe;, o nap€XEl au"'['ol«; O"w"'['l1P(av, "'['olC; "'['E ăAAOlC; }Cal "'['WOE "'['W naV"'['l Ola \)JUX�<; O"W'(Oj..L €VW xal )(EXOcrj..L TJj..L € vw . , APXTl Ţdp Xl V"!ÎcrEWC; 110E XopT)yoooa �OlC; ăAAOLC; Xl VTJcrl �, aun) OE E:� Eau"'['�c; Xl VOUj..L €VTJ, xal '(WTlV "'['w E:j..L\)JUXlp crWj..Lan 8Looucra, aU"'['Tl OE nap ' E:au"'['�c; Exoucra, 11V �uno",[,E anaAAOOL v, ă"'['E nap ' €au"'['�e; €xoucra . Ou Ţap 0T) nav"'['a €nax"'['w ţwn xp�"'['al ' 11 ElC; ănElpov iLcrl V' aAAa OEl n va c.pUcrl v nplJl"t'w� ţwcrav il val , 11V avwAEttpov )(al attava"'['ov il val OEl €� avaŢxllc;", ă"'['E apX11v ţw�c; xal "'['olC; ăAAOLC; otJcrav ,"E vtta cT) )(al "'['o \tElov ănav )(aL "'['o j.J.axaplov \opoottal oEl '(wv nap ' au"'['ou xal OV nap ' au"tou, npw"'['wc; OV )(al '(wv npw"'['w<;, j..L E"'['a ­ �OA�C; )(a"'[" OOOlav ăj..L O lPOV, OU"'['E Ţl VOj..L EVOV OU"'['E a1TOAAU­ j..L EVOV . n6ttEV Ţap âv )(al Ţ€VOL "'['o, 11 El C; ",[,l anOAOl"'['o; KaL E'l OEl €naATJ\tEuEl v "'['1)v TOU ov"'['o<; npOOT)Ţoplav, aUTO ou nO"'['E j..L EV El val , nOTE OE oux il val OETjcrEL :OC; xal "'['o AEUXOV, au"'['o Ta XPWj..La , OU 1TO"'['E j..L EV A EUXO'J , nO"'['E CE ou AEUXOV ' El CE xal OV �v "'['o AEUXOV j.J.E"'['a TaU AEUXOV El val, �V a'v aEC aAAa j..LOVOV €XEl TO AEUXOV .t"'O l o' &'J -ro OV fi napov nap ' aUTOU xal npwTwc;, OV aEt €crTal . T OUTO TOL vuv 'to OV npw-rw<; )(aL aEt av OUXl VEXpaV, wcrnEp Al ttov 11 SUAOV, aAAa '(w'J il val OEt , 440


ENNEADA a IV-a,

7 (2), 8 c- 9

poate sufletul, fiin d indi vi zibil 1 0 55 , să devi nă actul corpului divizibil? 56 Dar acelaşi suflet devine, din sufletul unui vieţuitor, sufletul altuia l 0 : atlmci, cum ar putea aj unge sufletul cel ui dinainte sufletul unnă­ torul u i , dacă ar fi actul un uia si n gu r? Acest l u c m es te vizibil din trans­ fonnări le unor an imale în altele 1 0 5 7 . Pri n urmare, sufletul nu îşi are fi i n ţ a întrucât este fonna unui corp, ci este o substan ţă care nu ia fi i n ţ ă prin aşe zare a sa într-un corp, ci care ex ista şi înainte de a deveni <sufletul> cui va, de p i ldă al unui vieţuitor. <De aceea>, niciodată corpul unui vje �uitor nu îi va genera suflctu l l 0 5 8. Care e s te , deci , sub­ stan ţ a l u i ? Dacă nu este nici corp, nici o afectare a corpului, <ci> un I OS9 , act şi o produc ţ ie, şi dacă în el sunt multe lucmri şi multe i es din eI atunci, fiind diferită de corpuri , ce fel de substan ţ ă este? Este l i m pede că este eea pe care o numim "adevârata substallţă, · J () 60 . Căci am putea spune că tot ce este corporal este deven ire, dar nu substan ţă, pentru că , �'e naşte şi piere, insă Illi existâ niciodatâ Cli adevârat' 1 06 1 , ci se conservă prin partici parea sa Ia fiin ţ ă şi pe cât participă Ia ea.

[9.) Ceal al tă 1 062 natură, care îşi are fi in ţa prin ea însăşi, este tot ceea ce exis tă cu adevărat, ce nu se n aşt e şi n u pi ere. ar, toate celelalte

l ucm ri vor pi eri şi nu ar putea renaşte ul terior, dacă ar pi eri cel ce le garantează conservarea, atât lor cât şi acestu i un i vers, conservat

şi păstrat în ordine pri n suflet. Căc i el este "principiul mişcării", care oferă 1 0 6 3 m i şcarea celorlalte l ucruri , deşi el se m i şc ă de l a s ine, care dă corpu l u i însufl c ţ i t vi a t a pc care o are de l a sine <ş i > pe care nu o va pi erde vreodată, avân d-o di n s i ne. De fapt, nu toate v i e ţ u i toarele fol osesc o v i a ţ ă ach izi ţ ionată, căci atunc i am merge aşa la i n fi n i t, ci trebuie să exi ste o natură primord i al vie, în mod necesar indestrueti bilă şi nemuri toare 1 0 64 şi prin c i p i u al vie ţ i i şi

pentm celel al te v i e ţu itoare. I ar in ea trebuie să-ş i afle sălaşul toată di v i n i tatea ş i ferici rea, trăind prin s i n e Însăş i şi ex i s tând prin sine însăşi, fi i n ţ ă pri mă şi v i e ţ u i tor pri m, i m ună la sch im bare in

substan ţ a ei, de vreme ce nu se naşte, n i ci nu p i ere 1 0 6 5 . Căci de unde s-ar putea naşte şi în ce ar putea pi eri I 0 66 ? Ş i � dacă trebuie să ne re feri m I a sensul adevărat al <tennen u l u i > de "fi i n ţ ă'", atunci ca insăşi nu va trebu i o dată să fie, a l tă dată s ă n u fi e. Aşa cllm al bul , în sensul de cul oare 1 06 7, nu este o dată al b, altă dată non-al b. Dacă albul era ,jiinţâ" pc l ângă ,faptul de a fi alb'� putea fi etern : dar el nu posedă decât al bu l . Dar cel În care fi i n ţa este prezentă de l a sine şi pri m ordial va fi etern 1 068. A poi , aceas tă fi in ţă primordială şi veşn ică nu este moartă, ca o pi atră sau un lemn, ci trebuie să fie v i e

44 1


PLOT I N

xal '(Wn xa{tapa XEXP1lcrttaL, OOOv. av au-rou J..L €Vn J..LaVov· () O' â.v cr�J.lj.J.LXttTI XELPOVL, Ej.J.m)8LOV j.J.€V EXELV lT� \·a ({pLcrTa - OUTt YE J..LrlV �V aUTOU <pU1L V alTOAWA€Val - aVaAa�El V OE TT)v apxalaV Xa-racrTacrl V ElTL -ra au-rou aVaOpaJ..Lav . [l O.f'OTl OE -rn ttELOT€pa <pucrEl crUYYEV� 11 \)JUX-rl xal -rTI ) , "" t ... , ' , ...... ) , "" \: alOUp, 0l1AOV J..L EV lTOL EL xal TO J..L TJ crwJ..La aU"TIlv OEOElxttal . KaL J..L-rlv OOOE crxilJ.La €X€L OOOE XPWJ..L a ava<p� TE . Ou J..L-rlV aAAa xal EX TWVOE €(j"[L O€lXVUvaL . e0J.10AOYOUJ..L €VOU 0ll 11J.Ll V lTav-ro� -rou X}€lOU XCXl TOU OVTW<;,, O\)TO<;', 'Cwn'" arattn", x Explio"ttal ,. xal EJ..Lq> pO\.ll , crX:OlTEL V OEt -rO J.1ETa TOU-rO alTO TIJ� TJJ..L E-rEpa� lJJuX�<;', 6l6v EcrLl nlV q>OOl v . !\a!3wJ..L EV O€ \)JUX-rlV j.J.11 TTlv EV crwJ..Lan ElTL {tUJ.1La� aA6you� xal {tUJ..LOU� lTpOOAapOooav xal lTa{tT) ({AAa aVaOE�aJ..L €vl)v, aAAa -r11v -rauTa alTo-rpL\fJaJ..L EvT}v x:al x:att6crov otav TE J..L -rl XOL vwvoooav TW crWJ..LaTl .vH-rl� xal 0l1AOV lTOLEl , w<; lTpocrttT)Xal Ta xaxa TTI \)Juxn xal aAAottEv, xa{tl1paJ..L EV TI OE aUTn E:VUnapXEl -ra ăp�(j"[a, �p6VT}crl� xal 11 (iAAl) apETTj: OtxEla �VTa . tl otv -rOLOU-rOV 11 lfJuxTj, aTav €<P ' €aUT-rlV aV€Attu, lTW� ou TIl� <pOOEW� €XElVT)�, Olav <paJ..L €V -n1V TOU ttELOU xal alOlOU lTav-r� E'l val ; <Dp6VT}O"L� rap xal apE-n1 aAT}tt-rlt; {tEla OVTa oux av EŢŢEVOL TO <pauAw -rl Vl xal ttVT}TW lTpaŢJ..LaLl , aAA' uvaŢxl1 {tElOV TO -rOLOlHOV E'l val , ă-rE ttElW� j.J.E-rOV aUTw ola crUŢŢ€VELaV xal -ro Oj.J.OOOOLOV . fllO xal OOLlr; , TOLOUTO� l1J..Lwv OAl rov av lTapaAAaTIOL TWV avw -rn \)JUXTI '" , / '" , " / 1\ '< aUTTI J..L 0vov -rOUTO, ocrov Ecrn V EV crwJ..LaLl, El\.aTTouJ..L EV<><; . uLO ,... ), ....... ,. ,. , xal , El lTa� avttpWlTO� TOLOUTO� T)V, Tl lTAT)ttO� Ll TOLaUTal� lJJuxal� XEXPT}j.J.EVOV, OOOEl<; Othw� �V ălTlcr-rOC;, w� J..Lrl lncr­ TEUEL V TO TIic; lfJux�� aUTOl� lTavTII attava-rov E'l vaL . Nuv OE lTOAAaxOu AEAW�TJJ..L EVT}V TT)v EV TOl� lTAELo-rOLt; \)JUXrlV OpWVTEr; OUTE Wt; lTEPl ttELOU OUTE � nEpi attavaToU xp-{jJ..LaTot; eStavoouvTa l . flEl O€ T-rlV <pOOl v €XacrTou oxo­ lTELcrttal El� TO xa{tapov au-rou a<popwvTa, €nElnEp TO lTpOO ­ TE{t€V €J..L n6eStov aEl lTP0C; rVWeH V TOU � npOOETEttT) rlj\.lE-raL . LxanEl Orl a<pEAwv, J..LaAAOV OE o a<pEAwv €aUTOV 'LO€TW xal lTl crTEOOEl attavaToc; e:l vaL, aTav e:aUTOV ttEacrT}Tal EV TW , ,. VOT)TW xal EV TW xattapw ŢErEVT)j.J.EVOV . O\)JETal rap VOU\) opwv�a oux a'Lcr�T}T6v T( OUE,E TWV ttVl1TWV TOUTWV, aAAd UL8Lw TO aCOLov xaTaVOOUVTa, lTaVTa Ta €V TW VOl1Tl!J, --

--

)i'

......

......

-

,

""

(

--

)

,

......

\.

(

'

)i'

,..,...

(

......

\.

)

'

)'

,

V

"

)

......

""

"

)

......

......

......

li'

)

--

/

......

_

"

,

442

...... L

.


ENNEADA a I V-a,

7 (2), 9- 1 0

şi să se bucure de o v i a ţ ă pură, câtă vreme ar răm âne în sine 1 0 69 . Iar dacă s-ar amesteca cu ceva i nferi or, ar avea un obstacol spre cel e superi oare 1 070 (e v i dent, fără să-şi pi ardă natura), dar şi -ar recupera "condiţia originară" I O ? 1 dacă ar al erga înapoi la al e sale.

r

[10.1 Şi demonstraţia <noastră> pri vi n d fa hl l că sufletul nu este 072 cu natura mai I ° 3 di v i nă şi veşni că. De corp c1ari fi că Înm direa 1 fapt, el nu are n i ci figură, n i ci cul oare şi este intangibi l 1 0 74 . Dar putem arăta acest lucru şi din următoarele. Fiindcă am conveni t că tot ce este d i v i n şi fi i n ţă adevărată se bueură de "u viaţci bUIlă şi Înţeleaptă" I 075, t rebu i e să cercetăm ceea ce îi unnează <acestei fi i n ţe>, porn ind de la sufl etul nostnl, şi anume ce natură are e l . Să n u luăm Însă în consi derare sufl etul din corp, care îşi însuşeşte pofte i ra ţ i onale şi pati mi şi găzdui eşte şi alte pas i un i , ci pe cel care s-a cură ţat de acestea ş i , pe cât poate, nu comuni că cu corpul 1 07 0. EI clarifi că, de fapt, că, rel ele sunt pentru el adaosuri şi eă au ven i t d i n altă parte, i ar dacă s e pur i fi că, apar î n e l cele mai al ese l ucruri : "chibzuinţa şi restul virtuţii" 1 077 , care î i sunt propri i . Aşadar, dacă suflehI l este aşa ceva când a reven i t în s i ne, cum să negăm că aparţ ine ace l e i naturi despre care spunem că este propri e ori cărei real i tă ţ i di vine şi eterne? Căc i ch i bzuin ţ a şi adevărata vi rtute, fi i nd di vine, nu ar putea să intre într-un l ucru cal p ş i muri tor, ci un astfel de l ucnt trebuie să fie d i v i n , ca unul care part i c i pă la cele di vine prin înmdirea şi consubstan ţ i al i tatea sa cu e1c 1 0 7 8 . De aceea, ori care dintre noi, dacă ar fi aşa, ar d i feri pre a pu � i n pri n însuşi sufl etul său de real i tă ţ i l e superioare, cu cond i ţ i a să-şi d i m i n ueze partea câtă se afl ă în corp. De aceea, dacă ori ce om ar fi as tfel sau ar exi sta o mul ţime de oameni care să aibă parte de asemenea sufl ete, nimeni n-ar fi atât de i ncredul încât să nu creadă că sufletu l l o r este cu totul l 079 în nemuri tor. De fapt, când văd sufl etul celor m ai mul ţ i coru pt m u l te feluri, ei nu îşi mai dau seama n i ci că este vorba de o fi i n ţ ă di v ină, n i ci c ă este vorba d e o fi i n ţ ă nemuri toare. Dar trebuie să exam inăm natura fiecărui lucru c ăutând starea sa pură 1 0 8 0, tocmai fi i ndcă adaosul este mere u o pied i că În calea cunoaşteri i l ucml u i l a care a fost adăugat 1 0 8 1 . Pri veşte, deci , <sufletul> "dupâ ce l-ai cllrăţat" I 0 8 2 , sau, mai degrabă să se pri vească pc sine cel care s-a puri fi cat şi va crede că este nemuritor când se va contempla pe sine ajuns pe tărâm ul i ntel igibil şi pur. Căci va vedea intel i gen ţ a care nu con templă n i ci un l ucru sensibi l , nici unul dintre cele muritoare, ci intui eşte eternul prin etern şi toate eâte se află în l umea i nteli gi bi l ă, 443


PLOT I N

xocrJ..LOV xal ainov vorrtOV xal q>w-re:L vov r€r€VTjj.J.€VOV, aATjtt€la xa-raAaJ..LTIoJ..L €VOV -rŢl\. lTapa -rou arattou, O lTCicrLv ETIL ...... / -) ( ) , AaJ..LTI €L -rOL� VOTj-rOL� aATjttnav· w� TIoAAaxL� aUTw oo'gaL TOU-rO OTj xaA� €LpTj<TttaL · XalP€-r , €ŢW O UJ.ll V tt€� aJ..L � po-ro� ) -TIPO� TO tt€lOV avarn� xal TT)v TTP� aUTO OJ..L OLOTT]TU aT€Vlcrar; . E'l O' h xattapcrL� TIOL€l €V Ţvwcr€l -rWV ap(cr-rwv il vaL , xal aL €TIlcrTIiJ..La L €VOOV otxJaL avaq>aLvov-raL , al bT) xal OVTW� €TILcrTIiJ..La l ELcrL v . Ou Ţcip 0T) €'gw TTOU opaJ.loooa " tVU::(T) , crwq>POOUVTjV �att �p� �al 8L �al� �v11V aAA' <;u� TTap � , aUTfl €V TfI xaTaVOTjcr€l €auTT]� xaL TOU o TIpOT€POV 11V WO"TI€P araAj.J.U-raL EV au-rn \opUJ..L € va opWcra &a UTIO xpavou 'LOU �;TIArw wj.J. �va xa\td�ci TIOL 11c;;aJ..L EV11· ot?V ,El Xp�o� €J..L�JUX� El11, €L -ra a1ToxpoooaJ..L €vo� ooov r€llPOV €V UUTW, €V UŢVOLa TTPOT€POV eUUTOU WV, on J..LT) XPllcrOV Ewpa, -raT€ &T) aUTOV ll<S� TOU XPTlJ..LaTO� ttaUJ..L acr€L€V opWV J..L €J..L OVWJ..L €VOV, xal w� oooev ăpa €b€l aUTW xaAAo� ETTaxTOU €VttUJ..L Ol -ro, aUTO� xpancr,. T€UWV, €L Tl� aUTOV €q> €aUTOU )€tp11 €l,... val . ,

\.

,

--

......

,

"

)

"

,

(

......

,,

), \.

'\

)'

)

'

)

.,

(

......

[ 1 1 .] n€Pl TOLOU-rOU XPTlJ.la-ro� TL� riv aJ..L q> lcr�Tj-rOLTj vouv €XWV, ( , ) -Q. , 't' (' oux ' av ava-rov; �Q L TIap€crn �w11,' Tjv J..L €,V )€�<e (€aUTOU w� oux olov -r€ aTToA€crttaL · TIW� Ţap oux E:TILXTTJ-rOV r€ ota-av 000' aD olhw� €xoucrav, w� -r� nuPl 1, tt€PJ..L OT11� TTap€cr-rL ; /\€Ţw SE OUx � €TIaXTOV 1"] tt€PJ.l6T� TW TIUP L. aAA' on , EL xal J..L T) TW , "' ' (/ 1 ) 1 l ' , '--rn (UlTOX€lJ.l€Vn TW TIUPL Ul\.n . T aUTrI Ţap xaL TTUPl, , al\.l\.a 8taAU€-ral Ta �up . ( H oe tV�xT) �ux ou-rw �v '(wT)� €X€l, w� UATjV J..L EV otxJav UlTOX€lcrttaL, '(wT)v OE E:TI' aU-rTI r€VOJ..L €VTjV TT)v tlJUX"IlV aTIOO€l'eaL :'H Ţap oucrLa €cr-rlV 1, '(WTl, Lxal €crn v ooola 1, -rOLau-rTj TTap ' auTIi� '(wcra - OTI€P €cr-rLV, o '(Tj-rouj.J.€V, 11 tVuXTl - xal TOUTO attavaTOV OJ.lOAO,OOOL v, 11 avaAoooooL v w� cruv ­ tt€TOV xal -rou-ro TIaALv, €W� riv El� attavaTov €AttwcrL TIap ' aUTOU XL VouJ..L €VOV, fu J..L "Il \t€J..L l � ttava-rou J..LOlpaV O€x€crttal . "H TIa\t� €TIaXTOV -rTI �An A€rOv-r€c;' TT)v '(w"!Îv, TIap' o-rOU -rou-ro Ta TTatt� €A TJAutt€v ?L� �T)v uA TjV, au-ro €X€l ,, vo ""avarxacrttfJcrovTaL , ...... ,.. ( , ) _Q.. , )'� '\ t"' )€TTL ov -rOU €vavnOU t.p , ao€x-rov 0J..LoI\.Ore:LV av ava-rov €lVaL q>€P€L . ) AAAa Ţap €crn J..L La q>OOL� €V€PŢ€l<t '(wcra. )

1 1 2. f'E n EL TIacrav tVUxT)v q>TJcrOOOl q>ttapnlv, TTaAaL av €on mXVTa aTTOAWA€Val · EL OE -rT)v J..L € V, TT)v o' ou, o).ov -rT)v -rou TIaVT� a\tavaTov lL vaL , nlV o ' hp.€-r€pav J..LTl , A€x-r€OV au-rol� 444


ENNEADA a I V-a,

7 (2), 1 0- 1 2

deoarece a deveni t ş i e l un un i v ers i ntel i g i bi l l 0 83 ş i l umi nos, i l u­ m i nat de adevărul ce rovine de la binele care revarsă adevăr peste \ toate inteligibi lele 0 8 Astfe l , i se va părea adesea că acest vers a fost bine spus: " vă salut: eli sunt pelltru voi llll zeu llellluritor·· I 085, În t i m p ce urcă spre divin ş i îşi fi xează pri vi rea asu pra asemănări i cu e l . I ar dacă puri fi carea ne conduce la cunoaş- terea celor mai alese l ucruri, ş i ştiin ţele, cel e care sunt cu adevărat şti i n ţ e l 086, apar în suflet. Căci sufletul nu contcmpl ă al ergând undeva în afara sa "chibzuinţa şi dreptafea" 1 0 87, ci când este ci pri n sine însuşi , in­ tui ndu-se pe sine şi ceea ce era înainte, ca şi cum ar vedea ni şte statui 1 0 88 aşezate în ci, pe care, fi in d pl ine de patina ti m pul ui le-a curăţat l 089. De pi l dă, dacă aurul ar fi fost însu fl e t i t, după ce a îndepărtat tot noroi ul ' °90 de pe el , necunoscându-se 1 09 1 mai înainte pe sine fi i ndcă nu vedea auru l , deja atunci el s-ar m ira de propria sa natură, văzându-se izol at, şi ar gândi că nu mai arc nevoic de nici o frumuse ţe din afară, de vremc ce el însuşi este cel mai pre ţ i os, dacă i se îngădui e să răm ână si ngur cu si n e l 092 .

,p .

,

[ 1 1 .1 S-ar putea Îndoi ci neva, dacă are m i nte, că un asemenea l ucru este n e m uri tor? Căci el are în sine şi de la sine o v i a ţ ă care nu poate pieri : cum ar putea, de fapt, să pi ară dacă el nu este adăugat din afară şi nici nu este prezent în suflet, aşa cum este prezentă căl dura în foc l 093? Eu spun că nu focul ui îi este adăugată căldura, ci spun că, dacă nu focul u i , atunci ca este adăugată materiei care îi este subiect. Căc i pri n aceasta se şi consumă, de fapt, focul . Dar sufl etul n u de­ ţ ine viaţa ca pe o materie men i tă să îi fi e subi ect, ci astfel încât din viata care se reali zează având acest subiect să rezu l te sufletul . Căci via a este o substan ţă, ş i an ume o astfel de substanţ ă care trăieşte prin sine (şi este tocmai ceea ce căutăm, ad ică sufletul), iar <adver­ sari i noştI; fie că> sunt de acord că ea este nemuri toare, fie că o vor desface ca pe un compus şi tot aşa, până vor aj unge l a o reali tate ne muri toare care se m i şcă de la sine, de vreme ce legea divină nu îi îngădui e să primească moartea ca destin 1 094. Sau, dacă vor spune că vi aţa este o afectare adăugată materiei , vor fi sili ţ i să re cunoască faptul că originea însăşi a acestei afectări <adăugate> maleri ei este nemuri toare, pentru că nu poate adm i te contrari ul a ceea ce ea oferă l 095. Căci ea este o natură u n i că, vi e ţ uitoare în act.

ţ

[1 2.1 I ar dacă <stoi cii> vor spune \ 096 că orice suflet este coruptibil, atunci de mult trebuiau să piară toate lucrurile. Dacă vor spune că unul ar fi pieri tor, altul nu, de pi l dă <sufletul> universului este nemuritor, 445


91717

' oo�.o�nJll1? 5u)31d3(\� , 1S> lU�.o� (\(';1 5��<1u � u:x P1? d311),3 'OO�P(\U'(}1? , 1S> OO�P(\U.(}1? '50�(\�0,-{ -00:XU1S> lUX So1.(\OOcfu"(l1 (\(1)"(U:X U1.(\U11 511Xorp. U1 S> lU:X cD1.0U cD� (\3 5��(\0(\3,-{ �O� U131d3(\3 00(\ �3 S>U�- 1113 �� 5;3 ulm;.(} �"(30d� u�Jd� "p� �S' 51 ' (\(1)1. d"ll (\��" �11 �,?'n U.o'�3.(}UTfdq '(1)Ş.� 50�u ,-(�.o '? S> ��q ' uun�.o (\ � (\ � n ,?�q '? S' U1.�U , 5� .(}U11n� 5�0(\ 5u��u� q '?S'<10 (\oo:x�O ' U .o ooX � 50�un �.o (1)},?, �u:x 1� pyy.rr 'U(\�no(\31 501.X)n�.o �O� Xl.o�l1 ?S><10 1l"(9, X<10 ' (\ U.o� � (\� 'U(\3nO(\1. 11 �(\ 13:X3 (\3 lXl:X U(\3nOO(\0,-{ X).o13.(}U "(OO� (\ 13Xl01S> �s> "Sod� n '1l(\ noo 3-rll�3(\O.o 5��(\U11 �O� -� U:X (1)�?c �� 51,3 00(\3nOO:X101S> OO� u.oooX3d3110 5uXocf\ (\(1)"(0) (\(1)� 5u� 5U.on11 -;-' '''''' / (\?n" p1.3n 'U(\�,-(n�3� (\�1.U.(}.o1P �1. �d311 Ll1.�U1. �S>OOl1.o �1. �"U )I ' 131.do01nUs> lU:X 13S>0311.o (\13 1011 '1U.oU(\(\31 (\0(\ 1S>(1) lU:X (\(1)�OU ....... ...... " -(\3 Xl.(}U:X (\0(\3no13do (\ 13n.oO:X- 1U:X 11U (\OOO:x d311.o(1) '(\3S>13 (1)(\ , '' ' �0 "(11- � 113 Us>� "� 1.o13 9d11- (\O �P' 5(1)3 �� dq 5�; tl:xY,'.(}.oO d11 �� " (\9. ( �(\ �� �(\ ) 3:X3( 5��3<D� llgp"(ood11 (\ 1 �3d9. (\"!t , S> 8 - 51},3d9. S><10 �ndq 1(\� dp1 <10 - 13(\�n prr !.3:X � (\(1)X� (\p d30(\ (\0(\9,-{ (\�(1)5. 51O�UO(\ 5101. (\3 5U.(}U11U '50(\on 500(\ (\3n Sooo ' uO � lU1.3Xd3 uTr(1),O 513- 3S>U ( 5�1.(\0 �01..o1 d(1)X "OO�U�(\ Oo� (\00 "�(1)U -... '"

;

i � _

"

1

.....

.....

(

(

/)

/(

.....

/l

.....

.....

[etr1'

' U:xl.P(\,? lU(\ 13 (\o�du.(}<DJ? ' 1U.(}.o3d)3.(}<D 31. (\9�0 (\(1)��0� (\'?S>Un p�U:X (\<}O lJ ' So.(}P11 OO�� .(}(\O.o � s> 0�<20� ,�� (\ll "(� � s> (\� ' �3d 1U<Drr Sos> 13 ?� u.oood) 3.(}<D .s 1 .o(1))0"("(1? 4, "("(V, ' (\pdo.(}<D 51,3 13},� U.o�3.(}(1)10"("(rr , "("(V, ' y,Xmp. 4- '1l.(}X)3S'q .sfii '(\9.0011 '? S><10 5u 50x19c xflo , "("(V , ' (\J? 01.10"(911rr 1l(\�no).l1.und3:X U.o2.3 {,l.o1d3TI udJ? , "("(\1, ' lU1.3.oy.du.(}<D tlJ.9U1. (\[1(\)01. flO ,51.qt<b (\1l5. �1. (\3 U.ooO :0131d3(\3 ll"(llU 1U:X U1TI 3';? llXoth ' ll{}31.3(\o.o 111.0U1. 13 1U(\13 01. 513 (\l.o3 fl(\O.o Ll -' (\3XO<D311 ( 1U fl.o30vU10 ...!. " ' - .so<bllV ) ' " 1),, \. " � :ci , \. ( "'" , 1)- " (\0(\3n9 ll"( �1. 3 1. (\�U ' 1U(\ 13 (\ �f1u �u:x (\01S')'1t (\1l(\?nlldX3:X �J 1Uny.1..o 111� 510 J S>1 rr � u:x 1U(\ 13 �1. 1 .o(1)S>JS> �<1n 3� 591.un �.o �d11 u(\?nO(\l.ll. 5(1)3.oy.(\ nu(\rr },� � ux 00�.op:X30�<1n 51.ou9(\u�n:x (\(1)�U,-{U3.(} tlJ.on (\3 (\(1)1. :X3 5U1.0U dU11 lls> 3� H ' U.oOO(\ lng / ,.. ' ( ..... ( ..... ' , ) -U(\U", 5uXdu- 5U1.(1)d11 5lL1. 1dX3n ln:x U.oo O�U), {\Ul .o00 , 1.U:X ( """ ....... " 13:X3113 OO(\UdOO " 31. U1. m(\udoo �1. ,..(\3 31. U1. 11..03 O (\U11 lUX U(\ ( /) 1U1.31.11U<D3 m1.0U cD1. (\fl)1.0U (\(1)1. 1U:X 'Ud31.U:X3 5U1.OU U.oOOO(\ ( , dn"ll �). � U:X '� d? �P:X� 5r13.o��1:X ' dpf 31.' y,XdV , ", (\U) {,p -(\ /

,

\.

/

,

.....

.....

'

,..

,

'

,..

'

.....

--

.....

[

/

N LL01J


ENNEADA a IV-a, 7 (2), 1 2- 1 J

pe când al nostru nu, atunci trebui e să indice cauza <diferenţ ei > l or. Căci fiecare din el e este "prillcipiul m işcăril' 1 097 , fiecare trăieşte prin si ne şi intră în contact cu acel eaşi obiecte prin acelaşi <mijloc>,

când gândeşte atât cele din cer cât şi cele de dincol o de cer şi când cerce-tează tot ce este con form esen ţei şi ajunge până I a princi piul suprem. Intuirea prin sine a real ităţi l or auten ti ce, care provine din obiectele contcmpl a ţ i ei aflate în el şi din reamintire, îi oferă o exi sten ţă ante-ri oară corpu l ui şi etern ă 1 098 , fi i ndcă fol oseşte cunoştinţe eterne. Apoi, tot ceea ce se descompune fi i ndcă a asumat

o com pozi ţ i e pentru a ex i sta, se va descom pune n at1Iral tot aşa cum s-a compus. Or, sufletul este natură uni tară şi simplă care trăieşte în act: deci el nu se va di struge pe această cale. Dar, dacă este di vizat, ar putca oare l 099 pieri fărâmi ţân du-se? <Nu>, fii ndcă sufl etul nu este nic i o anumi tă masă, nici o anum i tă canti tatc l l OO, după cum s-a demonstrat. Dar dacă se al terează, va merge oare spre piei re? <Nu>, pentru că alterarea, când distmge, înl ătură fonna şi lasă materi a, ceea ce Înseamnă o afectare a com pusului . Aşadar, dacă sufletlll nu poate fi distrus pri n nici una din aceste căi, el trebuie să fie n epieri tor.

[13.1 Dar de ce mai vine sufletu l în corp, dacă i ntel i gibi l ul este separat? Cauza este că <sufletul>, în măsura în care este doar intel i gen ţ ă, nefiind afectat <şi> având doar o v i a ţ ă i n tel ectual ă Intre intc l i gi b i l e , rămâne etern acolo, căci nu are n i ci i m puls, n i ci dori n ţ ă. Dar <partea> lui care pri meşte o dori n ţă, pen tnl că unn ează ace lei intel igen ţe, ca şi cum ar înainta s pre lTIul tip l i c i tatc prin adăugarea dori n ţei, şi pen tru că vrea să ordoneze confonn celor văzute în intel i gen ţ ă, ca şi cum ar fi fecundată de ele şi în dureri l e faceri i 1 1 0 1 , arde de n erăbdare să producă şi ac ţ i onează ca un dem i urg 1 1 02. Şi el este atras s pre lumea sen s i bi l ă prin ardoarea dori n ţ ei , dar stă deasu pra şi în afara real i tă ţ i i guvern ate în întregime şi are grijă de un ivers l l 03 . Dar, când vrea să guverneze o parte, deş i se izol ează şi se i veşte în partea în care se află, el nu devine în întregi me şi tot al corpului, ci mai păstrează şi o parte în afara lui 1 1 04 . Prin unnare, şi i n tel igen ţ a acestui <suflet> este neafectabi l ă. EI se află când în corp, când în afara corpului, porn ind de la real ită ţ i l e pri me, dar înai ntând s pre cele de al tre i l ea rang l l 05, adică spre cele din această l ume. Fiindcă intel i gen ţ a persistă în act l 1 06, ea le umple şi l e ordonează pe toate de frumuse ţ i prin sufl et, fi i n d nem uri toare şi <ac ţ i onân d> prin ceva nemuritor, toc mai pentru că şi ea, fi ind etern ă, va ex i s ta pri n tr-un act continuu. 447


81717

. llJ10"((f)"(OlllJ (\ 1 .0 1,3 I).n U� ' (\�XOcf\ (\(f)"("(Jt (\ �� �d311 �lJX (\��'1lJ , 1S> 1.o009� -X13g �lJX 1D120"(3m� 1D�dX D"("(p p� 3� S)(3 llJ(\3np� 13go11� lJ13�(\lJn 1DX lLg 1lJ .SoOll(f)d.(}(\X) (\ 13�31d3n3 OO� (\Xl,Olt�311D X�O 1D(\3-rl9(\31' (T)},� (\(f)1.p-rl(T).o l �.o'l0 S1011�d�(\1t (\� (\Od3�9d� �XlXOcf\ �g �Xl"("(OU . SXl�9.(}O"(U"(3111? SQO� S1(3 (\ 1 D<20 1011 1011(f)d�(\Jt S3�(\Pll �DX P.(}XlX '1.oqO 13'oI).�D1P (\� S� (\ 1D9Xlt(\.(}3� (\ 13n'j(\ 31. Spn 11. 1Xl.(}D3XDP"(1) (\(T)(\�nfux1g4 (\� Xocf\ (\ 1(\�n S3�(\D93"( -3X (\0"( �3(\'t �03.(} (\f!} 31. X� ' (\0511.X3"(X� Slt.D9.0 �"("(Oll Xl��Xl10� p� �d311 �1. SXl)d01.D1) S� X� 'SUI\'jTfu.l.XldX3X 13'oI)..(}D1P S(f)3�Jll SoO(\?n03g SQ01. S?d1L �XlX � 9 V ,) ' 1Xl1.Ud)(3 '1Xl.(}D31r t (\�dX3, SOO(\?n03g :;)(1')3},) 3g01L� Set01. S�dll �'l0 (\? n V ,) los 1 1 . 1D1. �3"(Oll� S01.(\9c �O1. x� dp1. (\�gqo . (\�Xd,? (\!.u 13X� (\3 �9, '� (\P. S(T)?) ' 1 Xl.f}.o�3 '(Oll� �:)J.qXl ?gqo (\Od �3X �1. �9 I\.OI\.� n '3<hrr .I\.O�D �3"(ll �ll=1: lXl.f}.D3.o�t\.O.o m�90� �g Spl. '(\ 13q.U:b� 13D?1\.31 � t\.� 1\.�.f}.DXl'(llDOdll �� SD(\�n 0llD"("(Xlll,? SpdXl.(}XlX (\?,-{ .5p1. (\3 no.olf m S�3'T'f4 �XlX 1D1.31?"( 1Xl.(}D3 .o1j..(}O'( rT,1.? .(}(\OD �l. (\D1X]0 �d3n1d1. (\lLXncf\ nOlL�d�(\1? (\� ? g 1(3 ' llJ)DflO �XlX S:3d3n� �lJX un'}lJ �XlX 3� )01.lJn�D,? (\XlJ 3X1p 1Xl.ooOX� (\�(T)). SUXdXl Sl.u.OlJ Slu OlLXl (\Xl.olt.{}!}.1id(T) dXll 1XlDXllLlJ .S101.nm S101. 1\.3 (\0- ��X -lL �D ;C '�Xl � leD S10 ). .5�0� S�(T)5. ��D'l� t\.lL�q;; �lJ� 1Xlt\.13 (\l.u.9Xll. �DX :3g S(T)3 D9m SltD�5. S �1. �1L,? lf (\3 .(}O"("(Jt X<10 ' .5�Xncf\ .5og� 11. O"("(Pc (\ 11.D?c � g 1] ' lXl(\ 13 So01.P(\Xl.(}� .5Xl1.9:Ol. l """ 1dX3'; t\.OXU� /\,(T)ldl .o .J 1.A-.b ,1:OX ltxl:o(\Xl .J ( '(\(T)�Xln(T)D .J .J '1:OX 1:OD13V:om ..... \. (\(f)�OD (\3,-{ lXlOO 'SltXncf\ (\(T)(T)J. (\(T)'('(:O t\.(f)l. .5lJ.l. 39 1 d3 U lop [ ] (

9

....

/)

'-

J

""-

'"

/(

.....

.......

'

,

N LLOld


ENNEADA

il

I V-a, 7 (2), 1 4- 1 5

[ 1 4.1 Cât despre sufletele altor v i e ţ u i toare, câte au greşit l 1 0 7 ş i au

decăzut pân ă În corpuri de fi are, ş i ele trebuie s ă fie nem uritoare.

I ar dac ă mai exi stă şi al tă spec i e de sufl et, n i c i ea nu trebuie să

provi n ă din altă parte decât d i n acea natură vie, căci şi ea este cauza vie ţ i i celor ce trăi esc, aşa cum tot de acol o trebui e să prov i n ă şi

sufletu l din plante : căci toate c âte au pri m i t un i m puls din acest pri n c i piu, având v i a ţ ă propri e, sunt i ncorporale, i n d i v i zi b i l e şi

substan ţ e . I ar dacă se spune că sufl etul omul u i , fi in d tripartit, se va descompune pcn tm că este com pus I \ 0 8 , şi noi vom s pun e că <sufl e­ tel e> pure, pentru a se el i bera, vor înde părta ceea ce l i s-a adăugat

la naştere, pe când celel a l te vor con vieţui îndelung cu acest <adaos>. Ch i ar dacă acest <adaos> i n feri o r va fi în depărtat, n i c i el nu va

pi eri , cât t i m p exi stă acel a de unde îş i are originea. Căci n i m i c din

ce provine din ti i n ţ ă n u piere l 1 0 9.

[15.1

Cel e ce trebui au <spuse> pentm cei care au nevo i e de

demonstraţie au fost spuse. I ar cele de spus pentm cei care au

n evoi e de convingere sen s i bi l ă trebuie alese di n bogata trad i ţ i e l egată d e asemenea l ucruri : di n oracolele rostite d e zei 1 1 1 0 care pomncesc poto l i rea m ân i e i sufl etelor n edreptăţ i te şi acordarea de

onoruri m orţ i l or ca un or fi i n ţ e dotate cu sen s i b i l i tate l l l l , cum l e fac to ţ i oamen i i pentm cei plecaţ i din lume l l 1 2 . Pe d c al tă parte,

exi stă num eroase suflete care, după ce au fost inainte în oamen i , o dată ieş i te din corp, nu au încetat să facă bine oamen i l or l l 1 3 : şi tocmai ele sunt cel e care, rostin d oracole, pe l ângă faptul de a ti de folos şi în alte pri v i n ţe pri n profe ţ i i l e lor, demonstrează prin ele

îns e l e că nici cel e l al te suflete n u au pi eri t 1 1 1 4 .

449


n €pl T��

VII I (6) . €l � '"VTel crWj!UTU xuit6Sou

Tll� lfJUXT}�

( 1 .] no)..)...(b<l� €-rEl pO}.lEV� E'l� E}.lauTov EX TOU erW}.laT� xal Ţl VO}.lEV� TWV }.lEv riAAwv E�W, E }.laUTou oF. E'(erw, itau}.la<JTov �A(xov bpwv xaAA�, xal � )(PE( TIOV� }.loC pa� TTLO"TEooa� TOTE }.lcLAlerTa it: val , �WTlV TE apL<J"TJlV EVEPwa� xal -rw it e:LW El� -rau-rDv ŢEŢEVTlJ..LEV� xal EV aUTW (lOpuitEl� El� E V €PŢ E la� EAitwv EXELVllV tmEp TTav TD ăAAO �OTlTOV E}.lauTDv <l opooa�, }.lE-re! TaULTlV n1V E:V -rw itElW er-ruerl v El� AOi L er}.lOV EX VOU )(a-ra�� cmopw, TTW� TTOTE xal vuv )(a-ra�L VW, )(al Om.1� TTOTE }.l0l EVOOV � tPuxT! iEiEVTl-ral TOU erW}.laTO� -rOUTO oooa, otov E<pUVTl Kait' EaU-rTlV, xalTTE p oOera EV O"w}.lan . 'O }.lEv Ţap 'H pU)(AEl -r�, � luJ-l v mlpaXEAEUETal �TlTEl v TOU-rO, a}.lOlI3ci� -rE aVai)(aLa� Tl itE}.lEV� E)( -rWV EvaVTCwv, O&Sv TE rivw xu-rw El mDv )(al }.lETa�AAov uvamluE-ral xal )(U}.laT� EO"n TOl � aUTol� }.lOXitEl v )(al ripXEeritul Elxct�EL v EOw)(EV a}.lEAfpa� era<p� 1uJ.l v TTOl �(J"(xl -rov AOŢOV , � OEOV )lO"W� TTap ' CLU-rW �TlTEl \1 , WcrTIEP )(al au-r� �TlTIjcra� ElJPEV . 'E}.lTTEOOXATl<; TE E'tmJv a}.lap ­ TCL\lOOOCLL � VO}.lOV El val -rCLl� tVuxal� TTEerEl \1 E\lTCLUit CL XCLl aUT� <puŢa� itEO{tEV ŢE\l6}.lEV� i1xEl V Wlcruv� }.lCLL VO}.lEVW , 'l'" a l , xal "-q.CLŢOPCL�, Ol}.l , , \lOU, u \lElXEl TOOOUTOV WCLPEiU}.l acrov xa l' n ..uv Dl an' EXElvou n\ll TIO\lTO nEpl TE -rOUTOU TTEp( -rE WOAAWV ăAAWV . Ţ� oF. TTCLP�\I �CLl Ote! TTOl Tl<Jl v ou era<pEl El VCLL . ÂE( TTETal 0Tl _

l

L

450


VIII (6).

Despre coborârea sufletului în corpuri [1.1

Deseori , când mă trezeam

însum i,

tiind

din corp pentru

a rcven i la m i n e

atât Î n afara altor l ucruri c â t ş i înăuntrul m e u , eram

foarte u i m i t de fru m useţea văzută . Crezând atunci că ţ l n mai ales de o parte superioară <a u n i versu l u i > şi că trăiam v i a ţ a cea m a i bună,

fi i n d în d i v i n , devcneam una cu el . S i tuându-mă în el, am aj uns la o

s tare ce m-a plasat deas upra ori cărui a l t i n tel i g i bi l . După acest re paus în di v i n , coborând din i n te l i gen ţ ă la ra ţ i unea Jiscursi vă 1 1 1 5 ,

<mă Întrebam> cum de ma i cobor acum ş i c u m a aj uns sufletul meu

să ti e în corp, fi i ndcă el era l ucru l care părea a fi în si nea sa, deşi

exi stent în corp. Hcracl i t, care ne Îndeamnă să cerc etăm aceas ta, a pres u pus că "replicile lIecesare viII dill cOlltrarii" , 1 1 6 ş i a s pus că "dl1lll l l l l Î/l sus < este idelltic cell l i > ÎI l jos", c ă "lucrul lli scllimbare

III repaus" l ! ! 7 şi că "este clt illuitar să te II111/lCească şi Sel le stâpâlleasâi aceiaşi". EI ne-a l ăs at să facem s upozi ţ i i , neg l ij ând să rell1lâlle

î ş i facă l i mpede c u v ântul pentru n o i , ca şi c u m fi ecare ar trebui s ă

îl c aute pri n s i n e însuş i , aşa c u m şi e l a găsit căutând. Empedocl e a spus că este o l ege pen tru sufl etele care greşesc să cadă ac o l o şi că

el Însuşi a ven it "exilat de la zei", "Îl/crezător III dezbillarea ! 1 I l.{ ş i , cred cu, a dezvăl u i t la fe l de mult ca şi Pyth agora,

jilrioasă"

iar cei care i - au urmat doar au expri mat a l egoric aces t l ucru şi m u l Lc

altcle . EI era nec l ar şi datori tă sti l ul u i poet i c . Ne m a i rămâne 45 1


PLOT I N

1,.u.l V O itELO� nAdTWV, O� TTOAAa TE XaL XaAa TTEPl 4JUX�e; EiTTE EV TOl<; aUTOU TTEPl TE a<pl�EW� au�� TTOAAaXn ....€'lPT\XEV / . 1,.. ,.. ,...., ( , ) ,...., ) c/ , AOrOl�, WOTE EATTLOO TJJl lV €lVal Aa�ElV TTap' aUTOU era<pEe; n . Tl oLv AErEl O <plAoerO<p� ODT�; Ou TaUTOV AErWV TTaVTaX n c: / Ar, /1 ( ) c: 'j'" s:: <paVEL Tal, l va av ne; EX p <tolae; TO TOU avopoe; pvUI\.TJJla €loEV, a�Aa TO a'Lerit]1TOV _TTUV TTaYTaxou a;l}.ldera� xaL -niv TTP Oş TO erw}.la XOl VWVlav TT\e; tVUXT\� }.lE}.l4Ja}.lEV� EV bEer}.lW TE €l val xal TEitdcpital EV aUTW n1V tVuXTlV AErEl , xaL TOV E� aTTOPPTt ­ TOL� AErO}.lEVOV AOrOV L}.lEraV Ei val, � EV <pPOU� n1V 4JUXTtV cpl]<1l V lL val' xaL TO ermlAalov aUTW, Wo-rr EP )E�TTEooXAEL TO , � ..... ,/ aVTpov, TOOE TO TTav - cSoxw }.l0l - AErEL v, OTIOU rE AUO'L v TWV bEO'J-LWV xa l ăVO&N €X TOU O'1TllAcdou -rT! tVuxnL q>TlO'l v Ei val n1V TIpOc; TO VOllTOV TIop dcxv 'E v bE <DCXlb� TIT€ pOpPU11O'L v aL Tlav TT\� EVTcxuita acp(�EWe;' xaL TTEp(cxSOl atTw aVEAitouerav TTdAl v <pEP0UO'l -rTIcsE, xaL XplO'€le; bE XaTaTTE}.lTTo�erl v ăAAa� EVTauita xaL XA�P�l xaL LUXal xaL avdrxaL . Kal EV TOUTOlC; ăTTaO'l }.lE}.ltVdJ!-EV� n1V T�e; tVUX�c; ă<pL �l V TTpOC; O'w}.la, EV Tl}.lalw TTEPL TOobE TOU TTaVTOC; AErWV TOV TE XOO}.lOV €TTal VEl xaL \)"EO� AErEl el val Eooa(}.lOVa TTtV TE 4JuXrîv TTapa araitou TOU bT\}.ll­ OUPiOU TTP� TO EVVOUV TObE TO ml.v Ei val bEOOcrital, ETTElbTl J/ , )/ c: 'j'" )/ C: ' ,lf-'UXT\� 1. ) ?" 'j'" OUX OlOV TE T\V EVVOUV }.lEV aUTO EoEl El val , aVEU oE TOUTO rEVEO'itaL .UH TE oLv tVUXTl h TOU TTavTo� TOUTOU XdPl V Ele; aUTO TTapa TOU itEOU >E TTE}.l<pitT\, 11 TE ExdcrTOU h}.lwv, TTpO� TO TEAEOV aUTO lL val EV_ VOT\TW L Ta , ' ETT€lbTl " EbEl """' , ocra , ( / L XOO}.lW, , ) aUTa TaUTa rEVT\ �WWV xal EV TW aleritT\TW UTTapX€l V . L L L -

u

"

/

,

)

,

-

'

L

"""

v

-

.

,

,

>

....

,

_

(2.f'QcrTE hlfL V eru}.llh(v€l TTEPL �e; h}.lETEpa� tVuX � TTap ' aUTO� J7�it€l V �TL-rftO'aerl '!.. E� avdrxT\� ECP�TTTE �ital xaL TTEPl , tVU((T\<; OA� �T\TT\O'al , TTW� TTOTE XOL VWVEl V O'WJ-LaTl TTEcpUXE, xal TTEPL XOO}.lOU CPOOEWC; OlOV Tl va bEL aUTov Tl, itEerital, , EV GJL ..... '/ ) / / tVuXT\ Evblal TaTal Exoooa €l TE avarxaerit€lO'a €l TE Tle; aAAo� TPOTT�' xal TTEPL lTOlT\TOU bE, ELTE opitwC; ELTE WC; h}.lETEpal tVUXal '(erw�, a� Eb€l erW}.laTa bLolxoooac; XElPW bl aUTWV ElO'W TTOAU buval, ELTTEp E}.lEAAOV xpa-rftcr€l v, erxEooeritEvT� }.lEV Civ ExaerTou xal TTpOC; TOV OLXELOV TOTTOV CPEp0}.lEVOU - EV bE TW ) , / I l C: ' TTaVTl TTaVTa EV OLX€lW xaLa cpu<n V X€l TaL TTOI\.I\. T\� oE xal"0XAWbOUC; TTpovo(a� bEO}.tEVWV - CiTE lTOAAWV TWV aAAOTp(WV aUToL� TTpOOTTlmOVTWV aEL TE EVbECa O'UVEXO}.lEVWV xal TTaO'T\� �T\,'tEla<; w� EV lTOAAn bUO'XEpEla b�O}.lEVWV . To bE TEAEOV TE OV xaL clxavov xal 'athapxE<; �aL OObEV EXOV aUTWL TTapci ,

,

.....

)

"

>

(

_

"

....

452


ENNEADA a IV-a, 8

(6), 1 -2

d i v i nul Pl aton, care a spus lucruri m u l te şi frum oase despre sufl et;

a vorbit adesea in lucrări le sale des pre sosi rea l u i <în corp>, astfel încât sperăm să ob � i nem ceva l i m pede de la el . Ce spune, dec i , acest fi l o sof? Se pare că n u s p u n e peste t o t acel aşi l ucru, pentru

a-i afla uşor i n ten ţ i a; dar, dispre ţ uind pretuti ndeni un i versul sen s i bi l şi dezaprobând inten ţ i a d e un i re a sufle tu l u i cu corpul , e l spune c ă <sufletu l > s e afl ă c a într- o Înch i s oare, c ă este În gropat În

<corp> 1 1 1 9 şi că, în m i stere, exi s ta o vorbă celebră care spunea c ă

sufl etu l "este in inchi50are" . Grota, l a el , ca ş i peştera l a Em pe­ docle, cred că simbolizează această lume unde, spune el , ascen­ s i unea s pre i ntel i g i b i l înseamnă p e n t ru� suflet e l i berarea de l an ţuri şi calea de urcare d i n peşteră 1 1 20. In Pha idros, <afinnă că> "pierderea aripilor" 1 1 2 1 este cauza ven iri i l u i aic i , şi că cicluri l e tem poral e l l 22 poartă sufl etul i arăşi în j o s , după c e o dată urcase, ş i c ă anu m i te j u decă ţ i 1 1 23, necesi tă ţ i , trageri l a snr ţ i ş i urs i te tri m i t Î n j o s al te <sufl ete>. În toate aceste pasaje este condam nată coborârea sufl etu l u i in corp. Dar, când vorbeşte in Timaios l l :!4 despre uni vers, <Pl aton> el ogi ază această lume şi spune că este lin zeu feri cit, că sufl etu l a fost dat de un dem i urg blln pen tru c a acest uni vers să fi e dăru i t cu intel i gen ţă, fi i ndcă e l tre bu i e să fi e intel i gent, ceea c e era i m pos i b i l Tară un asemenea sufl et. Aşadar, sufletul un i versului a fost tri m i s În <un i vers> cu acest ţel de zeu, ca şi <sufletul> fie căru i a dintre n o i , pentru ca <un i versul> acesta să fie desăvârşit. De aceea, în l umea sens i b i l ă trebui e să fi e tnt atâtea genuri de v i e ţ u i toare câte sunt in cea inte l i g i b i l ă.

(2.] Astfel, dorind să Învăţăm de la <Platon> despre propriul sufl et, ni se întâm pl ă să aj ungem şi la problemele l egate de suflet în general: cum anume s-a unit natural cu corpul şi, În pri v i n ţ a naturi i uni­ versu l u i , cum trebuie să presupunem c ă este ea, dacă sufletul o l ocui eşte, fie de bunăvoie, fie constrâns, fic altfel; şi despre creatoml <lui>, fie că acesta <I-a creat> bine, fie la fel ca pe sufletele noastre care, tocmai pentru că vor stăpâni corpuril e în care l ocuiesc, trebuiau să se scufunde foarte adânc în ele. Al tfel, fi ecare <parte> ar fi dis­ persată şi purtată spre locul pntrivit căci , in uni vers, toate sunt aşezate după natura lor în l ocul po trivit l 1 2 ), având ncvoie de o provi den ţă variată şi plină de putere), de vreme ce multe <forţ e> străine cad asupra lor mcreu, cle fi ind defi c iente şi având nevoi e de intreg ajutorul, ca unele ce se află în tr-o mare dificultate . Dar întrucât <corpul universul ui> este perfec t, potri vit ş i suficient sieş i şi nu are in

453


vSv

� 'U(\?notU. 11 5 -:oxux 51O'C'(P 5 -:0� �X)x 51Og9<b �UX 51U)nO{;l - 1113 lUX 51Ul0(\n (\3 (\ 13d(1)111D"(U� lUX (\ 13-b'-U110XUX lU�313"( U�(\ � UUn .o �� ' 5� Xo rfl 5U J 311�d-b'-(\:9 5�� ,? g �d3 U ( o/fI

P

°U!X20noox (\�ll �� 3r:?9� 13np(\09 1(\on1pd11� 510(\J3X� �11 �3 � (\ l l..O?c , y'{� '5DJ-b'- 5n)duxun �nx So(\Oll J3dx 5lu 131u11U (1)�UX U.oo0 1011 (\1.003 (\ Ul"(OX.DU( 5u 31.00 '00�0010� / , / 11 So�Un�.o- �d311 3�ol1y.n (\�(\ 139 dp1 (\?S'<10 0(\rD99dJ U.oY.Xog.ood li 1U-b'-.oU"(11nJ11 (\�ln0-b'-1ll� (\!fXO rfl (\� '?sU TI 3� 0 (\ 1311J 3'('(� �(\ u 3*n lU-b'-.o �3g �(\ U 3�y.n (\O �O '(\O��010� 3� ll..O� '5lu<1u 0(\ - �3X� , y'(,? 'O�3(\91� 00(\J3� r glLn 'll..O� 5?(\U JsUn '501.uTf�.o �O� 09?c (1).0),3 �1. 51(3 !fn 5u� '�Xorfl O� 10(\J1 (\"8 (\(1)�90� (\od3�51S'<10 '(\ltl.ou (\ l.olL'(Unl11 (\(1)110'( lUX (\(1)ln0-b'-1113 lUX (\(1)(\0S'4 UO lUX ' 1�1.3'rJ.J1 513.o1f�(\ 5iJ1. �11 (\Ol�)lJ.n� 3{ ;�9, 'U)(\(1)(\�OX ;;-rl�.o �11 �Xorfl 4 l U�3(\)nd3 Xoo<.? !} , 1g (\(1)1.(\S{ d?,l 0<)\1 0 (\UJ(\On1 '09<13 (\UOO0l151 d11 5001.90� �d311 (\� �ux (\"8 10),�OOl1� - 5pdod)1d311 � Xo rfl � 5p� 51,3 U�Un�.o p� (\(1)1.901. �ux dp1 1 .oU {;l)1.(\3, - (\U11 �1. d3� '(\(1)19'( (\ 13X?c Dn�.D �� �d11 (\01101. (\�1.'1U (\�1. �pXorfl (\(l)d?l..O'? (\�1. 3� 5p). O (\0(\3np},d':9 31.011�0 13Xdp11f1 �3':9 lil.ou ,5(l)X3(\U 19 d3110.I) 'lU(\ ....t.13 Li.l.OD (\ 1.oo.I m 'OOU11 31. (\010 un O,) '13U .I ...t ' .1 ( u.ooO},J, �UX u.oooX?c , ��O� OOJ91 ':9 },� (\ 1 .o<J<D p1.UX �O� l uilid9l..0311':9 X'10 !fXo rfl 3� � ' lU(\JXU 1011311 1(\od]3X (\3, ��(\U11 �O� (\!fXorfl (\� �01. (\� (\ 13X?c 01. 101J'( U?c (\"8 )('10 �3-b'- q (\,? TI (\U)1. 1p ' ?LL.o<J011n311 (1).oJ3 �� 51(3 (\lu.pX.o � (\� '?<.? (\ 1nU(\9g ' l (\01.1.J3dx �1. (\�n 5IJ.D9oX3d311� '511.t\9no13"( p,? (\ �3)(101g U1.(\U11J? (\�(\ud'10 (\O� (\ol1od� (\01. (\O.lOO� 5lLXocţ\ 5n13{;l 3g 5IJ.1 °U.oU"(l1TI1.llU(\U �3.oo dJ "5� �0(\3noiindll - oo� (\o�nd� O� - (\0(\3nouud11 o� 50011 /Ih Lldml\.rtD /13ru1011 1(\ ii 0->ldoo�nu u� 1 'XJ�ux;fiX)X 3 0 �1. ," ..... ..... , (J� , 3 " / 'tl OO"(O{;l'XJX 'UX1"(l.o'XJg 'XJl.D'XJ1.Dl113 / 1I\.on1'XJd11U .5o�(\llon.oo x 13.D1l3'(3X �n 1l0� : 59�I\.'XJll 'XJ;3"(?';11�� dp1 i;tu, V" ° 1\.131\.",1 1\.'200I\.Od11 ţ'l (1)�.oldu( (1).1 (\3 o� 13d1udJu So(\Od13X OO� Ul0(\od11 UDU11 UTI UO ' lU(\;3 00l. 1U� � n;n(\og o� oo� (\G.1. (\13X3du11 /uun(1).D (\�O.o(1)l1� tlXo� t\o (\�XUX 00 5� '�Ull- o� S(T)lgnd � 13.oUX101g�O.o 501.(\X)Il �o� (\�' d3�.o� (\��<1� �UX 3�9� ' 1"-0(\ 1� So(\ 1� JguTI (\(1)�pn(1).0 (\�� 1'XJ(\ 13 5��(\� !f TI �� 51,3 lD�U1..o J dJ,? 3�9, '(\ -:3X101<.? (\on.o9X (\O� U�(\U11 lUX (\ 13do110d(1)3�3n (\lu.ou lUX (\U.o13-b'-(1)3'(3� '5'nJ"(3� �� lo(\�l 5lLt\]3)(� , �3n 1,3 '�nd��3,i4 (\� �n)( l.oUdJ JUX �1\1 ° l.o13.D9dll '? <.?<10 (\ 1.0 1311Jt dp1 (\�g<10 oU.oOOX.o]lll 3��0 u.oooX?c 5uJ no{;l111� ,.l�O 13X� P':9 �ux ll��u� '(\ 13"(51{;l� �Xorfl 3XOdJ911 5� �ux o lU� �3<.? 50�un .D�3"(3X (\O �O 50�Xudg (\ l.o�dJ .1

(

.......

(

_

_

_

.1

.le

(

_

N I . LO" l d


E N N E A D A a I V-a, 8 (6), 2-3

el n i mic contrar propriei naturi, are doar nevoie de ceva ca o scurtă ponmcă. I ar sufletul lui este mereu aşa cum vrea în mod natural să fie, fără să aibă dori n ţ e sau să sufere, căci "llimic Illi pleacă <din co/pul 1 26 universului> şi Ilimic JlII i se adaugă" 1 . De aceea şi spune <Pl aton> că <s u fl etul> nostru, dacă s-ar al ătura <sufl etului> desăvârş i t, 27 deven ind aşa şi el însuşi 1 1 , ar umbl a în s ferele superioare şi ar guverna întregul un i vers. Când el se abţ ine să intre în corpuri sau să apar ţ i nă vreun uia, atunci ar gu verna lesne uni versul împreună cu <sufl etul> universal . Nici nu ar fi rău pentru suflet să-i ofere oarecum corpului posibil i tatea de a fi i n ţ a şi de a fi i n ţ a bine, întrucât nu ori ce providen ţă care are în grijă ceva inferi or îl opreşte pe autoIllI ei să rămână în lumea cea mai bună. Căci grija faţă de uni vers este dublă: una uni versal ă, printr-o po ru n c ă a ordonatoru l u i dată cu o neabătu tă suvcran itate regală, al ta parti c u l ară, printr-un con tact cu l ucru l 2 produs, care u m pl e agentu l cu natura <subi ectu l u i > ac ţ ionat 1 1 8. I n trucât el zice c ă s u fl e t u l d i v i n guvern ează a ş a etern întregu l cer, ţ i nându-se în l umea superi oară, dar tri m i ţâ ndu-şi puterea sa ultimă în interioru l l um i i , s-ar putea spune că zeul nu are v i n a de a ti pus sufletul l u m i i Într-un loc i n feri or, iar sufl etul nu ar fi l i ps i t de ceea ce are natural dintodeauna şi va avea etern, fi i ndcă el va avea m ereu, con tinuu şi fără în ceput ceea ce nu deţ i n e contra naturi i . Fii ndcă <Pl aton> spune că suflete l e astre l or sunt <l cgate> de corpuri le l or ca şi <sufletu l uni v ersal> de un i vers (căc i le include corpuri l e în m i şcări l e circulare ale sufletului 1 1 29), el poate m en ţ i n e ş i feri cirea cuven i tă <astrelor>. Sun t î n s ă două m o t i v e pentru care un i rea sufletu l u i cu corpul este necon venabi l ă : fi i ndcă devine o piedică pen tru actel e gândiri i şi fi i ndcă umple <su fl etu l > cu plăceri, c u dori n ţ e şi cu dureri 1 DO. N i c i unul din aceste l ucruri nu i s-ar putea petrece unu i s u fl et ce nu s-a scufundat în corp, ce nu aparţ i ne <unui corp> şi nu a devenit al l u i , dar căru i a <corpul> i -ar aparţ ine ş i ar fi astfel încât n i ci nu i-ar l i psi n i m i c, nici n u ar dori n i m ic, după cum n i c i sufletul n u s-ar umple de dori n ţ e sau de spaime. Căci n i mi c c u m pl i t nu se va mai vădi vreodată în pri v i n ţ a unui asemenea corp şi nici o grabă n u îl va determ ina să înc line spre ceva i n feri or, n i c i nu îl va distrage de la con tem pl area s u pe-rioară şi feri c i tă 1 1 3 1 , c i se va îndrepta mereu s rre <ce l e s u peri oare>, guv ernân d uni versul cu o pu tere neobosi tă.

[3. 1 Să ne referi m acum Ia s u fl e tu l u m an , despre care < P l aton> spune că suferă toate rel ele ş i că este neferi c i t în corp, fi i nd copleş i t de ignoran ţ e, de pofte, de temeri ş i de cel e l a l te re l e,

455


PLOTIN

xal b€cr}.lOe; TO crw}.la Xal Tac.pcx;, Xal b xocr}.loc; ainn cmijACXLO'V Xal ({'VTPO'V, ll'VTL 'Va yvW}.ll1'V ou blcXc.pW'VO'V EX€l EX �W'V aLTlW'V ou TW'V aUTW'V -Die; xatJ-ooou, 'VU'V A€jW}.l€'V . " O'VTOe; TOL 'VU'V lTa'VTOc; 'Vou E'V TW -Die; 'Voijcr€� TOlTW� OAOU T€ xal lTa'VTOe;, 0'V )/ (: , "" , , (: , xoo}.lo'V , � ' _Il.a, O'VTW'V 011 o€ xal, TW'V €'V TOUTW u €}.l€u 'V011To'V Tl _Il. " ,, " / , lT€Pl€X0}.l€'Vw'V 'VO€pw'V 8u'Va}.l€w'V xaL 'VOW'V TW'V xatJ-€XacrTa , t" , t" , (: , \ \ ' €le; \ \ ' - lTo/\/\ae; \ \ ' "€o€l xal, "aL, lTO/\/\OL a/\/\ ou jap €le; }.lo'Voc;, l.JJuxa'c; xal }.lLa'V il 'Val, xal EX -Die; }.lLae; Tae; lTOAAa'c; blac.pOpouc;, l.JcrlT€P EX j€'VOUC; E'VOc; ELb11 Ta }.lE'V el}.l€L 'VW, Ta bE X€LPW, 'VO€pWT€pa, Ta b �TIO'V '€ 'V€pj€La TOlama. KaL ra'p Ex€L ,.. t'" ....... €'V TW 'VW TO }.l€'V 'VOUe; lT€Pl €XW'V 6u'Va}.l€l TaAAa OLO'V '(WO'V }.lEŢa: Tri b€. E'VEpjE(a exaaTo'V , & bu'Vcl}.lEl TTEPlElXE tJ-aTEpo'V ' alo'V €'l lTOAle; €}.ll.JJux�e; �'V lT€Pl €XnXl1 E}.ll.JJ uXW'V ăAAW'V, T€A€ ­ LOTEpa }.lE'V � lTOA€We; xal bu'VaTwTEpa, OUbE'V }.l11'V EXWAU€ -Die; au-r1ic; c.pOO€We; il 'Val xal Tae; ă-AAae; . "H we; e:x TOU lTa'VTOe; lTUpOe; TO }.lE'V }.lEŢa, TO 6E }.ll Xpa lTUpa EL 11' EcrTl b€. � lTacra ) / ( ....... , " ....... ' t"' '" , ( J , OOOla 11 TOU lTa'VTOC; TTUP0<i' J...LaAAo'V b€ ac.p 11e; xal 11 TOU TTa'VTOc; . \1' ux�e; bE €Pjo'V Tlle; AOjlXWTEpae; 'VO€L'V }.lE'V, ou TO 'VO€L'V bE }.lo'Vo'V' T( jap el'v xaL 'Vou bLac.pEpOL ; npooAa�oucra jap TW 'VO€pa il 'Val xal ăAAO, xatJ-o 'VOue; oux E}.l€l 'VE'V' EX€L T€ EPj�'V xaL aUTij, ELlT€P lTa'V, o Ea'V � TW'V 'V011TW'V . BA€lTOOOa bE lTpOe; }.lE'V TO lTPO EauT�e; 'VO€L , Ele; �E €auTIl'V TO }.l€'r' aUTIl'V o XOO}.l€L T€ xal blOlX€L xaL ăpX€l aUToD' OTl }.l116E olo'V T€ �'V 8u'Va}.l€'Vou Ec.p€S�e; xal )/\ crT�'Val Ta lTcX'VTa E'V TW 'V011TW, '" , � ,. )/ , (: , \ ' \ o€ El 'Val , €l lT€P a/\/\ou j€'V€cru }.l€'V, a'VajXalOU ' _Il.al ....... '€/\aTIo'Voe; , , , xal TO lTpO aUTOU . ""'-1

-

)

--

,

,

-

l.

/

1..

/

L

)

[4.1 Tae; 811 xatJ-€XacrTa l.JJ uxae; OpeS€l }.lE'V 'Vo€pa XPw}.l€'Vae; E'V -r1i ES 00 EjE'VO'VTO lTPOc; aUTO ElTlcrTpoc.pn, bU'V�}.ll 'V 8E xaL Ele; Ta 'E lTL nib€ Exoooae;, olcX lT€}) ' c.pWc; €Sl1P� €'VO'V }.lE'V XaTa Ta ff.'VW �ALOU, T� bE }.lE,,[, au"['o OU c.ptJ-o'VOU'V -Die; X?pllr Las; , cmfuJ.o'Vae; }.lE'V 1L 'Val }.l€Ta � DA11e; }.lE'Voooae; E'V "['ttJ 'V011TW, E'V oupa'Vw bE " }.lETa -Die; ....OA � aU'VblOlX€L'V EX€L 'Vn, ola dl ....... ...&.. ... .......J.. ) / / j3aalA€l TW'V lTa'VTW'V xpaTOU'VTl <J1NO'VTEe; O"U'VblOlXOOOL'V €X€l 'VW OU xa"['aj3aL 'V0'V"['€e; 008' aU'[Ol alTO TW'V "j3acrlAELW'V" "['OlTW'V' ..... ) / xal jap €lcrl'V O}.lou €'V TW aUTW TOT€ . M€Tal3dAAoooal b€ €X TOU ( "" , t" , L "'O/\OU \ Ele; TO" J...L€Poc; TE €l 'Val xal €aUTW'V xal OlO'V xa}.l'Voooal ) "['O cru'V aÂAW il 'Val a'VaXWPOlXrL 'V Ele; TO €aUTw'V €xaaTTl�'OTa'V � b11 TOU"['O 8L� XPo'Vw'V lTOl D c.p€ujoooa TO lTa'V xal -rTl blaxpLcr€l 1.. ,

(

""'-1

)

.......

,

""'-1

"

,

456


E N N EADA a I V-a, 8

( 6), 3 -4

pentru care trupu l este Închi soare şi m ormânt, i ar uni versul cavernă şi peşteră. Dar o astfel de doctr i n ă nu este i nco eren tă, datorită d i feren ţ ei di ntre cauze le coborârii <sufl etul u i > . Deoarece toată i ntel i gen ţ a se afl ă Întreagă şi u n i ve r s a l ă pe t ărâmu l i nte l ec ţ iei, numit de n o i " l ume i n te l i g i bi I ă'� ş i pentru c ă În ea sunt cupri nse facu l tă ţ i l e i n telectuale şi intel igen ţele individuale " 3 :! (ea nefi i nd doar una, ci una şi m u l t i p l ă), ar trebu i s ă e x i ste În act şi sufl ete multi ple şi unul s i n gur, şi mai multe di feri te din unu l s i n gur, ea speci i l e unu i gen u n i c , unel e mai bune, al tel e mai rele, un ele mai i nte l i gente, altele mai pu ţ i n inteli gente. Căci ş i acol o,1n inte l i gen ţ ă, există ea <Însăşi>, care le cupri nde În poten ţ ă pe celel alte ca un mare vi e ţ u i tor, precum şi <intel igen ţ ele> parti culare, care cuprind în act ceea ce ea cuprindea în potcn ţ ă: ca şi cum, dacă o cetate însufl e ţ i tă ar cuprinde alte fi i n ţ e însufl e ţ i te, i ar <sufletul> cetăţ i i ar fi mai desăvârşi t şi mai puterni c, nimic nu ar Împiedi ca cel e l al te suflete să aibă aceeaşi n atură. Sau, tot aş a cum ar proveni din tr-un foc uni versal unul mare şi al tele mici : întreaga esen ţă ar aparţ ine focului universal , s au, mai degrabă, de la ca ar proven i şi <focu l > un i versal . Sarcina sufletu lui (c are este mai degrabă raţ i onal) este gândirea, fără a fi doar atât: căci <atunci> cum s-ar mai deosebi de i ntel igen ţ ă? Adăugând la faptul că este intel ecti v şi al tceva, prin care nu ar rămâne doar i n teli gen ţă, <sufl etul> mai are o datorie, ca ori ce al t intel i gi bi l . Pri vind spre real i tatea anterioară lui, el gân deşte; pri vin d la sine, el ordonează, guvernează şi conduce ceea ce îi urmează I I 3 3 , căci În i ntel i gibi l n i m ic nu poate fi În repaus total , dacă al tceva se poate produce după el, fără îndoială ceva inferi or, dar necesar ca şi fi i n ţ a superi oară .

[4.1 Sufl etele parti cul are, care <îş i > fol osesc dori n ţ a intelectuală în convers ia lor spre fi inţa din care provin şi care au putere şi asu pra celor păm ântene (ca l umina care nu refuză să guverneze lumea

i n feri oară ei, deşi depinde de soare între cele de sus), trebuie să fie l i psite de suferi n ţ ă, căci ele rămân În l umea i n tel i gi b i l ă împreună

cu <sufl etul> uni versal şi împart cu el domni a În cer, asem en i cel or care, al ăturân du-se unui rege care stăpân eşte uni versu l , guvernează cu el fără a mai coborî din l ocuri l e regale. I ar <sufletel e> atunci se adună la un l oc, trecând de la Întreg spre parte şi s pre faptul de a-şi aparţine, ca şi cum le-ar fi greu să fie reuni te cu al tu l , şi revin fiecare spre sine. Când <sufl etul> face aceasta mult timp, fugind de întreg, rămânân d di sti nct, fără a pri vi spre l umea i n tel i gibi l ă şi

457


PLOT I N

(hTOO"TaO"cx XCXL }J.-rl lTP� - Ta V011TOV �A€lTŢ],.. }J.€PCX; YEVO}J.€V11 ....... }J.OVOUTaL TE xaL aO"tJ-EVEL xaL, lTOAUlTpar }J.OVEl....... xaL lTPCX; }J.EPO� �AElTEl xaL TW alTa 'tOU OAOU XWPLO"}J.W ev�....Tl VCX; ElTL�aO"a xaL .. TO aAAO lTav <puroooa, EAtJ-oooa xal O"Tpa<pELO"a El� TO EV EXEL VO lTA11TIO}J.EVOV tmo TWV OAWV xaL mlVTWV, TOU 'TE OAOU a'JT€O"Tll xaL Ta xUtJ-ExaO"TOV }J.E'ta lTEpLO"TaO"EW� bLOLXEL E<pUlT­ TO}J.EV11 11b11 XUL tJ-EpalTEUoOOa Ta E�WtJ-EV XUL lTUPOOOU xal: bOOU aiJLou lTOAU €L� Ta €lcrw .' /EvtJ-u XUl crU}J.!XxlVEL UUTn Ta AErO}J.EVOV lTTEPOPPU11O"UL xaL EV bEcr}J.OL� TOL� TOU crW}J.UTO� rEVEatJ-UL Ct.}J.apTOUCJŢJ TOU a�Aa�ouc; TOU €V Tn 6tOLX-rl<rEL....... TOU ,.. , ,.. XpEL.... TTOVO�, o 11V lTUpU T11 l.JJ UXl1 Tl1 OAl1' TO 6E lTpa TOU 11V ''' )/ nUV'tEI\.WC; CX}J.El VOV avaupa}J.oucrn EL ,l\.l1nTaL ouv nEO'ouO'a xal, lTP0C; TW 6Ecr}J.W... ...... oocru xaL -rTI �'t crtJ--rl<rEL EVEprOooa 6La Ta .... XWAUEO"tJ-aL TW vw EVEPŢELV xaTapxa�, TEtJ-a<ptJ-aL TE Ae:ŢETUL � / , V011O'l , v ,I\.Ue:O'u , L/ EL CXl/ XUl, ,EV O"lT11I\.ULW vaL, ,e:'JTLcrTpa<pELcra uE' 'JTPO� TE EX TWV bE�}J.WV xal: ava�UlVEl v, OTUV apX-rlV Aa�ll E� ava}J.,Vtlcr€W� tJ-EacrtJ-aL Ta OVTa' EXEl rap LL aEL ou6ev �TTOV ( , ' 'ţ ' / / (l. Ll-'lOl E� avurx11� TOV TE UlTEPEXOV Tl . r l' rVOvTal ouv OLOV U}J.<p EXEL �LOV TOV TE EVTaUtJ-a lTUpa }J.EpO� �loucraL, lTAELOV }J.Ev TOV EXEL , al buvaVTUl lTAELOV TW vw O"UVEL VUl, TOV be EVtJ-abE lTAELOV, a).� Ta EvaVTlOV il <pfuEL L fj Tuxal� UlT�P�Ev ,( 'A b-rl UlTObELXVU� o nAaTwv i1PE}J.U, OTE bLUlPEL aUTa EX TOU OOTEPOU xpaT11PO� XUl }J.EP11 lTOlEl , TOTE XUl <P11O"l v avarxalov EL,.. VUl €l� YEVEcrl v EA\tEL v, €lTEllTEP EYEVOV'tO }J.EP11 'TOLalHa, E'l be A€rEl O"lTELpal TOV tJ-EOV aUTa�, olhw� aXOOOT€OV, WO"lTEP OTav xal AErOVTa xal O� OV b11}J.11rOpOUVTU lTO l n' a. rap EV .... )Ecrn, TWV - (/OAWV, TaUTa 11 UlTOtJ-EcrL� rEV\Ja TE xaL, lTOLEl....... <pUO"El €l� bEL�l v lTpOOrOooa E<PE�� Ta aEL olhw rl r�O}J.Eva TE XUl OVTU, ....

,

"

.......

"

l.

.......

)

.......

_

,

...

(

"\.

>

l.

....

-

,

-

_

/

L

_

....

,

t-

-

/

-

, l

,

-

)

....

L

,

-

L

C,

-

....

....

-

'

-

(/

'

L

l.

,

1

_

s:

L

,

,

1

/

"

.......

c

_Il.

I

/

(

c

....

)

.....

li

r 5·1 Ou TOL vuv bLU<pWVEL aAA �AOL� Ti TE €L� r€VEO"l v O"lTopa Ti TE €l� TEAEewcrl v xatJ-ObO� TOU lTUV'tO�, 11 TE beX11 't0 TE crlTtl­ AULOV, 11 TE avarX11 TO TE exoucrlov, ElTEelTEp EXEL Ta exoucrlov 11 avaŢX11 , xaL Ta EV xaxw TW O"W}J.aTl lL val' OUb' 11 'E}J.lTE6oXA€OU� lpUr"Tl alTa TOU tJ-E�U �aL lTAaV11 000 11 U}J.upTLa, 'Eli" TI 11 bLX11, 000' 11 'H paxAEL TOU aValTaUAa EV Tn <purn. 000 ' OAW� �o EXOUO"LOV T�� xatJ-obou xaL Ta aXOlxnov, �o,') n�v }J.EV rap ) , ) .... lOV ElTl TO XElPOV axoucrLOv, <popa rE }J.11V OlXElU lOV lTacrXOV Ta XElPW EXEl v AEŢETUL n1v ' €<p ' &� ElTP��E 6(X11V .

"

,

""'"

-

'

458

....

"


E N N E A DA a I V-a, R (6), 4- 5

deven i n d o parte, el se izol ează, sl ăbeşte şi

Sl:

ri s i peş t e În m u l te

fapte. Atunci el pri veşte doar spre ceea ce este parţ i al ş i , În sepa­

rare a l u i de În treg, ia În stăpân i re un s i n gur l ucru ş i , fug i n d de orice alt în treg, pl eacă ş i se În toarce spre acel l ucru un i c , l o v i t de toate l 4 cele lal te l ucruri În ori ce fe l 1 1 . El se în depărtează de În treg ş i dom­ neşte asu pra fi ecărui i n d i v i d ual dat În tr-un context, ataşân d u-se de 1 1 35 e l , În grij i n d u-se de cele exteri oare, fi i n d prezent şi a dân c i n­ du-se m u l t În ele. A i c i are loc pomeni ta "pil!n/erl! a aripilor" ş i "sos irea

lu i

tn lallţurile trupulu i",

deoare c e

ş i -a

vătămat

n e v i n o vă ţ i a guvern ări i l u m i i s u p eri oare, pe care o avea al ături de sufletul uni versal , i ar această stare anterioară era, cu s i g uran ţă, mai

bună pentru <s u fl e t u l >

care

t i n d e a în sus. I ar

o

dată căzut, este

înl ăn ţ u i t şi ac ţ i on ează pri n sim ţuri , fi i ndcă la început este îm p i e d i c a t

să ac ţ i oneze pri n inteligen ţ ă. Se s pune că es te îngropat <în trup> ca

Într-o peşteră, dar, În torcându-se spre gândire, este el i b er at d i n l an ţ uri ş i se înal ţă, d e îndată c e aj unge s ă con tem p l e real i tă ţ i l e prin

ream i n tire, căci e l are mereu ceva care rămâne

C ll

n i m i c m ai pu ţ i n

acolo sus. Aşadar, <sufletele> trebuie s ă aibă o v i a ţ ă dubl ă, ş i anume pe cea de acolo şi pe cea de a i c i . C e l e ce sun t m a i capabi l e să se al ăture i ntel igen ţ e i o au mai m u l t pe eea de ac olo, i ar cele cărora l i s-a dat con trari ul < o trăi esc> mai m u l t pe cea d e ai c i , fi e natural , fi e Întâmpl ător. Pl aton, i n s i n uând subtil acestea când le separă din cel de-al doi lea crater I 1 36 şi le preface în părţ i , spune că este necesar să i n tre În exi ste n ţ ă, tocmai fii ndcă ele au deven i t părţ i . I ar dacă s pune că zeul l e-a semănat, ac est lucru trebui e În ţ eles În acel aşi

sens În care <Pl aton> Îl făcea pc <dem iurg> să vorbească adresându-se 137 <zeilor ccleşti > 1 . Căci pl anul <di scursului> generează şi produce ce le existente În natura uni versu l u i , expunându- I e succesi v pe cele

care d e v i n ş i s un t e tern 1 1 38 .

[5.1

Aşadar, <tezele unnătoare> nu se contrazic: nici semănarca <sufl e­

tul ui> În vederea n aşteri i , n i c i coborârea < l u i > în vederea perfec ţ iu n i i

u n i versulu i , n i ci j udecata ş i peştera, n i c i necesitatea ş i l ibera voin ţă, deoarece neces i tatea con ţ ine l i bera voin ţă, n i ci fi i n ţarea în corpu l cel rău, n i ci fuga de zeu şi rătăc i rea <pomen i tă de> Empedocle, n i ci vina d i n care vine judecata, n i c i re pausul În fugă al l u i Heracl i t şi n i c i , în gcneral , co bor ârea voluntară ş i cea involuntară. Căc i, deş i oricine merge i nvol untar spre mai rău, o face totuşi prin tr-o m i şcare propri e, i ar când îndură lucrurile mai rele, În seamnă c ă este j udecat pcntm

459


PLOT I N

Vo

/ , , (: / (: TaUTa lTaaX€l v xal, lTOlEl V 11 avaŢXalOV TaV oE alOlW� <pOOEWe; VO}J.W, TO bE cru}J.�al vo'J E'Le; eXAAOU TOU XPE(av EV TŢl L "'" xaTa�al VOV alTO TOU LllTEP al.lTOV, tJ-EOV E( ne; npocrobw a1TaVTa A€YOL x�:(LalT€}J.�al , oux âv acru}J.<pwvoe; OUTE rn aAl1tJ- E La OUTE EaUTW âv e'C11 . KaL yap a<p ' �e; apx� €Xa�Ta, El X�L Ta }J.ETa�u lTOAAa, xaL Ta EcrxaTa Ele; aUTr1V ava<p€pETal . Lll TTIie; bE....... T�e; u}J.apTLae; oucrlle;, TIie; }J.E'J ElTL -rn TOU xaTEA tJ-El v al Tla, ( Tl1e; bE ElTL TW EvtJ-abE YEVO}J.EVl1V xaxa bpacral, blXl1 11 }J.EV ...... " EcrLl v aUTO TOUTO, O lTElTOVtJE xaTEA tJ-oucra, Tl1e; bE TO EAaTIOV ELe; crw}J.aTa eXAAa buval xaL �aTTov EX XPlcrEw� -rÎie; xaT' cX�Lav - o 81l -\tEcr}J.W tJ-E LW Yl YVO}J.EVOV bLa TOU Tr� xpLcrEwe; "'" "'" / � / L )ovoJl.aTOe; '/ 0llll.ouTal - TO TT\C; xaxlac; aJl.€TpOV €LuOe; Jl.El'{OVOe; xaL T�e; 8LXl1e; i1'S(wTal ....�1TLcrTacr(a n vU}J.€VWV .. ...... " ,.. balJl.OVWV . OUTW TOL xaL1TEp oucra tJ-ELOV xaL EX TWV TOlTWV TWV ă.vw EVTOe; Yl VETal TOU crW}J.aTOe; xaL tJ-EQc; otaa o ucrTEpoe; POlTTI aUTE�oucrLW xaL aLTLe( buva}J.EWe; xaL TOU }J.ET' ) , ';, ( , )/ aUTllV xocrJl.11<J"El wc:SL EpXETaL' xav }J.EV tJ-aTTov <puYTI, OUCEV �E�AalTTal yvwcrL v xaxou...... lTpocrAa.�oooa xal <pUcrL v xaxLae; yvoucra Tae; TE buva}J.Ele; eXyoooa auTIie; E'l e; TO <paVEpov xaL bEl�acra Epya TE xaL lTOl ilcrEle;, â. EV TW acrW}J.aTW i1PE}J.OUVTa }J.aTl1V TE âv �v Ele; TO EVEPYEl v cXEL o�x 'lovTa, T�V TE l.JJUXTlV aU-rrlV EAatJ-EV âv â. 1L XEV oux Ex<paV€VTa OOOE TTp60bov Aaf36vTa' El lTEp lTaVTaxOu 1, 'E V€pYELa -rrlV buva}J.L v EbEl �E ,, ( / Elcrav xaL" oux xpu<pu Elcrav,, av alTavT1l xal OLOV a<pa'Jlcru ,.. )/ ,... ...... " ...... )/ ...... oooav }J.l1bElTOTE OVTWe; oooav . Nuv }J.E'V yap tJ-au}J.a EXEl TWV "'" / / ' , C/ EVUUV Exacr;oe; �la Tl1� lTOlXLII.lae; TWV E �W, OLOV EcrTl V EX TOU Ta, y Aa<pupa TaUTa cpacraL . 't"

,

L

"

)

.......

,

)

,

/

c

"

,

1..

,

_

c,

,,1.

,

)/

C' , o€

\

't" <;:

,

L

,,

1..

,

_Il. "'"

,

(:

,

"'"

t-

/

,,

,

,

"'"

î

, 1..

""""

......

_

(:�

,

c,

/

>1

,

_

,,

)

L

,

,

_Il. "'"

lI<e

t-

[6.1 E'l lTEp otv bEL }J.r1 €V }J.o'Jov e'L 'Jal - EX€XPUlTTO ,ap âv navTa }J.op<pT]v EV EXE(VW oux '€X0'JTa, 000' a\; u�Pţ( € TL TWV OVTWV (J'TaVTOC; EV aUTw �XEl vou, 000' âv TO lTA�\toc; l1V â'J TW'J OVTWV TOUTW'J TW'J alTa TOU EVOe; YEVVl1tJ-€'JTWV }J.TI TWV }J.ET' aUTa TT]V lTP0cx5ov Aa�ovTwv, â. l.JJuxwv ELAl1XE Ta�L v - TOV aUTOV TPOlTOV OOOE l.JJuxae; EbEl( }J.OVOV Et val }J.TI TWV bl ' aUTae; YEVO}J.EVWV <paVEVTWV, EL lTEp ExacrTTI <pUcrEl TOUTO E'JEcrn TO }J.ET' aUTr1V lTOLElV xaL E�EA(TIEcrtJ-aL LolOV cr1T€p}J.aTOC; EX TLVoc; cX}J.EpOUe; apx�e; Ele; T€AOe; TO alcrtJ-l1TOV 'LOUcr�, }J.€VOVToc; }J.Ev aEL TOU lTPOT€POU �v/ T� o'LxELa €bpa, TOU, bE, }J.ET' aUTO olOV J , �/ / " , / (: YEVVW}J.EVOU EX ouva}J.EWe; a<paTOU, 0011 EV EXEL VOLe;, l1V oux ,

,

)/

L

"

L,

460

,

......

)/

,


ENN EADA a IV-a, 8

(6), 5-6

faptele sal e. Dar, dacă faptul de a suferi şi cel de a realiza aceste lucruri sunt mereu constrângeri l e unei legi naturale şi dacă cel ce resimte pe tot parcursul său nevoia de un altu] l 1 39 coboară de la cel superior lui, când cineva ar spune că un zeu ]-a trimis în jos, el nu ar fi în dezacord nici cu adevărul, n i c i cu sine. Căci până şi cele mai îndepărtate lucruri sunt readuse la acelaşi princi piu din care provin, deşi i ntermediarii sunt numeroşi. Greşeal a <sufletului> este dublă: una ţ ine de cauza coborâri i , alta de re lele săvârşite o dată aj uns ai ci. Pedeapsa pentru <prima> este tocmai ceea ce a pă ţ i t coborând, i ar pentru cealal tă, ea este mai blândă, <şi anume> faptul de a se scufunda pentru un timp mai scurt în alte corpuri 1 1 40, potri vit judecă ţ i i după meri t. Căci prin tennen ul ,iudecată" se i l ustrează ceea ce s-a întâmpl at prin legea divină, i ar fe lului ne măsurat al răul ui îi revi ne după meri t o pedeapsă mai mare sub supravegherea unor dai moni pedepsi tori . As tfe l , deşi d i vi n şi sos i t din regi u n i l e superi oare, <sufletul> aj unge în corp şi, fi ind cel din urmă zeu, vine aici printr-o în c l i n a ţ i e spontană, datorită puteri i sale şi pen tru a ordona cel e de su b el . Iar dacă fuge cât mai repede, nu este vătăm at cu n i m i c pentru că a depri ns şti in ţa răul ui , pen tru că i - a cunoscu l natura, pentru că şi-a man i festat puteri le urmări nd o aparen ţă şi pen tru că ş i - a arătat fapte ş i ac ţ i un i care, fi i nd i n ac t i v e în <lum ea> incorporală, ar fi rămas în zadar, căci nu s-ar fi actual i zat n i c i ­ odată 1 1 4 1 . Sufl etului i-ar fi scăpat <tocmai> cele posedate de el, ivit şi nu s-ar fi m an i festat 1 1 42 . C ăci actul indică dacă el e nu s-ar pretutindeni o poten ţ ă <care ar rămâne> total ascunsă şi invizi b i l ă şi care, d a c ă nu s-ar real iza c u adevărat, n i c i nu a r exi sta n i c i odată. De fapt, fiecare îşi adm iră cele i nterioare în nume l e une i varietăţ i exterioare, ven ite din făptuirea unor l u cruri <atât de> rafinate.

fi

[6.] Aşadar, nu trebuie să exi ste doar unul , c ăci toate <lucruri le> ar

rămâne ascunse, fiind infonne în el , şi n i ci una dintre fiin ţ e n-ar ex ista cât timp ar rămâne în el. Dar nici mul ţ i mea fi in ţelor generate

din unu nu ar exista, dacă nu s-ar m anifesta cel e care au dobândi t rangul de sufl ete. Tot aşa, nu trebuie să existe doar sufl ete , fără să

apară fi i n ţ el e generate prin ele, de vreme ce îi este propriu fiecărei naturi să producă ceva după ea şi să se desfăşoare ca dintr-o să­

m ân ţă, dintr-un pri ncipiu indivizi bi l îndreptat spre ţ elul care este sens ibi l ul l 1 43 . <Fi i n ţ a> superioară rămâne în j i l ţ u l propriu, dar cea

următoare este ca şi generată de o putere inefab ilă, asemeni cel ei d i n

<fi i n ţele su perioare> şi care nu trebui a s ă stea pe l oc, ca şi c u m ar

46 1


PLOT I N

€bEL OTTpaL atov TIEPL rpal.JJavra q>tJ-6vw, XWpEL V bE aEL, EWC; ElC; €crxaTov J.lEXPl TOU buvaTOU Ta m{VTa llxn a'l TLa buva­ J.lEWC; aTIAETou ETIL miVTa TIap ' atrrTlC; TIEJ.lTIOlJ�l1C; xa� oooEv TIEPLlbE� aUTlic; bUVaJ.lEv11C;..... ... Ou rap b1l �v â ExwAuEv (OTlOUV - aJ.lOlpov )/v ăJ.lOl pOV El.,... vaL q>UcrEW� cqau ou, xau ocrov ExacrTov OlOV T' �V J.lETaAaJ.l�avElv . ('lT' ouv �v aEl � Tlic; UA11C; q>UcrlC;, oux o�OV TE �V aUT-rlv J.l-rl J.lETacrXE� v oLJcrav TOU TIacrl TO aratJ-ov xatJ-ocrov buvaTaL ExacrTov XOPTlIOUVTOC;· E'LT' 1"lXOAOUtJ-11crEv E� � rEvEcrlc; aUTTlC; TOLC; TIpa aUTTlC; al TLOlC;, 006' WC; ,.. ) )/E:OEl ,.. avarX11C; / XWPlC; El val , aouvaJ.lLa npl v ELc;" aUTTlvEA El....... cTTavToc; ,.. ,.. TOU xal TO EL val OLOV EV xapl Tl ouVToc;. uEL �lC; OUV TWV apLcrTWV €V VOTlTOLC; TO 'E V alcr\t11TW xaAAlO"TOV, TIic; TE bUVaJ.lEWC; -rTlC; TE aratJ-OT11Toc; aUTWV, xaL cruvEXETal TIaVTa ELcraEl Ta TE v011TwC; ni TE aLcr\t11TWC; OVTa, Ta J.lEv TIap' aUTwv OVTa, Ta bE J-LETOXn TOUTWV TO El val E'l craEl Aal3OvTa, J.llJ.loUJ.lEVa T-rlV v011T"TÎv x�tJ-6crov buvaTal q>OOL v . "

)

,

t"'

"

c::

"

,

,

/

_Q.. "

_Q..

}

)

,

<:: 1:

c

1\

-<t

t'"" "

(/

) '\ el u

V

-

,

/

L

17.1 Ll l TTlic; bE q>UcrEWC; TauT11C; 0OOl1C;, v011T11C;, T11C; bE alcr­ tJ-11-rTlC;, ăJ.lELVOV J.lEv l.JJuxn EV TW V011TW elval , avarX11 rE J.l"TÎv €XEl v xaL TOU alcrtJ-11ToU �ETaAa��avEl � TOlaUTrjv q>OOl v EXOU­ crn, ....xal oux aravaxT11TEov aUL"ilv eauTn, El J.l-rl mxvTa EcrTl TO ... ....... XpEl TTOV, J.lEcr11v Ta�l v EV TOlC; OUcrl v ETIlcrxouCTav, tJ-Elac; J.lEV J.loLpac; oooav, EV €crxaTw bE TOU V011TOU oLJcrav, WC; oJ.l0pov " / / TWV TIap oooav Tn cucr\t11Tn q>UCTEl blbovaL J.lEV Tl TOUTW )-' aUT11C;, aVTlAaJ.ll3dvEl v bE xal TIap aUTOU, El J.l11 J.lETa TOU aUTlic; acrq>aAouc; eSlaxocrJ.loL , TIpotJ-uJ.lla eS€ TIAElOVL E'lC; TO ElCTW eSUOl TO J.l"TÎ J.lEL vacra 01..11 J.lE{} ' DA 11C;, ăAAwc; TE xal buvaTOV ) ....... TIaAl / v )E�avabuvaL - , (LcrTopLav / WV EVTaUtJ-a ....... ,- / TE xaL, aUTŢl ELbE €TIa{}E TIpOCTAa�oucrn xal J.latJ-oucrn, atov ăpa €crTlV EXEL Eţ val ,, / / xaL, Tn""'" TIapatJ-ECTEl TWV OlOV Evavnwv OlOV craq>EcrTEpov Ta aJ.lEL VW J.la\tOUCTn· rvwcrLC; rap EvaprECTTEpa Tara\tOU 11 TOU xaxou TIELpa atC;L � bUvaJ.ll C; acr{}EVECTT€pa, il WCTTE €TILcrTTÎJ.ln TO xaxov TIPO TIELpac; rVwvaL .C /QcrTIEP bE � VOEpa bL E�Ob� xaTci�aCT(C; €CTTl v E'tC; €CTxaTOV TO XEL POV - ou rap €VL ElC; TO E:TI€XEL va ava�lival , aAA ' avarX11 €VEprlÎoucrav €� eauTTlc; xaL J.l"TÎ bUv11{}ELcrav J.lEL val Eq>' eauTTlc; q>OOEWC; O-rl uvarxŢl xal VOJ.lW J.l€XPl l.JJuxlic; €AtJ-EL v· TEAOC; rap) aUTn TOUTO· TauTŢl bE TO Eq>E�11c;' TIapacSoUVcu aUTrjv TIaAL v avabpaJ.lOucrav L

.Ii

/

_

.,... )

......

_

)

L

)L

,

)

/

L

/

,

..

,

)

_

"""'

J

C

_

r-

I

1..

,

,

,

_

r-

_

"

"

"

L

_

)L

.,...

)

,,

)

_

462

,

,

_

)

t'""

)

,

"',

)

/

)

_

L

_

(

_


ENNE/\ [)/\ a I V-a, g ( (' ), 6- 7

fi fost îm picdi cată de i n v i d i e, ci <trebu i a> să se îndrepte mere u până ce toate lucru ri le aj ung la u l t i m a tre a ptă, pe cât pot ele, datori tă unei puteri i m ense, răspând i te din s i ne as upra tuturor, care nu poate Îngădu i vre u n u i l uc ru să nu part i c i pe la ca. Căci n i m i c nu putea Împiedica vre un l ucru s ă part i c i pe la natura binel u i , după puterea de parti ci pare a fi eeărui a . Aşadar, dacă natura m ateri e i ar fi veşn i că, ca n u ar pu-tea să n u part i c i pe, de vreme ce e x i stă, la <princi p i u l > care dă tuturor binele, după pu te rea <de reeeptare> a fi ecăm i a. I ar dacă na�tcrea a urm at în mod necesar cauze l or an terioare e i , ea n i c i nu ar trebu i se parată de <unu>, ca şi cum cel care i-a dat exi sten ţa ca pe un har s-ar opri datori tă nepu t i n ţ e i , înainte de a aj unge la ca. Cel mai frumos lucru în l umea sen s i bi l ă este man i festarea ce l o r mai bune <lucruri afl ate> În inte J i g i b i l c, ş i an ume a pu teri i şi a bunătă ţ i i l or, şi toate sunt reun i te vqn ie, atât i n tel i g i b i l e l e cât ş i sen s i b i l ele, ull e l e exi stând pri n s i n e , i ar a l te l e pri m i n d veş n i c exi sten ţ a pri n parti c i parea l a pri mele, i m i tând pe c â t pot n atura i n te l i g i bi l ă.

17.]

Fi i ndcă această natură este dublă, <ad i că> i n te l i g i b i l ă şi

sens i b i lă, este mai bine pentru sufl et să fie În cea i n te l i g i bi l ă. Dar, având o asemenea natură, treb u i e să part i c i pe şi la cea sens i b i l ă . E I

n u trebuie să s e m ân i e pe s i ne fi i ndcă n u e s t e su perior în toate eI de ţ ine între fi in ţ e un ran g i n tennediar l 1 44, ţ i n e

<pri v i n ţele>, c ăci

d e o parte d i vină ş i s e atl ă l a l i m i t a intel i g i b i l u l u i , d e ş i este veein naturi i sen s i b i l e . E I <trebu i e> să dea ceva din sine <natur i i scns i b i l e> ş i să pri mească a l tceva de l a e a , d a r s ă n u o ordoneze p e aceasta fol o s i n du-se de partea ei adăposti tă <în i n tel i g i b i l >, căci atunci s-ar scufunda, din prea m u l tă dori n ţ ă, în ăuntru l <l u m i i sen s i b i l e>, fără s ă răm ân ă total c u <s utl etu l> tota l i tă ţ i i 1 1 45 . P e de altă parte, el poate urca i arăş i , <fi i n dcă> a dobân d i t ex peri en ţ a a

c eea ce a văzut ş i' a păti m i t ai c i , a re ţ i n u t ce Înseamnă să fi i acol o ş i , în raport cu cele c u m va contrare, a în vă ţ at mai c l ar l ucruri l e mai

bune . Căci experien ţ a rău l u i este o cun oaştere mai c l ară a bine l u i pen tru c e i a căror pu tere <de în ţ e l egere> este prea sl abă ca s ă poată

cunoaşte răul înai nte de ex peri enţă 1 1 4(, . Tol aşa cum proces i u nea i n t e l ectuală 1 1 4 7 este o coborâre spre o I i m i tă i n feri oară (căci ca nu

poate urca d i n c o l o de <intel i gen ţ ă>, ci, ac ţ i on ân d de l a s ine şi

neputfll1d rămân e în s i n e , trebu ie să aj ungă d i n tr-o con s trângere ş i o l ege a naturi i p â n ă l a su fl e tul care î i estc ţ e l şi să î i tran s m i tă ceea ce este mai pres us, i ar apoi să rcv i n ă <la s i n e> 1 1 48 ), tot aşa este ş i

463


PLOT I N

- olhwC; xal \fJux�c; �'V€pr€La' TO ).!E'V ).!ET' atrnl'V n:( -r-nce, TO CE TIpa aUT�C; 'h {}€a TW'V o'V"tw'V, TalC; ).! �'V TIapa J.!Ep�C; xaL xal E'V TW XElP0'VL rlI'VO).!€XPo'Vw rL r'Vo).!€'Vou TOU_ TOlOUTOU ) 'VTJC; ETILO"TPO<PTJC; TIpOC; Ta a).!EL 'VW, T11 CE AErO).!E'VnL TOU na'VTOC; il 'VaL TO ).!TJ6' �'V T� XElP0'VL ep Y/f rErO'V€'VaL , ana{}EL 6E xaxw'V 00011 {}Ewp(a TE nEpL 'VOEl 'V Ta un' aUTIl'V E�llPT�cr{}a( TE TW'V npa aUT�C; aE L 11 ({).!a cu'VaTO'V xal ă).!<pw, Aa).!�a­ 'Voucr11 }J.E'V €XEl {}E'V, XOPllroucr11 CE ă}J.a E'VTau{}a, EnELnEp a}J.-r1Xa'Vo'V �'V }J.1l XUl TOUTW'V E�cXnTEcr{}aL l.JJuxn oucr11 · , 1..

"""'

,

,

,

.......

,

\.

.......

,

L

'

L

L

[8.] Kal El XPll napa 6o'f,a'V TW'V ăAAW'V ToAjJ.�craL TO <pal 'V6)J.E'V0'V AErEL'V cra<p€crTEp0'V' oL nacra OU6' 11 1w.ETEpa �UX-rl ecu, ....... )elAA' ecru ....... TL....... au-rîi<; €'V TWL VOllTW aEl' TO 6€ EV TW ) alcr{}llTw EL xpaTOl , )J.aAAov 6E, EL) xpaToL TO xal {}OpU�Ol TO, oux �a dLcr{}l1crL v 'h)J.L v El 'VaL Gjv {}EaTaL TO -rîic; l.JJux�c; ăvw. TOTE r ap €PXETal Et C; 'h}J.ac; TO vOll{}€V, �Tav E'lC; aYcr{}l1crl v 11x11 xaTa�al VOV' ou rap nav, o rlrVETaL nEpL OTLOUV )J.€P0C; �uX�C;, rl VW(J").(O}J.EV, npl'V Ci'V E'L C; �AllV T-rlV \fJuXllV 11x11' olo'V XUl Enl {}u}J.(a EV TW EnL {}U}J.llTlXW j.l€voucra ou rL rVW �xETaL / ll}J.L v, aAA (OTav T11 aLcr{}llTLX11 T11L EV60V 6uva}J.EL TJ xaL 6LaVOllTLxD aVTLAa��}J.E{}a 11 ăJ<pw . nacra rap l.JJUXll eXEl TL xal TOU xaTW npoc; crW}J.U xal TOU ăvw npac; 'Vouv . KaL 11 }J.€V �All xal �AOU TW aUT�C; }J.€PEL TW npoc; TO crw}J.a TO �AO'V XOO}J.El UnEp€xOU�U anovwc;, �TL }J.�6' EX AOrlcr}J.OU, WC; "hJ.1ELC;, aAAa VW, WC; 11 TEXVll ou �OuAEuETaL TO xchw aUT�C; xoo­ }J.OU'VTO� � Tl oAou. A\ 6' €V j..L E PEl rL vO}J.E'VaL xaL j.l€POUC; exoucrL }J.E'V xaL atJTal TO UnEp€xo'V, ăcrxoAOl 6€ Tn aLcr{}-rlcrEL xaL a'VTLATjl.JJ E L nOAAw'V &vTlAa).!�avo}J.E'VcU TW'V ;apa <pOOl 'V xaL AunouvTwv xal TapaTTo'VTwV, ăTE oi:) EnL).!EAo'VTaL ).!Ep0UC; / / i ii ' i ' 1EXOVTOC; ) ii / nOl\l\a Ta' al\l\OTpla xaL EI\I\ELnouc; xaL'i XUXI\/f' nOl\l\a ) 6€ GJV E<plETaL ' xaL 116ETal 6€ xaL 1160V'tÎ i1ncXTllcrE. Ta 6€ EcrTL xaL avTj60vov O'V TaC; npocrxa(pouc; 1100VcXC;, 1, ce c:SLarwr'tÎ o).!oLa. _1..

t

""'"

"

1

i i

"'-.

,

J

_ L

-

464

-

)/

.......

,

/

"

l.

,


ENN EADA a I V-a,

8 (6),

7- 8

acti vi tatea s ufletul ui : lui îi urmează cele de aici , i ar deasupra sa este con tem plarea fi i n ţelor reale. Căci, pentru unele <sufl ete>, o astfel de <experi en ţ ă> are loc par ţ i al şi în timp, i"ar convers i a spre cele superi oare se petrece într-un l oc inferior. I n schi mb, <sufl etul > n u m i t "al un i versului" nu poate real i za o acti vitate inferi oară, ci , nefi ind afectat de re l e, le în ţ el ege pe cele de s ub el prin con templ are şi depinde veşn ic de cele superioare lui. Pen tru el, am bel e l ucruri sunt posi bile si multan , dacă pri meşte <ceva> de acolo şi distribuie s i m ultan aici, de vreme ce ar fi de neconceput să nu ati ngă şi cel e <sensibi l e>, fi i nd sufle t.

[8.] Dacă trebui e să îndrăznim, contra opi n iei al tora, să ne expunem mai clar părerea, <am spune> că ni ci sufletul nostru nu s-a scufundat

total <în sensibil>, ci o parte din el este mereu în inteligibi l . Însă,

dacă partea din lumea sensi bilă îl domină sau, m ai mult, dacă este

dom inat şi tulburat <de ea>, nu vom mai percepe l ucrurile pe care

partea superi oară a sufletul ui le contcmplă 1 1 49. I n teligi bil ul vine l a noi numai când e l ajunge, coborând, l a sensibi l i tatea noastră; căci noi

nu cunoaştem tot ce se petrece în fiecare parte a sufletului, în ainte să ajungem în întreg sufletul, tot aşa cum nu cunoaştem dori nţa, cât timp rămâne în partea apetitivă <a sufletului>, ci doar când folosim fie facultatea sim ţului i ntern, fie pe cea reflexivă, fie pe ambel e. Căci

orice suflet are ceva îndreptat în j os, spre corp, şi <ceva> îndreptat în sus, spre inteligen ţă. I ar sufletul întreg, <adică> ce] uni versal ,

ordonează universul prin partea orientată spre corp, rămânând sus

fără efort, fiindcă <nu o face> prin raţ i onament, precum noi, ci prin intui ţie intelectuală 1 1 50, aşa cum "arta nu deliberează" 1 1 5 1 . O parte

superioară deţ i n şi <sufletele> particulare şi dotate cu părţi , deşi sunt

nelinişti te din cauza simţiri i şi a perccpl: r i i mul tora şi pentru că

în ţeleg lucruri contrare naturii <l or>, care IL intristează şi le tulbură.

Căci ele îngrij esc ceva parţial , incomplet şi inconj urat de multe lucruri străine pe care le doresc. I ar <astfel> e l e au gustat pl ăcerea,

iar plăcerea le- a înşelat. Dar mai exi stă o <parte a sufletului>, insen s i bi l ă I 1 52 la asemenea plăceri , al cărei mod de viaţă este confonn si eşi .

465


(8). E'l cil nacrcxL lVUXCXl j..L lCX IX

"Ap ' WC11!.EP tVuX-rlV EXUO"TOU J LlClV q>ClJ-LEV itvcu , OTL TTClVTClXOU TOU C1WJ-LClT� OA11 TTUPEO"Tl, XCll EO"TL v OVTW<; TOV TPOTTOV TOUTOV J-LLCl, OUX riAAO J-LEV TL Clhr-llC; W6C, riAAO 6E W6L TOU C1WJ-LClT� EXOOOCl, EV T€ TOl<; cilO"\t11TLXOlC; OIJ-rWC; 1] cilC1{}-llTlXll, XaL EV TOlC; q>UTOL<; 6E OA11 TTClVTaxOU EV €XUC1TW , ' J-LEPEl, OUTW<; XCll 11 EJ-L11 XCll 11 O"ll" J-LlCl xal, TTaO"Cll J-LlCl; K Cll ETTL TOU TTClVTOe; 11 EV TTaO"l J-LlCl OUX we; Oj)(lP J-LEJ-LEplO"J-LEV11, aAAa TTClVTaxou TCllnov; LlLa Tl rap 1] EV EJ-LOl J-LlCl, 1] 6' EV TW TTavTL ou J-LlCl; Ou rClp orxo<; OU6E EXEL oU6e C1WJ-LCloo E'l J-LEV y ) , , � ' ) OUV EX T1l<; TOU TTClVToc; XCll' 11( )EJ-L 11' XCll, 11( O"ll, ' J-LlCl oE EXEl, V11, XClL TClIJ-rCl<; 6EL it VCll J-LLClV oo E't 6e XCll 1] TOU TTClVTO<; XClL 1] 'E ).l-rl ex tVuXTlc; J-LLăe;, TTUAl V ClL TTăO""al J-LlCl .. AUT11 TOlVUV TLe; 1"1 J-LlCX; )AAAa TTPOTEPOV AEXTEOV, €l op{}-we; AEiETCll TO J-LLClV Tac; TTUO"Cle;, WcrnEP 1] Evoe; ExuO"Tou:" ATOTTOV rup, €l J-Lla ;., EJ-LTl XClL h OTOUOUV ăAAOU " €Xpî1v rClp €J-LOU eXlO""tTClVOJ-LEVOU XClL riAAov cllO""tTUVEO""tTCXl , XCXl ctj"atTou OVTOc;' C-'lCltTOV €XEl vov it VCll XClL €TTl {}-U).lOUVToc; €TTl tTUJ-LEl V, xaL OA� OJ-LOTTCltTEl V tu..tăc; TE TTP0C; CtAA-rlAOUC; XCXL TTPOc; TO TTav, WOLE EJ-LOU TTCltTOVToc; O""UV­ CllO"tTUVEO""tTClL TO TTăv .. nwe; 6e XClL J-LLae; 0OOl1e; 1] ).lev AOrLXll, Îl 6E elAOrOc;', xaL h J-LEV €V 'C�le;, h 6e EV q>U1�OlC; ă'AA11; nUAl V 6E €l ).lTl tT11C10J-LEtTCl €XElVWC;, TO TE TTăv €V OUX EO"TClL, J-LlCl TE apXTl tVUXWV OUX EUPEtTllO"ETal oo [ 1 .1

..

,

)

,

u

"'"

'

'

C

e

)

)

'

......

,

(

"

-

466

)

(

)1'

,


IX (8).

Dacă toate sufletele sunt unul singur I 1 53 [ 1 .1 După cum spunem că sufletul fiecămia este unu1 1 1 54, fii nd prezent

Întreg pretuti n den i în corp (şi chiar exis tă unul de fel u l acesta), fără să aibă ceva din el Într-o parte şi altceva din el în altă parte a corpului, ci în fi in ţel e sensi bile exi stă cu adevărat <sufletul > sensibil , i ar î n plan te este prezent Î n întregime <cel vegetativ> peste tot, În fiecare parte, oare lot aşa şi <sufletul> meu şi al tău suntem una şi toate <sufletele> sunt unul singur? I ar în cazul universului, el este unul în toţ i , dar nu împărţ it după masă, ci acelaşi pretuti ndeni? De ce, atunci, în mine el este unul, iar În uni vers să nu fie unul? Căci acolo el nu are nici masă, nici corp. Atunci, dacă şi al meu, şi al tău fac parte din <sufletul> universului, iar el este lmul, atunci toate celel alte trebuie să fie una. Căci, dacă <sufletul> universului şi cu al meu provin dintr-un suflet unic, fără Îndoială că toate <sufletele> slmt una. Care este, atunci, acest suflet lmic? Dar ar trebui mai întâi l ămuri t dacă se spune corect că toate sufletele sunt unul, aşa cum el este un ul în fiecare. Căci este bizar ca <sufletul > meu şi al altcuiva să fie totuna. Căci ar trebui atunci ca, de îndată ce eu am o senzaţ ie, să o aibă şi un altul, iar dacă sunt bun să fie şi celălal t bun, şi de îndată ce am o dori n ţ ă să o aibă şi el şi, în genera), să avem aceleaşi afectări şi eu, şi tu, şi uni versul, astfel încât, de îndată ce eu sunt afectat, şi universul să simtă împreună cu mine. Dar de ce, deşi ele sunt una, unul este raţ i onal, altul este iraţional, altul se află În ani male, pe când altul În plante? Fără îndoi al ă că, dacă nu susţi nem aceasta, universul nu va fi unul ş i nu va fi găs i t principiul unic al sufletului .

46 7


PLOT I N ,

,

(

,�, , 1. n PWTOV "" ,.. , J..1.€,V OUV OUX, €L, TJ( ,o/UXTJ J..1. L U TJ €J..1.TJ XUL TJ UI\.I\.OU, 1lcSTJ XUL TO CJUVUJ..1.q>OT€POV TW CJUVUJ..1.q>OT€PW, TUUTOV " 'E v ăAAW ( rap XUL €V elAAW TUUTOV OV ou Ta UUTa TTci{}TJ E�€L €V ( � ( " -� ( , ) , €XUT€ptp, W� UVv PWTT� o €V €J..1. 0 L XL VOUJ.1€Vtp " €V €J..1.O L rup XL VOUJ..1. €VW X(lL €V CJOL J..1.1l XL VOUJ..1.€VW EV €J..1.0 L J..1. EV Xl VOUJ..1. €V�, EV CJOL SE E(J"Ţ� EO"TC1L · xaL oux ((-rOTTOV oooE TTUpa&>�' , t: ' ) � ) €l,.. VUl " ou) oTJ UVUYXll UlCJ�OT€POV TO €V "€J..1.O L }(Ul CJOL TaUTOV \tC1VOJ..1.€VOU EJ..1.0U XC1L ăAAOV TTciVLTl TO UUTO TTci{)� EX€l V " OOOE rup ETTL TOU EV� CJWJ..1.aT� TO TIi� ET€p<X<; X€LP� TTci{}1lJ..Lu 1] ETEPCX W{}€TO, âAA' " EV TW �AW. E'l S" '€S€L TO EJ..1.0V rLvWcr"'" } O"UVTJJ.1J..1. €VOV CJwJ..1. a )EXPllV X€L v XC1l CJ€, €V Ll €� UJ.Lq>Ol V OV, il VUl" OUTW rap CJUVU<p{}€LCJUL €XaT€pa nCJ{}ETO Taîrrav . 'EV{}U­ J..1.€LCJ{}Ul SE TTPOO1lx€L TO XUL nOAAa Au�{}civ€l v TO OAOV xaL ...... ) ...... ,. ,. TWV €V €Vl xaL TW UUTW CJWJ..1. UTL rL r'JOJ..1.€/ VWV, xal, TOOOUTW, &rw u'v J..1.€r€{}� Exn TO �WJ..1.C1 nOAu, WcrTT€P €7TL XllTWV AEr€T� L J..1. €YciAWV, €<P' &v TT�{}-r1J..LCXT6<; Tl VO<; TT€PL TO J..1.€P� OVTO� T� �AWL cilCJ\tTJCJL<; bla J..1. l XpOLTJTCX TOU Xl V-r1J..LUTO<; OlXl€J.LlU TTPOOEPX€TUL' WCJT€ OUX UVurXTJ 8lciSTJAOV -rUTTW nlV ci(CJ{}1lCJ"L V TW �AW XUL TTUVTL ELCJUq>LXV€LCJ{}UL EVO� T� VO<; TTU{}OVT� " 'AAAa O"UJ..1.1TciO")(€LV J..1. EV oLx ăTonov OOOE U1TO)"VWCTTEOV, TUTTWCJL v bE aLCJ{}TJLlX-rlV OUX UVUYXULOV rl rV€CJ{}UL . ' Ap€nlv SE '€V EJ..1.0L EXEL v, xux(uv SE EV ETEPW, OUX cl'TOTTOV, EL TT€P XUL ..... ) )/ / / Xl V€LCJ\tUL €V UAAW XUL EV U)..AW (€CJTuval TUUTOV OUX UbUvaTOV. OOOE rap �UT� J..1. (uv A€rOJ..1.€ V, � TTUVTI1 1TA1l\tO� elJ..1.OlpoV - TOUTO rap -r1i XP€( TIOVl <POO€l OOTEOV - UAAa J..1. LUV , ....... XUl 1TAll{}� A€rOJ..1. €V XUl J..1. €T€X€l v � q>OO€� � 1T€Pl" TU ..., ,. ) , ,.. ,. CJWJ..1.UTU J..1. €PLCJ� rl VOJ..1. €VTJ<; XUl � UJ..1.€PlCJTOU UU, WOL€ nciAL v el VUl J..1. (UV ."QCJTT€P &E €TT' EJ..1.0U TO r€VoJ..1. €VOV TT€PL TO J..1. €� TTci{)� oux UVUYXTJ Xp<XT€L v TOU OAOU, 8 S' Civ 1T€PL TO XUPLWT€poV rEVT]TUL <P€P€l Tl €l<; TO J..1. Ep�, o\hw Ta J..1.€v EX TOU TTUVTO<; €l<; €XUCJLOV CJU<p€CJT€PCX J..1. aAAOV 0J..1.01TU{}OUVTWV TTOAAUXOU TW OAW, Ta b€ TTUP' luJ.Wv ăSTJAOV El CJUVT€A€l TTp<)<; TO OAOV .

[2 ] •

L

L

L

L

'

,

L

""'

)

L

,

{

"

L

"

"

»

"

,.

(/

,

,

"'

)

''''''

)

,

,

L

,

,

""

,

L.

)

,

L

"

,

}

)

......

,

L

)

......

(/

L

( 3 . ) KUL J..1.llV EX TWV EvuvTlwv <pTpLV o AOro<; XUL CJUJ..1.TTU{}€L v UAAllAOl<; hJ..1.u<; XCXL CJUVUAroUVTU<; EX TOU opav XUL &La­ X€oJ..1.€vou<; xaL El<; TO <PlA€L v €AXOJ..1. EVO� xUTa <pUcH V' 468


ENNEADA a I V-a, 9 (8),

2-3

(2 .1 Mai întâi, chiar dacă sufletul meu şi al altuia sunt unul, totuşi compusul nu este acelaşi cu <celălalt> compus. Căc i un <suflet> comun în doi <indi vizi> nu va avea în fiecare aceleaşi afectări, ca de pildă <fonna> omului din mine când mă mişc: căci în m ine el se mişcă dacă eu mă mişc, iar în tine nu se mişcă dacă te afli în repaus. Dar nu este bizar şi ni ci paradoxal ca ci să fie acclaşi În mine şi în tine, pentru că nu toate celelalte <suflete> trebuie să aibă aceeaşi afectare, dc îndată ce eu am o senzaţie. Căci o senzaţie pe 'care o are mâna cuiva în acelaşi corp nu este si m ţ ită de cealaltă <mână>, ci de <sufletul> aflat în întregul <corp>. Dacă ar trebui să cunoşti şi tu <afectarea> mea, de vreme ce există ceva uni tar <real izat> din noi doi, atunci ar trebui să existe un corp comun, căci astfel, având afectări comune, fiecare <din noi> va simţi aceIaşi lucru. Este bine să reflectăm la faptul că multe dintre cele întâmplate în unul şi acelaşi corp scapă întregului. Se petrece astfel cu cât corpul este mai mare, cum se spune despre monştri marini, în cazul cărora, când sunt afectaţi la nivelul unei părţi, senzaţia nu este deloc resimţ ită la nivelul Întregului, din cauza micimii impresici, tot aşa cum este evi dent că nu este neccsar ca o senzaţic <produsă> prin im presie să ajungă l a nivelul întregu lui celui afectat. Nici nu este ci udat să se producă o afectarc comună şi nici nu trebuie ignorată, Însă ea nu trebuic să se producă neapărat prin im presie senzorială. Nu este lipsit de sens ca În mine să exi ste virtutea, iar în altul viciul, de vreme ce nu este imposi bil ca acelaşi lucru să se afle în mi şcare dintr-un punct de vedere, pe când dintr-altul el să se găsească în repaus. Noi nu spunem că <sufletul> este unul În sensul că ar fi total exclus de la pluralitate (acest l ucru trebuie pus pe seama unei naturi superioare <lor» , ci spunem că el este unu şi multiplu, şi că el ia rartc "atât la fiinţa divizibilă după corpuri cât şi la cea lledivizibilă"' 1 55, astfel că el este în chip neîndoielnic unul . În cazul meu, afcctarea produsă dintr-o parte a corpului nu trebuie să domine Întregul, dar ceea ce se produce În partea cea mai de seamă <a mea> arc efect asupra tuturor părţilor. Tot afa, nu este evi dent dacă de l a noi către lm i vcrs există <vreun efect> 1 56, dar este mai evident faptul că întregul <lumii> are efect asupra fiecărui <indi vi d>, deoarece fiecare este mai al es supus unei afectări comune în multe pri vin �e cu un iversul. r3.1 Ş i argumen tul proven it din contrari i 1 1 57 afi rmă că noi avem afectări comune, şi când ne îndurerăm la vederea <dureri i altui a> şi când ne destindem şi suntem atraşi în mod n atural spre prietenie. 469


OLt

S'O.qtOO3 d> f\.�l.f1'Ol. f\.� 5og13 1'O{}D?f\.31 .5'OD]JJL S�3g130TIq .5U.DQ0 .5�Od3TI010TIq �'OX .f\.Uf\.?TIOf\. 11 f\.U'('(JiI �g f\.� 'f\.'O)Df10 lLJ.f\.]Jll f\.U'('(JiI '1'O{}D3tUJ1 .5p'('(Oll Spl. 00l.90l. OOf\.�TIOJ. 1d3TI ux1]Jf\.,? 'uJc3 'O TI�D f\.<J.0 f\.�TI 1,3 . 1'01\ 13 Sp'('(Oll Spl. .5lLJ.9'Ol. x� �nx 'J'O'('(Oll d311J3 'f\.Od3l.9dll f\.'O)TI 1'Of\. 13 f\.�TI �3g .5� '.53l.f\.'OD�'('OX -'Od'OJL 1'O{}.oşf\.31 f\. �TI4 'OdOl.llY.'('(OD f\.�3{} f\.<J.0 f\.3TI(T)lşV ��f1'O 1� �0l01l .5P'('(OJL 'O)Dqo 'OOOOf\.ŞTI f\.?? S�ll �'O)I �.5]J'('(OJL f\.01.l.� f\.�gqo �f1'O , dnll �g .5ltD901011 'Su'(� f\.�TI .5lLD90f\.3TI � .5lLJ.9'Ol. .5Uf\.3TIOJ.1d3TI '.5'OlTI 01l'O 13 1'0)1 � 1'OD'01l 1'0 XnTI U .5'OlTI 01l'O f\.�1(T)1'; f\.� SC? dp1 nd V" �nJ1i S611 ' .�19X q !.3 l.U1. dp1 f\.�l .51(3 f\.�l. f\. 13 J.]JTIO'O{} �TI .5� 1 'Ol.Ud),3 f\.<J.0 f\.�TI 'Ol.'2'O1 [ "tI

p'('(V: '

. 1 'Of\. 13 f\.UJ.0'O 1303; , chl.OOl. / " '" ch'(o ch.l. f\.3 UTI 13 't\.l.u.0'O f\.3oo 10JL3 f\.'OX 13113 . f\.OX3� f\. 1.o'O'(1l /( ( , ( / / , ( ; II '00l..o'OX3 f\.UJ. 00'(0 00l. 0110 Ol. f\. 131.1.'O'(1l 1303 f\.3OO0 " ; � ...... .J /( , 3', / ) 00f\. pl.3TI 'Oooof\.)dx 4 SlDU{}DJ,'O �g 4 'f\.9XUU-(}D1,'O .5�Xll.U{}DJL �'OX 8 'oo'(� '20l. Sod? TI f\.0f\.3TI9d>3dl. �l. uO/l�f\.9Xll.JL3d.(} �l. �Xorfl .5oo Şl.3 Tfl.A; .5� pd'Oll �'OX f10 f\.<].o J l. PH J . SUf\.J 3 x� �'OX 13X� '00'(9, '20l. X� 1,3 'f\.9X1l.ll3d{} �g �1 . Sol'OTI�D '20l. 'Ol.f\.]Jl.OOll,? 13Xşdl.'Of\.,? f\.� .51,3 .5(T)TI9, �'OX . .51DU{}D),'O �TI .510 f\.� �'OX f\.�X110d> 3l. 9l. 'ch'(9, f\.� xf10 .5019'( 3l. 9, ''O)OTIq f\. 1D3dşTI S Ol. 1D�1l !. OOX'Ol.f\.'Oll .5ltXocf\ S'OlTI f\.3« XOO .5HU{}.D1'O /( U) 1 'Of\. ""'13 SUf\.3TIo13'( ' ...... -.5� �ll� dp1 �'O)I � l'OD�ll '20X'Ol. f\.'Oll f10 f\.<J.0 J l. PHJ ' f\.Ş, P'('(Oll n01�0l. SPf\.� }.� �'O)( . f\.Ş, �'OX .513T1]Jf\.og 111 .5nOJ 3'(1l ll.'OTIdşll.O �1 f\.� dp1 �'OX .DJTI f10 'S13TI]Jf\.Og lp .5nOJ3'(ll �g 119, XC)O · t\.U'('{J? t\.lTI'Of\.�S> t\.(T)1]JTI(T)D t\.�X11U 101l �'O)( S�C)'O f\.�XUD'O'(ll 31 91 't\.Oj13-(} 5lz1f1D t\.lTInt\.�S> t\.u'('(� �OXD1f\.Dll t\.lOO-(}D)? t\.t:u t\.ot\.3TI9X3dDll t\.ot\.3 TI9}. l d3TI D1DTI�D p1 �g �d311 ' 9l.C)'O �'OX f\.8 f\.?TI f\.� 'Ol.'OTI�D �d311 f\.0f\.3TI9J.1d3TI ,?g pl. ' lD'OTI�D S�Ol. f\.� f\.0f\.3TI9J.1d3TI f10 f\.O�l.x'Ol. f\.pX110'( �l. Pl.'Ox �C)'O f\.Ol.Dld�TI,? f\.? TI �l. u� H)y.xuod> �'Ox .5 u J 'Ox 'Solo'(JiI ? g 4 'y.x 110'( f\.?TI 'f\.00 .5(T)U · 5Ltooo .5'OlTI .5uXorfl .5I.u U ''OlTI uXocf\ 13 ( '"' ...... ...... f\.(T)l.f\.'01l'O / ) f\. �3{}'OTI 'Ol.lLJ.9f\.� f\.� UD� f\.r:J 1� . f\.01l9l. f\.0� f\.Of\.'OXy.TI,? S(')l.D31g �l. 3 xU.)01l311 f\. 1390X'Ol'O)( �'OX '(T)dd911 �l. 3xU.�� lg .513{}X3'( 'OTI3du 3g 05010'( 1'0)1 . .5'OlTI .5uXocf\ 'Olg 10l. .5(T)1 / -�'OJL '100010� �3�(T)ddoll .513�'OllTIoD l nx -10001�f\.OD 1'0131'OTI S�'(9, � nx- � �ll� �'O)( � g 1,i · 01'20l. p 1 g f\. !.3'(1 d> il. dp1 31011Y.TI /)

__

,

n

)

,/

......

'

C

(

'C

)

"

--

/(

......

N L lOld


ENNEADA a IV-a, 9 ( 8 ), )-4

Desigur, prietenia are loc din acest motiv. Dacă descântecele şi magiile ne fac să ac ţionăm împreună şi să avem afectări comune de departe, faptul are loc tocmai pentru că sufletul este unul. Rostirea şoptită se răspândeşte până departe şi se face auzită pe o distanţă imensă: din acestea se poate înţelege că unitatea tuturora are loc pentru că sufletul este unul. Dar, dacă el este unul, de ce un <suflet> este raţ ional, altul este iraţional , iar altul este vegetati v? Moti vul este că <aspcctul> indi vizi bi l al sufletului trebuie să fie considerat raţional , fiindcă nu se divide În corpuri, iar cel divizat în corpuri trebuie considerat ca fiind unul şi acelaşi, căci el, fi ind îm părţit după corpuri, produce pretutindeni senzaţia. EI trebuie considerat o anumită facul tate a lui, pe când <aspectul> plăsmuitor şi producător al corpurilor este o altă facultate. Faptul că <sufletul> are mai multe facultăţi nu înseamnă că nu este unul, căci şi în sămân ţă există mai multe poten t e, dar ea este una. I ar din această uni tate provin mai multe uni tăţ i . Dar atunci de ce nu exi stă toate <facultăţile> peste tot? În cazul unui singur suflet, deşi se spune că el este pretutindeni <în corp>, totuşi senzaţia nu este la fel în toate părţile <corpului>, raţiunea nu se găseşte în tot <corpul>, iar facul tatea vegetativă se află şi acolo unde nu există senzaţie. Şi, totuşi, ele redevin una când se despart de corp. Dacă facultatea de hrănire provine din întreg <sufletul>, Înseamnă că o con ţine şi <întreg sufletul> " S8. De ce nu ar exista atunci o facul tate de hrănire şi din partea sufletului nostru? Pentru că partea hrănită aparţine întregului <suflet> şi ea primeşte pasiv senzaţiile, pe când senzaţia, care discerne alături de intelect, este a individului, moti v pentru care ea nu trebuia să plăsmuiască ceea ce avea deja plăsmuit de la Întregul <suflet>. Căci ea ar produce şi sufletul, dacă nu ar trebui să se afle În el ca întreg.

(4.) Toate acestea au fost spuse, aşadar, pentru ca reducerea sufletelor la unu să nu stârnească mirarea. Insă raţiunea cercetează de ce sunt ele una. Aceasta se petrece deoarece toate provin de la un singur <suflet>, sau pentru că sunt unul si ngur? Dacă provin de la un suflet unic, să fie din cauză că acest suflet se divide sau (deşi el rămâne întreg) produce din el totuşi o plurali tate <de suflete>? Dar cum ar putea, totuşi, rămânând o substan ţ ă, să producă din sine o plural itate? Să chemăm În ajutor zeul şi să spunem că <sufl etu l> trebuie să fie mai întâi unul singur, chi ar dacă ele <ul terior> sunt multiple, iar din el să provină cele multiple. Dacă acel <suflet unic> ar fi fost un corp, <sufletele> multi pl e ar fi trebuit să se nască pri n divi ziunea lui , iar el să fi fost substan ţa din care ele s-au născut. Dacă el ar fi fost constituit din nişte părţi egal e, fi ecare ar avea aceeaşi specie şi vor 47 1


PLOTIN

OAOV, TOLe; bE OYXOLe; ET€pcxe;' xal EL J.l.€V xaTci TO� oyxo� tLxov TOUc; I.mOxELJ.l.€VO� TO tVuxal it: vaL , ăAAae; UAA"AWV .... ,. t: 1, ,'t'UXae; ' "c t: ' xa'''['(X" TO ELooc;, El'j- val , EL' oE J.l.lUV TW"" EloEl El,. vaL . T OU"'[O b€ €eTn TO J.l.lav xal -nlV aÎ.n-rlv �V nOAAOLe; CfWJ.l.aeJ"L tVUXTlV I.mapXEL v xal TTPO TaUTTJe; Trie; J.l.Lae; -rÎie; €V TTOAAOle; ăAA11V aU it: val J.l.-rl EV TTOAAOLe;, uq>' �e; 1'1 €V TTOAAOLe; J.l.La, WCfTTEP EL8wAov ""' ) ...... t'"' ,.. 0000. TToAAaxou <pEP0J.l.EVOV TTJe; EV (EVL, J.l.Lae;, OLOV El) )EX OOXTUAlOU EVOc; TTOAAOl X11POl TOV alnov uJTTOV UTTOJ.l.CX�aJ.l.EVOL q>€POL EV . 'EXEl VWt;' J.l.EV otv UV11AlCfXE"'[O &v ELt;' TTOAAcit;' 1'1 J.l.LCX, we; bE TO bElhEPOV UCfWJ.l.CXTOV J.l.€V 11 tVUX-rl €rLVETO . KCXl TTci,'}-l1J.l.CX J.l.EV OV ,'}-CXUJ.l.CXCfTOV oUc5EV ElXE J.l.LCXV lTOLOT11Ta YEVO­ J.l.€VTJV ES EVOc; TL VOe; EV TTOAAOLe; El vaL ' xal EL xcxTci TO O'UVCXJ.l.<pDTEPOV bE 11 lVuXTl, ,'}-UUJ.l.cxcrrov OOO€v . Nuv bE elO'w­ J.l.CXTDV TE al.no TL ,'}-€J.l.E,'}-a xal OOOlav, ,

......

/

(5. J nwe; ouv ooola J.l.la E:V TTOAACXLC;(H yap 11 J.l.la EV ncxeJ"L v OATJ, 11 ano OA11C; xal J.l.LUe; aL TTOAAal EXEl V11e; J.l.EVoOO11e;· 'EXElVTJ J.l.€V otv J.l.(a, al OE nOAAul ELe; TaUTTJV we; J.l.lUV ooooav EauTTlv ELe; TTA�,'}-oc; XUl ou oooouv' 'LxavTl yap nUO'L TTcxpaO'XEL v EauTl)v Kal J.l.€VEL v J.l.la· ouvaTaL yap ELe; navTu ' " , , ,. aJ.l.a XCXL ExaO'TOU oux aTToTETJ.l.11TaL TTuvTrr TO aUTO ouv EV TTOAAOLe;, MTl O" ne; elnLCf"'[ELTW' Kal rcip 11 ETTL�J.l." OA11, xal Tci J.l.€P11 aun;e; we; J.l.€VEL v -nlV OA11v xal aTT' auTric; TU J.l.€P11 · Kal TO O'TT€pJ.l.a OAOV xal an ' uu-rou Tci J.l.€Pl1, EV dLe; lT€<PUXE ' , , u, J.l.EPL''f�EO'v_�aL, xaL, uEXaO'TOV v, OUX TJl\cxnw01\0'\) xaL" J.l.EVEL OI\OV J.l.€VOV TO OAOV - 11 o UA11 €J.l.€PLO'E - xal TTaVTa €v . ' AAA EV -r1i� ETTLO'T1lJ.l.Tl, ELlTOL TLe; ăv, "'[o J.l.€pOe; OUX OAov�'H xaKEL EVEPYEla .... J.l.EV J.l.€Poc; TO TTPOXELPLO','}-EV oU XPEla, Kal TOUTO 1TpoT€TaXTaL, EnETCXL J.l.€VTOL xal Tci ăAAa bUVaJ.l.EL Aav,'}-aVOVTa XUl EO'TL lTaVTa EV"" TW� J.l.EPEl . Kal 'lO'We; TaULŢ) 11 OA11 A€YETaL, TO , f"' , u u 'jOE" J.l.Epoc;' ,EKEL J.l.EV OLOV EVEpYEL lt aJ.l.a TTaVTa' ETOLJ.l.OV OUV ' ) (, ., .. .... C " _Cl. _Cl. €XaCfTOV, o TTPOXELpLOUO'val v EI\ELe;' €V uE Ttp J.l.€P€L TO €TOL J.l.OV, EvbuvaJ.l.ou-raL b€ otov TTAllO'LciO'av TW OAw. "EpTJJ.l.0V O€ TWV ăAAWV ,'}-EwP11J.l.a"'[wv ou O€L VOJ.l.C'ElV � EL 8 € J.l.", EO'Tal OUXETL TEXVlKOV OUbE ETTLO'TIlJ.l.0'\)LKOV, elAA' WO'TTEP Ilv Kal EL TTaLe; A€YOL . E'L ouv 'ETTLO'TTJJ.l.0VlXDV, EXEL OUVaJ.l.EL Kal TU miVTa . 'ElTLO'nl<rae; YOUV b ETTLO'nlJ.l.WV ETTciYEl Tci aÂAa otov aXOAOU,'}-(a' xal o IEWJ.l.ETp11e; be €V -rTi avaAOOEL b11AOL , loc; 't0 C/

,

(

,

"

,

L

,

,

,

/

(/

L

L

472

(/


ENNEADA a IV-a, 9 (8),

4- 5

avea una şi aceeaşi spec ie în întregim e , deosebindu-se numai prin mase l 1 5 9 . Dacă el e datorează faptul de a fi su fl e te masel or care l e

sunt di sponibile l 1 6o, atunci sunt diferite reciproc; dar, dacă ele sunt <di ferite> după formă, atunci sunt una ca formă. Î nseamnă că în corpuri multiple există un singur suflet ş i mai presus de acest <suflet> unic aflat în cele m u lt i pl e, se găseşte, desigur, unul care nu este în cele multi ple, din care provine <sufletul> unic aflat În <cor­ puri> multipl e. EI este precum imaginea purtată pretu tinden i a unuia care rezidă în sine, tot aşa cum, cu un si ngur inel, s-ar face în mai multe bucăţi de ceară imprimabi le aceeaşi am prent ă Î n primul caz, su fl etul unic s-ar pi erde în multiplu, în al doil ea, sufletul ar fi l i psit de corp. Şi, dacă este o afectare, nu este de mirare că o cali tate prod u să de un singur lucru se află în mai multe l ucruri , şi nici dacă sufletul ar exista potrivit compusului din ambe l e De fapt, noi suntem de părere că sufletul este incorporal şi, la fel , că el e ste o s ubs tan ţ ă . ,

.

.

[5.] Dar cum poate fi o substan ţ ă un ică în mai mul te <sufl ete>? Fie că <substan ţa> un i că este în treagă î n toate, fie că de la întregi mea şi unicitatea ei care rămâne În sine provin cel e pl ural e. Aşadar, pe de o parte ea e s t e una, iar <sufletele> pl urale sunt în ea astfel încât

ea, una, se dă şi nu se dă multi plului . Aj unge ca ea să se ofere tuturor şi să rămână una: căci e a poate fi În toate deodată şi în fiecare, fără să se separe de nici una. Ea este aceeaşi în mai multe. S ă nu fie cineva n e în creză tor, căci şi şti in �a Întreagă c on t i ne părţi, astfel încât ea răm âne întreagă, i ar părţ ile provin din ca. La fcl este şi sămân ţ a un întreg, iar din ea provin păr ţ i În care se Împarte, şi fi ecare este întreagă şi rămâne intreagă, iar întregul nu se mic­ şorează (căci materia le divide) şi toate sunt una. Dar în cazul şti i n ţ e i s-ar putea obiecta, partea nu este întregul . Ea este actual i zată şi toate celelalte o urmează, fi i nd umbri te, În poten ţă, şi toate se regăsesc În acea parte. Se pare că acesta este sensul "în tregu l u i " şi al "păr ţ i i " În cazul ş t i i n ţ e i ; dar în <lumea inte l i g i bi l ă> toate <p ă rţ i l e şti in ţei> sunt în act si mul tan. Aşadar, fiecare <parte> pe care vrei să o ana l i ze z i este d i s pon i bi l ă. Ceea ce este disponibil într-o parte Îş i are puterea În faptul că stă în proximitatea în t r egului Nu trebuie crezut că o teoremă este separată de alte l e . De nu, nu va mai exista n ici tehnică, nici şti i n ţ ă, ci s-ar vorbi numai co p il ări i . Dar dacă şti i n ţa exi stă, ea le con ţ i n e pe toate în poten ţă. Savantul, deoarece ştie, le introduce în <şti inţa lui> p e toate celel al te ca anexe. Geometrul arată, în anali za <sa>, că .

473


PLOTI N

EV ExEl Ta TTPO aUTau TTUVTa, 6l ' tijv h CtVUAlxnc;, xaL Ta €<PE�� 6€, â. €� aUTal> IEvvaTal . 'AAAa TaUTa 6l a -rl)y lu-L ET€pClV Ctrr-tt €VElaV CtTTlO'TEl Tal, xaL c5La TO rrwjJ.a ETTL<JXOTEl Tal ' €XEl 6€ q>ava TTUVTa xal ExarrTOV .


ENNEADA a I V-a,

9 (8), 5

toate cel e de dinaintea lui sunt lina cu cel e pe care le anal izează el şi cu cele care unnează după el . Însă acestea nu sunt crezute, din cauza slăbiciunii noastre şi fi i nd stăpân i ţi de corp: dar, În <lumea i ntel igi bi l ă>, toate şi fiecare în parte sunt l i m pezi .


ENNEA�QN E


ENN EADA a V-a


Planul analitic al tratatelor cuprinse în Enneada a V-a 1 (10). Despre cele trei realităţi primordiale 1 . Sufletul uman îşi i gnoră originea divină: cauzele acestei ignoran ţc şi două moduri de a o combate. 2. Sufletul este mai val oros decât corpurile însufleţite de el. 3. Dar cauza sufl etului este inteligen ţa, pe care sufletul o poate cunoaşte întrucât derivă din ea. 4. Intel igen ţa este modelul lumi i sensi bile şi de aceea cupri nde în sine, într-un mod inteligibil, toate l ucrurile: naşterea l or în interiorul inteligenţei şi categoriile inteligibile fundamentale. 5-7. I nteli genţa este de fapt număr, ale cărui principii sunt unul şi di ada: despre cum s-a născut inteligen ţ a din unu, despre natura ei şi despre suflet. 8-9 . Vechi mea doctrinei cel or trei naturi divine, unul inteligen ţa şi sufletul, este dovedită de scrieri le lui Platon. Critica predecesoril or. 1 0- 1 2. S ufletul uman con ţ i ne cele trei princi pii primordi ale; ascensiunea sufletului spre primul principiu şi desprinderea de sensibil i tate. II (11). Despre naşterea şi ordinea celorposterioare celui prim 1 . Unul este principiul tuturor l ucruri l or. Lui îi urmează inteligen ţ a şi sufletu l : despre n aşterea sufletu l ui din intel igen ţă. 479


PLA N U L TRATATELOR

2. Sufl etul are mai multe păr ţ i , dar, s pre deosebire de părţ i l e unui

corp, ele nu se disting l ocal . De aceea, m i şcarea lor se des făşoară

În interiorul aceluiaş i suflet un i versal .

III (49). Despre realităţile cunoscătoare şi despre cel de dincolo 1 . Despre autocunoaştere. 2 . Părţ i l e i n ferioare ale suflellllui

sunt lipsite de autocunoaştere. Despre sufletul intelectual . 3 . Su fletu l

are o ra ţ i un e di scursivă. Despre i n te l igen ţa sufl etu l u i . 4. Despre acordul d i n tre sufl et şi i n tel i gen ţ ă şi despre cum poate sufletlll să se cunoască pc sine. 5. Despre m odul în care i ntel igen ţa se cun oaşte pe sine. Fi ind în act pri n natura ei, inteligen ţ a coincide cu acti vi tatea şi cu obiectul său. 6. I n tel i gen ţ a se cunoaşte pe sine în mod eminent. 7. Cunoscând zeul suprem , intel igen ţ a se cunoaşte pc s i n e . Des pre asemănarea şi deosebire a dintre i n te l i gen ţă şi sufl et.

8. Despre natura i ntel igi b i l u l u i . I m agi nea lui se găseşte în suflet,

dar în sine el este identic inteligen ţ e i . 9. Sufletul este l egat de i ntel i­

gen ţ ă, i ar ascensiunea spre intel igen ţ ă porneşte de l a el. 1 0. Prin c i piul

suprem n u se cunoaşte pe sine. Din el derivă i ntel i gen ţ a care îl

pri veşte şi se cunoaşte pe sine. Inteligen ţ a este un multiplu, pe când cel pri m este unu absolut. 1 1 . Despre m odu l în care intel i gen ţa

gândeşte unul . 1 2. Pri mul pri nc i pi u n u este m u l t i pl u. EI exi stă în mod necesar în aintea intel i gen ţei m u l tiple şi nu arc nevoie

de

1 3 . Unul este i n efabi l şi i nc ogn osc i b i l , întrucât cunoaşterea presupun e mul ti pl i c i tatea. 1 4. Discursul despre unu va cun oaştere.

fi negati v, pentm că unul este superi or real i tă ţ i lor pe care le-a n ăscut. 1 5 . Despre felul În care unul este pri n c i p i ul tuturor lucruril or. 1 6. Unul este s i m p l u întrucât este cauza cea mai Înaltă a

multi pl ul u i . EI este binele. 1 7. U nul este superi or intel igen ţ e i , i ar sufletul il poate cun oaşte Într-un m od i nexpri mabi l c ând este i lumi nat de el.

IV (7). Cum <provine> din cel prim unnătorul şi despre

unu

1 . Despre primul pri n c i piu, care este absolut simplu, di ncol o

de fi i n ţ ă şi cunoaştere, şi despre puterea l u i producătoare. 2. Acest pri n c i p i u nu este i n te l i gen ţ ă, ci i n tel igibi lul pe care inte l i gen ţ a îl cunoaşte şi îl i m i tă.

480


P L A N U L TR,\TArELOR

bine

V (32). Că inteligibiJeJe nu sunt În afara inteligenţei şi despre 1 . D es p re i n t e l igen ţa veri tab i l ă ş i d es pre obi l:ctul ci i n tel i g i b i l ,

c upr i n s În i n tel igen ţ ă . 2. Fi i n d în ac ord cu s ine, i n t e l i gen ţ a d i s p un e

de a devăntl desăvârş i t. 3 -4. I n te l i g en ţ a este secundă. U n ul este

pr i n c i p i u l pri m şi nu poate fi pu s În rând cu cel e l a l te. D i n el der ivă

n u m ăru l .

5.

6. Despre

Despre naşterea i n tel i gen ţ e i d i n u n u .

t ra n sce n d e n t a u n u l u i : n u m a i nega ţ i a ÎI poate ex pri ma. 7. Vederea

se poate real i za În două moduri, ce corespund, pr i n a n alogic cclor ,

două m an i ere în care i n t el i gen ţ a poate con templa un u l . 8. Despre

l u m i n a s u prainlel igi b i l ă

a

u n u l u i care inundă i nt e l i ge n ţ a 9. N i meni .

n u posedă ş i n u con ţ i n e unul , deşi cI l e p o sed ă ş i le c o n ţ i n e pe toatc.

1 0- 1 1 . Din unu provin toate, dar el este di nco l o de e l c . 1 2. B i nele

precede fru m osu l . EI este p r i m ul pri n c i p i u aULos u fi e i ent. 1 3 . Despre bine.

VI (24). Despre faptul că cel de dincolo de fiinţă nu gândeşte

şi despre ce sunt prima şi a doua realitate gânditoare

1 . Des pre cel care se gândeşte pe s i n e : el este totodată unu şi

do i

.

2. Ex i stă trci real i tă ţ i pri m o rd i a l e : pri ma cste d i ncol o de

gândi re, În vreme ce următoarel e două sunt gândi toare. Des pre gândi rea e m i nentă. 3 . M u l ti p l u l nu poate exi sta fără u n u . Dar accsta, dacă este l i psi t de m u l ti plu, este l i ps i t şi de gând i re 4- 5. Pri m u l .

princi p i u este simplu şi nu are n e v o i e d e n i m i c EI este b i n e l e s pre .

eare tinde i n te l ige n ţ a 6. Ex i s te n t u l veritabi l este totodată gândire, .

v i a ţ ă ş i fi i n ţ ă, pe când cel de dincolo de fi in ţ ă este ş i dincolo de

g ân d i re .

VII (18). Dacă există idei ale individualelor 1 . I de i l e i n d i v i dualelor şi ra ţ i u n i l e semi nale ale i n d i v i z i lor:

dac ă pentru fi ecare i n d i v i d exi stă o asemem:a raţ i un e d i s t i n c t ă sau ,

dacă ra ţ i un i l e se pot repeta. 2. Cum influen ţează gen erarea i n d i v i ­

zi l o r num ăru l raţ i uni l or seminale. Fi ecare suflet de ţ i ne toate raţ i un i l e

d i n u n i vers, da r o actual izează doar p e cea proprie. 3 . Ne ces i tatea une i ra ţ i un i d i ferite pentru fi ecare i n d i v i d . 48 1


PLA N U L TRATATELOR

VIII (31). Despre fiumosul inteligibil 1 . Cum se aj unge l a contemplarea frumosului i n tel igibil?

Anal ogi e cu n i veluri l e frumosu l ui în m ateri e, în arti zan, în artă.

2. Analogia cu nivelul superior al lucrurilor naturale, care SlUlt frumoase

prin raţiunea naturi i . 3. Raţiunea din sufl et şi raţiunea superioară, care este în sine. Ea este i n teli gen ţa eternă, care nu mai este determinată, ci doar produce raţ iunea din suflet. I ntel i gen ţa nu m ai

poate fi cunoscută prin imagine, ci pri n puri fi carea intel igen ţei din

noi . Clasele de zei ca niveluri al e contemplării inteligen ţei . 4. Contem­ plarea i n tel igibil ă este o cunoaştere nedeterminată, ş i are l oc într-o uni tate perfectă Între fi i n ţă, v i a ţ ă şi înţelepciune. 5. Ni vel uri ale înţ e l epc i uni i ; în inte l i gen ţă, în ţelepciunea real ă nu este un compus

de teoreme şi propozi ţ i i , ci este i denti că fi in ţ ei real e. 6. Scrierea egipteană prin imagi n i , ca expresi e a non-di scursivi tăţ i i lumii inte l i gibile. 7 . Producerea un i versului pornind de l a uni tatea arheti­

pal ă a i n tel igen ţei, în care toate lucruri l e sunt împreună. 8. Intel i ­ gen ţ a deţine frumosul în întregul e i şi î n m od pri m ordial . 9. Lumea i n tel i gibi l ă poate fi conc epută prin

corij area i magin i i

lum i i

sensi bi le. 1 0. Ni vel uri le contem pl ări i i n tel i g i b i l e ; contemplarea ca parti cipa ţ i e la frumosul intel igibi l . 1 1 . Exem plul posedări i divine şi

unitatea dintre pri vi tor şi lucrul pri v i t. 1 2. Necesi tatea exi stenţei uni versului ca im agi ne a frumosu l ui i n tel igibi l . 1 3 . Analogi a dintre

generări le divine şi real i tă ţ i l e pri mord i ale (unu, i n tel i gen ţ ă, suflet) .

IX (5). Despre inteligenţă, idei şi fiinţă 1 . Senzaţia trebuie depăşită pen tru a atinge o cunoaştere 2. Cauza forme l or şi a frumuse ţ i i sens i b i l e este inte l i gibilă. Dar binele este dincol o de intel igen ţă. 3-4. Despre

veri tab i l ă.

natura şi ti puri le de inteli gen ţ ă. Re l a ţ i a dintre i n tel igen ţ ă şi suflet.

5. I ntel igen ţ a veritabilă este act. Ea gândeşte exi stentele, care se n asc în ătmtrul ei şi con ţ ine astfel m odelul l u m i i sensi b i l c . 6-8. Toate

lucruri le din inte l i gen ţ a veritabil ă sunt laolal tă, un ite între ele şi cu intel i gen ţ a care le gândeştc. Des pre un i tatea dintre inte l i gen ţ ă, idei şi fi i n ţ ă. 9. Cupri n zân d modelul l u m i i sen s i bi le, i nte l igen ţ a este o lume intel i gibi lă. 10. Toate formele sen s i bile provin din cele intel igi bi le. Răul este o pri vaţie. 1 1 . Arta şi tehni ca au un dublu

princi piu, i ntel i gibil şi sensibi l . Dar l egătura cu l umea i ntel igibi l ă

482


PLA N U L TRATATELOR

variază în funcţie de i mportan ţa pe care o arc pentru cle el ementul sensibil. 1 2. Tot astfel, exi stă di feren ţe particul are cc îşi au originea în intel igibil şi altele cu o originc sensibilă. 1 3 . Suflete le particulare aparţin lumii intel igibilc. 1 4. Defectele lucmri l or sensibile au o c auză materi ală.


( 1 0) . n €Pl TW'J TPl W'J apXlxw'J UlTOcrTCXcr€WV

1

(

/

1 1 . 1 TC TTOTE ăpa ECTTl TO TTETTOl T)X� Ta� \.IJUxâr; lTaTpOr; -{te:ou ETTLAatt€O"ttaL, xal P.Ol par; ExEl ttEV oOOa.r; xaL OAl.tJr;;' ExEl vou ayvo­ TpaL xaL EaUTa� xal EXEl vOV; JAPX-rl ).l€V oLv al.lTalr; TOU xaxou � TOAp.a xaL' � j€\lEO"lr; xal � TTpWTIl ETEpOTI1r; xaL TO l3ouArr&�\lal b€ EamW\I il \laL . TW b-rl alJTE�OOOlW ETTELbrŢrrEP E<pa\lEO"a\l T]O"tt ELO"aL , TTOAAW TW Xl \lELO"\}UL TTap ' aUTW\I XEXPTJJl.EVaL , TT]\I ....) l. , ) / / ) '\ / C alTOCTTacrl \1 lTE1TOlT)J.l.EVaL, T]YVOE\Ja\lTLa\l opaJl.OOOaL XaL TTI\.ELcnTŢ\J T]<Ja\l Xal €auTâr; EXEL ttE\I 1L \lal' WcrrrEP lTalbE<; ElhtUc; aTTOO­ lTaO"tt€\lTE<; alTO lTaT€pw\l xal TTOAU\I XP0vov lTOPPW Tpa<p€\lTE<; ayvooooL xaL €aUTOUc; xaL lTaT€pa<;. OUT' ot\l ETL EXEl \10\1 OUTE ) / , ) " / / EaUTar; opwcral, aTLp.acracraL EaUTa<; aYVOla TOU- YEVO�, Tl).lT]craO"aL TctAAa xaL' TTa\lTa p.aAAO\l 11 €aUTa'r; tt�up.aO"aO"al xal lTpO<; alnâ EXlTAaYElaal xaL ayacrttElaaL xaL E�Tu)"rrlJ.t€\laL TOlhW\I, aTT€ppT]�a\l � dlo\l TE €aUTa� GJ\I alTECTTpa<pT)CJa\l aTLp.aaaaaL· WcrTE OlJP.j3aC\lEL TI1c; lTa\lTEAO� aYVOLa<; €XEl\lOU � TW\lbE TLP.Tl xal h €aUTW\I aTLp.la lr. \IaL aLTla.u Ap.a yâp bLWXETa.L ăAAO xal {7aup.aţELaL, xaL TO ttaup.aţo\l xal blWXO\l oP.oAOYEl XElPO\l iL \lal' XELpo\l b€ aUTO Tl tt€P.E\lO\l Yl yvop.€\lWV xaL alToAAuJl.€\lW\I aTlp.O­ TaTO\l TE xaL {7vrTroTaTO\l lTa\lTW\I GJ\I Tlp.a UlToAa).1jXi\lOV OUTE -{tEOU <pUcH\I oUTE M\JaP.l\l ă\I lTOT' €v -&u� Ih?"OlTo. lno bEL bLTTO\l yCY\lEO"ttaL TO\l AOYO\l lTpOr; TOUr; olhw b�axElp.€\lOUr;, E'LTTEP TLr; (

......

)

(

......

_

L

......

Le

\

......

I"

/

/

r

-

(

4X4


1 ( 1 0) . Despre cele trei real ită ţ i primordi ale I 1 6 1

( L I De t�t pt ce a determi n a t su flete l e să Î� i u i te ze ul- lată şi să s e i g n or e � i pe s in e şi pe e l , deşi s u n t părţ i < p ro v e n i te> de su s ş i s un t în î n treg i m e a l e l u i I I CJ2? Pe nt ru e l e , îndrăzn ea l a 1 1 63 , n aş t er e a şi a l te ri tate a pri m ă , ca ş i d o r i n ţ a de a-şi a pa rţ i n e sunt pr i n c i p i u l ră u l u i . Or, a r ă t ân d u s e bucuroase de i ndepen d e n ţ ă, fo l o s i n u u se prea Ill u i t de propria m i şcare, a l e rgfm d În tr- o <d i re c ţ i e> o pusă şi î n d ep ă rt â n u u - s e cftt s-a pu t u t <u e s ursa l o r>, ele n u au mai şti ut ,

-

-

n i c i măear că provin de aco l o : e a n i şt e co p i i care, s mu l ş i im cdiat <ce s au n ăsc ut> uc l â ngă pă r i n ţ i ş i c re s c u ţ i depa r t e m ai m u l t t i m p, nu s e c unosc n i c i p e e i înş i ş i , n i c i p e p[trin ţ i i l o r. Pri n ur m a re , fi i ndcă n u ş i -au m a i văzu t ni ei <tată l > şi n i c i pc c \ e în s e l e , < s u fl e t e l e > au aj uns să se d i s prq u i aseă pr i n ignorarea ori g i n i i I I (J4 l or < ş i > să s l ăveasc[t cel e l a l te < l u c r u r i > adm i râ n du- Ie pe toate ac e s te a mai m u l t de<.:ât ele Î n se l e . U i m i te în fa ţ a lor, fe l"m cc ate ş i l e g a t e ue e l e, s u fl et el e s-au fupt, pe C[it se poate, de <ce le d i v in e >, de la care ş i -au În tors fa ţ a, d i s p re ţ u i n d u - l e " ()5. A s t fe l s l ă v i rea celor <sen s i b i l e > ş i d i s pre ţ u l fa ţ ă de s i ne se u o v e d esc a fi eauza Il ec u n o a şt e r i i co m p l e t e a ze u l u i Căc i , urm [t r i n d şi ad m i r fm d un l ucru, cel ce îl u rm ă re şte ş i îl adm i r ă i se recunoa ş te astfel inferior ; or, p u n â n d u -s e pe s i n e mai prej os d e c â t cele care supuse n aş teri i ş i p i e i ri i şi soco t i n d u -se c e l m a i d e d i s pr e ţ u i t şi m a i coru p t i b i l d i n t re toate cel e pe care le adm i ră, <su fletu l > n u ar putea n i c i o d a tă să con ceapă natura şi puterea zeu l u i . D i n ac e s t moti v, cei aOa ţi într-o asemenea s i tu a � i e au n e v o i e de două u i sc urs uri , dacă c i n e va ar -

,

,

.

485


98v

.5�Xorf\ ?d11 (\(? .5l1..D)3{}.DUC10.Dl,3 .5�Xo ţf\ �(\AJdC10 (\AJJ�1? 3l. 3X.D9. ' 0l.3(\?1� (\OTI1AJS'�3 t\.0�j, .511..D901� .5(T)(\9d<DTI� �Xorf\ ?111\ (\019J� (\ l .DU.t\) X .5p{}ll(\ TX �9 o) ' (\0(\3TI)3X ?9 3d131� '(\AJ) .DAJ(\AJ{}� 3S' 3X�3 '(\11.(T)j, (\3TI 3)((T)93 oO(\AJdoo AJn(T).o .513 AJooO{} �X3 l1.Xo�' lAJ� 10l. �)J.OO ' 1AJ;�09'9 (\ 1�0 119130.DodX 1.0001011 (\ l;l1-rlpX 1�.oAJ.o)l.(T)ch �AJ'<.og (0)'<.4 .50��(\- (\?(\ 13l.0)(.D -(\010 .(\AJ.D0011TÎXJX.D13 lAJ)( (\AJooOl.D13 t\.3{}0l.(\AJ11 1AJ)( (\AJ.o13{}OX.D 13 � AJ)( (\AJ�OO?d.Dl� (\o'�p - (\3 �(T) �? (\�Xorf\ ' AJl.�l..D3� (\?l.f1� .51,3 t\.3{}0l.(\]J11 ?9 (T)l.) 30N . (\(T)rt1tX� .5?(\ XJdf1o �l.f1XJ JAJ)( d�� � AJ)( AJ.D.DAJ'(P{} ?9 .5oXO.oy" '�1 (\�n .5oXO.Dy" . (\OX9 1d311 ?l. (\�11 JAJ)( p'('(� '(\(T)S'9'<.)( .50l.AJTÎ�.D �0.1. q JAJ)( AJlÎ�.o (\0(\3TI)3)(ld3 11 �l. (\0(\9n �TÎ (T)l..o? �f1XJ '? 9 (\OX n.oH/l · 13.DPl..oAJl.AJ)( �l. (T)X�l.D4 .5AJ'('(]t .5�)J. (\(T)l.9)(03l.11.0131 (\ �.1. JAJ)( 5 11.l.pl11? AJ.o :31 -D'('(AJ11AJ 11.(\3TÎO(\31 (\13110)(.0 00l. AJ1 �AJ AJ d )(1TÎ.o 00 llXorf\ 11.'('('R (\�Xorf\' (\U'<.p13TI '" (\�l. ?9"" (T){}.D)�l1�)(1: . (T){}.D9 j, 1\0'(' 3S'f2 '.510l..DAJ)(3 .510l. 3l. (\3 11 (\AJ 11TÎO.D 01l. 3.1. (\3 (\U.j, 00l. .5AJ1111dOX .s� 5�119�:h -�S' .5)1 ���OXJ3) �1311J3'(011� �n �l. -p� AJ�O ? 9 �l.C1 XJ '(\�j, ?1 �lltdoX � 1111J3'(011� �XorJ1 Pl.I1AJ (\AJl.� '(\(T)(\9TÎ -Od13{}<D JAJX (\(T)l.901 (\(T)(\9TIo(\111 '(\AJd?l.(T)1TÎll. lAJ(\ 13 llxlp(\� (\(T)l.OOl. 1AJ)( . 131011 (\Uj, AJ 1AJX 13(\ 1X (\(T)..J. '1AJ)( 13n.DO)( (\(1)..J :od3l.3 .I' ) AJ!X}0 51.o9<D 131]>ld311 13 �Pl. (\� ?S' �f1X) ' (\3.Dlln.D9)(� �lf1AJ �n)( '(\9(\X)df10 (\0l.�0l. (\X)19TÎ (\?l. ?S' !;uf1AJ ' (\01 '(y" ?S' �C1X) ' x):3{} AJdl..o'R �(\1Jdf10 (\� 3l. R 1d?� (\� 3l. R x).D.DAJ'(P{} 3.1. R 13ch?d1 11.1 3l. X) '(\U(T)j, .510l.0AJ X).DAJ.D03t\lln3 X)1(\x)11 3ru 10113 X)chj, (\3n .1'

(llf1:O

,

......

_

'l

'

......

_

5� ' �Xorf\ x)Dn� 0(\ 13X3,' (\Ol.(T)d11 (\0 �)0l. (T)�.D) 3�0,(}(\3c l �Z]

. (\ 13 do3 lX)l.X)(\Og 1x»)( 13)(UOOd11 lU)( 'U(\31.l0.D �9 1 3 )l. � p '(\ 1 d 3l.U 3)(y..oo d11 1,3 ':o' ,3 � � 3 r: : 9 l ?-rl J. " 19,(� d 1x»)( '(\13 (\010 '13X3/( (\0100101 X)10X)101 X)nTÎo 13 1x»)( '(\ 1....31U). "..",. .. � "..",. 9 1( ...l pl. �Ol. 13X? (\ 1TIX)(\99 ',3 ' li{}pTI (\Od3l.9d11 (\ !;uI\XJ XJ(\) '�f1n (\031.D(T)(\1 131Uj, (\0 1.1. 1x»)( 'ltXOrf\ ll..D3 (\OOl.Uj, dX)l 01 . (\0(\ 13)(3 5?dll oold9.- ?d11 JAJ; 'OO�?TIO�l.l1.j, �Ol. 5ol.�0 dp1 5�LL1� .(\091""x3� (\�(\ 110 �d3 U . 13 .o�'(1l9 (\0(\ :3)('r)( .5�3{}.D1(\ltchX).o �X»)( 00(\)3)(3, (\ l l..D� Ss> d319d11 5B '.5AJ)�� 5�1 �X»)( .500(\?1 120l. (\°10 (\�XorJ1 (\!;u (\(T)X.Dy.(\ nlnAJ(\� JAJX (\(T))(.D]J919 ?9 q '(\0?'<.11111� (\3nl)9 .510'('<.'R (\3 (\0 '(\(T)(\3n(T)nll. llXorf\ (\0(\ (\(T)l. (\AJlnll.X) (\ll.l. .50(\)(139 (\3n O ) �.5�d3';.P)(3 �<}o .5 )1 ·OO.1.�d11 -J XJx 5?(\3) � AJ)( �Ol.i)J.od�� �Ol. l d X?n ) 101p(\� �X»)( XJ.1.�d11 pl. �X) X x»)l. (\XJ(\� pl. .5',3 .5!:l0l.f1XJ 13rf\?dl..ol11� .

,

/(

,

(

,

NLLOld


EN N EA DA a V-a,

1 ( 1 0 ), 1 - 2

<dori> să îi întoarcă spre cel e primordiale, atlate în direcţ i a opusă, şi să îi conducă până l a <princi piul> suprem, la unu şi la cel prim. Care sunt, deci, cele două <discursuri>? Unul arată natura mizerabilă a lucruri lor pe care sutletul le preţuieşte acum (iar pc acesta îl vom expune pe larg în altă parte), pc când celălalt instmieşte sufletul şi îi aminteşte ce fel de origine şi ce valoare are. Acest <discurs> este mai i mportant ca primul şi, o dată prezentat, îl c1ari fică şi pe acela. Despre el trebuie acum să vorbi m. �ăci el este mai aproape de obiectul cercetări i <noastre> şi îi este util. I ntr-adevăr, sufletul este cel care cercetează şi el trebuie să şti e ce anume este cel care cercetează, pentru a se cunoaşte mai întâi pe sine, dacă poate cerceta asemenea lucruri, dacă are un ochi capabi l să vadă şi dacă cercetarea merită Tacută. Căci, dacă el este străin de <obiectul cercetat>, de ce <să mai cerceteze>? Dar, dacă este înrudit <cu el, cercetarea> merită făcută şi el poate descoperi ceva.

[2.1 Pentru început, fiecare sufl et să se gândească l a <următoare-le>: că el însuşi a făcut toate vieţuitoarele i n suflân du-le v i a ţ ă, pe cele hrăn i te de pământ, sau de mare, pe cele din aer şi astrel e d i vi n e din cer, apoi că el <a făcut> soarele şi tot el <a făcut> cerul acesta m are, l-a pus în ordine şi i -a dat o mi şcare ci rculară regulată, deşi el este o natură d i ferită de cele pe care le ordonează, le pune în m işcare şi le dă via ţ ă, şi apoi că <sufl etul> trebuie să fie mai pre ţ i os ca ele,

deoarece ele se nasc şi pier când sufletul le părăseşte sau le dă viaţ a,

pe când el exi stă veşn i c, deoarece

, ,1lU

se părăseşte niciodată pe

sine" 1 1 66. În privinţa modului în care dă viaţă universului şi fi ecărui

<lucru, sufletul> să gândească astfel . Să ia seama la sufletul cel mare, el , care este alt sufl et, dar nu unul mic 1 1 67 , de vreme ce s-a făcut demn de această cercetare o dată ce s-a e l i berat, l i n i ştindu-se ,

de înşel ători e şi de cel e ce au vrăj i t cel e l al te <suflete>. Să se lini ştească nu doar corpul din junII 1 1 68 <sufletului> şi agitaţ i a din corp, ci şi tot ceea ce îl înconj oară: să fie l i n i ştite şi pământul , şi marea , şi

aerul, şi centI însuşi să fie l i n i şti t l 1 69. Să îşi mai închi puie că în aces t <cer> cu totul nemi şcat se află un suflet care parcă se revarsă în cer <veni nd> din afara lui şi se răspândeşte în el, in trând din toate părţ i l e şi i l uminându- l : aşa cum razele soarelui care lumin ează un nor întunecat îl fac să strălucească, dându-i un ch i p de aur, tot aşa şi sufletu l , când a ajuns în corpul cerului, i -a dat vi aţă şi nemurire şi l-a trezit din starea lui in ertă. <Cerul> mi şcat cu o mişcare veşnică de sufl etu l care îl conduce i n tel igent a deven i t un vieţuitor fericit, i ar măre ţ i a lui i-a ven i t de la sufl etu l instalat În el, pen tru că înainte

487


PLOT I N

<Jw}J.a V€}(PoV, Y� }(al U6WP, }J.aAAOV 6E <J}(6-ro� UATj� }(al }J.� DV }(al O <JWYEOU<Jl V al tTEOL, q>Tj<JL Tl�. r EVOL TO 6' &v q>avEpwTEpa aUT�� }(aL EvapYE<JŢepa 11 cuva}J.l� }(al 11 q>OOLe;, EL ne; EVTaUtTa ClavOTjtTELTj, OlTWe; TTEPl€XEL }(Ctl ăYEL Tale; au�� �OUAij<JE<JL TOV oupavov . navTl }J.EV yap TW }J.Er€tT EL TOUT�, O<JO� E<JTL V, ECW}(EV €aUT�V }(al TIav 8La<J�}J.a }(al }J.€ra }(al }J.l}(POV EWUXWTal , eXAAOU }J.Ev ăAATI }(El}J.€VOU TOU O'W}J.aTO�, }(al TOU }J.EV W6l, TOU CE W6L OVTO�, }(al TWV }J.EV E� EvavTLa�, TWV CE ă,AATjV elmipTTj<JL V alT ' aAAijAwv Ex6vTWV . )AAA ' oux l-j 4;UX1l oihwt;;' , OUbE J-L€PEl aUTT)C; 'E }(aO'Tw }(aTa}(Ep ..... " ...... ..... _ ) " J-LaTlcrtTELcra [J-L0Pl W tVUXT)c;] 'C11v TIOLEL, aAAa Ta lTaVTa '(TI TTI \. \ oAn, }Cal TIapEcrn TIacra TIaVT<XXOU TW rEVVTjO'avn TIaTpL O}J.�LOUJ-LEVTj xal }Ccna Ta €V xal xaTa \0 m{VTTj . Kal lTOAUe; WV o oupavoc; xal ă,AACX; ă,AATI EV EO'n Tn Tau-me; cuvcX}J.EL xal tTEDe; EO'n cla TauTT)V '6 xaO' l.we; 08E .' / EO'�L CE xal T]ALOe; tT€De;, (S-rt E}J.4;UXCX;, xal Ta ăAAa ăcrTpa, }(al �}J.Ele;, ELlTEP n, C l a TOUTO' vexUEe; rap XOTIPLWV EX�ATjTDTEpOl . T-rlV 8E tTEOle; aL TLav TOU tTEOle; Et vaL elvcirxTj TIPEO'�UT€paV tTEOV aUTwv il vaL . (O }J.OELC-rl� CE xal � �}J.ET€pa, xal oTav ăVEU TWV TIPO<JEA tTDVTWV <JXOlTne; Aa�wv XEXatTap}J.€vTjv, EupijO'EL� Ta aUTO TL}J.lOV, o �V wuxij, xal Tl}J.LWT€POV TIaVTOe; TOU o &v <Jw}J.anxov �. r� yap miVTa ' xCiv TIUP CE TI. TL Civ ELll Ta xalov aUTou; Kal &ra EX TOUTWV O'uVtTETa, x&v �wp aUTOle; TIpoO'tT�� xâv a€pa . E'L 8 ' on €}J.WUXov CLWXTOV EO'Tal , TL TIapEL� �L €aUTOV ăAAOV CLWXEL; T"Tlv CE EV ăAA� tVUX-rlv elrci}J.EVO� O'€aUTOV ă,ra<Jal . 1....

(/

'

I'

\.

_

-

......

......

_

l'

[3.1 OUTW C-rl n }J.Lou xal tT dou OVTO� xpij}J.aTo� T�e; wux�e;, TTlO'TEuO'ae; YjCTj TW TOLOUTW tTEOV }J.ETL€VaL }J.ETa TOL au-m� al TLae; elVa�l VE �po� EXEl�OV ' lTciVTW� lTOU ou lTOPPW �aA€le;' OOOE TIOAAa Ta }J.ETa�U . ;\ci}J.�av E TOLVUV Ta TOU tTdou TOUTOU tTELaTEPOV Ta tVUXT1e; TIpOe; Ta ăvw rEL TDvll}J.a, J-LE{} ' O xcd el'P ' ot] � Wuxij . K cdTIEP rap o1]O'a XPT1}J.a 6LOV €8EL�EV '6 AarOe;, €LXWV TL� E:O'n vou· 6Lov AarOe; o EV TIPO'POP� AarOU TaU EV WUX� , OUTW TOL xaL aUT"Tl AarOe; vou xaL � mxO'a EveprELa xaL ' ) /"\ '\ " 1'"" , , ( ELe; a/l./l.ou UlTOO'TaO'L'J" OLOV lTUPCX; TO' J-LEV 11 TjV TIpOlETal '-f!:,WTjV O'uvoooa tT€P}J.aTll�, � 6E llV lTapeXE L . �El CE Aa�El v EXEl oux (,

l'

')

(

48 8


E N NEi\ Di\

a

V-a, 1 ( 1 0 ), 2-3

era un corp i nert, pămân t �i apă, ba mai m u l t, o materie obscură, o nefi i n ţă, "ohiect dl:! ură pel /tru Zl:!i'� cum spune c ineva 1 J 70. Puterea şi n atura su ll etu l u i a r putea deveni mai c lare şi mai evi den te dacă cin eva ş i- ar reprezenta aici cum în vă l u i e <sufl etul> cerul şi îl eond uce prin <actel e> sale de va in ţă. Căc i <su ll etu l > s-a dat pe sine în tregii întinderi a cerului, cât es te el, şi oriee i nterval , mare sau mic, este însu tl e ţ it. Des igur, fiecare corp se a fl ă În câte LIn l oc d i feri t, unul aici, altul dinco l o, ti i n d separate între e l e fie pentru că se află Într-un <raport> de opozi ţ ie, fi e în alt <ra port>. Dar sufletul nu este aş a şi nici nu dă via ţ ă fiecărei părţ i din sine, t'·agme ntându-se, c i t o ate < părţ i l e> au v i a ţ ă prin in treg � i <su fl e t u l > este prezent in treg peste t ut. semănând. prin u n i t a t e ş i comph:titud ine, tatăl u i ce l-a născut. Şi ceru l, care este m u l t i p l u şi d i ferit În fiecare Inc, cstc unu prin puterea < s u fl et u l u i > , iar l umea aceasta este un zeu tot datorită l u i . Soarele cste şi e l un zeu, pentru că cste Însu fl e ţ i t c a şi c e l e l al te astre, iar noi, dacă avem în tr-adevăr ceva <d ivin>, este d i n acel a ş i moti v, căci "cada vrele. /Ilai II I U It decât gUlloiul. trehuie anl llcale", " 7 1 . Da r, pen tru ze i , cauza d i v i n i tă ţ i i lor trebu ie să fie o fi i n ţ ă di vină mai venerabi lă ca e i . Or, şi <sufl et u l > n o stru este de aceeaşi spec ie <cu aceasta>, iar când îl pri veşti Icl ră adaosuri şi i l i e i <Într-o stare> pLlri ficată, desc o pe r i c ă ceea ce <nu meam> suflet este valoros ş i mai valoros decât oriee <l ucru> corporal . Căci toate <corpurile> sunt pământ; şi, ch i ar dacă ar fi foc, c i ne l e -a r putea aprinde? 1 1 72 Ş i <Ia fe l pentru toate> câte sunt compuse din aceste <e l emente>, chiar dacă li se adaugă apă sau aer. Dacă, Însă, un l ucru meri tă cercetat fi indcă este însufl e ţ i t, de ce ar c ercet a altceva <c ineva>, negl ijân du-se pe si ne? I ar, dacă a dm i ri sufletul d i n altul, te admiri pe tine îns u ţ i . 1 3 . ) Astfel, cum su fletul este u n lucru preţios ş i divin, atunci, de vreme ce din acest motiv ai primit deja încredere <că pn ţ i> să te îndrepţi spre zeu Însoţit de o astfel de cauză, Înal ţă-te spre ci 1 1 73 ; în or i ce caz, nu vei căuta departe �i nici intermediari i nu sunt nllmero�i 1 1 74. Ia, deci, în consi derare vecinul superior al su fl etului , cel care este mai divin decât aeeastă <ti i n ţ ă> divină, căru ia s ufl etu l îi <unnea/ă> şi din care <pro v i ne> . Căci, deşi este aşa cum l-a arătat În discursul <nllstm>, ci este o imagine a intd igcn ţei: aşa cum cuvântul expri mat <corespunde> unui cuvânt din interiorul sufletului 1 J 75, tot a�a şi <s uflet u l > Însuşi este ex presia intel igenţei, În tregu l ci act şi viaţa pe care e a o răs pânde ş tc pentru existen ţa a ltu i a � la fel , <stă in natura> foc u l u i să fi e o dtl ­ dură care rămâne Î n ci , dar şi u n a p e care o emană. Da r nu 489


PLOT I N

€XPEOOOa\l, aAAa ).l€\loucra\l ).lE\I nl\l E\I atrtw, n1\1 bE eXAATI\I , ,... ,... " U<plO"Ta).lE\lTI\I , Oooa OU\I aTIO \lOU...... \lOEpa, )EO"Tl.., xal, ,E\I AOŢlcr( ...... , ).lOle; O \lOUe; aUTIle; xal TI TEAELwcrLe; aTI aUTOU TIaAl \1 OlO\l TIaTpOe; €x\tP€Wa\lToc;, 0\1 ou TEAELO\l we; TIpOe; alHO\l EŢE­ \I\ITlcrE\I , UH "tE oL\I tmocrTacrle; au-rn aTIO \lOU a TE E\lEPŢE(a AOŢCX; \lOU aUTn bPW).lE\lOu �/OTa\l Ţap E\I(bll ELe; \lOU\I, E\lOO\tE� EXEl xat, OlXEla ac, \IOEL...... xal E\lEPŢEl , KaL TaUTae; ).lo\lae; bEL AEŢEL \1 E\lEPŢE(ae; WUX�c;, acra \lOEpWe; xal oou deXO\tE\I' TU b€ XE(pW eXAAO\tE\I xaL mi\tTl wuxîic; -rîie; TOlaUTTle;, NoUc; oL\I ETIL

(

......

-

,

)/

)

'

,

c

,

)

,

)

,L

.....,

""""

,

/

t'

.....,

/

).laAAO\l -t1ELOT€pa\l TTOlEl xal TW TTanlP J. \lal xal T� ,.. � , " " ...... ) " TTapEl \lal ' OUb€\I Ţap J-l€Tcx.SU 11 TO ETEpOt<; El \lal , W<; Eq> ESTlC; ).lE\lTOL xal we; TO <5EXO}J..E\lO\l, TO bE w<; �&K;' XaATl bE xal 'h ...... t,.

)

(

\lOU UATI \lOOEl<5Tle; oLcra xal a.TTA�, di.O\l bE b \1OU<; , xal TaUTW ...... ...... ...... )/ ).lE\I TOUT� bTlAO\l, on XpEl TTO\l WUXTle; TOlaO'bE OOOTle;, ,

/

u

t,.

......

[4.J'lOOl <5' eX\I ne; xat EX TW\lbE' xoo).lO\l ULO'\tTlTO\l "tO\l<5E E'C TLe; \taU).lcX�EL Ele; TE Ta ).l€ŢE\tCX; xal TO xaAAOe; xal n1\1 Ta�L \1 T�e; cpopă<; T�e; (Ub(OU aTTO�A€TTW\I xal \tEOUe; TOUe; €\I aUTW, TOUe; ).lE\I bpw).lE\lOUe;, TOUe; b€ xal acpU\lEle; O\lTae;, xal &1l �O\lae; xal ��a cpUTa TE TTcX\lTa, ETTl Ta UPX€TUTTO\l aUTOU xal Ta UATI\tL \lWTEPO\l u\la�a'c; xaxEl TTcX\lTa \b€TW \lOT]Ta xal TTap' aUTW (HbLa E\I OtxEla crU\I€crEL xal �wn, xat TOUTW\I TO\l ) aXT]paTO\l \lOU\I TTpOO"TaTT]\I, xal, crO<ţHa\l a).lT]xa\lO\l , xaL TO\l we; eXATltTWe; ETIL Kpo\lou �eo\l \tEOU xopou xUl \lOU O\lTOe;, ncX\lTa rap E\I al.HW Ta UtTcX\laTa TIEPl€XEl , \lOU\I TIa\lTa, \tEO\l TIcX\lTa, ...... WUXTI\I TIacra\l, (EcrTWTa aEl , TL rap �T]TEl ).lETa�aAAEl \1 EU €XW\I; nou b€ ).l ETE A\t El\l mX\lTa TIap' al.HW €XW\I; )AAA' OOOE aU�EL �TlTEl TEAELOTaTCX; W\I , �lO xal TC/ TTap ' aUT� TTcX\lTa T€AElU, Y\la TIcX\lTTl � TEAELOe; OOO€\I €XW\I o Tl ).l1l TOLOUTO\l, ) OOOE\I EXW\I )E\I aUTW O ).lT] \IOEL...... ' \IOEl bE, OU) �T]TW\I, aAA EXW\I, KUl Ta ).laXaplO\l ULT� oux ETTexTllTO\l, eXAA' E\I UlW\ll TTcX\lTU, xal b O\lTWe; ah'; , 0\1 ).ll ).l El TeXt XPO\lCX; TTEpl tT€W\I tJ;UXTl\l Ta ).lE\I TTapLElC;, TOle; b€ ETTl�ciAAW\I , Kal rap eXAAa xal eXAAa at TTEPl tVUXrl\l' TTOTE rap EwxpcXTTle;, TIOTE b€ Y TTTIOe;, E\I TL UEL TW\I O\lTW\I' b <5€ \lOUe; TTa\lTa, )/EXEl ot\l E\I -rw aUTw mi\lTa ( ...... ) � EcrTwTa E\I TW aUTW, xal EO"Tl ).lO\l 0\1 , xal" TO )EcrTL aEl, xal OUOO).lOU Ta ).l � AAO\l EO'TL rap xal Ta-tE - OUbE Ta TTapEA TlAU-t1O<; l

/

,

_

......

L

/

......

L.

)

,

/

,

L

I'

,

/

1"

,

,...

\1

)

,

(

)1'

_L

c,

,

......

"""

,

lI'

\1

......

)

......

,

"

/

� -

490

\1

L. )

l'

,


EN N EA DA a V-a,

I ( 1 0 ), 3- 4

trebuie crezut că <actul intel igenţei> se revarsă în afară I 1 76 , ci, pe de o parte, el se menţine în ea, iar pe de alta, există independent. Aşadar, provenind din intel igen ţ ă, el este intelectual, iar inteligenţa lui <constă> în ra ţi onamente, deşi perfecţ iunea <îi vine> de la inteli genţ ă, ca de la un tată ce a născut un fiu pe care l-a născut i mperfect în raport cu sine. Exi sten ţa îi <vine> de la i n tel igen ţ ă, iar raţiunea îi este în act când priveşte inteligenţa, deoarece, când îşi fi xează pri virea asupra ei , gânduri le şi acti vi tăţile îi vin din interior şi îi aparţin. Şi trebuie spus �ă numai cele <realizate> i n tel ectual şi prin sine slmt actel e sufl etului . I n schimb, <actele> inferioare <îi vin> d e altundeva şi sunt afectări le unui suflet inferior. Deci inteligen ţa îl face încă şi mai d i vin, şi pentru că îi este tată, şi pentru că se află în el; căci nimic nu intennediază <între ele>, în afara faptului de a fi diferite, sufletul, ca un receptor, urm ân d intel igen ţa ca pe o fonnă. De fapt, chiar şi materia inteligenţei 1 1 77 este frumoasă, având forma intel igen ţei şi fi ind simplă. Dar cum este inteli­ gen ţa este clar şi din faptul că este superioară lmui suflet şi el superior.

[4.1 Faptul ar fi vizi bil şi din cel e urm ătoare: dacă cineva admi ră această lume sens i b i l ă ri vindu-i m ări mea ş i frumuse ţ ea, ordi nea � mişcării sal e perpetue 1 1 8 , ze i i d i n ea, un i i vizibi l i , al ţ i i i n vi zi bi l i , dai moni i şi toate ani malele şi plan tele, atun ci, înăl ţ ându-se până l a m odel ul ei şi până la reali tatea veri tabi l ă, s ă pri vească aco l o toate i n tel i gibi l ele ş i rcal i tă ţ i l e care sunt eterne datori tă e i , într-o cun oaştere şi v i a ţ ă propri e lor, ca i inte l i gen ţ a pură d i n fruntea acestora, în ţel epc i unea de neatins 1 79 şi v i aţ a veritabi l ă a lui Cronos, un zeu care este dep l i nătate şi inteli gen ţă 1 1 80 . Căci ea le cuprinde în sine pe toate cele nemuri toare, toate intel igen ţele, to ţ i zei i , toate sufl etele, într-o veşnică nemişcare. D e c e să caute s ă se schimbe, dacă are parte de bine? Şi unde să se îndrepte, dacă le con ţine pe toate? Mai mult, fi in d absolut perfectă, nici nu caută să se mărească. Prin unnare, pentru ca ea să fie perfectă în toate pri vi n ţele, toate cele din ea sunt perfecte, încât ea nu are n i m i c care să nu fie astfel pentru că nu are în sine n i m i c care să nu gândească, şi nu gândeşte căutând, ci posedându-şi <obiectul gândit>. Iar feri cirea ei nu este ceva dobândit, ci toate sunt <în ea> din eterni tate şi <este vorba> de eterni tatea veritabilă, pe care o i m i tă l 1 8 1 ti mpul ce înconjoară sufletul, când abandonează unele lucruri pentru a se arunca asupra al tora. Căci în jurul sufletului sunt tot alte şi alte lucruri : acum Socrale, apoi un cal, mereu câte o anumi tă reali tate; pe când inteligenţ a este toate lucruri le. Deci ea le con ţine pe toate, imobile în acel aşi <loc>. Ea doar este, iar acest "este" e veşnic, nefiind loc n i ci pen tru vi i tor (căci şi în v i i tor ea este), n i c i pen tru trecut

49 1


P LOTI N

- ou rap n €}(El nupEA TlAU-t1E\J - elAA ' €\JEcrTTjXE\J aEl UTE Ta aUTa O\JTU &O\J elYUTTW\JTa EUUTa OUTW� €XO\JTa , "'ExaaTO\J b€ aUTW\J \JOU� xal o\J Ecrn xal TO O"tJ}J.TTU\J TTa� \JOU� XUl TTa\J O\J , o }J.€\J \JOU� XaTa TO \JOEL \J UCP L crTa� TO o\J, TO CE o\J TW , , -. " ,... ...... \JOE L atTaL TW \JW bl bo\J TO \JOEL \J xal TO EL \Jal , Tou bE, \JOEl_ \J1.a't nO\J Cf.AA� , â xal TQ o\Jn ' a}J.cpoTEpW\J ot\J ă}J.a at TLO\J riAAO.U A}J.a }J.E\J rap €XEl \Ja xal aU\JuTTapXEl xal oux ano­ AElTTEL Cf.AATjAU, elAAa 8uo O\)TU TOUTO TO €\J oJlou \Jou� XUl O\J xal \)oou\J xUl \JOOUJlE\JOV, o JlE\J vou� XaTa TO \JoEL \J, TO bE O\J xUTa Ta VOOUJlE\JO\) . Ou rcip Ci\) rEVOLTO TO vOEl \J ETE ­ POTT\T� Jlll oucrT\� xal TahT6TT\TO� 8€ . re\JETal ot\J Ta TTp�rra \)OU�, O\J, ETE:POTT\�, TauToTT\�' bEL CE XUl xl\JTjal \) AU�El \J xal crTacrl\J . Kal )(tVTjal v Jl€\J, E'l VOE:L , crTacrl\J 8€. , Y\Ja TO aUTO . T1Î\J CE E;TEpoTr]Ta, 'Lv ' TI \)OOUV )(a l \)oouj.1E:\Jo\J :'H Ea\) elcp€An� TIj\J ETEpOTr]Ta, €V rE �OJlE:\)O\J crlWnTlcrE:Ta l ' bEL CE xal TO� � \Jor]tTElal \J ETEPOl� TTPO� Cf.AATJAa E:t \Jat . TauTo\J CE, €TTEl €\J EauT � , }(al XOl \Jov 8€. n €\J m:tcrl ' }(al Tj bl aCPOpa €TEpOTr]� . TauTa :SE 1TAElW rE\JOJlE\Ja apl \tJlOV xal TO 1TOcrOV nOl El ' )(al Ta lTOl O\J CE Tj ExaaTOU TOlJ-rW\J )lblOTr]�, €� GJ\J w� apxwv T&AAa . ......

......

( 5. 1 nOAU� otv otlTO� o \tEO� €lTl T� �JUxŢr T� C€ UlTapXE:l €\J TOUTOl � il \Jal cruvacptTEtan, E:'l J.l.rl & lTocrT �TEL�V €tT€AOl , nE:Aa,... ) ...... , 1'"" ( ,L / _ ,... craaa ouv aUTW xal OlO\J EV rE\JO}J.E:Vr] '(TjTEl , Tl� OU\J o "tOUTO\J rE\J\JTlaa�j 'O &lTAOU� )(aL o npo TOlOUTOU lTA Tl\tOU�, o a'e n� TOU }(al Et \Jal }(a L lTOAU\J Et\Jal TOllTOV, o TO\J elPl tT JlO\J lTOLW\J . 'O rap apL tTJlO� ou 1TPWTO�' xal rcip lTPO 8uci80� TO €\J, bEUTEPO\J 8€ bua� )(aL 1Tapa TOU E\JOC; rErEVr]JlEVr] EXEl \JO OPLcrTrl\J €X€L, alhr] 8E aOPlcrTov lTap ' aht'��· oTa\J 8E opla\t�, apl tT JlO� 11Cl1' apltTJlO� 8€ w� ouala' aPl\tJl� 8€ xal Tj �JUX � ' Ou rap OYXOl "ta lTpWTa 0U6€ JlErEtTl1' Ta rap lTaXEa Tau"ta uaTEpa, B. Q\JTa Tj a'(atTr]al� otETal , OUb€ €\J alTEPJlaal 8€ Ta urpO\J TO TLJllO\J, aAAa TO Jlrl OPWJlE\JO\)" "tou"tO 8€ apLtTJlO� xaL AOrO� , <O ot\J €XEL AEYOJlE:\JO� ap l tT JlO� xal Tj 8ooC; AOrOl xal \Jo�' aAAci aoplaToc; Jl€V Tj bua� TW di.ov UlTOX€L}J.EVW AaJl�avo}J.Evr], o 8€ 1 , ( , ,. 1: r, 1 _Q. apl v JlOC; ,o )E <t� aUTT]� � xal TOU EVOC; Elo� Exacr"tO�, OlOV /

(

u

492

_


E N N E/\ D/\ a V-a, 1

( 1 0), 4-5

(căci acolo ni mic nu a trecut), ei toate dăinuie mereu ea unde ee s u nt i d e nt i ce, mul ţ u mi te de c le aşa eLIm s unt. Fi eeare dintre de e ste i n te l i gen ţ ă şi fi i n ţă, iar to ta l it at e a lor este î n tre ag a i n tel igen ţă şi fi i n ţă , i nte l igenţ a făcând prin gân d i re fi i n ţ a să ex iste, iar fiin ţa, pr i n fapt u l eă este g ândi tă , Hh:â nd int e l i ge n ţ a să gândeaseă şi să ti c. Dar a lt a este ca uza gândi ri i , ea şi a fi i n ţ ei ; prin urmare, cauza ambelor es t e di ferită <de ele>. C ăci ele <apar> deodată, ex i stă împreună ş i nu s e des part una de cealal tă de ş i acest unu este doi l aolaltă int e li g en tă şi fi i n t ă ' : g ând i t o r şi gâ� di t, int e l i gcn ţă prin fa tul c ă gân d c ş te, fi i n ţă pl il� faptu l că este g ân d it . Căci g fm di rc a nu poate e x i sta fără al teritate şi fără identitatc. S-au n ăs cut, aş ad ar, cele prime: i n t e l igcn ţ a, fi i n ţ a, al te ritatea şi i dentitatea; mai trebuie, însă, inc luse mi ş carea şi repaus ul . Î n t r-a d e văr, dacă există gândire, cxistă şi m i şc a re , ca şi re pau s , ca s ă existe i denti tatea. Î n schi mb, alte r i tate a există ca să fie un g ân d i to r şi ceva g ân dit . Al tm i nteri , dac ă s u pr i m i al teritatea, devenind un u n u va rămâne în tăcere. De ea mai es te nevoie şi pe n tru ca <lucruri le> gândite să fie diferite rec i proc . I ar identi tatea <este necesară>, pentru că <intel igenţa> este una eu sine şi apo i pen tru că e x i st ă un unu com un în toate. Şi diferen ţa lor este al teri tate. Cum aceste <pr ime real i tă ţ i > sunt m u l ti pl e , ele pr o duc număru l şi canti tatea. I ar par ticula r i tate a fi ecăreia dintre ele es te cal itatea, iar din cle, ca d i n niş te p rinci pi i , <deri v ă> cel elalte l u c rur i 1 1 82 .

p

(5.) Multi plu este, aşad a r, zeul acesta de deasupra su fl e tul u i ; iar sufletu l u i îi re v ine să se g ă se a sc ă Între ac e s te re al i t ă ţ i d i vine <cu care> este în c o n tact, dacă nu vrea să se îndepărteze <de el e>. Prin u rma re , o dată ce s-a apro piat de i n t e l i g en ţ ă şi a de ve n i t oarecum una <cu ea , sufletu l > se Înt re a bă : c i n e este cel ce a născut <intel i g e n ţ a>? Cel s i mplu, anteri or aceste i m u l ti pl i c ităţ i , cauză i � a fi i n ţ e i şi a aces tei e x is ten ţ e mul tipl e, p ro d uc ă toru l n u m ă ru l u i 1 1 8 . . Căci numărul nu este pr i m ; În tr-adevăr, în aintea diad c i este unu l , pe c ân d diada este a doua ş i , fi ind născută d i n un u, ÎI are ca l i mită, de ş i În s i n e este nede fi n i tă. Dar, o dată ce a pr i m i t o l i m i tă, ea este dej a număr: nu măr, însă, ca subs t a n ţ ă; de altfe l , număr este şi sufletul . Căci p rimel e r e a l i tă ţ i n u sun t n i c i mase, n i ci mări m i 1 1 84 , pe nt ru că cele care au d i mensi une, ad i că e x i s te n t e l e p e care s enza ţ i a le ia în consi derare , sun t posterioare . N i c i în sem i n ţe nu arc rre � u m ezeal a, ci ceea ce nu se vede, ad ic ă n umărul şi ra ţ i un ea . Prin urmare, ceea ce es te n um i t acolo sus n u m ă r, ca şi d i ada, este r a ţ i u ne şi inte l i gen ţ ă . Dar di ada, când es te concepu tă ca un s u bs tra t , este n edefini tă, pe când fi ecare nu m ăr, care < p ro v i n e > din ea ş i d i n unu 493


PLOTIN

p W{J-€VT� T O L � YE VO).l€ VO l� €lbE:al V €V aUTW' ).l0p<pOUTCn bE ăJ\.AOV ).lEV TPOTIOV TIapa TOU €V�, ăAAOV b l TIap' alrrou , olov otVLC; ,., xcn' €V EPYELaV ' €an yap ,., VOTJcrl� opacrl� apWcra ă').l<pW T€ €V, J.LO <p

r 6 ·1 nw� 00v apa xat Tl \Ja,...... xal TI� OA� lmEOLll xal €" €X€l vou , , , , l' ..... Nuv ).l€V yap TTlV avay xllv TOU...... El,., val YEIOV€V, l va xal, opq.; TaUTa 11 4JUXTl €XEl, €JTlTIO\t€l bE TO \tPUAAOU).l€VOV btl TOU'tO xal TIapa 'toî:� miAal ao<poî:�, TIW� €" €V� -rOLOU-rOU OVTO�, r"\ " " I\.€Y0jJ.. OlOV €V -ro €V €Lt" va l , UTIC>crTacrl v 1/€ax€v (onouv €l'tE rrATr&� €leT€ bOO� €L-r€ apl{J-).l�, aAA' OUX Ej.1E:lVE:V EX€l VO Eq>' €aUTO�, 'tocrOU"rov bE TIA �\t O� E'e€PPU11, o bpCXTal J.lEV EV TOl� " ' <ţ "" ,.. 1 / C" t':Q � '" OooL v, avaY€l v oE u€ OUV au'to rrpo� €XEl.... \JO a�LOUJ.l€V, A€yecr-3"w....-3"€OV au'tov ETIlXaAE:aaj.1€\JOl� ou AOIW Y€IWVW, a.AAa .. ..... TTI 4JUXtl €X'tEl vaal v €au'tou� €l� E:UXllV TIPO� EX€l vov, €�x €cr-3" aL TOlJLOV TOV 'tp6rrov bUVaJ.l€VOU� J.lOVO� npcX; J.lOV OV (j.€l TOlVUV -3" €an1V €X€LVOU €V 'tW €laW OlOV V EW €<P ' €aUTOU " / � , OV't�, J.lEVOVTO� TlO"uxou "ETI€XEl va arrav'twv, -ra, OLOV rrpo� 'ta, E�W 11611 ayaAJ.laTa €cr'tw'ta, J.lCXAAOV bE ăyaA)l.a 'ta TIPW'tOV EX­ q>avEv \t€acr-3"al TI€<P11VcX; Tou-rav 'tov Tp6nov' rrav'tl 'tW XlVOUJ.l€VW 8€l Tl ltval , TIP O� o XlV€L'ta l ' J.l1l ov't� 8E EX € lV� � J.l�€VO� �1l n -3" WJ.lE\ta au'to l<LV€la{J-al, aAA' el 'tl ).l€'t au't ..... , Yl V E'ta l, €TIlcrTpa<p€v'to� aEl €XEl vou rrpo� au'to avayxaLOv Ean r€yovEval , 'EXTIOOWV bE hP.î: v €cr'tW rEV€al� h €\J Xp6vw 'tov AOrOV rrEpl 'tWV a€l OVTW\I TIOLOUJ.lE\lOl�' 'tW bE AOYWL n1� I€V€crl v rrpocrarr'to\l'ta� au'tOl� <uTI086cr€l> al 'tla� xal 'ta"€w� , Ta oLv rl VOJ.l€VO\l I€ X€l-3"€V OU Xl V11{J- EV'tO� <pa'tEov rl yv€cr-3"al ' El yap Xl V l1-3"€V 'tO� au'tou Tl rl YVOl'tO, 'tP l'tov aTI' VOU 'ta rlYV0J.l€VOV )l.€-ra 'til\l XlV,,TlO"l \l âv r(r\lOl'tO ,xal) ou/ €XEl ,... / )/ A """ � / uEU't€PO\l. u€l OUV aXl \l11TOU O\lTO�, €l n u!;: E: U'tE POV J.l€'t au'to, ou npC>crV€UcravTo� OUbE �uAl1-3"EV-r� OUbE OAW� xlvl1-3"EV'tO� lmocrT�va l aUTO. nw� olJv xal 'tl b€l vo�cral rr€pl EX€L vo J.lEVO\l; n €p CAaJ.ltVl \1 €� au'tou )l.E\J, €" aUTOu bE J.l€V OV'tO� alOv ,,)..( OU -ro TI€Pl au'to AaJ.lTIpOV W<YTI€P rr€pl \t €OV , E� allTOU aEl r€VVWJ.l€VOV J.l€\lOVTO� , Kal rraVTa 'ta ov'ta, €W� J.l €V€ l EX 't�� au'twv oucr ( a� a\lctŢxala\l TiI\I TI€Pl aU'ta npO� Ta E"W au'tw\I EX � rrapoOO11C; bUVaJ.l€� cS(&ual v CXlHW\I €"11PTTJJ.L €V11\1 lmoo'tacrl \1, €lx6va olJcrCX\l olov âPXEWTIW\I GJ\I E"€<PU' rrup J.lE\I -r1l\l rrap' aUToU -3"€pJ.l6T1Ţ[a, xal XlW\I oUX Elaw J.lOVO\l 'ta 4JUXPO\l J'

C/

t.

(

/

,

....

(

c,

"

)

'

'-

(

)

'"

)

L

'"

) L

......

,

,

(

"

l

(

,

'

,

)

,

)

,

)

J'

,

(

,

)

l

....

,

)

,

,

494


EN N E A DA a V-a, I

( 1 0 ), 5 -6

este o form ă, ca ş i cum <i ntel i gen ţ a> s-ar con fi gura pri n fonnel e care se nasc în ea. De fapt, ea pri meşte formă de la unu Într-un fel ,

d e l a s i n e î n a l t fel , ca vederea în act : căci gândirea este o vedere care vede şi am bele sunt una 1 J 8 5.

[6.1 A tunci , cum şi ce vede <gândi rea>? Cum a aj uns ea, de fapt, să exi ste şi să se n ască din unu, pen tru a mai şi vedea? Căci sufl etul În ţ e l ege acum necesi tatea existen ţei acestor real i tă ţ i , dar tânj eşte pe deasupra <să în ţel eagă> cele repetate mereu de vech i i În ţ el e p ţ i , ş i anume cum din acest u n u , care este a ş a cum spunem c ă este, a pri m i t exi sten ţ ă al tceva, fie mul tipl ul , fi e di ada, fie n u m ăm l , şi <de ce> unul nu a rămas, di mpotri vă, în sine, ci din el s-a revărsat atâta m u l tipl ici tate, care se şi vede În ce le exi stente, dar care, socotim noi, ne şi conduce spre el . S ă răspundem, deci , i n vocându-l pe zeul însuş i , nu prin simple cuvinte, ci Îndemnându-ne din suflet la rugăcitme, capabili astfel să ne rugăm s i n guri celui singur i 1 86. Apoi, cum unu l ex istă în sine ca în i nteriorul unui templu I r8 7 şi răm ân e l i n i ş tit dincolo de toate, con tem pl atorul trebu ie să pri vească ceea ce corespunde statuilor afl ate deja În afara <templului>, ba, mai mu lt, pri ma statuie vi zibi l ă în afară, apărută astfel : ori ce lucru în mişcare presupune un <scop> spre care se mişcă; dar, cum nu exi s tă aşa ceva în cazul unului, nu vom adm i te că el se mişcă, ci, dacă ceva se naşte mai prejos de el , el trebuia să se fi născut pe când unul era veşnic întors spre sine. Nu trebuie să avem În vedere naşterea în timp, când fol os i m acest cuvânt referindu-ne la existen ţ e l e eterne, ci, atribui ndu-I e În cuvinte naşterea, le vom reda <de fapt> l egătura cauzală şi ordi nea 1 1 8 8. Atunci, trebuie spus că ceea ce rezul tă d i n u n u se naşte fără ca el s ă se mi şte; căc i, dacă ceva se n aşte în urma mi şcări i cui va, rezultatul ar putea fi <doar> al trei l ea, după mişcare, i ar nu al doi lea, după pri mul . Aşadar, dacă unul este nemi şcat şi dacă exi stă un al doilea d upă unu, el trebui e să existe fără ca <unul> să se încl ine, să vrea, în general fără să se mi şte . Dar cum <are l oc aceasta> şi ce trebuie socoti t că există în preajma unu lu i i m o bi l ? O rad i a ţ i e <ce v i n e> d i n el, din el (care rămâne imobi l), ca străluci rea din j urul soarelu i, care parcă îi al eargă în jur <şi> i a veşni c naş tere din e l , care rămâne i mobi l . De al tfel , toate fi i n ţele, cât t i m p exi stă, nasc în mod necesar în j ur din substan ţa l or o real i tate legată <de ele> ce tinde în afară <ş i care rezul tă> din puterea prezentă <în el e>, un fel de i magine a modelelor d i n care provine. Şi focul <produce> din sine căldura, iar zăpada nu re ţ in e frigul doar 495


P LOTI N

XaT€XEL ' j.LaAlcrTa bE '6cra EUWbll j.LapTupEL TOUTO' �WC; iciP CJv anOAaUEL LlTIOOTaVTWV T €A E L a iEv\Ja' TO bE aEl T€AELOV aEl xaL (H6Lov iEVVCX' xal €AaTTOV bE E:�UTOU iEvva . ""' T( ouv xP'il TT E p L: TOU TEAELOH{TOU A€iELV; Mllb€V an' aUTou 11 Ta }.uh'l crTa JlET ' aUTov . MEiL crTO\J C€ j.LET' aUTov VOUC; xaL bEUTEPO'J" xat jap opa o vouc; EXEl vov xat CEL Tal aUTou ).lovou· EXEl voc; b€ ToJToU OubE'J" xal' Ta iEV\JWj.LEVOV aTTa ...... ...... 'j"" ,, ( " ...... XpEl TTOVOC; \JOU VOU\J El val , xaL, XpEl TTWV aTTaVTWV VOUC; ou T&)I.Aa }.LET ' aUTO'J" o'lov x:al h \.IJUXll AOiOC; vou xat EVE P i E L a n c;, WcrTTEP a UTO C; €XEL\JOU. 'AAAa WU)(�C; J.lEV aj.LOOpOs o Aoroc; - Ws rap €LbwAOV voî) - TauTn xat Ele; VODV �AETTEl v DEL ' vouc; bE wcrauTwc; npoe; EX:El vov, �(-va � VODe;. (Opa DE al.lTOV ou xwplcriJ dc;, aAA ' '6n JlET' aUTov �at JlETa'"gu 'OUbEV, wC; OU6E wux�e; xal \J ou . n O-& El CE na\J TO iEvv�crav xat TOUTO cqamx, xaL JlciAlcrTa QTaV WcrL ).lOVOL Ta iEvv�crav xaL T'a jEjEVV11Jl€'Jo'J" 'oTa v CE x:aL Ta eXPLcrTOV � TO rEvv�crav, E� aVeXjX11C; crU'JEcrTL v alnw, WC; Tn E:TEPOTllTl ).lOVOV XExwplcr\7al . €cru , TTPOELcr( TL E� aUTW\J TTEPl aUTa, b 7TATla(ov . Kal 1TcivTa bE ocra llbTl �

_

L

(J

"

I

L

L

1 7 . 1 E'lxova CE EXE l vou AEio ).lEV il val TOV VOD'J" bEL jap cra<f)EcrTEpov AEiEl V' TTPWTOV j.LEV, ou bEL TTWC; Elval 'E XEl vo TO ŢEVOj.LEVOV xat (XTrocrwrEL'J lTOAAâ aUTOU xat il val OJlOLOT11Ta " (/ ) � ...... ( , ) , ) ) ...... , TTpOC; aUTO, WcrTTEP xaL TO <pWC; TOU llALOU. AAA ou voue; ExE l vo . nwc; oLv vouv jEVVa; "H 'Ou -rTI ETTlcrTp0<pn TTP0C; aUTO E:wpa' 11 b€ opacrl C; aUTll vou� . To jap �aTaAaj.L�a�Ov ă,AAO 1î a'(cr-&rjerlC; 11 voue;' a;'Lcr-&l1crL v jpaj.Lj.L"Ilv xal Ta fiAAa' aAA' '6 XUXAOe; TOLOUToc; dloc; j.L€pC(Ecr\tal · TODTO 6E OUX OUT�. "H xal E'JTauiJa 'E v j.LEv, aAAa TO €V buvaj.LLe; TTavTwv . t"Q v oLv EcrU CUvaj.LLC;, TauTa am) T�C; buvci).lEWC; 6t.ov crXl « O).l€'Jll � vOllcrlC; xa{topq ' " , ,, '" 'E ' " 1:: t"' TI oux av llV voUS" . 1TEL xal, nap aUTOU EXEl 11011 OLO'J cruvaLcr-&l1crL v T�C; buva).lEWC;, OTl euvaTal oucrlav . AUToC; rouv bl ' alllov xal opl'(El Ta E'i: val aUTW T� nap ' €Xe l vou bUvaj.LEL xal ou Olov JlEP0C; �v Tl TWV €XEl vou xaL E� 'E XEL vou 11 oucrLa, xal puJvvuTaL nap' Ex:E(vou xaL TEA€LOUTaL EU; oOOLav TTap' ExEL­ vou xal €� €XE(VOU . 'Opa 6€ aUTW ....EXEL {tEV, ,,6LOV j.LEPl crTZJ E� .. (/ ) aj.LEplcrTOU, xaL TO rllV xal, TO VOEl v xal, TTaVTa, OTl EXEl.... VOC; j.LllbEV TWV TTaVTW'J" TaUTTI rap TTaVTa E� €XE( VOU, '6n j.L"Tl n Vl -

-

'\.

-

"

L

)

"

"

......

L

,

L

496

L

L

1/


ENNEADA a V-a,

1 ( 1 0), 6- 7

în ea 1 1 89 . Mai ales cele aromate indică aceasta: cât timp există, ele emană în jur ceva din ele, de existenţa lor bucurându-se <şi> cel ce le stă în preajmă. Şi toate lucrurile, o dată ajunse la perfecţiune, nasc <ceva>; iar cel care este etern perfect naşte mereu ceva etern, dar care îi este inferior. Ce trebuie spus, aşadar, despre cel mai desăvârşit lucru? Nimic nu <provine> din el, în afară de cele mai mari <realităţi> de după el. Or, inteligen ţa este cea mai mare şi a doua de după el. Căci inteligenţa îl priveşte şi are nevoie numai de el, pe când el nu <are nevoie> dc ea; cel născut din cel superior inteligenţei este inteligenţ ă, iar inteligenţa este superioară tuturor, pentru că celelalte <vin> după ea: sufletul, de pildă, este expresia inteligenţei şi un fel de act, la fel ca inteligenţa însăşi faţă de unu. Expresia <care este> sufletul este, în schimb, greu de distins, căci este ca o imagine a inteligenţei. De aceea şi trcbuie să privească sprc inteligenţă; şi tot �a inteligenta spre unu, ca să fie inteligenţă. Dar ea îl priveşte fără a fi separată <de el>, pentru că <vine> după el şi nu există nici un intcnncdiar <între ei>, aşa cum nu există nici Între suflet şi inteligenţă. Orice lucru tânjeştc şi îl iubeşte pe cel care l-a născut, mai ales când nu există decât cel ce naşte şi cel născut; i ar când părintele este totodată. supremul bine, <cel născut> trebuie să fie cu el, separându-se doar prin alteritate l 1 90.

[7.] Afinnăm că inteligenţa este o imagine a unului, dar trebuie să vorbim mai clar. Mai Întâi, cel născut <din unu> trebuie să îi fie cumva identic, să conserve multe din el şi să îi semene, aşa cum şi lumina <seamănă> soarelui. Dar unul nu este inteligen ţ ă. Atunci cum naşte inteligenţa? De fapt, întorcându-se sprc sine, vede 1 1 9 1 , iar această vedere este inteligenţa. Căci ceva ce sesizează altceva este fie senza t ie, fie inteligen ţă. Senzaţia este <ca> o linie, şi aşa mai departe 1 1 9 2 ; iar cercul este ceva divizibil; nu, însă, <şi> centrul lui . Un unu exi stă şi aici, dar unul este puterea <producătoare> 1 1 93 a tuturor. Prin urmare , gândirea, ca şi cum s-ar separa de această putere, contemplă lucruri le a căror putere <pro ducătoare> este el; altfel nu ar fi inteligen ţă. Căci <i nteligenţa> are din sine u fel de percepţie i ntimă a pute rii <unului de a naşte> o substan ţ ă. Astfel, <intel igen t a> îşi defi neşte prin sine fiin ţ a, graţie puterii <primite> de la unu şi, fi i ndcă substan ţa ei este ca una din părţile unului şi <provi ne> din e l, ea primeşte forţă de la unu şi se împlineşte c a substanţă datori tă lui şi din el . Ea vede <ven indu-i > la el, ca unui divi z i bi l de la i ndi vizibil, şi v i a ţ a, şi g ândirea, şi toate <celelalte>, fiindcă unul nu este nimic din toate <acestea>. Toate <vin> din el tocmai f i i ndcă el nu este 497


PLOT I N

j.10fXPD XaTElXETO €XEL V�· j.10VOV rap €V €XElVO' xal EL j.1EV miVTa, €V TOL� otxnv Civ �V . � la TOUTO €XEl vo OOOEV j.1EV TWV €V TW VW, €� aUTOU bE miVTa . � lO xal OOOLaL TaUTa' WpLO"LaL rap bT) L xal &OV j.1opqrrlv €XaaTOV EXEL . Ţo bE ov bEL oux €V aoplcrTw dtOV cil wpEla{JaL, aAA ' oP4J nErrTlx{JaL xal crTcXaEL ' O"LcXcrl� L bE TOL� VOT)TOl� 0pLaj.10� �al j.1opq)"ri, ot� xal nlV unOOTaaL v Aaj.1�cXVEL . Ţau-rrl� TOl rEVEa� o VOU� oijT� a�lae; vou TOU xa{JapWTcXTOU j.1� ăAAO{J EV � €X �� npWT� apxne; epuvaL, rEVOj.1EVOV bE llbT) Ta OVTa ncXVTa auv aUT� rEVvllcral, nav j.1EV TO TWV 'LDEWV xcXAA�, ncXvTac; DE -ltEOUc; vOT)-roUc; ' n":TlpT) DE ov�a GJV ErEVVTJCT€ xal Wcr1TEP xcncx1TlDv-rCX 1Tc1Al v -rw €V aUT� €X EL v j.1T)bE €XnEaEl v e'L� uAT)V j.1 T)DE Tpcxep�v a l 1Tapa -rTI <PEa, w� Ta j.100"LrlPLa xal dL j.1U-ltOl DL nEpl -ltEWV ciL Vl TTOV­ T�l K povov j.1EV {JEOV aO<puJ-rcxToV npo TOU �la rEVEa-ltal Ci rEvva ncXAL v €V €aUTW EX €L v, TI xal nArlPT)e; xal voue; €V xopw' j.1ETaL bE TauTcX epaal �(a "'(Ev�av xopov flbT) oVTa' WUX�v rcip "'(Evvq voue;, vou� WV TEA€LO� . Kal rap TEAElOV oVTa rEvvCtv eb€L, xal j.1� bUvaj.1L v otaav TOOa.ULT)V ărovov €t vaL . KPEl TIOV ) ) "\ "\ ' <;: ) _Q. T"' ! , <;: , OUX OlOV TE 't'T)V EL't' vaL Ouu EVTaUv a TO' "'(EVVWj.1EVOV, all.lI. uE ,.... 1" ) ) 1" , ( ' ) 1" ,\ ElI.aTTOV OV €L) I" UWIl.OV EL vaL aUTOU, aopLcrTov j.1EV waaUTW�, c: . \ '\ 0PL 'SOj.1EVOV bE uno TOU rEVVTlaCXVTO� xal otov E'L80nOLouj.1Evov . Nou bE "'(EVVT)j.1a AOrO� n� xal unoaTaaLe;, TO &LavOOuj.1EVOV· TOUTO 5' €aTl TO nEpl VOUV XL VOUj.1EVOV xal vou <PWc; xal YXV� €�Tu:rrrlJ..L EVOV €XE(vou, xaTa -ltcXTEp<X j.1EV crUVT)rj.1EVOV €XElvw xal TaULŢJ anonlj.1nAcXj.1EVOV XCXl anOAaoov xal j.1ETaAaj.1�cXVO� " 1" 1" -. bE )E<panTOj.1EVO\l TWV j.1 ET , au-rou xal VOOUV, xaTa' {JaTEpa au-ro, j.1aAAOV bE "'(EVVWV xaL (lino, â. WUX�C; aVcX"'(XTJ €t val XElp0Va' nEpl WV OOTEp0V AEXT€OV . Kal j.1€XPl TOlhwv Ta {JELa.

L

,

,

,

)

)

_

l.,

_

[8.1 Kal &La TOUTO xal Ta nAcXTWVO� TplTIa Ta ncXVTa nEpl TO\l mivTwv �aalA€a - <pT)at "'(ap npwTa. - xal bEUTEPOV lTEPl Ta bEUTEpa xal nEpl Ta TplTa TplTOV . €ހL bE xal -rOU cilTlou €t val naT€pa cil nov ).lEV TOV vouv AErWV' bTlj.1l0UP"'(OC; "'(ap b VO� aUTw' TOUTOV b€ <PTJCTl Tllv WUXllv nOlEl \1 €V TW XpaTTu:>L €XEl VW . Ţlou cil TlOU b€ VOU OVToc; naT€pa epT)al Taya{Jov xal TO €niXEl va vou xal €lT€X€L va ooolae; . nOAAaxou b€ TO OV xal 49 8


E N N E A DA a V-a, 1 ( 1 0), 7- 8

prins în vreo formă, căci el cste doar unu, i ar dacă ar fi toate lucruri le, ar fi <un u l> dintre e l e . De aceea, el nu este n i c i unul din l ucruri le d i n i n tel igen ţ ă, ci toate <vin> din el. De aceea, ele sunt totodată substan � e : eăci ele sunt dej a l i mi tate ş i fiec are posedă un fe l de formă . De altfe l , fii n ţ a n u trebuie să pluteaseă oarecum în nedcfin i t, ci s ă fi e fi xată în tr-o l i m i tă şi în repaus ; or, pentm i n tel igibi lc, repausul este defin i � i e şi formă, prin ele dobândi ndu-şi 1 1 94 totodată existen t a. ,,Acestei seminţii, demne" de cea mai pură i ntel igen ţă, <î i aparţ ine şi> intel i gen ţ a ac easta; ea nu <trebu i e> să ia n aştcre de altundeva decât din pri mul princi piu, iar, o dată născută, toate exi stente le să se nască împreună cu ca, toată frumus e ţ ea i deil or, ca şi to ţ i zei i inteli g i bi l i . Pc de altă parte, ea este p l ină de cele pe care le-a născut, ca şi cum l e-ar fi îngh i ţ i t înapoi, deoarecc le ţ i ne în sine fără a le l ăs a să cadă în materi c şi să crească al ături de Rhea, aşa cum l asă să se în ţ e l eagă misterele şi m i turi l e des pre ze i : că îna i n te a l u i Ze us v i ne Cronos, zeul preaîn ţel ept, care ia înapo i <şi> ţ i ne în sine <făpturi l e> ce l e-a născut. Astfel, el este p l i n şi estc o intel i gen ţă sătu lă; dar apoi , spun <m i turi le>, o dată ce se satură, îl naşte pe Zeus: căci inte l i gen ţa, când este perfec tă, naşte suflctul l 1 9 5. I ntr-adevăr, ceva perfect trebuia să nască <ceva>, iar o asemenea putere nu trebu ia să rămână steri lă . Dar n ici acum c e I născ ut nu putea fi superi or, ci inferi or <părintel u i său>, dacă este o imagine a sa, pe de o parte nedefini tă, dar pri mind, pe de altă parte, o l i m ită şi o oarecare form ă de la părintele ei. Iar rodul i ntel igen ţei este o expresie <a ei> şi o existen ţ ă de sine stătătoare, care gândeşte d i scursi v . Ea se mi şcă în jurul inteligen ţ e i , fi i nd l umină şi unnă a inte li gen ţei ataşată ci, pc de o parte unită cu ea, umpl ându-sc astfel şi bucurându-se <de ea>, având parte de ea şi gândind, i ar, pe de al tă parte, legată de cele de după ea, sau mai degrabă născând şi ca l ucruri care trebui e să fie 11 i n feri oare sufl etului; despre ele trebuie să vorbim mai târziu 9 6 . Iar . cele d i v i ne <se intind> până la acestea

18.] De aceea şi Pl aton <vorbeşte> despre trei <ranguri de real ităţ i>:

"toate cele dinjlll1tl regelui tlllllror'� adică cele prime, "cele secunde În j1ll1tl celui de-al doilea": iar "cele ferte ill jurul celui de-al treilea" 1 1 97 . Dar mai spune şi că există "llll tatii al cazlzei'"' 1 1 98, prin cauză în ţclegând

intel igen ţ a: În tr-adevăr, pentru el, intel igen ta este un demiurg, despre care spune că "produce sufletul il1 acel crater" 1 1 9 9. I ar despre tatăl cauzei, adică al intel igenţei, el spune că este binele şi că este cel:a ce se află dincolo de intel igen ţă şi ,.,dincolo de jiill!ă" 1 X'fJ. Şi adesea spune

499


PLOTIN

TO'J 'JOU'J T-rl'J HiEa'J AE-j€l ' Wcr"rE nAcl-rw'Ja ElOE'Jal €X jJ.E'J Ta:ya{}Ou TO'J 'JOU'J, €X OE TOU 'JOU T-rl'J \fJUXTJ'J . Kal El val TO� A6yo� TOOODE jJ.-rl xal 'JO� .J.l.r)OE 'JU'J, o.AAa mXAal jJ.E'J ELp�cr{}al jJ.-rl o.'JaTTETTTajJ.E'JW«;, TOU«; DE 'Ju'J A6yo� €'frTY11Tac; €XEL 'JW'J rEIOvEval jJ.ap-rupLoLC; TTLO"LwcrajJ.€vo� Tae; oo'Sae; TauTac; TTaAaLa� El 'Jal TOlC; aUTou TOU nAaTw'JQc;' rpajJ.jJ.acrl v . uHmETo jJ.EV oU'J xal napjJ.EvLD11e; TTPOTEPOV TIic; TOLaUTT]c; OO�l1e; xa{}ooov ElC; TauTo crU'J�rE'J OV xaL vouv, xal TO OV OUX E:'J TOlC; a'lcr{}l1TOle; eTL {}ETO TO rap aUTO VOEl 'J ecrTL TE xal , -q. , l: ' '\ ' '\ / El't' val I\ErW'J . K al aXl 'J11TOV uE I\ErEl TOUTO - xal TOL TTpOOn1J Ele; TO VOEl v - crWjJ.aTlxll'J TTacrav XLVTJO"l v €�a(pwv cur ' aUTOU, '(va j.1E'JTI wcrauTw�, xaL opew O<paLpac; (ur€lxa�WV, �Tl TTavra ,...... ,, " 1 ' ) )" ) '\. '\. , )EV (EaUTW . E t..t�W, al\l\ on TO VOEl'J OUX xal, (} EX€l TTEPl Ell\l1jJ.jJ.Eva � "E'J DE AEŢwv €V TOlC; €aUTOU oUŢrpajJ.jJ.aO"l v cil TLav ElXEV loe; TOU EV� TOUTOU nOAAeX EUPlOXOjJ.€Vou . 'O DE TTapa nAaTw'Jl napjJ.E'JCD11� aXpl�€O"TEPOV A€ŢWV DlalpEl aTT' aAAllAWV TO TTPWTOV €V, o XUPlWTEPOV EV, xal DEU-tEPOV EV TToAAa AEŢwv, xal TPLTOV €'J xal TToAAa. Kal O"U.J.l.<pWVQc;' oihwC; xal aUTOc; €crn Taî:� <pOOEO"l Tale; TPlcrlv . '

"

......

,

r 9 . f A 'Ja�aropac; D E VOD'J xa{}apO'J xal ujJ.llli A€,WV uTTAou'J xal aUToc; Tl {}ETal TO TTPWTOV xal XWPlO"TOV TO €'J, TO o' âXPl�EC; Dt ' o.pxaloL11Ta TTaplixE . Kal 'HpaxAEl TOC; DE TO €V 6LDE'J cXlDlov xal 'J0TJTO\}" Ta Tap crWjJ.aTa rllVETal nEl xal pEO'JTa . Tw DE 'EjJ.TTEooxAEL TO VElX� jJ.E'J DLalpEl , 1] D E <plAla TO E'J - n�wjJ.aTov DE xaL UUT� TOUTO - Ta DE crTolXELa loc; UATJ . 'AplcrToTEATJe; DE OOTEPO'J XWPlO"TOV jJ.EV TO npwTo'J xUL v011T0v, VOEl'J DE aUTO EUUTO A€rWV mXAl v aU OU TO TTPWTO'J TTOLEl' nOAAa DE XUl CiAAa vOTfIU TTOLWV xal TooauTu, omSo-uL ev oupavw cr<pUl pal , '( 'J ' exacn:ov €XacrTTJV Xl 'Jn, CiAAOV Tpono'J AEYEl �U €'J TOlC; 'JOTfIOle; fi nAaTW'J, TO EciAOrO'J oux EXO'J o.veirxTJV n{}EjJ.EVOC;- 'ETTl0L11cr ElE O ' Ci'J nc;, El xal EUAOrWc;­ EUAOrWTEpOV rap TTeicrac; TTP� }..l LaV O"UVTa'Sl v O"UVTEAoooac; npoc; EV XUl TO TTPWTOV �AEnEl v _ ZTJL11cr E lE D' fiv TLe; Ta TTOAAa v011Ta EL e� EVOC; ecrn v UUTW TOU TTPWTOU, il TToAAal a'l €V TOlC; VOTJTOlC; o.PxuC· xal El J, EV €� EVOc;, o.'JaAOrOV DTJAo'Jo­ n €�El loc; €V TOlC; a'lO"{}TJTOle; al O"<palpUl CiAA11e; ăAATJV TTEPl EXOOOTJe;, jJ.lac; DE TIic; €�W XpaToOOTJe;- WcrTE TTEPl EXOL â..'-v 500


ENNEADA a V-a,

1 ( 1 0), 8-9

că i deea e st e fi i nţ a şi i n te l i ge n ţ a : astfel, Platon ştia că i n t e lige n ţ a <provine> din bine, iar sufl etul din i n tel i ge n ţ ă Şi < m ai rezultă> că afinnaţiile <n o astre > nu sunt noi şi nici de acum, ci că au fost enun ţ ate demul t, chi ar dacă nu expl icit, şi c ă cele spuse acum au fost n i ş t e ex pl i ca ţ i i a l e <v e chi l or te ori i > , s pr ij i n i n du -s e pe scrieri l e .

l u i Pl aton în suşi care dau m ărturi e de vechi mea ac estor învăţ ături .

Mai înai nte şi Parmen i de s-a apropi at de o asem enea părere, căci a afi rm at i de n ti tatea di n tre fi i n ţă şi in tel ig e n ţă şi nu a p l as at fi i n ţ a între sensibile, spunân d că "totuna este a fi cu a gândi" 1 20 1 . I ar despre <ti i n ţă> spune că cste nemişcată, deş i îi ad au g ă g ân dire a, elimi nân d di n ea ori c e m i ş ca re c orp ora l ă ca să rămână nesch im­ bat ă, ş i asemănând-o cu masa u n e i sfere, pentru că are toa te l u cru rile c upr i n se <in ea> şi pentru că g ân d i re a nu îi este exteri oară, ci i nter i oară 1 202. Nu m i n d-o , în să, "unu" în scri erile sale, el a fost cri ti cat , deoarece acest u n u s-a do v e d i t a fi m a i m ulte. La Platon, în schimb, Pann en i de, vorbind cu mai mare e xac ti tat e , d i s ti n ge în tre e i pri mu l unu, unu în sens propr iu, de a l doi lea, pe care îl num e şte unu-multe, şi de al treilea, unu şi m ulte I � 03 . Astfe l , este şi el d e acord c u <teoria> celor trei naturi. ,

[9.1 I ar An axagoras, când spune 1 204 că inteligen ţa este pură şi neames­ te c ată, s tabi le ş te şi el că pr i m u l < pri n cipi u> es te si m p l u şi că unul este separat, însă, din pri c i n a vechimii, a n egl ij at să fie mai pre cis Şi Heraclit cunoaşte unul etern şi i nte l i g i b i l : c ăc i c orp uri l e devin şi curg m e re u 1 205. Iar pentru Em p edo cle l 2 0 6 di scordia s e p ară, pe când i ubirea este unul , des pre care şi el <s pun e> că este inc o rporal , iar el ementel e <au rol > de materie. Apoi, Ari stotel <sus ţine> că primul <pri n c i pi u > este s eparat şi i n te l i g i bi l , dar, când spune că el se gândeşte pe sine, nu m ai face din el ceva pri m. I ar întrucât admi te m ul te alte i n te l i g i b i le, pe cât de multe sunt sferele di n cer, pentru ca fi ec are să m işte câte o s fe ră, ci v orbe ş t e l 207 de s pre <natura> .

inteligibilelor altfel decât Platon, susţinând ceva plauzibil, dar nu necesar. S-ar putea cerceta, însă, dacă a avut şi drep tate : într-adevăr, este mai re zon ab i l ca toate <sferele>, care compun o ordine unică, să pri veas că spre <pri n c i p i u l > unic ş i prim. S-ar putea întreba dacă, pen tru <A ri s t ote l >, p lura l i tatea intel igibil elor provine dintr-un unic <principiu> prim, sau dacă sunt m ai multe principii pr i n tre inteligibile; iar dacă <provi n > dintr-unul singur, va exi sta în mod evi dent o an a log i e cu sferele din lumea sensibi lă, unde una o în văluie pe al ta, iar una singură, cea exteri oa ră, le domină <pe toate>, aşa î n c â t şi 50 1


lOS

4 � )'J)f '�'(Dd)3x �� 3 xlL d),3 udx)? . 11� (\(T)liL�dx l lq (\�,-{4 � 9 l ll3 .(\0(\3,-{ ch�llo(\ �� (\3 O� .5uXof11 5u� 50(\3,-{0(\X 139(\3 �3�XJg5l1d�ll (\1t Xof11 (\1t� 5���:Ol1 �O� �11� � l D ll d> (\� �(T)},? 1�� �DX 0� <2,0� P' '\7 . 5(T)3D<)d> .50�D,-{�D 5�� pdD11 (\OX? (\� 9<1 0 � (\0(\9,-{ (\D�� '(\0'(0)9 �� �DX (T)�� �n �DX �1.<1D , {}XJX �� dp1 (T)��O . (\05l1.111011 5��(\XJ11 00119� (T)},?c '('(� '(\3,-{OD<)d91) <}O (\05l��1l), (\0119� dp1 <1 0 . O� 10'('(,D(h.O (\ţ.J X<10 50l\.3,-{�-{} u 511. ��l.t0(\ ��(T)d11 ch� (\3 UD,-{(T)D (\0(\3,-{:odx3X 00 lDX (\O�.01d(T)X 'U 3� , "" , , " ' " ...!. (\010 5(T)dD-{}DX lD-{}.(3), 110'( lD)( D(\/)1 '(\OX3,. C"hdD-{}DX (\3( 00�OD3 ) _ ,. .,.J. _ _ (\'0131d5l(\� �9 (\!p. '00(\p1dq �OXUD,-{ (T)D (\0(\3,-{939 lXJ-{}.o3 ),) 10'( O� 50dll .50(\3gqo 511Xof11 .5ll� o�oo� (\0(\3,-{0). 110'( 119 01 . (\(T)X �5Id'O� 1D{}�3).)10'( i9 q '.50�3n9).110'( (\� ,-{ "q �g 5�0(\ �DOOOX? (\00(\ II 39 D13'(3� . .51D(l(b 511Xof11 l.t 'ODXJ11 Ul0110 '.5u'('(U 5(T)3ood> �nx ,� '(\9�;{} l-tXnf11 "Dd5l�3,-{ 4 4 �U� (\O� ) O{ '�D:3;, . (\Ol1(T)d-{} -(\'R (T)DJc3 (\�� (\(T)�P'(U 131�'( (\O�O 'ool1�d-{}(\'9 <2,0� p� �DX (T)��O . (T)},?c �o(\'Od<10 5��(\'O11 <2,0� D(\ �3XllX d311� (T)},� �� (\Oll9d� (\��<1D (\O� lUX '(T)},3 (\(T)lll-{}D1U 5101. 1113 '('(D - D1.0D1. dD1 U1.Dld(T)X S;01.�-{}D1D 5"01 (\3 XO� 3 g- (T)l�V' . 1D� ...,f,13 U1.nu� (\\,-{� dU11 lXJX _ _ _ ( _ ( 'D(\5I,-{udl,/3 p1. UD (\ 13).),-{0(\ l-tdX (T)1.�0 � P1.�U� p�1.1d1. 13!l<)d> U1. (\3 39 d311DD . 1D1.X13939 ll<'?y'- '51Dod> 511Xof11 5u1. U 39 tu 1d1. :5<2,0(\' ��x (\8 �1. 5�},3 <h� �g u Di 'l'O-{} �0(\X )3g(\� l\.r;;l9��' �d3ll " (\� 31. (\9 10 5r;> lD(\9(\X13<,? 5019'( q (\3'(3{}y" (\O�O '(\� �� .501.(\9, U(\ 13X -5I11� p1. (\� ,-{ 11.D � 5r;> ' (\ 13X� (\ 13).) ,-{0(\ l-tdX (T)1.Qo �g uOJ·O I ) "

,

"

'

,

(

)

,

. (\XJD�3 <h� 5(T)'(� � Sl'O)OOO(\OD (\OO(\X)39� 5 1 0d>pdil? I\.� , '("(1i' '5 1 019'( (\� x<1 0 � 9 ',0 ' 5101.9'( (\��f1D S �o�f1X) (\� 0�I\.:o.op1 - d 13Ş,� (\�Tf 1,0 , '('(� . (\ 1 .D<)<h (\1f.1- (\OXD� (\�,-{ (\��'OI. �d311 �<,? .5n09')X -3d3<l> �XJ:X (\P1.<1XJ , �3,-{ (\�� �XJX ood91D-{}OU 5 �0� '1'0 10(\3,-{9D.oD� -(\OD U1.Dl'(P,-{ 1,0 (\(T))uXd� (\�� 3�D(5n � 5uD905, , d(T)X <10 Sll'( Q D1.I\.9, D1DTf�D� S(T)1.�O P'('(Ol1 �DX �9 S� U !p�lL-{}D 1P �(\udflO (\� pl D�(\�O(\ lX �DX p�UO(\, p� �d11 XJD), �9 5�U � 13 qtO(\0,-{q (\Ul(\(T)d>,-{no Oo(\'Odoo 501.(\D11 no1. (\ll1. (\01d3 (\3 .50d11 �D� lXJ1.(\OD5Il\.�D ) � ( p1<,? '�UX .1XJ;(\O.o� ;XJXd1i' lP' (\U;XO��(lj) P�DX '!,tXd� (\01..o'OX?, �<,? 1,3 . !.3 X� Dd3�D�{}U.Y9 p� � DX 13151) .5!.O�<1XJ (\� p'('(Ol1 'O�(\�O(\ lX pI. !.3X�X (T)��O 'Udl'oJ? (\ 1 000X� ,?g ''{J 'tu�d11 4 (\(T)d1.,OJ? !p.,03,-{ p'('('1t ')U(\3X f10 lDd � <bD 1,lJ D{}�U� - (\3 d311j)(T) l'OX .lD�.o3 501.UO(\ 50,-{DOX 'UX I\.O�(T)dll Ol 13XUX (

/)

"

'-c

"

"

,

'"

N I.I.O' ld


ENNEADA a V-a,

1 ( 1 0), 9- \ O

acolo sus, primul <principiu> ar putea s ă l e învăluie <pe cel elalte>, şi va exi sta o lume intel igi bi l ă. Ş i , aşa cum nici aici sferele nu sunt goal e, ci pri ma este pl ină de astre, i ar celel alte îşi au astrele lor, tot aşa şi acol o motoarele vor avea în ele o mul ţ ime de real ităţi şi acolo vor fi real i tă ţ i l e abso lut veri tabi le. Dar, dacă fiecare <intel igibil> este un pri nci piu, principi i l e vor coexista acci dental . De ee să mai stea împreună, atunci, şi să exi ste un acord în <producerea> unei opere unice, armonia întregu lui uni vers? Cum de l ucruri lc sensibile din ccr sunt egal e <numeric> cu motoarele intcl igibilc? Şi cum de <intel igibilelc>, incorporale cum sunt, mai pot fi şi multiple, dacă materia nu le di stinge? Astfel , dintre cei vechi , mai ales di scipolii lui Pythagora, succesori i săi şi ai lui Pherccydc 1 208 au în ţeles această natură. Dar unii s-au ocupat pe larg <de ca> în scri eri le lor, pe când al ţ i i nu au expus-o în scrieri , ci în reuniuni orale, sau au negl ij at-o total.

( 1 0. 1 Am arătat deja că trebuie admisă existen ţa unului de dincolo de fi in ţ ă (aşa cum expuncrea <noastră> a vrut să îl arate, pe cât se putea arăta în aceste privinţe <ceva» , că după ci există fiinţa şi intel igen ţ a ş i că natura sufletului cste a trei a. Dar, aşa cum î n natură exi stă aceste trei <principi i> despre care s-a vorbit, tot aşa trebuie socoti t că ele există şi în noi. Nu mă rcfer, însă , la <noi ca fiind situaţi> în afara celor scnsibile (căci aceste rcalită ţ i sunt separate de lucruri le sensibile), ci l a ceva exterior sensibi lul ui, <tcnnenul> "în afară" având acel aşi sens cu cel În eare <se spune că> real ită t i l c intel igibile sunt în afara întregului cer. Tot aşa este şi cu <părţ i l e> omului pe care Platon le numcşte "omul interi or" 1 209. Prin urmare, şi sufl etul nostru este ceva di vin şi de o natură di feri tă <de sensibil>, ca şi întreaga natură a sufletului, i ar <sufletul> care are intel igen ţă este desăvârşit. Dar inteligen ţa este <de două feluri>: lina care raţionează şi una care îi pennite să raţioneze l 2 1 0 . <Partea> sufletului care raţionează nu are nevoi e de nici un organ corporal pentru a raţiona, ci îşi păstrează pură activitatea, pentru a putea totodată să raţioneze în mod pur; fiind sepa­ rată şi neamestecată cu corpul, dacă cineva ar plasa-o în <regiunea> primă, a inteligibi lului, nu ar greşi. Într-adevăr, nu trebuie căutat un loc în care să o aşezăm, ci trebuie plasată în afara oricărui loc. Căci aşa există ccea ce este în sine, exterior şi imaterial, când este izolat, fără a avea nimic din natura lUmi corp. De aceea, <Platon> mai spune l 2 1 1 , despre lmivers, c ă <demiurgul> a aşezat "din afară" sufletul în jurul lui , indicând <astfel partea> din suflet care rămâne în inteligibil. În privinţa noastră, a spus, eni gmatic, că <această parte> se află "În creştetul" 503


PLOT I N

lTapaXEA€OOL� bE TOU XwpC(EL V OU TOlTW AEi€Tal - TOUTO iap , , ) ,, """"' , ,, ..... " epOO€l X€XWplO'J..L €VOV €OTl V - aAAa Tfl'" J..L-11 V€OO€l xal Tal� )/ , ,, , , <J..LTJ> epaVTaOlaL� xal _LTlL aAAoTpLOTlŢtl TTlL lTPO� , TO oWJ..La , EL " , ';"'" ) ", " lTW� xal TO AOllTOV 4JuX11� EL&o� avaiaiOl TL� xal O'UV€V€yxaL lTPQ� TQ ăvw xal TQ €VTau-{ta cxtrrli� (lbpUJ..L €VOV, O J..L0VOV €OTl O'WJ..LaTo� bTlJ..LLOUPiOV xaL lTACXOTlXQV xal nlV lTpaiJ..LaT€LaV lT€Pl TOUTO €XOV . )

,

)

,

,

[11.1 o�� otv tlJux� Tli� AOTL '(OJ..L €"� 1TEPl &Lxa(w'J xal xaAw" xal AOiL0J..L0U 'STJTOU"T� El TOUTO &LxaLO" xat El TOlrro xaAov, U"Cl'p<TJ lL "aL xal €crTW� TL SlxalOV, u<p ' oD xal o AorLcrJ..LO� lTEPl lfJuXTlV rL "(V€TaL ."H lT� &v AOrLrral TO; Kat El , " c "" , , ,, ( <;: , (OT€ '\ v '' ,,+,uX11, 1. J..L11", oEL TO" J..L11 �€Tal Tr€PL' TOUTW" OT€' o€ J..LE, V I\.OŢl AOil '(0J..L EVOV, aAA' aEl €XO"Ta TQ Slxal o" "OU" €" hJ..Ll v it "al , lL "al bE xal nlV vou apXTlV xal aL TLa" xal -{tEO" - OU J..L €PlCTTOU €XEL VOU O"T�, aAAa J..L €"O"T�"" €X€("OU, xal oux €" ) " " ,. -q. -q. , ( / '\ '\ '" ExaO'To" au 1J EWPELO'1Jq.al xa1J TOlTW J..L E"O"T� - €" lTOI\.I\.OL� , t""' ) / , " " ( 1" )1" TW" buvaJ..L €VW" b€X€CT{}al OlOV aAAov aUTO", W01T€P xal TO XE"TPO" €ep ' €aUTOU €O'TL ", €XEL bE xaL €xacrro" TW" €" TW xuxAw OllJ..L ElO" _'E" aUTw, xal 0.\ ipaJ..L J.a .L l TO"" '(&to", (1TPOO� _ "" _ , ( l " xal T1J..L E L� epEPOOOl lTPOC;; TOUTO . Ttp Tap TOlOUTtp TW" )€" 11J..L €cpam0J..L E{}a xal OU"E �J..L E" xcxl a"llpnlJ..L E-{ta· €"lbPUJ..L €-{ta bE & â,,, cru""EUwJ..L E" €XEL . -

'""

/

L

L

L

,..

)/

,

,

»

[12.] nw� OU" EXO"TE� Ta TT}AlXaUTa oux a"TlAaJ..Lj3a"0J..L E-{ta, aAA' a.PiOUJ..L€" Tal� TOLaUTaL� €"€PTElal� Ta lTOAAd, Dl bE 000 ' QAW� €"EPiOl)(1L ,,; 'EXEl "a J..L E V €OTl" €" Tal� aUTW" €"EP ­ ŢElaL� aEL, "o� xal Ta lTpa "0U aEl €" €auT0, xal tlJuXTl bE - Ta cXElXl"l1TO" - OUTW� . Ou Tap lTav, o €" 4JuX�, 1lb11 cXLO'-{t11TO", aAAa €PX€TaL El� hJ,.La�, QTa" €l� cXLO'-{trpl" 'lIr oTa" bE €"EPTOU" €xacrro" J..L'rl J..L ETa&t&W T0 eXlo-{ta"OJ..L E"tp, / r " J '\ "'\ )" C ' u,\ 1, OUlTW ol OI\.TJ� ,,+,uX11� El\.lll\.U1Jq. EV . 0)UlTW OU" TLT"wO'xO J..L E'J aTE J..L ETa TOU cXLO-{tllTlXOU O"TE� xal ou J..L0 PlO" 4JuX� aAA ' h eXTTaoa 4JuX-rl O"T€� . Kal €TL €XaOTO" TW" 4JUXlXW" '(w" a€L €"EPT€L a€l xa-{t ' alJTa Ta CXUTOU· Ta bE i"WPL'SEL ", QTa" J..L ETcibOOL� TE"l1TaL xal cX"TLATJtlJ L�. �El TOL "u", EL TWV OUTW lTapO"TWv &'''TlAl14Jl� €OTaL, XCXl Ta &'''TlAaJ..L(3a''0J..L EVO'' EL� TO ElOW €lTUrrp E<pEL ", XcXXEl TrOl El V -nlV lTpoooX Tl" €X€l" . (/QoTT€P EL Tl� cXxouoal a"aJ..L E"W" llV €-{t€AEL epWVr'l'" TW" ăAAW" ""'

,

)

"

U

_

504


ENNEADA a V-a,

1 ( 1 0 ), 1 0- 1 2

capului . I ar recomandarea de a ne separa <de corp>1 2 1 2 nu se referă la loc (căci această <parte din> suflet este prin natură se f arată), ci la faptul că el nu <trebuie> să încline <spre corp>, nicP2 1 măcar prin i magini, ci să se Înstrăineze de corp, dacă cineva ar înăI ţa cumva şi fonna din suflet rămasă <în corp> şi ar duce în sus cu sine şi <partea> din suflet si tuată jos si ngura care este demi urgul corpului, care îl model ează şi se ocupă de el. [11.] Aşadar, dacă există un suflet care raţ ionează despre cele drepte şi frumoase, iar ra ţ iunea cercetează dacă un 1 ucru este drept şi dacă un altul este fiumos, trebuie să existe şi o dreptate stabilă, din care raţiunea să se nască în suflet. Altminteri cum ar putea raţiona? Iar dacă sufletul uneori face asemenea raţionamente, i ar alteori nu, trebuie să existe în noi o inteligenţ ă care nu raţionează, ci este mereu în posesia a ceea ce este drept; ba mai <trebuie> să existe <în noi> şi princi piul, cauza şi zeul inteligenţei. Chiar dacă el nu este divizi bil, ci dăinuie <neschimbat>, deşi nu într-un loc anume, el <poate> fi totuşi contemplat în cele multiple, pe măsura fiecăn1ia dintre cei care au puterea să îl recepteze ca pe un alt sine, aşa cum şi centrul <cercului> există în sine, dar fiecare din punctele lui îl deţ ine, şi la fel şi razele se orientează spre el . Căci, printr-un asemenea lucnl dintre cele din interiorul nostru, atingem <zeul>, suntem împreună <cu el> şi suntem legaţi <de el>. Dar ne situăm <în el> dacă ne concentrăm acolo. [12.] De ce, atunci, deşi posedăm lucruri atât de importante, nu le percepem şi, de cele mai multe ori, nu exercităm asemenea acte, iar unii nu le exercită deloc? În fond, cele <superioare> persistă mereu în actele propri i : intel igenţa şi cel care, anterior inteligen ţei, este mereu în sine, ca şi sufletul, aflat mereu în mişcare. Dar 1 2 1 4 nu tot ce este în suflet este i mediat percepti bil, ci ajunge la noi <doar> când devine sensibil , i ar un act al sufletului nu l-a parcurs cu totul, până când el nu a fost comuni cat sensi bi lităţii 1 2 1 5 . F iind legaţi de sensibilitate, nici nu îl cunoaştem încă, deoarece 1 2 1 6 nu suntem <doar> o parte a sufletului, ci întregul suflet. Apoi, fiecare <parte> a lui, trăind mereu, realizează mereu în sine propriul act; dar el devine cunoscut când există comunicare şi percepţie. Aşadar, pentm a exista o percepţie a <actelor> astfel prezente, trebuie ca facul tatea de percepere să fie şi ea întoarsă spre interior şi noi să ne concentrăm aten ţia acolo. Aşa cum cineva, care aşteaptă un sunet pe care voia să îl audă. se 505


PLOT I N )

,

';""'

)

"

<pWVWV cmocrTCX«; TO OU� EŢElpOl npoc; TO aJ..1 E l VOV TWV a.XOUcrTwv, onOTE €XEl vo npOO€A-{tOl , oihw -rOL xal €VTaU-{ta eSEl Ta� J..1 €V atcr-{tllTa'c; a.XOUcrElC; a.<p€VT<X, El J..1 " XCX-{tOOOV a.VaŢXll, nlV � \fJux�c; El� TO a.VLLAaJ..1 �clvEcr-{t<Xl cSUVaJ..1 l v <puAclTTEL v xa-{tapav xal €TOLJ..10V a.XOU€L v <p-{tonWV TWV cXvw . "

506

"

,

)1"


E N N EADA a V-a, 1 ( 1 0 ). 1 2

Îndepărtează de celel alte sunete <ş i> îşi îndreaptă urechea spre <sunetul> care devine cel mai bun dintre cel e auzi te când se apropie, tot aşa şi În cazul acesta trebuie lăsate deoparte zgomotel e sensibi le, (dacă nu <total, cel pu ţ in> cât este necesar), <i ar> facul tatea percept i vă a sufletului <trebu ie> păstrată pură şi pregăt i tă să asculte glasuri l e de sus.

507


II

( 1 1 ) . nepl ,ev€crew� XCXl Ta�ew� , , ""

""

TWV J.!€TU 'TO npWTOV

[1 .1 Ta EV miV"ta xal ooo e EV· aPX-rl rap miv"twv, oL lTav"ta, aAA' EXElVW<; lTav"tu· EXEl rap alOV EvecpaJ..l E · J..laAAov ce OUlTW E<J"tlV, aAA' E<J"tCU . nw<; oLv E� (brAOU EVo<; OOOEJ.LUX<; EV "tai.nw <pal VOJ..l eV"'1<; lTOLXlALa<;, ou Cl7TA611<; OU"tl v� o"tououv; "H o"t� oooEv �v EV aU"tw, bla "tou"to )E � uu"tou nav"tu, xUl cl vu "to 0'.1 n, ClU "tou"to UU�O<; OUX 0'.1, rEVVll"tll<; ce aL"tou· xal TTPW"tTl �lOV revvll<Jl<; u1hrl" 0'.1 rap TEAElOV "tw J..lllCEV '(l1"tEl v J..lTJce €xEl v ).ll1Ce CEl<J{tUl olov llTIEPEPPUll xal� "ta lmEpTIA�pE<; uu"tou TIETTOlTJXEV ă.).)...o· "to & rev6J..lEVO'V El<; ul.l"tO EnE<J"tpciCPll XUl EnAll­ PW{tll xUl ErEVE"tO 7TP0<; UU"to �A€lTOV xal VOUc; OD"tO<;. KUl h ).lE'V TTP0<; EXEl '.10 cr"ta<Jl<; aL"tou "ta O'V €lTOL llcrEv, h ce TTPo<; , ) / (/ � ( , ) ' -Q.. ....... . )E TTEl' OUV .,.. )'E<J"tTl TTpO<; au"to, l 'Va ,/Lun, au"to 1J Ea "tov VOU'V OJ..lO-U vou<; rL r'VETal xal DV . ODTOC; 00'.1 W'V alOV EXEl 'VO<; "ta OJ..l Ola TIOlEl CU'VUJ..l l 'V lTPOX€U<; TIOAAlÎv - e'L6o<; ce XUl "tou"to o:inou (/ ) / , W<JTTEP uu,... "to, uu"tou TIpo"t€POV TTPO€X€E· xal aU"tll EX "tTl<; OooLU<; E'VEprElU 4JuX�<; "tou"to }..l EVOV"tO<; EXEL vou rEv0J..l EVll· xUl rup b 'Vou<; J..l €vo'V"to<; TOU lTPO uL"tou EreV€"tO. (H CE ou J..l €'Vou<Ja 7TOlEl, aAAa X l 'VTl{tEl<Ja ErE'VVU e'LCWAOV . 'ExEL ).le'V oL'V �AETIOucra, O{tEV erE'VE"tO, TIA Tlpou"tal , TIPOEAtroooa SE Etc; XL 'VTl<Jl 'V elAAllV XO:l E'Vo:'V"tLU'V rE'V'V � e'(CwAO'V o:u�<; cx'ecr{tllcrl 'V xal <pUcr l v TIl'V E'V "tOl<; <pU"tOl<;. Oucev oe "tou lTPO o:u"tou ,

'

508

C,

)

-


II ( 1 1 ) . Despre naşterea şi ordinea celor posterioare celui prim 1 2 1 7

[ 1 .1 Unul este toate şi nici unu1 1218. Fiind principiul tuturor, el nu este toate, ci ,- ::t·:, toate1219 în felul lui : căci <toate> într-un fel au apărut în el ; deşI c� .:, mai degrabă, nu există, ci urmează să existe. Atunci, cum <se nasc ele> din simplul unu, în care nu apare vreo diversitate şi nu există vreo dualitate? Tocmai pentru că nu exista nimic în el, toate <s-au născut> din el şi , tocmai ca să existe ceea ce există, el însuşi nu este fiinţă, ci părintele ei. Iar aceasta este, pentru a spune astfel, o primă naştere: fiind desăvârşit, căci nu caută ni mic, nu are nimic şi nu îi l ipseşte nimic, <unul> pare că s-a revărsat, iar supraabundenţa sa a produs ceva di ferit. Cel născut s-a întors, însă, spre el, s-a umplut şi, privind spre el, a devenit inteligen ţă. Repausul lui alături de unu a produs fiin ţa, iar privirea îndreptată spre el intel igenţa. Prin urmare, fiind în repaus lângă unu ca să-I privească, <cel născut> devine totodată inteli gen ţă şi fiin ţă. Semănând unul ui, inteligen ţ a produce ca şi el, răspândind o putere multiplă « inteligen ţa fiind o imagine a lui» , aşa cum <unul>, anterior ei, o răspândi se şi el . Iar actul <provenit> din substan ţa <inteligenţei> este al sufletului şi se naşte pe când inteligen ţa rămâne în sine. Căci şi <unul>, din care s-a născut inteligen ţa şi care îl precede, a rămas <în sine>. Dar sufletul produce fără a rămâne în sine şi, prin mişcarea sa, naşte o imagine. Astfel, privind spre originea sa, sufletul se umple, În timp ce, avansând într-o mişcare diferită şi contrară, produce o imagine a lui, adică senzaţia şi natura din plante. Însă nici o <parte din suflet> 509


PI .CYrJ N

(brfjpnrra L OUb' r:X-rrOT€TJ..lTl"tUL · bU) XaL bOXEL XaL Tl eXvw tlJuX"Tl J.1EXPl CPUTW'J cp-\taVEL TPOTTO'J Ţap TL va cp{tciVEl, OTL auL"Îic; -ro EV CPU-rOLC;· ou j.1-r1v TTaaa €V <pUTOLC;, aAAa Ţl ŢVO j.1€VTl EV CPUTOLC; OlJ-rWC; Ea-rl v, OTL ETTL LOOOu-rOV TTPO€�Tl ELC; -ro xu-rw tl-rrOcnaaL v eXAATlV TTOL rpaj.1EVTl -r1i TTp06c5w xaL "TTpoitUj.1la -rou XElpOVoc;· €TTEL xaL Ta "TTPO -rOULOU L TO voo ��Tlp-rTlj.1€VOV J...l� VEL v -rOV VOUV ECP Eau-rou Eq. . \r

,

-

)

,

-

(

)

-

1 2 . J npaELO"L v otv â."TT ' apx�c; E'tC; Eaxa-rov xa-raAEL TTOJ...l EVOU aEL Exua-rou €V -rTI <lLxEla '€bpa, -rou 8e ŢEVVWj.1EVOU ăAATlV TU�L v AaJ...llkivoVTOC; �v XE(pova·L ExaaTov J...l EV-rOL TauTov ŢlVE-raL � av E"TTl a"TTTlTaL , EWC; av EcpETTTl-raL . 0 -rav ouv -pUXTl EV <pu-rw Ţl VTl-rCXl , ăAAO €aTLV 6l0V j.1€� TO €V q>UTW TO -rOAJ...lT)p6TaTo� xaL a<ppovEaTa-rov xaL "TTPOEATlAUitOC; J...l E XP� -rOOOlJ-rOU· o-rav 8' EV aADŢw, 11 TOU a'l<JitavEaitaL 8UVaJ...l L <; xpaTfiaaaa llŢaŢE'\)" oTav be LEu; ăvitpW"TTOV, fl OAWC; €V AOŢLX� � XlVrpLC;, fl a"TTO VOo Wc; vouv OLXELOV EXOUaTlC; xaL TIap' auL"Îic; �ouATlaL v -rou VOEL v 11 OAWC; XL vElaitaL . naAL v b-r1 aVaaTp€cpw�P'· OTav cpu-rou fl -ra TTapacpUOJ...l Eva fl XAU&vV -ra ăvw n I..:, " �J1.n, � ev -rou-rw tlJuXrl "TTOU a"TTEArlAuitEv;'H oitE'\)" ou Ţap a"TTOaTaa� TaTIW· €V or;v rn apxTI · E'L bE -rllv pl'{av 8Lax04J€Lac; 11 xaOO€LCl(;, "TT0'u TO" EV) -rŢiL pl'{n; L'Ev 4JuXTI oux E'L C; eXAAov -rO"TTOV EAitouaa· ' AAAa xav EV L-r'f aUT� 11, aAA EV aAAW, EL avMpaJ...lO L· EL bE j.1Tl, EV ăAAn cpULLXn, ou Ţap aTEVOXWPE� -raL " EL b' avabpaj.1OL, EV -rTI "TTPO LaUT�C; 8uvaj.1EL . 'AAA' eXEl vTl TIou; 'E v -rTI TIPO aUT�C;· � 8� J...lEXPL VOO, ou TO"TT� · ou8ev Ţap €V -rOTT� ��. o 8e voue; TTOAU j.1aAAOv oux €V TO"TTW, waTE oUbe aUTIl . OOOaj.1oo otv otlaa, aAA' €V -rw â j.1TlOOj.10U, L)(al "TTav-raxou ou-rwC; ecrr l v . E'L bE TTPOEA­ itooo� E'L C; Ta ăvw a-ralTl €V LW J...lETa�U TIPlV TTUV-rTl ELC; -ro avwTaTw ŢEvEaitaL, j.1EaoV €X€L L �(ov xaL ev eXECvw -rw J...lE PEL L )EXEl aUTIlC; EaTIlxE. naVTa 8E TaUTa EX€L VOC; xaL oux EX€L voc;· voc; j.1EV, OTL €� €XElVOU· oux EXEl voc; bE, on €XEl VO<;' ECP ' EaUTOu j.1€VWV €OwxEv ."Ea-rLV otv 6l0v '{W-rl j.1aXpa ELC; J...l�XO<;' Ex-raitELaa, E-rEPOV ExaaTOV TWV J..lOpCWV -rWV €CPE��C;, aUVExec; be TTav au-rw, eXAAO be xaL ă-AAO -rT! OLacpopa, OUX aTToAAUj.1EVOV €V TW CEU-r�pW -ro TTpO-rEPOV . TC �tlv � EV L -rOlC; CPU-rOlC; ŢEVO­ j.1EVll� OUCEV YEvva; "H EV � ean . LXETTTEOV 8e "TTWC; apXrlV L ăAAllV Aal36vTac; . L "

)

,

("

_

(

__

c,

,I.

_

,

,...

"

.,

)

L,

)

,

/

""""

,...

(/

/

)

510

-

)

,1.

/

,

"

)

,

1

4.

"

L...

)

-


I -: N N E A D/\ a V-a. � ( I l ). 1 - 2

nu este n i c i separată, n i c i n1ptă de cea precedentă; de aceea, şi pare că

sufletul superior (ţjunge până la plante, iar Într-un anume fCl <şi> aj u n ge, deoarece <principiul> din pl ante ţ ine de el. Desi gur, nu tot sufletul se a fl ă În pl an te ci apare În ele pentru că a avansat până in regi unea inferioară, născând o existen ţă dife rită prin inaintarea <sa> ş i datorită dorin ţci pcntru ceea ce îi este in fcrior. I ar <partea> superi oară, care depi n de de inte l igenţ ă, Iasă inte l igen ţa s ă rămână în sine. ,

12.) Ele avansează, deci, ue la inceput la sfarşit, dar fiecare <real i tate generatoare> rămâne mereu la l ocul ci 1 220, iar cea generată primeşte un rang inferior. Desigur, fiecare devine identică eelei unnătoare, eât timp se află cu ea în contact. Aşadar, când lm suflet apare într-o pl an tă, el este parcă <doar> acea parte diferită <din suflet>, aflată în plantă, fiind cea mai Îndră7ncaţă şi mai nechibzui tă <parte> şi care a Înain tat până acolo. Când <sufletul apare> Într-un an imal 1 22 1 , facu l tatea sensibilă l-a purtat <aici şi îl> domină. Dar când <ajunge> Într-un om, mişcarca <sa> fie are loc doar În partea ra t ional ă fie <provine> de la intel i gen t ă fiindcă el are propria intel igen ţă şi voi ţă de a în ţelcge sau, în gencr� l de a se m işca. Dar să reven i m : unde pl eacă s u fl etul din Ifl.starii sau rămurelcle de l a capătul unei plante, când îi tai e cineva? Acolo de unde <a venit>, deci în principiul <său>, căci era În el, fii ndcă nu se separase spaţial <de el>. ADar, dacă ai reteza sau ai arde rădăcina, unde <pleacă su fletul> din ea? In suflet, de vreme ce nu a mers altundeva. Şi ar putea fi l a fel de bine în acelaşi loc, dar şi în tr-un altul, dacă ar reveni <la sufletul superior>; i ar dacă nu, Înlr-tm alt suflet de planlă, căc i nu este legal de tm loc. Dar, dacă ar reven i <Ia sutl c tl!1 supclior, ar aj unge> la puterea anterioară lui 1 2:;2 . Dar ea unde este? I n <facul tatea> care îi este ante­ rioară şi care <se întinde> până la intel igenţă, <dar> nu spa ţ ial (căci nimic <din hmte acestea> nu se află în vreun loc, iar C ll atât mai mulL inte l i­ gen ţ a nu poate fi într-un loc, deci nici sufletul ). Atunci , pcntnl că <sufl�­ lui> nu este nicăieri , ci în cel de nicăieri, el este totodală pretutinden i . I n schi mb, dacă s-ar opri l a mij loc, d upă c e a început s ă avanseze spre <regiunea> supelioară, Înainte de a aj lmge cu totu l în <l ocul> cel mai de sus, el ar avea parte de o viaţă intenllediară şi ar sta în propria parte <inten11 e diară>. Toate aceste <real ită t i > stmt şi nu SlUlt <principiul lor>: ele sunt <principiul>, fiindcă <provin> din el, dar nu sunt princi piul, fiindcă el le-a <născut> rămânând <în sine. Ele seamănă> tmei vic � i I tmgi, întinsă în I tmgi me, fiecarc dintre părţ i fi ind di feri tă de cel e unnă­ toare. Dar întrcgul, luat ca atare, cste continuu, iar părţile mereu d i feri te între ele, fără ca prima să dispară În a doua. Ce este, atunci, <sufl etul> ce apare în plante'! Nu naşte el nimic'! Ba da, pc cel în eare este. Dar trebuie începul altfel pentnt a cerceta Cllm, luând un alt punct de plecare 1 22.1 .

:

51 1


""

( III (49). n €Pl T�'J unocrTacr€w'V xa l

""

�'\J <fcr; l XW'J

TOU €n€X€ l 'VCX

r1 . f'Apa TO voouv euuTo TIOlXOI.OV bEL il w:n , cLvu ev( n Vl TWV EV UUTW TeL ăAAU itEWpouv OUTW b11 AEY1Ţt"Ul '.IOEL v eauTo, wr; TOU &TI�OU TTuVTaTTaeYl v OVTDr; ou bUVUJ...l EVOU Elr; euuTo ETTl c:rrp E<pEl v xal LTJV aUTOU xaTuvorpl v; "H OlOV TE xal Jlll cruvitETO\J O\J \JOllcrl \J )(crXEl \J eUUTOU; To J...l E\J yup 8Lon crU\JitETOV AEYOJlE\JOV VOEL v eaUTO, on b11 eVl TW\J EV aUTW TeL ăAAU vOEl, WcrTIEP el\J El -rn u'LcritT]crEl XaTaAaJ...l�a\Jo�JlE\J UtlLW\J n1\J JloP<P11v XUL nl\J �AAll\J TOU crWJ...lUTOr; <pl><Jl v, oux &.'v exO l TO wr; uAllitwr; \JOEl \J aUTO· ou yup TO TTa\J ecrTul EV Ttp TOlOUTtp EyvwcrJ...lE\JO\J, J...lll XUXEl \Jou TOU VOrpU\JTOr; Ta ăAAa TU crU\J aUTW XUl eauTo \JE\JOrpcOTDr;, �crTal TE ou TO ) � '(l1TOUj..LEVO\J TO aUTO EaUTO, aAA aAAO UAAo. L1El TOl VUV itEcrital xal aTIAOU XUTU\JOrpl \J eUUTOU XUl TOUTO TIWr;, crXOTIEL \J, El buvaTov, 11 CxTTOc:rrUTEOV � b6�11r; T1ir; TOU aUTO eUUTO \JOEl v Tl O\JTWr;.) A TIoo-rÎlval J...l E\J ol}v � OO�l1r; TauLTJr; ou TTavu olO\J TE TTOAAWV TWV UTDTTWV cruJl�al VO\JTW\J· XUL yap El J...l11 tlJuxn boLllJ...lE\J TOUTO wr; TTavu UTOTTOV OV, aAAa J...l�E \Jou Ttl <pOOEl bloo\Jal TTuvTaTTacrL \J ăTOTTOV, El TWV J...l E V ăAAWV Y\JWcrl \J �XEl, eauTou bE J...l11 €V YVWoEl xal €TTlcrn1J...lŢl xaTu�crETal . KaL yup TWV JlE\J ��W 'h d(critllcrlr;, UAA' ou \Jo� u\JnAT]tlJETal, xaC, El �OUAEl , bUX\JOla XUl cSO�U· <> CE vo�, El TOUTW\J Y\JWcrLV eXEL /

,

.......

/

(

(

"

.......

-

(

,,

/

/

t-

/

,

)

/.

/

,

)

)

,

)/

)/

)/

512

/

.......

,

"

/.

.......

)/

)

/

"

/

/

"

.......

.......

/

L


III

(49). Despre realităţile cunoscătoare şi despre cel de dincol o 1 224

[ 1 .1 Oare cel ce se gândeşte pe sine trebui e să fie di vers, aşa încât, contemplându-le printr-o <parte> din el pe celelalte, să se spun ă astfel că se gândeşte pe sine, întrucât cel absolut simplu nu se poate nici Întoarce spre sine, nici cunoaşte pe sine? Sau şi un existent care nu este compus se poate gândi pe sine? Căci acela despre care se spune că se gândeşte pe sine fiindcă este un compus, deoarece prin una din <părţ ile> sale le gândeşte pe celel alte (aşa cum, prin senzaţ ie, ne putem percepe propri a figură ca şi restul naturii corpului ), nu poate avea o adevărată gândire de sine. Căci astfel nu va fi cunoscut întregul , fi indcă <partea> care le gândeşte pe celel al te aflate îm preună cu ea nu se gândeşte şi pe sine, iar atunci nu vom avea ceea ce căutăm, pe cel ce <se gândeşte> pe sine, ci ceva <care gândeşte> altceva. Tre buie, aşadar, admis că şi o realitate si mpl ă <are> o cunoaştere de sine şi trebuie cercetat, dacă se poate, cum <are loc> aceasta; altminteri , trebuie abando­ nată opinia că ceva se gândeşte pe sine cu adevărat. Dar a abandon a o astfel de opinie este imposi bi l , datori tă mul telor absurdi tăţi care ar rezulta; căci, chiar dacă nu am acorda sufletului această <cunoaştere> (ceea ce, desigur, ar fi absurd), a nu o acorda nici naturi i inteligen ţei ar fi , în să, total l ipsi t de sens, admi ţând că ea cunoaşte alte lucruri, dar nu se poate cunoaşte şi în ţe lege pe sine. Căci senzaţi a şi, eventual, raţiunea di scursi vă şi opi nia percep lucruri exterioare, dar nu intel i gen ţa. Este ni merit să cercetăm în 513


PLOT I N

11 Jl-rl, aXE�ucr{tUl lTPOO-rlXEl ' ooa 8E vorrru, VO� CTjAOVO·tL /

"'A '

''''

)

'

/

"

,

(

/

Y\Jll.lOErUl , p OU\J aUTa jJ.OVOV Tj xal €aUTOV, O� TaUTa iVWcrETUL; Kal &:pa OUTW i\JWcr€TCXl eaUTOV, on il vWcrXEl TauTa jJ.o\Jo\J, Tl� CE wv ou i\JwcrETaL , aA).. ' Ci JlE\J aUTou i\JWcrETUl OTl il i\JWcrXEl , Tl� .sE wv il \JWcrXEl ouxEn (H xal TU eaUTOU xal eaUTO\J; Kal T(� <> TPOlT� xal Jl€XPl TL V� crXElTTEOV , C,

-

[2. 1 npOT€pOV bE lTEPl 4JUX�� '(rrrllTEov, E't 6oTEov aUTn Y\JWcrl \J L €au-rll�, XUL TL -ro iL v�crxov €V uut1i xal OlTW� , To jJ.Ev oL\J .... . .. _ L ) , ) .,.. , )/ ) " ULCTirll-rLXOV aUTllC; aUTo{tEV av epal jJ.EV TOU E'eW El val JlO\JO\J' xal ra'p EL T�V �v80v €V T� crwjJ.aTl Yl vOjJ.€\Jwv cruvalcr{tT)O'l � ElTj , a)..)..a TWV E�W €aUTOU xal €VTaÎl{ta h a\JTCATj4Ju;' TWV rap €V TW crwjJ.aTL lTa{tllJlciTwv uep ' eCluTou aLcriravETal . To 8' E\J ) ....., L , ) ) auTtl )..0YL �OJlEVO\) lTapa, TWV EX lllC; alcr{tTjcr€W� epaVTacrjJ.a-rwv lTapaxEljJ.€VWV TI)v ElTlXP lCTL v lTOlOUjJ.EVOV xal cruvarov xal &alpou'V' 11 xal €lTl TWV EX TOU VOU 'LOVTWV Eepopa 6LOV Totle; -rUlTOU�, xal EXEl xal lTEpt TOUTOUC; T-rlV aUTrlV bU� ajJ.l v , Kal crUVEcrl v eTl lTpOOAaJlf3<lV€L WcrlTEP €TTl r L vWcrxov xal EepapjJ.O�ov TOl� EV aUT� EX lTaAalOU -rulTOL� TOU� \J€O� xal ăPTl llxo\JTae;' â Crl xal a\JaJl \J-rlcrEU; epalJlE\J [t\J -rîie; �uxîic; Ei vaL . Kal \J0Uc; b T�e; 4JuX�� jJ.EXPl TolxsE 'tcrTcijJ.€voC; -rTI cU\JajJ.El 11 L xal EL� eauTov crTp€epETal xal rl rvwcrX€L eauTov;"H ElTl TOV \JOUV aV€\J€XT€OV TOUTO . rVWcr l \J jJ.Ev rap eauTou TOUTW TW jJ.€PEl ClOO\JTE� - \Jouv rup aUTov ep,.pOjJ.EV - xal OlTll Cl � (crE� TOU ElTaVW '(TjTficrojJ.€\J, Jlrl bE CLOO\JT€e; ElT' EXEl vO\J Ti'fOjJ.EV TW AOrW f3aCC�O\JTE�, xal TO aUTO eaUTO o TL lTOT' EcrTL crXE4JO� jJ.E{tLa, E'l CE xal E\JTau{ta EV T� xaTw 6WcrOjJ.EV, TC� h cStaepopa TOU \JO€l \J eauTo crxE4J0jJ.E{ta' E'L rup jJ.TjCEjJ.Ca, llbTj TOUTO VOlle; o ăxpaTo� , TOUTO TOL \JUV Ta cSta\JOTjTlXOV �e; 4JUX�� &:pa ElTlcrTPEepEl Eep ' eaUTO xal aUTO; "H OU' a)..)..u 6Jv CEXETal -rUlTWV E<p ' €XciTEpa TrlV crUVEcrl v 'CcrXEl , Kal lT�e; -r-rlV cruV€CTl V 'lcrXEl , lTPWTO\J '(TjTTjTEO\J , .......

,

.......

""

/

,

13. 1 ( H jJ.E\J rup a'Lcr{tTjcrl� elCEV ăv{tpwlTOV xal eCWXE TOV WlTO\J -r1i cSta\JOlct' h CE Tl eprpl v;" H oUlTW oucEv €PEl, a)..A ' eyvw jJ.o\Jo\J xal ecrTTj' EL jJ.rl ăpa lTpOe; €au-r-rlv claAOr(�Ol TO T(� 5]4


ENNEA DA a V-a, 3 (4 9 ), 1 -3

con ti nuare dacă i n tel i gen ta are sau nu o cunoaştere a acestor <lucruri exteri oare>; căci i n te l igen ţa le cunoaşte, desi gur, pe cele i n tel igibi l e . Dar le <cunoaşte> doar pe ele, saLI şi pe sine, cunoscătoarea lor? Ş i oare se va cunoaşte pe sine În truc ât le cunoaşte doar pe ele, fără a şti , însă, ci ne este, ci va şti că îşi cunoaşte <intel igibile le>, fără a mai şti, însă, cine este ea? Sau le <va cunoaşte> şi pe ele, şi pe sine? Şi tre bui e să cercetăm cum şi până unde <îi ajunge cunoaşterea>. [2.) Trebuie, însă, să cercetăm mai Întâi sufletu l , dacă trebuie să îi

acordăm cunoaştere de si ne şi care este <partea> din el care cunoaşte ,

şi cum . Putem spune că <partea> senzitivă a sufletul ui <cunoaşte> spontan doar ceea ce este exterior. Căci, chiar dacă există o percepţ i e de sine a celor petrecute î n interiorul corpului, tot uş i, şi î n accst caz, perceptia <vizează> lucruri �x t eri oare păr ţ i i senzitive, căci ea simte prin sine afeetări lc din corp. I n sch i m b, <partea> ra ţ ională din suflet face judecă t i , com bină şi divide, pornind de la imagi n i le deri vate din senzat ie; iar în privin ţa eelor deri vate din i ntd igenţă, ea le vede ca pe n i şte amprente şi are asupra l or aceeaşi putere . < Partea raţ i onală> mai dobân deşte cunoaştere rec u noscând, pareă, şi potri v i n d i mpresi i l e noi , tocmai sosi te, cu c e l e care s e g ăse s c î n ea d e mai demult: este vorba de ceea ce am numi ream inti rile sufletului. Dar i n t e l i g en ţa sufletului se opreşte, oare, aici, terminându-i -se puterea, sau se Întoarce şi sprc sine şi se cunoaşte pe si ne? Pentru aceasta trebuie urcat până la intel igen ţa <propri u-zisă>. Dacă acordăm cunoaştere de sine acestei părţi <a sufletului> (despre care vom spune, în tr- adevăr, că este intel i gen ţă), vom cerceta şi cum se va deosebi de <inteligen t a> superioară, iar dac ă nu i-o acordăm, vom ajunge la <inte l i genţa superioară> Înaintând pe calea ra ţ i o n amentu l u i şi vom exami n a atunci ce Înseamnă <cunoaşterea> de s i n e . Dar, dacă i-o vom acorda şi <i nteligen ţei> inferioare, vom cerceta care este diferen ţ a de cunoaştere de sine <între aceste intel igen te>. Căc i , dacă nu ar fi nici una, cea <inferioară> ar fi deja intel igen ţ a pură 1 21 5 . Dar oare <partea> raţ ională a sufletul ui se Întoarce şi ea s,p,re sine? Nu, Însă cunoaşte im presiile primite de la ambele < pă rţ i > L1 6 . Atunc i, trebuie cercetat mai Întâi cum le cunoaşte.

13.1 Senza ţ i a percepe un om şi oferă i m pres ia ra ţ iunii discursive; dar ea ce spune? Nu spune încă n i m ic, ci doar se opreşte l a cunoaşterea <i m presi ei >; dacă nu <cu mva> s-ar intreba : "ci ne este 515


PLOTIN

otrr�, El npo-rEp0'V E\JELUXE -rou-rw, )(Ul AEŢOl TTPOOXPwj.1 EVr] -rTi j.1vfij.1TI, on LW)(PU-rTj� . E\ bE �ul E�EAL-r-rOl nl\J j.1opq)11�, ) j.1EpC'{€l U Tj <pu\J-rualu ECWXE\J" El) .sE,/ El, UŢU{t�, A€ŢOl , E� W\J J...lE\J €Ţ\JW Cla -rii� cilCYitTlaEW� E'(PTjXE'V, 8 CE ELPTjXE\J En' UU-rOl�, 11c11 nup' uu-rii� Ci\J EXOl xa\Jo\Ju Exouau -rOU Uj'uitou nup' UU-In . To uŢaito\J TT� €XEl nap' au-rŢ{H &ŢaitoEl.s� Ean, xal e-JTEpp waitTj ce EL� -r1lv ci(cy{tTjO"L v ;00 -rOLOU-rOU EnlAUJ...l ­ nov-roe; alrrll vou· -ro Ţap xuitapov -rii� tlJux�c; -rOu-ro XUl \JOU bEXE-ral €TTlX€(jJ.€\Ja 'LXV11- L1la -r( CE ou -rOu-ro \JO�, -ra ce ăAAU tlJuX-rl....... UlTO -rOU a'lCYitT/-rlJ.WU ap'faJ..L €\Ja;"H on tlJuX1lv CEL ....... / ) / €V AOjlaj.1OlC; El,.. VUl - -ruu-ru .s€, TTUVTU AOjl '(OJ...l€, VTjC; .suvaJ...l €WC; / , / -r'f j.1EPEl ouV-rE� -rO VOEl V €au-ro EPŢU . 'A"/I./I.Cf. alU -rl OU) TOUTtp UlTUAAU�OJ...l Eitu;"H (5n EOOJ..L EV uu-rW -ra €�W aXOTTEla{tal xal TTOAUTTPCf.Ţj.10VEl V, VW bE U'glOUJ..L EV UlTUPX€l V -ru UUTOU....... )(al TU EV Uu-rlfJ aXOlTEleJitUl . AAA El -rl<;' <PTjCYEl -rL OU'V XWAUEl -rOu-ro ăAATI bU\JUj.1El CY)(OlTElaitul -ra uu-rou; ou -rO 6LuvoTjnxov ouce -rO �OŢL(jn)(OV E L '{Tj-rEl, UAAa vouv xaitupov AUJ...l�elVEL . T( otlv )(WAUEl EV tlJuxn \Jouv xuitupov e'l VUl ; OUCE\J, <PTlaoj.1€v· ....... ....... UAA' E-rl O€l AEYEl V tlJUXTj� -rOu-ro; MA ' ou) tlJuXTj<; J...l EV <PTja0J...lE \J, �j.1E-r€POV .sE \Jou'V <pijaOJ...l E V, ăAAOV j.1E\J ov-ru -rOU OlaVOOUJ...lE\JOU xal ElTelVW �E�11)(6"ra, '6j.1W� oe �j.1E-rEPOV, xUl El j.11l auvaplitJ...lOlJ...l €V -rOl� J...l E PECYl -r�<; tlJux�� ·"H hj.1E-r€­ pov xUl OUX hj.1€-rEPOV· OU) xUl lTpOaXPWJ...l E1tu uu-rw xUl ou lTpOaXPwj.1E1ta - 8LuVOlU oE UEL - )(Ul Y,J...l €-rEPOV j.1"e v Xpw­ J...lEVWV, ou lTPOOXPWj.1Ev"WV OE OUX hj.1E-rEPOV . To 01l npoa­ xp�aituL -rl ean V; "'Apa uu-rou� EXEl vo Ţl VOJ...l EVOU�, XUl <pitEŢŢOJ...l EVOUC; w� EX€l 'Vo�; "H xu-r' EXEl \JO'V' ou Ţap 'Vo� ... · TjJ...lE....lC; )(a-r E)(EL vo ouv -rlfJ AOŢla-rl)(tp TTPW-rlfJ CEX0j.1EVW . KUl Ţap cllaituvoJ...l Eitu bL ' cila1tTlaEW� x&v j.11l �J...l E�� Dl / U ou-rw� XUl, olU vou alal.l uvojJ.EVOl · up ouv )(al olavoouj.1El.I j.1Ev ou-rwe;(H uu-rol J...lE\J Dl AOŢl '{OJ...l€VOl )(Ul VOOUJ...lEV -ra EV -rn .sluvoLa VOTlj.1u-ru UU-rOL' -rOULO Ţap T]J...l ELC; - Ta OE -rOU V�U E\JEp-Pw.a-rU ăvwitE\J ou-rw<;, Wc; -ru El< -rllc; UlCYitijcrEW<; Xci-rWitEV, -rOu-ro O'V-rE<;' -ro XUPLOV -riie; tlJux�, }.LEao'V CUVelj.1EW<;' Ol'tLT}<;, XElPO'V� xal �EA-rlOV�, XE(poV� J.J.€v -rllc; uLaitijcrEW<;, �EA-r(OVOe; ce -rOU \JOU. 'AAA' ulaitTjal� jJ.Ev ciLEl T]j.1E-rEPOV cSoXEL aUŢXExwPllJ...lEvoV - UEL Ţap aLaitU\J0J...lE{ta - 'Vo� CE L

c,

(

,

'

' c"

,/

'"

.......

)

J

.......

,

L

.......

.......

,

)�

)

)

.......

,

/

/

-

C" L

e l.

r

)/

,

,/

/

,...

t-'

J

[

,

,

)

,

-

,/

TI

)/

)

.......

(

,

,

_!l.

/

L

,/

>

.,..

.......

,..

.......

,

,..

,

)

.......

.......

,

<::

516

/

_!l.

,/

,

/

V

<::

'

-


ENN EADA a V-a.

3 (49), 3

acesta?", dacă l-a m ai întâl n i t anterior, şi ar răspunde, folosind memori a, că este Socrate. I ar dacă i - ar mai descrie şi tl gura, ar di v i de ceea ce i m agin a ţ i a 1 227 îi o ferise. Dar, dacă s-ar întreba dacă <Socrate> este bun, ar răspunde porn ind de la cele afl ate din senzaţie, dar ea ar poseda dej a ceea ce afinnă despre el e c a venin d d e l a e a Însăşi, de vreme ce are În ea regul a binelui . Cum are binele în ea Însăşi? Ea are fonn a binel ui şi , în plus, perceperea lui i-a fost întărită fi indcă intel i gen ţ a a i l u m i n at-o, căc i , raţ iunea di scursivă este <partea> pură a sufletului şi receptează urmele l ăsate de i n tel i gen ţă. Dar de ce nu este ea inteligen ţ a, i ar cel elalte <păr ţ i >, Începând cu cea senziti vă, să fie sufletul? Fi i ndcă sufletul trebuie să fie prezent în raţ i onamente, iar toate acestea sunt opera ţ i i l e unei facultăţi raţionale. Dar de ce să nu abandonăm <cercetarea> acordând acestei părţi <a sufletului> cunoaşterea de sine? Pentru că i- am dat să examineze şi să se ocupe de cel e exterioare, În vreme ce socotim că <doar> intel igen ţei îi re vine să exam i neze ce l e ce î i sunt propri i şi sunt În ea. I ar dacă c ineva va Întreba ce se opune ca această <parte a sufl etul ui> să examineze cele ce îi sunt propri i cu aj utorul unei alte facultăţi, cI nu ar mai căuta nici <partea> care raţ i onează discurs i v, n i c i pe cea care judecă, ci ar descoperi inte l i gen ţa ură. Ce se opune, atunci, ca să exi ste în sufl et o inte l i gen ţă pură 22 8 ? N imic, vom spune. Dar mai trebui e sus ţ i nut că ea este a sufl etului? Nu vom spune că este a sufletul ui, c i că este intel igen ţ a noastră 1 229 , diferită de raţ i unea di scurs i vă, şi că as piră spre în alt, dar este totuşi a noastră, chi ar dacă nu am număra-o printre părţile sufl etul ui. De fapt, este a noastră şi nu estc a noastră; de aceea <uneori> o fol osim, <alteori> nu (pe când ra ţ iunea discursi vă <o folosi m> tot ti mpul), fi i n d a noastră când o fol osim, şi nefiind a noastră când nu o folosim. Dar ce Înseamnă că o fo losim? Oare <o fo losim> când devenim noi înşine inteligen ţa şi vorbim ca ea? Sau în acord cu ea, căci noi nu slU1tem i ntel igenţ a. Astfel, suntem în acord cu ea cu ajutorul <păr ţ i i noastre> ra ţi onale, care o receptează pri ma. Căci, tot aşa, noi s i m ţ i m cu ajutorul senzaţiei, chiar dacă nu slU1tem noi cei ce simţim 1 21 0 . Atunci, oare, tot astfel şi raţ i onăm şi gândim prin intel igenţă I 2 3 1 ?

p:

<Nu>, c i suntem noi înşine cei ce raţionează şi noi înşine ne gândim gândurile în raţiunea di scursivă: căci acest <act> suntem noi . Actele intel igenţei <vin> de sus, aşa cum cele senzaţiei <vin> de jos, iar noi suntem această <parte> proprie a sufletului, la mij l oc între cele două facultăţi, cea inferioară şi cea supelioară: cea inferi oară este a senzaţici , cea superioară a intel igenţei. Dar pare adm is faptul că senzaţia este mereu a noastră (fiindcă s i mţ im permanent), pe când


PLOT I N

aJ..L<P LO"�TlT€l Tal , xal XWplO"TOe; b€ TW J..L rl lTpOe; aUTOV Ele; TO' elrY €A�, J)aO"LA€ut;' b€ ,

"

,

OTL J..Lrl alHW a€L xal OTL XWplO"TOC;' lTPOOV€U€l V �tHOV, aAA' l]J..Liic; J..L UAAOV "( J..1 ,1 uVW R' jJl\.€lTOVTac; . A'"LO"v-q.TlO"lC; O€ TlJ..L l V lTpOt;' luJ,ae; b{€l VOC; .

[4.] BaO"LA€UoJ..L € V bE xal l]J..L €lt;',, oTav xaT' €X€lVOV' xaT' €X€l (; " ) ( ...... , t""' , VOV O€ bLXWt;', TI TOLe; OlOV ipaJ..L J..LaO"L v wO"lT€P VOJ..LO LC; €V TlJ..L L v ipa<p€lO'L v, tl diov lTATlPW{h�VT€t;' aUTou tl xal OUVTI{}€v-r€e; 'tb€l V xal aLO'{}aV€O'{}al lTapav-roc; . Kal il VWO'XOJ..L €V bE aUTOUc; T�" TW TOlOUTW opaTW Tel ă.AAa J..LCX {}€l V tl xcnci TrlV bUVaJ..L L V -..... t"'" , TTJv il vwoxoooav TO TOLOUTOV J..La{}OVT€t;' aUTTI LTI bUvaJ..L E l TI xaL EX€l VO iL VaJ..L € VOl , we; TOV iL VwO'xovTa €a�TOV 6n-ro� it. val , Ta J..L EV YL vWcrxovTa TIle; bLaVOlae; � l}JUXLX� <pOOL v, TOV bE UlT€pclvw TOUTOU, TOV YL VwO'xOVTa €au-rov xa-rel -rOV ,... ) ( VOUV €XEl VOV Yl VOJ..L €VOV· xaX€l VW €aUTOV VO€l v au oux WC; ăv{}pWlTOV ETL, O:AAU lTav-r€AWe; ă.�AOV i€VOJ..L €VOV xal O'uvap­ lTacravTa €aUTOV ELe; Ta ă.vw J..L aVOV €<PEAXOVTa Ta -r� �ux�e; ăJ..L € lvOV, o xal buvaTaL J..Lavov 1IT€pooo{}al npoe; VOrplV, 'eva Tlt;' €X€l napaxaTa{}ol TO Ci. €tO€ . Ta brl OlaVOTlTLxOV OTl bLavoTlTlxOV &pa oux otO€, xal an crUV€O'l V TWV €�W AaJ..L J3clV€l, xaL an XPlVEl Ci XPlV€l, xal OTL TOLC; '€ V EauTw xav6crl v , oue; napa TOU vou €X€l, xal we; EO"Tl TL �EATLO� aUTou, o ou �TlT€l , aAA ' EX€l mivn� oijlTou; ) AAA' &pa T( €O'Tl v t" , t" , " " 'I" � aUTO oux OLu€V €nlO'TaJ..L €VOV OlOV €O'Tl xal, Ola Ta €Pia aUTOU; E'l otv A€iOL, OLt ano VOU €O'TL xal O€UT€POV J..L €-ra vouv ) " ....... " , ( -" t""' , xal, €lXWV VOU, €XOV €V €aUTW Ta naVT(l OLOV i€ipaJ..LJ..L €va, Wc; €X€l o iPci<pwv xaL o iPci�a<;, tip ' ot)'\) O"TJÎ<r€Tal J..L EXPl T01hwv o OUT� eaUTOV EiVWXWt;', llJ..L €l e; OE ăAAll OUVciJ..L € l lTPOOXPTlO"ciJ..L €VOL vouv aL il VwoxovTa eauTov xaTO�OJ..L €{}a tl EX€l VOV J..L €TaAaf30vT€t;', €n€lTI€P XaX€l vot;' luJ,€T€P� xaL T1J..t €Lt;' EX€lVOU, OUTW vouv xal aUTOUt;' ivwcro)J.€\ta; "H avaixalOV ou-rwe;, E'Ln€p ivwO'0J..L € {}a, a TL nOT' EO"Tl TO €V VW aUTO eauTo.',IEO'n oTÎ VODe; Tle; crUTat;' i€iOVWe;, aT€ Ta ăAA� a<p€le; EaUTOU TOUTW xaL TOUTOV �A€n€L , aUTW be EaUTO'\) , <QC; , ( "' ,.. 0Tl ouv VOUC; €aUTOV op� . ......

.......

"

"

,

\.

......

1

"

/

.......

)

--

"

)

I

I

"""

c

,

,1

L

C

""

,

I

L

""

[5.] 'I"A p' oLv elAAW J..L E P€L EaUTOU ă,AAO J..L €Poc; aUTOU xa{}opa; 'AAA ' OUTW Ta J..L e� EO'Tal opWV, TO bE 0W.J J..L €VOV· TOUTO oe OU� aUTO EaUTO. Tl oLv, El nav TOLOlrrov OLOV OJ..LO lOJ..L €P€t;' il val , 518


E N N E I\ DA a V-a, 1

(49), 1-5

în cazul inte l igen ţei există un dezacord, atât fi indcă nu o <folosim> mereu, cât şi fiindcă este separată 1 23 2 . Ea este separată fi indcă nu se apleacă <spre noi>, ci noi, mai degrabă, pri vim în sus spre ea. Senzaţ i a ne este un mesager, dar inteligen ţ a es tc " regele nos/ni' 1 233.

[4.} Şi noi suntem regi când urmăm inteligen ţa; şi <o putem urma> în două feluri, fie datorită unui soi de caractere scrise, asemănătoare unor legi gravate în noi, fie când suntem parcă umplu ţ i de ea, capabil i să o vedem şi să o simţim prezentă. Pe de altă parte, ne cunoaştcm pe noi înşine, întrucât, printr-un asemenea <obiect> văzut, noi în ţelegem 1 23 4 celel alte l ucruri, fie deoarece cunoaştem un asemenea <obiect> conform facul tă ţ i i de cunoaştere, tocmai prin intermediul acestei facultă ţ i , fie deoarece devenim totodată acel <obiect>. Astfel, cel ce se cunoaşte pe sine este dublu: pe de o parte, cel ce clill oaşte nahlra raţiun i i di scursive a sufletul ui, pe d e altă parte, cel atlat deasupra, care se cunoaşte pc si ne întrucât, urmând inteligen ţ a, a devenit aceasta. Prin ca, el nu se gândeşte pe sine ca pc un om, ci ca pc ceva total diferit, ce s-a smuls spre înalt, l uând Cll s i n e numai <partea> superioară a sufletul ui. Doar ea poate prinde ari pi 1 23 5 spre gândire, ca să fie ci neva care să expună cele văzute acolo. Raţ i unea di scursivă nu şt i e, oare, că ea este <partea> care raţionea71i şi că îşi dobândeşte cunoaşterea pornind de la cele exteri oare, că le judecă pe cel e pc care le judecă, că <o face> pe seama regul i l or din ea pc care le are de la intel igen ţ ă şi că există ceva mai bun decât ea, care nu caută nim ic, ci posedă tolul în sine? Dar, oare, ea nu ştie ce este, când ştie de ce fel sunt ea J 2 3 6 şi actele sale? Dacă ar spune că provine din inteligen ţă, că are rangul secund după ea şi că este imaginea e i , care le con ţ i ne pc toate În sine ca şi !:,Tfavate (aşa cum acolo <sus există inteligen ţa> care scrie şi care a scris), oare, după ce s-a cunoscut a'itfeI pe sine, se va opri aici? I ar noi vom examina inteligen ţ a autocunoscătoare folosind oare o altă facultate, sau, participând la <intc1 igen ţă>, fi indcă ea es te, într-adevăr, a noastră şi noi suntem ai ei, o vom cunoaşte astfel şi pe ea ş i pe noi? Aşa trebuie să fie, dacă este adevărat că vom cunoaşte ce Înseamnă în inteligen ţ ă clU10aşterea <de si ne>. Cineva a devenit el însuşi in t e l i g cn � ă când, abandonând celelalte ale sale, priveşte intel igenţa prin inteli gen ţ ă, iar pe sine prin sine. Prin urmare, el se vede pe sine ca intel igen ţă. [5.1 Atunci, îşi vede ea oare o parte prin alta? Dar astfel văzătorul ar fi di ferit de cel văzut, ceea ce nu Înseamnă clU10aştere <de sine>. Dar cum ar fi, dacă un asemenea întreg ar fi <alcătuit> din părţ i de acel aşi fel , 519


PLOTI N � , ..... � . , - ( \. , c. '1 J.L ...., I'-'€V ula<p€p€lV "tOU OpWJ..L€,1 VOU; 0(,1u"tw rap W<J"t€ "t0, (OpWV louJV ""'" , / ) ....... ,.. C / €X€l VO "to J..L E� aUTOU OV Tau"tOV au"tw Elb€V €aUTOV' bta<pEpEl rap oLbEv "to opwv TrP� "to OpWJ..L E�v :\.H TrpW"tOV J..L E V cholT� o J..L E PlcrJ..L� €aU"tOll" Tr� rap xal J..L €PlEl; ou rap bil xa"ta -ruX11V" xal o J..L €PL'rWV b€ "tL�; o EV "tw itEWP€l V "tclTIWV eau"tov 11 o EV "t� it€WpEl<JitaL ; EI "ta lTW� €�U"tOV rVW<JE"tal o itEWPWV EV "t� it€WPOUJ..L EVlp "tci�� €au"tov xa"ta "to it€WPEl v; ou rap �V 'E V "tW it€WPOUJ..L E VW "to it EWPEl v ."H yvo� eau"tov olJ"tw itEWPOUJ..L EV�V, aAA' ou itE�pOU\I"ta, V01lcr€l' w<J"t€ ou lTclV"ta '\ ,.. c ' , ,1 l ,� , '\ _q. ' YVW<JE"tal €au"tov' O'V rap OuoE OIl.OV v EWPOUJ..L E VOV, all.A €loE, ou itEWPOUV"tU €Lb€' xal oU"tw� E<J"tal ăAAO'V, aAA' oux €au"tov ewpax� ."H lTPOO11""Tlcr€L lTap' allLOU xal "tov "tEit€Wprp<o"ta, cL va "tEAEOV aUTov � v€Vorp<�. '!VJ.. ' El xal "tov "t€it€wprp<o"ta, oJl.ou xal "ta €WpaJ..L E va . E'l ollv 'E V TTi itEwpLa lll TclPX€L "ta TEit€wPllJ..L E va, EL J..L €V "tU lTO l au"tw�, oux au�ci EX€ l ' El b ' au"ta EXEl, oux 'LbWV allLa €X "tou J..L E p(<Jal au"tov €X€l , aAA ' �v lTPlV J..L E pL<JaL eau"tov xal it€WPWV xal €XWV . E'l "tou"t0 , b€l "tilv it€WpLaV Tau"tov et vaL "tW it €WP11"tW , xal "tov VOUV , ,... __ ....., "tau"tov €L vaL "tW VOll"tW' xaL rap, €L J..L11 "taUTOV, oux <lArJit€La €<J"taL ' �UlTOV r'cip E �€ l o EXWV "ta ov"ta €"t€POV TWV OV"tWV, OlTEP OUX E<J"tl v elArJl}-€la. Ti}v ăpa aATlit€LaV oux eTepou E'LvaL b€l , CtAA' o AEr€L, "tOUTO xal €'LvaL ."Ev , ...... , , , ' apa OUTW VOU� xaL" "t0 VOll"tOV xal" "t0 )OV XUL, lTPW"tOV )O'V "tOUTO xal bil xal lTPW"tO� 'Vou� "ta oV"ta €XWV, J..L a AAOV bE o au"to� TOl� Oll<JL V . ' AAA' EL h VOll<JL� xal "to V011"tOV €V, TrW� bla "tolno "to voouv vOrJ<J€L eau"tD; (H J..L E v rap VDll<Jl� f-' OLOV lT€PL€ '-l�€L "to' VOllTOV, 11 "tau"tov "tw VOll"tW €<J"taL, OUlTW , ( "" "" ( , ....... b€ o VOU� bllAO� €au"tov vowv . ) AAA' L €L) 11 V011<JL� xal" "to VOll"tov TallLDv - EVEprELa rap "tl� "to vOll"tDV' ou rcip b11 bUvaJ..L L � OUbE r' aVDll"tov oUbE 'rWT1� XWPl� OUb' all €lTax"tov "to 'r�v oUbE "to VOElV ăAAW <SV"tl , olov Alitw 11 al}Juxw "tlV( 1 ,.. ,1 xaL OU<Jla 11 Trpw"tll "to VOll"tOV' €L1 ouv €VEpr€La xal, 11 lTpw"tll €VEprELa xal xaAAL<JTll bi). V011<JL� &v eL 11 xal OU<JLwbll� VDll<Jl�' xal rcip aAllitE<J"td"t11' v611<JL� bil "tOLau"t11 xal lTpw"t11 ollcra xal lTpw"twe; vou� &v el11 o Trpw"tO�' OUbE rap b voue; otlLo� bUVclJ.l.El OUb' €"tEPO� J..L E v alnDe;, h bE v611<Jl� ăAAO' olJ"tw rap o.v lTdAl v "to OU<Jl Wb€� au"tou bUVclJ..L € l . E'l otv EveplElCl )(al � oucr(a C1lrrou €VepIElC1, EV )(Cll TC1UTOV u

)

)

(/

,...,,

,

(

)

,

C,

,

)

;

,

"

",

L ,

)

)

,

,

),

)

,

"'-

""

c

,

)

""

(

,

,

,

C

,

,

,

520

L

"'

>,

);

,

eL

,


ENNEADA a V-a,

3 (49), 5

încât v ăzătorul să nu fie d i feri t de cel văzut? C ăci astfel acela, văzând o parte a sa i denti că cu sine, se vede pe sine, i ar văzătorul nu se deosebeşte de loc de cel văzut. Dar, mai întâi, divi zi unea sa ar fi absurdă: cum s-ar face ea? Desigur, nu la întâmplare. Şi cine să îl divi dă? Contempl atorul sau contemplatul? Apoi , cum se va cunoaşte contempI atorul în contemplat, de vreme ce el contempI ă? Căci <actul> contempl ării nu se găsea în cel contempl at. De fapt, cunoscându-se astfel, el va gândi ceva contempl at, dar nu ceva ce

contemplă, încât nu se va cunoaşte pe sine nici în toate <păr ţ i l e sale>, nici în întregul <său>. Căci ci l-a văzut pe cel contemplat, fără a-I fi văzut pe contempl ator; şi astfel va fi văzut un al tul, i ar nu pe sine. Sau poate că îl va adăuga di n sine <Ia cel con templat> şi pe cel ce a contemplat, pentru a fi c ineva care s-a gândit pe sine complet. Dar dacă îl <adaugă> şi pe cel ce a contempl at, le <va adăuga> şi pe cele văzute. Aşadar, dacă cele contempl ate sunt prezente în contempI are, dar ca nişte amprente ale lor, ci nu le are pe ele Însel e. I ar dacă le arc chiar pe ele, nu le are văzându- le fi i ndcă s-a divizat, ci, înainte de a se fi di vizat, le şi contempla, le şi avea. Atunci, contemplarea trebuie să fie identică cu cel contemplat, iar inteligen ţa să fie identică cu inteligibilul 1 23 7 . Căci, dacă nU sunt i dentice, nu va fi adevăr: în l ocul existentelor, <inteligen ţa> va poseda o amprentă diferită de el e, ceea ce nu este adevărul . Aşadar, adevărul nu trebuie să fie <adevărul> unui lucru di ferit <de cel la care se referă>, ci, ceea ce spune, aceea să

şi fie. Astfel, i nteligen ţa, intel igibilul şi ceea ce există vor fi una, şi anume pri mul exi stent şi , de asemenea, prim a i nteligen ţ ă, care posedă existentele, ba m ai mult, este i denti că cu ele. Dar, dacă gândirea şi inteI igi biIul sunt una, cum reiese de ai ci că cel care gândeşte se va gândi pe sine însuşi? Căci gândirea va învălui oarecum inteligibilul, sau îi va fi <chiar> i dentică, dar încă nu este evi dent că inteligenţa se gândeşte pe sine. Dar, dacă gândirea şi i ntel igibi lul sunt i dentice (căci i ntel igibilul este un act, nefiind n i c i potenţă, nici neinteligibi l, ni ci l i psit de v i a ţ ă, după cum n ic i vi a ţ a şi gândirea nu se adaugă unei exi sten ţe diferi te <de ele>, de pi l dă unei pietre sau unui lucru neînsufl e ţ it), atunci i ntel igibilul este substan ţa primă. Aşadar, dacă este act şi <ch i ar> actul pri m şi cel mai frumos, el poate fi gândire şi <chi ar> gândire substan ţ i ală, fiind şi cea mai adevărată. O asem enea gândire, care este primă şi <gân di re>în sens pri m, este i ntel igen ţ a pri mă. Ea nu este în poten ţ ă şi n i c i diferi tă de gândirea <e i > 1 2 3 8 , căci atunci ceea ce îi este substan ţi al ar fi, p e de a l t ă parte, în poten ţ ă . A şadar, d a c ă e a e s t e a c t ş i substan ţ a

52 1


PLOT I N

TTI EV€pr€la a'V €lTr EV bE -r1i EV€prda TO OV XaL TO V011TDV-( '" } " €V aJ..La lTav-ra €crTaL , VO�, v011crL�, TO v011Tov . EL OUV 11 v011crl� au-rou -ro V011TOV, TO --b€ v011TOV aUTa�, aUT� ăpa ( , , (/ ) EaUTOV v011crEL ' v011crEL rap TŢl v011crEL, OTTEP ,..11v aUT�, xaL, voTjcr€L TO v011-rav, OlTEP �V aUTO�. Katt' exciTEpo'V ăpa. eauTov VOTjcrEl , xatt6n xaL -h v611crl� aUTO� �V, xaL xattoTl TO V011TOV ,.. ) aUT�, OlTEp EVO€L Ttl-- v011cr€L , (o 11v aUT� . "

L

.....

v

"

)

,

(/

"

)

L

L

,

,

,

)

,

,

,

,

,

,

r 6. ro J..L E V b1l A6r� aTT€bEl �EV it val Tl -ro aUTO €aUTO XUPlW� VOEL v . NOEL oLv ăAAw� J..L E v ElTL ljJux1i� OV, ETTL be TOU VOU XUPlWTEpOV . (H )J.. E v rap ljJuX1l EVa€L eaUT1lV OTl eiAAou, o be ....... (, ) ' , t"' ) , ( ....... VO� on aUTO� xal 0l0� aUTO� xaL oaTl� xal EX TTK;' EaUTOU <pucrEW� xaL ElTUJ"Tpe<pwv €l� aUTOV . Ta rap OVTa opWV EaUTOV ..... -, ) ,.. , ( ) ) Ewpa xaL opWV EVEprEl <i' 11V XOl 11 EVEpr€ La aUTO�' \l0� rap '"A ' '" ... , u , U '\ v,\ ) , "'\ '\ ' xaL -VOT)crL� EV' xal 01\.0� Ol\.�, ou J..L E PEl al\.l\.o J..L EPO�. P ouv t'" "c ... " ' xal... "EVEprElav lTlcrTlXllV EXEl v; EoEL 'e�EV, OlOV TOlOUTOV (o '\I\.oro� "H avcirX11V J..L Ev OlJ-rW�, TTEL ttu) bE oux EXEl' xaL rap h J..L E v avcirX11 EV VW, h be TTEl ttw ) E'V ljJuXTI. Zl1TOUJ..L E V bTj, w� EOLXEV, ( ...l..... ) 11J..L E L� lTElcrtt11'VUL J..LaAAov T), vw xattapw ttEacrttaL TO' aA11ttE� . KaL rap xaL EW� �)J.. E V ăvw kv vou �UcrEl, 11PXOUJ..L E tta xaL """ ( , -EVOOUJ..L EV xaL EL� EV TTaVTa cruvarOVTE� EWpWJ..L EV· VO� rap �v o vowv xaL lTEPl atfWU A€rWV, h bE �uX 1l hcrux(av �rE crurxwpoooa TW €VEprTjJ..La-rl -rou vou. 'ElTEL be Ev-rautta rErEV-{j;J.Etta lTdAl v aL xaL €V ljJuxn, TTEL ttw -rl va IEv€crttal '(T)TOUJ..L E V, btOV €V €LXOVL TO apX€�lTOV ttEWPEL v €tt€AOV-rE� . "l mJ� oLv XP1l n1V ljJuX 1lv hJ..L wV 8t&i�al, lT� lTOTE a vo� ttEwPEL eauT6v, blbci�aL be -rOUTO -r1i� �ux�, o vo€pav lTW�, blaV011TLXOV aUTO Tl ttEJ..LEVOl xaL -rŢJ bvoJ..Lacr(a uTTOO'1lJJ..a ( VOVTE� _ \. , ..... ) , ,... ), , , , -VOUV Tl va aUTO El vaL 11 bla vou TllV buvaJ..L l v xal TTapu vou au-ra 'CcrXEl V. Tou-rw -ro('VUV rLrvwcrX€L v lTPOO'rlx€L, w� xaL au-rw acra apa rL vWcrX€l xaL c1i.b€V Ci. A€l€l . KUL €'L aUTO €(11 a: _ A€i€L, iL VWOXOl CI'V eau-ro OUTW."O'VTWV be 11 ăvwtt€v aUT� rl VOJ..L €VWV €XEl tt€V, ott€V TT€P xat au-ro, crUJ..L I3a( Vol av xaL -rou-rw AarW OVTL XUL crun€V� AaJ..L�civoVTl xaL TOL� EV aUTW '(XVE�l v E�apJ..L OTIOv-rl OUTW -rOL iL VWO'X€L v eauTo. M€Tatt€-r� ' , " (, ,.. ( , ...... 11...... vouv TllV €lXOVa, � 11V o aUT� -rOL" VU'V xaL )€lTl" TOV al\.l1v ' , -Q.. TOL� VOOUJ..L € Vol� aA11tt€crL xaL Ov-rw� O'Gcrl xal TTPWTOL�, xaL ,

c

"

'

(

,

__

,

}

)

{/

,

,

,

__

L

__

__

"

""

,

C"

)

\.

,

L

L

L

)

522


E N N EA DA a V-a, 3 ( 49),

5-6

ci este act, ea trebuie să fie una şi aceaşi cu ac tul <ei>; dar fi in ţ a şi i n t c l igi b i l u l sunt una cu act ul <şi> toate l aol altă vor fi una: i n te l i g e n ţa , gân d i rea, i ntel i g i b i l u l . I ar dacă g ândirea i n te l i gen ţei este i n te l i g i b i l u l şi intel i gi bi l u l este i n tel i gen ţ a, ea se va gând i pe sine l 2J 9 , c ă c i va g ân di p ri n gân d i re a care era ea î n s ă ş i şi va g ândi i n tel i g i b i l u l c a re era ea însăşi . Deci ea se va gân di pe sine 'in a mbe l c moduri , căc i ea cra gând i re a şi ea era i n te l i g i b i l u l pc care îl g ân deşte pri n gân d i re a care era ea În săşi . [6.1 R a ţ i o n am e!,1 tu l a demonstrat că există ceva care se gân d eşt e efectiv pe si n e . In s u fl e t gân dire a are l oc al tfe l , dar în i n te l i gen ţ ă ea are un sens em inent. S ufletu l se gândcşte pe s i n e În trucât este al 4 al tu i a 1 2 0, pe c â n d intel i gen ţa <se gândeş tc> ea însăş i , a ş a cum este ea ş i <drept> ceea ce este, < porni nd > de l a propria ei natură şi Întorcându-se s p re sine. Privind ex isten tele, s-a văzut pe sine şi pri v i nd e r a În ac t, ş i ea însăşi e s te actu l , căc i intel i gen ţ a şi g ân d ire a sunt una; ea <gân deşte> î n t reg u l p ri n în t reg , i a r nu {) pa rt e pri n alta. p ar, o a re , raţ i on am en t u l a demonstrat ceva ce are forţă persuasi vă'! I n al: eastă formă, el p o s ed ă necesitate, dar nu c on v ing ere : căl:i nel:esitatea <stă> În intel igen ţă, pe când l:on vi ngerea In suflet. Or, după cum pare, noi căutăm mai degrabă să ne c o nv i ngem pe noi 4 înşine decât să pr i v i m adevărul cu aj u to rul unei int e l i ge n � c p u re 1 2 1 . Cât timp e ra m sus, în n at u ra i n te l i g e n ţ e i , eram satisfăcu ţ i , g[mdeam şi ve de a m , adunându-le pe toate în un a, c ă c i i n t el i g e n ţ a era cea care gândea şi vorbea des pre sine, pe când sufletul stătea l i n i ştit, tăcând loc opera ţ i e i i n t e l i ge n ţ e i . D ar, d u pă ce am reven it jos, în sufl et, căutăm să nc formăm un fcl de convingere, ca şi cum am vrea să contem plăm În imagine model u l . Poate tre buie, atunc i , să nc învă ţăm sufl etul cum se conte m p l ă i n tel i gen ţ a pe sine, de fa p t <să în vă ţ ăm partea> l ui care estc oarec um intel ectuală, pe e are o co n s i d e răm raţ i onală şi pri n al căre i nume indi căm faptul că ea este un fe l de i n t e l i ge n ţă sau c ă îşi trage pute re a p ri n şi de la inte l i ­ g e n ţă 1 242. De aceea, se c u v i n e ca <su fletul> cu no as c ă pri n ca, fi in deă ea cunoaşte prin sine ceea ce vede şi ştic ceea ce s pu ne . I ar dacă ea ar fi lucrul la care se re fe ră, se poate c un oaş te astfel pe sine în săş i . De fa pt , fi indcă <cele la care se referă> sunt sau pro v i n de sus, de acolo de unde < pro v i n e > şi ea, i se poate întâmpla şi ci, fi i nd a ce a e x pre s i e <a i n te l i ge n ţ e i > care sesizează l ucruri le ce îi s u n t Înrudi te şi le ada pt c ază la unnele di n sine, să se cun oască astfel pe sine. Atunci, să apl ice <această> i magine şi veritabilei intel igen te, care era identică cu ad e v ărate l e intel igibi le, existente veritabi le şi prime, pe de o 5 23


PLOTI N t" , " ,.. on J..L1l" OlOV TE TOUTOV 'TOV TOLOUTOV ,EXT�, C; (EClUTOU...... EtVCll , waTE EL lTEp EV EaUTW ECTTL xaL auv EClUTW XCll .TOUTO, OlTEp ECT'TL,..... Voue; ECTTL V, av6T)'Toe; SE vo� oux Civ lTO'TE ELTI, &'vel-yxll ) , ( t""' ' U ) eruVEL vaL ClUT� TI"lV jVWaL v EaUTOU - xaL O'TL EV ClUTW-- OUTOe;, XClL OUX riAAO CllJTW "Ta eprOV XClL- h OUCTlCl Tl Ta V� J..LOVOV , t" " l " " ( lTpOC; EL,.. VClL , Ou" rap STI, l lTPClXTLX0C; rE OUTOC;' WC; TO E't'W �AelTOVTL TW lTPClXTLXW XCll J..L'r1 EV ClLnw J..L eVOvTL EL 11 â.v "TWV J..L E\) e't'w "TLlC; jVWcrlC;, l &'vcirxT) SE oux '€vECTn v, ELlTEP Ta lTav ' " , ( , t":Q e: ' L e: ' lTpaX'TLXOe; EL11, rLVWCTXELV EClU'TOV, l oE J..LTI' lTPCl'-f.�L«;' - OuoE rap OPE't'LC; "TW XCl1rClPW VW cm6vT� - TOlhw h brLO"Tpoq>11 TTPO� ( " ,.. L " ,L ' " , , L aUTOV ouacx. l ou J..L OVOV EUAO,OV t.m06ELXVUO-L v, aAACl XClL &'VClrXClLav Clirrou Tijv eauTou jVweTl v· T(� rap &v xaL h �w� ClUTOU EL11 lTpci�EwC; &'1T11 AAarJ.l.€Vt.p xaL €V V� OV"TL ; u

(,

,.,

)

(

.....

)

"

c

c,

l

(

[7.] 'AAAa "TOV tt€O\) tt€WP€L, €'LlTOlJ..L €V ă.v , 'AAA' €'l TOV tt€OV rL VWcrXEb-V ClUTOV Tl«;' OJ..LOAOyfjCT€l, XCll TaUTŢ\ erurXWp€L v &'var­ xClCTtt�aETaL XClL €ClUTOV rL vwaX€l v , KCll rap aCTCl eX€L lTClP ' EX€LVOU rVWCTE"TClL , xaL fi. e&JJx €� xal â. SUVClTClL EX€l voc;, TauTCl b€ J..LClttWV xal jVO� xal 'TauTfl €aUTOV jVWcrETaL ' xaL rap EV "TL TWV bottevTwv atrroc;, J..L UAAOV bE m:iV'TCl Ta bottevTa au-r6c; , f2L J.l.€V oLv XelX€L VO jVWCTE"TClL xaTa -rCl� bUvaJ..L E lC; ClUTOU J..LClttWV, XClL eClU'TOV jVWcr€-raL EXEL ttEv jEVOJ..LEVoc; XClL fi. SUVCl-rClL XOJ..L lCTciJ..L EVOC;' El bE &.csuvClTJÎCTEL 'LSEl v CTClq:>WC; EXEl vov, ElTElS-rl Ta 'tSEL v 'LCTWC; ClUTO ECT'Tl Ta OpWJ..L EVOV, TClUTŢl J..LaALCT"TCl AEL lTOL 'T' av ClU-TW 'lIS€L V eClUTOV xal ElSevClL , EL Ta 'lSEl v TOUTO ) ) " ,... L , )" ) €O'TL "TO, ClUTO €l VCll TO, (OpWJ..L EVOV , TL" rap av XClL boL,, 1lJ..L EV ClU'T� ăAAO; (HO'UXLClV, V-rl Â(Cl, 'AAAa vw ÎlO"UXLa ou vou €O"TL V EXO"'TClO"lC;, aAA' eO"TLV TpUXLCl 'TOU VO� axoAijv ărOOOCl cllTO TWV ăAAWV EveprELCl' ElTEl xal TOlC; CLAAOlC;, dlc; EO"'TlV TpUXLCl E"TepWV, XCl"TClAELlTE"TClL Îl ClU-rWV OtxELa €VeprELCl XCll J.l.aALCTTCl, o�e; 'Ta lL VClL OU SUVciJ..L E L ECTTL v, O:AAa EV€pr€LCl. Ta il VCll OOV L EVepjELCl, XClt oooev, lT� o Îl €VEprELCl' lTpOc; ClUTW ă.pcx.. (EaUTOV _ L, , ( "" , ) ( , ) , apCl VOWV OU'TW lTPoc; ClU"Ttp XClL ELe; EaUTOV LT)V EV€pjELClV '(CTX€L . KClL rap EL TL E� ClUTOU, 'TW ELC; ClUTOV EV €Clu"Tw,"ES€L rap lTpW-rov 'E \) €ClUTW, il TCl XCll: EL � ă.AAO, 11 ă.AAO TL 1îx�l V alT' ) - ( " L) _ t"' , , ) ( "" " ClUTOU OJ..LO LOUJ..L EVOV au'Tlp, OLOV XClL lTUpL EV ClU'T� lTpOT€poV OVTl lTUPl XCll -r-rlV EveprELClV EXOVTL lTU� OUTW TOL XCll '( xvoc; L

.....

'/

U

,

5 24


E N N EADA a V-a, 3

( 49), 6-7

parte, fiindcă aceasta, fi ind aşa <cum este>, nu poate fi în afara sa ( astfel, cunoaşterea de sine trebuie să o însoţească, dacă ea chiar este în sine şi cu sine şi dacă ceea ce este este inteli gen ţ ă, căci o intel igen ţ ă nu poate fi neinteligibi Iă) ; pe de al tă parte, fi indcă ea este În sine, i ar ac ţi unea şi substan ţa ei sunt chi ar fi i n ţ a Însăşi a inteligen ţei. Căci ea nu este <o inteligen ţ ă> practică: <intel igenţa> practică, care pri veşte În exterior şi nu stă În sine, poate avea o anumi tă cunoaştere a celor exterioare, dar ea nu trebuie să se cunoască pe sine, dacă este doar o <intel i gen ţ ă> practică. Dar cum <intel i gen ţa pură> nu are vreo acti vitate practică (căci, l i psind <obi ectul exterior>, ea nu are n i ci o dorin ţă) întoarcerea spre sine demonstrează că autocunoaşterea ei nu este doar pl auzibil ă, ci şi necesară. Căci ce viată m ai are <o fi i n t' ă> eliberată de ac tiunea , practică şi aflată in int� ligen ţ ă I 243? [7.1 Dar putem spune că ea îl contemplă pe ze u. I ar dacă i n teligen ţ a î l cunoaşte pe zeu, va trebui s ă acceptăm c ă s e cunoaşte şi pe sine. Căci va cunoaşte şi toate câte le are de l a acela, pe care el le-a dăruit şi ce pulere arc . învăţând şi cunoscând <acestea>, ea se va cunoaşte şi pe sinc, c i k i ea însăşi este unul dintre daruri le l ui, ba m ai degrabă ea este toate daruri le. Aşadar, daca îl va cunoaşte şi pe acel a, învă ţând <să o fac ă> după puterile sal e I 244, se va cunoaşte şi pe sine, de vreme ce a luat naştere de acolo de sus şi a primit lucruri le pe care le poate <primi>. I ar dacă n u ÎI va putea vedea cl ar pe <zeu>, fiindcă faptul de a vedea este probabil chiar ceea ce este văzut, atunci i-ar rămâne mai ales să se vadă şi să se cunoască pe sine, dacă faptul de a vedea este, în acest caz, totuna cu a fi ceea ce este văzut. Căci ce al tceva am putea să îi atri buim? Pe Zeus 1 2 45, l i niştea. Dar, pentru intel igen ţ ă, liniştea nu se afl ă în ieşirea di n sine, ci liniştea ei este un act care di spune de răgaz separat de cel elalte <acte>, fi indcă şi altor <existente>, care se bucură de linişte din partea celorlalte, le rămâne actul propriu, şi mai ales celor a căror fiinţă nu este În poten ţ ă, ci În act. Aşadar, fi i n ţ a <intel igen ţei> este act şi nu exi stă nimic spre care <să tindă acest> act; astfel <el tinde> spre sine. Gândindu-se, deci, pc sine inteligen ţa <tinde> spre sine şi îşi ţ ine actul în sine. I ar dacă ceva <provine> din ea, <o face> fi i n dcă <ea se îndreaptă> sprc s i n e ş i este în sine. Ea trebu i a <să ac ţi oneze> mai în tâi î n s i n e , ş i doar apoi spre al tceva, sau ca al tceva, asemănător ei, să derive din ea, tot aşa cum focul este foc mai întâi în sine şi posedă actul focului, astfel încât o urmă 525


PLOTI N

atlTOU Ouv11tt�val lTOL �CTal EV ă.AAW , KaL rap aL xaL eCT-n v b J..L Ev vo� EV aUT� EVeprEla, � 8� �ux" TO J..L EV roov lTP0C; vouv au� dLov E'(CTW, TO o' e�w vou TT� TO e�w, KaTa ttciTEpa J..L E V rap WJ..L0LWTUl ott€V T}XEL , XaTa ttaTEpU OE xaLTOL UVOJ..L O LwttELCTa OJ..LWC; WJ..LO LWTaL xat EVTautta, e(TE lTpâTTOL , e(TE TTOLOL ' xat rap xat lTpciTIoooa oJ..LWC; ttEWPEL xaL TTOLoooa � ..... t"" / 1 C, / ELol1 TTOLEl, OlOV V011CTELC; aTTllP T LCTJ..L E,vac;, WCTTE lTaVTa El,.. vaL , , LXVll VOTjO"EWC; xal VOU xaTa TO apXEnmov npOLOVTWV xaL J.l.LJ.l.OUJ..L EVWV "T�V J.l.ev ETI� J..LUAAOV, TWV of. eCTxaTWV , ) 'f ,l anO<r<f �OVTWV ELXOVCC aJ..L uol: pav "

1;

)

,

,

"""'"

,

)

• •

,

)

,

,1

J 8. } nOLOV OE Tl op� TO V011TO" b vouC;, xal TIOLav Tl eaUTOV;

"H

TO J..L e v V011TO" oooe OEL 'C11TEL v, olov TO ETIL TOLc;' CTwJ.l.aCTL " .-. ,... l' xpwJ.l.a TI CTXTJJ.l. a · rrpt" rap TaUTCl EL "al, ECTTl v )EXEL..... va' xal o Aarcx;' of. b EV TOLC; CTlTEpjJ.aCTL TOLC; TauTa lTOLOlXn v ou TuuTa' uapctTa rap -rTI <pOOEL xal TaU"Ta, xal eTL J..LUAAOV EXEL va . Kal eCTTL <pOOLC; � �un1 EXE(vwv XUL TW" ExavTwv, 6L0"V a Aarcx;' o EV TW CT1TEpJ..LaTL xal � Exoooa lIJuX-D TauTa,'A).).. Tt ,:-'€'J OUX o� Ci eXEL' OObe rap aU-n1 ErEVV11CTEV, UAA' eCTT L xat aUT11 e(&uAOV xaL DL A6rOL' OttEV OE �AttE, TO EVaprEc; xat TO uA11ttl VOV XUL TO TIpWTWC;, OttEV xaL eauTou ECTTL xal aUTw' TOUTO o' Ea" J-L-D ăAAOU rE"llTUL xaL EV [iAAW, OUOE J..L EvEl' el�avl rap TTpo<n)xEL 'eTepou oooav EV ETepw rLTv Eottal , eL J..Lrl e(TI EXELvou e�1lPTIlJ.l.EVll' OlO OOOE �AElTEl, CiTE oTj <PWc; \xavov oux EXOV, xciv �AElTŢ\ , oe, TEAElwttev EV ă.AAW ăAAO xal oux aUTO �AelTEL . ) ţV..A L oLv �OUTW" EXEL OUOEV, UAA' OpaOLC; xal TO OpaTOV aU-rTI OJ..LOU , � , t"' xat TOLOUTO" TO Opc1TOV mov 11( ropaCTlC;, xal 11( (,opaCTLC; OLOV TO, ,.. " 1 r- ,1 ) , ,1 ,I r .... ul: E' o�, 'EnEl' l: ' V� OpaTOV. T Le; OU" aUTO EPEl OlOV EO'Tl v; 'O 'L uWJ' xat EVTautta "h O�l(;- <p� oOoa, jJ.UAAOV oE €VwttELoa <pWTL, <p� O�'' xpWJ..LaTa rap opâ:- eXEL of. Ou 8L ' €T€paU, UAAa Ol ' au�, OTL J..L1)5E E�W."AAAW ot" <PWTL ă-AAO <p� o�, ou 8L ' ăAAOU. <l>Wc; ăpa <pWc; ăAAO apa' aUTO ăpa aUTO opa, TO OE <p� TOUTO EV ljJuxn J.l.EV eAAciJ-L�\) E<pWTLOE' TOUTO o" ECTTt voepa'v ElTOLrpE' TOUT� o' ECTTl" WJ..LOLWOEV 'eaUTW TW elVW <pWTL . eflov OOV eOTL TO 'eXVcx;' TO eTIEVOJ..L EVOV TOU <pWTOc; E" lIJuxn, TOlOUTOV xat eTl xciAALOV xat J..L ELţOV aUTO VOjJ.C{WV xal EV�preCTTEpOV ErrUC; ......

,,

"'"

,

,

L

(

L

L

,

,

,

r

""

"'-

L

L

L

526


ENNEA DA a V-a. J

( 4 9), 7-'1<

a lui să poată acţ i ona apoi asupra altui I Ul:ru . I arăşi , inteligen ţ a îşi are actul în sine, dar sufletl1 1, <în partea> lui dinspre intel igen ţă, îi este cumva interior, iar <în partea> exteri oară intc 1 i gen ţei <tinde> spre exterior. Căc i , după o parte a sa, sufl etul scamăn ă origin i i sale, dar, şi după l:calaltă, deşi a devenit neasemănător, îşi păstrează totuşi, şi aici j os, asemănarea, fie eă ac ţ i onează, fie că produce. Cân d ac ţ ionează, el contemplă 1 246, iar când produee, produce formele ca pe ni şte gânduri care desăvârşese lucrurile, aşa încât toate sunt urm e l e gând i r i i şi a l e i n te l i gen ţ e i , întrucftt ele progresează după un model: cele apropiate l ui îl i m i tă mai bine, pe când cele îndepărtate îi păstrează o i magine obscură. 18. ) Dar ce cal itate au intel igibilul şi sinele pe care le vede inteligen ţa'! Inteligibilul nu trebuie căutat ea o culoare sau o figură corporală, căci intc\ igi bileIe le sunt anterioare. Nici ra ţiunea din seminţele ce produe <l ucruri le sens ibile> nu le este iden tică, tiindcă şi <raţ iuni le seminale> sunt natural invizibile, deci cu atât mai mult inteligibilele. Natura inteligibi lclor este identică cu a celor ce <le> posedă, aşa cum sunt <identice> ra ţ i unea din sămân ţă şi sufletul care o posedă. Dar sufletul nu vede ceea ee posedă, căci nu el le-a născut, ci atât ci, cât şi raţ i unile <seminale> sunt imagi ni, pe când cel din care el provine este l i m pede, adevărat şi prim şi de aceea el îşi aparţ ine şi ex istă prin sine. Dar, dacă al:eastă <imagine> nu ar fi a altcuiva şi nu ar fi în al tul, nici nu ar dăinui, căci " este propriu uJlei imagi/li c a , .fiind a altuia, sâ existe În altut" I '2 4 7, dacă nu rămâne strâns \egată de original . De aceea, ea nici nu vede, căci nu arc o lumină suficientă, şi, chiar dacă vede, ea se uită la altceva şi nu la sine, fiindcă desăvflrşirea ci era în altul. N imic de felul acesta, însă, acolo sus, unde vederea şi cel văzut sunt împreună, iar cel văzut seamănă vcderi i , iar vederea seamănă ce lui văzul. Cine va spune, aşadar, eum este acesta'? Cea eare îl vede, adică intel igen ţa. Căci şi aici jos privirea, care este lumină, sau mai degrabă un i tă eu lumina, vede l um ină, căci vede culori; dar acolo sus ea nu <vede> cu ajutorul altuia, ci prin sine, fi indcă nu <priveşte> în afară. Aşadar, ea vede o lumină cu o altă lum ină, <dar> fără ajutorul altei a l 2 48. Deci o lumină vede o alLă lum ină, iar astfel se vede pc sine. Acea l umină, după ce a strălucit în suflet, l-a il uminat, adică l-a Tacut intelectual, l-a făcut asemănător cu ca, lumina cea de sus. Aşadar, socotind acea <lumină> asemănătoare urmei de lumină apămte în suflet, ba chiar mai fmmoasă, mai mare şi mai clară, te-ai apropia 527


8lS

o5u f\.Jt xqo o5�<b �1 f\.<}0 f\.� Tf (0) ,( H1 ° f\.OllTI}1'( o5�HP) }.� f\.luqu �d311 �U f\.ud !?<h.D o500{}�LL3TI c:.01 f\.�1 p13Tf (0)'(4 f\.010 '00f\. - J3X� o5�<h 11 f\.]J.DOOJ.�l.D ,!Of\. f\.3TIx><h� X>f\.9X1 3 8 'f\. 1 l..D � 91'!01 o5�qu (\�1l10'( �g E>1 (lf\.]JlL � X>X o5X>.D�003f\. (f\.Q1Uf\..(} E>1 o5E>dll Sr;> 'o5uJduo'(<h o5X>1�lJl01 o5p1 SX>'('(Jt o5pl �ux 5�oTfn.(} �ux �g o5X>JTIn{} 111� 'X>'(]JTf 1}3 �g f\. l.DU{}.D JP f\.�1 �X>X f\.�Xnrf\ 01c:.01 f\.lJOOOll]J'(lL f\.�1 �X>X u113 ' �OlnU.D 11.9(\0'(ug �ux oOlL�d{}(\� nOl 01lX> lJTI(T).D 01 f\.Ol(T)dll o510'(3<hx> 13 'lllnUl lUX o5(T).Dl 01001 t\.p ,� �1 10f\.j J � J 1D � il. � lU{} �3 �Jc3 ( (\�O� xn �o'('(? Tf �(E>1 13g n- o5uXnrh (\uXn .1. [" 6 ) f\.01U1013 f\. ....,13011UX � ....... ""b ,,lUX '3Xl03 o5(T) 'f\.no 1 1' 01 , """ " m / o

..le

)

Of\. 13.(}'(3 lUl.UMlg chf\. Ullu010TIO 0513 5od Tf �Xnrf\ f\.0� 'SU(\�TI(T)10Tfr;> �Od31.DigldxJ? Ql �dlL ch�J3� ? 3 SlLJ. U1g 'f\.0f\. 13X3 tlu3111Tfu lX>{}.DX>f\.ng f\.UdO o5lL.ono ( Sof\.OX13 / S��U : 19 o5r;> 'f\.ţu.n�� l�(\�f\.�13g t\X>.Dn�X� �g �l<::lJ{ 'I�HP) ,�� f\.ltTfuf\.Tf f\.lU 3XD3 (\(T) 'f\.X>131d3f\.3 f\.lu chf\. chl f\.lJDX>.Dltd(T)Xx>dull ,/ - f\.3 U (\U(\3TfO(\31 f\.Ol(T)d.ll. f\.lunx>,/ (T)f\. '(\01nU3,/ o5(T)lmdll � " chl � /( " �(T)X.D(T)� 11 O 'o5Ull lUX So3Y3{ O � U.D3 Sof\. ,'3X3 '/ o5no� O (\O;OlLO Cu llJ�lJ( f\.llJ.�nu 511' f\.U3 lX>� o l�{}.D3f\.1"1 '/ug13�(\ 1DX ltg1303i � , ( / C , / ...... ' _ '�O(\ f\.Ul� �lJX ' nO(\J3X � l Uf\. 13 x>Tf(T) J oTfq �UX lJTf'(lJgf\.)( f\.�.(T)J. o5�lqx> f\.�1 5r;> ' nof\. ) 3x � 1Df\. 13 f\.!:110X>� f\.U.f\?TI 3.(} X>(\ 9X1(3 �nqu 05 1(3 (\�TI4 f\.�Xnrf\ f\.!:t1 �lJX 1X>.(}.D31J>f\.1t (\�TI.Dl10'( f\.(T)190101 f\.�1 � g plg o�OlqU , 1S' �S' 5�Tf4 '<::01�X> 1X>{}.D3f\.J>�Tfx>'( U(\� f\.� Tf (\Od31.D3<blJ.D (\010 'f\. 11.03C f\.0100101 �(l010n d31L f\. 1313/ '( (\3TIOX.D3/( / .-4 / """ ..... ( '1 f\.lJ (\3.(}Oll U 1U.(}.D3f\. 11 nOl0X> , 1g n01nn (\ 1.D(T)tU.. (\lu (\(T)rfu ,d'nll �lJ� �� ' �(\) 3X� '/�)J.f1D ��TI4 ,dnlL (� nx t\oA.3TI9X�(T)tU..l1 � U.D� 91f11J :>dq 8 dp1 � UX - f\. �3g 1( t>1 �1L S3xdX>lQU �lf\U 'llg )( U(\ 1 'no'('(u f\.0(\3TI03S' no lUX f\.of\.3TImdo chl0lJ3 lUX '(\0(\3TfnOOl\. �D;; t\,!OO� �UX ' �91LL�f\. "5�{}u"'(� �� :f\.Of\.3 Tf9ll'TrlJ'( � UX �oTfq , (\OlLTfU'( '(\�Lw.TfXJ'( "O�(lX> ) .5odlL lX>X o5ml(T)dll f\.OllTI/U'( (l)lnlJ3 , / ...... 1 o5(l)<b """ , " 01 D131d3(\3 lUX U(T)J. (T)f\. (T)1 (\3C \3g H1 ° U.(}U f\.Ol(T)dll '"'" / c , ,, ,...., ....... """, '(X> lJl d1J1 13X3 oSU(T)J. 00(\ o5Of\.X 1 '1X>f\.3d>lL'(13.DodlL f\.x>d30(\ f\.U(T)J. f\.n(\ 101 llJl�ll13 V f\.OUf\.X)(\no{( 'Ul000) X>1 " 13lL3Vrl x>vv� (\�X>v ( \. \. \.� �010 �o,� \. � ,/ f\.(T).(}U'(J? f\.�l. o5�<h �1 Of\. �3X� 8 q o lX>13f\.J>.(}.D 1J> � lJX 13lL?yg (T)�� dp1 lu..QX> '(\I}.XUU{}.D1P �«.?fl0 f\.�TI qo of\.uJx>'(l1t �lf1U f\.� f\.1p. 3.oll 10lL3 (\UlLu1u '('(U '(\3.DX>13 xno lU{}.DDf\.g)X.D 1DX '(\uXnrf\ f\.!:tl'/ f\.!:t�nu3) SQdlL '3rf\�dl..D?ll�'/(�p1 (f\.O)l(\U(\qol of\.l}.�uu(\(\�l qo � g f\.!:t(l)). ' f\.X)d?l.D31dDf\.� �Xorf\ � 3X(T)g� f\.�(T)). OlnOl (\?.(}<hTIu'( - lll3( ,1DX nu dx>l 1U)I n01UOf\. 1X>X nof\. o5(T)3.Dnd) 010(\31 (\X) 4 o

1'

c

,,

-

o

"

(

,/

,

"

,/

,

,/

"

o

"

"

" ,/

NI.LOld

,/


ENNEADA a V-a, 3

(4 9 ), 8- 9

de natura inLel igen ţei şi a inte ligibilul u i . Într-adevăr, i lumi narea aceasta i-a dat sufletului o viaţă mai clară, însă nu una generativă 1 249 ; dim potri vă, ea a întors sufletul spre sine însuşi şi nu l-a l ăsat să se disperseze, ci l -a tăcut să iubească străl uci rea i ntel i gen ţei . Nu <i-a

dat> nici o viaţă senzi ti vă, căci aceasta priveşte şi percepe în exterior; or, cel ce a pri m i t lumina de la adevăratele <real ităţi> nu le vede mai bine pe cele vizibi le, ci d i m potrivă. Rămâne, aşadar, să fi dobândit o viaţă intel ectuală, o unnă a vi e ţ i i inLeli gen ţei, căci acol o sus sunt <real ită ţ i l e> adevărate. Dar viaţa şi actul inteligen ţei sunt pri ma lumină, care străluceşte mai întâi pentru sine şi este o strălucire îndreptată spre s i n e, lumi nând şi fi i nd totodată l umi nată.

Ea este inteligi bi lul veritabi l, gândi tor şi gândit, văzută prin sine

Însăşi şi neavând nevoie de al tceva ca să vadă, suficientă si eşi pentru a vedea (căci şi ceea ce vede este tot ea), fi i nd cunoscută de noi tot prin ea, încât şi cunoaşterea ei de către noi se face pri n ea; altfel, de

unde am putea vorbi despre ea? Ea se percepe pe sine m ai c lar, pe când noi <o percepem> pri n ea. Prin asemenea raţ i on amente, şi

sufl etul nostru se ri dică spre ca, considerându-se imaginea acel ei <lum i n i >, aşa cum viaţa lui este reflectarea <ei > şi o asemăn are cu ea, iar când gândeşte, el devine asemănător zeilor 1 2 50 şi inteligenţ e i . I ar dacă cineva îl Întreabă ce fel de lucru este i n tel ige n ţ a aceea perfec tă şi uni versală, care se cunoaşte pe sine în mod originar, el îi va arăta, aj ungând m ai întâi în i nteli gen ţă sau tăcând loc în el actului ei, că deţ i n e lucruri le a căror aminti re o păstrase în sine, aşa încât intel igen ţ a să poată fi oarecum văzută cu ajutoru l sufletului, care este o imagine, <adică> cu aj utorul <păr ţ i i din suflet> care a ajuns mai riguros asemănătoare i n te l i gen ţ ei, pe cât poate o parte a sufle-tu lui să ajungă la asemănare cu intel i gen ţa.

[9.) Aşadar, după cum se pare, cel ce unnăreşte să şti e ce este i n teli gen ţ a trebui e să examineze sufl etul şi cea m ai divină <parte> a lui. Aceasta se poate petrece probabi l şi astfel : îndepărtând de om , şi evi den t de tine însu ţ i , mai întâi corpul , apoi şi sufl etul care îl pl ăsmui eşte, ca şi senza ţ i a, dar în total i tate, ori dori n ţ e l e, pasi un i l e şi cel elalte deşertăciuni 1 2 5 1 de acest fel , deoarece ne înc l i n ă total spre ceea ce este muri tor. Restu l sufletu l ui este ceea ce am numi t i m aginea i n tel igen ţei , care păstrează ceva d i n lumina ei, ca <l umina> soarelui care se revarsă d i n gl obul său din col o de el, spre ceea ce îl înconj oară. Desi gur, ni m en i nu ar putea sus ţ i n e

5 29


PLOTI N

crurxwpTicrELEV €<P ' eau'cou lTEPl alrrov llALOv El vaL , €'g oD wp­ J-lTJJ-l€VOV xaL lTEPL CdJTOV J-lEL \lav, ăAAO bE €'g ăAAOU aEL lTPOlOV TOU TIPO aUTOU, �W� el\l E)L� 11J-la� xal ElTl r�\I llxn· aAAa lTUV c xaL Ta lTEPL alrrov TJALOV itTicrETaL €\I ăAAW, lva J-l� buxcrTTlJ-la &b� XEVOV -ro J.lETa TOV TJALOV crWJ-laTO� � (H SE \fJuX-rl €X vou <P� u lTEPL aUTOV YEVOJ-lEVTJ €'f1lPTI]Tal TE aUTOU xal olJ-rE E:\I [iAAW, aAAa 1TEPL EXELvov, OlJ-rE T6lTo� aUTŢ)" oooE rap €XEl vw . vOitE� TO J-lE\I TOU hALOU <pw� EV U€PL , �unl SE h \fJuX-rl L11 TOLauTI] xaitapci, wcrTE xal €c.p ' au�� apaaitaL im6 TE au�� xal ăAATJ� TOlauTI]� . KaL alrr� J-lEV TTEPL vou CJ"UAAOrLCJ""tEa &0<; ac.p ' EauTll� axoTIouJ-lEVn, vou� b€ aULo� au"tQV Ou cruAAorL '(6J-lE\lO� TIEPl aUTou· TIcip�cru rap UEl aUT�, hJ.l€L� bE, OTa\l t'u;; ain6v· J..L E J..L € plcrTal rap 11J-ll v 11 "w-rl xai: �oAAai: �wal, €XEl VO� bE oUbEv bElTal ăAATJ� "w� 11 [iAAwv, UAA ' â� TTap€XEL ăAAOL� TIapEXEl, OUX EauT�· OUSE yap bEL Tal T�V XELp6vW\I, OUbE aUTW TIapEXEL TO €iaTIo\l EXWV TO TIaV, OUbE Ta YXVTJ EXWV Ta �pWTa, J..LaAAOV bE oux EXWV, UAA' aUT� WV "tauTa . El S€ n� ubuvaTEl T-rl\l TOLaUTTJv \fJuxllv EXEl v xaitap�� vooooav, &>'gacrnx-rl\l Aa�€TW, lLTa aTIO TaUTI]� a\lal3(u VETW. E'l SE J-lTJ<SE TOUTO, a'lcritr)O"l \1 EJ..LlTAaTUTEpa Ta ElbTJ XOJ..L L �OJ..L EV11V, a'(cr­ it11crl v bE xaL E<p ' €aUT�� J..L E{) ' 6Jv buvaTal xal TjbTJ EV TOlC; t'(bEcrl \1 oLcra\l . El SE �uAE"ta{ n�, xaTa�l vwv xai: ETIL nlv YEvvwcrav '(TW J-lEXPl xal fuv lTOLEl · lL Ta E\lTEU{tEV a\la­ �l \lETW alTO €crXciTWV EL6WV €l� Ta EcrxaTa aVcilTaAl \1 t'(bTJ, J..LaAAO\l SE t'l� Ta lTpWTa . .,.. Ta lTOl TJv-Q. E\lTa J..L 0, VO\l· ou, t: , J-lE\I OUV TaUTll. El, oE [ 1 O. 1 T aUTa , , rap Ov EV xal, Ta, lTOlOUVTa, V_Q. , a\l " TJV ,. "EaxaTa . 'E XEl uE s: ' TIpWTa lTpWTa. Ll.El oLv (iJ..La xal TO TIOtouv Et val xaL €V ăJ..L <p w· EL bE J..L Ti, SETpEl TIciAl v ăAAOU . T ( otv; ou bETpEL lTciAl V <TOU> €TTE­ XELva TOUTOU; 11 a J..L E\I vo� TOUTO; T( oLv; oux apa €aUTDV;" H ODTO� OOOEV bElTaL apcicrEw� . 'AAAa TOUTO €L� UcrTEpOV· vuv bE TTciA l v A€YWJ-lE\I - ou rcip TIEpi: TOU €lTl Tux6vTOC; h crXE\fJl� AEXT€OV bE lTciAl v TOUTO\l TOV \lOU\I bETJ{t�vaL TOU apav €aUTD\I, }.lUAAOV bE EXEL v TO apav EaUTD\I, TTPWTOV J.lEV T� \ ' " ,. , " ,. " t.ţ ) , TroA-U\I EL val, EL Ta xal Ttp c€TEPOU EL val, xal E � a\larxTJ� ( opauxov EL \lal , xal opaUXOV €XE L VOU, xaL T11\l oucrlav aUTOU "

'"

,

,...

, (

,

)

530

/

,

,

)

/

)

......


EN N E A DA a V-a, 3 ( 4 9), 9- 1 0

că lumina soarelui există în sine în jurul soarelui însuşi, dacă izvorăşte din el şi rămâne în jurul lui; dimpotrivă, o <lumină derivă> din alta, ivindu-se mereu din una anterioară ei, până ce aj unge la noi pc pământ. <Eventual>, toată <lumina> din jurul soarelui ar putea fi plasată în altceva, pentru a nu lăsa spaţ iul de după soare lipsit de corp. Dar sufletul, care s-a născut din intel igen ţă ca o lum ină înconjurătoare, depinde de ea şi nu este în altceva, ci în jUnII ci, nici nu are vreun loc, aşa cllm nici <intel i gen ţa> nu are. De aceea, lumina soarelui este în aer, pe cfmd sufletul, eare este aşa cum <am spus>, este pur, încât, fiind în sine, poate fi văzut de către sine sau de un alt suflet asemănător. Sufletul trcbuie să facă deduc ţii despre natura intel igen ţei, pornind cercetarea de la sine, pe când intel igen ţa Însăşi <se cunoaşte> pe sine fără a face deducţi i despre sine. Ea lşi este mereu preze n tă, pe cân d noi <o vedem doar> când <ne Întoarcem> spre ea căci viata ' ne estc împărţ ită şi avem mal multe vieţ i 1 252 . Dar intc\igdnţa n u are nevoie de o altă vi ată sau de mai mul te, ei <vieţ ile> pe care le dă, le dă al tora, nu sieşi, căci ca nici nu are nevoie de cele inferioare ei, n ici nu îşi oferă puţin, având totul, şi nici <nu îşi oferă> u11l1ele <reali tăţii>, eând arc <realităţile> prime: ba mai mult, nu le arc, ci este ea însăşi :u:cstea. Iar dacă cineva nu poate avea un asemenea suflet care gândeşte pur, să considere <sufletul> care opinează, apoi să urce de la el. Dacă nici aşa ceva <nu poate face, să considere> sensi bili tatea care receptează fonnele ce au primit dimensiune, dar sensi bil itatea atât în sine împreună cu puteri le ci , cât şi deja în fonne. Iar dacă cineva vrea, coborând la sufletul generativ, să meargă pân ă la produsele lui. Apoi, de aici, să urce de la ultimele f011l1e la cele ce sunt ultime în sens invers, sau mai degrabă la cele prime. 1 1 0. 1 Atât, deci, dcspre aceasta. Dar, chiar dacă ar fi doar realităţi le produse, e\c nu ar putea fi ultime. Or, acolo sus, prime slmt cele producă-toare, şi de aceea sunt şi prime. Atunci, <principiul prim> trebuie să coincidă cu cel producător şi ambele să fie lma. Dacă nu, va fi nevoie de lm alt <principiu>. Cum adică? Nu ar mai fi nevoie de tm <princi-piu> dincolo de cel <producător>? Oare nu inteligenţa este <principiul producător>? Dar cum, <primul principiu> nu se va vedea pe sine'! EI nu arc nevoie de vedere. Dar despre aceasta mai târziu. Acum, să mai spunem încă o daul (fiindcă "cercetarea /lU priveşte 1lI1 1ucI1lforâ 253 ), să splmcm, deci, că această intel igenţ ă trebuie să se il1lpor-tall{ă" 1 vadă pe sine, ba chiar să posede <chiar actul> vederi i de sine, mai întâi pentru că este multiplă, apoi fiindcă depinde de W1 alt <principiu>. Ea trebuie să fie o realitate care vede şi care vede acel <al t princi piu>, iar 53 1


PLOTIN C/

"

"

"

t: -

C/

" ,\ ,

"

,.

OpaO"L v EL,. VaL · xaL yap OVT0t; "n VOt; al\.l\.ou opaO"L V oEL El vaL , )J.-n SE (hrr� )J.aTTlv EO"Te. AEl TOLVU'V TTAELW E'V� El'VaL , <[va ,... , ....... " opaO"Lt; n, xaL O"UVEXTTL TTTEL V TTlV opaO"l v TW OpaTW, xaL TO bpW)J.EVO� -ro UTT' au-rou lTA�i)-o� il V(Xl �'V lTa'V� L . Ooo€\ yap EXEL TO EV miv-rTJ Elt; Tl €'VEPY"tlcrEl , aAAa .uD-vo'V xal EPTJ)J.OV ov mi'VTTJ O"Tf!O"ETaL .1-ll yap EVEPYEl , ă.AAo xal ă.AAO· El SE )J.-n El( TJ ăAAO, TO &E iiAAO, T( xaL TTOl f!O"El; 11 lTOU lTpo�fpE-ral ; A LO OEl TO E'VEprOU'V � TTEPL ă..AAo €'VEPYEl v, 11 aUTO lTOAU -rl el 'Val , El J.LEAAOl €V€PY€l v €V alnw. E\ &E )J.il -rl npoEAEooETal €lT' ă..AAo, cr-rTjcr€-rat · �hav b€ TTacr�'V O"Tacrl 'V, ou 'Vo1'lO"El . !j.El TOL 'Vuv -ro 'Voouv, �S-rav vou ' €V SOOl'V lL 'VCtl, xai: 11 e'gw {Tci"C€POV 11 €V -r� , ( ' " ,... , ) aun� aJ..Lc.p w, xaL aEl E'V ETEPOTTTTL Trj'V 'VOTpl'V EL 'Val xaL EV -rauT6TIjn OE E� avciyxT}t;· xal e'l 'VCtL Ta Xupewc; voouJ..l €'Vcx. lTpot; TO'V 'VOUV xaL Ta au-ra xal ETEpa . Kal lTciAl v aL ExaO"-rov TW'V VOOU)J.EVWV cruvExc.pEPEl TTl'V -rau-ro-rTj-ra TUlJTI)V )(aL -nlv E-rEpoTTjTa· 11 Tl VO"Ylo-El, o J..l Tl €XEl ă..AAo xal ăAAO; KaL rap El <exaO"-rov AOrOt;, TIOAAci 'E O"n . K aTaJ.Lav-{}avEl TOL 'VU'V EauTo -rw TIOLXlAOV b<pttaA)J.ov il val 11 lTOlXlAW'V XPW)J.ci'-rW'V . E'l rap E'V� xaL aj.lEpEl TTpoa�AAol , �Aoyf!i)-T) · -rL rap elV €XOl lTEpi: au-rou El lTEl V , fi -rl O"u'VEl'Val ; Kai: rap EL -ro aJ..l EpEt; TTci'V-rT} ElTIElV ainov bEOl, bEL TTPOTEPOV AEYEl'V â )J.rl 'E crn 'V . �aTE xai: OUTWt; TIOAAa elV iL'Val , ((va €'V eLT) . El,c} ' o-ra'V A€rn El)J.i: -rO&E -ro T&sE EL )J.EV €-rEp6v n au-rou EPEL, \fJEuaE-raL · EL SE O"UJ..L�E�T}XOt; ( ....., , Ţ' ,. " au-rw, TTOl\.l\.a EPEl T} TOU-rO EPEl ELJ..l l El)J.l xal EYW EYW. L OUV, EL S60 )J.Dva EL T} xal AEYOl ErW xaL -rolno;'H avayxll lT6AA' il<STJ il 'VaL " xal rap lut; <eTEpa xaL �TIn ETEpa xal apl tt)J.Dt; l18TJ xal " )' " ..It: " A , R -v TOL vU'V -ro" voou'V E-rEpO'V xal ETEpOV l\.apEL TIOl\.l\.a al\.l\.a. L.lEl ) """ " >" 1 xal -ro VOOU)J.E'VO'V xa-raVOOU)J.E'VOV OV lTOlXll\.OV El 'Val · T} oux €cruu VOTplt; aUTOU, aAAa i)-('fq� xal 6l0V ElTac.p-n .uOVO'V lI' , ) ...... " ....... " ..... appT}Tot; xal aVOT}TQt; . TIpOVooooa OUlTW VOU rErOVo-rQt; xal TOU i)-l yya'VOVTot; ou VOOU'VTOt; . !j.El OE TO VOOUV )J.Tţ)E aUTO J..l EVEl 'V CUTAOUV, xaL Ocrw â'V )J.aAlO"TU aUTO vOTr 8LxaO"El yap al..lTO / , ....... r-1:" , t' ECW-rO, xav O"UVEO"LV Sw TIlV O"lWTIwO"a'V . t:.L-ra OOOE SETPE-ral OlOV , , ....., '" " rroAurrpaYJ..loVEl....., v (EaUTO· n rap )(al J..lai)-llaETal vOTJO"a'V; npo yap -rou 'VOTpaL urrap�El OlTEP 'Ecr"'tlV EauT� . KaL rap aL rrDi)-at; nt; xal 1) YVWcrLt; €crn xaL olov '(TJTrlo-av-roc; EUPEO"Lt;. To u

,

......

)

)/

,

)

,

.....

(1'

(

)

L

)

......

.....,

"

)

.......

)

,

"

,

)

,

,

v

,

(

"

>'

L

,

\.

,

,

532

'

v

/

"

)

)

J

/


ENNEADA a V-a, 3 ( 4 9), 1 0

substan ţ a e i este vedere; căci vederea trebuie s ă privească u n exi stent diferit. De nu, este zadarnică. Trebuie, atunci, să existe mai mul t de un lucru ca să exi ste vedere, iar vederea să coincidă cu <obiectul> văzut, i

i ar cel ce se vede pe sine să f e cu totul multiplu. Căci unul absolut nu are spre ce să Îşi îndrepte acti vi tatea, ci, fiind "retras şi singur" 1 25 4 , va rămâne complet i mobil . Î ntr-adevăr, prin faptul că este în acti vitate, un <lucru urmează> altuia; or, dacă nu ar exista unul, apoi al tul, ce va produce? Sau unde va avansa? De aceea, agentul trebuie sau să ac ţ i on eze asupra altuia, sau să fie el însuşi ceva multiplu, dacă urmează să ac ţi oneze În el Însuşi. Dar, dacă ceva nu se va îndrepta spre al tceva, el se va opri, i ar când este În tr-un repaus complet, nu va gândi . Aşadar, cel ce gândeş te trebuie să cuprindă, când gândeşte, două <părţi>, fie că una din el e este exterioară, fie că ambele sunt în el, iar gândirea <trebuie> să fie mereu Într-o diferen ţă şi totodată, în mod necesar, într-o identitate. Astfel, <obi ectele> propriu-zis gândi te <trebuie> să fie şi i dentice şi diferite de intel i -genţă. La rândul său , fiecare din <obi ectele> gândite poartă cu sine i denti tatea şi diferen ţa 1 25 5 ; altminteri ce <obiect> va gândi, care să nu posede <aspecte> diferite? Căc i, dacă fiecare <obiect gândi t> este o ra ţiune, el este mul tiplu 1 256. Astfel <cel ce gândeşte> se cercetează pe sine fiind un och i cu i magini fel urite sau în variate culori . Căci, dacă s-ar ori enta spre ceva unic, l i psit de părţ i , ar fi li psi t de cuvinte: căci ce ar putea spune despre el, sau ce ar înţelege? Căci dacă cel complet l i ps it de părţi ar trebui să spună <ce este> el , ar trebui să numească mai întâi ceea ce nu este ; astfel încât, pentru a fi unu, ar fi multi pl u. Apoi, când afirmă că "eu sunt asta'� dacă "asta" va fi ceva diferit de sine, va min ţ i ; i ar dacă îşi <va atribui> un accident, el va spune multe <despre sine>, sau va spune "sunt - sunt" şi "eu - eu". Ce ar fi, atunci, dacă el ar fi doar două lucruri şi ar spune "eu şi aceasta"? Ar fi deja În mod necesar mul ti plu. Căci, în măsura în care sunt diferite şi În felul În care sunt diferite, numărul exi stă dej a, ca şi multe altele . Aşadar, ceI ce gândeşte trebuie să sesizeze ceva diferi t şi <apoi> altceva d i ferit, iar <obiectul> gândit, când este cercetat, să fie di vers; al tfel nu vom avea o gândire a lui, ci o atingere şi doar un fel de contact inefabi l şi neintel igi bil, anterior gândiri i , fi in dcă intel igen ţa este încă nenăscută, i ar cel care atinge nu gândeşte. Dar cel ce gândeşte nu trebuie să rămână simplu, mai al es dacă se gândeşle pc sine: căci el se va dedubl a, chiar dacă nu îşi expri mă cunoaşterea 1 257 . Apoi , n ici nu va avea nevoie să se cerceteze curios: ce ar afla după ce va fi gândit? Căci ceea ce este îi aparţine înainte de a fi gândit. Şi cunoaşterea este un fel de dorin �ă, asemănătoare cu o descoperire pentru cel ce caută. Dar cel

533


PLOT I N

TO(VU'V Ota<popo'V TTa'VTTJ aUTO TTP� al]TO J..L €'VEl, xal OUOE'V �llTEl lTEPl al.lTOU, o O' E'gEAlTCEl EaUTO, xal: TIOAAa â'V E'(TJ . ,

/ "\ " (OTa'V _Il. EA " "\ Ţl TO" ETTEXEl " 'Va Ev 1 1 1 . I L.110 A ' xal, (o 'VOU� '" t" (o 1TOAU�, OUTO� '" , , "\ , , ) ", '" , , 't' " ( A "" c _Il. 'VOEl 'V, E'V J..1 E'V OU'V aUTO EXEL 'VO, aAA ETrL jJaAI\EL'V v EAW'V WC; aTTAW E�El(J"L'V ăAAO eXEl AaJ..1�ci'Vw'V E'V aUTw TIAl1{}U'V0J..L E'VO'V· WO"T� WpJ..1TJO"E J..1 E 'V ElT ' aUTO OUX w� 'VOU�, a.�A ' w� olfJl� OUTIW 'lMooa, E��A1}E of. EXoooa OTTEP ai>TlÎ ETTA-rltTU'V€'V' WO"TE ăAAOU J..1 E'V brE{hJJ.LTJC1€\I aoplO"TWC; ExouO"a ETT' aUT� <pa\lTaO"J..1ci Tl , 'ES�Ai)€ b€ (iAAO Aa�ouO"a 'E 'V alnTl alno TIOAU TTOl TlO"aO"a . KaL rap aL EX€l TOrrO\l TOU bpc1J.laTo�· � ou TIapEO€'gaTo €\I aUTn ,E'VEO"{}al . OlJT� OE rroAu� E� €'Vo� EŢE'VETO, xai: OUTWC; Ţ'Vo� EtSE'V aUTO, xaL TaTE EŢ€\lETO 'l boucra olfJLC; . T OUTO OE i1011 \lOU�, ()TE EXEl , xal WC; \loî)c; �XEL " TIPO SE ToU-tou E<PE(HC; J..10'V0'V xal: eXTUTIWTOC; OlfJL�. OlJTOC; oL\I o 'Vou� ETIE�aAE J..1 E\I €XEL \lW, Aa�W\l OE EŢE\lETO \lOU�, aEl OE E'VblciJ..L E'VO� xal 'E'V6J..1 E'V0� xal 'VOUC; xal OUO"La xal 'Vor)O"l�, aTE €'VGTJO"E' TIpa Ţap TOUTOU ou \lOllO"lC; �'V TO \lOl1TO'V OUX €XW\I OUOE \lOU� OUTIW \lo-rlO"a� . Ta OE TIPO TOUTW\I 11 apXrl TOUTW\I, OUX w� E'VUlTapxoooa' Ta , f" , t" t: ' (/ , , , f" " , , "\ ' ,E o.ţ� W'V ' a<p ou oE ExaO"TO\l, OUX Ţap a<p OU oux E\lUlTapXEl, aAA ExaO"TO\l, aAA ' ETEPO\l (XTrci'VTW'V . Ou TOL 'VU\I E\I Tl TW\I mlvtW\I, elAAa TIPO mi'VTw'V, WO"TE xaL TIPO 'VolJ" xal rap aL \lOU E\lTO� Ta lTa'VTa' WO"TE xal TauTll TIpa 'Vou' xal EL Ta J..L E"T aUTO\l SE nl'V Ta'gL \1 EXEL T"TÎ'V TW'V TIci\lTW\I, xaL TaUTŢl TIpa TIa\lTW\I . Ou S"TÎ bEL , TIPO w'V EO"n , TOlhw\I E\I n il \laL , ' OUSE \lou'V aUTO\l TIPOOEPEL�' OUOE TctŢa{}o'V oL'V· El O"TJJ..1 al 'V El E'V n TW'V TIci'VTW'V TaŢa{}o'V, OUSE TOUTO' El O€ TO TIPO TIa'VTw'V, EO"TW OUTW� �),\)oJ..1aO"J..1 E'Vo'V . E'l ot'V 'Vou�, OTl TIOA� 'E O"n , xal TO 'VoEl 'V , , r'" 't' , " , c .... "\ _Il. UEl " " , o€ L TO aUTO 0l0'V TTapEJ..LTIEO"O'V, xa'V E o.ţ� aUTOU Ţl, TTAl1V TIc1'VTl1 aTIAOU'V xaL rrpWTO'V aTIci"TW'V brExEL 'Va 'Vou El 'Val . K al ,ap E'l 'VO-rlO"E L , oux brEXEl va 'VOU, aAAa "ou� EO"Tal ' aAAa. EL 'Vou� EO"Tal , xal aun) TTA�{}OC; EO"Tal . r

1

[ 1 2.) Kal Tl XWAUEl o\JTW lTA�{}OC; El 'Val , €WC; EO"Tl'V oUala J..1 la;

To Ţap TIA�{}� OU O"U\I{}EO"ELC;, aAA ' cil E'VEpŢElal aUTOU TO

TIA�{}Oc; . 'AAA ' El J..L € \I cil E'VEPI€ Lal aUTou J..LTl oOOtal, elAA' EX OU'VciJ..L EW� EL� 'E "EPIEl a'V EPXE-ra L , ou TIA�{}O� J..L € :v, elTEA€� SE 534


E N N E A DA a V-a, J ( 4 lJ), 1 0- 1 2

absol ut diferi tl 258 rămâne el însuşi l a sine şi n u caută nimic despre sine, pc când cel ce se desfăşoară pe sine este şi mulliplu. 1 1 1 . 1 De aceea, şi această inteligen ţă multiplă, când vrea să ÎI gân­ dească pe cel de dincolo, <îl gândeşte> chiar pe acela, pe unu, dar, vrând să îl atingă în simplitatea lui, iese <din sine> sesi zând mereu ceva diferit, care în ea se multi pl ică. Astfel, ea nu se lansează spre el ca o intel igen ţ ă, ci ca o privire care încă nu a văzut, şi a ieşit <din el>, având ceea ce ea însăşi a multi pli cat. A dorit astfel ceva, având În ea o vagă reprezentare, dar a plecat după ce a luat a1tceva pe care îl multi pl icase în ca însăşi. <Pri virea> posedă, Într-adevăr, amprenta a ee ea ee vede, al tfel nu i-ar fi permis <obi cctului ei> să se nască în ea. I ar intcligenţa a icşit multi plă din unu şi, după ce l-a cunoscut astfcl , l-a văzut şi atunci a devenit o privi re care a văzut. Dar când îl are, ea este deja intel i genţă şi îl are ca o i ntcl i gcn ţă; mai înainte ea era doar o dorinţă şi o privire fără amprentă. Această inteligen ţă, deci , s-a lansat spre unu, dar, după ce l-a În ţeles, a devenit inteligen ţă, strălucind I)1crclI, devenită şi intel igen ţ ă, şi substanţă, şi gândire, când l-a gândit. I nainte nu era nici gândire, căci nu poseda intcl igibilul, nici inteligenţ ă, căci nu gândise încă. Dar cel anterior acestora este principiul lor, care nu le este imancnt, căci nu originea <unui lucru> este imanentă, ci <elementele> din care <este compus>; iar originea fiecărui lucnI nu este un lucru, ci este diferită de toate. Ea nu este, aşadar, unul dintre l ucruri, ci este anterioară tuturor, deci şi intel igenţei. Toate sunt în interiorul i nteligen ţei, Încât şi de aceea <principi ul tuturor> este anterior inteligenţei. Iar apoi, dacă cele care <vi n> după el constituie total itatea <lucruri lor>, şi în acest sens el va fi anterior tuturor. EI nu trebuie ·să fie unul din cele Înaintea cărora este şi nici nu îl poţi numi "intel igen ţ ă", deci nici "bine", dacă "binele" Înseamnă unul din <lucruri>. Dar, dacă <el înseamnă> ceva anterior tuturor, să fic n umit astfe l . Aşadar, dacă <intel i gen ţ a> este i ntel i gen ţ ă, fi i nd multiplă, şi <dacă> însuşi <actul> gândirii , strecurându-se parcă î n <ea>, deşi derivă din ea, o multi pl ică, cel absolut simpl u şi pri m între toate trebuie să fie dincolo de intel igen ţă. Căci, dacă va gândi, nu va fi dincolo de intel igen ţă, ci va fi intel igenţă; iar dacă va fi intcligen ţă, va fi ci însuşi mul tiplu. [ 1 2. ] Ş i ce l -ar împiedica să fie multiplu, cât ti mp ar fi o si ngură substan ţă? Căci m u l ti plul nu <ar însemna> compunere, ci s-ar referi <doar la> actele sale. Dar, dacă actele sale nu ar fi substan ţe, iar el ar trcce de la poten ţ ă la act, el nu ar fi mul tiplu, ci <doar> i mperfect 535


PLOTI N

lTPl'V €'VEPTTlcrCll -rTI oucrla. E)L of. 11 oucrla alrtoU €'V€PTEUX, h O€ / ) ( ) ..... E'VEPTEla aUTOU TO lTAT}{}O�, TOOCWTll EcrTCll T} OUOHl aUTOU, """ ..... , ....... , t'" " , OOO'V -ro lTAT}{}O� . TOUTO OE TW J...L E'V 'VW O"UTXWpoUJlE'V, W XaL TO / ....... J... ....... , L ) ( ) ....., ) / 'VOEL'V EaUTO, alTEOLOOJlE'V, Ttl OE apXŢl lTav-rw'V OUXEn . ÂEl -ral 8€ lTPO -rou lTOAAOU -ro €'V il 'Val , aq> , oD xal -ro lTOAU· €7T' aPl {}Jlou yap lTa'V-r� TO €'V lTpWTO'V . ) AAA' ElT' aPl {}).lOU Jl€V olhw� q>acr(· (J"\J'V{}Eal�.... yap Ta E'elic;· ElTl O€ TW'V o'V-rw'V Tl� , "\ "\ ,. "H ) " �>: " _Il. ,. ) , ?a'VaŢX11 fU11 xal E'VTaUv a E'V n El 'Val, ac.p ou Ta lTOAAa; oLEcrlTacrJlE'Va €aTal alT ' aAArlAW'V Ta lTOAAc1, fiAAO fiAAOitE'V ElTl nl'V mJV\}Ecrl'V xa-ra -ruXTl'V )lo'V . )AAA' <rit> E� €'V� "rou 'VOU &lTAOU ov-r� <PrlaODO"l Tac; EVEPYElac; rrpOEA{}EL 'V. 110Tl J..L E V TL &lTAOU'V TO lTpO Tl�),V EVEPYElW'V Tl {}eVTCXl . 8 Ta T� €-VEpYElac; J..L Evoooa� aEl xal UlTOOTucrElC; {}TjaovTcxL · u-rroerTc1crE LC; b€ oi)craL ET€paL / , ) / :1 , t"' » ) ( 1. ..... EXEL vou, a<p ou ELaL 'V, EerOVTaL, JlEVO'VT0C; ).lEV EXEl 'Vou alTAOU, TOU OE e'g aUTou E<p' EauTou lTATj{}o� OVT� xal €�TlPT1lJ..L EVOU alT' EXElVOU. E'L JlEV Tap EXElVOU 1TO{}€V €VEpyijaavToc; aDTaL l.mEOLTlaav, XaXEL lTA�{}O� eaTav EL o' aUTaL ELcrL v aL lTpWTal E'VEpYElal , TO OEUTEPOV lTOL TjcrcxcrCXL, lTOL TjcracrCll 8E €XEL VO, o lTPO -rOu-rWV TW'V E'VEPTElW'V, O'V Eq> ' €aUTOU, J..L E VEl v, TW" OEUTEPW TW (, , ) EX TW'V EVEPYELW'V crucr'ta'V-rl Ta� EVEpYEla� ac; lTapaxwpTl<J"av· fiAAO rap au-r6, fiAAO cil E'VEPYE lal cil alT aUTou, on Jl" au-rou EVEPl11cravTo� . E'l b€ J..LTl, oux ecrTCll h lTPWTll €'VEPTEla o VO�· ou yap &ov lTPOU{}UJlll{}Tl 'Vou'V Y€'VEcr{}al, il Ta EYE'VETO 'VouC; TIlC; lTpoituJl(ac; JlETa�u au-rou -r€ xal -rou YEVVTl{}E'V-r� 'Vou YE'VOJ..L EVTl�· 000' aL OAW� lTPOU{} UJl Tj{}Tl, OUTW -rE yap �V a-rEA"� xal h lTpo{}uJlla oux €�X€'V o Tl lTpo{}UJlTl{}Ţr 000' aL TO J.lEV ) , (, ,. , C: ' ,. ,. .,... , ) c: ' yap TlV n , lTP� o ELXE TOU lTpaYJ..L aT�, TO DE OUX ELXEV· OUoE 11 €xTacrl�. 'AAAa 011A0'V, ou , El Tl \.mEOLTl Jl€T' aUT6v, JlEVOVT� EXEl 'Vou EV -rw aUTw ll{}EL tmEOLTl . .D.El oLv, 'L va Tl fiAAO lllTOO-rTI, hauXla'V fiYE� 'V €<P � Eau-rou lTa'VTaxou €XEl VO· EL OE Jl Tj, 1î TrPO -rou Xl VTl{}�vaL Xl vTjcrETaL , xal TIpa -rOU 'Voîlcral 'VoTjcrEL, 11 11 lTpWTTl EVEPYELa aUTou C(Ţ€A"� ecr-raL bpJl" Jlovov oLaa. 'ElTl Tl otv wc; aTIlXOOOU TOU Ec.poPJla; E'L xaTa A6yov {}rp6Jl€{}a, TTlV ( -( r....... , ) ) J..L E'V alT ' au-rou OLO'V pUELcra'V €'V€Pi€Lav W� alTO TlAlOU c.pwc; vouv {}Tl<J"oJl€{}a xat mxcrav -rTlv 'V0ll-rTlv c.p&H v, aUTov 8E €lT' fixptp -rw \lOTl-rw EcrTTlXOTa �aaLA€UEl v ElT ' aUTou oux E�waavTa a� ' aUTo� TO )Ex<pavEv - 11 fiAAO c.pWC; lTPO q>WTO� TIOL TjaOJlEV )

_

L,

_

L

"

,

'

)

u

L

/

(1'

I

)

l'

)

.......

)

.......

l'

_

/

,/

I

,

L

,/

536

(

)

,

,

.......

L

\.


ENNEADA a V-a,

înai n te d e a fi acti v c a

substan ţă.

În

3 (4 9 ),

12

schimb,

dacă substan ţ a s a ar fi

a c t i ar actul său ar fi multi plu, substan ţ a sa ar fi l a fe l de numeroasă ca mul ţ i mea <actelor sale>. Ceea ce, de al tfel, îi recunoaştem inteli­ genţei (căreia îi atribui m ş i <actul > de a se gândi pe si ne), dar n u şi principiului tuturor. Or, Înaintea m u l ti plului treb u i e să exi ste un u l , din care < s ă deri ve> şi m u l ti pl u l , c ă c i unul este pri m î n ori c e număr. În cazul număru l ui se s une astfel pentru că <numerele> succesi ve înseamnă compunere 1 25 , dar de ce este necesar În cazu] exi stentel or un unu din care <să provină> mul t i plele? <Fără unu> m u l ti plele vor ,

g

fi separate unele de altele, aj ungând l a întâmpl are, d i n direc ţii diferite, să s e compună <unul cu celălalt>. Dar ei vor s pune 1 260 c ă actele s-au i v i t din inte l i gen ţ a unică <ş i > s i m pl ă ; astfel , ei stabi l e sc deja ceva simplu, anterior actel or. A poi vor stabi l i că actele dăinu i e mereu şi că sunt mereu ni şte real i tă ţ i subzi stente. Dar, fi i nd subzi s­

tente , ele vor fi di ferite de cel din care provin, căci el rămâne simplu, pe când ceea ce provi ne d i n ci este în sine m u l tipl u ş i depinde de el . Căci, dacă aceste <acte> au aj un s să exi ste pentru că ace l <prin­ ci piu> a Început la un moment dat să fie acti v, va exista multiplul şi în el. Dar, dacă ele însele sunt actelc prime care au produs o a doua real itate, Însă au racut ca cel anterior acestor acte, care exi stă în sine, să rămână <inactiv>, elc ar fi, de fapt, actelc pe care le-au cedat realităţii constituită din c1e1261 . Căci una este el însuşi şi alta slmt actele <deri­ vate> din el, Întrucât ele nu <�in> de activitatea lui . Altm interi , nu inteli­ gen ţa ar fi actul prim; într-adevăr, <lmul> nu s-a străduit, pentru a vorbi astfel, să nască inte1igen ţa, pentru ca apoi să se nască ea, ef?rtu] deve­ nind un intennediar Între el şi inteligen ţa care se născuse. In general, <unul> nu se străduieşte deloc, deoarece astfel ar fi i mperfect, iar efortul i-ar fi <oricum> rară obiect; şi apoi el nu <ar putea> avea o <parte> di ntr-un lucru şi s ă nu aibă şi ceal al tă <parte>; nici nu exi stă ceva spre care să tindă. Dar este clar că, dacă exi stă ceva după unu, exi stă "dacă el Îşi pâstrează aceeaşi stare" 1 262. Deci, pentru ca altceva să exi ste, unul trebuie să se ţ ină într-o linişte absol ută. Altminteri , fie se va mişca Înai ntea m işcări i şi va gândi înaintea gândi ri i, fie pri mul său act va fi i m perfect, fi i nd doar o tendi n ţă. Spre ce să tindă, atun ci , <acest act> căruia parcă îi l i pseşte <ceva>? Dacă vom stab i l i raţional, vom admi te că actul care se revarsă oarecum din unu, ca lumina din soare, este inte l i gen ţă, ca şi toată natura i ntel igibi lă, pe când unul, nemi şcat 1n vârful inte l i gibi lului, stă ca un rege deasu pra l u i 1 2 6 3 , fă ră a înd epărta d e s i n e < l u m i n a> răs pân­ di tă (sau vom vorbi despre o altă lumină, anterioară l uminii),

537


PLOT I N

bTlAeXj.l.TI€l \) DE aEl j.l.e\)o\l-ra ETIL lOU \)0l1l0U , aUDE rap alTo-re-rj.l. Tl-rcu lO alT' au-rou ouS' aU -raulO\) ainw oooe -rOLOU-rO\) 6t0\) j.l.-r1 oUaCa Et \)al olxS ' aU bLO\) -ruq>AO\) El � al , a.AA ' apw\) xal rl \)woxo'J �aulo xal npw-ro'J rl \) WOX O\) To ()€ WO'TIEP ElTE ­ X€l \)a \)OU, olhwC; xal: ElT€X€l \.Ia Ţ\)wO'€WC;, OUDE\) D€Oj.l.E'JO\) WaTIEp OUDE\)OC;, OUlW� OUDE TOU Ţl 'JWO'K€l \)' aAA ' €au \) E\) DEUT€pa <pUO'El lO rl\)wO'x€ l \) ,"E\.I Ţap u xal lo rl \JWO'XEl\)' lO DE EO'UL\) cX\)€U -rou II E\)' E'l rap II €\), OUX a.\J atno€\.I' lO rap au-ro TTpa lOU ll , ,

1 1 3 . 1 L H O xat ăpPllŢO\) -r n ci A ll-&dc(' "rl (5 -r l rap â\) E'l nl1�, L _ � EPEl <; , 'AAAeJ. TO ETTEx€l\)a m:lv-rw\) )(aL E1T�)(El\.la lOU a€j.l. \)OleX-rOU \lOU €\J lOle; lTaO'l )..lO \)O\) ciATltt E� OUK O\)Oj.l.a O\) aUlOU eXAA ' O-rl OUTE Tl lW\) lTa\)-rw\) OUTE O\)Oj.l.a aUlOU, O-rL j.l.1l8€\) xal ' aUTOU' aAA ' WC; E\)D€XETa l , hj.l.L\) au-rOl� O'Tl ­ j.l.al \)El \) ElTl XEl POUj.l.E\) lTEPl aU"tou , 'AAA ' �"ta'J cXlTOpWj.l.E\J Cx\)alattTl-rO\J oL\) '€ au-rou xal OUDe lTapaXOAOu-&OU\) €au-rw oUbE _ , ) _ _ l' 'jOlbE'J aUlO, EXEl \)0 XPTl E\J-&Uj.l.E Lattal , ou laUla AErO\JTEc; Eau-rou� lTEPllpElTOj.l.E\) ElTl nX\)a\)-rla . nOAU Ţap aUTO lTOlOUj.l.E\) r\)WalO\) xal r\)WO'l \.1 TTOLOU\)TEC; xal DLbO\)lEC; \)0 El \) bElO'ttal lOU \)0El \) lTOLOUj.l.E\) , xâ\) au\) aUTw -ro \)OEl \) Ţi, lT€Pl -rlO\J EO'lal aUlw -ro \)0 EL \) , Kl \)8U\)EU€L rap �AWC; �o l' 'j\)O€l \) nOAAW\) E l C; lau-ro O'U\JEA-&O\)lW\) aU\Ja LattllalC; El 'Jal lOU OAOU, Ola\) aUTO u EaUTO \)On, o D-r1 xal KUPLWC; €O'''d \IOEL \J' €\) bE €XaO'TO\) aUlo lL 'E a � L xal OUDE\) '(l1lEl ' E'l bE lOU E�W €O'Tal h \lollal�, E\)DE€C; lE €O'-reu xal OU KUP CW� lO \)OEL \) , T O 8E na\)ll1 alT AOU\) xal: au-rapxEC; O\.lTWC; ou8E'J DEl Tal ' TO 86 bEUl€pWe; aUlapxEC;, DEOj.l.€\)O\) DE Eaulou, lOUlO bEL Tal lOU \)OEL \) Eaulo' xal TO E\)bEEC; TIP0C; aUlO O\) lW OAW lTElTOlTlXE -ro alhapKEC; 'l xa\JO\) E� aTIa\)lW\) rE'JOj.l.€\)O\) , au\)o\) €aUlW, }Cal E'l C; aUlo \J€UO\) , 'E lTE l }Cal � O'u\)aCO'-&TlaL C; lTOAAOU u \J d� a'LO'ttllaLC; EaTL ' xa l j.l.ap-rupEl xal -rou\)oj.l.a. Kal � \)OT)O'l� lTpOl€pa oLaa ElO'W €\C; utno\) €lTl aTp€<pEl DTlAO\)OU lTOAU\) o\)-ra' }Cal rap Ea\) aUla lOUTO j.l.O\)O\) €'(lTl1 O\) €'Lj.l.l, WC; E�EUPW\) AEr€ L xal E'lXOlWe; A€rn , lO rap O\) lTOA d EaU\)' ElTE L , Ola\) WC; El C; cllTAOU\) ElTl �ciATl xal: EClTl1 O\) El j.l. l , oU}C €lUXE\) OUlE au-rou OUlE lOU O\)lOC; � O u rap \�uC; Al -&O\) l

(

-

/

( 1'

)

.......

t..

L

1

"')

'

l'

L

538

L


E N N E!\ D!\ a V-a,

3 (49),

1 2- 1 3

ci strălucqte mereu , m en ţ in ându-se deasupra intel i g ib i l ll l ll i . Căci cel ee <pro v ine> din el n u s-a rupt <de el>, dar n i ei nu este i dentic eu el , n i c i nu este ceva care să nu aibă substan ţ ă şi n i c i nu este ca <o rea l i tate> oarbă, ci se vede şi se cunoaştc pc s i n e şi este pri ma <real itate> care cunoaşte . Dar, aşa cum este dincolo de intel i gen ţă, <un u l este> ş i dincolo de cunoaştere : după cum nu are n cvoie de n i m i c, tot aşa <nu are n e v o i e> n i c i să cun oască. Cun oaşterea se afl ă, în schi mb, în a doua natură. Căei a cun oaşle este un unu anum i t, pc când cI este unu l i ps i t de "anum i t". Daeă ar fi un unu an u m i t, nu ar mai fi un ul însuşi ; căci " însuşi" estc an terior l u i "anumi t".

[ 1 3.] De ac cea, el estc Într-adevăr indi c i bi l : căci ori ce ai spune, ai afirma ceva. Or, "dincolo de toate şi dillcolo de prea venerabila i/lteligel lţă"' 1 264 estc singura <formulă> adcvărată d i n trc toate. Ea nu estc un n ume al său, ci <arată> că <un u l > nu este vreunul din tre <l ucruri> şi n i c i "JlU are Jllll1le" , I '265, pentru că n i m i c nu <se poatc spun e> despre el, deş i , pe cât se poate, noi încercăm să ne oferim i n d i ci i dcspre el . Dar, când aj ungem În i m pas, <afinn ând că> , ,1ll1 se

{

perce Je pe sille. Illi este cOllştiellt de sille şi 1lici Illi se cUlloaşte pe

2 6 6, trebuie să ch i bzu i m la fa tul că spunând acestea ne R întoarcem spre <realităţi> opuse <lui> L 6 7. Căci noi îl facem multi pl u când î l facem cogonosci bil ş i cunoaştere, iar aeordându-i gândirea, îl facem să a i bă nevoie de ea; <or>, ch i ar dacă i -ar reven i gândirea, i-ar fi i n uti lă. Căci , după cc mai m u l te <părţ i> s-au adunat la un l oc, gân di rea parc să fie, în gencral, o percep ţ i e i n t i m ă a întregul u i , <ce arc l oc> când ceva se gândeşte pc sine, ceea ce estc de al tfel modul em inent de a gân d i . Dar astfel fi ecare l u cru în sine este o un itate şi nu caută n i m ic. Dar dacă gân di rea va avea un <obi ect> cxterior, va fi incom pletă şi nu va fi gândire eminen tă. Or, ceea ce cste absolut simplu şi autosuficient nu are nevoie de a bsolut n i m i c ; i ar al doi lea În rang ca autosufi cien ţă, ce arc, în să, nevoie de sine, arc ncvoie să se gân dească pe s i n e . Cel i n co m p l et fa ţ ă de s i n e a dobân d i t au tosu fi cien ţ ă c a întreg, sati sfăcându-se <prin reunirea> tutl1ror <păr­ ţ i lor sale>, un indu-se cu sine şi aplecându-sc spre sine. Dar percepţia i n t i m ă este o percepere a ceva m u l t i pl u ; ch i ar şi n u m e l e o m ărturiscşte l 268. Şi gândi rea, fi ind pri mă, se Întoarce spre interiorul ci, carc este evidcnt multiplă, căci , e h i ar dacă ar spune doar "sunt o fi i n ţă", o spune ca şi cum ar fi Tacut o descoperire. Şi are dreptate, căci fi i n ţ a estc multi plă, deoarece, când s-a conccn trat spre ceva parcă simplu, spunând "sunt o fi i n ţă", nu a dat nici peste sine, n i c i peste fi i n ţă. I ar dacă va spune adevăru l , nu va vorbi despre fi i n ţ ă ca de spre o pi atră, sine"

539


PLOTIN

A€-'(El -ro 0" , o-ra" CJ.A11{t€UŢh aAA ' �CpTP(€ J.!l� frfjcr€l TTOA Acf.. To , ,... "'V )/ ,.. " ), ,..... ""'" rap El "al -rou-ro, OTT€P O\l-rw� El "al )(a l J.!11 l X\lO� €XOV "['ou o,,-roe; AEre-ral , o OOOE 0\1 Dlei -rOu-ro A€rOn ' Ci", WcrTT€P €lXW\I , " ) ..... '\ "\. , )/ l '''' E xacr-ro" au"['w" ou npo� apXE-runo" , TTOAAa €XEl . Ţ l' ouv; vOllttTjcrE-raLtH ePllJ.!ov xal J.!ovov Ea" E{t€ATjcr� Aa�EL " , ou , ) , ) , , '" "' ,, )/ \lOllcrEL�' aAA au-ro -ro El vaL E'V aUTtp noAu Ecr-rL , xa" aAAo -rL ElTTTl�, EXEL 'to El "aL . E'L DE -rou-ro, E'l -rl ecr-rL \1 aTTAoUcr'ta-rO\l ...... ,...." ( � ) V / ) , (/ , ,.. ana'V'twv, OUX E�E L "0llO'L'V aUTOU' EL rap E'fEL , -rw TTOAU EL 'VaL 'l" " ) , '/ , l/ l' , ..... U<ţ. € �€l . O u-r OU" au"['o \IOEl 'V ou-r €crTl \lOllcrl� au"['ou . ('

)

-

)

,

J

(

1 1 4. ) n� OD" llJ.!€L� A€ŢOJ.! €V n€pL au-rou;"H AErOJ.!€'V jJ.€'V LL nEpl: aUTou, ou J.!T]V Cltrro AErOJ.l€V OikSE rvWcrl'V ouoe VOll01" EX0J.!€V aUTou . n w«;" otv AErOjJ.€V TT€P� au-rou, EL J..Ln au'to EX0J.!€V; ll'H , El jJ.-rl �xoJ.!€V TD rVWcrEl, xClL TTCl\l't€A� OU)( l EX0jJ.€V; AAA ' o\J'tw� EX0jJ.€V, wcr't€ TT€Pl au'tou J.lE\I AE"(El \1, aUTO 6€ J.!ll AErE l V . K a� rap A€jOjJ.€'V, o J.lll �crn 'V ' o OE ecr-rL \I, oL AEŢOJ.l€'V· GJcrT€ EX TWV OO-rEPOV TT€PL aUTOU AEr0J.l€v .'''EX€L\I DE ou XwAuOJ..L €{ta, xCi" J.l-rl AErWJ.!€V . 'AAA ' WcrTT€P Dl €V\TOU­ crLW'VT€C; xaL Xcf.TOXOl ,EVOJ.l€'VOL ETIL TOcrouTO'V xel'V ELb€l €V, OTL EXOUcrL jJ.€LSOV E\I aUTOle;, xCiv J.lrl €lcSWcrL'V o TL, E'f fu" oE X€xLvllv-ral xaL AErOOOL 'V, EX TOU-rWV aCcrttllcrl'V n 'Va TOU Xl "lÎcrClVTO� AO:jJ.�aVOOOL \1 E-rEPW\l OVTW'V TOU XL "wav-r�, O\J-rW XUL TtJ..L €lC; Xl Vc5UVEUoJ.lE" EX€L 'V npo� eXEl VO, 0't<X\I 'VOUV xa{tapov EXWJ.l€\I, XpWJ.!€'VOL , Wc; oL'to� ecr'tl v o �\I&>'V \l0lx;, o ' C' ' ) " ,\ '\ " " ) !:'-. ' ouU� OOOLa'V xal -ra al\.l\.a, ocra -rou'tOU 'tau cr-rOL XOU, au-r� DE oţ� ăpa, WC; ou Tau-ra, aAAri -rl XP€l-r-rO'V -rOUTOU, o A€ rOjJ.€ V OV, aAAcL xaL TIAEO'V XClL J.!€lţO\l 11 A€rOjJ.E'VO'V, O-rL xClL aUToc; XP€l -r-rw" AOrOU '"xaL vou xaL alcrttWEwC;, napacrxw'V -rau-ra, ) ) ' " oux aUT� wv 'tau-ra . l'

v

,

f l 5.]'AAAa 1TWC; 1Tapaoxwv;"H T� €X € l V il T� J.ll) €X€Lv . )AAA' a. jJ.ll EXEl, TIW� TICXPEcrX€V; 'AAA ' €'L J.lE\I EXW\I , OUX anAOUe;' €'l (le jJ." EXW'V , TIWe; E� aUTOU TO nAîîttoc;;"Ev J.!EV rap E� aLTou aTIAou'V 'tax ' Civ n c; 60(11 - X(XC'tO l xaL TOUTO SllTlltt€lll ăv, nwc; ex 'tau TTriv-rll E\lOC;" aAA ' ojJ.wC; 6E Ecr-rL v €hT€l v 0� 0'V EX <pw'toe; Tll'V E� aUTou TI€p lAajJ.ll.n v - TIWC; 6e TIOAAa; "H oL ) , '1' "\ '\ ' , <ţ. , l' , ' " , , ,, ) r;: / 'tau-ro'V €J.l€AI\.€ TO € � €X E l VOU €XEl VW. E L OUV J.lII -raUTO'V, OUoE r€ �EATLOv ' -rC rap C(v TOU E'VOC; ��A'tlOV il ETTEX€L va OAW�; l'

540


ENNEADA a V-a, 3

(49),

1 3- 1 5

ci , printr-un cuvânt, va spune multe. Căci , atunci, faptul de a fi (care este un fapt de a fi veri tabil , şi nu o urmă a fi in ţei, care nici nu ar putea, de aceea, să fi e numi tă fi i n ţ ă, fiind ca o i magine faţ ă de un model) cupri nde multe lucruri . Cum? Nu va fi �ândi t fiecare din el�? Dacă ai vrea să îl iei pe cel "izolat şi singur'· L69 , nu îl vei gândi. In schimb, faptul în suşi de a fi este în sine multiplu şi, chiar dacă vorbeşti despre al tceva, el posedă faptul de a fi. In acesLcaz, dacă un lucru este cel mai si mplu din tre toate, el nu va avea o gândire de sine; căc i , dacă ar avea-o, s-ar datora unei existen ţe multi ple. El însuşi, deci , nu este gân dire şi nici nu poate fi gân dit.

[ 1 4.) Cum de vorbim atunci despre el? De fapt, spunem ceva despre e l , dar nu îl spunem pe el şi nu di spunem nici de o cunoaştere, n i c i d e o gândire a l ui l 270. Cum d e vorbi m atunci despre el , dacă n u î l posedăm? Sau, dacă nu îl posedăm pri n cunoaştere, oare nu î l

posedăm deloc? Dar îl posedăm astfel încât să <putem> vorbi despre

el, dar fără a-l spune pe el . Şi spunem ceea ce nu este, dar nu spunem ceea ce este; as t fe l vorbim despre el pe seama celor care îi sunt posteri oare . Dar n u suntem împiedicaţi să îl avem, deşi nu îl

rosti m. În să, aşa cum cei inspiraţi şi poseda ţi de zei văd m ăcar atât, că au în ei <ceva> mai mare l 27 1 , deşi nu şti u ce, dar d i n m i şcări l e ş i vorbel e l or dobândesc o oarecare sen zaţ i e despre cel care ii mi şcă, deşi aceste <gesturi şi cuvi nte> sunt diferi te de cel ce îi mi şcă, tot astfel se pare că suntem şi noi faţă de el, gh icind, când avem inte- ligen ţă pură I 272, că el este intel igen ţa interi o ară, care dă substan ţ ă şi celelal te câte <ţ in> de acest n i vel . Aşadar, el însuşi nu este acestea, ci este ceva superior faţ ă de ceea ce num i m "fi i n ţ ă",

ba ch iar mai mult şi m ai mare decât <ori ce> s-ar spune <despre el>, pentru că el însuş i este superi or ra ţ i un i i , intel igen ţei şi senza ţ i ei, pe care l e-a oferi t fără a fi el însuşi acestea .

[ 1 5.) Dar cum le-a oferit? Fie întrucât le poseda, fie Întrucât nu l e poseda. Dar cum a oferit ceea ce n u poseda? Căci, dacă l e posedă, nu este simplu; i ar dacă nu le posedă, cum <se naşte> din el multiplul ? S-ar putea admite că din el <se naşte> un unu simplu (deşi s-ar putea cerceta şi cum anume <se naşte el> din unul absolut, şi tot aşa se poate vorbi de strălucirea care <derivă> din el ca dintr-o lumină), dar cum <de se nasc> m ai multe <lucruri>? Cel <născut> din unu nu putea fi i dentic cu el. Iar dacă nu este identic, nu este, desigur, nici mai bun; căci ce ar putea fi mai bun ca unul sau cu totul superi or lui?

54 1


PLOTIN

X EtpOV ăpao -rOLrrO 8E €<1U v €VbEE<1-rEPO\l o T [ oijv €\lb€€<1-rEP0\.l -rOU Ev�;"H -ro Jl.Tj €VO TToAAu ăpao E<PL Ej..L EVO\l b€ OjJ.WC; TOU EVoC;· EV ăpcx TToAAU. nuv Ţap -ro Jl.-rl €\I -rw� €\I <1W� � € -ra l Kal €cru v, onEp EcrTl, -rou-rlf' Jl.Tj Ţap EV rEVOjJ.EVOV, KeXV €K nOAAwv n, ounw E<1-rLv o ă.v E'( TTOl UC; au-ro. KeLV EKcxcrTov €Xn AEr€LV -r�C; o E<1U , -rw €V €Ka<1-rO\l aUTwv E'i:\lal AErEL, Kcxl -r6 cxu-rw E<1U . Ta bE, o M-rl TfOAAU EXOV E:V Eau-rw 11b11 ou jJ.. EToucrta EVO� EV, aAAa CXUTO EV, ou KCX-r' eXAAou, aA�' ou -rou-ro, nap" ot TfWC; Kal Ta eXAAU, Ta jJ.. E v TW ErrUC;, Ta bE TW noppw o 'E.. TfEL .... " " , ' (1' ) , ) -ro j..L ET( , aUTO ).CaL on j..L ET aUTO 6111,.0'\1 nOl El TW TO nAll-&o� ...... " ...... ,.. " �I' ) ) ...... , CXU'TOU E'\I ncx'\l'TCXXOU E l '\lat " xaL rap nAl1-8-o� ov Oj..LW� EV -r�...... CXUTW XCXL 6tCXXPl '\Ia l oux &'\1 �XOl�, �TL bj..LoU na'\lTcx· ElTe:L XCXl €XCX�TO'\l TW'\I )E� CXUTOU, €Wc; '(w�� j..L E TEXE l , €V lToAAa· a6UVCXTEl rap 6El�CXl au-ro EV navTcx . AUTO bE EXEl vo €V miv-rcx, oTl jJ.. ETa T-rlV apXTlv· a PX-rl rap EV ov-rw«; XCXL aAl1-8-w«; EV' -ro 6E J.lE-ra TrlV apx�v GJ6€ TTWC; ETTl �p(O"CXV-ro«; -rou EVO� ....., (/ ( ) ...... " 1"" (1' / " lTCXVTCX jJ.E-rEXOV -rOU EV, XCXL O-rLOUV au-rou ncxv-rcx cxu ).CCXl EV . T(vu ouv m:xvTcx;'H GJv apxTj €XEl vo�/Onwc; 6E EX€l vo apXrl -rwv m:xv-rwv; '"A pa, an CXUTa crwţ€L EV EX aOTO\l aUTW'\I TfOl rl<1CX<1CX ,.. " , (/ ) ,. El val ; ' H )(al on unE<1-r11<1EV au-ra . nwC; 611; H TW TfpO-rEpOV EX€LV cxuTa. )AAA ' e:'(P11-raL , an TTA�ttoc; OUTWC; E<1-ra� . )AAA' ăpcx ou-rwc; EL XEV WC; jJ.. rl blaxExpL jJ.. E VU· ni b' E:V -r� b€U-rEPlf bl EKEXPL -ro -rw Aorw . )EVEpr€lCX rap +18rr -ro bE bUVaj..L L C; TfaVTwv . ) AAAci -r(c; <> L Tponoc; -r�c; bUVUjJ.. EWC;; O u rcip wC; 11 U A11 c '" ',,' � ) 1:: , 1 oUVCXjJ.€l A€ŢETCXL , OTL oEXETCX L ' lTCX<1XEl r ap · aAA Ou-roc; UVTl ,.. / ...... '" ( TE-rCXrjJ.. €VWC; TW TfOlEl vo lTWC; OUV lTOLEl cx jJ.. 11 €X€ L ; Ou) rap wc; €-rUXE' jJ.T)6' E�ttUjJ..11tt€l� o TTOlrl<1E l , nOLrl<1El ojJ.. WC; . E'lP11Tal jJ.. € V oLv, oU , E'( n EX -rou EVOC;, ăAAo bEL lTap ' aUTO' ăAAO bE OV oux EV o -rOUTO rap �V €KEl '\100 El bE J.lTj EV, 8uo 6E, UVUrX11 11b11 xal nA�,c}o� dL va l " Kal Tap ETE POV XCXl Tau-rov 11811 KCX l TTOlOV XCXl -ra ăAACX K CXl OTl jJ.. E V 6Tj J.lTj €V -ro eXEl VOU, be:b€L rj..L EVOV eL'\I €'L11o on bE lTA�ttoc; xal TfA�ttOC; -rOl Olrrov, O� OV €'\I -rw J.l€-r ' au-ro ttEWP€l-rCXl , anop�craL ă�LOV ' x a l 11 av aŢx 11 ' '-... � , -rOU jJ.. E"t au-ro El l V� 11T11-rEa oE L.

......

,

......

L ......

,

C

1

"

L

"

......

l'

I

(/

"....

l'

"

"

"

-.

I

......

C,

,

o

,

)

,,

)/

o

[ 1 6. rOTl jJ.. Ev otv 8El II EL VCXl -ro jJ.. ETa TO npWTOV, UAACXXOU e:'[P11-raL, XCXl OAWC;, an bUVCXj..L L C; EO"n XCXl ujJ..rlxavoc; 6U'\ICXJ.l lC;, 542


F N N I :!\ [)/\ :.l V-a, 3 ( 4 9), [ 5- [ 6 Atunc i , l i este inferior, ad i e ă mai puţin c o m pl e t Dar ce este mai pu ţ in com plet decât lm ul? Non-unul, ad ică cele multe, dar care aspiră to toda tă .

la unu : de c i unul-m ulte I 273 . C ăc i lol ce nu este unu este conservat şi cxi stă pri n unu şi este ceea ce esle dato rit ă l u i ; căci <un l ucru>, dacă nu a deven i t un unu, fie ş i <al cătuit> din mai multe, nu este în c ă ceea ce s- ar putea l 2 74 numi e l însuşi " 1 2 75 . J a r dacă cineva poate sp un e despre fiecare <partc a sa> ce cste, <o poate> spune pen tru că fi ecare din ele este u n unu şi tot de aceea există. Dar ceea ce "\n sine deja este li psit de mul t i pl icitate n u este unu prin part i ci parea la un u, ci este unul însuşi. nu <"un u l " pred i cat> despre a l tc e v a, ci ace l a de l a care şi c el e l a l te <Iucmri pri mesc unitate> cumva, unele <mai mult>, datorită apropieri i , altele <mai puţ i n> datorită depărtări i <de el>. Căei ceI ce vine după <unu> arată l impedc că îi succede fi i n de ă multi pl i c i tatea sa este în întregime lin unu: d eşi este o m u l ţ i me, el are totodată i de n titate şi nu l-ai p utea descompune, eăci <părţ i le l u i> sunt "foaIe laolaltci" [ 2 7 6 . Apoi , fiecare din < părţ i le > sale, cât t i m p partici.p.ă l a viaţă, este un u-m u l te, Întrucât L77 nu se poate arăta drept un u-toate . Dar intel igen ţa însăşi este lmu­ to ate căc i <derivă dintr-un> mare principiu, care este unul real şi veritab i l ; or, ceea de d u p [t pr in c i pi u part i c i pân d oareeum sub apa<.;area l u i , la un u, este toate <l ucruri l e>, iar ceea c e îi a par ţ i ne este to at e şi totodată unu. Dar care "toate" '? Cele al căror pri n c i p i u cste unu l . Dar cum este unul princ ipiul tuturor? Oare, pentru că le conservă, facân­ du- le pe fiecare dintre ele să fie un unu'! Şi pentru că le-a facut să ex iste. [ 27H Dar cum? Prin fa pt u l că le posedase mai înainte . Dar s- a spus că atunci <un u l > ar fi mul t i plu. Le p os c d a , dar i ndi stincte, pl: cfmd, în al d o i l ea <princi piu>, ele s-au distins prin ra ţ i u n e . C[tci < ace s ta > estc 1 279 deja ac t, pe cân d <pri m u l > este pu terea < prod u c ătoare > a tllturor . Dar ce s c ns are această pu tere'! N u <sen s u l > în c a re se spune d es p re materi e că este în potcn ţă 1 2 80 , întrucât este rec e p t oa re : căc i ea este afectată, ceea ce se opune produceri i . Dec i , cum le produce <un u l > p e cele p c care n u lc are? Des i gur, n u d i n întâmpl are, deşi I c va produee fără a refl ecta la ceea ce va face. S-a s pus, aşadar dt, d acă ceva <deri vă> din un u, tre bu i e să fie d i fe r i t de e l . Dar dacă c s t e d i ferit, n u va fi unu, căci u n u cra <ş i> unul . I ar dacă nu este unu, c i d o i , m u l t i pl u l d e j a trebu i e s ă existe: căe i exi stă deja al teri tatea, i den titatea, cal i tate a şi tot restul [ :2 � 1 . I ată demon strat faptul că ce e a ce <provine> din unu nu cste un u. Dar meri tă să ne În t r e b ă m de ce există m u l t i p l u l ş i încă un m u l ti pl u aşa c u m apare În ccea ce v i n e d u pă un u ; şi m a i trebuie c c rc e ta t ă şi ne c esi ta t ea d e a - i urm a c e va "

,

,

,

.

( 1 6.]

Am arătat al tundeva [ 181 că t re b u i e să ex i ste ce v a d u pă eel pri m, ca ş i în gen eral eă <princ i piul> e s t e o putere l 2�D şi <îneă> o pu tcre 543


PLOT I N

Kal TOUTO, on 'EJ< TWV ăAAW'V umi'VTwv TTl <1TWTEOV , on J.1118€v ecrn jJ..Tj8e TWV ecrxciTwv, O J.lT) 8UVCXJ.ll V �l� TO r€VV(XV €X€L , 'EX€l va 8E vuv AEXTEOV, W<;, eTT E L 8T) EV TOl<; r€VVWjJ.. €VOL� OUX E<1n rrpoc; TO [ivw, aAAa lTp0<;"' TO KCtTW XWP€l v ){al J.la.AAOV El(; TIA�ttOC; )U �VCXl, KCXl 1-] apX"Il EKcicrTwv Ct1TAoucrTEpa il aour KocrjJ..ov TOL vuv TO TIOl �crav aLcriTllTov oux &.v �l T] xoo,u.o<;"' a'l attTjTo<; CXl.lTO, a.)I.J. a vouc; xal )(ocrjJ..oc; vorrroc;' XCXl Ta TIpa , / TOUTOU TOL, VU'V TO r€V'VT]O"a'V aUTO OUT€ VOU� OUTE xocr,u.oC; V OT]TO<; , CxlTAOOOT€POV 8E VOU XCXl CxlTAOUaT€p0'V KOOjJ.. OU VOTjTOU aL jap 'E X TIOAAO� TIOAU, aAAa ""to TTOA U TOUTO E� 00 TTOAAOll' E'L jap xal aUTO TTOAU, oux apxT) TOUTO, aAA' ăAAO 1TPO TOlhou, Lu<rTIiVext otv SEl Ele; E'V o'VTWs TTCXVTOC; TTA1l-tt OUC; e'gw XUl aTIA6TTlT� Tp-TLVOcrouv, ElTTEP OVT� aTTAouv , 'AAAa 1TWC; ""to j Ev6jJ.. EVOV E� cxu""tou A6roC; TIOA� Kal TIa.C;, ""to 8€ �'V ollAo'Von ou AOrOc;; E'L 8E jJ..r) TOUTO �v, TTWC; OOv oux EX A6you A6-yoc;; KUl TIWC; TO 2LyattoEL 8ec; 'E � cqcxttou; T( rap EXO'V ECXUTOU arcx tt o , / .1 ,\ c' l"A p )€XOV ) " xal WO-aUTW<;; ( K CXl' I\.€Y€TaL; TO, XCXTa" ""tCX CXU'Ta €Lo€C; Tl TCXUTCX 1TpOC; TO araiTov; To yap waaUTWC; ţT]TOUjJ.. € 'V O'V TWV , Il. ' ,€KEL'VO, .... C ' v cxrcxuwv . "H TIpOT€POV our- jJ..T]'\ )E'1� l/<1TCX<1v_Q. CXl o€T]O"€l, OTl aycxttov' El {lE ,u.ii, �EAUO\l amxJTTivcxl . &p' oLv Ta '(�'V wcrauTwc; , ) "' ) , , , .., E L OU\I ayaTITjTO\l TOUTW TO � TJ'V, jJ.. €VOVTa €1Tl TOUTOU €XOOO lWC;; ...... )/ 8TJAOV on OOOEV '(TJTEl ' EOLXE TOLVU\I 8La TOUTO TO wcrauTwc;, on apX€L Ta TICXpOVTCX . 'AAAa ml\lTwv ,,8TJ 1TapovTwv 'TOUTW ayalTTlTOv TO ţ�v XCXl 8"Il OUTW 1TapO\lTWV, OUX WC; ăAAW� O\lTWV CXUTOU. E'L 8' "h 1Ta.<1a '(wT) TOUTW xal: '(wTl €vcxPrrlC;, Kcxl ) , ) ) - '" .1 T€AELa TIacra €V TOUTW �UXT], xal, TIac; VO�, XCXl OOO€\I CXUTW )/ --).1 - "' ) ,.. ( OUTE ţWllC; OUT€ \lOU CXTIO<1TaTEL , AUTapKTJC; ouv €auTtp KCXL\ OOOE\I '(TjT€l El 8E jJ..Tj8EV 'Cll'T€L, €X€l E'V ECXUTW â E'(-rl TI]<1 €V ă\I, EL jJ..-D nap�v .'/EX€L otiv €V Ea uTw TO aratt ov 11 TO l OUTOV �\I, o 8T) '(w"Ilv xa L VOU\I El1TojJ.. € \I, 11 ?lAAO n crujJ..�€�TpCOr; TOUTOlC; . 'AAA' El TOUTO TO aycx{tov, OOO€V â.v ElT] ETfEX€l VCX TOUTW\I , E'L 8e E<JTl \1 EX€l VO, 81lAOvOn '(wTj TIPO� EX€L \10 TOUTLp E'{TjJ.1jJ.. EVTj EX€( \lOU XCXL TlÎv I.mocrTacrl v E X O U <1 CX e'{ EX€l vou XCXl npac; EX€l 'VO '(wou' EK€L vo yap aUTou apxii . �€l TOL VU\I 'EX€L VO �w�c; ....... ) XCX l \lOU' OUTW yap €1TlcrTP€�€L npoc; €X€L \10 €L,.. \lCXL XP€Lcrcrov Kal T"IlV '(wT)v nl\l E\I aUT�, jJ.. L jJ..TjJ.1ci n TOU E-V EX€(\ltp �\lTOC;, xa.{Ja TOUTO �n, XCXL TOV VOUV TOV EV TOUTW, J.llJ.1T]J.!a Tl TOU EV '€ K€l V WL OVTO<;, o "[1 8-rl1TOT € e<1n "'(OUTO. ..

'"

,

>

'

.....,

).1'

),

.

-

'

-

,

)

_

U

,

)

l'

1;"

,

,

,

-

'"

l'

)

'

C",

l'

,

-

l'

'

,

"""

(/

"

l'

544

,


ENNEADA a V-a, 3 (49), 1 6

d e neatins ş i c ă acest lucru trebuie crezut din cauza tuturor celorlalte realităţi, întrucât nu este nici una, ni ci măcar printre cele din urmă, care să nu aibă puterea de a naşte1284, Dar acum mai trebuie spus că, deoarece în cazul celor generate nu se poate merge în sus, ci <doar> în jos, înaintându-se tot mai mult în multiplu, principiul fiecărui <grup de lucruri> va fi mai simplu ca ele. Astfel, producătorul lumii sensibile nu poate fi lumea sensi bi l ă însăşi, ci o inteligenţă şi o lume intel igi bilă; iar cel anterior ei , care a produs-o, nu este nici inteligenţ ă, n i ci lume inteligibilă, ci este mai si mplu decât inteligenţa şi mai si mplu decât lumea inteligibilă. Căci acest multi plu <inteligibil> nu <se naşte> din ceva multiplu, ci din ceva ce nu mai este multi plu: dacă şi acesta ar fi multi plu, nu ar mai fi el princi pi ul, ci altceva anterior lui . Este nevoie, deci, de o contractare în direcţia unului veritabil, aflat în afara oricărei multiplicităţi şi oricărei simplităţi determinate� întrucât el este cu adevărat simplu. Dar cum <poate fi> cel născut din el o raţiune multiplă şi universală, deşi el nu era, evi dent, o raţiune? I ar dacă el nu este o raţ iune, cum de raţiunea nu <provine tot> dintr-o raţiune? Şi cum ceva de fonna binelui <se naşte> din bine? Căci ce are ci din binele însuşi <pentru> a se numi "de forma binelui"? Oare pentru că posedă ceva identic şi în acelaşi mod 1 285 ? Dar ce raport au acestea cu binele? Noi căutăm stabil itatea fiindcă este <unul> dintre bunuri, iar înainte de orice <vom căuta> acel lucru de care nu va trebui să ne îndepărtăm, fiindcă este bun. Altminteri, ne-am fi îndepărtal <de el>. Oare faptul de a trăi în acelaşi mod rămânând de bunăvoie alături de <bine să fie lucrul căutat>? Prin urmare, dacă <cuiva> îi place cum trăieşte, este li m pede că nu mai caută ni mi c; deci stabilitatea pare <să se datoreze> faptului că este mulţumit cu cele prezente. Dar pentru <inteligenţa di vină> viaţa este plăcută fiindcă toate sunt deja prezente <în ea>, şi Încă prezente astfel încât să nu fie diferite de ea. Dar dacă întreaga viaţă <aparţine> acestei inteligente, şi încă este o viaţă clară şi perfectă, atunci întregul suflet şi întreaga inteligenţă vor fi în ea şi nu este lipsită de nimic, nici din viaţă, nici din inteligenţă. <Ea Îşi este>, deci, autosuficientă şi nu caută ni mic; iar dacă nu caută ni mic, atunci are în sine ceea ce ar fi putut căuta dacă i-ar fi lipsi t Are, deci, în sine binele ori ceva de felul acesta, numit viaţ ă şi inteligenţă, sau altcumva, vreun atribut al lor. I ar dacă aşa ceva este binele, nu va mai exi sta ni mi c dincolo de ele. Dar, dacă el există, este limpede că viaţa <va fi orientată> spre el, depinzând de el, dobândindu-şi exi stenţa de la el şi trăind pentru el, căci el este princ i piul ei . Aşadar, el trebuie să fie superior vieţii şi inteligenţei , căci astfel <cel ce îi urmează> îşi va întoarce spre el şi viaţa (un fel de copie a ceea ce este în <principiu>, conform căruia şi trăieşte), şi inteligenţa (un fel de copie a ceea ce este în <principiu>, orice ar fi, până la urmă, acesta). .

545


PLOT I N

1 1 7.) Tl ot)'v EO''tl XPEl TIOV '(w�� �jJ..q>povEaTcrrou xal aTI­ TalO''tou xat avajJ..apTJlTOU xal vou miv Ta EXOV't� xal '(w�� / ...... , ) , ,.. , , """" ...... naO'lle; xal, vou lTaVTOe;; Ea'\l ouv A ErWjJ.. E'\I TO TIO L llO'av TaUTa, xaL TIWC; lTOL �O'a '\l ; KaC, jJ.." cp a '\l� Tl XPEl TIO'\l , OUX ăTI E l O' L V o AOr LO'jJ..oe; En' ăAAO, aAAa O'TTpE'taL au'tou. ' AAAa 8El Ct'Va�T)'\Ial blei rE ăAAa TIOAAa xal aTl 'tO\JTW 'to aUTapxec; �x m:l'\l'tw'\I E�W EO"TlV' €XaO'Tov be CXUTWV 811Ao'Von EVbEEC;' )(al an ExaO''tov J.l. ETEl Al")<P€ xal jJ.. €'t€X€l 'tou aU-TO€Vo<; , oux CXl)'tO €'\I . T ( oL'V TO ot) jJ.ET€X€l, o TIOl €l au-ro xal el val XCXL OJ.l.OU TeX miv'ta; 'AAA' El ...., C/ ,... , "'" ( , , ,,, lTOLEl EXCXO"-rOV EL VCXl xa l "["D EVa<; lTapOOOl ct aUTapxEC; TO, nA�-8-oc; aUTOU xa t aUTO<;, 81lAO'\l6n lTOlll'tLXO'\l OOOla<; xat alrtapXElac; EXEl vo aUTO OU)( 0'\1 OOOLa, aAA ' €�EXE l va 'tau'tT}<; xal �nExEl va at.l'tapXEl� . ' A pX€l otv TauTa A€rOVT� clnaMax­ -{J�val ;"H ETl -h tlJ ux n W61vEl xal J..La AAov�"IO'we; otv XP-rl aU-n1'J 11<511 rEV '\I�O'a L cd�aO'av TIP� aUTO TIAT)PW-{J ElO'O:V w61vWV . Ou jJ..-rlV aAAa m:iAl v �nO:O'TEov, El TIo-8- € 'J Tl '\Ia npoc; T-rlV W8l va ETIw8-rlv EUPOL jJ.. E V . TdXa bE xal EX TW" 1îbll AEXlr€V'twv, El TIO�AaXl e; ne; ETIa&n , rEVOl TO. T{e; oLv WO'TIEP xaL v-rl €TIw6-rl ăAATI; 'Enl {t€oooa rap naO't TOl� aAlllr EO't )(al Wv J.l ET EXO� E " aA 11-8-wv ojJ..we; EXq> €Ur € l , El 'ne; �OUAOL TO El TIEl" xal 6La­ vOll-8-�'\Ial , ETIElTIEp 8El -n1V 8lavOLav, '( v a n Elrrn, ăAAO xal (iAAo Aa�El v' OUTW rap xal 8u���' €V 8e ndvTll &nA� 8l E'�0<5oc; TlC; �O''tl v; ' AAA ' apxEl XCLV '\IOEPWC; E<pa$aO'-{Jat: e:<pa ­ $cijJ.. Evo'\l 8E, a'tE E<paTITETal , miVTI1 jJ.. 118ev J.l.-rlT€ 6U'\IaO'-{Jal J.lTjTE O'xOAnV ăY€l v AEYEl v, OOTEPO'\l 8e nEpl aUTou O'UAAO­ rl'( EO' lral , T DTE 8e XP-rl E:W pCXX EV a l TIlO'TEUE l v, a Ta v � llJUxn E�a C<p '\lll e; <pw� Ad�TI' TOUTO ,cip nap ' aUTou xal aUTOe;' xaL L TaTE XP-rl VOjJ.. l'(El v TIapEl VCU , OTav WO'lTEP lrE� ăJ,)...oc; Ele; dLxo'\l )(aAouvT� n voc; EAlruJv <pWTlO'Ţr 11 jJ..T)<5' EA-{J w v oux E<pW nO'EV . O,hw TOL xaL �UXrl aq>WTl<JTOe; ălr €O� EXElVOU' <pwncrlrElO'a <Se EXE L , o E'(TjT E l , )(al TOUTO TO TEA� TCtAll''h '\IOV �ux n, E<pd�a<J-{Jal CPWTOC; EXEl VOU XCXl aUTW aUTO lrEciO'aO'�al, OU� , �� " ol 1: ' t'" A ' r" 1J', , " "\ , aUTO, all.lI.ou q>wn,. , all.lI. ou xal, (opafr.. . uL Ecpwncr-v ll, ou rap L 'touT6 EO'Tl v, o 8El -{JEacraO'-{J a l ' Ou8E rap �ALOV 8tci <p WTOe; ăAAOU . nwc; &v oL'\I TOU-rO rEvolTo(A<pEAE naV Ta . �

L

1

546


E N N EA DA a V-a, 3 (49 ),

( 1 7. J Ce este, aş adar s upe rior

17

prea În ţelepte, care nu se le are pe to ale u ne i vi e ţi i nt e l igen ţ c universale? Dacă răspundem : "cel care ,

unei vie ţi

i n ş al ă şi nu greşeşte şi unei intel igen ţ e care un i versale şi unei

l e-a

făcut pe toate'� alunci cum le-a Tacut?

,

Ş i , dacă nu va indica ce va

superi o r, ra ţ i on am cn tu l nu se va în depărta către al tce v a, ci va rămân e la i n tel i gen ţă Trebu i e, însă, me rs mai sus din multe al te <motive> şi .

<mai ales> fi i n dcă autosuficien ţa < i n te li gen ţ e i care rezul tă din fapt u l

eă este al cătuită> din toate l ucruri le îi v i ne din exterio r Or, fi eca re .

d i n tre aeesle l ucmri esle e vi dent incomplet şi, întmcât fiecare a l uat parte şi participă la lm ul însuşi 1 186 , nu e s te unul însuş i . Ce este, deci, cel

la care <fiecare> participă, care îl face să existe pe <fiecare> şi, o dată toate l ucnl r i l e? Dacă, însă, el face fiecare l ucru să exi ste şi <dacă>, prin prezen ţa unului, multipl i c italca in tql i ge n ţei şi ac easta

cu e l ,

însăşi sunt 'au losufiei ente, unul , deşi .

ee[" 1 287

."IlU

este fiinţă.

ci dincolo ele

şi di ncolo de autosufic i en ţ ă, este În mod evi dent c el ce produce fiin ţ a şi autosllfieien ţ a. Oare aj unge, putem să ne opr i m, dacă

am spus acestea? <Nu>, căci mai este sufl etu l Încă şi mai grell de gânduri . EI trebuie, prob ab i l , pl i n de d ure ri l e naşteri i , să n ască deja, l ansân d u se spre unu. Mai este nevoie, totuş i, să îl vrăj i m, dacă am ,

-

ar fi <un rem edi u> şi în cel e spuse deja, dacă ci n e va le-ar repeta incan tându-Ic.

găsi un d eva o fonn ulă magică împotri va d u reri i Dar poate .

Şi ee altă n ou ă fOnTIulă <am pu te a găsi>? Căci <sufletul>, care parcurge toatc adevămri lc, chi a r şi pe c e l e la care partici păm, le scapă totuşi dacă ar vre a să le expri me şi să reflecteze < I a ele>, fi i n dcă, pentru a spune un lucru, raţ i unea discursivă trebuie de fapt să îl i a

succesi v, căc i aşa · <se face> şi o desc rie re Or, ce fel de d escri e re <poate> fi pentru ce va absol ut simpl u? În schi m b, aj unge o ati ngere intelectuală; d a r, dacă <sufletul> a atins <s i m p lul > când îl atinge n u are deloe n i c i puterea, n i ei răgazul pe ntru a v or bi , e i abi a apoi poate refl c cta . I a acesta. Atunci trebu i e adm is că l-a văzu t, când pr i me ş te .

,

d i n tr-o dată lumină; căci această l umină <vine> de la unu şi es te ci

însuş i. Şi tre b u i e să socoteaseă că ci es le prezent când îl l umi n ează

ven ind 1 28 H, asemen i un u i ze u pe care cineva îl cheamă în casă căci, daeă n u el a r fi ven it, <sufletul> n u a r fi fost l u m ina t Astfe l , su fletul l i ps i t de unu este nelum inat; dar, i medi at ee a fost l u m i nal, el are ceea ee căuta, iar scopul adevărat al sunetu l u i est e să a ti n gă l u mina un u l u i şi să {) vadă p r in ea însăşi, iar nu p r in lumina altu i a, chiar pe ca, <lum i na> prin care şi vede. Cftei t rebu i e să vadă < l um in a> prin ca re este l u mi n at ; căci <n u vede> n ici so a re l e prin a l tă l u m i n ă . Ş i eLIm s- ar put ea întâm pla <aceasta>? Îndepărtează-le pe toale ! ,

.

547


1\( (7) nwc; d1TO Ţ�U 1TP0Ţo� IO J.l€"tCX "to TTPW"tOV }Cal TT€Pl 'tOU €'VO� /

, <t "

,. " " �l Ţl ,,Eo"Ţl Jl.ETCl" TO lTPWTOV , aVCLrXTJ E � EXElVOU ElVCll TJ ..... r 1 1 �, EU{tUC; 11 TJlv <lVCLrWr11'V €lT' €XEl VO oux TW'V ]J.ETCLSU €XEl 'V, xal ..... , 'Ta�L v El,.. \lCLL bEUTEPW"V xaL" 'TpL -rw"V, 'tOU ]J.E'V ElTl TO npWTO"V 'TOU """" , •

"" " 8EUTEp0U a'Varo Jl.E'VOU, 'tOU be TPl TOU €lTL TO 8EthEPO'V ,  El ]J.€'V " rap Ţl lTpO mi"VTw'V El 'Val CxlTAOUV TOUTO XCLL lTaVTW"V ETEP0"V 'TW"V ]J.ET' CLUTO, €<p ' EaUTOU O'V, ou Jl.E]J.l"'(]J.E'VO'V TOlC; alt' CLUTOU, xaL miAl'V ETEP0'V 'TPOlTO\l TOLC; ăAAOlC; lTCLPEL 'VCLL ' t"' " " " ,. � _Q. , c O'V O'VTWC; E'V, OUX ETEpO'V O'V, El Ta. e'V, xav ou oU'VCL]J.E'VO"V, tlJEU� XCLL 'tO ce'V il 'VCLl , oti ]J.1l AOrOb Jl.11bE ElTlO"Tfj]J.TJ, o 811 xal €lTEXEl 'VCL AErE'tal li. "VCLL ooolac; - El rap Jl.11 alTAou'V €O"TCLl O"u]J.�aO"Ewc; �Sw ncLO'11C; XCLL O"UV{tEO"EWC; XCLl <S'VTWC; E'V, OUX Ci'V apXrl El11 - atJTapXEO"TaTO'V TE -rw CxlTAOU'V li. 'Val xal ,..", ) lTPWTO\l alTa\lTW\I' TO rap TOL Jl.TJ lTpw-rO\l E\lbEEC; TOU lTp0 aUTOU, .... . .... . .... . , ,. ) ( ( ) '\ '\ v , C ' TO, TE Jl.11 CLlTI\.OU'V L'V 11 ,E<t� 'EXEl, TW'V E'V CLUTtp CLlTI\.W'V oEO]J.E'VO'V, , (, , T ' c ' ..... ,. " ,\ '\ ' " c El El11 "VW'V , o 011 TOLOUTO"V EV Jl.O'VO'V oEl EL val ' CLI\.I\.O rCLp TOlOUTO'V, ce'V Ci'V ElTJ Tel CL]J.<pW , Ou reLp b" O"W]J.CLTa AErO]J.EV 800, il TO E'V lTPWTO'V O"W]J.CL , OOOE'V rcip CxlTAOU"V O"wjJ.a, rl 'Vo­ Jl.E"VO"V TE TO O"WJl.CL, <lAA ' OUX âpXtl' 11 8€ apXrl Ct"'( E'VllToc;' J.Lrl O"W]J.CLTlXrl 8€ Ota-CL, aAA' O'VTWC; ]J.la, eXEL 'VO Ci'V €(11 TO TTPWTO'V , E'L ăpCL €TEP0'V Ţl ]J.ETeL TO 1TPWTO"V El11, OUX CJ.'V �Ţl CxTTAOu"V El11' E"V ăpCL lTOAAa EO"TCLl . nO{tE'V ot"V -rOUTO; ) A lTO TOU V

.....

(

'

"

)

V

,

548

....

l

I.

,

,..",

,


IV (7) Cum <provine> din cel prim următorul şi despre unu1 289 .R

( 1 .) Dacă există ceva dU ă cel pri m, el trebui e să provină d i n el fie

direct, fie să se reducă ' -90 la el prin n i şte intermedi ari , i ar cele de rangul al doilea ş i al treilea să v i nă În ordi ne, al doi l ea reducân­ du-se la primul, iar al treilea la al doi l ea. Căc i , Înaintea tuturor, trebuie să exi ste ceva s i mplu, d i feri t de toate câte <vin> după e l , exi stent în s i ne, neamestecat cu cele <deri vate> d i n e l , dar capabil l a rândul său să fie prezent altfel În cel elal te <l ucruri >. EI este cu adevărat unu, i ar nu un exi stent d i feri t <şi > apoi unu . Căci este greşi t c h i ar să <spunem> " u/lu l este"' 1 29 1 despre cel <care nu adm i te> "nici discurs, nici ştiinţă'" 1 292, dar despre care se spune şi că este "dincolo de fiinţă" 1 293. căc i , dacă nu ar fi si mplu, În afara ori căru i accident şi a oricărei com puneri şi nu ar fi unu cu adevărat, nu ar putea fi princi pi u cu totul autosufi ci ent, fi i n d si mplu şi primul dintre toate. Într-adevăr, ceea ce nu este prim 1 294 are nevoie de ceva anterior, iar ceea ce nu este simplu are nevoie de prezen ţa În el a unor <părţ i> simpl e din care să <se compună>. Un asemenea unu trebuie să fie u n i c, căci, dacă ar mai fi altu l l a fel , ar fi am ândoi unu. Căci nu vorbim, desi ur, espre două corpuri sau despre unu <ca> despre un corp prim 295 . Intr-adevăr, n i c i un cor nu este simplu, fi ind născut, şi nici princi piu, care este nenăscut' -96. Pentru că nu este corporal, ci un unu veritab i l , el trebuie să fie cel pri m . Dacă ar m a i fi ceva du ă c e l pri m , n u ar putea fi tot s i m p l u , ci ar fi u n u - m u l ti pl u 1 2 7. Dar acesta de unde <pro v i n e > ? Din cel

r:

q

549


PLOTIN

'JTpWTOU' OU reLp b" )CCncL ou\rruXlav, 000' &V €n EXEl vo lTa\lTW\I ctPX"', nW� OOV (hIO TOU lTPWTOU; EL T€A€OV €O"n TO lTpWTOV )CaL na\lTWV T€A€WTCnOV )Cal buvajJ.l� " npwTll, OEl C" ,.. , ' v" lTaVTW\I TW\I O\lTW\I ouvaTWTaTOV El \laL , )CaL TCL� all.II.CL� bUVcLjJ.€L� )Ca{}-ooov ouvaVTal jJ.LjJ.€lO"{}-CLL EX€l VO ,VO Ll b ' &v TWV ăAAW\I El� TEA€lwcrL V '( 11, OpWjJ.EV r€VVWV )Cal ou)C aV€xojJ.E\lO\l E<p ' eauTou jJ.EV€L \1, ctAA' €T€p0\1 lTOL OUV , ou jJ.O\lOV o TL &\1 'JTpoaLP€CTL \1 �Xtl ' a..AAeL )Cal ooa <pUEL ăv€u npoalpEO'€�, ( C' ' C' ' t' _C\. ' C' C' � ', I UXCL oE xal, Ta" CL..., jJ.ETuuLouVTCL €CLUTWV XUvOOO\l oUVCLTaL ' OLOV TO n'Op {}-€PjJ.CLlVEL, XCLl �UXEL 1) XLW\I, xal Ta <pap}.laxa b€ EU; tiAAo €Pi(f�€TClL dio\l a.LTa - nciv'ttX -n1\1 aPXTlv XaTeL bUVCLj.l.Lv a..1T0J..L ljJ.OUJ..L €VCL El� aLbLo-nŢtcL TE xal arai16TIŢra . n� 00\1 TO T€A€WTaTOV xal TO lTPWTO\l o:ra1TOV €V CLUT� crLCLL T) WO"TrEP <p{}-ovlieruv €aUTOU il MUVCLTIicrCLV, 1) nU\I'tw\I OU\laj.l.LC;; nWc; b' &\1 €Tl aPX" eLT]; ÂEl O." TL XCLL a..lT ' CLUTOU rE\I€O{}-UL , E( nE p €O'Tal Tl XClL TWV ăAAWV lTap' CLUTO'O rE UlTOOTaVTW\I' OTL j.l.€V rCLp alt' CLlrrou, uvaŢXT) , bEL 011 XCLL LljJ.lWTCLTO\} lL\lal TO ŢEVVW}.lEVO\l xCLL b€lJ-rEPOV EXELVOU TWV ăAAWV ăjJ.EL VO\l iL VCLL . -

,

v

\

[2. ) E't J..L €V ot\l CLUTO \l0� �v TO Ţ€VVWV, VOU EVOE€O"'tEPOV, TIPOOEXEO"TEPO\l b€ \lW xaL OjJ.Ol OV bEL El VCLl ' ETI€ l b€ ETrEXEl VCL VOU TO rEVVWV , \lOUV Et \lUL a..vciŢ)CT) ,  l ci "re oE ou vo'O�, ot EVEPiELci ECTLl VOTJO'L�; NOT]O"l«; O€ TO VOT]'tO\l opwO'a )Cal TIP0C; 'tOU'tO ElTLO''tpa<pELCTa xaL aTI' EXEL\lOU 010V a..TIOT€AElOUjJ.E\lT] 6:6PLO"TOC; J..L €V au'tl1 WCTlTEP OWL<;, OPL '(ojJ.€\lT] O€ uno TOU VOT)TOU , ÂlO xal ElPT]TClL ' 'EX T�«; aOp(O"TOU OucibO� XCLL 'tOU E\lO«; Tci eLo11 xal Ol a..P l{}-jJ.Ol ' TOUTO rap o vo'O«; , ÂLO OUX 6:nAo'O�, ctAAci lTOAAci, CTUV{}-€O"l v TE Ej.l.<pCLl VW\I, VOT]TIlV jJ.€\lTOl , XCLl TIOAAcX opWV 1l0T],vECTTl J..L € \I otv xal aUTOC; \l0T]'t6v, CJ.AAeL )CCLL \loW\I' OlO 000 1lcS11 :'EOLl oe xal ă,AAO -rw jJ.€T' CLUTO VOT)TO'\} . ) AAAeL TIWC; ano TOU v011TOU o \l0� otno«;; To V011TO\l e<p ' ECLUTO'O j.l.EVOV XCLl OUX 0\1 E\lOEE«;, WO"lTEP 'to opwv XCLL 'ta VOOUV - €\lO€€C; O€ '\ ' , ...... t"' Il. ) , lI.€yw 't0 VOOUV W«; npa«; €X€L VO - OUX ECTTL V mo\} CLVCLLO'v 11TO\l, ctAA ' fCTn v CLUTO'O miv'tCL EV CLUTW )CCLl CTUV aUTw, ncLVTT) OLCLXPl TlXO\l ECLU'tOU, ",wTl EV aUT� )CCLL Trci\lTCL EV CLUT�, xCLL h " ( ) , , _C\. ' ,.. )€V 110"€l OUO"CL )cCLTCLVOT)O"lc; CLUTOU CLUTO OlOV€l O'uvalO'v L

l

(

'

J

)

I"v

)/

L

5 50

L


ENNEADA

a

V-a, 4 ( 7 ), 1 -2

pri m : el nu <provine> întâm plător, <căci a tun ci ? unul nu ar mai fi principiul tuturor. Dar cum <se n aşte> din cel prim? Dacă cel prim este desăvârşit şi este, dintre to ate cel mai. desăvârş it şi este cea dintâi putere, el tre b u i e să fie cel mai puternic dintre exi stente, i ar c el e lal te puteri să îl i mite pe cât pot. ar, vedem că, şi dintre celelalte lucruri, cel care aj unge la desăvârşire naşte <ceva> şi, fără să îndure să rămână în sine, produce altceva, <şi> nu doar cel ce are capaci tatea alegeri i , ci şi cele care cresc fără o ai bă, ca şi cele neînsufl e ţ i te, dar care se comun ică cât pot pe sine: aşa cum focul �

încălzeşte, zăpada răceşte L �98, iar pOţ i un i l e l 299 ac ţ i on ează asupra altu i a confonn <naturi i > lor, căci toate i m i tă pe cât pot princ i piul În veşn i c i e şi În b u n ă ta te . Cum poate atu nci cel desăvârşi t şi bin e l e

fi ge l os \ 300 pe sine, sau nepu­ tinc ios, deşi este puterea <producătoare> a tuturor? Cum ar mai fi el pri ncipiu? Ceva trebu ie, fără îndo ială, să se fi născut şi din el, dacă va fi să cxiste şi vreuna din celela1 te <real i tă ţ i> care pro vin d i n el, c ă c i el e tre b ui e să <fi proven i t> d i n e l . Atunci , cel născut trebuie să fi e foarte venerabi l şi, fi i nd al doi l ea după el , <trebui e> să fie mai bun decât celelalte lucruri . pri m s ă rămână Î n sine, c a ş i cum a r

[2.) Dacă <princ ipiul> generator ar fi fost e l însuşi inteligen ţă, <ceI ce i-ar unna> ar tre bu i să fie mai lipsit \ 301 de intel igen ţă, dar foarte apropiat şi asemănător c i . Dar, fi i ndcă <principiul> gen erator este dincolo de in te l i gen ţă, <realitatea următoare> trebuie să fie o intel i gen ţă. Totuşi , de ce <pri ncipiul generator> nu este o inte l i gen ţă al cămi act să fi e gândi rea? Gândirea care vede intel igibilul şi se întoarce spre el, parcă m aturizat ă şi desăvârşită de el, este ea Însăşi n edefin ită, ca o privire, fi ind Însă definită de intel igibil . De aceea se şi spune: din diada n cd e fi n i tă şi din unu <provin> fonnel e şi numerele, iar aceasta este intel igen ta D 02 . De aceea, <intel i gen t a> nu este sim Iă, ci ea este m ulti plăl3 03 pentru că se manifestă Într-un compus i 04, chiar dacă intel igibi l . Desigur, şi ea este ceva i nteligibil, dar este şi ceva inteligent, iar de aceea ea deja este doi . Iar, prin faptul că <vine> după unu, ea este şi un int el i gi bil diferit. Dar cum <se naşte> a ceastă inteligenţă din intel i g i bi l ? I ntc1igibiluI I 305, răm as în sine rară a ti l i psi t de ceva (aşa cum este cc l ce vede şi cel care gândeşte, căc i îl numesc "lipsit"" pe cel ce gândeşte fa ţă de inteligi bil), nu seamănă cuiva lipsit de sim ţire, ci toate sunt ale lui, În el şi Îm preu n ă cu el. EI se poate distinge total pe sine, În el este viaţa şi În el sunt toate, iar autoîn ţ elegerea sa este el însuşi . Ea are l oc ca pri ntr-o perce p ţ i e i n t i m ă în veşn ic

551


PLOTIN

O"tcLcr€L CLL O(tp l<a l VOTjcr€l €'t€� il l<aTa TTlV vou VOrpL v , E'e ,... , J ".." , ""' "tl OUV jJ.€VOV't� au"tou €V au'tw rL V€"tcu, cur CXU"tOU TOU'tO r(V€'tal, <SLav El<€l va jJ.C{).LC)t'U � �ă E<JTL , MEVOV't� oOv au"tou EV "tW OLX€lW Tj{t€l E� au"tou jJ.EV TO Ţl VOj..L EVOV YlVETal , jJ.EVO�'t� oE \ lV€'tat . 'E Tf€ l otv EXEl � pE 'Jl VOrrIDV, "t0 Yl , , , 1: ' " ... " t' VOjJ.€VOV TL, \I€Tal VOT\crLc;" VOT\crtC; o€ oooa xaL, VOOOOCX a<p ou Er€V€TO - ăAAO rcip OUl< EX€l - \l0Uc; Ţ LYVE TCX l , ă,AAO olov volŢtO\l l<CXl OlOV EX€l vo l<CXl jJ.ljJ.1lJ..lCX )(aL €l&wAOV El<ElVOU , 'M ).d � }lEVOV'tOC; El<€L vou rl V€TCXl; 'E V€PŢ€ L CX 1, j..L EV E<JTL 'tTlc; OUalcxC; , 11 El' EX T�� oUO"(cx� E X cXO"TOU ' )(CXl h jJ.E\I 't�C; oocrLae; CXU"to EO"TlV EV€P"'(ELCX El<acr"tO\l , h Se a1f' El<ElVT}c;, \1v S€l 1fCXVTl �lfEO"{)-CXl ES avcXrx:� E't€pa\l ofxrcxv CXUTOU' alOV xcx l E1fl TOU lfU� h jJ.€v Tle; Ecrn CTUjJ.1fAllPOOOCX n1V OOOla\l {tEPjJ.6rr}f;, h SE a1f' €xE(vr� �11 "'(L vOj..L Ev11 €V€PYOUVT� €l<ElVOU -rTlv cr Uj..L<J> UTOV -r1i OUo-LCX EV TW jJ.E V € L V 1fUP , Ou"'["w O" l<Ul<El ' l<al 1fOAU " , .... ", L , """'"' ) ) 1fpOTEpOV €l<€L jJ.EVOVT� CXUTOU €\I TW Oll<€lW ll{tEl El< � EV CXUTW 'tEA€L6tT1T� l<CXl cruvo� EV€pr€LCXe; � Ţ€VV�€lO"a EV ­ L EPYE L CX UmS<JTacrL v Acx�oooa, ă.T€ El< jJ.€rcLAT}c; SUVcL}lEWe;, " , � , -Q. � , ( � , jJ.EŢLO"TTJC; jJ.t:V OUV CX1fCXO"wv, ELc;' TO, EL� VCXl xal OUO"LCX\l lll\.v EV ' El<El vo ŢCXP E1fE-l<€L \lCX OOOlCXC; �V , KCXl El< El \10 jJ.€V &U\lCXjJ.LC; 1fcX\lTW\I, TO Se �" Tel 1fcLVTCX , E'L OE 'tOUTO "tel 1fcL\lTa, €l<El \10 " E1f€X€L \lCX 'twv 1fcxv"twv' €1f€X€ L \Ia apcx 000 l CXC; , l<al €L "ta 1fCXVTa, 1fpO bE mxv"twv "'["o....,EV ou TO '(O"ov"'"�Xov 'talC; 1facrl, l<CXl TCXULŢl OEl '1 ) , ,.. ) , r €1f€XEL \lCX EL VCXL Tl1<; OOO L CXC; , T OUTO oE' l<al, VOU' €1f€l<€L VCX apcx , 'f ' � .s: " , ' ! . !: ' .... .... ,, ) .... T ' "tL \lOU, o ŢCXp OV OU VEl<p0V OuoE ou �W11 OuoE OU VooUV' VOU<; &i\ l<CXl OV "tauT6v, Ou YeLP TWV 1fpay jJ.ci'twv b VO� - Wcrn€p h aXcr{tTJO"Le; TW\I cLLcr{tllTWV - 1fpOOVTWV, aAA ' aUTO<; \lO� Tel 1fPC[Yj..L aTCX, E(1f€P j..L" ELbTj CXUTW\I l<OjJ.L'(€TCXL . nO{tEV rcXp; 'MA ' €\lTcxu{)-a jJ.€TeL 'tWV 1fPCXŢjJ.ciTWV XCXL TCXU"tOV CXUTOle; l<CXl €\I' l<CXl " €1fLO"TIÎJ..L 11 oe "twv ăv€u UAT}c; Tci 1fpcirjJ.cxTa. ;

)

)

/

.....

_

>

)

/

'

>,

)

)/

;

...

_

,

"..,

552

.....

"

)

>

"

/

)


ENNEA DA a V-a,

4 (7), 2

repaus şi într-un mod de gândire diferit de gândirea intel igen ţei . Atunci, dacă ceva s e naşte p e când <inteligibilul> rămâne î n si ne, e l se naşte din acel intel i gibi l , pe când el este în cel mai mare grad ceea ce este 1 306. Aşadar, deşi <intel i gibilul> "rămâne În starea proprie" 1 307 , cel născut se naşte din el , dar se naşte pe când <intel igibilul> rămâne. Deoarece el rămâne intel igi bil , cel născut se naşte ca gân dire. Dar, fi i n d o gândire şi gândindu-se la cel din care s-a născut (căc i nu are al t <obiect» , <şi> ci devi ne o intel igen ţă, un fel de alt inteligibil, asemănător primului, o copi e şi o imagine a l ui Dar, cum de se n aşte el, dacă <intel igibi lul> rămâne <neschi m bat>? Fi ecare <l ucru are> un act al substan ţei <sal e> şi unul <derivat> din substan ţa <sa>1 3 08, Actul substan ţ ei este <lucrul> însuşi , pe când <actul deri vat> din substan ţ ă este cel care trebuie să îi urmeze ori căru i <lucru> 1 309, deş i este deosebit de el. La fel , în cazul focului, exi stă o căl dură care îi constituie substan ţ a, pe când cea <care deri vă> din prima se n aşte când focul îşi rea l i zează <actul> inerent substan ţei <sale>, rămânând <însă neschimbat> ca foc . La fel este şi acolo sus, şi al es acolo: pe când princi pi ul "rămâ1le Î/l starea oprieu l 3 1 0 , din per fecţ i unea şi din actul său inerent a apărut 1 3 1 actul generat, care, <proveni nd> dintr-o mare putere, cea mai mare di ntre toate, a a uns să existe şi să ia fi i n ţă. Căci <principiul> era "dincolo defiillfă" 3 1 2. .

fr

­

El este puterea <producătoare> a tuturor, pe c ând cel ăl al t este dej a toate <l ucruri l e>. I ar dacă acesta este toate, acel a este dincol o de toate, deci "dincolo de fiinţă". Dacă acesta este toate, i ar unul este înai n tea tuturor; nefii ndu-Ie egal , el trebuie să fie şi din acest m oti v "dincolo de fiinţă", Ceea ce <înseamnă dincol o> şi de inteli gen ţ ă; pri n urmare, există ceva dincolo de intel igen ţă. Căci fi i n ţa nu este un cadavru, nici nu este li psi tă de via ţă sau de gândire, ci i n tel igen ţ a ş i fi i n ţ a sunt identice. Căc i intel i genţa nu are obi ecte preexistente (aşa cum senza ţ i a are sensi bilele), ci intel igen ţa însăşi este obiectele ei , de vreme ce nu ia formele l or <de altundeva>. De fapt, de unde <le-ar putea lua>? Or, ea este ai ci Împreună cu obi ectele sal e, iden ti că şi una cu ele. De al tfel, şi şti i n ţa celor i m ateri ale este <i denti că> cu obiectele ei 1 3 1 3 .

5 53


)

(/

"V

)/

.....

(3 2). OTl OU)( e'(w TOU VOl} Ta vOllTeX xal lT€P l Ta,a{}-ou

V

1 1 . 1 Tov vouv, TOV aA 11{)-� vouv XCLi: OVTW� , &p '. Ci:\) L L � <pall1 �EucrEcr{ta( 1TOTE XCLl jJ."rl ni OVTCL bo� cicr EL v; O Uba jJ.w� . nw� rap âv ELL vouC; a\lOl1TaCVWV E'(l1; LlEL tLpa aUTOV aEi: €L OE Va L XCLl jJ.l1bE\I E1TL Aa{)-Ecr1'tCLl 1TOTE , T"rlV bE E'Cbl1crL V aUTW J..L 1lTE E'LXci'{ov"'Cl El VCLL p:rlTE ajJ.<p (�oAOV jJ.l1b ' CLL 1T ap ' ăAAO� t' ,, " " ); , C' '' C' " , C' ;� al CL 1TOo EL �EWC; . K al ,CLp EL OlO\l axoucrCLVLL . O"U TO L VUV OUaE Tl va TU; <pCLL 11 bL ' anOb E l 'gEW� , aAA ' oLv CLUTO{)- EV aUTW E\lCLpr� n \1 ' El \l a L . KalTOL o AO,OC; <Pl1crl 1Ta\l Ta · 1TWC; Ţap X CL� b L OP l El TLe; Tci. TE aUTo1'tEv Ta TE jJ.1l; 'AAA ' oLv, â cr ur ­ XWPOUcrL V CLUTO{)-E\I, 1T01't EV <P1lcrOUcrL TOlhwv TO €\lap,E� aUTW � 1TapEl VCLL ; n O{)-EV OE aUTW nlcrTL v, OTL OUTW� EXEL , 1TapE� E TaL ; 'ETIEl XCL L Tci E1T t T�C; aL cr{)-1lcrEWC;, â 8"rl 80XEl ) , ......, / ) / , , TI10"TL V JEXEl V )EVCLp,EO"TUTl1V , U1TL cr'tEl TUl , jJ.11 1TOTE om( EV TOLC; U1TOXEL jJ.E\lOLC;, aAA' EV TOLC; 1Ta{)- Ecr L V EX El Tl1\l boxoucra\l \.mocrTacrL V XUl vou b EL il O l CLV O l CLC; TW\I Xpt \lOU\lTWV· E1TEl } ) XCLl cru,XEXWPl1jJ.EVOU EV TOLC; U1TOXE LjJ.E\lOL� El \laL CLL cr {)- l1TOLC; , GJ\I a\lT L Alll!JL V " aLcri}-11crLC; 1TOl TIcrETaL, TO TE ŢLVWcr­ XOjJ.E\lO\l bL ' cLL cr{)- T1crEWC; TOU 1TpciŢ jJ.CLTOC; E'CbWAO\l EcrTL XCLL OUX CLUTO TO 1Tpa,J..L U h cllcr{)-l1crLC; ACLjJ.�civEL · jJ.E\lEL ,cip EXEl va E�w . (O 811 vouC; ŢL vwcrxwv XUL Ta VOl1Ta rl vwcrXW\I, EL jJ.EV E TE PCL O\lTCL iL VWcrXEL , 1TWC; jJ.Ev &\1 crU\lTUXOl CLUTOle;; ,

/

)

C

554

/


V

(32) .

Că inteligibilele nu sunt în afara inteligen ţ ei şi de spre bine

1 1 1 . Oare se po ate spune că i n te l i ge n ţ a, intel igen ţa adevărată şi care există în m od real, se Înşală vreodată şi va crede ceva ce nu e x i s tă? N i c i decu m . Cum ar ma i fi o intel igen ţ ă, dac ă este l i psită de ea? Ea treb ui e să ştie mereu, să nu u i te niciodată şi să nu pos ede şt i i n ţ a făcând ipoteze sau în mod ec h i v oc , nici ca şi cum ar fi auz i t- o de l a al tc ineva; deci nici pri n d em on s tra ţ i e . Căc i , c h i ar dacă s-ar spune <că i nte l i ge n ţ a ştie> unele lucruri pri n demonstra ţ i e, <ar tr ebu i > să mai exi ste al tele care să îi fie ev i d en te de la s i n e . De fapt, raţ i onam entul arată că toate <obi ectele i n t el i gen ţ e i sunt aşa>: într-adevăr, c um s-ar putea separa cele <evi dente> de la s i n e de cele c are nu sunt'? Atunci, de unde se va sus ţ i n e că le vine eviden ţ a <ob i e c tel o r> in te l i gen ţ e i despre care se admite că sunt <ev ide nte> de la sine? Şi de u n d e va dobândi < in tel igen ţ a> convingerea că l u cru ri l e stau astfel? N i c i cu obi ec tel e senzaţ i ei , ce par să ofere cea mai fennă c onv i n gere, nu suntem siguri d ac ă ex i s ten ţ a care n i se înfăţişează aparţine de fiecare dată su bs tratur i l or, sau afectări lor <lor>. De aceea e s te nevoie de o i n t el i ge n ţ ă sau de o rat iu ne di scursivă care să deci dă; căci, chiar dacă se admite că <a cea exi s ten ţ ă aparţi ne> s u bstratu ri l or sensibilelor ce îi stau la bază şi a căror rece ptare o pr od u ce senzaţia, ceea ce este cunoscut prin senza ţ ie este o im ag in e a l ucrului, iar senzaţia nu percepe l ucrul însuşi, căci el rămâne exterior 1 3 1 4 . Cum ar putea atunci i n t el i gen ţ a cunoscătoare, care cunoaşte i ntel i gi b il e le , să le întâlnească, dacă ea le cunoaşte ca fi ind diferite <de si ne>? 555


PLOTIN

'Ev8EXE'tCll rap jJ.�, WO'TE EVbEX E'tCll J.111 rlVW C:XElV il TOTE OTE O"UVE't UXE, XCll OUX ClEl E�El 't11v rVWO"l v " E'l oE O"UVE'( EUX{)-ClL <PriO'OUO'l , Tl TO crUV€'( EUX\tCll Too'torE nEt TCl xCll dl V O�O"E U ; TU1TOl EO"OVTCll " El oE TOUTO, >CCll E1TClxTol XCll lTATJra( " nWC; oe XClL TU1TWO'ET<Xl , 11 TLC; TWV TOLOUTWV "h jJ.opc.p1l; KClL " VOTJO"lC; TOU €�W WO'1TEP "h a'(O'{)-11O"l C; " KClL Tl bLolO"n 11 T� O'jJ.u<poTEpwv aVTl ACljJ.�dvEO'{)-Cll j n WC; 8e xaL rVWO' ETCll , on CLVTEAci�ETO ov'tWC;; nWC; bE, OTl UTCl{)-OV TOUTO " " !: ' '\ ' ) ",\ '\ T) on >CClI\.OV T) olXCllOV ; VE Xa,O"TOV rClp TOUTWV cll\.I\.O ClUTOU, ( ".." , ) , f"" , >CCll OU>C EV ClU'ttp Cll 'tT)C; XplO"EWC; ClpXCll , au; lTl O"TEUO"E l , aAAa )cCll CltJ'tCll E�W, XCLl � aĂ:tJ{)-Ela €XEL " El TCX xaxEL va uVClLcr{)-T)'tCl )cCll ăjJ.OlpCl '(w�C; >CCll: vou, 11 VOUV E X € l . Kal El vouv €XE l , ăJ.1Cl €VTClu\ta ăjJ.<pw, xaL TO eXAll{)-EC; wOL, )(aL b .... ...... f"" , 1TpW'tOC; VOUC; ou'toC;, )cCll E1Tl TOUTOU '(llTllcr0J.1EV , 1TWC; EXEl T) €v-rau1'ta CLA�\tEla, XCll TO VOT)TOV >CCll b VOUC; E'l €V TW cxirrw L, ( " ' (' ), "'" , ) / 1. J.l.EV xal CljJ.cl, 800 8E XCll ETEpa, T) 1TWC;; El b ClV0T)TCl >CCll ăY EU '(w �C;, "rC ăVTCl; Ou Tap 8" 1Tpo'taO'ElC; OUb€ Cx�lWJ.1Cl'tCl oUbe AEXTd' 11011 rap âv xaL CluTa 1TEPl ETEPWV AErOl, XCll oux aUTa Ta OVTa E( 11, OlOV -ro 8 ( XClLOV XClAOV, ăAAOU TOU bLXClLOU xaL TOU XClAOU OVTOC; . E)l o' anAa c.p-rlcroUO"l, OLXClLOV XWPlC; XCll XClAOV, 1TPWTOV jJ.€V OUX �V Tl 000 ' EV EVl 't0 " , ' ,\ ,\ ' !: ' - XCll, oL EO'1TClO' J.1EVOV V0T)'tOV EO'TCll , Cll\.l\.a ExaO"'tOV " K Cll' lTOU XCl'ta 'tl vac; bl eO"1TaO'-ral 't01TOUC;; nWC; be ClUTOLC; O"UV'tEU�ETCll b VOUC; 1TEpl \tEWV; nWC; bE jJ.EVEL;"H EV TW ao-rw 1TWC; jJ.EVEL ; TCvCl 8' OAWC; jJ.opc.p11v 11 'tU1TOV ��El ; tl J.1� WO'1T � P arcLAjJ.aTa EXxE ljJ.Eva xpuO"a 11 ăAAT)C; n v oc; UArţ; tmo Tl voC; 1TAcLO"TOU 11 Tpac.pEwc; 1TE1TOL lljJ.Eva; ,AAA ' El TOUTO, b \tEWPWV VOUC; cilO"\tT)O'lC; eO"Tal . Llla -rl be 'to jJ.Ev EO'Tl TWV TOLOUTWV !: ",\ '\ ' CTTOV oE !: " 1TClV'tWV )EXE l VO· El , TO, o!: ' cll\.I\.O oL XCllOOUVll, ' Tl ; M €rl Tap >CCll an jJ.cLAlO"'tCl 80lT) nc; 'tCluTa E�W El VCll XCll TOV VOOV ClUTa OUTWC; EXOVTa {)-EWPEL V, tLVayxaLov ClUTW J.l-rl-rE 't0 ... ) "'" " , ) t"" " ClAT){)-E<;' aUTWV EXEl v bl EtlJEUO'\tal 'tE EV a1TaO"l V OlC; {)-EwpEl " Ta J..L € V rap aAll{)-lva âv elll E )C EL va' {)-EWP-rlO"El TO(VUV au'ta OUX EXWV aUTei, E(bwAa be au"l'wv EV -rTI TVWO'El TTI TOlauTTI " L , .l ACl�WV . To TOL VUV aATj\t l vov OUX EXWV, ElOWACl 8E TOU CxATj{)-OUC; 1TClP ' ClUTW Aa�wv Ta tlJEUb� E� EL xai: OUoev aAT)\tec; " "

v

,

)

)

I"v

)

,

,

,

>

"

,

J

v

>

"""'"'

,

,

,

,

)

c,

"

L

5 56

"

>,

(


ENNEADA a V-a,

5 ( 3 2), 1

Căci ar putea să nu <l e întâlnească>j încât ar putea să nu le cunoască, sau <să le cunoască doar> când le întâlneşte, fără să aibă mereu cunoaşterea lor. I ar dacă se va spune că <inteligen ţ a> a fost legată <de inteligibile>, ce este această legătură? Apoi, gânduri le vor fi n işte amprente; dar atunci ele ar veni din afară şi s-ar imprima <în i nteligenţă>. Dar cum poate apărea amprenta, sau care este fi ura lor? I ar gândirea, asemeni senzaţiei, <va avea un obi ect> exterior\ . 5 ? Şi ce le va deosebi, pe lângă faptul că <gândirea> sesizează <obiecte> mai mici <ca sensi bi l itatea>? Şi cum va şti că le-a sesizat cu adevărat? Or, cum <va şti> că <obiectul cunoscut este> bun, sau frumos sau drept? Căci fiecare dintre acestea ar fi ceva diferit de <inteligen ţă>, iar principiile de judecată În care să ai bă Încredere nu s-ar afla În ea, ci şi ele ar fi În afară, unde ar fi şi adevărul . Apoi, <intel igibilele> sunt fie l ipsite de sensibili tate, de vi a ţ ă şi de inteligen ţă, fie au intel igen ţă. I ar dacă au intel igen ţă, vor fi aici ambele, şi adevărul , şi această intel igenţă primă. Vom cerceta atunci cum există adevărul de aici şi dacă inteligibilul şi inteligen ţa se află în aceeaşi <realitate> şi există deodată, deş i sunt două reali tăţi diferi te; sau <al tfel> cum? I ar dacă <inteligibi lele> sunt lipsite de inteligenţă şi viaţă, ce existente ar mai fi? Ele nu sunt nici "prem ise" 1 3 1 6 , nic i "axiome", n i ci "exprimabile 1 3 1 7, căci atunci s-ar referi şi ele la l ucruri diferite <de ele>, şi nu ar fi ele însele existentele, ca în <enun ţul> "ceea ce este drept este frumos " 1 3 1 8, dreptul şi frumosul fi i nd di ferite <de enun ţ>. I ar dacă ar spune că dreptul şi frumosul, <fiecare> separat sunt <realităţi> simple, inteligibilul nu ar mai fi ceva unic şi nici nu s-ar mai găsi În ceva un ic, ci fiecare <inteligibi l> s-ar separa <de celelalte>. Dar unde şi în ce locuri să se fi separat? Şi cum ar mai întâlni inteligenţa intel igibilele, dacă ar al erga în jurul <lor>? Cum ar mai rămâne ea nemişcată? Sau cum ar mai rămâne ea în sine? Şi, în general, ce figură şi amprentă ar avea ea? De nu cumva <inteligibi lele> se expun ca imagini le din aur sau din vreun al t materi al, făcute de vreun sculptor sau pictor. Dacă ar fi aşa, inteligen ţ a care le contemplă ar fi senzaţie. De ce, apoi , unul dintre <intel igibile să fie> dreptatea, altul altceva? Dar dintre toate cea mai i mportantă <obiecţi e> este: dacă s-ar sus ţ ine 1 3 1 9 că <intel i g i b i l e le> sunt total exterioare şi că inteligen ţa le contemplă în aceste condi ţ i i , ea nu ar trebui să posede adevărul despre ele, ci să se înşele în tot ceea ce contemplă. Căci intel i gibilele ar fi <real i tăţile> adevărate <şi>, într-o asemenea cunoaştere, pe ele le-ar contempla <inteligenţa>, fără să le posede, dar sesizând i magin ile lor. Dar, dacă nu ar poseda ad evărata <real i tate>, ses i zând, însă, în sine i m agi n i l e ei , ea ar avea parte doar de <realităţi> înşel ătoare şi de nimic adevărat .

..

557


PLOTI N

E'L jJ.€\I ot\l E'1 01ÎC1E L, OTl ni '-lJEUO� €XEL , OjJ.OAOyTlC1E l ăjJ.OlpOe; cXA T)1)-E lo.e; El \lo.l ' E'l O€ )(o.L TOlno cXjVoijC1El XCXL DL TlC1eTcxl TO cXAT)1)-Ee; €XEL \1 OU)( €XW\I, Ol nAacTlo\l €V cxu'n:J Ta \jJ€UOOe; jE\lOjJ.E\lO\l nOAU Tlle; cXAll1)-ELcxe; CXUTO\l cXlTOOTijC1�l . Ll L a TOUTO jap XCXL €\I TCXle; alC11)-ijC1EC1l \1, dL jJ.CXL , OUX €\lEC1Tl \1 cXA ij1)-ELCX, cXAAa bO�CX, OTl lTo.PCXOEXOjJ.E\lT) XCXL OLa TOUTO oo�CX OtC1CX ăAAO no.po.bEXETo.l elAAOU O\lTOe; EXE L\lOU, ES ot TOUTO â ncxpCXbEXETo.L €XEl , E't ot\l jJ.-rl cXATl1)-ElCX 'E \I TW \lW, ot)TDc; jJ.€\I b TOLOUTDc; \lOUe; 01JLE cXA�1)-E lCX EC1TCXL OUTE cXA �-\tE(CX \lOUe; OUTE c "'"' OAW� \lO� )eC1TCXl . )AAA OUOE cxAAoih nou 11 cxA111)-ELCX EC1To.L . / / ,

)

"

,

'"

(

)

'"

L

/ )

(2.) Ou TOL\lU\I OEl OUTE €�W 'tcX \loT)'trt '(T)TEl \1, OUTE TUlTOUC; €\I T� \1 0 TW\J O\lTW\I AEjEl \1 El \lo. l , otJ'tE TIie; cXA T)�E La� , , o.j\lWC1Lo,\I TE 'TW\I \lOT)TW\I lTOlEl \1 Xo.L, o.nOOTEpOU\lTo.e; o.UTO\l a\lUmXp�La\l )(aL €n aU'TO\l 'TO\l \lOU\I cX\lo.l PEl \l . 'AAA' E'LlTEP )(CXL j\lWC1l \1 bEL xaL cXAij1)-ELa\l E'LC1cijEL \1 )(CXL TcX O\lTa TllPEt \1 )(CXL YVWC1L \1 TOU TL E)(o.C1TOV 'E C1Tl \1, cXAAa jJ.Tj TOU lTOtov TL E)(CXC1TO\l, CiTE E'(&uAOV o.UTOU xaL '( xVoe; 'LC1XOVTo.e;, cXAAa jJ. 11 CXUTa EXO\lTae; )(CXL C1UVOVTCXe; Xo.L C1UjXpa�E\lTCXe; aUTOle;, TW , "\ -Q. l VW VW ouTEO\l To., ncx",'to.. \ I:� / c: / T), XCXl CXl\.lllJ / OC/UTW jap ' o.v )(CXl" ELaEL aAll1)-lv� iLOELll, XCXL OUO ' &\1 ElTLAci1)-OLTO 000 ' &v nEplEA1)-OL �llTWV, XCXL h elAij1)-ELa €\I CXUTW xaL Eopa EC1Tal TOle; ot)(H XCXL '{1lcrETaL Xo.L voijC1El . c 'A OTJ nd\lTa nEpL Tijv jJ.cxxapLWTaTIlV <POOL v OEt tmapXEl v' -ll lTOU TO TLjJ.lOV xaL C1EjJ. \10\1 EC1TCXl ; KCXl jap at OIJLWe; 000' cXlTOCEl� EWe; CEL OOO€ lTL C1TEWC;, OTL OIJLWe; , OUTWe; (/ CXUToc; jap XCXL, E\lapjlle; aUTOe; aUTW - XCXl El Tl lTpO o.UTOU, an €S o.U'TOU, )(aL E'( Tl jJ.ET ' 'EXEl \I�, OTL o.UTOe; - Xo.L OooELe; nlC1ToTEpOe; aUTw lTEPL exUTOU - )(CXL OTL €XEl TOUTO XCXL OVTWe; .'/QC1TE xaL h OVT� elAij�ElCX ou C1UjJ.<pw\loooa elAAw cXAA ' Eo.U-r-n , XCXL OooEV ncxp ' aUT"v, ăAAO AEjEl , elAA â AEjE� , XCXL EC1n , XCXL o EcrTl , TOUTO )(CXL AEjEl . T(e; &\1 ot\l EAEj�E LEj KCXl lTo1)-Ev O'(C1EL TOV EAEjXO"'; E'te; jap TCXUTOV o <pEpOjJ.€VOe; EAEjXOe; TW lTpOEl nOVTL , xciv )(0jJ.LC1Ţl � elAAo, <pEPETCXl Ele; TO\l Esapxlle; El nOVTa )(aL EV €C1TL v' ou Ljap elAAo cXAll�EC1TEPO\l ci\l EUpOLe; TOU aAT)1)-oUe; . -

)

)

'"

--

-

-

}

,

--

"

)

'

)

'

{

--

,

)/

,

'

[3.) M (o. TO(VUV <pOaLe; aULTJ tw.l v, \lOUe;, Ta ăVTa ncivTa, h aATl1)-ELcx' El CE, 1)-EOc; ne; jJ.Ejae;· J.l.a.AAOV O€ ou ne;, cXAAa na.e; 558


E N N EADA

a

V-a.

5 (}2), 1 -}

Dacă ar şti, aşadar, că are ·parte de <real i t ă ţ i > Înşel ăto are, < i n te l i ­

gen ţ a > ar recunoaş t e c ă este l i psi tă de adevăr. D a c ă ar i gnora ş i faptu l ac esta ş i ar socoti că posedă adevărul fără s ă îl a i b ă , atunci

înşel ă c i u nea

,

deven i tă dublă, ar îndepărta-o <şi mai> mult de

adevăr. De aceea, cred, nici în se n z a ţ i i n u se află adev ăr, ci o p i n i e ,

fi i ndcă <sen s i bi l i tatea>, fi i nd receptivă şi fi i n d d e aceea opini e l 320,

rec ep te a ză ceva, pe când lu crul de la care are ceea ce a receptat

este altce v a . A ş ad ar, dacă nu e x istă adevăr în i n te l i ge n ţ ă, acest fe l de i n tel i gen ţ ă nu va fi adevăr, n i c i i n tel igen ţ ă veri ta b i l ă şi m C I

m ă c a r i ntel i gen ţ ă . D a r n i c i ade vărul nu va mai fi al tundeva. 121. Nu trebuie, dec i , să căutăm intel igibilele în afara <inteligen ţei>, n i c i să spunem că ele sunt amprentele exÎ stentclor în i n t e l i gen ţ ă, sau, l i psi nd-o pe ea de a dev ă r, să facem i m po s i bi lă cunoaşterea şi exi sten ţ a intel igi bilclor, pentur c a apoi s ă suprimăm inteligen ţa însăşi . Dar, dacă trebuie să includem <în intel igen ţ ă> cunoaşterea şi adevăntl şi să păstrăm <în ca> exi stentele şi cunoaşterea a c e ea ce este fiecare (însă nu <doar> a cal ită P i fiecăntia, căc i am avea <doar> o imagine şi o unn ă a <lucru l ui>, fă ră a avea <lucrurile> inse le şi fără a fi uni ţi şi amesteea ţ i eu ele), atunci trebu ie să i le acordăm i ntel i gen ţei adevărate pe toate. Căci astfel ar putea să le şi cunoască, ba chiar să le cunoască cu adevărat şi să nu le uite şi n i c i să le caute împrejur; a dev ănt l va fi în ea şi ea va fi sediul existcntelor, iar ele vor trăi şi vor gândi.Toate acestea trebuie să existe într-o asemenea natură feri c i tă ; altminteri, unde va mai fi ceea ce este preţ ios şi venerabi l D2 1 ? Şi astfel, încă o dată, ea nu are nevoie de vreo demonstra ţ ie sau de vreo garan ţ ie că este astfel (căei ea însăşi este astfel şi îşi este sieşi evi dentă), iar dacă cxistă eeva anterior ei, <ea ştie> că <provine> din el, iar dacă există ceva după acela, <ea ştie> că <este vorba de> ea însăşi (şi nimeni n u îi poate fi mai bun garant în c e o priveşte) şi eă acesta exi stă acolo şi îneă în m o d veritabi l . Astfel , nici adevărul veri tabil nu stă în acord cu al tceva, ci cu sine, şi n u mai splme al tceva În afară de sine, ci ceea ce spune şi este, iar ceea cc este, aeeea şi s pun e . Prin unnare, cine ar putea să îl contrazică? Şi dc un de i -ar veni în minte obieq ia? Căci obiecţia ar coi n c i d e cu ipoteza i n i ţ i ală şi, chiar dacă ar fi prezentată c a nouă, ar conduce l a enun ţul ini ţ i al, cu care face una; căc i nu ai putea găsi ceva mai adevărat ca adevăm l.

(3 ) . Avem,

deci, această natură unică, intel i g en ţa,

toate existente l e ,

adevăm l . Atunci , <avem> un mare zeu; mai mult, n u unu l anu m i t,

5 59


PLOT I N

-

,..

"" <X' 'l!;.l Ol "taUTa El "aL . KaL �E� <XUTll 11 q>l.>O'l�.! xal �E� cSE\hEPO� TIpcxpaL VWV E<XU'tOV lTPl" apa" EX€L ''0''' b oe tm E pxa�l1'ta l xaL t.mEpLOpU'tal ElT l xaA�� ou'tw� 010" XPllTIlOO� , 11 E'f atnou E'fTlP't11T<Xl ,"'EoEl rap EXEl "0" !)ac "o"'ta jJ." ElT ' cnj.HJxOU 'tL "o� J.l11<5 ' at bT l 4JUX �C; EU�� � € �l1X € "<X L, aAA il"al au't� xaAAo� ajJ.1lx<x"o" TIpa <XU"tOU TIPOlO" I olO" TIpa J.lErcXAOU �a(nAE� TIP O E L<J'L p.€" TIPW'tCX €" "t<XL� TIpo6cSol� "ta E AaT"tw, UEL of. "tel jJ.EC'(W xaL Tel O'EjJ."o"tEpa ETI ' aUToLC;, ,.. '\ ,, �;;. -, , p.,.,, ' Lxw""tEpa, El J-IV" CT l I\ 1 1'-'11 jJ.a.1\1\0" "ta "ta, xal, "ta, TIEpl' Il.tJa<J'l I\E<X 1:: ' " p. , ' , Jl.E'T au'To" 'tlJ.l.la' E<p aTIUerl u€ "tOU"tOle;;' tJaer ll\E UC; npO<p al "E"tal E'faL<p"l1C; au'toc; a jJ.Erac;, o'l O ' EUXO"'TaL xal npOO"KU­ "OOOl'V, OOOl J.l1l npoon�A{to" apX€crttE"'TE� 'TOL<; npa 'TOU �aerlAEwc; b<p�€lcrl v , 'E X €L J.lE" oL" b �acrL AE� (fJ.. AO<;, dC 'TE npo aUTou npolo,,'t€e;;' ăAAOl au"tou' b oe EX€L �<xcrtAEUC; OUl< aAAo'tpLW" ăpxw", aAA ' EXW" "til" OLXCXLO'TcXT11" l<al <puO'El apXllv xal nl" aAll�� �acrL AE(CX", CiTE TIi� aA�E(CXC; !)aer lAEUC; xal w" xa"tel <pUCTL" XUP L OC; "tou au'Tou a�p60u rEv"iijJ.a"toc; xal �E(OU cru"TcXrjJ.a"t�, �acrl A€Uc; �aO'LA€W� xal �CX(nAEW" xal TIa"t"'p cSt xaLo"tEpo" a." XAll� e:L � itE w", â" b ZE� xal 1'CUJT(l EjJ.LjJ. ijCTa'to nl" "tou Eau'tou naTpac; oux u"aO'x0jJ.E"OC; �EWP CCX" , aAAa 'tT]" "tou TIP OTIcX"top� 010" E"EP­ rElav E l � tmOO"taCT l" ooo( a c; . ,

'

u

(

"

"

'

,

)

,

)

,

U

'

, , _el. al ElC; oEl EV xal [ 4 . 1" 0 'tl jJ.E" s:: "" 'tllV , a"arwrll" nOl11craCTv ) , OU" ,.. )

{,

,

aAl1�wc; E", aAAa J.lT] WCTTIEP "ta ăAACX E" , â. nOAAa (S"'ta jJ.E "tOXn E"OC; E" - OEL oe 'to jJ. T] jJ.E 'tOX n €" ACX�EL" jJ.1l0e "to ou jJ.Ci� AO" €" ll noAAc1 - xal O"tl b jJ.e ,,� "Ol1"tOC; XOCTjJ.OC; xal b "OUC; j.J.(XAAO" E" 'tw" ăAAW" , l<al oooe" ErrU"t€pW CXU"tou 'tOU €"oC;, ou jJ.-rl" "to xa{Japwc; E" , e:'(P11'taL . T( oe "to xa\tapwc; €" " )/ "" el. Eacra _el. ou jJ.E" , EL CT_vel. aL nov xal ov'tWe;;' xal' OU xa'T al\l\o, " u" _v ' c .... -Q. cx ("''lal TIP0C; C ' u , X Pll TOL VU" ,E"Tauv EV , XCXl jJ.lloE" TIU oU"CXTO" b CXUTW ETl npocritEL "al , aAAa CT-r�"al na"'TEAWC; OEOLo"ta au-rou ""'" , ""'" ) OUO anocr'tcx-r11CTaL jJ.ll0E, TOUACXXL / npoEA{JEL" } / cr-rO" J.lllOe:, ELC; E'L oe jJ. ii, E CTXEC; Sua, oux E" olC; 'to E", aAAa ClJ.l.<pw UCT'tEpa Ou rap {JEAEL jJ.E"t' elAAOU OU't€ E"OC; oth € anocrouou" CTu"apl itJ.l.ElCTitCXL ouo OAWC; apL itJ.l.EL crttaL ' jJ.E"tpO" rup au'TO xal ou jJ.€TPOUjJ.€"O", X<Xl "tOLC; elAAOLC; 8e oux 'Ccro", «("a cru" au'toLC;' El 8E J.l ii, XOL "0" -rL eCT'taL En ' au-rou xal "tw" ,

)/

)

""

"

"

'

,

"

L

,

'

560


EN N EADA a V-a,

5 (3 2 ), 3-4

ci unul uni versal, care soc.oteşte că este aceste <lucruri>. Această natură este un zeu, dar un zeu secundl 322, care se arată mai înainte să îl vedem pe primul. Acela, în schimb, domneşte aşezat deasupra <intel igen ţei>, ca pe un tron frumos care depinde el . Căci, avan­ sând, <primul zeu> nu trebuia se îndrepte spre ceva neînsufletit, nici de-a dreptul spre suflet, ci <trebuia> să existe o frumuseţel 3 23 de neatins care să vină în faţa lui , aşa cum, în procesiuni , înaintea unui mare rege vin mai întâi cei mai mărun ţi, iar apoi, după aceşti a, unii tot mai mari şi mai venerabil i şi <în continuare> cei din preajma regelui , care posedă deja mai mult din demnitatea regală, iar apoi cei onoraţi <imedi at> după rege. Iar după toţ i aceştia se arată dintr-o dată însuşi marele rege, iar uni i îl roagă şi i se închină, cel puţin cei care nu s-au îndepărtat, mul ţum i ţ i cu cele văzute îna­ intea <apari ţiei> regelui . Aşadar, aici jos regel e este diferit de cei ce vi n înaintea lui, pe când regele de sus nu domneşte peste străini, ci posedă cea mai dreaptă şi naturală suveranitate şi un regat ve­ ritabi l ; căci el este regele adevărului şi domnitor natural asupra întregii sale descendenţe şi a societăţii divine, putând fi numit rege al regelui şi al regilor şi, cu mai mare îndreptăţire, "tată al zeilor· · I 3 24. Zeus îl imită şi prin faptul că nu. s-a mul ţumit cu contempl area tatălui său, ci, pentru a vorbi astfel, cu actul bunicului său 1 3 25 de a face să existe fiin ţa.

[4] . S-a spus 1 326, deci, că ascensiunea trebuie Tacută spre unu şi spre unul veritabil , iar nu spre un unu de felul celorlalte lucruri care, fiind multiple, sunt unu prin participarea l a el (or, unul nu trebuie considerat �rin participare, sau întrucât este unu mai degrabă decât multiplu1 32 ), şi că lumea intel igi bilă şi intel igenţ a sunt unu în mai mare măsură decât celelalte lucruri, nimic nefi ind mai apropiat <decât ele> de unul însuşi, deşi nu sunt unul pur. Or, dacă se poate, dorim să vedem acum ce este unul pur şi veritabil, care nu este <unu> conform cu altceva. Trebui e atunci să te lan!'-l'zi spre unu şi să nu îi mai adaugi ni mic, ci să te opreşti doar <acohl . de teamă să nu te îndepărtezi de el şi să avansezi cât de puţin spre J n i . Altmin­ teri, îl ai pe doi : nu un doi în care se află unul , ci <un dui În care> ambele <unităţi> sunt posterioare <unului>. Căci <unul> nu vrea să fie numărat împreună cu altceva, fi e cu un unu, fie cu alt număr, şi nici să fie numărat în vreun fel, căci el este măsură şi nu <ceva> măsurat, nefiind egal 1 32 8 şi altor lucruri pentru a fi împreună cu el e. Altminteri, ar exista ceva comun Între el şi cele numărate împreună 56 1


PLOT I N

eruvcxpl -3-j.lOUj.lEVWV, xebCEL v o npo cxlnou ' OEL OE J.lllOEv . OUOE rcip OUO' b Ou(nWOTJ� apLitJ.1o� XCXT' CXlnou, OUOE rE b uerTEpoc; , ( I't: / TOUTOU, o TOU noerou' ouerl woll� J.1EV (o TO El,.. VCXl CXEl TICXPEXWV , TOU OE TIocrou b TO nocrov J.lET ' ăAAWV 11 ETl J.1 Ti J.1ET' ăAAWV, ELTIEP aPlţ)-J.10� TOllTO . 'ETIEl xal h EV TOL C; TOU nocrou apl itJ.10U TIpOC; TO EV TllV cxpXTJV CXUTWV CXTI0J.1l J.10UJ.1EVTJ TTJV EV TOlC; TIPOTEPOl� apl -3-J.10L � <pucr l e; npo� TO OVTW� 6V oux aVCXALcrXOUerCX TO 6V OUOE XEpJ.1aTC(oucrcx T-rlV lmoerTcxcrl v EXE l , aAAci oucioo� jEVO J.1EVTJ� EcrTl J.lOvcXr;; h TIPO T�C;; oucioo� XCXl oux 11 EV TTI oua8L ).lOvae; €XCXTEpa ou8 ' €TEPCX EXE LVll . T( ,cip ) ""'" ,.. __ , / J.lCXAAO'\l OlTOT€paOUV; E)l OUV J.lllO€TEPCX aUTwv, aAATJ )EX€LVTJ ....., , ) ' / / t" ).l€VEl � ,... u - TJ ( ou . nw� OUV €TEpal EXEl VCXl ; K CXl nw� xal J.l€vouera , , c ' UEV; K al' El) TaUTO EV, OTIEP EV EXCXTEPCX Tn TIEpl EX0J.lEVn . ouae; L L " H j.lETEXEl v T�e; npWTllC; <paTEOV, ăAAae; OE L�C; j.lETEXOUcr l , xal TIlV oud.c5a. OE, xa,cro �V, J.lETEXE l v , OUX werCXUTWe; OE' €TIEl OUOE b).lo(we; erTpaTOe; 6V xal DLXLCX . KCXl aUTll npo� TO , ,, , ( .,.. v v ,, " u , crUVEXE� OUTE xaTa TO WC; El val EV, OUTE xaTa TO TIocrov EV . "Ap ' otlv a\ J.1EV J.10VclOEC; ăAAWe; a\ EV TIEv-rciol XCXL OExciol , TO OE 6V TO EV TTI TIEVTciOl TIPO� TO 6V TO ETIL T�C; oExcioo� " 1' , TO CXUTO; H , EL vau� nacra TIpOC; TIacrav, J.1lXpcx. TIPO� J.1E,CXAllV, xaL lTOAl� TIpOr;; TIOAl v, xcxL crTpcnoe; lTPO� crTpaTov, TCXUTO eev xaL EVTauita' El OE J.l TJO ' EXEL , ouo ' EVTcxuita . E'l ,clp n v E� TIEPl TOUTWV lXlTOp(al , UcrTEpOV . --

,

,

(,

"'V

"

,

)

)

,

)

--

)

)

l'

,

1"

'-

)

I

"'"'

(

t.

"

,

,

)

l' lI'

...... ..

)

'

u

v

)

(

--

"'V

[5.1 'AAA ' €TI ' €XELVO ETICXV lTEOV AEroucrl v , aTl J.1EVEL TO TIPWTOV TO aUTO, xCiv E� aUTOU r(VTJTCXl ETEpa . 'Ev J.1EV otv TOL� apt ,crJ.10Le; J.l.EVOVTO� J.1EV TOU EV , TIOL OUVTO� OE ăAAOU, b apt it J.10e; rl VETat xo:"[ ' aUTO' EV DE T0 a Ecrn TIpa TWV OVTWV J.lEVEL J.1EV TIOAU J.liiAAOV EVTauita TO EV ' J.1EVOVTO� OE aUTou oux ăAAO lTOlEL, El xe1"!"' cxmo Tci OVTCX, UAA' UPXEL CXlrrO jEVv�crCXl Tci (SVTCX . KCXl wcrTfEP EXEL ETIL TWV aP l itJ.1WV �v TOU TIPWTOU - T�� j.lovcioo� - ETIL TIacrl v iLcSo� TIPWTWC; xal OEUTEPWC;, XCXl oux ElT(crllC; €xcicrTou J.lETaAcxJ.l�civ ovToc; TWV ucrTEpov CXUT��, OUTW XCXl EVTcxuitCX ExacrTov J.1EV TWV J.1ETci TO " ) , t" .,.. >.r". ) ( , ( , ) .... J.lEV lTJXUTOV EXEL Tl EXEl VOU OlOV El� EV CXUTtp . K CXXEL II J.lE"tCX ATJ4JlC; T O TIocro" t.l1TEcrTTJcrEv aUTwv , EVTcxuitCX O E TTjv OUcrLcxv (1' , "" ' '''' )1' - ( aUTOle; UTIEcrTTJcrCXTO, WcrT EL VCXl TO El VCXl l XVOC; TOU EVOC; . l

--

(

l'

l'

562


EN N EADA a V-a,

5 (32), 4-5

cu el, care i-ar fi anterior. Or, nimic nu trebuie să fie <înaintea unului>. Căci despre el nu <Se poate afinna> nici măcar numărul substanţial şi , deci, nici cel posterior lui, cel al cantităţii 1329 . <Numărul> substan ţial oferă mcreu existenţa, pe când cel al cantităţii <oferă> cantitatea, <fie> împreună cu altc <numere>, fie chiar fără ele, dacă aceasta este cu adevărat un număr l 330. Căci şi natura din numerele cantităţii imită, în raport cu unul care este principiul lor, <natura> din numerele <substan ţiale> anterioare în raportul ei cu unul veritabil. Astfel, <natura cantităţii> nu ia fiinţă eliminând unul ori mărunţindu-l, ci, după ce s-a născut dualitatea, unitatea anterioară dualităţi i <continuă> să existe, fără ca cele două <uni tăti> din dualitate sau vreuna <din ele> să fie acea <unitate>. Căci de �e ar fi una din ele mai degrabă <acea unitate>? Atunci, dacă nu este nici una din ele, acea <uni tate> va fi ce va diferit, dăinuind acolo lU1de dăinuie. Cum se deosebesc atlIDci <unităţile dualităţii>? Şi cum este dualitatea un unu? Este şi ea acelaşi unu din fiecare din cele două unităţi din ea? Trebuie spus că ele participă la prima <unitate>, dar că diferă de cea la care participă, iar dualitatea participă şi ea <la unitate>, în măsura în care este un unu, dar nu la fel : căci nici annata şi casa nu sunt unu la fe1 133 1 . Casa <este una> în privinţa conti­ nuităţii, dar nu în privinţa existenţei sau a cantităţii 1 33 . Atunci sunt, diferite unităţile, cea din cincime şi cea din zecime ] )33 , unul din cin­ cime fiind, în schimb, acelaşi cu unul din zecime 1 23 4? Dacă orice navă <este aceeaşi> cu orice altă navă) cea mică cu cea mare, sau un oraş cu lill altul, ori o armată cu alta, şi în cazul <numerelor avem> acelaşi unu. Dar, dacă in celelalte cazuri nu este <aşa>, atunci nici aici. Dacă mai sunt tmele dificultăţi legate de acestea, <le vom trata> mai târziu 1 335 . (51. Trebuie, însă, să reveni m acolo unde spunem că pri mul <pri ncipi u> rămâne acelaşi, chiar dacă din el se nasc alte <real ităţi>. Prin urmare, dacă unul dăinuie in cazul numerelor, pe când alt <unu le> produce, numărul se naşte conform acestui <unu>. Cu atât m ai mult în cazu l a ceea ce există <cu adevărat>, unul dăinuie anteri or existentel or. Dar, deşi dăinuie <în sine>, nu al tcineva le produce, din moment ce exi stentele sunt conforme lui, ci <unu]> însuşi este suficient pentru a naşte existentele. Şi, aşa cum , în cazul numerelor, forma primului (a uni tăţii) exista în toate în mod pri mar şi în mod secundar, fără ca fiecare <număr> din cele posterioare uni tăţii să parti ci pe <I a ea> în mod egal, tot aşa şi aici fiecare din <real ităţi l e> posteri oare primului are în sine ceva din el, ca o formă. I ntr-un caz, parti ciparea <la un itate> a dat existen ţ ă cantită ţ i i , pe cân d în celălalt ea a născut fi i n ţ a substan ţială a lucrurilor. Astfel, faptul d e a fi este urma unului . 563


PLOT I N

Kal Ta et val OE TOUTO - 1, � oOOLae; 0llAWLlXTl bvojJ.aCT(a (bro TOU €V El 'ne; AE-fOL rErOVEval, Td.X' &v wXOL TOU aAllitoUc;, Ta jd.p TOL AEjOjJ.EVO" âv TOUTO npWTov EXEL\tEV otov bA(jOV npo�E�11XOc; OUX hit€AT)<JEV ELL npoow EA,cr EL v, jJ.ETaCTTpa<p Ev oE ELe; Ta ELCTW ECTTfl, xal ErEVELO oUo-La xal �OLLa and.vTwv : ăLov EV <ptJ-Orrw EvanEpELCTavTDc; aUTov TOU <pWVOUVTOe; lxpLCTTaTaL Ta EV 8T1AOUV Ta ano TOU �v� xal TO âv CTT])..laL vov TO cpitEr�d.J.l.EVOV, Wc; ouvaTaL olhw TOL Ta J.l.EV jEVOjJ.EVOV, l-) oOOLa xal TO il val, Jf (jJ.llCTL v �xoVTa EX TIic; Ouvd.jJ.EWe; auLOU pUEVTa' h OE \boUCTa xaL EnLXL vll it El CTa TW -3-EajJ.aTl J.l.ljJ.oujJ.Evll â €LbE" EPPT1�E <PWV1lv Tijv OV xal T� il val xal DUO-la" xal €crtLa" . Ot)TOl rap OL <pitorroL \t€AOUeYl CTTlJ.l.TlVal TTlV tmoOTaCTL v ( rEVVTJit€VTOe; WbL Vl TOU <p\tErj0J.l.EVOU ) t"" / / / ) """" , ""'" ), anojJ.LJ.loUJlEVOL, we; OLOV TE aUTo le;, 'TIJV jEVECTl v TOU OVTD<; .

r 6.] AAAa TauTa JlEV, we; TLe; EitEAE l , AEAEXitW . T�e; b€ jEv0J.l.€Vlle; oucrLae; ELtSoue; OUCTTJe; - ou rap 8Tl ăAAO TL (iv Tle; ELnOl Ta EXEL itEV jEVOJ.l.EVOV - xal EL<5oue; OU TL Voe;, aAAa naVT�, WC; jJ.ij âv tJITOAl nEL v Tl fiAAO, avcijX11 aVE LbEOV EXEl VO e'i: val . ) A VELbEOV bf. âv oux oua La' TObE jap TL bEL TTjV oUCTLav ) c ' OUX 1:: ' WpLCTjJ.EVOV ' 1:: ) " ( , "\ R - v we; · TO' oE TOoE' l\.atJEL -ECTTl El,.. val ' TOUTO oE -11011 jap oux apXll, aAA ' EXEL vo jJ.ovov, o TObE il val . ) ELpTJxac; / / ) ) , ,.. El OUV Ta naVTa EV Ttp jE"OjJ.EV tp , TL TWV EV 1'OUTtp EXEL vo EpEle;; OUb€V OE TOUTWV â" jJ.OVOV &v AEjOl TO EnEXEL va TOIhwv . Tal>La OE Ta ăVTa xal Ta ăv ' EnEXEl va ăpa OVTOe; . To rap EnEXEl va OVTOe; ou TObE AEjEL - OU jap TL -3-TlCTl v OUOE OV0J.l.a aUTou AErE L , aAAel. <pEPEl J.l.0VOV TO OU TOUTO . TOUTO OE noLOUv ouoajJ.ou aUTO nEpl AajJ.�d.v E l · jEAOLOV jap '(llTEL v EXEL V11V TTlV ănAETOV <pUCTL v nEpl AajJ.�d.VEL v' b jap TOUTO �OUAOjJ.EVOC; nOlEL v anECTTT1CTEV aUTO V xal TOU bnwcrouv xal xaTel. �paxu ELe; 'L xvoe; aUTou 'l Eval ' CtAA ' wCTnEp TTlV VOll-rTlV <p UCTl v �ouAojJ.Evoe; 'lOEL v oUbEjJ.Lav cpavTaCTLav cx'LCT-3-11Tou EXWV -3-Ed.CTETaL o hrLL v ElTEXEl va TOU a'lCT-3-TP:'OU, OUTW xaL itEd.CTaCTitaL itEAWV Ta elTEXEL va TOU VOllTOU TO VOllTOV miv Ct<pEte; itEd.CTETaL , OTL jJ.€V E CTTl bLel. TOUTOU " ,, ' 1:: ' t" , , , t" _Q. WV, OlOV o1:: ECTLL TOUTO a <p ELe; . T ° oE OLOV CTllJ.lal VOl av jJ.alJ u t" t" C" 1:: ' ) , 'A"\ "\ ' 1'0 OUX OLOV ' ou jap EVl OUoE 1'0 OLOV, OTtp J.l.lloE TO Tl . 1\.1\.0. l'ljJ.ELe; TaLC; l'ljJ.ETEpalC; WOLCTL v alTOpoujJ.EV o TL xpij AEiE l v, )

(

/

,

"

,

,

'

u

,

"

564


ENNEADA a V-a,

5

( 32), 5 -6

I ar dacă s-ar spune despre <cuvântul> "a fi" (tennenul care indică fi i n ţ a) că este derivat din "unu" ! 336, s-ar ni meri , poate, adevărul . Căci cel numit în sens prim "exi stent'� după ce a avansat nu prea departe de <unu>, nu a mai vrut să ajungă mai departe, ci con­ verti t interior, s-a oprit şi a deveni t fiinţa şi vatra tuturor ! 33 ? Aşa cum, în cazul <acestui> sunet, când cel ce îl rosteşte este atent l a e l , avem <şi sunetul> "hen" , care arată c ă e l provine din unu, <şi sunetul> "OIl'� care semnifi că, pe cât poate, ceea ce spune . Astfel, cel născut <din unu>, fii n ţ a şi faptul de a fi posedă o copi e <a unului>, de vreme ce deri vă din puterea lui. I ar <sufletul>, după ce a văzut şi a fost mi şcat de <acest> spectacol , imi tând ceea ce a văzut, a stri gat cuvintele "exi stent"� "a fi'� "fi inţă" , "vatră" . Căci aceste sunete vor să indice exi stenţa <deri vată din unu>, fi i ndcă ceea ce spun s-a născut cu durere, şi să imite, pe cât pot, naşterea exi stentului .

[6] . Să spună fiecare ce crede despre aceste <etimologi i>. Dar, fiindcă fiinţa născută <din unu> este fonnă (căci nu se poate spune că ceea ce s-a născut din el ar fi altceva), dar nu o formă a unui lucru anume, ci a universului, care să nu lase în afară vreo altă <formă>, este necesar ca unul să fie fără fonnă. Dar, dacă este fără fonnă, nu este fiinţă. Căci fiinţa trebuie să fie ceva anumit! 338, adică ceva determinat, pe când <unul> nu trebuie luat ca determinat, căci atunci nu ar mai fi principiu, ci doar acel ceva detenninat care ai spune că este. Aşadar, dacă în cel născut <din unu> se află toate lucrurile, care dintre ele vei spune că este unul? Nefiind nici unul din ele, se poate spune doar că este dincolo de ele. Dar ele sunt existentele şi fiin ţa; prin unnare, el este "dincolo de fiinţă" 1 339. Căci <expresia> "dincolo de fii1lţă" nu spune ceva anume (căci nu afinnă <ceva» , "llU ii spune nici llul1lele" 1 340, ci doar conduce la <concl uzia că> "el llll este aceasta". Dar <afirmaţia> făcută nu îl cupring e deloc, căci ar fi ridicol să cauţi să cuprinzi această natură imensă. Intr-adevăr, cine ar vrea să o facă ar înceta să îl mai urmărească în vreun fel, fie şi pentru puţin timp. Aşa cum cel care, vrând să vadă natura inteligibilă, poate vedea ceea ce este dincolo de sensibil dacă nu are nici o imagine a sensibilului, tot aşa şi cel care vrea să îl vadă pe cel de dincolo de inteligibil îl poate vedea dacă abandonează întregul inteligibil, aflând prin inteligibil că există <ceva dincolo de el>, însă abandonând inteligibilul <pentru a afla> cum este <cel de dincolo de acesta>. Dar acest "cum este" trebuie să arate că el nu este cumva; căci în cel în care nu există "ceva" nu există nici "cumva". Dar noi, în durerile facerii, nu ştim ce trebuie să spunem, 565


PLOT I N

XCXl AE-Y0J.l.EV TIEPl ou pTrrou, Xal bV0Jl.a'(0J.l.EV CTllJl.<xl VEL V €CXU'roL� itEAOVTE�, W� 6UVaJl.E-{tcx . Taxa 6E xal TO €V ăV0Jl.a TOUTO ăpenv €X€L npo� Ta noAAa. uOitEv xal )AnOAAwva DL nuitajOplXOL O1lJ.l.�OALX� np� aAA1lAOU� EmlJl.aL vov aTIocpaCT€L TWV TIOAAWV . E'L OE itECTLe; TL� Ta '€V, TO TE ăV0J.l.a TO TE OTJAOUJl.EVOV, UCT(X(PECYTEPOV âv rl VOL TO TOU EL Jl.Ti TLe; ăV0J.l.a €AEjEV CXUTOU· TriX<X jap -rou-ro EAEjE-rO, '(va a '(llnlCT<xe;, ap�riJl.EV� aTI' au-rou, o nriv-r� &TIAO-rll-r6� ECT'tl CTTJ).lCXV-rLXOV, unoq>11CTTI -rEAEUTWV xcxl: -rOu-ro, w� TEitEv ).lEV OOOV alov -rE ) ' ) ' -/ xaAW� Ttp itE).lEVtp OUX a�LOV J.lTJV OU6E -rOu-ro €L� bTJAWe n v -r�� CPUCYEW� EX El Vll�, on Jl.llcS€ UXOUCY"tOV EXEL vo Jl.1l6E "tW ) , ,.... ( -) '", cxxouovn 6Et CYtNETOV EL vaL, aAA EL lTEp "tL VL, "tW 0PWVTl . AAA __ ) , ...... / ) , ( _ ,... El "ta opwv EL60C; '(TlT€L �AETI€L v, OOOE TOU"tO ELCYE"t<XL . ..

--

--

'"

»

.Ii

'"

)

,

1/

'"

--

,,,, 1.

[7.]"H ETI€ lcSll 8L TIOV xal TO €V€prE(CX �AEnEL v, olOV )E nL bepitCXAJ.l.0U - TO ).lEv jrip Ecyn v 0PCX).lCX �l.nW -ro E'L60e; "to "tau -) ' ) '" (, , " t'" ( , ,.. ) , CXL CYitll"toU, TO 6E 6l OU opcx -ro EL60� au-rou, ° xal au"to dLCTitllTOV Ecy-rl v au"tw, '€"tEP�V OV -rOU E'C60U�, dC-rLOV 6E -rw E'UiEL -rou apaCYitaL , �V Jl.EV TW E'LcS€L XCXl ETIL "tou E'(60U� CYUVOpWJl.EVOV· &0 OUX E:VCXPj� L TO"tE 0l6WCYL "tllv d(CYitTJCYl v --( (/ ) , au"tou, CXTE "tau 0J.l.).lCX"tOC; "tE"tpCXJl.J.l.EVOU TIpOe; "ta nEcpw ) ,.. C ,,"\ 1 't' , _Q. " c: " c " ) pocx TlCTJl.EVOV· o"tCXV oE J.l.lloEV Ci.rvl.O TI nap CXU"to, CXlJ €LaE npoCY�OAn) XCXL TOL XCXl "tO-rE ElcSEV E�EPE l60J.l.EVOV ăAAW, LJl.OVOV 6E aUTO LjEVOJ.l.EVOV, ).l-rl npoe; ETEPW, OU 6UVCXTaL l"l dLCYitllCYL C; , / ) _ ), Aa�€L" . )E TIEL XCXL "tau llALOU -ro <pwC; -ro )EV au"tw "tCXX , cxv "tllV , ,, " ' " , .J. , " _Q. '"t " aLCYlJ llCYLV )E �ECPUjEV, €L Jl.ll OjX� UTI€XEL"tO CXU"tW cy-rEPEW-rEP0C; . E)L 6E ne; <pwc; nav E'i: vaL cxl.nov AEjOL , TOU-r� ăv ne; Aa�Ol npoc; 6TiAW<J'L v 1"OU AEj0Jl.EVOU· ECY"tCXL rap cpw� EV OU6EV L ELcS€L "twv ăAAWV apwJl.€VWV, xal )(CYWC; apa"tov J.l.0VOV· "ta jap ăAACX apCXTc! Ou cpwC; )J.OVOV . Ou"tw "tOL vuv xal h TOU VOU ă\fJL�· apa ' " , ) ,, -It l: ', "1 1 , (/ al CXMI.OU CPW"tO� "tCX nE<pwnCTJl.EVCX EX€L VlI TlI Jl.EV xaL,, aU"tll npw"tll CPUCTEL , XCXl )E V )E XE( VOL � ăv-ro� ap�' V€UOUCYCX ).lEYt"Ol TI� "tllv -rwv xcx"tcxAaj.lno).lEvwv <p& n v �TIOV CXUTO ap�· EL -6' ) ' " , C ' t"' ,.. C " " A1 " ) ) aUTO pIl.ETIOl , cpwC; OU €LoEV €Le; XCXL al CX<PllCY€L "tCX OpWJ.l.EVCX âv XCXL CPW"toC; aPXflv âv �AETIOL . 'AAA ' )ETIEL J.l.11 we; )E �W âv OEL TOV VOUV "tOU1"O "to cpw� �AETIEL v, nriAL v ETIl: TO" bepitaAJl.Ov 'l TEov, o� no"tE XCXl cxu-ro� ou "to €'fw cpWC; OU6€ "to aAAoTpLOV E'(CYE"tCXL , UAAc! TIpa TOU €�W DLXELOV "IL XCXL Jl.aAAoV CYTl A--

""'"

'"

,

""

v

..

#<w

,

,

__

(

'"

,

566

__

,


ENNEADA a V-a,

5 (32), 6-7

vorb i m despre ceea ce nu se poate vorbi şi îl numi m vrând să îl in­ d icăm aşa cum putem. Dar poate că şi termenul de "unu" cuprinde o negare a multiplul u i . De aceea, şi pi tagoric i enii ş i - l i n d icau între ei drept "Apoll o", ca o negare multi plului 1 34 1 . Dar, dacă unul (atât termenul , cât şi ceea ce indi că) <ar fi luat drept> ceva afirmati v, el ar putea deveni m ai neclar decât dacă nu i s-ar fi dat nici un nume. Poate că i s-a dat <numele de unu> pentru ca cercetătorul, porn i n d de l a <un nume> care i ndi că fără în doi al ă simplitatea, s ă 1 1 nege în cele din urmă şi pe acesta. Deşi afirmat just, pe cât se poate, de cel care l-a afi rmat, n i c i acest <nume> nu este demn să dezvălui e n atura, fi i n dcă el ni ci nu poate fi auzit, n i c i nu se poate face cunoscut celui ce aude, ci, dacă îl cunoaşte ci neva, el este cel care o vedc l 342. Dar, dacă cel ce îl vede caută să privească o fonnă, nu va cunoaşte n i ci <măcar> atât.

[7] . Căci vederea în act este de două feluri : în cazul ochiului , de pildă, există pe de o parte obiectul văzut de el, <adică> forma lucrul ui sensi bi l , i ar pe de al tă parte <acela> prin care <ochiul> vede forma lucrului sensibil 1 343 . Acest <intermedi ar> este şi el percepti bil pentru ochi, fi i nd diferit de formă (căci este cauza care face form a vizi bilă), <dar> vizibil în formă şi împreună cu forma. De aceea, el nu oferă o percepţie m anifestă a sa, fiindcă ochiul este întors spre obiectul luminat; dar, când nu mai exi stă n i m i c altceva în afara <celui prin care vedem obi ectul, ochiul> îl vede din tr-o privire, chiar dacă şi atunci el îl vede prin ceva di ferit de el , pe când, dacă nu ar exista decât acesta, fără a fi legat de altceva, senzaţia nu l-ar putea sesi za. Poate că şi lum ina din soare 1 344, aflată în el, ar scăpa senzaţ iei dacă nu ar fi legată de o m asă m ai soli dă. I ar dacă s-ar spune că, <de fapt>, soarele este în întregime l umină, <afirm a ţ i a> ar putea fi uti l ă pentru a l ămuri ceea ce spun : căci va exi sta o l um i n ă <care nu stă> în nici una din formele cel orl alte <obiecte> vizibi l e şi este, totodată, vizibilă ca atare; căci cel elalte <obiecte> vizibile nu sunt doar lumi nă. Aşa este, atunci, şi privirea intel igenţei ; ea vede printr-o al tă lumină <l ucruril e> i l umin ate de prim a n atură şi vede <lumina> existând în ele. Când se apleacă spre natura <l ucruri lor> luminate, vede mai pu ţin această <lumină în sine>. Dar, dacă abandonează cele văzute şi priveşte spre <real i tatea> prin care vede, ar putea vedea lumina şi princi piul ei . Dar, fiindcă l umina pe care i n tel igen ţ a trebuie să o privească nu seamăn ă <lumi n i i > exteri oare, trebuie să revenim l a och i , care poate cunoaşte şi e l , un eori , nu lumi n a exteri oară ori străi nă, ci înain tea celei exteri oare vede pentru o c l i pă <o lumină> 567


PLOTIN

rrvo-r€pOV €V aXapEL -\tEa-ra l , 11 VUKrWp €V e,.,,6-rw €� au-rou npon1"j<51lcrav-roC;, 11 o-rav p.T}b€V €-\tEt.:rlCTac; -rWV ăAA�v �A€.rrEl \J npol3<iÂAOl -ro npo au-rou -r"Tl\J -rw\J �AEcpapw\J CPOOl \J -ro cpwC; ..... ( / , " (OJ.lwe; npo<pepwv, 11" xal lTl eCTav-r� -rou EXOV-r� -ro E\J Ct.u-rw ...., ( lI' ""'-' ( ) cpwC; USOl . To-re rap oux 0pw\J opa KaL p.aAlCT-ra -rO-rE opa' <pwe; rap bp�' ux 6' ăAAu <PW-rOEl6� �€\J �\J, cpwe; 6E oux �v .� Ou-rw 6"Tl KaL \Joue; au-ro\J alTo -rw\J ăAAw\J xaAu�ae; KaL CTu\Jararw\J ELe; -ro e:'(CTW J.lTJbE\J bpwv treaaE-raL OU)( CJ.AAo €\J ăAAw CPWc;, aAA' au-ro xa-\t ' e:au-ro J.lOVOV xa-\tapo\J €<P ' au-rou €��(cp\JTle; <pcx.\J€V, wO'"t€ C(lTOP€L v �{} €V €epavl1, ��W{} EV il €V60\J, KaL tnT€A{}ovToc; EhTEL v evoo\J etpa �v KaL OUK e\Joov at. ""

l'

(

,

....,

,

),1' 1'

'

)

L-

f"w

l'

) t: , , [8. T'H ou) DEl - V':. l1-rEl"" v rrov _Il.EV' ou ) rap ' -� E\J' OUTe " ECTn TO" lTOv rap

�PX €"tcx. l OU"tE ălTElCTl \J OU6c1J.lOU, aAAa <puC veTa( -rE KUL ou epalVE-rUl' 6LO ou XP"Tl bU.�XEl'\J, elAA' hCTux� J.l.€\JEl\J, EWC; Ci\J , ' _Il. , ,.. ( epa\JŢh 7Tapcx.CTKEuaCTa\JTa Eau-rO\J v EaT11\J EL \Jal, WCTlTEP Cxp-\taAJ.loc; uvcx-roAcx'c; hALOU rrEplJ.lEvEl ' b 6€ U7TEPCPU\JEte; -rou ( 'v ( ' ) t:. . Eau-rO\J Opt ':.OVT0C; - )E �!:. WKea\JOU <paCTl'\J O L nOL TI-raL - )'EowXEV {TEaCTaCT-\tUL -rOLe; o}lJ.laCTL v . OU-rOOl 6E, OV J.lLJ.lEL TaL b llALOe;, UlTEPCTX'fjCTEL lTO{}EV; K al: T( hJTEp�aAw\J epU\J,pE-rUl; "H utnov unEpCTXwv -rOV VOU\J TOV -\tEWJ.lEVO\J' e:CT-rij�E-rUL J.lEV rap b vouc; TTP0C; -r1lv {}€.av ElC; OU6EV ({Al..o 11 TTP0C; TO KUAov �A€.TTw\J, €KEL e:aUTO\J mic; Tp€nw\J KUL 6l00UC;, CTTaC; 6€ xal o�o\J TTAT)pW-\tElC; J.l€VOUC; lL6E J.lE\J Ta 7TPWTU xaAAtw rEVOJ.lEVOV €au-rov KaL €mCT-r(A�v-ra, <ve; €ri� OVTOC; au-rou . (O 6E oux nEL , WC; ne; , ) , " ( ) , , ), � ' ( ) lTPOCTE60Ka, aAA TIA {TE\J WC; OUK EA -\tW\l' w<p{}ll rap wC; OUK €Atrwv, a.AAa rrpo arravTwv rrupwv, npl\J xal TO\J vouv EAtrEL v . El \Jal 6 € TO\J VOU\J -r0\J E A-\to\J-ra xal: TOUTOV il \JaL xal: -ro\J ,... ...... ...." (I' aTTlO\J-ra, OTl J.l11 0l6e TTOU 6El J.lE\JEl v XUL, TTOU )eKEl \J� J.lE\JEL, 1 . t: ' ' ) t- , ,. .... , ) ) OTl E\J OuoE\Jl . K aL EL OlOV TE 11V KUl aUTW -rw vw J-LEVEl V J.l116aJ.lOU - OUX O-rl €V -romp' oUc5E rap 000 ' UU�Oc; �\J -r6mp, aAA ' OAwe; J.l116a}lOU - �\J flv aEl EXELVOV �A€TTWV ' xal-rol OOOE �AElTWV, aAA' €V €KELVW WV XUl ou bUo , NU\J bE, OLl €CTTl VOUc;, (/ ...... , OUTW �AEnEl , OTE �AETTEl , -rw EUU-rOU J.l11 '\JW, 0auJ.la b11, lTWC; OUX €A-\tW\J rrapECTLl , Kal rrwc; bUK WV oU6ap.o� OU6aJ.lOU oux €CTn v orrou J.l.Tl eCTn \J ."ECT-rl J.lEV otv OU-rWCTl au-ro{}€'\J -\tuuJ.lacral, -rw , ), ,. _� , t: ' '\ '\ 2 , t: "t: DE jVO\J-rl, TO )E\Ja\Jnov El rrEp TIV, 11 aU}lUCTal' J.lall.lI.o\J DE OuoE 6U\JaTOV e:'L ve n , «(va -rle; xul: -\tClUJ.laCTn� ." EXEL 6E GJ6E' v

....

)

l'

c

,

"'"

"

t/

V

,

,1

l'

L

(

",.".

,

568

"

l'

....

,

l'

-

)


ENNEADA a V-a,

5 (32), 7-8

ce îi aparţine şi este mult mai strălucitoare: fie pentru că iese chiar din <ochi>, noaptea, în întuneric, fie când, nevrând să vadă nici unul din celelalte lucruri, îşi închide pleoapele, emi ţând totuşi lumină, fie dacă posesorul <ochiului îl> presează şi vede l umina din el. Căci atunci vede fără a vedea şi atunci vede cel mai mult, Întrucât vede lumină, pe când cel elalte lucruri aveau fonna luminii, dar nu erau lumin ă. Tot aşa şi inteligen ţa, după ce s-a acoperit cu un văI, <ferindu-se> de celelalte l ucruri, şi s-a concentrat În sine nemaivăzând nimic, nu va vedea o lumină diferită în ceva diferit, ci una ce se arată dintr-o dată, din sine, singură, pură în ea Însăşi 1 345, astfel încât inteligen ţa nu ştie de tmde a apărut, din exterior sau din interior, şi după ce a dispărut spune: "era în interior şi apoi nu mai era În interior'� (S) . Nu trebuie cercetat de unde <vine lumina primă>, căci <pentru nu există "de unde··. Ea nici nu vine, nici nu pleacă nicăieri, ci ba se arată, ba nu se arată. De aceea, nu trebuie pornit în căutarea ei, ci <trebuie> stat în linişte până când se arată, pregătindu-te pe tine însuţi de contemplare, aşa cum ochiul aşteaptă răsăritul soarelui, iar acesta, arătân du-se deasupra orizontului ("din ocean'� spun poeţii 1 3 46), se dă privirii ochilor. Dar de unde se va ridica cel pe care soarele îl imită 1 347? Şi peste ce se va înălţa, arătându-se? EI se ridică deasupra intel igen ţei care îl contemplă. Căci, pe de o parte, inteli genţa va rămâne în contemplaţia sa, neprivind spre nimic altceva decât spre frumos, întorcându-se toată la el şi dăruindu-i-se, pe de altă parte, după ce stă şi este umplută parcă de vigoare, se vede mai întâi pe sine devenind mai frumoasă şi strălucind, fi indcă este alături de el. Acesta, Însă, nu se mişca, aşa cum s-ar aştepta cineva, ci a venit ca şi cum nu ar fi venit. El nu a fost văzut ca şi cum ar fi venit, ci ca fiind acolo înaintea tuturor, Înainte chiar de sosirea inteligen ţei. Inteligen ţa este, însă, cea care vine şi tot ea este cea care pleacă, fiindcă nu ştie nici tmde trebuie să stea, nici unde stă acela, deoarece <el nu stă> în nici un <loc>. Şi dacă ar fi putut şi inteligen ţa să nu stea nicăieri (nu <în sensul> că ea ar fi într-tm loc, căci nici ea, nici acela nu Sililt într-un l oc, ci <în sensul de> a nu fi absolut nicăieri), l-ar fi văzut mereu; de fapt nu l-ar fi văzut, ci ar fi fost una cu el şi nu doi. De fapt, fiind inteligen ţă, când <îl vede>, îl vede prin ceea ce, din ea, nu este intel igen ţă. Este, fără îndoială, ceva extraordinar, cum, fără să fi venit, el este prezent şi cum, fără a fi tmdeva, nu există vreun <loc> în care să nu fie. Desigur, acest lucru poate stârni mirarea\ 348, Însă pentru cunoscător ar fi fost de mi rare dacă contrariul era adevărat; de fapt, <contrariul> nici TIU este posibil, pentru a mai trezi mirarea. <Adevărul>, însă, este acesta: ea>

569


[9.1 na\l TO r€V0J.lEVOV un' ăAAou II E:V €XE(VW ecr"rl TW nETIOl Tp(On 11 E:V ăAAw, El nEp El TJ U J.lETa TO nOl TJcrav au-ro"� CiTE rap rEV0J.lEVOV u� ' ăAAou Kal np0S' nlV rEvEcrl \1 b€Tl{}€\I ăAAou, eXAAou bEL -ral TIaVTaXOl)" blOn€p KaL E:\I ăAAw. n EcpUXE\I otv Ta J.lEv ucr-ra-ra €v -rOL � lTPO au-rw\I ucrŢ(i-rOl �, Ta b' €V TOl S' lTPO-r€POl� xal eXAAo €V eXAAW, EWS' El S' TO npw-rov apXrl\l OV " Apxil bE, Ci-rE J.lllbEv e:xoucra �po aUT�S', oux e:X€l E:\I o-rw eXAAW' J.l il Exoucra b' E:V OTW aULTl -rwv ăAAwv ov-rwv E:\I -rOl � lTPO �l.lLW\I Ta eXAAa nEplE(�T]CPE ncivTa au-rTj' nEplAa�oucra bE OUT ' EOXEbaO'{tll Ele; atJTa x a l €X€l oux eX0J.lEv'T]."Exoucra 8il xal aUL"l1 oux €XOJl.E\I'T] OUX € cr"t l \1 onou J.l1l Ecrn V' E l rap J.l 'T] €O'n v, ODX �XEl . E'l bE J.l n €X E"tal , OUX €cr-rl \1' wcrT E €crn )(al oux €crL"l , "tW J.l EV J.l"Tl nEpu�x Ecr{}al oux otcra, TW b' e:t val \ , ,. 1TCX,V-rOe; EAEu{tEpa OUbaJl.OU XWAUOJ.lEV'T] El \laL . EL rap au ( , XEXWI\UTal, wpl crTal UlT aI\I\OU, Kal Ta €CPE � 'T]e; aJ.lOl pa aUTOU, xal J.l EXP l TOlhou b {tEOe;, xal OUb ' âv €Tl E<p ' aUTOU, aAAa ' , oOUI\€UW\I -r0le; Jl.€T aUL"Ov . T a J.l EV OUV €V Vl €XE l EcrTL \1, , ou €crTl V' ocra oE J.l 'T] lTOU , OUX EcrTl V onou J.lTJ· E'l rap J.l Tl E:\I{}a61, b�AOV OU ăAAoS' au-rov xa-rEXEl -ronoe;, xal E:\I {}ab l C' ,. al\T]v Ee; -ro ou TIOU 1, -ro" ou lTOU..... . E' OU\I EV al\I\.W, wcr-rE .'t'EUoue; Kat llJE�bo S' -ro lTOU, C(\Ia J.l"rl €\I ăAAw, OUb€\lOS' UV clnocr"ta"tol . E'l bE J.lT]bEVOS' clnOOTaTEl ou nou �V, naVTaxou e:crTal E:<p ' e:au-rou . CUbE rap TO J.l€\I Tl au"tou w61, TO bE Wb(' ou J.l-rlV OUb' oAov wb[· WcrT€ oAov nav-raxou OOOEVOS' EXOVTOS' au-ro OUb ' at J.l"rl €XOVTOe;' EX0J.lEVOU ăpa ()TOUOUV �Opa bE xal TO\l xocrJ.lOV , <hl , ElTel J.l'T]cSElS' xocrJ.lOe; TIPO aUTOU, oux €V XOOJ.llP ,. ,€\I Tonw' n e; rap ... TonOe; npl v XOOJ.lOV El,. val; Ta' aUTOe; Ouo au L bE J..L Ep'T] aV 'T]pLTJ J.l €va EL e; au-ro\l xaL E\I E:XE( \ltp. \fi UX"rl bE OUX E\I E:X€( \lW , aAA' €XEL \1 OS' E \I au-rŢ)" OOOE rap TonoS' -ro crwJ.la -rTI tlJ uxn. aAAa llJuX"Tl J.lE\I E:\I \lW,L crwJ.la cSE E\I llJuXTI, vOUc; bE L , , ,.. , , L_ €V aAAW' TOUTOU b€ OUX€Tl aAf- o , l v &\1 'T]V EV aUTW' oux EV ...... L ,,, ....... ) o-rwouv apa ' -raUTTI OU\I oooaJ.l n . n ou ouv Ta aAAa; �E\I aUTW . OU�E ăpa a<p Ecr-rT]�E TWV ăAAW� OUTE alnOe; €V al.lTOL S' ecrTlLv OUbE e:cru \1 OObEV 'E XOV aUT6, aAA' aUL"O EX€L Ta naVTa . D. l O Kal -raUTTI ara{}O\l -rW\I lTclVTW\I, OU xal 'EcrTl xal avijpTTJ-ral L aUTO ăAAO ăAAWS' . �lO xal ara{}WTEpa €TEpa nclv-ra Ele; E:-rEPWV , an xal J.laAAOV ov-ra €TEpa E:-r€PWV . l....

'

,

]

'

/

c

'\

,

»

1

L

1

»

Vi '\

,

e '

/

)

"

Le '

c

L

,/

,

/

"

/

)/

U

'/

J/

L

)

"

>1

U

,

_Il. '

......

)

,

,

"

/

1

,...

-

,

)

U

,....."

5 70

-

) 1

l'

/

,...

)

l'

l

/

/

«.

,...

.....

)/

,.

,

.I'

,

-

U

,

"'"

""

,

U

/

,

/

....,

/

U

"

/

u

t"

,

)

,

)/

,


ENNEADA a V-a,

5 ( 3 2), 9

[91. Orice <real itate> generată de o alta există fie în cea care a produs­ o, fie în alta, dacă mai există ceva după cea care a produs-o. Căci, cum a fost generată de alta şi a avut nevoie de alta în vederea gene-rării, ea are absolut nevoie de ea; de aceea şi este "intr-zl11 altul"' 1 349 . Deci, ultimele realităţi se află în mod natural în cele penultime, pe când acestea se află ln cele anterioare şi o realitate este în alta până la prima, care este principiul . Or, principiul, neavând nimic înaintea lui, nu are în ce altceva să fie; neavând în ce să fie, iar celelalte realităţi fiind în <altele> anterioare lor, el însuşi le-a cuprins pe toate celelalte. Dar, deşi le-a cuprins, nu s-a dispersat în ele şi posedă fără a fi posedat. I ar dacă posedă fără a fi el însuşi posedat, atunci nu există <nimic> în care să nu fie; căci, dacă nu este <prezent>, nu posedă. Iar dacă nu va fi posedat, nu este <prezent>; astfel el este şi nu este <prezent>: nu este <prezent>, întrucât nu este învăluit, dar, întrucât este absolut liber, <nimic> nu îl împiedică să fie pretutindeni. Căci, dacă ar fi fost Împiedicat, ar fi fost l imitat de ceva, iar cele ce îi unnează nu ar fi avut parte de el, ci zeul <ar fi avansat> până la <limita, dincolo de care> nu ar mai fi fost la sine, ci supus celor de după el. Aşadar, cele ce sunt În ceva anume sunt acolo unde sunt, pe când <toate> câte nu sunt undeva nu au <un loc> în care să nu fie. Dacă el nu ar fi chiar aici, este clar că alt loc l-ar cuprinde şi ar fi chi ar acolo în al tceva, încât nu ar fi adevărat că nu este undeva. Prin urmare, dacă este adevărat că nu este undeva1 3 50 şi este fals că este undeva, pentru a nu fi în altceva, el nu se poate îndepărta de nimic. Dar, dacă, fără a fi undeva, nu este departe de nimic, el va fi pretutindeni la sinel35 1 . Căci nu are o parte ai ci, i ar alta dincol o; şi nu este nici măcar ca întreg undeva anume; astfel el este întreg pretutindeni 1 3 52, fără ca ceva să îl posede sau să nu îl posede; prin unnare, orice lucru este posedat <de el>. Priveşte, însă, că nici lumea însăşi nu este într-o lume şi nici într-un loc, fiindcă nu mai există nici o altă lume înaintea ei ; căci ce loc <poate> fi înaintea existen ţei lumii? I ar părţile <ei> dt:: p ind de ea şi sunt în ea. Dar nu sufletul este în ea, ci ea este în suflet; căci corpul nu este un loc �entru suflet, ci sufletul este în inte-li şenţă, iar corpul în suflet 1 3 3, pe când inteligen ţa este în altceva1 3 4. Şi nu mai există ceva diferit de acesta, în care el însuşi să fie; deci el nu este în ceva; astfel, el nu este nicăieri . Unde sunt atunci celelal te lucnlri? În el . Aşadar, el nu s-a îndepărtat de celelal te lucruri, nici nu este el însuşi În ele şi nici nu există nimic care să îl posede, ci el le posedă pe toate. De aceea şi este, astfel, binele tuturor, pentru că toate lucrurile şi există, şi depind de eI, <deşi> fiecare în mod diferit. De aceea, unele sunt mai bune ca altele, fiindcă unel e există mai mult ca altele. 57 1


PLOTIN

[ 1 0.]')}.Aa cU )ii jl) L &. ' E"'CEPW\I a1.)1:o apa' EL O€ p.tl, )LX\I� elv (, '\ .... ,, , ,, , , '\ '\ , ) " R -v oux au"'Co' all.lI. EVVOEl , n av EL 11 "'Cou"'CO, o EO"n I\.at-'EL E<p ' Eau"'Cou 0'.1 xa{}apov OOOEVL P.L rVU)..L EVOV P.E"'CEX6v"'Cwv &mxv"'Cwv au"'Cou p. T]OEVOc; EXOVTOc; au"'Co' ăAAO P.€v rap oooev "tOlOU"'COV, bEL be: U "'COlOUTOV e'l val . T(c; elv oDv nlV ouvap.L v au"'Cou €AOl O)..Lou lTaO"av; E'l rap op.ou naO"av, TL ăv TLc; aUTOU bLa<pe:pol; KaTa p.e:pOc; ăpa; ' AAAa npoo{3aAElc; P.€V u{}p6wc; o lTpOO�aAAWV, OAOV be oux Umx.nEAElc;' EL be p.li, vOUc; voWv EO"n, xcXv llixnc;, 'ExEl '.lOC; O"E €X<pEu�E"'CaL, p.aAAov O€ O"u au"'Cov , , AA�' o"tav p.Lev opa�, OAO'\l �A€lTE' aLcx,v O€ vonc;, o n Civ J.lv11P.OVEUo-Ţl<; cx,l.>LOU: VOEl , O'T l 'Tara-&ov - '( w� ,cip EJ.l.<ppovoC; xal vOEpac; a'(u� OU Vcx,)J. l� w"V , a<p ot) '(W-rl xal VOU� a n TE ooo(a� XCXL "'COU O"V'Toc; - O"tL €V - UlTAOUV rap xal lTPW"tOV - on UPXTl - alT' au"tou rap mxv Lcx, , alT ' cx,u"tou XlVT]O"LC; 11 Trpuh"'1, ou rap -€V au"'C�, aTT ' au"tou O""'CaO"L�, O"'Cl au"'Co� p."Tl €OElTO' ou rap t' , � . C' � , ,. ,, , l,c' EO""'C11XEV ' Ouot:. rap ElXEV OUTE EV tp O"TT)<JETaL XL VEL "'CaL Ouo OU"'CE €V GJ XL V11ltijO"E"taL " lTEpl: "tl rap 11 lTP0C; Tl il EV T( Vl; npWTOe; rdp aUToe;, 'AAA' ouoE lTETTEpaO"p.e:Voe;' UlTO TlVoc; rap; AAA' 000' ăTIEL poe; wc; p.e:r€{}oe;' TTOU rap EOEL TTpDEA{}El v au"tov 11 ((va "'CL rEVl1"'CaL au"'Cw OOOEVOc; OEOP.e:VW; To o' ălT€LpoV TI ouvap.LC; EXEL ' ou rap ă�AWe; lTOTE 000' E:lTL�E(lJJ € L, OTrOU xaL "'Cd. p." €TrlAEL TTOVTa bL ' au"'C6v . " C' _ loulc;,

"

'

'

v

I

[ 11 .1 Kal "'Co ăTr€LPOV "'COUTW "'Cw p." TIAEOV EVOC; el"Val p.T]OE , , ( ..... � , " ,. , EXEL"V TTpOe; o Opl EL n "'Cwv Eau"'Cou' Ttp rap EV El val ou P.Ep.e:"'CP11"'CaL 000' ELe; apL lt p.ov llx€L . OU"t ' otv TrPOc; ăAAO OUTE lTpOe; cx,u"tO lTElTe:paV"taL ' E:lTEl olhwe; elv E(11 xal 000 . OOO€ erx TUta "tOL vuv, an p.T)De p.ep11, oooe p.opcpij , M" "'Co( VUV '{ij"'CEl ltVT]"'COLe; op.p.aO"L "'Cou"'Co, olov <P11O"l v o AOroc; , J.l.110 ' O"'CL olhwc; E:O""'ClV 'lOEL v, wc; Civ nc; a�llJO"El E TTav"'Ca a'LO"lt1Ţta <a'> il vaL UlTOACXP.j3ci"VWV - "to p.ciAlO"Ta TTci"VTWV UV CX LPEL .('A rap hrEl "'CaL 'n c; el "VCXl p.aAlO""tcx, -TauTa J.l.ciAlO"Ta oux 'eO""'CL ' "'Co oe p.e:ra t' ' 1: ' , , - ,.. , , ,.. TlTIO"V EO"U . To DE lTPWTOV apXll "'Cou El vaL xaL XUPlW"'CEPOV au TIlC; ouO"(cx,�' WO""tE uvnO"TpEnTe:OV nlV o6�av' EL 6€ J.l ij, xcx,TaAEAE( lPŢl EPT]P.oc; {}EOU, alOV 0\ E:V "tale; Eop"'CalC; UlTO raO"TpLp.apr(ac; TrAijO"avTEC; EauTouc;, GJv ou ltep.LC; ACX�EL V "t0Uc; ElO"Lov"tac; TrpOC; "'COlle; {}Eot�, vop.(O"avTEe; P.UAAOV 'EXEL va Evap­ reO""'CEpa el val TIlc; lte:ae; "'Cou ltEOU, <{1 EOPTci'{El V TTPOOijX€L , 1/

(

'"

572


ENN EADA a V-a,

5 (3 2),

1 0- 1 1

[10]. Pe el, însă, tu n u mi-I privi cu ajutorul altor lucruri , caCl altminteri îi vei privi o unnă, şi nu pe el. Gândeşte-te, în schimb, ce ar putea fi el, dacă îl iei ca existând în sine, pur, neamestecat cu nimic, toate având parte de el, deşi nici unul nu îl posedă. Căci nu există nimic asemenea <lui>, deşi trebuie să fie ceva asemenea <lui>. Cine i-ar putea, aşadar, sesiza deodată întreaga putere? Iar dacă <ar sesiza-o> toată deodată, cu ce s-ar mai deosebi de el? L-ar sesi za, atunci, parţial? Dar, când îl vizezi, îl vizezi în totali tate, deşi nu vei dezvălui întregul ; altminteri , vei fi <doar> o inteligen ţă care gân­ deşte şi, chiar dacă l-ai atins, el îţi va scăpa, ba, mai degrabă, tu îi <vei scăpa>. Dar, când îl vezi, priveşte întregul ; i ar când îl gândeşti, gândeşte orice ti-ai aminti despre el : că este binele (căci el este cauza vi e ţii raţionale i 355 şi intelectuale, fiind o putere din care <provin> viaţa şi inteligen ţa şi orice <ţine> de fiinţă şi de ceea ce este), că este unu (căci este simplu şi prim), că este principiu (căci din el <provin> toate; din el <provine> mi şcarea primă, deşi ea nu este în el, din el <provine> şi repausul, fiindcă el nu are nevoie de <repaus» 1 3 56. EI nu este nici în mişcare, nici în repaus 1 3 57, căci nu are nici în ce să stea, nici în ce să se mişte: în jurul a ce, sau spre ce, ori în ce <să se mişte>? Căci el este prim. Şi nici nu este l imitat: căci ce <I-ar putea limita>? Însă nici nelimitat ca o mărime nu este; căci unde trebuie să avanseze sau în ce scop, dacă nu duce lipsă de nimic? În schimb, este nelimitat în putere; căci nu va fi vreodată altfel şi nici nu va fi lipsi t <de ceva>, din moment ce şi cele cărora nu le lipseşte nimic există datorită lui. (11 1 . I ar nelimitarea îi <vi ne> din faptul că nu este mai mult decât un unu şi nici nu există ceva faţă de care vreunul din cele ce îi aparţin să se l imiteze. Căci, datorită faptului că este unu, el nu este nici măsurabi l, nici numărabil. Deci nu este limitat nici faţ ă de un al tul, nici faţă de sine1 3 58, căci astfel ar fi şi doi. Aşadar, nu are nici figură l 35 9, neavând nici părţi, nici fonnă. Nu căuta, aşadar, să îl <vezi> cu ochi de muritor, aşa cum îl enun ţ ă discursul, nici <nu socoti> că poate fi văzut, aşa cum ar pretinde cineva care, socotind că toate cele care există sunt sensibile, l-ar elimina pe cel mai <real> dintre toate. Căci nu cele pe care cineva le crede a fi cele mai <reale> sunt cele mai <reale>; iar cel mare este <de fapt> mai mic. Or, prima <realitate> este principiul faptului de a fi şi superioară fiin ţei . Opinia trebuie astfel răsturnată, căci al tminteri vei rămâne fără zeu, precum aceia care, la sărbători, după ce s-au umplut "avicr I 360 cu al i mente oprite cel or ce intră la zei , socotindu-le mai degrabă pe ele mai reale decât contemplarea zeului pentru care vin la celebrare, 573


PLOTIN

ou J.lE-r€OXO\J TW'V EXEt \ EPW\J , Kal: JUP E\J TOIJ-rOU; TOle; \EpOLe; b ltEOe;" OUX bpWJ.lE'VOe; cX.lTLCTT€LCT\tal TTOlEL we;)/ C'OUX w\J TOLc; / , LoulE'V' OlO\J EL E\JUpjEe; \JOJ.lL/'1'�OUCTL J.l0\JO\J, ° -rn CTapXL,, )J.O'VO'V U'V Ee; &la �lOU XOLJ.lWJ.lE\JOl --r�iu-ru J.lE\J TTLCTTa XUl E:\JuPj� V0J.lL",OlEV -ra E:V -role; o'VE(paCTl 'V, EL bE ue; Ul.lLOUe; E:�EjElPEL€V, cX.TTlCTn1CTUV-rEe; -rOLe; Sla -rw\J O<p\tUAJ.lW'V cX.'VEWjO-rW\J bq>{}€lCTl TTCiAL\J xu-rubapltci\Jol E'V , /

c,

t'

_

"

L

[12.1

XPT1 bE �A€TTEL 'V GJ €XaCT-rC( bEL ciLCT{}a\JECT\tcxL, bq>{}UAJ.lOle; J.lE'V ăAAU, WCTL bE E-r�pa, xaL Ta ăAAU WCTUU-rWe;' XUL -rw \JW TTlCTTEUEl \J ăAAU apa\J, xaL J.l1l -ro \JOEL'V cX.XOUEl V 'VOJ.lC"E�L V � apa'V, WCTTTEP <Xv EL L'Ol<; WaL'V eTIL L'aTtOlEV �A€neL v, xal L'a� <pw\Jae; OUK EL \Jal, ou J.l11 opwv-raL , X Pl1' o€ EV'VOEl 'V, WC; ELal v E1TLAEAT)CTJ.lE\JOL, OD xal €� apx�e; Ele; '\IU'\I TTO{}OOOl xaL E<pC­ E\J-rUl alnou, nci\J-ru jap 0PEjE--rUl Exe(vou xal E<pCEL'al au-rou <pUCTEWe; a\JUjxŢh WCTTIEP aTTOJ.l€J.lU'\I-re:UJ.lE'VU, WC; UVEU Uu-rOU ou OU\JU-rUl el 'VaL , KUl TOU )J.E'\I xaAou 11011 olo\J €Lb6cn xUl E:jPll­ ,0POCTl \J h cX.\J-rlAlllPle; KUl TO ltci)J.�oc;, xal -rou €pw-roc; h €jEp<rle;' Ta b' cX.ju\tO\J, ă-rE TTciAaL nupa\J Ele; e:CPEcrL \J CTUJ.l<PU-rO'\l, Kal KOlJ.lWJ.l€\JOle; napECTLl KC(l ou \tUJ.l�El TTO-rE U)o\J-rUC;, a-rL CTU\JEOTl \J UEl XUL ou no-rE 11 u\JuJ.l \Jl1<nc;' ou J.lll\J 0PWCTL \J Uu-ro, O-rL XOlJ.lWJ.l€\JOLC; napECTTL . Tou bE KUAOU b epwe;, aTU'V TTUPD, bou'\luC; cS(bWCTl \J, on bEL 'LbOVTUe; ecplECTltul , �EU-rEpOe; w\J OlJTOC; b epwe; XUl 1lb1l O"U\Jl€'V-rW'V J.lUAAO\J bEUTEPO\J J.l11\JUEL -ro KUAO\J ei \JUl' h b€ apxulo-rEPU -rOlJLOU KUL cX.\JULCT\t11TOe; e:<pECTle; apxulo-rEPO\J <pilcrL xal Tcqa{}o'V � \JUl xui: npoTEpo\J -rOUTOU. KUl o'lO'VTUl bE -rCtjulto'V Au�6'\1TEe; CtPXEL'V UtrtOlC; ăTTU\JTEe;' Ele; rap -ro -rEloe; cX.<pL xltUL ' -ro bE XUAOV ou-r€ nci'\lTEe; e:'l00'\l jE'V0J.lE\JO\J TE XUI\.O\J UUT� OLO\J-rUl El \JUL, UI\.I\. OUX UU-rOLe;, OlU XUL -ro -rTI8E XUÂAOe;' TOU jap EXO\JTOe; TO xd.AAoe; ei \JaL . Kui: C' !.<e KUI\.OLe; EL'\IUl oOKEL'V UPXEL, xa'V J.l11 wcrL' -ro o ajuvo'V ou' ou!:>D E:lt€AOUCTL \J EXEL \J 'A \JU TTOLOU'\I-rUL jap J.ld.ALCT-rU TOU TTPWTOU, XUl <plAOVElXOUO"l XUl epC",OUOl -rw xaAW, we; xai: aU1:W j€jO\JOTL WO"TTEp au-rOl' OLO'\l EL ue; OO-rEPOC; unO �CTlA€We; 1:� J.lE1:U �crLAEU ELe; a�lWO"L \J 'LO"ll'V �UAOL 1:0 'l E'Val, tue; a<p ' E\JOC; XUl 1:0U au-rou €XEL '\IW jEj€'VTJJ..l. E\Joc;, Ujvow'V we; aVl1PTIlTal , ) , ) A ,...U crLI\.EU, EcrTl oE EXEl '\I0e; TTpO au-rou. J.lE\J XUl, aUToe; ELe; 'AAA ' ot'\l h -r�e; TTAci'Vlle; cil -rLa -ro J.lE-rEXEL \J ăJ.l<pw ,

)

/

,..

/

}

/

)

/

"\

(/

,

,

:toL

......

c '

)

)

/

,

'\ '

/

....

, (

U

)

.....

,

,

/

......

(

)

(

/

)

)/

.....

'"

,

,..

"

,

,

,..

)/

,

i '\ '

(�

(

)

" (: "

)

)

-

....

)

-

)

)

/

t'"'

_Il. "

.

/

,

v

"""

)

-

,

t'

)/

(/ L

/

L,

/

'\ /

)/

574

-

)

t:"

)

#Ow

,,

C

4

/

)

/

,

)

......


ENNEADA a V-a,

5 (32), 1 1 - 1 2

n u iau parte l a ceremoni i le de acolo. Căci zeul, nefi i nd vizibil în aceste cerem oni i , îi face să creadă că el nu exi stă pe cei care socotesc real numai ceea ce pot vedea cu ajutoru l corpului ; aşa cum, dacă ar <exista oameni > care să doarmă toată viaţa, ar socoti sigure şi reale <apari ţ i i l e> din vi se, iar dacă ci neva i-ar trezi , neîncrezându-se în cele văzute cu och i i deschiş i , s-ar culca la loc.

( 1 2) . Fiecare <realitate> trebuie percepută pri n <organul> potrivit, unele prin ochi, altele prin urechi , şi aşa mai departe. Mai <trebuie> crezut că prin inteligen ţă se văd alte <real ităţ i> şi că a gândi nu înseamnă a auzi sau a vedea, ca şi cum s-ar putea cere urechilor să vadă şi <susţine> că sunetele nu exi stă fi indcă nu se văd. Dar trebuie socotit că <oamenii> l-au uitat pe acela pe care, de la început până acum, îl doresc şi spre care ti nd. Căci toate aspiră spre el şi tind spre el printr-o nevoie naturală, ca şi cum ar fi ghicit că nu pot exi sta fără el. Perceperea frumosului, admiraţia şi trezirea la dragoste <le vin> cel or care le cunosc deja întrucâtva şi sunt trej i . Dar binele, fi ind demult prezent în tendinţa natural ă, este prezent ch iar şi în cei ce dorm şi nu trezeşte admiraţ ia în cei care îl văd, fi indcă este mereu împreună <cu ei> şi niciodată nu este <obiectul> reamintirii; iar oameni i nu îl văd, fiindcă este prezent <până şi> în cei ce donn . I ar dragostea de frumos, când apare, provoacă durere, fi indcă cei care tind <spre el> trebuie să îl vadă. Această dragoste, fi indcă este de <rang> secund şi <aparţine> unor <fiinţe> care pot deja înţelege, i ndică faptul că frumosul este mai degrabă de <rang> secund. Dar tendinţa mai veche decât această <dragoste> şi nepercepută arată că binele este mai vechi şi anterior acestui <frumos>. De altfel, o dată ce au atins binele, toţi <oamenii> socotesc că le este sufi cient, căci au ajuns la ţel. Nu toţi, în schimb, văd frumosul , iar când s-a ivit, ei socotesc că frumosul este pentru sine, iar nu pentru ei, aşa cum este şi cu frumuseţea de aici, care aparţine celui care îI posedă. I ar lor le ajunge să pară frumoşi, chiar dacă nu sunt, pe când binele nu vor să îl aibă doar în aparen ţă\3 6 1 . Ei îşi dispută primul <rang> mai ales cu frumosul, rivalizând şi luptându-se cu el, ca şi cu unul care este născut, ca şi ei . Este ca şi cum cineva, inferior unui rege, ar dori să ajungă la un rang egal celui de după rege, ca unul care depinde de unul şi acelaşi <rege> ca şi acela, ignorând că, deşi depinde şi el de rege, celălalt este totuşi înaintea lui . Iar cauza erori i este faprul că ambi i 575


PLOTIN ,....."

)

'

"

,

t,

)

/

,..

TOU aUTOU KaL lTpOTEpO'V TO E'V aJ.l<pOTEpW\J EL 'Val, Kal OTL KaKEl TO J.lE\J ara\t-o'V aino ou 6EL "Cal TOU xaAOU, TO 6E KCXAO\J €XEl 'VOU. Kal e:crn 6E TO }.lE\J l1TTLO\J xal TTPOOT]'V€S' xal a�paTEpO\J Ka(, wS' E:lt€).. El "CLS', 1TapO\J aln�· TO 6E ltaJ.l�QS' e:XEL xaL e:XTTAT]�l'V xal OUJ.lJ.llrTI T0 aAyU\Jo\Jn "Cil\J -r,80vrl\J. KaL rap uD xaL EAKEL aTTO TOU ara\t-ou TOlJ«; oux ELooTa«;, wcrnEp aTTO Tra"Cp� Ta €PWJ.lE\JO'V· 'VEW"CEPO'V rap· TO 6E lTPEcr�lhEPO\J ou xpa'Vtp, aAAa T� aATlltEL, o xal nl\J 8U'VaJ.ll \J TTpOTEpa\J e:XE L · lTăcra'V rap e:XEL· TO rap J.lET' aUTO ou năcrcx\J, aAA' OOTI J.lE"C' alno'V XCXl aTT' cxU"COU .UQcr"(€ €X€L VO� XCX l "(cxlhTK;' XUPlO�, ou O€11iTdC; otl"(Dc; "(WV €S CXU"(OU j€vo)J.€VWV, CtAAc! lTă\J XCXl OAO'V CX<pELS' TO rE'VOJ.lEVOV, an J.L11 €o€l"(O J.Lllo€V CXUTOU, CXAA. Ecrn v b aUTO«;, 01QS' XCXl 1TPlV "(aUTO r€v'Vl1crCXl . 'ElE l ouo &'V €J.l€A TJcrE'V cxlnw J.lil rE\Jo J.l€\Jou· €TTEL 000 ' €l ăAAW bU'VCXTO'V �'V rE'Vecr{}CXl E� �UTOU, E<pltavrpE\J ă\J· \JU\J bE oux L €crTl \J OOO€'V jE'V€crltav OOOE'V rap E:crTL \J o J.lil rErO\JE rE\JOJ.lE'VW\J TW\J TTavTw'V. AUTO«; 6E OUX �\J Ta mi'VTa, C(\J' &'V E6ETl\t-1l aUTw\J, UTTEP�E�TJXWS' 8E Ta nCX'VTa OlO«; "CE TI\J xaL TTOL El \J au"Ca KaL ECP EaUTW\J Eacrcxl EL 'Val aU"Ca«; unEp aUTW'V W\J . ,

,

,

,

/

,.

/

C/

t'"' /

"

c

.,...

) .:: �

-

,

"'

"

,

.:: '

)

,

....,

)

"

,

,

) '\ '\ '

-

c

(/

)/

,

-

,,

r13.f'6El 8 E KaL Tc:lycx8"O \J aUTo\J o Vta Kal J.lTJ arcx8"o 'V J.lTl e:XEl'V E'V aUT� J.lT]8€\J, E:TTEl J.lT)DE aralta\J . "O rap €�EL, 11 arcxlto'V EX E l 11 oux ara\t-6\J· aAA' olhE E:'V T� aralt0 T0 Xup(ws­ xal lTpW"Cw«; arcx\t-w TO J.l" ara\t-a\J, OUTE "CO ara{}o\J EXEL "CO cqa{}a'V . E'l ot\J J.l�TE TO oux ara{}o'V J.l,ŢrE "CO cqa\t-o'V EX€l, OOOE'V EXEV El ot'V OOO€\J EXEl, J.l6\J0\J xal EpllJ-LO\J TW\J ăAAW\J EcrTl 'V. E'l 00'V TcX ăAACX il cqalta ecrn xaL ou Tara{}o'V 11 oux aralta Ecrn \J, OOO€TEPU 6E TOUTW\J EXEL, OOOE\J EXW\J "C0 J.lT]8E\J EXEl \J EcrLl TO arcx{}a\J . E'L 8' ăpa n«; ouou\J aUT� npooTlltrpl 'V, il ooo(a'V 11 \lou\J 11 xcxA6'V, -cii lTpo<Y\t-TlKll acpaLpEL TCXL CXUTOU Tcqa\t-o\J il 'Val . na\JTa ăpa a<pEAW'V xal OOO€\J lT€PL, aUTOU ,, "" 'e 1, ' EL1TW\J OuoE U .'t'EooaJ.lE'VQS', � EcrLL lTap CXUTW, E acrE TO EcrTl 'V , , � OuoE\J xaTaJ.lap-rupT)<Jcx«; TW'V ou 1TCXpD'VTW'V, 0l0'V al J.l1l ElTlO'nlJ.!TI "COUC; €na(\Jo� TTOlOUJ.l€'VOl, OL EACXTIOlXH nl'V TW'V E1TCXl L 'VOUJ.lE\JW\J 60�a\J TTPOcrTlltE\JTE«; aUTOl«; a TTJC; a�lCX«; CXU"CW'V €crn \J eAaTTW, aTTopOU\JTE«; aAll\t-EL«; El 1TEL v lTEpt TW\J UnOKELJ.lE'VW'V lTpo<YWTTW'V TO� AarOu«;. KCXl 00'V xat hJ.J.ELS' ,

L I: '

,

L I: '

c

"

,

,

"

"

c

,,

)

576

....

(,

_

)

"

/

)

......


ENNEADA a V-a,

5 (32), 1 2-1 3

participă l a acelaşi <princi piu>, că unul este anterior amândurora şi că, şi acolo sus, binel e însuşi nu are nevoie de frumos, pe când frumosul <are nevoie> de bine. I ar <binel e> este binevoitor, favorabi l , mai del i cat şi prezent în cel ce îl vrea, pe când <frumosul> produce admiraţia, mirarea şi plăcerea amestecată cu durere. El chiar îi trage pe ignoran ţi departe de bine, aşa cum <îndrăgostitul îşi smulge> iubita de la tatăl ei . Căci <frumosul> este mai tânărl 362, iar <binele> mai bătrân: aceasta nu datorită timpului, ci adevărului , fiindcă are o putere anterioară, căci el are toată <puterea>. Cel de după el nu are toată <puterea>, ci numai câtă <vine> după el şi de la el . Astfel, <binele> este şi stăpânul acestei <puteri ul terioare>; el nu are nevoie de cele născute din el, ci îl lasă cu totul <deoparte> pe cel născut <din el>, întrucât nu are nevoi e de nimic din el, fiind acelaşi ca şi mai înainte de a-l naşte. Căci nu s-ar fi preocupat dacă <acesta> nu s-ar fi născut, după cum nu ar fi fost invidios nici dacă o altă <realitate> s-ar fi născut din el; deşi este <imposibi l> ca să se mai nască <ceva din el>, căci nu este nimi c care să nu se fi născut <din el>, dacă toate s-au născut <din el>. El însuşi nu era toate <lucruri le>, aşa încât să aibă nevoie de toate, ci, depăşindu-le pe toate, putea şi să le producă şi să le lase să existe în sine, el însuşi fiind deasupra lor. [131 . Dar, fiindcă este binele şi nu un bine, el nu trebui e să aibă nimic în sine, de vreme ce nu are nici <măcar> un bine. Căci <dacă> ar avea ceva, fie ar avea un bine, fie nu <ar avea> un bine; or, <nu se poate> nici <ca> în binele veri tabi l şi <care este> bine în sens prim să fi e un non-bine, nici ca binele să ai bă bi nel e. Aşadar, dacă nu are nici non-binel e, nici binele, atunci nu are nimic, iar dacă nu are nimi c, este "singur şi izolat" de celelalte l ucruri 1 3 6 3 . Deci, dacă celel al te lucruri fie sunt bune şi nu sunt binele, fie nu sun t bune, i ar el nu posedă nici una din cele două <categorii >, atunci, neavând ni mic, el este binele întrucât nu are nimic. I ar dacă i se adaugă ceva, fie fi i nţ a, fie i n teli gen ţa, fie frumosul, prin adăugare i se ia faptul de a fi binele. Aşadar, dacă ci neva înl ătură toate <atri butel e> şi nu afirmă nimic despre el şi nici nu greşeşte spunând că ceva <anume> este în el, să îi lase <doar> faptul de a fi, fără a- i atribui ceva ce nu are, asemeni cel or ce com pun fără pricepere elogii şi diminuează fai ma celor elogiaţi adăugându-Ie <calităţi> inferioare valorii l or, neşti ind cum să spună cuvi nte adevărate despre personajele la care se referă. Nici 577


PLOTIN

J.Lf1<5E'V -rW'V OO-r€pW'V Xal TW'V €Aa-rTO'VW'V npocrn ttWJ.LE'V, UAA ' � l.llT€P -rau-ra 'UD'V €KEl 'V0e; -r01hw'V aenoe; fi, O,AAa J.LTl ainoe; -rau-ra. Kal Tap aL q>uau; cqa1tou ou ml'V-ra L €� 'Val ouS' aL €'V / ' ), )/ 'Tl -rw'V na'V-rw'V' El TJ Tap a'V uno €'V )Cal 'TaUTO'V TOle; anacrl 'V, una SE 'TaiJLo'V 0'V -rOle; nnal blaep€pOl &'V -rt;J 'lbltp J.Lo'Vo'V xat &aepo�L xat 7Tpocr1tTlxnL -"Ecr'Tal 'TOL 'VU'V DUo, OUX €'V, GJ'V Ta J.L€'V oux cqa1tD'V, TO XOl 'VO'V, -ro bE O" a\}o'V . M lXTO'V ăpa E(J-ral €'f a,a1tOU xat oux a,a1tOu' oux ăpa. xattapwe; ara{}ov OU6E npw-rwe;, UAl.. ' €KEl 'VO &'V ilTJ lTpW-rwe;, oi) J.L€'T€XOV lTapa -ro XOl vO'V j€,E'VTJTal u,a1tDv . M€TaAT}l}J€l J.LEV Si) aUTO o',a1tDV' 00 OE J.LE-r€Aa�E'V, OUSEV 'TWV naVTw'V . )AAA' El €'V aUT<{j 'Toino ,.. -q. , <: ) -q. , , , ov - olaepopa jap, XC(lI TJV 'TOUTO TO crUVlIq. E'TO'V TJV TO arall ujatt6v <SEl aUTwL 7Tap' ăAAOU lt val . 'Hv bE au-ro Ct.7TAouv xal: , ) -q. "\ "\ -q. " , ) , � ou J..lO, VOV ajall o'V . To' apa ov- lTOlI.lI.tp J.Lovov ajall apa TO, aep lTpw-rwe; xat -rO" u{}ov l.llT E p TE mivTa Ta OVTa UValTEepaVtal 'fuJ.l v xat J.LOVOV O" a{}ov xat OUb€V EXOV EV €aUTttJ , UAAa aJ..l l ,Ee; miv-rwv xal l.llT €P mlv-ra xal aluov TWV ml'V-rwv . Ou , " ) , ' ' ,.. ) Lţ ' e ' c ' ) 1 ,t: ' xall.ov OuoE EX xaxou TO,"\ 'Ta OVTa OUoc au E � aolaepopwv . rap 011 K PEl -r'TOV ,ap 'TO lTOLOUV -rou lTOlOUJ.LEVOU· -rEA€lD-rEP0'V ,ap . (

,

"

,

(,

,

>

,

-

-

"

-

-

,

)

)

-

578

(1'

,


E N N EA DA a V-a, 5 ( 3 2 ), 1 3

noi , aşadar, s ă n u î i adăugăm nimic di n cele ulterioare ş i inferi oare <lui>, ci <să afinnăm> că, depăşi ndu-Ie pe ac e s tea ci este ca uz a l or, fără a fi el însuşi acestea. Căci , încă o d a t ă natura binelui n u este de a fi toate, n i c i de a fi vreuna di ntre toate. Dacă ar fi <aşa, ar cădea> sub unul şi acel aşi <ge n > cu toate <celel al te lucruri>, şi, fi i n d sub ace l aşi <gen>, s-ar deosebi de ele numai prin p ropriu , di fer e nţă şi <vreun alt> atribut. Dar atunci ar fi doi şi nu unu, fi ind, pe de o parte, un non-bine « c eea ce ar avea> în com un <cu ce l e l al te l uc ru ri » , iar pc de a l t ă parte un bine. Ar fi, deci, am estec a t din bine şi non bine şi nu un bine pur, nici pri m ci < b ine le > pri m ar fi cel la care a r p art i c i p a pcntru a dcveni un bine, pe lângă ceea ce are în comun <cu ce l e l al te lucruri>. Ar fi, deci, un b in e pri n p art ici pare , pe când cel la care ar parti cipa, nu ar fi n i mi c din toate <c elelal te>. I ar dacă b i nel e <era p re z ent > în el « ca> d i fe re n ţ a pri n care com pusul era u n bine), <acest b i n e > trebu i a să îi vină de al tundeva. Dar e l era s i m plu şi doar bine; cu a t ât mai mul t cel la eare <partici pă> va fi doar bine. A şada r eel care este bine in sens p ri m şi e s t e b i n e l e n i s a dezvăl ui t a fi deasupra tuturor ex i sten telor şi doar bine, neavând n i m i e în sine n efi i nd amestecat cu toate <c elelalte>, deasupra tuturor şi eauză a tuturor. De s i gur n i ci frum osul, n i c i e x i s tentele n� <provi n > din ră u , n i c i d i n re a l i tă ţ i i n d i ferente < I a b i n e şi r ău > I ntr-adevăr, c e l c e pr odu ce este s u pe r i or ce l u i produs, fi i nd mai desăvârş i t. ,

,

,

,

-

,

.

579


(24). n €Pl "[ou "[o e:n€X€l 'Va "[ou O'V,,[O<; �11 'VO€l v XCll ,,[l "[o npw"[w<; 'Voouv xal "[( "[o b€U"[€PW<; VI

"'"

,

,./

,

/

,

./

...

'" " ,\ '\ ",\ '\ c' , , c c, "c CJ.I\.I\.O, CJ.UTO CJ.UTO, O T}0T} TO' oE [ 1 1 T o' J..l E\I... E<JTl \IOEL \1 CJ.I\.I\.O •

'\ '\

,

,

,.

, " <;: ' <;: El \lCJ.1 . TO' oE TIpOTEpO\l '\ -Q. E\I <pEUrEl J-lCJ.I\.I\.O\l TO' oUO I\.EX1J ... ' ) , ) '\ '\ ' t" , ( , , <;: , P. ' ,\ !-,OUI\.ETCJ.l KCJ.l aUTO, CI. 1\. 1\. TJTTO\l oU\lCJ.TCl.l · TICl.p CJ.UTtp J..l E\I rap €XEl o opa, €TEPO\l rE J-l1l\l 0\1 EKel\lOU . To Se ou KExwplO"Tal Tn )OUO"lCl., aAAa O"U\lO\l CI.\.nw apa €CJ.UTO." AJ..l <p w ot\l rL\lETal / / ..... ,... '\ , CE\I 0\1 . M a 1\. 1\.'\ 0\1 OU\I " \IOE l , OTl EXEl, Kal' TIPWTW� \IOEl..... , (OTl ...TO, " ... ",\ '\ c ' El , J-l T} E\I, CJ.I\.I\.O <;: ..... " TO'...\lOOU\I, E\I KCJ.l, oUO \lOOU\I oEl \lCJ.l . E"l TE rCJ.p ",\ '\ " " " ,. al\.l\.o TO \lOOUJ-lE\lO\l EO"TCJ.l - OUK a\l OU\I TIPWTW� \lOOU\I El" T}, (hl ăAAOU T,,\I \lOTJO"l \1 ACJ.J-l�ci\lO\l ou TO TIPWTW� \lOOU\I �O"Tal , ( TJ El EXEl W� OTl O \IOEL OUK EXEl W� CJ.UTOU, WO"TE OUaC: ' CJ.UTO· ...... r: " (, r: " CJ.UTO, l \lCJ. KUPlW� \1011, Ta oUO CJ.pa E\I El,., \lCl.L E\I E<JTCJ.L· oEl ) " " c" , c ' , ,. , <;: Cl.J..l<p W - El TE E\I J-lE\I, J-l TJ oUO oE Cl.U E<JTCJ.l , O Tl \lOTJ<JEl OUX E�El' WO"TE ouSE \lOOU\I eO"TCJ.l . cATIAOU\I ăpCJ. KCl.l OUX aTIAOUV , " ...... bEl...... El,... \lCl.l . MCl.AAO\l S Cl.V n� CJ.UTO, TOlOUTOV OV EAOl CJ.TIO TTJ� 4JUX�� avCI.�CI.( VW\I' �VTCl.U{}CI. rap &lCl.lPEL \1 ....pa&LO\I, XCl.l PUOV ...... .. ,., " Cl.V n e; TO DL TIAOUV L&m . El OU\I Tle; Sl TIAOUV <pwe; TIm T]O"ElE, T,,\I J-lEV lJJuX"\I KCl.TcX TO �TTOV, TO DE \lOT]TOV Cl.UT�e; KCl.TcX TO KCI.{}apwTEpO\l, E'l TCI. TIm TjO"EL E KCl.l TO OPW\I '(0"0\1 el \lCl.l <pw� TW 0PWJ..l € VW, ODK �XW\I �Tl xwpC{ElV Tn &lCl.cpopa €\I ,

L

L

L

.....

(/

L

L

,/

,

U

)

(/

(,

(

,,

""

»

(/

......

(

)/

,

""

,

(/

,

c,

)

)

,

)/

l

....,

)/

"

,

)

1/

(

)/

)

""

(

U

,

),

u

,

,

""

l

L

)

L

l

580

L


VI (24) . Despre faptul că cel de dincolo de fiin ţ ă nu gândeşte şi despre ce sunt prima şi a doua realitate gânditoare

rl .] A gândi ceva deosebit <de sine> diferă de <a se gftndi> pe sine, iar în ulti m ul caz dual i tatea este mai degrabă evitată. In primul caz, <cel ce gândeşte> vrea <să se gândească> şi pe sine, dar este mai puţin capabi l, căci" el are în sine ceea ce vede, dar ca <un obiect> diferit de sine I 364. În al doi lea caz, el nu este separat substanţial <de ceea ce vede>, ci, fiind uni t cu sine, se vede pe sine. Aşadar, el devi ne dublu, deşi este unu. El gândeşte în mai mare măsură, fi i ndcă posedă <obiec­ tul gândirii>, şi gândeşte în sens pri m 1 365 , fiindcă cel ce gândeşte trebuie să fie unu şi doi. Pe de o parte, dacă nu ar fi unu, el s-ar deosebi de obiectul gândit (el nu ar mai fi ceva ce gândeşte în sens pri m, ' fi indcă, dobândindu-şi de l a altul gândirea, n u poate fi ceva ce gândeşte în sens prim, fi indcă nu posedă ceea ce gândeşte ca pe ceva al său, aşa încât nici <nu se poate gândi> nici pe sine; dar, dacă posedă <obiectul gândiri i > ca pe sine, pentru a gândi într-un mod eminent, cele două <părţi> vor fi una: trebuie, deci, ca ambele să fie o unică <reali tate» . Pe de altă parte, dacă este unu, dar nu va fi şi doi , nu ar avea ce gândi, astfel încât el nici nu ar fi o realitate gânditoare. Aşadar, trebui e să fie şi să nu fie si mplu. Apoi , o asemenea realitate ar fi mai bine sesizată urcând de l a suflet <Ia ea>: căci în suflet distincţia este mai uşoară, iar dual i tatea este m ai vizi bilă. Dacă cineva şi-ar reprezenta o dublă lumi nă, sufl etul ca una inferi oară, ş i <obiectu l > gând i t de el ca una mai pură, reprezen tân du-şi apoi şi faptul că l um i na care vede este egal ă celei văzute, nemai putând să le separe printr-o di feren ţă 1 3 66 , 58 1


PLOTI N

Ta bUO {}-rleJETal VOWV J..dv, OTl SUO ilv, opwv SE llDTj EV " OUTW vouv )(al VOTjTOV alP11O"El . H J-l E l C; J..l E V OUV T� AO, ,.. ...... , � E)( 6UO €V nEnOl-rl)(aJ..l E V, Ta b ' aVclnaAl v E� evoc; EeJTl DUo, OTL vOEl , nOlOUV aUTO Soo, J-laAAOV SE OV, OTL vOEl, Soo, )(al OTl dino, EV . /

,

(

,

'

(

.I'

(

-

r2. 1 E'l STj TO_ J..l E v TTPWTWC; VOOUV, Ta SE l1S" ăAAu:C; VOOUV, Ta , ,, >/ ,, EnE)(€l va TOU npWTWC; VOOUVTO� OU)( av ETl VOOl · vouv Tap SEt ,EvEeJlral , C( 'Va vo� , DVTa SE vouv )(al VOTJTOV EXEl v )(al npuJtwe; voouvnx €XEL v Ta VOTjTOV EV aUT� . N011TOV 6e OV oox ăVcl,K11 nuv )(UL VOOUV €V Ul)Ţ� EX€l v Kal VOEl V" €O"Ţal ŢUP ou J-lOVOV VOll'TOV, aAAa )(Ul voouv , npWTDV TE OUl< EO"TaL bUO Ov ..uo TE VOUC; b TO V011TOV EXWV OU)( Civ eJUC1TUl Tj J..l Tj oi5eJ11C; OUeJlaC; )(attupwc;. V011TOU, o npoe; J-lEV TOV VOUV V011TOV EaTUL , )(a\t ' EaUTO 6E OUTE VOOUV OUTE VO"TOV )(UPlWC; EeJTUl " TO TE ,ap VOTJTOV ETEPW o TE VOUC; Ta €nl�UAAOV -rn voTÎaEl KEvav _ )/ )/ EX€l aVEU TOU AU�El v XUl EAEl V TO VOTjTOV o VOEL " ou ŢUP EX€l TO VOEl V ăVEU TOU V011TOU .. TOTE oLv "tEAEOV, OTUV EXTI; , , "" .r ,... , / '" ESEl SE npo TOU VOEl v TEAEOV El val nap aUTOU TTJe; OUeJlac; . i"""Ql ăpa Ta TEAEov tmUp�EL , npa TOU vOEl v TOUTO €eJ'LaL " ouSEv ăpu bEL ain0 TOU vOEl v· cd.>tapxllC; ,ap npo TOlJTOU· oux ăpu Vo-rlO"El . Ta J..l Ev ăpa ou VOEl , Ta SE npwTwc; VOEl , Ta DE vOTÎO"El SEUT€PWC; . "'[ TL El VO-rlC1El Ta lTpt;'nov, unup�El Tl aUTW· OU)( ăpa npt;'nov, aAAa )(al SEUTEPOV )(Ul OUX EV, aAAa nOA �a l1STj )(cd nuvTu oeJa vo1'lO"El · )(Ul rup, El J..l OVOV eaUTDV, nOAAa )/ EO"Tal . )

/

,

l.

_

,

(

_

)/

,

,

"'(,

_

-

(

-

)

,

>

[3.1 E'l SE nOAAa Ta aUTO OOOEV )(WAU€L v epTÎ<rOUO"l v, EV TOUTOlC; unO)(El J..l EVOV EeJTUL · OU buvaTal Ţap lTOAAa J..l Tj EVOC; OVTDc;, aep' 00 11 EV 0, 11 OAWC; EVO<;' )(Ul TOlhou TTPWTOU TWV ăAAWV apl{}J..lOUJ..lEVOU, o aUTO €ep' €aUTOU bEL AU�Elv J..lovov .. E'l SE OJ-lOU El" J..l ETa TWV ă.AAWV, SEt TOllTO C1UAAU�OVTa aUTO J-lETa TWV ăAAWV, OJ..lWC; SE €TEPOV TWV ăAAWV OV, EaV we; J..l ET ' ăAAWV, '{llTElV SE TOUTO Ta UnO)(ElJ-lEVOV TOlC; ăAAOlC; J..lTj)(€Tl J-lETa TWV ăAAWV, aAAa aUTO )(u-it ' €aUTO . Ta Ţap €V TOlC; ăAAOlC; aUTO OJ..lO lOV J-lEV &v €lTj TOlJTW, OU)( &v SE €lTj TOUTo .. 'AAAa bEL )/ aUTO J..lOVOV ElvaL , El J..l EAAOl )(UL, »EV aAAOlC; opaeJttul " El J..l11 TlC; aUTOU AErOl Ta E'l VUl oUV To"LC; ă.AAOlC; nlV tl1TOOTUeJl v .,... )

{

l.

}

)

'

.I'

"

5 82

-

.I'


ENNEA DA a V-a,

6 (14),

1 -3

va stabili că c e l e două sunt una, gândind că erau două, dar văzând că sunt deja una: aşa, el va sesiza in te l igenţ a şi i n te l ig i b i l u l Noi, p r in discursul n ostru am făcut aşadar din doi unu, deşi este invers <de fapt>: din unu rezultă do i , Iacându-se pe sine doi pentru că gân d e ş te , sau fi in d, mai degrabă, doi Întrucât gândeşte, şi unu în trucât <se gândeşte> pe sine. .

[2.) Aşadar, d ac ă există ceva ce gândeşte În sens pri m şi ceva ce deja gândeşte în alt m od , cel de di ncol o de real itatea care gândeşte În sens prim nu mai poate gândi 1 3 67: căci, pentru a gândi, ar trebui să devi nă intel igen ţă, ş i , fiind i n teligen ţă <ar trebui> să ai bă şi un <obi ect> intel igibil şi, fi i n d ceva care gândeşte in sens pri m, să aibă intel igibilul În sine. Dar n u tot ce este intel igibi l trebuie să şi aibă o reali tate gândi­ toare şi să şi gândească, căci nu ar <mai> fi d oar un in t e l i gibi l ci şi o real i tate gânditoarc, şi nu ar mai fi prim, ci dou ă Căci inteligen ţa ce are inte li gi bi lul nu ar putea fi dacă nu ar exista o realitate pur i n te l i gi b i l ă 1 368, care va fi un <obiect> inteligibil pentru inteligentă, dar în sine nu va fi ni ci ceva ce gândcştc, nici ceva cfe cti v inteligibil. Intr-adcvăr, inteligi­ bi lul este obiect <pentru ceva:> diferit <de e l >, i ar i nteli gen ţa rămâne cu inten ţia din gândire goală, dacă nu sesizează şi nu înţ elege intel i gi bi l ul gândi t de ea, căci nu are gândire în lipsa lui . <Unul> este, deci, perfect când posedă gândirea? Dar el trebu i a să fie perfect înainte de a gând i , din propria esen ţă. Dec i cel căruia îi revine perfecţ iunea va fi anterior gândiri i; el nu tre buie <să posede> gândire, fi indu-şi autosuficient Înaintea ci : deci nu va gândi. Atunci exi stă o re al i tate care nu gândeşte, una care gândeşte în sens pri m şi al ta care gândeşte în sens secund. Apoi, dacă cel prim ar gândi, i-ar aparţine ceva, deci nu ar mai fi pri m , ci secund, şi nu ar mai fi unu, ci deja mai multe, şi ar fi t o at e pe câte le-ar gândi . Şi c h i ar dac ă <s-ar gândi> doar pe sine, tot ar fi mu l t i p l u . ,

,

.

[3. 1 I ar dacă un i i ar spune că nim ic nu opreşte acel aşi lucru să fie mai multe, ar <trebui> să existe un su bstrat unic pentru acest multiplu: căci

n u poate ex i s ta m u l tip l u l fără un unu de la care ori în care să exi ste, sau, în general, <fără> lID lU1U n umărat înaintea altora, care trebuie luat singur, în sine. Î n schimb, dacă ar exi sta sim ultan al tora, ar trebui ca pe acesta, pc care Îl sesizăm împrclU1ă cu altele, chiar dacă este diferit de ele, să îl abandonăm, ca pe lU1ul care există împrelU1ă cu el e, şi să căutăm acel substratul al celorlalte lucruri care nu li se mai alătură, ci este În sine. C ăc i <unul> care exi stă în alte lucruri poate semăna acestui <unu în sine>, dar nu poate fi chiar el. Acesta trebuie, Însă, să fie singur, pentru a se putea apo i arăta şi în alte lucruri. De nu cumva s-ar splU1e că 583


P LOTIN

€XEl V· oux ăpa CtlTAOUV CXllLO €(rreu , oooe TO OUYXE(J.LEVOV EX lTOAAWV €O'Tal ' TO TE rap ou Suvci'J.L€VOV CtlTAOUV il val ) , ) ( ( " ) '\ '\ .... '\ .... uLt OUX UlTOOTaO'l v OUX E �El, TO' TE O'UYXElJ.LEVOV €X lTOl\l\WV alTl\OU lSVT� oh5' aUTO €CJLal . (ExâO'TOU yap CtlTAOU OU SuvaJ.L€vou e'l val OUX' lxpEO'TIlXOT� Tl VO� €VO� CtTrAOU \.xp ' €aUTOU, OOO€VO� aUTWV l.llTOCJLaO'l v €XEl v xa1t' €aUTO SUvaJ.L€VOU OOOE lTapEXEl v ( , '',\ '\ .... " El,.. val Tlp.... u'\ OI\W� J.L1l, €l,. VCH, 1TW� av TO aUTO J..l ET ' al\l\ou O'UrXeLJ..l EVOV �X lTOAAWV EX nci'vTwv E(1l oUV1tETOV EX J.L11 ovrwv YEYEV1lJ...l €VOV, OU Tl J.L1l ovrwv, &AA' OAW� J.L1l lSVTWV; E'l ăpa TrOAAa Ll ecrn , oel TIpa TWV TTOAAWV EV e'l vaL . E\ otv TW VOOU\lLL TIA�{}�, oEl 'Ev TW J..L11 TTAT)1tEl TO vOEl v J.L1l ti val . 'H� oe TOUTO TO 1Tp�TOV. 'E\1 TO� t; OOT€POL� elpa aUToD TO vOEl v xaL _ EO'Tal . VOU� ,

' [ 4 . 1"E n El

"

_Il '

(

'\

,

1:

)

'

1:

"'

''

"

� . 1: '

't0 aţavov aTTI\OUV xal av€vu€€c;' u€l €l val , Ouo av TOU VOEL v OEOl TO' 00 be J.L'rl bEL aUTw, ou 1Tap€O''tal aUTw, ElT€l -

)

""

)l

)/

"

,l.

.....

""

\,

) , xal OAW� OUSEV TTapEO''tl v aUTW' oux apa TrapEO'n v aUTW TO -) )/ , VO€lV . Keu VOEl OUbEV, on J.Ll']<SE ClAAO. En aAAo vouC; TOU ara1toLl' aya1toElb-rk rap T� TO ara1tov vOEl v :'E Tl Wc; EV TOlC; 8UO'lV OVTO� €VO� xal ăAAOU OUX olOV TE TOUTO Ta EV Ta J.LET' elAAOU TO EV e'l val, aAA' ebEl €V �<p ' €aUTOU TTPO TOU J.L€T' ăAAOU e'l val , oîhw SEl xal �V 6J J.LET' ăAAOU Ta �vUTrâpXO\l ( ...... l. ,... » / ) , ) aTrAOUV, xa1t aUTO TOUTO aTrAOUV El val , OUX EXOV OOO€V €V eaUTW TWV ooa EV TW J.LET' ăAAWV. nD1tEV rap �V ăAAW elAAO, J.L11 TTPOTEPOV XWPlc;' <5VTO� &<p' Ol> Ta ăAAO; T O J.LEV rap -&TTAOUV " 1: ( ,, ) " '\ ' ''' '' � , '',\ '\ TTOI\U OUx av lTap ' al\l\ou Elll, O u1: , av TI 1l DUO, uEl aUTO ) ]/ , ,., ) " l. " aV1lPT1lO'1tal El� aAAo. Kal ouv alT€lXaOT€OV TO J.LEV <pWTl, TO SE �<pE��� T]AeW, TO bE TpCTOV TW erEAT)vTK;' ăO'TPW XOJ..l l'{oJ.LEvw TO <pw� TTap' hAlou . 'Vux-n J.LEV rap ETTaXTOV V�UV €XEl ETTl � XPWV\lU\lTa aUnlV VOEpav OlXrav, VODc;' b' EV alrrw OLXElov eXEl ou <pw� GJv J.LDVOV, <lAA ' o EO'Tl TTE<pwTlerJ.LEv �V EV Tii aUTOU ouerea, Ta SE nap€xov TOUTW TO <pw� oux elAAO OV <pw� .... ( ' ) , 1: " '\ TTapEXOV T1lV EO'n v aTTI\OUV uuvaJ..l lL V )EX€l, vtp TOU.... El,. val O EO'Tl . Te ilv oLv aUTO bEOLTO Tl VO�; Ou rap aUTO TO aUTO TW EV ăAAW' C. l/ , )/ ) ) , ( , 1/ L aAAO rap TO, »EV aAAtp EO'Tl, TOU aUTO xa1t , aUTO OVTO�. ,

u

"

......

c

,

(

I

,

\'

(/

)/

,

)/

_

,

)

-

I

_

,

J"

U

)

'\ ' 'f " ..... " , " _Il " '\ ( 5 . I' E Tl TO' TTOI\U � TjTOl av EaUTO xal Ev EI\Ol av erUVVEUEl v xal cruVClLCfttci'\I€cr{}al exlrrou ."0 b' eC1Tl lTaVT1l €v, TTOU XWPtlcrETexL c

,

584

l

,


E N N EA DA a V-a,

6 (24), 3 -5

existenţa lui depinde de alăturarea cu alte lucruri, căci atunci nici el nu ar <mai> fi simplu, nici compusul din multiplu nu ar mai exista. Neputând fi simplu, nu ar avea existenţă, iar compusul din mul tiplu nu ar mai fi nici el , dacă simplul nu există 1 3 69. Căci, dacă nici un lucru simplu nu poate să existe, devreme ce nu există nici un unu simplu prin sine, <şi> dacă nici o parte nu poate avea în sine existenţă, nici să îşi procure existen ţa împreună cu o alta, întrucât ea nu există deloc, cum ar putea exista compusul <alcătuit> din toate, dacă el se naşte din nefiinţe, dar nu din unele relative 1 370, ci din nefiinţe absolute? Prin urmare, dacă ceva este mul tipl u, înaintea lui trebuie să fie unul. Deci, dacă exi stă mul ti plicitate în cel ce gândeşte, trebuie să nu fi e gândire În cel ce nu este mul ti plu. Acesta era, însă, <princi piul> prim. Gândirea ş i inteligen ţa vor fi. aşadar, în cele posterioare lui . [4.) Apoi , dacă binele trebuie să fie simplu şi nelipsit de ni mic, el nu are nevoie de gândire; or, cel de care nu are nevoi e nu îi va aparţine, fiindcă, în general, nimic nu îi aparţine: aşadar, nici gândirea nu li aparţ ine. Şi nu gândeşte nimic pentru că nici nu este altceva <de gândi t>. De altfel, intel igenţa diferă de bine; ea "are forma binelui'· fi indcă îl gândeşte. Apoi, aşa cum în <numărul> doi există un unu şi un alt <unu>, i ar unul care este împreună cu celăl alt nu poate fi <numărul> unu, ci trebuie să existe un unu în sine, anterior celui existent împreună cu celălalt, tot aşa acolo unde ceva simplu există împreună cu altceva, el trebuie să fie simplu în sine, neavând în sine nimic din câte are în asociere cu altele. De unde <să apară> un lucru în altul, dacă nu există anterior ceva separat din care <să provină>? Căci cel simpl u nu poate <proveni> din altceva, dar multi plul, sau dublul, trebuie să depindă el însuşi de altceva. Putem, deci, com rara <primul principiu> cu o lumină, pe cel care îi urmează cu soarele 37 1 , iar pe a l treilea c u luna 1 3 72, care primeşte lumina d e l a soare. Căci sufletul are o inteligenţă dobândită, care îi colorează suprafaţa când sufletul este intelectual, iar inteligenţa are în sine <o lumină> proprie, deşi ea nu este doar lumină, ci o realitate i luminată în substan ţa sa, pe când cel ce îi dă lumina nu este al tceva decât simpla lumină care dă intel igen ţei puterea de a fi ceea ce este. De ce ar avea, aşadar, nevoie el însuşi de ceva? Căci el nu se confundă cu ceva existent în altceva, fiindcă cel existent în altceva este diferit de cel existent în sine.

rS.1 Apoi, multi plul se caută pe sine şi doreşte să se adune şi să se perceapă pe sine. Dar cum s-ar putea îndrepta spre sine cel ce este 585


PLOT I N

TTP� at.rr6; nou El' a.'v bEOlTO ouval0"1hlcrEW�; )AAA' ECJTl TO aUTO Kal ouvalCJ{}-rlcrEW� Kal lTCiCJ� KPEl TTOV VOllCJEW�. TO lap , ...... ' ,.. 'I' ...... ,... ) , VOEl V ou 1TPWTOV OUTE TW El val OUTE TW n J-LLOV El val , aAAa bElhEPO'J Kal IEVOJ-LEVO�, €TTElElil lm€�TTl TO a.lattov Kal I E 'JOj..L E VOV €Kl'JTlOE np� aUTO, TO b' €Kl VllltTl TE Kal EţbE . Kal TOLno €CJn VOEl v, Kl VTlCJl� TTPO� a.la{}ov €<Pl€J-LEVOV 'EKEl vOU' 1-) -

"

""

"

lap E<pECJl� Tilv VOllO"l v €1€V'JlPE Kal OUVUlTECJTIlCJEv all"rrr E<pEOl� lap OlJJEW� opaol � . Oooev otv bEL aUTO TO a.latto� VOEl V' ou lap €on v (iAAO aUTou TO a.lattav . 'E TTEl Kal oTav TO ETEPO'J TTUpa -ro ala{}o'J alrro '.IOn, -rw 6: ya {}o E lo et;' lt. val V OEl XUl bJ-Lo LwJ-La EXEL '.1 n� -ro cqa{}�'J K�l Wt;; a.lattov Kal €<PETOV ..." r"" ) / aUTW YEV0J-LE'JO'J '.IOEL xal OLOV <pa'JTaOlav TOU alattou ,.. ,EV TU "\ aj..LAr: C ' a) El, OUTW�, (/ ) , TOUTO - , K al' yap , au l\ aEl t-"-" 'Jov . E'l o V01l0El aUTOU Ka-ra O"Uj..L�E�llXO� aUTO VOEl ' TTP� lap TO , / , - ) ...... , "" c , ( VOEl . E 'JEp YOU'JTa yap au EaUTOV VOEl' ayattov �AETTWV au-rov 1] El ' eV€PIEla aTTavTw v npo� TO ayatto'J , r

-

"

-

-

J

(6. ) El bil TauTa op{}W� AEYETal, oux &v EXOl xwpa'J VOfp- EW� 1-)vn VOUV TO ayattav' (iAAO lap bEL TWL VOOUVTl TO aya{}o'J "" "" ) " ,.. , ,, , Elţ-' va l . ) A V EVEPYllTOV ouv . Kal T l bEL EVEpYEl V TI1'J )EVEPIElcx'J; ( /OAW� J.l.EV Tap ouElEJ.Lla EVEPIE La EXEL aD naAl v eVEPYEL aV . E'l OE lE Tal� ăAAaLC; 'tal� eLC; (iAAo €XOUCJl v bTavEvEIXEl v, nlV lE TTPWTTlV aTTaCJWV, El� llV al (iAAal avrlPTIlv'tal , aUTO eav ..... ( ,, ) - )/ETl npoCJn {} EV � .. c ' ,.. OEl 'tOUTO (o/ )ECJTl v, OuoEV aUTŢl ta� . H ouv TOlaUTIl EV€PIELCX ou V61lCJl�' ou yap EX El o voTiO"E l ' aUTO lcip TTpw'tov �/ETTELTa OUo' 1] v6-r1O"l� VOEl , aAAa TO EXOV Tijv vaTlO"lV' bOO oDv naAl'J aL E'J TW 'Joouvn IL TV ETal ' TOUTO be OUOOJ.LTI OOO.'/ETl oe J-LaAAOV 'lbOll Ci\) Tl� TOUTO, El Aaj30 l oa<pEOTEpO�, TT� EV TTavTl TO voouv unapX El , 1] OlTTA� <pUcH� aUTll . ÂEIOj..L EV Ta OVTa w� OVTa )(al aUTO €KaCJTOV xal 'ta aA 1l{}� oVTa €'V ) " ( " - " ,.. " C/ - 'VOTJTt::J 'ttp TOTTtp El 'Val ou J.LOVO'V, OTl Ta J.LE'V j..L E 'VEl wO"aUTW� TnL, oUa- l"'.aL ), Tei ....,bE PEl ) xal ....ou . )/J.LE'VEl, ocra ,, E'J alO"{}T\OEL , - ""'taxa ) lap xal E\) TOl� al CJ{}l1TOl� EO'Ll Ta, J.LE\)O\)TCX - aAAa j..LaAAO\), on TO TEAEOV TOU it: val nap' aUTWV EXEl . .6. El lUP nlV TTPWTWt;' AEl0J.LEvllv ooolav OUK it: val TOU E'l va l O"Xlav, aAA ' EXEl v TTA�­ PE� 't0 lL val . nA �PE� bE €OTl TO it val , OTa'J E�&>� TOU V O El 'V Kal '(�'J Aa�Ţl . (O j..LOU (ipa 't0 VOEl v, 't0 '(�v, TO E'L val €V "

"

5 86


ENNEA DA a V-a, 6 (2 4 ), 5-6

unu în mod absolut? Cum ar putea avea nevo i e de o percep ţi e i n ti mă l 3 73 ? Or, ceea ce dcpăşeşte perce pţia i nti mă <depăşeşte> şi orice g ân dire Căci gândirea nu este p ri m ă nici ca fi i n ţ ă, nici ca .

val oare ci este secundă' ea s-a născut fi indcă b i n e l e exi sta <deja> făcând- să se mi şte s p e el, i ar ea a ost mi ş c ată şi a văzut \ 37 4 . ace ast a Înseamnă a gândi : o m i şc ar e către bine, fi indcă tinde spre el . Dorinţa a dat naştere gândiri i şi a Tacut-o să ex i ste I m prcună cu s i ne, căci dori n ţ a de a vedea este vedere. Deci binele în suşi nu trebu ie să gândească nimic; că ci binele nu este ceva diferit de s i ne .

I ar

când

;

ccva

f

şi

d i fe r it de bine îl gândeşte, el îl gândeşte fii ndcă "are are ceva asemănător cu el, şi îl gândc şt e ca pe pe <obi ectul> tendin ţei s a l e , ca şi cum ar percepe o

forma billelui'· 1 37 5 şi un bine şi c a

i magine a binelui . Iar dacă <gândeşte> astfel mcreu, <va gândi binele> mereu. Şi, într-adevăr, gândind bi n el e, el se g ând eşte pe s i n e prin acci dent 1 376 ; c ăc i privind spre bine el se gân deşte pe sine. În tr- ad e văr, el se gândeşte pe sine în act; iar actul tuturor <este o ri e ntat> s pr e bi n e .

(6.] Dacă aces t e afirma ţ i i sunt corecte, binele

v reun

nu poate avea <în el>

loc pentru gândire, căci, pentru ce l ce gândeşte, binele trebuie să fi e ceva diferit. Astfel, <bi n e l e> este inactiv. Ş i de ce actul ar trebu i să fie activ l 37 7? Căci , în g ene ral , n i c i un act nu arc la rândul său un act. Şi, deşi <un i i > au atri bu i t <un act> altor acte, orien tate spre ceva d i ferit <de e l e> \ 378, pri mul ac t d i n tre toate, de care depi n d celelal le, trebuie lăsat să fie ceea ce este, fără a-i adăuga n i m i c . Un astfel de act nu este, dec i , gân d i re; c ăci nu are ce gândi, fi i nd el însuşi pri m. Apo i , nu gândirea gândeştc, ci posesorul ei şi din nou s-ar naşte două l ucruri în cel c e gândeşte, i ar b in ele n u este deloc doi . Apoi, am putea vedea m ai b i n e a c e st lucru dacă am ses iza mai li mpedc că, în oricc real i tate, cel ce g ânde ş te este ch i ar aceas tă dublă natură. Afirmăm că exi sten tc le ca exi stcnte, şi fi ecare în pa rte, şi exi stentele veri tabi le, sunt în "locul illleligibil" 1 J 79 n u doar pentru că rămân neschi m bate ca subs tan ţ ă, p e când celelalte l ucruri, câte sunt <regi u nea> sensibi l ă, curg şi nu dăinuie (căci

poate există ch i ar şi prin tre sensi b i l e unele care dăin u i e I 380), c i m ai

prin e l e în sele per fe c ţ i un e a fi in ţ ei. C ăci pri m, n u trebuie să fie u m bra fi i n ţ ei, ci o fi i n ţ ă depl ină. Iar fi i n ţ a este depl ină când ia forma gân­ a vieţ i i . Aşadar, gândirea, viaţa şi fi i n ţ a <trebuie> să se

degrabă pentru că posedă

su bstan ţ a, n u m i tă în sen s să aibă

diri i

şi

587


PLOT I N rl

"

L'� O'VL'L . I:.L apa ....

)J'

" 0\1 ,

'VO€l'V OJ-LOU J-L€L'a L'OU

)

A 'Varxll

,

xal 'VOUC;, xaL EL 'VOUC;, KaL O'V, xaL L'O

il 'Val .

,

,

,

"

n OAAa ă,pa Kal OUX €'V L'O 'VO€l 'V ,

L'o('VU'V L'WL J-Lii L'OLOlJiW J-LTJ<5E L' O 'VO€l 'V L

xa{}ExacrL'(x' bE €TILOlXJ'L 'V

)J'

il 'Val . KCXl

ă'V{}pwTI� xaL 'V611O"L� <a'V{}pwTIOU Kal

'V6rlO"LC;> (lTlTOU Kal YlTTI� xal blxa(ou 'V611crl� xaL b(xa lo'V , C

LlL lTAa L'o( 'VU'V ă'lTa'VL'cx XCXL L'O €'V bOO, X(X.L aL L'a bOO ELC; €'V C bE OUX €crL'l L'OIJLW'V olJ{} ' €'V €xacrL'o'V , OUO€ €X €PX €L'aL . O .... Uo "" ( , , s:: ' s:: ' s:: ' � t:' v,\ ' t: ' ) lTa'V'Tw'V L'W'V uOO Ouo o/\w� uOO , lTW� u€ L'a 000 €X L'OU €'V�, •

€'V ăAAOL� , )MA ' €TI€X€L va ooo(a�

O'V il xaL TOU VO€l v €TI€X€l 'Va ' "" L t: ' ) " ) C€CXUL'OV , ' ou ) " '' t: €X€l 'VO aL'OlTo'V, €l) J-Lll Olo€V €l val ' ou L'OL, VU'V Ouo ,_Q. � . t: ' ' '', , t: '" , C t'" " 'A' " "" rap €X€L lTap €auL'tp, o J-Lav Ţh €l� W'V , /\/\ Ouo€ L'a a/\/\a o€l ,

)J'

c,

CXUL'OV ELb€'VaL ' KP €l L'L'O'V rcip L'l XCXL J-L€l'(O'V M&wO"l'V aUL'OLC; L'OU Elb€VCXl aUL'a - �V L'O ara{}o'V L'WV tlAAW'V - aAAa J-LaAAOV €V L'WL alJ't'w, xa{}ooov bUVaL'al , €<paTIT€cr{}CXL €X€( VOU , L

588


EN NEADA a V-a, 6 (24), 6

afle împreună în exi stentul <veritabil>. Aşadar, dacă este fii n ţ ă, este şi inteligen ţă, i ar dacă este inteligen ţ ă, este şi fi i n ţ ă, iar

gândirea va fi împreună cu fi i n ţa 1 3 8 1 . Deci gândirea este mai multe

şi nu un singur lucru. Atunci, cel ce nu este mul ti plu trebuie să nu aibă nici gândire. Să se parcurgă ş i lucruril e parti culare: un om şi

gândirea omului , un cal şi gândi rea calului, dreptatea şi gândirea dreptăţi i . Toate acestea sunt duble, iar unul este doi şi, din nou, cei

doi ajung unu1 . În schimb, cel ce nu face parte dintre acestea şi nu este un unu particul ar, nu este nici <compus> din toate <aceste> dual ităţi şi nu este deloc dublu. Dar cum <se naşte> doi din unu, 1 382 . Iar cel de "dincolo de jiinţă "' 1 3 8 3

<am arătat> în alte <părţi>

<trebui e> să fie şi dincolo de gândire; aşadar, nu este absurd să nu

se cunoas că pe sine: fiind unu, nu are ce afla în el. Dar n i cinu trebuie să cunoască celelalte luc rur i căci cI l e dă ceva mai bun şi ,

mai mare decât faptul de a

fi

cunoscute de el, căci el este binele lor:

mai degrabă <le dă> să îl ati ngă pe cât pot i denti ficându-se cu el .

5 89


VII

( 1 8) . n €P l

€l )(CX l TWV � XClv €XClO'TCl €O'Ll V €lull -Q.

/

LOU )

)/

r ] .) E'L xal TOU xa{J-Exucn:ov €c,...n v H>Ea; "H El €yw xat €xaO"T� , ) , ) " ')/ , ( / ) TTJv avaywY11v €TIl TO V011TOV €X€ l , xal €XUaTOU 11 UPXll €X€l . "H El j.J. € V ad LwxpaTll«; xa l lVUX-rl LwxpaTou«;, €aTaL AUTO­ awxpCtTllC;, xa{J-o � l!JuX-rl xa{J-€XaaTa xal we; AEY€Tal €X€L . E'l b' oux a€l, aAAa. ăAAOT€ ăAATI Y(YV€Tal o npOT€pDv LWXpaTlle;, o�ov nuttuyopac; 11 TL «; ăAAOr:;, ouxEn o xa-\t€XaaTa ODTOe; XelX€l . ) AAA' El � l!JuXT! €XaaTOU �v eSl €� EPX €Tal TOUe; AolouC; )/ / / ,.. ....... , ,,\ " €X€l lTaVTWV , TIUVT€C; au €X€ l · €lT€L xal II. €Y0j..l € V, oaour:; o xooj.J.D<; eX€l AOYOUC;, xal €XaaTllV l!JuXrlV eX€ lv . E'L otv xal o xOO"J..L D<; j..ln avttpwlTOU j..lovou, aAAa XUt TWV xutt€XaaTa �Wwv, � xaL 1, l!Juxii· cXTI€L pOV otv TO TWV AOYWV eaTaL , EL J..Ln elVaxaj.J.lTT€l lT€PloboL«;, xal o\hwC; � O:TI € L P LU eO"TuL lT€TI€ ­ pucrj.J.€Vll, (hav Talna O:TTobLeWTul . E'L otv OAWC; TIA€LW Ta. Y l v6j..l €va TOU TIapa6€(Yj..laT�, TL eS €L €t val TW\I €\I j.J. U X � TI€pLo8w TIaVTWV IL \lOj..l € VW V AOYouc; xUl 7Tupu6€lrj..lUTU ; L 'ApX€l \I yap Eva ăv-\tpwlTOV €'lC; TTCX\lTac; el\l1tPWlTO�, WIJTT€P xal l!Juxae; Wp lIJj..l €Vae; el\l-\tPWlTO� TTOLoucrae; ellT€(po� . "H TW\I blacpopw\I oux eO"n \1 e'L \1 c u TOV UUTOV AOYOV , OOO€ elPX€L cXvttPWTTOC; TTP0C; TTapab€L Ij..lU TWV TL VW\I el\l{)-PWTTW\I DLa<p€­ POVTWV elAArlAW\I ou Tn DAn j..lO\lOV, O:AAa xa l 'L c5L xUlC; DLCt.­ <POPCt.l <;;" j.J.UpLCt.Lr:;· ou rap w� cil € L XO\l €C; LwxpaTouc; TTpOc; Ta (

)

"

'

590

,

(/

)

""w

(


VII

( 1 8).

Dacă exi stă ide i al e indi vidualelor

[ 1 . 1 Există idee a individualului 1 3 847 Da, dacă eu şi fiecare putem urca spre intel igibil şi dacă ori ginea fiecăruia este acol o. Dacă Socrate şi sufletul lui Socrate exi stă veşnic, va exista şi un Socrate în sine, astfel încât, ca suflete, individual ele vor fi şi acolo, după cum se spune. Dar, dacă nu există veşnic, ci cel ce mai înainte era Socratc devine ul terior altul, cum ar fi Pythagora sau altcineva, atunci acest individ nu va mai fi şi În intel i gi b i l . Dar, dacă sufletu l fiecăruia posedă ra ţ iuni le <sem inale> ale tuturor celor pri n care trece, atunci din nou toate <raţ iunile> vor fi acolo, deoarece noi şi s punem că fiecare suflet deţ i ne toL atâtea raţ iuni câte deţine şi uni versu l . Dar, dacă universul nu <de ţine> doar <raţiunile> omului, ci şi pe ale animalel or individuale, şi sufletul <le de � ine>: atunci vor fi infinite raţ i uni, dacă nu cu mva <uni versul> reîncepe la anumite perioade, căc i atunci infin itatea va fi l imitată, fii ndcă aceleaşi <raţiuni> s-ar rel ua 1 ]8 5 . Dar, dacă fi in �eJe generate vor fi În general mai multe decât modelul, de ce trebuie să exi ste raţ i uni şi model e pentru fiecare dintre cele generate într-o si ngură peri oadă 1 3 8 6? Căci un si ngur om este su ficient pentru toţ i oamenii, tot aşa cum un număr determ inat de suflete produce unui n um ă r i n fi n i t de oamen i 1 3 8 7 . De fapt, nu poate exi sta aceeaşi raţ i une pentru <oameni> d i feri ţi, şi nici n u este suficient u n <singur> o m c a model pentm oameni d i feri ţ i Între ci nu doar pri n materi e, ci şi pri n n e n u m ărate d i ferenţe specifice. Căci <indi vizi i > n u sun t ca i magin i l e l u i Soc rate fa t ă de 591


P LOT I N

apX€TUTTO'V, aAAa bEL T-rl'V bLacpopo'V lTOLrjO"L 'V €le &L cxcpapw'V , � s:: � ( s:: ' "''\ ' , " ' '\ ' ,.. _Cl. 1\.0rw'V . H uE lTCXO"(l lTEPLV<JV� TT<X'V'tCX� EXEL 'tou� 1\.0rO�, ewv L � bf. Ta CXlna lTaAL'V xcx'ta 'tOU� CX1..lTOU� AarOU� . Tii'V bE €'V 'tW ..... , ) J / "'V0ll'tW alT€LpLa'V ou bEL OEO L EVCXL ' lTCXO"(l rcxp EV aj..l EpE L , xaL t' , "'mo'V TTpOELOl 'V, o'ta'V €'VEprŢl . ""

)

L

/

)

(/

,

'

r2. I 'AAA ' € L CX(l j..l L�€ L � 'tw'V

AarW'V ăPPE'VO� XCX � {}ijAEO�

&La<papou� lTOLOUal v, OUX€Tl TOU il 'V Oj..l E 'VOU ExaO"'tOu AarOc; , " (/ ( "" ( " , Tle;' EO"'tCXL , o TE Exa'tEpoc; rE'V'VWV, Ot-l O'V o apPll'V , ou xa'tcx ,

Olcxcpapoue;' AOrOUc; lTOL ija€L , aAAcX xait ' �'VCX TO'V Cd..lTOU 11 1TCX-rpOC; au'tou :'H Du.sev XWAU €l XCXL XCX'tcX bla<popouc; T� TOU� mi'VTO:� EXEl 'V a1.rtOlJ�, ăAAOU� .sE a E l

)' uLa.cpOpOl ; H

"c

/

c

lTpOX E( poue; .(/O't"a'V OE '

ula 'tll'V oux lall'V ElTl EX 't"W'V CXUTW'V ro'V€w'V "" " , '\ " (/ , �Cl. ( , xpCXTTlal'V . 'A ,\1\.1\. EX€l 'VO, OTt OUX - El E'V 'tW <pCXl 'VEav al - O't"E

)

-

)

""'-1

/

a-rE

j.J.f.V xcx'ta TO &pP€'V TO TTAEl C1-rOV ,

XCX Ta xaL

,

»

/

)

O E xcx-ra 'to -\t�AU, L

11

't0 '(aov j.J.€pOe; €bWXEV €XciTEPO�, elAA' GAOV J..L E V €.sWXE

ErXEt 'tCH ,

XPCX'tEL

OE

't�C;

DATle;'

J..L E pO�

EXCX't€POU

11

-\ta't€pov . 0\ of. €V ăAATI wpa lTW� oLa<p0pol ; 'A p ' otv 1, DAll TO b L acpopov OUX bJ..L O L �� x cx'tOUJ..L € Vll; na'VTE«;;' ăpcx XWPLe;'

EVOC; lTcxpa cpUO"l 'V . E'L OE 't0 o L a<popov lTOAAaxOu xaAo'V, OUX €'V 'to El ooe;' . ' A AAa TW cl(O"XEL j..lO VW ellTObOT€OV 'to lTcxpa Ttl'V UAll'V

xaxEl

OO-\tEVTWV

OE

TWV

L

L

TEAElWV

AarW'V

X€Xpuj.J.J-L€VWV

j.J.€'V,

OAWV . ' AAA' €O"TWO"CX'V OLcicpopOL aL AarOL ' TL OEL

'toaou'touc;, Dam 0\ rL vaj..l E 'VOl €'V J-L L clL 1TEp Labw , cx1.nwv &LOOJ-LEVWV &L a<popou� €�W-\tE'V

E'LlTEP

E'V L 'twv

<paL 'VEa-\tal; "H O"uralrrwv L

xExwPll'tal 'twv OAWV &t.sOj.J. EVWV , '(l1'tEL 'tCX L .s€., E't TWV - ( , , "' ' " , , " xpa'touv'tw'V . A p ouv , O't L TO 'tau'tov lTav'tll E'V 'tTI ET€pa U

lTEPL ObW, €V L

'tathn L

,

b E OUOf.V lTav'tll TCXU'tO'V ;

L

L

[3.) nwC; otv €lTL lTOAAW'V blbUJ..L WV OLa<popou� <pijaOj..l EV TOU� " ' s:: ' ' '',\ '\ , " " , ' ,\ ' l\.0rOU�; E L uE x L €lTl CXI\.I\.CJ. V��a 'tLe;' LOL XCXl 'ta lTOl\.u'toxa ,\ tCX1TCXpCX 1\. '\I\.CXx'ta, ELe;' t" I\.0roe; ,\ ' . 'A'\1\.1\. ,\ " EL 'tOU'tO, , ',\ j..lCX'I\.L<T'tCX; "H , "E<P W'V OUX, aaa Ta XCX-\t€XCXO"T<X, ToaOUTOL xa L dl AOrOl . "H (Saa &Lci<popa 'ta XCX-\t€XCXO"TCX, XCX L &ta<popa ou 't� EAAE( TTEt 'V xa'ta 'to E'L ooc; �'H 'tL XWAUEL XCXL €V ol C; aOl a<popcx; E'elTEp 'tL va OAW� EO"'tL lTav'tll ab Lacpopcx . (Oc; r ap TEXVL Tlle;', xrtv a&L ci<popcx '\

a

'ta

-

b

592


ENNEADA a V-a, 7 ( 1 8), 1 -3

arh eti p" ci al cătui rea lor d i feri tă trebu ie să provină din raţ iuni d i feri te. O perioadă completă con ţ i ne toate raţi uni l e, i ar urmă­ toarea <produce> ace leaşi l ucruri , conform acel oraşi ra ţ iun i . Şi nu trebu ie să ne temem de i n fi n i tatea din i nte li g i bi l , c ăci ea este toată în indi v i zi b i l şi oarecum provine doar când este în act I 3 8l:l.

[2.1 Dacă amestecuri le raţ i unilor <seminal e> al e bărbatului şi femei i produc <indivizi> diferi ţi, atunci nu va exi sta câte o raţ iune pentru fiecare născut 1 389, ci nici unul dintre părinţi, de pi ldă bărbatll1, nU va produce confonn unor raţiuni diferite, ci confonn uneia singure: a sa sau a tatălui său. Totuş i , n imic nu îl Împiedică <să producă> confonn unor raţ iun i diferite, fi indcă le con ţine pe toate, Însă mereu altele sunt disponibile. Dar când, din aceiaşi părin ţ i, <provin descendenţi> diferi ţ i ? Faptul se datorează unei dominări inegale. Dar <trebuie spus> că, în ciuda aparen ţei, nu <provin> mai multe ra ţiun i uneori de la bărbat, al teori de la femeie, nici nu a dat fiecare dintre ei o parte egală <de raţ iune>, ci fiecare a dat-o întreagă şi cste prezentă întreagă <în cel generat>, dar ea domină fie ambel e părţi de materie, fie lUla singură 1 3 9o . Dar cum diferă cei ce ating maturitatea în clipe di versc l 39 1 ? Oare diferă materia, nefiind egal dominată? Atunci, to ţi <descenden ţ i i>, cu excepţia unuia singur, ar fi contra naturi i 1 3 92. Dar dacă frumosul <.,dă> cel mai adesea diferen ţa, atunci nu există doar o sin gură fonnă. Insă doar urâtului îi revine faptul că raţ iunile desăvârş ite <sunt dominate> de matcri e, rămânând astfel ascunse, deşi el e au fost date În Întregime. Să admitem că raţiuni le sunt diferi te; atunci, de ce număml lor ar trebui să fie egal cu al celor născuţi Într-o singură perioadă, dacă, fiind date aceleaşi raţ i lmi, pot apărea totuşi <indi vizi> exterior dife1i ţi? De fapt, s-a admis că raţiun i l e sunt date în Întregime, dar cercetăm dacă <indi vizi i sunt diferi ţi> când domină aceleaş i raţ i un i . Nu cumva <sunt diferi ţi> deoarece exact aceeaşi <raţ i une apare> doar în altă perioadă, pe când în aceeaşi perioadă nici una nu este exact aceeaşi? [3.1 Cum vom admite însă că ra ţ i uni l e <sem inal e> diferă în cazul m ai mul tor gemeni? Şi dacă s-ar trece apoi şi la celelal te ani male, şi

mai ales la cel e cu multe progen i turi ? Poate că pentru cei ce nu pot

fi disti nşi exi stă o si ngură raţ i une. Dar atunci nu vor fi atâtea ra ţ iuni

câţ i indi vizi . Poate exi stă <e;ttâtea raţ iuni> câţ i indi vizi diferi ţ i , i ar d i feren ţa nu Înseamnă o l i psă în pri vin ţa form ei . Î nsă ce împi edi c ă

s ă fi e <ra ţ iuni d i feri te> ş i î n c e i nediferi ţ i ? Asta numai dacă pot ex i sta uni i absol ut ned i fen ţi ! Căci aşa cum arti zanu], deşi face l ucruri

593


PLOTI N

nOL TI, bEL oJ-Lw� TO TCXlrrO\} bLcxcpopa AcxJ-L�â\}El \} AOr n )(at} ' ăAAO TTOL 1Î0"€L TTP0o"<P€PW\} bLâ<popa\} TL TW CXUTW· €\} b€ -rTl <pUO"El J..LlÎ AOrlO"Jl.W rl \}O)J.€\}OU TOU E;·dpou, aAAa. AOrOLe; J..La\}o\} , O"U\}E�EUX-{}CXl bEL T� €LbEl Ta 8Lâcpopo\}· hJl.El� b€ ACXJl.!Xi\}EL \} TTl\} bLCX<pOPa.\} abU\}CXToU)J.E\} . KCXl Et Jl.€\} h nOL Tl'1lC; €XEl Ta ELX� TOU e)lTOOCXOU\} , ăAAOC; Aaroe;· EL b€ Jl.EJl.€TPl1TCXL, oTTaO"cx Tt \}a EL 11, Ta TTOO"O\} l'uP L O"Jl.E\}O\} E O"TCX L TTI TW\} ADrW\} aTTâ\}T \} L €�EAL'g€L XCXl U\}CXTTAWO"€L · Wo"ŢE, OTCX\} TTCXUO"l1TCXL TTâ\}Ţcx, apxlÎ ClII.1I.1r OTIOOO\} rcxp oEl TO\} X0C1Jl.0\} EL \}CXl , xaL OTTooa )E\} Tlt> e:CXUTOU �LW 8L E�€AEOO€TaL, XEL TCXL €� cXPX�C; €\} ŢW €XO\}Tl "toue; ADrOUc; . '"Ap ot\} xal ETIL TWV c[AAW\} '(wwv, €<P ' tJ\) TTA�-{}o� €)( J..L L ae; rE\}€O"EWe;, TOO"OlJ-rOUe; TO� ADrOue;L; )'H ou <pO�l1T€O\} TO E\J TOLC; O"TTEpJ-LaO"L )(CXl TOl C; AarOLe; ănELpO\) lJJux�e; Tel TIâ\}Ta €XOUO"�. "H )(at €\) o \}W, TI €\} tVuxn, TO eXTTElP0\} TOlhw\} cX\}âTTCXAl \} TW\J €XEl npOx€LpW\} . 11\}

L

l)(

L

L

,

L

L

L

L

W

",\ '\

(

'

,.

c

-

,

,.

'"

"

L

,.

-

,

L

L

L

594


E N N E A DA a V-a, 7 ( 1 8 ), 3

n e d i fe r i te,

totuş i

t re bu i e

d i fe re n ţ ă de ord i n ra ţ i onal, adă ugând i dentic u l u i

o

să perceapă l ucrul i den t i c prin tr-o con form căre i a va face încă un l ucru,

an u m i tă d i feren ţă; în sch i mb în natură,

undc d i feritul nu este prod us p ri n re tlec ţ i e, ci doar prin

ra� iuni forma, deşi noi n u putem su rpr i n d e d i fe ren ţ a . Dacă, însă, creaţ i a a r fi arbitrară în pri v i n ţ a număni l u i , atun c i prob l e m a s-ar pune al tfe l ; dar, d eoarece este m ăs u ra t cât t rebui e să ti c, atu n c i numărul va fi d e t erm i n a t de <se m i n al e>, ceea c e d i feră trebu i e s ă fi e un i t eu

către deru l area şi desfăşurarea tuturor ra � i un i l or, astfe l Încât, când se vor term i n a

toate, va fi un alt Început. Căci în cel ce de ţ i ne

ra ţ i un i l e �ste stabil i t de la înc e pu t cât de m are tre bu i e să fie u n i versul şi câte sunt c e l e pe care l e va p ar c u rg c În cursul v i e ţ i i

sale.

Dar atunci oare şi p e ntr u cel elalte an imale (care a u m a i multe

<progen ituri> l a l) s i n gură n a ş te r e ) exi stă tot atâtea ra ţ i u n i <câţi i n d i v i zi >? Nu trebu ie să ne temem de i n fi n i tatca sem i n ţ e l or ş i a

ra ţ i uni lor, căc i sufletul lc con ţ i ne pc t o a t e . Căci şi În i nte l i gen ţă, ca şi în su flet, ex i s t ă i n fi n i tul acestor ra ţ iu n i care, l a rân dul l or, sunt d i s pon i bi l e acolo.

595


(3 1 ) n€Pl TOU VOllTOU xaAAou�

VIII

[ 1 . 1 )E TT€ l 81Î cpaJ..L € \I TO\J €\I {}€a TOU \JollTOU xocrJl.OU Y€' €\lllJ..L€\JO\J xal TO TOU al..Tlih \Jou \Jou xaTa\JOTjO"a\JTa xaAAo� TOlJTO\J 8u\J1Îrr€cr{}al xal TO\l TOlhou TTaT€pa xal TO\J ETT€X€ l \Ja \Jou El� €\J\JOL a\J ?'"'�aAEcr{}aL , TTElpa{}WJ-L€\J 'lb€L \J xal El TT€L \J -( '" ) TlJl.l \J aUTOL�, w<;' OLO\J T€ Ta TO L aUTa €l TTEl \J, lTW � a\J Tl � TO, XriAAO<;, TOU \lOU xal TOU XOO-Jl.OU €XEL \JOU {}€ricral TO. K El J..L E\JW\J ' " '" " , "\ "\ ,, "\ "\ J�c Ro " "\ C 'E" U<;' , "EcrTW o€, , oUO II.lv W\J ,E\J ,,,O,XW, TOL\JU\J (XlI.lI.llII.W\J El, pOUII.€l /

"

......

)

.....

.....

'

l

/

,

)

,

(

l. ......

'"

/

)

)/

.....

......

-

'"

)/

/

L

TOU J-L€\I appU{}J-LlcrTOU xal TEX\lll� aJ..LO lpou, TOU bE 1l.s'Tl T€X\J TI x€XpaTllJl.E\JOU El<;' ă,aAJ..La {}EOU tl xaL Tl \J� O:\J{}pWTTOU, {}EO� Jl.€\J Xripl TO� 11 n \JO<;' J..Loucr'Tl�, a\J{}pWTTOU b€ J..L1Î TL \JO<;', a.AA ' O\J EX mi\lTW\I xaAW\J TT€TTO L T]X€\J � T€X\JTl, <pa \J € L T] Jl.€\J (l\J o UTTO -rîie;; T€X\J'Tl� YEI€\JTlJl.E\JO<,;' €l � €l&m<;, XriAAO� xaAO� ou TTapa TO lL \lal AL {}o� - �\J rap â.\J XUl o €TEPO� bJ-Lo(w� xaAo<;, a.AAa TTapa TOU E'l60ue;; , o € \J� x €\J ,., T€X\Jll . TOUTO J..L €\J TOL \JU\J ;0 E ':.,uOe;; �ux €,lXE\J", II UII.� all.� ,T]\J €� Tlt> E\I\JOTlcr�V ; l xal �Pl \J EA{}El \J €l<;' TO\J- Al {}O\l· 11\J b €\I TW 8T]Jl.LOUP,W - L OU-- xa{}ocro\J ocp{}aAJl.0l T] XELPE<;' 'Tlcra\J aUTw, aAA OU J..LET€lXE Tll� T€X\Jll�· 'H\J ăpa E\J -rTI T€X \JTI-': TO Xd.AA�� TOUTO cXJ..L €l \l0\J TTOAAW·L ou rap EX€L \JO �A{}€\J Ele;; TO\J AL \t0\J TO E\J TTI T€X\Jn, aAA ' EXEL \JO J..L € \J Jl.E\JEl , ăAAO .s€ aTT ' 'EXE( \JTJ� €AaTIO� EX€( \J�U· xal ou.s€ TOUTO €J1.El \JE xa{}apo\J E\J aUTW, OUb€ otO\J E�oUAETO, aAA ' OOO\J E'L�€\J b AUtO� TiiL T€x\ln· E't b ' � TEX\J'Tl '6 Ecrn xal €XEL TOLOUTO TTOl €L - xcxAo\l DE TTO � EL XaTa A610\l ot TTOL EL - Jl.€L �6\Jw� xal aAŢJ{}EcrT€PW� xaAll Ecrn TO xriAA� Exoucra TO T€X\J'Tl� Jl. €L �O\J ,

)

'

r s::

'

r

(

/ "\

,...

J,

' "\ "\ ' r )

.....

/

'"" ,

,

)

L

5 96

,\..

(/

,,

,

"

/


VIII

(3 1 ). Despre frumosul inteligibil

[ 1 .1 Deoarece s pun em că cel ce a aj uns l a contem p l are a lum i i i n tcl igibi l e şi în ţel ege frum osul i n tel i gen ţ e i veri tabi l e î l poate aduce în gândi rea sa şi pe tatăl acestei a, care este dincolo de intel igen tă, să încercăm atu n c i să vedem şi să ne spun em nouă în ş in e 1 3 93 , pe cât se pot spune ace stea, cum se poate contem pla frumosul i n tel igen ţei şi al acel e i lum i . Fi e, even tual 1 394, două bucăţi mari de pi atră, puse una l ân gă al ta, una i n formă şi n eprc l u c rată de artă, ceal al tă dej a pre l u crată prin artă în tr-o s tatuie a unui zeu sau ch i ar a unui o m . Ca zeu, ea poate fi a unei gra ţ i i sau a unei m uze, iar ca om, nu a unuia oarecare, ci a unuia pe care arta l - a creat d i n toate frumus e ţ i l e . În acest caz, pi atra adusă prin artă la frumosul form ei nu va părea frumoasă fi i n dcă este pi atră (căci atunci ş i ceal a l tă ar fi la fe l de frum oasă) , c i datori tă form ei i mpri mate de artă. Totuşi, această formă n u era deţ i nută de materi e, ci era în cel carc a con ceput-o m ai înai n te ch i ar de a trece în pi atră, şi ea nu era în artizan fi i ndcă cI avea ochi s au m âi n i , ci fi i n dcă parti cipa la artă. Aşadar, frumosul era în artă, fi i n d cu mult su pcri or l 3 9S <cel ui di n pi atră>, căci <frumosul> trecut în pi atră n u e s t e cel din artă (care ră mâne în artă) ci a l t u l , care provine de l a ace l a ş i î i este i n feri or. I ar <frum osul proven i t> n i ci nu a rămas pur în sine, n i ci <nu a aj uns> aşa cum se voia să fic 1 396, c i doar atât cât pi atra s-a supus arte i . Dacă arta produce conform cu ceea ce ea este şi de ţ i ne (căci produce frumosul confonn ra ţ i un i i celui produs), atunci ca este frum oasă în tr-o măsură mai m are şi mai adevărată, căci are frumosul arte i , care este mai mare şi mai 597


PLOT I N

J.uhrWl xa l xaAAlo'V, fl OOO'V €(J"rl'V E'V TW E�W. KUL yap OcrW 'lO'V ) ' {/ 1 / ) ,, _Q. E'V EO'TEpO'V 'TOU E'V E'VL El� TrJ'V U/\TJ'V EXTE'TU'TUl , 'TOO'W UO'v }lE'Vo'VTo� . ' AeplO'TU'TUL yap €UUTO� na'V bLLO''Ta}lE'VO'V, EL 'LO'XtX;, €'V 'LO'XUL , EL �Ep}l6nl� , €'V �Ep}l6TTJn , EL OAW� bU'VU}ll� , €'V bU'VC(JJ. E l , El xaAA�, €'V xaAAEl--. KUL 'TO npwTo'V TIOtou'V TIa'V ...... ,. / ) , XU� UU'TO XpE l TIO'V El 'VUl bEL 'TOU TIOtOU}lEVOU' ou yap TJ a}lOoo (u }lOOOlXO'V , âXA ' TJ }lOlX1lxTj, XUL n'iv €'V alO'�TJT«t> � TIPO 'TOU'Tou . El bE n� 'Ta� 'TEx'V a� an }la'{ El , an )J.L }lOU}l E'V Ul 'TTj'V epUO'l'V TIOt OUO' l , npWTO'V }lE'V epUT EO'V XUL Ta� epOOEl � }l l }l El O'�Ul ă'A'Au . "ETrEna cSE� €l O€'VUl , w� oux aTIAW� TO OPW}l E'V O'V }llJ.l0U\)'TaL , aAA ' aVU'TP €XOOO l 'V ETIL TO� A6yo�, €� G;'V 11 ep()(Jl� . E'l "ta }Cal �"tl TIoAAa nap' al.nw'V TIOLOtXJl XUL TIpOOTL -\r€ucn De, " ( li ' ' i î '\ '\ I , W� '>: ' EXOUO'Ut TO x.u/\/\� . 'E TIEL XUl (o <D Elula� O'T� n ,E/\/\ElTIEl 'TOV .6. (u TIPO� OOOE'V aLO'trTJTo'V lTOL flcr u� , rxAAa Aaj3W'V &� <Xv Y €VOl 'TO, El TJJ.Ll'V o Z€� 8t ' OjJ.}lcXTW'J E�EAOl epa'V�'Val . )

,

c

,

l

)

"

1.

(

,

(

""'w

U

, , '\ '\ ' TJjJ.l ,>: ' ,\/\EY ' 0 'VTUl 'Ta, ( TEX'VUl t( '" V a<PElO'v (2 . ] 'A /\/\ ' -Q.wO'a'V Ul ' W'V uE

EPYu jJ. L j.1El O'�U L , Ta ep UO'E l xciAATJ Yl 'V O}l E'V U xal AEy6}lEVU , trE WpWjJ.E\), AOYLxa 'TE '{WU xaL (iAoyu nci'VTU XUl jJ.UAtO'TU ocru XU'TWP�W'TUl UUTWV TOU nAaO'UVTO� au'TU XUl bTJjJ.lOUPY"TlO'av'TO� ETIlXpa'TT10'avTO� T�� DATJe; xaL e'lbo� o E�OUAETO " "" ",\ '\ ' , ) " " ,>: " , nupuO'x0"V'TO� . T l ouv TO xa/\/\o� EO'Tl'V E'V TOUTOle;; O U yup UTJ TO ut }la XUl 'Ta XUTUjJ.�V LU· aAAa xUl xpoo elAATJ 'TOlhwv XUl crX �jJ. a 11 OUbEV 11 n elcrXTJjJ. o'V fl 6L0'V TO TIEPL €X0'V aTIAOU'V n , dLu OATJ · n6trEV brl E�€AajJ.�E 'T O -r11� (EA€VTJ� T�� TIEP l}lU ­ xij'TOU xaAA�, 11 OOU L YUVUlXWV ' Aeppo8( 'TTJ� OjJ. O l Ul xaAAEl ; 'E TI el XUl 'TO D1� ' Aep pOO( 'TTJ� UUT�� nO�Ev, 11 Ee Tl e; OAW� XUAOe; elvtrPWTIO� 11 trE� 'Tw'V &v El � O�l 'V E A-\r O'VTW'V il XU l }lrl 'lO'V'TW'V, EXO'V 'TWV bE ETI ' U UTOl � opa�Ev â'V xaAAo�; "'A p ' OUX ,. , ...... -t'"' " " , ) EL80e; jJ.E'V nUV'TUXOU 'TOU'TO, TJX.O'V bE ETIL TO YE 'VOjJ.EVO'V EX TOU TIOl rlO'U"V'TO� , WO'TIEP EV 'TUl� 'T€x"VaL� EA€YETO ETIL Ta TEXVllTa 'l€'VUL lTapa 'TWV TEX \)W'V ; Te oLv ; K uAa jJ. E V 'Ta TIOl rlJ-tuTa XUL o ETIL D1� u'ATJ� 'AOY� , o OE jJ. rl EV UA n, aAA ' EV TW TIOLOu'Vn A6yo� ou xaA'Ao�, o TTPW'TO� XUL (iUA�� rxAA ' El e; LE'V ot'TO� ; 'AAA ' El jJ.EV o orxo� �'V XUA�, xa� 6crov oyx� �'V, EXP�V TO'V 'A6yo\), an jJ. rl �"V oyxo�, 'TOV TIOl tlaUV TU jJ. Tj xuAov it VUl " El OE, Eav 'TE EV O'j.1LXPW Eav 'TE it80� n. OjJ.OlWe; ., 'E'V jJ.EyaAw ,, � 'TO UU'TO __ ....... , ..... XL 'VEL XUl blUTL �TJO'l 'TTJV �UXll'V TTJ'V TOU oPW'V'TO� 'T11 UU'TOU buvajJ.El, 'TO xaAA� ou 'Ttp 'TOU oyxou jJ.Ey€,'tEL aTTObO'T€OV . "

_

)

,

_

l

......

/

L

)

"

(

598

_

l

_

)


ENNEADA a V-a, 8 (3 1 ), 1 -:2

frumos decât este în cele exteri oare. Căci pe măsură ce se extinde mergând spre materie, devine mai s l ab decât atunci când rămânea În unitate. Tot ceea ce se dispersează este pri vat de sine: forţa <pi erde> în forţă, căldura în căldură, puterea în general in putere, frumosul în frumuseţe. Apoi, ori ce prim producător tre buie să fi e prin s i n e însuşi superi or celui produs; căci muzica n u este produsă de l i psa ei, ci de muzi că, iar cea din lumea sensibilă de către cea anterioară ei. Dar, dacă cineva desconsi deră arte l e fi indcă produc i m i tând natura 1 3 97, trebui e spus m ai întâi că şi obiectele naturale i m i tă altele. Apoi , trebuie ştiut că <artel e> nu i m i tă pur şi simpl u vizibil ul, ci s e raportează la raţ i uni le d i n care provine natura, ş i , apoi, e l c produc multe l ucru ri d e la sine, şi chiar adaugă celui căru i a Îi l i pseşte ceva, căci el e deţ i n frumosul : aşa cum Ph i d i as l-a făcut pe Zeus fără nici un <modcl > sens i bi l , ci presupunând cum ar fi Zeus, dacă ar vrea să se arate ochilor noştri . [2.1 Să l ăsăm însă artele, şi să exami năm lucruri le pe care se spune că ele le i mi tă, adică pe cele ce se nasc natural frumoase şi sunt numite astfe l , toate vieţuitoarele raţi onale şi neraţ ionale, şi mai ales pe cele bine real izate, în care cel cc l e-a plăsmuit şi le-a creat a stăpâni t materi a, i m pri mându-i form a pe care a dorit-o. Î n ce constă, aşadar, frum osul din aces tea? 1 3 08 Căci nu este sângele sau umori le, iar cul oarea este d i ferită l a fiecare, şi la fel fi gura. Aşadar, <frumosul> fie nu estc nimic, fie est� ceva fără figură, fie este ceva si mpl u, care con ţ i ne <l ucrul> ca pe o materi c. De unde vine străluci rea frumuse ţ i i Elenei, care a iscat atâtea di spute, sau a atâtor femei care sunt asemenea Afroditci în frumuse ţ e? Apoi , de unde vine <frumuseţea> Afroditei însăş i, sau a oricărui om sau zeu din cei ce se arată vederi i, sau care nu se arată, dar d e ţ i n În ei înşişi o frumuse ţ e vizibi l ă? Oare ea nu este în tru totul o form ă vcn ită de l a producător la produs, aşa cum În arte s-a spus că vine dc l a arte la produsele lor? Dar atunci, oare, sunt frumoase produsele şi raţi unea <formală> d i n materie, iar ra ţ i unea care nu este în malerie, ci în producător, nu este frumoasă, deşi aceasta este pri ma, nemalerială şi în uni tate? Dar, dacă masa ar fi frumoasă ca atare, ar însemna că raţ i unea producătoare, care nu este masă, nu este frumoasă; dar, fi indcă aceeaşi formă, fie că este în ceva mic sau în ceva mare, mi şcă şi di spune pri n propri a for ţ ă sufletul celui ce vede, fru mos ul nu trebuie atri buit m ări m i i masei. 5 99


PLOTIN

TE),{J..L�PlO\) bE xcx.t Tooe, Olt E�W }..L E\) €W� Ecr�(\J, OUlTW EL60J..L E V, (),:av 6E ELcrw ,EvllTal , 6L Eltlll<EV , E'CO"ElO"L 6E & ' oJ..LJ..Lc{rwv lt60e; OV }lovov' Tj 1TWe; bux <1J..L lXPOU; LUVEq>€AXEnXL bE xat Ta jJ.Er€-ttoe; ou }lEra €V orxw, aAA ' €LbEL r€V0J..L EVOV j.LEra,"En€l1:a Tj aLcrxpov bEL TO 1TOLO�V 11 a6u:iq>opOv 11 xaAov " ,. " , " " / J..L E V ouv OV oux av TO" EVaV1:LOV 1TOL llcr€LEV, El,. vaL , A'lO"XPOV a6u:iq>opOv b€ ,re J..LaAAOV xaAov Tj clLcrXpov; ' AAAa. ycip €crTl xal � CPUcrL� � Ta. othw xaAa 6TJJ..L L Oupyouaa 1TOAU 1TPOTEPOV XaAT) �)..L el � bE 'TWV 'E v60v OOO€'J apav €lltLcrJ..L EVOL 000' EL6(5'TEe; LO �Sw 8Lwxo J..L E V ayvoouvTEC;, OTL Ta €V60V XL VEl ' l0Cnfep &-v e'( LlC; LO eYSwAov aUTou �AE1TWV u,vow"V 'Oite"V llxel EXEt vo OLWXOL , .6.11AoL 8E, OTL Ta 6LWX0J..L EVOV dAAo xat oox €'\J J..L EyEltEl La xaAAQ(;, xaL Ta EV TOlC; J..Lalt-rlJ..LacrL xcXAAoe; xaL TO 'E V TOLC; E'm -r11bEUJ..La,a L xaL OAWC; TO EV -ralC; tJ>uXate;' ot> b11 xaL aATJ�€l<t )..L aAAOV x ciA Aoe;, (hav TW q>p6VllcrL v 'E vCODC; xaL / ) ..l , ayaaltllC; oux Ele; -ro, 1TPOcrW1TOV aq>opwv - €L TJ yap av TOU-rO atcrxoe; - aAAa naaav J..L0pq>-rlv aq>El<;' 6LWXŢle; Ta E'Caw xaAAoc; atnoo, E'L bE jJ.T)1TW crE xlVEl, we; xaAov €LTTELV TOV TOL olrrov , OUSE crau-rov EL C; La Elaw �A E\}Jac; hcrthlcrn we; xa Aw, C/Q crTE J..LciTTJV Civ olhwe; EXWV srp:olt;; EXEl VO' ciL'crxp � rap L xa L ou xaltupw �TF-rlcrELC;' .6.la OUbE TTpOe; mivTae; DL 1TEPL TWV ,... , , ) / / TOLOUTWV AOrOL' EL bE xaL au ELbEe; crauTov xaAov, avajJ. V11O"ltTJ1:L , ,

,

)

_

L

)

/

)

,/

)

,

,

)

""'w

"

[3. rEcrTL v ol)v xal EV TTI q>ucrEL A6yoC; x ciAAoue; apXEwTToC; TOU EV crwJ..L aTL, TOO 6' EV -rn q>ucrEl b €V Tn tJ>uxn xaAAtwv, 1Tap' ot xaL o €V -rn q>ucrEl , 'E vap,EcrTaT� TE J..LTl� o 'E V cr1ToubaCa tJ>uxn xaL 118TJ L1TPOlWV xaAAEL" xocrJ..L-rlcraC; rap "'(Tlv tJ>uXTlv xa� q>wc; lnapacrxwv ano q>w-rOc; J..L E C�OVOe; 1TpWTWe; xaAAouc; (5VTOC; cruAAor(sEa�al 1TOlEl aOToe; EV tJ>uxn WV, oloe; eaLl v b npa ao-rou o OUXETl EIYl,VO}lEVOC; 006' E\.I lăAAw, uAl.. ' 'E \.I cLl)'rw , .6. LO OOO€ AOroc; EC1-rl v, aAAa nOL11n1c; TOO 1TPtJ.)"[�U AO,ou xaAA�UC; EV oAn tlJuxLXTI OVTOC;' VOUC; 6E OtT�, b â€t \.IOUe; xat ou no-rE � ) " ) .,.. " ) , ..l (, voue;, OTL }l11, )E1Tax-r0C; aUTtp , T Lva av ouv €LXOVa TLe; aUTOU Aci� L ; nacra yap 'E a-raL EX XE Cpovoc; . 'A AAa rap bEL TTlV E'txova 'EX \.100 rEvEcrltaL, l0cr-rE J..Ln bL ELXOVOe;, aAA o\ov XPooou 1Tav-roc; xpuaov n va 6EL yJ..La Aa�EL v, xaL EL }l-rl xaltapo� ElTI b Allq>trELe;, Xatra(pEl v au-rav Tj €prtp 11 AaY<f bELxvuvTae;, WC; \.

'

600


ENNEA DA n V-a, 8

( 3 1 ), 2-3

Ca dovadă, cât timp <frumosul> este în afară, nu îl observăm, dar când devine i nterior, ne mi şcă. I ar înăun tru ajunge prin ochi, fi in d doar fonnă, căci altfel cum a r putea trece prin ceva mic 1 3 99 7 D ar ş i mări mea este in trodusă totodată, fiind mare nu prin masă, ci pri n fonnă. Î n plus, producătorul trebuie să fie frumos, neutru sau urât. Dar dacă ar fi urât, nu ar putea produce contrari u l ; dacă ar fi neutru, de ce ar <produce> frumosul m ai degrabă decât urâtul? De fapt, natura care produce aceste l ucruri frumoase este fnlmoasă cu mult în aintea l or, dar noi, nefi i nd obişnui ţ i să vedem nimic din cele interi oare, nu l e cunoaştem, ci unnări m ceea ce este exteri or, neşti i nd că de fapt ne mişcă ceea ce este interi or. Este ca şi când cineva şi-ar privi propria imagine şi, neştiind de unde vine, ar unnări-o pe ea 1 400 . Chi ar şi frumosul din ştiinţe, din o c upaţi i şi, în general , cel din sufl ete poate dovedi că cel urmărit este al tceva, şi că frumosul nu stă în mări me: căci fmmosul este cu adevărat mai mare când vezi în ţel epciunea cuiva şi o admiri fără a da aten ţie feţei (care poate fi urâtă) ci, părăs ind orice formă <externă>, unnăreşti frumosul interi or. I ar dacă nu eşti încă m işcat , astfel încât să numeşti frumos un asem enea <om>, atunci n i ci când vei pri vi în interi orul tău nu te vei bucura ca de ceva frumos. î ncât, dacă eşti în această stare, ar fi zadarn ic să cau ţ i <frumosul> acela, căci îl vei căuta prin ceva urât şi impur l 40 I . I ată de ce discu ţ i i l e des pre aceste lucruri nu sunt pentru toţi, Însă dacă te-ai văzut pe ti ne însu ţi frumos, aminteşte-ţi-Ie. [3.1 Există, aşadar, şi ln natură o raţ iune, model al frumosului din corp; dar, faţ ă de cea din natură, � ste mai frumoasă cea din suflet, şi de la ea provine cea din natură. In sufletul vi rtuos 1 402 , ea este cea mai evi dentă, înaintând dej a în frumuse ţe: căci, împodobi nd sufl etul şi dându-i l umina ce provine de l a o lumină mai mare şi pri mordial frumoasă, ne face să În ţelegem, pri n prezen ţ a sa în suflet cum este cea anteri oară, care nu mai este Î n a ltceva, ci În sine. Atunci, aceasta nu mai este raţ i une 1 403 , ci doar produce prima raţ i u ne, anume frumosul ce are ca materi e sufl etul ; aceasta este intel i gen ţa, care este mereu inteligen ţă şi nu câteodată, căci nu îşi este achizi ţ i onată 1 404 . Ce imagine a ei s-ar putea concepe? Căci orice imagine va fi din ceva inferi or. Ar trebui însă ca imaginea să provină din i ntel igen ţ ă l 405 , de aceea ea nu <va fi cunoscută> pri n imagine, ci aşa cum din Întregul aur luăm o bucată ca mostră şi, dacă bucata l uată nu este pură, o puri ficăm fie în fapt, fie arătând ,

60 1


(09

11.(\91, (1)(\J? �l. S9dll (\o �o �l.(rO �3 -{} t\(1.o � ?Jx ' 11..o� � �l.rpJ (\ 1 1..o� � (\ � cTll..oJJX3, (\11..09, , '{Y.. ry 'S�l (\o �o 5:o ) dl.0'{'{'9 ,ll� xqo .50l..o?Jx9) '?r:? 3 xI.1998 . �'{:Ox IJ.'Ti �l. t\3, \t 'Ti 1l.9, '(\9'{:OX t\�'{:Ox �l. � :ox .cTl'Ti l.o:ol..o u'Ti c1)l. 1?Jl.Xl'Ti3n u'Ti 11.0 '1.1(\3'TiOO(\ lx?Jd:Oll 00 51.oUl..o U. 1;'X .(\oXd?J�o SUl.O:O �Od�l.3 1;� 1X � (\:0.0001 (\Ul.O':o 13X10.o dpL qo ."pd:o�:o� 51'DU�)X �:OX �)r:? "i1..0 3,,;;;l.(\]>ll- ��X �r:? (13(\):o<bn � 'O'{Y..J? cTll..o]>X3, t\ � , r:? 13X9�3, " Dl.(\JJll �:O)( I}:O 501'{� (\0l..o?JX9, �:OX ':odl..o:o :Ol. I\:O.ll. 13X3 S01'{U l:OX . 'XJ13TI (\OdXl'Ti Ol. 1'X»! 13113 '?J13n 1� 1.1) Sod 13ll; l:OX �:o� (\0�.o?J�3/) "1�X t\rrll.O� d:01'' (\Ol.o?J�3 . u. vI \ /( ;" ...,. , (\)J.ll. (\U.ll. 1?JX Dl.l\:Oll ':Ol.(\:O.ll. (1)'{'{?J (\3( "w:odo) O?J OOX:Ol.(\:Oll 3l..orrl /) / /( "&' / lUX ' cTll.O:O (\3 ?Jl.(\:Oll .5)J.ll. 13X3 du1 1:0)\ · 11.rrl<b du1 5rrl<b .:Ol.(\?J.ll. � :ox ;;.o),� el.' .51,3 ".5?d3 �:o<b � l.�'XJ� 5�.ll. P�'{'9 '(\ �r:?qo �OllOl.)l.�ry ? r:?qo (\�(\ 13l.0X.o �:OX :Ol.(\]>ll dpJ. �(\:o<b:Olr:? .510'{'{J? (\� 5QOl.O:03) vV?J '(\ 1l..o3 .ood.ll. l?JX '?Jl000 0510 51.03(\31 510 ':Ol.I\:Oll Ul. Xoo / / ..J C I' '' " / ( ..J , \ \. c 1?JX 'Luoodl. l?JX ?J1OOO l?JX So<bodl. l:OX ?Jd13l.3(\31 l:OX 1.orrldo ...... ) , / 5l0l.q?J ?r:? ?J13 -{}Y.'{?? �?JX - �3X� (\ l3 �), :O �3 q �l. dp1 � :OX - [opi """

(

......

'

/)

(

"

_

"

_

"

l'

(

"

"

"

1'

"

10(\3n90?Jll?Jt\'9 (\0.lL9l. (\�l. �?JX (\ud�X �3X� 1\1J.l. l.o:O)� 31r:? (\3n (\:o.o:O.ll. ' 13X3 (\(1)l. UO '13X3 (\(1)l. 11. O'{'{?J goo 500.ll.(1)d.g.(\u S �l.I\�ol}.nll '9 )rqo' �lq?J (\ �' lP � o�-{} �g lp - �d�?J'd q� 120l. O�I\ )3X� (\01(\]>dqo (\�.ll. ' 10.ll.(1) d{}(\J? �?JX P l.o<b � ?JX ?J�5. � ?JX :o.o.o?J'{]> {} �?JX So(\:odoo 1.11 1.1 lUX 50t\:odoo 13X3 d?J1 :Ol.(\:Oll - cTl(\:odoo l3X3 cTll. ( l " / ...... ...... ...... 53 l. (\00X10 U(\?J.ll. (\3 '(1)l.O:O (\3 l?JX OOl.O:O , .ll.3l "5l .oUX10 LLţ 510.00 /( /J '53l.(\0 cD(\ 13X3 (\3 3r:? 10 '1l'{:o<b3X (\[T)l.0?J3 Ul. lIXod3.ll.o (1)(\?Jdoo �l. <}�' rh(\ )3X3,' (\� 'p� ' �3 -{}r1dd S>.ll. �g t\o �o ' )3� 1X)l. (\� 3 -{} '- 5�0l.f1� dp1 lJ.'{oX.o - 53 1 (\9. �(\:od()o (\� (\?TI 1P (\�3.(} �g (\� 1 '� dq S�OI\ :0.09, �:ox ':O�3 -{} pl. (\�l.O:O3) pl. PY..'{r;J ':01311�d {}(\?? pl. qo � 1.oOOX.o�(\ 11 �:ox ?Jl.(\]Jll 1.0:0.0), �?JX �dnQ-?Jx �:ox rhTf).o?Jl..o � ux , l3{}:O.ll.?J (\3 (\ 1.ooo(\od<b 13:0 '{u '(\1.000 1 ?Jd dm 3 3�01l (1)(\ (1)l. '{ (\ r:? '-'.ooot\od<h (\3rf 31.�.ll. I.1n- dnl ' ,,1�3 "t�f 1�l.00 10V�"\I 00' .'10' 3 "tflf 'li...1 un , :s , \. /I "' � " " ...1 � DX (\�O(\ (\�l. Pl. DX PY.. '{ '9 '5 �03 -{} 1:0(\ 13 �l. 5 �0l.q:o (\ 1 1..o� 9l.�0l. <10 ' ul.?Jn�.o 1l..o� 5 �0 dp1 � ?J )I ' 'Xn:on�.o pl. P'{ UX (\�1()?J 11.� 'Ur:? du1 00 . l:o-{}.o:odo 31..0(1) '51010:0 (\3 (\(1)ld3(\3 0500(\ (\o'{'{:on {l.9, ��X '�O(\ H,,� (\1 .01:3 ) 0;�010.î e ', l r:? 1�.o�- )1 P�'{ '9-, (\OI\?JXy.Tl'9 (\ �1qU 50'{'{JJx �1 � ?JX � O'{?JX � UX � 03{} 531.(\]J.ll. dp1 (\? n � O(\ 'Ti3:1 ' 5�0(\ 5 �0l.<1?J (\� q (\ ll..o� S9 �0 '(\�3{} (\�1 �.ll.ry ' 13'{�og 3 r:? 13 '00t\3'Tid:O -{} :OX3X (\ ni'1.1 (\3 001 00(\ Oll:O :o.g.0?Jl.(\3 l?JX (1)100 '�0 �9n m�l� �1 (\� �l. i10�l. P�'{ '9 �.o� dX U.o� 91�0� (\�.ll. �O "

(

......

......

(

J

'

"

"

(

_

......

c

(

"

_

(

(

(

_

N I.I.O-Id


E N N E A [)J\ n V-a, 8 (J 1 ) , 3-4

prin cuvinte că nu este aur în întregime, ci do a r într-o par t e a ma s e i ; tot aşa aici , pornind de l a intel igen ţa pu ri ficată în noi, sau, eventual, p orn ind de l a zei , <cunoaştem> c um e s te i nt e l i g en ţ a din ci. Căci to ţ i ze i i sunt venerab i l i şi frumoş i , iar , [rl llJll lseţea lor este llÎmÎtoare" 1 406 . Dar p ri n ce sunt ci ast fe l ? Prin i n te l i gen ţ ă şi prin fap tu l că în ci i n te l i ge n ţ a este mai acti vă, încât să fie vizibilă. D esi g u r ei n u sunt astfel fi i ndcă au c o r puri frumoas e . Căc i ş i cei ce au c o rp ur i , nu pri n aceasta sunt zei , c i pri n i n te l i g en ţ ă Ei sun t fr u mo şi întrucât sunt zei . Căci nu g ândesc doar u nc ori iar al teo r i nu, ci veşnic gândesc, în ne a fe ct a re a stabi l i tatea şi puri tatea i n tel i­ ge n ţ e i ei ştiu toate ş i nu cunosc c e l e o m en e şti ci c e l e d i vine, pro­ pri i l or, ş i toate cele pe care le vede in te l i g en ţ a. Dintre zei , c e i din cer, având parte de răgaz, con templă ete rn, deş i ca de la depărtare, l ucmri le d in c e ru l i nt e ligi b il , de d ea s u p ra c a pe t el o r l or. Cei a fl a ţ i în cerul i n te l i gi b i l , care îşi au locul În el, c a re locui esc î n to t acel cer l 407 (căci ac o l o totul este cer : şi păm ân tul e ste ce r, ş i marea şi a ni mal e le ş i pl an t e l e şi o ame ni i totul În acel cer es te c e re s c ), aşadar ze i i din el nu de s c o n s i d e ră Damen i i sau a l tc e v a din cele de a co l o căci fac parte din cele de acol o, i ar ci p arcu rg În în tr e g i m e ac e a re gi un e ş i a ce l loc, răm ânând Într-un re p a us etcrn . ,

.

,

,

,

,

,

,

[4.] Căci ac o l o " viata este llşoară " 1 408 , i ar adevărul le este mamă, hrăn itoare, fi i nţă şi a l i men t, şi ei v ăd toate l ucruri le, n u celc ce sunt în deveni re l 409, ci cele care de ţ i n fi i n ţa, şi se văd şi pe sine în tre cel e l a lte. Căci toate sunt transparente şi ni m i c nu este n i c i Întunecat, n i c i opac, ci fi e ca re îi este în in t e ri o r u l său vizi b i l cel u i l a l t şi toate s u n t , căc i s u n t l u m i n ă < v iz i b i l ă> lu m i n i i . Fi ecare le are în s i n e pe c e le l a l te şi În tr-un al tu l l c ve de pc t o at e Încât t o a t e sunt peste tot, to tu l este totul şi fi c care este totul, i ar s t r ă l u ci re a este ne l i m i tată; fiecare dintre ei este m are , căci chiar ş i ce l mic este m are ; a c o l o soare le este toate astrele, i ar fi ecare <astru> este l a rân dul l u i soarele ş i est e toate c e l a l te <astre>. Î n fiecare es te prec m i ne n t un al tul , deş i toate se man i fe s t ă C h i ar şi m i ş carea c s te p u r ă , căci cel ce m i ş c ă nu pert urbă Î n a i n tare a <m i şc ări i > În trucât ar fi di fe rit de ea; nici r e pa usul nu este tul burat, fi in dcă nu se ameste c ă cu c e ea ce nu es te În repa u s. De as emen ea frumosul este frumos, n efi i n d În c e e a ce n u este frumos. N i c i unul nu Î na in te a z ă ca pe un t e re n străin, ci fi ecare este <s i tuat> în c e e a ce el însuşi este, i a r < l ocul > d i n care el vine se mută o dată cu el atunci c ân d el pare că ,

.

,

,

603


P LOTI N

TO O�EV EcrTC, XaL oUX al.>TO� J..L EV ăA}..O, h xwpa 6€ au'TOU ăAAO, KCXl yap TO UlTOXElJ.lEVOV :VOU� xaL aUTO� vo�· alov El 'TL� xaL 'TOUTOV TOV oupavov 'tOV 0pWJ.lEVOV <pWTOEL8� oVTa 'tOU'to 't0 <pw� TO €� aUTOU <puvaL VOTlcr€L E Ta ăcr'tpa , 'EVTau�a ).LEV oLv oux €X ).L€p0u<; ăAAO ăAAOU YLVOl 'to ăv, xaL €'C11 âv J..LavOV €xacr'tov J..L €PO�, €XEl 6E €� OAOU a€L Exacr'TOV xaL ăJ.lU EXCXcr'TOV xat OAOV' <pavTci'{ €'tCXL J..L EV yap J.lEpO�, €VOpO,'taL 6E 'T� b� El n1V 04JL V OAOV, alov EL 'tL� YEVOL 1'0 TTlV 04JL V TOLOOTOC;, atcx; b !\UYXEUr; 'EA EY€L"O xal L"e! E'Ccrw 't�� y�� opav 'tou J..Lu-ttou 'tou� €l(EL aL VL TIO)J.EVOU b<p�aAJ..L OUc; , T�r; b€ €XEl {lEac; o\JL"€ xaJ.la'tar; ecrn V OOT' €O'L"l TIAr1pwcrL� E'Lr; 'TO lTcxucracr·8ul tr€WJ.lEV�' OU'tE ya'p XEVWcrLC; �v, C( va llxwv EL� lTATlpwcrL v xal 't€AOr; apxEcrtr�, OU'tE 'to )J.EV ăAAO, 'to 8 ă,AAO, 'L va €'tEP� 'twv , , ) / TE nx €V au't� 'ta, TOU E't€poU J..L11, ap€oxov'tu ,.1J UTpU'ta €XEL_ , ) ) ""'w ""'w ) 'AAA' €cr'tL --TO C(JTAr1PW'tOV 'tW J.lTl 't-ilv TIArlpwcrLV xaTa<PPOVELV ,, "' (opwv lTOl €L- V 'tOU lTETrA 11PWXOT0C;' yap ).LaAAOV (opa, xaL, """ , "" " ( " _ _ , xatropwv alTELpov au'tov xaL 'ta, (OpWJ.lEVU 'tD �Eau'tou , , ) C ""'w K ' 'f ' , " C cruV€lT€'taL <pOOEL . aL 11 �W11 J..L EV OUo€VL xa).LaTOV EXEL, oTav , ,.. ,, , -Q. 'f�WV s:: ' 'f�W11' crO<pLCX, TL, av ,, xaJ.lOl , ; (H uE xcxvapa' n 'to, oc , apLcr'ta , ) ,... CT0<pL CX 8€ ou lTOPLcrtrELcra AOyt crj.!OL- C;, (,on a€L 11V TTacra xaL , €AAEC lToucra OlkSEVC, ecva '{11nlcr€WC; 8E11trr]' aAA' €crn V h TTPWT11 l(al oux alT' ăAA11C;' xal h oucrCa cxun1 cro<pCa, aAA ' oux au'toc;, ' ,, ' C' ' ' ! .c OuoEJ.lLa EL,.. 'ta crexpoC; . uLa 'tOU'tO oE J..L E L''f�WV, XCXL 11 aUTo€TTLcrn1J.L11 'E VTao,'ta lTcip€8p� 'TW vw TW crUJ.llTpo<paLvEcr�cxL, � OlOV AEYOucrl XCXTa J.lLJ.lTJcrL V }Cal 't� b.LL TTlV b. Lx11V . nciv'ta ya'p ni 'tOLauTcx €XEL atov ayciAJ.laTa lTap ' at.nwv 'E VOpWJ.lEVa, wCY'T€ ,'tEaJ.lU il VCXL i.mEpEu8uL J.laVWV ,'tEa'twv , T�� ).LEV oLv crocpLa� TO J.lEy€tro� xaL 'tTlV 80VaJ.lL v ăv nc; Xa'TLOOl , on J.lET' cxu't�� �XEL xaL lT€lToCT)XE 'ta ov'ta, xal miv'tcx hXOAOOtrTlCf€, xal €crn v au'tn 'ta oV'tCX, xal: cruVEjEVETO atnn, XCXt €V ăJ..L<P w, xal ,., oucrla 11 EXEL crcxp(a , )AAA' "'J.lEl� EL� cruvEcrLV OUX l1A,'t0J.l€V, o"n xaL TaC; €lTLcrTi]J.la� �EWPr1J..L Cnu xaL crUJ.lcpoprpLV VEV0J.llxaJ..L € V TIpo'tcicr€wv ilvCXL ' 't0 8E ou8' €V 'TCXLC; EVTau,'tcx bncrnlJ-LaLC;, El OE 'TL� TI€Pl 'tOOTWV aJ.l<plcr­ �TJ'tEL, €a'tEov TaoTa� EV T� napavn . n€pL 8€ 't�� €XEL ElTLcr­ nlJ.lTJ�, 11v 8n xaL o nAci'Twv xcxn8wv CPTlCfL V' olkS' ll1'LC; €cr'TLV C[AATJ 'E V C[AA�, OTIWC; 8E, E'(acrE 'C11'tEL v xaL aVEupCcrX€L v, (

/

)

/

v

"

L

I

'

)

'

L

604

_L

L

c

,


ENNEADA n V-a, 8

(3 1 ), 4

înain tează în sus l 4l O ; i ar el şi locul său nu se deosebesc 1 4 1 1 . Căci substratul său este intel i genţă, şi el însuşi este intel igen ţă; ca şi cum despre acest cer vizi bi l şi de esen ţ ă l um inoasă ne-am i magi na că l umina din el dă naştere astrelor. Numai că ai ci, din tr-o parte nu s-ar naşte al ta, şi fi ecare ar fi doar o parte, pe cân d acol o fiecare <se naşte> întotdeauna din întreg şi fiecare este simul tan şi întregul ; căci pare a fi parte, însă cu o pri vire pătrunzătoare se vede în ea totul, dacă ar avea cineva o asemenea pri vire cum se spune că avea Lynceos l 4 1 2 , încât vedea şi cel e dinăuntrul pământulu i . Mitul sugerează ce fel de ochi sunt acolo sus. Î n contemplarea de acolo nu este oboseal ă, nici saţ i etate care să ducă l a Încetarea contem­ plări i , căc i nu a exi stat n i c i gol ire, încât să fie suficient a aj unge l a sa ţi etate ş i l a l i m i tă. Apoi , nu sunt unul într-un fel iar altul î n al t fel , astfel încât unuia, prin cele propri i l u i , s ă î i displ acă cel e propri i al tuia, şi cele de acolo sun t i nepuizabi le. Exi stă însă o insaţietate, întnlcât saţietatea nu determ i n ă respingerea celui ce a produs s a ţ ietatea, ci, văzând, vede şi mai m u l t, şi observând că este el însuşi i n fi nit, ca şi cel e văzute," îşi urm ează propria natură. Vi aţa nu este pentru nimeni obosi toare, dacă este pură. De aceea, cum ar putea obosi cel ce trăi eşte cea mai bun ă vi a ţă? Această viaţă este în ţelepci unea, dar nu cea procurată prin raţ i onamente, ci cea eternă şi întreagă, căreia nimic nu îi li pseşte, pentnl a fi nevoie de cercelare. Ea este prima, şi nu <provine> din al ta; fi i n ţ a însăşi este În ţel epciune, şi nu este <mai Întâi > ea însăşi , i ar ul teri or în ţel eaptă. De aceea, nu exi stă <o în ţel epci une> mai mare, ci cunoaşterea În sine îşi are sediul alături de intel igen ţă, într-o reciprocă revelare, aşa cum se spune simbolic că Dike stă al ături de Zeus. Acolo, toate acestea sunt ca nişte statui care se fac ele Însele pe sine vizi bi le ca "un spectacol pentnl preajericiţii privitori" 14 1 3 . Ne-am putea în­ c h i pui mări mea şi puterea acestei în ţelepc i u n i dacă n e gândim că ea are cu s i n e şi a produs cel e ce sunt, că toate o urmează, că ea însăşi este cele ce sunt, că ele s-au născut o dată cu ea, şi Îm­ preună sunt una, şi că aco l o fi i n ţa este în ţel epciune. Noi însă n u reuşim s ă În ţel egem <aceasta>, căci ş i despre şti i n ţe credem c ă sunt al cătui te din teoreme şi dintr-o sumă d e propozi ţ i i , ceea ce nu este adevărat n i ci pentru şti i n ţele de ai ci 1 4 1 4. Dacă cineva se îndoi eşte de acestea, să le l ase deocam dată deoparte . Pri vi tor l a şti i n ţ a d e acol o, Pl aton În suşi, văzând-o, a spus c ă n u este una diferită În ceva diferit' 1 4 1 5, dar el a lăsat spre a fi cercetat şi descoperi t "

605


PLOTIN

EClT€P ă�lOl TIi� npoO'TJYOpLa� q>aJlEv il val - 'CO'w� otv �€,,:nov €V-r€UltEV -r-rlV aPX-rlv lTotT}O'aO'{Ţal. (5. J nclv-ra Orl -ra YlVOJl€va, E'C-r€ -rEXVll-rcL EC -rE epOO�XcL E'e 11, / O'oepla n� nOLEl, xal 11YEl -ral -r11� notTJO'EW� ·nav-raxoo O'oepLa. ) AAA' El OT} -rl� xa-r ao-r-rlv -r-rlv O'oepCav notol, €O'-rwO'av JlEV al T€XVal -rOLau-raL.' AAA' a T€XVCT11� nclAl v aL E)l� O'oepCav epO(HXrlV €PX€Tal, xa{Ţ' 11v Y€Y€VTJTal, OUX€Tl O'OV-r€{Ţ€lO'av €X \JEwP11JlaTWV, aAA' OA11V €V lL, ou -rrlV O'oYXELJlEV11V EX nOAAwv Et' r; €V, CxAt..a J..LaAAov âVaAooJlEvrlV €l� lTA�-&O� )€� €V�. E't JlEV otv -rau-rllv TLS" lTPWTTlV �Tja€TUl, apxEl· OOX€Tl yap E� ăAAOO oooa OUb' EV C:1.AAW. E'l OE -rov )..LEV AOrOV EV TTI epoa€l, -rolhoo OE apXrlv <p-rlcrO�aL -r-rlV <pualv, m5{Ţ€v €�€� (jrfjO'oJlEV xaL E\ €� eXAAOO Exdvoo. E'L }.l€V €� ao-ro'O, aT11O'oJ..L€{Ţa· €'l O€ E(' � VOUV l1�oual v, €v-ra'Olta errnEOV, €'l a vou� €Y€Vv11O'€ rtlv O'oep(av· xaL €'l ep-rlaOOal, no{Ţ€v; E'l OE €� ao-rou, aOOVUTOV ăAAW� 11 ainov OVTa O'cxp Cav. (H eXpa aA11it t Vrl aoep Ca OOOlU, XUL � a.A 11\tt V11 ouO'Ca O'o<pLa, xaL � a�Ca xaL -rn OOOla napa T�� aoepCar;, xaC, an lTapa -r�r; acxpCa�, ooaCa &A11{Ţrl� .6.U) )(aL aaat oualat O'oepLav oux EXOOOl, -rw J..LEV Ola aoepCav lL va y€yovEval ouaCa, -rw 6€ J..Ln EXEl v 'EV aG-ralr; O'cxpLav, oux aA11{Ţlval ouO'Lal. Ou T�l vuv 6El vo J..LCrEL v €X€l a.�lW J..La-ru apav -roo� lt€O� OUO€ -roo� €XEl Lm€p€o8a(J..Lova�, UAA' €xaO'-ra -rwv A€Y0J..LEVWV €XEl xaAa ayclAJ..La-ra, ma Eepav-rci­ r€TO n� €V -rn aexpo'O Cxvopo� tJmXTI lL val, cqciAJ..La-ra O€ ou YEypaJ.LJ..LEVa, �AAa ov-ra . .6.l0 xal -ra� 'l6Ear; (5vTa €AEYOV lt val Ol naAaLOl xal ooa(a�. ,

--

,

(

""

""'w

l'

.

16.) .6.oxoueH OE J..LOl xaL Dl A'Lyon-rCwv aoq>oC, EL-rE aXpl�€l €nl­ crT-rlJlnL Aa�6vTEr; E'( TE xaL O'OJ..LepUTW, lTEPL tJv E�OOAOVTO 8ta L

aoepLar; 6Elxvuval, J..Ln -rOlTOLr; ypaJ..LJ..Lci-rwv OL€�O<S€OouO'l AOYOO� xaL npoTaO'El� J.L116€ J..LlJ..LOOJ.L€VOL� epWva� xal lTPOepopd� a.�lwJ..LciTWV x€xp�a{Ţal, uyciAJ..LaTa O€ ypcitJlavTE<; xaL €V €XCXaTOV €xaa-roo npciYJ..LaTo� ăyaAJ..La EVTonWaCXVT€� EV -roî:� 't€POL<; T-rlV €X€t ou OlE'�OOOV EJ..Lep�val, tur; ăpa n� )(CXL €nla­ TIJjJ.TJ )(UL aoepla €Xa<JTOV €<JlLv ăyaAJ..La xaL OnOX€LJ..L€VOV xaL u{ŢpOOV xal ou OlaVOrJITl� oUb€ �OOAEOO'l�. "'Ya-rEpov O€ an' 606


LNNEADA

a

V-a, 8 (�I), 4-6

cum anume este ca, dacă ne considerăm demni de această provo­ care. Şi poate cel mai bine ar

(5.]

fi s ă începem astfel:

Toale cele care devin, fie produsele artizanale, fie celc naturale,

sunt produse de către o anumită inţclepeiune şi mercu există o înţelepciune care guvernează producerea lor. Dar, dacă ar produce cineva conform acestei înţelepciuni, să considerăm aceste arte. La rândul său, artizanul se îndreaptă adesea spre înţelepciunea naturală

cont"()rm căreia devin lucrurile şi care nu mai const[l din teoreme, ci este În întregime una, deoarece nu compune de la multiplu la unul, ci mai degrabă descompune de la unul la multiplu. Atunci, este destul dacă pc ea o vom considera prima, deoarece ca nu mai este nici de la altceva, nici 1n altceva. Dar, dacă unii vor spune că raţ iunea formală este în natură, iar principiul ci este natura, alunci vom spune de u nd e o arc şi dacă o arc de la un altul. Dacă o arc de la sine, ne vom opri. Dar, dacă vor merge până la inteligenţă, trebuie să vedem dacă inteligenţa a născut înţelepciunea, iar dac[l vor fi de acord, atunci de unde <o are>? Dacă de la sine, aceasta este posibil doar dacă ea însă�i este înţelepciunea. Astfel, adevărata înţelepciune esle fiinţă şi adevărata fiinţă este Înţelepciune, iar valoarea fiinţei însqi vine de la În ţelepciune, şi este fiinţă adevărată tocmai pentru că este de la

înţelepciune. De aceea, fiinţele care nu deţin înţelepciune sunt fiinţe pentru că sunt create de o anumită înţelepciune, însă deoarece nu deţin în ele însele înţdepciunea, nu sunt fiinţe adevărate. Nu trebuie să credem că ac olo zeii şi cei preaferici ţi contemplă judecăţ i, ci fiecare din cde spuse (ce se spun) acolo sunt imagini frumoase, aşa cum imaginase cineva că există în sut1etul înţdeptuluiI4!(>, însă nu imagini pictatc, ci reale. Tocmai de aceea, cei din vechime spuneau că ideile sunt realităţi şi fiinţe.

(6.1 Mi se parc că şi înţelepţii din Egipt au înţeles aceasta, fie prin

ştiinţa <dobândită> cu precizie, fie prin cea înnăscută şi, pcntru

lucrurile pc care voiau să le indice cu ajutorul înţelepciunii, nu foloseau

semnele literelor care urmau cursul cuvintelor şi al propoziţiilor, ni ci imitarea sunctelor

şi a enunţurilor judecăţilor, ci desenau

imagini şi gravau în temple câte o singură imagine pentru fiecare

obiect 1417, arătând că <lumea> de acolo de sus nu urmează cursul <rostirii>, astfel încât fiecare imagine este

D

anume ştiinţă şi

înţelepciune, este subiectul <rostirii> şi este unitar, iar nu un discurs şi o deliberarc.

Ulterior, de la această <înţelepciune>

607


PLOTIN

aUTIl� cdtpoa� oUO"T)� EleSWAOV EV (f.AAW E�ElAlYJ.l.€VOV 11eST) xat � A€YOV alrro EV eSlE�OeSW Xat Ta� a'l·rla�, eSt' &.� OUTW, E�EU� PlOXOV, W� TO XaAW� OUTW� €XOVTO� TOU YEYEVT)J.!€VOU 1tau­ J.l.acral, E'e n� 6LeSE, 1taUJ.l.acral €q>T) n1V crOq>LaV, TIWC; aUnl al Te ac; OUX Exoucra T�� oucrLCX�, eSt' ae; OUTW, mxp€XEl TOl� TIOlOUJ.l.€VOl� xaT' aUnlv. To xaAWe; ăpa OUTWr; xaL "tO EX '(T)TlÎcrEwe; âv J.l.6Ale; fj oueS' OAWr; q>aVEV, OTL eSEl OU"twr;, ElTIEP nc; €�EUPOl, TTPO '(llTlÎcrEwe; XalTIpO AOYLcrJ.l.OU tmapXElv OU"twr;' O�O\J - Aa�WJ.l.EV yap €<p' E\JOC; J.l.€yaAou o AEYW, OlTEP &pJ.l.6crEl ' / ' ) xal ETIL TIaVTWV , )/" ) , , .... c:' / ,... [7 1 'TOU'TO oT) TO TIav, )ETIElTIEp O"UYXWpOUJ.l.EV TIap a/\/\ou aUTO ,; ) ,.. ,.. _!l. .... 'l" ' , ) "" "tov TIOLT)"tT)V au"tou OlOJ.l.€va ElVal xal, TOlOUTOV Elval, apa ETIL vOT)O"al TIap' au'Tw y�v xat TaU"ITJv EV J.l.€crw eSEl v cr"t�val, El Ta ueSwp xat ETIL Tn yn TOUTO, xat Ta (f.AAa E� Ta�El J.l.EXPl / , , ,.. � � / ,; .... .... TOU oupavou, El Ta '(lt?a TIaVTa XUl TOU"tOle; J.l.opq>ae; TOlaUTae; , Exacr"tW, acral VUV Elcrl, xal Tei €veSov €XaO""tOl� crTIAayxva xat 1. , )/ / ,... / (/ , (/ , Ta E�W J.l.EPT), El Ta eSlaTE1tE\J"tCX Exacr"ta TIap aUTlt? OUTWe; ETIlXEl PEl \J TW €pyw; ,AAA' OUTE 11 ETIL VOla eSuvaTrl 11 TOlaUTrJ TI61tEv yap ETI��1tEV OlmWTIOTE €WpaX6TL; - OUTE E� eXAAOU Aa!36\JTL 8uvaTo\J nv Epyacracr1taL, OTIWe; \Juv OL 81lJ.l.lOUPYOl TIOLOlXJ'L XEpcri: xaL bpyavOle; XpWJ.l.E\JOl' ucrT€POV yap xaL ,; , / ) "' , , 1\ '; .... ,; <;: ,.. xElPEe; xal TIOoEr;, ELTIE"taL "tOL \JU\J El \JaL J.l.EV TIaVTa E\J a/\/\lt?, OOO€\Joe; 8€ J.l.ETa�U O\JTOr; "tn €\J "tW o\Jn lTpar; ăAAO YEL "tOVEla t" , ,; ) .... L", ' '; ) / )/ L ) L OlO\J E�aLq>vlle; avaq>aVllval lvOOAJ.l.a xaL ELXO\Ja EXEl\JOD ElTE aUT01tEV ElTE tlJux�e; eSlaXOVT)O"aJ.l.€VT)e; - eSlaq>€pEL yeip oueS€V , ,.. _!l. EV ,.. , .... lTapOVLt , " ,1. "" ,EXEl ....v T)V cruJ.l-yUXT)r; /\/\" OUV EV TW - T) n Vor;. 'A' ...... , / ) TIa\JTa TaUTa, xal xaAAlOVWe; EXEl' Ta yap '!ŢIeSE xaL J..LEJ..LlXTal, ) '"t ,; , / '" c: ,.. ' " OUV , ,EXEL "" va J.l.EJ.LlXTaL. 'A/\/\ ELoEcrL xal OUX xaTEcrXllTaL E� &PX� ELe; TEAOr;, TIPWTOV J.l.€V 11 �AT) 'TOle; TWV O"TOlXELWV e'LeSEcrl v, it T' ETIL EleSEO"lv ELeSll ăAAa, lt"ta TIaALv €TEpa' ()1tE\J xaL xaAETIOV EUPEl v n)v UAT)V UTIO TIOAAOte; El' eSEcrL Xpoq>irEtO"av, ' , ' ,,; .... ,.. c: ' c: ' c: ' ,.. c: ' Tl Ecrxa"tov, lTav ELoOe;' "to oE E TIEl oE xaL aUTT) Elooc; xal / c: , c: ) c: ' " c: .... ,.. ,.. TTaVTU E'e oT)' TO yap TIapaoElTJ.l.U ElouC; T)V' ETIOlEl"tO oE &tlJoq>T)"tl, OLt TIav TO TIOl�crav xaL oucrLa xaL El cSoc; , eSto XUl )/ ( c: ' ' ( .... c: ' " TIav, O'U aTIovoc; T) oT)J.!lOUPYlU, K al TIa\J"toc; oE' '''llv, we; av TOl\JUV �v TO EJ.l.TTOOl'(OV, xal vuv eS€ ElTLXpaTEt xaLTOl ăAAWV •

(

_

,

_

l.

'

,

,

"""

U'

608

'

I'


ENNEADA a V-a, 8 (31), 6-7

unitară <provine> o imagine care este în altceva� deja desfăşurată, care se enunţă în cursul <rostirii> şi care descoperă cauzele pentru care lucrurile sunt aşa, admirând astfel maniera frumoasă în care sunt cele create. Dar dacă ştie cineva <acestea>, va spune că este de admirat cum înţelepciunea, fără să deţină cauzele pentru care fiinţa este astfel, împarte <fiinţă> celor produse conform ei. Aşadar, ceea ce este frumos astfel (şi care din cercetare reiese anevoie sau deloc că trebuie să fie astfel), dacă cineva l-ar descoperi, este aşa anterior cercetării şi anterior raţionamentului. De pildă, să constatăm ceea ce spun pe un exemplu amplu, care se potriveşte şi la toate celelalte: (7.) anume, acest univers, de vreme ce acceptăm că îşi are faptul de a fi şi de a fi astfel de la un altul. Vom considera oare că producătorul lui a conceput <mai întâi> în sine însuşi pământul şi că acesta trebuie să stea în mijloc, apoi apa <care să stea> pe pământ, apoi celelalte În ordine, până la cer, după care toate animalele cu formele specifice fiecăruia, aşa cum sunt ele acum, cu organele interne ale fiecăruia şi cu părţile lor externe, şi abia când fiecare a fost astfel constituit în sinele său, le-a făcut să funcţioneze? Dar o asemenea concepţie este imposibilă, căci de unde ar veni <aceste idei> pentru cel ce nu le-a văzut niciodată? Apoi, dacă le-ar lua de la altul, nu ar putea să le producă aşa cum fac acum artizanii, folosindu-şi mîinile şi uneltele, căci mîinile şi picioarele apar ulterior. Rămâne atunci că toate sunt în altul, şi fără să existe nici un intennediar, prin apropierea fiinţei <inteligibile> faţă de un altul, apare în mod spontan ceva asemenea unei copii şi imagini a ei, fie de la sine, fie prin intervenţia sufletului (deşi pentru moment aceasta nu are importanţă) sau a unui suflet detenninat. Aşadar, toate acestea împreună vin de acolo, acolo fiind superioare în frumuseţe, c�ci cele de aici sunt amestecate, pe când acelea nu sunt amestecate. Insă de la început până la sfărşit <toate acestea> sunt susţinute de forme, mai întâi materia, prin fonncle elementelor, apoi, peste aceste fonne <se adaugă> alte fonne, şi iarăşi altele, astfel încât este greu de găsit materia ascunsă sub atât de multe fonne. Fiindcă şi ea este un fel de fonnă ultimă, universul este fonnă, şi toate în el sunt fonne, deoarece modelul său este formă şi a produs în tăcere, căci cel ce produce este fiinţă şi fonnă. Şi de aceea producerea este fără efort. Şi este <producere> a totului, întrucât <produce> universul. Nu există însă nici un obstacol, şi chiar acum ea stăpâneşte, iar dacă 609


PLOTIN

ăAAOU; E).LlTODLWV ŢLVO).LEVWV' aAA' oux aU-rTI OUeSE VUV' ).LEV€L Ţap WC; lTaV, 'EcSOxEl eSE ).LOL, o"n xal, EL Î1).L�LC; apx€-wlTa xaL ooola xaL EleSTj Ci).La xaL TO Elc50c; TO lTOLOUV EVTau\ta �v Î1).LWV ooola, EXPcXTTj(JEV &v ăVEU TTOVWV Î1 Î1).LET€pa eSTj).LLOuPŢla, KalTOL xal ăv\tPWlTDc; eSTj).LLOUPŢEL Elc50C; aUTou ăAAO o €(Jn ŢEVO).LEVOC;' aTTE(JTTj Ţap TOU Elval TO lTaV VUV ăV\tPWTTOC; ŢEVO).LEVOC;' TTaOOcX).LEVDc; eSE TOU ăV\tpWTTOe; El vaL ).LETEW­ POTTOPEl CPTj<JL xal miVTa TOV XOO).LOV c5LOLXEl' rEVO).LEVOe; Ţap TOU OAOU TO OAOV lTOLEl, 'AAA' 00 XaPLv o AOŢOe;, on 'EXELC; ).LEV O'U at TLav e'L1T€l v eSl' llV kv J-lEO'W Î1 Y� xaL SLei Tl O'TPOYYUA11 xaL o AO"Ot;' SLOTl w8l' kX€l 8E L ou, 8ton O\JLWt;' ExpnV, 8La TOUTO 01.hw �€�OUAEUTal, eXAA' OTl O�JLWt;' �XEL wt;' EO'Tl, SLa TOUTO xat Tatna EXEL xaAWC;' diov E'L lTPO TOlJ O'UAAOŢLO'J..LOU ..... ) / , / ) , TTlC; aL Tlac; TO O'UJ..L1TEpaO'J..La, ou 1Tapa TWV TTpOTaO'EW'\J' Ou Ţap E� aXOAou\tlac; OU>' E'e ElTLVOlae;, aAAa lTPO axoAouiHac; xat lTPO ElTLVOLac;' UO'TEpa Ţap mXVTa TaUTa, xal AOŢOC; xat alTOOEL�LC; xal lTLO'TLC;, 'ElTEt Ţap apXTl, aUTO\tEV mXVTa TaUTa xat {DeS€' xal TO ).L-rl '(TjTElV aLTlae; apxnc; olhw xaAwc; AEŢETal, xat -rTJC; TOLauTTje; apxne; TnC; TEAE(ae;, llne; TauTov TW TEAEL' llnc; 8' apX-rl xaL T€AOC;, aUTTj TO miv o).Lou xal a\JEA�l'mlC;' .....

,

)

'

[8.] KaAov otv TTpWTWe;, xaL OAOV bE xal lTaVTaxOu OAOV, '(va J..LTJbE ).L€PTJ alTOAElTTllTaL T� )(aA� EAAellTELV, T(e; otv ou cP�crEL xaAov; Ou Ţap eS-rl o ).L11 OAOV aUTO, aAA' o ).LEp0C; EXOV 11 J..LTjbE n aUTOU Exov."H E'l J.l. -rl EXEl vo xaAOV, TL Civ ăAAO; To rap lTPO aUTou OUbE xaAov E\tEAEL El val' TO Ţap 1TPWTWC; ELe; \tEav 1TapEA\tov TW EleSoC; ElvaL xaL \tEa).La vou TOllTO xat UŢacrTov O<p\tTival. LllLO xat nAaTWV, TOUTO crTJ).LnVaL \tEAWV E'LC; n TWV EVEPŢ€crTEPWV we; lTP0C; llJ..LU C;, alTObE�a).LEVOV lTOLEl TOV bTj).LLOUPYOV TO alTOTEAEcrirEV, eSla TOUTOU EV­ beC�acr\taL \t€AWV TO TOU 1TapaeSelŢ).LaTOC; xal -rTJC; 'leS€ac; xaAAOC; wC; a,ŢacrTov, nUV Ţap TO xaTa ăAAO TTOt TjirEv (STav ne; \tau).Lacrn ElT' EXEL VO €XEl TO \tallJ..La, xa\t' (5 EcrTl TTETTOlTj).L€VOV, E'L eS' a,Ţ�OEl 'O TTcXcrXEL, \tau).La OUbEV' ElTEl xat Dl EpWVTEe; xat OAWC; 0\ TO TnbE XdAAOe; TE\taU).LaXDTEC; ctŢVOoucrL\J on eSL EXElVO' eSl' EX LElVO Ţap.'''OTl DE E'Le; TO lTapaeSElŢ).La o:vciŢ€L TO 'hŢacr\tll eSTiAov lTOl El ElTl TTjeSEC; TO 'e�Tic; Tlie; A€�EWC; 610


ENNEADA a V-a. g

(31), 7-8

cele create se opun unele a1tora, totuşi nici chiar acum nimic nu i se opune ei, căci ea rămâne ca Întreg. Cred că şi noi, dacă am fi modele, fiinţă şi fOnTIe În acelaşi timp şi dacă forma producătoare ar fi aici fiinta n oastră atunci actul nostm producă tor ar stăpâni <materia> fără efort. Dar chi ar şi omul 141 8 produce o formă diferită de ceea ce el însuşi este, căci fiind acum om, e l Încetează a mai fi totul; în schimb, Încetând a fi om, "se ridică în văzduh şi stăpâneşte peste lumea Întreagă"1419, cum spun e <Platon>, căci atunci când devine al totului, produce totul . Dar m otivul celor spuse este că, deş i tu po ţ i explica din ce cauză pământul este în mijloc, de ce este rotund şi dc ce elipti ca sa este astfel, totuşi acolo el e nu au fost decise astfel din cauză că trebuiau să fie astfel, ci din contră, din cauză că acolo sus sun t aşa cum sunt, tocmai de aceea şi cel e de aici sunt bine făcute. Este ca şi cum concluzia s i Jo gis mu J u i ce de sco peră cauza ar fi anteri oară siJogismuJui însuşi şi nu ar decurge din premise; căci ea nu <se ob ţ ine> prin consecinţă, nici prin reflectie ci este ant eri oară consecintei şi re fl ect iei toate acestea fiind ulteri�a� e, la fel şi raţionamentul, demonstraţi� şi convingerea Căci, fiindcă <inteligibilul> este pri nci pi u , de la el vin toat e acestea şi aici, şi cu îndreptăţire se spune că nu trebuie că utate cauzel e pri n ci piului1 420, mai ales ale unui asemenea princi piu pe rfect, care este acelaşi cu sc o pul; iar cel ea rc este principiu şi scop, acela este totul în Întregim e ş i fără lipsă ,

.

­

.

(8.] Cine nu Îl va numi frumos pe ce l care este fmmos primordial, întreg şi pretutindeni Întreg, astfel încât n ici o pa rt e nu est e deficientă, l i psindu-i fmmosul? Căci nu poate fi f rumos cel care nu este întreg, ei are doar o parte sau chiar nu are n ici o part e din fm m os Aşadar, dacă acela nu ar fi frumos, ee altceva <este frumos>? Căci cel super ior lui nu doreşte nici mă car să fie fr umo s, ci este primul c are se oferă contemplaţiei şi este pl ăcut v e derii pentru că es te formă şi <obiect de> conte mplaţie a inteligenţei . De aceea şi Platon, vrând să expr i m e acest lucru printr-un exemp lu din ce le mai elare pentm n oi, îl f ace pe de miurg să apr o be rezultatul o bţinut, dorind să arate prin aceasta cât de plăcut este frumosul modelului şi al i deii. Căci, de fi ecare dată când cineva admiră un lucm făcut confortp cu a ltce va, admiraţia îl priv eşt e pe cel conform căruia es te făcut. Insă nu e de mirare dacă nu ş t ie ce resimte1 421, deoarece nici c ei ce iubesc şi în g en eral cei ce adm i ră frumosul de aici nu ştiu că <adm iră> datorită ce lui < i nt el i g ib i l> , căci <cel de ai ci> i se datorează aceluia. Jar faptll1 că exp resia "i-a plăcut' se re feră la model es te foarte clar dacă urmări m continuarea frazei, .

611


PLOTIN

Aa�wv' il lT€ ycip' "Dycicr{t11 T€ xal €TL jJ.aAAOV lTpOe; Ta lTapcicS€LYJ..La aUTO €j30uA�{t11 O:q>oJ..LOu�craL, TO xaAAOe; TOU lTapacS€lYjJ.aTOC; OlOV €crnv €"V cS€LXVUJ..L€VOe; c5La TO €X TOUTOU , ( ' ) ) / , / ,\ " xaL aUTO WC; €LXOVa €X€LVOU €LlT€LV' €lT€L TO Y€V0J..L€VOV xa/\ov xal EL J..LTÎ €X€lVO �v TO t.l1TEpXaAOv XciAA€L O:J..L11XclVW, Tl u"V � / ,.. /'\ '\ _!l. we; OL UO-!l. ' 'opv v€"V OUX TOUTOU TOU (opwJ..L€VOU 11'.1 XO:/\/\LO"V; jJ.€J..L<POjJ.€VOL TOUTW, EL J..L TÎ ăpa xa{tocrov J..L TÎ €X€l '.10 €crTL. � )

)

......

)

'

/

....

....

,

[9.] TouTov TO(VU"V TOV XOOJ..LOV, €XacrTou TWV J..LE PW"V J..LEVO"VTOC; (5 €crn xal jJ.TÎ crU-'(X€OjJ.EVOU, Aclj3wJ..L€"V --rD c5La"VOlct, €Le; €"V OJ..LOU ...... / ( t'" / (/ / t'" (

lTaVTa, W<;" OLOV T€, wcrT€ EVOC; OTOUOUV lTpoq>alVOJ..L€VOU, OLOV Tlic; €�W mpa(pac; OUO"l1C;, axoAouitEl"V EUitUC; xal: nl"V T,A(OU xal 'O,uou TW\J ăAAW\J ăO"TPW\J --rrl"V q>a\JTacr(a"V, xal ,�\J xal {taAacrcra\J xal lTaVTa Ta swo: 'Opacr{taL, olov ETIL crq>a(pae; o;: , )/ ), / � "" !l. "E ,.. xal €P,W a\J ,EVOL TO TIa\JTa EvopacrvaL. crTW OUV oLaq>a\JOUC; ) "'" , / 1. / E\J Tl1 WUXl1 q>WTEL '.111 ne; q>a\JTacrLa cr<paLpae; Exoucra TIaVTa ) ...... ) ) / )/ ( €\J aUTŢJ, EL/TE XLVOUJ..LEva ELTE EcrTl1xOTa, 11 Ta ,uE\J XL\Jou,uE\Ja, ' / / ",\,\ ' � <1> '\ / 0;: ' c 11\J TIapa' crauTw Ta o €crTTjXOTa. u/\aTIw\J oE TauT11\J a/\/\ aq>EAW\J TO\J o,XO\J Aci�€' ăq>EAE cSE xal TOUC; TOTIOUC; xal TO -rîi� UA11e; '€\J crol q>ci\JTacr,ua, xat ,u TÎ lT€LPW aUT�e; ăAA11V cr,uLXPO­ TEpa\J Aa�El\J TW o,XW, {tEO\J cSE xaAEcrae; TO\J TI€TIOL 11xOTa �e; EXELe; TO q>ci�Tacr,u� €L�aL €A{tEl\J. 'O cSE TjxOL TO\J aUTOU xocrJ..LO\J <pEPW\J ,u€Ta TIcl\JTW\J TW\J €\J aUTW {tEW\J Ele; wv , , (/ / / ) (/ , """ / xaL lTa\JT€e;, xaL ExacrToe; lTa\JT€C; crU\JO\JT€e; €le; €V, xaL TaLC; J..LE\J cSU\Jci,uEcrL \J' ăAAOL, T�� cSE J..LUX €X€l\JTI� TTI lTOAATI� TIci\JT€C; t' '\ / / t"' '\ '\ c (O ELe; lTa\JTEe;' o€ OU rap €TIL/\EL TI€L aUTOe;, 11\J €Le;' J..La/\/\o\J lTci'JTEe; €X€l\JOL ,E\JWVTaL' b,uou b€. €LcrL xal 'ExacrToe; xWple; aL €\J crTcicr€L acSLacrTciTw� ou jJ.opq>TÎ\J aLcrit11nl\J oucS€,u(a\J EXW\J - lîb11 rap ' U\J b jJ.E\J ăAAOitL, 'O cSE TIOU O:AAaxoitL �v, xal €XacrToc; cSE ou TIUe; €\J aUT� - Otx5E jJ.EP11 ăAAa EXW\J CiAAOLC; � aUTw, OhSE ExacrTO\J OlO'J DU\Ja,uL<;" xEpjJ.ancr{ŢElcra xat TooauT� o'Gcra, acra Ta ,uEP11 jJ.ETpou,u€\Ja. TO cSE €crn TO lTa\J cSU\Ja,uLe; lTacra, €lC; ălT€lpo"V jJ.E\J )LOucra, €Le; ăTI€LPO\J cSE cSu\Ja,uE\J11' xal OUTWe; €crTl\J EX€L\Joe; ,uE,ae;, we; xal Tei ,uEP11 aUTOU ălTELpa Y€'O\JE\JaL. nou ,cip n €crn\J ELTIEt \J, OlTOU ,uTÎ , ( , ) ( C' ,... , / ) ...... _!l. o oupa\Joe; xaL aL €\J aUTtp jJ.E\J OU\J xaL, (/Oo€ q>va\J€L; M €,ac; micraL DU\Jci,u€le; 'O,uou, aAAei ,udsW\J u\J �v xal 'OTIocroc; 000' u\J �\J ElTI€l\J, EL jJ.� ne; aUTw cru\J�\J crw,uaTOe; cSu\Ja,ule; ,uLxpci. Ka(TOL ,uE,ciAae; Ci\J TLe; �-rlcr€L€ lTUpOe; xal TW\J ăAAW\J (

,

,...

/

,

lI'

/

),

,

"

..

/

....

)L

....

,

)

L

,

,

)

'

612

"


ENNEADA

n

V-a, 8 (3 1), 8-9

căci spune: "i-a plăcut şi a vrllt Scl îl facă şi mai asemănător lIlodelului"1422, i ndi cân d astfel frumosul modelul ui, spunând că cel creat de la model este el însuşi frumos, ca imagine a aceluia. Apoi, dacă acel a nu ar fi frumosul suprem, printr-o extraordinară frumuseţe, atunci ce ar fi mai frumos decât acest <univers> vizibil? De aceea, cei care îl cri tică nu au dreptate. decât în măsura în care el nu este acel a <inteligibil>. [9.1 Să cuprindem cu gândul acest univers, lăsând fi ecare parte aşa cum este, fară amestec cu celelalte, şi luându-le pe toate împreună în unul, pe cât posibil, astfel încât, când apare una dintre ele, de exemplu sfera exterioară, să i se alăture imediat reprezentarea soarelui şi a celorl alte astre Împreună, şi să se vadă de asemenea pământul, marea şi toate vieţuitoarele ca Într-o s feră transparentă În care toate ar putea fi Într-adevăr văzute. Fie deci în s uflet această reprezentare l uminoasă a unei sfere care le conţine În ea pe toate, fie că sunt În mişcare sau În repaus, fie unele În mişcare i ar al tele În repaus. Păstrând-o pe aceasta, consideră În tine Însuţi Încă una, suprimând masa� suprimă apoi l ocurile şi ceea ce în tine este reprezentare a materiei, şi nu încerca să con cepi o altă sferă mai mică în masă, ci, i n vocând zeul. care a produs <sfera> pe care ţi-o reprezinţi, roagă-1 să vină. Iar el ar veni aducând propri ul său univers, cu toţi zeii din el, fiin d el însuşi unu l şi to ţi, aşa cum fiecare zeu este toţi <aceşti zei> ce se unesc Într-unul, deşi ca putere sunt diferiţi, însă toţi sunt unul pri n această unică putere multipl ă. Mai mult chiar, unul este toţi, căci nu pierde el Însuşi ni mic când se nasc toţi ceilalţi, ci sun t împreună precum şi fi ecare distinct, într-o dispunere fără se para ţ i i, n eavând formă sensibil ă (căci al tfel ar fi unul într-un loc iar al tul în alt loc, şi nu ar mai fi fiecare totul în sine), n u au părţi care să difere faţă de ceilal ţi sau faţ ă de sine, nici nu sunt fiecare aşa cum ar fi o putere fragmentată şi determinată de n umărul părţilor măsurate. Ci totul este întreaga putere, care se extin de nelimitat şi are putere nelimitată, şi el este atât de mare, încât şi părţile lui au deveni t nelimitate. Căci c e l o c a m pu tea indica î n care e l s ă n u fie deja? Este mare desigur şi acest cer <vi zibil> şi toate puteri l e ce sunt împreună în e l , însă ar fi fost şi mai mare, mai mul t decât s-ar putea spune, dacă nu ar exista în el o măruntă putere corporală. Se poate spun e că puterea focului şi a celorlalte corpuri este mare, 613


PLOTIN

crwJ.l.chwv TU� bUvc:iJ.l.ElC;' aAAa 11b11 aTrELPlU bUVaJ..LEW� al,. 11i}lv�e; epuv-rc:i'(ovTCXL XUlOUcrUl XUl epttEC POU�Ul XUl ttAL­ !3oucrUl XUL TrpOe; Y€VEcrlv TWV '(wwv \mouPyoooUl, 'AAAa TUUTU , / , / l. , ...... (/ , ) J..LEV epttElP€l, OTl xal epi}ElPETUl, xaL crUTIEVVU, on XUl, UUTU YlVETal' 11 bE 8uvaJ.l.L� 11 EXEl J.l.OVOV TO El vaL �XEl XUL J.l.OVOV Ta xUAOV ElVUL. nou yap av E'll1 TO XUAO\J aTTooTEP11ttEV TOU î.' '''' ) ,. / / ) ..... u ) �, av " ElVUl; n ou 11( OUcrlU TOU XUAOV ELVUl EcrTEp11J.l.EV11; Ev TW ...... ) ' , ..... ) / , ,,, ..... xUAou rup uTTOAEl<P�l1vul TOU EAAElTTEl XUL Tn OUcrlU. LlLO XUL , ,. v , , Il. " ) '\ '\ ' ,' , TO ElVUL TTOlJ ElVOV Ecrnv, on TUUTOV T� XU A �, XUl TO xaAOV ) " v , ,. n" <;: , , '" '" €pa.crJ.llO'V, on TO €lval, OTEPOV uE 1TOTEpOU UlnO\J Tl XP 11 '(TITEl v oucr11e; �� epucrEwe; J.l.lasrHbE J.l.EV rup ..., WEUbllC; OUalU bEL nXL ElTCx}(ŢOU ElbWAOU xaAOU, '(va xcx.t XUAOV epU(V11TCll XO:l tsAw� 11, XUl XUTa TOcrOUTO\J EcrTl, xuv-ocrov J.l.€TElA11ep€ XciAAOUe; TOU XUTa Ta Elboe;, XUl AU�oucru, ocrw âv Aa�n, }J.aAAov TEA€LOT€PU' J.l.ăAAov rap OUcrla. TI. XUAi) , C,

-

1

-

�-

110.] Llla TOUTO Xa.l a ZEUe; XUlTT€P wv TTPEcr�UTUT� TWV Cf.AAWV ttEwv, tJv UUT� 11rElTUl, TTpWT� TTOP€UETUl ETTl T1lv TOlJ-rOU ttEuv, Ol bE €TTOVTUL i}EOL ăAAoL XUl 8a.LJ.l.OV€e; XUl WUXu(, aL TUUTU apav bUVUVTUl. (o b€ EX<pUL VETUl UUTOle; EX n VO� aopaTOU TOTTOU XUl aVUTElAUe; UWOU ETT' UUTWV XUT€AUJ.l.4JE J..LEV TraVTU XUl ETTA11crEV uur�e; XUl €�€TTAll�E J.l.€V TOUe; XCtTW, xal €crTpaep11cruv 'lbEl v ou bEbUV11J.l.€VOl dlu llAlov. al J..LE V ăp' aUTOU aV€XOVTUl TE xal: �A€TTOOOlv, Dl bE TUpcXnOVTUl, OOW âv L a<p€crTfjxwcrlv UUTOU. (OpWVTEe; bE Dl buv11tt€VTEe; 'lbElv ELe; aUTOV J.l.€V TTaVT€� �AETTOOOL xaL Ele; TO aUTou' ou TUUTOV b€ €XucrToe; aEL tt€UJ.l.U XO}J.C'(€TCU, aAA' a J.l.€v aTEV€� 'tbWV €X­ AaJ..LTTooouv €lb€ T1lv TOU bLXULOU TTllr-rlV XUL epOOlv, ăAAo� bE T�� crw<ppocruv� ETrAi)cri}l1 TOU tt€ciJ..LUT�, oux OlUV ăVttPWTTOl TTUP' UUTOl�, aTuv EXWO"L" J.l.lJ.l.ElTUL Ţap uUTTJ aJ.l.nr€1TŢl €XEl, "'" ('"' / ) ...... , l. , V11V" 11 b€ ETTl TTcxcrL TTEpl TTCXV TO, OlOV J..LErEi}� aUTOU ETTlttEoucra T€AEUTalu OpăTUl, dl� TToAAa 11b11 W<pV"11 EvapŢ� tt€ciJ.l.CXTCX, Ol ttEOL xcxtt' E'Va XCXl Tra� aJ.l.ou, aL WUXUl al TTcivTCX EXEl OpWcrUl xcxl EX TWV TTc:iVTWV rEVOJ.l.EVCXl, wcrTE TTavTa Tr€ PlEXElv XCXL CXUTCXL E� apx�� ELe; TEAoe;' xuC Elcrlv EX€l xui}ooov av CXUTWV TTE<pUXn it val EXEl, TToAAc:iXL� bE CXUTWV XCXl TO TTăv €XEl, <:huv J..L1l ��L btElAllJ..LJ.l.€VCXL. TCXUTCX oLv apwv a z€uC;, xal El ne; hJ.!wv CXt)'tw crUVEpacrTfje;, Ta T€A€UTCXlOV apa J.l.€VOV ETTl TracrL v oAov TO xchA�, XUL xaAAo� J..LETCXcrXWV TO� EX€l' aTT<x"TlA�€l c

"

,

61 4


ENNEI\[)A

u

V-a. 8 (31), 9-10

Însă doar i gno rare a adev ăra t elor puteri ne face să le imagi năm arzând, distmgând, ap ăs â n d şi s l uj ind la generarea v i e ţ u it oare l o r Cele <de aici> distrug pen t m că şi ele sunt distru s e , şi part ici pă la generare pentru că şi ele sunt generate, pe când puterea de acol o <din in te ligi bi l> nu are decât fa p t u l de a fi şi de a fi fmmos. Căci und e ar p ute a fi frumos u l dacă i s-ar sustrage fii n ţ a? Unde ar fi fi inţa li psită de frumos? Căci dacă lip s e şte f rum o s ul dispar e şi fiinţa. Şi tocmai de aceea fiinţa este dorită, pentru că este acelaşi lucru cu frumo su l, iar frumosul este iubit pentru că este fiinţă. De ce ar fi necesar că cercetăm care din ele este cauza celeilalte, dacă ele nu sunt decât o si n gură natură? Această fii n ţ ă în şe lăto a re <de aici> are nevoie de imagi nea unui frumos dobândit pentru a părea frumoasă şi pentru a ti 1n g e n er e şi cs te <frumoasă> în m ăsura În care p art i c i pă la un frumos conform formei, şi, avându-l pe acesta, este cu atât mai de s ăvârş it ă cu cât are mai mult, căc i e s te cu atât mai mult fi i n ţ ă cu cât este frumoasă. .

,

,

,

110.1 De aceea "Zeus", deşi este cel mai vechi dintre c e i la lţ i zei, pe el în s uşi îi conduce, totuşi "f/lainfează primul" spre contempl are a fmmosului, apoi "urmează ceilalfi zei, demo/lii"1423 şi su fl etele care pot privi aceste lucruri. EI însă le apare din tr-un loc in vizibil şi, ridicându-se în înălţime, luminează asupra tuturor, le umple de străluci re şi Îi cutremură pe cei de jos, care se întorc neputând să-I vadă, ca şi c um ar fi soa re le Unii dintre ei rezi stă şi se uită, al ţii însă sunt tu lb ura ţ i , cu cât sunt mai departe de el. Dar văzând, cei cc pot vedea privesc spre el şi spre ceea ce este al lui; Însă nu obţi ne fiecare mereu aceeaşi vi zi une, ci u nu l , aţ intind u-şi privirea, vede strălucind sursa şi n at ur a dreptă ţii, altul este umplut de v i ziune a cumpătării, nu acee a pe care o deţin oam en i i În ei Înşişi, atunci când o de ţ in, căci aceasta o imită Într-un fel pe cea de acolo; dar aceea, răspâ n d in du -se asupra tuturor, pe toată cuprin­ derea <frumosului>, este văzută u lt ima de cei ce au avut dej a alte viziuni clare. C e i <care văd> sunt zeii, fiecare în parte şi toţi împreună, < şi> sufletele care văd toate lucruri le de acolo şi care, fi ind ele însele născute de la acestea, le cuprind pe toate de la Început la s fărşit Ele sunt a col o în măsura în care le stă în natură să fie acolo, iar de multe ori În tre gul l or este acolo, când nu sunt despărţite. Văzând acestea, Zeus şi oricare dintre noi care i -ar fi prieten, vede în cel e din urmă, deasupra tuturor, frumosul întreg, şi p ar tic i pă la frumosul de acolo. Căci pe toate le luminează şi îi care

.

.

615


PLOTIN

lap mivTu XUL lTA11POl TO� €XEl IEvojJ.€VO�, we; XUAOUe; XUL UUTO� ŢEV€O"{tUl, OlTOlOl lTOAAaXle; ăV{tPWlTOl Ele; UW11AOUe; avu�ulVOVTEe; TOlTOUe; TO �uv{tov XPw)J.u €xouO"T)e; -rîie; rfle; TIir; EXEl ElTA-rlo-{tT)O"UV EXElVllr; -rî)r; xpooe; O)J.Olwi}€VTEe; -rn Eq>' ('"' ) / ) , / ( ) / � , llr; E�E�T)XEO"UV" EXE L bE xpoa 11 ElTUV{tOUO"u XUAAOe; EO'"TL, )J.aAAOV b€ lTaV xpou XUL XciAAOe; EX rni}o�" ou Ţap ăAAO TO XUAOV we; ElTUV{tOUV" ,AAAa TOLe; )J."Yl OAOV OPWO"Lv l1lTpooj30A."Yl )J.ovT) EVO)J.lO"{tT), TOle; b€ bLa lTUVTOr; ol ov Dt VW{tEl(TL XUL lTAT)pw{tEL O"L TOU V€XTUpOe;, CiTE Ol' OAllr; -rîie; WUX�C; TOU xaAAOUC; EA{tOVTOe;, ou �EUTale; jJ.6vov hrrapXEL ŢEV€er{tut. Ou ŢUP ETl TO jJ.EV E'{W, TO o al) "to {t€Wj..LEVOV E�W, aAA' EXEL TO b�€wc; opwv €V alJ"tw TO 0pWj..LE'VO'V, xal EXWV Ta lTOAAa alvoEl an EXEL xal we; €�� OV �A€lT€ l , o"n w� OpWj.l.EVOV �A€lTEL )CaL OTL �EAEL �A€lTElv" nav O€ o ne; WC; {tEaTov �AElTEL €�W �A€lTEL" 'AAAa XP"Yl E'le; UUTOV 11b11 )J.ETa,<P€PELV XUl �A€lTElv w� €V XUL �AElTELv WC; ulnov, WcrlTEP El TlC; UlTO {tEOU xUTuaXE{tEl<; q>oL�OA111ITor; 11 UlTO Tlvor; MOOO11e; €'V alnw av lTOLOlTO TOU {tEOU , <;: / \ -Q. / n / r.tJl\ElTEL V )/EXOL )EV UUTtp- -11Q. EOV T1lV 11 V" EUV, El) uUVUjJ.l (

[11.) E'L 8€ TLe; �WV abUVUTWV EUUTOV apav, un' EXElVOU TOU {tEOU ElTaV XUTUAT)<p{tElC; ELe; TO 'LbEl v lTpoq>€pn TO {tEUjJ.U, ' ( / / ) '\ '\ -Q. \.;, A'\ / ElerCLV tJl\ElTEl, EUUTOV lTPo<pEPEL XCLL" ELXOVCL CLUTOU XCLl\l\WlTLall aq>Ele; b€ nlv E'LxovCL XCLl lTEp Xa,A-rl'V OiXrCLV ELe; EV UUTW EA{twv , / / (' ( ...... / ' , ) l ...... XCLL )J.T)XEn aXlaCLC; EV O)J.OU lTCLVTCL )Ean )J.ET EXELvou TOU {tEOU aWo<pTJTl lTCLpOVTOe;, XCLl Ean )J.ET' CLUTOU OOOV bUVUTCLL XCLl {t€AEL, EL b' ElTLO'"TPCLq>El 11 ELe; 800, XCL{tUPOr; )J.€VWV Eq>E��C; EaTLv CLUTW, waTE CLUTW lTCLPElVCLL EXElvwe; lTaAL v, E'L lTciAL V , '" ) / ,.,., )/ / ElT CLUTOV aTpEq>oL, EV 8E -rn ElTLaTpo<pn XEpbor; TOUT EXEL" _Q. / ) / ) ( 1.:.. / ) c ' <;: , CLPX0)J.EVOC; CLLallCLVETCLL CLUTOU, EWe; ETEPor; EaTL" opCL)J.WV oE ELe; TO Elaw €XEL lTaV, XCLl aq>Ele; n1v dla{t11O"L v E'Le; TOUlTlaW TOU €TEP0C; it VUL q>o�w Ele; €aTLv €XEl" xâv ElTl{tu)J.tlan tue; , 1. (/ " , """ )/ ETEpOV OV l8ELv, E'eW UUTOV lTOLEl. LlEL 8E XUTCLjJ.CLV{tCLVOVTCL )J.€V €V nVl TUlTW CLUTOU )J.€VOVTCL )J.ETa TOU ST)T€lv Ţ\JW/ ) / )1. ('"' , >/ / , )J.UT€U€Lv CLUTOV ELC; mov 8E ELa€laL v, OUTW jJ.U{tOVTU XCLTU lTlaTlv, Wr; ElTl XP�CL )J.CLXO:PlO'"TOV ELO'"€LO'"L v, 11<5T) utHOV OOUVUL Ele; TO Elaw XCLl ŢEV€a{tCLl UVTL OPWVTor; 11811 {t€ujJ.u €TEPOU {t€W)J.EVOU, OlOle; €XEl {t€V 1lx€L €XAcX)J.lTOVTCL TOlC; /), ( ...... ) ...... , / ,... )/ VOTJjJ.CL(H" nwe; ouv ECYTCLl ne; €V XCLAtp )J. 11 opwv UUTO; H opWV )

)

,

_

L

)

_

v

L. (

""""

,

u

L

_

,

U

c:

616

)


ENNEADA a V-a, 8 (31), la-Il

umple pe cei care sunt acolo, încât şi aceştia devin frumoşi, tot aşa cum de multe ori oamenii care urcă în locuri înalte, în care pământul este galben la cul oare, se umplu de culoarea de acolo, asemănându-se cu cel pe care calcă. Acolo însă, <în inteligibil>, culoarea care se arată este frumosul, ba mai mul t, totul este culoare şi frumos din profunzime, căci frumosul nu este diferit de <Întreg>, ca şi cum s-ar arăta <doar> la suprafaţă. Cei care nu văd întregul nu recunosc decât impresia, dar al ţii, care În întregime sunt ca Îmbătaţi şi plini de nectar, deoarece frumosul a pătruns în Întregul sufletului, ajung să nu fie doar spectatori. Căci nu mai este ceva în afară, şi un altul care priveşte di n afară, ci cel ce are privirea ascuţită, deţine în el Însuşi pe cel văzut, şi, deţ inând multe lucruri, nu ştie că le deţine şi <de aceea> le priveşte ca şi cum ar fi În afară, pentru că priveşte ca la un lucru văzut şi pentru că vre a să privească. Dar <cel ce pri veşte ceva> trebuie să îl aducă În sine însuşi, privindu-I ca uni tate şi pri vindu-I ca pe sine însuşi, aşa cum cineva posedat de un zeu, de Phoebus sau de o muză, are în sine Însuşi viziunea zeului, dacă poate să privească zeul în sine însuşi. [11.1 Iar dacă unul dintre noi nu se poate vedea pe sine, când este posedat de acel zeu, aduce contemplarea de sine l a vedere, de fapt pe sine se aduce şi pri veşte propria sa imagine înfrumus eţată; apoi renunţă la imagine chiar dacă este frumoasă şi ajunge În unitate cu sine, şi fără să mai facă separaţia, este unu şi totul în acelaşi timp, împreună cu zeul prezent În tăcere, şi este cu el atât cât poate şi cât vrea. Dar când revine la <a fi> doi, dacă rămâne pur este aproape de zeu, astfel încât să Îi fie din nou prezent, dacă s-ar Întoarce din nou la el. Fol osul acestei Întoarceri constă În faptul că, dacă la început se percepe pe sine până ce ajunge diferit <de zeu>, după aceea se grăbeşte Înăuntru, de ţine totul , şi l ăsând În unna sa percepţia, de teamă să nu fie diferit, acolo sus el este unu; dar dacă ar dori să îl vadă ca pe ceva diferit, atunci el Însuşi devine exterior. Trebuie ca, atunci când cercetează rămânând Într-o anumită unnă a lui, o dată cu căutarea să aibă şi o anumită opinie despre cel în care pare că intră, dar când a aflat cu convingere că intră Într-o realitate preafericită, <trebuie> să renunţe la sine pentru ceea ce este in­ terior, şi În l oc de privitor să devină <obiect de> contemplaţie pentru al tul care contemplă, strălucind de gânduri de fel ul celor ce vin de acolo. Cum poate fi cineva În frumos dacă nu îl vede? Dar


PLOTIN

cxlrro w� €'n:pov OUbETTW EV XCXAW, TEVO}J.EVO� bE CXU-rO OU-rW }J.aAl(J-rCX EV XCXAW, E'l oLv opcxO"�� -rou E�W, O paO" lV }J.EV ou """ 'j"" " fI' ( ) , ...... ( ....... , r-bEL ElVCXl TJ Ou-rw�, W� -rau-rov -rw opcx-rw' -rou-ro bE OLOV " ""'" , I' I' ' O'UVEO'l� xal O'uVCXLO'tl11O'lC; cxu-rou EUACX�OU}J.EVOU }J.11 -rw ....... ) - , """ ...... " }J.CXAAOV CXlO'ttCXVEO"ttCXl ttEAEL V ECXU-rOU CXTTOO'-rTJVCXl, .D.EL bE xaxEL vo EVttU}J.ELO'ttCXl, w� -rwv }J.€V xcxxwv cx\ a'tO'ttTiO'€l� -rae; TTA TJTa� EXOUO'l }J.EL'(OU�, Ti-r-rou� be -ra� TVWO'El� -rTI TTATJTn 'EXXPOUO}J.€VCX�' voO'oC; Tap }J.a.AAOV €XTIA11�l v, UTLEL� ( , bE TJPE}J.CX O'uvoUO'CX }J.CXAAOV CXV O'UVEO"l V bOL11 cxu-rTJ�' TTpOO'l'(EL Tap CiTE o'lXELOV xal EVOUTal' 11 b' 'ECJTl V UAAaTplOV xal oux o'lXELOV, xaL -rCXUTTI bUXbTJAOC; TW O'<pobpa ETEPOV l1}J.Wv E� val ( 1...: ( bOXElv, Ta, bE, 11j..1. W V xal, 11j..1. €lC; avalO'ttTJTOl' OUTW b OVTEC; j..1.aAlO'Ta TIaVTWV ECJ}J.EV al.lT:OLc; CJUVETOL TT]V €TIlCJTT1}J.TJv llj..1.wv xaL 11j..1.ac; EV TIETIOl TJXOTEC;, KUXEL TOL vuv, O -rE j..1.aAlO'Tcx 'lCJj..1.€V XaTa vouv, UTVOELV bOXOUj..1.EV, -r�C; a'lO'ttT1CJEWC; Uvaj..1.EvoVTEC; TO TT attoc; , 11 <PTJO'l }J.T] EwpcxxEval' ou Tap E�bEV oub âv Ta TOlatna TTOTE 'Lbol. Ta ot v UTIlO'TOUV 11 a'lO'ttllO'lC; ECJ-rlv, o bE ăAAOC; E O'Tl V o 'tbw\)' Tj, E'l eXTIlO'TOL XUXEl VO�, oub ' âv aUTOV TTlO'-rEUO'ElEV El val' oube Tap oub' CXUTO� buvaTal E�W ttEL e; ECXU-rOV w� cilO'ttTJTOV OVTa b<pttCXAj..1.0L� TOL� TOU O'W}J.CXTO� �AETTEl V. l.

,

,

)

L,

(

/

.......

)

_L

)

/

.....

"

_

,

-.

L.

,

)

.......

l'

<"

"

112.I'AAAa ELPTJTCXl, TTW� w� €TEPO� bUVCX-rCXl TOUTO TTOlELV, XCXl TTW� wC; cxu-rOC;. 'Ibwv bT1, ELTE w� ihEPOC;, ELTE � }J.ElVCX� aUTO�, TL eXTTCXTTEAAELi'H ttEOV EWPCXXEVCXl TOXOV wbLVOv-rcx XCXAOV XCXL TIaVTCX bT] E' V cxu-rw TETEVVTJXO-rcx xaL eXAUTTOV EXOVTCX n1V WbLvcx EV CXUTW' 'hcr\ttELC; Tap ole; ETEvva XCXl UTCXO'ttEL C; TWV , " """" '' 1' , -roxwv XCX-rEO'XE TTCXV-rCX TTCXp cxu-rw"tllv cxu-rou XCXl -r11V cxu-rwv eXTACXLCXV UO'}J.€VLO'CXC;' b be XCXAW V\ Ov-rWV XCXL XCXAAlOVWV -rwv E'l� -ro E'( O'W }J.Ej..1.Ev11xOTWV }J.ovoe; EX TWV eXAAWV ZEU� TTCXLC; E�E<pav11 El� -ro E�W.'A<p' ot xaL OOTaTOU TTCXlbo� OVTO� EO'-rlv 'lbELv olOV E� ElXOVO� n voc; CXl.lT:OU, oO'oc; b TIcx-r-rlP EXELvoc; XCXL O'L }J.ElVCXVTE� TTCXP' cxu-rw abEA<poL. 'O bE ou <PTJO'L }J.a-rTJv EAttEL v , ""'" 1' ''''' " TTCXpCX -rou TTCXTpOe;' ElVCXl Ta.P bEL cxu-rou CXAAOV XOO'}J.OV TEToVOTCX XCXAOV, WC; E'lXOVCX xaAou' }J.TJbE Tap E�val ttE}J.lTOV E'txova xaA-rlV }J.-rl E�val }J.T)-rE xaAou }J.T)-rE OUO"lCXe;. M l}J.EL-rCXl bT] -ro apXETUTTOV TTav-rCXXTI' xaL Tap '(w-rlv EXEl xal -ro �C; oUO'Lac; , WC; }J.l}J.TJ}J.a, xa� -ro x aAAo� E� val, W� €XEL ttEV' l'

.,

,

,

618

.......

.....

)

,

)

.....

'1'

l'


ENNEADA a V-a, R

(31), 11- \2

dacă H vede ca pe ceva difcri t, nu este Încă în frumos, ci este în fmmos mai degrabă când aj unge a ti frumosul. Dacă vederea are ca obiect ceva exterior, atunci nu trebuie să fi e vedere, decât poate aceea care este iden tică cu cel văzut. Aceasta este un fel de cunoaştere comună şi conşti i nţă de sine, având grijă ca nu cumva, vrând să percepem mai mult, să ne Îndepărtăm de el. Trebuie să ne gândim şi că percepţii l e celor bolnavi au mai mare impact, însă cunoaşterea este mai redusă, fi ind deturnată de către impact, căci boala ne destabilizează, pe când sănătatea, cu prezenţa ci calmă, permite o mai mare cunoaştere a sa. Căci ea apare ca un lucru propri u şi care ne este uni t, pe când boala este străi nă şi nu este propri e, şi tocmai de aceea iese în evidenţă, pentru că pare foarte diferi tă de noi. Noi nu cun oaştem ce este al nostru şi, deoarece suntem astfel, putem să ne cunoaştem pe noi înşine mai degrabă când cunoaşterea de sine devine una cu noi Înşine. Şi chiar şi acolo sus, tocmai când cunoaşterea noastră este mai conformă i ntel i­ genţei, credem că nu cunoaştem, deoarece aşteptăm impres ia sensibilă, care spune că nu a văzut, şi de fapt nici nu a văzut şi nici nu ar putea să vadă vreodată asemenea lucruri. Aşadar, cea care nu crede este percepţia, i ar cel care vede este al tceva; iar dacă n ici acesta nu ar crede, ar Însemna că nu crede În propria fi in ţă; căci nici acesta nu se poate pune pe sine în afară ca şi cum ar fi sensibil şi să se pri vească pe sine cu ochii corporal i .

[12.1 S-a spus, aşadar, c u m poate vedea ca d i ferit, ş i c u m ca iden tic. Dar oare ce vestcşte când vede fie ca d i ferit, fie rămânând i dentic? <Vesteşte> că a văzut un zeu care dă n aştere unui fiu frumos ş i care creează to ate în el însuşi, n aş terea l ui fi i n d rară durere . Căci îi plac cele pe care le-a creat şi, iubindu-şi fii i, îi ţine pe toţi l a si ne, în cân tat de splendoarea sa şi a l or. Di ntre to ţ i cei l al ţi , care sun t frumoşi şi chiar mai frumoşi pen tru că au rămas înăuntru, un si n gur fiu, Zeus 1424, s-a arătat În afară. De la acesta, deşi este u l t imul fi u, se poate vedea ca d i n tr-o i magine a sa c ât de mare este tatăl său şi fraţi i rămaşi l a el. Dar el spune că nu a venit de l a tatăl rară n i ci un scop, c i pentru că trebuie să existe şi un alt univers, care este creat frumos, ca imagine a frumosului , căci trebuie să exisle o imagine frumoasă a frumosul ui şi a fii n ţ ei. Ea imită în tru totul modelul său, căci are v i a ţ ă şi fii n ţ ă ca o i mi taţ ie, are frumosul ca ven i nd de aco l o. 619


PLOTIN ),

� ,

"U 'l

'

/

€X€l u€ l(al 'TO U€L UU'TOU, w� €LXWV' II lTO'T€ J.!€V €�El ElXOva, no'tE bE OU, ou 'TEXVŢl r€VO}J.EVlle; 'TTie; €lXOV� , naO'u eSE cpuO'El ElXWV EO''TL V, oO'ov a:v 'TO apXE'TUTTOV }J.EVll' [no OUl( OP\TWC;, dl cptt€LPOUO'l 'TOU V011'TOU }J.EVOV'TOe; XUl r€VVWO'lV OU'TWC;, WC; nO'TE �OUA€UO'UJ.!EVOU 'TOU TTOLOU 'J 'T� nOl€LV �"OO",,[l e; yelp 'TponOC; nol'ijcr€WC; 'TOlUUT11e; oux '€ttEAOOOL O'UVlEVUl ou8' 'lO'UO'L V, an, oO'ov EX€LVO EAAciJ.!lTEL, OU J.!1lTTO'TE 'Tel &AAa EAA€lnTI, aAA' '€� L t' " , "' " " , ) , , " ,. , ou €O'Tl XUL 'TUU'TU EO'TLV' 11v 8 UEL XUl €O''TUl. XPllO''TEOV rup TOlJLOU; -rOlc;' bv6}J.O:<H -rn 'tou O"l1J.!CXlVEL'J €\TEA€L'J avarxTI, L "

"

,

-

(

>

/

',

L

p3.] O ot)'", tteoc;' b e'lc;' 'ta }J.EVEL'J wO'au'twc; eSEeS€J.!EV� )Cal ..... ..... ""' , / , )/ ) , ,.. O'UrxWpTJCYae; 'T� naleSL 'tOUeSE 'tou nUVTOC:; UPXEl'J - ou rup llV .... ) , / / ) UUT� TTpOe; 'tponou 'tTJV EXEL apX11\.1 a..:pEvn VEW'tEPUV CXUTOU XUl OO'TEpaV J.!E\TEnEl \.1 XOPO\.l '€xovn 'twv XCXAWV - 'tUUT' , , ) , / / ac.p€Le; EO''Tl"]O'E TE 'TOV aUTOU na'tEpa €Le; Eau'tov, XCXL }J.ExpLe; UU'TOU npoe; 'Ta ăvw' 'EO''TT]O'E 8' cxt XCXl Ta Ete; ttci-rEpcx ano 'TOU nCXlOOe; ap�ciJ.!Eva El VUl }J.ET' Ul.l'TOV, Wo-TE J.!E'TCX�U aJ.!CPOLV YEVEO'\TCXL -rTI TE €'TEP0'TT]'Tl 'Tne; TTP� 'Ta ăvw alTo'toj.l ne; XUl 'TW aVEXOV'TL a�o TOU J.!E't' cxlrrov lTP0C; 'tO xci'TW eSEO'J.!W, J.!€TU�� WV lTa'tpoC; 'tE a}J.EL \.IOV� XCXl llT'tOVOC; ULEOe;, 'AAA' L €nEL81l b na'TllP CXU'T� J.!EC'(WV 11 xcx'tci XciAAOe; �\.I, lTPWTWC; CXUT� E.,LLEL VE XCXAOe;, XaL'TOl XCXA� XCXl � WUXTlc; OUO'�' aAA' eO'Tl xaAALWV XUl 'TaUTIJe;, an '(xVoe; aU-rT! au'TOU, xal 'tOU'tW kO"rl xaA1l }J.E\.I '" , L " / '" el' IL '\ '\ / ( 'tOU � ( .1. 11 o/UXTJ TJ uE, u'Ta'J EXEl A'\ pll.EnTI , E'L OUV Tl1V q>OOlV, XCXII.II.lWV ncxv't6c;, (LVa "(\IWPl}J.W'tEPOV A€YW}J.EV, 'XCXl 1, 'A q>pOeSl'TT] UUn1 XaA ij, 'T le; EXEL VOe;; E'L J.!E\.I yap nup UU'Tne;, noO'ov UV ELTJ €XEl VO; E'L eSE lTCXP' eXAAOU, lTcxpa 'Tl \.lOC; WUX1l XCXl TO €lTCXX'TOV xal 'to O'UJ.!q>UEc;" -rli ouaLcx cxuLÎic; XciAAOC; �XEl; 'E nEl XUl, <STcxv , ) , , L ....... � ""' ,... ) " ) , )/ xaL CXU'TOl XCXAOl, T<tJ exUTWV EL val, CXLaxpOL eSE ElT aAAllV J.!E'TCX�a(VOV'TEe; q>UO'lV' xcxl iL\.IWaXOV'tEC; }J.Ev €CXU'toue; xaAO(, aLO'XPol eSE aYVOOUVTEc;", 'EXEl otv xaXEl ttEV Ta XCXAOV, "Ap' OOV ) " / ) ...... apXEL 'TCX ELPTJJ.!EVU ELe; EVCXPTll O'U\.IEO'L v ayaYEL\.1 TOU VOTJ'TOO 'Tonou, 1î xaT' ăAATJV OOOV lTciAl V cxt eSEl EnEA\TEL \.1 l:JbE; (

"

>

,

,/

,..."

,

/

)

/

(

,

}

)

,

620

/


ENNEADA a V-a, 8

(3\).

12-13

Ea arc şi eternitatea sa, ca imagine; altfel, <inteligibilu l> uneori va avea imagine i ar alteori nu, deşi această imagine nu este un produs artizana\. Tot ceea ce este imagine prin natura sa exi stă cât timp model ul său pers istă. De aceea, nu au dreptate cei care suprimă <imaginea> deşi inteligi bilul persistă, sau care o creează ca şi cum cel ce a produs-o ar fi deliberat cândva să o producă. Ei nu vor să înţeleagă ce fel de producere este aceasta şi nu ştiu că, atâta timp cât acel a l uminează, nu li psesc nici cel elalte lucruri, ci dacă există acela, există şi acestea; însă acela a fost şi va fi etern. Trebuie să folosim aceste cuvinte, fiind obligaţi de ceea ce vrem să exprimăm . [13.] Zeul, care în legăturile sale rămâne mereu acelaşi, şi-a lăsat fiul să guverneze acest uni vers. Căci n u s-ar fi potrivit caracterului său să părăsească guvernarea de acolo de sus şi să se îndrepte spre una mai nouă şi ulterioară lui, deşi el deţine frumosul d i n abundenţă. Ci, lăsând acest uni vers, l-a aşezat p e propri ul său tată în el însuşi, astfel încât în sus <merge> până la el, apoi, în celălal t sens, le-a aşezat pe cele de după e1, începând cu fiul său, astfel încât el este intermedi ar între cei doi , pe de o parte pri n diferenţa datorată rupturi i faţă de cele de sus, pe de altă parte prin legătura care îl re ţine de la cele ce urmează după el în jos; el este aşadar intermediar între un tată superior şi un fiu inferior. Dar, deoarece tatăl său depăşeşte ceea ce este conform frumosu l ui, el însuşi a rămas originar frumos. Desigur, şi sufletul este frumos, însă ace l a este mai frumos decât sufletu l , căci î n suflet este o unnă a l ui şi prin această unnă sufletul este frumos în natura sa, fiind în să şi mai frumos când priveşte acolo sus. Dar, pentru a vorbi mai clar, dacă sufletul uni versului este frumos, iar el este Afrodita, atunci cine este ace l a? Căci dacă <sufletul> are frumosul de l a sine, atunci cât de frumos este acel a? Iar dacă îl are de l a altul, de unde are sufletul acest frumos adăugat şi de aceeaşi natură cu fiinţa sa? Căci şi noi suntem frumoşi când suntem în noi înşine, i ar urâţi atunci când trecem într-o altă natură, şi suntem frumoşi dacă ne recunoaştem pe noi înşine şi urâţi dacă ne ignorăm. Aşadar frumosul este acolo şi vine de acolo. Oare cel e spuse sunt sufici ente pentru a duce l a o înţel egere clară a "locului inteligibil" 1 425, sau trebuie să reluăm acest lucru pe o altă cal e?

6 21


IX (5). n€pt 'Vou XUL TWV Lb€wV XUl "tou O'V'TOC; ,

1'\,;

)

1'\,;

"'"

,

)/

11.1 nd\rTE:C; cXV\tpwnOl E� apx� YEVO}J.EVOl CX'LCY\t�CYEL npo vou xpTpa}J.EVOl XCXL TOle; cx'LCY\tTJTOle; npoaj3aAOVTEe; npUJ-rOle; E�CX­ vajXTJe; o'l j..LEv EVTCXU\tOL XCXTCXj..LE(VCXVTEe; 8LE'(TJCYCXV TCXUTCX lTPWTCX XCXL ECYXCXTCX VOj..L (CYCXVTEC;, XCXl Ta EV CXUTOLe; AUlT11POV TE XCXl �bU Ta j..L E\I xcxxav, Ta 8€ ayCX\tOV lmOAcx�6vTEe; apXEL v EVOj..LL CYCXV, XCXL Ta j..LEv 8LwxOVT€e;, TO 6' alTOlXoVoj..LOU}J.EVOl &EyEVOVTO. KCXL (J"(XPLCXV TCXUTTJV al YE Aayou j..LETcxnOloUj..LEVOl ) ....... " t"" ( CXUTWV E\tEVTO, OLCX Ol �CXp€le; TW\I 0PVl\tW\I, Ol nOAACX EX YTle; Acx[36vTEe; XCXL �CXPUV\tEVTEe; u\fJo� nTIivcxl abUVCXTOOOl XCX( nEp nTEpci ncxpa -rîie; <pUCYEWe; Acx136VT€e;. CiL bE llP\tT]OCXV j..LEv OA(yov EX TWV xaTW XlVOUVTOe; CXUTOtX; npoe; Ta XaAALO\l alTa TOU �8€oe; TOU Tîie; �ux� XpE(TTOV�, a8uvcxT"CYCXVTEc; CE 'LbE� v Ta cXVW, WC; OUX EXOVTEe; ăAAO, (SlTOU CYTijaovTcxL, XCXTllVEX\tTJCYCXV auv TW -rîie; apET�e; OVO}J.CXTL enL lTpa�ELC; XCXl EXAoyae; TWV xaTW, La<p' GJ\I ETTExe( PTJCYCXV TO TTPWTOV d( pEa\tCXL. TpCTOV 8€ YEVOe; \teLWV av\tpWlTWV 8uvci}J.€l TE xpe( TTOVl XCXL b�UTIlTl O}J.j..LaTWV et8E TE WCYlTEP Lmo o�u8opx(cxe; TJÎv cXvw aCYATJv XCXl t"" ( , Tlp\tTl TE EXEL OlOV UlTEP VE<pWV XCXL TTJe; €VTCXU,'7CX ax AUOe; xal Ej..LELVE\I EXEl Ta Tn8E t.lTTEPLOOV lTciVTa T,CY\tEV TW TalTW aATl\tLvw XCXL dtxECwL OVTL, WCYlTEP EX lTOAA�e; nAav'TJe; E'L� lTCXTp(8d EUVOj..LOV a<p�xa.l-lEVOe; cXv\tpWlTOe;. -

lI'

-

)

)

,

622

l'

-

C,

)

""""

,

)

,

,

-

,


IX (5). Despre inteligenţă, idei şi fiinţă 11.1 Toţi oamenii, de cum s-au născut,

se folosesc de senzaţie

înaintea inteligenţei şi se orientează spre <obiectele> sensibile. Ele sunt, în mod necesar, primele <în ordinea experienţei>. Unii dintre

ci, rămânând aici, îşi petrec viaţa crezând că aceste <obiecte> prime

sunt şi ultimele şi, socotind drept rău ori bun ceea ce este dăunător

sau plăcut în ele, consideră că aceasta este îndeajuns şi continuă să

trăiască urmărind-o pe una <din acestea şi> ţinându-se departe de cealaltă. Iar aceia dintre ci care îşi atribuie judecată 1426 sustin că 7 aceasta cste Înţelepciunea. Ei seamănă unor păsări greoaic142 care,

după ce au luat multe dc la pământ şi s-au îngreunat, nu mai pot zbura la înălţime, deşi primiseră aripi de la natură. Alţii 1428, în

schimb, s-au înălţat puţin de jos, întrucât <partea> superioară a

sufl etului i-a purtat de la plăcut spre ccva mai fntmos, dar, fiindcă

nu au putut privi ceea ce estc sus, după cum nu mai au alt <loc> în

care să stea, au coborât Împreună cu cuvântul "virtutc" la acţiuni practice şi la .,alegeri" privitoare la celc de jos, de care încercascră mai Întâi să se desprindă. În schimb, al treilea gen de oameni 142{), divini prin marea lor puterc şi ascuţimea ochilor, vede, condus parcă de o privire pătrunzătoare, strălucirea de sus şi este ridicat spre ca, ca şi cum <s-ar Înălţa> deasupra norilor şi a obscurită�ii de aici, şi rămânc acolo, privind astfel de deasupra toate cele de aici, bucu­ rându-se În acel loc al adevămlui şi propriu lor, ca un om rcvcnit Într-o patrie bine guvernată dintr-o lungă pribegiel430.

623


PLOT I N

' ..... )" , ) , " ( K Cll TTWe; ClV 'TU; Ele; ClU'TOV u; OUV OU'TOe; o 'TOTTOC;; ,.. t'" eXeplXOl 'TO; ' A <plXOl 'TO }J.EV &V b epuO"E l EpW'TlXOe; XClL (5V'TWC; 'T1lV OUltt Eal v 'E'g apx�c; ep l Aoao<poc;, w8l VWV }J.EV, ă,'TE EPW'Tl)(OC;,

[2 . ]

Ţ"

TTEPL' 'Ta XClAOV, OU)( eXvuaxoJ..L E VOC; OE 'TOU EV aW}J.Cln XciAAOUC;, eXAA ' EVttEV eXvClepUTWV ETIL 'Ta 'T�C; �ux�c; XciAATJ, eXPE'TcXC; XClL ETTl a'TijJ..L ClC; XClL Era 'TnOEUJ..L U'TCl )(ClL vOJ..L O UC;, TIaAL v Cltl ETTClvCl­ �Cll VEl ETTL TllV TWV EV �uxn XUAWV cil 'TlUV, )(ClL El 'Tl rrciAl v utl rrpo 'TOU'TOU, EWC; ETI' EaXd'TOV llK[l 'Ta TTPW'TOV, o TTUP ' u\nou XClAOV . "'E V-(ŢCl xaL EA-(Ţwv WOl 'VOC; TIClWE'TClL , TIP0'TEPOV of. ou . ' " ) 'A' " " "" "�(l. ( c: " ) R I\.I\.Cl TTWC; ClVClt'T)O"ETCll , X Cl ,L TIO" EV 11 oUVCl}..UC; ClUTtp, XCXl 'Tle; 'AoToC; TOUTOV TOV €PWTCX 1TCXL,scxywrDO"ETCXL ; "H O?)E· TOU'TO 'Ta XcXAAOC; -ro ETIL TOlC; O"W}J.ClO"l v ETTCXXTOV eO"Tl TOl C; O"w}J.cxaL · J..L 0P<PCXl TcXP CXt'TCll O"w}J.ci-rwv WC; ETTL tJAn CXU'TOl e; . M E'TCX�ciAAEL youv 'Ta tJlTOXElJ..L E VOV XCXl EX XCXAOU a'Lcr �pOV Tl VE'TCXL . ME{}e'fEl '" "" , ( , ,, " '" , , ,, ''' A 'I\.I\.WC; ' CXpcl, epTJCJl V o I\.0T0C;. Ţ l ouv 'TO TTOl T)CJCXV CJW}J.CX XCXI\.OV; }J.EV XciAAOUC; lTCXpOOO lCX , ăAAWC; ?)E �uxij, � ETTACXCJE 'TE XCXL ' '" Ţ" '" tu ' , '" , ,, " , " c: ( XCXI\.OV ; H J..L opepTJV 'TOlUVoE EVTJXE . l OUV; T UXTJ TTClp ClU-rT)C; ou . O u Tap 11 }J.f.V �V <ppOV L }J.O«; TE xaL XUAij, 11 OE U<PPWV 'TE XUL cilaxpci. <DpovijaEl ăpa 'TO XUAOV TTEPL �uxijv . KaL 'TlC; otv b epp0'VT)aL v OOUC; �uxn;"H 'VOUC; E� eXvciTXT)C;, vouc; OE ou TTO'TE }J.Ev VOUC;, TIO'TE OE dvouc;, o TE elATJ{h VOC; . nup' atnou ăpcx XCXAOC; " KUl TTO'TEPOV 01l EV'Tau{}a oEl aT�vaL WC; TTPWTOV, 11 )(UL VOU 'ETTEXEl vu oEl 'L EvaL , vouc; OE TTPOECJ'TTJXE }J.E'V eXpx�c; TÎl c; TTPW'TTJC; WC; TTpOe; 11}J.ac;, waTTEp EV TTpO{}UpOlC; 'TeXTU{}oU ) /'\ '\ ) ) .... , / ) / / aTIuTTEl\.l\.WV EV au'TW 'Ta TTaV'TCl, WCJTTEP EXEL vou 'TUTTOC; J..L aAAOV EV TTAij-(ŢEL 'E )(�l vou mxv'TT) J..L EVOVTOC; EV ('VL; C,

[3.] ' ETTLOXETTTEO'V oE TaU'TTJV n1V vou <p6cTl v, 11'V 'ElTaYTEAAE'TCXl e'L vaL 'Ta O'V OV'TWe; XUl Tll'V elATJ{}� OOOlU'V, lTpO'TEPOV ( c: ' , " v c: "' ,.. " " , '''" A A I-lEI-lUlWCJU}J.EVOUC; XCX'T UI\.I\.TJV OoOV lOV'Tac;, on oEl El'VUL nvu 'TOlCXU-rTJV " "'ICJwC; }J.EV otv TEAOlO'V '(TJ'TEl V, E'l Voue; eO"'Tl v E'V 'TOlC; Ot)CJL " 'TaxCl ?) ' ăv 'TlVEe; XCXl lTEPl 'TOU'TOU OLCXJ..Lep L a�TJ'TOl EV . MaAAOV ?)E, El 'TOLOU'TOC;, Olov <pajJ.. Ev, xaL El XWpla'T� 'TlC;, XUl El ot'TOC; 'Ta OV'Tcl xaL 11 'TWV Elf:JWv epOOlC; 'EV 'Tcxu-(Ţ a , TTEPl ot XCll 'Ta vuv E'L TTEl v lTPOXEl ŢaL . 'OpW}J.EV ?)1l 'Ta AETO}J.Eva e'L VUl TTcXV'TU aUV{}E'Ta XUL &lTAOUV au-rw'V olx5e €V, Ci. T E 'T€XVn

o AOTOC;

624


ENNEA DA a V-a, 9

(5), 2- 3

[2. 1 Care este, aşadar, locul acesta? Şi cum ar putea cineva reveni acol o? Ar putea reveni cel care prin n atură este un îndrăgostit şi are o dispozi ţie originară de adevărat fil osof1 43 1 , care, ca un îndrăgostit, naşte în dureri frumosul, dar nu se mul ţumeşte cu ,frumosul cor­ poral", ci fuge de el spre ,frumuseţile sufletului"', virtu ţ i , ,,ştiinţe, modalităţi de a-ţi trăi viaţa şi legi"' 1 432, şi urcă mai sus, la cauza frumuse ţi lor din suflet, ba şi mai sus, dacă există ceva anterior acesteia, până ce aj unge la ulti m a <cauză>, cea prim ă, care este frumoasă prin sine. O dată aj uns acolo, dureril e naşterii vor înceta, dar nu mai înainte. Dar cum va urca, de unde va avea puterea şi ce discurs va îndruma această dragoste 1433? I ată-I: această frumuseţe aflată în corpuri este străină de ele; căci formele corpuri lor sunt în ele ca pe o materi e. Într-adevăr, substratul se schi mbă şi din frumos devine urât. Raţiunea spune, deci, <că frumuse ţea sub�tratului îi vine> prin parti cipare . Atunci ci ne face corpul frumos? Intr-un fel prezenţa frumuseţ i i , în alt fel sufletul, care a plăsmuit <corpul> şi i-a transmis o anumită figură. Atunci, cum? Sufletul este frumos �rin el însuşi ? Nu. Căci <altminteri> un <sufl et> nu ar fi prudent 1 4. 4 şi frumos, iar al tul nech i bzuit şi urât. Deci, datori tă pruden ţei, fru­ museţe� <se naşte> în suflet. Şi cine oferă atunci sufletului pru­ denţă? In mod necesar inteligenţa, dar nu o inteligenţă care, uneori, este inteligen ţă, alteori nu este inteligenţ ă 1 435, ci una veri tabi l ă. Ea va fi, aşadar, frumoasă prin sine. Dar oare trebuie să ne oprim la inteli gen ţă, ca l a prima real itate, sau trebuie să mergem şi dincol o de inteligen ţă, i ar inteligen ţa să stea înaintea ftrimului principiu în raport cu noi, ca într-un "vestibul al binelui"1 4 6, Tacându-ne cunos­ cute în sine toate <lucruri l e>, ca o amprentă o binelui în multi­ plicitate, în vreme ce el rămâne cu totul în un itate 1 437? [3. 1 Trebuie cercetată această natură a inteligenţei, pe care raţiunea ne-o face cunoscută ca fiind ceea ce există cu adevărat şi veritabil a fi in ţă, după ce am confirmat, mergând pe o altă cale, c ă trebuie să existe aşa ceva. Probabil este ridicol să cercetăm dacă inte1i genţa face parte dintre realităţi. Dar, poate unii ar putea dezbate şi acest <subiect>. Mai degrabă, însă, <se poate discuta> dacă <inteligenţa> este aşa cum spunem noi, şi dacă este "separată" 1 438, dacă <se identifică cu> existentele şi dacă acol o se află natura formel or; despre ea şi despre aceste lucruri ne propunem acum să vorbim. Vedem, desigur, că toate cele despre care se spune că există sunt compuse şi că nici unul dintre ele nu este si m plu, atât cel e produse artizanal, 625


PLOTIN

EPTa'(ETaL €XCXCYTCX, Ci TE O'UV€CYTTlXE <pUa-EL . rei 'tE Tap TEX\lllTa EXEL XCXAXOV 11 �UAOV 11 Al -&OV xal mxpa 'tou'twv OUTTW 'tE't€AEO'-ral, TTPlV elV 11 T€XVll ExaO''t11 11 }J.€V aVbpLav-rcx, 11 6€ XAl v11v, 11 8€ oLxCav epTaO'l1Tcxl Eloo� TOU TTap ' aU-rD EV-(ŢEO'EL . Kcd }J.-r1V XCXl "nI <pOOEL O'UVEO'TW'tU 'te( }J.€V TTOAUO'uv\tETa au-rwv XUL O'uŢXpLJ..La'tu XUAOUJ..L EVU avuAUO'ELe; ELe; <'ta CYUŢXPL \t€v-ru XUl Ete;> 'tO ETTL mXCYL TOle; O'upepl \tEL O' L v ElbOC;" &OV ăV-&PWTTOV Ele; �UX-r1V XUL crWJ..L u, XUL TO crWJ..L u ELe; Ta T€crcrUp<X �"'EJ.orrr ov SE TOU'tWV O'UV\tETOV EUpWV E� UAllC; xal 'tOU J.!OP<POUVTOe; - UA11 Tap TTap' ulrrîic; 11 TWV CY'tOLXECWV C!}J.op<poe; '(TJnlcrELe; TO e'lboc; O\tEV 'tn UAn · ZTJTficrELe; 8' aL xaL nl" �UX1lV nOTEpu TWV UTTAWV 1l8TJ, 11 EVL TL EV aU-rT! -ro }J.€V we; UATJ, TO 6€ e'i:8oc;, b voue; b EV auT1i, o J.!€V we; 11 � ETIL -rw XUAXW }J.Op<pi) o 8E otoe; b 't-r1V }J.op<PrlV LEV 'tw XUAXW TTOl1lcr�e; . rci �u'ta 6E TUU'tU XUL ETTL -rOU TTav-rOc; }J.E't�<pEpWV L 'tLe; ava�-rlaE'taL xaL Ev'tau\tu ETTL VOUV TTOL TJ't-r1V OV'twe; xaL bTJJ..1.LOUPTOV -rL \t€}J.EVoc;, xaL <prlCYeL 'tO l.l1TOXEl}J.EVOV 8E�a}J.EVOV }J.op<pae; TO }J.€V TTUP, -ro 6E utSwp, TO 6E a€pcx )(UL T�V TEV €O'\taL, TU'c; 6E J..L op<pae; TaU'tUe; TTap ' C!AAOU '" ,.. 1, 1, c ' c ' EL,.. vaL ,o/uXllV " ,o/uXllV DE au XCXL' "ETTl 'tOL C; 11XEL V" TOU'tO DE -rE-rpaCYl �v xoo}J.ou }J.opq>11V OOUVaL " Tau'tTI 8 e vouv XOPTlIOV 'twv AOTwV TETO\lEVUL , WcrnEP xaL 'talC; -rwv 'tEXVl 'twv �uxale; TTapa TWV TEXVWV 'toue; Ele; TO EVEPYEl v A6TO�" vouv 6€ TOV J..L EV we; Et� �C; Wux�e;, TOV XUTcX �V }J.opqrfjv, TOV 8€ -rOV �V J..LOP<P-r1V TTap€xOVTCX we; 'tOV TTOL l1't-r1V 'tOU avbpLaVTOC;, � TTav'tU EvuTTapXE L , â 8CtSwcrL \1 . 'Errue; }J.€V aAll\teLae;, el 8ltSwCYL tVUXTJ' â 8e Ta crwJ.!a bEXETUL , e'LtSwACX 11811 xal }J.L}J.rl}J.aTa . L TL otv bEL ETTL �uxn aVl€Val , aAA ' oux aU�\I e'lvaL 1 LlLa r4. "re {tecr{taL "ta TTpw'tov;"H lTPW�OV }J.€V VOue; �ux�e; ETepO\l XUl XPEl -r't0V" TO bE XPEl 't'tOV <pOOEL TTPW'tOV . Ou yap bi), we; OCOV'tCX L , �UX1l vouv 'tEAEW\tElcya YEVV�· TTO\tEV Tap TO buva}J.El )/ EVEPTELU EO''tUL , }J.ll 'tou ELe; E\lEPyELUV UTOVTOe; UL "'[L OU OV'toe;; E'l Tap �aTei TUXTJV, Evb€XE'tC(l }J.rl EA -8-El" E'L e; EV€PTE Lav . [HO bEL 'ta TTPWTU EVEPTELU -rl{tECY\tal xaL aTTpoobEa XUl -r€AELCX· Tei bE a-rEA� UCY'tEpa a;' EXELVWV, 'tEAELOU}J.EVU bE TTUP' uu-rWV -rWV YETEVVTlXO'tWV 8LXTlV na'tEpwv 'tEAElOUV'tWV , el xa-rapxae; -

L

L

,

(/

-

-

'

L

)

I'

)I'

,

-

1

'

1'

626

)

l'

)I'


ENNEADA a V-a, 9 ( 5 ), 3- 4

cât ş i cele a l cătu i te natu ra1 . Astfel , operele artizanu lui con ţ in bronz, sau l emn, ori pi atră şi nu au fost desăvârşite de aceste <e l em ente > pân ă ce fi ecare artă nu a produs, una, o statuie, alta, un pat, iar al ta, o casă, prin i n tro duce rea formei pc care o cuprinde. Căci vei des­ com pune şi com p uşi i d i n natură, pe acei a d i ntre ei care sunt multiplu com p uş i şi au m u l te pă rţi componente şi s un t num i ţ i combi n a ţ i i , în <e lementele> prezente În toate combinaţ i ile l 439: aşa cu m un om <se d e s c o m pune> în suflet şi corp, iar corpul în cele patm <elemente>.

Or, după ce vei fi d es co pe ri t că fi e care dintre aceste <el emente> este un com pus d i n materie şi ceea ce îi dă fi gură ( căc i m ateri a e le ­ mentelor este în sine l i ps i tă de figură) vei căuta <s ă a fl i > de unde <vi ne> form a În mate ri e. A poi, din nou, vei c e rce ta şi dacă s ufle tu l este deja <una> din real ită ţ i l e simple, sau dacă în el se afl ă ceva asemănător, pe de o parte, materiei, pe de altă parte, form ei « adi că> i n te l igen ţ a d i n el ), una as e m en i fi guri i < s ăp a te> În bronz, a l ta cores­ punzătoare celui care a produs fi g u ra d i n bronz. Or, dacă cineva ar transpuI1l: aceste <real i tăţ i > la n i ve l u l un i versului . va urca şi aici pân ă l a o i n te l i g en ţă pe care o va slabi l i d rept veritab i l u l pr odu c ăto r şi d em i urg �i va s pu ne că substratul recept or a l fi guri l o r devine foc, a pă, aer şi pământ, pe când fi gurile acestea pro v i n din alt <prin­ cipiu>, adi că din suflet. Ş i tot sufl etul dă 1 440 apoi ce l or a tru <e le­ mente> forma l u m i i ; dar astfel i nt e l i g en ţ a va fi c o r i feul 1 44 raţ i un i l or <uni versale>, aşa cum şi ra ţ i un i l e care le <dirijează> acti vi tatea <aj ung> în suflete l e artizani lor din ştii n ţele artizanal e. Ex istă as t fe l o i n tcl igen ţă as e măn ăt oa re unei form e a sufletului, c e c or e s p u n de unei fi guri , şi o altă <intel igen ţă> care dă fi gură asemeni produ­ cătoru l u i s ta tu i i , în care exi stă cel e pe care le tran s m i te . Cele pe care <i ntel igen ţa> le dă sufl ctu lui sunt apropiate de adevăr, pe când ce\c receptate de c o rp , sunt dej a i m ag i n i şi c o pi i 1 442 .

f

(4.) De c e trebuie, atunc i , urcat până l a sufl et, dar fără a-I adm i te pe el ca pri m? Ex i st ă o inte l i gen ţ ă diferi tă de suflet şi su peri oară < l u i >, i ar cel su p e ri o r prin natură este pr i m 1 443. Căci llu s ufl e tu l , aj uns la pcrfec ţ i lme, n3.5te intel igenţa, aşa cum cred ei 1 444 . I ntr-adevăr, cum ar putea aj unge ceva În po t e n ţ ă la act, dacă nu exi stă o cauză care să ÎI act ual izeze? Căei dacă <trecerea se produce> din Întâm­ p l are, ar pute a să nu aj ungă la act 1 445 . De aceca trebuie adm i s că real i tă ţ i l e p ri m e sunt În ac t, că nu au ne voie de n i m i c ş i că s u n t perfecte, pe când ce le im pe rfec t e sunt post er i oare, <proven i n d> d i n pri m e l e, pri m i n du - ş i perfec ţ i un e a d e l a c e l e care l e- au n ăscut aşa cum părin ţ i i îşi desăvârşesc <copii i > pe care i-au n ăscut ini ţ i al

627


PLOT I N , .,.. , v ,\ , ) '\ "' ) / " aTE/\TI ErEVVT\O"av' xal El Val J.LEV U/\TIV lTPO� TO lTOl TI(JUV TO '" '\ ...., _Il. ) ' "" , ) , )I' ) ' , 1: 1: xal oTl lTPWTOV, El T aUTTlV EJ.LJ.LOp<pOV alTOTE/\ElC7v al . E l oE '" '" ) / / ) Il. / , .,.. I' 1: 1: _ ' " lTaVTa TW XPOVW Tl alTa_vIl. Ee; El val - TI oE EJ.LlTav Ee; ,1't'UXTI, oEl ) ""'" ......, , ......., "j'-' , / \, > alTOAEl Tal - bEL n lTpO WUX� El val . Kal El EV XOOJ.LW WUXTI, ) , , ""'" , ,.. " , ...... \. ...... EXTOe; bE bEL n XOOJ.LOU El val , xal TauT11 lTpO WUXTle; bEL n ' V'\ ) 1: ' .,.. , ) / , ) / El val . E'l rap TO EV XOC7J.Ltp TO EV C7wJ.Lan xal U/\11' OUoEV , / ) ) , ...... (/ )' _Q.. '\ / � TaUTOV J.LEVEl · WCJ"TE avv pwm:>b xal lTaVTEe; /\orOl oux alolOl ...... ,.. ) OOOE Ol aUTOl . Kal on J.LEV vouv lTpO WUX11e; El val bEL, EX '\ '\ ..... )I' / , , 't "',\ '\ / TOUTWV xal E � a/\/\wv TIO/\/\WV av ne; _Il. v EWPTlC7El E . \

»

,

J,

)

,

(

J

,

'

U

......

,

......

,

[5.1 �El o E 'Jo�v AaJ.L�dv E l v , ELTIEP €TIaA11{JEUC7oJ.LE'J Ttp ..... / / , , 1: , , 't ' / ) 1: ' Ele; VOUV OVOJ.LaT l , J..l TI TOV ouvaJ..l El J.L TloE TOV E S a<ppoO"UV11e; '" ) '\ n. / ) .,.. , ) / )',\ '\ I',\ 'f / 1: ' J.L TI, a/\/\ov TIa/\l v au lTpO aUTOU � 11T11C7oJ.LEV E/\ v OVTa - El oE , ) , ) 1: ' / , ) , ..... )/ . ) '\ '\ ' , ) - a/\/\a TOV EVEprEl C(t xaL aEl VOUV OVTa . E L oE J.LTI ETIaXTOV , )' )/ ...... , )/ TO <pPOV E l V EXEl , El Tl VOE l , lTap aUTOU VOEl , xal EL Tl EXE l , lTap ' aUTOU EXEl . E'l OE lTap ' aUTOU xa L E� aUTO� VOEl , , ) / ) ...... � , )/ , '"\ ) / ) ) aUTO� EO"TL v a VOEL . E l rap 11 J.LEV OUC7la aUTOU a/\/\ 11, a oE ) ...... ) ' ) / ) ......., ) / )/ , VOE l ETEpa aUTOU, aUTll 11 OUC7la aUTOU avo11Toe; EO"Tal ' xaL 1: ' " , .,.. ) I' ''' ) 1: ' ouvaJ.LEl , oux EVEprE la au . O U XWP LC7TEOV OUV OUoETEpOV ) , / ( ) , ( ) aTIO {}aTEpou . E {}oe; OE 11J.Ll v alTO TWV lTap 11J.Ll v xaXEl va ) ' , / ,.. ) ...... , / ...... (/ Tal e; ETIl VOlale; XWPl'(E l V . Tl ouv EV EprEl xal Tl VOE l , l va EXEl va at.l'Tov â vOEl {}WJ.LE{Jcx;"H O�AOV OTl 'Jo�e; WV OVTWe; I' VOEL Ta OVTa xa l U<p lC7TTlC7l V . ' E C7TlV ăpa oVTa . " H rap ) , / ,, ) ) , )/ )' ( _Q.. ETEpWv l OVTa aUTa VOTlO"E L , 11 EV au'Tlp we; aUTOV OVTa . ( E ' _Il. ' .,.. ) 1: / ..... / ( ' )I' , ) TEpWv l J.LEV OUV aouvaTOV ' lTOU rap; A UTOV apa xal EV aUTW . O u rap brl EV TOl e; a'lC71t11TOle;, WC7lTEP o'lOVTal . To rap ,.. lTPWTOV ExaC7TOV ou TO alC7{}l1Tov ' TO rap EV aUTOl e; ElOOe; .... . , "',\ '\ ''\ .,.. ) ' v '\ ) ,\ )I' " 1: 1: " '\ OVTOe;, lTav TE EloOC; ElTl u/\TI EloW/\ov EV a/\/\w lTap a/\/\ou ) ) E L e; EX�L VO EPXETal XUL EC7TlV El XWV )E XELVO� . E l OE xal , ....... ,.. ...... ...... / ) , ) ...... / lTOl TlT11V OEl El val TOUbE TOU lTaVTOe;, ou Ta EV Ttp J.L TllTW OVTl o't1Toe; VOT]O"E l , '(va aUTO TIOl n. n po TOU XQO"J.LOU ăpa bEL el val EXEL va, OU TUlTOUe; a<p ' ET€PWV , aAAa xal aPXETUlTa ) xal lTpWTa xal vou OUC7(av . E l OE AOrOUe; <PT]C70UO"l v apxEL v, ) / ...... ) , ) / ) ...... ) ...... "."" 't' alblOUe; bTlAOV ' El OE aLblOUe; xal alTa{}Ele;, EV VW bEL El val xaL TO LOlJTW xa l lTPOTEPW E't'EW� xal <pUC7EWe; �aL WUX��' \, , ,L " , )/ )/ ) t-' / OUVaJ.LEl rap TaUTa . O VOU� apa Ta OVTa OVTWe;, OUX Ola ,

......

,

......

c,

......

'

c,

......

c

......

c

C,

c

J,

......

,"

,

......

......

......

......

c

,

...... l.

C,

)

,

)

"

,

......

C

......

628

......

,

c

»

......


ENN EADA a V-a, 9 (5), 4-5

nedesăvârşi ţi, şi că sunt o materi e pentru producătorul prim; aceasta, confi gurată apoi <de el>, ajunge la perfecţ iune. I ar dacă sufletul este o real itate afectată, şi dacă trebuie să existe <şi> ceva neafectat (altminteri toate ar fi distruse în timp), trebuie să exi ste ceva anterior sufletului . I ar dacă sufl etul este în lume, dar trebuie să existe ceva <şi> în afara lumii, trebuie, şi din acest moti v, să exi ste ceva anterior sufletului. Căci, întrucât ceea ce este în lume este într­ un corp şi în m ateri e, nimic nu dăinui e neschimbat: astfel omul <ca specie> şi toate <celelalte> raţiuni nu ar fi etern e şi nici neschim­ bate. Şi s-ar putea vedea din aceste <argumente>, ca şi din multe al tele, că inteli gen ţ a trebuie să fie anterioară sufletului . [5.1 N u trebuie s ă concepem i ntel igenţa dacă î i vom folosi numele în sens adevărat, ca pe ceva în potenţă, nici ca pe ceva ce aj unge l a inteligenţ ă pornind de l a i gnoranţă (căci atunci ar trebui s ă căutăm din nou o altă <inteligenţă>, anterioară ei), ci drept ceva în act şi care este i nteligenţă mereu. I ar dacă nu po sedă o gândire achizi ţionată, atunci, dacă gândeşte ceva, îl gândeşte prin sine, iar dacă posedă ceva, îl posedă prin sine. Or, dacă gândeşte prin sine şi din sine, este ea însăşi cele pe care le gândeşte. Căci, dacă substanţ a ei ar fi diferită <de cele gândite>, iar cele gândi te ar fi diferite de inteligenţă, însă�i substanţ a ei ar fi neintel igibil ă şi, din nou, în potenţă, iar nu în act 1 44 Nici unul din cele două lucruri nu trebuie, deci, separat de cel ăl alt. Dar noi avem obiceiul, <derivat> de la realităţile din lumea noastră, de a separa prin gândire şi realităţile superi oare Ce realizează şi ce gândeşte, atunci, <inteligen ţa>, ca să admitem că este ea însăşi cele gândite? Este limpede că, fiind o intel igen ţă veritabilă, gândeşte existentele şi le face să existe. Ea este, prin unnare, existentele. Căci fie le va gândi ca fiind altundeva, fie în sine, ca fiind ea. Dar altundeva este imposibi l ; unde să fie? El e vor fi, aşadar, ea însă� i �i în sine. Căci nu <pot fi> în lucrurile sensibi le, aşa cum cred ei 44 Niciodată sensibilul nu este prim, căc i în sensibi le fonna este o imagine pe materie a celei adevărate şi orice fonnă <a fl ată> într-un lucru diferit ajunge în el dintr-un l ucru diferi t a cărui i magine este. I ar dacă trebuie să existe un "producător al acestui llll ivers" 1447 , pentru a-l produce, el nu va gândi lucruri care nu au ajuns încă la fiin ţă. Anterior lumii trebuie, deci, să existe nişte <real ităţi care> să nu fi e amprentele altora , c i care să fie ş i modele, şi pri me, ş i substan ţă a inteligenţei I ar dacă s-ar spune că raţiunile <seminale> sunt su ficiente este l i mpede că ele ar fi etern e ; or, dacă ar fi etern e şi n eafectabile, ar trebui să se afle într-o i n t el igen ţ ă <care să fie şi ea> astfel şi anteri oară di s� o z i ţ i ei 1 44 8, naturi i şi su fletului, căci aces tea sunt în poten ţă 1 44 . Aşadar, i nteligenţ a este existentel e ,

.

.

.

.

,

629


PLOT I N

€OTl V ăAAol'h vowv · ou rcip EOTl V OUTE lTPO aUTOU OUTE }J.€T ' aUTOV· aAAa olov VOjJ.O-tt ETT}C; npWTOC;, jJ.aAAov bE VD}J.OC; aUTOC; TOU El val . 'Op-tt W C; ăpa TO rap aUTO VOEl V EOTl TE xaL it val xaL 'h TWV ăV EU UAT}C; €lTlOTT)jJ.T} TaUTOV TW lTpUYjJ.aTl xaL TO €jJ.aUTOV €CSt '(T}oajJ. T}V WC; €V TWV OVTW\J" xa� cil ava}J. vTiOEl� bE- OUbEV yap E�W TWV OVTWV 000 ' €V TOlTW, jJ.EVEl b€ aEL EV al.lTOl<; }J.ETa�oA-ilv oOOE cp{)-opav b€X6jJ.EV�· eSlO xaL OVTWC; oVTa ."H Yl YVOjJ.Eva xaL alToAAujJ.Eva €lTaXTW XPT)OETCll TW OVTl , xaL OUXET ' €XE� va aAA' EXEl vo TO OV EOTal� . Ta }J.EV bll� alo-ttT}Td jJ.E\rE�El EOTLv Ci A€YETal "t�<; UlTO­ XEljJ.EVTlC; <pUOEWC; jJ.opq>T1V 'lOXOOOTlC; eXAAO{} €'J· otto'J xaAxoc; napâ aveSplavTonOl l X�C; xaL �uAov lTapd T€XTOVlX�C; &d E'lbWAOU -rîic; TEXVT}C; EU; aUTa 'LOOOT}C;, TIlC; bE T€XVT}C; aUTIl<; E�W UAT}c; E:V TauTo-nlTl jJ.€VOOOT)<; xaL TOV aATJ-tt� aVbplaVTa xaL XAl VT}V EXOUOT}<; . OUTW eS-il xaL ElTL TWV OWjJ.aTW\J" xaL TOOE lTav )l vOOAjJ.aTWV ].LET€XOV ETEpa aUTWV bElXVUOl Ta OVTa, ChpElTTa ].LEV oVTa €XE� va, aUTa 8€ TPElTO].LE\la, (lbpUjJ.E\la TE E<p ' �aUTWV, ou TOlTOU bEOjJ.Eva· OU yap jJ.EyE-ttT) · VOEpav eSE xaL aUTCipxT} �auTol� l.llTDOTaOl v €XOvTa. IWjJ.u-rwv yap <pOOlC; oW'(Eo,cral lTap' ăAAou ,crEAEl, voue; eSE aVEXwv ,craujJ.aaTfl <puaEl Td lTap' aUTwv lTl lTTOVTa, Oltou (lbpU-ttn aUToc; OU '(T}TEl�. �

'

r '

( OUX wc; ( [6 . 1 N OUC; jJ.EV aT) EOTW Ta OVTa, xal lTaVTa EV aUTW )1"

)

,

1"

'"

,

€V TOlTW EXWV, aAA ' WC; aUTOV €XWV xaL €V WV aUTO�� . nUVTa eSE b].Lo� EXEl xaL OUbEV �TIOV cSt axExpljJ.Eva . 'ElTEL xal wux"TÎ OjJ.OU Exouaa lTOAAa'c; ElTlonljJ.ac; €V EaUTfl OUbEV EXEl OUYXEXUJ.l.EVOV, xaL EXaOTT} lTPUTIEl TO aUT��, oTav bETI, ou ouvECPEAxouoa TaC; ăAAac;, vOTlJ.!a eSE ExaoTov xa-ttapov �VEP­ YEl EX TWV EVbOv aL vOT}jJ.aTwv XElJ.lEVWV . OUTWC; oLv xaL ( / ,.. ) lTOAU jJ.aAAov o vouc; EO"Tl V OJ.LOU naVTa xal au oux OjJ.OU, OTl ExaOTOV 8uvajJ.lC; 'l c5la. (O bE lTa� vou� lTEPlEXEl WcrlTEP YEV� ElbT) xaL WalTEp OAOV jJ.€PT} . KaL cil TWV onEpjJ.ciTwv bE 8UVUjJ.ElC; Elxova CP€POUOl TOU AEyojJ.Evou· EV yap TW OAW '('"" L / aeSlaxpl Ta lTaVTa, xal Ol AOYOl WO"lTEp EV EVl XEVTpW· xal Wc; EOTl v ăAAoC; Cxp-ttaAjJ.ou, ăAAoC; eSE XEl pwv ADroc; �o ETEPoc; il val lTapa TOU YEVOjJ.EVOU UlT ' aUTOU UlO,crT}TOU YVWO,crElC; . A't jJ.€V oLv EV TOlC; OlTEpjJ.aOl eSuvcijJ.El� EXUOTT) aUTWV ADYac; E'Lc; ,

)

,

"'"

(

......

)

,

......

(

(

,

C,

630

)

(

"

.....

\,

(,

,


E N N EADA a V-a, 9

(5 ), 5-6

veritabi le, <pe care> nu le gândeşte ca fi ind în al tă parte: căci el e nu îi sunt nici anterioare, nici posterioare 1450; ci ea este ca un prim legiuitorl 4 5 1 , sau mai degrabă ea însăşi este o le � e a existen ţei. Este drept, deci, că "totuna este a fi cu a gândi"' 1 4 2, că "ştiinţa celor imateriale este identică cu obiectul ei" 1 453 şi că "m-am căutat pe miile i/lSllmi" 1 454 ca e unul dintre existente; <adevărată este şi t teori a> reamin tirii 1 45 Căci nici unul dintre <aceste> exi stente nu se află în exteri or, nici într-un l oc, ci dăinuie veşnic în sine, nead­ m i ţând nici schi mbare, nici corupţie; de aceea şi sunt existente veritabile. Altminteri , dacă s-ar n aşte şi ar pieri , şi-ar Însuşi fi i n ţ a din afară 1 456 , ş i n u ele, c i aceea a r fi fii nţ a. Sensibilele sunt ceea ce se spune că sunt prin partici pare, Întrucât n atura <lor, ca> un substrat Îşi pri meşte fonna de altundeva: prec u m bronzul de la şti i n ţ a scul ptorul ui, sau lemnul de la cea a tâmpl arului 1 457 , fiindcă arta trece în el e prin imaginea <sa>, dar ea Însăşi rămâne în afara materi ei, în sine, posedând statuia sau patul adevărate l 458. La fel şi pentru corpuri ; iar acest uni vers, având parte de imagini, ne arată că existentele <veritabi le> sunt diferi te de acestea, unele fi ind ne­ schimbătoare, altele schimbătoare, <cel e veritabile fi ind> stabi le În cle însele, fără a avea nevoi e de un l oc: căci nu au mări me, ci au o exi sten ţă intelectuală şi autosuficientă. Căci n atura corpuri lor vrea să fie conservată de un altul, pe când i ntel igen ţa, sus ţ inând prin adm irabi la <sa> natură real ităţile care, prin ele însele, c ad, nu caută <un loc> unde să sc stabil ească. .

r6. 1 Fie, deci, <admis că> inteligen ţa este existentel e, neavându-le pc toate în s i ne ca Într-un l oc, ci aşa cum ea se are pe sine şi fiind una în ele. "Toate SUllt lao laltă 1 4 5 9 acolo sus şi, nu mai pu ţin, separate. Căci şi sufletul, deşi are l aolaltă În sine mai multe şti in ţe, nu are ni mic con fuz şi fiecare <dintre ele> face ceea ce îi revine1 460, când este nevoi e, fără a le antren a cu sine pe cel elalte, ci fiecare gfmd ac ţ i one�ză nealterat de celelalte gânduri afl ate în interiorul <sufletului>. In fclul acesta, deci, şi chiar cu mult mai mult este intel igen ţa toate laol altă şi, totodată, nu laolaltă, pentru că fiecare <intel igibil > este o putere propri e. I n treaga i ntel i gen ţ ă, În sch i mb, l e cuprinde, aşa cum genul <cupri nde> s peci i l e, i ar întregul părţ i l e. Iar puteri le seminale i l ustrează cel e spuse: căci toate sunt indistincte în întreg şi raţ i un i l e sunt ca În tr-un centru uni c ; şi, tot aşa, exi stă o ra ţ i un e pentru ochi, al ta pentru mâini, <fi ecare recunoscută> c a diferi tă datori tă l u crului sensi bil generat de ea. Aşadar, fiecare dintre puteri le seminale <constituie> "

631


PLOTIN

<SA<x;" jJ.ETa TWV E:V aUTW EJ.lTTEPlEXOjJ.E\lW\I jJ.EpWV TO jJ.€V , V'\ t'" v ) , ,.. �A,.. ) 1: ' / CTWjJ.anXOv u/\11v EXEl , OLO\I OOOV UŢeO\l, aUT<x;" oE EL� ECTTl TO <SAov xal A6)'0� O aUTOC; W\I WUX11� ElOEL TW )'€VVWVn , 11 ..... c: ' ) '\ ",\ '\ } c: ,o/UXTJc; I V oE n VE� a/\/l.TJc; XeEt' TTOVOC; . '" ECTn V )/L vou/\jJ.a 'VUCTL auTiiv bvojJ.ci�oUCTL V Tiiv EV TOl� CTlTEp)l.aCTL v, 11 EXEl1tEV OPjJ.ll1tElCTa ano TWV lTpa c(l)Ţ�, WolTEP EX 1TUp� <pwc;, 11crTpaWE TE xal EjJ.OP<PWCTE Tiiv UA11\1 oux w1toooa Oub€ Tal� lTOAU1tPUAATjTOlc; jJ.oxAE laL� XPWjJ.EV11, ooooa O€ TWV AOjWV . )/

_.

C

\

""'" """' ,.., ( , ...... [7·1 AL OE E1TlCT"t11J.l.aL )EV WUX"(l AOjLKn oooaL al jJ.€\I TWV dlCT{}11"tWV - EL bEL ElTlCTTTjJ.la� TOUTW\I AEŢ€L \1, npElTEL OE au"tuLC; TO "t�� bO�11� o\loJ.la - ucrTEpal TW\I lTpajjJ.uTwv ..... , " ;) / ) " " c: ' VOTl"tW\I , al 0Tl )Cal O\l"tWe; OUCTal €lXOVEC; ELen TOU"tWV' TWV oE c: ' ElTLCT"t�jJ.aL, lTa.pa vou ELe; AOŢDCrl\l WUXrlv 'E A1touCTal ULCT1tTl"tOV jJ.EV OUbEV VOOUCTL ' Xa1tOCTOv bE ELO"l \1 Enl O"T�J.lal , E'l crlv aUTa ExaO"Ta a. VOOUCTl , xaL EVOO1tEV TO TE V011TOV TTjV TE VOTlCTl V EXOUCTL V, <Sn O VOue; EVOOV - (S ECTTl v aUTa Ta npWTa - O"UVW\I aUT� aEl xaL E\lEPŢEl� umipxw\I xal oux ElTL�ciAAwv we; OUX ) EXW\I 11 ElTl XTWjJ.EVOC; 11 bL E'fobEUwv ou lTPOXEXElplCTjJ.Eva wux�e; rap Tal}Ta mx1tTl - aAA ' ECTTTJXEV EV aUT� oJ..lOU mX\lTa W\I, ou \loTjCTae;, e v ' UlTOO"TTjO"n €XaCTTCL. Ou Ţap, (ST' EV011O"€ 1tE6v, 1tEOe; EŢEV€TO, OUbE, <ST€ EVOTICTE XlVTlCTlV, Xl\lTlCTLe; E)'E ­ VETO .v 01tEV xal TO AEŢEL V \lO-rlO"ELe; Ta Elb11 , El O\JTW AE)'ETaL, ' , .t.. c: 1: ' ) " " , c: ) _q. "'" we;' we;, )ETIE Loll E\lOTlCTE, TuoE )E)'EVETO 11 ECTTl TOoE, oux )opv ...... " , ...... , , ,.. , TaUTll� )'ap Tlle; V011O"Ewe; lTpOT€POV bEL TO VOOUjJ.EVOV EL vaL . "H TIW� av EA 1t0l ETIL TO VOEl v aUTO; Ou Ţap 811 KaTa CTuvTux(av OUb€ ElTE�aAEv ELXn . c

,

...

)

c

c

,.. ,.. 1:, c [8 J E)L OUV 11 V01lCTLe; EVOVT<x;", )€X€L vo TO ELou� TO E\lO\l' xal 11 >lc5Ea a\JTTl . Te otv TOU"tO; No� xal 11 VOEpa oucrLa, oux eTEpa •

c

,

)

'

.....

,

'

TOU vou €XaCTTll )Lc5Ea, aAA ' €xc:icrTTl vo� . Kal <SA<x;" jJ.EV o vo� ..... ve " )/ 1: .\... v'\ ) c: ' ,.. >.rvTa lTaVTa ELu11, ExacrTO\l oE EL� \l0UC; ExaOL�, � ' 1 0/\11 ElTLcr-n1jJ.11 Ta mivTa 1tEwpTjjJ.aTa, ExacrTov OE jJ.EpOe; -rîie; <SATle; oux � oLaxExpLjJ.€VOV TOTIW, EXOV b€ ouvajJ.L v ExacrTov EV TW <SAw . )'Ecrn v olJv OtlTO� o vou EV aUTw xal EXWV €aUTOV E\I 11�UXl� xop<x;" aE L . E)L jJ.EV olJv lTPOElT �,\)OEL TO o voue; lTpOTep<x;" "tot OVTOe;, EOEl TOV VOUV AE)'EL V EVEp,TjcraV"ta xal voTjcravTa v

632


ENNEADA

a

V-a, 9

(5),

6-8

o unică raţiune, Întreagă Împreună cu părţile conţinute; ea are ceva corporal ca materie, de pildă umedul, dar este ea însăşi o formă, întregul şi raţiunea identică formei generative a sufletului , care este, la rândul lui, ima inea unui alt suflet superior. Unii, În schimb, numesc "natură'" 1 4 I sufletul din seminţe, care s-a lansat de sus, de la cele anterioare lui, a�a cum lumina <provenind> din foc, străluceşte şi configurează materia, fără a Împinge şi fără a se folosi de pârghiile de care se vorbeşte atât l 462 , ci oferindu-i din raţiunile <sale>.

(7.1 Însă ştiinţele care există În sufletul raţional, mai precis cele <referitoare> la sensibile (dacă trebuie să vorbim de ştiinţe În cazul lor, deşi cuvântul "opinie" este mai nimerit pentru ele) sunt imagini ale l ucrurilor, fiindcă le sunt posterioare. Dar cele <referitoare> la inteligi bile şi care sunt veritabilele ştiinţe 1 463 nu gândesc nici un <obiect> sensibil, fiindcă au aj uns in sufl etul ra ţional de la inteligenţă; dar, în măsura În care sunt ştiinţe, ele sunt identice cu fiecare din cele pe care le gândesc l 464 şi posedă din interior atât inteligibilul, cât şi gândirea, fiindcă inteligenţa rămâne În interiorul ei (ceea ce Înseamnă chiar primele lucruri), fiind împreună cu sine mereu şi existând în act, fără a tinde <spre un obiect>, ca şi cum nu l-ar poseda, sau ar Încerca să şi-l procure, ori ar cerceta pas cu pas ceva ce nu Îi stă încă la îndemână (căci acestea sunt <doar> afectările sufletului). Deci inteligenţa stă În sine, fiind toate laolaltă 1 465 , fără să fi gândit cu scopul de a face să existe fiecare lucru I 466 Căci zeul nu s-a născut când ea a gândit un zeu şi nici mişcarea nu s-a născut când a gândit mişcarea. De aceea, nu este corect să se spună că formele sunt gânduri, dacă astfel se Înţelege că <o formă> s-a născut sau există, fi indcă <inteligenţa> a gândit-o, căci cel gândit trebuie să fie anterior unui asemenea gând. Altfel cum ar ajunge ea să îl gândească? Căci nu <il gândeşte> printr-o coincidenţă şi nici nu a tins <spre el> din Întâmplare. .

[8.1 Prin urmare, dacă gândirea este a unui l ucru interior <inteligen ţ ei>, el este forma interi oară, adică i deea Însăşi. Adică ce? O i ntel igenţă şi o substan\ş intel ectuală. nici o id ee nefiind diferită de i nteligen ţă, ci fi ecare fiind inteligenţă. Şi întreaga intel i gen ţ ă este toate form e l e, i a r fi ecare formă este o intel igen ţă, aşa cum şti inţa ca întreg este toate teore mele, iar fi ecare parte este a întregii <ştiinţe>, nu ca <o parte> separată local, ci având fiecare o puter e <propr ie> în întreg . Această intel igenţă este, aşadar, în sine pentru că se are pe sine netulburată, este veşnic saţietate 1 67. Prin urmare, dacă ne-am reprezenta inteligen ţ a anterioară fi inţei, ar trebui să spunem că

�i,

633


PLOT I N

(X,TO'TEAE(J"(ll xUl YEVVTpal 'TU OV'Ta' E:TIEl oE 'TO ov 'TOU VOU TIpOETTL VOEL V avaYXTl, EŢXELO"1t(ll bEL 'TC ,c}-EO"1tUl EV 'TW voouvn , " ' " " , 1... � ' \: ' ) 'TU OV'Ta, TTlV oE EVEpYElav xaL Tr]v V0TlO"L V ETTL 'TOlc; OOOL 'J, 0�0'J ETIL TIUP 11bTj 'T-rlV 'TOU TIUpot;" EVEPYELav, Yv ' €V OV'TU 'TOV VOUV Eq> ' eUU'TOlt;" 'Exn EVEprEl UV UU'Twv ." EO"n bE XUl 'TO OV EVEPŢELU' jJ.lU otv &Jq>Ol V EVEprELU, jJ.aAAov bE 'Ta cXjJ.q>w €'J. C" , " , , / , ,.. , / )' ...... M la jJ.EV OUV q>UO"Lc; 'TO 'TE OV o 'TE VOUt;"· aLO XUL 'TU OV'TU Xal "'" ( " ) / , ( ....... Tl 'TOU OV'TOc; EVEprELU XUl O VO� O 'TOlOU'TOc;' XUl Ul OU'TW V01ÎO"Elt;" 'TO lL� xal h jJ.Op<P-rl 'TOU OV'Tos; xa l h EVEPi'ElU. 'E7TL 'JOEL 'Tal YE jJ.11'J jJ.EPl '(OjJ.E'JWV \xp ' lljJ.wv {hi'TEpa TIPO 'TWV E'TEPWV .vETEpoC;; iap O jJ.EPC'(WV 'Jout;" , b OE UjJ.EPl O"TOc; }(CXl jJ.Tl " / / J..l EPL 'f�WV 'TO ov XUl 'Ta TTavTu . C,

....

(

'

,

(

c'

l'

r9 .1 TlVU otv EO"TL 'Ta 'E'J EVl VW, â. VOOUV'TEt;" jJ.Epl'(OjJ.EV TJp.ELc;; f1EL icip atJTci 71PEjJ.ouvTa TIp�q>EP€l V, ol OV 'E'f 'E TILO"-n1jJ.Tjc; 'E V EVl OUO"llt;" ETIL ttEwPEl 'J 'Ta 'E VOV'TU. KoO"jJ.ou 811 'TOUbE OV'TOc; '(wou TIEPL EX'TlXOU '(wwv amiv'Twv xUL TTap ' elAAOU EXOV'T<x;" 'TO "'" L ,...1. , "'" ,.. , t'"' EL val XUL 'TOLWbE EL VUl , TIap OU bE EO"'Tl V ELe; VOUV ,.. . .. .... / " .. ) / UVUrOjJ.EVOU, avaiXULOV xaL EV VW 'TO UPXETUTTOV TTU'J El VUL , , ....... , ... ..... ,... (/ ( , / XUl XOOjJ.OV VOTj'TOV 'TOU'TOV 'TOV VOUV EL val , OV q>l'pl V O nAa'TWV EV 'TW o 'E O"n '( WOV . (Q c; rap ovn� AOŢOU '(WOU 'Tl VOC;, OOOTjt;" bE X�l uA TIt;" � t;" 'TOV AOiOV 'TOV O"TT�pjJ.unxov bE'fajJ.€vTlt;", avarXll '(wov rE'J€O",c}-Ul, TOV UU'TOV TPOlTOV xal L q>UO"EWc; vOEpat;" xal lTuvbuvcXjJ.OU oUO"Tjc; xaL OUCEVOc; bt El PiOV'T�, jJ. TjbEVOt;" OV'T<x;" jJ.ETa�u 'TOU'TOU xal 'TOU bE'faO",c}-al buvajJ.Evou, avaŢxll 'TO jJ.Ev xOO"jJ.ll,c}-�vaL , 'TO bE xOO"jJ.�O"Ul . Kal 'Ta jJ.Ev xoajJ.T\,'TEv €)(El Ta ElbOC; jJ.EjJ.EPlO"jJ.EVOV, aAAaxou cXv,c}-PWTIOV xUl uAAaxou flALOV ' 'TO bE EV eVL lTav'Tu . 1

1

"'"

,

)

)

}

[l o. roO'CX jJ.€V otiv wt;" ElbT] EV 'TW ala1tTl'TW EO"'Tl , 'TauTa EXEl ­ ,c}-EV ' OO"U bE jJ.Tl, OU . f1 l 0 'T�V �upa <puo\v OUX €O"n v EXEl OUO€V , WO"TIEP OUbE TWV lTapa 'TEX'Jllv EO"'Tl'J E'J 'TaL C; 'TEXVUlt;", OUbe EV 'TOlt;" O"lTEpJ..l a aL XWA€ lU . n ObWV bE XWAElU h b11 EV 'Tn iEvEaEl ou xpuT11crav'T0t;" AOiou, h bE EX 'TUXT]t;" AUJ.l. 11 'TOUL ElbOUC; . K a l lTOl O'Tll'TEt;" bl1 O"UjJ.q>WVOl XUl " , / -q. , -q. ' > ) v jJ.0l TE xal jJ.ErE1J T] xal O"XEO"€ lc;, TIOl TjO"EL c; TTOO"O'TTj'TEt;", UpL 'TE xal TT€(O"ELt;" a'l xaTa CPUO" L v, XL vTjO'Elc; 'T E XU l O"'TaCJElC; xu,'ToAou 'TE XUL EV jJ.EPEL 'TWV EXEL . )AV'Tl bE XPOVOU a'LW'J . 634


EN N EA DA a V-a, 9

(5),

8- 1 0

intel igen ţa, ac ţ i onând ş i gândind, aduce l a perfec ţiune şi naşte existentele. Insă, deoarece trebuie să ne reprezentăm fi i n ţ a înaintea i n t e l igen ţ e i , trebuie admis că existentele se afl ă în cel care gândeşte, i ar ac t ul şi gândirea sunt în existente, aşa cum actu l focului se afl ă deja în fo c , pentru ca <exi stentele> să aibă în ele înse l e, ca act al lor, intel igen ţ a care este o unitate. Însă şi fi i n ţ a este un act; prin urmare, ambele vor avea un singur act, sau, mai bine spus, ambele vor fi una. Fi inţa şi i ntel ige n ţa sunt, aşadar, o unică natură; pri n urmare, tot <una vor fi> exi stentel e, actul fi in ţei ş i o asemenea i nte l i gen ţ ă ; i ar astfel de gându ri sunt forma, fi gura şi actul fi i n ţ e i . Dar ele sunt gând i te <de noi> succesi v deoarece noi divizăm <întregul prin gândire>. Căci i n tel i ge n ţ a care d i v i de este diferită l 468, pe când <intel igenţ a> i ndivizibi lă şi care nu divide este fi i n ţ a şi toate l ucruri le. A

(9.1 Care sunt, atunci, <lucruri le> din i n te l i gen ţa unitară pe care noi le divizăm g ândi ndu - I e? Căci trebuie să le scoatem din pacea lor, aşa cllm examinăm co n ţ i nutu ri l e unei ş t i i n ţ e <extrăfându-le> din uni tatea ci. Fi indcă această l ume este un v i eţ u i t o rl 46 care cuprinde toate vieţuitoarele şi fi indcă existenţa şi felul în care ex istă îi vine de la un altul, iar cel din care d er i vă 1 470 ne rcconduce spre i n te l i ge n ţ ă , întreg u l model trebui e să ex iste şi în intel igen ţă şi această i n te l i ge n ţ ă <trcbuie> să fie o lume intel i bi I ă, despre care Pl aton spune că exi stă ,.În vieţui/arul Î1l sille'" 1 1 . Căci, aşa cum trebuie să se nască un viet uitor dacă există ral' i unea l ui <seminaIă> şi materi a pregăti tă să o' primească, la fel , dacă există o natură intelectuală şi atotputernică şi dacă nu se interpune nimic, nefiind nimic Întrc acest <p ri nc i p iu> şi cel care îl poate recepta, unul trebui e s ă fi e ordonat, iar celăl al t s ă î l ordoneze. Ş i cel ordonat are forma împărţ ită, om Într-o parte şi soare în altă parte 1 472 ; celălal t, în sc h im b , le are pe toate Într-una.

11 0.1 Aşadar, câte există ca ni şte fonne în sensibil <provin> de acolo de sus, iar câte nu - nu. De aceea, n ici unul dintre cele contrare naturii nu există acolo sus, aşa cum nici în arte nu se în t âl neş te ceva contrar artei şi nici în s e m in ţ e vreo infirmi tate 1 4 73 . Infirmi tatea picioarel or, în schimb, <apare> fie de la naştere, întrucât raţ iunea <seminaIă> n u a fost destul de puternică, fie din întâmplare, din cauza unei daune aduse formei. I ar între cele de acolo de sus exi stă atât cal ită ţ i care se armonizează, cât şi cantită ţ i , numere, mărimi şi raporturi, acţ i uni şi afecţ iuni naturale, mişcări şi stări de repaus, în general şi în parti cul ar. I ar în l ocul ti m pu l ui este eterni tatea. 635


PLOTIN ......

,.., c , OU" OJ.LOU O cSE TOlTOe; EXEl VOEpWe; TO aAAo EV..... aAAtp. EXEl j.LE" ') '\ l'A. ) lTaVTW" OVTWV, O n r:J." l\r:J.pm; r:J.UTWV, OU(na Xr:J.l VOEPr:J., Xr:J.l �W�e; �Xr:J.CJTO" j.LETEXOV, xal Tr:J.UTO" xr:J.l {tciTEPOV, xal XLVTJCJle; xal CJTclCJle;, xal Xl VOUj.LEVOV xal ECJTWe;, Xal OOOla xal lTOlaV, Xal lTclVTa OUCJLa . Kal rap �VEprEla, OU &UVclj.LEl TO � OV €XaCJTOV ' WCJT€ OU XExwplcrTal TO lTOlOV EXclCJTTJc; oUo-lae;. J"Ap ' olJv j.Lava Ta EV TW a'lCJ1tTJTW �XEl , 11 xal ă.AAa lTAElW; ) AAAa TTpo-r€pOV lTEPl TW� XaTa TEX VTjV CJXElTTEOV" xaKOU rap ooo€v6e;' TO rap KaKo" EVTaU1ta �� EVcS€Lae; xal CJT€p1lcrEWe; Kal EAAEL w EWe;, Kal oI.TJe; UWXOOOTJc; mi1toc; Kal TOU tJATI tuj.L0 lW j.LEVOU . (

,

,,

,

)

.....,

)/

1Itw

,

,/

)

,/

)

)

U

.....,

"

,

"

,

..... � ŢWV oTj TEXVWV OOUl Kal, al< T€XVal; r11 . 1 Ţa' ouv J" KaTa, TEXVllV / , ....

,

u

j.Ll j.LTJTlxa(, rpa<plKrl j.L€" xal uv6plaVTOlTOl la, 0PXTJCJ( C; TE Kal XElpOVOj.LLa, e:vTau{tci lTOU n1v CJtXnacrl v Aaj3000al xal a'lCJ{tTJT� lTPOOXPWj.LEval lTapab€L 'j.Lan xal j.Llj.LOujJ.Eval ELcSTJ TE xal Xl vTjCJEle; Tcie; TE CTUj.Lj.L€Tplae; ae; OPWCTL j.L€Tan 1tElCJal OUK Civ €lx6TW<; �K€L UVcirO l VTO, El j.L" TW UV1tPWTTOU AO,w. E'l cSe Tle; ��l C; EX TTK; lT€Pl Ta �� crUj.Lj.LETp(ae; oAWV '(t§wv �ElTl ­ CTKOlTOl TO, j.L0PlOV Civ ELTJ cSUVcljJ.EWe; TIie; XUX€L ElTlCTXOlTOOOTJe; Kal 1tEWPOUCJTJc; T"V EV TW VOTJTW lTEPl lTclVTa CJUj.Lj.L€TpLav . ' Jc.. _Il. ' � , PUv lTEpl Kal j.LTjV " Kal j.LOUCJlXTj, mXCJa j.LOV xal apj.LOVl av, EXOUCJa Ta voTjj.LaTa TOV aUTOV TPOlTOV â.v E)L TJ, WCJlTEP xal il lTEPl TOV VOTJTOV UPl{tj.LOV EXOUCTa . uOCTal cSE lTOlTjTlxal t"' al CJ{}TJTWV TWV KaTa TEXVTJV , OlOV Ol KOcSOj.LlXll xal TEXTOV lXTl, xa{}aCJov CJUj.Lj.L€Tp lale; lTpocrXPwvTal , UPXae; â.v EXEL {tEV EXOlEV xal TWV EK€L CPPOVTlCJEWV' TW cSE a'lCJ1tllTW TaUTa crurKEpaCTclj.LEVal TO OAOV OUX â.v E'L €� EK€L 11 E� TW Uv{tpWlTW . Ou j.L"V OU& E r€Wprla CJuA Aaj.L �clVOUCTa )" ....... \, ...... ) a l CT1tTJTW CP UTW , l aTp l KTJ TE T"V €VTaU1ta urL E l aV � {tEwpou�a Ti TE lTEPl )L crXUV TTlVbE Kal €U€Slav ' ă.AA TJ rap EKEl cSUVaj.Lle; xal U,lE la, xa{} ' 11V UTPEj.L � lTclVTa xal <L xavcl, oCJa ",wa . <PTJTOP Ela bE xal CJTpaTTjrla, o'L xoVOj.L la ...... ' TE xal �aCJlAl Kll, €l Tl VEe; aUTWV TO, KaAov KOl VWVOUCTl Tal e; lTPclS€CJl v, E)l e:XEl vo 1t €WPOL EV, J.lOlpav EX€l1tEV EL e; ...... ElTL CTTTJj.L TJv EXOUCJl V )EX TTje; €lTL crTllj.L TJe; TTJe; EX El . rEWj.L ETpLa OE VOTlTWV olJCJa TaxTea EXEL , CJO<plCX T€ <

......

)

......

'

1'

J

/

L

,

)

,

)

/

/

)

/

,

....,

636

"

......

)

)

/

<

.....

)

l'

)

......


ENNEADA a V-a, 9

(5), 1 0- 1 1

I ar locul <înseamnă> acolo sus <prezenţa> intelectual ă a unuia în celălalt. Aşadar, cum acolo toate există l aolaltă, orice ai l ua dintre ele este substan ţ ă şi <reali tate> intel ectual ă şi fiecare parti cipă l a viaţ ă, fi in d ş i i dentic şi di ferit, şi mi şcare ş i repaus, ş i î n mi şcare ş i p e loc, ş i substan ţ ă ş i cal itate, ş i toate sunt substan ţ ă l 474. Căci fiecare exi stent este în act, nu în oten ţ ă; astfel cal itatea fiecărei substan ţe nu este separată <de ea» 75. Dar, oare, acolo există numai l ucruri le din l umea sensibi lă, sau mai sunt în plus şi altele? Dar cercetarea trebui e Tacută mai întâi în pri v i n ţ a <produsel or> artizanale; căci <acolo> nu există <formă> pentru ceva rău: într-adevăr, aici, j os, răul <derivă> dintr-o insufici e n ţ ă, privaţ ie şi defect 1 476, fiind o afectare a materiei care ratează <o fonnă>, ori a ceva asemănător materi ei.

f

[ 1 1 .] Dar ce regim au atunci <produsele> arti zanale ş i arte l e? Artele i m i tati ve (precum pictura şi scul ptura, dansul şi m ima, care se constitu i e oare cum aici j os, se fol osesc de un model sensibi l ş i i m i tă forme şi m i şcări , tran s punân d proporţ i i l e văzute) nu pot ţ in e , p e cât s e pare, d e <inte l ig i b i l > , deşi ţ i n de raţ i unea omul u i . Dar, dacă vreo capaci tate <arti sti că>, porn i n d d e l a propor ţ i a din v i e ţ u ito are l e < i n di v i dual e>, ar l u a în consi derare <pro por ţ i a> în gen eral a v i e ţ u i toarel or, atunci ea ar consti tu i o parte a puteri i care ş i acol o sus i a în con s i derare şi contempl ă proporţ i a de pretuti n den i din i n te li gi b i l . Şi, desigur, tot aşa ar fi întrea a muzică, ce posedă n o ţ i un i referi toare l a r i tm ş i arm o n i e I 7 , asem ă n ân du - s e <artei > pri v i to are l a număru l inte l i g i bi l 1 478. Cât pri veşte artel e care produc <obi­ ec te> sen s i b i l e , precum arhi tectura şi tâmpl ări a, în m ăsura în care se fol osesc de proporţ i i , ele ar putea să îşi i a pri n c i pi i l e de aco l o de sus şi la cele gân dite ac olo. Dar, amestecând aceste <pri n c i p i i > cu sensi bilul, ele nu se pot găsi pe de-a întregul acolo sus, decât dacă sunt şi în o m . Desi gur, nu <vor fi acolo sus> nici agricul tura, care se ocupă de pl anta sen s i bi l ă, n i c i medicina, care pri veşte sănătatea de ai ci ori care <se ocupă> de vi goarea şi de buna stare a corpului ; căc i ac o l o există un alt fel de putere şi de sănătate, prin care toate câte vi e ţ ui esc sun t netul burate şi a a cum trebu i e . I ar retori ca şi strategia, economi a şi arta regală 1 47 , dac ă une l e dintre e l e ar comun i ca ac ţ i un i lor l or fru mosul , când l - ar contempla pe acesta, posedă în vederea cunoaşteri i o parte <din ce se afl ă> aco l o sus, în cunoaşterea inte l i g i b i l ă . În schi mb, geometria, având <ca obiect> inte l i g i b i l e l e , trebu i e fi x ată

},

637


PLOTIN

CL'J WTaTW lT€p l: TO O\J o'Gcra . Kal Tf€Pl Jj.€\J T€X\JW\J XCll TW'J )(a'Ta 'TEX\lW; 'TaU'Ta, ,

"'"

,

( 1 2. 1 E'l 8E U\I{JPWTTOU E)(El )(al AOrl)(OU EKEl )(al 'TEX\llKOU )(Ul cil TEX\lUl \lOU rE\I\I-rlJ..Lcnu OlJ<ral , xpij bE )(Ul 'TW\I xa{JaAou AErEL \1 Ta ElbTl Et \lUl , ou LwxpciTOUC;, aAA ' a\l{Jpw­ TTOU . 'ETTL OXETT'TEO\l 8E TTEpi: U\I-{}PWTTOU, E't )(al o )(a{JE)(a<r'TU' t, C" ' )1',\ '\ _Q. , ",\ '\ "to oE xav Exa<r'TO\l, O'Tl "t0 au"to 0.11.11.0 all.lI.tp' OLO\I 0'Tl o J..L E \I OL.uOC;, o 6E rpUTTO�, iPUTTo"tTj"ta Jl. €\1 XUl eH j.10'TTlTU bla<popac; €\I E'UiEL {JETEO\l U\I{JPW1TOU, WcrTTEP '{�OU 8l U<pOpU( ElcrL V' llXEL \J bE )CaL TTapa 'T�C; UATI� 'Ta 'Ta\J J..L € \I TOla\lbE rpU1TO'T'Yl'TU, TO\l 8E 'Tolci\JbE , KaL XpwJ..L ci'TW\J bL u<popa� TaC; J..L € \I E\I AOrW ' oucrac;, 'Trl� bE xaL UA TIV )(al TOnO\l blci<popo\l O\l'Ta TTOl El \J , ,

U

,

I

u

(

,

1 1 3.1 AOl TTa\l bE El TTEt \1, E'l J..L a \Ja 'Ta €\I aLCJ{JTI'TW EXEL, 11 )(uc, Wer1TEp a\l{JpwTToU o UlJLOa\l{JpwTToC; €TEPO�, E� xaL l!Jux�c; alrrol!JuXtl EXEl €TEpa )(Ul \Jou UU'TO\lOUc; . AE)(TEO\J bE TTPW'TO\J J..L E \I, o'rt ou mi\JTa bEL , o<ra €\J'Tuu{Ju, ElbwAa \10 J..L l '( El \1 aPXE'TU1TW\l, oUbE l!Juxij\l E'(bWAO\l Et \lal aUTol!Jux�C;, 'Tlj.1l aTTlTl bE ăAATI\I ăAATlC; blU<pEPEL \1, KUl Et \lUl xal EV ­ TUU{JU, '(crwC; bE oux w� EVTau{Ja, aU'T0l!JuXT1\J . El \Jal b€ tVUX�� o\J'TWC; ou<rTlC; €)(ci<r'TTlC; xal blXUlO<rU\lTI\I bEL 'Tl \Ia XUl <rw<ppo<ru\JTI\I, xal €\I TalC; nap ' 'llj.1t \J l!JuXUl � €nl<rTrlJ..LTI\J aAT}{Jl \lTi\J, OU)( ElbWAU oUbE E'l xa\Juc; €XEl\JW\I WC; €\I a'l<r{JTlTW, UAAa TauTa EXEl \Ia ăAAO\J 'TpaTTo\J o\J'Ta €\lTau{Ja' ou rap €.� 'Tl \Il TOTTW a<pwpl <rj.1E\la €XEl \Ia' W<rTE, onou tVUXtl <rWj.1a'TO� €�a\lEbU, €)(EL Xa)(EL \Ia , (O j.1E\I rap a'l<r{JTI'T� xocrj.10C; .uO\laxOU, b bE \lOT}TaC; TTa\l'Taxou ." O<ra J..L E \I otv tVUXil EXEl 'll TOl aUTTI €\J'Tuu{Ja, 'TaU'Ta €)(EL ' W<rTE, EL Ta €\I TW aLcr{JT}'TW ' Ta €V 'TOlC; OPWJ..L E \lOl� AaJ..L �civOl 'TO, ou j.10\lO\J Ta €\I T� €XEL , aAAa xal TTAEtW' E't 8E Ta €\J 'TWL XOOj.1�L aL<r{Jl1TW • I , AErOl 'TO <rUJl.TTEpl AaJl.�a\loj.1E\JW\I xal tVUX�C; xal 'Tw\J €\I l!JuX TJ, TTciv'Ta €VTautta, o<ru )(aXEL . L

638


EN N EADA a V-a, 9 (5), 1 1 - 1 3

acol o sus, iar în ţelepciunea se află cel mai sus, fi i ndcă pri veşte fi i n ţa. Acestea <fie spuse> despre arte şi despre :<produsel e> l or.

[ 1 2 . 1 Dar, dacă acol o <sus ex istă forma> om u l u i , ca şi a cel u i ra ţ i o­ nal şi a artizanul ui, precum şi arte l e produse de i ntel igen ţă, atunci tre buie spus că <acolo> ex istă forme-le uni versal el o r l 480, n u a lui Socrate, ci a omul u i . În pri vin ţa omul ui, trebuie, însă, cercetat dacă <ex i stă acol o> şi <forma l u i > i n d i vi dual ă. Or, i n d i v i dualul <în­ seamnă> 1 48 l că iden ticul este d i feri t în ceva diferi t: de pi l dă, pentru că <un om are n asul> cârn, iar altul acvi l i n, acvi l i n i tatea ş i câm i a trebuie adm i se c a diferen ţe s pec i fi ce ale o m u l u i , aşa c u m există

di feren ţ e <s pec i fice> în cazul vieţuitoru l u i . Dar faptul că <un om

are> o anum i tă acvi l i n i tate, i ar <al tul> o alta vine şi de la materi e , şi exi stă un ele d i feren ţe de cul oare afl ate în ra ţ i unea <formalOare>, pe când a l tele sun t produse de materie şi de un loc d i feri t.

( 1 3. 1 Mai rămâne să s punem dacă celc din < l u me a> sen s i bi lă sunt singurele afl ate acolo sus, sau d acă, aşa cum om u l în s i n e este d i fe r i t de om, şi sufletul în s i ne v a fi diferit de sufl et, iar i n tel i ­ gen ţ a î n s i ne d i feri tă d e i n tel i gen ţ ă. Dar trebui e s p u s m a i Întâi c ă nu tre bui e să socotim c ă toate câte s u n t a i c i j os sun t c o p i i ale unor modele, i ar sufletul nu este i m aginea unui s u fl e t în s i ne , c i u n <s ufl et> s e deosebeşte d e al tul pri n va l o are ş i exi stă ş i a i c i j os un suflet În s i ne, d ar probabi l n u ca şi cum ar fi ai c i . Cum, În să, fi e­ care este un suflet veritab i l , trebui e să exi ste şi o anumi tă dreptate şi î n ţ e l e pc i une <veri tabi l e >, şi <mai tre bu i e să se afle> în sufl etele

d i n n o i o şt i i n ţ ă adevărată: nu copi i , nici i m agi n i a l e unor <mode l e i n tel i g i b i l e>, cum s e găsesc î n sensi b i l , c i înseşi ace l e <m ode l e>, c are a i c i e x i s tă În alt m od. Căci ele nu sunt separate în tr-un l o c anume, încât, c â n d sufl etul se ri d i că din corp, ace l e < v i rtu ţ i > să fie prezente şi e l e aco l o su s . În tr- ade văr, doar l u mea sensi b i l ă <ex i s tă În tr- un l oc>, pe când cea i nte l i g i bi l ă este pretu t i n den i . Prin ur­ m a re, toate cele pe care un astfe l de s u fl e t le are a i c i j o s e x i s tă aco l o sus; astfel, dacă pri n "ce l e d i n <domen i u l > sen s i b i l " s-ar în ţ e l ege "cele vizi b i l e", ac o l o sus n u vor fi doar cele din <dome­

n i ul > sen s i bi l , c i ş i m u l te <altel e>. Dar dacă, vorbi nd u-se despre "ce le din l ume" i n cl ude şi sufletul ş i cele din s u fl e t, atu n c i toate cele de j os vor fi şi sus .

639


PLOTIN

[1 4.] T,,'V ot'V Ta mivnx; nEpLAcx!3000U'V E'V TW 'V0TlTW <pOOL'V

TIi�

TCXU-tTl'V apx,,'V tT €T€O'V , KCXL nwc;, T� J..lE'V ap �c;

OVTWC; €'V0c; XCXL anAOU nci'VTI) OOOllC;, nAijtTOUC; SE €'V TOlC; ot)<n 'V O'VTOC; ; nWc; napa TO €'V, XCXL nwc; nA�tTOe;, XUL nwe; Ta lTci'VTa TUUTU, XCXl Sui T l 'V0Uc; TuuTa l<CXL nD-3- E'V, A€l<T€O'V an' el ATlC; apx� apXOJ..l €'VOlC;, n€Pl SE "rw'V El< lT1']\jJ€WC; l<al "rw'V ...... , , ( / / '\ ,.. � _ xal El punou xal lTT)AOU , iI\.EKT€O'V, El XaX€l €lovC;, XUI\.€nw'V, WC;, ocra KOjJ.l'(ETaL 'VOUc; ano TOU npWTOU, naVTa ăPlCY'TCX' €'V olC; ElSEcrl v ou TaUTa' ou8' EX TOthw'V 'Voue;, aAAcX �UX" lTapa 'VOU, Aa!mooa TIapa UATjt; ăAAa, E 'V dle; Tatrra , n epL OE TOU'tW'V cra<p€cn"€po'V A€XiJ-T)O"€TCXl €nCX'V€AtTOUCYL'V E1fl TllV anop(u'V, nWc; elAA ' ES E'VOC; lTA�{Toc; ,(/On SE Ta cru'VtTETa ELKn• O'VTU, ou 'Vw, L ECP ' e UUTW'V a1cr{TTlTa crUV€A {TO'VTCX, oLx ev €(S €CY l Tei TE EK crij�EwC; �UX�C; ăAAO n ( crwc; aSUvaTOOOTle;' El SE }l il, enol Tla-€'V ă'V Tl TWV <pOOEl ' nOLEl 10u'\), onou bU'VCXT(n . n EP l SE TWV TeX'Vw'V, (Sn €V aUToo'VtTpwn<p nepl €XOVTCXl, (Sa-CXl T€XVal u'Va<pEp0'VTCXl lTpOe; Ta xaTa CPOOl v Ct'V\tPW1flp , npOTEpoV bE ăAATj'V xa\t6AOU, )(Ul -ITic; XCX\tOAOU CXUTO\jJUX-rl'V llTOl 'LT)v 'CWTl'V; 11 €'V 'V0 npl'V jE'VECYtTal �uxi}'V, Y'Va )(Ul r€'VTlTal, aUTo�uxrlv €XE( 'VTl'V AEjEl'V, )

)

)

""w

""w

'

'

640


ENN EADA a V-a, 9

(5), 1 4

[1 4.1 Trebuie, aşadar, să admitem ca principiu această natură care le cuprinde în intel igibil pe toate. Dar cum <este pos ibil>, dacă principiul veritabil este unu şi cu totul simplu, pe când existentele sunt multiple? Cum de <există ceva> pe l ângă unu, cum de este multiplu, cum de este toate aceste <realită ţ i inteligibile>, de ce sunt ele inteligenţă şi de unde <provin? Acestea> trebui e expli cate luând un alt punct de plecare 1 482. Iar despre cele <născute> din putreziciune şi despre cele nocive, dacă există o formă <a lor> i acolo sus şi dacă există <o formă> "a gunoiului şi a l1oroiulur 1 83, trebui e spus că cel e pe care inteligen ţa le primeşte de la primul <principiu> reprezintă, toate, cele mai bune lucmri ; <or>, acestea nu <se numără> printre aceste forme <eminente; deci,> nici intel igen ţa nu <le ia> de la ele, ci sufletul care, <derivând> de la inteligenţă, ia de la materie şi alte <calităţi>, intre care şi pe acestea. Dar despre acestea se va putea vorbi mai clar revenind la probl ema <genezei> multi plului din unu 1 484 . Dar <mai trebuie spus> că <real ităţi le> compuse care exi stă din întâmpl are, i ar nu datorită intel igenţ ei, ci <sunt lucruri> sensibile care se adună laolaltă prin ele însele, nu <se numără> printre fonne; cele <născute> din putrezici une există, poate, pentru că sufletul nu poate <produce> altceva; căci, dacă nu, <sufletul> ar fi produs ceva natural, cum o şi face când este capabil . Iar despre arte <trebuie spus> c ă toate artele s e leagă de <lucruri> naturale pentru om fiindcă sunt cuprinse în omul in sine. Există, însă, un alt suflet, anterior <celui individual>, şi un sufl et în sine, adică viaţa, <anterior> celui universal? <Trebuie> spus că acel sufl et în sine se afl ă în inteligen ţă, mai înainte de naşterea sufletului, pentru ca el să se poată naşte.

1:

641


NOTE Enneada III, 1 I

(3), Despre destin

Accst t ra t a t l i g u rc azrl în ord i n ea l u i

ordi ne c ro n o l ogică

lui

( Via{a ll li

Porfi r

c a a l tre i l e a în presupusa

PlotiJ l , 4) �i d e sc h i d c EJ lJl eada a I I I - a

( Viara

Plot iJ l , 2 5 ) La Marsi l i o F i c i n o el p o ar t ă n u m e l e De fato. TraIatul ar

p u t e a li Încadrat În tr- u n ansam b l u de d i scu·t ii as u pra detcrm i n i s m u l u i , in care el prezi ntă acest concept d i n pu n c t u l de vedere al determ i n i s mu l u i

astral, u lm ăt o arc \ e două tratate ( 1 1 1 , 2-3) prez i ntă ac e l aşi conc ept d i n per­

spec t i va dctcrm i n i sm u i ll i pro vide n ţ i a l , iar următorul ( I I I , 4) d i n perspec­ t i vă da i monologică.

Pc de

a l tă parte, ac e l aş i text ar p u tca ti Încad ra t într-un

gen d e texte c are d i scută tema de�ti n u l u i : l uc ră ri c u ac elaşi t i t l u au compus A l exandru din A l'r od i s i a, Cic ero sau A l be rt c e l M a re. 2 Este vor ba J c sp re împărţ i rea

platon iciană

În real i t ă ţ i sen s i b i l e, ce dc v i n

mereu J ar nu aj ung n i c i odată să exi ste c u adevărat ş i rea l i tă ţ i i n tc l i g i h i l c,

care e x i stă cu adcvărat şi nu au nevoie să devină. P l o t i n fi.1l"m u l ează

pro­

blema porn i n d de pe pozi ţ i i forma l e pur pl aton i c i e n e, pc care nu le d i scută

dee,",l t l a s l "<î rş i t , când "cerc u l se inchide" , urmând să d i sc u t e ş i să a m cndcze poz i t i i l e a l tor şco l i l i l o s o li c e . De a i c i c arac teru l c i rc u l ar al c o m pozi t i e i ,

care capătă a s pec t u l c ă u t a t al unor s fere eon ccntrice, ce a exteri oară fi i nd "pl aton ic ia nă", În t i m p

ce

cea i n teri oară. cea m a i Îndepărtată este cea des­

t i nată combateri i doctri nelor sloi c i l o r, care pri n determ i n i s m u l l or, dcs la­

ş urat exc l u s i v În u n i vcrs u l mater i a l , "ueid" l i bertatea umană şi se s i t uează , pri n u rm are, la po lul opus învăţ ături i p l at o n i c i e ne d esp re su n et şi l i ber t a­ tea umană, pc care P l o t i n şi-o Îns uş eş te ,

d i feri te t ra t ate mai t,i.rz i i

( I V,

dezvol tfll1d-o

şi art i c lI l â n d- o În

2, 3). Adăug i rea pe care ne-am permi s-o În 643


NOTE

text are în vedere clari tatea şi uşuri n ţ a com pre-h ensiunii textu l u i . Am al es verbu l "a divide", ti ind cel mai apropiat de num ele e fec tiv al metodei plotiniene asumate aici . 3 el'. Platon, Timaios, 28a. După părerea lui Arm strong: "An in teresti ng variation and expans ion of Timaeus. 28A 4-5 . Pl ato mcrc\y says that aI I th i ngs that eome into bei ng must have a cause. Plolinlls also takcs in to account the eternal real ities, because for him even thc Forms in I nte llect have a cause, the One, as he indicates i n thc next sentence" ( LCL 442, pp. R-9 ) . Aceeaşi opi nie şi la I3rchicr, care reproduce pasajul din Ti maios În traducerea lui L. Robi n: "Tout ce qui [ ], c ' est par I ' action de ce qlli le cause que necessairement il devient; car rien ne peut, separe de ce qui le cause, assumer le devenir " (Ploti n , TroisÎeme EJlJ/t?cule, Les Bellcs . . .

L ettres, 1 999). 4

Rezul tă în total şapte i poteze: dacă notăm cu A lucruri le care devi n, cu B cele care sunt, cu x conceptual de total i tate, cu y pe cel de parte, cu z mu l ţ imea vidă, avem combinaţ i i l e posibi l e : 1 . AxBx. 2. AzBz. 3 . Ay B y . 4. Ax By. 5 . A x Bz. 6. Ay B x 7. AzBx . Precum se observă, grupul 4, 5 este simetri c grupul ui 6 , 8. Pentru li uşura lectura pasaj u l u i , tiecare d i ntre i po­ tezele l ogice Începe cu conj unq ia advcrsat ivă "sau", iar di viziu n i l e dint re 4 şi 5, respectiv 6 şi 7 le-am marcat prin " fie că . . . fi e că . . . ". Caracteru l lapidar al probl cm atizări i tem ei cauzalităţ i i lasă totuşi să se Întrevadă me­ toda plot i niană de inspira ţ i e platon i c i ană, aşa-zisa t5La(p€O'l �. Este remar­ cabilă asemănarea Cormală cu Începu tul tratatului I V, 7 ( 2 ), În care tema discu ţ i ei des pre nemurirea su netului este probl ematizată pri n aceeaşi divizi une dusă până la ultima posibi l i tate logică. Atât I V 7 ( 2 ), cât şi I I I , 1 ( 3 ) au un pron unţat caracter di dacti c . :; Deşi modi ficată lexi cal, ex pres ia sc re feră t o t l a sfera real i tă ţ ilo r su­ peri oare, dintre care unele doar sunt, altele şi devi n , dar ti i n ţ a şi devcnirea lor are loc veşn ic. Am marcat distinc ţ ia În paragraf prin corelativul "pe de o parte . . . , pc de a l tă parte . . . . (, C f. I3rchi er, op. cit. , pp. 3-4, nota 2 : "La decli naison de I 'atome devrait expl i quer l a poss ibil i tc de la l i berte dans l ' epicurisme". Termenul teh nic TTap€rXAlO'l� apare la Ph i l odemos, De sigl1is. 36, 1 3 (Ed i t i a De Lacy, OII Methods of lillereJlce, Bibl i opol is, Napo l i , 1 978, p.79). ce şi Usener, EpiclIJ'ea. 2 80. EI corespunde termenu lui lucre�ian c1iuamell (De rel'ulJl natura, I I , 292, Ernout). Nota lui Armstrong la edi t i a tratatu lui din LCL 442, p. 1 0, ne lămu reşte şi asu pra pozi ţ i ei osti le a lui Cicero: "Thc famous uneau sed atom Îc «slant» or « swerve» or Epicurus, the c1iuamell o f Lueretius ( 1 1 , 292; c p . Ba iley's comm entary o n 1 1 . 2 1 6-293 in his cd ition) Cicero refers to it eq ual ly impo l i tely in De fato 23 (colllllleli ticia decli­ J/atio) and De Fil/ibus 1 . 1 9 (res cOJJlJ/lelllicia)". .

,

"

644


NOTE

Cf. Ari stotel, De an ima, I I I , 1 0, 4 3 3 a 27-28, Metafizica , X I I , 7, 1 072a 26-27; De JIl0tll alliJllalilll1l, 6, 700b 23 -24. 8 Am ales aici tenn enul "prox i m e" şi am respins vari antele "asociate" sau "i medi ate", deoarece Pl oti n va avea În ved ere În rânduri le următoare o r.nal iză a cauza l i tăl i i astrale, care nu este nici "medi ată", nici "neasoc iată", dar este Înd epărtată, li ind mai pu t i n "Ia Îndemână" ( cf., în paralel , anto­ nimia din paragraful următor). 9 Cf. Aristotel, Fizica, I I , 5 , 1 96b 33-34. 10 Pasajul este foarte i m portant, deoarece ogl i ndeşte un mod spec i fic lumii greceşti de a concepe câşti gul. Î n tra tatul 5 2 ( EJllleade, I I , 3 , 1 4 ), practic "perechea" târzie a c e l u i de faţ ă, ex is tă o largă t i po l og i e a câştigu l u i , În care apare pri mul tip, truda, exempl ificată (tipic) pri n agri cul tură, dar l i p­ seşte al doilea, "cel tehn i c", redat de traducător aici pri n "iscusi nţă", ter­ men care sugerează foarte bine subti l a apropiere semantică În acest pasaj di ntre T€X'Vll şi JlllXU'V11 . Cele două forme de câştig fi nanciar ar putea corespu nde câştigu lui pri n efort fizic şi celui pri n comerţ şi speculaţ i e fin anciară. CI'. şi A ri stotel, care des lăşoară o largă d i scu l i e pr i vind câştigul ba nilor In Politica, 1, 9- 1 1 , unde fo loseşte un vocahu lar apropiat de cel 7

plot i n i a n .

I I <"( OV11> este conj ectura l u i W. Th ci ler, sprij i n i tă d e faptul că ar l i o rem i n i scen ţ ă din Pl aton, Legile, 740d: olC; â,v €UPTTUC; TI "(€V€O'lC;. 1 2 Nu este vorba in ac est pasaj despre " n atura umană'. ' doar, ci despre faptu l că În treaga cauzali tate a naşteri i u n u i copil po ate li enu n ţ ată apelând exc lus i v la pr'i nc i piul naturi i , şi nu l a cel la al ac ţ i uni i stelel or. Dacă nu ar li rost aşa, exemplul hranei ar li fost in ut i l . Pasajul este foarte important, deoarece el clari lică atitudi nea lui Plotin Ca ţ ă de Ari stotel . Î n Fi=ica , 1 94b 1 3 - 1 5 , Ari stotel dă ac elaşi ex empl u al naşteri i li ului din tată şi adaugă în tre cauze soarele. Plotin reduce cauzal i t atea la srera naturi i invocând acelaşi exemplu, dar este foarte i n teresant că Plot in face acest lucru intr-un tratat de ti nere t e . i n tratatu l 5 2 (EI1Jleade, I I , 3, 1 2 ), prohabi l unul din u l t i mele compozi ţ i i ale sale, ci revi ne cu exemplul şi concede contri bu ţ i a soarelui, reapropi i ndu-se de fi l oso fia ari stotelică a c erului. 1 3 Ol JlEV : Epicureii, c I'. Epic ur, Epist. , I (Scrisoare către Hel'Odot), In Di ogenes Laertios, X, 39-44. 1 4 A l te c orpuri : probabil cele patru elemente ale l u i Empcdocle. 1 5 0l M : un i i stoi c i şi platoni c i eni sto i c izan ţ i , care vedeau În su fl etul lumii pri nc ipiul tu turor lucruri lor şi Însăşi ex i sten ţ a lor. c e S V F I l, n. 945-95 1 , 16 c e S VF I I , n. 928-929. 1 7 C f El1l1eade, 1 1 1 , 1 , 4 : a'A'A ' EV ECJrm 'Ta TICXV'TO. 1 8 " A 'AAOL : A strologi i determinişti . C I: Ptolcmaios, ApoteleslIIaticcl 1, 1 , 1 -2 .

645


NOTE 19 Termen consacrat in scr i a tratatelor De/ata, care sc re feră la ansam b l u l raport uri lor rec iproce a l e planelel or. c e fo los i rea termen u l u i in Elllleade, 1 1 , 3 ( 5 2), dar �i a termenu l u i aspec tlls în A l bert cel M are, De.'pJ'e destin , trad . de Cornel Toderi c i u , Ed i t u ra U n i vers E n c i c l oped ic, BLlcure� ti, 200 1 . 10 PS. - P l ul., De plac. pili/os . , 1, 2 X , p. gX5 a Tu;: c e. H eracl it, fr. A g Doxogr. C,.. , p. 323, 2-4; A l exandru d i n A frodisia, De aII. /ibri J/w}/ Iissa, p. 1 R 5 , 1 - 5 ; Ci cero, De j(1l0, 3 1 . 1 1 C'[ paragrafu l 7. 1 2 C I'. Platon, Phaid,.os. 244e. 2 3 C I'. Platon , P/widoJl. 94e . 24 Termenul este s i non i m pen tru atom i . 2 5 Pen tru tot paragrafu l , ef. EJ/lleade. I I I , 1 , 2 . 2 6 e l'. S VF, 1 , 4 9 5 şi 1.)76. 27 C I'. S VF, 1 1 , 962 şi 976. 2!S Paragra fele 4-7, care cuprind c r i t i c a l u i Plotin contra detenn i n i şti l or, are m u l te l ucruri comune cu l u nga d i sc uţ ie despre dest i n din comenl<. lri u l reto­ ru l u i şi li losoru l u i roman din secol u l al I V- I e u Ca l c i d i us la TiJl/(/ios, edi l i a Waszi n k (cup. l 42- I IiO), pe care edi toru l o re vendid de la Numeniu5. Ast fel că sursa pri nc i pală a l u i P l o t i n , aic i , ar putea ti ace l aş i fi l os o f me­ dit)p laton i s t din J\pameea. Cei criti c a ţ i de Plot i n ar plllCa li stoic i : nu este n i m i c non-stoic in acest paragraf, iar fu nd a l u l li l 050lic al ucterm i n i s m u l u i astro logic cri ticat în paragrafele 5 şi 6 e s t e s t o i c . Dar e s t e c i udat, in accst caz, că Plotin face o dis t i nq i e atul de c l ară în tre cci care susţ i n c:t toate l ucruri l e sunt determ in ate de s u n e t u l l u m i i şi cei care s us ţ i n că ele sunt determ i nate de lanţ u l u n i versal al cauzal ităţ i i (in paragra rcle 2 ş i 7 ) . J\ e x i s tat o teorie plmonic iană c are i u cnt i lica ucst i n u l ca real i tate su bstan­ ţ i ală cu su l1etu l l u m i i ( Ps . - P l u tarh , De/ato. 568e; C a l c . , III Tim. , cap. 1 44, p. I X 2 , 1 6 Wasz i n k ) , � i este pos i b i l ca an u m i ! i platon i c i eni (ch i ar dadt nu N u m eni us) eare im părtă�cau această doctri nă să li adoptat LI n de tcrm i n i sm de tip stoic ş i tocmai i mpot r i v a acestora îşi îndreaptă P l o t i n critica dl.! aic i : c L Armstrong, L C L 442, pp. I X- I ii , nota 1 . Pentru com pararea l u m i i C ll o plantă a s e vedea ElIl1eade. [ I I , 3, 7. Această com para ţ i e arată con t i n ui­ tatea ş i ann on ia n i vel e l or rea l i tă ţ i i . Pentru su rsă, c r. El1l1eade. I I I . 3 , 7; [ 1 [ , X , 1 0 ; I V, 4, 1 ; I V, 7 , S; V, 2 , 2 ; V I , 6 , 9; V I , 8 , 1 5 ş i V I . 9, 9. 29 CI'. EIIJleade. 1 [ 1 , 1 , 2 . .I() În c i uda prepoz i t iei xaTa constru i t e eu acuzat i v ul ( "con rorm c u " ) . sensul pare in ambele c azuri cel de com plement de agen t, aşa c u m atestă al doi lea mem bru al fraze i În l i m ba română, corespu nzător i nc identalei d i n l i mba greac ă. S i m p l i ficarea ş i ruperea frazei grec eşti a avut În vedere c l ari tatea logică a mesaj u l u i . 3 1 Cf. Elllleade. 1 \ 1 , 1 , 2 . =

=

646


No rE 32

Desi gur, Plotin are în vedere aici mi şcarea c i rculară a cerului. Opţ iunea noastră comună a rost, În sch imb, pen tru termenu l de "uni vers" datori tă prezenţei si ntagmei compl ete cu câteva rânduri mai jos. 3 3 Leq iu nea }.1Up'tUp(UU; a ridi cat editori lor anum ite probleme. Breh ier pre feră o altă lecţ iune, }.1EO'oupavrlo'EO'l , respi nsă de He nry şi Schwyzer, ca şi de Armstrong. Î n traducerea lui Breh icr, ar însem na să avem aici cuvântul "meri di an". De flIpt, lecţi unea corectă pen tru acest pasaj, atestată de cei doi ed i tori menţ ionaţ i , admisă de Thesalll'lls /illguae graece şi deo­ potri vă de Lexicoll plotil1ial1l1l1/ este aici j.J.apTUp(al�. Î n cea mai neinspi­ ra tă situat ic se al1ă aici Gi useppc Faggin, care reia termenul corect În vers iu nea greacă, dar traduce termenul lui E . Breh ier În textul italian ! Noi am dec i s un paral el ism fi resc cu opţ iun ea lui Armstrong ( iJi thei,. aspect.�), considerând că aceasta pare să fi fost ideea origi nară a textului lui Plotin. 3 4 Pasajul deschide critica astrologilor pri n expunerea opi niei l or. Tennenii anteriori , deş i apar la plural , au sens si ngul ar, mai pu ţ i n ultimul ( "con­ ju nc ţ i i " ). CI'. Pto1cmeu, Apoteleslllatica, I V, 2 , 4; I V, 1 0, 5. 35 Referi n t a este aceeaşi cu cei contra cărora Plotin scrisese tratatul 52 (EIIJ/ eade, I l , 3), iar termenul de a.o"rpoAayOl nu apare in acest paragra t� si ngura denumire ti ind cea prezen tă. RCl in:::ind faptul că Plotin adm i te o inc iden ţ ă astrală as upra pămân tul ui în raportul de semni ficare (c r. Elllleade, I I , 3 ) , o ferind ast fel un obiect legitim astrologiei, vom evi ta deocamd ată acest termen. 3 6 C r EJilleade, " 1 , 1 , 2. J 7 Sau : "şi nu În mică măsură (noII minime l'l-' I'O)". 38 ;\dvcrhul "şi" se referă la faptul că şi astrologia, ca şi stoicismul, ii răpesc omu lui identi tatca. ] 9 Cuvântul "astre lor" reia aici pronumele dem ol1strativ €)(ElVOl�, care s e re feră la verbul următor, carc cere o compl etare exprimahilă în dativ şi în română şi În greacă. Expres ia reapare cu câteva rând uri mai jos; pri n urmare, cuvântul citat nu se poate referi, lăsând verhul i nexpl i c i t, la sin­ tagma anteri oară, ,,În alt mod", deşi cerc şi ca o expl icut ie: astrologul pune pe seama astrclor Il1ptele noastre altfel decât cei enu n ţ a ţ i în paragraful an teri or, adică stoic ii. Dar pronumele nu se poate re feri la stoici, deoarece el este si metric cu dativul A({}-Ol� şi cu dati vul âv{}-pwnol� (c[ nota urmă­ toare ). Verbul avu"rC{}-llj.J.l are, pentru Plotin un sens special, în sensul în care el denumeşte opera ţ i a mentală de parcurgere ascendentă a ierarhiei cauza le (c I'. Index plotiJlÎall ulIl, la cuvântul in "cauză"); el corespunde ver­ bu lui latin reducere şi, din acest moti v, am păstrat radical ul, in măsura in care sensul rămânea vizibil în română. Cf şi paragraful I care conţ ine trei ocuren t e ale ac eluiaşi verb. 647


NOTE

40

U n i i traducători (E. Brehi er

11l01ivelllenl", Andrei Cornea

-

-

"a I 'etat des pierres qui subissell/ le

"Iăsâl/du-/le să fim ca nişte pieIre purtate

Încolo şi ÎI/coace", A . H . Armstrong, "leaves

LIS

to be stol/es set ro/li/lg'\

G. Faggin "ci lascia cOJIle pietre sogette al l/lo vilIle/lto") sugerează că "pi etrele" d i n acest paragraf ar fi un s i mbol al obiectel or sublunare neÎnsu­ t1 eţ i te, a căror m i şcare este i n volun tară. Î n unna unor ample discu ţ i i purtate între traducătorii prezentei versi u n i , V. Rus a considerat corec tă vers iunea pietrelor subl unare, dar A. Baum garten a cons iderat că pasaju l se re feră l a caracterul m ineral al corpuri lor celeste, fară să se ajungă l a o conc i l i ere. Argum entele l u i V. Rus au rost legate de structura gramaticală care nu face aluzie directă l a astre şi autoritatea al tor traduceri , i ar argumentel e l u i A. Baum garten au fos t : pri n e x presia AL 1'}OL� <P€P0J.L€'\IOL� Plotin are in vedere astrel e a căror natură dc pi atră ii era cunoscută d i n rel atarea l ui Pl aton despre Anax agoras (cf. Apărarea lui Socrale, 26d, sau Legile, 886d-c, sau An axagoras, A, 1 , in Diogenes Lacrtios, I I , 6- 1 5 ( 1 2 ) sau Anaxagoras, A, 1 2 , in Pl utarh, Lysim. 1 2 .), iar prezen ţ a verbu l u i <P€pW dezvăluie sensul m i şcări i astrale, deoarece apare în paragra f de m a i m u l te ori cu acelaşi sens. Dacă nu ar li aşa , verbul ar fi ech i voc, ar rămâne ca si mctria d i ntre cele trci dati ve plural e (€)(€('\I0l�, A(1:0l�, âV{}-PWTTOl�) să di spară, ar rămâne să expl icăm mai com pl i cat ceea ce se poa te expl ica mai simplu şi am fi puşi în s i tua ţ i a de a întâ l n i o metaforă tota l ncuzuală pentru Plot i n legată de pietrele l u m i i subl unare. După V. Rus, sensul pasaj u l u i ar fi : astrol ogi i ne reduc l a obiecte subl unare neînsufleţ i te, răpi ndu-ne voin ţa. După A. Baumgarten sensul ar fi : as trolog i i nu ne pot red uce la obiecte su bl unare, căc i atunci nu ar mai ti astro l ogi, ci eventual atom işti. De Capt, ei ne reduc l a astre, dar fi l osofi a ne învaţă, după A naxagoras, că astre le nu sunt decât n işte pi etre care nu pot gira voi n ţ a noastră . 41 Cf. S VF, 1, 5 1 8 (Cleanthes). 4 2 c e Gal i an , Quod anim; II/ol'es corporis temperal/ta sequa1lIUr, vo I . I V, p. 767, ed. Kuhn. Am urmat în tri m i tere versi unea l u i E. Orch i er; Ea este valabi l ă pentru teori a temperamentelor, dar gramatica frazei lui P l oti n arată faptul că e vorha de două teori i d i feri te cu care pol em izează. Teoria dori nţei contrare apare la Epic ur, Scrisoarea dare Melloicells, în Di ogenes Laert i os, X, 27. 43 Pen tru traducerea verbu l u i grec coresponden t pri n "a semna l a" sau .. i nd i că" c f opţ i unea noastră di n Pl oti n , Elrlleade, 1 - 1 1 , nota 5 00, unde actul de indicare, prevestire, sem n i fi care sunt consi derate în comUn. De re ţ inut este faptu l că P l otin admi te un raport de sem n i fi care în tre cer şi păm ân t, dar nu unul de cauzal i tate. -

648


NOTE

44

Literal : "Ia care pri vind profe ţ i i fac prevestiri ". Transformarea partici ­ pialei rel ative Î n predicat la m o d personal poate clari fica atât gramati cal cât şi logic propozi t ia. 45 ce şi Augustin, Confesiulli, V I I , 6, pentru un exem plu sim i lar. Asemeni al tor ed itori , am e l i minat expresia din textul ed i tat de B rehier )(CLl ăj.LCL, fi indcă apare cu două rânduri mai jos, iar aici pare o prezen t ă redundantă. 46 C I'. Aristotel, Metafizica, V I f , 7, 1 032a 25-26; V I I I , 8, I 049b 25-30. Î ntregul pasaj este reluat Într-o formulă uşor modi ficată În tratatul 52 (Elllleade, I I , 3, 1 2), Însoţ it de o ci tare a Fizicii lui Aristotel ( 1 94b 1 3 - 1 5 ) În fi nalul pasajului : "ca/ul provine din cal, iar omul din om, deşi /a alcă­ tuirea lor contribuie şi soarele"; oricum, ci tarea pasajului ari stotel1c im­ plică recunoaşterea detcrminismului astral . 47 A. H. Armstrong propune la acest pasaj o corec ţ i e pe care o adoptăm a termenu lui Ţl \/Oj.L€\/OlC; În Ţ€l \/CL}J.€\/OlC; (pări n \ i i). 48 Pen tru acelaşi exemplu, cf. El1neade, I I , 3, 2. 49 KU�€ULl)(6c;: c I'. Platon, Republica, 374c. 50 Pl asarea omu lui care aduce "noul" (atât cât el este pos i bi l În tr-o lume a specii l or eterne, doar ca descoperire a ceva existent dar necunoscut şi nu ea in venţie a ceva ce nu a preexi s tat nici În posi bi l itate) este i ronică, deoarece Încheie o scri e de atri bute umane ce nu se pot supune prin deJi­ ni l ie astreJor. 5 1 Comparalia a fost dezvoltată ca o ti losofie a cauzelor transcendente În El1l1eade, I I , 3 (52), 2. 52 Ideea este dezvoltată in E/ll1eade, I I , 3, 1 . 53 Deş i nu sunt chiar un citat, ul timele două cuvi nte seam ănă cu o for­ mul are a lui Platon În Legile, 903b, unde oAac; apare la singul ar. 54 Metafora se păstrează În Elllleade, I I , 3, 7, unde cerul apare În m ani era unei scri i turi (cf. volumul I al versiuni i prezente, nota 503, pentru sensul plo­ tinian şi pentru moşten irea augustiniană a problemei), iar pasajul prezent este val oros deoarece se Încheie cu o expl icaţie cl ară a metodei analogice pe care o propune şi pe care o reia În tratatul men ţ i onat, la paragraful 5. 55 C t: S V F, I I , 1 027. 5 6 "Incl uderea" acestor cauze se re feră l a afişarea unui strict determi nism, În care toate cauzele sunt luate În ca lcul ul unui eveni ment şi este admisă presupozi l i a că el e epuizează sensul acelui even iment. 5 7 Adică prezen l a unui determinism universal impl ică suspend area contin­ gentu lui: nu mai există l ucruri care să poate să fie sau să nu fie, ci toate vor fi în mod neces ar. 58 ce Alex. Aphrod., Defato, 1 4; Suppl. Aristot. , I I , 2 p. 1 8 2, r. 23. 59 Pentru întregul paragraC cf. E1Iueade, " 1 , 1 , 2. 60 Platon, Legile, 897a. 649


NOTE 61

62

P e n tru sensul determ i n i s t al verbu l u i , c I'. fo l o si re a l u i în paragraful

C I : P l ato n , Go/'gias, 5 2 7e .

li 3 Pen tru scmn i !ic u l i a specială a v e r b u l u i ,

d.

verbul apare, î m p re u n ă c u comen tari u l a lere n l .

Enoeada III,

2 (47),

7.

SlIl'f'((, p a r a g r a fu l 5 , unde

Despre providenţă (1)

('�Ti t l u l tratat u l u i este identic c u cel dat de P o r fi r in Via/a Illi Plotill, 6, in

pres upusa ord ine cronol ogică, cât şi În p ar agr a fu l 24 al acel u i aşi te x t , u nde

este ex pusă ord i nea s i stematică a tratatel or p l oti nienc. Din Viaţa

llli Plutil/,

6 a flăm că ac est tratat, îm preună eu eel u rm ă t or (Desp/'e providentei, If), au rost pri m i te de Porli r de la P l o l i n

afla În

in

pri mul an de domnie al l u i C l audius

Întru cât tra t a l u l se inche ie n e fires c c u ( ) scrie de În trebări care Îşi a l1ă răspllJlsul in unnătorul t ra t a t , es t e p l au ­ z i b i l raptul că P l o t i n ar li compus un s i ngu r tex t fragmentat de Po r l ir. În ed i t i a î n t oc m i t ă de Marsi lio fici no, acest tratut po a r t ă numele De provi­ Gothus, pe când Porfir se

S ic i l ia.

elemia, pc cftnd u nl1 ăt o ru l De pl'O videlltia sec/l/ldus, c a şi cum ar li o

con t i n uare a pri m u l u i .

6 :'

Cf

Aristotel, Metaji:.ica, 984b 1 4, Fi::ica, 1 1 , 4-6. i n Fi::.iea, 1 9 7a 36-b 5 ,

Ari stotel d i s t i nge c e l c d o u ă conce pte d u pă s lern l or, iar intâmpl area este o

spec i e a hazard u l u i , re lC r i t o a re la a c t i v i t C q i le pra c t i c e . 6 6 C I". C i c ero, Dt' /Ia/IIm dt'()/'U III , I l , 2 � -62.

(,: Ş i anume epicurei i .

c e C icero, De NOllfra D(:'OJ'{{III, 1 , R , I � � i 20, 5 4 -56.

(, II Ş i anume g n o st i c i i , c 1� EI III(:'odt', 1 1 , 9. (il)

A m tradus tcnnenul

TTpOVOlO p r i n prevedere având

În vedere m u l t i p l u l

său sens: prevedere, rroviden ţ el, pre v i z i une; în ac e st caz, P l o t i n deosebeşte de fa pt intre prov iden ţ a u n i versală ( unde l umea este eternă şi necesară) şi cca indiv iduală ( u nde l u mea are un i n ceput ş i nu există prin neces i tate). 70

P ro b le m a îşi are o r igi n e a

În

Tilllllios : De m i urg u l s-a gâ n d i t cllm trebuie

să prod ucă u n i versul ş i a lac ut li ecare l ucru con form ra ţ ionamen t u l u i . C f.

Platon, Tilllaios, 30b, 3 3a, 3 4a. Dar ceea ce vrea să ara te Plotin este că,

d eoarec e acest u n i vers este etern, el nu a fost creat in urma unui ra ţ i o­

nam e n t rrecis, aşadar la un m o men t dat, inainte de c a re el nu ar li e x i s t a t .

U n iversul nu este in s u c c e s i u n e temporală fa l ă de mode l u l să u: el nu a fost tăc ut in urma u n e i del i herări , a un e i decizi i , ci e x i sten ţ a l u i este conco­

m i t en t ă cu cea a m od e l u l u i d i v i n , eare ii este anteri or numai din punct de vedere cauza l , ca mode l . La haz a creări i uni vers u l u i nu stă ra ! io namcntu l , c i necesi tatea. C I'. Elllleade, V, 8 , 7. 7 1 Pentru doctrina etern i tă ţ i i u n i vers u l u i l a P l o t i n, cr EIII/eade, I I , 1 , 1 . 72 C I". Platon, Tillw ios, 3 3c. U n i ve rs u l a rost creat ca un v i e \ LI i tor Înt reg şi

desăvâr�i t . Fi i nd tă cu t d i n total itatea elemen t e l or, el nu m a i are în a fara sa

650


NOTE

n i m i c altceva pe c a r e să îl vadă, să îl audă, sau cu care să se hrănească. U n i versul n u pri meşte n i m i c d i n a fară ,

e i ci î ş i ia hrana din sine însu ş i ,

a n u m e d i n rezu l tatu l pro pr i i l or d i struge r i .

73 C I'. Aristote l , Metafizica, 1 , 7 , 1 000a 2 8 -h 3 .

74

75

Şi a n u m e a neces ităl i i natu ri i se n s i b i l e

CI'.

1- I S 2 , 1. f I I , p. 3 1 3 : 2. 27.

.

Y€\I€<Tl \1 âAAOl� - âAAOl�

I-I arder: aA,,:fiAOl� Eli".

c I". " 1 , 2, 5

7 6 C I'. Platon, Tilllaios, 48 a .

77 Cr. P l a t o n , Legile, 903b-e.

78 Ve s t i t pentru urâţenia l u i .

C I'. I l omer, l/iada, 2 , 2 1 2-246 . P l a to n îl a m in teşte în m i t u l lui Er, u n d e Thersi tcs a l ege () viaţ ă d e maim u ţ ă, c I'. Republica, 620e.

79 C L P l a Lon, Critoll, 50a-54d,

Lucreti us,

De renlll/ llatura, I I I , vv. 932-962,

dar şi Elllleade, I I I , 7, 1 1 şi I I I , R, 4, pe n t ru prosopopee ca procedeu l i terar p l ot i n i a n

80

C I'.

.

A l e x a ndr u

din A frod i sia, Q uaestiulles, I I , I R,

telicl /III, I I , 2 , p. 63 şi I I , 1 9 , p. 8 3 . 8 1 c r P l a t on , Legile. 8 9 8 a-b, 967a-d. 82

SlIpplelI Ie/lt/l1l/ ar;sto­

C I '. l I S2, 1. 1 I l , p. 3 1 3 : 4, I - fh€pov a/ia reSt

83 C I'. PI ..llon, Pltaidros, 246b-c. 8 � C l". Platon, Ti/llO;OS, 42 b-c . 8 S C I'. Platon, Till/aios, 3 9 c. 8 6 C I'. V. Go ldsc h m i d t . La doctrifle d 'EpiclIrt' el le dmit. P ari s, Vri n, 1 977. 87 C I'. I I S 2 , t . I I I , p. 3 1 3 , 4, 3 8 : TTapcl ŢOu - TTapa ŢOu H S 3 : TTap'auŢou

EI/Il. Theodore t u s ib id.

88

CI". \ 1 S2, t. I I I , p.

TTapa ŢOu K i rchho lf. pom) x(lŢcxpxa� - p0TT11 T h c i l er: ŢpGml

3 I 3: 4. 39

EIIIl. Theodoretus, ibid.

8 9 E st e vorha des pre l o c u l pe c a re fi ecare i n d i v id îl pri ll1 e � te la i n tra rea sa

în l ume, p otr i v i t cu Ce l u i său de a li , mai bun s a u m a i rău. Id eea l ocu l u i potri v i t v a li discutată în ana l og i c c u d i s tr i hu t ia a c t or i l or într-o piesă, a� a cum se v a vedea În paragra l"e l e I I şi 1 2 a l e ace stu i t r a t a l 90 C I'. P l a ton, Republica, 6 1 3a-b. A� a-z isclc re le pot li şi ele u t i l e, in tor­ c ân d u - s c în avantaj u l ce l u i ce încearcă să se a pro pi e de mode l u l di v i n . 9 1 C I'. H S2 , 1. 1 1 1 . , p. 3 1 3 : 5 . 1 3 pen tru ŢcX în l oc de xal. 9 2 Î n uni versul de aic i, b i nele nu e s t e în s i ne, c i es te pri m i t de l a ra ţ i unea superi oară. Î n să cel ce pr i me şt e este di re r i t de b i n e l e însuş i , i ar această di l"ere n ţ ă se tra d u c e ca d e li c i en ţ ă. 93 CI". P lato n , Tlteailelos, 1 76a, unde rău l este e x p l icat pr i n necesi tatea c a m e reu ceva să se opună hine l u i , i ar binele e st e gând i t în ac e s t cuplu opozi tiv. 94 ce I I S2, 1. I I I . p. 3 1 3, 7. 4'€VCXL <ŢL> - <ŢL> K i rchho lT. .

,

65 1


NOTE 95 CI'. H S2, t. I I I , p. 3 1 3 , 7. 5 lTav, aycmav 6€ aycmav Hard cr: alTaL TEL v amxlTEL v huc irreps i t, El1ll. Theod oretus, Graec. aff. cur. , 6,68. 96 A l t fel spus, cu omul intel igibi l. 97 Dezvăluind sufletelor legi le destinului, zeul nu este responsabil de răul aces­ tora. Sunetel e îşi aleg si ngure viaţ a pe care o vor trăi, i ar de această al egere depind vii toarele lor acte . Cf. Pl aton, Timaios, 41 e-42d şi Republica, 6 1 7e. 9 8 Cf. Elllleade, 1 1 1 , 2, 4. 99 C f. Pl aton, Legile, X, 900b. A d oua teză asupra providen ţ ei , anume aceea că zei i există, însă ei nu se in teresează de treburi le oameni lor. 1 00 Despre unici tatea acestui uni vers, cf. Pl aton, Till laios, 30d-3 1 b. 1 0 1 C f. M arcus Aurel i u s, I V, 3 , 8, unde păm ântul este com parat cu un punct cen tral al uni versu lui, sau Cicero, SOl/lll iUlII scipiollis, 8 şi 1 2 . 1 02 Ploti n are în vedere antropocentrismul gnosti cismului şi al stoici l or, iar gnosticii pretind eau că omul este superi or astrelor (cf. EI1/1 eade, I I , 9, 1 5). Lor le opune Plotin un text din Politica lui Ari stotel (1, 2, 1 25 3a 28-29 ) . Pentru fol osirea aceluiaşi capitol ari stotel ic, cf. Elllleade, 1 1 1 , 4, 2 adfillem şi nota. 1 0 3 C f. Platon , Legile, 900e. 1 04 Cf. H S2, t. I I I , p. 3 1 3 : 8, 23-24 aUToL C; (0'(6') - Ol6' del . l i S 3 . 1 0 5 C f. Pl aton, Republica, 566a. 1 0 6 Cf. Pl aton, Theaitetos, 1 7 6e- 1 7 7a. Î ndepărtarea de modelul di vin are ca răsplată o viaţă neferici tă, în compan ia unor oameni de acelaşi fel , fără posibi l i tatea unei rcmedieri după moarte. 1 0 7 Cf. I f esiod, MUllci şi ::ile, vv. 303 şi 3 06-307. l Og C f. Platon, Bal/chetul, 1 8 2d. 1 0 9 C f. Platon , Republica, 5 1 ge - 52 1 a, 52 1 a-b, 52 0e. 1 1 0 Cf. S VF, I l , fr. 1 1 63 . I I I C f. Platon, Legile, V, 73 1 c ; I X, 860d. Temă pl aton ică rec urcntă, c f. Protagoras, 345d şi Gorgias, S0ge. Comen tari ul lui Pl oti n arată c ă l i psa i nten ţ iei nu Înseamnă suprim area responsabi l i tăţ i i . 1 1 2 Pentru ideea că natura divină este total l i psită de invidie, cf. Pl aton, TilIlaios, 2ge şi Phaidros, 247a . Fiind l i psit de invidie, demi urgul a vrut să facă totu l cât m ai asemănător m odelului intel igi bil, care con ţ i ne toată di­ versi tatea inteligibi lă, astfel expl i cându-se di versi tatea celor create. 1 1 3 C I'. Platon , Republica, 420c-d. 1 1 4 c e Platon, Legile, 872c. 1 1 5 Legea Adrasteei (I mpl acab i l a), cf. Pl aton, Pltaidl'Os, 248c, Legile, I X , 870e: autorii cri melor vor suporta l a rândul lor acel aşi lucru, î n viaţ a ulterioară. 1 1 6 Adică sunt l i psite de raţ i onal i tatea di scursivă, proprie obiectelor din această lu me. -

652


NOTE

117 1 18 1 19

ce Ell/leade, V, 8, 4. ce. Platon, Timaios, 3 7c, ca şi p e n tru rân duri le unnătoare. Cf. Pl aton, Th eaitetos, 1 76a. Pasajul m ai este aminti t, c l'. EllIleade, 1 1 1 ,

5, 29. 1 20

Cf Pl aton,

Legile,

8 1 7 b, Telos, 1 , 6, 4, ed. H enze, Marcus Au re l i us,

X I I , 36. 121

Platon, Legile, 803c-d. Dansuri de război . Despre ordi nea stabi l i tă a dansuri lor, cf P l a t o n , Legile, 8 1 6, b-c şi 799 a-b. 1 23 C f. Marcus Aurel ius, X I I I , 36. 1 24 (1TfOu&xl �, v . nota de l a EII11eade V, 8, 3 . 1 25 Sau, dacă l ucruri le sunt bune aşa cum sunt, dacă ele trebuie să fie aşa, a tu nc i in ce constă g reşe a l a şi nedrept atea, faţ ă de ce pot gr eş i cei ce gre şes c ? 1 26 Dacă uni versul este creat În acest fel , În conformi tate cu raţ i unea di vină, cum poate exi sta i mpi etatea? 1 27 Cf. Aristotel , Etica llicomahică, 1 1 75a 1 2 . 1 28 Cf H S 2 , t. I I I , p. 3 1 3 : 1 6, 20 TO e:cXv �W1l TrCXPD ' �wTî Mac K e nn a : J.11l del . Crcuzer, TrCXPD sci l i cet ci(1{}TJ<1L� tol lendum. 1 29 C l'. HS3, t. I I I , p. 3 1 3 : 1 6, 3 8 - aUJ.1<p0vov cum bL 1lYTJ<1l v coiu ngendum. 1 30 C f. Epicur, fr. 85 1 . 1 3 1 C f. Aristotel, Metafizica, 1 055a 4-5. 1 3 2 Care reprezi ntă pri n p an tom i m ă atât personaje bune, cât şi personaje rele. 1 33 C I: Pl a to n , Legile, 904c-e. 1 34 C f. H S2, t. 1 I 1 , p. 3 1 3 : 1 7, 27, pentru oi. TOlOUTOl În l o c de TOLOUTOl 01. . 1 35 Din p un ct u l de vedere al raţi u n i i , nimic nu este rău, căci ra ţ i u n e a atri buic fiecăruia ro lul p ot r i v i t, fi ind n e v o i e de ambele feluri de oamen i , şi răi şi bu n i , Întocmai ca Într-o pi esă. Dar depinde de om ca, în ro l ul În care este, să se m ani feste bine sau rău, tot aşa cum, într-o pi esă, un rol p o ate ti jucat bine sau rău, indiferent dacă rolul însu şi este dat bun sau r ău . 1 36 C f. H S 2 , t . 1 1 1 , p . 3 1 3 , pentru I.HTOXPlV0J.1€VOLC; Î n l oc de 1 22

\.moxpl VOJ.1€Vo�.

1 37 H S 2 acceptă lec ţ i unea J\(VOC;, în l oc de A ({} OC; , urmat şi de A r mstr o ng . Linos, personaj mitic, este maestrul lui Orfeu ş i re prezi n tă armonia u n iversal ă. 1 38 C f. H S2, t. I I I . p. 3 1 4: 1 7 . 8 1 - âAA1lACL� şi XCLl (de după E'Lvm) sunt lecţ iuni schimbate de Marsi l i a Fi c i n o . 1 39 C[ Pl utarh , De sera nUlIlil1is villdicta, 552 f. 3 -5 , Ph i l on , De pro­

videlltia, 3 1 . 1 40 C f. Pl aton. Timaios,

4 1 d. După naşterea zei lor, sunetul rămas pentru celelalte trei spec i i de v i e ţ u itoare nu este la fcl de pur, c i este format d i n i ngred ientel e răm as e . care sunt de g rad u l al doi lea şi al trei l ea de puritate. 653


NOTE 1 -1 1 L i hertatea om u l u i de a j u ca "rol u l " să u sc poate asemăna cu 1�1 p l U l d un ador se abate de la cuvi n tele autoru l u i şi i m prov izează. insă în acest

caz, s u ll ete l e nu mai sunt doar ca n işte actori , c i devin, Într-o anume măsură, au tori ai piese i , care, în cazu l uni vers u l u i , este Însăşi ra t iunea. 1 42 C I'. I I S2, t. I I I , p. 3 1 4: 1 8 , 1 8 pentru oux in loc de otiv. 1 4 3 Dacă nu se poate adm i te ca s u n et e l e să i ntervină cu ceva propri u, ahăli.indu-se de la ra I i u nc, atunci ar Însemna că toate ac tele s u n etelor - rel e sau hune trebu i e puse p e seama r a I i u n i i şi consid erate părţ i ale acesteia. Dar această al ternativă ar Însemna suprimarea tot..I I ă a responsabi l i tă t i i umane. Este o altă d i licultate şi consec i n ţ ă inaecc:ptab i l ă l a care aj unge anal iza. -

Enncada li!, 3 (48),

Despre providenţă (11)

1 44 Î n re a l i t a t c.; <11 doi l ea tratat uespre providen \ [l a rost decupa t de Porlir d i n tn.ltUlul unic des pre prov iden ţ ă redactat de Plotin. Tratatele trebu i e c i t i te imrreu nă, cu atât mai m u l t cu cât soi Ul ia prohlemei celor două tratate se regăseş te in acest text, in paragraful 4 . 1 4 5 Plotin l�ICC re fe r i n ţ ă 1;1 ultimele ch est i u n i ahordate in tratatul precedent. 1 46 A c eas t ă ra i i une, pri nc ipiu de organ i zare ra i ionalU a univers u l u i d es pre ,

care va li vorba in i n t re g tratatu l u i , este ti rea l i tate in ferioară su/l c t u l u i care organ izează li ec.;are v i e ! u i tor i n d i v i dual in ac e s l u n i vers. N i c ăi eri i n acest ( ra tat ea n u trehu i e cnn f'u ndatfi cu I"ac u l tatea ra ţ i o n a l ă a i n d i v id u l u i . 1 4 7 C I'. l l crac l it, D K fr. B I O. 1 � 8 P r i n c i p i u l transcenuent abso l ut, unu, face l a ni nd ul s:lu po s i hi l :, ti i n ţ a . 1 49 I n terpretarea ex i sten ţ ială a verbului "a li" s e da torca/.ă faptu l u i că "un u l " n u poate li subiec t u l propoz i ţ lci, deoarece "unu l" nu este, pentru P l o t i n , un vieţ u i t or; mai degrabă textul pare să racă al uzie aici la v i e ţ u i ­ toru l uni versal moşten i t d i n d i alog u l Tilllains al l u i P l aton.

C I'. Aristote l , Melq/i::ic", X I I , 1 0, 1 07 5 a 1 4 - 1 6 , Dt! plti/usophia, fr. 1 2 b Ross . Cl". şi Ellileade, I I , 3 , 1 3 pentru acelaş i e x empl u . 1 ') 1 Trad udl tori i au cons idera t in acest pasaj că si noni m i a d i ntre cei doi ter­ me ni pnatc: fi reluată pri n i n l ocu i rea u n u ia d i ntre ei cu pro n u m e l e perso na l . 1 5 2 Dacă propozi t i a linală care Încheie li'aza are lcgutură l og i c il cu inceputul frazei care se rcrer�l l a univers şi n u l a exemp l u l campa n i e i m i l i t are, alunci ,,!oc u l " are c a releri n ţ ă neecsar[l " I oc u l " uin d i a log u l Til/loios, 48e sqq . 1 5 3 C l". Platon, P/widros, 246e. l 'i -l CI'. A ristote l , Metaji::.ica, 1 0 75a 1 3- 1 6 . ' 1 5 5 c r. Platon, Legile, � 0 4 h X-c. 1 56 Tr adu c ere a noastră pcri lh:lst i c ă urmează l og ica s i m pl ă a rra7c i , dar () trad ucere l i lerală, uşor torm u l a b i lă În greacă, dar total obscură În româ n ă ar li fost: ,,< n i meni nu este v i novat> că, În pri v i n t a naşteri i p l a n tc l o r 1 5U

,

654


NOTE

<ele> nu au scnza \ ie, s a u că. în privinta a l t or an i male, c�\ <ele> nu se poartă ca oamenii". 1 57LOlJ-rw: -rouLo LW K i rchhon: dar d. ElIlleade, V I , 2, 2 1 . 1 58 c e P laton, Legile, 904b-c . 1 59 i n sens l i teral : "în sens de reproş" . 1 60 C I'. rel uarea asem ănătoare a pas aj u l u i la Th em is t iu s Parafra::.e la Despre suflet al Illi Aristotel ( ali 430a 23 sqq . ) , în antol ogia de texte Despre II/Iitalea intelectlllui, Edi tura I R I , Bucureş t i , 2000, pp. 65-67. 1 6 1 xaX€l va ( xal Ta XP€LTIW ) : XaX€lV'f] C i lento, XaX€l VO� I gal. 1 62 C I'. Elllleade, 1 , 1 , 1 0: 1 1 , 9. 2 ; I V, 4, 1 8 ; V I . 4, / 4- 1 5 . 1 63 UA'f]V .u11 O'u.uq>WVOV - .uTl l ga l : 11. 1 6-1 C f. Platon, Timaios, 42c. 1 65 C I'. EIl/l(;'ade. I I I , 3 , 3 . e f. Platon. Ti1l/aios, 4 I d. 1 66 Dist i m: ţ i a d i ntre prov iden t a superioară şi dest i n u l i n feri or este des Întâl nită În peri oada pl aton i sm u l u i m ed i u . C I'. Apuleius, De Pla(olle, 1, 1 2 , sau Plu tarh, De j(IIO, 572 r- 5 7 3 b, dar şi in s t o ic i s m e l'. S V F, I I , 9 3 3 1 (,7 C I'. I l om er, //iada, I I 1 , 2 3 0-2 3 3 . 1 6R OVT� on <'o> nlv - OTl (O�AO'" OLl ) <o> Crcul'cr: o Tl l i S 1 -2. 1 69 C I'. Platon, Tillla;os, 47e-4Xa. 1 70 00a <T€> OlcSweHv - <T€> lga l . 1 7 1 €'U ; TO €TTl XElJ.1€VOV nap' - €TTl X € lJ.1€VOV (c I'. V I , 7 , 40 ) , Igal. ElIIerita, 4 3 , 1 9 7 5 , p. 1 8 2, tmoxElJ.1€\lOV Eli I I d c / . 8reh i cr. 1 7 1 C I'. Platon, Protagoras, 34 1 e 3; S i moni dc:s, 1'1'. 4, 7 . 1 73 c r. Eli Jl(:'ade, I I , 3 , 7 ş i n o t a a lel'en lă din pri m u l vol u l11 al versiu n i i prezen t e , 1 74 Li teral : c o l a b o re az ă contrihuilld la" , Am evitat traducerea ambelor vcrbe pentru a nu crca un plconasm inu t i l . 1 7 5 c e Platon, Till/aios, 3 1 c ; 3 2 c , şi .1 . L . Chrcticll, L '((/lalogie seloJl ,

=

,

.

,

"

Plo ti n . in Les Ewdes PI,ilosop"iqlles, I \)X9. pp, 305-3 1 X. 1 76 el'.

S V F,

I I , I l o\),

Enneada III, 4 (15). Despre daimonul care ne-a pn'mit pnn sorţi 1 7 7 Ti t l u l trata t u l u i , identic cel u i din Via/a Ilii Plotill, 4 ş i 1 5, a I.Jst trad us in v o lumul I al vers i u n i i noastre pri n ,,Despre da il/lOllul sortit jieciimia" , dar considerăm ac um aceasl�\ traducere g r eşi t ă, căc i nu ! i n c cont d e si ntaxă şi de sens. OpI iuni le de traducere sunt roarte d i fe rite: De de1/lOlIibus ( Fi c i n o In Argul//{:.'lIllllll l a t r ad uc e re a sa), De proprio clIillsqlle demol/e ( Fici no, in text), O" OII/' alloted gll{{l'dia ll spirit (Arms lro n g ), Despre dai­ JllO/Ilt! care lIe {{re !Î l pa::â (Andrei C ornea), 11 delI lolle cI,e ci e locc alo in sorte ( Faggin). Doar traducătorul i tal ian redă, ca şi n o i , sensul pasi v al

655


NOTE

participiului perfect (ch i ar dacă verbul Aayxcivw are, În dialectu l at tic, uneori şi un sens act i v l a această formă), pri n urmare această u l t i m ă ver­ siune a noastră este corectă sint actic. Tot ea este corectă dacă ţ i nem cont de sensul tratatul u i . Ploti n red uce la LIn s ens u n i tar În a c est tratat opi ni i l e l ui Platon despre dai m on i d i n Phaidoll, Republica, X , ş i d i n TilIlaios. Aşa cum apare şi în paragraful 3 al tratatul ui, su fl etul alege daimonul şi nu invers, i ar daimonul pri meşte în grijă din partea Nec esi tăţ i i su fl etul care l-a tras pe el la sorţ i . 1 7 8 Plotin se re feră aici la unu ş i l a i nt e l i ge n ţ ă, deosebi nd Între modul în care acestea nasc şi m odul în care naşte sufletu l : pri mele două nasc tară să se m i şte, pe când su fl etul n aşte fi i n d în repaus (cf. şi Ell/leade, V, 1 ). 1 79 C f. Elllleade, V, 2, 1 . 1 80 Traducerea noastră, mai l i beră, rcia de fapt o traducere mai l i terală: dacă termenul u1Toa"ŢdO'l� are sen sul s i m plu de "rea l i tate" (c r notele exp l i ­ cati ve d e la Începutu l tratat u l u i V, 1 ), atunci, sensul pasaj u l u i e ste urmă­ toru l : unul şi i n telectul nasc cev a fără să se m i şte, pe când sunetu l naşte m i şcându-se. EI naşte senza ţ i a şi natura, iar în acest proces de naştere el parcurge realul până la nivelul pl antel o r. Î n acest parcurs, senza ţ i a se a flă încă in s u fl et, pe când natura ş i tot ceea ce con ţ i n e o materie sunt în afara sufl etu l u i . 1 8 1 Cf. Elllleade, V, 2 , 1 . 1 8 2 C f E/Illeade, 1 1 1 , 9, 3, 1 , 8 , 1 4, dar şi D. O' Brien, Plotill llS OII the O,.igill of Matter, Napol i , B i b l i opol i s, 1 9 9 1 , passim; J . -M . Narbonne, La meta­ physique de Plotil l, Paris, Vri n, 1 994, pp. 1 1 3 - 1 47 . 1 8 3 Pasaj u l este ambiguu, deoarece e x pre s ia -re oLv poate avea o simplă val oare retori că ("ş i atunci ce? ), sau poate i n teroga d i rect esen ţ a a ceea ce nu are viaţă ci este nedeterm i n at, adică materi a. Am ales această u l timă variantă, conştien ţ i că o p ţ i u n e a noastră i mpl ică şi admi terea i de i i că ma­ teri a este un produs n eîn-sutl e ţ i t a s u fletului , ceea ce înseamnă că P l oti n nu este un gândi tor dual i st. 1 8 4 Tex t u l este de o s ebit de obsc ur semantic. Pri n nedeterm inarea totală, Pl oti n nu poate avea în vedere dec ât materi a, adică l i m i ta inferioară a scări i rea l u l u i , l i m i tă pe c are s u fl etul nu o poate at i nge. 1 8 5 Cf. Platon, Timaios, 49a . 1 8 6 S i ngu l arul pro numelui sugerează că ar fi vorba de nedetenn i n area materi ei . 1 8 7 C f. P laton, Phaidros, 246b. 1 88 C f. Platon, Phaidros, 246b. 1 8 9 Cf. Platon, Til/laios, 90a, Ari s t ote l , Despre sriflet, 1 1 , 4. 1 90 Cf. Platon, Theaithetos, 1 7 6a. 1 9 1 Cf. Platon, Republica, S 1 9b. "

,

656


NOTE

1 92 Cf.

Platon , R epublic a , 58 8b; ci'. şi

ElI l 1 eade I V, 7, I etc. Plia idoli, 8 1 e -82 b R ep ublic a 620a, Timaios, 92b, Em pedoc l e, fr. 1 1 7, 1 27 DK , Augusti n, De civ itate Dei, X , 3 0 , Aristote l , Politica, 1 , 2, 1 2 53a 3 6 . 1 9 4 Pl aton, Pllaidon, 6 7 e ş i 8 1 a . 1 9 5 Pasajul este o spl end idă parali'ază l a u n a d i n ulti mele propozi ţ i i a l e d i a l ogul u i Timaios, 9 1 d, care sună as t fel în traducerea l ui Cătăl i n Partenie (cC Pl aton, Opere, voI. V I I , Edi tura Ş ti i n ţ i fică şi Enciclopedică, Buc ureşti, 1 9 93): ,,Păsările Sl/Ilt /lăscute dill bărbaţi il / o cell ţi, dar cam săraci cu duhul, ca re s-au arătat interesaţi de cele cereşti, dar care au crezut lÎI si mpli ta tea lor, căci cea I/Iai sigură dovadă CII privire la ele se obtine Cll ajutorul ochilor". Pri n urmare, astrolog i i care au redus na tura ceru l u i l a u n a p u r sens i bi lă, pri vi nd - o c u och i i , a r f i transformaţi în păsări . Pentru pa­ sajele ploti n i ene con tra ast ro l og i l o r, c I'. ElIlleade, 1 1 , 3 şi mai ales I I I , 1 , 5. Pasajul c o n t i ne şi o al uzie la Rep/lblica, 528e-530a. Pentru o al tă ut i l izare pos i bi l ă a acel e i aş i metafore contra epi curcil or, cf. EI / l lea de , V, 9 , 1 . 1 96 L i teral : "pen tru a fi part i c i pat <astfel la statutul de> v i e ţ u itor po l i tic ". 1 9 7 Pasajul este o surpri nzătoare mărturie a lecturi l or lui P l o t i n din Politica l u i Aristote l . Dovada este atât tenn i no l ogia fo los i tă, cât şi metafora alhinei din li nal ul frazei . Deş i tema albi ne i ca ti i n ţ ă gregară reapare în alte pasaje ( c f. A ri st o t el , Istoria animalelor, 488a 7-9, sau Pl aton, Pllaidon, 82a), totuşi acest pasaj n e tri m i te direct l a Po li ti ca , 1 2 5 3 b 3-5: "Dill acestea rezliltă că cetatea este naturală şi că oll/ul este În m od lIalUml 11/1 vie(u itor politic" (ef Ari stote l, Politica, edi ţ i e b i [ i n g v ă, Editura I RI , Bucureşti, 200 1 , trad . d e A . Baumgarten), i ar e u câtev a rânduri mai jos ( 1 2 5 3 a 8-9) apare expresi a : ,Apoi. este e videl l t de ce omul este 1lI1 vie/u ita,. p o litic I/lai de­ gmbă decât orice albină şi oricejiillţă gregară". Sensul pasajului din Plotin este, pri n urmare: cei care au respectat i ntegral deti n i ţ i a lui A ri stotel , rămân oameni, c e i care a u respectat-o "mai pu ţ i n " aj ung fi i n ţ e gregare. Sensul acestui "mai pu ţ i n " este capital şi numai pri n lectura textu l u i lui Aristotel poate fi cl ari ficat: s i mpla asociere este o fonn ă de comu ni tate, dar nu una pol i tică, deoarece î i l i pseşte angajamentul i n telec tual şi rămâne doar [ a nivel ul expresiei senza ţ i i l or, cum spune A ris tote l , eodelll loca. Di m potrivă, real i zarea dreptăţ i i pri n j udecată este semn ul vi e ţ i i pol i t i ce. Din această lectură, putem acum în ţ el ege raporturi l e gramaticale din inte­ riorul frazei l u i Ploti n : perioada ,,).1€L€XWV lTOAL LlXOV 'C ov" nu expri mă n ic i o circumstan ţ ă a peri oade i anteri oare, aşa cum au Încerc at să su gereze mai mul ţ i traducători ( S . M acKenna, A. Corn ea, M. Casag l i a şi a l ţ i i ), ci ex pri mă o con sec uţ ie virtuală a pri m u l u i membru ar frazei, rea l i zabi lă pri n negaţ ia ultim ului : doar dacă omul ar part i c i pa i ntegra l l a v i rtutea po l i tică, el rămâne o m 1 93 C I'. Enncadc, V I , 7, 6, Platon ,

,

,

,

.

.

657


NOTE 1 98

TOUTO €xcxerTOV e{ye:l - €XCXCTTOV, În H S2, Înlocui eşte pe €XcXo--rou. ce Platon, Phaidoll, I 07d. Î ntreg pasajul la care face Plotin re ferin ţ ă este : AE,e:TCXl o E oihwC;, W C; ((pa "(EAEUn1eravTa €XaerTOV b €XcierTOU oa(j.lwv, OOltEP �wvTa €lATlXEl , Or,TO� ((,El v €TtlXElPEl €lC; 0Tl Tl va TOltOV. 200 Cf. P l at o n , Republica, 6 1 7e. 20 1 C f. Platon, Ph aido ll 1 07d, cf. supra. Una din temele importante ale demonologiei În trad i ţ i a pl aton iciană, la Pl utarh şi la Apulci us, apoi şi la Proc los, este cea a dai m onului lui Socrate. A se vedea, În acest sens, J L Chretien, L 'autre voix, ÎI1 L 'appel et le repOllse, Pari s, Min u i t , 1 992, pp. 57- 1 00. 202 î n general, sufletul este unul şi m u l tiplu ( C r EII/1eade, I V, 2, 2, sau I V, 9 etc . ) i ar ambival en ţ a ex i stenţ ei lui es t e suma consecinţelor acestu i statut. 203 Pentru tr ad u cerea termenului pri n "revărsare" , iar nu pri n "emanaţ i e el'. expl ica! i i l c din Indexul terminologic din vol umul a l tr e i l ea al aces tei vers i u n i . 204 Termenul €1TLerTpO<p-rl, care este baza lex i cală a celor două verbe din pasajul acesta, este tennenul teh nic ploti n i an care desemnează conversia celor multiple şi in l'cri oare la cele uni tare şi superi oare. A lirmat ia se înte­ mei ază pe o sus t i nere a l u i P l a ton , În Republica, 5 1 8c-d, pri n care a li m a ţ i a l u i Plotin ia v a l oa rea unei analogi i : aşa c u m ochiul nu poate pr i v i lumin a d e c ât dacă se întoarce cu tot cu corp spre ea, tot aşa şi i ntcl igcn �a uni ver­ sală nu poate pri vi transcenden ţ a decât dacă se îndreaptă cu tot cu inteli­ gen t a omu lui spre ea. FonTIulată astfel, analogia perm i te stabi l i rea unei re l a ţ i i de cauza l i t a te dintre această propozi ţ i e ş i prima din paragra f. 205 €VOXAOUV j.lEv OUOE în 1 -I S 3 : €VOXAOUj.lEVOV OE Eli I I . 206 CI'. Platon, Tilllaios, 33c. 20 7 Termenul CTuvcx(cr\}-rjcnc; apare l a Pl otin în contexte În care re feri n ţ a este l a percepţ i a d e s i n e . C I'. Elllleade, 1 , 9 , 1 9 , I V, 4 , 2 4 , V I , 7, 3 1 . 208 Pl aton, Republica, X, 6 1 7e. 209 Cf. Platon, Repu blica, 620a. 210 TOUC; �(OUC; sci licet cil PllerOj.lE\}-a. 2 1 1 Ar mstron (voI. f I I , pp. 1 5 2 - 1 53) consideră acest tex t corupt: �1T€lTa g TalC; TuXmC; şi adm i t e coreq i a l u i Creuzer €lt€l"tcx <Ta €V> Tal C; WXCXlC;, dar notează "sed locu.') 1l0Jl dllJII Sal1atllm " , nefiind convins de oportuni tatea ac estei c ompl e tă ri 212 C L P l aton, Tillla i os, 90a. 2 1 3 Î n mod evident, propozi ţ i a exprimă o conces ie Caţ ă de ce a anteri oară, deşi li teral traducerea ei ar ti fost: "dar <el este> astfel Încât nu este legat <de noi>". 214 C f. Pl aton, Till/a i os, 43a-44b. 1 99

,

. .

.

,

" ,

.

658


NOTE

Termenul semnifică mai mult decât "bun": el este omul ales, destoi nic, nobi l . C f., de exemplu, fi şa termenul u i În Index termillOl'll11l din Ari stotel, Politica, trad. de A. Baumgarten, Edi tura I R I , Bucureşti, 200 1 . Aici am pre ferat traducerea prin "bu n" datori tă prezenţei termenului în paragraful superi or în antonimie cu "rău". 2 1 6 Analogia propusă de Plotin cu zeul ca daimon al omului raţ i onal poate ti o explicaţie pentru pasajul În care Plotin îşi invocă daimonul, dar apare un zeu ( c f. Porfi r, Viaţa lui Plotin, 1 0). 2 1 7 C f. P laton , Timaios, 43b. 2 1 8 C I'. Pl aton, Til1laios, 38c-40b. 2 1 9 C f. Pl aton, Timaios, 42c . 215

220 C I'. Pl aton, Timaios, 42d .

22 1

222

Cf. Platon, TilIlaios, 38c-40b. Conform cu H S3, am aşezat virgulele astfel: li: \lCU , XCXl şi €xaerTT\C;, XCXl . C I'. Platon , TilIlaios, 4 1 d.

223 2 24 Cf. Platon, Til1laios, 35a. 225 Pentru tema sufletului prezent

temporar în corpuri, cf EI1/1eade, I V, 4, 29. 226 Am pre ferat acest termen căc i astfel a fost i n sta u ra t ă În l i mba ro mână elementul m i t o l o g i c al "Iuntrei lui Caron", cu fu ncţ i e psihopompă. 2 27 C [ Pl aton, Republica, 6 1 6c , şi următoarele rânduri para frazate de Plotin. Enneada III, 5 (50), Despre iubire 22 8 Am tradus t ermenul grec când prin i u b ire , când pri n " Eros", după cum textul sugera sen sul c o n c eptual sau cel m i to l o gi c al termen ului. "

229

"

Tratatul este o sinteză interpretat ivă a iubirii

ca zeu, ca daimon

şi

ca

afectare a sufletul ui, ceea ce reprezintă doctrina p l ato n icia n ă a i u bi ri i aşa cum apare ia În d i a l o gu r i l e Phaidms şi Bal/chetul. Î n Phaidros (mai ales 2 49d - 256e şi 265 b), Pl aton prezintă i ubirea ca " pasi u n e amoroasă" sau

ca "n ebun ie amoroasă" care se stârneşte În su llet la vederea frumuse ţ i i sensi bi le, datori tă ream intiri i frumosului suprasensibi l . Î n ace laşi timp, se re feră la iubi re ca la un "zeu" şi ca "tiu" (€PWc; e st e de genul masculin) al Afrod itei şi responsabilă, împreună cu aceasta, a nebuniei amoroase În forma ei c e a mai nob i l ă (ibid. , 242d-e, 2 6 5 b) . Pe de altă parte. în BanchetLlI, a ve m discursul lui Pausan ias care cuprinde m i t u l trad i ţ ional al celor două Afrod i te (cultul l or este pomen it de H erodot, 1 , 1 05 ; Xenophon, Sym­ posiO/I. V I I I , 9; P ausa n i as Călătorie tII Grecia 1, 1 4, 6-7; 22, 3), cea vu l gară şi cea cel estă, cărora le corespund două fel uri de iu biri, una nobilă şi una vulgară ( 1 80c- 1 8 5c). Dar În di scu rs u l m isterioasei preotese Diotima (201 d - 2 1 2 a) iubirea nu mai este un ze u, c i un dai m on, o ti i n ţ ă i nterme­ di ară între zei i nemuritori şi oamen i i muri tori şi nu mai este fi u l A frod i tei, ,

659


NOTE

ci al lui PO/'os ( Bel şugul) şi al Pelliei (Sărăcia), conceput de aceasta din urmă în grădina l u i Zeus cu ocazia sărbători i zi lei de naştere a A frod itei. Î n consecinţă, ea este o ti i n t ă m i x tă, paradox ală, deoarece participă la caracteristici con trari i , unele pozitive, moştenite de l a tatăl, bogat în re­ surse, şi altele negative, moştenite de la mama sa cerşetoare. Această i u­ bire daimonică intermed iară este În ace laşi timp si mbolul i u biri i ca dori nţă a sufl etul ui , dori n ţ a Înnăscută a oricăru i sufl et de a poseda În veci bi nele pri n intermediul procreaţ iei şi al frumosului. 2 3 0 A iubiri i c a real i tate substan ţ i ală suprasensibilă (zeu sau dai mon) care este răspunzătoare pentru afectarea su fletu lui uman. 2 3 \ Cl'. Elllleade, I 6, 2. 2 3 2 ce Platon, Banchetul, 2 0 6d. Cf. ş i EliJleade, 1, 6, 2, 1 -6. 233 CL Aristotel , Etica nicomahică. 1 , 4, 1 096b 6; Metafizica, 986a 22-26; I 09 3 b 1 2- 1 3 : aluzie la cel e două col oane pi tagoreice, cea a lucrurilor bune, prezidate de l i m i tă, respectiv cea a lucruril or rele, prezidate de nel imitat. Armstrong observă că "the ph rase i s taken with a sl ight but signitican t al teration ("tou cqcd}ou si ngul ar for TW\I cqa{)-w\I plural) rrom Ari stotl e. Nichomachean Eth i cs, A 6 , 1 09 6 b 6 ; cp. Metaphysics A 5, 9 8 6 a 22-26. The reference is to th e columns or tables of ten pai rs 0 1' bas ic opposi tes wh ich some Pythagorcan s, according to Ari stotle drew up, which i ncl uded TI€pac; xat ăTI€LPO\l and a:ra{)-o\l XCXl XCXXO\l . a.OPlOLO\l ( I'or ehT€lPO\l) is a Pla ton ic rather than a Pythagorcan term ". Pen tru Plotin, frumosul constă În form ă, iar urâtul în l ipsa ei (cL El/lleade, 1, 6). 234 Cf. EIII/ eade, I I, 9, 1 6. 23'1 Cf. Platon, Banchetul, 206c. 236 Foarte pre ţ i oasă observa ţ i a l u i J esus I gal pentru În ţ el egerea corectă a discursu lui plotinian În restul paragrafu l u i : împărţi rea i n i ţ i al ă a i ubirii­ afectare a sufletului În două ti puri devine cvadri parti tă. prin subdivi zarea fiecăru i tip în câte două subc lase: , , 1 . Amor «puro» . aj eno a la uni6n carnal y proprio de los castos: 1 . S i n rem i n i scencia de la Belleza transcendente. 2. Con rem i n i scencia de la Belleza transcenden te. I I . Amor «m ixto». tendente a la uni6n carnal y propri o de l os no castos : 1 . Conforme a la natural eza (h eterosexual). 2. Contrario a la natural eza (homosexu al)." 2 37 C I'. Pl aton, Bal/cheful. 206e. 2 3 8 Am preferat punctuaţia indicată de I gal (pe care acesta a prel uat-o din teza de doctorat a lui A . M . Wol tcrs, sus ţ i nută la Uni versi tatea l i beră din Amsterdam, Plotil/us «OII Eros». A Detailed Exegetical Study of Ellneads III 5), care dă mai multă cl ari tate textul ui: XCXl, €L TI€P, TOLOUTO\l TIOL ,p-€L - d(€TCU - El . .. În loc de XaL , ELTI€P TOLOUTO\l TIOL ,p-€L , d(€TaL , El cum apare în H S2. Cf. Platon, Banchetul, 2 1 2a: la Pl aton, toate feluri le de iubire, până la cea mai înal tă, sunt esent ial product ive, În Vreme ce la . . .•

660


NOTE

Pl oti n i ubirea contempl ati vă de frumos, neproducti vă, este superi oară celei producătoare de fru mos (cu toate că, după cum observă Annstrong, P l otin se strădui eşte să urmeze Înde aproape doctrina lui Pl aton din Ban­ chetul, 206 sqq .). 2 39 C L Pl aton, Legile, V I I I , 83 8e-83 9a, dar şi Viaţa l u i Plotin, 1 5 : Plotin respi ngea pederas tia. 240 După traducerea lui Ficino: "profecto, qui pul chra corpora non commixtionis gratia dil igunt", l a sugestia lui Igal, lectura corectă ar ti )(CXL <).l-rl> 8tei, nu xaL SLei, cum este în HS2. 24 1 Cei din gru pa I şi, respecti v, grupa [ 1 . 2 4 2 De fapt, cele două subclase din grupa 1 : cei care nu posedă amintirea frumosului divin şi cei care posedă am i ntirea frumosu lui d i v i n . 243 Am urm at punctuaţ i a indicată d e ( ga l , pentru a l i mpezi tex tul: 1 . Punct du pă ercpaAAo j.l.€\/Ol . 2. al S€ Cxj.l.€(\/OUC; erwcppo\/OUaL J.1€\I ăj.l.cpw, aAA' ch ).l€\/ ., în l oc de ercpaAAO).l€\/Ol: al SE a).l€(\/OUC;: aWCPPo\/OUCTL j.l.€\/ ăj.l.cpw . aAA' 0\ ).l€\/ , cum este În H S2. Pe 0\ de după acpaAAoj.l.€\/OL trebuie să ÎI consi derăm articol pentru aj.l.€(\/ouC;, nu pron ume, Împreună cu M., care Îşi păstrează ro lu l de particulă adversativă, i ar ăj.l.cpw este acuzati v de re laţ ie, fi i nd antic i pati v pen tru des facerea l ui al SE aj.l.€(\/OUC; în cele două subcl ase: al j.l.€\/ .,. DL M . . Cf. Enl1eade, V I , 9, pentru particule. 244 Cercctarea fi l oso lică Înseamnă aici o hermeneutică a m i tului expus. 245 Î n I I S2 apare, În mod greşit, no\/o\/ În loc de ).lO\/O\/. C f. I gal, voI. I I , p . 1 1 8. 24 6 C [ H esiod , Theogonia, 1 2 0. C I'. şi Enneade, I I I 5, 8, 2 1 -22: sunt autori i de teogoni i şi cosmogonii din antich i tate. Armstrong, într- o mani eră mai generală, traduce termenul cu "those . . . who give accoun ts of the gods". ce şi Breh i er, p. 1 2 1 , nota 53: "Le terme tlu !ologos ne designe pas un ph i l osophc proposant une doctrine sur les choses d i v i nes, mais, sim­ pl ement, un ecri vain qui parle des d i eux . , . . 24 7 ce Pl aton, Phaidros, 242d ş i 265c. 24 8 Edi tori i sunt În unani mi tate de acord că aici s-ar afla o lacună, datorată homeotele utonului (AcpPoS(TllC; ... y€\/€a,c}aL� )Acppo8CTT!C; Ţ€\/E,c}A(OlC;). Î ntregi rea propusă de Kirch hoff a fost apoi acceptată d e majori tatea ed i­ tor ilor: <Acppo8CTT]c;' cPfl<Tl\/ aLm)\/ Ţ€\/Ea,c}aL, aAA ' €\/>. Dar Jesus I gal propune altă întregi re, argumentând, în princ i pal, că nu este nevo ie de un al doi lea verblllll dicendi, după e:(PllTaL : ,,2 , 7-8 OU)( <ACPPOcSLTT}C; aUTO\/ e:'L \/aL , a.AAa Ţ€\/\/� �\/aL €\/ TOlC;> )AcpPOcS(TllC; . . : "Los autores estan de acuerdo en serial ar aq ui la exi stencia de una laguna debida a homeo­ teleuton, pero no estan de acuerdo en el modo de restaurarl a. General­ mente, i ntroducen un verbum dicelldi; pero despues del e:'(PT}TCXL deela ..

...

.,

"

.

66 1


NOTE

l i n. 7, cs innecesaria la i ntrod ucci6n de un nuevo verblll1l dicelldi, si se tiene en cuenla gue cI antecedente de ol e; es acra. Para el resto de l a restaurac i6n que propongo, m I! baso e n e l Fedro (242d 9 , donde el geni ti vo 'Aq>pocSlTTle; signi fica «hijo de A frod i ta») y, si guindo en esto a WOLTERS , ad lo cum, y a H EN RY-SCI--IWYZ E R, ed. m Îl l o r, t. I I I, pag. 3 1 5 , cn el Banquete (203c 3 ). EI sentido resultante es: « . . . cuantas cosas se dicen en el Ballqu ete, y, en tre ellas, no que el Amor sea h ijo de A n'od i ta (como en el Fedro), sino gue fue engendrado . . . »". I n teresant este că traducerea l a tină a lui Ficino face abstrac ţ i e de această presupusă l acună: ,,!--I uc adducenda sunt qu aecunq ue in Platonis convivio pertractantur. Ubi scribi tur in Veneris natal ibus amorem ex i ndigentia copiaque progen i tum". 2 4 9 Cf. Pl aton ; Banchetul, 203b-c. Pen ia ar fi Sărăcia, iar Poros ar ti Cel plin de resurse, Răzbătătol'u/, sau, simplu, Belşugul, abunden ta di vină, 250 Am adoptat lectura şi punctuaţ i a lui Igal : TO aUTO\l, În loc de 'tO\l au'to\l 'to, precum şi semnul întrebări i după O'U\I aUL11 . Emendaţ i a face parte din tr-o scrie publ icată de I gal în revi sta Emerita, 43, 1 9 75, p. 1 8 0, şi care au şi fost acceptate de Henry şi Schwyzer, după cum rezultă din HS2, t . I I I , p. 3 1 5 . Trad ucerea lati nă a l ui Ficino se apropie de sol u ţ ia lui I gal : "dei nde quomodo se habeat, an ex i psa, an simul cum ipsa, an poti us quodammodo amorem habeat ex se ipsa simul, unaque cum ipsa pro­ genitum", doar că simpli fică maxim întregirea pri mei interogati ve d i recte: "quomodo se habeat?" şi ia adj ectivul pronom inal i n terogati v 'tL\la ca nedetlnit: "q uodammodo" . 25 \ După cum se în ţelege din ansambl ul paragrafului, pentru Plotin, ACrod i ta cerească nu este tiica lui Uranos, ci a lui Cronos. De aceea, geniti vul Oupa\lou trebuie să fie în ţeles ca "descendentă din Uranos", nu ca "fi ică a lui Uranos", aşa cum apare În di feri te traduceri (Arms tron g: "daughter of Heaven", Brehi er: "fi l l e d' Ouranos"). A se vedea traducerea lui Marsi l i o Ficino: "al teram quidem cael estem caeli stirpem asseverantes", adică spiţă, nealll, vlăstar ceresc, şi nu "fi liam", stricto sensu. [gal adoptă aceeaşi sol u ţ ie: "dec imos ch e la cel este es descendiente de Urano (Ci elo)". 25 2 Cf. Platon, SYI1lPOSiOIl, 1 80d-e. 2 53 Armstrong crede că această al cgorizare a apel ati velor cul tuale ale Afrodi tei : OUpa\lLa şi nci\J61lJ.l.Ot;, precum şi di feri tele rel atări m itologi ­ zante ale naşterii A1rodi tei nu au o bază reală În practic ile re li gioase ale grecil or, ci apar doar în discursul lui Pausani as din Banc/zetul, 1 80d şi În Xenofon, SYlIlposioJl VI I I , 9- 1 0, ş i că Pl aton însuşi nu )e ia 1n serios, dovadă că nu oc upă u n loc cen tral În dezvol tarea teoriei sale despre iubire În Banchetul. Acelaşi Armstro ng arată, in acest con tex t, că Plotin găseşte, totuşi, fo lositoare această d i sti nc ţ i e Între cele două Afr od ite, pentru că îi oferă posibi l i tatea conturări i propri ei distingeri Între sufletul su perior şi cel L

662


NOTE

inferi or (Armstrong, LCL 442 , pp. 1 74- 1 7 5, nota 1 ) . ce şi Eli 11 eade. IV, 7, 1 3 . i n ordinea cron ol ogică, cel de-al doi lea tratat despre providen ţ ă este al 48-l ea, i ar tratatul despre i ubire este al S O-I ea, ceea ce ar putea să ne tri mită l a un fond problematic comun, care ÎI preocupa pe Plotin în peri oada com­ punerii acestor tratate. Cât despre nefondarea cultelor celor două Afrodite În practica rel i gioasă a grec i l or, chestiunea este discutabilă, dacă ne gân­ d i m că aceste cu l te apar În di verse surse cu mai mare pond ere docu­ mentară: Herodot, 1, 1 05; Pausani as, 1, 1 4, 6-7, 22, 3. Am putea spune că pentru Plotin aceste aspec te, mai al es sub latura lor mi tologică, nu au o i m portan ţă majoră, iar el le fol oseşte ca pretext pentru Întărirea propri i l or sale doctri ne. 254 Cf. Epimen ides, [r. B 1 9 : tăcând din Afrodi ta cerească fi ic a lui Cronos, P l otin îl urmează pe Epimenides; �)(€(\lOU trebuie înţeles ca gen i t i v al fi l i aţ ie: "fiul acel uia" (pentru că \lO� este de genul m ascul i n în greacă), ad ică al lui U ranos. Dar, �)(€L \lO� este unul din termen i i predi l ec ţ i pri n care Ploti n desem nează unul. Pri n urmare, dacă Uranos este unul, atunci Cronos este i ntel igen ţ a, care desc i nde direct din unul, i ar odrasla lui Cronos, Afrodi ta, trebuie să fi e su fletul, ceea ce Plotin confi rmă. 255 Cf. Pl aton, Cratylos, 3 96 b . 2 5 6 Î n textul grecesc din H S2, după parti c i piul 8u\laj.l€\lll\l urmează, Între paran teze drepte, secvenţa f6n �\I <POO€�], ,fiindcă era iit natura " ei, ceea ce exprimă, în formă propoz i ţ i onală, ceea ce exprimă mai jos j.lij ... cpu<1a\l . Edi torii , În frunte cu Volkmann, au eliminat-o, consi derând-o gl osă, probabil a lui Porfir, la sintagm a partici p i ală. 2 5 7 Cf. Ficino: "qua de causa subobscure di xerunt sine m ateria esse, ubi sine m atre esse di xerunt". Mai simplu este să considerăm pe TOUTtp Tt;J aJ.l.ijTopa lt\laL un dati v in strumental pe lângă verbu l TI\llTTO\lTO, cu sensu l special au Jlumit-o simbolic, mai degrabă decât they spoke of her riddlingly (Armstrong), en a voulu laisser entendre (Brehi er), hanno voluta alludere dicendo ( Faggin). De altfel, traducerea interpretati vă a lui Ficino sugerează sensul s imboli c al apel ativului fără mamă, adică fără materie. "Fără mamă" este expresi a lui Pl aton, Banchetul, 1 80d. 2 5 8 Am adoptat punctuaţ ia şi lectura pe alocuri d i feri tă a textul ui grecesc sugerate de I gal ( pp. 1 1 9, 1 2 6): am pus în paranteză secven ţ a ,,- de aceea nici n-ar putea să cadă sufl etul atârn at cum este de i ntel i gen ţă -", l egând di rect analog i a cu lum in a sol ară care depi nde de sursa sa cu id eea dependen ţ ei su fletu lui de inteligen ţă; de asemenea, am considerat corectă introducerea arti col ului la rândul 3 1 : €XOl (Ta> €� aUTou, în loc de €XOl €� e:auTou, cum este În HS2 şi scoaterea sin tagme i ""(o €'f aUTou, ' redundantă. De altfel, Henry şi Schwyzer au acceptat amendamentele lui Igal: vezi H S2, 1 . 1 1 1 , Addenda a d textulll, p.3 1 5 : ,,2. 30 ă\lw, (S,cr€\I sic -

663


NOTE

i nterpun gend um; 2.3 1 €XOl ("['o> €� au"['ou - TO €� CXUTOU e l i n . 32 transp. I gal : €� 'tCXOU"WU El l / l . ; 2.32 cpWC; [TO €� CXUTOU] del . (gal". C f. Ellll eade. V, 1 , 7, 43-44; V, 3, 9, 8- 1 0 şi 1 5- 1 6 . 159 Plotin sugerează, probabil, că sufl etul se trage În m od di rect din i n teli­ gen ţă, dar şi din unu, ca principiu al tuturor realităt i lor, şi se sit uează vădit de partea lui Pl aton, care re spingea m i tul naşteri i Afrod i tei din spuma mări i strânsă în jurul sexul ui lui Uranos retezat de secera de diamant a lui Cronos, aşa cum este el rel atat in Hcsiod, TheogoJlia, 1 8 8 urm . A se vedea Pl aton, Republica. 377e-378a şi Ell thypf1 1'01/, 6a-b. I denti ticarea lui Cronos cu i nteli gen l a se poate vedea mai ales în Elilleade. V, 1 , 4. 260 Pl otin concepe geneza iubi ri i În două faze: în prima, ca rezultat al Îndrăgost irii su fl etului, iu birea se naşte ca un och i care Încă nu arc vederea în act; în a doua, ca rezu ltat al viziun i i su tletului, iubirea se naş te ca un och i care deja are vederea În act (mai j os, paragraful 3 ) . 26 I Am umat punctual i a sugerată de I gal (p. 1 1 9), acceptată de altfel şi de Henry şi Schwyzcr ( t . I I I , A ddellda ad textWI1 , p. 3 1 5 ) : 2 3 9 €xouercx, }.LETCX�U sic interpungend um ; 2 . 40 Tto,crOU}.L€\lOU ocp-a-cxA}.L6C; s i c i n terpun­ gendum ; 2. 40 TtO,crOU\lTO�, nnp€xw\I sic interpungendum" . 26 2 Î n textul grecesc din H S2 apare, in paranteze drepte, [xcxt '{Wo-cx], de care am făcut abstrac ţ i e. W. Theiler şterge accst part i c i piu, li ind o glosă. Brehi er, În sch i mb, îl men ţ i ne şi îl l eagă de OOO( CX� , modi ficând textul: xCXt '{wera XCXt T�t; TW\I O\lTW\I OOOl ac; XCXt TtpO� €X€L \10 opWaT"K;", o TtpWTf1 �\I oualcx, xcxt acp6<5pcx opwaT]t; : "cl ic est vivant, et sa vie dcri ve de I ' essencc des etres, quand el l e fortement son regard sur l ' essence prem iere". 2 63 Etimologic fantezistă, ca şi cum Epwt; ar vcni de l a opcxal�; nici etimol ogia lui Pl aton din Cratylos. 420b nu este mai adevărată: Epwt; s-ar trage de la emoţ ia ve nită din afară şi care se scurge, E:� P€L \1, în noi. 264 Cf. Pl aton, Bal/chetul. 1 9 9d. 265 C f. Orphicol'lll1l fragmenta 1 84 Kern . 266 Cf. Eli 11 eade. V 3, 3, care este tratatul cel mai apropi at în ord ine cronologică de I I I , 5, ti ind al 49-lea: sufl etul superior este consi derat "ccrese" ti ind sursa i medi ată de raţ iuni I'ormale pe ntru cerul vizi b i l , dar nu i manent În acesta. La fe l şi partea superi oară din noi, nu este "noi", ci d i ncolo de noi . 267 EI nu este su flet în sens absolut, �i relativ l a uni vcrsul sensibi l însutleţ it. 26K Desi gur, nu a form el or, ci a raţ i un i lor formale (>-ajOt ), după cum se va vedea mai jos, în paragratul 9. 26 9 C f. Pl aton , P/l(lidoll, I 07d-e; 1 1 3d. Dar ac easta nu în sensul teh nic din ElIl1eade. " ' 4. C f. EII/leade. VI , 9, 9 : Plotin face aluzie la faptul că, une­ ori , poezia şi pictura il reprezintă pe Eros alcătui nd o pereche cu su ll etel e. ,,

664

.


NOTE 270

Dacă ţ i n em cont de faptul că întrebarea " De ce ar avea . , . nu ar avea?" face parte din răspunsul lui Plotin la în trebarea de la începutul paragra­ !ul u i , atunci o altă in teroga � i e retorică, supl imentară la cea am intită nu s-ar justi fica şi nici o nouă întrebare nu ar ti de dori t atâta t i m p cât nu s-a răspuns pe deplin la pri ma, atunci trebu ie să anulăm semnul În trebări i de la sfârşit şi, ca atare, să mod i ficăm şi caracterul interogati v al particulei lipa. C t: Breh i er, IlIe Elllleade, p. 1 26. 2 7 \ Cf H S2, t. 1 I l , A ddellda a d textum, p. 3 1 5 : �UX�C;, bPl j\lW).l.€\lT"K;". 27 2 Cf. ElIlleade, I V 3, 8 şi V I , 4, 1 4, dar mai ales I V, 9. 27 3 Plotin foloseşte adject ivele pronom inale demon strative ex€L \10\1 şi TOlrm pen tru a desemna i ubirea corespunzătoare nivelului superior al sufletul ui, deci pe cea superi oară, şi, respectiv, pe cea care corespunde nivelului i n feri or, deci pe cea i n feri oară. 27 4 Î n greacă, sufletul este de genul fem ini n . 275 CI'. Pl aton, Bal/chetul, 206a; Republica, S OSd. 2 7 6 Armstrong observă ceea ce, de fapt, Plotin operează în general, l a nivelul metodologic al hermeneutici i sale apl icate l a operele l u i Platon: reconc i l i ază vizi unea din Phaid,.os, unde Eros este un zeu putern ic, cu cea din Banchetul, unde el este un dai m on (di scursul m i steri oasei Dioti ma), menţ i nând prin aceasta doctrina lui Pl aton confonn cărei a i ubirea nu se red uce doar la dori nţă, care ar dispărea o dată cu depl i na satisfacerc), ci este ceva ce persistă şi după ce cel ce i ubeşte a atins ohiectul dori n ţ ei sale, sau tocmai pen tru că l-a ati ns, Îi men ţ i ne ten si unea cu fru mosul dobândit. 2 77 C f. Platon , Bal/chetul, 203 b-c . 2 7 8 A se vedea HS2, t. / [ 1 , Addenda ad texlUlII, p. 3 1 5 , unde participiul j€j€\lT}J.l.€\I� (de la j(j\lW).l.CXl ) a fost în locuit cu j€j€\I\lT}J.l.€\lOC; ( parti­ cipiul perfect pasiv de la j€\I\law, care corespund e mai bine participi u l ui aorist pasi v l"€\I\lT}-&€lC;, care apare În Pl aton, Banchetul, 20 3c) . Cl'. Igal, vo I . I I , p. 1 1 9, care, ţ inând seama de contextul gramatical avansează conjectura. 279 CI'. Cornutus, În Th eologiae Graecae Compelldium Lang, p. 48, 5-9; Pl utarh , De Iside et Osi, .ide 57, 374d-e. După părerea lui Arms trong, acest Corn utus, prin doctri na sa materi alistă, pare a fi un stoic. Pl utarh apl ică această identi ficare la interpretarea m itul ui din Bal/chetul, când îi iden­ ti fică pe Pen i a şi Poros cu reali tatea inteligibi l ă şi, respectiv, cu materi a, care sc împreunează ca să genereze uni vers ul sensibi l şi identi fică triada reali tate in tel igibi l ă, materie, uni vers sens i b i l cu triada divinităţ i l or egip­ tene Osiris, (sis şi H orus. Evident că la Plutarh este vorba de un platon ism amestecat cu foarte multe elem ente stoice, aşa cum este cel al medio­ platon i ş l i l or. Plotin, deşi respinge identi 1icarea lui Eros cu uni versul sen­ sibil, ti indcă i m pl ică mul te contrad icţ i i , re ţ ine totuşi unele el emente din 665


NOTE

această interpretare al egori că trad i ţ i onală a pări n � i lor l u i Eros (Armstrong, pp. 1 82- 1 83). 280 Cf. Platon, Timaios, 34b şi 33d. 28 1 C f. Pl aton, Baflchetul, 202 c-d . 2 8 2 ce Platon, Alcibiade ma ior, 1 3 0 c; Legile, 95 7a. 283 C f. Pl aton, Pha idros, 2 6 5c şi Ballc"etul, 203d. 2 8 4 C I'. H S2, t. I 1 I , Addellda ad textll/ll, p. 3 1 5, unde se pune punct ul su­ peri or între baL).l.O\lW\I şi xal, ceea ce ech iv al ează cu două puncte, pentru că urmează cxplici tarca di feren ţei d i ntre zei şi daimon i . 2 8 5 C L H S2, 1. 1 1 1 , Addenda a d textum, p. 3 1 5 , unde s e pune virgulă în tre ,E\lOC; şi "'(o, in locul punctu l u i . ce şi f gal , p. 1 32, nota 5 1 . 28 6 T cnnenul r€\lO� este ambi val ent, având atât conotaţie logică cât şi paren-caI ă. Considerând distri bu ţ i a diferită a accentelor semantice, am preferat să îl prima oară cu primul sens, a doua oară cu al doi lea. 2 8 7 Cf. E/Illeade, I V, 4, 3. 2 8& c e Pl aton, Banchetul, 202d-e. 2 8 9 Cuv in te roslite de Heraclit ( II'. DK A 9), dar În tr-un context d i ferit. C f. şi anecdota povcstită de Aristotel în D e partiblls al1ÎlIlaliulIl, 645a. 2 90 Aluzie l a Numen i us din Apameea. c e Fr. 2 l Des Places Fr. 24 Lcemans, care redau de fapt un pasaj din comentari ul lui Procl os la Ti/llaios: In Tim . , 303, 27-304, 1 . 29 1 I nclusiv luna. Cf. El lll eade. I I , 9, 8; I V, 3 , I I ; V, 1 , 2 ; V, 1 , 4. 292 Dai monul în sine este forma daimonului, din lumea i ntel igibilă. 293 Cf. Platon, Timaios, 40d . 2 94 Tema naşteri i Zeului în sunetul uman nu este străină de spaţ iul spe­ culativ propriu patri sticii şi li losofiei creştine. Exprimarea acută a acestei nativităţi tain ice o vom afl a în mistica lui Mei ster Eckh art (mai ales în predi cile germane 9 şi 70) . Teogeneza este posibilă în accepţiunea rena­ nu l u i , doar dacă unul unic (elllic eill) "întâlneşte" dimensi unea abi sal ă a sufl etului (gl'llllt) ( e l'. B. Tătaru-Cazaban şi M. Tă taru-Cazaban, Studii patristice şi medievale, Edi tura Gal axia Gutenberg, Târgu Lăp u ş , 2003, pp. 1 5 1 - 1 52). ( D.S.) 2 9 5 Cf. supra, paragra ful 4. Dual i tatea iubiri i, ca zeu şi ca daimon, ex i s­ ten ţ a în sun ctul uni versal se repetă în li ecarc sufl et i ndi vidual : i ubirea părţ i i superi oare este un zeu, cea a celei inferioare este un daimon. 29 6 C L supra, paragra ful 4. l ubiri l e şi cei l al ţ i dai moni particulari provi n din sufl etel e parti cul are, dar aces1ea provin di ntr- un sullet al uni versu lui. 29 7 Verbul O'U).l.1TATlpoOOl pare o re m i n i scen ţ ă din Pl aton, Bal/c/tetul, 202e: <1U).l.1TATtPOl , i ar xaL care ul1TIează este expl icativ. 29 8 Pentru cele de foc, c I '. ElIlleade. I I , 1 , 6; pen tru cele de aer, Apulei us, De deo Socratis, 1 1 , cel mai bun exempl u de demonologie platonică =

666


NOTE

vul gari zată, şi Porfir, De abstil/el/tia, I l , 39. Aceste cred i n ţ e erau, de al tfel, răspând ite pri ntre pl atoni şti i secol ul ui al doilea şi pot avea ca sursă prim ară stoicismul pl atonizant al lui Poseidonius (Armstrong, pp. 1 8 8- 1 89, nota 1 ) . 299 C f. Elllleade, 1 1 , 4, 2-5. Ar putea fi vorba aici de acea materi e inteli ­ gibilă care este prezentă În tratatul ci tat. Dar totodată, ar putea fi vorba şi de o materie "psih ică", adică de indeterm i narea su fl etul ui inferi or, sim­ bol izată de Penia ( paragrafele 7 şi 9). ce şi Armstrong, p. 1 8 9, nota 2: "Th i s idea th at parti c i pation i n ' i n tel l i gible matter' i s an intermediate stage betwecn compl ete i ncorporeal i ty and material embod i ment is un paralleled in Plotinus. For his normal thought on the subject see especial ly I I . 4 [ 1 2] 3-5 and 1 5 " . 300 C f. Platon, Ballchetul, 203b. 30 1 l u bi rea-d aimon se naşte din împreun area l ui Poros cu Pen ia, îm­ preun are care simbo lizează participarea sufletului inferior, conceput ca materi e nedeterm in ată la ra ţ i unea s u fl etu l u i superior, concepută ca formă. 3 02 Cf. Platon, Republica, SOSe. 3 0 3 Pron umele demonstrativ otrt'O� ia genul l u i A6,0�, dar nu este atri butul l u i , deci nu trebui e În ţ eles că "această raţ i une nu este pură". Pron umele se re feră la TO j€\lo).l.€\lO\l din fraza anteri oară, la "prod us". ce ElIl1eade, I I I , 2, 2, pentru un fenomen asem ănător de atrac ţ i e. Acest prod us este i ubirea, odrasl ă a lui Poros, ra ţ i unea suficientă, şi al Peniei , nedeterminarea. Atât Arms trong, cât şi 8rch ier şi Faggin Înlocui esc pron umel e cu Love, E ros şi, respecti v, Eros, ded us d i n genul m asculin al pronumel u i . Observăm că discuţia se poartă în principiu şi că abia mai încolo se va concretiza în jurul lui Eros. Cf. H S2, t. I I I , Addellda ad textum, p. 3 1 5 , pe ntru care AO,O� OOT� formează o uni tate cu acel aşi sens cu cea din rând uri l e 9- 1 o: AO,� '€\lO).l.€\lOC; €\I ou AO,W. 3 04 Traducătorul În lim b a română al l uerări i lui .Ioach im Lacrosse, Iubirea la Plotin, Editura Symposion, Buc ureşti, 2004, domnul C l aud i u Ni colae S tirschi- Lăudat, ne-a sugerat următoru l comen tari u al acestui pasaj : Eros nu este doar logos, Întrucât el se Îm părtăşeşte şi de la natura materiei, a Peniei. Acest logos este impur pentru că nu a răm as l ângă pri ncipiul său im ediat (NOllS) şi a coborât în suflet ( unde dă naştere lui eros), fiind amăgit de materie şi Îmbătat. Semnificati ve aici sunt cupl uri le ech ival ente Eros­ Afrodi ta (suflet), materi e-formă, Poros- Penia . .1 . Lacrosse, Iubi,.ea la Plotin, ed. cit., pp. 6 1 -62: "La Plotin, Poros aj unge să ne logos-ul ca act al NOlls-lui În suflet, des făşurarea sp a ţ i o-temporală a aces tu ia în i postaza inferio ară. Această detu rnare este făc ută posibilă, întâi de toate, pri n id en­ t i ficarea perech i i Poros-Pen ia cu o structură hy lemorph ică, dar şi pri n re­ cuperarea doctrinei stoice a ra ţ i un i l or seminale (logo i spel'matikoiJ . Aceşti logoi sunt, la Plotin, calea prin care se manifestă În sutl et cauzali tatea 667


NOTE

arhetipală a NOlls- u l u i , neafec tat, din pricina ace s tei

mijlociri,

d e coru·

perea i mpl i c ată , a l tm i nteri, de prezen ţ a sa di rectă pe treapta celei de-a treia i po s taze " . 30 S A rm s t ro n g este de

părer e că, aici , i deea m atcri ei i n tc l i g i b i lc estc m u l t

m a i aproape d e c oncep ţ i a generală ploti n i ană decât c e a d e l a s fârşi tul

pa ra g ra fu l u i precedent (Armstrong, p. 1 90, nota 1 ). 306 A se vedea H S2, t. I I I , Addellda ad texll/III, p. 3 1 5 , unde textul

pasaj suferă

m od i fi c ări i m p o rta n t e : ,,7. ] 6

\}>Ux�� w�

acestui

<apx�> €'f el

j€\lOj..L €\lOe;, [we; âpX�C;]: <apx�> tran sposuimus et Wc;2 delevi m u s". 3 07 Plotin disti nge, pr i n urmare, două ti puri de A6j�: cel tran scendent, si mbol i zat de

Poros, ca principiu gen erator, şi cel i manent,

derivat d i n

pri m u l , ca pri ncipiu con st i tutiv al i ubiri i -dai mon. 308 ce Platon , Pltaidros, 240d ş i 25 ] d: 6LO"-rpoC; est e tăun ul, care

simbol i­

zează " pose d are a", " i r i t area furi oasă" . c e şi Republica. 5 7 7c; Legile. 7 3 4 a . 3 09 Cf.

JIO

Platon, Ballchetul. 204b.

C f. Eli 11eade. I I I , 8, I I .

E x i s t ă o deosebi re r ad i c al ă Î n t re unu, care nici vreun ob i ec t al dori n t e i , i n tel i gcn ţ ă, În c a re do­ ri n ţ a şi obi ec t u l dori n ţ ei coex i stă în etern i tate, i denti li cându-se, ş i iu bi re a din su n et , în care as p i ra l ia şi obiectul ei sunt în tr-o suc ce s i u ne perp c t u ă . 3 1 1 C i". H S 2 , L I l I , Addellda ad lextum, p. 3 1 5 : ,,7. 20-2 1 : €X€l potest, €X€ l \l possse. -ro J.l.L iJ.l.a s u b i cc tu m ad EX€L \1 " . 3 1 2 Cf H S 2 , t. I r I , Addellda ad textu l1l . p. 3 1 5 : ,,7. 22: â <Si - â Fi c i nus : n u doreşte, n i ci nu posedă

b EIlI1. ".

J 1 3 C f. Platon,

Ballchetul, 203d-e.

3 1 4 C f. HS2, t. I I /, Addenda ad lexll/JJI,

p.3 I S , unde €uj..Lllxa\lo\l din text es t I;! Înlocuit cu a J.l.-r1xcx\lo\l : "aJ.l.iixa\lo\l K irchhoff: €uJ.l.iiXa\lo\l EI/Il. I-1 -S 1 -2, d ar ci'. P l u t . De Is. 5 7 , 374 6 J.l.l1"tP� Să aJ.l.llxavou ... XCXL cSL ' €\I<S€lCX\l aEL iAlXOj..L€\lll� €"!€pou". c r. şi motivarea l ecturi i aJ.l.llxa\lo\l la A rm st ro n g : ,,1 rea d here aJ.l.-r1xcxvo\l with KirchhofT and other cdit ors , i nc 1 udi ng Harder2 (sec Theiler' s note ad loc.). Henry-Schwyzer rct ai n the MSS El.}J.l.lT,xa\lov a n d remark sollertelJl, /10/1 illlzabilelll facil illdigel1lia. But th is w o ul d make both parcnts pro v i d e Love with es s e n t i al yy th e sa me q ual i ty, abi I i ty to get what he w a n ted , i n stead o f w i th two op p osed qual i i ti e s . as the sense req ui rcs ; and in the al lusion to thc myth in I I I . 6 [26] 1 4, it is P l en ty wh o is "ITparj..La EUJ.l.-r1XCX\lO\l (1. 1 7 ). ( Or. Sc h wy zcr no w ag rces . ) " . 3 1 5 C f. P l ato n , Plzilebos, 2 1 a. 3 1 6 Le., i ubirea pentru binele absol ut. O: Fi c i n o : qllem silllpliciter habuerunt . .1 1 7 Cf. Pl a t o n , Republica, 620d. ce supra, 4, 5 ş i E/ll/eade. V I , 9, 9; 25-26. 3 1 8 A s e vedea mai jos deti n i t i a ac estor i u b i r i : i u b i r i l e sunt n a tu ra l e când ac ţ i onează conform naturi i lor şi în o bi e c t e determ inate. 668


NOTE

3 1 9 Cf. supra, paragraful 4, primele rânduri. 3 20 C f. I-I S2, t. 1 1 I, A ddenda ad textUI1l, p. 3 1 6 : ,,7. 46-7 - dATJ{th xaTa et wpLer)..L€VOU;, ooo( cx : sic intcrpungendum ". 3 2 1 C 1'. HS2, t. I I f , A ddellda ad textllln, p. 3 1 6 : ,,7 . 48 - �V€PŢ€l v sci ! . XlVCUV€UEl h �uxri; 7 . 4 9 - tlvCXl sc i ! . XLVCUV€UEl Ta ă).)\u". 3 22 C I'. H S 2 , t. l I f , Addenda ad lexlu lI I , p. 3 1 6 : ,,7 . 5 3 - [xal VOUV TOV €V €XcXC1TW], El OEl xcxl<VOUV TOV> €V €XcXC1TW: <VOUV TOV> ex deleto xal I I - €xa�w l tran sp. Igal, Emerita, 43, 1 97 5 , 1 8 0; EL CEL Dodds: E(O€ L Elin. " . 3 2 3 Şi În i ntel igen ţ a umană este val abilă identitatea reală a intel igenţei cu intelec ţia şi obiectul inteligibi l, la fel ca în i ntel igen ţ a absol ută. 3 24În punctua t i e, am urmat sugesti a lui I gal , an ul ând paranteza şi punând punc t după CxTIAW<;. C f. Marsil i o Ficino: nec silIIul quidelll (XCXl )..L-rl OJ.lou). Cf. HS2, t.l 1 I , Addenda ad textu/ll, p. 3 1 6 : ,,7. 54- 5 5 - TJJ..L<DV TOUTO xal CxlTAWC; ... - luJ.wv rec i pit 52 €XaerT'f' CxlTAW<; autem 52 CxlTAW<;". 325 Cf. H S2, t I l l , Addenda ad textul1l, p.3 1 6 : am păstrat, totuşi, lectura ,,[LV�, aşa cum apare în manuscrisele Ellll eadelor, neacceptân d noua co­ jcctură a lui I-1 cnry şi Schwyzer, adică Tl VE<; (sc i l icet V0tla'El�-). 326 ce H S2, t. 1 I 1 , A ddellda ad textl lm, p.3 1 6 : ,,0€WP€l <Tl<;, {tEWP€l> xcx{tooov - <Tl<;, {t€WP€l> cOlliecimus". 327 Geometru l foloseşte, în dem onstra ţ iile sale, triungh i uri particulare, dar are În vedere substan ţ a triunghi ului . CI'. Pl aton, Republica, 5 ] Od-e şi Aristotel, Metafizica, 1 02 5a 32. 3 28 C f. Pl aton, Ballchetul, 203b. 329 ce Eflfleade, I f I , 5, paragrafele 2-5 şi 7 . 330 Cf. Platon, Pllaidros, 246e. C f. şi Ell/leade. I I I , 3, 2 . 33 1 ce Platon, Scrisoarea a II-a 3 1 2 e 3 . Pri n acest "cred" , Pl oti n indică o interpretare a textului atri bui t l u i Pl aton : Cf. Elllleade, 1, 8 . 3 32 C f. Pl aton, PlIilebos, 30d. Pasajul din Philebos i-a sluj i t lui Ploti n pentru a descoperi în Zeus un dublu simbo l i sm: Zeus este intel i genţa În sine dar şi inteligenţa sufletului superior (cf. Ellll eade. I V, 4, 9- 1 0) . Aici el optează pentru prima variantă, Zeus uzurpând, surprinzător, rolul lui Cronos. 333 Plotin avansează iar o etimologie Îndrăzneaţ ă: numele Afroditei ar proveni de la Cx�p6<;, "del icat". 334 Cf. Ps.-Aristotel, De /11u/1do. 392a 28; Ti meus Locrius, 2 1 4, 4 Marg; Plinius Maior, Historia Natumlis. I I , 37. Hera este so ţ i a lui Zeus. 335 Cf. Platon, Banchetul, 206d; Ellneade. I V, 3, 5 . 336 C f. Elllleade. I r I 7, I l , 2 3 urm . ; f I I 2 , 2, 1 7 urm . ; V, 3 . 337 C f. Armstrong, p . 1 99, nota 2: ,,1 read here Kirchhoff' s lTAEPOU)..LEVOV (adopted by C i lento and Harder2) which the sen se plainly seems to req uire. Henry-Schwyzzer retai n the MSS TI"ATJ1TOUV which the free paraphrase in Am brose (De BOllo Mortis 5 . 1 9, diviliis horti i n q u o repletlls polu iaceret 669


NOTE

Porlls qui lIectar ejJul1de/'et), an the wh ole seems to s upp o rt. Il is just possible that nATlPOU\I may have been a slip by Plotinus h i m self". 338 Cf. P lat o n, Banchetul. 203b-e. 339 Cf. Tuc idide, I I , 62, 3 (d is c ur su l l ui Pericl e) . 340 Cf H S2, t. 1 I 1 , A ddenda aci textL/l/l, p.3 1 6 : ,;ra xcxAAwn(aJ..LCXTCX praedi­ calum, Tci3 - a:rACX(j.lCXTCX su b i e c tu m 34 1 C f. P l aton, Bal/chetlll. 203c. 34 2 A m sch i mbat punctuaţ ia, înlocui nd p un c tu l de după €XW\I cu punct sus (cu val oare de două p un c te ) , urmând În parte su g e s tia lui I gal, care Însă pune virgulă după €XwV, nu punct superior. 34 3 Cf. H S 2 , Ll I I , Addenda ad textun z, p .3 1 6 : "OUX€'tl CXlJ't'OU WV - CXI.J't'ou sui ipsius Ficinus rec te : CXlJ't'OU= Eni1. ". 344 ce EUlleade. IV 3, 9, IV 8 , 4; V I , 7, 3 5 I gal, voI . I I , p. 1 40, nota I OD: "EI m i ta tem poral iza 1 0 eterno y disocia 1 0 uni do, como \ 0 hace t am b i c n a vcccs le expl icaci6n razon ada por razones didacticos . . . ". Armstrong, pp. 200-20 1 : P l ot i nu s is prepared lo app ly th i s penetrating observation of thc c l o se n css 0 1' m et aphys i c a l and m yth ical di scourses (AG-rOl and } LU-{tOl ) 10 e ae h other to his own melaphys ical discussions . . . ". Â se vedea şi stud iul lui .l ean Pcpin, "Plotin et les my th e s , în Revue Philosophique de Lou vaill, 1 9 5 5 , pp. 5-2 7 . " 345 C f. Pl at o n , Bal1chetul. 203b, i n c l u s i v pen tru pasajul an t eri or. 346 Cf. P la to n , Bal1chetul. 203c. 347 I ubirea es te luată aici în sen sul ci s up er i o r, de iubirc-daimon, conform prec i z ări i de la începutul tratatului. 3 4 8 e f. H S2, 1.1 1 1 , Addenda ad texllllJl, p. 3 1 6 : ,,'1'0 - )..L €VO\l quod al/te1l1 ad seipsl/11I spcctat, species est, soll/Ill permal1ellS il1 se ipso" . .149 Cf. HS2, 1. 1 1 1 , Addenda ad textullI, p. 3 1 6 : "XCXt - ncxpcxaX€oo'{€L sili Clllfem insllper recipe/'e stlldet, lIIate/'iam parat, nempe receplacullllll advelliel/tj". ".

.

"

..

'

Enneada III, 6, (26), Despre neafectarea incorporalc1or acestui tratat ( al 26-lea în aşa-zisa or d i n e cronol ogică indi cată de" - al cinci l ea d i n cea de-a do ua peri oad ă de creaţie) d i feră în Viaţa lui Plo till, 5, unde este n€pt TW\I aaWj.lCXTWv ancx-8'€(cx�, Despre lIe­ L?[eclarea incorpora/ela/', fa t ă de Viata Illi Plotil1, 24, unde es t e n€pt T�<; ancx-8'€(cx<; TWV aaw)..Lchw\I, Despre lipsa afectării la illcorporale. U ltima vari antă este cea care apare şi In 1-I -S2. La Marsi l i a Ficino întâl nim ac eea şi v ari aţ i e a titlul u i : pe când în ArgulI lenfllllZ, ti tlul apare sub forma Argll­ 350

Ti t l ul

Por fi r

lIIe1lluIIl Marsilii Fiei1li Flo/'entilli in libf'U1Il quod illcorporea /l OII

670


NOTE patiuntul',

În traducerea tratatului apare ca

Plotini plrilosopm Platonici

liber sextus de impassibilitate illcorpOre011l1ll.

35 1

Cf. SVF, 1 , 1 4 \ şi 484; I I , 5 5 . S VF, 1 , 234; 1 1 1 , 459. 353 Cf. Marcus Aurel i us, V 26, 1 . 354 C f. A ristotel, Despre suflet. l , 4, 408b 2 unn. şi f I , 5, 4 l 7b 5 sqq. 3 55 Cf. S VF, r , 1 42 şi 5 1 8 ; 1 1 , 780 şi 790. 3 5 6 Concepţ ia corporalistă despre suflet a stoi cilor este contraargumentată de Plotin În E,,"eade, I V, 7, Despre nemurirea slifletu lu i. 357 Conceppa sufletul ui ca număr apare, după Ari stotel, Despre sziflet. 1 , 2, 404b 2 7 . o dată c u Xenocrates. C [ Elllleade. V, 1 , 5; V I . 5, 9. 3 5 8 C f. H-S2, t. I 1 [ , p . 3 ! 6 : ,, \ . 34-36 crw}.LChw'J <XetL XetT' avcxAo,lCX'J) j.l€T€'JTl'J€j)..L€Vet et €XaaTet [xett )(aT' uvetAO,(etV j.l€T€VT]V€ij.l€vetJ, <xat )(aT' avetAo,(av) transp. et )..L€T€VTlv€j)..L €va2 del. Th ei ler". 3 59 C f Platon, Phaidoll. 93e. 3 6 0 C r.Elllleade, " 6, 1 . 3 6 1 ce H-S2, LI II , p . 3 1 6 : ,,2 . 3 5 cxunî TI)v OUala\! - TllV OUala\! Th ei Jer: Tn ooola Enl1. ". 3 62 C i'. �1-S2, t . I f I , p.3 1 6 : ,,2. 36 €X€L [Ll1\1 oua(av] - TTlV oua(a\! ut correctionem ad 35 -r1i ouaLa del . The iler". 3 63 ce Ef/Ileade. I V, 7, 6. 3 6 4 Ca şi în alte cazuri, am tradus expresia "EL !3oUA€L " pri n "eventual", deşi Înseamnă l i teral "dacă vrei " , considerâ nd că interlocutoru l ori ginar şi probabil al lui Plotin a de ven it chiar prin redactarea textului o conven ţie l i terară. 3 6 5 Pentru coeren ţă, după ăAAT]V punem virgulă, În locul semnului Întrebări i. 3 6 6 C 1'. Ari stotel, Despre suflet. I I , 5, 4 1 7 b 5- 1 \ . 3 6 7 C1'. Platon, Timaios, 86e. 3 6 8 O'LX€LOaL� şi aAAoTp(W<1L� sunt concepte cheie în psihologia stoicil or. Cc' , În aces t sens, studi u l lui S. G. Pembroke, "O ik eiosis", în A . A. Long, ed., Pl'Oblellls ill Stoicis/ll, Londra, 1 97 1 , pp. 1 1 4- 1 49. 3 69 CI'. Platon, Republica, 42 9c-d; 430a-b; Phaidoll. 8 3 b; A ri stotel, Despre �niflet. 1 , 4, 408b 2 . 37 0 Cf. Ari stotel, Despre suflet, 1, 4 , 408 b 1 0- 1 5 , Posei donios apud Pl utarchum, De libidine et Aegritudille. 6, p. 5, 1 4 - 23 Bern adak is. 371 C r. SVF, I I , 53 şi 65. 3 7 2 Cf. S VF, 1 , 484 şi 1 1 , 458, p. 1 50, 1 6- 1 7. 373 C1'. El1l/eade, 1 1 1 , 6, 2. 374 Cf. Platon, Tilllaios, 69c-d . 3 75 CI'. El1ll eade. 1 1 1 , 6, 3. 3 7 6 Cf. SVF, I I I , 385, 3 86. 3 5 2 Cf.

.

67 1


NOTE

377 ce SVF, 45 8 p. 1 50, 1 2 . Credem că re ferin ţ a este la p lantele prod use de natură fără imaginat ie. c e Philo, QlIod DeLlS il/llll utabilis sit. IX, 4 1 : plantele sunt a<pehrra(na, tiind l i psite de dori n ţ e, imaginaţ ie, senza ţ i i . Dar pen tru Pl otin, orice l u cru din natură participă la o anum ită formă ra­ ţ i onală: c i'. Elllleade. I I I , 8. 37 8 C I'. Platon, Philebos. 33e. 379 CL Efllleade. I V, 3, 2 3 . Plotin combină partea apcti tivă a su fletului, de ori gine platonici ană, cu facul tatea creşteri i, de ori gine ari stote l ică. 3 8 0 C I'. Aristotel . Despre suflet. 1 , 3-4, 405b 3 1 sqq . P l otin fo loseşte, contra stoici lor, doctrina aritotel ică conform cărei a su fletul este cauza mişcării corporal e, dar el Însuşi răm â ne n emi şcat. EI face ac e s t l ucru raportând c r itic doc tri na l u i Aristotel la cca platoniciană, con fonn căreia su fletul Îşi are pri ncipiul mişcări i în substan t a sa. 38 1 C f. H -S2, t. 1 I 1 , p.3 1 6 : ,,4. 5 1 - post xop<5-rl add. J..Lo UO'Lxw�, ibid. p.7. 5 M 9. 1 2 L". 382 C f . Platon, P"aidol1. 85 e-86b şi H-S2, t . I I I , p. 3 I 6 pcntru J.l.il În loc de J..Lilv . 383 CL Ficino: "Ei usmod i pass ionem ratio phi l osoph ica praec ip it exti rpare". 384 C f. Platon, Plwidoll, 67c. 385 c r Platon, Phaidoll. 82c sqq ; ./ . Trou i l l ard, La pu,.ijicatioll platil/iel/lle, PUF, Paris, 1 9 5 5 , cap. 6. "Neaplecarea abuzi vă" de pe acclaşi rând are în vedere, în mod mai conceptual ca la Pl aton , "frângerea ari pil or" din soteriologia platoniciană. Cf. şi Naquib 8aladi, La pellsee de Plotin , P U F, Paris, 1 9 70, p.65 sqq, unde este tratat În tregul vocabular pl oti nian al căderi i sufletul ui. 386 După părerea lui Am strong, ac esta este unul dintre pu � inele pasaje în care Plotin se referă la corpu l pneumatic sau astral, în a cărui ex isten ţă el crede fără În să a- i acorda o im portan ţă fi l osofică. Ci: Plotin, Elll/eade, I V, 3, 1 5 ; I I I 2, 2. 2 1 -22. ce şi Dodds, Proclus. The Elemel/ts of Theology. Appelldix II. 3 8 7 Cum arată în mod clar Al exandru din Afrodisia, De A nima, p. 5, 1 9-22 Bruns. Pentru platonicienii preplotinien i , materi a nu era nici corporală, nici incorporală, ci corporal i tate în poten ţă: cf A l binus, Eisagoge. V I I I , p. 1 6 3, 6-7 Hermann; Apuleius, De Platalle 1, 5, p. 87, 1 1 - 1 5 Th omas. 3 88 l'. C S VF, 1 J , 309, 482. 3 8 9 Cf. H-S2, t. 1 I 1 , p.3 1 6 , pentru în loc de 8. Pentru sensul pasaj u l u i , cf. E/l/leade V I , 4; V 5, 1 şi Platon, Sofistul. 248e; Pa/"/1lellide. 1 44b. 390 I nlel i genţa este defi nită şi l i m i tată Întrucât număru l i ntcl igibi lcIor pe care' le cupri nde este Iini t: dar ea este infin ită În putere, neavând nimic În afara ei care să o l i m i tcze şi să o i ncl udă într-o măsură; dimpotri vă, ea este măsura pentru toate realităţ i le. Cf. El Il1eade. V, 7, I ; V I , 5 , 1 2 ; V I , 6, 1 8 ,

=

.

672


NOTE

3 9 1 Si tuarea neobi şnuită a expresiei €� oux O\l,,[� Între negaţie şi verb a deter- m i nat ed i tori i să o marcheze prin paranteze, dar să o accepte în text. 392 Cf. H-S2, t. 1 1 1 , p.3 1 6 : ,,6. 34 (1"[€p€ci XCXL sine interpunct ione". 393 Cf. H -S2 L l I I , p.3 1 7 : ,,6. 36 ooo(cx\l; El sic i nterpungendum". 394 ce P laton, SofisllIl, 246a- b. 395 C f ElIlIeade. 1, 6, 3; Aristotel, De gelleratiolle el COITtlptione. 8, 335a 1 8 2 0 .I .-L. Chrctien, Le fel{ se/on Plotill, în La Voix /lue, M i nuit, Pari s 1 990, pp. 3 1 6-328. 396 A m ren un ţ at la punctul de sus pus Înaintea lui xcx ( , care diluează prea mult fraza. Aşa au procedat şi al ţ i traducători : Fici no, Brehi er, Faggin, Armstrong. 3 9 7 C f. H-S2, tl l I , p.3 1 7 : ,,6. 6 1 -2 tn"[wJ.La .. , llAAT)ACXt l ocus nond um sanatus". O sol u ţ i e mai plauzi bilă, la Fici no, care se pare că a citit pro­ numele liAACX În l ocul conjuncţ i e i aAAa: "Ponderosae igitur veh e­ menlesque concussi-ones rui nae quaedam sunt, qui bus alia ruendo vic issim agu nl in al i a". 39 8 Se parc că in m anuscrise apare conj uncţ ia tem porală €'l "[a, aşa cum se vede şi din traducerea lui Fic ino: " . . . dei nde vero ad i l la quae in materia esse dicuntur", apoi la Breh i er. Î n H-S2 s-a adoptat lectura 11 "[ci, care reprezintă doar o notă margi nală în man uscrisul ./ . Î n edi ţ i a Volkm ann apare XCXL "[ci, lect ură prel uată de Arm strong şi Faggin. 399 c e ElIl1eade, I l , 4 , 1 5 . 400 c e P laton, SOfiSllll, 25 6d-e. 4 0 1 Cf. Elllleade. I I , 4, 1 1 şi Platon apud Aristote l , Metafi=ica, 1 , 6, 987b 20. 402 ce Platon, Til1laios, SOc. 403 Cf. A ri stotel , De generatiolle el corruptiolle, 1 , 7, 324a I sqq. 404 Cf. P laton, Ti/1laios, S2a. 4 05 Cf. Ari stotel, Fizica, I V, 3 , 2 1 Oa 1 4-34. 406 CI'. Enneade, I I I , 6, 1 -5 . 407 Cf. Aristotel , D e gel1era/iolle e l corruptio/le, 1 , 7, 323b 26. 408 C l'. Platon, Pllilebos, 6 3 b. 409 Cl'. Platon, Tilllaios, 5 J a. 4 \ 0 Cf. Platon, Timaios, 50b. 4 1 1 Cf Platon, Timaios, SOc. 4 1 2 C f. H-S2, tI I I p.3 1 7 : ,, 1 1 . 2S - "[O cllOXpci it: \lal apposl tlo ad npO"[€po\l". Am adoptat, totuşi, lectura propusă de Armstrong (pp. 254-255), care a preluat corectura lui Kirchhoff "[� . 4 1 3 Cl'. E/l/leade, 1 1 1, 6, I I : OL nOAAoL '" "[W\I npo 1w-W'\I. 4 1 4 Ce. Platon, Timaios, 47e-53c. ,

-

,

673


NOTE

4 1 5 C f.

I-I -S2, t. I U , p. 3 1 7 : ,, 1 2 . 7

'(Tl1:W\I 1TcxpaeS€LjJ.lCX - '(Trrw\I Cizensis e )..L €\louO'cx ortum ".

corr. : '(€TOUO'CX EIIII . , mcndum ex 6

4 1 6 Cf. Pl aton, Tilllaios, 4 1 7 Sensul de "cl em ent"

5 1 a - b2 . al expresiei provine di ntr-o lecţ iune a l u i I gal : CI'. H-S2, 1. 1 1 1 , p.3 1 7 : ,, 1 2 . 1 3 €)..L� 6XOLC; EIIIl . : €\l6AOl� Hei ntz: o,�UXOl� I gal (o'�UXOl� O'W)..LCXO'l \1 O'"tOl X€lOl�)". Am preferat, totu şi, lectura lui I gal . 4 1 8 Cf. Oemocri t, Fr. B 9 şi 1 2 5 . 4 1 9 C f. H-S2, 1. 1 1 1 , p.3 1 ?: ,, 1 2 . 2 9 � <ou> xpT) - <ou> Volkmann". 4 20 C f. H-S2, 1. 1 1 1 , p.3 1 7 : ,, 1 2. 30 0TCX\l <q>n> (sc i l . Plato) I gal". 42 1 U nii traducători iau în consi derare şi p �rticipiul �€PCXL \lo)..L €\lTJ\I, care, de fapt, este doar o gl osă la lTUpou)..L €\lT]\I. ce Fici no: "velut qua�do desicca-tam eandem et ignitam vei humefactam cxcog i tamus". 422 ce Platon, Ti/1laios, 51 b. 423 Cf. Ari stotel , Fizica, I I , 3, 1 94b 2 sqq. 424 Plotin se re feră la mediopl aton icieni obişnu i ţ i să ci tească în Til1laios, Într-o ati tudine vădit stoicizantă, concep ţ i a arectabil ităţ i i m aterie i . 425 Cf. Pl aton, Timaios, 49c . 4 2 6 CI'. Platon, Timaios, S Ob. 427 ce P l aton, Timaias, 49a. Cf. şi H-S2, t. 1 I / , p.3 1 7 : ,, 1 3 . 1 2- 1 3 ce;�OUO'l \l 'f) tJ€ .. alTaO'Tl� ' · El 'f) c5€ a1TaO'� ' i . e. 1 1 "to A€jO)..L€\lO\l". 4 28 C f. Pl aton, Timaios, 52a-b. 4 29 Cl'. Platon, Till/aias, 52b. 430 c e H-S2, l. I \ I , p.3 1 7 : ,, 1 3. 23-24 l5\1"t€� - [O,\lajxTI eST) cxl..rnl\1 ] a\lajxTI eS1\ cxuLT\\I ut correctionem ad 25 del . I gal, El1Ierita, 43, 1 975, p . 1 80". 43 1 ce H-S2, t. ! 1 I , p. 3 1 7 : ,, 1 3 . 25 rrWTI]plCXV, O,vajxTJ <eST» cxuLT\v ab avajxTI i ncipit apod osis, <eS1\> I gal, ibid. ". 432 CI". Platon, Sojlstul, 254d. 433 CI'. Pl aton, Til1laios, 52c. 434 Cf. EI1/1eade, I I I , 5, 6-9, unde Pcn i a reprezintă matcri a i nteligibilă, şi Platon, Baflchetul, 203b. 435 C f. Platon, Bal/chetul, 203b-c . 436 I nterpretare originală şi unică a l u i Poros, apropi at de fa imosul Ul ise al poemelor homerice, care este prin excel enţă 1TOAU"tP01T�. 437 Cf. J-I - S2, 1./ 1 1 , p.3 1 7 : , , 1 5 . 1 8- 1 9 - ooxooocx, �€A€l , �P�"tCXl , €XPU�€ subi ectum <pCXV"tCXO'lCX". 438 Ci'. H -S2, 1. 1 1 1 , p.3 1 7 , pentru XCXl "tOlCXUTI]V în l oc de XCXl"tOL CXUTT)\I . 4 3 9 Î n textul grec mai apare o secven ţ ă: aAAel XCXL El "tl )..L l )..L 1lJ..LCX cxu"tW\I XCXL "tou"tou ă)..LO LPO\l EU; o'tX€lWeTl '\1 El \lcxt , pusă în paranteze drepte de I l cnry şi Schwyzer ( ş i de Kirl:hho ft), fi i nd o repetare a unui pasaj din ( I I , 6 , 1 3. -

=

.

674


NOTE

440 Cf. El/l1eade, I I I , 7, I l . 44 1 Cf H-S2, t. I 1 I , p.3 1 7 : ,, 1 7 . 1 5 [Ta €XcX<1TOU AarOU J.!€Ta] Ta "TL J.!Era" <Ta €Xa<1TOU Aorou> i . e. "transpone Ta €XcX<1TOU AarOU post TO n J.!Era" i deoq ue transposu imus". 4 4 2 ef. El/l1eade, 1 1 , 4, 8. 4 4 3 Cf. H-S2, t. l 1 I , p.3 1 7 : ,, 1 7 . 1 6 - na<1a sci l . !JAr"!". 444 ce H-S2, t. I I I , p. 3 1 7 : ,, 1 7 . 1 7 aUToJ.lEja (gen etivus): aUTO J.l€ra EIIIl. ". 445 Cf. Plotin, El1l1eade, 1, 8, 8; Ari stotel, Categorii, 1 . 446 Cf. H-S2, tI l I , p.3 1 7 : ,, 1 8 . l 4 1 5 0rxtp Ta <TOU )J.€rcXAOU €(cSwAO\l) '(<10\1 €TL [Ta TOU j.J.EjeXAoU €'(cSWAO\l] El \1 al - <TOU j.J.EjaAOU €'(cSwAO\l> tran sp. et Ta del . I gal , Emerita, 43, 1 975, p. 1 80". 447 C f. Pl aton , Gorgias, 523d. 448 Am ales lectura l ui Arm strong, pe care acesta <l prel uat-o, l a rândul său. de la Beutl er-Thei ler: 11 în loc de �. 449 Cf. EI/lleade, I I , 4, I l . 450 Cf. Pl aton, Til1laios, 52b. 45 1 Uni versul sen sibil este, pentru P l otin, un unic mare vie!u itor cupri ns în sun etul lumi i . 452 Cf. Platon , Tilllaios, 50d-5 I a. 453 Cf. Platon , Tilllaios, 49a-5 1 a. 454 Cf. E/I/l eade, I I I , 6, 1 9 . 455 Cf Anaxagoras, fr. A 1 07; Ari stotel, De gel/. tlllilllaliulIl, 1 , 20, 729a 1 0 sqq . şi I V, 1 , 763b 32-34, Aeschylus. EUlllen ides. VV. 65 8-66 1 . 456 c e Cornutus, Theologiae Graecae C011lpelldilllll, 1 6, p.23, 1 6 -22 Lang.; Lucret iu s, De l'erUIII natura, I I , vv. 6 1 4-6 1 7 ; Augusti n, De civi. Dei, V I I . 24-25. 457 Armstrong adaugă <în ce sens este mamă> pen tru a da un complement di rect verbelor frazei . 458 Cf. H-S2, t . I 1 I , p.3 1 7: ,, 1 9 . 39 X€XWPT)XOC; [npOC; aU TTl\l] npd<; -

-

(lUTrl\l"·

Enneada III,

7 (45), Despre etemif8te şi timp

Î n aşa-z isa ordi ne cronol ogică a l u i Porli r, tratatul este ulti mul din seria de 24 pe care Plotin l e-ar ti compus în cei şase ani ai şeder i i lui Porfir la Roma, deci al 45-lca în ord i nea gene ral ă ( Viaţa lui Plotil/, 5 ), dacă ţ i nem cont de faptul că fi l osoful compusesc 2 1 de trat ate înai nte de venirea ti ri anu l u i de la Atena la Roma ( Viaţa lui Plotin, 4). Ti tlul tratatul u i este acelaş i : n€pL a'lW\l� X(ll XPO\lOU şi în ord i nea si stematică, e l ti i nd in­ trodus de Porfir în El1l/eada a I J I -a datorită con t i nutului său "cosmol ogic"

459

675


NOTE

( Viaţa lui Plotin, 24). La Marsilio Fic i no, găsim acelaşi titlu, atât în partea de comen t ar i u (Argulllel1tulI/) cât şi la traducerea tratatul ui (PlotillÎ philo­ sophi Platonici Liber septilIIus de aetemita/e et tempore). 4 60 ef. Pl aton Timaios, 37d: termenul clLw\I a deven it concept fi l osofic care denumeşte etemitatea de abia la Platon, pe câtă vreme, la presocrati ci aU..)\I are semni ficat ia de "timp i n fi n i t al vieţ i i " (H eracl it, Fr. 5 2 - FVS I 1 62, 5 : cxh)\I 1TCXL C; €C1TL 1TCXC'W\I 1T€C1C1€UWV · nCXL� Îl ţ3aC1LA€(l1; Em pedocl e , Fr. B 1 6 FVS I 3 1 5 , 6: Ţap )(CXl lTcXPOC; €OX€, XCXl €C1C1€TCXL , ouM lTOT', d(w, TOUTW\I ajJ.<poT€pW\I X€\I€Wo-€t'CXL elcrlT€TOC; atw\I; E. Degan i , AIWN da Olllero ad AFislotele, Padova 1 96 1 , p. 72: "E « tempo i n finito» e appu nto la traduzi one ehe eomunemente vicne data del l ' in­ sol ito ăC1'TtETO� CXtW\I (Zeller, B i gnone, Mondol fo, Zaii ropulos etc."; Festugicre, în studiul său Le sens philosophiqlle du l1lot AIWN din "La Parola del Passato", 1 O, 1 949, pp. 1 76 sqq . , arată că ă<11T€T� cXU.)\I se re feră la em pedoclcanul <1<PCXL P0C;, a c ărui viaţ ă i nfi nită este. 46 1 C I'. mai jos: Dt €T€PO\l TOU XpO\.lOU T L -8- €\lT €C; !t\lCXl . Cf. et En/leade V I , 5 , I I : 000' €\I XPO\lttJ' aAAa lTCX\lTOC; XPO\lOU €'fw; I V, 4, 1 : ăXpov� VaT]<TL C;; V, 9, 1 0: aVTl OE xpa\lou alwv: I I, 5, 3 şi r, 5 , 7: b.c5L cX<1TCXTo\l . . . o u XPO\lLXa\l : chiar dacă rel a ţ i a di ntre etern i tate ş i ti mp este gândită pri n dialectica arhct ip-imagi ne, totuşi conceptul ploti nian al eternită ţ i i se în­ scrie Într-o n e tă del i mitare substan t i ală şi conceptuală a eternităţ i i fa ţă dc t i mp. Plotin pl eacă mai ales de la Timaios, 3 7e sqq. şi de la trad i ţ i a pl ato­ nicia nă: Plutarh, QlIaest. Plat. , 8, 4, I 007c sqq.; Phi l on, 111IIIlut., 6, 32; Mut. , 47. Pri n acest €T€POV, Plot i n se opune nu numai lui Ari stotel, care e l i min ă distinct i a ontologică teoreti z ată de Pl aton (alW\I este gând i t ca aJ.l€TcX�A€TO\l , ca i m utabil, dar în anal ogie cu ti mpu l , el tii nd timpul i n linit a l divinităţ i i , în vreme ce timpul sch i m bător nu se afl ă În pril1lll1 cer pentru că nu este divin: Despre cer, 279a 26; 283b 29; 279a 1 8 sqq.; Metaji=ica, 1 072b 29 sqq . ; 1 075a 8 sqq.; Etica lIicomalzicâ. 1 1 77b 26 sqq. O contra­ zicere a acestei teori i ar putea apărea în Fizica, 22 1 b 3 sqq .), totuşi ea se opune şi stoicilor, ermetismului gnostic (Corplls Herl1letÎculIl, XI, 2, r , 1 47, 1 0 urm .; Festugi ere, Revela/ion de Her/11. Tris., I V, pp. 1 52 sq q.; R . Reit z enstein Po;mandres, 1 904, pp. 270 sqq.), precum şi lui Numenius ( Fr. 1 4, Leemans, 1 3 4, 9). A poi, este evi dentă dezvoltarea unei duble (rad i ţ i i : di sc ipo l i i şi urmaşi i lui P l ot i n dezvoltă şi modi tică chiar distinc ţ i a ploti ni ană ( Porfir, Se/lt., 4 4 ; Proc J os, Th eol. Plat. , 1 1 1 , 1 6, 1 46 sqq . ; Elel//. Theol. , 52-55; I o an Ph i l op., Aet. , V, 4, 1 1 6 , 1 5 sqq.), dar ari stotelicul cXLW\I duce l a in troducerea unui concept i n termed i ar în t re aetemitas atempora lă şi telllplls, accsta fi ind aeVlllll, Î n care nu există nici alteratio, nici prills, nici posferius, dar care este d i namic precum templls: aeVlll1l este m odul de ,

-

,

676


NOTE

existentă al astrelor şi al intel i gen ţ elor pure (Toma d i n Aqui no, SUIHllla Theologiae, 1, q. 1 0, a. 5; De ;nstalltiblls, 32 1 sqq. Spiazzi). 4 6 2 c r. M arsi l i o Ficino: "nostri s an imis peni tus i n si tum ". 4 63 Enun ţul poate fi rădăc ina cel ebrei apori i augustiniene a timpului. Cf. Augus tin, COIlf. , X I , 1 4: "q uid autem Cam i l i arius et notius in loquendo commemoramus quam tempus? . . , Si nem o ex me quaerat, scio; si quaerenti expl icare vclim, nesc io." Ti mpul esle pentru Augustin implica­ tissil1llll11 ae/ligllla (COIlf. , X I , 22). Cf et Simplicius, Adv Plzys. , 695, 1 4-20: TOU Xp6\1ou Tt J.l.€\1 uTTup'fL� ou TOL� erO<poL� J.l.6\10L�, o."A"Aa XUl TTcxerl \1 €erTl TTp60TJ"A� " . T( bE bi!TTo-d €erTL \1 b Xp6\1o�, €PWT€-a-€LC; J.L6Yl� ((\1 CI erO<pwTCtLO� aTToxp(\lUlTO; E. Husserl, Vorlesullgel1 zur P"ăllomeliologie des il/Ilerell Zeitbewllssteill, I l alle, 1 928, p. 368. 464 C f HS2, 1. 1 1 1 , Addenda ad textlllll, p.3 1 7 : "anoq>cXer€l� idem quod a1TOq>cX\ler€l� ut VI, 2, 3 , 34". 465 Cf. Si mpl ici us, Adv. Phys., 773, 8 urm . A se vedea şi A rmstrong, pp. 296-297, nota 1 : istori ci tatea actului li I osolic face necesară Însuşirea unei teori i fi losolice În elaborarea unei gândiri propri i . 4 66 C I'. , m a i jos, paragra ful 7: "toLe; 1TaAaLoL� XUt )..La )(ap(Ol� Cx'\lbPcXCTl '\1; EU/leade. fi 9, 6 : -a-€COUe; ă'\Ibpa� '" €i..l)..L €'\IW� b€XO)..L€'\IOUC; Ta €X€C'\IW'\I w� na"AaLOT€pw\l. Ati tud inea lui Plotin fal ă de trad i ţ i a fi losofică îşi are rădăc i n i l e În P l aton, Phaidros. 23 5b, 244d; Profagoras. 3 1 6d, Philebos. 1 6e, unde vedem că fi loso fi i vech i sunt cei mai apropi aţ i de zei, dec i cei mai capabi l i să recepteze oracolul d i vin şi să ÎI transforme În gândire e ficientă. Totuşi, după părerea l ui Plotin, nu trebu ie acceptat aeest adevăr al an tic ilor ca un dat i m uabil al gândiri i , ci este nevoie ca propri a cunoaştere să tie pusă la Încercare şi să se lumi neze pe fondu l gândirii lor. 4 6 7 Pentru opţ iunea metod ică a cercetări i deduelive, de l a eterni tate spre ti mp, ce paragraful 7, pri mele rânduri . 468 c e Platon, Timaios. 3 7d. Expresi a alW\lLO'\I €Lx6\1a din 3 7 d este identică expresiei ELXW ... XL \lTJTO\l Ll \Ia a'LW'\lO� d i n 37d. C l'. şi Breh ier, p.207, n. 1 . 469 cr Platon, TilIIajos, 28a: dem iurgu l contemplă eeea ce rămâne în vec i la fcl, ceea ce implică identitatea dintre eterni tate şi inteli gi b i l . La Platon, demi urgul contemplă fiinţa ideilor pe care l e consi deră arhetipul şi măsura i magi n i i create de el, ad ică ale l um i i sen sibile. Locul idei l or este vietui­ torul intel i g i bi l care există în sens autentic şi este ",Wo\l T€A€LO\l ( Til1laios. 39c): prim ind sulletul , lumea intel igibilă devine un vieţ uitor (Platon, Sophistes. 248a, 249d; Timaios. 30b), tran sformându-se din TO 1Ta'\lT€A� 0\1 '(Wo\l T€A€LO\l care, prec um ze i i , este &(bLO\I (C r. c. Diana, Il cOllcelto delia storia lIellafilosofia dei greci, Grande Antolog i a Fi losotica Marzorati, I I , 1 9 54, pp. 339 urm . ). Vi eţ ui torul este etern sau este eternitatea în sine care 677


NOTE

rămâne în uni tate: )J.€'VOVT� al(�VOC; €V €vl ( Timaios, 37d) : el este arhe­ tipul imuabi l al imagi n i i mobi l e care este timpul . I ar tot ceea ce se spune despre etern i tate poate fi spus şi des pre i d e i . Dar identi tatea di ntre eter­ ni tate şi intel igibil devi ne probl emat i că şi are nevoie de demonstra ţ i e o dată cu Aristotel, când eterni tatea nu mai este gând i tă în contrast cu timpul iar idei l e nu mai sunt în ţ e l ese ca uni tatea multiplă a fi i n ţ ei care Întemeiază l umea sensibi l ă din transcendenţă. Încă din acest al doi l ea paragraf, Plolin, rel uând doctri na pl atoniciană, i ndi că, în tre i puncte, ce nu este etern itatea: 1 . Etern itatea nu este substan t a in tel i g i bi l ă. 2 . Etern itatea nu este repaosul în sine ca gen. 3 . Eter-ni tatea nu este rcpausul su bstan ţ ei i n tcli gibile. Dar uni i exegeţ i m o d e rn i ai l u i Plotin susţin teza conform căre i a acesta pre i a şi dezvol t ă doc tri na pl atoniciană a ident ită ţ i i dintre eterni tate şi substan t a i ntel igi bi lă: c f. W. Beierwaltes, care î n edi ţ i a bi l i ngvă a Elllleadei I I I , 7, Oher Ewigkeit ulld Zeit, 3 ° ed. , Fra"kjurt am Mai" 1 9 8 1 , trad . i t. A l essandro Trotta, Vita e Pensi ero, 1 995, consideră echi val ente expres i i l e V011T� OU<1la (E/I/leade, I I I , 7 , 2 ) , alcSLO� c.pOOL� (E/ll/eade, I I I , 7, 1 ) , XO<1j.1o� V011To<;, (EII/leade, I I I , 7, 2), TOlTO� V011To� (Elllleade, V, 9, 1 0 , cf. Pl aton, Republica, S08c: V011To� TOlTO�, <1c.paLpa V011nl (EII/l eade, I I , 9, 1 7), (5 E<1TL �wov (EII/1eade. V, 9, 9), lTaVTEAE<;' �wov (ElIl1eade, VI, 6 , 7), Ta €X EL (Elllleade, 1 1 , 6, 1 ) şi vou�, i dent iiicând I� Proclos, III Tim. , 1 , 1 2 , 9- 1 2 , o cri tică a urmaşu l u i la adresa doctrinei identi tăţ i i dintre eternitate şi i n tel igen ţ ă d ezvo l t ată de m aes tru : O(L cS€ lTaVTa €L <;' TaUTOV

<1U"'(XUXWVT€� xal Eva vouv j.1€Tatu lPux�<;, xaL Tara-{tOU j.1o'Vov 1L vaL A€'(O'VT€<;' avayxa�ovTCiL vauv xal a'lwva TaUTOV 0j.10AOy€l 'V 1L Val , cri tică întărită de Damasc ius (apud Simplicium, P"ys., 79 1 , 32 urrn.). C f. ş i O ' N e i l l , Time alld Etel"ll ity ill Proc!us, î n Pllrollesis, 7, 1 962, p. 1 62. Cf. ş i Degani , A I WN, p. 8 3 , J . H arpe, Le progres de ! 'idee du temps dalls la philosophie grecque, în FestschriJt ZllIJI 60 Geburtstag vaII A. Speiser,

Zuri ch, 1 945 , p. 1 3 1 sqq . 470 Este vorba de pitagorei , indica ţ i de Aristotel în Fizica, 2 l 8b 1 , ca identi­ ticând timpul cu sfera un iversu lui. Cf. comentari ul pasaj u lui în Si mpl i c i us, III Pllys., 700, 1 9-20. Cf et Diel s , Doxograplzi Graeci, 3 1 8 b 4-5 . 47 1 Dem ersul rel i g i os se ad augă c e l u i fi l o so fi c . D e fapt, această reI igiozi tate se remarcă şi l a Pl aton ş i la Aristotel în l egătură cu aLwv. Cf. Degani , A I WN, p. 82: "Se nel l a puntual i ta aori stica del suo vuv, a'l(�V pl atonico si ri agganc i a aII ' cssere di Parmenide . . . , i l Till/eo d istingue i l «sempem del Periech oll e i l tem po profano di tutti i giorn i . A'l(�'V e stato sc elto per con trassegnare il tempo transcend ente e d i vino, mentre Xp6v� rappresenta i n vec e i l tem po puramente umana del «questo» . . . " Cf. Aristotel, Fizica, 279a 22-2 8 : "Kal yap TOUTO TOuvoj.1a tt€lW� . . . €<ITl ,

678


NOTE

ano TOU at€l lt. val €lATJ<Pwt; ulv €1TWVU.ulo:V, a\tcXv(xŢ� )lal \t€lO«;'''; De ga n i A I WN, p. 8 5 : " Q u es t o all�v che ab bra c c i a I ' i n ti n i ta ed e a-{tavaToc; )(al -{t€LOC;, p u a sembrare identica al l ' alwv platonico; senonche Aristotele melte in rel azi onc i l val ore «et ernit<l» col l ' al tro corrente ed abi tuale di «durata del i a vi ta» . . . " 472 Li teral : "caracteru l de a fi foarte ven erabi l revine pe de altă pa rt e naturi i i n tel ig i bi le . Cf. E/llleade. V, 5, 2: i n t el i g i b i l ul este TlJ.1l0V )(aL O"€J.1vov; I I I , 8, 9; V I , 7, 22: )(aAa )(al O"€J.1va. De vreme ce atr i bu t u l CT€J.1VOV caracterizează, la ori g ine, ii i n ţ a sau numele unui zeu sau al e unei real ităţi d i vi n e, fapt u l de a fi venerabi l al l ui au;)v po a t e să apară drept o ra ţ i u n e a d i v i n i tăţ i i acestuia. Cu alte cuv i nte: fi i ndcă ct'Lwv este un -{tEOC;, el este şi CT€J.1VOC;. 473 Cf. H-S2, t. I 1 I , A dde/lda ad textUI1l, p.3 1 7 : "IhL : (5 n H-S 1 -2 fa l so"; I ga l vo L I I p. I 9 6 : "H ENRY-SCH WYZER 2, 7 o TL : OTl H ENRY­ SCHWYZER nunc (Ed. minor, tI I I , p.3 1 7)". 474 Form u l area pl o t i n iană parc să îi dea d re pt ate l u i Bei erwal tcs, ş i În suş i Plot i n se va contrazice pu ţ i n mai j o s : atât lumea i n te l igib i lă cât şi eter­ nitatea c up ri n d aceeaşi totalitate a in tel igibi lelor, care constituie În săş i i ntel igcn �a. Pri n urm are, se poate crede că intel igen ţ a şi et e rn i t atea sunt i d ent ice. Dar, cum va arăta ex egetul german în com entariul l a acest pasaj (pp. 1 60- 1 6 1 ), urmându-I pe Plotin, modul de cupri nd ere a l fi ecăreia este d i feri t : i ntel i genţa conservă şi di spune i n tel i g i b i l e l e, ca păr ţ i ale sale, Într-un Î ntreg care exi stă di ntotdeauna şi este fără părţ i ; etern i tatea n u cupri nde i nt el igi bi l el e ca şi cum ar fi părţ i ale în tregu l u i , ci l e face eterne pri n actul său care le pătrunde pe toate deodată. A şa dar, cu pri nderea "eternizantă" a c1Lwv-uI ui este fu ndamentul total i tăţ i i intel igen ţ e i , care este a8L aO"TaT� , l i psit ă de extensiune. Cf. şi Dam asci us, Princ . , 1 5 1 ; I I 3 3 , 2 1 ; Simpl icius, Cat., 343, 2 5 sqq. 475 Cf. P l at on Timaios, 3 7d. Ci tare aprox imativă, fi i ndcă Pl aton vo rbeşte despre TaU '(00u <pOOu;, nu de TaU lTapaO€(Y)J.aT� <pUCTLe;. 47 6 I ntel igibilele s un t c upri n se în inteligen ţ ă ca n i şte păr ţ i consubstan ţ i ale ale unei fi i n ţ e uni tare m u ltip l e. 477 L iteral , re pa usul "de acol o " (-nlV eX€l), din l umea i n tel i gi b i l ă. 478 Cf. Efl/leade, I I I, 7, 7; A ri s to te l Fizica, 2 1 8 a 33-b 1 ; 223b 2 1 -22; Platon, Defi/liţii, 4 1 1 b: ti mpul este mişcarea soarel u i . Pl utarh, Quaest. Pla t I 007b-d, spre deosebire de Atticus ( Fr. 3 1 , Des Places), care consi dera ti mp u l o mişcare anterioară uni versului sensibi l , arată eă t i m pu l s-a născut o dată cu uni versu l , fi ind o m i şcare ordonată. 479 Referi nţa este la s u bs t a n ţ a i nt el i g i b i l ă de la începu tul p aragrafu l u i . Expresia O"TaCTle; lT€PL T�V oUO"lav este ech i val entă cu -rft n;«; oUCT(a«; ,

.

"

,

,

,

,

.,

679


NOTE

(nacr€l de mai jos

(2, 30). Cf. E/l/leade, 1 1 1 , 7, 3 ; I V, 3, 25; I V, 4, 1 5 ; V I , 2 , 7; V I , 3, 2 7. rTdcrL�, repausul, este unul di ntre genuri le majore (.u€lţova y€vTJ) ale l ui Platon (Sojistl/l, 254a sqq.), care formează o unitate. Plotin, probl emati zând doctri na pl aton i ciană, desprinde repau sul din această uni tate, dându-i o exi sten ţ ă de sine stătătoare în id cntitate cu etcrni tatea. Dar, dacă eterni tatea ar fi într-ad evăr identică cu repau sul , s-ar elimina necesi tatea demons trări i iden tităţ i i din tre etern itate şi in tel i gen ţ ă. Or, intel igen ţa reprezintă unitatea celor cinci genuri m ajore: fi i nţa, re­ pausul, mi şcarea, identitatea, diferen ţ a, care trebuie distinse, dar i nse­ parabi lc. C I'. Ellll eade, V I , 2, 7, VI, 3, 27 sqq . M ai târziu , Proc J os va găsi i d e n ti fic area d i ntre ah)v şi er'La<TlC; la Theodoros d in As i ne ( Proc los, The% g. Pla t., V, 30, 3 1 1 , 30: O b€ TPlT� emo TOUTOU [flAWTLVOU] 0€oOwp� cjŢcXC1l v aLTov €lTOVOJ.1cX'(€l ) şi el Însuşi acceptă pe undeva doc tri na, de vreme ce numeşte eternitatea cr"ta{t€pa V01lcrl� (Proc los, T/ieal. Plat. , V, 1 7, 282, 1 3 urm . ) şi vorbeşte despre bLaLWVlO� cr"tdcrl�, repausul veşnic al i ntel igen ţei (Procl os, III Till/ . , 1 1 , 72, 227). -l80 Cf. I oan de Scyth opol i s, PG 4, 2088; 3 1 3 0; 388C. 48 1 Cf. I I -S2, t. I I ] , Addenda ad textll/lI, p.3 1 7 : ,,2 . 30- 1 - E�W et TOU alwv� con iungend um" . 4 8 2 C f. Pl aton, TilIlaios, 34a, Ell /leade, I I I, 7, 3 a&dcr"taTov; I I , 9, 1 7 şi V I , 4, 1 3 , aJ.1€p€�; V I , 4, 1 3 sqq: .u-r1"t€ €)(T€"taJ.1€VOv .u-r1T€ OAW� lTooov . Ceea ce este l ipsit de extensi une în i ntel i genţă este în egal ă măsură şi veşn ic: ElIlleade, V, 8, 9; V I , 5, I I . Şi unul şi sufl etul sunt, în ega lă măsură, fără extensiune: Ell/leade, I I, 9, 1 7; I V, 2, 1 ; I V, 4, 1 6 ; VI, 2, 4; V I , 7, 3 9 sqq . ; V I , 8, 1 7 . 4 8 3 Cr. Pl aton, Til/laios, 3 7 d : J.1€vov"to� a\wvo� €V €vL Plotin în ţel ege expresia în sensul ei ori gi nar, de la Platon: eterni tatea răm âne În uni tate, i ar timpul nu este niciodată În măsură să atingă o unitate perfectă, pentru că iese În continuu din el. Mai jos, în 6, 6, Pl otin in terpretcază ac el aşi pasaj pl atonician într-o perspec tivă propri e: eterni tatea rămân e în unu; unul este centrul cercul ui eterni tăţ ii şi totodată o conservă. C f. EllIleade, V, 9, 2, unde .u€VOVTO� €V €Vl se aplică chiar unul ui . Doctrina lui Plotin a fost prel uată dc l ambl ichos, după cum rezu ltă din Proclos, 1/1 Tim . , I I I , 1 4, 1 9 sqq . , care, însă, o re fuză: În unul-bine nu poate exi sta n imic al tceva, prin urmare nici eternitatea. 484 Term enul al.rroo'Ldcru; pare a fi o creat ie a lui Pl oti n, fi i nd. de Capt, un ălTa� AqOJ.1€Vov. Mai târziu, termenul reapare la Proc los, 1/1 Pal'lll . , 1 0 1 1 , 1 \ şi \ 1 7 \ , 37 ( În paralel cu ai)'ro)(lVTJ<1l �). 485 Relaţia di ntre a'Lwv şi aL bloT11 � a fost l ăm urită de Ploti n mai jos, În paragrafu l 5. Totuşi, porn ind de la adj ecti vele alwvLOv şi lx(6LOV, fo losite de Plotin ca sinoni me, am putea deduce că şi cele două substantive sunt 680


NOTE

consi derate de acesta sinonime. Î nsă, conform metod ei constant adoptate de li losof', OlCXlP€(J"U;, sun tem în fa ţ a unei duble întrebări : (Xlol(5� este identică cu alw'\) sau, dimpotri vă, alwv exi stă datorită l u i c:n8La�? Or, cum Plotin vrea să ci tească în aLwv-ul platoni cian din Til1laias, 37d, "eterni tatea atemporaI ă", dacă se va consi dera corectă pri ma în trebare, atunci (XloL6-rT\� ar dcsemna tot "eterni tatea atem poraIă", dar ill abstracta, cu alte cuvinte cei doi term eni ar fi nume di verse ale aceleiaşi realită ţ i . După H . - R. Schwyzer (Platillas, Î n Rea/ăllcyc/apedie . . , 5 24 urm. ), Plotin avea o propensi une vădită pentru abstrac ţ i u ne, prin urmare ar fi putut crea abstrac tu l alW\lLa�, care va ti în uz în patri stica secol u l ui al I V-lea ( Lampe, A Pa tristik Greek Lexicol1, 1, p.57). Dar Plotin nu o face, dovadă că, intr-un an ume fel distinge cei doi tennen i : lxL8L6-rT\� este modal i tate a, ontologic fondată, prin care se mani festă alW\I. Cf. Jonas, Ueber Ewigkeit lllld Zeit . . , care fol oseşte termenul Ewig- heit pen tru cXUSLaTT\«; şi termenul Ewig-keit pentru aLw\I. Cf, dimpotri vă, Ari stotel , care tem poral izează pe aLw'\) pr i n CnOlaTT\� (Metafizica, 1 072b 27-30; De caela, 2 8 3b 28; 284a 1 sqq.,). A se vedea, în această pri vin ţ ă, Festugi i:re, Le sellS philasaph ique du mat AIWN . . . , p. 1 8 3 U rnI . , care arată cum, porn ind de la sensul de "aflat di ntotdeauna în memori a om ului" şi "m ereu încă pen tru că mereu deja", pc care îl avea la presocrat ici lxlOlO«; a aj uns să se re fere, la Ari stotel, la timpul nel i m i tat. Pe de al tă parte, dacă În perioada patri stică timpuri e au.)v şi Cxl8L6-rTJ«; Înseamnă amândouă "etern i tate", atât în sens ul de "du rată i n tinită" cât şi de "absen ţ ă a temporal ităţ i i " ( Lampe, 1 , 55, D2 şi S6 E), În neopl aton ismul târLiu cei doi termeni sunt deosebi ţ i în mod strict sau CxlOlaTTJ«; devine vax media (semnul comun) pentru amândouă re ali tă ţ i l e : a se vedea Procl os, III Tim. , 1 , 238 1 5 sqq. ; 278, 9 sqq . : ou rap €<rTlV 1, CXUnl CxloLaTT\«; )(CXTa TO'\) alwvcx )(CXL TO\l 01.0\1 xpa\lo\l; respecti v, Elem. Theal. , 52, 30-3 5 : . an Ol TTTl �v 1, CxL8LaTTJ«;, aLwvLO«; J.1EV cxAAT\, )(CXTa xpavov OE CXAAT\. A po i , în patristica târzie, cei doi termeni sunt distinşi din motive dogmatice: etern i tatea l um i i este CxLOlaTT\«; (perpetuitas sau sempitemitas), în vreme ee eterni tatea lui Dumnezeu este au.)'\) (aetemitas). Fi loso fi i medievali au u rmat, de-a l ungul timpu l u i , ti e c al ea platonizantă sau neoplatonică, tie pe cea ari stotc lizantă, atât în tenni­ nologie, cât şi în co n ţ i nut. Se Întâm plă chiar ca am bel e căi să apară la ac elaşi fil oso f: în timp ce Isagage, CaJ'plls Scriptal'll/Jl Ecclesiastic arull1 48 , 257, 6 Brandt, foloseşte perpetllitas şi aetemitas ca s i nonime, În sens aristotelic, În De tri"itate, 4, 69 urm . Steward-Rand, Boetius di stinge cei doi termeni În cadrul teologiei sale dogmatice: sempitemitas este durata i n linită a cerul ui şi a corpuri l or cereşti , în timp ce aete,."itas este veşnici a atemporală a lui Dum nezeu. Î n De Calls. Phi!. , V, 6 concluzia este strict platonici ană: "i taque si digna rebu s nomina vel i mus im pon ere, Platonem .

.

.

..

.

,

68 1


NOTE

sequentes deum qui dem actern um, mund um vero d icamus perpetu um". În teol ogi a evu lui mediu, această distincţ ie este m en ţ i n ută mai al es În con­ ţ i n ut, în timp ce terminologie se con stată o anum e variaţie: a se ved ea, J oh . Scottus Eri ugena, 1/1 Boeth. De Trinitate, 4, 42 sqq . ; Cl arem baldus de Arras, In Boeth. De Tril/., 95,; Ri ccardus de S. Victor, De Tril/ . , I I , 4; A l b. Magn. , In Phys. , 1. 8, tr. I c. 4; A l ex . De H al es, Summa Theol. , I i nq . , I tr., 2 q. 4. Dim potri vă, Toma din Aqu i no, Sllmma Theologica, la q . I O (aetemitas); SU /IIllla c. Gent. , 1 , c. 1 5 , a.5 (sel1lpitemitas pentru veşnic ia l u i Dumnezeu ). 4 8 6 Este multiplă în puterea ci şi, de asem enea, m u l t i plă În fi i n ţ a ei. Am urmat sugestia lui J esus I gal, care pune semn ul Întrebări i după VOT]O'l v, În l ocul virgulei , consi derând secvenţ a � xal ca marcă a răspunsul ui , de al tfel una speci fică lui Pl otin. în consec i n ţ ă, în locul semnu lui Întrebări i de după aDO'a"\) trebui e pus punct. 4 8 7 Ploti n numeşte cel e c i nci J..L E 'LO'Ţa Ţ€vll din P l aton, Sojistu/, 25 4d-2 5 5 a. 488 ce H -S2, t. 1 I 1 , p.3 1 7 : ,,3 . 1 2 El(; €V, <WO'ŢE> oJ..Lou - <WOTE> coniec i mus". 48 9 După sugestia lui Igal , am pus v i rgula după €'J ŢOIhou;, şi nu după J..LD 'Vll'J. C L şi H-S2, t. I I 1 , p.3 1 7: ,,3. 1 2 J..LDVllV €'J ŢOlhou;, Ţ�v - sic i nterpungendum". 490 Cf H-S2, t. I 1 I , p.3 1 7 : ,,3. 1 3 (J"uOT€lAa� xaL s i ne interpu nctione nam O'uo"Ţ€lAac; (colltralzens Fici nus recte) regi t 2- 1 5 €Ţ€p6TIlCX-Cx.8LaO'Ţ(h�". 4.9 1 Etern i tatea este "act inepuizabil ", " v iaţă unică", ti ind gând ire inepui ­ zab i l ă. CI'. E/1 /1eade, I I , 5, 3 ; V, 8, 4; V I , 2, 8 ; V I , 5, 1 2 . Cf. şi Pl aton, Timaios, 52b: i ntel i gi bi lul ca ău'IT'Jo� <plli1L�. Pri n urmare, actul uni tar al gândiri i absolute se realizează prin coezi unea rec i procă a triadei 'Vou�­ 'E'J€p'€lCi-rW�. Putem vedea aici un reflex al concepţ i ei aristotel ice con form căreia nu exi stă doar Xl 'J�O'€W� €V€p,Ela a'A'Aa xal aXl vTJ(J"(a� (Etica l/icomahică, 1 1 54b 26 sqq . ) : €'J€PY€la aXL vll(J"(at; este gândi rea perpetuu i mutabi lă a d i vi n i tăţ i i . De vrem e ce d i vi n i tatea este act pur, sau pentru că ea are ceea ce real izează şi gândeşte (Metajizica, X I I , I 072b), ea se gândeşte veşn ic doar pe sine şi trăi eşte perpetuu, ca cel care se gând eşte pe sine însuşi. Prin urmare, vi aţa este actul intel igen ţ ei : � Tap 'Jau €'JEPT€LCX rw� (Metafizica, X I I , 1 072b 27). 4 9 2 Adverbu l w(J"(X\hw�, care revi ne de mai multe ori în acest tratat ( paragrafele 3, 6, 1 1 ), indică i mutabi l i tatea atemporală a eternită ţ i i şi are aceeaşi semni-ficaţ ie cu a.slacpopw� sau ă<pttapŢov (paragraful ' 6) şi cu J..Lii J..L €Ţa�a'AAa'V ( paragraful 3 ). CL E/Ill eade, I I, 5, 3; I V, 3, 25. I muta­ bi l i tatea este pri ncipalul pred icat al etern ităţ i i, pe care Plotin îl concepe în strânsă legătură cu di alectica arh etip-imagine din Platon, Timaios, 28d, ca -

682


NOTE

rel aţ ie între fi i n ţ ă şi devenire. C f. şi Platon, Pha;do/l, 78c: a€l x(na TaU-ra xal wO'CX\hw� €X€l ; 7 8 d : J.10VO €l6€ � OV aUTO xa1'to aUTO, Wo-aUTW� xaTa TaUTa €X € L xal OUO€TTOTE oOOaJ.1-TI oUSaJ.1w� aAAOeWO'l v OUO€J.1Cav €V6€X€Ta L : termenii care desemnezeaz ă imutab i l i tatea ideii se

potri vesc foarte bine conceptului plotinian de eterni tate (Cr. şi Si m pl i c i us, 1 sqq.). Dar predi c atul ui ploti n i an al etern i t ăţ i i J.1� j.1€TapUAA€l v (paragraful 3) îi corespunde pred i catul ari s totelic aJ..L €TaPATlTOV apl icat d i vi n i tăţ i i (Ari stotel , D e caelo, 279a 32). Pentru deli n i rea etern i tăţ i i ea im utab i l itate după Plotin, ef. Por1ir, Sel lt., 44, 2 1 -45; Proclos, Elem. Theol. , 52. La Augustin, illcomlJlu tabilitas devine pri ncipala propri etate pentru aetel'l1itas existentă În Dumnezeu (ef. Eli I l . ill Psalm . , 1 0 1 ; De Gen. ad Liu., V [ [ , 26, 4 8 ; SenJlo, V I , 3, 4. ; V I I , 7. In JoII . , Phys . , 2 1 1 a

XCIX,

49 3

5 ).

Eternitatea nu este doar un predicat al fi i n ţ ei care se gândeşte pe si ne, ci, fi i nd ea Însăşi vi a ţ ă, este actul în si ne, pri nc ipiul care o pune in act: viaţa apare ca medi ere di nam i că între gândire şi fi i n ţ ă. Pentru că fi i n ţ a şi gând i rea constituie, în i ntel i genţ ă, o id enti tate di nam ică, atu nci ea este viaţă pri n intenn ediul gândiri i . Cf Elllleade, V I , 2, 8; V I , 5, 1 2 . De aceea, natura ti i n ţ ei i n tel igi b i l c este i ndi cată de Plotin ca aUTo'CwoV , TTaVTEA€� ţwov O'a u TO â €O'Ll '(wo'\), i nspira ţ i din tenn inologia l atonică: '(WoV a (6 L ov ( Timaios, 37d), VO TOV '(wov sau TO â €O'Ll V '(WoV ( Timaios, 3 g e). CL şi El1l1eade, VI , 6, 1 8 , unde � iaţ a i ntel igen ţ ei d i vi � e apare ca lum i nă radi ată din unul suprem; Aristotel, Metafizica, 1 07 2 b 26: fi i n ţ a divină şi actu l său de gândire sunt vi aţă perpetuă. Pentru trad i ţ i a preploti niană: Ph ilo, Mut. , 267 (de comparat cu Elllleade, I I I , 7, 1 1 ) ; Jn�mllt., 32: {t€0t; ou Xpovo� , aAAa TO apXEumov TOU Xpovou xal TTapd8€L)'J..La ah)v P(� €O'TlV aUTou ; Marius Victorinus, Adv. Ar., IV, 1 5 , 26-29: "hinc et in vivendo vita, antequam vita, et posterior tamen vita, qui a vi vendo vi ta, et semper atque ex aeterno vita, quia, in eo quod est vivit et ex aeterno vivit, est vita"; Proclos, 111 Tim. , I 4 1 9, 1 3 urm . ; Theol. Plat. , I I I , 1 6 ; V, 27; V, 3 8 ; Festugi ere, La /'(?w?latio/1 d 'Hermes Trisl1ukgiste, 4 vo1 ., Paris, 1 9 501 9 54, vo I . 4, pp. 1 6 1 sqq . , pen tru re l a ţ ia a'Lwv-'(w� În h enn etism. 4 9 4 Vi aţa eternităţ i i este i muabi lă pentru că rămâne în ea Însăşi ca în identitate. Eternitatea face să apară i d enti tatea ca su bsta n ţ ă a ei pe baza in tel i gen ţ e i d i vine: dacă ar i eşi din sine, eterni tatea ar constitui timpul, care este, de fapt. ceea ce n u răm âne în identitate (Ellneade, I I I , 7, 1 1 : TO J.1rl J.1€VOV €V TW aUTw) . Dar, pri n actul unul ui are creează uni tatea, ' eterni tatea are pos ib i l i tate a să rămână în ea însăşi ca în identitate (J.1€V€L v €V €Vl - ex presie găsită de Plotin în Pl aton, Timaios, 37d). Pentru tradi t i a anteplatoniciană, în spec i al el eată: Parmenide, fr. 26 Reinhardt ( FVS, I 1 3 5, ] ] ); [ro 8, 29 (FVS, 1 237, 9 unn.) ; Epichannos, tI-. 2, 9 (FVS, 1, ] 96, 9).

p

68 3


NOTE

5, I I ; V I , 6, ) 8; Ps eudo­ Di onysic Areopag itul, De divi/l. Nom., 9, S ( PG, 3, 9 1 2 D : term i nologia di feren ţiatoare pc care o fo loseşte Pl otin În legătură cu raportul dintre eterni tate şi unu, respect iv i ntel i gen ţă, este uni lorm izată de autoru l creşt in pen tru a-I ex prima pe Dumnezeu în cuvi nte. În trad i ţ i a fi loso fică latină, telmenul este redat cu aj utorul verbe lor man ere, pennanere, perseverarc (d<.: fapt, traducere a verhelor J.1€V€l v, OlU)J.€V€l v): Chalcidius, Tim . , 30. 3 urm. ( "aevo i n tac to et i n s i ngulari tate perseverante "); Augustin, Senl /ol1es, VI, 3, 4; EI1I/w·. In Psalm . , 3 8 , 7 urm.; Gregorius Magnus, Mor. , XX, 23; Boetius, CO/ls. Pliil. , V 6, 1 2 ("manens praescntia"). După Pl oti n, term i nolog i a se întăreşte prin acti varea termen ului J.1ovn, apărut deja la Albin us, Isagoge. 1 70, 22 şi Portir, SefiI. , 44, 2, dar consacrat de Proclos, T" eo/. Plat., II I 1 7; 1 49, 1 7 . Autorii latini îl redau pri n mansio : Ch alcidius, Tilll . , 2S ; 76, 2 ("aevi propria m ansio semperque in idcm persevcrat io"); A ugustin, II1 JoII . , 42 , 8 ("adventus ei us, humani tas eius (Vcrhi); mansio ei us, divinitas eius"). Eterni tatea posedă tota l i tatea in tel i­ gibilelor în prezentul atcmporal al su bstanţ ei sale. ce Ploti n, E/I/leade, V 1 , 4, 1 3 ; V I 2, 8, 1 0 ; V I 4, I S , 4; V I 5, I I , 30 VI 9, 6, 26; Aristotel, Meta.fr:ica. 1 072 b 23; Ph i l o, JlIllllllt., 32. Pornind de la acest pasaj plot i n i an (E/ll1eade, I I I 7, 3 ), Mari us Victori nus a defi n i t eterni tatea ca ac t prezent atemporal punând-o în legătură cu Dumnezcu (Adv. A r . , I V I S , 9- 1 1 ; 1 8 -22 : "ut en im au.:;v con /i c i tur praesenti sem per rcrum om nium aC HI, i ta vi vcndo et i pso vivendi semper praesen ti opere vita conti c i lur. Quomodo cn i m semper praesentia habet om nia et hacc semper, nos quoquc, q u i a per pracsens tem pus habcmus omnia quae hahere possumus, idcirco hoc tcmpus nostrum tou) a'L(�V� imago est, quia nostrum praes ens non in i sdem neque idem semper est praesens"). ce et Augustin, COli! , XI I I , 1 3 : "non au tem praeterire qui cquam in aeterno, sed totum esse praescns; nuIlum VCro tempus totum esse praes ens; et videat omne praeteri tum propcJli ex f'uturo et om ne f'uturum ex practeri to consequi et omne practeri tum ac I'uturum ab eo, quod sem per est pracsens, creari et excurrerc?"; Boetius, COIIS. Pliil., V, 6, 1 0: "i nlermin abi l i s vi tae tolam pariter com pl exum esse praesenti am". ef. şi Procl os, Ele",. Theol. , SO, 8, 2 3 . 495 Eternitatea este pro pri etatea pri ncipală a mişcării gândiri i care es tc mereu îm pl i nită: ea este 'r€A€lO�, Tf)..:J1pTK;', OA�, TfUV't'€An�. I n tel igen ţa d i v i nă, În uni tate cu etern itatea, este pen tru Plotin "saţ ietatc" (xap� Elllleade, V, 1 , 4; bLuXOpn«; - EII/leade, V I , 7, 1 7). Cum Plotin iden t i fică, de multe ori , intel igen ţ a divină cu Kpavo«; se poate întrcvedea În această terminologie ecoul ctimologiei d i n Pl aton, Cratylos, 396b: Kp6v� )(ap� X:Ul voll«;. Termenul aJ.1€p€� ex pri mă această tota l i tate aparte a etern i tăţ i i : eterni tatea nu este o totali tate care sc realizează pri n îmbinarea C f. şi E/llleade, I S, 7, 1 7 ; I I 9, 1 , 29 urm . ; V I ,

=

684


NOTE

părţ i l or şi nu este nic i măcar o t o t a l itat e care poate fi împărţ ită în părţ i prin anal iză: ea este mai degrabă perfecţ i une l ipsi tă de păr ţ i , care depă­ şeşte cadrul canti t ăţ i i , ti ind lTpa 'rau TOO"oU6€ (El1l1eade, 1 1 1 , 7, 6). Cf. şi E/1 l 1eade, 1 1 , 9, 1 7 ; 1 1 1 , 9, 1 ; 1 V, 2, 1 . C oncept u l este pre fi gurat termin ologi e În Pl aton, Tilllaios. 3 5 a şi în Aristotel , Metafizica, 1 0 73a 6 sqq. După Plotin, Proc los fo loseşte aceas tă term inologie pen tru a deli ni etern itatea (III Ti m . , 1, 1 2 , 8: a'twvo� CxL6LOTTK; CxJ.1€PlO"TOt;). 496 Deli n i ţ i a l i nie i, ca termen, apare l a Eratost e ne ( apud Sextum Empiricum, Ma th . , I I I , 28), iar l a nivelul con ţ i n utu l u i tre buie atri buită tradi ţ i ei pi tagoreice (apud Ari sto tel, De anima, 409a 4 sqq; Metafizica. 1 028b 1 6 sqq . , unde apare seri a pitagorei c ă punct- l i n i e-supra fcq ă-volum); ea este: un punct care c urge, sau care a ieşit din el şi are o mi şcare recti l i n i e . e f. , de asemen ea, Philo, Opij., 49; lambl ichos, In Nicom . , 80, 57, 7, P"is t e l l i . Pentru Plotin, etern itatea, ca un pu nct, rămâne În sine, fi i nd l i psită de păq i şi de extensi une (CxJ.1€p€t;, CxbL aO"Ta-rov, oJ.1ou): este gândi re adunată în uni tatea unui si n g ur punct (O"U"VT){tPOLO"J.1€VT) "VOTJ<1lt;). Dacă etern itatea ar abandona punct ual itatea sa şi ar i eşi din ea, curgând, ar deveni timp din cauza e x tens i uni i (ota<JLT}J.1a, ol aO"TaO"lt;) . Dec i timpul seamănă l i n iei care înain tează la in li n it (rpaJ.1J.1� €l� ălT€LPOV 't€"VaL OOXOOOT)t;). CI'. şi El1l1eade. V I , 2, 1 0; V I , 3, 1 4; V I , 5, I I ; V I , 8, 1 8 . Cf., însă , l oh. Ph i l op., Aet. , 1 1 5, care nu consi deră punctu ali tat e a ca una din proprietă ţ i le fu ndamental e ale etern i tăţ i i . Pentru istori cul l egături i di ntre geome tria punctului şi fi loso ti a tardo-plato niciană, foarte i nstruc tiv este stud iul lui W. Th ei ler, Eillheit lllld Llllbegren::te Zweiheit von Plato/l bis Plot in, În AA. Vv. , lsol1ol1lia. Studiell ZllI' Gleicheitvorstellu llg illl griechischell Denken, hrsg. Von J. Mau und E. G. Schmidt, Berlin, 1 964, pp. 89- 1 09. 497 Cf. I o a n de Sc hytopol i s , PG, 4, 3 1 3 D. 498 Identitatea este sinonimă cu stabilitatea, cu imlltabilitatea şi cu Llll itatea ete r n i tă ţ i i . Term en ul TaUTOTT)<;' este formul area abstractă a princi piului platonic l a care face al uzi e ( Timaios 38 a 3-5: TO 6€ Cx€L xaTc(

TaUTa €xo"V aXL V-rlTW� OUT€ lTP€(j�UT€POV OUT€ "V€WT€PO"V lTPOO"-rlX€l r(jV€O"{}-aL 6La Xp6vou). Cf E/lIl eade. I V, 4, 1 5 ; Corp. Henl1 . , X I , 2.

Form u l area filosofică a i d entită ţ i i fi i n ţ ei eterne este formal identică cu formul area eternit ăţ i i l umii care pare empirică în fundamen tarea sa: fun­ damentul ontologic al acestei i den t i t ă ţ i , empiric observată, este i muabi ­ l i tatea div i n i tă ţ i i ( Mani l i us, 1, 52 1 -5 2 3 : "idem sem per erit, quoniam sem per fuit idem. - Non al i um videre patre aliumve nepotes aspicient . Deus est, qui non mutatur in aevo"). 499 Adv e rbul îlc5TJ trebuie înţeles În sens negativ, ca 110n-deja, adică atem poral. Aeest termen stă al ături de este. mereu. acum. il/finit, pen tru a

685


N OTE

desemna caracterul atemporal, pennanent şi punc tual al pri nc i pi u lui timpu lui, adică al eterni tăţ i i . ce EI//leade, I I , 5, 3 ; VI, 2, 8 ; V I , 7, 1 . 500 Eternitatea nu posedă în vi itor ceea ce ea, ca aculII atemporal, posedă, în reali tate, /Îlcă de aCtI/II. De aceea, ea este ident i licată cu un '\}u'\} alem­ poral sau cu un astă=i l i psit de tem poral i tate. Cf. Pl utarh, De E ap. De/pir. , 2 0 , 3 9 3 A ; Porlir, Sent. , 4 4 , 1 ; 44, 1 5 ; Proc los, 11/ Tim. , 1 , 29 1 , 8 sq q.; 1 1 1 , 33, 2 sqq. (ci tând d i n comentari ul l u i l ambl ichos l a Timaios) ; A mmonios, II/terprt>f., COllllllellta, .ia ill Aristotelel/l Graeca, I V, 5 Busse 1 3 3 , 26 sqq . ; Simpl icius, A/lim., 47, 8 sqq . ; Ol impi odor, MeteO/·., Commel/taria ill A, .islolelem Graeca, XI I , 2 Stiive 1 46, 22; Proc l os, III Tim ., 238, 3 1 sqq .; Si mpl icius, Phys. , 777 , 1 3 sqq . ; Boet ius, De TrilL . , 4, 72-73: "nostrum nune quasi c u n'c n s tem pus fac i t et sempi terni tatem, divi num vero nunc pcnnanens ncquc movens sese atque consi stens aeternitatem facit". Gilbertus Porrelanus, In l i br. [ B oeth i i ] de Tri n i t. , PL 64, 1 2 88 B urm . , identi fică boet ianul di vil1Lll/I I/UIIC cu /IUlie idem, ca instal1s atemporal al etern i tă ţ i i l u i Dumnezeu. Conceptul Îşi păstrează val iditatea până Î n evul mediu târziu, ch iar dacă a su feri t anumite m odi ficări ( A l berLus Magnus, S. Theol. , I I , tr. , I q. 4: "solius Dei est propri um, ut d i c i t J30eth ius in libro V de Cons. Phi l . (N . B . ! Se re feră Însă l a De Tril/., 4), in uno simp l i c i nune aetern i tatis praesenti semper tolum esse"; Toma din Aquino, deşi arc altă c on c e p ţ i e , recunoaşte ca fi ind de sorginte boeţ iană formula "nunc fl uens facit tempus, nune stans faci t aelcrni tatem" (5. Theol. , 1 , q . I O a. 2). După Augustin, all lli staI/fes (EI/Il. III Psalm ., 1 2 1 , 6) reprezintă etern i tatea lui Dum nezeu. Dar "allll i" l u i Dum nezeu reprezintă o si ngură "zi " c a re durează în afara timpului, Ca Il! , X I , ] 3 : "et dies tuus non cotid ie, sed hod ic, quia hodiernus tuus non ced i l crastino, ncque enim succ edi t hestern o. H odicrnus luus aelern itas . . . ". Augustin expl ică sensul "ani lor statornici" ca "acum " alcmporal şi "veşnic azi" pe baza PSalllll/llIÎ 1 0 1 , V. 2 8 : "Tu autem id em ipse es et anni tui non deli cient". c e et Pctrus D a m ian i , Opusc., 36, 1 5 ("a eternum hodie"), S. Bernard, 1/1 Cmlt, 3 1 , 1 , 2 1 9 LccI erq. D e asemen ea, la Ph i l o se găseşte desemnarea etern i tă ţ i i ca "azi" atempora l (Fuga, 57: ŢO El ' a�€U<5€� o'\}oj.1a a'LW,\)� " O"Tlj.J.€po,\}) delenn inată de Vechiu l Testament. 50 1 C r. H-S2, U I I , p.3 1 8 : 3 28-9 1l<STJ ' o!h€ - sic i n lcrpungendum". Am UI111 at, însă, punctu a ţ i a sugcrată de I gal, punând semnul Întrebări i după 116TJ. 5 02 C f. � 1 - S2, t. I l l, p.3 1 8 : ,,3. 30 ŢouŢo ' o!h€ - sic interpungendum". Am unnat, însă, punctua ţ i a din tex t u l edi ţ i ei m;1I 0,., lăsând punctul după ŢouŢo . S 3 0 După sugestia lu i I gal . am pus v i rgu lă, în l ocul punctu l u i , după €X€l. 504 Remi n i scen ţ ă din Parmen ide, ('r. 8 , 5 . ce Platon, Timaios, 3 7e-3 8 b. c e şÎ l ohannes d e Schytopol i s, P G , 4 , 3 1 3 C. A spune că eterni tatea "doar este" Înseamnă să rostim ex presia cea mai abstractă şi totod ată cea mai

1,

,,

.

686


NOTE

co ncretă despre su bstanţ a sa. Doar porn ind de la "este" dev in posi bi l e celelalte expres i i referi toare l a eterni tate. În vreme ce pentru trad i ţ i a presocratică, uni tatea lui "era", "este" şi "va ti" este ex pres ia eternităţ i i ca durată inli n i tă ( H eracl it, fr. 30 : FVS, 1, 1 5 7, 1 0 sq q.; Melissos, fr. 2: FVS 1, 268, 9 sqq .), Pl aton e l i m i n ă pe "era" şi pe "va fi " din "este"-Ie eterni tăţ i i şi pri n aceasta de temporal i zează Însăşi expresia l i ngv isti că a l ui "este" ( Timaios, 38b I sqq .) Pri n �O"TL j.1ovov, Plotin se referă prezen ţa atem porală a i ntel igen ţ ei di vine. C f şi E/1/leade, 1 1 , 5, 3 ; V, 1 , 4. ; VI, 6, 1 8 ; V I , 7, 1 . 5 05 Participiul €O"TW� este si nonim cu J.1€vouO"av, după cum €O"TT'\X€VaL este sinonim cu J.1€V€l v. Cf. , pentru originea termen u l u i , Numen i us, Fr. 1 4, Des Places. În Asclepius H erm eticus, stabilis şi stabilitas devi n predi cate fundamentale pen tru etern itatea l u i Dumnezeu (CO,.p. Hel'm ., I I , 3 3 8 , 1 7 sqq : "so l us deus et merita solus; i pse eni m i n s e est e t a s e est et circum se ta tus est, plenus atque perfectus, isque sua fi rma stabi l i tas est . . . i psa im mobi l is ae tcrni tas, in quam omniurn temporurn agitati o surnit exordium". 50 6 Cf. .I oh a n n e s de Schytopol is, PG, 4, 3 1 6 A . Ad verbul oj.1ou e s t e un tenn en care indi căjiillţarea-ÎmpreullcZ sau fap l u l de aji-ullul-Î/I-altul, l i psa de extensiune (a8LaO"TaTov). Este un concept spec i fic eterni tăţ i i care se op une celor de XWPL� şi '€<P€��«; caracteri stice timpu l u i . Condi ţ i a onto­ l ogică a atribuiri i ti i n ţ ări i -îm preu nă atemporale etern i tăţ i i este ac tul i nte­ grant al i n teligen ţ ei , în care fiecare in tel igibil este totodată întregul fi i n ţ e i acesteia. ce El i Ileade , 1 , 5 , 7; I I I , 2 , 1 ; V, 5 , 1 0; V, 8 , 4; V, 9, 6; V I , 2, 8; VI, 6, ) 8 . Cf. şi Porfi r, Sem., 44, 1 5 ; Corp. Herlll. , XI, 20, 1 , 1 5 6, 1 sqq . ; Procl os, Elem. Tlzeol. , 5 0 , 52; Boeth i us, CO/ls. Pllil., V, 6, 4 ("tota simul"); Gregori us Magnus, Mor., X V I 20; XX 23 ("simul"); A n selm, MO/lO­ logio/l. 24 ("s i m u l "); S i mplici us, A"im . , 47, 9. 507 Este defi n i ţ i a pe care a pre l uat-o Boeti us, Cons. Phil., V, 6, 4: "aeternitas i gi tur es t interm i nabi l i s vitae tota s i m u l et perfecta possess io". Dezvoltarea pe care fi losofu l o dă de fini t i ei în ac elaşi capi tol demon­ strează că sursa pri nc ipal ă a fost Elllleade, I I I , 7: "intemli nabi l i s vitae totam pari ter compl exum esse praesen tiam , quod di vinae mentls propri um csse rnan i festum est ( 1 0); to tam pari ter vitae suac p l en i tudinem possidere ( 1 2) ; vi tae i rnmobi l i s praesenli ari us status ( 1 2); simpl icitas praesentiae ' " tem poralium rerum motus . . . i n linita futuri el praeteri t i q u antitas ( 1 2)". Cf. şi Sirnplici us, PI1ys. , 790, 33-34 ; 79 1 , 2 5 . 508 C f. H -S2, t. 1 I 1 , p. 3 1 8 : ,,'muTov - TOUTO error typographycus" . Prin TOUTOV în ţ e l egem a'Lwva, etern itatea, care în l i mba grcacă ' are genul m asc u l i n .

6 87


NOTE 509 Am ales l ectura l u i I gal : '€V OUcrlCl. (după K i rchho ff), în l ocul pa rtici­

pi u l u i femi n i n €voucra, care ar

fi

cre ;t un no n-sens tri m i ţ ân d l a <POOL� şi

nu la auJv . De altfe l , Henry ş i Schwyzer au a l es l ectura l u i Th ei l er EVWV, care tri mite la a'lWV, dar pi erde l egătura cu ooola din partea

a

doua a

frazei : H-S2, t . 1 I 1 , p. 3 1 8 , ,;rap €VwV nap' - €VwV Th ei lcr: €voooa EIIII . " .

c e Enneade, V, 5, 2 . Pllilebos, 24d . 512 C L H - S2, U I I , p . 3 1 8 : ,,4. 26-7 €crTL- TOUTO sic i n terpungend um". 5 1 3 c r H-S2, U I I , p . 3 1 8 : ,,4. 39, XCtL [TO] J.1f1<5€V 'to Aac (o in w mut.) Ex y L : -rw Q; de\ . I l -S3". 5 1 4 Ţerm�nul etlwv derivă de l a Cx€t O'V . CI'. Aristot e l , De caelo. 1, 9, 279a 510

:'i

1 1 c e Pl aton ,

-

27, deşi este 515

o

eti m ol og i c greşită.

Omul parti c i pă l a eterni tate prin i n tel i gen ţ a sa. CL

Ploti n, EIII/eade, I V,

7, 1 0, 34. 516

U l ti ma frază a paragrafului reprezi ntă o glosă pe care H-S2 o e l i m i n ă

d i n text, urmându- l pe H e i nemann. A rms trong ( L C L , 442 , p . 3 l 2, n. l )

o

consi deră o gl osă "rathcr u n i n t c l l i g e n t" .

.'i l 7 Ce. P l aton , Timaios. 3 7d . 5 1 8 S-ar putea crede că ş i u l t i m a parte a frazei est e

o

gl osă, cum

a

în ţ e l e s

Bei erwaltes, î n edi t i a s a comentată a tratatu lui 1 1 1 , 7, ş i c h i ar I l enry ş i

Sc hwyzer. ce H- S2, Ll I I , p.3 1 8 : ,,6 . 8 - 9 '(T1-rouJ-LEV [xat -ro OIJ-rW J-L€VOV a'Lwv 1L VaL ] - ti. Val de\ . Dodds, XCl.L - il VCI.L ut g l ossam ad l i n . 9- 1 2 del .

Thei l er" .

.'i 1 9 Am l uat În consi derare sugestia l u i I ga l , care ci teşte w� În l oc de

ad ică adverbul l u at în sensul l ui ou-rWt;, 520

Am l u at în consid erare şi secvcn t a

astfel, cum este.

[-rîi�

wt;,

crCl.q>TJv€(a�], deşi În H-S2 este

pusă În paranteze drepte. C[ fic i n o : " Pu tandum est i d decl arat ionis grat i a dici '". În ed i ţ i a Brchi er, textul este sch i mbat: TJJ.LL V EV€XCI. TTtt; craq>EV€(at; O€l 'VOJ-Ll'(€l V A€ŢEcr\}Cl.L , tradus p ri n : " i l ra ut bien com prendre que nous ne parl ons ainsi qllc pour ccl a i rc i r l es i d ees". e l'. I I - S 2 , t. 1 I 1 , p. 3 l 8 : , , 6 . 2 5 €J.1�acrlv - €J-L�CI.(TLV

521

conieeimus: €)(�acrlv EI/ I l . : 522

Ex-racrL'V

Bury H -S l -2".

(occllpatio)

Plot i n i n s i stă asu pra fapt u l u i c ă n u trebuie con fundată etern i tatea, ca

perpetu ilate atem porală, cu perpctu i tatea deveniri i , a fl ată sub semn u l l u i

-rou 1TA€lOVO� }Cal €-rl <1TA€(OVO�>, concepută ca ocupare treptată, scc­ ven pa l ă, dar perpetuată la i n fi n i t a fi i n ţ e i . 5 2 3 Plotin dezv o l tă e t i m o l og i a pom e n i tă în a i nte care face d i n aU.v v com ­

pu sul rezu l tat

524

.'i 2 .'i

din

a l ă turarea ad vcrbu l u i a€( şi a partici p i u l u i WV.

CL S VF, I I , 599 . Cf. Aristotel,

Metafizica,

I 003b 1 7 - 1 9 . A l uz i e l a soIi stică.

688


NOTE 526 Adică

cxtwv. Cf. F i c in o : "Sic et enti Î psum semper, et ipsi semper id est sem per ens : unde d i ci tur aeOIl,

adi u n g it ur ens, adeo ut d i c atur aio/l,

idest aeuum " .

527 Cf. Pl aton, Timaios, 2ge.

5 28 C f. H-S2, t . I I I , p.3 l 8:

,,

6.5 l

-

'tau 1fcxv't� universi intellegibilis Jonas,

E. Voegelill, 1 962, 306, I l recte, nam sec undum Plotinum "�v" (pro €CT"tL v) demo ns trat d e m i u rg u m cumque eo u n Î versum i n te l l e gi bi le ante ullum t em pu s exti ti sse". Pl otin Încearcă o in t er pre tar e ingen i oasă pentru cuvintele s i m p l e d i n Timaios: ,,(dem i urgu l) era bu n":

Festgabe fiiI"

Pl aton vrea să spună că Fiinţa transcend entă este totală ş i eternă, pe ntru

că demiurgul se ra portează la a doua i p o stază, adică la i nt el i ge n ţ a divi nă;

bUIl, adică absolut pelfect, vrea să Însemne total, iar era Înseamnă anterior timpului, prin urmare etern.

5 2 9 e f. H-S2, tI ( ( , p.3 l

8:

,,

6.

51

-

'"t� €lTEx€l Vll lTllV"t( supergredie/lti

universo". 530 Cf. Pl a ton Timaios, 37e-38a. ,

53 1 Ti m pul , fiind imaginea eternităţ i i , nu

c obo ară i n tegral.

53 2 ce A ristotel , Fizica, 2 1 8b-2 l 9a; S im pl i ci us III Phys. , I V, 1 0, p.700, 1 9-20. ,

533 Cf. }\tticus, Fr. 3 1 , Des Places : Atti c u s gâ nde a că t i m pul exista şi

îna inte de apari ţ i a un iv ersu lui . Cf. şi SVF, I I , 5 1 4.

53 4 Teor ie an onimă tran s m i să de Ari stotel , Fizica, 2 1 8a- b l ; 2 2 3 b 2 1 -22.

E s te vo rba, probab i l , de unii p l a t o n i ci e n i : În Defillirii, 4 1 1 b (operă atri buită lui P l aton), timpul este defi n i t ca "m işcare a soare l u i ". P l u tarh , Quaest.

Plat. , 1 00 7 8- D, spre deosebire de Atticus, gândea că tim pul a apărut o dată cu uni versul şi îl de fi ne şte ca " m işc are o rd o na tă" . 535

Este vorba de p i t ag o re i : cf. Ari s tote l, Fizica, I V, 1 0 , 2 1 8 b 1 .

53 6 Adi că di stan ţ a p arcursă de mi şcare. Este vorba , În princ i pa l , de stoic i : SVF, 1 , 93 şi H, 5 1 0 . Zen on definea t i m pul ca "interval al întregi i m i şcări " .

Chrysippos, urmat şi de p l ato nic i an uJ stoicizant A lbi nus, Didaskalikos. X I X ,

p. 1 70, 20-2 1 H er m a nn , i l defi nea ca "i nterva l al m i ş c ări i

c o smo s ul u i . "

537 În pri n c i p a l , Ari stotel şi urm aş i i săi : A ri st ot el, Fizica. I V, 1 2 , 220b 3 2 .

53 8

Cf. Epicur, Fr. 249 Usener

509 ( C hry s i pp o s) .

=

Stobaios, Fi or. I 8, 1 . 1, 1 03 , 6 :

Cf

şi SVF I l,

539 Cf. S VF, [ I , 5 0 9-5 1 0 Doar la stoi ci apare d i stinc ţ i a În tre întreaga miş­ care şi m i şc a rea regulată a un i versul u i se ns i b i l . 540 C f. H - S2, t. l 1 I , p.3 1 8 : , , 8 . 3-4 A€ŢO,I-L€VT1 . n sic interpungendum". 54 1 Cf. H-S2, ti n , p.3 1 8 : ,,8. 5 it val , � sic i nterpu ngendum ". .

54 2 Cf Ari stotel , Fizica. 2 1 8b 9-20.

54 3 C f. H-S2, 1. 1 1 1 , p. 3 1 8 : ,,8. 9- 1 1 )Cal aUTTl <1f€Pl<P€POVfO

aUTO>,

€'( 1f€P TtlV 1f€pl<popa'v A€ŢOl , €V XPOVtp Tl ve 689

(};v €lC; TO

[)Cal

aUTTl


NOTE

TT€PlCP€POL TO Civ €l� "ta aUTO ], OUX - <TT€PlCP€pol "tO - aUTO> tran sp. et xal Cl.UTTJ2 del . I gal, Emerita, 43, 1 97 5 , 1 80". 544

C f Ari stote l , Fizica 1 1 , 1 , 1 92 b 1 4. Secţ i unea finală a acestu i paragraf 8 este dedicată respingeri i teori ei lui Chrysi ppos, respectiv a lui Albi n us, despre timp. Plotin se fol oseşte de patru ipoteze de l ucru : 1) dacă acest i n terval este i ntrinsec m i şcări i însăşi, el s-ar i denti fica cu m işcarea; 2) dacă ar fi i ntri nsec unei m i şcări cu o dimensiune determi n ată, această d i m ensi une ar fi măsurată de spat iu, iar in tervalul ar fi spa ţ i u, nu timp; 3) dacă intervalul este m i şcarea însăşi în măsura în care este continuă şi prelungită, această prel ungire nu este timp, ci cantitate de mi şcare; 4) dacă i nterval ul este durata m i ş că ri i , într-adevăr această durată este ti m p, dar este un anu m i t timp, caracterizat de mări me, este o por ţ i une de timp şi, prin urmare, nu poate expl ica ce este timpu l in substan ţ a sa. 546 Cf. H-S2, t. 1 I I , p.3 1 8 : ,,8. 50 )«(VTJO'l� oux a{}poo praedicatum ". 547 C L H-S2, t. I 1 1 , p.3 1 8 : ,,8 . 50-5 1 ["ta SE Jl.Tl a{}poo €l� Ta a{Ţp60v EV xpavtp ] Ta - xp6V tp ut gl ossam ad 5] -2 del . Bei erwal tes; 50-5 ] '''ta SE accidit' tol l endum". 548 cr H - S2, t. I 1 I , p. 3 1 8 : ,,8. 5 1 Ta <S E > Jl.Tl <SE> conicc imus, nam crrore in glossam ( l i n . 50) transpositum esse suspicamu r" . 11 T� €V Xp6v tp ; sic 549 Cf. H -S2, tI I I , p . 3 1 8 : ,,8. 5 1 . a{Ţp6w� i nterpungen dum ". 5 5 0 Cf. Aristotel , Fizica, IV, 22 1 b 7-2 3. 55 1 Ari stotel fo l oseşte amb i i tenn eni (Fizica, I V, ] 0- 1 4): apL {ŢJl.� )(lV"O'€W�, Fizica, I V, 1 1 , 2 l 9 b 2 etc . , şi Jl.€TPOV Xl VTl<r€W�, Fizica , I V, 1 2 , 220b 32 etc. Cf. şi De caelo. 1, 9, 279a 1 4. 552 De fapt, Aristotel admite că timpul este număr sau măsură al unei mi şcări continue (ibid. , 220a 24-26; 223a 33 -b 1 ) ; dar observă că timpul măsoară mişcarea detcrminând o anu mită mişcare care serveşte ca un i tate pentru a măsura m i şcarea totală cum, de pildă, se ia un cot pentru a măsura lungimea total ă (ibid. , 220b 32-22 1 a 4). Si mpl i c i us (III P/'ys. , 789, 2-4 şi 37-40) dă un răspuns simi lar l a o obi ec ţ ie simi l ară a l u i Straton, care admi tea formula "măs ură a m i şcări i", dar nu pe cea de "n umăr al mişcării ", sub pretextu l că m i şcarea este continuă, în timp ce număru l este o cantitate di scretă. 553 De fapt, Ari sto tel , în Fizica. 223a 29-b 1 , crede că timpu l este numărul oricărei mişcări , în măsura În care este mişcare. 554 Cf. Aristotel , Fizica, I V, 223 b 6 - 1 2 . 5 5 5 I. e., format d i n unităţ i abstracte, numărul ari tmetic. 545

-

-

690


NOTE

5 56

E xempl u l cu cotul prov ine d i n Ari stotel, Fizica, I V, 220b 32-22 1 a 4. Cf. H-S2, 1. J f I , p. 3 1 8 : ,,9. 1 9 [J.L€y€�oc;]. M €y€�oC; - J.L €y€,'}oC; 1 del . Kirchhofl" . 557 C f. H - S2, t. 1 I [, p.3 1 8 : ,,9. 2 I CTU'J�€l ; "t( sic interpungendum". 5 5 8 ce H - S2, t.U 1 , p.3 1 8 : ,,9. 23 CTUV ,'} €l . TOUTO sic i nterpungendum". 559 Aristotel, Fizica. I V, 2 1 9b 2-9; 220b 8-9, prec izează că timpu l este "num ăr" nu in sensul de "număr cu care numărăm", ci În sensul de "Iucru numărat sau num ărabi l ": pri n real i tatea sa fizică, t i mpul este m i şcarea, dar, pri n substan ţ a sa, timpul este mişcarea numărată sau numărabil ă după an teri or şi posterior. 5 6 0 C f. Aristotel, Fizica, I V, 1 4, 223 a 20 urm . ; V, 4, 228 b 1 5 unn. Ari stotel precizează că doar o mişcare uniformă poate fi consid erată o mi şcare unică. Dar pentru el ti mpul este măsura absol ut oricărui fel de mi şcare; deşi mi şcarea cea mai uniformă, cea circulară, este standardul cu care măsurăm celelalte mi şcări , şi ch iar şi timpu l . 5 6 1 Con siderăm expresi a TOV alJTov "tpOTfo'J ca fi i nd o rel uare a expresiei o\hwC; CtvcXYXT], pentur a da cursivitate frazei român eşti. 5 62 C f. H-S2, ti I I , p.3 1 8 : ,,- 00" pendet a J.L€"tP€lTat ". 5 6 3 Cf. H-S2, U I I , p.3 1 9 : ,,9. 43 ECT"tal <"tou> TTI - <"tou> Kirchhoft" . 56 4 Obiecţia lui Plotin con firmă faptul că el a � ea deja o teorie propri e despre număr ca substan ţă separată, pe care o formulase şi o dezvoltase in tratatul despre n umere, anteri or celui prezent: Elllleade, V I , 5 (cronologic, aI 34-lea). 565 Cf. Ari stotel, Fizica, I V, 1 3, 2 1 9 b 2. 566 Cf. Aristotel, Fizica. I V, 1 3 , 2 I 9a 22-b 2: pentru Aristotel, anteriorul şi posteri orul nu sunt intervale, ci l i mitele l or. 5 6 7 Cf. H-S2, t. I r I , p.3 1 9 : ,,9. 70 yap [eL'J ] "to'J - eL'J: at H-S 1 -2; deI. . Thei ler". 6 5 8 Această problemă a fost pusă de Aristotel În Fizica, 223a 2 1 -29, un pasaj care a dat naştere la interpretări foarte controversate. A se vedea, în acest sens, A..J . Festugiere, "Le temps et I ' âme selon Aristote", în ReI/tie des sCÎellces philosophique el tlu?ologiques, 23, 1 934, pp. 5-28 ; J. Con i l l Sancho, "l, Hay tiempo sin al ma?", î n Pensiamellto, 35, 1 979, pp. 1 95-222. 56 9 Cf. Ari stotel, Fizica, I V, 1 4, 223a 2 1 -29. 57 0 Cf. Elll1eade, 1 1 ( , 7, 7. 57 1 Cf. H-S2, t. J f I , p. 3 1 9 : , 1 0 . 2 - 000€ €LPllX€ Tl Page H-S I -2: OOO€ €l PTJX€'J U L EIIIl . " . 57 2 Problema i n finitul ui este form ul ată de Ari stotel într-un contex t fi l o­ sotic al cărui nucleu ideatic îl reprezintă no ţ i unea de divizibi l i tate a real i tă ţ i l or continue. Termenul CTUV€X-rlc;, indicând deopotri vă unitatea conti nuă (prin urmare, divizibi lă) a spat iului şi a timpului , va fi utilizat de ,

69 1


NOTE

Stagirit pentru a respinge În cartea VI I a Fizicii (I I , 232a 23 - 233b 32) paradoxul zenoni an referi tor la imposi bi l i tatea parcurgerii unei di stan ţe (presupus) infinite într-un interval de timp fi nit. Aporia form ulată de Zenon constituie, din perspectiva argumentări i ari stotel ice, unn area nem ijlocită a unei instrumentări sotistice a conceptul ui de i n fi nit, În sensul În care divi­ z i bi l i tatea imanentă, poten ţ i al-nel im itată a contil1llum-u lui este identi fi­ cată cu o mărime în act in fin ită. ar, si ngurul model de i n fi n i t pe care vom putea să îl adm item este cel poten ţ i al (illjl"itum in fieri, potri vit term ino­ l ogiei medi evale), necesitate i m pusă de însăşi natura faptu l ui expri mat de termenul CTUVe:X� (cf. M atthas Schramm, Die Bedeutung der Bewe­ gUllgslehre des Aristoteles fiiI' seine beiden Lăslllzgen det zelloisclzel/ Para­

Vi ttorio Klostermann, Frankfurt am Main, 1 962, pp. 1 2- 1 4, 25) (D.S.) B 8, 4- 6. 5 7 4 O precizare metodologică, i nserată În di scursul fi l osofic care începuse deja: trebuie să în ţ elegem că, pen tru Plotin, timpul nu a avut început şi nu va avea sfârşit, Însă, din ra ţ iu n i didactice (la n i velul raţ iunii discursi ve), ne putem Înch i pui că tim pul are un început ş i că se produce la u n moment dat. Altfel spu s, posterioritatea ti mpului faţă de intel igibile este doar l ogică. 5 75 Ti mpul despri ns din eterni tate. Plotin fol oseşte aic i , în alt context decât Platon, o rem iniscen ţ ă homerică din Pl aton, Republica, 545d-e, în care fi losoful atenian, re ferindu-se la decaden ţ a statel or i deale, parafrazează un pasaj din Homer, Iliada, XV I , vv. 1 1 2- 1 1 3, înlocuind lTUP cu crra CTL�; Ploti n, l a rândul lui, în locuieşte cr-raCTL� cu xp6vo�. 576 Este vorba de sufl etul i n feri or, la care Plotin va re ven i mai jos (El l lleade, I I I , 7, 1 1 - 1 2) . 5 7 7 I nterpretare personală a fai mosului pasaj d i n Platon, Timaios, 37d; de Capt, ceru l era im aginea mobilă a sufletului l u m i i . Cât despre ,,11 oi , el trebuie l uat cu ac eeaşi val oare metodologică ca mai sus, unde apare "l1oi am gel/erat timpul ". Cf. Ficino, ad locum: "Nosque ex hoc motu longitu­ di nem quandam procession i s effectam excogi tanles". 578 c r. H -S2 t.\ l i , p . 3 1 9 : ,, 1 1 . 24 - au-rDV seipsum ". 5 79 Cf. Luc Brisson, "Logos et logo i ch ez Plotin", în Les cahiel's philo­ soplliques de Strasbourg, tome 8, 1 999, pp. 87- l 08. 5 8 0 Sufl etul lum i i con ţ i n e corpul u n i versul ui, aşa cum sufletul conţine corpu l. C f. Elllleade, I V 3, 22, 7 - 1 7. 58 1 Gândi rea su netul ui este atem poral ă, dar prod usel e ei au loc succesiv; din acel eaşi moti ve didactice, care ţin de l imitele limbajului circumscris tim­ pu lui, Plotin vorbeşte ca şi cum succes iunea planuri l or su fletul ui ar ti reală. 582 Prezen ţa celor două substanti ve, �(o� şi �wT\, aparent sinon i mă, sugerează faptul că pri mul ar sugera viaţa actuală În timp, iar al do i lea principiul e i . doxie,

573 Cf. Parmenide, Fr.

"

,

692


NOTE

Cf. H-S2, t. I I r, p.3 1 9 : ,, 1 1 . 54-55 - -ro l regi t €L� - aE(". H-S2, tI l I , p.3 1 9 : ,,1 1 . 55 [€CTOjJ.€VOV ] - '€croJ.LEVov delevim us". 585 c e H-S2, t. I [ 1 , p. 3 1 9: ,, 1 2 . 1 -4 - Xpovo� praedicatum, -ro 1 - €XOV expl icat <PU(:n�". 5 6 8 C f. H-S2, t. 1 1 1 , p.3 1 9 : ,, 1 2. 1 3 UCJtEPOV ; [il J.LaAAo v ] il J.LaAAoV del I . Seutler". Deşi în text apare secvenţa UoTEPOV il J.L€AAOV; adică "apoi sau viitomr'. am considerat redundantă ex pri marea lui Plotin şi am adoptat l ectura indicată În aparatul critic al edi ţ iei Ox ford . 58 7 Cf. ( I -S2, t.I 1 I , p . 3 1 9 : ,, 1 1 . 1 4 Ecrn <v>; <il> jJ.aAAo'V <il> e l i n . 1 3 huc transp. H-S3". 5 88 c e H-S2, t. 1 I I , p.3 1 9 : , , 1 2. 1 6- 1 7 TI ou TTPW-r� UTTCIPX€L XpO'VOC;· €V - D ou TTP W-rWC; , 1 9a1, EmerUa, 4 1 , i 973, 79 : 6 ou lTp w-rW C; x U S : il ou TTpW-rWC; C : îl ou TTPW-r€PO'V w; Xp6'Vo� del. H-S 1 -2". 589 Cf. Platon , Timaios, 3 8b. 590 Cf. P laton, Timaios, 39d. 59 1 Cf. Platon, Timaios, 38c. 592 Cf. Pl aton, Timaios, 39b. 5 93 Cf. Platon, Timaios, 39b-c; Epillomis, 978d. 59 4 C [ Ari stotel , Fizica, I V, 1 2, 223b 20-2 3. Concluzia lui Plotin este, totuşi, total diferi tă de a Stagiri tul ui, ca şi cum Plotin foloseşte argumen­ te le acestu ia doar pen tru a- I combate. 59 5 Cf. H-S2, U I I , p. 3 1 9 : ,, 1 2. 3 8 !\€jOl J.LE -rpW'V ; -rocrou-ro'V sic i n terpungendum". 596 L-am urmat pe I gal, care pune virgulă, În l oc de punct, după J.L€-rPT]<Y L C; , şi punct, În l ocul semnului Întrebări i de după J.Llhpov. 59 7 Cf. H-S2, t. I I I , p. 3 1 9 : ,, 1 2. 52 x(vT]<Y€W�, -ro sic interpungendum". 59 8 C f H -S2, 1. I I I , p. 3 1 9 : ,, 1 2 . 53 WPlCTJ.L€VT]C; XCXL €-r -rau-rT]C;, CJ.AAO sic in terpungendum". 5 99 C f. H - S2, t. I 1 I , p.3 1 9 : ,, 1 2 . 54 xa ( 2 etiam". 600 C f. H-S2, t. I 1 I , p . 3 1 9 : ,, 1 3 . 1 au-r" - aUn1 Kirchh o ff: au-rT] EIIIl.". 60 1 A linnaţ ia că m işcarea circul ară a cerului manifestă timpul, dar că, pe de a l tă parte, ea Însăşi se des lăşoară in timp, coinc i de cu convin gerea Plotin, men ţ i nută În crit ica teori ei ari stolel ice a ti mpului, confonn căreia timpul este ceea ce este : substan ţ a În care toate celelalte real ităţ i sensibi le ex istă ca acc iden te. Substan ţ a timpul ui, ca viaţ ă a sunetu l u i , nu poate ti văzută, n ic i percepută. Atunci, mişcarea cerului face accesibi l ă cunoaşterii raţ ionale substanţa timpu l u i . Dar trebuie să ţ i nem cont de raptul că această m i şcare este doar fundamentul manifestări i timpu l u i , nu şi al existen ţ ei acestuia. c e Eli II eade, V I , 3 , 1 3 ; VI, 3 , 5. 602 e L Aristotel, Fizica, I V, 1 2, 22 1 b 22-2 7. 603 I . e . , pentru formarea unui con cept analogic a l timpului . 583

584 c e

-

693


NOTE 6 04

c e Aristotel , Fizica, I V, 1 2, 220b 1 4- 1 9. C f. H-S2, tl I I , p.3 1 9 : ,, 1 3 . 2 1 - EU.T;<p{)-aL passivum". 606 C f. Platon, Timaios, 39b-c. 6 07 Confonn ipotezei expusă mai sus, În paragraful 1 2. De aceea, "unul " din tinalul propoziţ iei are ca sens "uni tatea intel igen ţ ei". 6 08 Cf. Aristotel , Fizica, I V, 1 2, 22 1 b 3 1 sqq . 60 9 Cf. SVF, I I , 52 1 ; Cri tolaos, Fr. 1 4 Weh rl i, ed. a 2-a, p.5 1 . 610 CL H-S2, t. 1 1 1 , p.3 1 9 : , 1 3 50 STJAo'Jo-n �EW€O'{)-aL xaTa{)-€T€o'J aUTo'J - xaTa.1't€T€O'J (cC Panncn ide, fr. B 8. 39) H-S3 : xaL TO (vei TO'J) 605

,

.

1't€o'J EI/Il .". 61 1

Cf. I gal, voI. II, p. 1 90: ,, 1 3, 52 aUT6'J - aUT6 con ieci". Raportarea mişcări i la timp şi la suflet s-a lacut până acum În cadru cosmologic. Acum ea se face În cadru an tropologic: mi şcarea exteri oară a corpul ui, actual izându-se Într-un anumit segm ent de timp, ne face să ne gândim la o mi şcare interioară a sufletul ui. Ti mpul este extens iunea vieţ i i sunetului, iar ceea ce n u are exten siune nu poate fi cauza imedi ată a extensiunii temporale, fiindcă nu se desfăşoară îm preună cu mi şcarea extinsă. Dar mi şcarea sufletului nu poate fi redusă la alt fundament în care să se afle. Totuş i, tot ce s-a spus este val abi l doar pentru sun etul în ţeles drept cauză a m i şcări i temporale, dar substan ţa sa depinde de intel i gen ţ ă şi există Î n ea. 6 1 3 c e H-S2, 1 . 1 \ 1 , p.3 1 9 : , 1 3 64 oux€Tl E'J � E1I I1. H-S I E 'J T«f Dodds 612

,

.

H-S2".

614

Se poate remarca repeti ţ i a ex presiei de la începutul fraze i , ceea ce ridică îndoiai a asupra corectitudinii manuscri sului. Kirchhon� H-S. 61 5 Tenn enul O.u.O€lsWe;; trebuie înţ eles în tenn eni referitori l a aceeaşi structură o/ltologică sau ÎI1 temeiul aceleiaşi structuri ontologice. Aşa cum etern i tatea copătrunde toate real ită ţ i l e constituite din acelaşi ltsoc;; , adică 'Joue;; - ul, tot aşa şi timpul copătrunde tot ce se află în acelaşi E'looe;; şi din cauza aceluiaşi E'lSoc;; căruia îi aparţ ine, adi că sufletu l . Cf. Elll/eade, V I , 4, 4. în 1 1 1, 7, 8, tennenul este raportat la mişcare şi este sinonim cu o.u.aA1ic;; . Semn ificaţia origin ară, care este 10gico-metafizică, se găseşte, de exemplu, În Aristotel , Metafizica, I 0 3 2 a 24 (1, xa-ra TO ElOOe;; AEYOJ..l.€'J1l epOOLe;; 1, OJ..l.O €LO�); 1 07 1 a 1 1 - 1 7. Riguroasa fondare a timpului în sunet, pân ă l a fi i nţa omul ui, este concep ţ i a plotiniană care a detenn inat dezvol­ tarea succesivă a doctri nei timpului. Această concepţ ie primeşte o semni­ ficaţie pe deplin an tropologică în gândirea lui Augusti n : dar la el această reducere la personalitatea omului a sch imbat sensul concepţ iei origi nare a lui Plotin. De fapt, Augusti n nu s-a inspirat direct din Plotin în această privin \ ă, ci din pări n ţ i i capadocieni, care, la rândul lor, au fost i n t1uent aţi de Pl otin. Dar concep ţ i a plotiniană conform căreia timpul este Întemeiat 694


NOTE

În suflet nu trebui e supraevaluală În privinţa relaţiei cu concept ul de om şi cu ex isten ţ a lui În timp. De fapt, şi când filosoful tematizează problema timpului din noi, pri virea lui este aţ i ntită spre substan ţa timpului uni­ versal. Aşa cum su fletul i ndividual se Înteme iază În sufl etul l umii, tot aşa şi timpul individual este Întotdeau na determ inat de timpul un iversal care se Întemei ază în sufletul lumii. Pentru Plotin, indi vidual i tatea sau perso­ nali tatea om ului nu pot ti gând i te pornind de la timp. Î n orizontu l acestei fi l osofi i , timpul şi istoria nu pot fi concepute ca principiu de individuaţie sau structură a fi i n ţei umane. Enneada 111, 8 (30), Despre natură, contemplare şi unu 616

în

anusc r ise dar şi în fonnă prescurtată, nEpt 5). 6 1 7 "G luma" este de fapt o aluzie l a Eudoxos din Knidos (cf Ari stotel, Etica l1icomahică, X, 2, 1 1 72b), pentru care "toate tind spre pl ăcere" şi la Platon, Legile, 7 1 2b ( pen tru expresia TTCXlS�C; lTPECT�UCTCI.l ). 6 1 8 N u este vorba d e u n paradox logic propri u-zi s, c i d e un discurs contrar simţ ul ui comun, adică unul a l1at "în afara opiniei". 6 1 9 Ca şi În El1l1eade, 1 \ 1 , 9, ac ţi unea sil ită este una în care omul decide constrâns de circumstan ţe. C f. şi Elllleade, VI, 8, 5 pen tru acel aşi voca­ bular, sau Ari stotel , Metafizica, I 065a 2 8 - b 3 . 62 0 C f. S VF, 1 1 , 1 0 1 6. 6 2 1 Edi ţ i i mai vechi con ţ i n expresia )Cal TT�, care ar fi creat o redundan ţă l ogică şi a fost elimi nată din H- S2. 622 C f. HS2, t . 1 l I , p. 3 1 9, 2. 2-3 respi nge expresi a €<p' f)c; TTOl-rlCTEL ca pe o glosă, în l ocui eşte expresia )Ca,'}' llv cu )Ca,'}' şi Înlocu ieşte verbul € VElOOlTOlEl din H S 1 -2 cu o form ă mai l i terară (€V E'(SEl TTOl El), comparând-o cu Enneade. I V, 4, 35. 6 23 Annstrong (voI . I I I , p.363) notează faptul că aici ar putea fi vorba despre o referi n ţ ă tacită la eliminarea oricărei concepţ i i a unei creaţ i i material iste a lum i i , având l a dispozi ţ i e instrumente, c a şi î n cazu l ori cărui obi ect fabri cat. Referin ţa ar putea fi cri tica epicure i l or, în Cicero, De natura deorunl, 1, 8 , 1 9 . C f. şi Enl1eade, V, 9, 6. 624 Î n unele edi ţ i i mai vech i, apare în pl us expresia 11 )C0poTTAa,'}m "sau fabri can ţ i i de păpuşi". Faggi n re ţ i ne expres ia, Breh ier re ţ i ne şi traduce expresi a, Annstrong nu o traduce iar Henri şi Schwyzer o respi ng. Noi îi urmăm pe aceştia din urmă, dar o m i n imă posibilitate de autenti ficare a expres iei putea fi , even tual , sugerată de o posibilă i ron ie subti l ă a lui Plotin În care ex pres ia ,,fabricanţ i i de păpuşi ", de fapt, "de statuete de ti neri ", ar fi pusă în paralel cu fi nalul tratatul ui, paragra fu l 1 1 , unde unu Ti tlul apare astfel

-8"Ewp(ac; (cf. Porfi r,

m

,

Viaţa lui Plo tin,

-

695


NOTE

produce inteligenţa ca pe un "fiu" (acel aşi xo�), deşi de această dată "producţ ia" este natural ă. Cf. Pl aton, Theaithetos, 1 47b. 62 5 Literal, pasajul putea ti tradus "i ar În privinţa unui asemenea fapt, să se Întoarcă şi asupra naturi i". Am preferat o traducere ad sellSUIIl în nu­ mele clarităţ i i pasajuJui. 6 26 Pentru sensul niveJuri l or raţ iun i l or, c f. finalul paragrafului 2. 627 C f. Platon, Republica, 5 1 Oc-e. 62 8 ef. Platon, Timaios, 5 3c-55c. 6 29 Cr. HS2, t. l 1 I , p. 3 l 9, 4, 1 9-20: XCXl ot o" O'UVo:L O','}TjO'El TŢ1 O'UVCXLO','}-rlcr€L ..tUUTD xcxl <61ov> C1uvalC1{}-,p€L - dl ov transposuimus et

O'UVCXlO' �E L de1evimus. 6 30 63 1

Cf. H S2, tI I I , p 3 1 9, XO:PL€V. Cf. H S2, t I 1 I p . 320 4, 24,

U7rVOU.

..

.

,

,

"tll" XCX,c}-U7rVOU - XCX,c}-U7rVOU H S 3 : "tou

C f. Elllleade, I V, 4, 1 3 . Cf. H S2, t. I I 1 , p. 320, 4, 43 : "tl� - "tlC;; (quis Fici nus) : 'tl HS 1 -2. 634 În edi ţ i a Annstrong, avem Între paranteze drepte. Cără a li tradusă, expresia TO AOjlO'"tlXOV, care d i spare în ed i ţ i i l e Kirchoff şi H-S2, spre deosebire de Faggin. unde ea apare În l ocul expresi ei 'to npwTov, pe când la Breh ier opţ iunea este i n versă, cu 'to rrpwTov În loc de TO AOjlO'TlXO". Opţ i unea n oastră urmează HS2, În numele simetri ei cu a doua parte a frazei, deşi este subîn ţeles faptu l că Pl otin se referă la partea ra ţională a sufl etului. 6 3 5 Acest ultim "parti cipant" este intel i genţa. 636 Am rel uat printr-o sinoni m i e, în numele cursivităţ i i l i terare, acelaşi verb rrp6€lcTl . Apari ţ ia lui În două rânduri succ esiv În textul grec a fost contestată de Breh ier si de Faggin, admisă de Ann strong, Th eyl er şi H-S2. 6 3 7 Expresia este asemănătoare stil istic cu "lumină din lumi nă", care determ ină tot i nteli gen t a (cf. Elllleade, I V, 3, 1 7) . 0 :1 8 Majoritatea ed i ţ i i l or con ţ i n aici expresi a TO €CXUT� rrpOO','}€v, care se repetă identic la o di stan ţ ă de câteva cuvi nte. La sugestia unui articol al lui E.R. Dodds (Notes 0 / 1 Ellllead, 1 1 1 , 8, În Studi Italiani di Filologia classica, voI. 27-28. Florenţ a, 1 956, p. 1 09, apud Annstrong, Plotin, Eli Il eads, voI . I I I , p. 374), Armstrong o e l i m ină din traducere şi o pune în tre paranteze În textu l său. Sensul rămâne evident şi în l i psa expresi ei, care dublează Într-un pleonasm expresia 'to npo't€pOV, care are pentru Plotin şi sensul de "superi or" (în fonnă compl etă, ex pres ia ar ti fost "partea superioară,. care se ajlă mai presus de el"). 63 2 633

696


NOTE 63 9 Pentru a evita aparenta contradi c ţ ie Între "act" şi "ac ţ i une", i n exi stentă În textul grec dar care ar fi putut apărea în română, traducem cuvântul TTpd�l� prin "acţ iune practică", chiar dacă mai sus l-am reluat pri n "acţiune". 6 40 Cf Platon, Phaidros, 247e, unde viz i tiul oferă cai l or nectar şi ambrozie. 64 1 O asemenea reducere radicală la contemplare şi la viaţa teoretică a oricărei acti vităţ i şi a oricărei vi eti practice este caracteri stică pentru fi l o­ sofia lui Plotin. Unii comentatori au vrut să vadă în această trăsătură, însă, o constantă a spi ri tului fil osofiei greceşti (cf Armstrong, voI. I I I , p. 382). Totuşi, trebuie menţionată o importantă excep ţ i e : în tratatul Politica, V r I , 3, 1 3 25b 1 9-20, Ari stotel îş i rev izuieşte opiniile despre superi oritatea vieţ i i contemplative asupra celei active ş i o decl ară p e prima drept forma su­ premă a celei din urmă. 6 42 Am adoptat soluţ ia propusă de Ann strong, foarte diferită de solu ţ i i l e l u i Brehi er ("d 'autant plus silecieuse a u 'elle est davantage 1lIie raisoll") ş i Faggin ("lanto piu <silenziosa>, quallfo piu e < ragiol1e > ). A m tradus În l imba română în ţelegând textul grecesc (ex agerat de eliptic în acest pasaj) într-un mod asemănător traducerii lui Annstrong (,,Alld more so. the more it is withill tlle s.oul"), deoarece conceptul tăceri i nu apărea sub forma unor grade de comparaţie nicăieri în acest tratat. 6 4] Cf. Elllleade, I I , 2, 2. 644 Folosirea termenului de subiect (UTTOX€(J.L€vov) În acest context este foarte apropi ată de un sens total al substanţei, În sensul în care obi ectul contemplat se i denti fică cu contempl atorul total. 64 5 c e Parmenide din El eea, fragm. DK B 3 . 646 Deşi l a prima vedere textul a r putea deruta, Plotin s e referă aici l a inteligen ţ ă care este ş i ea, într-un m od aparte, u n u şi m u l ti plu, iar n u l a unul num it Î n fraza următoare ( c f. şi finalul d i n Ellneade, I V, 2 , sau V, 3, 1 1 sau V I , 7, 1 5). 6 47 Enun ţul (de tipul "B di feri t de A B şi A S diferi t de A") ar putea fi formulat În termenii analogiei cu cercul astfel: centrul se deosebeşte de suprafaţa lui, care se deosebeşte de circum feri n ţ a l u i . 6 48 Expresia este foarte valoroasă în contextul Elllleadelor, deoarece ea se re feră la aspectul pozitiv al unului, deşi Plotin accentuează cel mai adesea caracterul de absolută transcenden ţ ă şi nefi i n ţ ă a unul ui. 64 9 Sau: ,,Dar cum ne vom imagina esenţa şi calitatea ei ?" 650 Actul este anteri or posibi l i tăţ i i În ordi nea substan ţei, ceea ce ar putea fi o teză in spirată din Aristotel , Metafizica, IX. 8, I 050a 4 sqq. 65 1 Pentru aceeaş i sintagmă, c f. Enfleade, V, 1 , 7. 65 2 Expresia a avut o largă circulaţie În neoplatonismul medieval , iar filosoful Avencebrol a dat titlul operei sale fol osind această sintagmă: FOlIs vitae. 65] Aceeaşi figură retorică aparent conlradictori e În E/1lleade, I V, 6, 3 .

697


NOTE 6 5 4 Edi ţ i ile mai vech i conţ i neau ex presia olov xal 1'1 xa"t' €V€Pi€LaV opa(nc;, repetată cu câteva rân duri mai jos. Asemeni l u i H-S2, t. 1 I 1 , p. 320, ca şi Armstrong, am ren un ţ at l a ea. 655 Expres ia con ţ i ne o metaforă: i ntel igen ţa este ca o vedere, adică "vederea" i n tel i gen ţ ei Înseamnă suma structuri lor analogice di ntre cele două facultăţ i . Cf E/lileade, V, ] , 5 şi nota aferentă. 65 6 Î n l i mba greacă, acelaşi termen lL c50<; desemn ează atât forma cât şi Înfăţ işarea, Însă cel e două sensuri se disociază pe parcursu l frazei . 6 5 7 Cf Platon, Phaidros, 250c. 6 58 Plotin foloseşte aici o omon i m i e intraductibi l ă: termenul xopoC;; În­ seamnă atât împlinire, cât şi ado lescent, tânăr.

Enneada III, 9 (J3), Consideraţii diverse 6 59

Î n primul volum al traduceri i Elllleadelor, în l i sta oferi tă de Porfir în am tradus acest titlu pri n Felurite consideraţii. Pre ferăm aici formula CO/lsideraţii diverse, relevantă în mai mare măsură pentru ele­ gan ţ a un ui l i mbaj conceptu al . Ti tlu l tratatul u i este identic, Emcnc€�€lC;; 6UXCPOPOL, atât În Viaţa lui Plotin, 4 (aşa-zi sa ord ine cronol ogică tratatul ar face parte din pri ma peri oadă de creaţ ie a l ui Pl oti n, cea anteri oară so­ sirii lui Porfir la Roma) cât şi în Viaţa lui Plotin, 24 (ord inea sistematică ­ tratatul ar fi ul timul din structura ElIlleadei a I r I-a, "care conţine . . . chestiunile privitoare la lllme" ). In traducerea latină a opusculului porfi­ ri an facută de Marsi l i o Ficino, în capitolul Quae Ploti/llis scripserit, quo ordine, quo tempore, apare titl u l COllsideratiofles variae, tără men ţ i o­ narea incipit-ului; În capitol u l Dispositio librol"lll1l Plotini per l1laterias digestas ordille apare, în sch imb, ti t l u l uşor m odificat: De diversis COI1sideratiollibus. Î n reali tate, este vorba de o colec ţ i e de chestiuni disparate alcătu i tă de Porfi r ad-hoc din note cu con ţ inut diferi t găsi te de el pri ntre scri eri l e maestrului său, pe care l e-a adunat arti ticial într-un tratat necesar pen tru a compl eta schema de nouă tratate a El1l1eadei a I I I -a, lucru observat de renum i ţ i ed i tori şi traducători. Richard Hardcr se expri mă tranşant: "Es handelt sich um ein l ockeres Btindel vom Notizien, oder genauer: von probew eisen Ausarbe itungen" . Armstrong se exprimă În fel u l unnător, în a sa llltroductory Note: "Thi s l i ttle col lection of notes (No. 1 3 in Porhyry ' s chronological order, but the numbering must be quite arbi trary: the notes are unl ikel y ai i to have been wri tten at the same timc), which Porphyry fo und among h i s master's papers and put togeth er to make a ninth «treatise»" to com plete his Th ird Ennead, on the whole adds l i ttle to our understanding of the th ough t of Plotinus" şi îl traduce prin Various COllsideratiollS. Jesus I gal S.J, la rândul său, este la fel de expl icit: Vita Plotil/i,

-

698


NOTE

"Ya el titulo m ismo Miscelanea, o mas l iteral mente, Disquisiciones diversas; es un aviso al lector para que no busque en I I I 9 un tratado en sentido estricto, o sea, un todo organ ico de tema monognitico. Se trata, mas bien, de una «col lecti on de notas» sueltas, agrupadas en un sol o escrito sin conexi on organ ica". I gal , observă, pe bună dreptate că, din cele nouă paragrafe grupate îm preună, doar unul, al optu l ea, are o l egătură di rectă cu tema cosmologică. Î n rest, paragrafele 1 , 4, 7 şi 9 se referă l a tema teol ogică, 3 şi 5 , l a cea psi hologică, i ar 2 şi 6 la cea antropol ogică. Andrei Cornea observă, În Tema care precede traducerea sa l a Investigaţii diverse: "Această scri ere, ultima din cea de-a treia Enneadă, a fost probabil alcătu i tă din mai multe sch i t e fără o legătură prea strân să Între ele. Pare a fi vorba despre un fel de compendiu al fi l oso fiei lui Plotin", ţi nând cont de Brehier (EIIII. ,Vol. I , Intr. X V I I -X V ' " ), traducătorul român adaugă şi un al zecel ea paragraf constând d i n Enneada I V, 1 (2 1 ), Despre esenţa sufletului ( 1 ) .

66 0

Sensul d e bază a l verbul ui este "a gândi , a avea î n mi nte, a parcurge mental". Î n acest context, este evi dent vorba de o inten ţ i e mentală, de un "plan". Dacă am traduce pri n "a plănui", am reproduce sensul exact al pasajului prezent, dar am rata sensul celu i prezent cu câteva rânduri mai jos unde verbul se repetă şi are sen sul preluări i În mintea demi urgu lui a idei lor contempl ate cu scopul de a crea "ce le patru genuri de fi i n ţ e". 66 1 Platon, Timaios, 3ge. 66 2 Î n edi ţ i a nouă din Belles Lettres a Elfl1eadei a I I I-a, din 1 999, care reia traducerea l u i E. Brehi er, se consideră că Plotin comentează acest pasaj din Timaios ca să combată interpretări le cel or care se bazau pe acest text pentru a introduce şi alte i postaze In afară de unul, fi i n ţ a şi sufl etul. Se face trimi­ tere l a stud iul lui Hans Rudolf Schwyzer, Vile illferprelatioll plotillienlle d 'ufl passage du Tinu?e, Actes du Congres B ude, 1 9 53, pp. 255-256. 6 6 3 Citirea ad litteram a celor spuse de Platon : a) i n tel i gen ţ a vede i deile afl ate în vieţui torul adevărat, deci ea se constituie în subi ectul contem­ pl ator a l acestora; b) consti tuind ob i ectu l contem plaţiei , v i e ţ ui torul ade­ vărat este inteligi b i l u l , pl asat În afara inteligen ţei, adică a i ntelccti vului . Dar In suşi Porfir a susţ inut această d octrină a intel i g ibile lor afl ate În afara i nte l igen ţ ei , renunţ ând la ea doar după o aprigă d ispută publ i că, cu repl ici şi contrarepl ici, sus ţ i nută cu Amel i os, asi stentul lui Ploti n ( Viaţa lui Plotin , 1 8). După Plotin, doctri na a rost d in nou susţ inută de urmaşul său, Procl os, după cum reiese din In Tim. , 1, 322, 22-24, unde este pomenit şi dascăl ul aten ian al l u i Porfir, Cassius Longi nus, care sus ţ i nea doctri na într-o formă radicală: nu numai că i n teligibi lele sunt în afara, dar ele sunt şi posterioare demi urgului. 6 64 C f. Pl aton, Phaidros, 247c-e . 699


NOTE

66 5 Pentru separaţia În numele alterităţ i i pure E/ll1eade, V, 1 , 6. 66 6 Cf Platon, Timaias, 30c, 3ge. Este o parafrază aproximati vă a pas�jului. 6 67 Am făcut abstrac ţ i e de cuvintele €X€lVOV lL'VCXl , păstrate în ed i ţ i i mai

vech i în acest loc după et'V(Xl 6l0'V. 66 8 E ste interpretarea pe care Plotin o dă pri mei păr t i a pasajului din Tima ias: i denti tatea dintre intel i gen ţă şi i ntel igibi lele interi oare ei . 6 69 C f. Pl aton, Timaios, 3ge - 40a: cele patru genuri sunt zeii , păsări le, peştii şi animalele de uscat, fiecare reprezentând câte una din cele patru elemente. I nterpretarea lui Plotin poate fi în ţeleasă ca hrăni ndu-se dintr-o tradi ţie îndelungată, porn i tă probabi l ch iar de la Academia Veche. Sunt unii ex ege ţ i modern i care atri buie lui Xenocrates teori a con form căreia i dei le nu ar fi al tceva decât gânduri ale i n te l i gen ţ e i divine ş i modele veşn ice al e realului care exi stă în i n teri orul ei (De ideis, fr. 3 , Ross, p. 1 2 2, 1 5 - l 9) . Li psesc totuşi dovezile directe şi pa l pabile al e prezen t ei doctri nei i dei lor ca vo�.uaTa la Xenocrates, lucru care ar fi în total dezacord cu ceea ce sus ţ i ne Platon în Parmenide, 1 3 0a: ideea nu este un gând, ci o real itate existentă obiectiv În ordi nea raţ ional ă eternă. O mărturie dox ogratică (Aeti os, Placita, 1, 7, 30) atr ibu ie lui Xenocrates teoria con Conn căreia în uni versul sensibil ar opera două pri ncipi i: unul superi or (tatăl), monada sau in tel igen ţa, şi unul inferi or (mama), diada sau sut1etul, care nu ar fi al tceva decât proi ecţ i a în lumea sen sibi lă a pri ncipi i l or d i n l umea inteli­ gibi l ă. Dar nu este clar cine face această proiec ţ ie. Nici deti n i � i a dată de Xcn ocrates sunetului : "un nu măr care se m i şcă pe el însuşi" ( Fr. 1 8 8 l snard i Parente) nu ne aj ută prea mul t, doar dacă nu am lua In considerare expl icaţ ia dată de Pl utarh (Plutal'ch 's Mara/ia Ch ern i ss, X l l f , 1 , Loeb C lassi cal Library, 1 976), care pune această de fi n i ţ i e în legătură cu pasajul din Timaias, 35a-b, referitor la sufletu l lum i i : termenul "număr" i ndică faptul că su fl etul este înrud i t cu ide i l e, care au o esen\ă num eri că. De aceea a vorbi t Platon despre compozi ţ i a sufletului pe bază de indi vizi bil şi divizi bil, de unu şi multiplu. La unna urmei, doctrinelor lui Xcnocratcs le l i pseşte perspec tiva demiurgică l i m pede, de care Academia Veche pare străină. Speus ippos şi Xen ocrates s-au străduit să dea pentru Tilllaias o interpretare strict alegorică, văzând In această operă a lui Platon o aluzie la o derivare eternă a cosmosu l u i sensibil din intel igibi l u l transcendent, număr sau idee-număr. Autori i la care pentru prima dată găs im în mod concret doctrina idei l or ca planuri ale in tel igen ţei di vine pentru a conslrui lumea sensi bilă sunt Ph i l on şi Seneca, la care puterea demi urgică con­ structi vă este pri mul atri but al divinităţ i i . În această perspectivă. ideile devin imanente i ntel i genţei. Dar s ă nu uităm că teoria conform cărei a un €l80C;;; se găseşte de fapt în mintea demiurgului producător, că orice meş­ teşug are drept punct de plecare un €L� €V TU �UXU apare la Aristote l,

700


NOTE

apl i cată la un artizan empiric şi la sufl etu l i ndi v i dual (Aristotel, Meta­ 1 032b 1 5 sqq). Analogi c, Aristotel concepe un T6TI'� TWV €l6WV (De anima, 429a), În sensul că sufletul este l ocul în care se realiz ează fonnele in tu i te de inteligenţă. Stoic i i au pre l uat doctrina, dându-i o di mensiune i manentă, fizică : demi urgu l este pentru ei "focul artizanal" inteligent şi con structi v care cont i ne în el raţ iun i l e seminale ale lucruri lor. Dar când anume s-a Întors teoria inteli genţei demi urgice care con ţ i ne ide i l e în sine în sânul tradi ţ i ei platon ice într-o haină transceden­ ta lă este foarte greu de precizat. I poteza cea mai plauzi bilă ar ti că acest lucru s-a produs după paranteza stoică în gândi rea l u i Anti ochos din Ascal ona (vezi W. Th eiler, Die VOJ 'bereitullg des Neuplatonismus, Berlin, 1 9 30). Punctul de sprijin s-ar găsi într-un pasaj din tratatul ci ceron i an Orator, I I , 8, unde găsim idei le platoni ce plasate în sufletul arti zanului în mani eră aristotel ică: "ipsius art i ficis in mente insidebat spec ies pul ­ ch ritudinis exi m i a quaedam , quam i n tuens . . . artem et manum dirigebat" . Este o depăşire a concep ţ i ei lui P l aton despre arta scul pturi i care se consumă în întregim e în lumea sensibilă (Republica, X), dar nu exi s tă nici un reper pentru exti nderea acestei teori i l a zeul producător al cosmosul ui . Dar savantul i tal ian Pierl uigi Doni n i (P. L. Doni n i -G. Gianotti , Modelifi lo­ sofici e lefterari. LllcJ 'ezio, Orazi o, Seneca, Bol ogna, 1 9 79, App. I l) este de părere că scrisori le l u i Seneca ar arunca o lumină retro specti vă asupra lui Ci cero pentru că în ele s-ar regăsi doctrina lui Anti och os d i n Ascalona, de data aceasta cu referire l i m pede l a creaţ ia uni versului : "haec exem­ pl ari a rerum omnium deus i ntra se habet numerosque uni versorum quae agenda sunt . . . plenus h i s figuris est q uas Pl ato «ideas» appel Iat, i mmor­ tales, immutabiles, infatigabi les". Seneca atri bui e direct l ui Platon această teori e, ceea ce ne în dreptă ţeşte să credem că nu trebuie să aşteptăm me­ diopl atoni smul secol elor al I I -lea şi al I I I-lea pen tru a găs i dej a formată această teorie care reprezi ntă, de fapt, tend i n ţ a de a reciti Timaios pe urmele doctri nei aristotel ice a fonn ei în suflet şi al e prov iden ţ i a l i smului demi urgic stoic. I ar Între Cicero şi Seneca se găseşte renaşterea pl ato­ nismului alexandri n reprezentată în primul rând de Eudoros, cel care, în polem i ca cu stoici i, refonnuI ează imaginea unei divi nită ţ i pl asată dincolo de cer, de real i tatea cosm ică, de i denti ficat cu VOT]T� K6<TjJ.� purtătorul i de i l or eterne. Acesta ÎI va fi cunoscut la Al exandri a pe Antiochos şi Îl va fi i n lluen ţat cu siguran ţă pe Ph i l on, la care găsim o c i udată tem perare a crea ţ i ei din nimic a Dumnezeului b i bl ic care fol oseşte idei le platon iciene ca pe ni şte modele în preal abi l create de el. Astfel că, În pri mul rând la Al exandri a s-a consol idat această nouă tradi ţ i e p l atonică care va fi un topos fi l osofic constant de atunci Înai nte. C f ad m i rabila ex punere a istori e

fizica, V I I ,

701


NOTE

doctri nei la Margheri ta fsnard i Paren te, IlItroduziol1e a Platino, Laterza, Bari , 1 9 89, cap. 1 , Le p/'emesse, 4. Le idee come pensie,.i di Dio, pp. 25 -34. 670 C f. El1ffeade I I, 9, 6 :' "Dar <gllosticii> adm i t şi o mul ţ i me de inteli­ gibile, ti i n ţ a, i ntel igen ţ a, un dem i urg <di ferit de intel igen ţ ă> şi sunetul, l uate din cele citi te În Tilllaios, unde Platon spune: <<fiindcă illteligell{a cuprillde cu vederea ideile aflate Îl1 vie{uitorul tÎl sille, creata/'ul uJ/ive/'sll­ lui nostru s-a gândit ca lumea să aibă şi ea tot atâtea specii câte idei există» " (trad . G. Ch i ndea) şi Numeni us, Test. 25 (Proc los, 111 Tim . , 268a,

t. I f i , p. 1 03, 28 -32 Di ehl). mi zează aici pe o amb igui tate pos i bilă a textului pl aton ician. Vezi mai sus, nota 663. Se pare că la A t e n a , d e unde venea şi Porfi r, exi sta o şc oal ă oficială pl atoni că, condusă de Eubu los ("diadoh ul şcolii pl ato­ ni ce", Via/a lui Plotill, 1 5) care susţ i nea această i n terpretare a păr t i i a doua a pasajului din TilIlaios: l ipsa de identitate dintre i nteligibil şi i nte­ lecti v şi identi ficarea demi urgu l u i cu sufletu l uni versal, dec i in total tre i rea l i tăţ i d i ferite. 6 7 2 Pentru sensu l acestei "gândiri", cf. discu ţia asupra sen sul ui i nten ţ i onal al verbu lui, În nota 660. 673 Deşi Plotin numeşte in tel i gen ţ a ca dem i urg adevărat, totuşi sufletul uni versal creează l umea sensibi lă, fi i nd unu şi multiplu, nu doar unu­ multiplu cum este intel igen t a care contemplă multitudinea intel igibile lor imanente ei. Cf şi Elllleada, I V, 9. 6 74 Cf. Platon, Timaios, 35a. 67 5 Modelul şti i n ţ ei care se divide fără a - ş i corupe esen ţ a apare frecvent la Plotin pentru a desem na intel igen ţa, cf IV, 9, 5 şi i ndexul tematic de la finele vol umului al I I I-lea. 67 6 I . e. intel igen ţa. Este o sch i ţ ă menită să tie dezvoltată mai târziu Într-un tratat de sine stătător despre €1Tl<Tt'poqrrl sau Întoarcerea sufletul ui în vo�. 6 77 Cf. Platon, Timaios, 36 d e. Pasajul la care face Plotin aluzie se referă la faptul că dem i urgul "a /Î /ceput să clădească În illteriorul sufletuilli tot ce efa corporal" (trad. de Cătăl in Partenie). 678 C f. paragraful 1 : "su netul universal este cel care a produs d i vizi unea În multe suflete". Di viziunea se prod uce ab aetel" LO şi nu este spa ţ ială. 67 9 Vezi C ristina O ' Ancona (a cura di), Plotino. La discesa dell 'anima /lei corpi (EIlII., I V, 8 [6]). PlolÎllialla Arabica ( Pseudo-teologia di Ari stotel e, capitol i I e 7; "Detti del Sapiente Greco"), Jntroduziolle, II Poli gra fo, Padova, 2003, pp. 9- 1 I I . Este intere sant mai ales s fârşi tul păr ţ i i a treia a Introducerii (La discesa dell 'allillla nel corpo), pp. 46-47: "Le anime, percio, non sono i ndividuate dai corpo che possiedono e neppure in vî sta 67 1 P l oti n

-

702


NOTE

di esso. Nel trattato sul la Discesa dcll ' anima nei corpi questa conceazi one, . . . , e una dei presu ppos ti del l ' argomento di Plotino: le an ime i ndi vidual i di tferiscono per g rad o le une dal ie altre nel l oro stato di separazione daI corpo, «pri ma» di c o ngi un gers i con csso". C r. şi Elflfeada, V I , 4 [22], 4, 34-42 şi I V, 3 [27 ] , 5. 1 - 5 . Teoria aceasta a fost c om bătută de Proclos În ultima propozi ţ i e din Elemente de teologie, dar combi narea celor două teori i li perm ite lui Ploti n să argumenteze pos i bi l i tat e a "Întoarceri i" sufle­ tul ui. Mai mult, ace as tă p sych an od i e constituie tema centr al ă a fl I osotiei plot i n i ene. 6 8 0 Armstrong e x p li că acest pasaj ob scur prin Încercarea lui Plotin de a re fuz a termenului ăvw orice sens spaţ ial: "Th i s e x tre m el y puzz l i ng remark may possibly be meant to e x clude the l i te ral , spatial meaning of «above» and ta i nd ica t e tat aJ l parts of the uni verse, the lower as wel l as the upper, are «next» ta s ou l " . 68 1 Vezi începutul paragraful ui : "căci nu avea und e". 6 8 2 La prima v edere , pare că Ploti n spune că sufl etul c reează, pr i n a pl ec area s pre s i ne , materi a. A se vedea. totuş i, I V, 8 [6], 2, unde ni se spune că sufl etul uni versal "tri mite" în uni versul sensi bil doar "forţ a sa i nferi oară " , adică un fel de i l umi nare rezu ltată din autocontemplarea sa. Dar, fii ndcă geneza uni versul ui sen sibil este necesară, ea tre b uie să meargă până la epuizarea act u l u i c o n t em pl at i v. Rezi duul rămas din acest proces este materi a, adică nefi i n ţ a, potenţa pură, întuneri cu l . 683 Cf. Platon, Pal'lIlellide, 1 44b. 684 Cf J . M . B l ume n thal , PlotiJlLlS ' Psychology. His doctrilles of of the embodied sOliI, The H ague , 1 97 1 , care face deosebi re Între s ufl e t u l uni­ versal şi proiec ţ i a sa în univers ul s en s ib i l . 685 Pasaj el i pti c de prcdicate: TWAÂa ODV, jJ.aAAOV SE 1fcXv'ta. 11<511. Arm strong traduce subînţelegând "unul" ca subiect şi sup l i n i nd numele pred icative nOAAci şi navŢa. cu verbu l copu l ativ €crr C : " s o it is many, or rat h er it i s a l re ad y a I I ". Breh i er traduce asemănător: " Donc, il est multi ple, ou plutât i l e s t toutes ch oses". Faggin, în s ch i mb , a pre fe ra t să s upli nea s c ă l i p sa verbel or cu verbu l ce l mai apropi a t, al c ă rui su biect era "un u l ": TfA€POL : "Perc io egl i riempie il molteplice, o m egl i o il Tutto". Este o soluţ i e mai bună decât a lui Armstrong şi a lui Breh ier (având în v edere că 8reh ier este anteri or în timp, es te po s ibilă o i n fl uenţă directă asupra lui Arm strong), pe n tru că nu neagă, pri n ipoteza de lucru, concluzi a demon­ straţiei: "el trebu ie să le umple pe toate şi să le creeze pe toate, fără să fi e Însă toate produsele sal e". Dar atunc i , întrebarea i ni ţ ială ar fi trebu i t să fie "Cum umple unul multiplul?". În al doi lea rând. În tre "moltepl icc" şi "Tu n o " s-ar sta bi li un raport de s in o n i mie, traducătorul sugerând că Plotin ar căuta să lămurească ideea prin căutarea de si ntagme sinonime, lucru 703


NOTE

care nu-I caracterizează, în general , pe fi losof şi este nepotn vlt pentru aspectul sumar al acestui paragraf. "Mul tiplul" s-ar referi la i ntel igibilele care compun fi i n ţ a indivizibilă a inteligenţei div ine, iar "totali tatea real i­ tăţ ilor" s-ar referi la caracterul complet al procesiun ii care se încheie odată cu "chenoza" fi nală a contemplaţ i ei În partea i n feri oară a uni versului sen­ sibil. Astfel, unul este precum centrul intim al unor cercuri concentrice care reprezintă toate niveluri l e fi in ţ ei . 68 6 Plotin subl iniază în acest pasaj simultan a transcenden ţ ă şi im anen ţă a un ului. Am reordonat în traducere propozi ţ i a, fi i ndcă sensul ei are în ve­ dere faptu l că naşterea mulliplului presupune ambele trăsături, pe eând d i feren ţa dintre unu şi multiplu este as igurată doar de imanenţă. 6 8 7 Plotin se referă ai ci la geneza sufl etului pri n contemplarea ah aeterno de către reflexia in tel i gen ţei care se conlemplă pe sine a i ntel igenţ ei în­ săşi . Umplându-se de total i tatea inte l i gi bi l elor pe care, în momentul urmă­ tor, pentru că are in tirea sa dori n ţ a de a se apleca spre si ne, le fo loseşte drept Vo�(l"tCl pentru pro iec tarea lor in reflexia prod usă la râ ndul său prin autocontempl are, acest act de curaj al sl..ţ fl etul ui uni versal va da naştere uni versului sensibil. Caracteru l de pri ncipiu al sufletului, adică caracterul divin provine din transm iterea de către intel i gen ţa contem plată a imagi nii un ului pri m o dată cu multipl i c i tatea i n teligibilelor. Se vede cum scenariul dublei contemplat ii se repetă atât la nivelul in tel i gen ţei cât şi la nivelul sufletului universal. Vezi paragraful 1 , notele 8, 1 2, 1 5 şi 1 6, pentru auto­ con templ area de sine şi efectu l ei . Pentru contemplarea unului de către i n­ tel igenţa in staUl Ilascenti, vezi paragraful 4. 688 Aşa cum reflexia produsă de unul prim consti tu ie materia i n teligibilă care, pri n contempl area unului, va da naştere i n teligen ţ ei, tot as tfel, pri n analogie, pro iec ţ i a i n te l i gen ţ ei constituie materi a inte l i gentă care, prin contempl area i ntel igen ţ ei m u l tiple va da naştere sufl etu lui uni versal . Teori a nu i mpl ică neapărat că materi a intel igenţei este neapărat doar sufletul, deoarece în El1J1eade, I l , 4, Plotin vorbeşte despre materi a i n teli­ gibi lă proprie inteligenţei . 6 89 Expresiile "cel pri m . . . cel secund" au în vedere la Ploti n principiile ori gi nare, unul şi in teli gen ţ a. 69 0 C I'. Pl aton, Parmenide, 1 46a. Frazele pasajului sunt reluate la începutul paragrafului 9. 69 1 Armstrong traduce: "and I ntel leet is in the sph ere of the Second". Cf. şi Pl aton, Scrisoarea a II-a, 3 1 2e. 692 ce Ari stotel, Fizica, I I I , 1 , 2 0 l a 30, dar şi EUlleade, 1 1 , 5 . 6 9 3 Conjunc t i a adversat ivă CxAAeX, cu care incepe paragraful nu stabileşte, de fapt, nici o legătură cu paragraful precedent. La fel s-a întâmplat şi în cazul paragrafelor 2 şi 4 care începeau cu particul ele conective rap şi otv, 704


NOTE

ca şi cum paragrafele respective ar incepe cu nişte concluzii la paragrafele precedente. Jesus I a l observă, În llltroduccion la EllIleada llI, 9 ( 1 3), Miscelallea: "Portirio ni siguiera se preocup a de yuxtaponer en secci ones contig uas agueI l as de entre las nueve notas gue pareclan presentar una mayor alini dad tematica . . . . En tres casos, el tratam iento del tem a va i n tro­ ducido por sendas particu las conect i v as (por rap 2, 1 , oLv 4, 1 , CxAAcX 9, 1 ), sin gue aparezca, sin em bargo, conxi 6n alguna con el tem a precedente". 6 94 ef., mai sus, paragrafu l 8 . 695 C f Platon, Parmenide, 1 46 a. 696 C f. finalul para!:,'Tafului 7: căc i ea îşi are binele în gândire, nu în natura sa".

g

"

Enneada IV, 1 [2) (21), Despre esenţa sufletului (I) 697 Pen t r u o parte a edi tori l or, acest tratat cu un si ngur paragraf reprezi ntă un debut pentru tratatul ante r ior I V, 1 (4). Pen tru al ţ i i , el este încheierea cel ui a nterior (I I I , 9) . Dar primele paragrafe ale celui următor arată l im­ pede raptul că ele se bazează pe expunerea din I V 7 (2). 69 8 Am tradus prin expresia "după corpuri" două si ntagme d i feri te d i n acest paragraf, şi anume "TOL� (1l�jJ.aCTL v ş i 1T€Pl Ţel crwjJ.cx"Ta ( a doua for­ mulă apare de două ori, a doua oară d i n para frazarea textului lui Platon). Am tradus ast fel deoarece am asi mi lat problema diviziun ii sufl etelor după cri t eriu l corpurilor, care s u nt cauza materială a acestei di viziuni, prob le mei diviziunii spec iei În indivizi după materi e din Ari stotel , Metafizica, V, 6, 1 0 1 6b 3 1 -32. Pen tru că cele două formule plotiniene sunt i dentice ca sens, deşi sunt formulate imprecis, ele tre buie traduse la fel . Cea mai mare problemă o ridică a doua expresie, dar ea provi ne dintr-o ci tare apro­ ximati vă din Timaios, 3 5 a, unde Platon folosi se, de fapt, tocmai prepozi ţ i a corectă: xa-{}a "Ta CTWjJ.CX"TCX. Expresi a re apare frecvent În tratatul următor şi am tradus�o la fel . 699 C f. Platon , Timaios, 35a. 700 C f. H S2, t. I I f , p. 32 1 : ăvw [xal xci"Tw] OOOTlC; : xal XcX"TW Elllf. a�b: }o� Elln. b HS 1 -2. 70 1 Pen tru comparaţ i a cu razele care depind de un centru un i c, el'. şi tra tatul următor, para grafu l 1 . 702 apa: Cf. H S2, t. 1If, p. 32 1 : apa wc;: ora fgal, b� Efln a-b. Faptul că lesus 1 9a1 a pro pus sch imbarea verbu lui la indicativ cu fonna lui i mpera­ tivă sugerează faptul că Plotin se adresează aici unui inte rl ocu tor Schim­ barea, acceptată şi de Annstrong, ridică totuşi o problemă, ca şi în majoritatea acestor schimbări de edi \ ie in pasajele care par confuze : faptul că ele "I ămuresc" textul nu Înseamnă că ne dau un text "mai adevărat" ci faptul că ne dau un text mai cosmetizat şi mai l ej er traduc t ib i l . Î ntr�adevăr, forma ,

,

­

­

.

705


NOTE

de indicativ a verbu lui "a vedea" putea ridica unele probleme, dar nu m i s e părea inacceptabi lă: o dată coborât în c o rp , sulletul "vede" î n sensul de pos ibil i tat e a e xpe rie n ţei sens i b i le, care îl poate du ce pr i n înălţ are la cele i n tel ec t u a l e şi d i v i ne , la fap tu l de a deveni el îns u ş i o "viziune" (cr. Ellfleade, 1, 6, 9). 703 Ideea este rel uată şi dezvoltată în tratatul urm ă t o r, parag r afu l 1 . ,

Ermeada IV, 1 (4) Despre esenţa sufletului (II) 704 I nd i ca ţ i i l e

c upr ins e în a c est p ara g ra f ar putea fi o aluzie l a te m at i c a I V, 7 (2), scri s pro ba b i l anterior. 705 Plot i n ar putea avea În ved e re aici o p ol em ic ă i mp l i c i t ă cu A r i s to t e l , De anima, I I , 1 , 4 l 2b 3-5, u nd e sufl etul era de finit ca "actul prim al corpului natural dotat cu organe". M i z a l u i Pl otin este de a demonstra e xistenţ a unor părţ i ale sufletului care a u valoare de sine s t ă tăto are , în l i n ie plato­ nic i a n ă mai mult decât făcuse Ari stotel pr in pro bl e m a intelectul u i . 70 6 A n te ri or it at ea enunţ ată a r putea fi o aluzie la tratatul anterior î n c a re Plotin a sch i ţ at un scurt plan de di ti cultăţ i c are urmează să fi e trata te. 707 Ter m e n ul €TI'OxoujJ.€vTl, despre c a r e A . H. A lm s t ron g (cf. Arhitectura universului il/ teligibil la Plotin, E d i tu ra Galaxia Gutenberg, Târgu Lăpuş, 2004, p. 1 3 8 ) notează faptul că e x pri m ă s i m ul tan transc e n d e n ţ a şi pr e oc u­ parea faţ ă de i n ferior a rea l i tăţ i l or s u per i oa re , este tradus de S l ee m a n Pol let în Lexicolf plotinialllll1l pri n be car, .ied UpOI1, având şi sensul de "a ti tran spo rt a t a ti veh i c u l at ; c I'. şi Ellneade, I , 1 , 8, 1 , 6, 3, I V, 3, 7, IV, 4, 27. 70 S Cf. H S2 , 1. 1 1 1, p. 32 1 , pe n tru lTp0<;; în l o c de lTpO. Plotin are în vedere aici su netu l , iar anteri or s-a re feri t la i n t e l i gen ţ ă. 709 Deoarece este cuprins în tr- o l i stă a a tri but e lor fi zice, am p re fer a t să redăm termenul pri n înl ăturarea componentei lui inte li gibil e , pe care am fi rel u at o dacă i-am fi spus "formă". 7 1 0 ce nota 698. 7 1 1 Pr o poz i t ia trebuie comparată cu ultimul enu n ţ al pa ragrafulu i a n t eri o r, c are r e z u m a ac e ea ş i idee. 7 1 2 Pl o t i n are În vedere, În acest p as aj, su fl et u l u n iv e rs ului . 7 1 3 ce SVF, I I , 44 1 şi 854, sau A le x andr u d i n Afrodi s i a, De anima, 4 1 ,5, cd. 1 vo Brun s. 7 1 4 Cf. Pl a t o n , Til1laios, 3 5a, traducere de Că tăl i n Partenie. 7 1 5 P a s aj ul este important deoarece enuntă o div izi une ierarhică d u pă cri t eriul di st i n c ţ i e i dintre unu şi m u lt i plu , s u g e râ nd că, În si ntagma "unu şi m u l tip l u " conj unq i e "şi " îşi p i e rd e valoarea com utativă, deoarece o real i ta t e este doar unu, alta este unu şi mul tiplu, alta este multiplu şi unu,

tratatu lui

,

,

"

-

706


NOTE

pe când cea mai de j os este doar multi plu. Cf. şi Elllleade, V, 1 , 8, pentru un pasaj asemănător.

Enneada IV, 3 (27), DificultAti privind sufletul (1) 716

Propoz i ţ i a poate fi pusă Î n legătură c u debutul tratatu l u i aristotelic

Despre suflet, În care şti i n ţ a despre sutlet poate conduce l a "cunoaşterea

adevărului ca Întreg" (cf. A ri stotel, Despre suflet, 1 , 1 , 402a 4-6). 7 1 7 Atât E. Bn�h i er, cât şi A. H. Armstrong, În versiuni le lor, remarcă ase­ mănarea dintre primele rânduri al e acestu i tratat şi debutu l comen tari ului lui Al exandru din Afrodi sia la tratatul Despre suflet al lui Aristotel (er Alex. A phr., De an. COIllIll. , ed. Bruns). 7 1 8 C I'. H S2, t. I I I, p. 32 1 pentru €pcx<J'TD-ten-av în loc de €PCX<T"tov. 7 1 9 Pri n cond i ţ i onarea răspunsului la Întrebarea adresată transcenden ţei pri n răspunsul l a în trebarea adresată identităţ i i Întrebătorului însuşi, pa­ sajul seamănă mult cu formul area hei deggeri ană a întrebări i asupra fi i n ţei (cr. M . Heidegger, Fiinţă ş i timp, trad . din germ ană de Gabri el Li iceanu şi Cătăl i n Cioabă, Edi tura Humanitas, Bucureşti, 2004, În Introducere, cap. I I , paragraful 5 , pp. 22-2 3). 720 Plotin are În vedere clipa în care sufl etele, În coborârea l or, ating divinită ţ i l e celeste, iar o parte a l or rămâne aco l o; c f. El1l1eade, I V, 3, 1 7 . 72 1 C I'. S VF, 1 , 495, 1 1 , 774. 7 22 C l'. Pl aton, Plzilebos, 30a. 7 2 3 Cf. Pl aton, Plzaidros, 246b. 7 2 4 Literal , pasajul ar fi Însem nat "ating aceleaşi lllcruri". Breh ier preferă tradu-cerea l i terala, destul de l i psită de sens, i ar Armstro ng preferă for­ mula "tlzey have tlze sameform", i ar Faggi n pre feră o expri mare mai clară: "colllpiollo le stesse fUllziolli". U l tima vari antă este sugesti vă, deoarece indicarea unui gen pen tru acti vităţ i le enun ţate le clasi fică evi dent pe aces­ tea drept roluri ale celor două suflete, ch iar dac ă am preferat o traducere apropi ată de sensul ori ginal. 725 Cazul numerelor am inteşte anal ogi i l e p i tagoreice ale sufletelor asoci ate numerel or, cf. Ari stotel , Despre suflet. 1 , 4-5 . 7 26 Cu aceeaşi com para ţ i e se închei e şi I V, 9, Dacă toate sufletele suni uliul singur. Dacă în gând i re, obiectu l intel i gi b i l se i dentifică cu i ntel i ­ gen ţ a, omoge-ni tatea dintre pri ncipiul diviziun i i şti i n ţ e i ş i c e l a l i ntel i gen­ t ei este ex pli cabi l ă. 727 Ai ci, ca şi în tr-un pasaj din EllIzeade, IV, 3, 8 majori tatea manuscri se lor notează expresi a OOXWA(tp, formă diminuti vală pe care Armstro ng o res­ pinge pe bună dreptate, deoarece ea putea Însemna simultan şi " i nel" şi 707


NOTE

putea da loc unor confuz i i fără sens. Pentru acelaşi exemplu, cf. EII/leade, I V, 7, 7. 7 28 Î n unele ed i ţ i i , in aces t loc apare propozi ţ i a ,,E'LC,, t rap €v aJ-Lcp01:€pau; �'JTaCTal căci atunci toate <facultăţ i l e> vor fi În ambele su flete". Î n H S2, ca şi în vers iunea lui G iuseppe Faggin, propozi ţ i a apare cu trei rânduri mai jos. 72 9 Verbul J-Lopcpou�{}at are tot semn i ficaţ i a "formări i", dar accentul lui Pl oti n, aşa cum se poate obs erva În fraza unnătoare, cade pe nuan ţ a dc sinteză a percepţ iei care are la d i spozi ţ i e mai multe forme. 730 Pentru problema unităţ i i percepţ i e i , ct: şi Elll1eade, I V, 7, 6. 73 1 Despre sensuri le u ni c i tă ţ i i sufletului, Cf. El1lleade, I V, 9. 732 Conven ţ i a l i mbajului şi aparenţ a sensibilă conduc, aşa cum rezultă d in expu neri l e anterioare, la ideea că sufl etul ar ti În corp, deşi În reali tate este i nvers . Plotin procedează l a această destruc ţ ie a sim ţ ul ui comun prin consecven ţ ă cu acc epţia sufl etului de cuprinzător al l u m i i materi ale. 733 Plotin fo loseşte o regulă de di vizi une logică apl icată de Platon catego­ ri il or sale în Sajistlfl, 255e. Pen tru aceeaşi metodă, ct: EI/Ileade, I I I , 9, 1 . 734 Textul lui Brchier continuă cu expres i a OUl< UEL , care nu se regăseştc nici la Faggin, n ici la Armstrong sau la 1-I S2. Ne-am decis să o reţ i nem, deoarece textul pri m eşte clari tate şi simetri e, pri n opozi ţ i a di n tre cei doi a€L ai frazei . 735 Li teral : "având grij ă de viermi i din plantă", dar sen su l Înlăturării lor pare evident. 736 Pentru semniiica ţ i a doctrinei su fletului ca "expresie sau raţ iune a inteligen ţ ei", ce Elllleade, V, 1 , 3 ; V, 1 , 6; V, 1 , 7; V, 3, 6. 737 "Expres ia" sau, mai l i teral , "raţi unea"; c f. şi compara ţ i a din E/II/eade, V, 1 , 3, cl ară în acest sens. 73 8 Pasajul desch ide o nouă cale de gândire în problema an tică a subiec­ tivităţ i i . Dacă Aristotel îl vedea ca pe o pasi vi tate totală, act i vităţile de cunoaştere fi ind descri se drept n i şte forme de receptivitate, Plotin, val ori ­ ti când teme şi sugestii platoniciene, propune o nouă i m ag i ne despre su­ biecti vitate, în care sufletul uni versal rămâne forma pas i vă de cunoaştere, pe când su fletul particular devi ne o forţ ă activă. Tema este im portantă pen tru modul În care a fo st preluată de Sfântul Augustin şi de augustinienii medi eval i, sub aspectu l conceptului vo inţei. Ci: il/f ra, nola 748. 739 Cf. Platon, fill/alas, 4 l d. 740 C f. A ristotel, Despre sujlet, I I , 3, 4 1 4b 1 9, unde Ari stotel propune o analogie între facul tăţ i l e sufletului şi ii guri le geometrice: toate vi e ţ ui toa­ rel e deţin sunetu l, dar actuali zează din el atât cât poate organ i smul lor. 74 1 Cf. Platon, Philebas, 30a-b. -

708


NOTE

7 42 Pl otin foloseşte aici un denomi nativ i m personal ("ceea ce cuiva i s-ar

putea părea").

743 Cf. Platon, Timaios, 41 d. 744 C f. Platon, Phaidras, 246b, ca şi cuvintele citate mai jos de Pl otin. 745 Pentru sensul special al verbului la Plotin, cf EI/Ileade, IV, 2, 1 şi nota 707. 746 Cf. Platon, Timaios, 90c-d. 747 Pentru discu ţ i a asupra aportului amestecuri lor corporale, cf. I V,7, 2.

748 Pentru pro blema subeictivăţ i i act ive, cf. nota 738.

749 c e , între alte pasaje, şi Elllleade, [ J I , 2 [ 1 ] , 2. 75 0 Cf. Elllleade, 1 I I , 3, 2-3. 75 \ Cf. Elllleade, I I I , 3, 4-5. 7 52 Cf. Platon, Republica, 6 1 9c - 620d. 753 Cf. paragraful 6 ad jillem şi 7 ale tratatului de faţă. 754 C L şi prima frază paragrafu l ui 6, dar şi Ari stotel , Despre suflet, I I I , 5, 430a ] 4, pentru un sens mult mai restrâns al identităţ ii dintre i ntelect şi lucruri le cu noscute. 755 ce supra, paragraful 3, primele rânduri , pentru aceeaş i omisiune a dimin uti vului pe care am operat-o şi În acest caz. Aşa cum exempl ul este expus În IV, 7, 7, referi nţa lui Plotin este degetul de la pici or, prin urmare distinq ia dintre ccle două exem ple are în vedere distincţ ia d intre o parte mai mică şi una mai mare a ace lu iaşi corp. 756 Pentru o discu ţie mai largă pe această temă, cf. EI/lleade, IV, 8. 757 Î n formă completă, traducerea ar f i fost "cum şi în ce fe l?", cu adău­ gi rea l ui Theiler a cuvântu lui 1TW�, care produce o redundan ţ ă logică. 75 8 Pas ajul poate fi comparat cu Aristote l,Fizica, 1, 9, unde fi losoful dis­ cută problema materi ei Putem deduce din expunerea aristotelică faptul că materia poate fi concepută doar analogic, fiindcă intelectul nu poate gândi tără imagini, in vreme ce la Pl oti n gând irea procedează şi pri n intuit ie (cf. Elllleade, I I I , 9, 3 şi altele). 759 Denum i rea metaforică a materiei este simetri că, poate pri ntr-o remi nis­ cen ţă dual i stă, cu expresia "lumină din lum i nă" folosită la adresa lumii inte l i gibile în paragraful ] 7 ş i re ţ i nută în form ula crezu lui de la Ni ceea la adresa persoanei lui Christos. 760 c e D. O ' M eara, Vile il/traduc/ion al/X ElIlleades, ed. Universi taircs de Fribourg, 1 992, p. 35. Pasajul a putut inspira şi sensul cel ebrului pasaj al real ită ţ i i superi oare care o cuprinde şi su sţine pe cea inferioară din Liber de causis, prop. 33, unde autorul anonim fo loseşte termenul stramelltUIIl (ce Pseudo-Aristotel, Liber de causis, trad. de A. B aumgarten, Edi tura Uni vers Enciclopedic, Bucureşti, 2002). 76 1 Î n sensul în care nu este o m ări me fizică, deoarece despre .,cantitatea" sufl etului c[ paragraful 9, la mij l oc. 709


NOTE

76 2

Cf. HS2 t. I I I , p. 32 1 , pentru TI În loc de 11. În' fi l osofi a greacă, tema omu\ ui m i c roc osm os se bazează pe analogia dintre părţ i l e sufletu l u i şi părţ i le l u m i i din Republica l ui Pl aton . c e ş i Timaios, 43a sqq. 764 Expres ie uşor pleonastică, fi indcă şi natura şi substan ţa exprimă esen ţ a. 765 Principiul "artei care i m i tă natura" se află la Ari stotel , Fizica, I I , 4, 1 94a 2 1 -23, 1 1 , 1 3 , 1 99a 1 5 - 1 6 . 7 6 6 Term enul poate desem na s i mu ltan imagillea sau statuia zeu l u i . EI reapare l a Începutul paragrafu l u i urm ător, unde are într-adevăr sensul de statuie. Aici, accentuând aceeaşi fun c ţ i e a reprezentări i pe care ar fi dat-o sensul de "statuie", ş i nu a copi e i , termenul este sinonim cu e;'CDwAO\l, re d at 76 3

4 adjlllem. de edi ţ i a lui G i useppe Faggi n şi a lui H S2, în textul l u i apare un €'t au-rw\I, care îl du b l e ază pe c e l de p e rândul

cu câteva rânduri mai jos, sau în Elllleade, I V, 9, 76 7 S pre deose b i re

A rm str on g

superi or fără a modi tica sensul fraze i .

76 8

Pentru o di scu ţ i e asupra receptacu1elor naturale al e sufletu l u i , c f. A nn s tro n g, Arhitectura uni versului inteligibil la Plotin, E d i t ur a Galax ia Gutenberg, Târgu Lăpuş, 2004, c ap. 4, pp. 1 2 1 - 1 27. 769 Tem a apare la l u l ian, Discursuri, I V, în care soarele este văzut real ca o zei tate. De aceea, restric ţ ia expresiei la o simplă valoare l i terară este A.H.

i mportantă ca mod de distan ţare a lui Ploti n de o asemenea concep ţ i e pasaj u l este comparabi l şi c u Elllleade, I I I , 5 , 6. Cf. şi comentari ul l ui A rm s trong, A rhitectura ulli versului ill teligibilil la Plotin, ed . c i t. , p. 68. 7 7 0 Cf. H S2, t. I I I , p. 32 1 pentru aşezarea expresiei XCXl O'U\I€l\laL Înai nte de ou. 77 1 Mitul odi c narează uciderea l u i Di onysos de ti tan i i care l-au atras cu o oglindă; după ce Zeus i-a ucis cu fu lgere, a creat omul d i n resturi, şi a rezul tat o fiin ţ ă cu natură pămân teană şi d i vi nă. Metafora ogl inzii l ui Di onysos se referă, În acest context, la atrac ţ i a sufl etului fa ţ ă de natura corporală (cf. Gu thrie, W., O'ieus alld Greek Religion, London, 1 952, pp. 1 22- 1 23). 7 7 2 c e S VF, " , 62 5 . Pas aj ul a rost bine cunoscut În evul mediu pri n difu­ zarea pe care i -a as igurat-o Nemes i us Emesenus, De natura l/Ol1lillis. Cf. S iger din Brabant, Despre etemUatea lumii, cap. 4, în antol ogia de texte medievale Despre etel'l1Uatea lumii, Edi tura I RI , Bucureşti, 1 999, p. 1 1 9. 773 Pentru sensuri le acestui t erm en , cf. Enlleade, I I , 3 şi I I I , 1 , cu ocu­ ren ţ ele termenului şi comen tari il e la ele. 774 Cf. pentru tema pi tagoreică a annoniei muzicale a sferelor, Pl ato n, Republica,

6 1 7c. 710


NOTE

775 Cf. Hesiod, Theogollia, 5 2 1 -528 şi MUllci şi zile, 60-9 1 . Pasajul "jaLaV U6€l CPUP€l v, )(al âV{}-pW1TOU €V{}-€L val CPWVrlV, {}-€aL� 6 oj..l.olav -ro

lL�" l i pseşte l a Breh ier, care urmează l ec ţ i unea l u i Vo lkmann, dar Faggin, Armstrong şi HS2 o adm it. 776 A l uzie la numele şi la mitul Pandorei. 7 7 7 Joc de cuvi nte între npoj..l.Tj{}-€� şi 1TP0j..l.€ 1:€la (providen ţ ă). 778 O di vergen ţ ă de edi ţie face ca, în textu l grec, cuvântul (l1T1TWV din ed i ţ i i l e H S2 şi Armstrong s ă fi fost l a Brehier şi la Faggin 1:lVWV, ceea ce ar fi sch i m bat sensul, vorbind de două obi ecte oarecare şi nu de două uni tăţ i de caval erie. 779 Crezul de l a Niceea a prel uat această si ntagm a din medi u l fi losofiei alexandri ne pentru a desemna ti l i a ţ i a divină; pentru Plotin, ea este sime­ tri că ce lei care demncază materi a, în paragraful 9 al aces t u i tratat. 780 Ra t i onarea are aici sensul de gândi re discursivă, prin opozi ţ i e cu opo­ zi ţ i e cu vo� din fraza următoare. 78 1 Pentru aşezarea virgulei în ori ginal, c I'. HS2, 1. I I I , p. 32 1 . Pasajul fundamentează una dintre cele m ai i mportante probleme ale angel ologiei medievale: l i m bajul îngerilor. Cf., de exempl u , S f. Toma din Aquino, SU/Ilma tlzeologiae, 1 . q. 1 0 7, mai ales articol ul 1 . 7 82 Pentru l i m baj ul substan t elor im atcri ale, cf. nota an teri oară. 78] Cf. Platon, Timaios, 35a. 784 Cf. Aristotel, Despre suflet, I I , 3, 4 1 4b 7, pentru cazul pipăitu lui . 785 Cf. Pl aton, Timaios, 70a-b, 7 1 a. 786 Sau, În tr-o formul are d i feri tă, fi ecare facul tate are un sed i u corpora l, deci sensibi l i tatea este d i vizibi l ă după sed i i l e corporal e ale părţ i l or ei. 787 Plotin apl ică perm anent teori ei su fletul ui postulatul aristotelic al intelec­ t i ei l i psi te de organ corporal (e r. Ari stotel, Despre suflet, I I , 1 . 4 1 3a 7 etc.). 7 8 8 Cf. Pl aton, Timaios, 35a. 789 Cf. Aristotel, Fizica, I V, 3, 209b 1 -2. 790 Pentru sursa acestui exemplu, c f. Aristotel, Fizica, I V, 3, 21 Oa 24. 79 1 Term i nologi a este de origine peri patetică, cf. Ari stotel, Categorii, 2. 792 Pentru acelaşi exemplu al amforei, c f. paragraful 2 . 7 9 ] Cf. Aristotel , Despre suflet, I I , 1 , 4 1 3 a 9 . 794 Cf. Platon, Timaios, 36 d-e. 795 Aşa cum notează A. H . Armstrong în edi ţ i a lui (cf. voI . I V. , p. 1 0 5), Plotin ar face aluzie aici la medicina h i ppocratică ( Heroph i los din Kalkedon şi Eristratos din Keos contin uaţ i de Galenus), dar se poate compara pasajul şi cu Pl aton, Phaidoll, 26b. 796 Pentru otaa în loc de o�, pentrt au-rTj în loc de aULTl şi pentru <pOOl� după &v, cf. H S2 , t. I I I , p. 32 J .

71 1


NOTE

797 În edi ţ i a Henri-Schwyzer, ex i stă fraza'{ExoOOaL b€ "'[o crWJ..I.cx XCXL "'[o &vnAcxJ..l.I3<iV€cr{}CXl "'[wv crwJ..I.cxnxwv XOAclO'€WV €XOOOl v .] pe care uni i

traducători o reiau în textul lor grec fără să o traducă, deoarece ea se gă­ seşte şi cu câteva fraze mai jos şi este în mod evident o i n terpolare. Tradu­ cerea ei este cu câteva rânduri m ai jos, acolo unde sensul ei o cerc. 79 8 Pentru sensul l u i "a fi în el" cf. paragra ful 20. 799 Cf. Platon, Legile, 904 a-e. 800 În teo logia secol ului al X I l l-lea probl ema a fost rel u ată în di sputa pur­ tată asupra un ită ţ i i intelectu l u i . C f. A l bert cel M are, Despre cincisprezece probleme, V I I I , sau S f. Toma di n A q u i no, Despre ullitatea imelectului cOl/tra averroiştilor, 1 23 etc. 80 1 Cf. Ellll eade, 1, 6, 9. 802 Re feri n ţa este obscură, deoarece restu l discu ţ i i l or despre memori e ale lui Plotin par a fi ul te rioa re redactăr i i acestui pasaj, deşi aluzia poale li la o di scut ie orală. 80 3 C f. P l a to n , Plraidoll, 72e. 8 04 CI'. Ari stotel, Despre suflet, 1 , 4. 40 8b 1 3 - 1 8 . 805 Cf. Aristotel, Despre suflet, J , 4, 408b 1 0- 1 5 . 806 Cf. Ell/leade, 1 , 1 . 8 07 Pentru alegerea cuvântului c al i tăţi , c f. Elllleade, I V, 7, 6. 80 8 Ce. Ari stote l , Despre suflet, 1 , 4, 408b 1 3 , pentru ace laşi exemplu. !W 9 Cf. Platon, TilJlaios, 87e. 8 1 0 C f. Ari stote l, Despre suflet, 1 1 1 , 4, 429a 1 8 . 8 1 1 Pentru râul u i tări i , cf. Platon, Republica, 62 1 c. 8 1 2 Pen tru aceeaşi imagine, vezi şi EI/lleade, 1 , 1 , 1 2 , unde I-Ieraklcs apare în l u mina personajului semidivin, care rămâne după moarte printre ze i, dar şi paragraful 32 al tratatului de faţ ă, care reia tema din acest pasaj. A l uzie la un pasaj din H omer, Odiseea, X I , 60 1 sqq ., unde coborârea lui U l i se in I-I ades provoacă o discu ţ i e cu umbrele. 813 C I'. Ari stotel, Fi::.ica, 1 1 , 1 , 1 8 7b 1 sq q. 1 g 4 C f. Eli lIeade I V, 6, 3. 8 1 5 Cf. Aristote l , Despre suflet, I I f , 7, 43 1 a 1 6 . 8 1 6 C f. EI11/eade, I V, 8, 8 ş i 1 , 4, 9- 1 0. 8 1 7 Întrebarea pri vi toare la H erak les este form ulată în paragraful 27. 8 1 8 Este evident că textul este neîncheiat, dar se poate remarca continui­ tatea cu tratatul următor ch i ar l a nivelul fra z e i . "

"

,

Enneada rv, 4 (28), DilicuJtăţipn'vind sufletul (lI)

8 1 9 Referi n ţ a este l a Herakles i n fi nal ul tratatul u i an teri or, dar sensul general al textului plotinian are în vedere ex p er i e n ţa sunetul u i .

712


NOTE

8 20 Am preferat termenul de

"trecere" deoarece d i viziunea este un pro­ cedeu excl usiv descendent. Termen ul său opus corec t este cel de allaliză, pe care Plotin nu îl fol oseşte totu şi aici . 8 2 1 C f. , pentru acelaşi exem plu al fe ţ e i ElIlleade, I V, 5, 3 şi I V, 7, 6. 8 22 Termenul €Va1T€p€lcrL� are sen sul unei ac t iun i de a marca o am­ prentă" (dic ţ i onarul lui A. Bail ly), deşi Breh ier traduce cu "point d ' appui" iar Faggin c u "punto d ' appoggio". Pentru Lexicoll Plotinianul1l al l ui S leeman-Pollet termenul ar avea, În contextul Ellneadelol' un sens uşor modi ticat: "rest, fix, concentrate upon" (e l'. EJ/ueade, IV, 3, 1 7 , pe lângă această ocuren ţ ă) . A ici el desemnează faptul că sufletul operează divi­ ziunea determ inat a priori de i nte lect. 823 Vers i u ne a lui Gi useppe Faggi n şi a l ui E. Breh i er con t i n aici cuvântul jl vOJ..L€vo'V, pe când versi unea lui A . H . Armstrong con ţ i n e OXL'{OJ..L€'VŢl , luată din ed i ţ ia Theiler, pe care o unnăm şi noi, întrucât ni se pare mai cu sens. 824 A l uzie la natura unului; c I'. şi ti nalul din Ellneade, IV, 2. 82 5 Problema conşti i n l ei de sine a fost pusă în antichitatea târzie sub form a Întrebări i : sufletu l se poate poseda com p l et ca obi ect de cunoaştere? Pentru A l exandru din A frodisia, reven irea compl etă asupra sinelui este impo­ sibilă, pentru că gând i rea s-a oferit pe sine ca obiect (e l'. De illtellectu, 8, Î n antol ogia de texte Despre ullitatea intelectului, trad. de A . Baumgarten , Edi tura I R I , Buucreşti , 2000, p. 39) Problema a fost rel uată de Pseudo­ Aristotel, Liber de cClusis, prop. 1 24, s ub forma sus ţ i neri i tezei unei reditio completa a conşti i n ţ ei asupra sa Însăşi . C f , pentru dezvoltarea medi evală a problemei, F. Putal laz, La COllllaissallce de soi au Xllleme s i ec le ed . .J . Vrin, Pari s, 1 99 1 . 8 2 6 Relaţ ia enun ţată de această frază se rezumă la un cupl u de identită ţ i cu un termen comun dar netranzitiv (a=b, b=c, dar c este d i feri t de b), Întrucât sufl etul şi intel igen t a se i dent i fică cu "toate lucruri l e" pri n tr-o identitate a căre i notă importantă este participaţia, Însă raportări le di feri te ale sufle­ tu l ui şi intel igen ţ e i la lucruri le deosebesc rec iproc . 8 27 Pentru o discu ţ i e mai largă, cf. EIlf/eade, I V, 3, 29. 8 28 Expresia este foarte i mportantă pen tru i storia u l teri oară a neopl a­ toni smu l u i . C f. şi Pseudo-Ari stotel, Liber de caus;s, prop. 22 "anima est i n horizonte aetern i tat is". 8 29 Pasajul ar putea fi o sursă a pri mei propozi t i i din Pseudo-Ari stotel , Liber de causis: "Orice cauză pri m ă este mai inll uentă asupra cauzatu lui său decât o cauză uni versală secu ndă". 8 30 Pen tru polemi ca lui Plotin împotr i va teoriei percep t ie i sub forma unor amprente, c f. Enneade, I V, 3, 26. 83 1 Cf. Enneade, I V, 3, 27. ,

"

,

713


NOTE

8 3 2 Forma sferică este analogică perfec ţ i u n i i , i ar pentru Plotin analogia

din tre forma universului şi a sufletu l u i poate fi depli nă· după despărţirea de corp. 833 C u excepţ ia l u i E. 8n!h ier, vers i u n i l e l u i Faggin, Kirchhoff şi Mul ler pun În ul tima sintagmă Xp6vo� În l oc de ""[p6-TT� . U rmând H S2, am pre­ ferat varianta ""[p6TTO�, deoarece pro bl ema timpu l u i nu pare angajată În acest context. 834 Cf. şi I oan Ph i l opon, Commentariul1l super A ristotelis fibros de anima, ed . Haiduck, p. 260, pentru mod u l În care intelec ţ i a astrelor se desfăşoară fără e fort. 835 Cf. Hesiod, Mwrci şi zile, vv. 47 1 -472. 8 3 6 P en tru an a l i z a i n l1 uen ţ ei astrale, c f. Elllleade, 1 1 , 3 şi I I I , 1 . 8 3 7 Pentru exempl u l corului şi al dansulu i , cf. şi Efllleade, l I , 9,7. 8 3 8 ef. Platon, Phaidl'os, 246a. 839 Cf. Platon , Phi/ebos, 30d. 11 40 E xpresi a s e referă, c a şi Î n paragraful 1 2 , l a ceea ce n u provine d i n experienţ ă, c i are un caracter etern. 84 \ În locul expresiei "pun la un l oc" am li pu tut prefera şi form ula "compară" , ceea ce ar reda un sens propriu verbul u i grecesc, dar credem totuşi că pasaj u l nu se re feră la o compara ţ i e În tre momentele temporale, ci l a posibi l i tatea unei sin teze temporal e. 8 42 A l uzia ar putea li la opi n i a presocratici lor criticaţ i de A ri stotel în Metaji::.ica, IX, 8, 1 0 5 0b 23 -24. 843 Deoarece orice sch i mbare presupune prezenţa unei succesiuni, la tel absen ţa ori cărei succesi uni opreşte posibi l i tatea oricărei sch imbări pe care sufletul, ca să o asume, trebuie să participe la natura timpu l u i . 844 Pentru dezvoltarea u l teri oară a temei pri vind su netul-cauză a timpu l u i , ce Augustin, COllfesiulZi, X I , dar şi Pseudo-Aristotel, Liber de cal/sis, trad. de A. Baumgarten, Edi tura Univers Encicloped ic, Bucureşti, 2002, prop. 26. 845 Din unu provine etern i tatea şi tot re stul re al ită ţ i l or, în vreme ce din suflet provine doar timpu l , dar nu ş i etern itatea Ccf. şi Pseudo-A ri stotel , Liber de callsis, ibM. ). 8 4 6 Cf. Aristotel, Fizica, 22 1 a 1 8 şi 2 8-30. 8 47 Cf. Platon, Sqfistul, 255e, dar şi ElIlleade, I I I , 9,

1 , pentru folosirea distinc ţ i e i . 8 4 8 Raportarea di versă a sufletului şi a inteligen ţ ei este impusă ierarhic. Term i nol ogia unului rei a sintagma p l atonic iană din Republica, 5 09b. 8 49 C f EJll1eade, 1 1 , 2, 2, pentru sensul circul arităţ i i sufletul u i şi a im­ partici-pabi l i tă ţ i i absol ute a transcenden ţ e i . 8 5 0 Analogia di ntre raporturi le interne ale facultăţ i lor spiritului şi di versi­ tatea constitu ţ i i lor provine din Platon, Republica, 557f şi a fost re Iată de 714


NOTE

Ari stotel în Politica, I V, 1 295a 5 sqq. Ideea augustinismului poli tic (De civitate Dei) îşi poate găsi o sursă pri ncipal ă în acest pasaj . 8 5 1 Pentru sensul eomparaţ i e i , e l'. paragraful anterior. 8 5 2 Aşa cum se pare În urma lecturi i din ElIfleade, I V, 7, 7, Plotin face re feri n ţ ă aici la degetul piciorul ui. 853 Termenul iAdu)(� poate Însemna "străluci tor" sau "albastru"; nu putem folosi versi unea "al bastru" (cum a optat Ein i l e Breh i er), deoarece nici în franceză nici în greacă nu putem spune "om al bastru", dar putem spu ne "om străl ucitor". 8 54 O traducere l i terală ar fi fost: "este un mesager nesănătos", dar este evident că sensu l "sănătăţ i i " mesagerul ui are inciden ţ ă asupra comple­ titudinii mesajului . 8 :'i 5 Expresi a TO TOlDv<5€ crWj.LCl trimite la modul În care Ari stotel definea în Despre suflet, I I , 1 -2 corpul ca o materie determ inată În vederea s u fle­ tul u i , dotată CU organe. 8 5 6 C f. Platon, Philebos, 35a. 857 Dacă nu am i n troduce Între croşete v i i torul verbu lui a fi, ar rezu lta o absurditate: ar trebui umplut ceva pl i n şi ar trebu i gol it ceva gol. O al tă sol u ţ ie a fost urmată de A . H . Annstrong, pentru care două din cel e patru verbe intrate în joc nu au sensul unei ac ţ i uni fizice, ci denumesc senzat i i care însoţesc aceste acti vităţi fizice: "relief of what is emptied al'

satisfactioll of what is jil/ed". 8 5 8 C f. Platon, Timaios, 36e. 8 59 C f. Platon, Timaios, 40b. 8 60 Term en ul TWV erwj.Lchwv ridică în text o serie de pro bleme, deoarece

este strani u ca păm ântul (unul dintre cele patru elemente) să con ţ i n ă toate elem entele: Breh ier, în mod curi os, sare pasaj u l ; Faggin fo lo seşte "elementi", i ar Armstrong "bodies". r ndi ferent de 0pl i une, este l i m pede eă nu poate fi vorba nici de corpuri în sens tizic, deo arece afirmaţ ia ar fi falsă, nici de cele patru elemente, deoarece ea ar fi absurdă. Putem Însă să presupunem că aici pământul nu este l uat neapărat ca element în si ne, ci ca un vi e ţ u i tor natura l , asim i l abil altor vie ţ u i toare naturale, i ar el ar putea avea calitatea de a con ţ ine o mare di vers i tate de substan ţ e elementare care contri buie la generarea fi inţelor vii, i ar Pl otin are în vedere În acest pasaj mai ales plantele. 8 6 1 Problema ridic ată de textul grec este i mportantă deoarece majoritatea edi ţ i i lor ( Faggin, 8rehi er) oferă lec ţ i unea )(CXl (ţ�wv] TLVWV al a'ler�ller€l� În loc de )(CXl TlVWV cx\ a'Ler�1lcr€ l�. H S2 Î I s u primă, urmând pe Th ei ler care, şi el, supri mă pe rt§wv, dar nici Armstrong, nici Breh ier nu îl traduc. Faggin Îl adm i te şi îl traduce: "pămâl1tul şi ce fel de al1imale au senzaţii". În ceea ce ne pri veşte, Îl urmăm pe Th eiler fi i ndcă: având în 715


NOTE

text

TD i� la dativ, nu putem pune conjunc ţ i e între el şi presupusul

'C<tJwv,

care nu poate apar ţ i ne tex t u l u i , iar

obiect iv. În al doilea rând; în para g ra fu l

"['LV

"['w

v

WV rămâne un genitiv

24, Plotin reami nteşte că refe r i n ţ a

l u i este l a sens i bi l i tatea pământul u i , iar Î n a l treilea rând era absurd ca Plotin să se refere la unele ani m a l e care au senzaţie, de vreme ce prin­ c i pala cali tate a tuturor v i e ţ u i toarelor este senzat ia. 8 62 C [ Platon, Scri soarea a V I I -a. 863 Sch i ţa de teorie a cunoaşteri i pro v i ne d i n idealul platonician al şti i n ţ e i

care are c a obi ec t exclus i v un i versal u l , Însă e a a creat numeroase probleme gând irii brreceşti şi latine medievale în problema cunoaşteri i singularului :

chesti unea a fost

frec vent ri d i cată de D uns Scotus ş i d e Wil l i am Ockh am . 864 Î n folosirea termenului subiect nu trebu ie să se înţeleagă subiectu l

modern ( "eu" -ul determinat cartezian, ci subiectu l receptor al unor forme

aşa cum el a fost desemnat cu câteva rânduri mai sus). Oarecum cu acelaşi sens este folosi t mai jos termen ul UTfOl<€l}-L€VOV, deşi este vorba de un subiect extern, suport al unor "proprietă ţ i ". 8 6 5 Exemplele corespund pe rând celor două cazuri. 8 66 Verbul sugerează opozi ţ i a cu natural i tatea produceri i dureri i, astfel Încât ea este ai ci produsă arti ficial . 8 6 7 Textul grec este i nevitabi l mai l impede, deoarece el opune cuvi ntele

elTfACXV€l cu TfACXVW}-L€VllV, pri m u l desem nând s tera astre lor care nu "planează" (stele fixe), al doi lea desem nând s fera astrelor care "planează" (planetel e). Observaţ ia este i m portantă, deoarece paralel ismul lexical pro­ pune impl icit o anal ogie de sens Între n i veluri le ceru lui şi raporturile di ntre mi şcare şi repaus, ast fel încât succes i unea intermedi ari lor este şi o succe ­ siune de la mobi l i tatea absol ută la i mobi l1 tatea absolută. 8 6 8 C I'. Pl aton , Timaios, 33c. Sensul textului platonician avea în vedere subl i n i erea perfec ţ i uni i univers u l u i pri n afinnarea autosuficien ţ ei sale: el nu are nevoie de nici un organ care să medi eze vreo relaţ i e cu mediul ex­ tern pentru că acest med i u extern nu exi stă. 869 Cf. HS2, t. I I I , p. 322, pentru care pasajul desemnează un loclls llolldulIl

ov"['OC; <<5€> H arder: <il> ov"['� la Cilento. 8 70 Plotin îi cri tică indirect pe gnostic i , adm i ţ ând faptu l că păm ântul trans­

sallatlls: 11 delevit Kirchho n�

parent (terra lucida ) es te imanent şi nu transcende experi en ţa sensibi l ă. Sursa temei pămân tului transparent este manihe i s m u l , c e S. Petrement, asupra dualislllului la Platol/. la gllostici şi la malliheelli, Edi tura Symposion, Bucureşti , 1 996, p. 250, dar şi Augustin, Despre lIatura binelui, 42, Editura Anastasia, Împreună cu n ota 87 aferentă paragrafu lui citat. 8 7 1 C f. Platon, Phaidoll, 66b. 8 7 2 Pentru semni ficat ia plot in iană a acestui verb, cf. Elllleade, IV, 1 , 1 . 8 73 Cf. Platon, Timaios, 7 1 d, unde Pl aton asociază fi catul şi vi selor.

Eseu

716


NOTE

8 74 Cf. H S2, t. I I I , p. 322, pentru x&'v în loc de XCIl . 8 75 Ex pres ia "restul sufl etului" trebu ia trad usă li teral prin "celălalt s u fl et", aşa cum fac Faggin şi Armslrong; 8reh ier ri scă o interpretare şi spune "su fl etul raţ i onal"; noi nu credem că este vorba de un alt suflet, ci de tot ce rămâne d i n el după ce o parte d i n facul tatea vitală a fost re ţ i n ută În cadavrul vieţuitoru l u i .

8 7 6 Acelaşi exemplu reapare În Enneade, 1 1 1 ,4,6. 877 Pentru opţ i unea traduceri i , cl: 875, aferen tă ocuren ţ e i anterioare.

8 78 C f. Oemocrit, fr. DK 8. 1 2 5 8 79 C[ Ellneade, I V, 9. 88 0 c e Platon, Phaidros, 247a, Euri pide, fr. 9 3 8 ed . Nauck, dar şi paragrafele superioare care discută natura recepti vă a pământul u i . 88 1 Termenul Înseamnă "contigurape, aspect" propri u-zis, dar În Enlleade,

I I , 3 şi În Elllleade I I I, 1 , termenul este consacrat pentru a desemna aspec­

tul 88 2 883 88 4

unui astru care are o i n fl uen ţ ă asupra celor pămân tene.

Cf. Ellneade, I V, 4, 40-42 . C f. Ari stotel, Meteorologicele, I V, 1 , 3 7 8b 1 1 - 1 3 .

Aici "corpuri l e" au sensul de elemente, aşa cum apare şi cu câteva rânduri mai jos. Pentru respingerea teori ei caracterelor rezul tate din com­ binarea elementelor, cf. Eilneade, I V, 7, 2, chiar dacă am fol osi t, pentru

cl aritatea pasajului c i tat, termenul de corpuri pentru a relua acelaşi termen. 88 5 Cf. Elll1eade, 1 1 , 3, 1 4 şi I I I , 1 , 1 . 88 6 Cf. Platon, Republica, 344b.

887 C f. Platon, Timaios, 3 0d-3 ] a. 888 Asocierea nu este întâmplătoare. Ea poate fi o aluzie la dansul ri tual al

pantom i m i lor romani, iar Armstrong notează o posi bi lă asoc iere cu dansul ri tual ic al zeului i ndian Shi va; Cf. şi EllIzeade, I I I , 2, 1 6 . 8 89 Pentru XCITa1Tl €'C0J..L€VOU, cf. H S2, t. I I I . p. 322. 8 90 Pentru di ferenţ a dintre produc ţ i e şi semni ficare În cazul astrelor, cf. Enneade, I I , 3, I I I , 1 , 6 şi notele aferente. 8 9 1 Cf. nota precedentă. 8 92 Am tradus cu confi gura ţ i e când este vorba despre stele şi cu figură când este vorba de dansul analogic con figuraţ iei astrel or, deşi termenul

grecesc era acelaş i . 8 93 Cf. şi Enneade, I r, 3, 4, pentru o discu ţ i e mai apl icată asupra val en ţelor astro l ogiei. 8 94 Termenul 1TpOO(p€crl� are numeroase ocurenţe În para/:,rr afele care urmează, iar sensul lui exact în term i nologia fi l osofică greacă este acela de "al egere del i berată". Întrucât În mai multe contexte de mai j os o asemenea traducere putea crea nonsensuri , am preferat să traducem peste tot cu "vo­ i n ţ ă", precizând faptul că aceasta voi n ţ ă este legată de obi ectul ei, fi ind


NOTE

voi n ţ a de a real iza ceva concret in depl i nă conşti i n ţ ă de cauză. Suntem susţi n uţi în 0PI iunea noastră de versiunea lui E. Breh ier şi de Lexico/1 ploti/liaml/ll al lui Sleeman-Po l \ et (care oferă "pLlrpose, will"), dar ne deo­ sebim de versi unea lui Armstrong, c are preferă "deliberate choice". 895 Ploti n reia exem plul de mai sus al dansatorului. Li teral : "fi ecare d i ntre părţ i l e care dansează ale unui vietui tor", unnând acordul d i ntre €Xa<1Ta .I.L €Pll şi Ta XOp€UoVTa, deşi În l i m ba român ă o asemenea traducere ar fi l ăsat i nexplicită activi tatea întregului vieţui tor. 89 6 Pen tru expresia €V AOŢOU;, cf. H S2, t. I I I , p. 3 22. �97 Am reluat peri frastic ex presia, m otivat i de ocuren ţ a "celor pământene" cu două rânduri mai jos. �98 În pri ma edi ţ i e I- ienri-Schwyzer, tennenul ales este q>U<1l)(Tl�, (ceea ce ar li dat "sun etul natural"). Sol u ţ i a era prea pu tin coerentă cu textul, care se referă la fac ul tatea vegetati vă exi stentă În su fletul pământului; edi t ia Kirchoff a propus l ec ţ i unea q>un)(ll� (sun etul "vegetativ"); lecţ iu nea este men ţ i onată ch i ar de prima ed i ţ i e I l enri -Sch wyzcr, cu n o t a ,jo/'tasse recte". Am ad optat această l ec ţ iunc, asemeni al tor traducători şi ul timei edi ţ i i /-l enri -Schwyzer, cu excep ţ i a lui Gi useppe ragg i n , care păstrează forma veche, fără să o traducă. 899 Reminiscen ţ ă a definiţ iei li i n ţ e i din Platon, Sojislul, 247e. 900 I deea reapare la Proclos, Ele mente de teologie, prop. 1 8 şi sol uţ i onează pri ncipial raportul di ntre raţ iune şi voin ţ ă. 9 0 1 Am preferat această traducere restrictivă a dativului TW Ţ€vvaeW L ' ti i ndcă ea exprimă clar faptu l că urâlul se naşte din absen ţ a trăsături lo r impri mate de formă materiei În tr-o fi i n ţ ă vie, întrucât "rasa" este dată de colaborarea genului şi a spec iei in forma vieţuitorului. Dar termenul are o arie semantică mai l argă, putând sem n i fica ori gi nea nobi l ă, ascenden ţ a în gen eral, propri tatea unui gen, semn ul distinctiv al apartenen ţ ei la un neam . 9 02 Cf Pl aton, Republica, 6 1 7e. 9 0 3 Di scul i a era anunţ ată de la paragraful 3 1 . 904 Cf. Empedocle, fragm . DK B 1 7. 9 0 5 Ce. H S2, t. I I I , p. 333, pen tru CtAx" în loc de aAxll' 90 6 Acel aşi termen <1XTll-ta care semnifica mai sus confi gurati ile stelelor 907 Pasajul care unn ează prezi ntă nu meroase probleme născute din COfU­ pcrea manuscriselor. Cuvintele b J.l.llxa'VT]<1ciJ.l.€v� fi €Aţ}-€l'V il b Aaj.XJv au fost i nterpretate în mai multe fe l uri pentru a pri mi o coere n ţ ă grama­ ticală: sensul este li mpede, Plotin subl iniază caracterul gestului cui va care îl arde pe un altul in ten ţ i onat sau nu, indicând drept cauză pri ncipală a arsuri i l i psa de rezisten ţă a pi e l i i celui afectat. Totuşi, edi ţ i a Henri­ Schwyzer, urmată de Faggin, propune b J..Lllxa'VTJ<1ciJ..L €vo� ... fi €Aţ}-€L v . fi b Aaj3Wv, unde punctele de suspensie i ndică o posi bilă corupere a "

718


NOTE

manuscrisel or, iar În notă edi tori i adaugă cuvin tele locus llondul1I sallatliS. iar în HS2, t. I I I , p. 3 3 3 este propusă el i m i narea expres iei il €A,-r€L'J il. În traducere, form ula este urmată de Armstrong: "eitlzer tlze persoll who has IJ/ade a/'/'allgemellts to go o/' that oile who took etc.". Cu totul al tfel arată sugestia l u i 8rt!h ier: OlJ ,uTJxa'JTJcra,u€'J� <Ele; €}(€l \10\1> €A,-r€l 'J . '/H o Aal1W\I, pentru a formu l a traducerea " <on blesse quelqu'un salls eli avoir eu ! 'il/tel/tioll, celui qui a p,.is (s. n.) le reu est bien l ' auteur de la brOlure". Rămâne necl ar de ce el a omis traducerea expresiei <Ele; 8<€l \10\1> €A,-r€l \1, deşi j um ătate din ea era adăugată de el însuşi. Cea mai tentantă dintre opţ i un i l e lui Breh ier ar ti adm iterea negaţ i e i , i ar cea mai pu ţ i n acceptabilă ar fi admiterea adăugiri i , deşi cantitatea ei nu este o probl emă, dacă avem În vedere prescurtări le manuscrisu l ui . O a l tă pro­ blemă o reprezintă participi u l J.l.TJxa'JTJO'a:,u€v�, a căru i traducere este întotdeauna di fici lă la P l otin, deoarece verbul acoperă o arie semantică foarte largă, de l a desemnarea ingeniozităţ i i , a tehn ici i , a i ntel igen ţ e i , a vicleniei, a şi retl i c u l u i până la denotarea simplei i nten ţ i i, ca şi în cazul de fa l ă. Traducerea l u i Marsi l io Ficino sună as tfe l : "quemadmodlllll siquis

igHem ah iglle rapiel/s laese/'it aliud, l1equaqllam lIIachil1atiollem ignelll illucusque procedere". Rezu ltă de aici că manuscrisul pe care a l ucrat

Ficino c on ţ i n ea nega ţ ia prel uată de Breh i er, dar respinsă de Armstrong. În ceea ce ne priveşte, am respins şi noi nega ţ i a lui Brch i er (prezen ţ a verbu l u i c u sens i m pers on al 6€6WxE'JaL crează o o pozi ţ i e cu o ,uTJXavTJcrd)..I..€'\Joe; care ar fi ratată), am adm i s şi am şi tradus expresia <Ele; €}(€l \10\1> €A,-r€L \1 şi l-am inc l us pe ,uTJxa\l'Ylcra,u€'Joc; după il, ceea ce nu aduce cu sine o savoare sti l i stică ş i topică prea mare, ci d oar un spor de cl ari tate într-un pasaj atât de controversat . 908 Pentru sensu l origi nar al tennenu l u i şi pentru opţ i unea n oastră de tradu­ cere, cf. tişa tennenului in Aristote l, Politica, Ed i tura I R I , Bucureş t i , 200 1 . 909 Cf. Platon, A lcibiade 1, 1 3 2a, dar şi Homer, Iliada, 1 1 , 547. 9 1 0 e. C En/leade, 1, 9 ( 1 6), 1 , Despre sinucidere. 9 1 1 Cf. Pl aton, Legile, 644e. 9 1 2 Cf. Euripi de, Tl'oadele, Vv. 887-888. 9 1 3 Pentru tema purgatoriului, in primele secol e ale erei creştine, pentru surse l e i dei i şi pentru Augustin ca edifi cator teol ogic al ei, cf. J. Le Goff, Naşterea purgatol'iului, voI . 1 , Edi tura M eri diane, Bucureşti , 1 995.

Enneada IV,

5 (29),

Dificultăţiprivind sufletul (III), sau despre vedere

9 1 4 Cf. EI1/leade, IV, 4, 23. 9 1 5 Platon, î n Republica, 507d, a propus o structură com ună a in tel ecţ ici ş i

a vederi i pri n adm i terea câte unui intermedi ar Î n fiecare caz, dar a refuzat 719


NOTE

acest in termedi ar altor ti puri de percep ţ i e. Ari stotel , În Despre suflet, 1 [ , a general izat regula pen tru ori ce tip de percepţ i e. În acest tratat, Plotin Încearcă să polemizeze cu teoria percep ţ i ei prin in termedi ar, deoarece pre­ zen ţ a ei i mplică o subiectivi tate pur pas ivă, În vreme ce noutatea fun­ dam entală şi cu largi implicaţ i i În tradi ţ i a augustiniană a lui Plotin este i deea unei subiecti vităţi active. Pen tru o parte a istoriei problemei, c f A n c a Vasil iu, Du diaph a/le, ed. 1 . Vri n , Pari s, 1 997. 9 1 6 Pentru Aristotel, ele seamăn ă atât obiectelor cunoaşterii cât ş i subiec­ tul ui receptiv, aşa cum ori ce intermediar seamănă celor două rea l i tăţ i Între care mediază (e r. Istoria al/ill/alelor, 58 8b), pe când la Plotin subiecti­ vi tatea are un caracter activ (c r. sensul În tregului tratat prezent, dar şi E/l/leade, 1 1 [ , 1 , 4 şi I V, 5), iar i n termediarul seamănă doar obiectu l u i . 9 1 7 C a ş i Aristotel, Plotin discută c e l mai s i m p l u t i p d e perceppe c a p e cel mai reprezentativ. C f Aristotel, Despre suflet, 4 1 4a 4 sau 4 1 3 b 5. 9 1 8 Arm stron g notează că verbu l "tiTrot este fol osi t în tex tul l ui Alexandru din A tI'odisia, De allilIla liber II/a/l tissa, p. 1 3 0, 1 5 Bruns ş i relu at de S V F, I I , 864, ceea ce atesta ori ginea stoică a form ulei . 9 1 9 I poteza la care se re feră Plotin a fost enun\ ată la începutul primului para­ b'Taf: el cercetează dacă exi stă vedere în absen ţa unui intermediar; această întrebare este acum trecută prin m ai multe teori i prepl otiniene ale vederi i. 9 2 0 Folosi rea termenului Lpoml în text este uşor neobişn u i tă, deoarec e el semni fică afectarea organ u l u i sensibi l sau a medi u l u i . Termenul reapare cu acel aşi sens în paragraful 6 al tratatu l u i . 9 2 1 Pentru Ari stotel, acest aspect este imposi b i l (cr Despre suflet, f i , 7, 4 1 8b 2-4şi 4 l 9a 26 sqq ). P l otin se raportează aici l a De a/lima l u i Aristotel pri n in termediul comen tari u l ui l u i A lex andru din A frodisia l a acest tratat (c f. Al exandru din A frod isia, De a/lima, ed. I vo Bruns, p. 1 27). 92 2 C f. Platon, Timaios, 45b-c. 9 2 3 S-ar putea desch ide o întreagă disc u ţ i e dacă în cazul de faţ ă este vorba despre rezistenţ a med i u l u i sau a obiectu l ui ; urmându-I de această dată pe Breh i er (care pune "resistance de [ 'objet" tără com entarii, iar Armstrong pune "resistance" fără a mai clari tica a cui este această rezi stenţ ă), accep­ tăm faptul că este vorba despre obiect, deoarece observăm că, la finalul para­ grafului 4 al tratatul ui, reapare tema rezistenţ ei obiectului în faţ a priviri i . 924 Cf. Pl utarh , Despre opilliile filosofi lor, I V, 1 3 . 925 "I poteza" are în vedere absen ţ a i ntermediarului ca l um i nă, discutată aici de Pl otin În compara ţ i e cu teori a vederii din Timaios- ul platonic ian şi doctrina l u i Democrit. 9 2 6 Teoria sim patiei este propri e l u i Plotin Însuşi (deşi are şi o sursă stoică), care îşi apără acum punctul de vedere. 9 27 Pentru acelaşi exemplu, cf. Ellneade, I V, 7, 6.

720


NOTE

9 28 Cf. 92 9 Cf.

Ar i s t o t el , Despre suflet, 41 9a I I . Pla t on Phaidros, 247b-c. 9 30 Cf. Ellneade, I V, 5, 8. 9 3 1 Cf, p en t ru acelaşi exemplu al fe ţ ei , Elllleade, I V, 4, I şi I V, 7, 6. 93 2 C I'. El1l1eade, I V, 4, 23, dar mai ales I V, 5, 1 -2. 933 Tema auzu l ui fu sese anun ţată în paragrafu l 1 . Orice percep t i e este şi o autoa fectare, dacă subiectivi tatea este activă în actul perc epe ri i 9 34 Edi ţ i i l e Kirchoff, Breh ier şi Faggin con ţ i n aici l ec ţ i unea " C1XOT€L'\IO'\J obscuri tatea", Însă mult mai logică ni se pare lecţ i u nea lui Annstrong care pro pune q>w"ttt'\10'\1. 93 5 Plotin enu nţă ai ci un pri nci piu important al fi l osofiei sale, conform căru i a orice reali tate superioară de ţ i ne un act dublu, u n u l i ntern şi unul i n feri or, prin care se Încadrează În ierarhia lum i i . Cf. ElIlleade, V, 4, 2, dar şi Christian Rutlen, La doctrine des deux actes dalls la plzilosoplzie de Plotin, În Revue Philosoplzique, 1 46, 1 9 56, pp. 1 00 sqq. 93 6 Doctri na luminii i ncorpora l c la Ploti n poate fi unn ări tă În EIII/eade, 1 , 6 , 3 , I I , 1 , 7 ş i s e află î n directă legătură cu Ari stotel , De aI/iII/a, " , 4 1 8 b 3. Pentru OA� q>we; TO cf. H S 2, l. J I I , p. 3 2 3 . 9 3 7 C f. Ell/leade, I V, 9, 4: su fl etul uni versal u n i c le naşte p e c e l e parti cul are p l urale 9 38 A ceasta mai ales întrucât el răm âne în l egătură cu cel uni versal . 9 3 9 Pentru <�'\ITlArl1TTa'>, cl: HS2, t. I I I , p . 323. 940 Pentru €lTl în loc de h, ci'. H S2, t. I I I , p. 3 2 3 . ,

.

-

.

Enneada IV,

6 (41),

Despre senzaţie şi memon"e

94 1 Pentru c ompara ţ i e, poate fi unnărit tra t at ul omonim al lui Ari stotel, 449b 4 sqq., precum şi cel al lui A lexandru din Afrodisi a. 942 Cf. A ri stote l Despre memorie şi reamil1tire, 1 , 450a 30-32. 943 "Ambele teze" se re feră l a faptu l că senza ţ i i l e n u sunt nici impresii, ,

nici amprente, aşa cum a fost enunţat în prima frază. Platon, Phaidros, 2S0d. 945 Cf. A ri s tot el , Despre suflet, Il, 7, 4 1 9a 1 3 . 946 Tre buie urmări t, în acest pasaj efortul l u i Plotin de a c on s t i tui o teori e a subiectivităţ i i ac t i ve , pl ecând de la instrumentarul şi t enn inolog i a ari sto­ tel ică a subi ec t i vit ăţ i i pas ive. Noua teori e este i mportan t ă În pri mul rând pentru teoria august iniană a s u b i ec t i v i tă ţ i i şi tot ceea ce ea a întemeiat în teo logia creştină ul terioară. 9 47 A nalogia lui Pl oti n putea fi constru i tă lexical În două fe luri : el putea spune că substan ţa s u tlet u l u i recunoaşte pentru că "zăreş te" (ca şi cum ar auzi), sau că au de (ca şi în cazul vederi i). U l tima situat i e ar ti fost mai

944 C f.

"

"

721


NOTE lircască pentru reg i m u l fi'aze i , deoarece rol u l i m pu nea verbu l u i

Opa<1-{)-aL

î n l oc d e

i eş i rea d i n

axou<1{}cu ,

re g i m u l

de

compl ement de scop

analogi e i ;

totu�i

fo l o s i rea

lui

d e�i poa te l i sem n u l u n e i erori d e copi ere ,

ne i m pu ne păstrarea până la capăt a analog i e i .

l)4l!

e l'.

!] :'i O

Fonnu la e s t e so fi stieă, deoarece e s t e e v i d e n t

Elllleade, V, 6, 1 .

949 eL A ri stot el, Despre lI/elllOrie şi reall/imire, 1 , 450" 2 5 - 2 7 .

u n subiect Îşi poate

spor i pri n exerc i t i u pu terea de rcc ept i v i ta te, dar i n tenţ ia l u i Plotin cste de a i m pune concept u l u ne i s u b i e e ti v i l ă \ i ac t i ve şi n u pasi ve .

<):'i 1 CI'. Aristotc l , Despre memorie şi realllimire, 1 , 449h 7-8. l) :'i 2

Con form cu I I S2, am păstrat nega t i a a bscntă d i n ed i t i i anteri oarc.

Enneada IV, 7 (2), Despre nemurirea sufletului l) ) )

i n Vita Plotilli. 4, t i t l u l tratatu l u i este

nEpl lPUX� a-8 a'\Ju<1(ac;

( c I'.

Eus�bi os d i n C acsarca, Prllf'p(lratio t'vlIIlghelica. X V, ) 0, p. 372, I M ras

=

p. 8 I I h Vigier ( J V, 7, gd. 1 ), în t Î m p ce în Via/li lui Plotill, 25 a parc pUI i n

nEpl a{}a'\Ja<1lac; lPUX�C;. U n e l e lTI anus�rise prez i n tfl t i t l u ri excep \ ia l u Î 13, care nu are n i c i un t i t l u : nEpl a-&a'\Ja<1lac; lPUX� xat o'n ou 6u'\JaTaL <1wJ..La nxl it'\JaL ;, llJUx", Î n C; n� TOU<; LTWlXOU<; an ou 6u'\JaTaL <1wJ..Lanx" it '\JaL ;, lVUX" aTTo TOU TTpWTOU TTEPl lPUX� nAWTl'\JOU, În QN DQ ; nAWTl'\JOU TTEpi: lPUX�, În T. La M arsi l i o F i c i no apare t i t l u l l a t i n Plotini pllilosopm Pla/ol/ici liber sep­ mod i fi cat:

d i feri te,

C li

till/IIS de anim; ;lJIl11urla!ilale. Foarte i m portan t es t e ra p t u l că Fi c i n o este

cel c are a operat Împărt i rea în parag ra fe cărora l e-a dat drept t i t luri i ucei.l

pri nc i pală d i n liccarc In parte. D ar la Ficino apar n u m a i 1 5 paragra fe. I a

care m a i t âr;t' i u au I'ost adăuga te, pri n i n tercalare î ntre paragra fe l e H şi 9 ,

î n c ă cinci paragrafe, n u mero t a t e de eJ i tori i mode rn i cu 8 1 - 8 5 ( l a noi

Ha-�k).

d i s t i nc te d i n Praep(//'([l;o el/angelica ( X v

I V 7, 1 - 8d ş i men ţ i unea: pri ma cart e

să u

(1V

7, 8, 28, 28 - Se, 49 a

22, 1 -6 7

� i X v 1 0, 1 - 9), transe rie

Marca l acună a c od i eelor Eli lleadelol'

putut li s u p l i n ită dator i t ă l u i Euse bios d i n

IV

7, 8e. Prima d i ntre cele două transc ri eri este precedat ă de

"Î m pot riva stoici lor,

a

Caesarea, care, În două sec ! i u n i

cum d su l l e t u l n u poate

l u i P l o t i n des pre sullet"