Issuu on Google+


nAOTLVOU

"'W

Evv€aSwv A -B


PLOTIN

ENNEADE I - II

Edi ţie bilingvă Traducere şi cOlnentarii de

Vasile Rus, Liliana Peculea, Alexander Baumgarten, Gabriel Chindea

�@ EDITURA IRI Bucureşti, 2003


Coordonatorul colecţiei: Alexander BaUl11garten Redactor: Maria Stanciu

Tehnoredactor: Silviu Iordache Concepţia copertei: VENIAMIN &

©

Toate

VENIAMIN

drepturile rezervate E D I T U R I I IRI

ISBN: 973-9437-80-X


Cuprins N ota introductivă 7 List a abrevieri l or .................................... 9 Plotin şi filosofi a salvării (introd ucere de Vasi le M uscă) ..... 17 .

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

PO RFIR. VIAŢA LUI PLOTIN ŞI O RDINEA SCRIE RILO R SALE Planul ana litic al tratatului ............................45 ... 47

Viaţa lui Pl otin şi ordinea scrieri l or sale (trad. de V. Rus) ENNEADA I

103

Planul an al itic al tratatelor

1 (53).Ce este vieţuit orul şi ce este om ul (trad. de V. R u s) 1 09 II (19). Despre virtuţi (trad.de V. R u s ) ................. 127 III (20). Despre dialectică (trad. de L. Peculea) .......... 141 IV (46). Despre fericire (t rad. de L. Pec u l ea) ............ 149 V (36). Dacă fericirea sporeşte în timp (trad. de V. Rus) 175 VI ( 1). Despre tl'umos (trad. V. Rus) .. . . . . . . .. 183 Vil (54). Despre bine le suprem şi despre ce lelalt e bunu ri (trad. de V.Rus) ..........................203 .

.

5

.

.

.

.

.

.

.

.


VIII (5 1). Despre ce sunt şi de unde provin r(-lele (trad.de L. Peculea) ..........................209 IX ( 16). Despre si nuci d ere (trad.de L. Peclllca) ... . 235 .

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

ENNEADA a II-a Pla nul a naliti c al tratatelor . .. .. .

.

.

.

.

.

.

.

.

. . .

.

.

.

.

.24 1

I (40). Despre ccr (trad. de Al. Bau m g a rte n ) ......................247 II ( 14). Despre mişcarea cerului (trad. de Al. Baumgarten) . .. . . . . . . . 265 III (52). Despre influcnţa astrelor (trad.de Al. Baumgarten) .................. ....273 IV ( 12). Despre materie (trad. de Al. Ba.ull1gartcn) . ...... .... ........... 30 1 V (25) . Despre a fi în potenţă şi în act (trad. de G. Chindea) .......................... 327 VI (17). Despre suhstanţă, sau despre cal itate (trad. de G . Chindea) .......................... 337 VII (37). Despre amestecul tota l (trad. de G. Chin d ea) .......................... 345 VI II (35). Despre văz. sau de ce obiectele îndepărtate par mici (trad. de G . Chi ndea) ..........................353 IX (33). Contra gnosticil or (trad. de G. Chindea) ..........................359 Note

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

403


Notă introductivă Volum ul prezent este primu l dintr-o serie care îşi propune traducerea integrală şi bilingvă a operei lui Plotin. Textu l grec urmează editia Plotlili opera editată de P. Henry - H.R. Schwyzer, Oxford, 1964-1982, în trei volume. Reluând împărţ irea în Enneade realizată de Porfir, edi,ţia prezentă conţine în prim u l să u vol u m V/�1!a lui Plotin scrisă d e discipolul său Porfir, împreună c u primele două Enneade, lăsând pentlU volumul u1l11ător EnneadeJe a 1I1-a, a IV-a şi a V-a, iar pentru ultimu l volum ultima dintre Enncade, împreună cu aparatul critic al prezentei versiuni. Fiecare dintre Enncade este precedată de un plan anahtic al tratate lor care compensează absenţa subtitlurilor pentru fiecare paragraf În parte, iar titl u l fiecărui tratat conţine în paranteză şi llumerotaţia ordinii probabile a redactă r i i, textelor, alături de împărţirea propriu-zisă pe care tradiţia noastră cul turală a moştenit-o de la Porfir. Titl u rile date tratatel or de Porfir nu corespund Întotdeauna ce lor date în edi ţ ia pe care am Ullllat-o: de aceea, am preferat numerotarea titlurilor menţionate în bi ografia lu i Poriir. Sem nele ,,<,>" din textul în limba română marchează completări ale trad ucători lor în vederea unei tluenţe maxime a limbii literare. Datorită cunoscutului caracter eliptic al frazei plotiniene, trad ucătorii şi-au permis folosirea acestor semne grafice numai în situaţiile În care logica textu l ui cerea o co mpletare indifercntă f�lţă de gramatica textului: în cazu rile în care atât logica

7


NOT.,\ INlR.OI)UCTI\" \

cât şi gramatica textului impuneau o completare tacită. ea a fost

operată fără semlle gratice care să încarce inutil textul ro111''111

.

Lista abrl!vierilor aşezată la începutul acestui volum este

valabilă ca principiu de exegeză şi pcntru unnătoarele volume.

Propunându-şi folosirea unui limbaj câl nwi clar. cursiv, sistematic şi accesibil. traducătorii speră să ofere cititorului posibilitatea recuperării tilosotici şi te1l11inologiei plotiniene În spaţiul gândirii

româneşti, într-o formulă lipsită de echivoc şi i1ustrativă pentru modul în care probleme ale istoriei gândiri i europene se originează În textul t/7I1eadcI0/:

Realizarea acestui volum are la bază eforturile unui colectiv de

traducători 1'0I111at din profesorul Vasile Rus de la sectia de filologie clasică a F a c ultăţ ii de Litere a Universităţii ,.B(\be�­ Bolyai" din Cluj, Liliana Peculca, Gabriel Chindea şi Alcxander Baumgarten, cadre didactice ale Departamentului de tilosofie al ace'leiaşi universităţi clujene. Împărţirca traducerilor este precizată în Cuprinsul volumului. 'iar redactarea notelor aparţ ine, majoritar, traducătorului tratatului căruia îi corespund notele. Colectivul de traducători a fost organizat în cadrul programului de masterat în filosofie antică şi medievală coordonat de pr of esorul Vasile Muscă din acelaşi departament de filosofie, iar întreg programul de studii al masteratului a fost centrat pe realizarea În fOnTIulă optimă a volumelor acestei ediţii. Membrii colectivului de traducători aduc mulţumirile lor studenţilor masteranzi, a căror pal1icipare la confruntarea textelor, ale căror observaţii stilistice şi conceptuale au fost utile ediţiei prezente. Traducătorii sunt, de asemenea, recunoscători editurii IRI

pentru deschiderea intelectuală cu care a susţinut proiectul publicării acestei versiuni.

TraducătonJ

8


Lista abrevierilor În privinţa autorilor şi a lucrărilor lolosite În redactarea notelor, ne-am

ghidat după trei criterii: 1. Pentru autorii clasici greci şi latini am folosit

siglele consacrate în dicţionarele mari (Bailly. Alexandre, Liddell-Scotl­ .Iones. Gaftiot, Guţu, Thr!sal//"lIs LingI/ar! Lc/l/iJar!, Oxford, etc.), păstrand numele întreg al aceSlOr autori numai În situatiile În care importanţa lor ca re pere În înţelegerea tilosofici plotiniene este covârşitoare (Aristotel,

Platon, Augustin, Proclos,

Porfir);

2. Pentru operele traduse În limba

romană, deşi am citat textul grecesc din ed i ţii consacrate, am indicat

titlurile lor În limba romană.

fără abreviere: 3.

Pentru operele încă

netraduse ÎIl româneşte, am folosit prescurtarea titlurilor În limba latină.

indiferent dacă sunt scrise în greacă s au În latină. după tipicul marilor dicţionare de specialitate. Pentrţl toate

operele greceşti şi latine citate

indica. însă, ediţiile cele mai c u"noscute ale textelor originale. Alex. Aphrod., Dr!t711 0)/17111. Brufls

=

vom

Alexandros din Aphrodisia, Dei1ll/iml,

ed. 1. B run s , C01l1mentaria in Aristotelem Graeca. Supplementul11 AristoteliculTI Il, 1, Reimcr. Berlin, 1887.

Alkin., Djdask" Hennann

ed.

lIennann.

=

,\Ikinous, Didaskalikos, în Platonis Opera,

voI. VI (Appcndix Platonica). voI. \'1, Leipzig, 1853.

Ambros., 18,7.1c = All1brosius, ISc7ilC

I

t'I de (/l1il1/[/. ed. E. Dassmann, Fontes

Christianae, Brepols, Turnhout ş.a.

Anacr., ti-. 60 Gentili Roma, 1958.

Anax., 11-. Bl DK

=

=

Brullo Gentili, A 17l1CreO/J. Edizioni del\'Ateneo,

Anaxagoras, Frc7gmenlill B I Diels - Kranz, adică

IIermanl1 Dicls (recensuit

Berlin, 19345.

W. Kranz), Dit' 9

fi,/gmenle der l'orsokmfe/:


LlST!\ :\I!RI \'11 Inl.OR -----_. _---

!\risL Rmwe.

(Thes<llIrtls

NlIbc:s

= Aristol'an. IJrOIJşlc'le. Norii, edi! ia de pe TUj

Lingull e GmcctJc..'), Uni"t!rsity of California, Irvin�.

( ' D ROM E. 1999. Aristot�1.

AllC1/iliccJe pos teriolm:,

niconwhicii.

Fizic.7.

Dc,..,pre c e r.

Afet,7fi'zica.

DC!'Jprc s uflel,

Topieelc

Polilica

,

=

Fricii

Aristotel.

Ana/itieele poster/oare. Despre cel: Despre sutlel, Elica nicol7whicli. Fizic.7. /l.1etafiziclJ, Top ic eIe, Polilica În ediţ ia d� pe TLG

( Thcsilurtls

Lingi/ae Gmec,7e), University of California, Irvine. CD ROM E. 1999. Cli

nUI11erotaţia ediţiei lui 1. Bckker. 1-11, Berlin, 1935.

Aristotel.

De gener.

APUJ"'TOTEAOUC; 1TEPl

=

.711.

Aristotle,

'{�wv jEVEO"EWC;.

De generihus <7nimaliul1J

=

with an English translation by

A.L.Peck, Loeb Classical Library (LCL 366). Harvard University Press, Cambridge-Massachusetts, LOlldon-Eng.land. 19lJO, cu aceea�i

llUllIerota! it:. Aristotel, DI.: !!en. el

con:

= Aristotle, De generalioIlt'

('/

COITUptiolle

=

APlO"TOTEAOIX;' nEPl jEVEO"EW«; xal cp-&opa«;. Translat�d by E.S. Foster,

În Aristotle,

an ComilJg-lo-hc [Ind

On SopIJJ��,tjcal RcfiaatiolJs;

Passing-A W"'J� 017 t/le

Cosmos,

The Loeb Classical Library (LeL

400). Harvard University Press, Cambridge-rvlassachllsetts. London­ England, 1992, cu aceeaşi numerota tie. Aristotel, Eth. Eud. =Aristotle, t:fhic,7 Eudemic<1

=1

E'{hxwv EOOTJJ.llXWV,

with an English translation by H. Rackham, În ArislOtle, Alhenian Constilutiol1; Eudel71ian Ethics;

Library

(LCL 285),

Vliwcs ill1d Vices. Loeb Classical

Cambridge-Massachusetts. London-England,

1996, cu aceeaşi numerotat ie.

Augustin. C acad = Aurelills AlIgustinlls. C0l11m ACc7demicos Libri Ires. Coloniae, aplld lohannem Gymnicum, 1533. Augustin,

Cont." =

Aurelills

CO/JIi.:ssiol1i1f7J !ihri ./1(111,

Aligustinlls,

Introducere generală de A. Trape, traducere şi note de C. Carena:

indici de F Montevcrde, În {)pem {)f11111�7, Nuova Citta Editricc, Roma. 1965.

Augustin. CiI'. = Aurelills AugustinLls, De cit 'iri/te Dt'i COJJlm p,7ganos !ih ri X)(II = Cit/(I di Dio I [I-X]. introducere A. Trap - R. Russell

.-

S. ('otlo;

trad. de D. Gentili. În Opem 011117iil, Citta Nllova Editrice, Roma, 1978, 1990�: Cinâ di Dio II [XI-XVIIIJ. introducere şi note �i note de

D, Cientili - A. Trape: traci. de D. Gentili. În Opcril ()J]]/Jii/. Citta Nllova

Editrice,

Roma,

1990; Citta di Dio III [XIX-XXII]. introducere.

traducere �i note de D. Gcntili; indici de F. Monteverdc, În 0pc'I<' Om/Jia, Nuova Citta Editrice, Roma, 1991.

Mare Aur.

=

MarCllS Aurelius. C/itrc' sine:

.1. Dalfen, Leipzig, 1979.

Hacchyl. {'pilJ.

=

=

Ad

se

1/)SIII7I /ibri XII, editia

Bacchylides din Ceos, I:/Jinikin, ediţia Kenyon, 1897.

10


l.ISTA :\ IW I X I LR I LOl{ ele.,

Or'lI.

Cicero,

=-�

OraIOl� ediţia de pc TLL (ThesHlIrus Lingllm:

Lcltil1ae). Packard HUl11anities Institute, Cl) ROM 5.3, 1991.

Clem. Alex., E\cer.

c'S

TlIeod.

=

Clcmcns Alexandrinus. Ercerplil ex

T/1t:..'odoto, În ediţia O. Stălllin: Clemclls Alexandrinus, StI'lJI11c/{<1)-VL

Lei pzi g, 1905-1909. Te rti am cditioncm ed. L. Frlichtel, Akadcmic­ Verlag , I3erlin, 1960.

CO/p. Ham.

CO/pus Hel71Jetic/J11J

=

sau

Hennetica, ediţia

W. Scott,

Oxford, 1924. Dion.

Halic.,

Comp.

Dionysos

=

Halicarnassensis,

De

compOSilioJle

l/erboT/lI17, În Opos c lIlc7, edi ţ ia H. Usener, L. Radermacher, Tcuhner, Le i p zi g , 189Y, 1904.

Epictet

=

Epictetus Philosophus. Enc!Jiridiol1. FmgmeJJI<1. GJ1olJ1ologiulJJ.

editia H. Schenkl, Teuhncr. Leipzig. 1894. Eur.,

Ba c;1lJte /e

Eur.,

Hipolif

=

Euripidcs.

Ba ccJwe. edited with

inlroduction and

cOll1l11entary by E.R. Dodds. Clarcndon Press, Oxt(xd, 1960�.

E uri pide s,

=

edited

f-f1j}PO/J'IOS.

with introduction and

cOl11mentary hy W.S. Ba rrct, Clarendon Press, Oxford, 1964.

Eur., A-le/:I/J. Sap.

MTjAAavL1T1TTj

fi-. 486 Nauck

11

Euripidcs, Meh1l1ippa Sl/pie/ls

=

O"o<Prl, În A. Nallck,

TragicorLIl11

Fragl71cn!t7, pp. 404-414, Teubner, Leipzig, 1856.

ElIseh ..

Praep.

Et';JIJg.

=

Pam phili ,

Elisebius

=

GmecorilllJ

Praeparatio EFalJgelic:J,

volumele I-II, ed. Karl Mras, Akademie- Verlag, Berlin, 1954-1956.

Eust.,

COJJ7I17. Ad II.:

CO/11m. ad Od.

=

Elistarhios Thessalonicensis

Episcopus, CO/JJlJJelJfarii ;ld Homeri fl ia dc/Jl et Odyssemn. ad lidel77

excl17pli ROl1wlJi [cdilJ], 7 volume, Leipzig, 1825-1830. Marsilio Ficino, De reb. pllli

=

Ploti ni Diaini illills

Philosophi De rehus Philosophicis

/ibri LIIII.

distriblIli "'1nn;ilio Ficinu . F/OfeJJlil1o

IV

e

Platollic'l /[1/171}j;,]

In Enneades sex

Gmeca Lil1gWI in L7Ii/1c711J

lICrs/: el "b cadem dOCt/��'s,i17l�" COI11IJ7t'/lwnis illllstmt,: oll1JJibllS ClI/11

Graeco e xelJ7pla r l COIl�71'�"

el

Basileae,

diligenfer t'<7Sfigatis,

per

Thomam Gucrrilllllll, Anno M.D.LlX ( 1559). Marsilio Ficino. Sopra I"mlinw

=

Marsil io

Ficino. Sopra I 'anima, ÎIl

Marsilio Fici no, Opera Oll1llia, Rasilea (Basel). J 57 6 . rist. Bottega

d'Erasl1lo, Torino, 1959.

Galen . . De plac. f1ipp. el Plm., [)l: Lac y

=

G ale ll lls . De phlCifis "'IJpOcr:'llIs

cI PIC1lonis. ediţia Ph. de Lacy, Corpus Medicorul11 Graeconrm V.

4.1.2, Akadernie-Verl a g , Berlin, 1978-1980.

Greg. Nis., f)e orig. PG 46

=

.-

Gregorius Nissensis, De origine animae, În

Migne, Pafrolagia Gmecc7, voI. 40.

Heraclite, A/lL;gories d 'f1ol77(>re 'HpaKAElTOU 0.ullPlKWV TTPO�A€J-LciTwv EU; B. TT€Pl' i}€WV'O.uTjpoC; EAAllyOPllO"€v.

Heracl, Qllc7t'SI. homo r

=

=

texte etahli et traduit par F. 13utlicre. Les l3elles Lettres, Paris. J 9R9. IJ


LISTA :\BRE\'ILRILOR

!ferm ., In P h at:(iJ: (·ouveur

=-:

Hermias Alexandrinus PhilllSOphus, In

PlatoJ7is PlwedmlJ] Sc!wlia, ediţia P. Couvrellr, Paris, /901.

I lerod.

,

Herodotlls. Istorii

=

='

ICTTopLaL, ediţia de pe TLG

(Thesallrlls

Lingllae Gr<1ecaţ!), University of California, Irvine, C[) RO M E, 1999.

Homer,

lIiad;1

The

=

1"�7d 0/ Homer, edited

with introduction an

comll1cntary by M.M. Willcock, v olumele 1-/1, St. Macmillan Education Limitcd, Londol1, 1978-1984. Homer, O(�vssec:a =- Homeri Odysseae libri I- X XIV, editio altera

recognovit brevique adnotationes critica instruxit Thomas W. Allen,

volumele III-I V din Homeri Opew, Oxford Classical Texts, T he Clarendon Prcss, Oxford, 1979, 19RO.

lamblique, Les I\fyslere dEţ!ypte n€pl TW'J al YUlTTlW'J .uOOTTJPlW'J. Texte etabli et tradllit par Edouard Des Places, S..J., Les

lambl., A1ysl.

=

=

Belles Lcttrcs, Paris, 1966. Macrobius, Somn. Scip. = Macrobii

Ambrosii

AlIrelii. Theodosii

SOIJ]J7iUI17 Scipionis libri II. ed. F. Eysenhardt, Leipzig,

Marin., V Proc/.

in

Tellbner, 1893.

Marinus, l ·'ita Proc"� ed. J. F. Boisson�de, În: Procfi

=

opew inedila, ed. V. COLlsin. [)urand, Paris, 1864.

Max. Tyr.

=

Maximlls Tyrius Sophistn, L1laA€�€Lr;, ediţin H. llobein,

Teubner, Leipzig. 1910. NlIlllell.,

li:

II Leemans

=

NUlllenills, Test im olJi/:J et Ih7gmelJta, ediţia

E.-A. Leemans, Academie rnynle de Belgique, Classe des Lettres; Memoircs, 37. 2, Bruxelles, 1937. NlIlllen . . Fr. :; Des Places = Numenius, Fi,lgmt'lJts, editian

E. Des

Places,

Les Belles Lettres. Paris, 1973. Olymp .,

COl11 /JJ.

in

Plwed

Norvin

=

Olympiodorus,

/n

Pla t oJ7i..,

Plwedont:117 com/J1ent(m�7. ed. W. Norvin, Tellbner, Leipzig, 1913. Orac. Clwld. fr. 163 Des Places

=

Orncllla Clwldaica. Ed.

Les Belles Lettres, Pnris, 1971.

Olp h.

FIg.

Kcrn

Berlin, 1922. Ovid., /vlcml11.

=

=

E.

Des Places,

Olphic()rl/m Fmgmc:nta, ed. O. Kern, Weidemann,

Ovidills. I\fc:lnll7()r!oze, ediţin de pe TLL ( Thesallrus

Lingu.7e Lntil1i.1e). Packard l-Iu1l1nnities Institute, CD ROM 5.3, 1991.

PaLls.

=.

Pallsanias, Călâtorie i'n Grecia (partial tradus În română)

=

Periegr!si. ediţia D. Musti. L. Beschi. M. Torelli, G. Maddoli, S. Settis,

M. Moggi. Milano. 1982. loh. Philop., ComllJ. ad ,117. Arislol.. Pro o C'I17.. Haydllck = lohannes PhilopOIlOS, COl11l17eJJtarills ad ,7l 1 il7w l17 Aristote/is. Prooemillm, ediţia Hayduck, Berlin, 1 X97. Phi!.. /l/leg. leg. = Philo. Alkgoria leglll71 (Allegoricc71 Interpretation oF

III.) No).lw'J \EPW'J aAATJyoplar; TW'J ).lEni T-rl'J with an English translation by F.II. Coison and G.H. Whitaker. în Philo. 0/7 rIn' ACCOllJ71 of' IlTe World's CreariolJ Genesis 11..

€�all).lEpo'J,

12


LISTA ABR[VIERILOR Givell by Moses; A llegorical IJJlerpretation of Genesis II, /II, Loeb

Classical Library (LCL 226), H arv ar d University Press, Cambridge­ Massachusetts, London-England, 1991.

Ph il o De tllga et iJJVelltiolle (On Flight and Fl iuling) n€lTl epur.ry; xai: €UP€O"€�, with an Engli sh translation by F.I L Coison

Phil., Fuga et in",. =

=

,

and G.H. Whitaker, în Philo, 011 FliglJl mut rii7ding:. 011 lhe C'lwngc of

Nam es:, On Drcmns. t/Jat t/Jey are Cod-se/Jt, Loeb Classical Library (LCL 275), Harvard University Press, Cambridge- Massachusetts, William Heinemann, Londo n - En g l and, 1 988 . Phil., Mos. = Ph il o, De vita !dos/��' ( !v/oses 1 an d II) n€Pl 'rou �(ou Mooo€wC;, with an E ngl ish trallslation by E H. COISOIl, în Philo, On Abraham , On Joseph, Mases 1 al1d II, Loeb Classical Library (LCL 289), Harvard Universily P rcss Cambridge-Massachusetts, Londoll­ Engla nd, 1994. Pind., Isthm., Nem., OI., P inda rus, IsthmiaIJ, Nel71ean and 0IY/1Jpl�7n Odes, edi ţia de TLG ( TIJesa urLls LilJ!!uae Gr<7ecae), Un iv ersit y of California, Irvine, CD R O M E, 1999. =

,

=

Platon, B,711c/Jetul, CIJarm ides, Cratylos, Euthydcm, Corgias. HljJpins maiOl: Lysias, Philebos, Phaedros, Pro{;]goras, Sofistul,

Til1Jaios Corg/�1s,

Theai tetos,

Platon, Bal1chetul, Clwl1nides, Crntylos. Euthydcl1J.

=

Hippias maio/:

Sof/slul, Theaetetos,

Lys ias,

Philebos,

Phaedms,

Profllgoras,

TilJwios, ediţia de pe TLG (TIJesalirLIs Lli7glwe Craecae), University of California, lrvine, CD R O M E, 1999 .. Platon, Ep. Plato, Epistlllae, În PlatolJis Opera, tOl11l1S V (tetralogia a IX-a), edited J. B urn et t, Clarendon Press, Oxford, 1912. Platon, MelJ. R. W. S ha rpl es, Plato: Meno. Greek text, t ra ns la ti on . introduction, notes, and ..,select bibliography, Aris and Ph il li p s, =

=

Warminster, 1985.

Plotin, EllJ1., I- V I Plotini Opera. Ediderunt Paul Henry et Hans-Rudolf Schwyzer, Scriptorul11 Classicorum Bibliotheca Ox on iensis , Oxonii. e Typographeo Clarendoniano, voI. I-III, 1964, 1977, 1982 ( edi tia =

1771i1Or).

Plut., De j,7cie orbe

=

Pl ut a rc h u s

Biographus et Ph il oso phu s, De j,7cie quae IiI

11 IlJae 8pparet= n€Pl TOU €j..LepaL'Joj..L€'JOU lTPoO"WlTOU TW XUXAW

T�t; O"€All'Jllt;, în Moralia, ediţia G.N. Bernar da kis , 7 'v ol u1l1�, Teubner, Leipzig, 1888- 1896. PluL, De 811. fi". 178 S an dbac h Pl ut archu s Biographus et Philosophus, De aminae procreatiolle in TJi17l1eO = P€Pl n;t; €'J TL).1aL<tJ tVuxaror(at;. Fr agmenta, v oI. X V din Moralia, with an English translation by F.H. Sandbach, în Loeb Classical Library (LCL 429), Harvard University Press, Cambridge-Massacghusetts, London-England, 1 969 . =

13


I.ISTA ,-\BRl·SILRILOI{

PluL. De exilio

<.pu'(�r;,

=

Plularchlls Biographus et Philosophus. De exilio

În Moralia.

e di ţi a

=

n€pl:

G,N, Bernardakis, 7 volume, Teubner,

Leipzig, I RRR-1896.

Plut.. Nu111. = Plutarh din Cheroneea (Plutarchus Bi ogra phll s et Philosophus). Viet ile pWi:7Iele: Licurg şi NUIJ1c7, e di t ia de pe TLG (Thest7llrlls Lingllae G m e c ae), University of California. Irvine,

CD ROM E, 1999. (JtWt'SI. COI1F. = P i lit archll s , OllLU�stio/1(:s cOI1Vivelltiul11 = ro:j..Lu<cX no:po:'('(€A).1CXTO:, În AloJi:7!J�7, ediţia G.N. Bemardakis, 7 volume,

P I UL ,

Teubner, L ei p zi g, 1888- 1896.

Plut., De sera /1lI1ll, vind. = Pilitarchus B io g raphus et Philosophus, De sem 11I11l1jl1l�" vindict.? În j\;/omli'l, editia G.N. Bernardakis. 7 volume, Tellbner, Leipzig, 1888-96. = Porphyrius Tyrius Philosophus, De abstjncJJtJ�7. În A. Nauck, Pmp!Jyrii Opusclll,7, Teubner, Leipzig, 18862. Porfir, A ntr. = Porphyrius Tyrius Philosophus, De Antm Nil11plwrum. În 1 A, Nallck, POlph)'rii OpliSClI18, Teub ne r, Leipzig, 1886 . Porfir. k 382 Smith = PO Ip h irii fragmenta, ed. A. Smith, Stllttgart and Portir, Abst.

Leipzig. 1993.

Portir, A1<m:. Des P laces = Porphyre, Lertre li Marcelle, e di ţ ia E. des Pl aces . Paris, 1982. Porfir, Sent.· = Porphyrius, Se nt e n tiae ad intelligibilia dllcelJ{es, ed. B. Mommert, Teubner, Lei pz ig, 1907. Porfir., Se/1t. 19. p. 94.4 Lambertz = Porphyrius, Selltentiac mi i/11ellegilJ/k7 duce/1tes, ed. E. Lamberz, Teubner, Leipzig, 1975.

Porfir. S)'/11/11. zet el17. , Dorrie

=

Po rphy ri us Tyrius Philosophus, SYlJ1/11 icta

zetel1wta, ediţia Dorrie, Monographien zur klassischen Aitertullls­ wissenschaft 10. B eck, MCl11ich, 1959,

PorJir,

VP

=

Porphirius,

Vita PI()til7l� în editia miilor a lui Hemy şi

Sch wy zer, voI. 1, Oxford, 1964.

Poseid., Fr. 9:! Edelstein-Kidd

=

Poseidonius, Vo I. 1, TlIe Fmgments,

ediled L E d c ls tei n et 1.G. Kidd, Cambridge, Un iver si ty Prcss, 191'2.

Proclos.

C0I11177.

nd A!cib/�7del71 I

=

Produs, 111 PIc7l011is A/cib/�7dt'/JJ

priorc/lJ COl1Jl11c17tElri/� ediţia F. Creuzer, Br6n ne r, Frankfurt am Main.

1810.

Proclos. Coml17. in Cmt. Pasquali = Proclus, 1/1 PIc7to/JI�" Cm lylul7J cOllJllJelltarin. ediţia G. Pa squali , Teubner, Lei pzi g, 1908. Proclos. COI1JIlJ. in Pal1JJ. = Proclus, /11 PI.7tOllis Parmenidem CO/11lJ1el1tariI� e di ţ ia G. Stalbaull1, Lei p zi g, 1840. Proclos, COI11I11, i17 Tim. Diehl = Proclus, In Pla tolJis Til17ae1ll11 c0I71/J1el1fan�7, ediţia E. Die h l . volumele 1-111, Tellbner, Le ipzig , 1903-1906. Proclos.

/11 El/ci.,

Fri ed lein

=

Proclus,

/n primul11 l:.'lIc1idis librum

cO/J]ll1el1t;JJi/� edi ţ ia G. Friedlein, Teubner, Leipzig, 1873.

14


LlST:\ :\HRr·\ II RIU)R

Ps-Long., Sub/. = Pseudo-Longinlls, 0/1 the SI d)/ime= n€Pl uwou<;. Edited

alld translated by W. Hamillon Fype. revised by Donald Russell, in

Aristotle, Poetics: Longinlls, On the Sublime. Demetrius, 0/1 Sty/e.

Loeb

Clas5ical Library

(LCL

199),

Harvard

University Press,

('amhridge- Massachllsctts, London-England. 1995.

Ps-Plut., De vit.7= Pseudo-Plutarchlls. De vilH t'l poesi !lomen: in T.W. Allen, !/omeri Opc:ra, volumul V. Oxford Classical Texts, Clarendon Press,

Oxford,1912. Sappho, fi: 3/.6 Voigt 1971. Soph., Trach.

=::

=

E. M. Voigt, Sapplw Cll1d Alcaells, Amsterdam,

S oph ocl es , Tmchim;Je, in 5;Op/lOCh.:; hllmlac:. Recognovit

brevique adnotatione critica instruxit A.C. Pcarson, Clarendon Press, Oxford, 1975.

SChO/iil ve/era

in NlIb.

Holwcrda

ce\. D. Horwerda clIm duablls

Koester, Grl)ningen, 1977.

Sencc., Episl. Ad

LlIc.=

=

Sc/Jo/iC/ \'etCri.1 in ,4n�-;lop/Jal1I�" Nuhes,

appcndicibus,

qllas subministravit WJW

Seneca, /:;pistulae ad LllCi/illlJl, ediţia de pe

(T/JeSt7llrtIS Lil1g11c71:? Latillae),

The Packard IIumanitics

TLL

Institute.

CDRom 5.3, 1991. Synes. Cyr., De iIlSOl1JJ7. 7, Terzaghi

=

Synesiu:j Cyrenaicus, De illS0I7717iis,

În Opllscula, ediţia lui Nicola Terzaghi, 1939-1944.

Speusipp., Fl'. 30 Lang = SpeusipPllS, Fragmentil, I.!d. P. Lung, Dissertation Universitat Bonn. 1911. SVF

=

Johannes Von Amim, Stoicorllm l'c:lerumlhtgl71enw. volumele I-IV.

Teubner, Leipzig, 1903-1924: retipărire la Teubner, Stuttgart. 1968.

Them., COJ]]J]]. jn de <711. = Thcmistills Sophista, In libros Aristotelis de anima paraphrasis, ediţia R. Heinze (Col71177entarÎ,/ in ArislOte/em graec8 Y.3). Berlin, 1899.

Thess. Trall.. in C7t. Cod. Astrol. Cir. = TlIessa/lls Tril/lc:s, în Cl1laloglls Codicutll Astrologortll17 GraeCOfllllJ, ediţia f. CUlllont et alii, 13russels

1898. Xen., klellu>l: an

=

Xenophon. Amintiri despre SOC/tltc

English translation

by

O.J.Todd, în

=

AfelJJomhilia, with

Xenophon,

Oec0110117ÎCllS; SJmposilll1J; Apo/agy� Lo\!o Classical

IVlcw ora hilia:

Library (L CL

168), Harvard Universitl Press, Cambridge- Massachusetts, Lonuon­ England, 1997.

Xen., l..Vl: = Xenophon, Cyropaedia. voI. 1 (books l-IV); voI. II (books

V-VIII). with an English translation by Walter Miller, Lihrary

(LCL 52, 168),

Harvard

University

Massachusetts, London-England. 1997, 1989. 15

Loeb

Classical

Press, Cambridge­


Plotin şi filosofia salvării Moat1ea l ui A l ex andru Macedoll, În 323 Î. Hr. , urmată la un an,

În 322 Î.Hr., de cea a l ui Aristotel, a pus capăt unui mare capitol d i n

istoria pol it i că ş i cul tura lă a Greciei antice. Venind din direcţii

diferite, cei doi titani ai lumii antice s-au Întâlnit în efOliul comun de a institui, fiecare în propria sferă de ac ţiune, domnia universalului:

Alexandru Macedon, sub fon11a unui imperiu universal, care să

aşeze În aceeaşi unitate pol itică Grecia şi Orientul, ce păreau de

neconciliat până atunci; Aristote l , prin el abora rea unei viziuni

asupra l umii concepute ca o sinteză totalizatoare, care să constitu i e

suma cunoştinţe l or ştiinţifice ş i fil osofice a l e a ntichităţii, adun ate

într-o concepţie universală de factură encicl opedică. D upă moartea

l or, Începe o nouă epocă, păstrată în istoria uni vers a l ă sub numele

de el enism pe care i l-a dat celebrul istoric genna n G. Droysen .

Ca de atâtea ori în istorie, noua epocă s-a impus deconstruind

ceea ce a reuş i t să construiască cea dinaintea ei. După ce epoca

c l asică a reuşit, pri n eforturile sal e d i n m u ltip le planuri ale acţi unii omeneşti, să instituie u n i versal u l

ca pe o valo a re cardinală,

conţinutu l esenţial al elenisl11ul u i a fost dat tocmai de Încercările

de a destitui universa l u l În favoarea indiv i d ua l u l ui . A ceasta s-a petrecut şi în plan spiritual sub vari ate fonne şi în diferitele domenii a l e gândirii fil osofice: metafizică, logică. eti că, politică. Pretutindeni s-a i mpus supremaţia individualului.

Î n plan fil osofic, doctrina ari stote l i că a universa lul ui s-a

pră b uşit s u b presiunea exercitată as upra ei prin afirmarea v a l orii


\':\SILI: (\lUSCA

indi vid ualului. Astfe l. contra l ogicii aristotel ice a u nivcrsalul u i , stoicii s-au mişcat În orizontul u ne i l og i ci noi, a indiv i d u a l u l ui, în

care ideea de relaţie a In locuit-o pe cea de substanţă. Din ace a sta au pom it, mai târziu, pes te secole, d i feritele formu l e ale logici i moderne.

În

compartimentele gân diri i et ice şi soc i a l p o l i t i c e, aşa -

cum o el aborează p r i n c i p a l e le cu rente filosofice alc epoc i i, stoic i i

ş i ep i c u reici i Î n p ri mu l rând,

pă şeşte Î n fa ţ ă o problem a t i că

com plexă legată direct de nevoia de a în ţelege s pecifi cu l exi sten ţ ei

indiv i dual e în lume, în natură, dar ma i a les în societate. Metafiz i ca,

form u l a cea mai prop rie a gân d i r i i grec eşti pare epui zată defin i tiv după ma rile creaţi i ale lui Platon şi Aristotel, zbătându-se, acum, Într-o totală l ips ă de originalitate. Metafizicile elenismului ,

t i m pu riu, sto i c ismul şi epicurei slllul, au fost marcate de această

li p să de origin a l itate, E l e au o perat substa nţiale în � prull1uturi d i n

gând i rea epocilor anterioare: stoic i i ş i -au i n teg rat Î n con c e p t i a l or

met a fizică tema heracl itică a focului, i a r epicureicii au const ru i t pe

fundamentele atomismu l u i de mocri tic .

Legându-şi soa11a de sfera de probleme s pe ci fi ce i n divi dua l u lui,

fil osofia greacă a trecut pri ntr-o profundă metamorfoză, abdi când de la formula sa de până atun c i , de cercetare teoretică a adevă rul u i . Fără a ul111ări toat e eta p ele dru mu l ui urmat de

fi lo so fi a greacă în

epoca elen isl11u\ui şi fără a căuta să înregi străm toate formulele

i ntemlediare pe care l e-a îmbrăcat, să re ţ i nem doar c ă, pe parcur s u l

noul u i ei traseu is toric, ea se îndepăl1ează progresiv de form u l a

c l a s i c ă a fi l o so fi e i greceşti ca cercetare a adevă rul u i . Punându-se cu tot u l

în s l uj ba rezol vări i p rob l e m e l o r le ga te

de e xistenţa

i ndi v i dunlului În lume, m a i cu seamă ca i nd i vid uman, noua

filosofie s-a concentrat tot mai i ntens În el abo ra rea u nor ut ile

ghid uri de viaţă care să asigure succesul om u l u i În această lume �i,

dacă se poate, chiar şi d u pă aceasta. în l um ea c ea l a ltă. Astfel,

filosofia gre a c ă s-a îndepărtat tot ma i Illult de condiţia filosofiei

propriu-zi se

,

pentru ca u l t im el e

fi l osofii g r e c e ş t i

,

în

special

neoplatonisl11u l , să realizeze un corp c omun cu teol ogia în form u l a

u n e i teosofi i . Î n l ocul c u n oaşte rii

.

fi l oso fi a u promovat identificarea

unor sol uţii de sal vare pentru i n d ivid u l adânci t În deve ni rea unei istori i ce creează sen ti me n tu l că se apropie de pun ctul e i fina l.

Con fuzia aceasta între fil osofie ş i teologie a durat pe tot p arc ur su l

ev u l ui med iu, cimd p l a n u r i le lor s-au a me s t e ca t şi sa rcini le li s-au confundat, raportul dintre cunoa ştere şi salvare s tă ru i n d î ntr-o 18


Pl.OTIN ŞI I-ILOSOFL\ S :\lY,.\RII

fu nda mentală indec izie. Abia în pragu l e pocii moderne, fi l osofia şi

teo logia ş i -au s e p a ra t defin itiv obiectele şi şi - a u prec i zat metod e l e ş i sarc ina , tranşându -se. ast fel , în mod durab i l , problema relaţ i e i l or. Î n celălalt plan, a l realită t i i pol iti ce, i medi at după moartea l ui

A l exa ndru cel Mare, Imperiul său universal începe să se destrame

sub presi unea tens iunilor născute Între ind i v i dual ii desprinşi din

trup u l acestuia, di feritele regate eleni ste. De fapt, această destrămare

a constituit planu l socia l- polit ic al istoriei e lenismu l ui. Mis i unea istorică a

jumătate.

m are l u i

macedonean s-a realizat, în fel u l acesta, n u m a i pe

EI nu a re u şit să-i adune durabil pe greci în un i tatea

superioară a unui s i n gur universal c are îi împacă. S ub actiunea i nd i vi dua l ilor pe ca re i-a strâns laolaltă. Im p eri u l s-a destrămat i medi at după moar1ea sa. Dar el a re uşit , totuşi, să ridice relaţi i le d i nt re greci şi ori e nta l i la un nivel de i ntensitate pe care ele nu au mai cunoscut-o . De altfel, inten sificarea relaţ iilor d i ntre greci şi orientali,

îm p l eti rea infl uenţelor venite d i ntr-o parte sau alta, a constituit partea esenţ ială a istoriei po l i tice, dar şi c u l tura le, a elen ismului . *

Astfel, Între numeroasele probleme legate de explicarea m isterului s ta t u t u lui e xi s t en ţe i individuale în lume se va impune d e c is iv problema sal vării. Curs ul problem atic i i salvării, ascendent pân ă l a a dev e n i tema pr i n c i pa l ă a gând i r i i e l en i stice (de a l tfe l , d u pă ac ea stă preocupare dom i n antă a l o r, fil o so fi i l e e pocii e l en i stice se vor chema şi a l e salvă rii ) , poate fi Î ntor s, cum am văzut, chiar În e poca c l a s i c ă . Ia fe nomenul crizei ce t ă ţ i i şi al indi vidu l ui. Motivul care a Î m p i ns filosofia g reacă a epocii eleniste către proble m a t ica salvări i re z i dă în criza cetă ţ i i greceşti . Fenom enul acesta a l crizei cetă ţii const itu i e, de altfel, una d i ntre l aturi l e semnificative a l e istorici social-po lit i ce a l u m ii eleni stice. E a s-a d e c l anşat prin conj u garea acţiunii uno r cauze i nterne, agravată de interven ţ ia unor cauz e ex t e rn e a căror prezentare nu interesea z ă acum. In orice ca z , criza cetă ţ ii deb utează Încă d i n epoca clasică, în a doua jumătate a secol u l ui al V - lea î. Hr.. şi 'ea a pre oc u pat filosofia greacă Încă d in momentu l ei socratic. Concepţ ia socra t i că a fost pri v ită de Hege l ca manifestare t i p i c ă a filosofiei c ri z ei c e t ăţ i i : " EI (Socrate 11.11.) a vâZlIt /JJ,irefia Atenei şi Începutul decăderii el�' el s-a bucllrat de suprem:.7 ei Înflorire şi c7 gustat şi din inceputul nefericirii ei"'. În continua re , criza cetăţii se va agrava, pr eoc u p â nd , din u nghi uri diferite, dar cu acelaşi grad ri d i cat de i ntensitate, atât filosofia l ui P l a ton, cât şi cea (\ lui Aristotel. 19


\'ASILI: MUSl ,\

Epoca e lenistică a adus o accentuare în p l us a cauze l or exteme

care au provocat cr iza cetăţi i , Dintre acestea, ro l u l hotărâtor l-a

avut tocmai Imperiul u niversa l al l u i Alexandru Macedon. Cetăţeanul

a a părut pe sc ena istoriei greceşti o dată c u triumful form ei de

organizare a vi e ţ i i soc i a l-pol itice a statul ui-cetate, a cetăţi i .

În

epoca c l asică a i stor i ei grece şti, cetă ţ eanu l se i ntegrează perfect,

organ i c , în structura soc i a l-polit i că a cetăţii, c on s t i t u ită ra ţ i ona l. La fe l ca na tura, ca omul Însuş i , cetatea apare şi ea ca o întrupare a logos-u l ui s uvera n . Cetatea, în c are cetăţen i i se integrează În modul

cel mai armonios c u put i n ţ ă ,

le asigură acestora

nu numai

existenţa, ci acordă şi un sens raţi onal existenţei l or. Numai pr in

cetate, cetă ţ eanul putea rea liza d i mensiunea

sa

esenţ i a l ă

ca

fiinţă

în lume, pe care Ari stotel o definea În Politica (1,2, 1253a 3-5) ca fiind cea de

"

vietuitor politiC", Se poate spune că, în organizarea

cetă ţii greceşti, cetăţeanu l putea nu num ai trăi fe ricit, fiindcă a

căzut pe un ros t al exi stenţe i s a l e în această lume, dar putea şi muri

l iniştit cu conşti i nţa îndepliniri i m i siun i i sale în via ţ ă . Const ituirea pri n sab ie a uri a ş u lui I mperiu universa l a l lui A l ex andru Macedon

va duce la d i spariţi a defini t i vă a cetăţi i grec eşti d in i stori e, în

sensul că, de acum

Îna i nte, ea nu va m ai avea n ici un rol

semn ificativ de îm p l i n it. Ceta tea greacă va fi l i tera l m ente înghi ţ i tă de I mperiu . Se declanşează cu aceasta, al ături de criza cetăţii, o

criză a i n d i v i d u l u i d i n cetate de o ampl oare şi de o i ntensi tate

nemaiîntâl n i te. Î n repl ică la criza cetă ţ i i , ind i vi dul a căutat o formulă rea l ă de supravi eţui re. Lipsit de suportul existen ţ i a l oferit de ceta te, aruncat brutal de soartă în faţa rea l i tăţ ii noi a Im periului care îl copl eşeşte pri n i mensitatea sa, i ndiv idul se simte d i ntr-o dată singur ş i părăsi t. EI se s i m te În mod fundamenta l amen i nţa t prin impos i b i l i tatea sa de a se a d a pta la o lume exterioară ost i l ă l u i ş i tot m ai agres i vă. Ne l i n i ştea şi frica par a se fi instalat defini t iv în sutlete. Tel1llenul de raportare al i n dividului s-a sch i m bat, aşadar, în mod fundamenta l. Î n locul cad ru lui b i ne contura t, închis în s i ne, perfect, stabi l ş i constant a l cetăţ i i , i s e oferă acum fun d a l ul uriaş, m obil, având un caracter deschi s. al Imperiului. Î n această situaţie, i nd i v i d u l se va refugia În sine. se va replia interior. căutând aici acele s o l ide puncte de sprijin pe care le pi erduse în exterior, aşezându-se pc terenul pe care l-a descoperit, cel al valori lor i deale ale sufletul u i . Retragerea neputincioasă d i n faţa une i real ită ţ i exterioare soc ial-po l i t i c e tot mai oSL i l e pri n chiar dimensiunea i mpres ion antă

20


P L OTIN Ş I F I LOS U I " I A S A lS A R I I

l a care s e petre c procesele ei, detenn ină, c u m a m văzut, o re pli ere a omul u i pe d i m e n s i un i l e m u lt ma i modeste a l e rea l i t ă ţ i i sale i nterioare, contro l ab i l e, pe care şi le poate dom i n a . Concentrarea aproa pe e xc l us ivă a omu l u i asupra propri e i s a l e ind i vidua l i tă ţ i cons t i t u i e c a uza c r i z e i i n d i v i d u lui r u pt d e u n i v e rsa l u l s ă u , condamnat, a stfe l , l a cond i ţ ia de i n d i v i d u a l pur, a căru i soartă este aşezată în întregime sub semnu l întâm plări i . Nereu ş i n d să se integreze a ml0nios ord i n i i noi de v iaţă a Im peri u l u i, i n d i vi d u l s i mte că tră i eşte într-o continuă nesiguran ţ ă c a r e a m e n i n ţ ă d i n toate părţ i le, fă r ă în cetare, s ă - I înghită. Totu l c a d e pradă agita ţ i i l o r pemlanente în care rea l i tatea se zbate fără n i c i o s peran ţ ă de a ieş i . L a cârma e i pare s ă s e fi i nsta ura t autoritar nesiguranţ a însăşi, până la l i m i ta extre m ă conform c ă reia n i c i in d i vi d u l nu m a i este s i gur pe s i ne. Pretutindeni se Întâl nesc doar i m previzi b i l e răstumări ce târăsc În torentul lor irezis t i bil şi o m u l , care pare condus i nevita bil spre p i erzan i e. Impres i a care îl copl eşeşte cu totul pe om este că "tntâmplarea, răllfăcio�7sa Tycl7e, părea regina 11I177Jl' 2 . D i n această reorie ntare a om u l u i către i n teri ori tatea s i nelui pro pr i u se naşte ş i preocuparea sa dominantă î n e poca e l en i s t i c ă : a s e salva d i n i n e v i tabi l a destrămare ce pare să fi c u prins rea litatea . Ca u rmare a pri matu l u i ind ivid u l ui şi a degradări i universa l u l ui, l i nii l e d e fo r ţ ă con form că rora se dezvo l tă fi l o s ofi a e p oc i i e l e n i stice conv erg într-o s i ngură preocu pare c e a dominat orizontu l de s i m ţ i re şi de gândire al omul ui: mântuirea i n d i v i d ul u i . Ne voia reconectăr i i indivi d u l u i l a un u n i v ersa l c are să-i asigure val oarea şi sensul e x i s ten ţ e i s a l e , care să- I scoată din starea de pură i ra ţ ionaIitate, a fost î m p l i n ită de fi l osofi i l e epoci i e l e n i stice; L. Rob i n a ri u m i t aceste fil osofi i care răspund noii nevoi de v i a ţ ă a e pocii filosofii ale mânfuiril'. Fiecare di ntre e l e a aşezat În fa ţ a omu l u i un progra m de sa lvare, o formulă de a scăpa d i n dezastrul i nev i tabil l a care părea condamnată l umea În epoca e l en istică. Cel e m ai tipi ce În acest sens sunt epi curei smul ş i sto i c i s m u l ; c a remed i u pentru situa ţ ia i n d i vidu l ui î n l u m e şi mântuirea l u i , ele vor predica a patia şi atara xia, ca atitudine în fa ţa vieţi i . A l te ş c o l i , precu m scept i c i s m u l , vor recoman da sus pendarea j u decăţi i. In sfârş i t, n e o p laton i s11lu l va Îm b i a om u l cu s o l u ţ i a l u m inării mistice, în ţ el easă drept u nic u l drum de a parveni l a fomlll la înţ el epciunii, cea care îl poate înă l ţa pe i n d ivid d e a s u pra crizei ş i decăderi i în care se zbate l umea sa exteri oară. Fel u l în care fi l oso fi i l e epocii concep mân t u i rea oferă şi criteri u l cel mai s i gur de periodizare a fi l osofi e i e l en i stice. Se pot "

21


\' \S I L L t\I US( r\

disti nge, astfe l : a) pe r i oa da moral ă, când individul mai ma n i festă o oarec a re în cre dere în pu teri le sale şi îşi c au t ă sa l varea in sine Însuş i , M ij locul este unul moral, împli nirea s u pre mă a personal ita t i i omeneşti se rea l i zează sub arc u l val ori l or m ora le; re a l i z a t pe c u l m i l e mora lită ţ i i , omul se în a l ţ ă de a s u pra zbu c i u m u l u i v i e ţ i i , dovedind o i nd i ferenţ ă absol ută faţ ă de ad versi t ă ţ i l e ei; b) perioada re l i g i o a să, pentru că l u m ea an tică se apropie tot mai m u l t de s fârş i t u l ei i storic, când i nd i v idul pi erde ori ce încredere în pr o pri i l e sale puteri şi nu îş i c a u tă temei u l s a l v ă r i i s a l e în e l însuşi, ci dincolo de el, în D u mnezeu, mani festând Încredere î n i l uzia oferită pe ca lea cred i nţ ei r e l igioase . Credin ţa religi oas ă devi ne ulti mul re fu g i u a l omului antic, expresie a s l ăbic i u n i i şi a neîncrederi i omeneşti depline. Filosofiile mântu iri i caută sal varea indi v i dului din l u m i n a general ă a l um i i antice peste care spectru l i nevitab i l a l sfârşitu l u i pare să-şi fi p ro ie c t a t um br a . *

În privinţa t'ieţ i i l u i Ploti n , Înte m ei et o r u l neop la t onis lll u l u i , avem şansa rară ca antichitatea să ne fi păstrat Viaţa lui Plotin şi ordinea scrien'Jor sale, b i o g ra fi a pe care Porfir, ca d i s c i p o l şi se cret ar, a scris-o despre maestru l s ă u . Î n cele mai Ill ulte cazuri , opera unor m ar i gânditori oferă sursa p ri n c i pa lă pentru cunoaşterea conc ep ţ ie i lor, dar constituie uneori şi un pre ţ i os izvor de i nfonn a ţ i e în pri vin ţa vieţ i i l or. N u este acesta ş i cazul lui Plotin. Pare destul de evi dent ca un g â ndi tor ca P l ot i n , căruia îi era ruşine că, alături de un suflet nemuritor, i-a fost dat şi un trup m u ri tor ca un fe l de pe l e ri n ă menită să învelească pentru un s c u rt timp suflet u l , nu putea fi decât foarte zgârc it cu datele pri vi n d p ro p ri a � a v i a ţ ă "Plotin observa PielTe Hadot - nu vorbea niciodată despre viaţa pe care o dusese Înainte de a sosi la Roma, pe vremea il11păratu/ui Philip. Nu spunea minie despre locul său de baş{f17ă, despre strămoşi, de�prc rudele sau despre copilăria lui - de parcă ar ti refuzat sei sc identifice ] Cll /lJdividul /l umit Plotil7" . E c l ar, cel căruia îi este ruşi ne că a rc Ull

trup se jenează de bi ogra fia s a . Bi pgrafi a , l a fel ca pro pri u l trup, fi i nd p ro p r i e , este doar un a c c i d en t trecător care nu p re z i n t ă vreull interes d i n perspecti va eternu l ui ( Viara lui Plotin, 1 ) . A şa se e x p l i c ă faptu l c ă , în ci uda b i o gra fi e i scrise de Po rfir, d i s p u n e m nu n u mai de da t e şi i n fonll a ţ i i p u ţ i n e cu privire la v i a ţ a lui Plotin, dar toate ace stea n e o fe ră şi o i magine t r u n c h i ată , incom pletă a s u p ra vieţ i i sale, din care l i p s e s c c u desăvârşi re c a p i t o l e i m pOJ1a nte, mai Cli seamă cele p ri v i nd în c epu t u ri l e . 22


I ' LI )

l iN

� I I I L( ) S ( ) I' I

\

S .\ L\ · :\ R I I

Plotin este originar din Ly c o po l is , d i n Egipt, u nde s-a născut În 204-205. I ncepe stud i u l fi losofiei destul de târziu, la 28 de an i, mai întâi, sub îndrumarea unor p ro fe so ri vesti ţ i din A lexandria, care reuşesc cu toţ i i să-I decepţ ionezc. Î l va întâ l n i a po i pe Ammon ios Saccas. " Pe acesta il ciiutc.1llt', ar fi zis Plotin după ce l-a ascu ltat, rămânând în preajma l u i I I ani, până pri n 242 -243 ( Viata lui Plotlil, 3 ) . Dorind să cunoască doctrinele persane ş i fi l osofia in d iană , îl înso ţ eşte în expedi ţ ia sa pe împăratul G ordian al I I I-lea, iar când c ampania acestuia eş uează, Plotin se refugiază În Antioh i a . D i n 224, Plot i n s e stabi leşte la Rom a. Aici îş i v a petrece uml ă t or i i d o u ă z ec i ş i cinci de an i ai v i e ţ i i sa le, predând filosofia. Deschi d e, d u p ă mode l u l p l aton i co-aristote l i c , o şcoală fi 10sofică prop r ie , frec ventată însă, pe l â n g ă e l e v i i s ă i , şi de un pub l i c foarte ales, între care şi Îm păra t ul Galienus şi Î m părăt e asa Salomina, alături de elita intelectua lă a Romei i m peri a l e , sen a t o r i , re t ori , sa v anţ i , medici, oameni d e l itere, artişti. Î n fa ţa lor v a ţ i ne prelegeri care, de fapt, era u comentari i pe texte de fi l osofie greacă, În pri m ul rând din Pl aton, dar şi din Aristotel sau sto i c i . Disc i po l i i, mai ales, îl înconj o ară cu o adm i ra ţ ie care vizează atât idei l e, cât şi viaţa sa, a d ora ţ i a lor putând fi conc ura tă , în epocă, doar de cultul pe care creşt i n i i Îl împărtăşea u pentru persoana l u i I isus H ristos, apostol i sau martiri. Bucurându-se de simpatia şi protec ţ ia împăratului Gal ienus, Plotin inten ţ ionează să construiască un oraş al fi l osofi lor d upă m o d elul plato n ic i an d i n Legile şi care, în ci nstea lui Platon, ar fi unnat să se n umească "Platonopol is·'. La înc ep u t, împăratul G a l i enus este de acord dar, a po i , s fă t u i t de c ons i l i e ri i săi, abandonează p l anul . Î n 253, pc la cincizeci de ani, întru cât învă ţământul său era oral, la insisten ţa auditoIi lor săi, Plotin se apucă să îşi redacteze pre l egerile. Deş i i m pro v iza ClI uşurinţă oral, textele sale se caracterizează prin d ensitate şi, d eşi conden sate, su nt străbăt ute, pe de altă parte, de un real fa rmec poet ic, ce a t ra ge pân5 ast5 zi. După moartea sa, această op eră scrisă va fi ed i t ată de discipo l u l şi secretaru l său, Porfir, care o va aranj a în şase seri i Il câte nouă tratate. 54 În tota l , n u m i te Enn CD de. Î mbolnăvi ndu-se, cum rel atează Porfir (- Viala lui Plotin, 2), de o boal ă de stomac ca re l-a şi răpus, ult i m i i ani a i i-au fost pl i n i d e suferin ţ ă . Se st i n g e În 2 7 0 În Campania, l a moşia u n u i priete n . 23


VA S I L E I\1 U S( .\

Cel c are pri veşte dezvoltarea de ansamblu a fi losofiei greceşti rămâne cu impresia că tendin ţa ei dom inantă este ra ţ iona l i sll1u l . Î n acest context istoric atât de l arg, tendin ţ a opusă spre misticism a fost reprezentată încă de la începuturile gândirii greceşti de pitagorism. Sfârş itul antichită ţ i i greco-romane a adus cu sine un cl imat spiritual cu totu l special, dom i nat, d i n motivele anal izate dej a, de preocuparea salvării individului pri n mij l oace le fi losofi ei şi apoi ale teol ogiei. Aceasta se înso ţ eşte cu tendin ţa puternică a unei abandonări a rea l i tă ţ i i ce a împins omul, pretut i nden i , către căutarea spiritual ului şi a ideal ului, opuse materiei şi material ului. Î n acord cu aceste nevoi spirituale a l e epocii, a fost readusă în actua litatea filosofică doctrina elaborată de Pythagora, iar o dată cu aceasta se trezeşte şi un nou interes pentru doctrina pitagorizantă a ultimului Platon, surprins de ani i bătrân e ţ i i În Academie. Dintre curentele şi şcolile fi l osofice spec i fi ce antichită ţ i i târz i i , cel care a răspuns în cea mai largă măsură acestei stări de spirit dominante în epocă este neo p l atonismul . Pri mele m an i festări a l e neopl atonismului apar Î n Alexandria, oraşul construi t de Alexandru Macedon în delta N i l u l u i . Oraşul constituie un spa ţiu spiritua l privi legiat în care s-au Întâlnit ca Într-un creuzet influenţ e venite din partea tuturor mari lor c ulturi ale popoarelor antichită ţ i i , atât orienta le cât şi occidentale. Aici, credinţa evrei ască s-a îmb i nat într-o nouă formulă de gândire cu filosofia greacă, născându-se ceea ce s-a chemat fil osofia iudeo­ alexandri nă, în perimetrul căreia se produce şi fuz i unea, plină de consec i n ţ e rodni c e d i ntre spiritu l grecesc ş i cel ori ental. Colaborarea dintre el e a fost aproa pe perfectă, fi ecare oferindu-i celui lalt ceea ce î i l ipsea . Deşi spiritul evreiesc, pu rtând în atâtea privin ţ e amprenta misterioasă a Orientului, pare a se fi epuizat În efortul de a el abora produsul său cel m a i caracteristic monoteismul antropomorf - el mai are totuşi puterea de a oferi lumii greceşti, aflată ea însăşi în destrămare, ceea ce îi l i psea, pentru a se putea conso l i da pe sine în această vreme a instabilităţ ii, şi anume credinţa fermă În exi sten ţ a unei ordini morale superioare, provenite din ş i întemeiate pe revelaţie. La rândul său, spiritul oriental, În simplitatea sa pri mitivă şi uneori chiar barbară, se deschide pentm a asimila cea mai putern ică crea ţie a spiritului grec, filosofia. Astfel, spiritul oriental s-a îmbibat de influenţele filosofiei şi sub imperi ul ei a Încercat să aşeze pe o expl ica ţ ie a raţ iunii întreg 24


P L O T I N Ş I F I LOS{ H-' I !\ S :\ L\',\ R I I

materialul credinţelor sale, uneori atât de simple ş i nai ve. Dar înainte ca l u mea antică să părăsească definiti v scena istori e i , ea îşi adună încă o dată şi pentru ultima oară, într-un efort suprem, toate puteri l e spirituale, prin neoplaton ism . Acesta constituie sinteza u l t i m ă a gândirii grec eşti şi, dacă dă m curs concepţ iei hegel i ene conform căreia cel din urmă este şi ce l mai bogat întrucât con centrează toate momentele anterioare, neoplatonismul este şi cea mai bogată expres ie a gândirii antice păgâne. Î ntr-un mod pe care l -am putea aprec ia ca fi ind mai degrabă i nstinctiv, păgânislll u l a reuşit să opună creştini sI11ului recent apărut ceea ce el reuşise să real i zeze mai serios în plan spiritual de-a lungul m i lenarei sale istori i : fi losofia. S e instituie astfel conflictul spiritual care domi nă ul timele veacuri ale elenisl1lului dintre neoplatonism şi creşti n ism. De a ltfel, v ictori a creştin isll1ul u i asupra elenismului a constituit evenimentul care fi xează cadru l spiritual general al epoc i i . Aceasta s-a realizat însă, în plan istoric, pri n împrejurarea că rapida sa răspândire a dus creştinismul în contact d i rect cu raţ iona l ismul grec. Tocmai faptul acesta oferă expl ica ţ i a strădaniei de a-şi prezenta, de la un moment dat, pri n c i pi i l e cred i n ţei sale sub fonna cunoaşterii şi a şti i n ţ e i . Para lel ismul acesta fi losofico-teologic s e explică prin comunitatea de origine şi scop a neoplatonismului şi a creştinismului. Ambele dezvoltă sistemati c o concepţie proprie care a m b i ţ i onează să identifice sursa mântuirii individul ui. De pe acum încă trebuie subl iniat ş i faptul că între cele două se pot identifica notabi le deosebiri . Creştinismul model ează conform tipare lor sale o masă de credinţe exi stente încă î{lai nte de apari ţ i a sa, În care se înrădăc i nează cu o deosebită putere. Acesta constituie şi secretul invincibi li tăţ i i sa le, iar faptul că el şi-a găs it supOliul în sus ţ inerea pe care i-a oferit-o o comunitate rel i gioasă constituită ca Biserica nu a făcut decât să îi consol ideze situa ţ ia. Î n schimb, neoplatonismul s-a în făţ işat ca o rel igie de sa vanţ i , abstract elaborată ş i care a căutat să as imi l eze principi i le cu ltelor anterioare l u i . El s-a sprij i n it pe i n i ţ iative fi losofice pre ponderent individuale, comuni cându-şi doctri na, în fom ă savantă, mai degrabă în med i i l e d i feri telor şco l i filosofice şi a l e intelectua l i tă ţ i i vrem i i . Antic ipând anal izele d e l a sfârş itul prezentării noastre, trebuie spus că î n acest aspect rezidă slăbiciunea neoplatonismului şi în el trebu ie identifi cat şi motivul pri n c i pa l al înfrângeri i sale de către creştin ism ş i , a poi. al dispari ţ i e i sale. 25


*

În l u pta in care s-a angaj at contra ira ţ iona l i s m u l u i c red i n ţ e i ,

intel ect ual i s m u l u i grec a găsit pământ si gur s u b p i c i oare l e s a l e i n cea m a i c o m plexă ş i d e aceea ş i cea m a i v i e d i ntre creaţ i i l e fi l osofi c e a l e

a n t i c hită ţ i i :

neop l a to n i s m u l .

identi ficăm în e l u l ti ma mare s i n teză

a

A s t fe l .

trebu i e să

s p i rit u l u i grec. Dar această

tentativă spiritua lă a reprezentat, totodată, ş i ult i m u l său efol1 din

care tend i n ţ a ra ţ i ona l ă a i eş i t jn v i n s ă de cea ira ţ ion a l ă . Concept u l de D u mnezeu, m odu ri l e sale d e cunoaştere, v izi unea cxstatică formează n o u l evantai tematic în care s-a u s part cadre l e vechi u l u i

m o d d e a gând i l umea, propriu inte l ectua l i s m u lui fi l osofic grec . M etafi zi c a l u i Plotin, care pri veşte l umea ca pe o eman a ţ ie a spiri tu l u i , poate fi redusă, în ultimă i nstanţ ă , la afillll a ţ ia: orice

existe n ţ ă adevărată este de natură s piritua l ă. Fi losofia greacă, pri n

cei m a i ma ri di ntre re prezentan ţ i i s ă i , Pl aton sau Ari stote l , a n ăzuit către real izarea spiritu l u i p u r. Prin Plotin, l a sfârş i t u l său, fi l os ofi a greacă v a reuş i ' s ă rea l i zeze

în întregime a c e s t program

de

spiritua l i zare a rea l ită ţ i i . Nu e x i s tă n i m i c cu adevărat rea l în afara spiritu l u i - ac esta pare a fi principi u l c ă I ă u z i tor, e l aborat deja de

greci, al întregi i metafizici occi denta l e . E l va parc urge Însă un l ung drum i s toric până ce va răzbate î n fi l osofi a lui H ege l , care îi va da

ş i su prema consa crare . Form u l area pentru pri m a oară În termeni

clari a acestui pri n c i p i u men it unei stră l ucite c ariere în metafizica occ identa l ă con stituie i m porta n ţ a c u adevărat is tori că a l u i Plotin4.

Dar c u aceasta, fi l osofia greacă şi-a tră i t toate posibi l it ă ţ i l e, acum orizonturi l e s a l e de v i itor se Înch id, puterea sa creatoare se sti n ge.

Ea se va retrage progresiv d i n fa ţ a rea li t ă ţ i i pentru ca, în cele d i n

llllll ă, prin Plotin să n i c i n u Î ş i m a i găsească un l o c în ea, neopla­

ton i s m u l constituind, În esen ţ ă , o i n v i ta ţ i e de a evada pe tărâm u l

m a i s i g u r dacă nu şi m a i rea l a l spiritual u l u i . A m bi ţ i a dom i nantă a lui

P l ot i n este de a identitica în

tot ceea

ce

există c u n una

s p i r i tu a l u l u i , aşezată peste ceea ce este material . S p i ritua l u l străbate

din interior căt re exteri or, învel işul materie i m an i festându-se ca o

stră l u c i re inefab i l ă s u h fOnlla fru m os u l u i v i z i bi l . P l otin poate fi

consi derat,

ast fe l , c u adevărat pări n te l e estet i c i i

ca

di sciplină

fi l osofică autonomă. N u pentru că până l a e l asem enea preocu pări

ar l i ps i ,

dar a b i a

la

P l ot i n c onceptu l

de

frumos

prim eşte

o

i m portan ţ ă de s i ne stătătoare. în t i m p ce la gând i toh i de din a i n tea

sa, c h i ar şi la Platon sau la Ari stote l, fru mos u l î t/genera l nu este 26


PLOT I t'\ �I F I LOS( ) I · /:\ S A L\ ' :\ R I I

decât o altă fa ţ ă a adevărului sau a bine l u i . Va lurile unui entuziasm estetic Î nundă gândirea lui Plotin ce identifică în orice colţ de realitate prezen ţ a fru mosu l u i . Dar cu aceasta dev i ne vizibi l şi un aspect trag ic a l aventuri i i storice a spiritu l u i grec, care a dat atâtea capodopere ale artelor, dar care a aj uns la conşt i i n ţ ă ca atare numai către sfârş itul său. În ori ce caz, credem că, În această sensi b i l i tate atât de vie pen tru fru mos, neoplatoni s11l ul îşi man i festă una dintre trăsături le speci fice ale păgânismului său. Î n fa pt, Plot i n el aborează mai degrabă o etică marcată onto logic, cum va rea liza În Un1la lui, peste secole, şi S pinoza. P l otin a fost condus spre aceasta chiar de dificultă ţ i le inerente construiri i unei etic i : ea presupune, întotdeauna, acţ iunea unui imperativ care, evoluând în planul transcendentu lui, se poate lăsa uşor asimi lat rel i giosu lui. Filosofi a lui Plotin con ţ ine şi o apreciere etică a pri nc i palelor [oml e de existen ţ ă care, în funcţ ie de aceasta, se aşază într-o ordine i erarhică. La ca petele aceste ia se aşază , jos, materia, şi sus, spiritul. Tradusă în temlenii eticii, materia desemnează răul, privaţ ia tota lă şi, cu cât o f0n11ă de existen ţ ă oarecare se îndepărtează mai mult spre zona spiritua lă a rea l ităţ i i , ea se Înfundă c u atât mai tare în neguri le răul u i absolut. La celă lalt capăt al acestei ierarh i i se situează Binele care, În fonna sa supremă, abso l ută, se identifi c ă cu Ze u l , e x i stenţ a dep l i nă , atât de desăvârşită încât Plotin va dezvolta până l a ultimele conseci n ţe, riguros, teza transcendenţ e i absol ute a D i vinităţ i i . Aceasta nu Înseamnă că lumea sens ibilă este absolut rea, ea fii nd, mai degrabă, un am estec Între bine şi rău"" I deea tra nscenden ţ ei absolute a Divin ită ţ i i a putut fi extrasă de Plotin din neopitagorism şi din iudeo-creştinism, m a i cu seamă de la Ph ilon. Î n o rice caz, ea este cea care îl apropie de creştinism. Divinitatea constituie unitatea absolută, Unul, care transcende ori ce lucru . EI este o existenţă, dar, datorită unită ţ i i sale, este superioară oricărei forme sau oricărui mod particular de a ex ista, şi de aceea nu poate fi determ i nat prin nici unul dintre acele atri bute propri i ce l orlalte existen ţ e . Divin itatea este pri v a ţ i e de fOnllă , chiar şi de una i n teli g i b i l ă ; întrucât natura U n u l u i stă În a produce toate lucruri le, el nu este nici una dintre ele. El nu este n i m i c determ inat, nici cal i tate, n i c i cantitate, n i c i s u flet, "nici /'n mişcare, nici in rep17lJS, el nu este nici În spaţiu nici in timp" ( Parmen ide); el este În sine, esenţ ă separată de cel elalte sau, m a i degrabă, el e s t e fără 27


\':\ S I LE 1\.1 u s c A

esen ţ ă pentru că este anterior ori cărei esen ţ e. anterior fa ţ ă de m işcare şi de re paus ( Enneade, V I , 9, 3 ) . La rigoare, Unul n i c i măcar n u s e poate detenllina fii ndcă des pre el nu s e poate gândi nimic şi, În consecin ţ ă, nici nu se poate spune n i m i c . E I transcende orice existen ţa şi orice esen ţă. Totuşi, deoarece trebuie rostit numele care i se potri veşte şi i se cuvine cel mai m u lt, el este Unul sau Bine le, căc i unitatea şi binele n u' se di sting În el de natura sa cea mai intimă. Despre Divinitate se poate afirma, mai degrabă, ceea ce ea nu este decât ceea ce este. Des pre ea se poate vorbi numai negativ sau ana logic cu cel e l a l te ex isten ţe, care îi su nt inferioare. Plotin sust ine că principi u l originar divin care trebuie căutat dincolo de sfera idei lor inte l igibile ElTEXEl 'VCX TTj� oD(J(a� nu poate fi cunoscut prin denumiri le gândiri i refl exive. Gândi rea conceptua lă doar îl pregăteşte şi îl apropie pe om de viziunea intelectua lă. Ea arată doar drumul , dar viziunea în sine este doar apanaj u l celui consacrat pentru a vedea. Cunoaşterea plotini ană · este vedcre, impresie mistică a viziuni i i ntelectua le. Pe acest motiv, Plotin promovează ideea a două feluri de cunoaştere care, pri n esenţa lor, dar mai ales prin scopul lor diferit, se arată complementare 5 . Pri ma este ra ţ i unea gânditoare îndreptată exterior, cu men irea de a se fixa asupra celor existente în timp. Cealaltă este i ubi rea cunoscătoare, orientată interior, în vederea cunoaşteri i cauzei ce produce cele create, ca uză care există în afară de timp. Această cauză ce produce cele create există , desigur, iar paradoxul plotinian este că el nu trebuie căutat î n afară, c i în interiorul omu lui, pentru că sedi ul Divinită ţ i i este, într-un fel, chiar în om . Sufletul din om este templul interior al adorări i Divinităţ i i . Drumul care duce s pre ea nu îl ocoleşte pe om, ci se adânceşte În interioritatea lui, căci numai prin el se poate aj unge la D i v in itate, deşi Divin itatea se află în afara l u i . Drumul interi or către Divinitate este la fel de infinit ca drumul exterior care conduce spre ea, omul fi i nd purtător de infinit În aceeaşi măsură ca l umea exterioară. I u birea cunoscătoare se real izează ca o Îndepărtare de lucruri şi este însoţ ită de o fugă de lume pri n angaj a rea într-o mişcare opusă ca d i rec ţ i e l um i i exterioare . Retragerea aceasta in terioară oferă fi loso fului un bastion sigur, de o certi tudine abso lută, pe care săge ţ i l e otrăvite de neîncredere a l e scepticismului nu îl pot lovi. Iubirea cunoscătoare sau cunoaşterea iubi toare se încununează cu o vizi une c are nu se referă la ceea ce este văzut, ci la cauza datorită căreia ceea ce este -

28

-


P LOT I N �I FI LOS O F I A S A L \ ' .-\ R I I

văzut s e vede. Pentru a rea l iza această viziune Î n sine, omul trebui e s ă supri me l umea exteri oară, să Îi desfi i n ţ eze bari e ra c e s e interpune Între el însuşi şi Zeu. C a ş i î n paradoxuri le cul ti vate de discursul mi stic di ntotdeauna, drumul care duce spre Divinitate este direc ţ ionat interior şi nu exteri or, el indică o Întoarcere a omului în sine, cunoscându-se mai bine pe sine, recuperându-şi interior sufletu l ; astfel, omul descoperă fărâma de Divi nitate din sine şi găseşte În ea chiar cert i tudinea existe n ţ e i Divinită ţ i i . *

Ca fi losofie a sa l v ă ri i , neoplatonisl1l u l preia concepţ ia dual istă a omului, ea Însăşi având ni şte rădăcini ce p o t fi întoarse În pitagori sm şi, dincolo de el, În o rfi s l11 . Omul constituie, după expresia lui L uc ian Blaga, un "nod cosmiC" Î n care se Întâlne.sc cele două linii universa le a l e materialu l u i ş i spiritu a l u l u i . E I se naşte din unitatea a două elemente o puse ca nat ură, dar ş i ca destin cosmic: corpul, materia l şi trecător, şi sufletul, spi ritlial şi etel11 . Unitatea acestora nu poate fi, de aceea, decât vrem elnică. N aşterea unui om Însea mnă unirea di ntre corp şi sutlet, iar moat1ea Înseam n ă separarea lor, când sufletul părăseşte corpul care l - a adăpostit temporar. Moartea, care Îi separă radical pe oamen i i muritori de zei i nem uritori, este, de fapt, şi ea de natură divină, oferind pri lej u l d e a dovedi că există În omul muritor ceva nem uritor, d e origine divină, anume sufl etu l . Prin moarte, el nu face decât să se e l ibereze de corpul muritor, pentru, a se întoarce în patria sa originară, în sânul Divin ităţ i i . Moarte'a rea l i zează, de fapt, un itatea pi erdută dintre om şi Divinitate, când, ceea c e este divin în om, sufletul , se uneş te"' cu ceea ce este divin în a fară de om, cu Zeu l . Sau, cum a spus Ploti n î n s u ş i î n a i nte de a-şi da s fâ rş i t u l , în rel atarea disci pol u l u i şi bi ogra fului său, Porfir, divinul din om merge să se unească cu divinul din u n i vers ( V/�1 tl1 lui Plotin, 2). Î n această concepţ ie, problema morţ i i i m p l ică re la t ia a doi terme n i : divinul din noi - {tElO\! E'\I 11).1l'\l - , din om, şi divinul de d incolo de noi, D i v i n u l în sine. E i s u nt i d e nt i c i , având aceea'ş i origine auyyE'\I€lCX. Des igur că, În virtutea înrudirii lor. Plotin desemnează trecerea de la unul la ce l ă la lt, după Porfir, pri n verbu l TIEl paa{}a L , care desemnează tentativa sau Încercarea . Sensul întâm plări i re latate de Porfir lasă să se î n ţ e l e ag ă că, pentru Plotin, con ţ inutul e s e n ţi a l a l vi e ţ i i spirituale a omu l ui îl constituie întoarcerea divin u l u i d i n 0 1 11 în s ânu l D i v i n u l u i . Des i g ur, 29


omu l n u treb u i e să aştep t e momentul fi n a l al morţ i i care aduce unirea defi n i t i vă cu D i v i ni tatea, în trucât e l poate s ă rec urgă ş i l a a lte m ij l oace de a p rom o va d i v i n u l din sine, încă în vi a ţ ă fi i nd, ş i Intre acestea, î n pri mul râ nd, diferitele practici rel igioase care i se oferă . M oartea nu înseamnă decât o se para re c a re ia a s pe ct u l unei e l i berări a divinului din om, sutlet u l , de ceea ce n u e st e divin În e l , c o rpul . Acest divin d i n om, su fl et u l s ă u n em ur i t o r, rev ine, prin moarte, în sânul d i v i n i tă ţ i i din care s-a des facut, prin na şterea omu l u i . In terpretată ca reven ire a divinul u i la d i v i n , moartea dovedeşte că, în afară de trup, mai există în om ceva care îl de păş e ş t e , care îi e s t e su perior, d i v i n u l d i n el, s u fletu l . Căci moartea n u ş i - a r putea găsi n i c i o j u st i ficare fără conv inge rea că mai e x i s tă şi a l tcev a decât ea însăş i : etern itatea. D i n a c e a s t ă pers pect i vă , ca nu înseamnă dec â t Întoarcerea la cele eterne ş i

cert i ficarea etern i tă ţ i i care î i u rmează.

Pentru Plotin, o ex p er i en ţ ă deosebită a omu l u i este c e a a din e l . Acesta c o nt e a z ă în l u mea de a i c i , t recătoare şi im perfectă, ca o solie a e x i s te n ţ e i D i v i n ită ţ i i e t e m e ş i perfecte în ce al altă l u me. Al tfe l zis, în m i c, sufletul este o imago Dci Dar, totodată , el ma i oferă şi argumentul că nu tot cee a ce se află În om aparţ ine, În sensul dep l i n al temlen ului, om u l u i , ad ică depi nde de om () . S u n e t u l este În om, dar prin natura sa etemă este diferit ş i o p u s t ru pu l u i ş i , c a atarc, o m u l u i , care este tr e că t or. Deş i se atlă În om, sufletul nu îi a parţ ine pe depl in c i , mai degrabă, Ze u l u i . E I este un avanpost al ace s tu ia într-o lume s trăi n ă în care misiunea sufletul u i este de a ţ ine trează în om conşti i n ţ a c l a ră a e x i s t e n ţ e i D i v i n i tă ţ i i , când, copleş i t de cele materiale, el este În pericol de a u i ta aceasta . Se conturează în neoplatonism o dublă apartenen ţ ă a o m u l u i , o m u l , prin corp, fi ind un l ucru Între cclelalte l ucruri trecătoare şi schimbătoare ale l u m i i sensibi le, În t i m p ce, pri n sufletu l său ete rn şi nesc h i m bător. omul a p a rţ i n e Zeu l u i . Pentru P l otin. probl ema cheie a omu l u i este cea a s u tletu l u i să u : s u fl e t u l s e afl ă î n o m , d a r este pro pri etatea Ze ul u i î n 0111 . În esen ţ ă , via ţ a omului este cea a s u fl e t u l u i d i n e l , dar între cele două l l U se poate stab i l i o i d e n t i ta t e perfectă . S u fl e t u l înseamnă mai mult decât viaţa tre c ă to a r e a o l ll u l u i , c a re nu-i poate e p u i za î n î n t re g i m e di spo n i b i l i tă ţ i l e . Î nt ru c â t este etern, spre a se rea l iza În i n finitatea esen ţ e i sale, s u fletu l neces i t ă o v i a ţ ă i n ti n i t ă . S u tl e tu l , de ş i este O lll u l , reprezintă, tot u � i , mai m u l t d e c â t acesta şi c h i ar d e c â t v i <l ţ a . s u fletu l u i

30


PLOT I N � l l l l .I )S( ) I- I :\ S A L \ ' \ R I I

Plotin rec urge la m i tu l platonic ian al sufletului p e care îl prei a în termelli aproape ident ici cu origi n a l u l său platon ic ian. Astfe l . pro b lema sa l vări i este aşezată d e autorul En17e�?de/or într-un vast cadru metafizic care, în l i n i i le sale ese n ţ iale, este iarăş i cel platonician. Două tendin ţe con trare care ac ţ ionează l a baza m itu l u i platonic ian s e pot regăsi, În fe lul acesta , ş i la Plotin. Este v orha de tendi n ţ a personal izăr i i şi de cea opusă, a cosmicizări i omu l u i d i n perspectiva m itului sufletu l u i . Persona l i zarea o m u l u i const ituie cond i t i a prea l a b i l ă a rea l i zări i con ţ i nutu l u i mora l al mitu l u i pla to ni c i a n. Pentru a deven i res ponsa b i l d e ca l i tatea mora lă a v i e ţ i i s a l e , o m u l t rebu i e s ă e v o lueze c a fi i n ţ ă l i beră, i nd i v i du a l dctenn i n ată. Deşi probl ema fundamentală a dest i n u l u i o m u l u i în l ume nu se rezolvă în această lu me, c i În ceala ltă, comportamentu l de v i a ţ ă , a i c i , a l omului nu mai poate fi un aspect negl ijabiL l i psit de orice importan ţ ă . Cea laltă ten di n ţ ă, care se opune personal izări i, este cea a cosm icizări i pri n proi ectarea om ului ş i a destinu l u i său pe Li n ecran cos mic, care are ca efect chi ar dcperson a l i zarca l u i , Pentru Ploti n : Între cele două aspecte, î n care u l ti m a ti nde s-o anuleze pe pri ma, accentu l cel mai i m portant pa re să cadă pe tendi n ţ a cosmi c i zări i . D i ncolo de responsa bi l i tatea mora l ă a o m u l u i , pe ntru P l o t i n mai i m porta ntă pare să fi e problema destin u l u i metafizic cosmic al su fletu l u i său. Astfe l , În cadru l mitic oferit de Plato n, Plotin aşază propria sa concep t i e despre om ş i destinul său. *

Drama re l a ţ iei

d i ntre

om şi Dumnezeu pe baza căreia

sc

real izează salvarea omului se consumă Între tcnnen i i de identitate (cruYY€'\I€lu ) şi ascmănare (Oj.lOlWcrlC; ), după cum arată .J . Pcpin 7. Î ntre aceşti termcni se desfăşoară şi v i a ţ a om u l u i . Î nrudirea dintre om şi d i v i nitate este doved ită de prezenţ a În 0111 a ceva divin, care, deşi se află în el, n u îi aparţ i n e, şi acesta este su fletu l . Întrebarea pe care () ridică prezen ţa sufletu lui in om şÎ de care depinde con t i nutu l

şi moda l i tatea sal vări i este u rm ătoarea , Datorită preze n ţ e i sufletului î n c I , Intre o m şi Du mnezeu există o i denti tate s a u se creează numai o asemănare'! . . l dent itatea" sau numai "asemăn area" dilltre uman şi d i v i n, d i n tre 0111 şi Dum neze u, nu este coextcnsivă pe toată inti nderea sau suprat�lt a fii nţei lor, arată în continuare J . pepin. Această "identi tatc" sau "asemănare" se re feră numai l a o parte 31


\'.t\ S I L E M u s c A

a fi i n ţ e i om u l u i . Ia ceea ce este mai bun ş i mai important, suflet u l d i n el . Ducând ra ţ i onamentul m a i departe, este vorba d e ceea ce este mai bun ş i mai i m portant în s u flet, in telectul . De fa pt, i ntel ectu l , a c e l a p r i n care gândi m , constituie partea cu adevărat d i v i nă din o m . Î ncă Pl aton a afirmat c ă În sufle tul omul uI partea care se as eamănă cu divinul, ce fa ce din 0 111 o re p l i că a Divin ită ţ ii, este partea a fectată gândirii şi cunoaşteri i . Ca atare, acestea constituie cele m a i înalte act ivită ţ i a l e o m u l u i . "Mişcările care s e aseamănă, in mod firesc, cu paJ1ea divină din noi sunt ga"ndurile şi re voluţiile universului ( . . . ). A stfel, p8J1ea inteligentă djn noi devine, pOfl"ivjt originare, asem/inătoare cu ceea ce este o biectul ei de

na turii ei

p ururea, adevărata via ţă Tlinn ios, 90d, trad. de C. Pat1en ie).

contemplaţie, iinplininct acum şi fost dăruit.? de zel' (

ce ne-a

Plotin a scos din tradi ţ i a platonic iană terme n i i princi pa li prin care v a ex pri ma re l a ţ i a dintre uman ş i divin, lovindu-se În acest sens de ambigu ităţ ile gând irii p l atoniciene. Aceasta osci lează, pen tru a expri ma re l a ţ i a omu l u i cu Dum nezeu, în tre tennen i i consacra ţ i d e iden t i tate ş i asemănare. De asemenea, defin i ţ i a p e care o com portă fi losoful în trad i ţ i a socratico-platoniciană incl ude ca o n otă obl igatorie a acestu ia asem ănarea pe cât este cu put i n t ă a omului cu D i v i n i tatea - Oj.lOewcrLC; �€W x(rrâ -ro 6UVU�OV ( a sem ănarea cu D i v i n itatea În măs ura p b s i b i l u l u i ) - "filosoFul, mrând de-a {ace Cll' ceea ce este div/i7 şi supus ordJi]i/� de vine şi el o fiIi7ţă supusă ordJilli şi divin.?, in măsura /Îl care a ceasta eSfc posibil pen tru om" ( RepubliclJ, 5 00c- d, trad. de A . Carnea ). In v i l1utea i dentită ţ i i de natură , obl i ga ţ i a mora l ă care îi rev ine o m u l u i este c e a d e a semăna c â t mai mult D i v i n i tă ţ ii , pen tru a se putea, astfe l , salva pe si ne. Evi dent, asemănarea compol1ă o serie de aprec ie ri cantitative, poate fi mai mare sau mai mică, ,,in măslJJ<? posibilullll' (xCl-râ TO 6UVClTOV ), dar sa rcina om u l u i este cea de a fi cât mai aproa pe de d i v i n , , cat mni l77 ult (j.lu).. lcrTa ), pc când identitatea nu compol1ă n i ci o grada ţ i e cantitat i vă, c i este natura lă. .

'

" Se Înţelege acum că cele două concepte sllnt in acelaşi tlinp

distincte şi complementare: /Îlrudirea di vliu] a omului se Înlaţişenză ca un d,?t care n u compromite nimic fiindcă, În ea i'ns/işi, Încâ nu asigure? salvarcn; rolul ei este nLJl7JlIi de a oferi o bază /Îl tentlltiva de a lIs/inila Dil/initaten, Î!1treprindere dificilă şi primejdioasă, dar purtâtoare a unei sperante eliberatoare" 8.

Gândirea soteri ologică a lui Plotin s-a m i şcat Între aceste cadre teoretice trasate prin p l ato n i s m . I dentita tea saLi Înrudirea şi 32


I' I .( ) l i N ) 1 I I I O S O I - I ·\ S \ 1 .\ .\ IU I

a s e m ă n a rea c o n st i t u i e

nu

un

stau

dat

în

c o n t ra d i c ţ i e

natural

ini ţ ial,

una

un

C li

clement

alta.

I de n t i t atea

pas i v

al

fi i n ţ e i

o m c n e ş t i . Toc m a i de a c e e a . ea nu Însea m n c1 prin s i n e d e c â t o s i m p l ă v i rt u u l i t a t e .

Ea

re pre z i n t ă ,

în

o con d i t i e

ra p ort C l l sa l v a re a .

n e c esa ră , d a r n u � i s u fi c i e n t ă . A s e m ă n a rea, c a re p resu p u n e o s c a ră de g ra d n ţ i i c<l llt i t a t i v e , i n fi n i t ă, în pr i n c i p i u . a n gaj c <17ă o m u l

a fi i n ţ e i s a l e . Ea de p i n d e dc

l a t u ra a c t i v ă

Sii U

dec i de d a c ă ren u n ţ ă

nu

l a efo rt u l

Olll.

care

act i v

de

este

pc

c e l care

a t m n s forma

v i rt u a l i t a t e a Î n rer d i t a t c prin a c t u l a s i m i l ă r i i D i v i n i t ă ţ i i . A c e a s t ă a s i m i l a re

presu p u n e În s ă ,

c a o co n d i ţ i e a n t e r i oară,

om u l u i c u D i v i n i ta te a .

i dentitatea

*

Î n aceste c on d i ţ i i s o c i a l - p o l i t i ce Ş I

1

Il

acest c l i mat spiritual,

a s t fe l i m pre g n ate d e i d eea sa l v ă ri i , a a p ă r u t ş i c r eş t i n i s m u l , c a re l i g i e , p r i n e x c e l e n ţ ă , a m â n t u i r i i o m u l u i . Da r c reş t i n i s lll u l , c a re l i g i e a sa l v ă r i i , pe n tru a aj u n ge l a u l t i m u l m a re a c t a l a n t i c h i t ă ţ i i şi cel

Ill a i p l i n d e conse c i n t e i stori c e ,

ş i a n u m e t r i u m fu l s ă u , vn

t rebu i să a n gnj eze o l u p tă l u n gă şi d i fi c i l ă c u fi l osofi i l e păgâne a l e sa l v ă r i i . E s t e e v i d e n t c ă , lTl a i a l e s Î n tre n e o p l aton i s l11 , ca u l t i m u l pro d u s fi l o s o fl c de a n v e r g ură a l l u l11 i i a n t i c e păgâ n e , fi l o s o fi c t i p i c ă a

sn l vări i , ş i c re ş t i n i s m . rel i g i e t i pi c ă a s a l v ări i . a apărut o ri va l i t a t e

în c a re, în c e l e d i n u rm ă , c reş t i n i s m u l c u pri n c i p i i l e ş i va lori le s a l e a

t r i u m fa t

a s u p ra

vechii

lumi

păgâne.

Vi c t o ri a

a c ea s t a

a

cre ş t i n i s l11 u l u i nu s-a pro d u s î n s ă d i nt r- o d a t ă ; ea este re zu l ta t u l u n e i l u pte a p r i n se ş i l u n g i , c a rc a c u n o s c u t e p i soade d i feri t e c a i n t e n s i t ate a c o n fl i c t u l u i . Fa ptll l era i n ev i t a b i l , de vre m e ce a tâ t n e o p l a t o n i s l11 u l cât ş i c reş t i n i s m u l c ă u t a u s ă m o n o po l i zeze t e m a î n d i spută, s a l v a re a . N e o p l a t o n i slll u l , în pr i n c i p i u , a p i e rdut î n a c e a s t ă l u ptă

t oc m a i

datori tă

caracteru l u i

său

fi l os o fi c ,

exce s i v

de

i nt e l e c t u a l i zat, c a re 1 - <1 În depă rta t de o prea m a re p o p u l aritate. I de a l ur i l e de

v i a ţ ă ale u n e i I11nse m a i l a r gi nu s-au m a i regă s i t l a u n

m o m en t da t Î n spe c u l a t i i l e

\11 u l t

prea

abstracte

s pre

c a re

au

î n dreptat e v o l u t i a ne o p l at on i s\11 u l u i u rm a ş i i lui P l ot i n . Des t i n u l pe c a re i s toria l-a rezerv a t ne o p l a t o n i s l11 u l u i a fo st re petat peste secole, î n t oc m a i , de u m a n i s m u l Ren a ş teri i . La fe l ca s p l e n d i d u l u m a n i s m c a re

a în tl o ri t în t i m p u l Rena şteri i , ş i n eo p l a t on i sm u l de la sfârş i t u l

a n t i c h i tă ţ i i gre c o - romane s - a sufocat treptat în sfera t o t m a i îng ustă a

unor adep ţ i care n u se mai pot r i d i c a pe tre a pta de e l e v a ţ i e

i n t e l e c tu a l ă deoseb i t d e În a l t ă ş i ra fi nată l a c a re neo p l a ton i s mul 33


\·:\.S I LI : �l l! S C .-\

a fost dus de ulti m i i săi reprezentan ţ i . Pri n caractem l său s pec ulativ, compl i cat în exces, neo platonism u l a Intors s patele toc mai celor care i -ar fi putut asigura, si ngu ri i, supravieţ uirea: masele c reştine din I m peri u l ro man. Astfel, în cele din urmă, creşt i n i s m u l a reuşit să-şi scoată d i n cursă rival ele, fi l osofi i le păgâne ale sa lvări i . Această vi ctori e a creşt i n i s m u l u i a prelungit ant i c h i tatea dincolo de l i m itele ex i ste n ţ e i sale istor i ce propri u-z ise, făcând d i n ea o prezenţă e fectivă în întreaga i stori e a Occ i dentul u i euro pea n . Dacă noi avem conti n u i tate În i stori e, ea se datorează "ru pturi i " produse de creşti nism, care, pentru a învi nge, a trebuit să se l ase pătruns de elemcntele durabi le ale c u lturii anti ce. În opo z i ţ i e cu aceasta, creştini s m u l s-a adresat, în primul rând, popula ţ iei I mpcri u l u i ; el a şti ut să o atragă de partea sa, ş i tocmai această partici pare populară i-a asi gurat victori a. O între bare care merită pusă este: cum a reu ş i t creştinismul performan ţ a de a Înv inge în tr-o mani eră atât de categorică în lupta sa contra fi l osofi i lor păgânc? Creştin i s m u l a s urpri n s pr i n s i m p l i t a te a con ţ inut u l u i profu n d uman al mesaj u l u i său ş i , ad ucând cu sine pro m i s i unea salvări i a şti ut să-şi croi ască u n dr u m către sutletu l acestei popu l a ţ i i din întregul I mperi u roman. În l oc u l specu la ţ i i lor abstracte ş i , În fond, l i psite de con t i n utul concret al v i e ţ i i ale neopla ton i sl1l u l u i , creşt i n i s mul a aşezat drama profund umană, pe in ţelesul tuturo r, a Tată l u i care îşi trim ite în l u me F i u l pentru a-I jertfi d i n i u bire de oam cn i spre sa l varea acestora . Exe m p l u l de suferi n ţ ă pro fu n d o m e n e a s c ă de care dă dovadă reduce la scara umană. u m a n i zează şi fa ce i ntel igi b i l ă drama sa c ră trăită de I i sus H ri stos. P r i n d ra m a d i v i no-umană a M â nt u i toru l ui, Etern u l a coborâl în istori c. Cu vântu l a deven i t om. Logos u l s - a Întrupat, a pri m i t carne şi os. Du mnezeu cel nemuritor s-a făcut m ur i tor pent ru ca. cu pr e ţ u l j e rl li r i i conştiente a Fi u l u i Său p r i n m oartea pe cruce, oa men i i muritori să de v i nă nell1uri tori . Doc t r i na cre�t i n ă �l Ilgajeaz;i. a s t fe l mari le categori i ale gâ ndiri i omeneşt i , ctern ul şi t rccătoru l . În tre care găseşte ca termen de medi ere persoana d i v i n ă şi umană. duhUl în c h i a r natu ra sa, a lui I i sus H ri stos, Fiul lui Dumnezcu. tri m i s de acesta în vedcrea l1lân t u i ri i lumii ş i a salvări i o m u l u i . I deea i u daică (J u n u i D u m neze u dre pt prin răzbunar e este În loc u i t ă pri n cea creşti nă a u n u i Dumnezeu drept pri n i u b i re ş i iel1are ş i c re ş t i n i s m u l însuşi s e prez i n tă p e s i n e c a o re l igie a iu b i ri i , ş i tocmai acest mesaj al i u b i ri i ş i a l iertări i i -a a sigu ra t d o m i n a ţ i a 34


P LOT I N Ş I Fl L( )SO r / .\ S ..\ L\ ' .:\ K. I I

peste o lume î n care s e revărsa seră val u ri d e ur ă şi dezbinare. Prin i ubire, re l igia lui I i sus v a cuceri v i a ţ a ş i va pri m i v i a ţ ă din partea adepţ i l or pe care ş i i-a câş t iga t . Î n concl uz i e , " creştinismul. in contrHst ClI neoplatonisl77ul cOl77plict:1t. Hducet:1 o undă de misticism

simplu şi de religiozitate plină de via fă, care răspundea mai hil7e ne voilor 1l701,'1/e ale unei IUl77i isto vite. De HCeetl. creştinismul trebuia să in vli7gă politeismlll neoplatol7ic" 9. Cu acest mesaj a l i u b i r i i Între o a m e n i ş i al Îm păcări i c u soarta, creş t i n i sm u l a reuşit, În cele din urmă, d i n in teri or, ceea ce, deocamdată, nu au reuş it hoarde le barbare care asal tau I m peri u l din exterior. Adică să-I În v i n g ă ş i să- I c ucerească, cel pu ţ i n În planul conşti i n ţ e i , pri n t r u n angajament direct con tra fi l osofi i l or păgâne. Des i gu r că, Î n pr i vi n ţ a con ţ i nutu l u i i de i i de s a l vare, a m ij l oacelor prin care ea poate ti dobândi tă, Între neoplatonism ca fi l osofie şi creş t i n i s m u l ca re l igie a sa l văr i i se pot stabi l i mu lte şi esen ţ i a le deose biri . Toc m a i ele fac ca fi ecare să ră mână ceea ce este: una o fi losofie şi cea l altă o re l i gie. Şi totuş i , ceea ce le o pune mai hotărât nu este tema comună a sa l v ări i care face obiectul pri n c i pal al di s p u tei d i n t re neoplatonism ş i creşti n i sm . Motivul confl ictu l u i loveşte Ill a i În a dâ n c : a mâ ndo u ă afi şează aceeaşi v oca ţ i e a u Jl i v ers a l i tă ţ i i . U n i versa l i t atea c u rge Î n sângele neopl aton ismului În ca l itatea s a de fi l osofie grea că . m a n i festare a unui logos care Îşi păstrează u n i versa l i tatea, ca pe unul dintre pri n c i pa l e l e sa le atribute, de al tfe l t i pic g rec e şti Î n i nten ţ i i l e sale u lti me, neoplat onismul se angajează in serv i c i ul unei cauze greu de În fa pt u it: să întemei eze ca 'fi l osofie o r e I igie. Mai c u seamă pri n urmaşi i l u i P l o t i n , el evoluează în d i rec t i a re cuperă r i i pol iteisll1 u l u i a n t i c şi a transformării s a l e într-o re l i g i e u n i versa lă. Creşt i n ismul se a d r e se a ză şi el u n i versa l i tă ţ i i n e a m u l u i omen esc, a d u c â nd romisi unea s a l vă r i i pen tru fi ecare om în s i m pla sa c a l i t a te de om. p I n acea stfi Î m prej ur a re s e află o d o vadă c�l, în l u pta sa î m potri va fi l os o fi i l o r păgâ ne. creşt i n i slll u i a î m p ru m u t a t de la e l e arma lor cea mai redutabilă: r a ţ i u n e a cu e x i g e n ţ e l e sale de u n i versa l i tate. Dar creşt i n i slll u i ş i -a mai re t i nut ş i a l te t.:Jcl11cnte d i n patri m on i u l gând i ri i grece ş t i . D e e xe m plu, creşt i n i s m u l ş i neoplaton i s m u l , pre l u â nd, ambele, pla ton i s m u l , menţ i n ca p e un c a d ru exterior a l sa l v ă r i i acelaş i dua l i s m rad i c a l d i n t re o l u me de a i c i , marcată de i m perfec t i un i , şi o lume de di ncolo, caracteri zată pri n perfec ţ i une. M i s i unea i s torică a creştin isl11 u l u i a fost În::;ă Ill u l t uşura tă şi de -

.

35


\', \ " I LI , t\ l l i S C ..\

Împr ej u rarea că nu a a v ut de Înfru ntat un adversar pe măs ura s a : ra ţ i unea . Această ma re descoperi re a greci l or, rea l i zată În l u pta pe care aceşt ia a u dat-o în seco lele V I 1 - V I î. H r. Împ o t r iva m i t u l u i , a eşuat În amând ouă d i n î nc erc ă r i l e sale maj ore de m a n i festare . M a i întâ i , ra ţ i unea greacă n u s-a putu t î n c he g a c a şti i n ţ ă po z i t i v ă a n at u ri i , pe rfo rm a n ţ ă ce a re uşit n u m a i e p oc i i moderne, astfe l că ea nu a putut opune o re z i sten ţ ă con siderabi Iă, în s t a r e să bl ocheze Îna i n tarea v i ctorioasă a crcşt i n i s11l u l u i . Pc de a l tă parte, fi l osofi a greacă, expre s i e su p er b ă a su prel11 a ţ i e1 ra ţ i un i i asu pra m i t u l u i , s-a lăsat di l u ată, mai a l es în l u ngu l răst i m p al e l e n i s11l u l u i , de repetatele infuzii de mi stic ism , d a t o r i tă căro ra a deve n i t tot mai mult un orga n i sm anem ic, În carc ra ţ i unea fuz i o n ca ză din n o u c u m i tul ş i chiar c u e l emen te de m i sti că. "AstFel - observă C lI pro funz i m e M i rcea F lorian , d i n pers pect i v a u n e i l a rg i v i z i u n i i stori co-c u l t u ra l e - creştinismul Îşi i't17pline�.,' tc misiunea istoric;i de a c1cidi p c ruine, de a 'Î7Ij".:'Înge egois!11lJI plcicerilor şi de c1 disc/J'Jlinc1 din 110U ::,"piritele dezorientate.

fÎl ade vcir,

creştinismul c'Jduce

o

v/�7tci nouci şi ()

nădejde de viitor pentru cei care de tJ bia ma i tr/iJ�'llI; in ade vâr ci

poate să se socotească moştenitorul, poate pni7 lIzurpare, al culturii antice pe care o păstreazt'i, aşa cum o intelege el, timp de () mic de

ani, până la Renaştere (sec. al X V-lea), carc aspirli să re/�7 firul ga".ndirii

antice,

creştin iSlJ7ului' ,j 0.

acolo

unde

fllsese

Intrerupt

de

izbânda

*

N i etzs che, care în d i ferite pagi n i a l e ope rei sa l e a medita t pro fu nd asupra con ţ i n ut ul u i ş i sen s u l u i i s toriei uni versa le, ne î m b i e cu sugestia unei a l te po s i b i l e i nterp retă r i a fa p t elo r. C e s - ar fi întâmplat dacă În această as pră confru ntare în care s-au lăs at prinse ca adversare neopl aton i s m u l ş i c reşt i n i s m u l n u a r fi învins creştinism u l , ci neoplaton isITI u l ? , , fÎlfrâ17gerea politicei a Greciei ­ observă N i etzsche - constituie cel mai mare e:;;ec al culturii: pentru că a adus la slIpra/arli acea teon"e /Î7grozitoare conform clireia

cultura poate fi ocrotită l7ul7wi da cci suntcm JÎwl1nari până in dinti

şi ne-am tras mănuşi de box. AI doilea nUire eşec l-a constituit

apar/tia creştiJJisl17l1lui: acolo forţa brutli, aici raţillnea tâmpci ali

fost cele care au condl/s Ili victoria asupra geniului an�,,· tocratic al

popoarelor. A fi filoeleJ1i /Î7seal71wj: a fi adversari ai forţei brute şi ai ratiunii tâmpe. 5/Jarta c1 pricinuit pie/i"ea E/adei 1Î1 117ăsura /Îl care a constrâns A tena să actioneze /Î7tr-o confedera/ie de state şi să se

36


I ' L OT I N ) 1 1 I L O S O r l -\ S :\ L\ ' ,.\ R I I

dcdice in IÎltregime politiciI' I I , Este v o r b a

a i c i tocmai de genu l de Întrebare pe c a re i s t o r i c i i n u n u m a i că nu o pun, c i o oc o le s c cu cea mai v i g i l entă pru de n l �1. A bs urdu l u n e i asem enea întrebări pentru un i st o r i c poate fi s u b l i n i a t p ri n t r-o altă formu l a re, care Îi pune ş i mai c l ar În ev i den ţ ă caracterul p arad o x a l : "ce ar fi fost dacă n-ar fi fost . . . '? " . Or, i s tori a ş i-a asumat cu ferm itate să e x p l ic e trecutu l, ceea ce a fo st , iar n u să-ş i asume dezvoltări şi s p e c u la ţ i i , ori c ât d e Î n te m e i a t e ar fi ele, pe marginea a ceea ce ar fi putut să fi e . Toc m a i Î n ac cstă l i m i ta re rez i d ă , d e al tfe l , şi succesele, a t â te a câte sunt, a l e şti i n tei i s t or i ce. N i etzsc h e este Î n s ă l i n fi l os o t� şi i n a c e as t ă cal i tate i se penll i te să s peculeze pe m a r g i n e a fa pte l or, să prelungească fi r ul l or re a l Î n d i rec ţ i a pos i hi l u l u i i stori c, oricum m u lt m a i Întins şi ma i bo gllt pri n pro m i s iun i l e sale decât rea l i tatea . Ce sau c li m se poate ră spunde la o î n t r e b a re astfel fonllulată, chiar dacă n u este tocma i b i n e pusă? În modul cel mai e v i d ent fi zio n o m i a s p i r i t u a l ă a Occ i dent u l u i ar fi a r ă t a t astăzi cu totul a l t fel dacă neopla ton i sll1 u l s-ar fi i m pus in dauna c reşt i n i s lllu l u i . C o n şti i n ţ a e u ropeană este a s t ăzi Î n baza u n e i t ra di ţ i i d eja d e două ori m i lenară, col orată de v a l or i l e şi pri nc i p i i l e creşti n i sm ul u i ş i tre bu i e să c o n s i derăm aceasta drept cea m ai mare ş a n s ă i s torică ce s-a ofe ri t cu l tu ri i şi ci v i l iza t iei noastre europene. Din pers pectiva d i n c a re N i e t zs c h e c on s i deră faptele, se i mpune o cu totu l altă j udecată i storică. I storia uni versa lă ca t ribu n a l - acceptând meta fora l u i S c h i l l c r arc, d u pă el, toate m o t i v e l e să condamn e creş ti n i s m u l ş i să c o n s i d e re victoria sa În i s tori e d re pt una din cele mai m ari nen oroc i ri ale i stori e i care s�au a b ă tut a s u p ra ome n i r i i N i e tzsche Î�i pro p u n e s ă desch idă ce l mai a s pru r e c h i z i tori u c a re s-a pro n u n ţ a t v reodată i mp o t r i v a creşt i n i s111 u l u i 1 2. " Cu aceasta termin ,

,

-

.

aici şi m i roslcsc judecL1ta. ( ondaml7 cn:ştil1isnllll şi ridic j'mpotrivc1 -

'

Bisericii creştine cea mai groazlJicâ

dlil tre <?clIzaţiile pe care lin vreudatâ pe buze. Dintre toate fbnne!e de coruP! ie carc pot fi' gândite, c'n este pentru m in e cCc? mai jjm/t/i, ea a c? vut voinIc? pentru ultima corupţie care esle cu putinţă. Biserica acuzator le-a a vuI

cn:şti/J.? Ih? lcisat minic neatins de coruPI ia sa; a făcut din orice

valoare

o

nUl7 valoarc. din fj"ecarc adc văr o minciună, dJil orice

suflctcc1sc;'(" 1 3 . Da, " creştinismul a in vins dar a izbut it a ce a s t a n u m a i În m ă s u ra în c a re "s-a lăsat

corcctitudlilC o tic:.iloşie antich itatea",

in ljiint de spiritul antichităţii, şi

as t fel a contaminat şi marea moştenire pe C<?/"C' n c-a /:7sal-o ell1 tichitate'l, dcnaturc'Îl7d antichitatea 37


VASILL M u scA

Fnsaşi"/4, sună o a l tă medita ţ i e a lui N i etzsche. Condamnăr i l e l u i la adresa creşt i n i s ll l u l u i sunt d i n c e l e Ill a i d u re cu p u t i n ţ ă

-

" creştinismul nu este decât abrutizarea cea mai cruda cu putintă,

care a fost araJ�iată pentl1/ mase şi ticăloşI ' 1 5 . Î n opt ica c e l u i care a

scris pag i n i l e A n t i h r i stu l u i , ceea ce a cons t i tu i t v i rtutea capita l ă a creşti n islll u l u i , care i-a as i g u rat, de a l tfe l , şi victoria, desc h i derea sa către masele l a rgi po pul are, const i t u i e u n u l d i n pri nc i pa l e l e ca pete de ac uzare. "O d-c7tă cu creştinismul a dobândit preponderenţă o religie care corespunde unei stari pregreceşti a ol77l1ll1l�· credinta IÎ7 evenimente miraculoase, În toţi şi li7 fiecare, sacrificii sângeroase, frica superstiţioasli de pedeapsa del17oni/O/� Îndoia/a de noi Îl1şine,

Frământare exstaticil şi halucinatie; 0I71U/ IÎ1SllŞi de vine arena unde

se fn/"rul1tă spiritele rele şi bUl1e" 1 6 .

Vi ctoria c reşt i n i sm u l u i Înseam nă, aşadar, d i n ungh i u l atât de personal a l anal izelor şi i nterpretări lor l u i N i e tzsche, întoarcerea l a o antich itate d i n care s-a pierdut antichi tatea însăş i , adică c h i ar duhu l ei necorupt prin care aceasta s-a i m pus su prav i e ţ u i n d în istori e . *

Proiectu l acestei traduc eri a EnneadeJor l u i Plotin s-a născut În cadru l masteratu l u i de fil osofie antică şi medievală ce fU ll c ţ ionează pe lângă catedra de fi l osofie antică şi medievală d i n Departamentu l de fi losofie al U niversită ţ i i c1ujene " Babeş- Bolyai" . S-a c u l ti vat aici, în u lti m i i an i , Ull i nteres de cercetare rea l şi profes i onist pentru fi losofia antich ită ţ i i târz i i , mai m u l ţ i doctoranzi fi i nd angaj a ţ i c u teze pri v i nd concepţ i a neoplatonică, iar, În cadru l e i , c e a a l u i P l otin . Proiectul acestei traduceri da torează m u l t c o m petenţ e i şi entuzi asmul u i , hotărâri i şi perseve ren ţ e i c e lor do i spec i a l i şti in fi l ologic c l as i că ai mastera tu l u i : lector Vas i l e Rus, d e la Fac u l tatea de F i l o l ogie, e l însuşi angajat pe teren u l stud i i l o r p l oti n iene cu o teză de doctora t şi trad ucător a v i zat din P l o t i n , precum şi lector dr. A l e x a n der Bau mgarten , de l a F a c u l tatea de I s torie ş i F i losofie, c u noscut deopotrivă pri n trad uceri le sale din fi losofia antică şi medievală, cât ş i pri n cercetări propri i l egate de acestea. U n u l din mari l e lor meri te rezidă ş i În c a pac itatea de a fi reuş i t s ă asoc ieze şi să c uprindă în entu zi asmul mun c i i l o r ş i pe ce i l a l ţ i mem bri ai gru p u l u i de l u c ru d i n cadrul masteratu l u i : prof. L i l i ana Pec u l ea, a bso lvent de fi l o logie c l a s i c ă şi asistent Gabri e l C h i n dea, abs o l vent de fi l osofie, dar şi de ti l o logie c l asi că, doctoranzi ai c a tedre i , care lucrează pe teme d i n fi losofi a l u i Ploti n . Efort u l tuturor acestora a 38


P L OT I N ŞI F I LOSO F I :\ S:\ LV :\ R I I

re u şit s ă d ea o i l ustrare v i e ş i fu n c ţ i o n ală a ceea c e s e poate numi col ectiv şt ii n ţ i fi c ş i m uncă de echi pă, bazate pe pri e te n i e ş i res pect , amândouă atât de rare încă în peisaj u l c e rcet ă r i i uni vers i tare ro mâ n e ş t i . Î n t â l n i ri le să p t ă m âna l e de miercuri du pă-am i ază ale grupu l u i d e traducători . î n prezen ta s t u de n ţ i l o r i n te re s a ţ i a masteranzi l or ş i doctoranzi lor catedre i , cu prezentarea textelor traduse în vederea disc ut ă ri i lor, însoţ ite de un re al schimb de o p i n i i com petente, au constituit pentru toţ i cei prezenţ i dovada rea l i zări l or s uperioare la care se poate aj unge pe calea unei m u n c i colective, asidue şi bine orga n i zate, În d rum a t e doar de pri cepere, de pas i u nea preoc u pări i com une ş i , n u în u l t i m u l rând, d e pr i e t e n ie Ev ident că un p ro i e c t de ase menea ampl oare ca re vizează traducerea înt re g u l u i cOJpus al EIJlJec7delor p re s u pu ne un volum de mu n că ce se Întinde pe durata a câ t i v a ani . Când pro i e ct u l aces ta se va fi Împ l i n i t, c u l tura română v a d i s p u ne de o vmial1tă a o perei p l o t i n i e n e a le cărei merite pot fi apreciate în d i rectă rel a ţ i e Cll ca l i tatea muncii investite în rea l i zarea ei. O variantă care nu e x c l ud e a pa r i ţ i a în tre t i m p sau după, într-un pa r a l e l i s m norm a l pentru progresele înre g i s tra t e d e c u l tura ro mână p e ca lea rea l e i s a l e eu ro p en i z ări a unor alte va r i a nte produse a l a l to r i ni ţ iat i ve p ers o n al e sau de grup. Ca pre t u t i n d e n i , şi în p l a n u l cu l turii vari etatea con tează ca un semn de bogă ţ i e şi sănătate. Cu aceasta, concurenţa, ri va l itatea, intrecerea, în care tâ năru l fi l o l o g c l a s i c N i etzs c h e 1 7 , a v ă zu t u n s e m n d i stinct i v a l su per io r i tă ţ i i menta l i tă ţ i i gre c e ş t i a l u m i i ş i a v ie t i i a deven it efectivă ş i pe n tr u cultu ra română. Să n e bucurăm, dar, de roadele emu l a ţ iei, când este cazu l . Deocamdată, însă, s ă dori m acestei vari ante d e t ra duc e re care debutează acum să aj ungă la de p l i n a sa î m p l i n i re, iar a ce s t u i prim vo l u m succesul pe care î l meri tă. ,

.

,

,

,

,

,

Vasile Muscă Note 1

C 1'. H egel . Prelegeri d.: istoria filosofiei, tra d u cere de 0 . 0 . Roşca.

B u c u reşt i , Ed i t ur a A cadem i e i , 1 9 6 3 , voI . 1, p . 42 5 .

:: C L P . B o y a n c � , L ucre c': ':1 /'.:piCl/rCl�"flle:. P a r i s . P U F, 1 96 3 . p. 1 4 7 . �

e L P i e lTe H a do1. Plotin

1 99 8 , p. 3 7 .

Sc1l1

simplitalec] prit/iri/� l aş i , Ed i t ur a Pol i ro m ,

39


( 'f. W. B e i erw a l les, Plotin dans /'idt:lJlisme n/1c..3I7wnd, în P/,lfo/Ji.... IJ }c!

idt'nJjsll1t!, e d . J. \/r i n . P a r i s . 2000, pp. 1 4 5 sqq . :" C r J . L a c rossc, L 'a lllouf c/Jc.'7 Plotill. {'ros hen oJogiqllt'.

!

cros psychiquL.', 3 ru x c l l es, ed . ( )u s i a . 1 9 94, pp. 7 sqq. (, C 1'.

Be rnard

7

p.

1 97 1 .

pp.

s ur

/'IJOI11J11t' e t sur Vieu, P a r i s , L e s

8e\ lt:s

9- 1 1 . Sensul tcrmenu l u i

dar a i c i este fo l o s i t �

Paris.

1 02.

.1 . pc p i n . Idr..'('s grecLJlIL's

Lellres.

lIocfi'jIJc.

.- \ nlhropoJo gie ph ilosophiqllc,

G roc t h n n ysc n .

( i a l l i lll:1 rcL 1 9 5 3 ,

cros

c:!

cu �ens ul

crUYYE"V€La

es te d e "Înru d i re".

de i d en t i t a t e generi c ă .

C 1'. .1 . P e p i n , op. cit. . p. 1 n .

l) e L

r-"f i rc�a F l o r i a n .

1�](lrtI/lJarc..'

;n 1;/050/ie.

o istoric

B u c u reşt i , E d i t u ra Gara ll1 o l l d . 2 00 1 . p . 1 4 1 .

a

lifosnliei:

I U e l'. M i rcea F l or i a n , op. cit. . p . 1 42 . I I C I'. Fr. N i etzsche, S:i'm/ lich c Werkc ( I I rs g . Vo n G i org i o C o l i i : M a zzino

M o n t i n a r i ) ; Band � ( N a c h gd n s scllc F rn g l ll e n t e ) . 1 8 7 5 - 1 8 7 9 ; M Li ll c h c n .

Ye rl a g ; de C i ruyler, 1 9 99, p . 6 4 I � e L K a r l U)\v i t h , \ 'O/l !/egL'J ZlI Niel/schc. Der rcvolulioll/irc I1ruch illl

D e u t s c h e r Ta s c h e n b u c h

f)cnken dcs /JcI I/JzelJ/Jfcll hhrlJlllldcrts: I l rl ll l hurg. Fel i x Mei llcr Ver! ng, 5 . pp. 392- 397

1 3 e e F r. N i e t zsc he. Siiml/iche Werke, Bei . 6 ( ncr A n l iehrist). p. 2 5 2 1 -1 C f. FI'. N i e tzsche. NO/� li/olOgIi 1 9 94.

p.

l rnd uccn:

de V

l\.,t uscă. C l uj

Napnc<l .

1 03.

1 5 C I'. Fr. N i et z s c h e , op. cif. . p. 99. 1 (,

C I'. Fr. N i etzs c h e , S/imtliehe I I 'crA c, B d . R , p . 65 .

1 7 C I'. FI'. N i e tzsche. lIomcr�.;; WCllk<lll1f Ji.' \ 'o17l'de ZlI cil1cm 1Il7gcsc!uichcl1cll

Bach 1 :\ 7 2 .

40


n OP<DYPIOY nEPI TOY rl AQTINOY BIOY KAI THL T A:=:EQI: TQN BIBAIQN A YTQN


PORFIR V IATA LUI PLOTIN ,

Ş I ORD IN EA SCRIERI LOR SALE


P l an u l anal itic al tratatu l u i 1 . Rcfuzul l u i P l o t i n d e a vorbi despre s i n e ş i d c

a

i s e fa ce port ret u l .

2 . Via ţ a ş i m o a rtea l u i P l oti n . 3 . Întâlnirea c u A m m o n i o s , a l c ă r u i d i s c i p o l d e v i n e . 4. Pri m e l e douăzec i şi u n a de tratate s c r i s e de P l ot i n . 5. A l te douăzeci şi patru de tratate . 6 . U l t i me l e nouă t ratate. 7 . D i sc i po l i i fi del i . 8 . M od u l În care Plotin scri n . 9 . Feme i l e c a re au fost ade pte le lui şi cei c are l-a u frecventat. 1 0 . Pu terea s u lletească a lui P l ot i n ş i daimonul protector. 1 1 . C a pac i tatea lui P l o t i n de a Î n ţ e lege s ufletele oameni lor. 1 2 . Pro i e c t u l întem e i e r i i PIc'J(onopoJis­ ului. 1 3 . Fel u l de a v orbi al l u i--:· P l o t i n . 1 4 . M od u l de a scrie şi reun i u n i l e şc o l i i s a l e . ) 5 . Atitudi n i l e fa ţ ă de scri e r i l e u n or autori . 1 6 . Atitudi nea fa ţ ă de gnost i c i . 1 7 . Acuza ţ i i la adresa l u i P lo t i n de p l agiere a doctri n e i l u i N um e n i o s d i n A pameea. ) 8 . Pozi ţ i a i n i ţ i a l ă a l u i Porfi r fa ţă de doctrina i ntel igibilelor şi depă ş i rea e i . 1 9. J u decata lui L o n g i n us des pre P l o t i n ş i o pere l e s a l e . 20. Un pasaj d i n Longi n u s d e s p re P l o t i n ş i A m c l i u s . 2 1 . R e l e v a n ţ a ş i i m pactu l j u dec ă ţ i i l u i Longinus despre P l o t i n . 2 2 . Oraco l u l l u i A pol l o despre Plotin.

23.

E x pe ri e n ţ a

m i stică

a

u n i ri i

intime

cu

divinul.

2 4 . S i st e m a t i zarea c e l o r c i n c i ze c i ş i patru d e tratate a l e l u i Ploti n

En/J eade. 2 5 . Ord i n ea Enneade/or a I V-a şi a V-a . 26 . Ordi nea EJlI1eadei a V l -a şi

o perată de Porfi r şi ord i n ea pri m e l o r tre i conc l u z i i l e .

45


n €Pl TOU nAWT(VOU �(OU XCXl TT)c;' Ta�€WC; TWV �l �AlWV aUTDU ,...,

,...,

/

/

)

""

1 1 .1 n Aw·il \l OC; o xa1t ' T))J.ac; Y€YO\lWC; q>LAOerOq>OC; EWXEL )J.€\I a'lcrXU\lO)J.E\lW ă-n E\I erw)J.an €'lTl- A lTa S€ TIl� LTOlO:U-rTl� S l a,'} Eer€WC; ObT€ lT€P l TOU Y€\lOUC; aUTou Sll1Y€lcr1tal �\lEl X€TO OUT€ lT€Pl TW\I YO\lEW\I OUT€ lT€Pl T�C; lTaTpLooc;. Zwypaq>ou SE a\lacrX Eer \T al 11 lTAacrTou TOOOUTO\l alTll�Lou wcr-r€ Xa.L A EY€ l \1 lTP0C; 'A)J.EALO\I S€o)J.€\lO\l ElXO\la aUTou Y€\I€cr1tal ElTl TPElJJa l : ou yap apX €l <pEp€l \1 o 1) <p&nc; ELSWAO\l 1))J.l \1 lT€Pl TE\T €lX€\I, aAAa. Xa.L El SWAOU ECSWAO\l crUYXWP€L \J aUTO\l a�LOu\l lTOAUXPO­ \llWT€PO\l XaTa Al lT €L \1 <nC; Sij Tl TW\I a�L01t€aTW\I €Pyw\I; u01t€\I alTayop€UO\lTOC; xaL xa1t€S€Ler\TO:L €\J€xa TOUTOU ap\lOu)J.E\lOU €X W\I <pLAO\l o 'A)J.EALOC; KapT€pLO\I TO\l ăPlcrTO\l TW\I TO-rE Y€ YO\lOTW\I swypa<pw\I El crL E\lal xal Cma\lTeX\I ELC; Ta'c; crU\lOOOLac; TTOl -rlcra.c; - E��\I yap TW �OUAO)J.E\lW <pOl Ta\l €'L C; TaC; eru\loucrCac; - TaC; EX TOU opa\l <pa\l-ra.crLa.C; TTATlXTl XWTEpac; Aa)J.�a\lEL \1 c)la -r�C; ETIL lT AEO\l lTpocrox�c; cru\I€(-\1 ler€\I . 'TlTELTa lpa<pO\lToc; EX TOU "(n )J.\I-rl)J.Tl E\JalTOX€lJ.!E\lOU \ \lSaAJ.!aToc; Ta €'(xacrJ.!a xal crU\lb l �P\T OU\l T�C; ElC; OJ.!oL O-rTl-ra -ro (X\lO� TOU ) AJ.l€ALOU €'uCO\lO: 'O:UTOU Y€\lEcr1tO:L � €U<pUla TOU Kap-r€pLOU lTapEcrX€\J aY\loou\I ­ -roC; TOU n AWTl\lOU 0J.l0l OTCi-rTl\l . '

L

L

'

46


Vi a t a l u i P l ot i n ,

şi ordinea scri eri l or sale 1 1 ./

P l o t i n 1 , fi l os o fu l născut î n z i l e l e n oastre, părea ruş i n a t c ă

se

a flă î n t r u n corp. Datorită acestei stări, ci se ferea să vorbească fi e -

de nea m u l s ă u fi e de p ă r i n ţ i fie de patria sa2. Şi a t â t de mu l t dispre ţ u ia să se a ra t e în fa t a u n u i pictor sa u sc u l p to r incât i - a şi s p u s l u i Ame l i us 3 , care ii c e re a îngăd.u i n ţ a să pună să i se facă un p o rt re t : " Pesemne că nu ajunge că pW1lim li77aginea /Î7 care firea ne-a ,

,

,

o

fÎIC!Jis, ci ar trebui s/i ingcidlJlin să dimiin/i şi lina mai durabJl/i,

inwginc

fi

linaginii.

ca şi cunT ar li printre Il/cranie demne de

Pentru că fi l osofu l re fuza , d i n acest moti v, ş i se îm pot r i vea să p o z ez e Amel i u s, care n u măra printre prieten i i l u i pe Carteri LlS, cel m a i b u n d i ntre p i c t o r i i v re m i i , l - a c o n v i n s pe ace la să intre �i să fre c v e n t e z e întru n i r i l e l o r fi l o s o fi c e c ă c i era î n gă d u i t contemplat.'

..

,

şi l - a obiş n u i t s ă - ş i cont ureze,

or i c u i dorea s i'i part i c i pe l a e l e

pri n t r-o Îndel ungată o bs e r v a re de a p ro a pe, re prezen tări mentale d i n

ce

In ce m a i l i m p e z i în baza a c e v e d e a A po i , d u pă

a sch i ţ a t

,

p0l1rct ui

.

după i maginea

ce

o p ă s tra

A m e l i u s c or e c t a din mers s c h i ţ a , pe n t ru a

o

c h i pu l rea l , t a l e n t u l În născ ut a l l u i Cart c r i u s v i u al l u i P l ot i n , fără

ca el să fi

ştiut. 47

< p i ctoru l �'>

În m i n t e în t i m p ,

aduce

a

ce

c re a t

mai

un

ce

p ro a p e de p o rt ret parcă a


PO l( I I I{ ____ • ____ _

__o _ _ _ _ _ • ___

1 2 . 1 KWAUen flE \l6cn.IJ TToAAc-(}eu; XaTanO\lOuJ-LE\lOC; oihE XAUcr l'" / TTlP0C; Tl\lEcrXETO, ()UX El \lal npo<;, TOU npEcr�uTOU AEiW\I un0J-LE\1 El \1 TaC; TOl aUTac; il EpaTIELac;, OlhE TaC; il TlPl aXaC; a\lTlbO­ TOUC; Aa�El \1 LmEJ-LEl \lE, J-LTlbE TW\I �J-LEPW\I 'SWW\I TaC; EX TOU mJJ-LaT� Tpo<pa'c; TIpoO"LEcrilaL AEYW\I . AOUTPOU bEL alTEXOJ-LE\I� xal' TPLtVEO"l xa-{f Excicrnl\l Tu-t€pa\l XpWJ-LE\loc; bTt � o'udac;, €lTEl()rl TOU AOlJ-L0U Em�pLcra\lTOC; crtl\lE�Tl TO� TpL�\lTac; aUTO\l aTTo11a­ \lEl \1, aJ-LEATp-aC; � TOlaUTTJ<; ttEpaTItlac; xaT' OALyo\l nl\l TOU XU\lciyxou aYP lOT'IlTa )(aTacrxEua'S0J-LE\lTl\l EcrXE . KaJ-L0u J-LE\I napO\lTcx;;' OOOE\I lTW TOlOUTO\l UlTE<paL\lETo: cmOnAEOOa\lTO<; bE ElC; TooOUTO\l "hYPu_.Jiln TO TIail�, WC; EAEYE\I €na\lEAil6\1Tl El)(nOXl� '6 ET�lpOe; o xal �apaJ-LE! \lac; ,auT� , ă�Pl tta\laTOU,_wC; )(a l T�� cpW\I'Ile; TTEplaLpE1.tt TJ\laL TO ŢOPO\l xal EUl1XO\l �parXW\lTOe; aUŢou xal n1\1 04Jl V crllrxuil�\lal )(al TaC; XElpac; xal' TOUC; TI6&xc; rE Axwtt�\lal : 01tE\I EXTPETI0J-LE\lW\I aUTou TaC; crU\la\l-nlcrELC; TW\I cp{AW\I bla TO ema crT6J-LaTOC; TIci\lTac; npooarOpEUEL \1 E1tO<; EXEL \1, � J-LE\I TTOAEWC; aTIaAAaTTETa l , ElC; EE n1\1 KaJ-Lna\lLa\l €AtfW\I ELe; ZijtfOU xwp{O\l ETa{pou TIaAaLOU aUTw rErO\laTO<; Kal TEil \lTl ­ XOTOC )(aTarETal . Tci E' a\lar)(ata al.)Ţ� EX TE TW\I TOU Z ijilou , î- " hf t ETEAEl TO )(al EK M T1TOUP\lW\I EKOJ-Ll �ETO EX TW\I K acrTplXLOU: E\I M nTOUp\laLC; rap o KacrTpL)(L� Ta'c; xTi/crElC; t'LXE . M€AAW\I EE TEAEUTa\l, WC; b Eixn6xL� Tu-tl \1 EL TlrEl TO, €TIEl Erl E\I nOnaAOlC; XaTOl)(W\I o EixrroXl� �paEEwc; TI� aUTO\l a<pLKETO, ElTIW\I aTl crE En TIEPl J-L€\I(tJ )(al cpijcrac; TIELpacr{tal TO\l €\I uJ-Ll \1 tfEO\l a\lcilEl \1 TIPOc; Ta E\I TW TIa\lTl ttElO\l, Epaxo\lT� una nl\l KA{ \I'Il\l El EA1ta\lTO<; €\I TI )(aT�)(EL TO )(al ElC; Oml\l €\I TW TOL Xw uTIapxoooa\l unooEEu)(oTO<; a<pYlXE TO TI\lEuJ-La ETT] 1 EYO\lWC; , we; ° Elx:JTOXlO<; EAEYE\I, '€'g TE xal E'gijxO\lTa, TOU EEuTEpou ETO� TIic; KAaubLou �crl AElac; TIA'IlPOUJ-LE\lOU. T EAEUTW\ln EE aLm:J €yu) J-LE\I o nOp<pUpl� Ewrxa\lO\l E\I A l AU�{W blaTp{�\I, )AJ-LE�L� EE €\I 'AnaJ-Lt la TTlC; Iuplac;, KacrTp{xL OC; EE E\I Tn (PWJ-Ln: J-L0\l0C; EE 1T(XP�V al EucrTox LOe; 'Ava4Jyt<p {'(OOOl bE Tu-tl \Il alTo �ou 8EUTEPOU ETOUC; T�C; K AaUblOU �aO"L Atlac; E'l C; Tol.mCcrw ETTl '€'g TE Kal E�ij)(O\lTa o XPO\l� aUTW T�C; IE\I€crEWC; El C; TO TplcrKaL EExaTo\l €TOC; T�C; LE�ilpou �aO"L �E(ac; TIlTITEL . OUTE EE TO\l J-L�\la 8E8il­ AW)(E n \Il Ka,'T' 0\1 IEI€\I\lllTaL, OUTE nl\l YE\lE1! AlO\l Tu-tEpa\l, ETIEl OUbE {TUEl \1 11 EcrTla\l Tl \Ia TOlC; aUTou YE\lE,'T ACOlC; Tj�Cou, Ka l TTEp €v TOlC; nAaTW\I� Kal LWKpchouc; TIapaEEOOJ-LE\lOlC; YE\lE1tALOlC; {} Uu)\J TE )(al ECrnW\I TO� ETalpouc;, aTE Kal A6yo\l €EEL TW\I 't-ra(pw\l TOUc; 8U\lCXTOlX; 'ETIL TW\I crtl\lEA1ta\lTW\I a\la",W\laL . .......

)

I L

)

L

,

.......

I

(

I

,

,

(

)

""

L

I

)

.......

)

""

"-'

,

L

_

48

)/

/

L

I

L.

)

(

(


\ · 1 \ 1 . \ I . LI l ' I . ( )T I 1'\ . �

1 2 . 1 D�ş i suferea a d e se a de o boa l ă i n t est i n a l ă , nu îngăduia cl isma. căci spu nea c ă nu es tc demn p e n t r u u n om în v { lrstă să fie s u p u s la a s t fel de cure, n i c i nu a c c e p t a să i a l e ac u r i de a l i n are a dureri lor, c ă c i pr ete x t a . c h i puri le, că el nu-�i îngăd u i a să se hră nească n i c i cu c(l rnc(I a n i m a l e l o r dOl1lcst i ct.? Pen tru că s c t i nea d e p a rt e d e b ai e ş i cerca doar s ă i s e hlcă z i l n i c frec t i i . aC(lsă l a e l S - (I în tâ m pl a t , d u pă i z bu c n i re a c i u m e i . să m oa ră c e i c a r e - i făceau he c ţ i i l e , încat, după ce a ne g l ij at ş i (l c c a s t ă c ură , (1 că păt a t o boa l ă a g âtu l u i foarte gravă. Cât t i m p am rost ş i eu În pre(ljma l u i , n u s-a arătat n i c i un semn al bo l i i , d a r, d u pă ce a m p l ec at pc mare, b o a l a s-a agra v a t aşa de m u l t , în c â t - c u m Îmi spunea Ellstoch i os, p ri e t e n u l c e i - a ră mas l a c ă pătâi p â n ă l a m o a l1C -- c l m- i ta t ca voci i ş i ră s u n e t u l e i m e l o d i os a u în c e p u t s ă se st i ngă, t'ă când u - l să scoat{l doar un h â rti i t răgu ş i t . pri v i rea i -a d e v e n i t c e t oasă, iar m â i n i le şi p i c ioare l e i s-au u m p l u t de u lcera ţ i i-t . Aşa c ă , d u pă ce p r i e t e n i i au ev itat să-I lll a i i n t â l ne(lscă, c ă ci obişn u i a să-i sa l u te săru tându-Î pe g u ră, a pă ră s i t orn ş u l ş i , m e rgâ n d în Campania, s-a s ta b i l i t p e domcn i u l lui Zeth , u n vec h i p ri e t en dej a mort. Cele de t re b u i n ţ ă îi sosea u d i n be l ş ug de pe moşia l u i Zeth. ba i se mai aduceau ş i de la M i n tu rn ae , de pe pro prie t ă ţ i l e l u i Castri c i u s - Întrucât acesta îşi a v e a b u n uri l e l a M i nturnae. P e c â n d s e apro pia m oartea C lI ll l n c - a r e l atat E ustoc h i os, care a s o s i t t:l rz i u , c ă c i l oc u i a la P u t e ol i - , d u pă cc i -a spus: ,'/"1 7(',1 te mai nştepf ' şi a m a i s p u s că sc s tră d u i a să reeo n d u c ă d i v i n i tatea umană l a d i v i n i tat e a din u n i vers :\ a trec u t un şa rpe pe s u b patu l În c a re z ă c e a ş i s-a stre c u r a t într-o ga ură din pe rete, iar el ş i - a dat suflet u l . pe când avea, d u pă spusele lui Eustoc h i os, ş a i zec i ş i �ase de a n i , a d i c ă l a Îm p l i n i rea celui de-a l d o i l e a an a l do mn i e i lui C l a u d i u s . C â n d s e s f,l l"ş e a , c u . Porfir, m{\ gă s e a m la L i l y b e u 1l1, A m cl i u s În A pamcea S i r i e i , iar C a s tr i c i u s la R o m a . Doar E u s to c h i o s era 1 {l l1gă c I . D a c ii socot i m În �ens in vers şa izec i �i �a::.c de a n i d i n a l doi lea a n a l d O l 1 l n i e i l u i C l a u d i us, d a t a n a ş t er i i s a l c c a d e în al t n: i s prcze c e l ca a n a l do m n i e i l u i Sever(l . i: 1 n-a dezv ă l u i t n i m ă n u i n i c i luna î n care S-[l nă sc u t . n i c i z i ua n a ş t e ri i , căc i nu socotea fol o s i tor ca c i n e v a să facă vre u n s a c r i fi c i u sa l i să dea \TC U n ospăţ În c i nstea z i l e i sa l e de naşt ere, deşi s a c ri fica şi dădea o s pe ţ e pentru prie ten i l a a n i versări le tra d i t i o n a l e a l e l u i P l a ton ş i Soc ra t e, c â n d c e i m a i c a p a b i l i d i n t re ei trcb u i a u s ă c i teasdi un d iscurs În fa ţ a i n v i t a t i l o r. 49


PO R H R

13.r'A jJ.EVTOL Tu-tL" CdJT� acp ' €uurou E\I TULe; OjJ.lALUle; lTOAAaXLe; 8L 11Y€L TO, �\I TOLUUTU o npOOcpOl Ta\l jJ.E\I yap -rTl Tpo<pW ,. ,;, ;' , / , /\ � I: I:� c c': UmO\lTU UxpLe; '0Youu U )€T0UC;L XUL lT€P €le; ypUjJ.jJ.U-ruolou.OXUI\.OU alTO Y€\lEcr€We; ă\lTU XUl TOU<; jJ.u",oUc; jUjJ. \lOU\lTU -&llAa",€l 'J lTP0-&UjJ.€La-&Ul : cXXOOOU\lTU bE lTOT€ OTl aTr]p<5\1 Ean lTU L 8(0\1 , a1T(XrXEcr1tUl u'LbEa1tE\lTU o E'lXOO-rO" b€ XUl OY&>o\l €T� UlHO\l ăI0"TU OPjJ.TpUl ElTl CPl AOOOCPlU" XUL TOLe; TOTE XUTa nl\l 'AAE�a\lbp€lu\I EI.xSoXLjJ.OOOL crOOTU-&€"TU XUTL €'JUL EX -rîie; aXpOOaEWC; UUTW\I XUL1l<P� XUl AU1TT)c; lTAijpll, � XUL Tl \IL TW\I CPLAW\I 8L llYELa-&Ul â lTacrxOL : TO\l b€ aU\I€\lTU UUTOU � lJJux� Ta j300A11J.1U CtlT€"EYXUl TTP� 'AJ.l.J.l.W"LO", ot J.l.T)<SETTW TT€TT€LpaTO o TO\l S€ €lO'€),:1}6\1TU xal cXXOOOU\lTU cpa\lal lTP� TO\l €TUlPO\l: TOUTO\l E"ilTOU\I KUl alTo EX€L \llK:' � tu.tEpue; O'u"€XWC; TW , ,. ;' ;' C/ , ,. AjJ.jJ.W\l lW lTapujJ.€\lO\lTU TOOUUT11\1 E�L \1 E\I CPL AOcrOCP lUL Xn)crucr-&�ll , � XUl TIic; lTapa TOlC; n EpcrUlC; Em TI]<SEUOjJ.€\lll� lT€LPU\I Aa�€L \1 crTT€OOUl )(Ul TIie; lTUP' ')\lOOlC; xUToP-&OUjJ.E\lllC; o rop8Lu\lou b€ TOU [jaaLAEWC; ElTl TOUc; n Epcrue; lTUPl E\lUl jJ.EAAO\lT� &JUc; €UUTO\l TW crTPUTOlTEbw cru\I€lcrn€l €TDc; 11<511 ' )/ , )/ L / eL , L ( .1' ,\ yup TPLUXOOTO\l UIW\I XUl E\I\lUTO\l . ( E \luEXU O,,-W\I ,ETW\I lTapUjJ.E"W\I TW AjJ.jJ.W"LW crU\I€crXOAUcrE Tou bE rop8Lu\lou lTEPl nl\l M€aOlTOT�jJ.LU" a\l�LpE-&€\lT� jJ.OAle; CPEUYW'J Ele;o nl\l 'A\lnoX€lu\I bL€aw1tll o K Ul <lhALlTlTOU T--rl\l �uaL AELU\I XPUnlo"U"T� TEcrcrapaXO\lTU Y€YO\lWe; €111 ELe; nl'J cPWjJ.11" ă\I€laL \1. 'EPE\I\lCW bE XUl 'QPLYE\I€l XUL n AWTL'JW cru\I-&l1XW\I IEYO\lUlW\I jJ.11<'>E\lL EXXUAUlTT€l" TW\I 'AjJ.jJ.W\lLOU ooy}..taTW\I Ci. b--rl E\I TULe; UXpOOaEaL \1 UUTOLe; U"ExExcX-&apTo, €jJ.E\lE xal o nAWTL "oc; crU\lW\I jJ.E\I TLaL TW\I lTPOOlO\lTW", TllPW\I bE a\l€XlTOOTU Te( lTUpa TOU 'AjJ.jJ.W\lLOU OOYjJ.u-ru . 'EP€\I\I(OU b€ lTPWTOU TU'c; aU\I-&ijxue; lTUPU�\lT�, 'QPl Y€\llle; jJ.€\I �OAOU1t€l TW cp-&acrU\lTL 'EpE\I"LWo l/ElpulJJ E b€ OOO€" lTA--rl" TO n Epl -rw" fuLjJ.O\lW\I crurmajJ.jJ.a L xal ElTL raALij\lOU "'QTL jJ.O\loc; lTOlllnlc; o �alA€Uc; o nAWTL \l0e; b€ ăXPL jJ.€\I TTOAAOU ypacpw\I oUS€\I bL ETEA€aE\I, EX bE TIi<; 'AjJ.jJ.W\lLOU cru\lOOOLUe; lTOLOUjJ.E\I� Tae; &aTpL�e;: XUl olhwe; OAW" ETW\I bEXU 8LETEAEa€, crU\lW\I jJ.€\I TLcrL , ypacpw\I bE OOOE\l o i'"H \I b? Tj blUTPl�ij, � â\l UUTOU SllTEL \1 lTpo-rP€lTOJ.l.€"OU TOUc; crU\lO\lTUC;, aTU�Lae; lTArjplK:' xaL lTOAA�e; <pAOOPlUC;, we; 'AjJ.EAlO� TjJ.l.L " blllY€LTO o npcxrÎiA.a-€ b€ aiHW o 'AjJ.€ALOC; TPLTO" Eh� ăI0\lTL E\I t1l cPWjJ.ll XUTcX TO TPLTO\l €�Oc; "-' » .1' .1' T"flC; <l>LAL1T1TOU [jacrlA€lac; XUL axpl TOU lTpwTOU ETOUC; Tf"lC; KAaubLOU ..

o

l

o

/

,

lI'

l,.. .......

50

-

/


\ ' I ..\T A L U I P L ( )T I N . J

1 3. 1 Lucruri l e l egate de s ine, pe care m i le pove stea adesea În convorb i r i l e n o a s tre, erau u rmătoare l e : mai întâ i , că 111 al optu l ea an de l a na ştere, deşi mergea la ş c o a l a grămăt i c u l u i , conti n u a să se înto a rcă l a d o i c a sa şi î i dezvelea s â n i i din dorin ţ a de a suge: dar a ren u n ţ at, deoarece s-a ruş i n a t când a auzit pe c i n e v a s p u n â nd că este o pacoste de co p i l . Când a i n t rat în al dou ăzec i şi optu lea an a l v i e ţ i i , a s i m ţ i t i m bo l d u l spre fi l o s o fi e , dar, d e ş i a fo st p u s În legătură cu cei m a i a prec i a ţ i pe a t u n c i < fi l o s o fi > d i n A l exandria, se Întorcea de la l e c ţ i i l e l o r dezam ăgit şi tri st, până c â n d i-a mărturi sit unui pri eten suferi n ţ e l e sale: deoarece prieten u l i-a înţeles dorin ţ a s u fl etu l u i , l-a d u s l a A m m on i os 7 , pe care n u - l Încercase încă . De îndată ce a i ntrat şi l-a ascultat. i-a spus pri eten u l u i : "Pe el ÎI căutam" . Ş i , d u pă ce, începând cu acea zi, a rămas fără încetare a l ă t u ri

de

A m m o n i os,

a

dobâ n d i t o

asemenea

de pri n d ere

în

fi lo s o fi e , că n ăzu i a dej a s-o c u n oască d i rect pe cea prac t i cată pri n tre perş i ş i pe cea onorată l a i nd i e n i . Pentru că î m păra t u l Gord i a n era pregăt i t s ă pomească îm potri va perş i l o r, d u pă ce s - a a l ăturat su itei s a l e . a mers c u ei < l a răz boi>, p e c ând i ntra î n a l treizeci ş i n o u ă l e a a n a l v i e ţ i i . Frecventase, de fa pt, şcoa la l u i ' Ammon i os unsprezece a n i întregi . D a r Gord i a n , d u p ă ce a fost 1n v i ns în M e s o potami a, de-a bia a scăpat c u fuga şi s-a refugiat la A n t i oh i a . I ar când d o mn i a i m peri u l ui a fost pre l u ată de Fil i p, P l o t i n , c a re aj u nsese la patruzec i de a n i , a ven i t la Roma . După ce s-a înc h e i a t o în t e l e gere între H e re n n ios, Ori gene ş i P l ot i n ca să nu dez v ă l u i e nici u n a din în vă ţăturile pe care A m m o n i o s l e c l a r i fi c a se în pre l egeri le s a l e. P l o t i n a şi ră mas <c red i nc i os legăm â ntu lu i>. pe n t ru că a m e n ţ i n u t sec re t u l î n v ă ţ ă t u ri l o r pri m i te d e la A m m on i os, deş i ţ i nea l ec ţ i i celor care îl frecventa u. Î nsă, după ce H e re n n i o s a exem pl u l .

EI

î n c ă l ca t

pr i m u l

în ţ e l egerea,

Origene

i-a

u rmat

n -a scri s decât t ratatul Despre

daimoni ş i m a i târz i u , s u b G a l i cnu s, trata t u l Singurul creator este IÎnp/imtu/'. P l o t i n , î n sch i m b, a c o n t i n uat î n c ă m u l t t i m p s ă n u scrie n i m i c , c ă c i ţ i nea doar prelegeri în s p iri t u l î n v ă ţ ă t u ri i l u i A m m on i o s : şi a tăc u t aşa zece ani îm p l in i ţ i , t i m p în care avea un a n u m i t p u b l i c , dar nu scria n i m i c.

Şi, fi i n dcă Îşi i n v i t a a u d i tori i să pro pună pro b l eme de

cercetat, con v e rsa ţ i a l u i era dezordonată şi p l i n ă de vo rbă rie, c u m ne povestea Amel i u s . I a r acesta i s - a a l ă t u rat pe c â n d P l ot i n tră i a

deja de t rei a n i l a R o m a , în a l tre i l ea an a l domn i e i l u i F i l i p , ş i , d u pă ce i-a rămas a l ă t u ri până în pri m u l an al l u i C l a ud i us,

51

a

adunat cu


I '( l ln l l{

�a(nAEla� lTapaj.lElVa� ihll oAa crUIIEIOV€\1 E'(xocrl xal TEcrcrapa, E�L v j.lEV €XuN aTE lTpocr�Ail€v alTo T��  UCJL j.laXOU cruvoucrLa�, epL Aono"la bE ulTEp�aAAoj.l€VO� TWV xu{J ' aUTOV lTaVTWV <5La TO XCXl cr�X€bOV mXVTa Ta NOUj.lll"lou XCXl Ipawal xaL cruvcxlCXI€L v XCXL crXEbOV Ta lTA€LcrTCX EXj.lcxilEL V: crxoAla bE EX TWV cruvoUcrLwv lTOLOUj.lEVO� ExaTov lTOU �L�A(a cru"ETa�E TWV axoALwv, Ci: Ooon AAl cxvw 'HcruX(w TW 'A lTaJ.l El , OV ULOV €ilETO, X€xapLcrTcxL , •

.

1 4 . ) Tw bExaTw bE €T€L T�� raAL ijvou �aL AE(a� EIW n Op<pOpLO� 'E X T�� 'EAAabo� ).l.ETa 'A"TW"lOU TOU 'Po8 lou IEIOVW� xcxTaAaJ.ll3civw J.lEv TOV 'AJ.lEALov bXTwxaLbExaTov €T� €XOVTCX T�� lTPO� n AwTL vov crU"OUcrlCX�, J.lTjbEV bE lTW Ipa<p€L V ToAJ.l ijcravTa lTA�" TWV crxoALwv â OUb€lTW EIL� ExaTov TO nA�ilo� aUTw crU"�XTo, 'Hv bE o n AwTL "o� TW bExaTw €T€ L T�� raAlijvou IhcrL AEla� aJ.lepL Ta lTEVTijxovTa tTTj xal �Vv€a , 'Elw bE nOp<pUpLO� TO lTPWTOV aUTW crUIY€YOVCX aUTO� WV TOTE ETW" TpL axo"Ta , 'AlTO J.lEVTOl TOU �PWTOU €TOU� T�� raAl ii"ou aPX� lTpOTpalTEl� b n AWTLVo� Ipa<p€LV Ta� EJ.l1TL lTloucra� UlToil€cr€L�, TO b€XaTO" ETO� T�� raAL iivou apx��, aTE TO lTPWTOV CXUTW EYW o nOP<PUplO� EIVWPLcril TjV, IpalJJa� EUp(cr­ XETCXL E(XOcr� xaL '€v �L �A(OV Ci: xal XCXTE lAT)<pa EX6Eb0J.lEVCX bAL YOL�, OUbE yap iiv lTW P<t8 lcx h €Xbocrl � OUbE EUcruV€lbiiTW� EYL IVETO OUb ' alTAw� xax TOU pqcrTOU, aAAa J.lETeX nacrTj� xpCcrEW� TWV ACXJ.l�CXVOVTWV , ""H " bE XCXL Ta IElpaJ.lJ.l€VCX laUTCX â bLa TO J-l � aUTov ETIl Ipa<p€l V ăAAo� ăAAO ExacrTw Toun( ypaJ-lJ-lcx ETl il€L , A\ b' otv xpan1aacraL ETIL ypaepaL E'tcrL � a(bE: ilfp-w bE XCXL TeX� apxcx� TWV �L�A(wv, El� TO EUElT( IvwcrTOV EL "aL alTO TWV apxwv EXCXcrTov TWV bTjAOUj.l€"WV �l�ALwv: �

n Epl' TOU )(aAOu, otJ h apX-rl' TO xaAov €crn J-lEV E" O�€l nAEl crTov , n Epl' '-tJUX�� ailcxvcxcr (cx� ' 0'0 h apxij' E'L b' Ecrn " ailavcxTo� EXCXcrTO� , nEpL €LJ-lCXPJ-lEVTj�' oL h ap xii' lTaVTCX ni IL VOJ-lEVCX , n Epl' oucr(cx� T�� �ux��' of) 11 apxii' T11v l�� '-tJux�� OUcrLCXV , n EpL "OU KU L TW\J 'l6EW\) )(CiL "'(ou O\)TO�' al] � ap'X1l' lTa"VT€� ăv{J PWlTOL E� apx�� IEVOJ-lEVOL , 52


\ ' / ' \ 1 . \ 1 t . 1 P I ( H I N . 3 - -l

tot u l douăzec i şi patru d � a n i < de c on v i e ţ u i re>; c â n d a ven it. avea

dej a depri nderea < fi l oso fi e i ::'>

din

Ice t i i l e lui Lys i mac hos şi î i

Î n t r e ce a pc to ţ i cei d i n j u ru l l u i P l o t i n pri n râ v n a pentru stu d i u , gra t i e că re i () a c op i at a proa pe toate scri e r i l e l u i N u m e n i os şi l ll a i c ă le ş t i a pe de r ost p e c e l e lllai m u lte d i n e l e ; d u pă ce a fă c u t însem n ă r i d u pă pre l egeri l e < l u i P l ot i n > , l e - a ord o n a t Î n v reo s u t ă de

cărţ i. pe c()rc l e -a ded i cat l u i sju

U st i l ian

H cs y c h i os d i n A pa m ea, fi u l

adopt i v.

1 4. 1 În a l zece l e a an al d o m n i e i l u i G a l i e n u s , c u , Porfi r, v e n i n d d i n

G rec i a îm p r e u n ă c u An ton i u s d i n Rbodos, îl găsesc p e Amel i u s ,

avea deja optsprezece ani de c â n d e ra î n compa n i a l u i P l ot i n , să scri e n i m i c În afara nOl i ţ c l o r sale, c c fuseseră Încă a d u nate de el Î n o s u t ă < d e cărţ i>. I a r P l o t i n a v e a

care

da r nu

ca re nu Î ndrăzn i se î n c ă

În j ur

de c i n c izeci ş i n o u ă de n n i Î n a c e s t al zecelea a n a l dom n i e i l u i

G a l i e n u s . În p r i v i n ţ a mea, tre izeci de ani. Gal ienus,

După înc e pus e

întâ m p l 5 toare,

în

Porfir,

m-am

al ătu ra t l u i

pe

c â n d aveam

ce, la scur gerea pri m u l u i an a l d o m n i e i l u i

s c ri e

pe

m ar g i n e a

u n or

subi ecte

al zece lea a n a l dom n i e i a c e l u i a ş i , c â n d l-a m

c unoscut prima oară şi e u , Porfir, se parc că sc r i s es e douăzeci şi unu d e tratate, pe c are l e-am ş i dobâ n d i t , d e ş i fuseseră dăr u i te doar c<.l torvLI a pro p i a ţ i : căci nu

era

deloc u şoa ră c o p ie rea l o r, n i c i n u era

uşor perm isă s a u în mod s i m pl u ş i l a îndemân ă,

ci

pri ntr-o riguroasă

a l egere a celor care le pri m e a u :. I a r aceste t ratate erau c e l e cărora, ' dat orită fa ptu l u i că n u l e dădus e nici u n t i t l u , fiecnre l e punea t i t l u l

care voi a . Ti t l u ri l e c a re a u preva lat s u n t următoare l e ( v o i pune şi Începuturile t ra t a t e l o r, pen t ru a fi uşor de recunoscut d u pă inceputu l s5.u fi ecare di n t r e tratatele i nd ic a tc ) : l . 6 ( l ) Despre

mu/t ,Î7 vedere.

ti-LJ/710S; c a re I n c e pe c u :

Frum osul s e g5seşte

ccl mai

i V, 7 (2) Despre nemurirea .'wt7etu/ui: c a re I n c e p e c u : Dac.? fiecare

170i este l7ell1 uritOJ� I I I . l ( 3 ) Despre destin: care î n c e pe C l l : Toate evenimente/e. I V, 2 ( 4 ) Despre esen!a suf7etului: c a re î n c epe c u : !-;S CI1!tl :·;ulletului. V. 9 ( 5 ) Despre illtelipcl1/:'i. idei şi fiin!/i; care I ll c e pe c u : To!i dill

oIll77eni,: ine/! de b naştere. 53


PO R F I R

nEpl -r�� EL� nx O"WJ.1U'LU }CU.a-DOOU 'L�� 4JUX��' ot � aPX -rl' lTO;"J.. aXL � €IElPDJ.1E\lO� , nw� alTo -rou lTPW'LOU -ro J.1EnX -ro lTPW-W\I XUl lTEPl -rOU €\lD�' f'" ou 11 uPX11' EL II EO"LL )..L E-rU TO lTPW-rO\l , rL aL ml,O"uL �UXUl J.1eu' ot 11 apX-rl' &pu WO"lTEP 4JUxTi\l , nEpl -rayu-{tou 11 TOU €\lO�' ot � apXrl' ălTU\I-ru 'La ă\I-ru , n Epl 'TW\I 'LPLW\I apX LXW\I UlTOOTUO"EW\I' ot h apXrl' 'LL lTO-rE ă..p a EO"TL TO lTElTOL 11XO� Ta� wuxa� , n Ep l YE\lEO"EW� XUL TU�EW� TW\I )..L E'La TO lTpw-rO\l' ot 11 apXrl ' TO E\I lTU\I'LU , n Epl TW\I OUO OAW\I' ot 'h apX-rl' T�\I AEyoJ.1€\l11\1 UA11\1 , 'ElTtOXE4JEl<; OtUCPOPOl ' ot 1-) apXrl' \lOUC; CP11O"t \1 bp� €\lOuO"ur; )LO€U�, ' � '\ r" ( , / <;: ' ; ; , XL \1 El 'Lat , n EPL -rTl� }CUXl\oq>opt UC;' ou T] UpXT]' aLU 'LL }CU}CfI.<.p nEpl TOU ELA11xa'L� TtJ.1a� OU(J.10VO�' ot) � apXTI ' 'LWV )..L E \I al UlTOO"'LaO"EL� , nEpL EUA010U €�UrWr��' ot) 11 apXrl' OUX €�U�EL�, Y\lU )..L-rl €�Lll ' 7"' C ) / ,... nEpL lTOL O-rTlTO�' ou T] q.PXT] , upu TO 0\1 }CUL T] OOOLU , t-' � -Q. C E L XUl 'TW\I XUv EXUO"TU HOl \1 LoEUL ' ou 11 upXTl' El XUL 'LOU xuit€XUO"TO\l , nEpl apE'LW\I' ot 11 apXrl' E1TEL01l 'La xu}Ca €\lTUUitu , nEpl <5LUAEX'TL X��' ot 1-} apXTI' T{� TEX\lTl 11 J.1E.a-OOO� , nw� 1-} 4JUX"T1 'L�� aJ.1EpLO"TOU XUl )..L EPLO"T�� OUO"lU� J.1€O"Tl El \lUL AEYETUL ' ot 1-} apXrl' E\I 'LW XDO"J.1W TW \JOTlTW , L ,

/

,

(

(,

-

"

,

)

)/

/

/

,

/

,

--

'

/

/

)

)

"

/

L

'

C

C

L

)

)

..

/

/

)

,

L

TUUTU )..L E \I ot\l E'LXOOL XUl €\I O\lTU, OTE UUTW TO lTPWTO\l lTPOO�A"O\l b nOpcpUpLO�, EUpT]TaL YEIPUJ.1J.1E\lU: LlTE\lT11XOO"TO\l OE }CUl €\I\lUTO\l €TO� �IE TDTE b nAWTl \lO� , I S . I LUYYEYO\lW� OE UUTW TOUTO TE TO €T� XUl Eq>E�Tlc; ăAAU €'LTl lTE\I'LE - oHyo\l L yap €LL lTpaTEpO\l T�� OEXUE'LlU� EŢEYO\l€lV b nOpcpUpLO� E\I TTI (PWJ.1ll, -rOU n AWT(\lOU Ta� {t EPL \la� J.1EV ă..YO\lTO� apyou�, O"u\la\l �o� bE ă..AAW� EV -rUl� OJ.1l ALUL � - E\I b-rl 'TOl� €� €'TEcrL 'LOthOl� lTOAAW\I €�E'LaO"EWV E\I 'LUl<; O"U\lOUO"LUL� ŢL Y\lOJ.1€\lW\I }CUl ypacp€l v UU'LO\l a�L OU\l'LW\I ) A J..L EHou TE }CUl EJ.10U, ypacp€l J.1E\I L

54


\ ' I I\Ţ:\ L U I PL( )T I N . 4 - :'

I V,

8

(6) De..,prc coborarea sufletului Fn cOlfJuri;

Deseori, când mă trezesc.

V, 4 ( 7 )

CUIll derivă din pn/7cipiu ce este IÎJ urma lui şi despre unu;

care începe c u : I V, 9

( 8)

care începe c u :

Dncă există ce va dup/i prin cipiu.

Dacă toate sufletele sunt UJlul singlll� <spunem

dupii cum

care începe c u :

Oare,

că> sufletul.

V I , 9 ( 9 ) Despre bine şi despre unu; care începe c u : Toate fiI/7ţele. V, 1 ( 1 0) Despre cele trei ipostazc primare; care începe cu : Cine a făcut CH sufletele.

V, 2 ( 1 1 ) Despre genemre şi despre o/dineH realită! ilor posterioare principiului;

care începe c u :

UJlul este toate lucruri/e.

I I , 4 ( 1 2 ) Despre cele dou/i l1JateJi� care începe cu: Aşa-numita mateâe. I I I , 9 ( 1 3 ) Felurile consideraţii; care Începe cu: Inteligenţa, spune <Platon>, vede ideIle cuprinse. I I , 2 ( 1 4) Despre mişcarea circulară; care începe c u : De ce se mişcă <cerul> circuJal!9

1 1 1 , 4 ( 1 5 ) Despre dalinonul sortit fiecăruia; care începe c u : Pe când ipostazele.

1 , 9 ( 1 6) Despre sinuciderea volunta ră;

care Începe c u :

Să nu-ti

scoţi sufletul, ca să nu plece.

I I , 6 ( 1 7 ) Despre calitate <şi formă>; care începe c u : <Este>, oare, fiinţa <diferită de> substanţă?

V, 7

( 1 8)

Dacă exist/i şi idei ale IUClurilor p8Jticulare;

c u : Oare <există idee> pentru Hecare lucru in pmte.

care începe

1 , 2 ( 1 9 ) Despre viltu ţi; care Începe c u : Pentru că relele <sunt> aici. care începe c u : Ce artă sa u metodă. I V, 1 (2 1 ) În ce sens se spune că sufletul este intel111ediar IÎ7tre substanta ' indivizibilă şi Cel] divizibJiă; care începe cu: În lumea inteligibIlă. 1 , 3 ( 20) Despre dialectică;

Aceste douăzeci şi unu de tratate se găseau dej a scrise, când eu, Porfir, am aj uns pri ma oară l ângă e l . P l otin intrase pe atunci în al c i ncizeci şi nouă lea an al v i e ţ i i sale. 1 5. 1 C ât timp am fost alătuli de el, şi în acest an, şi în llnnătotii cinci, (căci eu, Porfir, sos isem la Roma cu puţ i n înainte de a l zece lea an al <domniei l u i Galienlls» deş i Plotin obişnuia să-şi respecte repausuri le de vară, iar în rest îşi petrecea timpul împreună cu noi în întruniri , remarcabi l este că, Î n aceşti şase ani, deoarece s-au dezbătut multe chestiuni în timpul pomenitelor întruniri şi fi indcă Amelius şi cu mine găseam de cuviinţă ca el să le aştearnă în scris, a sClis <tratatele>: 55


1 '( l R I I R nEpl 'lOl) -rC TO O\J TIa\JTaxou GAO\J El \Jal E\J xal TaUTO\J �l �ALa 61)0' TOUTW\J 6E TO TIPWTO\J apX�\J EXE l ' &pa YE h t!JuX� TTa\JTaxou' TOU 6E 6EUTEPOU h apXll: E\J xal TauTo\J apll} Jl(� , L

nEpl TOU Ta ETIEXEl \Ja TOU O\JTOC; Jl� \JOEl \J xal TL TO TTPWTWC; \JOOU\J xal TL Ta 6EUTEPWC;' ot] h apx�' TO JlE\J EO"U \JOEl \J ăAAO ăAAO, TO 6E aUTO aUTO: Ta 6E n Epl TOU 6u\Jci)..L E l xal E\JEPYE Lct' ot] h apx�' AEYETal TO }.lE\J 6U\JcXJlEl , n Epl T�C; TW\J acrWJlaTw\J alTa11 ECac;' ot] 11 apx�' Tac; a'lcr11 �crElC; ou lTa11TJ AEYO\JTEC; , n Epl WUX�C; TTPWTO\J ' 0'0 11 apx� ' lTEPl WUX�C; o O"a O:TTOPllO"a\JTac; bEL , n Epl WuX�C; bEUTEPO\J ' ot] 11 apx�' TL oL\J EPEl , n Epl t!JuX�C; TPLTO\J 11 TIEPL TOU lTWC; OPWJlE\J' ot] h apx�' ETIElb�TIEP UTIEpe{}EJlE11a , n Epl ttEwpLac;' 0'0 h apx�' TIaC(o\JTEC; T�\J TIPWTll\J , n EPI TOU \JOllTOU XcXAAOUC;' ou h O:pX�' ETTEl 61l <paJ.LE\J , n Epl \Jou xal ou oux E�W TOU \Jou nx \JOllTa xal JTEPl Tayattou' ou h apx�' TO\J \Jou\J TO\J aA 1111 � \Jou\J , n pOC; TOUC; Y\JwO"UXOUC;' ou h apx�' ETIEl6� TOL \JU\J E<PcX\Jll hJll \J , n Epl: aplttJlW\J ' ou 11 apXll' &p ' EO"Tl TIA�ttOC; , nWC; Ta TIOPPW OpWJlE\Ja Jl LXpa <paL \JETa l ' ot] h o:pXll' cipci YE Ta TIOPPW opw JlE\Ja , E\ E\J TIapaTaO"El XPO\JOU TO EU6alJlO\JEl \J ' ou h apx�' TO EU6al JlO\JEl \J , n Epl T�C; 610 GAW\J XpciO'EWC;' ou h apXll' TIEPL T�C; 6l ' OAW\J AEYOJlE\JllC; , nWC; TO TIA �110C; TW\J 'l6EW\J UTTEO"TTj xal TIEPl To:yattoll' aL 11 o:px�' ElC; YE\J EO'L \J TIEJlTIW\J 'O 11EOC; , n EPL TOU EXOucrLOU' ot] 11 apXll' &p' EO"TL TIEpl: ttEW\J , n Epl TOU xocrJlOU' ot] 11 apXll' TO\J xocrJlo\J eXEl AEYO\JTEC; , n EpL aLO"ttllO"EWC; xal Jl\J�JlllC;' ou h apXll' TaC; a)LO"tt�O"El C; ou TUTIWO"ElC; , 56


VI,

4- 5 ( 2 2-23 ) Cel e două tra t a t e : De ce fiin/a este pretutindcni IiI

i/J{rcgill7c? � D i n l r� ele, pri m u l Începe c u : L<;lc uare sufletul pre/cl11

pesle tu(J,

iar al d o i lea. c u : Ceca ce este UIlU şi idt'J1lic in Illll1 lilr.

Scrie, pe d e a ltă p art e a l te două tratate, d i n t re care u n u l : ,

V,

6 ( 2 4 ) Despre f,7plul c/J ce esle (fli7colo de fiin!,] /lll gc7mlt....'tL' . şi

despre ce esle li7tek'cwl primar \'>'i cel secllndm� c are Începe o

e li :

t:,'\/�...'I:1

deosebire intre a gândi ceva dift-'rit de flile şi a te gdndi pc tine.

I L 5 (2 5 ) Cel ălalt este Despre a

fi in potcl7!â \,,'i IÎI aCI: care incepe

<intre .existente> se spune c:j ceV<1 este li7 polen/ii. <A poi

II L 6

Cll :

1IrI1lcaz[1>:

( 2 6 ) Despre neafcct<Jrc:J celor /11corporalc: care în cepc c u :

Dacii spunem c�i senza/ iile /7lI slInl af�>ctiili

I V, 3

( 2 7 ) Despre suflet 1; care incepe c u : C;Ît despre suflel, după ce a vut at<Îtea indoieli. trebllie. I V, 4 ( 2 8 ) Despre suflel II; care În c e p e c u : A şadar ce va zice. I V, 5 ( 2 9 ) De!)j.Jre suflet III, sa u dC_'>jJre cum vedcm; c a r e înc epe c u : De vreme ce am am:7nat. I I !, R (30) De5pn..' cOl1tel17pln!ic� care începe cu: Abi i'nldigllJJl1ind V 8 ( 3 1 ) Despre fiw170sul /i7tdigibil care începe c u : Pentru eli spunem. V, 5 ( 3 2 ) Dcsprt' intcligc17t.7. despre Ihptul câ intc/igibilc/c nu sunl e.'\:Ierioare inteligen/ci şi despre bine; c a re î n c e pe c u : In tel/gen!.? c7m

adc v<1mta inleligcn!.7.

I I , 9 ( 3 3 ) Contra !!l7ostjciIOl� care începe cu: Aşadm: tiindc.1 ni -,,-a aajtat.

VI, 6 (34) I L 8 (35)

Despre l7umere; De

ce

ca rc_ incepe c u : Este oare 17JultlţJlicilatt.'fl. care î ncepe c u :

<obit ctele> indep/irtale par mici; "

Oare <de ce obiectele-> JÎulcp:irtilte. 1, 5 ( 3 6 ) Dac:J ICricirc:I creşle i'n timp; c are începe c u : Oare !i...'ricirea.

IL

7 ( 3 7 ) Dcspre amestecul lotal; care î n c e p e c u : ...::Sii e.\'!1lllin:1Ill-"

VI,

7 ( 3 8 ) ClIlJl s-a inslitait Illul/ imea idei/or şi despre bine; c a re

ilşa -Jl umitll! ilmestec tOla/.

î n c e pe c u : Cc717d zeul trimise <sutldele> in lume:l dC H'll irii.

V I , R ( 3 9 ) Despre actul vollll7tm� care Începe c u : Oare şi de::'jxc Zcl. I I , 1 ( 4 0 ) Despre lIni-vers; care în cepe CLl : Dacâ spuncm cii lIniversul

este eten1.

I V. 6 ( 4 1 ) Despre.,' scnzarie şi I11cmorie: care î n c e p c c u : ,"'en7.n/ iile nu slInt il77presi/�

57


nEpl TW\I TOU O\lTOe; TE\lW\I lTPWTO\l' 00 1) a px,, lTEPl TW\I O\lTW\I TTOera Kal TI \Ia, nEpl TW\I TOU O\lTOe; YE\lW\I OEUTEPO\l' ot � apXtl ' €TTElO-rl TTEPL TW\I AETOJ.H�\lW\I , nEpl TW\I TOU O\lTOe; TE\)W\I TPl TO\l ' ot � apXtl' TT EP L ).lE\I T�e; ouerlae; alTn OOKEl , nEpl atw�oe; Kal XPO\lOU' ot � apx,,' TO\l a'LW\la Kal TO\l X PO\lo\J , '

>/

/

,

/

TaUTa TCX E'lKOO'L Kal T€TTapa ă\lTa aera €\I TW €�a€TEL XPO\lW -ITie; TTapoOOLCXe; €).lOU nOPCPUpLOU €TPaWE\I, L€K TTPOOXCXLPW� TTPO�All).laTW\I Tae; UTTo{t€erEle; Aa�O\lTa, we; €K TW\I KEcpaAalw\J €KaerTOU TW\J �L�AlW\I €bT)Awera).l E\) , ).lETa TW\I TTPO T�e; €1TlOT)).l(ae; 'h).lW\I E'lKOO'L Kal E\lOe; Ta TTa\lT(X Tl \lETaL TEererap a KO\lTaTTE\)TE , -

/

(6.] )E\I OE Tll L L KEAl<t 8LaTpl�0\lT6c; ).l0u, €KEl Tap a\lEXWpT)cya lTEPl TO TTE\JTEKaLOEKaTO\l ETOe; T�C; �aerL A E(ae; raAL "\1ou , b nAWTl \Jo<; Tp awa<; TT€\lTE �L �A(a UlTOOT€AAEl ).lOL TauTa:

nEpL EubaL).lO\llae;' ot � apxTj' TO El) S�\I Kal EOO a L).l o\J El \J , n Ep l TTpO\lOlac; lTPWTO\l' 00 � apxlÎ' TO ).lE\J 'TW aU'TO).laTW , n Epl TTpo\Jolae; OEUTEPO\J ' 00 � apxlÎ' Tl TO(\JU\I bOKEl L TTEPl TOUTW\I , ?" 11 [ n€Pl TW\J Ţ\JWPl<1Tl)(W\I UlTO(JTa<1€W\J )(al TOU kTI'€)(€l \Ja­ ou apxlÎ' &pa TO \lOOU\I €aUTO TTOL KlAO\l bEL il \laL . nEpl EPWTOC;' Ol) � apxTj' lTEPl EPWT� lT6TE pa ttE�, TauTa

).lE\I

ot\l

T�

TTPWT�

�a<n AElac;' U P XO).l €\Jou OE

ttvnOXEl , TT€).llTEL TauTa'

ETEl

T�C;

K AaucS(ou

lT€).lTTEl

TaU OEU"T€POU, aTE Kal ).lET' DAlTO\J

L

?" 11 [ a � l1"TOU\J TE e; TTOv [ 'f / -Q. E\I Ta, KaKa/ , T L/ \Ja Ta, KaKa'/ ou ) pXT)' / OL �L TTOL El Ta ăerTpa' 00 � a pXTl ' 1) TW\J ăerTpw\I <popa Tl TO '{WO\l; otJ � apxTj' �bO\la l Kal AlllT aL , nEpl Eu8aL).l0\llae;' al} 'h apXTl' cip' ă\I ne; ETEPO\J El TTOL , -

.

58


V I AT A L U I P LOT I N . �-6

V I , 1 (42 ) De::,pre genurile fiJ/Jţei 1;

care începe cu: Despre fiinţe, câte sunt şi de ce fel. V I , 2 ( 4 3 ) Despre genurile tiinţei /1; care începe cu: Dup.i ce, Fn privl/7 fa celor spuse. V I , 3 (44) Despre genurile fiJn ţei 1/1; care începe cu: Despre cum pare substanţa. I I I , 7 ( 4 5 ) Despre eternitate şi timp, care începe cu: < Dacă spunem> că e ternitatea şi timpul. Aceste tratate, care erau în număr de douăzeci ş i patru, câte a scris în cei şase ani ai şederi i mele, a lui Porfi r, a l ături de el < ş i > care Îşi l u a u subi ecte l e din chesti u n i l e care se dezbăteau cu ocazia <întruniri l or>, cum am l ămurit în temeiul rezumatelor puse de m i n e Î n fruntea fiecărui tratat, împreună cu cele douăzeci ş i u n a <scrise> înai ntea venirii mele, fac în tota l patruzeci şi cinci de tratate. ( 6. 1 Î n ti m pu l şederii mele în S i c i lia, căci acolo l11-am retras cam în al cincisprezecelea an al domn iei lui Gal ienus, Plotin, care mal scrisese cinci tratate , mi le-a trimis <ş i> pe acestea: 1 , 4 (46) Despre fericire; care Începe cu: Dacă viaţa bună şi faptul de a fi felicit. I I I , 2 (47) Despre pro videnţă 1; care începe cu: < Ce absurd este să atribui> accidentulUJ� I I I , 3 (48) Despre pro videnţă 1/; care începe c u : A şadar� ce trebuie sii credem despre aceste lucruri? V, 3 (49) Despre ipostazele cognitive şi despre cel de din colo; care Începe cu: Cine se gândeşte pe sine trebuie sii fie complex? I I I , 5 ( 5 0 ) Despre iubJi-e; care începe cu: Despre iubire, dacă e L1Jl zel/o

Pe acestea m i le tri m i te în p ri mu l an a l domniei l u i C l a u d i u s ; l a În ceput u l cel u i de-al doi l ea a n , Î n care după p u ţ i n t i m p şi moare, Îm i tri m ite unnătoarele tratate : 1, 8 (5 1 ) Ce sunt relele; care începe cu: Cine cercetează sursa relelOl: I I , 3 ( 5 2) Despre influenţa astrelOl: care Începe cu: Translaţl�7 astre/OI: L 1 ( 5 3 ) Ce este vieţuitorul; care Începe cu : PIlicerile şi tristet i/e. 1 , 7 (54 ) Despre Fericire; care începe c u : Ar putetJ oare cineva spune <că, pentru fiecare fiinţă, binele> este diferit. 59


I'l > R I I R T aLrra

)..L € Ta T€crcrapaXO\JTanEVTE Th)\J npW"Tw\J xaL 6EUTEPW\J YP WP E\JTltl\J YL \J€Ta l TETTapa xal n€\JTlixo\JTa . ,/ QcrnEp 6E Eypa<PTl, nx )..L E \J xalCi npw"TTl\J �A lXî a\J, nx 6E aX)..L a'{'o\J TOC; ni 6E uno TOU crW)..L U TOc; xaTano\JoU)..L E \JOlJ, OUTW xa l T�c; 6u\Ja)..L Etuc; EX E l lCi � l �A L a . Ta )..L E\J yap npw"Ta ElxOcrl xal E\J EAa<ppoTEpac; EcrTl 6u\Jci)..L EWC; xaL olJ6Enw npac; EI..lT o\J La\J apxou\J )..L EY E�Oc; EXOUcrTlC;, ni 6E T�c; )..L E CYTlC; Ex6oCYEWc; TUXO\JTa Ta cXX)..L aL O\J "T�C; 6U\Ja)..L E WC; E)..L <p aL\JEl xaL €CY"TL Ta E'L xOcrL TEO"crapa nA�\J "TW\J �paXEW\J "TEA EWTaTa , Ta )..L E \J"TOl TEAEU"TaL U €\J\JEa U<P E l )..L E \JllC; 1î6Tl "T�c; 6u\Jci)..L E Wc; YEypaTT"Ta L ).Cal )..L aAAov YE "Ta TEAEuTa� a TEO"mxpa tl Ta TTPO TOlhW\J TTEVTE .

,

1 7. I'/ EcrXE 6E al(pOaTa'c; )..L E \J TTAE lOUc;, '('TlAWTaC; 6E xaL cSLa <pl AocrO<pLa\J O"U\JO\JTac; 'A)..L E AlO\J "TE ema T�C; ToucyxLac;. ot> Ta o\Jo)..L a �\J I €VTl AL a \JoC; Ta )!UP L O\J , aU"Tac; 6E 6 L â TOU p 'A)..L EP L O\J aUTO\J xaAEL \J ��LOU aTTa "T�C; a)..L E pE Lac; � T�C; cX)..L E AE lac; TTPETTEl \J aUTW xaAELcy�aL AEYW\J .'/EcrXE 6E xal 'l aTp Lxov TL \Ja [XU�OTTOA LTTl� n aUAL \JO\J O\J o 'A)..L E AL OC; M LxxaAO\J TTPOCYllYOP EUE, TTapaxOUCY)..La"Tw\J TTAlipTl YEYO\JOTa . 'AAAa. )..L�\J xa L 'AAE�a\J6pEa EOO"TOXLO\J 'L aTp L xO\J ECYXE\J 'E TEPO\J, OC; TTEPL "Ta "TEAEUTaL a T�C; �A lxLac; Y\JWPlcr1lElC; aU"TW 6 l E)..L E\JE �EpaTTEUw\J cXXP l TOU �a\Jci"Tou xal )..L O \JO l C; �OL C; n AWTL \JOU CYX OAa'{'W\J E�L \J TTEplE�aAAE"TO Y\JT]CY LOU <p L AOOO<pOU . [U\J�\J cSE xal ZW"Tl XOC; XpL TL XOe; "TE xaL TTOl Tl"Tl XOC;, ac; xa l "Ta. ' A \JTL )..Lcixou 6 L OP1lWTLXcX TTETTOL ll"Tal xa L TO\J .:A "TAa\JTL Xo\J " E'l c; nOL 1l0"l \J )..L ETE�aAE TTci\Ju TTOl llTL XWe;, CYUYXU{} Ele; 6E Tâc; O�ElC; lTPO OAlYOU -rTic; n AW"TL\JOU TEAE\)"T�e; aTTE{} a\JE\J �/E<p1laCYE 6E xa L o n auAL \JOC; TTpoaTTo�a\Jw\J TOU n AWTL\JOU .' / ECYXE 6E xal Z��o\J E"TaL po\J , 'Apci� l O\J TO YE\JOe;, 8E06oCYlOU "TOU 'A)..L)..L W\J LOU YE\JO)..L E \JOU E"Ta LpOU E\ C; yci)..L o\J Aa�o\JTa -&-uyaTEpa . 11\J 6E xa l ot)"Toc; 'l a"Tpl XOe; xal CY<po6pa TTE<pL AW"TO TG:') n AW"TL \JW: TTOAl TLxo\J 6E o\J"Ta xal pOTTâc; Exo\JTa / TToA L TLXUe; a\JaO""TEAAEL \J o n AWTL \JOC; ElTEL pa"TO . E XPllTO 6E aU"T� , / Ol XElWC;, we; xal Ele; "TOU«;; aypouc; TTpOC; aU"To\J a\JaxwpE l \J lTpO E� CYTl)..L E L W\J M ll"TOUP\Jt0\J tmapXO\JTac; , OUC; K acrTp l l( L OC; El(EXTllTO o <D Lp)..LOc; l(EXAll)..L E\JOc; , a\J6pw\J "TW\J xa-& ' �)..La e; <pl AOXaAltlTa"TOC; YEYO\JWe; xa l TO\J "TE n AW"TL \JO\J CYE�O)..L E \JOC; xa l 'A)..L E A(� dla OLXE"Tlle; aya-&oc; EV T\"aCYl \J uTTllPETOU)..L E \Joe; xal L

} L.

,

C

'

J

......

(

,

)

,

60

......

)

,

,

......

)

,

)

,

""'-

)

.......

,


\ 1 ·\ T, \ I l ' I 1) I

()

1 I � (, . -

Acestea, Împre u n ă c u c e l e p a t r u lc c i şi c i nc i d i n pri ma şi a d o u a

gru pă de �c r i e r i , ra c c i n c i zec i � i p at r u

.

Ş i , d u pă c um l e - a s c r i s

pe

u n e l e în pri m a t i n e re ţ e , pe a l t e l e pe c a n d era l a matur i t a t e , în fi n e,

p e c e l e l ate c a n d t ru p u l s ă u era v l ăg u i t tol a � a î ş i av e a u şi tra tate l e .

a c e s tea partea l o r d e v i go a re Căc i , p e de () p a rt e pri me l e do uăzeci .

ş i u n a de t ra t a t c s u n t d e o fo n ;,)

,

g ,Î n d i r i i Ill a i i n col1s i sten t ă , c a rc n u

a

a rc I n că r i go a re a necesară pCl1 tru

doh,l n d i rea fc nn it ă ţ i i ; c e l e d i n

pe ri o a d a m ij l o c i e par s ă p r cz i n t e m a t u r i tatea g â n d i r i i : ce l e douăzeci

ş i pa t ru de t rata te < d i n acest gru p> s u nt perfecte , d a că n u ţ i nem

ele

s eama de u n e l e scă d e r i : pc c â n d c e l e n o u ă <tratate> de a p u s

c ar i e ră au fost s e ri s c c â n d v i goarea creatoare se d i mi n u a s e

a n ume m a i m u l t Î n u l t i m e l e pa tru d e c ât

,

şi

Î n c e l e c i nci d i n a i ntea l o r.

1 7. 1 A a v u t m a i m u l ţ i a u d i t ori . dar ca < d i s c i po l i > ze l o ş i şi carc c o n v i e ţ u i a u cu el Î n t r u fi l oso fl e a a v u t m a i p u ţ i n i ; m a i întâ i pc A m e l i u s d i n Et rur i a , al c ă ru i n u m e adev ăra t era G e n t i l i a n u s ;

< P l o t i n>

p r e fe ra s ă - I l1 u ll l c a s c {1 pe a c e s ta fo l os i nd li n

Amcri u , z i c â n d

C(}.l EPE l C C

"p".

adică

că estc m a i p o t r i v i t să i se t ragă n u m e l e de l a

. . i n d i v i z i b i I i t ;1 t c d c cat d e l a ((.u E I- E l a . ad i c ă L-a 3 v U t ş i p e Pa u l i n u s med i c d i n S k y t o p o l i s , pe c a re A m e l i u s îl pore c l e a M i k k a l o s a d i c ă " m i t i t c l ul", deoa re ce e ra p l in de c u n o ş t i n ţ e prost a s i m i l a t e . Dar l - a avut d r e p t p r i et e n ş i p e

,.

n e pă s a re

ad i c 3

",

" .

,

.

Eu s t o c h i o s me d i c u l d i n A l e x a n d r i a , c a re deş i a fos t c u nosc u t de ,

,

a c e s t a doar In u l t i mi i ani de v i a ţ ă , i - a ră m a s a l ă t u r i , În grij i n d u - I p�l n ă l a m o a rte ş i c a re

i ns t ru i n du-se d o a r c u < î n vă ţ ă t ur i l c> l u i

,

P l ot i n s-a În v ă l u i t c u a ura u n u i ,

fi l oso f a d e v ă r a t .

S -a atlat î n c e rc u l

l u i ş i Zot i cos, c r i t i c u l ş i po et u l 'c e l care făc u s e ş i i n d re p t ă r i l e opere i ,

l u i A n t i m a c h o s ş i trans pusese Î n

\' crs u ri

de-() poe t i c i ta t e desăvârşită

Povestea A t/::lI1tidcil 0 : a c es ta d u pă ce i - a s l ă b i t vedere a , a m u r i t C ll p u ţ i n Îna i n t e a s fTl r� i t u l Ll i l u i P l u t i n . m ur i n d m a i d e v rc m e dec â t c I . L - a a vu t d e t o v �lră ş ş i p c Zeth , a r a b el e n C <l I l l . c a rc l u ase I n ci'isători� .

pc fi i c a l u i Theodos i o s . li n vec h i t o varăş a l l u i A m m o n i os E ra ş i e l .

m e d i c �i i - a fost foa rte d rag l u i P l ot i n . [)e(){m�cc era om po l i t i c ş i

avea Î n c l i n a ţ i i pu t e rn i c e s p re act i v i t ă ţ i l e p u b l i c e P l ot i n illc erca s ă

i l e in {]-â nclc, A a v u t

,

C lI

e l re l a t i i fo a rt e

a pro p i a t e ,

in cc.lt s - a ş i re t rn s la � a s c m i l e d e

l a c I , p c n i ş t e pro pri et ă ţ i de I : i ţ ,m t c a re se gi'lse<1u M i n t u rn a c , proprietatea p e

Fi r m u s . c e l ma i

1l \are

noastră ş i c are îl venera

a i d p llla u n u i

s l uj i t or

care

()

dob<l n d i s c C a s t ri c i u s . p u r c c l i t

i u b i t o r de fr u l l l o s d i n t re b ă rha t i i d i n pc P l o t i n , i l s l uj e a pe

c re d i n c i o s

şi

e ra

A ll1e l i u s

vremea

În toate

î n t o a t e s t râ n s l e g a t de m i n e ,


PORTIK

nO� <pU? Ltp 'E�Ol ol � ,V T]<J L � �6EA<P0 €V mxeJ'l lT? Ocr EcrXTJ�We; . , lTOAlLLXOV Tl c PTJ}.lE V Oe; OU"TOe; OUV EcrE�E"TO n AWLL vov "TOV / ...... " ...... , ...... , , """ ) L/ ) �LOV . Hxpowv"TO 6E CXU"TOU XCX l "TWV alTO "TT}e; crU,XA Tl"TOU OUK aAL,Ol GJV EP,OV €V <plAOCYO<p la" }.laAlcr"Ta ElTO l OUV M ap XEAAOe; ) / , , , c , ) ...... ,. 0ppOV"TLOe; XCX l LCX�L V l AAOe; . Hv 6E xal Po,aLL CXVOe; EX "TTJe; cru,xAil"Tou, oe; Ele; "ToCYOU"TOV cmoCY"Tpa<p �e; "TOU �lOU "TOU"TOU lTpoXExwpilxEl we; lTacrTje; }.lEV KTrpEWe; cm oO""T�V al , lTav"Tcx 6E OLKE"TTJV alTOlTE}.ltt;aO"�cxl, alToO""T�VCXl bE KCX l "TOU cX�lW}.la"TOe;: xcxl lTpCX l "TWP lTpOl EV CX l j.lEAAWV lTCXPOV"TWV TWV UlTllPE TW V }.l ilTE lTPOEA �El v }.lil"TE <pPOVTlcrCXl "T�<;' AEl "TOUp,lae;, aAAa }.l TJ§E obdcxv ECXUTOU EAEO"�CXl XCX"TOlXEl v , aAAa lTpOe; LL vcxe; TWV q>lAWV xcxl O"uvTî�wv <pOl "TWVTCX EK€l "TE 6EllTVEl V KaX€l Ka�€u6El V, Ol T€l O'�CXl DE lTapa }.llCXV: aep ' �� 6rl alToo"TaO'€w� XCXl aq>povLL O'"T(CXe; "TOU �(ou lT06cx,pwv"TCX }.lEv OU"TWe;, we; KCX l 6lq>pw �cxO'Ta'(EO'�cxl, avcxppwO'{}-�VCXl , Ta� XEl PW; 6E €XTEl VCXl }.l rl olov T€ QV"TCX XP�O'�CXl "TCXU"TUU; lTOAU j.laAAOV EU}.lapWe; 11 0\ "Tae; "TEXVCXe; 6La "TWV XElPWV j.lELLOV"TEC; . TOUTOV alTE6EXETO o nAW"Tl VOC; XCXl EV "TOle; j.lclAl CYTa ElTal VWV 6l E"TEA€l Ele; a,a�ov lTapd6El '}.lcx "TOle; <pl AOcra<poucrl lTPO� CXAAO}.lEVOe; LUV�V 6E XCXl LEPCXlTlWV AAE�CXv6pEUe; Pll"TOpl XOe; }.lEv "Ta lTPW"TCX, }.lE"Ta "Tcxu"Ta 6E xaL ElTl <pl AOCYOq>OlC; CYuvwv AO,Ol�, "TOU 6E lTEPl XPll}.la"Ta xal "Ta OOVEl'{'El V }.l� 6UVll� Ele; alTOO""TTlval EACX"TTW­ }.lCX"Toc; .)/EOXE 6E xal Ej.lE nOpq>UplOV Tuplov OVTa EV "TOle; j.la­ ALerTa ETalpDV, ov xal 6L op�ouv aU"Tou "Ta cru" pa}.l}.la"Ta ll�lOU. ,

KCH

......,

.

)

1 8. 1 r patt;ac; yap EXEl voc; 6le; Ta Ipaq>Ev j.lE"TaACX�El V OOOElTO"T ' âv llvECYXETo, aAA' OOOE ălTcx� ,OUV ava,vwvcxL xal 6L EA�El V 6la Ta nlV opacrl V }.l1Î UnTJPE"TElcr�al aU"Tw npOe; "T�V / aVclyvwO"l v . ) E ,paq>E 6E OU"TE Ele; xaAAo� âlTO"T�lTOU}.lEVOe; "Ta ypcl}.l}.la"Ta OU"TE EOOiJJ.1we; "Tac; CYUAAa�ae; 6lCXl PWV OU"TE TIie; ap{}-oypa<p Lac; <pPOV"Tl'(WV, cXAAa }.lOVOV "TOU VOU EXO}.lEVOe; xa(, o lTcXV"TEe; E-thxuJ.lCi'(o}.l€V, EX€l VO lTOl(�V cXXPl "TEA€UT� 6L E"TEA€cy€ . LUV"TEAEcrae; yap nap ' ECXU"T0 cXlT' apxTlc; cXXPl "TEAOU<;. "Ta O'XE}.l}.lCX, ElTEl"Ta EL e; ,pa<p1Îv lTapa8LootX; â. EcyxEn"TE"TO, crUVElPEV OU"TW ,pa<pwv â. EV "Tn tt;uXTl 6l E�TJXEV, we; cXno �L �AlOU 60KEL V }.lE"TCX�AAEl V "Tei ypa<po}.l EV al. EnEl xaL bLaAEyO}.lEVOC; np� "Tl VCX xal CYUVElPWV "Tele; O}.ll ALCXe; lTpOe; "TW cyxE}.l}.la"Tl �V, we; ({}.lCX "TE / , ...... ) / alTOlTAllpOUV "TO avcxyxcxLOV "Tlle; O}.l L AL CXe; KCXl "TWV EV O"KEtVEl npoxEl}.lEVWV &6u:xxolTOV TllPEL V nlv 6u:xvOlav· alToo"TcXv"Toc; ,ouv "TOU lTpoo6LcxAE'O}.lEVOU obS ElTCXVaACX�wv nx YE,pa}.l}.lEVcx, 6La "Ta )

"""'

,

-'

......,

......,

62

(

L


\ ' I XI /\ L U I P LOT I N . 7-X

Porfi r, ca lin ade vărat frate. Ş i el il venera pe Ploti n, deşi alesese v i a ţ a pol itică. Î I ascul t au pe filosof şi unii senatori, nu pu ţ ini, dintre cei care depuneau mai multă strădanie intr-a le fi losofiei: M arcel l u s Orontius şi Sabi n i l l u s . R o gatia n us provenea, d e asemenea, dintre senatori ; acesta a aj uns la o asem enea detaşare de v i a ţ ă încât şi-a abandonat averea strânsă cu trudă, şi -a conced iat toată serv itorimea şi a renu n ţ at la demni tăţ i l e publice: fi i nd pe punctul de a merge, în cal i tate de pre tor, la tribunal, când au venit l ictori i, n-a vrut să meargă , nici n u s-a mai preocupat de Îndatorirea sa şi nici măcar n -a mai vrut să l oc u iască acasă la el, ci adă sta pe la prieten i şi apropiaţ i , unde ş i pr â n ze a ş i do ml e a ; mânca doar o dată la două zile: d e pe u rma a c es tei detaşări şi neglijări a v i e ţ i i s-a şi Întremat, deşi suferise În aşa măsură de gută, încât era pu rtat Într-o l ectică : şi, de unde nu fusese n i ci măcar În stare să desfacă degetele, acum se fol osea de mâi n i mai bine decât cei care se ocupă cu m eşteşuguri ba zate pe fol os i rea lor. El e ra în gra ţ i i le lui P l ot i n , care îl lăuda fără În c eta re mai m u lt decât pe c e i l a l ţ i dându-l drept pi ldă bună fi l osofi l or. A fost a lături de el şi Sera pion A l exandri n u l , care fusese mai Întâ i retor şi care apoi s-a fam i l iarizat şi cu discursu r i l e fi losofice, fără Însă să fie capabi l să re n u n ţe vreodată la rău l obicei de a i u bi ban i i şi de a face camătă. M-a a v ut ca tovarăş şi pe m i n e, Porfi r d i n Tyr, care mă nu măram pri ntre disc i po l i i săi preferaţ i şi mă socotea demn să-i corectez scri erile. ,

,

(8.] Căc i , d u pă ce term i nase de scris, n u suferea să re ia ce scrisese, dar nici măcar să c i tească o d ată şi să parcurgă <manuscrisu l>, deoarece vederea nu-I aj uta la citit. Scria fără să traseze c i t e ţ l itere l e , fără să d i st i ngă clar s i l a b e l e şi fără s ă se s i nch isească d e ortografie, ci se ţ i n ea n u m a i de s e n s . A continuat c u statorn icie să facă acest l ucru, care ne umplea de admira ţ i e , până s-a s t i n s După cc compunea În m intea sa subiectul tratatu l u i , când aşte rn ea In s cr i s celc gândite scria fără Întrerupere şi de o aşa mani eră celc pe care le d i s pus e sc În cugetul său, înc â t părea că pre i a l ucruri le s crise d i n tr-o carte: ba ch iar ina i nta În compoz i ţ ia sa c h i ar şi atunci când conversa C lI c i neva şi intre t i n e a d i scu ţ i i , tncât sati sfăcea c o n v e n i e n ţ e l e conversa ţ i ei ş i În acelaşi t i m p păstra neîntreru ptă g â n d i rea celor dispuse În spi rit; dar, după ce pl eca i ntcrlocutorul , fără a mai re lua cele scrise, deoa rece vederea, .

63


vl)

(\ 13 /00<1 X011):) S(1) '(\11-; :0(\09 00(\ ll(1)'( U OUl 511 Xn�1 5 11l (\lll 1:0(\13 ..... ...... \. {, (\Lt'(pJ.3Ti S 13 (}Y.(\O.o S(l Ol 5�d.ll 3J.3'(� 'l\l.oLtd)3X 1.ll � I\�l Ol3{;l.oy'I\LtI\?Tiod)3dl.D l\�lOXJ3, S l,3 '?9 P.ll I ' (\3.DLtd) 3X311 � S:O.D�13A.DTi l\�lf1D l :O.o� '(OgOOl.o 'Y �:o:x 3l.o � ' Ol3 b' ? 11 � �l f1 :O S(1)l �10 �:o :x 58 , (\:O)lfTld.llo'( l<D P 19 3X.o� (\�lq:o S�d.ll S �:X llLtI\OO<D:Ol:O:X 'SO(\3Ti91\3J. S�lLt{;l:oTi (\oJ.)'(q . .ll� (0 ) (\ (1)TiTiV, 'S�309 (\:O� 3'( V , 50 1.ll Ti /O'(O( 1\(ll (\3TinO lO.ll .o oO.ll (\ 1....3... <hO.oO'( l <h 39 (\(1)1 " o I I / (.

J

/

./

......

'

......

' 3X.o� 31011 (\9d{; l X � (\�:X l l l'(Oll (\ �l XJ(\?9fjo 5 13.o�nllg.o 1 <h n'Y Soo'(y."('('t 5�01l 5pl 5noy.l l:019 510l.o)3'(.ll �:o:x 5 XJ(� )OlXJ19 llTi�d J �l (\ � (\(1)'(� (\('::l� �,?, � X))( 1.D0:X ),3 �) l V7 ' l .o9:xLtX.o� (\ D 13{;lLt(\O.o (\OlOXJ 50 0.ll f\ 00.0 (1)110 510l SOf\3Ti13:X:X3 (\ 1.oXJ.ll / � D:X S��O .ll ��:x ''?9 /\.H� ' f\3.oD'(pX�J S(ll1.900J.LtdA.� (\'9 : lO.ll ? 9�0 (\ 1.opl (\�Of\ (\�l 5�O.ll (\�l 5XJ)3'(3Ti1.ll� �:o:x 3l SXJ9)l(\0 ? <h (\O)g (\�l Sl,3 5pl (\ � :XOXJ11� S lOl�O.oOl S(1)Ti� �D >I ' 5XJ(\?Tio),(1).o �XJ:X 3l 500<hP.ll3 (\'t 500Y9.o00ll Spl �:o:x S1 3.olfl:X Spl (\ �39 5(l01fJ:O (\ 13X� ' (\ 1.o�<DO.oO'( 1<D � n (\'!2 S(1)� '(\(1)A.9'( 01 �3'(3Ti311� SXJ) 3g 1 0:X't 5�l � :o:x ' (\(l) l(\9(\3TiXJOXJ.ll S lO(\) 3:X � (\� (\<2:11 (\(1)l(\903<DXJ(\'Y 'S�OTi.o 1J.0'( 5(lOl �XJ:X '?9 Ol3X)3(\H, ' OlXJ.opoO:x4 SOl(\�010.ll XJl3Ti � XJ:X (\,?, Sl XP'( '( O.ll (\(1)), ) l(\OO<h 5(1)3.o�391:011 S � l 1]0 ' (\(1)TiPlOU � XJ:X f\� '?<.? 5101�Ol (\ 3, ' (\(1)(\Ş{; l o:o.ll �XJ:X (\(1)9):O.ll XJ):X1P 4 �lf1XJ Ol(l)OY.'(ll3ll � � :o:x �1 V7 ' l)(:o'(�<h �) 3 (} � XJ:X 1 (\ 11 �d3 1, 5f17 SXJ).of)O SLt'('(J? S �l p13Ti (\:o.oOY)9:0:011 � (\ ) 3:X � ' SD) 3'(ll (} � :o:x non o 31 5XJ(\3doXJ :Ol S3l(\003<h / /c 'XJ(\){3/ 1 (\(1)10):)3 / (\(1)lXJl.D3(\3103 ( , (\(l)l 53l(\0'('(3Ti (\ 13X.oU(\{;l01l:O 53){lXJ(\0J. 1XJX/ S309(\7J � xJX �C? �O'('(O U ' 5XJ (\?Ti13�.DOdll i» <hO.oO{l<D XJOC?9<hD XJ){ �:o (\;l (\):)ln(\013J. 0010 noX l'(gTiXJI 001 SO(\(T)l.o ld V (\ln 31 (\):)1 3'(:X1<hTi'ţl ' (\ll�? Tino'(xJx ) � Ol� Ti �l� S(1))oTiq '�XJ� ) Ti3 J :009{XJ 1 n{; l' SLtl�XJl (\�l �XJ:X ' 13 X�)lXJX D) :X1P �l f\� �:o:x .s� ' 3l (\XJ(\) Ti3 J '5XJ(\?Ti 13:XOOOll D) <DO.oO'( l <h :odY9<D.o 5XJ:X�:O M\J. �XJX �9 3 X.o 3 ( 1 '6 1 / ......

J

.......

)

'\.

'

/

/

' Lt<DOOl.o 1113 5�:XOXJ19 �OlfjXJ (\�O(\ (\�l S�dll 4 �D X - OlXJf11� (\71 / Sl:XP'('(O� OOlOJ? opJ. �YfJO - SLtl9J. l'(q S�<DOOl S�l 3l Y,. f\3000 :x ?.ll � (\!? (\ 8 ' SlO(\ll� S �Ol (\� (\0f\9Ti li ' (\3.on'{pX� 3l0.ll (\J? xfj o (\� X�ood.ll (\�lOD� S�O.ll 31 (\ �ll �Xl :X ' 510'( '(J? S �Ol � XlX XlTi]? �10Xl3, 1Xl X (\00 (\ll(\n] ' Ol 13 10113 (\Xll'( lTio (\lll 310 n�Xll3Ti f\O(\OO X 5Xl.ollli>XJ1C? D(\3yllTi 5(1) '. (\3q{1l(\o.o'l.ll3' (\):) '5LL�3 Xll '(\ 1.o�do (\�l / ' f\ 3 Ti:O:xY.0 �? S(') '�lf1111'(p�'Y s?(J .ll '�lf):O � ��XO Dll� �,i �

m PI( )d


' · 1 \ " ! , Ll J I P U ) l i N . :-i- 1 lJ

aşa cum a m s p us, I1 LI - i era îndestu lătoare pentru rec a p i t u lare, avea obic e i u l să a l i pcască î n conti nuare fra zele, ca ş i cum n u şi - a r fi î n t r e r u p t n i c i u n m o m e n t < ş i ru l gân d i ri i > c â t t i m p d u rase convorbirca. Ră mânc Cl, deci, î n s i n e î n s uş i şi în acelaşi timp era î m p r cu nă c u c e i l a l ţ i ş i nu ş i - a r fi s l ă bit n i c i c ând a te n t ia fa ţ ă de s i n e , decât în somn, pe care, de a l tfe l . il pu tea a l unga de l a s i ne puţ i nătatea hranei - d� m u l te ori nu se a t i n gea n i c i măcar de pâ i ne şi a p l ecarea sa n ecur m a t ă asupra p ro pr i u l u i g â n d .

1 9. 1 A

el ş i femei, care i-au fost fo arte devotate: p e casa căreia şi l o c u i a , pre c u m ş i pe fi i ca e i , ca re p uti a a c e l aş i nu me C l l m a m a sa, ş i pe Amfi c l eca, care a d even it soţ i a l u i Ari stos, fi u l l u i l a m b l i ch os, care erau fo art e interesate d e fi losofi c . P c d e a l tă parte, n u m e roş i bărba ţ i ş i fe m e i d i ntre cei m a i nobi l i , când s i m ţ eau a p ropi e rea m o r ţ i i . aducându-şi copi i i , bă i e ţ i ş i fete deopotri vă, i-a u incred i n t a t acestu i a , l a o l a l tă c u re stu l a veri l o r lor, ca u n u i pa z n i c sfânt şi d i v i n . D i n această pri c i n ă ii era pl ină casa de b ă i e ţ i ş i fet c . Î ntre aceştia se afla şi Polemon, de a cărui educaţ ie se ocupa in re peta t e râ nduri ş i avea ob ice i u l de a - I ascu l ta când com punea versuri. S u porta cu răbdare veri ficarea socote l i lor v e n i turi lor c e l or care erau tutori i acestor copi i şi î l preoc upa exacti tatea lor, spunând că, dacă a c eş t i co p i i n u sunt fi los ofi , e i tre b u i e să-şi a i bă bunuri le ş i venituri l e neatinse ş i î n tregi . Şi, cu toate că abătea de la al â ţ i a g r ij i l e în p r i v i n ţ a vieţ i i ş i l e Î nde p l in e a servi c i i l e ceru te, nu ş i-ar fi s l ăbit o s i ngură c l i pă încordarea s p i ri t u l u i cât t i m p e r a treaz. Era b l ân d d i n fire şi stă t e a mereu l a d i s pozi ţ i a tuturor, ch i a r ş i a celor care n u era u prea apro pi a ţ i fa ţ ă dc e l . D e aceea, de ş i a v i e ţ u it t i m p d e do uăzec i ş i şase d e a n i I a R o m a ş i a fos t im pă c i u itor Î n certuri le m u l tora, n u l- a a v ut n ic icând de d u ş ma n pe n i c i un u l d i ntre oamen i i po l i t i c i ai U r b e i . avut a l ă turi de

G e m i n a , în

1 1 0. 1

P r i nt re

c e i care preti ndeau că sunt fi l osofi , Olympios d i n

A l e x a n d r i a, care fu sese pen tru scurt t i m p d i s c i po l u l l u i A mmonios,

s-a ţ i n u t semeţ fa ţ ă de P l o t i n , fi i ndcă ţ i n tea întâ i etatea: e l s-a n ăpusti t asu pra lui P l otin În aşa fe l î n cât a încercat s ă atragă asu pra l u i i n fl ue n ţ a nefastă a a stre l o r, fo l osi ndu-se de descântece mag i c e . După ce a s i m ţ it c ă propria strădanie s e Întoarce c h i a r asupra s a , l e-a spus cunoscLl ţ i lor că puterea s u tle tu l u i l u I Ploti n este aşa de mare, 65


99

�'OX 3.oLLJ.y,<olir:' (\Od3�.o� 'O��dll p� ..s0(\3li9o(\d19 (\0 �3'(lllll� �'O x 50(\ �3X� '?9 .50(\3Tl 9). 11.oXJ V'J "J)(\ 11 'O(\� .5XJ).)39 '5�<h0'(X3X q (\ � �.o� 'LL <h� ' 50� <]0 , (\ l.oXJllR 5XJf1\9'(g1i� (\(T)(\9TlJ..u (\n.o (\(T)� no(\ 11(T)'( U no� (\ lrftO/ ( lln l'OX 'XJ.onoJ../'O).3l9 (\(T)�3X10 ....... ( -... / -... (\'013duX (\LL� 5(T)(\ li 3.0 (\(T)(\X3� (\(T)� XJ�3li 13XrD(\n.o (T)�nXJ .5uLL '5�(\01 X no""'Od3�ld3ll .5nO'(3{n'(Oll- .5;'1O(\0J.. 3J.. ��Oll 5l.tll�'(X .5� '5(T)3�LLo(\'O{XJX (\(T)-{}LL XJ /1DnOld3ll LL�n'O�o� rD�n'O 39 (\Uld3 U " 1 l 1 / ...... ( ,

/

)

-...

'\.

'

\,

,

......

' (\3liXJ.oy.li'(0�� l'Of}.o9d� (\��f1XJ ,��o 'O-{}3liy.t\f1939 lXJ(\ �3(\n.o �o�<1XJ ���o '(\3.oLLd9J..LL'('OJ..3li3, 5(T)�9,0 5XJ)0(\XJ19 5'O) Oll x� '?9 0� �01 ' 5no(\)3x� 5�dll � li� x<10 ' l'O-{}.o3Xd� ,?li� 5�dll �39 5no(\)3x� :LL<h� (\�3gXJ'('OdXJll (T)�n'O (\n.o (\ot\ 11(T)'(U (\O� 50�t\nOl},XJ 3�Oll l'OX 50�t\01ld3llX3 5p{do� ' .5p� �i»{ (\'O)t\ltlinot\ P�'O� pd3 1 pl.. �'Ox �0)'(3li V, ) n01. .501.0t\0J.. 3 J.. 39 no�n-{}o'( 1 <l> ' t\(T)�(\ot\n.o (\(T)� 5XJdo<hXJ19 5�� �d3� (\ l3d9<h 5XJ)� \'0 lXJ��d13ll n�ll9, '50;::'oli)XJi 5�n4 50�9 XLL'(1,3 <20� �d3U (\�<h'OdJ.. t\O)'(glg �'OX 5XJ)� lp 5LL�9XJ10� 5LL� OllXJ rD�nXJ (\noJ.. 11.03 ' (\0(\ 13X3 50dll 'Olilio (\0l3-{} O� no�nXJ (\(;)J../�(\�( î3v��3 1�� 50�nXJ �' "lXJX -'O��o�n.o t\0� �'(\(T)X3/( t\�(\oli l� " ( / " \./ '-- :S/ t\(T)d9�013f} t\<}o t\�1 'J)t\ 11 t\og 9<h P 19 � 'Ox 3�),3 t\0t\9-{}<h P1 9 3�)(3 50�(\'O),)(\ll ''Ox3(\9, 5�x'O'(n<h 3X �31.XJX 5"f} '.513t\d9c .5p� no'()<h 50�(\nod(T)3-{}(\n.o no� 'O�(\Odnll (\1391 t\03'(ll1ll3 3�LL li l'O-{}.o3(\3J.. X3 1 1 l'O� .o9d� �9 3l� V'J ' 'O�(\9(\n.o -(\�� 5�0t\9J.. ' nO�9li 13<hf1 �O� <1� 1\. 13 50'ld'Ox'On :(\ 131113 (\011llnĂ1\-1 l'OX XJt\onlXJo t\0� (\(T)X3/( (\03 / :s " " / ....... ( / (v " 1)- ...& (\�� (\3-{}9, :5nO(\9J.. lXJ(\ 13 (\(T)(\9li lXJS> <20� �li �XJx t\ �3-{}'(� t\�3-{} 'O(\Oli1'09 (\O� t\'Olrfto�n'O 513 39 XJ�t\3-{}LL'()I ' (\OUllnJ.. 1 V (\O� llli(T)d / " / / / ( / ) , u.� (\3( t\ 13dn3 t\od'Of}'OX t\OllO� t\o� t\0(\ 13X3 d'OJ.. t\ot\oli ...... � l'O.oLL<h ," / " ...... ( " / ,.5 l.o�'(X 4 (T)).o l, �� (\� (\,?li l'O�3t\)J.. .50�(\XJ.o90X'Ollf1 .5r1Tl )O�� 39 n01 ' not\3lino'(X)x 50(\OTllXJg n013XlO ( rD�nXJ 50�t\0t\nD no� � 'O-{}D9Xl<h19 �XJ9 -{} � ll3, (\Ot\ �� �,(U t\�{ 3.o (T)) f4 ; '0(\ <209 � 1 ), 139911X( , 5XJ1OO.o nO�nXJ3 .5LL� 3� (\(T)'(3-{} 513-{}.Dld(T)(\J.. (T)�nXJ nO'(l<h 50(\11 P l � �'Ox �LLli� d ) (\�� .5\3 (\ �f}'(3�19 5\!3d31, .51� dpJ.. 5�11ll9J.. l(V '.50(\ ��(T)'(U q .5no'('(J? .5\!0� pdXJll (\(T)X� 11 (\O?'(ll (\ l.o3(\9J.. P�'OX l'OX d'OJ.. t\H ' O�'O.onXJll3 (\Ot\ 1 1(T)'(U t\o� lXJ.o'Od9 LL t\ 13-{}XJll 11 59�f1'O ' .51Xp'('\Oll .50�lllli9'(O( q -'?9 5XJ.o9�t\n9t\ 1 � ' t\(T)�9Tlogl'(-{}t\n.o XJ'(U '('(XJ .5 O d.ll rD�nXJ (\(T)'(3li (\(T)� l'Of}.o3X'(3 XJ Ut\'O'(XJg ) XJ�.oXJ��9.o p� 5r:' -3�9� 'Oli�.o �� �l<1'O (\(T)J..9 '( 0�� (\pgli'O{3�t\19 .50�(\nOd13XJ..3 nOllllin'(o nO� 10�t\3li .50(\lHI)'(U ' .5'O�(\nOd13Xlll3 (\�HP) (\noxXJ� 5�10� 51(3' 5?do<hl�� (\�l.m3� 51,3 .5p� l'O-{}.o'O(\9� C

,

'\.

\,

-..

}j 1 .- nIOJ


\ ' I i\Ţ:\ L l J I I' L OT I N . 1 0- 1 1

încât poate să întoarcă lovituri le îndreptate contra l u i chiar asupra celor care Încercau să- i facă rău . Plotin, de bună seamă, res i m ţea Încercarea lui Olym pios, zicând că în acel moment trupul aceluia se contracta precum pu ngile care se strâng la gură I I , membrele lui apăsându-se unele pe al tele. Deoarece risca <mai degrabă> să sufere el însuşi ră ul decât să i - I facă el lui Plotin, Olympios a abandonat <magi i le sa le>. Căc i era ceva ce Plotin de t i n ea Încă de la naştere În mai mare măsură decât ceila l ţ i. < I ată dovada>: un preot egi ptean, venind la Roma şi cu noscându-I <pe Ploti n> prin in tennedi ul unui prieten, deoarece era cuprins de dori n ţ a de a-şi etala şti i n ţ a, a găsi t de cuv i i n ţ ă să-I aducă p e Plotin c a s ă - i contemple propri u l daimon, după ce îl va fi făcut să apară prin i nvocare. Deoarece fi l osoful s-a arătat dispon ibil, invocarea a avut l oc În te mplul l u i I s is 1 2 : căc i se spune că egipteanu l ar fi găsit În Întreaga Romă numai acel loc pur; se mai spune di, deşi daimonul a fost chemat să apară în văzul asi stentei, s-a ivit un zeu ce nu era din neamul daimoni lor. Atunci ' egiptea ll u l i-ar fi zis: " Fericit eşti tu dacâ a i drept daJinoJJ un zeul 3 şi Ull protector care /lU este dliltr-ull neam inferiot'. Î nsă n i ci nu a putut să-I in tre be ceva, n ic i să-I vadă prea m u l tă vreme, deoarece un pri eten , m a rtor la scenă, a sufocat păsările pe care acesta i le lăsase În grijă, fie din i n v idie, fie şi di ntr-o oarecare teamă. Având el. prin u rmare , un protector di ntre acei daimoni care sunt mai aproape de ze i , îşi Înăl ţ a spre el fără înceta re och i u l d i v i n . A scris şi o cal1e din această pri c i nă, i ntitu lată Despre daJinonul sOftit tieciiFuial 4, În care încerca să prezi nte cauzele d i ferenţ ieri i fi i n ţ el or care protejează oamen i i . Deoarece Ame l i us era mare amator de sacri fi c i i ş i , c u ocazia l un i i noi, lua la rând toate tem plele şi nu scăpa nici o ceremon ie, o dată, când voia să-I ia c u el ş i pe Plotin, acesta îi re pl ică: " Se cu vine ca <zeii> sii vfiul la !771ile, /7lI ca eli sii merg la el ' 1 5. Nici Il-am reuşit să pătrundem cu mi ntea de ce a rostit aşa vorbe seme ţe, nici n-am î ndrăznit să-I întrebăm. / 1 1 . 1 Era Cll prisosinţă înzestrat c u o atât de mare capacitate de cu noaştere a caractere lor, încât o dată, când se săvârşise furtul unui co l ier foarte pre ţ ios al Chione i, care locuia în casa fi losofului Îm preună Cll copi i i e i , tră i ndu-şi c u demnitate văduvia, ş i au fost aduna ţ i În fa ţ a l u i Plotin toţ i servitori i, după ce îi cercetă cu pri v i rea pe toţ i, zise, arătând spre unul: " EI este !Joţur. Fi ind bici u it, la Început a negat înde l ung fUl1ul, apoi a recunoscut şi, 67


!'( l IU- 1 R

CP€PWV TO XAaTIEV aTI€6o)x€ . n PO€L TI€ 8 ' eXv xal TWV CTUVOVTWV TIaL8wv TI€Pl €XaCTTOU aL oc; aTIO�TÎCT€Tal · wc; xal TI€Pl TOU nOA€jl.WVOC; &oc; €CT"Tal, OTl €PW"TlXOC; €CT"TaL xal bAL YOXPOVl OC;, OTI€P xal UTI€�l) . KaL TIOT€ €jl.OU n OpcpUpLOU �cr-{t€"TO €�aY€L v €jl.aUTOV 8Lavooujl.€VOU TOU �LOU: xal €�aLcpvl)C; €mcrTac; jl.0l €V TW dCxw 8LaTpL�ovn xal El m0v jl.-rl €ţ val TaU"TTJV T-rlV TIpo{t�jl.LaV \x Vo€pac; xaTacr"Tacr€wc;, aAA ' €X jl.€AayxoAL x�C; n VOC; vooou, UTI0811jl.�cral €X€A€OO€ . n €lcr{T€lC; 8E aU"TW €yw ELC; "TTlV Ll X€Ala\.l UCPl XOjl.TJ\.I npo�OV n va UXOUWV €�AOYLJ.l0\.l eXv8pa TI€Pi' TO !\ l AUj3aLO\.l 8laTp(�€l v · xat aUTOC; "T€ "T�C; -rO l aUTrl<; 1Tpo{TUj.1la<; U1TEO"XOjl.T}V -ro� -rE 1Tap€� val ăXP l {}a\.la"TOU TW n AWTl \.IW €VETI08( CT{TT}V . c

c

1 1 2. 1 )ETlj.1T}crav 8E TOV n AWTlVO\.l jl.aALcrTa xaL €CT€cp{T11O"a\.l raAl �\.IOe;; T€ o aU"TOXpaTWp xaL � TOUTOU YUVTl LaAW\.IL\.Ia . 'O 8E TTi cpl ALa TTi TOU"TW\.I xa.-raXPWjl.€\.IOe;; CPl AOO"0CPWV n va TIOAL \.1 ......, / \. , L. / , )/ xaTa T11\.l K ajl.TIaVl aV Y€Y€VT}cr{Tal A €Y0jl. €\.IT}\.I , aAAwc; 8€ xa-rT}pL TIWj.1€\.ITI\.I, ��LOU UV€Ţ€lP€l \.1 xaL T-rlV TI€Pl � xwpav xapLcracr{Tal DLXLcr{T€lcrTl TTi TIOA€l , VOJ.1Ol e;; 8E xp�O"{TaL "TOUC; ..... / / " / XaTOlX€L v jl.€AAOVTac; TOlC; n Acnwvo<; xal TTI\.I TIpooTlyopla\.l aUTn n Aa"TW\.IOTIOAl v {t€cr{Ta l , €X€l T€ aUTOe;; jl.€Ta TWV €TaLpWV a\.laXWPrlcr€LV umcrXV€lTO . KaL €Y€V€T' &\.1 TO �oUAlljl.a €X TOU pacr"Tou "TW CPL AOcrOCPW, El jl.TÎ n V€e;; TW\.I crUVOVTW\.I "TW �acrlA€l Cp�OVOU\.IT�e;; il V€jl.�crW\.IT€e;; il 8l ' ăAAl)V jl.Ox{tllpa� aLTlaV €v€TIo8Lcrav . L

"

_

L

1 1 3 .] r€yoV€ 8' €V TaLe;; cruvooolale;; cppacral jl.E\.I LxaVOe;; xaL €UP€l v xaL vo�cral Ta TIpacrcpopa 8UVaTW"TaTOe;; , €\.I 8€ ncrL A€�€crL v ajl.apTa\.lWV· Ou yap &'1.1 il TI€V aVajl.Ljl. vTÎcrX€"TaL , aAAa Uvajl.VTJjl.lcrX€TaL , xal eXAAa n va TIapaCTTljl.a O\.lOjl.aTa a xal €V TW ypacp€l \.1 €TTÎP€ l .) �H v 8' €V TW A€yn v � €VO€l �L e;; TOU VOU ..... , ..,J. axpl TOU TIpocrWTIOU aUTOU TO, cpwe;; )€TIl Aajl.TIOVTOe;; : €paO"jl.LOe;; jl.EV bcp{T�vaL , xaAALWV 8E TaT€ jl.aAlCT"Ta 0pWjl.€Voe;; : xal A€TI"TOe;; ne;; \opwe;; €TI€{t€L xaL � TIpaaTlle;; 8L €Aajl.TI€ xaL TO TIpocrllVEe;; TIpae;; Tae;; €PWTTÎcr€L e;; €8€lXVUTO xal Ta €thovov . T PlWV youv �jl.€PWV €jl.Ou nOPCPUpLOU €pwTTÎcravToe;; , TIWe;; � 4JuX-rl cruv€crn T� crWjl.a"Tl , TIap€T€L V€\.I UTI08€l X\.lUC;, WcrT€ xal 0aUjl.acrLou n \.lOc; TOU\.IOjl.a €TI€lcr€A {tOV"TOe;; TOUC; xa{ToAou )J'

1.

......

J'

)

68

/


\ · I . \ T \ 1 . 1 i l 1 ' 1 O I I !\: . 1 1 - 1 .\

aducând obiectul furat, l-a Î n a po i a t < s t ă p â n e i >. Putea să p re z i că ş i

pe nt ru fi e care d i ntre c o p i i i p c c a rc - i a vea p e lâ ngă e l c e v a deve n i : aşa c u m a p rez i s ş i în legătură c u Polemon ce v a deve n i , an ume c ă v a fi i u hăre ţ ş i c ă va tră i p u ţ i n ceea ce s - a ş i î ntâm pl at ai evea . A l tădată a s i m ţ i t că eu, Po rfi r, nutreall1 gâ n d u l ascuns de a-mi pune capăt z i l e l o r : i v i n d u -se pe n e p usă ma să În t:1 ţ a mca căc i l o c u i a m in casa l u i - şi z i c â n d u - m i că această dori n t ă n u i z vo ră ş te d i n tr-o d i s p o z i ţ ie ra ţ i o n a l ă , ci d i n t r- o hoa l ă melancol i c ă 1 6, m-a sfăt u i t să că l ătoresc. Dând u - i crezare, am p l e cat In S i c i l i a , deoarece auzi sem că locuia la L i l yb e u m u n bărbat de mare rep uta ţ i e , pe nume Pro b u s ; am scă pat de acea d or i n ţ ă morb i dă, dar am ş i fost împiedicat să fiu al ături de Ploti n până l a ll1 0 a liea sa . ,

-

1 1 2 . 1 Î I a p re c i a u şi î l v e n e ra u foa rte m u l t pe P lotin î m pă r a t u l G a l i e n u s 1 7 ş i s o ţ i a l u i , S a l o n i n a. Profi tând de p r i ete n i a l or, e l voi a să rctrezea scă la v i a ţ ă u n o r a ş a l fi l o s o fi l or d e s p re care s e spu nea că ar fi e x i stat Î n C a m p a n i a ş i care, de a l tfe l , era c ă z u t î n r u i n ă , ş i t e r i tori u l Înconj urător s ă - i fi e ac o rd a t -o r a ş u l u i re po p u l a t ; c e i c a re u rm a u s ă - I p o p u l e ze treb u i a u să se folosească de l egi l e l u i P l a t o n 1 9 ş i u rm a să i s e p u n ă · n u m e l e d e P� atonopo l i s : acolo p ro m i tea e l s ă s e r etr a gă îm p re u n ă c u tov a r ă ş i i s ă i . Ş ·i j s-ar fi Î m p l i n it ··fl l o s ofu l u i c u foarte mEre · u ş urin ţ ă d o r i n ţ a , dac ă nu l a r fi Î m pie d i cat câteva per s o a n e din a n t u raj u l îm p ă r at u l u i datori tă i n v i d i e i , s a li d i n -răzbunare , ori dintr-o a ltă p r i c i n ă răHtă cioasă . ,

-

( 1 3 .1 Î n lec ţ i i l e sale, î ş i găsea cu u ş ur i n ţ ă cuvi nte l e şi era foalie şi gân d i re a l ucru ri l o r p ot r i v i te pentru de z vol t a re a <discuţ iei>, cu toate că greşea <u neori > în <fol osi rea> c u v i nte lor: căci nu o b iş n u i a să spună u\Jajl.ljl. \J�OX€Tal , ci u\Jajl.\JTjjl.(OX€Tal, şi fol o s e a ş i a l t e câteva c u v inte fa lse, pe care le păstra ş i În scris. Cât vorbea, era i m a g i nea i nt e l i ge n t e i care făcea să răzbată <strălucirea> lu m i n i i până pe fa ţa l u i : d e ş i era <mereu> plăc ut la vedere, <când vorbea>, arăta mult mai f,-ul1l os; o s u do a re fină se scurgea <pe fru n te>, i a r b l ânde ţ e a sa ră s pândea l u m i n a ; î ş i m a n i fe s ta d i s p on i b i l i tat e a t�1 ţ ă de întrebări şi vocea sa răsuna tarc. Chiar şi când trei zile l a rând eu, Portir, l-am tot î n t re b a t Clllll con v i e ţ uieşte sutletul cu trupul , m i -a oferit neîncetat demonstraţ i i . Dc aceea. când un oarec are Th aumasios a i n trat c u întârzi ere la Întrunire ş i i-a spus că capa b i l În găsirea

69


P( ) R F I R

AOYOUC;; lTpaTTO'\lTOC;; Xal El C;; � l �Ala axouacu alHOU AEYO'\lTOC;; 1tEAEl \J, nOPCPUplOU bE alTOXpl \JOjl.E\JOU Xal EPWTW'\ITOC;; J.1-rl a'\laaXEa1ta l , b OE €cpTr aAAa &'\1 jl. -rl nOPCPUplOU €PWTW\JTOC;; AOOWjl.E\J Tac;; alTOplac;; , El lTEl \J Tl xa1talTa� El C;; Ta �l �A lO\J ou OU'\ITlaOjl.E1ta .

1 1 4 . 1 'E\J OE TW ypacp€l '\1 aU\JTojl.oC;; YEYO\JE xal lTOAU'\IOUC;; �paxuc;; TE xalL '\IO-rljl.aal lTAEO'\lci'(w\J 11 AE'{Eal , Ta lTOAAa €'\I1tOua l W'\I xal €xlTa1t WC;; cppa'(w\J xal Ta aUjl.lTa{tElac;; 11 lTapaOOaEWC;; . 'Ejl.jl.Ejl. L KTaL () ' €'\I TOl C;; auyypajl.jl.aal xal Ta LTW l xa Aa\J{ta'\lO\JTa OOYjl.aTa XUl Ta n E p l lTaTl)T l Xa: xaTa1T E1TUX'\IWTaL OE xal � M E Tc( Ta CPU(H Xc( TOU 'Apl aTOTEAOUC;; lTpaYJ.1aTE la . " E Aatt E OE aUTO\J OUTE YEWjl.ETPl XO\J Tl AEyOjl.E\JO'\l 1tEWPTJjl.a OUT ' ap l {} jl. TlT l xaV , OU jl.TJxa'\l l XO\J , oux ()'JTTl XO\J , ou jl.OUal XO\J: aUTOC;; OE TaUTa €�EPya"Ea1tal ou lTapEa'xEUaaTO . 'E\J OE Tal C;; aU'\IOUalal C;; a'\lEYl \JwaxETo jl.E'\I aUT� Ta UlTO}J. \J-rljl.aTa, El TE LE �-rlPOU E'( Tl, E'lTE KPO'\l lOU fi NOUjl.TJ\JlOU fi ralOU il 'ATTl XOU, xav TOlc;' n Epl lTaTTJTl XOl C;; Ta TE ) AalTaalOU xal 'AAE�a\Jopou 'AopaaTOU TE xal TW\J €jl.lTEaO\JTW\J . 'EAEYETO OE EX TOUTW\J OUOE'\I xa1talTa�, aAA ' 'LO.lOC;; �\J xal €�TlAAaŢjl.E'\IOC;; E:\J TTI {}Ewpla xa l TO'\l 'Ajl.jl.WV LOU CPEPW\J '\IOU'\I €\J Tal C;; €��TaaEal�. 'ElTATlPOlnO OE TaXEwC;; xal Ol ' OAlyw\J OOUC;; \Jou\J �a{} Eoc;; {}EwP-rljl.aToc;; a\JLaTaTo . 'A\JaY'\IWa1t E'\ITOC;; OE aUT� TOU TE n Epl apxw\J /\OŢj L '\1 OU xal TOU <I> l AapxalOU, CPl AOAOjOC;; jl.E'\I, ECPTJ , o /\OjŢl \JOC;; , cp l Aoaocpoc;; OE Ouoajl.WC;; . 'Q P l jE \JOU� OE alTU'\I Tllaa \JTOC;; lTOTE E't C;; T-rl\J aU\Joua la\J lTA TJpW 1t E l C;; €pu{t-rljl.aTOC;; a'\1 LaTaa{}al jl.E\J € �OUAETO, AEYEl'\l OE UlTO 'O Pl ŢE\JO,U C;; a�lOUjl.E'\IOC;; ECPTJ a'\l LAAEa1tal Tac;; TIp011 UJ.1 lW;, (STa'\l 'lOŢl b AEjW'\I , OTl lTP0C;; ElOOTac;; €PEl B. alJTOC;; AEYEL \J jl.EAAE l : �al OUTWC;; oALya () l aAEX11ElC;; €�a\JEaTl) . 1 1 5. 1 'Ejl.oU OE E'\I n AaTw\JELOl C;; lTOLTJjl.a a'\laŢ'\IOVTOC;; To'\l 't EPO'\l jajl.o'\l, xa L Tl \Joc;; ola TO jl.UaTlXwc;; lTOAAa jl.ET' €v\1oum aa}J.ou €TIl XEXPUJ.1J.1E\JWC;; El p�a1t al E'l TIO'\lTOC;; J.1al vEa\1al TOV nopq>lJplO\J, E:XEl \JOC; El C;; E1T11XOO'\l Eq>Tl lTa'\lTWV - €OE l �ac;; Ojl.OU xal TO\J lTOl TlTTl\J xa l TO'\l cpl AoaocpO'\l XUl TO\J [l EPOq>ci'\lTTJ\J �'OTE OE b PrlTWP Ll l ocpa\JTlC;; a\JEj\JW t.l1TEp ) AAxl�laoou TOU E:V T0 LUJ.1TIOal� TOU n AaTW\JOC; alTOAOŢla'\l OoŢJ.1aT lSW'\I XP�'\Ial 70


\ ' I,.\T;\ LU I PLOT I N . 1 3 - 1 5

ar vrea să-I audă ţ inând discursuri întregi. legate şi de notat, deoarece nu m a i supOlta discu ţ i i l e În care Porfir ar pu ne Întrebări le, iar Plotin ar răspunde, P l otin a şi spus: " Dar dacii Portir nu a r pune il1treb,in�

pentru a a vea dificu/Jăti de dezlegllt, mI voi putea spune absolut

minie demn de a ti consemnat in seri1'.

1 1 4. / Î n scri i tură era conc is, i nte l igent, fo losea fraze sc u rtc, având mai m ulte i dei decât c u v inte, fiin d i n s p i ra t de cele mai m u lte ori ş i exprimându-se c u pasi une, fie c ă î ş i dădea acordul la învăţ ătura expusă, fie că <doar> o expunea. Erau am estecate în scrieri le sale ş i învăţ ături le stoice, care nu î i erau d e l oc necunoscute, şi cele peri patetice: este frecventă şi folosirea Afelat/zicii lui Aristote l . Nu i -a scăpat nici o teoremă n umi tă geometrică sau aritmetică, sau mecani că, sau din opti că, sau d i n muzică. Dar nu era pregăti t să dobândească o cunoaştere profundă a lor. Î n timpul întru n i ri l or i se c i tcau <mai Întâi> comentari i l e, fie că erau a le l u i Sever, fi e a l ui Cron ios sau a l e l u i N umen i os, ori a l e l ui G a i u s sau Atticus, iar dintre peri pateti c i cele a l e lui Aspas ios ş i a l e l u i Al exa ndros, precu m ş i ale l u i Adra stes ş i a l e oricui se întâmpla să fi e la îndemână l 9 . N u se făcea n i c iodată d o a r o simplă lectură a acestor <comentari i>, ci < Plotin> e ra ori g i n a l şi făuri tor de noută ţ i propri i în corectare, aducând totodată spiritul l u i A mmon i os în expl icaţ i i . S e edifica repede <asupra celor c i ti te> ş i s e rid i ca pentru a expl i c a scmnifica ţ ia unei teori i profu nde. După c e i s-au c i t i t tratate le l u i Longinus De�'ipre pni7cipii ş i Despre c7matorul de c7ntichită!I� a r fi z i s : " L ongi/1us este filolog, ins/i filosof JÎ7 nici lI17 caz". I a r când Origene a venit Într-o zi l a Întruni re, u m pl ându-se de roşea ţ ă În obraj i , voia să se ridice, iar când Origene l -a ru gat să vorbea scă, a spus că i-ar fi pi erit dori n ţ a , fi i ndcă ş t i a că v orbitoru l se va adresa unor cu noscători ale cclor pe care urma să l e s pună; astfe l , d u pă ce a m a i rostit câteva vorbe. s-a rid i cat să pl e c e . 1 1 5. 1 După ce, la o sărbător ire

l u i Platon, c I tI sem poemu l s t ă pâ n i t de inspiraţ i e. potri v i t C l l tâ l c u l as c u l l s ş i m i s t e r i os <a l p oe m u l u i > , c i neva <din pu blic> a spus : " Porfir es!c' nd7ll/t', el m i s-a adres a t a s t fe l Încât să aj ungă la au z u l t u t u ro r : "A i nrii{a! c ii CŞfI' //1 ace/aşi timp şi poet. şi filosof," şi hicroHmt'. Iar c â n d retoru l D i o fa n c s a c it i t o a pol o g i e a l u i A l c i b i a d e d i n Ban chetul l u i P l a to n , s lls ţ i n n.nd teza că < u n a

C'iisjl{on�1 sacr/i ş i , fi i ndcă vorb i s e m

71


PO R I I !<

ap€T�� €"EXa jl.cdhler€W� El � erU"Ol)erla" al.no" lTap€X€l" EPW'VTl acpPOblerlOU .ul�€W� TW xu{tTJŢ€jl.6" l , Til �€ jl.€" lTOAAaXl� a"aerTci� alTaAAai�"a� T�C; eru"ooou, ElTlerxW" b ' €aUTO'V jl.€Ta -r-rl" blaAUerl" -rOU axOUer-rTJpLOU Ejl.Ol nOpcpUpLW / ''' 1 /1 , / C' A ", 1) €AOVLO� o€ -rOU u lOcpa'VOU� TO a'V-rlipao/al lTpOer€Ta '-ls€ . M Tj' �Q �L�ACo" bOU"al 8Lci T�� jl. 'Vrljl. Tj� a'VaA TJcpl't E,,-rW'V TW" ETIL X€lPlljl.aTW\} a'JTl ,pall>a� €yw ).Cal ETTl TW\} alrrw\} axpoaTw'V eru'VTJijl.€"w'V a'Vai'Vou� TOCTOU-rO" 'T0'V nAWTl 'VO" TjUcppa'Va, w� xa" Tal � eru"ouerCaL� eru'V€x�)� €TTl A€i€L 'V: SeXAA ' o\hw�, aX X€" TL cp6w� ă"bp€ererl Ţ€Vrpl . r pacpo'VTo� b€ EUPOUAOU ' A-&rl"Tj-&€" TOU n AaTw"uwu 8L ab6xou }Cal nEjl.no"To<; eruŢŢpajl.jl.aTa tJ1T€P Tl "W'V nAaTw"l xw" '(Tj'TTljl.eX-rw'V Ejl.Ol nOPCPUplW TauTa blboo{tal ElTOl€l xal erXOlTEl 'V xal a"acp€p€L 'V ) ...... ,l ) / ...... , , / au'TW Ta i€ipajl.jl.€'Va TJ�LOU . npOO€LX€ b€ -rOLc;;;' jl.€" lT€pt. TW'V / ...... ) � ) / aerT€pw'V xa"oerl" ou lTa'Vu TL jl.a{)-TjJ.!aTLxwc;;;', TOLC; b€ -rw" Ţ€"€{tAlaA6Ţw,, &lTOT€AGerjl.aTLXol � aXpl �€erT€po" . KOl cpwpaaac; 'TT)� ElTaŢi€Ala� -ro cX"€X€ŢŢOO" EA€ŢX€L" lTOAAaxOu ...... / xaT au'Tw'V €" -rOLC; eruŢŢpaJ.Ljl.aerL" OUX wX'VTJer€ . '"

'"'-

,

'"'-

)

-

)

)

,

_

'"'-

li'

1 1 6.1 r €i6"aerl b€ xa-r' al.no" 'TW" Xplerna"w" lTOAAOl jl.€'V xal eXAAOL , alp€nXOl b€ EX TT)c; lTaAala� cpl Aoocxpla� a\JTIijl.€"OL al lT€Pl ' A b€A<Pt.O'J xat ' AXUAl \l0'V Dl -ra 'AA€�a"bpOu TOU I\(�UOc;;;' xal <I>lAOXWjl.OU xal LlllJ..LOOTpa-rou xat I\ucSou cruTIpajl.jia-ra nA€lerTa X€XTIlJl.€'VOl O:lTOXaAull>€L � TE lTpo<p€po,,-r€� ZWpOOerTpou xal Zwa-rpla'Vou XUl Nuw{t€ou xal ' AAAOi€'VOUc;; XOl M€ererou xal eXAAW" TOlOlhw" lTOAAOUc;; E�TJlTci"'(w'V xaL au-rol �lTaTIlJl.€"OL , w� bTl -rou nAaTw,,� Elc;;;' -ro 1XX{t0c;;;' TT)c; "oTJTrlc;; ooo(a� ou / lT€Acierav-rOc;;;' � O{t€" au-r� jl.€'V lTOAAOUc;; EA€iXOUc;;;' lTOLOUjl.€"� E" Tal� cru"oucrlal�, ipatlJa� b€ xal �l �AlO" OlT€P npOc;; -r0Uc;; rvwer­ TlXOUt; €lT€Ţpall>ajl.€'V, Tu.tl 'V Ta AOL mx xpC "€l" xa-raA€AOL lT€'V . 'Ajl.€Al� b€ eXXPl -r€ererupaxo'V-ra �l�A(W'V lTPOX€XWPrpc€ lT� TO ZwcrTpla"ou Pl�A(O'V cX"n ipaCPW'V . nOp<pUplOc;;;' b€ EŢW lTP� TO ZWpOOOlPOU crux"oUc;; lT€lTOlllJ..La l €A€iX0Uc;;;' , OAWO' 'V6{t0'V -r€ xal "EO" TO �l �AlO" napa8€Lx"Uc;; n€nAaerjl.E'Vo" T€ UlTO TW" n1'V dlP€<Yl" erUO'TTJOHjl.€'VW" El� oo�a'V 'TOU El 'Val TOU lTaAaLOU ZWpOO(J"[POU 'Ta ooŢjl.a'Ta, Ci aU'TOl €lAO'VTO lTp€er�€U€l 'V . 1 1 7. 1 Tw'V b ' ano TT)� (EAAdbO� Ta NOUjl.Tj'VlOU aUTO" UlTo�a­ AA€er{) al A€Ţ6'VTl0" xal -rOUTO lTP0C; 'Ajl.€AlO'V aŢŢEAAO'VTO� 72


\ 1 . \ 1 .\ L U l llu n l N . 1 :" - 1 7

d i s c i pol>, de dragul prosperi tă ţ i i Învăţături i, trehu i e să se ofere pe sine maestru l u i său, care j i ndu ie şte după împreunarea Cll el întru A fro d i ta, < Plotin> s - a foit tot timpul, ridicându- se de mai mu l tc ori pe ntru a părăsi adun area, însă, abţ i n ându -se t otuş i , după ce publ icul s-a ri s i pit, m i -a poruncit m i e, Porfir, să com pun un ră s p u n s î n scris. Deoarece Dio hlll c s l1-a vrut să-m i dea c3I1ea sa, după ce a m reconsti tuit din m i nte argu mente le l u i , scri i n d eu ri posta şi cit ind-o În fa ţa acel ora ş i ascu ltători adunaţ i din nou, l-am În c â n t a t atât de mult pe P l o t i n , încât până şi în conv ersa ţ i i l e noastre spunea fără î ncetare, referindu-se la a ce a sta : " S/igeat/i aşa dacă vrei la bărb.7ti s/i le tii/geri flIl7Jinir2(). După ce Eubu l os, d i ad ohul şco l i i platon i c e , i -a scris d i n Atena ş i i-a trim is cateva tratate pri v i nd unele Cbestiuni platonice, el a pus să-mi ti e date mic, Porfi r, şi a cerut să-i t�1C u n raport al acestor tratate. Acorda aten ţ i e regul i lor pri vi toarc l a astre, dar nu c a un matemat i c i a n , Însă asupra preziceri lor astrolog i l or <s-a apl ecat> m a i atent. La urm ă , d u pă ce a descoperit l i psa de garan t i e a pronosticur i l or lor, Il-a ezi tat să-i acuze În repetate rânduri în scrieril e sale � 1 . 1 1 6. \ Pe vremea sa au existat m u l t i creşti n i , di ntre care u n i i , precum cei d i n j urul lui Ade lfios ş i din j u ru l l u i Acul1nos, sectan ţ i porn i ţ i d e l a vec hea fi losofie, i ntraseră În posesia foarte m u l.tor scrieri a l e l u i A lexandros d i n Lybia, a l e l u i Filocomos şi a l e l ui Demostratos din Lydia, şi arătau Apocalipsele sau Cărţile revelaţici a le lui Zoro as t ru şi a l e l u i N i c ot h e os, a l e l ui A l l ogenes ş i M es şi ale mu ltor altora 22 , înşc\ ând pc m u l ţ i şi înşelându-se şi pe . e i ·înş i ş i , deoarece <spuneau că> Pl aton n-a aj u n s până la l im i ta cea mai adân că a esen ţei intcl igi bi le. De aceea, < P l oti n>, proferând m u lte respingeri <ale acestora> în întru ni ri le s a le, după ce a scris şi un tratat pe c a re l - a m i nt i tulat Confm gnosticil0l2 3 , n i le-a lăsat pe c e l c l a lte pentru a le exa m i n a . A m e l i u s, în schim b, a compus cam patruzec i de tratate con tra cărţ i i I II i Zostri a n . I ar cu, Porfir, am l a ns a t n u meroase cri t i c i la adresa <cărţ i i > l u i Zoro astru , demonstrând că e s t e o carte fa l să şi n o u ă . pl ăsll1 u i tă de fo ndatori i secte i pentru a c re a con v i ngerea c ă învă ţ ă t uri l e pe care e i le-au a les pentru a l e propovădui erau a l e l u i Zoroa stru c e l d i n v e c h i m e .

1 1 7. 1 Deoarece erau unii grec i care s p u n e a u că l u i N u m c n i o s 2-1 , ş i acest fa pt i-a fost a d u s

opere le

73

<

la

Plotii1> p l a g i a cu noşti n ţ ă l u i


['O IU- I R

Tplxpw\Joe; TOU LTWUWU T€ Xal nAaTW\JlxoÎl yEypacp€\.I b 'Ajl.EALOe; �l �A lO\J o ElTEypatlJ€ jl.€\J n€Pl T� xaTei Tei OOYjl.aTa TOU nAWTl\JOU n� TO\J Noujl.tlVlO\.l OL acpOpae;, lTPOO€CPWVTlO'€ b€ aUTO BacnA€l Ejl.OC· BacrlA€Uc; b€ TOU\.IOjl.U TW nOp<pUplW Ejl.Ol / / lTpOOTJ\.I, xencx jl.€\J lTCXTPlO\.l OLCXA€XTO\.l MCXAXW X€XATIJ..L€\.IW, OlT€P jl.Ol xal o lTa-r-rlP O\.lOjl.CX XEXATJ-rO, -rOU b€ MaAXOU Epjl.�\JEla\.l €XO\.l-roe; �acrl A€Ue;, / €'l ne; El � 'E AATJ\.ICba blaA€x-rO\.l jl.€Ta�aAA€l \.1 E{tEAOl . ( 01t€\.I o /\OYYl \.lOC; jl.€\.1 lTPOOCPW\.IW\.I -rei n€Pl bpjl.�e; K A€oOOjl.W T€ l(ajl.Ol nOPCPUplW KA€08ajl.E TE )(al MaA)(€ lTpouypa4>€\.I: o b' 'Ajl.EALOe; Epjl.TJ\.I€u�ae; -rOU\.IOjl.a, we; b NOUjl.r1'\)LO� TO'\) Ma�LJ .1.o\J Ele; TO\J M€yaAo\J, OUTW TO\J McXAXO\.l olJŢ� El e; TO\J Bacrl AEa, YPcXCP€l " Ajl.EALOC; BacHA€l €L lTpaT-r€l \.1 . AUTW\.I jl.€\.1 €\.I€l(a -rW\.I lTcx\J€ucp'f)}J.W\.I a \.1 DpW\.I , oue; bl a-r€1tpuAATJl(E\.Ial Ee; EaUTO\.l cpTÎe;, -ra TOU ETalpou Tu-tW\.I ooY}J.a-rq Ele; TO\.l 'AlTatJ-Ea NOUjl.TÎ\.IlO\.l cl\.layO\.l-rw\.I, OUl( &\.1 npoTJl(ajl.TJ\.I CPW\.ITÎ\.I, cracpwe; ElTCcrTacro . Ll�AO\.l ycip O-rl XCXl -rOUTO El( -rîie; lTap' au-rOle; cqaAAOjl.E\.ITJe; lTPO€ATÎAUi1 €\.I €oo-rOjl.lae; -r€ )(al EUYAwT-rlae;, \.IU\.I jl.€\.1 on lTAaT� cpATÎ\.IacpOe;, aLi1 le; D€ on UlTO�Aljl.aloc;, El( -rPl -rW\.I D€ on xal -rei cpauAo-ra-ra TW\.I O\.l-rW\.I UlTOIXxAAOjl.€\.Ioc;, -rw 8LacrLAAal \.I€l \.1 aUTo\J DTJAabTl )(a-r' cxu-rou '"''"'/ / A€YO\.lTW\.I . LOU D€ TTI lTpocpacr€l -raUTTI OLO,u€\JOU b€l \.1 , ( ...... ':, / alToXPTJcy{tal lTpOe; TO )(al -ra TJjl.L \.1 ap€Oxo\.l-rcx €X€l \.1 lTPOX€l po-r€pa Ele; a\.la,u \.ITJO"l \.1 )(al -ro ETI' o\.lojl.an ETalpou a\.lbpOe; o(ou -rou nAW-r( \.1 ou jl.€yaAou EL )(aL lTaAal OLa�€�OTJjl.€\Ja OAOOX€PEcy-r€PO\.l rJW\.IaL ulTTÎ)(oooa, )(al oL\J �)(W alTOOLOOUe; CYOl -rei ElTTJyy€Ajl.€\.Ia E\.I -rPl cyl\.l Tu-tEpale;, we; XCXl au-roe; cJi.cy{}a, n€lTo\.lTJjl.€\.Ia. XPTl b€ aUTei we; &\.1 jl.Tl El( � -rW\.I cyu\.I-raYjl.a-rw\.I EX€( \.IW\.I lTapa{tECY€We; Ou-r ' oL\.I CYU\.I-r€-raYjl.E\.Ia Ou-r€ €�€l A€Yjl.E\.Ia, aAA ' ano -r�e; lTaAa l ae; E\J-r€U�€We; a\.lalT€lTOATJjl.€\Ja xaL we; lTpw-ra lTpOun€CY€\J €XaCYTCX OUTW Tax{t€\JTa E\JTaU1ta \JU\J CYUYY\JWjl.TK; 8Ll(alae; lTapei CYOU TUX€L \J, ăAAWe; TE xal -rOU !3oUA{u..La-roc; -rOU UlTO n1\J lTPOc; luJ.a.e; Ojl.OAoy(a\J UnaYOjl.E\JOU lTp&; n \JW\J a\Jb� OU jl.cXAa lTPOX€lPOU EA€L \J unapxo\.l-roc; blei n1\.1 ăAAO-r€ ăAAUX; lT€2l TW\J au-rw\J we; &\.1 OO�€l€ cpopcX\J. vOn bE, El n TW\J alTO TTJe; Ol X€lae; Ecy-rlae; lTapaxapaTIOl TO, 8Lop1tWcr€l €Ujl.€\JWc;, €L cJlfu. t1\JayxaCYjl.al b' � €0l�€\J, W<; lTou/ CPTJO"l \.I � -rPCXYtpb�CX, w\J CPlAO�pciY�W\J/ -r1i alTa , TW\J -rou xai1TJY€jl.o\.loc; lltluJ\J ooYjl.aTw\J blaOlaCY€l €Ul'tU\J€l \J TE xal anOlTOl €lcr-trCXl . /TOlOUTO\J ăpa �\J TO CYOl XapCs€cr-tr aL €� ăna\JTOC; !3ouA€cr1tal : Eppwcro. ......

,

,

/

l

/

L

(/

L

.

.......

,

""'"

l.

"

,

/

L

,

/

)

)/

74


\ ' 1 :\ Ţ . \ l. U I P l. O T I N . 1 7

Amelius de către Tryfoll , stoic ş i platon ician, acesta a scri s un tratat pe care l-a intitulat Despre diferenţa dliltre Plotin şi Numenios şi mi l-a dedicat m i e , Basi leus. căci Basi leus era de fapt numele meu, Porfir, căci În l i mba din ţ a ra mea mă nu meam Ma\chos, care era şi numele pUl1at de tatăl meu, tălmăcirea numel u i Mal chos fi i nd I3acrlAE�, adică "rege" , dacă s-ar vrea tradus în grai elen. De aceea, Longinus, dedicând tratatul său De!)ţJre impuls lui Cleodamos şi mie, Porfir, a fol osit fOnllllla de început: ,,0, Cleodamos şi tu, M a lchos ! " . Ameli us, tăl măc indu-mi numele, aşa cum N u menios l-a transfonnat pe M aximus în M EraAo�, tot aşa ş i el îl scrie pe M alchos transformat în I3acrLAEU�. "A me/ius lui Basileus s<inătate.' Lli npede

s,i ştii că nu mi-aş fi Îllcil{at glasul d/n priC/iw acelor bc1rba! i de renume despre care spui câ iţi il17Pllie urechile, pUlTând Înapoi la

Numenios din Apameea i17 vei!/itllrilc prietenullli nostru. Este clar Cti şi acest lucru s-a Întâmpla! de dragul atdt de Iăudatei dulce!i a

glas ului şi a eloC/ilţei IOI� acum zicând Î17 b/itt7ie de joc şi rcispict7t despre acesta cei «este un tlccar lără pereche», t7poi cci «este plc7giatoJ») şi in <71 treilca r.7nd eLi « pnhcipiile lui sunt cele mai rele dIntre realită!i))� 5 , pentru că, de fapl, il t7t(Jcă dot7r de dragul de a-I

batjocOli. IÎISii,

fiindcă tu vrei să ne folosim de lJcesl prilej pentru a

face şi mai disponibile, lÎuru al71/iltire, oplillile carc ne plac şi pentru

a face să s e cunoască de-o l11t7nieră şi mai generală <ÎIH'J!ăIUrile>

care aLI fost răspândite şi inc71i 7 te sub !lumch' unui prieten de sec7l11a marelui Plotin,

li-am

dat as culta re şi sun t gata să-ti trimit

<scrierile> pe care ! i le-aJn promis, pentru care, după cum şlil: am

trudit trei zile. Trebuie ca cle s.i capele acum din partea f1l o scuzli indreptă!ită,

ca

unele cart" hu sunt compuse din compararea

tratate/or <lui PIOflil>, nici nu reprezintci bucii!i alese <dli7 acestea>,

ci sllnt reconstituite dIn al11/lltirea con versa/iilor n oas tre" dl/7 trecui ŞI:

dup.i cum mi-ali venit in 1111iue, aşa au şi fost oninduite in scris; pe de

altci pa/1e, nici mI ne este jJrca lc7 indemc1mi inten ! 1�7 lui <Nul11enios>, bărhatul impin s de linii spre o identitatc <doctrint7rii> Cll J]O/�

dmoritii teIJ dlil / ci lui <de a

se

cxprinw-">, cum se parc, diferit Fn

mom ente diferite asupra aceloraşi lucruri. Cit despre l171ile, şlii bine cei, dacei voi defol711a vreuml dintre in v/i{<iturile şcolii noastre, tu o vei IÎldrepta cu humivoin!ei. Dup.i cât se parc. am fost IÎl1pins, cum

!>p une undeva o Irilgedit-26, dt"Ull rece sunt curios d'll firc şi dOl71ic sci mâ aflu /Îl treabâ, ca prin indepei/1arca de i'n vei.l/iturilt' maestrului nostru, sei le rectilic şi s/i le refa c. A şa

a-Ii fa ce pl/icere. Rtimâi Cli hine!"

75

c7

fost

dorinta mei] deplină de


1 '( l IU- 1 1{

I I S . I TaU-rlTv T-rlV ETncrToA-rlV {t€l Val TTPOTlX{t11V ou J-L0VOV TTCcr-r€WC; XcXPl v -rOU TOUC; TO-r€ xaL €TT ' aUTou ,€,OVOTac; Ta NOUJ-L11VLOU dL€cr{taL lmO�aAAOJ-L€VOV XOJ-LTTcX'(€l V, aAAa xaL an TTAaTUV aUTOV epATlvaepov €l val TlIoUVTO xaL XaT€eppovOuv TW J-L11 VO€ L V a A€,€L xaL TW TTacr11<; m)(p Lcrnx11C; aUTOV crx11v11C; xa{tap€u€L v xal TUepOU, · OJ-LL AouVn lJE €OlXEVal €V Tal C; cruvoucrCa l C; xal' J-L11lJ€Vl TaXEw<; ETTL epaC V€l v TaC; cruAAo,lcrn xdc; aVcX,xa<; aUTou TaC; €V TW. AO,W ... A 'j" / LOC; , C/OT€ _Il. OV oC , OUV / Ta, (/0J-L0La l€,W' n opepUP AaJ-LpavoJ-L€va<; .vE TTav TTPWTOV aUTo� �xPoacrcXJl.llV . � l<) xal aVTl ,patVa<; TTpocrTlya,ov 6EL xvuvaL lTELPWJ-LEVOC; on ESW -ro� vou uepEcr-r11X€ -ro v011J-La . A).LEALOV 6E TTOL TÎcrac; -ra�-ra cXvaj-VWVaL"", ETT€L6-rl aVEjVW, )/ � " "1 '\ ) ,\ )/ )-' " J-L€LoLacrac; LcrOV av €L Tl, E<PTl, W 'A J...L € Al € , Aucral -rac; aTTopLac;, €IU ; ac; &' ă,voLav TWV r,).Ll v OOXOUVTWV €J-LTTETT-rWXE. r patVav-roc; lJ€ �L�AlOV OU J-Ll XPOV -rou IAJ-L€AloU TTP0<; TaC; -rau nop<pupCOU aTTopCac;, xa l . aL mXAL v TTPOc; Ta ,paepEv-ra avn ,patVavTOC; J-L0U, -rou lJ€ AJ-L€ACOU xal TTP0<; -raUTa av-r€L TTOV-rOC;, €X -rpC -rWV J-LOAL<; crUV€lC; -ra A€,OJ-L€Va E,W o nOpepUpLOC; j.!€-r€{tEJ.l11V xal TTaAL vwUav ,patVa<; €V -rn ) "" ,, / &a-rpL�Tl av€,VWV' xaX€L {tEV AOl TTOV -ra T€ �L�ALa -ra " n Awn vou €TTl crT€U{t11V, xaL CWTOV TOV lJLOOcrXCXAov €LC; epLAOnj.iCaV TTP01lTa,ov TOU &cxp{tpOU'V XCXt Ola TTA€ lOVWV ,PcXq>€LV 'ta OOXOUVTCX , Ou Ji-rlV aAAa KCXl 'Aj.1EALO<; EtC; TO cru" paep€l v lTpa{}UJ-L0v ETTOC 11crEV . ,

......

("

,

.......

"

......

)

,

...... \.

1

,

,

)

1

......

/

L

}

)

"

"

,

)

\

,

"

L,

)

1 1 1 9. I "Hv of. EcrX€ XCXl !\o" lVOC; lT€Pl TaU n AWTCVOU oo�av E� tJv J-LcXAlcr-rCX lTP0C; cxu-rOV E,W ,paepwv €crTlJ.1CXl VOV, lJ11Awcr€L J-LEPoc; E1Tlcr-rOA�<; ,pa<p€CcrllC; TTpa<; }..L € ETTEXOV TODTOV TOV -rpalTOV , 'A'{lWV ,ap J-L€ alTo T�<; LLX€ALac; XaTl EVCXl TTP0C; at)"("ov ElC; T-ilv <DOl VCX11V XCXl XOJl.l'{€L V Ta �l�AlCX -rau n AWTlVOU ep11(JL - Kal cru J-LEV Tau-ra T€ lTEJ-LlT€l v, a-rav crOl lJOXn, J-LaAAOV lJf. X0J-LC'( El v' OU ,ap civ alTocrTal11v -rou TToAAaXLlc; cS€lcr-&cxC (JOU T-rlV TTP0C; 7w-aC; acSov -r�C; E-rEPlrXT€ TTPOXPl va L , XcXV E't J-L 11cSEV & ' ăAAO - -rl Tap cXv xal croepov TTap ' r,J-Lwv TTpocrcSoxwv aep lxOlo; - -rTÎv -r€ lTaAalaV cruvTl{t€Lav xal -rov aEpa J1E-rplw-ra-rov ov-ra TTP0C; llv AE,€lC; TOU crWJ-LaTOC; acr-& EV€ Lav' xcXv ăAAO n -ruXTlC; OtTl{t€CC;, lTap' EJ-LO� cSE J-LT]cSEV TTPocrcSoxav xal vo-r€POV, J-L11lJ· ' oLv -rwv TTcxAa Lwv ocra ep-rlC; aTToAwAExEval , T wv ,ap ,patVav-rwv -rocrathT] crmxv l C; Ev-rcxu{ta 76


\ . / \ 1 . \ L L ' l' l . ! ) 'J ' N ' X - I l)

1 1 8 . 1 A m fost c o n st râ n s să fa c c u n o s c u tă acea stă s C r i s o are n u nu mai

pentru

adeveri re a

fa p t u l u i c ă u n i i c o n te m p o r a n i a i

lui

cred eau că e l fa ce p e e l ocve n t u l c o p i i n d de fa pt <î n v ă ţ ă t uri l e> l u i

,fo rm i da b i l fl e c a r- ' şi îl fi î n ţ e l e s ceen ce � p u n e ş i pentru că era Cll

N u men ios, dar şi că so c o t eau că es te un

d i s pre ţ u i a u fi i n dcă n-ar

,

d e s ă v{l rş i re l i p s i t de p o m p a ş i de a fe c tar ea u l l u i sofi s t : l a Î n tru n i r i l e

sa l e dădea i m p re s i a u n u i a ce s t ă l a t a i fa s di n p l ă c er e şi Il u - i dezvă l u i a n i măn u i degra bă l e g ă t ur i l e s i l o g i s t i c c n e c e s me , cme erau n l ese În

< de z v o l ta

rea> d i s c ur s u l u i . A m

î n c e rc a t

şi

cu,

Po rfi r,

acel ea ş i < i m pres i i > , c â n d l - n m a s c u l t at Î n t â i a o a ră . De aceea i - a m

ş i prezentat o re s pi n g ere p e c a r c o s c r i s c s c l11 ş i î n c a re î n c ercam să arăt că Inte/igibile/e SUlJt situate

in afam inteligclJ tei. P l o t i n , d u pă

ce l - a p u s pe A me l i u s să c i t ească c e l e s c ri s c de m i n e, i a r ac e l a a

să <Porli'r> din ca uza

term i n at de c i t i t, a zi s zâ m b i n d : " ESIC treaba ta, A mclius, Ic1117 11reşti difiClI lt(1ţife !Î7

Cil ft'

a

c/izut

17CClII7 0(Îşfcrii opl/nilor J7oastre'". D u pă ce A lll c l i u s foa rt e î n t i n s î m p o tr i va o b i e c ţ i i l o r mele, l a

a

s c ri s un tr atat

r â n d u l meu, a m s c r i s

u n u l de răs p u n s l a c e l e s c r i s e . A m e l i u s a ,·ă s p u n s ş i îm potri v a

a c e s tora

,

ş i a b i a a tre i a o a ră a în ţ e l e s C ll grcu o p i n i a ş i a s c r i s o

p a l i n o d i e , pe c a re am c i t i t-o

la Î n t ru n i re : de at u n c i a m a v u t

d e p l i n ă încredere î n t ra t a te l e

lui

Plotin,

l-am

i m pu l s i on a t pe

m a est ru l în s u ş i s p re a m b i ţ i a d e a-ş i n rt i c u l a o p i n i i l e ş i de a ş i l e a ş terne pe l a r g în s c r i s . N u m a i pu ţ i n l - n lll fă c u t şi pe A me l i u s

d orn i c s ă s c r i e .

1 1 9 . 1 Cât despre părerea p e c a re a av u t - o � i L on g in u s 2 7 despre P l o t i n , c a r e se des prinde d i n c e l e sem n a l a te de m i n e în s c ri sori l e

către e l , o v o i l ămuri < p rezen t â n d> o patie d i n t r- o e pisto l ă adresată de el m i e , c are sfâ r şe şte î n fe l u l u rmător. C c nl n d u - m i s ă v i n d i n S i c i l i a I n e l , î n Fe n i c i a , ş i s ă - i n d u e c ă rţ i l c l u i P l o t i n s p u n e : ,Jar tu. ,

când vei găsi de cl/ viin/li. trimite-mi nCt'slc: "cilr! i>. dar mai bille

adu-mi-Ie tu persona l: clici ins/�"t să preleri \ c!7irea W /Î7 per..'ioană la m in e cdorlnte c/i/� fie )"'i din simplul 171 0tl\' al

vechii n oastre

con vietuiri şi de dragul c/imei l7o,L',tre potri! ilc pentru os t en ea la trup ului tâu. despre carc-mi

lD

rbeş t i - căci

Cl'

i7ltcc l 'n mai deosebit

<Îi pUlea <J';'itept[l de la 17oi. dacd vii il](:oncc'-; ,<" ; de S-[lr illt/impla sii crezi eli vei găsi aici şi altccva, nu le l1:;.'tepta la nimic nou din

privint a celor ciitc:\'n vechi <scrit'ri> despre pierdut. efci In noi copiştii slInt atât de rari

parle;7 mea, nici În care sp ui că le-ai

77


KCX{tEcrTIP<E\J, WcrTE \J-rl TOUe; {tEOUC; 'TTciVTU TOV Xp6\Jo\J TOUTO\J Ta AEl rrO}.lE\JO: TW\J n AWTl \lOU xccraCTXEuci'{w\J Jl6AL� aUTW\J ElTEXpcXUpa -rOV Ll1Toypa<pEa TWV Jl.EV ELW-&OTWV (YlTcXYWV EPYWV, lTpOe; EvI: (JE -rou-rw TcX�ae; YEV€CT{tal . Kal XEX-rTU..L.a l Jl.EV ....... (/ / ...... / / ocra OOXEl v lTav -ra xal -ra VUV U1TO CTOU Tl EJl. <p {tEv-ra , XEXTTJJl.a l (JE 1-]Jl.l TEAWe; ' ou yap Jl.E-rplWe; nv (Jl TJJl.apTllJl. EV a , xal -rOL -rOV E-raLpov ' AJl.EA l OV <{JJl.llV oVaATllJJ EO"{taL -ra -rWV ypa<pEWV lTTalCTJl.aTa : T� (J' nv ă.AAa lTpOupYlaL -rEpa T�e; -rO L aUTlle; lTP0O"E(JpELae; . OUXOUV EXW TC va XP-rl TpalTOV au-rOLe; OJl.L A �O"Ul xa( lTEp UlTEPETTl {tu).lWv -rci TE n Epl: lJJux �e; xal: -ra n Epl: -rou OVTOC; €lTl crxElJJacr{}al ' Talrr a rap ol)V xal: Jl.cXALCTTa & TlJl.cXpTTlTal . Kal: TTcXVU �OUAO(J.!llV Civ EA{tEL v Jl.OL TTapa aou Tel Jl.ET' Oxpl �ECae; YEypatLJ.!Eva -rou TIapavayvwvaL Jl.6vov, 1L Ta aTTOlTEJl.lJJal lTcXAl v. Auit L e; bE -rov au-rov EPW Aayov, DTl Jl.rl lTEJl.TTEl v, OAA' aU-TOv llXEl v €xov-ra J.!UAAOV &.�lW Tau-rcX TE xal: -rWV AOL TTWV EL Tl blaTT�<pEuYE -rov A ).l E AlOV . "A ).lEV yap TlyaYEv, eXTTav-ra EJla CTTTOU(Jne; EXTllO"ciJl.llV . nwe; (J ' oux EJl.EAAOV aVbpOe; lmOJl. VTl).laTa TTcXO"lle; cil bOUe; ă�l a xal TlJl.ne; X-r-rlCTaCT{taL ; T ou-ro yap Ol)V xal TTUpaVTl O"OL xul: Jl.axpa'v aTTaVTL xal: 1TEpl: T-rlV Tupov (JLa-rpC�ovn -ruyxci'vw (JTlTTOUit EV ETTECTTaAXWe; O-rL TWV Jl.EV UTTO{tECTEWV ou TTâvu Jl.E -rae; TIOAAae; TTpoCTLEcr{tal O"UJl.�E�llxE: -rOV (JE -rUTTOV -r�e; ypa<p ne; xal: -rWV EVVOlWV TaV(JpOe; T�V TTuxva-rllTa xal TO <pL AaCT�OV -me; TWV �ll-rllJl.cXTWV 6 l a {tECTEWC; lmEp� a AAaVTWe; ăya Jl.a l xa l <p LAW xal J.!ETa TWV EAAoYl Jl.w-rciTWV ă./El v Ta -rOUTOU � l �AL a <paCllV (lv (JEL v TOUe; '(llTllTl XOUe; . ,

L ,

(

,

_

J

1 20. 1 T auT a ETTLTTAEOV TTapaTE{tElxa -rOU xa{t ' �Jl.ae; Xpt nxw-raTOU YEV0Jl.EVOU xa l Tel TWV ă.AAwv O"XEbOV TTav-ra -rWV x a {t ' aUTOV EJlEAEy�avToe; 6ElXVUC; dLa YEYOVEV � TTEpl: nAWTl vou XpCcrlC;' xaC TOL Ta TTpWTa EX T�C; TWV ăAAWV aJl.a,') (ac; xaTaeppovllTl XWC; EXWV TTP0C; aUTOV & ETEAEl . ' E (JOX E l 6E Ci. EXT-rlcra To EX TW\I 'AJl.EALOU Aa�wv �Jl.ap-rlicr-&al bl a TO Jl.� VOEl v TO-;) av8poc; T-rl\J CTUV-rl{tll EPJl.ll\JELav . E't ycip n v a xal: ăAAa, xal: Ta TTap ' ) AJl.EACW &Wp{tWTO we; &v EX TWV UUTOYPcX<PW\J Jl.E-rE LA YJJl.Jl.Ev a . t/En (JE TOU !\oyyC VOU Ci. EV cruyypâJl.Jl.an rEypaepE lTEpl: n AWTL vou TE xal: 'AJl.EAlOU xaL TW\J xa{t ' EaUTOV YEYOVOTWV <p l Ao cra <p wv av a yx aL ov TTapa1t El vaL , ceva xaL lTATlPlle; Y EV YJTa l 1-] lTEpl: aUTW\J X p CCTLC; 7 '8J


\' I X!.. \ L U I P L< H I N , 1 'i-20

IÎlcât, jur pe zei.', JÎ7 tot acest timp abia am reuşit să Fl1c/7ei <copierea tmtatelor> lui Plotin nll71ase nec()p/�'1te. abătandu-1 pe secretarul

meLl de la indeletnicirile lui obişnuite, deoarece h poruncisem să

aibă aceast/i L1nică preocupare. Ş/� după cât se pare, voi fi IÎl poseS/�'1

tuturor <scrieriIOl: dacă se vor adăuga> şi ccle care IÎni vor fi trimise de tine, dar ele sunt doar pejumătate FiI7l�)ate: căci nu putine

sunt greşelile din ele; deşi credeam eli prietenul nostru A ll7elius va IÎldepărta greşelile scribilor: dar el are alte priorit{i.ti IÎI m unca lui decât aecastii corectare. Nu am, deci, cum să mă folosesc de elc, deşi tare aş vrea să cercetez tratatele

Despre s u fl et 2R

şi

Despre

fiinţă2'J. c/ici. desigl11: ele sunt cele mai pline de greşeli. Aş dori (oa/1e mult s/i ajungă la mine din pa/1ea ta scrierile Cll variantele corecte, n uma i şi n umai pentru a putea fjce comparatia <Cll ale mele> i'/7 vederea re vizuini greşelilOl: apoi ti le voi tninite JÎwpoi. Şi iri tin dlil nou acelaşi discurs: să nu mi le tri/17it/� ci mai degrab/i

i'ţi cer să vii tu personal, luând CLI tine aceste scrieri şi altele, care Îi vor fi scăpat lui A l71elius. Căci toate cele pe care mi le-a adLls le-am

luat i'n pninire CLI a viditate. Se putea sii nu liltru IÎl posesia

amintitelor <scrieri> lăsate de LIn bărbat demn de toată cinstea şi respectul? DesigUJ: ti-am şi spus, când erai ldngă mine, ti-am şi

scris, când erai departe sau Fn timpul şcderii tale la

T..VI: CL]

s-a

/Îltllmplat să nu fiu Intru totul de acord cl/ multe dintre teoriile sale, insii mii inc<'Întii din cale atarii şi IÎ7driigesc stilul scriiturii şi măretia ideilor acestui biirbat, precum şi maniera Cll adc viirc.'1t filosoficii de punere a problemelor şi sunt de părere eli exegetii ar trebui s/i-i aşeze cărţile alături de cele mai elogia te".

1 20.1 Am oferit mai pe l ar g aceste cuvi nte ale celui mai m are critic din vremea noastră, cel care a făcut o cercetare critică aparte a tuturor scrieri l or din epocă, pentru a arăta care a fost j udecata l u i despre Plot i n : t o t u şi l a început a avut în permanen ţ ă o atitudine di spre ţ u i toare faţ ă de acesta, < deoare c e> îşi apleca urechea la ignoranţ a a l tora . Ş i i se păreau pline de greşe l i , pe care l e dobândi se făcându le după <exempl arele> l u i Amel ius, numai pentru faptul că nu cunoştea maniera de interpretare obişnuită a l u i <Plotin>. Căc i , dacă exi stau c o p i i corecte, acelea erau a l e l u i Ame l i us, deoarece erau făcute după originale Mai trebuie încă să pre z i n t cuvintele lui Longi nus scrise în tratatul său despre Plotin ş i despre fi l oso fi i care au existat în vremea l u i , pentru a de v eni şi mai deplină judecata ,

-

.

79


OL(X YEYOVE TOU E AAOYL)lWTcXTou av()poc; XCX l EAEYKn xwTâTou. 'ETTL IPcX<PETCXL ()E Ta �l �ALOV !\oyy(VOU lTPOs n AWTL VOV xcxi: / rEVTl ALCXVOV 'A)lEALOV TTEPl TEAo� .l EXEl OE TOL OVbE lTPOOlJ-LlOV: nOAAWV Xcx-& ' "hJ-LeXC;, � M âpxEAAE, YEYEVllJ-LEVWV qHAOOO<pWV OUX 1îXLcrTCX TTcxpa TOUs TTPWTOUS: T�C; "hALXlCXC; "hJ-LWV XPOVOUC;: o J-LEV yap vuv XCXL P0C; oUb' EL TTEl V EcrTl V Dcrllv crTTcXvL v EcrXllxE TOU TTPciYJ-LCXTOC;· ETL bE J-LELPCXXLltJV OVTWV "hJ-LWV oux OAL YOL TWV EV q)l AOOO<pLCX AOYW'V TTPOE crTI}<Jcx 'V , OUC; ăTTCXVTCXC; J-LEV UTT�P�EV 'L()El 'V lw.�v & d T-rlV EX TTCXLbwv ETTl TTOAAOUs TOlTOUC; ăfJ.cx TOl <; jOVEOOL v ElTL()llJ-LLCXV, crUYYEVEcr1}cxL ()E CXUTW'V TOlC; ETTL�Lwcrcxcrl XCXTa "[-aUTO O"UXVOlC; €-&VEOl XCXL TTOAEO"L v ETTLJ-LL�CXVTCXC;· Ol J-LEV XCXl &a ypcxcp�C; ETTEXElPllcrcxv Ta OOXOUVTCX crCP lcrl lTpCXr)lCXT ; UEcr-ttC; l XCXTCXAL TT6'VT�C; TO C; ElT l Yl ŢVOJ..l E �OLC; T�C; �cxp ' CXUTW'V W<pEAELCXC; )lETCXcrXEl 'V, Ol o , CXTTOXPT]VCXL cr<p l crL v � Y"TicrCX � TO T � UC; �uvaVTCX � TTPO�l�ci'(E l v E'L C;, T-rlV ;: WV CXPEcrXO'VTWV ECXUTOL<; XCXTCXAll4H v. Qv TOU J..l E V TTpOTEpOU YEyavcxcrL TPOTTOU n ACXTWvlXOl J-LEv EUXAE L()lle; XCXl L1llJ-LaXPl TOe; XCXL npOXAl voc; o TTEpl: T"Yl'V Tpwa()cx &CXTpLWCX<; aC TE J-LEXPL VUV EV Tn 'PWJ-LTI OllJ-LOcrL EUoVTE� n AWTl VO<; xcxl: r EVTLALCX'VOC; ..... , / L ( L / / -. , , AJ-LEALOe; o TOUTOU "fVWPL)lOC;, LTWLXWV ()E 0EJ-LLcrToXAll<; XCXL / <DOL �LW'V dL TE J-LEXPL TTPWTJV aXJ-LcXcrcxvTEC; l A VVLae; TE XCXL M"Ti&oc;, n Epl TTCXTllTlXWV ()E� o 'AAE�CXV()pEUe; 'HALObwpO� . Tou ()E ()EUTEPOU n ACXTWv LXoL J-LEv 'AJ-LJ-LwvLOe; XCXl 'Qpl YEVT]e;, Ole; "llJ-LElC; Ta TTAElcrTov TOU xpa'Vou TTpocrE<pOL T"TicrCXJ-LEV, cXV()PcXcrL v oux DAL yw TWV xa-{} ' ECXUTOUe; Ele; cruvEcrL V ()LEvEyxoucr L v, OL T� , , )/ � / / <;: / <;: ' A vll'VllO"l 0 A<;: A "\ XCX L, E 'ujJOUfl.Oe;· - EuoOTOe; xal ycxp El Tl uLCXuOXOl TOUTW'V jEYPCXTTTCXL Tlcrl v, WcrTTEP 'QPl YEVEL J-LEV Ta nEpl: TWV OOLJ-LOVW'V, EU�OUAWL bE Ta nEpl TOU <DL A"Ti�ou XCXl TOU rOPYlOU , , / / ..... , ) / XCXl TWV APLCJTOTEAEL lTpOe; Tllv n ACXTW'VOC; nOAL TELCXV ) » / " , / CXVTE l PllJ-LEVWV, OUX EXEYYUCX TTpOe; TO J-LETCX TWV E�ELPYCXcrJ-LEVWV TOV AOYOV CXUTOUe; apl -&J-LEl v Civ YEVOL TO TTcXPEPYOV Tn TOL CXUTTI XPl1crCXj.!Evwv crTTouc5n XCXl )l"Yl L , M / ( , / 1. ..... , / TTpol1youJ-LEvllv TTEPL TOU ,pCX<pEL V opJ-LllV ACX�OVTWV . Twv ()E LTWL XWV 'EpJ-Ll vo<; XCXL !\ucrlJ-LCXX0C; o'L TE EV ăcrTEL XCXTcx�LwcravTEe; ) A-&l1vCXlO� XCXL MoucrwvL Oe;, XCXL n EpLlTCXTllTlXWV 'AJ-LJ-LWVLOe; xcxl: nTOAEJ-LCXLOe; <Pl AOAOYWTCXTOL J-LEv TWV xcx-& ' ECXUTOU<; ăJ-L<pw YEVOJ-LEVOL xcxl: J-LaALcrTcx o ' AJ-L)lWVLOe;· ou yap Ecrn'V OaTLe; EXE lVW YEYOVEV ELe; TTOAUJ-LCX-&CCXV lTCXPCXlTA"TicrL�· ou J-L-rlV XCXL YPcXWCXVT�e; YE TEXVLXOV oUbEv, aAAa lTOl "TiJ-LCXTCX XCXL Aayoue; ETTL()EL Xn XOtX;, ăTTEP otv XCXl crW-{}�VCXl T�V av()pwv

_

......

80


\ ' I . \ T. \ Ll i i l ' I . OT I N , 20

<des pre e i>, aşa cum a fost aceea a ce l u i mai elogiat bărbat şi a c c l u i m a i fin s p i rit critic <a l vrem i i > . Tratatul l u i Longi n us se i n t i t u lează Despre scopul ulâl7l, fi i nd ded i c a t l u i Plot i n şi l u i A m c l i u s Gcn ti l ianus. EI are următoarea i n t rodu cere : ,, /l..1arcc/lus.

dintre filosofii care au apărut in vremea noastr'c?, cei mai m ulti riU

tr,?it in pni17li ani ai vietii noastre, clici /JU pot S,? nu sPU/J ce mare

raritatc

indelctn icli-ii aceste/�7 domneşte <acum>; pe când eram

a

inc<i UI7 fhică/�7ndru. I1lI PU! ini emu scolarhii diferitelor doctnilc filosofice: mi-a fhst dat sâ-i vâd pe to!i - datorit,? călătoriilor iacute

impreu/J â cu părin! ii mei -- şi să tiu aliituri de cei care mai erau fllCt?

i17 V/�7.fc1 in

vremea

aceea, dup<? ce ,?iunsescm pe la mai multe

i'/1 mai <m u Itt..'-> cetă! i; unii a u incercat să-şi

neam uri şi

si.,Ie/1wti7eze opli7lile pnil intermediul scn:"ullll: lăsând ul777aşilor el a vea parte dl...' fo losul 101", alt ii a u socotit că estc suf/'cient pC/Jlru ei s::l-i fhcă pe discl/Jolii lor sâ progreseze in priceperea tl...'oriilor 101: Dlil tre ci. II] prima categorie au intrat posibilitatea de

platonicienii ElIclides,

Del110crit şi proclin1o,

Troa da, Plolin şi A mc/ius Gen tiliCl n LIS,

care au trăit II]

care şi ,aslâzi ma i

propo v:.iduiesc public II7 Vă{;lturile lor la Roma,

dintre stoiCI:

Thcmislocles şi Plwibion, ca şi A1717ios şi /l..1edios. care până mai

ieri erau la apogeul fortelor lor: 1Î] line, dintre perip,7tcticie17i,

Hc/io doro.'O din A lexandria: II] a doua cnregorie <au li1trat>

platoniclenii A 171171 onios şi Origene, pc care i-wn kec ve17tat pentru

o fh�7rte lungei perioadei de timp, bârba/i C<7l1"' nu putin se deoscbeau

de con temporan ii lor II] illtC/igCll/t7, precum şi d/�7dohii <lui Plc7 ton>

din A tcna. Th eodotos şi ElIbu/os: fireşte... şi dacă a mai reiJ1Jas câte

1<7 LlceştiH, prccum tratatul Despre d a i m o n i al lui criticile l u i A ri stotel la « Repu b l i c a» l u i Plato n , <totwii> nu ar putl...'l./ fi de c�ill/1S c a să-i llllmiireim alâturi de cei CE/re şi-au elahorat gdJldirea in scris, deoarece s-au falosit in c/71jJ secundar de acest mdloc şi nu au considerat aplecarea spre 5;cris ca pc () acti � itate de câpetenie; <Clu mai intrat>, dintre stoici, in acest grup HCI1171i1OS şi Lysli17ac!ws şi cei doi carc [ll/ locuit in CC � ·c7 scrL'i de

Origenc, ca şi Gorgias şi Despre

3 Onl))· I ,

A thcneos

/ \ l11l11on io.'O

ş i A1l1s011ios,

iar

din tre peripa lclicien i

�,>· i Plo/cl1w ios. care l.Ju lbsl amândo i beirba t ii cei mai

culr i din vremea lo r, I7wi ales A /1lIJJonios: c.ici nu se aprop ia

l7imcl7i de <valoarea> lui În maleriC' de erudirie: dar ei n-au serI,";

17ICI

di...;curs u ri

()

lucrare ClI caracter specia liza t, ci doar poem e �"; i dcm ol7stra l i l 'c.

carI...', 81

cred

eu.

n e - ali

Ib,'it


1'( ) l H I I{

TO('lTwv OUX €XOVrWV OL )J.al. · )J.Tl rap av aUTO� 6E�acr{tal. 6Lci TOlOUTWV �l�A(Wv OOT€POV r€VEcr�aL rVWp()J.O�, a<pEVTae; crlTOuOO L OTEpOLe; crurrpcX}l)J.acrL TTlV €atJTWV alTo{tT)CTauplcraL 6LcXvOlav . T WV 6' ouv rpaWcXvTWV OL )J.Ev oUdEv lTAEOV 11 cruvarWrTlv xaL )J.€Tarpa<pTlv TWV TOl e; lTP€cr�uTEpoL e; cruVT€1tEvTWV ElTOl ryravTo. xa{tcXlT€p EuxA€ C611e; xaL LlT))J.OXPL T� KaL npOXAL vrn;, OL 6E )J.L Kpa KO)J.Ldn lTpcXr)J.aTa Tne;- TWV lTaAaLWV \crTopCae;- alTo)J.vT))J.ov€ooav�€e; ELe; TOUe; aLTo� TOlTOUC;- EK€C VOle; ElT€X€LprlO'aV crUVTL {tEVCll �l�A{a, xa{tcXlT€p (A VVl� T€ Kal M·f)6Lrn; KaL <l>OL�CWV, ODT� ).LEV alTO T� EV Tn AES€l KaTacrK€U�<; lvwp{'{€<y{tal )J.aAAov 11 TIic; EV -rT! Slavol� <YUVTcXS€W<; aSLwv· ou;' KaL TOV (H AlO&.vpOV cruyxaTUV€'l)J.€LE TL� ă.v, oUS' EK€L vov lTapa Ta TOL e; rrp€cr�UT€pOle; €V Tal.<; axpoocr€crL v ELpT)}lEVa lTAEOV Tl crU)J.�AAO)J.€VOV €'le; TTlV TOU AOrOU &cXp{tPWcrlV . aL 6€ xal lTAlÎ1t€L lTPO�AT))J.cXTWV Ci. )J.€T€X€LpLcravTo T-rlV crrrOu6TlV TaU rpci<p€L V alTOO€L �ciJ.l€VOl xaL TPOlTW {t€WpLae; 'LMw XPllcrciJ.l€VOl n AWTL VOC; €'L crL xal r €Vn'Alavo<; 'A).lEAL�· L� ).LEv Ta'c; nu{tUrOp€LO� apxa'c; xal nAaTwvlxae;, we; EOOX€L , lTPOc; cra<p€crTEpav TWV lTPO aLTou xaTacrTT)crcX).l€V� E�lÎrT)CTL V· oooE rap oooEv ErrUc; Tl Ta NOU).ll1VLOU xal KPOVLOU xaL M OO€pciTOU KaL 0pacruAAou TOL C; nAWTl vou lT€PL TWV aUTwv crurrpcX).l).lucrL V ELe; UXpC�€lav: b SE 'A).lEAlrn; KaTă 'lxvTL ).lEV TOtJTOU j3aSC{€l v rrpoal pou).L€VD\. KaL Ta lTOAAa ).lEv TWV aUTwv Sor).LciTwv EX6).l€Vrn;, TŢI oE E�€prucrLa lTOA� WV Kal -rTI -rîie; Ep).LllV€lae; 1T€pLJ30An lTP� TOV � €VaVTlOv €X€ L VW �l1AOV UlTarO).l€Voe;. Qv xal ).lOVWV T)}l€Le;ă�LOV EL val VO).llC�O).l€V ElTL crXOlT€lcr{tal Ta crurrpcX).l).laTa . ToUc; ).lEv rap AOllTO� Tl TLe; Civ XL V€L V OLOL TO S€l V a<p€le; E�€TcX�€L v EX€L VOUC;-, lTap �V TaUla Aal36vT€e; ODTOl r€rpci<pacrL v oUcSEV alJTOL lTap aUTWV lTPOcr{tEVTEC; OUX an TWV X€paAaCWv, aXA ou6E TWV ElTLX€LPT))J.cXTWV, ouS ODv fi cruvarwr�e; TWV lTapa TOl� lTA€Cocrl v fi xpCcr€WC; TOU �€ATCOVrn; ElTL).l€All{tEVT€�rHol1 ).LEv oLv KaL 6L ' ăAAWV TOUTl lT€lTOL lÎXaJ.l€v, Wcrn€P XUl TW,. ).lEV r €VTL ALaVW lT€Pl , / ...... / , ) l /vou TT)c; KUTa nAaTwva &Kau:)(rUvr� aVT€llTOVT€e;-, TOU S€ nAWTL TO n€Pl TWV 'L6€wv ElTLOX€WcXJ.l€VOL · TOV ).lEv rap XOL VOV Tw-IDV T€ KaX€CVWv €TaLpov oVTa, BacrLAEa TOV TUPLOV, 000 aLTov oHra lT€lTpar).laT€U)J.EvOV xaTa TllV n AWTl vou ).lC).lll<YL v, ov âlToo€�aJ.l€Vrn; ).laAAOV � lTap' Îl}J.L v arwr�e; €lT€XElPllcr€ eSui crurrpcX).l).laTOC; UlTOO€l �aL �€ATCW cS6�av lT€PL TWV 'L8€wv TIi<; Tw-l v ap€ITXOOOll<; ExovTa, ).l€TPCWC; aVTL rpa<p� &€AEr�aL }

/

"

J

/

......

( L

/

,

/

......

S2

L

(

......


\ ' I A! '\ Ll J I P l. OT I N . �O

transmise cl7 I�7r şi fără cOlJsill1!ăl77ântul acelor bărba t l� căci n-ar

fi

vrut să /i"c cunoscuţi mai ta'rziu prin astfel de scrierI: deoarece

lJcgl{/aserli sii-şi tezaurizezc gc1ndirea in scrieri mai serioase. Iar din tre cei care au scris, unii n-au realiza t decât colec!ri şi compila rii ale operelor compuse de generat iile anterioare.

cum au făcut

Elielides şi De1710crit �'i Proc!in. altir: ,7dlll7ând anecdote din istoria cdor din vec!l1illc. au lÎJcerca t să compllmi cărti pe aceleaşi teme ca

şi ale acelora. cum au lhst A nJ1ios, /ltledios şi PhoibiolJ, cel driJ

ul7m'i dorind si! se facii cunoscut mai dt-'grabii prin j'nZOlzomlrea

vorblâi decat prin orgc7niz,7rea gândirii. A rputea fi alăturat acestuia deoarece niâ el nu <'1 dăuga nim ic de 1<'1 sine pentru ameliorarea djscursLJllIJ� ca"nd prelua cele spuse i'n prelegeri de 1<'1 cei din gelJerat '�1 an tcrioarii; <in lin c>, cei care tş i manifestă marea

şi He/iodoros,

ardoare cu care scriu prin m ulţimea problemelor pe care le

ahordeaz/i şi se folosesc de o 1 1 78n iedi personală de medita tie sunt Plotin şi A l17elius Gen tilian us, pnilJul stabIlli](/, după o Ilil71urire

mai eX<'1ctă decât

premcrgi!toni IU /� principiile flIosoHei lui

Pythagoras şi a lui Platon. IÎ7 privinra exactitlifiJ� nici scrierile lui NlIl71enios şi ale lui Cronios, nici ale lui A1oderc7 tus şi Thrasyllos nu

se apropie de cele ale lui Plotin. liJ privinf,a lui A meliLls, deşi a

rncercat să păşeaseli pe urmelc acestur�7 şi /Înpărtiişea cele mai m ulte dintre /n viităturilc lui, pentru

câ era prolifie pni] IÎlJpodobirea

limbii şi pniJ stilul slill de li7te/ pret,7re, el ,7 dev/�1t spre un p<'1tos total

opus lui Plotin: de fapt, socotim cli /Jumai operele celor doi merită cercetate. De

ce 17-a/11 crede cii trebuie sii-i llis/im la o parte pe

ceilalti scriiton: dup/i ce am rCI7Unt,7t sâ-i studiem şi pe cei de la

care au preluat primii <scrierile>. scriindu-le pe ale lor /liră a adăuga de la ei nici miiear nişte rezumate. ce să mai vorbim de

făni s.? rÎ7 cerce m/icar o lÎ 17b,iwre a doctnilelor celor o alegere <a pas,?iclor-"> mai kU11Joase? De ,7/tl71inten: .1171 şi făcut dc../�7 ;/cest lucru. deoarece ni]] răspuIJs lui l/im uni'r: dar şi

mai r/ispt'Îndite sau

Gen tilianus lÎl legâtură cu concep! ia de!>prt: dreptate la Pla ton şi

t'xlell11lil<1nd tra ta tul lui PIOlJI7 Despre idei 3 � : câci pe Basi/eus din 13 Ţyr , care ert.7 prietenul comulJ al meu şi c71 celor <doi>, el cOl17pusese multe scrieri imit.7n du-1 pe Plo tliJ.

şi C'I re. respingând 170/� a i'n cercm s/i-mi demonstreze pni7tr-l/lJ tratat câ acesta a vea o opinie mai bunâ despre idei decâl ll l7oastrli. socotim n e cesa r sli-I criticlim printr-o scriere de răspuns i'n v/irăturile primite de le]

X3


l 'u l( I I R

ooXOU.tL€V OUX €l> TTaAL vw6fpavTa xav TothOL<; oux DAlya<; TWV / / c �'-t , � WcrTT€P xav TŢl TTpa<; TOV aVUpuN TOUTWV X€XL VT]XOT€C; ou�a<;, 'A).!EALOV ETTLcrTOAn, ).!Ey€1tOC; ).!EV EXOU<J'Ţ) crUYYPcX).!).!aTD<;, aTTOXpL VO)lEVn OE �POC; ăTTa TWV UTT ' aUTOU TTPOC; l"lJ UXC; aTTO TIi� 'PW).!T]c; ETT€cr�aA).!EVWV, llV aUT6c; ).!EV ETTlcrTOATlV n€Pl TOU TpaTTOU Tlic; nAWTLVOU q>lAOOO<pLac; ETTEypmV€V. l"l).!€lC; 6E aUTO ).!6vov TTPOOTJPXEcr{tTJJ.!€V Tn XOl vn TOU cruyypcX).!).!aTOC; ETTl ypaepn npOC; TTlV 'A).!€ALOU ETTlcrT�A-r1V aLTo TTpocrayop€OOaVT€C;. l

(/

-

,

"

..

l

1 2 1 . 1 'E v 61Î TOUTOL C; TaT€ tu ).!oAaYTJCT€ ).!EV TTcXVTWV TWV ETT' _ aUTOU Y€YO"'OTW'" TTAfj1t €L T€ TTPO�AT]).!chwv 6L€V€jX€L V I I aAl crTa n AWTL vov T€ xal" ) AJ.l.€),. LOV, TPOTTW 6E {t€WpLa<; 'lOLW rTOlhouC; xpfjcracr{taL, Ta N ou).!T]vLou 6€ OUX aTl uTTO�aAA€cr-&al xal TaX€Lvou TTP€cr�€U€l V 6ay).!aTa, aAAd Ta TWV n u{tayop€LWV aUTOU T€ EAO).!EVOU ).!€TU �VaL cSay).!aTa, xal ou8 EYYUC; IL val Ta Nou).!T)VLOU xal KPO"'LOU XC!l MOcS€PcXTOU xal 0pacruAAou TOl C; nAWTL vou TT€Pl TWV aUTwv cruYYPcX).!).!acrl v EL C; aXpl�€Lav . E'L TTWV 6E TT€Pl 'A).!€ALOU, an xaT ) 'L XVT] ).!EV -rou n AWTl vou E�cX6L �€, Tn 6E E�€pyacrLa TTOAUC; wv xal -rTI Tlic; EP)'! T)V���Lac; TT€pL �OAn TTP0C; TOV EvaVTLOV EX€lVW '(l1AOV UTTrlY€TO, O).!WC; ).!VT]cr{t€�C; E).!OU nOptţ>UpLOU ETl aPXa� EXOVTOC; T�C; TTP0C; TOV n AWTL vov cruvoucrLac; epT)crLV an o 6E XOL voc; l"l)'!WV T€ XaX€LVWV ETaL poc; Bacrl A€U<; o TUP lOC; ou6 ' alJTo<; DALya TT€TTpaY)laT€UJl.EvOC; XaTa TIlv n AWTL VOU Jl.LJl. T]CTl v, LUVE{tT]X€ TaUTa OVTW<; xaTl6wv, aTL Tlic; 'AJl.€AlOU TT€Pl �OAlic; Ta uepLAacroepov TTaVT€AWC; EepuAa�cXJ.l.T]V xaL TTP0C; �liAOV TOV n AWTLVOU ypciepW\I uep€WPW\I . 'ApX€L TOLVUV o TocrolHOC; UV-r1P xal EV XPlcr€ l TTPWTOC; W\I xaL UTT€l AT)).!Jl.EVOC; ăXPl vuv TOl auTa ypaepwv TT€PL n AWTL VOU, wc;, €'l xaL xaAouvTl Jl.€ TOV nOpepUpLOV cruVE�l1 6uvT]1t�val cruJ.!Jl.L�al aUT�, ou6 ' Civ CxvTEypatV€V, Ci. lTPLV axpl�wcraL Ta 6aYJl.a ypcitVal ETT€XE LPllcrEV . l

l

L

c

""

l

1 2 2 . 1 'AAAa Tl fj Jl.Ol TauTa TT€pl" opuv 11 TT€Pl TTETpav - epT]crLV o 'HcrLoooC; - AEY€L v; E'l yap O€L TaLC; Jl.apTUpLalC; xp�cr1tal TaLC; TTapa T{�V croepwv Y€YEvT]Jl.Eval<;, TLC; elV EIT] crOepWT€P0C; 1tEOU, xaL 1f€OU TOU aAT]{twc; €'tpT]xo-roc;· di.6a 6' EYW tVciJl.Jl.OU T' apl1t Jl.0v xaL Jl.ETpa 1taAcXcrcrT]C; xaL xwepou SUV(T]Jl.l xaL Ol! AaAEovToC; axouw; 84


\ ' 1 \ 1 ' \ 1 U I P LO l I N . ,20 - 2 2

cO/Jc/sn, rcproşt'Îndu-i cii 17-<'1 făcu t bine schil77 biindu-şi opin t�7 �"'i resping5nd m ulte p/jreri ale acestor b<lrbafi, clIm <-am !,'icu!> lil scrisoarea ndresat/i lui A l77elius, scrisoare carc a vea li7tinderea lI17 ui

tr,7tat, prin carc-i dădeam lin nispuJ1

."

la cele ce 17i le scri",,-cse din

R oma li7tr-o serismItc pe cart' el lilSllŞi

caracterul fi l osofi e i l u i P l ot i n : insii noi

()

intitulase

[f/n

Des pre

preferat s/i n e

n:stningc!l7 la un titlll comlln pen tru o cpistol.i, n umin d- o

Scr i soare

către A me l i us",

1 2 1 . 1 De bună seamă, prin ac este râ nduri e l a rec u n oscut că " Plotin A mc/ius s-a u deosebit de tori ceilalfi con tcmporc717l' �J i lor prin hOg/i!/�1 problell7:.]{icii <lor>, a li uzat de o m:1nier/j de Fef7e '(ie cu

şi

totul origilwlâ şi I1U I1 L11Jw i cii Plotin nu a p/agi,7 t S[JlJ I1 U a de'v'enit propo vliduitorul lil v.itiiturilor lui NUl7lcnios.

ci el alesese s/i

ill1p/irt/işeasc/i dogmele lui Pytlwgoms, 1�7r scrienle lui Numenios, ca şi ale lui Cronios sa u ale lui Thrasyllos -- pentJ1/ se apropia u de cele ale lui Plotin, probleme",

a

H precişi - /JU

nici când tratn u aceleaşi

în t i m p ce des pre A m e l i u s z i cea că

,, in c erc,7

s/i ll7earg/i

pc 1I1717c/e lu i Plotin, daI: fiind {om1e abundent IÎl O/1Wrt'c'1 vorbirii şi prin v8rietatea manierei de inte!f)retare, S-8 IÎl drept,7 t spre

lin

p�7tos

Totuşi, d u pă ce pomcn ise Înce puturi le pc care le am avut l a Întru n i r i l c lui P l ot i n , zice că "prietcl1 ul lJostru şi .'11 celor dOl� Basileus din T..V/� a scris şi el J7umcronse tmtc7tc, cOl71pun.7ndu-le dupii modelul p lotin ian , re ma rcând, de fa pt, că ev i tam sti l u l pestri ţ al l u i A m e l i us , deoarece îl soc otea m total nefi l oso fi c ş i că mă stră d u i am să i m i t În. scris st i l u l l u i Plot i n , Dovedeştt! destul de m u l ţ u m i tor ac est bă rba t , c are de ţ i nea Întâ ie tatea În j udecata critică şi c a re pană acum este consi derat ca atare, atunci când scrie nceste lu cruri despre Plot i n , că, dacă s-ar fi Întâm p l a t să îl pot înt â l n i cand mă chema, n-ar fi scri s tratatu l contra în v ă ţ ă t ur i lor l u i P l ot i n , Îna i n te de a l e pătrunde. contmr ace/uin".

-

"

pen tru ee sii-mi J1wi {8C CLI z/ibn vă In tisLl sali stânc ' spli ne H e s i o d 3 4 , Că c i , dacă trebu i e să a p e l ă m l a mărt u ri i l e doollnditc de l a în ţ e l e p ţ i , ce a r pu tea fi mai in ţ e l e pt decât u n zeu şi incă unu l care a grăit în tru adcv,lr:

1 22.1

"

Dar

ilSClI { itfi'",

Eu de n i s i p câte fi re-s cunosc ş i cât' ale mări i hotare, Eu pc cel mut l -In t e l eg şi I a scu l t pe cel fără vorbă 3 :" . -

85


98

. (\03'(lLl, .5 3doJ.Y- ln'li .5LLJ OO.D 10.D.D9, '(\(1)lL� (;l(\J? 0J. 1O<.?1 5uoo n30 (\3X XU DJ.(\3 1 0n X lnX 3J. D'('(OlL " .51 �'.o .D9c 5 3X �O l, .50 �3'li9300 cb l.oLt(\ S' (\� .5�9,(XJ? (\D130Dg D<.?1LL'(x .5D.DJU3lL (\(1)opd)3'(g ?lLJ? , Of? , '('(J? :.50(\'ll� .5olio�(\ 3Xl, (\(1)dpd)3'(g (\LL<.?Y-lL'liDlL 3.0 �<.?f10 5LL )D10'( 5LL ) J.OX.o �DllJ? lD.(}.D3XOl<.? (\1.0 lO.D.D9c 53J.(\900ll D(\ �J.XJ? (\(1)lDd> (\�(\ lliD.(} 10J.D(\P.(}J? (\Dd13J? (\Oli lO (\OJ.oogT.fPc � DX D'(X9X ?(\� 50009110.(}dq (\ l .DLl d�J.3d).D 1.D�(1)d� lD.(}.D3lood> .5D(\�li31, 510ll0XUD (\ l .Dll],o'( 5D'(Og 0100(\ 013 .0 lXXl'('(OU · (\(1))U(\ 1{}�11� 5 lLOX.o U.(}(\}J � (\(1) dp:x"XJli )(� 5 1 D'('(01l �0'li10<.?OX 3J. OOJ..DJ(1)(\� 50(\(1)S'9'(x 1 .Dl0J.P.D3li (\� (\(1)11 )'(1,3 (\�OLL.DJ? �DX 01OJ.919 00J.9g0'lil? l D],9'(XJlLO],� , liox (\�OXllL U(\OO)XJX.D (\�'li 3J.9J. �XJ)I T I0J..D) li3.(}1? .511(\9.DOOJ. 1'(J? (\3 .(}d3J.Pll � �OXJ.(}UX (\� 0103.(} , XLL ' lXJJ.311'liDv\. l03lL 5DV3.D .53J..Dlli3" tl11- ,XLL � \." � " ' (\U 'li)P D� lL 'liDXf13 .5� Xmp. .5�dD{} UX lXJ], ) OUJ..D (\�OJ. 1'(� (\ l d>!>9 (\ OllPc OOny.g .50(\3li9113lL� , 3 XY.(\ 5�J.x� 00J.9XU(\ D(\94 5� (\ 1.D.D3<.?) llnOlL .50(\3'liP.D(1)q �O'li l ogoX 010g.D)0'(dm'(01l �<.? (\(1)l .(}3q '.5ul'liod<.?(\'X/ .5u x1p(\1? (\?li.D3<.? OD.D9'(� , J.� '(\(1)]l'(3lL UOlJ.0 1 3{} ll.D)p 50(\0'li) n<.;> (\�(\ O�)J. � ' (\3{} lOdplL �J. 03(\Pc ' (\Oli�n<.;> .5Lu )UXO{}-x>g 5og �0<D (il1� (\ l.D1XJ.D.D� li (\� � UX 1'li'li� .5U.D}Jll XJJ.ulid�J. 5�g101? 53 J.(\O)3(\ll 1ll� (\ �, 51,3 (\3 'li(1).D9ll1? '.59doX �d3 1) (\(1)JJ.D<l0lt\l 31J? , XXV, . .s U91 01? ,1. ).D1uJ3du li O, (\ l.D1U) (\Uli (\(1)J.}J(\U.(},? � (\3{}Xl�'(X3, (\�dOX 1U�J..D 119)XU1cV , ll� (\0 10 '51XJ (1)d 3 J. /l .D 1XJ1(\0'li dU(\Ull l.D1XJXX)1 510(\(1)d>'liDll / / ...... ( lD {}.DDqtdLL1 DlL9c (\�(\O], 5Dqt0V\l � nx (1)5,�'( )f · �OJ.X�'(ll ?lLfţ �l.DOOX 5udp.(}1X 00li�d>f13 5 �XJ(\(1)d> (\ (1)(\ )XJd>fţ (\ 1.D1DJ.PJ.00 X 1 '(3 'li 010'() d> 0 �0(\D1 '9 , d>'li� 5�g 10'9 (\0(\ li� m'liO'('(pgD(\� (\ 13 5, ) li ood> DJ.oog'li V'"

g

'

)

.

....

"'-

......

C

"

.(\3.Dlll.D� .(}� 00(\)J.(1)'( U (\(1)J.(\XJlLXJ .5UJ.ndX(1)7 ld3lL Dl0 lDX UOO (\O.DOOXD1l3( '.5oJ.XJJ.(1)OO.D / ..... .-.l / ....l. / ) (\�d<.? (\ v, .500J.pdXCTl1 �0311 (\�}lL 1,3 (\OJ.�O.DOJ. q '(\3XltO�X3X � Xmp. OO(\ )J.(1)'(U 4 l20lL ' (0)"'( 3 'li V, l20J. nO(\lliod{ (\(1)'('(9lL V, �g d?1 o, .....

/)

'

/

.

}JI : Hl ud


Căc i iată câte şi ce fe l de l ucruri a prorocit despre P l ot i n A pol lo, zeu l care a spus despre S ocrate : "Socrate este cel m a i înţ elept dintre to ţ i bărba ţ i i "36, când a fost Întrebat de A m e l i u s unde s-a retras s u fl et u l lui Plot i n : Acord de l i ră e u c aut, ca imn făr' de moarte să-n a l ţ , Cântu - i ţe sând u-l c u cele mai d u l c i d i ntre n ote Ce pl ectru l de aur le smulse din bine înti nse l e coarde În j ur u l acel u i a care i ub i re în suflet m i-a fost. Le chem ş i pe Jl1 uze, c ântare să facă-n u n i re de glas Laola ltă cu tunet de chiot ş i dan ţ de-anl1on ie, Cum corul c hemat întru c i n ste născutu l u i cel d i n Eac C l ocot de nem uritoare t ur nă în ho meri ce ode. Dar haide, t u - a l 1l1uzel o r cor de slăv i re , u n cânt să- m p l et i m Care s ă treacă Î n zbor al cântări i hotar de i stoavă : Î n m ij l oc ul vostru mă afl u eu, Phoebu s, cu l u ngi le-mi plete. Dai mone, Îna i n te bărbat ca re-acum de-o dai m o n i c ă SOat1ă, a proape de ze i , tu ai parte, d e c u m dezl egata-i Oa rba strânsoare ce-i omului lege, tă ri e găs i n du- ţ i ' n a p i e pt u l u i coarde să-nfru n ţ i fUiiuna ce-i volbură-n membre, A i înnotat37 spre ţ ă ml u re-nalt şi uscat ce-i depatie De-a ticăloşi lor g l oată, cu trudă tu cale cătând De nădej de în s u fl etu l tău c are- i tăr' de pri hană. Acolo a zeu l u i rază În j u r răspân deşte l u m i n ă , Ac o l o d i v inele l egi de parte-s de crime nedrepte. Şi, când te-agitai ca să scapi din valul amar al v i e ţ i i , Ce Î nsetată-i de sânge, ş i de-a mi n ţ i i -n dureri ame ţ e l i D i n freamăt d e furtună, d i n va l u l c e-n v u i et v u i eşte Des d i n tărâ m u l de cei feri c i ţ i l ocui t ţ e l u- ţ i - a proa pe-apăru . Deseori , când a m i n ţ i i pri v i re- ţ i ' năl ţ a i să te poarte C u d i n l ă untru pom i re peste-nc ! i natele drumuri S pre-a ceru l u i sfere cu calea lor dreaptă-n vec ie, Nemuritorii pri i n ţ ă ţ i-au dat ca d i n beznă adâncă Să poţ i să contemp l i cu oc h i i - ţ i l u m i na ce-n e i · stră l uceşte. Dulcele somn n i c i odată de tot În p leope le ta le căzu t-a, Ci, d u pă ce de pe ele-aruncata - i voa l u l de cea ţ ă , C e - i a păsare, d i ntr-a v i e ţ i i vâltoare t u însu ţ i văzuta- i M u l te, plăcute privel i şt i ce n i c i unul din oamen i , C â ţ i n a v i gat-au pri n e a , ca să ca ute î n ţ e l ep c i u nea, N-au putut, în străd u i n ţ ă, cu oc hii l or să le pătrundă . 87


8R

13(�5''(g lll� �X)}( (\(T)(\) 3X� ehm � '3rp.5'X0111� �fTJ '53l.(\90011 lJ(\ 1J.XlJ (\(T)3lJ<h (\lt(\ rrflJ.(} (\lJ(\fl.(}fl3l.lJX 103 .(} 10 51XlJ'('(01l (\0 ,\3n903<h .s�},o'( �l.� � lJ>I · l �np(\flg 'l0 �lJ� rD1y. od� :o) 3'103(\� fl?l.�Ol <20110X.0 <:.,Ol. '(\ltny.(\fl.D �l.'llJ 3l.� 'flOll 51XP0l.3l. �g 3Xm.3/( · (T)3.(} 1.DlJll 1113 (T)l. llJ.DlJ'(311 llJX 1lJ(\lt.(}(T)(\3 Ol. (\lt 50110X.D llJX c5"l.'llJ opl �'(5'(1 -:-(\(T)JlJ� 1.(}�1� �llOX.o rD(\ ){(T)\ U �i (\ 01 lt(\P <D 3, (\00g19, �lJX 3l. (\9l.00XltŞ.3, (\(T)1J? 50l.� llJ(\�.(}(T)/\3) �lJX llJ.D}:nolt'(ll (T)l?'( �lJliJ? 501d�<hooU �1� �lJ){ �g 1 0� · 5o(\5'nflogl, (\�lltO(\ �l. (\??ll �lJ){ (\<20(\ �r:? O�llf\ '(\(T)X� (\lJ� �l( p(\ 1J. 3l.Y. n (\�<Doon 3l.�n q 5�3.(} � 50/\ 3X� lt(\P<D� l(\(T)l.P'(U �l. 'sQQS>q 5lJ(\�Tfu1.lt<ix1 f'l)OOll nfl::n � (T)l. (\3 'slJl. lJl.lJ){ "llJX 5"010(\(\3 51lJl. (\03.(} :0(\ 13X3113 l:OX / ....... (\Ol.(T)dll (\Ol. 513 (\0l.fl:03 1J.(\01lJ(\3 51XlJ'('(01l lJ.(T)<D (T)l(\Onlng (T)1 rDl.flOl. lJl.2>l'(lJrl 3r:?' ,S(T)l.�O · flOl� 3gul. ;ol.Won�lJ flOl. ;lJ�n'(lJlln}.3 / n�x (\OOX1� ' l�(\ltl:O'(�:OlllJ ;3l0113 l.(\�ll 3l.) 1i'0 ':odlt 'sUXflrţ{ 5tzi 5U2>Pll �:J1 g <.10 �0 �3.(} �� 5�dll (\�3�.D �3 "9 �:o� �(T) X� (\�Xflrp. (\�l. (\p0:O.(}lJX �:ox 50(\llno1J? 119, 8 llJl.UO),3 . (\3n13S'1j(\fl.D 1J.(\oX� ,S(T)l.�10 5 �3Tf4 � lJ){ 03 11J? '50X l'(pn � lJX lJl..D1'(pn 31 .59??Oll � lJ){ 's01lly'- �lJ){ 3(\0J.}1 �(\lJl � lJ.9, (\�n 1:Ol.ltd),3 510l.�0l. �g (\ 3, ' " tZI ,

.

.....

t.

"

"

(

"

,

/

(

"

· 1(\(T)) lJf13 (\3.Dpd<h (\O.D.D9l. ltdp.(} 1 ){ lt P.DflOX 013n3 ' llJ.Dfl0V'l 'flO(\ /U(T)'(U ....... , dlJl.fllJ ,, ( .'s03.(}ltlfl'(01l / . ...... (\O'(){�){ lJ3(\ N'l3 ,l. flOOOX 3l. (\Y.ll '(on (\3n (T).Dy.l.::r · l.Dll(T)). 50(\3n-/XW.Dfldox l.Dll(\3nlJ5, l:033'«(T)1l / ...... ...... 5Qo(\1x;> 5lJ(\on):og pl.3n ('((T)'(.(}5'� 5Qon.(} lO� 'slJ.DY.'(lq 5flO.D.D� 'dlJxpn 'v'"J, . 1:013(\ )lJl, , l. l.Dll(\�ooO<hfl� (\ � ',:o (\ l.DlllVlJ l1 (\3( OlJ3X \. 1>/ / 'ti \. (\ l00n1lJO / :) / 10l. 1 11-flO/) ''s10l..D1rlvO Ol.(\oXp'( � (\�(\fl]. (\�3(\31 10.0.09, 'flOl.P(\D.(}� 50l.(T)O� (\lJ], 1dy.l..D (\?doX 3l. 10.0.09, 5Ltd91lJ.(}flU 's� '(lJ){ 3 l. ) XIj '05), �d3 1, ' (\(T)l.P'( U lX� ''s9X:0 1N 501:O){)g lX� ')03<h'(3g� 5n.(}(\lJnpr:?lJd) � lJ){ 's(T)(\) V'l llJl.(\On?(\ lX� 5�1V' flo'(pl3n 5�3(\31 'sup.DndX 'dy..(} 1,:0 'son3(\y.(\ �lJ){ � 10(\li �d3){fl'(1 �lJX ':Ol.lJn.Dpll (\(T)l.�d � (\�l..D � (\3.(}9, (\3.(}93.(} (\�l.3 Xq (\(T)).Dodgn� (\�l,:o 's0(\3 n�odlt'(1l ''s�dlJ.(}lJX (\(T))3'(1l 5lt(\�.Dod<hf13 ' l:O {,\..Dj<:n 's?dg JjJ 'sod3n), / J 1(\ 1. ' 5lt19 '(1<D (\�n 1 (\1, , .(}(\� '51:Ol.Y.� (\:O.DflO)3(\lllJ(\� (\ l.D�Ol.:od� (\lt) (\On1:og uS'� 1:03Xd� (\ 1dfl1y.T(q ,.(}3Tl ' ,Slt)(\Onl:Or:? 5�Xfl(p 5lJrp. 13'(� S :on�.D 'o:O.D�'(� (\�n 'sO(\�X.D �g 3l.� 8 (\<2N (

------

�I I - nl ( )d

- ------ - - -------


A c u m , d u pă ce-ai lepădat î nvel i � u l tru pesc JX ş i l ă sat-ai M onn:.i.ntu l �l) în care zăcea cu daimonică fa ţ ă al tă lI S u flet, 'n alai u l de dai moni acum tu a l ături pă şcşt i : D i n tr-aco l o a d i e s u tl ă ri m i n u nate, de dragostc gre l e , Aco l-am i c i ţ i i s e pot conte m p l a ş i , la fel , del i cata Dori n ţ ă, pe care o scaldă a bucuri i l or s p l cndidă raz ă , P l i n ătate gă s i n d ş i -n ambro z i a c e i.} de la ze u l p u ree a s ă . ,\c o J ' s c aud peste tot d e i u bire plă cute chcmări, I a r zefi ru-i o şoaptă de m i ere şi cteru l l i ps i t e de nori . I vi ţ i i d i n neam u l de aur ce-şi arc În Zeus pl ă m a da Vi e ţ u ie-acolo, M i nos şi Radama nthe, cc-s fra ţ i , tot aco lo Dreptu l Eac, acolo şi Pl aton, s ubsta n ţ a divi nă, şi- acolo f ru lll osu l l a c h i p Pythagoras, ş i toţ i care hora Înc i ns - a u I n t ru c i nst i rca lui Eros cel fără de moarte, cu to ţ i i Care-nrud i rea de-a proa pe-o-m part c u daimon i i preaferi c i ţ i . I n i m a lor l e - o - n c ă l zeşte Î n v e c i preaplăcută du lcea ţ ă . 0 , fe ri c i t u l e, t u , d u pă crâncene l u pte c e l a rân d ai p u rtat. I ată a c u lll în p l i m bare te a fl i a l ături de daimon i i puri , La c a re aj uns-ai c u pri ns de clanul neînv i ns al v i e ţ i i Ti m p u l v e n i să c u rm ăm al c 5 n t u l u i curs şi a coru l u i Roată măiastră care pornit-a pentru-a l u i P l o t i n onoare . Voi oaselor muze ! A tâtea a v ut-a d e zis a mea l i ră d e a u r Pentru-acest s u flet ce-n v e c i hră n i -se-va c u fe r i c i re. .

1 23 . 1 Î n ac este <vers u ri > se spune că P l ot i n a fost bun şi b l â nd, foal1e a m a b i l şi plăcut: ba chiar se spune că era l u c i d şi că avea un suflet pur, ti i nd m ereu Întors . că tre d i v i n i tate, pe care o dorea c u toată făptura; c ă încerc a d i n răsp uteri s ă s e e l i bereze, să scape d i n v a l u l amar a l v i e ţ i i însetate d e sânge. Astfel, ma i a l es l u i , care d e m u lte o r i s c în ă l ţ a c u aj utoru l imag i n i lor m i n ţ i i p e c ă i l e trasate d e Platon în BanchetufO, i s - a a rătat a c c l zcu care nu ave a n i c i formă, n i c i consi sten ţ ă, deoarecc cra situat d i ncolo de i n te l i ge n ţ ă şi de i nte l i g i b i l . De a c est zeu şi eu, Portir, afi llll că m-am a propiat şi m-am unit cu el o s i n gură dată, acum, cân d i ntru în al şaizec i şi optu lea an a l v i e ţ ii m c l e . Prin urmare, lui Plotin ,, felul aproapc i <7peinl'. Căc i pent ru e l s farş i t u l şi ţ e l u l Însem na să se u nească st ran s C Li zeul c a re era m a i prcsus de toate. Cand era m împreună, a atins de patru ori a cest ţ e l , nu În pot e n ţ ă , c i printr-un act i n efabi l . Şi se mai zi cea <În aceste versur i > că " de multe ori zeii a l i făcut dreaptei cărare celui -

C[JJ"C se

pu rta spre ci pe

ceii

ocolite, dându-i posihiliwtc'a <de " 89


06

. 3gp1. D031.�X1.(}4 p1. 13Xlc 5P3{\{\� U1.�Oll op1 {\<Tf H , . {\ l.DDTfY.'(900ll 5100;nood)XJ'(� 5�01. {\U1.�Oll {\ l�P1. �DX 5�og D.DU09<D3{\O.D {\(1)0:§'<h D�3X'P p1. ' gp3{\{\� <g 111..Dpx3, ' {\�X01. ' ll� 5(1){\:§'Tf.DX? {\ .DP3{\{\ 5 D1. �DX 0Tf.(} ��l <201. UU1.9 13'(31. � � 'OX? ' <2 111. 5DgD3{\{\3 3 513( 1\3Tf (\0'(131g u1,(9 1g OO{\ /U(1)'( U 001. D1. ( � ,) -/ , ....... / ....... " {\(T)X?, D1.{\51 DOD.D.DJ1. Dl.(\OXJl.{\3ll \Ţl1� � DX �s> (1)1.�0 . {\�1D1D{\O.D {\�1.'lD1. 51,3 513.DJ.(}OllC1 5D)3X1P 5p1. 3'( �31S> 5D) 31.DTf1DOll 513 001..DDOOO3 0 1DX 500'(31.01..D10V Dl. 3g ' ° '{\31D1u{\o.D {\�05'<D 5 �oTf91. D�:§'g 51(3 �0<hp0101 ��(1)X {\Q� {\oTfODX )ll3t {\�Tf q {\f1 '{\9XUU1.Dll1d3 U {\�1. (\0)(1 {\9og{\V( � D)( {\O�D{\U.(}V( {\�1. {\od(1)g9'('(OllV, 8 50{\3TfP.DuTf 1Tf 'D.D(1))D)(lg� DI\JTfOg3gX� {\ugd�<D 1D.D �� 500{\90X P1.DX 'l0 D)'(glg p1. {\�Tf {\01.r::?0ll 51001D1.3 510'('(D 5101. '01.001. 1D.DU 1 0ll {\UTfD'(1311ull3 '1DX ( / ) /( / ....... ...... ....... , (\UTfOX.D3ll0 U{\(1)), (1){\ 13)(DX ( 3g (1)13 {\3rp.301.3ll3 {\ 1TfU lD.(}.D13 10ll l ' {\(1)) glg {\ l. ;l.D(1).(}d91g {\ 1. � �X {\ l �D1. l {\�1. 5Q1.'lD �g 501.0010 OO{\/U(1)'( U ol {\OO {\3Tf 13113( . 5019 lD1.UOO1..D1 {\ l....TfU 1 1 "PZ I ) / / l ..,t ' ....... ..

g

Pg

"

. (\0{\3Tf9), ldD)(XJTf {\(1)3.(} OllO 1DX {\ 13'(3l.D1g {\01.001. 1DX {\0{\3 Tf(1){\XOll3llDl.DX 5l:o{\�.D�d<h'l3' �DX 51XJ)3'(D.(} {\� A.�l. ;XJ{\l U3rf 3l. {\O)g {\ 13 X?, 5D{\OTf)Dg 5001..D)g'(Q 5QOl. {\ l.D3{\:§'1 {\�1. �g �3X� .00l.P{\D.(},? 50l.(1)0?, {\D}, ldy.l.D {\�OOX 1 0'('(�" 3l. l O.D9llQ 5Dd91XJ.(}o U '{\(1)1.P'(U 1 01.<20101. �g l .D13{\�::r · 10l..D1d� 1 0.09, 10'('(� 1,0 �DX 5 �0 '510l.�01. <g {\0{\3Tf9.D3{\O.o ' lD.(}.D3X)P {\0{\3Tf9.oU.(}.DDX1g 'l0 5�,o 5�dll '{\9XD1,\1 �DX (\O.(}(\DTfpgDd, � XJ)( (T)(\J lAJ ·003 .(} 001. 5DglDll '(\(T)Xorp. {\(1)1. 5Dl.DDX1<.? 500{\3Tfo13'( 5001. 1D)( <9 1D{,lXP1.31. '�03.(} <2c)J. {\O{\:§'TrTfu�� D1.(1)dlc '{\ur:�.ooodxp ;(\oo�Tf) 'D1.U.1.9'( 1 <D �3X� 8 11){}.D3�31.1'(Oll '{\ 1d01y.Tfq (\XJ) (\OTf1DS' {\�l. 51(3 {\ l.DU<h (\01.(1) {\3Tf {\ 13.(} '(3 501.DTf(1).0 001. X3 1D{\U.(}O'( 01. 3g D1.3 V'l 3X(1),(Y.<.?�g �{\DX1�1.� {\(1)�)1. �XJ"; 13ioy.{\ � ( 5o{\3Tr )3X�03� �Tf�.D ll.?, U 9, {\<}O (\�Tf D1.<21) 1 . )03.(} 1,0 {\ 1.0<200 1,:0 03ll.DS? ' lD{\� .(}U(\(lS> {\!:? {\ �3'(3, 50.(}P9 �1. 31..D� {\�Tf 'l0 'u )(3 {\!:? {\�Tf D.D.D3)ODX {\ l.D�{\1 {\D)3{} {\� 5�Oll <<.? 5fTJ .(\(1){\ )3Tf X? 01. 1 0{\:§'1 {\!:? {\�Tf 5UA )ll(1)O.(}{\X? D)0(1)3.(} {\(1)ll�O .(}{\ X? {\r::?1. �<.? op1 H, ' {\(1)l.{\9X3.DOOll D) <hO.DO'(l <D {\ �ll. {\(1)ll�O.(}{\X? Ol.lOg)( 5uQo D:§'e! {\3X p1. 'Dl{\3)ODX �DX 31. p'('(Oll 510.D.D9c '{\ ).Du<h '53XDO<.?lc 5D:§'.(} {\3.(}(1)�lc �DX 31. {\J b' (1).D?, 00{\ll�01 X? 5�l. �"! X]( · lD1.UO)(3 'D1.{\:§,<hD01 p1. 1 D{\�<hD01 .

._ ---

}I I . I (I ( )d


\ ' / .\Ţ.\ L U / I' U H / N . � , - � --l

confemphl> sfJi:ilucirea lumimior 101' ", încât operele sale le-a scri s în unTl a iscodiri i ş i a contemplării celor venite dinspre ei 4 1 . Mai spun ele că tu. "prin trezire ai cOlltemplnf cu ochii JÎ]/iulllrui şi JÎJ c1far<l ta <prive/işfi> multe şi plăcute, pe cart: Ilici unul dJntre biirbn!ii

lJU ar fi putut s/i le vadit'. Căc i c ontem p la ţ i a oameni lor ar putca deven i mai bună, depăşind hotaru l dat om u l u i : i a r fa ţ ă d e puterea d e cunoaştere a zei l or, a r putea fi generatoare de desfătare, Însă, de l a sine În ţeles, nu atât cât să c u prindă adân c u l <ei>, p c care î l cuprind <doar> zei i . Oracol u l a arătat că < P l otin> le săvârşea şi l e a t i n gea pe acestea, când mai era încă î nv e l i t în trupul său . Dar, spun vers uri l e că, după ce s-a dezl egat de trup, <sufl etu l > său a aj uns Î n a l a i u l da i m on i l o r ş i c ă acolo săIă ş l u i e sc p riet e n i i dori n ţ a , dulcele trai, dragostea atâmată de zeu, acolo sunt orâ ndui ţ i ş i zi ş i i j udecători a i sufletelor, copi i a i zeu l u i , M i nos, R a damanthos şi Eakos4� , s pre care sufletul l u i a călători t nu ca să fi e judecat, c i ca să vieţu iască c u ei, cu care locu iesc şi ce i l a l ţ i <în ţ e l ep ţ i> plă c u ţ i zei l or. E i sunt Platon , Pyth agoras, prec um şi to ţ i cei lal ţ i care au aranjat coru l în onoarea nem uritorului Eros : aC910 se află origi nea dai moni lor atotferici ţ i şi e i au paJ1e de o v i a ţ ă preap l i n ă de del i c i i şi de buc ur i i , pe care o trăiesc in vec ie, pri m ind mere u de l a zei feric i rea.

COIlS,lCJi:7 !i filosofiei

,

1 24 . 1 Aşa a fost v i a ţ a lui Plotin, cea poves t i tă de noi. Şi, pentru că a ape l at l a noi pentru a-i fa ce ordonarea şi corectare a tratatelor, iar eu i-am pro m i s ace asta lncă pe când era în viaţă ş i chiar i-am înşt i i n ţat ş i pe al ţ i pri ete n i com uni că o voi face, mai Întâ i am gă s i t cu cale să nu î n g ă d u i c a ac este c ă r ţ i s ă fie editate fă r ă u n p l a n , doar după anii compu neri i lor. Luându-mă după A po l lodor Ate n i anu l43 şi după Andro n i kos Peri pateticu l44, d i n tre care primul a adunat în zece vol umc < o perele> comedi ografu l ui E p ich armos, i a r celălalt a d i v izat în tratate teor i i l e csoteri cc a l e l u i Aristote l ş i Theofra st gru pâ n d u - I e tematic, tot aşa şi eu, dis punând de t ratate le l u i Plotin, c i ncizeci şi pat ru l a nu măr4 5 , le-am Împărţ i t în şase gru puri de câte nouă, întâ J n i n d u -mă astfel În chip feri c i t c u desăvarş i rea n u m ă ru l u i şase şi cu ansambl u r i l e d e nouă; şi am pus împreună Î n fiecare e17I7eadă <tra tatele> legate de o temă proprie, dând primul l oc c hesti u n i l or m a i pu ţ i n d i fi c i l e . P r i m a ennead/i c u pri nde următoarele <tratate>, care se oc upă mai m u l t de eti c ă : 91


T L TO � 0 ov xal' T C� o ăV{J-rtJJTTO�' o'u 11 ap x Ti ' �ooval' xal' Alma t . nEpl' apETwv' 00 1'l apxTi' ETTE l OTl Ta xaxa EVTau{J-a , n Epl' OlaAEXT L X �� 00 � apxTi TC � T E XVll 11 )J. E{J- OOO� , n Epl' Euoa l )J.ovCac;· 00 � apxTi' T O EL '(�v x a l' T O Euoa l )J.OV€L v , n €V TTapaTacrEl xpavou TO Euoal)J.ovEL v ' ot 1'l apxTi' El TO Euoal )J.ovEL v ETTCOOcr l v . '

'

nEpl' TOU :KaAou' ofl � ap X T] T O :KaAOV €crn jJ.EV € V O�E l . n Epi: TOU TTPWTOU u,a{J-ou xal TWV ăAAWV u,a{J-wV" ot> � a pxTi ' &p' ăv Tl� ETEPO\J ElTTO L u,a{J-ov ExacrTw . L nol' t EV Ta XU:KU' oi) 1'l apXrl' OL �llTOU\JT EC; 1Ta\tEV Ta XU:Ka. nEpL T�C; EX TOD �Cou EUAa,ou E�U,WY�C;' oi) � apXT]' OU:K E�a�ElC; (Cva )J.1Î E�CD ' '

'H )J.EV otv lTPWTll EVVEa� TaoE lT€PU�:XEl Î1{J- L :KWTEpa� lmo{J-EcrEL � lTEpl Aa�ou(Ja , (H OE OEUTEpa -rWV <pUcr lXWV cruvaywirlv Exoucra Ta lTEPL :KacrjJ.OlJ :Kal' Ta T� :KOcr)J.� aVT]:KOVTa lTEPlEX€l .J /EcrTL OE TalJTa' n Epl' TOU xacrjJ. o u · oi) 1'l apXT]' TOV :Koa)J.ov aEL A E YOVTE� xaL lTpoa{J-EV il val . n Epl' T�C; :KUXAo<popCa�' ofl � aPXT]' tSla TL :KUXAW :Kl VEL Tal . E'l lTOl EL Ta ăO"Tpa' 0'0 � apxTi' O-rl 1'l -rwv &crTPWV <popa crlljJ.a C v € l . n Epl' TWV oua UAWV" oL � apxij ' -rTÎv AEYO)J.EVllV UAllV , n Epi: TOU ouvcXjJ.El :KaL EVEPYEla' oL 1'l apXT]' AEiETal TO jJ.EV ouvajJ.€l, -ro OE EV E PYECU , n Epl' lTOI. O-rllTO� :Kal €CO�u�' Ol} 1'l apxTi' tipa TO DV xal 1'l oUala L

E:TEpOV . nEpL T�� Ol ' OAWV :KpacrEwc;' ot � apxij ' nEpi: T�� tSl ' OAWV , n w� -ra lTOpplJJ opw)J.Eva )J. l xpa <paCvE-ral ' 00 1'l a pxTi' &pa Ta noppw EAaTTW <paC V ETa l npoC; TOU� XUXOV -rOV 0ll)J.lOUPiOV TOU XQcr)J.OU xaL TOV x6cr)J.ov :KaXOV il val A€iov-ra�' oL � apXT]' €lT€lo"JÎ TOLVUV €<PaVll lljJ.l v . .

92


1 , I ( 5 3 ) Ce este vie/uitorul şi

ce cste om ul;

care începe c u :

Placr:ri!c ŞI' triste/ ile.

1 , 2 ( 1 9 ) Despre virtu! l: care începe c u : Pentru cii relele <S UIl t> aici. 1 , 3 ( 2 0 ) Dc.�pre dia lectic/i; care în cepe e li : Ce artă StJu I17ctod/i. L 4 ( 4 0 ) Despre Fericire: care începe c u : < Ce7ci d1C/i> V/�1!a bumi şi (apt ul de fi li (eric/t. 1 . 5 ( 3 6 ) Dc1c,j Fericirea creş{c in timp; c a re începe C Ll : < Treb u ie s/i i'ntreb/illl daeâ> terieirctJ

L 6 ( 1 ) Despre th l/J7os: care înc epe c u : Frumosul se gâseş/e ce! Il7tJi

m ult i'n vt?dere.

1 , 7 ( 5 4 ) D�sprc Ii.!ricli·c; care Începe c u : A r putea oare cineva splin e <c/i, pemru th:can.-, tiin{li. Ini1 L;jc> este dit�'J'it. L 8 ( 5 1 ) Ce SLm/ relcJt?, care începe c u : ( Jiu: ccrcctetJzc1 sursa relelOI: L 9 ( 1 () ) Despre sil7ucidcrctJ � 'ollll1tt.lI'/i; care Începe c u : Sâ nu-ti sColi sut7etul, ca s/i plece.

I a tă, aşadar, tratate le pe care le c u pri nde ac eastă ennead/i. A doua care c o n ţ ine ansam b l u l chest i u n i lor de fi zică, c u pri nde tratate le ce s e o c u pă C ll l u mea ş i cu c e l e l egate de a c estea. Ele sunt u nnătoare l e : en17cad/i,

I L l ( 4 0 ) DC5pre lIIJi� 'cn): care începe c u : Dac/i spun em cii ul7 i � 'crslll este eterll.

1 1 , 2 ( 1 4 ) Despre mişctJrcn circular:i: care începe c u : De Cc" se mişc/i <ccrul> circular?

I l , 3 ( 5 2 ) Despre liltlllcn,la ast/dOI� car� începe c u : Trc1l7sla!I:7 astre/OI: I I , 4 ( 1 2 ) Despre ccle dou/i I7 ltltcni.. care Începe cu: Aşa-numita I 7W tCI7e. I I , 5 ( 2 5 ) Dcspn..: a ti in potc17//i şi IÎl act; care începe cu: --:'/I7trc

ex istente > se SpllllL' c/i cc v;/ este IÎ7 potCJ7/<i.

I L () ( 1 7 ) Dc!>prc Cl1litt} {C şi timml: care Începe c u : Oare, tiin/e?

se

deoseheşte de substan//i?

I I , 7 ( 3 7 ) Dcspre l1I11csteclil total; care îllcepe c u : <S/i cx.c1mim7m > am es tec u l tota/. I L X ( 3 5 ) Dt' ce "::obiec/dc> i'n dcp/irtme p:7r mici; c a re Incepe e L I :

ceea ce :-;l' /lumeştI..' Oare <dt..'

ce

ohiectele> indep/irtC/te.

O � ) Despre cei carc spun cLi dcmiurglll ul7in...'/:<;lIlui şi lII7iveJ:'ilIl sunt rcft..t( , : care Începe cu: Aşad.u; titi}(k:i !li S-lI ar/i/:7 t. II.

0


P( ) R I : I R

( H b€ TpCTl1 €VVEae; ETl T a lTEPl xocr}J.OU Exoooa lTEPlEO.l)<pE Ta lTEPl TWV xaTeX TOV XOO}J.OV \tEWPOU}J.E\.IW\.I TaUTa' ,

(

)

'

U

"

n Epl El }J.ap}J.EVl1�" ou 11 apXl1' alTaVTa Ta Yl YVO}J.Eva . n Epl lTpOVOLae; lTPWTOV- oi> � apXlÎ' TO }J.EV TW aUTO}J.aTW . , , ( apXl1' / Tl/ TOL VUV bOXEl lTEpl / '('-' 11 n Epl lTpOVOla� OEUTEPOVou ) > TOUTWV . n Epl TOU ElATlXOTO� "hjlae; ooCjlOVO�' oi) "h aPXT/' TW\.I jlE\.I a'L lJlTocrTacrEle; . n EpL EPWTOC;' of! 11 aPXT/' TTEPL EPWTO� lTOTEpa -tTEOC; TlC;. n Epl T1i� aTfa-tTECa� TW\.I ucrWjlaTW\.I· ot) � upxlÎ' Tâ� a'lcr1tT]crElC; OU A€YOVTEe; mi-tTT]. n Epl a'lWV� xal XpO\.lOU· oL "h apXT/' -rOV a'lwva xal -rOV XpO\.lOV . nEpl: c.pOOEW� XUl 1t€wp(ac; KUl TOU EVOC;· al) � apxij· lTaL�O\.lTE� b� T�\.I lTPWTl1V : 'E lTlcrX€�Ele;' bLcicpoPOl ' of! � upxlÎ' \.IOUC; cpr]<Jl v opa €\.Ioucrae; . '

(

...... 1.

,

L

1 2 5. 1 TauTae;' Tâ� TPEle;' EV\.IEaba� luJ-Ele; €\.I €Vl crWjlaTLW Tci�avTEC; xaTEcrxEoocrajlE\.I . 'E V b€ -r1i TPC TTI €\.I\.IEa& €T(i�ajlE� xal TO n Epl TOU ElAl1XOTOe;' "hjla� &x(�ov�, an Xa-tTOAOU -tTEWPEL Tal Ta lTEPl aUTOU xal EcrTl TO lTPO�A T]JJ.a xal lTapa TOL� Ta xaTa Tac; YE\.IEcrEl� TW\.I av-tTpWlTW\.I crXElTTOjlE\.IOl �. (O}J.oCW� b€ xal o n EPl EPWTO� TOlTOe;' . TO bE n EPl a'LW\.IOe;' xal Xpovou blel TO lTEPl TOU XpO\.lOU €\.ITaU-tTa €T(i�a}J.Ev . To bE n Epl CPOOEW� xal -tTEWpla� xal TOU €\.IO� bta TO lTEPl CPUcrEw� xEcpciAalO\.l €\.ITaul'ta -rETaxTal . (H bE TE-raPTTl E\.I\.IEa� jlETel Tel lTEPl xocr}J.OU Ta lTEPl �ux1i� ECAl1XE cruyypajljlaTa .).fEXEl b€ TabE'

n EpL oucr(ac; 4JUX�e;' lTPWTOV' of! "h aPXT/' T�\.I T�� 4JUX�� oucrlav -rLe; lTO-rE EcrTl . nEpL _oucrLa� � ux 1i� bEUTEP0\.l· oi) "h aPXT/' EV T� xocrjltp T� vOllTw . nEpl 4JUX�� alTOpl WV lTpWTO\.l· oi) "h apXT/' lTEPL �UX�e;' acra alTOPT/cravTa� bEL El e; EUlTOpCav xaTacrT�\.Ial . n EPl '-l;uxlic; alTopl(�V bEUTEP0\.l· of! "h aPXrl ' Te otv €PEl . n Epl 4JuXli� alTOpl WV Tp( TOV 11 lTEPl O�EWe;' of! "h aPXT/' ElTElblÎ tmEpE\t€}J.E\ta crxE'-l;acr-tTa l . L

94


\ · I :\T:\ l . U I I'L( )Tl � . � -l <�:;

A treia t'l1fleadă, care con ţ i ne încă chest i un i l e priv itoare la lume, a cu prins tratatel e des pre realităţ i l e rap � rtate la lume:

l l l , I ( 3 ) Despre destin; care începe cu: Toale e venimentele. 1 1 1 , 2 ( 4 7 ) Despre pro viden!â 1; care începe c u : < Ce absurd este să atribui.> c7ccidenlului. 1 I l , 3 ( 4 g ) Despre pro videntei fi; care începe c u : Aşc1dLl/� ce trebuie S.7 credem despre /lccste lucruri? 1 1 1 , 4 ( 1 5 ) Despre dc7imonul sO/tit fiecăruia; care începe cu: Pe când ipostaze/c. I I I , 5 ( 5 0 ) Despre iulJ/ic:; care începe cu: De�pre iulni-e, dtlCii e un ZCl/. I I I , 6 (26) Despre IipSc7 c7fectării /c7 /llcmporc7Jc; care începe c u : Dacii spunem eli scnzc7 tiiJe /lL1 sunt afcctâri. 1 1 1 , 7 (45 ) Despre eternitate şi timp; care începe cu: < Dll cli spllnem> C(7 e temitc7tC[1 şi timpul. 1 1 1 , 8 ( 3 0 ) Despre contemplc7{ie; care începe cu: Mc7i /Î7tâi glul11/lui I I I , 9 ( 1 3 ) Fc/urite c0l1siderL7ti/� care începe c u : fnteligen{c7, spline <Platon>, vede ideile cupli/lse.

1 25 . 1 Noi am a l cătuit aceste ClJl1c(7de dispunându- Ic într-un si n gur corpus. I ar în a tre ia cl1l7eadâ am aşezat şi tratatul Dcspre daimonul sortit tiediruia. deoarece t�lce consi dera ţ i i genera le cu privire la el şi reprezintă o chestiune legată de cercetările legate de originile oamenilor. Din acelaşi motiv <am pus> ş i tratatul unui loc comun, Despre iub//"c. C â t despre tratatu l Desprc etcl71imte şi timp, l-am pus datorită chestiuni lor legate de timp. Iar tratatu l Despre naturii, contcmplatie şi UlJU a fost introdus datorită primei părţ i <a titl u l u i>. A patra elllJec7dii a cuprins scrieri le des pre suflet. care v i n după tratatele des pre l ume. Ea con ţ i ne următoarele tratate: I V, 1 ( 1 1 ) Despre esenta sufletului 1; care incepe

cu: Ce este oare

esen!a slIf7etulUl:

I V, :2 (4) Desprc eSCIJ!c1 sufletlllui 1/;

e a re

incepe

c u : fÎ7 lumea

inteligibilă.

I V. 3 ( 2 7 ) Despre suflct l� eare începe cu: {'.:it despre suflet, fic după ce am a vut atâtea indoieli.

e,i,

I V, 4 ( 2 H ) Despre slIflet II: care Începe cu: A şad.1r ce \/<1 zice. I V, 5 ( 29 ) Despre suflet 1/1 SEm despre' cum \'(:!dC/lJ� care înc epe cu: De vreme c e ain HlJlii/Jat. 95


nEpl ellO'-\r-rlO'EWe; xal ).l V-rl).llle;' ot) 1-) apx-rl· TeLe; a\cr,'}-rlcrEle; OU TIJ1Tl..JcrELe; , nEpl' a-\ravacreac;; Wux�e;· olj 'h apx-rl· E'L EJE Ecrn V a-\ravaTOe; 'ExacrToe; . nEpt T�C;; E'le; TeL crW).laTa xai} 080u T�e; wux�e;· olj 'h apX-rl' TIo ).,.).,.axl C;; E:iElpO).lEVOe; . E'L a\ TTacral wuxal ).lea· OU 'h apx -rl · d:pa WcrTIEP TlÎV wuxlÎv E:XacrTou cpa).lEv . (H flEV oLv TETapTll E:VVECXe; TeLe; TTEpt 4JUx�e; aUT�e; LlTTO-\rEcrEle; €crXE miO'ae;; . (H EJE TI€).lTITT] €XEl ).lE\) Tde;; TI€P l' \)OU, TI€pufx€l

EJE ExacrTov TWV �l�).,.(WV €V Tlcrl xai: TIEPl TOU E:TI€XEl va xal' TIEPL TOU EV 4JUX � VOl> xal TTEpt Tl0V 'L6EWV .'/EcrTL EJE TaEJE ·

nEpL TWV TPL l0V apXlxC:;J \J uTTocrTacrEwv: oti 'h apx-rl· Te TIOTE E:crTlV ăpa TO TTETIO l11XOe; . nEpL iEvEcrEluC; xal TC['�EW� TWV ).lE.TeL TO TTPWTOV' OU 'h aPX -rl ' Ţ() €V TTa VTa . nEpi: TWV ivwp L crnx wv uTTocrTaaEwv xal TOU ETIEXEl va· olj h aPX-rl &:pa Ţ() voouv E:aUTO TIOLXe).,.OV EJEl El val . nwe; aTIO TOU TTPWTOU TO ).lETeX TO TTPWTOV xai: TIEpi: TOU EVOe; · olj 11 apxTr El n €crn ).lEni TO TTPWTOV, uvaixll E:� E:XElVOU El val . uOn oux €�W TOU vou TeL VOllTeL xai: TIEpi: Tcqa't<J oLl" oti h apX-rl' TOV VOUV TOV a).,.l1-\r� VOUV . nEpi: TOU TO ETIEXEl va TOU OVTOe; ).llÎ VOEl \)" xai: Te TO TI� WTWC; VOOU'J xai: Te Ţ() 6EUTEpWe;· oti 'h UPX-rl· TO ).lEV EaTl VOEl V . nEpl TOU El xal TWV xa-\rExacrTa Ean v' E'l EJ11 olj 'h apx-rl· E'l xaL TOU xa-\rExaaTov . nEpl TOU vOllTOU xa).,.).,.oue;· olj 'h apx-rl· ETTElEJ-rl cpa).lEV TOV E:V {J Ea TOlJ v011TOU, nE p i: vou xal TWV 'L 6EWV xal TOU OVTOe;· oti 'h apx-rl· mxvTEe; ăv\7 ptJJTIOl E� apx�c; iEV6).lEVOL . 1 2 6 . 1 K a i: TlÎ\) TETapT11" oL\) xal TI€).lTIT11V E:VVEaEJa E'L e; €" crw).lanov xaTE).,.€�a).lEv . AOL TIlÎ" bE TlÎV €XT11V E:VVEacSa E'l e; (1).,.).,.0 crw).lan o\), wc; EJLeX TPl(�" crw).laTeltJV iEipacp {J a L Ta n).,.WT( \)OU TIa"Ta, GJV TO ).lE" TIPWTO" O'w).lanov €XEl TpEl e; E:V"EaEJae;, TO 6E EJE IJT EPOV EJuo, TO bE: TPC TO" ).leav .'/EO'n cSE: Ta TOl) TPl TOU crw).laTloU, E:\)VEaEJoe; 6E 'E )(TT]e;, TauTcx' 96


\ ' I AŢA L U I P LO l l f\J . � 5 -] ()

I V, 6 (4 1 ) Despre senza!ie şi memorie; care începe cu: S enza!ille nu sunt impresii.

I V, 7 (2) Despre nemurirea sl/fletului� care începe cu: Dacă fiecare din noi este nel11uritOl:

I V, 8 (6) Despre coborârea sufletului in cOlpun; c are începe cu: Deseori, cand m ă trezesc. IV, 9

( 8 ) Dacă toate sufletele sunt unul singlJl� care începe cu: Oare.

după cum <spunem că> sufletul.

Aşadar, a patra enneadă a cupri ns toate problemele l egate de suflet. A c incea enneadă conţ ine, pe de o parte, cele legate de i ntel igen ţ ă, dar cupri nde, pe de alta, şi cele des pre real ităţ i l e de di ncolo de intel igen ţă şi despre i dei. Tratatel e sunt următoare l e : V, 1 ( 1 0) Despre cele trei ipostaze pninare; care începe cu : Cine a făcut ca sufletele. V, 2 ( I l ) Despre generare şi despre ordinea reaJjtătilor posterioare principil/llJl�' c are începe cu: Unul este toate lucrurile. V, 3 (49) Despre ipostazele cogniti,,'e şi despre cel de dJ!lcolo� care în cepe cu: Cine se gândeşte pe sine trebuie să fie complex?

V, 4 ( 1 8 ) Cum derivă dIil pnncipiu ce este după principiu şi despre unu; care începe cu: Dacă există cev€'1 după pnilcipill. V, 5 ( 3 2 ) Despre Inteligentă, despre faptul că li7teligibilele nu sunt exterioare inteligenţei şi despre bine; care începe c u : Inteligenta, adevărata Inteligentă. V, 6 (24) Despre faptul că ce este dIncolo de fiJi7tă nu gândeşte şi despre ce este Intelectul pnina/şi cel secundal; care începe cu: Er.istă o deosebIi'e Între a gandi ceva diferit de fli7e şi a te gandi pe fine. V, 7 ( 1 8 ) Dacă există şi idei ale Il/crllrilor particl/lc7re� care începe c u : Oare pentru fiecare lucru in pm1e. V, 8 (3 1 ) Despre fi71l110Sul lilteligiblf, care începe cu: Pentru că spunem. V, 9 (5) Despre lilteligen{li, jdei şi fiinţ/i; oameni/� Încă de la naştere.

care începe c u : Toţi

Aşadar, am cuprins enneadeJe a patra şi a cincea într-un singur rămasă, adică a şasea, a fost orân d u i tă de m ine, de asemenea, într-un s i ngur COIPUS, astfel încât toate operele lui P l otin formează, trei corpus-ur i d i n care pri m u l cu prinde tre i enn ea de, al doi lea c uprinde două, iar al trei lea una si ngură. Iar tratatele ce l u i de-a l trei lea COlPUS, adică ale enneadei a şasea, sunt următoarele: 1 26. 1

corpus. Enneada

,

97


PO R F I R

nEpl TWV iEVWV TOU OVTO� TTPWTOV' ol) � a pxrl' TTEPl Tu)'V , ..... OVT(j)'V TTOO"a Xal Tl/ va , ....... )..... ( ..... ) C ' ....... C / 7'" II n Epl, TW\I oEUTEPOV' ETTEloll OU apXTl" TTEpl" ŢEVW\I T0U O\lT� TW\I AEŢO).1EVW\I bExa ŢEVWV ETTEO"XETTTal , nEpl TWV ŢEVWV -[Ou O\lTO� TPLTO\l' ol] � apX-rl' TTEPl ).1 Ev T�e; OUO"Lae; OTTn bOXEl , nEpL TOU �O 0\1 E\I Kal TaUTO 0\1 aJla TTa\lTaxOU il \lal oAo\l TTpWTO'V' ot) � apX-rl' tipa ŢE � WUXTl TTaVTaxou TW TTa\lTl mipE(J'[l , ....... " " ) , )\ (/ .1 ,\ n EPl TOU "'[O OV E\I xal "'[aUTO OV a}J.a TTaVTaxou El,.... val (011.0\1 eEIJTEpo'V' ot) 'h apX-rl" TO €\I xal TaUTO\l apl '&).1W TTaVTaxou � i a).1a U011.0\1 EL vaL , n €pL apl it)J.W'V , oi> � aPX-rl' &:pa EO"'Ll TO TIA�itO� aTI6c,.,:aO"l C; TOU )/

)

"""'

u

'

"

(\

1.

l

E'VO� ,

nw�' TO TIA�itO� TWV 'leEW'V tmEO""t'1l xal TIEPl Taiatto�' ot) � aPX-rl' El e; ŢEVEO"l \1 TTE)J.TIWV b ttEoC; , nEpl TOU EXOUO"LOU xal itt:A -rl)J.aT� TOU evo�' ol) � aPX-rl' &:pa EO"TlV ETIL it E W'V EL n €O"n v ETT' aUTol� '(llTEl \1 , ....... (E\ll..... / 7'" II n €Pl' TaŢav ) ou apxYJ' Ta" )O\lTa TW ( , ..... aTIa\lTa (/ Q.. OU YJ " TOU ....... (E\I�' ..... ) )/ EO"Tl \1 O\lTa , L

Ta ).1E\I ot\l �l�ACa e'l� E� E\lvEaeac; TOUTOV TO\l TpaTTO\l xaTETa�aJlE\I Teercrapa xal TIE\lT-rlXO\lTa O\lTa' xaTa�E�A-rl­ ).1Eit a eE xal ELe; Tl \Ia aUTW\I UTTO).1\I-rl)J.aTa aTaXTWC; e l a "'[OUC; ETTE(�a\lTac; �)J.ae; e TaLpouc; ipacpEL" e'l� aTTEP aUTOl TTlV eraCP-rl\lEla\l aUTOl C; ŢE\lEerttal "h�(OU" , )AAAa ).1Tl\l xal Ta xEcpaAala TW" TTa\l"'[W\I TTATl\l TOU nEpl TOU xaAou bla TO AEl Wal �).1l \1 TTETTOl-rl).1E-0-a xani TTl\l XPOVlXTl\l EXboerL \1 TW\I �l �AlWV: aAA ' E\I TOlhw ou Ta XE<paAal a ).10\10\1 xatt ' €XaerTOV €XXEl Tal TW" �l�A(�\I, aAAa Kal E:TTlXEl P-rlJ.1aTa, â w� KE<paAala erU\lapl {t ).1 El Tal , NU\ll bE TTEl paero).1E-0-a €KacrTO\l TW\I �L �A(W\I eL EPxo).1E\lOL "'[ac; TE crn Ţ).1âe; aUTW\I npocr{t El \laL Kal e'L Tl �).1apTll)J.evo'V t'( Tl Kani A€� l \1 SLopitoU\I" Kal o n &\1 �).1 ae; ăAAo Kl \I-rlerŢl, aUTO erTl).1aL \lEl TO EPŢO\l ,


\ 1 . \ T . \ Ll J I P LO T I N . � 6

(42) Despre genurile fiinţei 1; care începe cu: Despre fiinţe, câte sunt şi de ce fel. V I , 2 ( 4 3 ) Despre genurile fiintei II; care Începe cu: După ce, IÎJ privinţa celor spuse. V I , 3 (44 ) Despre genurile fiin t ei III; care începe c u : Despre cum pare subst€7nţa. V I , 4 ( 22) Despre faptul cii f/"Ji7ta, una şi aceeaşi, se af7ă pretutIndeni În intregime 1; car.e începe cu: Este oare suf7etul prezent peste tot? V I , 5 ( 2 3 ) Despre faptul cii fiin ta, una şi aceeaşi, se af7ii pretutindeni i'n i'n tregime II; care începe cu: Ceea ce este unu şi identic JÎ7 numiir. V I , 6 ( 3 4 ) Despre numere.. c a re în cepe c u : Este oare multiplicitatea. V I , 7 ( 3 8 ) Cum S-C] instituit /J1uJ.timea ideilor şi despre b/iJe; care începe cu: Câ11d zeul trimise <sufletele> /ÎJ lumea de venirii. V I , 8 ( 3 9) Despre <'J etul volu/JtaJ� care începe c u : Oare şi despre ze l. V I , 9 ( 9 ) Despre bJiJe şi despre lInu; care începe cu: TO<7te fiJi7{ele . sunt fili7ţe prin u/Jul.

VI, I

'

Astfel am orându it. cele cinc izeci şi patru de tratate în şase el1ne8de; am inserat, de ase menea, în unele di ntre ele şi anum ite comentari i 47 , fără o ordine anume, datorită unor prieteni care îmi ceruseră să l e scri u despre chestiu n i l e respecti ve cu care voiau să se lămurească. În pl us, am alcătu i t şi capitole 48 ale tuturor tratatelor ­ mai p u ţ in a l e celui Despre fhl/l1 os, fi indcă nu l-am avut la îndemână, u n11 ând ordinea cronologică a compuneri i lor. Dar în <edit ia> mea nu se a tlă doar tablele de materii ale fiecărui tratat în pa !1e ci şi rezumate expl icative, care L11111ează ordinea paragra felor49 . Acum mă voi strădu i ca, parcurgand fiecare t ratat în pat1e, să stabi lesc punc l u a ţ i a şi, dacă ar ex ista greşe l i , să le îndrept cu vânt c u cuvânt: şi orice a ltceva ne va da de gâ ndit, se va ivi pe parcurs . ',

99


ENNE A�QN A


ENNEADA 1


Planul analiti c al tratatelor cuprinse în Enneada 1 1 (53). Ce este vie/uitorul şi ce este omul 1. Ce anume din noi simte şi gândeşte: sufletul, corpu l, sau compusul lor? 2-7. Ce în ţelegem prin suflet? Este e l o formă? Atunci, el va fi neafectabi l şi va transcende via ţ a corporală, dând corpu l u i viaţă şi nepri mind nimic de la el. Cum este, prin Un11are, su fletul legat de corp? Concluzie, în unna anal i ze i diferitelor teori i : sufletu l nostru su perior, adică eul adevărat, este total l i psit d e afectări din partea senzaţ ii lor şi a pas iuni lor vieţ i i co rporale, care aparţ in amestecu l u i cu corpul a sufletu l u i i nferior, lIn fe l de i magine a cel u i superi or; pe de altă parte, raţ i unea este o activ itate a eul u i adevărat. 8. Noi considerăm oarecum rea l it ă ţ i l e superioare, inteligenţa şi unu l-bine - care este dincolo de i ntel igenţ ă ca fi ind " a le noastre" şi, totuşi , transcendente fa ţ ă de noi. 9- 1 0. Greşea la şi v i na mora lă aparţ i n naturii inferi oare, ca şi virtuţ ilc mora le rez u l tate din depri ndere şi exersare; raţ iunea adevărată, în schimb, şi vi rtu t i le intelcctive aparţ i n eului adevărat şi superio r. I l . SCU11ă pri vire asu pra conştiin ţei copi i lor şi a sufletelor umane m igrate În corpuri de a n i m ale. 1 2 . Cum se Împacă teori a l u i Plotin despre l i psa de vină morală a e u l u i adevărat c u învăţ ătura lui Pl aton despre j udecăţ i l e şi pedepsele de după moarte? î n rea l i tate, sufletul i n ferior, adică "imaginea" cel ui superior, greşeşte, coboară în H ades şi este pede psit. 1 3. Cercetarea, care este o activ itate _o,

1 03


P L A N U L TR ATAT E L O R

i ntelectuală propri u-zisă, a fost tăcută de eul nostru adevărat, adică de sufletul superi or, care s-a m i şcat cu o m i şcare diferi tă de a corpur i l or: cu Însă!;ii viaţa l u i . II (19). Despre virtuţi 1. Scăpăm de relele din această lume deven ind asemănători ze u lui cu aj utorul v i rtu ţ i i . Dar cu ce zeu ne face vi rtutea asemănători ? Probabi l cu cel mai jos dintre cele tre i pri n c i p i i divine, adică c u sufletul l u m i i . Posedă, însă, acesta cu adevărat virtu ţ i l e cardina le? El nu are virtuţi civ ice sau mora le, ci acestea, ca şi vil1uţ i1e s uperi oare, trebuie să joace rol u l lor În a ne face asemănători ze u l u i . 2 . Divinită ţ i le nu de ţ i n virtuţ i. aşa cum avem noi, ci princ i pi i l e din care derivă vi11u ţ i le noastre şi acest lucru este suficient pentru noi ca să vorbim de "asemănare" care Înseamnă ceva diferit dacă este apl icată. rela ţ iei unui lucru deri vat c u originea sa, decât înseamnă dacă este apl icată relaţ iei a două l ucruri deri vate aflate la acelaşi n ivel . 3. Deosebirea Între virtu ţ i le "civ ice" şi "purificatoare". 4. Ce în ţ elege m prin "purificare". 5. Efectele aceste ia asu pra eului su perior şi asupra celui inferior. 6-7. Ce sunt vi11u ţ i le În stadiul cel mai înalt al devenirii noastre, când suntem complet el ibera ţ i de eul nostru inferior şi nu mai suntem doar oamen i buni, ci ze i.

III (20). Despre dialectică 1 . Drumul parcurs spre bine şi princi p i u . Cei m a i În măsură să urmeze acest drum sunt fi losofu l , m uz i c i a n u l ş i i ub itoru l . Trăsături le muzician u l u i . 2 . Trăsături le i u bitoru l u i . 3 . Trăsăturile fi losofu l u i . 4. Descri erea dialecticii şi a re l a ţ iei di ntre ea şi a lte şti inţe. 5 . Legătura dintre dialectică, intelect şi gâ ndire. Dia lect ica este partea cea mai im p0l1antă a fi losofie i . 6. Dependen ţ a di ntre d ialectică şi vi11ute .

IV (46). Despre fen'cire 1 . Dacă feric irea , COn f0n11 concepţ i ei ari stotel ice, Inseamnă plăcere şi îndeplin irea propriei funeţ ii, ea aparţ i n e ş i celorla lte vie ţ u i toare. 2. Pentru epicurei , fericirea nu aparţ ine vieţ u i toare lor 1 04


PLANUL TRATATLLOR

care s i mt plă cerea, ci celor care conştientizează faptul că pl ăcerea este u n b i n e . 3. Dacă fa pt u l de a fi fe ricit este s i no n im vi e ţ i i , atunci feric irea nu aparţine doar fii nţei raţiona le , ci şi c e l ei i raţionale, deoarece vi aţa oferă tuturor posibil i tatea de a accede la fericire, c u cond i ţ i a ca acea v i a ţă s ă f i e u n a primă şi desăvârş i t ă . 4. Feri c i rea aparţ i ne ce l u i capabi l să deţin ă b i ne l e în act, nu doar în poten ţă, deci o m u l u i v irtuos care tră i eşte o v i aţă autarhică. 5-8. Suferinţe l e, necaz u r i l e sau nenoroc i ri l e n u pot afecta feri c i rea o m u l u i v i rtuos, d eoarece raţiunea s a e v i t ă tot ceea ce n u co i n c i de c u n a t u ra ei. 9-10. Omul virtuos este fericit chi a r şi când doarme sau este i nconştient, deoarece actu l i n te l ectiv pers istă şi este activ în e l , cu toate că se afl ă. în această stare de i ncon ştien ţă. 11-13. Trăsătu ri le

omului virtuos. 14-16. Omul virtuos dispreţuieşte bunurile c orpul u i, dar le caută d i n necesitate. V (36). Dacă feâcirea sporeşte în timp 1-2. Feric irea trebu i e să con stea într-o stare prezentă, n u în ami ntire sau în a nt i c i pare 3-5.Scu11e re spi ngeri a l e argu mentelor opuse. 6. Portret u l olll u l u i total nefericit. 7. Feri c i re a , t i m pu l şi eternitatea. 8-9. Amintirea fe rici ri i trec ute şi p l ăcerea nu pot adăuga n i m i c feric iri i . 10. Feric i rea nu ţine de ac ţ i unile bune exterioare, c i d e o bună d i spoziţie interioară. VI (J). Despre fiumos 1. Ce face l u cru ril e să fie fru moa se? Cerc etarea începe cu fru mosul d i n corpuri. Teo ria ·sto ică a frum o s u l u i- proporţ i e nu este sati sfăcătoare. 2. Fru m o s u l este dato rat prezen ţ e i forme i din l u m ea intel i g i b i l ă . 3. ÎI recu noaştem ş i îl aprec iem prin cunoaşterea noastră interioară a fomlei inteligibile. 4. Frumuseţea virtuţii. 5. Fmmu­ seţea real ită ţ ii adevărate co nstă î n pu ritatea transcendentă, opusu l c i , în sc h i mb, adică urâţenia mora l ă, con stă în amcstec u l suflet u l u i c u corpu l . 6. Ajungem l a frumuseţea su perioară purif icand u-nc. 7. Fru mu scţea su premă şi absol ută, binele. 8. Ca l ea spre e l . 9. Puterea vederi i i n terne ş i cum trebu ie ea dezvoltată. vn (54). Despre binele suprem şi celelalte bunun" 1. Dacă, aşa cum spune Ari stote l , b i nele propriu unui l ucru este actul său natur a l depl in, s ufletul îş i di rijează acti v i tatea spre 105


PLANUL 11{.Yl \Tl'LOR

binele absol ut; el nu are vreo activitate indreptată s pre alte lucruri, ci este sursa şi tinta tuturor activităţi lor: este obiectul suprem al dorinţei , ca şi mi şcătorul nem i şcat al lui Ari stotel . 2. Un i tatea, exi sten ţa, forma , viaţa, i ntel igenta sunt toate, la n i velul fi ecăruia, căi de pat1ici pare la bine, şi sufletul se a propie de bine prin viaţ a l u i şi pri n intel igen ţă. 3. Dar, dacă viaţa este un bi ne, moa llca nu este un ră u'? Nu, pentru că viaţa În corp este bună doar dacă sufletul se separă de c orp prin virtute, şi moartea aduce sufletul la o viaţă mai bună. VIII (51).

Despre ce sunt şi de unde provin relele

1. Ce este rău l şi cum îl putem cunoaşte? 2. Definirea naturii binelui; re latia dintre bi ne, i ntelect şi suflet. 3. Rău l nu există în real itate, ci aparţine celor �are partic i pă l a nefiin ţă. Definirea naturi i răul u i . 4. Corpul reprezi ntă un rău , dar nu cel iniţial; În schimb, su fl etul este rău În sine doar În contact cu materi a. 5 . Natura răului nu trebu ie cautată În materie, c i mai presus de materie, deoarece râu l exista doar în l i psa totală de bine. 6. Porni nd de la di alogu l Theaitetos ş i de la teori a aristotel ică referi toare la contrarii, argumentarea i deii că răul este o necesitate, că binele implică exi stenţa răului, deoarece răul este opusul lui. 7. Un iversul este alcătu it din princi pi i contrare, de aceea rău l există ca o extremă a binel u i . 8. Existen ţ a răului se datorează mai degra bă formei decât materiei, sau amestecului di ntre formă şi materi e. 9. Vic i u l poate ti cunoscu t doar pri n excl udere, ca fi ind ceva deosebit de v i rtute. 10. Materia este rea datorită l i psei de cal itate. 11-13. Răul din suflet nu este o privaţ ie, ci o absenţă a binel u i . 14. Locu l sufletului nu este În materie, dar intră în contact c u materi a care î'i oferă posi bil itatea deveni ri i . 15. Exi sten ţ a materiei este o necesitate, precu lll şi existenţa binel u i şi a rău lui, Rău l nu poate fi văzut în sine, ci doar ,,însoţ it de imagini ale frumosului În re m i n iscen ţă", IX (J 6). Despre sinucidere

ŞI

1. Dacă omul Îşi e l i m i nă s i ngur sufletul, atu nci sufletu l ia cu el ceva ră u datori tă emoţ ii lor viole nte care În soţesc sinuci derea, 106


PLANUL TR .. \T-\lI:LOR

De aceea trebuie să recurgem la acest act doar În situa ţ ii de maximă necesi tate. Î n anexă, fragmentul "Plotin despre moartea vol untară" , după EI ias, care oferă ca argu m ent Împotriva s i n u c i derii omniprezen ţ a zeului a cărui pro v i denţă este proporţ i onală res ponsabi l i tăţi i su fletu l u i faţă de propri a viaţă.


1 ( 5 3 ). n €Pl TOU Tl TO 'CwO'V L

)(CXl T(� o ă'V1}-PW1TO� r 1.) (H80'Val xal Almal <.pO�OL TE xal itappT) Enl \tU)J.lal TE xal anO<1Tpoq>al xal TO aA,El 'V Tl'VOc;" &\1 iLE'V;"H rap l!Jux�c;", 11 Xpw)J.€'VT)c;" l!JuX�c;" <1w)J.an, 11 TPLTOU n 'Voc;" E� a)J.<.pol 'V . .6.lXWc;" 8E xal TOUTO' 11 rap TO )J.l ,)J.a, 11 ăAAO ETEP0'V EX "(ou )J.lr)J.aTOc;". (0j.10lWc;" 8E xal Ta EX TOlhw'V TW'V na\tT)J.1aTw'V ''' xal, r:: - "t '( " " " K al' OUV jl'VOj.1€'Va xal, npaTTOj.1Eva xal, ou�a�,oj.1E'Va. ,,_Il. ,, , " " t, c r:: .!.. "t olaVOLa xal, ou �a '(� 11TT)TEal , nOTE pa W'V Ta nav 11, 11 al( )J.E'V olhwc;", al 8E ăAAWC; . Kal Tac;" 'V01lcrELc;" 8E itEWPT)T€O'V, nwc;" xal "(L VOC;, xal 811 xal aUTO "(OUTO TO Enl <1xonou'V xal nEpl TOUTWV -r1lv '{llTT)<1l 'V xal Tl1'V XPL<1l 'V nOLOl))J.E'VO'V Tl nOT' &v EL11 . Kal npo,,(Epo'V' TO aL O'itaVEO'ital Te'V0c;"; )E 'VTEuitE'V rap ăpXEO'itaL npOOllxE L , End nEp Ta na\tT) 41 El<1l v al O'itllO'Elc;" Tl VEc;" 11 OUX ă'VEU al O'it110' EWc;" . "

1 2 . ) n pWTO'V 8E l!JuXl1'V Al1nTEo'V, nO,,(Ep0'V ăAAO )J.EV l!JuXll, ă,AAO 8E l!Juxn 1L 'Val . E'l yap ,,(OUTO, <1U'VitETD'V n 11 l!Jux� xal oux ăTono'V 418T) 8EXEO'ital aUT�'V xal aUT�c;" il val Ta nait11 Ta TOLaUTa, E'l Enl TPEl!JEL xal o\hwc;" o ADjOC;, xal OAWC; E�ELc;" xal 8laitEO'El c;" XELPOUc;" xai' �EATLOUc;" :"H, El TaÎ.no'V EcrTt l!Jux� xal TO l!Juxn 1L 'Val , Et boc;" n â'V EL T) l!JuXl1 ă8EXTO'V TOUTW'V anaO'w'V L

L

108


1 (53). Ce este vietuitorul ,

şi ce este omu150 (I.I Ale cui s u nt plăcerile şi tristeţile, spai mele ş i cutezanţe le, dori n ţ ele şi aversi unile şi durerea? Ele aparţ i n fie sufletului, fie sufletu l ui care se foloseşte de corp51, fie unui al treilea, <compus> d i n a mâ ndouă. Şi el are două sensuri: fie că <este vorba> despre amestecu l <l or>, fie despre altceva <rezultat> din amestec. La fel <trebu ie gândit> şi despre cele rezultate din aceste afectări, fie ele acte sau opinii. Ş i trebuie, prin unnare, cercetate şi gândirea di scursivă şi opinia, <ca să vedem> dacă <ţin de acelaşi subiect> ca şi afectări le, sau este aşa <doar> în privi nţa u n ora, pe când în pri v i nţ a altora este altfel . Mai trebuie cons iderate şi actele i ntelecti ve, <ca să vedem> cum <au loc> şi a l e cui s unt, şi <trebu i e văzut> c e este tocmai c e l care supraveghează şi aduce î n fapt cercetarea şi discernerea acestora. Ş i, mai întâ i , cui aparţi ne senza ţ ia? Căci de a i c i trebuie să începem, tocmai fi i ndcă afectări le fie că sunt senza ţ i i detenni nate fie că nu <au l oc> fără senzaţ ieS:�. 12.' Mai întâi trebuie să luăm sufletul, <să vedem> dacă el şi esenţa lui sunt diferite. Căci dacă e aşa, el va fi un compus şi nu va fi absurd să primească deja şi să-i fie proprii astfel de afectări, dacă raţiunea îi va porunci şi astfel şi, î n general, depri nderi şi d ispozi t ii mai rele şi ma i bune. Dar, dacă sufletu l şi esenţ a lui ar fi i dentice 53, sufletul ar fi o fomlă lipsită de toate actele îndreptate spre altceva, 109


PLOTI N \

'TWV EVEpr€L�l'V, CDV EnOLO'nxov ăAAW, EaU'TW 6E O'u)J.cpua EXOV 'TT]V_(l. EVEprELa'V _(l.E'V eau'TW, l1'Vn va eX� CP1lVTj b ADrOC;. OIJT W rap ..... /'\ )/ ) \.. ( xaL 'TO a{)-ava'TOV aAl1{)-EC; AEr€L 'V, ELnEp 6€L 'TO a{)-ava'To'V xaL '" 1 \ c' c;:: c;:: / )/'\ acpvap'To'V anav€C; €LVaL, al\.l\w oE nap EaU'TOU nwc; uLuOV, au'TO \ ăAAOU )J.�E'V il OOO'V napa WV npo alrrou EXELV, CDV )J.rl anO'TE'T)J.TrIaL XP€L 'T'TD'VWV OV'TW'V. T L rap âv xal cpo[30l 'TO 'TOLOU'TOV ă6EX'T0'V ()V nav'TOC; 'TOU E�W; )ExEl vo 'TOLvuv CPO�ElO'{)-W, o 6UVa'TaL na{)-€l v. oU6E {)-appEl 'TOlVUV· 'TOU'TOLC; rap {)-appoc;, Olc; eXv ni cpo�€pa )J.rl nap� ; 'EnL{)-u)J.LaL 'T€, a(L SLa O'w)J.et.'TOC; anonAllPou'V'TaL XE'VOU)J.EVOU xal lTAl1POU)J.€VOU, eXAAOU 'TOU lTAl1POU)J.€VOU xal X€'Vou)J.€VOU OV'TOC;; nWC; 8E )J.L�EWd'H 'TO 000Lw8€C; ă)J.LKro'V. nwC; 8E En€LO'alwr�C; n VWV; O\hw rap â'V O'nEooOL EU; Ta )J.i) El 'Val o EO'n . To 6' aA rEl v '€n nDppw. ÂunElO'{)-al 6E nwc; il Enl 'Tl VL; AUTapXEC; rap 'TD rE anAOUV €'V ouO'la, &D'V EITTl )J.€'VO'V €'V OOOla Tn atJTOu. (/H6ETaL 6E npoO'YE'VO)J.E'VOU 'Tlvoc;, OOOEVOC; OU6' &ra{)-�u n poO'LDvTOC;; 'O rap EO'n 'V, fO'n v aEl. Kal )J.T]V OU6E a'LO'{)-1lC1E'Tal OOOE 8LavOla OU6E oo�a TTEPL aino· a.'lO'{)-llO'LC; rap napaOOXrl €lOOUC; il xal TTa{)-ouc; O'w)J.aToc;, 8LavOLa 6E xal 66�a En' dlO'{)-llO'LV . nEpl 6€ V01lO'€WC; .,... EmO'xEn'T€o'V nwc;,..... EL TaU'Tl1'V aUTn xaTaAELl!JO)J.E'V: xal nEpl ( _ ) ,.. ) 1l00'V11C; au xa{)-apac;, €L O'U)J.�al/ 'V€L1. nEpL' aU'Tl1'V )J.O'Vl1V oooav . " ,

)/

,

)

/

1.

,

,

/

,

J

1 3.1 )AAAa rap EV O'w)J.an {)-€TEOV l!JuX1lV, ooO'av El'TE npo TOU'TOU, EL'T EV 'TOUTW, E� ot) xal auTÎic; '(wov 'TO O'u)J.nav 't" ('-' / EXA1l{)-ll. X pw)J.EVl1 )J.Ev ouv O'w)J.an OLa )opraVW oux a'VarXa'(ETaL 6E�aO'{)-aL Ta 8La 'TOU O'W)J.aTOC; lTa{)-�)J.a'Ta, wO'nEp OU6E Ta 'Tw'V opraVWV na-{t1l)J.a'Ta DL TEXVL 'Tal: dlO'{)-llO'l'V 6E Tax âv a'VarXaLWc;, EL nEp 6El xp�O'{)-aL T� opravw rl 'VwO'xouO'n 'Ta €�W{)-EV na-&1l)J.aTa E� a'L O'{)-1lO'€WC;· End x� l TO XP�O'{)-�l o)J.)J.aO'lv EO''TL v apa 'V. ) AAAa xa l �Aa�aL lTEPl TO opa'V, WITTE xal AunaL xal TO aAIEl 'V xal OAWC; o n nEp â'V TTEPl TO O'w)J.a na'V rl rVl1TaL· WITTE xal Enl {)-u)J.(aL '(llTouO'llC; TT]V {fEpalTEla'V TOU opravou. 'AAAa nwc; alTo TOU O'(�)J.aToc; EL C; abTT1\J l1�EL Ta lTa-&l1; [w)J.a )J.Ev rap O'w)J.an ăAAW )J.€Ta6WCY€L TWV EaUTOU, O'Wj.La 6E l!Juxn nwc;; TOUTO rap L E:O'TL 'V dLov ăAAOU na-&D'VToc; ăAAO TTa{)-El v. MEXPL rap TOU 'TO j.LEV Et val 'TO XpWj.L€VO'V, TO 6E � XP�'Tal, XWPLC; E:O'n 'V /

1.

/

110

L

1


LNNL·\I>A L 1 (:"31.2-]

ci ar avea în sine pro pria activitate conaturală, indiferent pe care ar indica-o discursul. Astfel, şi faptul de a spLIne că el este nemuritor ar fi adevăra t mai ales că ceea ce este nemuritor şi i ndestructibil trebuie să fie inafectab i l: căci el oarecum dă altuia din sine, fără a primi, în schimb, nimic de la altul, afară de cât posedă de la fi i n ţ ele anteri oare lu i, tiin ţe superi o are de care este ned es părţ it Şi de ce s-ar teme o astfel de fi in ţ ă dacă nu primeşte absolut nimic din afară? Să se teamă cel afectabil! Deci, nici nu va prinde curaj Oare au curaj cele cărora nu le apa r lucruri înspăimântătoare? Şi <ar avea> dorinţe î m plinite pri n intennediul corpului, cân d se u mple şi se g oleşte dacă el este diferit de ceea ce se umple şi se goleşt e ? Ş i cum să tie amestecat? Esenţ a este neamestecată54 . Şi cum <să ai bă> adaos? Căci astfel s-ar grăbi spre a nu mai fi ceea ce este Iar durerea este Încă şi ma i depm1e. Şi cLlm ar simţi supărare şi de ce? Căci ceea ce este simplu În fiinţ a sa î ş i este suficient, rămânând aşa cum este î n esen ţ a p ro prie Se bucură el de ceva ce se adaugă, dacă n u poate prim i n i m ic din afară, n ici măcar vreun bine? Căci ceea ce este el, este mereu. Şi, de bună seamă, nici nu va avea senza ţ ie, raţiune, sau opinie 55 : căci senzaţia este a tât pri m irea unei fomle cât şi a unei afectări a corpului iar ra ţ i unea şi opi nia sunt ca senza ţ ia Apoi, trebuie să cercetăm cum este inteleeţia şi dacă o vom atribui su fl etulu i56; la fe l, va trebui să cercetăm dacă plăcerea pură57 survi ne în su fle t, când este singu r. ,

.

,

.

,

.

.

,

.

13.1 De fa pt trebui e să presu pu nem sutletul în co rp existând fie înaintea l u i , fie în cel d i n a cărui <combi nar e > cu el işi trage J1umele Întreg vieţllitoruj58 Dacă el util izează c o rp u l ca pe un i nstrument59 nu trebuie să primea sca afectările prin corp, aşa cum n i ci meşteşuga rii n u sunt afecta ţ i de u ne l tel e 101-6°: şi poate că este necesar <să pri mească> senzaţ ia, tocmai dacă trebu i e să util i zeze acea unealtă ca să c unoască afectările e x te ri oa re prin senza ţ i e, deoarece şi a te fol osi de ochi Înseamnă a vedea. Dar pot exista şi vătămări în vedere, Încât <pot apărea> şi supărări şi durerea şi, În general, oric e s-ar putea i v i În întreg corpul: încât <pot apărea> ş i dorinţele, c â n d <sufletu l> ca ut ă spr ij i nul i nstrumentului <să u>. Dar cum vor aj u n g e afcctări le de la corp la cI'? Căci c o rpu l va tra n s mi t e ceva din proprietăţi le sale altui corp. Însă cum va transmite el ceva su fle t u l u i? Este ca şi c u m, dacă unul este afectat, şi celălalt este a fectat . C ă c i dacă un ul este uti lizatoru l, ia r celălalt este cel utiliz-at, ş i unul şi celălalt su nt se parate: ori c um, c el care ,

,

..

,

,

III


PLOTIN

EXa'TEpo'V: xwpl'(El rOU'V O 'Ta XpW)J.E'VO'V 'TTÎ'V wuxTÎ'V c5Loo�. AAAa npd 'TOU XWplITaL bLa q>LAOITO<plae; au'TO TIWe; El XE'V;"H E)J.E)J.LX'TO. 'AAAa EL E)J.E)J.LX'TO, 11 XpaITle; 'Tle; �'V, 11 we; c5LanAaxElITa, 11 we; €leSoe; ou XEXWPLIT)J.E'VO\J, 11 lLeSoe; E<pan'To)J.E'Vo'V, WITnEp o XU�Ep\JllTTle;, 11 'Ta )J.E'V OD'TWe; au'Tou, 'Ta eSE EXEl'VWe;' AErW eSE 11 'Ta )J.E'V XEXWPLIT)J.E'VO'V, onEp 'Ta XpW)J.E\JO'V, 'Ta eSE )J.E)J.li)J.E\JO\J onwITou'V xal au'TO O'V E'V 'Ta�El ...... / ...... ) , ) (/ 'TOU- lP� XPT]Tal, l'Va "(OUTO T]( cplAOITocpla xal, au'TO ETIlIT'TPE/CPl1 TIPcX; 'Ta XpW)J.E'VO'V xal 'Ta XpW)J.E\JO\J aTIarn, OITo'V )J.TÎ TIaITa / ...... ...... ) , , ( " a'VarXT], ano 'TOU- lPt" XPT]'Tal, we; )J.T]' aEl )J.T]eSE� XPT)O"{}-al.

,

(4. 1 8W)J.E\J TOl\JU\I )J.EJ.il:x{}-al. 'AAA' El )J.E)J.U{Tal, TO )J.E'V XElPO'V E<JTal �EAno'V, 'TO ITw)J.a, 'TO eSE XElPO'V, � tl;uXll' xal �EAno\J )J.E'V TO aW)J.a '(w�e; )J.E'TaAaJ30'V, XElPO\J eSE � wuxTÎ {}-a'Va'Tou xal aAoilae;. To .eSTÎ a<palpE{}-E'V onwaou'V '(w�e; TIWe; eX\I npoa{}-llxT]'V Aa�OL 'Ta eXlITiJ-a'VEIT{}-aL; T ou'Va'V'Tlo'V eS' eX'V 'Ta ITw)J.a '(wTÎ'V Aa�o'V 'TOU'TO av ElTI TO eXlIT{}-llITEWe; xal 'Tw'V E� eXLIT{}-llITEWe; TIa{}-T)J.laTW\I )J.E'TaAa)J.�a'Vo'V. T OUTO 'TOL 'VU'V xal , "'"t , ?, " '\ " rap xaL aTIOl\.aUITEl 0pE�E'TaL - TOU'TO W'V 0pEiETal - xaL, cpo�llITETaL TIEPl at.l'Tou· 'TOUTO rap xal ou 'TEU�E'Tal TW\I �8EW\I xal cp{}-apllaETaL. Zl1'TT]TEO'V 8E xal 'T0'V 'TPOTIo\J T�e; )J.l�EWe;, )J.llTIOTE ou 8u'VaTOc; Ţi, WaTIEp eX'V El ne; AErOL )J.E)J.lx{}-al AEUXW ipa)J.)J.ll'V, CPLxJL 'V ăAAT]'V ăAAŢI. Ta 8E 8LanAaXElITa ou TIOLE� o)J.OLOTIa{)-� 'Ta c5LaTIAaxE\I'Ta, aAA' EITn'V aTIa{}-Ee; 1L \JaL Ta c5LaTIAaxE'V xal Ean wuxTÎ'V 8LaTIEcpOL'TTlXUla'V )J.llTOL TIaITXEL'V 'Ta EXEl'VOU mX{}-T], WITTIEP xal 'Ta cpwe;, xal )J.aALITTa, EL OIJTW, , ,. '\" _(l. ..:: ( c;:: , v'\ olaTIETII\.EXval' ou TIapa, TOUTO OU'V TIElITETaL Ta uL OI\.OU we; ITW)J.aTOe; TIa\tT], on 8LanETIAEXTal.' AAA' we; lLooe; E'V UAll EIT'TaL E\I 'TW GW)J.an; npW'TO'V )J.E'V we; XWplG'TO'V 1L80e; EITTaL, ElnEp 000laL, xal )J.aAAo'V eX'V ElT] Xa'Ta TO XpW)J.E\lO'V. E'L 8E we; TW TIEAEXEl Ta ITX�)J.a 'TO ETIL TW ITL81lPW, xal Ta IT�\Ja)J.cpOTEpo'V o TI€AEXUe; TIOLllaEL B. �OLllITEL o cr(811Poc; o OU'TWe; EITXT])J.anIT)J.E'VOe;, XaTa TO ITX�J.l.a )J.E'V'TOL, )J.aAAo'V eX\J TW aW)J.an 8L80l)J.E'V ooa XOL'Va TIa{}-T], TW )J.E'V'TOL 'TOLOU'TW, TW <pUITlXW, Opra'VLXW, eSu\Ja)J.EL '(wTÎ'V Exo'Vn. Kal rap eXTOTIO'V <Pl1aL �rl'V tl;uXTl'V \xpal'VEl'V AEiEl 'V, waTE xal ETIL{}-U)J.El\1 xal AUTIElIT{}-al' aAAa 'Ta '(Wo\J )J.aAAO\J. "

,

"

L

L.

..

L

112

"

L


I:NNF·\Il .. \ 1. 1 (53).3-4

atri buie sufletului cal itatea de util izator le despat1e pe cele două. Î nsă, înainte de despărţirea <sufletul ui> prin fi losofie. cum <era acest ra p0l1>? Să fi fost amestecate? Iar dacă erau, exista fie un soi de întrepătrundere, fie <sufletul> era ca JÎltreţesufll în tot corpul, fie ca o f0l111ă nesepa rată, fie ca o f0t111ă care mânuieşte <materia> ca un nav igator, fie o pm1e a l u i era legată Într-un fel <de corp'>, cea laltă altfel62: adică o parte era separată (tocmai cea care utilizează <corpu l», iar cealaltă. amestecată oarecum <cu corpul> şi aflată la acelaşi n i vel cu cel uti l i zat, pentru ca filosofia s-o întoarcă şi pe aceasta spre partea utilizatoare, iar p311ea utilizatoa re s-o îndepăl1eze, cât să nu fie nevoie de cel uti lizat, ca să nu îl util izeze mereu. [4.1 Să presupunem, apoi, că <sufletul şi corpul> sunt amestecate. Dar atunci <elementul> mai rău va deveni mai bun, anume corpul, iar celălalt mai ră u, adică sufletul: iar trupul <va deveni> mai bun participând la viaţă, sufletul <va deveni> mai rău împărtăşindu-se din moarte şi din lipsa de raţ i une. La o adică, cum ar putea l ua pal1ea cu viaţa într-un fel diminuată o facultate în plus, anume sentaţ ia? Pal1ea opusă, în schimb, anume corpul care a primit viaţa, ar fi părtaşă la senza ţ i e şi la a fectările produse de s i m ţ i re. Această <parte>, deci, va avea şi dorinţe, căci tot ea se ş i bucură de cele care vor fi dorite, şi se va teme pentru si ne: căci nu i se vor împl i n i dorinţele şi va fi distrus. Să căutăm apoi şi modu l amestecul ui. ca nu cumva să fie imposibi l, ca şi cum cineva ar spLIne că a fost amestecată o linie cu alb, o natură diferită cu o a lta63. Faptul de a fi i'ntre{esut nu face ca părţile întreţesute să fie afectate la fel, ci este posibil ca <partea> întreţesută să fie inafectabilă şi este posibil ca sufletul, deşi străbate <corpul>, să nu îi sufere afectări le, precum lumina, mai ales dacă <îl considerăm> ca şi cum ar fi Întreţ esut în tot <corpul>: afectările corpul ui nu vor cădea asupra acestuia, pentru că i-a fost Întreţesut. însă va fi <sufletul> în corp precum forma în materie?64 Mai Întâi, el va fi ca o f01111ă scpa rabilă, tocmai dacă <este> o esenţă mai degrabă confonnă <pri ncipiului> care foloseşte <corpul>. Dacă este ca şi conturul toporulu i <tUl11at> în fierh5 (iar compusul, adică toporu l , va împl i n i funcţ iile ftcrul ui con tigurat astfel, conform conturu l u i ), a m putea atribui corpul ui toate afectările comune <cu sufletul>, dar unui corp de bună seamă astfel Încât să fie plvdus natural, putând ti /hlosjt ca unealtii, având vl�Îţa ca potCJJ!ff)6. Căci <Ari stote l> zice că este abs urd sii spui eli sufletul {csc/17, şi că el ar avea dorinţe şi supărări , ci <le are> mai degrabă vieţu itorul <compus>. 113


PLOTIN

(5.1 'AAAa 'Ta '(wo\J 11 'Ta O"w)J.a bEL A€YEl\J 'Ta 'TOlO\JbE, 11 'Ta XOl\Jo\J, 11 E'TEp6\J n 'TPl'TO\J E� u)J.<pol\J iEiE\JT))J.€\Jo\J :"OTIw«;, b' Ci\J Exn, 11'T0l uTIa{)-� bEL 'T-n\J tl;ux-n\J <puAa'T'T€l\J aLl'T-n\J a\ 'Tla\J i�\Jo)J.€\J11\J ăAAW 'TOU 'TOlotJLOU, il O'u)J.TIaO"XEl\J xal al..l'Ti\\J' xal i1 'TaUTo\J rra�xoooa\J TIa{}-T))J.a miO"XEl\J, +î O)J.OlO\J Tl, alo'V ăAAW«;, )J.E\J Ta '(WO\J ETIL {}-U)J.EL'V, ăAAw«;, bE Ta E L / ) , 't" ....... , TIL{}-U)J.T)TlXO\J E\JEPiEL...... 'V 11), TIaO"XEl 'V, T o, )J.E\J OU\J O"w)J.a 'TO, TOlO\JbE UO"'TEP0'V ETIL O"XETI'T€O\J , 'Ta bE O"u\Ja)J.<pO'TEpO'V oto\J AUTIElO"{}-al TIw«;,; 'j"Apa OTl 'TOU O"w)J.a'To«;, Ol.l'TWO'l bla'TE{}-E\JTO«;' xal: )J.EXPl«;' alO"{}-llO"EW«;' blEA{}-O\J'TO«;' TOU TIa{}-ou«;, 'T�«;' a'tO"{}-i\O'EWe; Ele; tlJuXll'V 'TEAEU'TWO'Tle;;' AAA' � a'(O"{}-TlCTl<; ourrw 8�AOV TTW<;,' AAA' <ha\J � AUTTT) apXTlv aTTa 80511<; xaL XPCCT€W<; AaPn TOU xaxo\J Tl TIapEL\Jal il au'Tw 11 TlVl TWV dtxdwv, dL'T' E\JT�ui}-E\J TPOTI-rl AUTIl1pa ETIL 'TO O"�)J.a xal OAW«;, ETIL TIa\J TO '{wov iE\J11'Tal;'AAAa xaL 'Ta T1lc; OO�l1C; OUTIW b�AOV 'Te \JOC;, T�«;' / 1"' / , 8o�a T)( TIEPL, 'TOU tl;uX11«;' T) TOU O"u'Va)J.<pO'TEpOU' EL'Ta 11 )J.E\J xaxo\J 'TO T�C; AUTIl1«;' OUX EXEl TIa{}-o«;,, xal yap xal: bu'Va'Ta'V T�«;' bO�l1«;' TIapOtJO"l1«;' )J.-n TIa\J'Twc; ETIliC 'VEO'{}-aL 'TO AUTIELO'{}-al, )J.118' aL TO 0Pil'(EO"{}-al 80�11«;' TOU OALywpELO"i}-aL YE\JO)J.E\Jl1«;', )J.Tlb' aL Uiattou bO�T)«;' XL\JElO"{}-al T-rl'V OPE�L 'V. nw«;, oL\J XOl\Ja 'Tau'Tat"H, OTl xal 1-] ETIL {}-u)J.la 'TOU ETIL{}-u)J. T)'TLXOU xal b {}-u)J.o«;, 'TOU {}-U)J.LXOU xal OAW«;, TOU OPEXTlXOU 1-] ETIC Tl EXO"'TaO"L«;'. )AAA' OU'Tw«;, OUXETl XOl\Ja EO"'TaL, UAAa 'T�«;' tl;uX�«;' .uO'V11«;' , i1 xal 'TOU O"w)J.a'To«;,, OTl bEL at)J.a xaL XOA-rl\J '(EO'aL xal TIw«;, 8La'TE{}-E'V 'TO O'w)J.a 'T-n\J OPE�L\J XL\J�(J"(XL, oto\J ETIL U<PPOblO'lW\J, (H bE 'TOU uya{}-ou OPE�L«;' )J.-n XOl 'VO\J rra{}-T))J.a uAAa tl;uX Tl«;' EO"TW, WO"TIEP xal: ăAAa, xal ou mX'V'Ta 'TOU XOl\Jou 8lbWO"l Tl«;' AOi°«;' , 'AAAa OPEiO)J.E\JOU U<PP08LO"lW\J 'TOU u\JttPWTIOU eO"TaL )J.E\J b ă'V{}-pwTIo«;, b ETIL {}-u)J.W\J, EO"'TaL bE eXAAWC; xal 'TO ETIl{}-u)J.11TlXO\J ETIl{}-u)J.ou\J. Kal: TIw«;,; 'j"Apa ăp�El )J.E'V b ă\J{}-pwTIo«;, T�«;' ETIL {}-u)J.lac;, ETIaxoAoui}-i\CTEl bE TO ETIL {}-u)J.l1TlxQ-v; )AAAa TIWC; OAW«;, ETIE{}-u)J.110"E\J b ă\J{}-pwrro«;, )J.-n 'TOU ETIL{}-u)J.l1TlXOU XEXl\J11)J.E\JOU;'AAA' ăp�El 'TO ETIL {}-U)J.T1'TLxo\J, ,AAAa TOU O'w)J.aTo«;, )J. -rl TIPO'TEPO\J Ol.l'TWO"I: 8La'TEttE\J'TO«;' TIO{}-E\J ăp�ETal; L

_

),

_

(

......

(6.1 'AAA 'LO"w«;, �EA TlO'V ElTIEL \J xa{}-oAou 'TW TIapEL\Jal 'Ta«;, bU'VcX)J.ElC; 'Ta EXO'V'Ta El \Jal Ta EVEpYOU\J'Ta X�T' alJ'TcX«;', aUTac; 114


[5. 1 Însă trebuie spus că vieţuitorul este fie un asemenea corp, fie întregul <compus>6R, fie ceva diferit, un al treilea rezultat din cele două. Oricum, trebuie să păstrăm sufletul inafectabi l , fiind cauza afectării celuil at, adică a unui asemenea <corp>, sau să fie şi el afectat. Dacă este afectat, va suferi tie aceeaşi afectare, fie una asemănătoare, ca şi cum, dacă vieţuitorul doreşte, atunci şi partea <sa> doritoare acţ ionează sau este afectată. Apoi69 va trebui să cercetăm <cum este afectat> un astfel de corp Dar acum <să vedem> cum <poate fi afectat> compusul 7o: de pildă, cum suferă? Oare întrucât corpul a fost astfel dispus <spre afectare> şi apoi afectarea a ajuns până la senzaţie, iar senza ţ ia În fine în suflet? Dar nu este Încă l i mpede cum se <produce> senza ţia. Apoi, când durerea porneşte dintr-o opinie sau o judecată a faptului că un anume rău este prezent fie în d auna cuiva, fie În dauna unuia di ntre apropiaţ i71, se va ivi oare de a i ci schimbarea dureroasă pentru corp şi, În general, pentru vi eţuitorul Întreg'? Dar n u este Încă l impede a cui <este producerea> opi niei, a sufletului sau a întregului; pe lângă aceasta, opinia asupra răului cuiva nu cuprinde afectarea durerii: căci se poate ca, deşi opinia este prezentă, să n u se i vească supărarea şi din nou <putem> să n u ne mâniem când se i veşte opinia că am fost dispreţuiţi şi, din nou, n ici pofta nu este stâmită datorită opiniei unui bine. Pri n urmare, cum sunt aceste afectări comune <compusului>? Oare pentru că şi dori n ţ a este a părţi i doritoare a sufletului şi pasiunea este a părţ ii pasi onale a lui şi, în genera l, este a părţ i i poftitoare îndreptarea exterioară spre ceva? De altfel, ele nu vor mai fi comune <compusul ui>, ci vor fi ale sufletului singur: sau şi ale corpu lui, de,o arece sângele şi bila trebuie să fiarbă şi pofta este stâm ită după ce corpul a fost oarecum dispus, de pi ldă, În plăcerile sexuale. Şi să admitem că dorinţa de bine nu este o afectare comună, ci este numai a sufletului, ca În cazul altora, iar un discurs ra ţ i onal nu le atribuie pe toate <Întregului> comun. Dar, când omul este cuprins de pofta sexuală, pe de o pa11e va dori omul, însă, pe de alta, va dori şi partea poftitoare a sufletul ui. Şi cum <va avea loc aceasta>? Oare va Începe omul dorinţa iar partea doritoare o va unDa'? Dar cum ar putea, în general, omul dori, dacă nu s-a mobil izat partea doritoare? Va Începe partea doritoare. Î nsă de unde va începe ea, dacă corpul n-a fost dispus mai Întâi astfel? 16.1 Este mai bine, însă, să spunem că, În general, pri n prezenţa facultă ţ i l or <sufletului>, posesori i lor acţ ionează confoml lor. Ele, în 11 5


P[<HIN

bE con ,\,.fiTOU� El 'Val XopTrrOUcra� TO bu'VaCJttal TOL� EXOUCJL 'V. 'AAA' El TOUTO ECJ'Tl, 1T(iCJXO'VT� TOU '(wou Trl'V a'l TLa'V TOU '(�'V -. ...... 'l" L.... ) , ( """" , TW....... CJu'Vaj.l.c.poTEpW boooa'V aUT11'V aTTatt11 EL 'Val TW'V TIa{}-w'V xaL _ l. .-l ) )/ ) �... TlLl'V E'VEPiELWV TOU......., )/EX0'\lTO� O'VTW'V. AAA , EL) TOUTO, xal" TO '(11'V OAW� OU T�e; �UX��, aAAU TOU CJu'Vaj.l.c.pOTEpOU �CJTaltH TO TOU CJu'Vaj.l.c.pOTEpOU '(�'V ou T�� �UX�� ECJTal' xaL '11 bU'Vaj.l.l� bE '11 a'lCJtt11'TlXrl OUX a'lCJtt1lCJETal, aAAa TO EXO'V Trl'V bU'Vaj.l.l'V.'AAA' El '11 a'LCJtt11CJle; bLa CJWj.l.aTOC; XL 'V11<1LC; otCJa Ele; �UXrl'V TEAEuTa, TTWe; '11 �UXrl oux a'lCJ{}-1lCJETal (H T�� bu'Vaj.l.Ew� T�e; 1. ......., -. , ) / ) / TttJ TauTTj'V TIapEl-. 'Val UlCJttl1CJETal Tl/ alCJ\tTj'TlXTje; TIUpoool1e; a'lCJ{}-llaETUl TO CJu'Vaj.l.<pOTEp0'V. 'AAA' El 1] bU'VUj.l.le; j.l.ij Xl 'V1lCJETal, TIWe; En TO CJu'Vaj.l.c.paTEpo'V j.l. rl CJu'Vapd1 j.l.OUj.l.€'Vl1e; tPux�e; j.l.Tj<SE T�C; tPUxlX�e; bu'Vaj.l.EWe;; ,

......

I7.J "H TO CJu'Vaj.l.<pOTEp0'V ECJTW T�e; tPux�e; TW TIUPEl 'Val OUX UUTrl'V OOUCJTjC; T�e; TOlauT11e; Ele; TO CJu'Vaj.l.Lc.pOTEPO'V � ELe; ttaTEpo'V, aAAci' TTOLOUCJTje; EX TOU CJWj.l.UTOe; TOU TOLOUTOU XUL Tl'Vo� oto'V c.pWTOc; TOU TIap' aUTrl'V OO{}-E'VT� Tij'V TOU '(�ou c.pUCJl'V EhEPO'V n, 00 TO a'lCJ{}-a'VECJ{}-al xaL Ta ăAAa oCJa '(wou TIattl1 ELPl1Tal.'AAAa TTW� '11j.l.El� a'lCJtta'VOj.l.Ettu; )/ H , an �ux aTI11AAai11j.l.E'V TOU TOLOUTOU '(�ou, XUL El ăAAa '11j.l.l'V nj.l.lWTEpa , ' Vi ' _Q. '\ i J" , / , / / O/l.l1'V a'Vv PWTTOU OUCJlU'V EX TIO/l./I.W'V oUCJa'V TIapECJ'Tl. ELe; T11'V Trl'V bE T�C; tVUX�e; TOU a'lCJ{}-a'VECJttal bu'Vaj.l.l'V ou TW'V a'lCJ'l111TW'V El 'Val &l, TW'V fi. aTIO � a'lCJtt1lCJ€We; Eiili'VOj.l.E'VW'V TW '(WW TUTIW'V a'V'TlA11TI'TlXrl'V El 'Val j.l.aAAo'V· 'V011Ta iap 11b11 T�un�' w� TT]'V a'LCJ{}-l1CJl'V TT]'V E�W ELbWAO'V El 'Val TUUTl1C;, EXel'V11'V bE aAl1{}-ECJTEpa'V TTI OUCJLa otCJa'V ElbW'V j.l.O'VW'V ..... ,.. " r/ -. aTIa{}-we; EL'Val {}-Ewpla'V. A TIO bl1 TOUTW'V TW'V EL) bW'V , ac.p W'V tVuXT] 11b11 TIapabEXETaL j.l.O'V11 Trl'V TOU '(�ou l1iEj.l.o'VLa'V, bLa'VOLal bT] xal bo�aL xaL 'Vo1lCJELe;' E'V{}-a bT] hj.l.ElC; j.l.aAlCJTa. Ta bE TIPO TOUTW'V l1j.l.ETEpa, hj.l.Ele; bT] TO E'VTEUttE'V ă'Vw E:c.pECJT11xOTEC; T� '(�ttJ. KWAUCJEl bE OUbE'V"" TO CJUj.l.TIa'V '(�O'V i / c" ' " ,/ _Q. / 'V. j.l.lXTO'V j.l.E'V Ta XUTW, TO oE E'VTEUv_Q. E'V (o a'Vv PWTIOC; (o /I.EiEL al.. 1111-T]e; CJXEbO'V' EXEL 'Va bE TO AEO'VTWbE� xaL TO TIOLXLAO'V OAuJe; {}l1PLO'V. 2:U'VbpOj.l.OU iap O'VTOe; TOU a'VttpwTIOU TTI AOiLxn -. ......, (/ ( 1..-. , L. / / AOiL '(Wj.l.E11-a, l1j.l.ELe; AOil '(Oj.l.Etta TW TOUC; tVuxn, OTU'V AOiL�j.l.OUC; tVUX�C; el 'VaL E'VEprrlj.l.aTa. ""

L

)

L

"

I..

-.

)

,

L

1 16

"1


LNNI·:.'\[)/\ !. I (531. 6-7

schimb, sunt nemişcate, dirijându-şi capacitatea spre posesorii lor. Dar dacă este aşa, se poate ca, atunci când este afectat vietuitorul, cauza vieţii care se dăruieşte pe sine întregului să fie ea insăşi inafectabilă, pe când afectările şi actiunile sunt ale deţinătorului. Dar, dacă este aşa, viaţa nu va fi în întregime a sufletului, ci a compusului. Or, viaţa compusului nu va

fi a sufletului: iar

facultatea senzitivă <În sine> nu va percepe, ci <doar> cel care posedă această facultate. însă, dacă senzaţia, carc este o mişcarc72

realizată prin corp, sfârşeşte în suflet. de ce nu va fi sufletul

posesorul facultăţii senzitive? Or, când facultatea senzitivă este

prezentă, prin Însăşi această prezenţă el va percepe orice va

percepe compusul. Dar, dacă această facultate nu este pusă în mişcare, cum <va mai percepe> compusul, cân d nu se tine cont nici

de suflet, nici de facultatea sufletească?

[7. 1 Să admitem că compusul există prin prezenţa sufletului, care nu

se dăruieşte ca atare întregului sau celuilalt membru <component>,

ci face dint r un corp determinat şi dintr un fel de l u mi n ă care este -

-

,

dată de la sine, natura vieţuitorului, adică ceva diferit, căruia îi

aparţine senzaţia şi toate celelalte despre câte se spune că sunt afectări ale vieţuitorului. Dar noi cum simţ im? Oare, pentru că nu suntem despărţiţi de un astfel de vieţuitor, există şi alte <părţi> mai preţioase decât noi în întreaga esenţă a omului, care este

alcătuită din multe <elemente>. Iar facultatea senzitivă a sufletului

nu trebuie să se raporteze la sensibile, ci mai degrabă să fie

receptoare a impresiilor produse de senzaţie în vieţuitor: căci ele sunt deja inteligibile; de aceea, senzaţia externă trebuie să fie

imaginea acestei <facultăţi>, iar aceea, fiind mai adevărată în esenţa sa, trebuic să fie doar contemplare a formelor inafectabile.

De la aceste forme, de la care sufletul primeşte deja dominarea

peste vieţuitor, <vin> raţionamcntele, opiniile şi actele inteleclive:

aici ne atlăm "noi" cu precădere73. Cele dinaintea lor sunt "ale noastre" dar ceea ce se află de aici încolo suntem "noi", care dirijăm

de sus vieţuitorul. Dar nu va fi nici o piedică să numim întregul

"vieţ uitor", părţ ile sale de jos fiind amestecate <cu corpul>, şi numai

p311ea de după ele <reprezintă> omul adevărat: cele dintâi sunt pm1ea leonină şi toate la un loc fiara bălratlt74. Pentru că, de fapt,

omul coincide cu sufletul raţional: când raţionăm, nO\ raţionăm pentru că raţionamentele sunt acte ale sufletului.


PLOTIN

18.) npoC; bE TOV VOl>V 1TWC;; Nouv bE AErW oux 11V 'll t!JUX-rl EXEL E'fl V oflcrav TWV 1Tapa TOU VOU, aAA' aUTOV TOV VOUv. "H EXO}J.EV xal TOUTOV U1TEpavw 'll}J.wv.)/Exo}J.EV bE ft XOl VOV ft '(&OV, fj xal XOl VOV 1TaVTWV xal '(blOV' XOl vov }J.EV, on a}J.EPl crTOC; xal EtC; xal 1TaVTaxou O aUT6c;, '(bLOV bE, on EXEL xal ExacrToc; aUTOV OAOV EV t!JuX11 T11 1TpWTTI. vE XO}J.EV oflv -. ) , -. t-1.) 1. ?'" xal Ta ELb11 bl XWC;, EV }J.EV tVUXn OlOV aVELAl r}J.Eva xal OlOV xEXwplcr}J.Eva, EV bE V� O}J.OU �a mi'vTa. Tov bE {tEOV 1TWC;; "H WC; E1TOXOU}J.EVOV T11 V011T11 epucrEl xal TTI ouer(a T11 OVTWC;, -..., , ( 1. rlJ..l.ac; 8E EXEl {tEV TplTOU� EX TTJ� CX}J.EplerTOU, epTJerL," TTJ� ăVW{tEV xal EX T�� 1TEPl Ta erW}l(lT(l }lEpLaT�C;, 11V b11 DEL VOELv OUTW }lEPlerT11v 1TEPl Ta erW}J.CXTCX, on 6(Dwal v €aUTrlV TOL� crW}J.aTO� }J.ErE\t€CH V, 01TOcrOV &v '(WOV TI ExaerTOV, €TIEl L ) ; (/ l. .,.... xal, Ttp-. 1Tavn, (/OAltJ, oucra }lLa' 11,/ on epaVTa'(ETal TOlC; crW}J.acrl 1Tap€LvaL EAAa}J.'!Touera ElC; (luni xal '(�cx 1TOlouera oux E'f aUTTic; xal erw}J.aTo�, aAAa }J.Evoucra }J.EV atH"Tl, E'(8wAa DE aUT�� 8tDouera, wcr1T€P 1Tpoerw1Tov EV 1ToAAoî:� XaTOTITpOl�. npWTOV DE E'(DWAOV a(cr{hlerl� 11 EV TW XOl vW' ,... ) y-..., )/ .,.... EL Ta aTIO TauTll� au TIav aAAo ELDO� AErETaL tVUXl1C;, (/ET€POV aep' ETEPOU aEL, xal TEAEUTq j..l.EXPl rEVvl1nXOu xal au'f"TlerEw� xal OAW� 1T0l r)crEw� ăAAOU xal cXTIOTEAEernxou ăAAOU TIap' alHT]v TT]V TIOLoucrav E1TEcrTpa}J.}J.Evl1� aUT�� T�� TIOLoucrll� TIPO� TO aTIOTEAoU}J.EVOV. ,

,

)/

/'

"'

-.

)

,

.......,

/

1..

"'/

.....

1..)

,

......

/.

,

/.

/.

_

L.

1..

)9.)'/EerTal TO(VUV EXElVTJ� 11}J.lV Tll� tVUX�� 'll epuerl� a1TllAAar}J.Evll alTLa� xaxwv, ocra ăvttpwTIO� TIOlEL xal 1TacrXEl' TIEPL rap TO '(�ov TauTa, TO XOl vov, xat XOl vov, w� EL' PllTal. AAA' EL' b6�a T�C; tVUX�� xal 8tavOla, TIW� ava}J.apTl1TOC;; \l'EUD11� rap 80'fa xal TIOAAa xaT' atH-rlv TIpaTTETaL TWV xaxwv. "H 1TpaTTETal J.l.EV Ta xaxa 'llTTW}J.EVWV llj..l.WV U1TO TOU XElPOVOC; - TIOAAa rap h}J.Eî:� - 1î ETIl {tu}J.(a� 1î {tu}lou fj E'l DWAOU xaxou: h DE TWV tVEUDWV AEjO}J.EVll blcivOla epaVTaerLa oflcra oux avE}J.EL VE TT]V TOU DLaVOllnxou xpLerl v, aAA ETIpa'fa}J.EV TOî:� XELpoerl 1TELerttEvTEC;, wcrTIEP E1Tl T�� aler{t�er€WC; 1TPlV TW 8tavOllTlXW ..... ) 1. "E1TlXPl val tVEUDl1 opav aU}J.�al VEL T11-. XOlVl1-. a ur{t llcrEL. O DE VOU� 11 E:ep�tVaTO 11 ou, werTE ava}J.apT11TO�. "H olhw DE AEXTEOV, WC; 11}J.EL� fj Eepl1tVa}J.E{ta TOU EV TW VW VOl1TOU 1î ou. 1

1

)

-

-

c

/'

/'

l

118

l

(


1'.NNL\I)t\ 1. I (53). X-l)

18. 1 Dar cum <suntem legaţi> de inteligenţă? Nu numesc "inteligenţă" starea sufletului care face pat1e din cele provenite de la inteligenţă, ci inteligenţa însăşi. ar. o avem şi pe ea deasupra noastră. Şi o avem ca fiind sau comună, sau proprie nouă, sau şi comună tuturor şi proprie: comună, pentru că este tară părţi şi una şi aceeaşi peste tot; proprie, pentru că o posedă şi fiecare în întregime în partea superioară a sufletului. Aşadar, posedănl chiar şi ideile în două feluri: pe de o parte în suflet, adică dezvoltate şi separate, pe de altă parte în inteligenţă toate deodată75. Şi cum <posedăm> zeul? Oare ca pe un <principiu> care pluteşte deasupra naturii inteligibile şi a adevăratei esenţe? Jar "noi", cei de pe locul trei după ea76, <provenim>, spune <Platon> din <sufletul> lipsit de păr!/� care vine de sus, şi din cel I1npărţit În cOlpunn, pe care trebuie să-I gândim astfel împărţit în corpuri în sensul că el se dă pe sine dimensiunilor corpului, după cât de mare este fiecare vieţuitor, de vreme ce el <se dă> şi întregului univers, deşi există un singur suflet; sau în sensul că ne imaginăm prezenţa sa în corpuri fiindcă luminează în ele şi produce vietuitoare nu din sine însuşi şi din COlV, ci rămanând el însuşi, în timp ce dăruieşte imagini ale sale aidoma unei feţe în multe oglinzi. Prima imagine este a senzaţiei din compus; din ea, apoi. <derivă> la randul ei tot ceea ce se cheamă "cealaltă specie a sufletului", fiecare <provenind> din fiecare la nestărşir7x, iar <scria> sfarşeşte cu facultăţile de generare şi de creştere şi, în general, cu facultatea de a crea altceva şi a împlini ceva diferit de <sutletu!> care produce, în timp ce producătorul însuşi rămâne Întors spre produsul său. (9 . 1 Vom avea, aşadar, natura acelui suflet <superior> despărţită de cauza relelor, câte face şi suferă omul; căci ele ţin de vieţuitor, adică de compus, anume compus cum s-a spus79. Dar, dacă opinia şi gândirea discursivă aparţ in sufletului, cum este el nevătămător? Căci opinia este mincinoasă şi multe rele sunt săvârşite prin ea. ar, noi săvârşim relele dominaţi de ce este mai rău în noi (căci "noi"

suntem multe lucruri) <adică> fie dorinţa, fie afectarea, fie o imagine rea. Ceea ce se numeşte gândirea lucrurilor false, fiind <doar> o reprezentare, nu a aşteptat judecata facultăţii raţionale, ci noi am acţionat Încrezandu-ne în părţile mai rele, aşa cum, legat de senzaţie, se întâmplă ca perceperea ce ţine de compus să distingă <senzaţii> false înaintea judecării lor prin raţiune. Iar inteligenţa a fost sau nu în conlact <cu noi>, astfel încât este nevătămată. Sau trebuie să spunem altfel, că noi am atins sau nu inteligibilul din inteligenţă. Sau că l-am atins pe cel din noi: căci poţ i poseda

119


PLOTIN

)'H TOU E'V �J..lL 'V. bu'VaTO'V rap xal EXEl 'V xal j.J. Tj rrpOXElp0'V EXEl'V. LhElAOj.J.E'V bTj Ta XOl 'Va xal Ta '(bla TW Ta j.J.E'V , )/ / crwj.J.<.XTlxa, xal, oux a'VEU crWj.J.aTO� El,. 'Val, (/ocra bE, 1. ou) bEL-. Tal crWj.J.aTO� E)L� E'VEprEla'V, TaUTa '(!SLa tVux�� dL'VaL, xal TTj'V bLa'VOLa'V E1TLxPlcrL'V 1TOLOUj.J.E'V11'V TW'V a1TO TTi� dLcr�-rlcrEW� TU1TW'V ECb11 11b11 �EWPEL 'V xal �EWPEL'V ato'V cru'VaLcr�-rlcrEl, T-rl'V rE XupCwc; TTi� tVuX�� TTi� aA11,!fou� bLa'VOLa'V° 'VO-rlcrEW'V rap E'VEprEla � bLa'VOLa � aA11-{}TjC; xal TW'V E�W 1TOAAaxL� 1TPO� Tă'VbO'V Oj.J.OLOT11C; xal XOL 'Vw'VLa. ATPEj.J. -rlcrEl 0l>'V OUbE'V �TTO'V 1-) tVUXll1TPOC; 'eauT11'V xaL E'V 'eaUTŢr a'L bE Tp01TaL xal b {}-OPU�OC; E'V llj.J.L 'V 1Tapa TW'V crU'V11PTTjj.l.E\JW\J xal TW'V TOU XOL'Vou, (5 TL bTl1TOTE EcrTl TOUTO, WC; E'LpTjTaL, 1Ta {}-l1j.l.d'TW 'V 1

o

IIO.rAAA' EL 1-)j.l.ELC; 1-) tVUX-rl, 1Tacrxoj.l.E'V bE TauTa llj.l.EL�, TauTa el'V EL 11 1Tacrxouaa 1-) tVUXllxaL al> 1TOLT)crEL a. 1TOLOUj.l.E'Vo "H xaL TO XOL 'Vo'V Eepaj.J.Ev l1j.J.w'V Et 'Val xaL j.J.aALcrTa OU1TW / -. -. xEXWPLcr j.J.€'VW'V· E1TEl XUL a 1TucrXEl TO crwj.J.a 11J.lW'V 11j.J.a� epaj.J.E'V 1TacrXEl 'V. LlL TTO'V 0l>'V TO hj.l.ELC;, il cru'VapL �j.J.OUj.l.E'VOU TOU -&l1PCOU, il TO U1TEP TOUTO flb11· �l1PCO'V bE ��W�E'V TO crWj.J.U. 'O b' aA11{}-Tj� ă\J"&pW1TO� ăAAO� o xa�upo� TOUTW'V Ta� ap€Ta� EXW'V Ta� E'V 'VOT)crEl al b11 E'V aUTn Tn XWpL �Oj.J.E'Vl1 L tVuX� 'CbpU'VTal, XWpl �Oj.J.E'VD bE xal XWPL�T� ETl E'VTau{)-� / , )/ (/ a1TocrTl1, xal 11 a1T oucrl1· E1TEl, xal,/ (/OTa'V aUT11 1Ta'VTa1Tacrl'V aUT�C; EAAaj.J.ep{}-ELcra a1TEATlAu�E crU'VE1TOj.l.E'VTj. A\ b' aPETal a't j.l.11 epP0'VTlcrEl, E�€crL bE Errl 'Voj.l.E'VaL xal acrXT)crEcrL, TOU XOl'Vou· TOlhou rap a\ xaxCal, €1TEl xal ep{}O'VOL xal ��AOL xal EAEOL. <l>LACaL bE TC'VOC;; "H a\ j.J.E'V TOUTOU, a\ bE TOU E'VbO'V a'V�pw1ToU. )

,

,

(,

/'

,

(

.......,

)

(

,

r

)

,

111.1 naCbw'V bE O'VTW'V E'VEprEL j.J.E'V Ta EX TOU crU'V�ETOU, OACra bE EAAaj.J.1TEl EX TW'V ă'Vw EL� aUTo.vOTa'V b' aprn El� 1-)j.J.a�, -. -. ) ..... , , )/ , ( , ) C/ / €'VEprEl 1T� TO a\Jw· El� llJ.!a� bE €'VEprEl, OTa'V j.J.EXPL TOU j.J.EcrOU 11Xl1. TC 0l>'V; OuX hJ.J.EL� xal 1TPO TOUTOU;)AAA' a'VTCA11tVL'V bEL rE'VEcr�aL ou rap, Ocra €XOj.J.E'V, T06TOL� xpWj.J.E-&a aEC, a)...A ' <ha'V TO j.J.EcrO'V Ta'fwj.J.E'V il 1T� Ta ă'Vw 11 lTP0C; Ta €'Va'VTla, il Ocra a1TO 8u'Vaj.J.€w� il E'fEW� EL� E'V€prEla'V ărOj.J.E'V. Ta bE {}l1PCa lT�)� TO ��0'V EXEl;"H El j.J.E'V tVUxal dLE'V €'V aUToL� l

o

120


<i nte li gibilul > fără a-I avea la Îndemânăxo. Dar am distins <acte>

comune <compusului> şi < ac te> proprii <sutletului>81 prin aceea că, pe de o p311e, <cele comune> ţin de c or p şi nu <au loc> fără el. iar, pc de alt ă patie, toate câte nu au nevoie de cor p pentru înfăptuire sunt specitice sufletului, şi gândirea discursivă, care realiz eaz ă judecata impresiilor din se nza ţ ie, contcmplă deja ideile şi le con t em plă ca printr-o simţire comună, cel puţ in <în cazul> gândirii propriu-zis discursivă a sufletului adevărat: căci ca este înfăptuirea actelor intelective şi asemănarea şi Împreunarea lucrurilor exterioare cu <formele> interioare. Prin L11l11are, în ciuda a toate, sufletul va rămâne nemişcat, <întors> spre sine şi <interior> sieşi: schimbările şi tulburarea din noi <provin> de la <cele> adăugate82 şi, după cum s-a spuslU, de la afectările compusului, oricare ar fi el de fapt.

110.1 Dacă sufletul suntcm "noi" şi noi suferim aceste <afectări>, ar fi cel afectat de ele şi, din nou, el va face lucrurile pc care le f11ccm noi. Da, dar am spus că şi întregul <compus> este al nostru şi mai ales când încă nu am fost separaţi de corp: deoarece spunem că şi afcctările corpului nostru, <de fapt> le suferim "noi"'. Aşadar, "noi" are două sensuri: fie incluzând fiara, fic <desemnând pattea care este> încă de acum mai sus de ea, iar "fiară" Înseamnă corpul căruia i s-a dat viată. Dar omul adevărat cste altul, adică cel curăţat de aceste <afcctări>, având viliuţilc ce ţin de inteleeţie, cele care, de bună seamă, săIăşluiesc În sutletul separat de corp, separat şi separabil încă pe când sc află aici josl-:.f:dcoarece, când el se retrage de pes te tot, şi <celălalt suflet> reflectat În el se retra ge ul1l1ându-1. Iar virtuţ ile care nu se nasc in gând i re c i IÎI depn'nderi şi /Îl exersărJls <aparţin> compusului; tot ale lui sunt şi viciile, invidii le, gelozi ile şi compasiunile. Dar prieteniile, ale cui sllnt'? Unele sunt ale întregului <compus>, altele ale omului interiorxh. suflctul

,

111. 1 În copilărie, activează În noi <facuItăţile> compllsului şi puţine dintre principiile superioare illlminează în el. Dar, când ele ne afectează, actul lor est e orienta.t în sus şi ne afectează <doar> când ajunge până la pm1ea medie <a sufletului>. Aşadar, cum <are loc aceasta>'! Nu suntem tot "noi" şi <pmiea> superioară? <Da>, dar trebuie să avem o percepţie a ci: căci nu ne folosim mereu de toate <facultă t ile> pe care le avem, ci doar când orientăm paltea medie <a sutletului> spre <principiile superioare> sau spre opusele lor, sau facem să tre acă <toate facultăţile> câte le avem de la pot en t ă sa u 121


I'L.()ŢIN

eb),c}pWTIELOL, WO'TIEP AE,ETaL, cXj..lapTouO'aL, ou TWV ,c}l1PCWV ,CVETaL TOUTO, DO'OV XWPLO'TOV, aAAa TIapOV ou mxpEO'TL v UUTOL�, aAA' 11 O'uvalO'{}-l1O'L� TO T�� �UX�� E'C6WAOV j..lETci TOU O'Wj..laTO� EXEL· O'wj..la 611 TOLO'V6E o�ov TIOLW{}-EV �UX�� E'L6WAtp· EL bE j..l11 av{}-pwTIOU �UX11 E'LO'E6U, EAAelj..l�EL aTIO T�� DAl"]� TO TOLOllTOV ��O'V 'EVOj..l€VOV EO'TL v. 112.1 ' AAA' €\ aVaj..lelpT11TO� � �UXT), TIW� a\ 6lxaL;' AAAa rap otlTO� o A6,0� aO'UjJ.epWVEL TIa'VTl AO,tp, O� ep11O'Lv aUT11V xal &.J...Lap"LaV€L v )Cal xa"Lopitouv xal bl<SOVaL bCxa� xal EVv AlbOU xaL j..l€T€V a WJ...La"Loua,c}a t. npoa,c}€TEOV J...LE V otv aTW Tl� �OUA€TaL AO,w· Taxa b' ă.v TL� E�EUPOL xal aTIn j..l11 j..laxOuvTCu. 'O j..lEV rap TO avaj..lapT11Tov SL60U� Tn �uxn AO,O� EV cXTIAOUV TIelVTl"] ETC itETO TO aUTO �UX11V xal �O �UX� lL vaL AE,WV, o 6' cXj..l-aPTELv 6L60Ue; O'Uj..lTIAEXEL j..l EV xa� TIPOO'TC ,c}l"]O'Lv atnn xal ă.AAo �uX�� ElbOe; TO Ta 6ELva EXOV TIel{}-l1· O'UV{}-ETOe; otv xal TO EX TIelVTWV 11 �uxij aUT11 ,C VETaL xal TIelO'XEL 611 XaTa TO DAOV xal cXj..lapTelVEL TO O'OV{}-ETOV xal TOUTO EO"TL TO 6L60V 6(x11v aUT<{J, oux EXELVO�-'O{}-EV ep11O'C: TE,c}Eelj..lE{}-a rap aUTT)V, WO'TIEP OL TOV {}-aAelTTLO'V rAauxov OpWVTE�. LlEL 6E TIEPLxpouO'aVTae; Ta TIP0O'TE{}-E'VTU, El TIEp TLe; E{}-EAEL T11v epUO'Lv, epl"]O'lV, aLT�e; 'L6ELv, EL� T11V epLAoO'oepLav aUT�e; 'L6ELv, GJv EepelTITETaL xal TlO'L O'U"Ev11e; -' J- 't"�wl"] xaL,)a/\/\aL J- -' ,EO'Tl v (o/ ,EO'TLv.)/ A"\/\/\"\ 11 OUV / "\ "\ 'EVEp,ELaL xaL, ouO'a TO XOAa�Oj..lE"'O'V ETEpOV· 1-) 6E avaxwP11O'Le; xal o XWpLO'j..lOe; ou j..lOVOv Tou8E TOU O'Wj..laTOe;, aAAa xUl ăTIa'VTO� TOU TIPOO'TE{}-EVTO�......., Kal ,cip EV Tn ,EVEO'EL h TIpOO'{}-T)xrr 11 OAW� )/ -. EL80ue;. )/ -. 11( ,EVEO'Le;, / / 11( ,EVEO'Le; TOU aAAou �UXT)e; To, bE, TIWe; ELpT)TaL, Dn xaTa(3(H vo6crT)e;, ăAAOU TOU aTI' au� ,LVOj..lEVOU TOU xaTa(3aCvoVTOe; E'V T� VEOOEl.J- Ap' ot", aeplY]<1l TO El6WAOV; Kal 11 VEOOLe; bE TIWe; OUX cXj..lapTla;'AAA' EL 11 VEOOLe; EAAaj..l�Le; TIP� TO XelTW, OUX aj..lapTla, WO'TIEP 000 1-) O'XLel, aAA ell nov TO EAAaj..lTIoj..lEvO"'· EL ,ap J...L11 Ell"], OUX EXEL 01lŢ] EAAelj..l�EL. KaTalbCvEL v otv xal VEUELv AE,ETaL TW auvESTJX�vaL UUTn TO EAAaj..lep{}-Ev TIap ahnl�.' AeplrpLv atv T� EC8wAOV, EL j..l11 Er,� TO lm06E�elj..lEVO\)" aepCl"]O'L 8E OU T� aTIOOXLO'{}-�",aL, aAAa T� �

1.

122


LNNI�I\[)A 1. 1 (53). 1 1 -12

stare spre act. Şi cum posedă dobitoacele principiul vital? Dacă. precum se spune87, ar exista în ele suflete umane care au greşit, nu ajunge să tie a dobitoacelor partea separată <a sufletului>, ci, deşi le insoţeşte, nu este acolo pentru ele, iar sinteza lor sensibilă are imaginea sufletului unit cu corpul: iar corpul, de bună seamă, este detemlinat prin imaginea sufletului; iar dacă nu s-a scufundat <în dobitoc> un suflet de om, el a devenit un vieţuitor deteI111inat printr-o iluminare a sutletului universal.

112.1 Dar, dacă sufletul este neprihănit, cum <sunt posibile> pedep­ sele? De fapt, acest discurs este discordant cu întreg argumentul care spune că el şi greşeşte, se şi corectează, este şi supus judecăţilor, chiar şi în Hades, şi trece dintr-un corp în altul. Se poate adera la orice teză dorită, dar poate ar fi posibil să se găsească modul În care <aceste teze> nu se combat. Teza pentm care sufletul este neprihănit a facut din cI o natură total simplă, susţinând că există "sufletul În sine" şi "esenţa sufletului", pe când cealaltă, care conchide că este supus greşelii, împleteşte în el şi îi adaugă şi altă specie de suflet, şi anume cea care cuprinde cumplitele afectări88. Aşadar, acest suflet devine com us anume din toate <elementele sale>, este afectat în întregul său8 , iar compusul este supus greşelii şi judecăţii, iar nu cealaltă natură9o. De aceea, <Platon> spune: Am considerat <sufletul> aidoma celor care îl văd pe <zeul> marin Glaucos91• Dar, spune el, trebuie, tocmai dacă vrem să vedem esenţa lui, Îndepiirtând <elementele> adiiugate, să privim la filosofia lUI; <ca să ştim> cu ce plincipii este i'n contact şi inrudirea cu ce natUll il face să fie ceea ce cste92. Aşadar, el are o altă viaţă şi alte facultăţi, iar cel pedepsit este celălalt <suflet>: retragerea şi separarea sufletului se face nu numai din acest corp, ci şi din tot adaosul: Şi aceasta are loc, de fapt, la naştere: sau trezirea la viaţă aparţine în intregime celeilalte specii a sufletului. Felul în care are loc această trezire la viaţă a fost explicat <deja>, anume că <este efectul sufletului> care coboară când se iveşte altceva din el, care coboară93 o dată cu înclinarea lui. Atunci, işi

lansează el propria imagine? Şi cum de nu constituie inclinarea sa o greşeală? Dar, dacă înclinarea înseamnă iluminare a lumii de jos, ea nu este o greşeală, aşa cum nici umbra <nu este aşa ceva>, ci răspunzător este obiectul iluminat: căci dacă el n-ar fi, <sufletul> n-ar avea spre ce să-şi trimită lumina. Aşadar, "coborârea" şi "Înclinarea" sunt numite relativ la faptul că obiectul iluminat de el prinde viaţă Împreună cu el. Acesta îşi abandonează, deci, chipul <reflectat>, dacă nu este aproape cine să-I primească: şi nu îl abandonează Întrucât îi este tăiată <legătura cu acela>, ci întmcât îl face să nu mai fie; şi

123


!>unlN

�A€Tql DAT]" J LTPC€'TL El'Val" OUX€'TL b€ EO''TL'V, Ea'V EXEL XwpC'(EL'V b€ EOLXE'V o TTOl T]TTl� TOUTO ETTL TOU (HpaXA€OlJ� TO E'LbwAO'V aUTou blbOU� E'V ALbOU, aUTo'V bE E'V {}EOl� El'Val \..lTT aj..l'POT€pw'V TW'V AO,W'V xaTEXOj..lE'VO�, xal a'TL E'V {}EOl� xal Dn E'V'" AlbOU" Ej..l€PlO'E b' oL'V. TaXa b &'V olhw TTl{}a'Vo� o AO,O� E'lT]" a'TL bT] TTpaXnxT]'V apETT]'V EXW'V (HpaxA�� xal eX�lW{}El� bUX xaAoxeX,a{}Ca'V {}EO� Et val, Dn TTpaX'TLXO�, , t" ) ," 3""' ) Jl. T]'V, l 'Va a'V V, 01\.0� T]'V al\.I\. ou) vEwpT]nxo� EXEL, a'Vw TE EO''TL -. / xal, )/ETl EO"Tl/ Tl aUTOU xal, xaTW" ..

U

U

)

l\

-

lf

,

)

)

TO bE E:TILO'XElJJaj..lE'VO'V TIEPl TmJTw'V 11j..lEl� 1111 tlJUXrl; "H TtJ..LEl�, aAAa T� tlJuX�" To bE TTI tlJux� TIW�; 3""'Apa T� EXEL'V €TTEO'X€tlJaTo;"H D tlJuXrl· OUXOU'V Xl 'VrlO'ETal; "H xC 'VT]O"l 'V TT]'V TOlaUTT]'V bOTEO'V aUT�,. 11 j..l r1 O'W j..laTW'V , aAA' EO'n 'V au-r�� '(Wrl" Kal � 'VOT]O'l� bE �j..lW'V OUTW, Dn xal 'VOEpa � tlJUXT] xal '(WT] XPEl TTW'V � 'VOT]O'l�, xal (ha'V tlJuXT] 'VO�, xal DTa'V 'VOU� -. -. ( , 't'" ( , E'VEP,Ţl EL� TJj..l a�" j..lE/PO� rap xal, OUTO� T]j..l W-. 'V xal, TTPO� TOlHO'V ă'V l j..lE'V " 1 1 3. 1

)

)

124


r . N N L.\ I > :\ 1. I ( :- 3 ) . I � - I .\

chi pu l reflectat nu mai est e când sufletul în î nt re g im e îşi îndreaptă privirea s pre partea de su s Se pare că poetull)4 <admitea> separarea l u i I-I erakles, când îi plasează chi pul în H a d e s iar pe el însuşi pr i nt re zei, făcând să fie cuprins în ambele legende, ş i în c ea care spune că este printre zei şi în cea care spune că se află în H a de s : şi, aşadar, l-a separat. Poate că legenda ar fi credibilă a s tfe l : deoarece era î n z es t ra t cu o virtute practică a şi fost socotit demn, datorită excelen tei sale, să fie zeu, dar, fi i ndcă era un caracter practic şi nu unul contemplativ (ca să fie cu totul acolo sus), el se află sus şi c e v a din el se află jos. ,

.

1 1 3.1 Dar cine cercetează aceste lucruri : "noi" sau sufletul? Suntem "noi", dar cu aj utorul sufletului. Şi cum <expl icăm a cest > "cu ajutorul s u fl e t ul ui ! Oare fiindcă îl posedăm s-a făcut cercetarea? Nu, ci pentru că n oi suntem sufletul. Oare, <atunci>, s u fl etul nu se va m i şca? Bineînţ eles că trebuie să i se acorde o m işc a re ce nu este a corpurilor, ci este Însăşi viaţa lui. Iar activitatea intelecti vă este a noastră În sensul că sufletul este intel igent, iar i ntelecţ ia este viaţa lui superioară, şi când sufletul gândeşte <inteligibilele>. şi când int el igenţa ac ţionează asupra noastră : căci şi ea este o p3l1e a noastră şi spre ea ne înă l t ăm9 5 . '

"

"

"

J 25


II ( 1 9) . ,

'"

)

n Ep L apE'TW'V 1 1 . / 'E TTEl.OTl Ta xaxa EVTau{}a xal TOVOE TOV TOTTOV TTEpl TTOAEl E� avd'-yxqc;, �ouAETal oE � tlJuXTl epUrEt v Ta xuxd., epEuxTEOV EVTEU{}EV . TlC; otv � epurT); {}E0, epllcrLv, O}J.olwtr�Val . TOUTO OE, EL bLxalOl xa l (ScrlOl }J.ETcl epPOVT)crEWC; rEVOL}J.Etra )Cal (SAWC; EV apETU. E'l otv apETU O}J.Olou}J.E1Ta, &pa apEnlv Exovn ; Kal bTl XUl TeVL {}E0; �Ap' otv T0 }J.a.AAOV bOXOUVTL TaUTa EXEL v xal 61Î TnL TOU xocr}J.ou tlJuxn xal TWL EV Tathn �rOUJ.1EVW CJ epPOVll(jLC; treW}J.acrTTl tmd.PX EL; Kal rap EUA �rOV EVTa�{}� aVTac; TOUTW O}J.Oloucr{}al :'H TTPWTOV }J.Ev a)leplcr�l1Tr1crL}J.OV, El xal TOUT� uTTapxoucrl TTacral ' OlOV crWepPOVl aVbpEl� El val, � )lr1TE Tl bEL vov Ecrn V' OUbEV rap E�W{}EV: }J.T)TE TTpocrU)V �bU ot xal ETTltru}J.La elV rEvolTo }J.Tl TTapovToc;, C(v ' EXTI � EATIL . E'l oE' xal aUToc; EV OpE �El Ecrn TWV vOllTWV wv xal al �}J.ETEpaL, 6�AOV on xal �}J.l v EXEl trEV o xocr}J.OC; xal a'l apETal . �p otv EXEl vo TaUTac; EXEL;"H oux EUAOrOV Tac; rE TTOAl nxac; AEro}J.Evac; aPETaC; EXEl v, eppovllcrl v )lEv TTEPl Ta AOrl '(O}J.EVOV, avc5pla'V 6E TTEPl Ta trU}J.OU)lEVO'V, crweppocrUVllV c5E E'V O}J.OAOr(a n 'Vl xal crU}J.epwvLa ETTl trU}J.llnxoU TTP0C; AOrlcr}J.Ov, c5Lx; locrU'VllV bE TT]V E �d.crTOU TOUTW'V O)lOU OlXELOTTparLav &PX�C; TTEPl xal TOU ăpXEcrtral . �p' ot'V OU \,

C

/

,

/

( 1..

J

,

(""

_

)

)

/�

)

/

,

1 26

""'w

,

/

-

L ?""

j'"

'('"'

,

(


II ( 1 9).

Despre virtuţ i96 1 1 . J Fiindcă relele există î n această lume, i ar această lume trebui e parcursă, şi pentru că sufletul vrea să scape de ele, trebuie să fuglin din această lume. Ce este, însă, această fugă? Să te faci asemănător zeulU/� spune <Platon>97. Iar acest lucru va avea loc dacă am de veni drepti şi cllce/1Jici plin intelepciune9 8 şi cu totul <învălui ţ i>

în virtute. Dar, dacă ne asemănăm prin vi rtute, oare ne asemănăm <unui zeu> care de ţ i ne virtutea? Şi, mai ales, cărui zeu? Oare unuia care pare să aibă mai bine aceste Vi liuţ i , şi anume sufletului lumii

şi, <mai preci s>, părţ i i conducătoare din el, în care există o înţelepciune minunată? Căci este normal să ne asemănăm lui, dacă suntem în această lume. Mai întâi , trebui e să ne întrebăm dacă în el

sunt toate <viI1uţile>: de pildă, să fie chibzuit sau curajos, deşi în el n\J ex istă motiv de teamă, căci nu există nimic în afara lu i, dar nici nu-i r� vine vreo Iăcere, di n I ipsa căreia s-a! naş e dor nţa de _ . a o avea Ş I a o păstra 9 . Iar daca Ş I el <este cupnns> 111 dOrInţa de inteli gibile, pe care le doresc şi <sufletele> noastre, este l i mpede că

:

şi nouă ordinea şi vi rt u ţ i l e ne parvin de acolo. Le de ţ i ne, deci , acel <zeu>? Nu este nomlal să le deţ i nă cel pu ţ i n pe cele num ite civice, înţ elepci unea, ca re ţ ine de partea ra ţională, curajul, care ţ ine de cea înflăcărată, chi bzuinţa, care constă Într-un soi de potrivire ş i al7l1onizare a părţii poftitoare cu cea ra ţ i onală 1 00 , dreptatea, care este IÎnphnirea a ceea ce Îi n? vlne fiecăreial O 1 dintre aceste părţ i atât i'/ 1 privinta conducerii cât şi a Faptului de a fi condusl O2. Aşadar, 1 27


P L OT I N

xa'Ta 'Tac; TIOAl 'Tl Xac; O}J.OlOU}J.E{}a, aAAa xaTei Ta'c; }J.EL'SOUC; 'TW alJ'TW o\lD}J.aTl XPW}J.E\lac;; ' AAA ' El xa'T ' (iAAac;, xa'Ta 'Tac; TI� AL nxdc; OAlVC; ou; "H (iAOIO\l }J. TJc ' OTIwO"OU\I O}J.OLouO"{JaL XU'Ta 'TatJLaC; , 'TOUTOUC; 10U\I xal {}E LOUC; � CP-rl}J.TJ AEIE L xal AEX'TEO\l U}J.TryETITI w}J.ou:DO"{}al , XCXTa CE Tac; }J.El'SOUC; Trl\l O}J.OlWO"L \1 Et � CXl , ' A AA ' EXa'TEpWC; YE O"U}J.�aL \lEl aPETaC; EXEl \1 x&\I EL }J.rl 'TOLUU'Tac; , E'L oL\I nc; O"UYXWPEl , x&\I El }J.rl 'TOlUU'TUC; O}J.OlOUO"{JUL cU\laO"{Jal , eXAAWC; T]}J.W\I EXO\l'TW\I TIP0C; (iAAUC;, OUCE\I XWAUEl , xaL }J.rl TIP0C; aPETaC; O}J.OLOU}J.E\lW\I, �J.!ac; 'Tal C; atHW\I apETal: c; OJ.!Ol ouO"{}aL 'T� }J. -rl apETrl\l / / / C -� EP}J.O'TllTOC; El)/ 'T l v TIapOUO"la X El<'TllJ.!E\lW , K aL' TIWC;; t':Q oE' {J Ep}J.a( \lE �a l , a\lUIl<ll l<a l O{}E\I � {}EP}J.D'TllC; EA �AU{} � 1 _CI. _� / / _� / , v EP}J.O\l V Ep}J.aL \lEO"v a l ; K al' EO"'Tl \1, EL,/ n 1TUP0C; 1TapOUO"L't a\luYXTJ l<al Ta TIUP aUTO 1TUPOC; 1TapOUO" e ct {JEp}J.aC\lEO"{Jal ; 'AAAa TIP0C; }J.E\I T a TIPDTEPO\l E'C TIOL Ci\l nc; xcxl E \I T W TIUP El \laL {}Ep}J.D'TTJ'TU, aAAa O"U}J.CPUTO\l , WO"TE 'TO\l ADYO\l �OLEL\1 TT! a\laAOYla ETIO}J.E\lO\l ETIUX'TO\l }J.E\I 'TTi tlJuxTi 'Trl\l apETrl\l, E � E(\lW CE, �t}E\I }J.L }J.TJO"U}J.E\lTJ EXE L, O"u�CPU'TO� ' TIP0C; CE 'TO\l / , J:. ) , , ...... EX TOU TIUP0C; AOYO\l 'TO" El<El...... \10\1 apETll\l EL,.... \lal ' apETTJC; CE, a't'Lou}J.E\I El \laL }J.El'SO\la , , AAA' E'l }J.E\I ot) }J.E'TUAa}J.�U\lEl tlJuXrl 'Ta au'Ta �\I 'T� acp ' ot), OU'TWC; ECEl AEYEl \1' \lU\I CE E'TEPO\l }J.E\I EXEl \10, ETEPO\l CE 'TOUTO . OucE lap OL xLa h a'lO"{JTJ'Trl Ta CXlJ'TO 'T� \lOTJ'T�, xaC 'TOL w}J.OeW'Tal ' xUl 'Ta't'Ewc; CE xal xOO" }J.OU }J.ETaAa)l�U\lEl � OD eLa � a'L O"{JTFrl xaXEl E\I 'TW ADYW OUX EO"n TU't'lC; oucE xDO" }J.0C; oucE O"U}J.}J.E'TpCa , O �'TWC; oL\I xOO"}J.ou XUl 'Ta't'Ewc; xUl O}J.OAOILUC; }J.E'TaAa}J.�U\lO\l'TEC; EXEl{JE\I l<al TOUTW\I O\lTW\I T�C; apE'T�C; E\I{JacE, ou CEO}J.E\lW\I CE 'TW\I El<El O}J.OAOllUC; oucE xOO" }J.ou oucE 'Ta't'Ewc;, ouc ' &\1 apET�C; El. TJ XPEla, xal O}J.Ol OU}J.E{}U OUCE\I �TTO\l 'TOlC; EXEl c5L ' apE'T�C; nupouO"lU\I , n poC; }J.E\I oL\I ....... ) ....... UPE'Tl ) ....l.. C; UPETtl ...... ( TO, }J.ll" a\lUIXCXLO\l xaXEL l, \l Elj'" \laL , )ETIEL/ TIEp TJ}J.E ) O}J.OLOU}J.E-&a, 'TaUTl- CEL CE 1TEl {J W ETIalEl \1 'T� AO l ttJ }J.rl }J.E\lO\l'Tac; E1TL 'T�C; �lac; . �

J

l

1 2. 1 nPW'TO\l TO( \lU\I Tac; apE'Tac; ATlTITEO\l xa{J ' ă.c; cpa}J.E\I O}J.OLooo-&al , '(\1 ' aL Ta aUTO EUPW}J.E\I o TIap' �}J.l \1 }J.E\I }J.l}J.E}J.a 1 28


I·. NNI·:\ [):\ 1 . ::'

( 1 1.) ), 1 -2

nu ne vom asemăna oare <zeu lui> prin virtu ţ i l e civ ice, ci pri n cel e su peri oare, care a u acelaşi n u m e <cu zeul>? Dar dacă o facem prin intenn ediu l ce l orlalte, prin intermediul celor c i v i ce nu o facem deloc'! Este absurd să nu ne asemănăm cât mai mllll ClI puti17{ă1 03 pri n i ntermed i u l acestora ( ce l puţin cei care au fai ma de a fi div ini, şi trebuie spus că sunt asemănători cumva cu acest zeu) iar asemănarea să ex iste doar pri n intemediul celor superi oare. Dar În ambele cazuri se întâmplă ca <zeul > să posede Vi 11u ţ i, deşi ele nu sunt ca <a le noastre>. Dacă, aşadar, cineva adm i te că putem deveni asemănători zeu l u i deşi nu posedăm astfel de virt u ţ i , de vreme ce avem altele l 04 decât acelea, n imic nu ne împiedică, dacă <putem s-o facem> şi dacă nu suntem asemănători in pri v i n ţ a virt uţ i l or, să deven i m asemănători prin propri i l e noastre Vi11uţ i zeu l u i , chiar dacă el nu posedă vreo virtute. Şi cum? Astfe l : dacă ceva se încălzeşte in prezen ţa că ldurii , trebu ie să se Încălzească şi sursa că ldur i i ? Şi dacă ceva este fierbinte în prezen ţ a focului, este ne � oie oare ca şi focul însuşi să devină fierbinte în prezen ţ a focul u i ? Insă la chestiunea di nainte s-ar putea răspunde că şi în foc este căl dură, dar una i nerentă, Încât să se argumenteze, prin anal ogie, că acela de unde el o dobândeşte i mitându-I deţ ine virtutea i nerentă, pe când sufletul de ţ in e o v irtute venită de altundeva. Faţă de argumentul cu focu l , acea sursă este însăşi virtutea; ba chiar socotim că este o v i rtute superioară virtu ţ i i <noastre>. Dar dacă lucrul la care partici pă sufletul este i dentic cel ui de la care provine, ar trebu i să spunem, de fapt, că ele se deosebesc. Bunăoară, n ici casa sens i b i l ă nu este identică casei ideale, d e ş i î i seamănă: cea sensibilă participă atât la annon i zare cât şi la ordine, dar acolo, în ra ţ i unea ei, nu există nici armon izare, n ici ordine, n i ci proporţ ie. Aşadar, dacă noi participăm astfe l la armonia, la ordinea şi la acordu l de acolo, şi, Întrucât ce le ca re există aici depind de v i l1ute, pe când cel e de acolo nu au nevoie de acord, nici de ordine n i ci de armonie, n-ar fi nevoie deloc de v i l1ute <acolo>, deşi nu mai pu ţ i n am deveni asemănători celor de aco l o prin prezen ţ a v irtu ţ i i . Aşadar, acestea <trebui e spuse> legat d e faptu l c ă n u trebuie s ă existe ş i aco l o v irtute, tocmai dacă noi devenim asemănători prin virtute : Însă trebu ie să adăugăm şi convi ngere discursul u i , n e l i m i tându-ne doar la constrân gere . 1 2 . 1 M a i întâ i , aşadar, trebu ie să consi derăm ace l e v i rtuţ i pri n care spunem că devenim asemănători <ze ul ui>, pentru a descoperi 1 29


P LOT I N

0\1 apE'TTÎ Ecr'Tl \1, EXEL 6E &0\1 apXETUTIO\l 0\1 OUX apE'TTÎ, ETIl crllJ..L ll\la)l E\lOl WC; 11 0)lO(WcrlC; eSl T'TTη Xal 11 j.lE\I TlS ......

'TaU'TO\l E\I 'T0l C; O)lOLOlC; aTIal TE L , ocra ETIl crTJC; W)lOLW'TaL aTIo 'TOU aUTOll" E\I &C; eSE 'Ta )lE\I W)lOeW'Tal TIpac; �hEPO\l, 'Ta 6E ETEPO\l EcrTl TIPW'TO", oux a\lTU j'TPECPO" 1TPOS EXEt \10 OUeSE OjJ.OlO\l au'TOU AErOjJ.E\lO\l , E\I'TaU1Ta 'T"Tl\l OjJ.Olwcrl \1 ă.AAO\l 'TPOTIO\l All1TTEO\l ou TaU'TO\l E� eSOC; a1Ta L TOU\I'TaC;, aAAa jJ.aAAO\l E'TEPO\l , El TIEp xaLCi 'TO\l E'TEPO\l 'TP01TO" Wj.lO eW'Tal . T{ TIOTE 01\1 EcrTl" h ap€T"Tl 11 TE crujJ.TIacra xal Exacr'TTJ; L:acpEcrTEpoe; 6€ o AO.OC; Ecr-raL Eep Exacr'TTJs· OU'TW rap xal o Tl XOl \10\1, xai} ' o apETa l TIacra L , O�AO\l PC;:<OlWC; EcrTaL . A\ )lE\I 'TOL \lU\I TIOAL TL Xa L aPE'Ta l, ac; ă\lW 1TOU E'l1TO)lE\I, xaTaxoO"jJ.oueH jJ.E\I O\lTWe; xal aj.l Ee\lOUe; 1TOL OUcrl \1 op(�oucral. xal )lETpouO"al 'Tac; E1Tl iT Uj.llae; xal OAWe; 'Ta 1Ta1TTJ j.lETpoucral xal tVEU<SElC; eSo�ae; acpatpoucra L 'TW OAWs Uj.l El \1 0\1 l xal 'TW wplcr1Tal xal TW\I ajJ.ETPW\I xal &'op(cr-rW\I E�W EL \laL xaTd Ta jJ.EjJ.E'TpTJ)lE\lO\l· xal aU'TaL' opl cr1TELaaL , Ţi j.lEhpa rE E\I UAll 'T� wuxn, ( / ) / , )/ )/ ...... ) � WjJ.0lW\lTaL 'TCf EXE L jJ.E'TpCf xal EXOUcrl \1 l X\l0C; 'TOU EXE l ap Lcr'TOU . Ta jJ.E\I rap 1Ta\l'TTJ ăjJ.E'TPO\l UATI 0\1 1Ta\lTTJ a\lwj.lo{w'Tav xaiT ' ocrO\l 6E jJ.E'TaAajJ.�a\lEl e'eeSoue;, Xa'Ta TOcrOU'TO\l O)lol OU'Tal a\lEL eSEw EXel\lW O\lTl . M aAAo\l eSE 'Ta €rrUc; jJ.ETaAa)l �a\lEt · '-VUX � eSE E rrU'TEpW crwjJ.aTOe; xal cruyrE\lEcr'TEP0\l" 'Tau'Tll xa l 1TAEO\l jJ.ETaAajJ.�a\lEl , Wcr'TE xal E�a1Ta'Ta\l -t} EOC; epa\lTacrtrEL cra, )l"Tl Ta TIa\l iTEOU 'TOU'TO �. OU'TW )lE\I oti" OL'TOL Oj.lOlou\JTaL . )

,

1

.......

......

{

/

(/

,

)

/

(

/

)

'

......

1 3 . 1 AAA ' ETTEl 'Tr1\1 Oj.lOewcrl \1 ăAATJ\I 'lm ocp a ( \lEl we; TTJe; )le(�O\lOe; apEl�C; oticra\l , TIEPl EXE e\lTJC; AEXTEO\l· E\I 0 xal craepEcrTEpo" Ecr'TaL )laAAO\l xal T�S TIOAl Tl X�s h oucrla, xal l1Tls h jJ.El�W\I Xa'Ta T"Tl\l oucrta\l, xa l OAWe;, O'TL EcrTl TIapei -r"Tl\l TIOAL TL Xr1\1 ETEpa . !\ErW\I eS"Tl o n Aa'TW\I 'T"Tl\l O)lOlWcrl \1 TT]\1 TIPOs 'TO\) iT EO\l epUY"Tl\l 'TW\I E\lTEU1TE" E� \laL , xal Tal r;" apETat e; Tat e; E V TIOAl TEla o u TO eXTIAWe; eSLeSoue; , aAAa npocrTl -\1 ELe; lTOAL Tlxcie; rE, �al eXAAaxou xa�apcrE Le; AEYWV 6:mxO"ae; 6�A6e; TE EcrTL 6l TTae; n iT de; xaL T"Tl\l oj.lo(wal v ou xaTa �\1 1TOAL'TlX"Tl" TliTElC;. n wr; ot\l AEYOj.l.Ev 'TaUTae; xa\hipcrEl C; xal TIWe; xaiTap� E\JTEs j.l.aALcrTa Oj.l.OL OUj.l.EiT a: )

uo


[ · N N I ..\ I ).\ l. .2 ( I l) ). 2 - .1 iar ceea ce constituie vit1utea, fi i ndcă la noi este o copie, pe când acol o n u este v i l1ute, fi i ndcă se com portă c a un m odel, a m i n t i nd că asemănarea este de două feluri : lina care preti nde i denticul în lu crur i l e asemănătoare, adică toate câte Î ş i trag asemănarea rec i proc d i n aceeaşi <su rsă: o alta>, În lucruril e În care u n u l devine asemănător celu i la l t, pe când cel ălalt este primul, nu i se substituie şi nu este n u m i t asemănător l u i : aici asemănarea trebuie l uată al tfel , n e pretinzând aceeaşi fOIl11ă, ci mai degrabă una d i ferită, toc m a i dacă este asemănătoare în cel ă l a l t fel . Oare ce este, dec i , vil1utea, atât în genera l , cât şi în paI1icu lar? Mai l i m pede va ti d i scursul pri vind as pectu l particular: căci astfel va fi cu u ş ur i n ţ ă evi dent şi aspect u l

c o m u n pri n care exi stă toate virtu ţ i l e . Pe d e o parte, v i rtu ţ i l e civice, pe care le-am num i t undeva mai sus 1 0), ne î n frumuseţ ează C ll adevărat şi ne fac mai bun i , ca unele care l i mi tează şi pun măsură în dori n ţele noastre şi ca unele care, în general, pun măsură pas i u n i l or ş i îndepăl1ează m u lt m a i b i ne o p i n i i l e fa lse ş i fi i ndcă l i m itează şi <aşază sufletul> în afara l ucrurilor nemăsurate şi indcti n itc ş i pentru că reprez i n tă ele însele măsura: şi acestea, defi n i te ca măsuri în sut1etul <l uat ca> matetie, sunt asemănătoare măsuri i de acol o şi de ţ i n Ul111a bine l u i superior de acolo . Căci datorită fa ptu l u i că materia este cu totul l i psită de măsură, este tot a l neasemănătoare <măsur i i de acolo>; Însă, eu cât o fiinţă p3I1icipă mai mult la fon11ă, cu atât devine asemănătoare acelei fi i n ţe fără fon11ă . Ş i palticipă mai m u l t cele mai apropiate : iar sufletul este mai aproape decât corpu l şi mai inrudit <cu zeu l>; pri n aceasta el ş i participă mai mult, încât ne şi amăgeşte înfăţ i şându-se ea un zeu, fără să fie întreaga fi i n ţ ă a zeu l u i . Asfel se asea mănă, deci. aceşti a 1 06 <cu zcul> .

1 3 . 1 Dar, de vre m e ce < P l a ton> arată eă asem ănarca este de a l t fe l , u n a care ţ i n e de o v i l1ute s u perioară I 07, trebu ie să v o r b i m despre aceea. P r i n acest fa pt va fi m a i l i m pede şi care este substan ţa

ca

<v i rtu ţ i i > c i vi c e , ş i c u m este cea su perioară pri n pri s m a substan ţ e i sale � i , î n genera l . c ă e x i s tă un a l t fe l d e v i rt u t e în afara c e l e i c i v i c c . De fa pt, este l i m pede că Pl aton. c â n d spune că aSCJ1Ulnarea cu zeul inseal1lmi fllga de c e le de aicil ox ş i când n u dă v i rtu ţ i 1 0r pra t i c a t e î n ceta te ş i s i m p l u numele de v i rtu ! i, ci l e adaugă ş i atri b u t u l " ci l:icc 1 l) ş i c â n d spli n e în a l tă p a r t e că toate v i rt u ţ i l e s u n t n i şte jJurificiiril l o , este l i m pede că el a d m i te d o u ă fe l ur i d e v i rt u ţ i ş i că n u pune as e m ă n a rea < c u zeu l > pe sca m a v i rt u ţ i i c i v i c � . Î n c e sen s s pli ne că acestea sunt p u r i fi c ări ş i c u m devenim Iloi cu precă dere asemă nători <zeu l u i > d u pă ce ne-am p ur i fi cat?

�ur

..

\3\


1 ' l.OT I N

"H ETTE lb rl XaXrl J.!EV Ecrn v � tVUXrl cru�TTEq>UPJ.!EVll Tlt' crWJ.!CXTl XaL OJ.!OTTa,'T-rlc; r l VOJ.!EVll aUTW xa l TTcivTa cruveSo�ci�oucra, ElTJ &v araiTrl XaL apETrlV E x oucra, El J.!r1TE cruveSo�a�ol , aAAa J.!ovTJ EVEP )' Ol - OTTEP EcrTL VOEl v TE xal q>POVEl v - J.! -rlTE oJ.!oTTatrrlC; El TJ - OTTEP EcrTL crWq>POVEl v J.! T1TE q>O�Ol TO aq>l crTaJ.!Evll TOU crwJ.!aToc; - OTTEP EcrTlv aveSpC(EO'tral - 11rOl TO cSE AOrOc; xaL vouc;, Ta cSE J.! rl aVTlTEl VOl - eSlxaLOcruVTJ cS' &v El TJ TOUTO , T rlv eSrl TOlathTJv eSlatrEcrl v T�C; tl;ux�c; xcx,'T ' llv VOEl TE xaL aTTaiTrlC; o\hwc; EcrT(V, El Tl <; OJ.!Olwcrl v AEIOl TTP0<; ,'T EOV , oux Civ uJ.!apTavol ' xairapov rap xal Ta iTElOV XCXL h EVEprEla TOl UUTTJ, W C; TO J.! l J.!O UJ.!EV OV �XE l V q>POVTJcrl v , Te oLv ou XCOCEl VO o\hw cSLcixEl Tal ; "H OUeSE eSlcixEl Tal , tVUx�c; cSE � cSla{}EcrL C; , NOEL TE 11 tVUXrl ăAAWC;' TWV eSE €XEl TO J.!EV ETEPWC;, Ta cSE oueSE OAWC; , naAl v Ol)'\l TO . VOEl v oJ.!W VUJ.!OV ; OucSaJ.!wc;, aAAeX Ta J.!EV TTpuJ-rWC;, Ta eSE TTap €XEl vou ETEPWC; , ( Oc; rap o €V q>Wvn ..... ...... / ( (/ / ....... ) AOrOc; J.!l/ J.!TJJ.!a TOU EV tVUXn, OUTW xal, o ,EV tl; UX ll J.!l J.!TJJ.!a TOU EV ETEpW . (Oc; oLv J.!EJ.!EP l crJ.!EV0S' o EV TTpoq>op ă TTP0C; TOV €V \f;tJXTI, olhw xal o EV tl;uxn E pJ.!TJVE UC; WV €'XE lVOU npoc; Ta TTpOl aUTOU. (H eSE apETrl ��x �C; ' vou eSE OUX EcrTl v oueSE TOU €TTEXEl va , l.

(4. 1 Z TJTTJTEOV eSE, El � xatrapcrl C; TauTov TTI TOl aUTTI apETTI, 11 TTpornEl Tal J.!EV 11 xa,'TapcrlC;, ETTETal 6 E h ap�Tr1, X�L TTOTEPOV €V TW xatra LpEcrtral h apETrl 11 EV TW xExaiTciptral ,

) / TTJC; EV TW xExa,'Tap,'Tal TJ( EV TW xa,'Tal/ pEcrtral ' Ta rap xExa,'Tdptral ot ov TEAOC; flcSTJ . \A AAa TO xExatrcipiT al aq>aLpEcrlC; aAAoTp LOU TTaVTOC;, Ta eSE ara,'Tov ETEPOV aUTOU , '/ H , E'L TTPO T�C; axatrapcr Lac; ara,'Tov �V , � xa,'Tap O' l C; apxEl ' aAA ' apxEcrE L J.!EV h xcitrapcrlC;, Ta eSE xaTaAEl TTOJ.!EVOV EcrTa l Ta aratrov, OUX � xci,'Tapcrl C; . KCXL TL TO XaTaAEL TTOJ.!EVOV Ecrn , �TJTTJTEOV' 'lcrwc; rap oueSE Ta aratrov �v h q>ucrlC; � xaTaAEl TTOJ.!EVTJ· ou rap &v €rEVETO EV xaxw , �p otv ara,'ToE l 6� AEXTEOV;"H oux \XCXVrlv TTPO� TO J.!EV�l'\) €V TW OVTW<; ara,'Tw' TTEq>UXE ,cip ElT ăJ.!q>w . Ta oLv " " ara,'Tov aUTTJ<; TO crUVEl val Tlt' crurrEVEl, TO eSE xaxov TO TOl S' EvaVTlOl C; , bo El oLv xa,'TTJpaJ.!EVTJV crUV€l val . LuvEcrTal eSE

)

A TEA E crTEpa /

)

,

)

...... L

L

......

)

,

......

......

L

" ......

1 32

......

......

......


I N N L.·\ [) \ l. :2 ( 1 9 ). 3 · 4

Fiindcă sut1etul este rău când este amestecati 1 I cu corpu L dar când este afectat simultan cu el şi j udecă toate lucruri le cu el, ar fi bun şi înzestrat cu virtute, iar dacă l1-ar mai emite păreri în acord cu acesta, ci ar ac ţ i ona singur (ceea ce înseamnă tocmai a gândi şi a fi înţ elept) şi dacă nu s-ar mai lăsa afectat împreună cu el (ceea ce înseamnă tocmai a fi cumpătat) şi dacă nu s-ar mai teme să părăsească corpul ( ceea ce însea mnă tocmai a fi curajos), ar conduce raţ iunea şi intel igenţa, iar celelalte părţ i nu s-ar împotrivi (iar acest lucru ar însemna dreptatea). Nu ar greşi cel care ar numi "asemănare cu zeul" această dispoz i ţ i e a sufletul u i prin care gândeşte şi este astfel neafectat: căci fiinta divină este pură şi actul său este astfel încât şi fiinţa care o imită are Înt elepci une. De ce nu este, deci, şi ea dispusă ca <sufletul>? Ea nu este dispusă <astfel>, iar di spozi ţ i a este doar a sufletului. Sufletul gândeşte altfel: iar dintre cele de sus, unu l gândeşte altfel I 1 :2 , celălalt nu gândeşte deloc l \ 3. Şi din nou, gândirea <zeului ş i a sufletului> au doar numele comun'? Î n n i c i u n caz, ci unul deţ ine o gândire pri mară, celălalt are o altfel de gândire, provenită de la primul. După cum, bunăoară, discursul aşezat În voce este o imitaţie a celui din suf1et, aşa şi discursul din suflet este o imitaţie a di scurs u l u i d i n <zeu>. Aşadar, precum discursul rostit este fragmentat 1 1 4 faţ ă de cel din suflet, tot aşa este şi cel din suflet fa ţă de cel superior l u i, când îi este i nterpret 1 \ 5. Iar virtutea este a sufletului, şi nu există virtute a inteligen ţei şi nici a celui de dincolo de ea 1 1 6 .

(4.) Trebuie cercetat apoi dacă puri ficarea este identică virtu ţ i i astfel concepută sau <dacă> ea se produce mai întâi , iar virtutea îi umlează, şi dacă v irtutea constă în acflIl sau în rezultatul purificări i . Este mai pu ţ i n desăvârşită <cea din actul purificări i> decât cea din rezultatul ei : <căci rezultatul > l l 7 este ca un ţel <al ei>. Dar rezultatul purificării înseamnă ÎndepăI1area a tot ce este străin, iar binele este diferit de el . Or, dacă binele ar fi <în suf1et> înainte de înti narea sa, puri ficarea ar ti sufic ientă . Ea va fi, desigur, suficientă, dar ceea ce rămâne este binele, nu purificarea. Trebuie să cercetăm şi ce este restul : probabi l că natura care rămâne Il U este binele, căci <atunc i sufletul> nu ar fi căzut în rău. Trebuie, oare, să spunem că <s ufletul> are fonna hinclw? I I f.: Om" ' el nu ar putea rămâne în adevăratul bine: căci de la natură se îndreaptă spre ambele l 1 4. B inele său Înseamnă, deci , un irea cu ceea ce îi este Înrudit, iar răul Însemnnă unirea cu contrariile. Trebu'ie deci să se unească după ce s-a puri ficat. Şi se va uni după ce s-a Întors <spre bi ne>. Oare se Întoarce el <spre bine> după 1 33


P L OTI N

E-1TLcrTpaepElcra . �p oL\I )lEnt T"Tl\l xairapcrl \1 ETTl crTp€epETa l ;

"H )lETa T"Tl\l xa-&apcrl \1 ETT€O"TpaTTTal . TOUT ' otJ\I 'h apET"Tl aUT�C;; "H TO ,L \lOj.lE\lO\l alll n EX T�C; bTL crTPOep�C; . Tl oL\I

TOUTO; G€a xaL llJTTOC; TOU bep{}.€\lTOC; E\lTEirElC; xaL E\lEp,W\I, WC; 'h 04JLC; TTEPl TO OpW)lE\lO\l . Oux ăpa Et XE\I aUTa oueS ' a\la)l l )l \lTlcrxETaL ; "H El XE\I oux E\lEp,OU\lTa, aAAa aTTOl<El)lE\la aepwTl crTa · 'l\la eSE epwn cr-&n xal TOTE ,\lW aUTa L ) __ ...... ...... " " / ) E\lO\lTa, eSEl TTpocr�aAE L \1 T� epwn/ rO\lLL . Ej'"lXE eSE OUX aUŢ(�, )aAAa, TUTIOUC; """" ,.... , / -...... ?"" ' ( / · eSEl OU\I TO\l TUTTO\l TOl C; aA Tjt h \lOlC;, W\I xal Ol TUTTO l , Eepap)locral . T aXa 6E xal olhw AE , E Ta L EXEl \1, an o '"'ouc; oux aAAOTp LOC; xa l j.laAl crTa 6€ oux aAAOTplOl;", OTa\l TTPOC; aUTO\l �AETTn· E'L cSE )l TI, xal napw\I aAAOTp L OC; . 'E TIEt )(a\l Tal C; ETTl crT �)lal C;· Ea\l )lT)eS ' OAWC; E\lEp,Wj.lE\I xaT ' aunic;, eXAAoTp tat . /

1

15. 1 ' AAA ' ETTL TTOcrO\l T] xa-&apcrLC; AEXT€O\l" olhw rap xal T] Oj.lOlWcrlC; Tl\ll irEW epa\lEpa xaL T] TaUTOTT)C; Tl\ll -&EW . TOUTO eSE Ecrn j.laAlcrTa '(T)TEl \1 -&U)lO\l TTWC; xal ElTl iru)l(a\l xaL T&AAa na\lTa, AUTTT)\I xaL Ta crU" E\I�, xa L Ta XWplrEl \1 aTTO crW)laTOC; ETTl TIOOO\l eSU\laTO\l . ' A TTO )lE\I eS"Tl crW)laToc; '(crwc; )lE\I , ""'" c, ' c , / TTa\lTWC; / / xal TOlC; OlO\l TOTTOLC; cruva,oooa\l TTp0C; EauTT)\I, )l T)\I aTTa-&wc; Exoucra\l xal Tas a\la,Xalac; TW\I 'heSO\lW\I alcrirTlcrElC; )lO\lO\l TTOlOUj.l€\lTj\l xaL 'laTpEucrEl C; xaL aTTaAAa,dc; TTO\lW\I, '(\Ia j.l"Tl E\lOXAOlTO, Tas eSE aA,Ti>o \Ia C; aepal poucra\l xa(, E'l )l"Tl &6\1 TE, TTpawc; ep€poucra\l xaL EAaTTOUC; n -&El cra\l TW )l"Tl crUj.lTTacrXEL \1" TO\l eSE -&Uj.lO\l 000\1 O�O\l TE o:epaLpoucra\l �aL. EL cSU\laTO\l, TTa\lTTj, El eSE J..l Tl , )J."Tl ,OU\I alJT"Tl\l crU\lOp,L'(Oj.l€\lT)\I, aAA' ăAAOU Et \lal TO O:TTpoalpETO\l, TO eSE aTIpOalpETO\l DAl,O\l El \laL xal acrirE\I€C;· TO\l eSE <po�O\l TTU\lTT)· TTEpi: OUcSE\lOC; rap <po�TlcrETaL - Ta eSE aTTpoalpETO\l xaL E\lTau-&a - TTATI\I y ' E\I \lOU-&ETTlcrEl . 'E TTL -&u)J.la\l eSE; ( / On )lE\I J..L T)cSE\lOC; <pauAou, eS�AO\l· cr( TW\I cSE xaL TTOTW\I TTP0C; ă\lEcrl \1 OU)( aUT"Tl E�E L · oueSE TW\I aeppoeSl crlW\I cSE- E'L cS Cipa, epucrl XW\I, otj.laL , xal oueSE Ta aTIpOaLpETO\l Exoucra\l" El es ăpa, acro\l )lETa' epa\lTacrLac; TTPOTUTTOUS xat TauTT)C; . OAWC; eSE aUTTj j.lE" TTcX"TW\I TOUTW\I xa-&-apa EcrTal xaL Ta eXAo,O\l eSE �OUA 1lcrETal xaL aUTO xa-&apo" TIOl �cral , wcrTE j.lT)eSE TT AijTTEcr-&al · El es' Cipa, )J.'" L

u

1 34


pu ri fi c are ? Dupa purificare el este deja Întors <s pre bine>. Să fie acest lucru virtutea sa? Nu, ci este ceea ce îi provine din conversie. Ce înseamnă aceasta? Este întruch i parea şi am prenta obi ectu l u i contem plat care se aşază ş i acţ ionează î n e l aşa cum acţionează vederea asupra celui văzut. Nu poseda, oare, <sufletu l > aceste lucruri deşi nu şi le am inteşte? Căci le avea fără ca ele să fie în act, ci zăcând ascunse <ş i> l i psite de l umină. Pentru a fi l umi nate şi pentru ca atu nci sufletul să ştie că le are, trebuie să se întoarcă spre o sursă de lumină. De fapt, el nu poseda chiar obiectele <contempla ţ iei>, ci am prentele lor: este nevoie, deci, ca el să pună de acord amprenta CLI obiectele adevărate din care provin a m p rente l e . Mai degrabă se spune şi astfel că le posedă, anume că inteligenţa nu este străină <de suflet> iar ea nu este de tot străină când el priveşte spre ea: dacă nu pri veşte, deşi ea este prezentă, tot străină îi este l ::W . Căci ele <de v i n > străine şi î n cazul şti inţ elor, dacă nu le actual izăm depl in.

1 5 .1 Î nsă trebuie spus până u nde <se înti nde> puterea puri ficări i : căci astfel v a fi evident ş i c u c e zeu <se face> asemănarea şi c u c e zeu <se face> i dentitatea. I ar acest lucru înseamnă s ă cercetăm cum < pu r i fi c ă virtutea> mânia şi pofta şi toate celel alte <afectări>. supărarea şi cele înrudite cu ea şi până unde este pos i b i l ă separarea de corp. < S u fl etul se separă>, probabil , de corp şi adunându-se în sine însuşi ca î n ni şte l ocuri <propri i >, când devine cu totul impas i b i l , şi pre ţ u ind, dintre plăceri, pe ccle necesare 1 ::! I doar ca pe n i şte senza ţ i i , şi adm i ţ ând v i ndecări l e şi evitări le suferin ţ e l or, <doar> ca să n u fie tul burat, ş i depărtând durerile ş i , dacă n u poate, suportându-le senin şi d i m i n uându - I e întrucât nu le î m pă rtăşeşte: s u primând mania. pe cât poate, şi. dacă este pos i b i l , în în tregime, dacfi nu. nelăsa ndu-se cotropit de ea, face ca l i p s a de ţ e l să a p ar ţ in ă <corpu l u i > ş i să ti e rară şi n e p u t i n c i oa s ă ; supri mând cu totu l team a : căci nu v a avea teamă dc nim ic, i a r l ipsa d e obiect < a ei> v a exista şi a i c i , < l ăsând-o> doar când ea <va consta> într-o preven ire 1 2 2 . Da r despre po ftă? Este l i mpede că nu are n i ci o poftă d e de vreun lucru strâmb. I a r el nu va avea pofta de mâncăruri ş i băuturi. c i va de ţ i ne pofta de potol i re a <celor trupeşti> 1 23; ş i n u v a avea n i c i pofta plăccri lor d ragoste i , i a r dacă o v a avea, v a fi pentru cele natura le, cred e u , fără a fi nech i bzu i t ; iar dacă totuşi este. pe cât p os i bi l va fi î n s o ţ ită de o fa ntezie stăptlll i tă . Î n genera l , ci va fi puri fi ca t de t o a t e afec tări l e şi va dori să-ş i purifice până şi partea i ra ţ iona lă, Încât ea să n u fie del oc lovită : iar dacă totuşi va 1 35


PLO r / 1'<

m:potJpa, aAA ' bAL rac; nic; rrATnac; alrtOU EL val xal €U{}-UC; AtJO}..l €Vac; 'tn r€l 'tOVrla€l . wcrrr€p E( nc; crexpw� r€l 'tovwv alTOAaUOl 't�� 'tou crexpou rEl 'tvlcicr€wC; 11 O}..l O Loc; r€VO}..l €Voc; 11 î t""' ( ) ) �(l , (l ,1î ' c ( . >: ' J.1 ....' Iv€V 'toll.J.1av rrOL €l v wv o ara" oc; ou " €II.EI. . aloOU}..l €Voc;, WC; Ouxouv €cr'tal }..laXTl" apxEL rap rrapwv o AOrOc;, OV 'tO XElPOV a'ltJ€crE'tal , Wcr'tE xal au'to 'to XELpov tJooXEpaval , Eav n OAWC; Xl V11ttn, on }..l rl �crux(av �rE rrapov'toc; 'tou bEcrrro'tou, xal acr{}-EvEl av au'ttp ETIL nJ.111craL . /

;'

)

1.

(

""""

)

"'-

( 6 . ) J,IEcrn Jl.EV ouv oubev 'twv TOL OU'tWV a}..l a p'tla, aAAd xa-rop-8"wcrL C; c("v{tpwrrw: aAA ' 11 CTrroutJrl oux E�W a}..l a p'tlac; ' ,,.. , ' Q. ' î \ ' El-;J. vaL . E l }..l E V OUV 'tl 'tWV 'tOL OU'tWV 11 EO,", EL,.. val , all.lI.a ex,Tpoa( PE'tOV rL VOl -ro, -8"EOC; eXv EL11 b TOLOUTOC; Kal ba( }..l WV bl lTAOUC; w"V, }..l a AAOV tJe €XWV cruv au'tw ăAAOV Ci)... A 11V , , " , ,

apE't11v €xov'ta · El ()€ }..l l1b€"V, ttEOC; }..l O VOV · -{} EOC; bE 'tWV €rroJ.1€VWV 'tw rrpw'tw . Au'toC; }..l e v rcip Ecr'tL v OC; �A-8"Ev 1. ;' t" ,.. ) ( EX€l tt€V xal 'tO xa-8" ' au-rov, El iEVO l 'tO OLOC; 11A -8"EV, EX.€L €crTl v : CJ be cruVWK � (crtt11 Ev-8"cibE llXWV, xal 'tOU'tOV au'tw� 0J.10Lwcr€L xa'td 8Uva}..l l v TrlV €KE {VOU, wcrTE , El 8uvaTov, ărrA 11K'tov EL vaL 11 ărrpax'tov rE 'tWV }..l rl bOXOUVTWV 't� bEcrrro'tn . T l<; oLv €xcicr't11 apE'trl 'tw 'tOL ou'tw;"H cro<p la }..l E V t"' ...... � ..J. , ...... , ...... xal <PPOV11crl C; EV tTEWp la wv VOUC; €XEL " Voue; bE 'tn ElTa<pn . ( ( c " ,.. A ' C ' ( � ' � ul 't't11 oE EKa'tEpa, 11 J.1EV EV vw oucra, 11 oE EV ,o/1 ,uxn . K aKEl }..l E V OUK aPE't-rl, EV bE l}JuXTt a P E't-rl. 'ExEL ouv 'tl; 'E'VEPiEla au'tou xal o Ecr'tl v· €v'tautTa be 'to €V ăAAW €XEL tTEV apE't-rl . Oube rap au't08lxaL Ocruv11 xal €Kcicr'tT\ &pE't-rl, aAA ' olov TTapcibEl i}..l a · 'to 8E arr' alH�C; €V l}JuX D apE'tT) . Tl voc; rap � apE'tT)· au'to be €xacr'tov au'tou, OUXl bE ăAAOU 'tL VOC; . !1 l xalocruvT\ bE ElrrEp Ot xEl orrparla, &pa a't El €V rrAT)ttEl }..l E PWV; "H � }..l E V €V rrA-rltT€L , o'tav rrOAAa 11 'ta }..l E PT\, 1') be OAWC; o'lxEl orrparLa, xeXv EVOC; n . 'H iOUV aA11 {} rl C; c ' , ) ,1 ' � , ) ',1î î c au'tOo l xalocruVT] (EVOC; TTpOC; au'to, €V w oux a 11.11.0 , 'tO' o€ a),1"11.11.0· Wcr'tE KaL 'tn l}Juxn blKalocruv11 1-] �EC{WV 'tO TTP0C; vouv ...... ;' ( €VEprE L v, 'tO bE CTW<PPOVEl V 11 E l crw TTpOC; VOUV CT'tpO<pT], 11 bE av8pLa aTTci{}-Ela Ka{f ' O}..l O lWCTl v 'tou rrpoc; 'O �A€TT€l cXTTa{}- EC; OV 'tij'J <pucrlV, au'trl be €s ap€'t�C;, '{va }..l Tj CTU}..l TT a{} n 'tw )

) /

,

,

)

,

"'-

L

"

"'-

,

>

"'-

;'

L

,

"' ,.

J

;'

/

,

"

)

,

/

)

/

,L

,

L

_

(

) /

,

__

,

L

1 36

L


fi . loviturile să nu fie foarte m u lk, ci pu ţ i ne, şi să fie i mediat ris ipite pri n înveci narea <cu raţ i unea> . De pi ldă, dacă c ineva este vecin cu u n în ţ e lept, s-ar folosi de vecinătatea lui fie deven indu-i asemenea, fie ruşinându-se că îndrăzneşte să facă vreunul din lucruri le pe care omul cel bun nu vrea ca el să le facă. Ş i nu va fi , aşadar, vreo l u ptă: c ă c i este destulă prezen ţa ra ţ i un i i , d e care partea mai rea se va ruşi na, încât chiar şi ea, dacă se va mobil iza în întregime, se va mânia pe s i ne şi îşi va blama slăbici unea, pentru c ă n u a amu ţ it în prezenţ a stăpânul u i .

1 6.1 Aşadar, nici una d i n aceste <afecte> n u este o greşea lă, c i o îndreptare pentru om, i ar ef0\1ul său nu este ca să fie în afara greşelii, ci c a să fie zeu. Dacă vreuna dintre ele nu s-ar ma i supune del iberăli i , u n asttC! de om ar fi zeu şi da i mon, a vând o natură dublă, mai degrabă având cu sine pe altcineva posesor a l altei vil1uţ i ; iar dacă nu are nici un fel <de afect>, ar fi numai zeu, adică u n u l din cei ul111ători celui suprem 1 24. Căci el este cel venit de sus, iar substanţ a sa, dacă este aşa cum a venit, se află acolo. Dacă se uneşte o a l tă fiinţă cu el după ce vine aici, o va face şi pe ea asemănătoare sieşi prin puterea acelui <zeu>, astfel Încât, dacă se poate, să nu mai fie pasibi l de lovituri şi să nu mai săvârşească fapte neplăcute <zeului> stăpân. Ce Înseamnă, aşadar, fiecare virtute pentru un astfel de <zeu>? Inţelepciunea şi cumpătarea sunt contemplarea celor din intel igenţă, iar inteligenţa le are prin contact 1 25 . Fiecare din ele are o dublă prezenţ ă: una în inteligenţ ă, cealaltă în sutle t 1 26. Iar prima nu este virtute, În schi mb cea din suflet este vil1ute. Ce este, deci, cea <din inteligenţ ă>? Este actul şi substanţa sa: dar aici, ceea ce se află într-o fiinţă străină <şi vine> de sus este vil1ute. Căci justi ţia În sine şi fiecare vi11ute <În sine nu sunt viI1uţi>, ci un fel de model <al lor>, iar cea provenită de la el în suflet este virtute. Vil1utea este a cuiva, dar fi e care vi11ute în sine îşi aparţine şi nu este a altu i a. Dacă dreptatea înseamnă ca fiecare să-şi împlinească propria tlmcţie 1 27 , oare ea nu are mereu o l11ulţ ime de părţi? Dar una este dreptatea di ntr-o mul ţ ime cU l11ulte părţ i, alta este cea care, în general, este împlinirea funcţiei propri i, dacă este a unei fi inţe unitare. Cel puţin adevărata dreptate stă în rap0l1ul acestei fiinţe unice (în care nu există altă patie, ea fi ind unică) cu s i ne Însăşi. Astfel, şi pcntru suflet dreptatea, <ca vi11ute> superioară, este un act Indreptat spre intel igenţă, iar cumpătarea este Intoarcerea intcmă spre inteligenţă, curajul fi ind În schimh impasibilitatea, prin asemănarea Cu cel lipsit n atura l de afectare, spre care pr i veş t e r:�x; iar el rămâne s i ngur Cll s i ne graţ ie virtuţ ii, ca s ă nu mai supOlie afec tă ri din partea Înso ţ i to ru l u i său mai rău, <cOlvu l>. 137


PLOT I N

1 7 . \ ) A v'taxoAouitoucrl 'tOL vuv aAA TjAa u ; X U l atJ'tal a' l ape'ta l EV tlJuXTI, wcrrrep xaxEL Lei TfPO 't�t; ape'tTit; a't EV vw w<1rrep rrupabe (.rJla'ta . KaL rap h VOllcrlt; €KEL ETfl crLllJlll xa} cro<pLa, 'to bE TfPOt; ainov h crw<ppocruVll, 'tO bE OL KEl OV €PIOV h ol xelOlrpulla, 'to bE otov aVbPla h a UA o'tllt; XUl 'tO E<p ' alnou JlEVEl v xaitapav . )E v tlJuXTI 'tOL vuv Tfpot; VOUV h opacr l t; " ) '-"'" I' ) crO<p l/ a xal' <Ppovllcrlt;, ape'ta L ·UU'tllt;· ou rap au'tll 'tau'ta, WcrTfEP EXEL . Kal Lei ăAAa wcrau'twt; axoAou-& El ' Kal 'tTI xa-&ciperEL bE, ELTIEp Tfaeral xa-& cipcrEl t; xa'ta 'to xExa-8'clp-&alL, aVclrxTJ TIcicrat; · 1) OU8EJl.la 'tEA-ELa . Kal b Jl.EV E:XWV Lext; }..l € CţOUt; xat Teit; €A(fr'tou� €S avciYXllC; 6uvaJl E l , ° 6E 'tat; EAcl't'tOUC; OUX avarxaLWC; €XEl E X E L v a c; to }.lEv 611 TfpornOUJlEVOC; 'tou crrrouba(ou �lot; 0t)'t0C; . n O'tEpa 6E EVEPTE(a EXEl xa l 'tat; EAC<-r'tOUt; o lat; JlEl�OUC; 11 ăAAOV 't'"" 'tPOTfOV, crXETf'tEOV xa� EXucr'tllV : OLOV <PPOVllcrl V ' El yap ăAAaL<;" apxaLC; xpTjcrE'tal , TfWC; €Ll Exe( Vll }..l € VEl xciv E't }..l 1l EVEproucra; KaL E'l h }.lEV <pucreL 'tocr6V6E, h 6E 'tocravbE, xat 11 crw<ppocrUVll EKE(Vll }..l E'tpoucra, 11 6E DAWC; avat poucra; Tau'tov 6E xaL ETfl' 'tWV ăAAwv OAWC; 't�t; <pPOVTjcrEWC; Xl VTj-8'elcrllC; !'H E'l 6"YlcrEl TE au'tac; xal DcrOV Tfap .' au'twv E�€l ; 'tax a 6E lW'tE TfEpl cr'ta'tl XWC; EV €PT1lcrEl xa'tci n v at; au'twv . )E TfL }.lE(�OUC; 6E apxat; llXWV xaL ăAAU JlE'tpa xa't ' EXEL va ''t. 'i'"' , / _"- / Tfpa !;, E L ' O l OV 't 0 crW<PPOVELV oux E V }..l e'tpw €XElVW 'tllJ E l t; , aAA' �AWt; xa'ta 't o 6uva'tov XWP l'(WV x a � DAWt; �WV OUX l 'tov av�pwrrou �lOV 'tov 'tOU aya�ou, DV a�LOL 11 TIOAl n xTi ape'tfj, aAAa 'tou'tOV Jl.EV xa'tUAl rrwv, ăAAOV 6E EAOJl€VOt; 'tov TWV �EWV " rrpot; yap TOUTOut;, ou npot; elV�PWTfout; ella-&out; h O}.lOlWcrlt; . ' O}..l O lwcrlC; 6E 11 }.lEV npoc; TOUTout;, WC; E't XWV €'t xav l w}..l o (w'tal ano TOU aUTou ExaTEpa . 'H 6E rrpoc; ăAAOV Wt; npot; napabEl YJla . ,

)

,

"

"'-

.

/

1.

,

,

C

.......

I'

/

)

1 38

)

'

)

I'

,


I N N I . \ I ) ,,\ 1 . 2 ( \ 4 ). 7 \ 1 7. 1 Aceste v i l1 u ţ i se succed 29 în su net aşa c u m o fa c şi acol o sus cel e a nteri oa re v i rt u ţ i i . fiind în inte l igen ţ ă ca n i şte modele <a le l or>.

Că c i acolo gâ n d i rea este şt i i n ţ ă şi î n ţ elepci un e. cum pă tarea este ra p0l1area l a s i ne. fa pt u l de a- ţ i vedea de treabă este împl i n i rea

fu n c ţ i i . iar la fel . euraj u l este identitatea cu s i n e ş i persiste n t a î n puritate. Î n s u fl et, d e c i , în ţ el epci unea şi cumpătarea

propri ei

sunt pri v i rea î n dreptată spre i ntel igen ţ ă şi reprezintă virtu ţ i l e l u i : căci n u e l în suşi este acestea, c u m s e întâ mplă acolo s us, ş i l a fe l pentru cele câte uI111ează . Este nevoie ca toate vi rtu ţ i l e <să fie

dobâ n di te> prin purificare, da că toate sunt purificări pri n atingerea

purită ţ i i :

a l t fe l n i c i

una nu

e st e

desăvârş i t ă . I a r posesorul <celor>

s u peri oare trebuie să le a i bă În poten t ă şi pe cele i n feri oa re, pe când posesorul celor i n ferioare nu l e are neapărat ş i pe cel elal t e . Aceasta

este, de bună seamă, v i a ţ a s uperi oară a î n ţ eleptu l u i . <Ca să vedem>

dacă cel ce are v i rtu ţ i l e superioare le a re şi pe cele i n ferioare în act sau altfel, trebu i e să cercetăm fiecare v i t1ute: d e p i l dă, cumpătarea.

Dacă <în ţ el eptul> va urma alte pri n c i p i i , cum persistă ea, nefi i n d în

act? Dar dacă o <v irt ute acţ i onează> na tural până la u n punct, o a l ta până l a -un al tu l, iar tem pera n ţ a <doar> l i m itează <dori n ţ ele>, pe

când o altă <vi rtute> le îndepă11ează com plet? Faptul ar fi în general valabil şi pentru celel alte < v i t1u ţ i>. lăsând deopat1e cumpătarea.

Oare sufletul n u le va cunoaşte, având tot ceea ce <v ine> de la ele? Poate că va acţ iona cond i ţ ionat, confoJln l 30 unora dintre ele. Dar, când ajunge la princi piile superioare ş i la alte nomle, va acţ iona confoml

l or: de p i l dă, nepunând cumpătarea în acea l i m i tare <a poftelor>, ci, pe cât posibil, despărţ i ndu-se cu totul <de corp> şi netrăind în general

via ţ a om ului de bine pe care ar pretinde-o virtutea civică, ci lăsând-o

în unnă, şi-ar însuş i-o pe cea a zei l or, căci spre ei <se orientează> dori n ţ a de asem ănare, nu spre oamenii de bine. Asemănarea OIientată

spre cei din 1I11nă este ca o imagine asemănătoare alteia, fii ndcă ambele

<vin> din acelaşi <model>. Cealaltă <asemănare>, în schi mb, este orientată spre altceva ca spre un m odel.

1 39


III (20). n Epl. cSl aA€)(Tl)(ll� ,...,

,

11 .1 T(� 't€XVTJ 11 jJ.€{to&x; 11 bn nl<5EOOte; Tu.iae; ot DEl nOpEU{}TJVaL aVarEl; C/Onou jJ.Ev oDv DEl EA{tEl v, <'ve; EnL 'taya{}ov xal nlV aPX'lv nlV npWTTJ\) , ){ElcritW 8LWjJ.OAOYT)p-€VOV )(al Dui nOAAWV DEDElYjJ.€VOV· xal D11 xaL DL ' GJV 'tOU'tO EDElXVU'tO, avaywYIl ne; �V. TLva DE DEl El \laL 'tO\) cX\)axitT)CTOj.1EVO\l; 'Apei YE 'tov nav'ta il 'tov nAElcr-ra q>T)CTl UxS\I'ta, O<; €\I -r1i npw-rn YE\I€crEl Ele; rO\l-rl\l a\lSpOc; EcrOjJ.€VOU q>lAO<J<XPOU jJ.OOOlX�U U \I� il EPWUXOU; (O j.1E\I Dtl q>L AOOOq>oc; 'ttl\l q>ucrl xaL b jJ.oueHxOc; xaL b EPWUXOc; aVaX't€OL . Tle; oti\l b TpOnoc;; '"'Apei rE {Le; )(aL b au'tOc; ănacrl 't0lJ-r0le;, 11 xait' Eva Ele; 'tu;; )"EOlt JlEv oDv 11 nopE(a DL'"t"TTl nacrL v 11 ava!hl VOOOl v 11 ă.\lW EAitol)(:n � jJ.Ev yap npOT€pa ano TWV xa'tw, h D€ YE DEU't€pCl, ale; llcSll EV 'tw \lOTJTW YEVOJl€VOLe; xaL bLO\J '(X\JOC; {t ELcrl EXEl nopEuEcr{}CU tt\layx�, 'Ewc; av Ele; 'to €crXaTO\J 'tOU Tonou aq>lXW\)'tCXl, o 811 <T€Aoc; � nopElae;> ov TUYXa\JEl, aTav ne; En' ăxpw Y€\JllTaL TW \lOTJTW. )AAA' h ).lE\J TTEpl jJ.EV€TW, nEPl DE TIle; a\JaywyTi<; �POTEPC;V nElpa't€ov A€YElV . npWTO\J Di] DlacrTuAT€OV 'tou<; ă\JDpae; 'tOUTOUC; �jJ.L ap'eaJl€VOUe; ano TOU jJ.oucrtxou acrn e; EcrTL A€yovTae; TrlV q>ucn v . 8ET€OV DT] atno\J EUX( \JTJTO\J xaL En't0TJJl€vOV jJ.E\J TTpOe; TO xaAov, aDu\Ja'twTEpo\J (lE nap ' au'tou Xl V€lcr{}-al, ETOlj.10V DE EX TWV TuxavTwv alOV Ex'tunw\J, WcrnEp Dl DElAOl npoc; -rODe; tVoq>oue;, OlJ-rW xal TOUTO\J TTPOc; TODe; <p{}oyyo� \1

\1

'\)"

\1

L

v

1 40


III (20) .

Despre dialectică 1 1 . 1 C e artă, metodă s a u procedeu ne conduce acolo unde trebu ie să mergem? Fie, aşadar, admis şi demonstrat pe m ulte c ă i faptul că spre bine şi spre pri n c i p i u l pri m trebuie să mergem, şi chiar aceste demonstra ţ i i constitu iau un fel de înă l ţare. Dar cine trebuie să fie cel care va fi înă l ţ at? Să fie, aşadar, c u m spune <Pl aton>, cel care a văzut totul sau o mare parte din ceea ce este şi care la prima naştere <i ntră> într-o s ămân ţ ă de bărbat, cel care v a deveni un filosof sau un m uzician oarecare sau un iub itor? \ 3 \ F i l osoful, muzi cianul şi iubitorul ar trebui să se înalţe către natura <binelui>. În ce fe l? 1 3 � Oare este o si ngură cale pentru to ţi aceştia sau a lta pentru fiecare? E x i stă două căi pentru toţ i : una pentru cei care se Înal ţă, a l ta pentru cei care au aj uns s us; cea dintâi pentru cei de jos, a doua pentru cei care deja se află În i ntel igi b i l şi ş i -au l ăsat oarecum urma acolo, <dar> trebuie să meargă până aj ung l a capătul l ocu l u i 1 3 3 ce pare a fi la sfârşitul că lătoriei, când c i neva se află în vârful inteli gi b i l ul u i . Dar aceasta poate să mai aştepte ; să Încercăm să vorbi m des pre prima Înă l ţ are. Mai Întâi să-i diferenţ iem pe aceşti bărba ţ i ş i , Începând cu muzi c ianul. să pre c i zăm care îi este natura . Cu s i g u ra n ţ ă trebuie adm is <fa ptul că> el este m i şcat ş i purtat s pre fru mos, dar, pentru c ă este in ca pa b i l să s e m i şte si ngur se Iasă În vo ia i m pres i i lor a c c i dentale; asemeni ce l o r te mători l a zgomote, l a fe l şi el <este sen s i b i l > l a s u nete şi l a 141


I ' l .< )TI N

XCXL Ta xcxAov TO V TOlhOl� €TOlPOV, CPEUYOVTCX bE UEl TO €V EV TOl� OOJ.l€VOlc;" xal E:V TOL c;" aVap}..l TOV xal TO pu{}- OL � XCXl TO €Upui7 J.l.OV TO EUOX1lJ.l.0V blWXEl V . METa TOL vuv TOtX; ulcri711TotX; TOUTOUC; cpi7onouc; XCXl pu-\t J.l.O� XCX l axfu-icxTcx OUTW� aXTEov· XWPl'(OVTCX nlV UA11V bp ' {;;V a'l avcxAOllal XCXl AOIOl El � TO xaAACX; TO ETI' CXUTOLc;" UXT€O\J XCXl 8L OOXT€O\J, tu<; TI E P i' Ci €TIT011TO €XEL VCX �\J, Tj \J011nl apJlOVLCX XCXL TO €\J TCXUTfj XCXAOV XCXl OAWc;" TO XCXAO\J, OU TO Tl XCX AO\J J.l.O\JO\J, XCXL Aoy UC; TODe;- <PL AOO(.xpLCX� € v8-ET€OV: u<p ' WV Ele; TI L an \J ) / WV cxl\JO€l EXW\J 1 VEC; uE c: ' Ol AOIO "\ " CXXTEO\J l , (1' ueHEpo\J .

J.l

CXJ"

J.l-rl

xal

aL

o L '('"' )

...... )/

. Ţ/

(

1 2. 1 ' o 8E EPW'tl XOC;, El C; DV J.l.E'talTEaOl â\J XCXl o J.l.OUcrLXOc;" XCXl }..l €TUTT€crW\J 11 J.l.E\JOl â\J 11 TTapEA-{)-Ol , J.l\JllJ.l.0\J l).{OC; EaTl TTWc;" xaAAou�· XWPl� DE DV aDu\JaT€l xaTaJ.l.cx{}-El \J, TTAllTTOJ.l.E\Jo� bE l.lTIO TW\J E\J 0tVEl XCX AW\J TTEPl CXUTa ElTT011Tal . l HbaXT€o\J oL\J CXUTO\J ,lLTl TIEp l €V aw}J.cx TTEaovTcx €TTTo�a{}al , a AA ' ETTl TTavTcx UXT€OV TW AOIW aW J.l. aTCX 8El XVUVTa TO EV m x a l TalnD\J XCX l L on ETEPO� TWV crWJ.l.aTWV XCXL on ăAAoi7 E\J AEXTEO\J xa l: on EV eXAAOl C; }..lCt AAO\J, o� ov ETIL TT)bEUJ.l.CXTU x u Aa XUl VOJ.lOUe; XCXAOUc;" bE L XVU\JTCX - 'E V ucrw}..l aTO l C; lap o E{h crj.1oC; TOU E: pcxaJ.l. l Ou llbT) - XCXl an xaL E\J TEXVCXlC; XCXl €V 'ETT l aTilj.1cx l � xCXl E\J UpETCXl C; . El TCX €V TTOlllT€OV xal bl bCXXT€OV, OTTWC; €I Yl \JOVTCXl . ) A TTO bE TW\J U P ETWV +1b11 uvcx�cx( VEl \J ETIL vouv, ETIL TO

ov: xaxEl �ablaT€OV T-rlV ăvw TIOPElCX\J .

Xell

6Lo\J 1 3 . 1 ' o bE <pl Aoao<poc;" T-rlV cpual \J ETOl J.l.Oe; otnoe; €TITEPW}..l € VOc;" xal ou DE6J.l.EVO� XWp{crEW� , WaTIEp dl eXAAOl 00TOl , XEXl \JllJ.l€VOC; TTP0C; TO ăvw, aTIopwv bE TOU b€l XVU\JTOC; bEL Tal J.l.ovov . LlEl XT€OV atv xal AUTEO\J �OUAOJ.lE\JO\J XCXl CXl.lTOV a{} il J.l.cx Ta L <p ua l XCXl mlAa l AEAU,lL€VOV . Ta Jl E V bOTEOV TIpO� aU\JE{} l aj.1Dv xcxTcxvoilaEwc; xal TT ( crTEW� aaWJ.l.uTOU - xal lap P b l OV b€�ETCXl <pl AoJ.l.cx&Tjc; WV - XCXl CPUCiE l E:VapETOV TTP0C; T E A E lwa l v a p ET WV aXT€OV XCX l J.l.ETa Ta J.l. ai7 TJJ.l.a CX AOlou� bOT€OV oAWe; btcxAEXTLXOV nOlllT€o\J

Tn

E

DTl J.l

<i

T .

DLaA€XTLx�e;

xal

14. 1 TlC; 6E Tj b t U A EX t l X y/ , llv D El xal Tal � TTCXpcx bl b ov a L ; )''EaTL J.l.EV D-rl 1-) A6y� TTEPl 'Ex acrTou 1 42

TIPOT€POl � DUVCXJ.l.€V1l


LN l\. I ..\ D ,-\ L _� ( � O \ . \ - -\

fru m u s e ţ e a d i n e l e , ev ită mere u d i scorda n ţ a ş i ceea ce n u este u n i t a te În cântece ş i În versuri ş i c a ută m ă s u ra ş i acord u l . După aceste s u n e t e , r i t m u ri şi fo rme perc c pt i b i le p r i n s i m ţ u r i , tre b u i e să s e p a re materia p r i n c a re se re a l i ze ază ş i se fo rmează pro porţ i i l e ş i c u v i nte l e spre <a aj u n ge> la fru m u se ţ e a din el e înse l e , ca să <a fl c> că ea îl i n s p i ra s e : arm o n i a d i v i n ă ş i frulll o s u l d i n ea ş i frulllosui u n i vers a l , n u doar un frumos determ i n at , ş i c ă tre b u i e să d e ţ i n ă învă ţă t uri le fi l oso fi e i pri n c a re să aj u n gă l a î n c rcderea pe care o d e ţ ine fă ră să şti e. Care s u n t c l e , <VOI11 vedea> ma i tâ rzi u 1 3 4 .

1 2. 1 A poi i ubitorul 1 35 (în c a re s-ar putea transfonna ş i muzicianul, iar o dată tranSfO\1l1at, ar putea ti e să rămână aşa tie să-l depăşească) n e ami nteşte de fru mosul pe care nu îl poate experimenta, ti indcă <-frul11 osul> este separat de el şi, pcntru că este atras de ti-ul11 use ţ i vizibile, s e m işcă în j urul lor.Trebuie, aşadar, s ă fie să n u s e lase atras, năpust indu-se cu capul înainte, de un si ngur corp, ci tie condus de discurs către toate corpuri le 1 3 A arătând că <frumosul> este i dentic în toate, dar diferit de corpuri, şi trebu ie să i se spună că el este din altă pm1e şi că se manifestă mai curând În altele, precum ocupaţ i i le şi legile ti-ul11 oase 1 3 7, căci de acum <îşi va găsi> obiectul iubirii În cele incorporale, şi că <el estc şi În> arte, şt i i n ţ e şi vil1u ţ i \ 3 g . A poi, trebuie făcut să le vadă un itatea şi să fie Învă ţ at cum dev in a c e s tea. Iar <a poi trebui e Învă ţ at> că de la vil1u l i se Îna l ţ ă i mediat spre i n tel ect, spre fi inţă, şi că încolo trebuie să ducă drum ul în sus J 3 L).

învăţat să

1 3 .) În schi mb, fi l osoful este pregătit n a tural a tât să se Îna l ţ e l 40 cât şi să nu mai a i bă n e v o i e de separarea <de cele sensibi le> 1 4 1 , prec um ce i l a l ţ i , Îndreptându-se spre lu mea de sus. F i i n d î nsă nesigur, el are nevoie doar de o călăuză. Aşadar, trebu i e să-i fie arătată <ca lca> şi să fie e l i berat de dori n fă cI care, o d i n i oară, prin natura sa, e ra l i ber. Trebu i e să-i fie date stud i i l c matemati ce, pentru a se ob i ş n u i cu conte m pl a rea şi cred i n ţ a În i n corpora l . F i i nd un i u b i t or de Învă ţătură. le va acce pta uşor l -\� ş i , < fi i nd> v i rtuos prin natură, treb u i e să a c ţ ioneze pen tru desă vârş i rea acestor v i l1u ţ i , iar d u pă st u d i i l e matema tice. să fie instru i t în d i a l e ctică ş i să fi e tra n s format e LI totul în d i alect ic i a n . 1 4.) Ce este Însă dialectica c e trehuie transmisă şi celor de m a I

înainteI4-'?

Este dispozi t i a care poate vorbi ra ţ iona l des pre fiecare

1 43


P LOT I N

€SU; El TrEI V 'tC TE €Xacr-rov Xal Tl liAAWV 8La<PEPEl xal 'de; h

/ / / EV Ol� V (/ExaerTOV xaL, EL, )Ecrn ("" )Eern xal, TrOU....... -rou-rwv XOl VOTTJe;' (5 €crn xal -ra ov-ra OTrocra xal -ra }..l'rl OVTa ati, ETEpa DE OVTWV. AUTT\ xal lTEpl: cqa-tTou 8LaAEjETal xal lTEpl: }..l'rl cqa-tTou xaL oera UTrO Ta aya-tTOV xal ocra UlTO TO E:VaVTlOV xal Tl -ro eHDlOV DTJAOVOn xaL TO J.lij TOlOU-rOV, €merTllJ.lTI TrEpl: mXVTWV, ou OOSTI . naooacra DE LÎie; TrEPL Ta a'lcr-tTTJTOV Tr�avTJe; )E VlDPU€l > ..... / ) ...... TTlV , Trpaj}..l aTElaV )/E X E l "t0, tVEUDOe; """" )EV TW VOTJ-rw xaxEl a<pElcra > / / / "tTJV , tVuXTJV , -rpE<poucra, TWL AEjO}..l EVW <aATJtf€lae; lTEDLW> -rTI...... oL alpeerEl TDL nAex-rwvoc; XPW)J.E�Y) )J.€V xal EL e; 8Laxplcrl v TW� El OWV , XpwJ.l€vT\ ?lE )(al EL e; TO TL €crTl , XPW}..l E\JTl DE xal €Trt -ra TrPWTCX ,€VTJ, xa l Ta EX TOUTWV VOEpWe; TrAEXOOOa, EWe; âv Dl €A{}n Trav TO VOllTOV, xal avaTraAl v avaAooucra, E'l e; o &v €Tr' apxij� EA{}ll , TOTE ?lE heruXlav ă,oooa, <Ve; JlEXPl ,E TOU €J,{EL El val E:V TIC7UXlCX, OOOEV €n TrOAUTrpay)J.ovoucra ELe; €\J jE\JO}..l EVTl �AETr€l, �ijv AEjOj.1€VTlV AOjlXijv TrpaYJ.laTtlaV TrEPl 1TpoTacrEwv xal C7UAAOjLcrJlWV, WC7lTEP cXv -ro El bEval ypaq>€l v, ăAATI -rEX\JTI Doucra' GJv n va ava,xcxLa xal TrPO -rEXVTJ<; l]jO�}..l EVTJ, �Pl voooa bE au"ta wcrTrEP xal Ta liAAa xal Ta J.lEV XP"Ylcrl}..la au-rwv, Ta DE TrEpl -r"ta hjou}..l €VTl xaL JlE{}OOOU T�e; -rau-ra �OUAO}..l E\JTle; . )

'

......

..It.

1.

.......

l.

,

1 5. 1 'AAAa lTO{}EV TeXe; apxae; EXEL h €TrlcrTTl}..l Tl aUTTl;"H vouC; 8lDWO"L V €VapjELe; apxae;, E'( n e; Aa � EL v DuvaL -ro tVUxn: El Ta Ta €s�e; xal C7UVTl -tTTJcrL xal C7U}..llT AEXEl xaL DL alpEl , E�e; EL e; "tEAEOV vouv llxTI .'/Ecrn ,ap, <PTJcrl v, aUTTl -ro xa{}apWTaTOV vou xal: <ppovTjdEWe; . ' Ava,xTJ otJv nJll w-ra-rTJV otJcrav ESl v / ....... )EV TJ}..l ( ....l... v TrEPL" TO >OV , xaL TO n }..l lw-ra-rO\J El val , -rWV <pPOVTlcrL v }..l E V lTEpl: -ro OV, vouv DE TrEPl -ro €TrEX€l va -rou ov"toe; . Tl otJv; T] q>l Aocro<pla -ro -rl}..l l lJhaTOV; fi TauTov <pl Aocro<pla xal DLaAEx-rL xTj; "H <pLAocro<plae; JlEpOe; TO TLJ.l lOV . Ou ,ap D'rl Dl TlT€OV opjavov -rOUTO El val TOU <p l AOO"Oq>OU' ou jap tVLAa \tEwpTj}..l aTa EC7n xal xaVOVEe;, a A Aa TrEPL lTpaY}..l aTa €O"n xal ol OV UATJV €X€l -ra ov-ra' OD� ).L€VTOl E Tr ' aUTa XWPEl ăJ.la TOLe; ,'tEWpT]}..la crl Tei TrpaŢJ.laTa EXOUcro:' TO DE tVEuDOe; XUl -ro cro<plcrJla XaTa C7U.u � E �TJXOe; jL vwcrXEL ăAAOU TrOl i1cravToe; <Ve; aAAo-rpLOV xp( vouera -role; €V aUTn "

1 44

'5""'

L


L N N l . \ 1 ) . \ 1 . 3 ( 2 0 ). �-5

<l ucru>, să spună ce este fi ecare , prin ce se deosebeş te de altele ş i ce este comun Î ntre e l e, unde <se a tl ă > fi ecare, dacă exi stă <cu adevărat> cel care ex istă, ş i cate există ş i câte nu e x i stă, alte l e decât cele reale. Această şt i i n ţ ă dezbate În legăt ură cu binele ş i cu ceea ce n u este bine şi cu cele supuse binelui şi cu cele supuse contraru l u i s ă u , În l egătură c u ceea ce este e v i dent etern ş i cu ceea ce n u este astfe l ; <di scută> despre toate COnf0l111 şti i n ţ ei şi nu o p i n i e i \ 44. D u pă ce ş i -a Încetat rătă c i rea În j uru l sens i b i l u l u i , <di a lectica> se fi xează în inteligibi l 1 45 şi aco l o îş i des făşoară activitatea, abandonând fa l s i ta tea ş i h ră n i n d s u fl e t u l Î n ccea ce se numeşte " câmpia adevcinJluf' 1 4(1, fo losind d i v i z i unea plato n i că 1 -\7 pentru distin c ţ ia i de i l or ş i pentru <a detc1111 in a> esenţa şi pentru <a aj u nge> la gen uri le pri me şi pentru a le uni cu i ntel i gen ţa <pe toa te care derivă> d i n aceste <gcnuri prime>, pan ă când ar putca să stră bată Întregu l dom e n i u inteligibil, şi converti ndu-se, rev i ne la pri nc i p i u . Atunc i se a fl ă In repa us, căci <ră mâ ne> în repaus cât timp se află acolo ş i , fără să m a i fa că cercetări curi oase , caută cu pri virea spre un i ta te, spre ac t i v i tatea n u m ită logică, re feritoare la pro poz i ţ i i şi s i logi sme, încredi n ţ andu-se altei şt i i n ţe, precum este dat ş i fa ptul de a învă ţ a să scri i . Una dintre aceste <forme l ogice> este necesară şi se află îna i n tea şti i n ţ e i , hotărând În pri v i n ţ a acestor l u cru ri precum şi a celorl a lte şi j udecând care d i ntre e l e sunt utile, care sunt în plus ş i care <aparţ i n > tratat u l ui d e care n e ocupăm.

1 5. 1 Dar de unde Îşi derivă această şti i n ţ ă prin c i p i i le? l nt e l e c t u l î i dă

pr i n c i p i i evidente dacă c i neva l e poate perc epe în sutl e t . Apoi <su fletu l> le adună, le com b i n ă ş i l e d i v i de până aj u n ge l a intel ectul desăvârş i t. " Căci <dJ�Îlectica>", s pune < P laton>, este <p:111ea> cea mai pură a intelectului şi a g<Îndinl'. \ 48 Aşadar, deoarece ex i stă o fa c u l tate foarte pre t ioasă a acestor <stări> În no i , ea trebu i e <să se rapOlteze> la fiinţă şi l a ceea ce ex i s tă m a i de pre ţ , <Ia fe l c Ll m> gând irea <se rapol1ează> la fi i n ţ ă , i a r in te lectu l la <ceea ce este> "

d i n colo de ti i n ţ ă . Dar cLl m ? F i l os o fia este cea ma i de pre ţ ? Sau fil os ofia şi dia lect ica s u n t i dentice? < D i a l ectica> este pal1ea m a i i m portantă a fi l oso fi e i . N i c i n u trehuie crezut că e s t e doar un i nstrument a l fi l osofu l u i , căc i nu con ţ i ne doar precepte ş i reg u l i deşat1e, c i s e ra portează l a obi ecte ş i , câte fi i n ţ e sunt, atâ t a ma terie d e ţ i ne; pe de o parte, se a propie metod i c de accste < fi i n ţ e > pentru a deţ ine şi ohi ectele împreună Cu conceptele l -\4, iar pe de a l tă parte cu noaşte fa l s i tatea şi sofi s m u l doar a c c i dent a l , când le cau zează u l tu l . Şi le separă ca pc un l u cru stră i n, deoarece c u n oaşte m i n c i una

1 45


P LOTI N

UATl"t€al TO \fJEUDO�, Y l vwenwucra, OTav n � rrpoaayaYTI, O n TrUpa TOV xavova TOU UATJ-t)-OU� . n €Pl TTpO'TacrEw� O�v oux OLOE - xat Ţap ŢpaJ.1J.1aTa - €lOUL a DE TO aA ll,ctE� 6L OEV o xaAoual lTpOTaal V, XUl xattoAou 6l0E ni XL vTlJ.1aTa T�� \fJux��, O TE TlttT)<H xal o UlPE l , xal El TOUTO cx'lPEl o Tl ttT)al v 11 ăAAO, xal El ETEpa 11 "tau-nx, rrpocr<p€pOJ.1€VWV WcrlTEP xal " d(attT)al� EnL �aAAourra, axpl �oAoŢEl rr-t)-al DE E"t€paL O loWrrt "tOUTO aŢa7TWanL -

1 6 . 1 M €po� otnI TO T(J.1LOV' €XEl Tap xal ăAAa <Pl AocrO<p la' xal Tcip xaL TTEPL <pU<YEW<; {tEWPE� �O-rl{tELav lTapa Ol aAExn x�e; Aa�oucra, wcrTTEP xal apL {t J.111TlXn npoOXPWVTal a\ ăAAat T€XVal ' J.1aAAOV J.1€VTOl aU"tTJ E:IŢ�-t)-EV XOJ.1l'(ETal TrUpa T�� Ol aAExnx��' xal rrEpl �-t)-wv wrrauTwc; ,ctEwpoucra J.1EV €XEL ttEv, lTpoan ttELaa bE Ta� E'g€l� xal "tci� acrxrlcrElC;. €s G.N lTpo(acrl V a\ E�Ele; .)"Iaxoucrl OE a\ AOŢlxal '€'gEl C; xal w� Yot a 110T) nx €XEL ttEV' xal Ţap J.1ETU T�� UAT)C; Ta nAElrrTa ' xal a(l J.1EV ăAAal aPETat "tou� AOrlaJ.10U� EV TOl� rra,ct€CTl TOl � )l blOlC; xal "taLe; 7Tpa�Eal v, " bE <ppovTJal� €rrlAoŢl aJ.10� n� xal TO xa{tOAou J.1aAAOV xat El av"tuxoAouttoucrl xal El bEL vuv €nlcrXEL v 11 Elcrau{t l� 11 OAWe; ăAAO �€A"tlOV' " bE ol aAEXnXTl xal " cro<pla En xattoAou xa l aUAWe; rrav"ta El e; xp�al v np0<p EpEL "tU <pPOVTlcrEL . nOTEpa bE Errn "ta xa"tw El val ăVEU Ol aAExn x�c; xal crO<p lac;; "H Cn€AWC; xal €AAEl lTOV"tWC; . )/Ean b€ ao<pov il val xal Ol aAExn xov OUTWC; (['.IEU "tou"tWV; "H OUO ' â.v Ţ€VOl"tO , · uAAa 11 npo"tEpoV 11 cXJ.1a auvau'{ETal . Kat nixa <Xv <pual xae; n� UPE"tU� EXO l , €'{ G.Jv a\ T€AElat cro<p (a� ŢEVOJ.1EVTJ� , M E"ta Ta� <puatxae; 00'.1 l-} , ,.. CTO<pta' El Ta TEAE l Ot Ta ll{tTJ. H "tWV <pDCTlXWV ouawv T) A ( " '" auvau�ETal TJ011 aJ.1<pw xal, aUVTEAEL ou'Tal ; "H lTpOAapODaa / )/ ETEpa T1lV €TEpaV €TEAElWCTEV' OAWC; rap h <pucr l X-rl aPE"t" xat OJ.1J.1a aT€A€C; xal �{tOC; EXEl , xal a\ apxaL TO nAEl a"tOv ) , ' " ('"' " aJ.1<pOTEpalC;, a<p WV EX0J.1EV . -

,

)/

1 46

,\

.......

-

,

-


------ - --- - ------

pri n i n te J1l1 e d i u l adevărur i lor din ea, ori de câte ori c i neva aduce cev a c o nt rar r e gu l i i adevăru l u i . A ş a d a r, <dia l ectica> i gnoră propozi ţ i i le , căci sunt ca l itere l e <în cu vânt>, însă, cunoscând adevărul , ştie ce semni fică o p ro poziţ ie l 5o şi, in general, c u n oaşt e ş i mi ş c ăr i l e s u fl etu l u i , ceea ce se a fi J1l1ă ş i ceea ce se neagă, ş i d a că " se neagă lucruj afi17J7at sau altceva" 1 5 1 . Ş i , dacă <temlenii> sunt diferiţi sau identici, iar <dia lectica> sesizează aceasta imediat, p re cu m p erce pe ş i se n za ţ ia , ea I asă acest fa pt în seama une i a lte <facultă ţ i > care să n e încânte printr-o riguroasă analiză.

1 6. 1 Aşadar, <di a l ect i c a este> partea de seamă a filosofiei, care mai are şi alte părţi. Ea studiază natura cu ajutorul dialecticii, precum se folosesc ş i alte şti inţe de matematică, ba ma i m u l t, chiar matematica este Însoţită îndeaproape de d i ale ct i c ă , şi, la fel, când <filosofia> studiază c ara ctere l e <este aj ut a tă > tot de ea, î m pre un ă cu d i sp oziţi i l e şi pra c t i c i le din care prov i n ele. Dis poz i ţ i i le raţionale îşi au ră dăcini l e tot <în dialectică>, ca ş i p ro pri i l e lor carac te re , căci cele mai multe sunt însoţ ite de materie. Şi alte vil1uţ i <îşi a u > raţ ionamentele în p as i un i l e ş i î n a c ţ i un i l e propri i , pe când gâ n d i re a este un raţ i on amen t care <vizează> mai d e gr a bă uni versalul şi <se În treab ă> da c ă <l u cru ri l e> î ş i unnează cursul, dacă trebuie să se oprească acum sau mai târziu sau dacă ar fi mai bine <să unneze> un alt cu rs. Pe de a l tă parte, d i a le c t i c a şi înţ elepciunea, universale ş i im ate rial e, aduc gândirii toate cele folositoare. Oare aceste <virtuţi> inferioare pot exista îară dialectică şi fă ră în ţelepciune? Desigur, dar

incomplet şi

în mod

defectuos. Şi oare pot exista un filosof şi un dialectician

rară ele? Aceasta nu s-ar putea În tâm p l a , căci ti e îi pre ce d, fie cresc îm p reu n ă cu ei. Î nsă curând ar putea dobândi virtuţi n at ura le ,

p ri n aj ungă la v i ttu ţ i l e> desăvârşitc <doar> du pă ce este 'adă ug ată Î n ţ el e pc i u n e a . Aş a da r, î n ţe l ep c i u n ea <este dobândită> după v irtu ţ i le naturale, pentm ca apoi să d esă v â rş e ască caracterele. De ase mene a , existând deja v i rtu ţ i l e natura le, <acestea şi În ţe l e pc iu n ea > vor creşte împ reună şi se vor Îm p l ini re c i proc, iar cea care fa ce progrese o va desăvârşi pe cealaltă, căci, în general, vit1utea naturală are o v i ziun e şi un c a ra cter i m perfecte I 5 2 , dar p r i nc ipii l e de la care le derivăm sunt cel e mai im p orta n te pentru ambele. care <să

1 47


IV (46). n Epl . Eu8alJ.10V lac; ( 1 . ) To El) '(�\.I Kal TO EUSa LJ-lO\.lEl \.l E\.I TW aUTW n�EJ-lEVOL Kal TOl<; eXAAOl<; '(WOl<; &pa TOIJ-rW\.l J-lETa�crOJ-lE�; E'l rap EcrTl \.1 r> C/ C Lţ�arEl v, KUKEl va TL oLE aUTOl <; 11 nE<pUKacrL \.1 a\.lEJ-lTTOoLcrTW<; ) " '/ ' / , '1' i / -Q. ,.. i / XWI\.UEl E\.I EU �Wlct l\.€rEl\.l El\.lal; EV EUnav El� TTJV K aL rap ElTE EU'(WLav Tl<; -8-i]crETal , €LTE E\.I EPYW Ot KELW TEA€L OUJ-l€VW , KaT ' eXJ-l<pW Kal TOl <; eXAAOl<; '(WOl<; U�cXP�€L . K al yap Eu�a�EL v ) j('" " / / EVSEXOlTO , a\.l -... Kal EV TW KaTa <pUOl, \.1 EprW ) El val ' OlO\.l Kal Ta / > J-l0OOlKa TW\.I SWWV ocra "T0l<; TE aAAOl <; EUna�El Kal STJ Kal MO\.lTa TI n€<puxL€ Kal TaUTn cilPE"TTjv aUToL<; TTj\.l '(wTjv EXEl . Kal TOl�UV Kal El TEAO<; T� TO €USalJ-lOvEL v Tl -8-EJ-lE,cta, onEp EcrTlv EcrxaTo\.l T�<; EV <POOEl OPES€W<;, Kal TauTn âv aUToL<; ....... ) / J-lETaSOl/ TJJ-lEV TOU EooalJ-l0\.lEl \.1 El<; EcrxaTov a<pL K\.IouJ-lE\.IWV, El<; o EA,ctOUcrl \.1 'lcrTaTal h €V aUToL<; <pOOl<; mxcra\.l '(WTJ\.I aUToL<; eSl E'{EA ,ctoucra Kal nA TJPwcracra €s cX.px�<; €'l<; TEAO<; . E)L bE Tl<; bucrXEpaCvEl "TO T�<; EueSalJ-l0VLa<; KaTa<pEpEL \.1 €l<; "Ta '(wa Ta ăAAa - OIJ-rW rap &\.1 Kal TOl <; eXlL J-lOTcX"TOl <; aUTwv J-lETaSwcrEl v' ).l€TaSwcrEl \.1 eSE Kal TOl<; <pUTOl<; '(werL Kal aUTOLe; Kal '(wTlv E'{EAL TTOJ-lEVTJV e'l<; TEAO<; EXOOOl - npWTO\.l J-l€\.I eXTono<; eSla Tl El val ob eSO'{El J-lTJ S11\.1 EL Ta..... iiAAU, SWU AEYWV, L ) """" ,... on J-lTJ nOAAOU a'{La UUTW eSOK€l EL \.Ial i TOl e; bE <pUTOle; oux &VUrKeXSOlTO &\.1 bLboVUl !3 TOL e; cxnaeH sWOle; S(Swcr l \.1, OTL J-lTJ a'(cr,ctTJcrLe; nâp€crTl v aUTOLe; . E'lTJ eS' ă\.I TLle; 'Lcrwe; Kal b eSl cSoue; )

/

,

)

)

1,

,

)

C I'

-

L

L

.......

(/

I'

,

1'

-

)1'

L

L

)

"'"

1 4X

_

J/

-

"

,

) I'

,

-

"

/

,

/

)

-

-

,

,

,

l.

,

,

-...


I V (46) .

Despre fericire 1 1 . 1 Dacă vi a ţ a b u n ă 1 5 3 şi fl) p t u l de a fi fer i c i t s u n t iden t i ce, oare

vom acorda <feri c i rea> şi a l tor v i e ţ u i toare <decât o m u l > ? 1 54 Căci dacă şi-au petre c u t viaţa conform n a tu r i i l o r fără n i c i u n obstaco l , c e n e împ i e d i c ă s ă spunem c ă e l e a u o v i a ţ ă fericită? I a r dacă ci neva consi deră v i a ţ a b u nă <ca fi i nd> pl ăcere l 55 sau împl i n i rea

propri e i m u n c i , <atunc i > , potr i v i t a m be l or s i tua ţ i i , <ac e l a> aparţ i n e c e l o r l a lte vie ţ u itoare; Întrucât ar putea accepta să tră i ască

în plăcere ş i să-şi rea l i zeze m unca după n at ura sa, precllm cele cântătoare d i n tre v i e ţ u i toare care sunt fer i c i te din d i verse c auze şi î ş i petrec v i a ţ a după natura lor câ n tând, iar astfel au v i a ţ a dorită 1 5 6 . A po i , d acă presupu nem că faptu l de a fi feri c i t este un scop, a d i c ă u l t i m u l hotar a l u n e i ten d i n ţ e natura l e l 5 7 , p r i n aceasta n o i l e- a m acorda fe ri c i rea <unora> când ar aj unge l a <acest> hotar, i ar c â n d aj ung a c o l o na t ura pers i stă î n e i , după c e le-a traversat Întreaga v i a ţ ă şi i -a I m p l i n i t 'de la început până la sfârş it . Dar, dacă c i n e va nu 3c ce ptil ca descenden ţa feri c i ri i <să fie> de la a l t e v i e ţ u i toare ( a vând În vedere că pri n aceasta se va ac orda <feri c i re> şi c e l o r m a i u m i l e d i n tre ele şi c h i a r plante l or care trăiesc, < c ă c i > a u o v i a ţ ă care s e deru l ează spre U ll fi n a l ) , nu este oare m a i î n t â i abs urd s ă afi rm i c ă celela lte vie ţ u i toare n u pot a v e a o v i a ţ ă bună d o a r fi i n dcă e l e par a fi de o va l oare neînsemnată? Pe de a l tă pa rte, nu ar tre b u i să s e acorde pl a n t e l or ceea c e se acordă c e l o rl a l te v i e ţ u itoare, da tori tă fa ptu l u i că e l e nu au senzaţ i e . Poate că c i ne va le-ar a tribui

1 49


PLOTI N

TOle; <puTole;, EL-rr Ep xal TO '(�V' '(W-rl 8E 11 J-lEV El) âv EL T), 11 8E TouvaVTlOV - al ov Ecrn xal Enl TWV <pUTWV Eumx{tEl v xal J-l-rl, xaprrov aL <pEPEl v xal J-l-rl <pEPEl v , rl J-lEV oLv 11bov-rl TO TEAoe; xal EV TOIJ-rW TO EL '(�v, ăTorrOe; o u<patpOUJ-lEVOe; Ta ăAAa '(wa TO El) '(�V' xal El uTapa'{Ca 8E El T), wcrauTwc;' xal El TO xanx <PUcrl v '(�v 8E AEŢOl TO TO El) '(�V it: val , L

L

1 2 . 1 TOlC; J-lEVTOl <pUTOl C; 8la TO J-l-rl a'l cr{tavEcr{tal ou 8t8avTEe; Xl v8uvEucroual v oubE TOl e; '(�OlC; fîbT) eXrracrL 8L bavaL , E'L J-l€V rap TO a'l a{taVEa,ctal TOlfTO A€YOUcrL, TO TO na,ctoc; J.1Tl Aav\tdvEl v, OEl aUTO aŢa,ctov lL val TO nci,ctoc; npo -r0"U J-lrl Aav,ctaVEl v, alov TO XaTa <pUcrl v EXEl v, xâv Aav,ctcivŢJ, xa l DLXELOV El val , xâv J-l1lnw Ţl vwaxŢJ an OL XELOV xaL a;l 116U' 6EL Ţap 110U E� val :/Q'aTE aŢa,ctou �OUTOU OVTOC; xal napaVTOC; 11011 EaTlv EV T� El) TO EXOV , (/ QaTE Tl 8El T-rl\.l o:'Lcr,ctT]crl \.1 npOaAaJ-l�aVE l v; E'l J-l-rl ăpa OUKETl TW Ţl VOJ-lEVW mi,cteL 11 xaTaaTaaEl TO ara,ctOV 8l8aacrl v, U�Aa T11 y�wcrEl xa l o:'la{tTjcrEl , 'AAA' OUTW ŢE T-rlV o:'la,ctT]al v aUT�V TO uŢa{to\.l €pOUal xal €VEPŢElaV '(W�C; o:'l a{tT)nX�C;' waTE xal OTOUOUV UVTl AaJ-l�aVOJ-lEVOle;. E'l OE €� UJ-l<pOl v TO uŢa{tov AEŢoual v, alOV al cr,ctTjaewe; TOL OUTOU, nwe; ExaT€pOU a8la<papou OVTOe; TO E'{ UJ-l<pOl v uŢa,ctov El val AEyoual \.1; E'l 6E aya{tov J.l.EV TO na,ctoe;, xal T-rlV TOlaVOE xaTaaTaal v TO EL '(�v, aTav yvw ne; TO cX.Ţa,ctov aUTw napav, €PWTT)TEOV aUTouc;, El yvoue; Td / / rrapov napEcrn v. EU OU ).10VOV ;-- '(ŢJ, """ T]), OEl""" Ţvwval """ , 8T], TOUTO ...... ('on OTl 118U, aAA ' on TO"UTO TO aya,ct6v , , AAA ' El on TOUTO TO uya,ctav, oux ala{t1laEWe; TOUTO EPYOV 118T), uAA ' ETEpae; J-lEl'(OVOe; 11 xaT ' aCa,ct11al v 8 UVaJ-lEWe; , Ou TOL vuv TOle; 1160).1EVOU; TO EL '(�v Lmap'{E l , aAAa TW Yl vwcrXEl v OUVaJ-lEv�, an 118ov-rl TO aya,cta\.l , N( n ov 8-rl TO� EL '(�v OUX 1100vl1 EaTal , uAAa TO xp (VE l V 8uvuJ-l € vOV, an 118ov-rl cqa,ctav , Kal TO J-lEV xPl vov �EA TlOV 11 xaTa mx,ctoe;' Aayoe; Ţap 11 vouC;' 118oV-rl 8e na,ctoe;' o u 8 aJ-lou 8E xPEl TTOV <lAOŢOV Aayou , nwe; a.v oLv o Aayoe; atHO\.l a<pde; ă.AAo ,ct1lcrETal E:V TW EvaVTlW YEVEl XelJ-lEVOV xpel TTOV el \.Ial EauTou; 'AAAa yJp €o(xa�l \.1 , Dam TE TOlC; <pUTOle; OU 8l8aacrl xa l Dam )

\.

1 50

l'


L N N LA D!\ !.

4

( 46 ). I - �

şi plante lor <feri cirea>, dac ă l e-a atri buit viaţa 1 58, iar o via ţ ă ar putea fi bună s a u <rea>, c u m este şi î n ca z u l pl antelor : ele ar putea trăi bin e sau nu, ar pu tea produce fructe sau n u . Î n sc h imb dacă plăcerea este scopul şi dacă < faptu l de a avea> o via ţă bună <constă> în aceasta 1 59, este absurdă r i d i c area a l tor v i e ţ u i oare la o via ţ ă bună, iar dac ă s-ar defi ni vi a ţ a cea b ună prin l i niştea s u fl ete a sc ă 1 6 0 saLI prin via ţa confonnă naturi i, atunci ar fi la fe l . ,

t

1 2 . / D a r cei ce n u ac ordă plante lor via ţ a bună fiindc ă nu au senza ţ ie 1 6 1

r

is c ă să nu o poată atribui nici a lt o r vieţuitoare Căci

dacă <unii> spun că fa ptul de

a

.

avea senzaţie este conşt i in ţ a unei

i m pre s i i 1 6 �, trebui e ca impresia să fie bună <în sine> înainte să

devi nă co n şti en tă tot aşa cum trebuie să fie confonnă naturii, deşi ,

nu este conştien tă să c orespundă fun c ţ iilor noastre, deşi nu ştim că ,

ne este proprie şi că este pl ă c u t ă căci ea trebuie să fie aşa. Fiindcă ,

este bună şi există, cel care o de ţ i n e, de ţ ine deja b i n e l e . Atunc i , de ce trebuie să adăugăm senzaţia? De bună seamă, fi i ndcă <u n i i> n u

atri buie binele i m presi ei s a li stării, c i cunoaşteri i ş i senza ţ i ei. Dar

ei s pll n prin aceasta că binele e s te însăşi senza ţ ia şi actul vie ţii

senzitive l 63 ; dec i <toate s unt la fel>, i nd i ferent c u m sunt simţite .

Dar dacă ar spune unii că binele este <compus> din am b e le, de

exem plu <binele> u nei an u mite senza ţ i i, c u m pot spune că bine l e <rezu ltă> d i n e l e , deşi ele nu diferă?

Ş i , dacă <ei s pun> că bin ele

este i m presi a Împreună cu starea de v i a ţ ă b u n ă c â nd cineva

cunoaşte binele prezent în el, - trebuie să-i întrebă m dacă <cineva

este fericit> şti i nd în preze nt că tră i eşte o via ţ ă b u n ă s a u tre buie să

ştie că aceasta nu este doar ceva plăcut, ci şi că e s t e ceva bun. Dar,

dacă <vrea să ştie> că un l u cru este bun, ac easta nu ma i este preocu parea senza ţ i ei, ci a unei facultă ţ i superioare senzaţiei.

Aşadar, feric irea nu apar ţine celor c are s i m t pl ă cere a

,

ci c e l ui

capab i l să cunoască faptul că plăcerea es t e un bine. Dar cauza vieţ ii

bune nu va

fi p l ă cerea , ci capacitatea de a j u deca fa ptu l că plăcerea

este un b i n e . Or, <ac eastă> j udecată este mai bună decât im presia,

căci este raţ i u ne sau i n t e l ect pe când pl ăcerea este o i m pres i e, i a r ,

ira ţ i o n a l ul nu e s t e niciodată m a i bun d e c â t ra ţ i on a l u l . Prin u nl1 are

,

cum se poate ti xa ra ţ i unea, abandonându-se pe si ne , în ceva aflat

Într-o s i tua ţ i e c ontra ră ei <şi s5 o creadă> m a i bună decât ea? Se pare că

cei c a re n u

atr i b u i e < feri c i re a > 151

p l a n t e l or,

ci

doar


P l .OT I N

aLO·{tTjerEl TOla8E TO ED, Aav'{hxvEl v €aUTOUC; j.1El'{av TI. "t0 ED ) , '(llV '(llTOUVTEC; }{al €V TpaVOTEPet '(WŢl TO aj.1El VOV Tl {) EVTEC; . Kal oerol 8E EV AOrU Cn �wD il val AErOuerl v, aAA ' OUX cnTAWC; '(w-n, ou8E El alcr{)-llTl X-rl ELll, xaAwc; j.1Ev 'lerwc; âv AErOlEV . Ll l a T l 8E OUTW xal TTEPl TO AOrl XOV '(wov J.l.avov TO ) ) , /L ,... Eu8aLJ..lovEl v Tl {tEvTal, EpwTav aUTouc; TTpoerllXEl . Apa rE TO AOrl XOV TTpoerAaJ.l�civETa l , on EUJ.lTjXavov j.1a.AAOV o ADrOc; xal pa8lWC; aVl XVEUEl v }(al TTEpl TTOl El v Ta TTpWTa xaTa <puerl v 8uvaTal , � xcXv J.l-rl 8uvaTOC; TI aV l XV€UEl v J.l1l8E TurxcivEL v; ) AAA' El J.l€\} SLa TO a�EuplcrXEl v J.laAAOV ouvCXcr{)-UL , eeJ""'[u l XUL TOlC; J.l1l AOrOV €XOU(J"L v, El ăVEU ADrOU <pUcrEL "'[UrxavoL Ev TWV TTPuhwv XaTa <puerl v, TO Eu8aLJ.lOvEl V" xal unoupyoc; â.v o AOrOc; xal ou 8l ' al.ITOV a(lpEToC; rLrVOl TO ou8 ' aD 1'1 LEAElwcrLC; aUTou, llv <paJ.l Ev apET-rlv El val . E't 8E <piierETE J.l-rl 8la nx xaLa q>ucrl v TTPWTU EXEL V TO TlJ.l lOV, aAAa 8l ' au"'[ov aernacrTov dl val , AEXT€OV Tl TE ăAAO €prOV aUTou }{al TlC; 1, <pUcrlC; au"'[ou xaL Tl T€AElOV au"'[ov TTOL El . nOlEl v rap 8El al.ITOV TEAELOV ou T-rlV {J-€WplaV T-rlV TTEPl TaUTa, aAAa. ăAAO n TO TEAElOV aUTw El val xa l <puerl v eXAAT)V El val -, , j) -aUTW xal J.l1l El val aUTOV "'[OUTWV TWV TTPWTWV xaTa <pUcrl v j.1T)8� E� [;; V Ta. TTpWTa xaTa. <puerl v J.lT)8 ' OAwc; TOUTOU TOU rEVOUc; il val , aAAa XPEl TTova TOUTWV aTTcXVTWV' � nwc; TO TlJ.l LOV aUTW oux 6LJ.laL E�El v aUTOUC; AErEL v . ) AAA' OOTOl )� , , """ J.l EV, EWC; av XpEl TTOVa EUpWeJ'L <puerl v TWV TTEp l a VUV (lerTaVTal , EaTEOl EVTaU{)-Ol il val , oonEp J.l EV€l v E{)- EAouerl v, aTTapwc; €XOVTEC; OTTll TO El) '{�V, O� C; 8uvaTov €ern TOUTWV . -....

.......

L

-...

,

,

-...

l'

/

)1'

l'

_

l'

,

1

L ,

,

l'

(I'

l'

l'

C I'

'

-...

l'

1'

(

13.r HJ.l ElC; 8E AErWJ.l€V E'{ apx�c; Tl 1TOTE TO EUOalj.10VEl v UTTO­ AaJ.l(3ciVOJ.lEV il val . T l {)-EJ.lEVOl 8-rl TO EU8alj.10VEl v EV �WTI, El J.lEV ) " , ) (JlNWVUJ.lOV TO '(T)v ETTOlouj.1E{)-a, TTaerl J.lEV av TOLC; �W(Jl v aTTE8oJ.lEv 8€XTlxolC; EU8alJ.lOVlac; El val , El) 8E '(�V EVEprELet €x€l va, dlc; TTap�v EV Tl xal Talnov, 00 EnE<puXEl 8Exnxa. mXVTa Ta 'IWa El val , xal oux cXv TWL J.lEV AOrlXW €80J.lEv 8uvaer{)-al TOUTO, � ... TW 8E aAoyw OUX€Tl ' '(w1l rap �v TO XOl VOV, o 8EXTlXOV TOU aUTou nixX; TO EL&xlJ.lOVEL v €J.lEAAEV El val , EL nEp €V '(wTI Tl Vl TO ) ;-Elx5alJ.l0VElV UTTT)PXEV . O{)-EV, OlJ.la l, xal Ol EV AOrlXŢJ '(WŢl "'"'.-.L -.... AErOVT€C; TO EUcSa.lJ.lOVEl v rl VEer{tal oux EV Ttl XOl vn '(wn TL {)-EvrEC; 'hrvorpav TO EUOO l J.lOVEl v ouoE '{WrlV unOTl {)-EJ.lEVOl . l'

,

l'

-....

_ L.

l'

L

(

l'

,

CI'

)

,

......

»

l'

1 52

(

)

L

-

-


[ ' N N I ..,\ [ ) , \ 1 . 4 ( -1 6 ). 2 - 3

<v i e t u i toare l o r> care au senza ţ ie , caută tără superioară şi

o

a şti

o feri c i re

a şază În tr-o v i a ţ 8 Jlla i c l a ră . Dar poate că au dreptate

cei care spu n că < fer i c ire a > e x i stă î n v i a ţ a ra ţ i onală 1 64, şi nu pur şi

s i m p l u în v i a ţ ă , n i c i dacă ea a r

fi u na senz i t i vă . Dar trebu i e să-i

Întrebăm pe ei de ce atribuie fa ptu l de a ti fer i c i t doar tii n ţ e i ra ţ i o n a l e . Oare s e adaugă ra t i o n a l u l fiin dcă ra ţ i unea este m a i

efic ientă ş i poate căuta şi proc ura uşor <l ucrurile ce pot î m p l i n i >

natura l dori n ţ e l e no astre, sau d a c ă <raţ i u n ea> nu a r fi capab i l ă de

această că utare şi de acea stă descoperire <nu s-ar mai adăuga no ţ i unea de mai sus>?

Dar, dacă <fo l os i m această no ţ iune >

datorită t:1cu l tă ţ i i eurist i c e s uperi oare <a ra ţ i uni i>, înseamnă c ă feric i rea va a p a rţ i n e ş i c e l o r care nu ra ţ i onează, d a c ă ele î ş i pot pro c u ra <cele nec esare dori n ţ elor l o r> pri mordiale nu prin ra ţ i une, c i natura l ; ra ţ i u nea a r trebu i să n e s l uj ească ş i să n u se caute pe sine, chiar dacă n u devine acea ra ţ i une perfectă, des pre care noi spunem că este v i rtute l 65 . Da că afirm a t i că v a l oarea <ra ţ i u n i i > n u se d a torează fa ptul ui că de ţ i ne natur a l pri n c i p i i l e, c i fi i ndcă este d e iubit p r i n ea î n s ă ş i , trebuie să spune ţ i c e altă func ţ ie are, c e natură a re şi ce o face perfectă 1 66 . C ă c i nu o fa ce perfectă conte m pl are a princ i pi i l o r, ci ar avea o altă perfec ţ i une şi o a l tă natură decât dori n ţ e l e natura le pri mord i a l e , sau decât cele de l a care deri vă aceste dori n ţ e ; ele nu aparţ i n deloc a cestei c l ase, ci superioare tuturor.

A l tfe l , n u văd c u m au

l e sunt

putut să-i atri buie

perfe c ţ i unea. Dar, cât timp ei î i găsesc o natură su perioară celor prezente, să-i l ă s ă m unde sunt şi unde dores c să ră m â n ă , i ncapa b i l i

< s ă spună> c u m se poate dobândi fe ri cirea şi care di ntre ace ste <v i e ţ u i toare> o poate avea .

1 3 . 1 N o i , În sc h i m b, v o m s p u n e de la î n c e p ut ce c redem că este fe ri c i re a . Dacă s i tu ă m fe ri c i rea în v i a ţ ă , ş i fac e m ca " v i a ţ a " să îi fi e s i n o n i m ă , vom ac orda tuturor v i e ţ u itoare l o r p os i b i l i tatea de a d e ţ i n e fe ri c i re a , < s pu n â n d c ă> s u n t fe r i c i te în act c e l e ca re a u ceva u n i c ş i i d e nt i c p e c a re îl pot avea n a t u ra l toa t e v i e ţ u i to a re l e , şi n u v o m a c orda <fe r i c i rea> d oar fi i n ţ e i ra ţ i on a l e ş i de l o c c e l e i

i raţ i o n a l e . C ă c i v i a ţ a e s t e c e v a c o m u n ca re perm ite <ac eeaş i >

capa c i ta t e de a fi fe r i c i t , d a c ă e a e x i s t ă într-o a s t fe l d e v i a ţ ă . D i n acest m o t i v, c red e u , c e i c a re a fi rm ă fa ptu l c ă fe ri c i rea e x i s tă

< d o a r> în v i a ţ a ra ţ i o n a l ă ş i nu o p l a s e a z ă în v i a ţ ă î n gen e ra l , au

i gnorat

fe r i c i rea

p e n t ru c ă n u

1 53

au

l u at î n s e a m ă

viaţa.


P l . OT I N

nOlo-nrra oE nî v AOjl X-rlV OUVaJ.1l v, TrEPl llv 'l1 EUOO l )J.OVla CYUVlCJ"'ta'tal , avajXa'(oLV'to â,v AEjELV , 'AAAa ,,[() lmOXElJ.1EVOV al.l'tOLc; AOjlKrl Ecyn '(W�' TrEP L' jap 'tO OAOV 'tou'to 'l1 EuOalJ.10Vla O'UVlCY'ta'tal ' WCY'tE TrEP L CiAAO El&oe; '(w�e; , I\EjW oE OUX WC; aV'tlOL TIPllJ.1EVOV 'tw AOjW, aAA wC; T]p.EL C; cpCX)J.EV TrPo't€POV, 'to , (/ j, / ....... ....... / OE UCY'tEPOV El val , nOAAaxwc; 'tOL VUV TllC; '(wT]C; AEj0J.1EvllC; xal nîv OLmPOpaV EXOOOTlC; XaTa Ta TrpWTa xaL' OEUTEpa xal E<pE��C; xal OJ.1WVUJ.1We; 'tau '(�V AEj0J.1EVOU ăAAWe; J.1Ev TOU <pUTOU, eXAAwe; oE TOU aAOjOU xal 'tpavo'tllTl xal UJ.1U6pOTT]Tl -n1v bLaepopav EXOVTWV, aVaAOYOV bllAovOn xal TO EL , KaL El €'tSWAOV eXAAO ăAAOU, bTJAOVOTl xaL' 'tO El) we; EleSwAov al} TOU Eri, rl 8E �TW ălav lmapXEl 'to '(�v - TOUTO bE Ecyn v 'O J.1Tl6EvL ....... , ....... TOU '(l1v EAAEL TrEL - 'ta EOOalJ.10VEL V, J.10VW av TW ajav '(WV'tL TO EuoolJ.10V€l v lmapxOl : TOU'tW jap xal �o ăPld'tov, El TrEp EV L / ;-, )/ ), ) -... , ( 't0lC; OUO'L 'to aplO'TOV TO, QV'tWC; EV ",wŢl xal 11 'tEAELOe; '(WTJ' olhw rap av OU8E ETraXTOV TO aya,ctov ImapxoL , ou8' ăAAO TO UTrOXElJ.1EVOV aAAaxo,ctEv j€VOJ.1€VOV TrapE�EL aUTO EV aya,ctw il val , Tl jap Tn TEAEla '(WŢl â,v TrPOO'jEVOL TO ELe; TO aPlO'TTI ,.. / ...... EL val ; El 6E "ne; TT]V TOU aya-\t"ou epUCYl v EPEL, OlXELOe; J.1EV ° AOjOe; llJ.1LV, ou J.11lv TO d(TLOV, aAAa TO EVUTrapxov '(T]'tOUJ.1EV , uOn 8' 'l1 'tEAEla '(W1l xal 'l1 aAll,ct lV1l xal OVTWe; EV EXElVn TTI vOEpa epuO'El , xaL' OTl a'L <XAAal a'tEAELe; xal 'l V&iAJ.1cxTa �w�� xal �u TEAE tWC; oooE xa,ctapwe; xaL' ou J.1UAAOV '(wal 11 TouvavTlov, TrOAAaXLC; J.1EV E'lPllTal ' xal vuv 8E AEAEX,ctW cyuv'toJ.1we; we;, EWC; âv TraVTa Ta '(WVTa €x J.1l ac; apx�c; n, J.11l ETrtCY11e; 8E Ta eXAAa '(n, avuyxT] 't1lV apX1lV T1lV TrPWTllV '(W1lv xal T1lV TEAE LOTaTT)V lL val , L

.......

l.

.......

)

\"

\"

"

,

_

)

),

J,

-

.......

l'

)

"

,

l........

)

l.

,

)

_

)

_

,

L (

1 4. 1 E'l J.1EV oLv T1lV TEAElav ",W1lV EXEL v o�oe; TE ăv{tpWTroe;, xaL' <xv,ctpWTrOe; b TaUTllV €XWV T�V swTÎv EU&xlJ.1WV , El oE J.1ij, EV {tEOLC; <Xv n e; 'to EooalJ.1ovEl v {tEL 'to, El EV EXEl VOle; J.10VOle; 'l1 TOlauTll rWtl ' 'E TrEL01l TOLvuv epaJ.1Ev El val xal EV av,ctpWTrOle; TO Eu8alJ.10VEL v 'tOUTO, CYXE1TTEOV lTWe; ECYTL TOUTO , I\EjW 8E tJSE' on J.1Ev otiv EXEL TEAElav sw�v ăv{tpwlToe; ou T-rlV a'Lcy,ctllTlX1lV J.10VOV EXWV, aAAa xal AOjlCYJ.10V xal vouv aA l1,ctl vov, O�AOV xal E� ăAAWV , 'AAA ' &pa YE we; riAAoe; WV ăAAO TOUTO €XEL ;"H 000 ' ECYTl v OAWe; ăv,ctpwTroe; J.11l ou xal 'tOUTO 11 8uvuJ.1EL 11 EVEpYEla. EXWV, DV 81l xal <paJ.1EV Euoo(J.10va 1L val , 'AAA ' WC; 1 54


L N N I::\ [ ) r\ !. ..ţ ( 46 ) .3-4

E i sunt s i l i ţ i să spună că p uterea ra ţ ională, la care este re l at i v ă fe ri c i rea ,

este

o

c a l i tate.

D a r,

din

pu nctu l

l or

de

vedere,

fu n damentu l ei este v i aţa ra ţ i ona l ă , c ă c i fericirea este relati vă la tot acest întreg, a stfel încât este vorba de un alt tip de v i a ţ ă . Nu mă refer la o subd i vizi une l og i c ă 1 67, ci l a sensul în care noi spunem că <un tennen> este anterior şi c e l ă l a l t posterior. Se poate s pune "v i a ţ ă" în m u l te fe l ur i , i ar d i fere n ţ a constă în v i a ţ ă de gradu l întâ i , de a l doi l ea, d e urm ătoru l , căci v i a ţ a este un c u v â n t om o n i m , c u u n s e n s pentru p l a nte, cu a l t u l pen tru fi i n ţ e l e i ra ţ i o n a l e, d i feren ţ a c onstând în c l ari tatea s a u obsc u ri tatea <termenu l u i > ; evi dent că ş i feri c i rea < s e a plică> analog. I a r d a c ă < u n t i p d e v i a ţ ă> este c o p i a a l t u i a, este c l a r c ă şi fer i c i rea u n u i a v a fi cop i a feri c i ri i a l t u i a . Dacă cineva are o v i a ţ ă i nten s ă (în sen s u l c ă nu neglij ează v i a ţ a ) atunc i este fe ricit, iar feri c i rea ar aparţ ine doar fi i n ţ e i care tră i e şte i ntens ; c ă c i ea deţ ine perfe c ţ i u nea, d o a r d a c ă perfec ţ iu nea este printre rea l i tă ţ i aceea cu adevărat în v i a ţ ă şi v i a ţ a desă vârşi tă ; căci ei nu-i este i m pus b i n e l e , n i c i n u are vreun fundam ent de altundeva care să-i ofere posi b i l i tatea de a se afla în b i n e . D a r ce ar trebui să adăugăm u nei v i e ţ i compl ete pentru <a deveni> desăvârşi tă? Dacă c i n eva enu n ţ ă "natura binelul' 1 6 8 , ca pe o teor ie proprie, c ă ut ă m < s ă arătăm că b i n e l e> n u este o cauză, ci u n atri but <al vi e ţ i i> . C ă c i

s - a s p u s adesea 1 69 c ă v i a ţ a desăvârş ită, adevărată şi rea lă e x i stă î n rea l i tatea i nte l i g i b i l ă, c ă c e lela lte v i e ţ i s u n t i mperfecte şi constitui e i m agi n i l e v i e ţ i i <perfecte>, c ă n u sunt desăvârşi te ş i puri fi cate, că n u mai sunt v i e ţ i , c i o pusul l or; trebui e să spunem a c u m pe scurt că, atâta t i m p cât toate v i e ţ u itoare l e <pro v i n> d i n tr-u n pri n ci p i u unic, d a r n u <deţ i n> în aceeaşi măsură v ia ţ ă, este necesar ca <acel> prin c i p i u să fie v i a ţ a pri mă şi desăvârş i t ă .

[ 4. ) Aşadar, d a c ă o m u l <poate> a v e a v i a ţ a perfectă, c i ne are o

asemenea vi a ţ ă este fe ricit . Dacă nu, fer i c i rea ar trebu i cău tată pri ntre zei, dacă numai pri ntre ei exi stă o astfe l de v i a ţ ă . Dar, fi i ndcă am spus că fericirea exi stă şi printre oam e n i , trebu i e să cercetăm cum este ea . M ă re fer astfel la fa ptu l că este evident ş i d i n

alte <situa ţ i i > că omu l d e ţ i n e v i a ţ a desăvârş i tă , ş i a n u m e n u doar pe cea senz i t i v ă , c i ş i ra ţ i u nea ş i c u noaştere a adevărată. Dar oare

o m u l de ţ i ne <această v i a ţ ă> ca pe ceva d i fe r i t de si ne? N u , fi i ndcă

nu este om dacă nu are <bi n e l e> fie în pote n ţ ă , fie În act, <iar des pre cel care îl are În act> spunem că este feri c i t 1 70. Dar vom

1 55


9� 1

P 1 9 t\.�dlillO '{ t\.ţ? 5�11 '�)9 1t\.OTf)'09f13 (�a 5lit\.9TfooTÎ�ld'Ot\.o.o 39 5lit\.09H · ��0'O 1'O�t\.(1)t\.1 11 0l.00� '01 9 l'Olom 1'0)( 513.o3 d 1'O ) 1'0 ) 1'0)( 0'0 1'0)( l'O�t\.(1)(.f3d)'X)t\.'O t\.0l.0'O 50011 513.01311 50l.'OTffT>.o OO� ;,'0 t\.� 5�9) ' t\. 1 � t\.pg -ri�'{ t\.7t �3 ��m 0�120� dpl 5(1)Tf)0l.3:· t\. 1.o9m 50l.'OTf�.o t\.� 'O).of10 �l. l20l.f1'O .9 1'O�.o�3Tf � 1d'Ot\.o.o �Tf '39t\.P 10l. t\.liXo� t\.Ol'O<.?OOll.o t\.0� 1'Ot\. 1 3 t\.0�00l. 3900 13113 . 1'Ot\. 13 t\.O lg 'O�OTf)'09f)3 ���l. t\.��li�009 ?<.? -!�39 "�.îf)'O �� '3 1 'p��'{oog �O ,Y.�X? ' 10d9 m 5(1))9'OQ �'O)( lOd9m �'O:X 1,3 op1 'Ol.I2'Ol. " 5'OX�l. 5P:X1TÎ'OldU X)�.ol'{pTÎ !}X) 5001.\,ly'y'00�0y'011 5p1. .5�011 �X»)( 313 .o\,l�.oll1� 5�9y'gOll1t .5u t\.J} '01.12'01. .5?d11 �'O:X 10l.)X> )f " f\ 09l.x)� 5:O) }.091t �'OX op1 5'O) t\.3 U : 10X?c t\.?y t\. �3t\.OTf1'09f13 �1. �X>X !}3 t\.�1 �l. 1.o'OllR 5101.�01. t\. � �9 5�U " t\.fT>.o9t\. t\.(1)t\. U )X)X t\.(1))(pll'o'Ocb X� �'OX t\.ţ? dp1 Ol. 10t\.9 J : �o�oo'{O:x'Odx)l1 ��0'O3) , 9liTf �9 ?<.? 1J :t\. �31d3t\.� 'O�t\.O�'{(1)X 5(1)'{9, p� �'O)( 1o.o9t\. � 'O)( ) � ?9 .53t\.99li1'{ V ( I ' s 1 "

.......

)

-

(

,/

-

"

,

/

" 1'O1.3 }.9<,? f)o 5x)ll�'{ .5pl. <}o ' t\.oX?c xf10 t\.120t\. �1.f1'O t\.� , 9 �l. ' t\.91.f1'O )(f)o '(\ l.D(�llO'{ t\.ţ?x .531.t\.OX.oJlll 01.120l. .53�t\.0�.oo0l1 �X):X ?<.? 10�3:Xl.o " 53�t\.9. 10�X><.?00l1.o .531.t\.OX.oPll 1p �'O)( ?9 l.o'O.oj, ' t\. )l..o� ll. 9, /\o�X)/\P� /\�1. 39�P t\.(1)'{)m �X):X t\.(1))3X1P 3l. t\.fT>1.t\.9)(.olit\.�Oll1t "y.(1)5, lJ.l.�:0101. 4 5e? �'OX op1 13t\.9Tf .t\.�3t\.OTÎ1'O<.?113 ?l. .51,3 1'Ol.3.qr>l.1.'O'{� 51'O) 1.t\.'Ot\. � /\O t\.) Ol. 51'OX� t\.� <.?<l0 . �(1)). .5o/\3TÎ�od1X)d'011 00l.0'O /\39<10 t\. 1 .D(1)(]1<.? 'X) t\. l .ofl1919 1'0)( · 'O�0'Ol. 13X.D(T)t\. 11 ) 5lJ.l. ...... ....... 1:0)1 " 11..03 OOll.(l)d-l} t\.:o 001. 001.00101. 'X) XOO '(1)l.00l. ll.t\.(1)). 001.0'0 ?:)l. ' l�:Oll'�.o ?� ut\.61 -t\.ţ?)( : ��1.li1 r;�JnludLt.�dll dp1� unll'�1 " nol.O:O /\(1)l. 1t\. U 'O'{'{'O '��O'O Xoo 1'OX ' 13l.li5, t\.01'Ox1'Ot\.'O ,5(1) 131.li5, 8- , '{�V, :' 3X9( �-ti 8 «(\�{;tX)11t t\.'u�� op1 /\?<.?flO� "<20�X)1X? � 1D��:X 51,3 � X)X t\.'O) t\.0ll'1'O<.?fl3 51(3 5I1xOpl.f)'O '� 50�ngn011.o �X):X . Ul\.oXt (\�(T)5. 5(T)1.�0 �l. 50)9 q /\!}O .5li:xdp�<1 V " t\. u.o3t\.0.o (T)l..oJ OX? ?<.? �1. ' t\. 9<.?fl 0 t\.(1)t\.9013X op1 t\.?ll' t\.�1 : 313.o�l.1.liJ. �'O:X t\.?y dp1 11 " :01.t\.OX3 .5(1)1.00 /\01. (\ 13l.11 5, 0y.y.X) lill' O� 1'0/\ 13 0l.001. 001. 39 �010�1.0:o�( . .5(1)��}? ��O'Oll (�l.f1'O '�9�'O1� 5(1)'{'{f? � 'O:X �l.�'O �� 1201. t\.OU ).:o 'Ot\. 13x911� ?9 �l. " 13X?c 03ll9, �1.f1'O .5�l.f1'O H" : t\.9�:ol1t �1. �1..o� ,1.0ll Jl. t\.0t\. ) Ol. �l.�01 " X)/\9Tflil.olit\.o.o /\ l.oli'{009 p1.x»)( 001.0'0 t\.'O 9 /\li " X> /\3Tf13X1d311 U/\0y'3�3 )(00 01. 1 3� 5 u /\:0 oo�o:o G:orrl ?�o �g 1t ' li9� X>'{'{J} pl. 61.!1� ,g 1'O{;i..o�3)(103�( "O1.(2�l. 1X>/\ 13 '91.!1X) �1. .5�011 3)(li999'01.3ll' �X>)( 01.<20l. �1..o� n)3103/\� � 'O)( �9 .58 ' li9� 'Ot\.OTf) :os'f)3 ?9 /\�l. 'nL/\oX?c 13ll'pt\.09 /\ 13 X?c O��O1. U .5od9Tf /\OllfT>O.(}/\J? f\o'{'{}? /\?ll' /\�1. H) 1x)/\ 13 /\013'{9l. .5003ll' Ol. 5li(1)1 .5li1. 01. �1.0'O /\3 /\3ll'o.olim 01.001. 001.0X1 50913 ( ....... "" -... "

(

/

"

,)

'

/

.......

,

1

,

"

-.....

(

(

"

......

/

/

I-.I !.L c n . t


L N N I ..,\ D . \ L 4 ( 4(1 ),-\-:'

spune că are în el <această> formă de v i a ţ ă desăvârş i tă ca pe o pa11e d i n si ne? Omul care o de ţ i ne in pot en ţ ă , o deţ ine ca pe o p arte din s i ne, Însă feri cit este cel care o are În act şi trece Î n ea <până când> se i dent i fică c u ea. Î n sc h i mb, celela lte <l ucrur i > îi sunt ataşate şi nu pot fi consi derate părţ i le sale. de vreme ce îi s u nt ataşate i n vo l u n tar� s-ar putea uni cu el doar pri n i n t e rme d i u l voin ţ e i . Aşadar, ce Înseamnă pentru el binele? Este a ce st <bine> pe care Î I are în el însu şi . De fapt. ca uza <bin e l u i> d i n e l este b i nele suprem , d i feri t oarecum <de b i nele > d i n el. Dov a da este că ce l aflat în această stare nu m a i caută a l tceva. Ce ar putea căuta? I n n i c i u n caz <ce va> d i n t re l ucruri le i n ferioare, căci el este Îm preună cu b i nele s u prem. P ent ru c e l ce are o astfel de viaţ ă, ea e s t e autarhică prin si ne, căci < fi i nd> virtuos, prin <viaţ a> autarh i că < aj un ge > l a fericire şi la achizi ţ i a b i ne l u i , căc i n u exi stă b i ne care să îi l i psească. Dar c i ne îl caută o face fi i ndcă îi trebu ie, şi nu pentru s i ne 1 7 1 , c i pentru vreuna d i n <nevoi l e> sale. f i c a u t ă pentru corpul cu care este u n i t, corp care tră ieşte, d a r ale căru i <nevoi> nu sunt aceleaşi cu ale om u l u i . <Om u l > îi cu noaşte aceste <nevoi> şi îi dă ce îi dă, dar fără să ia n i m i c de la p ropria vi a ţ ă <Când va fi > în situaţ i i potri vn ice, feri cirea sa nu se va d i m i n u a , ci va ră mâne <aceeaşi>, ca şi v i a ţ a l u i . Când mor priete n i i ş i c e i apro pi a ţ i , el ştie ce este moartea, însă şi cei care mor o cunosc, dacă s u n t v i rt u oş i . Moartea celor a propia ţ i ş i a pări n ţ i l or 11 fac s ă sufere, Însă n u p e e l . c i p311ea din el fără i nte ligen ţă, ale cărei su feri n ţ e nu î l vor at i nge . .

1 5. 1 Dar <cum ră mâne c u > suferinţ ele, bol i l e ş i toate c e l e care îi împiedică ac ţ i u n e a ? Şi dacă ar deven i i nconştient? <Acest lu cru> s-ar putea întâmpla din ca uza u n o r otrăvuri sau a u n o r bol i . Cum ar putea <un om> în toate aceste <cazuri> să a i bă o v i a ţ ă b u n ă şi s ă fie feri c i t? Şi încă am lă s a t deoparte sărăcia şi d is pre ţ u l . C i ne a p r i v i t s p re aceste <rel e> şi mai a l e s spre fa i m oasa soa 11ă a l u i Priam I 7 � , a r p u t e a crede c ă s u n t <obst a c o l e În ca lea fe ri c i ri i > . C h iar dacă <o lllu l > le Î n d u ră ş i le î n d u ră u ş or , n u t rebu i e să le dorească. Însă viaţa feric i tă trebuie dori tă pentru că s u fl e t u l n u este V i l1 uo s dacă natura corpu1 u i nu se a d un ă cu e s e n ţ a acestu i a . S-ar p ute a spune că omu1 acceptă <corpu l> ca pe o parte a sa până când afcctări l e c orp u l u i se Îna l ţ ă până l a e l . c ă u t ări l e şi fu ga <co r pu l u i > îi devi n c u n oscute d i n <grij ă> pentru acesta . Dar dacă plăc e re a se a d u n ă l a v i a ţ a c e l u i feri c i t, cum ar p u t e a <un om> care suferă din 1 57


8� [

1\.09ilidlu 50'(9� !?� I\.01 Xld9)(�, 1\.fT)�I\.s>dUll 1\.fT)) l.I\.Ut\� t\�� �U)( 1\.��f1Xl t\(T)l.1\.911� � U)( P'('(X;> ' 13'(9l. �l 1\.01\.)01 U9�UTI-Q- ldUt\flD �SX1 0 ° l Ut\ 13 1\. 1 3 XDpd> p{}u1x;> xflo , '('(x? 'u �uxlul\X;> l\olo'(�3 ' l U1 �3ili), 1\.)J)OOOdUll 1\fT)11\90110'( 1\�1 I\� P19 �9 U�1\9llX;> ' 1\. �3I\On'1XJS'<13 !?� �ll u ).oU{})�.oodll �s>r}o 13X?c l\.!?lfT)lu� I\�s>r}o I\.�n' U� I\.s>dml �9 \;f ° 1\ 13 1'(u un' O� lU)( UOOOdUll U13 l10 1\.001 lU�13l\odd)XJl.Xl)[ �1.LD3 1\.91fT)lull� �fT)l�Ol. 'dp1 )l�O U)I\OSXDI\.� �ux� U13)1��I\OlP o �dUll I\Ul.9, 'Ul.OXl lUX 39 1 3 drudu V'J 5luOXl10l. ,slu ,SfT)3.Dl'()()(3 5Lu. lXlI\.U.g.U39 �s>lt-ti �l �!?l.U'(Oog dp1 �O'('(�TI � .5luSlXl l�l. �� ,SfT)3.DJ'(� � �l. 1\.�l.U'(Oog 001lY.9 f10 �XlX '1\.3TIOI\. )'()(X� P)(XlX pl. ,5fT)'(9, �ux �311 � o 1\.3TI<!01�� lUI\. �3dXlll Ul<!Xll �UX �91311� '101�'( ,sU I\.R .501\.3TI�dXUl.XlX �TI P'('(� 'lOl\.pjn'U'(Oll� 1\. l.oU,( 9og I\.� ,5fT) ) dOX 1? ' u),3 t\!? 's l.oU'(9og f10 1 XlI\. �3dull U 1\.fT)) u:xlUI\.� , 9 I\.� 1 o 5o) g ,5fT)l.I\.9t ,s�)l.U'( oog q 'sOl. l]o �Xl)( ' Ul..D9c �ux 1 XllfT)dy.'(11311011� OOf\9n'0t\311� 1]0 '�f1Xl 1\.01.l.�3dx !?l. �dll 's l .D3 <D?c 4 �9 �f1Xl : �3l.U), l\(T}(\.pjTIXl'(.oOOll � XlX � .5oA.3Ţf9oTIOI\.0)(101l>? �TIoDl10'( q 1 3193 <D 1\.01\.9TI Xll.I\.s>dnll. P'('(� ' 13!X)<D �f1u Xf10 dp1 Ul.<!Xll. : 1 XlI\. 13 fT)l.Sl0l. I\.� �TI �l. �Xf1o 'sl.oU '(9og 4 � )J)( lu�Xl 's l .oLuY.). �9 H) ' l U-Q-.DU.D) ll'(O:xl� ��Xl I\.� �3l.U). �X01t 4 8 �XlX 1\.0lUl�1n' U � XlX U.D� 9l. 1\.9lXlX.o?t 8 '1\.01\.9n' f\ 13 t\pgTIU'( �dX OI\. �3� - �Ol.u). 1\."9 U'(?l P'('(� '.50'(�l f10 I\.!? dp1 fT)l.�0 - �39 p'('(Oll f10 , '('(� lXlI\. P U f\9, .5o'(3l Ol. 39 13 oI\. 13lli). lXlI\. 13dull XllOUl lXlX I\.UdX3 '1\.fT)(\3n'013'( (\fT){90l' � Xl� (\� {}Xli� ,'('(� ' 1\fi1) u:xlXlf\x? Xf10' � XlX � (\ fT)) Xlx1Xl�� �XlX ��-Q-Xll� I\.� 'sl.oUd9<DTIIW dpl f\�TI 1,3, �lXllUTI-Q-)d4 1\ �31\.0TI1X><.?13 (T)l f\� �li 'R 'f\ �3llJ.). Xl'('(R ?Jl. UI\.OTI) XJSX13 I\.�l. 1\. 13f\)dx .5XllI\.01l3'(g 0100l. .5odll Ol lXlX 0l.00l. 'sXll.1\.3dXlll 139 U '(\01\.3TI13X -' ' " .. { 1l..D3 0l.00l. 13.oluX 001\. 1{}lL....'(U 00l. l.iJ.. 1\.3 ....9.. 13 ,Uf\OTI lXJS'<13 oO-Q-XJlu (\120� l�f\q lXl(\ 13 1\r1l. f\sx1�1l� 1\fT))l.I\.�I\.� I\.�l. �� �f10 '5019'( q OOC;» 9� (\ 13l.ll )1l1d311 51Xl'(J;13TI 5 �udo<hTIru> ?sUTI t\ �3Xffi..D(l9 ?sUTI t\ �3.oof\ ?sUTI t\ �31'(� �11 �l. tq t\ �3t\oTf l)J�?(P !?l. t\� Ţ{ 1,3 , '('(\;f f ·9 ) o

o

'

o

,/

/

,/

<

<

' 1\ 13X9c 1\. �3f\0n'lXls><13 �l. 5�dll 1\. �3l.U). 53Xdul.�Xl �l. fT)l.�0 50l.Xln'�.D I\.�l. 1\.1ru�.D)P �XlX � UTI�.D �39 Ul.f\u}.y.ddoll� H" 13X9c 5�'(XlX OOd?l3, <!Ol. pl. �UX � TI 1l.� '120l.f1Xl pl. .5!?dll lU-Q-.D3).Js>0llTI� 1\.0l.l. �3d)( !?l. I\.Od3l.P{} � UX f\!? Ol.lO).PX.lUI\� .50l.I\.OX?c .5�xux Ood�l.u-Q- x� 8 '50dşn' �d311 �TI P'('(� '1\. �3l.u5, f\OTI1X>g�3 !?l. 1\.01\.3TI91\.3 ..l !?l. �dX 1\.0'(9, �d311 l.rn:.0gU'( .501\.0d ) 3X 1201 I\.U)(Y.-Q-.DOdll ?9 51011�d-Q-l\.� '.5uxdpl.f1u �:O)( �fT)TI J Us><1 3 .51.D3-Q-P19 Ul.9Dl Ol. 4 f\� TI 5�03-Q- P,(,(\;f, � Ol. lOI\...l)..l 1l.1\.9t fT)lUOOOll.D :Ol.OXll. �l.0 'u 13 I\.fT)TI1U003 I\.fT)X3 5UI\rlOO J ;:) 1U)( 5uXru ;:) o

,/

/)

�(

,/

C

/1

/

(

\.

/

N LL( n J


L N N L:\lM 1 . 4 ( 46 ). 5 - 6

c auza n e norocu l u i ş i a mâhn i ri l or să fie feri c i t, dacă aceste <re le> i se întâ m p l ă c h i ar şi celui bun? Această fer i c i re şi a utarh ie este a zei lor, pe când o a m e n i i au o formă i n ferioară . Da r <omul> trebu i e să caute fa ptul de a fi fe ri c i t n u doar într-o parte a sa, ci în el ca î ntreg; căci ră ul a tl at <în una d i n părţ i> aj u nge în mod necesar şi În alta, iar partea superioară este tulburată în efortul pro pri u, fi indcă cea l a l tă n u fun c ţ i onează bine. <De aceea, o m u l> treb u i e , detaşându-se de corp ş i de senza ţ ia l u i , să caute autarhi a pentru a fi feric i t 1 7 3 . 1 6 . 1 Dar, răspund eu, dacă feri cirea este lipsa suferinţei, a bol i i, evitarea mari lor nenorociri şi acci dente, atunci oricine s-ar afla în aceste situa ţ i i potrivnice ar fi nefericit. Dacă fericirea constă în posesia adevăratului bi ne, de ce trebu ie să considere cei care stau în prezen ţa lui şi îl au în vedere că omul fericit are de căutat alte lucruri ce nu sunt printre cele care aduc fericirea? Dacă, pe de altă pmie, există o mul ţ i me de <l ucruri> bune şi necesare, sau altele care nu sunt necesare dar sunt considerate bune, trebu ia să cercetăm <dacă> şi l ucruri le <de mai sus> se află <printre ele>; pe de altă palie, însă, dacă trebuie să fie u n u l singur şi nu mai multe (căc i, atunci, nu am mai căuta scopul, ci scopuri le) trebuie să considerăm unic acel <scop>, ca pe ultimul şi cel mai de preţ <lucru> pe care sufletul caută să-I cu prindă În sine. Această căutare şi această dorinţă exi stă în el, căci ra ţ i unea fuge de lucruri le ce nu sunt confonne naturii ei, ci sunt doar prezente, reuşind să le suprime, sau uneori caută să le reţ ină; Însă acest parcurs <al dorin ţei se Îndreaptă> spre pmiea superi oară, iar când se atlă în ea, se împl ineşte şi rămâne în repaus; aceasta este via ţa cu adevărat dorită. Dori nţa nu tinde să posede cele necesare vieţ ii, dacă <teI1l1en ul> " dorinţă" este luat În sens propri u, însă nu s-ar putea spune că abuzează <de ele>. pe când noi acordăm o im polianţă deosebită celor prezente. Deş i evităm în genera l re lele, totuşi presupun că esenţa dori nţei nu este această evitare, ci mai degrabă do r i n ţ a nu ar tre b ui <să se confrunte> cu ea I 7-l. Se dovedeşte acest t�'l pt când avem bun uri precum sănătatea şi absenţa d ureri i . Ce este a trăgător În ele? Căci sunt neglijate când sunt prezente. Dar l ucruri le ce nu n e atrag când sunt prezente şi care nu contri b uie la feri cire, dacă l i psesc, sunt căutate datorită prezen ţei celor ce provoacă suferinţă. De acee a , a r putea ti num it e rezonabil necesită ţ i , dar nu bunuri . Prin UIlnare, nu trebu i e crezut că fac palie d i n scopu l <spre care năzu il11>: chiar când li psesc, iar opusele lor sunt prezente, scopul trebuie să rămână intact, fă ră a se amesteca <cu ele>. 1 59


09 1

5u)()<b ��(\Dll <20� 3�0� 4 5f1;> ''\x? dp1 O� �01in{}1\3, ° nO(\9TfO(\ 11 �DX 3�� o(\(T)Tf):oc;><13 5(T)��0 (\(T)5,p�o<.? �DX H�,:(\(T)Tf)XJS><13 xf10 (\31 nO(\şTfooo(\31 �DX 5fTJ lD�s><.? f\.X? 5(T)��0 �� {,:n9 1\1)0 , dV :(\ �3.o3111d311 .<, 5nO)3X1p �O� 51DX� 51D�9D10� 'D�3X9S>(\� Ser,> '1\31 3.op�o<.? (\1)0 (\"9 XflO ° U),3 (\."9 50110�R ,,(,(V, : 'D{}.o9(\.31 (\.(T)(\.9n'OX3S>(\,� (\.(T)�90� 1\"9 �Tf 5fTJ '(\'�1llr; lOX?, 5li.),s>S> eru�o (\."9 dV.<, :5�XDder)3) (\'0�<2010� (\.�S>Un' 10X.ot).(\. {}Oll� 1,3 '(\.3n'0.01).<1> '(\.1)0 ) l 53d9u)ln{} �DX �OOI\ 1D(\'3Tf9X'(3) (\.O �O ' 10�(T)'(pTfX,;o �f1D 10 �3X1P �s> '3 (\. �3(\,OTflXJSX13 U)? �Tf 1(3 ' lD(\.9 1�� � (\. U.o� )O� dpll 'O� 101E 5o�(T)o'(pn'X1P 1,3 ,(,(V, 5D)10'(odx1Tf 5� '50�Dn'lf(\. n' <20'(U1tf1 5�3 {}(T)l),� Xf10 1D�llD{}9� S(T)Tf9(\.(T)(\.r; . '('(� '5(T)(\'PllDgn'{01l � n' u� 8 '] ° U)311D.o DTfc.:.o �� (\'�{}3� (\.�1 �1lf1 �DX � d�llf1 �DX nOll S(T)�(\'Pll 'u )3<bD� �n' 1(3 ,(,(V, :(\'3XU(\.{}9� 5 �oTf� pdDll u� '(\'O�Xl(\.P{} I\�� �f1Xl 1Xl�3.oi;.lP I\�XDX 'U)3{}ru 1(3 �s> ��f1V ° lXl(\. l3 5o�XlTf�.D PDn' � �(T)5, (\.O(\.13TfR �� oO�P(\'Xl{} �d311 1 Xl(\, �3dXlll XlTf19s> (\. ? s> (\.3n'Xl<b � '50(\'3n'9014 Xl19n' (\.�)lUI\{} 500�pI\Xl{} Xl) 'V �I\ �XlX 500{})'( �XlX Xl'(9� U)(3 5o�XJS'OOll.o U?, (\."9 Xf10 �XlX 5o�XlTf19s> �O� U),3 (\."9 5o�0'(31 '(\.9XXlX 5<"rl'(� � Xl19Tf (\'�XXlX �XlX �s> �s> 1] :Xl19Tf 1Xl(\. 13 U )Xl�3.oi;.14 (\.�<bXlXDD�XlX nO�OD 5(T)3'(01l 1XlX (\.(T)XdXl 3S> 513.D(T)�llX3 '0�(\'lO(\.111 OO�OXl )rf1 3 ,S'fl0 ;(\.(T13 911 S 1 3.o)�� Xlx S 1 3 ;)X 1P s><10 5p xcf� (\' I\ � �DX 1\(T)3'{911 �XlX 5Xl)3'(1.D-og 1\0 10 ' lXl� �314 5Xl'(p13n' f10 '(\'1 !XJ f\.D� (\.1}0 lXlX)'{4 '5Xl)Xruf13 (\.�Tf sp� dp1 )� p1'V :no(\.9Tfl.ucfu.}, � (T)�PX (\.�� U?c �(\'3 s><10 �XlX (\(T1�901. (\.(T1�(\'PllX;> rxf9�(T)(\.r; �� �dll 5o�9:>dLg3gXl(\.r; �O� �1lf1 1Xl(\.�{;lU(\'OO<bXl�XlX �Tf 1\"9 , �� ' Xl19Tf (\.(T)(\')llrrx:5�(\.� (\.�� U)(3 (\."9 , S> )1 ° D�(\.9Xru ?Jl. �o �XlX 'J.oD<b 'D'{D13Tf D� Xl'{'(V ruoXl 500'(3� 5o�(\.odXlll 001. 1 3(\' 1XOOXlll U (\9 O D��pgX (\U-rl�A.l �)J.D)( f1� "8 li)(3 �p Xl)dm-r �n)l (\.(T)�PTftux (\.�� I\�ouq �DX � 10'('{ţ>QOlll? :OS> �Xlll �XlX 1? (\.O �O oSDJ (\.oTfU)C;;>C13 5l1l. 10l.ll 111X3 1DX (\'Xl 1Ol.ll 111Xl�3Tf (\.oo3rfu (\.lu (\.lu.oXlX3 {}nX 31 ���O ' � :5DJ(\'0�lXJS>f13 / � ll. )Xl� � d 1 Xl u� 'O{�O� �s> 1I)3dXlll ' 10'(9{}� �Tf (\.(T)TI)ns><13 q 11 )(3 'Xf10 �s> 5m,(O/; 50�(\.9c nO(\.)3Xr;X 5(T1n'� 8 u.o?c ' 01\ �3X� (\.�Tf 1Xlilid�<br; xf10 '�dXlll (\'Xll.� 8 '�O�f1Xl \�3Tf ll. o'('(R xf10 '(\'13X� lXl�3'(9og (\.01\9Tf ��f1Xl 1\0�.o1dR �� (\.(T)X?c q u� , '('{� '9l.f1Xl Xl(\.3Tf9°O m<br; SfTJ Xf10 'Xl�(\'�Xlll 13'(9� �l. �3'(XO(\,� u� � 1Xl(\.13 �Tf �� �dll � (\.(T)�90� Xl)�(\'Xl rq Y Xl� 1 Xl(\. 13 Ol. 50dll (\'O'('(DTf Xl'('(D '(\.OOlOTf Xll\ 11 1Xl�3d3<b.o13 � �3�OTf1X>SX1� � ll U� X�O �3TfO <h H:: 1Dl. �3 {}(T)�l? Xl){(\'Xl ?J� �XlX 1Xl(\'13dXlll 1 3'(;?{}� Xll.�Xl� 1\C:;(\.OTf1 X>SX13 q (\.'}O )� p 1 'V ( ·L I •

o

o

\

i

'

��

o

o

� ��

°

� �

,q

N LL< n d


L N N F ..\ / ):\ 1. 4 ( 46 ). 7

1 7. 1 De ce, aşadar, îşi doreşte <omul> feri cit prezen ţa acel ora şi le respinge pe cele contrare? Vom spune că ele nu contri buie oarecum l a faptul de a fi fericit, ci, mai degrabă, la faptul de a exista, iar contrarele l or <sunt res pi nse>, fie fi i n dcă <duc> spre non­ existen ţ ă , fi e întrucât tul bură pri n prezen ţ a lor scopul, dar nu fi i ndcă l - ar sLl prima� Însă cine are binele su pre m doreşte să-I aibă doar pe acela, nu şi a ltceva Împreună cu el, ceva a căn� i preze n ţ ă nu suprimă a c e l <bi ne, deşi> există împreună cu el . I n genera l, fericirea nu ar putea fi di strusă dacă omul fe ricit nu şi-ar dori ceva exi stent. Altmi nteri s-ar transforma cu fiecare zi şi s-ar îndepărta de feri cire, ca şi când ş i-ar pierde un copil sau unul din bunuri le de pre ţ . Ar putea avea m i i de asemenea <accidente> care, deşi nu se rezo lvă con follll gândiri i sale, totuşi nu îi tulbură in vreun fel sco pul a t i n s . Da r, spun <un i i , acestea sunt nenoroc i ri > mari şi nu <simple> Întâm plări . Ce este Însă atât de măreţ în <întâmpIări le> umane Încât să nu fie d ispre ţ u i t de cel ce urcă s pre ceea ce este mai presus de toate acestea, pentru ca, apoi , să nu se ataşeze deloc cle lucruri le de jos? De ce <om u l > nu consi deră deloc im portantă soarta fericită, deşi este atât de importantă, precum regii şi întemei etori i de cetă ţ i şi de popoare, şi n u va consi dera i m portante întemeieri le şi construc ţ i i le de oraşe, deşi le cunoaşte, ci căderi le de con ducători şi de oraşe şi propri a-i di strugere? 1 7 5 Dacă le-ar consi dera un mare rău sau un rău În genera l , s-ar face de râs prin această o pi nie, şi <om ul> care ar da i m portan ţă lemnelor şi pi etrel or şi, pe Zeus ! , morţ i i m uritori lor nu ar fi deloc virtuos. Lui îi vom spune că trebuie să creadă că moal1ea este mai bună decât via ţ a În corp. Dacă se dă pc sine ca jertfă, va crede că moartea este un ră u pe ntru el fi i ndcă a murit lângă al tare? 1 76 Dacă nu este incinerat, trupul Îi va putrezi În Întregime, fi e că este aşezat pe pământ sau sub pământ. Dacă <este tri st> că nu a fost îngropat cu mare cheltu ială, ci anon im, şi nu a fost consi derat demn de un mormânt Înalt, <aceasta s-a petrecut datori tă> zgârce n i e i . Dac ă devine s c l a v de răz boi , este l i ber să plece 1 n dacă nu ar fi astfe l feri cit. Dar dacă apropi a ţ i i l u i aj ung sclavi d e război, c u m a r fi nurori le şi fi ice le ră nite 1 n , ce dacă, vom spune, ar m ur i fără să vadă acestea? Oare a r crede că <fa ptul > î i este străin fii ndcă lui nu i se poate Întâmpla aşa ceva? Atu n c i s-ar pUlia ci udat. Dec i nu va gândi să acc epte că ş i apropi a ţ i i l u i vor p u te a ÎJll păl1ăşi asemenea sorţ i ? Oare nu c u m va n u s-a gând i t la aceasta fi indcă, dadi s-ar î n tâm pla, nu ar mai fi fericit? Chiar dacă s-ar gân di la aceasta, tot fer i c i t ar fi şi dacă s-ar înt<lm pla. E I crede că natura u n i ve rsului a râ nduit aceste 161


P I .OTI N

TOlaUT11, o'la xaL ni TOlCXUTa <P€P€l v, xaL ETT€O"\tal XPrl' Kal TTOAAOl b11 xal ăJ..l E l VOV al XJ..laAWTOl i€VDJ..l € VOl lTpa'goool . Kal ETT aUTole;' bE �apUVOJ..l € VOle;' aTT€A\t€l V' 11 J..l E VOVT€e;' 11 €UADiWe;' J..l EVOUO'l xal oU6EV b€l VDV, 11 aADiwe;' J..l € VOVT€e;', bEOV J..lrl' aUTole;' al TlOL . O u iap b11 bla T11V TWV (iAAWV ăVOlav Ot X€lWV ăVTWV aUT� EV xax0 €aTal xal Ele;' (iAAWV €UTUxCae;' xal buO'ruxCae;' avapTllO"€Tal . ( 8 . 1 TO bE TWV <lAi11bDVWV aUTou, OTUV O"<pobpal 6JO'l V, EWe;' ) / )/ c / ' '-e / C ' ( A /'\ '\ ouvaTal <P€P€l V, OL O"€l ' €L o€ UlT€p..,aAAoUO"l '\1 , € �OLO"OUO"l . K al' oux EA€€l vOe;' EO"'tal EV )TW aAj€l v , <lAAri. -TO UUTOU XUL€l [TW ] (""' J/ / €VbOV <P€ii0e;', OLOV €V AaJ..l lTTllpl <pw� lTOA-AOU €'gW\t€V TTV€OVTOe;' EV lTOAAD �aAD <lV€)..lW V xal X€l )..l W Vl . )AAA' El J..l 1l TTapaxoAou\tol , 11 lTapaT€( VOl TO aAj€l V ETTl ToO'ouTov al p0J..l € VOV, WO"T€ EV T0 0"<poc5p0 O)..l w e;' J..l 1l <lnoxn vvuvat ; 'AAA ' El J..l EV lTUpaT€(vOl , i ( XP11 lTOL €l V �OUA€uO'€Tal ' o u iap TO aUT€�ouO"lOV EV TOUTOL�-. X P1l bE El bEval , w� <l<p�PllTal J/ c) / OUX, -OLa TOl e;' aAAOle;' <pal V€TUl , TOl aUTa xa l TW O'TTouba lW ) J/ (/ (/ , )/ <pUVElTal €XaO"Ta, xal ou J..l € XPl TOU ElO"W €XaO'Ta OUT€ Ta (iAAa OUT€ <lA iEl va Oll-r€ Ta AUlTllpa. Kal aTav lT€Pl ăAAOU� Ta <lA iEl va; aO'{t EVEla iap €'( 11 tVUX�e;' l1J..l € TEpae;' . Kal TOUTO J..l apTup€l , aTav AaV\taVEl v l1J..lU e; X€pbOe; l1iwJ..l € \ta xaL , ' , .... / / C l"' / "ll €J..l € VWV aTTo{taVOVTWV T]J..lw v, El il iVOl TO, X€poOe; El val n _CIxaL ou TO EX€(VWV €n O"XOlTOUJ..l E VWV, <lAAa TO CXUTWV, anwe; J..l 1l AUTTolJ..l E \ta . TOUTo bE l1J..l € TEpa llbT] aO'\tEV Ela, 11v b€l TT€plaL p€lV, aAAa J..l1l EWVTae; <Po�€l O'\tal J..l -rl i€VT]Tal . E'l bE ne; AE-YOl OUTWe; l1J..l U e;' TI€<puxEval , WO'T€ aAi€l v ETIL Tal e; TWV ) , ...... / ) / / (/ (/ OlXElWV O'uJ..l<p opale;, il iVldO'X€TW, OTl ou TTaVT€e; OUTW, xal (/ , / " )/ on TT]e; ap€TT]e; TO XOl VOV TT]e; <puO'€We; TTP0e;' TO aJ..l E l VOV ăYEl v xal lTpOe; TO xaAALov lTapa TOU� lTOAAOUe;: XaAALO\I bE TO J..l "r1 Evbl boval TOl e;' V0J..l l '{0J..l E VOl e;' TTI XOl VTI <puO'El bEl vOl e; Elval . Ou iap 'lblwn xWe; bEL , aAA ' �'iov rl\tAT]T-rlV J..l E iaV 8L aX€l O'\tal Tae; T�e;' TU X TIe;' TTA T),cie;' <lJ..l U V0J..l € VOV, il VwoxovTa J..l Ev an Tl vl <pUO"€l TauTa oux <lP€O'Ta, TTI bE aUTou <puO'El (iLO'Ta, OUX we; bEL va, aAA ' we; nalO'L <po��pa. TauT' oov lil'T €A€V; "H xaL TTPoe;' Ta J.l11 l'T EAT]Tci, aTav nap�, ap€Tllv xal npoe; TaUTa €XEl bUO"X(VT]TOV xal buO'na-&� T11v �UX11V TTapExouaav . L

......

,

/

.......

,

.......

1.

1

>

.......

......

.......

1 62

,/

L

/

L,


E N N L.-\ D A 1 . ..ţ ( 4 6 ) . 7-X

<e ven i mente>, iar noi trebuie să ne supunem . Şi m u l ţ i o duc mai b i ne de când au aj uns sc lavi de război . Căc i depi nde de ei să plece, dacă sunt impovăraţ i, sau să rămână : fie le convine s ă rămână <căci nu există> nici un peri col, fie rămân fără n i c i un motiv, ceea ce nu trehuie <făc ut, iar atunci ei sunt> vi nova ţ i . Aşadar, <omul bun> nu va fi <impl i cat n i c iodată> într-un rău datorită i g noran ţ e i a l tora, <chiar dacă> îi sunt apropi a ţ i , şi nici nu va dep i n de de succesele şi de insuccesel e al tora. (8.1 Iar În pri v i n ţ a suferin ţ elor sale, când vor fi foarte puternice, le va îndura cât va putea 1 79, dar dacă vor întrece măsura, îl vor răpune. Căci el nu va i n spira m i l ă În suferi n ţ a lui, ci focul ce arde În el va fi ca flacăra unei l ăm pi când suflă <peste ea> cu putere de afară rafalele vântul u i şi ale fUl1un i i 1 80 . Dar, dacă nu ar mai t1 conşt ient, sau durerea s-ar pre l ungi crescând atât de mult Încât să-I omoare? Dacă ea va conti nua să crească, se va gân d i ce trebuie să facă, fi i ndcă În aceste <situaţ i i > nu i'-a fost luat l i berul arbitru. Trebuie ştiut că aceste lucruri nu Îi par v i rtuosu l u i aşa cum le par al tora, şi că n i c i aceste re le, nici altele, n i c i d ureri le şi n ic i suferin t e le < n u pot> pătrunde până i n adâncul l u i . Da r când dureri le <Îi ati ng> pe a l ţ i i ? Acesta ar fi punctu l s l ab 'a l su fletului nostru . Faptul este dovedit când noi socotim că este un câştig ign orarea <su ferin ţ e l or a l tora> ş i le socotim tot un câştig dacă se întâmplă după moal1e, căc i nu pri vi m lucruri le d i n punctul de vedere al celor <ce suferă>, ci d i n al nostru, astfel Încât să nu suferi m. Aceasta ne este slăbici unea care trebuie al ungată ca nu cumva să aj ungem să ne temem de consec i n ţ e . Dacă ci neva ar spune că este natural pentru noi să fi m îndurera ţ i datorită sufer i n ţ elor cel or a propi a ţ i , c i trebuie să ştie că nu toţ i sunt aşa, şi că este datoria v i rtu ţ i i să ne ri dice de la n i ve l u l natural spre un u l m a i bun ş i mai frumos, spre care mu l ţ i <pot merge>, C ă c i este m a i bine s ă n u n e avântăm < Î n s i t ua ţ i i > p c care natura comună l e consi deră înspăimântătoare . C ă c i nu trebu i e s ă <ne purtăm> vulgar, ci să fim pregăt i ţ i , ca un mare atlet, să în lăturăm lovituri l e sorţ i i , şti ind c ă cele nepl ăcute naturi i <pot fi> suportate d e propri a noastră natură, nil ca ceva înfricoşător, ci asemeni celor de care se tem copi i i . Atunc i , <omul vi rtuos> le doreşte pe toate acestea? Când există contra voi n ţ ei l u i , el are virtutea contra lor, care Îi face sufletul imuabi l şi i m pas i b i l . 1 63


v91

Ol.. 0l.. 3 (\313 OOdl.. llOl..Xl J{ 00l.. (\3n 50l.. (\OdXlll 5 10l.. 0 010l.. 510l.. (\3 �I}O 50,/· (\�),ţ>XO.D4 (\�dll1iX>"'( �XlJ't: (\O �.;'( �l.. � d311/ �dl..1l9l..D J{ (\� d311.D� '(\ 1 '(ţ>1l 50l.. (\ �{}.D(TUJ.� (\O �O 5�Xocţl 5�1. (\�), �l. Pl.UJ't: �Ol.. 50l.. (\ OOld3(\3 1l0l.. lXlJ't: 50l.. Xlnllo(\ 1l0l.. 50l.. (\Ol..llnUXXl(\U lXl{}.D3(\ 1 1 lXlJ{ lXl(\ 13 '5 11tll� 11(\Xl II �3X l03 lXl)l · lU(\l; lUJ{ ' (\130(\ �l. �l..f")Xl �l.. d311 ),3 ' lXl� 13 'Xln'L.ld�(\� /5(T)�1ty.'( 11(\� �dll �l. dpl �;V' �5(T)31tY.'( 11(\� .5(T)'(� � uJ't: 5(l)3.DY.{}.D1P �dll 4- (\�l..I1Xl �d311 �XIl1t 4 �Xl 13 ld3(\� 19 5 o(\ 9 5�l.. V (\(T)l.. Ol.. �d311 �XlJ{ )l.. � J{ .Dy. � )(f")0 . P f l q � 13X09 f\. 13103f\.3 Xll..IlUl.. ld311 5IJ..o3n d311.D(T) .5(T)3.D1J..{}.D1Xl ) ( .51J.l.. dul " ...... " / Xl19 . f\.(T)l..IJ..{}.D lXl (\(T)l.. f\.00 110 ld311 lt.n (T)l.. .5(T).Dl "39 /13f\.Xl.{}f\.Xl V 1 '0 II

"

......

......

(

......

......

......

(

)

,, �

,/

\.

1

......

�c

......

,/

· 5 13nlJ. f\.U (\3nl01d3(\3 00f\. 13X3 50l.. f\.llold3f\.3 3J..D(T) :Xl131d3 f\.3 501.(\noo� �Ol.. 39- II 'f\.�n .03/ XO� f\.3n- OJ.OO� 39 /'f\.Of\. .(\;n� 53J.f\.nold3(\3 f\.� 51�nlJ. � .513,i1J. �(T)n� (\OJ't:ll0<h �l.. f\.3111J. 03111� ') uJ{ "';�J{ 1 1IJ. �.D ;? �J. 5 11tG:'() l..� � -5U) 31d 3f\.� 5�l..�Ul0l.. � .5�l.. /4 (\Oll(T)d.{}f\.J? f\.O'('(J? f\.�J. 51,3 lUl..3Xd� xf")o .5IJ..D�01d3(\� 5Xl ) 31d3 f\.� 5�J't:110<h 5�J. �XlX f\.0 0 . OJ.flXl 50d�n 11 ţ>'('( 'XlJ.f\.ţ>ll f\.�l.f")Xl xflo 1 � � Xl1 31d3(\3 Il. llJ.oXl o ,3J.0J. ) f\.Xl 9 10f\.U{}f\.Xl'( . 50l..1-...l010l.. li.-.2 501Xlg<1011.D ...... f\.3( 'U131d3f\.3 50f\.1l1lXl IJ.l..O Xl10l.. Il.) "lXlJ't: (T)l..OU "lXlX (\Xl ,( f\.3n " 101d3 -.../ f\.3 U1 31d3 f\.3 U.l.. OXl 5Xll .DIl0 5la / Il. f\. 11.03 1XlX '(T)l..IlU3 (\ 13.{}OO'( - o�XldXlll � n' � (\�'n013� �� (\ �- 5(T),�� �Xlx:(���n(T)n l0X )�l.. �3l.. f\.?t �) .Df1 o 4 llJ.�u � 9 3 '( (T)'( 9ll � Xf10 'U ) .Dfl O �l.. (\ � � 9 (\o'('( :?n ') f\. 1 1 U).oI)O (\� 51.DUl...D9llf1 5u) <ho.D 5�l.. 4- ,9 1,3 . 50l..!}0 .5019'( q .5(T).D), 11 (\Xl 00l.. 50l.. f\.0/l f\.1l0 f\.3n OOl..J't:Xl1l3 /( 1 013 '( 5Ul <hO.o 51J.l.. lUX f\. ....13.. (\od<h , ...... " � · lU(\ 13dXlll (\ 13(\On1U903 Ol.. lUX U1<hO.D (\U1 31d3(\3 l..Xl J{ lil.. OXl1 f\.3 . 1 U(\ 130Ull (TIl..OXl (\ 13 {}OO'(OXUdUll lUX lXl{}.D3(\Xl.{}.D1Xl Ol.. 139 dpl :O) <hO.D �l.. A. � 5(lj 101�'( 5 11 �Oll Y.-ti 1] �IJ. ),3 f\.Pc .5?<h�.D 'f\.oii� 'Ol.. 10(\P-bl.Dl,U � n 5�<ho.D 119, �9 1,3 · .59'(XlX f\.Ol..l..� f\.?�o '.59'(XlX 11� �n 1,3 �XlX ' f\.Ol..l� f\.?s><10 13f\. ) Xl11f1 '10f\. ) Xll1 f1 11� 0l.. 10f\.P.{}.D1P �n f\.?n 1,3 , ,(,(V, �llJc3 f\.(T)n)X>s>f13 t\!? 5�1l ' f\.Y.l..3 0� , l..XlX f\. �ld3 f\.� , 91J.n .50f\.3n9f\.Xl.{}.D1P �n . ) .DXl<h '.50 �Xl90011.D (T)l...D9.: , ,(,(V, . f\.3nOOl..IJ.� '501Xl90011.D Il. 13 f\.Xl .5(T)3 ' 13f\.On 1 Xl91l3 13 'f\.01Xl90011.D 1Of\.3n3.{}01lO 39� 513nH · 1';'(l.. f\.1l�1011 �ofo'( f\.0l.. 11'3 ll�lXlS'IlOll.D 1l0l.. �0311 �O ' f\. {�O.Dy.Cb f\.� �:OS>OOll.D �n �g 1,3 '. f\. 13i�'( � �3f\.OnlXl§f")3 (\O)g f\.�l.. Xll.. f\.ţ>ll � n 5(lj 'f\.Ol..�Ol.. f\.0f\.90X f\.�l.. lXll.. f\.1201011 f\.019'( �1lf1 , 9f")0 ' f\.9lf1Xl .5Xl ) f\.On1Xl9f")3 5�l.. lXll.. f\.�od1Xl<h� .51Of\.1l� .5 �0l.. f\.� � 9 f")� � 3113 , � lXlf\. 13 f\.�l.. f1Xl Xlf\.On ) XlS'f") 3 13 �'((T)X )l.. 'f\.Of\.3n�n 1OJ't: (T)f\.ll� f\.� Xl 10 � XlJ't: Xll.. f\.OX� 5(T)l..�0 1 Xlf\. 13 f\.OlXl9Il011.D (\OlOXl f\. l00o�Xl'(n<h f\.3n 13 '('(V �51Xlf\.X3l.. (\(T)lXln 4 ":5 10.D9f\. �' 5� 3.{}.D1111Xl� �.{}oo�oJ't:Xld Xl� �rf f\.Xll..� / , '('( v, ('61 .

,/

(

)

'(

,/

)

(

,/

,/

......

......

......

/(

,/

1

......

'

(

,

......

,

,,

,/

,/

(

"

,/

(

(

,

......

'

N LLU l d


1 ·. N N I·:\ f).\ 1 . 4 ( 4 f» . 9- 1 0

1 9.) Dar când este i n conştient ş i <mi ntea> î i este t u lburată d e bo l i sau de magi i? Dacă <viI1uţ i le> î l păzesc pentru a fi virtuos ş i câ nd le deţ i ne astfel dar c h iar ş i în som n, oare ce ÎI împiedică să fi e fericit? D e vreme c e n u li răpesc feri cirea c â n d doamle l B 1 , n i c i nu-i măsoară timpul, astfel Încâ t să s pună că nu este feri cit întreaga via ţ ă , şi dacă s pun că nu este virtuos <când este În această stare>, ei nu mai vorbesc des pre <omul> vil1uos. I nsă noi să că utăm să-I consi derăm virt uos, dacă este fericit cât timp este v irtuos. <Stoici i > spun : ,. trebuie să fie virtuos! " . Dar cum ar putea fi feri c i t dacă nu este conştient ş i n ic i nu <săvârşeşte> fapte conforme v i rt u ţ ii? Dar, dacă nu ştie că este sănătos, nu este mai puţ i n sănătos, şi dacă nu ştie că este frumos, n u este mai pu ţ in frumos. Oare dacă nu ar ş t i că este În ţel ept ar fi m a i pu ţ i n Înţ elept? S-ar putea spWle c ă probabi l în cazu l înţelepc i u n i i trebu i e să exi ste percepţ ie de sine şi conşti en t ă , căci În În ţelepciunea în act exi stă şi feri cirea. Dacă gândirea şi în ţ e l e pci unea sunt im puse, acest argument ar putea Însemna ceva, Însă, da că substa n t a i n ţ ele pc i un i i se află Într-o esen ţ ă , sau mai degrabă În esen ţ ă , acea stă esenţă nu Încetează să exi ste în ci neva care doarme şi, în genera l . În <omu l> pe care l-am numit i nconşt i ent; actul substan ţei se află În el şi acest act nu doarme, de aceea <omul> virtuos este activ chiar şi în som n. Căc i acest act nu îi este necunoscut în întregi me celui <ce doarme>, c i doar o pal1e din e l . L a fe l c u m actul vegetativ nu se extinde la orice om, tot aşa percepţ ia acestu i act <nu este pos i b i l ă> prin intermedi ul s i m ţ uri lor. Î nsă, dacă su ntem <conşti enţ i > de <n atura> noastră vegetat i vă , suntem ac t i v i . De fa pt, noi n u de ţ i nem <a c t u l vegetati v>, Î n s c h i m b <de ţ i nem> actu l intelectiv, astfel Încât şi noi suntem act i v i cât timp el este activ. 110.) Poate că <omu l > u i tă aceasta pentru că nu este legat de vreun obiect sens ihi l . De aceea, senza t i a î i pare lin i ntelllled iar ce acţ i onează atât asu pra <sens i h il e l o r cât ş i> a < i n tel igibi lelor>. Din ce cauză Însă, chiar inte lectul însuşi ş i sufletul de lângă el nu sunt acti ve, <deşi sunt> l a un n i vel superior senzaţ iei ş i percepţ iei în genera l? Căci actul trebuie să fie an terior percepţ iei , dacă Într-ade­ văr , , 8 gândi şi a ti sunl idr:nricr:" I g 2 . Se pare că percepţ ia există şi ia naştere când acti vitatea inte lectuală este refl ex i vă şi când ceea ce este act i v În viaţa sufletului se răsfrânge, ca <reflex i a> dintr-o ogl i ndă netedă, stră l ucitoare şi clară I � n . Aşadar, când ogl i nda este 1 65


P LOT I N

ElOwAO'V, Jlrl TTap6vr� b€ 11 JlTJ ou-r� EXO'V-r� €'V€PIEla TTapEOTL'V oi) -ro El&vAO'V �'V ă.'V, OU-rW KaL TTEPL tVUxTJ'V tpUXla� Jl€'V Ci,O'V-r� TOU €'V Tu-tl'V TOLOlJ-rOU, � €J.L<pal 'VE-raL ni TIi<; ("'" 8La'VOLa<; Kal. TOU 'Vou El KO'VLO'Jla-ra, E'VopaTaL TaUTa KaL OLO'V dLO'\tTŢt"W<; IL 'VWcrKETal J.LETa -rTi<; TIPOT€pa<; jVWcrEW<;, an b 'VOl><; KaL 'h eSl(l'VOLa €'VEPIEl , LUYXAaO'\t€'VT� eS€ TOUTOU 8La -n1'V TOU O'WJlaT� TapaTIOJ..L €'VTJ'V apJlo'Vla'V Ci'VEU ELeSWAOU 'h 8La'VOLa KaL o 'VOU<; 'VOEl KaL a'VEU <pa'VTaO'la<; TJ 'VOTJCTL<; TOTE' wcrTE Kal TOLOUTO'V Ci'V n 'VOOl TO J.LETa <pa'VTaO'la<; -n1'V 'VaTJCTL'V Il 'VEO'\taL oux olJo-r]<; � 'VOTpEW<; <pa'VTaO'Ca<;, nOAAa<; eS' Ci'V n<; EUPOl KaL €rPTJIOpaTW'V KaAa'<; €'VEPIEla<; KaL \tEwpla<; KaL TTpd'�EL<;, aTE \tEWPOUJlE'V KaL aTE TTpaTIOJ..LE'V, Ta TIapa><OAouitEl'V fuJ-a,<; aUTa"lc; oux €Xoooa<; , Ou lap TO'V a'ValL 'VWcrKO'VTa a'VaYXll TTapaKO ­ AOUitEl'V aTL a'ValL 'VWcrKEL KaL TaTE J.LaALO'Ta, aTE JlETa TOU O'U'VTO'VOU a'ValL 'VWO'KOL ' OUoE (o a'V0pl '1'�OJlE'VO<; on a'V0pl �ETal KaL KaTa Trl'V a'VeSpla'V €'V�PIEl OO'W €'VEPIEl ' KaL ăAAa JlUpla' WcrTE Ta<; TIapaKOAOU\t-rlO'El<; KL 'VeSU�EUEL 'V aJluOpOT€pa<; aUTac; Ta<; E'VEPIEla<; a�<; TIapaKOAOU\tOUO'l TIOlEl 'V, Jla'Va<; D€ aUTac; ouO'ac; Ka\tapa<; TaTE El 'Val KaL JliiAAO'V €'VEPIEl'V KaL JliiAAO'V ��'V KaL eSrl KaL €'V TW TOLOUTW TIa\tEl TW'V O'TTOUOOlW'V IE'VOJl€'VW'V JlaAAO'V Ta ��� Ei 'Val , oL KEXUJl€'VO'V El<; dlO'\tTJO'l 'V, aAA' €'V TW aUTW €'V EaUTW O'U'VlllJl€'VO'V , "

(

,

.......

/

"'"

,

l

)

"

)/

/

,

L

_

)

(

"

"

<;: '

L

,

1:

� ...

-

,,

"

/

,

v

{/

,

<;:

,

/ '1'

l

( 1 1 . ] E'l eSe n'VE<; JlTJ<SE ��'V AEIOLE'V TO'V TOLOUTO'V, ��'V Jl€'V aUTO'V <pTpOJl€'V, Aa'V\ta'VEl'V eS' aUTOUc; -n1'V EU&xlJlo'Vla'V TOU TOlOUTOU, WO'TI€P Kal Ta ��'V , E'l eSE Jlrl TIEl \tOL 'VTO, a�lWcrOJlE'V aUToUc; tmo\tEJl€'VOU<; TO'V �W'VTa Kal TO'V O'TIOu8alO'V OUTW rTJTEl'V El EU&xCJlW'V, JlTJ<S€ Ta r�'V aUTou EAaTTwO'a'VTa<; Ta EL ��'V rllTEl'V EL mipEO'n JlTJ<S€ u'VEAa'VTa<; TO'V Ci'V\tpwTIO'V TIEpl: Eu8alJlo'VCac; a'V\tpwTIOU rTJTEl'V JlTJ<S€ TO'V O'TIOu8alO'V O'uIXWP-rl ­ O'a'VTa<; El<; TO E'Caw €TIEO'Tpcl<p\tal €'V TaL<; E�W\tE'V E'VEPIECal<; aUTo'V �TJTEL 'V JlTJ<SE OAW<; Ta !)oUATJTO'V aUTou €'V TOL<; E�W, OUTW lap â'V oUbE umxnaO'L<; Eu8alJlo'VCa<; E'(TJ, E'l Ta E�W !)oUATJTa AelOL KaL TO'V O'TIou8aLo'V j)oUAEO'-ttaL TauTa, 'E 17EAOl lap el'V KaL TTcl'VTa<; u'V\tPWTIou<; EL TIPclTTEL'V xaL JlTJ<SE'V TW'V KaKW'V TIEpl: JlTJ<Se'Va EL 'Val ' UAAa Jlrl Il 'VoJl€'VW'V (5JlWC; EUbalJlW'V , E'L eSE n<; TIapclAol0'V el'V aino'V TTOL -rlO'El 'V <pTpEl, El TauTa €\tEATpEl , JlTl lap ata'V TE Ta KaKa JlTl Ei 'VaL , 6�AO� on O'UIXWPTpEl Tu-LL 'V €mO'Tp€<pOOOL'V aUTou -n1'V �OUATJCTL 'V ElC; TO ElO'w . 166


L N N L\ I )'\ 1 .

4 (46). 1 0- 1 1

astfel se produce şi reflexia, dar când <ogl inda> nu este acolo sau nu este În bună stare, obiectul care <unna> să fie o reflexie, se află <în continuare> în act. La fel se întâmplă şi în pri v i n ţ a părţ i i calme a sufletul u i , aflate în noi, În care se re flectă imagin i l e gândiri i şi ale i ntelectu l u i : noi le vedem ş i le cunoaştem sensibi l , Împreună C LI ceea ce ştim dinainte, <şi anume> că i nte lectul şi gândirea sunt active. Dar când aceste <imagini> au fost distruse datorită tul burări i armoniei corpul u i , gândirea şi intel ectul operează fără reflexie, iar acti vitatea intelectuală fără i magine. Atunc i, s-ar mai putea adăuga <faptu l că> activitatea intelectua lă există împreună cu imaginea, Însă nu este imaginaţie l 8 4 . În schimb, ci neva dintre cei aten ţ i ar putea găsi multe acti vită ţ i frumoase, şi teoretice şi practice, când meditează şi când acţ i onează, <dar crede> că nu l e are, neavând conşt i i n ţ a lor. Căc i acela care studiază nu trebuie să ştie c ă studiază, mai ales când studi ază cu o foal1e mare concentrare ; nici curaj osul <n u trebuie să ştie că este curaj os> când este c uraj os şi ac ţ i onează conform c uraj ul u i , şi m i i de alte <exem ple>. Căci conştien ţ a pune în pericol faptele obscure să vârşite conşti ent, şi n umai când este singură ea este pură şi a c ţ i onează mai bine şi trăieşte mai bine. iar când v i rtuosul se afl ă Într-o asemenea stare are o v i a ţ ă mai bună, dar nu când <această via ţă> este împrăştiată în senza ţ i e, ci când se adună <deveni nd> una cu s i ne. 1 1 1 . 1 Dacă uni i ar spune că <omul aflat> în această stare nu este însufl e ţ it, le vom s pune că el este Însufl e ţ it, dar e i i-au ignorat feri cirea, ca şi v i a ţ a . Dacă nu vor crede, le vom cere să pres upună un 0111 însufl eţ it ş i v i rtuos, şi astfel să cerceteze dacă este feric it, dar să nu îi caute v i a ţ a cea bună dacă i-au desc ons iderat v i a ţ a , n i c i s ă nu cerceteze feric i rea umană dacă i - a u răpit umani tatea sau, acccptând <fa ptul că> v i rtuosul se îndreaptă către s i ne 1 85, ş i să-I cerceteze apoi în fa pte e x t e ri o a re, şi nici <să nu ca ute> În general obiectul dori n ţci s a l e In fapte exterioarc. Căci aşa nu ar p ut ca ex i sta fu n d a mcnt u l fe ric i ri i , dacă s-ar spune că ob i c cte l e dori n t e i s u nt exteri oare şi c ă v i rt u os u l l e doreşte. Ace l a ar vrea ca t o ţ i oamen i i s ă pros pere ş i n i m e n i s ă n u aibă parte d e rău ; însă, d e ş i <acestea> n u sc pot î n uî. m p l a , e l <va rămane> fe r i c i t . Dacă c i ne v a ar s p u n e că c e e a ce va t�l ce el a r fi absurd, dacă va dori acestea ( c ă c i <nu se poa t e ca re le l e > să nu e x i s t e l X6 ) este l i m pede că acela v a fi de acord c u noi că dor i n \ a <virtuosu lui> e s t e i nterioară . 1 67


PLOT I N

[ 1 2 . 1 Ta 8E �8u TW �(w TW TOlothw aTav aTIavrw<nv, ou nx<; TWV axoAaOThN �U8E Ta� TOU O"�)..LaTO<; T]&>va<; a�lwO"oucrl TTapEl val - atJTal rap a8uvaTOl TTapEl val xaL Ta Eu8al )..LOVEL v <hpavl OOOl v - OU8E )..LTlv nx<; TIEpl xaplac; - 8La T( rap; - aAAa Ta<; O"uvoooac; TIapOOOlct {Xla{Twv oux EV Xl v"TicrEcrl v oucra<;, OU8E 'lVO)..LEVac; TOlVUV· 118Tj rap Ta cXla-\ta TIapEcrn, xal' aUToc; aUTw TIapEcrn : xaL EcrTTjXE Ta �8u xal TO 'lAEwv TOUTO· '(AEWe; SE \) O"TIou&xl� aEl xal xaTacrTacrl<; �cruxo<; xal cqaTITjTTl � 8La{TEcrlC; llv OU8EV TWV AE,OJ.lEVWV Kaxwv TIapaXl vEl, El TIEp crTIou8alo<;. El 8E Tl<; ăAAO El&><; �DO'J�C; TIEPL TO'J crTIoU<Salo'V �lOV �llTEl , ou TOV crTIOUOOlO'J �lOV !TjTEl . �

1 1 3 . 1 Ou8' al E'JEp,Elal DE 8La TaC; Tuxa<; EJ.lTIo8(�Ol VTO ă-v, aAAa ăAAal elV xaT' ăAAa<; ,(,VOl VTO TuXa<;, TIăcral 8E aJ.lwc; xaAal xal' xaAALOUC; 'Lcrw<; oaw TIEplcrTanxa( . A\ DE KaTa Ta<; {TEwpla<; E:VEp,Elal al J.lEV �a{T ' EKacrTa n1.xa ăv , di.ov 0.<; '{TjTTlcrac; âv xal crxEtVa)..LEVO<; TIPO<PEPOl: Ta 8E J.lE,lcrTOV J.la{}TlJ.la TIpaXEl pov aEl xal' J.lET' aUTou xal "(OUTO )J.ăAAov, xâv EV TW <DaAaplDo<; Taupw AE'O)..L Evw TI, â J..laTTlv AE,ETaL �8u 8lC; � xal TIoAAaKLC; \E,O)..L EVOV'. ,'E xEl )..L EV rap Ta <p{TE,�a)..L EVOV TOUTO aUTO €O"TL Ta EV TW al..,El v lmapxov, €VTau{}a 8E Ta )J.€V al..,OUV ăAAO, Ta 8E ă\AO, o O"uvov aUTw, EWC; elV E� ava,xTj<; cruvŢl , oux aTIOAEAEl tVETal T�C; TO� a,a{Tou aAou -\tEa<; . 1 1 4 . 1 To 8€ )..LTl <TINa)..L<pOTEPOV El val TOV ăv{TpwTIOV xal )..LaALaTa TOV crTIOtfulO'J J.lapTUpEl xal o XWPlcrJ.l� o aTIO TOU crW)..LaT� Kal 11 TWV AE,OJ.lEVWV a,a{Twv TOU O"WJ.laT� xaTaepp6vT)CTU;; . Ta 8E xa{Tooov a�lOUV Ta !WoV n1V EtrolJ.l0vlaV El val ,EAOlOV ru'{Wlac; � EUOOLJ.lOvlac;' O�, 11 TTEPl' tVUX-rlV cruv(crTaTal , €VEp,E(ac; TalJ-rTlC; oucrTj<; xal tVUX�<; ou TIacrTj<; - ou rap 8Tl T�C; <punxT]<;, '(v' a" xal E<Prl�TO crWJ.laT�: OU rap 8Tl Ta Eu8al)J.ovElv TOUTO �v crW)..LaT� )..L€,E{TO<; Kal EUE�(a, ou8' alJ EV TW al cr-\tavEcr{TaL ElJ, ETIEl xal Xl V8UVEOOOlxn v al TOUTWV TIAEOV'E�lal l3apuvacral TIpO<; aunic; <pEPEl v TOV ăv{TpwTIov . 'AVTlCJllXWaEWc;" 8E OlOV ETTl {TaTEpa TIP� ni ă-plcrTa 'EVO)..LEVll<; J.llvU{TElV xal XElPW Ta crwJ.laTlxa TIOLElV, '(va 8ElXVUOLTO OtJT� o ă-v-\tPUJ1TO<.;' ă-AAO<.;' WV 11 Ta E'gW. 'O 8€ TWV Tfl8E ă-v{Tpwm:><; €crTW L

168


L N N I-.:\ ( ) ;\ 1 , 4 (46 1- 1 :.- 1 4

1 1 2 . 1 Când <un ii> vor cere <să l i se arate> ceea ce este plăcut într-o asemenea v i a ţ ă, vor vedea că nu exi stă nici <pl ăceri le> l ucruri l or vici ate, n i c i plăceri le trupului (căci ele nu ar putea exista <a ici> şi ar supri ma fe ri c i rea) nici plăceri le excesive (oare de ce? 1 87), ci doar <plăcerile> care însoţ esc prezen ţ a bun urilor şi care nu provin din mişcări şi nici nu sunt în deveni re. Căci unde sunt bunuril e este prezent şi <virtuosul>, i a r plăcerea şi mul ţ umirea lui sunt <tot acol o>. Însă v i l1uosul este mereu mul ţ umit, are un temperament l i niştit, un caracter b lând pe care nu îl poate tulbura nici unul dintre relele despre care am vorbit, dacă este virtuos. Dacă c ineva caută un a lt tip de plăcere În viaţa vi rtuoasă, el nu caută v i a ţ a virtuoasă. 1 1 3 . 1 Faptele <virtuosului> nu pot fi îm piedi cate de sorţ i : deşi se pot schimba după ele, toate rămân la fel de bune, poate chiar mai bune, după caz. În schimb, actele contemplati ve, ca şi cele pri v i nd pa t1icu larele, cum ar fi cele ce pretind cercetare şi i n vestigaţ ie, <pot fi îm piedicate de sorţ i>. Cea mai Înal tă învăţ ătură îi este mereu la îndemână 1 R8 şi î l Însoţ eşte mereu şi, cu atât mai m ult, <nu a fost fericit> cel ce s-a aflat în aşa-nLl1nitul " taur dIn Phalari1 ' 1 8 9 , cel În zadar numit plăcut, şi încă se spune de două sau de mai mu lte ori <aceasta>. În acel caz, faptul de a spune că este p lăcut este identic celui de a suferi, Însă în cazul nostru, suferin ţ a se deosebeşte de <plăcerea> care vrea să fie însoţ ită de <suferi n ţ ă> până ce rămâne d i n neces itate cu s ine şi nu se mai desparte de imagi nea binelui universal. 1 1 4. 1 Dovada faptului că omul, mai ales virtuosul, nu este un COIll PUS l lJO este separarea sa de corp ş i d i s pre ţ u l fa ţ ă de aşa-zisele bunuri ale lui. Este absurd să credem că feric i rea durează cât fi in ţ area, dacă ferici rea Înseamnă o viaţă bună şi se preoc upă de suflet şi este o act ivitate a l u i , Însă nu a întregu lui sutlet (căci nu este a cel ui vegetat iv, fi indcă <acela> este În contact cu trupul, căc i , C LI s i guran ţă, fericirea n u este grandoarea şi vigoarea corpului ), n i c i n u <constă> î n excelen ţ a sim ţuri l or, fi i ndcă excesele lor riscă să-I împovăreze pe om şi să-I atragă spre ele. Trebuie să exi ste o co ntrapondere de cea la l tă parte, către b i n el e s u prem , care d i m i n uează lucruri le corporal e şi le fa ce rele, fi i ndcă s-a arătat clar că acest 0 111 este d i ferit de părţ i le sale exterioare. Omul care aparţ in e <acestei lumi ar vrea> să fie frumos şi Înalt şi bogat şi 169


P LOTI N

xaL XaA� Xal jJ.Eyac; Xal TIAOUeTlOC; xal TIc6.rrwv av\tpWTIwv ăpxwv {uc; Civ WV TOll<S€ TOU TOTIOU, xal ou <p1tOVT]TEOV aUT0 TWV TOLOthwv i1TIaTTlJ-lEVtp. n€Pl 8E cra<pov TaUTa 'lcrWC; jJ.EV a'v OU8E nlv apX1lv YEVOL TO, YEVOjJ.EVWV 8E €AaTIWcrEl aUTOc;, E(TTEp aUTOU xTjbETal . Kal €AaTIWaEl jJ.EV xal jJ.apaVEl ajJ.EAE(a Ta'c; TOU crWjJ.aTOC; TIAEOVE�lac;, apxac; 8E aTIchtTpETal . rtJjJ.aTOC; 8E uYlElaV <pUAaTIWV oux ăTI€lpoc; VOOWV il val TIaVTaTIacrl ţ30uATpETaV OU8E jJ.1lv o'OOE ăTI€lpov EL val aA:mSo-VWY aAAa xal jJ.1l Yl VOjJ.EVWV VEoc; WV jJ.a1t€L v ţ30uATp€TaL, il<STJ DE €v yfw WV OUT€ TatÎtac; OUT€ h50va'c; EvOXA€l v OOO€ Tl TWV -rŢi8€ 'OUT€ TIpoo1\J1 EC; OUTE EvavTlov, 'eva jJ.1l TIpOc; TO crwJ.1a �A€rrn . r�VOJ.1EVoc; 8' EV elAyryS6<:n n1v TIpOc; TauTac; alm:D TIETrOplcr jJ.E�TJV 8uvajJ.l v avn Ţ(i�EL OUTE TIpo<11trlxTrV €\J TalC; li>oval:c; xal uYlE(alC; xal O:TIo\JlaLC; TIpOc; Ta 8fulJ.10VEl v AaJ.1lh'vwv OUTE a<palp€crl v fj EAaTIwal \J TaUTTle; €\J TOlC; EvaVTlOlC; TOlJ-rWV. Tou yap €VaVTlOU jJ.1l TIPOcrTl1tEVTOC; TW a1.nW TIWC; Ci\J TO €VaVTlOV o:<palpOl; ,

l

1 1 5. 1 'AAA ' El 8uo E� EV cro<poC, TW bE €TEPW TIapElTj acra xaTa <pUcrl v AEY€Tal, TW 8E Ta €'V aVTla, '(crov <pijcrOjJ.EV Ta EubaljJ.OV€lV aUTOlC; TIap€LVal; <DTJcrOjJ.EV, €lTIEp ETIlcrTle; crO<pOl . E'l bE xaAoe; TO crwjJ.a o ETEP0C; xaL TIaVTa Ta eXAAa acra jJ.Tl TIPOC; cro<pCav jJ.T]8E oAwe; TIpOe; apET1lv xaL TOU apCcrTou {J Eav xal Ta eXPlcrTov EL val , Tl TOUTO Ci\J E'lT/; 'ETTEl Ou8E aUTOC; o TaUTa €XWV crEjJ. VUV€l Tal loc; jJ.CXAAOV Eu8aljJ.Wv TOU jJ. Tl ExovTOC; ' OU8E yap Civ TTP0C; aUATJnxov TEAOC; � TOUTWV TIAEOV€�la crujJ.�aAAOl TO . 'AAAa yap 1tEWPOUjJ.€V TO\J EUbaljJ.ova jJ.€Ta T�C; �jJ.ETEpac; acr1t€vElae; <pplxTa xal 8€l va vOjJ.C(OVTEC;, Ci jJ.Tl Civ o EuoaljJ.wv vojJ.l E l EY fj OUTTW OUTE cro<poC; OUTE €u8a C jJ.WV ElT] jJ.rl Tac; TTEPl TOUTWV <paVTacrlac; eXmicrac; aAAa�ajJ.EVOC; xal O� OV eXAAoe; TTavTaTTacrl YEVO jJ.EVOC; m crT€ucrae; EaUTW, an jJ.T]bEV TTOTE xaxov (E'�El ' o\hw yap xal aO€Tle; EcrTal TT�PL TTaVTa ."H OEl Aalvwv TTEPl n va ou TEA€Oe; TTP0C; apETT]V, aAAa T]jJ.lcruC; n e; EcrTal . 'ETTEL xaL Ta elTIpoa(pETOV aUTW xaL TO Yl VOjJ.EVOV TIpa xpCcrEWC; 8EOC; xCiv TIOTE TIP0C; ăAAo�e; EXovn Y€VT]TaL, TTpocrEA1tWV b cro<pOC; aTTwcr€Tal xaL TOV €V aUT0 Xl VT]1t €VTa O� OV TTP0C; AUTTac; TTaL8a xaTaTTaucrEl fj aTTEl ATI fj AOYW' aTTEl AD 8€ aTTa{} €l , OlOV El EjJ.�A€tVavt"Oe; cr€jJ.VOV jJ.OVOV TTal C; .......

1

)

.....,1

/

-

1/

1

/

cr

J

-_

'

J

-

f""

»

/

1 70

,

'"'

/

"",L


I -. N N I::\ D .-\ L 4 ( 411 ). 1 4- 1 5

conducător a l tuturor oamen i l or, dacă a parţ ine acestui loc 1 9 1 şi nu , trebuie invidiat pentm acestea. I n ţ eleptul ar putea <fi l i ps i t> de aceste <trăsături>, iar dacă le are l a început, le va d i m i nua ingrij i ndu-se de s i n e. Va d i m i n ua şi va di struge excesele trupului pri n ind i feren ţ ă , lăsând deoparte autoritatea. Va avea grij ă de sănătatea trupu l u i , deşi n u va fi ocol it mereu de bo l i , n ic i de suferi n ţ e, şi chiar dacă ele n u vor exi sta, el va dori să le înveţe pe toate de tânăr, în să, aj ungând la bătrâne ţ e <nu va dori > să-I tul bure n ici aceste <suferi n ţ e>, n i c i p l ăceri le, nici ceva di ntre <lucruri le> pământeşti , nici cele plăcute şi nici opusele lor, fi i ndcă nu <vrea> să mai pri vească spre corp. Când se află î n suferi n ţ e, li se va opune c u put erea ce i-a fost dată, căc i nu va gă si aj utor pentru fericirea sa nici În pl ăcere, n ic i în sănătatea < c o r p u l ui>, n i c i în el i berarea de dureri, şi nici o p u s e l e acestora nu-i vor l ua şi nu-i vor dim inua <suferi n ţ ele>. De vreme c e un lu cru n u - i a da u g ă < n i m ic>, cum ar putea opusul său lua <ceva de la e l>'? 1 l 5. J Dar dacă ar ex ista doi î n ţ el e pţ i iar un u l a r avea cele num ite <bun uri> naturale, i a r celălalt opusele lor, oare vom spune că ei au ace ea ş i fe ri c i re? O v om spune doar dacă sunt la fel de înţ elepţ i . Dar dacă unul a re un corp frumos ş i toate ace le <c a l i tă ţ i >, care însă nu <au n i mic c o m u n > n ici cu i n ţ e lep c i u n ea n i c i , Î n ge n e ra l Cll vi rtutea, n ic i C ll i m a g i ne a binelui şi n i c i cu b i nele î n s u ş i, ce ar putea însem na aceasta? Chiar dacă posesorul acestora nu se fă l e şte c a şi cum ar fi mai fericit decât cel l ipsit de ele, t o t u ş i bogă ţ i a d i n abu nden ţ ă nu l-ar putea aj uta <să aj u n gă> în fi nal cântăre ţ din fl a u t Căci n o i îl vedem pe cel feri cit în com pa ra ţ ie Cll sl ă b i ci u n ea noastră, <de aceea> co n s i de ră m teri b i l e şi înspăi mântătoare cele pe care ferici tul nu le va c on s i dera aşa. < U n om> nu ar pu t e a fi n i c i Îl l ţ el ept, n i c i feric it dacă nu s-ar el i bera d e to ate im a gin i le referi toare la acestea, ca şi cum ar d e ven i Ull a l t om, increzător în sine cEl n i m i c ră u n u - I v a ll t i n ge v re o d a t ă Căc i În această < s t a re> nu se va mai teme de nim ic. Dacă se teme î nc ă de ceva, <înseam nă> că esle nedesăvârş i t în virtutc şi este doar pe j u mătate <viI1uos>. Câ n d estc uneori <preoc upat> de alte l ucruri, i a r teama <îl învălu ie> invol untar in a i nte să poată del i bera , î n ţ el e pt u l va veni şi o va in depăI1a, iar < c o p i lu l > a g i ta t din el se va l i n i ş ti fie pri n am e n i n ţ a re flc r a ţ i o n a l I li ::' , cum <se l i n i ş t e s c > su fe ri n ţ e l e c o p i lăr e şt i . Dar amen i n ţ area nu îl afectează, tot aşa cum, dacă un copil s - a r s p er i a <el s-ar l i n i şti> l a o s l I1 g u ră p r i v i re ,

,

,

.

.

,

,

17I


I ' U >T I N

EKTT�arElTl ' O � Jl-rlV 8La TaU'IU ăq>L AOC; oooE (XlVWJluJV o TOlOIJT0C;- TOlOUT0C; rap X:UL TT€Pl' aUTO'V X:UL E'\I TOl<; EUUTOU. 'AlTo8L80uC; oov, ooa aUTW Kal TOlC; <plAOLC; <plAOC; elV ElTl j...laAlerTa Jl€Ta TOU VOUV ,)€X€L V . /

-

-

E'l 8E nc; Jl-rl EVTaU1ta EV TW vw TOlhw ăpac; 1tller€L TOV erlTouool.OV, KaTarOl 8E lTP0C; Tuxac; l Kal ;auTac; <po�fp€TaL lT€Pl aUTOV r€VEer1tal , OUT€ O'lTOuOOlOV TTlPller€l , aLOV a'{LOuJl€V €l val , aAA' ElTl €lK� ăv1tp<1.llTOV, Kal J.1lKTOV ES ara1tou Kal KUKOU 8l80uc; JlL KTOV PlOV EK n voc; ara{}o� Kal KaKou alTo8Wer€L TW TOLOUTW, Kal ou pa8Lov r€VEer1tUl . "Oc; El KUl rEVOL TO, OUK' elV bvo�ci'{€O'1tUl €U&xlj...l WV ElTl ăSLOC; OUK EXWV Ta JlEra Oth€ EV a'{la ero<p Lac; OUT€ €\J Ka{}apoTTlTL ara1tou . , OUK €ernv ouv €V TW KOlVW €UOOlJlOVWC; '{Tlv . Op,s wc; rap Kal, nAaTWV EK€L {l€V ă�w1t€v :-eo ara{}ov a'{LOL AaJ.1�civ€l v Kal TTP0C; EK€l VO �AElT€l v TOV J.1€AAOVTa ero<pov Kal €UOOlJlO\Ja Eer€er1tat Kal EK€lVW OJlOLOOO1taL Kal KaT ' EX€l vo '(�V. TOUTO otv 8€l EX€lV Jlav�v lTP0C; Ta TE:AOC;, -ea 8' ăAAa wc; âv Kal TaTTOUC; Jl€Ta�aAAOL OUK EK TWV TaTTWv TTPOer1tTlKTJV lTPOC; Ta €WalJlOV€l v EXWV, aAA ' WC; erToxaţaj...l €voc; Kal TWV ăAAwv ) TT€PlK€XUJl€VWV aUTOV, OlOV €L) Wul KaTaK€L O'€Tal TJ Wul , 8LOOUc; JlEV TOUTW oera lTPOc; TTlV xp€laV Kal 8uvaTal , aUToc; 8E (�V ăAAoC; OU K�Au6Jl€voC; Kal TOUTOV a<p€L vaL , Kal a<Pllerwv 8E EV Kalpw <POO€WC;, KUPLOC; 8E Kal aUTOC; WV TOU �OUA€OOaer\tal l TT€Pl TOUTou.uQerT€ aUT0 Ta €pra Ta JlEV lTP0C; €U8alJlovLav O'UVT€lVOVTa €erTal, Ta 8' ou TOU TEAOUC; xapl v Kal OAWC; OUK aUTOU aAAa TOU TTpOO€ţ€Urj...lE VOU, oi> <ppOVn €l Kal aVES€Tal, EWC; 8uvaTav, dlOV€l JlOUerLKOC; Aupac;, EWC; otav T€ XPTp1taL ' EL 8E Jl1l, ăAATJV aAAaS€TaL , 11 a<P1lO'€l Tac; Aupac; xp�er€lC; Kal TOU ElC; Aupav �V€pr€l v acp€S€Tal ăAAO EprOV ăv€u Aupac; EXWV Kal K€LJlEVTJV TTA TlerlOv TT€pLatV€TaL <t'8wv ăv€u opra\Jwv . K a L ou JlcXTTJV aUTw €S apx�c; Ta opravov E861tTJ' ExpfpaTo rap aUT0 1l8Tl lTOA�aKLC;. 1 1 6. 1

»

)/

'j-'

/

)

'"

-

/

.......

)

f'"'

/

( c'

1 72

-

,

-

/

J,

{ c'


L N N I ..\ I L\ I . ..:J ( 4 6 ) . 1 5 - 1 6

i mpunătoare. De aceea, un asemenea <om> nu este n ic i neprietenos, nici ignorant; el este astfel şi cu sine şi In privinţa ce lor propri i . Aşadar, reca ce îş i oferă l u i <va oferi> ş i prietenilor, ş i s-ar putea să fi e cel mai bun prieten, ma i ales că este In preajma inteligen ţei. 1 1 6. 1 Dacă c i neva nu-l va situa pe vi rtuos, înăl ţ ându-1, In această <l ume> a i ntelectu l u i , ci l-ar aduce în jos spre sorţ il e şi -<faptele> de care se va teme că i se pot petrece, acela nu-I pri veşte pe Vil1 uos cum credem noi <că ar trebui> să fie, c i <presu pune> un om obişnuit, un amestec de bine şi rău şi îi oferă o viaţă <care este> tot un amestec de b i ne şi rău, <ceea ce nu poa te> fi uşor. Chiar dacă ar e x i sta <un astfe l de om> nu ar fi demn de a fi numi t feric i t, n i c i nu a r avea grandoare n i c i in ceea ce pri veşte demnitatea înţe lepc i un i i , n i c i puritatea b i nelui. Atun c i , n u poate tră i fericit în comuniune <cu trupu l>. Căci pe bună dreptate a cons iderat Pl aton 1 9 3 că cine vrea să fie înţ elept şi feric i t <trebuie> să-şi ia b i nele de acolo, de sus, şi să privească s pre e l , să se asemene c u el şi să trăiască conform lui 1 9 4 . Aşadar, trebuie doar să îşi atingă ţ e l u l şi <să-şi schimbe starea> cum îşi schimbă locuinţele, n u pentru că s ituarea Într-un loc i-ar spori feric i rea, c i pentru că ea poate fi afec tată când el năzui eşte <spre a ltceva>, precum şi dacă locui eşte aşa sau a ltfel, şi trebuie să-i ofere <corpu lui> cât poate, d upă nevoi . Î nsă el va fi altul dacă nu se va depăna şi nu va renu n ţ a la aceasta, iar dacă va renun ţ a în <ti m pu l > stabi l i t de la natură, va fi stăpân să hotărască el Însuşi în aceste pri v i n ţ e . Astfel, fa ptel e ji vor fi orientate spre feric i re, dar unele nu vor avea în vedere acest scop, şi în general nu-i vor aparţ ine l u i , c i <corpul ui> de care este legat, de care se preocupă şi pe care îl sU POl1ă cât poate, precum se <îngrijeşte> Ill uzicianul de l i ră pe cât o poate folos i ; dacă nu poate, o va schimba cu alta sau va renun ţa la folosirea ei şi va părăsi activitatea care ţ i ne de ea. şi va avea o altă ocupa t ie ce nu a re ncvoie de l i ră. EI o va privi un timp indi ferent, zăcând <l ângă el>, pentru că <acum> cântă fără instrument, deş i el nu îi fusese dat degeaba la început, căc i de multe ori i-a fost de fo los.

1 73


"w

V (3 6).

n epl TOU El TO eUc5al�O\lel \1 /

/

A e '\ €lTlroO<J l \1 XPO\l tp 1\.a,).l.pa,\l El

)

1 1 . / E'l 1:"0 EU8cxl)..lO VEl v €TTl8<XH v TW Xpovw ACX)J.�UV€l TOU €U&xl)J.O\lEl v U€l }CCXTa Ta €V€O"TWC; �a)..l�avop' E\l OU; OO8E Tap h )..lv-rlJJ.Tl TOU €U8CXl)..lOVTpCXl TTOLOl Civ Tl,- 008 ' EV 1:"W AET€lV, (q. EerlC; ,€ V - _q. / . CXAA € V "'"TW ulCXX€lerv al TTWC; TO, Euoul)J.0V€l v. 'H u€ olav " ( ) "'" / Ttp TTCXpEl val xal 71 EVEPY€lCX T71<; '(W71C; . ' '\

_

"

� l

! 1: �

1:

1:: '

1::

_

1 2. 1 E'L 8' OTl Eq>L€j.!E{)-a elEL TOU ��\I XUl TOU 'EV€PY€L v, TO TUYXUV€l V TOU TOlOlhou €U8al)J.ovEl v AETol )..laAAOv, TTPWTOV )..l EV o'ihw xcxl 'h aUpl·ov EU8cxl)J.OVlCX )J.€l'(WV €erTCXl }Ccxl h €��C; U€l T�C; TTpoTEpac;, XCXl OUXETl )..l ETPll-\tT)cr€Tal 1:"0 €U&xl )J.o"El v TTI Up€Tn·'/ETT€l Ta }CCXl Ol -\tEOl VUV J..L aAAOV ElfulJ..L OvTjerOU<H v III TTPOTE POV XCXl OUlTW TEAEOV XCXl OU8ElTOTE TEA€OV :/E lTEl Ta XCXl 'h E<p€erlC; Aa�ouera TTlV T EU� l v Ta lTapov ELAll<p€ }Cal U€l Ta ( lTCXPOV XCXL S71TEl Ta EWC; (Xv fi TO EUOOlJ..L0VEl €X€l v. H 8 ' E<p Eer lC; TOU ��V Ta El "CXl '(TlTOOOCX TOU lTapOVTOC; âv El71, El Ta El VCXl €V T� lTCXpOVTl . El 8E Ta J..L €AAO\l }CCXl Ta € <P €��C; -\t€AOl , â €XEl -\tEA€l }Ccxl o €erTl v, OUX o lTCXP€ATjAU{}EV ou8 ' o )..l E AA€l, UAA' â 11871 €O"Tl TOUTO El VCXl, ou Ta EleraEL '(llToooa, UAAa Ta lTapOV 11871 it VCXl 11871 . \1

1 74


V ( 3 6).

Dacă fericirea sporeşte în timp l 95 1 1 . 1 Oare feric irea sporeşte în t i m p, chiar dacă act u l feri c i rii este perceput mereu în prezent? Căc i amintirea faptul ui de a fi fost feric i t nu are n i c i un pre ţ şi fericirea n u <constă> în vorbi re, c i oarecu m Într-o stare . I a r această stare este s ituată î n prezent şi este actul vie ţ i i . 1 2 . 1 I a r dacă s-ar spune c ă atingerea unei asemenea feric iri rezi dă mai degrabă În faptul că dorim c u ardoare v i e ţ u i rea şi act u l <ei, trebu ie răs puns> astfe l : mai întâ i , că feric i rea de m â i ne va fi mai mare, iar urmă toarea este mereu mai mare decât precedenta şi că actul feric i ri i n u va mai ti măsurat prin v i rtute . Apo i , c h i ar şi ze i i vor fi mai feri c i ţ i dec ăt înainte, iar fericirea lor nu este încă d e săv â r ş i t ă şi n u va fi nic iodată desăvârşită . Şi Încă : ş i dori n ţ a ce s-a Îm p l i n it, în prezent a aj uns astfel şi mereu caută În prezent să de,tină Fericirea, cât tJinp existiil 96. [ar dori n ţ a de v i a ţ ă care îş i cau t ă fi i n ţ a ar fi ceva prezent, dacă ti i n ţ a exi stă <doar> în prezent. Iar dacă ar voi ceea ce va fi ş i ceea ce u mlează, <de fa pt> doreşte ceea ce are şi ceea ce este şi nu ceva trecut, n i c i ce un11ează să fie, ci <doreşte> să fie ceea ce este deja, necăutând veşnic ia, ci exi sten ţa prezentă a ceea ce deja este. 1 75


l) L !

(\lu3 d7t Sl,3 t\. �3(\On lD9<13 (\O���n 31..oS? '(\0t\.9dX Dt\.0)3�1l t\.�1. pdDll 51.o09)1l� U {;l�D1.(\� � D:X S11. �9 1,3 ' ) 3 1? t\.�l<1DJ. � D :X 1 3X� 5DO � 1l �D){ 31. (\Od9, 5DJt\.On1D9f)3 S�1. �g � 1 ' D1.(\�On t} ldD(\n.o 11.t\.9c �1. t\.8 11.j ){Un �J. t\.0�1. ){3� S(T)�� t\.0 �3 '{1l �g �<;><10 t\. � J..o� Dnp, 01 t\.O'{'{Dn 01. Xno t\.O.ol (\013'{ ' lD1.3(\�11 (\ l3t\.Onlugoxnx 1l 3<;> ' 1"-' '\. , � , (T).ol 11\013�1l (T)1. flO 't\.o'{'{Dn flO1. UXU{}.oOdll (\fl01 lil '(T)(\Onn3 (T)J. SUj�DX / S�J. �D){ ( SU(\�nO(\D�<1D 1D%.o3(\J31.llL� (\Ot\.9dX Dt\.0)'3�1l (\�J. S1,3 (\�){DX �1. 5(T)3��) SO(\On ) DgoXU ){ 5�J. 31. Jll� ,(\ot\.�n 1D)( (\0t\.3no(\31 Ol S13 (\(T)dodm lOn% 1dD.oodll 50%fI�lt�3dDll Ol �n 13 'lDJ.�3 1\0dUllfl�\. ....Ol-l3U 01. U '1)-f\.flDJ.(\� , ( �OaDll , , """ ( 'lD)( 'ltrlDvrl'lt 'ti.! \. 'tJ "1 ) , (\(T)),J 3n � n � DX lO(\� n �J.<1D e1. 31 ),3 'J3 113( 'un�.o �l (T)(\9dX �l (\o'{'{un 1U1.flOXX)X lUX ' l D1.3(\ 11 dD1 Sl�3 :(\0.00(\ i\U1. (\ 1 3 (\3n1ll3 �1. (\ O�O '(\ 1.0�9)9 S�t\.9dX q (\�){Y.%.oOdll 5f1} '(\ {31� '{' S11. (\:? lO xi (\(T)(\fl (\(T)1. (\3n 1113 H �5(T)1.flu.o(T) (\ 13(\On 1D9f13 90( ,lUX (\(T)llfl'{ -. ( ' 01. Ol , ,D1. '1DX flO 1,/ ( (\OXUX , , (T)(\odX / '" lD){ DU(\X)(\3 " ( /11. ,D103 '13'iflU1l3 (T)J. (T)1.flO U1.flDl,, 13 '{'{ V �flOllfl1. flOJ. flO1.flO1. D1. X)1.(\Ull 1DX / \. , _ \. ) ,, ;DX lO-l(\odXflV�ll l�(\flO; lDllflv (\010 '(\ 1.o�01O �Ddod)Ţffl.o �lLJ. ( 3 3 .J , / 3 �9 D�'{'R p1. � D )I (T))3'{1l (T)t\.�dX 1(\0)3'{1l �1. (\� X<10 �d3X.oflg D.o9, , � 1(\0 ) 3'{ 1l �l (\(T)TI)D90XUX (\o���n f)O �(\(T)TI) U90XDX q t\.<J0 )1 1 '91 ,

(

1'(

_

/

'\.

,

1'(

'\

......,

,

(

'\.,

.1

)

......

,

' U(\9dDll �l 5QOl<1U (\ :31.X3(\03'{1l 13(\)ugnfl.o , �ux r:J 'SD(\On)D9<13 x<10 S�dll (\(T)n ) D9<13 q (\0.09, '13 X9c Ol�Ol ' 13 X� (\0l'{ll (\<J0 11. JJ 'U1.(\�0(\OTI1Us><13 Sedll '(\flO(\9n1D9<13 � n 3l� '(\(T)J.(\�o(\on 1:OS><1 3 �n 'P'{'{� 't\.(T)1.(\Pll 1X:)J.ut\.�131 (\(T)J.(\flO(\On1XJS>fl3 )(flO lt'{ogDdull U D{}flDl(\3 H :(\0.01 OJ. 1.onOX3 '(\3�D�j1.3n 5XJ��(\0�1�S><1 3 (\Od3J.9dll �9 q '�0(\9 dX ��d3J.� t\.�� �9 q 'SO�l1. Sl,3 (\3.oU(\9TI1Ds>f)3 5�Xd ,? �� t\.� n q 1,3 :t\.<J0 J l ['si V30X>1l 30 01 ' 13 X3 (\Of\On ' 1X>1.3X 10 .5Ulf1X> 50'\. "'ţJ-f\.nvu. \. \. '\. :l , ...... ( (\edDll 1. (\(T)J3�1l (\0 4 �X»I ' 131�� (T)(\� nflO1.Lt.� 9 �9 e 4 � p,? 4 chl ,OJ.flU 01. '(\01..D10011 n3t\.U( (\Ul t\.D131d3t\.3 i\lLJ. 511. 1013V\. " , 3, (\�(\094 (\�1. �9 1,3 ' (\ :3(\On1U9<13 el 51,3 (\ :3n % 1d 7t lO X?c 5�{;ldq (\.!t )(<10 0J.�01. P'{Y. V( ' (\0(\9dX lt%.o� SOd31.}1 D(\OJ 3 y'll py.Y. V , 1 '171 .le

,

_

/

(

.1

1'(

,

/

' 13Xj€ SOt\.3np.oU3% �x)llD ° lUX (\0.01 Ol '3913 501.(\Dll D19 5(T)10nO 3 9 13 .01.;�p1d1(; �1.<1U 5;�9dX q 11.� (\J? �O�y'll '3913 (\Od;1..o��ld'x� e� 1(\0) 3 y'1l (�l (\ � dp1 (\� n 1,3 �9l<1D ?l l.DDnn9c 5�01. 3S>13 1\0(\9dX D(\0pY.ll � ux 3.Dlt(\9n1U9<13 (\0(\9dX D(\0)3y'1l ?1. (\'}o ) 1 I 'fl Nl1( rJ d


------

""----

13.1 C e <trebuie spus>, aşadar, despre propozi ţ i a "a fost fericit mai mu lt t im p şi mai mu ltă vreme a văzut cu ochi i săi acelaşi lu cru '?" Dacă. pe de o parte, a aj uns să vadă m a i m u l t t i m p fOalie clar, scurgerea ti mpul u i a rea lizat ceva în plus pentru e l ; dar dacă a văzut la fe l mereu, este ca ş i elim ar fi văzut o si ngură dată. 1 4.J Dar <dacă> un alt u l , s-a desfătat mai m u l t t i m p, a cest l ucru n -ar fi corect să conteze pentru feri c i re. Iar dacă c ineva ar defi n i plăcerea c a p e act u l l i ps i t d e vreo piedică l 97, a r defi ni ace laşi l ucru cu ceea ce noi cercetăm . Şi pl ăcerea mai înde l u n gată ocupă mereu num a i prezentu l, iar trec utu l ei a di spăru t.

1 5. 1 Aşadar, cum? Dacă unul a fost feri cit de la Inceput până la sfârşit, altu l <doar> recent, iar un al trei lea, după ce fusese ini ţ ial fericit, a trecut În starea opusă, au ei parte de aceeaşi feri cire? Atunci comparaţia nu este Între cei ce sunt cu toţ i i ferici ţ i , ci Între unii l i psi ţ i d e ea ( când nu sunt feric i ţ i ) ş i c e l fericit. Dacă, aşadar, el posedă ceva m ai mult <decât alţ i i>, el are cât poate avea cel fericit faţă de cei neferici ţ i , căci l u i i se şi Întâm plă să�i întreacă printr-o stare prezentă . 1 6. 1 Ce <face>, aşadar, neferi citul? Nu devine el mai neferi cit după mai mu l t ti m p? Şi oare n u ne procură toate celelalte stări neplăcute, precum suferin ţ el e l ungi şi supărări le şi toate cele asemenea, mai multă suferin ţ ă în mai m u l t t i m p? Dacă ele fac astfel să sporească în timp rău l , de ce opusele lor n-ar spori la fel fericirea? Despre supărări şi despre suferi n ţ e s-ar putea spune că timpul le s poreşte, precum persi sten ţa într-o boa l ă : căci ea devine obişnui n ţ ă şi corpul s lăbeşte mai mult o dată cu trecerea t i m pu l u i . Căci, dacă el s-ar păstra şi vătămarea nu ar deven i mai mare, va exista mereu şi suferinţ a prezentă, dacă c e a trecută nu s e socoteşte relativ la ce există ş i rămâne. Pri vitor l a o depri ndere neferi cită. <se poate spune> că rău l sporeştc în mai m u l t t i m p, dacă ş i stricăci unea sporeşte prin ceea ce persistă. Neferi cirea mai mare se naşte tocmai prin adaosul a ceva mai putem ic, nu pri n durata m a i mare <a ră u l ui>. S poru l nu există probabil simultan şi, În gen era l , n i c i nu trebu i e numi t spor, dacă se socoteşte la un l oc ceea ce nu Il lai ex istă cu ceea ce cxistă . Însă creşt erea feric i ri i are un h otar şi o l i m ită şi ea este mereu aceeaşi . I a r dacă ex istă şi aici vreo creştere datorată unei peri oade mai lungi de timp, aşa încât mai degrabă este mai fericit cel ce progresează În 1 77


PLOTI N

EmcSL bO-VTU J.1El'(OVCX, oL T1lV TrOAUET� EbOOl.J.1ovCuv apl -&-J.1Wv brul VEl , aAAa T1lV J.1a.AAov jEVOJ.1EVTl'J Ta-tE., a-rE J.1a.AAOv EcrT.l v . 1 7. 1 AAAa bUX Te, El Ta TrUPO'J -&-EWPEl'J bEL J.1ovov KCXl J.11l crUVUPl oL KaTrl TOU xpOVOU Ta uL-ro � "'" ...... -&-J.1El 'J) TW, jEVO,J.1EVW, � � TrOlOUJ.1EV, CXAAUL KCXl TOV TrUPEI..TJAu-&-o"(u "(w lTUPOV-rl cruvUpl{} J.10UV,,(E� lTAECW AEjoJ.1Ev; bolci -re otv oLx, oo� o xpavo�, -rocrmJ"t'Tl'J KCXl "(1lv ELool J.10'JlU'J . EPOUJ.1E'J; KUl cSLUlpolJ.1Ev C('J xUTci Tci� TOU xpavou blUlPEcrEl� KUl �v ELcSaL J.10V (UV· XUl ,cip uL "(W TrUpO'J-rl J.1€"(POU'JTE� ablUlPE"(O'J uL�'J TTOL TÎcrO}J.EV . "H -rov }J.�v xpovov aPl {} }J.El 'J xUl J-LTJX€-rl ov-ru oux cho"TTov, ETTELTT€P KUl -rwv jE'JO}J.€'Jwv J-L€V, }J.TJKET.l bE ov-rWV, aPL -&-J-LOV C('J lTOl rpULJ.1E{} U , &ov -rwv -rETEAEu-rTJKaTw'J' ) ,.. ...... � � EU6al}J.OVlU'J bE, J.1f16ET.l ooouv TrUPElVUl AEjEl'J TT]� TrUpoucrTl� TTAElo'Ja eXTOlTOV . Ta }J.Ev jap ElxSo:lJ.10VEl v crUJ.1J.1EJ.1EvTJKEval a�LOl , o bE xpav� o TrAdwv lTupci "(OV lTapov-ra "(o J-LTJKET.l � � � � c: (EVOC;; c: ' TOU XPo'JOU "(O" TTAEOV Ar,. � , V pvUAE"(al crKEaucrl El1'" val . uo,AW� oE -rl VO� EV -r0 TTapavn O'JT� . bolO Kal ElKWV a'lWV� €lKa-rw� A€jE"(al Ct<pa'JL'(El v J30uAOJ.1€VTl EV TW crKlbvaJ.1€VW aLT�C;; Ta EKEl'JOU J.1EVOV .uO{}EV KC(V alTa TOU La'lWVoc;; aq>EA�"(al Ta EV EKEl vw J-LEl vuv C(V xal: aLTIi� TrOl TÎ<ITl"(al, alTWAEcrEv aLTo, crWS0J.1EVO'J -rEW� EXEl VW TpOlTOV T.l va, aTIOAOJ.1EVO'J bE, EV au'TŢ]L '7' ' / � '5! .c _q. � Ujav T)'J, C.llTEp 'J KaTa �WT)V El lTa'J jEVOl "(o . r-" OU'J "(O' Euou.lJ.10V€l bT)AO'JaTl KaTa TrlV TOU OV"(� au�'J -&-ETEOV swlÎ'\J' aUTT] ,cip apecrTT) . OUX ([pa aPl {} J.1T)"(Ea XpOVW, aAA' a'lWVl' "(OU"(O bE OlJ"t'E TrAEOV OUTE EAaTIOV OUTE J.1T)KEl T.l'Jl, aAAa TO "(OU"(O Kal TO ablacrTU"(O'J Kal: Ta OU XPOVlKOV lL val . Ou crUVUTr"(EOV "(Ol vuv Ta O'J TW J.1rl o'JT.l oUcSE "(W a'lWVl "(ov xpa'Jo'J oUcSE Ta XPOVU{OV b€ aEl �w a'lWVl oUbE TTdpEx"(aT€OV "(o ablacrTcxTov, aAAa lTav DAov ATl�€o'J, E'L lTOTE AaJ.1�avOl�, AaJ.1�a'Jw'J OU TOU xpa'Jou "(o acSLa(pE"(o'J, aAAa TOU a'l(�'J0� �v '(W1lv T-rlV OUK EK lTOAAWV xpavwv, aAAa TiJV EX TIaVTOc;; xpa'Jou Tracrav oJ.1ou. )

,

......

,

/

)

L

'

)

/

/

/

L

)/

)/

U

L

/

/

/

-

_.

/

)

,

\

-'

,

1

)

-

1

,

"""

"

1 8. 1 E't b€ T.l� A€jOL TiJv }J.'JtlJ.LT)'J -rwv lTapEA T)Au-&-aTwv EV TW 8JEcrTTp<aTl J.1EVOOOU'J lTapEXEcr-&-al Ta TIA€OV -rw TIAElova Xp6'J0� EV TW EU&xl J.10VEL V ,EYEVTJJ.1 EVW, n av -ro � }J.VT\J..LT)c;; AE,Ol; H jap q>POVrlcrEW� }J.vrU.1.T) � TTpOO{}EV jE'EVTJJ.1€VTJ�, Wcr-rE q>POVlJ.1W-rEP0'J av AEjOL xal oux âv TllPOl -r1l'J tmo{}EcrL 'J' fj TIi� Tj>o'J�� �v J.1vTÎJ..LTJV, WcrTIEP lTOAA� lTEplxap(a� bEO}J.€\lOU TOU

)

_ L

)

......

/

/

L

1 78

),

,

_

L

/

/

"


L N N L/\ ! ) .'\ 1. 5 ( 3 6 ), 6-8

virtute, el n u l audă feri c i rea pe care o numără în ani mul ţ i , ci pe cea care devine ma i putern ică când există mai intens.

17.1

D a r de ce, dacă treb u i e socotit doar prezent u l şi n u tre b u i e

n u m ărat împreu nă cu trec u t u l , n u fa cem la fel ş i cu t i m pu l , c i , adunând prezentu l u i trec utu l , s punem c ă <ti m pu l dev i ne> m a i l u ng? De ce n u vom s p u n e , a şadar că ş i feric i rea creşte ca ş i ,

t i m p u l ? A m putea di vide ş i fe ri c i rea d u pă d i v i z i u n i le ti m pu l u i , ş i apoi , m ă s u rând-o c u prezentu l , am face-o i nd i v iz i b i lă. Or, nu " este absurd să măs o ri chiar ş i t i m p u l ce n u mai este, dacă noi en umerăm cele încheiate ş i care nu mai s unt, cum ar fi morţ i i . D ar este absurd

să spunem că feri c i rea ce nu mai ex istă e s te pre zent ă , fi i n d <ch i a r> mai m a re decât cea actua l ă . Căc i , pe de o p311e, feric i re a a r p retinde

să se producă efect i v, pe c â nd t i m pu l <a fl at > în mai mare măsură în a fara prezen tu l u i cere none x i sten ţ a Pe scul1, mări mea ti m pu l u i .

vrea să producă sfâ ş i e rea u n e i anume unită ţ i prezen te. De ac eea s e

ş i s pune, p e b u n ă dreptate că t i m p u l este i m a g i n ea etern i tă ţ i i 1 9 8

care , In partea l u i pi eritoare, v rea să ştea rgă perman e n ţa ei . De aceea, dacă s-ar face ca perman en ţ a din el să devină a ei, ea ar d i spărea , fi i n d păstrată cât t i m p răm âne oarecum a etern i tă ţ i i , fi i nd

d i stru să, în s c h i m b , dac ă s-ar desfăş ura total în im agi n ea e i .

A ş a d a r, m a i a l e s d a c ă fer i c i rea rev i ne u n e i v i e ţ i b u n e , este l i m pede că această v i a ţ ă tre b u i e rec u n oscută <ca fi i nd> cea a fi i n ţ e i : c ă c i ea e s t e c ea mai bună v i a ţ ă . Ea n u trebu ie măsurată c u t i m pu l , c i cu ete rn i tatea. Acest l u cru <n u este> n i c i mai m u ltu l , n i c i m a i

pu ţ i n u l , n i c i o a n u m i tă l un g i m e , ci ident i c u L i nextens i b i l u l ş i

atcmporal u l . N u trebu i e , prin urmare, aso c i a tă fi i n ţ a cu nefi i n t a,

n i c i timpul

cu ete rn i tatea 1 �9, tempora l u l cu ve ş n i c u L n i c i n u

t re b u i e e x t i n s in e x t e ns i bi l u l . C i , dacă î l v e i l u a, tre bu ie s ă i e i tot î ntregu l , fără să iei c l i pa i n d i v i z i b i l ă a t i m p u l u i , c i v i a ţ a v e ş n i c i e i c e a n e m ă s u ra b i l ă în a n i mu l ţ i

ti mpul l uat s i m u l t a n .

,

,

c a re c onstă în în treg i m e d i n tot

1 8 . 1 Dacă s-ar spune c ă am i nt i rea cel or trecute, d a r persistente î n prezent, este un câştig pentru c i n e a trăit lll uit t i m p fe ri cit, cum s-ar putea

d e fi n i

n a t u ra a c e s t ei

a m i n t i r i ? Ea va fi sau a m i n t i rea

în ţ el epci u n i i dobândite anterior, î ncâ t s-ar spune că omul acela este mai în ţ e lept ş i nu s-ar respecta tema <disc u ţ i e i >, sau amintirea v o l u ptă ţ i i , ca şi cllm cel feri c it ar avea nevoie de mai m u l tă bucurie şi 1 79


PUHIN

€ooa(u.ov� xal oux apXOUj.1EVOU

-rTIL TTapOOOn. Kal 'TOl 'T l &\1 triu

1] J.1V1lJJ.ll 'TOU triE� €XOl tQcrTT€P liv , EL j.1LVllJ.10V€Uol nc; an EX{}EC; ETTl oWw Wttll' 11 E'LC; 8Exa'Tov €'TOC; €n &v EL II iEAOl O'TEP�' 'Ta LbE TIic; q>povrpEwc;, a'Tt TTEPOOL v Eq>pOVOUV .

19.1 E'l b€ 'TWV xaAwv ELII 'h j.1vrî!!-ll, TTWC; oux EV'Tau{}a AEiOl 'TO ăv n ; ' AAAa aV{}pWTTOU Ecr'Tl 'TOU'TO 'E AA€L TTOV'TOC; 'TOlC; )(aAolC; EV...... 'TW TTapovn )(a l 'TW j.1Tl €XEL v VUVl SYJ'TOUV'TOC; 'TTlv j.1 vrîj.111v L 'TWV LiEi€VTJJl €VWV . �

1 1 0. 1 'AAA ' o lTOAUc; XpovoC; lTOAAcXC; TTOl El xaAac; lTpâ�ElC;, GJv C(j.10LP0C; b lTP0C; DAL iOV EUOOlj.1W'V' EL b EL AEYEl V oAWC; EubuLj.1ova 'TOV ou bla lTOAAWV 'TWV )(aAwv :'H ac; EX lTOAAWV 'TO EUbUlj.10V€l v XUl xeovwv xal lTpâ�€wv AEYEl , EX 'TWV j.1YJ)(E'Tl OV'TWV aAA ' E)( 'TWV TTapEAllAu{}O'TWV )(al EVOC; n voc; 'TOU lTapov'TOC; 'Ta Eu6Ulj.10v€l v cruvlcr'Tll<Yl . boLO )(a'Ta 'Ta lTapov E{}€j.1€{}-a 'Ta EUOOlj.10VEl v, ' el 'Ta ESYJ'TOUJ.1EV El j.1a.AAOV 'Ta EV lTAElOVl EUbal j.1ov�cral j.1cxAAov Ecrn Tou'TO oLv Sll'TT)'TEOV, El 'T�lC; TTpaţEcrl 'Talc; lTAEl �crl lT AEo� EX'TEl T� EV TI� AA� X ?ovtp / ,. Ecrn EUOOlj.10VEl v. n PW'TOV j.1EV ouv )(al j.111, EV lTpa�EcrL YEVOj.1EVOV EUbalj.10VEl v )(al OU)( EAa'T'TOV aAAa j.1a.AAOV 'TOU lTETTpaiDTOC;' ElTEL 'Ta dl TTpa�ELC; OU)( E� au'TWV Ta EL blboacrl v , aAA ' a't bla{}EcrElC; )(al Tac; lTpa�ElC; )(aAac; lTOloucrl )(aplTOUTaL TE o q>pOVl} WC; TO aya{}ov )(al TTpaTTWV, OUX an lTpaTTEl ou8 ' E)( TWV cruj.1�al VOVTWV, aAA' E� ol) 'EXEl . 'ETTEl )(al 11 crwTllPla T�C; lTaTp(8oc; YEVOl TO &v )(al lTapa q>auAou, )(al TO ETIL crwTllPla T�C; lTaTpL60C; 11bu TO &v ) )(al eXAAou TTpâ�avToc; iEVOL ) aUTW . Ou TOl VUV TOU'TO/ Ecrn TO lTOl OUV TllV TOU EU6alJ.10VOC; 1160�1Îv, aAA ' 'h €�lC; xal TTlV EU6alj.10vLav )(al El n 'h6U 8l ' aU-r-rlv TTOl El Ta b€ EV TalC; lTpâ�Ecrl TO Eu8alJ.1ovEl v TL {}Ecr{}al �v TOlC; E�W_ T�C; ap�T�� )(al _T�C; WUX�C; ECTn , T � {}-E� TOC;' !l 1cX� / ;vEPi�La TYJC; , WUXllC; �V Ttp q>� OVYJcraL )(al EV EaUTŢl W6l EV EPillcral . Kal TOUTO TO ELJOOLj.10VWC; . .

..

)

......

L )

......

,

.

1

1 80

'"'-

,

"'

,


L N N F.'\ D.\ 1. 5 ( 3 0 ) X - I O

n u s-ar m u l ţ um i c u cea prez�ntă. Şi c e pl ăcere ar putea fi î n am i ntirea unui l ucru plăcu t'? Ca ş i cum ci neva ş i -ar aminti că s-a desfătat la

prânzul de ieri . Ar fi şi mai ridicol dacă ş i -ar aminti după zece a n i , iar În cazu l în ţelepc i un i i , <dacă şi-ar am inti> că anul trecut era în ţeIept. 1 9 . 1 Ş i dacă a r fi a m i n t i rea <fa pt e l or> fru m oase 2 00 , c u m de nu s - a r

putea spune c e v a des pre ele? Dar acest l ucru ţ i ne de u n om l i ps i t

a c u m de aceste <fa pte> fru moase ş i care, datorită fa ptul u i că n u l e are, ca ută a m i n t i rea ce l o r trecute.

1 1 0. 1 Dar t i mpul înde l u ngat produce mu lte acte fru moase de c a re fer i c i t u l a re parte multă vreme, dacă trebuie spus că c ineva nu este cu totul feri c i t d atorită m u l tor a c ţ i u n i fru moase. Î nsă cine s pu ne că fe ri c i rea c onstă şi

în a n i l1l u l ţi

şi

În acte <frumoase> n u o

a l cătuieşte <doar> d i n l ucruri ce nu m a i sunt, ci d i n c e l e trec ute ş i

d i n t r-o un i tate a prezen tu l u i . D e aceea a m ş i s i tuat feri c i re a î n prezent, apo i am cercetat dacă m a i degrabă feri c i rea dobândită Într-un t i m p l un g este m a i marc. Pri n unnare, <acum> tre b u i e cercetat dacă prin actel e numeroasc se aduce vreun spor fer i c i ri i exti n se în t im p .

M a i Întâ i . poate d e v c n i feri c i t ş i c e l neangaj at î n a c ţ i u n i , ş i anume nu mai pu ţ i n , c i ch iar mai mult decât cel care a acţ i o n at. Apoi a c ţ i u n i l e n-au pro d u s b i n e l e d i n s i ne, ci d i spozi ţ i i l e noa stre fa c ca ac ţ i u n i l e să tie frum oase, iar în ţe leptu l Î m p l i neşte b i n e l e, dar nu

Întrucât a c ţ i on e ază, n i c i În Ll nna întâ m pl ări l or, c i din ceea ce el

posedă. F i i ndcă ş i u n t i c ă los ş i - ar putea s a l v a patria, iar pl ăcerea de

a fa ce aceasta ar pu tea fi la fe l c h i a r dacă ar avea u n alt autor.

A şadar, nu <ac ţ i u nea> produce plăc erea cel ui feri c i t , ci di spoz i ţ ia

<s u fl e tu l u i > produce feri c i rea şi plăc erea care îi este, ev entu a l , datora t ă . Fapt u l de

a

s i tua fe ric i rea În a c t e l e <fru moase> ţ i ne d e ce l

care o si tuează în lu cruri exterioare v i l1 u t i i şi s u fl e t u l u i . Căci actu l s u fletu l u i constă în a fi în ţ e l e pt şi în a a c ţ iona astfe l în s i n e.

aceasta i'l 1seaJ7]lJ/i actiulJea

ft:ricit/P o I .

181

Şi


,

VI ( 1 ) .

"w

"w

n €P l ,'TOU XUAOU ( 1 .] To xaAOV ecrn J.1EV E'V O�€l lTAEl crTov , eITn 8' EV axoale; xaTa TE AOrWV crUV&-EIT€le;, eITn 6E xal EV J.10ucrlxnL xal cmcicrn· xa l rap J.1EAYJ xal pU-&-j.1oC €lcrl xaAoC· ecrn 6E xal lTPOLO� L lTpOe; Ta ăvw ema TIie; a'Lcr{hîITEWe; xal ElTL TYJ8Euj.1aTa xaAa xal lTpa�Ele; xal €�E le; xal ElTl ITTÎiJ.1aC TE xaL TO TWV apETW'V XâAAOC; . El 6E n xal lTPO TOUTWV, al..lTo 6El�El . T( oLv 6-rl Ta lTElTOlllXOC; xaL Ta ITWJ.1aTa XaAa <pavTâsEcr-&-al XCXL T-rlV axo-rlv ElTl VEUEl v Tale; <pwvalC;, we; xaAal; KaL acra ' E<pE��e; llJux�c; eXETal, lTWe; lTOTE lTaVTa xaAa; KaL &:pâ rE EVl xal TW aUTW xaAW Te:! lTâ'VTa, Tj ăAAO j.1EV EV ITWj.1an Ta xaAAOC;, ăAA� 6E E� ăAA� ; Kal Tl'Va lTOTE TaUTa Tj TOUTO; Ta ).1Ev rap ou lTap ' al.lTWV TWV UlTOXElj.1E'VW'V xaAa, &OV Ta crWj.1aTa, aAAa j.1E-&-E�El , Ta CE xaAAll aUTa, WITlTEP apET�C; � <pUITLe;. LWj.1aTa j.1Ev rap Tel aUTa eTE j.1E'V xaAri., eTE CE ou XaAa <pal 'VETal, WC; ăAAOU OVTOe; TOU crWj.1aTa El val , ăAAOU 6E TOU xaAa. T( oLv eITn TOUTO Ta lTapo'V TOle; ITWj.1aITl ; npWTOV rap lTEPl TOtJTOU ITX€lTTEOV . T( oLv EITn v, o XL VEl TaC; ollJ€le; TWV -&-EWj.1EVWV xaL ElTlITTPE<pEl lTpOe; au-ro xal <eAXEl xal EG<ppa( 'VEIT-&-al Tn {lEa lTOl El; TOUTO rap EUPOVTEC; Tax ' av ElTl �a{lp't aUTtp XPWj.1E'VOl xal Ta ăAAa {lEaITalj.1Etta . !\ErETal J.1EV 8-r1 lTapa mX'VTWV, we; ""

.......,

'

(

,

J"

1 82

,

,

......

,"

L


VI ( 1 ) .

Despre frumos202 1 1 . 1 Fru m o s u l se află mai a les în vedere 103 , dar şi În perce p ţ i i l e

auzu l u i corespon dente î m b i nări l or de rost i re 20 4 , prec um şi î n muzi că, şi a n u m e în toate <formele ei> 105 : căci ş i melodi i l e ş i ritmuri l e s u n t fru m o ase 106 ; i a r, pentru c e i care înai ntează s pre ceea ce este mai pres us de senza ţ i e, există ocupa ţ i i 2 0 7 fru moase, a c ţ i u n i , t i n u t e , ş t i i n ţ e <frum o a s e > , pre c u m ş i fru m o s u l v i rtu ţ i l or 108 . I ar dacă e x i stă ceva anterior acestora, e l î n s u ş i 2 0 9 o v a arăta. Ce este, de fapt, ceea ce a şi făcut s ă pară l 1 0 frumoase co rpuri le şi ca auzul să pre ţ u i a scă sunetele ca pe unele frum oase? Şi cum sunt fru m oase toate cele legate nemed i at de sufl et? < S u n t o are frumoa se> toate fi in ţ ele printr- un fru m os unic şi identic s a u , d i m potri v ă , u n u l este frum os u l d i ntr- u n c o r p , a l t u l este c e l d i n a lte <fi i n ţ e>? Şi care sunt ele 2 1 1 , sau care este el? 2 1 2 Căci u n e l e nu sunt frum oase pri n su bstraturi le 2 1 3 l o r însele, de pi l d ă c orpuri l e , c i pri n

pm1icipari2 1 4 , a l tele sunt ele În sele fru m u se ţ i , p recum natura v i rt u ţ i i . Ace l e a ş i corp u r i , de fa pt, u neori par fru m o a se, a l teori n u , c a ş i c u m a l tceva ar Însemna s ă fie c orpu ri <ş i > a l tceva să fie frumoase 2 1 5 . Ce este, aşadar, această prezen ţ ă 2 1 6 în corpuri ? Căci despre ea tre b u i e să cercetăm mai întâ i . Ce este această < prezen ţ ă> care mi şcă pri vi ri le s pectatori l or, le întoarce spre ea şi le atrage ş i îi fa ce s ă s e bucure d e s pectacol? Căc i , dacă vom fi descoperit-o, proba b i l că am putea, folosjndu-ne de ea ca de un sprljii? 1 7 , să contem plăm şi c e l ela l te <frumuse ţ i > . To ţ i 2 1 8 s pun, ca să zic aşa, că 1 83


P L OT I N

EllTEl "V, Cu� crUJ.1J.1ETpla TW"V J.1EPW'V TTpa� a)\A11Aa )(al lTpa� TO DAO'V TO TE TT1� EUxpOla� lTpocrTE-&"e'V Ta lTPO� T-rl"V 0Wl 'V )(aAAO� lTOl EI )(al EcrTL 'V aUTOl� )(al OAW� TOL � ăAAOl � lTacrl TO )(aAOLe; ,.... , l' , ( 1' ("'" EL 'Val TO crUJ.1J.1ETPOl� )(al J.1EJ.1ETP11J.1E"VOle; UlTapX El"\J" Ol� cmAOU'V OUCE'V , J.10"V0'V 6e TO crU'V-&"ETO"V E� a'Va,)(l1e; )(aAO'V lmap�El · n) TE OAO'V EcrTal )«XAO"V abTOl�, TeX ce J.1EP11 €)(acrTa OUX €�EL lTap ' �aUTW"V TO )(aAa il "Val , TTPO� 6e TO <SAO'V crU'VTEAOU"VTa, cl"Va )(aAO"V �. )(alTOl 6El , EllTEP DAO'V, )(al Tel J.1EP11 )(aAa El"Val · ou rap 6-rl E� cXlcrxpw"V, aAAa mi"VTa )(aTElAll<PE'Val TO l<.aAAOe;. Ta TE XPWj.1aTa alJTOle; Ta )(aAa, olO"V xal TO TOU "IlAlOU q>w�, emAa O"VTa OU)( 'El<. <1U).l.J.1ET.pCac;; €xo'V-ra TO XcXAAOC;; €SW €<1-ral -rou xaAeX El 'Val . X pucroc;; -r E C-rl TTW� )(aAO"V; Kal: 'Vux-ro� h acrTpalT-rl 11 ăcrTpa bpacr{}aL -rw )(aAa; 'ElTl TE TW"V <pW"V W"V CucrauTw� TO cmAOU"V o'LXTÎcrETa � , xal TOl ExacrTou <p{}or,OU lTOAAaxn TW"V €'V TW OAW )(aAW xaAOU ; xal aUTOU O"VTO� . OTa'V CE 611 )(al T11C;; aUTT]� crUJ.1J.1ETpla� J.1E"VOUcrTj� ()TE J.1E"V )(aAo"V TO aUTO lTPOcrWTTO"V, OTE CE J.1-rl q>al'V11Tal , lTW� OU)( ăAAO CEL ETTl TW cruJ.1J.1Ehpw AErEl'V TO ! )(aAOV El "Val , )(aL TO crUJ.1J.1ETP0'V xaAa"V El 'Va l Cl ăAAO; E'l 6E 6-rl J.1ETa[3a.l 'VO"VTE� )(al ElTL Ta ETIL TllDEU�l.aTa )(al TOlj� AO,OU� TOUe; l<.aAOUe; TO crUJ.1J.1ETP0"v )(aL ElT ' aUTW'V a't TlW'VTO, TLe; eX'V A€,Ol TO E'V ElTL T116EUJ.1aCH <1UJ.1J.1ETpla l<.aAOle; � 'V0J.10LC; 11 J.1a{}TjJ.1acrl'V 11 ETTl <1TllJ.1ale;; 0EwpTj)..LaTU rap crUJ.1J.1ETpa lTPO� ăAATlAa lTWe; eX'V El11; El 6' aTl <1uJ.1q>w'Va EcrTl , xal l<.axw'V EcrTeu 0J.10AO,la TE )(al crUj.1q>w'Vla . Tw rap T1lV crweppocrU"V11V � 'hAL {}loT11Ta lL "Val TO T-rl'V 6l )(alocr 'V11'V rEV"Va(av lL "Val EuTÎ{} Ela'V crUJ.1q>W"VO"V )(al cru'V�80'V )(a l 0J.10AOrEl TTpOe; ăAATjAa . K aAAOe; )..L E 'V oL'V WUX�� aPET1l lTacra )(al )(aAAOe; aATj{}l 'V(.0TEPO'V 11 TeX TTpocr-&"E"\J" aAAa lTW� crUJ.1J.1ETpa; OUTE rap we; )..L E ,E{lTj olhE wC; aPl {})..L O� aUj.1j.1E:Tpa· )(al lTAEL O'VW'V )..L EPW'V -r�� �UX�� O'VTW'V, E'V TTOL� rap AOr� � crU'V{}EcrL<; 11 � )(pacrL� TW'V )..L EPW'V 11 TW'V -& EWPTlJ.1aTW'V; To 6E TOU 'VOU )(aAAOC; )..L O'VOU).l.E"VOU -rL eX'V E'(. Tj; ,

,

,

)

-

11'

( 1'

"

L.

,

,....,,,

-

..

"

l'

1 2. 1 n aAL"V oL"\) a'VaAa�O"VTE� AE,ulJ.1E'V Tl 6�Ta EcrTl TO E"V TOl � O"t.0)..L a crL xaAO'V TTP WTo'V .'/EcrT.L )..L E 'V rap T.L l<.aL �OA.n Tn TTPWTll alcr{}l1To'V ,L "VOJ.1E"VO'V )(al: "Il WUX-rl wcrlTEP crU'V �lcr � AE,El )(aL E1Tl ,'Voucra aTT06EXETaL xal: 6L 0'V au"\)apJ.10TTETaL . L

1 84


L N N I .A D.\ 1 .

(1

I I ) . \ ·2

s i metria rec i procă a părţ i l or prec u m ş i fa ţă de întreg, ca ş i adaosul

c u l o ri i , prod uc fru m o s u l v i z u a l 2 1 9, i a r pen tru aceste < v i z i bi le> ca şi,

în genera l , pen tru toate c e l el a l t e <corpuri> a fi

fru moase

Înseamnă pro porţ i e şi m ă s u ră� 2() . Pen tru ei, n i c i u n <co rp> s i m p l u nu v a ti fru m o s , c i , î n m o d necesar, doar c o m p us u L Pentru e i ,

<doar> Întregu l va fi frumos, p e c â n d părţ i le nu vor a v e a d i n sine

ti i n ţ a frumosu l u i , c i doar dacă se adună în întreg, pentru ca el să fie

frum o s : şi tot u ş i este n e v o i e, tocm ai pentru că întregu l este frumos.

să fie frumoase ş i părţ i l e22 \ ; căci el, de bună seamă, nu <este compus> din păr ţ i urâte, ci frumos u l trebuie să le fi c uprins pe toa te.

Apo i , pentru ei, şi c u l ori l e frumoase 2 � 2 , de pi l d ă l um i n a soare l u i,

fi i n d s im p l e, sunt în afa ra fi i n ţ ei fj'um osu l u i dacă n u au fru mos u l d i n

s i mctrie. D a r c u m este frum os aur u l '(�23 Pri n c e s u nt fu lgeru l ş i

astrele frumoase l a vedere 224 noaptea? Şi În caz u l s u netelor va fi la fe l : cel s i m p l u se va îndepăl1a <de fi in t a fru mos u l u i>, deş i adesea

fiecare sunet d i ntr-un întreg fru mos este şi e l fru mos În s i n e. A poi ,

fi i ndcă acel a ş i ch i p se arată u n e ori fl'u mos, a l teori n u , d e ş i si metria

l u i rămâne identică, cll m să nu spuncm că a l tceva este fru mos u l

< u n u i c h i p> proporţ ionat2 2 5 ş i c ă li n <c h i p> proport i onat este

fru m os datorită a ltcu i va? Dacă <ace i a ş i fi l osofi>, trecând a po i şi l a

îndeletn i c i ri l e ş i d i scur s u ri l e fru moase, a r i nd i ca ş i pentru e l e drept cauză <a tl'umosu l u i> proporţ i a , ce s-ar putea spune că este si metria

în Îndeletn i c i ri l e frumoase, În legi, în în v ă ţ ături s a u Î n şti i n ţ e?226 De fa pt, cum ar putea fi s pecu l a ţ i i l e s i m etri ce între e l e ? Dacă <sunt

si metrice> fi i n d î n ac ord, va exista concorda n ţ ă ş i consonan ţ ă şi

intre <spec u l a ţ i i le> re l e . <Propozi ţ i a > "dreptatea este o a u tentică na i v it ate'" este conson antă

şi cor espunzătoare cu <propozi ţ i a>

"cum pătarea este o prostie", căci între e l e exi stă conc ord a n ţ ă 2 2 7 .

Fru m u s e ţ e e s t e , a ş a d a r, orice v i rt u t e a s u fl et u l u i , ş i a n u m e u n a

m a i adevărată d e c â t c e l e a nteri oare : dar e li m este ea s i m etri că?

C ă c i n u e s t e s i metrică n i c i a ş a ca m ă ri m i l e , nici c a u n n ll m ă r2 � S . 2l! Î n p l u s , dacă s u fl e t u l este a l c ă t u i t d i n m a i m u l t e p ă rţ i 2 , in ce

proport ie sc rea l i zează c o m p u n c rea s a u a m cs t c c u l p ă rţ i l o r l u i

sau

a l e specu l a ţ i i l o r s a l c ? Ş i c a re ar p u tea fi frum o s u l i n t e l i gen t e i i zo l a te Î n s i ne,!23o

1 2 . 1 Re l u ând, a ş a d a r, să s p unem mai Întâi ce este fru m o s u l d i n

corpuri . Este ceva ce s e face s i m ţ i t c h i a r de l a pri m a pri v ire23 \ . i a r s u tletu l , ca u n u l ce-l c u n o a ş t e 2 3 2 , se pro n u n ţ ă ş i , d u pă ce l -a recll ­ noscut23 3 , îl pri m eşte la el ş i , ca să z i ce m a ş a , se ac ordă C LI e l .


PLtH I N

n pO� CE TO au rxpov 1TpoO"�aAouO"a aVIAAETal xa l apVEl Tal xal avav€uEl a1T ' alJTou ou O"U,ll <p wvouO'a xal O:AAO-rP L ­ OU,ll E VT] . <l>a)J.Ev cij, w� T-rlV <pUO"L v oLO"a �1TEP EO"Tl xa l 1TPO� Ţ�� XPElŢTOVO� EV ŢOL � oLO'lv oUO'la�, � n âv 'Uin O"UjjEVE� f] '(XVO� TOU O"UjjEVOU�, XalP€l -rE xa l Ct ETITOT]Ta� Xal aVa<pEp E l 1TPO� €aUT-rlV xal aVa,ll l ,ll v ijO"XETa l EaUT�� xaL TWV EaUŢ�� . Tl� oLv b,ll O l OTT]� TOL� TnCE 1TPO� Ta E:X€l / , ) ( / , )/ , xaAa ; xa l jap , El O,ll O L OTT]�, O,ll O La ,ll E V EO"TW· 1TW� CE xaAa xaxEL va xal TauTa; M €TOXD Elcou� <pa,ll E V TauTa . n uv ,ll E V rap TO ă)J.oP<Pov TI€<puxo� Jlop<p�v xaL El bo� CEx€O"-{}al ă)J.Ol POV DV AOrOU xaL E(cou� Ul O"XPOV xaL €�W \t€ lOU AOjOU· Kal TO mivTT] U'l O"XPOV TOUTO . A'L axpov CE )CaL Ta ).L-rl KPUTT]-{} EV uno )J.OP<P�� xal AOjOU OUK avaO'XO,ll E VT]� T�� UATl� Ta mivTT] XaTa TO E'i:co� )J.op<pouO"-{}al . n pOO"l OV oLv Ta E'i: co� TO )J.EV EX TIOAAWV EO"O,ll E VOV ).LEPWV EV O"UV\tEO"EL O"UVETa�E TE xa l El � ,ll l aV O"UvTE AElav TijajE Kal EV Tn ( "\. / ) , (, ,... ) , C/ .,/ C '\ o)J.o/l.oŢLa n€1TOl/ T]X€V, E1T€l 1TEP EV T]V aUTO €V TE €u€ l TO )J.OP<POU�EVOV EL val w� cuvaTOV aUTW EX TIOAAWV ovn . ( / leSpuTal oLv 'E 1T' at.lTou TO XciAAO� TicT] E\l � EV O"uvaX-{}EvTo� Ka L TOl � )J.EPEO"l Cl COV EUUTO xa l ŢOL� OAOl� .vOTav CE EV TL xal a,ll O L O)J.€pE� KaTaAci�n, El � OAOV CCeSWO" l TO aUTO· O� OV aTE ,ll E V 1TciO"n, Ot K La, ,ll € Td TWV )J.€PWV, aTE CE EVL AL-{}W " eSl eSoL T] n <; <p UO"l<; Ta xaAAO�, Tn eSE 11 TEXVT] . O\hw ,ll E V eST] Ta xaAOV O"W,ll a jLYV€Tal A(SyOU a1TO -{}E lWV EA-{}OVŢO� KOl VWV l\l . /

C,

1,.

-.

,

1 3 . J rl 'JWO"XEl CE aUTO 11 E1T' aUT� cU'Ja,ll l � T€Taj,ll E 'JT], �� oueSE'J XUPlWTEPO'J EU ; XPlO"l'J TW'J EauT��, DTa'J xal 11 ăAAT] O"UV€1Tl KPl VŢl tVUxij, Taxa eSE KaL aUTT] AEyn O"U'Jap,llOTTouO"a TW 1Tap ' au�n EleSEl XaXE l 'JW npoc; T�'J XPlO"l � XPW,ll E 'JT) WO"1T€P .-.... � .-.... " .-.... .-.... , .-.... xa'JO'JL TOU €u\t€O� . nw� eS€ O'U,ll<p W'J€L TO 1T€PL aW,lla TW TIpa O"W,llaTOC;; nWC; eSE T-rl'J E�W oL xLa'J T� E'JeSO'J oudac; EL'CEl a o'LKoc50,ll lXO� aU'Jap,lloO"a� KaATl'J EL 'Jal AEjEl;"H on E:O"Tl Ta E�W, EL xwpLO"€ Lac; TOU� Al {}OU�, Ta E'JCO'J iLco� ).LEPlO"{}E'J T� E�W UAT]C; oyxw, a,ll € pE� O'J E'J 1TOAAOLC; <pa'JTa'{O,ll E'JO'J ."OTa'J ot'J KaL 11 Ula{}-T]aL C; TO E'J O"W).LaO"L 'J e'lco� 'LCD aU'JCTjO"ci,ll E'JO'J ..... -" .-.... ) , ) " ,/ , xal xpaTT]O'a'J TT]� <pUO"EW� TT]C; E'JaVTl a� a,llop<pou OUO"T]� )Cal ,llOP<PTl'J ETIL eXAAatc; ,llop<paLC; EK1TPE1TW� E1ToxaU,ll E 'JT]'J, 1..

,

L }

,

1 86


F N N F,\ ] ):\ 1.

(1

( 1 ) . .!-:;

Dar. dacă se apropie de ceva urât 2 34. se retrage in sine:-35, îl respi nge şi se disociază de e l , deoarece nu este în consona n ţ ă236 cu el şi îi este

stră i n . Spunem de bună seamă că sufletu l , fiind natural tocmai ceea ce este şi fi i nd î n veci nătatea esen ţ e i superioare între fi i n ţ e 2 37, ori ce

ar vedea el înrudit cu s i ne sau vreo ulmă a înru d i ri i , se b ucură şi se c utremură de u i m ire şi îl aduce la sine şi îşi recapătă memoria propri ei ti i n ţ e şi a celor ce-j aparţ in23 8 . Ce asemăn are au, însă, frumuseţ ile de aici c u cele de acol o?2 3 9 I ar, dacă e x i stă asemănare, <să admitem> asemănarea l or: dar cum s unt fru m oase şi acelea şi

acestea? Spunem că cele de a i c i <sunt frumoase> prin pa rt i c i parea la

idee. Căci orice l ucru l i psit de fonnă, sOl1it prin fi rea sa să pri m ească fonnă şi i dee, cat timp este l i psit de ra ţ i une <se mina Iă> ş i de idee2 4 o, este urât şi situat În afara ra t i uni i d i v ine2 4 1 şi este uratul a bsolut. Urât mai este şi l ucrul nestăpânit de fonnă şi raţ i une deoarece materia nu supOl1ă să fie fonnată tota 1 de i dee 2 4 2 . După ce s-a apropiat2 4 3 ,

aşadar, i deea a ordonat pri n îmbinare ceea c e unna s ă d e v i n ă u n i tatea mai m ultor părţ i ş i a adunat aceste păr ţ i într-un ansa m b l u amlonios şi a creat unitatea prin ac ordul <părl i l or> 2 44. Tocmai fi i n dcă şi ea era

una, şi cel fonnat de ea trebuia să fie unu, pe cât putea cel al cătu it d i n mai multe <pă r ţ i > . Frumosul s e aşază 2 4 5, dec i, în această < fi i n ţ ă> adusă la un itate dăru i ndu-se pe si ne păn i l or şi întreguri l or. I ar când cupri nde <o ti i n ţ ă> unitară şi omogen ă, el se dărui eşte întregului . Este ca şi cum o natură particulară 2 4 6 dăru ieşte fru m o s u l <o dată>

unei case întregi şi părţ i l or sa le, iar altă dată unei si n gure p ietre, ia r

ei i-I <oferă> tehni ca 2 47. Astfe l , un corp frumos se naşte prin comuniunea248 cu o ra ţ i une ven ită de la <cele> d i vine.

1 3.] J a r fac u l tatea râ n d u i tă pentru el 249 recunoaşte25 0 frum os u l decâ t care2S J n i m i c nu este m a i de seamă în j udecarea celor propri i, dacă şi restul sufl et u l u i contribuie la confi nnarea j udecă ţ i i 2 5 2 . Ş i poate că şi e l se pron u n ţ ă253 asupra frumosu l u i , acordându-l

ideii

sale

l ă u n trice şi fo l os i ndu-l în j u decată ca pe o riglă pentru ceea ce este dre pt 2 5 4 . Şi cum este consonant <fru m o s u l> inere nt corpu l u i cu c e l anterior l u i ? Pe u1111ă, cum a preciază arh itectul :? 5 5 că e s t e frum oasă casa exterioară , d u pă ce a ac ordat-o celei i n teri oare? Fapt este c ă , d a c ă a i face abstra c ţ i e d e pietre, <fonna> ex teri oară este ideea i n teri oară îm păr ţ i tă masei exteri oare a materiei, fiind ned i v i zată, dar manÎ festă într-o m u l t i pl i c i tate <de părţ i>. Aşadar, când şi senza ţ i a percepe ideea d i n corpuri , care a adunat şi s-a înstă pân i t pe natu ra opusă256 a <materiei> i n fonne, şi fonna care se înal ţ ă distinctă 2 5 7

1 87


88 1

1\ 13g:o '( 1\ 1�lt'(1l)(3 1:0)( l:Ol\ll.g..Dlt 39 5:0.11\091 '13lL3'(g :0.10:010.1 :0.1 � Xo rf\ r:) 1:01\ 13 I\? li 5:0.11\99 \ �39 '[J'('(V, P'( :O)( [T).1�0 50-�3) 3.1Sl0 50d311.(9) 3.1QO �:O)( 'I\OlL[T).D9dlL 5ltl\9.oodcb[T).o �:O)( 5ltI\Sl.D01U)(1 9 5lt.1 0.1 1\0'(:0)( 5[T) I\l.o13.g..DU.1I\:Ocb 39IJ.li 510.1 500113cb 5lt.13du � ChlL '?9f1; '50'('(p)( l\[T)î90 1O.1 1\�.1 �[T),( '(E ;\<:;.1 �ll)( �<:;lilJ.l..DllL� �U)( 1\[T).1pli0391.n llL� 1\<:;.1 �.1 5101\5lliu1390lL� 5�o.1 � li 1\[T).1pli - 039lt.11lL� 500'('(p)( �d3lL ?9f10 I\OlL9d.1 1\�.1f1ll 1\�.1 '53.191\0131 � o'(cbo.1 5�Xd'9 1� 531\ 1 .1 ),3 I\O�O '5101\9linlt'( 13.1I\� I\ <:;'(U)( .5r: .g.y.li l.D9)(lld[T)3, 31Y.li .5 �01 1\ 1315l'( 1\ <:;.1f1ll �d3lL I\� )(("j0 I\[T)'(U)( 5[T)3.Dl.l..g..o l :O .5lt1 1\[T).1 1113 39 d3lL.D (5 0 1\ 131\3li ld311 [T)lll)( 1\ l.olt-f}.o),U 1\�1 5�.11\91L1'(lll.:o� 1��.oU.DP3.g. "�39 5�n1\01\ ) llgll�� ' 1 315l'( �U)( �dq 1\[T) l\pl d q 03 1\E ?9 lL Xorf\ '3 XU '()(3 I\ � dq 5 1 .Dlt.g..o ),D U 9)(("j 0 'R ' 1\ <:;'(:0)( [T)d9.1[T).oodll 1\ <:;1 ?9 �d3 U 1 ' 17 1 ""\.

1

/(

"

.......

)

,

/

(

;

,

,

°

° U.10ll.o0.1 ' lll.o �31\Ucb I\U.oU9.1113 19 �:O)( 31 I\p.olJ.li.o9:X� (lU.D�O.g.'(� I\lt'(9, 5 ',3 lll�olilld9:X� 1\0 10 �lll:X.o �:OX ll'(�J(3 �9 'R 'I\<:;'(u:x 13.DY..g..o1,XJ I\� 1\<:;.1 I\?li �d3 lL �U)I 0 1\ �3.1:odx �.1 51(3 5009 )(3 1\1 00 ) OlL .51(3 1\�3'(009 � 1\'9 .58 , '( '(� ') lI\Dll f10 rll19'( I\� .5 �on .g. 1d � 1U.g..o13d.13li 51:01lt.g..olU 51U1 39 13.g.oo'(O)(:odll U ° 1ll.o:o1139 �l("jll -�1 �'( '(R -I\� 'I\ll�ll JOll� 1\ �g :oy �O'(D)( 1\ 1.031\9.0 I\�iorf\ I\lt1 1l10lll lUX 1D.o:oOO 10ll .5lld3I\ll<h .5ll1 .513 1\DcbD lD .5 1lll\[T)cb 5iD.1 I\� lP' lll ) (\Olid� ?9 1,V ° OOY9, ';OX5l.13li f10' .5�9dX 5�.1 .5009),3 '2°1 1\'9 .5r: ' 1\9'( llX 1.1J X("jo 1\0(\3n91\ 1 1 � 1[T)<h �.1 (\o'( U.1) 1� I\�Ollld)( �li ?9 e l 0 1\9c .509 13 I\E .5r: ' 13 g '()l.o �ll)( I\f}0 13 ll np v ' 131\pg11'll'( .5D9dX .5�.1 .509 13 �1 00.190.1 ?JdDll D'('(R ,9 ?J.1 '5[T)1�1l 3.1 J:O.1.D(J)(jX9x '01�01 ?9 l:013X9rf\ f10 'UI\ �3X� dpl 1:013(\ - ) lllid3 0 ' 91("jll . l:O.13X99 ll'('(R , 9 p1 ,D'('(J? p1 1\01\3n9X39.Dl,3 x("j0 �lf1U ?9 1\01\911' 'OOlpn[T).D� �0.1 (\8 .5�Lu..� .5C? '(\(T).1p n(T).D 1\[T)'('(ll 1\[T).1 39 1\0.1:O.10.1113'( ' 13.o3" .g. 1l.1 1\3li [T)I\:O " 3X3 ll13X 10.1.0 :O'(Y.J?"!J.l 5�d'u 5009 )(3 "1\ 11p.1 1.19, '1\9�:O:X ��).l:oli;.D :o '( {� '[Jl. pdllll e.1("ju d '211 �.1 �:O)( 1\3 {;lO ; 50.1I\9c .5009),3 �ll:X 0019'( �llX oOlpli[T).oJ:( 5�.1[T)cb n).oood:Oll �O l\ 13.10X.D II'(� I\� '20.1 13.oy..1:od)( �U)( llcbdoli 1\00'( ll:O 50'('(u)( 5:oodX 5lt.1 39 01 ' 1\°91\3 �.1 130Q.IJ. '(U �.1 1\ 001\(T)cblio.o [T)31\ 1\ 3 .50I\X, 5lt.13du( 1\0 1\3 lio 1\ l:ocb1ll3 531\U oodll �.g. :o1"9 �d91\ � :010 ol\o'() cb � :O)( 1\0.1.19lid:Ol\o.D �ll:X 1\01\[T)cbli9.D I\OC;>I\� �.1 3:X[T)9� �ll)( IJ.� 5?d3liX( [T).o),3 �.1 51(3 1\3 1:o1y..D1(3 � U:X 3.1 �:x1 3 1\�1\ X( � X:O'('(Oll �.l �>.lf1U l\ 09d .(}X( :0.0'20'(3 1\ 0.0 /

......

......

,>

......

;'

;'

/

C

;(

......

, .

,

/{

......

/

......

......

(

(

......

,

N I .U rl d


I N NI \1 ) \ 1.

6

( I ). .\-..j

de a supra altora, adunând laolaltă ris i p i r e a el 1 11 m u l t ele părt i, a rea d us-o < I a u n i t a t e >, a i n trodus-o n e d i v i zată în i nterior ŞI a încred in ţ a t-o < i d e i i > i n t e r i o a re:25R ca pe ceva consonant, acordat şi prieten e i , este ca şi cum p e n t ru un om b u n g i ngăşi a care apare e c h i pu l un u i tânăr este UI111a vi rt u ţ i i acordate adevărul u i i n t e rior:2 9. Iar fru mosul s i m p l u a l c u l ori i se datorează fomlei şi dom i n ă ri i întuneri c u l u i d i n m a t er i e :2 Ii O pri n pr e zen ta l um i n i i i n corpora le ra ţ i une şi i dee :26 1 . Iată de ce şi foc u l în sine este frumos :262 fa ţ ă a l t e

e

·

corpuri , pe ntru că de ţ i n e ra n g u l u n e i i de i fa ţă de ce l e l a l te eleme nte :2 6 3 , fi ind, pe d e o pa rt e , superior prin pozi ţ i e, pe de a l ta , cel mai su b t i l d i ntre toate c e l e l a l te corpu ri , fi i n d apro p i a t de incor pora l itate. Doar el n u e ste recepti v a l a l tor c orpuri , pe când c e l e l a l te î l p ri m e s c26 4 Căci ele se încă lzesc, pe când e l n u se răceşte2h 5 . EI d e ţ i n e ori g i n ar :2 66 c u l oarea şi stră l u ceşte ş i îm prăştie scântei ca ş i cum ar fi idee:267, i a r c e l e l a l te corpuri i au de l a e l ideea c u l o r i i :2 6s . [ar c o rpul neput i n c i os, deveni n d pa l id în fa ţ a l u m i n i i , nu 9 mai este frumos, fi i n dcă n u pa l1 i c i p ă l a Întreaga i dee a c u l o r i i � 6 . le i m percept i b i l e d i n s u nete l e - a u p r o d u s pe ce l e perc e pt i b i l e 270 ş i , a st fe l , au făc ut ca sufl etu l s ă pri mească i n tu i t ia frumosu l u i , a rătând identicu l în di ferit :27 1 . De aceea , este p ro pri u 2 7 2 annon i i l or sens i b i l e să fie măsurate prin numere, dar nu în orice 7 raport. ci doar prin c e l util efor tu l u i ideii În o b ţ i n erea dominaţ i e i ::! 3 . Atâtea fie spuse p r iv i n d frumuseţ i l e d i n l umea sen s i b i l ă , fan t asme şi umbre :274 c are , fugind oarec um, o dată aj unse la materie, au ordonat-o n) ş i au stârnit u i mi re când s-au arătat.

Armoni i

14.) Cât des pre fru mu se ţ i l e Ullll ătoare, pe care senza ţ iei nu i-a m a i

fost s O li it s ă le vadă, i a r sufletu l le vede şi s e pronun ţă asupra l o r rară unelte le < lor>, trebuie să ne înăI t ăm spre a le contem pla, lăsând aici

senza ţ ia. A ş a cum nu se p u t e a u pro n u n ţ a asupra fmmuse ţ i l or

senzaţ iei n i c i cei ca re nu l e-au văzut, n i ci cei care nu le-au perceput ca frumoase (de pildă . dacă u ni i s-ar fi născut orbi) la fe l <nu

se p o t asu pra fru m osu lu i îndel etn i c i ri lor cei ca re nu au receptat frumosu l îndeletn ic iri l or şi ştiinţelor şi a l altora asemenea:276, n i c i asu pra str.:."ilucirii v i rtuţ ii277 <nu se po t pronun ţa> c ei care nu şi-a u i maginat c â t de fru mos este chipul drcpti'i.tii- 7 8 şi a l cumpătă ri i şi că nici luceafăru l de seară, n ic i cel de dim inea ţă nu su n t aşa de fru moa se . Dar, ca să le vedem. trebuie să avem <unealta> cu c a re le pron unţa> n i c i

p riveşte sufletu l 27lJ , iar după ce le-am văz ut să fim învăl u i ţ i de pl ăcere,

să a m e ţ i m şi să fi m t u l h u ra ţ i m u l t mai m u l t decât 1 89


06 1

XJ19 51Og0d> 1\3 '5LLX:odxn 39 5LL1..o13'(11 ':0.00011'31 1\(T) 111'0 b'-1113 �?11' 1\(T)1.�)3'(ll' '50){19E JXJ� 31. 59;.o:O'(9)(� 'pdX.o1,XJ ��Xorf\ �9 (T)1..o 3/; 1\91\:od> 11.919 �XJx 11..o� i1.0ll ]1. 9, l\�dX.o 1P �1. 1\3Tl '201.LL). 8 5�dll 01. 1 O'('(pgTlO.o 1\'8 dpl :oXP1 � H J(\ �3 {}:od:011 ll.(\� 'XJ1\3Tl91\ 1 1 pdX.o 1(XJ {\ �Xorf\ � d3 11 p1. ' I\�g:o'( XJ]1.I\:O I\ � p1. �XJX �9 13'(�08 �5 � d> I\O �O I\OlLidlLXJ19 5 �XJ1.3d� 51 :o.op11 �lL� �1. ):1. 0 1\0111'.opd� 1XJI\ 1,3 I\�X0rf\ 1\�1. 3 xLL )0113lL XJ1. I\9. )1. ' 5019'( q �3 {}OlL u9, ,(,(V , ° Py'XJx H" �5(T)1.1\9. :01.(\9. ] 1 0 1 :0(\ l3 :01. '2XJ1. XJ.1.I\9. 5(T)1.1\9, !U 8- �d> 11. O '( YE 1\�9 1, q 31.011�11' '10 � XJX 1 XJ1.31\) :od> � XJX dpl I\? n U.o3/( !P'(:OX 1\311'ol?'( �X)l.f1XJ 5 �lL 531.{\'20'( 1 d> l:OX 101\311'XJIXJ 1\00 XJ1.0:01 ° U1.I\OlL11'XJ'( lll3 1\001\ U91303-{} �� 1. 510 1.�0{ ? S> 1.o�� �ll� :-13.o9 {}XJ19 �3 �XJlL� � XJX 1 1\0TI�X � �U)( �311'3d1.� I\� I\XJ.o009-{} l ll3( �91P �:OX XJ1.U1.91\ 11'3.0 � :OX 1\011(T).o9dlL I\XJ.oooX9, I\�do.oo'(g I\U) d91\� �UX I\pdu-{}:ox l\ul\�.oodd>(T).o l UX 1\0 1XJX 1 9 50{}U 1 XJX 5uXnrf\ 50-{}313TI 3-{}.oU.oU3 -{} ;' ...... --" / " (T)'('(Jt I\� � XJX � '31.U9)c 5 �01.'1XJ I\� � 1\:01.9, '5011?d> 1\ <::1. 3d� 1\ �1. O'('(J? �1. �UX I\XJ.oooX9, l\ul\�.oodd>(T).o 1\�1. �XJ)( ?9 1\01.XJ11'�dX� ' 1\l}.1.f1XJ I\?n 1\01.u11'�dX� ' I\y.Xorf\ �d3lL P'('(� ' u 59{}31i11' f10 'u11' �dX f10 'XJ11'�X.o '10 �I\ 1.o00X.oPlL Ul.'2XJ1. 8 �d3lL ' 11..o� i9 J1 )oxu(T)d� 5(T)1.1\9. 1,0 XJ1. '2D1. dpl 1\?11' 1.DOoX.op U � 1\(T)1.p11'(T).o 1\(T)1. OliXJ 5001.oXJ 101\3 n XJ�3'('(0.D 31.13{}OlL 1XJi\. 1 31\0.0 5 101.0XJ3 ��)( ;{}� �31\\XU�� � XJX /3 {}.o3�3Xx�gn i\. � 5':;li �XJ)I � 31.3X.op� ).1. 5 � 0'(XJx 1\.091\9, p1. 531.i\.99 1( ?9 5� 01.0D3) � X)f �50 YYpx I\,:; Xorf\ 1\�1. �1. �XJx 51 3.o9{}XJ19 �ux 5�1.3d� XJld9, 5(T)'(9, JXJ)( u {\od<h�.o U{}� JXJ)( 5�0'(XJx 500li9d1. � XJx PY.. D)( XJ1.un�39 - LL1.1ll� 'XJ {\311'91�r'{ ?1. � d3ll 31.3X.oPlL )1. �39 lXJ{}.o3i\.P.Q-1\01l.XJI\� (\ �)(u(T)d� 13.ol}.-Q-.o \U xflo I\q ?J1. � d3lL �XJ)( �9 1\� 1 ' " S i •

./

o

o

{\�d� 1 XJ 1. (\019'( � XJx �,o 'XJ1..o 1'(P 11' �p 1\�.ol,3 . '( '( � ' u.o ), x'1 0 . 9 lXJl.{\'201. {\ 3X ' l .o ,:; d q 1\?11' 531.I\XJll. l\(T)l.XJTI(T).o 1\(T)1. llL3 lUX d3lL.o(T) ' l XJd31.(T)X ll.(T)d3 {\ (T)1.001. / 1U 1�1.1\311' �O'('(XJTf 7"1\ 1 ;lll� ' 5(T) ' (\311'/) l XJ.oXJll. �1\3Tl(T)d� u n XJl. �)d311 �XJ� �uXnrf\� 1,XJ 1\l.oo�X.oPll. ��x {\ �3 � :Oli XJ1. '2�)l. U� 3/, . 5�1\094 {} 311' 1\ l.ou91.11. � :o)( XJ1.(T)d 9, � XJX {\ 0 {}9 lL � UX (\U �39 4 1\ l },u'( ll.)( 9c � XJ)( 50g11'p{} ' (\9'(U )( � {\'8 1.1. 9, �1. � d3lL 1 U {} .o 91\31 U{}Pll. p1. �39 dpl D1. '2U 1 o 5nol\i 1iol.llud>� LL9� {\':;{\ l -{}U'(:tt 3l.XJ 5101. 1\3( LL 1\0'('(XJ11' � '('( OlL lUI\U -{}U01.11. "1:OX /) '1\3 {}.oodll. ;' o

�9

'\c

""\.

......

......

N I .U J "l d


I · N N I .'\ 1);\ 1 . 6 ( 1 ) . 4 -5

deja să ati n g em adevăratele:2f)O ceea ce este frumos trebuie cut �emurare i 8 1 , d u lce a\l1 e ţ e�Iă2x2, d o r2 R3 i Llbire2�4 şi tul bura re

în fa ţ a celor anterioare, căci am aj uns

<frumuset i>. Emot i i l e i scate în fa t a a tot

să fi e :

amestecată cu

p I ăcere� K 5

,

.

Şi

putem avea asemenea s i m ţ iri.

iar

su t1etele î n to t al i ta t ea l or le mani festă şi asupra <frumuse t i lor>

i nvizi bi le, ca

să zicem aşa, deşi o fa c m a i m u l t cele mai aprinse de

iubire pentru el e:286, d u pă cum ş i În cazul corpuri lor <frumoase putem spune> că toţ i le v ă d dar nu to ţ i l e s i mt la fel i m b oldu l 2 8 7 c i sunt ,

,

<atra ş i> mai a l es cei despre care se spune că şi iubesc2KK.

1 5. 1

Trebuie să cu n o aşte ţ i şi fa pte l e d ra gostei ce n u se află în

senza ţ ie2 K9 . C e tră i ţ i , d e fa pt , În fa ţa a şa - z i s e l o r ocupa ţ i i frum oase,

purtări frumoase, caractere cum pătate şi, În ge n eral ,

a

v i rtu ţ i i2l)O, a

d i s pozi ţ i i l or <frumoase>2!) 1 şi a fru m osu l u i s ufletel or?292 I ar când

vă vede ţ i pe voi în ş i vă fru moşi I ă u n t ric293, ce trăiri aveţ i? Ş i

cum de

Asem e nea tră i ri au,

ce

vă l ă sa ţ i c u pri n ş i de delir ş i sunteţ i stâm i ţ i 294 ş i dori ţ i cu ardoare să fi ţ i cu v o i înş i v ă du pă ce v-a ţ i a d u nat din corpuri s i n e l e,? l95

cel fa ţ ă

de

de

fa pt, cei c u adevărat îndrăgosti ţ i . Ş i

este

care au asemenea t ră i ri ? Nu este c h i p, nu e ste cul oare, nu

este o mărime a n u m e , ci <ace ste tră i ri au l oc> fa ţ ă de s u n et u l care,

fi ind incoJ0l296 posedă şi c u m pătarea l i psită de c u l oare şi rest u l străJucirif297 vi rtu ţ i l o r când fi e vede ţ i în v o i î n ş i vă, fie contem pl a ţ i ,

,

î n a l t u l măre ţ i a sufletu l u i , u n c a ract e r c i nstit, c u mpătarea pură, curaj u l c u un c h i p feroce2lJ 8 , austeritatea, respectu l fa ţ ă de sine (care

l i căreş te299 într-o di spozi ţ i e

i m pas i b i l ă300

răsfrângându-şi

<a

l i psi tă de teamă, n ezbuciumată ş i

s u fl e tu l ui » ,

stră l u c i rea

şi

i n te l i g e n ţa

cu

peste toate acestea30 I .

a dm i te m că le adm irăm pe toate acestea ş i le i u b i m

,

chip

Atunci ,

divin

dacă

în ce sens le

n u m i m frum oase? Căci ele sunt ş i se arată ca atare, iar cine aj unge

le

vadă vreodată n u poate spu ne decât că sunt fi i n ţ e l e adevăra t e .

Ce îns eamnă liinte nde v/irnte? <Î nsea mnă că su nt> frumoase30l. Dar ra ţ i u nea mai vrea <să a fle> ce s u nt ele, de a u făcllt ca su fletul

fie î n d răgo st i t

de el e : ce este, aşadar, ceea ce se d isti nge deasu pra

al tor v i rtu ţ i , ca o l u m i nă,?3U3 Vre i c a , l uând în c o n s i d e r a re şi opusel e

a d i că rel e l e care se nasc în j u rul sufletu l u i, să le confru ntăm Poate că ar

fi

C LI

de fo los cerc etări i <să ştim> ce este u râtul ş i de

,

e l e?

ce

se

m a n i fcstă30-l. F i e. d ec i un s u n et urât305, ll estă pâ n i t ş i nedrept, ticsit ,

de c e l e m a i m ul te pofte ş i covârş i t de cea mai mare t u l b ura re p radă ,

191


PUHIN

<SEL A-la'\), E \I cp{}6"OL� S L a J.lL XPOlTpETfEL U\I, TTa'f,[u <pp0'Joucr(X &. 81) X<Xl <P pO'V El -{}'V11Ta X<Xl T<xnEL 'Va, axoAL a n<x'V T<XXOU , �80'Vw'J ou x<x-{}<xpw'V <P lA11, "wO'<X "w-rl'V TOU a Tl eX'J na-{}Ţl 8Ul 1"' c e , ......, " ...... , )'"'1.. erWJ.l<XTOe; we; TJ8u A<X�OUO'<X <XL erxOe; . AUTo TOUTO TO <XLerxOe; <XUTn &p<x ou 1TpoerrErO'J€'V<XL Olo'V E1r<XXTO'V xaAO'V <PllO'OJ.lE'V, â EAW�lleraTO J.lE'V aUTll' 1TE1Wl11XE 8E alH-rl'V uxa-{}apTO'V xal 1TOAAW TW xaxw erUJ.l1TE<pUPJ.l€'V11'V, ou8E "W-rl'V ETl EXOuera'V ou8E o:'(d-{}l1erl'J xa-{}apa'V, aAAa TW J..l lrJ.lan TOU'" xaxou , ---aJ.lu8pal ,/ TŢll "WŢllI" XEXPTJJl.E'VTJ'V xaL '-'''' 1TOAAW TW -{}<x'VaTW "'" ) c ( c' ,, XEXpaJ..l E'VTJ'V, OUXEn J.lE'V opwer<x'J a 8EL tVuX11'J opa'J , OlJXETl 6E �WJ.l€'V11'V �'V UUTn )J.€'VEl 'V TWl €AXEcr-{}Ul aEl 1TPoe;" Ta ESW 1"' ' 1' , 1"' xaL Ta xaTW XUl TO O'XOTE l 'VO'V; Axa-{}apToe; 811, OLJl.a L , ouera xUl <pEp0J.l€'J11 1Tu'VTaxou oAxal e;" 1TpOe; Ta TTl a'LO'-{}�erEL , npoernl1TTO'VTa, nOAu TO TOU erWJ.laTOe; Exouera ErXExpaJ.lE'VO'V, T� uALx� 1ToAA� eru'Vouer<x xaL ELe; aUT-rl'V ELer8E�aJ.l€'JTJ lL80e; €TEP0'V hAAa�aTo xpaerEL JD 1TpOe; Ta XElPO'J ' olO'V E'e Tle; 8ue; EL e;" 1TTJAO'J 11 �OP�OPO'J Ta J.lE'V anEp e'i:XE xa.AAoe; J.l11X€n npo<pa ('Vo L , TOUTO 8E OPWTO, â 1Tapa TOU nTJAou 11 �op�opou â.1TEJ.la.�aTo· � 8-rl Ta dLerXpo'V npoO'-{}ijxll TOU aAAoTpLOU 1TPOO'�A -{}E X<Xl EprO'V alH0, El1TEP EO'TaL 1Ta.AL'J X<XAOe;", U1TO'V L tVaJ.l€'V� xaL xa-{}l1paJ.l€'J� anEp �'V e'i: 'VaL . A'Lerxpa'J 8-rl tVUx1)'V A€rO'JTEe; J.lL�E L xaL xpaerEL xal 'VEuerEL Tn npoe;" Ta -l ,.. -, (/ erwJ.la xal UATJ'V op-{}we; a'V AErOLJ.lE'V . "aL EerTl TOUTO aLerXOe; tVUx nl J.l-rl xa-{}apa J.lTJ8E El ALXPL 'V El e'i 'V<XL WO'1TEP xpuerw, a'VanE1TA�er-{}aL 8E TOU rEw80ue;, â E'L n e; a<pEAOL , xaTaAEAEL 1TTal xpueroe; xaL EerTl xaAOe;, J.lO'VOUJ.lE'VOe; J.lE'V TW'V eXAAw'V, alHw 8E O'u'Vw'V J.lo'Jw . To'V aUTo'V 8-rl Tpono'V xal tVUxr] , J.lo'Vw-{} Eler� J..l E'V E1TL -{}UJ.llt;:;"'V, â.e; 8La Ta erwJ.la EXEL, tJ ăra'V 1TpoerwJ.l(AE L , a1TaAA<xrElera 8E TW'J eXAAw'V na-{}w'V xa� xa-{} a p-{} El era â. EXEL erWJ.l<XTw-{}Eleru, J.lE l'Vaer<x J.lO'VTJ Ta aLerxpo'J Ta 1T<xpa T�C; €T€pae; <puerEWC; Ci1TU'V a1TE-{}r]xaTo . l'

L

L

l'

1,.,

.-....

.-....

" ......

,

'

I'

"

L

l'

/

1.

/

,

.....

)

)

'-""

),

L

.1'

)1'

L

)

l'

,

,/

)I'

.-....

L

1 6.I"'EO'Tl rap 8r], we; b 1TaAulOe; AOrOe;, XUL � erw<ppoeru'VTJ xaL � a'V8pL<X xaL 1Tnera apET-rl xa-{}aper Le; xal � <ppo'V11erLe; aUTr] . � L O xaL <X\ TEAET<Xl bp-{}we; a'L 'VLTTO'VTUl TO'V J.l-rl xEx<x-{}ap ­ )J.€'V0'V XUL EL e;" (/ A l 60u XE lerEer-{}ul �'J �op�6pw, an Ta J.l-rl L ("" xattupo'V �op�opw 6 l <X xUX11'J <p l AO'V ' OLU 8TJ, XUl UEe;", ou xa-{}apal Ta O'WJ.l�, X<Xlpouer l TW TOL OUTW . Tl rap â'J XUL E'L11 � , " ' erw<ppoeru'J11 al.. l1-{}TJe; 11 TO J.l11 npoero.u L AEL'V 1180'JuLe; TOU ,

/

l'

'

I'

l'

,

L.

)

1 92

......

C

(/

)

-

.-....


I

j\: N LA DA 1 . 6 ( 1 ). 5- 6

spaimelor datorate l aşităţ i i l u i , ros de pizme datorită n im icn iciei l u i , <un s u fl et> care are toate gândurile ( c â t l e m a i are ) m uritoare şi j osn ice 3 06 , mereu strâmbe 307 , i u bi tor de pl ăceri necura te, trăind o via ţă proprie c e l u i care face prin corp orice simte, î n cât să ia drept 08 plăcere urâtu l 3 . Nu vom spune n o i oare că însuşi a cest urât a fost adăugat sufletu l u i ca o fru m u se ţ e adusă d i n afară 30 9 , care l-a pân gărit, l-a făcut i mpur ş i pIăJ1uidif3 I O cu mult rău , fără să mai aibă nici v i a ţ ă curată, n i ci senza ţ i e c urată ci, tră i n d Întu n ecat 3 1 I datorită

a mestec u l u i cu răul şi În ţ esat cu m u ltă moarte, să nu mai vadă ceea ce trebuie să vadă u n suflet, să nu i se mai îngăd u i e să rămână în si nea datori tă atrageri i 3 1 2 pel111anente spre exteri or, în jos ş i spre întun eri c? Ş i , fi i n d , cred eu, i m pur şi pU\1at de atrac ţ i i d i n toate părţ i l e s pre c e l e sen s i b i l e 3 1 3 , având, pe deasupra, amestecată în el o mare parte

d i n <trăsătu ri l e> corpu l u i ,

c o nv i e ţ u i n d

cu

mu lte

elemente materi a l e 3 1 4 şi îngădui n d În e l o idee străi nă, s-a sc h i m bat pri n acest amestec cu elementul i n ferior. Este ca şi cum ci neva, dacă scufundat Într-o m laştină sau î n mâ1 3 1 5 , n u - ş i mai a rată fru m use ţ ea anterioară 3 1 6 , ci se vede doar <mâzga> din mlaştină sau din m â l i mpri mate · pe c h i p3 1 7 . Desigur, răul i-a provenit pri n s-a

adaosul 3 1 8 u n u i e l e ment stră i n ş i , dacă vrea să redevină frum os, trebuie să fi e ce era, spăl ându-se ş i cură ţ ân du-se. Spunând deci că

u n suflet dev i n e urât pri n acest amestec şi pri n această fuziune şi inc l inare 3 1 9 spre corp şi materi e, am grăi j ust. Şi acest urât pentru suflet înseamnă să nu ti e pur şi c urat 32 0 ca a uruI 3:2 1 , ci să ti e pl i n cu zgru n ţ u ri de pământ3 22 care, o d ată îndepă11a ţ i 3 23 , a r rămâne doar auru l , care este frumos când este separat de toate ce l e l a l te, fi i nd doar cu sine. La fe l sufletul , dacă se se pară de pofte l e datorate corpu l u i , 2 c u care are prea m u l t de-a face 3 4 , l e pă,dân du-se 3 2 5 d e c e l e l a l te si m ţ iri şi cură ţ ân du-se de cele dobând ite d i n c orp, d u pă ce rămâne 2 s i ngur, a îndepărtat tot ră ul <ven i t> de l a acea natură o pusă 3 6 .

1 6. 1 După o veche s pusă 3 2 7 , cumpătarea, currJju/ şi olice virtute sunt punlicăIi, ca şi inţelepciunea. De aceea ş i m i stere l e spu n cu dre ptate, î n c u v i n te voal ate, că cel n e puri ficat şi ln i'mpliriiţia lui" Hades zace Într-o m/aştinli, pen tru că i mpuru l este d rag mocirlei

datorită strică c i un i i sa l e 3 1X , ca porc i i î nt i n a ţ i la trup, care se bucură de acest <n oro i > 3 2LJ . Căc i , î n fon d , ce ar ti c u m pătare a

adevărată, d a c ă n u a ev ita pl ăceri le corpu l u i ca fi i n d i m pure? I ar

1 93


P L OT I N it·

C1W,lla1:�, <pEU,EL'J SE w� ou xa-{}apa� OOOE xa-{}apou; c H SE a'JSpLa a<po� la -{}a'Ja1:ou. ca SE €C1n'J o -{}ci'Ja1:� XWPl� lt 'JaL 1:T]'J �UXT]'J -[Ou C1W,ll a1:0� . Ou <po � El 1:a l SE 1:0U1:0, o� a,aTI� }J. a'Jo� IE'JEC1-{}al . ME,aAo�uXla SE ST] lmEpo� La 1:w'J 1:DSE . (H SE <p pa'J T)<1 L� 'JaTlC1L� E'J aTIOC11:po<P -n "Lw'J xa1:w 1Tpa� De "La ă'JW 1:T]'J �UXT]'J ă,ouC1a . rl'JE1:aL oL'J � �UXT] xa-{}ap-{}ElC1a lt so� xal Aa,o� xal TIa'J"LTj aC1WJ.la"LO� xal 'JOEpa xal DA Tj "LOU -{}E(OU, OiTE'J 1-) TITnT] "LOU xaAou xal ni C1U" E'J� 1Ta'J1:a "LOL aU"La . \fJ uX-rl ot'J a'Jax \t El C1a TIPO� 'Jou'J ETIL 1:0 ,ll aAA a'J EC1n xaAo'J . No� SE xa l "La TIa p a 'JOD 1:0 Xd.AAOC; aU Tl1 o'LXElO'J xa l oux cXAAO"LPlO'J, Dn "LOTE EC11:l'J O'J"LWC; ,ll O'JO'J �Uxr] . Ll LO xal AEI€1:aL op-{}wc; "La cX IU -{} O'J xal xaAO'J Tij'J �UXT]'J Il 'JEC1-{}aL O,ll O Lw-{}�'J a L e'l 'J a L -{}€ � , an EXEl-{}E'J Ta xa AO'J xal � J.lol pa 11 E1:Epa TWV o'J1:w'J . MaAAo'J SE 1:a o'J1:a � xaAAo"Vr] €C1n v, � S' E-r€pa <pUC1l� 1:0 aL C1XPO'J , 1:0 6' aUTO xal npw"Lov xa xo'J WC1TE xaxElvw TauTov a,a-{}ov ' TE xal xaAo'J, il T(qaiT av TE xaL xa AAo'J � . (O,llO (W� oLv STjT'rrr EOV xaAOV TE xaL a,a-{}o'J xal a'LC1XPOV TE xal xaxov . Kal "La TIPWTOV -{}ET€OV TTjv xaAAovij'J , aTIEP xa l Ta,cx-{}ov: a<p ' ot) VOU� EU-{}U� Ta xa AOv �UXT] SE 'Jw xaAOv· Ta SE ăAAa 1l<STJ 1Tapa �ux �� J.lOP<POlJC1TjC; xa Aa Ta T� EV Tal � 1Tpa�EC1L Ta TE EV TOl� ETIL TTlSE:ll,lla C1L . Kal 8T] xaL Ta C1W,lla Ta, aC1a 01JTW AE,ETaL , �UXT] l1STj TIOL El · riTE rap -{}ElOV otC1a xaL dLov ,ll Ol pa TOU xa Aou, (;;V cXV E<pa�TlTaL xaL xpaTD ' XaAa TauTa, w� SuvaTOV aUTol � ,ll E Ta Aa �El v, TrO LEl . ,

,

·

,

1 7. 1 ' A va � aTEo'J otv 1TaAL v ETIL Ta a,cx-{}ov , ot) Op€,ETaL 1TaC1a �UX-rl. E'( n� otv ttS€v aUTO, cli.SE'J o AEYW, OTIW� xa AOv . 'E<pETOV }J.E'J rap w� (qa-{}ov xa l 1-) E<pEC1LC; 1TPO� TOUTO, TEU�lC; SE aUTou a'Ja�al 'JOUC1L TIPO� Ta ăvw xal €TIL C1Tpa<pElC1L xal , , c, ) 1'" " E_uQ. a . OLO'J ' (ţ> L EC1,ll " A " ) c ETIL Ta a xaTapaL 'JO'JTE� Tl,ll aTIOoU0J.lE'JOL� eXiLa TWV cLEPWV TOl� aV LOUC1L xa-{}apC1EL� TE xal 'L}J.aTlw'J a1TO{} €C1EL� TW'J 1TPlV xal Ta ,U,ll VOl � cXvL EvaL · EWC; ăv n� TIapEA{}w'J EV TTI aVa� aC1 €L TIa'J aC10'J a AA oTpLO 'J TOU l'tEOU aUTw ,ll o 'Jw a UT a }J.O'JO'J '(Sn E'tAlXPL VE�, cXTIAOU'J , xa-{}apov , / r) \ , ) , , a<p ' ou 1TaVTa ESTlPTTlTal xal 1TPO� aUTO �AETI€L xal EC1n xal . TOUTO s�TI xaL 'JOEl · sw�C; /rap a'( no� xal 'Jou xal TOU e'l val C ' _Q. C , TIO lOU� av L C1XOL EpWTaC;, 1TOLOU� oE TIOu OUC;, OUV El n e; L uOl )

l

/

)/

1.

/

)/

1'

)'

lI"

1 94

)/

/

,

/


1 . N l\j L.\ [ ) :\ 1 ,

h

( 1 l. t>--/

curaj u l ar fi l i psa fri c i i de m oarte. M OaItea , în s ch i m b , este separarea sufle t u l u i de corp:no, iar cel i u bi tor de în s i ngurare 3 3 1 nu se teme de ea,

M agnan i m itatea33� este d i s pre ţ u l fa ţă de cele

pământeşti şi in ţ e l epciunea este g â n d i rea care, prin întoarcerea 3 33

sa de l a cele de j os, c onduce sufletul s pre cele de sus. Aşadar,

s u fl e t u l puri fi cat dev i n e i dee şi ra ţ i u n e 3 34, cu tot u l i ncorpora l ş i i n te l ectiv, a parţ i n â n d c u totul d i v i n u l u i 3 3 5 , c a re este s ursa 3 3 6

fru m os u l u i şi a t uturor c e l or Înru d i te cu el . Aşadar, după ce a fost

inăl ţ at 3 3 7 la inte l i gen ţ ă, sufletul este frumos în

cel m a i îna l t gra d,

iar i ntel i ge n ţ a şi frumosu l din intel igen ţ ă îi sunt fa m i l i a re şi nu stră i n e, fi i n dcă sufletul atun c i este cu adevărat s ingur. De aceea se ş i spune cu dre ptate că, pentru s uflet, a fi bun şi fru m os înseamnă să dev i n ă asemăn ător cu ze u 1 3 3 8 , căci d i n el provi n e fru mosul ş i cea l a l tă parte3 3 9 a fi i n ţ e l o r. M a i b i n e s p u s , fi i n ţ e l e su n t fru muse ţ ea, i a r n a tura opusă este urâtul 3 4 0 , care este ş i rău l originar 3 -+ 1 , şi ch i a r de aceea342 este totuna s ă fie b u n e şi fru m oase, a d i că b i n e l e ş i fru m u s eţ ea <sunt i dentice>. Frum osul şi b i n e l e tre b u i e cercetate

ca şi ră ul şi u râtu I . M a i întâi tre b u i e aşe zată

fru m use ţ ea, c a re este ş i b i n e l e : d i n el se trage i m e d i a t i n tel i ge n ţ a , <care este> fum osuJ3 4 3 , i a r sufletul este frumos pri n i n tel igen ţ ă ; î n ti ne, cel e l a l te fi i n ţ e , atât d i n tre ac ţ i u n i c â t şi di n tre o c u pa ţ i i , sunt frumoase

fi i ndcă

primesc

de

l a su flet o formă .

Tot sufletul

c reează3 44 ş i c orpuri l e, toate câte s u n t consi derate <frumoase>, deoa rece pe câte le atinge el l e i a în stăpâ n i re ş i le fa ce frum oase, pe cât pot ele să parti cipe < I a frum os>, pentru că e l are o natu ră d i v i n ă şi este o pa rte a fru m osu l u i .

1 7 . 1 Trebuie urcat 3 45, aşadar, d i n nou spre bine, l a care aspiră ori ce su flet. Dacă cineva l-a văzut, ştie ce vreau să spun, şi an u me cât de fru mos este�46. Căci el este dezirabil ca bine3 4 7 şi spre el <urcă>

dori n ţ a , dar edi ficarea l u i le este dată <doar> celor ce urcă spre înalt şi se Întorc spre el şi leapădă veşmintele pe care le-au îmbrăcat când au coborât 34x . Este ca şi cum cei care urcă spre sanctuarele tem plelor34 9 au palte de

purificări şi de \epădările veşm intelor anterioare şi de

urcarea în go l i c i une3So, până când <sufletul> aj unge, abandonând în urcare tot ce este străin de zeu, să-I vadă si ngur pe cel s i ngur, doar prin sinea sa "'5 1 , curat, s implu, pur352, zeul de care depind toate fi i n ţele35 3 şi spre care pri vesc toate3 54, ex istă, tră iesc şi au intel igen ţă355, căci e l este cauza vieţ i i şi a i ntel igenţ e i şi a fi i n ţei. Aşadar, dacă î l vede vreun 1 95


P L01 1 N

�OUAOjJ.E:"VO� cd.rr� cru1'XE:pacr{}�"VaL, TTW� (j ' C1."V EXTTAaŢE:l Tl jJ.E:{} ' h<5o\l�e;; "Ecrn Ţap 'T� jJ.E"V jJ. rlTTW 'L(jo"Vn 0pEŢE:cr{}al w� cqa{}olf 'TW bE 'L(jo"Vn tJlTaPXE:l ETTl xaAW eXŢacr{}al 'TE: xal {}ajJ.�ou� �ljJ.TTAacr{}al jJ.E:{} ' h(jo"V�c; �al EXTTArl'T'TE:cr{}al Cx�Aa�We; xal e:pa"V CxATl{}� EpW'Ta xal (jPljJ.E:L � TTO{}OU� xal 'TW\I ăAAW"V EPW'TW"V Xa'TaŢE:Aa"V xal 'Tw"V TTpocr{} E:"V "VOjJ. l 'COjJ.E\lW\I xaAW"V xa'Ta<PPO\lE:L "V" (>TIOLO"V TTacrxoucrl"V OcrOl {}E:W"V Ee(jE:crl "V 11 &Xl jJ.O"VW"V TTpocrTUXO"V'TE:� OUXE'T ' C1.\I CxTTo<5EXOl "V'TO ojJ.oewe; ăAAW"V XaAATl crw jJ.c:l'TW\I . T e (j�'Ta dt.6jJ.€{}a, d ne; au'TO Ta XaAO\l 1t€(;rro aUTO €ep ' €aUTOU XCX1tapo"V, jJ. � crcxPXW\I, jJ. � crwjJ.a'TOe; a\ldTTAE:W"V, jJ. � E"V Ţn, jJ. � E"V oupa\lW, '(\1 ' fi xa{}apo"V; Kal Ţap ETTaXTa mX"VTa -r'aUTa xal jJ.€jJ.l �'Tal xdl ou TTPWTCX, TTap' EXE:( "VOU (jE . E'l oD"V €X€l "Vo, o XOPTlŢE:L jJ.E"V elTTacrl \1 , Eep ' E:au'TOU (jE jJ.€\l0\l (j((jWcrl XCX l ou (jEXE:'Tal n EL� CXUTO, '((j0l, J.1E\lW\I E"V 'TTI {}Ea TOU 'TOl Olhou XCXl CXTTOAauw"V CXU'TOU OjJ.OLOUjJ.E:\lOe;, n\l0C; a\l E:Tl (jE:0l'T0 xaAou; TOU'TO Ţap aUTO jJ.aAlcr'Ta Xc:lAAOC; O"V au 'Ta XCX l 'Ta TTPW'TO\l E:pŢc:l'CE:'Tal 'TOUC; Epcxcrnxc; CXU'TOU xaAou� XCX l Epacr'TOUe; TTOlE:l . ofi (j-rl xal CxŢW"V jJ.EŢlcrTOC; xal Ecrxa'TOe; ljJuxaLC; TTPOXE:L Ta L , tJlTEP ot) xal o TTa� TTO"VOC;, jJ.'TÎ ajJ.o(pou� ŢE:\lEcr{}al 'T�� aplcr'TTl� {}Eac;, �e; o jJ.E"V 'TUXW"V jJ.cxxaplo� oljJ l "V jJ.CXXCXplCX"V , , ( ' t"' !;: , �� OUTOe; jJ.Tl 'TUXW\I . O U Ţap ° E:CXjJ.E:"VOC;· CX'TUXTl� oE: 'TE:1J ° xpWjJ.aTW"V 11 crWjJ.aTW\I XCXAW"V jJ. 'TÎ 'TUXW\I OU(jE (ju"Vc:ljJ.E:W� OU(jE apxw"V OU(jE o �acrl AE:(ac; jJ. 'TÎ 'TUXW"V Cx'TUXrle;, aAA ' o , " ( r,\ ' ' ' , R xal 'TOU'TOU XCXl jJ. 0\1 OU , UTTE:P ou 'TTle; TE:U<ţ�E:W� XCXl t-'cxcrl/\.E:lae; apxcX� Ţ�� aTTacrTl� " XCXl {}CXAaTTTl� xal oupa\lou TTpoEcr{}al XPE: w"V, El xaTcxAl TTW"V n� 'TaUTCX xal tJlTE:Pl(jW\I Ele; EXE:l"VO cr'Tpa<pE:le; )((j0l " )

,

)

/

......

(

/

'

L

L,/

,

......

/

,

(

,

"

-

,

1 8 . 1 Tle; oL\I o 'TPOTTOC;; T(e; jJ. Tlxa\lrl; nw� 'Tl� {}E:acrTl'Tal

Xc:lAAO� ajJ. rlxa\lo\l olo\l €"V(jO\l E"V CxŢ(Ol� \E:POLC; J.1E"VO"V OU(jE , ) , ), <ţ , !;: , R ' R '\ c "l TW oTl l OŢl; TTPOl O\l €le; 'TO E: �w, l \Ia ne; XCXl, t-'E:t-'Tl/\.o� XCXl crU"VE:TTEcr{}W El � 'Ta Elcrw o (ju"VcijJ.E:\lo� €�W Xa'TaAl TTW"V oljJl"V bjJ.jJ.a'Tw"V J.1Tl(j ' ETTl cr'TPE<pW"V atJTO\l El� TcX� TTpoTEpa� aŢAalae; crWjJ.c:l'TW"V " )1(jo\l'Ta Ţap (jE:L 'Ta E:\I crWjJ.acrL XaAa jJ.rlTOl TTpocrTPEXE:l"V, aAAcX Ţ\lO\l'TCXC; w� El cr l \1 E:)l XO"VE:C; XCX l ,/ , , C'"' ..... ) lX"VTl XCXl crx lal <pE:UŢE:l \1 TTPO� E:XE: l"VO ou 'TCXU'TCX ELXO\lE:C; . "

,

"

/

,

196

"'"

,


E N N LA D r\ l .

(,

( I l . 7-X

<su flet>, ce elanuri de i u bire, ce dOl1lri ar avea când ar dOii să se topească în e l , c um ar fi cuprins de ameţeală amestecată cu plăcere ! 3 56 <Sufletu l u i> care nu l-a văzut încă ii este dat să aspire spre el ca spre bine, dar cine l-a văzut îl poate admira cuprins de uim i re în ft-umuseţ ea l u i , să se umple de fiori amesteca ţi cu plăcere, să fie lovit de ameţeală nevătămătoare, să-I i ubească cu o iubire adevărată şi cu dori n ţ e asc u ţ ite� 57, s ă ia în derâdere celelalte iubi ti ş i s ă dispreţuiască c e l e care înai nte erau considerate fntmuse ţ i , cum fac cei care, pentm că au dat peste f0n11ele unor zei sau ale unor daimoni35R n-ar mai accepta, ca mai înainte, frumuseţ i l e a l tor corpuri. Ce am putea crede359, dacă vreun <suflet> ar fi reuşit să contemple frumosul însuşi , pur în s i ne, neîmpovărat n i c i de came, n ic i de corp, <nesituat> n i c i pe pământ nici î n cer, c a s ă poată fi pur? Ş i , d e fa pt, toate acestea sunt <frumuse ţ i > ven ite d i n afară, sunt amestecate şi nu sunt pri mordi ale, ci <provin> de la acel a36o. Dacă, aşadar, <acel suflet> l-ar vedea pe cel care di stri buie <fml11osul>36 1 tuturor şi dăruieşte din sine, deşi rămâne <întreg>, şi care nu pri meşte nimic în e1 362, persistând în contem pl area unui astfe l de <zeu> şi bucurându-se de e l , îi dev i ne asemănător, ce fmmos i -ar mai l i ps i?363 F i ind el, de fapt, cu precădere frumosul însuşi , el cel dintâi îi ş i face fmmoşi pe cei care-l i ubesc şi tot el îi face demni de a fi i u b i ţ i364. Pentru el se şi aşte17Je i'n faţa sufletelor lupta cea mai mare şi supremă, pentru care şi trebuie depusă toată truda 10;65, ca n u cumva s ă aj ungă l i psite d e c e a m a i a leasă vizi une, p e care Întâ l n i nd-o un suflet era fericit deoarece contempla o viziune fericitfi366, în schimb cel care n-a întâlnit-o este total367 nefericit368. Căci nu este nefericit c i ne n u a întâlnit culori sau cOlVuri frumoase, nici cel care nu a avut parte de putere şi de dregători i şi de regalitate, ci <este neferi cit cine nu I-a întâlnit> pe acest <zeu> şi numai pe el, pentru atingerea cămi a ci neva trebuie s ă abandoneze ş i dom n i i le ş i dregători i l e întregului pământ şi ale mării ş i ale cCl1llu i369, dacă vrea să-I vadă, lăsând în umla lui aceste l ucruri şi întorcându-se spre el.

1 8.1 Care este, dec i, această <viziune>? Pri n ce m ij loc <o putem

aj unge>?370 Cum poate <sufletul> contempla această fmmuse ţ e nemij locită3 7 1 c e rămâne parcă închisă în sfintele sanctuare371 şi n u iese afară, ca s ă o vadă tot profanul?373 S ă meargă, d e b u n ă seamă, ş i s ă se ţ ină p e umlele ei spre i n i ma sanctuaru l u i c e l capab i l , după c e a abandonat vederea och i lor374 şi să nu mai revină, ca mai înainte, spre pol eiel i l e cOlvurilor375. Căci, după ce a văzut fru museţ i l e din corpuri . nu trebuie să se mai năpustească s p re ele c i , dâ n du -ş i seama c ă sunt imagi n i , umle şi umbre, să fugă spre cea ale cărei i magi ni s unt el e . 1 97


PL OT I N

E'L lap ne; E:TTL<SpajJ.OL Aa�E:-l 'V �ouAojJ.E:'Voe; we; al.. l1{ h 'Vo'V, ol a €L<SWAOU xaAou E:<p ' u<SaToc; OXOUjJ.E'VOU, o Aa�E:L 'V �ouA 1l�E:(e;, we; TTOU ne; jJ.u�oe;, <Soxw jJ.OL, a'L'V(TTE:TaL, <SuC; ELe; TO xaTw TOU pE:ujJ.aToc; a<pa'V-rle; E:lE\JE:TO, TO'V aUTo'V <S-rl Tpo-rro'V o E:XojJ.E:'Voe; TW'V xaAw'V crWjJ.cXTlJJ'V xa l: jJ. -rl aep LE: I:e; ou TW , ) ' � ...... <SE:, ljJUXTl...... xaTa<SucrE:TaL €Le; crXOTE:L 'Va' xaL" aT€pTT11 crwjJ.an , Tn ... , ) , , ) (/ , )/ , TW 'VW �a�l1, E:'V�a Tu<pAoe; E:'V AL<SOU jJ.E:'Vw'V xaL E:'VTau�a x&XE:l � aXLalC; cru'VEcrTaL . <l>E:UlwjJ.E:'V <S-rl <p(A 11'V EC; TTaTp(oa, aAl1�EcrTE:Po'V Ci'V ne; TTapaxE:AE:uOL TO. T(e; oL'V � <PUl-rl xa l: TTwc;; )A'Va�ojJ.E�a &0'V aTTO jJ.cXlou K lpX11e; <Pl1crL'V 11 KaAut!;ouc; 'OcucrcrEuC; cXL'VLTTOjJ.E'VOC;, COXE:L jJ.OL , jJ.E:L 'VaL oux apE:cr�E:CC;, xuCTOL EXW'V l1co'Vac; 8L ' OjJ.}J.cXTW'V xcxl: XcXAA€L TTOAAW cXLcr�l1Tw crU'VW'V . n CXTpl:C; C11 ll}J.L 'V, a� E'V tTupllA�OjJ.E'V, XU� TTUT-rlP �XEL . T(C; oL'V o crToAOC; xal: � <PUlll; Ou TTOcrl: CEL ClU'VucrCXL · TTa'VTuxou lap <pEpoucrl TTOCEC; ETTI: l�'V CiI.. A11'V aTT ăAA11C;· OUCE crE: CEL Yimw'V 0X11jJ.CX � TL �aAcXTn o'V TTupucrXE:Uacrcx L , aAAa TUUTU TTcX'VTCX a<pE:L 'VaL CE:l xcxl: jJ. Tl �A€TTE: l 'V, uAl.. ' &0'V jJ.ucra'VTu oljJL'V CiI.. A 11\J aAAcX�acr�aL xcx l: a'VE:lE:L pCX L , 1l'V EXE: l jJ.E'V TTUC;, XPW'VTCX L CE OALlOL . ......

_

......

L.

" El€LPOjJ.E:'Vl1 ' C 3"' , c " ' L; " Apn jJ.E:'V ou p/\.E:TT€ [9 . I T l' OU'V EX€L 'Vll 11 E'VoO'V R'\ TTcX'VU ni Acx).l TTpa CU'VUTCXL �AETTE:l \J . 'E �LcrTEO'V ot'V T-rl\J t!;uX Tl'V CXUTTl'V TTPWTO'V jJ.E'V ni xcxAcX �AETT€L 'V ETTl T11CE:ujJ.CXTCX· Et TCX €Pla xcxAa, OUX acrcx a\ T€X'VUL EPlcX'(o'VTCXL, aAA' OOCX OL Ci'VcpE:e; 0\ AE:l0jJ.E:'VOl alcx�o(- t'i: Ta t!;UX-rl'V '(CE TW\J Ta €Pla nx xcxAa EPla'(ojJ.E'Vw'V . nWC; Ci'V ot\J >tCOlC; ljJuX-rl'V ala�-rl'V dLO'V TO xcXAAOC; €X€L ( A 'VCXTE E:TTI: crauTo\J xcx l: '(<SE:. Xel'V ).lT1TTw crUUTO\J '(<Sne; xcxAo\J, dia TTOL TJT-rle; aTcXAjJ.aTOe;, o CE:l xaAo'V TE:'VEcr�CXL, TO� jJ.E'V a<paLPE:l , TO CE aTTE�EcrE, TO CE AE:L o'V, TO CE xa�apo'V E:TTOC 11crE'V, EWe; €C€L �E: xcxAo'V ETTL TW aicXA}J.aTL TTpocrwTTO\J, oihw xcxl: cru aepalpEL 'Ocra nE:pL TTeX XCXL unE:u{}u'VE: acrcx crxoALcX, 'Ocra crxOTE: L 'Va xu�alpw'V E:PTcX'(OU E:t \Jal AajJ.TTpa xal: jJ.-rl TTaucrTl TEXTa('Vw'V TO cro'V CiTaAjJ.a, €We; el'V ExAcXjJ.ljJ€L€ crOL T�� apE:T�e; � {}EO€L<STle; ai Aa(a, EWC; el'V '(cnc; crwepPocrU'V11'V E:\J ClŢ'VW 1( 3"' A.. , �E:�wcra'V �a{}pw . E"l iEi0'Vac; TOUTO xaL €LCE:e; aUTO xaL, crCXUTW , ) , " ) / , , ?,", L xa{}apoc; crU'VEiE'VOU OUCE:'V EXW'V E:jJ.nOClO'V npoc; TO €Le; OUTW iE:'V€cr{}CXL OUCE cru'V aUTW ăAAO n E:'VTOe; jJ.E:jJ.L TjJ.€\JO'V EXW'V, uAl.. ' 'OAOC; aUToc; epw� aATJ� L 'Vo\J jJ.o'Vo'V, ou jJ.ETE{} E: L ,

)

"

,

(/

l

1 98


L N N I ·: :\ I ) \ 1 .

()

( 1 ). X·lJ

Căci, dacă ci neva ar al erga dori n d să pri ndă aceste < i magini> ca şi cum ar fi rea l e, ar semăna cel u i ce voia să-şi prindă imag inea <chi pu l u i > frumos ce pl utea pe ogl i nda apei (prec u m , îmi pare , poveşteşte un m it376) şi care, aruncându-se în adâncul curentu l ui , s-a făcut nevăzut3 77. La fe l , cel ce se ataşează de corpuri le fru moase ş i n u l e abandonează, n u cu corpu L ci cu sufletu l , se va scufunda în adâncuri le întunecate şi neplăcute intel i gen ţ e i unde va trăi, l ocuitor orb În Împără ţ i a l u i Hades37g, ca şi a i c i , În tovărăş i a umbre lor. Să fllglin, aşadar, spre patria iubit:P 9, a m putea fi mai curând , îndemna ţ i . Ce este, dec i , această fugă-' SO şi c u m <să u rcăm>,?-, S I Vom ieşi în larg ca U l i se382, spune <Homer>, de la vrăj itoarea C i rce3X3, sau de I a Calyps0384, Într-o re latare plină de sensuri ascunse3 85, după părerea mea, când nu i-a mai pl ăcut să ră mână, deşi avea pal1e de desfătări a l e och i l or ş i se înfru pta d i ntr-u n prisos de frumuseţe sens i b i Iă38(i. Patria noastră este <locu l> de unde am venit şi tatăl nostru se află acolo. Ce fel de călătorie este, dec i , şi ce fel de fugă? N u cu pic i oarele trebu ie împl inită387, căci ele te poal1ă pretuti nden i , d e la u n tărâm l a a l t u l ; n i c i nu trebu ie s ă pregăteşti u n atelaj cu c a i sa u vreo corabi e, c i trebui e s ă lepezi toate aceste l ucruri , s ă n u le mai pri v eşti şi, ca ş i cum ai închide och i i , să sc h i m b i c e a l a l tă pri v i re şi s-o trezeşti 388 pe cea pe care toţ i o au, dar pu ţ i n i o fol osesc3 8l).

1 9 . 1 Ce vede, aşadar, această pri v i re interioară? Abia trezită, nu poate vedea obiectele prea stră l ucitoare390. Sufletul însuşi trebu ie să se deprindă să vadă m a i Întâ i ocu pa ţ i i le fi-u moase, apoi operele frumoase, nu pe cele făcute de al1izani , ci pe cel e săvârş ite de cei socoti ţ i virtuoş i . Apo i , să privească sufletul celor ce realizează operele fru moase39 1 . Cum ai putea, aşadar, vedea ce frumuse ţ e cuprinde un suflet virtuos? Revi no asu pra ta şi pri veşte-te302 şi, dacă nu te vezi frumos Încă, precum făuritorul unei statui care trebuie să devină frumoasă e l i m ină o pmtc, după ce a subţ iat o al ta, aici a ş lefuit, dincolo a curăţ at, până'-când s-a ivit u n chip frumos pe statuie, aşa ş i tu e l i m ină câte sunt d e prisos şi îndreaptă câte s u n t strâll1be, câte sunt întuneca t�, cu ră ţ ându-le, fă- l e să fie stră l u c itoare ş i nu înceta s/i-!i fliureşlipropria stafuie3 03, până când nu va transpare în tine strălucirea cu c h i p d i v in a virtu ţ i i , până când vei putea vedea Cl/IJlpătarea t7şeZlJfii pc UJl p/cdeSft7! pu/N4 . Dacă ai deven it aceasta, ai văzut aceasta şi a i Înce put să conv i e ţ u i eşti curat cu t i n e în s u ţ i , fară să t e îm piedice n i m i c să dev i i astfel şi neavând n i mic amestecat î n t i n e , ci ti ind t u însu ţi î n Întregime I U I11 ină adcvărat ă.14S, nemăsurată p r i n v reo mări me, n e l i m itată de vreun contur pentru mi cşorarea sa şi nespori t�� în 1 99


PLOT I N

jJ.EjJ.E'TPlljJ.E'VO'V oUbE crXtJjJ.U'TL EU; EAci'TTwcrL'V TIEpl ŢPCXepE'V OUb' cxi:) EU; jJ.EŢEttO(;;' bl ' cmElpLcx(;;' cxu�llttE'V, aAA CxjJ.E'TPll'To'V TIcx'V'TCXXOU, W(;;' â'V jJ.EL�O'V TIu'V'T� jJ.E'TPOU XCXl TIa'V'!()(;;' XPELcrcrO'V TIocrou' El TOU'TO ŢE'VOjJ.E'VO'V crau'!()'V 'LcSol(;;' , oljJLC; llbll ŢE'VOjJ.E'VOC; ttcxpcriJcrac; TIEPl crau'Tw xal bJ'Tautta llbll a'Vcx�E�llXwC; jJ. llXETl 'TOU bElX'VU'V'TOC; bEllitEL(;;' a'TE'VLau<; lbE' 00'T0C; Ţap jJ.O'VO<; o bepitaAjJ.a<; 'Ta jJ.EŢa XciAAO<; �AETIEl . 'Ea'V bE 'L11 ETIL 'T-rl'V ttEa'V AlljJ.w'V xcxxLal<; xal ou xExcxitapjJ.E'Voc; 11 acritE'ViJ(;;' , Cx'Va'VbpLa ou bu'VcijJ.E'VOC; 'Ta TIci'Vu AajJ.TIpa �A€TIEL 'V, OUbE'V �A€TIEL, xâ� ă,AAOC; bELX'VUn TIcxpa'V Ta opatt�'Val l;: ' uU'VCXJ..L E'VO'V . Ţ o" Ţap opw'V TIpO<; TO �opwJ..LE'VO'V crUŢŢE'VE<; xaL �J..L0 l0'V TIOlllcraJ..L E'Vo'V DEL €TIl �aAAEl 'V 'T� {}-€a . Ou Ţap <X'V mJTIO'TE lLbE'V bep{}-aAJ..LOc; llALO'V T)AlOElb�<; jJ. � ŢEŢE'VlljJ.€'VO<;, OUbE TO xaAa'V â'V '(bOl ljJuX-rl jJ.-rl xaA -rl ŢE'VO jJ.E'Vll . r E'V€crttW b-rl TIPW'To'V ttEOELS-rl<; TIa<; xal xaA� TIac;, El J..L € AAEL ttEacracrttal itEO'V TE xal xaAO'V . UH�El! Ţap TIPW'TO'V a'Va�CXL'Vw'V €TIl 'T0'V 'VOU'V XCxXEL TIa'V'TCt. ElcrE'TCt.L xCt.Aa 'Ta ELbll xCt.l epiJcrEl 'TO XciAAO<; 'TOU'TO El 'Val , TaC; 'lb€Ct.<;· TIci'V'Ta Ţap 'TaU'TCt.lC; xCt.Aci, TOLC; 'Vou ŢE'V'ViJjJ.CXcrl xal oucrLCXC;. T o SE €TIEXE l 'Va 'TOU'TOU 'T-rl'V 'TOU CxŢCt.itou AEŢO jJ.E'V epOOl 'V TTPO�E�A llJ.1E'VO'V Ta xaAO'V TIPO Ct.U'T�(;;' EXOOOCt.'V . "QcrTE OAO(JXEpEL jJ.E'V AOŢtp 'TO TIPW'TO'V XCt.AO'V· blCXLPW'V bE nx 'Voll'Ta 'Ta jJ.E'V 'V0ll'Ta'V XCXAO'V 'To'V TW'V ElbW'V epiJ(JEL 'TOTIo'V, TO S CxŢcx{}-a'V 'TO E:lTEXEl 'Va xcxl lTllŢll'V xCt.l apX-rl'V 'TOU xaAou. )'H €'V 'TW CXU'TW 'TctŢcxita'V xcxl XCXAO'V TTPW'TO'V \ ,\ ' i _<:1- ' v llcrE'TUV lT/\.ll'V EKEL 'TO XCt./\.O'V . )

,

,

.....

(

I

,

-

,

'L

200

L.

,

,

,

)

,

J,

"


L N N LA D /\ L 6 ( 1 ). 9

mări me datorită n e l i mităr i i , ci

este peste tot nemă surată, fi ind

superioară oricăre i măsuri şi oricărei cantită ţ i396. Dacă ai văzut că ai

devenit tu Însu ţ i acest lucru , fi i ndcă ai devenit o viziune, căpătând

încredere în tine Însuţ i şi pentm că te-ai Întors deja În tine Însu ţ i ş i nu

mai ai nevoie de căI ăuză397, încordân du - ţ i aten ţ i a39R, pri veşte: căci doar acest ochi vede marea fru m useţe. Dar, dacă <sufl etu l> se îndreaptă spre contempl are pângări t de rele şi nepurificat sau neputincios, i ncapabi l să vadă obiectele prea stră l u c i toare, nu vede ni mic, chiar dacă altcineva Îi arată ce lucru prezent este vizibi l. Căci văzătorul trebuie să se dedice contemplări i după ce s-a Înrudit cu l ucrul văzut şi s-a i dentificat cu el. Căci n-ar putea vreodată un ochi să vadă soarele, de n-a căpătat el însuşi chipul soarelui399, şi nici sufl etul n-ar putea vedea frumos u l , dacă nu a devenit el însuşi frumos400. Să devi nă, dec i , mai Întâi ori ce suflet asemănător zeu l u i ş i frumos orice suflet, dacă are d e gând s ă contemple pe z e u şi

frumosul40 I . Dec i, <sufletu l> va trebui mai Întâ i să urce Ia i nte l i gen ţ ă,

iar acol o va cunoaşte toate i deile fmmoase şi va spune că acesta este frumosul, adică i dei le. Căci toate sunt frum oase Plin el e, care sunt odraslele intel igenţei şi ale fi inţei. Iar pe cel care se află d i ncolo de el îl numim natura binel ui402, care are frumosul drept scut Inai ntea sa403 . Înc ât, printr-o fOn1l UIă genera lă, spunem că el este frumosul pri mordial; dacă, însă, disti ngem intel i gi bi l ele, se va spune că frumosul inteligibil de ţ i ne locul i dei lor404, iar binele este dincolo de e/�05 şi este izvorul şi pni7clpiul frumosului406. Sau se vor aşeza l a acel aşi nivel

binele ş i frumosul ori ginar: oricum, frumosul se află aco l o suS407.

20 1


VI I (54) . n €P l TOU lTPWTOU araTOU )(al TW'V CXAAW'V araTW'V ,

,

,.."

,.."

/ J

/

J

,

,.."

1 1 .1 �p ' ă'V TL e; €TEP0'V E'(TTOL aŢatto'V € xaO" Ttp il 'VCXL 11 TTÎ'V XaTa CPUO"L 'V T�«;;' '(W�C; E:'V€pŢE:La'V , XCX l E'C n E:X lTOAAW'V t'(ll, TOIhw El 'VCXL aŢatto'V TTÎ'V TOU a.u El 'V0'V0e; E:'V alHw E:'V€pŢE:L a'V 6L x t C'a'V XCXl xcxTa CPUO"l'V aEl .u llOE.'V E:AAE( lT o uO"cx � ; \fi ux�e; oTÎ E:'V€pŢELa TO )(cxnx CPUO" L 'V aŢcxtto'V alH n . E'L O€ xa l lTP0C; TO ) ,.... ) / , ) " CXpLO"TO'V E'VEPŢOL cxPL O"Tll OUO"CX, ou .u0'V0'V lTpOe; CXUTll'V TO C'Tatto'V, aAAa xal UlTAWe; TOUTO aŢatto'V â.'V E'lll . E'L oL'V n .uTÎ lTp0«;;' ăAAO E'VEPŢOL ăPLO"TO'V o'V TW'V O'VTW'V xal ElT€XE:L 'Va TW'V O'VTW'V , lTpOe; aUTO O€ Ta ă,AAa, O�AO'V, we; TOUTO eX'V E'(II TO aŢatto'V , OL ' o xal TOl e; ă,AAOLC; aycxttou .u ET aAcx.u � â'V € L 'V E<Jn ' TeX O€ ăAAa 8L XWC; â.'V EXOL , oO"a OUTW TO aŢcxtto'V, XCXl TW lTP0C; CXUTO w.uOLW<JttaL XU l TW lTP0C; aUTO T"Y1'V E'V€PiE:L CX'V lT�LEL O"ttUL . E'L oL'V ECPEo"L «;;' xal k'V€PŢELa lTPo«;;' TO ăP L O" TO 'V aŢU1'to'V, OEl TO cqatto'V .u TÎ lTpOe; ăAAO �A€lTO'V .u llO' E CP l E.u E 'V O 'V a:AAOU E'V �O"UXW oDO"a'V lTrnTÎ'V xal apxTÎ'V E'VEPŢELW'V XCXTa CPUO"l 'V oLO"�'V xal Ta ăAAa aŢattO€ L O� lTOL ouO"a'V ou T11 lTpo«;;' EXE L 'Va E'VEPŢE L a, EXE: L 'Va Ţap lTpo«;;, aUTll\J, OU T� E:�EPŢE(a OUO€ T� 'VO-rlO"EL �&ia tt o'V El 'Va l , &AA' L aUT D .uo\J D Ln x Ţa tto 'V LEţ 'Val . K al Ţap an E:lTEXE:L 'VCX OUO"LCXe;, ElT€XEL 'Va xa l E'VEPiE lae; xa l E:lT�XE:L 'Va 'VOU xal 'VOilO"EltJ«;;' . )/

......

)

-...

)

......

'

'

l

......

1

202

/

,

""""

,

,


VII ( 5 4) .

Despre binele suprem şi celel alte bunuri408 1 1 . 1 S-ar putea oa re spune că b i n ele d i feră de adul n atura l al v i e ţ i i fi ecăru i a ş i , dacă o anum e fi i n ţ ă are m a i m ulte părţ i , c ă b i ne l e este

pen tru ea act u l părţ i i s a l e m a i bune, natura l e ş i n e l i ps it e vreodată

de n i m ic ?409 De bună seamă că actul suflet u l u i este pentru el b i n e l e natura l . Ş i , daeă- el îş i îndrea ptă acti v itatea s pre ceea e s t e optim,

fi i n d el în suşi o pt i m , b i nele n u ar fi doar pentru el, c i ar e x ista şi în

mod abso l u t. Dacă, aşadar, o fi i n ţ ă nu îşi îndreaptă act i v i tatea spre

a l tceva, fi i nd cea m a i bună di ntre fi i n ţ e şi afl â ndu-se d i ncolo de -

fi i n ţe, dar celela lte îş i îndrea ptă act i v i tatea s pre ea, este l i m pede că

ea ar fi binele prin care pa ti i c i p ă ş i c e l e l a l te fi i n ţ e l a b i ne ; iar

c e l e l alte fi i n ţ e toate cele care ar deţ i n c astfel b i n e l e, l- ar deţ ine în ,

două fe l ur i : ş i p r i n i d e n t i fi carea C LI e l , ş i prin în dreptarea ac t i v i t ă ţ i i

l o r spre e l . Aşada r dacă dorin ţ a ş i a ct i v i t a t e a l or s e îndreaptă spre ,

b i n e l e su prem, e l ( care nu pri veşte sp re a l tceva, n i c i nu doreşte

a l tceva, căci nu se m i şcă, fi i nd

sursa

şi pn"nc/ţJiuf 1 0 acte lor natura l e

ş i dăruind form a s a celorla lte fi i n ţ e ) nu t re b u i e să fie b u n pri n actu l

său îndreptat s pre e l e ( c ă c i , de fapt, e l e î ş i îndreaptă actu l spre ac esta ), n i c i prin act, n i ci pri n gân d i re, ci toc m a i prin ac eastă nec l i n t i re în i n tegritate Şi ca atare, ti ind dincolo de fiin tif 1 1 , el e st e şi d i n c o l o de act şi d i ncolo de inte l i gen ţ ă şi de i n te l ecţ i e . .

203


P Ll n l N

KCXl yap cxL TOU'TO eSEl TaYCX{}O\l T l{}Ecr{}CXl, EL<; o lTci\lTCX aVT1PTllTCXl , aUTO eS€ EU; jJ.fl<SE\I' o\hw yap xal aAll{}€� 'TO oi} lTci\lTa EeplETCXl . �EL ot\l jJ.E\lEL \1 cxinD, lTpa� aUTO eS€ E:lTLcr'TPEepE: l \1 lTci\l'Ta, WcrlTEP XUXAO\l lTPO� XE\I'TPO\l aep ot) lTacral ypajJ.jJ.al , Kal lTapcieSE:l yjJ.CX o T]ALO� WalTEP XEVTPO\l W\I lTPO� TO epw� TO lTap au'TOU- a\ll1p'TllJ1.E\lO\l lTPO� aUTO\l ' lTCX\l'TaxOU YOU\I jJ.ET CXUTOU xaL OUX alTO'TE'TjJ.llTaL: xa\l CXlTO'TEjJ.E:l \1 E:{}EATicrn� ElTl {}ciTEpa, lTPO� TO\l llALO\l Ecrn 'TO epwC; , ,

"""

,

,

,

......

)

,

)

......

)

,

'"

"

,

»

--

>'

......

)

,

l: ' " 1 1 ' 1. CXf\.f\.CX lTa\lTCX lTPO� au'TO lTW�; " H TCX' jJ.E\I CX",o/UXCX 1 2 I T a' uE "

-

,

lTPO� �UX-rl\l, �UX-rl eS€ lTPo(;, aiHo eSUl \lOl L)/EX E: L eSE n cxinou

T(� E\I lTW� xal TW 0\1 lTWC; €xacr'To\l El \laL . KCXl jJ.E'TEXEL 6E

X� L EL50u(;" WC; oL� jJ.ETEXEL TOUTWV , OUTW xal TOU aya{}ou . E'LeSWAOU ripa' CD\I yap jJ.ETEXEL , E'(5wAa O\lTOC; xal E\lOC;, XCXl 'TO tleSoC; wrrathwc; , \fi uxTi eSE TO '(�\I , TTi jJ.EV lTPWTTl 'TTI jJ.ETa , \lOU\I , EYYU'TEpW aAl1{} E: L CX� , XCXl eS l CX \lOU aya{}LOE:LeSE(;' aUTll' EXOL eS' & \1 'TO aya{}o\l , E'l lTP0C; E:XEL \10 �AElTO L ' \lOUC; 5E jJ.E'Ta Taya{}o.\I , ZW-rl 'TOL \lU\I, <JTW TO '(�\I, '!() aya{} 0\1 , xal \1 o U(;' , OT!.p vou jJ.ETEcrn \1 ' wcrTE OT!.p '(wll jJ.E'Ta \lOU, eSl XW(;, , xal ElT aUTO . ......

)

......

,

,

.-...

('

)

.

)

J

1.

G /

,

(/

/

(/

L

L

......

,

,

)

,

'"

......

"""

,

1 3 . ) E'L eS-rl '(w-rl aya{}o\l, tmciPX E:l TOUTO ",w\ln lTcx\l'Tl;" H ou' XWAEUE L yap � '(w-rl 'T0 epCXUA!.p, WcrlTEP ojJ.jJ.a T0 jJ. -rl xa{}apwc; opw\ln ' ou ycip lTOlEI: 'TO EPYO\l aUTou . E'l eSij T) '(w-rl T)jJ.l \1 , fi jJ.EjJ. LXTCXL XCXXO\l, cxyaţ}o\l, lTWC; oUX o {}CX\lCXTOC; xaxo\l; H 'Tl \IL; T O yap XCXXO\l crUjJ.�E�l1XE\laL eSEL 'TW' â 6 ' oux €crn \1 €n 0\1, il, EL €crn \1, E:crTEPlljJ.E\lO\l '(w�(;', ou8 ' OUTW XCXXO\l TW AL {}W . E'L eS ' Ecrn '(w-rl xal �uX-rl jJ.Enx ţ}a\lCXTO\l, 11eSl1 &\1 EL � aycx�o\l , ocrw jJ.aAAO\l E:\lEPYEL Ta aUT�C; ă\lEU crWjJ. a 'TOC; , E'l eS? T�C; OAllC;L Yl\lETa l , Tl &\1 E:XEL oucr11 Ell1 XCXXO\l ; Kal OAWC; wcrlTEP 'TOL � {}EOlC; aya{}o\l jJ.·E\I E:crT L , XCXXO\l eS? OUeSE\I, OU'TW� OUeSE TTI tlJuXTI TTI crw'(oucrn TO xaţ}apo\l CXUT�C;' E't eS€ jJ.-rl crW'(OL , LOUX o '{}ci�aTO(;' &\1 LE'll1 xcxxov aUTn, aAA ' � '(wij . E'l eS€L xal E\lu A l eSou cS(xal , mXAl \1 aUTn 1-] '(wij 'xaXEL XCXXDV, OTL jJ. -rl �W-rl jJ.D\lO\l . ' A AA ' E'l crU\loeSo(;' M €\I tlJux�c; xal crWjJ.aTOC; '(wij, {}a\laTO� eS€ eSlaAucrLC; TOUTW\I, 11 ' tlJ uX-rl EcrTa L ajJ.epOTEpW\I eSEXTL X-rl ' 'AAA ' EL aya{}-rl � '(wiJ, lTWC; o {}a\laTO� ,

/

)

,

_

204

)

{

/

,

,,

'"


I:NNI'-\f);\ 1.

7 (54),1-3

intr-adevăr, trebuie să concepem bi nele ca pe cel de care toate fi i n ţele depi nd41::!, deşi el nu depi nde de n i c i una. Astfel, el este acea rea l itate la care aspiră toate fiinrele4lJ. Trebuie, aşadar, să rămână acelaşi, iar spre el să se intoarcă toate fiinţe le, ca un cerc spre centru l d i n care <pornesc> toate razele. Şi so arele este o imagine pentru el deoarece este ca un ce ntru pentru lumina emanată d i n el: căci îl înso ţeşte pretutindeni şi nu este retezată d i n el; şi dacă ai vrea să-I d i v i z i , l u m ina rămâne de partea soarelu i. 12.1 Ş i cum <sunt purtate> spre el toate celelalte? Cele neînsufleţ ite <sunt purtate> spre suflet, pe când s ufletul spre bine prin intel igenţă. El are ceva din ea pentru că ambele sunt cumva unu ş i fiinţă. El mai participă şi la o fomlă: aşadar, pe cât partic ipă la acestea, pal1icipă şi la bine, ca la o imagine: căci cele l a care participă sunt imagini ale fii nţei şi ale unului, ca şi fonna. Dar sufletul posedă viat a. iar cel care unnează imediat inteligenţei, fiind mai aproape de adevăr, primeşte prin i nteligenţă fomla binelu i . El ar putea chiar deţ ine bi nele, pri v i nd spre e1414; dar după bine415 v i ne inteligen ţa. Aşadar, viaţa este binele pentru fi i n ţa care partieipă Ia actul vieţi i , iar i nteligenţa pentru cea care participă la intel igen ţă: aşa in cât cea care participă atât la viaţă cât şi la inte l i genţă tinde În două feluri şi spre bine. 13.1 Dacă v i aţ a este binele, este acest bine Ia îndemâna oricărui vieţuitor?416 De bună seamă că n u: căci în cazu l unui v i e ţ uitor p l i n d e strâmbătate v i a ţ a şchioapătă, c a ochiu l c e l u i care nu vede lim pede, căci n u-şi împl ineşte funcţi a. Dacă v i aţa noastră, în care se amestecă ră u l , este pentru noi binele, de ce nu este moartea răul? Sau pentru c i ne este?417 Căci răul i se petrece unei fiin ţe cu necesi tate. Or, ceea ce nu ex istă nu mai este fiin ţă sau, dacă exi stă, este fără viaţ ă, şi astfel, pentru o piatră, de pildă, nu există rău l . Ia r dacă ex istă v i aţă şi suflet după moal1e, sufletul ar fi bine le, în măsura în care Îş i Împl ineşte sarcini le mai bine fără corp. Dar dacă el devi n e apoi parte a sufletu l u i uni v ersa l , ce ră u ar putea să-i parv ină când va fi acolo? Şi, într-un cuvânt, precum au parte zei i numai de b i n e iar de rău deloc, tot aşa este şi pentru sufletu l care îşi păstrează puritatea: dacă nu şi-o păstrează, atullci nu mom1ea este răul pentru e l. ci via ţa. Iar dacă sunt pedepse şi în Hades, la fel , pentru el via ţa este ş i aco l o rău l, c ă c i nu este doar via ţ ă. D a r dacă via ţ a este compusul d intre suflet ş i corp, iar moartea este separarea lor418, sufletul va fi receptoru l ambe lor419. Dar, dacă viaţa este 205


PLOTIN

ou XUXOV; "H aruttrl ,IJ.€V " '(Wrl o'l� EcrTlV, aruttO\J ou xuitocrO\J cruv080�, aAA' on 8l' ap €T�� a,IJ.lJ\J€TUl TO XUXOV' O 8E ttcivUTO� ,lJ.aAAOV aruttov,"H A€XT€O\) UUTrlV ,lJ.E\J "trl\J EV crW,lJ.un '(Wrl\J XUXOV nap' UU"t�<; Tn flE apE"tn E\J âruitw rl \J€crttal TTl\J tVuXTlV ou '(wcrcxv TO LcrU\Jtt€TOVL, a.AA' 118� XwpC'(oucrcxv ECXUT11\J. ,

206


I:NNb\f)/\ 1. 7 (:'\4). J

bună, de ce n u ar fi moa rtea ră ul?420 Pe ntru llinţele c a re au parte de

o v i a ţ ă bună, b inele nu ex istă Întrucâ t ex i stă ansamblu l , ci fi i ndcă îndepărtează răul pri n v i rt ute: i ar moartea este m a i degrabă u n b i n e . Or, trebu ie s p u s că v i aţa În corp este u n rău care pro v i ne de la ea însăşi, pe când sufletul este p l as a t în b i ne pri n virt ute, pentru că n u tră ieşte vi aţa compusu l u i. ci tră i eşte ca şi elim ar fi dej a des părţ i t ' <de corp>.

207


VIII (51).

n€Pl '"[ou '"[lva xal 1TOit€V Ta xaxa 11.1 0\ '(rrrOUVT€e;, lTatt€v Ta xaxa El T' otv Ele; Ta oVTa E( T€ lT€Pl YEVOe; TWV OVTWV lTap€AT1Autt€V, apX1lV âv lTpOOTlxoooav TIie; '(TJTTler€We; lTOLOl VTO, El T( 1TOT' €erTl Ta xaxov xal � xaxou qHxne; 1TpaT€pOV tmott€l VTO. Othw yap xal ott€V EATlAUtt€ xal 01TOU YopUTal xal OTW eru,IJ.�€�TJX€ yvwertt€( TJ, xal OAWe; El €erTlv €V TOle; oterlv O,IJ.�AOYTJit€(TJ. Kaxou OE cpuerlv TlVl 1TOTE OUVU,IJ.€l TWV EV �,lJ.l V YVOlTJ,IJ.€V Civ, T�e; yvwer€We; ExuerTwv OL' O,IJ.OlaTTJTOe; YlYVO,IJ.EVTJ<;, Ci1TOPOV âv ElTJ. NoUc; ,lJ.EV yap xal 4JuX1l €'l0TJ oVTa €'loWV xaL T1lV yvwerlv âv 1TOlOl VTO, xaL 1TpOe; aUTa âv EXOl€V T1lV OP€�lv· lLeo<; OE Ta xaxov lTWe; Civ Tle; cpavTd'(olTO EV a1Tooo(<t 1TavTOe; ayattou 'l VoaAAa,IJ.€VOV; 'AAf..' El, OTl TWV €VaVT(WV � aUT1l Y€VOl T' âv €1TlerTTI,lJ.TJ xaL TW ..It.. ayattw €vaVTlOV TO xaxov, TJlT€P TOU ayatto....u,... xal, TOU...... xaxou €erTal, avayxalov 1T€Pl ayattou OllO€lv TOle; ,IJ.€AAOUO"l Ta xaxc1 yvWer€erttal, E1T€(lT€P lTpoTJymJ,IJ.€va Ta a,IJ.€( VW TWV X€lpaVWV xal ElOTJ, Ta o' ou, aAAa erT€pTJO"le; ,lJ.aAAov. ZTlTTJ,lJ.U o' O,IJ.we; XUL lTWe; EvaVT(ov TO ayattov TW xaxw· El ,lJ.1l Cipa, Wc; Ta ,lJ.EV apXTI, Ta OE €erxaTOV, tl Ta ,lJ.E� we; i.ooc;, TO OE we; erT€PTJerLe;. )AAAa TaUTa ,lJ.EV UerT€pov. ,

J/

......

L

)

,

,/

)

......

/

,

(/

)

......

......

208

)

......

......

/

,


VIII (51).

Despre ce sunt şi de unde provin relele 1l.1 C i n e cercetează sursa re lelor, fie printre re a l i tă ţ i, fie într-un gen al l o r, s-ar c uve n i să îşi înceapă stud i u l î n trebându-se mai întâi ce este, de fapt, rău l şi care este natura l u i . Astfe l , s-ar cunoaşte şi de u nde a ve n i t şi u nde s-a sta b i l i t şi cu c i ne s-a u n i t ş i, în ge n e ra l , s-ar şti dacă e l e x i stă intre rea l i tăţi. A r

fi ,

însă, impos i b i l <să

s punem> pri n care di ntre puteri le di n noi am putea c u n oaşte natura ră u l u i . de vreme ce cun oaşterea fiecăru ia dintre <l ucruri> pro v i n e

d i n asemănare 421 . C ă c i i n te l ectul ş i s ufletul, fiind fonne, produc

cunoaşte rea form elor şi au o tend inţă natura lă s pre e l e; în sch i m b, cum şi-ar putea i magi n a c i neva că rău l este o fo rmă, de vreme ce în a b s e n ţ a î ntregul u i bine? Î n s ă , fi i n dcă c u n oa şterea 422 < l u c rurilor> o puse e x i stă , dacă ră u l este o pu s u l binelui,

a pare

cu noaşterea b i n e l u i va fi 8ceea ş i cu cea a rău l u i; a poi cei C8re pre t i n d că au c u no a şterea ră u l u i au nevo i e şi de o perc e p ţ i e c lară a binel u i , de vre m e ce mai bi nele precede m a i rău l , i a r mai h i n e l e e s t e form ă. dar m a i răul nu e s t e <formă>, c i m a i degrabă o pri vaţi e . <Trebu i e> d e aseme nea cercetat c u m este b i nele opus u l rău l ui . Dacă nu <ar ti o puse>, a tunc i , când u n u l <este> înce p u t ul. celă lalt

<ar fi sfârşit u l > sa u unul ar fi o fOnllă, i a r celăl a l t n egarea ei. Dar des pre toate a cestea mai târz i u-l':3 . 209


PLOTIN

1 2.1 NU\J 8E AE,Ecritw, "de; 11 TOU a,e1\tou <pucrle;, xo:&' acro\J TOle; nupoucrl AO,OU; rrpocrrlX€l. "Ecrn 6E TOUTO, EU; o rra\JTu , t"' ,. , U\J�PT�TUl XUL ou nU\JTU TU O\JTU €<Pl€TUl upX�\J €XO\JTU UUTO xaXEl\Jou 8€0.IJ.€\JU· Ta 8' EcrTL\J a'J€\J8€€e;, \xu\Jo\J €UUTW, .IJ. �8€'Joe; 8EO .IJ.€'JO'J, .lJ.EhpO'J lTa'JTw\J XUl rrEpUe;, 60Ue; E'g UUTO� \Jou\J XUL OUcrLU\J XUl tVuXrl\J XUl '(wrl\J XUl rr€pl \Jou\J E\J€P'€lU\J. KUl .lJ.EXPl .lJ.E'J TOUTOU XUAa rra\JTu· UUTOe; T€ rap I.m€pXUAOC; XUl ElTEXEl \JU TW'J apLCYTW\J �U(nAEUW\J €'J TW \JO�TW, \JOU 'EX€L 'JOU O'JTOe; ou XUTa \JOU\J, O\J dL �tt€L � ă.\J n� / XUTC TOUC; TrUP' l1.IJ.l \J A€,OJlE\JOUe; \JoîJc; il \JUl TOUC; €X TTpoTacr€w'J crU.lJ.TTAllPOU.IJ.€\Joue; XUl TW'J A€'O.IJ.E\JW\J aU\JlE'JUl 6U\JU.IJ.€'JOUC; AO,l '(OJlE'JOUe; T€ XUl TOU UXOAou1tou 1tEWp(U\J rrOlOU.IJ.€\JOUC; we; €� axoAou-\Huc; Ta O'JTU tt€W.lJ.E\JOUC; we; npOTEp0'J OUX EXO'JTUC;, aAAa XE'JO� En npl\J JluttEl'J O\JTUe;, XUlTOl \Joue; O\JTUC;. Ou 8rl EXEl \JOC; b \Joue; T.9l0UTOe;, aAA' EXEL TTa\JTU XUl EcrTl TTa\JTU XUl crU\JEcrn \J UUTtp crU\JW\J XUL EX€l TTa\JTU OUX EXW\J. Ou rap ă.AAU, b 8E ăAAOC;: OUOE XWple; €XucrTO\J TW\J E\J Ul.lTW: aAO'J TE rap Ecrn \) €XucrTO\J XUl ...... ,. ) , lTU\JTUxn...... TTU\J: XUl, ou) 1.cru,XEXUTUl, aAAU au,.. xWple;. To, ,OU\J ) (/ ,. Jl€TUAU.IJ.�U\JO\J oux 0.IJ.0U TTU\JTW\J, UAA OTOU OU\JUTUl .IJ.€TUAU.IJ.�a\J€l. KUl €crTl lTPWT� €\JEP,€lU EXEl\JOU XUl TTPWT� OucrlU €XEl \JOU .lJ.E\JO'JTOe; E\J EUUTW· €\JEp,€l...... .IJ.€\JTOl TTEpl, ) ...... r-€X€l \JO\J 0l0\J TT€Pl €X€l 'Jo\J '(W\J. H 8€ €'gwtt€'J TTEpl, TOUTO\J XOPEUOUcrU tlJuXrl ETTl UUTO\J �AETToucru XUl Ta Elcrw UUTOU ttEW.lJ.E\J� TO'J tt€o'J Ol' UUTOU �A€nEl. KUl olJToe; tt€w'J aTTrl.IJ.w\J XUl .lJ.UxapLOe; �LOe; XUl Ta XUXO\J ou8u.lJ.oU E\JTuuttu XUL E'l €\JTuîJttu EcrT�, xuxo\J OUOE\J Ci\J �\J, aAAa TTPWTO\J XUl O€UTEPU Ta,U1ta XUL TplTU· TT€Pl TO'J na\JTw'J �UcrlAEU rra'JTu EcrTl, XUl €XEl \JO cilTlO\J TTa\JTw\J XUAW\J, xaL TTa\JTu €crTl\J EXEl\JOU, XUL OEUTEPO\J TTEPL Ta O€UTEPU XUL TPlTO\J TT€Pl Ta TPL TU. J

}/

/

,.

)

)

,

)/

,.

1.

)

/

)

,.

)

,.

(

,.

,

......

,.

(

)

>

......

"""

-....

......

(

1.

)

,

,.

,,

"""

13 . 1 E'l 8rl TuuTa €crn Ta O\JTU XUl Ta En€X€l\JU TW\J O\JTW\J, OUX Ci\J E\J TOle; Ot)crl Ta XUXO\J €\JElll, ou8' E\J TW €TTEXEl \JU TW\J O'JTW\J· a,utta rap TUUTU. !\El TT€TUl TOl � U'J, d TT€P Ecrn 'J, E'J TOL C; .IJ. rl ot)crl 'J di: 'JUl o). O\J ElOOC; n TOU .IJ. rl O\JTOe; , , ,. O'J XUl, rr€pl Tl TW'J J.l€.lJ.l'.IJ.€'JW'J TW .IJ. � O'JTl Y] OTTWcroU'J XOl \JW\JOU'JTW\J T� .IJ. rl o\Jn. Mrl O'J 6E' ou"n Ta TTU\JT€AWe; .IJ. rl )

,.

......

.......

210

)/

......


LNNL-\I>.-\ 1. R (51).2-3

(2.1 Să stabilim acum natura binelui424, confonn cerinţei discursului de faţă_ Este ceva de care toate depind şi spre care aspiră toate fiinţele ca să-I ()ibă ca principiu425 şi de care au nevoie; este <ceva căruia> nu-i lipseşte nimic, fiind suficient sieşi, nu îi trebuie nimic, este măsura şi limita tuturor şi a dat din el însuşi intelectul, esenţa, sufletul, viaţa şi activitatea intelectuală. Până la el, toate sunt frumoase; dar el însuşi este frumos dincolo de frumuseţe şi rege în sfera inteligihilă şi transcende acest intelect. ,,Intelect" <aici> nu este ceea ce ar putea crede cineva în analogie cu ceea ce noi spunem că sunt intelectele care îşi iau conţinuturile de la premise şi care pot înţelege ceea ce se spune şi raţionează discursiv şi observă ceea ce urmcază, contemplând realitatea ca pe o consecinţă <a raţionării>, de vrcme ce nu au avut-o la început, ci erau privaţi de ea Înainte să o Înveţe, deşi erau intelecte. Acel intelect nu le seamănă, ci are toate <lucrurile> şi este toate <l ucrurile> şi se află împreună cu ele când este Împreună cu sine, şi le are pe toate fără să le aibă. Căci nu sunt alte <intelecte>, ci un alt <intelect>; nici fiecare dintre lucruri nu se află separat în el, întrucât fiecare este un întreg şi Întregul este pretutindeni. Cu toate acestea, nu este confuz, ci <fiecare există> separat. Desigur, nu participă la toate deodată, ci participă la fiecare pe cât' poate-l26. <Acest intelect> este actul prim al <binelui> şi substanţa primă a acestui <bine> care rămâne în el; dar <intelectul> acţionează În j urul <binelui> tot aşa cum trăieşte În jurul lui. Sufletul dansează din exterior în jurul <intelectului> şi priveşte spre el şi, contempland interiorul)ui, vede zeul prin el. Aceasta este viaţa plăcută şi fericită a zeilor427 şi aici nu există răul, şi dacă <lucrurile> s-ar fi oprit aici, nu ar mai fi existat nici un rău, ci doar primul şi al doi l ea şi al treilea hine; toate <lucrurile> se află în jurul regelui universului, iar el este cauza tuturor celor frumoase şi toate îi aparţin, însă al doilea bine se află În j urul <celor de rangul> al doilea, iar al treilea În jurul <celor de HlI1gul> al treilea 42�. 1 3. 1 Dacă aceasta este realitatea şi ceea ce este dincolo de realitate, răul nu ar putea să exi ste nici în realitate, nici În ceea ce se află dincolo de realitate, fiindcă acestea sunt bune42l}. Dacă <răul> există, el se află printre cele non-existente, ca o f0l111ă oa rec are a non­ existenţei, şi <apar! ine> unuia dintre <lucruril e> amestecate cu nefiinţa43o, sau unuia dintre patiicipantele la nefiinţă. Nefiinţa nu 211


PLOTIN

OV, aAA' �T€ pOV J.16vov TOU OVTOe;: OUX olhw 6E J.1Tl ov itJe; Xlvrlcne; xal aTaene; � lT€Pl TO o'V, aAA' itJe; E'LXWV TOU OVTOe; 11 xaL €n J.1UAAOV J.1Tj o'V. T OUTO 6' €CfTl TO ellattTJTo'V lTa.'V xal oaa lT€Pl TO ellattTJTOV lTattTJ 11 uaTEpov Tl TOlhwv xal itJe; aUJ.1�€�TJXOe; TOUTOle; 11 apXTl TOUTWV 11 �v n TWV aUJ.1lTATJPOU'VTWV TOl)TO TOLOUTOV ov. )/HbTJ rap (iv Tle; E\e; )/€VVOlaV TJXOl f/ ?'"' / ' J.1€TpO'V / , ) - OlOV ) aUTOU aJ.1ETplav €l3'" val lTpOe; xal (iTT€lPOV npoc; TT€pac; xal aVEl6EOV TTpOe; €l60TTOlTJnXOV xaL cX€l €Vb€€e; TTP0C; aUTapX€e;, a€l cXoplaTOV, oOOaJ.1� €aTWe;, TTaJ.1TTatt€e;, cXXOPTJTOV, nEVla naVTEA-ne;: xal ou crUJ.1�E�TJXOTa TaUTa aUTW, � nAA' &OV oucrla aUTOU TaUTa, xal o Tl âv aUTOU J.1€pOC; '(bnC; , xal aUTO mXVTa Tal)Ta· Te( 6' ăAAa, ocra âv aUTou J.1ETaAa�n xal 0J.10lwttn, xaxa J.1EV...... ,lvEcrttal, OUX OTT€P bE j'"" / / , 3'" ) (/€TEpa xaxa Elval. TlVl ouv UnOOTaaEl TaUTa rrapEan v ouX oVTa €XElVTJe;, cXAA' €XElVTJ; Kal rap €l €T€PW aUJ.1�alVEl TO xaxov, 6El Tl TTPOT€POV �UTO elval, xâv J.1Tl o�uala ne; 1"1. (Qe; rap a,attov TO J.1EV aUTO, TO 6€ o aUJ.1�€�TJXEV, o\hw xal xaxo'V TO J.1€'V aUTO, TO 6€ 110TJ xaT' €XEl VO aUJ.1�€�TJXOe; €T€PW. Tle; OOV aJ.1ETpla, El J.1Tj €V TW aJ.1€TpW; Tl 6€ J.1€TPOV J.1Tj kv TW �, J.1ETpOV / / (/� )Ean )AAA ' WaTT€p J.1EJ.1ETPTJJ.1€'VW; J.1TJ )€'V TWJ,. J.1€J.1€TPTJJ.1EV�, OUTW xal aJ.1ETpla oux €V aJ.1€Tpw. E'l rap €� (iAAW, 11 €V aJ.1€TpW, aAA' ou 6€l aUTW aJ.1€Tplae; aUTW aJ.1€TpW , , / l-- / / / )ovn, TJ EV J.1€J.1€TpTJJ.1EVW· aAA oux OlOV TE TO J.1€J.1€TPTJJ.1€'VOV aJ.1ETpLav €XElv xatt' B J.1€J.1€TPTJTal. Kal OOV el val Tl xaL (iTT€lPOV xatt' aUTO xal aVEl6EOV ao aUTO xal Ta (iAAa Ta TTpOOtt€v, Ci TTlV TOU xaxou €xapaXnlpl'(E <pOOlV, xal €L n J.1ET' €X€l VO TOLOUTOV, 11 J.1EJ.1l'J.1€VOV €XEl TOUTO 11 �AETTOV TTP0C; aUTO EaTl TOlOUTOV 11 TTOlTJnXOv €crn TOlOlhou. TTlv 6' UlTOX€lJ.1€'VTJ'V aXTlJJ.aal xal €L6Eal xaL J.10pepalc; xal J.1€TpOle; xal lT€paal xal aAAoTpLW xoaJ.1w xoaJ.1ouJ.1€vTJV, J.1TJ6EV lTap' aUT�C; a,attov Exouaav, �L6WAO'V 6E itJe; TTP0C; Ta OVTa, xaxou 6Tj ouaLav, EL ne; xal 6uvaTal xaxou ouaLa il val, TaUTTJV aV€UpLaX€l o A6,� XUXO'V el val npWTOV xal xatt' aUTO xaxov. �

( L

/

1,..

,

_

L

L

,,

)

L

)

"""

L

_

L

)

L

1 4 . 1 LWJ.1aTw'V 6€ cpuale;, xaitoao'V J.1ET€X€l UATJe;, xaxo'V â'V ou TTp(�rrOv €(TJ· EX€l J.1€V rap €l60C; Tl oux aATJttl'Vo'V €aT€PTJTa( T€ '(w�c; cpit€LPEl TE (iAATJAa <popa TE lTap' aUTW'V 212


LNNL\ IJ.\ 1.

x

(.� I U·-+

<înseamnă> nefiinţă absolută, ci numai altceva decât fiin ţa; nu nefiinţă la fel ca mişcarea şi repausul care <afectează> fiin ţ a431, ci ca o imagine432 a fiinţei sau mai degrahă nefiinţă433. Aşa este întreaga lume sensibilă şi, de asemeneJ, întreaga experienţă sensibilă şi orice îi este posterior sau accidental, precum şi principiul acestora sau vreunul dintre <elementele> care umplu ceea ce este astfel. S-ar putea ajunge acum la concluzia că <răul este> ca lipsa de măsură faţă de măsură, nelimitarea faţă de limită, lipsa de fOl1l1ă faţă de principiul f0l111ator, continua lipsă faţă de autarhie: veşnic nedefinit, nicăieri stabil, afectat de toate, nesătul, de o sărăcie completă434. Căci <toate> acestea nu-i sunt întâmplătoare, ci sunt ca şi esenţa lui, fiindcă orice parte a lui ai vedea, aşa sunt toate; celelalte <Iucmri> care participă la el şi îi seamănă vor deveni rele, deşi nu sunt rele. Aşadar, a cui ipostază este cea în care sunt prezente <toate lucrurile>, Însă nu ca ceva diferit de ea, ci ca ea însăşi'! Dac5 se întâmplă CJ răul <să existe> în altceva, trebuie să existe mai Întâi în sine, chiar dacă nu este o substanţă. Căci, precum există binele în sine şi cel prin accident, tot aşa <ar trebui să existe> răul în sine şi cel atlat accidental Într-un altul. Căci ce este nemăsuratul, dacă nu se află În ceva nemăsurat'? Şi ce este măsura, de nu se află în ceva măsurat'? Dar, după cum există măsură care nu este În ceva măsurat, tot aşa <există> lipsă de măsură în ceva măsurat. Dacă se află În altceva, este în ceva nemăsurat (Însă atunci nu va avea nevoie de lipsa de măsură dacă este nemăsurat el Însuşi), fie în ceva măsurat; dar nu <este posibil> ca ceea ce este măsurat să aibă lipsă de măsură, în sensul în care poate fi măsurat. Aşadar, <trebuie> să existe ceva nelimitat în sine şi ceva lipsit de formă şi toate celelalte pe care <le-am menţionat> mai înainte când a fost caracterizată natura răului. Iar dacă <există> ceva de acelaşi fel posterior acestuia, <acel ceva> tie conţ ine un amestec din acesta , fie este asemănător cu acesta fiindcă priveşte spre el, fie este creatorul lui. Acel <lucru> care stă la baza configura ţ iilor, a ideilor, a fOl1l1elor, a măsurilor şi a limitelor, impodobit cu o podoabă străină, nu are nici un bine lângă el, este doar o copie asemănătoare fiinţei, o substanţ ă a răului, dacă poate exista o substanţă a lui. Aceasta este ceea ce ne arată rnţionamentul: există un rău iniţial, răul absolut. 1 4. 1 Natura corpurilor, pe cât participă la materie, ar putea fi ceva rău, Însă nu răul ini ţ ial; căci <corpuri le> au o formă, însă nu <forma> adevărată, şi sunt lipsitc de viaţă şi în mişcarea lor 213


PLOTI N

elTaXTO� €J.l1T06la TE tlJux�� TTPO� T1lV aUT�� EV€PYElaV <PEUY€l TE oucrla'V aEl p€O'VTa, 6EUTEPO'V xaxo'V: tVuX1l 6E xa-&' �aUT1l'V J.1E'V OU XaX1l OU6 at TTacra xaxT). )AAAa Tl� � / / / / / , W'(- TTE<pUXE C î J.1E'V xaxla xaxTJ; 0'(-lO'V <PTJcrl' ooul\.wcraJ.1E'VOl ...... ) / ( ...... ) / tVUXTJ� EYYlYVEcr-&al, lt.)� TOU aAOYOU TTJ� tVuXTJ� El60U� TO xaxo'V 6EX0J.1€'VOU, aJ.1ETpla'V xal unEp�OA 1l'V xal €AAEl tVl 'V, E� GJ'V xal axoAacrla xal 6ElAla xal � elAATJ tVUX�� xaxla, axoucrta TTattT)J.1aTa, 6o�ac; tVEU6El� EJ.1 TTOlouvTa xaxa TE 'VO).ll'(El'V xal aya-&a â. <PEUYEl TE xal 6lWXEl. )AAAa Tl/ Ta ) , """ / " / TTETTOl TJXO� TTJ'V xaxla'V TaUTTJ'V xal TTW� El� apXTJ'V EXEl 'VTJ'V xal alTla'V ava�El�; "H TTPWTO'V ).lE'V oux E�W DATJC; OU6E xa-&' aUT1l'V El 'Val � tVUX1l 11 TOlaUTTJ· M€).ll XTal OU'V a).lETpla xal el).lOLPO� El60U� TOU xO(j).lOU'VTO� xal E)l� ).l€TPO'V" ăYO'VTO�: crwJ.1an yap €yxExpaTal DATJ'V EXO'VTl. / / )/E nEl Ta oE î 'f�qJ.1E'VO'V î / c' xal" TO I\.0Yl El Rî jJl\.a1TTOl TO, opa'V XWI\.UETal XUL TOl� TTattEcrl xaL TW EnlcrxoTElcr-&al TTl UAn xaL TTPO� UATJ'V 'VE'VEuxE'Val xaL �AW� ou TTPO� oucr(a'V, "aAAa TTPO� Y€'VEcrl'V apa'V, �� apX1l � UATJ� <pU(jl� OUTW� oLcra xax1l w� xaL Ta ).lTlTTW €'V aUTT!, ).lO'VO'V 6E �A€tVa'V El� aUTT)'V, , )/ ) / ...... 3'" a'VaTTl).lTTAa'Val xaxou EaUTTJ�. A).lOlPOC; yap TTa'VTEAW� oucra aya-&ou xaL crT€PTJcrlC; TOUTOU xaL elXpaTOC; EAAEl tVl� € �O).lOlOl �aUTn TTa'V o n â'V aUT�� TTpOOatVTJTaL anwcrou'V. (H J.1E'V ot'V TEAEea xaL npoc; 'VOU'V 'VEUoucra tVuX1l aEL xa-&apa xaL DATJ'V anEcr-rpaTT-rat xaL Ta aoplcrTO'V CiTTa'V xaL Ta ăJ.1E-rpo'V xal xaxo'V OU-rE....apa xa-&apa oL'V J.1EVEl aplcr-&Elcra , .. L ( OU-rE TTEAa'(El' ...... / 'VW na'V-rEAw�. H 6E J.1TJ ).lEl'Vacra -rou-ro, aAA E� aUTTJ� npoEA-&000a -rw ).l1l TEAElW J.1Tl6E TTPW-rWL 0\0'V )l/ 'V6aAJ.1a E:XEl'VTJ� ...... ) / / ) / , -rw EAAElJ.1J.1aTl xaitooo'V E'VEAlTIE'V aoplcrna� TTA TJPwitElcra cr�o-ro� apa xal EXEl llSTJ UATJ'V �A€TToucra Et� o J.11l �AEnEl, w� AEyo).lE-&a bpa'V xal Ta crxo-ro�. ......

L

,

)

......

(

L

(

,

)/

......

)

-

......

,

......

»

......

L

L

......

)

AAA' El � EAAEl tVl� -rou aya-&ou al-rla TOU apa'V xal 11 -rw crU'VEl 'Val TWL crXO-rEl, -ro xaxo'V ElTJ â'V E'V -rnLJI' €AAEltlJEl , / / / crxo-rw TnL tlJuxn xal TTPW-rO'V - 6EUTEPO'V 6E Ecr-rW TO crXOTOC; - xa� '11 <PUcrLC;" TOU xaxou OUXE-rl €'V TTl UAn, aAAeJ. xal TIPO ...... (/ ...... , 1. / l -rTJ� UATJ�· H OUX E'V -rnL...... onwcrou'V EAAEltIJEl, aAA E'V Tn ) ...... ) / ...... , / , na'V-rEAEl TO xaxo'V' -ro YOU'V EAAEl TTO'V OAlYtp TOU aya-&ou ou 1 5.]

)

_

......

"

,

»

_

_

,

(

1.

.,

)

_

21 4

)

)

_

.......

,1.


I,NNI..'\[)\ L r; (51), '+-5

dezordonată se distrug unele pe altele şi, tulburând sufletul de la propria-i activitate, fug de esenţă, fiind în necunnată schimbare435, ca un al doilea rău; în schimb, sufletul nu este în sine rău şi nici toate <lucrurile> nu sunt rele. Dar care este <atunci sut1etul> rău? Cum spune <Platon> "au fost aduşi 1Îl robie cei 1Îl care se află <p8J1ea> sufletului pe care răul o stiipâneşte natura!,436, fiindcă partea iraţională a sufletului acceptă răul, <adică> lipsa de măsură şi excesul şi defectul, din care <provin> ticăloşia şi laşitatea şi celelalte rele ale sufletului , afecţiunile involuntare care produc opiniile false; <toate acestea> detennină <sufletul> să se gândească la cele pe care le evită şi pe care le caută, <anume la cele> rele şi la cele bune. Însă ce este cel care a produs acest <suflet> rău şi cum vei ajunge la acea sursă şi cauză <a lui>? Mai întâi, <trebuie spus că> acest suflet nu este În afara materiei <şi> nici în sine însuşi. Aşadar, este amestecat cu lipsa de măsură, nepartici pând la fOllnele celui care creează ordinea şi diminuând măsura; căci este amestecat cu trupul care are materie. Apoi, dacă şi facultatea ra ţională este vătămată, atunci atât afectele cât şi materia care o Întunecă o vor împiedica să vadă, şi ea se va înclina spre materie şi nu va privi spre esenţă, ci spre devenire, iar principiul devenirii este natura materiei şi astfel este atât de rea încât nu influenţează cu propriul rău ceea ce se află în ea, ci doar pe cel care priveşte spre ea. Ea este total lipsită de bine, este o privare şi o li psă totală de bine şi face ca tot ceea ce vine în contact cu ea să îi semene. Aşadar, sufletul desăvârşit care se îndreaptă spre intelect este veşnic pur şi se îndepăliează de materie şi nici nu priveşte, nici nu se apropie de întregul nedefinit şi de lipsa de măsură şi de rău în general. Deci rămâne pur, total definit de intelect. <Sufletul> care nu a rămas astfel, ci a ieşit din sine pentru că nu este desăvârşit, nici ori ginar, ci este din cauza neajunsului ca o copie a celui <originar> şi atât timp cât se ex6nde este umplută cu indetemlinări, vede întunericul şi conţine deja materie privind spre cel care nu priveşte, ca şi cum am spune că el "vede" chiar şi întunericul. 15. 1 Dar, dacă lipsa de bine este cauza faptului de a privi întunericul şi de a fi în întuneric, răul <sufletului> ar consta în <această> lipsă sau în partea întunecată de suflet şi <acesta ar fi răul> iniţial, iar întunericul trebuie să fie al doilea <rău>, iar natura răului nu ar fi deloc în materie, ci mai presus de materie. Dar răul nu se găseşte în orice fel de lipsă, ci în lipsa totală; de exemplu, lucrul care este lipsit doar puţin de bine nu este un rău, căci poate fi desăvârşit când 21 5


PLOTIN

XUXOV, bUVUTUl rap XUl TEAEOV EL VUl w� npot;;' epucn v T1lV utrroU.)AAA' aLC:t.\1 n(:(VTEAW� EAAElnn, anEp E.crTlv 'Îl DATJ, TOUTO TO O\lTW� XUXOV J.!TJbEJ.duv �Xov &ru-&-OU J.!OLPU\I. OUbE rap TO EL VUl �XEl 'l1 DATJ, clvu aru{Jou TUUTn J-LETEL XEV, aAA' oJ.!wvuJ.!ov UUTn TO dl \lUl, w� aATJ{JE� dl \ldL AEYEL v UUTO J.!1l dl VUl. (H oLv ��AEL\J.H� �XEL J.!EV TO J.!1l ayu-&-o\l Et VUl, 'Îl b€ c:' '\. ' ( nUVTEATJ� TO XUXO\l: TJ aE nAELWV TO nEcrEL\1 ELt;;' TO XUXO\l buvucr{JUl XU L TjbTJ XUXOv. T� XP1l 'TO XUXOV '..IOEL cr-ttul J.!" TObE 'TO XUXO\l, alO\l UblX(U\I 11 ă.AATJ\I n va xux(UV, aAA' EXEL\10 o oLbEv J.!E\I nw TOUTWV, TUUTU bE otov ElbTJ EXElvou npocr{JTjxuLC; ELbOlfOlouJ-LEVU" otO\l €V J.!€V 4JuXn nO\lTJPlUV XUL TUUTTJ� uu E'L8TJ iî 01.11 nEpL 11'..1, iî TOL� J-LEPEcr� T�� 4JUX�e;, iî TW TO J.!€V otov opav dlVUl, TO b€ opJ.!ăv 11 nacrXELv. E'l 8E , ,.... ne; {JELTO XUl TU E�W 4JUXTJ� xuxu ELVUl, lfW� En EXELVTJV T"V epUcrl v Uvâ�EL, otov vocrov, lTEVlUV; "H vocrov J.!€V �AAELtlJl V XUL unEp�OA1lV' crWJ.!aTWV €VUAWV 'Tâ�l v XUL J.!ETPO\l / 'j" aE UATJV ou XpU'TTJvELcruv ELaEL, OUX UVEX0J.!E\lWV, UlcrXO� nEVlU\I bE �VbELU\I XUl cr'TEPTJcrlv GJV €V XPEl<t €crJ.!EV bla 'T1lV DATJV TI crUVE�EUYJ.!E-&-U epucrl v � xoucrU\I XPTJcrJ.!ocrUVTJ\I dl\lUl. / ( " EL bTJ TUUTU op-&-w� AEYE'TUl, OU {JETEO\l TJJ-Lu� apXTJv XUXWV dl VUl XUXOU� lTUP' uun-;)\I O\l'TU�, aAAa npo 'ÎlJ.!W\I 'TUU'Tu: fi b' elV av{Jpwnou� xUTacrXl1, XU'TEXEL\1 OUX EXOV'TU�, UAl.' Et \lUl J.!EV anoep u r1l\l xuxwv 'TW\I E\I tlJuxn 'TOL� bUVTJ{JELcrl , mivTu� bE ou buvucr{JUl. eEOL� ElE DATJ� napoucrTJ� TOLe; a'lcr{JTJTOL� 'TO xuxov J.!1l nupEL VUl, T1lV XUX(UV �\I ă\I{JpwnOl €XOUcrlv, an J.!TJb av{JpwnOL� Cinual' XPUTEL \1 rap UU'T��, UJ.!ElVOU� bE, ot� J.!1l nâpEcrn, XUl TOUT� XPUTELv b€ 'T� J.!1l EV DAW €\I UUTOLt;;' o\ln" /

,

l.

_

,

,

L

.......

)

.......

-

/

)

-

/ ( 1

c'

,

,

-

1/

»

)

/

1

)

)

,

)

_q

.,

-

1

,

/

"c

.......

.......

l

1 6. I'E nlcrxEn'TEOV b€ XUL nw� AEYE'TUl J.!TJ uv alToAEcr{JuL '!Ci xuxâ, aAA ' dl VUl €� a\laYXTJ�: XUL €V {JEOl� J.!EV oux El VUl, nEpl nOA EL \1 bE Tl1V {JvTJT1lV epUcrl v XUL TOVbE 'TOV 'Tonov UEL. '"Ap' oL\I ODTW� E'(PTJ'TUl, w� TOU J.!EV oupuvou xu{Jupou XUXWV OVTO� eXEL E\I Tâ�El 'LovTo� XUL xocrJ.!w epEP0J.!EVOU XUL J.!r1'TE ablx(at;;' EXEL oucrTl� J.!T]TE ăAATlt;;' �UX(U� J.!r1TE ablXOUV'TU CiAATJAu, xocr J.!w bE <.pEP0J.!E\lU, EV yn bE T�� ablx(u� XUl T�� a'Tu�(d� oucrTJc;; TOUTO yâp Ecrn v 11 l

216


I:NNI-.:\D:\ 1. S (51 ).5-0

află In n a tu ra sa propri e. Dar când este l i psit total <de bi n e>, în s i n e şi nu a re nic i o par1e de b i n e . Căci materia nu e st e fiinţă, fi i n dc ă <atunci> ar fi avut pat1e de acest b i n e, ci ea este un omon i m al ei, deoarece adevărata e x presie a ma t e riei ar fi n e fi in ţă . Aşadar, pe de o parte l i psa însea mnă fa ptul de a nu exista b ine le, i a r pe de a l tă parte l i psa tota lă <Înseamnă> răul; < l i ps a > cea mai ma re <constă Î n s ă În> pos i b i l itatea de a cădea În rău, căci ră ul d ej a se a tl ă În ea Î nsăşi . Nu tre bu i e să ne gândim că răul este acesta sau acela, precum nedrep ta tea sau un alt v i c i u. c i că este ceva care nu face pat1e di ntre cele ce sunt ca n i şte foml e ale lu i det e rm i nate de particularităţile p roprii ; precum răuta tea din su fl et şi fo rm el e ei <su n t deteml inate> fie de m ate ri a cu care <este În l egătură sufletu l >, fie de pă r ţ i l e sufletului, fie <d e fa ptul> că una <d i n păr ţ i> este ca o privire iar cealaltă ca un i m p u l s sau o a fe c ta re Î nsă, dacă c i neva ar considera că lucruri le exterioare sufletu l u i su n t re le, ca boa la sa u sărăcia, cum le va pu tea conduce spre acea natură? Pe de o parte, boala este o lip să şi lin exces al corpurilor materiale care nu menţ i n ordinea şi măsura, pe de altă parte urâţ enia este o materi e care nu a pus stăpânire pe f01l11ă, i ar s ără c ia este o l i ps ă şi o p riv a ţ ie de lucruri de ca re avem nevoie din cauza materiei de care suntem legati, a cărei natură constă În dori n ţ a de a obti n e Dacă ceea ce s-a spus este corec t. nu trebu i e să pre supu n em că noi suntem p r i n c i p i u l relelor fiind răi prin noi în şi ne, ci aceste <rele să fie> mai presus de noi; <relele> care se ţ i n de oam e n i , nu se ţin fii ndcă aşa vor ei, Î n să există o scăpare de rele În sutlet 437 pentnl cei capa b i l i , deşi nu toţi <oamenii> su n t Chiar dacă şj ze i i v izi b i l i au materi e, răul nu există se

precum este m a teri a, atun c i este ră u

"

"

.

.

.

<îl1 acest caz>, n ic i v i ciul pe care ÎI au oamenii , deoarece nu

toţi

au; căci <ze i i viz ibi l i > stăpânesc ma teri a <deşi sunt> mai buni cei fără <materie>, şi o s t ăpâ n es c prin ceva care există În ei, dar

oamen i i î l

,

nu În materie.

16.1

Tre b u i e cercetat. Însă,

şi c e e a ce a s pus <P l aton şi anume că>

"nu poti scăpa de rele"", căci există "din necesitate"'; ş i că .,ele nu

cxi'i//i pni7tre zel: dar sldib:J/ mercu na/urIl <nO:Jstlii> muritoare şi aCC<1st,i lume"J, 1':1'. A şa d a r reiese de aici că cerul este p ur i fi c a t de r e l eJ,3l) fi indcă se mişcă mereu În ordine ş i cu r e g ul a r i t a te şi pe n tr u că nu exi stă acolo ni ci nedreptate, n i ci alte vicii, n i c i <corpuri> care să se nedrept?i!e(lscă unele pe al t e l e ci se m i şc ă În ordine; <da r oare> pc pământ există nedreptate şi dezordine? Există ac e l ,

,


PLOTIN

th.rrrnl <pUCH<;;' xaL DeSE o TDTIO<;;'.) A).) . ..a TO EVTEU-{}EV <pEU,ELV eSEL ouxEn lTEPlo TW'V ElTL ,�<;;' AE,ETaL. <!>u,-rl ,ap, 4'TjCJl'V, ou TO EX ,�<;;' aTIEA-iTEL v, aAAa xaL oVTa ETIl' ,�<;;' 8(xalov xaL OcHOV EL 'Val J.l.ETa <pPOV-rlCJEW<;;" W<;;' ELvaL TO AE,OJ.l.EVOV <pEU,EL v xaXLav 8EL 'V, WCJTE Ta xaxa O:UTW � XUXLU XUL oCJa EX XUXLO:<;;" XUL TOU TIPOCJ8LUAE'OJ.l.E'V�U eSE a'VUlpECJL'V AE,O'VTO<;;' XUXW'V ECJECJ1tO:l, EL TIEL 1tOL TOU<;;' a'V1tpwTIou<;;, ii AE,EL, o eSE <PTJCJL J.l." 8uvuCJ1taL -rou-ro ,€VECJ1tO:L' Ta ,ap xaxa El 'VUl a'Va,XTI, ETIElTIEP TOU'VUVTLOV n 8EL El 'VO:L TW a,u1tw. T"v J.l.EV OU� xaXlav -r"v TI€PL ăv1tpWTIOV TIW<;;' olOV �E EvaVTlOV EL vaL €XElVW -rw a,a1tw;'E vav-rlov ,ap -rOUTO -r� ap€-r�, au-r11 8E ou -ro &ya.a-ov, aA�a âya1tav, o xpa-rEl v -r�� DA11C; L TIOL€l. 'Ex€lvw eSE -rw ayo:1tW TIWC; ă.v n E l11 Evav-rLov; Ou yap 8" TIolav. lEL Ta �LC; avayx11 TIaVTaxOu, EL 1ta-rEpov -rwv €VaVTLWv, xaL 1ta�Epov; 'E VeSEXECJ-ttW J.1EV yap XUL ECJTW )/ ('"' ( ,E xal TO E'Vavnov TOU EvaVllOU au-rtp ov-roc; - OLOV U,LELU<;;, C' ' / ,... ) , ) ' / "H )/ � OUCJTjC; €VoEXETaL XO:L vOCJov ELVUL - ou J.1TjV € � uva,xTj<;;'. oux ava,XTj AE,EL'V au-rov, W<;;' ETIL TIuvŢ()<;;' EVU'V-rlOU -rou-ro aATJ1tE<;;', aAA' ETIL TOU a,a1tou ELPTjTUl. 'AAA' El oUCJla Ta,a1to'V, TIw<;;, ECJTl'V aUTw n EVUVTlOV; 11 TW ETIEXEL va ) / , , '5""' ,... , ) ) � ) ' OUCJlU<;;'; To J.1EV OU'V J.1 Tj El vaL J.1TjeS€V OUCJlO: EVUVllO'V ETIL TWV ) / (/ xo:1t' EXO:CJTO: OUCJlWV ECJn TILCJTOV TTI ElTo:,W,TI 8€8EL 'J.1EVO'V· OAW<;;, 8E OUCJla oux ECJn 8E8EL, J.1EVO�. )AAAa �L TTI xa 1toAOU OUCJlU ECJTUL kVo:'V-rlOV XO:L OAW<;;, TOL<;;' TIPW-rOL<;;'; "H TTI J.1EV OUCJL� � J.1Tl OUCJlO:, -rTI eSE a,o:-ttou <pUCJEL l1ll<;;' ECJ-rL �axou <PUCJL� XO:L apX-rl° apxuL ,ap ăJ.1<pw, � J.1E'V XUXWV, � 8E a,a1tw'V' XUl TIa'VTO: Ta EV -rTI <pUCJEL EXUTEpa E'VU'VTla' WCJT€ xal Ta GAa '€Va'V-rLa XUL J.1�AAOV 'Eva'VTLa 11 Ta ăAAa. Ta J.1Ev ,ap ăAAU EVO:'VTLO: 11 EV -rw o:u-rw ECeSEL o'V-ra 11 E'V TW aUTw ,EV€l xaL XOLvou n V0<;;' ECJTL l J.1ETELATj<pOTU EV ot� ECJllLV: oCJa bE XWPlC; ECJn , xaL fi TW ETEPW ECJ"Il CJUJ.1TIAT)pWCJEl TOU G ECJn, TOU-rWV Ta EVO:VTCaL EV TW �TEPW E CJTC, TIW<;;' ou J.1aALCJTa a'v ELTj EVU'VTlU, ElTI€P EV�VTlU LTa TIAELCJTO'V aAA-rlAWV a<pECJTT)XO-rU; nEpun 8" XUL J.1ETPW XUL Ta ăAAU oCJu E'VECJn v EV T� 1tElq. <pUCJEL, aTIELplU XUL &J.1ETPCU XUl Ta ăAAO:, oCJu EXEL � XUXTl <pUCJL<;;', Evu'VTla' WCJTE XUL -ro DAOV T� GAtp EVUVTlOV. KO:L TO El VUl 8E lJJ€u80J.1€vOV EXEL L

,

,

)

)

-

,

)

/

,

-....

,

'

,

_

1.

,

,

)

_

)

-....

L

L

L

218


FNNL\I);\ 1. � ( ) 1 ).

f>

<lucru numit> "natură muritoare" şi "acest loc". Dar când <Platon> spune ,,trebuie sii fugim de acolo" nu <se referă> deloc la cele pământene. Căci ,,fuga", spune el, nu <înseamnă> faptul de a pleca de pe pământ, ci de a exista pe pământ "fiind drept şi onest. impreul1ii cu Î/Jţelepciul1ea"44o; după cum înseamnă şi că trebuie să fugim de viciu, astfel încât relele <înseamnă> viciul şi toate <derivatele> sale: iar când cel care îi răspunde zice că va exista un sfârşit al relelor "dacă i-ar putea COl1Vlilge pe oameni <de adevc1ru/> [J ceea ce SplllU!', <Socrate> îi răspunde că "ml este posibil să se lntâmple acest lucru"; căci relele trebuie să existe, de vreme ce trebuie să existe un opus pentru bine441. Însă cum ar putea fi răutatea umană opusul acelui bine <transcendent>? Căci ea este opusul virtuţii, care nu este binele, ci este un bine care ne face <capabili> să stăpânim materia. Dar cum ar putea să fie ceva opusul acelui bine? Nu este vorba despre o calitate particulară. Şi apoi ce necesitate universală există <astfel încât>, dacă <există> unul dintr-o <pereche> de contrarii, <trebuie să existe> şi celălalt? Trebuie să fie admis <acest lucru> şi să existe un opus al celui care îi este opus, cum este admisă existenţa sănătăţii şi a bolii, dar nu din necesitate. Căci <Platon nu a vrut> neapărat să spună că <acest lucru> este adevărat în cazul tuturor contrariilor, ci doar când s-a referit la bine. Însă, dacă binele este o esenţă sau este dincolo de esenţă, cum ar putea avea vreun opus? Faptul că nu există nimic opus esenţei a fost stabilit prin demonstraţie inductivă442 în cazul esenţelor particulare. Dar nu s-a stabilit <acest lucru> pentru esenţă în general. Oare ce va putea fi opus esenţei universale şi în general principiilor? Non-esenţa <se opune> esenţei, iar natura şi principiul răului sunt <opusul> naturii binelui; căci ambele sunt principii, unul al răului, celălalt al binelui, şi toate <cele aflate> în fiecare natură se opun <reciproc>, astfel incât toate sunt contrarii şi mai degrabă sunt contrarii între ele decât sunt contrariile <altora>. Alte contrarii, care aparţin aceleiaşi forme sau aceluiaşi gen443, au ceva în comun ca urmare a acestor apartenenţe, însă <lucrurile> separate, în care există contrariile <cu ceea ce este necesar> pentru împlinirea <fiinţei> celuilalt, cum ar putea să nu fie majoritatea contrarii, dacă prin contrarii <înţelegem> lucrurile aflate cel mai departe de ceea ce rezultă din altele?444 Căci opuse-le limitei şi ale măsurii şi ale celorlalte care există în natura divină sunt nelimitarea şi lipsa de măsură şi altele pe care le deţine natura rea, astfel încât intregul <devine> opusul întregului. <Natura rea> este 219


Pl.OTIN

xal lTPWTW� XaL O"TW� lJJEu80�' TW 8E TO EL "aL TO aAT)itw�, / / { ,.. 'VaL' WcrTE El xaL xaita TO lJJEu80� ltp aAT)itEl E"a'VLL O" xaL TO }J.� xaT' oucrLa'V TW xaT' oucrLa" aUT�� E"a"TLO'V."QcrTE �}J.l 'V a'ValTE<pa"TaL ;0 }J.11 lTU"TaxOU oucrLa }J.T)8E'V EL 'Val E"a'VTLO": ElTEL xaL ElTL lTUPO� xaL u8aTo� E8E'{a}J.Eita eX" EL 'VaL E"a'VTCa, EL }J.11 XOL 'Vo'V �'V � UAT) E" aUToL�, E<p' �� TO itEP}J.O'V xaL '{T)po'V xaL urpo'V xaL tJJUXpo" crU}J.�E�llxoTa ErL "ETO: El 8' ElT' aUTw'V �" }J.o"a Tl1" oucrLU" ul.nw" crU}J.lTAT)pOU"Ta ă'VEU TOU XOL'Vou , ErLr"ETO eX'V E"U'VTLO'V XUL E'VTauitu, oucrLu OUCJLU E"a'VTLo'V . Ta ăpa na'VTT) XEXWPlCJ}J.E"U XUL }J.�8E� Exo"Ta XOl"0" XUL nAEL<JTT)'V am)crTucrl" EXO"TU E" T� cpucrEl UUTW" E"U'VTCU' ElTEL lTEp 11 E'Ja"VT(w(Jl� ouX TI TrOto" Tl OU6E OAW� oTLOti\} r€\lO� TWV O'VTW'V, aAA' TI �AELcrTO'V UAArlAW" XEXWPlCJTUl xaL E� eX'VTlit€TW'V <JU'V€<JTT)X€ xal Ta E'VU"TLa nOlEL . ,

,

,

.......

l.

_

}

_

)

L

17.1 'AAAa lTWe; oL'V E� a"arXT)�, El 1'0 eXruito'V, XUL TO xaxo'V; �Ap' oU'V OUTWe; on E" T� nU"TL eSEL Tl1'V UAT)" EL 'VUl; 'E� E'VU"TLW'V rap E� u'VarXT)� To8E 1'0 lTa,,: fl ou8' Ci" E'CT) }J.11 UAT)� oucrT)e;. M E}J.l r J.!E'VT) rap oL" 811 � ToOeSE TOU XOO }J.OU <p&ne; EX TE 'VOU XUl eX"arXT)e;, XUL Ocru lTUpa itEOU Ele; UUTO" llXEl, (",uita, 1'(:( 8E xuxa EX T�e; apxu(u� <pucrEwe;, Tl1'V UAT)'V AErW" 1'11" UlTOXEl}J.E'VT)'V OUlTW xocr}J.T)itEL<Ju'V EL 1tEWTO. 'AAAa lTWe; , Ţo }J.E'V rup TO"oE TO'V TOlTO'V , t, _� E<JTW oElX'VUEl'V 11 "T)TT)" <pucrl "; 1'0 lTa'V. "H TO aAA' ElTELlTEp ErE"E<JitE, aita"uTol }J.E" oux EcrTE, oun rE }J.11'V Auitrl<JEcr1tE 8L' E}J.E. E't 811 OUTWe;, opitw� Ci'V AErOlTO }J.11 av alTOAEcritUL Ta xuxa. nw� oL" EX<pEU�ETUL; Ou TW TOlTW, <PT)crL'V, aAA' apETl1" XlTJcra}J.E'Vo� XUL TOU <Jw}J.aTo� aLTo'V xwpLcra�' OUTW rap xaL uAT)�: w� (5 rE crU'VW" TW crwJ.!un XUL DATI <Ju'VEcrn. Ţo 8E XWp(crul XUL J.!11 8�AO'V lTO� 1"' � , aUTO� lTOlEl: TO 8 E'V itEOLe; El 'VUL, E" TOL� "OT)TOL�' OUTOl rap a1ta'VaTOL."EcrTL 8E TOU xaxou AU�EL 'V xaL OUTW Tl1'V eX'VarXT)'V. 'E lTEI: yap ou J.!o'Vo'V 1'0 ayu1to'V, eX'VarXT) Tn Ex�a<JEl Tn lTap' UUTO, Tj, El OUTW TLe; EitEAOl AErEl", TTI' aEL ulTO�acr�L XUl CtlTocrTacrEl, TO EcrxuTo", xal }J.Eit' â ohx �'V En rE'VEcritul onou'V, TOUTO EL 'VaL TO xaxo". 'E'{ Ct'VarXlle; 8E EL 'Val TO J.!€TeX Te) lTPWTO", W<JTE XUl Ta EcrXUTO'V' TOUTO 8E � UAT) J.!1l8E" En Exoucra aUTOU. KUL uUlTJ 11 eX'VarXT) TOU xaxou. ,

,

)

,

_

,

L

,

,

)

,

,

c

-....

)

220

c

'

......

'


un fals, falsitatea primară şi ahsolută4-l5� in schimb, existenţa <-naturii divine> este adevărata existenţă. astfel Încât falsilatea este opusul adevărului şi nOI�-exlstenţa <naturii rele este> opusul esenţei <naturii divine>. lnsă noi am arătat că nu este universal valabil faptul că nimic nu se opune esenţei, deoarece, şi în ceea ce priveşte focul şi apa, trebuie să acce ptăm că ele sunt opuse, dadi nu există o materie comună lor, în care căldura, uscăciunea, umiditatea şi frigul apar întâmpl ător. Dacă există doar un singur element care completează esenţa acestora fără <elementul> comun, ar putea exista şi aici un opus, <şi anume> esenţa ca opus al esenţei. Însă toate <lucrurile> care sunt separate şi nu au <nimic> comun şi au o distan ţă cât se poate de mare <Între ele> se opun prin natura lor; căci <În cazul lor> opoziţ ia nu <depinde> de vreo calitate şi nici. În general, de vreo categorie de tiinţe, ci de cât de mult se deosebesc Între ele, de faptul că fiinţa lor este făcută din contrarii şi de faptul că săvarşesc acţ iuni contrare. [7.1 Dacă binele există, atunci cum să existe necesar şi răul?446 Oare este astfel fiindcă trebuie să existe materie În univers? Acest univers trebuie <alcătuit> din contrarii, fiindcă nici nu ar putea fi dacă nu ar fi materia. Căci naşterea acestlll' univers lÎ fost lin amestec dliJ intelect şinecesitatt!'447, iar cele ce vin de la zeu spre univers sunt bune; relele <vin> din" vechea naturiJ'448, spune <Platon>, referindu-se la materia care zace încă nearanjată. Dar în ce sens "natudi /1Juritoan!"?449 Trebuie arătat că "acest Joc!' este universul, însă, "de vreme ce v-ali "

niiscut, nu vet i fi nemuriton: nici nu veti fi eliberaţi de /Jline/1/: <ci vă

veti elIbera> pni7 l71int!'4S0. Dacă este astfel, <atunci> s-a spus corect că relele nu pier. Dar cum să scăpăm? "Nu /11 acest loc:', spune <Platon>, "ci posedând vl/tutea şi sepm,i/Jdu-ne de COIp'45I ; căci astfel <se va separa> şi de materie, tiindcă <omul> care trăieşte cu trupul, trăieşte şi cu materia. <Platon> clarifică <spusele sale> privind separarea452: a fi "printre zei" <înseamnă a ii> "printre inteligibile", fiindcă ei sunt nemu ritori. Necesitatea răului poate fi înteleasă şi astfel. Fiindcă nu există doar binele, trebuie <să existe o limită> a ieşirii din el, sau, dacă cineva vrea să spună altfel, a cobor::lrii neîntrerupte saLI a depăt1ării de el, iar <această> limită, după care nimic nu mai poate exista, este răul. <De aceea> este necesar ca ceea ce <unnează> după cel dintâi să existe, astfel încât şi ultimul să existe; acesta este materia, care insel nu are nimic din <bine>. Aceasta ar ti necesitatea răului.

22 1


PLOTIN

18.1 E'L b€ nr; AErOL J.!11 bla Tl1V DAT]V �J.!ar; rEvEcr-&-al xaxour;,

J.llÎTE rap T-rlV ărvOlav bla Tl1V DAT]V El'VaL J.!r1TE Tar; bn 1tUJ.lLar; Tar; TTOVTjpar;' xaL rap, El bUl crwJ.!aTor; xaxLav � crucrTacrLr; rLVOLTa, J.!11 Tl1V DATjV, aAAa TO lL60r; lTOLEl v, dLov -&-EpJ.!oTT]Tar;, lJJuXPOTT]Tar;;-, TTlXPOV, aAJ.!upov xal acra XUJ.!wv ELbTj, En lTAllpwcrELr;, xEvwcrELr;, xaL lTAllPwcrELr; OUX alTAWr;, aAAa lTATjpwcrELr; TOLwveSE, xal OAWr; TO TOLoveSE lL vaL TO lTOlOUV Tl1V eSlaepOpaV TWV ElTl-&-UJ.!LWV xa(, El �OUAEl, eSo�wv E<repaAJlEvwv, WcrTE TO EleSoC; J.laAAOv 11 Tl1V DAllV TO xaxov El val, xaL OlJTOC; OUeSEV �TTOV TTlV UAllV crurXWpEL v avarxacr1t1ÎcrETaL TO xaxov lL val. A TE rap lTOlEl 11 EV DAn lTOLOTllr;, ou XWpLr; oLcra lTOLEl, WcrlTEP oueSE TO <rX�J.la TO� lTEAEXEWr; ăVEU crleSr1POU lTOLEl' ElTa xaL Ta EV TTI UAŢJ EleSTj ou TauTa EcrU v, alTEP �V, EL Eep' aUTWV UlT�PXEV, &AAd AOrOL €VUAOL <.p-&-apEVTEr; EV IJA11 xaL T�r; epucrEwr; T�C; EXEL VTjr; avalTATjcr1tEVTEr;' OUbE rap TO lTUP aUTO xalEl OUeSE ăAAO n TWV E<.p' EauTwv TauTa EprarETaL, & EV TTI UAn rEvOJ.!Eva / AErETaL lTOLELV. rEVOJ.!EVT] rap xupLa TaU ELr; aUTTjV EJ.!epaVTacr-&-€VTOr; <.p1tElPEL aUTO xal bLOAAucrL Tl1V aLT�r; lTapa-&-Elcra epUcrLv EvaVTlav oLcrav, ou TW -&-EPJ.!W TO lJJuxpov """" _ , )....... ) / , ) ," """ J/ lTpocrepEpoucra, aAAa Ttp ELeSEL TOU -&-EPJ.lOULTO aUTTjr; aVELbEOV lTpocraroucra xaL Tl1V UJ.!opepLav TTI J.lOpepTI xal UlTEP�OAl1V xaL EAAELlJJlV TW J.lEJ.lETPTjJ.!€VW, EW� <Xv �UTO lTOl1ÎCJn aLT�r;, aAAa J.!11 �UTOU EU El V�L, WcrlTEP EV TpOepn rwwv TO ELcrEvEX-&-Ev J.!TJxEn El vaL alTEp lTpocrEAlÎAU-\1"Ev,L aA�' a�J.!a , , ....... , , , / C/ ...... XUVOr; xal lTav XUVlOV, xaL XUJ.!OL lTaVTEr; alTEp TaU bE�aJ.!€VOU EXEeVOU. E'L eSl1 crWJ.la elLnov TWV xaxwv, DAT] <Xv ELTj xaL Taurn deTLOV TWV xaXWV.'AAAa xpaTELv EeSEL, ăAAOr; <Xv Ee lTOl. 'AA�' ou xa1tapov TO buvaJ.lEVOV xpaTEl v, El J.!11 <.purOL. KaL cr<.pObpoTEpaL bE aL ElTL -&-UJ.!laL xpacrEL TOLabE crWJ.!aTWV, ăAAal bE ăAAWV, WcrTE J.l11 xpaTEl v TO EV (Exacr�tp, UJ.!�AUTEPOL bE xal lTpar; TO XPLVEL v bLa crWJl.aTWV xaxTjv xaTElJJurJ.!€VOL xaL EJ.!TTElT08LcrJ.!€VOL, 0.\ b' EVaV"rlaL lTOlOUcrL v UVEpJl.aTLcrTour;. MapTupoucrL bE TaUTa xal aL lTpOr; xaLpov E�ELr;. nAlÎpElr; J.!EV rap ăAAOL xal Tal'r; ElTl1tUJ.!LaLr; xaL Talr; bLaVOLau;, XEVOl bE ăAAOL, xal TaeSt lTATjPW-&-€VTEr; / ăAAOL, TaeSl 8E ăAAOL. ) EcrTw bl1 lTpWTWr; Jl.EV TO ăJ.!ETPOV U

-.....

,

/

222

/

L

_

"'

,

)

'


LNNL<\DA 1. � (51 ). K

18.1 Să admite m

că cineva ar spune că nu am devenit răi din cauza

materiei, căci nici ignoranţa nu există datorită ei, nici dorinţele

rele, chiar dacă prezenţa lor s-ar datora răului corporal, dar nu materiei, ci fonnei care le-a făcut453 (caldul, recele, amarui, săratul, alte tipuri de gusturi, chiar şi umpleri şi gol iri, nu simple <d epu ner i> , ci depuneri ale unor <corpuri> şi, în general, <elcmentul> care diversifică dorinţele şi, eventual, opiniile false). Astfel că mai degrabă fOllna decât materia <ar fi tacut posibi Iă>

existenţa răului. Acela va fi obligat să recunoască, însă, faptul că

materia <nu a contribuit> cu nimic mai puţin la existenţa răului.

Căci ac ea calitate care creează în materie nu creează când este separată, precum forma toporului454 nu creează fără fier� pe lângă asta, formele nu sunt în materie aşa cum ar tre bui să fie dacă ar fi in ele însele455, ci sunt forţe imanente formative În materie, care corup şi plăsll1uiesc natura ei; căci nici focul Însuşi nu arde, nici altă <f0I111ă> dintre cele existente prin sine nu fac ceea ce se spune că fac când se află în materie. Când materia devine stăpâna <formei> întruchipate în ea, o distruge şi o corupe, aplicându-i propria natură, opusă ei, nu ducând recele spre cald, ci punându-şi propria lipsă de formă peste fOlllla caldului şi diformitatea peste formă şi excesul şi defectul peste ceea ce este măsurat, până când va detcllnina <fomla să fie> a ei şi să nu-şi mai aparţină, ca şi în cazul hranei animalelor: când este mâncată, nu mai este deloc ca şi când a venit, ci devine sângele câinelui şi tot ceea ce este canin, şi toate sucurile devin precum cele ale <animalului> care le-a primit. Aşadar, dacă trupul este cauza relelor, materia ar putea deveni, de asemenea, prin ea însăşi cauza relelor. Dar s-ar put ea spline că trebuie dominate. Totuşi, cel capabil să le domine nu este pur, dacă IlU

fuge <de ele>.

Î n schimb, pasiunile sunt Illai puternice datorită

acestui amestec de corpuri, iar unele <pasiuni ale oam e n i l or sunt

mai puternicc> decât altele, astfel încât <puterea individuală> d in fiecare nu le poate domina şi unii <sunt> mai len�i În capacita te a de a discerne din cauza răutăţii corpurilor care i-a slăbit şi i-a

mărginit, iar contrariile <din corpuri> i-au Tac u t instabili. Dovada acestui fapt o constituie stările <mentale> din anumite momente.

Căci dacă suntem sătui, suntem diferiti şi în dorinţe şi gânduri , dar

dacă suntem flămâllzi <devenim> altfel, dacă o anume <hrană> ne satură, suntem 'intr-un fel, ia r dacă este alta, altfel. Fie, însă, lipsa de măsură răul iniţial; ceea ce devine în lipsa de măsură,

223


17ll 1 . 'lUl.(\OD� (1)(\J11'13X011Cl 5fTJ �flu (\� �UX 1Ul.3},Jg 5R (\(1)l.y.l.01011 (\C:>1. (\(T)l.90l. 5�l.ClU3) ,<h� �uflu (\13X� (\�gu11' �l. lD1.3 1J,( 501011J? H" =uxux 30,:) 501011\../V ·Ul.ClUl. (\311' D.1.ClD.1. "1D'\.I/1 '·011 5(T)11 UDClO / "" 1

_

1

'\

i(

;

"

. (\OU(\U(\3( / �l. f1U !?.1. Ug)( ,(\)) '(\ UD� Yc- (\O).1.(\U(\fl0.1. 3{}D11� 5c:><h �01.ClD3) !?.1. 50(\'311'91Dll� �11' '(\�{}'(� �O.1.ClU �11' p.1. 51,3 (\.('1{}'(30d11 �O.1.ClU (1)},� (\,010 �UX 5c:><h (\('1111'(D.1.DX �O.1.r\D !?.1. �O.1.Cl D (1).0)(3 '5�o(\. �UX (\.1}0 5(T)1.9,0 '(\.�3g1, 31 (\.910 5fTJ �.1.f1X) 1U1 U(\.J1 U(\) - (\. �3gl( ) U 11' "x)'('(D( '(\13gl (\11...{ 31 (\010 ClD gClO :Ol.ClU (\13g1 C " ....... ,/ :-i ClO.1. Cl3(\D i( -.l " ....... ( (\U...{. XClO ClO {}311' '5010XD 0.1. Ugl U(\.l '5(1)<h 0.1. (\13 111'(U.1.UX 01. " ..J ( , , UgJ( �11' �UX 50.1.9X.D !?.1. Ug)( U(\.)) '591.(1)<h !?.1.ClU (\UD�l..DOl11? uTi11'9c d311DOo ·�Ol.flU �11' pl. (\. �3g1( 5UDY.11''(0.1. '.5�O(\ flO '50l.<}0 50'('(JI 5�o(\. �UX !?1V' 'lU{}DUDJB{} (\U'(Sţ (\311'O'('(JTi� 13, '(\�3'(3<hl? 50g13 (\D11 �.1. (\3 531.(\OgU'( (\,111'11 (\,3 10.1.ClD ( lUX (\.ul<hdo11'u '(\I1'(�/l n;(\13� 'u '53.1.(\�OdlD<h� 11' �' ...{. (\'311'�J.3/ '( ·';1..D3dD11� �l.Clx)� ....... ' ..J :'f ( 50»13 (\u11udu11 0.1. H �5(1)11 '3XUXCl.1.3.1. 5ClOg13 U11'DgU11' �f$ �,;13ţf\)3�'(� 5ClOS,)(3 <20';. �; U{}311'95,;.1.(\U<h (\!?dX�1P ZsOXDP 5u'(Cl 5ul. Ol. lDţf\Cldx 3.1..0(1) 'Cl010'( ClOl. �.1.ClU (\3 50.1.(\.DDUl.udx ) flO � 53î(\9gl( (\0;(1).D9d11 /;l. (\9dXD1P -(\.�10 511'(Sţ 5�� �ll� UO lD'\.I/1 '53l.(\01l1VDl.DX (\0(\311'ud31.D3 01. �.1..DldOD (\,3 '(\311'OJ.3V\. ,� ,/ C / / \ (\.U)XX)X (1)l.�0 '(\UD311Jl �g �3X� '13g13 �'(9, �.1. (\� (\.�11' 11.D� 9, '53l.(\0(\pgTiU'( (\.!?lll? !?l. 13dJ11' U(\9dUll �1 53l.(\r.:dq (\1}0 .5odJV'-J . �l.ClOl. (\'13ll13'('(3 ch1. U'(31.(\Ull IlTi 3g (\11l. .0l.ClO.1. ClonuguTi !?J. /(\1}0 13.D?dlD<h� �(\'Od13llJ) dp1' �U� . .53�(\'OllJ'(� f10� (\U)XUX � '(3J.(\.Ull (\�Ti (\' �J. H" �(T)1J'( (\U)XUX (\�l. '53l.(\OllJ'(g �11' � !?J.<1U (\.1}0 .53l.(\OllJ'(S . (\.U)Xl)X �l.3dl? �l. (\o5,9Tidu(\� �--1 II !?.1. �UX (T)l.�O 01. l(\.O(\.UX d311.D(T) H �5(1)1l 'u11' lUX (\.olldo 30:S,/ (\U1XUX .13'lld(T)(\.1 ,/ " ,"1)C " ...., h/ dpJ. (\�l.ClU ,13.oY.(\.od<h �DX �l.flU C:>(\. dp1 (\.�11' (\'�.1.3d\l( (\U)XUX (\.Ol.(1)dll �U)t :Dl.OUl. (\311'DD)d(1)(\1� (\.1}0 1(\.)1 1·6] (

'\

/

;le

i)

.......

'\

,/

(

.......

"

/

"

'\

1

c

e

;,

1

/

i)

"\(

'\

: l(\')l.

. �O.1.flX) (\3<hU'() 3l.311' !± 1D.1.(1))011'fTJ 1.1. O '('(U '(\0{}u1u (\.O.1.(T)dll u.1.3du( duJ. 3g<10 ( .(\.OXDX01.ClU XOO �UX/) (\�X�X 5�dJ.1.�3g (\�Xoţf\ '�d311 U)dl.3-rll? �UX/ u.DI}0 �lo(\.1p �g D)XD)t . 5(1).1.9D.Df1l 5(1)dJ.1.Cl3f$ (\O(\J11'DUOXD� �g !?.1. '50.1.9XD !?.1. (\�11' 5(1)1�dll �ux .(\9XUX 5(T)dJ.1.Cl3g �.1.flD 1U(\JXUg3g11'ClD �.1. 13ţf\ Y.'(U.1.3Ti !± 13.D�noTiq !± (\0(\311'9(\.31 U)d.1.311'1? (\.� ,g !?.1. '(\9XDX NI.lO Iti


1-: NN 1 -:/\ J):\ 1 .