Page 1


nAOTLVOU

"'W

Evv€aSwv A -B


PLOTIN

ENNEADE I - II

Edi ţie bilingvă Traducere şi cOlnentarii de

Vasile Rus, Liliana Peculea, Alexander Baumgarten, Gabriel Chindea

�@ EDITURA IRI Bucureşti, 2003


Coordonatorul colecţiei: Alexander BaUl11garten Redactor: Maria Stanciu

Tehnoredactor: Silviu Iordache Concepţia copertei: VENIAMIN &

©

Toate

VENIAMIN

drepturile rezervate E D I T U R I I IRI

ISBN: 973-9437-80-X


Cuprins N ota introductivă 7 List a abrevieri l or .................................... 9 Plotin şi filosofi a salvării (introd ucere de Vasi le M uscă) ..... 17 .

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

PO RFIR. VIAŢA LUI PLOTIN ŞI O RDINEA SCRIE RILO R SALE Planul ana litic al tratatului ............................45 ... 47

Viaţa lui Pl otin şi ordinea scrieri l or sale (trad. de V. Rus) ENNEADA I

103

Planul an al itic al tratatelor

1 (53).Ce este vieţuit orul şi ce este om ul (trad. de V. R u s) 1 09 II (19). Despre virtuţi (trad.de V. R u s ) ................. 127 III (20). Despre dialectică (trad. de L. Peculea) .......... 141 IV (46). Despre fericire (t rad. de L. Pec u l ea) ............ 149 V (36). Dacă fericirea sporeşte în timp (trad. de V. Rus) 175 VI ( 1). Despre tl'umos (trad. V. Rus) .. . . . . . . .. 183 Vil (54). Despre bine le suprem şi despre ce lelalt e bunu ri (trad. de V.Rus) ..........................203 .

.

5

.

.

.

.

.

.

.

.


VIII (5 1). Despre ce sunt şi de unde provin r(-lele (trad.de L. Peculea) ..........................209 IX ( 16). Despre si nuci d ere (trad.de L. Peclllca) ... . 235 .

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

ENNEADA a II-a Pla nul a naliti c al tratatelor . .. .. .

.

.

.

.

.

.

.

.

. . .

.

.

.

.

.24 1

I (40). Despre ccr (trad. de Al. Bau m g a rte n ) ......................247 II ( 14). Despre mişcarea cerului (trad. de Al. Baumgarten) . .. . . . . . . . 265 III (52). Despre influcnţa astrelor (trad.de Al. Baumgarten) .................. ....273 IV ( 12). Despre materie (trad. de Al. Ba.ull1gartcn) . ...... .... ........... 30 1 V (25) . Despre a fi în potenţă şi în act (trad. de G. Chindea) .......................... 327 VI (17). Despre suhstanţă, sau despre cal itate (trad. de G . Chindea) .......................... 337 VII (37). Despre amestecul tota l (trad. de G. Chin d ea) .......................... 345 VI II (35). Despre văz. sau de ce obiectele îndepărtate par mici (trad. de G . Chi ndea) ..........................353 IX (33). Contra gnosticil or (trad. de G. Chindea) ..........................359 Note

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

403


Notă introductivă Volum ul prezent este primu l dintr-o serie care îşi propune traducerea integrală şi bilingvă a operei lui Plotin. Textu l grec urmează editia Plotlili opera editată de P. Henry - H.R. Schwyzer, Oxford, 1964-1982, în trei volume. Reluând împărţ irea în Enneade realizată de Porfir, edi,ţia prezentă conţine în prim u l să u vol u m V/�1!a lui Plotin scrisă d e discipolul său Porfir, împreună c u primele două Enneade, lăsând pentlU volumul u1l11ător EnneadeJe a 1I1-a, a IV-a şi a V-a, iar pentru ultimu l volum ultima dintre Enncade, împreună cu aparatul critic al prezentei versiuni. Fiecare dintre Enncade este precedată de un plan anahtic al tratate lor care compensează absenţa subtitlurilor pentru fiecare paragraf În parte, iar titl u l fiecărui tratat conţine în paranteză şi llumerotaţia ordinii probabile a redactă r i i, textelor, alături de împărţirea propriu-zisă pe care tradiţia noastră cul turală a moştenit-o de la Porfir. Titl u rile date tratatel or de Porfir nu corespund Întotdeauna ce lor date în edi ţ ia pe care am Ullllat-o: de aceea, am preferat numerotarea titlurilor menţionate în bi ografia lu i Poriir. Sem nele ,,<,>" din textul în limba română marchează completări ale trad ucători lor în vederea unei tluenţe maxime a limbii literare. Datorită cunoscutului caracter eliptic al frazei plotiniene, trad ucătorii şi-au permis folosirea acestor semne grafice numai în situaţiile În care logica textu l ui cerea o co mpletare indifercntă f�lţă de gramatica textului: în cazu rile în care atât logica

7


NOT.,\ INlR.OI)UCTI\" \

cât şi gramatica textului impuneau o completare tacită. ea a fost

operată fără semlle gratice care să încarce inutil textul ro111''111

.

Lista abrl!vierilor aşezată la începutul acestui volum este

valabilă ca principiu de exegeză şi pcntru unnătoarele volume.

Propunându-şi folosirea unui limbaj câl nwi clar. cursiv, sistematic şi accesibil. traducătorii speră să ofere cititorului posibilitatea recuperării tilosotici şi te1l11inologiei plotiniene În spaţiul gândirii

româneşti, într-o formulă lipsită de echivoc şi i1ustrativă pentru modul în care probleme ale istoriei gândiri i europene se originează În textul t/7I1eadcI0/:

Realizarea acestui volum are la bază eforturile unui colectiv de

traducători 1'0I111at din profesorul Vasile Rus de la sectia de filologie clasică a F a c ultăţ ii de Litere a Universităţii ,.B(\be�­ Bolyai" din Cluj, Liliana Peculca, Gabriel Chindea şi Alcxander Baumgarten, cadre didactice ale Departamentului de tilosofie al ace'leiaşi universităţi clujene. Împărţirca traducerilor este precizată în Cuprinsul volumului. 'iar redactarea notelor aparţ ine, majoritar, traducătorului tratatului căruia îi corespund notele. Colectivul de traducători a fost organizat în cadrul programului de masterat în filosofie antică şi medievală coordonat de pr of esorul Vasile Muscă din acelaşi departament de filosofie, iar întreg programul de studii al masteratului a fost centrat pe realizarea În fOnTIulă optimă a volumelor acestei ediţii. Membrii colectivului de traducători aduc mulţumirile lor studenţilor masteranzi, a căror pal1icipare la confruntarea textelor, ale căror observaţii stilistice şi conceptuale au fost utile ediţiei prezente. Traducătorii sunt, de asemenea, recunoscători editurii IRI

pentru deschiderea intelectuală cu care a susţinut proiectul publicării acestei versiuni.

TraducătonJ

8


Lista abrevierilor În privinţa autorilor şi a lucrărilor lolosite În redactarea notelor, ne-am

ghidat după trei criterii: 1. Pentru autorii clasici greci şi latini am folosit

siglele consacrate în dicţionarele mari (Bailly. Alexandre, Liddell-Scotl­ .Iones. Gaftiot, Guţu, Thr!sal//"lIs LingI/ar! Lc/l/iJar!, Oxford, etc.), păstrand numele întreg al aceSlOr autori numai În situatiile În care importanţa lor ca re pere În înţelegerea tilosofici plotiniene este covârşitoare (Aristotel,

Platon, Augustin, Proclos,

Porfir);

2. Pentru operele traduse În limba

romană, deşi am citat textul grecesc din ed i ţii consacrate, am indicat

titlurile lor În limba romană.

fără abreviere: 3.

Pentru operele încă

netraduse ÎIl româneşte, am folosit prescurtarea titlurilor În limba latină.

indiferent dacă sunt scrise în greacă s au În latină. după tipicul marilor dicţionare de specialitate. Pentrţl toate

operele greceşti şi latine citate

indica. însă, ediţiile cele mai c u"noscute ale textelor originale. Alex. Aphrod., Dr!t711 0)/17111. Brufls

=

vom

Alexandros din Aphrodisia, Dei1ll/iml,

ed. 1. B run s , C01l1mentaria in Aristotelem Graeca. Supplementul11 AristoteliculTI Il, 1, Reimcr. Berlin, 1887.

Alkin., Djdask" Hennann

ed.

lIennann.

=

,\Ikinous, Didaskalikos, în Platonis Opera,

voI. VI (Appcndix Platonica). voI. \'1, Leipzig, 1853.

Ambros., 18,7.1c = All1brosius, ISc7ilC

I

t'I de (/l1il1/[/. ed. E. Dassmann, Fontes

Christianae, Brepols, Turnhout ş.a.

Anacr., ti-. 60 Gentili Roma, 1958.

Anax., 11-. Bl DK

=

=

Brullo Gentili, A 17l1CreO/J. Edizioni del\'Ateneo,

Anaxagoras, Frc7gmenlill B I Diels - Kranz, adică

IIermanl1 Dicls (recensuit

Berlin, 19345.

W. Kranz), Dit' 9

fi,/gmenle der l'orsokmfe/:


LlST!\ :\I!RI \'11 Inl.OR -----_. _---

!\risL Rmwe.

(Thes<llIrtls

NlIbc:s

= Aristol'an. IJrOIJşlc'le. Norii, edi! ia de pe TUj

Lingull e GmcctJc..'), Uni"t!rsity of California, Irvin�.

( ' D ROM E. 1999. Aristot�1.

AllC1/iliccJe pos teriolm:,

niconwhicii.

Fizic.7.

Dc,..,pre c e r.

Afet,7fi'zica.

DC!'Jprc s uflel,

Topieelc

Polilica

,

=

Fricii

Aristotel.

Ana/itieele poster/oare. Despre cel: Despre sutlel, Elica nicol7whicli. Fizic.7. /l.1etafiziclJ, Top ic eIe, Polilica În ediţ ia d� pe TLG

( Thcsilurtls

Lingi/ae Gmec,7e), University of California, Irvine. CD ROM E. 1999. Cli

nUI11erotaţia ediţiei lui 1. Bckker. 1-11, Berlin, 1935.

Aristotel.

De gener.

APUJ"'TOTEAOUC; 1TEPl

=

.711.

Aristotle,

'{�wv jEVEO"EWC;.

De generihus <7nimaliul1J

=

with an English translation by

A.L.Peck, Loeb Classical Library (LCL 366). Harvard University Press, Cambridge-Massachusetts, LOlldon-Eng.land. 19lJO, cu aceea�i

llUllIerota! it:. Aristotel, DI.: !!en. el

con:

= Aristotle, De generalioIlt'

('/

COITUptiolle

=

APlO"TOTEAOIX;' nEPl jEVEO"EW«; xal cp-&opa«;. Translat�d by E.S. Foster,

În Aristotle,

an ComilJg-lo-hc [Ind

On SopIJJ��,tjcal RcfiaatiolJs;

Passing-A W"'J� 017 t/le

Cosmos,

The Loeb Classical Library (LeL

400). Harvard University Press, Cambridge-rvlassachllsetts. London­ England, 1992, cu aceeaşi numerota tie. Aristotel, Eth. Eud. =Aristotle, t:fhic,7 Eudemic<1

=1

E'{hxwv EOOTJJ.llXWV,

with an English translation by H. Rackham, În ArislOtle, Alhenian Constilutiol1; Eudel71ian Ethics;

Library

(LCL 285),

Vliwcs ill1d Vices. Loeb Classical

Cambridge-Massachusetts. London-England,

1996, cu aceeaşi numerotat ie.

Augustin. C acad = Aurelills AlIgustinlls. C0l11m ACc7demicos Libri Ires. Coloniae, aplld lohannem Gymnicum, 1533. Augustin,

Cont." =

Aurelills

CO/JIi.:ssiol1i1f7J !ihri ./1(111,

Aligustinlls,

Introducere generală de A. Trape, traducere şi note de C. Carena:

indici de F Montevcrde, În {)pem {)f11111�7, Nuova Citta Editricc, Roma. 1965.

Augustin. CiI'. = Aurelills AugustinLls, De cit 'iri/te Dt'i COJJlm p,7ganos !ih ri X)(II = Cit/(I di Dio I [I-X]. introducere A. Trap - R. Russell

.-

S. ('otlo;

trad. de D. Gentili. În Opem 011117iil, Citta Nllova Editrice, Roma, 1978, 1990�: Cinâ di Dio II [XI-XVIIIJ. introducere şi note �i note de

D, Cientili - A. Trape: traci. de D. Gentili. În Opcril ()J]]/Jii/. Citta Nllova

Editrice,

Roma,

1990; Citta di Dio III [XIX-XXII]. introducere.

traducere �i note de D. Gcntili; indici de F. Monteverdc, În 0pc'I<' Om/Jia, Nuova Citta Editrice, Roma, 1991.

Mare Aur.

=

MarCllS Aurelius. C/itrc' sine:

.1. Dalfen, Leipzig, 1979.

Hacchyl. {'pilJ.

=

=

Ad

se

1/)SIII7I /ibri XII, editia

Bacchylides din Ceos, I:/Jinikin, ediţia Kenyon, 1897.

10


l.ISTA :\ IW I X I LR I LOl{ ele.,

Or'lI.

Cicero,

=-�

OraIOl� ediţia de pc TLL (ThesHlIrus Lingllm:

Lcltil1ae). Packard HUl11anities Institute, Cl) ROM 5.3, 1991.

Clem. Alex., E\cer.

c'S

TlIeod.

=

Clcmcns Alexandrinus. Ercerplil ex

T/1t:..'odoto, În ediţia O. Stălllin: Clemclls Alexandrinus, StI'lJI11c/{<1)-VL

Lei pzi g, 1905-1909. Te rti am cditioncm ed. L. Frlichtel, Akadcmic­ Verlag , I3erlin, 1960.

CO/p. Ham.

CO/pus Hel71Jetic/J11J

=

sau

Hennetica, ediţia

W. Scott,

Oxford, 1924. Dion.

Halic.,

Comp.

Dionysos

=

Halicarnassensis,

De

compOSilioJle

l/erboT/lI17, În Opos c lIlc7, edi ţ ia H. Usener, L. Radermacher, Tcuhner, Le i p zi g , 189Y, 1904.

Epictet

=

Epictetus Philosophus. Enc!Jiridiol1. FmgmeJJI<1. GJ1olJ1ologiulJJ.

editia H. Schenkl, Teuhncr. Leipzig. 1894. Eur.,

Ba c;1lJte /e

Eur.,

Hipolif

=

Euripidcs.

Ba ccJwe. edited with

inlroduction and

cOll1l11entary by E.R. Dodds. Clarcndon Press, Oxt(xd, 1960�.

E uri pide s,

=

edited

f-f1j}PO/J'IOS.

with introduction and

cOl11mentary hy W.S. Ba rrct, Clarendon Press, Oxford, 1964.

Eur., A-le/:I/J. Sap.

MTjAAavL1T1TTj

fi-. 486 Nauck

11

Euripidcs, Meh1l1ippa Sl/pie/ls

=

O"o<Prl, În A. Nallck,

TragicorLIl11

Fragl71cn!t7, pp. 404-414, Teubner, Leipzig, 1856.

ElIseh ..

Praep.

Et';JIJg.

=

Pam phili ,

Elisebius

=

GmecorilllJ

Praeparatio EFalJgelic:J,

volumele I-II, ed. Karl Mras, Akademie- Verlag, Berlin, 1954-1956.

Eust.,

COJJ7I17. Ad II.:

CO/11m. ad Od.

=

Elistarhios Thessalonicensis

Episcopus, CO/JJlJJelJfarii ;ld Homeri fl ia dc/Jl et Odyssemn. ad lidel77

excl17pli ROl1wlJi [cdilJ], 7 volume, Leipzig, 1825-1830. Marsilio Ficino, De reb. pllli

=

Ploti ni Diaini illills

Philosophi De rehus Philosophicis

/ibri LIIII.

distriblIli "'1nn;ilio Ficinu . F/OfeJJlil1o

IV

e

Platollic'l /[1/171}j;,]

In Enneades sex

Gmeca Lil1gWI in L7Ii/1c711J

lICrs/: el "b cadem dOCt/��'s,i17l�" COI11IJ7t'/lwnis illllstmt,: oll1JJibllS ClI/11

Graeco e xelJ7pla r l COIl�71'�"

el

Basileae,

diligenfer t'<7Sfigatis,

per

Thomam Gucrrilllllll, Anno M.D.LlX ( 1559). Marsilio Ficino. Sopra I"mlinw

=

Marsil io

Ficino. Sopra I 'anima, ÎIl

Marsilio Fici no, Opera Oll1llia, Rasilea (Basel). J 57 6 . rist. Bottega

d'Erasl1lo, Torino, 1959.

Galen . . De plac. f1ipp. el Plm., [)l: Lac y

=

G ale ll lls . De phlCifis "'IJpOcr:'llIs

cI PIC1lonis. ediţia Ph. de Lacy, Corpus Medicorul11 Graeconrm V.

4.1.2, Akadernie-Verl a g , Berlin, 1978-1980.

Greg. Nis., f)e orig. PG 46

=

.-

Gregorius Nissensis, De origine animae, În

Migne, Pafrolagia Gmecc7, voI. 40.

Heraclite, A/lL;gories d 'f1ol77(>re 'HpaKAElTOU 0.ullPlKWV TTPO�A€J-LciTwv EU; B. TT€Pl' i}€WV'O.uTjpoC; EAAllyOPllO"€v.

Heracl, Qllc7t'SI. homo r

=

=

texte etahli et traduit par F. 13utlicre. Les l3elles Lettres, Paris. J 9R9. IJ


LISTA :\BRE\'ILRILOR

!ferm ., In P h at:(iJ: (·ouveur

=-:

Hermias Alexandrinus PhilllSOphus, In

PlatoJ7is PlwedmlJ] Sc!wlia, ediţia P. Couvrellr, Paris, /901.

I lerod.

,

Herodotlls. Istorii

=

='

ICTTopLaL, ediţia de pe TLG

(Thesallrlls

Lingllae Gr<1ecaţ!), University of California, Irvine, C[) RO M E, 1999.

Homer,

lIiad;1

The

=

1"�7d 0/ Homer, edited

with introduction an

comll1cntary by M.M. Willcock, v olumele 1-/1, St. Macmillan Education Limitcd, Londol1, 1978-1984. Homer, O(�vssec:a =- Homeri Odysseae libri I- X XIV, editio altera

recognovit brevique adnotationes critica instruxit Thomas W. Allen,

volumele III-I V din Homeri Opew, Oxford Classical Texts, T he Clarendon Prcss, Oxford, 1979, 19RO.

lamblique, Les I\fyslere dEţ!ypte n€pl TW'J al YUlTTlW'J .uOOTTJPlW'J. Texte etabli et tradllit par Edouard Des Places, S..J., Les

lambl., A1ysl.

=

=

Belles Lcttrcs, Paris, 1966. Macrobius, Somn. Scip. = Macrobii

Ambrosii

AlIrelii. Theodosii

SOIJ]J7iUI17 Scipionis libri II. ed. F. Eysenhardt, Leipzig,

Marin., V Proc/.

in

Tellbner, 1893.

Marinus, l ·'ita Proc"� ed. J. F. Boisson�de, În: Procfi

=

opew inedila, ed. V. COLlsin. [)urand, Paris, 1864.

Max. Tyr.

=

Maximlls Tyrius Sophistn, L1laA€�€Lr;, ediţin H. llobein,

Teubner, Leipzig. 1910. NlIlllell.,

li:

II Leemans

=

NUlllenills, Test im olJi/:J et Ih7gmelJta, ediţia

E.-A. Leemans, Academie rnynle de Belgique, Classe des Lettres; Memoircs, 37. 2, Bruxelles, 1937. NlIlllen . . Fr. :; Des Places = Numenius, Fi,lgmt'lJts, editian

E. Des

Places,

Les Belles Lettres. Paris, 1973. Olymp .,

COl11 /JJ.

in

Plwed

Norvin

=

Olympiodorus,

/n

Pla t oJ7i..,

Plwedont:117 com/J1ent(m�7. ed. W. Norvin, Tellbner, Leipzig, 1913. Orac. Clwld. fr. 163 Des Places

=

Orncllla Clwldaica. Ed.

Les Belles Lettres, Pnris, 1971.

Olp h.

FIg.

Kcrn

Berlin, 1922. Ovid., /vlcml11.

=

=

E.

Des Places,

Olphic()rl/m Fmgmc:nta, ed. O. Kern, Weidemann,

Ovidills. I\fc:lnll7()r!oze, ediţin de pe TLL ( Thesallrus

Lingu.7e Lntil1i.1e). Packard l-Iu1l1nnities Institute, CD ROM 5.3, 1991.

PaLls.

=.

Pallsanias, Călâtorie i'n Grecia (partial tradus În română)

=

Periegr!si. ediţia D. Musti. L. Beschi. M. Torelli, G. Maddoli, S. Settis,

M. Moggi. Milano. 1982. loh. Philop., ComllJ. ad ,117. Arislol.. Pro o C'I17.. Haydllck = lohannes PhilopOIlOS, COl11l17eJJtarills ad ,7l 1 il7w l17 Aristote/is. Prooemillm, ediţia Hayduck, Berlin, 1 X97. Phi!.. /l/leg. leg. = Philo. Alkgoria leglll71 (Allegoricc71 Interpretation oF

III.) No).lw'J \EPW'J aAATJyoplar; TW'J ).lEni T-rl'J with an English translation by F.II. Coison and G.H. Whitaker. în Philo. 0/7 rIn' ACCOllJ71 of' IlTe World's CreariolJ Genesis 11..

€�all).lEpo'J,

12


LISTA ABR[VIERILOR Givell by Moses; A llegorical IJJlerpretation of Genesis II, /II, Loeb

Classical Library (LCL 226), H arv ar d University Press, Cambridge­ Massachusetts, London-England, 1991.

Ph il o De tllga et iJJVelltiolle (On Flight and Fl iuling) n€lTl epur.ry; xai: €UP€O"€�, with an Engli sh translation by F.I L Coison

Phil., Fuga et in",. =

=

,

and G.H. Whitaker, în Philo, 011 FliglJl mut rii7ding:. 011 lhe C'lwngc of

Nam es:, On Drcmns. t/Jat t/Jey are Cod-se/Jt, Loeb Classical Library (LCL 275), Harvard University Press, Cambridge- Massachusetts, William Heinemann, Londo n - En g l and, 1 988 . Phil., Mos. = Ph il o, De vita !dos/��' ( !v/oses 1 an d II) n€Pl 'rou �(ou Mooo€wC;, with an E ngl ish trallslation by E H. COISOIl, în Philo, On Abraham , On Joseph, Mases 1 al1d II, Loeb Classical Library (LCL 289), Harvard Universily P rcss Cambridge-Massachusetts, Londoll­ Engla nd, 1994. Pind., Isthm., Nem., OI., P inda rus, IsthmiaIJ, Nel71ean and 0IY/1Jpl�7n Odes, edi ţia de TLG ( TIJesa urLls LilJ!!uae Gr<7ecae), Un iv ersit y of California, Irvine, CD R O M E, 1999. =

,

=

Platon, B,711c/Jetul, CIJarm ides, Cratylos, Euthydcm, Corgias. HljJpins maiOl: Lysias, Philebos, Phaedros, Pro{;]goras, Sofistul,

Til1Jaios Corg/�1s,

Theai tetos,

Platon, Bal1chetul, Clwl1nides, Crntylos. Euthydcl1J.

=

Hippias maio/:

Sof/slul, Theaetetos,

Lys ias,

Philebos,

Phaedms,

Profllgoras,

TilJwios, ediţia de pe TLG (TIJesalirLIs Lli7glwe Craecae), University of California, lrvine, CD R O M E, 1999 .. Platon, Ep. Plato, Epistlllae, În PlatolJis Opera, tOl11l1S V (tetralogia a IX-a), edited J. B urn et t, Clarendon Press, Oxford, 1912. Platon, MelJ. R. W. S ha rpl es, Plato: Meno. Greek text, t ra ns la ti on . introduction, notes, and ..,select bibliography, Aris and Ph il li p s, =

=

Warminster, 1985.

Plotin, EllJ1., I- V I Plotini Opera. Ediderunt Paul Henry et Hans-Rudolf Schwyzer, Scriptorul11 Classicorum Bibliotheca Ox on iensis , Oxonii. e Typographeo Clarendoniano, voI. I-III, 1964, 1977, 1982 ( edi tia =

1771i1Or).

Plut., De j,7cie orbe

=

Pl ut a rc h u s

Biographus et Ph il oso phu s, De j,7cie quae IiI

11 IlJae 8pparet= n€Pl TOU €j..LepaL'Joj..L€'JOU lTPoO"WlTOU TW XUXAW

T�t; O"€All'Jllt;, în Moralia, ediţia G.N. Bernar da kis , 7 'v ol u1l1�, Teubner, Leipzig, 1888- 1896. PluL, De 811. fi". 178 S an dbac h Pl ut archu s Biographus et Philosophus, De aminae procreatiolle in TJi17l1eO = P€Pl n;t; €'J TL).1aL<tJ tVuxaror(at;. Fr agmenta, v oI. X V din Moralia, with an English translation by F.H. Sandbach, în Loeb Classical Library (LCL 429), Harvard University Press, Cambridge-Massacghusetts, London-England, 1 969 . =

13


I.ISTA ,-\BRl·SILRILOI{

PluL. De exilio

<.pu'(�r;,

=

Plularchlls Biographus et Philosophus. De exilio

În Moralia.

e di ţi a

=

n€pl:

G,N, Bernardakis, 7 volume, Teubner,

Leipzig, I RRR-1896.

Plut.. Nu111. = Plutarh din Cheroneea (Plutarchus Bi ogra phll s et Philosophus). Viet ile pWi:7Iele: Licurg şi NUIJ1c7, e di t ia de pe TLG (Thest7llrlls Lingllae G m e c ae), University of California. Irvine,

CD ROM E, 1999. (JtWt'SI. COI1F. = P i lit archll s , OllLU�stio/1(:s cOI1Vivelltiul11 = ro:j..Lu<cX no:po:'('(€A).1CXTO:, În AloJi:7!J�7, ediţia G.N. Bemardakis, 7 volume,

P I UL ,

Teubner, L ei p zi g, 1888- 1896.

Plut., De sera /1lI1ll, vind. = Pilitarchus B io g raphus et Philosophus, De sem 11I11l1jl1l�" vindict.? În j\;/omli'l, editia G.N. Bernardakis. 7 volume, Tellbner, Leipzig, 1888-96. = Porphyrius Tyrius Philosophus, De abstjncJJtJ�7. În A. Nauck, Pmp!Jyrii Opusclll,7, Teubner, Leipzig, 18862. Porfir, A ntr. = Porphyrius Tyrius Philosophus, De Antm Nil11plwrum. În 1 A, Nallck, POlph)'rii OpliSClI18, Teub ne r, Leipzig, 1886 . Porfir. k 382 Smith = PO Ip h irii fragmenta, ed. A. Smith, Stllttgart and Portir, Abst.

Leipzig. 1993.

Portir, A1<m:. Des P laces = Porphyre, Lertre li Marcelle, e di ţ ia E. des Pl aces . Paris, 1982. Porfir, Sent.· = Porphyrius, Se nt e n tiae ad intelligibilia dllcelJ{es, ed. B. Mommert, Teubner, Lei pz ig, 1907. Porfir., Se/1t. 19. p. 94.4 Lambertz = Porphyrius, Selltentiac mi i/11ellegilJ/k7 duce/1tes, ed. E. Lamberz, Teubner, Leipzig, 1975.

Porfir. S)'/11/11. zet el17. , Dorrie

=

Po rphy ri us Tyrius Philosophus, SYlJ1/11 icta

zetel1wta, ediţia Dorrie, Monographien zur klassischen Aitertullls­ wissenschaft 10. B eck, MCl11ich, 1959,

PorJir,

VP

=

Porphirius,

Vita PI()til7l� în editia miilor a lui Hemy şi

Sch wy zer, voI. 1, Oxford, 1964.

Poseid., Fr. 9:! Edelstein-Kidd

=

Poseidonius, Vo I. 1, TlIe Fmgments,

ediled L E d c ls tei n et 1.G. Kidd, Cambridge, Un iver si ty Prcss, 191'2.

Proclos.

C0I11177.

nd A!cib/�7del71 I

=

Produs, 111 PIc7l011is A/cib/�7dt'/JJ

priorc/lJ COl1Jl11c17tElri/� ediţia F. Creuzer, Br6n ne r, Frankfurt am Main.

1810.

Proclos. Coml17. in Cmt. Pasquali = Proclus, 1/1 PIc7to/JI�" Cm lylul7J cOllJllJelltarin. ediţia G. Pa squali , Teubner, Lei pzi g, 1908. Proclos. COI1JIlJ. in Pal1JJ. = Proclus, /11 PI.7tOllis Parmenidem CO/11lJ1el1tariI� e di ţ ia G. Stalbaull1, Lei p zi g, 1840. Proclos, COI11I11, i17 Tim. Diehl = Proclus, In Pla tolJis Til17ae1ll11 c0I71/J1el1fan�7, ediţia E. Die h l . volumele 1-111, Tellbner, Le ipzig , 1903-1906. Proclos.

/11 El/ci.,

Fri ed lein

=

Proclus,

/n primul11 l:.'lIc1idis librum

cO/J]ll1el1t;JJi/� edi ţ ia G. Friedlein, Teubner, Leipzig, 1873.

14


LlST:\ :\HRr·\ II RIU)R

Ps-Long., Sub/. = Pseudo-Longinlls, 0/1 the SI d)/ime= n€Pl uwou<;. Edited

alld translated by W. Hamillon Fype. revised by Donald Russell, in

Aristotle, Poetics: Longinlls, On the Sublime. Demetrius, 0/1 Sty/e.

Loeb

Clas5ical Library

(LCL

199),

Harvard

University Press,

('amhridge- Massachllsctts, London-England. 1995.

Ps-Plut., De vit.7= Pseudo-Plutarchlls. De vilH t'l poesi !lomen: in T.W. Allen, !/omeri Opc:ra, volumul V. Oxford Classical Texts, Clarendon Press,

Oxford,1912. Sappho, fi: 3/.6 Voigt 1971. Soph., Trach.

=::

=

E. M. Voigt, Sapplw Cll1d Alcaells, Amsterdam,

S oph ocl es , Tmchim;Je, in 5;Op/lOCh.:; hllmlac:. Recognovit

brevique adnotatione critica instruxit A.C. Pcarson, Clarendon Press, Oxford, 1975.

SChO/iil ve/era

in NlIb.

Holwcrda

ce\. D. Horwerda clIm duablls

Koester, Grl)ningen, 1977.

Sencc., Episl. Ad

LlIc.=

=

Sc/Jo/iC/ \'etCri.1 in ,4n�-;lop/Jal1I�" Nuhes,

appcndicibus,

qllas subministravit WJW

Seneca, /:;pistulae ad LllCi/illlJl, ediţia de pe

(T/JeSt7llrtIS Lil1g11c71:? Latillae),

The Packard IIumanitics

TLL

Institute.

CDRom 5.3, 1991. Synes. Cyr., De iIlSOl1JJ7. 7, Terzaghi

=

Synesiu:j Cyrenaicus, De illS0I7717iis,

În Opllscula, ediţia lui Nicola Terzaghi, 1939-1944.

Speusipp., Fl'. 30 Lang = SpeusipPllS, Fragmentil, I.!d. P. Lung, Dissertation Universitat Bonn. 1911. SVF

=

Johannes Von Amim, Stoicorllm l'c:lerumlhtgl71enw. volumele I-IV.

Teubner, Leipzig, 1903-1924: retipărire la Teubner, Stuttgart. 1968.

Them., COJ]]J]]. jn de <711. = Thcmistills Sophista, In libros Aristotelis de anima paraphrasis, ediţia R. Heinze (Col71177entarÎ,/ in ArislOte/em graec8 Y.3). Berlin, 1899.

Thess. Trall.. in C7t. Cod. Astrol. Cir. = TlIessa/lls Tril/lc:s, în Cl1laloglls Codicutll Astrologortll17 GraeCOfllllJ, ediţia f. CUlllont et alii, 13russels

1898. Xen., klellu>l: an

=

Xenophon. Amintiri despre SOC/tltc

English translation

by

O.J.Todd, în

=

AfelJJomhilia, with

Xenophon,

Oec0110117ÎCllS; SJmposilll1J; Apo/agy� Lo\!o Classical

IVlcw ora hilia:

Library (L CL

168), Harvard Universitl Press, Cambridge- Massachusetts, Lonuon­ England, 1997.

Xen., l..Vl: = Xenophon, Cyropaedia. voI. 1 (books l-IV); voI. II (books

V-VIII). with an English translation by Walter Miller, Lihrary

(LCL 52, 168),

Harvard

University

Massachusetts, London-England. 1997, 1989. 15

Loeb

Classical

Press, Cambridge­


Plotin şi filosofia salvării Moat1ea l ui A l ex andru Macedoll, În 323 Î. Hr. , urmată la un an,

În 322 Î.Hr., de cea a l ui Aristotel, a pus capăt unui mare capitol d i n

istoria pol it i că ş i cul tura lă a Greciei antice. Venind din direcţii

diferite, cei doi titani ai lumii antice s-au Întâlnit în efOliul comun de a institui, fiecare în propria sferă de ac ţiune, domnia universalului:

Alexandru Macedon, sub fon11a unui imperiu universal, care să

aşeze În aceeaşi unitate pol itică Grecia şi Orientul, ce păreau de

neconciliat până atunci; Aristote l , prin el abora rea unei viziuni

asupra l umii concepute ca o sinteză totalizatoare, care să constitu i e

suma cunoştinţe l or ştiinţifice ş i fil osofice a l e a ntichităţii, adun ate

într-o concepţie universală de factură encicl opedică. D upă moartea

l or, Începe o nouă epocă, păstrată în istoria uni vers a l ă sub numele

de el enism pe care i l-a dat celebrul istoric genna n G. Droysen .

Ca de atâtea ori în istorie, noua epocă s-a impus deconstruind

ceea ce a reuş i t să construiască cea dinaintea ei. După ce epoca

c l asică a reuşit, pri n eforturile sal e d i n m u ltip le planuri ale acţi unii omeneşti, să instituie u n i versal u l

ca pe o valo a re cardinală,

conţinutu l esenţial al elenisl11ul u i a fost dat tocmai de Încercările

de a destitui universa l u l În favoarea indiv i d ua l u l ui . A ceasta s-a petrecut şi în plan spiritual sub vari ate fonne şi în diferitele domenii a l e gândirii fil osofice: metafizică, logică. eti că, politică. Pretutindeni s-a i mpus supremaţia individualului.

Î n plan fil osofic, doctrina ari stote l i că a universa lul ui s-a

pră b uşit s u b presiunea exercitată as upra ei prin afirmarea v a l orii


\':\SILI: (\lUSCA

indi vid ualului. Astfe l. contra l ogicii aristotel ice a u nivcrsalul u i , stoicii s-au mişcat În orizontul u ne i l og i ci noi, a indiv i d u a l u l ui, în

care ideea de relaţie a In locuit-o pe cea de substanţă. Din ace a sta au pom it, mai târziu, pes te secole, d i feritele formu l e ale logici i moderne.

În

compartimentele gân diri i et ice şi soc i a l p o l i t i c e, aşa -

cum o el aborează p r i n c i p a l e le cu rente filosofice alc epoc i i, stoic i i

ş i ep i c u reici i Î n p ri mu l rând,

pă şeşte Î n fa ţ ă o problem a t i că

com plexă legată direct de nevoia de a în ţelege s pecifi cu l exi sten ţ ei

indiv i dual e în lume, în natură, dar ma i a les în societate. Metafiz i ca,

form u l a cea mai prop rie a gân d i r i i grec eşti pare epui zată defin i tiv după ma rile creaţi i ale lui Platon şi Aristotel, zbătându-se, acum, Într-o totală l ips ă de originalitate. Metafizicile elenismului ,

t i m pu riu, sto i c ismul şi epicurei slllul, au fost marcate de această

li p să de origin a l itate, E l e au o perat substa nţiale în � prull1uturi d i n

gând i rea epocilor anterioare: stoic i i ş i -au i n teg rat Î n con c e p t i a l or

met a fizică tema heracl itică a focului, i a r epicureicii au const ru i t pe

fundamentele atomismu l u i de mocri tic .

Legându-şi soa11a de sfera de probleme s pe ci fi ce i n divi dua l u lui,

fil osofia greacă a trecut pri ntr-o profundă metamorfoză, abdi când de la formula sa de până atun c i , de cercetare teoretică a adevă rul u i . Fără a ul111ări toat e eta p ele dru mu l ui urmat de

fi lo so fi a greacă în

epoca elen isl11u\ui şi fără a căuta să înregi străm toate formulele

i ntemlediare pe care l e-a îmbrăcat, să re ţ i nem doar c ă, pe parcur s u l

noul u i ei traseu is toric, ea se îndepăl1ează progresiv de form u l a

c l a s i c ă a fi l o so fi e i greceşti ca cercetare a adevă rul u i . Punându-se cu tot u l

în s l uj ba rezol vări i p rob l e m e l o r le ga te

de e xistenţa

i ndi v i dunlului În lume, m a i cu seamă ca i nd i vid uman, noua

filosofie s-a concentrat tot mai i ntens În el abo ra rea u nor ut ile

ghid uri de viaţă care să asigure succesul om u l u i În această lume �i,

dacă se poate, chiar şi d u pă aceasta. în l um ea c ea l a ltă. Astfel,

filosofia gre a c ă s-a îndepărtat tot ma i Illult de condiţia filosofiei

propriu-zi se

,

pentru ca u l t im el e

fi l osofii g r e c e ş t i

,

în

special

neoplatonisl11u l , să realizeze un corp c omun cu teol ogia în form u l a

u n e i teosofi i . Î n l ocul c u n oaşte rii

.

fi l oso fi a u promovat identificarea

unor sol uţii de sal vare pentru i n d ivid u l adânci t În deve ni rea unei istori i ce creează sen ti me n tu l că se apropie de pun ctul e i fina l.

Con fuzia aceasta între fil osofie ş i teologie a durat pe tot p arc ur su l

ev u l ui med iu, cimd p l a n u r i le lor s-au a me s t e ca t şi sa rcini le li s-au confundat, raportul dintre cunoa ştere şi salvare s tă ru i n d î ntr-o 18


Pl.OTIN ŞI I-ILOSOFL\ S :\lY,.\RII

fu nda mentală indec izie. Abia în pragu l e pocii moderne, fi l osofia şi

teo logia ş i -au s e p a ra t defin itiv obiectele şi şi - a u prec i zat metod e l e ş i sarc ina , tranşându -se. ast fel , în mod durab i l , problema relaţ i e i l or. Î n celălalt plan, a l realită t i i pol iti ce, i medi at după moartea l ui

A l exa ndru cel Mare, Imperiul său universal începe să se destrame

sub presi unea tens iunilor născute Între ind i v i dual ii desprinşi din

trup u l acestuia, di feritele regate eleni ste. De fapt, această destrămare

a constituit planu l socia l- polit ic al istoriei e lenismu l ui. Mis i unea istorică a

jumătate.

m are l u i

macedonean s-a realizat, în fel u l acesta, n u m a i pe

EI nu a re u şit să-i adune durabil pe greci în un i tatea

superioară a unui s i n gur universal c are îi împacă. S ub actiunea i nd i vi dua l ilor pe ca re i-a strâns laolaltă. Im p eri u l s-a destrămat i medi at după moar1ea sa. Dar el a re uşit , totuşi, să ridice relaţi i le d i nt re greci şi ori e nta l i la un nivel de i ntensitate pe care ele nu au mai cunoscut-o . De altfel, inten sificarea relaţ iilor d i ntre greci şi orientali,

îm p l eti rea infl uenţelor venite d i ntr-o parte sau alta, a constituit partea esenţ ială a istoriei po l i tice, dar şi c u l tura le, a elen ismului . *

Astfel, Între numeroasele probleme legate de explicarea m isterului s ta t u t u lui e xi s t en ţe i individuale în lume se va impune d e c is iv problema sal vării. Curs ul problem atic i i salvării, ascendent pân ă l a a dev e n i tema pr i n c i pa l ă a gând i r i i e l en i stice (de a l tfe l , d u pă ac ea stă preocupare dom i n antă a l o r, fil o so fi i l e e pocii e l en i stice se vor chema şi a l e salvă rii ) , poate fi Î ntor s, cum am văzut, chiar În e poca c l a s i c ă . Ia fe nomenul crizei ce t ă ţ i i şi al indi vidu l ui. Motivul care a Î m p i ns filosofia g reacă a epocii eleniste către proble m a t ica salvări i re z i dă în criza cetă ţ i i greceşti . Fenom enul acesta a l crizei cetă ţii const itu i e, de altfel, una d i ntre l aturi l e semnificative a l e istorici social-po lit i ce a l u m ii eleni stice. E a s-a d e c l anşat prin conj u garea acţiunii uno r cauze i nterne, agravată de interven ţ ia unor cauz e ex t e rn e a căror prezentare nu interesea z ă acum. In orice ca z , criza cetă ţ ii deb utează Încă d i n epoca clasică, în a doua jumătate a secol u l ui al V - lea î. Hr.. şi 'ea a pre oc u pat filosofia greacă Încă d in momentu l ei socratic. Concepţ ia socra t i că a fost pri v ită de Hege l ca manifestare t i p i c ă a filosofiei c ri z ei c e t ăţ i i : " EI (Socrate 11.11.) a vâZlIt /JJ,irefia Atenei şi Începutul decăderii el�' el s-a bucllrat de suprem:.7 ei Înflorire şi c7 gustat şi din inceputul nefericirii ei"'. În continua re , criza cetăţii se va agrava, pr eoc u p â nd , din u nghi uri diferite, dar cu acelaşi grad ri d i cat de i ntensitate, atât filosofia l ui P l a ton, cât şi cea (\ lui Aristotel. 19


\'ASILI: MUSl ,\

Epoca e lenistică a adus o accentuare în p l us a cauze l or exteme

care au provocat cr iza cetăţi i , Dintre acestea, ro l u l hotărâtor l-a

avut tocmai Imperiul u niversa l al l u i Alexandru Macedon. Cetăţeanul

a a părut pe sc ena istoriei greceşti o dată c u triumful form ei de

organizare a vi e ţ i i soc i a l-pol itice a statul ui-cetate, a cetăţi i .

În

epoca c l asică a i stor i ei grece şti, cetă ţ eanu l se i ntegrează perfect,

organ i c , în structura soc i a l-polit i că a cetăţii, c on s t i t u ită ra ţ i ona l. La fe l ca na tura, ca omul Însuş i , cetatea apare şi ea ca o întrupare a logos-u l ui s uvera n . Cetatea, în c are cetăţen i i se integrează În modul

cel mai armonios c u put i n ţ ă ,

le asigură acestora

nu numai

existenţa, ci acordă şi un sens raţi onal existenţei l or. Numai pr in

cetate, cetă ţ eanul putea rea liza d i mensiunea

sa

esenţ i a l ă

ca

fiinţă

în lume, pe care Ari stotel o definea În Politica (1,2, 1253a 3-5) ca fiind cea de

"

vietuitor politiC", Se poate spune că, în organizarea

cetă ţii greceşti, cetăţeanu l putea nu num ai trăi fe ricit, fiindcă a

căzut pe un ros t al exi stenţe i s a l e în această lume, dar putea şi muri

l iniştit cu conşti i nţa îndepliniri i m i siun i i sale în via ţ ă . Const ituirea pri n sab ie a uri a ş u lui I mperiu universa l a l lui A l ex andru Macedon

va duce la d i spariţi a defini t i vă a cetăţi i grec eşti d in i stori e, în

sensul că, de acum

Îna i nte, ea nu va m ai avea n ici un rol

semn ificativ de îm p l i n it. Ceta tea greacă va fi l i tera l m ente înghi ţ i tă de I mperiu . Se declanşează cu aceasta, al ături de criza cetăţii, o

criză a i n d i v i d u l u i d i n cetate de o ampl oare şi de o i ntensi tate

nemaiîntâl n i te. Î n repl ică la criza cetă ţ i i , ind i vi dul a căutat o formulă rea l ă de supravi eţui re. Lipsit de suportul existen ţ i a l oferit de ceta te, aruncat brutal de soartă în faţa rea l i tăţ ii noi a Im periului care îl copl eşeşte pri n i mensitatea sa, i ndiv idul se simte d i ntr-o dată singur ş i părăsi t. EI se s i m te În mod fundamenta l amen i nţa t prin impos i b i l i tatea sa de a se a d a pta la o lume exterioară ost i l ă l u i ş i tot m ai agres i vă. Ne l i n i ştea şi frica par a se fi instalat defini t iv în sutlete. Tel1llenul de raportare al i n dividului s-a sch i m bat, aşadar, în mod fundamenta l. Î n locul cad ru lui b i ne contura t, închis în s i ne, perfect, stabi l ş i constant a l cetăţ i i , i s e oferă acum fun d a l ul uriaş, m obil, având un caracter deschi s. al Imperiului. Î n această situaţie, i nd i v i d u l se va refugia În sine. se va replia interior. căutând aici acele s o l ide puncte de sprijin pe care le pi erduse în exterior, aşezându-se pc terenul pe care l-a descoperit, cel al valori lor i deale ale sufletul u i . Retragerea neputincioasă d i n faţa une i real ită ţ i exterioare soc ial-po l i t i c e tot mai oSL i l e pri n chiar dimensiunea i mpres ion antă

20


P L OTIN Ş I F I LOS U I " I A S A lS A R I I

l a care s e petre c procesele ei, detenn ină, c u m a m văzut, o re pli ere a omul u i pe d i m e n s i un i l e m u lt ma i modeste a l e rea l i t ă ţ i i sale i nterioare, contro l ab i l e, pe care şi le poate dom i n a . Concentrarea aproa pe e xc l us ivă a omu l u i asupra propri e i s a l e ind i vidua l i tă ţ i cons t i t u i e c a uza c r i z e i i n d i v i d u lui r u pt d e u n i v e rsa l u l s ă u , condamnat, a stfe l , l a cond i ţ ia de i n d i v i d u a l pur, a căru i soartă este aşezată în întregime sub semnu l întâm plări i . Nereu ş i n d să se integreze a ml0nios ord i n i i noi de v iaţă a Im peri u l u i, i n d i vi d u l s i mte că tră i eşte într-o continuă nesiguran ţ ă c a r e a m e n i n ţ ă d i n toate părţ i le, fă r ă în cetare, s ă - I înghită. Totu l c a d e pradă agita ţ i i l o r pemlanente în care rea l i tatea se zbate fără n i c i o s peran ţ ă de a ieş i . L a cârma e i pare s ă s e fi i nsta ura t autoritar nesiguranţ a însăşi, până la l i m i ta extre m ă conform c ă reia n i c i in d i vi d u l nu m a i este s i gur pe s i ne. Pretutindeni se Întâl nesc doar i m previzi b i l e răstumări ce târăsc În torentul lor irezis t i bil şi o m u l , care pare condus i nevita bil spre p i erzan i e. Impres i a care îl copl eşeşte cu totul pe om este că "tntâmplarea, răllfăcio�7sa Tycl7e, părea regina 11I177Jl' 2 . D i n această reorie ntare a om u l u i către i n teri ori tatea s i nelui pro pr i u se naşte ş i preocuparea sa dominantă î n e poca e l en i s t i c ă : a s e salva d i n i n e v i tabi l a destrămare ce pare să fi c u prins rea litatea . Ca u rmare a pri matu l u i ind ivid u l ui şi a degradări i universa l u l ui, l i nii l e d e fo r ţ ă con form că rora se dezvo l tă fi l o s ofi a e p oc i i e l e n i stice conv erg într-o s i ngură preocu pare c e a dominat orizontu l de s i m ţ i re şi de gândire al omul ui: mântuirea i n d i v i d ul u i . Ne voia reconectăr i i indivi d u l u i l a un u n i v ersa l c are să-i asigure val oarea şi sensul e x i s ten ţ e i s a l e , care să- I scoată din starea de pură i ra ţ ionaIitate, a fost î m p l i n ită de fi l osofi i l e epoci i e l e n i stice; L. Rob i n a ri u m i t aceste fil osofi i care răspund noii nevoi de v i a ţ ă a e pocii filosofii ale mânfuiril'. Fiecare di ntre e l e a aşezat În fa ţ a omu l u i un progra m de sa lvare, o formulă de a scăpa d i n dezastrul i nev i tabil l a care părea condamnată l umea În epoca e l en istică. Cel e m ai tipi ce În acest sens sunt epi curei smul ş i sto i c i s m u l ; c a remed i u pentru situa ţ ia i n d i vidu l ui î n l u m e şi mântuirea l u i , ele vor predica a patia şi atara xia, ca atitudine în fa ţa vieţi i . A l te ş c o l i , precu m scept i c i s m u l , vor recoman da sus pendarea j u decăţi i. In sfârş i t, n e o p laton i s11lu l va Îm b i a om u l cu s o l u ţ i a l u m inării mistice, în ţ el easă drept u nic u l drum de a parveni l a fomlll la înţ el epciunii, cea care îl poate înă l ţa pe i n d ivid d e a s u pra crizei ş i decăderi i în care se zbate l umea sa exteri oară. Fel u l în care fi l oso fi i l e epocii concep mân t u i rea oferă şi criteri u l cel mai s i gur de periodizare a fi l osofi e i e l en i stice. Se pot "

21


\' \S I L L t\I US( r\

disti nge, astfe l : a) pe r i oa da moral ă, când individul mai ma n i festă o oarec a re în cre dere în pu teri le sale şi îşi c au t ă sa l varea in sine Însuş i , M ij locul este unul moral, împli nirea s u pre mă a personal ita t i i omeneşti se rea l i zează sub arc u l val ori l or m ora le; re a l i z a t pe c u l m i l e mora lită ţ i i , omul se în a l ţ ă de a s u pra zbu c i u m u l u i v i e ţ i i , dovedind o i nd i ferenţ ă absol ută faţ ă de ad versi t ă ţ i l e ei; b) perioada re l i g i o a să, pentru că l u m ea an tică se apropie tot mai m u l t de s fârş i t u l ei i storic, când i nd i v idul pi erde ori ce încredere în pr o pri i l e sale puteri şi nu îş i c a u tă temei u l s a l v ă r i i s a l e în e l însuşi, ci dincolo de el, în D u mnezeu, mani festând Încredere î n i l uzia oferită pe ca lea cred i nţ ei r e l igioase . Credin ţa religi oas ă devi ne ulti mul re fu g i u a l omului antic, expresie a s l ăbic i u n i i şi a neîncrederi i omeneşti depline. Filosofiile mântu iri i caută sal varea indi v i dului din l u m i n a general ă a l um i i antice peste care spectru l i nevitab i l a l sfârşitu l u i pare să-şi fi p ro ie c t a t um br a . *

În privinţa t'ieţ i i l u i Ploti n , Înte m ei et o r u l neop la t onis lll u l u i , avem şansa rară ca antichitatea să ne fi păstrat Viaţa lui Plotin şi ordinea scrien'Jor sale, b i o g ra fi a pe care Porfir, ca d i s c i p o l şi se cret ar, a scris-o despre maestru l s ă u . Î n cele mai Ill ulte cazuri , opera unor m ar i gânditori oferă sursa p ri n c i pa lă pentru cunoaşterea conc ep ţ ie i lor, dar constituie uneori şi un pre ţ i os izvor de i nfonn a ţ i e în pri vin ţa vieţ i i l or. N u este acesta ş i cazul lui Plotin. Pare destul de evi dent ca un g â ndi tor ca P l ot i n , căruia îi era ruşine că, alături de un suflet nemuritor, i-a fost dat şi un trup m u ri tor ca un fe l de pe l e ri n ă menită să învelească pentru un s c u rt timp suflet u l , nu putea fi decât foarte zgârc it cu datele pri vi n d p ro p ri a � a v i a ţ ă "Plotin observa PielTe Hadot - nu vorbea niciodată despre viaţa pe care o dusese Înainte de a sosi la Roma, pe vremea il11păratu/ui Philip. Nu spunea minie despre locul său de baş{f17ă, despre strămoşi, de�prc rudele sau despre copilăria lui - de parcă ar ti refuzat sei sc identifice ] Cll /lJdividul /l umit Plotil7" . E c l ar, cel căruia îi este ruşi ne că a rc Ull

trup se jenează de bi ogra fia s a . Bi pgrafi a , l a fel ca pro pri u l trup, fi i nd p ro p r i e , este doar un a c c i d en t trecător care nu p re z i n t ă vreull interes d i n perspecti va eternu l ui ( Viara lui Plotin, 1 ) . A şa se e x p l i c ă faptu l c ă , în ci uda b i o gra fi e i scrise de Po rfir, d i s p u n e m nu n u mai de da t e şi i n fonll a ţ i i p u ţ i n e cu privire la v i a ţ a lui Plotin, dar toate ace stea n e o fe ră şi o i magine t r u n c h i ată , incom pletă a s u p ra vieţ i i sale, din care l i p s e s c c u desăvârşi re c a p i t o l e i m pOJ1a nte, mai Cli seamă cele p ri v i nd în c epu t u ri l e . 22


I ' LI )

l iN

� I I I L( ) S ( ) I' I

\

S .\ L\ · :\ R I I

Plotin este originar din Ly c o po l is , d i n Egipt, u nde s-a născut În 204-205. I ncepe stud i u l fi losofiei destul de târziu, la 28 de an i, mai întâi, sub îndrumarea unor p ro fe so ri vesti ţ i din A lexandria, care reuşesc cu toţ i i să-I decepţ ionezc. Î l va întâ l n i a po i pe Ammon ios Saccas. " Pe acesta il ciiutc.1llt', ar fi zis Plotin după ce l-a ascu ltat, rămânând în preajma l u i I I ani, până pri n 242 -243 ( Viata lui Plotlil, 3 ) . Dorind să cunoască doctrinele persane ş i fi l osofia in d iană , îl înso ţ eşte în expedi ţ ia sa pe împăratul G ordian al I I I-lea, iar când c ampania acestuia eş uează, Plotin se refugiază În Antioh i a . D i n 224, Plot i n s e stabi leşte la Rom a. Aici îş i v a petrece uml ă t or i i d o u ă z ec i ş i cinci de an i ai v i e ţ i i sa le, predând filosofia. Deschi d e, d u p ă mode l u l p l aton i co-aristote l i c , o şcoală fi 10sofică prop r ie , frec ventată însă, pe l â n g ă e l e v i i s ă i , şi de un pub l i c foarte ales, între care şi Îm păra t ul Galienus şi Î m părăt e asa Salomina, alături de elita intelectua lă a Romei i m peri a l e , sen a t o r i , re t ori , sa v anţ i , medici, oameni d e l itere, artişti. Î n fa ţa lor v a ţ i ne prelegeri care, de fapt, era u comentari i pe texte de fi l osofie greacă, În pri m ul rând din Pl aton, dar şi din Aristotel sau sto i c i . Disc i po l i i, mai ales, îl înconj o ară cu o adm i ra ţ ie care vizează atât idei l e, cât şi viaţa sa, a d ora ţ i a lor putând fi conc ura tă , în epocă, doar de cultul pe care creşt i n i i Îl împărtăşea u pentru persoana l u i I isus H ristos, apostol i sau martiri. Bucurându-se de simpatia şi protec ţ ia împăratului Gal ienus, Plotin inten ţ ionează să construiască un oraş al fi l osofi lor d upă m o d elul plato n ic i an d i n Legile şi care, în ci nstea lui Platon, ar fi unnat să se n umească "Platonopol is·'. La înc ep u t, împăratul G a l i enus este de acord dar, a po i , s fă t u i t de c ons i l i e ri i săi, abandonează p l anul . Î n 253, pc la cincizeci de ani, întru cât învă ţământul său era oral, la insisten ţa auditoIi lor săi, Plotin se apucă să îşi redacteze pre l egerile. Deş i i m pro v iza ClI uşurinţă oral, textele sale se caracterizează prin d ensitate şi, d eşi conden sate, su nt străbăt ute, pe de altă parte, de un real fa rmec poet ic, ce a t ra ge pân5 ast5 zi. După moartea sa, această op eră scrisă va fi ed i t ată de discipo l u l şi secretaru l său, Porfir, care o va aranj a în şase seri i Il câte nouă tratate. 54 În tota l , n u m i te Enn CD de. Î mbolnăvi ndu-se, cum rel atează Porfir (- Viala lui Plotin, 2), de o boal ă de stomac ca re l-a şi răpus, ult i m i i ani a i i-au fost pl i n i d e suferin ţ ă . Se st i n g e În 2 7 0 În Campania, l a moşia u n u i priete n . 23


VA S I L E I\1 U S( .\

Cel c are pri veşte dezvoltarea de ansamblu a fi losofiei greceşti rămâne cu impresia că tendin ţa ei dom inantă este ra ţ iona l i sll1u l . Î n acest context istoric atât de l arg, tendin ţ a opusă spre misticism a fost reprezentată încă de la începuturile gândirii greceşti de pitagorism. Sfârş itul antichită ţ i i greco-romane a adus cu sine un cl imat spiritual cu totu l special, dom i nat, d i n motivele anal izate dej a, de preocuparea salvării individului pri n mij l oace le fi losofi ei şi apoi ale teol ogiei. Aceasta se înso ţ eşte cu tendin ţa puternică a unei abandonări a rea l i tă ţ i i ce a împins omul, pretut i nden i , către căutarea spiritual ului şi a ideal ului, opuse materiei şi material ului. Î n acord cu aceste nevoi spirituale a l e epocii, a fost readusă în actua litatea filosofică doctrina elaborată de Pythagora, iar o dată cu aceasta se trezeşte şi un nou interes pentru doctrina pitagorizantă a ultimului Platon, surprins de ani i bătrân e ţ i i În Academie. Dintre curentele şi şcolile fi l osofice spec i fi ce antichită ţ i i târz i i , cel care a răspuns în cea mai largă măsură acestei stări de spirit dominante în epocă este neo p l atonismul . Pri mele m an i festări a l e neopl atonismului apar Î n Alexandria, oraşul construi t de Alexandru Macedon în delta N i l u l u i . Oraşul constituie un spa ţiu spiritua l privi legiat în care s-au Întâlnit ca Într-un creuzet influenţ e venite din partea tuturor mari lor c ulturi ale popoarelor antichită ţ i i , atât orienta le cât şi occidentale. Aici, credinţa evrei ască s-a îmb i nat într-o nouă formulă de gândire cu filosofia greacă, născându-se ceea ce s-a chemat fil osofia iudeo­ alexandri nă, în perimetrul căreia se produce şi fuz i unea, plină de consec i n ţ e rodni c e d i ntre spiritu l grecesc ş i cel ori ental. Colaborarea dintre el e a fost aproa pe perfectă, fi ecare oferindu-i celui lalt ceea ce î i l ipsea . Deşi spiritul evreiesc, pu rtând în atâtea privin ţ e amprenta misterioasă a Orientului, pare a se fi epuizat În efortul de a el abora produsul său cel m a i caracteristic monoteismul antropomorf - el mai are totuşi puterea de a oferi lumii greceşti, aflată ea însăşi în destrămare, ceea ce îi l i psea, pentru a se putea conso l i da pe sine în această vreme a instabilităţ ii, şi anume credinţa fermă În exi sten ţ a unei ordini morale superioare, provenite din ş i întemeiate pe revelaţie. La rândul său, spiritul oriental, În simplitatea sa pri mitivă şi uneori chiar barbară, se deschide pentm a asimila cea mai putern ică crea ţie a spiritului grec, filosofia. Astfel, spiritul oriental s-a îmbibat de influenţele filosofiei şi sub imperi ul ei a Încercat să aşeze pe o expl ica ţ ie a raţ iunii întreg 24


P L O T I N Ş I F I LOS{ H-' I !\ S :\ L\',\ R I I

materialul credinţelor sale, uneori atât de simple ş i nai ve. Dar înainte ca l u mea antică să părăsească definiti v scena istori e i , ea îşi adună încă o dată şi pentru ultima oară, într-un efort suprem, toate puteri l e spirituale, prin neoplaton ism . Acesta constituie sinteza u l t i m ă a gândirii grec eşti şi, dacă dă m curs concepţ iei hegel i ene conform căreia cel din urmă este şi ce l mai bogat întrucât con centrează toate momentele anterioare, neoplatonismul este şi cea mai bogată expres ie a gândirii antice păgâne. Î ntr-un mod pe care l -am putea aprec ia ca fi ind mai degrabă i nstinctiv, păgânislll u l a reuşit să opună creştini sI11ului recent apărut ceea ce el reuşise să real i zeze mai serios în plan spiritual de-a lungul m i lenarei sale istori i : fi losofia. S e instituie astfel conflictul spiritual care domi nă ul timele veacuri ale elenisl1lului dintre neoplatonism şi creşti n ism. De a ltfel, v ictori a creştin isll1ul u i asupra elenismului a constituit evenimentul care fi xează cadru l spiritual general al epoc i i . Aceasta s-a realizat însă, în plan istoric, pri n împrejurarea că rapida sa răspândire a dus creştinismul în contact d i rect cu raţ iona l ismul grec. Tocmai faptul acesta oferă expl ica ţ i a strădaniei de a-şi prezenta, de la un moment dat, pri n c i pi i l e cred i n ţei sale sub fonna cunoaşterii şi a şti i n ţ e i . Para lel ismul acesta fi losofico-teologic s e explică prin comunitatea de origine şi scop a neoplatonismului şi a creştinismului. Ambele dezvoltă sistemati c o concepţie proprie care a m b i ţ i onează să identifice sursa mântuirii individul ui. De pe acum încă trebuie subl iniat ş i faptul că între cele două se pot identifica notabi le deosebiri . Creştinismul model ează conform tipare lor sale o masă de credinţe exi stente încă î{lai nte de apari ţ i a sa, În care se înrădăc i nează cu o deosebită putere. Acesta constituie şi secretul invincibi li tăţ i i sa le, iar faptul că el şi-a găs it supOliul în sus ţ inerea pe care i-a oferit-o o comunitate rel i gioasă constituită ca Biserica nu a făcut decât să îi consol ideze situa ţ ia. Î n schimb, neoplatonismul s-a în făţ işat ca o rel igie de sa vanţ i , abstract elaborată ş i care a căutat să as imi l eze principi i le cu ltelor anterioare l u i . El s-a sprij i n it pe i n i ţ iative fi losofice pre ponderent individuale, comuni cându-şi doctri na, în fom ă savantă, mai degrabă în med i i l e d i feri telor şco l i filosofice şi a l e intelectua l i tă ţ i i vrem i i . Antic ipând anal izele d e l a sfârş itul prezentării noastre, trebuie spus că î n acest aspect rezidă slăbiciunea neoplatonismului şi în el trebu ie identifi cat şi motivul pri n c i pa l al înfrângeri i sale de către creştin ism ş i , a poi. al dispari ţ i e i sale. 25


*

În l u pta in care s-a angaj at contra ira ţ iona l i s m u l u i c red i n ţ e i ,

intel ect ual i s m u l u i grec a găsit pământ si gur s u b p i c i oare l e s a l e i n cea m a i c o m plexă ş i d e aceea ş i cea m a i v i e d i ntre creaţ i i l e fi l osofi c e a l e

a n t i c hită ţ i i :

neop l a to n i s m u l .

identi ficăm în e l u l ti ma mare s i n teză

a

A s t fe l .

trebu i e să

s p i rit u l u i grec. Dar această

tentativă spiritua lă a reprezentat, totodată, ş i ult i m u l său efol1 din

care tend i n ţ a ra ţ i ona l ă a i eş i t jn v i n s ă de cea ira ţ ion a l ă . Concept u l de D u mnezeu, m odu ri l e sale d e cunoaştere, v izi unea cxstatică formează n o u l evantai tematic în care s-a u s part cadre l e vechi u l u i

m o d d e a gând i l umea, propriu inte l ectua l i s m u lui fi l osofic grec . M etafi zi c a l u i Plotin, care pri veşte l umea ca pe o eman a ţ ie a spiri tu l u i , poate fi redusă, în ultimă i nstanţ ă , la afillll a ţ ia: orice

existe n ţ ă adevărată este de natură s piritua l ă. Fi losofia greacă, pri n

cei m a i ma ri di ntre re prezentan ţ i i s ă i , Pl aton sau Ari stote l , a n ăzuit către real izarea spiritu l u i p u r. Prin Plotin, l a sfârş i t u l său, fi l os ofi a greacă v a reuş i ' s ă rea l i zeze

în întregime a c e s t program

de

spiritua l i zare a rea l ită ţ i i . Nu e x i s tă n i m i c cu adevărat rea l în afara spiritu l u i - ac esta pare a fi principi u l c ă I ă u z i tor, e l aborat deja de

greci, al întregi i metafizici occi denta l e . E l va parc urge Însă un l ung drum i s toric până ce va răzbate î n fi l osofi a lui H ege l , care îi va da

ş i su prema consa crare . Form u l area pentru pri m a oară În termeni

clari a acestui pri n c i p i u men it unei stră l ucite c ariere în metafizica occ identa l ă con stituie i m porta n ţ a c u adevărat is tori că a l u i Plotin4.

Dar c u aceasta, fi l osofia greacă şi-a tră i t toate posibi l it ă ţ i l e, acum orizonturi l e s a l e de v i itor se Înch id, puterea sa creatoare se sti n ge.

Ea se va retrage progresiv d i n fa ţ a rea li t ă ţ i i pentru ca, în cele d i n

llllll ă, prin Plotin să n i c i n u Î ş i m a i găsească un l o c în ea, neopla­

ton i s m u l constituind, În esen ţ ă , o i n v i ta ţ i e de a evada pe tărâm u l

m a i s i g u r dacă nu şi m a i rea l a l spiritual u l u i . A m bi ţ i a dom i nantă a lui

P l ot i n este de a identitica în

tot ceea

ce

există c u n una

s p i r i tu a l u l u i , aşezată peste ceea ce este material . S p i ritua l u l străbate

din interior căt re exteri or, învel işul materie i m an i festându-se ca o

stră l u c i re inefab i l ă s u h fOnlla fru m os u l u i v i z i bi l . P l otin poate fi

consi derat,

ast fe l , c u adevărat pări n te l e estet i c i i

ca

di sciplină

fi l osofică autonomă. N u pentru că până l a e l asem enea preocu pări

ar l i ps i ,

dar a b i a

la

P l ot i n c onceptu l

de

frumos

prim eşte

o

i m portan ţ ă de s i ne stătătoare. în t i m p ce la gând i toh i de din a i n tea

sa, c h i ar şi la Platon sau la Ari stote l, fru mos u l î t/genera l nu este 26


PLOT I t'\ �I F I LOS( ) I · /:\ S A L\ ' :\ R I I

decât o altă fa ţ ă a adevărului sau a bine l u i . Va lurile unui entuziasm estetic Î nundă gândirea lui Plotin ce identifică în orice colţ de realitate prezen ţ a fru mosu l u i . Dar cu aceasta dev i ne vizibi l şi un aspect trag ic a l aventuri i i storice a spiritu l u i grec, care a dat atâtea capodopere ale artelor, dar care a aj uns la conşt i i n ţ ă ca atare numai către sfârş itul său. În ori ce caz, credem că, În această sensi b i l i tate atât de vie pen tru fru mos, neoplatoni s11l ul îşi man i festă una dintre trăsături le speci fice ale păgânismului său. Î n fa pt, Plot i n el aborează mai degrabă o etică marcată onto logic, cum va rea liza În Un1la lui, peste secole, şi S pinoza. P l otin a fost condus spre aceasta chiar de dificultă ţ i le inerente construiri i unei etic i : ea presupune, întotdeauna, acţ iunea unui imperativ care, evoluând în planul transcendentu lui, se poate lăsa uşor asimi lat rel i giosu lui. Filosofi a lui Plotin con ţ ine şi o apreciere etică a pri nc i palelor [oml e de existen ţ ă care, în funcţ ie de aceasta, se aşază într-o ordine i erarhică. La ca petele aceste ia se aşază , jos, materia, şi sus, spiritul. Tradusă în temlenii eticii, materia desemnează răul, privaţ ia tota lă şi, cu cât o f0n11ă de existen ţ ă oarecare se îndepărtează mai mult spre zona spiritua lă a rea l ităţ i i , ea se Înfundă c u atât mai tare în neguri le răul u i absolut. La celă lalt capăt al acestei ierarh i i se situează Binele care, În fonna sa supremă, abso l ută, se identifi c ă cu Ze u l , e x i stenţ a dep l i nă , atât de desăvârşită încât Plotin va dezvolta până l a ultimele conseci n ţe, riguros, teza transcendenţ e i absol ute a D i vinităţ i i . Aceasta nu Înseamnă că lumea sens ibilă este absolut rea, ea fii nd, mai degrabă, un am estec Între bine şi rău"" I deea tra nscenden ţ ei absolute a Divin ită ţ i i a putut fi extrasă de Plotin din neopitagorism şi din iudeo-creştinism, m a i cu seamă de la Ph ilon. Î n o rice caz, ea este cea care îl apropie de creştinism. Divinitatea constituie unitatea absolută, Unul, care transcende ori ce lucru . EI este o existenţă, dar, datorită unită ţ i i sale, este superioară oricărei forme sau oricărui mod particular de a ex ista, şi de aceea nu poate fi determ i nat prin nici unul dintre acele atri bute propri i ce l orlalte existen ţ e . Divin itatea este pri v a ţ i e de fOnllă , chiar şi de una i n teli g i b i l ă ; întrucât natura U n u l u i stă În a produce toate lucruri le, el nu este nici una dintre ele. El nu este n i m i c determ inat, nici cal i tate, n i c i cantitate, n i c i s u flet, "nici /'n mişcare, nici in rep17lJS, el nu este nici În spaţiu nici in timp" ( Parmen ide); el este În sine, esenţ ă separată de cel elalte sau, m a i degrabă, el e s t e fără 27


\':\ S I LE 1\.1 u s c A

esen ţ ă pentru că este anterior ori cărei esen ţ e. anterior fa ţ ă de m işcare şi de re paus ( Enneade, V I , 9, 3 ) . La rigoare, Unul n i c i măcar n u s e poate detenllina fii ndcă des pre el nu s e poate gândi nimic şi, În consecin ţ ă, nici nu se poate spune n i m i c . E I transcende orice existen ţa şi orice esen ţă. Totuşi, deoarece trebuie rostit numele care i se potri veşte şi i se cuvine cel mai m u lt, el este Unul sau Bine le, căc i unitatea şi binele n u' se di sting În el de natura sa cea mai intimă. Despre Divinitate se poate afirma, mai degrabă, ceea ce ea nu este decât ceea ce este. Des pre ea se poate vorbi numai negativ sau ana logic cu cel e l a l te ex isten ţe, care îi su nt inferioare. Plotin sust ine că principi u l originar divin care trebuie căutat dincolo de sfera idei lor inte l igibile ElTEXEl 'VCX TTj� oD(J(a� nu poate fi cunoscut prin denumiri le gândiri i refl exive. Gândi rea conceptua lă doar îl pregăteşte şi îl apropie pe om de viziunea intelectua lă. Ea arată doar drumul , dar viziunea în sine este doar apanaj u l celui consacrat pentru a vedea. Cunoaşterea plotini ană · este vedcre, impresie mistică a viziuni i i ntelectua le. Pe acest motiv, Plotin promovează ideea a două feluri de cunoaştere care, pri n esenţa lor, dar mai ales prin scopul lor diferit, se arată complementare 5 . Pri ma este ra ţ i unea gânditoare îndreptată exterior, cu men irea de a se fixa asupra celor existente în timp. Cealaltă este i ubi rea cunoscătoare, orientată interior, în vederea cunoaşteri i cauzei ce produce cele create, ca uză care există în afară de timp. Această cauză ce produce cele create există , desigur, iar paradoxul plotinian este că el nu trebuie căutat î n afară, c i în interiorul omu lui, pentru că sedi ul Divinită ţ i i este, într-un fel, chiar în om . Sufletul din om este templul interior al adorări i Divinităţ i i . Drumul care duce s pre ea nu îl ocoleşte pe om, ci se adânceşte În interioritatea lui, căci numai prin el se poate aj unge la D i v in itate, deşi Divin itatea se află în afara l u i . Drumul interi or către Divinitate este la fel de infinit ca drumul exterior care conduce spre ea, omul fi i nd purtător de infinit În aceeaşi măsură ca l umea exterioară. I u birea cunoscătoare se real izează ca o Îndepărtare de lucruri şi este însoţ ită de o fugă de lume pri n angaj a rea într-o mişcare opusă ca d i rec ţ i e l um i i exterioare . Retragerea aceasta in terioară oferă fi loso fului un bastion sigur, de o certi tudine abso lută, pe care săge ţ i l e otrăvite de neîncredere a l e scepticismului nu îl pot lovi. Iubirea cunoscătoare sau cunoaşterea iubi toare se încununează cu o vizi une c are nu se referă la ceea ce este văzut, ci la cauza datorită căreia ceea ce este -

28

-


P LOT I N �I FI LOS O F I A S A L \ ' .-\ R I I

văzut s e vede. Pentru a rea l iza această viziune Î n sine, omul trebui e s ă supri me l umea exteri oară, să Îi desfi i n ţ eze bari e ra c e s e interpune Între el însuşi şi Zeu. C a ş i î n paradoxuri le cul ti vate de discursul mi stic di ntotdeauna, drumul care duce spre Divinitate este direc ţ ionat interior şi nu exteri or, el indică o Întoarcere a omului în sine, cunoscându-se mai bine pe sine, recuperându-şi interior sufletu l ; astfel, omul descoperă fărâma de Divi nitate din sine şi găseşte În ea chiar cert i tudinea existe n ţ e i Divinită ţ i i . *

Ca fi losofie a sa l v ă ri i , neoplatonisl1l u l preia concepţ ia dual istă a omului, ea Însăşi având ni şte rădăcini ce p o t fi întoarse În pitagori sm şi, dincolo de el, În o rfi s l11 . Omul constituie, după expresia lui L uc ian Blaga, un "nod cosmiC" Î n care se Întâlne.sc cele două linii universa le a l e materialu l u i ş i spiritu a l u l u i . E I se naşte din unitatea a două elemente o puse ca nat ură, dar ş i ca destin cosmic: corpul, materia l şi trecător, şi sufletul, spi ritlial şi etel11 . Unitatea acestora nu poate fi, de aceea, decât vrem elnică. N aşterea unui om Însea mnă unirea di ntre corp şi sutlet, iar moat1ea Înseam n ă separarea lor, când sufletul părăseşte corpul care l - a adăpostit temporar. Moartea, care Îi separă radical pe oamen i i muritori de zei i nem uritori, este, de fapt, şi ea de natură divină, oferind pri lej u l d e a dovedi că există În omul muritor ceva nem uritor, d e origine divină, anume sufl etu l . Prin moarte, el nu face decât să se e l ibereze de corpul muritor, pentru, a se întoarce în patria sa originară, în sânul Divin ităţ i i . Moarte'a rea l i zează, de fapt, un itatea pi erdută dintre om şi Divinitate, când, ceea c e este divin în om, sufletul , se uneş te"' cu ceea ce este divin în a fară de om, cu Zeu l . Sau, cum a spus Ploti n î n s u ş i î n a i nte de a-şi da s fâ rş i t u l , în rel atarea disci pol u l u i şi bi ogra fului său, Porfir, divinul din om merge să se unească cu divinul din u n i vers ( V/�1 tl1 lui Plotin, 2). Î n această concepţ ie, problema morţ i i i m p l ică re la t ia a doi terme n i : divinul din noi - {tElO\! E'\I 11).1l'\l - , din om, şi divinul de d incolo de noi, D i v i n u l în sine. E i s u nt i d e nt i c i , având aceea'ş i origine auyyE'\I€lCX. Des igur că, În virtutea înrudirii lor. Plotin desemnează trecerea de la unul la ce l ă la lt, după Porfir, pri n verbu l TIEl paa{}a L , care desemnează tentativa sau Încercarea . Sensul întâm plări i re latate de Porfir lasă să se î n ţ e l e ag ă că, pentru Plotin, con ţ inutul e s e n ţi a l a l vi e ţ i i spirituale a omu l ui îl constituie întoarcerea divin u l u i d i n 0 1 11 în s ânu l D i v i n u l u i . Des i g ur, 29


omu l n u treb u i e să aştep t e momentul fi n a l al morţ i i care aduce unirea defi n i t i vă cu D i v i ni tatea, în trucât e l poate s ă rec urgă ş i l a a lte m ij l oace de a p rom o va d i v i n u l din sine, încă în vi a ţ ă fi i nd, ş i Intre acestea, î n pri mul râ nd, diferitele practici rel igioase care i se oferă . M oartea nu înseamnă decât o se para re c a re ia a s pe ct u l unei e l i berări a divinului din om, sutlet u l , de ceea ce n u e st e divin În e l , c o rpul . Acest divin d i n om, su fl et u l s ă u n em ur i t o r, rev ine, prin moarte, în sânul d i v i n i tă ţ i i din care s-a des facut, prin na şterea omu l u i . In terpretată ca reven ire a divinul u i la d i v i n , moartea dovedeşte că, în afară de trup, mai există în om ceva care îl de păş e ş t e , care îi e s t e su perior, d i v i n u l d i n el, s u fletu l . Căci moartea n u ş i - a r putea găsi n i c i o j u st i ficare fără conv inge rea că mai e x i s tă şi a l tcev a decât ea însăş i : etern itatea. D i n a c e a s t ă pers pect i vă , ca nu înseamnă dec â t Întoarcerea la cele eterne ş i

cert i ficarea etern i tă ţ i i care î i u rmează.

Pentru Plotin, o ex p er i en ţ ă deosebită a omu l u i este c e a a din e l . Acesta c o nt e a z ă în l u mea de a i c i , t recătoare şi im perfectă, ca o solie a e x i s te n ţ e i D i v i n ită ţ i i e t e m e ş i perfecte în ce al altă l u me. Al tfe l zis, în m i c, sufletul este o imago Dci Dar, totodată , el ma i oferă şi argumentul că nu tot cee a ce se află În om aparţ ine, În sensul dep l i n al temlen ului, om u l u i , ad ică depi nde de om () . S u n e t u l este În om, dar prin natura sa etemă este diferit ş i o p u s t ru pu l u i ş i , c a atarc, o m u l u i , care este tr e că t or. Deş i se atlă În om, sufletul nu îi a parţ ine pe depl in c i , mai degrabă, Ze u l u i . E I este un avanpost al ace s tu ia într-o lume s trăi n ă în care misiunea sufletul u i este de a ţ ine trează în om conşti i n ţ a c l a ră a e x i s t e n ţ e i D i v i n i tă ţ i i , când, copleş i t de cele materiale, el este În pericol de a u i ta aceasta . Se conturează în neoplatonism o dublă apartenen ţ ă a o m u l u i , o m u l , prin corp, fi ind un l ucru Între cclelalte l ucruri trecătoare şi schimbătoare ale l u m i i sensibi le, În t i m p ce, pri n sufletu l său ete rn şi nesc h i m bător. omul a p a rţ i n e Zeu l u i . Pentru P l otin. probl ema cheie a omu l u i este cea a s u tletu l u i să u : s u fl e t u l s e afl ă î n o m , d a r este pro pri etatea Ze ul u i î n 0111 . În esen ţ ă , via ţ a omului este cea a s u fl e t u l u i d i n e l , dar între cele două l l U se poate stab i l i o i d e n t i ta t e perfectă . S u fl e t u l înseamnă mai mult decât viaţa tre c ă to a r e a o l ll u l u i , c a re nu-i poate e p u i za î n î n t re g i m e di spo n i b i l i tă ţ i l e . Î nt ru c â t este etern, spre a se rea l iza În i n finitatea esen ţ e i sale, s u fletu l neces i t ă o v i a ţ ă i n ti n i t ă . S u tl e tu l , de ş i este O lll u l , reprezintă, tot u � i , mai m u l t d e c â t acesta şi c h i ar d e c â t v i <l ţ a . s u fletu l u i

30


PLOT I N � l l l l .I )S( ) I- I :\ S A L \ ' \ R I I

Plotin rec urge la m i tu l platonic ian al sufletului p e care îl prei a în termelli aproape ident ici cu origi n a l u l său platon ic ian. Astfe l . pro b lema sa l vări i este aşezată d e autorul En17e�?de/or într-un vast cadru metafizic care, în l i n i i le sale ese n ţ iale, este iarăş i cel platonician. Două tendin ţe con trare care ac ţ ionează l a baza m itu l u i platonic ian s e pot regăsi, În fe lul acesta , ş i la Plotin. Este v orha de tendi n ţ a personal izăr i i şi de cea opusă, a cosmicizări i omu l u i d i n perspectiva m itului sufletu l u i . Persona l i zarea o m u l u i const ituie cond i t i a prea l a b i l ă a rea l i zări i con ţ i nutu l u i mora l al mitu l u i pla to ni c i a n. Pentru a deven i res ponsa b i l d e ca l i tatea mora lă a v i e ţ i i s a l e , o m u l t rebu i e s ă e v o lueze c a fi i n ţ ă l i beră, i nd i v i du a l dctenn i n ată. Deşi probl ema fundamentală a dest i n u l u i o m u l u i în l ume nu se rezolvă în această lu me, c i În ceala ltă, comportamentu l de v i a ţ ă , a i c i , a l omului nu mai poate fi un aspect negl ijabiL l i psit de orice importan ţ ă . Cea laltă ten di n ţ ă, care se opune personal izări i, este cea a cosm icizări i pri n proi ectarea om ului ş i a destinu l u i său pe Li n ecran cos mic, care are ca efect chi ar dcperson a l i zarca l u i , Pentru Ploti n : Între cele două aspecte, î n care u l ti m a ti nde s-o anuleze pe pri ma, accentu l cel mai i m portant pa re să cadă pe tendi n ţ a cosmi c i zări i . D i ncolo de responsa bi l i tatea mora l ă a o m u l u i , pe ntru P l o t i n mai i m porta ntă pare să fi e problema destin u l u i metafizic cosmic al su fletu l u i său. Astfe l , În cadru l mitic oferit de Plato n, Plotin aşază propria sa concep t i e despre om ş i destinul său. *

Drama re l a ţ iei

d i ntre

om şi Dumnezeu pe baza căreia

sc

real izează salvarea omului se consumă Între tcnnen i i de identitate (cruYY€'\I€lu ) şi ascmănare (Oj.lOlWcrlC; ), după cum arată .J . Pcpin 7. Î ntre aceşti termcni se desfăşoară şi v i a ţ a om u l u i . Î nrudirea dintre om şi d i v i nitate este doved ită de prezenţ a În 0111 a ceva divin, care, deşi se află în el, n u îi aparţ i n e, şi acesta este su fletu l . Întrebarea pe care () ridică prezen ţa sufletu lui in om şÎ de care depinde con t i nutu l

şi moda l i tatea sal vări i este u rm ătoarea , Datorită preze n ţ e i sufletului î n c I , Intre o m şi Du mnezeu există o i denti tate s a u se creează numai o asemănare'! . . l dent itatea" sau numai "asemăn area" dilltre uman şi d i v i n, d i n tre 0111 şi Dum neze u, nu este coextcnsivă pe toată inti nderea sau suprat�lt a fii nţei lor, arată în continuare J . pepin. Această "identi tatc" sau "asemănare" se re feră numai l a o parte 31


\'.t\ S I L E M u s c A

a fi i n ţ e i om u l u i . Ia ceea ce este mai bun ş i mai important, suflet u l d i n el . Ducând ra ţ i onamentul m a i departe, este vorba d e ceea ce este mai bun ş i mai i m portant în s u flet, in telectul . De fa pt, i ntel ectu l , a c e l a p r i n care gândi m , constituie partea cu adevărat d i v i nă din o m . Î ncă Pl aton a afirmat c ă În sufle tul omul uI partea care se as eamănă cu divinul, ce fa ce din 0 111 o re p l i că a Divin ită ţ ii, este partea a fectată gândirii şi cunoaşteri i . Ca atare, acestea constituie cele m a i înalte act ivită ţ i a l e o m u l u i . "Mişcările care s e aseamănă, in mod firesc, cu paJ1ea divină din noi sunt ga"ndurile şi re voluţiile universului ( . . . ). A stfel, p8J1ea inteligentă djn noi devine, pOfl"ivjt originare, asem/inătoare cu ceea ce este o biectul ei de

na turii ei

p ururea, adevărata via ţă Tlinn ios, 90d, trad. de C. Pat1en ie).

contemplaţie, iinplininct acum şi fost dăruit.? de zel' (

ce ne-a

Plotin a scos din tradi ţ i a platonic iană terme n i i princi pa li prin care v a ex pri ma re l a ţ i a dintre uman ş i divin, lovindu-se În acest sens de ambigu ităţ ile gând irii p l atoniciene. Aceasta osci lează, pen tru a expri ma re l a ţ i a omu l u i cu Dum nezeu, în tre tennen i i consacra ţ i d e iden t i tate ş i asemănare. De asemenea, defin i ţ i a p e care o com portă fi losoful în trad i ţ i a socratico-platoniciană incl ude ca o n otă obl igatorie a acestu ia asem ănarea pe cât este cu put i n t ă a omului cu D i v i n i tatea - Oj.lOewcrLC; �€W x(rrâ -ro 6UVU�OV ( a sem ănarea cu D i v i n itatea În măs ura p b s i b i l u l u i ) - "filosoFul, mrând de-a {ace Cll' ceea ce este div/i7 şi supus ordJi]i/� de vine şi el o fiIi7ţă supusă ordJilli şi divin.?, in măsura /Îl care a ceasta eSfc posibil pen tru om" ( RepubliclJ, 5 00c- d, trad. de A . Carnea ). In v i l1utea i dentită ţ i i de natură , obl i ga ţ i a mora l ă care îi rev ine o m u l u i este c e a d e a semăna c â t mai mult D i v i n i tă ţ ii , pen tru a se putea, astfe l , salva pe si ne. Evi dent, asemănarea compol1ă o serie de aprec ie ri cantitative, poate fi mai mare sau mai mică, ,,in măslJJ<? posibilullll' (xCl-râ TO 6UVClTOV ), dar sa rcina om u l u i este cea de a fi cât mai aproa pe de d i v i n , , cat mni l77 ult (j.lu).. lcrTa ), pc când identitatea nu compol1ă n i ci o grada ţ i e cantitat i vă, c i este natura lă. .

'

" Se Înţelege acum că cele două concepte sllnt in acelaşi tlinp

distincte şi complementare: /Îlrudirea di vliu] a omului se Înlaţişenză ca un d,?t care n u compromite nimic fiindcă, În ea i'ns/işi, Încâ nu asigure? salvarcn; rolul ei este nLJl7JlIi de a oferi o bază /Îl tentlltiva de a lIs/inila Dil/initaten, Î!1treprindere dificilă şi primejdioasă, dar purtâtoare a unei sperante eliberatoare" 8.

Gândirea soteri ologică a lui Plotin s-a m i şcat Între aceste cadre teoretice trasate prin p l ato n i s m . I dentita tea saLi Înrudirea şi 32


I' I .( ) l i N ) 1 I I I O S O I - I ·\ S \ 1 .\ .\ IU I

a s e m ă n a rea c o n st i t u i e

nu

un

stau

dat

în

c o n t ra d i c ţ i e

natural

ini ţ ial,

una

un

C li

clement

alta.

I de n t i t atea

pas i v

al

fi i n ţ e i

o m c n e ş t i . Toc m a i de a c e e a . ea nu Însea m n c1 prin s i n e d e c â t o s i m p l ă v i rt u u l i t a t e .

Ea

re pre z i n t ă ,

în

o con d i t i e

ra p ort C l l sa l v a re a .

n e c esa ră , d a r n u � i s u fi c i e n t ă . A s e m ă n a rea, c a re p resu p u n e o s c a ră de g ra d n ţ i i c<l llt i t a t i v e , i n fi n i t ă, în pr i n c i p i u . a n gaj c <17ă o m u l

a fi i n ţ e i s a l e . Ea de p i n d e dc

l a t u ra a c t i v ă

Sii U

dec i de d a c ă ren u n ţ ă

nu

l a efo rt u l

Olll.

care

act i v

de

este

pc

c e l care

a t m n s forma

v i rt u a l i t a t e a Î n rer d i t a t c prin a c t u l a s i m i l ă r i i D i v i n i t ă ţ i i . A c e a s t ă a s i m i l a re

presu p u n e În s ă ,

c a o co n d i ţ i e a n t e r i oară,

om u l u i c u D i v i n i ta te a .

i dentitatea

*

Î n aceste c on d i ţ i i s o c i a l - p o l i t i ce Ş I

1

Il

acest c l i mat spiritual,

a s t fe l i m pre g n ate d e i d eea sa l v ă ri i , a a p ă r u t ş i c r eş t i n i s m u l , c a re l i g i e , p r i n e x c e l e n ţ ă , a m â n t u i r i i o m u l u i . Da r c reş t i n i s lll u l , c a re l i g i e a sa l v ă r i i , pe n tru a aj u n ge l a u l t i m u l m a re a c t a l a n t i c h i t ă ţ i i şi cel

Ill a i p l i n d e conse c i n t e i stori c e ,

ş i a n u m e t r i u m fu l s ă u , vn

t rebu i să a n gnj eze o l u p tă l u n gă şi d i fi c i l ă c u fi l osofi i l e păgâne a l e sa l v ă r i i . E s t e e v i d e n t c ă , lTl a i a l e s Î n tre n e o p l aton i s l11 , ca u l t i m u l pro d u s fi l o s o fl c de a n v e r g ură a l l u l11 i i a n t i c e păgâ n e , fi l o s o fi c t i p i c ă a

sn l vări i , ş i c re ş t i n i s m . rel i g i e t i pi c ă a s a l v ări i . a apărut o ri va l i t a t e

în c a re, în c e l e d i n u rm ă , c reş t i n i s m u l c u pri n c i p i i l e ş i va lori le s a l e a

t r i u m fa t

a s u p ra

vechii

lumi

păgâne.

Vi c t o ri a

a c ea s t a

a

cre ş t i n i s l11 u l u i nu s-a pro d u s î n s ă d i nt r- o d a t ă ; ea este re zu l ta t u l u n e i l u pte a p r i n se ş i l u n g i , c a rc a c u n o s c u t e p i soade d i feri t e c a i n t e n s i t ate a c o n fl i c t u l u i . Fa ptll l era i n ev i t a b i l , de vre m e ce a tâ t n e o p l a t o n i s l11 u l cât ş i c reş t i n i s m u l c ă u t a u s ă m o n o po l i zeze t e m a î n d i spută, s a l v a re a . N e o p l a t o n i slll u l , în pr i n c i p i u , a p i e rdut î n a c e a s t ă l u ptă

t oc m a i

datori tă

caracteru l u i

său

fi l os o fi c ,

exce s i v

de

i nt e l e c t u a l i zat, c a re 1 - <1 În depă rta t de o prea m a re p o p u l aritate. I de a l ur i l e de

v i a ţ ă ale u n e i I11nse m a i l a r gi nu s-au m a i regă s i t l a u n

m o m en t da t Î n spe c u l a t i i l e

\11 u l t

prea

abstracte

s pre

c a re

au

î n dreptat e v o l u t i a ne o p l at on i s\11 u l u i u rm a ş i i lui P l ot i n . Des t i n u l pe c a re i s toria l-a rezerv a t ne o p l a t o n i s l11 u l u i a fo st re petat peste secole, î n t oc m a i , de u m a n i s m u l Ren a ş teri i . La fe l ca s p l e n d i d u l u m a n i s m c a re

a în tl o ri t în t i m p u l Rena şteri i , ş i n eo p l a t on i sm u l de la sfârş i t u l

a n t i c h i tă ţ i i gre c o - romane s - a sufocat treptat în sfera t o t m a i îng ustă a

unor adep ţ i care n u se mai pot r i d i c a pe tre a pta de e l e v a ţ i e

i n t e l e c tu a l ă deoseb i t d e În a l t ă ş i ra fi nată l a c a re neo p l a ton i s mul 33


\·:\.S I LI : �l l! S C .-\

a fost dus de ulti m i i săi reprezentan ţ i . Pri n caractem l său s pec ulativ, compl i cat în exces, neo platonism u l a Intors s patele toc mai celor care i -ar fi putut asigura, si ngu ri i, supravieţ uirea: masele c reştine din I m peri u l ro man. Astfel, în cele din urmă, creşt i n i s m u l a reuşit să-şi scoată d i n cursă rival ele, fi l osofi i le păgâne ale sa lvări i . Această vi ctori e a creşt i n i s m u l u i a prelungit ant i c h i tatea dincolo de l i m itele ex i ste n ţ e i sale istor i ce propri u-z ise, făcând d i n ea o prezenţă e fectivă în întreaga i stori e a Occ i dentul u i euro pea n . Dacă noi avem conti n u i tate În i stori e, ea se datorează "ru pturi i " produse de creşti nism, care, pentru a învi nge, a trebuit să se l ase pătruns de elemcntele durabi le ale c u lturii anti ce. În opo z i ţ i e cu aceasta, creştini s m u l s-a adresat, în primul rând, popula ţ iei I mpcri u l u i ; el a şti ut să o atragă de partea sa, ş i tocmai această partici pare populară i-a asi gurat victori a. O între bare care merită pusă este: cum a reu ş i t creştinismul performan ţ a de a Înv inge în tr-o mani eră atât de categorică în lupta sa contra fi l osofi i lor păgânc? Creştin i s m u l a s urpri n s pr i n s i m p l i t a te a con ţ inut u l u i profu n d uman al mesaj u l u i său ş i , ad ucând cu sine pro m i s i unea salvări i a şti ut să-şi croi ască u n dr u m către sutletu l acestei popu l a ţ i i din întregul I mperi u roman. În l oc u l specu la ţ i i lor abstracte ş i , În fond, l i psite de con t i n utul concret al v i e ţ i i ale neopla ton i sl1l u l u i , creşt i n i s mul a aşezat drama profund umană, pe in ţelesul tuturo r, a Tată l u i care îşi trim ite în l u me F i u l pentru a-I jertfi d i n i u bire de oam cn i spre sa l varea acestora . Exe m p l u l de suferi n ţ ă pro fu n d o m e n e a s c ă de care dă dovadă reduce la scara umană. u m a n i zează şi fa ce i ntel igi b i l ă drama sa c ră trăită de I i sus H ri stos. P r i n d ra m a d i v i no-umană a M â nt u i toru l ui, Etern u l a coborâl în istori c. Cu vântu l a deven i t om. Logos u l s - a Întrupat, a pri m i t carne şi os. Du mnezeu cel nemuritor s-a făcut m ur i tor pent ru ca. cu pr e ţ u l j e rl li r i i conştiente a Fi u l u i Său p r i n m oartea pe cruce, oa men i i muritori să de v i nă nell1uri tori . Doc t r i na cre�t i n ă �l Ilgajeaz;i. a s t fe l mari le categori i ale gâ ndiri i omeneşt i , ctern ul şi t rccătoru l . În tre care găseşte ca termen de medi ere persoana d i v i n ă şi umană. duhUl în c h i a r natu ra sa, a lui I i sus H ri stos, Fiul lui Dumnezcu. tri m i s de acesta în vedcrea l1lân t u i ri i lumii ş i a salvări i o m u l u i . I deea i u daică (J u n u i D u m neze u dre pt prin răzbunar e este În loc u i t ă pri n cea creşti nă a u n u i Dumnezeu drept pri n i u b i re ş i iel1are ş i c re ş t i n i s m u l însuşi s e prez i n tă p e s i n e c a o re l igie a iu b i ri i , ş i tocmai acest mesaj al i u b i ri i ş i a l iertări i i -a a sigu ra t d o m i n a ţ i a 34


P LOT I N Ş I Fl L( )SO r / .\ S ..\ L\ ' .:\ K. I I

peste o lume î n care s e revărsa seră val u ri d e ur ă şi dezbinare. Prin i ubire, re l igia lui I i sus v a cuceri v i a ţ a ş i va pri m i v i a ţ ă din partea adepţ i l or pe care ş i i-a câş t iga t . Î n concl uz i e , " creştinismul. in contrHst ClI neoplatonisl77ul cOl77plict:1t. Hducet:1 o undă de misticism

simplu şi de religiozitate plină de via fă, care răspundea mai hil7e ne voilor 1l701,'1/e ale unei IUl77i isto vite. De HCeetl. creştinismul trebuia să in vli7gă politeismlll neoplatol7ic" 9. Cu acest mesaj a l i u b i r i i Între o a m e n i ş i al Îm păcări i c u soarta, creş t i n i sm u l a reuşit, În cele din urmă, d i n in teri or, ceea ce, deocamdată, nu au reuş it hoarde le barbare care asal tau I m peri u l din exterior. Adică să-I În v i n g ă ş i să- I c ucerească, cel pu ţ i n În planul conşti i n ţ e i , pri n t r u n angajament direct con tra fi l osofi i l or păgâne. Des i gu r că, Î n pr i vi n ţ a con ţ i nutu l u i i de i i de s a l vare, a m ij l oacelor prin care ea poate ti dobândi tă, Între neoplatonism ca fi l osofie şi creş t i n i s m u l ca re l igie a sa l văr i i se pot stabi l i mu lte şi esen ţ i a le deose biri . Toc m a i ele fac ca fi ecare să ră mână ceea ce este: una o fi losofie şi cea l altă o re l i gie. Şi totuş i , ceea ce le o pune mai hotărât nu este tema comună a sa l v ări i care face obiectul pri n c i pal al di s p u tei d i n t re neoplatonism ş i creşti n i sm . Motivul confl ictu l u i loveşte Ill a i În a dâ n c : a mâ ndo u ă afi şează aceeaşi v oca ţ i e a u Jl i v ers a l i tă ţ i i . U n i versa l i t atea c u rge Î n sângele neopl aton ismului În ca l itatea s a de fi l osofie grea că . m a n i festare a unui logos care Îşi păstrează u n i versa l i tatea, ca pe unul dintre pri n c i pa l e l e sa le atribute, de al tfe l t i pic g rec e şti Î n i nten ţ i i l e sale u lti me, neoplat onismul se angajează in serv i c i ul unei cauze greu de În fa pt u it: să întemei eze ca 'fi l osofie o r e I igie. Mai c u seamă pri n urmaşi i l u i P l o t i n , el evoluează în d i rec t i a re cuperă r i i pol iteisll1 u l u i a n t i c şi a transformării s a l e într-o re l i g i e u n i versa lă. Creşt i n ismul se a d r e se a ză şi el u n i versa l i tă ţ i i n e a m u l u i omen esc, a d u c â nd romisi unea s a l vă r i i pen tru fi ecare om în s i m pla sa c a l i t a te de om. p I n acea stfi Î m prej ur a re s e află o d o vadă c�l, în l u pta sa î m potri va fi l os o fi i l o r păgâ ne. creşt i n i slll u i a î m p ru m u t a t de la e l e arma lor cea mai redutabilă: r a ţ i u n e a cu e x i g e n ţ e l e sale de u n i versa l i tate. Dar creşt i n i slll u i ş i -a mai re t i nut ş i a l te t.:Jcl11cnte d i n patri m on i u l gând i ri i grece ş t i . D e e xe m plu, creşt i n i s m u l ş i neoplaton i s m u l , pre l u â nd, ambele, pla ton i s m u l , menţ i n ca p e un c a d ru exterior a l sa l v ă r i i acelaş i dua l i s m rad i c a l d i n t re o l u me de a i c i , marcată de i m perfec t i un i , şi o lume de di ncolo, caracteri zată pri n perfec ţ i une. M i s i unea i s torică a creştin isl11 u l u i a fost În::;ă Ill u l t uşura tă şi de -

.

35


\', \ " I LI , t\ l l i S C ..\

Împr ej u rarea că nu a a v ut de Înfru ntat un adversar pe măs ura s a : ra ţ i unea . Această ma re descoperi re a greci l or, rea l i zată În l u pta pe care aceşt ia a u dat-o în seco lele V I 1 - V I î. H r. Împ o t r iva m i t u l u i , a eşuat În amând ouă d i n î nc erc ă r i l e sale maj ore de m a n i festare . M a i întâ i , ra ţ i unea greacă n u s-a putu t î n c he g a c a şti i n ţ ă po z i t i v ă a n at u ri i , pe rfo rm a n ţ ă ce a re uşit n u m a i e p oc i i moderne, astfe l că ea nu a putut opune o re z i sten ţ ă con siderabi Iă, în s t a r e să bl ocheze Îna i n tarea v i ctorioasă a crcşt i n i s11l u l u i . Pc de a l tă parte, fi l osofi a greacă, expre s i e su p er b ă a su prel11 a ţ i e1 ra ţ i un i i asu pra m i t u l u i , s-a lăsat di l u ată, mai a l es în l u ngu l răst i m p al e l e n i s11l u l u i , de repetatele infuzii de mi stic ism , d a t o r i tă căro ra a deve n i t tot mai mult un orga n i sm anem ic, În carc ra ţ i unea fuz i o n ca ză din n o u c u m i tul ş i chiar c u e l emen te de m i sti că. "AstFel - observă C lI pro funz i m e M i rcea F lorian , d i n pers pect i v a u n e i l a rg i v i z i u n i i stori co-c u l t u ra l e - creştinismul Îşi i't17pline�.,' tc misiunea istoric;i de a c1cidi p c ruine, de a 'Î7Ij".:'Înge egois!11lJI plcicerilor şi de c1 disc/J'Jlinc1 din 110U ::,"piritele dezorientate.

fÎl ade vcir,

creştinismul c'Jduce

o

v/�7tci nouci şi ()

nădejde de viitor pentru cei care de tJ bia ma i tr/iJ�'llI; in ade vâr ci

poate să se socotească moştenitorul, poate pni7 lIzurpare, al culturii antice pe care o păstreazt'i, aşa cum o intelege el, timp de () mic de

ani, până la Renaştere (sec. al X V-lea), carc aspirli să re/�7 firul ga".ndirii

antice,

creştin iSlJ7ului' ,j 0.

acolo

unde

fllsese

Intrerupt

de

izbânda

*

N i etzs che, care în d i ferite pagi n i a l e ope rei sa l e a medita t pro fu nd asupra con ţ i n ut ul u i ş i sen s u l u i i s toriei uni versa le, ne î m b i e cu sugestia unei a l te po s i b i l e i nterp retă r i a fa p t elo r. C e s - ar fi întâmplat dacă În această as pră confru ntare în care s-au lăs at prinse ca adversare neopl aton i s m u l ş i c reşt i n i s m u l n u a r fi învins creştinism u l , ci neoplaton isITI u l ? , , fÎlfrâ17gerea politicei a Greciei ­ observă N i etzsche - constituie cel mai mare e:;;ec al culturii: pentru că a adus la slIpra/arli acea teon"e /Î7grozitoare conform clireia

cultura poate fi ocrotită l7ul7wi da cci suntcm JÎwl1nari până in dinti

şi ne-am tras mănuşi de box. AI doilea nUire eşec l-a constituit

apar/tia creştiJJisl17l1lui: acolo forţa brutli, aici raţillnea tâmpci ali

fost cele care au condl/s Ili victoria asupra geniului an�,,· tocratic al

popoarelor. A fi filoeleJ1i /Î7seal71wj: a fi adversari ai forţei brute şi ai ratiunii tâmpe. 5/Jarta c1 pricinuit pie/i"ea E/adei 1Î1 117ăsura /Îl care a constrâns A tena să actioneze /Î7tr-o confedera/ie de state şi să se

36


I ' L OT I N ) 1 1 I L O S O r l -\ S :\ L\ ' ,.\ R I I

dcdice in IÎltregime politiciI' I I , Este v o r b a

a i c i tocmai de genu l de Întrebare pe c a re i s t o r i c i i n u n u m a i că nu o pun, c i o oc o le s c cu cea mai v i g i l entă pru de n l �1. A bs urdu l u n e i asem enea întrebări pentru un i st o r i c poate fi s u b l i n i a t p ri n t r-o altă formu l a re, care Îi pune ş i mai c l ar În ev i den ţ ă caracterul p arad o x a l : "ce ar fi fost dacă n-ar fi fost . . . '? " . Or, i s tori a ş i-a asumat cu ferm itate să e x p l ic e trecutu l, ceea ce a fo st , iar n u să-ş i asume dezvoltări şi s p e c u la ţ i i , ori c ât d e Î n te m e i a t e ar fi ele, pe marginea a ceea ce ar fi putut să fi e . Toc m a i Î n ac cstă l i m i ta re rez i d ă , d e al tfe l , şi succesele, a t â te a câte sunt, a l e şti i n tei i s t or i ce. N i etzsc h e este Î n s ă l i n fi l os o t� şi i n a c e as t ă cal i tate i se penll i te să s peculeze pe m a r g i n e a fa pte l or, să prelungească fi r ul l or re a l Î n d i rec ţ i a pos i hi l u l u i i stori c, oricum m u lt m a i Întins şi ma i bo gllt pri n pro m i s iun i l e sale decât rea l i tatea . Ce sau c li m se poate ră spunde la o î n t r e b a re astfel fonllulată, chiar dacă n u este tocma i b i n e pusă? În modul cel mai e v i d ent fi zio n o m i a s p i r i t u a l ă a Occ i dent u l u i ar fi a r ă t a t astăzi cu totul a l t fel dacă neopla ton i sll1 u l s-ar fi i m pus in dauna c reşt i n i s lllu l u i . C o n şti i n ţ a e u ropeană este a s t ăzi Î n baza u n e i t ra di ţ i i d eja d e două ori m i lenară, col orată de v a l or i l e şi pri nc i p i i l e creşti n i sm ul u i ş i tre bu i e să c o n s i derăm aceasta drept cea m ai mare ş a n s ă i s torică ce s-a ofe ri t cu l tu ri i şi ci v i l iza t iei noastre europene. Din pers pectiva d i n c a re N i e t zs c h e c on s i deră faptele, se i mpune o cu totu l altă j udecată i storică. I storia uni versa lă ca t ribu n a l - acceptând meta fora l u i S c h i l l c r arc, d u pă el, toate m o t i v e l e să condamn e creş ti n i s m u l ş i să c o n s i d e re victoria sa În i s tori e d re pt una din cele mai m ari nen oroc i ri ale i stori e i care s�au a b ă tut a s u p ra ome n i r i i N i e tzsche Î�i pro p u n e s ă desch idă ce l mai a s pru r e c h i z i tori u c a re s-a pro n u n ţ a t v reodată i mp o t r i v a creşt i n i s111 u l u i 1 2. " Cu aceasta termin ,

,

-

.

aici şi m i roslcsc judecL1ta. ( ondaml7 cn:ştil1isnllll şi ridic j'mpotrivc1 -

'

Bisericii creştine cea mai groazlJicâ

dlil tre <?clIzaţiile pe care lin vreudatâ pe buze. Dintre toate fbnne!e de coruP! ie carc pot fi' gândite, c'n este pentru m in e cCc? mai jjm/t/i, ea a c? vut voinIc? pentru ultima corupţie care esle cu putinţă. Biserica acuzator le-a a vuI

cn:şti/J.? Ih? lcisat minic neatins de coruPI ia sa; a făcut din orice

valoare

o

nUl7 valoarc. din fj"ecarc adc văr o minciună, dJil orice

suflctcc1sc;'(" 1 3 . Da, " creştinismul a in vins dar a izbut it a ce a s t a n u m a i În m ă s u ra în c a re "s-a lăsat

corcctitudlilC o tic:.iloşie antich itatea",

in ljiint de spiritul antichităţii, şi

as t fel a contaminat şi marea moştenire pe C<?/"C' n c-a /:7sal-o ell1 tichitate'l, dcnaturc'Îl7d antichitatea 37


VASILL M u scA

Fnsaşi"/4, sună o a l tă medita ţ i e a lui N i etzsche. Condamnăr i l e l u i la adresa creşt i n i s ll l u l u i sunt d i n c e l e Ill a i d u re cu p u t i n ţ ă

-

" creştinismul nu este decât abrutizarea cea mai cruda cu putintă,

care a fost araJ�iată pentl1/ mase şi ticăloşI ' 1 5 . Î n opt ica c e l u i care a

scris pag i n i l e A n t i h r i stu l u i , ceea ce a cons t i tu i t v i rtutea capita l ă a creşti n islll u l u i , care i-a as i g u rat, de a l tfe l , şi victoria, desc h i derea sa către masele l a rgi po pul are, const i t u i e u n u l d i n pri nc i pa l e l e ca pete de ac uzare. "O d-c7tă cu creştinismul a dobândit preponderenţă o religie care corespunde unei stari pregreceşti a ol77l1ll1l�· credinta IÎ7 evenimente miraculoase, În toţi şi li7 fiecare, sacrificii sângeroase, frica superstiţioasli de pedeapsa del17oni/O/� Îndoia/a de noi Îl1şine,

Frământare exstaticil şi halucinatie; 0I71U/ IÎ1SllŞi de vine arena unde

se fn/"rul1tă spiritele rele şi bUl1e" 1 6 .

Vi ctoria c reşt i n i sm u l u i Înseam nă, aşadar, d i n ungh i u l atât de personal a l anal izelor şi i nterpretări lor l u i N i e tzsche, întoarcerea l a o antich itate d i n care s-a pierdut antichi tatea însăş i , adică c h i ar duhu l ei necorupt prin care aceasta s-a i m pus su prav i e ţ u i n d în istori e . *

Proiectu l acestei traduc eri a EnneadeJor l u i Plotin s-a născut În cadru l masteratu l u i de fil osofie antică şi medievală ce fU ll c ţ ionează pe lângă catedra de fi l osofie antică şi medievală d i n Departamentu l de fi losofie al U niversită ţ i i c1ujene " Babeş- Bolyai" . S-a c u l ti vat aici, în u lti m i i an i , Ull i nteres de cercetare rea l şi profes i onist pentru fi losofia antich ită ţ i i târz i i , mai m u l ţ i doctoranzi fi i nd angaj a ţ i c u teze pri v i nd concepţ i a neoplatonică, iar, În cadru l e i , c e a a l u i P l otin . Proiectul acestei traduceri da torează m u l t c o m petenţ e i şi entuzi asmul u i , hotărâri i şi perseve ren ţ e i c e lor do i spec i a l i şti in fi l ologic c l as i că ai mastera tu l u i : lector Vas i l e Rus, d e la Fac u l tatea de F i l o l ogie, e l însuşi angajat pe teren u l stud i i l o r p l oti n iene cu o teză de doctora t şi trad ucător a v i zat din P l o t i n , precum şi lector dr. A l e x a n der Bau mgarten , de l a F a c u l tatea de I s torie ş i F i losofie, c u noscut deopotrivă pri n trad uceri le sale din fi losofia antică şi medievală, cât ş i pri n cercetări propri i l egate de acestea. U n u l din mari l e lor meri te rezidă ş i În c a pac itatea de a fi reuş i t s ă asoc ieze şi să c uprindă în entu zi asmul mun c i i l o r ş i pe ce i l a l ţ i mem bri ai gru p u l u i de l u c ru d i n cadrul masteratu l u i : prof. L i l i ana Pec u l ea, a bso lvent de fi l o logie c l a s i c ă şi asistent Gabri e l C h i n dea, abs o l vent de fi l osofie, dar şi de ti l o logie c l asi că, doctoranzi ai c a tedre i , care lucrează pe teme d i n fi losofi a l u i Ploti n . Efort u l tuturor acestora a 38


P L OT I N ŞI F I LOSO F I :\ S:\ LV :\ R I I

re u şit s ă d ea o i l ustrare v i e ş i fu n c ţ i o n ală a ceea c e s e poate numi col ectiv şt ii n ţ i fi c ş i m uncă de echi pă, bazate pe pri e te n i e ş i res pect , amândouă atât de rare încă în peisaj u l c e rcet ă r i i uni vers i tare ro mâ n e ş t i . Î n t â l n i ri le să p t ă m âna l e de miercuri du pă-am i ază ale grupu l u i d e traducători . î n prezen ta s t u de n ţ i l o r i n te re s a ţ i a masteranzi l or ş i doctoranzi lor catedre i , cu prezentarea textelor traduse în vederea disc ut ă ri i lor, însoţ ite de un re al schimb de o p i n i i com petente, au constituit pentru toţ i cei prezenţ i dovada rea l i zări l or s uperioare la care se poate aj unge pe calea unei m u n c i colective, asidue şi bine orga n i zate, În d rum a t e doar de pri cepere, de pas i u nea preoc u pări i com une ş i , n u în u l t i m u l rând, d e pr i e t e n ie Ev ident că un p ro i e c t de ase menea ampl oare ca re vizează traducerea înt re g u l u i cOJpus al EIJlJec7delor p re s u pu ne un volum de mu n că ce se Întinde pe durata a câ t i v a ani . Când pro i e ct u l aces ta se va fi Împ l i n i t, c u l tura română v a d i s p u ne de o vmial1tă a o perei p l o t i n i e n e a le cărei merite pot fi apreciate în d i rectă rel a ţ i e Cll ca l i tatea muncii investite în rea l i zarea ei. O variantă care nu e x c l ud e a pa r i ţ i a în tre t i m p sau după, într-un pa r a l e l i s m norm a l pentru progresele înre g i s tra t e d e c u l tura ro mână p e ca lea rea l e i s a l e eu ro p en i z ări a unor alte va r i a nte produse a l a l to r i ni ţ iat i ve p ers o n al e sau de grup. Ca pre t u t i n d e n i , şi în p l a n u l cu l turii vari etatea con tează ca un semn de bogă ţ i e şi sănătate. Cu aceasta, concurenţa, ri va l itatea, intrecerea, în care tâ năru l fi l o l o g c l a s i c N i etzs c h e 1 7 , a v ă zu t u n s e m n d i stinct i v a l su per io r i tă ţ i i menta l i tă ţ i i gre c e ş t i a l u m i i ş i a v ie t i i a deven it efectivă ş i pe n tr u cultu ra română. Să n e bucurăm, dar, de roadele emu l a ţ iei, când este cazu l . Deocamdată, însă, s ă dori m acestei vari ante d e t ra duc e re care debutează acum să aj ungă la de p l i n a sa î m p l i n i re, iar a ce s t u i prim vo l u m succesul pe care î l meri tă. ,

.

,

,

,

,

,

Vasile Muscă Note 1

C 1'. H egel . Prelegeri d.: istoria filosofiei, tra d u cere de 0 . 0 . Roşca.

B u c u reşt i , Ed i t ur a A cadem i e i , 1 9 6 3 , voI . 1, p . 42 5 .

:: C L P . B o y a n c � , L ucre c': ':1 /'.:piCl/rCl�"flle:. P a r i s . P U F, 1 96 3 . p. 1 4 7 . �

e L P i e lTe H a do1. Plotin

1 99 8 , p. 3 7 .

Sc1l1

simplitalec] prit/iri/� l aş i , Ed i t ur a Pol i ro m ,

39


( 'f. W. B e i erw a l les, Plotin dans /'idt:lJlisme n/1c..3I7wnd, în P/,lfo/Ji.... IJ }c!

idt'nJjsll1t!, e d . J. \/r i n . P a r i s . 2000, pp. 1 4 5 sqq . :" C r J . L a c rossc, L 'a lllouf c/Jc.'7 Plotill. {'ros hen oJogiqllt'.

!

cros psychiquL.', 3 ru x c l l es, ed . ( )u s i a . 1 9 94, pp. 7 sqq. (, C 1'.

Be rnard

7

p.

1 97 1 .

pp.

s ur

/'IJOI11J11t' e t sur Vieu, P a r i s , L e s

8e\ lt:s

9- 1 1 . Sensul tcrmenu l u i

dar a i c i este fo l o s i t �

Paris.

1 02.

.1 . pc p i n . Idr..'('s grecLJlIL's

Lellres.

lIocfi'jIJc.

.- \ nlhropoJo gie ph ilosophiqllc,

G roc t h n n ysc n .

( i a l l i lll:1 rcL 1 9 5 3 ,

cros

c:!

cu �ens ul

crUYYE"V€La

es te d e "Înru d i re".

de i d en t i t a t e generi c ă .

C 1'. .1 . P e p i n , op. cit. . p. 1 n .

l) e L

r-"f i rc�a F l o r i a n .

1�](lrtI/lJarc..'

;n 1;/050/ie.

o istoric

B u c u reşt i , E d i t u ra Gara ll1 o l l d . 2 00 1 . p . 1 4 1 .

a

lifosnliei:

I U e l'. M i rcea F l or i a n , op. cit. . p . 1 42 . I I C I'. Fr. N i etzsche, S:i'm/ lich c Werkc ( I I rs g . Vo n G i org i o C o l i i : M a zzino

M o n t i n a r i ) ; Band � ( N a c h gd n s scllc F rn g l ll e n t e ) . 1 8 7 5 - 1 8 7 9 ; M Li ll c h c n .

Ye rl a g ; de C i ruyler, 1 9 99, p . 6 4 I � e L K a r l U)\v i t h , \ 'O/l !/egL'J ZlI Niel/schc. Der rcvolulioll/irc I1ruch illl

D e u t s c h e r Ta s c h e n b u c h

f)cnken dcs /JcI I/JzelJ/Jfcll hhrlJlllldcrts: I l rl ll l hurg. Fel i x Mei llcr Ver! ng, 5 . pp. 392- 397

1 3 e e F r. N i e t zsc he. Siiml/iche Werke, Bei . 6 ( ncr A n l iehrist). p. 2 5 2 1 -1 C f. FI'. N i e tzsche. NO/� li/olOgIi 1 9 94.

p.

l rnd uccn:

de V

l\.,t uscă. C l uj

Napnc<l .

1 03.

1 5 C I'. Fr. N i et z s c h e , op. cif. . p. 99. 1 (,

C I'. Fr. N i etzs c h e , S/imtliehe I I 'crA c, B d . R , p . 65 .

1 7 C I'. FI'. N i e tzsche. lIomcr�.;; WCllk<lll1f Ji.' \ 'o17l'de ZlI cil1cm 1Il7gcsc!uichcl1cll

Bach 1 :\ 7 2 .

40


n OP<DYPIOY nEPI TOY rl AQTINOY BIOY KAI THL T A:=:EQI: TQN BIBAIQN A YTQN


PORFIR V IATA LUI PLOTIN ,

Ş I ORD IN EA SCRIERI LOR SALE


P l an u l anal itic al tratatu l u i 1 . Rcfuzul l u i P l o t i n d e a vorbi despre s i n e ş i d c

a

i s e fa ce port ret u l .

2 . Via ţ a ş i m o a rtea l u i P l oti n . 3 . Întâlnirea c u A m m o n i o s , a l c ă r u i d i s c i p o l d e v i n e . 4. Pri m e l e douăzec i şi u n a de tratate s c r i s e de P l ot i n . 5. A l te douăzeci şi patru de tratate . 6 . U l t i me l e nouă t ratate. 7 . D i sc i po l i i fi del i . 8 . M od u l În care Plotin scri n . 9 . Feme i l e c a re au fost ade pte le lui şi cei c are l-a u frecventat. 1 0 . Pu terea s u lletească a lui P l ot i n ş i daimonul protector. 1 1 . C a pac i tatea lui P l o t i n de a Î n ţ e lege s ufletele oameni lor. 1 2 . Pro i e c t u l întem e i e r i i PIc'J(onopoJis­ ului. 1 3 . Fel u l de a v orbi al l u i--:· P l o t i n . 1 4 . M od u l de a scrie şi reun i u n i l e şc o l i i s a l e . ) 5 . Atitudi n i l e fa ţ ă de scri e r i l e u n or autori . 1 6 . Atitudi nea fa ţ ă de gnost i c i . 1 7 . Acuza ţ i i la adresa l u i P lo t i n de p l agiere a doctri n e i l u i N um e n i o s d i n A pameea. ) 8 . Pozi ţ i a i n i ţ i a l ă a l u i Porfi r fa ţă de doctrina i ntel igibilelor şi depă ş i rea e i . 1 9. J u decata lui L o n g i n us des pre P l o t i n ş i o pere l e s a l e . 20. Un pasaj d i n Longi n u s d e s p re P l o t i n ş i A m c l i u s . 2 1 . R e l e v a n ţ a ş i i m pactu l j u dec ă ţ i i l u i Longinus despre P l o t i n . 2 2 . Oraco l u l l u i A pol l o despre Plotin.

23.

E x pe ri e n ţ a

m i stică

a

u n i ri i

intime

cu

divinul.

2 4 . S i st e m a t i zarea c e l o r c i n c i ze c i ş i patru d e tratate a l e l u i Ploti n

En/J eade. 2 5 . Ord i n ea Enneade/or a I V-a şi a V-a . 26 . Ordi nea EJlI1eadei a V l -a şi

o perată de Porfi r şi ord i n ea pri m e l o r tre i conc l u z i i l e .

45


n €Pl TOU nAWT(VOU �(OU XCXl TT)c;' Ta�€WC; TWV �l �AlWV aUTDU ,...,

,...,

/

/

)

""

1 1 .1 n Aw·il \l OC; o xa1t ' T))J.ac; Y€YO\lWC; q>LAOerOq>OC; EWXEL )J.€\I a'lcrXU\lO)J.E\lW ă-n E\I erw)J.an €'lTl- A lTa S€ TIl� LTOlO:U-rTl� S l a,'} Eer€WC; ObT€ lT€P l TOU Y€\lOUC; aUTou Sll1Y€lcr1tal �\lEl X€TO OUT€ lT€Pl TW\I YO\lEW\I OUT€ lT€Pl T�C; lTaTpLooc;. Zwypaq>ou SE a\lacrX Eer \T al 11 lTAacrTou TOOOUTO\l alTll�Lou wcr-r€ Xa.L A EY€ l \1 lTP0C; 'A)J.EALO\I S€o)J.€\lO\l ElXO\la aUTou Y€\I€cr1tal ElTl TPElJJa l : ou yap apX €l <pEp€l \1 o 1) <p&nc; ELSWAO\l 1))J.l \1 lT€Pl TE\T €lX€\I, aAAa. Xa.L El SWAOU ECSWAO\l crUYXWP€L \J aUTO\l a�LOu\l lTOAUXPO­ \llWT€PO\l XaTa Al lT €L \1 <nC; Sij Tl TW\I a�L01t€aTW\I €Pyw\I; u01t€\I alTayop€UO\lTOC; xaL xa1t€S€Ler\TO:L €\J€xa TOUTOU ap\lOu)J.E\lOU €X W\I <pLAO\l o 'A)J.EALOC; KapT€pLO\I TO\l ăPlcrTO\l TW\I TO-rE Y€ YO\lOTW\I swypa<pw\I El crL E\lal xal Cma\lTeX\I ELC; Ta'c; crU\lOOOLac; TTOl -rlcra.c; - E��\I yap TW �OUAO)J.E\lW <pOl Ta\l €'L C; TaC; eru\loucrCac; - TaC; EX TOU opa\l <pa\l-ra.crLa.C; TTATlXTl XWTEpac; Aa)J.�a\lEL \1 c)la -r�C; ETIL lT AEO\l lTpocrox�c; cru\I€(-\1 ler€\I . 'TlTELTa lpa<pO\lToc; EX TOU "(n )J.\I-rl)J.Tl E\JalTOX€lJ.!E\lOU \ \lSaAJ.!aToc; Ta €'(xacrJ.!a xal crU\lb l �P\T OU\l T�C; ElC; OJ.!oL O-rTl-ra -ro (X\lO� TOU ) AJ.l€ALOU €'uCO\lO: 'O:UTOU Y€\lEcr1tO:L � €U<pUla TOU Kap-r€pLOU lTapEcrX€\J aY\loou\I ­ -roC; TOU n AWTl\lOU 0J.l0l OTCi-rTl\l . '

L

L

'

46


Vi a t a l u i P l ot i n ,

şi ordinea scri eri l or sale 1 1 ./

P l o t i n 1 , fi l os o fu l născut î n z i l e l e n oastre, părea ruş i n a t c ă

se

a flă î n t r u n corp. Datorită acestei stări, ci se ferea să vorbească fi e -

de nea m u l s ă u fi e de p ă r i n ţ i fie de patria sa2. Şi a t â t de mu l t dispre ţ u ia să se a ra t e în fa t a u n u i pictor sa u sc u l p to r incât i - a şi s p u s l u i Ame l i us 3 , care ii c e re a îngăd.u i n ţ a să pună să i se facă un p o rt re t : " Pesemne că nu ajunge că pW1lim li77aginea /Î7 care firea ne-a ,

,

,

o

fÎIC!Jis, ci ar trebui s/i ingcidlJlin să dimiin/i şi lina mai durabJl/i,

inwginc

fi

linaginii.

ca şi cunT ar li printre Il/cranie demne de

Pentru că fi l osofu l re fuza , d i n acest moti v, ş i se îm pot r i vea să p o z ez e Amel i u s, care n u măra printre prieten i i l u i pe Carteri LlS, cel m a i b u n d i ntre p i c t o r i i v re m i i , l - a c o n v i n s pe ace la să intre �i să fre c v e n t e z e întru n i r i l e l o r fi l o s o fi c e c ă c i era î n gă d u i t contemplat.'

..

,

şi l - a obiş n u i t s ă - ş i cont ureze,

or i c u i dorea s i'i part i c i pe l a e l e

pri n t r-o Îndel ungată o bs e r v a re de a p ro a pe, re prezen tări mentale d i n

ce

In ce m a i l i m p e z i în baza a c e v e d e a A po i , d u pă

a sch i ţ a t

,

p0l1rct ui

.

după i maginea

ce

o p ă s tra

A m e l i u s c or e c t a din mers s c h i ţ a , pe n t ru a

o

c h i pu l rea l , t a l e n t u l În născ ut a l l u i Cart c r i u s v i u al l u i P l ot i n , fără

ca el să fi

ştiut. 47

< p i ctoru l �'>

În m i n t e în t i m p ,

aduce

a

ce

c re a t

mai

un

ce

p ro a p e de p o rt ret parcă a


PO l( I I I{ ____ • ____ _

__o _ _ _ _ _ • ___

1 2 . 1 KWAUen flE \l6cn.IJ TToAAc-(}eu; XaTanO\lOuJ-LE\lOC; oihE XAUcr l'" / TTlP0C; Tl\lEcrXETO, ()UX El \lal npo<;, TOU npEcr�uTOU AEiW\I un0J-LE\1 El \1 TaC; TOl aUTac; il EpaTIELac;, OlhE TaC; il TlPl aXaC; a\lTlbO­ TOUC; Aa�El \1 LmEJ-LEl \lE, J-LTlbE TW\I �J-LEPW\I 'SWW\I TaC; EX TOU mJJ-LaT� Tpo<pa'c; TIpoO"LEcrilaL AEYW\I . AOUTPOU bEL alTEXOJ-LE\I� xal' TPLtVEO"l xa-{f Excicrnl\l Tu-t€pa\l XpWJ-LE\loc; bTt � o'udac;, €lTEl()rl TOU AOlJ-L0U Em�pLcra\lTOC; crtl\lE�Tl TO� TpL�\lTac; aUTO\l aTTo11a­ \lEl \1, aJ-LEATp-aC; � TOlaUTTJ<; ttEpaTItlac; xaT' OALyo\l nl\l TOU XU\lciyxou aYP lOT'IlTa )(aTacrxEua'S0J-LE\lTl\l EcrXE . KaJ-L0u J-LE\I napO\lTcx;;' OOOE\I lTW TOlOUTO\l UlTE<paL\lETo: cmOnAEOOa\lTO<; bE ElC; TooOUTO\l "hYPu_.Jiln TO TIail�, WC; EAEYE\I €na\lEAil6\1Tl El)(nOXl� '6 ET�lpOe; o xal �apaJ-LE! \lac; ,auT� , ă�Pl tta\laTOU,_wC; )(a l T�� cpW\I'Ile; TTEplaLpE1.tt TJ\laL TO ŢOPO\l xal EUl1XO\l �parXW\lTOe; aUŢou xal n1\1 04Jl V crllrxuil�\lal )(al TaC; XElpac; xal' TOUC; TI6&xc; rE Axwtt�\lal : 01tE\I EXTPETI0J-LE\lW\I aUTou TaC; crU\la\l-nlcrELC; TW\I cp{AW\I bla TO ema crT6J-LaTOC; TIci\lTac; npooarOpEUEL \1 E1tO<; EXEL \1, � J-LE\I TTOAEWC; aTIaAAaTTETa l , ElC; EE n1\1 KaJ-Lna\lLa\l €AtfW\I ELe; ZijtfOU xwp{O\l ETa{pou TIaAaLOU aUTw rErO\laTO<; Kal TEil \lTl ­ XOTOC )(aTarETal . Tci E' a\lar)(ata al.)Ţ� EX TE TW\I TOU Z ijilou , î- " hf t ETEAEl TO )(al EK M T1TOUP\lW\I EKOJ-Ll �ETO EX TW\I K acrTplXLOU: E\I M nTOUp\laLC; rap o KacrTpL)(L� Ta'c; xTi/crElC; t'LXE . M€AAW\I EE TEAEUTa\l, WC; b Eixn6xL� Tu-tl \1 EL TlrEl TO, €TIEl Erl E\I nOnaAOlC; XaTOl)(W\I o EixrroXl� �paEEwc; TI� aUTO\l a<pLKETO, ElTIW\I aTl crE En TIEPl J-L€\I(tJ )(al cpijcrac; TIELpacr{tal TO\l €\I uJ-Ll \1 tfEO\l a\lcilEl \1 TIPOc; Ta E\I TW TIa\lTl ttElO\l, Epaxo\lT� una nl\l KA{ \I'Il\l El EA1ta\lTO<; €\I TI )(aT�)(EL TO )(al ElC; Oml\l €\I TW TOL Xw uTIapxoooa\l unooEEu)(oTO<; a<pYlXE TO TI\lEuJ-La ETT] 1 EYO\lWC; , we; ° Elx:JTOXlO<; EAEYE\I, '€'g TE xal E'gijxO\lTa, TOU EEuTEpou ETO� TIic; KAaubLou �crl AElac; TIA'IlPOUJ-LE\lOU. T EAEUTW\ln EE aLm:J €yu) J-LE\I o nOp<pUpl� Ewrxa\lO\l E\I A l AU�{W blaTp{�\I, )AJ-LE�L� EE €\I 'AnaJ-Lt la TTlC; Iuplac;, KacrTp{xL OC; EE E\I Tn (PWJ-Ln: J-L0\l0C; EE 1T(XP�V al EucrTox LOe; 'Ava4Jyt<p {'(OOOl bE Tu-tl \Il alTo �ou 8EUTEPOU ETOUC; T�C; K AaUblOU �aO"L Atlac; E'l C; Tol.mCcrw ETTl '€'g TE Kal E�ij)(O\lTa o XPO\l� aUTW T�C; IE\I€crEWC; El C; TO TplcrKaL EExaTo\l €TOC; T�C; LE�ilpou �aO"L �E(ac; TIlTITEL . OUTE EE TO\l J-L�\la 8E8il­ AW)(E n \Il Ka,'T' 0\1 IEI€\I\lllTaL, OUTE nl\l YE\lE1! AlO\l Tu-tEpa\l, ETIEl OUbE {TUEl \1 11 EcrTla\l Tl \Ia TOlC; aUTou YE\lE,'T ACOlC; Tj�Cou, Ka l TTEp €v TOlC; nAaTW\I� Kal LWKpchouc; TIapaEEOOJ-LE\lOlC; YE\lE1tALOlC; {} Uu)\J TE )(al ECrnW\I TO� ETalpouc;, aTE Kal A6yo\l €EEL TW\I 't-ra(pw\l TOUc; 8U\lCXTOlX; 'ETIL TW\I crtl\lEA1ta\lTW\I a\la",W\laL . .......

)

I L

)

L

,

.......

I

(

I

,

,

(

)

""

L

I

)

.......

)

""

"-'

,

L

_

48

)/

/

L

I

L.

)

(

(


\ · 1 \ 1 . \ I . LI l ' I . ( )T I 1'\ . �

1 2 . 1 D�ş i suferea a d e se a de o boa l ă i n t est i n a l ă , nu îngăduia cl isma. căci spu nea c ă nu es tc demn p e n t r u u n om în v { lrstă să fie s u p u s la a s t fel de cure, n i c i nu a c c e p t a să i a l e ac u r i de a l i n are a dureri lor, c ă c i pr ete x t a . c h i puri le, că el nu-�i îngăd u i a să se hră nească n i c i cu c(l rnc(I a n i m a l e l o r dOl1lcst i ct.? Pen tru că s c t i nea d e p a rt e d e b ai e ş i cerca doar s ă i s e hlcă z i l n i c frec t i i . aC(lsă l a e l S - (I în tâ m pl a t , d u pă i z bu c n i re a c i u m e i . să m oa ră c e i c a r e - i făceau he c ţ i i l e , încat, după ce a ne g l ij at ş i (l c c a s t ă c ură , (1 că păt a t o boa l ă a g âtu l u i foarte gravă. Cât t i m p am rost ş i eu În pre(ljma l u i , n u s-a arătat n i c i un semn al bo l i i , d a r, d u pă ce a m p l ec at pc mare, b o a l a s-a agra v a t aşa de m u l t , în c â t - c u m Îmi spunea Ellstoch i os, p ri e t e n u l c e i - a ră mas l a c ă pătâi p â n ă l a m o a l1C -- c l m- i ta t ca voci i ş i ră s u n e t u l e i m e l o d i os a u în c e p u t s ă se st i ngă, t'ă când u - l să scoat{l doar un h â rti i t răgu ş i t . pri v i rea i -a d e v e n i t c e t oasă, iar m â i n i le şi p i c ioare l e i s-au u m p l u t de u lcera ţ i i-t . Aşa c ă , d u pă ce p r i e t e n i i au ev itat să-I lll a i i n t â l ne(lscă, c ă ci obişn u i a să-i sa l u te săru tându-Î pe g u ră, a pă ră s i t orn ş u l ş i , m e rgâ n d în Campania, s-a s ta b i l i t p e domcn i u l lui Zeth , u n vec h i p ri e t en dej a mort. Cele de t re b u i n ţ ă îi sosea u d i n be l ş ug de pe moşia l u i Zeth. ba i se mai aduceau ş i de la M i n tu rn ae , de pe pro prie t ă ţ i l e l u i Castri c i u s - Întrucât acesta îşi a v e a b u n uri l e l a M i nturnae. P e c â n d s e apro pia m oartea C lI ll l n c - a r e l atat E ustoc h i os, care a s o s i t t:l rz i u , c ă c i l oc u i a la P u t e ol i - , d u pă cc i -a spus: ,'/"1 7(',1 te mai nştepf ' şi a m a i s p u s că sc s tră d u i a să reeo n d u c ă d i v i n i tatea umană l a d i v i n i tat e a din u n i vers :\ a trec u t un şa rpe pe s u b patu l În c a re z ă c e a ş i s-a stre c u r a t într-o ga ură din pe rete, iar el ş i - a dat suflet u l . pe când avea, d u pă spusele lui Eustoc h i os, ş a i zec i ş i �ase de a n i , a d i c ă l a Îm p l i n i rea celui de-a l d o i l e a an a l do mn i e i lui C l a u d i u s . C â n d s e s f,l l"ş e a , c u . Porfir, m{\ gă s e a m la L i l y b e u 1l1, A m cl i u s În A pamcea S i r i e i , iar C a s tr i c i u s la R o m a . Doar E u s to c h i o s era 1 {l l1gă c I . D a c ii socot i m În �ens in vers şa izec i �i �a::.c de a n i d i n a l doi lea a n a l d O l 1 l n i e i l u i C l a u d i us, d a t a n a ş t er i i s a l c c a d e în al t n: i s prcze c e l ca a n a l do m n i e i l u i Sever(l . i: 1 n-a dezv ă l u i t n i m ă n u i n i c i luna î n care S-[l nă sc u t . n i c i z i ua n a ş t e ri i , căc i nu socotea fol o s i tor ca c i n e v a să facă vre u n s a c r i fi c i u sa l i să dea \TC U n ospăţ În c i nstea z i l e i sa l e de naşt ere, deşi s a c ri fica şi dădea o s pe ţ e pentru prie ten i l a a n i versări le tra d i t i o n a l e a l e l u i P l a ton ş i Soc ra t e, c â n d c e i m a i c a p a b i l i d i n t re ei trcb u i a u s ă c i teasdi un d iscurs În fa ţ a i n v i t a t i l o r. 49


PO R H R

13.r'A jJ.EVTOL Tu-tL" CdJT� acp ' €uurou E\I TULe; OjJ.lALUle; lTOAAaXLe; 8L 11Y€L TO, �\I TOLUUTU o npOOcpOl Ta\l jJ.E\I yap -rTl Tpo<pW ,. ,;, ;' , / , /\ � I: I:� c c': UmO\lTU UxpLe; '0Youu U )€T0UC;L XUL lT€P €le; ypUjJ.jJ.U-ruolou.OXUI\.OU alTO Y€\lEcr€We; ă\lTU XUl TOU<; jJ.u",oUc; jUjJ. \lOU\lTU -&llAa",€l 'J lTP0-&UjJ.€La-&Ul : cXXOOOU\lTU bE lTOT€ OTl aTr]p<5\1 Ean lTU L 8(0\1 , a1T(XrXEcr1tUl u'LbEa1tE\lTU o E'lXOO-rO" b€ XUl OY&>o\l €T� UlHO\l ăI0"TU OPjJ.TpUl ElTl CPl AOOOCPlU" XUL TOLe; TOTE XUTa nl\l 'AAE�a\lbp€lu\I EI.xSoXLjJ.OOOL crOOTU-&€"TU XUTL €'JUL EX -rîie; aXpOOaEWC; UUTW\I XUL1l<P� XUl AU1TT)c; lTAijpll, � XUL Tl \IL TW\I CPLAW\I 8L llYELa-&Ul â lTacrxOL : TO\l b€ aU\I€\lTU UUTOU � lJJux� Ta j300A11J.1U CtlT€"EYXUl TTP� 'AJ.l.J.l.W"LO", ot J.l.T)<SETTW TT€TT€LpaTO o TO\l S€ €lO'€),:1}6\1TU xal cXXOOOU\lTU cpa\lal lTP� TO\l €TUlPO\l: TOUTO\l E"ilTOU\I KUl alTo EX€L \llK:' � tu.tEpue; O'u"€XWC; TW , ,. ;' ;' C/ , ,. AjJ.jJ.W\l lW lTapujJ.€\lO\lTU TOOUUT11\1 E�L \1 E\I CPL AOcrOCP lUL Xn)crucr-&�ll , � XUl TIic; lTapa TOlC; n EpcrUlC; Em TI]<SEUOjJ.€\lll� lT€LPU\I Aa�€L \1 crTT€OOUl )(Ul TIie; lTUP' ')\lOOlC; xUToP-&OUjJ.E\lllC; o rop8Lu\lou b€ TOU [jaaLAEWC; ElTl TOUc; n Epcrue; lTUPl E\lUl jJ.EAAO\lT� &JUc; €UUTO\l TW crTPUTOlTEbw cru\I€lcrn€l €TDc; 11<511 ' )/ , )/ L / eL , L ( .1' ,\ yup TPLUXOOTO\l UIW\I XUl E\I\lUTO\l . ( E \luEXU O,,-W\I ,ETW\I lTapUjJ.E"W\I TW AjJ.jJ.W"LW crU\I€crXOAUcrE Tou bE rop8Lu\lou lTEPl nl\l M€aOlTOT�jJ.LU" a\l�LpE-&€\lT� jJ.OAle; CPEUYW'J Ele;o nl\l 'A\lnoX€lu\I bL€aw1tll o K Ul <lhALlTlTOU T--rl\l �uaL AELU\I XPUnlo"U"T� TEcrcrapaXO\lTU Y€YO\lWe; €111 ELe; nl'J cPWjJ.11" ă\I€laL \1. 'EPE\I\lCW bE XUl 'QPLYE\I€l XUL n AWTL'JW cru\I-&l1XW\I IEYO\lUlW\I jJ.11<'>E\lL EXXUAUlTT€l" TW\I 'AjJ.jJ.W\lLOU ooy}..taTW\I Ci. b--rl E\I TULe; UXpOOaEaL \1 UUTOLe; U"ExExcX-&apTo, €jJ.E\lE xal o nAWTL "oc; crU\lW\I jJ.E\I TLaL TW\I lTPOOlO\lTW", TllPW\I bE a\l€XlTOOTU Te( lTUpa TOU 'AjJ.jJ.W\lLOU OOYjJ.u-ru . 'EP€\I\I(OU b€ lTPWTOU TU'c; aU\I-&ijxue; lTUPU�\lT�, 'QPl Y€\llle; jJ.€\I �OAOU1t€l TW cp-&acrU\lTL 'EpE\I"LWo l/ElpulJJ E b€ OOO€" lTA--rl" TO n Epl -rw" fuLjJ.O\lW\I crurmajJ.jJ.a L xal ElTL raALij\lOU "'QTL jJ.O\loc; lTOlllnlc; o �alA€Uc; o nAWTL \l0e; b€ ăXPL jJ.€\I TTOAAOU ypacpw\I oUS€\I bL ETEA€aE\I, EX bE TIi<; 'AjJ.jJ.W\lLOU cru\lOOOLUe; lTOLOUjJ.E\I� Tae; &aTpL�e;: XUl olhwe; OAW" ETW\I bEXU 8LETEAEa€, crU\lW\I jJ.€\I TLcrL , ypacpw\I bE OOOE\l o i'"H \I b? Tj blUTPl�ij, � â\l UUTOU SllTEL \1 lTpo-rP€lTOJ.l.€"OU TOUc; crU\lO\lTUC;, aTU�Lae; lTArjplK:' xaL lTOAA�e; <pAOOPlUC;, we; 'AjJ.EAlO� TjJ.l.L " blllY€LTO o npcxrÎiA.a-€ b€ aiHW o 'AjJ.€ALOC; TPLTO" Eh� ăI0\lTL E\I t1l cPWjJ.ll XUTcX TO TPLTO\l €�Oc; "-' » .1' .1' T"flC; <l>LAL1T1TOU [jacrlA€lac; XUL axpl TOU lTpwTOU ETOUC; Tf"lC; KAaubLOU ..

o

l

o

/

,

lI'

l,.. .......

50

-

/


\ ' I ..\T A L U I P L ( )T I N . J

1 3. 1 Lucruri l e l egate de s ine, pe care m i le pove stea adesea În convorb i r i l e n o a s tre, erau u rmătoare l e : mai întâ i , că 111 al optu l ea an de l a na ştere, deşi mergea la ş c o a l a grămăt i c u l u i , conti n u a să se înto a rcă l a d o i c a sa şi î i dezvelea s â n i i din dorin ţ a de a suge: dar a ren u n ţ at, deoarece s-a ruş i n a t când a auzit pe c i n e v a s p u n â nd că este o pacoste de co p i l . Când a i n t rat în al dou ăzec i şi optu lea an a l v i e ţ i i , a s i m ţ i t i m bo l d u l spre fi l o s o fi e , dar, d e ş i a fo st p u s În legătură cu cei m a i a prec i a ţ i pe a t u n c i < fi l o s o fi > d i n A l exandria, se Întorcea de la l e c ţ i i l e l o r dezam ăgit şi tri st, până c â n d i-a mărturi sit unui pri eten suferi n ţ e l e sale: deoarece prieten u l i-a înţeles dorin ţ a s u fl etu l u i , l-a d u s l a A m m on i os 7 , pe care n u - l Încercase încă . De îndată ce a i ntrat şi l-a ascultat. i-a spus pri eten u l u i : "Pe el ÎI căutam" . Ş i , d u pă ce, începând cu acea zi, a rămas fără încetare a l ă t u ri

de

A m m o n i os,

a

dobâ n d i t o

asemenea

de pri n d ere

în

fi lo s o fi e , că n ăzu i a dej a s-o c u n oască d i rect pe cea prac t i cată pri n tre perş i ş i pe cea onorată l a i nd i e n i . Pentru că î m păra t u l Gord i a n era pregăt i t s ă pomească îm potri va perş i l o r, d u pă ce s - a a l ăturat su itei s a l e . a mers c u ei < l a răz boi>, p e c ând i ntra î n a l treizeci ş i n o u ă l e a a n a l v i e ţ i i . Frecventase, de fa pt, şcoa la l u i ' Ammon i os unsprezece a n i întregi . D a r Gord i a n , d u p ă ce a fost 1n v i ns în M e s o potami a, de-a bia a scăpat c u fuga şi s-a refugiat la A n t i oh i a . I ar când d o mn i a i m peri u l ui a fost pre l u ată de Fil i p, P l o t i n , c a re aj u nsese la patruzec i de a n i , a ven i t la Roma . După ce s-a înc h e i a t o în t e l e gere între H e re n n ios, Ori gene ş i P l ot i n ca să nu dez v ă l u i e nici u n a din în vă ţăturile pe care A m m o n i o s l e c l a r i fi c a se în pre l egeri le s a l e. P l o t i n a şi ră mas <c red i nc i os legăm â ntu lu i>. pe n t ru că a m e n ţ i n u t sec re t u l î n v ă ţ ă t u ri l o r pri m i te d e la A m m on i os, deş i ţ i nea l ec ţ i i celor care îl frecventa u. Î nsă, după ce H e re n n i o s a exem pl u l .

EI

î n c ă l ca t

pr i m u l

în ţ e l egerea,

Origene

i-a

u rmat

n -a scri s decât t ratatul Despre

daimoni ş i m a i târz i u , s u b G a l i cnu s, trata t u l Singurul creator este IÎnp/imtu/'. P l o t i n , î n sch i m b, a c o n t i n uat î n c ă m u l t t i m p s ă n u scrie n i m i c , c ă c i ţ i nea doar prelegeri în s p iri t u l î n v ă ţ ă t u ri i l u i A m m on i o s : şi a tăc u t aşa zece ani îm p l in i ţ i , t i m p în care avea un a n u m i t p u b l i c , dar nu scria n i m i c.

Şi, fi i n dcă Îşi i n v i t a a u d i tori i să pro pună pro b l eme de

cercetat, con v e rsa ţ i a l u i era dezordonată şi p l i n ă de vo rbă rie, c u m ne povestea Amel i u s . I a r acesta i s - a a l ă t u rat pe c â n d P l ot i n tră i a

deja de t rei a n i l a R o m a , în a l tre i l ea an a l domn i e i l u i F i l i p , ş i , d u pă ce i-a rămas a l ă t u ri până în pri m u l an al l u i C l a ud i us,

51

a

adunat cu


I '( l ln l l{

�a(nAEla� lTapaj.lElVa� ihll oAa crUIIEIOV€\1 E'(xocrl xal TEcrcrapa, E�L v j.lEV €XuN aTE lTpocr�Ail€v alTo T��  UCJL j.laXOU cruvoucrLa�, epL Aono"la bE ulTEp�aAAoj.l€VO� TWV xu{J ' aUTOV lTaVTWV <5La TO XCXl cr�X€bOV mXVTa Ta NOUj.lll"lou XCXl Ipawal xaL cruvcxlCXI€L v XCXL crXEbOV Ta lTA€LcrTCX EXj.lcxilEL V: crxoAla bE EX TWV cruvoUcrLwv lTOLOUj.lEVO� ExaTov lTOU �L�A(a cru"ETa�E TWV axoALwv, Ci: Ooon AAl cxvw 'HcruX(w TW 'A lTaJ.l El , OV ULOV €ilETO, X€xapLcrTcxL , •

.

1 4 . ) Tw bExaTw bE €T€L T�� raAL ijvou �aL AE(a� EIW n Op<pOpLO� 'E X T�� 'EAAabo� ).l.ETa 'A"TW"lOU TOU 'Po8 lou IEIOVW� xcxTaAaJ.ll3civw J.lEv TOV 'AJ.lEALov bXTwxaLbExaTov €T� €XOVTCX T�� lTPO� n AwTL vov crU"OUcrlCX�, J.lTjbEV bE lTW Ipa<p€L V ToAJ.l ijcravTa lTA�" TWV crxoALwv â OUb€lTW EIL� ExaTov TO nA�ilo� aUTw crU"�XTo, 'Hv bE o n AwTL "o� TW bExaTw €T€ L T�� raAlijvou IhcrL AEla� aJ.lepL Ta lTEVTijxovTa tTTj xal �Vv€a , 'Elw bE nOp<pUpLO� TO lTPWTOV aUTW crUIY€YOVCX aUTO� WV TOTE ETW" TpL axo"Ta , 'AlTO J.lEVTOl TOU �PWTOU €TOU� T�� raAl ii"ou aPX� lTpOTpalTEl� b n AWTLVo� Ipa<p€LV Ta� EJ.l1TL lTloucra� UlToil€cr€L�, TO b€XaTO" ETO� T�� raAL iivou apx��, aTE TO lTPWTOV CXUTW EYW o nOP<PUplO� EIVWPLcril TjV, IpalJJa� EUp(cr­ XETCXL E(XOcr� xaL '€v �L �A(OV Ci: xal XCXTE lAT)<pa EX6Eb0J.lEVCX bAL YOL�, OUbE yap iiv lTW P<t8 lcx h €Xbocrl � OUbE EUcruV€lbiiTW� EYL IVETO OUb ' alTAw� xax TOU pqcrTOU, aAAa J.lETeX nacrTj� xpCcrEW� TWV ACXJ.l�CXVOVTWV , ""H " bE XCXL Ta IElpaJ.lJ.l€VCX laUTCX â bLa TO J-l � aUTov ETIl Ipa<p€l V ăAAo� ăAAO ExacrTw Toun( ypaJ-lJ-lcx ETl il€L , A\ b' otv xpan1aacraL ETIL ypaepaL E'tcrL � a(bE: ilfp-w bE XCXL TeX� apxcx� TWV �L�A(wv, El� TO EUElT( IvwcrTOV EL "aL alTO TWV apxwv EXCXcrTov TWV bTjAOUj.l€"WV �l�ALwv: �

n Epl' TOU )(aAOu, otJ h apX-rl' TO xaAov €crn J-lEV E" O�€l nAEl crTov , n Epl' '-tJUX�� ailcxvcxcr (cx� ' 0'0 h apxij' E'L b' Ecrn " ailavcxTo� EXCXcrTO� , nEpL €LJ-lCXPJ-lEVTj�' oL h ap xii' lTaVTCX ni IL VOJ-lEVCX , n Epl' oucr(cx� T�� �ux��' of) 11 apxii' T11v l�� '-tJux�� OUcrLCXV , n EpL "OU KU L TW\J 'l6EW\) )(CiL "'(ou O\)TO�' al] � ap'X1l' lTa"VT€� ăv{J PWlTOL E� apx�� IEVOJ-lEVOL , 52


\ ' / ' \ 1 . \ 1 t . 1 P I ( H I N . 3 - -l

tot u l douăzec i şi patru d � a n i < de c on v i e ţ u i re>; c â n d a ven it. avea

dej a depri nderea < fi l oso fi e i ::'>

din

Ice t i i l e lui Lys i mac hos şi î i

Î n t r e ce a pc to ţ i cei d i n j u ru l l u i P l o t i n pri n râ v n a pentru stu d i u , gra t i e că re i () a c op i at a proa pe toate scri e r i l e l u i N u m e n i os şi l ll a i c ă le ş t i a pe de r ost p e c e l e lllai m u lte d i n e l e ; d u pă ce a fă c u t însem n ă r i d u pă pre l egeri l e < l u i P l ot i n > , l e - a ord o n a t Î n v reo s u t ă de

cărţ i. pe c()rc l e -a ded i cat l u i sju

U st i l ian

H cs y c h i os d i n A pa m ea, fi u l

adopt i v.

1 4. 1 În a l zece l e a an al d o m n i e i l u i G a l i e n u s , c u , Porfi r, v e n i n d d i n

G rec i a îm p r e u n ă c u An ton i u s d i n Rbodos, îl găsesc p e Amel i u s ,

avea deja optsprezece ani de c â n d e ra î n compa n i a l u i P l ot i n , să scri e n i m i c În afara nOl i ţ c l o r sale, c c fuseseră Încă a d u nate de el Î n o s u t ă < d e cărţ i>. I a r P l o t i n a v e a

care

da r nu

ca re nu Î ndrăzn i se î n c ă

În j ur

de c i n c izeci ş i n o u ă de n n i Î n a c e s t al zecelea a n a l dom n i e i l u i

G a l i e n u s . În p r i v i n ţ a mea, tre izeci de ani. Gal ienus,

După înc e pus e

întâ m p l 5 toare,

în

Porfir,

m-am

al ătu ra t l u i

pe

c â n d aveam

ce, la scur gerea pri m u l u i an a l d o m n i e i l u i

s c ri e

pe

m ar g i n e a

u n or

subi ecte

al zece lea a n a l dom n i e i a c e l u i a ş i , c â n d l-a m

c unoscut prima oară şi e u , Porfir, se parc că sc r i s es e douăzeci şi unu d e tratate, pe c are l e-am ş i dobâ n d i t , d e ş i fuseseră dăr u i te doar c<.l torvLI a pro p i a ţ i : căci nu

era

deloc u şoa ră c o p ie rea l o r, n i c i n u era

uşor perm isă s a u în mod s i m pl u ş i l a îndemân ă,

ci

pri ntr-o riguroasă

a l egere a celor care le pri m e a u :. I a r aceste t ratate erau c e l e cărora, ' dat orită fa ptu l u i că n u l e dădus e nici u n t i t l u , fiecnre l e punea t i t l u l

care voi a . Ti t l u ri l e c a re a u preva lat s u n t următoare l e ( v o i pune şi Începuturile t ra t a t e l o r, pen t ru a fi uşor de recunoscut d u pă inceputu l s5.u fi ecare di n t r e tratatele i nd ic a tc ) : l . 6 ( l ) Despre

mu/t ,Î7 vedere.

ti-LJ/710S; c a re I n c e pe c u :

Frum osul s e g5seşte

ccl mai

i V, 7 (2) Despre nemurirea .'wt7etu/ui: c a re I n c e p e c u : Dac.? fiecare

170i este l7ell1 uritOJ� I I I . l ( 3 ) Despre destin: care î n c e pe C l l : Toate evenimente/e. I V, 2 ( 4 ) Despre esen!a suf7etului: c a re î n c epe c u : !-;S CI1!tl :·;ulletului. V. 9 ( 5 ) Despre illtelipcl1/:'i. idei şi fiin!/i; care I ll c e pe c u : To!i dill

oIll77eni,: ine/! de b naştere. 53


PO R F I R

nEpl -r�� EL� nx O"WJ.1U'LU }CU.a-DOOU 'L�� 4JUX��' ot � aPX -rl' lTO;"J.. aXL � €IElPDJ.1E\lO� , nw� alTo -rou lTPW'LOU -ro J.1EnX -ro lTPW-W\I XUl lTEPl -rOU €\lD�' f'" ou 11 uPX11' EL II EO"LL )..L E-rU TO lTPW-rO\l , rL aL ml,O"uL �UXUl J.1eu' ot 11 apX-rl' &pu WO"lTEP 4JUxTi\l , nEpl -rayu-{tou 11 TOU €\lO�' ot � apXrl' ălTU\I-ru 'La ă\I-ru , n Epl 'TW\I 'LPLW\I apX LXW\I UlTOOTUO"EW\I' ot h apXrl' 'LL lTO-rE ă..p a EO"TL TO lTElTOL 11XO� Ta� wuxa� , n Ep l YE\lEO"EW� XUL TU�EW� TW\I )..L E'La TO lTpw-rO\l' ot 11 apXrl ' TO E\I lTU\I'LU , n Epl TW\I OUO OAW\I' ot 'h apX-rl' T�\I AEyoJ.1€\l11\1 UA11\1 , 'ElTtOXE4JEl<; OtUCPOPOl ' ot 1-) apXrl' \lOUC; CP11O"t \1 bp� €\lOuO"ur; )LO€U�, ' � '\ r" ( , / <;: ' ; ; , XL \1 El 'Lat , n EPL -rTl� }CUXl\oq>opt UC;' ou T] UpXT]' aLU 'LL }CU}CfI.<.p nEpl TOU ELA11xa'L� TtJ.1a� OU(J.10VO�' ot) � apXTI ' 'LWV )..L E \I al UlTOO"'LaO"EL� , nEpL EUA010U €�UrWr��' ot) 11 apXrl' OUX €�U�EL�, Y\lU )..L-rl €�Lll ' 7"' C ) / ,... nEpL lTOL O-rTlTO�' ou T] q.PXT] , upu TO 0\1 }CUL T] OOOLU , t-' � -Q. C E L XUl 'TW\I XUv EXUO"TU HOl \1 LoEUL ' ou 11 upXTl' El XUL 'LOU xuit€XUO"TO\l , nEpl apE'LW\I' ot 11 apXrl' E1TEL01l 'La xu}Ca €\lTUUitu , nEpl <5LUAEX'TL X��' ot 1-} apXTI' T{� TEX\lTl 11 J.1E.a-OOO� , nw� 1-} 4JUX"T1 'L�� aJ.1EpLO"TOU XUl )..L EPLO"T�� OUO"lU� J.1€O"Tl El \lUL AEYETUL ' ot 1-} apXrl' E\I 'LW XDO"J.1W TW \JOTlTW , L ,

/

,

(

(,

-

"

,

)

)/

/

/

,

/

,

--

'

/

/

)

)

"

/

L

'

C

C

L

)

)

..

/

/

)

,

L

TUUTU )..L E \I ot\l E'LXOOL XUl €\I O\lTU, OTE UUTW TO lTPWTO\l lTPOO�A"O\l b nOpcpUpLO�, EUpT]TaL YEIPUJ.1J.1E\lU: LlTE\lT11XOO"TO\l OE }CUl €\I\lUTO\l €TO� �IE TDTE b nAWTl \lO� , I S . I LUYYEYO\lW� OE UUTW TOUTO TE TO €T� XUl Eq>E�Tlc; ăAAU €'LTl lTE\I'LE - oHyo\l L yap €LL lTpaTEpO\l T�� OEXUE'LlU� EŢEYO\l€lV b nOpcpUpLO� E\I TTI (PWJ.1ll, -rOU n AWT(\lOU Ta� {t EPL \la� J.1EV ă..YO\lTO� apyou�, O"u\la\l �o� bE ă..AAW� EV -rUl� OJ.1l ALUL � - E\I b-rl 'TOl� €� €'TEcrL 'LOthOl� lTOAAW\I €�E'LaO"EWV E\I 'LUl<; O"U\lOUO"LUL� ŢL Y\lOJ.1€\lW\I }CUl ypacp€l v UU'LO\l a�L OU\l'LW\I ) A J..L EHou TE }CUl EJ.10U, ypacp€l J.1E\I L

54


\ ' I I\Ţ:\ L U I PL( )T I N . 4 - :'

I V,

8

(6) De..,prc coborarea sufletului Fn cOlfJuri;

Deseori, când mă trezesc.

V, 4 ( 7 )

CUIll derivă din pn/7cipiu ce este IÎJ urma lui şi despre unu;

care începe c u : I V, 9

( 8)

care începe c u :

Dncă există ce va dup/i prin cipiu.

Dacă toate sufletele sunt UJlul singlll� <spunem

dupii cum

care începe c u :

Oare,

că> sufletul.

V I , 9 ( 9 ) Despre bine şi despre unu; care începe c u : Toate fiI/7ţele. V, 1 ( 1 0) Despre cele trei ipostazc primare; care începe cu : Cine a făcut CH sufletele.

V, 2 ( 1 1 ) Despre genemre şi despre o/dineH realită! ilor posterioare principiului;

care începe c u :

UJlul este toate lucruri/e.

I I , 4 ( 1 2 ) Despre cele dou/i l1JateJi� care începe cu: Aşa-numita mateâe. I I I , 9 ( 1 3 ) Felurile consideraţii; care Începe cu: Inteligenţa, spune <Platon>, vede ideIle cuprinse. I I , 2 ( 1 4) Despre mişcarea circulară; care începe c u : De ce se mişcă <cerul> circuJal!9

1 1 1 , 4 ( 1 5 ) Despre dalinonul sortit fiecăruia; care începe c u : Pe când ipostazele.

1 , 9 ( 1 6) Despre sinuciderea volunta ră;

care Începe c u :

Să nu-ti

scoţi sufletul, ca să nu plece.

I I , 6 ( 1 7 ) Despre calitate <şi formă>; care începe c u : <Este>, oare, fiinţa <diferită de> substanţă?

V, 7

( 1 8)

Dacă exist/i şi idei ale IUClurilor p8Jticulare;

c u : Oare <există idee> pentru Hecare lucru in pmte.

care începe

1 , 2 ( 1 9 ) Despre viltu ţi; care Începe c u : Pentru că relele <sunt> aici. care începe c u : Ce artă sa u metodă. I V, 1 (2 1 ) În ce sens se spune că sufletul este intel111ediar IÎ7tre substanta ' indivizibilă şi Cel] divizibJiă; care începe cu: În lumea inteligibIlă. 1 , 3 ( 20) Despre dialectică;

Aceste douăzeci şi unu de tratate se găseau dej a scrise, când eu, Porfir, am aj uns pri ma oară l ângă e l . P l otin intrase pe atunci în al c i ncizeci şi nouă lea an al v i e ţ i i sale. 1 5. 1 C ât timp am fost alătuli de el, şi în acest an, şi în llnnătotii cinci, (căci eu, Porfir, sos isem la Roma cu puţ i n înainte de a l zece lea an al <domniei l u i Galienlls» deş i Plotin obişnuia să-şi respecte repausuri le de vară, iar în rest îşi petrecea timpul împreună cu noi în întruniri , remarcabi l este că, Î n aceşti şase ani, deoarece s-au dezbătut multe chestiuni în timpul pomenitelor întruniri şi fi indcă Amelius şi cu mine găseam de cuviinţă ca el să le aştearnă în scris, a sClis <tratatele>: 55


1 '( l R I I R nEpl 'lOl) -rC TO O\J TIa\JTaxou GAO\J El \Jal E\J xal TaUTO\J �l �ALa 61)0' TOUTW\J 6E TO TIPWTO\J apX�\J EXE l ' &pa YE h t!JuX� TTa\JTaxou' TOU 6E 6EUTEPOU h apXll: E\J xal TauTo\J apll} Jl(� , L

nEpl TOU Ta ETIEXEl \Ja TOU O\JTOC; Jl� \JOEl \J xal TL TO TTPWTWC; \JOOU\J xal TL Ta 6EUTEPWC;' ot] h apx�' TO JlE\J EO"U \JOEl \J ăAAO ăAAO, TO 6E aUTO aUTO: Ta 6E n Epl TOU 6u\Jci)..L E l xal E\JEPYE Lct' ot] h apx�' AEYETal TO }.lE\J 6U\JcXJlEl , n Epl T�C; TW\J acrWJlaTw\J alTa11 ECac;' ot] 11 apx�' Tac; a'lcr11 �crElC; ou lTa11TJ AEYO\JTEC; , n Epl WUX�C; TTPWTO\J ' 0'0 11 apx� ' lTEPl WUX�C; o O"a O:TTOPllO"a\JTac; bEL , n Epl WuX�C; bEUTEPO\J ' ot] 11 apx�' TL oL\J EPEl , n Epl t!JuX�C; TPLTO\J 11 TIEPL TOU lTWC; OPWJlE\J' ot] h apx�' ETIElb�TIEP UTIEpe{}EJlE11a , n Epl ttEwpLac;' 0'0 h apx�' TIaC(o\JTEC; T�\J TIPWTll\J , n EPI TOU \JOllTOU XcXAAOUC;' ou h O:pX�' ETTEl 61l <paJ.LE\J , n Epl \Jou xal ou oux E�W TOU \Jou nx \JOllTa xal JTEPl Tayattou' ou h apx�' TO\J \Jou\J TO\J aA 1111 � \Jou\J , n pOC; TOUC; Y\JwO"UXOUC;' ou h apx�' ETIEl6� TOL \JU\J E<PcX\Jll hJll \J , n Epl: aplttJlW\J ' ou 11 apXll' &p ' EO"Tl TIA�ttOC; , nWC; Ta TIOPPW OpWJlE\Ja Jl LXpa <paL \JETa l ' ot] h o:pXll' cipci YE Ta TIOPPW opw JlE\Ja , E\ E\J TIapaTaO"El XPO\JOU TO EU6alJlO\JEl \J ' ou h apx�' TO EU6al JlO\JEl \J , n Epl T�C; 610 GAW\J XpciO'EWC;' ou h apXll' TIEPL T�C; 6l ' OAW\J AEYOJlE\JllC; , nWC; TO TIA �110C; TW\J 'l6EW\J UTTEO"TTj xal TIEPl To:yattoll' aL 11 o:px�' ElC; YE\J EO'L \J TIEJlTIW\J 'O 11EOC; , n EPL TOU EXOucrLOU' ot] 11 apXll' &p' EO"TL TIEpl: ttEW\J , n Epl TOU xocrJlOU' ot] 11 apXll' TO\J xocrJlo\J eXEl AEYO\JTEC; , n EpL aLO"ttllO"EWC; xal Jl\J�JlllC;' ou h apXll' TaC; a)LO"tt�O"El C; ou TUTIWO"ElC; , 56


VI,

4- 5 ( 2 2-23 ) Cel e două tra t a t e : De ce fiin/a este pretutindcni IiI

i/J{rcgill7c? � D i n l r� ele, pri m u l Începe c u : L<;lc uare sufletul pre/cl11

pesle tu(J,

iar al d o i lea. c u : Ceca ce este UIlU şi idt'J1lic in Illll1 lilr.

Scrie, pe d e a ltă p art e a l te două tratate, d i n t re care u n u l : ,

V,

6 ( 2 4 ) Despre f,7plul c/J ce esle (fli7colo de fiin!,] /lll gc7mlt....'tL' . şi

despre ce esle li7tek'cwl primar \'>'i cel secllndm� c are Începe o

e li :

t:,'\/�...'I:1

deosebire intre a gândi ceva dift-'rit de flile şi a te gdndi pc tine.

I L 5 (2 5 ) Cel ălalt este Despre a

fi in potcl7!â \,,'i IÎI aCI: care incepe

<intre .existente> se spune c:j ceV<1 este li7 polen/ii. <A poi

II L 6

Cll :

1IrI1lcaz[1>:

( 2 6 ) Despre neafcct<Jrc:J celor /11corporalc: care în cepc c u :

Dacii spunem c�i senza/ iile /7lI slInl af�>ctiili

I V, 3

( 2 7 ) Despre suflet 1; care incepe c u : C;Ît despre suflel, după ce a vut at<Îtea indoieli. trebllie. I V, 4 ( 2 8 ) Despre suflel II; care În c e p e c u : A şadar ce va zice. I V, 5 ( 2 9 ) De!)j.Jre suflet III, sa u dC_'>jJre cum vedcm; c a r e înc epe c u : De vreme ce am am:7nat. I I !, R (30) De5pn..' cOl1tel17pln!ic� care începe cu: Abi i'nldigllJJl1ind V 8 ( 3 1 ) Despre fiw170sul /i7tdigibil care începe c u : Pentru eli spunem. V, 5 ( 3 2 ) Dcsprt' intcligc17t.7. despre Ihptul câ intc/igibilc/c nu sunl e.'\:Ierioare inteligen/ci şi despre bine; c a re î n c e pe c u : In tel/gen!.? c7m

adc v<1mta inleligcn!.7.

I I , 9 ( 3 3 ) Contra !!l7ostjciIOl� care începe cu: Aşadm: tiindc.1 ni -,,-a aajtat.

VI, 6 (34) I L 8 (35)

Despre l7umere; De

ce

ca rc_ incepe c u : Este oare 17JultlţJlicilatt.'fl. care î ncepe c u :

<obit ctele> indep/irtale par mici; "

Oare <de ce obiectele-> JÎulcp:irtilte. 1, 5 ( 3 6 ) Dac:J ICricirc:I creşle i'n timp; c are începe c u : Oare !i...'ricirea.

IL

7 ( 3 7 ) Dcspre amestecul lotal; care î n c e p e c u : ...::Sii e.\'!1lllin:1Ill-"

VI,

7 ( 3 8 ) ClIlJl s-a inslitait Illul/ imea idei/or şi despre bine; c a re

ilşa -Jl umitll! ilmestec tOla/.

î n c e pe c u : Cc717d zeul trimise <sutldele> in lume:l dC H'll irii.

V I , R ( 3 9 ) Despre actul vollll7tm� care Începe c u : Oare şi de::'jxc Zcl. I I , 1 ( 4 0 ) Despre lIni-vers; care în cepe CLl : Dacâ spuncm cii lIniversul

este eten1.

I V. 6 ( 4 1 ) Despre.,' scnzarie şi I11cmorie: care î n c e p c c u : ,"'en7.n/ iile nu slInt il77presi/�

57


nEpl TW\I TOU O\lTOe; TE\lW\I lTPWTO\l' 00 1) a px,, lTEPl TW\I O\lTW\I TTOera Kal TI \Ia, nEpl TW\I TOU O\lTOe; YE\lW\I OEUTEPO\l' ot � apXtl ' €TTElO-rl TTEPL TW\I AETOJ.H�\lW\I , nEpl TW\I TOU O\lTOe; TE\)W\I TPl TO\l ' ot � apXtl' TT EP L ).lE\I T�e; ouerlae; alTn OOKEl , nEpl atw�oe; Kal XPO\lOU' ot � apx,,' TO\l a'LW\la Kal TO\l X PO\lo\J , '

>/

/

,

/

TaUTa TCX E'lKOO'L Kal T€TTapa ă\lTa aera €\I TW €�a€TEL XPO\lW -ITie; TTapoOOLCXe; €).lOU nOPCPUpLOU €TPaWE\I, L€K TTPOOXCXLPW� TTPO�All).laTW\I Tae; UTTo{t€erEle; Aa�O\lTa, we; €K TW\I KEcpaAalw\J €KaerTOU TW\J �L�AlW\I €bT)Awera).l E\) , ).lETa TW\I TTPO T�e; €1TlOT)).l(ae; 'h).lW\I E'lKOO'L Kal E\lOe; Ta TTa\lT(X Tl \lETaL TEererap a KO\lTaTTE\)TE , -

/

(6.] )E\I OE Tll L L KEAl<t 8LaTpl�0\lT6c; ).l0u, €KEl Tap a\lEXWpT)cya lTEPl TO TTE\JTEKaLOEKaTO\l ETOe; T�C; �aerL A E(ae; raAL "\1ou , b nAWTl \Jo<; Tp awa<; TT€\lTE �L �A(a UlTOOT€AAEl ).lOL TauTa:

nEpL EubaL).lO\llae;' ot � apxTj' TO El) S�\I Kal EOO a L).l o\J El \J , n Ep l TTpO\lOlac; lTPWTO\l' 00 � apxlÎ' TO ).lE\J 'TW aU'TO).laTW , n Epl TTpo\Jolae; OEUTEPO\J ' 00 � apxlÎ' Tl TO(\JU\I bOKEl L TTEPl TOUTW\I , ?" 11 [ n€Pl TW\J Ţ\JWPl<1Tl)(W\I UlTO(JTa<1€W\J )(al TOU kTI'€)(€l \Ja­ ou apxlÎ' &pa TO \lOOU\I €aUTO TTOL KlAO\l bEL il \laL . nEpl EPWTOC;' Ol) � apxTj' lTEPl EPWT� lT6TE pa ttE�, TauTa

).lE\I

ot\l

T�

TTPWT�

�a<n AElac;' U P XO).l €\Jou OE

ttvnOXEl , TT€).llTEL TauTa'

ETEl

T�C;

K AaucS(ou

lT€).lTTEl

TaU OEU"T€POU, aTE Kal ).lET' DAlTO\J

L

?" 11 [ a � l1"TOU\J TE e; TTOv [ 'f / -Q. E\I Ta, KaKa/ , T L/ \Ja Ta, KaKa'/ ou ) pXT)' / OL �L TTOL El Ta ăerTpa' 00 � a pXTl ' 1) TW\J ăerTpw\I <popa Tl TO '{WO\l; otJ � apxTj' �bO\la l Kal AlllT aL , nEpl Eu8aL).l0\llae;' al} 'h apXTl' cip' ă\I ne; ETEPO\J El TTOL , -

.

58


V I AT A L U I P LOT I N . �-6

V I , 1 (42 ) De::,pre genurile fiJ/Jţei 1;

care începe cu: Despre fiinţe, câte sunt şi de ce fel. V I , 2 ( 4 3 ) Despre genurile tiinţei /1; care începe cu: Dup.i ce, Fn privl/7 fa celor spuse. V I , 3 (44) Despre genurile fiJn ţei 1/1; care începe cu: Despre cum pare substanţa. I I I , 7 ( 4 5 ) Despre eternitate şi timp, care începe cu: < Dacă spunem> că e ternitatea şi timpul. Aceste tratate, care erau în număr de douăzeci ş i patru, câte a scris în cei şase ani ai şederi i mele, a lui Porfi r, a l ături de el < ş i > care Îşi l u a u subi ecte l e din chesti u n i l e care se dezbăteau cu ocazia <întruniri l or>, cum am l ămurit în temeiul rezumatelor puse de m i n e Î n fruntea fiecărui tratat, împreună cu cele douăzeci ş i u n a <scrise> înai ntea venirii mele, fac în tota l patruzeci şi cinci de tratate. ( 6. 1 Î n ti m pu l şederii mele în S i c i lia, căci acolo l11-am retras cam în al cincisprezecelea an al domn iei lui Gal ienus, Plotin, care mal scrisese cinci tratate , mi le-a trimis <ş i> pe acestea: 1 , 4 (46) Despre fericire; care Începe cu: Dacă viaţa bună şi faptul de a fi felicit. I I I , 2 (47) Despre pro videnţă 1; care începe cu: < Ce absurd este să atribui> accidentulUJ� I I I , 3 (48) Despre pro videnţă 1/; care începe c u : A şadar� ce trebuie sii credem despre aceste lucruri? V, 3 (49) Despre ipostazele cognitive şi despre cel de din colo; care Începe cu: Cine se gândeşte pe sine trebuie sii fie complex? I I I , 5 ( 5 0 ) Despre iubJi-e; care începe cu: Despre iubire, dacă e L1Jl zel/o

Pe acestea m i le tri m i te în p ri mu l an a l domniei l u i C l a u d i u s ; l a În ceput u l cel u i de-al doi l ea a n , Î n care după p u ţ i n t i m p şi moare, Îm i tri m ite unnătoarele tratate : 1, 8 (5 1 ) Ce sunt relele; care începe cu: Cine cercetează sursa relelOl: I I , 3 ( 5 2) Despre influenţa astrelOl: care Începe cu: Translaţl�7 astre/OI: L 1 ( 5 3 ) Ce este vieţuitorul; care Începe cu : PIlicerile şi tristet i/e. 1 , 7 (54 ) Despre Fericire; care începe c u : Ar putetJ oare cineva spune <că, pentru fiecare fiinţă, binele> este diferit. 59


I'l > R I I R T aLrra

)..L € Ta T€crcrapaXO\JTanEVTE Th)\J npW"Tw\J xaL 6EUTEPW\J YP WP E\JTltl\J YL \J€Ta l TETTapa xal n€\JTlixo\JTa . ,/ QcrnEp 6E Eypa<PTl, nx )..L E \J xalCi npw"TTl\J �A lXî a\J, nx 6E aX)..L a'{'o\J TOC; ni 6E uno TOU crW)..L U TOc; xaTano\JoU)..L E \JOlJ, OUTW xa l T�c; 6u\Ja)..L Etuc; EX E l lCi � l �A L a . Ta )..L E\J yap npw"Ta ElxOcrl xal E\J EAa<ppoTEpac; EcrTl 6u\Jci)..L EWC; xaL olJ6Enw npac; EI..lT o\J La\J apxou\J )..L EY E�Oc; EXOUcrTlC;, ni 6E T�c; )..L E CYTlC; Ex6oCYEWc; TUXO\JTa Ta cXX)..L aL O\J "T�C; 6U\Ja)..L E WC; E)..L <p aL\JEl xaL €CY"TL Ta E'L xOcrL TEO"crapa nA�\J "TW\J �paXEW\J "TEA EWTaTa , Ta )..L E \J"TOl TEAEU"TaL U €\J\JEa U<P E l )..L E \JllC; 1î6Tl "T�c; 6u\Jci)..L E Wc; YEypaTT"Ta L ).Cal )..L aAAov YE "Ta TEAEuTa� a TEO"mxpa tl Ta TTPO TOlhW\J TTEVTE .

,

1 7. I'/ EcrXE 6E al(pOaTa'c; )..L E \J TTAE lOUc;, '('TlAWTaC; 6E xaL cSLa <pl AocrO<pLa\J O"U\JO\JTac; 'A)..L E AlO\J "TE ema T�C; ToucyxLac;. ot> Ta o\Jo)..L a �\J I €VTl AL a \JoC; Ta )!UP L O\J , aU"Tac; 6E 6 L â TOU p 'A)..L EP L O\J aUTO\J xaAEL \J ��LOU aTTa "T�C; a)..L E pE Lac; � T�C; cX)..L E AE lac; TTPETTEl \J aUTW xaAELcy�aL AEYW\J .'/EcrXE 6E xal 'l aTp Lxov TL \Ja [XU�OTTOA LTTl� n aUAL \JO\J O\J o 'A)..L E AL OC; M LxxaAO\J TTPOCYllYOP EUE, TTapaxOUCY)..La"Tw\J TTAlipTl YEYO\JOTa . 'AAAa. )..L�\J xa L 'AAE�a\J6pEa EOO"TOXLO\J 'L aTp L xO\J ECYXE\J 'E TEPO\J, OC; TTEPL "Ta "TEAEUTaL a T�C; �A lxLac; Y\JWPlcr1lElC; aU"TW 6 l E)..L E\JE �EpaTTEUw\J cXXP l TOU �a\Jci"Tou xal )..L O \JO l C; �OL C; n AWTL \JOU CYX OAa'{'W\J E�L \J TTEplE�aAAE"TO Y\JT]CY LOU <p L AOOO<pOU . [U\J�\J cSE xal ZW"Tl XOC; XpL TL XOe; "TE xaL TTOl Tl"Tl XOC;, ac; xa l "Ta. ' A \JTL )..Lcixou 6 L OP1lWTLXcX TTETTOL ll"Tal xa L TO\J .:A "TAa\JTL Xo\J " E'l c; nOL 1l0"l \J )..L ETE�aAE TTci\Ju TTOl llTL XWe;, CYUYXU{} Ele; 6E Tâc; O�ElC; lTPO OAlYOU -rTic; n AW"TL\JOU TEAE\)"T�e; aTTE{} a\JE\J �/E<p1laCYE 6E xa L o n auAL \JOC; TTpoaTTo�a\Jw\J TOU n AWTL\JOU .' / ECYXE 6E xal Z��o\J E"TaL po\J , 'Apci� l O\J TO YE\JOe;, 8E06oCYlOU "TOU 'A)..L)..L W\J LOU YE\JO)..L E \JOU E"Ta LpOU E\ C; yci)..L o\J Aa�o\JTa -&-uyaTEpa . 11\J 6E xa l ot)"Toc; 'l a"Tpl XOe; xal CY<po6pa TTE<pL AW"TO TG:') n AW"TL \JW: TTOAl TLxo\J 6E o\J"Ta xal pOTTâc; Exo\JTa / TToA L TLXUe; a\JaO""TEAAEL \J o n AWTL \JOC; ElTEL pa"TO . E XPllTO 6E aU"T� , / Ol XElWC;, we; xal Ele; "TOU«;; aypouc; TTpOC; aU"To\J a\JaxwpE l \J lTpO E� CYTl)..L E L W\J M ll"TOUP\Jt0\J tmapXO\JTac; , OUC; K acrTp l l( L OC; El(EXTllTO o <D Lp)..LOc; l(EXAll)..L E\JOc; , a\J6pw\J "TW\J xa-& ' �)..La e; <pl AOXaAltlTa"TOC; YEYO\JWe; xa l TO\J "TE n AW"TL \JO\J CYE�O)..L E \JOC; xa l 'A)..L E A(� dla OLXE"Tlle; aya-&oc; EV T\"aCYl \J uTTllPETOU)..L E \Joe; xal L

} L.

,

C

'

J

......

(

,

)

,

60

......

)

,

,

......

)

,

)

,

""'-

)

.......

,


\ 1 ·\ T, \ I l ' I 1) I

()

1 I � (, . -

Acestea, Împre u n ă c u c e l e p a t r u lc c i şi c i nc i d i n pri ma şi a d o u a

gru pă de �c r i e r i , ra c c i n c i zec i � i p at r u

.

Ş i , d u pă c um l e - a s c r i s

pe

u n e l e în pri m a t i n e re ţ e , pe a l t e l e pe c a n d era l a matur i t a t e , în fi n e,

p e c e l e l ate c a n d t ru p u l s ă u era v l ăg u i t tol a � a î ş i av e a u şi tra tate l e .

a c e s tea partea l o r d e v i go a re Căc i , p e de () p a rt e pri me l e do uăzeci .

ş i u n a de t ra t a t c s u n t d e o fo n ;,)

,

g ,Î n d i r i i Ill a i i n col1s i sten t ă , c a rc n u

a

a rc I n că r i go a re a necesară pCl1 tru

doh,l n d i rea fc nn it ă ţ i i ; c e l e d i n

pe ri o a d a m ij l o c i e par s ă p r cz i n t e m a t u r i tatea g â n d i r i i : ce l e douăzeci

ş i pa t ru de t rata te < d i n acest gru p> s u nt perfecte , d a că n u ţ i nem

ele

s eama de u n e l e scă d e r i : pc c â n d c e l e n o u ă <tratate> de a p u s

c ar i e ră au fost s e ri s c c â n d v i goarea creatoare se d i mi n u a s e

a n ume m a i m u l t Î n u l t i m e l e pa tru d e c ât

,

şi

Î n c e l e c i nci d i n a i ntea l o r.

1 7. 1 A a v u t m a i m u l ţ i a u d i t ori . dar ca < d i s c i po l i > ze l o ş i şi carc c o n v i e ţ u i a u cu el Î n t r u fi l oso fl e a a v u t m a i p u ţ i n i ; m a i întâ i pc A m e l i u s d i n Et rur i a , al c ă ru i n u m e adev ăra t era G e n t i l i a n u s ;

< P l o t i n>

p r e fe ra s ă - I l1 u ll l c a s c {1 pe a c e s ta fo l os i nd li n

Amcri u , z i c â n d

C(}.l EPE l C C

"p".

adică

că estc m a i p o t r i v i t să i se t ragă n u m e l e de l a

. . i n d i v i z i b i I i t ;1 t c d c cat d e l a ((.u E I- E l a . ad i c ă L-a 3 v U t ş i p e Pa u l i n u s med i c d i n S k y t o p o l i s , pe c a re A m e l i u s îl pore c l e a M i k k a l o s a d i c ă " m i t i t c l ul", deoa re ce e ra p l in de c u n o ş t i n ţ e prost a s i m i l a t e . Dar l - a avut d r e p t p r i et e n ş i p e

,.

n e pă s a re

ad i c 3

",

" .

,

.

Eu s t o c h i o s me d i c u l d i n A l e x a n d r i a , c a re deş i a fos t c u nosc u t de ,

,

a c e s t a doar In u l t i mi i ani de v i a ţ ă , i - a ră m a s a l ă t u r i , În grij i n d u - I p�l n ă l a m o a rte ş i c a re

i ns t ru i n du-se d o a r c u < î n vă ţ ă t ur i l c> l u i

,

P l ot i n s-a În v ă l u i t c u a ura u n u i ,

fi l oso f a d e v ă r a t .

S -a atlat î n c e rc u l

l u i ş i Zot i cos, c r i t i c u l ş i po et u l 'c e l care făc u s e ş i i n d re p t ă r i l e opere i ,

l u i A n t i m a c h o s ş i trans pusese Î n

\' crs u ri

de-() poe t i c i ta t e desăvârşită

Povestea A t/::lI1tidcil 0 : a c es ta d u pă ce i - a s l ă b i t vedere a , a m u r i t C ll p u ţ i n Îna i n t e a s fTl r� i t u l Ll i l u i P l u t i n . m ur i n d m a i d e v rc m e dec â t c I . L - a a vu t d e t o v �lră ş ş i p c Zeth , a r a b el e n C <l I l l . c a rc l u ase I n ci'isători� .

pc fi i c a l u i Theodos i o s . li n vec h i t o varăş a l l u i A m m o n i os E ra ş i e l .

m e d i c �i i - a fost foa rte d rag l u i P l ot i n . [)e(){m�cc era om po l i t i c ş i

avea Î n c l i n a ţ i i pu t e rn i c e s p re act i v i t ă ţ i l e p u b l i c e P l ot i n illc erca s ă

i l e in {]-â nclc, A a v u t

,

C lI

e l re l a t i i fo a rt e

a pro p i a t e ,

in cc.lt s - a ş i re t rn s la � a s c m i l e d e

l a c I , p c n i ş t e pro pri et ă ţ i de I : i ţ ,m t c a re se gi'lse<1u M i n t u rn a c , proprietatea p e

Fi r m u s . c e l ma i

1l \are

noastră ş i c are îl venera

a i d p llla u n u i

s l uj i t or

care

()

dob<l n d i s c C a s t ri c i u s . p u r c c l i t

i u b i t o r de fr u l l l o s d i n t re b ă rha t i i d i n pc P l o t i n , i l s l uj e a pe

c re d i n c i o s

şi

e ra

A ll1e l i u s

vremea

În toate

î n t o a t e s t râ n s l e g a t de m i n e ,


PORTIK

nO� <pU? Ltp 'E�Ol ol � ,V T]<J L � �6EA<P0 €V mxeJ'l lT? Ocr EcrXTJ�We; . , lTOAlLLXOV Tl c PTJ}.lE V Oe; OU"TOe; OUV EcrE�E"TO n AWLL vov "TOV / ...... " ...... , ...... , , """ ) L/ ) �LOV . Hxpowv"TO 6E CXU"TOU XCX l "TWV alTO "TT}e; crU,XA Tl"TOU OUK aAL,Ol GJV EP,OV €V <plAOCYO<p la" }.laAlcr"Ta ElTO l OUV M ap XEAAOe; ) / , , , c , ) ...... ,. 0ppOV"TLOe; XCX l LCX�L V l AAOe; . Hv 6E xal Po,aLL CXVOe; EX "TTJe; cru,xAil"Tou, oe; Ele; "ToCYOU"TOV cmoCY"Tpa<p �e; "TOU �lOU "TOU"TOU lTpoXExwpilxEl we; lTacrTje; }.lEV KTrpEWe; cm oO""T�V al , lTav"Tcx 6E OLKE"TTJV alTOlTE}.ltt;aO"�cxl, alToO""T�VCXl bE KCX l "TOU cX�lW}.la"TOe;: xcxl lTpCX l "TWP lTpOl EV CX l j.lEAAWV lTCXPOV"TWV TWV UlTllPE TW V }.l ilTE lTPOEA �El v }.lil"TE <pPOVTlcrCXl "T�<;' AEl "TOUp,lae;, aAAa }.l TJ§E obdcxv ECXUTOU EAEO"�CXl XCX"TOlXEl v , aAAa lTpOe; LL vcxe; TWV q>lAWV xcxl O"uvTî�wv <pOl "TWVTCX EK€l "TE 6EllTVEl V KaX€l Ka�€u6El V, Ol T€l O'�CXl DE lTapa }.llCXV: aep ' �� 6rl alToo"TaO'€w� XCXl aq>povLL O'"T(CXe; "TOU �(ou lT06cx,pwv"TCX }.lEv OU"TWe;, we; KCX l 6lq>pw �cxO'Ta'(EO'�cxl, avcxppwO'{}-�VCXl , Ta� XEl PW; 6E €XTEl VCXl }.l rl olov T€ QV"TCX XP�O'�CXl "TCXU"TUU; lTOAU j.laAAOV EU}.lapWe; 11 0\ "Tae; "TEXVCXe; 6La "TWV XElPWV j.lELLOV"TEC; . TOUTOV alTE6EXETO o nAW"Tl VOC; XCXl EV "TOle; j.lclAl CYTa ElTal VWV 6l E"TEA€l Ele; a,a�ov lTapd6El '}.lcx "TOle; <pl AOcra<poucrl lTPO� CXAAO}.lEVOe; LUV�V 6E XCXl LEPCXlTlWV AAE�CXv6pEUe; Pll"TOpl XOe; }.lEv "Ta lTPW"TCX, }.lE"Ta "Tcxu"Ta 6E xaL ElTl <pl AOCYOq>OlC; CYuvwv AO,Ol�, "TOU 6E lTEPl XPll}.la"Ta xal "Ta OOVEl'{'El V }.l� 6UVll� Ele; alTOO""TTlval EACX"TTW­ }.lCX"Toc; .)/EOXE 6E xal Ej.lE nOpq>UplOV Tuplov OVTa EV "TOle; j.la­ ALerTa ETalpDV, ov xal 6L op�ouv aU"Tou "Ta cru" pa}.l}.la"Ta ll�lOU. ,

KCH

......,

.

)

1 8. 1 r patt;ac; yap EXEl voc; 6le; Ta Ipaq>Ev j.lE"TaACX�El V OOOElTO"T ' âv llvECYXETo, aAA' OOOE ălTcx� ,OUV ava,vwvcxL xal 6L EA�El V 6la Ta nlV opacrl V }.l1Î UnTJPE"TElcr�al aU"Tw npOe; "T�V / aVclyvwO"l v . ) E ,paq>E 6E OU"TE Ele; xaAAo� âlTO"T�lTOU}.lEVOe; "Ta ypcl}.l}.la"Ta OU"TE EOOiJJ.1we; "Tac; CYUAAa�ae; 6lCXl PWV OU"TE TIie; ap{}-oypa<p Lac; <pPOV"Tl'(WV, cXAAa }.lOVOV "TOU VOU EXO}.lEVOe; xa(, o lTcXV"TEe; E-thxuJ.lCi'(o}.l€V, EX€l VO lTOl(�V cXXPl "TEA€UT� 6L E"TEA€cy€ . LUV"TEAEcrae; yap nap ' ECXU"T0 cXlT' apxTlc; cXXPl "TEAOU<;. "Ta O'XE}.l}.lCX, ElTEl"Ta EL e; ,pa<p1Îv lTapa8LootX; â. EcyxEn"TE"TO, crUVElPEV OU"TW ,pa<pwv â. EV "Tn tt;uXTl 6l E�TJXEV, we; cXno �L �AlOU 60KEL V }.lE"TCX�AAEl V "Tei ypa<po}.l EV al. EnEl xaL bLaAEyO}.lEVOC; np� "Tl VCX xal CYUVElPWV "Tele; O}.ll ALCXe; lTpOe; "TW cyxE}.l}.la"Tl �V, we; ({}.lCX "TE / , ...... ) / alTOlTAllpOUV "TO avcxyxcxLOV "Tlle; O}.l L AL CXe; KCXl "TWV EV O"KEtVEl npoxEl}.lEVWV &6u:xxolTOV TllPEL V nlv 6u:xvOlav· alToo"TcXv"Toc; ,ouv "TOU lTpoo6LcxAE'O}.lEVOU obS ElTCXVaACX�wv nx YE,pa}.l}.lEVcx, 6La "Ta )

"""'

,

-'

......,

......,

62

(

L


\ ' I XI /\ L U I P LOT I N . 7-X

Porfi r, ca lin ade vărat frate. Ş i el il venera pe Ploti n, deşi alesese v i a ţ a pol itică. Î I ascul t au pe filosof şi unii senatori, nu pu ţ ini, dintre cei care depuneau mai multă strădanie intr-a le fi losofiei: M arcel l u s Orontius şi Sabi n i l l u s . R o gatia n us provenea, d e asemenea, dintre senatori ; acesta a aj uns la o asem enea detaşare de v i a ţ ă încât şi-a abandonat averea strânsă cu trudă, şi -a conced iat toată serv itorimea şi a renu n ţ at la demni tăţ i l e publice: fi i nd pe punctul de a merge, în cal i tate de pre tor, la tribunal, când au venit l ictori i, n-a vrut să meargă , nici n u s-a mai preocupat de Îndatorirea sa şi nici măcar n -a mai vrut să l oc u iască acasă la el, ci adă sta pe la prieten i şi apropiaţ i , unde ş i pr â n ze a ş i do ml e a ; mânca doar o dată la două zile: d e pe u rma a c es tei detaşări şi neglijări a v i e ţ i i s-a şi Întremat, deşi suferise În aşa măsură de gută, încât era pu rtat Într-o l ectică : şi, de unde nu fusese n i ci măcar În stare să desfacă degetele, acum se fol osea de mâi n i mai bine decât cei care se ocupă cu m eşteşuguri ba zate pe fol os i rea lor. El e ra în gra ţ i i le lui P l ot i n , care îl lăuda fără În c eta re mai m u lt decât pe c e i l a l ţ i dându-l drept pi ldă bună fi l osofi l or. A fost a lături de el şi Sera pion A l exandri n u l , care fusese mai Întâ i retor şi care apoi s-a fam i l iarizat şi cu discursu r i l e fi losofice, fără Însă să fie capabi l să re n u n ţe vreodată la rău l obicei de a i u bi ban i i şi de a face camătă. M-a a v ut ca tovarăş şi pe m i n e, Porfi r d i n Tyr, care mă nu măram pri ntre disc i po l i i săi preferaţ i şi mă socotea demn să-i corectez scri erile. ,

,

(8.] Căc i , d u pă ce term i nase de scris, n u suferea să re ia ce scrisese, dar nici măcar să c i tească o d ată şi să parcurgă <manuscrisu l>, deoarece vederea nu-I aj uta la citit. Scria fără să traseze c i t e ţ l itere l e , fără să d i st i ngă clar s i l a b e l e şi fără s ă se s i nch isească d e ortografie, ci se ţ i n ea n u m a i de s e n s . A continuat c u statorn icie să facă acest l ucru, care ne umplea de admira ţ i e , până s-a s t i n s După cc compunea În m intea sa subiectul tratatu l u i , când aşte rn ea In s cr i s celc gândite scria fără Întrerupere şi de o aşa mani eră celc pe care le d i s pus e sc În cugetul său, înc â t părea că pre i a l ucruri le s crise d i n tr-o carte: ba ch iar ina i nta În compoz i ţ ia sa c h i ar şi atunci când conversa C lI c i neva şi intre t i n e a d i scu ţ i i , tncât sati sfăcea c o n v e n i e n ţ e l e conversa ţ i ei ş i În acelaşi t i m p păstra neîntreru ptă g â n d i rea celor dispuse În spi rit; dar, după ce pl eca i ntcrlocutorul , fără a mai re lua cele scrise, deoa rece vederea, .

63


vl)

(\ 13 /00<1 X011):) S(1) '(\11-; :0(\09 00(\ ll(1)'( U OUl 511 Xn�1 5 11l (\lll 1:0(\13 ..... ...... \. {, (\Lt'(pJ.3Ti S 13 (}Y.(\O.o S(l Ol 5�d.ll 3J.3'(� 'l\l.oLtd)3X 1.ll � I\�l Ol3{;l.oy'I\LtI\?Tiod)3dl.D l\�lOXJ3, S l,3 '?9 P.ll I ' (\3.DLtd) 3X311 � S:O.D�13A.DTi l\�lf1D l :O.o� '(OgOOl.o 'Y �:o:x 3l.o � ' Ol3 b' ? 11 � �l f1 :O S(1)l �10 �:o :x 58 , (\:O)lfTld.llo'( l<D P 19 3X.o� (\�lq:o S�d.ll S �:X llLtI\OO<D:Ol:O:X 'SO(\3Ti91\3J. S�lLt{;l:oTi (\oJ.)'(q . .ll� (0 ) (\ (1)TiTiV, 'S�309 (\:O� 3'( V , 50 1.ll Ti /O'(O( 1\(ll (\3TinO lO.ll .o oO.ll (\ 1....3... <hO.oO'( l <h 39 (\(1)1 " o I I / (.

J

/

./

......

'

......

' 3X.o� 31011 (\9d{; l X � (\�:X l l l'(Oll (\ �l XJ(\?9fjo 5 13.o�nllg.o 1 <h n'Y Soo'(y."('('t 5�01l 5pl 5noy.l l:019 510l.o)3'(.ll �:o:x 5 XJ(� )OlXJ19 llTi�d J �l (\ � (\(1)'(� (\('::l� �,?, � X))( 1.D0:X ),3 �) l V7 ' l .o9:xLtX.o� (\ D 13{;lLt(\O.o (\OlOXJ 50 0.ll f\ 00.0 (1)110 510l SOf\3Ti13:X:X3 (\ 1.oXJ.ll / � D:X S��O .ll ��:x ''?9 /\.H� ' f\3.oD'(pX�J S(ll1.900J.LtdA.� (\'9 : lO.ll ? 9�0 (\ 1.opl (\�Of\ (\�l 5�O.ll (\�l 5XJ)3'(3Ti1.ll� �:o:x 3l SXJ9)l(\0 ? <h (\O)g (\�l Sl,3 5pl (\ � :XOXJ11� S lOl�O.oOl S(1)Ti� �D >I ' 5XJ(\?Tio),(1).o �XJ:X 3l 500<hP.ll3 (\'t 500Y9.o00ll Spl �:o:x S1 3.olfl:X Spl (\ �39 5(l01fJ:O (\ 13X� ' (\ 1.o�<DO.oO'( 1<D � n (\'!2 S(1)� '(\(1)A.9'( 01 �3'(3Ti311� SXJ) 3g 1 0:X't 5�l � :o:x ' (\(l) l(\9(\3TiXJOXJ.ll S lO(\) 3:X � (\� (\<2:11 (\(1)l(\903<DXJ(\'Y 'S�OTi.o 1J.0'( 5(lOl �XJ:X '?9 Ol3X)3(\H, ' OlXJ.opoO:x4 SOl(\�010.ll XJl3Ti � XJ:X (\,?, Sl XP'( '( O.ll (\(1)), ) l(\OO<h 5(1)3.o�391:011 S � l 1]0 ' (\(1)TiPlOU � XJ:X f\� '?<.? 5101�Ol (\ 3, ' (\(1)(\Ş{; l o:o.ll �XJ:X (\(1)9):O.ll XJ):X1P 4 �lf1XJ Ol(l)OY.'(ll3ll � � :o:x �1 V7 ' l)(:o'(�<h �) 3 (} � XJ:X 1 (\ 11 �d3 1, 5f17 SXJ).of)O SLt'('(J? S �l p13Ti (\:o.oOY)9:0:011 � (\ ) 3:X � ' SD) 3'(ll (} � :o:x non o 31 5XJ(\3doXJ :Ol S3l(\003<h / /c 'XJ(\){3/ 1 (\(1)10):)3 / (\(1)lXJl.D3(\3103 ( , (\(l)l 53l(\0'('(3Ti (\ 13X.oU(\{;l01l:O 53){lXJ(\0J. 1XJX/ S309(\7J � xJX �C? �O'('(O U ' 5XJ (\?Ti13�.DOdll i» <hO.oO{l<D XJOC?9<hD XJ){ �:o (\;l (\):)ln(\013J. 0010 noX l'(gTiXJI 001 SO(\(T)l.o ld V (\ln 31 (\):)1 3'(:X1<hTi'ţl ' (\ll�? Tino'(xJx ) � Ol� Ti �l� S(1))oTiq '�XJ� ) Ti3 J :009{XJ 1 n{; l' SLtl�XJl (\�l �XJ:X ' 13 X�)lXJX D) :X1P �l f\� �:o:x .s� ' 3l (\XJ(\) Ti3 J '5XJ(\?Ti 13:XOOOll D) <DO.oO'( l <h :odY9<D.o 5XJ:X�:O M\J. �XJX �9 3 X.o 3 ( 1 '6 1 / ......

J

.......

)

'\.

'

/

/

' Lt<DOOl.o 1113 5�:XOXJ19 �OlfjXJ (\�O(\ (\�l S�dll 4 �D X - OlXJf11� (\71 / Sl:XP'('(O� OOlOJ? opJ. �YfJO - SLtl9J. l'(q S�<DOOl S�l 3l Y,. f\3000 :x ?.ll � (\!? (\ 8 ' SlO(\ll� S �Ol (\� (\0f\9Ti li ' (\3.on'{pX� 3l0.ll (\J? xfj o (\� X�ood.ll (\�lOD� S�O.ll 31 (\ �ll �Xl :X ' 510'( '(J? S �Ol � XlX XlTi]? �10Xl3, 1Xl X (\00 (\ll(\n] ' Ol 13 10113 (\Xll'( lTio (\lll 310 n�Xll3Ti f\O(\OO X 5Xl.ollli>XJ1C? D(\3yllTi 5(1) '. (\3q{1l(\o.o'l.ll3' (\):) '5LL�3 Xll '(\ 1.o�do (\�l / ' f\ 3 Ti:O:xY.0 �? S(') '�lf1111'(p�'Y s?(J .ll '�lf):O � ��XO Dll� �,i �

m PI( )d


' · 1 \ " ! , Ll J I P U ) l i N . :-i- 1 lJ

aşa cum a m s p us, I1 LI - i era îndestu lătoare pentru rec a p i t u lare, avea obic e i u l să a l i pcască î n conti nuare fra zele, ca ş i cum n u şi - a r fi î n t r e r u p t n i c i u n m o m e n t < ş i ru l gân d i ri i > c â t t i m p d u rase convorbirca. Ră mânc Cl, deci, î n s i n e î n s uş i şi în acelaşi timp era î m p r cu nă c u c e i l a l ţ i ş i nu ş i - a r fi s l ă bit n i c i c ând a te n t ia fa ţ ă de s i n e , decât în somn, pe care, de a l tfe l . il pu tea a l unga de l a s i ne puţ i nătatea hranei - d� m u l te ori nu se a t i n gea n i c i măcar de pâ i ne şi a p l ecarea sa n ecur m a t ă asupra p ro pr i u l u i g â n d .

1 9. 1 A

el ş i femei, care i-au fost fo arte devotate: p e casa căreia şi l o c u i a , pre c u m ş i pe fi i ca e i , ca re p uti a a c e l aş i nu me C l l m a m a sa, ş i pe Amfi c l eca, care a d even it soţ i a l u i Ari stos, fi u l l u i l a m b l i ch os, care erau fo art e interesate d e fi losofi c . P c d e a l tă parte, n u m e roş i bărba ţ i ş i fe m e i d i ntre cei m a i nobi l i , când s i m ţ eau a p ropi e rea m o r ţ i i . aducându-şi copi i i , bă i e ţ i ş i fete deopotri vă, i-a u incred i n t a t acestu i a , l a o l a l tă c u re stu l a veri l o r lor, ca u n u i pa z n i c sfânt şi d i v i n . D i n această pri c i n ă ii era pl ină casa de b ă i e ţ i ş i fet c . Î ntre aceştia se afla şi Polemon, de a cărui educaţ ie se ocupa in re peta t e râ nduri ş i avea ob ice i u l de a - I ascu l ta când com punea versuri. S u porta cu răbdare veri ficarea socote l i lor v e n i turi lor c e l or care erau tutori i acestor copi i şi î l preoc upa exacti tatea lor, spunând că, dacă a c eş t i co p i i n u sunt fi los ofi , e i tre b u i e să-şi a i bă bunuri le ş i venituri l e neatinse ş i î n tregi . Şi, cu toate că abătea de la al â ţ i a g r ij i l e în p r i v i n ţ a vieţ i i ş i l e Î nde p l in e a servi c i i l e ceru te, nu ş i-ar fi s l ăbit o s i ngură c l i pă încordarea s p i ri t u l u i cât t i m p e r a treaz. Era b l ân d d i n fire şi stă t e a mereu l a d i s pozi ţ i a tuturor, ch i a r ş i a celor care n u era u prea apro pi a ţ i fa ţ ă dc e l . D e aceea, de ş i a v i e ţ u it t i m p d e do uăzec i ş i şase d e a n i I a R o m a ş i a fos t im pă c i u itor Î n certuri le m u l tora, n u l- a a v ut n ic icând de d u ş ma n pe n i c i un u l d i ntre oamen i i po l i t i c i ai U r b e i . avut a l ă turi de

G e m i n a , în

1 1 0. 1

P r i nt re

c e i care preti ndeau că sunt fi l osofi , Olympios d i n

A l e x a n d r i a, care fu sese pen tru scurt t i m p d i s c i po l u l l u i A mmonios,

s-a ţ i n u t semeţ fa ţ ă de P l o t i n , fi i ndcă ţ i n tea întâ i etatea: e l s-a n ăpusti t asu pra lui P l otin În aşa fe l î n cât a încercat s ă atragă asu pra l u i i n fl ue n ţ a nefastă a a stre l o r, fo l osi ndu-se de descântece mag i c e . După ce a s i m ţ it c ă propria strădanie s e Întoarce c h i a r asupra s a , l e-a spus cunoscLl ţ i lor că puterea s u tle tu l u i l u I Ploti n este aşa de mare, 65


99

�'OX 3.oLLJ.y,<olir:' (\Od3�.o� 'O��dll p� ..s0(\3li9o(\d19 (\0 �3'(lllll� �'O x 50(\ �3X� '?9 .50(\3Tl 9). 11.oXJ V'J "J)(\ 11 'O(\� .5XJ).)39 '5�<h0'(X3X q (\ � �.o� 'LL <h� ' 50� <]0 , (\ l.oXJllR 5XJf1\9'(g1i� (\(T)(\9TlJ..u (\n.o (\(T)� no(\ 11(T)'( U no� (\ lrftO/ ( lln l'OX 'XJ.onoJ../'O).3l9 (\(T)�3X10 ....... ( -... / -... (\'013duX (\LL� 5(T)(\ li 3.0 (\(T)(\X3� (\(T)� XJ�3li 13XrD(\n.o (T)�nXJ .5uLL '5�(\01 X no""'Od3�ld3ll .5nO'(3{n'(Oll- .5;'1O(\0J.. 3J.. ��Oll 5l.tll�'(X .5� '5(T)3�LLo(\'O{XJX (\(T)-{}LL XJ /1DnOld3ll LL�n'O�o� rD�n'O 39 (\Uld3 U " 1 l 1 / ...... ( ,

/

)

-...

'\.

'

\,

,

......

' (\3liXJ.oy.li'(0�� l'Of}.o9d� (\��f1XJ ,��o 'O-{}3liy.t\f1939 lXJ(\ �3(\n.o �o�<1XJ ���o '(\3.oLLd9J..LL'('OJ..3li3, 5(T)�9,0 5XJ)0(\XJ19 5'O) Oll x� '?9 0� �01 ' 5no(\)3x� 5�dll � li� x<10 ' l'O-{}.o3Xd� ,?li� 5�dll �39 5no(\)3x� :LL<h� (\�3gXJ'('OdXJll (T)�n'O (\n.o (\ot\ 11(T)'(U (\O� 50�t\nOl},XJ 3�Oll l'OX 50�t\01ld3llX3 5p{do� ' .5p� �i»{ (\'O)t\ltlinot\ P�'O� pd3 1 pl.. �'Ox �0)'(3li V, ) n01. .501.0t\0J.. 3 J.. 39 no�n-{}o'( 1 <l> ' t\(T)�(\ot\n.o (\(T)� 5XJdo<hXJ19 5�� �d3� (\ l3d9<h 5XJ)� \'0 lXJ��d13ll n�ll9, '50;::'oli)XJi 5�n4 50�9 XLL'(1,3 <20� �d3U (\�<h'OdJ.. t\O)'(glg �'OX 5XJ)� lp 5LL�9XJ10� 5LL� OllXJ rD�nXJ (\noJ.. 11.03 ' (\0(\ 13X3 50dll 'Olilio (\0l3-{} O� no�nXJ (\(;)J../�(\�( î3v��3 1�� 50�nXJ �' "lXJX -'O��o�n.o t\0� �'(\(T)X3/( t\�(\oli l� " ( / " \./ '-- :S/ t\(T)d9�013f} t\<}o t\�1 'J)t\ 11 t\og 9<h P 19 � 'Ox 3�),3 t\0t\9-{}<h P1 9 3�)(3 50�(\'O),)(\ll ''Ox3(\9, 5�x'O'(n<h 3X �31.XJX 5"f} '.513t\d9c .5p� no'()<h 50�(\nod(T)3-{}(\n.o no� 'O�(\Odnll (\1391 t\03'(ll1ll3 3�LL li l'O-{}.o3(\3J.. X3 1 1 l'O� .o9d� �9 3l� V'J ' 'O�(\9(\n.o -(\�� 5�0t\9J.. ' nO�9li 13<hf1 �O� <1� 1\. 13 50'ld'Ox'On :(\ 131113 (\011llnĂ1\-1 l'OX XJt\onlXJo t\0� (\(T)X3/( (\03 / :s " " / ....... ( / (v " 1)- ...& (\�� (\3-{}9, :5nO(\9J.. lXJ(\ 13 (\(T)(\9li lXJS> <20� �li �XJx t\ �3-{}'(� t\�3-{} 'O(\Oli1'09 (\O� t\'Olrfto�n'O 513 39 XJ�t\3-{}LL'()I ' (\OUllnJ.. 1 V (\O� llli(T)d / " / / / ( / ) , u.� (\3( t\ 13dn3 t\od'Of}'OX t\OllO� t\o� t\0(\ 13X3 d'OJ.. t\ot\oli ...... � l'O.oLL<h ," / " ...... ( " / ,.5 l.o�'(X 4 (T)).o l, �� (\� (\,?li l'O�3t\)J.. .50�(\XJ.o90X'Ollf1 .5r1Tl )O�� 39 n01 ' not\3lino'(X)x 50(\OTllXJg n013XlO ( rD�nXJ 50�t\0t\nD no� � 'O-{}D9Xl<h19 �XJ9 -{} � ll3, (\Ot\ �� �,(U t\�{ 3.o (T)) f4 ; '0(\ <209 � 1 ), 139911X( , 5XJ1OO.o nO�nXJ3 .5LL� 3� (\(T)'(3-{} 513-{}.Dld(T)(\J.. (T)�nXJ nO'(l<h 50(\11 P l � �'Ox �LLli� d ) (\�� .5\3 (\ �f}'(3�19 5\!3d31, .51� dpJ.. 5�11ll9J.. l(V '.50(\ ��(T)'(U q .5no'('(J? .5\!0� pdXJll (\(T)X� 11 (\O?'(ll (\ l.o3(\9J.. P�'OX l'OX d'OJ.. t\H ' O�'O.onXJll3 (\Ot\ 1 1(T)'(U t\o� lXJ.o'Od9 LL t\ 13-{}XJll 11 59�f1'O ' .51Xp'('\Oll .50�lllli9'(O( q -'?9 5XJ.o9�t\n9t\ 1 � ' t\(T)�9Tlogl'(-{}t\n.o XJ'(U '('(XJ .5 O d.ll rD�nXJ (\(T)'(3li (\(T)� l'Of}.o3X'(3 XJ Ut\'O'(XJg ) XJ�.oXJ��9.o p� 5r:' -3�9� 'Oli�.o �� �l<1'O (\(T)J..9 '( 0�� (\pgli'O{3�t\19 .50�(\nOd13XJ..3 nOllllin'(o nO� 10�t\3li .50(\lHI)'(U ' .5'O�(\nOd13Xlll3 (\�HP) (\noxXJ� 5�10� 51(3' 5?do<hl�� (\�l.m3� 51,3 .5p� l'O-{}.o'O(\9� C

,

'\.

\,

-..

}j 1 .- nIOJ


\ ' I i\Ţ:\ L l J I I' L OT I N . 1 0- 1 1

încât poate să întoarcă lovituri le îndreptate contra l u i chiar asupra celor care Încercau să- i facă rău . Plotin, de bună seamă, res i m ţea Încercarea lui Olym pios, zicând că în acel moment trupul aceluia se contracta precum pu ngile care se strâng la gură I I , membrele lui apăsându-se unele pe al tele. Deoarece risca <mai degrabă> să sufere el însuşi ră ul decât să i - I facă el lui Plotin, Olympios a abandonat <magi i le sa le>. Căc i era ceva ce Plotin de t i n ea Încă de la naştere În mai mare măsură decât ceila l ţ i. < I ată dovada>: un preot egi ptean, venind la Roma şi cu noscându-I <pe Ploti n> prin in tennedi ul unui prieten, deoarece era cuprins de dori n ţ a de a-şi etala şti i n ţ a, a găsi t de cuv i i n ţ ă să-I aducă p e Plotin c a s ă - i contemple propri u l daimon, după ce îl va fi făcut să apară prin i nvocare. Deoarece fi l osoful s-a arătat dispon ibil, invocarea a avut l oc În te mplul l u i I s is 1 2 : căc i se spune că egipteanu l ar fi găsit În Întreaga Romă numai acel loc pur; se mai spune di, deşi daimonul a fost chemat să apară în văzul asi stentei, s-a ivit un zeu ce nu era din neamul daimoni lor. Atunci ' egiptea ll u l i-ar fi zis: " Fericit eşti tu dacâ a i drept daJinoJJ un zeul 3 şi Ull protector care /lU este dliltr-ull neam inferiot'. Î nsă n i ci nu a putut să-I in tre be ceva, n ic i să-I vadă prea m u l tă vreme, deoarece un pri eten , m a rtor la scenă, a sufocat păsările pe care acesta i le lăsase În grijă, fie din i n v idie, fie şi di ntr-o oarecare teamă. Având el. prin u rmare , un protector di ntre acei daimoni care sunt mai aproape de ze i , îşi Înăl ţ a spre el fără înceta re och i u l d i v i n . A scris şi o cal1e din această pri c i nă, i ntitu lată Despre daJinonul sOftit tieciiFuial 4, În care încerca să prezi nte cauzele d i ferenţ ieri i fi i n ţ el or care protejează oamen i i . Deoarece Ame l i us era mare amator de sacri fi c i i ş i , c u ocazia l un i i noi, lua la rând toate tem plele şi nu scăpa nici o ceremon ie, o dată, când voia să-I ia c u el ş i pe Plotin, acesta îi re pl ică: " Se cu vine ca <zeii> sii vfiul la !771ile, /7lI ca eli sii merg la el ' 1 5. Nici Il-am reuşit să pătrundem cu mi ntea de ce a rostit aşa vorbe seme ţe, nici n-am î ndrăznit să-I întrebăm. / 1 1 . 1 Era Cll prisosinţă înzestrat c u o atât de mare capacitate de cu noaştere a caractere lor, încât o dată, când se săvârşise furtul unui co l ier foarte pre ţ ios al Chione i, care locuia în casa fi losofului Îm preună Cll copi i i e i , tră i ndu-şi c u demnitate văduvia, ş i au fost aduna ţ i În fa ţ a l u i Plotin toţ i servitori i, după ce îi cercetă cu pri v i rea pe toţ i, zise, arătând spre unul: " EI este !Joţur. Fi ind bici u it, la Început a negat înde l ung fUl1ul, apoi a recunoscut şi, 67


!'( l IU- 1 R

CP€PWV TO XAaTIEV aTI€6o)x€ . n PO€L TI€ 8 ' eXv xal TWV CTUVOVTWV TIaL8wv TI€Pl €XaCTTOU aL oc; aTIO�TÎCT€Tal · wc; xal TI€Pl TOU nOA€jl.WVOC; &oc; €CT"Tal, OTl €PW"TlXOC; €CT"TaL xal bAL YOXPOVl OC;, OTI€P xal UTI€�l) . KaL TIOT€ €jl.OU n OpcpUpLOU �cr-{t€"TO €�aY€L v €jl.aUTOV 8Lavooujl.€VOU TOU �LOU: xal €�aLcpvl)C; €mcrTac; jl.0l €V TW dCxw 8LaTpL�ovn xal El m0v jl.-rl €ţ val TaU"TTJV T-rlV TIpo{t�jl.LaV \x Vo€pac; xaTacr"Tacr€wc;, aAA ' €X jl.€AayxoAL x�C; n VOC; vooou, UTI0811jl.�cral €X€A€OO€ . n €lcr{T€lC; 8E aU"TW €yw ELC; "TTlV Ll X€Ala\.l UCPl XOjl.TJ\.I npo�OV n va UXOUWV €�AOYLJ.l0\.l eXv8pa TI€Pi' TO !\ l AUj3aLO\.l 8laTp(�€l v · xat aUTOC; "T€ "T�C; -rO l aUTrl<; 1Tpo{TUj.1la<; U1TEO"XOjl.T}V -ro� -rE 1Tap€� val ăXP l {}a\.la"TOU TW n AWTl \.IW €VETI08( CT{TT}V . c

c

1 1 2. 1 )ETlj.1T}crav 8E TOV n AWTlVO\.l jl.aALcrTa xaL €CT€cp{T11O"a\.l raAl �\.IOe;; T€ o aU"TOXpaTWp xaL � TOUTOU YUVTl LaAW\.IL\.Ia . 'O 8E TTi cpl ALa TTi TOU"TW\.I xa.-raXPWjl.€\.IOe;; CPl AOO"0CPWV n va TIOAL \.1 ......, / \. , L. / , )/ xaTa T11\.l K ajl.TIaVl aV Y€Y€VT}cr{Tal A €Y0jl. €\.IT}\.I , aAAwc; 8€ xa-rT}pL TIWj.1€\.ITI\.I, ��LOU UV€Ţ€lP€l \.1 xaL T-rlV TI€Pl � xwpav xapLcracr{Tal DLXLcr{T€lcrTl TTi TIOA€l , VOJ.1Ol e;; 8E xp�O"{TaL "TOUC; ..... / / " / XaTOlX€L v jl.€AAOVTac; TOlC; n Acnwvo<; xal TTI\.I TIpooTlyopla\.l aUTn n Aa"TW\.IOTIOAl v {t€cr{Ta l , €X€l T€ aUTOe;; jl.€Ta TWV €TaLpWV a\.laXWPrlcr€LV umcrXV€lTO . KaL €Y€V€T' &\.1 TO �oUAlljl.a €X TOU pacr"Tou "TW CPL AOcrOCPW, El jl.TÎ n V€e;; TW\.I crUVOVTW\.I "TW �acrlA€l Cp�OVOU\.IT�e;; il V€jl.�crW\.IT€e;; il 8l ' ăAAl)V jl.Ox{tllpa� aLTlaV €v€TIo8Lcrav . L

"

_

L

1 1 3 .] r€yoV€ 8' €V TaLe;; cruvooolale;; cppacral jl.E\.I LxaVOe;; xaL €UP€l v xaL vo�cral Ta TIpacrcpopa 8UVaTW"TaTOe;; , €\.I 8€ ncrL A€�€crL v ajl.apTa\.lWV· Ou yap &'1.1 il TI€V aVajl.Ljl. vTÎcrX€"TaL , aAAa Uvajl.VTJjl.lcrX€TaL , xal eXAAa n va TIapaCTTljl.a O\.lOjl.aTa a xal €V TW ypacp€l \.1 €TTÎP€ l .) �H v 8' €V TW A€yn v � €VO€l �L e;; TOU VOU ..... , ..,J. axpl TOU TIpocrWTIOU aUTOU TO, cpwe;; )€TIl Aajl.TIOVTOe;; : €paO"jl.LOe;; jl.EV bcp{T�vaL , xaAALWV 8E TaT€ jl.aAlCT"Ta 0pWjl.€Voe;; : xal A€TI"TOe;; ne;; \opwe;; €TI€{t€L xaL � TIpaaTlle;; 8L €Aajl.TI€ xaL TO TIpocrllVEe;; TIpae;; Tae;; €PWTTÎcr€L e;; €8€lXVUTO xal Ta €thovov . T PlWV youv �jl.€PWV €jl.Ou nOPCPUpLOU €pwTTÎcravToe;; , TIWe;; � 4JuX-rl cruv€crn T� crWjl.a"Tl , TIap€T€L V€\.I UTI08€l X\.lUC;, WcrT€ xal 0aUjl.acrLou n \.lOc; TOU\.IOjl.a €TI€lcr€A {tOV"TOe;; TOUC; xa{ToAou )J'

1.

......

J'

)

68

/


\ · I . \ T \ 1 . 1 i l 1 ' 1 O I I !\: . 1 1 - 1 .\

aducând obiectul furat, l-a Î n a po i a t < s t ă p â n e i >. Putea să p re z i că ş i

pe nt ru fi e care d i ntre c o p i i i p c c a rc - i a vea p e lâ ngă e l c e v a deve n i : aşa c u m a p rez i s ş i în legătură c u Polemon ce v a deve n i , an ume c ă v a fi i u hăre ţ ş i c ă va tră i p u ţ i n ceea ce s - a ş i î ntâm pl at ai evea . A l tădată a s i m ţ i t că eu, Po rfi r, nutreall1 gâ n d u l ascuns de a-mi pune capăt z i l e l o r : i v i n d u -se pe n e p usă ma să În t:1 ţ a mca căc i l o c u i a m in casa l u i - şi z i c â n d u - m i că această dori n t ă n u i z vo ră ş te d i n tr-o d i s p o z i ţ ie ra ţ i o n a l ă , ci d i n t r- o hoa l ă melancol i c ă 1 6, m-a sfăt u i t să că l ătoresc. Dând u - i crezare, am p l e cat In S i c i l i a , deoarece auzi sem că locuia la L i l yb e u m u n bărbat de mare rep uta ţ i e , pe nume Pro b u s ; am scă pat de acea d or i n ţ ă morb i dă, dar am ş i fost împiedicat să fiu al ături de Ploti n până l a ll1 0 a liea sa . ,

-

1 1 2 . 1 Î I a p re c i a u şi î l v e n e ra u foa rte m u l t pe P lotin î m pă r a t u l G a l i e n u s 1 7 ş i s o ţ i a l u i , S a l o n i n a. Profi tând de p r i ete n i a l or, e l voi a să rctrezea scă la v i a ţ ă u n o r a ş a l fi l o s o fi l or d e s p re care s e spu nea că ar fi e x i stat Î n C a m p a n i a ş i care, de a l tfe l , era c ă z u t î n r u i n ă , ş i t e r i tori u l Înconj urător s ă - i fi e ac o rd a t -o r a ş u l u i re po p u l a t ; c e i c a re u rm a u s ă - I p o p u l e ze treb u i a u să se folosească de l egi l e l u i P l a t o n 1 9 ş i u rm a să i s e p u n ă · n u m e l e d e P� atonopo l i s : acolo p ro m i tea e l s ă s e r etr a gă îm p re u n ă c u tov a r ă ş i i s ă i . Ş ·i j s-ar fi Î m p l i n it ··fl l o s ofu l u i c u foarte mEre · u ş urin ţ ă d o r i n ţ a , dac ă nu l a r fi Î m pie d i cat câteva per s o a n e din a n t u raj u l îm p ă r at u l u i datori tă i n v i d i e i , s a li d i n -răzbunare , ori dintr-o a ltă p r i c i n ă răHtă cioasă . ,

-

( 1 3 .1 Î n lec ţ i i l e sale, î ş i găsea cu u ş ur i n ţ ă cuvi nte l e şi era foalie şi gân d i re a l ucru ri l o r p ot r i v i te pentru de z vol t a re a <discuţ iei>, cu toate că greşea <u neori > în <fol osi rea> c u v i nte lor: căci nu o b iş n u i a să spună u\Jajl.ljl. \J�OX€Tal , ci u\Jajl.\JTjjl.(OX€Tal, şi fol o s e a ş i a l t e câteva c u v inte fa lse, pe care le păstra ş i În scris. Cât vorbea, era i m a g i nea i nt e l i ge n t e i care făcea să răzbată <strălucirea> lu m i n i i până pe fa ţa l u i : d e ş i era <mereu> plăc ut la vedere, <când vorbea>, arăta mult mai f,-ul1l os; o s u do a re fină se scurgea <pe fru n te>, i a r b l ânde ţ e a sa ră s pândea l u m i n a ; î ş i m a n i fe s ta d i s p on i b i l i tat e a t�1 ţ ă de întrebări şi vocea sa răsuna tarc. Chiar şi când trei zile l a rând eu, Portir, l-am tot î n t re b a t Clllll con v i e ţ uieşte sutletul cu trupul , m i -a oferit neîncetat demonstraţ i i . Dc aceea. când un oarec are Th aumasios a i n trat c u întârzi ere la Întrunire ş i i-a spus că capa b i l În găsirea

69


P( ) R F I R

AOYOUC;; lTpaTTO'\lTOC;; Xal El C;; � l �Ala axouacu alHOU AEYO'\lTOC;; 1tEAEl \J, nOPCPUplOU bE alTOXpl \JOjl.E\JOU Xal EPWTW'\ITOC;; J.1-rl a'\laaXEa1ta l , b OE €cpTr aAAa &'\1 jl. -rl nOPCPUplOU €PWTW\JTOC;; AOOWjl.E\J Tac;; alTOplac;; , El lTEl \J Tl xa1talTa� El C;; Ta �l �A lO\J ou OU'\ITlaOjl.E1ta .

1 1 4 . 1 'E\J OE TW ypacp€l '\1 aU\JTojl.oC;; YEYO\JE xal lTOAU'\IOUC;; �paxuc;; TE xalL '\IO-rljl.aal lTAEO'\lci'(w\J 11 AE'{Eal , Ta lTOAAa €'\I1tOua l W'\I xal €xlTa1t WC;; cppa'(w\J xal Ta aUjl.lTa{tElac;; 11 lTapaOOaEWC;; . 'Ejl.jl.Ejl. L KTaL () ' €'\I TOl C;; auyypajl.jl.aal xal Ta LTW l xa Aa\J{ta'\lO\JTa OOYjl.aTa XUl Ta n E p l lTaTl)T l Xa: xaTa1T E1TUX'\IWTaL OE xal � M E Tc( Ta CPU(H Xc( TOU 'Apl aTOTEAOUC;; lTpaYJ.1aTE la . " E Aatt E OE aUTO\J OUTE YEWjl.ETPl XO\J Tl AEyOjl.E\JO'\l 1tEWPTJjl.a OUT ' ap l {} jl. TlT l xaV , OU jl.TJxa'\l l XO\J , oux ()'JTTl XO\J , ou jl.OUal XO\J: aUTOC;; OE TaUTa €�EPya"Ea1tal ou lTapEa'xEUaaTO . 'E\J OE Tal C;; aU'\IOUalal C;; a'\lEYl \JwaxETo jl.E'\I aUT� Ta UlTO}J. \J-rljl.aTa, El TE LE �-rlPOU E'( Tl, E'lTE KPO'\l lOU fi NOUjl.TJ\JlOU fi ralOU il 'ATTl XOU, xav TOlc;' n Epl lTaTTJTl XOl C;; Ta TE ) AalTaalOU xal 'AAE�a\Jopou 'AopaaTOU TE xal TW\J €jl.lTEaO\JTW\J . 'EAEYETO OE EX TOUTW\J OUOE'\I xa1talTa�, aAA ' 'LO.lOC;; �\J xal €�TlAAaŢjl.E'\IOC;; E:\J TTI {}Ewpla xa l TO'\l 'Ajl.jl.WV LOU CPEPW\J '\IOU'\I €\J Tal C;; €��TaaEal�. 'ElTATlPOlnO OE TaXEwC;; xal Ol ' OAlyw\J OOUC;; \Jou\J �a{} Eoc;; {}EwP-rljl.aToc;; a\JLaTaTo . 'A\JaY'\IWa1t E'\ITOC;; OE aUT� TOU TE n Epl apxw\J /\OŢj L '\1 OU xal TOU <I> l AapxalOU, CPl AOAOjOC;; jl.E'\I, ECPTJ , o /\OjŢl \JOC;; , cp l Aoaocpoc;; OE Ouoajl.WC;; . 'Q P l jE \JOU� OE alTU'\I Tllaa \JTOC;; lTOTE E't C;; T-rl\J aU\Joua la\J lTA TJpW 1t E l C;; €pu{t-rljl.aTOC;; a'\1 LaTaa{}al jl.E\J € �OUAETO, AEYEl'\l OE UlTO 'O Pl ŢE\JO,U C;; a�lOUjl.E'\IOC;; ECPTJ a'\l LAAEa1tal Tac;; TIp011 UJ.1 lW;, (STa'\l 'lOŢl b AEjW'\I , OTl lTP0C;; ElOOTac;; €PEl B. alJTOC;; AEYEL \J jl.EAAE l : �al OUTWC;; oALya () l aAEX11ElC;; €�a\JEaTl) . 1 1 5. 1 'Ejl.oU OE E'\I n AaTw\JELOl C;; lTOLTJjl.a a'\laŢ'\IOVTOC;; To'\l 't EPO'\l jajl.o'\l, xa L Tl \Joc;; ola TO jl.UaTlXwc;; lTOAAa jl.ET' €v\1oum aa}J.ou €TIl XEXPUJ.1J.1E\JWC;; El p�a1t al E'l TIO'\lTOC;; J.1al vEa\1al TOV nopq>lJplO\J, E:XEl \JOC; El C;; E1T11XOO'\l Eq>Tl lTa'\lTWV - €OE l �ac;; Ojl.OU xal TO\J lTOl TlTTl\J xa l TO'\l cpl AoaocpO'\l XUl TO\J [l EPOq>ci'\lTTJ\J �'OTE OE b PrlTWP Ll l ocpa\JTlC;; a\JEj\JW t.l1TEp ) AAxl�laoou TOU E:V T0 LUJ.1TIOal� TOU n AaTW\JOC; alTOAOŢla'\l OoŢJ.1aT lSW'\I XP�'\Ial 70


\ ' I,.\T;\ LU I PLOT I N . 1 3 - 1 5

ar vrea să-I audă ţ inând discursuri întregi. legate şi de notat, deoarece nu m a i supOlta discu ţ i i l e În care Porfir ar pu ne Întrebări le, iar Plotin ar răspunde, P l otin a şi spus: " Dar dacii Portir nu a r pune il1treb,in�

pentru a a vea dificu/Jăti de dezlegllt, mI voi putea spune absolut

minie demn de a ti consemnat in seri1'.

1 1 4. / Î n scri i tură era conc is, i nte l igent, fo losea fraze sc u rtc, având mai m ulte i dei decât c u v inte, fiin d i n s p i ra t de cele mai m u lte ori ş i exprimându-se c u pasi une, fie c ă î ş i dădea acordul la învăţ ătura expusă, fie că <doar> o expunea. Erau am estecate în scrieri le sale ş i învăţ ături le stoice, care nu î i erau d e l oc necunoscute, şi cele peri patetice: este frecventă şi folosirea Afelat/zicii lui Aristote l . Nu i -a scăpat nici o teoremă n umi tă geometrică sau aritmetică, sau mecani că, sau din opti că, sau d i n muzică. Dar nu era pregăti t să dobândească o cunoaştere profundă a lor. Î n timpul întru n i ri l or i se c i tcau <mai Întâi> comentari i l e, fie că erau a le l u i Sever, fi e a l ui Cron ios sau a l e l u i N umen i os, ori a l e l ui G a i u s sau Atticus, iar dintre peri pateti c i cele a l e lui Aspas ios ş i a l e l u i Al exa ndros, precu m ş i ale l u i Adra stes ş i a l e oricui se întâmpla să fi e la îndemână l 9 . N u se făcea n i c iodată d o a r o simplă lectură a acestor <comentari i>, ci < Plotin> e ra ori g i n a l şi făuri tor de noută ţ i propri i în corectare, aducând totodată spiritul l u i A mmon i os în expl icaţ i i . S e edifica repede <asupra celor c i ti te> ş i s e rid i ca pentru a expl i c a scmnifica ţ ia unei teori i profu nde. După c e i s-au c i t i t tratate le l u i Longinus De�'ipre pni7cipii ş i Despre c7matorul de c7ntichită!I� a r fi z i s : " L ongi/1us este filolog, ins/i filosof JÎ7 nici lI17 caz". I a r când Origene a venit Într-o zi l a Întruni re, u m pl ându-se de roşea ţ ă În obraj i , voia să se ridice, iar când Origene l -a ru gat să vorbea scă, a spus că i-ar fi pi erit dori n ţ a , fi i ndcă ş t i a că v orbitoru l se va adresa unor cu noscători ale cclor pe care urma să l e s pună; astfe l , d u pă ce a m a i rostit câteva vorbe. s-a rid i cat să pl e c e . 1 1 5. 1 După ce, la o sărbător ire

l u i Platon, c I tI sem poemu l s t ă pâ n i t de inspiraţ i e. potri v i t C l l tâ l c u l as c u l l s ş i m i s t e r i os <a l p oe m u l u i > , c i neva <din pu blic> a spus : " Porfir es!c' nd7ll/t', el m i s-a adres a t a s t fe l Încât să aj ungă la au z u l t u t u ro r : "A i nrii{a! c ii CŞfI' //1 ace/aşi timp şi poet. şi filosof," şi hicroHmt'. Iar c â n d retoru l D i o fa n c s a c it i t o a pol o g i e a l u i A l c i b i a d e d i n Ban chetul l u i P l a to n , s lls ţ i n n.nd teza că < u n a

C'iisjl{on�1 sacr/i ş i , fi i ndcă vorb i s e m

71


PO R I I !<

ap€T�� €"EXa jl.cdhler€W� El � erU"Ol)erla" al.no" lTap€X€l" EPW'VTl acpPOblerlOU .ul�€W� TW xu{tTJŢ€jl.6" l , Til �€ jl.€" lTOAAaXl� a"aerTci� alTaAAai�"a� T�C; eru"ooou, ElTlerxW" b ' €aUTO'V jl.€Ta -r-rl" blaAUerl" -rOU axOUer-rTJpLOU Ejl.Ol nOpcpUpLW / ''' 1 /1 , / C' A ", 1) €AOVLO� o€ -rOU u lOcpa'VOU� TO a'V-rlipao/al lTpOer€Ta '-ls€ . M Tj' �Q �L�ACo" bOU"al 8Lci T�� jl. 'Vrljl. Tj� a'VaA TJcpl't E,,-rW'V TW" ETIL X€lPlljl.aTW\} a'JTl ,pall>a� €yw ).Cal ETTl TW\} alrrw\} axpoaTw'V eru'VTJijl.€"w'V a'Vai'Vou� TOCTOU-rO" 'T0'V nAWTl 'VO" TjUcppa'Va, w� xa" Tal � eru"ouerCaL� eru'V€x�)� €TTl A€i€L 'V: SeXAA ' o\hw�, aX X€" TL cp6w� ă"bp€ererl Ţ€Vrpl . r pacpo'VTo� b€ EUPOUAOU ' A-&rl"Tj-&€" TOU n AaTw"uwu 8L ab6xou }Cal nEjl.no"To<; eruŢŢpajl.jl.aTa tJ1T€P Tl "W'V nAaTw"l xw" '(Tj'TTljl.eX-rw'V Ejl.Ol nOPCPUplW TauTa blboo{tal ElTOl€l xal erXOlTEl 'V xal a"acp€p€L 'V ) ...... ,l ) / ...... , , / au'TW Ta i€ipajl.jl.€'Va TJ�LOU . npOO€LX€ b€ -rOLc;;;' jl.€" lT€pt. TW'V / ...... ) � ) / aerT€pw'V xa"oerl" ou lTa'Vu TL jl.a{)-TjJ.!aTLxwc;;;', TOLC; b€ -rw" Ţ€"€{tAlaA6Ţw,, &lTOT€AGerjl.aTLXol � aXpl �€erT€po" . KOl cpwpaaac; 'TT)� ElTaŢi€Ala� -ro cX"€X€ŢŢOO" EA€ŢX€L" lTOAAaxOu ...... / xaT au'Tw'V €" -rOLC; eruŢŢpaJ.Ljl.aerL" OUX wX'VTJer€ . '"

'"'-

,

'"'-

)

-

)

)

,

_

'"'-

li'

1 1 6.1 r €i6"aerl b€ xa-r' al.no" 'TW" Xplerna"w" lTOAAOl jl.€'V xal eXAAOL , alp€nXOl b€ EX TT)c; lTaAala� cpl Aoocxpla� a\JTIijl.€"OL al lT€Pl ' A b€A<Pt.O'J xat ' AXUAl \l0'V Dl -ra 'AA€�a"bpOu TOU I\(�UOc;;;' xal <I>lAOXWjl.OU xal LlllJ..LOOTpa-rou xat I\ucSou cruTIpajl.jia-ra nA€lerTa X€XTIlJl.€'VOl O:lTOXaAull>€L � TE lTpo<p€po,,-r€� ZWpOOerTpou xal Zwa-rpla'Vou XUl Nuw{t€ou xal ' AAAOi€'VOUc;; XOl M€ererou xal eXAAW" TOlOlhw" lTOAAOUc;; E�TJlTci"'(w'V xaL au-rol �lTaTIlJl.€"OL , w� bTl -rou nAaTw,,� Elc;;;' -ro 1XX{t0c;;;' TT)c; "oTJTrlc;; ooo(a� ou / lT€Acierav-rOc;;;' � O{t€" au-r� jl.€'V lTOAAOUc;; EA€iXOUc;;;' lTOLOUjl.€"� E" Tal� cru"oucrlal�, ipatlJa� b€ xal �l �AlO" OlT€P npOc;; -r0Uc;; rvwer­ TlXOUt; €lT€Ţpall>ajl.€'V, Tu.tl 'V Ta AOL mx xpC "€l" xa-raA€AOL lT€'V . 'Ajl.€Al� b€ eXXPl -r€ererupaxo'V-ra �l�A(W'V lTPOX€XWPrpc€ lT� TO ZwcrTpla"ou Pl�A(O'V cX"n ipaCPW'V . nOp<pUplOc;;;' b€ EŢW lTP� TO ZWpOOOlPOU crux"oUc;; lT€lTOlllJ..La l €A€iX0Uc;;;' , OAWO' 'V6{t0'V -r€ xal "EO" TO �l �AlO" napa8€Lx"Uc;; n€nAaerjl.E'Vo" T€ UlTO TW" n1'V dlP€<Yl" erUO'TTJOHjl.€'VW" El� oo�a'V 'TOU El 'Val TOU lTaAaLOU ZWpOO(J"[POU 'Ta ooŢjl.a'Ta, Ci aU'TOl €lAO'VTO lTp€er�€U€l 'V . 1 1 7. 1 Tw'V b ' ano TT)� (EAAdbO� Ta NOUjl.Tj'VlOU aUTO" UlTo�a­ AA€er{) al A€Ţ6'VTl0" xal -rOUTO lTP0C; 'Ajl.€AlO'V aŢŢEAAO'VTO� 72


\ 1 . \ 1 .\ L U l llu n l N . 1 :" - 1 7

d i s c i pol>, de dragul prosperi tă ţ i i Învăţături i, trehu i e să se ofere pe sine maestru l u i său, care j i ndu ie şte după împreunarea Cll el întru A fro d i ta, < Plotin> s - a foit tot timpul, ridicându- se de mai mu l tc ori pe ntru a părăsi adun area, însă, abţ i n ându -se t otuş i , după ce publ icul s-a ri s i pit, m i -a poruncit m i e, Porfir, să com pun un ră s p u n s î n scris. Deoarece Dio hlll c s l1-a vrut să-m i dea c3I1ea sa, după ce a m reconsti tuit din m i nte argu mente le l u i , scri i n d eu ri posta şi cit ind-o În fa ţa acel ora ş i ascu ltători adunaţ i din nou, l-am În c â n t a t atât de mult pe P l o t i n , încât până şi în conv ersa ţ i i l e noastre spunea fără î ncetare, referindu-se la a ce a sta : " S/igeat/i aşa dacă vrei la bărb.7ti s/i le tii/geri flIl7Jinir2(). După ce Eubu l os, d i ad ohul şco l i i platon i c e , i -a scris d i n Atena ş i i-a trim is cateva tratate pri v i nd unele Cbestiuni platonice, el a pus să-mi ti e date mic, Porfi r, şi a cerut să-i t�1C u n raport al acestor tratate. Acorda aten ţ i e regul i lor pri vi toarc l a astre, dar nu c a un matemat i c i a n , Însă asupra preziceri lor astrolog i l or <s-a apl ecat> m a i atent. La urm ă , d u pă ce a descoperit l i psa de garan t i e a pronosticur i l or lor, Il-a ezi tat să-i acuze În repetate rânduri în scrieril e sale � 1 . 1 1 6. \ Pe vremea sa au existat m u l t i creşti n i , di ntre care u n i i , precum cei d i n j urul lui Ade lfios ş i din j u ru l l u i Acul1nos, sectan ţ i porn i ţ i d e l a vec hea fi losofie, i ntraseră În posesia foarte m u l.tor scrieri a l e l u i A lexandros d i n Lybia, a l e l u i Filocomos şi a l e l ui Demostratos din Lydia, şi arătau Apocalipsele sau Cărţile revelaţici a le lui Zoro as t ru şi a l e l u i N i c ot h e os, a l e l ui A l l ogenes ş i M es şi ale mu ltor altora 22 , înşc\ ând pc m u l ţ i şi înşelându-se şi pe . e i ·înş i ş i , deoarece <spuneau că> Pl aton n-a aj u n s până la l im i ta cea mai adân că a esen ţei intcl igi bi le. De aceea, < P l oti n>, proferând m u lte respingeri <ale acestora> în întru ni ri le s a le, după ce a scris şi un tratat pe c a re l - a m i nt i tulat Confm gnosticil0l2 3 , n i le-a lăsat pe c e l c l a lte pentru a le exa m i n a . A m e l i u s, în schim b, a compus cam patruzec i de tratate con tra cărţ i i I II i Zostri a n . I ar cu, Porfir, am l a ns a t n u meroase cri t i c i la adresa <cărţ i i > l u i Zoro astru , demonstrând că e s t e o carte fa l să şi n o u ă . pl ăsll1 u i tă de fo ndatori i secte i pentru a c re a con v i ngerea c ă învă ţ ă t uri l e pe care e i le-au a les pentru a l e propovădui erau a l e l u i Zoroa stru c e l d i n v e c h i m e .

1 1 7. 1 Deoarece erau unii grec i care s p u n e a u că l u i N u m c n i o s 2-1 , ş i acest fa pt i-a fost a d u s

opere le

73

<

la

Plotii1> p l a g i a cu noşti n ţ ă l u i


['O IU- I R

Tplxpw\Joe; TOU LTWUWU T€ Xal nAaTW\JlxoÎl yEypacp€\.I b 'Ajl.EALOe; �l �A lO\J o ElTEypatlJ€ jl.€\J n€Pl T� xaTei Tei OOYjl.aTa TOU nAWTl\JOU n� TO\J Noujl.tlVlO\.l OL acpOpae;, lTPOO€CPWVTlO'€ b€ aUTO BacnA€l Ejl.OC· BacrlA€Uc; b€ TOU\.IOjl.U TW nOp<pUplW Ejl.Ol / / lTpOOTJ\.I, xencx jl.€\J lTCXTPlO\.l OLCXA€XTO\.l MCXAXW X€XATIJ..L€\.IW, OlT€P jl.Ol xal o lTa-r-rlP O\.lOjl.CX XEXATJ-rO, -rOU b€ MaAXOU Epjl.�\JEla\.l €XO\.l-roe; �acrl A€Ue;, / €'l ne; El � 'E AATJ\.ICba blaA€x-rO\.l jl.€Ta�aAA€l \.1 E{tEAOl . ( 01t€\.I o /\OYYl \.lOC; jl.€\.1 lTPOOCPW\.IW\.I -rei n€Pl bpjl.�e; K A€oOOjl.W T€ l(ajl.Ol nOPCPUplW KA€08ajl.E TE )(al MaA)(€ lTpouypa4>€\.I: o b' 'Ajl.EALOe; Epjl.TJ\.I€u�ae; -rOU\.IOjl.a, we; b NOUjl.r1'\)LO� TO'\) Ma�LJ .1.o\J Ele; TO\J M€yaAo\J, OUTW TO\J McXAXO\.l olJŢ� El e; TO\J Bacrl AEa, YPcXCP€l " Ajl.EALOC; BacHA€l €L lTpaT-r€l \.1 . AUTW\.I jl.€\.1 €\.I€l(a -rW\.I lTcx\J€ucp'f)}J.W\.I a \.1 DpW\.I , oue; bl a-r€1tpuAATJl(E\.Ial Ee; EaUTO\.l cpTÎe;, -ra TOU ETalpou Tu-tW\.I ooY}J.a-rq Ele; TO\.l 'AlTatJ-Ea NOUjl.TÎ\.IlO\.l cl\.layO\.l-rw\.I, OUl( &\.1 npoTJl(ajl.TJ\.I CPW\.ITÎ\.I, cracpwe; ElTCcrTacro . Ll�AO\.l ycip O-rl XCXl -rOUTO El( -rîie; lTap' au-rOle; cqaAAOjl.E\.ITJe; lTPO€ATÎAUi1 €\.I €oo-rOjl.lae; -r€ )(al EUYAwT-rlae;, \.IU\.I jl.€\.1 on lTAaT� cpATÎ\.IacpOe;, aLi1 le; D€ on UlTO�Aljl.aloc;, El( -rPl -rW\.I D€ on xal -rei cpauAo-ra-ra TW\.I O\.l-rW\.I UlTOIXxAAOjl.€\.Ioc;, -rw 8LacrLAAal \.I€l \.1 aUTo\J DTJAabTl )(a-r' cxu-rou '"''"'/ / A€YO\.lTW\.I . LOU D€ TTI lTpocpacr€l -raUTTI OLO,u€\JOU b€l \.1 , ( ...... ':, / alToXPTJcy{tal lTpOe; TO )(al -ra TJjl.L \.1 ap€Oxo\.l-rcx €X€l \.1 lTPOX€l po-r€pa Ele; a\.la,u \.ITJO"l \.1 )(al -ro ETI' o\.lojl.an ETalpou a\.lbpOe; o(ou -rou nAW-r( \.1 ou jl.€yaAou EL )(aL lTaAal OLa�€�OTJjl.€\Ja OAOOX€PEcy-r€PO\.l rJW\.IaL ulTTÎ)(oooa, )(al oL\J �)(W alTOOLOOUe; CYOl -rei ElTTJyy€Ajl.€\.Ia E\.I -rPl cyl\.l Tu-tEpale;, we; XCXl au-roe; cJi.cy{}a, n€lTo\.lTJjl.€\.Ia. XPTl b€ aUTei we; &\.1 jl.Tl El( � -rW\.I cyu\.I-raYjl.a-rw\.I EX€( \.IW\.I lTapa{tECY€We; Ou-r ' oL\.I CYU\.I-r€-raYjl.E\.Ia Ou-r€ €�€l A€Yjl.E\.Ia, aAA ' ano -r�e; lTaAa l ae; E\J-r€U�€We; a\.lalT€lTOATJjl.€\Ja xaL we; lTpw-ra lTpOun€CY€\J €XaCYTCX OUTW Tax{t€\JTa E\JTaU1ta \JU\J CYUYY\JWjl.TK; 8Ll(alae; lTapei CYOU TUX€L \J, ăAAWe; TE xal -rOU !3oUA{u..La-roc; -rOU UlTO n1\J lTPOc; luJ.a.e; Ojl.OAoy(a\J UnaYOjl.E\JOU lTp&; n \JW\J a\Jb� OU jl.cXAa lTPOX€lPOU EA€L \J unapxo\.l-roc; blei n1\.1 ăAAO-r€ ăAAUX; lT€2l TW\J au-rw\J we; &\.1 OO�€l€ cpopcX\J. vOn bE, El n TW\J alTO TTJe; Ol X€lae; Ecy-rlae; lTapaxapaTIOl TO, 8Lop1tWcr€l €Ujl.€\JWc;, €L cJlfu. t1\JayxaCYjl.al b' � €0l�€\J, W<; lTou/ CPTJO"l \.I � -rPCXYtpb�CX, w\J CPlAO�pciY�W\J/ -r1i alTa , TW\J -rou xai1TJY€jl.o\.loc; lltluJ\J ooYjl.aTw\J blaOlaCY€l €Ul'tU\J€l \J TE xal anOlTOl €lcr-trCXl . /TOlOUTO\J ăpa �\J TO CYOl XapCs€cr-tr aL €� ăna\JTOC; !3ouA€cr1tal : Eppwcro. ......

,

,

/

l

/

L

(/

L

.

.......

,

""'"

l.

"

,

/

L

,

/

)

)/

74


\ ' 1 :\ Ţ . \ l. U I P l. O T I N . 1 7

Amelius de către Tryfoll , stoic ş i platon ician, acesta a scri s un tratat pe care l-a intitulat Despre diferenţa dliltre Plotin şi Numenios şi mi l-a dedicat m i e , Basi leus. căci Basi leus era de fapt numele meu, Porfir, căci În l i mba din ţ a ra mea mă nu meam Ma\chos, care era şi numele pUl1at de tatăl meu, tălmăcirea numel u i Mal chos fi i nd I3acrlAE�, adică "rege" , dacă s-ar vrea tradus în grai elen. De aceea, Longinus, dedicând tratatul său De!)ţJre impuls lui Cleodamos şi mie, Porfir, a fol osit fOnllllla de început: ,,0, Cleodamos şi tu, M a lchos ! " . Ameli us, tăl măc indu-mi numele, aşa cum N u menios l-a transfonnat pe M aximus în M EraAo�, tot aşa ş i el îl scrie pe M alchos transformat în I3acrLAEU�. "A me/ius lui Basileus s<inătate.' Lli npede

s,i ştii că nu mi-aş fi Îllcil{at glasul d/n priC/iw acelor bc1rba! i de renume despre care spui câ iţi il17Pllie urechile, pUlTând Înapoi la

Numenios din Apameea i17 vei!/itllrilc prietenullli nostru. Este clar Cti şi acest lucru s-a Întâmpla! de dragul atdt de Iăudatei dulce!i a

glas ului şi a eloC/ilţei IOI� acum zicând Î17 b/itt7ie de joc şi rcispict7t despre acesta cei «este un tlccar lără pereche», t7poi cci «este plc7giatoJ») şi in <71 treilca r.7nd eLi « pnhcipiile lui sunt cele mai rele dIntre realită!i))� 5 , pentru că, de fapl, il t7t(Jcă dot7r de dragul de a-I

batjocOli. IÎISii,

fiindcă tu vrei să ne folosim de lJcesl prilej pentru a

face şi mai disponibile, lÎuru al71/iltire, oplillile carc ne plac şi pentru

a face să s e cunoască de-o l11t7nieră şi mai generală <ÎIH'J!ăIUrile>

care aLI fost răspândite şi inc71i 7 te sub !lumch' unui prieten de sec7l11a marelui Plotin,

li-am

dat as culta re şi sun t gata să-ti trimit

<scrierile> pe care ! i le-aJn promis, pentru care, după cum şlil: am

trudit trei zile. Trebuie ca cle s.i capele acum din partea f1l o scuzli indreptă!ită,

ca

unele cart" hu sunt compuse din compararea

tratate/or <lui PIOflil>, nici nu reprezintci bucii!i alese <dli7 acestea>,

ci sllnt reconstituite dIn al11/lltirea con versa/iilor n oas tre" dl/7 trecui ŞI:

dup.i cum mi-ali venit in 1111iue, aşa au şi fost oninduite in scris; pe de

altci pa/1e, nici mI ne este jJrca lc7 indemc1mi inten ! 1�7 lui <Nul11enios>, bărhatul impin s de linii spre o identitatc <doctrint7rii> Cll J]O/�

dmoritii teIJ dlil / ci lui <de a

se

cxprinw-">, cum se parc, diferit Fn

mom ente diferite asupra aceloraşi lucruri. Cit despre l171ile, şlii bine cei, dacei voi defol711a vreuml dintre in v/i{<iturile şcolii noastre, tu o vei IÎldrepta cu humivoin!ei. Dup.i cât se parc. am fost IÎl1pins, cum

!>p une undeva o Irilgedit-26, dt"Ull rece sunt curios d'll firc şi dOl71ic sci mâ aflu /Îl treabâ, ca prin indepei/1arca de i'n vei.l/iturilt' maestrului nostru, sei le rectilic şi s/i le refa c. A şa

a-Ii fa ce pl/icere. Rtimâi Cli hine!"

75

c7

fost

dorinta mei] deplină de


1 '( l IU- 1 1{

I I S . I TaU-rlTv T-rlV ETncrToA-rlV {t€l Val TTPOTlX{t11V ou J-L0VOV TTCcr-r€WC; XcXPl v -rOU TOUC; TO-r€ xaL €TT ' aUTou ,€,OVOTac; Ta NOUJ-L11VLOU dL€cr{taL lmO�aAAOJ-L€VOV XOJ-LTTcX'(€l V, aAAa xaL an TTAaTUV aUTOV epATlvaepov €l val TlIoUVTO xaL XaT€eppovOuv TW J-L11 VO€ L V a A€,€L xaL TW TTacr11<; m)(p Lcrnx11C; aUTOV crx11v11C; xa{tap€u€L v xal TUepOU, · OJ-LL AouVn lJE €OlXEVal €V Tal C; cruvoucrCa l C; xal' J-L11lJ€Vl TaXEw<; ETTL epaC V€l v TaC; cruAAo,lcrn xdc; aVcX,xa<; aUTou TaC; €V TW. AO,W ... A 'j" / LOC; , C/OT€ _Il. OV oC , OUV / Ta, (/0J-L0La l€,W' n opepUP AaJ-LpavoJ-L€va<; .vE TTav TTPWTOV aUTo� �xPoacrcXJl.llV . � l<) xal aVTl ,patVa<; TTpocrTlya,ov 6EL xvuvaL lTELPWJ-LEVOC; on ESW -ro� vou uepEcr-r11X€ -ro v011J-La . A).LEALOV 6E TTOL TÎcrac; -ra�-ra cXvaj-VWVaL"", ETT€L6-rl aVEjVW, )/ � " "1 '\ ) ,\ )/ )-' " J-L€LoLacrac; LcrOV av €L Tl, E<PTl, W 'A J...L € Al € , Aucral -rac; aTTopLac;, €IU ; ac; &' ă,voLav TWV r,).Ll v OOXOUVTWV €J-LTTETT-rWXE. r patVav-roc; lJ€ �L�AlOV OU J-Ll XPOV -rou IAJ-L€AloU TTP0<; TaC; -rau nop<pupCOU aTTopCac;, xa l . aL mXAL v TTPOc; Ta ,paepEv-ra avn ,patVavTOC; J-L0U, -rou lJ€ AJ-L€ACOU xal TTP0<; -raUTa av-r€L TTOV-rOC;, €X -rpC -rWV J-LOAL<; crUV€lC; -ra A€,OJ-L€Va E,W o nOpepUpLOC; j.!€-r€{tEJ.l11V xal TTaAL vwUav ,patVa<; €V -rn ) "" ,, / &a-rpL�Tl av€,VWV' xaX€L {tEV AOl TTOV -ra T€ �L�ALa -ra " n Awn vou €TTl crT€U{t11V, xaL CWTOV TOV lJLOOcrXCXAov €LC; epLAOnj.iCaV TTP01lTa,ov TOU &cxp{tpOU'V XCXt Ola TTA€ lOVWV ,PcXq>€LV 'ta OOXOUVTCX , Ou Ji-rlV aAAa KCXl 'Aj.1EALO<; EtC; TO cru" paep€l v lTpa{}UJ-L0v ETTOC 11crEV . ,

......

("

,

.......

"

......

)

,

...... \.

1

,

,

)

1

......

/

L

}

)

"

"

,

)

\

,

"

L,

)

1 1 1 9. I "Hv of. EcrX€ XCXl !\o" lVOC; lT€Pl TaU n AWTCVOU oo�av E� tJv J-LcXAlcr-rCX lTP0C; cxu-rOV E,W ,paepwv €crTlJ.1CXl VOV, lJ11Awcr€L J-LEPoc; E1Tlcr-rOA�<; ,pa<p€CcrllC; TTpa<; }..L € ETTEXOV TODTOV TOV -rpalTOV , 'A'{lWV ,ap J-L€ alTo T�<; LLX€ALac; XaTl EVCXl TTP0C; at)"("ov ElC; T-ilv <DOl VCX11V XCXl XOJl.l'{€L V Ta �l�AlCX -rau n AWTlVOU ep11(JL - Kal cru J-LEV Tau-ra T€ lTEJ-LlT€l v, a-rav crOl lJOXn, J-LaAAOV lJf. X0J-LC'( El v' OU ,ap civ alTocrTal11v -rou TToAAaXLlc; cS€lcr-&cxC (JOU T-rlV TTP0C; 7w-aC; acSov -r�C; E-rEPlrXT€ TTPOXPl va L , XcXV E't J-L 11cSEV & ' ăAAO - -rl Tap cXv xal croepov TTap ' r,J-Lwv TTpocrcSoxwv aep lxOlo; - -rTÎv -r€ lTaAalaV cruvTl{t€Lav xal -rov aEpa J1E-rplw-ra-rov ov-ra TTP0C; llv AE,€lC; TOU crWJ-LaTOC; acr-& EV€ Lav' xcXv ăAAO n -ruXTlC; OtTl{t€CC;, lTap' EJ-LO� cSE J-LT]cSEV TTPocrcSoxav xal vo-r€POV, J-L11lJ· ' oLv -rwv TTcxAa Lwv ocra ep-rlC; aTToAwAExEval , T wv ,ap ,patVav-rwv -rocrathT] crmxv l C; Ev-rcxu{ta 76


\ . / \ 1 . \ L L ' l' l . ! ) 'J ' N ' X - I l)

1 1 8 . 1 A m fost c o n st râ n s să fa c c u n o s c u tă acea stă s C r i s o are n u nu mai

pentru

adeveri re a

fa p t u l u i c ă u n i i c o n te m p o r a n i a i

lui

cred eau că e l fa ce p e e l ocve n t u l c o p i i n d de fa pt <î n v ă ţ ă t uri l e> l u i

,fo rm i da b i l fl e c a r- ' şi îl fi î n ţ e l e s ceen ce � p u n e ş i pentru că era Cll

N u men ios, dar şi că so c o t eau că es te un

d i s pre ţ u i a u fi i n dcă n-ar

,

d e s ă v{l rş i re l i p s i t de p o m p a ş i de a fe c tar ea u l l u i sofi s t : l a Î n tru n i r i l e

sa l e dădea i m p re s i a u n u i a ce s t ă l a t a i fa s di n p l ă c er e şi Il u - i dezvă l u i a n i măn u i degra bă l e g ă t ur i l e s i l o g i s t i c c n e c e s me , cme erau n l ese În

< de z v o l ta

rea> d i s c ur s u l u i . A m

î n c e rc a t

şi

cu,

Po rfi r,

acel ea ş i < i m pres i i > , c â n d l - n m a s c u l t at Î n t â i a o a ră . De aceea i - a m

ş i prezentat o re s pi n g ere p e c a r c o s c r i s c s c l11 ş i î n c a re î n c ercam să arăt că Inte/igibile/e SUlJt situate

in afam inteligclJ tei. P l o t i n , d u pă

ce l - a p u s pe A me l i u s să c i t ească c e l e s c ri s c de m i n e, i a r ac e l a a

să <Porli'r> din ca uza

term i n at de c i t i t, a zi s zâ m b i n d : " ESIC treaba ta, A mclius, Ic1117 11reşti difiClI lt(1ţife !Î7

Cil ft'

a

c/izut

17CClII7 0(Îşfcrii opl/nilor J7oastre'". D u pă ce A lll c l i u s foa rt e î n t i n s î m p o tr i va o b i e c ţ i i l o r mele, l a

a

s c ri s un tr atat

r â n d u l meu, a m s c r i s

u n u l de răs p u n s l a c e l e s c r i s e . A m e l i u s a ,·ă s p u n s ş i îm potri v a

a c e s tora

,

ş i a b i a a tre i a o a ră a în ţ e l e s C ll grcu o p i n i a ş i a s c r i s o

p a l i n o d i e , pe c a re am c i t i t-o

la Î n t ru n i re : de at u n c i a m a v u t

d e p l i n ă încredere î n t ra t a te l e

lui

Plotin,

l-am

i m pu l s i on a t pe

m a est ru l în s u ş i s p re a m b i ţ i a d e a-ş i n rt i c u l a o p i n i i l e ş i de a ş i l e a ş terne pe l a r g în s c r i s . N u m a i pu ţ i n l - n lll fă c u t şi pe A me l i u s

d orn i c s ă s c r i e .

1 1 9 . 1 Cât despre părerea p e c a re a av u t - o � i L on g in u s 2 7 despre P l o t i n , c a r e se des prinde d i n c e l e sem n a l a te de m i n e în s c ri sori l e

către e l , o v o i l ămuri < p rezen t â n d> o patie d i n t r- o e pisto l ă adresată de el m i e , c are sfâ r şe şte î n fe l u l u rmător. C c nl n d u - m i s ă v i n d i n S i c i l i a I n e l , î n Fe n i c i a , ş i s ă - i n d u e c ă rţ i l c l u i P l o t i n s p u n e : ,Jar tu. ,

când vei găsi de cl/ viin/li. trimite-mi nCt'slc: "cilr! i>. dar mai bille

adu-mi-Ie tu persona l: clici ins/�"t să preleri \ c!7irea W /Î7 per..'ioană la m in e cdorlnte c/i/� fie )"'i din simplul 171 0tl\' al

vechii n oastre

con vietuiri şi de dragul c/imei l7o,L',tre potri! ilc pentru os t en ea la trup ului tâu. despre carc-mi

lD

rbeş t i - căci

Cl'

i7ltcc l 'n mai deosebit

<Îi pUlea <J';'itept[l de la 17oi. dacd vii il](:oncc'-; ,<" ; de S-[lr illt/impla sii crezi eli vei găsi aici şi altccva, nu le l1:;.'tepta la nimic nou din

privint a celor ciitc:\'n vechi <scrit'ri> despre pierdut. efci In noi copiştii slInt atât de rari

parle;7 mea, nici În care sp ui că le-ai

77


KCX{tEcrTIP<E\J, WcrTE \J-rl TOUe; {tEOUC; 'TTciVTU TOV Xp6\Jo\J TOUTO\J Ta AEl rrO}.lE\JO: TW\J n AWTl \lOU xccraCTXEuci'{w\J Jl6AL� aUTW\J ElTEXpcXUpa -rOV Ll1Toypa<pEa TWV Jl.EV ELW-&OTWV (YlTcXYWV EPYWV, lTpOe; EvI: (JE -rou-rw TcX�ae; YEV€CT{tal . Kal XEX-rTU..L.a l Jl.EV ....... (/ / ...... / / ocra OOXEl v lTav -ra xal -ra VUV U1TO CTOU Tl EJl. <p {tEv-ra , XEXTTJJl.a l (JE 1-]Jl.l TEAWe; ' ou yap Jl.E-rplWe; nv (Jl TJJl.apTllJl. EV a , xal -rOL -rOV E-raLpov ' AJl.EA l OV <{JJl.llV oVaATllJJ EO"{taL -ra -rWV ypa<pEWV lTTalCTJl.aTa : T� (J' nv ă.AAa lTpOupYlaL -rEpa T�e; -rO L aUTlle; lTP0O"E(JpELae; . OUXOUV EXW TC va XP-rl TpalTOV au-rOLe; OJl.L A �O"Ul xa( lTEp UlTEPETTl {tu).lWv -rci TE n Epl: lJJux �e; xal: -ra n Epl: -rou OVTOC; €lTl crxElJJacr{}al ' Talrr a rap ol)V xal: Jl.cXALCTTa & TlJl.cXpTTlTal . Kal: TTcXVU �OUAO(J.!llV Civ EA{tEL v Jl.OL TTapa aou Tel Jl.ET' Oxpl �ECae; YEypatLJ.!Eva -rou TIapavayvwvaL Jl.6vov, 1L Ta aTTOlTEJl.lJJal lTcXAl v. Auit L e; bE -rov au-rov EPW Aayov, DTl Jl.rl lTEJl.TTEl v, OAA' aU-TOv llXEl v €xov-ra J.!UAAOV &.�lW Tau-rcX TE xal: -rWV AOL TTWV EL Tl blaTT�<pEuYE -rov A ).l E AlOV . "A ).lEV yap TlyaYEv, eXTTav-ra EJla CTTTOU(Jne; EXTllO"ciJl.llV . nwe; (J ' oux EJl.EAAOV aVbpOe; lmOJl. VTl).laTa TTcXO"lle; cil bOUe; ă�l a xal TlJl.ne; X-r-rlCTaCT{taL ; T ou-ro yap Ol)V xal TTUpaVTl O"OL xul: Jl.axpa'v aTTaVTL xal: 1TEpl: T-rlV Tupov (JLa-rpC�ovn -ruyxci'vw (JTlTTOUit EV ETTECTTaAXWe; O-rL TWV Jl.EV UTTO{tECTEWV ou TTâvu Jl.E -rae; TIOAAae; TTpoCTLEcr{tal O"UJl.�E�llxE: -rOV (JE -rUTTOV -r�e; ypa<p ne; xal: -rWV EVVOlWV TaV(JpOe; T�V TTuxva-rllTa xal TO <pL AaCT�OV -me; TWV �ll-rllJl.cXTWV 6 l a {tECTEWC; lmEp� a AAaVTWe; ăya Jl.a l xa l <p LAW xal J.!ETa TWV EAAoYl Jl.w-rciTWV ă./El v Ta -rOUTOU � l �AL a <paCllV (lv (JEL v TOUe; '(llTllTl XOUe; . ,

L ,

(

,

_

J

1 20. 1 T auT a ETTLTTAEOV TTapaTE{tElxa -rOU xa{t ' �Jl.ae; Xpt nxw-raTOU YEV0Jl.EVOU xa l Tel TWV ă.AAwv O"XEbOV TTav-ra -rWV x a {t ' aUTOV EJlEAEy�avToe; 6ElXVUC; dLa YEYOVEV � TTEpl: nAWTl vou XpCcrlC;' xaC TOL Ta TTpWTa EX T�C; TWV ăAAWV aJl.a,') (ac; xaTaeppovllTl XWC; EXWV TTP0C; aUTOV & ETEAEl . ' E (JOX E l 6E Ci. EXT-rlcra To EX TW\I 'AJl.EALOU Aa�wv �Jl.ap-rlicr-&al bl a TO Jl.� VOEl v TO-;) av8poc; T-rl\J CTUV-rl{tll EPJl.ll\JELav . E't ycip n v a xal: ăAAa, xal: Ta TTap ' ) AJl.EACW &Wp{tWTO we; &v EX TWV UUTOYPcX<PW\J Jl.E-rE LA YJJl.Jl.Ev a . t/En (JE TOU !\oyyC VOU Ci. EV cruyypâJl.Jl.an rEypaepE lTEpl: n AWTL vou TE xal: 'AJl.EAlOU xaL TW\J xa{t ' EaUTOV YEYOVOTWV <p l Ao cra <p wv av a yx aL ov TTapa1t El vaL , ceva xaL lTATlPlle; Y EV YJTa l 1-] lTEpl: aUTW\J X p CCTLC; 7 '8J


\' I X!.. \ L U I P L< H I N , 1 'i-20

IÎlcât, jur pe zei.', JÎ7 tot acest timp abia am reuşit să Fl1c/7ei <copierea tmtatelor> lui Plotin nll71ase nec()p/�'1te. abătandu-1 pe secretarul

meLl de la indeletnicirile lui obişnuite, deoarece h poruncisem să

aibă aceast/i L1nică preocupare. Ş/� după cât se pare, voi fi IÎl poseS/�'1

tuturor <scrieriIOl: dacă se vor adăuga> şi ccle care IÎni vor fi trimise de tine, dar ele sunt doar pejumătate FiI7l�)ate: căci nu putine

sunt greşelile din ele; deşi credeam eli prietenul nostru A ll7elius va IÎldepărta greşelile scribilor: dar el are alte priorit{i.ti IÎI m unca lui decât aecastii corectare. Nu am, deci, cum să mă folosesc de elc, deşi tare aş vrea să cercetez tratatele

Despre s u fl et 2R

şi

Despre

fiinţă2'J. c/ici. desigl11: ele sunt cele mai pline de greşeli. Aş dori (oa/1e mult s/i ajungă la mine din pa/1ea ta scrierile Cll variantele corecte, n uma i şi n umai pentru a putea fjce comparatia <Cll ale mele> i'/7 vederea re vizuini greşelilOl: apoi ti le voi tninite JÎwpoi. Şi iri tin dlil nou acelaşi discurs: să nu mi le tri/17it/� ci mai degrab/i

i'ţi cer să vii tu personal, luând CLI tine aceste scrieri şi altele, care Îi vor fi scăpat lui A l71elius. Căci toate cele pe care mi le-a adLls le-am

luat i'n pninire CLI a viditate. Se putea sii nu liltru IÎl posesia

amintitelor <scrieri> lăsate de LIn bărbat demn de toată cinstea şi respectul? DesigUJ: ti-am şi spus, când erai ldngă mine, ti-am şi

scris, când erai departe sau Fn timpul şcderii tale la

T..VI: CL]

s-a

/Îltllmplat să nu fiu Intru totul de acord cl/ multe dintre teoriile sale, insii mii inc<'Întii din cale atarii şi IÎ7driigesc stilul scriiturii şi măretia ideilor acestui biirbat, precum şi maniera Cll adc viirc.'1t filosoficii de punere a problemelor şi sunt de părere eli exegetii ar trebui s/i-i aşeze cărţile alături de cele mai elogia te".

1 20.1 Am oferit mai pe l ar g aceste cuvi nte ale celui mai m are critic din vremea noastră, cel care a făcut o cercetare critică aparte a tuturor scrieri l or din epocă, pentru a arăta care a fost j udecata l u i despre Plot i n : t o t u şi l a început a avut în permanen ţ ă o atitudine di spre ţ u i toare faţ ă de acesta, < deoare c e> îşi apleca urechea la ignoranţ a a l tora . Ş i i se păreau pline de greşe l i , pe care l e dobândi se făcându le după <exempl arele> l u i Amel ius, numai pentru faptul că nu cunoştea maniera de interpretare obişnuită a l u i <Plotin>. Căc i , dacă exi stau c o p i i corecte, acelea erau a l e l u i Ame l i us, deoarece erau făcute după originale Mai trebuie încă să pre z i n t cuvintele lui Longi nus scrise în tratatul său despre Plotin ş i despre fi l oso fi i care au existat în vremea l u i , pentru a de v eni şi mai deplină judecata ,

-

.

79


OL(X YEYOVE TOU E AAOYL)lWTcXTou av()poc; XCX l EAEYKn xwTâTou. 'ETTL IPcX<PETCXL ()E Ta �l �ALOV !\oyy(VOU lTPOs n AWTL VOV xcxi: / rEVTl ALCXVOV 'A)lEALOV TTEPl TEAo� .l EXEl OE TOL OVbE lTPOOlJ-LlOV: nOAAWV Xcx-& ' "hJ-LeXC;, � M âpxEAAE, YEYEVllJ-LEVWV qHAOOO<pWV OUX 1îXLcrTCX TTcxpa TOUs TTPWTOUS: T�C; "hALXlCXC; "hJ-LWV XPOVOUC;: o J-LEV yap vuv XCXL P0C; oUb' EL TTEl V EcrTl V Dcrllv crTTcXvL v EcrXllxE TOU TTPciYJ-LCXTOC;· ETL bE J-LELPCXXLltJV OVTWV "hJ-LWV oux OAL YOL TWV EV q)l AOOO<pLCX AOYW'V TTPOE crTI}<Jcx 'V , OUC; ăTTCXVTCXC; J-LEV UTT�P�EV 'L()El 'V lw.�v & d T-rlV EX TTCXLbwv ETTl TTOAAOUs TOlTOUC; ăfJ.cx TOl <; jOVEOOL v ElTL()llJ-LLCXV, crUYYEVEcr1}cxL ()E CXUTW'V TOlC; ETTL�Lwcrcxcrl XCXTa "[-aUTO O"UXVOlC; €-&VEOl XCXL TTOAEO"L v ETTLJ-LL�CXVTCXC;· Ol J-LEV XCXl &a ypcxcp�C; ETTEXElPllcrcxv Ta OOXOUVTCX crCP lcrl lTpCXr)lCXT ; UEcr-ttC; l XCXTCXAL TT6'VT�C; TO C; ElT l Yl ŢVOJ..l E �OLC; T�C; �cxp ' CXUTW'V W<pEAELCXC; )lETCXcrXEl 'V, Ol o , CXTTOXPT]VCXL cr<p l crL v � Y"TicrCX � TO T � UC; �uvaVTCX � TTPO�l�ci'(E l v E'L C;, T-rlV ;: WV CXPEcrXO'VTWV ECXUTOL<; XCXTCXAll4H v. Qv TOU J..l E V TTpOTEpOU YEyavcxcrL TPOTTOU n ACXTWvlXOl J-LEv EUXAE L()lle; XCXl L1llJ-LaXPl TOe; XCXL npOXAl voc; o TTEpl: T"Yl'V Tpwa()cx &CXTpLWCX<; aC TE J-LEXPL VUV EV Tn 'PWJ-LTI OllJ-LOcrL EUoVTE� n AWTl VO<; xcxl: r EVTLALCX'VOC; ..... , / L ( L / / -. , , AJ-LEALOe; o TOUTOU "fVWPL)lOC;, LTWLXWV ()E 0EJ-LLcrToXAll<; XCXL / <DOL �LW'V dL TE J-LEXPL TTPWTJV aXJ-LcXcrcxvTEC; l A VVLae; TE XCXL M"Ti&oc;, n Epl TTCXTllTlXWV ()E� o 'AAE�CXV()pEUe; 'HALObwpO� . Tou ()E ()EUTEPOU n ACXTWv LXoL J-LEv 'AJ-LJ-LwvLOe; XCXl 'Qpl YEVT]e;, Ole; "llJ-LElC; Ta TTAElcrTov TOU xpa'Vou TTpocrE<pOL T"TicrCXJ-LEV, cXV()PcXcrL v oux DAL yw TWV xa-{} ' ECXUTOUe; Ele; cruvEcrL V ()LEvEyxoucr L v, OL T� , , )/ � / / <;: / <;: ' A vll'VllO"l 0 A<;: A "\ XCX L, E 'ujJOUfl.Oe;· - EuoOTOe; xal ycxp El Tl uLCXuOXOl TOUTW'V jEYPCXTTTCXL Tlcrl v, WcrTTEP 'QPl YEVEL J-LEV Ta nEpl: TWV OOLJ-LOVW'V, EU�OUAWL bE Ta nEpl TOU <DL A"Ti�ou XCXl TOU rOPYlOU , , / / ..... , ) / XCXl TWV APLCJTOTEAEL lTpOe; Tllv n ACXTW'VOC; nOAL TELCXV ) » / " , / CXVTE l PllJ-LEVWV, OUX EXEYYUCX TTpOe; TO J-LETCX TWV E�ELPYCXcrJ-LEVWV TOV AOYOV CXUTOUe; apl -&J-LEl v Civ YEVOL TO TTcXPEPYOV Tn TOL CXUTTI XPl1crCXj.!Evwv crTTouc5n XCXl )l"Yl L , M / ( , / 1. ..... , / TTpol1youJ-LEvllv TTEPL TOU ,pCX<pEL V opJ-LllV ACX�OVTWV . Twv ()E LTWL XWV 'EpJ-Ll vo<; XCXL !\ucrlJ-LCXX0C; o'L TE EV ăcrTEL XCXTcx�LwcravTEe; ) A-&l1vCXlO� XCXL MoucrwvL Oe;, XCXL n EpLlTCXTllTlXWV 'AJ-LJ-LWVLOe; xcxl: nTOAEJ-LCXLOe; <Pl AOAOYWTCXTOL J-LEv TWV xcx-& ' ECXUTOU<; ăJ-L<pw YEVOJ-LEVOL xcxl: J-LaALcrTcx o ' AJ-L)lWVLOe;· ou yap Ecrn'V OaTLe; EXE lVW YEYOVEV ELe; TTOAUJ-LCX-&CCXV lTCXPCXlTA"TicrL�· ou J-L-rlV XCXL YPcXWCXVT�e; YE TEXVLXOV oUbEv, aAAa lTOl "TiJ-LCXTCX XCXL Aayoue; ETTL()EL Xn XOtX;, ăTTEP otv XCXl crW-{}�VCXl T�V av()pwv

_

......

80


\ ' I . \ T. \ Ll i i l ' I . OT I N , 20

<des pre e i>, aşa cum a fost aceea a ce l u i mai elogiat bărbat şi a c c l u i m a i fin s p i rit critic <a l vrem i i > . Tratatul l u i Longi n us se i n t i t u lează Despre scopul ulâl7l, fi i nd ded i c a t l u i Plot i n şi l u i A m c l i u s Gcn ti l ianus. EI are următoarea i n t rodu cere : ,, /l..1arcc/lus.

dintre filosofii care au apărut in vremea noastr'c?, cei mai m ulti riU

tr,?it in pni17li ani ai vietii noastre, clici /JU pot S,? nu sPU/J ce mare

raritatc

indelctn icli-ii aceste/�7 domneşte <acum>; pe când eram

a

inc<i UI7 fhică/�7ndru. I1lI PU! ini emu scolarhii diferitelor doctnilc filosofice: mi-a fhst dat sâ-i vâd pe to!i - datorit,? călătoriilor iacute

impreu/J â cu părin! ii mei -- şi să tiu aliituri de cei care mai erau fllCt?

i17 V/�7.fc1 in

vremea

aceea, dup<? ce ,?iunsescm pe la mai multe

i'/1 mai <m u Itt..'-> cetă! i; unii a u incercat să-şi

neam uri şi

si.,Ie/1wti7eze opli7lile pnil intermediul scn:"ullll: lăsând ul777aşilor el a vea parte dl...' fo losul 101", alt ii a u socotit că estc suf/'cient pC/Jlru ei s::l-i fhcă pe discl/Jolii lor sâ progreseze in priceperea tl...'oriilor 101: Dlil tre ci. II] prima categorie au intrat posibilitatea de

platonicienii ElIclides,

Del110crit şi proclin1o,

Troa da, Plolin şi A mc/ius Gen tiliCl n LIS,

care au trăit II]

care şi ,aslâzi ma i

propo v:.iduiesc public II7 Vă{;lturile lor la Roma,

dintre stoiCI:

Thcmislocles şi Plwibion, ca şi A1717ios şi /l..1edios. care până mai

ieri erau la apogeul fortelor lor: 1Î] line, dintre perip,7tcticie17i,

Hc/io doro.'O din A lexandria: II] a doua cnregorie <au li1trat>

platoniclenii A 171171 onios şi Origene, pc care i-wn kec ve17tat pentru

o fh�7rte lungei perioadei de timp, bârba/i C<7l1"' nu putin se deoscbeau

de con temporan ii lor II] illtC/igCll/t7, precum şi d/�7dohii <lui Plc7 ton>

din A tcna. Th eodotos şi ElIbu/os: fireşte... şi dacă a mai reiJ1Jas câte

1<7 LlceştiH, prccum tratatul Despre d a i m o n i al lui criticile l u i A ri stotel la « Repu b l i c a» l u i Plato n , <totwii> nu ar putl...'l./ fi de c�ill/1S c a să-i llllmiireim alâturi de cei CE/re şi-au elahorat gdJldirea in scris, deoarece s-au falosit in c/71jJ secundar de acest mdloc şi nu au considerat aplecarea spre 5;cris ca pc () acti � itate de câpetenie; <Clu mai intrat>, dintre stoici, in acest grup HCI1171i1OS şi Lysli17ac!ws şi cei doi carc [ll/ locuit in CC � ·c7 scrL'i de

Origenc, ca şi Gorgias şi Despre

3 Onl))· I ,

A thcneos

/ \ l11l11on io.'O

ş i A1l1s011ios,

iar

din tre peripa lclicien i

�,>· i Plo/cl1w ios. care l.Ju lbsl amândo i beirba t ii cei mai

culr i din vremea lo r, I7wi ales A /1lIJJonios: c.ici nu se aprop ia

l7imcl7i de <valoarea> lui În maleriC' de erudirie: dar ei n-au serI,";

17ICI

di...;curs u ri

()

lucrare ClI caracter specia liza t, ci doar poem e �"; i dcm ol7stra l i l 'c.

carI...', 81

cred

eu.

n e - ali

Ib,'it


1'( ) l H I I{

TO('lTwv OUX €XOVrWV OL )J.al. · )J.Tl rap av aUTO� 6E�acr{tal. 6Lci TOlOUTWV �l�A(Wv OOT€POV r€VEcr�aL rVWp()J.O�, a<pEVTae; crlTOuOO L OTEpOLe; crurrpcX}l)J.acrL TTlV €atJTWV alTo{tT)CTauplcraL 6LcXvOlav . T WV 6' ouv rpaWcXvTWV OL )J.Ev oUdEv lTAEOV 11 cruvarWrTlv xaL )J.€Tarpa<pTlv TWV TOl e; lTP€cr�uTEpoL e; cruVT€1tEvTWV ElTOl ryravTo. xa{tcXlT€p EuxA€ C611e; xaL LlT))J.OXPL T� KaL npOXAL vrn;, OL 6E )J.L Kpa KO)J.Ldn lTpcXr)J.aTa Tne;- TWV lTaAaLWV \crTopCae;- alTo)J.vT))J.ov€ooav�€e; ELe; TOUe; aLTo� TOlTOUC;- EK€C VOle; ElT€X€LprlO'aV crUVTL {tEVCll �l�A{a, xa{tcXlT€p (A VVl� T€ Kal M·f)6Lrn; KaL <l>OL�CWV, ODT� ).LEV alTO T� EV Tn AES€l KaTacrK€U�<; lvwp{'{€<y{tal )J.aAAov 11 TIic; EV -rT! Slavol� <YUVTcXS€W<; aSLwv· ou;' KaL TOV (H AlO&.vpOV cruyxaTUV€'l)J.€LE TL� ă.v, oUS' EK€L vov lTapa Ta TOL e; rrp€cr�UT€pOle; €V Tal.<; axpoocr€crL v ELpT)}lEVa lTAEOV Tl crU)J.�AAO)J.€VOV €'le; TTlV TOU AOrOU &cXp{tPWcrlV . aL 6€ xal lTAlÎ1t€L lTPO�AT))J.cXTWV Ci. )J.€T€X€LpLcravTo T-rlV crrrOu6TlV TaU rpci<p€L V alTOO€L �ciJ.l€VOl xaL TPOlTW {t€WpLae; 'LMw XPllcrciJ.l€VOl n AWTL VOC; €'L crL xal r €Vn'Alavo<; 'A).lEAL�· L� ).LEv Ta'c; nu{tUrOp€LO� apxa'c; xal nAaTwvlxae;, we; EOOX€L , lTPOc; cra<p€crTEpav TWV lTPO aLTou xaTacrTT)crcX).l€V� E�lÎrT)CTL V· oooE rap oooEv ErrUc; Tl Ta NOU).ll1VLOU xal KPOVLOU xaL M OO€pciTOU KaL 0pacruAAou TOL C; nAWTl vou lT€PL TWV aUTwv crurrpcX).l).lucrL V ELe; UXpC�€lav: b SE 'A).lEAlrn; KaTă 'lxvTL ).lEV TOtJTOU j3aSC{€l v rrpoal pou).L€VD\. KaL Ta lTOAAa ).lEv TWV aUTwv Sor).LciTwv EX6).l€Vrn;, TŢI oE E�€prucrLa lTOA� WV Kal -rTI -rîie; Ep).LllV€lae; 1T€pLJ30An lTP� TOV � €VaVTlOv €X€ L VW �l1AOV UlTarO).l€Voe;. Qv xal ).lOVWV T)}l€Le;ă�LOV EL val VO).llC�O).l€V ElTL crXOlT€lcr{tal Ta crurrpcX).l).laTa . ToUc; ).lEv rap AOllTO� Tl TLe; Civ XL V€L V OLOL TO S€l V a<p€le; E�€TcX�€L v EX€L VOUC;-, lTap �V TaUla Aal36vT€e; ODTOl r€rpci<pacrL v oUcSEV alJTOL lTap aUTWV lTPOcr{tEVTEC; OUX an TWV X€paAaCWv, aXA ou6E TWV ElTLX€LPT))J.cXTWV, ouS ODv fi cruvarwr�e; TWV lTapa TOl� lTA€Cocrl v fi xpCcr€WC; TOU �€ATCOVrn; ElTL).l€All{tEVT€�rHol1 ).LEv oLv KaL 6L ' ăAAWV TOUTl lT€lTOL lÎXaJ.l€v, Wcrn€P XUl TW,. ).lEV r €VTL ALaVW lT€Pl , / ...... / , ) l /vou TT)c; KUTa nAaTwva &Kau:)(rUvr� aVT€llTOVT€e;-, TOU S€ nAWTL TO n€Pl TWV 'L6€wv ElTLOX€WcXJ.l€VOL · TOV ).lEv rap XOL VOV Tw-IDV T€ KaX€CVWv €TaLpov oVTa, BacrLAEa TOV TUPLOV, 000 aLTov oHra lT€lTpar).laT€U)J.EvOV xaTa TllV n AWTl vou ).lC).lll<YL v, ov âlToo€�aJ.l€Vrn; ).laAAOV � lTap' Îl}J.L v arwr�e; €lT€XElPllcr€ eSui crurrpcX).l).laTOC; UlTOO€l �aL �€ATCW cS6�av lT€PL TWV 'L8€wv TIi<; Tw-l v ap€ITXOOOll<; ExovTa, ).l€TPCWC; aVTL rpa<p� &€AEr�aL }

/

"

J

/

......

( L

/

,

/

......

S2

L

(

......


\ ' I A! '\ Ll J I P l. OT I N . �O

transmise cl7 I�7r şi fără cOlJsill1!ăl77ântul acelor bărba t l� căci n-ar

fi

vrut să /i"c cunoscuţi mai ta'rziu prin astfel de scrierI: deoarece

lJcgl{/aserli sii-şi tezaurizezc gc1ndirea in scrieri mai serioase. Iar din tre cei care au scris, unii n-au realiza t decât colec!ri şi compila rii ale operelor compuse de generat iile anterioare.

cum au făcut

Elielides şi De1710crit �'i Proc!in. altir: ,7dlll7ând anecdote din istoria cdor din vec!l1illc. au lÎJcerca t să compllmi cărti pe aceleaşi teme ca

şi ale acelora. cum au lhst A nJ1ios, /ltledios şi PhoibiolJ, cel driJ

ul7m'i dorind si! se facii cunoscut mai dt-'grabii prin j'nZOlzomlrea

vorblâi decat prin orgc7niz,7rea gândirii. A rputea fi alăturat acestuia deoarece niâ el nu <'1 dăuga nim ic de 1<'1 sine pentru ameliorarea djscursLJllIJ� ca"nd prelua cele spuse i'n prelegeri de 1<'1 cei din gelJerat '�1 an tcrioarii; <in lin c>, cei care tş i manifestă marea

şi He/iodoros,

ardoare cu care scriu prin m ulţimea problemelor pe care le

ahordeaz/i şi se folosesc de o 1 1 78n iedi personală de medita tie sunt Plotin şi A l17elius Gen tilian us, pnilJul stabIlli](/, după o Ilil71urire

mai eX<'1ctă decât

premcrgi!toni IU /� principiile flIosoHei lui

Pythagoras şi a lui Platon. IÎ7 privinra exactitlifiJ� nici scrierile lui NlIl71enios şi ale lui Cronios, nici ale lui A1oderc7 tus şi Thrasyllos nu

se apropie de cele ale lui Plotin. liJ privinf,a lui A meliLls, deşi a

rncercat să păşeaseli pe urmelc acestur�7 şi /Înpărtiişea cele mai m ulte dintre /n viităturilc lui, pentru

câ era prolifie pni] IÎlJpodobirea

limbii şi pniJ stilul slill de li7te/ pret,7re, el ,7 dev/�1t spre un p<'1tos total

opus lui Plotin: de fapt, socotim cli /Jumai operele celor doi merită cercetate. De

ce 17-a/11 crede cii trebuie sii-i llis/im la o parte pe

ceilalti scriiton: dup/i ce am rCI7Unt,7t sâ-i studiem şi pe cei de la

care au preluat primii <scrierile>. scriindu-le pe ale lor /liră a adăuga de la ei nici miiear nişte rezumate. ce să mai vorbim de

făni s.? rÎ7 cerce m/icar o lÎ 17b,iwre a doctnilelor celor o alegere <a pas,?iclor-"> mai kU11Joase? De ,7/tl71inten: .1171 şi făcut dc../�7 ;/cest lucru. deoarece ni]] răspuIJs lui l/im uni'r: dar şi

mai r/ispt'Îndite sau

Gen tilianus lÎl legâtură cu concep! ia de!>prt: dreptate la Pla ton şi

t'xlell11lil<1nd tra ta tul lui PIOlJI7 Despre idei 3 � : câci pe Basi/eus din 13 Ţyr , care ert.7 prietenul comulJ al meu şi c71 celor <doi>, el cOl17pusese multe scrieri imit.7n du-1 pe Plo tliJ.

şi C'I re. respingând 170/� a i'n cercm s/i-mi demonstreze pni7tr-l/lJ tratat câ acesta a vea o opinie mai bunâ despre idei decâl ll l7oastrli. socotim n e cesa r sli-I criticlim printr-o scriere de răspuns i'n v/irăturile primite de le]

X3


l 'u l( I I R

ooXOU.tL€V OUX €l> TTaAL vw6fpavTa xav TothOL<; oux DAlya<; TWV / / c �'-t , � WcrTT€P xav TŢl TTpa<; TOV aVUpuN TOUTWV X€XL VT]XOT€C; ou�a<;, 'A).!EALOV ETTLcrTOAn, ).!Ey€1tOC; ).!EV EXOU<J'Ţ) crUYYPcX).!).!aTD<;, aTTOXpL VO)lEVn OE �POC; ăTTa TWV UTT ' aUTOU TTPOC; l"lJ UXC; aTTO TIi� 'PW).!T]c; ETT€cr�aA).!EVWV, llV aUT6c; ).!EV ETTlcrTOATlV n€Pl TOU TpaTTOU Tlic; nAWTLVOU q>lAOOO<pLac; ETTEypmV€V. l"l).!€lC; 6E aUTO ).!6vov TTPOOTJPXEcr{tTJJ.!€V Tn XOl vn TOU cruyypcX).!).!aTOC; ETTl ypaepn npOC; TTlV 'A).!€ALOU ETTlcrT�A-r1V aLTo TTpocrayop€OOaVT€C;. l

(/

-

,

"

..

l

1 2 1 . 1 'E v 61Î TOUTOL C; TaT€ tu ).!oAaYTJCT€ ).!EV TTcXVTWV TWV ETT' _ aUTOU Y€YO"'OTW'" TTAfj1t €L T€ TTPO�AT]).!chwv 6L€V€jX€L V I I aAl crTa n AWTL vov T€ xal" ) AJ.l.€),. LOV, TPOTTW 6E {t€WpLa<; 'lOLW rTOlhouC; xpfjcracr{taL, Ta N ou).!T]vLou 6€ OUX aTl uTTO�aAA€cr-&al xal TaX€Lvou TTP€cr�€U€l V 6ay).!aTa, aAAd Ta TWV n u{tayop€LWV aUTOU T€ EAO).!EVOU ).!€TU �VaL cSay).!aTa, xal ou8 EYYUC; IL val Ta Nou).!T)VLOU xal KPO"'LOU XC!l MOcS€PcXTOU xal 0pacruAAou TOl C; nAWTL vou TT€Pl TWV aUTwv cruYYPcX).!).!acrl v EL C; aXpl�€Lav . E'L TTWV 6E TT€Pl 'A).!€ALOU, an xaT ) 'L XVT] ).!EV -rou n AWTl vou E�cX6L �€, Tn 6E E�€pyacrLa TTOAUC; wv xal -rTI Tlic; EP)'! T)V€Lac; TT€pL �OAn TTP0C; TOV EvaVTLOV EX€lVW '(l1AOV UTTrlY€TO, O).!WC; ).!VT]cr{t€�C; E).!OU nOptţ>UpLOU ETl aPXa� EXOVTOC; T�C; TTP0C; TOV n AWTL vov cruvoucrLac; epT)crLV an o 6E XOL voc; l"l)'!WV T€ XaX€LVWV ETaL poc; Bacrl A€U<; o TUP lOC; ou6 ' alJTo<; DALya TT€TTpaY)laT€UJl.EvOC; XaTa TIlv n AWTL VOU Jl.LJl. T]CTl v, LUVE{tT]X€ TaUTa OVTW<; xaTl6wv, aTL Tlic; 'AJl.€AlOU TT€Pl �OAlic; Ta uepLAacroepov TTaVT€AWC; EepuAa�cXJ.l.T]V xaL TTP0C; �liAOV TOV n AWTLVOU ypciepW\I uep€WPW\I . 'ApX€L TOLVUV o TocrolHOC; UV-r1P xal EV XPlcr€ l TTPWTOC; W\I xaL UTT€l AT)).!Jl.EVOC; ăXPl vuv TOl auTa ypaepwv TT€PL n AWTL VOU, wc;, €'l xaL xaAouvTl Jl.€ TOV nOpepUpLOV cruVE�l1 6uvT]1t�val cruJ.!Jl.L�al aUT�, ou6 ' Civ CxvTEypatV€V, Ci. lTPLV axpl�wcraL Ta 6aYJl.a ypcitVal ETT€XE LPllcrEV . l

l

L

c

""

l

1 2 2 . 1 'AAAa Tl fj Jl.Ol TauTa TT€pl" opuv 11 TT€Pl TTETpav - epT]crLV o 'HcrLoooC; - AEY€L v; E'l yap O€L TaLC; Jl.apTUpLalC; xp�cr1tal TaLC; TTapa T{�V croepwv Y€YEvT]Jl.Eval<;, TLC; elV EIT] crOepWT€P0C; 1tEOU, xaL 1f€OU TOU aAT]{twc; €'tpT]xo-roc;· di.6a 6' EYW tVciJl.Jl.OU T' apl1t Jl.0v xaL Jl.ETpa 1taAcXcrcrT]C; xaL xwepou SUV(T]Jl.l xaL Ol! AaAEovToC; axouw; 84


\ ' 1 \ 1 ' \ 1 U I P LO l I N . ,20 - 2 2

cO/Jc/sn, rcproşt'Îndu-i cii 17-<'1 făcu t bine schil77 biindu-şi opin t�7 �"'i resping5nd m ulte p/jreri ale acestor b<lrbafi, clIm <-am !,'icu!> lil scrisoarea ndresat/i lui A l77elius, scrisoare carc a vea li7tinderea lI17 ui

tr,7tat, prin carc-i dădeam lin nispuJ1

."

la cele ce 17i le scri",,-cse din

R oma li7tr-o serismItc pe cart' el lilSllŞi

caracterul fi l osofi e i l u i P l ot i n : insii noi

()

intitulase

[f/n

Des pre

preferat s/i n e

n:stningc!l7 la un titlll comlln pen tru o cpistol.i, n umin d- o

Scr i soare

către A me l i us",

1 2 1 . 1 De bună seamă, prin ac este râ nduri e l a rec u n oscut că " Plotin A mc/ius s-a u deosebit de tori ceilalfi con tcmporc717l' �J i lor prin hOg/i!/�1 problell7:.]{icii <lor>, a li uzat de o m:1nier/j de Fef7e '(ie cu

şi

totul origilwlâ şi I1U I1 L11Jw i cii Plotin nu a p/agi,7 t S[JlJ I1 U a de'v'enit propo vliduitorul lil v.itiiturilor lui NUl7lcnios.

ci el alesese s/i

ill1p/irt/işeasc/i dogmele lui Pytlwgoms, 1�7r scrienle lui Numenios, ca şi ale lui Cronios sa u ale lui Thrasyllos -- pentJ1/ se apropia u de cele ale lui Plotin, probleme",

a

H precişi - /JU

nici când tratn u aceleaşi

în t i m p ce des pre A m e l i u s z i cea că

,, in c erc,7

s/i ll7earg/i

pc 1I1717c/e lu i Plotin, daI: fiind {om1e abundent IÎl O/1Wrt'c'1 vorbirii şi prin v8rietatea manierei de inte!f)retare, S-8 IÎl drept,7 t spre

lin

p�7tos

Totuşi, d u pă ce pomcn ise Înce puturi le pc care le am avut l a Întru n i r i l c lui P l ot i n , zice că "prietcl1 ul lJostru şi .'11 celor dOl� Basileus din T..V/� a scris şi el J7umcronse tmtc7tc, cOl71pun.7ndu-le dupii modelul p lotin ian , re ma rcând, de fa pt, că ev i tam sti l u l pestri ţ al l u i A m e l i us , deoarece îl soc otea m total nefi l oso fi c ş i că mă stră d u i am să i m i t În. scris st i l u l l u i Plot i n , Dovedeştt! destul de m u l ţ u m i tor ac est bă rba t , c are de ţ i nea Întâ ie tatea În j udecata critică şi c a re pană acum este consi derat ca atare, atunci când scrie nceste lu cruri despre Plot i n , că, dacă s-ar fi Întâm p l a t să îl pot înt â l n i cand mă chema, n-ar fi scri s tratatu l contra în v ă ţ ă t ur i lor l u i P l ot i n , Îna i n te de a l e pătrunde. contmr ace/uin".

-

"

pen tru ee sii-mi J1wi {8C CLI z/ibn vă In tisLl sali stânc ' spli ne H e s i o d 3 4 , Că c i , dacă trebu i e să a p e l ă m l a mărt u ri i l e doollnditc de l a în ţ e l e p ţ i , ce a r pu tea fi mai in ţ e l e pt decât u n zeu şi incă unu l care a grăit în tru adcv,lr:

1 22.1

"

Dar

ilSClI { itfi'",

Eu de n i s i p câte fi re-s cunosc ş i cât' ale mări i hotare, Eu pc cel mut l -In t e l eg şi I a scu l t pe cel fără vorbă 3 :" . -

85


98

. (\03'(lLl, .5 3doJ.Y- ln'li .5LLJ OO.D 10.D.D9, '(\(1)lL� (;l(\J? 0J. 1O<.?1 5uoo n30 (\3X XU DJ.(\3 1 0n X lnX 3J. D'('(OlL " .51 �'.o .D9c 5 3X �O l, .50 �3'li9300 cb l.oLt(\ S' (\� .5�9,(XJ? (\D130Dg D<.?1LL'(x .5D.DJU3lL (\(1)opd)3'(g ?lLJ? , Of? , '('(J? :.50(\'ll� .5olio�(\ 3Xl, (\(1)dpd)3'(g (\LL<.?Y-lL'liDlL 3.0 �<.?f10 5LL )D10'( 5LL ) J.OX.o �DllJ? lD.(}.D3XOl<.? (\1.0 lO.D.D9c 53J.(\900ll D(\ �J.XJ? (\(1)lDd> (\�(\ lliD.(} 10J.D(\P.(}J? (\Dd13J? (\Oli lO (\OJ.oogT.fPc � DX D'(X9X ?(\� 50009110.(}dq (\ l .DLl d�J.3d).D 1.D�(1)d� lD.(}.D3lood> .5D(\�li31, 510ll0XUD (\ l .Dll],o'( 5D'(Og 0100(\ 013 .0 lXXl'('(OU · (\(1))U(\ 1{}�11� 5 lLOX.o U.(}(\}J � (\(1) dp:x"XJli )(� 5 1 D'('(01l �0'li10<.?OX 3J. OOJ..DJ(1)(\� 50(\(1)S'9'(x 1 .Dl0J.P.D3li (\� (\(1)11 )'(1,3 (\�OLL.DJ? �DX 01OJ.919 00J.9g0'lil? l D],9'(XJlLO],� , liox (\�OXllL U(\OO)XJX.D (\�'li 3J.9J. �XJ)I T I0J..D) li3.(}1? .511(\9.DOOJ. 1'(J? (\3 .(}d3J.Pll � �OXJ.(}UX (\� 0103.(} , XLL ' lXJJ.311'liDv\. l03lL 5DV3.D .53J..Dlli3" tl11- ,XLL � \." � " ' (\U 'li)P D� lL 'liDXf13 .5� Xmp. .5�dD{} UX lXJ], ) OUJ..D (\�OJ. 1'(� (\ l d>!>9 (\ OllPc OOny.g .50(\3li9113lL� , 3 XY.(\ 5�J.x� 00J.9XU(\ D(\94 5� (\ 1.D.D3<.?) llnOlL .50(\3'liP.D(1)q �O'li l ogoX 010g.D)0'(dm'(01l �<.? (\(1)l .(}3q '.5ul'liod<.?(\'X/ .5u x1p(\1? (\?li.D3<.? OD.D9'(� , J.� '(\(1)]l'(3lL UOlJ.0 1 3{} ll.D)p 50(\0'li) n<.;> (\�(\ O�)J. � ' (\3{} lOdplL �J. 03(\Pc ' (\Oli�n<.;> .5Lu )UXO{}-x>g 5og �0<D (il1� (\ l.D1XJ.D.D� li (\� � UX 1'li'li� .5U.D}Jll XJJ.ulid�J. 5�g101? 53 J.(\O)3(\ll 1ll� (\ �, 51,3 (\3 'li(1).D9ll1? '.59doX �d3 1) (\(1)JJ.D<l0lt\l 31J? , XXV, . .s U91 01? ,1. ).D1uJ3du li O, (\ l.D1U) (\Uli (\(1)J.}J(\U.(},? � (\3{}Xl�'(X3, (\�dOX 1U�J..D 119)XU1cV , ll� (\0 10 '51XJ (1)d 3 J. /l .D 1XJ1(\0'li dU(\Ull l.D1XJXX)1 510(\(1)d>'liDll / / ...... ( lD {}.DDqtdLL1 DlL9c (\�(\O], 5Dqt0V\l � nx (1)5,�'( )f · �OJ.X�'(ll ?lLfţ �l.DOOX 5udp.(}1X 00li�d>f13 5 �XJ(\(1)d> (\ (1)(\ )XJd>fţ (\ 1.D1DJ.PJ.00 X 1 '(3 'li 010'() d> 0 �0(\D1 '9 , d>'li� 5�g 10'9 (\0(\ li� m'liO'('(pgD(\� (\ 13 5, ) li ood> DJ.oog'li V'"

g

'

)

.

....

"'-

......

C

"

.(\3.Dlll.D� .(}� 00(\)J.(1)'( U (\(1)J.(\XJlLXJ .5UJ.ndX(1)7 ld3lL Dl0 lDX UOO (\O.DOOXD1l3( '.5oJ.XJJ.(1)OO.D / ..... .-.l / ....l. / ) (\�d<.? (\ v, .500J.pdXCTl1 �0311 (\�}lL 1,3 (\OJ.�O.DOJ. q '(\3XltO�X3X � Xmp. OO(\ )J.(1)'(U 4 l20lL ' (0)"'( 3 'li V, l20J. nO(\lliod{ (\(1)'('(9lL V, �g d?1 o, .....

/)

'

/

.

}JI : Hl ud


Căc i iată câte şi ce fe l de l ucruri a prorocit despre P l ot i n A pol lo, zeu l care a spus despre S ocrate : "Socrate este cel m a i înţ elept dintre to ţ i bărba ţ i i "36, când a fost Întrebat de A m e l i u s unde s-a retras s u fl et u l lui Plot i n : Acord de l i ră e u c aut, ca imn făr' de moarte să-n a l ţ , Cântu - i ţe sând u-l c u cele mai d u l c i d i ntre n ote Ce pl ectru l de aur le smulse din bine înti nse l e coarde În j ur u l acel u i a care i ub i re în suflet m i-a fost. Le chem ş i pe Jl1 uze, c ântare să facă-n u n i re de glas Laola ltă cu tunet de chiot ş i dan ţ de-anl1on ie, Cum corul c hemat întru c i n ste născutu l u i cel d i n Eac C l ocot de nem uritoare t ur nă în ho meri ce ode. Dar haide, t u - a l 1l1uzel o r cor de slăv i re , u n cânt să- m p l et i m Care s ă treacă Î n zbor al cântări i hotar de i stoavă : Î n m ij l oc ul vostru mă afl u eu, Phoebu s, cu l u ngi le-mi plete. Dai mone, Îna i n te bărbat ca re-acum de-o dai m o n i c ă SOat1ă, a proape de ze i , tu ai parte, d e c u m dezl egata-i Oa rba strânsoare ce-i omului lege, tă ri e găs i n du- ţ i ' n a p i e pt u l u i coarde să-nfru n ţ i fUiiuna ce-i volbură-n membre, A i înnotat37 spre ţ ă ml u re-nalt şi uscat ce-i depatie De-a ticăloşi lor g l oată, cu trudă tu cale cătând De nădej de în s u fl etu l tău c are- i tăr' de pri hană. Acolo a zeu l u i rază În j u r răspân deşte l u m i n ă , Ac o l o d i v inele l egi de parte-s de crime nedrepte. Şi, când te-agitai ca să scapi din valul amar al v i e ţ i i , Ce Î nsetată-i de sânge, ş i de-a mi n ţ i i -n dureri ame ţ e l i D i n freamăt d e furtună, d i n va l u l c e-n v u i et v u i eşte Des d i n tărâ m u l de cei feri c i ţ i l ocui t ţ e l u- ţ i - a proa pe-apăru . Deseori , când a m i n ţ i i pri v i re- ţ i ' năl ţ a i să te poarte C u d i n l ă untru pom i re peste-nc ! i natele drumuri S pre-a ceru l u i sfere cu calea lor dreaptă-n vec ie, Nemuritorii pri i n ţ ă ţ i-au dat ca d i n beznă adâncă Să poţ i să contemp l i cu oc h i i - ţ i l u m i na ce-n e i · stră l uceşte. Dulcele somn n i c i odată de tot În p leope le ta le căzu t-a, Ci, d u pă ce de pe ele-aruncata - i voa l u l de cea ţ ă , C e - i a păsare, d i ntr-a v i e ţ i i vâltoare t u însu ţ i văzuta- i M u l te, plăcute privel i şt i ce n i c i unul din oamen i , C â ţ i n a v i gat-au pri n e a , ca să ca ute î n ţ e l ep c i u nea, N-au putut, în străd u i n ţ ă, cu oc hii l or să le pătrundă . 87


8R

13(�5''(g lll� �X)}( (\(T)(\) 3X� ehm � '3rp.5'X0111� �fTJ '53l.(\90011 lJ(\ 1J.XlJ (\(T)3lJ<h (\lt(\ rrflJ.(} (\lJ(\fl.(}fl3l.lJX 103 .(} 10 51XlJ'('(01l (\0 ,\3n903<h .s�},o'( �l.� � lJ>I · l �np(\flg 'l0 �lJ� rD1y. od� :o) 3'103(\� fl?l.�Ol <20110X.0 <:.,Ol. '(\ltny.(\fl.D �l.'llJ 3l.� 'flOll 51XP0l.3l. �g 3Xm.3/( · (T)3.(} 1.DlJll 1113 (T)l. llJ.DlJ'(311 llJX 1lJ(\lt.(}(T)(\3 Ol. (\lt 50110X.D llJX c5"l.'llJ opl �'(5'(1 -:-(\(T)JlJ� 1.(}�1� �llOX.o rD(\ ){(T)\ U �i (\ 01 lt(\P <D 3, (\00g19, �lJX 3l. (\9l.00XltŞ.3, (\(T)1J? 50l.� llJ(\�.(}(T)/\3) �lJX llJ.D}:nolt'(ll (T)l?'( �lJliJ? 501d�<hooU �1� �lJ){ �g 1 0� · 5o(\5'nflogl, (\�lltO(\ �l. (\??ll �lJ){ (\<20(\ �r:? O�llf\ '(\(T)X� (\lJ� �l( p(\ 1J. 3l.Y. n (\�<Doon 3l.�n q 5�3.(} � 50/\ 3X� lt(\P<D� l(\(T)l.P'(U �l. 'sQQS>q 5lJ(\�Tfu1.lt<ix1 f'l)OOll nfl::n � (T)l. (\3 'slJl. lJl.lJ){ "llJX 5"010(\(\3 51lJl. (\03.(} :0(\ 13X3113 l:OX / ....... (\Ol.(T)dll (\Ol. 513 (\0l.fl:03 1J.(\01lJ(\3 51XlJ'('(01l lJ.(T)<D (T)l(\Onlng (T)1 rDl.flOl. lJl.2>l'(lJrl 3r:?' ,S(T)l.�O · flOl� 3gul. ;ol.Won�lJ flOl. ;lJ�n'(lJlln}.3 / n�x (\OOX1� ' l�(\ltl:O'(�:OlllJ ;3l0113 l.(\�ll 3l.) 1i'0 ':odlt 'sUXflrţ{ 5tzi 5U2>Pll �:J1 g <.10 �0 �3.(} �� 5�dll (\�3�.D �3 "9 �:o� �(T) X� (\�Xflrp. (\�l. (\p0:O.(}lJX �:ox 50(\llno1J? 119, 8 llJl.UO),3 . (\3n13S'1j(\fl.D 1J.(\oX� ,S(T)l.�10 5 �3Tf4 � lJ){ 03 11J? '50X l'(pn � lJX lJl..D1'(pn 31 .59??Oll � lJ){ 's01lly'- �lJ){ 3(\0J.}1 �(\lJl � lJ.9, (\�n 1:Ol.ltd),3 510l.�0l. �g (\ 3, ' " tZI ,

.

.....

t.

"

"

(

"

,

/

(

"

· 1(\(T)) lJf13 (\3.Dpd<h (\O.D.D9l. ltdp.(} 1 ){ lt P.DflOX 013n3 ' llJ.Dfl0V'l 'flO(\ /U(T)'(U ....... , dlJl.fllJ ,, ( .'s03.(}ltlfl'(01l / . ...... (\O'(){�){ lJ3(\ N'l3 ,l. flOOOX 3l. (\Y.ll '(on (\3n (T).Dy.l.::r · l.Dll(T)). 50(\3n-/XW.Dfldox l.Dll(\3nlJ5, l:033'«(T)1l / ...... ...... 5Qo(\1x;> 5lJ(\on):og pl.3n ('((T)'(.(}5'� 5Qon.(} lO� 'slJ.DY.'(lq 5flO.D.D� 'dlJxpn 'v'"J, . 1:013(\ )lJl, , l. l.Dll(\�ooO<hfl� (\ � ',:o (\ l.DlllVlJ l1 (\3( OlJ3X \. 1>/ / 'ti \. (\ l00n1lJO / :) / 10l. 1 11-flO/) ''s10l..D1rlvO Ol.(\oXp'( � (\�(\fl]. (\�3(\31 10.0.09, 'flOl.P(\D.(}� 50l.(T)O� (\lJ], 1dy.l..D (\?doX 3l. 10.0.09, 5Ltd91lJ.(}flU 's� '(lJ){ 3 l. ) XIj '05), �d3 1, ' (\(T)l.P'( U lX� ''s9X:0 1N 501:O){)g lX� ')03<h'(3g� 5n.(}(\lJnpr:?lJd) � lJ){ 's(T)(\) V'l llJl.(\On?(\ lX� 5�1V' flo'(pl3n 5�3(\31 'sup.DndX 'dy..(} 1,:0 'son3(\y.(\ �lJ){ � 10(\li �d3){fl'(1 �lJX ':Ol.lJn.Dpll (\(T)l.�d � (\�l..D � (\3.(}9, (\3.(}93.(} (\�l.3 Xq (\(T)).Dodgn� (\�l,:o 's0(\3 n�odlt'(1l ''s�dlJ.(}lJX (\(T))3'(1l 5lt(\�.Dod<hf13 ' l:O {,\..Dj<:n 's?dg JjJ 'sod3n), / J 1(\ 1. ' 5lt19 '(1<D (\�n 1 (\1, , .(}(\� '51:Ol.Y.� (\:O.DflO)3(\lllJ(\� (\ l.D�Ol.:od� (\lt) (\On1:og uS'� 1:03Xd� (\ 1dfl1y.T(q ,.(}3Tl ' ,Slt)(\Onl:Or:? 5�Xfl(p 5lJrp. 13'(� S :on�.D 'o:O.D�'(� (\�n 'sO(\�X.D �g 3l.� 8 (\<2N (

------

�I I - nl ( )d

- ------ - - -------


A c u m , d u pă ce-ai lepădat î nvel i � u l tru pesc JX ş i l ă sat-ai M onn:.i.ntu l �l) în care zăcea cu daimonică fa ţ ă al tă lI S u flet, 'n alai u l de dai moni acum tu a l ături pă şcşt i : D i n tr-aco l o a d i e s u tl ă ri m i n u nate, de dragostc gre l e , Aco l-am i c i ţ i i s e pot conte m p l a ş i , la fel , del i cata Dori n ţ ă, pe care o scaldă a bucuri i l or s p l cndidă raz ă , P l i n ătate gă s i n d ş i -n ambro z i a c e i.} de la ze u l p u ree a s ă . ,\c o J ' s c aud peste tot d e i u bire plă cute chcmări, I a r zefi ru-i o şoaptă de m i ere şi cteru l l i ps i t e de nori . I vi ţ i i d i n neam u l de aur ce-şi arc În Zeus pl ă m a da Vi e ţ u ie-acolo, M i nos şi Radama nthe, cc-s fra ţ i , tot aco lo Dreptu l Eac, acolo şi Pl aton, s ubsta n ţ a divi nă, şi- acolo f ru lll osu l l a c h i p Pythagoras, ş i toţ i care hora Înc i ns - a u I n t ru c i nst i rca lui Eros cel fără de moarte, cu to ţ i i Care-nrud i rea de-a proa pe-o-m part c u daimon i i preaferi c i ţ i . I n i m a lor l e - o - n c ă l zeşte Î n v e c i preaplăcută du lcea ţ ă . 0 , fe ri c i t u l e, t u , d u pă crâncene l u pte c e l a rân d ai p u rtat. I ată a c u lll în p l i m bare te a fl i a l ături de daimon i i puri , La c a re aj uns-ai c u pri ns de clanul neînv i ns al v i e ţ i i Ti m p u l v e n i să c u rm ăm al c 5 n t u l u i curs şi a coru l u i Roată măiastră care pornit-a pentru-a l u i P l o t i n onoare . Voi oaselor muze ! A tâtea a v ut-a d e zis a mea l i ră d e a u r Pentru-acest s u flet ce-n v e c i hră n i -se-va c u fe r i c i re. .

1 23 . 1 Î n ac este <vers u ri > se spune că P l ot i n a fost bun şi b l â nd, foal1e a m a b i l şi plăcut: ba chiar se spune că era l u c i d şi că avea un suflet pur, ti i nd m ereu Întors . că tre d i v i n i tate, pe care o dorea c u toată făptura; c ă încerc a d i n răsp uteri s ă s e e l i bereze, să scape d i n v a l u l amar a l v i e ţ i i însetate d e sânge. Astfel, ma i a l es l u i , care d e m u lte o r i s c în ă l ţ a c u aj utoru l imag i n i lor m i n ţ i i p e c ă i l e trasate d e Platon în BanchetufO, i s - a a rătat a c c l zcu care nu ave a n i c i formă, n i c i consi sten ţ ă, deoarecc cra situat d i ncolo de i n te l i ge n ţ ă şi de i nte l i g i b i l . De a c est zeu şi eu, Portir, afi llll că m-am a propiat şi m-am unit cu el o s i n gură dată, acum, cân d i ntru în al şaizec i şi optu lea an a l v i e ţ ii m c l e . Prin urmare, lui Plotin ,, felul aproapc i <7peinl'. Căc i pent ru e l s farş i t u l şi ţ e l u l Însem na să se u nească st ran s C Li zeul c a re era m a i prcsus de toate. Cand era m împreună, a atins de patru ori a cest ţ e l , nu În pot e n ţ ă , c i printr-un act i n efabi l . Şi se mai zi cea <În aceste versur i > că " de multe ori zeii a l i făcut dreaptei cărare celui -

C[JJ"C se

pu rta spre ci pe

ceii

ocolite, dându-i posihiliwtc'a <de " 89


06

. 3gp1. D031.�X1.(}4 p1. 13Xlc 5P3{\{\� U1.�Oll op1 {\<Tf H , . {\ l.DDTfY.'(900ll 5100;nood)XJ'(� 5�01. {\U1.�Oll {\ l�P1. �DX 5�og D.DU09<D3{\O.D {\(1)0:§'<h D�3X'P p1. ' gp3{\{\� <g 111..Dpx3, ' {\�X01. ' ll� 5(1){\:§'Tf.DX? {\ .DP3{\{\ 5 D1. �DX 0Tf.(} ��l <201. UU1.9 13'(31. � � 'OX? ' <2 111. 5DgD3{\{\3 3 513( 1\3Tf (\0'(131g u1,(9 1g OO{\ /U(1)'( U 001. D1. ( � ,) -/ , ....... / ....... " {\(T)X?, D1.{\51 DOD.D.DJ1. Dl.(\OXJl.{\3ll \Ţl1� � DX �s> (1)1.�0 . {\�1D1D{\O.D {\�1.'lD1. 51,3 513.DJ.(}OllC1 5D)3X1P 5p1. 3'( �31S> 5D) 31.DTf1DOll 513 001..DDOOO3 0 1DX 500'(31.01..D10V Dl. 3g ' ° '{\31D1u{\o.D {\�05'<D 5 �oTf91. D�:§'g 51(3 �0<hp0101 ��(1)X {\Q� {\oTfODX )ll3t {\�Tf q {\f1 '{\9XUU1.Dll1d3 U {\�1. (\0)(1 {\9og{\V( � D)( {\O�D{\U.(}V( {\�1. {\od(1)g9'('(OllV, 8 50{\3TfP.DuTf 1Tf 'D.D(1))D)(lg� DI\JTfOg3gX� {\ugd�<D 1D.D �� 500{\90X P1.DX 'l0 D)'(glg p1. {\�Tf {\01.r::?0ll 51001D1.3 510'('(D 5101. '01.001. 1D.DU 1 0ll {\UTfD'(1311ull3 '1DX ( / ) /( / ....... ...... ....... , (\UTfOX.D3ll0 U{\(1)), (1){\ 13)(DX ( 3g (1)13 {\3rp.301.3ll3 {\ 1TfU lD.(}.D13 10ll l ' {\(1)) glg {\ l. ;l.D(1).(}d91g {\ 1. � �X {\ l �D1. l {\�1. 5Q1.'lD �g 501.0010 OO{\/U(1)'( U ol {\OO {\3Tf 13113( . 5019 lD1.UOO1..D1 {\ l....TfU 1 1 "PZ I ) / / l ..,t ' ....... ..

g

Pg

"

. (\0{\3Tf9), ldD)(XJTf {\(1)3.(} OllO 1DX {\ 13'(3l.D1g {\01.001. 1DX {\0{\3 Tf(1){\XOll3llDl.DX 5l:o{\�.D�d<h'l3' �DX 51XJ)3'(D.(} {\� A.�l. ;XJ{\l U3rf 3l. {\O)g {\ 13 X?, 5D{\OTf)Dg 5001..D)g'(Q 5QOl. {\ l.D3{\:§'1 {\�1. �g �3X� .00l.P{\D.(},? 50l.(1)0?, {\D}, ldy.l.D {\�OOX 1 0'('(�" 3l. l O.D9llQ 5Dd91XJ.(}o U '{\(1)1.P'(U 1 01.<20101. �g l .D13{\�::r · 10l..D1d� 1 0.09, 10'('(� 1,0 �DX 5 �0 '510l.�01. <g {\0{\3Tf9.D3{\O.o ' lD.(}.D3X)P {\0{\3Tf9.oU.(}.DDX1g 'l0 5�,o 5�dll '{\9XD1,\1 �DX (\O.(}(\DTfpgDd, � XJ)( (T)(\J lAJ ·003 .(} 001. 5DglDll '(\(T)Xorp. {\(1)1. 5Dl.DDX1<.? 500{\3Tfo13'( 5001. 1D)( <9 1D{,lXP1.31. '�03.(} <2c)J. {\O{\:§'TrTfu�� D1.(1)dlc '{\ur:�.ooodxp ;(\oo�Tf) 'D1.U.1.9'( 1 <D �3X� 8 11){}.D3�31.1'(Oll '{\ 1d01y.Tfq (\XJ) (\OTf1DS' {\�l. 51(3 {\ l.DU<h (\01.(1) {\3Tf {\ 13.(} '(3 501.DTf(1).0 001. X3 1D{\U.(}O'( 01. 3g D1.3 V'l 3X(1),(Y.<.?�g �{\DX1�1.� {\(1)�)1. �XJ"; 13ioy.{\ � ( 5o{\3Tr )3X�03� �Tf�.D ll.?, U 9, {\<}O (\�Tf D1.<21) 1 . )03.(} 1,0 {\ 1.0<200 1,:0 03ll.DS? ' lD{\� .(}U(\(lS> {\!:? {\ �3'(3, 50.(}P9 �1. 31..D� {\�Tf 'l0 'u )(3 {\!:? {\�Tf D.D.D3)ODX {\ l.D�{\1 {\D)3{} {\� 5�Oll <<.? 5fTJ .(\(1){\ )3Tf X? 01. 1 0{\:§'1 {\!:? {\�Tf 5UA )ll(1)O.(}{\X? D)0(1)3.(} {\(1)ll�O .(}{\ X? {\r::?1. �<.? op1 H, ' {\(1)l.{\9X3.DOOll D) <hO.DO'(l <D {\ �ll. {\(1)ll�O.(}{\X? Ol.lOg)( 5uQo D:§'e! {\3X p1. 'Dl{\3)ODX �DX 31. p'('(Oll 510.D.D9c '{\ ).Du<h '53XDO<.?lc 5D:§'.(} {\3.(}(1)�lc �DX 31. {\J b' (1).D?, 00{\ll�01 X? 5�l. �"! X]( · lD1.UO)(3 'D1.{\:§,<hD01 p1. 1 D{\�<hD01 .

._ ---

}I I . I (I ( )d


\ ' / .\Ţ.\ L U / I' U H / N . � , - � --l

confemphl> sfJi:ilucirea lumimior 101' ", încât operele sale le-a scri s în unTl a iscodiri i ş i a contemplării celor venite dinspre ei 4 1 . Mai spun ele că tu. "prin trezire ai cOlltemplnf cu ochii JÎ]/iulllrui şi JÎJ c1far<l ta <prive/işfi> multe şi plăcute, pe cart: Ilici unul dJntre biirbn!ii

lJU ar fi putut s/i le vadit'. Căc i c ontem p la ţ i a oameni lor ar putca deven i mai bună, depăşind hotaru l dat om u l u i : i a r fa ţ ă d e puterea d e cunoaştere a zei l or, a r putea fi generatoare de desfătare, Însă, de l a sine În ţeles, nu atât cât să c u prindă adân c u l <ei>, p c care î l cuprind <doar> zei i . Oracol u l a arătat că < P l otin> le săvârşea şi l e a t i n gea pe acestea, când mai era încă î nv e l i t în trupul său . Dar, spun vers uri l e că, după ce s-a dezl egat de trup, <sufl etu l > său a aj uns Î n a l a i u l da i m on i l o r ş i c ă acolo săIă ş l u i e sc p riet e n i i dori n ţ a , dulcele trai, dragostea atâmată de zeu, acolo sunt orâ ndui ţ i ş i zi ş i i j udecători a i sufletelor, copi i a i zeu l u i , M i nos, R a damanthos şi Eakos4� , s pre care sufletul l u i a călători t nu ca să fi e judecat, c i ca să vieţu iască c u ei, cu care locu iesc şi ce i l a l ţ i <în ţ e l ep ţ i> plă c u ţ i zei l or. E i sunt Platon , Pyth agoras, prec um şi to ţ i cei lal ţ i care au aranjat coru l în onoarea nem uritorului Eros : aC910 se află origi nea dai moni lor atotferici ţ i şi e i au paJ1e de o v i a ţ ă preap l i n ă de del i c i i şi de buc ur i i , pe care o trăiesc in vec ie, pri m ind mere u de l a zei feric i rea.

COIlS,lCJi:7 !i filosofiei

,

1 24 . 1 Aşa a fost v i a ţ a lui Plotin, cea poves t i tă de noi. Şi, pentru că a ape l at l a noi pentru a-i fa ce ordonarea şi corectare a tratatelor, iar eu i-am pro m i s ace asta lncă pe când era în viaţă ş i chiar i-am înşt i i n ţat ş i pe al ţ i pri ete n i com uni că o voi face, mai Întâ i am gă s i t cu cale să nu î n g ă d u i c a ac este c ă r ţ i s ă fie editate fă r ă u n p l a n , doar după anii compu neri i lor. Luându-mă după A po l lodor Ate n i anu l43 şi după Andro n i kos Peri pateticu l44, d i n tre care primul a adunat în zece vol umc < o perele> comedi ografu l ui E p ich armos, i a r celălalt a d i v izat în tratate teor i i l e csoteri cc a l e l u i Aristote l ş i Theofra st gru pâ n d u - I e tematic, tot aşa şi eu, dis punând de t ratate le l u i Plotin, c i ncizeci şi pat ru l a nu măr4 5 , le-am Împărţ i t în şase gru puri de câte nouă, întâ J n i n d u -mă astfel În chip feri c i t c u desăvarş i rea n u m ă ru l u i şase şi cu ansambl u r i l e d e nouă; şi am pus împreună Î n fiecare e17I7eadă <tra tatele> legate de o temă proprie, dând primul l oc c hesti u n i l or m a i pu ţ i n d i fi c i l e . P r i m a ennead/i c u pri nde următoarele <tratate>, care se oc upă mai m u l t de eti c ă : 91


T L TO � 0 ov xal' T C� o ăV{J-rtJJTTO�' o'u 11 ap x Ti ' �ooval' xal' Alma t . nEpl' apETwv' 00 1'l apxTi' ETTE l OTl Ta xaxa EVTau{J-a , n Epl' OlaAEXT L X �� 00 � apxTi TC � T E XVll 11 )J. E{J- OOO� , n Epl' Euoa l )J.ovCac;· 00 � apxTi' T O EL '(�v x a l' T O Euoa l )J.OV€L v , n €V TTapaTacrEl xpavou TO Euoal)J.ovEL v ' ot 1'l apxTi' El TO Euoal )J.ovEL v ETTCOOcr l v . '

'

nEpl' TOU :KaAou' ofl � ap X T] T O :KaAOV €crn jJ.EV € V O�E l . n Epi: TOU TTPWTOU u,a{J-ou xal TWV ăAAWV u,a{J-wV" ot> � a pxTi ' &p' ăv Tl� ETEPO\J ElTTO L u,a{J-ov ExacrTw . L nol' t EV Ta XU:KU' oi) 1'l apXrl' OL �llTOU\JT EC; 1Ta\tEV Ta XU:Ka. nEpL T�C; EX TOD �Cou EUAa,ou E�U,WY�C;' oi) � apXT]' OU:K E�a�ElC; (Cva )J.1Î E�CD ' '

'H )J.EV otv lTPWTll EVVEa� TaoE lT€PU�:XEl Î1{J- L :KWTEpa� lmo{J-EcrEL � lTEpl Aa�ou(Ja , (H OE OEUTEpa -rWV <pUcr lXWV cruvaywirlv Exoucra Ta lTEPL :KacrjJ.OlJ :Kal' Ta T� :KOcr)J.� aVT]:KOVTa lTEPlEX€l .J /EcrTL OE TalJTa' n Epl' TOU xacrjJ. o u · oi) 1'l apXT]' TOV :Koa)J.ov aEL A E YOVTE� xaL lTpoa{J-EV il val . n Epl' T�C; :KUXAo<popCa�' ofl � aPXT]' tSla TL :KUXAW :Kl VEL Tal . E'l lTOl EL Ta ăO"Tpa' 0'0 � apxTi' O-rl 1'l -rwv &crTPWV <popa crlljJ.a C v € l . n Epl' TWV oua UAWV" oL � apxij ' -rTÎv AEYO)J.EVllV UAllV , n Epi: TOU ouvcXjJ.El :KaL EVEPYEla' oL 1'l apXT]' AEiETal TO jJ.EV ouvajJ.€l, -ro OE EV E PYECU , n Epl' lTOI. O-rllTO� :Kal €CO�u�' Ol} 1'l apxTi' tipa TO DV xal 1'l oUala L

E:TEpOV . nEpL T�� Ol ' OAWV :KpacrEwc;' ot � apxij ' nEpi: T�� tSl ' OAWV , n w� -ra lTOpplJJ opw)J.Eva )J. l xpa <paCvE-ral ' 00 1'l a pxTi' &pa Ta noppw EAaTTW <paC V ETa l npoC; TOU� XUXOV -rOV 0ll)J.lOUPiOV TOU XQcr)J.OU xaL TOV x6cr)J.ov :KaXOV il val A€iov-ra�' oL � apXT]' €lT€lo"JÎ TOLVUV €<PaVll lljJ.l v . .

92


1 , I ( 5 3 ) Ce este vie/uitorul şi

ce cste om ul;

care începe c u :

Placr:ri!c ŞI' triste/ ile.

1 , 2 ( 1 9 ) Despre virtu! l: care începe c u : Pentru cii relele <S UIl t> aici. 1 , 3 ( 2 0 ) Dc.�pre dia lectic/i; care în cepe e li : Ce artă StJu I17ctod/i. L 4 ( 4 0 ) Despre Fericire: care începe c u : < Ce7ci d1C/i> V/�1!a bumi şi (apt ul de fi li (eric/t. 1 . 5 ( 3 6 ) Dc1c,j Fericirea creş{c in timp; c a re începe C Ll : < Treb u ie s/i i'ntreb/illl daeâ> terieirctJ

L 6 ( 1 ) Despre th l/J7os: care înc epe c u : Frumosul se gâseş/e ce! Il7tJi

m ult i'n vt?dere.

1 , 7 ( 5 4 ) D�sprc Ii.!ricli·c; care Începe c u : A r putea oare cineva splin e <c/i, pemru th:can.-, tiin{li. Ini1 L;jc> este dit�'J'it. L 8 ( 5 1 ) Ce SLm/ relcJt?, care începe c u : ( Jiu: ccrcctetJzc1 sursa relelOI: L 9 ( 1 () ) Despre sil7ucidcrctJ � 'ollll1tt.lI'/i; care Începe c u : Sâ nu-ti sColi sut7etul, ca s/i plece.

I a tă, aşadar, tratate le pe care le c u pri nde ac eastă ennead/i. A doua care c o n ţ ine ansam b l u l chest i u n i lor de fi zică, c u pri nde tratate le ce s e o c u pă C ll l u mea ş i cu c e l e l egate de a c estea. Ele sunt u nnătoare l e : en17cad/i,

I L l ( 4 0 ) DC5pre lIIJi� 'cn): care începe c u : Dac/i spun em cii ul7 i � 'crslll este eterll.

1 1 , 2 ( 1 4 ) Despre mişctJrcn circular:i: care începe c u : De Cc" se mişc/i <ccrul> circular?

I l , 3 ( 5 2 ) Despre liltlllcn,la ast/dOI� car� începe c u : Trc1l7sla!I:7 astre/OI: I I , 4 ( 1 2 ) Despre ccle dou/i I7 ltltcni.. care Începe cu: Aşa-numita I 7W tCI7e. I I , 5 ( 2 5 ) Dcspn..: a ti in potc17//i şi IÎl act; care începe cu: --:'/I7trc

ex istente > se SpllllL' c/i cc v;/ este IÎ7 potCJ7/<i.

I L () ( 1 7 ) Dc!>prc Cl1litt} {C şi timml: care Începe c u : Oare, tiin/e?

se

deoseheşte de substan//i?

I I , 7 ( 3 7 ) Dcspre l1I11csteclil total; care îllcepe c u : <S/i cx.c1mim7m > am es tec u l tota/. I L X ( 3 5 ) Dt' ce "::obiec/dc> i'n dcp/irtme p:7r mici; c a re Incepe e L I :

ceea ce :-;l' /lumeştI..' Oare <dt..'

ce

ohiectele> indep/irtC/te.

O � ) Despre cei carc spun cLi dcmiurglll ul7in...'/:<;lIlui şi lII7iveJ:'ilIl sunt rcft..t( , : care Începe cu: Aşad.u; titi}(k:i !li S-lI ar/i/:7 t. II.

0


P( ) R I : I R

( H b€ TpCTl1 €VVEae; ETl T a lTEPl xocr}J.OU Exoooa lTEPlEO.l)<pE Ta lTEPl TWV xaTeX TOV XOO}J.OV \tEWPOU}J.E\.IW\.I TaUTa' ,

(

)

'

U

"

n Epl El }J.ap}J.EVl1�" ou 11 apXl1' alTaVTa Ta Yl YVO}J.Eva . n Epl lTpOVOLae; lTPWTOV- oi> � apXlÎ' TO }J.EV TW aUTO}J.aTW . , , ( apXl1' / Tl/ TOL VUV bOXEl lTEpl / '('-' 11 n Epl lTpOVOla� OEUTEPOVou ) > TOUTWV . n Epl TOU ElATlXOTO� "hjlae; ooCjlOVO�' oi) "h aPXT/' TW\.I jlE\.I a'L lJlTocrTacrEle; . n EpL EPWTOC;' of! 11 aPXT/' TTEPL EPWTO� lTOTEpa -tTEOC; TlC;. n Epl T1i� aTfa-tTECa� TW\.I ucrWjlaTW\.I· ot) � upxlÎ' Tâ� a'lcr1tT]crElC; OU A€YOVTEe; mi-tTT]. n Epl a'lWV� xal XpO\.lOU· oL "h apXT/' -rOV a'lwva xal -rOV XpO\.lOV . nEpl: c.pOOEW� XUl 1t€wp(ac; KUl TOU EVOC;· al) � apxij· lTaL�O\.lTE� b� T�\.I lTPWTl1V : 'E lTlcrX€�Ele;' bLcicpoPOl ' of! � upxlÎ' \.IOUC; cpr]<Jl v opa €\.Ioucrae; . '

(

...... 1.

,

L

1 2 5. 1 TauTae;' Tâ� TPEle;' EV\.IEaba� luJ-Ele; €\.I €Vl crWjlaTLW Tci�avTEC; xaTEcrxEoocrajlE\.I . 'E V b€ -r1i TPC TTI €\.I\.IEa& €T(i�ajlE� xal TO n Epl TOU ElAl1XOTOe;' "hjla� &x(�ov�, an Xa-tTOAOU -tTEWPEL Tal Ta lTEPl aUTOU xal EcrTl TO lTPO�A T]JJ.a xal lTapa TOL� Ta xaTa Tac; YE\.IEcrEl� TW\.I av-tTpWlTW\.I crXElTTOjlE\.IOl �. (O}J.oCW� b€ xal o n EPl EPWTO� TOlTOe;' . TO bE n EPl a'LW\.IOe;' xal Xpovou blel TO lTEPl TOU XpO\.lOU €\.ITaU-tTa €T(i�a}J.Ev . To bE n Epl CPOOEW� xal -tTEWpla� xal TOU €\.IO� bta TO lTEPl CPUcrEw� xEcpciAalO\.l €\.ITaul'ta -rETaxTal . (H bE TE-raPTTl E\.I\.IEa� jlETel Tel lTEPl xocr}J.OU Ta lTEPl �ux1i� ECAl1XE cruyypajljlaTa .).fEXEl b€ TabE'

n EpL oucr(ac; 4JUX�e;' lTPWTOV' of! "h aPXT/' T�\.I T�� 4JUX�� oucrlav -rLe; lTO-rE EcrTl . nEpL _oucrLa� � ux 1i� bEUTEP0\.l· oi) "h aPXT/' EV T� xocrjltp T� vOllTw . nEpl 4JUX�� alTOpl WV lTpWTO\.l· oi) "h apXT/' lTEPL �UX�e;' acra alTOPT/cravTa� bEL El e; EUlTOpCav xaTacrT�\.Ial . n EPl '-l;uxlic; alTopl(�V bEUTEP0\.l· of! "h aPXrl ' Te otv €PEl . n Epl 4JuXli� alTOpl WV Tp( TOV 11 lTEPl O�EWe;' of! "h aPXT/' ElTElblÎ tmEpE\t€}J.E\ta crxE'-l;acr-tTa l . L

94


\ · I :\T:\ l . U I I'L( )Tl � . � -l <�:;

A treia t'l1fleadă, care con ţ i ne încă chest i un i l e priv itoare la lume, a cu prins tratatel e des pre realităţ i l e rap � rtate la lume:

l l l , I ( 3 ) Despre destin; care începe cu: Toale e venimentele. 1 1 1 , 2 ( 4 7 ) Despre pro viden!â 1; care începe c u : < Ce absurd este să atribui.> c7ccidenlului. 1 I l , 3 ( 4 g ) Despre pro videntei fi; care începe c u : Aşc1dLl/� ce trebuie S.7 credem despre /lccste lucruri? 1 1 1 , 4 ( 1 5 ) Despre dc7imonul sO/tit fiecăruia; care începe cu: Pe când ipostaze/c. I I I , 5 ( 5 0 ) Despre iulJ/ic:; care începe cu: De�pre iulni-e, dtlCii e un ZCl/. I I I , 6 (26) Despre IipSc7 c7fectării /c7 /llcmporc7Jc; care începe c u : Dacii spunem eli scnzc7 tiiJe /lL1 sunt afcctâri. 1 1 1 , 7 (45 ) Despre eternitate şi timp; care începe cu: < Dll cli spllnem> C(7 e temitc7tC[1 şi timpul. 1 1 1 , 8 ( 3 0 ) Despre contemplc7{ie; care începe cu: Mc7i /Î7tâi glul11/lui I I I , 9 ( 1 3 ) Fc/urite c0l1siderL7ti/� care începe c u : fnteligen{c7, spline <Platon>, vede ideile cupli/lse.

1 25 . 1 Noi am a l cătuit aceste ClJl1c(7de dispunându- Ic într-un si n gur corpus. I ar în a tre ia cl1l7eadâ am aşezat şi tratatul Dcspre daimonul sortit tiediruia. deoarece t�lce consi dera ţ i i genera le cu privire la el şi reprezintă o chestiune legată de cercetările legate de originile oamenilor. Din acelaşi motiv <am pus> ş i tratatul unui loc comun, Despre iub//"c. C â t despre tratatu l Desprc etcl71imte şi timp, l-am pus datorită chestiuni lor legate de timp. Iar tratatu l Despre naturii, contcmplatie şi UlJU a fost introdus datorită primei părţ i <a titl u l u i>. A patra elllJec7dii a cuprins scrieri le des pre suflet. care v i n după tratatele des pre l ume. Ea con ţ i ne următoarele tratate: I V, 1 ( 1 1 ) Despre esenta sufletului 1; care incepe

cu: Ce este oare

esen!a slIf7etulUl:

I V, :2 (4) Desprc eSCIJ!c1 sufletlllui 1/;

e a re

incepe

c u : fÎ7 lumea

inteligibilă.

I V. 3 ( 2 7 ) Despre suflct l� eare începe cu: {'.:it despre suflet, fic după ce am a vut atâtea indoieli.

e,i,

I V, 4 ( 2 H ) Despre slIflet II: care Începe cu: A şad.1r ce \/<1 zice. I V, 5 ( 29 ) Despre suflet 1/1 SEm despre' cum \'(:!dC/lJ� care înc epe cu: De vreme c e ain HlJlii/Jat. 95


nEpl ellO'-\r-rlO'EWe; xal ).l V-rl).llle;' ot) 1-) apx-rl· TeLe; a\cr,'}-rlcrEle; OU TIJ1Tl..JcrELe; , nEpl' a-\ravacreac;; Wux�e;· olj 'h apx-rl· E'L EJE Ecrn V a-\ravaTOe; 'ExacrToe; . nEpt T�C;; E'le; TeL crW).laTa xai} 080u T�e; wux�e;· olj 'h apX-rl' TIo ).,.).,.axl C;; E:iElpO).lEVOe; . E'L a\ TTacral wuxal ).lea· OU 'h apx -rl · d:pa WcrTIEP TlÎV wuxlÎv E:XacrTou cpa).lEv . (H flEV oLv TETapTll E:VVECXe; TeLe; TTEpt 4JUx�e; aUT�e; LlTTO-\rEcrEle; €crXE miO'ae;; . (H EJE TI€).lTITT] €XEl ).lE\) Tde;; TI€P l' \)OU, TI€pufx€l

EJE ExacrTov TWV �l�).,.(WV €V Tlcrl xai: TIEPl TOU E:TI€XEl va xal' TIEPL TOU EV 4JUX � VOl> xal TTEpt Tl0V 'L6EWV .'/EcrTL EJE TaEJE ·

nEpL TWV TPL l0V apXlxC:;J \J uTTocrTacrEwv: oti 'h apx-rl· Te TIOTE E:crTlV ăpa TO TTETIO l11XOe; . nEpL iEvEcrEluC; xal TC['�EW� TWV ).lE.TeL TO TTPWTOV' OU 'h aPX -rl ' Ţ() €V TTa VTa . nEpi: TWV ivwp L crnx wv uTTocrTaaEwv xal TOU ETIEXEl va· olj h aPX-rl &:pa Ţ() voouv E:aUTO TIOLXe).,.OV EJEl El val . nwe; aTIO TOU TTPWTOU TO ).lETeX TO TTPWTOV xai: TIEpi: TOU EVOe; · olj 11 apxTr El n €crn ).lEni TO TTPWTOV, uvaixll E:� E:XElVOU El val . uOn oux €�W TOU vou TeL VOllTeL xai: TIEpi: Tcqa't<J oLl" oti h apX-rl' TOV VOUV TOV a).,.l1-\r� VOUV . nEpi: TOU TO ETIEXEl va TOU OVTOe; ).llÎ VOEl \)" xai: Te TO TI� WTWC; VOOU'J xai: Te Ţ() 6EUTEpWe;· oti 'h UPX-rl· TO ).lEV EaTl VOEl V . nEpl TOU El xal TWV xa-\rExacrTa Ean v' E'l EJ11 olj 'h apx-rl· E'l xaL TOU xa-\rExaaTov . nEpl TOU vOllTOU xa).,.).,.oue;· olj 'h apx-rl· ETTElEJ-rl cpa).lEV TOV E:V {J Ea TOlJ v011TOU, nE p i: vou xal TWV 'L 6EWV xal TOU OVTOe;· oti 'h apx-rl· mxvTEe; ăv\7 ptJJTIOl E� apx�c; iEV6).lEVOL . 1 2 6 . 1 K a i: TlÎ\) TETapT11" oL\) xal TI€).lTIT11V E:VVEaEJa E'L e; €" crw).lanov xaTE).,.€�a).lEv . AOL TIlÎ" bE TlÎV €XT11V E:VVEacSa E'l e; (1).,.).,.0 crw).lan o\), wc; EJLeX TPl(�" crw).laTeltJV iEipacp {J a L Ta n).,.WT( \)OU TIa"Ta, GJV TO ).lE" TIPWTO" O'w).lanov €XEl TpEl e; E:V"EaEJae;, TO 6E EJE IJT EPOV EJuo, TO bE: TPC TO" ).leav .'/EO'n cSE: Ta TOl) TPl TOU crw).laTloU, E:\)VEaEJoe; 6E 'E )(TT]e;, TauTcx' 96


\ ' I AŢA L U I P LO l l f\J . � 5 -] ()

I V, 6 (4 1 ) Despre senza!ie şi memorie; care începe cu: S enza!ille nu sunt impresii.

I V, 7 (2) Despre nemurirea sl/fletului� care începe cu: Dacă fiecare din noi este nel11uritOl:

I V, 8 (6) Despre coborârea sufletului in cOlpun; c are începe cu: Deseori, cand m ă trezesc. IV, 9

( 8 ) Dacă toate sufletele sunt unul singlJl� care începe cu: Oare.

după cum <spunem că> sufletul.

Aşadar, a patra enneadă a cupri ns toate problemele l egate de suflet. A c incea enneadă conţ ine, pe de o parte, cele legate de i ntel igen ţ ă, dar cupri nde, pe de alta, şi cele des pre real ităţ i l e de di ncolo de intel igen ţă şi despre i dei. Tratatel e sunt următoare l e : V, 1 ( 1 0) Despre cele trei ipostaze pninare; care începe cu : Cine a făcut ca sufletele. V, 2 ( I l ) Despre generare şi despre ordinea reaJjtătilor posterioare principil/llJl�' c are începe cu: Unul este toate lucrurile. V, 3 (49) Despre ipostazele cogniti,,'e şi despre cel de dJ!lcolo� care în cepe cu: Cine se gândeşte pe sine trebuie să fie complex?

V, 4 ( 1 8 ) Cum derivă dIil pnncipiu ce este după principiu şi despre unu; care începe cu: Dacă există cev€'1 după pnilcipill. V, 5 ( 3 2 ) Despre Inteligentă, despre faptul că li7teligibilele nu sunt exterioare inteligenţei şi despre bine; care începe c u : Inteligenta, adevărata Inteligentă. V, 6 (24) Despre faptul că ce este dIncolo de fiJi7tă nu gândeşte şi despre ce este Intelectul pnina/şi cel secundal; care începe cu: Er.istă o deosebIi'e Între a gandi ceva diferit de fli7e şi a te gandi pe fine. V, 7 ( 1 8 ) Dacă există şi idei ale Il/crllrilor particl/lc7re� care începe c u : Oare pentru fiecare lucru in pm1e. V, 8 (3 1 ) Despre fi71l110Sul lilteligiblf, care începe cu: Pentru că spunem. V, 9 (5) Despre lilteligen{li, jdei şi fiinţ/i; oameni/� Încă de la naştere.

care începe c u : Toţi

Aşadar, am cuprins enneadeJe a patra şi a cincea într-un singur rămasă, adică a şasea, a fost orân d u i tă de m ine, de asemenea, într-un s i ngur COIPUS, astfel încât toate operele lui P l otin formează, trei corpus-ur i d i n care pri m u l cu prinde tre i enn ea de, al doi lea c uprinde două, iar al trei lea una si ngură. Iar tratatele ce l u i de-a l trei lea COlPUS, adică ale enneadei a şasea, sunt următoarele: 1 26. 1

corpus. Enneada

,

97


PO R F I R

nEpl TWV iEVWV TOU OVTO� TTPWTOV' ol) � a pxrl' TTEPl Tu)'V , ..... OVT(j)'V TTOO"a Xal Tl/ va , ....... )..... ( ..... ) C ' ....... C / 7'" II n Epl, TW\I oEUTEPOV' ETTEloll OU apXTl" TTEpl" ŢEVW\I T0U O\lT� TW\I AEŢO).1EVW\I bExa ŢEVWV ETTEO"XETTTal , nEpl TWV ŢEVWV -[Ou O\lTO� TPLTO\l' ol] � apX-rl' TTEPl ).1 Ev T�e; OUO"Lae; OTTn bOXEl , nEpL TOU �O 0\1 E\I Kal TaUTO 0\1 aJla TTa\lTaxOU il \lal oAo\l TTpWTO'V' ot) � apX-rl' tipa ŢE � WUXTl TTaVTaxou TW TTa\lTl mipE(J'[l , ....... " " ) , )\ (/ .1 ,\ n EPl TOU "'[O OV E\I xal "'[aUTO OV a}J.a TTaVTaxou El,.... val (011.0\1 eEIJTEpo'V' ot) 'h apX-rl" TO €\I xal TaUTO\l apl '&).1W TTaVTaxou � i a).1a U011.0\1 EL vaL , n €pL apl it)J.W'V , oi> � aPX-rl' &:pa EO"'Ll TO TIA�itO� aTI6c,.,:aO"l C; TOU )/

)

"""'

u

'

"

(\

1.

l

E'VO� ,

nw�' TO TIA�itO� TWV 'leEW'V tmEO""t'1l xal TIEPl Taiatto�' ot) � aPX-rl' El e; ŢEVEO"l \1 TTE)J.TIWV b ttEoC; , nEpl TOU EXOUO"LOU xal itt:A -rl)J.aT� TOU evo�' ol) � aPX-rl' &:pa EO"TlV ETIL it E W'V EL n €O"n v ETT' aUTol� '(llTEl \1 , ....... (E\ll..... / 7'" II n €Pl' TaŢav ) ou apxYJ' Ta" )O\lTa TW ( , ..... aTIa\lTa (/ Q.. OU YJ " TOU ....... (E\I�' ..... ) )/ EO"Tl \1 O\lTa , L

Ta ).1E\I ot\l �l�ACa e'l� E� E\lvEaeac; TOUTOV TO\l TpaTTO\l xaTETa�aJlE\I Teercrapa xal TIE\lT-rlXO\lTa O\lTa' xaTa�E�A-rl­ ).1Eit a eE xal ELe; Tl \Ia aUTW\I UTTO).1\I-rl)J.aTa aTaXTWC; e l a "'[OUC; ETTE(�a\lTac; �)J.ae; e TaLpouc; ipacpEL" e'l� aTTEP aUTOl TTlV eraCP-rl\lEla\l aUTOl C; ŢE\lEerttal "h�(OU" , )AAAa ).1Tl\l xal Ta xEcpaAala TW" TTa\l"'[W\I TTATl\l TOU nEpl TOU xaAou bla TO AEl Wal �).1l \1 TTETTOl-rl).1E-0-a xani TTl\l XPOVlXTl\l EXboerL \1 TW\I �l �AlWV: aAA ' E\I TOlhw ou Ta XE<paAal a ).10\10\1 xatt ' €XaerTOV €XXEl Tal TW" �l�A(�\I, aAAa Kal E:TTlXEl P-rlJ.1aTa, â w� KE<paAala erU\lapl {t ).1 El Tal , NU\ll bE TTEl paero).1E-0-a €KacrTO\l TW\I �L �A(W\I eL EPxo).1E\lOL "'[ac; TE crn Ţ).1âe; aUTW\I npocr{t El \laL Kal e'L Tl �).1apTll)J.evo'V t'( Tl Kani A€� l \1 SLopitoU\I" Kal o n &\1 �).1 ae; ăAAo Kl \I-rlerŢl, aUTO erTl).1aL \lEl TO EPŢO\l ,


\ 1 . \ T . \ Ll J I P LO T I N . � 6

(42) Despre genurile fiinţei 1; care începe cu: Despre fiinţe, câte sunt şi de ce fel. V I , 2 ( 4 3 ) Despre genurile fiintei II; care Începe cu: După ce, IÎJ privinţa celor spuse. V I , 3 (44 ) Despre genurile fiin t ei III; care începe c u : Despre cum pare subst€7nţa. V I , 4 ( 22) Despre faptul cii f/"Ji7ta, una şi aceeaşi, se af7ă pretutIndeni În intregime 1; car.e începe cu: Este oare suf7etul prezent peste tot? V I , 5 ( 2 3 ) Despre faptul cii fiin ta, una şi aceeaşi, se af7ii pretutindeni i'n i'n tregime II; care începe cu: Ceea ce este unu şi identic JÎ7 numiir. V I , 6 ( 3 4 ) Despre numere.. c a re în cepe c u : Este oare multiplicitatea. V I , 7 ( 3 8 ) Cum S-C] instituit /J1uJ.timea ideilor şi despre b/iJe; care începe cu: Câ11d zeul trimise <sufletele> /ÎJ lumea de venirii. V I , 8 ( 3 9) Despre <'J etul volu/JtaJ� care începe c u : Oare şi despre ze l. V I , 9 ( 9 ) Despre bJiJe şi despre lInu; care începe cu: TO<7te fiJi7{ele . sunt fili7ţe prin u/Jul.

VI, I

'

Astfel am orându it. cele cinc izeci şi patru de tratate în şase el1ne8de; am inserat, de ase menea, în unele di ntre ele şi anum ite comentari i 47 , fără o ordine anume, datorită unor prieteni care îmi ceruseră să l e scri u despre chestiu n i l e respecti ve cu care voiau să se lămurească. În pl us, am alcătu i t şi capitole 48 ale tuturor tratatelor ­ mai p u ţ in a l e celui Despre fhl/l1 os, fi indcă nu l-am avut la îndemână, u n11 ând ordinea cronologică a compuneri i lor. Dar în <edit ia> mea nu se a tlă doar tablele de materii ale fiecărui tratat în pa !1e ci şi rezumate expl icative, care L11111ează ordinea paragra felor49 . Acum mă voi strădu i ca, parcurgand fiecare t ratat în pat1e, să stabi lesc punc l u a ţ i a şi, dacă ar ex ista greşe l i , să le îndrept cu vânt c u cuvânt: şi orice a ltceva ne va da de gâ ndit, se va ivi pe parcurs . ',

99


ENNE A�QN A


ENNEADA 1


Planul analiti c al tratatelor cuprinse în Enneada 1 1 (53). Ce este vie/uitorul şi ce este omul 1. Ce anume din noi simte şi gândeşte: sufletul, corpu l, sau compusul lor? 2-7. Ce în ţelegem prin suflet? Este e l o formă? Atunci, el va fi neafectabi l şi va transcende via ţ a corporală, dând corpu l u i viaţă şi nepri mind nimic de la el. Cum este, prin Un11are, su fletul legat de corp? Concluzie, în unna anal i ze i diferitelor teori i : sufletu l nostru su perior, adică eul adevărat, este total l i psit d e afectări din partea senzaţ ii lor şi a pas iuni lor vieţ i i co rporale, care aparţ in amestecu l u i cu corpul a sufletu l u i i nferior, lIn fe l de i magine a cel u i superi or; pe de altă parte, raţ i unea este o activ itate a eul u i adevărat. 8. Noi considerăm oarecum rea l it ă ţ i l e superioare, inteligenţa şi unu l-bine - care este dincolo de i ntel igenţ ă ca fi ind " a le noastre" şi, totuşi , transcendente fa ţ ă de noi. 9- 1 0. Greşea la şi v i na mora lă aparţ i n naturii inferi oare, ca şi virtuţ ilc mora le rez u l tate din depri ndere şi exersare; raţ iunea adevărată, în schimb, şi vi rtu t i le intelcctive aparţ i n eului adevărat şi superio r. I l . SCU11ă pri vire asu pra conştiin ţei copi i lor şi a sufletelor umane m igrate În corpuri de a n i m ale. 1 2 . Cum se Împacă teori a l u i Plotin despre l i psa de vină morală a e u l u i adevărat c u învăţ ătura lui Pl aton despre j udecăţ i l e şi pedepsele de după moarte? î n rea l i tate, sufletul i n ferior, adică "imaginea" cel ui superior, greşeşte, coboară în H ades şi este pede psit. 1 3. Cercetarea, care este o activ itate _o,

1 03


P L A N U L TR ATAT E L O R

i ntelectuală propri u-zisă, a fost tăcută de eul nostru adevărat, adică de sufletul superi or, care s-a m i şcat cu o m i şcare diferi tă de a corpur i l or: cu Însă!;ii viaţa l u i . II (19). Despre virtuţi 1. Scăpăm de relele din această lume deven ind asemănători ze u lui cu aj utorul v i rtu ţ i i . Dar cu ce zeu ne face vi rtutea asemănători ? Probabi l cu cel mai jos dintre cele tre i pri n c i p i i divine, adică c u sufletul l u m i i . Posedă, însă, acesta cu adevărat virtu ţ i l e cardina le? El nu are virtuţi civ ice sau mora le, ci acestea, ca şi vil1uţ i1e s uperi oare, trebuie să joace rol u l lor În a ne face asemănători ze u l u i . 2 . Divinită ţ i le nu de ţ i n virtuţ i. aşa cum avem noi, ci princ i pi i l e din care derivă vi11u ţ i le noastre şi acest lucru este suficient pentru noi ca să vorbim de "asemănare" care Înseamnă ceva diferit dacă este apl icată. rela ţ iei unui lucru deri vat c u originea sa, decât înseamnă dacă este apl icată relaţ iei a două l ucruri deri vate aflate la acelaşi n ivel . 3. Deosebirea Între virtu ţ i le "civ ice" şi "purificatoare". 4. Ce în ţ elege m prin "purificare". 5. Efectele aceste ia asu pra eului su perior şi asupra celui inferior. 6-7. Ce sunt vi11u ţ i le În stadiul cel mai înalt al devenirii noastre, când suntem complet el ibera ţ i de eul nostru inferior şi nu mai suntem doar oamen i buni, ci ze i.

III (20). Despre dialectică 1 . Drumul parcurs spre bine şi princi p i u . Cei m a i În măsură să urmeze acest drum sunt fi losofu l , m uz i c i a n u l ş i i ub itoru l . Trăsături le muzician u l u i . 2 . Trăsături le i u bitoru l u i . 3 . Trăsăturile fi losofu l u i . 4. Descri erea dialecticii şi a re l a ţ iei di ntre ea şi a lte şti inţe. 5 . Legătura dintre dialectică, intelect şi gâ ndire. Dia lect ica este partea cea mai im p0l1antă a fi losofie i . 6. Dependen ţ a di ntre d ialectică şi vi11ute .

IV (46). Despre fen'cire 1 . Dacă feric irea , COn f0n11 concepţ i ei ari stotel ice, Inseamnă plăcere şi îndeplin irea propriei funeţ ii, ea aparţ i n e ş i celorla lte vie ţ u i toare. 2. Pentru epicurei , fericirea nu aparţ ine vieţ u i toare lor 1 04


PLANUL TRATATLLOR

care s i mt plă cerea, ci celor care conştientizează faptul că pl ăcerea este u n b i n e . 3. Dacă fa pt u l de a fi fe ricit este s i no n im vi e ţ i i , atunci feric irea nu aparţine doar fii nţei raţiona le , ci şi c e l ei i raţionale, deoarece vi aţa oferă tuturor posibil i tatea de a accede la fericire, c u cond i ţ i a ca acea v i a ţă s ă f i e u n a primă şi desăvârş i t ă . 4. Feri c i rea aparţ i ne ce l u i capabi l să deţin ă b i ne l e în act, nu doar în poten ţă, deci o m u l u i v irtuos care tră i eşte o v i aţă autarhică. 5-8. Suferinţe l e, necaz u r i l e sau nenoroc i ri l e n u pot afecta feri c i rea o m u l u i v i rtuos, d eoarece raţiunea s a e v i t ă tot ceea ce n u co i n c i de c u n a t u ra ei. 9-10. Omul virtuos este fericit chi a r şi când doarme sau este i nconştient, deoarece actu l i n te l ectiv pers istă şi este activ în e l , cu toate că se afl ă. în această stare de i ncon ştien ţă. 11-13. Trăsătu ri le

omului virtuos. 14-16. Omul virtuos dispreţuieşte bunurile c orpul u i, dar le caută d i n necesitate. V (36). Dacă feâcirea sporeşte în timp 1-2. Feric irea trebu i e să con stea într-o stare prezentă, n u în ami ntire sau în a nt i c i pare 3-5.Scu11e re spi ngeri a l e argu mentelor opuse. 6. Portret u l olll u l u i total nefericit. 7. Feri c i re a , t i m pu l şi eternitatea. 8-9. Amintirea fe rici ri i trec ute şi p l ăcerea nu pot adăuga n i m i c feric iri i . 10. Feric i rea nu ţine de ac ţ i unile bune exterioare, c i d e o bună d i spoziţie interioară. VI (J). Despre fiumos 1. Ce face l u cru ril e să fie fru moa se? Cerc etarea începe cu fru mosul d i n corpuri. Teo ria ·sto ică a frum o s u l u i- proporţ i e nu este sati sfăcătoare. 2. Fru m o s u l este dato rat prezen ţ e i forme i din l u m ea intel i g i b i l ă . 3. ÎI recu noaştem ş i îl aprec iem prin cunoaşterea noastră interioară a fomlei inteligibile. 4. Frumuseţea virtuţii. 5. Fmmu­ seţea real ită ţ ii adevărate co nstă î n pu ritatea transcendentă, opusu l c i , în sc h i mb, adică urâţenia mora l ă, con stă în amcstec u l suflet u l u i c u corpu l . 6. Ajungem l a frumuseţea su perioară purif icand u-nc. 7. Fru mu scţea su premă şi absol ută, binele. 8. Ca l ea spre e l . 9. Puterea vederi i i n terne ş i cum trebu ie ea dezvoltată. vn (54). Despre binele suprem şi celelalte bunun" 1. Dacă, aşa cum spune Ari stote l , b i nele propriu unui l ucru este actul său natur a l depl in, s ufletul îş i di rijează acti v i tatea spre 105


PLANUL 11{.Yl \Tl'LOR

binele absol ut; el nu are vreo activitate indreptată s pre alte lucruri, ci este sursa şi tinta tuturor activităţi lor: este obiectul suprem al dorinţei , ca şi mi şcătorul nem i şcat al lui Ari stotel . 2. Un i tatea, exi sten ţa, forma , viaţa, i ntel igenta sunt toate, la n i velul fi ecăruia, căi de pat1ici pare la bine, şi sufletul se a propie de bine prin viaţ a l u i şi pri n intel igen ţă. 3. Dar, dacă viaţa este un bi ne, moa llca nu este un ră u'? Nu, pentru că viaţa În corp este bună doar dacă sufletul se separă de c orp prin virtute, şi moartea aduce sufletul la o viaţă mai bună. VIII (51).

Despre ce sunt şi de unde provin relele

1. Ce este rău l şi cum îl putem cunoaşte? 2. Definirea naturii binelui; re latia dintre bi ne, i ntelect şi suflet. 3. Rău l nu există în real itate, ci aparţine celor �are partic i pă l a nefiin ţă. Definirea naturi i răul u i . 4. Corpul reprezi ntă un rău , dar nu cel iniţial; În schimb, su fl etul este rău În sine doar În contact cu materi a. 5 . Natura răului nu trebu ie cautată În materie, c i mai presus de materie, deoarece râu l exista doar în l i psa totală de bine. 6. Porni nd de la di alogu l Theaitetos ş i de la teori a aristotel ică referi toare la contrarii, argumentarea i deii că răul este o necesitate, că binele implică exi stenţa răului, deoarece răul este opusul lui. 7. Un iversul este alcătu it din princi pi i contrare, de aceea rău l există ca o extremă a binel u i . 8. Existen ţ a răului se datorează mai degra bă formei decât materiei, sau amestecului di ntre formă şi materi e. 9. Vic i u l poate ti cunoscu t doar pri n excl udere, ca fi ind ceva deosebit de v i rtute. 10. Materia este rea datorită l i psei de cal itate. 11-13. Răul din suflet nu este o privaţ ie, ci o absenţă a binel u i . 14. Locu l sufletului nu este În materie, dar intră în contact c u materi a care î'i oferă posi bil itatea deveni ri i . 15. Exi sten ţ a materiei este o necesitate, precu lll şi existenţa binel u i şi a rău lui, Rău l nu poate fi văzut în sine, ci doar ,,însoţ it de imagini ale frumosului În re m i n iscen ţă", IX (J 6). Despre sinucidere

ŞI

1. Dacă omul Îşi e l i m i nă s i ngur sufletul, atu nci sufletu l ia cu el ceva ră u datori tă emoţ ii lor viole nte care În soţesc sinuci derea, 106


PLANUL TR .. \T-\lI:LOR

De aceea trebuie să recurgem la acest act doar În situa ţ ii de maximă necesi tate. Î n anexă, fragmentul "Plotin despre moartea vol untară" , după EI ias, care oferă ca argu m ent Împotriva s i n u c i derii omniprezen ţ a zeului a cărui pro v i denţă este proporţ i onală res ponsabi l i tăţi i su fletu l u i faţă de propri a viaţă.


1 ( 5 3 ). n €Pl TOU Tl TO 'CwO'V L

)(CXl T(� o ă'V1}-PW1TO� r 1.) (H80'Val xal Almal <.pO�OL TE xal itappT) Enl \tU)J.lal TE xal anO<1Tpoq>al xal TO aA,El 'V Tl'VOc;" &\1 iLE'V;"H rap l!Jux�c;", 11 Xpw)J.€'VT)c;" l!JuX�c;" <1w)J.an, 11 TPLTOU n 'Voc;" E� a)J.<.pol 'V . .6.lXWc;" 8E xal TOUTO' 11 rap TO )J.l ,)J.a, 11 ăAAO ETEP0'V EX "(ou )J.lr)J.aTOc;". (0j.10lWc;" 8E xal Ta EX TOlhw'V TW'V na\tT)J.1aTw'V ''' xal, r:: - "t '( " " " K al' OUV jl'VOj.1€'Va xal, npaTTOj.1Eva xal, ou�a�,oj.1E'Va. ,,_Il. ,, , " " t, c r:: .!.. "t olaVOLa xal, ou �a '(� 11TT)TEal , nOTE pa W'V Ta nav 11, 11 al( )J.E'V olhwc;", al 8E ăAAWC; . Kal Tac;" 'V01lcrELc;" 8E itEWPT)T€O'V, nwc;" xal "(L VOC;, xal 811 xal aUTO "(OUTO TO Enl <1xonou'V xal nEpl TOUTWV -r1lv '{llTT)<1l 'V xal Tl1'V XPL<1l 'V nOLOl))J.E'VO'V Tl nOT' &v EL11 . Kal npo,,(Epo'V' TO aL O'itaVEO'ital Te'V0c;"; )E 'VTEuitE'V rap ăpXEO'itaL npOOllxE L , End nEp Ta na\tT) 41 El<1l v al O'itllO'Elc;" Tl VEc;" 11 OUX ă'VEU al O'it110' EWc;" . "

1 2 . ) n pWTO'V 8E l!JuXl1'V Al1nTEo'V, nO,,(Ep0'V ăAAO )J.EV l!JuXll, ă,AAO 8E l!Juxn 1L 'Val . E'l yap ,,(OUTO, <1U'VitETD'V n 11 l!Jux� xal oux ăTono'V 418T) 8EXEO'ital aUT�'V xal aUT�c;" il val Ta nait11 Ta TOLaUTa, E'l Enl TPEl!JEL xal o\hwc;" o ADjOC;, xal OAWC; E�ELc;" xal 8laitEO'El c;" XELPOUc;" xai' �EATLOUc;" :"H, El TaÎ.no'V EcrTt l!Jux� xal TO l!Juxn 1L 'Val , Et boc;" n â'V EL T) l!JuXl1 ă8EXTO'V TOUTW'V anaO'w'V L

L

108


1 (53). Ce este vietuitorul ,

şi ce este omu150 (I.I Ale cui s u nt plăcerile şi tristeţile, spai mele ş i cutezanţe le, dori n ţ ele şi aversi unile şi durerea? Ele aparţ i n fie sufletului, fie sufletu l ui care se foloseşte de corp51, fie unui al treilea, <compus> d i n a mâ ndouă. Şi el are două sensuri: fie că <este vorba> despre amestecu l <l or>, fie despre altceva <rezultat> din amestec. La fel <trebu ie gândit> şi despre cele rezultate din aceste afectări, fie ele acte sau opinii. Ş i trebuie, prin unnare, cercetate şi gândirea di scursivă şi opinia, <ca să vedem> dacă <ţin de acelaşi subiect> ca şi afectări le, sau este aşa <doar> în privi nţa u n ora, pe când în pri v i nţ a altora este altfel . Mai trebuie cons iderate şi actele i ntelecti ve, <ca să vedem> cum <au loc> şi a l e cui s unt, şi <trebu i e văzut> c e este tocmai c e l care supraveghează şi aduce î n fapt cercetarea şi discernerea acestora. Ş i, mai întâ i , cui aparţi ne senza ţ ia? Căci de a i c i trebuie să începem, tocmai fi i ndcă afectări le fie că sunt senza ţ i i detenni nate fie că nu <au l oc> fără senzaţ ieS:�. 12.' Mai întâi trebuie să luăm sufletul, <să vedem> dacă el şi esenţa lui sunt diferite. Căci dacă e aşa, el va fi un compus şi nu va fi absurd să primească deja şi să-i fie proprii astfel de afectări, dacă raţiunea îi va porunci şi astfel şi, î n general, depri nderi şi d ispozi t ii mai rele şi ma i bune. Dar, dacă sufletu l şi esenţ a lui ar fi i dentice 53, sufletul ar fi o fomlă lipsită de toate actele îndreptate spre altceva, 109


PLOTI N \

'TWV EVEpr€L�l'V, CDV EnOLO'nxov ăAAW, EaU'TW 6E O'u)J.cpua EXOV 'TT]V_(l. EVEprELa'V _(l.E'V eau'TW, l1'Vn va eX� CP1lVTj b ADrOC;. OIJT W rap ..... /'\ )/ ) \.. ( xaL 'TO a{)-ava'TOV aAl1{)-EC; AEr€L 'V, ELnEp 6€L 'TO a{)-ava'To'V xaL '" 1 \ c' c;:: c;:: / )/'\ acpvap'To'V anav€C; €LVaL, al\.l\w oE nap EaU'TOU nwc; uLuOV, au'TO \ ăAAOU )J.�E'V il OOO'V napa WV npo alrrou EXELV, CDV )J.rl anO'TE'T)J.TrIaL XP€L 'T'TD'VWV OV'TW'V. T L rap âv xal cpo[30l 'TO 'TOLOU'TOV ă6EX'T0'V ()V nav'TOC; 'TOU E�W; )ExEl vo 'TOLvuv CPO�ElO'{)-W, o 6UVa'TaL na{)-€l v. oU6E {)-appEl 'TOlVUV· 'TOU'TOLC; rap {)-appoc;, Olc; eXv ni cpo�€pa )J.rl nap� ; 'EnL{)-u)J.LaL 'T€, a(L SLa O'w)J.et.'TOC; anonAllPou'V'TaL XE'VOU)J.EVOU xal lTAl1POU)J.€VOU, eXAAOU 'TOU lTAl1POU)J.€VOU xal X€'Vou)J.€VOU OV'TOC;; nWC; 8E )J.L�EWd'H 'TO 000Lw8€C; ă)J.LKro'V. nwC; 8E En€LO'alwr�C; n VWV; O\hw rap â'V O'nEooOL EU; Ta )J.i) El 'Val o EO'n . To 6' aA rEl v '€n nDppw. ÂunElO'{)-al 6E nwc; il Enl 'Tl VL; AUTapXEC; rap 'TD rE anAOUV €'V ouO'la, &D'V EITTl )J.€'VO'V €'V OOOla Tn atJTOu. (/H6ETaL 6E npoO'YE'VO)J.E'VOU 'Tlvoc;, OOOEVOC; OU6' &ra{)-�u n poO'LDvTOC;; 'O rap EO'n 'V, fO'n v aEl. Kal )J.T]V OU6E a'LO'{)-1lC1E'Tal OOOE 8LavOla OU6E oo�a TTEPL aino· a.'lO'{)-llO'LC; rap napaOOXrl €lOOUC; il xal TTa{)-ouc; O'w)J.aToc;, 8LavOLa 6E xal 66�a En' dlO'{)-llO'LV . nEpl 6€ V01lO'€WC; .,... EmO'xEn'T€o'V nwc;,..... EL TaU'Tl1'V aUTn xaTaAELl!JO)J.E'V: xal nEpl ( _ ) ,.. ) 1l00'V11C; au xa{)-apac;, €L O'U)J.�al/ 'V€L1. nEpL' aU'Tl1'V )J.O'Vl1V oooav . " ,

)/

,

)

/

1.

,

,

/

,

J

1 3.1 )AAAa rap EV O'w)J.an {)-€TEOV l!JuX1lV, ooO'av El'TE npo TOU'TOU, EL'T EV 'TOUTW, E� ot) xal auTÎic; '(wov 'TO O'u)J.nav 't" ('-' / EXA1l{)-ll. X pw)J.EVl1 )J.Ev ouv O'w)J.an OLa )opraVW oux a'VarXa'(ETaL 6E�aO'{)-aL Ta 8La 'TOU O'W)J.aTOC; lTa{)-�)J.a'Ta, wO'nEp OU6E Ta 'Tw'V opraVWV na-{t1l)J.a'Ta DL TEXVL 'Tal: dlO'{)-llO'l'V 6E Tax âv a'VarXaLWc;, EL nEp 6El xp�O'{)-aL T� opravw rl 'VwO'xouO'n 'Ta €�W{)-EV na-&1l)J.aTa E� a'L O'{)-1lO'€WC;· End x� l TO XP�O'{)-�l o)J.)J.aO'lv EO''TL v apa 'V. ) AAAa xa l �Aa�aL lTEPl TO opa'V, WITTE xal AunaL xal TO aAIEl 'V xal OAWC; o n nEp â'V TTEPl TO O'w)J.a na'V rl rVl1TaL· WITTE xal Enl {)-u)J.(aL '(llTouO'llC; TT]V {fEpalTEla'V TOU opravou. 'AAAa nwc; alTo TOU O'(�)J.aToc; EL C; abTT1\J l1�EL Ta lTa-&l1; [w)J.a )J.Ev rap O'w)J.an ăAAW )J.€Ta6WCY€L TWV EaUTOU, O'Wj.La 6E l!Juxn nwc;; TOUTO rap L E:O'TL 'V dLov ăAAOU na-&D'VToc; ăAAO TTa{)-El v. MEXPL rap TOU 'TO j.LEV Et val 'TO XpWj.L€VO'V, TO 6E � XP�'Tal, XWPLC; E:O'n 'V /

1.

/

110

L

1


LNNL·\I>A L 1 (:"31.2-]

ci ar avea în sine pro pria activitate conaturală, indiferent pe care ar indica-o discursul. Astfel, şi faptul de a spLIne că el este nemuritor ar fi adevăra t mai ales că ceea ce este nemuritor şi i ndestructibil trebuie să fie inafectab i l: căci el oarecum dă altuia din sine, fără a primi, în schimb, nimic de la altul, afară de cât posedă de la fi i n ţ ele anteri oare lu i, tiin ţe superi o are de care este ned es părţ it Şi de ce s-ar teme o astfel de fi in ţ ă dacă nu primeşte absolut nimic din afară? Să se teamă cel afectabil! Deci, nici nu va prinde curaj Oare au curaj cele cărora nu le apa r lucruri înspăimântătoare? Şi <ar avea> dorinţe î m plinite pri n intennediul corpului, cân d se u mple şi se g oleşte dacă el este diferit de ceea ce se umple şi se goleşt e ? Ş i cum să tie amestecat? Esenţ a este neamestecată54 . Şi cum <să ai bă> adaos? Căci astfel s-ar grăbi spre a nu mai fi ceea ce este Iar durerea este Încă şi ma i depm1e. Şi cLlm ar simţi supărare şi de ce? Căci ceea ce este simplu În fiinţ a sa î ş i este suficient, rămânând aşa cum este î n esen ţ a p ro prie Se bucură el de ceva ce se adaugă, dacă n u poate prim i n i m ic din afară, n ici măcar vreun bine? Căci ceea ce este el, este mereu. Şi, de bună seamă, nici nu va avea senza ţ ie, raţiune, sau opinie 55 : căci senzaţia este a tât pri m irea unei fomle cât şi a unei afectări a corpului iar ra ţ i unea şi opi nia sunt ca senza ţ ia Apoi, trebuie să cercetăm cum este inteleeţia şi dacă o vom atribui su fl etulu i56; la fe l, va trebui să cercetăm dacă plăcerea pură57 survi ne în su fle t, când este singu r. ,

.

,

.

,

.

.

,

.

13.1 De fa pt trebui e să presu pu nem sutletul în co rp existând fie înaintea l u i , fie în cel d i n a cărui <combi nar e > cu el işi trage J1umele Întreg vieţllitoruj58 Dacă el util izează c o rp u l ca pe un i nstrument59 nu trebuie să primea sca afectările prin corp, aşa cum n i ci meşteşuga rii n u sunt afecta ţ i de u ne l tel e 101-6°: şi poate că este necesar <să pri mească> senzaţ ia, tocmai dacă trebu i e să util i zeze acea unealtă ca să c unoască afectările e x te ri oa re prin senza ţ i e, deoarece şi a te fol osi de ochi Înseamnă a vedea. Dar pot exista şi vătămări în vedere, Încât <pot apărea> şi supărări şi durerea şi, În general, oric e s-ar putea i v i În întreg corpul: încât <pot apărea> ş i dorinţele, c â n d <sufletu l> ca ut ă spr ij i nul i nstrumentului <să u>. Dar cum vor aj u n g e afcctări le de la corp la cI'? Căci c o rpu l va tra n s mi t e ceva din proprietăţi le sale altui corp. Însă cum va transmite el ceva su fle t u l u i? Este ca şi c u m, dacă unul este afectat, şi celălalt este a fectat . C ă c i dacă un ul este uti lizatoru l, ia r celălalt este cel utiliz-at, ş i unul şi celălalt su nt se parate: ori c um, c el care ,

,

..

,

,

III


PLOTIN

EXa'TEpo'V: xwpl'(El rOU'V O 'Ta XpW)J.E'VO'V 'TTÎ'V wuxTÎ'V c5Loo�. AAAa npd 'TOU XWplITaL bLa q>LAOITO<plae; au'TO TIWe; El XE'V;"H E)J.E)J.LX'TO. 'AAAa EL E)J.E)J.LX'TO, 11 XpaITle; 'Tle; �'V, 11 we; c5LanAaxElITa, 11 we; €leSoe; ou XEXWPLIT)J.E'VO\J, 11 lLeSoe; E<pan'To)J.E'Vo'V, WITnEp o XU�Ep\JllTTle;, 11 'Ta )J.E'V OD'TWe; au'Tou, 'Ta eSE EXEl'VWe;' AErW eSE 11 'Ta )J.E'V XEXWPLIT)J.E'VO'V, onEp 'Ta XpW)J.E\JO'V, 'Ta eSE )J.E)J.li)J.E\JO\J onwITou'V xal au'TO O'V E'V 'Ta�El ...... / ...... ) , ) (/ 'TOU- lP� XPT]Tal, l'Va "(OUTO T]( cplAOITocpla xal, au'TO ETIlIT'TPE/CPl1 TIPcX; 'Ta XpW)J.E'VO'V xal 'Ta XpW)J.E\JO\J aTIarn, OITo'V )J.TÎ TIaITa / ...... ...... ) , , ( " a'VarXT], ano 'TOU- lPt" XPT]'Tal, we; )J.T]' aEl )J.T]eSE� XPT)O"{}-al.

,

(4. 1 8W)J.E\J TOl\JU\I )J.EJ.il:x{}-al. 'AAA' El )J.E)J.U{Tal, TO )J.E'V XElPO'V E<JTal �EAno'V, 'TO ITw)J.a, 'TO eSE XElPO'V, � tl;uXll' xal �EAno\J )J.E'V TO aW)J.a '(w�e; )J.E'TaAaJ30'V, XElPO\J eSE � wuxTÎ {}-a'Va'Tou xal aAoilae;. To .eSTÎ a<palpE{}-E'V onwaou'V '(w�e; TIWe; eX\I npoa{}-llxT]'V Aa�OL 'Ta eXlITiJ-a'VEIT{}-aL; T ou'Va'V'Tlo'V eS' eX'V 'Ta ITw)J.a '(wTÎ'V Aa�o'V 'TOU'TO av ElTI TO eXlIT{}-llITEWe; xal 'Tw'V E� eXLIT{}-llITEWe; TIa{}-T)J.laTW\I )J.E'TaAa)J.�a'Vo'V. T OUTO 'TOL 'VU'V xal , "'"t , ?, " '\ " rap xaL aTIOl\.aUITEl 0pE�E'TaL - TOU'TO W'V 0pEiETal - xaL, cpo�llITETaL TIEPl at.l'Tou· 'TOUTO rap xal ou 'TEU�E'Tal TW\I �8EW\I xal cp{}-apllaETaL. Zl1'TT]TEO'V 8E xal 'T0'V 'TPOTIo\J T�e; )J.l�EWe;, )J.llTIOTE ou 8u'VaTOc; Ţi, WaTIEp eX'V El ne; AErOL )J.E)J.lx{}-al AEUXW ipa)J.)J.ll'V, CPLxJL 'V ăAAT]'V ăAAŢI. Ta 8E 8LanAaXElITa ou TIOLE� o)J.OLOTIa{)-� 'Ta c5LaTIAaxE\I'Ta, aAA' EITn'V aTIa{}-Ee; 1L \JaL Ta c5LaTIAaxE'V xal Ean wuxTÎ'V 8LaTIEcpOL'TTlXUla'V )J.llTOL TIaITXEL'V 'Ta EXEl'VOU mX{}-T], WITTIEP xal 'Ta cpwe;, xal )J.aALITTa, EL OIJTW, , ,. '\" _(l. ..:: ( c;:: , v'\ olaTIETII\.EXval' ou TIapa, TOUTO OU'V TIElITETaL Ta uL OI\.OU we; ITW)J.aTOe; TIa\tT], on 8LanETIAEXTal.' AAA' we; lLooe; E'V UAll EIT'TaL E\I 'TW GW)J.an; npW'TO'V )J.E'V we; XWplG'TO'V 1L80e; EITTaL, ElnEp 000laL, xal )J.aAAo'V eX'V ElT] Xa'Ta TO XpW)J.E\lO'V. E'L 8E we; TW TIEAEXEl Ta ITX�)J.a 'TO ETIL TW ITL81lPW, xal Ta IT�\Ja)J.cpOTEpo'V o TI€AEXUe; TIOLllaEL B. �OLllITEL o cr(811Poc; o OU'TWe; EITXT])J.anIT)J.E'VOe;, XaTa TO ITX�J.l.a )J.E'V'TOL, )J.aAAo'V eX\J TW aW)J.an 8L80l)J.E'V ooa XOL'Va TIa{}-T], TW )J.E'V'TOL 'TOLOU'TW, TW <pUITlXW, Opra'VLXW, eSu\Ja)J.EL '(wTÎ'V Exo'Vn. Kal rap eXTOTIO'V <Pl1aL �rl'V tl;uXTl'V \xpal'VEl'V AEiEl 'V, waTE xal ETIL{}-U)J.El\1 xal AUTIElIT{}-al' aAAa 'Ta '(Wo\J )J.aAAO\J. "

,

"

L

L.

..

L

112

"

L


I:NNF·\Il .. \ 1. 1 (53).3-4

atri buie sufletului cal itatea de util izator le despat1e pe cele două. Î nsă, înainte de despărţirea <sufletul ui> prin fi losofie. cum <era acest ra p0l1>? Să fi fost amestecate? Iar dacă erau, exista fie un soi de întrepătrundere, fie <sufletul> era ca JÎltreţesufll în tot corpul, fie ca o f0l111ă nesepa rată, fie ca o f0t111ă care mânuieşte <materia> ca un nav igator, fie o pm1e a l u i era legată Într-un fel <de corp'>, cea laltă altfel62: adică o parte era separată (tocmai cea care utilizează <corpu l», iar cealaltă. amestecată oarecum <cu corpul> şi aflată la acelaşi n i vel cu cel uti l i zat, pentru ca filosofia s-o întoarcă şi pe aceasta spre partea utilizatoare, iar p311ea utilizatoa re s-o îndepăl1eze, cât să nu fie nevoie de cel uti lizat, ca să nu îl util izeze mereu. [4.1 Să presupunem, apoi, că <sufletul şi corpul> sunt amestecate. Dar atunci <elementul> mai rău va deveni mai bun, anume corpul, iar celălalt mai ră u, adică sufletul: iar trupul <va deveni> mai bun participând la viaţă, sufletul <va deveni> mai rău împărtăşindu-se din moarte şi din lipsa de raţ i une. La o adică, cum ar putea l ua pal1ea cu viaţa într-un fel diminuată o facultate în plus, anume sentaţ ia? Pal1ea opusă, în schimb, anume corpul care a primit viaţa, ar fi părtaşă la senza ţ i e şi la a fectările produse de s i m ţ i re. Această <parte>, deci, va avea şi dorinţe, căci tot ea se ş i bucură de cele care vor fi dorite, şi se va teme pentru si ne: căci nu i se vor împl i n i dorinţele şi va fi distrus. Să căutăm apoi şi modu l amestecul ui. ca nu cumva să fie imposibi l, ca şi cum cineva ar spLIne că a fost amestecată o linie cu alb, o natură diferită cu o a lta63. Faptul de a fi i'ntre{esut nu face ca părţile întreţesute să fie afectate la fel, ci este posibil ca <partea> întreţesută să fie inafectabilă şi este posibil ca sufletul, deşi străbate <corpul>, să nu îi sufere afectări le, precum lumina, mai ales dacă <îl considerăm> ca şi cum ar fi Întreţ esut în tot <corpul>: afectările corpul ui nu vor cădea asupra acestuia, pentru că i-a fost Întreţesut. însă va fi <sufletul> în corp precum forma în materie?64 Mai Întâi, el va fi ca o f01111ă scpa rabilă, tocmai dacă <este> o esenţă mai degrabă confonnă <pri ncipiului> care foloseşte <corpul>. Dacă este ca şi conturul toporulu i <tUl11at> în fierh5 (iar compusul, adică toporu l , va împl i n i funcţ iile ftcrul ui con tigurat astfel, conform conturu l u i ), a m putea atribui corpul ui toate afectările comune <cu sufletul>, dar unui corp de bună seamă astfel Încât să fie plvdus natural, putând ti /hlosjt ca unealtii, având vl�Îţa ca potCJJ!ff)6. Căci <Ari stote l> zice că este abs urd sii spui eli sufletul {csc/17, şi că el ar avea dorinţe şi supărări , ci <le are> mai degrabă vieţu itorul <compus>. 113


PLOTIN

(5.1 'AAAa 'Ta '(wo\J 11 'Ta O"w)J.a bEL A€YEl\J 'Ta 'TOlO\JbE, 11 'Ta XOl\Jo\J, 11 E'TEp6\J n 'TPl'TO\J E� u)J.<pol\J iEiE\JT))J.€\Jo\J :"OTIw«;, b' Ci\J Exn, 11'T0l uTIa{)-� bEL 'T-n\J tl;ux-n\J <puAa'T'T€l\J aLl'T-n\J a\ 'Tla\J i�\Jo)J.€\J11\J ăAAW 'TOU 'TOlotJLOU, il O'u)J.TIaO"XEl\J xal al..l'Ti\\J' xal i1 'TaUTo\J rra�xoooa\J TIa{}-T))J.a miO"XEl\J, +î O)J.OlO\J Tl, alo'V ăAAW«;, )J.E\J Ta '(WO\J ETIL {}-U)J.EL'V, ăAAw«;, bE Ta E L / ) , 't" ....... , TIL{}-U)J.T)TlXO\J E\JEPiEL...... 'V 11), TIaO"XEl 'V, T o, )J.E\J OU\J O"w)J.a 'TO, TOlO\JbE UO"'TEP0'V ETIL O"XETI'T€O\J , 'Ta bE O"u\Ja)J.<pO'TEpO'V oto\J AUTIElO"{}-al TIw«;,; 'j"Apa OTl 'TOU O"w)J.a'To«;, Ol.l'TWO'l bla'TE{}-E\JTO«;' xal: )J.EXPl«;' alO"{}-llO"EW«;' blEA{}-O\J'TO«;' TOU TIa{}-ou«;, 'T�«;' a'tO"{}-i\O'EWe; Ele; tlJuXll'V 'TEAEU'TWO'Tle;;' AAA' � a'(O"{}-TlCTl<; ourrw 8�AOV TTW<;,' AAA' <ha\J � AUTTT) apXTlv aTTa 80511<; xaL XPCCT€W<; AaPn TOU xaxo\J Tl TIapEL\Jal il au'Tw 11 TlVl TWV dtxdwv, dL'T' E\JT�ui}-E\J TPOTI-rl AUTIl1pa ETIL 'TO O"�)J.a xal OAW«;, ETIL TIa\J TO '{wov iE\J11'Tal;'AAAa xaL 'Ta T1lc; OO�l1C; OUTIW b�AOV 'Te \JOC;, T�«;' / 1"' / , 8o�a T)( TIEPL, 'TOU tl;uX11«;' T) TOU O"u'Va)J.<pO'TEpOU' EL'Ta 11 )J.E\J xaxo\J 'TO T�C; AUTIl1«;' OUX EXEl TIa{}-o«;,, xal yap xal: bu'Va'Ta'V T�«;' bO�l1«;' TIapOtJO"l1«;' )J.-n TIa\J'Twc; ETIliC 'VEO'{}-aL 'TO AUTIELO'{}-al, )J.118' aL TO 0Pil'(EO"{}-al 80�11«;' TOU OALywpELO"i}-aL YE\JO)J.E\Jl1«;', )J.Tlb' aL Uiattou bO�T)«;' XL\JElO"{}-al T-rl'V OPE�L 'V. nw«;, oL\J XOl\Ja 'Tau'Tat"H, OTl xal 1-] ETIL {}-u)J.la 'TOU ETIL{}-u)J. T)'TLXOU xal b {}-u)J.o«;, 'TOU {}-U)J.LXOU xal OAW«;, TOU OPEXTlXOU 1-] ETIC Tl EXO"'TaO"L«;'. )AAA' OU'Tw«;, OUXETl XOl\Ja EO"'TaL, UAAa 'T�«;' tl;uX�«;' .uO'V11«;' , i1 xal 'TOU O"w)J.a'To«;,, OTl bEL at)J.a xaL XOA-rl\J '(EO'aL xal TIw«;, 8La'TE{}-E'V 'TO O'w)J.a 'T-n\J OPE�L\J XL\J�(J"(XL, oto\J ETIL U<PPOblO'lW\J, (H bE 'TOU uya{}-ou OPE�L«;' )J.-n XOl 'VO\J rra{}-T))J.a uAAa tl;uX Tl«;' EO"TW, WO"TIEP xal: ăAAa, xal ou mX'V'Ta 'TOU XOl\Jou 8lbWO"l Tl«;' AOi°«;' , 'AAAa OPEiO)J.E\JOU U<PP08LO"lW\J 'TOU u\JttPWTIOU eO"TaL )J.E\J b ă'V{}-pwTIo«;, b ETIL {}-u)J.W\J, EO"'TaL bE eXAAWC; xal 'TO ETIl{}-u)J.11TlXO\J ETIl{}-u)J.ou\J. Kal: TIw«;,; 'j"Apa ăp�El )J.E'V b ă\J{}-pwTIo«;, T�«;' ETIL {}-u)J.lac;, ETIaxoAoui}-i\CTEl bE TO ETIL {}-u)J.l1TlxQ-v; )AAAa TIWC; OAW«;, ETIE{}-u)J.110"E\J b ă\J{}-pwrro«;, )J.-n 'TOU ETIL{}-u)J.l1TlXOU XEXl\J11)J.E\JOU;'AAA' ăp�El 'TO ETIL {}-U)J.T1'TLxo\J, ,AAAa TOU O'w)J.aTo«;, )J. -rl TIPO'TEPO\J Ol.l'TWO"I: 8La'TEttE\J'TO«;' TIO{}-E\J ăp�ETal; L

_

),

_

(

......

(6.1 'AAA 'LO"w«;, �EA TlO'V ElTIEL \J xa{}-oAou 'TW TIapEL\Jal 'Ta«;, bU'VcX)J.ElC; 'Ta EXO'V'Ta El \Jal Ta EVEpYOU\J'Ta X�T' alJ'TcX«;', aUTac; 114


[5. 1 Însă trebuie spus că vieţuitorul este fie un asemenea corp, fie întregul <compus>6R, fie ceva diferit, un al treilea rezultat din cele două. Oricum, trebuie să păstrăm sufletul inafectabi l , fiind cauza afectării celuil at, adică a unui asemenea <corp>, sau să fie şi el afectat. Dacă este afectat, va suferi tie aceeaşi afectare, fie una asemănătoare, ca şi cum, dacă vieţuitorul doreşte, atunci şi partea <sa> doritoare acţ ionează sau este afectată. Apoi69 va trebui să cercetăm <cum este afectat> un astfel de corp Dar acum <să vedem> cum <poate fi afectat> compusul 7o: de pildă, cum suferă? Oare întrucât corpul a fost astfel dispus <spre afectare> şi apoi afectarea a ajuns până la senzaţie, iar senza ţ ia În fine în suflet? Dar nu este Încă l i mpede cum se <produce> senza ţia. Apoi, când durerea porneşte dintr-o opinie sau o judecată a faptului că un anume rău este prezent fie în d auna cuiva, fie În dauna unuia di ntre apropiaţ i71, se va ivi oare de a i ci schimbarea dureroasă pentru corp şi, În general, pentru vi eţuitorul Întreg'? Dar n u este Încă l impede a cui <este producerea> opi niei, a sufletului sau a întregului; pe lângă aceasta, opinia asupra răului cuiva nu cuprinde afectarea durerii: căci se poate ca, deşi opinia este prezentă, să n u se i vească supărarea şi din nou <putem> să n u ne mâniem când se i veşte opinia că am fost dispreţuiţi şi, din nou, n ici pofta nu este stâmită datorită opiniei unui bine. Pri n urmare, cum sunt aceste afectări comune <compusului>? Oare pentru că şi dori n ţ a este a părţi i doritoare a sufletului şi pasiunea este a părţ ii pasi onale a lui şi, în genera l, este a părţ i i poftitoare îndreptarea exterioară spre ceva? De altfel, ele nu vor mai fi comune <compusul ui>, ci vor fi ale sufletului singur: sau şi ale corpu lui, de,o arece sângele şi bila trebuie să fiarbă şi pofta este stâm ită după ce corpul a fost oarecum dispus, de pi ldă, În plăcerile sexuale. Şi să admitem că dorinţa de bine nu este o afectare comună, ci este numai a sufletului, ca În cazul altora, iar un discurs ra ţ i onal nu le atribuie pe toate <Întregului> comun. Dar, când omul este cuprins de pofta sexuală, pe de o pa11e va dori omul, însă, pe de alta, va dori şi partea poftitoare a sufletul ui. Şi cum <va avea loc aceasta>? Oare va Începe omul dorinţa iar partea doritoare o va unDa'? Dar cum ar putea, în general, omul dori, dacă nu s-a mobil izat partea doritoare? Va Începe partea doritoare. Î nsă de unde va începe ea, dacă corpul n-a fost dispus mai Întâi astfel? 16.1 Este mai bine, însă, să spunem că, În general, pri n prezenţa facultă ţ i l or <sufletului>, posesori i lor acţ ionează confoml lor. Ele, în 11 5


P[<HIN

bE con ,\,.fiTOU� El 'Val XopTrrOUcra� TO bu'VaCJttal TOL� EXOUCJL 'V. 'AAA' El TOUTO ECJ'Tl, 1T(iCJXO'VT� TOU '(wou Trl'V a'l TLa'V TOU '(�'V -. ...... 'l" L.... ) , ( """" , TW....... CJu'Vaj.l.c.poTEpW boooa'V aUT11'V aTTatt11 EL 'Val TW'V TIa{}-w'V xaL _ l. .-l ) )/ ) �... TlLl'V E'VEPiELWV TOU......., )/EX0'\lTO� O'VTW'V. AAA , EL) TOUTO, xal" TO '(11'V OAW� OU T�e; �UX��, aAAU TOU CJu'Vaj.l.c.pOTEpOU �CJTaltH TO TOU CJu'Vaj.l.c.pOTEpOU '(�'V ou T�� �UX�� ECJTal' xaL '11 bU'Vaj.l.l� bE '11 a'lCJtt11'TlXrl OUX a'lCJtt1lCJETal, aAAa TO EXO'V Trl'V bU'Vaj.l.l'V.'AAA' El '11 a'LCJtt11CJle; bLa CJWj.l.aTOC; XL 'V11<1LC; otCJa Ele; �UXrl'V TEAEuTa, TTWe; '11 �UXrl oux a'lCJ{}-1lCJETal (H T�� bu'Vaj.l.Ew� T�e; 1. ......., -. , ) / ) / TttJ TauTTj'V TIapEl-. 'Val UlCJttl1CJETal Tl/ alCJ\tTj'TlXTje; TIUpoool1e; a'lCJ{}-llaETUl TO CJu'Vaj.l.<pOTEp0'V. 'AAA' El 1] bU'VUj.l.le; j.l.ij Xl 'V1lCJETal, TIWe; En TO CJu'Vaj.l.c.paTEpo'V j.l. rl CJu'Vapd1 j.l.OUj.l.€'Vl1e; tPux�e; j.l.Tj<SE T�C; tPUxlX�e; bu'Vaj.l.EWe;; ,

......

I7.J "H TO CJu'Vaj.l.<pOTEp0'V ECJTW T�e; tPux�e; TW TIUPEl 'Val OUX UUTrl'V OOUCJTjC; T�e; TOlauT11e; Ele; TO CJu'Vaj.l.Lc.pOTEPO'V � ELe; ttaTEpo'V, aAAci' TTOLOUCJTje; EX TOU CJWj.l.UTOe; TOU TOLOUTOU XUL Tl'Vo� oto'V c.pWTOc; TOU TIap' aUTrl'V OO{}-E'VT� Tij'V TOU '(�ou c.pUCJl'V EhEPO'V n, 00 TO a'lCJ{}-a'VECJ{}-al xaL Ta ăAAa oCJa '(wou TIattl1 ELPl1Tal.'AAAa TTW� '11j.l.El� a'lCJtta'VOj.l.Ettu; )/ H , an �ux aTI11AAai11j.l.E'V TOU TOLOUTOU '(�ou, XUL El ăAAa '11j.l.l'V nj.l.lWTEpa , ' Vi ' _Q. '\ i J" , / , / / O/l.l1'V a'Vv PWTTOU OUCJlU'V EX TIO/l./I.W'V oUCJa'V TIapECJ'Tl. ELe; T11'V Trl'V bE T�C; tVUX�e; TOU a'lCJ{}-a'VECJttal bu'Vaj.l.l'V ou TW'V a'lCJ'l111TW'V El 'Val &l, TW'V fi. aTIO � a'lCJtt1lCJ€We; Eiili'VOj.l.E'VW'V TW '(WW TUTIW'V a'V'TlA11TI'TlXrl'V El 'Val j.l.aAAo'V· 'V011Ta iap 11b11 T�un�' w� TT]'V a'LCJ{}-l1CJl'V TT]'V E�W ELbWAO'V El 'Val TUUTl1C;, EXel'V11'V bE aAl1{}-ECJTEpa'V TTI OUCJLa otCJa'V ElbW'V j.l.O'VW'V ..... ,.. " r/ -. aTIa{}-we; EL'Val {}-Ewpla'V. A TIO bl1 TOUTW'V TW'V EL) bW'V , ac.p W'V tVuXT] 11b11 TIapabEXETaL j.l.O'V11 Trl'V TOU '(�ou l1iEj.l.o'VLa'V, bLa'VOLal bT] xal bo�aL xaL 'Vo1lCJELe;' E'V{}-a bT] hj.l.ElC; j.l.aAlCJTa. Ta bE TIPO TOUTW'V l1j.l.ETEpa, hj.l.Ele; bT] TO E'VTEUttE'V ă'Vw E:c.pECJT11xOTEC; T� '(�ttJ. KWAUCJEl bE OUbE'V"" TO CJUj.l.TIa'V '(�O'V i / c" ' " ,/ _Q. / 'V. j.l.lXTO'V j.l.E'V Ta XUTW, TO oE E'VTEUv_Q. E'V (o a'Vv PWTIOC; (o /I.EiEL al.. 1111-T]e; CJXEbO'V' EXEL 'Va bE TO AEO'VTWbE� xaL TO TIOLXLAO'V OAuJe; {}l1PLO'V. 2:U'VbpOj.l.OU iap O'VTOe; TOU a'VttpwTIOU TTI AOiLxn -. ......, (/ ( 1..-. , L. / / AOiL '(Wj.l.E11-a, l1j.l.ELe; AOil '(Oj.l.Etta TW TOUC; tVuxn, OTU'V AOiL�j.l.OUC; tVUX�C; el 'VaL E'VEprrlj.l.aTa. ""

L

)

L

"

I..

-.

)

,

L

1 16

"1


LNNI·:.'\[)/\ !. I (531. 6-7

schimb, sunt nemişcate, dirijându-şi capacitatea spre posesorii lor. Dar dacă este aşa, se poate ca, atunci când este afectat vietuitorul, cauza vieţii care se dăruieşte pe sine întregului să fie ea insăşi inafectabilă, pe când afectările şi actiunile sunt ale deţinătorului. Dar, dacă este aşa, viaţa nu va fi în întregime a sufletului, ci a compusului. Or, viaţa compusului nu va

fi a sufletului: iar

facultatea senzitivă <În sine> nu va percepe, ci <doar> cel care posedă această facultate. însă, dacă senzaţia, carc este o mişcarc72

realizată prin corp, sfârşeşte în suflet. de ce nu va fi sufletul

posesorul facultăţii senzitive? Or, când facultatea senzitivă este

prezentă, prin Însăşi această prezenţă el va percepe orice va

percepe compusul. Dar, dacă această facultate nu este pusă în mişcare, cum <va mai percepe> compusul, cân d nu se tine cont nici

de suflet, nici de facultatea sufletească?

[7. 1 Să admitem că compusul există prin prezenţa sufletului, care nu

se dăruieşte ca atare întregului sau celuilalt membru <component>,

ci face dint r un corp determinat şi dintr un fel de l u mi n ă care este -

-

,

dată de la sine, natura vieţuitorului, adică ceva diferit, căruia îi

aparţine senzaţia şi toate celelalte despre câte se spune că sunt afectări ale vieţuitorului. Dar noi cum simţ im? Oare, pentru că nu suntem despărţiţi de un astfel de vieţuitor, există şi alte <părţi> mai preţioase decât noi în întreaga esenţă a omului, care este

alcătuită din multe <elemente>. Iar facultatea senzitivă a sufletului

nu trebuie să se raporteze la sensibile, ci mai degrabă să fie

receptoare a impresiilor produse de senzaţie în vieţuitor: căci ele sunt deja inteligibile; de aceea, senzaţia externă trebuie să fie

imaginea acestei <facultăţi>, iar aceea, fiind mai adevărată în esenţa sa, trebuic să fie doar contemplare a formelor inafectabile.

De la aceste forme, de la care sufletul primeşte deja dominarea

peste vieţuitor, <vin> raţionamcntele, opiniile şi actele inteleclive:

aici ne atlăm "noi" cu precădere73. Cele dinaintea lor sunt "ale noastre" dar ceea ce se află de aici încolo suntem "noi", care dirijăm

de sus vieţuitorul. Dar nu va fi nici o piedică să numim întregul

"vieţ uitor", părţ ile sale de jos fiind amestecate <cu corpul>, şi numai

p311ea de după ele <reprezintă> omul adevărat: cele dintâi sunt pm1ea leonină şi toate la un loc fiara bălratlt74. Pentru că, de fapt,

omul coincide cu sufletul raţional: când raţionăm, nO\ raţionăm pentru că raţionamentele sunt acte ale sufletului.


PLOTIN

18.) npoC; bE TOV VOl>V 1TWC;; Nouv bE AErW oux 11V 'll t!JUX-rl EXEL E'fl V oflcrav TWV 1Tapa TOU VOU, aAA' aUTOV TOV VOUv. "H EXO}J.EV xal TOUTOV U1TEpavw 'll}J.wv.)/Exo}J.EV bE ft XOl VOV ft '(&OV, fj xal XOl VOV 1TaVTWV xal '(blOV' XOl vov }J.EV, on a}J.EPl crTOC; xal EtC; xal 1TaVTaxou O aUT6c;, '(bLOV bE, on EXEL xal ExacrToc; aUTOV OAOV EV t!JuX11 T11 1TpWTTI. vE XO}J.EV oflv -. ) , -. t-1.) 1. ?'" xal Ta ELb11 bl XWC;, EV }J.EV tVUXn OlOV aVELAl r}J.Eva xal OlOV xEXwplcr}J.Eva, EV bE V� O}J.OU �a mi'vTa. Tov bE {tEOV 1TWC;; "H WC; E1TOXOU}J.EVOV T11 V011T11 epucrEl xal TTI ouer(a T11 OVTWC;, -..., , ( 1. rlJ..l.ac; 8E EXEl {tEV TplTOU� EX TTJ� CX}J.EplerTOU, epTJerL," TTJ� ăVW{tEV xal EX T�� 1TEPl Ta erW}l(lT(l }lEpLaT�C;, 11V b11 DEL VOELv OUTW }lEPlerT11v 1TEPl Ta erW}J.CXTCX, on 6(Dwal v €aUTrlV TOL� crW}J.aTO� }J.ErE\t€CH V, 01TOcrOV &v '(WOV TI ExaerTOV, €TIEl L ) ; (/ l. .,.... xal, Ttp-. 1Tavn, (/OAltJ, oucra }lLa' 11,/ on epaVTa'(ETal TOlC; crW}J.acrl 1Tap€LvaL EAAa}J.'!Touera ElC; (luni xal '(�cx 1TOlouera oux E'f aUTTic; xal erw}J.aTo�, aAAa }J.Evoucra }J.EV atH"Tl, E'(8wAa DE aUT�� 8tDouera, wcr1T€P 1Tpoerw1Tov EV 1ToAAoî:� XaTOTITpOl�. npWTOV DE E'(DWAOV a(cr{hlerl� 11 EV TW XOl vW' ,... ) y-..., )/ .,.... EL Ta aTIO TauTll� au TIav aAAo ELDO� AErETaL tVUXl1C;, (/ET€POV aep' ETEPOU aEL, xal TEAEUTq j..l.EXPl rEVvl1nXOu xal au'f"TlerEw� xal OAW� 1T0l r)crEw� ăAAOU xal cXTIOTEAEernxou ăAAOU TIap' alHT]v TT]V TIOLoucrav E1TEcrTpa}J.}J.Evl1� aUT�� T�� TIOLoucrll� TIPO� TO aTIOTEAoU}J.EVOV. ,

,

)/

/'

"'

-.

)

,

.......,

/

1..

"'/

.....

1..)

,

......

/.

,

/.

/.

_

L.

1..

)9.)'/EerTal TO(VUV EXElVTJ� 11}J.lV Tll� tVUX�� 'll epuerl� a1TllAAar}J.Evll alTLa� xaxwv, ocra ăvttpwTIO� TIOlEL xal 1TacrXEl' TIEPL rap TO '(�ov TauTa, TO XOl vov, xat XOl vov, w� EL' PllTal. AAA' EL' b6�a T�C; tVUX�� xal 8tavOla, TIW� ava}J.apTl1TOC;; \l'EUD11� rap 80'fa xal TIOAAa xaT' atH-rlv TIpaTTETaL TWV xaxwv. "H 1TpaTTETal J.l.EV Ta xaxa 'llTTW}J.EVWV llj..l.WV U1TO TOU XElPOVOC; - TIOAAa rap h}J.Eî:� - 1î ETIl {tu}J.(a� 1î {tu}lou fj E'l DWAOU xaxou: h DE TWV tVEUDWV AEjO}J.EVll blcivOla epaVTaerLa oflcra oux avE}J.EL VE TT]V TOU DLaVOllnxou xpLerl v, aAA ETIpa'fa}J.EV TOî:� XELpoerl 1TELerttEvTEC;, wcrTIEP E1Tl T�� aler{t�er€WC; 1TPlV TW 8tavOllTlXW ..... ) 1. "E1TlXPl val tVEUDl1 opav aU}J.�al VEL T11-. XOlVl1-. a ur{t llcrEL. O DE VOU� 11 E:ep�tVaTO 11 ou, werTE ava}J.apT11TO�. "H olhw DE AEXTEOV, WC; 11}J.EL� fj Eepl1tVa}J.E{ta TOU EV TW VW VOl1TOU 1î ou. 1

1

)

-

-

c

/'

/'

l

118

l

(


1'.NNL\I)t\ 1. I (53). X-l)

18. 1 Dar cum <suntem legaţi> de inteligenţă? Nu numesc "inteligenţă" starea sufletului care face pat1e din cele provenite de la inteligenţă, ci inteligenţa însăşi. ar. o avem şi pe ea deasupra noastră. Şi o avem ca fiind sau comună, sau proprie nouă, sau şi comună tuturor şi proprie: comună, pentru că este tară părţi şi una şi aceeaşi peste tot; proprie, pentru că o posedă şi fiecare în întregime în partea superioară a sufletului. Aşadar, posedănl chiar şi ideile în două feluri: pe de o parte în suflet, adică dezvoltate şi separate, pe de altă parte în inteligenţă toate deodată75. Şi cum <posedăm> zeul? Oare ca pe un <principiu> care pluteşte deasupra naturii inteligibile şi a adevăratei esenţe? Jar "noi", cei de pe locul trei după ea76, <provenim>, spune <Platon> din <sufletul> lipsit de păr!/� care vine de sus, şi din cel I1npărţit În cOlpunn, pe care trebuie să-I gândim astfel împărţit în corpuri în sensul că el se dă pe sine dimensiunilor corpului, după cât de mare este fiecare vieţuitor, de vreme ce el <se dă> şi întregului univers, deşi există un singur suflet; sau în sensul că ne imaginăm prezenţa sa în corpuri fiindcă luminează în ele şi produce vietuitoare nu din sine însuşi şi din COlV, ci rămanând el însuşi, în timp ce dăruieşte imagini ale sale aidoma unei feţe în multe oglinzi. Prima imagine este a senzaţiei din compus; din ea, apoi. <derivă> la randul ei tot ceea ce se cheamă "cealaltă specie a sufletului", fiecare <provenind> din fiecare la nestărşir7x, iar <scria> sfarşeşte cu facultăţile de generare şi de creştere şi, în general, cu facultatea de a crea altceva şi a împlini ceva diferit de <sutletu!> care produce, în timp ce producătorul însuşi rămâne Întors spre produsul său. (9 . 1 Vom avea, aşadar, natura acelui suflet <superior> despărţită de cauza relelor, câte face şi suferă omul; căci ele ţin de vieţuitor, adică de compus, anume compus cum s-a spus79. Dar, dacă opinia şi gândirea discursivă aparţ in sufletului, cum este el nevătămător? Căci opinia este mincinoasă şi multe rele sunt săvârşite prin ea. ar, noi săvârşim relele dominaţi de ce este mai rău în noi (căci "noi"

suntem multe lucruri) <adică> fie dorinţa, fie afectarea, fie o imagine rea. Ceea ce se numeşte gândirea lucrurilor false, fiind <doar> o reprezentare, nu a aşteptat judecata facultăţii raţionale, ci noi am acţionat Încrezandu-ne în părţile mai rele, aşa cum, legat de senzaţie, se întâmplă ca perceperea ce ţine de compus să distingă <senzaţii> false înaintea judecării lor prin raţiune. Iar inteligenţa a fost sau nu în conlact <cu noi>, astfel încât este nevătămată. Sau trebuie să spunem altfel, că noi am atins sau nu inteligibilul din inteligenţă. Sau că l-am atins pe cel din noi: căci poţ i poseda

119


PLOTIN

)'H TOU E'V �J..lL 'V. bu'VaTO'V rap xal EXEl 'V xal j.J. Tj rrpOXElp0'V EXEl'V. LhElAOj.J.E'V bTj Ta XOl 'Va xal Ta '(bla TW Ta j.J.E'V , )/ / crwj.J.<.XTlxa, xal, oux a'VEU crWj.J.aTO� El,. 'Val, (/ocra bE, 1. ou) bEL-. Tal crWj.J.aTO� E)L� E'VEprEla'V, TaUTa '(!SLa tVux�� dL'VaL, xal TTj'V bLa'VOLa'V E1TLxPlcrL'V 1TOLOUj.J.E'V11'V TW'V a1TO TTi� dLcr�-rlcrEW� TU1TW'V ECb11 11b11 �EWPEL 'V xal �EWPEL'V ato'V cru'VaLcr�-rlcrEl, T-rl'V rE XupCwc; TTi� tVuX�� TTi� aA11,!fou� bLa'VOLa'V° 'VO-rlcrEW'V rap E'VEprEla � bLa'VOLa � aA11-{}TjC; xal TW'V E�W 1TOAAaxL� 1TPO� Tă'VbO'V Oj.J.OLOT11C; xal XOL 'Vw'VLa. ATPEj.J. -rlcrEl 0l>'V OUbE'V �TTO'V 1-) tVUXll1TPOC; 'eauT11'V xaL E'V 'eaUTŢr a'L bE Tp01TaL xal b {}-OPU�OC; E'V llj.J.L 'V 1Tapa TW'V crU'V11PTTjj.l.E\JW\J xal TW'V TOU XOL'Vou, (5 TL bTl1TOTE EcrTl TOUTO, WC; E'LpTjTaL, 1Ta {}-l1j.l.d'TW 'V 1

o

IIO.rAAA' EL 1-)j.l.ELC; 1-) tVUX-rl, 1Tacrxoj.l.E'V bE TauTa llj.l.EL�, TauTa el'V EL 11 1Tacrxouaa 1-) tVUXllxaL al> 1TOLT)crEL a. 1TOLOUj.l.E'Vo "H xaL TO XOL 'Vo'V Eepaj.J.Ev l1j.J.w'V Et 'Val xaL j.J.aALcrTa OU1TW / -. -. xEXWPLcr j.J.€'VW'V· E1TEl XUL a 1TucrXEl TO crwj.J.a 11J.lW'V 11j.J.a� epaj.J.E'V 1TacrXEl 'V. LlL TTO'V 0l>'V TO hj.l.ELC;, il cru'VapL �j.J.OUj.l.E'VOU TOU -&l1PCOU, il TO U1TEP TOUTO flb11· �l1PCO'V bE ��W�E'V TO crWj.J.U. 'O b' aA11{}-Tj� ă\J"&pW1TO� ăAAO� o xa�upo� TOUTW'V Ta� ap€Ta� EXW'V Ta� E'V 'VOT)crEl al b11 E'V aUTn Tn XWpL �Oj.J.E'Vl1 L tVuX� 'CbpU'VTal, XWpl �Oj.J.E'VD bE xal XWPL�T� ETl E'VTau{)-� / , )/ (/ a1TocrTl1, xal 11 a1T oucrl1· E1TEl, xal,/ (/OTa'V aUT11 1Ta'VTa1Tacrl'V aUT�C; EAAaj.J.ep{}-ELcra a1TEATlAu�E crU'VE1TOj.l.E'VTj. A\ b' aPETal a't j.l.11 epP0'VTlcrEl, E�€crL bE Errl 'Voj.l.E'VaL xal acrXT)crEcrL, TOU XOl'Vou· TOlhou rap a\ xaxCal, €1TEl xal ep{}O'VOL xal ��AOL xal EAEOL. <l>LACaL bE TC'VOC;; "H a\ j.J.E'V TOUTOU, a\ bE TOU E'VbO'V a'V�pw1ToU. )

,

,

(,

/'

,

(

.......,

)

(

,

r

)

,

111.1 naCbw'V bE O'VTW'V E'VEprEL j.J.E'V Ta EX TOU crU'V�ETOU, OACra bE EAAaj.J.1TEl EX TW'V ă'Vw EL� aUTo.vOTa'V b' aprn El� 1-)j.J.a�, -. -. ) ..... , , )/ , ( , ) C/ / €'VEprEl 1T� TO a\Jw· El� llJ.!a� bE €'VEprEl, OTa'V j.J.EXPL TOU j.J.EcrOU 11Xl1. TC 0l>'V; OuX hJ.J.EL� xal 1TPO TOUTOU;)AAA' a'VTCA11tVL'V bEL rE'VEcr�aL ou rap, Ocra €XOj.J.E'V, T06TOL� xpWj.J.E-&a aEC, a)...A ' <ha'V TO j.J.EcrO'V Ta'fwj.J.E'V il 1T� Ta ă'Vw 11 lTP0C; Ta €'Va'VTla, il Ocra a1TO 8u'Vaj.J.€w� il E'fEW� EL� E'V€prEla'V ărOj.J.E'V. Ta bE {}l1PCa lT�)� TO ��0'V EXEl;"H El j.J.E'V tVUxal dLE'V €'V aUToL� l

o

120


<i nte li gibilul > fără a-I avea la Îndemânăxo. Dar am distins <acte>

comune <compusului> şi < ac te> proprii <sutletului>81 prin aceea că, pe de o p311e, <cele comune> ţin de c or p şi nu <au loc> fără el. iar, pc de alt ă patie, toate câte nu au nevoie de cor p pentru înfăptuire sunt specitice sufletului, şi gândirea discursivă, care realiz eaz ă judecata impresiilor din se nza ţ ie, contcmplă deja ideile şi le con t em plă ca printr-o simţire comună, cel puţ in <în cazul> gândirii propriu-zis discursivă a sufletului adevărat: căci ca este înfăptuirea actelor intelective şi asemănarea şi Împreunarea lucrurilor exterioare cu <formele> interioare. Prin L11l11are, în ciuda a toate, sufletul va rămâne nemişcat, <întors> spre sine şi <interior> sieşi: schimbările şi tulburarea din noi <provin> de la <cele> adăugate82 şi, după cum s-a spuslU, de la afectările compusului, oricare ar fi el de fapt.

110.1 Dacă sufletul suntcm "noi" şi noi suferim aceste <afectări>, ar fi cel afectat de ele şi, din nou, el va face lucrurile pc care le f11ccm noi. Da, dar am spus că şi întregul <compus> este al nostru şi mai ales când încă nu am fost separaţi de corp: deoarece spunem că şi afcctările corpului nostru, <de fapt> le suferim "noi"'. Aşadar, "noi" are două sensuri: fie incluzând fiara, fic <desemnând pattea care este> încă de acum mai sus de ea, iar "fiară" Înseamnă corpul căruia i s-a dat viată. Dar omul adevărat cste altul, adică cel curăţat de aceste <afcctări>, având viliuţilc ce ţin de inteleeţie, cele care, de bună seamă, săIăşluiesc În sutletul separat de corp, separat şi separabil încă pe când sc află aici josl-:.f:dcoarece, când el se retrage de pes te tot, şi <celălalt suflet> reflectat În el se retra ge ul1l1ându-1. Iar virtuţ ile care nu se nasc in gând i re c i IÎI depn'nderi şi /Îl exersărJls <aparţin> compusului; tot ale lui sunt şi viciile, invidii le, gelozi ile şi compasiunile. Dar prieteniile, ale cui sllnt'? Unele sunt ale întregului <compus>, altele ale omului interiorxh. suflctul

,

111. 1 În copilărie, activează În noi <facuItăţile> compllsului şi puţine dintre principiile superioare illlminează în el. Dar, când ele ne afectează, actul lor est e orienta.t în sus şi ne afectează <doar> când ajunge până la pm1ea medie <a sufletului>. Aşadar, cum <are loc aceasta>'! Nu suntem tot "noi" şi <pmiea> superioară? <Da>, dar trebuie să avem o percepţie a ci: căci nu ne folosim mereu de toate <facultă t ile> pe care le avem, ci doar când orientăm paltea medie <a sutletului> spre <principiile superioare> sau spre opusele lor, sau facem să tre acă <toate facultăţile> câte le avem de la pot en t ă sa u 121


I'L.()ŢIN

eb),c}pWTIELOL, WO'TIEP AE,ETaL, cXj..lapTouO'aL, ou TWV ,c}l1PCWV ,CVETaL TOUTO, DO'OV XWPLO'TOV, aAAa TIapOV ou mxpEO'TL v UUTOL�, aAA' 11 O'uvalO'{}-l1O'L� TO T�� �UX�� E'C6WAOV j..lETci TOU O'Wj..laTO� EXEL· O'wj..la 611 TOLO'V6E o�ov TIOLW{}-EV �UX�� E'L6WAtp· EL bE j..l11 av{}-pwTIOU �UX11 E'LO'E6U, EAAelj..l�EL aTIO T�� DAl"]� TO TOLOllTOV ��O'V 'EVOj..l€VOV EO'TL v. 112.1 ' AAA' €\ aVaj..lelpT11TO� � �UXT), TIW� a\ 6lxaL;' AAAa rap otlTO� o A6,0� aO'UjJ.epWVEL TIa'VTl AO,tp, O� ep11O'Lv aUT11V xal &.J...Lap"LaV€L v )Cal xa"Lopitouv xal bl<SOVaL bCxa� xal EVv AlbOU xaL j..l€T€V a WJ...La"Loua,c}a t. npoa,c}€TEOV J...LE V otv aTW Tl� �OUA€TaL AO,w· Taxa b' ă.v TL� E�EUPOL xal aTIn j..l11 j..laxOuvTCu. 'O j..lEV rap TO avaj..lapT11Tov SL60U� Tn �uxn AO,O� EV cXTIAOUV TIelVTl"] ETC itETO TO aUTO �UX11V xal �O �UX� lL vaL AE,WV, o 6' cXj..l-aPTELv 6L60Ue; O'Uj..lTIAEXEL j..l EV xa� TIPOO'TC ,c}l"]O'Lv atnn xal ă.AAo �uX�� ElbOe; TO Ta 6ELva EXOV TIel{}-l1· O'UV{}-ETOe; otv xal TO EX TIelVTWV 11 �uxij aUT11 ,C VETaL xal TIelO'XEL 611 XaTa TO DAOV xal cXj..lapTelVEL TO O'OV{}-ETOV xal TOUTO EO"TL TO 6L60V 6(x11v aUT<{J, oux EXELVO�-'O{}-EV ep11O'C: TE,c}Eelj..lE{}-a rap aUTT)V, WO'TIEP OL TOV {}-aAelTTLO'V rAauxov OpWVTE�. LlEL 6E TIEPLxpouO'aVTae; Ta TIP0O'TE{}-E'VTU, El TIEp TLe; E{}-EAEL T11v epUO'Lv, epl"]O'lV, aLT�e; 'L6ELv, EL� T11V epLAoO'oepLav aUT�e; 'L6ELv, GJv EepelTITETaL xal TlO'L O'U"Ev11e; -' J- 't"�wl"] xaL,)a/\/\aL J- -' ,EO'Tl v (o/ ,EO'TLv.)/ A"\/\/\"\ 11 OUV / "\ "\ 'EVEp,ELaL xaL, ouO'a TO XOAa�Oj..lE"'O'V ETEpOV· 1-) 6E avaxwP11O'Le; xal o XWpLO'j..lOe; ou j..lOVOv Tou8E TOU O'Wj..laTOe;, aAAa xUl ăTIa'VTO� TOU TIPOO'TE{}-EVTO�......., Kal ,cip EV Tn ,EVEO'EL h TIpOO'{}-T)xrr 11 OAW� )/ -. EL80ue;. )/ -. 11( ,EVEO'Le;, / / 11( ,EVEO'Le; TOU aAAou �UXT)e; To, bE, TIWe; ELpT)TaL, Dn xaTa(3(H vo6crT)e;, ăAAOU TOU aTI' au� ,LVOj..lEVOU TOU xaTa(3aCvoVTOe; E'V T� VEOOEl.J- Ap' ot", aeplY]<1l TO El6WAOV; Kal 11 VEOOLe; bE TIWe; OUX cXj..lapTla;'AAA' EL 11 VEOOLe; EAAaj..l�Le; TIP� TO XelTW, OUX aj..lapTla, WO'TIEP 000 1-) O'XLel, aAA ell nov TO EAAaj..lTIoj..lEvO"'· EL ,ap J...L11 Ell"], OUX EXEL 01lŢ] EAAelj..l�EL. KaTalbCvEL v otv xal VEUELv AE,ETaL TW auvESTJX�vaL UUTn TO EAAaj..lep{}-Ev TIap ahnl�.' AeplrpLv atv T� EC8wAOV, EL j..l11 Er,� TO lm06E�elj..lEVO\)" aepCl"]O'L 8E OU T� aTIOOXLO'{}-�",aL, aAAa T� �

1.

122


LNNI�I\[)A 1. 1 (53). 1 1 -12

stare spre act. Şi cum posedă dobitoacele principiul vital? Dacă. precum se spune87, ar exista în ele suflete umane care au greşit, nu ajunge să tie a dobitoacelor partea separată <a sufletului>, ci, deşi le insoţeşte, nu este acolo pentru ele, iar sinteza lor sensibilă are imaginea sufletului unit cu corpul: iar corpul, de bună seamă, este detemlinat prin imaginea sufletului; iar dacă nu s-a scufundat <în dobitoc> un suflet de om, el a devenit un vieţuitor deteI111inat printr-o iluminare a sutletului universal.

112.1 Dar, dacă sufletul este neprihănit, cum <sunt posibile> pedep­ sele? De fapt, acest discurs este discordant cu întreg argumentul care spune că el şi greşeşte, se şi corectează, este şi supus judecăţilor, chiar şi în Hades, şi trece dintr-un corp în altul. Se poate adera la orice teză dorită, dar poate ar fi posibil să se găsească modul În care <aceste teze> nu se combat. Teza pentm care sufletul este neprihănit a facut din cI o natură total simplă, susţinând că există "sufletul În sine" şi "esenţa sufletului", pe când cealaltă, care conchide că este supus greşelii, împleteşte în el şi îi adaugă şi altă specie de suflet, şi anume cea care cuprinde cumplitele afectări88. Aşadar, acest suflet devine com us anume din toate <elementele sale>, este afectat în întregul său8 , iar compusul este supus greşelii şi judecăţii, iar nu cealaltă natură9o. De aceea, <Platon> spune: Am considerat <sufletul> aidoma celor care îl văd pe <zeul> marin Glaucos91• Dar, spune el, trebuie, tocmai dacă vrem să vedem esenţa lui, Îndepiirtând <elementele> adiiugate, să privim la filosofia lUI; <ca să ştim> cu ce plincipii este i'n contact şi inrudirea cu ce natUll il face să fie ceea ce cste92. Aşadar, el are o altă viaţă şi alte facultăţi, iar cel pedepsit este celălalt <suflet>: retragerea şi separarea sufletului se face nu numai din acest corp, ci şi din tot adaosul: Şi aceasta are loc, de fapt, la naştere: sau trezirea la viaţă aparţine în intregime celeilalte specii a sufletului. Felul în care are loc această trezire la viaţă a fost explicat <deja>, anume că <este efectul sufletului> care coboară când se iveşte altceva din el, care coboară93 o dată cu înclinarea lui. Atunci, işi

lansează el propria imagine? Şi cum de nu constituie inclinarea sa o greşeală? Dar, dacă înclinarea înseamnă iluminare a lumii de jos, ea nu este o greşeală, aşa cum nici umbra <nu este aşa ceva>, ci răspunzător este obiectul iluminat: căci dacă el n-ar fi, <sufletul> n-ar avea spre ce să-şi trimită lumina. Aşadar, "coborârea" şi "Înclinarea" sunt numite relativ la faptul că obiectul iluminat de el prinde viaţă Împreună cu el. Acesta îşi abandonează, deci, chipul <reflectat>, dacă nu este aproape cine să-I primească: şi nu îl abandonează Întrucât îi este tăiată <legătura cu acela>, ci întmcât îl face să nu mai fie; şi

123


!>unlN

�A€Tql DAT]" J LTPC€'TL El'Val" OUX€'TL b€ EO''TL'V, Ea'V EXEL XwpC'(EL'V b€ EOLXE'V o TTOl T]TTl� TOUTO ETTL TOU (HpaXA€OlJ� TO E'LbwAO'V aUTou blbOU� E'V ALbOU, aUTo'V bE E'V {}EOl� El'Val \..lTT aj..l'POT€pw'V TW'V AO,W'V xaTEXOj..lE'VO�, xal a'TL E'V {}EOl� xal Dn E'V'" AlbOU" Ej..l€PlO'E b' oL'V. TaXa b &'V olhw TTl{}a'Vo� o AO,O� E'lT]" a'TL bT] TTpaXnxT]'V apETT]'V EXW'V (HpaxA�� xal eX�lW{}El� bUX xaAoxeX,a{}Ca'V {}EO� Et val, Dn TTpaX'TLXO�, , t" ) ," 3""' ) Jl. T]'V, l 'Va a'V V, 01\.0� T]'V al\.I\. ou) vEwpT]nxo� EXEL, a'Vw TE EO''TL -. / xal, )/ETl EO"Tl/ Tl aUTOU xal, xaTW" ..

U

U

)

l\

-

lf

,

)

)

TO bE E:TILO'XElJJaj..lE'VO'V TIEPl TmJTw'V 11j..lEl� 1111 tlJUXrl; "H TtJ..LEl�, aAAa T� tlJuX�" To bE TTI tlJux� TIW�; 3""'Apa T� EXEL'V €TTEO'X€tlJaTo;"H D tlJuXrl· OUXOU'V Xl 'VrlO'ETal; "H xC 'VT]O"l 'V TT]'V TOlaUTT]'V bOTEO'V aUT�,. 11 j..l r1 O'W j..laTW'V , aAA' EO'n 'V au-r�� '(Wrl" Kal � 'VOT]O'l� bE �j..lW'V OUTW, Dn xal 'VOEpa � tlJUXT] xal '(WT] XPEl TTW'V � 'VOT]O'l�, xal (ha'V tlJuXT] 'VO�, xal DTa'V 'VOU� -. -. ( , 't'" ( , E'VEP,Ţl EL� TJj..l a�" j..lE/PO� rap xal, OUTO� T]j..l W-. 'V xal, TTPO� TOlHO'V ă'V l j..lE'V " 1 1 3. 1

)

)

124


r . N N L.\ I > :\ 1. I ( :- 3 ) . I � - I .\

chi pu l reflectat nu mai est e când sufletul în î nt re g im e îşi îndreaptă privirea s pre partea de su s Se pare că poetull)4 <admitea> separarea l u i I-I erakles, când îi plasează chi pul în H a d e s iar pe el însuşi pr i nt re zei, făcând să fie cuprins în ambele legende, ş i în c ea care spune că este printre zei şi în cea care spune că se află în H a de s : şi, aşadar, l-a separat. Poate că legenda ar fi credibilă a s tfe l : deoarece era î n z es t ra t cu o virtute practică a şi fost socotit demn, datorită excelen tei sale, să fie zeu, dar, fi i ndcă era un caracter practic şi nu unul contemplativ (ca să fie cu totul acolo sus), el se află sus şi c e v a din el se află jos. ,

.

1 1 3.1 Dar cine cercetează aceste lucruri : "noi" sau sufletul? Suntem "noi", dar cu aj utorul sufletului. Şi cum <expl icăm a cest > "cu ajutorul s u fl e t ul ui ! Oare fiindcă îl posedăm s-a făcut cercetarea? Nu, ci pentru că n oi suntem sufletul. Oare, <atunci>, s u fl etul nu se va m i şca? Bineînţ eles că trebuie să i se acorde o m işc a re ce nu este a corpurilor, ci este Însăşi viaţa lui. Iar activitatea intelecti vă este a noastră În sensul că sufletul este intel igent, iar i ntelecţ ia este viaţa lui superioară, şi când sufletul gândeşte <inteligibilele>. şi când int el igenţa ac ţionează asupra noastră : căci şi ea este o p3l1e a noastră şi spre ea ne înă l t ăm9 5 . '

"

"

"

J 25


II ( 1 9) . ,

'"

)

n Ep L apE'TW'V 1 1 . / 'E TTEl.OTl Ta xaxa EVTau{}a xal TOVOE TOV TOTTOV TTEpl TTOAEl E� avd'-yxqc;, �ouAETal oE � tlJuXTl epUrEt v Ta xuxd., epEuxTEOV EVTEU{}EV . TlC; otv � epurT); {}E0, epllcrLv, O}J.olwtr�Val . TOUTO OE, EL bLxalOl xa l (ScrlOl }J.ETcl epPOVT)crEWC; rEVOL}J.Etra )Cal (SAWC; EV apETU. E'l otv apETU O}J.Olou}J.E1Ta, &pa apEnlv Exovn ; Kal bTl XUl TeVL {}E0; �Ap' otv T0 }J.a.AAOV bOXOUVTL TaUTa EXEL v xal 61Î TnL TOU xocr}J.ou tlJuxn xal TWL EV Tathn �rOUJ.1EVW CJ epPOVll(jLC; treW}J.acrTTl tmd.PX EL; Kal rap EUA �rOV EVTa�{}� aVTac; TOUTW O}J.Oloucr{}al :'H TTPWTOV }J.Ev a)leplcr�l1Tr1crL}J.OV, El xal TOUT� uTTapxoucrl TTacral ' OlOV crWepPOVl aVbpEl� El val, � )lr1TE Tl bEL vov Ecrn V' OUbEV rap E�W{}EV: }J.T)TE TTpocrU)V �bU ot xal ETTltru}J.La elV rEvolTo }J.Tl TTapovToc;, C(v ' EXTI � EATIL . E'l oE' xal aUToc; EV OpE �El Ecrn TWV vOllTWV wv xal al �}J.ETEpaL, 6�AOV on xal �}J.l v EXEl trEV o xocr}J.OC; xal a'l apETal . �p otv EXEl vo TaUTac; EXEL;"H oux EUAOrOV Tac; rE TTOAl nxac; AEro}J.Evac; aPETaC; EXEl v, eppovllcrl v )lEv TTEPl Ta AOrl '(O}J.EVOV, avc5pla'V 6E TTEPl Ta trU}J.OU)lEVO'V, crweppocrUVllV c5E E'V O}J.OAOr(a n 'Vl xal crU}J.epwvLa ETTl trU}J.llnxoU TTP0C; AOrlcr}J.Ov, c5Lx; locrU'VllV bE TT]V E �d.crTOU TOUTW'V O)lOU OlXELOTTparLav &PX�C; TTEPl xal TOU ăpXEcrtral . �p' ot'V OU \,

C

/

,

/

( 1..

J

,

(""

_

)

)

/�

)

/

,

1 26

""'w

,

/

-

L ?""

j'"

'('"'

,

(


II ( 1 9).

Despre virtuţ i96 1 1 . J Fiindcă relele există î n această lume, i ar această lume trebui e parcursă, şi pentru că sufletul vrea să scape de ele, trebuie să fuglin din această lume. Ce este, însă, această fugă? Să te faci asemănător zeulU/� spune <Platon>97. Iar acest lucru va avea loc dacă am de veni drepti şi cllce/1Jici plin intelepciune9 8 şi cu totul <învălui ţ i>

în virtute. Dar, dacă ne asemănăm prin vi rtute, oare ne asemănăm <unui zeu> care de ţ i ne virtutea? Şi, mai ales, cărui zeu? Oare unuia care pare să aibă mai bine aceste Vi liuţ i , şi anume sufletului lumii

şi, <mai preci s>, părţ i i conducătoare din el, în care există o înţelepciune minunată? Căci este normal să ne asemănăm lui, dacă suntem în această lume. Mai întâi , trebui e să ne întrebăm dacă în el

sunt toate <viI1uţile>: de pildă, să fie chibzuit sau curajos, deşi în el n\J ex istă motiv de teamă, căci nu există nimic în afara lu i, dar nici nu-i r� vine vreo Iăcere, di n I ipsa căreia s-a! naş e dor nţa de _ . a o avea Ş I a o păstra 9 . Iar daca Ş I el <este cupnns> 111 dOrInţa de inteli gibile, pe care le doresc şi <sufletele> noastre, este l i mpede că

:

şi nouă ordinea şi vi rt u ţ i l e ne parvin de acolo. Le de ţ i ne, deci , acel <zeu>? Nu este nomlal să le deţ i nă cel pu ţ i n pe cele num ite civice, înţ elepci unea, ca re ţ ine de partea ra ţională, curajul, care ţ ine de cea înflăcărată, chi bzuinţa, care constă Într-un soi de potrivire ş i al7l1onizare a părţii poftitoare cu cea ra ţ i onală 1 00 , dreptatea, care este IÎnphnirea a ceea ce Îi n? vlne fiecăreial O 1 dintre aceste părţ i atât i'/ 1 privinta conducerii cât şi a Faptului de a fi condusl O2. Aşadar, 1 27


P L OT I N

xa'Ta 'Tac; TIOAl 'Tl Xac; O}J.OlOU}J.E{}a, aAAa xaTei Ta'c; }J.EL'SOUC; 'TW alJ'TW o\lD}J.aTl XPW}J.E\lac;; ' AAA ' El xa'T ' (iAAac;, xa'Ta 'Tac; TI� AL nxdc; OAlVC; ou; "H (iAOIO\l }J. TJc ' OTIwO"OU\I O}J.OLouO"{JaL XU'Ta 'TatJLaC; , 'TOUTOUC; 10U\I xal {}E LOUC; � CP-rl}J.TJ AEIE L xal AEX'TEO\l U}J.TryETITI w}J.ou:DO"{}al , XCXTa CE Tac; }J.El'SOUC; Trl\l O}J.OlWO"L \1 Et � CXl , ' A AA ' EXa'TEpWC; YE O"U}J.�aL \lEl aPETaC; EXEl \1 x&\I EL }J.rl 'TOLUU'Tac; , E'L oL\I nc; O"UYXWPEl , x&\I El }J.rl 'TOlUU'TUC; O}J.OlOUO"{JUL cU\laO"{Jal , eXAAWC; T]}J.W\I EXO\l'TW\I TIP0C; (iAAUC;, OUCE\I XWAUEl , xaL }J.rl TIP0C; aPETaC; O}J.OLOU}J.E\lW\I, �J.!ac; 'Tal C; atHW\I apETal: c; OJ.!Ol ouO"{}aL 'T� }J. -rl apETrl\l / / / C -� EP}J.O'TllTOC; El)/ 'T l v TIapOUO"la X El<'TllJ.!E\lW , K aL' TIWC;; t':Q oE' {J Ep}J.a( \lE �a l , a\lUIl<ll l<a l O{}E\I � {}EP}J.D'TllC; EA �AU{} � 1 _CI. _� / / _� / , v EP}J.O\l V Ep}J.aL \lEO"v a l ; K al' EO"'Tl \1, EL,/ n 1TUP0C; 1TapOUO"L't a\luYXTJ l<al Ta TIUP aUTO 1TUPOC; 1TapOUO" e ct {JEp}J.aC\lEO"{Jal ; 'AAAa TIP0C; }J.E\I T a TIPDTEPO\l E'C TIOL Ci\l nc; xcxl E \I T W TIUP El \laL {}Ep}J.D'TTJ'TU, aAAa O"U}J.CPUTO\l , WO"TE 'TO\l ADYO\l �OLEL\1 TT! a\laAOYla ETIO}J.E\lO\l ETIUX'TO\l }J.E\I 'TTi tlJuxTi 'Trl\l apETrl\l, E � E(\lW CE, �t}E\I }J.L }J.TJO"U}J.E\lTJ EXE L, O"u�CPU'TO� ' TIP0C; CE 'TO\l / , J:. ) , , ...... EX TOU TIUP0C; AOYO\l 'TO" El<El...... \10\1 apETll\l EL,.... \lal ' apETTJC; CE, a't'Lou}J.E\I El \laL }J.El'SO\la , , AAA' E'l }J.E\I ot) }J.E'TUAa}J.�U\lEl tlJuXrl 'Ta au'Ta �\I 'T� acp ' ot), OU'TWC; ECEl AEYEl \1' \lU\I CE E'TEPO\l }J.E\I EXEl \10, ETEPO\l CE 'TOUTO . OucE lap OL xLa h a'lO"{JTJ'Trl Ta CXlJ'TO 'T� \lOTJ'T�, xaC 'TOL w}J.OeW'Tal ' xUl 'Ta't'Ewc; CE xal xOO" }J.OU }J.ETaAa)l�U\lEl � OD eLa � a'L O"{JTFrl xaXEl E\I 'TW ADYW OUX EO"n TU't'lC; oucE xDO" }J.0C; oucE O"U}J.}J.E'TpCa , O �'TWC; oL\I xOO"}J.ou XUl 'Ta't'Ewc; xUl O}J.OAOILUC; }J.E'TaAa}J.�U\lO\l'TEC; EXEl{JE\I l<al TOUTW\I O\lTW\I T�C; apE'T�C; E\I{JacE, ou CEO}J.E\lW\I CE 'TW\I El<El O}J.OAOllUC; oucE xOO" }J.ou oucE 'Ta't'Ewc;, ouc ' &\1 apET�C; El. TJ XPEla, xal O}J.Ol OU}J.E{}U OUCE\I �TTO\l 'TOlC; EXEl c5L ' apE'T�C; nupouO"lU\I , n poC; }J.E\I oL\I ....... ) ....... UPE'Tl ) ....l.. C; UPETtl ...... ( TO, }J.ll" a\lUIXCXLO\l xaXEL l, \l Elj'" \laL , )ETIEL/ TIEp TJ}J.E ) O}J.OLOU}J.E-&a, 'TaUTl- CEL CE 1TEl {J W ETIalEl \1 'T� AO l ttJ }J.rl }J.E\lO\l'Tac; E1TL 'T�C; �lac; . �

J

l

1 2. 1 nPW'TO\l TO( \lU\I Tac; apE'Tac; ATlTITEO\l xa{J ' ă.c; cpa}J.E\I O}J.OLooo-&al , '(\1 ' aL Ta aUTO EUPW}J.E\I o TIap' �}J.l \1 }J.E\I }J.l}J.E}J.a 1 28


I·. NNI·:\ [):\ 1 . ::'

( 1 1.) ), 1 -2

nu ne vom asemăna oare <zeu lui> prin virtu ţ i l e civ ice, ci pri n cel e su peri oare, care a u acelaşi n u m e <cu zeul>? Dar dacă o facem prin intenn ediu l ce l orlalte, prin intermediul celor c i v i ce nu o facem deloc'! Este absurd să nu ne asemănăm cât mai mllll ClI puti17{ă1 03 pri n i ntermed i u l acestora ( ce l puţin cei care au fai ma de a fi div ini, şi trebuie spus că sunt asemănători cumva cu acest zeu) iar asemănarea să ex iste doar pri n intemediul celor superi oare. Dar În ambele cazuri se întâmplă ca <zeul > să posede Vi 11u ţ i, deşi ele nu sunt ca <a le noastre>. Dacă, aşadar, cineva adm i te că putem deveni asemănători zeu l u i deşi nu posedăm astfel de virt u ţ i , de vreme ce avem altele l 04 decât acelea, n imic nu ne împiedică, dacă <putem s-o facem> şi dacă nu suntem asemănători in pri v i n ţ a virt uţ i l or, să deven i m asemănători prin propri i l e noastre Vi11uţ i zeu l u i , chiar dacă el nu posedă vreo virtute. Şi cum? Astfe l : dacă ceva se încălzeşte in prezen ţa că ldurii , trebu ie să se Încălzească şi sursa că ldur i i ? Şi dacă ceva este fierbinte în prezen ţ a focului, este ne � oie oare ca şi focul însuşi să devină fierbinte în prezen ţ a focul u i ? Insă la chestiunea di nainte s-ar putea răspunde că şi în foc este căl dură, dar una i nerentă, Încât să se argumenteze, prin anal ogie, că acela de unde el o dobândeşte i mitându-I deţ ine virtutea i nerentă, pe când sufletul de ţ in e o v irtute venită de altundeva. Faţă de argumentul cu focu l , acea sursă este însăşi virtutea; ba chiar socotim că este o v i rtute superioară virtu ţ i i <noastre>. Dar dacă lucrul la care partici pă sufletul este i dentic cel ui de la care provine, ar trebu i să spunem, de fapt, că ele se deosebesc. Bunăoară, n ici casa sens i b i l ă nu este identică casei ideale, d e ş i î i seamănă: cea sensibilă participă atât la annon i zare cât şi la ordine, dar acolo, în ra ţ i unea ei, nu există nici armon izare, n ici ordine, n i ci proporţ ie. Aşadar, dacă noi participăm astfe l la armonia, la ordinea şi la acordu l de acolo, şi, Întrucât ce le ca re există aici depind de v i l1ute, pe când cel e de acolo nu au nevoie de acord, nici de ordine n i ci de armonie, n-ar fi nevoie deloc de v i l1ute <acolo>, deşi nu mai pu ţ i n am deveni asemănători celor de aco l o prin prezen ţ a v irtu ţ i i . Aşadar, acestea <trebui e spuse> legat d e faptu l c ă n u trebuie s ă existe ş i aco l o v irtute, tocmai dacă noi devenim asemănători prin virtute : Însă trebu ie să adăugăm şi convi ngere discursul u i , n e l i m i tându-ne doar la constrân gere . 1 2 . 1 M a i întâ i , aşadar, trebu ie să consi derăm ace l e v i rtuţ i pri n care spunem că devenim asemănători <ze ul ui>, pentru a descoperi 1 29


P LOT I N

0\1 apE'TTÎ Ecr'Tl \1, EXEL 6E &0\1 apXETUTIO\l 0\1 OUX apE'TTÎ, ETIl crllJ..L ll\la)l E\lOl WC; 11 0)lO(WcrlC; eSl T'TTη Xal 11 j.lE\I TlS ......

'TaU'TO\l E\I 'T0l C; O)lOLOlC; aTIal TE L , ocra ETIl crTJC; W)lOLW'TaL aTIo 'TOU aUTOll" E\I &C; eSE 'Ta )lE\I W)lOeW'Tal TIpac; �hEPO\l, 'Ta 6E ETEPO\l EcrTl TIPW'TO", oux a\lTU j'TPECPO" 1TPOS EXEt \10 OUeSE OjJ.OlO\l au'TOU AErOjJ.E\lO\l , E\I'TaU1Ta 'T"Tl\l OjJ.Olwcrl \1 ă.AAO\l 'TPOTIO\l All1TTEO\l ou TaU'TO\l E� eSOC; a1Ta L TOU\I'TaC;, aAAa jJ.aAAO\l E'TEPO\l , El TIEp xaLCi 'TO\l E'TEPO\l 'TP01TO" Wj.lO eW'Tal . T{ TIOTE 01\1 EcrTl" h ap€T"Tl 11 TE crujJ.TIacra xal Exacr'TTJ; L:acpEcrTEpoe; 6€ o AO.OC; Ecr-raL Eep Exacr'TTJs· OU'TW rap xal o Tl XOl \10\1, xai} ' o apETa l TIacra L , O�AO\l PC;:<OlWC; EcrTaL . A\ )lE\I 'TOL \lU\I TIOAL TL Xa L aPE'Ta l, ac; ă\lW 1TOU E'l1TO)lE\I, xaTaxoO"jJ.oueH jJ.E\I O\lTWe; xal aj.l Ee\lOUe; 1TOL OUcrl \1 op(�oucral. xal )lETpouO"al 'Tac; E1Tl iT Uj.llae; xal OAWe; 'Ta 1Ta1TTJ j.lETpoucral xal tVEU<SElC; eSo�ae; acpatpoucra L 'TW OAWs Uj.l El \1 0\1 l xal 'TW wplcr1Tal xal TW\I ajJ.ETPW\I xal &'op(cr-rW\I E�W EL \laL xaTd Ta jJ.EjJ.E'TpTJ)lE\lO\l· xal aU'TaL' opl cr1TELaaL , Ţi j.lEhpa rE E\I UAll 'T� wuxn, ( / ) / , )/ )/ ...... ) � WjJ.0lW\lTaL 'TCf EXE L jJ.E'TpCf xal EXOUcrl \1 l X\l0C; 'TOU EXE l ap Lcr'TOU . Ta jJ.E\I rap 1Ta\l'TTJ ăjJ.E'TPO\l UATI 0\1 1Ta\lTTJ a\lwj.lo{w'Tav xaiT ' ocrO\l 6E jJ.E'TaAajJ.�a\lEl e'eeSoue;, Xa'Ta TOcrOU'TO\l O)lol OU'Tal a\lEL eSEw EXel\lW O\lTl . M aAAo\l eSE 'Ta €rrUc; jJ.ETaAa)l �a\lEt · '-VUX � eSE E rrU'TEpW crwjJ.aTOe; xal cruyrE\lEcr'TEP0\l" 'Tau'Tll xa l 1TAEO\l jJ.ETaAajJ.�a\lEl , Wcr'TE xal E�a1Ta'Ta\l -t} EOC; epa\lTacrtrEL cra, )l"Tl Ta TIa\l iTEOU 'TOU'TO �. OU'TW )lE\I oti" OL'TOL Oj.lOlou\JTaL . )

,

1

.......

......

{

/

(/

,

)

/

(

/

)

'

......

1 3 . 1 AAA ' ETTEl 'Tr1\1 Oj.lOewcrl \1 ăAATJ\I 'lm ocp a ( \lEl we; TTJe; )le(�O\lOe; apEl�C; oticra\l , TIEPl EXE e\lTJC; AEXTEO\l· E\I 0 xal craepEcrTEpo" Ecr'TaL )laAAO\l xal T�S TIOAl Tl X�s h oucrla, xal l1Tls h jJ.El�W\I Xa'Ta T"Tl\l oucrta\l, xa l OAWe;, O'TL EcrTl TIapei -r"Tl\l TIOAL TL Xr1\1 ETEpa . !\ErW\I eS"Tl o n Aa'TW\I 'T"Tl\l O)lOlWcrl \1 TT]\1 TIPOs 'TO\) iT EO\l epUY"Tl\l 'TW\I E\lTEU1TE" E� \laL , xal Tal r;" apETat e; Tat e; E V TIOAl TEla o u TO eXTIAWe; eSLeSoue; , aAAa npocrTl -\1 ELe; lTOAL Tlxcie; rE, �al eXAAaxou xa�apcrE Le; AEYWV 6:mxO"ae; 6�A6e; TE EcrTL 6l TTae; n iT de; xaL T"Tl\l oj.lo(wal v ou xaTa �\1 1TOAL'TlX"Tl" TliTElC;. n wr; ot\l AEYOj.l.Ev 'TaUTae; xa\hipcrEl C; xal TIWe; xaiTap� E\JTEs j.l.aALcrTa Oj.l.OL OUj.l.EiT a: )

uo


[ · N N I ..\ I ).\ l. .2 ( I l) ). 2 - .1 iar ceea ce constituie vit1utea, fi i ndcă la noi este o copie, pe când acol o n u este v i l1ute, fi i ndcă se com portă c a un m odel, a m i n t i nd că asemănarea este de două feluri : lina care preti nde i denticul în lu crur i l e asemănătoare, adică toate câte Î ş i trag asemănarea rec i proc d i n aceeaşi <su rsă: o alta>, În lucruril e În care u n u l devine asemănător celu i la l t, pe când cel ălalt este primul, nu i se substituie şi nu este n u m i t asemănător l u i : aici asemănarea trebuie l uată al tfel , n e pretinzând aceeaşi fOIl11ă, ci mai degrabă una d i ferită, toc m a i dacă este asemănătoare în cel ă l a l t fel . Oare ce este, dec i , vil1utea, atât în genera l , cât şi în paI1icu lar? Mai l i m pede va ti d i scursul pri vind as pectu l particular: căci astfel va fi cu u ş ur i n ţ ă evi dent şi aspect u l

c o m u n pri n care exi stă toate virtu ţ i l e . Pe d e o parte, v i rtu ţ i l e civice, pe care le-am num i t undeva mai sus 1 0), ne î n frumuseţ ează C ll adevărat şi ne fac mai bun i , ca unele care l i mi tează şi pun măsură în dori n ţele noastre şi ca unele care, în general, pun măsură pas i u n i l or ş i îndepăl1ează m u lt m a i b i ne o p i n i i l e fa lse ş i fi i ndcă l i m itează şi <aşază sufletul> în afara l ucrurilor nemăsurate şi indcti n itc ş i pentru că reprez i n tă ele însele măsura: şi acestea, defi n i te ca măsuri în sut1etul <l uat ca> matetie, sunt asemănătoare măsuri i de acol o şi de ţ i n Ul111a bine l u i superior de acolo . Căci datorită fa ptu l u i că materia este cu totul l i psită de măsură, este tot a l neasemănătoare <măsur i i de acolo>; Însă, eu cât o fiinţă p3I1icipă mai mult la fon11ă, cu atât devine asemănătoare acelei fi i n ţe fără fon11ă . Ş i palticipă mai m u l t cele mai apropiate : iar sufletul este mai aproape decât corpu l şi mai inrudit <cu zeu l>; pri n aceasta el ş i participă mai mult, încât ne şi amăgeşte înfăţ i şându-se ea un zeu, fără să fie întreaga fi i n ţ ă a zeu l u i . Asfel se asea mănă, deci. aceşti a 1 06 <cu zcul> .

1 3 . 1 Dar, de vre m e ce < P l a ton> arată eă asem ănarca este de a l t fe l , u n a care ţ i n e de o v i l1ute s u perioară I 07, trebu ie să v o r b i m despre aceea. P r i n acest fa pt va fi m a i l i m pede şi care este substan ţa

ca

<v i rtu ţ i i > c i vi c e , ş i c u m este cea su perioară pri n pri s m a substan ţ e i sale � i , î n genera l . c ă e x i s tă un a l t fe l d e v i rt u t e în afara c e l e i c i v i c c . De fa pt, este l i m pede că Pl aton. c â n d spune că aSCJ1Ulnarea cu zeul inseal1lmi fllga de c e le de aicil ox ş i când n u dă v i rtu ţ i 1 0r pra t i c a t e î n ceta te ş i s i m p l u numele de v i rtu ! i, ci l e adaugă ş i atri b u t u l " ci l:icc 1 l) ş i c â n d spli n e în a l tă p a r t e că toate v i rt u ţ i l e s u n t n i şte jJurificiiril l o , este l i m pede că el a d m i te d o u ă fe l ur i d e v i rt u ţ i ş i că n u pune as e m ă n a rea < c u zeu l > pe sca m a v i rt u ţ i i c i v i c � . Î n c e sen s s pli ne că acestea sunt p u r i fi c ări ş i c u m devenim Iloi cu precă dere asemă nători <zeu l u i > d u pă ce ne-am p ur i fi cat?

�ur

..

\3\


1 ' l.OT I N

"H ETTE lb rl XaXrl J.!EV Ecrn v � tVUXrl cru�TTEq>UPJ.!EVll Tlt' crWJ.!CXTl XaL OJ.!OTTa,'T-rlc; r l VOJ.!EVll aUTW xa l TTcivTa cruveSo�ci�oucra, ElTJ &v araiTrl XaL apETrlV E x oucra, El J.!r1TE cruveSo�a�ol , aAAa J.!ovTJ EVEP )' Ol - OTTEP EcrTL VOEl v TE xal q>POVEl v - J.! -rlTE oJ.!oTTatrrlC; El TJ - OTTEP EcrTL crWq>POVEl v J.! T1TE q>O�Ol TO aq>l crTaJ.!Evll TOU crwJ.!aToc; - OTTEP EcrTlv aveSpC(EO'tral - 11rOl TO cSE AOrOc; xaL vouc;, Ta cSE J.! rl aVTlTEl VOl - eSlxaLOcruVTJ cS' &v El TJ TOUTO , T rlv eSrl TOlathTJv eSlatrEcrl v T�C; tl;ux�c; xcx,'T ' llv VOEl TE xaL aTTaiTrlC; o\hwc; EcrT(V, El Tl <; OJ.!Olwcrl v AEIOl TTP0<; ,'T EOV , oux Civ uJ.!apTavol ' xairapov rap xal Ta iTElOV XCXL h EVEprEla TOl UUTTJ, W C; TO J.! l J.!O UJ.!EV OV �XE l V q>POVTJcrl v , Te oLv ou XCOCEl VO o\hw cSLcixEl Tal ; "H OUeSE eSlcixEl Tal , tVUx�c; cSE � cSla{}EcrL C; , NOEL TE 11 tVUXrl ăAAWC;' TWV eSE €XEl TO J.!EV ETEPWC;, Ta cSE oueSE OAWC; , naAl v Ol)'\l TO . VOEl v oJ.!W VUJ.!OV ; OucSaJ.!wc;, aAAeX Ta J.!EV TTpuJ-rWC;, Ta eSE TTap €XEl vou ETEPWC; , ( Oc; rap o €V q>Wvn ..... ...... / ( (/ / ....... ) AOrOc; J.!l/ J.!TJJ.!a TOU EV tVUXn, OUTW xal, o ,EV tl; UX ll J.!l J.!TJJ.!a TOU EV ETEpW . (Oc; oLv J.!EJ.!EP l crJ.!EV0S' o EV TTpoq>op ă TTP0C; TOV €V \f;tJXTI, olhw xal o EV tl;uxn E pJ.!TJVE UC; WV €'XE lVOU npoc; Ta TTpOl aUTOU. (H eSE apETrl ��x �C; ' vou eSE OUX EcrTl v oueSE TOU €TTEXEl va , l.

(4. 1 Z TJTTJTEOV eSE, El � xatrapcrl C; TauTov TTI TOl aUTTI apETTI, 11 TTpornEl Tal J.!EV 11 xa,'TapcrlC;, ETTETal 6 E h ap�Tr1, X�L TTOTEPOV €V TW xatra LpEcrtral h apETrl 11 EV TW xExaiTciptral ,

) / TTJC; EV TW xExa,'Tap,'Tal TJ( EV TW xa,'Tal/ pEcrtral ' Ta rap xExa,'Tdptral ot ov TEAOC; flcSTJ . \A AAa TO xExatrcipiT al aq>aLpEcrlC; aAAoTp LOU TTaVTOC;, Ta eSE ara,'Tov ETEPOV aUTOU , '/ H , E'L TTPO T�C; axatrapcr Lac; ara,'Tov �V , � xa,'Tap O' l C; apxEl ' aAA ' apxEcrE L J.!EV h xcitrapcrlC;, Ta eSE xaTaAEl TTOJ.!EVOV EcrTa l Ta aratrov, OUX � xci,'Tapcrl C; . KCXL TL TO XaTaAEL TTOJ.!EVOV Ecrn , �TJTTJTEOV' 'lcrwc; rap oueSE Ta aratrov �v h q>ucrlC; � xaTaAEl TTOJ.!EVTJ· ou rap &v €rEVETO EV xaxw , �p otv ara,'ToE l 6� AEXTEOV;"H oux \XCXVrlv TTPO� TO J.!EV�l'\) €V TW OVTW<; ara,'Tw' TTEq>UXE ,cip ElT ăJ.!q>w . Ta oLv " " ara,'Tov aUTTJ<; TO crUVEl val Tlt' crurrEVEl, TO eSE xaxov TO TOl S' EvaVTlOl C; , bo El oLv xa,'TTJpaJ.!EVTJV crUV€l val . LuvEcrTal eSE

)

A TEA E crTEpa /

)

,

)

...... L

L

......

)

,

......

......

L

" ......

1 32

......

......

......


I N N L.·\ [) \ l. :2 ( 1 9 ). 3 · 4

Fiindcă sut1etul este rău când este amestecati 1 I cu corpu L dar când este afectat simultan cu el şi j udecă toate lucruri le cu el, ar fi bun şi înzestrat cu virtute, iar dacă l1-ar mai emite păreri în acord cu acesta, ci ar ac ţ i ona singur (ceea ce înseamnă tocmai a gândi şi a fi înţ elept) şi dacă nu s-ar mai lăsa afectat împreună cu el (ceea ce înseamnă tocmai a fi cumpătat) şi dacă nu s-ar mai teme să părăsească corpul ( ceea ce însea mnă tocmai a fi curajos), ar conduce raţ iunea şi intel igenţa, iar celelalte părţ i nu s-ar împotrivi (iar acest lucru ar însemna dreptatea). Nu ar greşi cel care ar numi "asemănare cu zeul" această dispoz i ţ i e a sufletul u i prin care gândeşte şi este astfel neafectat: căci fiinta divină este pură şi actul său este astfel încât şi fiinţa care o imită are Înt elepci une. De ce nu este, deci, şi ea dispusă ca <sufletul>? Ea nu este dispusă <astfel>, iar di spozi ţ i a este doar a sufletului. Sufletul gândeşte altfel: iar dintre cele de sus, unu l gândeşte altfel I 1 :2 , celălalt nu gândeşte deloc l \ 3. Şi din nou, gândirea <zeului ş i a sufletului> au doar numele comun'? Î n n i c i u n caz, ci unul deţ ine o gândire pri mară, celălalt are o altfel de gândire, provenită de la primul. După cum, bunăoară, discursul aşezat În voce este o imitaţie a celui din suf1et, aşa şi discursul din suflet este o imitaţie a di scurs u l u i d i n <zeu>. Aşadar, precum discursul rostit este fragmentat 1 1 4 faţ ă de cel din suflet, tot aşa este şi cel din suflet fa ţă de cel superior l u i, când îi este i nterpret 1 \ 5. Iar virtutea este a sufletului, şi nu există virtute a inteligen ţei şi nici a celui de dincolo de ea 1 1 6 .

(4.) Trebuie cercetat apoi dacă puri ficarea este identică virtu ţ i i astfel concepută sau <dacă> ea se produce mai întâi , iar virtutea îi umlează, şi dacă v irtutea constă în acflIl sau în rezultatul purificări i . Este mai pu ţ i n desăvârşită <cea din actul purificări i> decât cea din rezultatul ei : <căci rezultatul > l l 7 este ca un ţel <al ei>. Dar rezultatul purificării înseamnă ÎndepăI1area a tot ce este străin, iar binele este diferit de el . Or, dacă binele ar fi <în suf1et> înainte de înti narea sa, puri ficarea ar ti sufic ientă . Ea va fi, desigur, suficientă, dar ceea ce rămâne este binele, nu purificarea. Trebuie să cercetăm şi ce este restul : probabi l că natura care rămâne Il U este binele, căci <atunc i sufletul> nu ar fi căzut în rău. Trebuie, oare, să spunem că <s ufletul> are fonna hinclw? I I f.: Om" ' el nu ar putea rămâne în adevăratul bine: căci de la natură se îndreaptă spre ambele l 1 4. B inele său Înseamnă, deci , un irea cu ceea ce îi este Înrudit, iar răul Însemnnă unirea cu contrariile. Trebu'ie deci să se unească după ce s-a puri ficat. Şi se va uni după ce s-a Întors <spre bi ne>. Oare se Întoarce el <spre bine> după 1 33


P L OTI N

E-1TLcrTpaepElcra . �p oL\I )lEnt T"Tl\l xairapcrl \1 ETTl crTp€epETa l ;

"H )lETa T"Tl\l xa-&apcrl \1 ETT€O"TpaTTTal . TOUT ' otJ\I 'h apET"Tl aUT�C;; "H TO ,L \lOj.lE\lO\l alll n EX T�C; bTL crTPOep�C; . Tl oL\I

TOUTO; G€a xaL llJTTOC; TOU bep{}.€\lTOC; E\lTEirElC; xaL E\lEp,W\I, WC; 'h 04JLC; TTEPl TO OpW)lE\lO\l . Oux ăpa Et XE\I aUTa oueS ' a\la)l l )l \lTlcrxETaL ; "H El XE\I oux E\lEp,OU\lTa, aAAa aTTOl<El)lE\la aepwTl crTa · 'l\la eSE epwn cr-&n xal TOTE ,\lW aUTa L ) __ ...... ...... " " / ) E\lO\lTa, eSEl TTpocr�aAE L \1 T� epwn/ rO\lLL . Ej'"lXE eSE OUX aUŢ(�, )aAAa, TUTIOUC; """" ,.... , / -...... ?"" ' ( / · eSEl OU\I TO\l TUTTO\l TOl C; aA Tjt h \lOlC;, W\I xal Ol TUTTO l , Eepap)locral . T aXa 6E xal olhw AE , E Ta L EXEl \1, an o '"'ouc; oux aAAOTp LOC; xa l j.laAl crTa 6€ oux aAAOTplOl;", OTa\l TTPOC; aUTO\l �AETTn· E'L cSE )l TI, xal napw\I aAAOTp L OC; . 'E TIEt )(a\l Tal C; ETTl crT �)lal C;· Ea\l )lT)eS ' OAWC; E\lEp,Wj.lE\I xaT ' aunic;, eXAAoTp tat . /

1

15. 1 ' AAA ' ETTL TTOcrO\l T] xa-&apcrLC; AEXT€O\l" olhw rap xal T] Oj.lOlWcrlC; Tl\ll irEW epa\lEpa xaL T] TaUTOTT)C; Tl\ll -&EW . TOUTO eSE Ecrn j.laAlcrTa '(T)TEl \1 -&U)lO\l TTWC; xal ElTl iru)l(a\l xaL T&AAa na\lTa, AUTTT)\I xaL Ta crU" E\I�, xa L Ta XWplrEl \1 aTTO crW)laTOC; ETTl TIOOO\l eSU\laTO\l . ' A TTO )lE\I eS"Tl crW)laToc; '(crwc; )lE\I , ""'" c, ' c , / TTa\lTWC; / / xal TOlC; OlO\l TOTTOLC; cruva,oooa\l TTp0C; EauTT)\I, )l T)\I aTTa-&wc; Exoucra\l xal Tas a\la,Xalac; TW\I 'heSO\lW\I alcrirTlcrElC; )lO\lO\l TTOlOUj.l€\lTj\l xaL 'laTpEucrEl C; xaL aTTaAAa,dc; TTO\lW\I, '(\Ia j.l"Tl E\lOXAOlTO, Tas eSE aA,Ti>o \Ia C; aepal poucra\l xa(, E'l )l"Tl &6\1 TE, TTpawc; ep€poucra\l xaL EAaTTOUC; n -&El cra\l TW )l"Tl crUj.lTTacrXEL \1" TO\l eSE -&Uj.lO\l 000\1 O�O\l TE o:epaLpoucra\l �aL. EL cSU\laTO\l, TTa\lTTj, El eSE J..l Tl , )J."Tl ,OU\I alJT"Tl\l crU\lOp,L'(Oj.l€\lT)\I, aAA' ăAAOU Et \lal TO O:TTpoalpETO\l, TO eSE aTIpOalpETO\l DAl,O\l El \laL xal acrirE\I€C;· TO\l eSE <po�O\l TTU\lTT)· TTEpi: OUcSE\lOC; rap <po�TlcrETaL - Ta eSE aTTpoalpETO\l xaL E\lTau-&a - TTATI\I y ' E\I \lOU-&ETTlcrEl . 'E TTL -&u)J.la\l eSE; ( / On )lE\I J..L T)cSE\lOC; <pauAou, eS�AO\l· cr( TW\I cSE xaL TTOTW\I TTP0C; ă\lEcrl \1 OU)( aUT"Tl E�E L · oueSE TW\I aeppoeSl crlW\I cSE- E'L cS Cipa, epucrl XW\I, otj.laL , xal oueSE Ta aTIpOaLpETO\l Exoucra\l" El es ăpa, acro\l )lETa' epa\lTacrLac; TTPOTUTTOUS xat TauTT)C; . OAWC; eSE aUTTj j.lE" TTcX"TW\I TOUTW\I xa-&-apa EcrTal xaL Ta eXAo,O\l eSE �OUA 1lcrETal xaL aUTO xa-&apo" TIOl �cral , wcrTE j.lT)eSE TT AijTTEcr-&al · El es' Cipa, )J.'" L

u

1 34


pu ri fi c are ? Dupa purificare el este deja Întors <s pre bine>. Să fie acest lucru virtutea sa? Nu, ci este ceea ce îi provine din conversie. Ce înseamnă aceasta? Este întruch i parea şi am prenta obi ectu l u i contem plat care se aşază ş i acţ ionează î n e l aşa cum acţionează vederea asupra celui văzut. Nu poseda, oare, <sufletu l > aceste lucruri deşi nu şi le am inteşte? Căci le avea fără ca ele să fie în act, ci zăcând ascunse <ş i> l i psite de l umină. Pentru a fi l umi nate şi pentru ca atu nci sufletul să ştie că le are, trebuie să se întoarcă spre o sursă de lumină. De fapt, el nu poseda chiar obiectele <contempla ţ iei>, ci am prentele lor: este nevoie, deci, ca el să pună de acord amprenta CLI obiectele adevărate din care provin a m p rente l e . Mai degrabă se spune şi astfel că le posedă, anume că inteligenţa nu este străină <de suflet> iar ea nu este de tot străină când el priveşte spre ea: dacă nu pri veşte, deşi ea este prezentă, tot străină îi este l ::W . Căci ele <de v i n > străine şi î n cazul şti inţ elor, dacă nu le actual izăm depl in.

1 5 .1 Î nsă trebuie spus până u nde <se înti nde> puterea puri ficări i : căci astfel v a fi evident ş i c u c e zeu <se face> asemănarea şi c u c e zeu <se face> i dentitatea. I ar acest lucru înseamnă s ă cercetăm cum < pu r i fi c ă virtutea> mânia şi pofta şi toate celel alte <afectări>. supărarea şi cele înrudite cu ea şi până unde este pos i b i l ă separarea de corp. < S u fl etul se separă>, probabil , de corp şi adunându-se în sine însuşi ca î n ni şte l ocuri <propri i >, când devine cu totul impas i b i l , şi pre ţ u ind, dintre plăceri, pe ccle necesare 1 ::! I doar ca pe n i şte senza ţ i i , şi adm i ţ ând v i ndecări l e şi evitări le suferin ţ e l or, <doar> ca să n u fie tul burat, ş i depărtând durerile ş i , dacă n u poate, suportându-le senin şi d i m i n uându - I e întrucât nu le î m pă rtăşeşte: s u primând mania. pe cât poate, şi. dacă este pos i b i l , în în tregime, dacfi nu. nelăsa ndu-se cotropit de ea, face ca l i p s a de ţ e l să a p ar ţ in ă <corpu l u i > ş i să ti e rară şi n e p u t i n c i oa s ă ; supri mând cu totu l team a : căci nu v a avea teamă dc nim ic, i a r l ipsa d e obiect < a ei> v a exista şi a i c i , < l ăsând-o> doar când ea <va consta> într-o preven ire 1 2 2 . Da r despre po ftă? Este l i mpede că nu are n i ci o poftă d e de vreun lucru strâmb. I a r el nu va avea pofta de mâncăruri ş i băuturi. c i va de ţ i ne pofta de potol i re a <celor trupeşti> 1 23; ş i n u v a avea n i c i pofta plăccri lor d ragoste i , i a r dacă o v a avea, v a fi pentru cele natura le, cred e u , fără a fi nech i bzu i t ; iar dacă totuşi este. pe cât p os i bi l va fi î n s o ţ ită de o fa ntezie stăptlll i tă . Î n genera l , ci va fi puri fi ca t de t o a t e afec tări l e şi va dori să-ş i purifice până şi partea i ra ţ iona lă, Încât ea să n u fie del oc lovită : iar dacă totuşi va 1 35


PLO r / 1'<

m:potJpa, aAA ' bAL rac; nic; rrATnac; alrtOU EL val xal €U{}-UC; AtJO}..l €Vac; 'tn r€l 'tOVrla€l . wcrrr€p E( nc; crexpw� r€l 'tovwv alTOAaUOl 't�� 'tou crexpou rEl 'tvlcicr€wC; 11 O}..l O Loc; r€VO}..l €Voc; 11 î t""' ( ) ) �(l , (l ,1î ' c ( . >: ' J.1 ....' Iv€V 'toll.J.1av rrOL €l v wv o ara" oc; ou " €II.EI. . aloOU}..l €Voc;, WC; Ouxouv €cr'tal }..laXTl" apxEL rap rrapwv o AOrOc;, OV 'tO XElPOV a'ltJ€crE'tal , Wcr'tE xal au'to 'to XELpov tJooXEpaval , Eav n OAWC; Xl V11ttn, on }..l rl �crux(av �rE rrapov'toc; 'tou bEcrrro'tou, xal acr{}-EvEl av au'ttp ETIL nJ.111craL . /

;'

)

1.

(

""""

)

"'-

( 6 . ) J,IEcrn Jl.EV ouv oubev 'twv TOL OU'tWV a}..l a p'tla, aAAd xa-rop-8"wcrL C; c("v{tpwrrw: aAA ' 11 CTrroutJrl oux E�W a}..l a p'tlac; ' ,,.. , ' Q. ' î \ ' El-;J. vaL . E l }..l E V OUV 'tl 'tWV 'tOL OU'tWV 11 EO,", EL,.. val , all.lI.a ex,Tpoa( PE'tOV rL VOl -ro, -8"EOC; eXv EL11 b TOLOUTOC; Kal ba( }..l WV bl lTAOUC; w"V, }..l a AAOV tJe €XWV cruv au'tw ăAAOV Ci)... A 11V , , " , ,

apE't11v €xov'ta · El ()€ }..l l1b€"V, ttEOC; }..l O VOV · -{} EOC; bE 'tWV €rroJ.1€VWV 'tw rrpw'tw . Au'toC; }..l e v rcip Ecr'tL v OC; �A-8"Ev 1. ;' t" ,.. ) ( EX€l tt€V xal 'tO xa-8" ' au-rov, El iEVO l 'tO OLOC; 11A -8"EV, EX.€L €crTl v : CJ be cruVWK � (crtt11 Ev-8"cibE llXWV, xal 'tOU'tOV au'tw� 0J.10Lwcr€L xa'td 8Uva}..l l v TrlV €KE {VOU, wcrTE , El 8uvaTov, ărrA 11K'tov EL vaL 11 ărrpax'tov rE 'tWV }..l rl bOXOUVTWV 't� bEcrrro'tn . T l<; oLv €xcicr't11 apE'trl 'tw 'tOL ou'tw;"H cro<p la }..l E V t"' ...... � ..J. , ...... , ...... xal <PPOV11crl C; EV tTEWp la wv VOUC; €XEL " Voue; bE 'tn ElTa<pn . ( ( c " ,.. A ' C ' ( � ' � ul 't't11 oE EKa'tEpa, 11 J.1EV EV vw oucra, 11 oE EV ,o/1 ,uxn . K aKEl }..l E V OUK aPE't-rl, EV bE l}JuXTt a P E't-rl. 'ExEL ouv 'tl; 'E'VEPiEla au'tou xal o Ecr'tl v· €v'tautTa be 'to €V ăAAW €XEL tTEV apE't-rl . Oube rap au't08lxaL Ocruv11 xal €Kcicr'tT\ &pE't-rl, aAA ' olov TTapcibEl i}..l a · 'to 8E arr' alH�C; €V l}JuX D apE'tT) . Tl voc; rap � apE'tT)· au'to be €xacr'tov au'tou, OUXl bE ăAAOU 'tL VOC; . !1 l xalocruvT\ bE ElrrEp Ot xEl orrparla, &pa a't El €V rrAT)ttEl }..l E PWV; "H � }..l E V €V rrA-rltT€L , o'tav rrOAAa 11 'ta }..l E PT\, 1') be OAWC; o'lxEl orrparLa, xeXv EVOC; n . 'H iOUV aA11 {} rl C; c ' , ) ,1 ' � , ) ',1î î c au'tOo l xalocruVT] (EVOC; TTpOC; au'to, €V w oux a 11.11.0 , 'tO' o€ a),1"11.11.0· Wcr'tE KaL 'tn l}Juxn blKalocruv11 1-] �EC{WV 'tO TTP0C; vouv ...... ;' ( €VEprE L v, 'tO bE CTW<PPOVEl V 11 E l crw TTpOC; VOUV CT'tpO<pT], 11 bE av8pLa aTTci{}-Ela Ka{f ' O}..l O lWCTl v 'tou rrpoc; 'O �A€TT€l cXTTa{}- EC; OV 'tij'J <pucrlV, au'trl be €s ap€'t�C;, '{va }..l Tj CTU}..l TT a{} n 'tw )

) /

,

,

)

,

"'-

L

"

"'-

,

>

"'-

;'

L

,

"' ,.

J

;'

/

,

"

)

,

/

)

/

,L

,

L

_

(

) /

,

__

,

L

1 36

L


fi . loviturile să nu fie foarte m u lk, ci pu ţ i ne, şi să fie i mediat ris ipite pri n înveci narea <cu raţ i unea> . De pi ldă, dacă c ineva este vecin cu u n în ţ e lept, s-ar folosi de vecinătatea lui fie deven indu-i asemenea, fie ruşinându-se că îndrăzneşte să facă vreunul din lucruri le pe care omul cel bun nu vrea ca el să le facă. Ş i nu va fi , aşadar, vreo l u ptă: c ă c i este destulă prezen ţa ra ţ i un i i , d e care partea mai rea se va ruşi na, încât chiar şi ea, dacă se va mobil iza în întregime, se va mânia pe s i ne şi îşi va blama slăbici unea, pentru c ă n u a amu ţ it în prezenţ a stăpânul u i .

1 6.1 Aşadar, nici una d i n aceste <afecte> n u este o greşea lă, c i o îndreptare pentru om, i ar ef0\1ul său nu este ca să fie în afara greşelii, ci c a să fie zeu. Dacă vreuna dintre ele nu s-ar ma i supune del iberăli i , u n asttC! de om ar fi zeu şi da i mon, a vând o natură dublă, mai degrabă având cu sine pe altcineva posesor a l altei vil1uţ i ; iar dacă nu are nici un fel <de afect>, ar fi numai zeu, adică u n u l din cei ul111ători celui suprem 1 24. Căci el este cel venit de sus, iar substanţ a sa, dacă este aşa cum a venit, se află acolo. Dacă se uneşte o a l tă fiinţă cu el după ce vine aici, o va face şi pe ea asemănătoare sieşi prin puterea acelui <zeu>, astfel Încât, dacă se poate, să nu mai fie pasibi l de lovituri şi să nu mai săvârşească fapte neplăcute <zeului> stăpân. Ce Înseamnă, aşadar, fiecare virtute pentru un astfel de <zeu>? Inţelepciunea şi cumpătarea sunt contemplarea celor din intel igenţă, iar inteligenţa le are prin contact 1 25 . Fiecare din ele are o dublă prezenţ ă: una în inteligenţ ă, cealaltă în sutle t 1 26. Iar prima nu este virtute, În schi mb cea din suflet este vil1ute. Ce este, deci, cea <din inteligenţ ă>? Este actul şi substanţa sa: dar aici, ceea ce se află într-o fiinţă străină <şi vine> de sus este vil1ute. Căci justi ţia În sine şi fiecare vi11ute <În sine nu sunt viI1uţi>, ci un fel de model <al lor>, iar cea provenită de la el în suflet este virtute. Vil1utea este a cuiva, dar fi e care vi11ute în sine îşi aparţine şi nu este a altu i a. Dacă dreptatea înseamnă ca fiecare să-şi împlinească propria tlmcţie 1 27 , oare ea nu are mereu o l11ulţ ime de părţi? Dar una este dreptatea di ntr-o mul ţ ime cU l11ulte părţ i, alta este cea care, în general, este împlinirea funcţiei propri i, dacă este a unei fi inţe unitare. Cel puţin adevărata dreptate stă în rap0l1ul acestei fiinţe unice (în care nu există altă patie, ea fi ind unică) cu s i ne Însăşi. Astfel, şi pcntru suflet dreptatea, <ca vi11ute> superioară, este un act Indreptat spre intel igenţă, iar cumpătarea este Intoarcerea intcmă spre inteligenţă, curajul fi ind În schimh impasibilitatea, prin asemănarea Cu cel lipsit n atura l de afectare, spre care pr i veş t e r:�x; iar el rămâne s i ngur Cll s i ne graţ ie virtuţ ii, ca s ă nu mai supOlie afec tă ri din partea Înso ţ i to ru l u i său mai rău, <cOlvu l>. 137


PLOT I N

1 7 . \ ) A v'taxoAouitoucrl 'tOL vuv aAA TjAa u ; X U l atJ'tal a' l ape'ta l EV tlJuXTI, wcrrrep xaxEL Lei TfPO 't�t; ape'tTit; a't EV vw w<1rrep rrupabe (.rJla'ta . KaL rap h VOllcrlt; €KEL ETfl crLllJlll xa} cro<pLa, 'to bE TfPOt; ainov h crw<ppocruVll, 'tO bE OL KEl OV €PIOV h ol xelOlrpulla, 'to bE otov aVbPla h a UA o'tllt; XUl 'tO E<p ' alnou JlEVEl v xaitapav . )E v tlJuXTI 'tOL vuv Tfpot; VOUV h opacr l t; " ) '-"'" I' ) crO<p l/ a xal' <Ppovllcrlt;, ape'ta L ·UU'tllt;· ou rap au'tll 'tau'ta, WcrTfEP EXEL . Kal Lei ăAAa wcrau'twt; axoAou-& El ' Kal 'tTI xa-&ciperEL bE, ELTIEp Tfaeral xa-& cipcrEl t; xa'ta 'to xExa-8'clp-&alL, aVclrxTJ TIcicrat; · 1) OU8EJl.la 'tEA-ELa . Kal b Jl.EV E:XWV Lext; }..l € CţOUt; xat Teit; €A(fr'tou� €S avciYXllC; 6uvaJl E l , ° 6E 'tat; EAcl't'tOUC; OUX avarxaLWC; €XEl E X E L v a c; to }.lEv 611 TfpornOUJlEVOC; 'tou crrrouba(ou �lot; 0t)'t0C; . n O'tEpa 6E EVEPTE(a EXEl xa l 'tat; EAC<-r'tOUt; o lat; JlEl�OUC; 11 ăAAOV 't'"" 'tPOTfOV, crXETf'tEOV xa� EXucr'tllV : OLOV <PPOVllcrl V ' El yap ăAAaL<;" apxaLC; xpTjcrE'tal , TfWC; €Ll Exe( Vll }..l € VEl xciv E't }..l 1l EVEproucra; KaL E'l h }.lEV <pucreL 'tocr6V6E, h 6E 'tocravbE, xat 11 crw<ppocrUVll EKE(Vll }..l E'tpoucra, 11 6E DAWC; avat poucra; Tau'tov 6E xaL ETfl' 'tWV ăAAwv OAWC; 't�t; <pPOVTjcrEWC; Xl VTj-8'elcrllC; !'H E'l 6"YlcrEl TE au'tac; xal DcrOV Tfap .' au'twv E�€l ; 'tax a 6E lW'tE TfEpl cr'ta'tl XWC; EV €PT1lcrEl xa'tci n v at; au'twv . )E TfL }.lE(�OUC; 6E apxat; llXWV xaL ăAAU JlE'tpa xa't ' EXEL va ''t. 'i'"' , / _"- / Tfpa !;, E L ' O l OV 't 0 crW<PPOVELV oux E V }..l e'tpw €XElVW 'tllJ E l t; , aAA' �AWt; xa'ta 't o 6uva'tov XWP l'(WV x a � DAWt; �WV OUX l 'tov av�pwrrou �lOV 'tov 'tOU aya�ou, DV a�LOL 11 TIOAl n xTi ape'tfj, aAAa 'tou'tOV Jl.EV xa'tUAl rrwv, ăAAOV 6E EAOJl€VOt; 'tov TWV �EWV " rrpot; yap TOUTOut;, ou npot; elV�PWTfout; ella-&out; h O}.lOlWcrlt; . ' O}..l O lwcrlC; 6E 11 }.lEV npoc; TOUTout;, WC; E't XWV €'t xav l w}..l o (w'tal ano TOU aUTou ExaTEpa . 'H 6E rrpoc; ăAAOV Wt; npot; napabEl YJla . ,

)

,

"

"'-

.

/

1.

,

,

C

.......

I'

/

)

1 38

)

'

)

I'

,


I N N I . \ I ) ,,\ 1 . 2 ( \ 4 ). 7 \ 1 7. 1 Aceste v i l1 u ţ i se succed 29 în su net aşa c u m o fa c şi acol o sus cel e a nteri oa re v i rt u ţ i i . fiind în inte l igen ţ ă ca n i şte modele <a le l or>.

Că c i acolo gâ n d i rea este şt i i n ţ ă şi î n ţ elepci un e. cum pă tarea este ra p0l1area l a s i ne. fa pt u l de a- ţ i vedea de treabă este împl i n i rea

fu n c ţ i i . iar la fel . euraj u l este identitatea cu s i n e ş i persiste n t a î n puritate. Î n s u fl et, d e c i , în ţ el epci unea şi cumpătarea

propri ei

sunt pri v i rea î n dreptată spre i ntel igen ţ ă şi reprezintă virtu ţ i l e l u i : căci n u e l în suşi este acestea, c u m s e întâ mplă acolo s us, ş i l a fe l pentru cele câte uI111ează . Este nevoie ca toate vi rtu ţ i l e <să fie

dobâ n di te> prin purificare, da că toate sunt purificări pri n atingerea

purită ţ i i :

a l t fe l n i c i

una nu

e st e

desăvârş i t ă . I a r posesorul <celor>

s u peri oare trebuie să le a i bă În poten t ă şi pe cele i n feri oa re, pe când posesorul celor i n ferioare nu l e are neapărat ş i pe cel elal t e . Aceasta

este, de bună seamă, v i a ţ a s uperi oară a î n ţ eleptu l u i . <Ca să vedem>

dacă cel ce are v i rtu ţ i l e superioare le a re şi pe cele i n ferioare în act sau altfel, trebu i e să cercetăm fiecare v i t1ute: d e p i l dă, cumpătarea.

Dacă <în ţ el eptul> va urma alte pri n c i p i i , cum persistă ea, nefi i n d în

act? Dar dacă o <v irt ute acţ i onează> na tural până la u n punct, o a l ta până l a -un al tu l, iar tem pera n ţ a <doar> l i m itează <dori n ţ ele>, pe

când o altă <vi rtute> le îndepă11ează com plet? Faptul ar fi în general valabil şi pentru celel alte < v i t1u ţ i>. lăsând deopat1e cumpătarea.

Oare sufletul n u le va cunoaşte, având tot ceea ce <v ine> de la ele? Poate că va acţ iona cond i ţ ionat, confoJln l 30 unora dintre ele. Dar, când ajunge la princi piile superioare ş i la alte nomle, va acţ iona confoml

l or: de p i l dă, nepunând cumpătarea în acea l i m i tare <a poftelor>, ci, pe cât posibil, despărţ i ndu-se cu totul <de corp> şi netrăind în general

via ţ a om ului de bine pe care ar pretinde-o virtutea civică, ci lăsând-o

în unnă, şi-ar însuş i-o pe cea a zei l or, căci spre ei <se orientează> dori n ţ a de asem ănare, nu spre oamenii de bine. Asemănarea OIientată

spre cei din 1I11nă este ca o imagine asemănătoare alteia, fii ndcă ambele

<vin> din acelaşi <model>. Cealaltă <asemănare>, în schi mb, este orientată spre altceva ca spre un m odel.

1 39


III (20). n Epl. cSl aA€)(Tl)(ll� ,...,

,

11 .1 T(� 't€XVTJ 11 jJ.€{to&x; 11 bn nl<5EOOte; Tu.iae; ot DEl nOpEU{}TJVaL aVarEl; C/Onou jJ.Ev oDv DEl EA{tEl v, <'ve; EnL 'taya{}ov xal nlV aPX'lv nlV npWTTJ\) , ){ElcritW 8LWjJ.OAOYT)p-€VOV )(al Dui nOAAWV DEDElYjJ.€VOV· xal D11 xaL DL ' GJV 'tOU'tO EDElXVU'tO, avaywYIl ne; �V. TLva DE DEl El \laL 'tO\) cX\)axitT)CTOj.1EVO\l; 'Apei YE 'tov nav'ta il 'tov nAElcr-ra q>T)CTl UxS\I'ta, O<; €\I -r1i npw-rn YE\I€crEl Ele; rO\l-rl\l a\lSpOc; EcrOjJ.€VOU q>lAO<J<XPOU jJ.OOOlX�U U \I� il EPWUXOU; (O j.1E\I Dtl q>L AOOOq>oc; 'ttl\l q>ucrl xaL b jJ.oueHxOc; xaL b EPWUXOc; aVaX't€OL . Tle; oti\l b TpOnoc;; '"'Apei rE {Le; )(aL b au'tOc; ănacrl 't0lJ-r0le;, 11 xait' Eva Ele; 'tu;; )"EOlt JlEv oDv 11 nopE(a DL'"t"TTl nacrL v 11 ava!hl VOOOl v 11 ă.\lW EAitol)(:n � jJ.Ev yap npOT€pa ano TWV xa'tw, h D€ YE DEU't€pCl, ale; llcSll EV 'tw \lOTJTW YEVOJl€VOLe; xaL bLO\J '(X\JOC; {t ELcrl EXEl nopEuEcr{}CU tt\layx�, 'Ewc; av Ele; 'to €crXaTO\J 'tOU Tonou aq>lXW\)'tCXl, o 811 <T€Aoc; � nopElae;> ov TUYXa\JEl, aTav ne; En' ăxpw Y€\JllTaL TW \lOTJTW. )AAA' h ).lE\J TTEpl jJ.EV€TW, nEPl DE TIle; a\JaywyTi<; �POTEPC;V nElpa't€ov A€YElV . npWTO\J Di] DlacrTuAT€OV 'tou<; ă\JDpae; 'tOUTOUC; �jJ.L ap'eaJl€VOUe; ano TOU jJ.oucrtxou acrn e; EcrTL A€yovTae; TrlV q>ucn v . 8ET€OV DT] atno\J EUX( \JTJTO\J xaL En't0TJJl€vOV jJ.E\J TTpOe; TO xaAov, aDu\Ja'twTEpo\J (lE nap ' au'tou Xl V€lcr{}-al, ETOlj.10V DE EX TWV TuxavTwv alOV Ex'tunw\J, WcrnEp Dl DElAOl npoc; -rODe; tVoq>oue;, OlJ-rW xal TOUTO\J TTPOc; TODe; <p{}oyyo� \1

\1

'\)"

\1

L

v

1 40


III (20) .

Despre dialectică 1 1 . 1 C e artă, metodă s a u procedeu ne conduce acolo unde trebu ie să mergem? Fie, aşadar, admis şi demonstrat pe m ulte c ă i faptul că spre bine şi spre pri n c i p i u l pri m trebuie să mergem, şi chiar aceste demonstra ţ i i constitu iau un fel de înă l ţare. Dar cine trebuie să fie cel care va fi înă l ţ at? Să fie, aşadar, c u m spune <Pl aton>, cel care a văzut totul sau o mare parte din ceea ce este şi care la prima naştere <i ntră> într-o s ămân ţ ă de bărbat, cel care v a deveni un filosof sau un m uzician oarecare sau un iub itor? \ 3 \ F i l osoful, muzi cianul şi iubitorul ar trebui să se înalţe către natura <binelui>. În ce fe l? 1 3 � Oare este o si ngură cale pentru to ţi aceştia sau a lta pentru fiecare? E x i stă două căi pentru toţ i : una pentru cei care se Înal ţă, a l ta pentru cei care au aj uns s us; cea dintâi pentru cei de jos, a doua pentru cei care deja se află În i ntel igi b i l şi ş i -au l ăsat oarecum urma acolo, <dar> trebuie să meargă până aj ung l a capătul l ocu l u i 1 3 3 ce pare a fi la sfârşitul că lătoriei, când c i neva se află în vârful inteli gi b i l ul u i . Dar aceasta poate să mai aştepte ; să Încercăm să vorbi m des pre prima Înă l ţ are. Mai Întâi să-i diferenţ iem pe aceşti bărba ţ i ş i , Începând cu muzi c ianul. să pre c i zăm care îi este natura . Cu s i g u ra n ţ ă trebuie adm is <fa ptul că> el este m i şcat ş i purtat s pre fru mos, dar, pentru c ă este in ca pa b i l să s e m i şte si ngur se Iasă În vo ia i m pres i i lor a c c i dentale; asemeni ce l o r te mători l a zgomote, l a fe l şi el <este sen s i b i l > l a s u nete şi l a 141


I ' l .< )TI N

XCXL Ta xcxAov TO V TOlhOl� €TOlPOV, CPEUYOVTCX bE UEl TO €V EV TOl� OOJ.l€VOlc;" xal E:V TOL c;" aVap}..l TOV xal TO pu{}- OL � XCXl TO €Upui7 J.l.OV TO EUOX1lJ.l.0V blWXEl V . METa TOL vuv TOtX; ulcri711TotX; TOUTOUC; cpi7onouc; XCXl pu-\t J.l.O� XCX l axfu-icxTcx OUTW� aXTEov· XWPl'(OVTCX nlV UA11V bp ' {;;V a'l avcxAOllal XCXl AOIOl El � TO xaAACX; TO ETI' CXUTOLc;" UXT€O\J XCXl 8L OOXT€O\J, tu<; TI E P i' Ci €TIT011TO €XEL VCX �\J, Tj \J011nl apJlOVLCX XCXL TO €\J TCXUTfj XCXAOV XCXl OAWc;" TO XCXAO\J, OU TO Tl XCX AO\J J.l.O\JO\J, XCXL Aoy UC; TODe;- <PL AOO(.xpLCX� € v8-ET€OV: u<p ' WV Ele; TI L an \J ) / WV cxl\JO€l EXW\J 1 VEC; uE c: ' Ol AOIO "\ " CXXTEO\J l , (1' ueHEpo\J .

J.l

CXJ"

J.l-rl

xal

aL

o L '('"' )

...... )/

. Ţ/

(

1 2. 1 ' o 8E EPW'tl XOC;, El C; DV J.l.E'talTEaOl â\J XCXl o J.l.OUcrLXOc;" XCXl }..l €TUTT€crW\J 11 J.l.E\JOl â\J 11 TTapEA-{)-Ol , J.l\JllJ.l.0\J l).{OC; EaTl TTWc;" xaAAou�· XWPl� DE DV aDu\JaT€l xaTaJ.l.cx{}-El \J, TTAllTTOJ.l.E\Jo� bE l.lTIO TW\J E\J 0tVEl XCX AW\J TTEPl CXUTa ElTT011Tal . l HbaXT€o\J oL\J CXUTO\J ,lLTl TIEp l €V aw}J.cx TTEaovTcx €TTTo�a{}al , a AA ' ETTl TTavTcx UXT€OV TW AOIW aW J.l. aTCX 8El XVUVTa TO EV m x a l TalnD\J XCX l L on ETEPO� TWV crWJ.l.aTWV XCXL on ăAAoi7 E\J AEXTEO\J xa l: on EV eXAAOl C; }..lCt AAO\J, o� ov ETIL TT)bEUJ.l.CXTU x u Aa XUl VOJ.lOUe; XCXAOUc;" bE L XVU\JTCX - 'E V ucrw}..l aTO l C; lap o E{h crj.1oC; TOU E: pcxaJ.l. l Ou llbT) - XCXl an xaL E\J TEXVCXlC; XCXl €V 'ETT l aTilj.1cx l � xCXl E\J UpETCXl C; . El TCX €V TTOlllT€OV xal bl bCXXT€OV, OTTWC; €I Yl \JOVTCXl . ) A TTO bE TW\J U P ETWV +1b11 uvcx�cx( VEl \J ETIL vouv, ETIL TO

ov: xaxEl �ablaT€OV T-rlV ăvw TIOPElCX\J .

Xell

6Lo\J 1 3 . 1 ' o bE <pl Aoao<poc;" T-rlV cpual \J ETOl J.l.Oe; otnoe; €TITEPW}..l € VOc;" xal ou DE6J.l.EVO� XWp{crEW� , WaTIEp dl eXAAOl 00TOl , XEXl \JllJ.l€VOC; TTP0C; TO ăvw, aTIopwv bE TOU b€l XVU\JTOC; bEL Tal J.l.ovov . LlEl XT€OV atv xal AUTEO\J �OUAOJ.lE\JO\J XCXl CXl.lTOV a{} il J.l.cx Ta L <p ua l XCXl mlAa l AEAU,lL€VOV . Ta Jl E V bOTEOV TIpO� aU\JE{} l aj.1Dv xcxTcxvoilaEwc; xal TT ( crTEW� aaWJ.l.uTOU - xal lap P b l OV b€�ETCXl <pl AoJ.l.cx&Tjc; WV - XCXl CPUCiE l E:VapETOV TTP0C; T E A E lwa l v a p ET WV aXT€OV XCX l J.l.ETa Ta J.l. ai7 TJJ.l.a CX AOlou� bOT€OV oAWe; btcxAEXTLXOV nOlllT€o\J

Tn

E

DTl J.l

<i

T .

DLaA€XTLx�e;

xal

14. 1 TlC; 6E Tj b t U A EX t l X y/ , llv D El xal Tal � TTCXpcx bl b ov a L ; )''EaTL J.l.EV D-rl 1-) A6y� TTEPl 'Ex acrTou 1 42

TIPOT€POl � DUVCXJ.l.€V1l


LN l\. I ..\ D ,-\ L _� ( � O \ . \ - -\

fru m u s e ţ e a d i n e l e , ev ită mere u d i scorda n ţ a ş i ceea ce n u este u n i t a te În cântece ş i În versuri ş i c a ută m ă s u ra ş i acord u l . După aceste s u n e t e , r i t m u ri şi fo rme perc c pt i b i le p r i n s i m ţ u r i , tre b u i e să s e p a re materia p r i n c a re se re a l i ze ază ş i se fo rmează pro porţ i i l e ş i c u v i nte l e spre <a aj u n ge> la fru m u se ţ e a din el e înse l e , ca să <a fl c> că ea îl i n s p i ra s e : arm o n i a d i v i n ă ş i frulll o s u l d i n ea ş i frulllosui u n i vers a l , n u doar un frumos determ i n at , ş i c ă tre b u i e să d e ţ i n ă învă ţă t uri le fi l oso fi e i pri n c a re să aj u n gă l a î n c rcderea pe care o d e ţ ine fă ră să şti e. Care s u n t c l e , <VOI11 vedea> ma i tâ rzi u 1 3 4 .

1 2. 1 A poi i ubitorul 1 35 (în c a re s-ar putea transfonna ş i muzicianul, iar o dată tranSfO\1l1at, ar putea ti e să rămână aşa tie să-l depăşească) n e ami nteşte de fru mosul pe care nu îl poate experimenta, ti indcă <-frul11 osul> este separat de el şi, pcntru că este atras de ti-ul11 use ţ i vizibile, s e m işcă în j urul lor.Trebuie, aşadar, s ă fie să n u s e lase atras, năpust indu-se cu capul înainte, de un si ngur corp, ci tie condus de discurs către toate corpuri le 1 3 A arătând că <frumosul> este i dentic în toate, dar diferit de corpuri, şi trebu ie să i se spună că el este din altă pm1e şi că se manifestă mai curând În altele, precum ocupaţ i i le şi legile ti-ul11 oase 1 3 7, căci de acum <îşi va găsi> obiectul iubirii În cele incorporale, şi că <el estc şi În> arte, şt i i n ţ e şi vil1u ţ i \ 3 g . A poi, trebuie făcut să le vadă un itatea şi să fie Învă ţ at cum dev in a c e s tea. Iar <a poi trebui e Învă ţ at> că de la vil1u l i se Îna l ţ ă i mediat spre i n tel ect, spre fi inţă, şi că încolo trebuie să ducă drum ul în sus J 3 L).

învăţat să

1 3 .) În schi mb, fi l osoful este pregătit n a tural a tât să se Îna l ţ e l 40 cât şi să nu mai a i bă n e v o i e de separarea <de cele sensibi le> 1 4 1 , prec um ce i l a l ţ i , Îndreptându-se spre lu mea de sus. F i i n d î nsă nesigur, el are nevoie doar de o călăuză. Aşadar, trebu i e să-i fie arătată <ca lca> şi să fie e l i berat de dori n fă cI care, o d i n i oară, prin natura sa, e ra l i ber. Trebu i e să-i fie date stud i i l c matemati ce, pentru a se ob i ş n u i cu conte m pl a rea şi cred i n ţ a În i n corpora l . F i i nd un i u b i t or de Învă ţătură. le va acce pta uşor l -\� ş i , < fi i nd> v i rtuos prin natură, treb u i e să a c ţ ioneze pen tru desă vârş i rea acestor v i l1u ţ i , iar d u pă st u d i i l e matema tice. să fie instru i t în d i a l e ctică ş i să fi e tra n s format e LI totul în d i alect ic i a n . 1 4.) Ce este Însă dialectica c e trehuie transmisă şi celor de m a I

înainteI4-'?

Este dispozi t i a care poate vorbi ra ţ iona l des pre fiecare

1 43


P LOT I N

€SU; El TrEI V 'tC TE €Xacr-rov Xal Tl liAAWV 8La<PEPEl xal 'de; h

/ / / EV Ol� V (/ExaerTOV xaL, EL, )Ecrn ("" )Eern xal, TrOU....... -rou-rwv XOl VOTTJe;' (5 €crn xal -ra ov-ra OTrocra xal -ra }..l'rl OVTa ati, ETEpa DE OVTWV. AUTT\ xal lTEpl: cqa-tTou 8LaAEjETal xal lTEpl: }..l'rl cqa-tTou xaL oera UTrO Ta aya-tTOV xal ocra UlTO TO E:VaVTlOV xal Tl -ro eHDlOV DTJAOVOn xaL TO J.lij TOlOU-rOV, €merTllJ.lTI TrEpl: mXVTWV, ou OOSTI . naooacra DE LÎie; TrEPL Ta a'lcr-tTTJTOV Tr�avTJe; )E VlDPU€l > ..... / ) ...... TTlV , Trpaj}..l aTElaV )/E X E l "t0, tVEUDOe; """" )EV TW VOTJ-rw xaxEl a<pElcra > / / / "tTJV , tVuXTJV , -rpE<poucra, TWL AEjO}..l EVW <aATJtf€lae; lTEDLW> -rTI...... oL alpeerEl TDL nAex-rwvoc; XPW)J.E�Y) )J.€V xal EL e; 8Laxplcrl v TW� El OWV , XpwJ.l€vT\ ?lE )(al EL e; TO TL €crTl , XPW}..l E\JTl DE xal €Trt -ra TrPWTCX ,€VTJ, xa l Ta EX TOUTWV VOEpWe; TrAEXOOOa, EWe; âv Dl €A{}n Trav TO VOllTOV, xal avaTraAl v avaAooucra, E'l e; o &v €Tr' apxij� EA{}ll , TOTE ?lE heruXlav ă,oooa, <Ve; JlEXPl ,E TOU €J,{EL El val E:V TIC7UXlCX, OOOEV €n TrOAUTrpay)J.ovoucra ELe; €\J jE\JO}..l EVTl �AETr€l, �ijv AEjOj.1€VTlV AOjlXijv TrpaYJ.laTtlaV TrEPl 1TpoTacrEwv xal C7UAAOjLcrJlWV, WC7lTEP cXv -ro El bEval ypaq>€l v, ăAATI -rEX\JTI Doucra' GJv n va ava,xcxLa xal TrPO -rEXVTJ<; l]jO�}..l EVTJ, �Pl voooa bE au"ta wcrTrEP xal Ta liAAa xal Ta J.lEV XP"Ylcrl}..la au-rwv, Ta DE TrEpl -r"ta hjou}..l €VTl xaL JlE{}OOOU T�e; -rau-ra �OUAO}..l E\JTle; . )

'

......

..It.

1.

.......

l.

,

1 5. 1 'AAAa lTO{}EV TeXe; apxae; EXEL h €TrlcrTTl}..l Tl aUTTl;"H vouC; 8lDWO"L V €VapjELe; apxae;, E'( n e; Aa � EL v DuvaL -ro tVUxn: El Ta Ta €s�e; xal C7UVTl -tTTJcrL xal C7U}..llT AEXEl xaL DL alpEl , E�e; EL e; "tEAEOV vouv llxTI .'/Ecrn ,ap, <PTJcrl v, aUTTl -ro xa{}apWTaTOV vou xal: <ppovTjdEWe; . ' Ava,xTJ otJv nJll w-ra-rTJV otJcrav ESl v / ....... )EV TJ}..l ( ....l... v TrEPL" TO >OV , xaL TO n }..l lw-ra-rO\J El val , -rWV <pPOVTlcrL v }..l E V lTEpl: -ro OV, vouv DE TrEPl -ro €TrEX€l va -rou ov"toe; . Tl otJv; T] q>l Aocro<pla -ro -rl}..l l lJhaTOV; fi TauTov <pl Aocro<pla xal DLaAEx-rL xTj; "H <pLAocro<plae; JlEpOe; TO TLJ.l lOV . Ou ,ap D'rl Dl TlT€OV opjavov -rOUTO El val TOU <p l AOO"Oq>OU' ou jap tVLAa \tEwpTj}..l aTa EC7n xal xaVOVEe;, a A Aa TrEPL lTpaY}..l aTa €O"n xal ol OV UATJV €X€l -ra ov-ra' OD� ).L€VTOl E Tr ' aUTa XWPEl ăJ.la TOLe; ,'tEWpT]}..la crl Tei TrpaŢJ.laTa EXOUcro:' TO DE tVEuDOe; XUl -ro cro<plcrJla XaTa C7U.u � E �TJXOe; jL vwcrXEL ăAAOU TrOl i1cravToe; <Ve; aAAo-rpLOV xp( vouera -role; €V aUTn "

1 44

'5""'

L


L N N l . \ 1 ) . \ 1 . 3 ( 2 0 ). �-5

<l ucru>, să spună ce este fi ecare , prin ce se deosebeş te de altele ş i ce este comun Î ntre e l e, unde <se a tl ă > fi ecare, dacă exi stă <cu adevărat> cel care ex istă, ş i cate există ş i câte nu e x i stă, alte l e decât cele reale. Această şt i i n ţ ă dezbate În legăt ură cu binele ş i cu ceea ce n u este bine şi cu cele supuse binelui şi cu cele supuse contraru l u i s ă u , În l egătură c u ceea ce este e v i dent etern ş i cu ceea ce n u este astfe l ; <di scută> despre toate COnf0l111 şti i n ţ ei şi nu o p i n i e i \ 44. D u pă ce ş i -a Încetat rătă c i rea În j uru l sens i b i l u l u i , <di a lectica> se fi xează în inteligibi l 1 45 şi aco l o îş i des făşoară activitatea, abandonând fa l s i ta tea ş i h ră n i n d s u fl e t u l Î n ccea ce se numeşte " câmpia adevcinJluf' 1 4(1, fo losind d i v i z i unea plato n i că 1 -\7 pentru distin c ţ ia i de i l or ş i pentru <a detc1111 in a> esenţa şi pentru <a aj u nge> la gen uri le pri me şi pentru a le uni cu i ntel i gen ţa <pe toa te care derivă> d i n aceste <gcnuri prime>, pan ă când ar putca să stră bată Întregu l dom e n i u inteligibil, şi converti ndu-se, rev i ne la pri nc i p i u . Atunc i se a fl ă In repa us, căci <ră mâ ne> în repaus cât timp se află acolo ş i , fără să m a i fa că cercetări curi oase , caută cu pri virea spre un i ta te, spre ac t i v i tatea n u m ită logică, re feritoare la pro poz i ţ i i şi s i logi sme, încredi n ţ andu-se altei şt i i n ţe, precum este dat ş i fa ptul de a învă ţ a să scri i . Una dintre aceste <forme l ogice> este necesară şi se află îna i n tea şti i n ţ e i , hotărând În pri v i n ţ a acestor l u cru ri precum şi a celorl a lte şi j udecând care d i ntre e l e sunt utile, care sunt în plus ş i care <aparţ i n > tratat u l ui d e care n e ocupăm.

1 5. 1 Dar de unde Îşi derivă această şti i n ţ ă prin c i p i i le? l nt e l e c t u l î i dă

pr i n c i p i i evidente dacă c i neva l e poate perc epe în sutl e t . Apoi <su fletu l> le adună, le com b i n ă ş i l e d i v i de până aj u n ge l a intel ectul desăvârş i t. " Căci <dJ�Îlectica>", s pune < P laton>, este <p:111ea> cea mai pură a intelectului şi a g<Îndinl'. \ 48 Aşadar, deoarece ex i stă o fa c u l tate foarte pre t ioasă a acestor <stări> În no i , ea trebu i e <să se rapOlteze> la fiinţă şi l a ceea ce ex i s tă m a i de pre ţ , <Ia fe l c Ll m> gând irea <se rapol1ează> la fi i n ţ ă , i a r in te lectu l la <ceea ce este> "

d i n colo de ti i n ţ ă . Dar cLl m ? F i l os o fia este cea ma i de pre ţ ? Sau fil os ofia şi dia lect ica s u n t i dentice? < D i a l ectica> este pal1ea m a i i m portantă a fi l oso fi e i . N i c i n u trehuie crezut că e s t e doar un i nstrument a l fi l osofu l u i , căc i nu con ţ i ne doar precepte ş i reg u l i deşat1e, c i s e ra portează l a obi ecte ş i , câte fi i n ţ e sunt, atâ t a ma terie d e ţ i ne; pe de o parte, se a propie metod i c de accste < fi i n ţ e > pentru a deţ ine şi ohi ectele împreună Cu conceptele l -\4, iar pe de a l tă parte cu noaşte fa l s i tatea şi sofi s m u l doar a c c i dent a l , când le cau zează u l tu l . Şi le separă ca pc un l u cru stră i n, deoarece c u n oaşte m i n c i una

1 45


P LOTI N

UATl"t€al TO \fJEUDO�, Y l vwenwucra, OTav n � rrpoaayaYTI, O n TrUpa TOV xavova TOU UATJ-t)-OU� . n €Pl TTpO'TacrEw� O�v oux OLOE - xat Ţap ŢpaJ.1J.1aTa - €lOUL a DE TO aA ll,ctE� 6L OEV o xaAoual lTpOTaal V, XUl xattoAou 6l0E ni XL vTlJ.1aTa T�� \fJux��, O TE TlttT)<H xal o UlPE l , xal El TOUTO cx'lPEl o Tl ttT)al v 11 ăAAO, xal El ETEpa 11 "tau-nx, rrpocr<p€pOJ.1€VWV WcrlTEP xal " d(attT)al� EnL �aAAourra, axpl �oAoŢEl rr-t)-al DE E"t€paL O loWrrt "tOUTO aŢa7TWanL -

1 6 . 1 M €po� otnI TO T(J.1LOV' €XEl Tap xal ăAAa <Pl AocrO<p la' xal Tcip xaL TTEPL <pU<YEW<; {tEWPE� �O-rl{tELav lTapa Ol aAExn x�e; Aa�oucra, wcrTTEP xal apL {t J.111TlXn npoOXPWVTal a\ ăAAat T€XVal ' J.1aAAOV J.1€VTOl aU"tTJ E:IŢ�-t)-EV XOJ.1l'(ETal TrUpa T�� Ol aAExnx��' xal rrEpl �-t)-wv wrrauTwc; ,ctEwpoucra J.1EV €XEL ttEv, lTpoan ttELaa bE Ta� E'g€l� xal "tci� acrxrlcrElC;. €s G.N lTpo(acrl V a\ E�Ele; .)"Iaxoucrl OE a\ AOŢlxal '€'gEl C; xal w� Yot a 110T) nx €XEL ttEV' xal Ţap J.1ETU T�� UAT)C; Ta nAElrrTa ' xal a(l J.1EV ăAAal aPETat "tou� AOrlaJ.10U� EV TOl� rra,ct€CTl TOl � )l blOlC; xal "taLe; 7Tpa�Eal v, " bE <ppovTJal� €rrlAoŢl aJ.10� n� xal TO xa{tOAou J.1aAAOV xat El av"tuxoAouttoucrl xal El bEL vuv €nlcrXEL v 11 Elcrau{t l� 11 OAWe; ăAAO �€A"tlOV' " bE ol aAEXnXTl xal " cro<pla En xattoAou xa l aUAWe; rrav"ta El e; xp�al v np0<p EpEL "tU <pPOVTlcrEL . nOTEpa bE Errn "ta xa"tw El val ăVEU Ol aAExn x�c; xal crO<p lac;; "H Cn€AWC; xal €AAEl lTOV"tWC; . )/Ean b€ ao<pov il val xal Ol aAExn xov OUTWC; (['.IEU "tou"tWV; "H OUO ' â.v Ţ€VOl"tO , · uAAa 11 npo"tEpoV 11 cXJ.1a auvau'{ETal . Kat nixa <Xv <pual xae; n� UPE"tU� EXO l , €'{ G.Jv a\ T€AElat cro<p (a� ŢEVOJ.1EVTJ� , M E"ta Ta� <puatxae; 00'.1 l-} , ,.. CTO<pta' El Ta TEAE l Ot Ta ll{tTJ. H "tWV <pDCTlXWV ouawv T) A ( " '" auvau�ETal TJ011 aJ.1<pw xal, aUVTEAEL ou'Tal ; "H lTpOAapODaa / )/ ETEpa T1lV €TEpaV €TEAElWCTEV' OAWC; rap h <pucr l X-rl aPE"t" xat OJ.1J.1a aT€A€C; xal �{tOC; EXEl , xal a\ apxaL TO nAEl a"tOv ) , ' " ('"' " aJ.1<pOTEpalC;, a<p WV EX0J.1EV . -

,

)/

1 46

,\

.......

-

,

-


------ - --- - ------

pri n i n te J1l1 e d i u l adevărur i lor din ea, ori de câte ori c i neva aduce cev a c o nt rar r e gu l i i adevăru l u i . A ş a d a r, <dia l ectica> i gnoră propozi ţ i i le , căci sunt ca l itere l e <în cu vânt>, însă, cunoscând adevărul , ştie ce semni fică o p ro poziţ ie l 5o şi, in general, c u n oaşt e ş i mi ş c ăr i l e s u fl etu l u i , ceea ce se a fi J1l1ă ş i ceea ce se neagă, ş i d a că " se neagă lucruj afi17J7at sau altceva" 1 5 1 . Ş i , dacă <temlenii> sunt diferiţi sau identici, iar <dia lectica> sesizează aceasta imediat, p re cu m p erce pe ş i se n za ţ ia , ea I asă acest fa pt în seama une i a lte <facultă ţ i > care să n e încânte printr-o riguroasă analiză.

1 6. 1 Aşadar, <di a l ect i c a este> partea de seamă a filosofiei, care mai are şi alte părţi. Ea studiază natura cu ajutorul dialecticii, precum se folosesc ş i alte şti inţe de matematică, ba ma i m u l t, chiar matematica este Însoţită îndeaproape de d i ale ct i c ă , şi, la fel, când <filosofia> studiază c ara ctere l e <este aj ut a tă > tot de ea, î m pre un ă cu d i sp oziţi i l e şi pra c t i c i le din care prov i n ele. Dis poz i ţ i i le raţionale îşi au ră dăcini l e tot <în dialectică>, ca ş i p ro pri i l e lor carac te re , căci cele mai multe sunt însoţ ite de materie. Şi alte vil1uţ i <îşi a u > raţ ionamentele în p as i un i l e ş i î n a c ţ i un i l e propri i , pe când gâ n d i re a este un raţ i on amen t care <vizează> mai d e gr a bă uni versalul şi <se În treab ă> da c ă <l u cru ri l e> î ş i unnează cursul, dacă trebuie să se oprească acum sau mai târziu sau dacă ar fi mai bine <să unneze> un alt cu rs. Pe de a l tă parte, d i a le c t i c a şi înţ elepciunea, universale ş i im ate rial e, aduc gândirii toate cele folositoare. Oare aceste <virtuţi> inferioare pot exista îară dialectică şi fă ră în ţelepciune? Desigur, dar

incomplet şi

în mod

defectuos. Şi oare pot exista un filosof şi un dialectician

rară ele? Aceasta nu s-ar putea În tâm p l a , căci ti e îi pre ce d, fie cresc îm p reu n ă cu ei. Î nsă curând ar putea dobândi virtuţi n at ura le ,

p ri n aj ungă la v i ttu ţ i l e> desăvârşitc <doar> du pă ce este 'adă ug ată Î n ţ el e pc i u n e a . Aş a da r, î n ţe l ep c i u n ea <este dobândită> după v irtu ţ i le naturale, pentm ca apoi să d esă v â rş e ască caracterele. De ase mene a , existând deja v i rtu ţ i l e natura le, <acestea şi În ţe l e pc iu n ea > vor creşte împ reună şi se vor Îm p l ini re c i proc, iar cea care fa ce progrese o va desăvârşi pe cealaltă, căci, în general, vit1utea naturală are o v i ziun e şi un c a ra cter i m perfecte I 5 2 , dar p r i nc ipii l e de la care le derivăm sunt cel e mai im p orta n te pentru ambele. care <să

1 47


IV (46). n Epl . Eu8alJ.10V lac; ( 1 . ) To El) '(�\.I Kal TO EUSa LJ-lO\.lEl \.l E\.I TW aUTW n�EJ-lEVOL Kal TOl<; eXAAOl<; '(WOl<; &pa TOIJ-rW\.l J-lETa�crOJ-lE�; E'l rap EcrTl \.1 r> C/ C Lţ�arEl v, KUKEl va TL oLE aUTOl <; 11 nE<pUKacrL \.1 a\.lEJ-lTTOoLcrTW<; ) " '/ ' / , '1' i / -Q. ,.. i / XWI\.UEl E\.I EU �Wlct l\.€rEl\.l El\.lal; EV EUnav El� TTJV K aL rap ElTE EU'(WLav Tl<; -8-i]crETal , €LTE E\.I EPYW Ot KELW TEA€L OUJ-l€VW , KaT ' eXJ-l<pW Kal TOl <; eXAAOl<; '(WOl<; U�cXP�€L . K al yap Eu�a�EL v ) j('" " / / EVSEXOlTO , a\.l -... Kal EV TW KaTa <pUOl, \.1 EprW ) El val ' OlO\.l Kal Ta / > J-l0OOlKa TW\.I SWWV ocra "T0l<; TE aAAOl <; EUna�El Kal STJ Kal MO\.lTa TI n€<puxL€ Kal TaUTn cilPE"TTjv aUToL<; TTj\.l '(wTjv EXEl . Kal TOl�UV Kal El TEAO<; T� TO €USalJ-lOvEL v Tl -8-EJ-lE,cta, onEp EcrTlv EcrxaTo\.l T�<; EV <POOEl OPES€W<;, Kal TauTn âv aUToL<; ....... ) / J-lETaSOl/ TJJ-lEV TOU EooalJ-l0\.lEl \.1 El<; EcrxaTov a<pL K\.IouJ-lE\.IWV, El<; o EA,ctOUcrl \.1 'lcrTaTal h €V aUToL<; <pOOl<; mxcra\.l '(WTJ\.I aUToL<; eSl E'{EA ,ctoucra Kal nA TJPwcracra €s cX.px�<; €'l<; TEAO<; . E)L bE Tl<; bucrXEpaCvEl "TO T�<; EueSalJ-l0VLa<; KaTa<pEpEL \.1 €l<; "Ta '(wa Ta ăAAa - OIJ-rW rap &\.1 Kal TOl <; eXlL J-lOTcX"TOl <; aUTwv J-lETaSwcrEl v' ).l€TaSwcrEl \.1 eSE Kal TOl<; <pUTOl<; '(werL Kal aUTOLe; Kal '(wTlv E'{EAL TTOJ-lEVTJV e'l<; TEAO<; EXOOOl - npWTO\.l J-l€\.I eXTono<; eSla Tl El val ob eSO'{El J-lTJ S11\.1 EL Ta..... iiAAU, SWU AEYWV, L ) """" ,... on J-lTJ nOAAOU a'{La UUTW eSOK€l EL \.Ial i TOl e; bE <pUTOle; oux &VUrKeXSOlTO &\.1 bLboVUl !3 TOL e; cxnaeH sWOle; S(Swcr l \.1, OTL J-lTJ a'(cr,ctTJcrLe; nâp€crTl v aUTOLe; . E'lTJ eS' ă\.I TLle; 'Lcrwe; Kal b eSl cSoue; )

/

,

)

)

1,

,

)

C I'

-

L

L

.......

(/

I'

,

1'

-

)1'

L

L

)

"'"

1 4X

_

J/

-

"

,

) I'

,

-

"

/

,

/

)

-

-

,

,

,

l.

,

,

-...


I V (46) .

Despre fericire 1 1 . 1 Dacă vi a ţ a b u n ă 1 5 3 şi fl) p t u l de a fi fer i c i t s u n t iden t i ce, oare

vom acorda <feri c i rea> şi a l tor v i e ţ u i toare <decât o m u l > ? 1 54 Căci dacă şi-au petre c u t viaţa conform n a tu r i i l o r fără n i c i u n obstaco l , c e n e împ i e d i c ă s ă spunem c ă e l e a u o v i a ţ ă fericită? I a r dacă ci neva consi deră v i a ţ a b u nă <ca fi i nd> pl ăcere l 55 sau împl i n i rea

propri e i m u n c i , <atunc i > , potr i v i t a m be l or s i tua ţ i i , <ac e l a> aparţ i n e c e l o r l a lte vie ţ u itoare; Întrucât ar putea accepta să tră i ască

în plăcere ş i să-şi rea l i zeze m unca după n at ura sa, precllm cele cântătoare d i n tre v i e ţ u i toare care sunt fer i c i te din d i verse c auze şi î ş i petrec v i a ţ a după natura lor câ n tând, iar astfel au v i a ţ a dorită 1 5 6 . A po i , d acă presupu nem că faptu l de a fi feri c i t este un scop, a d i c ă u l t i m u l hotar a l u n e i ten d i n ţ e natura l e l 5 7 , p r i n aceasta n o i l e- a m acorda fe ri c i rea <unora> când ar aj unge l a <acest> hotar, i ar c â n d aj ung a c o l o na t ura pers i stă î n e i , după c e le-a traversat Întreaga v i a ţ ă şi i -a I m p l i n i t 'de la început până la sfârş it . Dar, dacă c i n e va nu 3c ce ptil ca descenden ţa feri c i ri i <să fie> de la a l t e v i e ţ u i toare ( a vând În vedere că pri n aceasta se va ac orda <feri c i re> şi c e l o r m a i u m i l e d i n tre ele şi c h i a r plante l or care trăiesc, < c ă c i > a u o v i a ţ ă care s e deru l ează spre U ll fi n a l ) , nu este oare m a i î n t â i abs urd s ă afi rm i c ă celela lte vie ţ u i toare n u pot a v e a o v i a ţ ă bună d o a r fi i n dcă e l e par a fi de o va l oare neînsemnată? Pe de a l tă pa rte, nu ar tre b u i să s e acorde pl a n t e l or ceea c e se acordă c e l o rl a l te v i e ţ u itoare, da tori tă fa ptu l u i că e l e nu au senzaţ i e . Poate că c i ne va le-ar a tribui

1 49


PLOTI N

TOle; <puTole;, EL-rr Ep xal TO '(�V' '(W-rl 8E 11 J-lEV El) âv EL T), 11 8E TouvaVTlOV - al ov Ecrn xal Enl TWV <pUTWV Eumx{tEl v xal J-l-rl, xaprrov aL <pEPEl v xal J-l-rl <pEPEl v , rl J-lEV oLv 11bov-rl TO TEAoe; xal EV TOIJ-rW TO EL '(�v, ăTorrOe; o u<patpOUJ-lEVOe; Ta ăAAa '(wa TO El) '(�V' xal El uTapa'{Ca 8E El T), wcrauTwc;' xal El TO xanx <PUcrl v '(�v 8E AEŢOl TO TO El) '(�V it: val , L

L

1 2 . 1 TOlC; J-lEVTOl <pUTOl C; 8la TO J-l-rl a'l cr{tavEcr{tal ou 8t8avTEe; Xl v8uvEucroual v oubE TOl e; '(�OlC; fîbT) eXrracrL 8L bavaL , E'L J-l€V rap TO a'l a{taVEa,ctal TOlfTO A€YOUcrL, TO TO na,ctoc; J.1Tl Aav\tdvEl v, OEl aUTO aŢa,ctov lL val TO nci,ctoc; npo -r0"U J-lrl Aav,ctaVEl v, alov TO XaTa <pUcrl v EXEl v, xâv Aav,ctcivŢJ, xa l DLXELOV El val , xâv J-l1lnw Ţl vwaxŢJ an OL XELOV xaL a;l 116U' 6EL Ţap 110U E� val :/Q'aTE aŢa,ctou �OUTOU OVTOC; xal napaVTOC; 11011 EaTlv EV T� El) TO EXOV , (/ QaTE Tl 8El T-rl\.l o:'Lcr,ctT]crl \.1 npOaAaJ-l�aVE l v; E'l J-l-rl ăpa OUKETl TW Ţl VOJ-lEVW mi,cteL 11 xaTaaTaaEl TO ara,ctOV 8l8aacrl v, U�Aa T11 y�wcrEl xa l o:'la{tTjcrEl , 'AAA' OUTW ŢE T-rlV o:'la,ctT]al v aUT�V TO uŢa{to\.l €pOUal xal €VEPŢElaV '(W�C; o:'l a{tT)nX�C;' waTE xal OTOUOUV UVTl AaJ-l�aVOJ-lEVOle;. E'l OE €� UJ-l<pOl v TO uŢa{tov AEŢoual v, alOV al cr,ctTjaewe; TOL OUTOU, nwe; ExaT€pOU a8la<papou OVTOe; TO E'{ UJ-l<pOl v uŢa,ctov El val AEyoual \.1; E'l 6E aya{tov J.l.EV TO na,ctoe;, xal T-rlV TOlaVOE xaTaaTaal v TO EL '(�v, aTav yvw ne; TO cX.Ţa,ctov aUTw napav, €PWTT)TEOV aUTouc;, El yvoue; Td / / rrapov napEcrn v. EU OU ).10VOV ;-- '(ŢJ, """ T]), OEl""" Ţvwval """ , 8T], TOUTO ...... ('on OTl 118U, aAA ' on TO"UTO TO aya,ct6v , , AAA ' El on TOUTO TO uya,ctav, oux ala{t1laEWe; TOUTO EPYOV 118T), uAA ' ETEpae; J-lEl'(OVOe; 11 xaT ' aCa,ct11al v 8 UVaJ-lEWe; , Ou TOL vuv TOle; 1160).1EVOU; TO EL '(�v Lmap'{E l , aAAa TW Yl vwcrXEl v OUVaJ-lEv�, an 118ov-rl TO aya,cta\.l , N( n ov 8-rl TO� EL '(�v OUX 1100vl1 EaTal , uAAa TO xp (VE l V 8uvuJ-l € vOV, an 118ov-rl cqa,ctav , Kal TO J-lEV xPl vov �EA TlOV 11 xaTa mx,ctoe;' Aayoe; Ţap 11 vouC;' 118oV-rl 8e na,ctoe;' o u 8 aJ-lou 8E xPEl TTOV <lAOŢOV Aayou , nwe; a.v oLv o Aayoe; atHO\.l a<pde; ă.AAo ,ct1lcrETal E:V TW EvaVTlW YEVEl XelJ-lEVOV xpel TTOV el \.Ial EauTou; 'AAAa yJp €o(xa�l \.1 , Dam TE TOlC; <pUTOle; OU 8l8aacrl xa l Dam )

\.

1 50

l'


L N N LA D!\ !.

4

( 46 ). I - �

şi plante lor <feri cirea>, dac ă l e-a atri buit viaţa 1 58, iar o via ţ ă ar putea fi bună s a u <rea>, c u m este şi î n ca z u l pl antelor : ele ar putea trăi bin e sau nu, ar pu tea produce fructe sau n u . Î n sc h imb dacă plăcerea este scopul şi dacă < faptu l de a avea> o via ţă bună <constă> în aceasta 1 59, este absurdă r i d i c area a l tor v i e ţ u i oare la o via ţ ă bună, iar dac ă s-ar defi ni vi a ţ a cea b ună prin l i niştea s u fl ete a sc ă 1 6 0 saLI prin via ţa confonnă naturi i, atunci ar fi la fe l . ,

t

1 2 . / D a r cei ce n u ac ordă plante lor via ţ a bună fiindc ă nu au senza ţ ie 1 6 1

r

is c ă să nu o poată atribui nici a lt o r vieţuitoare Căci

dacă <unii> spun că fa ptul de

a

.

avea senzaţie este conşt i in ţ a unei

i m pre s i i 1 6 �, trebui e ca impresia să fie bună <în sine> înainte să

devi nă co n şti en tă tot aşa cum trebuie să fie confonnă naturii, deşi ,

nu este conştien tă să c orespundă fun c ţ iilor noastre, deşi nu ştim că ,

ne este proprie şi că este pl ă c u t ă căci ea trebuie să fie aşa. Fiindcă ,

este bună şi există, cel care o de ţ i n e, de ţ ine deja b i n e l e . Atunc i , de ce trebuie să adăugăm senzaţia? De bună seamă, fi i ndcă <u n i i> n u

atri buie binele i m presi ei s a li stării, c i cunoaşteri i ş i senza ţ i ei. Dar

ei s pll n prin aceasta că binele e s te însăşi senza ţ ia şi actul vie ţii

senzitive l 63 ; dec i <toate s unt la fel>, i nd i ferent c u m sunt simţite .

Dar dacă ar spune unii că binele este <compus> din am b e le, de

exem plu <binele> u nei an u mite senza ţ i i, c u m pot spune că bine l e <rezu ltă> d i n e l e , deşi ele nu diferă?

Ş i , dacă <ei s pun> că bin ele

este i m presi a Împreună cu starea de v i a ţ ă b u n ă c â nd cineva

cunoaşte binele prezent în el, - trebuie să-i întrebă m dacă <cineva

este fericit> şti i nd în preze nt că tră i eşte o via ţ ă b u n ă s a u tre buie să

ştie că aceasta nu este doar ceva plăcut, ci şi că e s t e ceva bun. Dar,

dacă <vrea să ştie> că un l u cru este bun, ac easta nu ma i este preocu parea senza ţ i ei, ci a unei facultă ţ i superioare senzaţiei.

Aşadar, feric irea nu apar ţine celor c are s i m t pl ă cere a

,

ci c e l ui

capab i l să cunoască faptul că plăcerea es t e un bine. Dar cauza vieţ ii

bune nu va

fi p l ă cerea , ci capacitatea de a j u deca fa ptu l că plăcerea

este un b i n e . Or, <ac eastă> j udecată este mai bună decât im presia,

căci este raţ i u ne sau i n t e l ect pe când pl ăcerea este o i m pres i e, i a r ,

ira ţ i o n a l ul nu e s t e niciodată m a i bun d e c â t ra ţ i on a l u l . Prin u nl1 are

,

cum se poate ti xa ra ţ i unea, abandonându-se pe si ne , în ceva aflat

Într-o s i tua ţ i e c ontra ră ei <şi s5 o creadă> m a i bună decât ea? Se pare că

cei c a re n u

atr i b u i e < feri c i re a > 151

p l a n t e l or,

ci

doar


P l .OT I N

aLO·{tTjerEl TOla8E TO ED, Aav'{hxvEl v €aUTOUC; j.1El'{av TI. "t0 ED ) , '(llV '(llTOUVTEC; }{al €V TpaVOTEPet '(WŢl TO aj.1El VOV Tl {) EVTEC; . Kal oerol 8E EV AOrU Cn �wD il val AErOuerl v, aAA ' OUX cnTAWC; '(w-n, ou8E El alcr{)-llTl X-rl ELll, xaAwc; j.1Ev 'lerwc; âv AErOlEV . Ll l a T l 8E OUTW xal TTEPl TO AOrl XOV '(wov J.l.avov TO ) ) , /L ,... Eu8aLJ..lovEl v Tl {tEvTal, EpwTav aUTouc; TTpoerllXEl . Apa rE TO AOrl XOV TTpoerAaJ.l�civETa l , on EUJ.lTjXavov j.1a.AAOV o ADrOc; xal pa8lWC; aVl XVEUEl v }(al TTEpl TTOl El v Ta TTpWTa xaTa <puerl v 8uvaTal , � xcXv J.l-rl 8uvaTOC; TI aV l XV€UEl v J.l1l8E TurxcivEL v; ) AAA' El J.l€\} SLa TO a�EuplcrXEl v J.laAAOV ouvCXcr{)-UL , eeJ""'[u l XUL TOlC; J.l1l AOrOV €XOU(J"L v, El ăVEU ADrOU <pUcrEL "'[UrxavoL Ev TWV TTPuhwv XaTa <puerl v, TO Eu8aLJ.lOvEl V" xal unoupyoc; â.v o AOrOc; xal ou 8l ' al.ITOV a(lpEToC; rLrVOl TO ou8 ' aD 1'1 LEAElwcrLC; aUTou, llv <paJ.l Ev apET-rlv El val . E't 8E <piierETE J.l-rl 8la nx xaLa q>ucrl v TTPWTU EXEL V TO TlJ.l lOV, aAAa 8l ' au"'[ov aernacrTov dl val , AEXT€OV Tl TE ăAAO €prOV aUTou }{al TlC; 1, <pUcrlC; au"'[ou xaL Tl T€AElOV au"'[ov TTOL El . nOlEl v rap 8El al.ITOV TEAELOV ou T-rlV {J-€WplaV T-rlV TTEPl TaUTa, aAAa. ăAAO n TO TEAElOV aUTw El val xa l <puerl v eXAAT)V El val -, , j) -aUTW xal J.l1l El val aUTOV "'[OUTWV TWV TTPWTWV xaTa <pUcrl v j.1T)8� E� [;; V Ta. TTpWTa xaTa. <puerl v J.lT)8 ' OAwc; TOUTOU TOU rEVOUc; il val , aAAa XPEl TTova TOUTWV aTTcXVTWV' � nwc; TO TlJ.l LOV aUTW oux 6LJ.laL E�El v aUTOUC; AErEL v . ) AAA' OOTOl )� , , """ J.l EV, EWC; av XpEl TTOVa EUpWeJ'L <puerl v TWV TTEp l a VUV (lerTaVTal , EaTEOl EVTaU{)-Ol il val , oonEp J.l EV€l v E{)- EAouerl v, aTTapwc; €XOVTEC; OTTll TO El) '{�V, O� C; 8uvaTov €ern TOUTWV . -....

.......

L

-...

,

,

-...

l'

/

)1'

l'

_

l'

,

1

L ,

,

l'

(I'

l'

l'

C I'

'

-...

l'

1'

(

13.r HJ.l ElC; 8E AErWJ.l€V E'{ apx�c; Tl 1TOTE TO EUOalj.10VEl v UTTO­ AaJ.l(3ciVOJ.lEV il val . T l {)-EJ.lEVOl 8-rl TO EU8alj.10VEl v EV �WTI, El J.lEV ) " , ) (JlNWVUJ.lOV TO '(T)v ETTOlouj.1E{)-a, TTaerl J.lEV av TOLC; �W(Jl v aTTE8oJ.lEv 8€XTlxolC; EU8alJ.lOVlac; El val , El) 8E '(�V EVEprELet €x€l va, dlc; TTap�v EV Tl xal Talnov, 00 EnE<puXEl 8Exnxa. mXVTa Ta 'IWa El val , xal oux cXv TWL J.lEV AOrlXW €80J.lEv 8uvaer{)-al TOUTO, � ... TW 8E aAoyw OUX€Tl ' '(w1l rap �v TO XOl VOV, o 8EXTlXOV TOU aUTou nixX; TO EL&xlJ.lOVEL v €J.lEAAEV El val , EL nEp €V '(wTI Tl Vl TO ) ;-Elx5alJ.l0VElV UTTT)PXEV . O{)-EV, OlJ.la l, xal Ol EV AOrlXŢJ '(WŢl "'"'.-.L -.... AErOVT€C; TO EUcSa.lJ.lOVEl v rl VEer{tal oux EV Ttl XOl vn '(wn TL {)-EvrEC; 'hrvorpav TO EUOO l J.lOVEl v ouoE '{WrlV unOTl {)-EJ.lEVOl . l'

,

l'

-....

_ L.

l'

L

(

l'

,

CI'

)

,

......

»

l'

1 52

(

)

L

-

-


[ ' N N I ..,\ [ ) , \ 1 . 4 ( -1 6 ). 2 - 3

<v i e t u i toare l o r> care au senza ţ ie , caută tără superioară şi

o

a şti

o feri c i re

a şază În tr-o v i a ţ 8 Jlla i c l a ră . Dar poate că au dreptate

cei care spu n că < fer i c ire a > e x i stă î n v i a ţ a ra ţ i onală 1 64, şi nu pur şi

s i m p l u în v i a ţ ă , n i c i dacă ea a r

fi u na senz i t i vă . Dar trebu i e să-i

Întrebăm pe ei de ce atribuie fa ptu l de a ti fer i c i t doar tii n ţ e i ra ţ i o n a l e . Oare s e adaugă ra t i o n a l u l fiin dcă ra ţ i unea este m a i

efic ientă ş i poate căuta şi proc ura uşor <l ucrurile ce pot î m p l i n i >

natura l dori n ţ e l e no astre, sau d a c ă <raţ i u n ea> nu a r fi capab i l ă de

această că utare şi de acea stă descoperire <nu s-ar mai adăuga no ţ i unea de mai sus>?

Dar, dacă <fo l os i m această no ţ iune >

datorită t:1cu l tă ţ i i eurist i c e s uperi oare <a ra ţ i uni i>, înseamnă c ă feric i rea va a p a rţ i n e ş i c e l o r care nu ra ţ i onează, d a c ă ele î ş i pot pro c u ra <cele nec esare dori n ţ elor l o r> pri mordiale nu prin ra ţ i une, c i natura l ; ra ţ i u nea a r trebu i să n e s l uj ească ş i să n u se caute pe sine, chiar dacă n u devine acea ra ţ i une perfectă, des pre care noi spunem că este v i rtute l 65 . Da că afirm a t i că v a l oarea <ra ţ i u n i i > n u se d a torează fa ptul ui că de ţ i ne natur a l pri n c i p i i l e, c i fi i ndcă este d e iubit p r i n ea î n s ă ş i , trebuie să spune ţ i c e altă func ţ ie are, c e natură a re şi ce o face perfectă 1 66 . C ă c i nu o fa ce perfectă conte m pl are a princ i pi i l o r, ci ar avea o altă perfec ţ i une şi o a l tă natură decât dori n ţ e l e natura le pri mord i a l e , sau decât cele de l a care deri vă aceste dori n ţ e ; ele nu aparţ i n deloc a cestei c l ase, ci superioare tuturor.

A l tfe l , n u văd c u m au

l e sunt

putut să-i atri buie

perfe c ţ i unea. Dar, cât timp ei î i găsesc o natură su perioară celor prezente, să-i l ă s ă m unde sunt şi unde dores c să ră m â n ă , i ncapa b i l i

< s ă spună> c u m se poate dobândi fe ri cirea şi care di ntre ace ste <v i e ţ u i toare> o poate avea .

1 3 . 1 N o i , În sc h i m b, v o m s p u n e de la î n c e p ut ce c redem că este fe ri c i re a . Dacă s i tu ă m fe ri c i rea în v i a ţ ă , ş i fac e m ca " v i a ţ a " să îi fi e s i n o n i m ă , vom ac orda tuturor v i e ţ u itoare l o r p os i b i l i tatea de a d e ţ i n e fe ri c i re a , < s pu n â n d c ă> s u n t fe r i c i te în act c e l e ca re a u ceva u n i c ş i i d e nt i c p e c a re îl pot avea n a t u ra l toa t e v i e ţ u i to a re l e , şi n u v o m a c orda <fe r i c i rea> d oar fi i n ţ e i ra ţ i on a l e ş i de l o c c e l e i

i raţ i o n a l e . C ă c i v i a ţ a e s t e c e v a c o m u n ca re perm ite <ac eeaş i >

capa c i ta t e de a fi fe r i c i t , d a c ă e a e x i s t ă într-o a s t fe l d e v i a ţ ă . D i n acest m o t i v, c red e u , c e i c a re a fi rm ă fa ptu l c ă fe ri c i rea e x i s tă

< d o a r> în v i a ţ a ra ţ i o n a l ă ş i nu o p l a s e a z ă în v i a ţ ă î n gen e ra l , au

i gnorat

fe r i c i rea

p e n t ru c ă n u

1 53

au

l u at î n s e a m ă

viaţa.


P l . OT I N

nOlo-nrra oE nî v AOjl X-rlV OUVaJ.1l v, TrEPl llv 'l1 EUOO l )J.OVla CYUVlCJ"'ta'tal , avajXa'(oLV'to â,v AEjELV , 'AAAa ,,[() lmOXElJ.1EVOV al.l'tOLc; AOjlKrl Ecyn '(W�' TrEP L' jap 'tO OAOV 'tou'to 'l1 EuOalJ.10Vla O'UVlCY'ta'tal ' WCY'tE TrEP L CiAAO El&oe; '(w�e; , I\EjW oE OUX WC; aV'tlOL TIPllJ.1EVOV 'tw AOjW, aAA wC; T]p.EL C; cpCX)J.EV TrPo't€POV, 'to , (/ j, / ....... ....... / OE UCY'tEPOV El val , nOAAaxwc; 'tOL VUV TllC; '(wT]C; AEj0J.1EvllC; xal nîv OLmPOpaV EXOOOTlC; XaTa Ta TrpWTa xaL' OEUTEpa xal E<pE��C; xal OJ.1WVUJ.1We; 'tau '(�V AEj0J.1EVOU ăAAWe; J.1Ev TOU <pUTOU, eXAAwe; oE TOU aAOjOU xal 'tpavo'tllTl xal UJ.1U6pOTT]Tl -n1v bLaepopav EXOVTWV, aVaAOYOV bllAovOn xal TO EL , KaL El €'tSWAOV eXAAO ăAAOU, bTJAOVOTl xaL' 'tO El) we; EleSwAov al} TOU Eri, rl 8E �TW ălav lmapXEl 'to '(�v - TOUTO bE Ecyn v 'O J.1Tl6EvL ....... , ....... TOU '(l1v EAAEL TrEL - 'ta EOOalJ.10VEL V, J.10VW av TW ajav '(WV'tL TO EuoolJ.10V€l v lmapxOl : TOU'tW jap xal �o ăPld'tov, El TrEp EV L / ;-, )/ ), ) -... , ( 't0lC; OUO'L 'to aplO'TOV TO, QV'tWC; EV ",wŢl xal 11 'tEAELOe; '(WTJ' olhw rap av OU8E ETraXTOV TO aya,ctov ImapxoL , ou8' ăAAO TO UTrOXElJ.1EVOV aAAaxo,ctEv j€VOJ.1€VOV TrapE�EL aUTO EV aya,ctw il val , Tl jap Tn TEAEla '(WŢl â,v TrPOO'jEVOL TO ELe; TO aPlO'TTI ,.. / ...... EL val ; El 6E "ne; TT]V TOU aya-\t"ou epUCYl v EPEL, OlXELOe; J.1EV ° AOjOe; llJ.1LV, ou J.11lv TO d(TLOV, aAAa TO EVUTrapxov '(T]'tOUJ.1EV , uOn 8' 'l1 'tEAEla '(W1l xal 'l1 aAll,ct lV1l xal OVTWe; EV EXElVn TTI vOEpa epuO'El , xaL' OTl a'L <XAAal a'tEAELe; xal 'l V&iAJ.1cxTa �w�� xal �u TEAE tWC; oooE xa,ctapwe; xaL' ou J.1UAAOV '(wal 11 TouvavTlov, TrOAAaXLC; J.1EV E'lPllTal ' xal vuv 8E AEAEX,ctW cyuv'toJ.1we; we;, EWC; âv TraVTa Ta '(WVTa €x J.1l ac; apx�c; n, J.11l ETrtCY11e; 8E Ta eXAAa '(n, avuyxT] 't1lV apX1lV T1lV TrPWTllV '(W1lv xal T1lV TEAE LOTaTT)V lL val , L

.......

l.

.......

)

\"

\"

"

,

_

)

),

J,

-

.......

l'

)

"

,

l........

)

l.

,

)

_

)

_

,

L (

1 4. 1 E'l J.1EV oLv T1lV TEAElav ",W1lV EXEL v o�oe; TE ăv{tpWTroe;, xaL' <xv,ctpWTrOe; b TaUTllV €XWV T�V swTÎv EU&xlJ.1WV , El oE J.1ij, EV {tEOLC; <Xv n e; 'to EooalJ.1ovEl v {tEL 'to, El EV EXEl VOle; J.10VOle; 'l1 TOlauTll rWtl ' 'E TrEL01l TOLvuv epaJ.1Ev El val xal EV av,ctpWTrOle; TO Eu8alJ.10VEL v 'tOUTO, CYXE1TTEOV lTWe; ECYTL TOUTO , I\EjW 8E tJSE' on J.1Ev otiv EXEL TEAElav sw�v ăv{tpwlToe; ou T-rlV a'Lcy,ctllTlX1lV J.10VOV EXWV, aAAa xal AOjlCYJ.10V xal vouv aA l1,ctl vov, O�AOV xal E� ăAAWV , 'AAA ' &pa YE we; riAAoe; WV ăAAO TOUTO €XEL ;"H 000 ' ECYTl v OAWe; ăv,ctpwTroe; J.11l ou xal 'tOUTO 11 8uvuJ.1EL 11 EVEpYEla. EXWV, DV 81l xal <paJ.1EV Euoo(J.10va 1L val , 'AAA ' WC; 1 54


L N N I::\ [ ) r\ !. ..ţ ( 46 ) .3-4

E i sunt s i l i ţ i să spună că p uterea ra ţ ională, la care este re l at i v ă fe ri c i rea ,

este

o

c a l i tate.

D a r,

din

pu nctu l

l or

de

vedere,

fu n damentu l ei este v i aţa ra ţ i ona l ă , c ă c i fericirea este relati vă la tot acest întreg, a stfel încât este vorba de un alt tip de v i a ţ ă . Nu mă refer la o subd i vizi une l og i c ă 1 67, ci l a sensul în care noi spunem că <un tennen> este anterior şi c e l ă l a l t posterior. Se poate s pune "v i a ţ ă" în m u l te fe l ur i , i ar d i fere n ţ a constă în v i a ţ ă de gradu l întâ i , de a l doi l ea, d e urm ătoru l , căci v i a ţ a este un c u v â n t om o n i m , c u u n s e n s pentru p l a nte, cu a l t u l pen tru fi i n ţ e l e i ra ţ i o n a l e, d i feren ţ a c onstând în c l ari tatea s a u obsc u ri tatea <termenu l u i > ; evi dent că ş i feri c i rea < s e a plică> analog. I a r d a c ă < u n t i p d e v i a ţ ă> este c o p i a a l t u i a, este c l a r c ă şi fer i c i rea u n u i a v a fi cop i a feri c i ri i a l t u i a . Dacă cineva are o v i a ţ ă i nten s ă (în sen s u l c ă nu neglij ează v i a ţ a ) atunc i este fe ricit, iar feri c i rea ar aparţ ine doar fi i n ţ e i care tră i e şte i ntens ; c ă c i ea deţ ine perfe c ţ i u nea, d o a r d a c ă perfec ţ iu nea este printre rea l i tă ţ i aceea cu adevărat în v i a ţ ă şi v i a ţ a desă vârşi tă ; căci ei nu-i este i m pus b i n e l e , n i c i n u are vreun fundam ent de altundeva care să-i ofere posi b i l i tatea de a se afla în b i n e . D a r ce ar trebui să adăugăm u nei v i e ţ i compl ete pentru <a deveni> desăvârşi tă? Dacă c i n eva enu n ţ ă "natura binelul' 1 6 8 , ca pe o teor ie proprie, c ă ut ă m < s ă arătăm că b i n e l e> n u este o cauză, ci u n atri but <al vi e ţ i i> . C ă c i

s - a s p u s adesea 1 69 c ă v i a ţ a desăvârş ită, adevărată şi rea lă e x i stă î n rea l i tatea i nte l i g i b i l ă, c ă c e lela lte v i e ţ i s u n t i mperfecte şi constitui e i m agi n i l e v i e ţ i i <perfecte>, c ă n u sunt desăvârşi te ş i puri fi cate, că n u mai sunt v i e ţ i , c i o pusul l or; trebui e să spunem a c u m pe scurt că, atâta t i m p cât toate v i e ţ u itoare l e <pro v i n> d i n tr-u n pri n ci p i u unic, d a r n u <deţ i n> în aceeaşi măsură v ia ţ ă, este necesar ca <acel> prin c i p i u să fie v i a ţ a pri mă şi desăvârş i t ă .

[ 4. ) Aşadar, d a c ă o m u l <poate> a v e a v i a ţ a perfectă, c i ne are o

asemenea vi a ţ ă este fe ricit . Dacă nu, fer i c i rea ar trebu i cău tată pri ntre zei, dacă numai pri ntre ei exi stă o astfe l de v i a ţ ă . Dar, fi i ndcă am spus că fericirea exi stă şi printre oam e n i , trebu i e să cercetăm cum este ea . M ă re fer astfel la fa ptu l că este evident ş i d i n

alte <situa ţ i i > că omu l d e ţ i n e v i a ţ a desăvârş i tă , ş i a n u m e n u doar pe cea senz i t i v ă , c i ş i ra ţ i u nea ş i c u noaştere a adevărată. Dar oare

o m u l de ţ i ne <această v i a ţ ă> ca pe ceva d i fe r i t de si ne? N u , fi i ndcă

nu este om dacă nu are <bi n e l e> fie în pote n ţ ă , fie În act, <iar des pre cel care îl are În act> spunem că este feri c i t 1 70. Dar vom

1 55


9� 1

P 1 9 t\.�dlillO '{ t\.ţ? 5�11 '�)9 1t\.OTf)'09f13 (�a 5lit\.9TfooTÎ�ld'Ot\.o.o 39 5lit\.09H · ��0'O 1'O�t\.(1)t\.1 11 0l.00� '01 9 l'Olom 1'0)( 513.o3 d 1'O ) 1'0 ) 1'0)( 0'0 1'0)( l'O�t\.(1)(.f3d)'X)t\.'O t\.0l.0'O 50011 513.01311 50l.'OTffT>.o OO� ;,'0 t\.� 5�9) ' t\. 1 � t\.pg -ri�'{ t\.7t �3 ��m 0�120� dpl 5(1)Tf)0l.3:· t\. 1.o9m 50l.'OTf�.o t\.� 'O).of10 �l. l20l.f1'O .9 1'O�.o�3Tf � 1d'Ot\.o.o �Tf '39t\.P 10l. t\.liXo� t\.Ol'O<.?OOll.o t\.0� 1'Ot\. 1 3 t\.0�00l. 3900 13113 . 1'Ot\. 13 t\.O lg 'O�OTf)'09f)3 ���l. t\.��li�009 ?<.? -!�39 "�.îf)'O �� '3 1 'p��'{oog �O ,Y.�X? ' 10d9 m 5(1))9'OQ �'O)( lOd9m �'O:X 1,3 op1 'Ol.I2'Ol. " 5'OX�l. 5P:X1TÎ'OldU X)�.ol'{pTÎ !}X) 5001.\,ly'y'00�0y'011 5p1. .5�011 �X»)( 313 .o\,l�.oll1� 5�9y'gOll1t .5u t\.J} '01.12'01. .5?d11 �'O:X 10l.)X> )f " f\ 09l.x)� 5:O) }.091t �'OX op1 5'O) t\.3 U : 10X?c t\.?y t\. �3t\.OTf1'09f13 �1. �X>X !}3 t\.�1 �l. 1.o'OllR 5101.�01. t\. � �9 5�U " t\.fT>.o9t\. t\.(1)t\. U )X)X t\.(1))(pll'o'Ocb X� �'OX t\.ţ? dp1 Ol. 10t\.9 J : �o�oo'{O:x'Odx)l1 ��0'O3) , 9liTf �9 ?<.? 1J :t\. �31d3t\.� 'O�t\.O�'{(1)X 5(1)'{9, p� �'O)( 1o.o9t\. � 'O)( ) � ?9 .53t\.99li1'{ V ( I ' s 1 "

.......

)

-

(

,/

-

"

,

/

" 1'O1.3 }.9<,? f)o 5x)ll�'{ .5pl. <}o ' t\.oX?c xf10 t\.120t\. �1.f1'O t\.� , 9 �l. ' t\.91.f1'O )(f)o '(\ l.D(�llO'{ t\.ţ?x .531.t\.OX.oJlll 01.120l. .53�t\.0�.oo0l1 �X):X ?<.? 10�3:Xl.o " 53�t\.9. 10�X><.?00l1.o .531.t\.OX.oPll 1p �'O)( ?9 l.o'O.oj, ' t\. )l..o� ll. 9, /\o�X)/\P� /\�1. 39�P t\.(1)'{)m �X):X t\.(1))3X1P 3l. t\.fT>1.t\.9)(.olit\.�Oll1t "y.(1)5, lJ.l.�:0101. 4 5e? �'OX op1 13t\.9Tf .t\.�3t\.OTÎ1'O<.?113 ?l. .51,3 1'Ol.3.qr>l.1.'O'{� 51'O) 1.t\.'Ot\. � /\O t\.) Ol. 51'OX� t\.� <.?<l0 . �(1)). .5o/\3TÎ�od1X)d'011 00l.0'O /\39<10 t\. 1 .D(1)(]1<.? 'X) t\. l .ofl1919 1'0)( · 'O�0'Ol. 13X.D(T)t\. 11 ) 5lJ.l. ...... ....... 1:0)1 " 11..03 OOll.(l)d-l} t\.:o 001. 001.00101. 'X) XOO '(1)l.00l. ll.t\.(1)). 001.0'0 ?:)l. ' l�:Oll'�.o ?� ut\.61 -t\.ţ?)( : ��1.li1 r;�JnludLt.�dll dp1� unll'�1 " nol.O:O /\(1)l. 1t\. U 'O'{'{'O '��O'O Xoo 1'OX ' 13l.li5, t\.01'Ox1'Ot\.'O ,5(1) 131.li5, 8- , '{�V, :' 3X9( �-ti 8 «(\�{;tX)11t t\.'u�� op1 /\?<.?flO� "<20�X)1X? � 1D��:X 51,3 � X)X t\.'O) t\.0ll'1'O<.?fl3 51(3 5I1xOpl.f)'O '� 50�ngn011.o �X):X . Ul\.oXt (\�(T)5. 5(T)1.�0 �l. 50)9 q /\!}O .5li:xdp�<1 V " t\. u.o3t\.0.o (T)l..oJ OX? ?<.? �1. ' t\. 9<.?fl 0 t\.(1)t\.9013X op1 t\.?ll' t\.�1 : 313.o�l.1.liJ. �'O:X t\.?y dp1 11 " :01.t\.OX3 .5(1)1.00 /\01. (\ 13l.11 5, 0y.y.X) lill' O� 1'0/\ 13 0l.001. 001. 39 �010�1.0:o�( . .5(1)��}? ��O'Oll (�l.f1'O '�9�'O1� 5(1)'{'{f? � 'O:X �l.�'O �� 1201. t\.OU ).:o 'Ot\. 13x911� ?9 �l. " 13X?c 03ll9, �1.f1'O .5�l.f1'O H" : t\.9�:ol1t �1. �1..o� ,1.0ll Jl. t\.0t\. ) Ol. �l.�01 " X)/\9Tflil.olit\.o.o /\ l.oli'{009 p1.x»)( 001.0'0 t\.'O 9 /\li " X> /\3Tf13X1d311 U/\0y'3�3 )(00 01. 1 3� 5 u /\:0 oo�o:o G:orrl ?�o �g 1t ' li9� X>'{'{J} pl. 61.!1� ,g 1'O{;i..o�3)(103�( "O1.(2�l. 1X>/\ 13 '91.!1X) �1. .5�011 3)(li999'01.3ll' �X>)( 01.<20l. �1..o� n)3103/\� � 'O)( �9 .58 ' li9� 'Ot\.OTf) :os'f)3 ?9 /\�l. 'nL/\oX?c 13ll'pt\.09 /\ 13 X?c O��O1. U .5od9Tf /\OllfT>O.(}/\J? f\o'{'{}? /\?ll' /\�1. H) 1x)/\ 13 /\013'{9l. .5003ll' Ol. 5li(1)1 .5li1. 01. �1.0'O /\3 /\3ll'o.olim 01.001. 001.0X1 50913 ( ....... "" -... "

(

/

"

,)

'

/

.......

,

1

,

"

-.....

(

(

"

......

/

/

I-.I !.L c n . t


L N N I ..,\ D . \ L 4 ( 4(1 ),-\-:'

spune că are în el <această> formă de v i a ţ ă desăvârş i tă ca pe o pa11e d i n si ne? Omul care o de ţ i ne in pot en ţ ă , o deţ ine ca pe o p arte din s i ne, Însă feri cit este cel care o are În act şi trece Î n ea <până când> se i dent i fică c u ea. Î n sc h i mb, celela lte <l ucrur i > îi sunt ataşate şi nu pot fi consi derate părţ i le sale. de vreme ce îi s u nt ataşate i n vo l u n tar� s-ar putea uni cu el doar pri n i n t e rme d i u l voin ţ e i . Aşadar, ce Înseamnă pentru el binele? Este a ce st <bine> pe care Î I are în el însu şi . De fapt. ca uza <bin e l u i> d i n e l este b i nele suprem , d i feri t oarecum <de b i nele > d i n el. Dov a da este că ce l aflat în această stare nu m a i caută a l tceva. Ce ar putea căuta? I n n i c i u n caz <ce va> d i n t re l ucruri le i n ferioare, căci el este Îm preună cu b i nele s u prem. P ent ru c e l ce are o astfel de viaţ ă, ea e s t e autarhică prin si ne, căci < fi i nd> virtuos, prin <viaţ a> autarh i că < aj un ge > l a fericire şi la achizi ţ i a b i ne l u i , căc i n u exi stă b i ne care să îi l i psească. Dar c i ne îl caută o face fi i ndcă îi trebu ie, şi nu pentru s i ne 1 7 1 , c i pentru vreuna d i n <nevoi l e> sale. f i c a u t ă pentru corpul cu care este u n i t, corp care tră ieşte, d a r ale căru i <nevoi> nu sunt aceleaşi cu ale om u l u i . <Om u l > îi cu noaşte aceste <nevoi> şi îi dă ce îi dă, dar fără să ia n i m i c de la p ropria vi a ţ ă <Când va fi > în situaţ i i potri vn ice, feri cirea sa nu se va d i m i n u a , ci va ră mâne <aceeaşi>, ca şi v i a ţ a l u i . Când mor priete n i i ş i c e i apro pi a ţ i , el ştie ce este moartea, însă şi cei care mor o cunosc, dacă s u n t v i rt u oş i . Moartea celor a propia ţ i ş i a pări n ţ i l or 11 fac s ă sufere, Însă n u p e e l . c i p311ea din el fără i nte ligen ţă, ale cărei su feri n ţ e nu î l vor at i nge . .

1 5. 1 Dar <cum ră mâne c u > suferinţ ele, bol i l e ş i toate c e l e care îi împiedică ac ţ i u n e a ? Şi dacă ar deven i i nconştient? <Acest lu cru> s-ar putea întâmpla din ca uza u n o r otrăvuri sau a u n o r bol i . Cum ar putea <un om> în toate aceste <cazuri> să a i bă o v i a ţ ă b u n ă şi s ă fie feri c i t? Şi încă am lă s a t deoparte sărăcia şi d is pre ţ u l . C i ne a p r i v i t s p re aceste <rel e> şi mai a l e s spre fa i m oasa soa 11ă a l u i Priam I 7 � , a r p u t e a crede c ă s u n t <obst a c o l e În ca lea fe ri c i ri i > . C h iar dacă <o lllu l > le Î n d u ră ş i le î n d u ră u ş or , n u t rebu i e să le dorească. Însă viaţa feric i tă trebuie dori tă pentru că s u fl e t u l n u este V i l1 uo s dacă natura corpu1 u i nu se a d un ă cu e s e n ţ a acestu i a . S-ar p ute a spune că omu1 acceptă <corpu l> ca pe o parte a sa până când afcctări l e c orp u l u i se Îna l ţ ă până l a e l . c ă u t ări l e şi fu ga <co r pu l u i > îi devi n c u n oscute d i n <grij ă> pentru acesta . Dar dacă plăc e re a se a d u n ă l a v i a ţ a c e l u i feri c i t, cum ar p u t e a <un om> care suferă din 1 57


8� [

1\.09ilidlu 50'(9� !?� I\.01 Xld9)(�, 1\.fT)�I\.s>dUll 1\.fT)) l.I\.Ut\� t\�� �U)( 1\.��f1Xl t\(T)l.1\.911� � U)( P'('(X;> ' 13'(9l. �l 1\.01\.)01 U9�UTI-Q- ldUt\flD �SX1 0 ° l Ut\ 13 1\. 1 3 XDpd> p{}u1x;> xflo , '('(x? 'u �uxlul\X;> l\olo'(�3 ' l U1 �3ili), 1\.)J)OOOdUll 1\fT)11\90110'( 1\�1 I\� P19 �9 U�1\9llX;> ' 1\. �3I\On'1XJS'<13 !?� �ll u ).oU{})�.oodll �s>r}o 13X?c l\.!?lfT)lu� I\�s>r}o I\.�n' U� I\.s>dml �9 \;f ° 1\ 13 1'(u un' O� lU)( UOOOdUll U13 l10 1\.001 lU�13l\odd)XJl.Xl)[ �1.LD3 1\.91fT)lull� �fT)l�Ol. 'dp1 )l�O U)I\OSXDI\.� �ux� U13)1��I\OlP o �dUll I\Ul.9, 'Ul.OXl lUX 39 1 3 drudu V'J 5luOXl10l. ,slu ,SfT)3.Dl'()()(3 5Lu. lXlI\.U.g.U39 �s>lt-ti �l �!?l.U'(Oog dp1 �O'('(�TI � .5luSlXl l�l. �� ,SfT)3.DJ'(� � �l. 1\.�l.U'(Oog 001lY.9 f10 �XlX '1\.3TIOI\. )'()(X� P)(XlX pl. ,5fT)'(9, �ux �311 � o 1\.3TI<!01�� lUI\. �3dXlll Ul<!Xll �UX �91311� '101�'( ,sU I\.R .501\.3TI�dXUl.XlX �TI P'('(� 'lOl\.pjn'U'(Oll� 1\. l.oU,( 9og I\.� ,5fT) ) dOX 1? ' u),3 t\!? 's l.oU'(9og f10 1 XlI\. �3dull U 1\.fT)) u:xlUI\.� , 9 I\.� 1 o 5o) g ,5fT)l.I\.9t ,s�)l.U'( oog q 'sOl. l]o �Xl)( ' Ul..D9c �ux 1 XllfT)dy.'(11311011� OOf\9n'0t\311� 1]0 '�f1Xl 1\.01.l.�3dx !?l. �dll 's l .D3 <D?c 4 �9 �f1Xl : �3l.U), l\(T}(\.pjTIXl'(.oOOll � XlX � .5oA.3Ţf9oTIOI\.0)(101l>? �TIoDl10'( q 1 3193 <D 1\.01\.9TI Xll.I\.s>dnll. P'('(� ' 13!X)<D �f1u Xf10 dp1 Ul.<!Xll. : 1 XlI\. 13 fT)l.Sl0l. I\.� �TI �l. �Xf1o 'sl.oU '(9og 4 � )J)( lu�Xl 's l .oLuY.). �9 H) ' l U-Q-.DU.D) ll'(O:xl� ��Xl I\.� �3l.U). �X01t 4 8 �XlX 1\.0lUl�1n' U � XlX U.D� 9l. 1\.9lXlX.o?t 8 '1\.01\.9n' f\ 13 t\pgTIU'( �dX OI\. �3� - �Ol.u). 1\."9 U'(?l P'('(� '.50'(�l f10 I\.!? dp1 fT)l.�0 - �39 p'('(Oll f10 , '('(� lXlI\. P U f\9, .5o'(3l Ol. 39 13 oI\. 13lli). lXlI\. 13dull XllOUl lXlX I\.UdX3 '1\.fT)(\3n'013'( (\fT){90l' � Xl� (\� {}Xli� ,'('(� ' 1\fi1) u:xlXlf\x? Xf10' � XlX � (\ fT)) Xlx1Xl�� �XlX ��-Q-Xll� I\.� 'sl.oUd9<DTIIW dpl f\�TI 1,3, �lXllUTI-Q-)d4 1\ �31\.0TI1X><.?13 (T)l f\� �li 'R 'f\ �3llJ.). Xl'('(R ?Jl. UI\.OTI) XJSX13 I\.�l. 1\. 13f\)dx .5XllI\.01l3'(g 0100l. .5odll Ol lXlX 0l.00l. 'sXll.1\.3dXlll 139 U '(\01\.3TI13X -' ' " .. { 1l..D3 0l.00l. 13.oluX 001\. 1{}lL....'(U 00l. l.iJ.. 1\.3 ....9.. 13 ,Uf\OTI lXJS'<13 oO-Q-XJlu (\120� l�f\q lXl(\ 13 1\r1l. f\sx1�1l� 1\fT))l.I\.�I\.� I\.�l. �� �f10 '5019'( q OOC;» 9� (\ 13l.ll )1l1d311 51Xl'(J;13TI 5 �udo<hTIru> ?sUTI t\ �3Xffi..D(l9 ?sUTI t\ �3.oof\ ?sUTI t\ �31'(� �11 �l. tq t\ �3t\oTf l)J�?(P !?l. t\� Ţ{ 1,3 , '('(\;f f ·9 ) o

o

'

o

,/

/

,/

<

<

' 1\ 13X9c 1\. �3f\0n'lXls><13 �l. 5�dll 1\. �3l.U). 53Xdul.�Xl �l. fT)l.�0 50l.Xln'�.D I\.�l. 1\.1ru�.D)P �XlX � UTI�.D �39 Ul.f\u}.y.ddoll� H" 13X9c 5�'(XlX OOd?l3, <!Ol. pl. �UX � TI 1l.� '120l.f1Xl pl. .5!?dll lU-Q-.D3).Js>0llTI� 1\.0l.l. �3d)( !?l. I\.Od3l.P{} � UX f\!? Ol.lO).PX.lUI\� .50l.I\.OX?c .5�xux Ood�l.u-Q- x� 8 '50dşn' �d311 �TI P'('(� '1\. �3l.u5, f\OTI1X>g�3 !?l. 1\.01\.3TI91\.3 ..l !?l. �dX 1\.0'(9, �d311 l.rn:.0gU'( .501\.0d ) 3X 1201 I\.U)(Y.-Q-.DOdll ?9 51011�d-Q-l\.� '.5uxdpl.f1u �:O)( �fT)TI J Us><1 3 .51.D3-Q-P19 Ul.9Dl Ol. 4 f\� TI 5�03-Q- P,(,(\;f, � Ol. lOI\...l)..l 1l.1\.9t fT)lUOOOll.D :Ol.OXll. �l.0 'u 13 I\.fT)TI1U003 I\.fT)X3 5UI\rlOO J ;:) 1U)( 5uXru ;:) o

,/

/)

�(

,/

C

/1

/

(

\.

/

N LL( n J


L N N L:\lM 1 . 4 ( 46 ). 5 - 6

c auza n e norocu l u i ş i a mâhn i ri l or să fie feri c i t, dacă aceste <re le> i se întâ m p l ă c h i ar şi celui bun? Această fer i c i re şi a utarh ie este a zei lor, pe când o a m e n i i au o formă i n ferioară . Da r <omul> trebu i e să caute fa ptul de a fi fe ri c i t n u doar într-o parte a sa, ci în el ca î ntreg; căci ră ul a tl at <în una d i n părţ i> aj u nge în mod necesar şi În alta, iar partea superioară este tulburată în efortul pro pri u, fi indcă cea l a l tă n u fun c ţ i onează bine. <De aceea, o m u l> treb u i e , detaşându-se de corp ş i de senza ţ ia l u i , să caute autarhi a pentru a fi feric i t 1 7 3 . 1 6 . 1 Dar, răspund eu, dacă feri cirea este lipsa suferinţei, a bol i i, evitarea mari lor nenorociri şi acci dente, atunci oricine s-ar afla în aceste situa ţ i i potrivnice ar fi nefericit. Dacă fericirea constă în posesia adevăratului bi ne, de ce trebu ie să considere cei care stau în prezen ţa lui şi îl au în vedere că omul fericit are de căutat alte lucruri ce nu sunt printre cele care aduc fericirea? Dacă, pe de altă pmie, există o mul ţ i me de <l ucruri> bune şi necesare, sau altele care nu sunt necesare dar sunt considerate bune, trebu ia să cercetăm <dacă> şi l ucruri le <de mai sus> se află <printre ele>; pe de altă palie, însă, dacă trebuie să fie u n u l singur şi nu mai multe (căc i, atunci, nu am mai căuta scopul, ci scopuri le) trebuie să considerăm unic acel <scop>, ca pe ultimul şi cel mai de preţ <lucru> pe care sufletul caută să-I cu prindă În sine. Această căutare şi această dorinţă exi stă în el, căci ra ţ i unea fuge de lucruri le ce nu sunt confonne naturii ei, ci sunt doar prezente, reuşind să le suprime, sau uneori caută să le reţ ină; Însă acest parcurs <al dorin ţei se Îndreaptă> spre pmiea superi oară, iar când se atlă în ea, se împl ineşte şi rămâne în repaus; aceasta este via ţa cu adevărat dorită. Dori nţa nu tinde să posede cele necesare vieţ ii, dacă <teI1l1en ul> " dorinţă" este luat În sens propri u, însă nu s-ar putea spune că abuzează <de ele>. pe când noi acordăm o im polianţă deosebită celor prezente. Deş i evităm în genera l re lele, totuşi presupun că esenţa dori nţei nu este această evitare, ci mai degrabă do r i n ţ a nu ar tre b ui <să se confrunte> cu ea I 7-l. Se dovedeşte acest t�'l pt când avem bun uri precum sănătatea şi absenţa d ureri i . Ce este a trăgător În ele? Căci sunt neglijate când sunt prezente. Dar l ucruri le ce nu n e atrag când sunt prezente şi care nu contri b uie la feri cire, dacă l i psesc, sunt căutate datorită prezen ţei celor ce provoacă suferinţă. De acee a , a r putea ti num it e rezonabil necesită ţ i , dar nu bunuri . Prin UIlnare, nu trebu i e crezut că fac palie d i n scopu l <spre care năzu il11>: chiar când li psesc, iar opusele lor sunt prezente, scopul trebuie să rămână intact, fă ră a se amesteca <cu ele>. 1 59


09 1

5u)()<b ��(\Dll <20� 3�0� 4 5f1;> ''\x? dp1 O� �01in{}1\3, ° nO(\9TfO(\ 11 �DX 3�� o(\(T)Tf):oc;><13 5(T)��0 (\(T)5,p�o<.? �DX H�,:(\(T)Tf)XJS><13 xf10 (\31 nO(\şTfooo(\31 �DX 5fTJ lD�s><.? f\.X? 5(T)��0 �� {,:n9 1\1)0 , dV :(\ �3.o3111d311 .<, 5nO)3X1p �O� 51DX� 51D�9D10� 'D�3X9S>(\� Ser,> '1\31 3.op�o<.? (\1)0 (\"9 XflO ° U),3 (\."9 50110�R ,,(,(V, : 'D{}.o9(\.31 (\.(T)(\.9n'OX3S>(\,� (\.(T)�90� 1\"9 �Tf 5fTJ '(\'�1llr; lOX?, 5li.),s>S> eru�o (\."9 dV.<, :5�XDder)3) (\'0�<2010� (\.�S>Un' 10X.ot).(\. {}Oll� 1,3 '(\.3n'0.01).<1> '(\.1)0 ) l 53d9u)ln{} �DX �OOI\ 1D(\'3Tf9X'(3) (\.O �O ' 10�(T)'(pTfX,;o �f1D 10 �3X1P �s> '3 (\. �3(\,OTflXJSX13 U)? �Tf 1(3 ' lD(\.9 1�� � (\. U.o� )O� dpll 'O� 101E 5o�(T)o'(pn'X1P 1,3 ,(,(V, 5D)10'(odx1Tf 5� '50�Dn'lf(\. n' <20'(U1tf1 5�3 {}(T)l),� Xf10 1D�llD{}9� S(T)Tf9(\.(T)(\.r; . '('(� '5(T)(\'PllDgn'{01l � n' u� 8 '] ° U)311D.o DTfc.:.o �� (\'�{}3� (\.�1 �1lf1 �DX � d�llf1 �DX nOll S(T)�(\'Pll 'u )3<bD� �n' 1(3 ,(,(V, :(\'3XU(\.{}9� 5 �oTf� pdDll u� '(\'O�Xl(\.P{} I\�� �f1Xl 1Xl�3.oi;.lP I\�XDX 'U)3{}ru 1(3 �s> ��f1V ° lXl(\. l3 5o�XlTf�.D PDn' � �(T)5, (\.O(\.13TfR �� oO�P(\'Xl{} �d311 1 Xl(\, �3dXlll XlTf19s> (\. ? s> (\.3n'Xl<b � '50(\'3n'9014 Xl19n' (\.�)lUI\{} 500�pI\Xl{} Xl) 'V �I\ �XlX 500{})'( �XlX Xl'(9� U)(3 5o�XJS'OOll.o U?, (\."9 Xf10 �XlX 5o�XlTf19s> �O� U),3 (\."9 5o�0'(31 '(\.9XXlX 5<"rl'(� � Xl19Tf (\'�XXlX �XlX �s> �s> 1] :Xl19Tf 1Xl(\. 13 U )Xl�3.oi;.14 (\.�<bXlXDD�XlX nO�OD 5(T)3'(01l 1XlX (\.(T)XdXl 3S> 513.D(T)�llX3 '0�(\'lO(\.111 OO�OXl )rf1 3 ,S'fl0 ;(\.(T13 911 S 1 3.o)�� Xlx S 1 3 ;)X 1P s><10 5p xcf� (\' I\ � �DX 1\(T)3'{911 �XlX 5Xl)3'(1.D-og 1\0 10 ' lXl� �314 5Xl'(p13n' f10 '(\'1 !XJ f\.D� (\.1}0 lXlX)'{4 '5Xl)Xruf13 (\.�Tf sp� dp1 )� p1'V :no(\.9Tfl.ucfu.}, � (T)�PX (\.�� U?c �(\'3 s><10 �XlX (\(T1�901. (\.(T1�(\'PllX;> rxf9�(T)(\.r; �� �dll 5o�9:>dLg3gXl(\.r; �O� �1lf1 1Xl(\.�{;lU(\'OO<bXl�XlX �Tf 1\"9 , �� ' Xl19Tf (\.(T)(\')llrrx:5�(\.� (\.�� U)(3 (\."9 , S> )1 ° D�(\.9Xru ?Jl. �o �XlX 'J.oD<b 'D'{D13Tf D� Xl'{'(V ruoXl 500'(3� 5o�(\.odXlll 001. 1 3(\' 1XOOXlll U (\9 O D��pgX (\U-rl�A.l �)J.D)( f1� "8 li)(3 �p Xl)dm-r �n)l (\.(T)�PTftux (\.�� I\�ouq �DX � 10'('{ţ>QOlll? :OS> �Xlll �XlX 1? (\.O �O oSDJ (\.oTfU)C;;>C13 5l1l. 10l.ll 111X3 1DX (\'Xl 1Ol.ll 111Xl�3Tf (\.oo3rfu (\.lu (\.lu.oXlX3 {}nX 31 ���O ' � :5DJ(\'0�lXJS>f13 / � ll. )Xl� � d 1 Xl u� 'O{�O� �s> 1I)3dXlll ' 10'(9{}� �Tf (\.(T)TI)ns><13 q 11 )(3 'Xf10 �s> 5m,(O/; 50�(\.9c nO(\.)3Xr;X 5(T1n'� 8 u.o?c ' 01\ �3X� (\.�Tf 1Xlilid�<br; xf10 '�dXlll (\'Xll.� 8 '�O�f1Xl \�3Tf ll. o'('(R xf10 '(\'13X� lXl�3'(9og (\.01\9Tf ��f1Xl 1\0�.o1dR �� (\.(T)X?c q u� , '('{� '9l.f1Xl Xl(\.3Tf9°O m<br; SfTJ Xf10 'Xl�(\'�Xlll 13'(9� �l. �3'(XO(\,� u� � 1Xl(\.13 �Tf �� �dll � (\.(T)�90� Xl)�(\'Xl rq Y Xl� 1 Xl(\. 13 Ol. 50dll (\'O'('(DTf Xl'('(D '(\.OOlOTf Xll\ 11 1Xl�3d3<b.o13 � �3�OTf1X>SX1� � ll U� X�O �3TfO <h H:: 1Dl. �3 {}(T)�l? Xl){(\'Xl ?J� �XlX 1Xl(\'13dXlll 1 3'(;?{}� Xll.�Xl� 1\C:;(\.OTf1 X>SX13 q (\.'}O )� p 1 'V ( ·L I •

o

o

\

i

'

��

o

o

� ��

°

� �

,q

N LL< n d


L N N F ..\ / ):\ 1. 4 ( 46 ). 7

1 7. 1 De ce, aşadar, îşi doreşte <omul> feri cit prezen ţa acel ora şi le respinge pe cele contrare? Vom spune că ele nu contri buie oarecum l a faptul de a fi fericit, ci, mai degrabă, la faptul de a exista, iar contrarele l or <sunt res pi nse>, fie fi i n dcă <duc> spre non­ existen ţ ă , fi e întrucât tul bură pri n prezen ţ a lor scopul, dar nu fi i ndcă l - ar sLl prima� Însă cine are binele su pre m doreşte să-I aibă doar pe acela, nu şi a ltceva Împreună cu el, ceva a căn� i preze n ţ ă nu suprimă a c e l <bi ne, deşi> există împreună cu el . I n genera l, fericirea nu ar putea fi di strusă dacă omul fe ricit nu şi-ar dori ceva exi stent. Altmi nteri s-ar transforma cu fiecare zi şi s-ar îndepărta de feri cire, ca şi când ş i-ar pierde un copil sau unul din bunuri le de pre ţ . Ar putea avea m i i de asemenea <accidente> care, deşi nu se rezo lvă con follll gândiri i sale, totuşi nu îi tulbură in vreun fel sco pul a t i n s . Da r, spun <un i i , acestea sunt nenoroc i ri > mari şi nu <simple> Întâm plări . Ce este Însă atât de măreţ în <întâmpIări le> umane Încât să nu fie d ispre ţ u i t de cel ce urcă s pre ceea ce este mai presus de toate acestea, pentru ca, apoi , să nu se ataşeze deloc cle lucruri le de jos? De ce <om u l > nu consi deră deloc im portantă soarta fericită, deşi este atât de importantă, precum regii şi întemei etori i de cetă ţ i şi de popoare, şi n u va consi dera i m portante întemeieri le şi construc ţ i i le de oraşe, deşi le cunoaşte, ci căderi le de con ducători şi de oraşe şi propri a-i di strugere? 1 7 5 Dacă le-ar consi dera un mare rău sau un rău În genera l , s-ar face de râs prin această o pi nie, şi <om ul> care ar da i m portan ţă lemnelor şi pi etrel or şi, pe Zeus ! , morţ i i m uritori lor nu ar fi deloc virtuos. Lui îi vom spune că trebuie să creadă că moal1ea este mai bună decât via ţ a În corp. Dacă se dă pc sine ca jertfă, va crede că moartea este un ră u pe ntru el fi i ndcă a murit lângă al tare? 1 76 Dacă nu este incinerat, trupul Îi va putrezi În Întregime, fi e că este aşezat pe pământ sau sub pământ. Dacă <este tri st> că nu a fost îngropat cu mare cheltu ială, ci anon im, şi nu a fost consi derat demn de un mormânt Înalt, <aceasta s-a petrecut datori tă> zgârce n i e i . Dac ă devine s c l a v de răz boi , este l i ber să plece 1 n dacă nu ar fi astfe l feri cit. Dar dacă apropi a ţ i i l u i aj ung sclavi d e război, c u m a r fi nurori le şi fi ice le ră nite 1 n , ce dacă, vom spune, ar m ur i fără să vadă acestea? Oare a r crede că <fa ptul > î i este străin fii ndcă lui nu i se poate Întâmpla aşa ceva? Atu n c i s-ar pUlia ci udat. Dec i nu va gândi să acc epte că ş i apropi a ţ i i l u i vor p u te a ÎJll păl1ăşi asemenea sorţ i ? Oare nu c u m va n u s-a gând i t la aceasta fi indcă, dadi s-ar î n tâm pla, nu ar mai fi fericit? Chiar dacă s-ar gân di la aceasta, tot fer i c i t ar fi şi dacă s-ar înt<lm pla. E I crede că natura u n i ve rsului a râ nduit aceste 161


P I .OTI N

TOlaUT11, o'la xaL ni TOlCXUTa <P€P€l v, xaL ETT€O"\tal XPrl' Kal TTOAAOl b11 xal ăJ..l E l VOV al XJ..laAWTOl i€VDJ..l € VOl lTpa'goool . Kal ETT aUTole;' bE �apUVOJ..l € VOle;' aTT€A\t€l V' 11 J..l E VOVT€e;' 11 €UADiWe;' J..l EVOUO'l xal oU6EV b€l VDV, 11 aADiwe;' J..l € VOVT€e;', bEOV J..lrl' aUTole;' al TlOL . O u iap b11 bla T11V TWV (iAAWV ăVOlav Ot X€lWV ăVTWV aUT� EV xax0 €aTal xal Ele;' (iAAWV €UTUxCae;' xal buO'ruxCae;' avapTllO"€Tal . ( 8 . 1 TO bE TWV <lAi11bDVWV aUTou, OTUV O"<pobpal 6JO'l V, EWe;' ) / )/ c / ' '-e / C ' ( A /'\ '\ ouvaTal <P€P€l V, OL O"€l ' €L o€ UlT€p..,aAAoUO"l '\1 , € �OLO"OUO"l . K al' oux EA€€l vOe;' EO"'tal EV )TW aAj€l v , <lAAri. -TO UUTOU XUL€l [TW ] (""' J/ / €VbOV <P€ii0e;', OLOV €V AaJ..l lTTllpl <pw� lTOA-AOU €'gW\t€V TTV€OVTOe;' EV lTOAAD �aAD <lV€)..lW V xal X€l )..l W Vl . )AAA' El J..l 1l TTapaxoAou\tol , 11 lTapaT€( VOl TO aAj€l V ETTl ToO'ouTov al p0J..l € VOV, WO"T€ EV T0 0"<poc5p0 O)..l w e;' J..l 1l <lnoxn vvuvat ; 'AAA ' El J..l EV lTUpaT€(vOl , i ( XP11 lTOL €l V �OUA€uO'€Tal ' o u iap TO aUT€�ouO"lOV EV TOUTOL�-. X P1l bE El bEval , w� <l<p�PllTal J/ c) / OUX, -OLa TOl e;' aAAOle;' <pal V€TUl , TOl aUTa xa l TW O'TTouba lW ) J/ (/ (/ , )/ <pUVElTal €XaO"Ta, xal ou J..l € XPl TOU ElO"W €XaO'Ta OUT€ Ta (iAAa OUT€ <lA iEl va Oll-r€ Ta AUlTllpa. Kal aTav lT€Pl ăAAOU� Ta <lA iEl va; aO'{t EVEla iap €'( 11 tVUX�e;' l1J..l € TEpae;' . Kal TOUTO J..l apTup€l , aTav AaV\taVEl v l1J..lU e; X€pbOe; l1iwJ..l € \ta xaL , ' , .... / / C l"' / "ll €J..l € VWV aTTo{taVOVTWV T]J..lw v, El il iVOl TO, X€poOe; El val n _CIxaL ou TO EX€(VWV €n O"XOlTOUJ..l E VWV, <lAAa TO CXUTWV, anwe; J..l 1l AUTTolJ..l E \ta . TOUTo bE l1J..l € TEpa llbT] aO'\tEV Ela, 11v b€l TT€plaL p€lV, aAAa J..l1l EWVTae; <Po�€l O'\tal J..l -rl i€VT]Tal . E'l bE ne; AE-YOl OUTWe; l1J..l U e;' TI€<puxEval , WO'T€ aAi€l v ETIL Tal e; TWV ) , ...... / ) / / (/ (/ OlXElWV O'uJ..l<p opale;, il iVldO'X€TW, OTl ou TTaVT€e; OUTW, xal (/ , / " )/ on TT]e; ap€TT]e; TO XOl VOV TT]e; <puO'€We; TTP0e;' TO aJ..l E l VOV ăYEl v xal lTpOe; TO xaAALov lTapa TOU� lTOAAOUe;: XaAALO\I bE TO J..l "r1 Evbl boval TOl e;' V0J..l l '{0J..l E VOl e;' TTI XOl VTI <puO'El bEl vOl e; Elval . Ou iap 'lblwn xWe; bEL , aAA ' �'iov rl\tAT]T-rlV J..l E iaV 8L aX€l O'\tal Tae; T�e;' TU X TIe;' TTA T),cie;' <lJ..l U V0J..l € VOV, il VwoxovTa J..l Ev an Tl vl <pUO"€l TauTa oux <lP€O'Ta, TTI bE aUTou <puO'El (iLO'Ta, OUX we; bEL va, aAA ' we; nalO'L <po��pa. TauT' oov lil'T €A€V; "H xaL TTPoe;' Ta J.l11 l'T EAT]Tci, aTav nap�, ap€Tllv xal npoe; TaUTa €XEl bUO"X(VT]TOV xal buO'na-&� T11v �UX11V TTapExouaav . L

......

,

/

.......

,

.......

1.

1

>

.......

......

.......

1 62

,/

L

/

L,


E N N L.-\ D A 1 . ..ţ ( 4 6 ) . 7-X

<e ven i mente>, iar noi trebuie să ne supunem . Şi m u l ţ i o duc mai b i ne de când au aj uns sc lavi de război . Căc i depi nde de ei să plece, dacă sunt impovăraţ i, sau să rămână : fie le convine s ă rămână <căci nu există> nici un peri col, fie rămân fără n i c i un motiv, ceea ce nu trehuie <făc ut, iar atunci ei sunt> vi nova ţ i . Aşadar, <omul bun> nu va fi <impl i cat n i c iodată> într-un rău datorită i g noran ţ e i a l tora, <chiar dacă> îi sunt apropi a ţ i , şi nici nu va dep i n de de succesele şi de insuccesel e al tora. (8.1 Iar În pri v i n ţ a suferin ţ elor sale, când vor fi foarte puternice, le va îndura cât va putea 1 79, dar dacă vor întrece măsura, îl vor răpune. Căci el nu va i n spira m i l ă În suferi n ţ a lui, ci focul ce arde În el va fi ca flacăra unei l ăm pi când suflă <peste ea> cu putere de afară rafalele vântul u i şi ale fUl1un i i 1 80 . Dar, dacă nu ar mai t1 conşt ient, sau durerea s-ar pre l ungi crescând atât de mult Încât să-I omoare? Dacă ea va conti nua să crească, se va gân d i ce trebuie să facă, fi i ndcă În aceste <situaţ i i > nu i'-a fost luat l i berul arbitru. Trebuie ştiut că aceste lucruri nu Îi par v i rtuosu l u i aşa cum le par al tora, şi că n i c i aceste re le, nici altele, n i c i d ureri le şi n ic i suferin t e le < n u pot> pătrunde până i n adâncul l u i . Da r când dureri le <Îi ati ng> pe a l ţ i i ? Acesta ar fi punctu l s l ab 'a l su fletului nostru . Faptul este dovedit când noi socotim că este un câştig ign orarea <su ferin ţ e l or a l tora> ş i le socotim tot un câştig dacă se întâmplă după moal1e, căc i nu pri vi m lucruri le d i n punctul de vedere al celor <ce suferă>, ci d i n al nostru, astfel Încât să nu suferi m. Aceasta ne este slăbici unea care trebuie al ungată ca nu cumva să aj ungem să ne temem de consec i n ţ e . Dacă ci neva ar spune că este natural pentru noi să fi m îndurera ţ i datorită sufer i n ţ elor cel or a propi a ţ i , c i trebuie să ştie că nu toţ i sunt aşa, şi că este datoria v i rtu ţ i i să ne ri dice de la n i ve l u l natural spre un u l m a i bun ş i mai frumos, spre care mu l ţ i <pot merge>, C ă c i este m a i bine s ă n u n e avântăm < Î n s i t ua ţ i i > p c care natura comună l e consi deră înspăimântătoare . C ă c i nu trebu i e s ă <ne purtăm> vulgar, ci să fim pregăt i ţ i , ca un mare atlet, să în lăturăm lovituri l e sorţ i i , şti ind c ă cele nepl ăcute naturi i <pot fi> suportate d e propri a noastră natură, nil ca ceva înfricoşător, ci asemeni celor de care se tem copi i i . Atunc i , <omul vi rtuos> le doreşte pe toate acestea? Când există contra voi n ţ ei l u i , el are virtutea contra lor, care Îi face sufletul imuabi l şi i m pas i b i l . 1 63


v91

Ol.. 0l.. 3 (\313 OOdl.. llOl..Xl J{ 00l.. (\3n 50l.. (\OdXlll 5 10l.. 0 010l.. 510l.. (\3 �I}O 50,/· (\�),ţ>XO.D4 (\�dll1iX>"'( �XlJ't: (\O �.;'( �l.. � d311/ �dl..1l9l..D J{ (\� d311.D� '(\ 1 '(ţ>1l 50l.. (\ �{}.D(TUJ.� (\O �O 5�Xocţl 5�1. (\�), �l. Pl.UJ't: �Ol.. 50l.. (\ OOld3(\3 1l0l.. lXlJ't: 50l.. Xlnllo(\ 1l0l.. 50l.. (\Ol..llnUXXl(\U lXl{}.D3(\ 1 1 lXlJ{ lXl(\ 13 '5 11tll� 11(\Xl II �3X l03 lXl)l · lU(\l; lUJ{ ' (\130(\ �l. �l..f")Xl �l.. d311 ),3 ' lXl� 13 'Xln'L.ld�(\� /5(T)�1ty.'( 11(\� �dll �l. dpl �;V' �5(T)31tY.'( 11(\� .5(T)'(� � uJ't: 5(l)3.DY.{}.D1P �dll 4- (\�l..I1Xl �d311 �XIl1t 4 �Xl 13 ld3(\� 19 5 o(\ 9 5�l.. V (\(T)l.. Ol.. �d311 �XlJ{ )l.. � J{ .Dy. � )(f")0 . P f l q � 13X09 f\. 13103f\.3 Xll..IlUl.. ld311 5IJ..o3n d311.D(T) .5(T)3.D1J..{}.D1Xl ) ( .51J.l.. dul " ...... " / Xl19 . f\.(T)l..IJ..{}.D lXl (\(T)l.. f\.00 110 ld311 lt.n (T)l.. .5(T).Dl "39 /13f\.Xl.{}f\.Xl V 1 '0 II

"

......

......

(

......

......

......

(

)

,, �

,/

\.

1

......

�c

......

,/

· 5 13nlJ. f\.U (\3nl01d3(\3 00f\. 13X3 50l.. f\.llold3f\.3 3J..D(T) :Xl131d3 f\.3 501.(\noo� �Ol.. 39- II 'f\.�n .03/ XO� f\.3n- OJ.OO� 39 /'f\.Of\. .(\;n� 53J.f\.nold3(\3 f\.� 51�nlJ. � .513,i1J. �(T)n� (\OJ't:ll0<h �l.. f\.3111J. 03111� ') uJ{ "';�J{ 1 1IJ. �.D ;? �J. 5 11tG:'() l..� � -5U) 31d 3f\.� 5�l..�Ul0l.. � .5�l.. /4 (\Oll(T)d.{}f\.J? f\.O'('(J? f\.�J. 51,3 lUl..3Xd� xf")o .5IJ..D�01d3(\� 5Xl ) 31d3 f\.� 5�J't:110<h 5�J. �XlX f\.0 0 . OJ.flXl 50d�n 11 ţ>'('( 'XlJ.f\.ţ>ll f\.�l.f")Xl xflo 1 � � Xl1 31d3(\3 Il. llJ.oXl o ,3J.0J. ) f\.Xl 9 10f\.U{}f\.Xl'( . 50l..1-...l010l.. li.-.2 501Xlg<1011.D ...... f\.3( 'U131d3f\.3 50f\.1l1lXl IJ.l..O Xl10l.. Il.) "lXlJ't: (T)l..OU "lXlX (\Xl ,( f\.3n " 101d3 -.../ f\.3 U1 31d3 f\.3 U.l.. OXl 5Xll .DIl0 5la / Il. f\. 11.03 1XlX '(T)l..IlU3 (\ 13.{}OO'( - o�XldXlll � n' � (\�'n013� �� (\ �- 5(T),�� �Xlx:(���n(T)n l0X )�l.. �3l.. f\.?t �) .Df1 o 4 llJ.�u � 9 3 '( (T)'( 9ll � Xf10 'U ) .Dfl O �l.. (\ � � 9 (\o'('( :?n ') f\. 1 1 U).oI)O (\� 51.DUl...D9llf1 5u) <ho.D 5�l.. 4- ,9 1,3 . 50l..!}0 .5019'( q .5(T).D), 11 (\Xl 00l.. 50l.. f\.0/l f\.1l0 f\.3n OOl..J't:Xl1l3 /( 1 013 '( 5Ul <hO.o 51J.l.. lUX f\. ....13.. (\od<h , ...... " � · lU(\ 13dXlll (\ 13(\On1U903 Ol.. lUX U1<hO.D (\U1 31d3(\3 l..Xl J{ lil.. OXl1 f\.3 . 1 U(\ 130Ull (TIl..OXl (\ 13 {}OO'(OXUdUll lUX lXl{}.D3(\Xl.{}.D1Xl Ol.. 139 dpl :O) <hO.D �l.. A. � 5(lj 101�'( 5 11 �Oll Y.-ti 1] �IJ. ),3 f\.Pc .5?<h�.D 'f\.oii� 'Ol.. 10(\P-bl.Dl,U � n 5�<ho.D 119, �9 1,3 · .59'(XlX f\.Ol..l..� f\.?�o '.59'(XlX 11� �n 1,3 �XlX ' f\.Ol..l� f\.?s><10 13f\. ) Xl11f1 '10f\. ) Xll1 f1 11� 0l.. 10f\.P.{}.D1P �n f\.?n 1,3 , ,(,(V, �llJc3 f\.(T)n)X>s>f13 t\!? 5�1l ' f\.Y.l..3 0� , l..XlX f\. �ld3 f\.� , 91J.n .50f\.3n9f\.Xl.{}.D1P �n . ) .DXl<h '.50 �Xl90011.D (T)l...D9.: , ,(,(V, . f\.3nOOl..IJ.� '501Xl90011.D Il. 13 f\.Xl .5(T)3 ' 13f\.On 1 Xl91l3 13 'f\.01Xl90011.D 1Of\.3n3.{}01lO 39� 513nH · 1';'(l.. f\.1l�1011 �ofo'( f\.0l.. 11'3 ll�lXlS'IlOll.D 1l0l.. �0311 �O ' f\. {�O.Dy.Cb f\.� �:OS>OOll.D �n �g 1,3 '. f\. 13i�'( � �3f\.OnlXl§f")3 (\O)g f\.�l.. Xll.. f\.ţ>ll � n 5(lj 'f\.Ol..�Ol.. f\.0f\.90X f\.�l.. lXll.. f\.1201011 f\.019'( �1lf1 , 9f")0 ' f\.9lf1Xl .5Xl ) f\.On1Xl9f")3 5�l.. lXll.. f\.�od1Xl<h� .51Of\.1l� .5 �0l.. f\.� � 9 f")� � 3113 , � lXlf\. 13 f\.�l.. f1Xl Xlf\.On ) XlS'f") 3 13 �'((T)X )l.. 'f\.Of\.3n�n 1OJ't: (T)f\.ll� f\.� Xl 10 � XlJ't: Xll.. f\.OX� 5(T)l..�0 1 Xlf\. 13 f\.OlXl9Il011.D (\OlOXl f\. l00o�Xl'(n<h f\.3n 13 '('(V �51Xlf\.X3l.. (\(T)lXln 4 ":5 10.D9f\. �' 5� 3.{}.D1111Xl� �.{}oo�oJ't:Xld Xl� �rf f\.Xll..� / , '('( v, ('61 .

,/

(

)

'(

,/

)

(

,/

,/

......

......

......

/(

,/

1

......

'

(

,

......

,

,,

,/

,/

(

"

,/

(

(

,

......

'

N LLU l d


1 ·. N N I·:\ f).\ 1 . 4 ( 4 f» . 9- 1 0

1 9.) Dar când este i n conştient ş i <mi ntea> î i este t u lburată d e bo l i sau de magi i? Dacă <viI1uţ i le> î l păzesc pentru a fi virtuos ş i câ nd le deţ i ne astfel dar c h iar ş i în som n, oare ce ÎI împiedică să fi e fericit? D e vreme c e n u li răpesc feri cirea c â n d doamle l B 1 , n i c i nu-i măsoară timpul, astfel Încâ t să s pună că nu este feri cit întreaga via ţ ă , şi dacă s pun că nu este virtuos <când este În această stare>, ei nu mai vorbesc des pre <omul> vil1uos. I nsă noi să că utăm să-I consi derăm virt uos, dacă este fericit cât timp este v irtuos. <Stoici i > spun : ,. trebuie să fie virtuos! " . Dar cum ar putea fi feri c i t dacă nu este conştient ş i n ic i nu <săvârşeşte> fapte conforme v i rt u ţ ii? Dar, dacă nu ştie că este sănătos, nu este mai puţ i n sănătos, şi dacă nu ştie că este frumos, n u este mai pu ţ in frumos. Oare dacă nu ar ş t i că este În ţel ept ar fi m a i pu ţ i n Înţ elept? S-ar putea spWle c ă probabi l în cazu l înţelepc i u n i i trebu i e să exi ste percepţ ie de sine şi conşti en t ă , căci În În ţelepciunea în act exi stă şi feri cirea. Dacă gândirea şi în ţ e l e pci unea sunt im puse, acest argument ar putea Însemna ceva, Însă, da că substa n t a i n ţ ele pc i un i i se află Într-o esen ţ ă , sau mai degrabă În esen ţ ă , acea stă esenţă nu Încetează să exi ste în ci neva care doarme şi, în genera l . În <omu l> pe care l-am numit i nconşt i ent; actul substan ţei se află În el şi acest act nu doarme, de aceea <omul> virtuos este activ chiar şi în som n. Căc i acest act nu îi este necunoscut în întregi me celui <ce doarme>, c i doar o pal1e din e l . L a fe l c u m actul vegetativ nu se extinde la orice om, tot aşa percepţ ia acestu i act <nu este pos i b i l ă> prin intermedi ul s i m ţ uri lor. Î nsă, dacă su ntem <conşti enţ i > de <n atura> noastră vegetat i vă , suntem ac t i v i . De fa pt, noi n u de ţ i nem <a c t u l vegetati v>, Î n s c h i m b <de ţ i nem> actu l intelectiv, astfel Încât şi noi suntem act i v i cât timp el este activ. 110.) Poate că <omu l > u i tă aceasta pentru că nu este legat de vreun obiect sens ihi l . De aceea, senza t i a î i pare lin i ntelllled iar ce acţ i onează atât asu pra <sens i h il e l o r cât ş i> a < i n tel igibi lelor>. Din ce cauză Însă, chiar inte lectul însuşi ş i sufletul de lângă el nu sunt acti ve, <deşi sunt> l a un n i vel superior senzaţ iei ş i percepţ iei în genera l? Căci actul trebuie să fie an terior percepţ iei , dacă Într-ade­ văr , , 8 gândi şi a ti sunl idr:nricr:" I g 2 . Se pare că percepţ ia există şi ia naştere când acti vitatea inte lectuală este refl ex i vă şi când ceea ce este act i v În viaţa sufletului se răsfrânge, ca <reflex i a> dintr-o ogl i ndă netedă, stră l ucitoare şi clară I � n . Aşadar, când ogl i nda este 1 65


P LOT I N

ElOwAO'V, Jlrl TTap6vr� b€ 11 JlTJ ou-r� EXO'V-r� €'V€PIEla TTapEOTL'V oi) -ro El&vAO'V �'V ă.'V, OU-rW KaL TTEPL tVUxTJ'V tpUXla� Jl€'V Ci,O'V-r� TOU €'V Tu-tl'V TOLOlJ-rOU, � €J.L<pal 'VE-raL ni TIi<; ("'" 8La'VOLa<; Kal. TOU 'Vou El KO'VLO'Jla-ra, E'VopaTaL TaUTa KaL OLO'V dLO'\tTŢt"W<; IL 'VWcrKETal J.LETa -rTi<; TIPOT€pa<; jVWcrEW<;, an b 'VOl><; KaL 'h eSl(l'VOLa €'VEPIEl , LUYXAaO'\t€'VT� eS€ TOUTOU 8La -n1'V TOU O'WJlaT� TapaTIOJ..L €'VTJ'V apJlo'Vla'V Ci'VEU ELeSWAOU 'h 8La'VOLa KaL o 'VOU<; 'VOEl KaL a'VEU <pa'VTaO'la<; TJ 'VOTJCTL<; TOTE' wcrTE Kal TOLOUTO'V Ci'V n 'VOOl TO J.LETa <pa'VTaO'la<; -n1'V 'VaTJCTL'V Il 'VEO'\taL oux olJo-r]<; � 'VOTpEW<; <pa'VTaO'Ca<;, nOAAa<; eS' Ci'V n<; EUPOl KaL €rPTJIOpaTW'V KaAa'<; €'VEPIEla<; KaL \tEwpla<; KaL TTpd'�EL<;, aTE \tEWPOUJlE'V KaL aTE TTpaTIOJ..LE'V, Ta TIapa><OAouitEl'V fuJ-a,<; aUTa"lc; oux €Xoooa<; , Ou lap TO'V a'ValL 'VWcrKO'VTa a'VaYXll TTapaKO ­ AOUitEl'V aTL a'ValL 'VWcrKEL KaL TaTE J.LaALO'Ta, aTE JlETa TOU O'U'VTO'VOU a'ValL 'VWO'KOL ' OUoE (o a'V0pl '1'�OJlE'VO<; on a'V0pl �ETal KaL KaTa Trl'V a'VeSpla'V €'V�PIEl OO'W €'VEPIEl ' KaL ăAAa JlUpla' WcrTE Ta<; TIapaKOAOU\t-rlO'El<; KL 'VeSU�EUEL 'V aJluOpOT€pa<; aUTac; Ta<; E'VEPIEla<; a�<; TIapaKOAOU\tOUO'l TIOlEl 'V, Jla'Va<; D€ aUTac; ouO'ac; Ka\tapa<; TaTE El 'Val KaL JliiAAO'V €'VEPIEl'V KaL JliiAAO'V ��'V KaL eSrl KaL €'V TW TOLOUTW TIa\tEl TW'V O'TTOUOOlW'V IE'VOJl€'VW'V JlaAAO'V Ta ��� Ei 'Val , oL KEXUJl€'VO'V El<; dlO'\tTJO'l 'V, aAA' €'V TW aUTW €'V EaUTW O'U'VlllJl€'VO'V , "

(

,

.......

/

"'"

,

l

)

"

)/

/

,

L

_

)

(

"

"

<;: '

L

,

1:

� ...

-

,,

"

/

,

v

{/

,

<;:

,

/ '1'

l

( 1 1 . ] E'l eSe n'VE<; JlTJ<SE ��'V AEIOLE'V TO'V TOLOUTO'V, ��'V Jl€'V aUTO'V <pTpOJl€'V, Aa'V\ta'VEl'V eS' aUTOUc; -n1'V EU&xlJlo'Vla'V TOU TOlOUTOU, WO'TI€P Kal Ta ��'V , E'l eSE Jlrl TIEl \tOL 'VTO, a�lWcrOJlE'V aUToUc; tmo\tEJl€'VOU<; TO'V �W'VTa Kal TO'V O'TIOu8alO'V OUTW rTJTEl'V El EU&xCJlW'V, JlTJ<S€ Ta r�'V aUTou EAaTTwO'a'VTa<; Ta EL ��'V rllTEl'V EL mipEO'n JlTJ<S€ u'VEAa'VTa<; TO'V Ci'V\tpwTIO'V TIEpl: Eu8alJlo'VCac; a'V\tpwTIOU rTJTEl'V JlTJ<S€ TO'V O'TIOu8alO'V O'uIXWP-rl ­ O'a'VTa<; El<; TO E'Caw €TIEO'Tpcl<p\tal €'V TaL<; E�W\tE'V E'VEPIECal<; aUTo'V �TJTEL 'V JlTJ<SE OAW<; Ta !)oUATJTO'V aUTou €'V TOL<; E�W, OUTW lap â'V oUbE umxnaO'L<; Eu8alJlo'VCa<; E'(TJ, E'l Ta E�W !)oUATJTa AelOL KaL TO'V O'TIou8aLo'V j)oUAEO'-ttaL TauTa, 'E 17EAOl lap el'V KaL TTcl'VTa<; u'V\tPWTIou<; EL TIPclTTEL'V xaL JlTJ<SE'V TW'V KaKW'V TIEpl: JlTJ<Se'Va EL 'Val ' UAAa Jlrl Il 'VoJl€'VW'V (5JlWC; EUbalJlW'V , E'L eSE n<; TIapclAol0'V el'V aino'V TTOL -rlO'El 'V <pTpEl, El TauTa €\tEATpEl , JlTl lap ata'V TE Ta KaKa JlTl Ei 'VaL , 6�AO� on O'UIXWPTpEl Tu-LL 'V €mO'Tp€<pOOOL'V aUTou -n1'V �OUATJCTL 'V ElC; TO ElO'w . 166


L N N L\ I )'\ 1 .

4 (46). 1 0- 1 1

astfel se produce şi reflexia, dar când <ogl inda> nu este acolo sau nu este În bună stare, obiectul care <unna> să fie o reflexie, se află <în continuare> în act. La fel se întâmplă şi în pri v i n ţ a părţ i i calme a sufletul u i , aflate în noi, În care se re flectă imagin i l e gândiri i şi ale i ntelectu l u i : noi le vedem ş i le cunoaştem sensibi l , Împreună C LI ceea ce ştim dinainte, <şi anume> că i nte lectul şi gândirea sunt active. Dar când aceste <imagini> au fost distruse datorită tul burări i armoniei corpul u i , gândirea şi intel ectul operează fără reflexie, iar acti vitatea intelectuală fără i magine. Atunc i, s-ar mai putea adăuga <faptu l că> activitatea intelectua lă există împreună cu imaginea, Însă nu este imaginaţie l 8 4 . În schimb, ci neva dintre cei aten ţ i ar putea găsi multe acti vită ţ i frumoase, şi teoretice şi practice, când meditează şi când acţ i onează, <dar crede> că nu l e are, neavând conşt i i n ţ a lor. Căc i acela care studiază nu trebuie să ştie c ă studiază, mai ales când studi ază cu o foal1e mare concentrare ; nici curaj osul <n u trebuie să ştie că este curaj os> când este c uraj os şi ac ţ i onează conform c uraj ul u i , şi m i i de alte <exem ple>. Căci conştien ţ a pune în pericol faptele obscure să vârşite conşti ent, şi n umai când este singură ea este pură şi a c ţ i onează mai bine şi trăieşte mai bine. iar când v i rtuosul se afl ă Într-o asemenea stare are o v i a ţ ă mai bună, dar nu când <această via ţă> este împrăştiată în senza ţ i e, ci când se adună <deveni nd> una cu s i ne. 1 1 1 . 1 Dacă uni i ar spune că <omul aflat> în această stare nu este însufl e ţ it, le vom s pune că el este Însufl e ţ it, dar e i i-au ignorat feri cirea, ca şi v i a ţ a . Dacă nu vor crede, le vom cere să pres upună un 0111 însufl eţ it ş i v i rtuos, şi astfel să cerceteze dacă este feric it, dar să nu îi caute v i a ţ a cea bună dacă i-au desc ons iderat v i a ţ a , n i c i s ă nu cerceteze feric i rea umană dacă i - a u răpit umani tatea sau, acccptând <fa ptul că> v i rtuosul se îndreaptă către s i ne 1 85, ş i să-I cerceteze apoi în fa pte e x t e ri o a re, şi nici <să nu ca ute> În general obiectul dori n ţci s a l e In fapte exterioarc. Căci aşa nu ar p ut ca ex i sta fu n d a mcnt u l fe ric i ri i , dacă s-ar spune că ob i c cte l e dori n t e i s u nt exteri oare şi c ă v i rt u os u l l e doreşte. Ace l a ar vrea ca t o ţ i oamen i i s ă pros pere ş i n i m e n i s ă n u aibă parte d e rău ; însă, d e ş i <acestea> n u sc pot î n uî. m p l a , e l <va rămane> fe r i c i t . Dacă c i ne v a ar s p u n e că c e e a ce va t�l ce el a r fi absurd, dacă va dori acestea ( c ă c i <nu se poa t e ca re le l e > să nu e x i s t e l X6 ) este l i m pede că acela v a fi de acord c u noi că dor i n \ a <virtuosu lui> e s t e i nterioară . 1 67


PLOT I N

[ 1 2 . 1 Ta 8E �8u TW �(w TW TOlothw aTav aTIavrw<nv, ou nx<; TWV axoAaOThN �U8E Ta� TOU O"�)..LaTO<; T]&>va<; a�lwO"oucrl TTapEl val - atJTal rap a8uvaTOl TTapEl val xaL Ta Eu8al )..LOVEL v <hpavl OOOl v - OU8E )..LTlv nx<; TIEpl xaplac; - 8La T( rap; - aAAa Ta<; O"uvoooac; TIapOOOlct {Xla{Twv oux EV Xl v"TicrEcrl v oucra<;, OU8E 'lVO)..LEVac; TOlVUV· 118Tj rap Ta cXla-\ta TIapEcrn, xal' aUToc; aUTw TIapEcrn : xaL EcrTTjXE Ta �8u xal TO 'lAEwv TOUTO· '(AEWe; SE \) O"TIou&xl� aEl xal xaTacrTacrl<; �cruxo<; xal cqaTITjTTl � 8La{TEcrlC; llv OU8EV TWV AE,OJ.lEVWV Kaxwv TIapaXl vEl, El TIEp crTIou8alo<;. El 8E Tl<; ăAAO El&><; �DO'J�C; TIEPL TO'J crTIoU<Salo'V �lOV �llTEl , ou TOV crTIOUOOlO'J �lOV !TjTEl . �

1 1 3 . 1 Ou8' al E'JEp,Elal DE 8La TaC; Tuxa<; EJ.lTIo8(�Ol VTO ă-v, aAAa ăAAal elV xaT' ăAAa<; ,(,VOl VTO TuXa<;, TIăcral 8E aJ.lwc; xaAal xal' xaAALOUC; 'Lcrw<; oaw TIEplcrTanxa( . A\ DE KaTa Ta<; {TEwpla<; E:VEp,Elal al J.lEV �a{T ' EKacrTa n1.xa ăv , di.ov 0.<; '{TjTTlcrac; âv xal crxEtVa)..LEVO<; TIPO<PEPOl: Ta 8E J.lE,lcrTOV J.la{}TlJ.la TIpaXEl pov aEl xal' J.lET' aUTou xal "(OUTO )J.ăAAov, xâv EV TW <DaAaplDo<; Taupw AE'O)..L Evw TI, â J..laTTlv AE,ETaL �8u 8lC; � xal TIoAAaKLC; \E,O)..L EVOV'. ,'E xEl )..L EV rap Ta <p{TE,�a)..L EVOV TOUTO aUTO €O"TL Ta EV TW al..,El v lmapxov, €VTau{}a 8E Ta )J.€V al..,OUV ăAAO, Ta 8E ă\AO, o O"uvov aUTw, EWC; elV E� ava,xTj<; cruvŢl , oux aTIOAEAEl tVETal T�C; TO� a,a{Tou aAou -\tEa<; . 1 1 4 . 1 To 8€ )..LTl <TINa)..L<pOTEPOV El val TOV ăv{TpwTIOV xal )..LaALaTa TOV crTIOtfulO'J J.lapTUpEl xal o XWPlcrJ.l� o aTIO TOU crW)..LaT� Kal 11 TWV AE,OJ.lEVWV a,a{Twv TOU O"WJ.laT� xaTaepp6vT)CTU;; . Ta 8E xa{Tooov a�lOUV Ta !WoV n1V EtrolJ.l0vlaV El val ,EAOlOV ru'{Wlac; � EUOOLJ.lOvlac;' O�, 11 TTEPl' tVUX-rlV cruv(crTaTal , €VEp,E(ac; TalJ-rTlC; oucrTj<; xal tVUX�<; ou TIacrTj<; - ou rap 8Tl T�C; <punxT]<;, '(v' a" xal E<Prl�TO crWJ.laT�: OU rap 8Tl Ta Eu8al)J.ovElv TOUTO �v crW)..LaT� )..L€,E{TO<; Kal EUE�(a, ou8' alJ EV TW al cr-\tavEcr{TaL ElJ, ETIEl xal Xl V8UVEOOOlxn v al TOUTWV TIAEOV'E�lal l3apuvacral TIpO<; aunic; <pEPEl v TOV ăv{TpwTIov . 'AVTlCJllXWaEWc;" 8E OlOV ETTl {TaTEpa TIP� ni ă-plcrTa 'EVO)..LEVll<; J.llvU{TElV xal XElPW Ta crwJ.laTlxa TIOLElV, '(va 8ElXVUOLTO OtJT� o ă-v-\tPUJ1TO<.;' ă-AAO<.;' WV 11 Ta E'gW. 'O 8€ TWV Tfl8E ă-v{Tpwm:><; €crTW L

168


L N N I-.:\ ( ) ;\ 1 , 4 (46 1- 1 :.- 1 4

1 1 2 . 1 Când <un ii> vor cere <să l i se arate> ceea ce este plăcut într-o asemenea v i a ţ ă, vor vedea că nu exi stă nici <pl ăceri le> l ucruri l or vici ate, n i c i plăceri le trupului (căci ele nu ar putea exista <a ici> şi ar supri ma fe ri c i rea) nici plăceri le excesive (oare de ce? 1 87), ci doar <plăcerile> care însoţ esc prezen ţ a bun urilor şi care nu provin din mişcări şi nici nu sunt în deveni re. Căci unde sunt bunuril e este prezent şi <virtuosul>, i a r plăcerea şi mul ţ umirea lui sunt <tot acol o>. Însă v i l1uosul este mereu mul ţ umit, are un temperament l i niştit, un caracter b lând pe care nu îl poate tulbura nici unul dintre relele despre care am vorbit, dacă este virtuos. Dacă c ineva caută un a lt tip de plăcere În viaţa vi rtuoasă, el nu caută v i a ţ a virtuoasă. 1 1 3 . 1 Faptele <virtuosului> nu pot fi îm piedi cate de sorţ i : deşi se pot schimba după ele, toate rămân la fel de bune, poate chiar mai bune, după caz. În schimb, actele contemplati ve, ca şi cele pri v i nd pa t1icu larele, cum ar fi cele ce pretind cercetare şi i n vestigaţ ie, <pot fi îm piedicate de sorţ i>. Cea mai Înal tă învăţ ătură îi este mereu la îndemână 1 R8 şi î l Însoţ eşte mereu şi, cu atât mai m ult, <nu a fost fericit> cel ce s-a aflat în aşa-nLl1nitul " taur dIn Phalari1 ' 1 8 9 , cel În zadar numit plăcut, şi încă se spune de două sau de mai mu lte ori <aceasta>. În acel caz, faptul de a spune că este p lăcut este identic celui de a suferi, Însă în cazul nostru, suferin ţ a se deosebeşte de <plăcerea> care vrea să fie însoţ ită de <suferi n ţ ă> până ce rămâne d i n neces itate cu s ine şi nu se mai desparte de imagi nea binelui universal. 1 1 4. 1 Dovada faptului că omul, mai ales virtuosul, nu este un COIll PUS l lJO este separarea sa de corp ş i d i s pre ţ u l fa ţ ă de aşa-zisele bunuri ale lui. Este absurd să credem că feric i rea durează cât fi in ţ area, dacă ferici rea Înseamnă o viaţă bună şi se preoc upă de suflet şi este o act ivitate a l u i , Însă nu a întregu lui sutlet (căci nu este a cel ui vegetat iv, fi indcă <acela> este În contact cu trupul, căc i , C LI s i guran ţă, fericirea n u este grandoarea şi vigoarea corpului ), n i c i n u <constă> î n excelen ţ a sim ţuri l or, fi i ndcă excesele lor riscă să-I împovăreze pe om şi să-I atragă spre ele. Trebuie să exi ste o co ntrapondere de cea la l tă parte, către b i n el e s u prem , care d i m i n uează lucruri le corporal e şi le fa ce rele, fi i ndcă s-a arătat clar că acest 0 111 este d i ferit de părţ i le sale exterioare. Omul care aparţ in e <acestei lumi ar vrea> să fie frumos şi Înalt şi bogat şi 169


P LOTI N

xaL XaA� Xal jJ.Eyac; Xal TIAOUeTlOC; xal TIc6.rrwv av\tpWTIwv ăpxwv {uc; Civ WV TOll<S€ TOU TOTIOU, xal ou <p1tOVT]TEOV aUT0 TWV TOLOthwv i1TIaTTlJ-lEVtp. n€Pl 8E cra<pov TaUTa 'lcrWC; jJ.EV a'v OU8E nlv apX1lv YEVOL TO, YEVOjJ.EVWV 8E €AaTIWcrEl aUTOc;, E(TTEp aUTOU xTjbETal . Kal €AaTIWaEl jJ.EV xal jJ.apaVEl ajJ.EAE(a Ta'c; TOU crWjJ.aTOC; TIAEOVE�lac;, apxac; 8E aTIchtTpETal . rtJjJ.aTOC; 8E uYlElaV <pUAaTIWV oux ăTI€lpoc; VOOWV il val TIaVTaTIacrl ţ30uATpETaV OU8E jJ.1lv o'OOE ăTI€lpov EL val aA:mSo-VWY aAAa xal jJ.1l Yl VOjJ.EVWV VEoc; WV jJ.a1t€L v ţ30uATp€TaL, il<STJ DE €v yfw WV OUT€ TatÎtac; OUT€ h50va'c; EvOXA€l v OOO€ Tl TWV -rŢi8€ 'OUT€ TIpoo1\J1 EC; OUTE EvavTlov, 'eva jJ.1l TIpOc; TO crwJ.1a �A€rrn . r�VOJ.1EVoc; 8' EV elAyryS6<:n n1v TIpOc; TauTac; alm:D TIETrOplcr jJ.E�TJV 8uvajJ.l v avn Ţ(i�EL OUTE TIpo<11trlxTrV €\J TalC; li>oval:c; xal uYlE(alC; xal O:TIo\JlaLC; TIpOc; Ta 8fulJ.10VEl v AaJ.1lh'vwv OUTE a<palp€crl v fj EAaTIwal \J TaUTTle; €\J TOlC; EvaVTlOlC; TOlJ-rWV. Tou yap €VaVTlOU jJ.1l TIPOcrTl1tEVTOC; TW a1.nW TIWC; Ci\J TO €VaVTlOV o:<palpOl; ,

l

1 1 5. 1 'AAA ' El 8uo E� EV cro<poC, TW bE €TEPW TIapElTj acra xaTa <pUcrl v AEY€Tal, TW 8E Ta €'V aVTla, '(crov <pijcrOjJ.EV Ta EubaljJ.OV€lV aUTOlC; TIap€LVal; <DTJcrOjJ.EV, €lTIEp ETIlcrTle; crO<pOl . E'l bE xaAoe; TO crwjJ.a o ETEP0C; xaL TIaVTa Ta eXAAa acra jJ.Tl TIPOC; cro<pCav jJ.T]8E oAwe; TIpOe; apET1lv xaL TOU apCcrTou {J Eav xal Ta eXPlcrTov EL val , Tl TOUTO Ci\J E'lT/; 'ETTEl Ou8E aUTOC; o TaUTa €XWV crEjJ. VUV€l Tal loc; jJ.CXAAOV Eu8aljJ.Wv TOU jJ. Tl ExovTOC; ' OU8E yap Civ TTP0C; aUATJnxov TEAOC; � TOUTWV TIAEOV€�la crujJ.�aAAOl TO . 'AAAa yap 1tEWPOUjJ.€V TO\J EUbaljJ.ova jJ.€Ta T�C; �jJ.ETEpac; acr1t€vElae; <pplxTa xal 8€l va vOjJ.C(OVTEC;, Ci jJ.Tl Civ o EuoaljJ.wv vojJ.l E l EY fj OUTTW OUTE cro<poC; OUTE €u8a C jJ.WV ElT] jJ.rl Tac; TTEPl TOUTWV <paVTacrlac; eXmicrac; aAAa�ajJ.EVOC; xal O� OV eXAAoe; TTavTaTTacrl YEVO jJ.EVOC; m crT€ucrae; EaUTW, an jJ.T]bEV TTOTE xaxov (E'�El ' o\hw yap xal aO€Tle; EcrTal TT�PL TTaVTa ."H OEl Aalvwv TTEPl n va ou TEA€Oe; TTP0C; apETT]V, aAAa T]jJ.lcruC; n e; EcrTal . 'ETTEL xaL Ta elTIpoa(pETOV aUTW xaL TO Yl VOjJ.EVOV TIpa xpCcrEWC; 8EOC; xCiv TIOTE TIP0C; ăAAo�e; EXovn Y€VT]TaL, TTpocrEA1tWV b cro<pOC; aTTwcr€Tal xaL TOV €V aUT0 Xl VT]1t €VTa O� OV TTP0C; AUTTac; TTaL8a xaTaTTaucrEl fj aTTEl ATI fj AOYW' aTTEl AD 8€ aTTa{} €l , OlOV El EjJ.�A€tVavt"Oe; cr€jJ.VOV jJ.OVOV TTal C; .......

1

)

.....,1

/

-

1/

1

/

cr

J

-_

'

J

-

f""

»

/

1 70

,

'"'

/

"",L


I -. N N I::\ D .-\ L 4 ( 411 ). 1 4- 1 5

conducător a l tuturor oamen i l or, dacă a parţ ine acestui loc 1 9 1 şi nu , trebuie invidiat pentm acestea. I n ţ eleptul ar putea <fi l i ps i t> de aceste <trăsături>, iar dacă le are l a început, le va d i m i nua ingrij i ndu-se de s i n e. Va d i m i n ua şi va di struge excesele trupului pri n ind i feren ţ ă , lăsând deoparte autoritatea. Va avea grij ă de sănătatea trupu l u i , deşi n u va fi ocol it mereu de bo l i , n ic i de suferi n ţ e, şi chiar dacă ele n u vor exi sta, el va dori să le înveţe pe toate de tânăr, în să, aj ungând la bătrâne ţ e <nu va dori > să-I tul bure n ici aceste <suferi n ţ e>, n i c i p l ăceri le, nici ceva di ntre <lucruri le> pământeşti , nici cele plăcute şi nici opusele lor, fi i ndcă nu <vrea> să mai pri vească spre corp. Când se află î n suferi n ţ e, li se va opune c u put erea ce i-a fost dată, căc i nu va gă si aj utor pentru fericirea sa nici În pl ăcere, n ic i în sănătatea < c o r p u l ui>, n i c i în el i berarea de dureri, şi nici o p u s e l e acestora nu-i vor l ua şi nu-i vor dim inua <suferi n ţ ele>. De vreme c e un lu cru n u - i a da u g ă < n i m ic>, cum ar putea opusul său lua <ceva de la e l>'? 1 l 5. J Dar dacă ar ex ista doi î n ţ el e pţ i iar un u l a r avea cele num ite <bun uri> naturale, i a r celălalt opusele lor, oare vom spune că ei au ace ea ş i fe ri c i re? O v om spune doar dacă sunt la fel de înţ elepţ i . Dar dacă unul a re un corp frumos ş i toate ace le <c a l i tă ţ i >, care însă nu <au n i mic c o m u n > n ici cu i n ţ e lep c i u n ea n i c i , Î n ge n e ra l Cll vi rtutea, n ic i C ll i m a g i ne a binelui şi n i c i cu b i nele î n s u ş i, ce ar putea însem na aceasta? Chiar dacă posesorul acestora nu se fă l e şte c a şi cum ar fi mai fericit decât cel l ipsit de ele, t o t u ş i bogă ţ i a d i n abu nden ţ ă nu l-ar putea aj uta <să aj u n gă> în fi nal cântăre ţ din fl a u t Căci n o i îl vedem pe cel feri cit în com pa ra ţ ie Cll sl ă b i ci u n ea noastră, <de aceea> co n s i de ră m teri b i l e şi înspăi mântătoare cele pe care ferici tul nu le va c on s i dera aşa. < U n om> nu ar pu t e a fi n i c i Îl l ţ el ept, n i c i feric it dacă nu s-ar el i bera d e to ate im a gin i le referi toare la acestea, ca şi cum ar d e ven i Ull a l t om, increzător în sine cEl n i m i c ră u n u - I v a ll t i n ge v re o d a t ă Căc i În această < s t a re> nu se va mai teme de nim ic. Dacă se teme î nc ă de ceva, <înseam nă> că esle nedesăvârş i t în virtutc şi este doar pe j u mătate <viI1uos>. Câ n d estc uneori <preoc upat> de alte l ucruri, i a r teama <îl învălu ie> invol untar in a i nte să poată del i bera , î n ţ el e pt u l va veni şi o va in depăI1a, iar < c o p i lu l > a g i ta t din el se va l i n i ş ti fie pri n am e n i n ţ a re flc r a ţ i o n a l I li ::' , cum <se l i n i ş t e s c > su fe ri n ţ e l e c o p i lăr e şt i . Dar amen i n ţ area nu îl afectează, tot aşa cum, dacă un copil s - a r s p er i a <el s-ar l i n i şti> l a o s l I1 g u ră p r i v i re ,

,

,

.

.

,

,

17I


I ' U >T I N

EKTT�arElTl ' O � Jl-rlV 8La TaU'IU ăq>L AOC; oooE (XlVWJluJV o TOlOIJT0C;- TOlOUT0C; rap X:UL TT€Pl' aUTO'V X:UL E'\I TOl<; EUUTOU. 'AlTo8L80uC; oov, ooa aUTW Kal TOlC; <plAOLC; <plAOC; elV ElTl j...laAlerTa Jl€Ta TOU VOUV ,)€X€L V . /

-

-

E'l 8E nc; Jl-rl EVTaU1ta EV TW vw TOlhw ăpac; 1tller€L TOV erlTouool.OV, KaTarOl 8E lTP0C; Tuxac; l Kal ;auTac; <po�fp€TaL lT€Pl aUTOV r€VEer1tal , OUT€ O'lTOuOOlOV TTlPller€l , aLOV a'{LOuJl€V €l val , aAA' ElTl €lK� ăv1tp<1.llTOV, Kal J.1lKTOV ES ara1tou Kal KUKOU 8l80uc; JlL KTOV PlOV EK n voc; ara{}o� Kal KaKou alTo8Wer€L TW TOLOUTW, Kal ou pa8Lov r€VEer1tUl . "Oc; El KUl rEVOL TO, OUK' elV bvo�ci'{€O'1tUl €U&xlj...l WV ElTl ăSLOC; OUK EXWV Ta JlEra Oth€ EV a'{la ero<p Lac; OUT€ €\J Ka{}apoTTlTL ara1tou . , OUK €ernv ouv €V TW KOlVW €UOOlJlOVWC; '{Tlv . Op,s wc; rap Kal, nAaTWV EK€L {l€V ă�w1t€v :-eo ara{}ov a'{LOL AaJ.1�civ€l v Kal TTP0C; EK€l VO �AElT€l v TOV J.1€AAOVTa ero<pov Kal €UOOlJlO\Ja Eer€er1tat Kal EK€lVW OJlOLOOO1taL Kal KaT ' EX€l vo '(�V. TOUTO otv 8€l EX€lV Jlav�v lTP0C; Ta TE:AOC;, -ea 8' ăAAa wc; âv Kal TaTTOUC; Jl€Ta�aAAOL OUK EK TWV TaTTWv TTPOer1tTlKTJV lTPOC; Ta €WalJlOV€l v EXWV, aAA ' WC; erToxaţaj...l €voc; Kal TWV ăAAwv ) TT€PlK€XUJl€VWV aUTOV, OlOV €L) Wul KaTaK€L O'€Tal TJ Wul , 8LOOUc; JlEV TOUTW oera lTPOc; TTlV xp€laV Kal 8uvaTal , aUToc; 8E (�V ăAAoC; OU K�Au6Jl€voC; Kal TOUTOV a<p€L vaL , Kal a<Pllerwv 8E EV Kalpw <POO€WC;, KUPLOC; 8E Kal aUTOC; WV TOU �OUA€OOaer\tal l TT€Pl TOUTou.uQerT€ aUT0 Ta €pra Ta JlEV lTP0C; €U8alJlovLav O'UVT€lVOVTa €erTal, Ta 8' ou TOU TEAOUC; xapl v Kal OAWC; OUK aUTOU aAAa TOU TTpOO€ţ€Urj...lE VOU, oi> <ppOVn €l Kal aVES€Tal, EWC; 8uvaTav, dlOV€l JlOUerLKOC; Aupac;, EWC; otav T€ XPTp1taL ' EL 8E Jl1l, ăAATJV aAAaS€TaL , 11 a<P1lO'€l Tac; Aupac; xp�er€lC; Kal TOU ElC; Aupav �V€pr€l v acp€S€Tal ăAAO EprOV ăv€u Aupac; EXWV Kal K€LJlEVTJV TTA TlerlOv TT€pLatV€TaL <t'8wv ăv€u opra\Jwv . K a L ou JlcXTTJV aUTw €S apx�c; Ta opravov E861tTJ' ExpfpaTo rap aUT0 1l8Tl lTOA�aKLC;. 1 1 6. 1

»

)/

'j-'

/

)

'"

-

/

.......

)

f'"'

/

( c'

1 72

-

,

-

/

J,

{ c'


L N N I ..\ I L\ I . ..:J ( 4 6 ) . 1 5 - 1 6

i mpunătoare. De aceea, un asemenea <om> nu este n ic i neprietenos, nici ignorant; el este astfel şi cu sine şi In privinţa ce lor propri i . Aşadar, reca ce îş i oferă l u i <va oferi> ş i prietenilor, ş i s-ar putea să fi e cel mai bun prieten, ma i ales că este In preajma inteligen ţei. 1 1 6. 1 Dacă c i neva nu-l va situa pe vi rtuos, înăl ţ ându-1, In această <l ume> a i ntelectu l u i , ci l-ar aduce în jos spre sorţ il e şi -<faptele> de care se va teme că i se pot petrece, acela nu-I pri veşte pe Vil1 uos cum credem noi <că ar trebui> să fie, c i <presu pune> un om obişnuit, un amestec de bine şi rău şi îi oferă o viaţă <care este> tot un amestec de b i ne şi rău, <ceea ce nu poa te> fi uşor. Chiar dacă ar e x i sta <un astfe l de om> nu ar fi demn de a fi numi t feric i t, n i c i nu a r avea grandoare n i c i in ceea ce pri veşte demnitatea înţe lepc i un i i , n i c i puritatea b i nelui. Atun c i , n u poate tră i fericit în comuniune <cu trupu l>. Căci pe bună dreptate a cons iderat Pl aton 1 9 3 că cine vrea să fie înţ elept şi feric i t <trebuie> să-şi ia b i nele de acolo, de sus, şi să privească s pre e l , să se asemene c u el şi să trăiască conform lui 1 9 4 . Aşadar, trebuie doar să îşi atingă ţ e l u l şi <să-şi schimbe starea> cum îşi schimbă locuinţele, n u pentru că s ituarea Într-un loc i-ar spori feric i rea, c i pentru că ea poate fi afec tată când el năzui eşte <spre a ltceva>, precum şi dacă locui eşte aşa sau a ltfel, şi trebuie să-i ofere <corpu lui> cât poate, d upă nevoi . Î nsă el va fi altul dacă nu se va depăna şi nu va renu n ţ a la aceasta, iar dacă va renun ţ a în <ti m pu l > stabi l i t de la natură, va fi stăpân să hotărască el Însuşi în aceste pri v i n ţ e . Astfel, fa ptel e ji vor fi orientate spre feric i re, dar unele nu vor avea în vedere acest scop, şi în general nu-i vor aparţ ine l u i , c i <corpul ui> de care este legat, de care se preocupă şi pe care îl sU POl1ă cât poate, precum se <îngrijeşte> Ill uzicianul de l i ră pe cât o poate folos i ; dacă nu poate, o va schimba cu alta sau va renun ţa la folosirea ei şi va părăsi activitatea care ţ i ne de ea. şi va avea o altă ocupa t ie ce nu a re ncvoie de l i ră. EI o va privi un timp indi ferent, zăcând <l ângă el>, pentru că <acum> cântă fără instrument, deş i el nu îi fusese dat degeaba la început, căc i de multe ori i-a fost de fo los.

1 73


"w

V (3 6).

n epl TOU El TO eUc5al�O\lel \1 /

/

A e '\ €lTlroO<J l \1 XPO\l tp 1\.a,).l.pa,\l El

)

1 1 . / E'l 1:"0 EU8cxl)..lO VEl v €TTl8<XH v TW Xpovw ACX)J.�UV€l TOU €U&xl)J.O\lEl v U€l }CCXTa Ta €V€O"TWC; �a)..l�avop' E\l OU; OO8E Tap h )..lv-rlJJ.Tl TOU €U8CXl)..lOVTpCXl TTOLOl Civ Tl,- 008 ' EV 1:"W AET€lV, (q. EerlC; ,€ V - _q. / . CXAA € V "'"TW ulCXX€lerv al TTWC; TO, Euoul)J.0V€l v. 'H u€ olav " ( ) "'" / Ttp TTCXpEl val xal 71 EVEPY€lCX T71<; '(W71C; . ' '\

_

"

� l

! 1: �

1:

1:: '

1::

_

1 2. 1 E'L 8' OTl Eq>L€j.!E{)-a elEL TOU ��\I XUl TOU 'EV€PY€L v, TO TUYXUV€l V TOU TOlOlhou €U8al)J.ovEl v AETol )..laAAOv, TTPWTOV )..l EV o'ihw xcxl 'h aUpl·ov EU8cxl)J.OVlCX )J.€l'(WV €erTCXl }Ccxl h €��C; U€l T�C; TTpoTEpac;, XCXl OUXETl )..l ETPll-\tT)cr€Tal 1:"0 €U&xl )J.o"El v TTI Up€Tn·'/ETT€l Ta }CCXl Ol -\tEOl VUV J..L aAAOV ElfulJ..L OvTjerOU<H v III TTPOTE POV XCXl OUlTW TEAEOV XCXl OU8ElTOTE TEA€OV :/E lTEl Ta XCXl 'h E<p€erlC; Aa�ouera TTlV T EU� l v Ta lTapov ELAll<p€ }Cal U€l Ta ( lTCXPOV XCXL S71TEl Ta EWC; (Xv fi TO EUOOlJ..L0VEl €X€l v. H 8 ' E<p Eer lC; TOU ��V Ta El "CXl '(TlTOOOCX TOU lTapOVTOC; âv El71, El Ta El VCXl €V T� lTCXpOVTl . El 8E Ta J..L €AAO\l }CCXl Ta € <P €��C; -\t€AOl , â €XEl -\tEA€l }Ccxl o €erTl v, OUX o lTCXP€ATjAU{}EV ou8 ' o )..l E AA€l, UAA' â 11871 €O"Tl TOUTO El VCXl, ou Ta EleraEL '(llToooa, UAAa Ta lTapOV 11871 it VCXl 11871 . \1

1 74


V ( 3 6).

Dacă fericirea sporeşte în timp l 95 1 1 . 1 Oare feric irea sporeşte în t i m p, chiar dacă act u l feri c i rii este perceput mereu în prezent? Căc i amintirea faptul ui de a fi fost feric i t nu are n i c i un pre ţ şi fericirea n u <constă> în vorbi re, c i oarecu m Într-o stare . I a r această stare este s ituată î n prezent şi este actul vie ţ i i . 1 2 . 1 I a r dacă s-ar spune c ă atingerea unei asemenea feric iri rezi dă mai degrabă În faptul că dorim c u ardoare v i e ţ u i rea şi act u l <ei, trebu ie răs puns> astfe l : mai întâ i , că feric i rea de m â i ne va fi mai mare, iar urmă toarea este mereu mai mare decât precedenta şi că actul feric i ri i n u va mai ti măsurat prin v i rtute . Apo i , c h i ar şi ze i i vor fi mai feri c i ţ i dec ăt înainte, iar fericirea lor nu este încă d e săv â r ş i t ă şi n u va fi nic iodată desăvârşită . Şi Încă : ş i dori n ţ a ce s-a Îm p l i n it, în prezent a aj uns astfel şi mereu caută În prezent să de,tină Fericirea, cât tJinp existiil 96. [ar dori n ţ a de v i a ţ ă care îş i cau t ă fi i n ţ a ar fi ceva prezent, dacă ti i n ţ a exi stă <doar> în prezent. Iar dacă ar voi ceea ce va fi ş i ceea ce u mlează, <de fa pt> doreşte ceea ce are şi ceea ce este şi nu ceva trecut, n i c i ce un11ează să fie, ci <doreşte> să fie ceea ce este deja, necăutând veşnic ia, ci exi sten ţa prezentă a ceea ce deja este. 1 75


l) L !

(\lu3 d7t Sl,3 t\. �3(\On lD9<13 (\O���n 31..oS? '(\0t\.9dX Dt\.0)3�1l t\.�1. pdDll 51.o09)1l� U {;l�D1.(\� � D:X S11. �9 1,3 ' ) 3 1? t\.�l<1DJ. � D :X 1 3X� 5DO � 1l �D){ 31. (\Od9, 5DJt\.On1D9f)3 S�1. �g � 1 ' D1.(\�On t} ldD(\n.o 11.t\.9c �1. t\.8 11.j ){Un �J. t\.0�1. ){3� S(T)�� t\.0 �3 '{1l �g �<;><10 t\. � J..o� Dnp, 01 t\.O'{'{Dn 01. Xno t\.O.ol (\013'{ ' lD1.3(\�11 (\ l3t\.Onlugoxnx 1l 3<;> ' 1"-' '\. , � , (T).ol 11\013�1l (T)1. flO 't\.o'{'{Dn flO1. UXU{}.oOdll (\fl01 lil '(T)(\Onn3 (T)J. SUj�DX / S�J. �D){ ( SU(\�nO(\D�<1D 1D%.o3(\J31.llL� (\Ot\.9dX Dt\.0)'3�1l (\�J. S1,3 (\�){DX �1. 5(T)3��) SO(\On ) DgoXU ){ 5�J. 31. Jll� ,(\ot\.�n 1D)( (\0t\.3no(\31 Ol S13 (\(T)dodm lOn% 1dD.oodll 50%fI�lt�3dDll Ol �n 13 'lDJ.�3 1\0dUllfl�\. ....Ol-l3U 01. U '1)-f\.flDJ.(\� , ( �OaDll , , """ ( 'lD)( 'ltrlDvrl'lt 'ti.! \. 'tJ "1 ) , (\(T)),J 3n � n � DX lO(\� n �J.<1D e1. 31 ),3 'J3 113( 'un�.o �l (T)(\9dX �l (\o'{'{un 1U1.flOXX)X lUX ' l D1.3(\ 11 dD1 Sl�3 :(\0.00(\ i\U1. (\ 1 3 (\3n1ll3 �1. (\ O�O '(\ 1.0�9)9 S�t\.9dX q (\�){Y.%.oOdll 5f1} '(\ {31� '{' S11. (\:? lO xi (\(T)(\fl (\(T)1. (\3n 1113 H �5(T)1.flu.o(T) (\ 13(\On 1D9f13 90( ,lUX (\(T)llfl'{ -. ( ' 01. Ol , ,D1. '1DX flO 1,/ ( (\OXUX , , (T)(\odX / '" lD){ DU(\X)(\3 " ( /11. ,D103 '13'iflU1l3 (T)J. (T)1.flO U1.flDl,, 13 '{'{ V �flOllfl1. flOJ. flO1.flO1. D1. X)1.(\Ull 1DX / \. , _ \. ) ,, ;DX lO-l(\odXflV�ll l�(\flO; lDllflv (\010 '(\ 1.o�01O �Ddod)Ţffl.o �lLJ. ( 3 3 .J , / 3 �9 D�'{'R p1. � D )I (T))3'{1l (T)t\.�dX 1(\0)3'{1l �1. (\� X<10 �d3X.oflg D.o9, , � 1(\0 ) 3'{ 1l �l (\(T)TI)D90XUX (\o���n f)O �(\(T)TI) U90XDX q t\.<J0 )1 1 '91 ,

(

1'(

_

/

'\.

,

1'(

'\

......,

,

(

'\.,

.1

)

......

,

' U(\9dDll �l 5QOl<1U (\ :31.X3(\03'{1l 13(\)ugnfl.o , �ux r:J 'SD(\On)D9<13 x<10 S�dll (\(T)n ) D9<13 q (\0.09, '13 X9c Ol�Ol ' 13 X� (\0l'{ll (\<J0 11. JJ 'U1.(\�0(\OTI1Us><13 Sedll '(\flO(\9n1D9<13 � n 3l� '(\(T)J.(\�o(\on 1:OS><1 3 �n 'P'{'{� 't\.(T)1.(\Pll 1X:)J.ut\.�131 (\(T)J.(\flO(\On1XJS>fl3 )(flO lt'{ogDdull U D{}flDl(\3 H :(\0.01 OJ. 1.onOX3 '(\3�D�j1.3n 5XJ��(\0�1�S><1 3 (\Od3J.9dll �9 q '�0(\9 dX ��d3J.� t\.�� �9 q 'SO�l1. Sl,3 (\3.oU(\9TI1Ds>f)3 5�Xd ,? �� t\.� n q 1,3 :t\.<J0 J l ['si V30X>1l 30 01 ' 13 X3 (\Of\On ' 1X>1.3X 10 .5Ulf1X> 50'\. "'ţJ-f\.nvu. \. \. '\. :l , ...... ( (\edDll 1. (\(T)J3�1l (\0 4 �X»I ' 131�� (T)(\� nflO1.Lt.� 9 �9 e 4 � p,? 4 chl ,OJ.flU 01. '(\01..D10011 n3t\.U( (\Ul t\.D131d3t\.3 i\lLJ. 511. 1013V\. " , 3, (\�(\094 (\�1. �9 1,3 ' (\ :3(\On1U9<13 el 51,3 (\ :3n % 1d 7t lO X?c 5�{;ldq (\.!t )(<10 0J.�01. P'{Y. V( ' (\0(\9dX lt%.o� SOd31.}1 D(\OJ 3 y'll py.Y. V , 1 '171 .le

,

_

/

(

.1

1'(

,

/

' 13Xj€ SOt\.3np.oU3% �x)llD ° lUX (\0.01 Ol '3913 501.(\Dll D19 5(T)10nO 3 9 13 .01.;�p1d1(; �1.<1U 5;�9dX q 11.� (\J? �O�y'll '3913 (\Od;1..o��ld'x� e� 1(\0) 3 y'1l (�l (\ � dp1 (\� n 1,3 �9l<1D ?l l.DDnn9c 5�01. 3S>13 1\0(\9dX D(\0pY.ll � ux 3.Dlt(\9n1U9<13 (\0(\9dX D(\0)3y'1l ?1. (\'}o ) 1 I 'fl Nl1( rJ d


------

""----

13.1 C e <trebuie spus>, aşadar, despre propozi ţ i a "a fost fericit mai mu lt t im p şi mai mu ltă vreme a văzut cu ochi i săi acelaşi lu cru '?" Dacă. pe de o parte, a aj uns să vadă m a i m u l t t i m p fOalie clar, scurgerea ti mpul u i a rea lizat ceva în plus pentru e l ; dar dacă a văzut la fe l mereu, este ca ş i elim ar fi văzut o si ngură dată. 1 4.J Dar <dacă> un alt u l , s-a desfătat mai m u l t t i m p, a cest l ucru n -ar fi corect să conteze pentru feri c i re. Iar dacă c ineva ar defi n i plăcerea c a p e act u l l i ps i t d e vreo piedică l 97, a r defi ni ace laşi l ucru cu ceea ce noi cercetăm . Şi pl ăcerea mai înde l u n gată ocupă mereu num a i prezentu l, iar trec utu l ei a di spăru t.

1 5. 1 Aşadar, cum? Dacă unul a fost feri cit de la Inceput până la sfârşit, altu l <doar> recent, iar un al trei lea, după ce fusese ini ţ ial fericit, a trecut În starea opusă, au ei parte de aceeaşi feri cire? Atunci comparaţia nu este Între cei ce sunt cu toţ i i ferici ţ i , ci Între unii l i psi ţ i d e ea ( când nu sunt feric i ţ i ) ş i c e l fericit. Dacă, aşadar, el posedă ceva m ai mult <decât alţ i i>, el are cât poate avea cel fericit faţă de cei neferici ţ i , căci l u i i se şi Întâm plă să�i întreacă printr-o stare prezentă . 1 6. 1 Ce <face>, aşadar, neferi citul? Nu devine el mai neferi cit după mai mu l t ti m p? Şi oare n u ne procură toate celelalte stări neplăcute, precum suferin ţ el e l ungi şi supărări le şi toate cele asemenea, mai multă suferin ţ ă în mai m u l t t i m p? Dacă ele fac astfel să sporească în timp rău l , de ce opusele lor n-ar spori la fel fericirea? Despre supărări şi despre suferi n ţ e s-ar putea spune că timpul le s poreşte, precum persi sten ţa într-o boa l ă : căci ea devine obişnui n ţ ă şi corpul s lăbeşte mai mult o dată cu trecerea t i m pu l u i . Căci, dacă el s-ar păstra şi vătămarea nu ar deven i mai mare, va exista mereu şi suferinţ a prezentă, dacă c e a trecută nu s e socoteşte relativ la ce există ş i rămâne. Pri vitor l a o depri ndere neferi cită. <se poate spune> că rău l sporeştc în mai m u l t t i m p, dacă ş i stricăci unea sporeşte prin ceea ce persistă. Neferi cirea mai mare se naşte tocmai prin adaosul a ceva mai putem ic, nu pri n durata m a i mare <a ră u l ui>. S poru l nu există probabil simultan şi, În gen era l , n i c i nu trebu i e numi t spor, dacă se socoteşte la un l oc ceea ce nu Il lai ex istă cu ceea ce cxistă . Însă creşt erea feric i ri i are un h otar şi o l i m ită şi ea este mereu aceeaşi . I a r dacă ex istă şi aici vreo creştere datorată unei peri oade mai lungi de timp, aşa încât mai degrabă este mai fericit cel ce progresează În 1 77


PLOTI N

EmcSL bO-VTU J.1El'(OVCX, oL T1lV TrOAUET� EbOOl.J.1ovCuv apl -&-J.1Wv brul VEl , aAAa T1lV J.1a.AAov jEVOJ.1EVTl'J Ta-tE., a-rE J.1a.AAOv EcrT.l v . 1 7. 1 AAAa bUX Te, El Ta TrUPO'J -&-EWPEl'J bEL J.1ovov KCXl J.11l crUVUPl oL KaTrl TOU xpOVOU Ta uL-ro � "'" ...... -&-J.1El 'J) TW, jEVO,J.1EVW, � � TrOlOUJ.1EV, CXAAUL KCXl TOV TrUPEI..TJAu-&-o"(u "(w lTUPOV-rl cruvUpl{} J.10UV,,(E� lTAECW AEjoJ.1Ev; bolci -re otv oLx, oo� o xpavo�, -rocrmJ"t'Tl'J KCXl "(1lv ELool J.10'JlU'J . EPOUJ.1E'J; KUl cSLUlpolJ.1Ev C('J xUTci Tci� TOU xpavou blUlPEcrEl� KUl �v ELcSaL J.10V (UV· XUl ,cip uL "(W TrUpO'J-rl J.1€"(POU'JTE� ablUlPE"(O'J uL�'J TTOL TÎcrO}J.EV . "H -rov }J.�v xpovov aPl {} }J.El 'J xUl J-LTJX€-rl ov-ru oux cho"TTov, ETTELTT€P KUl -rwv jE'JO}J.€'Jwv J-L€V, }J.TJKET.l bE ov-rWV, aPL -&-J-LOV C('J lTOl rpULJ.1E{} U , &ov -rwv -rETEAEu-rTJKaTw'J' ) ,.. ...... � � EU6al}J.OVlU'J bE, J.1f16ET.l ooouv TrUPElVUl AEjEl'J TT]� TrUpoucrTl� TTAElo'Ja eXTOlTOV . Ta }J.Ev jap ElxSo:lJ.10VEl v crUJ.1J.1EJ.1EvTJKEval a�LOl , o bE xpav� o TrAdwv lTupci "(OV lTapov-ra "(o J-LTJKET.l � � � � c: (EVOC;; c: ' TOU XPo'JOU "(O" TTAEOV Ar,. � , V pvUAE"(al crKEaucrl El1'" val . uo,AW� oE -rl VO� EV -r0 TTapavn O'JT� . bolO Kal ElKWV a'lWV� €lKa-rw� A€jE"(al Ct<pa'JL'(El v J30uAOJ.1€VTl EV TW crKlbvaJ.1€VW aLT�C;; Ta EKEl'JOU J.1EVOV .uO{}EV KC(V alTa TOU La'lWVoc;; aq>EA�"(al Ta EV EKEl vw J-LEl vuv C(V xal: aLTIi� TrOl TÎ<ITl"(al, alTWAEcrEv aLTo, crWS0J.1EVO'J -rEW� EXEl VW TpOlTOV T.l va, aTIOAOJ.1EVO'J bE, EV au'TŢ]L '7' ' / � '5! .c _q. � Ujav T)'J, C.llTEp 'J KaTa �WT)V El lTa'J jEVOl "(o . r-" OU'J "(O' Euou.lJ.10V€l bT)AO'JaTl KaTa TrlV TOU OV"(� au�'J -&-ETEOV swlÎ'\J' aUTT] ,cip apecrTT) . OUX ([pa aPl {} J.1T)"(Ea XpOVW, aAA' a'lWVl' "(OU"(O bE OlJ"t'E TrAEOV OUTE EAaTIOV OUTE J.1T)KEl T.l'Jl, aAAa TO "(OU"(O Kal TO ablacrTU"(O'J Kal: Ta OU XPOVlKOV lL val . Ou crUVUTr"(EOV "(Ol vuv Ta O'J TW J.1rl o'JT.l oUcSE "(W a'lWVl "(ov xpa'Jo'J oUcSE Ta XPOVU{OV b€ aEl �w a'lWVl oUbE TTdpEx"(aT€OV "(o ablacrTcxTov, aAAa lTav DAov ATl�€o'J, E'L lTOTE AaJ.1�avOl�, AaJ.1�a'Jw'J OU TOU xpa'Jou "(o acSLa(pE"(o'J, aAAa TOU a'l(�'J0� �v '(W1lv T-rlV OUK EK lTOAAWV xpavwv, aAAa TiJV EX TIaVTOc;; xpa'Jou Tracrav oJ.1ou. )

,

......

,

/

)

L

'

)

/

/

/

L

)/

)/

U

L

/

/

/

-

_.

/

)

,

\

-'

,

1

)

-

1

,

"""

"

1 8. 1 E't b€ T.l� A€jOL TiJv }J.'JtlJ.LT)'J -rwv lTapEA T)Au-&-aTwv EV TW 8JEcrTTp<aTl J.1EVOOOU'J lTapEXEcr-&-al Ta TIA€OV -rw TIAElova Xp6'J0� EV TW EU&xl J.10VEL V ,EYEVTJJ.1 EVW, n av -ro � }J.VT\J..LT)c;; AE,Ol; H jap q>POVrlcrEW� }J.vrU.1.T) � TTpOO{}EV jE'EVTJJ.1€VTJ�, Wcr-rE q>POVlJ.1W-rEP0'J av AEjOL xal oux âv TllPOl -r1l'J tmo{}EcrL 'J' fj TIi� Tj>o'J�� �v J.1vTÎJ..LTJV, WcrTIEP lTOAA� lTEplxap(a� bEO}J.€\lOU TOU

)

_ L

)

......

/

/

L

1 78

),

,

_

L

/

/

"


L N N L/\ ! ) .'\ 1. 5 ( 3 6 ), 6-8

virtute, el n u l audă feri c i rea pe care o numără în ani mul ţ i , ci pe cea care devine ma i putern ică când există mai intens.

17.1

D a r de ce, dacă treb u i e socotit doar prezent u l şi n u tre b u i e

n u m ărat împreu nă cu trec u t u l , n u fa cem la fel ş i cu t i m pu l , c i , adunând prezentu l u i trec utu l , s punem c ă <ti m pu l dev i ne> m a i l u ng? De ce n u vom s p u n e , a şadar că ş i feric i rea creşte ca ş i ,

t i m p u l ? A m putea di vide ş i fe ri c i rea d u pă d i v i z i u n i le ti m pu l u i , ş i apoi , m ă s u rând-o c u prezentu l , am face-o i nd i v iz i b i lă. Or, nu " este absurd să măs o ri chiar ş i t i m p u l ce n u mai este, dacă noi en umerăm cele încheiate ş i care nu mai s unt, cum ar fi morţ i i . D ar este absurd

să spunem că feri c i rea ce nu mai ex istă e s te pre zent ă , fi i n d <ch i a r> mai m a re decât cea actua l ă . Căc i , pe de o p311e, feric i re a a r p retinde

să se producă efect i v, pe c â nd t i m pu l <a fl at > în mai mare măsură în a fara prezen tu l u i cere none x i sten ţ a Pe scul1, mări mea ti m pu l u i .

vrea să producă sfâ ş i e rea u n e i anume unită ţ i prezen te. De ac eea s e

ş i s pune, p e b u n ă dreptate că t i m p u l este i m a g i n ea etern i tă ţ i i 1 9 8

care , In partea l u i pi eritoare, v rea să ştea rgă perman e n ţa ei . De aceea, dacă s-ar face ca perman en ţ a din el să devină a ei, ea ar d i spărea , fi i n d păstrată cât t i m p răm âne oarecum a etern i tă ţ i i , fi i nd

d i stru să, în s c h i m b , dac ă s-ar desfăş ura total în im agi n ea e i .

A ş a d a r, m a i a l e s d a c ă fer i c i rea rev i ne u n e i v i e ţ i b u n e , este l i m pede că această v i a ţ ă tre b u i e rec u n oscută <ca fi i nd> cea a fi i n ţ e i : c ă c i ea e s t e c ea mai bună v i a ţ ă . Ea n u trebu ie măsurată c u t i m pu l , c i cu ete rn i tatea. Acest l u cru <n u este> n i c i mai m u ltu l , n i c i m a i

pu ţ i n u l , n i c i o a n u m i tă l un g i m e , ci ident i c u L i nextens i b i l u l ş i

atcmporal u l . N u trebu i e , prin urmare, aso c i a tă fi i n ţ a cu nefi i n t a,

n i c i timpul

cu ete rn i tatea 1 �9, tempora l u l cu ve ş n i c u L n i c i n u

t re b u i e e x t i n s in e x t e ns i bi l u l . C i , dacă î l v e i l u a, tre bu ie s ă i e i tot î ntregu l , fără să iei c l i pa i n d i v i z i b i l ă a t i m p u l u i , c i v i a ţ a v e ş n i c i e i c e a n e m ă s u ra b i l ă în a n i mu l ţ i

ti mpul l uat s i m u l t a n .

,

,

c a re c onstă în în treg i m e d i n tot

1 8 . 1 Dacă s-ar spune c ă am i nt i rea cel or trecute, d a r persistente î n prezent, este un câştig pentru c i n e a trăit lll uit t i m p fe ri cit, cum s-ar putea

d e fi n i

n a t u ra a c e s t ei

a m i n t i r i ? Ea va fi sau a m i n t i rea

în ţ el epci u n i i dobândite anterior, î ncâ t s-ar spune că omul acela este mai în ţ e lept ş i nu s-ar respecta tema <disc u ţ i e i >, sau amintirea v o l u ptă ţ i i , ca şi cllm cel feri c it ar avea nevoie de mai m u l tă bucurie şi 1 79


PUHIN

€ooa(u.ov� xal oux apXOUj.1EVOU

-rTIL TTapOOOn. Kal 'TOl 'T l &\1 triu

1] J.1V1lJJ.ll 'TOU triE� €XOl tQcrTT€P liv , EL j.1LVllJ.10V€Uol nc; an EX{}EC; ETTl oWw Wttll' 11 E'LC; 8Exa'Tov €'TOC; €n &v EL II iEAOl O'TEP�' 'Ta LbE TIic; q>povrpEwc;, a'Tt TTEPOOL v Eq>pOVOUV .

19.1 E'l b€ 'TWV xaAwv ELII 'h j.1vrî!!-ll, TTWC; oux EV'Tau{}a AEiOl 'TO ăv n ; ' AAAa aV{}pWTTOU Ecr'Tl 'TOU'TO 'E AA€L TTOV'TOC; 'TOlC; )(aAolC; EV...... 'TW TTapovn )(a l 'TW j.1Tl €XEL v VUVl SYJ'TOUV'TOC; 'TTlv j.1 vrîj.111v L 'TWV LiEi€VTJJl €VWV . �

1 1 0. 1 'AAA ' o lTOAUc; XpovoC; lTOAAcXC; TTOl El xaAac; lTpâ�ElC;, GJv C(j.10LP0C; b lTP0C; DAL iOV EUOOlj.1W'V' EL b EL AEYEl V oAWC; EubuLj.1ova 'TOV ou bla lTOAAWV 'TWV )(aAwv :'H ac; EX lTOAAWV 'TO EUbUlj.10V€l v XUl xeovwv xal lTpâ�€wv AEYEl , EX 'TWV j.1YJ)(E'Tl OV'TWV aAA ' E)( 'TWV TTapEAllAu{}O'TWV )(al EVOC; n voc; 'TOU lTapov'TOC; 'Ta Eu6Ulj.10v€l v cruvlcr'Tll<Yl . boLO )(a'Ta 'Ta lTapov E{}€j.1€{}-a 'Ta EUOOlj.10VEl v, ' el 'Ta ESYJ'TOUJ.1EV El j.1a.AAOV 'Ta EV lTAElOVl EUbal j.1ov�cral j.1cxAAov Ecrn Tou'TO oLv Sll'TT)'TEOV, El 'T�lC; TTpaţEcrl 'Talc; lTAEl �crl lT AEo� EX'TEl T� EV TI� AA� X ?ovtp / ,. Ecrn EUOOlj.10VEl v. n PW'TOV j.1EV ouv )(al j.111, EV lTpa�EcrL YEVOj.1EVOV EUbalj.10VEl v )(al OU)( EAa'T'TOV aAAa j.1a.AAOV 'TOU lTETTpaiDTOC;' ElTEL 'Ta dl TTpa�ELC; OU)( E� au'TWV Ta EL blboacrl v , aAA ' a't bla{}EcrElC; )(al Tac; lTpa�ElC; )(aAac; lTOloucrl )(aplTOUTaL TE o q>pOVl} WC; TO aya{}ov )(al TTpaTTWV, OUX an lTpaTTEl ou8 ' E)( TWV cruj.1�al VOVTWV, aAA' E� ol) 'EXEl . 'ETTEl )(al 11 crwTllPla T�C; lTaTp(8oc; YEVOl TO &v )(al lTapa q>auAou, )(al TO ETIL crwTllPla T�C; lTaTpL60C; 11bu TO &v ) )(al eXAAou TTpâ�avToc; iEVOL ) aUTW . Ou TOl VUV TOU'TO/ Ecrn TO lTOl OUV TllV TOU EU6alJ.10VOC; 1160�1Îv, aAA ' 'h €�lC; xal TTlV EU6alj.10vLav )(al El n 'h6U 8l ' aU-r-rlv TTOl El Ta b€ EV TalC; lTpâ�Ecrl TO Eu8alJ.1ovEl v TL {}Ecr{}al �v TOlC; E�W_ T�C; ap�T�� )(al _T�C; WUX�C; ECTn , T � {}-E� TOC;' !l 1cX� / ;vEPi�La TYJC; , WUXllC; �V Ttp q>� OVYJcraL )(al EV EaUTŢl W6l EV EPillcral . Kal TOUTO TO ELJOOLj.10VWC; . .

..

)

......

L )

......

,

.

1

1 80

'"'-

,

"'

,


L N N F.'\ D.\ 1. 5 ( 3 0 ) X - I O

n u s-ar m u l ţ um i c u cea prez�ntă. Şi c e pl ăcere ar putea fi î n am i ntirea unui l ucru plăcu t'? Ca ş i cum ci neva ş i -ar aminti că s-a desfătat la

prânzul de ieri . Ar fi şi mai ridicol dacă ş i -ar aminti după zece a n i , iar În cazu l în ţelepc i un i i , <dacă şi-ar am inti> că anul trecut era în ţeIept. 1 9 . 1 Ş i dacă a r fi a m i n t i rea <fa pt e l or> fru m oase 2 00 , c u m de nu s - a r

putea spune c e v a des pre ele? Dar acest l ucru ţ i ne de u n om l i ps i t

a c u m de aceste <fa pte> fru moase ş i care, datorită fa ptul u i că n u l e are, ca ută a m i n t i rea ce l o r trecute.

1 1 0. 1 Dar t i mpul înde l u ngat produce mu lte acte fru moase de c a re fer i c i t u l a re parte multă vreme, dacă trebuie spus că c ineva nu este cu totul feri c i t d atorită m u l tor a c ţ i u n i fru moase. Î nsă cine s pu ne că fe ri c i rea c onstă şi

în a n i l1l u l ţi

şi

În acte <frumoase> n u o

a l cătuieşte <doar> d i n l ucruri ce nu m a i sunt, ci d i n c e l e trec ute ş i

d i n t r-o un i tate a prezen tu l u i . D e aceea a m ş i s i tuat feri c i re a î n prezent, apo i am cercetat dacă m a i degrabă feri c i rea dobândită Într-un t i m p l un g este m a i marc. Pri n unnare, <acum> tre b u i e cercetat dacă prin actel e numeroasc se aduce vreun spor fer i c i ri i exti n se în t im p .

M a i Întâ i . poate d e v c n i feri c i t ş i c e l neangaj at î n a c ţ i u n i , ş i anume nu mai pu ţ i n , c i ch iar mai mult decât cel care a acţ i o n at. Apoi a c ţ i u n i l e n-au pro d u s b i n e l e d i n s i ne, ci d i spozi ţ i i l e noa stre fa c ca ac ţ i u n i l e să tie frum oase, iar în ţe leptu l Î m p l i neşte b i n e l e, dar nu

Întrucât a c ţ i on e ază, n i c i În Ll nna întâ m pl ări l or, c i din ceea ce el

posedă. F i i ndcă ş i u n t i c ă los ş i - ar putea s a l v a patria, iar pl ăcerea de

a fa ce aceasta ar pu tea fi la fe l c h i a r dacă ar avea u n alt autor.

A şadar, nu <ac ţ i u nea> produce plăc erea cel ui feri c i t , ci di spoz i ţ ia

<s u fl e tu l u i > produce feri c i rea şi plăc erea care îi este, ev entu a l , datora t ă . Fapt u l de

a

s i tua fe ric i rea În a c t e l e <fru moase> ţ i ne d e ce l

care o si tuează în lu cruri exterioare v i l1 u t i i şi s u fl e t u l u i . Căci actu l s u fletu l u i constă în a fi în ţ e l e pt şi în a a c ţ iona astfe l în s i n e.

aceasta i'l 1seaJ7]lJ/i actiulJea

ft:ricit/P o I .

181

Şi


,

VI ( 1 ) .

"w

"w

n €P l ,'TOU XUAOU ( 1 .] To xaAOV ecrn J.1EV E'V O�€l lTAEl crTov , eITn 8' EV axoale; xaTa TE AOrWV crUV&-EIT€le;, eITn 6E xal EV J.10ucrlxnL xal cmcicrn· xa l rap J.1EAYJ xal pU-&-j.1oC €lcrl xaAoC· ecrn 6E xal lTPOLO� L lTpOe; Ta ăvw ema TIie; a'Lcr{hîITEWe; xal ElTL TYJ8Euj.1aTa xaAa xal lTpa�Ele; xal €�E le; xal ElTl ITTÎiJ.1aC TE xaL TO TWV apETW'V XâAAOC; . El 6E n xal lTPO TOUTWV, al..lTo 6El�El . T( oLv 6-rl Ta lTElTOlllXOC; xaL Ta ITWJ.1aTa XaAa <pavTâsEcr-&-al XCXL T-rlV axo-rlv ElTl VEUEl v Tale; <pwvalC;, we; xaAal; KaL acra ' E<pE��e; llJux�c; eXETal, lTWe; lTOTE lTaVTa xaAa; KaL &:pâ rE EVl xal TW aUTW xaAW Te:! lTâ'VTa, Tj ăAAO j.1EV EV ITWj.1an Ta xaAAOC;, ăAA� 6E E� ăAA� ; Kal Tl'Va lTOTE TaUTa Tj TOUTO; Ta ).1Ev rap ou lTap ' al.lTWV TWV UlTOXElj.1E'VW'V xaAa, &OV Ta crWj.1aTa, aAAa j.1E-&-E�El , Ta CE xaAAll aUTa, WITlTEP apET�C; � <pUITLe;. LWj.1aTa j.1Ev rap Tel aUTa eTE j.1E'V xaAri., eTE CE ou XaAa <pal 'VETal, WC; ăAAOU OVTOe; TOU crWj.1aTa El val , ăAAOU 6E TOU xaAa. T( oLv eITn TOUTO Ta lTapo'V TOle; ITWj.1aITl ; npWTOV rap lTEPl TOtJTOU ITX€lTTEOV . T( oLv EITn v, o XL VEl TaC; ollJ€le; TWV -&-EWj.1EVWV xaL ElTlITTPE<pEl lTpOe; au-ro xal <eAXEl xal EG<ppa( 'VEIT-&-al Tn {lEa lTOl El; TOUTO rap EUPOVTEC; Tax ' av ElTl �a{lp't aUTtp XPWj.1E'VOl xal Ta ăAAa {lEaITalj.1Etta . !\ErETal J.1EV 8-r1 lTapa mX'VTWV, we; ""

.......,

'

(

,

J"

1 82

,

,

......

,"

L


VI ( 1 ) .

Despre frumos202 1 1 . 1 Fru m o s u l se află mai a les în vedere 103 , dar şi În perce p ţ i i l e

auzu l u i corespon dente î m b i nări l or de rost i re 20 4 , prec um şi î n muzi că, şi a n u m e în toate <formele ei> 105 : căci ş i melodi i l e ş i ritmuri l e s u n t fru m o ase 106 ; i a r, pentru c e i care înai ntează s pre ceea ce este mai pres us de senza ţ i e, există ocupa ţ i i 2 0 7 fru moase, a c ţ i u n i , t i n u t e , ş t i i n ţ e <frum o a s e > , pre c u m ş i fru m o s u l v i rtu ţ i l or 108 . I ar dacă e x i stă ceva anterior acestora, e l î n s u ş i 2 0 9 o v a arăta. Ce este, de fapt, ceea ce a şi făcut s ă pară l 1 0 frumoase co rpuri le şi ca auzul să pre ţ u i a scă sunetele ca pe unele frum oase? Şi cum sunt fru m oase toate cele legate nemed i at de sufl et? < S u n t o are frumoa se> toate fi in ţ ele printr- un fru m os unic şi identic s a u , d i m potri v ă , u n u l este frum os u l d i ntr- u n c o r p , a l t u l este c e l d i n a lte <fi i n ţ e>? Şi care sunt ele 2 1 1 , sau care este el? 2 1 2 Căci u n e l e nu sunt frum oase pri n su bstraturi le 2 1 3 l o r însele, de pi l d ă c orpuri l e , c i pri n

pm1icipari2 1 4 , a l tele sunt ele În sele fru m u se ţ i , p recum natura v i rt u ţ i i . Ace l e a ş i corp u r i , de fa pt, u neori par fru m o a se, a l teori n u , c a ş i c u m a l tceva ar Însemna s ă fie c orpu ri <ş i > a l tceva să fie frumoase 2 1 5 . Ce este, aşadar, această prezen ţ ă 2 1 6 în corpuri ? Căci despre ea tre b u i e să cercetăm mai întâ i . Ce este această < prezen ţ ă> care mi şcă pri vi ri le s pectatori l or, le întoarce spre ea şi le atrage ş i îi fa ce s ă s e bucure d e s pectacol? Căc i , dacă vom fi descoperit-o, proba b i l că am putea, folosjndu-ne de ea ca de un sprljii? 1 7 , să contem plăm şi c e l ela l te <frumuse ţ i > . To ţ i 2 1 8 s pun, ca să zic aşa, că 1 83


P L OT I N

EllTEl "V, Cu� crUJ.1J.1ETpla TW"V J.1EPW'V TTpa� a)\A11Aa )(al lTpa� TO DAO'V TO TE TT1� EUxpOla� lTpocrTE-&"e'V Ta lTPO� T-rl"V 0Wl 'V )(aAAO� lTOl EI )(al EcrTL 'V aUTOl� )(al OAW� TOL � ăAAOl � lTacrl TO )(aAOLe; ,.... , l' , ( 1' ("'" EL 'Val TO crUJ.1J.1ETPOl� )(al J.1EJ.1ETP11J.1E"VOle; UlTapX El"\J" Ol� cmAOU'V OUCE'V , J.10"V0'V 6e TO crU'V-&"ETO"V E� a'Va,)(l1e; )(aAO'V lmap�El · n) TE OAO'V EcrTal )«XAO"V abTOl�, TeX ce J.1EP11 €)(acrTa OUX €�EL lTap ' �aUTW"V TO )(aAa il "Val , TTPO� 6e TO <SAO'V crU'VTEAOU"VTa, cl"Va )(aAO"V �. )(alTOl 6El , EllTEP DAO'V, )(al Tel J.1EP11 )(aAa El"Val · ou rap 6-rl E� cXlcrxpw"V, aAAa mi"VTa )(aTElAll<PE'Val TO l<.aAAOe;. Ta TE XPWj.1aTa alJTOle; Ta )(aAa, olO"V xal TO TOU "IlAlOU q>w�, emAa O"VTa OU)( 'El<. <1U).l.J.1ET.pCac;; €xo'V-ra TO XcXAAOC;; €SW €<1-ral -rou xaAeX El 'Val . X pucroc;; -r E C-rl TTW� )(aAO"V; Kal: 'Vux-ro� h acrTpalT-rl 11 ăcrTpa bpacr{}aL -rw )(aAa; 'ElTl TE TW"V <pW"V W"V CucrauTw� TO cmAOU"V o'LXTÎcrETa � , xal TOl ExacrTou <p{}or,OU lTOAAaxn TW"V €'V TW OAW )(aAW xaAOU ; xal aUTOU O"VTO� . OTa'V CE 611 )(al T11C;; aUTT]� crUJ.1J.1ETpla� J.1E"VOUcrTj� ()TE J.1E"V )(aAo"V TO aUTO lTPOcrWTTO"V, OTE CE J.1-rl q>al'V11Tal , lTW� OU)( ăAAO CEL ETTl TW cruJ.1J.1Ehpw AErEl'V TO ! )(aAOV El "Val , )(aL TO crUJ.1J.1ETP0'V xaAa"V El 'Va l Cl ăAAO; E'l 6E 6-rl J.1ETa[3a.l 'VO"VTE� )(al ElTL Ta ETIL TllDEU�l.aTa )(al TOlj� AO,OU� TOUe; l<.aAOUe; TO crUJ.1J.1ETP0"v )(aL ElT ' aUTW'V a't TlW'VTO, TLe; eX'V A€,Ol TO E'V ElTL T116EUJ.1aCH <1UJ.1J.1ETpla l<.aAOle; � 'V0J.10LC; 11 J.1a{}TjJ.1acrl'V 11 ETTl <1TllJ.1ale;; 0EwpTj)..LaTU rap crUJ.1J.1ETpa lTPO� ăAATlAa lTWe; eX'V El11; El 6' aTl <1uJ.1q>w'Va EcrTl , xal l<.axw'V EcrTeu 0J.10AO,la TE )(al crUj.1q>w'Vla . Tw rap T1lV crweppocrU"V11V � 'hAL {}loT11Ta lL "Val TO T-rl'V 6l )(alocr 'V11'V rEV"Va(av lL "Val EuTÎ{} Ela'V crUJ.1q>W"VO"V )(al cru'V�80'V )(a l 0J.10AOrEl TTpOe; ăAATjAa . K aAAOe; )..L E 'V oL'V WUX�� aPET1l lTacra )(al )(aAAOe; aATj{}l 'V(.0TEPO'V 11 TeX TTpocr-&"E"\J" aAAa lTW� crUJ.1J.1ETpa; OUTE rap we; )..L E ,E{lTj olhE wC; aPl {})..L O� aUj.1j.1E:Tpa· )(al lTAEL O'VW'V )..L EPW'V -r�� �UX�� O'VTW'V, E'V TTOL� rap AOr� � crU'V{}EcrL<; 11 � )(pacrL� TW'V )..L EPW'V 11 TW'V -& EWPTlJ.1aTW'V; To 6E TOU 'VOU )(aAAOC; )..L O'VOU).l.E"VOU -rL eX'V E'(. Tj; ,

,

,

)

-

11'

( 1'

"

L.

,

,....,,,

-

..

"

l'

1 2. 1 n aAL"V oL"\) a'VaAa�O"VTE� AE,ulJ.1E'V Tl 6�Ta EcrTl TO E"V TOl � O"t.0)..L a crL xaAO'V TTP WTo'V .'/EcrT.L )..L E 'V rap T.L l<.aL �OA.n Tn TTPWTll alcr{}l1To'V ,L "VOJ.1E"VO'V )(al: "Il WUX-rl wcrlTEP crU'V �lcr � AE,El )(aL E1Tl ,'Voucra aTT06EXETaL xal: 6L 0'V au"\)apJ.10TTETaL . L

1 84


L N N I .A D.\ 1 .

(1

I I ) . \ ·2

s i metria rec i procă a părţ i l or prec u m ş i fa ţă de întreg, ca ş i adaosul

c u l o ri i , prod uc fru m o s u l v i z u a l 2 1 9, i a r pen tru aceste < v i z i bi le> ca şi,

în genera l , pen tru toate c e l el a l t e <corpuri> a fi

fru moase

Înseamnă pro porţ i e şi m ă s u ră� 2() . Pen tru ei, n i c i u n <co rp> s i m p l u nu v a ti fru m o s , c i , î n m o d necesar, doar c o m p us u L Pentru e i ,

<doar> Întregu l va fi frumos, p e c â n d părţ i le nu vor a v e a d i n sine

ti i n ţ a frumosu l u i , c i doar dacă se adună în întreg, pentru ca el să fie

frum o s : şi tot u ş i este n e v o i e, tocm ai pentru că întregu l este frumos.

să fie frumoase ş i părţ i l e22 \ ; căci el, de bună seamă, nu <este compus> din păr ţ i urâte, ci frumos u l trebuie să le fi c uprins pe toa te.

Apo i , pentru ei, şi c u l ori l e frumoase 2 � 2 , de pi l d ă l um i n a soare l u i,

fi i n d s im p l e, sunt în afa ra fi i n ţ ei fj'um osu l u i dacă n u au fru mos u l d i n

s i mctrie. D a r c u m este frum os aur u l '(�23 Pri n c e s u nt fu lgeru l ş i

astrele frumoase l a vedere 224 noaptea? Şi În caz u l s u netelor va fi la fe l : cel s i m p l u se va îndepăl1a <de fi in t a fru mos u l u i>, deş i adesea

fiecare sunet d i ntr-un întreg fru mos este şi e l fru mos În s i n e. A poi ,

fi i ndcă acel a ş i ch i p se arată u n e ori fl'u mos, a l teori n u , d e ş i si metria

l u i rămâne identică, cll m să nu spuncm că a l tceva este fru mos u l

< u n u i c h i p> proporţ ionat2 2 5 ş i c ă li n <c h i p> proport i onat este

fru m os datorită a ltcu i va? Dacă <ace i a ş i fi l osofi>, trecând a po i şi l a

îndeletn i c i ri l e ş i d i scur s u ri l e fru moase, a r i nd i ca ş i pentru e l e drept cauză <a tl'umosu l u i> proporţ i a , ce s-ar putea spune că este si metria

în Îndeletn i c i ri l e frumoase, În legi, în în v ă ţ ături s a u Î n şti i n ţ e?226 De fa pt, cum ar putea fi s pecu l a ţ i i l e s i m etri ce între e l e ? Dacă <sunt

si metrice> fi i n d î n ac ord, va exista concorda n ţ ă ş i consonan ţ ă şi

intre <spec u l a ţ i i le> re l e . <Propozi ţ i a > "dreptatea este o a u tentică na i v it ate'" este conson antă

şi cor espunzătoare cu <propozi ţ i a>

"cum pătarea este o prostie", căci între e l e exi stă conc ord a n ţ ă 2 2 7 .

Fru m u s e ţ e e s t e , a ş a d a r, orice v i rt u t e a s u fl et u l u i , ş i a n u m e u n a

m a i adevărată d e c â t c e l e a nteri oare : dar e li m este ea s i m etri că?

C ă c i n u e s t e s i metrică n i c i a ş a ca m ă ri m i l e , nici c a u n n ll m ă r2 � S . 2l! Î n p l u s , dacă s u fl e t u l este a l c ă t u i t d i n m a i m u l t e p ă rţ i 2 , in ce

proport ie sc rea l i zează c o m p u n c rea s a u a m cs t c c u l p ă rţ i l o r l u i

sau

a l e specu l a ţ i i l o r s a l c ? Ş i c a re ar p u tea fi frum o s u l i n t e l i gen t e i i zo l a te Î n s i ne,!23o

1 2 . 1 Re l u ând, a ş a d a r, să s p unem mai Întâi ce este fru m o s u l d i n

corpuri . Este ceva ce s e face s i m ţ i t c h i a r de l a pri m a pri v ire23 \ . i a r s u tletu l , ca u n u l ce-l c u n o a ş t e 2 3 2 , se pro n u n ţ ă ş i , d u pă ce l -a recll ­ noscut23 3 , îl pri m eşte la el ş i , ca să z i ce m a ş a , se ac ordă C LI e l .


PLtH I N

n pO� CE TO au rxpov 1TpoO"�aAouO"a aVIAAETal xa l apVEl Tal xal avav€uEl a1T ' alJTou ou O"U,ll <p wvouO'a xal O:AAO-rP L ­ OU,ll E VT] . <l>a)J.Ev cij, w� T-rlV <pUO"L v oLO"a �1TEP EO"Tl xa l 1TPO� Ţ�� XPElŢTOVO� EV ŢOL � oLO'lv oUO'la�, � n âv 'Uin O"UjjEVE� f] '(XVO� TOU O"UjjEVOU�, XalP€l -rE xa l Ct ETITOT]Ta� Xal aVa<pEp E l 1TPO� €aUT-rlV xal aVa,ll l ,ll v ijO"XETa l EaUT�� xaL TWV EaUŢ�� . Tl� oLv b,ll O l OTT]� TOL� TnCE 1TPO� Ta E:X€l / , ) ( / , )/ , xaAa ; xa l jap , El O,ll O L OTT]�, O,ll O La ,ll E V EO"TW· 1TW� CE xaAa xaxEL va xal TauTa; M €TOXD Elcou� <pa,ll E V TauTa . n uv ,ll E V rap TO ă)J.oP<Pov TI€<puxo� Jlop<p�v xaL El bo� CEx€O"-{}al ă)J.Ol POV DV AOrOU xaL E(cou� Ul O"XPOV xaL €�W \t€ lOU AOjOU· Kal TO mivTT] U'l O"XPOV TOUTO . A'L axpov CE )CaL Ta ).L-rl KPUTT]-{} EV uno )J.OP<P�� xal AOjOU OUK avaO'XO,ll E VT]� T�� UATl� Ta mivTT] XaTa TO E'i:co� )J.op<pouO"-{}al . n pOO"l OV oLv Ta E'i: co� TO )J.EV EX TIOAAWV EO"O,ll E VOV ).LEPWV EV O"UV\tEO"EL O"UVETa�E TE xa l El � ,ll l aV O"UvTE AElav TijajE Kal EV Tn ( "\. / ) , (, ,... ) , C/ .,/ C '\ o)J.o/l.oŢLa n€1TOl/ T]X€V, E1T€l 1TEP EV T]V aUTO €V TE €u€ l TO )J.OP<POU�EVOV EL val w� cuvaTOV aUTW EX TIOAAWV ovn . ( / leSpuTal oLv 'E 1T' at.lTou TO XciAAO� TicT] E\l � EV O"uvaX-{}EvTo� Ka L TOl � )J.EPEO"l Cl COV EUUTO xa l ŢOL� OAOl� .vOTav CE EV TL xal a,ll O L O)J.€pE� KaTaAci�n, El � OAOV CCeSWO" l TO aUTO· O� OV aTE ,ll E V 1TciO"n, Ot K La, ,ll € Td TWV )J.€PWV, aTE CE EVL AL-{}W " eSl eSoL T] n <; <p UO"l<; Ta xaAAO�, Tn eSE 11 TEXVT] . O\hw ,ll E V eST] Ta xaAOV O"W,ll a jLYV€Tal A(SyOU a1TO -{}E lWV EA-{}OVŢO� KOl VWV l\l . /

C,

1,.

-.

,

1 3 . J rl 'JWO"XEl CE aUTO 11 E1T' aUT� cU'Ja,ll l � T€Taj,ll E 'JT], �� oueSE'J XUPlWTEPO'J EU ; XPlO"l'J TW'J EauT��, DTa'J xal 11 ăAAT] O"UV€1Tl KPl VŢl tVUxij, Taxa eSE KaL aUTT] AEyn O"U'Jap,llOTTouO"a TW 1Tap ' au�n EleSEl XaXE l 'JW npoc; T�'J XPlO"l � XPW,ll E 'JT) WO"1T€P .-.... � .-.... " .-.... .-.... , .-.... xa'JO'JL TOU €u\t€O� . nw� eS€ O'U,ll<p W'J€L TO 1T€PL aW,lla TW TIpa O"W,llaTOC;; nWC; eSE T-rl'J E�W oL xLa'J T� E'JeSO'J oudac; EL'CEl a o'LKoc50,ll lXO� aU'Jap,lloO"a� KaATl'J EL 'Jal AEjEl;"H on E:O"Tl Ta E�W, EL xwpLO"€ Lac; TOU� Al {}OU�, Ta E'JCO'J iLco� ).LEPlO"{}E'J T� E�W UAT]C; oyxw, a,ll € pE� O'J E'J 1TOAAOLC; <pa'JTa'{O,ll E'JO'J ."OTa'J ot'J KaL 11 Ula{}-T]aL C; TO E'J O"W).LaO"L 'J e'lco� 'LCD aU'JCTjO"ci,ll E'JO'J ..... -" .-.... ) , ) " ,/ , xal xpaTT]O'a'J TT]� <pUO"EW� TT]C; E'JaVTl a� a,llop<pou OUO"T]� )Cal ,llOP<PTl'J ETIL eXAAatc; ,llop<paLC; EK1TPE1TW� E1ToxaU,ll E 'JT]'J, 1..

,

L }

,

1 86


F N N F,\ ] ):\ 1.

(1

( 1 ) . .!-:;

Dar. dacă se apropie de ceva urât 2 34. se retrage in sine:-35, îl respi nge şi se disociază de e l , deoarece nu este în consona n ţ ă236 cu el şi îi este

stră i n . Spunem de bună seamă că sufletu l , fiind natural tocmai ceea ce este şi fi i nd î n veci nătatea esen ţ e i superioare între fi i n ţ e 2 37, ori ce

ar vedea el înrudit cu s i ne sau vreo ulmă a înru d i ri i , se b ucură şi se c utremură de u i m ire şi îl aduce la sine şi îşi recapătă memoria propri ei ti i n ţ e şi a celor ce-j aparţ in23 8 . Ce asemăn are au, însă, frumuseţ ile de aici c u cele de acol o?2 3 9 I ar, dacă e x i stă asemănare, <să admitem> asemănarea l or: dar cum s unt fru m oase şi acelea şi

acestea? Spunem că cele de a i c i <sunt frumoase> prin pa rt i c i parea la

idee. Căci orice l ucru l i psit de fonnă, sOl1it prin fi rea sa să pri m ească fonnă şi i dee, cat timp este l i psit de ra ţ i une <se mina Iă> ş i de idee2 4 o, este urât şi situat În afara ra t i uni i d i v ine2 4 1 şi este uratul a bsolut. Urât mai este şi l ucrul nestăpânit de fonnă şi raţ i une deoarece materia nu supOl1ă să fie fonnată tota 1 de i dee 2 4 2 . După ce s-a apropiat2 4 3 ,

aşadar, i deea a ordonat pri n îmbinare ceea c e unna s ă d e v i n ă u n i tatea mai m ultor părţ i ş i a adunat aceste păr ţ i într-un ansa m b l u amlonios şi a creat unitatea prin ac ordul <părl i l or> 2 44. Tocmai fi i n dcă şi ea era

una, şi cel fonnat de ea trebuia să fie unu, pe cât putea cel al cătu it d i n mai multe <pă r ţ i > . Frumosul s e aşază 2 4 5, dec i, în această < fi i n ţ ă> adusă la un itate dăru i ndu-se pe si ne păn i l or şi întreguri l or. I ar când cupri nde <o ti i n ţ ă> unitară şi omogen ă, el se dărui eşte întregului . Este ca şi cum o natură particulară 2 4 6 dăru ieşte fru m o s u l <o dată>

unei case întregi şi părţ i l or sa le, iar altă dată unei si n gure p ietre, ia r

ei i-I <oferă> tehni ca 2 47. Astfe l , un corp frumos se naşte prin comuniunea248 cu o ra ţ i une ven ită de la <cele> d i vine.

1 3.] J a r fac u l tatea râ n d u i tă pentru el 249 recunoaşte25 0 frum os u l decâ t care2S J n i m i c nu este m a i de seamă în j udecarea celor propri i, dacă şi restul sufl et u l u i contribuie la confi nnarea j udecă ţ i i 2 5 2 . Ş i poate că şi e l se pron u n ţ ă253 asupra frumosu l u i , acordându-l

ideii

sale

l ă u n trice şi fo l os i ndu-l în j u decată ca pe o riglă pentru ceea ce este dre pt 2 5 4 . Şi cum este consonant <fru m o s u l> inere nt corpu l u i cu c e l anterior l u i ? Pe u1111ă, cum a preciază arh itectul :? 5 5 că e s t e frum oasă casa exterioară , d u pă ce a ac ordat-o celei i n teri oare? Fapt este c ă , d a c ă a i face abstra c ţ i e d e pietre, <fonna> ex teri oară este ideea i n teri oară îm păr ţ i tă masei exteri oare a materiei, fiind ned i v i zată, dar manÎ festă într-o m u l t i pl i c i tate <de părţ i>. Aşadar, când şi senza ţ i a percepe ideea d i n corpuri , care a adunat şi s-a înstă pân i t pe natu ra opusă256 a <materiei> i n fonne, şi fonna care se înal ţ ă distinctă 2 5 7

1 87


88 1

1\ 13g:o '( 1\ 1�lt'(1l)(3 1:0)( l:Ol\ll.g..Dlt 39 5:0.11\091 '13lL3'(g :0.10:010.1 :0.1 � Xo rf\ r:) 1:01\ 13 I\? li 5:0.11\99 \ �39 '[J'('(V, P'( :O)( [T).1�0 50-�3) 3.1Sl0 50d311.(9) 3.1QO �:O)( 'I\OlL[T).D9dlL 5ltl\9.oodcb[T).o �:O)( 5ltI\Sl.D01U)(1 9 5lt.1 0.1 1\0'(:0)( 5[T) I\l.o13.g..DU.1I\:Ocb 39IJ.li 510.1 500113cb 5lt.13du � ChlL '?9f1; '50'('(p)( l\[T)î90 1O.1 1\�.1 �[T),( '(E ;\<:;.1 �ll)( �<:;lilJ.l..DllL� �U)( 1\[T).1pli0391.n llL� 1\<:;.1 �.1 5101\5lliu1390lL� 5�o.1 � li 1\[T).1pli - 039lt.11lL� 500'('(p)( �d3lL ?9f10 I\OlL9d.1 1\�.1f1ll 1\�.1 '53.191\0131 � o'(cbo.1 5�Xd'9 1� 531\ 1 .1 ),3 I\O�O '5101\9linlt'( 13.1I\� I\ <:;'(U)( .5r: .g.y.li l.D9)(lld[T)3, 31Y.li .5 �01 1\ 1315l'( 1\ <:;.1f1ll �d3lL I\� )(("j0 I\[T)'(U)( 5[T)3.Dl.l..g..o l :O .5lt1 1\[T).1 1113 39 d3lL.D (5 0 1\ 131\3li ld311 [T)lll)( 1\ l.olt-f}.o),U 1\�1 5�.11\91L1'(lll.:o� 1��.oU.DP3.g. "�39 5�n1\01\ ) llgll�� ' 1 315l'( �U)( �dq 1\[T) l\pl d q 03 1\E ?9 lL Xorf\ '3 XU '()(3 I\ � dq 5 1 .Dlt.g..o ),D U 9)(("j 0 'R ' 1\ <:;'(:0)( [T)d9.1[T).oodll 1\ <:;1 ?9 �d3 U 1 ' 17 1 ""\.

1

/(

"

.......

)

,

/

(

;

,

,

°

° U.10ll.o0.1 ' lll.o �31\Ucb I\U.oU9.1113 19 �:O)( 31 I\p.olJ.li.o9:X� (lU.D�O.g.'(� I\lt'(9, 5 ',3 lll�olilld9:X� 1\0 10 �lll:X.o �:OX ll'(�J(3 �9 'R 'I\<:;'(u:x 13.DY..g..o1,XJ I\� 1\<:;.1 I\?li �d3 lL �U)I 0 1\ �3.1:odx �.1 51(3 5009 )(3 1\1 00 ) OlL .51(3 1\�3'(009 � 1\'9 .58 , '( '(� ') lI\Dll f10 rll19'( I\� .5 �on .g. 1d � 1U.g..o13d.13li 51:01lt.g..olU 51U1 39 13.g.oo'(O)(:odll U ° 1ll.o:o1139 �l("jll -�1 �'( '(R -I\� 'I\ll�ll JOll� 1\ �g :oy �O'(D)( 1\ 1.031\9.0 I\�iorf\ I\lt1 1l10lll lUX 1D.o:oOO 10ll .5lld3I\ll<h .5ll1 .513 1\DcbD lD .5 1lll\[T)cb 5iD.1 I\� lP' lll ) (\Olid� ?9 1,V ° OOY9, ';OX5l.13li f10' .5�9dX 5�.1 .5009),3 '2°1 1\'9 .5r: ' 1\9'( llX 1.1J X("jo 1\0(\3n91\ 1 1 � 1[T)<h �.1 (\o'( U.1) 1� I\�Ollld)( �li ?9 e l 0 1\9c .509 13 I\E .5r: ' 13 g '()l.o �ll)( I\f}0 13 ll np v ' 131\pg11'll'( .5D9dX .5�.1 .509 13 �1 00.190.1 ?JdDll D'('(R ,9 ?J.1 '5[T)1�1l 3.1 J:O.1.D(J)(jX9x '01�01 ?9 l:013X9rf\ f10 'UI\ �3X� dpl 1:013(\ - ) lllid3 0 ' 91("jll . l:O.13X99 ll'('(R , 9 p1 ,D'('(J? p1 1\01\3n9X39.Dl,3 x("j0 �lf1U ?9 1\01\911' 'OOlpn[T).D� �0.1 (\8 .5�Lu..� .5C? '(\(T).1p n(T).D 1\[T)'('(ll 1\[T).1 39 1\0.1:O.10.1113'( ' 13.o3" .g. 1l.1 1\3li [T)I\:O " 3X3 ll13X 10.1.0 :O'(Y.J?"!J.l 5�d'u 5009 )(3 "1\ 11p.1 1.19, '1\9�:O:X ��).l:oli;.D :o '( {� '[Jl. pdllll e.1("ju d '211 �.1 �:O)( 1\3 {;lO ; 50.1I\9c .5009),3 �ll:X 0019'( �llX oOlpli[T).oJ:( 5�.1[T)cb n).oood:Oll �O l\ 13.10X.D II'(� I\� '20.1 13.oy..1:od)( �U)( llcbdoli 1\00'( ll:O 50'('(u)( 5:oodX 5lt.1 39 01 ' 1\°91\3 �.1 130Q.IJ. '(U �.1 1\ 001\(T)cblio.o [T)31\ 1\ 3 .50I\X, 5lt.13du( 1\0 1\3 lio 1\ l:ocb1ll3 531\U oodll �.g. :o1"9 �d91\ � :010 ol\o'() cb � :O)( 1\0.1.19lid:Ol\o.D �ll:X 1\01\[T)cbli9.D I\OC;>I\� �.1 3:X[T)9� �ll)( IJ.� 5?d3liX( [T).o),3 �.1 51(3 1\3 1:o1y..D1(3 � U:X 3.1 �:x1 3 1\�1\ X( � X:O'('(Oll �.l �>.lf1U l\ 09d .(}X( :0.0'20'(3 1\ 0.0 /

......

......

,>

......

;'

;'

/

C

;(

......

, .

,

/{

......

/

......

......

(

(

......

,

N I .U rl d


I N NI \1 ) \ 1.

6

( I ). .\-..j

de a supra altora, adunând laolaltă ris i p i r e a el 1 11 m u l t ele părt i, a rea d us-o < I a u n i t a t e >, a i n trodus-o n e d i v i zată în i nterior ŞI a încred in ţ a t-o < i d e i i > i n t e r i o a re:25R ca pe ceva consonant, acordat şi prieten e i , este ca şi cum p e n t ru un om b u n g i ngăşi a care apare e c h i pu l un u i tânăr este UI111a vi rt u ţ i i acordate adevărul u i i n t e rior:2 9. Iar fru mosul s i m p l u a l c u l ori i se datorează fomlei şi dom i n ă ri i întuneri c u l u i d i n m a t er i e :2 Ii O pri n pr e zen ta l um i n i i i n corpora le ra ţ i une şi i dee :26 1 . Iată de ce şi foc u l în sine este frumos :262 fa ţ ă a l t e

e

·

corpuri , pe ntru că de ţ i n e ra n g u l u n e i i de i fa ţă de ce l e l a l te eleme nte :2 6 3 , fi ind, pe d e o pa rt e , superior prin pozi ţ i e, pe de a l ta , cel mai su b t i l d i ntre toate c e l e l a l te corpu ri , fi i n d apro p i a t de incor pora l itate. Doar el n u e ste recepti v a l a l tor c orpuri , pe când c e l e l a l te î l p ri m e s c26 4 Căci ele se încă lzesc, pe când e l n u se răceşte2h 5 . EI d e ţ i n e ori g i n ar :2 66 c u l oarea şi stră l u ceşte ş i îm prăştie scântei ca ş i cum ar fi idee:267, i a r c e l e l a l te corpuri i au de l a e l ideea c u l o r i i :2 6s . [ar c o rpul neput i n c i os, deveni n d pa l id în fa ţ a l u m i n i i , nu 9 mai este frumos, fi i n dcă n u pa l1 i c i p ă l a Întreaga i dee a c u l o r i i � 6 . le i m percept i b i l e d i n s u nete l e - a u p r o d u s pe ce l e perc e pt i b i l e 270 ş i , a st fe l , au făc ut ca sufl etu l s ă pri mească i n tu i t ia frumosu l u i , a rătând identicu l în di ferit :27 1 . De aceea , este p ro pri u 2 7 2 annon i i l or sens i b i l e să fie măsurate prin numere, dar nu în orice 7 raport. ci doar prin c e l util efor tu l u i ideii În o b ţ i n erea dominaţ i e i ::! 3 . Atâtea fie spuse p r iv i n d frumuseţ i l e d i n l umea sen s i b i l ă , fan t asme şi umbre :274 c are , fugind oarec um, o dată aj unse la materie, au ordonat-o n) ş i au stârnit u i mi re când s-au arătat.

Armoni i

14.) Cât des pre fru mu se ţ i l e Ullll ătoare, pe care senza ţ iei nu i-a m a i

fost s O li it s ă le vadă, i a r sufletu l le vede şi s e pronun ţă asupra l o r rară unelte le < lor>, trebuie să ne înăI t ăm spre a le contem pla, lăsând aici

senza ţ ia. A ş a cum nu se p u t e a u pro n u n ţ a asupra fmmuse ţ i l or

senzaţ iei n i c i cei ca re nu l e-au văzut, n i ci cei care nu le-au perceput ca frumoase (de pildă . dacă u ni i s-ar fi născut orbi) la fe l <nu

se p o t asu pra fru m osu lu i îndel etn i c i ri lor cei ca re nu au receptat frumosu l îndeletn ic iri l or şi ştiinţelor şi a l altora asemenea:276, n i c i asu pra str.:."ilucirii v i rtuţ ii277 <nu se po t pronun ţa> c ei care nu şi-a u i maginat c â t de fru mos este chipul drcpti'i.tii- 7 8 şi a l cumpătă ri i şi că nici luceafăru l de seară, n ic i cel de dim inea ţă nu su n t aşa de fru moa se . Dar, ca să le vedem. trebuie să avem <unealta> cu c a re le pron unţa> n i c i

p riveşte sufletu l 27lJ , iar după ce le-am văz ut să fim învăl u i ţ i de pl ăcere,

să a m e ţ i m şi să fi m t u l h u ra ţ i m u l t mai m u l t decât 1 89


06 1

XJ19 51Og0d> 1\3 '5LLX:odxn 39 5LL1..o13'(11 ':0.00011'31 1\(T) 111'0 b'-1113 �?11' 1\(T)1.�)3'(ll' '50){19E JXJ� 31. 59;.o:O'(9)(� 'pdX.o1,XJ ��Xorf\ �9 (T)1..o 3/; 1\91\:od> 11.919 �XJx 11..o� i1.0ll ]1. 9, l\�dX.o 1P �1. 1\3Tl '201.LL). 8 5�dll 01. 1 O'('(pgTlO.o 1\'8 dpl :oXP1 � H J(\ �3 {}:od:011 ll.(\� 'XJ1\3Tl91\ 1 1 pdX.o 1(XJ {\ �Xorf\ � d3 11 p1. ' I\�g:o'( XJ]1.I\:O I\ � p1. �XJX �9 13'(�08 �5 � d> I\O �O I\OlLidlLXJ19 5 �XJ1.3d� 51 :o.op11 �lL� �1. ):1. 0 1\0111'.opd� 1XJI\ 1,3 I\�X0rf\ 1\�1. 3 xLL )0113lL XJ1. I\9. )1. ' 5019'( q �3 {}OlL u9, ,(,(V , ° Py'XJx H" �5(T)1.1\9. :01.(\9. ] 1 0 1 :0(\ l3 :01. '2XJ1. XJ.1.I\9. 5(T)1.1\9, !U 8- �d> 11. O '( YE 1\�9 1, q 31.011�11' '10 � XJX 1 XJ1.31\) :od> � XJX dpl I\? n U.o3/( !P'(:OX 1\311'ol?'( �X)l.f1XJ 5 �lL 531.{\'20'( 1 d> l:OX 101\311'XJIXJ 1\00 XJ1.0:01 ° U1.I\OlL11'XJ'( lll3 1\001\ U91303-{} �� 1. 510 1.�0{ ? S> 1.o�� �ll� :-13.o9 {}XJ19 �3 �XJlL� � XJX 1 1\0TI�X � �U)( �311'3d1.� I\� I\XJ.o009-{} l ll3( �91P �:OX XJ1.U1.91\ 11'3.0 � :OX 1\011(T).o9dlL I\XJ.oooX9, I\�do.oo'(g I\U) d91\� �UX I\pdu-{}:ox l\ul\�.oodd>(T).o l UX 1\0 1XJX 1 9 50{}U 1 XJX 5uXnrf\ 50-{}313TI 3-{}.oU.oU3 -{} ;' ...... --" / " (T)'('(Jt I\� � XJX � '31.U9)c 5 �01.'1XJ I\� � 1\:01.9, '5011?d> 1\ <::1. 3d� 1\ �1. O'('(J? �1. �UX I\XJ.oooX9, l\ul\�.oodd>(T).o 1\�1. �XJ)( ?9 1\01.XJ11'�dX� ' 1\l}.1.f1XJ I\?n 1\01.u11'�dX� ' I\y.Xorf\ �d3lL P'('(� ' u 59{}31i11' f10 'u11' �dX f10 'XJ11'�X.o '10 �I\ 1.o00X.oPlL Ul.'2XJ1. 8 �d3lL ' 11..o� i9 J1 )oxu(T)d� 5(T)1.1\9. 1,0 XJ1. '2D1. dpl 1\?11' 1.DOoX.op U � 1\(T)1.p11'(T).o 1\(T)1. OliXJ 5001.oXJ 101\3 n XJ�3'('(0.D 31.13{}OlL 1XJi\. 1 31\0.0 5 101.0XJ3 ��)( ;{}� �31\\XU�� � XJX /3 {}.o3�3Xx�gn i\. � 5':;li �XJ)I � 31.3X.op� ).1. 5 � 0'(XJx 1\.091\9, p1. 531.i\.99 1( ?9 5� 01.0D3) � X)f �50 YYpx I\,:; Xorf\ 1\�1. �1. �XJx 51 3.o9{}XJ19 �ux 5�1.3d� XJld9, 5(T)'(9, JXJ)( u {\od<h�.o U{}� JXJ)( 5�0'(XJx 500li9d1. � XJx PY.. D)( XJ1.un�39 - LL1.1ll� 'XJ {\311'91�r'{ ?1. � d3ll 31.3X.oPlL )1. �39 lXJ{}.o3i\.P.Q-1\01l.XJI\� (\ �)(u(T)d� 13.ol}.-Q-.o \U xflo I\q ?J1. � d3lL �XJ)( �9 1\� 1 ' " S i •

./

o

o

{\�d� 1 XJ 1. (\019'( � XJx �,o 'XJ1..o 1'(P 11' �p 1\�.ol,3 . '( '( � ' u.o ), x'1 0 . 9 lXJl.{\'201. {\ 3X ' l .o ,:; d q 1\?11' 531.I\XJll. l\(T)l.XJTI(T).o 1\(T)1. llL3 lUX d3lL.o(T) ' l XJd31.(T)X ll.(T)d3 {\ (T)1.001. / 1U 1�1.1\311' �O'('(XJTf 7"1\ 1 ;lll� ' 5(T) ' (\311'/) l XJ.oXJll. �1\3Tl(T)d� u n XJl. �)d311 �XJ� �uXnrf\� 1,XJ 1\l.oo�X.oPll. ��x {\ �3 � :Oli XJ1. '2�)l. U� 3/, . 5�1\094 {} 311' 1\ l.ou91.11. � :o)( XJ1.(T)d 9, � XJX {\ 0 {}9 lL � UX (\U �39 4 1\ l },u'( ll.)( 9c � XJ)( 50g11'p{} ' (\9'(U )( � {\'8 1.1. 9, �1. � d3lL 1 U {} .o 91\31 U{}Pll. p1. �39 dpl D1. '2U 1 o 5nol\i 1iol.llud>� LL9� {\':;{\ l -{}U'(:tt 3l.XJ 5101. 1\3( LL 1\0'('(XJ11' � '('( OlL lUI\U -{}U01.11. "1:OX /) '1\3 {}.oodll. ;' o

�9

'\c

""\.

......

......

N I .U J "l d


I · N N I .'\ 1);\ 1 . 6 ( 1 ) . 4 -5

deja să ati n g em adevăratele:2f)O ceea ce este frumos trebuie cut �emurare i 8 1 , d u lce a\l1 e ţ e�Iă2x2, d o r2 R3 i Llbire2�4 şi tul bura re

în fa ţ a celor anterioare, căci am aj uns

<frumuset i>. Emot i i l e i scate în fa t a a tot

să fi e :

amestecată cu

p I ăcere� K 5

,

.

Şi

putem avea asemenea s i m ţ iri.

iar

su t1etele î n to t al i ta t ea l or le mani festă şi asupra <frumuse t i lor>

i nvizi bi le, ca

să zicem aşa, deşi o fa c m a i m u l t cele mai aprinse de

iubire pentru el e:286, d u pă cum ş i În cazul corpuri lor <frumoase putem spune> că toţ i le v ă d dar nu to ţ i l e s i mt la fel i m b oldu l 2 8 7 c i sunt ,

,

<atra ş i> mai a l es cei despre care se spune că şi iubesc2KK.

1 5. 1

Trebuie să cu n o aşte ţ i şi fa pte l e d ra gostei ce n u se află în

senza ţ ie2 K9 . C e tră i ţ i , d e fa pt , În fa ţa a şa - z i s e l o r ocupa ţ i i frum oase,

purtări frumoase, caractere cum pătate şi, În ge n eral ,

a

v i rtu ţ i i2l)O, a

d i s pozi ţ i i l or <frumoase>2!) 1 şi a fru m osu l u i s ufletel or?292 I ar când

vă vede ţ i pe voi în ş i vă fru moşi I ă u n t ric293, ce trăiri aveţ i? Ş i

cum de

Asem e nea tră i ri au,

ce

vă l ă sa ţ i c u pri n ş i de delir ş i sunteţ i stâm i ţ i 294 ş i dori ţ i cu ardoare să fi ţ i cu v o i înş i v ă du pă ce v-a ţ i a d u nat din corpuri s i n e l e,? l95

cel fa ţ ă

de

de

fa pt, cei c u adevărat îndrăgosti ţ i . Ş i

este

care au asemenea t ră i ri ? Nu este c h i p, nu e ste cul oare, nu

este o mărime a n u m e , ci <ace ste tră i ri au l oc> fa ţ ă de s u n et u l care,

fi ind incoJ0l296 posedă şi c u m pătarea l i psită de c u l oare şi rest u l străJucirif297 vi rtu ţ i l o r când fi e vede ţ i în v o i î n ş i vă, fie contem pl a ţ i ,

,

î n a l t u l măre ţ i a sufletu l u i , u n c a ract e r c i nstit, c u mpătarea pură, curaj u l c u un c h i p feroce2lJ 8 , austeritatea, respectu l fa ţ ă de sine (care

l i căreş te299 într-o di spozi ţ i e

i m pas i b i l ă300

răsfrângându-şi

<a

l i psi tă de teamă, n ezbuciumată ş i

s u fl e tu l ui » ,

stră l u c i rea

şi

i n te l i g e n ţa

cu

peste toate acestea30 I .

a dm i te m că le adm irăm pe toate acestea ş i le i u b i m

,

chip

Atunci ,

divin

dacă

în ce sens le

n u m i m frum oase? Căci ele sunt ş i se arată ca atare, iar cine aj unge

le

vadă vreodată n u poate spu ne decât că sunt fi i n ţ e l e adevăra t e .

Ce îns eamnă liinte nde v/irnte? <Î nsea mnă că su nt> frumoase30l. Dar ra ţ i u nea mai vrea <să a fle> ce s u nt ele, de a u făcllt ca su fletul

fie î n d răgo st i t

de el e : ce este, aşadar, ceea ce se d isti nge deasu pra

al tor v i rtu ţ i , ca o l u m i nă,?3U3 Vre i c a , l uând în c o n s i d e r a re şi opusel e

a d i că rel e l e care se nasc în j u rul sufletu l u i, să le confru ntăm Poate că ar

fi

C LI

de fo los cerc etări i <să ştim> ce este u râtul ş i de

,

e l e?

ce

se

m a n i fcstă30-l. F i e. d ec i un s u n et urât305, ll estă pâ n i t ş i nedrept, ticsit ,

de c e l e m a i m ul te pofte ş i covârş i t de cea mai mare t u l b ura re p radă ,

191


PUHIN

<SEL A-la'\), E \I cp{}6"OL� S L a J.lL XPOlTpETfEL U\I, TTa'f,[u <pp0'Joucr(X &. 81) X<Xl <P pO'V El -{}'V11Ta X<Xl T<xnEL 'Va, axoAL a n<x'V T<XXOU , �80'Vw'J ou x<x-{}<xpw'V <P lA11, "wO'<X "w-rl'V TOU a Tl eX'J na-{}Ţl 8Ul 1"' c e , ......, " ...... , )'"'1.. erWJ.l<XTOe; we; TJ8u A<X�OUO'<X <XL erxOe; . AUTo TOUTO TO <XLerxOe; <XUTn &p<x ou 1TpoerrErO'J€'V<XL Olo'V E1r<XXTO'V xaAO'V <PllO'OJ.lE'V, â EAW�lleraTO J.lE'V aUTll' 1TE1Wl11XE 8E alH-rl'V uxa-{}apTO'V xal 1TOAAW TW xaxw erUJ.l1TE<pUPJ.l€'V11'V, ou8E "W-rl'V ETl EXOuera'V ou8E o:'(d-{}l1erl'J xa-{}apa'V, aAAa TW J..l lrJ.lan TOU'" xaxou , ---aJ.lu8pal ,/ TŢll "WŢllI" XEXPTJJl.E'VTJ'V xaL '-'''' 1TOAAW TW -{}<x'VaTW "'" ) c ( c' ,, XEXpaJ..l E'VTJ'V, OUXEn J.lE'V opwer<x'J a 8EL tVuX11'J opa'J , OlJXETl 6E �WJ.l€'V11'V �'V UUTn )J.€'VEl 'V TWl €AXEcr-{}Ul aEl 1TPoe;" Ta ESW 1"' ' 1' , 1"' xaL Ta xaTW XUl TO O'XOTE l 'VO'V; Axa-{}apToe; 811, OLJl.a L , ouera xUl <pEp0J.l€'J11 1Tu'VTaxou oAxal e;" 1TpOe; Ta TTl a'LO'-{}�erEL , npoernl1TTO'VTa, nOAu TO TOU erWJ.laTOe; Exouera ErXExpaJ.lE'VO'V, T� uALx� 1ToAA� eru'Vouer<x xaL ELe; aUT-rl'V ELer8E�aJ.l€'JTJ lL80e; €TEP0'V hAAa�aTo xpaerEL JD 1TpOe; Ta XElPO'J ' olO'V E'e Tle; 8ue; EL e;" 1TTJAO'J 11 �OP�OPO'J Ta J.lE'V anEp e'i:XE xa.AAoe; J.l11X€n npo<pa ('Vo L , TOUTO 8E OPWTO, â 1Tapa TOU nTJAou 11 �op�opou â.1TEJ.la.�aTo· � 8-rl Ta dLerXpo'V npoO'-{}ijxll TOU aAAoTpLOU 1TPOO'�A -{}E X<Xl EprO'V alH0, El1TEP EO'TaL 1Ta.AL'J X<XAOe;", U1TO'V L tVaJ.l€'V� xaL xa-{}l1paJ.l€'J� anEp �'V e'i: 'VaL . A'Lerxpa'J 8-rl tVUx1)'V A€rO'JTEe; J.lL�E L xaL xpaerEL xal 'VEuerEL Tn npoe;" Ta -l ,.. -, (/ erwJ.la xal UATJ'V op-{}we; a'V AErOLJ.lE'V . "aL EerTl TOUTO aLerXOe; tVUx nl J.l-rl xa-{}apa J.lTJ8E El ALXPL 'V El e'i 'V<XL WO'1TEP xpuerw, a'VanE1TA�er-{}aL 8E TOU rEw80ue;, â E'L n e; a<pEAOL , xaTaAEAEL 1TTal xpueroe; xaL EerTl xaAOe;, J.lO'VOUJ.lE'VOe; J.lE'V TW'V eXAAw'V, alHw 8E O'u'Vw'V J.lo'Jw . To'V aUTo'V 8-rl Tpono'V xal tVUxr] , J.lo'Vw-{} Eler� J..l E'V E1TL -{}UJ.llt;:;"'V, â.e; 8La Ta erwJ.la EXEL, tJ ăra'V 1TpoerwJ.l(AE L , a1TaAA<xrElera 8E TW'J eXAAw'V na-{}w'V xa� xa-{} a p-{} El era â. EXEL erWJ.l<XTw-{}Eleru, J.lE l'Vaer<x J.lO'VTJ Ta aLerxpo'J Ta 1T<xpa T�C; €T€pae; <puerEWC; Ci1TU'V a1TE-{}r]xaTo . l'

L

L

l'

1,.,

.-....

.-....

" ......

,

'

I'

"

L

l'

/

1.

/

,

.....

)

)

'-""

),

L

.1'

)1'

L

)

l'

,

,/

)I'

.-....

L

1 6.I"'EO'Tl rap 8r], we; b 1TaAulOe; AOrOe;, XUL � erw<ppoeru'VTJ xaL � a'V8pL<X xaL 1Tnera apET-rl xa-{}aper Le; xal � <ppo'V11erLe; aUTr] . � L O xaL <X\ TEAET<Xl bp-{}we; a'L 'VLTTO'VTUl TO'V J.l-rl xEx<x-{}ap ­ )J.€'V0'V XUL EL e;" (/ A l 60u XE lerEer-{}ul �'J �op�6pw, an Ta J.l-rl L ("" xattupo'V �op�opw 6 l <X xUX11'J <p l AO'V ' OLU 8TJ, XUl UEe;", ou xa-{}apal Ta O'WJ.l�, X<Xlpouer l TW TOL OUTW . Tl rap â'J XUL E'L11 � , " ' erw<ppoeru'J11 al.. l1-{}TJe; 11 TO J.l11 npoero.u L AEL'V 1180'JuLe; TOU ,

/

l'

'

I'

l'

,

L.

)

1 92

......

C

(/

)

-

.-....


I

j\: N LA DA 1 . 6 ( 1 ). 5- 6

spaimelor datorate l aşităţ i i l u i , ros de pizme datorită n im icn iciei l u i , <un s u fl et> care are toate gândurile ( c â t l e m a i are ) m uritoare şi j osn ice 3 06 , mereu strâmbe 307 , i u bi tor de pl ăceri necura te, trăind o via ţă proprie c e l u i care face prin corp orice simte, î n cât să ia drept 08 plăcere urâtu l 3 . Nu vom spune n o i oare că însuşi a cest urât a fost adăugat sufletu l u i ca o fru m u se ţ e adusă d i n afară 30 9 , care l-a pân gărit, l-a făcut i mpur ş i pIăJ1uidif3 I O cu mult rău , fără să mai aibă nici v i a ţ ă curată, n i ci senza ţ i e c urată ci, tră i n d Întu n ecat 3 1 I datorită

a mestec u l u i cu răul şi În ţ esat cu m u ltă moarte, să nu mai vadă ceea ce trebuie să vadă u n suflet, să nu i se mai îngăd u i e să rămână în si nea datori tă atrageri i 3 1 2 pel111anente spre exteri or, în jos ş i spre întun eri c? Ş i , fi i n d , cred eu, i m pur şi pU\1at de atrac ţ i i d i n toate părţ i l e s pre c e l e sen s i b i l e 3 1 3 , având, pe deasupra, amestecată în el o mare parte

d i n <trăsătu ri l e> corpu l u i ,

c o nv i e ţ u i n d

cu

mu lte

elemente materi a l e 3 1 4 şi îngădui n d În e l o idee străi nă, s-a sc h i m bat pri n acest amestec cu elementul i n ferior. Este ca şi cum ci neva, dacă scufundat Într-o m laştină sau î n mâ1 3 1 5 , n u - ş i mai a rată fru m use ţ ea anterioară 3 1 6 , ci se vede doar <mâzga> din mlaştină sau din m â l i mpri mate · pe c h i p3 1 7 . Desigur, răul i-a provenit pri n s-a

adaosul 3 1 8 u n u i e l e ment stră i n ş i , dacă vrea să redevină frum os, trebuie să fi e ce era, spăl ându-se ş i cură ţ ân du-se. Spunând deci că

u n suflet dev i n e urât pri n acest amestec şi pri n această fuziune şi inc l inare 3 1 9 spre corp şi materi e, am grăi j ust. Şi acest urât pentru suflet înseamnă să nu ti e pur şi c urat 32 0 ca a uruI 3:2 1 , ci să ti e pl i n cu zgru n ţ u ri de pământ3 22 care, o d ată îndepă11a ţ i 3 23 , a r rămâne doar auru l , care este frumos când este separat de toate ce l e l a l te, fi i nd doar cu sine. La fe l sufletul , dacă se se pară de pofte l e datorate corpu l u i , 2 c u care are prea m u l t de-a face 3 4 , l e pă,dân du-se 3 2 5 d e c e l e l a l te si m ţ iri şi cură ţ ân du-se de cele dobând ite d i n c orp, d u pă ce rămâne 2 s i ngur, a îndepărtat tot ră ul <ven i t> de l a acea natură o pusă 3 6 .

1 6. 1 După o veche s pusă 3 2 7 , cumpătarea, currJju/ şi olice virtute sunt punlicăIi, ca şi inţelepciunea. De aceea ş i m i stere l e spu n cu dre ptate, î n c u v i n te voal ate, că cel n e puri ficat şi ln i'mpliriiţia lui" Hades zace Într-o m/aştinli, pen tru că i mpuru l este d rag mocirlei

datorită strică c i un i i sa l e 3 1X , ca porc i i î nt i n a ţ i la trup, care se bucură de acest <n oro i > 3 2LJ . Căc i , î n fon d , ce ar ti c u m pătare a

adevărată, d a c ă n u a ev ita pl ăceri le corpu l u i ca fi i n d i m pure? I ar

1 93


P L OT I N it·

C1W,lla1:�, <pEU,EL'J SE w� ou xa-{}apa� OOOE xa-{}apou; c H SE a'JSpLa a<po� la -{}a'Ja1:ou. ca SE €C1n'J o -{}ci'Ja1:� XWPl� lt 'JaL 1:T]'J �UXT]'J -[Ou C1W,ll a1:0� . Ou <po � El 1:a l SE 1:0U1:0, o� a,aTI� }J. a'Jo� IE'JEC1-{}al . ME,aAo�uXla SE ST] lmEpo� La 1:w'J 1:DSE . (H SE <p pa'J T)<1 L� 'JaTlC1L� E'J aTIOC11:po<P -n "Lw'J xa1:w 1Tpa� De "La ă'JW 1:T]'J �UXT]'J ă,ouC1a . rl'JE1:aL oL'J � �UXT] xa-{}ap-{}ElC1a lt so� xal Aa,o� xal TIa'J"LTj aC1WJ.la"LO� xal 'JOEpa xal DA Tj "LOU -{}E(OU, OiTE'J 1-) TITnT] "LOU xaAou xal ni C1U" E'J� 1Ta'J1:a "LOL aU"La . \fJ uX-rl ot'J a'Jax \t El C1a TIPO� 'Jou'J ETIL 1:0 ,ll aAA a'J EC1n xaAo'J . No� SE xa l "La TIa p a 'JOD 1:0 Xd.AAOC; aU Tl1 o'LXElO'J xa l oux cXAAO"LPlO'J, Dn "LOTE EC11:l'J O'J"LWC; ,ll O'JO'J �Uxr] . Ll LO xal AEI€1:aL op-{}wc; "La cX IU -{} O'J xal xaAO'J Tij'J �UXT]'J Il 'JEC1-{}aL O,ll O Lw-{}�'J a L e'l 'J a L -{}€ � , an EXEl-{}E'J Ta xa AO'J xal � J.lol pa 11 E1:Epa TWV o'J1:w'J . MaAAo'J SE 1:a o'J1:a � xaAAo"Vr] €C1n v, � S' E-r€pa <pUC1l� 1:0 aL C1XPO'J , 1:0 6' aUTO xal npw"Lov xa xo'J WC1TE xaxElvw TauTov a,a-{}ov ' TE xal xaAo'J, il T(qaiT av TE xaL xa AAo'J � . (O,llO (W� oLv STjT'rrr EOV xaAOV TE xaL a,a-{}o'J xal a'LC1XPOV TE xal xaxov . Kal "La TIPWTOV -{}ET€OV TTjv xaAAovij'J , aTIEP xa l Ta,cx-{}ov: a<p ' ot) VOU� EU-{}U� Ta xa AOv �UXT] SE 'Jw xaAOv· Ta SE ăAAa 1l<STJ 1Tapa �ux �� J.lOP<POlJC1TjC; xa Aa Ta T� EV Tal � 1Tpa�EC1L Ta TE EV TOl� ETIL TTlSE:ll,lla C1L . Kal 8T] xaL Ta C1W,lla Ta, aC1a 01JTW AE,ETaL , �UXT] l1STj TIOL El · riTE rap -{}ElOV otC1a xaL dLov ,ll Ol pa TOU xa Aou, (;;V cXV E<pa�TlTaL xaL xpaTD ' XaAa TauTa, w� SuvaTOV aUTol � ,ll E Ta Aa �El v, TrO LEl . ,

,

·

,

1 7. 1 ' A va � aTEo'J otv 1TaAL v ETIL Ta a,cx-{}ov , ot) Op€,ETaL 1TaC1a �UX-rl. E'( n� otv ttS€v aUTO, cli.SE'J o AEYW, OTIW� xa AOv . 'E<pETOV }J.E'J rap w� (qa-{}ov xa l 1-) E<pEC1LC; 1TPO� TOUTO, TEU�lC; SE aUTou a'Ja�al 'JOUC1L TIPO� Ta ăvw xal €TIL C1Tpa<pElC1L xal , , c, ) 1'" " E_uQ. a . OLO'J ' (ţ> L EC1,ll " A " ) c ETIL Ta a xaTapaL 'JO'JTE� Tl,ll aTIOoU0J.lE'JOL� eXiLa TWV cLEPWV TOl� aV LOUC1L xa-{}apC1EL� TE xal 'L}J.aTlw'J a1TO{} €C1EL� TW'J 1TPlV xal Ta ,U,ll VOl � cXvL EvaL · EWC; ăv n� TIapEA{}w'J EV TTI aVa� aC1 €L TIa'J aC10'J a AA oTpLO 'J TOU l'tEOU aUTw ,ll o 'Jw a UT a }J.O'JO'J '(Sn E'tAlXPL VE�, cXTIAOU'J , xa-{}apov , / r) \ , ) , , a<p ' ou 1TaVTa ESTlPTTlTal xal 1TPO� aUTO �AETI€L xal EC1n xal . TOUTO s�TI xaL 'JOEl · sw�C; /rap a'( no� xal 'Jou xal TOU e'l val C ' _Q. C , TIO lOU� av L C1XOL EpWTaC;, 1TOLOU� oE TIOu OUC;, OUV El n e; L uOl )

l

/

)/

1.

/

)/

1'

)'

lI"

1 94

)/

/

,

/


1 . N l\j L.\ [ ) :\ 1 ,

h

( 1 l. t>--/

curaj u l ar fi l i psa fri c i i de m oarte. M OaItea , în s ch i m b , este separarea sufle t u l u i de corp:no, iar cel i u bi tor de în s i ngurare 3 3 1 nu se teme de ea,

M agnan i m itatea33� este d i s pre ţ u l fa ţă de cele

pământeşti şi in ţ e l epciunea este g â n d i rea care, prin întoarcerea 3 33

sa de l a cele de j os, c onduce sufletul s pre cele de sus. Aşadar,

s u fl e t u l puri fi cat dev i n e i dee şi ra ţ i u n e 3 34, cu tot u l i ncorpora l ş i i n te l ectiv, a parţ i n â n d c u totul d i v i n u l u i 3 3 5 , c a re este s ursa 3 3 6

fru m os u l u i şi a t uturor c e l or Înru d i te cu el . Aşadar, după ce a fost

inăl ţ at 3 3 7 la inte l i gen ţ ă, sufletul este frumos în

cel m a i îna l t gra d,

iar i ntel i ge n ţ a şi frumosu l din intel igen ţ ă îi sunt fa m i l i a re şi nu stră i n e, fi i n dcă sufletul atun c i este cu adevărat s ingur. De aceea se ş i spune cu dre ptate că, pentru s uflet, a fi bun şi fru m os înseamnă să dev i n ă asemăn ător cu ze u 1 3 3 8 , căci d i n el provi n e fru mosul ş i cea l a l tă parte3 3 9 a fi i n ţ e l o r. M a i b i n e s p u s , fi i n ţ e l e su n t fru muse ţ ea, i a r n a tura opusă este urâtul 3 4 0 , care este ş i rău l originar 3 -+ 1 , şi ch i a r de aceea342 este totuna s ă fie b u n e şi fru m oase, a d i că b i n e l e ş i fru m u s eţ ea <sunt i dentice>. Frum osul şi b i n e l e tre b u i e cercetate

ca şi ră ul şi u râtu I . M a i întâi tre b u i e aşe zată

fru m use ţ ea, c a re este ş i b i n e l e : d i n el se trage i m e d i a t i n tel i ge n ţ a , <care este> fum osuJ3 4 3 , i a r sufletul este frumos pri n i n tel igen ţ ă ; î n ti ne, cel e l a l te fi i n ţ e , atât d i n tre ac ţ i u n i c â t şi di n tre o c u pa ţ i i , sunt frumoase

fi i ndcă

primesc

de

l a su flet o formă .

Tot sufletul

c reează3 44 ş i c orpuri l e, toate câte s u n t consi derate <frumoase>, deoa rece pe câte le atinge el l e i a în stăpâ n i re ş i le fa ce frum oase, pe cât pot ele să parti cipe < I a frum os>, pentru că e l are o natu ră d i v i n ă şi este o pa rte a fru m osu l u i .

1 7 . 1 Trebuie urcat 3 45, aşadar, d i n nou spre bine, l a care aspiră ori ce su flet. Dacă cineva l-a văzut, ştie ce vreau să spun, şi an u me cât de fru mos este�46. Căci el este dezirabil ca bine3 4 7 şi spre el <urcă>

dori n ţ a , dar edi ficarea l u i le este dată <doar> celor ce urcă spre înalt şi se Întorc spre el şi leapădă veşmintele pe care le-au îmbrăcat când au coborât 34x . Este ca şi cum cei care urcă spre sanctuarele tem plelor34 9 au palte de

purificări şi de \epădările veşm intelor anterioare şi de

urcarea în go l i c i une3So, până când <sufletul> aj unge, abandonând în urcare tot ce este străin de zeu, să-I vadă si ngur pe cel s i ngur, doar prin sinea sa "'5 1 , curat, s implu, pur352, zeul de care depind toate fi i n ţele35 3 şi spre care pri vesc toate3 54, ex istă, tră iesc şi au intel igen ţă355, căci e l este cauza vieţ i i şi a i ntel igenţ e i şi a fi i n ţei. Aşadar, dacă î l vede vreun 1 95


P L01 1 N

�OUAOjJ.E:"VO� cd.rr� cru1'XE:pacr{}�"VaL, TTW� (j ' C1."V EXTTAaŢE:l Tl jJ.E:{} ' h<5o\l�e;; "Ecrn Ţap 'T� jJ.E"V jJ. rlTTW 'L(jo"Vn 0pEŢE:cr{}al w� cqa{}olf 'TW bE 'L(jo"Vn tJlTaPXE:l ETTl xaAW eXŢacr{}al 'TE: xal {}ajJ.�ou� �ljJ.TTAacr{}al jJ.E:{} ' h(jo"V�c; �al EXTTArl'T'TE:cr{}al Cx�Aa�We; xal e:pa"V CxATl{}� EpW'Ta xal (jPljJ.E:L � TTO{}OU� xal 'TW\I ăAAW"V EPW'TW"V Xa'TaŢE:Aa"V xal 'Tw"V TTpocr{} E:"V "VOjJ. l 'COjJ.E\lW\I xaAW"V xa'Ta<PPO\lE:L "V" (>TIOLO"V TTacrxoucrl"V OcrOl {}E:W"V Ee(jE:crl "V 11 &Xl jJ.O"VW"V TTpocrTUXO"V'TE:� OUXE'T ' C1.\I CxTTo<5EXOl "V'TO ojJ.oewe; ăAAW"V XaAATl crw jJ.c:l'TW\I . T e (j�'Ta dt.6jJ.€{}a, d ne; au'TO Ta XaAO\l 1t€(;rro aUTO €ep ' €aUTOU XCX1tapo"V, jJ. � crcxPXW\I, jJ. � crwjJ.a'TOe; a\ldTTAE:W"V, jJ. � E"V Ţn, jJ. � E"V oupa\lW, '(\1 ' fi xa{}apo"V; Kal Ţap ETTaXTa mX"VTa -r'aUTa xal jJ.€jJ.l �'Tal xdl ou TTPWTCX, TTap' EXE:( "VOU (jE . E'l oD"V €X€l "Vo, o XOPTlŢE:L jJ.E"V elTTacrl \1 , Eep ' E:au'TOU (jE jJ.€\l0\l (j((jWcrl XCX l ou (jEXE:'Tal n EL� CXUTO, '((j0l, J.1E\lW\I E"V 'TTI {}Ea TOU 'TOl Olhou XCXl CXTTOAauw"V CXU'TOU OjJ.OLOUjJ.E:\lOe;, n\l0C; a\l E:Tl (jE:0l'T0 xaAou; TOU'TO Ţap aUTO jJ.aAlcr'Ta Xc:lAAOC; O"V au 'Ta XCX l 'Ta TTPW'TO\l E:pŢc:l'CE:'Tal 'TOUC; Epcxcrnxc; CXU'TOU xaAou� XCX l Epacr'TOUe; TTOlE:l . ofi (j-rl xal CxŢW"V jJ.EŢlcrTOC; xal Ecrxa'TOe; ljJuxaLC; TTPOXE:L Ta L , tJlTEP ot) xal o TTa� TTO"VOC;, jJ.'TÎ ajJ.o(pou� ŢE:\lEcr{}al 'T�� aplcr'TTl� {}Eac;, �e; o jJ.E"V 'TUXW"V jJ.cxxaplo� oljJ l "V jJ.CXXCXplCX"V , , ( ' t"' !;: , �� OUTOe; jJ.Tl 'TUXW\I . O U Ţap ° E:CXjJ.E:"VOC;· CX'TUXTl� oE: 'TE:1J ° xpWjJ.aTW"V 11 crWjJ.aTW\I XCXAW"V jJ. 'TÎ 'TUXW\I OU(jE (ju"Vc:ljJ.E:W� OU(jE apxw"V OU(jE o �acrl AE:(ac; jJ. 'TÎ 'TUXW"V Cx'TUXrle;, aAA ' o , " ( r,\ ' ' ' , R xal 'TOU'TOU XCXl jJ. 0\1 OU , UTTE:P ou 'TTle; TE:U<ţ�E:W� XCXl t-'cxcrl/\.E:lae; apxcX� Ţ�� aTTacrTl� " XCXl {}CXAaTTTl� xal oupa\lou TTpoEcr{}al XPE: w"V, El xaTcxAl TTW"V n� 'TaUTCX xal tJlTE:Pl(jW\I Ele; EXE:l"VO cr'Tpa<pE:le; )((j0l " )

,

)

/

......

(

/

'

L

L,/

,

......

/

,

(

,

"

-

,

1 8 . 1 Tle; oL\I o 'TPOTTOC;; T(e; jJ. Tlxa\lrl; nw� 'Tl� {}E:acrTl'Tal

Xc:lAAO� ajJ. rlxa\lo\l olo\l €"V(jO\l E"V CxŢ(Ol� \E:POLC; J.1E"VO"V OU(jE , ) , ), <ţ , !;: , R ' R '\ c "l TW oTl l OŢl; TTPOl O\l €le; 'TO E: �w, l \Ia ne; XCXl, t-'E:t-'Tl/\.o� XCXl crU"VE:TTEcr{}W El � 'Ta Elcrw o (ju"VcijJ.E:\lo� €�W Xa'TaAl TTW"V oljJl"V bjJ.jJ.a'Tw"V J.1Tl(j ' ETTl cr'TPE<pW"V atJTO\l El� TcX� TTpoTEpa� aŢAalae; crWjJ.c:l'TW"V " )1(jo\l'Ta Ţap (jE:L 'Ta E:\I crWjJ.acrL XaAa jJ.rlTOl TTpocrTPEXE:l"V, aAAcX Ţ\lO\l'TCXC; w� El cr l \1 E:)l XO"VE:C; XCX l ,/ , , C'"' ..... ) lX"VTl XCXl crx lal <pE:UŢE:l \1 TTPO� E:XE: l"VO ou 'TCXU'TCX ELXO\lE:C; . "

,

"

/

,

196

"'"

,


E N N LA D r\ l .

(,

( I l . 7-X

<su flet>, ce elanuri de i u bire, ce dOl1lri ar avea când ar dOii să se topească în e l , c um ar fi cuprins de ameţeală amestecată cu plăcere ! 3 56 <Sufletu l u i> care nu l-a văzut încă ii este dat să aspire spre el ca spre bine, dar cine l-a văzut îl poate admira cuprins de uim i re în ft-umuseţ ea l u i , să se umple de fiori amesteca ţi cu plăcere, să fie lovit de ameţeală nevătămătoare, să-I i ubească cu o iubire adevărată şi cu dori n ţ e asc u ţ ite� 57, s ă ia în derâdere celelalte iubi ti ş i s ă dispreţuiască c e l e care înai nte erau considerate fntmuse ţ i , cum fac cei care, pentm că au dat peste f0n11ele unor zei sau ale unor daimoni35R n-ar mai accepta, ca mai înainte, frumuseţ i l e a l tor corpuri. Ce am putea crede359, dacă vreun <suflet> ar fi reuşit să contemple frumosul însuşi , pur în s i ne, neîmpovărat n i c i de came, n ic i de corp, <nesituat> n i c i pe pământ nici î n cer, c a s ă poată fi pur? Ş i , d e fa pt, toate acestea sunt <frumuse ţ i > ven ite d i n afară, sunt amestecate şi nu sunt pri mordi ale, ci <provin> de la acel a36o. Dacă, aşadar, <acel suflet> l-ar vedea pe cel care di stri buie <fml11osul>36 1 tuturor şi dăruieşte din sine, deşi rămâne <întreg>, şi care nu pri meşte nimic în e1 362, persistând în contem pl area unui astfe l de <zeu> şi bucurându-se de e l , îi dev i ne asemănător, ce fmmos i -ar mai l i ps i?363 F i ind el, de fapt, cu precădere frumosul însuşi , el cel dintâi îi ş i face fmmoşi pe cei care-l i ubesc şi tot el îi face demni de a fi i u b i ţ i364. Pentru el se şi aşte17Je i'n faţa sufletelor lupta cea mai mare şi supremă, pentru care şi trebuie depusă toată truda 10;65, ca n u cumva s ă aj ungă l i psite d e c e a m a i a leasă vizi une, p e care Întâ l n i nd-o un suflet era fericit deoarece contempla o viziune fericitfi366, în schimb cel care n-a întâlnit-o este total367 nefericit368. Căci nu este nefericit c i ne n u a întâlnit culori sau cOlVuri frumoase, nici cel care nu a avut parte de putere şi de dregători i şi de regalitate, ci <este neferi cit cine nu I-a întâlnit> pe acest <zeu> şi numai pe el, pentru atingerea cămi a ci neva trebuie s ă abandoneze ş i dom n i i le ş i dregători i l e întregului pământ şi ale mării ş i ale cCl1llu i369, dacă vrea să-I vadă, lăsând în umla lui aceste l ucruri şi întorcându-se spre el.

1 8.1 Care este, dec i, această <viziune>? Pri n ce m ij loc <o putem

aj unge>?370 Cum poate <sufletul> contempla această fmmuse ţ e nemij locită3 7 1 c e rămâne parcă închisă în sfintele sanctuare371 şi n u iese afară, ca s ă o vadă tot profanul?373 S ă meargă, d e b u n ă seamă, ş i s ă se ţ ină p e umlele ei spre i n i ma sanctuaru l u i c e l capab i l , după c e a abandonat vederea och i lor374 şi să nu mai revină, ca mai înainte, spre pol eiel i l e cOlvurilor375. Căci, după ce a văzut fru museţ i l e din corpuri . nu trebuie să se mai năpustească s p re ele c i , dâ n du -ş i seama c ă sunt imagi n i , umle şi umbre, să fugă spre cea ale cărei i magi ni s unt el e . 1 97


PL OT I N

E'L lap ne; E:TTL<SpajJ.OL Aa�E:-l 'V �ouAojJ.E:'Voe; we; al.. l1{ h 'Vo'V, ol a €L<SWAOU xaAou E:<p ' u<SaToc; OXOUjJ.E'VOU, o Aa�E:L 'V �ouA 1l�E:(e;, we; TTOU ne; jJ.u�oe;, <Soxw jJ.OL, a'L'V(TTE:TaL, <SuC; ELe; TO xaTw TOU pE:ujJ.aToc; a<pa'V-rle; E:lE\JE:TO, TO'V aUTo'V <S-rl Tpo-rro'V o E:XojJ.E:'Voe; TW'V xaAw'V crWjJ.cXTlJJ'V xa l: jJ. -rl aep LE: I:e; ou TW , ) ' � ...... <SE:, ljJUXTl...... xaTa<SucrE:TaL €Le; crXOTE:L 'Va' xaL" aT€pTT11 crwjJ.an , Tn ... , ) , , ) (/ , )/ , TW 'VW �a�l1, E:'V�a Tu<pAoe; E:'V AL<SOU jJ.E:'Vw'V xaL E:'VTau�a x&XE:l � aXLalC; cru'VEcrTaL . <l>E:UlwjJ.E:'V <S-rl <p(A 11'V EC; TTaTp(oa, aAl1�EcrTE:Po'V Ci'V ne; TTapaxE:AE:uOL TO. T(e; oL'V � <PUl-rl xa l: TTwc;; )A'Va�ojJ.E�a &0'V aTTO jJ.cXlou K lpX11e; <Pl1crL'V 11 KaAut!;ouc; 'OcucrcrEuC; cXL'VLTTOjJ.E'VOC;, COXE:L jJ.OL , jJ.E:L 'VaL oux apE:cr�E:CC;, xuCTOL EXW'V l1co'Vac; 8L ' OjJ.}J.cXTW'V xcxl: XcXAA€L TTOAAW cXLcr�l1Tw crU'VW'V . n CXTpl:C; C11 ll}J.L 'V, a� E'V tTupllA�OjJ.E'V, XU� TTUT-rlP �XEL . T(C; oL'V o crToAOC; xal: � <PUlll; Ou TTOcrl: CEL ClU'VucrCXL · TTa'VTuxou lap <pEpoucrl TTOCEC; ETTI: l�'V CiI.. A11'V aTT ăAA11C;· OUCE crE: CEL Yimw'V 0X11jJ.CX � TL �aAcXTn o'V TTupucrXE:Uacrcx L , aAAa TUUTU TTcX'VTCX a<pE:L 'VaL CE:l xcxl: jJ. Tl �A€TTE: l 'V, uAl.. ' &0'V jJ.ucra'VTu oljJL'V CiI.. A 11\J aAAcX�acr�aL xcx l: a'VE:lE:L pCX L , 1l'V EXE: l jJ.E'V TTUC;, XPW'VTCX L CE OALlOL . ......

_

......

L.

" El€LPOjJ.E:'Vl1 ' C 3"' , c " ' L; " Apn jJ.E:'V ou p/\.E:TT€ [9 . I T l' OU'V EX€L 'Vll 11 E'VoO'V R'\ TTcX'VU ni Acx).l TTpa CU'VUTCXL �AETTE:l \J . 'E �LcrTEO'V ot'V T-rl\J t!;uX Tl'V CXUTTl'V TTPWTO'V jJ.E'V ni xcxAcX �AETT€L 'V ETTl T11CE:ujJ.CXTCX· Et TCX €Pla xcxAa, OUX acrcx a\ T€X'VUL EPlcX'(o'VTCXL, aAA' OOCX OL Ci'VcpE:e; 0\ AE:l0jJ.E:'VOl alcx�o(- t'i: Ta t!;UX-rl'V '(CE TW\J Ta €Pla nx xcxAa EPla'(ojJ.E'Vw'V . nWC; Ci'V ot\J >tCOlC; ljJuX-rl'V ala�-rl'V dLO'V TO xcXAAOC; €X€L ( A 'VCXTE E:TTI: crauTo\J xcx l: '(<SE:. Xel'V ).lT1TTw crUUTO\J '(<Sne; xcxAo\J, dia TTOL TJT-rle; aTcXAjJ.aTOe;, o CE:l xaAo'V TE:'VEcr�CXL, TO� jJ.E'V a<paLPE:l , TO CE aTTE�EcrE, TO CE AE:L o'V, TO CE xa�apo'V E:TTOC 11crE'V, EWe; €C€L �E: xcxAo'V ETTL TW aicXA}J.aTL TTpocrwTTO\J, oihw xcxl: cru aepalpEL 'Ocra nE:pL TTeX XCXL unE:u{}u'VE: acrcx crxoALcX, 'Ocra crxOTE: L 'Va xu�alpw'V E:PTcX'(OU E:t \Jal AajJ.TTpa xal: jJ.-rl TTaucrTl TEXTa('Vw'V TO cro'V CiTaAjJ.a, €We; el'V ExAcXjJ.ljJ€L€ crOL T�� apE:T�e; � {}EO€L<STle; ai Aa(a, EWC; el'V '(cnc; crwepPocrU'V11'V E:\J ClŢ'VW 1( 3"' A.. , �E:�wcra'V �a{}pw . E"l iEi0'Vac; TOUTO xaL €LCE:e; aUTO xaL, crCXUTW , ) , " ) / , , ?,", L xa{}apoc; crU'VEiE'VOU OUCE:'V EXW'V E:jJ.nOClO'V npoc; TO €Le; OUTW iE:'V€cr{}CXL OUCE cru'V aUTW ăAAO n E:'VTOe; jJ.E:jJ.L TjJ.€\JO'V EXW'V, uAl.. ' 'OAOC; aUToc; epw� aATJ� L 'Vo\J jJ.o'Vo'V, ou jJ.ETE{} E: L ,

)

"

,

(/

l

1 98


L N N I ·: :\ I ) \ 1 .

()

( 1 ). X·lJ

Căci, dacă ci neva ar al erga dori n d să pri ndă aceste < i magini> ca şi cum ar fi rea l e, ar semăna cel u i ce voia să-şi prindă imag inea <chi pu l u i > frumos ce pl utea pe ogl i nda apei (prec u m , îmi pare , poveşteşte un m it376) şi care, aruncându-se în adâncul curentu l ui , s-a făcut nevăzut3 77. La fe l , cel ce se ataşează de corpuri le fru moase ş i n u l e abandonează, n u cu corpu L ci cu sufletu l , se va scufunda în adâncuri le întunecate şi neplăcute intel i gen ţ e i unde va trăi, l ocuitor orb În Împără ţ i a l u i Hades37g, ca şi a i c i , În tovărăş i a umbre lor. Să fllglin, aşadar, spre patria iubit:P 9, a m putea fi mai curând , îndemna ţ i . Ce este, dec i , această fugă-' SO şi c u m <să u rcăm>,?-, S I Vom ieşi în larg ca U l i se382, spune <Homer>, de la vrăj itoarea C i rce3X3, sau de I a Calyps0384, Într-o re latare plină de sensuri ascunse3 85, după părerea mea, când nu i-a mai pl ăcut să ră mână, deşi avea pal1e de desfătări a l e och i l or ş i se înfru pta d i ntr-u n prisos de frumuseţe sens i b i Iă38(i. Patria noastră este <locu l> de unde am venit şi tatăl nostru se află acolo. Ce fel de călătorie este, dec i , şi ce fel de fugă? N u cu pic i oarele trebu ie împl inită387, căci ele te poal1ă pretuti nden i , d e la u n tărâm l a a l t u l ; n i c i nu trebu ie s ă pregăteşti u n atelaj cu c a i sa u vreo corabi e, c i trebui e s ă lepezi toate aceste l ucruri , s ă n u le mai pri v eşti şi, ca ş i cum ai închide och i i , să sc h i m b i c e a l a l tă pri v i re şi s-o trezeşti 388 pe cea pe care toţ i o au, dar pu ţ i n i o fol osesc3 8l).

1 9 . 1 Ce vede, aşadar, această pri v i re interioară? Abia trezită, nu poate vedea obiectele prea stră l ucitoare390. Sufletul însuşi trebu ie să se deprindă să vadă m a i Întâ i ocu pa ţ i i le fi-u moase, apoi operele frumoase, nu pe cele făcute de al1izani , ci pe cel e săvârş ite de cei socoti ţ i virtuoş i . Apo i , să privească sufletul celor ce realizează operele fru moase39 1 . Cum ai putea, aşadar, vedea ce frumuse ţ e cuprinde un suflet virtuos? Revi no asu pra ta şi pri veşte-te302 şi, dacă nu te vezi frumos Încă, precum făuritorul unei statui care trebuie să devină frumoasă e l i m ină o pmtc, după ce a subţ iat o al ta, aici a ş lefuit, dincolo a curăţ at, până'-când s-a ivit u n chip frumos pe statuie, aşa ş i tu e l i m ină câte sunt d e prisos şi îndreaptă câte s u n t strâll1be, câte sunt întuneca t�, cu ră ţ ându-le, fă- l e să fie stră l u c itoare ş i nu înceta s/i-!i fliureşlipropria stafuie3 03, până când nu va transpare în tine strălucirea cu c h i p d i v in a virtu ţ i i , până când vei putea vedea Cl/IJlpătarea t7şeZlJfii pc UJl p/cdeSft7! pu/N4 . Dacă ai deven it aceasta, ai văzut aceasta şi a i Înce put să conv i e ţ u i eşti curat cu t i n e în s u ţ i , fară să t e îm piedice n i m i c să dev i i astfel şi neavând n i mic amestecat î n t i n e , ci ti ind t u însu ţi î n Întregime I U I11 ină adcvărat ă.14S, nemăsurată p r i n v reo mări me, n e l i m itată de vreun contur pentru mi cşorarea sa şi nespori t�� în 1 99


PLOT I N

jJ.EjJ.E'TPlljJ.E'VO'V oUbE crXtJjJ.U'TL EU; EAci'TTwcrL'V TIEpl ŢPCXepE'V OUb' cxi:) EU; jJ.EŢEttO(;;' bl ' cmElpLcx(;;' cxu�llttE'V, aAA CxjJ.E'TPll'To'V TIcx'V'TCXXOU, W(;;' â'V jJ.EL�O'V TIu'V'T� jJ.E'TPOU XCXl TIa'V'!()(;;' XPELcrcrO'V TIocrou' El TOU'TO ŢE'VOjJ.E'VO'V crau'!()'V 'LcSol(;;' , oljJLC; llbll ŢE'VOjJ.E'VOC; ttcxpcriJcrac; TIEPl crau'Tw xal bJ'Tautta llbll a'Vcx�E�llXwC; jJ. llXETl 'TOU bElX'VU'V'TOC; bEllitEL(;;' a'TE'VLau<; lbE' 00'T0C; Ţap jJ.O'VO<; o bepitaAjJ.a<; 'Ta jJ.EŢa XciAAO<; �AETIEl . 'Ea'V bE 'L11 ETIL 'T-rl'V ttEa'V AlljJ.w'V xcxxLal<; xal ou xExcxitapjJ.E'Voc; 11 acritE'ViJ(;;' , Cx'Va'VbpLa ou bu'VcijJ.E'VOC; 'Ta TIci'Vu AajJ.TIpa �A€TIEL 'V, OUbE'V �A€TIEL, xâ� ă,AAOC; bELX'VUn TIcxpa'V Ta opatt�'Val l;: ' uU'VCXJ..L E'VO'V . Ţ o" Ţap opw'V TIpO<; TO �opwJ..LE'VO'V crUŢŢE'VE<; xaL �J..L0 l0'V TIOlllcraJ..L E'Vo'V DEL €TIl �aAAEl 'V 'T� {}-€a . Ou Ţap <X'V mJTIO'TE lLbE'V bep{}-aAJ..LOc; llALO'V T)AlOElb�<; jJ. � ŢEŢE'VlljJ.€'VO<;, OUbE TO xaAa'V â'V '(bOl ljJuX-rl jJ.-rl xaA -rl ŢE'VO jJ.E'Vll . r E'V€crttW b-rl TIPW'To'V ttEOELS-rl<; TIa<; xal xaA� TIac;, El J..L € AAEL ttEacracrttal itEO'V TE xal xaAO'V . UH�El! Ţap TIPW'TO'V a'Va�CXL'Vw'V €TIl 'T0'V 'VOU'V XCxXEL TIa'V'TCt. ElcrE'TCt.L xCt.Aa 'Ta ELbll xCt.l epiJcrEl 'TO XciAAO<; 'TOU'TO El 'Val , TaC; 'lb€Ct.<;· TIci'V'Ta Ţap 'TaU'TCt.lC; xCt.Aci, TOLC; 'Vou ŢE'V'ViJjJ.CXcrl xal oucrLCXC;. T o SE €TIEXE l 'Va 'TOU'TOU 'T-rl'V 'TOU CxŢCt.itou AEŢO jJ.E'V epOOl 'V TTPO�E�A llJ.1E'VO'V Ta xaAO'V TIPO Ct.U'T�(;;' EXOOOCt.'V . "QcrTE OAO(JXEpEL jJ.E'V AOŢtp 'TO TIPW'TO'V XCt.AO'V· blCXLPW'V bE nx 'Voll'Ta 'Ta jJ.E'V 'V0ll'Ta'V XCXAO'V 'To'V TW'V ElbW'V epiJ(JEL 'TOTIo'V, TO S CxŢcx{}-a'V 'TO E:lTEXEl 'Va xcxl lTllŢll'V xCt.l apX-rl'V 'TOU xaAou. )'H €'V 'TW CXU'TW 'TctŢcxita'V xcxl XCXAO'V TTPW'TO'V \ ,\ ' i _<:1- ' v llcrE'TUV lT/\.ll'V EKEL 'TO XCt./\.O'V . )

,

,

.....

(

I

,

-

,

'L

200

L.

,

,

,

)

,

J,

"


L N N LA D /\ L 6 ( 1 ). 9

mări me datorită n e l i mităr i i , ci

este peste tot nemă surată, fi ind

superioară oricăre i măsuri şi oricărei cantită ţ i396. Dacă ai văzut că ai

devenit tu Însu ţ i acest lucru , fi i ndcă ai devenit o viziune, căpătând

încredere în tine Însuţ i şi pentm că te-ai Întors deja În tine Însu ţ i ş i nu

mai ai nevoie de căI ăuză397, încordân du - ţ i aten ţ i a39R, pri veşte: căci doar acest ochi vede marea fru m useţe. Dar, dacă <sufl etu l> se îndreaptă spre contempl are pângări t de rele şi nepurificat sau neputincios, i ncapabi l să vadă obiectele prea stră l u c i toare, nu vede ni mic, chiar dacă altcineva Îi arată ce lucru prezent este vizibi l. Căci văzătorul trebuie să se dedice contemplări i după ce s-a Înrudit cu l ucrul văzut şi s-a i dentificat cu el. Căci n-ar putea vreodată un ochi să vadă soarele, de n-a căpătat el însuşi chipul soarelui399, şi nici sufl etul n-ar putea vedea frumos u l , dacă nu a devenit el însuşi frumos400. Să devi nă, dec i , mai Întâi ori ce suflet asemănător zeu l u i ş i frumos orice suflet, dacă are d e gând s ă contemple pe z e u şi

frumosul40 I . Dec i, <sufletu l> va trebui mai Întâ i să urce Ia i nte l i gen ţ ă,

iar acol o va cunoaşte toate i deile fmmoase şi va spune că acesta este frumosul, adică i dei le. Căci toate sunt frum oase Plin el e, care sunt odraslele intel igenţei şi ale fi inţei. Iar pe cel care se află d i ncolo de el îl numim natura binel ui402, care are frumosul drept scut Inai ntea sa403 . Înc ât, printr-o fOn1l UIă genera lă, spunem că el este frumosul pri mordial; dacă, însă, disti ngem intel i gi bi l ele, se va spune că frumosul inteligibil de ţ i ne locul i dei lor404, iar binele este dincolo de e/�05 şi este izvorul şi pni7clpiul frumosului406. Sau se vor aşeza l a acel aşi nivel

binele ş i frumosul ori ginar: oricum, frumosul se află aco l o suS407.

20 1


VI I (54) . n €P l TOU lTPWTOU araTOU )(al TW'V CXAAW'V araTW'V ,

,

,.."

,.."

/ J

/

J

,

,.."

1 1 .1 �p ' ă'V TL e; €TEP0'V E'(TTOL aŢatto'V € xaO" Ttp il 'VCXL 11 TTÎ'V XaTa CPUO"L 'V T�«;;' '(W�C; E:'V€pŢE:La'V , XCX l E'C n E:X lTOAAW'V t'(ll, TOIhw El 'VCXL aŢatto'V TTÎ'V TOU a.u El 'V0'V0e; E:'V alHw E:'V€pŢE:L a'V 6L x t C'a'V XCXl xcxTa CPUO"l'V aEl .u llOE.'V E:AAE( lT o uO"cx � ; \fi ux�e; oTÎ E:'V€pŢELa TO )(cxnx CPUO" L 'V aŢcxtto'V alH n . E'L O€ xa l lTP0C; TO ) ,.... ) / , ) " CXpLO"TO'V E'VEPŢOL cxPL O"Tll OUO"CX, ou .u0'V0'V lTpOe; CXUTll'V TO C'Tatto'V, aAAa xal UlTAWe; TOUTO aŢatto'V â.'V E'lll . E'L oL'V n .uTÎ lTp0«;;' ăAAO E'VEPŢOL ăPLO"TO'V o'V TW'V O'VTW'V xal ElT€XE:L 'Va TW'V O'VTW'V , lTpOe; aUTO O€ Ta ă,AAa, O�AO'V, we; TOUTO eX'V E'(II TO aŢatto'V , OL ' o xal TOl e; ă,AAOLC; aycxttou .u ET aAcx.u � â'V € L 'V E<Jn ' TeX O€ ăAAa 8L XWC; â.'V EXOL , oO"a OUTW TO aŢcxtto'V, XCXl TW lTP0C; CXUTO w.uOLW<JttaL XU l TW lTP0C; aUTO T"Y1'V E'V€PiE:L CX'V lT�LEL O"ttUL . E'L oL'V ECPEo"L «;;' xal k'V€PŢELa lTPo«;;' TO ăP L O" TO 'V aŢU1'to'V, OEl TO cqatto'V .u TÎ lTpOe; ăAAO �A€lTO'V .u llO' E CP l E.u E 'V O 'V a:AAOU E'V �O"UXW oDO"a'V lTrnTÎ'V xal apxTÎ'V E'VEPŢELW'V XCXTa CPUO"l 'V oLO"�'V xal Ta ăAAa aŢattO€ L O� lTOL ouO"a'V ou T11 lTpo«;;' EXE L 'Va E'VEPŢE L a, EXE: L 'Va Ţap lTpo«;;, aUTll\J, OU T� E:�EPŢE(a OUO€ T� 'VO-rlO"EL �&ia tt o'V El 'Va l , &AA' L aUT D .uo\J D Ln x Ţa tto 'V LEţ 'Val . K al Ţap an E:lTEXE:L 'VCX OUO"LCXe;, ElT€XEL 'Va xa l E'VEPiE lae; xa l E:lT�XE:L 'Va 'VOU xal 'VOilO"EltJ«;;' . )/

......

)

-...

)

......

'

'

l

......

1

202

/

,

""""

,

,


VII ( 5 4) .

Despre binele suprem şi celel alte bunuri408 1 1 . 1 S-ar putea oa re spune că b i n ele d i feră de adul n atura l al v i e ţ i i fi ecăru i a ş i , dacă o anum e fi i n ţ ă are m a i m ulte părţ i , c ă b i ne l e este

pen tru ea act u l părţ i i s a l e m a i bune, natura l e ş i n e l i ps it e vreodată

de n i m ic ?409 De bună seamă că actul suflet u l u i este pentru el b i n e l e natura l . Ş i , daeă- el îş i îndrea ptă acti v itatea s pre ceea e s t e optim,

fi i n d el în suşi o pt i m , b i nele n u ar fi doar pentru el, c i ar e x ista şi în

mod abso l u t. Dacă, aşadar, o fi i n ţ ă nu îşi îndreaptă act i v i tatea spre

a l tceva, fi i nd cea m a i bună di ntre fi i n ţ e şi afl â ndu-se d i ncolo de -

fi i n ţe, dar celela lte îş i îndrea ptă act i v i tatea s pre ea, este l i m pede că

ea ar fi binele prin care pa ti i c i p ă ş i c e l e l a l te fi i n ţ e l a b i ne ; iar

c e l e l alte fi i n ţ e toate cele care ar deţ i n c astfel b i n e l e, l- ar deţ ine în ,

două fe l ur i : ş i p r i n i d e n t i fi carea C LI e l , ş i prin în dreptarea ac t i v i t ă ţ i i

l o r spre e l . Aşada r dacă dorin ţ a ş i a ct i v i t a t e a l or s e îndreaptă spre ,

b i n e l e su prem, e l ( care nu pri veşte sp re a l tceva, n i c i nu doreşte

a l tceva, căci nu se m i şcă, fi i nd

sursa

şi pn"nc/ţJiuf 1 0 acte lor natura l e

ş i dăruind form a s a celorla lte fi i n ţ e ) nu t re b u i e să fie b u n pri n actu l

său îndreptat s pre e l e ( c ă c i , de fapt, e l e î ş i îndreaptă actu l spre ac esta ), n i c i prin act, n i ci pri n gân d i re, ci toc m a i prin ac eastă nec l i n t i re în i n tegritate Şi ca atare, ti ind dincolo de fiin tif 1 1 , el e st e şi d i n c o l o de act şi d i ncolo de inte l i gen ţ ă şi de i n te l ecţ i e . .

203


P Ll n l N

KCXl yap cxL TOU'TO eSEl TaYCX{}O\l T l{}Ecr{}CXl, EL<; o lTci\lTCX aVT1PTllTCXl , aUTO eS€ EU; jJ.fl<SE\I' o\hw yap xal aAll{}€� 'TO oi} lTci\lTa EeplETCXl . �EL ot\l jJ.E\lEL \1 cxinD, lTpa� aUTO eS€ E:lTLcr'TPEepE: l \1 lTci\l'Ta, WcrlTEP XUXAO\l lTPO� XE\I'TPO\l aep ot) lTacral ypajJ.jJ.al , Kal lTapcieSE:l yjJ.CX o T]ALO� WalTEP XEVTPO\l W\I lTPO� TO epw� TO lTap au'TOU- a\ll1p'TllJ1.E\lO\l lTPO� aUTO\l ' lTCX\l'TaxOU YOU\I jJ.ET CXUTOU xaL OUX alTO'TE'TjJ.llTaL: xa\l CXlTO'TEjJ.E:l \1 E:{}EATicrn� ElTl {}ciTEpa, lTPO� TO\l llALO\l Ecrn 'TO epwC; , ,

"""

,

,

,

......

)

,

)

......

)

,

'"

"

,

»

--

>'

......

)

,

l: ' " 1 1 ' 1. CXf\.f\.CX lTa\lTCX lTPO� au'TO lTW�; " H TCX' jJ.E\I CX",o/UXCX 1 2 I T a' uE "

-

,

lTPO� �UX-rl\l, �UX-rl eS€ lTPo(;, aiHo eSUl \lOl L)/EX E: L eSE n cxinou

T(� E\I lTW� xal TW 0\1 lTWC; €xacr'To\l El \laL . KCXl jJ.E'TEXEL 6E

X� L EL50u(;" WC; oL� jJ.ETEXEL TOUTWV , OUTW xal TOU aya{}ou . E'LeSWAOU ripa' CD\I yap jJ.ETEXEL , E'(5wAa O\lTOC; xal E\lOC;, XCXl 'TO tleSoC; wrrathwc; , \fi uxTi eSE TO '(�\I , TTi jJ.EV lTPWTTl 'TTI jJ.ETa , \lOU\I , EYYU'TEpW aAl1{} E: L CX� , XCXl eS l CX \lOU aya{}LOE:LeSE(;' aUTll' EXOL eS' & \1 'TO aya{}o\l , E'l lTP0C; E:XEL \10 �AElTO L ' \lOUC; 5E jJ.E'Ta Taya{}o.\I , ZW-rl 'TOL \lU\I, <JTW TO '(�\I, '!() aya{} 0\1 , xal \1 o U(;' , OT!.p vou jJ.ETEcrn \1 ' wcrTE OT!.p '(wll jJ.E'Ta \lOU, eSl XW(;, , xal ElT aUTO . ......

)

......

,

,

.-...

('

)

.

)

J

1.

G /

,

(/

/

(/

L

L

......

,

,

)

,

'"

......

"""

,

1 3 . ) E'L eS-rl '(w-rl aya{}o\l, tmciPX E:l TOUTO ",w\ln lTcx\l'Tl;" H ou' XWAEUE L yap � '(w-rl 'T0 epCXUA!.p, WcrlTEP ojJ.jJ.a T0 jJ. -rl xa{}apwc; opw\ln ' ou ycip lTOlEI: 'TO EPYO\l aUTou . E'l eSij T) '(w-rl T)jJ.l \1 , fi jJ.EjJ. LXTCXL XCXXO\l, cxyaţ}o\l, lTWC; oUX o {}CX\lCXTOC; xaxo\l; H 'Tl \IL; T O yap XCXXO\l crUjJ.�E�l1XE\laL eSEL 'TW' â 6 ' oux €crn \1 €n 0\1, il, EL €crn \1, E:crTEPlljJ.E\lO\l '(w�(;', ou8 ' OUTW XCXXO\l TW AL {}W . E'L eS ' Ecrn '(w-rl xal �uX-rl jJ.Enx ţ}a\lCXTO\l, 11eSl1 &\1 EL � aycx�o\l , ocrw jJ.aAAO\l E:\lEPYEL Ta aUT�C; ă\lEU crWjJ. a 'TOC; , E'l eS? T�C; OAllC;L Yl\lETa l , Tl &\1 E:XEL oucr11 Ell1 XCXXO\l ; Kal OAWC; wcrlTEP 'TOL � {}EOlC; aya{}o\l jJ.·E\I E:crT L , XCXXO\l eS? OUeSE\I, OU'TW� OUeSE TTI tlJuXTI TTI crw'(oucrn TO xaţ}apo\l CXUT�C;' E't eS€ jJ.-rl crW'(OL , LOUX o '{}ci�aTO(;' &\1 LE'll1 xcxxov aUTn, aAA ' � '(wij . E'l eS€L xal E\lu A l eSou cS(xal , mXAl \1 aUTn 1-] '(wij 'xaXEL XCXXDV, OTL jJ. -rl �W-rl jJ.D\lO\l . ' A AA ' E'l crU\loeSo(;' M €\I tlJux�c; xal crWjJ.aTOC; '(wij, {}a\laTO� eS€ eSlaAucrLC; TOUTW\I, 11 ' tlJ uX-rl EcrTa L ajJ.epOTEpW\I eSEXTL X-rl ' 'AAA ' EL aya{}-rl � '(wiJ, lTWC; o {}a\laTO� ,

/

)

,

_

204

)

{

/

,

,,

'"


I:NNI'-\f);\ 1.

7 (54),1-3

intr-adevăr, trebuie să concepem bi nele ca pe cel de care toate fi i n ţele depi nd41::!, deşi el nu depi nde de n i c i una. Astfel, el este acea rea l itate la care aspiră toate fiinrele4lJ. Trebuie, aşadar, să rămână acelaşi, iar spre el să se intoarcă toate fiinţe le, ca un cerc spre centru l d i n care <pornesc> toate razele. Şi so arele este o imagine pentru el deoarece este ca un ce ntru pentru lumina emanată d i n el: căci îl înso ţeşte pretutindeni şi nu este retezată d i n el; şi dacă ai vrea să-I d i v i z i , l u m ina rămâne de partea soarelu i. 12.1 Ş i cum <sunt purtate> spre el toate celelalte? Cele neînsufleţ ite <sunt purtate> spre suflet, pe când s ufletul spre bine prin intel igenţă. El are ceva din ea pentru că ambele sunt cumva unu ş i fiinţă. El mai participă şi la o fomlă: aşadar, pe cât partic ipă la acestea, pal1icipă şi la bine, ca la o imagine: căci cele l a care participă sunt imagini ale fii nţei şi ale unului, ca şi fonna. Dar sufletul posedă viat a. iar cel care unnează imediat inteligenţei, fiind mai aproape de adevăr, primeşte prin i nteligenţă fomla binelu i . El ar putea chiar deţ ine bi nele, pri v i nd spre e1414; dar după bine415 v i ne inteligen ţa. Aşadar, viaţa este binele pentru fi i n ţa care partieipă Ia actul vieţi i , iar i nteligenţa pentru cea care participă la intel igen ţă: aşa in cât cea care participă atât la viaţă cât şi la inte l i genţă tinde În două feluri şi spre bine. 13.1 Dacă v i aţ a este binele, este acest bine Ia îndemâna oricărui vieţuitor?416 De bună seamă că n u: căci în cazu l unui v i e ţ uitor p l i n d e strâmbătate v i a ţ a şchioapătă, c a ochiu l c e l u i care nu vede lim pede, căci n u-şi împl ineşte funcţi a. Dacă v i aţa noastră, în care se amestecă ră u l , este pentru noi binele, de ce nu este moartea răul? Sau pentru c i ne este?417 Căci răul i se petrece unei fiin ţe cu necesi tate. Or, ceea ce nu ex istă nu mai este fiin ţă sau, dacă exi stă, este fără viaţ ă, şi astfel, pentru o piatră, de pildă, nu există rău l . Ia r dacă ex istă v i aţă şi suflet după moal1e, sufletul ar fi bine le, în măsura în care Îş i Împl ineşte sarcini le mai bine fără corp. Dar dacă el devi n e apoi parte a sufletu l u i uni v ersa l , ce ră u ar putea să-i parv ină când va fi acolo? Şi, într-un cuvânt, precum au parte zei i numai de b i n e iar de rău deloc, tot aşa este şi pentru sufletu l care îşi păstrează puritatea: dacă nu şi-o păstrează, atullci nu mom1ea este răul pentru e l. ci via ţa. Iar dacă sunt pedepse şi în Hades, la fel , pentru el via ţa este ş i aco l o rău l, c ă c i nu este doar via ţ ă. D a r dacă via ţ a este compusul d intre suflet ş i corp, iar moartea este separarea lor418, sufletul va fi receptoru l ambe lor419. Dar, dacă viaţa este 205


PLOTIN

ou XUXOV; "H aruttrl ,IJ.€V " '(Wrl o'l� EcrTlV, aruttO\J ou xuitocrO\J cruv080�, aAA' on 8l' ap €T�� a,IJ.lJ\J€TUl TO XUXOV' O 8E ttcivUTO� ,lJ.aAAOV aruttov,"H A€XT€O\) UUTrlV ,lJ.E\J "trl\J EV crW,lJ.un '(Wrl\J XUXOV nap' UU"t�<; Tn flE apE"tn E\J âruitw rl \J€crttal TTl\J tVuXTlV ou '(wcrcxv TO LcrU\Jtt€TOVL, a.AA' 118� XwpC'(oucrcxv ECXUT11\J. ,

206


I:NNb\f)/\ 1. 7 (:'\4). J

bună, de ce n u ar fi moa rtea ră ul?420 Pe ntru llinţele c a re au parte de

o v i a ţ ă bună, b inele nu ex istă Întrucâ t ex i stă ansamblu l , ci fi i ndcă îndepărtează răul pri n v i rt ute: i ar moartea este m a i degrabă u n b i n e . Or, trebu ie s p u s că v i aţa În corp este u n rău care pro v i ne de la ea însăşi, pe când sufletul este p l as a t în b i ne pri n virt ute, pentru că n u tră ieşte vi aţa compusu l u i. ci tră i eşte ca şi elim ar fi dej a des părţ i t ' <de corp>.

207


VIII (51).

n€Pl '"[ou '"[lva xal 1TOit€V Ta xaxa 11.1 0\ '(rrrOUVT€e;, lTatt€v Ta xaxa El T' otv Ele; Ta oVTa E( T€ lT€Pl YEVOe; TWV OVTWV lTap€AT1Autt€V, apX1lV âv lTpOOTlxoooav TIie; '(TJTTler€We; lTOLOl VTO, El T( 1TOT' €erTl Ta xaxov xal � xaxou qHxne; 1TpaT€pOV tmott€l VTO. Othw yap xal ott€V EATlAUtt€ xal 01TOU YopUTal xal OTW eru,IJ.�€�TJX€ yvwertt€( TJ, xal OAWe; El €erTlv €V TOle; oterlv O,IJ.�AOYTJit€(TJ. Kaxou OE cpuerlv TlVl 1TOTE OUVU,IJ.€l TWV EV �,lJ.l V YVOlTJ,IJ.€V Civ, T�e; yvwer€We; ExuerTwv OL' O,IJ.OlaTTJTOe; YlYVO,IJ.EVTJ<;, Ci1TOPOV âv ElTJ. NoUc; ,lJ.EV yap xal 4JuX1l €'l0TJ oVTa €'loWV xaL T1lV yvwerlv âv 1TOlOl VTO, xaL 1TpOe; aUTa âv EXOl€V T1lV OP€�lv· lLeo<; OE Ta xaxov lTWe; Civ Tle; cpavTd'(olTO EV a1Tooo(<t 1TavTOe; ayattou 'l VoaAAa,IJ.€VOV; 'AAf..' El, OTl TWV €VaVT(WV � aUT1l Y€VOl T' âv €1TlerTTI,lJ.TJ xaL TW ..It.. ayattw €vaVTlOV TO xaxov, TJlT€P TOU ayatto....u,... xal, TOU...... xaxou €erTal, avayxalov 1T€Pl ayattou OllO€lv TOle; ,IJ.€AAOUO"l Ta xaxc1 yvWer€erttal, E1T€(lT€P lTpoTJymJ,IJ.€va Ta a,IJ.€( VW TWV X€lpaVWV xal ElOTJ, Ta o' ou, aAAa erT€pTJO"le; ,lJ.aAAov. ZTlTTJ,lJ.U o' O,IJ.we; XUL lTWe; EvaVT(ov TO ayattov TW xaxw· El ,lJ.1l Cipa, Wc; Ta ,lJ.EV apXTI, Ta OE €erxaTOV, tl Ta ,lJ.E� we; i.ooc;, TO OE we; erT€PTJerLe;. )AAAa TaUTa ,lJ.EV UerT€pov. ,

J/

......

L

)

,

,/

)

......

/

,

(/

)

......

......

208

)

......

......

/

,


VIII (51).

Despre ce sunt şi de unde provin relele 1l.1 C i n e cercetează sursa re lelor, fie printre re a l i tă ţ i, fie într-un gen al l o r, s-ar c uve n i să îşi înceapă stud i u l î n trebându-se mai întâi ce este, de fapt, rău l şi care este natura l u i . Astfe l , s-ar cunoaşte şi de u nde a ve n i t şi u nde s-a sta b i l i t şi cu c i ne s-a u n i t ş i, în ge n e ra l , s-ar şti dacă e l e x i stă intre rea l i tăţi. A r

fi ,

însă, impos i b i l <să

s punem> pri n care di ntre puteri le di n noi am putea c u n oaşte natura ră u l u i . de vreme ce cun oaşterea fiecăru ia dintre <l ucruri> pro v i n e

d i n asemănare 421 . C ă c i i n te l ectul ş i s ufletul, fiind fonne, produc

cunoaşte rea form elor şi au o tend inţă natura lă s pre e l e; în sch i m b, cum şi-ar putea i magi n a c i neva că rău l este o fo rmă, de vreme ce în a b s e n ţ a î ntregul u i bine? Î n s ă , fi i n dcă c u n oa şterea 422 < l u c rurilor> o puse e x i stă , dacă ră u l este o pu s u l binelui,

a pare

cu noaşterea b i n e l u i va fi 8ceea ş i cu cea a rău l u i; a poi cei C8re pre t i n d că au c u no a şterea ră u l u i au nevo i e şi de o perc e p ţ i e c lară a binel u i , de vre m e ce mai bi nele precede m a i rău l , i a r mai h i n e l e e s t e form ă. dar m a i răul nu e s t e <formă>, c i m a i degrabă o pri vaţi e . <Trebu i e> d e aseme nea cercetat c u m este b i nele opus u l rău l ui . Dacă nu <ar ti o puse>, a tunc i , când u n u l <este> înce p u t ul. celă lalt

<ar fi sfârşit u l > sa u unul ar fi o fOnllă, i a r celăl a l t n egarea ei. Dar des pre toate a cestea mai târz i u-l':3 . 209


PLOTIN

1 2.1 NU\J 8E AE,Ecritw, "de; 11 TOU a,e1\tou <pucrle;, xo:&' acro\J TOle; nupoucrl AO,OU; rrpocrrlX€l. "Ecrn 6E TOUTO, EU; o rra\JTu , t"' ,. , U\J�PT�TUl XUL ou nU\JTU TU O\JTU €<Pl€TUl upX�\J €XO\JTU UUTO xaXEl\Jou 8€0.IJ.€\JU· Ta 8' EcrTL\J a'J€\J8€€e;, \xu\Jo\J €UUTW, .IJ. �8€'Joe; 8EO .IJ.€'JO'J, .lJ.EhpO'J lTa'JTw\J XUl rrEpUe;, 60Ue; E'g UUTO� \Jou\J XUL OUcrLU\J XUl tVuXrl\J XUl '(wrl\J XUl rr€pl \Jou\J E\J€P'€lU\J. KUl .lJ.EXPl .lJ.E'J TOUTOU XUAa rra\JTu· UUTOe; T€ rap I.m€pXUAOC; XUl ElTEXEl \JU TW'J apLCYTW\J �U(nAEUW\J €'J TW \JO�TW, \JOU 'EX€L 'JOU O'JTOe; ou XUTa \JOU\J, O\J dL �tt€L � ă.\J n� / XUTC TOUC; TrUP' l1.IJ.l \J A€,OJlE\JOUe; \JoîJc; il \JUl TOUC; €X TTpoTacr€w'J crU.lJ.TTAllPOU.IJ.€\Joue; XUl TW'J A€'O.IJ.E\JW\J aU\JlE'JUl 6U\JU.IJ.€'JOUC; AO,l '(OJlE'JOUe; T€ XUl TOU UXOAou1tou 1tEWp(U\J rrOlOU.IJ.€\JOUC; we; €� axoAou-\Huc; Ta O'JTU tt€W.lJ.E\JOUC; we; npOTEp0'J OUX EXO'JTUC;, aAAa XE'JO� En npl\J JluttEl'J O\JTUe;, XUlTOl \Joue; O\JTUC;. Ou 8rl EXEl \JOC; b \Joue; T.9l0UTOe;, aAA' EXEL TTa\JTU XUl EcrTl TTa\JTU XUl crU\JEcrn \J UUTtp crU\JW\J XUL EX€l TTa\JTU OUX EXW\J. Ou rap ă.AAU, b 8E ăAAOC;: OUOE XWple; €XucrTO\J TW\J E\J Ul.lTW: aAO'J TE rap Ecrn \) €XucrTO\J XUl ...... ,. ) , lTU\JTUxn...... TTU\J: XUl, ou) 1.cru,XEXUTUl, aAAU au,.. xWple;. To, ,OU\J ) (/ ,. Jl€TUAU.IJ.�U\JO\J oux 0.IJ.0U TTU\JTW\J, UAA OTOU OU\JUTUl .IJ.€TUAU.IJ.�a\J€l. KUl €crTl lTPWT� €\JEP,€lU EXEl\JOU XUl TTPWT� OucrlU €XEl \JOU .lJ.E\JO'JTOe; E\J EUUTW· €\JEp,€l...... .IJ.€\JTOl TTEpl, ) ...... r-€X€l \JO\J 0l0\J TT€Pl €X€l 'Jo\J '(W\J. H 8€ €'gwtt€'J TTEpl, TOUTO\J XOPEUOUcrU tlJuXrl ETTl UUTO\J �AETToucru XUl Ta Elcrw UUTOU ttEW.lJ.E\J� TO'J tt€o'J Ol' UUTOU �A€nEl. KUl olJToe; tt€w'J aTTrl.IJ.w\J XUl .lJ.UxapLOe; �LOe; XUl Ta XUXO\J ou8u.lJ.oU E\JTuuttu XUL E'l €\JTuîJttu EcrT�, xuxo\J OUOE\J Ci\J �\J, aAAa TTPWTO\J XUl O€UTEPU Ta,U1ta XUL TplTU· TT€Pl TO'J na\JTw'J �UcrlAEU rra'JTu EcrTl, XUl €XEl \JO cilTlO\J TTa\JTw\J XUAW\J, xaL TTa\JTu €crTl\J EXEl\JOU, XUL OEUTEPO\J TTEPL Ta O€UTEPU XUL TPlTO\J TT€Pl Ta TPL TU. J

}/

/

,.

)

)

,

)/

,.

1.

)

/

)

,.

)

,.

(

,.

,

......

,.

(

)

>

......

"""

-....

......

(

1.

)

,

,.

,,

"""

13 . 1 E'l 8rl TuuTa €crn Ta O\JTU XUl Ta En€X€l\JU TW\J O\JTW\J, OUX Ci\J E\J TOle; Ot)crl Ta XUXO\J €\JElll, ou8' E\J TW €TTEXEl \JU TW\J O'JTW\J· a,utta rap TUUTU. !\El TT€TUl TOl � U'J, d TT€P Ecrn 'J, E'J TOL C; .IJ. rl ot)crl 'J di: 'JUl o). O\J ElOOC; n TOU .IJ. rl O\JTOe; , , ,. O'J XUl, rr€pl Tl TW'J J.l€.lJ.l'.IJ.€'JW'J TW .IJ. � O'JTl Y] OTTWcroU'J XOl \JW\JOU'JTW\J T� .IJ. rl o\Jn. Mrl O'J 6E' ou"n Ta TTU\JT€AWe; .IJ. rl )

,.

......

.......

210

)/

......


LNNL-\I>.-\ 1. R (51).2-3

(2.1 Să stabilim acum natura binelui424, confonn cerinţei discursului de faţă_ Este ceva de care toate depind şi spre care aspiră toate fiinţele ca să-I ()ibă ca principiu425 şi de care au nevoie; este <ceva căruia> nu-i lipseşte nimic, fiind suficient sieşi, nu îi trebuie nimic, este măsura şi limita tuturor şi a dat din el însuşi intelectul, esenţa, sufletul, viaţa şi activitatea intelectuală. Până la el, toate sunt frumoase; dar el însuşi este frumos dincolo de frumuseţe şi rege în sfera inteligihilă şi transcende acest intelect. ,,Intelect" <aici> nu este ceea ce ar putea crede cineva în analogie cu ceea ce noi spunem că sunt intelectele care îşi iau conţinuturile de la premise şi care pot înţelege ceea ce se spune şi raţionează discursiv şi observă ceea ce urmcază, contemplând realitatea ca pe o consecinţă <a raţionării>, de vrcme ce nu au avut-o la început, ci erau privaţi de ea Înainte să o Înveţe, deşi erau intelecte. Acel intelect nu le seamănă, ci are toate <lucrurile> şi este toate <l ucrurile> şi se află împreună cu ele când este Împreună cu sine, şi le are pe toate fără să le aibă. Căci nu sunt alte <intelecte>, ci un alt <intelect>; nici fiecare dintre lucruri nu se află separat în el, întrucât fiecare este un întreg şi Întregul este pretutindeni. Cu toate acestea, nu este confuz, ci <fiecare există> separat. Desigur, nu participă la toate deodată, ci participă la fiecare pe cât' poate-l26. <Acest intelect> este actul prim al <binelui> şi substanţa primă a acestui <bine> care rămâne în el; dar <intelectul> acţionează În j urul <binelui> tot aşa cum trăieşte În jurul lui. Sufletul dansează din exterior în jurul <intelectului> şi priveşte spre el şi, contempland interiorul)ui, vede zeul prin el. Aceasta este viaţa plăcută şi fericită a zeilor427 şi aici nu există răul, şi dacă <lucrurile> s-ar fi oprit aici, nu ar mai fi existat nici un rău, ci doar primul şi al doi l ea şi al treilea hine; toate <lucrurile> se află în jurul regelui universului, iar el este cauza tuturor celor frumoase şi toate îi aparţin, însă al doilea bine se află În j urul <celor de rangul> al doilea, iar al treilea În jurul <celor de HlI1gul> al treilea 42�. 1 3. 1 Dacă aceasta este realitatea şi ceea ce este dincolo de realitate, răul nu ar putea să exi ste nici în realitate, nici În ceea ce se află dincolo de realitate, fiindcă acestea sunt bune42l}. Dacă <răul> există, el se află printre cele non-existente, ca o f0l111ă oa rec are a non­ existenţei, şi <apar! ine> unuia dintre <lucruril e> amestecate cu nefiinţa43o, sau unuia dintre patiicipantele la nefiinţă. Nefiinţa nu 211


PLOTIN

OV, aAA' �T€ pOV J.16vov TOU OVTOe;: OUX olhw 6E J.1Tl ov itJe; Xlvrlcne; xal aTaene; � lT€Pl TO o'V, aAA' itJe; E'LXWV TOU OVTOe; 11 xaL €n J.1UAAOV J.1Tj o'V. T OUTO 6' €CfTl TO ellattTJTo'V lTa.'V xal oaa lT€Pl TO ellattTJTOV lTattTJ 11 uaTEpov Tl TOlhwv xal itJe; aUJ.1�€�TJXOe; TOUTOle; 11 apXTl TOUTWV 11 �v n TWV aUJ.1lTATJPOU'VTWV TOl)TO TOLOUTOV ov. )/HbTJ rap (iv Tle; E\e; )/€VVOlaV TJXOl f/ ?'"' / ' J.1€TpO'V / , ) - OlOV ) aUTOU aJ.1ETplav €l3'" val lTpOe; xal (iTT€lPOV npoc; TT€pac; xal aVEl6EOV TTpOe; €l60TTOlTJnXOV xaL cX€l €Vb€€e; TTP0C; aUTapX€e;, a€l cXoplaTOV, oOOaJ.1� €aTWe;, TTaJ.1TTatt€e;, cXXOPTJTOV, nEVla naVTEA-ne;: xal ou crUJ.1�E�TJXOTa TaUTa aUTW, � nAA' &OV oucrla aUTOU TaUTa, xal o Tl âv aUTOU J.1€pOC; '(bnC; , xal aUTO mXVTa Tal)Ta· Te( 6' ăAAa, ocra âv aUTou J.1ETaAa�n xal 0J.10lwttn, xaxa J.1EV...... ,lvEcrttal, OUX OTT€P bE j'"" / / , 3'" ) (/€TEpa xaxa Elval. TlVl ouv UnOOTaaEl TaUTa rrapEan v ouX oVTa €XElVTJe;, cXAA' €XElVTJ; Kal rap €l €T€PW aUJ.1�alVEl TO xaxov, 6El Tl TTPOT€POV �UTO elval, xâv J.1Tl o�uala ne; 1"1. (Qe; rap a,attov TO J.1EV aUTO, TO 6€ o aUJ.1�€�TJXEV, o\hw xal xaxo'V TO J.1€'V aUTO, TO 6€ 110TJ xaT' €XEl VO aUJ.1�€�TJXOe; €T€PW. Tle; OOV aJ.1ETpla, El J.1Tj €V TW aJ.1€TpW; Tl 6€ J.1€TPOV J.1Tj kv TW �, J.1ETpOV / / (/� )Ean )AAA ' WaTT€p J.1EJ.1ETPTJJ.1€'VW; J.1TJ )€'V TWJ,. J.1€J.1€TPTJJ.1EV�, OUTW xal aJ.1ETpla oux €V aJ.1€Tpw. E'l rap €� (iAAW, 11 €V aJ.1€TpW, aAA' ou 6€l aUTW aJ.1€Tplae; aUTW aJ.1€TpW , , / l-- / / / )ovn, TJ EV J.1€J.1€TpTJJ.1EVW· aAA oux OlOV TE TO J.1€J.1€TPTJJ.1€'VOV aJ.1ETpLav €XElv xatt' B J.1€J.1€TPTJTal. Kal OOV el val Tl xaL (iTT€lPOV xatt' aUTO xal aVEl6EOV ao aUTO xal Ta (iAAa Ta TTpOOtt€v, Ci TTlV TOU xaxou €xapaXnlpl'(E <pOOlV, xal €L n J.1ET' €X€l VO TOLOUTOV, 11 J.1EJ.1l'J.1€VOV €XEl TOUTO 11 �AETTOV TTP0C; aUTO EaTl TOlOUTOV 11 TTOlTJnXOv €crn TOlOlhou. TTlv 6' UlTOX€lJ.1€'VTJ'V aXTlJJ.aal xal €L6Eal xaL J.10pepalc; xal J.1€TpOle; xal lT€paal xal aAAoTpLW xoaJ.1w xoaJ.1ouJ.1€vTJV, J.1TJ6EV lTap' aUT�C; a,attov Exouaav, �L6WAO'V 6E itJe; TTP0C; Ta OVTa, xaxou 6Tj ouaLav, EL ne; xal 6uvaTal xaxou ouaLa il val, TaUTTJV aV€UpLaX€l o A6,� XUXO'V el val npWTOV xal xatt' aUTO xaxov. �

( L

/

1,..

,

_

L

L

,,

)

L

)

"""

L

_

L

)

L

1 4 . 1 LWJ.1aTw'V 6€ cpuale;, xaitoao'V J.1ET€X€l UATJe;, xaxo'V â'V ou TTp(�rrOv €(TJ· EX€l J.1€V rap €l60C; Tl oux aATJttl'Vo'V €aT€PTJTa( T€ '(w�c; cpit€LPEl TE (iAATJAa <popa TE lTap' aUTW'V 212


LNNL\ IJ.\ 1.

x

(.� I U·-+

<înseamnă> nefiinţă absolută, ci numai altceva decât fiin ţa; nu nefiinţă la fel ca mişcarea şi repausul care <afectează> fiin ţ a431, ci ca o imagine432 a fiinţei sau mai degrahă nefiinţă433. Aşa este întreaga lume sensibilă şi, de asemeneJ, întreaga experienţă sensibilă şi orice îi este posterior sau accidental, precum şi principiul acestora sau vreunul dintre <elementele> care umplu ceea ce este astfel. S-ar putea ajunge acum la concluzia că <răul este> ca lipsa de măsură faţă de măsură, nelimitarea faţă de limită, lipsa de fOl1l1ă faţă de principiul f0l111ator, continua lipsă faţă de autarhie: veşnic nedefinit, nicăieri stabil, afectat de toate, nesătul, de o sărăcie completă434. Căci <toate> acestea nu-i sunt întâmplătoare, ci sunt ca şi esenţa lui, fiindcă orice parte a lui ai vedea, aşa sunt toate; celelalte <Iucmri> care participă la el şi îi seamănă vor deveni rele, deşi nu sunt rele. Aşadar, a cui ipostază este cea în care sunt prezente <toate lucrurile>, Însă nu ca ceva diferit de ea, ci ca ea însăşi'! Dac5 se întâmplă CJ răul <să existe> în altceva, trebuie să existe mai Întâi în sine, chiar dacă nu este o substanţă. Căci, precum există binele în sine şi cel prin accident, tot aşa <ar trebui să existe> răul în sine şi cel atlat accidental Într-un altul. Căci ce este nemăsuratul, dacă nu se află În ceva nemăsurat'? Şi ce este măsura, de nu se află în ceva măsurat'? Dar, după cum există măsură care nu este În ceva măsurat, tot aşa <există> lipsă de măsură în ceva măsurat. Dacă se află În altceva, este în ceva nemăsurat (Însă atunci nu va avea nevoie de lipsa de măsură dacă este nemăsurat el Însuşi), fie în ceva măsurat; dar nu <este posibil> ca ceea ce este măsurat să aibă lipsă de măsură, în sensul în care poate fi măsurat. Aşadar, <trebuie> să existe ceva nelimitat în sine şi ceva lipsit de formă şi toate celelalte pe care <le-am menţionat> mai înainte când a fost caracterizată natura răului. Iar dacă <există> ceva de acelaşi fel posterior acestuia, <acel ceva> tie conţ ine un amestec din acesta , fie este asemănător cu acesta fiindcă priveşte spre el, fie este creatorul lui. Acel <lucru> care stă la baza configura ţ iilor, a ideilor, a fOl1l1elor, a măsurilor şi a limitelor, impodobit cu o podoabă străină, nu are nici un bine lângă el, este doar o copie asemănătoare fiinţei, o substanţ ă a răului, dacă poate exista o substanţă a lui. Aceasta este ceea ce ne arată rnţionamentul: există un rău iniţial, răul absolut. 1 4. 1 Natura corpurilor, pe cât participă la materie, ar putea fi ceva rău, Însă nu răul ini ţ ial; căci <corpuri le> au o formă, însă nu <forma> adevărată, şi sunt lipsitc de viaţă şi în mişcarea lor 213


PLOTI N

elTaXTO� €J.l1T06la TE tlJux�� TTPO� T1lV aUT�� EV€PYElaV <PEUY€l TE oucrla'V aEl p€O'VTa, 6EUTEPO'V xaxo'V: tVuX1l 6E xa-&' �aUT1l'V J.1E'V OU XaX1l OU6 at TTacra xaxT). )AAAa Tl� � / / / / / , W'(- TTE<pUXE C î J.1E'V xaxla xaxTJ; 0'(-lO'V <PTJcrl' ooul\.wcraJ.1E'VOl ...... ) / ( ...... ) / tVUXTJ� EYYlYVEcr-&al, lt.)� TOU aAOYOU TTJ� tVuXTJ� El60U� TO xaxo'V 6EX0J.1€'VOU, aJ.1ETpla'V xal unEp�OA 1l'V xal €AAEl tVl 'V, E� GJ'V xal axoAacrla xal 6ElAla xal � elAATJ tVUX�� xaxla, axoucrta TTattT)J.1aTa, 6o�ac; tVEU6El� EJ.1 TTOlouvTa xaxa TE 'VO).ll'(El'V xal aya-&a â. <PEUYEl TE xal 6lWXEl. )AAAa Tl/ Ta ) , """ / " / TTETTOl TJXO� TTJ'V xaxla'V TaUTTJ'V xal TTW� El� apXTJ'V EXEl 'VTJ'V xal alTla'V ava�El�; "H TTPWTO'V ).lE'V oux E�W DATJC; OU6E xa-&' aUT1l'V El 'Val � tVUX1l 11 TOlaUTTJ· M€).ll XTal OU'V a).lETpla xal el).lOLPO� El60U� TOU xO(j).lOU'VTO� xal E)l� ).l€TPO'V" ăYO'VTO�: crwJ.1an yap €yxExpaTal DATJ'V EXO'VTl. / / )/E nEl Ta oE î 'f�qJ.1E'VO'V î / c' xal" TO I\.0Yl El Rî jJl\.a1TTOl TO, opa'V XWI\.UETal XUL TOl� TTattEcrl xaL TW EnlcrxoTElcr-&al TTl UAn xaL TTPO� UATJ'V 'VE'VEuxE'Val xaL �AW� ou TTPO� oucr(a'V, "aAAa TTPO� Y€'VEcrl'V apa'V, �� apX1l � UATJ� <pU(jl� OUTW� oLcra xax1l w� xaL Ta ).lTlTTW €'V aUTT!, ).lO'VO'V 6E �A€tVa'V El� aUTT)'V, , )/ ) / ...... 3'" a'VaTTl).lTTAa'Val xaxou EaUTTJ�. A).lOlPOC; yap TTa'VTEAW� oucra aya-&ou xaL crT€PTJcrlC; TOUTOU xaL elXpaTOC; EAAEl tVl� € �O).lOlOl �aUTn TTa'V o n â'V aUT�� TTpOOatVTJTaL anwcrou'V. (H J.1E'V ot'V TEAEea xaL npoc; 'VOU'V 'VEUoucra tVuX1l aEL xa-&apa xaL DATJ'V anEcr-rpaTT-rat xaL Ta aoplcrTO'V CiTTa'V xaL Ta ăJ.1E-rpo'V xal xaxo'V OU-rE....apa xa-&apa oL'V J.1EVEl aplcr-&Elcra , .. L ( OU-rE TTEAa'(El' ...... / 'VW na'V-rEAw�. H 6E J.1TJ ).lEl'Vacra -rou-ro, aAA E� aUTTJ� npoEA-&000a -rw ).l1l TEAElW J.1Tl6E TTPW-rWL 0\0'V )l/ 'V6aAJ.1a E:XEl'VTJ� ...... ) / / ) / , -rw EAAElJ.1J.1aTl xaitooo'V E'VEAlTIE'V aoplcrna� TTA TJPwitElcra cr�o-ro� apa xal EXEl llSTJ UATJ'V �A€TToucra Et� o J.11l �AEnEl, w� AEyo).lE-&a bpa'V xal Ta crxo-ro�. ......

L

,

)

......

(

L

(

,

)/

......

)

-

......

,

......

»

......

L

L

......

)

AAA' El � EAAEl tVl� -rou aya-&ou al-rla TOU apa'V xal 11 -rw crU'VEl 'Val TWL crXO-rEl, -ro xaxo'V ElTJ â'V E'V -rnLJI' €AAEltlJEl , / / / crxo-rw TnL tlJuxn xal TTPW-rO'V - 6EUTEPO'V 6E Ecr-rW TO crXOTOC; - xa� '11 <PUcrLC;" TOU xaxou OUXE-rl €'V TTl UAn, aAAeJ. xal TIPO ...... (/ ...... , 1. / l -rTJ� UATJ�· H OUX E'V -rnL...... onwcrou'V EAAEltIJEl, aAA E'V Tn ) ...... ) / ...... , / , na'V-rEAEl TO xaxo'V' -ro YOU'V EAAEl TTO'V OAlYtp TOU aya-&ou ou 1 5.]

)

_

......

"

,

»

_

_

,

(

1.

.,

)

_

21 4

)

)

_

.......

,1.


I,NNI..'\[)\ L r; (51), '+-5

dezordonată se distrug unele pe altele şi, tulburând sufletul de la propria-i activitate, fug de esenţă, fiind în necunnată schimbare435, ca un al doilea rău; în schimb, sufletul nu este în sine rău şi nici toate <lucrurile> nu sunt rele. Dar care este <atunci sut1etul> rău? Cum spune <Platon> "au fost aduşi 1Îl robie cei 1Îl care se află <p8J1ea> sufletului pe care răul o stiipâneşte natura!,436, fiindcă partea iraţională a sufletului acceptă răul, <adică> lipsa de măsură şi excesul şi defectul, din care <provin> ticăloşia şi laşitatea şi celelalte rele ale sufletului , afecţiunile involuntare care produc opiniile false; <toate acestea> detennină <sufletul> să se gândească la cele pe care le evită şi pe care le caută, <anume la cele> rele şi la cele bune. Însă ce este cel care a produs acest <suflet> rău şi cum vei ajunge la acea sursă şi cauză <a lui>? Mai întâi, <trebuie spus că> acest suflet nu este În afara materiei <şi> nici în sine însuşi. Aşadar, este amestecat cu lipsa de măsură, nepartici pând la fOllnele celui care creează ordinea şi diminuând măsura; căci este amestecat cu trupul care are materie. Apoi, dacă şi facultatea ra ţională este vătămată, atunci atât afectele cât şi materia care o Întunecă o vor împiedica să vadă, şi ea se va înclina spre materie şi nu va privi spre esenţă, ci spre devenire, iar principiul devenirii este natura materiei şi astfel este atât de rea încât nu influenţează cu propriul rău ceea ce se află în ea, ci doar pe cel care priveşte spre ea. Ea este total lipsită de bine, este o privare şi o li psă totală de bine şi face ca tot ceea ce vine în contact cu ea să îi semene. Aşadar, sufletul desăvârşit care se îndreaptă spre intelect este veşnic pur şi se îndepăliează de materie şi nici nu priveşte, nici nu se apropie de întregul nedefinit şi de lipsa de măsură şi de rău în general. Deci rămâne pur, total definit de intelect. <Sufletul> care nu a rămas astfel, ci a ieşit din sine pentru că nu este desăvârşit, nici ori ginar, ci este din cauza neajunsului ca o copie a celui <originar> şi atât timp cât se ex6nde este umplută cu indetemlinări, vede întunericul şi conţine deja materie privind spre cel care nu priveşte, ca şi cum am spune că el "vede" chiar şi întunericul. 15. 1 Dar, dacă lipsa de bine este cauza faptului de a privi întunericul şi de a fi în întuneric, răul <sufletului> ar consta în <această> lipsă sau în partea întunecată de suflet şi <acesta ar fi răul> iniţial, iar întunericul trebuie să fie al doilea <rău>, iar natura răului nu ar fi deloc în materie, ci mai presus de materie. Dar răul nu se găseşte în orice fel de lipsă, ci în lipsa totală; de exemplu, lucrul care este lipsit doar puţin de bine nu este un rău, căci poate fi desăvârşit când 21 5


PLOTIN

XUXOV, bUVUTUl rap XUl TEAEOV EL VUl w� npot;;' epucn v T1lV utrroU.)AAA' aLC:t.\1 n(:(VTEAW� EAAElnn, anEp E.crTlv 'Îl DATJ, TOUTO TO O\lTW� XUXOV J.!TJbEJ.duv �Xov &ru-&-OU J.!OLPU\I. OUbE rap TO EL VUl �XEl 'l1 DATJ, clvu aru{Jou TUUTn J-LETEL XEV, aAA' oJ.!wvuJ.!ov UUTn TO dl \lUl, w� aATJ{JE� dl \ldL AEYEL v UUTO J.!1l dl VUl. (H oLv ��AEL\J.H� �XEL J.!EV TO J.!1l ayu-&-o\l Et VUl, 'Îl b€ c:' '\. ' ( nUVTEATJ� TO XUXO\l: TJ aE nAELWV TO nEcrEL\1 ELt;;' TO XUXO\l buvucr{JUl XU L TjbTJ XUXOv. T� XP1l 'TO XUXOV '..IOEL cr-ttul J.!" TObE 'TO XUXO\l, alO\l UblX(U\I 11 ă.AATJ\I n va xux(UV, aAA' EXEL\10 o oLbEv J.!E\I nw TOUTWV, TUUTU bE otov ElbTJ EXElvou npocr{JTjxuLC; ELbOlfOlouJ-LEVU" otO\l €V J.!€V 4JuXn nO\lTJPlUV XUL TUUTTJ� uu E'L8TJ iî 01.11 nEpL 11'..1, iî TOL� J-LEPEcr� T�� 4JUX�e;, iî TW TO J.!€V otov opav dlVUl, TO b€ opJ.!ăv 11 nacrXELv. E'l 8E , ,.... ne; {JELTO XUl TU E�W 4JUXTJ� xuxu ELVUl, lfW� En EXELVTJV T"V epUcrl v Uvâ�EL, otov vocrov, lTEVlUV; "H vocrov J.!€V �AAELtlJl V XUL unEp�OA1lV' crWJ.!aTWV €VUAWV 'Tâ�l v XUL J.!ETPO\l / 'j" aE UATJV ou XpU'TTJvELcruv ELaEL, OUX UVEX0J.!E\lWV, UlcrXO� nEVlU\I bE �VbELU\I XUl cr'TEPTJcrlv GJV €V XPEl<t €crJ.!EV bla 'T1lV DATJV TI crUVE�EUYJ.!E-&-U epucrl v � xoucrU\I XPTJcrJ.!ocrUVTJ\I dl\lUl. / ( " EL bTJ TUUTU op-&-w� AEYE'TUl, OU {JETEO\l TJJ-Lu� apXTJv XUXWV dl VUl XUXOU� lTUP' uun-;)\I O\l'TU�, aAAa npo 'ÎlJ.!W\I 'TUU'Tu: fi b' elV av{Jpwnou� xUTacrXl1, XU'TEXEL\1 OUX EXOV'TU�, UAl.' Et \lUl J.!EV anoep u r1l\l xuxwv 'TW\I E\I tlJuxn 'TOL� bUVTJ{JELcrl , mivTu� bE ou buvucr{JUl. eEOL� ElE DATJ� napoucrTJ� TOLe; a'lcr{JTJTOL� 'TO xuxov J.!1l nupEL VUl, T1lV XUX(UV �\I ă\I{JpwnOl €XOUcrlv, an J.!TJb av{JpwnOL� Cinual' XPUTEL \1 rap UU'T��, UJ.!ElVOU� bE, ot� J.!1l nâpEcrn, XUl TOUT� XPUTELv b€ 'T� J.!1l EV DAW €\I UUTOLt;;' o\ln" /

,

l.

_

,

,

L

.......

)

.......

-

/

)

-

/ ( 1

c'

,

,

-

1/

»

)

/

1

)

)

,

)

_q

.,

-

1

,

/

"c

.......

.......

l

1 6. I'E nlcrxEn'TEOV b€ XUL nw� AEYE'TUl J.!TJ uv alToAEcr{JuL '!Ci xuxâ, aAA ' dl VUl €� a\laYXTJ�: XUL €V {JEOl� J.!EV oux El VUl, nEpl nOA EL \1 bE Tl1V {JvTJT1lV epUcrl v XUL TOVbE 'TOV 'Tonov UEL. '"Ap' oL\I ODTW� E'(PTJ'TUl, w� TOU J.!EV oupuvou xu{Jupou XUXWV OVTO� eXEL E\I Tâ�El 'LovTo� XUL xocrJ.!w epEP0J.!EVOU XUL J.!r1'TE ablx(at;;' EXEL oucrTl� J.!T]TE ăAATlt;;' �UX(U� J.!r1TE ablXOUV'TU CiAATJAu, xocr J.!w bE <.pEP0J.!E\lU, EV yn bE T�� ablx(u� XUl T�� a'Tu�(d� oucrTJc;; TOUTO yâp Ecrn v 11 l

216


I:NNI-.:\D:\ 1. S (51 ).5-0

află In n a tu ra sa propri e. Dar când este l i psit total <de bi n e>, în s i n e şi nu a re nic i o par1e de b i n e . Căci materia nu e st e fiinţă, fi i n dc ă <atunci> ar fi avut pat1e de acest b i n e, ci ea este un omon i m al ei, deoarece adevărata e x presie a ma t e riei ar fi n e fi in ţă . Aşadar, pe de o parte l i psa însea mnă fa ptul de a nu exista b ine le, i a r pe de a l tă parte l i psa tota lă <Înseamnă> răul; < l i ps a > cea mai ma re <constă Î n s ă În> pos i b i l itatea de a cădea În rău, căci ră ul d ej a se a tl ă În ea Î nsăşi . Nu tre bu i e să ne gândim că răul este acesta sau acela, precum nedrep ta tea sau un alt v i c i u. c i că este ceva care nu face pat1e di ntre cele ce sunt ca n i şte foml e ale lu i det e rm i nate de particularităţile p roprii ; precum răuta tea din su fl et şi fo rm el e ei <su n t deteml inate> fie de m ate ri a cu care <este În l egătură sufletu l >, fie de pă r ţ i l e sufletului, fie <d e fa ptul> că una <d i n păr ţ i> este ca o privire iar cealaltă ca un i m p u l s sau o a fe c ta re Î nsă, dacă c i neva ar considera că lucruri le exterioare sufletu l u i su n t re le, ca boa la sa u sărăcia, cum le va pu tea conduce spre acea natură? Pe de o parte, boala este o lip să şi lin exces al corpurilor materiale care nu menţ i n ordinea şi măsura, pe de altă parte urâţ enia este o materi e care nu a pus stăpânire pe f01l11ă, i ar s ără c ia este o l i ps ă şi o p riv a ţ ie de lucruri de ca re avem nevoie din cauza materiei de care suntem legati, a cărei natură constă În dori n ţ a de a obti n e Dacă ceea ce s-a spus este corec t. nu trebu i e să pre supu n em că noi suntem p r i n c i p i u l relelor fiind răi prin noi în şi ne, ci aceste <rele să fie> mai presus de noi; <relele> care se ţ i n de oam e n i , nu se ţin fii ndcă aşa vor ei, Î n să există o scăpare de rele În sutlet 437 pentnl cei capa b i l i , deşi nu toţi <oamenii> su n t Chiar dacă şj ze i i v izi b i l i au materi e, răul nu există se

precum este m a teri a, atun c i este ră u

"

"

.

.

.

<îl1 acest caz>, n ic i v i ciul pe care ÎI au oamenii , deoarece nu

toţi

au; căci <ze i i viz ibi l i > stăpânesc ma teri a <deşi sunt> mai buni cei fără <materie>, şi o s t ăpâ n es c prin ceva care există În ei, dar

oamen i i î l

,

nu În materie.

16.1

Tre b u i e cercetat. Însă,

şi c e e a ce a s pus <P l aton şi anume că>

"nu poti scăpa de rele"", căci există "din necesitate"'; ş i că .,ele nu

cxi'i//i pni7tre zel: dar sldib:J/ mercu na/urIl <nO:Jstlii> muritoare şi aCC<1st,i lume"J, 1':1'. A şa d a r reiese de aici că cerul este p ur i fi c a t de r e l eJ,3l) fi indcă se mişcă mereu În ordine ş i cu r e g ul a r i t a te şi pe n tr u că nu exi stă acolo ni ci nedreptate, n i ci alte vicii, n i c i <corpuri> care să se nedrept?i!e(lscă unele pe al t e l e ci se m i şc ă În ordine; <da r oare> pc pământ există nedreptate şi dezordine? Există ac e l ,

,


PLOTIN

th.rrrnl <pUCH<;;' xaL DeSE o TDTIO<;;'.) A).) . ..a TO EVTEU-{}EV <pEU,ELV eSEL ouxEn lTEPlo TW'V ElTL ,�<;;' AE,ETaL. <!>u,-rl ,ap, 4'TjCJl'V, ou TO EX ,�<;;' aTIEA-iTEL v, aAAa xaL oVTa ETIl' ,�<;;' 8(xalov xaL OcHOV EL 'Val J.l.ETa <pPOV-rlCJEW<;;" W<;;' ELvaL TO AE,OJ.l.EVOV <pEU,EL v xaXLav 8EL 'V, WCJTE Ta xaxa O:UTW � XUXLU XUL oCJa EX XUXLO:<;;" XUL TOU TIPOCJ8LUAE'OJ.l.E'V�U eSE a'VUlpECJL'V AE,O'VTO<;;' XUXW'V ECJECJ1tO:l, EL TIEL 1tOL TOU<;;' a'V1tpwTIou<;;, ii AE,EL, o eSE <PTJCJL J.l." 8uvuCJ1taL -rou-ro ,€VECJ1tO:L' Ta ,ap xaxa El 'VUl a'Va,XTI, ETIElTIEP TOU'VUVTLOV n 8EL El 'VO:L TW a,u1tw. T"v J.l.EV OU� xaXlav -r"v TI€PL ăv1tpWTIOV TIW<;;' olOV �E EvaVTlOV EL vaL €XElVW -rw a,a1tw;'E vav-rlov ,ap -rOUTO -r� ap€-r�, au-r11 8E ou -ro &ya.a-ov, aA�a âya1tav, o xpa-rEl v -r�� DA11C; L TIOL€l. 'Ex€lvw eSE -rw ayo:1tW TIWC; ă.v n E l11 Evav-rLov; Ou yap 8" TIolav. lEL Ta �LC; avayx11 TIaVTaxOu, EL 1ta-rEpov -rwv €VaVTLWv, xaL 1ta�Epov; 'E VeSEXECJ-ttW J.1EV yap XUL ECJTW )/ ('"' ( ,E xal TO E'Vavnov TOU EvaVllOU au-rtp ov-roc; - OLOV U,LELU<;;, C' ' / ,... ) , ) ' / "H )/ � OUCJTjC; €VoEXETaL XO:L vOCJov ELVUL - ou J.1TjV € � uva,xTj<;;'. oux ava,XTj AE,EL'V au-rov, W<;;' ETIL TIuvŢ()<;;' EVU'V-rlOU -rou-ro aATJ1tE<;;', aAA' ETIL TOU a,a1tou ELPTjTUl. 'AAA' El oUCJla Ta,a1to'V, TIw<;;, ECJTl'V aUTw n EVUVTlOV; 11 TW ETIEXEL va ) / , , '5""' ,... , ) ) � ) ' OUCJlU<;;'; To J.1EV OU'V J.1 Tj El vaL J.1TjeS€V OUCJlO: EVUVllO'V ETIL TWV ) / (/ xo:1t' EXO:CJTO: OUCJlWV ECJn TILCJTOV TTI ElTo:,W,TI 8€8EL 'J.1EVO'V· OAW<;;, 8E OUCJla oux ECJn 8E8EL, J.1EVO�. )AAAa �L TTI xa 1toAOU OUCJlU ECJTUL kVo:'V-rlOV XO:L OAW<;;, TOL<;;' TIPW-rOL<;;'; "H TTI J.1EV OUCJL� � J.1Tl OUCJlO:, -rTI eSE a,o:-ttou <pUCJEL l1ll<;;' ECJ-rL �axou <PUCJL� XO:L apX-rl° apxuL ,ap ăJ.1<pw, � J.1E'V XUXWV, � 8E a,a1tw'V' XUl TIa'VTO: Ta EV -rTI <pUCJEL EXUTEpa E'VU'VTla' WCJT€ xal Ta GAa '€Va'V-rLa XUL J.1�AAOV 'Eva'VTLa 11 Ta ăAAa. Ta J.1Ev ,ap ăAAU EVO:'VTLO: 11 EV -rw o:u-rw ECeSEL o'V-ra 11 E'V TW aUTw ,EV€l xaL XOLvou n V0<;;' ECJTL l J.1ETELATj<pOTU EV ot� ECJllLV: oCJa bE XWPlC; ECJn , xaL fi TW ETEPW ECJ"Il CJUJ.1TIAT)pWCJEl TOU G ECJn, TOU-rWV Ta EVO:VTCaL EV TW �TEPW E CJTC, TIW<;;' ou J.1aALCJTa a'v ELTj EVU'VTlU, ElTI€P EV�VTlU LTa TIAELCJTO'V aAA-rlAWV a<pECJTT)XO-rU; nEpun 8" XUL J.1ETPW XUL Ta ăAAU oCJu E'VECJn v EV T� 1tElq. <pUCJEL, aTIELplU XUL &J.1ETPCU XUl Ta ăAAO:, oCJu EXEL � XUXTl <pUCJL<;;', Evu'VTla' WCJTE XUL -ro DAOV T� GAtp EVUVTlOV. KO:L TO El VUl 8E lJJ€u80J.1€vOV EXEL L

,

,

)

)

-

,

)

/

,

-....

,

'

,

_

1.

,

,

)

_

)

-....

L

L

L

218


FNNL\I);\ 1. � ( ) 1 ).

f>

<lucru numit> "natură muritoare" şi "acest loc". Dar când <Platon> spune ,,trebuie sii fugim de acolo" nu <se referă> deloc la cele pământene. Căci ,,fuga", spune el, nu <înseamnă> faptul de a pleca de pe pământ, ci de a exista pe pământ "fiind drept şi onest. impreul1ii cu Î/Jţelepciul1ea"44o; după cum înseamnă şi că trebuie să fugim de viciu, astfel încât relele <înseamnă> viciul şi toate <derivatele> sale: iar când cel care îi răspunde zice că va exista un sfârşit al relelor "dacă i-ar putea COl1Vlilge pe oameni <de adevc1ru/> [J ceea ce SplllU!', <Socrate> îi răspunde că "ml este posibil să se lntâmple acest lucru"; căci relele trebuie să existe, de vreme ce trebuie să existe un opus pentru bine441. Însă cum ar putea fi răutatea umană opusul acelui bine <transcendent>? Căci ea este opusul virtuţii, care nu este binele, ci este un bine care ne face <capabili> să stăpânim materia. Dar cum ar putea să fie ceva opusul acelui bine? Nu este vorba despre o calitate particulară. Şi apoi ce necesitate universală există <astfel încât>, dacă <există> unul dintr-o <pereche> de contrarii, <trebuie să existe> şi celălalt? Trebuie să fie admis <acest lucru> şi să existe un opus al celui care îi este opus, cum este admisă existenţa sănătăţii şi a bolii, dar nu din necesitate. Căci <Platon nu a vrut> neapărat să spună că <acest lucru> este adevărat în cazul tuturor contrariilor, ci doar când s-a referit la bine. Însă, dacă binele este o esenţă sau este dincolo de esenţă, cum ar putea avea vreun opus? Faptul că nu există nimic opus esenţei a fost stabilit prin demonstraţie inductivă442 în cazul esenţelor particulare. Dar nu s-a stabilit <acest lucru> pentru esenţă în general. Oare ce va putea fi opus esenţei universale şi în general principiilor? Non-esenţa <se opune> esenţei, iar natura şi principiul răului sunt <opusul> naturii binelui; căci ambele sunt principii, unul al răului, celălalt al binelui, şi toate <cele aflate> în fiecare natură se opun <reciproc>, astfel incât toate sunt contrarii şi mai degrabă sunt contrarii între ele decât sunt contrariile <altora>. Alte contrarii, care aparţin aceleiaşi forme sau aceluiaşi gen443, au ceva în comun ca urmare a acestor apartenenţe, însă <lucrurile> separate, în care există contrariile <cu ceea ce este necesar> pentru împlinirea <fiinţei> celuilalt, cum ar putea să nu fie majoritatea contrarii, dacă prin contrarii <înţelegem> lucrurile aflate cel mai departe de ceea ce rezultă din altele?444 Căci opuse-le limitei şi ale măsurii şi ale celorlalte care există în natura divină sunt nelimitarea şi lipsa de măsură şi altele pe care le deţine natura rea, astfel încât intregul <devine> opusul întregului. <Natura rea> este 219


Pl.OTIN

xal lTPWTW� XaL O"TW� lJJEu80�' TW 8E TO EL "aL TO aAT)itw�, / / { ,.. 'VaL' WcrTE El xaL xaita TO lJJEu80� ltp aAT)itEl E"a'VLL O" xaL TO }J.� xaT' oucrLa'V TW xaT' oucrLa" aUT�� E"a"TLO'V."QcrTE �}J.l 'V a'ValTE<pa"TaL ;0 }J.11 lTU"TaxOU oucrLa }J.T)8E'V EL 'Val E"a'VTLO": ElTEL xaL ElTL lTUPO� xaL u8aTo� E8E'{a}J.Eita eX" EL 'VaL E"a'VTCa, EL }J.11 XOL 'Vo'V �'V � UAT) E" aUToL�, E<p' �� TO itEP}J.O'V xaL '{T)po'V xaL urpo'V xaL tJJUXpo" crU}J.�E�llxoTa ErL "ETO: El 8' ElT' aUTw'V �" }J.o"a Tl1" oucrLU" ul.nw" crU}J.lTAT)pOU"Ta ă'VEU TOU XOL'Vou , ErLr"ETO eX'V E"U'VTLO'V XUL E'VTauitu, oucrLu OUCJLU E"a'VTLo'V . Ta ăpa na'VTT) XEXWPlCJ}J.E"U XUL }J.�8E� Exo"Ta XOl"0" XUL nAEL<JTT)'V am)crTucrl" EXO"TU E" T� cpucrEl UUTW" E"U'VTCU' ElTEL lTEp 11 E'Ja"VT(w(Jl� ouX TI TrOto" Tl OU6E OAW� oTLOti\} r€\lO� TWV O'VTW'V, aAA' TI �AELcrTO'V UAArlAW" XEXWPlCJTUl xaL E� eX'VTlit€TW'V <JU'V€<JTT)X€ xal Ta E'VU"TLa nOlEL . ,

,

,

.......

l.

_

}

_

)

L

17.1 'AAAa lTWe; oL'V E� a"arXT)�, El 1'0 eXruito'V, XUL TO xaxo'V; �Ap' oU'V OUTWe; on E" T� nU"TL eSEL Tl1'V UAT)" EL 'VUl; 'E� E'VU"TLW'V rap E� u'VarXT)� To8E 1'0 lTa,,: fl ou8' Ci" E'CT) }J.11 UAT)� oucrT)e;. M E}J.l r J.!E'VT) rap oL" 811 � ToOeSE TOU XOO }J.OU <p&ne; EX TE 'VOU XUl eX"arXT)e;, XUL Ocru lTUpa itEOU Ele; UUTO" llXEl, (",uita, 1'(:( 8E xuxa EX T�e; apxu(u� <pucrEwe;, Tl1'V UAT)'V AErW" 1'11" UlTOXEl}J.E'VT)'V OUlTW xocr}J.T)itEL<Ju'V EL 1tEWTO. 'AAAa lTWe; , Ţo }J.E'V rup TO"oE TO'V TOlTO'V , t, _� E<JTW oElX'VUEl'V 11 "T)TT)" <pucrl "; 1'0 lTa'V. "H TO aAA' ElTELlTEp ErE"E<JitE, aita"uTol }J.E" oux EcrTE, oun rE }J.11'V Auitrl<JEcr1tE 8L' E}J.E. E't 811 OUTWe;, opitw� Ci'V AErOlTO }J.11 av alTOAEcritUL Ta xuxa. nw� oL" EX<pEU�ETUL; Ou TW TOlTW, <PT)crL'V, aAA' apETl1" XlTJcra}J.E'Vo� XUL TOU <Jw}J.aTo� aLTo'V xwpLcra�' OUTW rap xaL uAT)�: w� (5 rE crU'VW" TW crwJ.!un XUL DATI <Ju'VEcrn. Ţo 8E XWp(crul XUL J.!11 8�AO'V lTO� 1"' � , aUTO� lTOlEl: TO 8 E'V itEOLe; El 'VUL, E" TOL� "OT)TOL�' OUTOl rap a1ta'VaTOL."EcrTL 8E TOU xaxou AU�EL 'V xaL OUTW Tl1'V eX'VarXT)'V. 'E lTEI: yap ou J.!o'Vo'V 1'0 ayu1to'V, eX'VarXT) Tn Ex�a<JEl Tn lTap' UUTO, Tj, El OUTW TLe; EitEAOl AErEl", TTI' aEL ulTO�acr�L XUl CtlTocrTacrEl, TO EcrxuTo", xal }J.Eit' â ohx �'V En rE'VEcritul onou'V, TOUTO EL 'VaL TO xaxo". 'E'{ Ct'VarXlle; 8E EL 'Val TO J.!€TeX Te) lTPWTO", W<JTE XUl Ta EcrXUTO'V' TOUTO 8E � UAT) J.!1l8E" En Exoucra aUTOU. KUL uUlTJ 11 eX'VarXT) TOU xaxou. ,

,

)

,

_

,

L

,

,

)

,

,

c

-....

)

220

c

'

......

'


un fals, falsitatea primară şi ahsolută4-l5� in schimb, existenţa <-naturii divine> este adevărata existenţă. astfel Încât falsilatea este opusul adevărului şi nOI�-exlstenţa <naturii rele este> opusul esenţei <naturii divine>. lnsă noi am arătat că nu este universal valabil faptul că nimic nu se opune esenţei, deoarece, şi în ceea ce priveşte focul şi apa, trebuie să acce ptăm că ele sunt opuse, dadi nu există o materie comună lor, în care căldura, uscăciunea, umiditatea şi frigul apar întâmpl ător. Dacă există doar un singur element care completează esenţa acestora fără <elementul> comun, ar putea exista şi aici un opus, <şi anume> esenţa ca opus al esenţei. Însă toate <lucrurile> care sunt separate şi nu au <nimic> comun şi au o distan ţă cât se poate de mare <Între ele> se opun prin natura lor; căci <În cazul lor> opoziţ ia nu <depinde> de vreo calitate şi nici. În general, de vreo categorie de tiinţe, ci de cât de mult se deosebesc Între ele, de faptul că fiinţa lor este făcută din contrarii şi de faptul că săvarşesc acţ iuni contrare. [7.1 Dacă binele există, atunci cum să existe necesar şi răul?446 Oare este astfel fiindcă trebuie să existe materie În univers? Acest univers trebuie <alcătuit> din contrarii, fiindcă nici nu ar putea fi dacă nu ar fi materia. Căci naşterea acestlll' univers lÎ fost lin amestec dliJ intelect şinecesitatt!'447, iar cele ce vin de la zeu spre univers sunt bune; relele <vin> din" vechea naturiJ'448, spune <Platon>, referindu-se la materia care zace încă nearanjată. Dar în ce sens "natudi /1Juritoan!"?449 Trebuie arătat că "acest Joc!' este universul, însă, "de vreme ce v-ali "

niiscut, nu vet i fi nemuriton: nici nu veti fi eliberaţi de /Jline/1/: <ci vă

veti elIbera> pni7 l71int!'4S0. Dacă este astfel, <atunci> s-a spus corect că relele nu pier. Dar cum să scăpăm? "Nu /11 acest loc:', spune <Platon>, "ci posedând vl/tutea şi sepm,i/Jdu-ne de COIp'45I ; căci astfel <se va separa> şi de materie, tiindcă <omul> care trăieşte cu trupul, trăieşte şi cu materia. <Platon> clarifică <spusele sale> privind separarea452: a fi "printre zei" <înseamnă a ii> "printre inteligibile", fiindcă ei sunt nemu ritori. Necesitatea răului poate fi înteleasă şi astfel. Fiindcă nu există doar binele, trebuie <să existe o limită> a ieşirii din el, sau, dacă cineva vrea să spună altfel, a cobor::lrii neîntrerupte saLI a depăt1ării de el, iar <această> limită, după care nimic nu mai poate exista, este răul. <De aceea> este necesar ca ceea ce <unnează> după cel dintâi să existe, astfel încât şi ultimul să existe; acesta este materia, care insel nu are nimic din <bine>. Aceasta ar ti necesitatea răului.

22 1


PLOTIN

18.1 E'L b€ nr; AErOL J.!11 bla Tl1V DAT]V �J.!ar; rEvEcr-&-al xaxour;,

J.llÎTE rap T-rlV ărvOlav bla Tl1V DAT]V El'VaL J.!r1TE Tar; bn 1tUJ.lLar; Tar; TTOVTjpar;' xaL rap, El bUl crwJ.!aTor; xaxLav � crucrTacrLr; rLVOLTa, J.!11 Tl1V DATjV, aAAa TO lL60r; lTOLEl v, dLov -&-EpJ.!oTT]Tar;, lJJuXPOTT]Tar;;-, TTlXPOV, aAJ.!upov xal acra XUJ.!wv ELbTj, En lTAllpwcrELr;, xEvwcrELr;, xaL lTAllPwcrELr; OUX alTAWr;, aAAa lTATjpwcrELr; TOLwveSE, xal OAWr; TO TOLoveSE lL vaL TO lTOlOUV Tl1V eSlaepOpaV TWV ElTl-&-UJ.!LWV xa(, El �OUAEl, eSo�wv E<repaAJlEvwv, WcrTE TO EleSoC; J.laAAOv 11 Tl1V DAllV TO xaxov El val, xaL OlJTOC; OUeSEV �TTOV TTlV UAllV crurXWpEL v avarxacr1t1ÎcrETaL TO xaxov lL val. A TE rap lTOlEl 11 EV DAn lTOLOTllr;, ou XWpLr; oLcra lTOLEl, WcrlTEP oueSE TO <rX�J.la TO� lTEAEXEWr; ăVEU crleSr1POU lTOLEl' ElTa xaL Ta EV TTI UAŢJ EleSTj ou TauTa EcrU v, alTEP �V, EL Eep' aUTWV UlT�PXEV, &AAd AOrOL €VUAOL <.p-&-apEVTEr; EV IJA11 xaL T�r; epucrEwr; T�C; EXEL VTjr; avalTATjcr1tEVTEr;' OUbE rap TO lTUP aUTO xalEl OUeSE ăAAO n TWV E<.p' EauTwv TauTa EprarETaL, & EV TTI UAn rEvOJ.!Eva / AErETaL lTOLELV. rEVOJ.!EVT] rap xupLa TaU ELr; aUTTjV EJ.!epaVTacr-&-€VTOr; <.p1tElPEL aUTO xal bLOAAucrL Tl1V aLT�r; lTapa-&-Elcra epUcrLv EvaVTlav oLcrav, ou TW -&-EPJ.!W TO lJJuxpov """" _ , )....... ) / , ) ," """ J/ lTpocrepEpoucra, aAAa Ttp ELeSEL TOU -&-EPJ.lOULTO aUTTjr; aVELbEOV lTpocraroucra xaL Tl1V UJ.!opepLav TTI J.lOpepTI xal UlTEP�OAl1V xaL EAAELlJJlV TW J.lEJ.lETPTjJ.!€VW, EW� <Xv �UTO lTOl1ÎCJn aLT�r;, aAAa J.!11 �UTOU EU El V�L, WcrlTEP EV TpOepn rwwv TO ELcrEvEX-&-Ev J.!TJxEn El vaL alTEp lTpocrEAlÎAU-\1"Ev,L aA�' a�J.!a , , ....... , , , / C/ ...... XUVOr; xal lTav XUVlOV, xaL XUJ.!OL lTaVTEr; alTEp TaU bE�aJ.!€VOU EXEeVOU. E'L eSl1 crWJ.la elLnov TWV xaxwv, DAT] <Xv ELTj xaL Taurn deTLOV TWV xaXWV.'AAAa xpaTELv EeSEL, ăAAOr; <Xv Ee lTOl. 'AA�' ou xa1tapov TO buvaJ.lEVOV xpaTEl v, El J.!11 <.purOL. KaL cr<.pObpoTEpaL bE aL ElTL -&-UJ.!laL xpacrEL TOLabE crWJ.!aTWV, ăAAal bE ăAAWV, WcrTE J.l11 xpaTEl v TO EV (Exacr�tp, UJ.!�AUTEPOL bE xal lTpar; TO XPLVEL v bLa crWJl.aTWV xaxTjv xaTElJJurJ.!€VOL xaL EJ.!TTElT08LcrJ.!€VOL, 0.\ b' EVaV"rlaL lTOlOUcrL v UVEpJl.aTLcrTour;. MapTupoucrL bE TaUTa xal aL lTpOr; xaLpov E�ELr;. nAlÎpElr; J.!EV rap ăAAOL xal Tal'r; ElTl1tUJ.!LaLr; xaL Talr; bLaVOLau;, XEVOl bE ăAAOL, xal TaeSt lTATjPW-&-€VTEr; / ăAAOL, TaeSl 8E ăAAOL. ) EcrTw bl1 lTpWTWr; Jl.EV TO ăJ.!ETPOV U

-.....

,

/

222

/

L

_

"'

,

)

'


LNNL<\DA 1. � (51 ). K

18.1 Să admite m

că cineva ar spune că nu am devenit răi din cauza

materiei, căci nici ignoranţa nu există datorită ei, nici dorinţele

rele, chiar dacă prezenţa lor s-ar datora răului corporal, dar nu materiei, ci fonnei care le-a făcut453 (caldul, recele, amarui, săratul, alte tipuri de gusturi, chiar şi umpleri şi gol iri, nu simple <d epu ner i> , ci depuneri ale unor <corpuri> şi, în general, <elcmentul> care diversifică dorinţele şi, eventual, opiniile false). Astfel că mai degrabă fOllna decât materia <ar fi tacut posibi Iă>

existenţa răului. Acela va fi obligat să recunoască, însă, faptul că

materia <nu a contribuit> cu nimic mai puţin la existenţa răului.

Căci ac ea calitate care creează în materie nu creează când este separată, precum forma toporului454 nu creează fără fier� pe lângă asta, formele nu sunt în materie aşa cum ar tre bui să fie dacă ar fi in ele însele455, ci sunt forţe imanente formative În materie, care corup şi plăsll1uiesc natura ei; căci nici focul Însuşi nu arde, nici altă <f0I111ă> dintre cele existente prin sine nu fac ceea ce se spune că fac când se află în materie. Când materia devine stăpâna <formei> întruchipate în ea, o distruge şi o corupe, aplicându-i propria natură, opusă ei, nu ducând recele spre cald, ci punându-şi propria lipsă de formă peste fOlllla caldului şi diformitatea peste formă şi excesul şi defectul peste ceea ce este măsurat, până când va detcllnina <fomla să fie> a ei şi să nu-şi mai aparţină, ca şi în cazul hranei animalelor: când este mâncată, nu mai este deloc ca şi când a venit, ci devine sângele câinelui şi tot ceea ce este canin, şi toate sucurile devin precum cele ale <animalului> care le-a primit. Aşadar, dacă trupul este cauza relelor, materia ar putea deveni, de asemenea, prin ea însăşi cauza relelor. Dar s-ar put ea spline că trebuie dominate. Totuşi, cel capabil să le domine nu este pur, dacă IlU

fuge <de ele>.

Î n schimb, pasiunile sunt Illai puternice datorită

acestui amestec de corpuri, iar unele <pasiuni ale oam e n i l or sunt

mai puternicc> decât altele, astfel încât <puterea individuală> d in fiecare nu le poate domina şi unii <sunt> mai len�i În capacita te a de a discerne din cauza răutăţii corpurilor care i-a slăbit şi i-a

mărginit, iar contrariile <din corpuri> i-au Tac u t instabili. Dovada acestui fapt o constituie stările <mentale> din anumite momente.

Căci dacă suntem sătui, suntem diferiti şi în dorinţe şi gânduri , dar

dacă suntem flămâllzi <devenim> altfel, dacă o anume <hrană> ne satură, suntem 'intr-un fel, ia r dacă este alta, altfel. Fie, însă, lipsa de măsură răul iniţial; ceea ce devine în lipsa de măsură,

223


17ll 1 . 'lUl.(\OD� (1)(\J11'13X011Cl 5fTJ �flu (\� �UX 1Ul.3},Jg 5R (\(1)l.y.l.01011 (\C:>1. (\(T)l.90l. 5�l.ClU3) ,<h� �uflu (\13X� (\�gu11' �l. lD1.3 1J,( 501011J? H" =uxux 30,:) 501011\../V ·Ul.ClUl. (\311' D.1.ClD.1. "1D'\.I/1 '·011 5(T)11 UDClO / "" 1

_

1

'\

i(

;

"

. (\OU(\U(\3( / �l. f1U !?.1. Ug)( ,(\)) '(\ UD� Yc- (\O).1.(\U(\fl0.1. 3{}D11� 5c:><h �01.ClD3) !?.1. 50(\'311'91Dll� �11' '(\�{}'(� �O.1.ClU �11' p.1. 51,3 (\.('1{}'(30d11 �O.1.ClU (1)},� (\,010 �UX 5c:><h (\('1111'(D.1.DX �O.1.r\D !?.1. �O.1.Cl D (1).0)(3 '5�o(\. �UX (\.1}0 5(T)1.9,0 '(\.�3g1, 31 (\.910 5fTJ �.1.f1X) 1U1 U(\.J1 U(\) - (\. �3gl( ) U 11' "x)'('(D( '(\13gl (\11...{ 31 (\010 ClD gClO :Ol.ClU (\13g1 C " ....... ,/ :-i ClO.1. Cl3(\D i( -.l " ....... ( (\U...{. XClO ClO {}311' '5010XD 0.1. Ugl U(\.l '5(1)<h 0.1. (\13 111'(U.1.UX 01. " ..J ( , , UgJ( �11' �UX 50.1.9X.D !?.1. Ug)( U(\.)) '591.(1)<h !?.1.ClU (\UD�l..DOl11? uTi11'9c d311DOo ·�Ol.flU �11' pl. (\. �3g1( 5UDY.11''(0.1. '.5�O(\ flO '50l.<}0 50'('(JI 5�o(\. �UX !?1V' 'lU{}DUDJB{} (\U'(Sţ (\311'O'('(JTi� 13, '(\�3'(3<hl? 50g13 (\D11 �.1. (\3 531.(\OgU'( (\,111'11 (\,3 10.1.ClD ( lUX (\.ul<hdo11'u '(\I1'(�/l n;(\13� 'u '53.1.(\�OdlD<h� 11' �' ...{. (\'311'�J.3/ '( ·';1..D3dD11� �l.Clx)� ....... ' ..J :'f ( 50»13 (\u11udu11 0.1. H �5(1)11 '3XUXCl.1.3.1. 5ClOg13 U11'DgU11' �f$ �,;13ţf\)3�'(� 5ClOS,)(3 <20';. �; U{}311'95,;.1.(\U<h (\!?dX�1P ZsOXDP 5u'(Cl 5ul. Ol. lDţf\Cldx 3.1..0(1) 'Cl010'( ClOl. �.1.ClU (\3 50.1.(\.DDUl.udx ) flO � 53î(\9gl( (\0;(1).D9d11 /;l. (\9dXD1P -(\.�10 511'(Sţ 5�� �ll� UO lD'\.I/1 '53l.(\01l1VDl.DX (\0(\311'ud31.D3 01. �.1..DldOD (\,3 '(\311'OJ.3V\. ,� ,/ C / / \ (\.U)XX)X (1)l.�0 '(\UD311Jl �g �3X� '13g13 �'(9, �.1. (\� (\.�11' 11.D� 9, '53l.(\0(\pgTiU'( (\.!?lll? !?l. 13dJ11' U(\9dUll �1 53l.(\r.:dq (\1}0 .5odJV'-J . �l.ClOl. (\'13ll13'('(3 ch1. U'(31.(\Ull IlTi 3g (\11l. .0l.ClO.1. ClonuguTi !?J. /(\1}0 13.D?dlD<h� �(\'Od13llJ) dp1' �U� . .53�(\'OllJ'(� f10� (\U)XUX � '(3J.(\.Ull (\�Ti (\' �J. H" �(T)1J'( (\U)XUX (\�l. '53l.(\OllJ'(g �11' � !?J.<1U (\.1}0 .53l.(\OllJ'(S . (\.U)Xl)X �l.3dl? �l. (\o5,9Tidu(\� �--1 II !?.1. �UX (T)l.�O 01. l(\.O(\.UX d311.D(T) H �5(1)1l 'u11' lUX (\.olldo 30:S,/ (\U1XUX .13'lld(T)(\.1 ,/ " ,"1)C " ...., h/ dpJ. (\�l.ClU ,13.oY.(\.od<h �DX �l.flU C:>(\. dp1 (\.�11' (\'�.1.3d\l( (\U)XUX (\.Ol.(1)dll �U)t :Dl.OUl. (\311'DD)d(1)(\1� (\.1}0 1(\.)1 1·6] (

'\

/

;le

i)

.......

'\

,/

(

.......

"

/

"

'\

1

c

e

;,

1

/

i)

"\(

'\

: l(\')l.

. �O.1.flX) (\3<hU'() 3l.311' !± 1D.1.(1))011'fTJ 1.1. O '('(U '(\0{}u1u (\.O.1.(T)dll u.1.3du( duJ. 3g<10 ( .(\.OXDX01.ClU XOO �UX/) (\�X�X 5�dJ.1.�3g (\�Xoţf\ '�d311 U)dl.3-rll? �UX/ u.DI}0 �lo(\.1p �g D)XD)t . 5(1).1.9D.Df1l 5(1)dJ.1.Cl3f$ (\O(\J11'DUOXD� �g !?.1. '50.1.9XD !?.1. (\�11' 5(1)1�dll �ux .(\9XUX 5(T)dJ.1.Cl3g �.1.flD 1U(\JXUg3g11'ClD �.1. 13ţf\ Y.'(U.1.3Ti !± 13.D�noTiq !± (\0(\311'9(\.31 U)d.1.311'1? (\.� ,g !?.1. '(\9XDX NI.lO Iti


1-: NN 1 -:/\ J):\ 1 .

� (

:; 1 1. �. I Il

fie prin asemănare, fie prin participarea întâmplătoare la aceasta, este al doilea rău; <aşadar>, primul rău este întunericul şi al doilea este ceea ce se întunecă, la fel. Atunci viciul, care este ignoranţă şi lipsă de măsură În privinţa sutletului. este al doilea rău, nu cel în sine; nici virtutea nu este binele iniţial, ci este ceea ce îi seamănă sau participă la eL 1 9. 1 Aşadar, cum am putea cunoaşte acestea? Mai întâi, cum <am putea cunoaşte> viciul? Căci <cunoaştem> virtutea prin intelect şi prin gândire, deoarece <gândirea> cunoaşte ea însăşi456. Dar cum <poate fi cunosc ut> viciul? Precum <ştim> prin intermediul riglei ce este drept şi ce nu, tot aşa <cunoaştem> şi <viciul> ce nu corespunde virtuţii. < Dar> vedem sau nu vedem viciul? Nu îl putem vedea, fiind nelimitat şi pretutindeni. Îl vom <recunoaşte Însă> prin exc1udere, ca pe cel ce nu este deloc <virtute>, şi vom <cunoaşte viciul> care nu este absolut prin neglijarea <virtuţi i>. Aşadar, vedem o palie şi prin <această> parte prezentă înţelegem <restul celor> absente , care sunt în întreg, dar lipsesc de acolo. Astfel vorbim despre viciu, lăsând nedetenninată partea absentă. Când, de pildă, vedem ceva urât în materie, fiindcă raţiunea nu o stăpâneşte, ca să-i ascundă urâţ enia, ne imaginăm că este urât din cauza lipsei de formă. Dar cum <putem cunoaşte> ceea ce nu are din întâmplare nici o fonnă? Suprimând cu totul fonna, spunem că este materie <lucrul> în care ea nu există; în suprimarea întregi i forme descoperim lipsa de fonnă din noi înşine, dacă dorim să contemplăm materia. Dar un. asemenea intelect nu este veritabil, deoarece crede că poate vedea <I ucmri> care nu îi <aparţin>. Aşa cum un ochi se retrage de la lumină ca să vadă întunericul şi nu îl vede (adică părăseşte lumina ca să vadă întunericul, căci împreună cu ea nu ar putea să îl vadă, însă nici fără ceva ca ea nu îl poate vedea, deşi el nu vede <lumina» , la fel şi intelectul ar putea deveni <capabil> să vadă, precum vede <ochiul întun ericul>. Căci <intelectul>, părăsindu-şi lumina şi ieşind din el pentru a merge spre cele care nu <ţin> de el, neretrăgându-se în propria-i lumină, suportă ceva ce îi este opus, sau este astfel fiindcă <vrea> să-şi vadă opusul. 1 1 0. 1 Aşa stau lucrurile în privinţa aceasta. Însă, dacă <materia> este lipsită de calitate, cum <poate fi> rea?457 Se spune că este "necali ficată" fiindcă nu are în ea nici una din calităţile pe care le 225


P L OTI N

ou J.1-rlV o\hwe;, we; J.l· 11b€J.1 lav <pucnv €X€l V , E'l b� EX€l TlVa <pucn v, -rauT11v TllV <pu(n V Tl XWAU€l xax�v dl va l , OUX OUTW bE C' ' " , ..... / _Q. " / ( 'E xax11v, Wc;" TTOlO\l; TTEl o11 xaL TO nOlO\l TOUTO ECJ'Tl, xav o / !/ '\ / , , ' :;- TO TTOlOV , xaL" EV al\l\�: ' '\ '\ LUJ.l....,A €...,AllX0c;" OUV ETEpOV TTOlOV /\EYETaL . " � bE UA11 OUX E\I ăAAw, aAAa TO UTTOXE LJ.l.E\lO\l, xaL' Ta "'......., ......., / j"" erUJ.l.�€�l1XOc;" TT€Pl aUTO . Tou ouv TTO LOU TOU <puerL V eruJ.l.�€�l1XoToc;" €XOVTOc;" ou Tuxouera eXTTOlOc;" AEYETaL . E'L TOC\lUV xaL � TTOL OT11c;" aUT� ăTTO LOc;" , m�c;" � UA11 ou bE�aJ.1E\l11 TTOL oT11Ta TTOlei fiv AEYOL TO; JOp-ttwc;" ăpa AEY€Tal xaL ănoLoc;" dt: vaL xa L xaxTj' ou ,ap AE,€Tal xax� TW TTolo-tllTa €X€L v, aAAa J.l.aAAOV -rw � TTolo-r11Ta J.l. il €XEL \1, '( \lU J.l.i] �\I 'lerw<; xuxi] ElbOc;" ouera, aAAei J.l.i] e:va\lTLa TW €LbEL <.p uer LC; , )

/

,

"

)

r,

/

/

ow

L

1 1 1 . J 'AAA � EVUV-rlU T� Elb€l TTUVT l <.puerle; erTEP11erLc;'" erTEP11erlc;" bE a € L EV ăAAW xUL ETT ' UUT�c;" OUX LlTTOerTuerL�' werTE Ta xaxo\l EL EV erTEpTjer�L , EV TW ' E er-rEPllJ.l. E V W Elbouc;" TO xaxov €erTa L ' � werT E xu-tt ' €UUTO OU� €erTa L . E'L oLv E V TTI 4JuXTI €er-rul xuxov, � erTEP11erLc;" E\I a UTTI Ta XUXOV XUl � xaX L� €erTUl XUL OUbEV €�W . 'E TTEL XUL� ăAAOl AOYOl T�V UA11V OAWc;" aVUlp€L V a�L OuerlV, 0\ bE oub ' UUT-rlV xaX-rlV EL VUl oLeruv . OUbEV otv bEL ăAAo-tt L �llTEl v TO xuxov, aAAa -tt EJ.l.E\lOV EV 4JUXn OUTW -tt EerttuL aTTOUerlU\I ara-ttou Et VUl , 'AAA EL � � erTEp l1erL c;" ETTl �ciAAOVTOc;" EerT L TTap €l VUL ElbOUc;" Tl '.loc;", EL TOU aru-ttou erTEP11erLc;" EV 4JUXn, T�V bE xuxCU\I E\I UllTTI TTOL €l TW / ......., " / ) / / ) "AOrW -rw Euu-r11c;", 11 4JUX11 OUbEV EX€L ura-tt O\l ' ou TOL VUV Oub€ �W�� otera 4JUXTj .uA4Juxo\l ăpu EerTa L � 4JUxTj, ElTTEP J.l.11bE / �wTiv ' werTE 4JUX� oteru oux EerTU L 4JUx Ti , l EXEL ăpa -rw (E aUT�c;" AOYW �wTi\l ' wer-r€ ou er-rEP11<J'L \1 EXEL T�V -rou aru-tto� TTUP ' aLT�c;" � ' A YU{tOEl bEC; ăpa €xouer ci n a,u-tt o\l \lOU 'e X \loc;" xaL ou xaxov TTap aUŢ�c;'" oux ăpa OUbE TTP(D-rWc;" xaxo\l OUbE eruJ.l�E�l1Xoc;" n au-r� Ta TTPW-rwc;" xaXO\l, on J.l.11bE ăTTEerT L v > ) ......., ......., " aUT11c;" TTU\I -ro uru-tt O\l , (

......,

(

,

)

1

1 1 2. \ Tl OD\I, E'L J.l.-rl TTUVTEA� erTEP11erLv AEyoL a,u-ttou T-rl\l xux lav XUL TO xaxo\l TO EV 4JUXTI, aAAa n vu erTEP11erL v ayu{t-ou; 'AAA ' E't TOllTO, Ta J.l.EV €xo�era, TOU bE EerTEP11J.l.E\l11, J.l.L XTi]V €�E L Ti]V bl a{t- Eer L v XUL OlJX ăXPUTOV TO xuxov, XUl OUTTW EUP11TaL -ro TTPWTOV XUL ăXPUTOV XUXOV' XUL -ro J.l.EV cqu{t-OV T-n ,'fJI 'UXTI EerTUl EV ouerCu, erUJ.l.�E�l1XOc;" b€ TL Ta XUXOv . \.

L

1.

226


L N N L-\ [ ) f\ 1. X ( 5 1 ). 1 0- 1 2

va primi şi care vor fi în e a c a u n su b st ra t, dar nu ca ş i c u m nu ar avea nici o natură . Dacă are o natură, ce o î mpiedi c ă să fie rea, dar nu rea ca şi c u m ar a v ea o c a lI t a te ? ar, calitatea este ac el ceva con fo l111 c ă r u i a ceva se s pu n e c ă e s te "de un a n u m i t fe l ". Aşadar, calitatea este un a cc i d ent şi se află în t r-un a l t u l , pe când materia nu se a fl ă într- u n a l t u l , c i ea este substratuL iar acc i den t u l < s e afirmă> des pre e l . Deoarece n u deţ ine c a l itatea de a avea natură in mod accidentaL se s pu n e că este l i psi t ă de c a l i tate. Apoi . dacă c a l i t atea în sine este neca l i fi cată, cum ar putea materia care nu a primit c al it ă ţ i să spună că le are? A s tfel , se spune p e drept că şi v i c i u l este l i p s i t de cal i tate; căci este numit " vi c iu" nu fiindcă ar avea cal ită ţ i , ci m a i d egra b ă fi i ndcă nu are, fi i ndcă n u era v i c i u d a c ă era asem enea fOllllei, c i natură c a re nu este opusă fonn e i .

/ 1 1 .1 Î n s ă natura o pusă înt re g i i forme este pr i v a ţ i e ; pri va ţ i a

s e afl ă

m e reu Î n a l t ce va şi nu ar e exi sten ţ ă prin s i n e 4 s x ; astfel răul, dacă este o pri v a t i e , va e x ista în l u c r u l pri vat de forme şi nu v a putea e x i sta prin sin e . Prin urm are, d a că răul s e va a tl a in sullet, < î n sea m n ă că> În el va fi pri v a ţ i a , <adică> rău l ş i v i c i i l e şi n i m i c d i n afară. Î n t i m p ce u n e l e argumente t i nd în genera l să a n u l eze m a t e ri a , a l t e l e < c o n s i d eră că ma t e r i a>, de vreme ce ex i s tă , nu es t e re a. A şa da r, răul nu trebu i e căutat altundeva, ci p l a s a t în su flet ca ş i c u m a r fi o a b s en ţ ă a b i n e l u i . Dar dacă privaţ ia î n s eam n ă pri va ţ i a de o fOIlll ă c a re <trebuie> să existe sau dacă p r i v a ţ i a În s u fl et <este o l i p s ă > de bine şi generează v i c i u l în d efi n i ţ ia l u i in a c e s t <suflet>, s u fl e t u l nu v a m a i avea n i m i c bun, i a r a poi n u va m a i avea n i c i v i a ţ ă . Căci s u fl e t u l va fi l i ps i t d e suflare dacă n u are v i a ţ ă , ast fel Încât s u fletul care e x i stă n u va mai fi s u fle t . D a r e l a r e v i a ţ ă p ri n propri a defini t ie, de aceea n u poate avea pri v a ţ ia de bine de l a s i n e . E I este o formă a b i n e l u i c â t t i m p d e t i n e ceva b u n , o urmă de i n t e l ect , ş i nu este rău de l a s i ne. Dec i , <materia> n u e s t e ră u l i n i ţ ia l , n i c i ră u l i n i ţ ia l < a fl a t î n suflet > pr i n vre un acc i dent, fi i n dcă b i n e l e n u Îi l i pseşte cu desă vârşire.

1 1 2 .1 D a r dacă s-ar s pu n e că v i c i u l şi ră u l d i n s u tl e t nu s u n t pri v a ţ i a a b s o l u tă de b i n e , c i doar o l i p s ă oarecare de b i n e? A tunc i , dacă a rc ceva <bun ş i doar> o l i psă <o ar ec a re de b i n e , s u fl e t u l > va a vea o di s p ozi ţ ie a m estecată şi ră ul nu va fi absol uL Dar incă nu a fost găsi t răul i nit ial şi a bs o l u t . B i ne l e e x i stă În esen ţ a d i n suflet, iar ră u l doar ca u n � i l1 l p l ll a c c i d e n t . 2 27


P LOTIN

[ 1 3. 1 E)l )J.11 ă,pa TOl.1-rWL xaxov TI E).1no5Lov, wcrnEp ocpt1 aA).1w , '\ ' "- '" EcrTal TO\ npoe; TO' �II.EnEl v. 'Ai11. i11. ' OUTW nOl T)TlXOV xaxou ....... / , ) ' (J' xaxov aUTOle;, xaL OUTW nOl T)TlXOV, we; ETEpOU TOU xaxou aUTou OVTOe; . E'l oLv h xaxla E).1 no5Lov Tn 4JUXn, nOl T)Tlxov , , xaxou, aAA ou TO xaxov 11 xaXla EcrTaL' xal 11 apETll bE ou TO ara�Dv, aAA ' 11 we; cruvEprDV: WcrTE, El ).111 h apET-rl TO ara�Dv, oueS' h xaxla Ta xaxov . El Ta xaL h UPETl1 oux aUTO TO xaAOV oueS ' aUToaraitDV' OU TOL vuv oueS � xaxla aUTO Ta ellcrXPOV oueS ' aUToxaxDv . "' Ecpa).1Ev eSE T-rlV apET-rlv oux atJ"toxaAov oUb ' aUToaraitov, OTl npo aUT�e; xal EnExEl va at.rrTie; at.rroxaAov xaL atJTOara\tDv ' xal )J.€-raA-rllP€L TTWe; ara-&ov xaL xaAov. (Oe; oLv aTTo -r�e; ap€T�e; ava�al VOVTl TO xaAov xaL TO ara-&ov, OUTW xal aTTo T�e; xaxCae; xaTa�alvoVTl Ta xaxov aUTO, ap�a)J.EVW )J.€V ano T�e; xaxLae; . 0€wpouvn )J.EV h tt€wpCa Tin e; \aTL TOU xaxou aUTou, rl VO).1EVW eS€ ·h )J.€TaA11lPLe; aln-ou ' rCV€Tal rap naVTanaaL v EV �W T�e; aV0).10l0T"TOe; TDTTW, Evtta eSue; El e; ' 1 al.lL-rlv El e; �DP�OPOV O'XOT€L vov EO'Tal n€awv ' bT€L xal El naVT€AWe; EC11 h 4JUX-rl Ele; naVT€A � xaxCav, OUXETl xaxlav EXEl, aAA ' krEpav CPUO'l v Tl1V X€ LPW TjAAci�aTo' €Tl rap uv�pwnLxov h xaxCa )J.E).1 l r)J.Evll nVl EvavTlw . )AnottvŢJaxEL L TW oLv, we; lPUXl1 &v itavol, xa l o �avaToe; aUTn xal ETL EV aW).1an �E�anTlO' ).1€Vn EV UA TI EaTl xLaTaeSuval xa� _ nA11a\t11val aUT11e; xal E�€Attouall EXEl X€lattal, EWe; uvaeSpa).1 TI xal UCP€ATI nwc; Tl1V ol!.H v EX TOU �OP�DPOU' xal TOUTO Ea�L Ta €V uA�eSou €A\tDvTa €nlXaTaeSap�€LV, CI'

L

,

(

-

)

,

)

,

,

(

/

),

(

/

L

,

(

... ,

)

L

L

L

)

.....

"',

)

1./

,

_

"'"

(/

[ 1 4.1 E)l eS€ TlC; acrtt€VELaV 4JUX�e; nlv xax(av A€rOl, €una�� rOU\} )(al €uxC\JTrro\J El val L"-rl\J XUXTlV aTIO nU\f'toc; €1l C; ăna\} xaxov CP€PO).1EVllV, EUXCV11TOV )J.EV E'L e; )EnL�U).1Lae;, EUEpe­ iturTov bE EL� oprcXe;, npOn€T� b€ Ele; crurxaTaitecrELe;, xal TaLe; a).1ueSpaLC; cpavTaaCale; ELxouaav pacSCwe;, ata Ta aO'tt€V€O'TaTa TWV TeXVTI 11 CPOOEL n€nOl11)J.�VWV, Ci paMav , " � i " 1. " _Q. €X€l uno T€ nV€U).1aTWV uno,, T€ €LII.11O'€WV opav, a..,,,��Lo"V Tllv cpv &v E'C11 �T)T€l v, TCe; xal nD�€V h acrttEV€la Tn l.l!uxn · Ou rap eSi), WO'TT€P kTT L TWV O'W).1aTW"V, OUTW xal €nlL TTle; �ux�e; TO aO't1€"V€e;: aAA ' WaTT€p EX€L h TIpOe; TO EprO"V acSuva)J.La xa l TO €lJ-rrait€e;, OUTW xai: EVTaU\ta avaAOrCa TO T�C; aertt€V€Lae; Eerx€ TTpoer11rop(av' El ).1-rl TaUTll EL11 Ta �UTO elCnOV h UAll T�C; (

)J'

228

'


L N N L;\ I ) ,.\ L �

(5 1 ).

\ 3- 1 4

1 1 3 . 1 Poate că ră ul este doar o piedică pentru bine, aşa cum <ceva poate Împiedi ca> och iul să v adă . Dar astfel, răul va fi autoru l altora şi va fI autor In sensul in care este diferi t de acel rău exi stent <pe care l -a produs> Aşadar dacă v i c i u l este un i mpediment pentru sunet. acest v i c i u nu va fi rău l, ci autorul l u i , i ar virtutea nu va fi binel e , ci este ca şi cllm ar aj uta la pro d ucerea l u i . Astfe l , dacă v i l1u t ea nu este binele, atunci nici v i c i u l nu este rău l . Şi apoi , v i l1utea nu este frumosul în s i n e , nici b i n e l e î n s i ne; atunci n i c i v ic i u l nu es t e u r â ţ enia î n s i n e s a u răul î n sine Am s p u s c ă virtutea nu este frumosul În si n e nici binele în sine, fi i ndcă frumosul În sine şi b i n e l e În s i ne se a fl ă mai presus de e a s a u <c h iar> d i ncolo de ea, iar e a partic i pă oarecum la bine şi la frumos. A ş a d ar după cum <s ufletul pl e a c ă > de l a virt ute pentru a se Înă l ţ a spre frumos şi spre bine, l a fe l <el pomeşte> de l a viciu pentru a coborî la rău l absol ut; <spun> "de la viciu" ca pu n ct de plecare . Contemp l area care <aparţ i ne sufletului> ce contemplă <viciul> este a rău l u i absolut, iar part i c i parea l a acest <rău îi revine sufletului> care devine <vicios>; căci el se va afla În Î nt regime "pe tărâ m u l neasemănări i când, scufundându-se în si ne, va cădea Într-o m laştină Întunecată. Când sufletul se află în Întregime în viciul absol ut, el nu mai deţine vici ul, ci Îşi tran S fO nll ă natura Într-una rea, căci vici u l , când se a me ste c ă cu ceva opus, Încă mai este uman . Î nsă el moare când m oare sufletul , i a r moartea înseamnă, pentru <sufletul> încă legat d e corp, s ă se scufunde În materi e şi să fie umplut de ea, iar pentru <sufletul> care va pl e ca de acolo, <mo311ea est e> fa ptul de a zăcea <în materie> până când va putea să se Îl1al ţe .ş i să-şi întoarcă cumva privirea din m l aştină -l 5 9 . A ceasta Înseamnă "mersul În Hades pentru a d0I7111' 460 . .

,

.

,

,

"

1 1 4 . 1 Dacă s-ar s p u ne că v i c i u l este s l ă b i c i unea sufl e t u l ui46 1 - de p i l d ă cel ră lI este uşor de afectat şi uşor de m i ş c at, fi i n d p urtat de la un ră u la a l t u l , uşor de d u s l a d orin t ă uşor de a ţ â ţ at ]a mân i e, nechibzui t În asen t i mentc, d â n d c urs c u uşuri n ţ ă i m agi n i lor con fuze 4 6 .::! , prec um c e l e mai s l a be d intre produs e l e arte i sau a l e n a t u ri i , p e care le d i strug cu uşuri n ţ ă vânt uri l e s a u c ă l d u ra soare l ui463 - ar fi i m porta n t să se cerceteze <această> s l ăb i c i une din s u fl et ş i s ursa ei. S l ă b i c i unea suflet u l u i n u seam ănă cu cea a c orpu ri l o r c i to t aşa c u m , În cazu l l o r, ea Înseamnă n epu t i n ţ a de a munci şi o se n s i b i l i tate exce s i v ă , tot aşa, În c azul l u i , denum i rea s l ă b i c i u n i i este a n a l ogică, dacă m at e r i a n u e ste pen t ru ,

,

229


P L.O T I N

aer-{}EVELae; . 'AAAa. npOerl T€OV EYYUC; TW AOYW, Te TO a'Lnov EV TW AEYO).1EVW aer-{}EVEl Tll<; tlJUXTJe;· ou rap eS11 nuxvoTllTEe; TJ apalDT11TEe; ou6' aL 'lerxvoT11TEe; � naXUTTJTE<; � voero<;o wernEp ne; nupETOe;, acr-{}Ev� EnolTjcrE tlJuXTJv €l Val . 'AvclrX11 eSTJ TTÎV TOl auT11v aer1t €VE lav tlJux�e; � EV Tal e; xwpL erTat e; navTEAWe; 11 EV Tale; €VUAOle; 11 E V a)J.cpoT€paU ; lL val . E'l eSTJ ).1TJ €V Tat<; XWple; UATje;, xaitapal yap nacrcu xal TO AErO)J.EVOV €nTEpWjJ.€VaL xal T€AEl Ol xal TO €prOV aUTale; UVE).11f06t crTOV, AOl1fOV €V Tale; 1fEcrouerale; E� va l T-rlV acrttEvELav, Tale; ou xattapale; OUeSE xExattapjJ.Eval e;, xal � '\ '\ ' _Q.. / J/ acrv EVEla aUTale; Elll av oux acpal pEcr L<; Tl VOe;, afl.fl.a aAAoTpLOU napouerla, wernEp cpAEr)J.aTOe; +l XOA �e; EV crw).1an . To"U eSE nTw).1aTOe; TO dl nov 4JUXn eracp€erTEpOV Aa)J.�avouerl xal we; npoertlxEl Aa�El v xaTacpavLEC; EerTal TO '(TjTOU).1EVOV � 4JUX�e; aer-{}EvE L a . " Eern v €V TOle; oterL v UA11, Ecrn eSE xal tlJuxTj, xal olov Tonoc; El e; ne;. Ou yap XWp le; )J.EV o TonOe; TTI UAn, XWpte; eS€ at o T� tlJux�, olOV o J-LEV €V I'n TTI UAll, o 'eS€ €� U€Pl -rn tlJuXTI, aAA ' b Tonoe; TTI tlJuxn XWPlC; �o P.TJ E\' , \ UAŢI: TOUTO eSE TO ).171 Evw-{}TjvaL TTI UA 11: TOUTO eS€ TO )J. 11 EV n E� aUT�C; xat UA Tje; YEvEer-{}a L · TO�TO eSE TO )J."Tl €v unoxEl )J.EvttJ Tn UAŢJ YEvEer-{}al · xal TOUTO €crTL TO XWpte; lL vaL . Lluvu)J.Ele; eS� 4JUx�e; noAAaL xaL UPX"Tlv xaL )J.€.era xat EerxaTa 4JUX"Tl EXEL · UATj eS€ napouera npoeraL TEL xal otov xaL €VOXAEL xal EL e; TO €lerW napEA-{} El v -{}EAEL · mie; eS€ o xwpoe; \ EpOe; xal oueSEv EerTL v o ă).10L pov €erTL 4JUx�e; . 'EAAci)J. nETaL otv uno�uAAouera 'E auT"Tlv xaL ac.p ol) )J.€V E:AAu).1nETal ou eSuvaTaL Aa�El v· ou ra.p aVEXETal aUT"Tlv EXEL vo xal TOL napoucrav, OTL )J."Tl apa eSLa xaxTjv . TTJv eS€ €AAaj.L4Jl v xaL TO €XEl-{}EV cpwe; €erXOTW�E TD )J.l�El xaL aer-{}EV€e; nEnolTlXE TTJV YEvEcrl v aUT-rl napaerxouera xal TlÎV dvrlav TOU EL e; atnlÎv EA-{}€l v: ou yap Civ �A-{}E T� j.L1Î napovn . Kal TOUTO Eern nTWj.La T�C; tPux�e; TO OUTWe; EAtt€l v ELe; UATjV xal aer-{}EvEL v, on naeral aCL eSuvuj.LEle; ou nupElO"l v E't e; EVEprE l aV xWAUoUerTje; UA Tje; nap€l vaL TW TOV Tonov OV XaTEXE l aUT"Tl xaTaAa�EL v xal ol OV �ucrnEl pa-{}�val nOl �cral EXEl VTjV, o 6' €Aa�EV ot ov x€.tlJaera TIOL �eral xaxov dL va l , €Wc; Civ eSUVTjtt� avaeSpaJ-LEL v . u Y ATl TOlVUV xaL aer-{}EVElac; tlJuX D aL oda xaL xaxlae; al Tla . npOTEpOV ăpa .......

/

)

.......

......

.......

)"

,

1.

,

"

/

)

)

{/

.......

,

),

.......

1.

)

-..,

,

)

.....

L

230

(/

/

1.

/

.......

L

,

,

)

,

(/


L N N I ·.:\ I ) :\ 1 . � ( 5 1 ). 1 4

suflet cauza Însăşi a slăbiciunii . Dar trebuie să n e ţ inem strâns de întrebarea: De ce este nu m i t ă "slăbi ciune a su fl etulu i ; căci nu de n si tatea sau raritatea, n i c i su h ţ iri m e a s a u g ro s i m e a sau boa l a , pre c u m febra, au făcut ca su fl etu l s ă ti e s l ab? <De aceea> este necesar ca această s l ă b i c i une a su fl et ul u i să se afle fie În < s u fl et e le > complet separate, fie în <s ufl ete l e> materia le, fie în ambele. Dar, dacă n u <s e află în cel e > separate de materie, căci toate acestea sunt pure şi, cum spune < Platon>, /Îwnp<7te şi desăvârşite"464, i a r acti vitatea lor e ste netul burată , mai ră m â n e ca s l ă b i c i u nea să se afle in <s u fle te l e > care au căzut, nu în cele pure, nic i în cele care a u fost p uri fica t e . S lăbi c i unea lor nu ar fi, Î n s ă o în d e p ă rta re de ceva, ci o preze n ţ ă a <unui l uc ru > stră i n , ca <prezen ţ a> fl egmei s a u fierei În c orp4 6 5 "

,,

,

.

Când vom În ţ e l ege mai c l ar cauza c ăderi i s u fl etu l u i , fi i ndcă trebuie să o în ţ e l e ge m , va deveni evident ceea ce

e st e ce rc etat, <ad ică> re a l i t ă ţ i e x i s tă ş i m a t er i e , e x i s t ă ş i sufl et, şi acestea sunt în tr-un s i n g u r l o c . Căci nu există un loc separat al materi ei ş i u nul separat al s u tl et u l u i (cum ar fi u n u l pe păm â nt pen tru materie şi unul în a e r pent ru suflet), ci l oc u l sufl et u l u i este s e p a ra t, <în sensul că> n u se afl ă în m a terie . Aceasta în s e a mn ă fa p tu l că <su fl etul > nu es t e u n i t cu materia, i a r atunci acelaşi l u cru n u se po a te na ş te şi d i n <suflet> şi d i n materie, ad i c ă nu s e poate naşte din m ateri a ca substrat, ş i a n u m e e s t e s e p ar a t Ex i s tă m u l t e facu l tă ţ i a le sufletul u i , Însă sufletul arc şi u n înc e put , un m ij l o c ş i un sfârşit, in s c him b materia, fi ind şi ea pre zen t ă îl roagă ş i , du pă c u m <am putea s pune>, îl t u l b u ră şi doreşte să aj ungă În i nteri orul l u i . ,, 1Î7tregul loc este sfiin t '4flo şi n u exi s t ă nimic care s ă nu pa rt i c i pe l a s u fl e t . <M ate r i a > , a ş e zâ n d u -s e pe s i n e î n s ă ş i s u b < s u fl et > este l u m i nată <de e l > şi n u p o a t e să pună stăpâ n i re pe ce l de la care p r i m e ş te l u m i n ă ; <sufl e t u l > n u poate su po rta m a t e r i a , deşi ea ex is tă l âng ă e l , fi i n dcă, d i n c a uza < a c e s t e i m a teri i > re l e , este i nc a pa b i l să vadă. < M a t e r i a > î n t u n e c ă i l u m i narea ş i l u m i n a d e aco l o, p r i n amest ecu l cu e a , < ş i l u m i na > se s l ăb e şt e pe s i ne ofe ri nd u i <m ate ri e i p o s i b i l i ta te a > g en e ră ri i şi < s i e şi > un moti v de a m erge în e a , c ă c i nu a r fi ve n i t În c e v a ce n u e s t e preze n t . Aceasta e s t e că d er e a su fl e t u l u i : fa p t u l de a v e n i a s t fe l În m a t e r i e şi de a dev e n i s l a b fi i nd c ă nu t o a te p u t e ri l e s a l e s u n t a c t i ve, fi i n dcă materia l e Î m p i e d i c ă s ă îş i oc u p e locul pe c a re <s u fl e t u l > îl d e ţ i n e ş i oa re c u m s e opune467 ş i face să dev i n ă ră u ceea ce a l u at c a pr i ntr u n fel d e furt, până când < s u fl e t u l > re u ş eşte să se Întoarcă l a starea l u i superi oară. A şa d a r, m a t e r i a <este> şi c a u z a s l ă b i c i u n i i d i n sufl et ş i cauza v i c i u l u i . C ă c i este e a î n s ă ş i rea m a i în a i n t e < c a su fl e t u l să sl ăbici unea sufl etul u i . Pri ntre

.

.

,

,

-

,

-

23 1


PLUT I N

xcoâi al.rr-rl X U l npWTOV XC(XOV' xal yap El aUT-rl h �UX-rl T-rlV UA llV EYEVVlla€ na,5-ou aa , xal El EXOL vwvTJaEV aUTn xaL EYEV€TO x a x 1l , Tj UA TJ al TCa n apouau ' ou yap âv € Y EV€ �O EU ; uUT11v J.1-rl TU napouaC� abT�C; TTjV YEVEa l v Aa�ouaa .

\ ]"'"5.1 E'l 8E TlC; TTjv UATJV J.1T1 cpTJalv l!: val,( 8€lXTEOV aUTw ....EX ... ) TWV n€pl UATJC; AOywv TTJV avayxTJv TTJC; unoaTaaEwc; aUTTJe;' 8La nA E l Dvwv EXEl n€pl ....... TOUT5'"'OU El PT]J.1EVOU . Kaxov 5E El ,..- Tle;' , ) ) AEYOl TO napanav EV TOLC; OOOl ,u 11 El val , avayxT] aUTW xal TO aya{}-ov avalPEl v xal J.1TJ8E OPEXTOV J..L1)<5 Ev El va� ' ,u-rl TOlVUV J.1T]bE OPE�l V J.11)<5' al) €XXALaLV J.1T]6E VGT]alv' 11 yap OP€�L(; ayu1tou, 11 6E €XX A Lal e;' xax ou , Tj 6E VOllO"lC; xal h CP PDv T]al c;' ara\tou EaTL xa l xaxou, xal aUn1 €V Tl TWV aya1tw v . El val J.1Ev ol)v 8€l xaL uya1tOv xaL ă,u LXTOV aya-&Dv, TO 8E J.1EJ.1L yJ.1EVOV ll<ST] EX xaxou xaL aya1tOU , xal nA€lOVOC; TOU xaxou J.1ETaAa�ov 118ij xut: aUTO aUVTEAEaav EXEC VW b €V TW OAW xaxov, EAciTTOVOC; 8E, TI TJAaTTWTa l , TW uya 1twL• 'EnEl: \ �ux1i Tl elV El T] xaxDvrH Tl Vl uv J.1-rl €cpa�aj.LEVn T�C; cpua€wc; T�e;' XE l POVoc;; 'E nE t ou8' ETIl {tUj.Llal ou8 ' al) Atma l , ou 1tUj.LoL, ,u -rl AU{tn, xal Atmal xal ou CP D�Ol : xal yap CPD�Ol TWL auv\tETw, L .I,; aAY118DvEC; AUOj.LEVOU· ETIl 1tuj.LCa l bE Ev oXAouvTDC; Tl voc; TTI auaTaaEl 11, Yva j.LTj EVOXATl, '( aa l v npovoouj.LEVOU . <l> av Taa l� 8E nAT]Y-rl aAoyou €�W1tEV ' 8€XE TaL 8E T-rlV nA llyTjv 8La TOU oux cXj.LEPOUc;· xaL M�al �Eu8ElC; TI TOU a AT]1t OU C; , ,..E�W Y EVO,uEV / (, , ..... aUTOU' E�W 8E Yl VETaL TW ,u T] El va l x a1tapa . H 8E npoc; VOUV OPE�lC; ăAAo' aUVEl val ycip 8El ,uDVOV xaL EV aUTw \ 8p u,uEvllV , ou vEuaaaav ELe;' l() XEl pOV . To 8E xaxov ou ,u o vo� EaTt: xaxov 8La 8 uv aj.L L v aya1tou xal CPUcH V' En€C nEp EcpaVT] €� avayxT]C;, n €p l AT]cp1t EV 8Ea,u ol e;' Tlal xaAole;', 07.a , (8€aj.L wTa ....l . TL VEC;.....xpuaw, .... XpUnT€TaL TOUTOlC;, lV a,uoooa j.LT] OPtpTO TOl C; 1tEO Le;' , xal ăV1tpwnOL €XOL EV j.L -r1 a€l TO xax ov �AEnEl \.1 , UAA ' oTav xal �A Enwa L v, El 8wAOlC; TOU xaAou El C; ava,uvllcrLv auvwalv . ,

/

(/

/

,

L

/

/

,

.......

/

)

)"

\

/

L

L

L

_

.......

)

/

)/

,

......

/

/

{/

.,

)

,

"'"

232

.......

,


I .N N E. \ [ ) ;\ 1. x ( 5 1 ). 1 4 - 1 5

devină ră u>: e s t e de fa pt ră u l i n i ţ i a l . Dacă sufletul a g e n e rat materia fi ind afectat şi dacă comunică cu ea şi a devenit ră u, materia este cauză prin prezen ţ a ei; c ă ci <sufletul> nu ar fi ven it la ea decât dacă prezen ţ a e i i-a fi dat pos i bil itatea deve n i ri i . ,

,

1 1 5. 1 D acă s-ar spune că materia n u există, să se arate necesi tatea existen ţei ei din tratatele pri v i nd m ateri a46R, fi indcă acolo am tratat-o m ai pe larg. Dar, dacă s-ar spune că răul nu există deloc printre real ită ţ i , este n ec e s a r să se înlăture binele şi să nu aibă nimic spre care să tindă, nici ţ i ntă, nici evitare, n ici act i ntc1ectiv. Tinta este a bi n el u i evitarea este a răului, iar actul i ntelectiv şi gândirea sunt şi ale binelui şi ale rău l ui şi sunt un bine în ele înse le. Aşadar, t rebui e să ex iste binele şi binele neamestecat, cât şi ceea ce este un a m este c de rău şi bine. Când <ames tec ul> are în el o mare parte de rău, dev ine e l însuşi In întregime <rău>, iar când are o parte mai mi că <de rău>, deoarece răul s-a mi cşorat, <am estecu l devine> bun. Dar ce Înseam nă <de fapt> ră ul din sunet? Cărui <rău> i-ar putea <aparţ i ne, dacă sufletul> nu intră In contact cu natura rea? Căci , <dacă răul nu ar fi În suflet, nu ar fi nici> dori n ţ ele. nici suferi nţele. nici pas iunile şi nici teama; tea m a <revine naturi i > compuse, nu celei descompuse, iar su feri nţele şi durerile <Îi revin> când este descompus; dorin ţele <apar> când ceva tul b ură compusul sau când cineva caută un remedi u ca să nu fie tul h urat. I magina ţ i a este lovitura exterioară a ira t iona l u l ui. i ar <sufletul > este predispus la <ace a st ă > lovitură pentru că nu este indi vizibi l . Şi opin iile false <îl afectează>, fi i ndcă se află în a fa ra răului absol ut. Dar pentru că se află în a fara <adevărul ui absolut>, nu poate fi pur. I mpu lsul <suflet u lui> către intelect este, însă, altceva. căci trebuie doar să tie împreună cu <i ntelcctul> şi să se fi xeze în el, nu să se aplece s p re ceea ce este rău însă răul nu este ră u doar din cauza forţ ei binelui şi a naturii : deşi apare necesar, este re ţ inut <totuşi> În n işte cătuşe frumoase, ca nişte prizo n i e r i Î n <lanţ uri > de aur46'->, şi se ascun de în ele ca să nu fie văzut astfel de zei . N ici oamen i i nu pot vedea mereu răul ci. c h i ar şi când îl văd, < I -ar putea vedea> înso ţ it ele imagini ale frumosului în rem in iscen ţ ă. ,

.

23 3


IX ( 1 6) . ,

)

"'w

� €Pl €�arOrllC; 1 1 . ] Oux E�a�El<;, <evu ,u-rl E�(l1' E �E A E UO'ETal j'ap Exoucrcl n , '(vu XUL E �E A� n , TO TE €�E A� �L V EO'n ,uETu��val EU ; Cf.A Aov TOTTO" . 'A AAa ).1€VEl TO O'w).1a aTToO'T �vU l Trap ' aUT��, aTE ).11l 8EL TCU ).1ETEA�ElV, aAA ' EO'n TTaVTŢl E�W . nwc; ollv acp(O'TUTal TO O'w).1a; "'OTav J.1118Ev En 8E8E).1E"OV 11 T�c; 4JUX��, a8uVUToUVTO� ET l TOU O'W,uUTO� O'UV8EL v, T�� ap,uov Ca� UUTOU OUXET OUO'll�, �V EXOV El XE T-rl" 4JUXYJ" . T( otv, E'l ).111XU"TlO'Ul TO n e; A U� � VUl TO O'W).1U ; "H E�laO'UTO XUL aTTEO'Tll aUTOC; , OUX EXEl \JO acp�XE' XU L aTE AUE l , OUX aTTa � YJC; , aAA ' 11 8UO'XEPUVO'l � 11 AUTTll 11 �u,uO�' 8EL 8€ ,uTl8EV TTpaTTE l V . E)l oLv aPX1lv dLO'�olTO TOU AllPEL\J; "H Taxa ).1€v ou TTEPL O'TTou8uL OV' El 8E xaL j'EV O L TO, TaTTOl T ' UV EV TOl c; uvaj'xulol� TOUTO XUl EX TTEPl O'TUO'EW� U't PETOL�, OUX aTTAw� a'l pEToL <; . KUL rap � TW\J cpap,uaxw\J TTpOO'UruJj'-rl TTPO� Es080\J 4JUx�e; TaXa â\J 4JUx n, ou TTP0O'CPOp0C; . KUl E'l E't ).1Up,uEVOC;; xpovoc; o 80 � ELc; €xaO''Tw, , TIpa TOUTOU OU}( EUTUX Ec; , El ,u TI, WO'TTEP cpa).1E\J , avUrXUlOV . E)L 8E, ol o� EXUO'TOc; E�E lO'l, TUlhllV '(O'XEl E}(EL 'Ta�l v, El e; TO TTPOXOTTTE l V OUO'll� ETTl 800'EWc; OU}( ESU}(TEOV . L

),

)

.......

)

/

-

234

,

)

/


IX ( 1 6) .

Despre sinucidere470 1 1 . 1 Să nu-ţ i sco ţ i sufletul, ca să nu plece <astfel>47 I ; căci ar pl eca l uând C lI el ceva ca să iasă, iar a pleca Înseamnă o trecere spre a l t l oc. Corpul persistă ca să pl ece cu el, fi indcă <su fletul> nici n u trebuie să plece, fi i nd în intregime exteri or. Dar c â n d î l Iasă corpul să plece? Când nici o patie din suflet nu mai este ataşată de <corp>, fiindcă el nu m a i este capa b i l să-I lege, căc i Între e l e nu mai există armonia pe care <corpu l> o avea când re ţ i nea s u fletul . Dar ce <se petrece> dacă c i neva se e l i berează si ngur de corp? Atunci el fol oseşte violen t a ş i pleacă e l însuşi, fără să-şi lase corpu l să plece . Iar când <sufletul> se e l i berează, el nu este l ipsit de pas i u n i , c i ex i stă î n e l nemul ţ um i re, suferi n ţ ă s a u dori n ţ ă . D e fa pt, e l nu trebu i e să facă n i m i c . Dar dacă este conştient că înce pe să de l i reze? Aceasta nu <i se va întâmpla> mai degrabă unui om v i rtuos, iar dacă i se în tâ m p l ă , ar considera că <face parte> d i n lu crurile i n e v i tabile ş i din c e l e pe care <trebuie> să le accepte din cauza Împrej urări l or, deşi nu sunt uşor de acceptat. Folosirea narcoticelor pentru ieşirea sufletu l u i nu este, probabi l , uti lă pentru sutlet. Ş i dacă fiecăruia i - a fost sortit un anumit timp, nu este b i ne <ca sufletul să plece> înai ntea acestuia, doar dacă n u c umva, precum am s pus, este necesar. I ar dacă <omul> are aceeaşi condi ţ ie aco l o c a şi a fiecărui su flet c â n d i ese d i n <corp>, el n u treb u i e să-şi scoată <sufletul> până când el mai poate înainta. 23 5


P L OT I N

------ ------------

Plotinus de voluntaria nlorte apud E l i anl 1 2. 1 ' o ).l€'VTOl nAWTl 'V0s n€pl' €UAO,OU E�a,w,�s ,pa<p€l ).lO'VO�l�AO'V xal OUb€'Va T�'V n€'VT€ Tponw'V TOlhw'V anOb€X€Tal <pytal ra p (S-n wanEp b tt€O� oux a<plaTaTal T]).lw'V npo'Voou).l€'Vos, aAA' �).lEls eauTous nOLOU).l€'V a'V€m Tllb€lOUs xal 'VO).ll�O).l€'V TO'V {t€o'V n6ppw EL 'Val a<p ' �w'V a€L nap0'VTa lTaal '\) ElT(all�, Ws bl1Aoual'V eh xa{tapol Ta'\) �(O'\), aUTOlTTal TOU ttelou xal au,\)o).ll Al1Tal Yl 'VO).l€'VOl . wan€p xaL b llAlo� XOPl1YEl €lT laTK;' TO <pwC;, aAA ' a'L 'VUXT€Plb€s a'V€lTL r1lb€LOl oDa-al UlTO<pEUYOUGl" aUTO'\) xal ou <pWTl'(O'\)Tal €� aUTOU, UAAa GXOTOS aUTO'V 'Vo).ll'(oual'V El 'Val TTl1Y-rl'V <pWTO� UTTapXO'VTa . olhw� bEL xal TO'V <pLAoaO<pO\l ).ll ).lOU).l€'Vo'V trEO'V xal llAlO'V ).l11 U).lEA€l'V na'VTl1 TOU crW).laTOs bl ' €TT l).l€A€la'V rTis tV UX�s, aAAa 1lÎ'V TTpooijxoucra'V aUTou lTOl€lattal np0'Vola'V, EWs ot EX€l 'VO a'VETTl Ttlb€lO'V j€'VO).lE\lO,\) c5LaaTllaol eauTo T� npos Tll'\) tVUX ll\l XOl '\)w'Vlas ăTOlTO'V yap TO npo xalpou E�aY€l 'V eauTo'V, npo ol) AUGll b bijpas .

236


Plotin despre rnoartea voluntară, după E l i as ( 2 . 1 Plotin a scris un singur tratat despre sinuci dere ş i nu acceptă

nici una d in aceste cinci căi472. El spune că zeul, fi ind providenţ ial, nu ne părăseşte, c i noi devenim nevrednici crezându-l depaI1e, deşi este prezent la fel în toţi , aşa cum dovedesc cei puri cu viaţa lor, căci ei recunosc zeul şi devin însoţ itor i i lui . Tot aşa soarele îşi distribuie lumi na la fel, însă lili eci i sunt incapabili <să îl vadă>. E i fug d e acesta ş i n u sunt lumi naţ i d e el ş i î l cred întunecat, deşi el este sursa de lumină. Astfel, filosoful trebuie să imite zeul ş i soarele, s ă nu-şi neglijeze corpul pe deplin d i n grijă pentru suflet, ci să îl îngrijească cum se cuvine până când devine neputincios şi se separă el însuşi de tovărăşia cu sufletul. Căci este greş it ca <un suflet> să iasă el însuşi înaintea <cl i pei> s0l1ite, când cel care a legat <corpul ş i sufletul> le dezleagă.

237


ENNEAilQN B


ENN EADA a II-a


Planul analitic al tratatel or cuprinse în Enneada a II-a 1 (40). Despre cer 1 . Etern itatea s pec ifică şi cea individuală, distri b u i te În ierarh ia lu m i i . 2. Exami narea unei contradi c t i i posi b i l e Între ind i v i du a l i tatea şi etern itatea unui obiect singul ar. 3. A utarh i a u n i versului şi distribuţ ia focului şi a pământului. 4 . Contri b u ţ i a sufletu l u i ş i a foc u l u i c e l e s t l a persi stent a l um i i . 5 . D i s t i n c ţ ia di ntre suflet u l ce lest şi s u fletul i n d i v i d u a l din l umea s u b lunară . 6-7 . D i stribu ţ i a şi combinarea In un i vers a celor patru elemente. 8 . Contribu ţ ia el ementelor la real izarea c i rculari tă ţ ii celestc.

II (14). Despre mişcarea cerului 1 . Originea, atri butele şi subiectul mişcări i circulare. 2 . Distinc ţ ia d i ntre centrul corporal şi cel psihic. M işcarea c i rculară rez u l tă d i n tendin ţ a sufletul u i sprc propri ul centru i m partici pabil . 3 . Stu d i u l t i puri l o r d e m işcare interpretate ca forme d e convers i e s pre propria ongll1c.

III (52). Despre influenţa astrdor 1 . Enun ţ u l teze l o r ră spând ite În genera l pri v i n d i nfluen ţ a astra l ă . 2 . Î n s u tl e ţ i rea a stre l o r ş i cauza l it a tea e v e n i mentelor 24 1


P L. \ N U L TR/\TI\TF L O R

s u b l u n are. 3. Î n do i e l i pri vi n d posi bi l i tate a corespond en ţ e i Între

a s pectele fizice a l e astre l o r şi even i m entele s u h l unare. Cri t i c a antropomorfi s m u l u i a stra l . 4 . C r i ti ca a ntro pomorfi s m u l u i astra l

( continuare ) . 5 . Conj unc ţ i a ast re lor n u poate fi u n c ri teriu pent ru a stabi l i dacă e l e ne sunt s a u n u favora b i l e . 6 . E x em p l e pentru s i tu a ţ i a prec e den t ă 7. Un i tatea lu m i i : p l e doarie pentru un nou sens .

al i n fl ue n ţ ei astra l e . R. D i sti nc ţ ie Între fun c ţ ia

de semn i ficare ş i cea de prod u cere a eve n i m entel or. 9. G rad u l de l i bertate a s u fle t u l ui şi neces itatea astra l ă , e xpuse în s i stem u l cosmo l o g i e i plato n i c i e n e .

1 0. Conc l uzia pa ragra fu l u i a n t eri o r : pri nc i p i u l i n fluen t e i m i n i m e ş i pri n c i piul a lt e rări i i n fl uen ţ e i Î n tran sferu l ei d e l a c e r la păm ânt . 1 1 - 1 2 . Cauze le c o m p l e m e n tare d i n l u m ea s u b l u n a ră a l e even i m entelor fi z i ce . 1 3 . M i tu l pl aton ic i an al atelaj u l u i ş i ex presi a un i tăţ i i l um i i . 1 4 . Eveni mentele um a ne şi ca u z al i tatea lor fiz i c ă . 1 5 . Constitu ţ i a o m u l u i ş i i nte g rarea l u i In un i tatea l u m i i . 1 6 . Ro l u l

sufl etului ca agent s im u ltan a l l i bertă ţ i i ş i a l neces i tă ţ i i în un i vers . 1 7 . Ana l i za n at uri i ra ţ i un i lo r s e m i n a l e .

I R. I n fl u e n ţ a a s t ra l ă ş i

o ri g i n e a ră u l u i . Di stribu ţ i a iera rh ică a bi n e l u i

.

IV (J2). Despre materie 1 . Doctri n e l e [ s to i c i l or] p r i v i n d statutul m at er ie i .

2 . Posibi ­

l i t at ea une i ma t eri i i n te l i g i bi l e 3 . Re g i m ul materi e i i ntel i g i b i l e este co ntra r

.

deveniri i . 4. Pri n c i p i u l identită ţ i i ş i cel a l diferen ţ ieri i

i de i l o r. 5 . C on c e p tu l a l te rită ţ i i şi d e r i v area m ateri e i i n t e l i gi b i l e . 6. Ma teri a , pri n c i p i u const i t u t i v al a l tuturo r com puse lor.

7. C r it i c a

ideilor presocratice despre fonn ă ş i materi e . 8 . De fi n i rea mater i e i fa ţ ă de cantitate şi c a l itate. 9 . Ra p O ii u l d i n tre ma teri e şi m ări me. 1 0 . N atura bastard ă a c o n c e pt u l u i m ateri e i . I I . M ateri a ca receptaco l În d i fe rit e grade a l e fi i n ţ e i : d i stinc ţ i a fa ţ ă de conceptul de volum. 1 2 . Funcţ i a act i v ă a ma teri e i în con stit u i rea o b i e ctel or. "

"

M ateria nu este o b i ect al sen s i bi l i t ă ţ i i .

1 3 . Re lu area d i stinc ţ i e i

d i n tre materie � i c a l i tate. 1 4 . Ra portul di ntre materie ş i pri v a ţ i e 1 5 . Ra port u l d i nt re materi e, i n fi n i t ş i pri v a ţ i e . 1 6 . Conc l uz i e : ma t e r i e şi a l teritate; statutul

d i n tre materie ş i c a l i t ate .

Ra pOli u l

.

onto l o g i c al m a t e ri e i .

242


P L A N U L TR AT;\T F LOR

V (25). Despre a fi în potenţă şi în act 1 . Î ntre bări legate de concepte l e de act şi poten ţ ă . Sensuri l e

e x pre s i e i " a fi î n poten ţ ă". 2 . Ra poliul di ntre ceea c e este i n poten ţ ă

şi c e e a ce este î n a c t . 3 . l nte l i gibi l u l nu a r e o existe n ţ ă poten ţ i a l ă , ci e s te n um a i act. 4- 5 . Mater i a este poten ţ ă pură şi d i n această cauză un c vasi-n o n e x i stent.

VI (1 7). Despre substanţă, sau despre calitate 1 . Î ntrebări despre fi i n ţ ă , s ubsta n ţ ă şi ca l i tă ţ i l e lor. Pro b l ema

d i fere n ţ i e ri i

calită ţ i l or

constitutive

s u bstan ţ e l or

de

cele

acci denta l e . Primele d o u ă soluţ i i : fie rec un oaştem dre pt c a l i tă ţ i numai proprietă ţ i l e ac c i denta l e a l e substa n ţ e i, fi e acceptăm c ă pri n c i p i u l

c a l ită ţ i l or esen ţ i a l e s t ă î n

ra ţ i un i l e fonn ati v e a l e

su bstanţelor. 2 . Natura su bstan ţ e i ş i a cal ităţ i i . Des pre cal itatea schimbătoare ş i cea con stantă. 3 . A tre i a s o l u ţ i e : c a l i tă ţ i l e rămân să desem neze toate propri etă ţ i le sens i b i l e ale s ubstan ţ e lor, având, . însă, ca model i n te l i g i bi l un act şi o substanţă.

VII (37). Despre amestecul total 1 . D i s puta d i n j uru l teoriei amestecu lui tot a l : c e l e tre i o b i ec ţ i i

s u s ţ i n c ă amestecul n u poate pri v i decât cal ită ţ i l e c orpuri l o r, n u ş i ma teria lor. Con traa rgum ente. 2-3 . Argumentel e

ploti n i ene î n

fa vo area i de i i d e am estec tot a l ş i natura co rpora l ită ţ ii .

VIII (35). Despre văz, sau de ce <obiectele> îndepărtate par mici 1 - 2 . C i n c i s o l u ţ i i pos i b i l e care ar p u tea să e x p l i c e deform area

mări m i i

sub care sunt percepute obiec t e l e foalie îndepărtate.

N a t ura acc identală a mărim i i s u n e t u l u i . 2 . R e s p i n gerea s ol u ţ i e i

geometric e, care n u ţ i ne seama d e d i fi c u l tatea problemei.

X (33). Contra gnosticJ1or 1 . Scurtă confimlare a doctri nei ipostazel or: u n u l , i n te l i ge n ţ a şi

sutl e t u l , al căror n umăr n u poate ti mai mare de tre i . Critica teorie i care s u s ţ i n e e x i sten ţ a a două s a u m a i m ulte intelige n ţ e . 2-.1 . N atura 243


P LA N U L T R ATA n , L ( ) 1{

desă vârşită a s u fl et u l u i u n i vers a l , locul său în proce s i u nea necesa ră

a i postaze lor şi ra port u l pe care ÎI In tre ţ i n e cu l um ea. 4-5 . Atac

îm potriva doctri n e i c rea ţ i ei l u m i i de către Li n s u fl et căzut şi contra

dis pre ţ u i rii l u m i i şi a corpuri l o r cereş t i . R e s p i n gerea e x i stenţ e i

unei al te l um i m a teri a l e . 6. J argon u l l i p s i t d e sens a l gnos t i c i lor, plagierea şi denaturarea fi los ofi e i l u i P l aton, prec u m ş i i n s o l i t a lor

arogan ţ ă . Din n o u des pre natura celor tre i i postaze. 7 . S u fl e t u l un iv ersal între ţ i n e c u l u mea un raport d i ferit de c e l d i n tre s u fl et u l

ş i corp u l ome nes c . 8 . N e c e s i tatea e x i st e n ţ e i l u m i i ca i m agine

desăvârş ită a real ităţ i i i nte l i g i b i l e . 9 . R e s p i n g e rea o b i ec ţ i i l or împotri va bunei în toc m i ri a l um i i întemei ate pe i n ega l i tă ţ i l e şi nedreptă ţ i l e v i e ţ i i omeneş t i . Aroga n ţ a r i d i c o l ă

a

g n o s t i c i l o r,

c a re

re fuză să rec un oască i erarh i a zei lor şi a d a i m o n i 1or, afirmându-se

ca fii ai zeu l u i su prem, s u peri ori c e l orl a l ţ i oameni şi puteri lor cereşti. 1 0- 1 2 .

Abs urdită ţ i l e doctri nei gnosticilor desprc căderea

în ţ el epci u n i i şi a s u fl etel or. 'Apari ţ i a şi act i vitatea d e m i urgu l ui ,

creatorul l u m i i v i z i b i l e . Cri tica modu l ui în care gnost i c i i în ţ e leg

crea ţ i a un i vers u l u i s e n s i b i l . 1 3 . Î n v ă ţ ătura fa l s ă ş i I11 c l odramatică a

gnost i c i lor despf-e sfe re l e cereşti şi i n fl u e n ţ a acestora . 1 4 . Fa l s i tatea preten ţ i ei gnost i c i l or de a controla puteri le mai îna l te prin magie şi de a vi ndeca bo l i le prin exorc i zarea demon i l o r.

1 5.

Falsa l o r

apartenen ţ ă la o a l tă l u me îi c o n d u c e pe gnost i c i la i m ora l i ta t e . 1 6- 1 8 _

Adevărata conc e p ţ i e

p l aton i c ă despre

i n te l i g i b i l ,

c a re

i n s piră dragoste şi venera ţ i e pentru uni vers u l materi a l În toată bun ătatea

şi

fru m u se ţ ea l u i ,

Î ntrucât este i m a g i nea

cea

mai

desăvârşită a i n t e l i gi b i l u l u i . Ea se deosebeşte ra d i c a l de concepţ i a

gnost i c ă , ca re i n s p i ră ură ş i d i spre ţ fa ţ ă dc sen s i b i l şi nu în ţ e l ege rapOiiu l din tre s u flet şi corp .

244


1 (40) . ,

)

n Ep l oupavou �

1 1 . / To\.l xoa).lo\.l aEl AETOVTE� XUl 1Tpoa{t E\.I el\.lUL XUl EcrEa{tuL crw).lu EXO'V"tU EL ).lE\.I ETIL T-rl\.l �OUAllcrl \.1 TOU {tEOU a\.lârOl ).l E\.I T-rl\.l al TlU\.I, 1TpWTO\.l ).lE\.I aA ll{tE� ).lE\.I &\.1 '(crw� AETOl ).l E\.I , auq>11\.1 E lU\.I 6E OU6E).l lU\.I &\.1 1TUPEXOl).lEitU ." E1TEl TU TW\.I crTOl XE tW\.I 1) ).lETU�OA Ti XUl TW\.I '(�W\.I TW\.I 1TEPl r�\.I 1) cpitopa TO el 60� a��oucru ).l T)1TOTE o\hw XUl E1Tl TOU 1TU\.ITO� a�lt�crE l Tl r\.lEcr{tU l w� T�� �OUA T)crEW� TOUTO 6U\.IU).lE\.I1l� aEl I.mEXcpEUrO\.lTO� XUl PEO\.lTO� TOU crW).lUTO� bTL Tl itE\.IUl TO dL60C; TO UUTO eXAAOTE eXAAW, W� ).l-rl aW'(Ea{tUl TO E\.I apl {t).lW ) L, , E l � TO UEl , UAAU TO E\.I TW E l 6E l ' E1TEL 6LU TL TU ).lE\.I OUTW XUTa TO El 60� ).lO\.lO\.l TO aEL €�E l , Ta 6' EV OUpU\.IW XUL UUTO� b OUpU\.IOC; XUT(X TO T06E (E'�€'L TO aEl; E'l 6€ TW �â\.lTU crU\.IEL All<PEVUL XUl ).l Ti El \.IUL E'l C; â T'TÎ\.I ).lETU�OA'TÎ\.I 1T;L llcrETu L ).l T)6E Tl E�wtt Ev &\.1 npOa1TEaO\.l <pitEl PUL 6U\.IUa1tUL TOU-tW , 8wao).l E\.I T11\.1 Ul TlU\.I TTJC; ou <p{topUC;, TW ).lE\.I OAW XU L 1TU\.ITl 8wcrO).lE\.I EX TOU AOrOU TO ).l'TÎ &\.1 <p1tUp�L\.IUL , b 8€ L llALOC; 1)).lL\.I XUl TW\.I ăAAw\.I ăaTpw\.I 1) OUcrlU TW ).lEPTJ XUl ).l Ti OAO\.l ..... , EXUcrTO\.l El \.IUl XUL 1TU\.I, OUX E�€ l TTJ\.I 1TLcrn \.1 1TUPU TOU AorOU, on €l � C(1TU\.ITU ).lE\.IEL TO\.l XpO\.lO\.l , TO 6€ XUT' el60C; TTJV ).lOVTJ\.I UUTOU; EL VUL , wcr1TEP XUL 1TUPL XUL TOlC; TOL OUTOLC; J..L0\.lO\.l &v 80�ElE 1TUP€l \.IUL XUL UUTW 6E 1TU\.ITL TW xocr).lW . OU6€\.I rup XWAUEl U1T ' ăAAOU E�W{t€� ).lij <p{tEL POJ.1�\.IO\.l, u�, )

,

'

/

}

,

'

"'

C,

)/

,

/

,

(/

L

L

,

/

(/

)

/

,...

,

,

......

)

......

,

)

.....

')-

......

(/

(/

\.

"

246

,

,

L,

(/

,

/

,

"'"

/

"""


1 (40) .

Despre cer [ 1 . 1 Dacă spunem că lumea a fost şi va fi veşni c, deşi are un corp, şi dacă punem pe seama voinţei zeului cauza <acestui fapt>, mai întâi am vorbi adevărat şi plauzibil, dar nu am obţine nici un fel de claritate473. Şi apoi, dacă elementele se schi m bă şi vieţuitoarele terestre pier, dar specia se păstrează, atunci s-ar putea consi dera la fel, şi În cazul universului, că o voinţă poate i mprima mereu altei <materii> aceeaşi speci e, deşi <lumea> are un corp mereu schimbător şi În devenire. Astfe l, ea nu îşi păstrează în eternitate unitatea sa numerică, ci una specifică. Şi de ce une le lucruri ar avea eternitate doar ca specie, pe când cele din cer, precum şi cerul însuşi ar avea eternitate în sens individual'? Dacă toate sunt cuprinse în el şi dacă nu există ceva în care să se transforme şi nici ceva exterior care să îl lovească pentru a-l putea di struge, noi vom indica motivul pentru care el nu pi ere. Vom considera apoi că, datorită acestui argument, universul şi întregul sunt nepieritoare, deşi pentru noi soarele şi substanţa celorlalte astre sunt părţ i ale <cerului> şi nu reprezintă fiecare un Întreg şi universul <însuşi>, şi nu se va putea sus ţ ine în cazul lor argumentul că ele persistă de-a lungul întregului timp, ci eternitatea li se atribuie numai după specie, la fel ca şi focului şi celor de acest fel. S-ar mai putea doar opina că aceasta se intâmplă intregii lumi, căci nimic nu o împiedică să persiste numai prin specie, dacă nu o distruge 247


P L OT I N

atrwu, TW'V J-LEpW'V ăAAllAa <p-&-ElPO'VTW'V, TTl'V <p-&-opa'V aEl EXO'VTa, TW E'LbEl J-LO'VO'V )J.E'VEL 'V, xal PEOU<111� aEl T�C; <pU<1EW� Ţ�U tmOXEL)J.E'VOU, TO Etco� ăAAOU Cl CO'VTOC;, IL l'VE<1-&-al TO aUTO ETIL TOU TIa'VToc; "wou, OTIEP xaL ETIL ) / -..... )/ , a'V-&-pwTIOU xal, (/l TITIOU xal, TW'V aAAw'V' aEl rap a'V-&-pwTIOC; xal '(TITIOC;, aAA' oux o aUToc; . Ou TOL 'VU'V E<1Tal TO )J.E'V )J.E'VO'V aUTou aEC, W<1TIEP o oupa'Voc;, Ta bE TIEPl I�'V <p-&-El pO)J.E'Va, aAA ' O)J.OLW� ăTIa'VTa, T11'V bl a<pOpa'V EXO'VTa }J.O'VO'V TW 't"' ) Xpo'VW' E<1TW lap TIOAUXPO'VlWTEpa Ta E'V oupa'Vw . El )J.E'V OU'V o\hw L<1UIXWPl1<JOJ-LE-&-a TO aEl ETIL TOU TIa'VToc; Lxal ETIL TW'V )J.EPW'V il 'Val , �TTO'V &'V TO ălTopov TTI b6�n lTpocrElr]" )J.uAAo'V el. )" ' / 1:: a'V uE rlr'VOL)J.€u a, El' TO, T-llC; lTa'VTalTacrlv )/E ��W alTOplac; �ouAi]crEw� TOU \JEOU (lxa'Vo'V El 'Val CElX'VUOl TO X&'V olJ-rW xal TOUTO'V TO'V TPOlTO'V crU'VEXEl'V TO mx'V . E'l bE xal TO TObE n aUTOU OlTocro'VOU'V AErOl)J.E'V €XEl 'V TO aEl, 11 TE �OUAr]CYlC; bE lXTEa EL \ xa'V11 lTOLEl.'V TOUTO, TO TE ălTopo'V )J.E'VEl Cla TL ni J-LE'V OUTW, Ta bE OUX OUTWC;, aAAa T0 ELbEl jJ.O'VO'V, ni. TE / C" Ta, E'V oupa'V� TIWC; xal aUTo. ' ETIEL oll OUTW xal aUTo. )J.EPll 3"" / , Ta TIa'VTa El 'Val . )

/

)/

,

/

,

/

'

)

, l

) 1'

-.....

)

,

J

,

l

L

)

-.....

-.....

'

)

/

(/

)

,

)

,

1 2. ] E'L ot'V TauTll'V TIapabEXo )J.E-&-a Trl'V bo�a'V xat <pa)J.E'V TO'V )/ , ) , / ) ..... / C' )J.E'V oupa'Vo'V xal, TIa'VTa Ta, )E'V aUT<tJ xaTa" TO TOoE EXEl 'V TO, O:EL, Ta 6E lmo Tn T�C; crEAi]'Vll� cr<patpa TO xaT' iLbO�, -..... -..... L. ) ...... / bElXTEO'V TIWC; crwJ-La EXW'V (/E�El TO TObE ETIL TOU...... aUTOU XUPLWC;, <VC; TO xa-&- ' ExacrTO'V xaL TO wcrauTwc;, T�C; <pU<1EWC; TOU crW)J.aTOC; PEOU<JllC; UEL . TOUTO lap 60XEl TOlC; TE &AAOLC; TOlC; <pOOEWC; ElPllxocrl xaL aUTW T0 nAaTW'Vl Ou )J.O'VO'V lTEPl TIEPl / )\\ ' � , , / ) )/\ \ <JWJ-LaTW'V, 0.1\.1\.0. xal TIEpl TW'V oupa'VlW'V aUTW'V . TW'V al\.l\.w'V nwc; rap &'V, <Pll<Jl, <JW)J.aTa EXO'VTa xal opW)J.E'Va TO aTIapaAAaxTWC; E�El xal TO W<JaUTWC;; [UIXWPW'V XUl ETIL TOUTW'V bllAo'Von TW (H paXAElTW, OC; E<Pll UEL xal TO'V llAlo'V r['VE<J-&-al . 'Apl<JTOTE�El }J.E'V lap OUbE'V O:v TIpa.r)J.u Elll, EL n c; aUTOU TaC; lmO-&-EcrElC; TOU TIE)J.TITOU TIapabE�aLTO <JW)J.aTOC; . TOlC; 6E J-Lrl "mUTO n \JE}J.E'VOLC;, TOU crw)J.aToc; CE EX TOlJ-rW'V O'VTOC; TOU oupa'Vou, E� �'VlTEP xal Te:(' TnbE '{wa, lTWC; TO TObE &'V EXOL (E n CE )J.uAAo'V TIWC; llAloC; xaLL Ta LăAAa Ta E'V T0 J-L0pla o'VTa; LUIXEl)J.E'VOU br) TIa'VToc; '{�ou EX �uX�C; oupa'Vw , -4.. / / ) , TllC; crW)J.UTOC; <pUcrEWC; a'Varxll TO'V oupa'Vo'V, EllTEp aEl xal xaT ' aPl {J J-LO'V 'E aTal , 11 bl ' ă)J.<pw EcrEcr-&-al , 11 bla -&-aTEpo'V TW'V l'

)1'

'

/

248

.1'

)

'

1.

)

l'

)/

)

,


LN N E.\ I ):\

il I l -a. 1

( -ll ) ). 1 - ::'

n i m i c ex terior şi dacă are în s i ne d istrugere eternă, deoarece părţ i l e ei s e di strug reci proc . Deoarece natura s ubstrat u l u i ei este m ereu În sch i m bare ş i dă <mere u > spe c i e a l tu i a , uni versu l u i v i u i s-ar Întâmp l u ace l a ş i l ucru ca o m ul u i , c a l u l ui ş i a l tora. Căci mere u va ex i sta omul ş i calu l , însă nu ace l aşi < i nd i v i du a l > . Aşadar, n u va ex ista ceva din < u n i v ers> c a re să pers i st e etern , cum este ceru l , i u r c e l e pământene s ă p i ară , e x i stând î n pri v i n ţ a l o r n u m a i o d i feren ţ ă d e d u rată. <Să adm i tem atunci că> d u rata c e l or c e reşti ar fi m u l t m a i l ungă. Dar, d a c ă noi a m cădea de ac ord asu pra fa ptul u i c ă etern i ta tea este <aceea şi > ş i î n pri v i n ţ a intregu l u i ş i î n a c eea a părţ i l or, o p i n i a noastră ar avea m a i p u ţ i n ă d i fi c u l tate. Ba m a i m u l t, am i eş i total d i n d i fi c u l tate, dacă am arăta că este c h i ar potri v i t voi n ţ e i z e u l u i c a u n i versul să s t e a l a un l o c în acest fel . Căc i , dacă am spune că el este întru totu l etern în sens i n d i v i d u al , se va c uveni atunci să arătăm că voi n ţ a <ze u l u i > este capabi lă să rea l i zeze ac ea sta . Va mai rămâne atu n c i nel ămurit de ce u n e l e sunt astfel <în sens i n d i v i d ua l >, pe când a l t e l e n u m u i ca spec i e , pre c um şi fe l u l în

care <pot fi eterne> părţ i l e ceru l u i , căci aşa cum sunt ele vor 474 acestea toate .

fi

şi

1 2. 1 Dacă acceptăm, aşadar, această opinie şi spunem că cerul şi toate cele din el sunt eteme în sens i n d i vi dua l , iar cele care se găsesc sub sfera l u n i i sunt <eterne> ca spec ie, se cuvine să arătăm cum va avea posesorul unui corp indi vidua l i tate singu lară şi identică sieş i . Mai a l es acest lucru <trebu ie arătat>, de vreme ce stă în natura unui corp să devină etern. Se pare că aşa au considerat şi a l ţ i fi l osofi ai naturi i , precum şi Pl aton însuşi, n u d o a r Î n privi n ţ a altor corpuri, c i şi a celor cereşti. "Aşadar cum

-

cOJpor<.7le vor fi Identice

nişte 11lCl1/J-i vizibile şi sIi7e li7 chip neab/itul?"'475 Căci ş i în

se întreabă e l Cli

-

pri v i nţ u lor el este evi dent de acord cu părerea l ui H erac li t , când

acesta spune că "sot:.7rcle devli7c i'n mod etcnr-l76 . Acest lu cru n u ar trebu i să fie problemat i c deloc pentru Ari stotel, dacă cin eva ar ac cepta i potezele lui pri vind al cinci lea element477 . Dar pentru cei care nu o a d m i t, dacă corpu l ceru l u i este făcut d i n aceeaşi <materi e> ca ş i celelalte v i e ţ u i toare, c u m a r m a i putea avea el etem itate i n d i v iduală? Şi m a i ales cLim au etern itate i n d i v iduulă soarele ş i celela lte părţ i ale ceru l u i ? Dacă fi ecare vieţu itor este constituit din suflet şi o natură corpora lă. este necesar ca şi ceru l <să fie astfel>. Dacă el posedă

eterni tate i nd i v i du a l ă , acest l ucru se va datora fie amândurora, tie

249


P LOT I N

Ev6vTWV, O�OV �, UXTlV ' 11 CTWjJ.a . ....( O }J.EV 6Tl TW...... CTWjJ.aTI 6l, bOU�--... ...... / , , )/ , " TO a<p{}apTOV OOOEV av EL� TOUTO TTJ� lJJ UXTJ� 6EOL TO TJ TOU '(WOU CTUCTTaCTl V· TW bE ....... TO CTWjJ.a lTap ojJ.ou UEL El val lTPO� 3'" ) ...... , L / aUTOU <p{}apTOV El val ÂE,OVTL XUl TTI L lJJUXTI 6l00VTl TTJV al Tlav lTEL paTEOV xal TTlV TOU CTWjJ.a�� E�lLV jJ. T)<S' aUTTlV EVUVTLOUjJ.EVllV TTI CTUCTTci'CTEl XUl TTI <5LajJ.ovTI DELXVUVUl , OTL jJ. TJ6EV aCTUjJ.<pwvO� EV T01� CTUVECTT�x6CTL V E�TL XaTa <pUCTl v, aAAa lTPOCT<p0POV xal TTlV DATJV lTP� TO �OUATJJ.1a TOU alTOTEAECTavT� LmaPXEL V lTPOCTTlXEL . ,

"""

/

,

1 3 . 1 n w<; otv � UATJ xaL TO crwjJ.u TOU lTaVTO� CTUVEP,OV âv E'lTJ lTp0<; TTlv TOU xocrJ-Lou a{}C(vacrlav aEl · P€OV; "H �Tl , <paLJ-LEV ăv, PEl EV aUTw· p EL rap oux )E'�w. E\ otv E V aUTW , " L xal OUX alt aUTOU, J-LEVOV TO aUTO OUT av UU�OL TO OUTE <p�lVOL " OU TOlVUV OUDe rllPci'CTXEl . <OpUV bE bEL xaL r�v J.lEvoUCTav aEL EV CTXTlJlaTL TW aUTw E� aL 6lou xaL o,x w, xal allP ou jJ.TllTOTE ElTLAEllTll ouiE h U6UTO� <pUCTL�· xal �OlVUV aCTOV JlETU�aAA€l UUTWV OUX �AAOlWCTE TTlV TOU OAOU '(wou <pUCTl v . KaL rap 1,jJ.l v UEL J.lETu�aAA6vTWV jJ.0plWV xal �L� TO E�W alTLOVTWV jJ.EVEl €XaCTTO� El � lTOAU· l:J DE E�W jJ. TJDEV, oux UCTUjJ.<pWVO� <Xv TOUTWV 1, CTWjJ.UTO� <PU;l� lTPO� �uXllv lTPO� TO TO aUTO El val '(�OV xal aEL jJ.€VOV . nup 6E O�U jJ.EV xal TUXU T� jJ.1l l:J6E jJ.€VEL v, WCTlTEP xal ,� T� jJ.1l ăvw· 'EVOjJ.EVOV bE EXEL , otJ CTT�vaL bEL , OUTOL bElV VOjJ.l'(ELV OUTW� EXEL V EV T� OLXEltp \ DpUjJ.EVOV, w� jJ.1l xaL aUTO WCTlTEP xaL T a ăAÂa CTTaCTL v ElT' ăJ.l<pW '{TJTEL V . ) AVWTEPW jJ.EV rap oux <Xv <p EPOl TO· OUD€V rap 'E TL · xaTW b ' Ou lTE<pUXE . ÂEl lTETal 6E aUTw EuarW,w TE EI vaL xal3""' XaTa <puaLXllV , / ) ...... , (OAXTJV EAXOjJ.EVW UlTO lJJ uXTJ� lTPO� TO '(TJV EU jJ.aÂa EV xaÂw � , / , TOlTW Xl VE LCT-&al EV TTI �Uxn · Kal rUp, EL TW <p0�0� J.l TJ lTECTn, -&apPEl v bE L · <p{}avELL rap h T�� lJJ ux�� ;EpLCXrW,Tl lTUCTa� VEUCTL v, w� xpaTouCTav aV€XEL v . E't De jJ.TJbE POlTTlV lTPO� TO xaTW EXEL lTap' aUTOU, oux UVTL TEL VOV jJ.EVEL . Ta) jJ.EV otv / / / ) ...... , TJjJ.ETEpa jJ.EPTJ EV jJ.0P<P ll rEVOjJ.EVCX ou CTTE,OVTa aUTWV TTJV CTUCTTaCTl v alTUL TEL alT' ăÂAWV jJ.OPlCX, Y va jJ.EVOL · El 6' EXEL-&EV jJ.lÎ alTOPPEOL , oUbEv 6El TpEq>ECT-&aL . E'L b€ alTOPPEOL alTOCT�EvVUjJ.EVOV EXEl -&EV, lTUP 6El ETEPOV E�alTTECT-&aL xal, El )

l'

(

_

/

(

)

......

,

eL

/

'

......

,

_

L

)

'

)I'

,

......

'

I'

,

lI'

)I'

l.

"""

)/

I'

}

250

."

/

t.


E N N FA D/\ a I I -a, I ( 4 0 ). 2-3

unuia dintre ele, de pi ldă sufletului sau corpul u i . Cine crede că <aceasta se datorează> corpu lui, <va susţ ine> că el nu are nevoie de suflet pentru a fi incoruptibil, decât pentru a fi unit etern cu el, cu scopul de a constitui un vieţuitor. Dar c i ne spune că, în si ne, corpu l este corupti bil şi atribuie sufletului cauza <etemităţ i i> va trebui să încerce să arate că starea corpului, care nu se opune deloc însoţiri i cu sufletul şi pennanenţei ei, nu este deloc l i psită natura l de a11l10nie în cele astfel constituite, c i şi materia este proporţ ionată şi consimte să se supună vo inţei celui care a desăvârş it-o. 13.] Cum ar putea cOl1tti bui, aşadar, materia şi corpu l l umi i:deşi devin etern, la nemurirea lumii? Noi am spune: fiindcă se atlă în devenire, dar această devenire nu are loc în afară. Căci dacă <ele rămân> în aceasta şi nu < ies> în afara ei, <lumea> însăşi rămâne aceeaşi şi nici nu creşte) nici n u piere. Şi, cu adevărat, n i ci n u îmbătrâneşte. Trebuie văzut însă şi faptul că pământul rămâne mereu în configuraţia şi în vol umul lui propriu mereu, şi nici aeru l sau natura apei nu nesocotesc acest fapt. Şi astfel, pe cât de mult se combină reci proc, ele nu al terează totuşi natura vie t uitorului universal . Deşi noi s untem într-o continuă schimbare datorită părţ i l or care i ntră şi ies în afara <noastră>, totuşi fiecare dintre noi rămâne mult <timp viu>. Dar pentru că nu există nimic în afara lumii, natura corpu lui <acestei a> nu este l ipsită pentru ea de annonie faţă de suflet, în vederea <real izăli i> vieţuitorului existent prin sine şi durabi l etem. Focul cel viu şi iute din această <lume> nu rămâne <în spaţiul de sub sfera lunii>, tot aşa cum pământul din el nu <aj unge> sus. Aj ungând acolo unde trebuie să se oprească, lui trebuie să îi stea în obicei să se situeze în locul lui firesc, spre a nu fi şi el precum celelalte elemente care caută repaosul în ambele <regi uni>: el nu merge <m ai> în sus, căci nu este deloc <cu puti n ţă>, iar în j os nu i-a fost dat natural <să meargă>. Rămâne atunci ca el să se supună şi să fie atras de suflet potrivit unei încli na ţ i i n aturale către o v i a ţ ă bună şi pentru a s e mi şca într-o regiune frumoasă, aceea a sufletului. Şi trebuie să credem că nu va cădea de acolo: mi şcarea circu lară a sufletului îi păzeşte întreaga pl utire, astfel că are puterea de a se ri dica. Iar dacă nu are de la sine n i ci 9 înc l ina ţ i e în jos, el pers istă <acolo>, fără ca nimi c să i se o pună . I ntr-adevăr, părţ ile <corpul ui> nostru care primesc o fonnă nu reţ i n constitu ţ i a acestor <fonne>, <iar corpul> rec l amă ni şte părţ i d e la al te <fonne> pentru a se menţ i ne. Dacă Însă <cerul>, acolo, nu ar duce l i psă de nim ic, nici hrana n u i-ar l i ps i . Dar, dacă el ar duce l i psă de <focu l> care s-ar sti nge, este necesar ca un alt foc să se a pri ndă, şi, dacă 25 1


P l . OT I N

ăAAOU n 'VO� EXOl Xal EXEL it E 'V alTOppEOl . 6El xal a'VT' EXEL'VOU ă"A.AOU . ) AAAa 6La 'mUTO ou ).lE'VOl &'V TO lTCX:'V '(�O'V TO aUTO, E)l xal oihw� . 1 4 . \ ) AAA' aUTO rE Eq > 'EauTou, oux w� lTPO� TO �TlTOU).lE'VO'V, CTXElTTEO'V E'C TE Tl aTToppEL EXEl itE'V, WCTTE 8El CTitaL xaXEL 'Va T��' AErOJ..L E 'VTl� OU XUPLW� TPQ(P��, il Cf.lTa'ţ, nx EXEL TaxitE'VTa xaTCX <pUCTl'V ).lE'Vo'VTa OU8E).l la'V mXCTXEl alToppor1'V· xaL lTOTEP0'V lTUP ).l6'V0'V fi lTA€O'V TO lTUP xal ECTTL TOL� ăAAOL� aLWPELCTitUL XUt ).lETEWpl�ECTituL UlTO TOU XPO:TOUVTO� . EL rap ne; lTPOCT-tTEl Tl xal Trl'V xupLWTaTTl'V aL TLUV, Tijv $uxij'V, J.1EnX TW'V OUTW CTW).lcXTW'V xa-trupwv xaL lTa'V TW� U).lEL 'Vavw'V - ElTEl xal E'V TOl� ăAAOle; �WOl� E'V TOle; XUPlOl � UUTW'V nx U).lE(VW EXAEjETal � <pUCTl� _L mXrlO'V â'V Trl'V 86'ţ,av TTEPl TOU OUPO:'VOU T�� a-tTa'VUCTlae; Aa�Ol . )Opitw� rap XUl ) APlCTTC)TEA Tl� Tij'V <pAOrU �ECTl 'V TL 'Va xaL lTUP 01.0'V 6l a XOPo'V U�pl'(O'V· TO 8€ EXEl O).lUAO'V xaL i1pEJ..Lalo'V xuL' T� TWV ăCTTPW'V lTPOCT<p0POV <pUCTEl . T o 8€ 8Tj ).lErlCTTO'V, TTj'V $UXrl'V E<PE'ţ,�� TOl� ap (CTTOl� XEl ).lE'VTl'V 8u'Va).lEl ituU).l aCTT� Xl 'VOU).lE'VTl'V, TTW� EX<pEU�ETaL Tl UUTrl'V EL� TO ).lrl El 'VUl TW'V Cf.lTu'ţ, E'V aUTn TEitE'VTW'V ; Mrl TTa'VTo� 8€ 8ECT ).lOD dC ECTitu L XPEl TTo'Va E� 'V� L EX it EOU WP).l TlJ..L E 'VTl'V, a'VitpwlTw'V eXlTE lpw'V ECTTL'V al TlU� T�e; CJU'VEXOUCTTl� Ta lTcXVTU . A TOlTO'V rap TT]'V XUl OlTOCTO'VOU'V xpo'Vov 6U'VTlitElCTuv CJUVEXEl v ).l11 xal aEl lTOLEl v TOUTO, WCTlTEP �(� TOU CTUVEXEl v rErov6TO� xal TOU XUTa <pUCTl v ăAAOU fi TOUTOU OVTO�, o E'V TTI TOU lTavT6� ECTTL <pUCTEl XC<l E'V TOl� XUAW� TEitElCTl 'V, 11 O�TO� TlVO� TOU �l aCJO).lEVOU xal 8laAuCJovTO� TT]V CTUCJTUCJl v XUl alOV �uCTl AEla� Tl VO� xal apx�� xaTaAu­ CTO'VTOe; Trl'V �ux�e; <pUCTl v . T o TE ).lr1lTOTE ăp�aCTitul , ăTOlTOV rap xal 118Tl E'lPTlTal . lTlCJn v xa l lTEPl TOU ).lEAAOVTO� EXEl . taa Tl rap ECJTUL , OTE xal oux 118Tl; Ou rap EXTETPllTTUl Ta CJTOl XEla, WCJlTEP 'ţ,u"A.u xal nx TOlaUTa· ).lEVOVTWV 8 aEl XUl TO lTCX:v ).lEVEl . Kal El ).lETa�cX"A."A.El UEL, TO lTCX:v J..L E VE l · J..L E VEl rap XU l � T�� ).lETa�oA�� al Tla . 'H 8€ ).lETci'VOLa T�� �UX�� on XE'Vav ECJn 8EbE lXTal , OTl ălTOVO� xal: a�"A.a�rl� � 8l0lXTlCJl�· xal El mx'V atav TE CTW).la eXlTOAECJital , OU6€V elV eX"A.AoL aTEpov aUTn, rCrVOl TO . )/

252


1 N N LA D /\ a I I -a. I ( 40 ). 3 - 4

el ar avea în sine ceva stram care apoI l-ar l i psi, ar trebui să îl În locuiască cu un altu l . Dar, din acest motiv, dacă ar fi astfe l , vieţ uitorul uni versa l n u a r rămâne el însuşi.

1 4 . 1 <Dacă form ulăm problema> în sine şi nu în ra port Cli cercetarea <noa stră>, trebui e să studiem dacă de sus pro v i ne ceva astfel încât şi <astrele> să a i bă nevoie dc ceea ce poartă numele impro priu de hrană, sau dacă, o dată ordonate, pers i stă natural, fără a ti su puse emana ţ i ei. Şi oare <ceru l c o n ţ ine> doa r foc sau foc u l este n u m a i preponderen t ş i m a i e x i stă ş i a l t e <el emente> suspendate şi susţ inute prin <focul> care le stăpâneşte? Dar dacă s-ar ţ i ne cont şi de ca uza cea mai al easă, a n ume sufletul , pe l ân gă aceste corp uri purificate şi Întru totul m a i bune, fi i ndcă natura a lege ş i în cazul ce lorlal t e vieţuitoare cele mai bune <mat eri i> pentru cele m a i alese <părţ i corporale>47:': , atunc i s-ar putea g ă s i u n a rgument cert pentru nemurirea ceru l u i . Ş i Ari stotel <a spus> corect că fl acăra este un anumit c l ocot şi un foc care îş i depăşeşte în exces măsura 479 . Î n sch imb, <focul cel est> exi stă aco l o sus calm, l i n işt it şi potri v i t naturi i astrelor. Pe urmă, <cauza> cea m a i i m pol1antă, adic ă sufletu l , Înzestrat cu o putere u i m i toare, u rmează i m edi at <rea l ită ţ i lor> su prem e : oare cum să se piardă in nefiin ţ ă o rea l i tate care şi -a găsit o dată adăpost în el'! î nsă a cred e că sufletu l , provenit de l a ze u , nu este ma i putern i c decât orice legătură, ţ i ne de cei care nu au determ i n at cauza care le conţ ine pe toate. Este c i u dat <să crezi că sufletul>, care a fost capabil să le cupri ndă pe toate atât de mult t i m p, să nu poată face acestJucru etern, ca şi c u m el ar fi dat naştere acestei cupri nderi viol ent, iar starea lui natura l ă ar fi di ferită de cea aflată în natura uni vers u l u i şi în real i tăţ i l e bine orând u i te. Sau poate că exi stă ceva care va silui ş i va di struge a l căt uirea şi natura suflet u l u i , a şa cu m ar nimici o rega l itate sau o stăpânire . < U n i versul> nu are n i c i un Început - a111 m a i s pus că acest l u c ru ar fi abs urd - iar aceasta conferă încrederea În v i i toru l l u i . De ce ar exista un moment în care el să n u mai fie? E l e m ente l e nu se consumă, de p i ldă lemnul ş i a l te l e ase m e n e a , iar d ac ă ele persi stă, şi uni versul persistă. C h i a r dacă se sch i m bă etem, întregu l tot uşi pers i s t ă , întrucât pers i stă cauza s ch i m bări i . Pe de a l tă parte, am arătat că o convers i e 4�w a sufl etll i u i nu are ni c i un sens, fi i ndcă el guvern ează n e o bos i t şi neştirb i t : c h i ar dacă ori c e corp ar pi eri , el tot nu s-ar putea a l tera. 253


PL01 1 N

1 5. 1 nwC; ol)'\) Ta EXEl )J.EP11 )J.EVEl, Ta b' EVTau{ta CTTOl XEla TE Ta )J.EV lTapa {tEOl} xa[ '(wa ou )J.EVEl ;"H, <P11CTlV ....o.. nACtTWV, """ / , / l , Ta, b )EVTuu{ta '(WU YEYEV11TCXI lTapu TWV YEVO)J.EVWV lTap , UUTOlJ {tEWV· YEVO)J.EVU bE ' lTUP ' EXEl vou OU {tE)J.l TOV <p{tElPECT{tUL . TOUTO bE TaUTOV TW ECPE��C; )J.EV / TW b11)J.lOUPYW , lPUX11V " T11V OUPUVlUV, , / ( ' , ,, El,.. val T11V XUl TUC; 11)J.ETEpac; bE·/ UlTO bE T�C; oupaVLac; 'L vbuA)J.U aUT�C; 'lOV XUl OlOV alTOppEOV alTO TWV rivw Ta ElTl Y�C; '(�a lTOLEl V . \VUX�C; oDv )J.l)J.OU)J.EV11C; TOLUUT11C; TrlV EXEl , abuvaTOUCY11C; bE T� XUl XEL pOOl CYW)J.aCTl XP�CT{)-al lTP0C; TTlV lTOl 11CTl v xal EV Tomp XElPOVl xal TWV ElC; TrlV CYUCYTaCYl v A11<Pi}-EVTWV OUX e:i}-€AOVTWV )J.€V€l v, Ta T€ '{wa ...... / ) ) ) , l' / ) l' (O)J.OLWC; / 1. aH buvaTal )J.EV€l v, Ta T€ CYW)J.aTa OUX €VTau{)-a OUX xpaTOl TO fiv, wC; CXV fiAA11C; �UX�C; aUTwv lTPOO€XWC; apxoUcy11c; . Tov bE oAov oupavov EL /lTEp EbEl )J.EVEl v, XUl Ta )J.0PlU aUTOU, , )/ , ) ) ...... c 11 lTWC; av E)J.El VE )J.11 O)J.OLWC; xal Ta aCYTpa Ta EV aUT�, )EoEL· TOUTWV )J.EVOVTWV; Ta y.ap UlTO TOV oupavov OUXETL oupavou )J.EP11· 1î OU )J.EXPl CYEA rlv11C; o oupavoc;. (H)J.ElC; bE lTAaCY{)-EvTEC; UlTO �C; bUSO)J.€V11C; lTupa TWV E:V oupav� {)-EWV �uX�C; xaL UUTOU TOU oupavou xaT' EXEL v11v xaL CYUVECT)J.EV TOlC; CTw)J.aCYl V· � yap riAA11 tVuXrl, xa{)- ' TlV �)J.ElC;, TOU EL El VUl, ou TOU di: val al TLa .)/Hb11 YOUV TOU CYW)J.aTOC; EPXETal YEVO)J.EVOU )J.Lxpa EX AOYlCT)J.OU lTP0C; TO El val CTuAAa)J.�uvo)J.EV11. ,

"""

'

-

"

L

"

"

)I'

,

I'

(

,

16. 1 ' AAAa lTDTEPOV lTUP P.DVOV xaL El alTOPPEl EXEl {tEV XUL bEL TUl TPO<p�C; vuv CYXElTTEOV . Tw }J.EV oLv TlJ-LULW TO TOU / ...... lTaVT0C; CTW J-La lTElTOl 11XOTL lTPWTOV EX Y11C; xu l lTUP0C;, l va opaTOV TE Ti bla TO lTUP, CYTEPPOV bE b l a TrlV Y�V, ...... ...... ) ...... 1 uxoAOU{)-El V ,EbO�E xal Ta UCTTPU lTOLEl V ou lTav, uAAU TO, lTAEl CYTOV lTUPOC; EXEl V, ElTElbrl Ta ăCTTpa TO CTTEPEOV <paL VETal EXOVTU . KaL: '(CTWC; op{)-wC; â.v EXOl CTUVElTl Xp lVavToc; XUL nACtTWVOC; TW Elxon TrlV yvw)J.11V TauT11v . nupa )J.EV yap T�C; aLCY{)-rlCY�WC; xaTCX TE TrlV O�l V XUTCi TE TrlV T�C; a<p�c; aVTlA 11�l V lTUPOC; EXEl V TO lTAElCTTOV 1î TO lTCXV <pal VETal , bla bE TOU ,,-oyou 'ElTlCYX01TOUCTl v, El TO CTTEPEOV cXVEU Y�C; OUX â.v YEVOl TO, xal Y�C; â.v EXOL .u y baToc; CE xuL: aEpo� Tl cxv bEOl TO; l/ ATOlTOV TE yap bD�El UeaTOC; di: val EV TOCTOUTW lTUPL, (5 TE elrlP El EVEL 11 )J.ETa�aAAOL â.v E'lC; lTUPOC; <pUCYl V - "AAA' EL blJO CYTEpEa rixpwv >.. oyov ExovTa ,

_

L.

"

) I'

254

)

......

,

)

l

/

)

(I'

'


E N N EA D .'\ a I l - a , 1 ( ·ţOl. 5 -6

[5. 1 Cum de persi stă, aşadar, cele de sus, pe când e l ementele ş i v i e ţ u itoarele d e j os n u pers istă? " Sau cum s p u n e P l aton unele sunl născute de zeu, pe când viefuitoarele de aici - de zeii născuri din d. Căci nu este ingăduită pieirea celor născute de zeu.', 4 8 I Aceasta înseamnă că i med i at în unna demiurgulu i v ine sufletul celest, precum şi <suflete l e> noastre . O imagine a sufletu lui cel est, care provine de la el ş i care emană, întruc âtva, din real ităţ ile su perioare, produce v i e ţ uitoarele de pe pământ. Deşi sufletul acesta îl i m i tă pe cel <c elest>, totuşi, fi i ndcă n u se poate fo losi decât de u n corp inferior în ve derea crea ţ i e i , fi i ndcă se a fl ă într- u n loc i n ferior şi pe ntru că <v i e ţ u i toarele> care a s u m ă o anum ită const i tu ţ ie nu au dori n ţ a de a persi sta, aceste v i e ţ u i toare n i ci nu pot exista etern , i ar corpuri le lor nu sunt s t ă pân ite l a fel <de sufletul ceresc>, fi i ndcă un alt suflet l e guvem ează direct. Dacă este necesar ca în treg u l c er să pers iste, atunc i este necesară şi <persistenţa> părţ i l or l u i , ad ică a astrelor din el. Sau cum ar mai fi el astfel, fără ca şi e l e să persi ste'? Î nsă cele de sub cer nu sunt d e l oc părţ i a l e l u i , căc i atunci cerul nu <s-ar mai intinde doar> până l a l u n ă . N o i suntem plăsm u i ţ i de sufletu l dat d e zeii c e l eşti ş i d e ceru l insuş i 482 , şi astfel suntem u n i ţ i cu un corp. C e l ă l a l t su fl et, potrivit căruia <noi> s untem noi, este cauza bunei noastre ft i n ţ ă ri, dar n u ş i a fi i n ţ ări i noastre. E I s e iveşte c â n d corpul este rea l i zat ş i , d i n ra ţ i unea l u i , contribuie pu ţ i n l a fi i n ţ area <noastră>. _.

-

1 6.] Î nsă, trebuie cercetat acum dacă <cerul > con ţ i n e doar foc, dacă din el desci nde ceva şi dacă el are nevoie de hrană. Î n Tlinaios, corpul un iversului era alcătu it i n i ţ i a l din pământ şi din foc, pentru a ti vizibil datorită foc u l ui şi pentru a ti so lid datorită pământu l u i : <Platon> conchide că şi astrele sunt făcute din foc, dar nu în totalitate, ci doar în mare parte, deoa rece astrele par să a i bă proprietatea solidului. Iar acest lucru este Întru totu l corect, căci Pl aton se slujeşte în j u decarea acestei teori i de ceva veros i m i l 483 : în rapOli cu s i m t u l , şi anume COnf0I111 văzul u i şi percepţiei tactile, ele par să con ţ ină foc, fi e în total itate, fie parţ i a l , dar, l a o cercetare a ra ţiunii, ele ar avea şi pământ, deoarece solidul nu poate exista î n afara pământu l u i . Ar mai ti o a re nevoie d e apă şi de aer? Căci ar fi c i udată ex i s ren ţ a a pe i intr- u n asemenea foc, iar dacă a r ti î n el aer, s-ar presc h i m ba În foc. Dar, dacă în <mitmeti că> două <n umere corespondente unor> solide luate ca extremi au o pro porţ ie ş i au nevoie de două med i i 48 -l, s-ar putea 255


P L OT I N

eSuo )J.EcyWV eSEI TCll , (bTOPTlCYEL E\I ă\I n�. El XCXL E \I <pUCYlXOl� ElTEl XUl r�\I ă\I n � ueScxn )J.l'fEL EV oUeSE\lOC; bE11-&El� J..L E cyOU . El eSE AEroL)J.Ev · EvumxPXEl rup 11611 E\I 'tn. rn. XCXl 'tw. ubcxn XCXl TCX ăAAcx. 80'f0)J.E\I )lCYW� 'tl AErEL v' EY lTOl c5 ăv n�' aAA ou lTPO� TO CYU\l8�CYCXl CYUVLOV'tCX TCX 8uo . 'AAA ' o)J.w� EPOUJ..L E V 11811 cyu�6Elcy-&cxl 't � EXEl V €Xa'tEpov mX\I'tcx . 'AAA ' , 1' ) J/ ' ) €lTl CYXElT'tEO\l, EL CX\lEU lTUPO� OUX opcx'tO\l r11, XCXl a\lE lJ r11� ou O"'tEPEOV lTUP' EL yup 'tou'to, 'tax' C(V OU8EV EXOL €<P ' ECXUTOU T11\1 CXl.l'tOU OUO"lCXV, aAAu lTav'tcx )J.EV )J.E)J.lX'tCX L , AEiE'tCXl 8 E XCXTU 't0 ErTlXPCX'tOU\I €XCXCTTO\l . 'ElTEl OUeSE 't11v y�v ăVEU urpou <pCXO"l O"U<1T�VCXl 8UVCXa\TUl ' xOAACXV rap E\ VCXl TTI r n T11\1 ueSCX'tO� UYPOT11TCX . ' AAA ' El xat eSwaO).lE\I OUTW�, aAAd. E�CXCY'tOV YE ă'tolTo\l AEYov'tcx 1L VCXl n E<p ' €cxu-rou ).lEv )J. 11 6l8o\lCXl CYUO"'tUO"L v CXUT� , )J.€'ta bE TW\I ă.AAwv o)J.ou, OUbEVO� ExaCYTou O\l'to� , nw� ro;'p âv El 11 y�� <pUO"l� )(CXL TO Tl �\I dL VCXL rn. )J.118Evo� OVTO� )J.0plOU r�c; o r� fO"n v, E'L )J. 11 XCXL u8wp E\lEL11 E't C; XOAA11CYLV; Te 8' &v XOAATlCYELE )J.11 O\lTO� oAw� )J.ErE-&OU�, o lTPO� ăAAo )J.OPLO\l CYU\lEXE� cyu\laWE L ; E'l rap XCXl on ouv )J.EYE-&O� Y�� CXUT�� ECY'tCX L , ECY'taL "(�v <pUO"E L XCXL ă\lEU U6CXTO� il val ' 11, E'l )J. 11 TOU'tO, OUbEV ECYTa l , o XOAA TlO"ETCXl UlTO TOU U8CXTO� , 'AEPO� 8E Tl elV 6EOL TO r�� " ,. ) oyXO� lTPO� TO EL VCXL ETL aEpo� )J.E\lOV'tO� lTP L v )J.ETcx�aAAEL \1; nEpl' 8E lTUPO� E'l � }J.E\I TO Y� il \lCXl OUX ElP11TCXL , El� 6E TO OPCX't11 E\ VCXl XCXL CXUT11 XCXl 'ta ăAACX' EUAOrOV )J.EV yup O"uyxwPEl v lTCXpa <pWTO� 'to opaCY-8'cxl Yl VEO"-&CXL , Ou yap 811 'to cyxo'to� opaO"-8'cxL , aAAu )J. 11 opacy-&cxl <PCX'tEOV, WCYlTEP 't11v a�o<plcxv )J. -rl axouEO"-&CXL , ) AAAa lTUP "(E EV cxinn oin< a\larx11 lTCXPEl \lCXl ' <pw� rap apXEl , x LWV YOU\I XCXl Td �UXPO'tCX'tCX lTOAAa Acx)J.lTpa lTUPO� cXVEU , 'AAA ' EV€rEVETO, <PTlCYEl n �, xal EXPWCYE lTPLV cXlTEA-&El \l , KCXL lTEPL l)6CXTO� 8E alTOP11't€OV, E'L )J. Yl Ecyn v u8 w p, E'l )J. -rl "(�� Aa�OL . 'A-rlp 6E lTWC; C(\J A€rOl TO )J.ETEXEl \J r�� EU{}pUlTTOC; W\I; n Epl 8E lTUPO�, E'l "(�� 8El CXUTW TO CYU\J€XE� lTap ' aUTOU OUX EXO\ln OU6E TO 8L CXCYTCXTO\l �Pl Xn . 'H 8€ CY'tEPEOT11� CXUTW, ou xanx TYl\l 8LaCYTaCYL v TYlV 'tPL XTt,' aAAa. xan;( 'tYJ\I U\JTEpE\CYl v 811AO\Jon , 6UX Tl Ol)X ECYTCXl n �UCYLXO\J O"w)J.a; LXAT]p6't11� 8E i n )J. o\Jn , 'E lTEI xaL TO lTux\Jo\J TW XPUCYW u8an o\Jn ou'tw�'

(

1/

lI'

"

1.

,

l'

'

l'

L.

256

......

)I'

-

,

L


L N N LA I H

,1

I I -a. I ( 4( ) ).

h

ci neva Întreba dacă nu este la fel şi în fizică, fii ndca n i c i amestecu l pământul u i c u apa nu are nevoie d e un tell11en mediu. Dar dacă a m spune c ă celelalte <elemente> s e a fl ă în păl\1ânt şi î n foc, a m crede c ă susţinem ceva cu sens. S-ar putea însă răspunde c ă reunirea celor două nu are loc în vederea combi nări i lor. Totodată, noi răspundem că ele sunt deja combi nate, întrucât fi ecare le con ţ i ne pe toate. Î nsă trebui e cercetat dacă păm ântul n u este <cumva> vizibil In l ipsa focului şi dacă focul nu este cumva sol id în l i psa pământului. Dacă ar fi aşa, atunci mai degrabă nici unul <di ntre elemente> nu ar mai avea esen ţ ă proprie, ci toate s-ar amesteca, şi fiecare ar fi numit după <el ementul> dominant. Se spune că pământul nu se poate alcătui în l i psa umeze l i i , căc i umezeala apei este un liant pentru pământ. Dar dacă vom admite aceasta, va fi absurd să mai spunem că fiecare <el ement> este ceva In s i ne, rară a-i atri bui o alcătuire În s ine, ci <numai> In combinaţ ie cu celelalte, rară ca vreunul să a i bă o consistenţă. Cum ar mai fi atunc i natura pământului precum şi "ceea ce era pel1t/ll 11 n,4 85 pământu l, rară să existe nici o patie a pământului care să fie păm ânt, dacă nu va fi în el şi apa ca liant? A l cui l i ant ar mai fi ea, de nu ar exista deloc nişte pat1icule, astfel încât ea să le lege una de cea laltă Într-o conti nuitate? Dar dacă ar exi sta o asemenea pat1iculă de pământ, ori care ar fi ea, pământul va avea o natură proprie în l i psa apei, iar dacă nu ar fi aşa, atunci nici nu va exista ceva căruia apa să îi fi e l i ant. Dar oare o masă de pământ ar avea nevoie de aer pentru a exi sta, adică de un aer care persistă ca atare înainte de a suferi o schimbare? Despre foc n u se spune că este o condi ţ ie a existenţ ei pământului, ci a faptul ui ca el şi celel alte <el emente> să fie vizibi le. De altfel, este corect să admi tem că vizibi l i tatea provine de l a l umină, căci nu obscuritatea este vizibi lă, ci despre ea trebu ie spus că este invizi bilă, tot aşa cum l i niştea nu poate fi auzită. Î nsă focul nu este în mod necesar prezent în acestea, ci este sufic ientă lumina, căci zăpada şi mu lte alte obiecte foarte reci sunt străluci toare în l i psa focului. S-ar putea Însă spune că el a intrat In <aceste corpuri> şi l e-a colorat înai nte de a se retrage. Ar trebu i să ne întrebăm şi In privinţ a ape i, dacă ea există rară să conţ ină pământ. Î nsă cllm s-ar mai spune despre aer că participă la pământ, dacă el este atât de fl uid? Iar în privi n ţ a focu lui, <trebui e s ă n e întrebăm> dacă are nevoie d e pământ şi n u are el însuş i continuitate şi o înti ndere tridimendională. De ce nu i-ar reveni atunci şi sol iditatea, dar nu în sens tridimensional, ci în sensul rezisten ţ ei sa le evidente, în cal i tate de corp natura l? Singur, pământul posedă du ritate. Duru l, care provine din apă, nu este dens datori tă 257


[lI ( H I N

TIP0O'YLVETUl ou Yl1� TIPOO'YEVO)..L E VT)�, cXAAa TIUXVOTl1TO� 11 TI-rlSEW� . KUL TIUP SE Eep ' UUTOU Sla T( tlJux�� TIUpouO'l1� ou O'UO'T-rlO'ETUl TIPO� T1lV bUVU)..L l v UUT��; KUL '{wu SE TIUPl va EO'Tl SULJ.10VWV . ' AAAa Xl VT)O'O)..L E V Ta TIă.v '{Wo'v EX TIaVTWV ' " , ) , ...... ) -.., , I' )/ Tl1V O'UO'TUO'l v EXEl V . H TU E1T\. Yl1� n � EPEl , Yl1V SE El� TOV ) ' J/ ' I' '''' , ) / ...... OupUVOV UlpEl v TIUPU epUO'l V El VUL XUL EVUVTlOV TOl� UTI UUT�� TETUY)..L E VOl�· O'U)..L TIEplaYEl v SE T"V TUXlO'Tl1V epopav YEl1pa O'W)..L UTU ou TIl.ttuvov el VO:l E)..L TID8L DV TE XO:L TrPO� TO epo:VOV XO:L AEUXOV TOU €XEl TrUPOC; . ...

-..,

'

J

(

"1

(7. I '''I<1� oDv �EATLOV XP-rl (h:OUEl v TOU n AaTWVO� AEYOVTO� EV )..L Ev TW TIUVTL XOO)..L W SEl v el VO:l Ta TOlOlrrov O'TEPEDV, Ta -.., ) / ) / CI' / , uvn TUTIOV OV, l va TE 11 Yl1 EV )..L EO'WL lSPU)..L E\ll1 Em �o:ttpo: Xal -.., , ., ) ,.. / / ) TOL� ETI O:UTl1<; �E�l1XOO'l v ESpala TI, TO: TE '{wa Ta ETI aUTl1C; E� cXvaY){l1� Ta TOlOUTOV O'TEPEOV �E Xll' h SE r� Ta )..L E v El val O'UVEX1l� ){aL TIap ' apT�� EXOl, €TIlAa)..L TIOl TO DE una TIUPOc;, EXOl DE U8aT� TIPO� Ta )..L1l aux)..Ll1Pov EXOl DE xaL )..L EpW\I TIP0C; )..L €Pl1 )..L1l )(WAuEO'ttal O'uvaywY-rlv' cXEpa bE XOU<pl'{EL v Y� oYxou�' )..L E)..L LXttul DE TW ăvw TIUPL oux EV Tn O'uO'TaO'El TWV )/ , ,. � ,. " ii ' aO'Tpwv Tl1V YT)V, af\.f\. EV XOO)..Ltp YEVO)..L EVOU ExaO'TOU xal TO TIUP aTIOAaOOal Tl T�� Y�, GJO'TIEP xal T1lV Y�V TOU TIUPOC; XO:L €XaO'TOV ExaO'TWV, oux w� Ta aTIOAaOOaV YEVEO'ttal E� a)..Lep ol v, �aUTOU TE xaL of> )..L ETEO'XEV, cXAAa xaTa T1lV EV ){OO)..LW · XOl VWVlav âv o EO'n Aa�El v oux aUTO aAAa Tl aUTOU, 0).0\1 �UX aEpu, aAA ' aEpoc; Tijv a.TIaADTl1Ta XUl nupo� T1lV Aa)..LTIpOTl1Ta· T1lV bE )..L l �l v TIaVTa DLDDval, XUL TO ) , / / O'UVO:)..LepOTEPOV TOTE TIOl El v, ou YTJV )..LOVOV XUl Tl1V TIUPO� epUO'l v, T1lV O'TEpEDTl1Ta TaUTTJV ){O:L n1V TIUpOTl1Ta . MapTupEl bE xal aUTOC; TOUTOl� ElTIWV' epw� cXv�tlJEV o ttEO� TIEPl T1lV DEUTEpav cXTIO Y�C; TIEp lepopav, TOV TjAlOV AEYWV, xal Aa)..L TIpOTaTOv TIOU AEŢEL cXAAo:XOU TOV TjA LOV , TOV aUTov DE AEUXDTO:TOV, aTIaywv hJ..La.� TOU ăAAO Tl VO)..L L '{El v +l TIUPO� El VUl , TIUPO� bE OUSETEPOV TWV E'l�V UUTOU TWV ăAAWV, aAAa Ta epWC; o epT)O'l V ihEPOV epAOYOC; El VUl , ttEP)..LOV b€ TIPOO'TJVW� )..LDVOV· TOUTO bE TO epWC; O'w)..Lu El VUl , alTOOTlA�El v bE alT' UUTOU TO O)..LW VU)..LOV UUTW epW�, o b-rl ep<X)..L EV XO:l cXO'W)..LUTOV El VO:l : TOUTO bE alT' EXEl�OU TOU epWTO<; lTUpEXEO'ttal, E){Aa)..LlTOV ES 'EXELVOU WcrTIEP ăvtt� 'EXELVOU XO:l O'TlATTVOT1lTU, o D1l XUl El VUl Ta OVTW� AEUXOV O'W)..LO: . (H)..L El� Se Ta YET)PO\l lTPO� TO XELPOV '"

-..,

L (

)/

J

-..,

(

-

,

I'

)

(

/

,'

)

,.

-..,

l'

258

"

-..,


E N N F:\ \ ) ·\ a I I ·a, 1

( 4 0), 6 - 7

păm ântului ce i se ada ugă, ci datorită densită ţ i i şi soliditicări i sale. Din ce cauză focul în s i ne, în prezenţa sufletului, nu se aprinde În faţ a puteri i sufletului? Între daimoni, există vietă ţ i d e foc. S ă adm item oare faptul că fiecare vieţuitor este alcătuit din toate elementele? Acest lucru ar putea fi spus despre cele pământene, dar faptul de a ridica pământul spre cer este contra naturii şi contra celor alcătuite de ea. Nu este plauzibi l ca n i şte corpuri pământene să fie cuprinse de o mişcare circulară foarte rapidă, căci ele ar fi împiedicate În rapOli cu strălucirea şi splendoarea focului de acolo. ( 7.) Cel mai bine ar fi , aşadar, să îl ascu ltăm pe Platon, care spune că În tot universul trebuie să exis te un anumit sol i d rez i stent, pentru ca pământul care se află în mij oc ca o punte să ofere un suport solid celor care umblă pe el, apoi că şi v i e ţ uitoarele de pe el deţ i n în mod necesar un asemenea solid 4 8 6 . Apo i , că pământul ar deţ ine pri n sine continuitate şi ar fi i luminat de foc, având parte de apă pentru a nu se usca, iar el o reţ ine pentru ca părţ i l e lui să n u fie îm piedicate să se a l i pească una la cealaltă, iar aerul îl face să fie uşor. Însă <pământul> n u se amestecă cu focul cel est în compozi ţ i a astrelor, ci fiecare l ucru născut în u n i vers d i n foc se bucură de o patie de pământ, precum şi fi ecare l ucru de pământ <se bucură de o parte> de foc, şi fiecare de celăl alt, dar nu în sensul că acela se bucură <de ele> şi se naşte din ambele, adică din sine însuşi şi d i n cel la care participă, ci potrivit unei comuniuni existente în u n ivers, care nu lnseamnă a consi dera <elementul> ca atare, ci a considera ceva ce provine din el, de pildă nu aeru l , ci fluiditatea lui sau străluc irea focului48 7 . I ar acest amestec îi conferă toate <proprietă ţ i le> şi le produce la un moment dat pe ambele, nu doar pământu l şi natura foc u l u i , ci ş i sol i d i tatea şi densitatea l u i . Platon însuşi mărturi seşte aceasta spunând: "zeul aprinse o lumină pe cel de-al doilea cerc de la piimânt'-i 88 . E I se referă la soare, pe care îl numeşte cel mai lum inos de pretutindeni489, precum şi cel mai strălucitor, abătându-ne de la opinia că el ar fi altceva decât foc. E I nu este n i ci u n u l dintre celel a l te tipuri de foc, ci lum i na despre care spune că d i feră de flacără, şi anume doar o căldură domoală. Această l umină este corporală, iar de la el provine o lumină cu acelaşi nume, despre care spunem că este incorporală. Ea derivă de la acea lumină şi i l um in ează de la ea ca o fl oare a ei ş i o i radi ere, căci ea este corpul cu adevărat stră l ucitor. Noi înţ elegem greşi t faptul că ea " are natura 259


P L OTI N

AaJ.!!3dvoVTE«;", TOU nAchwvo«;" )(aT(x T1lV O'TEpEOT"'lTa Aaf36vTO«;" TIlV y�V , �V Tl youv 81l bvoJ.!u'{oJ.!€V 11J.!€L«;" 8L a<popa«;" y�«;" EXE LVOU Tl{} EJ.!EVOU . T ou 81l TOL OUTOU lTUPO«;" TOU <pW«;" lTapEXOVTOe; TO Xa{}apWTaTOV EV T� (ivw TOmp )(El J.!EVOU Xal XaTa <pUO'L V E)(€l \8PUJ.!EVOU, TCXUTTjV T1lV <pAoya OU)( ElTlJ.!LyvOO{}al TOle; ExEl LmOATjlTTEOV, aAAa <p{}avoooav J.!EXPl n VOc; alTOO�Evvooital €VTUXOOOaV lTAElOVl aEpl aVEAitoooav TE J.!ETa y�«;" PL lTT€O'{}al )(UTW OU 8UVaJ.!EVTjV l)lT€p�aL VEl V lTP0«;" TO C(VW, )(UTW 8e T�«;" O'EATlVTj«;" {LcrTaO'itaL, WcrTE )(al AElTTaTEpOV lTOl El V TOV €)(€l aEpa )(al <pAaya, EL J.!EVOL , J.!apaL VOJ.!EVTjV Ele; TO rrpcxoTEpO" ye,,€O'-8-CXl )(CXL TO ACXJ.L rrpo" J.L -r1 €X€l" acrov €l� JEvauya/ J/ ....... avw , TOU - <pWTO<; / v, CXAA , (/ ) "\ "\ ' II ooov V rrapa, TOU �Ecrl Tll" �Ecr{}cxt · TO 8€ <pw«;" E)(El, TO J.!EV lTOLxlAitEV €V Aayol<; TOl <; (iO'TPOl<;, wO'lT€P € V TOl«;" J.!EyE{}€O'l V, OUTW xal E V Tale; xpaal«;" , J/i '\ , 3" / , ' _n. ' JEpyaO'aO'v ' <;:: o<;:: al\.AOV oupavov €l vaL )(al ol a<popav al, TOV TTjV aUTOV TOlOUTOU <pWTOc;.:o J.!1l opacriTaL 8E A€lTTaTTjTl TOU / » / (/ " / ' c O'WJ.!aTO<; )(al oLa<paVEL� OU)( aVTl TUlTtp, WO'lTEP )(aL TOV xcx{}apov aEpa· lTPOOEcrTl 8e TOUTOle; )(al TO lTappw . "

J

/

/

/

/

c: , )€V tp('" TOU TOLOUTOU <pWTO<; 1 8 . I T OUTOU oTj, J.!El vaVTO«;" avw J

TETa)(TaL xa{}apou €V xa{}apWTUTtp, TL«;" elV Tporro«;" alTOppo�«;" alT ' aUTOU Civ Y€VOl TO; Ou yap 811 lTp0«;" Te) )(UTW lTE<pU)(€V alTOPPEl V 11 TOLaUTTj <pucrte;, ou8' ao TL )Ecrn V €)(El TWV �l a'{oJ.!€VwV W{}€l V lTpOe; TO )(chw . nav 8E O'wJ.!a J.!€Ta tlJux�e; (iAAO xaL ou TauTav, olov J.!avov �v· TOl OUTOV 8e TO )E)(El , oux / J ' )/ ...... )/ ) , / ('" OlOV TO, J.!0VOV . T o TE YEl TOVOUV €l T€ aTjP El T€ lTUP €l Tj, aTjP J.!EV TL elV lTOl-rlO'El€; nupo«;" 8E ou81 elV EV apJ.!acrE l € lTpOe; TO lTOL�craL, ou8' elV €<putlJalTo El <; TO 8paO'aL : TD PUJ.!l1 T€ yap lTapdAAU�€l EV &v lTP lV lTa{}€L V €)(€l VO, EAaTTav TE TOUTO JlO'XOoV TE OU)( >tcra TOl«;" Ev{}u8E . E'i: Ta )(a L TO lTOl TjcraL {}EPJ.!�vaL EO'Tl · 8€L TE TO {}EpJ.!aV{}TjcrOJ.!EVOV J.!1l {}€pJ.!Ov lTap ' aUTOU t?i: val . E\ 8E Tl <p{}ap-rlO'ETaL lTapa lTupae;, {}€pJ.!av{}�val 8€l lTpaTEpOV aUTO xaL lTapa <pUO'l V aUTO EV TW {}EpJ.!aLVEO'{}aL yLVEO'{}al . OOOEV 8El TOLVUV (iAAOU O'WJ.1aTOe; / ( ..It. ) / ) c ' j'" (/ TW oupavw, L va J.!€Vn, OUo au, L va xaTa, <pUO'l V Tj lTEpL <popa:/ , ) / / j'" ( / " ) , ) ou yap lTW 6€6€lXTal OOOE ElT EU{}€la«;" OUO'CX TI xaTa, <pucrL V aUTW <popa:· 11 yap J.!EVEl V 11 lTEPl<pEpEO'{}aL )(aTa <pUO'L- V ( ) <;:: ' TP0<pTj«;" 1.... ) J /,\ i A _n. / EVTWV . OU) TOL/VUV OUuE tJlaO'v al oc: , al\.l\.al aUTOL«;"· -

......

, 1.

L

(/

/

260

)/


EN N EA J )A

CI

I I -a, 1

( 40 ),

7-X

păl77ântuJuf'4 90, deş i Platon ia pământul în sens de sol i d i tate: n o i n u m i m "pământ" un singu r. l ucru, p e când el presupune mai m ul te t i puri de pământ d i ferite. Fi i ndcă acest foc, ce con t ine l u m i n a cea mai pură, se a tlă în l o c u l cel de sus ş i să I ă ş l u ieşte acolo natura l , trebuie adm i s c ă tl acăra <pământeană> nu s e amestecă cu c e l e de acolo, ci se Înal ţă până l a un anume nivel ş i se sti nge când gă seşte prea m u l t aer. Când se îna l ţ ă Însoţ ită de pământ, ea se prăbuşeşte, ncputi nc ioasă în a urca, şi se opre şte mai prej os de l ună, fă când aerul de acol o m a i uşor. Iar dacă tla căra pers istă, ea s l ă beşte, dev ine tot mai b l ândă ş i n u mai are aceeaşi străl ucire ca ş i atunci când ardea, c i stră luceşte atât cât este l u m i nată de l um i n a de sus. Dar l um i na de aco l o se d i vers i fică proporţional în astre : tot aşa cum le d i feren ţ i ază mări m i le, tot aşa le <diferen ţ i ază> şi cu lori le. Ş i restul ceru l ui este făcut d i n aceeaşi l um i n ă : el este i n v iz i b i l din cauza uşurătă ţ i i corpu l u i său ş i a transpare n ţ e i În care nu se reflectă n i m ic, ca şi În aeru l pur. La acestea se adaugă ş i fa ptul depărtări i sa l e .

1 8 . ) Dacă o asemenea l umină persi stă sus, fiind ceva p u r aşezat în locul ce l mai pur, cum ar putea emana ceva din ea? Căci În mod firesc o asemenea natură nu emană în jos şi n i c i nu ex i stă ceva acolo sus care să îi dea un i m pu l s viol ent În jos. Orice corp Însoţit de un suflet este di ferit de ceea ce era doar el 's ingur, şi aşa este el acolo sus, fără a fi doar <corporal i tate> . I a r <cerul > este vecin fie C LI aerul, fie cu focul. Dar ce ar putea produce aeru l ? În pri v i n ţ a foc u l u i , el nu ar fi apt pentru a a c ţ i ona <asupra cerului>, c ă c i n ici n u l-ar putea atinge pentru a-I putea afecta, căci acela l -ar modifica prin v iteză înainte de a suferi ceva <din partea focu l u i>, fii n d mai puţ i n putern ic decât <elementele> pământene. Pe urmă, acţ iunea <proprie foc u l u i > este Încălzirea, iar ceca ce este încălzit nu trebuie s ă fi e cald p r i n s i n e . I a r dacă un l u c ru e s t e d i strus de foc, el trebu i e mai Întâi s ă s e încăl zească ş i s ă sufere acest proces contra naturii s a l e Pri n unnare, cerul nu arc nevoie de u n a l t c o rp pentru a pers i sta şi n i c i pentru a real i za m i şcarea c i rc u l ară natura l . Căci Încă nu s-a arătat fa ptu l că m işcarea l u i natura l ă a r fi recti l in ie, iar acestor <astre> l e revi n e natura l fi e i m o b i l itatea, fi e m i şcarea c i rc u l ară, pe când celel a l te <m işcări> sunt violente. Pri n urmare, ar trebu i spus că cele de s u s n u au nevoie de h rană, şi n i c i nu trebuie .

26 1


PLOTIN

8Elcr\tat epaTEOV Ta €)(El, OU8E alTO TWV Tn8E lTEPL €)(ELVWV alToepaVTEOV OUTE �UX�V T�V aUT�V T�V cruvExoucrav EXOVTWV OUTE TOV aUTOV TOlTOV OlhE aL Tlac; oucrT)«;" E)(EL , 8L ' llV Ta T�8E TpEep ETal crUj)(pL).!aTa UEL pEovTa, TTJV TE ).!ETa�oA�v TWV Tn8E crw).!chwv aep ' aUTWV ).!ETa�eXAAEl V ăAAT)C; €lTLcrTaToUcr�«;" epucr€w«;" at.lTOl«;", 11 UlT ucr\tEV€ la«;" OU)( OL 8€ )(aTEXEl V EV TW €l val , ).! L ).!EL Tal 8E EV TW jl vEcr\ta t il jEVVaV T�V lTPO au��c; epUcrl V . To 6E ).!� (ucr�UTW«;" mxvTll, wcr1TEP Ta vOllTeX €lPllTat . �

'

,

262


I:NN I·,,·\ [ ). \ ; I 1 1 ·;1 . I ( 40 ) . H

făcute afirma ţ i i în privi n ţa lor <plecând> de la cele de jos. E l e n ici nu deţ in un sufl et identic <cu al nostru> care să le cupri ndă, n ici nu se află în acel aşi loc <cu noi>, ş i nici nu exi stă aco l o o cauză datorită căreia se hrănesc cele de aici, compuse şi a flate î n neîntreruptă deven ire. Schi mbarea corpuri lor de aici are l oc prin ele însele, Întrucât le stăpâneşte altceva decât n atura acelor corpuri ce leste. Această <natură> n ici nu l e-ar putea men ţ in e în fi in ţ ă, datorită slăbi ciun i i sale. Iar această <sursă a sch i mbări i> i m ită, pri n generare şi pri n naştere, na tu ra care îi este anteri oară. S-a mai spus însă că < fi i n ţ e le> celeste nu sunt întru totu l identice cu si n e aşa cum sunt i ntel igibi l ele49 1 . ,

263


nEpl

II ( 1 4) .

XL

V€crEW� oupavou

1 1 . 1 Ll L a Tl xuxAw XL VEL T(XL j "'OTL VOUV )..L L )..L El TCXL . Kal TCVOC; il O"W)..L a TOC;; T l oov an EV aUT'n EO'TL xal TTP0C; aUT11v i "H O'TTEUc)E L 'L EvaL i il EO'TL V EV aUT ou O'UVEX El oOO'cx; il <pEPO)..L E Vll O"U)..L <p EPE L i 'AAA ' EC)E� O'U)..L <p EpouO'av )..L llXETL <pEPEL v, aAA ' EVllVOXEVal , TOUTEO"TL O'T�va L )..L ei AAov TTOL �O'CXL xal )..L rl eXE L xUxAtp . "H XClL aUTrl O"T1lO'ETaL 11, EL XL VEL TCX L , OUTL YE TOTT L XWC; . nWC; OOV TOTT L XWC; XL V EL ClUTrl ăAAOV TpaTTOV Xl VOU)..L E vll;" H 'lO'WC; OUc)E TOTTL XTl h XUXAtp, aAA ' E'L ăpa, XCXTa O'U)..L � E�llXac; . nOla OOV TLC;; E'L c; aUTrlV O'uvaL O'{}lln XTl xa l O"UVVOllTL Ktl XCXl "WTL XTl XCXl ouc)a)..L OU E�W ouc) ' ăAAoih . KaL T() mXVTa c)EL v TTEpL Aa)..L �civEL Vi TOU yap '(WOU TO XUPLOV TTEP L A llTTTl XOV xal TTOLOUV €v . O u TTEPL A1l4JET� L bE "WTl XWC;, EL )..L E VOL , oUbE O"WO'EL Ta EVbOV O"wJ.1a EXOV ' XCXl yap O'W)..L aTOC; '(Wrl XL VllO"L C; . E'L OOv xal TOTTL X1l, WC; bUV1lO'ETal XL V1lO'ETa l xaL oux WC; 4JUXTl )..L a vov , eXAA ' WC; O"W)..L a E)..L 4J UXOV xa L WC; '(�OV: WO"TE E� val )..L L XTTlV El( O"W)..LCX TL X�C; l(al 4JUX l X�C;, TOU )..L Ev O"W)..L a TOC; EU-& U <pEPO)..L EVOU <pUO"El , T�C; bE 4JUX�C; xaTExouO"TlC;, EX b ' eX)..L <p Ol v YEV0J.lEVOU <pEP0J.l€VOU TE xaL )..L E VOVTOC; . E'L bE ()(,J)..L a TOC; h xuxAw AEYO l TO. TTaVTOC;

h Xl VllCH C;,

tlJux�c;

tlJuXrl

l

264

m".0c;


II ( 1 4).

Despre mişc<:.lrea cerului 1 1 . 1 De ce se mişcă cerul circular? Fi indcă i m ită intelectuI4t)2. Şi a cui este m işcarea, a sufl etului sau a corpului? De ce ar fi a sufletului? Oare fi i ndcă el există în sine şi pentru sine sau pentru că se străduieşte să meargă mereu că tre sine? Sau pentJlJ că există în sine, dar discontinuu? Sau el se pune În mişcare o dată cu sine, fi ind el însuşi mişcat? Dar atunci ar trebui ca el să nu mai transporte nimic, ci să fi transpol1at deja, adică să se oprească şi mai degrabă să producă <astrele>, decât să le mişte circular etem . <Sufletul> este fie imobil fie, dacă se mişcă, mişcarea sa nu este l ocală. Cum s-ar putea el m işca l ocal, dacă este mişcat cu un alt tip de mişcare? Sau poate că mi şcarea circul ară nu este una loca lă. Sau dacă ea este astfel p'lin accident, cum este ea de fapt? Ea este o mişcare spre si ne, care se percepe pe sine, se gândeşte pe sine şi este <m işcarea> vie ţ i i . Ea nu iese n iciodată în afară, nu <primeşte nim ic> din afară şi trebuie să le c uprindă pe toate : căci pal1ea dom inantă a unui v i e ţ lIitor cuprinde şi uni fică <celelalte părţ i>. Dar dacă ar ti imob i l , el nu le-ar cuprinde pe celela lte dându-Ie viaţă şi nici nu ar menţ ine ceea ce s e află în acest corp, căci viaţa unui corp este mi şcarea. Iar dacă această mi şcare ar mai fi şi locală, <cerul> va fi mişcat după <propria lui> putere şi nu doar după mi şcarea sufletului, ci aşa ca un corp însufleţit şi ca un vieţuitor, astfel Încât <mişcarea circulară> este compusă d intr-o mi şcare a corpu lui şi una a sufletului : cea corporală este rectil i n ie, cea psi hică reţ ine <corpul>, iar din ambele, adică dintr··un transpOIt şi un repa us, se naşte <m işcarea circulară>. Iar dacă s-ar mai s pune că mişcarea circul ară este a unui 265


PLOT I N

EU�UTTOPOUVTOC; Xa l TOU TTUPOC;; " H EU{}UTTOpEl , EWC; âv llXn \ ....... C' ( (/ ELC; TO ou TETaXTaL · WC; Ţap av TaXv_Q.. Ţ], OUTW oOXEL xal ecrTCival xa"t(x epUcrL v xal epEpEcr�aL E'L C; o E "t(iX�l1 . Ll L a TL ouv ou ).!EVEL EA�OV ; �Apa, on h epucrle; T0 TTUP l EV Xl V1lcrE L ; E'l oLv ).! l) XUXAW , crx E8acr{}llcrETal ETT EU�U· 8EL ăpa XUXAW . 'AAAa TOUTO JTpO� oLac;· aAA ' EV aUTW TTapa T�C; TTpovoLa � · (/ / TO, XUXAt / ) WcrTE , El EXEl ŢEVOl p Xl VELcr�al E� aUTOU . H €epl E.ll E VOV TOU EU� EOe; oux EXOV OUXETl TOTTOV WcrTTEP TTEpLOAlcr�avov avaXa.ll TTTE L €V Ol e; TOTTOle; 8UVaTa l " ou Ţap EXEL TOTTOV )J.E{} ' eaUTO· ODTOC; Ţap EcrxaTOC; . 0El otv €V GJ ( ""'" / ) , ) (/ / / " EXEL )(aL, aUTOC; aUTOU TOTTOC;, OUX L va ).!EV Ţl ŢEŢEVl1.ll E VOC;, aAA ' cl va <pepOllO . Kal XUXAOU 8e TO ).!Ev XEVTPOV .ll E VEL xal(X epUcrL v , h 6E E�W�EV TTEPL epEpE L a EL ).!EVOl , XEVTPOV -" / � / )/EcrTaL )J.EŢa xal, ...,�WVTl . M al\.l\.ov ouv EcrTaL TTEpl TO, XEVTPOV xal xaTa epucn v 6e EXOIVTl crw).!an . OlJTW rap cruvvEUcrE l TTpOe; TO XEVTPOV , ou Tn cruVl STicrEl - aTToAEl Ţap TOV XUXAOV ' - aAA ' ETTE l TOlrtO OU 6uvaTaL , T"n TTEPl6L v1lcr E l · O\JTW Ţap .llO VWe; aTTOTTAl1pwcrEl Tl)v EepEcrL V . E'l tlJux� 8E TTEp LaŢoL , ou xa.ll El Tal · ou rap EAXE L , ou8e napa epUcrLV· h Ţap epucrle; TO / ..ma tlJux �e; T�C; TTacrl1C; TaX�Ev : En TTavTaxou oucra h tlJuXrl OAl1 xal ou 8l E l Al1.ll ).! EVl1 h TOU TTaVTOe; XaTa ).!EpOe; 8l8WcrL xal TW oupavw, WC; 8uvaTa l , TTavTaxou El val · 8uvaTa l 8e T� TTa� Ta ).!ET� EvaL xal ETTl TTopEuEcr�aL . )/ EcrTT) ).lEv Ţap, E'L TTOU ecrTwcra �V h tlJUXTI, EA�OV EXEl · vuv 8E, ETTEl8l) TTacrci Ecrn V, aUT�C; TTaVTl1 Eep LETal . TL oLv; OU8ETTOTE TEu�ETa L ; "H OlJTWC; aEl TUrxaV E L , ).!aAAov 8E aUTrl lTpae; aUTl)v ăroucra aEl EV TW aEl ăŢEl V aEl XL VEL , xal oux aAAaxou XL voucra ' aAAa. TTPO C; aUTrlV EV TW alHW, oux ETT' EU�U aAAa XUXAW - � , \ a)'oucra 8L8wcrL V aUTtp ou Eav T)X 11 EXEl EXE l V aUTl1v . E l 8E / C } - )/ r- (/ / ).!EVOl , WC; El<E l oucrl1e; .ll 0vov, ou ExacrTov .ll E VEl , crTT)crETa L . E'L oLv ).! l) EXEL .ll o vov OTTOUOUV, TTavTaxou o'l cr�1lcrETaL XU L / , V '-ţ apa . OUX E � w · XUXl\.tp )

,

/

("""

,

)

,

"

-

L

_

/

)

,

/

I

J

1

_

,

,/

)/

_

)

"

-

-

)/

)

I

l

L,

I

)/

1 2 . 1 Ta oLv ăAAa TTWC;; "H oux OAOV ExacrTov , }.1Ep0C; 8€ xal xa-rEx0).l EVOV ).!EPLXW TOTTW . 'EXEL vo 8e OAOV xal olov TOTTOC; xal Ou8€v XWAUE L · aUTO rap TO TTav . nWC; otv ăV� PWTTOl ; J/ H , ,

,

266


E N N r:.<\ D!\

a

I I -a. � ( 1 -4 ). 1 - 2

corp, atunci de ce orice corp, precum şi focul, se mişcă recti liniu? Poate că se mi şcă aşa până ajunge în locul menit lui . dar o dată aşezat acolo, el se opreşte natural, fiind transp0l1at în locul unde se aşază. Dar de ce <focul>, o dată ajuns acolo, nu se opreşte? Fiindcă natura focului se află în mi şcare? Într-adevăr, dacă nu ar avea o mişcare circul ară, s-ar ris ipi în mişcări recti lin i i . Deci ea trebuie să fie circulară. Dar ea < ţ i ne> de providenţă, şi se află în <foc> datorită providenţei, astfel Încât, dacă el ajunge acolo sus, se mişcă de la sine circular. Deşi tinde spre mişcare recti l inie, el nu mai di spune de vreun loc, şi atunci se curbează ca într-o răsucire În 10cUli ie în care �oate, căc i nu mai di spune de un loc dincolo de sine, fiindcă este l imita4 3. El circulă, aşadar, în locul pe care îl ocupă şi este propri ul său loc, dar nu pentru a se o pri , o dată ajuns acolo, c i pen tru a se mişca. Centrul unui cerc este natural imob i l , dar dacă şi circumferinţa a r fi i mobilă, atunci <cercul> a r fi <doar> un mare centru. Prin unnare, mai degrabă <circumferinţ a> se roteşte În j uml centmlui, în cazul unui vieţuitor şi al celui ce deţ ine natural un corp494. Astfel, ea tinde către centru, dar nu dIrect spre el, căci astfel cercul s-ar distruge. Pentru că aceasta este imposibil, ea se m işcă în j urul lui, căci doar aşa îşi Împl ineşte dorinţa. Dacă sutletul îi detell11ină mişcarea circulară, ea n u oboseşte, căci nici nu trage <după sine cerul>, nici nu <îl mişcă> nenatural, pentru că natura este ceva ordonat de sut1etul universal . Apoi, deoarece intreg sufletul se află pretutindeni şi este nedivizat, acest suflet universal îngăduie şi cerului în paJ1e, pe cât se poate, să fie peste tot. Căc i el o poate face Întmcât parcurge toate <locuri le> şi trece pri n fiecare. Dar, dacă <sufletul> ar sta într-un si ngur l oc, <focul> ar rămâne imob i l imediat ce a aj uns la el. De fapt, fi indcă sufletul este intreg peste tot, şi focul tinde să aju ngă peste tot. Dar cum? Oare nu va ajunge niciodată să existc <a�a>? Acest fapt are loc mereu, sau mai degrabă sufletul conduce pennanent focul spre sine, conducându-l şi m i şcându-I etern, fără a-I mobi l i za spre altceva, ci spre sine Însuşi şi în ci însuşi şi, conducându-I circular. iar nu recti l iniu, el Îi îngăduie să îl posede, oriunde ar ti . I ar dacă <sufletul> ar deveni imob i l , aşa cum s-ar întâmpla dacă el ar ti doar acolo sus. unde fiecare este imobi l, atunci <ş i ceru l > ar deveni imob i l . Dar, pentn.1 că <sufletul>, oriunde ar fi, nu este numai acolo sus, va fi pUliat peste tot, dar nu în exteri or. Aşadar, <mişcarea sa> este circu lară. 1 2 . \ Dar atunci cum <se vor mişca> celela lte <l ucruri>? Poate că nu fiecare este un întreg. ci este o parte şi este conţ i n ut parţ ial de câte un loc. Însă ceru l este un întreg şi este asemeni unui loc şi nimi c nu îl Împiedică, fi indcă el este întregu l. Dar care este, atunci, <mişcarea> 267


PLOTIN

oao'V 1Tapa TOU 1Ta 'VTO<;, Jl-€P0<;, oao'V b' aUTOl , o'U<El O'V oAo'V , E'l ot'V TTa'VTaxou ot) &'V TI eXEl aUT11'V, TL bEL TTEp l l E'V a l ; "H OTl Jl-Tl Jl-0'V0'V )EXEl...... , El) CE� Tl bu'VajJ.l<; aUTTl<; TTEpl TO jJ.Eao'V, Kal Tathn &'V....... KUKAW' Jl-Eao'V Se oux waathw<; O'WjJ.aTO<; KaL ) , Î" c / cpuaEW<; tVuXTl<; ATlTTTEO'V, aAA ' EKEl jJ.E'V jJ.EO'O'V, a<p· ou Tl ăAATl, Tonl Kw<; bE aWjJ.aTo<;, 'A'VaAoro'V ot'V bEL TO jJ.Eao'V ' w<; rap EKEL , olhw Ka l E'VTaut'ta jJ.EO'O'V SEL el 'Val , o jJ.o'Vwr; Ea T L ....... wr; ( rap " EKE....l... 'VO nEpL' aU) TO/ , / Jl-EO'O'V aWJ-laTOr; KaL, a<paLplKOU' olhw KaL TOUTO . E'l Srl tVUX�r; Ean , TTEPL t'tEouaa TO'V t'tEO'V , ( tajJ.<paraTTa s€Tal KaL' TTEPL" aUTO'V wr; OLO'V TE aUTll €XEl ' E�-rlPTllTaL rap aUTOU 1Ta'VTa . 'ETT€L O\)'V OUK €crn npo� aUTO'V, n€pL aUT O'V . n wr; O\)'V ou nacraL OUTWr;; "H €KacrTll 01TOU €crTL'V OUTWr; . u/\. La' TL OU'V OU, KaL Ta O'WjJ.aTa TlJ-lw'V OUTWr;;UO Tl TO' €Ut'tUTTOPO'V TTPOO'-rlPTTlTal Kal rrpor; elAAa a\ OpjJ.aL Kal TO a<p a lp oELbEr; hjJ.w'V OUK, Ethpoxo'V' r€TlP0'V rap' €KEL Se aU'VETTETal AETTTO'V Kal EUKl'VTlTO'V' Sta TL rap &'V Kal aTaLll h'Vn 'VOU'V KL'VTlal 'V T�r; tVUX�<; XL 'VOUjJ. E'VTlr; ;r! aWr; be Kal TTap' hjJ.L'V TO n'VEUjJ.a TO nEpl Trl'V tVUXrl'V TOUTO TTOL EL . E't rap ean 'V <> t'tEOr; E'V TTaO'L, Trl'V O'U'VEL 'Val �OuAOjJ.E'Vll'V tVUXrl'V 1TEP l au"(o'V bEL rLr'VEat't a L ' ou rap 1Tn . Kal n Aa"(w'V be "(Ol r; ăa"(pOLr; ou jJ.o'Vo'V "(rl'V jJ.E"(a "(ou oA�u a<paLpl Krl'V KL'VTlO'l 'V, aAAa xaL €Kaa"(w SlbWO'L "(rl'V 1TEPL "(o XE'VTP0'V au"(w'V' � , EKacr"(o'V rap, out- ,€an , TT€PLEl Allcp0<; ,,(O'V t't€0'V araAA€"(aL ou AorLajJ.w aAAa <puaLxaL r; a.'VarKaLr; . (/

,

/

(

"

1...

/

,

)

/

)

"""

....."

"

,

/

/

/

,

/

/ '(

/

U

.,.

,

,

/

-

(

/

(/

"

,

)/

(/

,

)

/

,

)/

( 3 . ) EO'''(w be KaL �S€: "(�r; tVux�r; h jJ.E'V n r; b u 'VajJ.Lr; 1-) Ea x aTTl a.TTO r�r; ap�aJ-lE'Vll Kal bl ' oAou blanAEKELcra Ea n 'V,

h bE a'l O't'ta'VEat'taL TTE<puxuLa Kal h Aoro'V So�aaTlKo'V bEXOjJ.E'VTl TTpOr; TO cX'Vw E'V TaLr; a<pa(palr; €au"(rl'V EXEl EnOxouj.1E'VTl Kal "('fi npoTEpa KaL bu'VajJ.L'V Stbouaa na p ' ....." , ) ( j-" aU"(Tlr; Elr; "(o TTOl ElV 'CuHL xwTEpa'V . K L 'VElTaL OU'V UTT aU"(Tlr; KuxAw 1TEPlEXOUO'Tlr; KaL ecpLbpUjJ.€'VTlr; na'V"(L 00'0'V aUT�r; E'Lr; / , l / Ta<; acpaLpar; a'VEbpajJ.E . KuxAtp oU'V EKEl 'VTlr; TTEpl Ex ouaTlr; auvvEuouaa E1Tl a"(pEcpETa l TTp Or; at H-rl 'V, 1-) be ETTLa"(poCPrl au"(�r; TTEpl arEL "(o a W jJ. a , E'V � EjJ.TT E TTAEx "(a L . (EKaO'TOU rap jJ.0pLOU XcX'V ()1TWaOllV Kl VTlt'tEV"(Or; E'V acpa(pa, EL jJ.o'Vo'V Xl 'VOL.....,, "(o, )/EaEL O'E'V )E'V tpr-- )Ea-rL xal, "(11'" acpaL p� Xl/ 'VllO'L r; rl VE"(aL . )

......

)

...... "

,

,

/

......

" /

/

,..

,

/

/

268

1...

/


L N N L:\ I M

il

1 1 -;1 . 2 ( 1 4 ). 2 - ]

oamen i lor? Poate că, pe cât depind de întreg, ei sunt o pane. iar pe cât sunt ei înşişi, sunt propriul lor Întreg. Dar, dacă <ceru l> deţ ine pretutindeni <su flet>, de ce trebuie să se mişte circu lar? Aceasta se întâmplă fiindcă <su fletul> nu se află doar acolo sus. Dacă puterea lui <stă într-o mişcare> în j urul centrului, atunci şi <cerul> se mişcă circul ar. Centru l nu trebu ie în ţeles la fel în cazul corpul u i şi al naturii sufletul ui, ci <pentru suflet> centrul este <origi nea> de unde provine el, pe când în cazul corpului <are Lin sens> local. Aşadar. centru l trebuie în ţ e les ca o anal ogic49S . Căci aşa cum este acolo sus, tot aşa trebuie şi aici să exi ste un centru, care este doar centru l corpului şi al <naturii> sferice. Aşa cum su fletu l se învârte în ju rul centru l ui său, la fe l ş i corpu l . Iar dacă su fletul real izează o m i şcare circulară În j urul zeului, el il cuprinde de jur împrejur cu iubire, pe cât ii stă în putere. Căci toate sunt atrase de el. Deoarece <sufletul> nu se poate îndrepta spre <zeu>, el se m işcă în juml l Lli <circular>. De ce nu fac acest lu cru toate <sufletele>? Fi ecare <su flet> o face d upă locul în care se găseşte. Dar atunci de ce nu se mişcă şi corpuri le noastre la fel? Fiindcă ele aderă la mişcarea recti l inie şi <pornirile noastre> se îndreaptă către celelalte <obi ecte>, iar aspectul nostru sferic nu este destul de agi l , fi ind terestru, pe când acolo s u s el Însoţeşte <mişcarea circulară> uşor şi mobi l. De ce s-ar opri , când sufletu l este mobi l izat de vreo mişcare oarecare? Dar o suflare din jurul sufletului face acelaşi l ucru şi în noi. Dacă zeul este în toate, sufletu l care vrea să se unească cu el trebuie să se îndrepte spre el, căci el nu este Într-un loc anume. Nici Platon nu a acordat astrelor doar o mişcare în j uml întregului sferi c, ci şi o mişcare în jurul propriului centru496 , căci fiecare, acolo unde se află, se bucură cu prinzându-l pe zeu, dar nu prin ra ţ iune, ci din nevoi natura le.

( 3.1 Fie ş i aşa : în sufletul <u n iversal> există o anumită potenţă ultimă, prove n i tă d i n pământ şi care se întinde peste întreg universul 497 . <Apoi alta> în sus, care posedă natura l sensi bi l itate şi facultatea opiniei, care se afl ă în sferele <celeste> ş i care îi dăru ieşte celei di ntâi <sfere> prin sine însăşi o putere care să o facă plină de via ţ ă. Aşadar, <prima potenţă> este mobi l izată de cea laltă, care o învă l u ie circular şi care îşi află sălaşul la marginea superi oară a universul u i , astfel încât <puterea> inferi oară să urce la sfere le celeste. Aşa dar, întrucât puterea superi oară o învăluie circul ar, <puterea inferioară> ti nde spre convers ie către aceasta, iar conversia ei pune in mişc are corpu l în care se află. Căci, dacă o oarecare parte a sferei este pusă în mişcare, dacă este doar m işcată <fără a-şi schimba locul>, ea mobi l i zează sfera în care se află ş i îi dă mişcare. 269


P LOT I N

KaL iâp ETTl' T�),V <1WjJ.aTW\I TW\I hjJ.ETEpttJ\I T�<;;' tVux�<;;, eXAAW<;;' ?""" ) ..... ..... Xl \lOUjJ. E \111<;;' , OlO\l E\I xapaL<;;' Xal TW..... cpa\lE\lTL aia-&w, TOU <1WjJ.aTO<;;' 'l1 Xl \l11<1l <;;' xaL TOlTlXrl iL \lE�aL . 'EXEL brl E\I Jia-&w iL \lOjJ.E\l11 tVUXrl xaL a'L <1-&l1TL XWTEpa iE\lOjJ.E\l11 Xl \1 EL Ta� TO aia-&o\l xaL <1ELel W<;;' 1T€cpuXe\l EXEl T01TlXW<;;' TO rrpo<;;, ... (l'H Q. ) '" ) _Q.. , aut" xaL'- aUT11 TO'- aiav o\l <1wjJ.a . TE aL<11J11TLX11 ano TOU...... a\lw Aa�OU<1a xaL Tel aUT�<;;' h<1-&EL<1a bLwxouO'a aUTO 0\1 1Ta\lTaxOU TTP0<;;' TO rra\lTaxOU <1UJ-LcpEpETaL . 'O be \lOU<;;' Ol1-rW XL \IeI: TaL ' , ) " ,.. xaL'- XL \leL TaL ' nEpL, aUTO\l iap. 0(/UTW<;;, OU\I xaL, EO'T11XE iap TO na.v T� XUXAtp XL \1 el Tal ăJ-La xaL EO'T11XE\I . '-

/

1

(/

,

)

/

)

......

270

,

'"


EN N I �A f )A

LI

1 1 -<1, � ( I -i l, 3

Iar în cazul corpurilor noastre, deoarece sufletul se mişcă altfel, de exem pl u, în clipele de bucurie, sau la vederea binelui, se naşte mişcarea locală a corpului . În schimb, acolo sus, ajungând în preajma binelui şi deven ind mai sensi bil <fa ţ ă de acesta>, sufletul este mişcat spre bine şi umeşte corpul pri ntr-o m işcare loca lă, natural ă <cerului>. Sensibilitatea, care îşi primeşte bunul său de sus şi care deţ ine propri i le sale plăceri, unnează peste tot acest <bine> aflat pretutindeni . î nsă astfel se mişcă i ntelectul, căci el simultan stă şi se mişcă, fiindcă revine asupra lui însuşi . Prin unnare, un i versul se mişcă astfel circular şi se află simultan în repaus498,

27 1


III (52) .

n€pL TOU €L lTOL EL Ta ăCTTpa 1 1 . ) {/On 1-) "tw'V eXcnpw'V <popa CY11J..L CX L'VEL lTEPL Exacy-rov 'Ta ECYOJ-LE'VCX, elAA ' oux cxln-rl TTci'V'Ta TTOl EL , tur; 'TOLr; TTOAAOLr; SO�cX�E"tCXl , €LP11"tCXl J-LE'V TTPO"tEP0'V E:V eXAAOLr;, XCXL TTLCY"tELr; n 'Var; TTCXPEL XE'TO b AOlor;, AEX'TEOV SE XCXL 'Vu'V elXPl�ECY'TEPO'V SLa lTAELO'VWV' ou rap J-LlXP0'V 'TO il wS€ il WSE EXEL 'V SO�cX'(El 'V . Tour; STÎ lTACX'V-rl'TCXr; <pEP0J-LE'VOUr; TTOl EL'V AEIOUCYl'V ou J-Lo'Vov 'Ta ă.AAa, lTE'VLCXr; XCXL lTAOU'TOUr; xal Ull ElCXr; XCXL vocyour;, elAAa XCXL a'(CYX11 XCXl xciAA 11 CXD, XCXL STÎ "to J-LEllCY'TO'V, XCXL XCXXLCXr; XCXL elpEnir; XCXL STÎ XCXL "tar; ellTO "tOU"tw'V TTpa�ELr; XCX-& ' €xcxCY"tcx ETTl XCXl PW'V €XcXCY"tw'V, WCYlTEP -&UJ-LOUJ-LE'VOUr; €lr; el'V-&pWTTOUr;, E<p ' Olr; J-LTJSE'V CXU'TOl Ol ă'V-&PWTTOL elSLxouCYl'V OU'TW lTap cxu"tw'V XCX"tECYXEUCXCYJ-LEVOl , wr; €XOUCYl : xal "tCX AEloJ-LE'Vcx alcx-&a Sl SO'VCXl OUX alcxCY-& E'V"tCXr; "tw'V AaJ-L�cx'Vo'V"twv, aAA ' cxu"tour; 1î XCXXOU)J.E'VOUr; XCXLei 'TOlTOUr; 'T�r; <popa.r; 11 aL Euncx-&oU'VTCXr; xaL aL ăAAour; au"tour; "taLr; SLcx'VoLcxlr; Il 'VO)J.E'VOUr; O"tCX'V TE ETIL XE'V"tpW'V GJCYl XCXL aTToxAL 'VO'VTar; eXAAour;' TO SE )J.Ell CY"to'V, TOUr; )J.E'V xcxxour; CXl.lTW'V AEI0'V'TEr;, "tour; SE ella-&our; El 'Val , O)J.wr; XCXL "tour; XCXXour; CXUTW'V AEyo)J.E'Vour; alcx-&a SlSo'Val, TOUr; S â.,cx-&our; / c ' <;: / oE a II. II. TJII.OUr; JloO'VTar; TIOLEL 'V E"tEpa, <pauII.Our; ,l l'VECYv� al ' )ETL )J.-rl )LSO'V'TCXr; SE ă.AACX, WCYTIEP OUX aU"tw'V O'VTCXr; aAAr1 JL So'V"tar; )J.E'V ă.AAour;, )J.lÎ JLbO'V"tCXr; bE E"tEpOUr;' XCXL "tO'VSE )J.E'V JlSo'V"ta (

/

.,

/ '\

/

)

'"

/

J

'\ '\

272

/ '\

(

)/

"

...

u


III (52) .

Despre influenţa astrelor ( 1 . 1 A m spus mai înai nte, in alte <pasaje>4tJtJ, că transla ţ ia astrelor indică500 cele v iitoare pentru fiecare l ucru, fără ca ea să le producă pe toate, aşa cum persi stă opinia între cei m ul ţ i, iar ra ţ ionamentul nostru a oferit mai multe argumente. Dar acum trebuie să o sp unem cu mai multă rigoare şi pe parcursul şi mai mu ltor <argumente>, căci nu este un fa pt mărunt să avem o opinie sau alta <În acest sens>. Ei spun că planetele, în translaţ ia lor, nu ar produce doar lucruri ca sărăc ia şi bogă ţ ia, sau sănătatea şi boala, ci şi u râ ţ enia şi frullluseţ ea, precLLm şi (ceea ce este fomie i mpOliant) vic i i l e ş i viliuţ ile, d a r şi fiecare faptă patiicu lară care depinde d e e l e î n orice moment oportun. Ar fi ca ş i cum <astrele> ar fi mân ioase pe oameni pentru fapte a căror v ină e i nu o pomiă, deoarece dispozi ţia lor ar fi rându ită de acele <astre>, iar ele nu ar oferi ceea ce noi n u m i m bunuri fi indcă ar· putia dragoste celor care le primesc, c i pentru c ă a r d i spune d e o pozi ţ i c prieln ică s a u n u , conform locuri lor de transla ţ ie. I nten t i i l e lor s-ar sch imba când unele s-ar afla in pozi ţ i i centrale, pe când altele Într-o mişcare de coborâre50 I . U n fapt foatie i m p0l1ant este acela că despre unele <astre> se spune că ar fi bune, altele re le, deşi cele despre care se spu ne că ar fi rele oferă bunuri, pe când cele b une devin răuvoitoare. Pe urmă, ele ar avea efecte d i ferite d u pă c u m se pri vesc sau nu se privesc rec i proc, ca şi cum ele nu ar avea <putere> În s i ne, c i în m ăsura În care se pri vesc S(!U nu rec i proc . Dacă o <pl anetă> o pri veşte pe alta, a t u n c i 273


P LOTI N

aŢa{}o'V el 'Val, EL 6 ' (1).) 0'V )(SOl , a),J.. Oloucr{}aL ' xaL ăAAW-; jJ.E'V opa'V , El xa'!Ci crX�jJ.a TOSE 11 otVl-;, ăA)..W e; SE, El xaTcX TOSE' ojJ.OU TE mX'VTWV T"Tl'V xpacrl'V eTEpu'V ŢL ŢVEcr,cral , wcrnEp E� UŢPW'V Sla<popw'V TO xpajJ.a ETEPo'V lTapa TcX jJ.EjJ.l ŢjJ.E'Va . T au Ta oL'V xal '!CX TOlauTa So�a'(o'VTw'V 1TEPL exacrTou AEŢEl'V ETTl crXOlTOUjJ.E'VOU-; npocrTjxEl . ) APX"Tl S' &'V E'( T) TTpocrTjxoucra aUTT) . ..

( 2 . 1 n6TEpa EjJ.tVUxa 'VOjJ.lcrTEO'V 11 ătVuxa TauTa '!Ci <pEP0jJ.E'VUj E'l jJ.E'V ŢcXP utVuXa, OUSE'V UAA ' 11 {}EpjJ.a xaL tVuxpa

TTapEx0jJ.E'Va, El b"Tl xal tVUXPcX el"[Ta TW'V ăcrTPW'V <pTjcrOjJ.E'V, aAA' oU'V E'V TTI TW'V crWJ..l. cXTW'V 11jJ.W'V <pUcrEL crTijaoual T"TlV OOcrlV <popUC; S�AO'VOTl crWJ..l.aTlx�-; El-; fu..Lae; Ţl'VOJ..l. E 'VT)-;, we; J..l.llbE nOAA�'V T"Tl'V TTapaAAaŢ�'V TW'V crwJ..l.aTwv ŢL'VEcr{}al -rfle; TE anoppo�c; ExacrTW'V T�C; aUT�e; OOOlle; xaL Srî oJ..l.OU Ele; E'V E1TL Ţ�e; jJ.lŢVUjJ.E'VWV, WC; J..l.6vo'V xa'!CI TOUe; TOlTOUC; ni-; SLa<popa'-; Ţ( ŢVEO'{}al EX TOU EŢŢU{}E'V xal TTOPPW{}E'V, npoe; TTl'V SLa<popâ'V 8LOOVTO-; xaL TOU tVUXpou waathwc;. LO<pOUe; SE xal c:lJ..l.a\t ELe; xaL ŢpaJ..l.jJ.aTlxoUc; elAAOUe;, TOUC; SE pTjTopae;, TOUe; SE Xl {}apl crTcXr; xaL -râc; ăAAar; -rEx'Vae;, eTl SE TTAoucrLoue; xal TTE'VT)Ta-;, lTW-;j KaL ni ăAAa, Ocra jJ."Tl EX crwJ..l.aTw'V xpacrewc; -r"Tl'V al TLa'V EXEL -rou Ţ(Ţ'V€O'{}al ; Olo'V xaL abEA<po'V -rOlO'VSE ) xal lTaTEpa xal UlO'V Ţuvalxa -rE xal -ro 'Vu'V Eu-rUXT)cral xal crTpaTT)ŢO'V xal �acrl AEa ŢE'VEcr{}al . E'L S' EJ.1tVuxa ov-ra TTPOOlPEcrEL lTOl EL , -r( lTap' hJ..l.w 'V TTa{}O'VTa xaxa 11jJ.ae; lTOlEL EXO'VTa, xaL -ralna E'V {}ElW TOTTW \SpujJ.E'Va xaL at.rr â {}ELa O'VTaj OuS€ Ţap, SL a U'V{}pWTTOl ŢlŢ'VO'VTaL xaxOL , -rau-ra EXEl'VOle; unapXEL , OUSE YE OAWe; Ţl'VE-raL 1, aŢa{}o'V 11 xaxov aUTOLe; 11J..l.W'V 11 Euna{}ou'V-rw'V 11 xaxa TTacrxo'VTw'V . '-

'

/

)/

)

,

/

C

,

'"

,

(,

"

/

1...

......

"

L

....."

/

,

.......

/

1 3. 1 ' AAA' OUX Ex6'VTEe; TauTa, aAA' �'VuŢxaa)J..E'VOl TOl-; TOlTOle; xal TOle; crxijJ..l.am v . ) AAA' El �vaŢxacrjJ.E'VOl , Ta aUTâ SijlTOU{}E'V EXPllv alTa'VTae; lTOI EL 'V ETTl TW'V aUTWV TOTIWV xal aXTJJ.l.aTW'V YL 'VOJ..l. EVOUC; . Nuv SE TL SLa<popov TIETTO'V-{}EV OOE T&sE TO TJ.l.lW.a TOU TW'V '(WSLWV XUXAOU TTaplWV xaL aL T&sE; Ou Ţâp S"Tl oUS' €v aUTW T� -SwSLW ŢL'VETal , aAA' UTT' aUTO lTAElaTOV alTEXW'V, xaL xa{J ' O�Ol�'V &'V YlŢ'VT)Tal xaTa TO'V oupa'Vo'V w'V . rEAOlOV Ţap xa{} ' ExacrTov CJ'V ne; TTapEXETaL el"AAO'V xal ăAAO'V ŢLŢ'VEcr-&aL ,

......

(/

......

)

,-

""'"

274

)

......

/

,

/


I : N N I�i\ [ )"\ a I I -a . .:; ( 5 2 ) . 1 - 3

ea ar fi bună, dar dacă şi cea la ltă o priveşte. ea s-ar modifica . .,Privirea'" lor ar fi di feri tă. potri vit unui aspect sau altuia. Totodată, <aq i unea> amestecată a tuturor <astrelor> ar avea un efect diferit, tot aşa cum combina ţ i a unor l i ch ide diferite produce un efect deosebit de cele amestecate. Se cuvine, aşadar, să exami năm aceste opin i i precum ş i altele asemenea, pe fiecare în parte, iar cuven itul început ar putea fi următoru l .

(2.1 Trebuie oare s ă credem c ă aceste <astre> su puse trans l a ţ iei sunt însufleţ ite sau neînsufl e ţ i te? Dacă sunt neînsufle ţ i te, ele nu ar produce al tceva decât căl dură sau frig, dacă am adm ite faptul că există şi astre rec i . Dar atunci ele şi-ar mărgini efectul <doar> la natura corpuri lor noastre, real izând în mod evident o trans l a ţ i e în corpora litatea noastră, fără o mare variaţ ie a corpuri lor <celeste>, astfe l încât infl uen t a fiecăruia să rămână aceeaş i . Totodată, <aceste influen ţe> se amestecă pe pă mânt În ceva unic, astfel Încât diferen ţ e l e depind numa i de depărtarea sau apropierea l ocuri l or, iar <astrele> rec i se diferen ţ iază în acelaşi fel . Dar atunci, cum <de v in unii> în ţ elepţ i sau neşti utori , a l ţ i i grămătici, unii retori, al ţ i i citharezi ş i <posesori> a i altor arte, apoi boga ţ i sau sărac i? Ş i <cum se produc> ce lelalte lucruri, care nu îşi au ca uza În amestecul corpuri lor? Şi, de exem plu, <cum de putem avea> u n asemenea frate, sau tată, sau fi u, sau so ţ ie ş i <cum de putem> reuşi î ntr-o c l i pă să devenim strategi sau regi? Dar dacă <astre l e> sunt însufleţ ite, ş i e le ac ţ ionează de l iberat, ce au suferit ele din partea noastră de vor să ne pric inuiască reJe, de vreme ce ele l ocuiesc într-un loc divin şi sunt fi inţe divine? Căci ele nu con ţ i n ceea ce face ca oamenii să fie ră i şi din reuşitele sau suferi nţele noastre pentru ele nu rezultă deloc nici binele ş i nici rău l . 1 3. 1 Dar e l e n u a c ţ i onează voluntar, c i sunt constrânse d e pozi ţ i il e şi d e aspectele lor. Dacă sunt constrânse, atunci toate trebuie să producă neîndo ielnic aceleaşi efecte când ocu pă locuri i dentice şi de ţ i n aceleaşi aspecte. Dar, de fa pt, cu ce devine diferit <un astru> când trece de la o sec ţ i une la alta a cerc u l u i zod i i l or? Căc i el nu se află deloc în zod ia însăş i . ci se situează cu mu lt sub ea ş i , chiar dacă stă sub inciden ţ a unei anumite <zodi i>, el cade tot sub inc iden ţ a ceru l u i . Ar fi ridicol c a u n <astru> s ă parcurgă fiecare <zodie> Î n parte şi s ă dev i nă tot al tu l ş i a l tu l şi s ă producă tot a l te şi alte efecte, 275


PL.OT I N

xal 5Lb6val ă.AAa Xal ă.AAa· (l\.IClTEAAW\I bE Xa L b T l XEVTPOU iEiO\lW<; XaL aTIOXAl \la<; ă.AAO<; . Ou iap b1Î TOTE jJ.E\I llbETal ETIL TOU XEVTPOU W\I, TOTE bE AUTIEl TaL cmoxAl \lCX<; îl api0<; il\lETal, oub' aU {}UjJ.OUTal a\laTElAa<; [iAAO<;, TIpaU\lETaL bE alToxAl\la<;, El<; bE n<; CXUTWV xaL alToxA(\la<; ajJ.El\lW\I .vECfn icXP aEl ExaCfTO<; xal ETIlXEVTP0<; ă.AAOL<; aTToxAl \la<; [iAAOL<; xaL alTOXAl \la<; eTEpOL<; ETTlXE\lTPO<; ă.AAoL<;· xal ou b-rllTOU xaTcX TO\l aUTO\l XPO\lO\l xa(pEl TE xal AUTIEl Tal xal {}UjJ.oUTal xal TTpao<; ECfn . To bE TOU<; jJ.E\I aUTW\I xalpE l \1 AEiEl \1 bUVOVTCX<;, TOU<; be EV cX\lCXToAcxl <; ovt:cx<;, TIw<; oux ăAoiov; KCXl ,âp OlJt:W O"UJ.l.�al VEl ăJ.l.a AUTIEL<1{}a( TE xaL ( ..... , I 0 / TJJ.l. CX<; xaxwaEl; II.W <; XCXlPEl\l . EO"lTa ola n TJ EXEl\lWV II.UTITJ bE oube AUlTElCf{}aL oub' ETTL xalpou XalPEl \1 aUToL<; bOTEOV, aAA' aEl TO 'lAEW\I EXEL \1 xalpovt:ae; E<p ' 0\<; aicx{}ol<; EXOOO"l xal 'E <p ' &<; OpWCfl . 8 LO<; icXP €XclaTW E<p ' CXUTOU, eXcl<1TW xaL EV TTI EVEPiELa TO EL: TO bE ou lTP� L'hjJ.a<;. Kal jJ.d'AL CfTaL t:OL<; -.. " / <; xa Ta'- <1U jJ.�E �TJXoe; , ou ou XO L \lW\lOUCf L \1 TJjJ.l \1 'S tp0L TTPOTJiOUjJ.E\lO\l: OOOE OAwr; TO EPiO\l TTP0<; 'hjJ.a<;, El W<1TTEP OP\llCfL xaTcX CfUjJ.�E�TJXOe; TO CflljJ.aL VEl \1 . �

,

L

,,

(

/

c

l

/

/

.......

(/

/

'

J

14.) KaxEL \10 be [iAoyo,"" T6\1S€ jJ.E'J -rO'JbE OPW'JTCX XUCp€l \1, TO\leSE eSE TOVeSE TOU\la\lTLO\l' Tl<; iciP aUToL<; €x{}pa 1î lTEPL T(\lW\I; bola Tl eSE TPLiW\lO<; jJ.E\I OPW\I ăAAw<;, E� E\lCX\lTLa<; eSE îl TETpaiW\lO<; ăAAW<;; boLa TC eSE WeSL jJ.E\I E<1XlljJ.anajJ.Evo<; opa, xaTcX eSE TO es�<; 'SWbLO\l EiiUTEPW W\I jJ.aAAo\l OUX opa; C /OA�e; bE T(<; xal o Tp6TTOC; €CfTaL TOU TIOl El \1 a AEiO\lTdL TTOLEl \1; nwe; TE XWPl<; ExacrToe; XCXL ETl TTW<; OjJ.OU TTcl\lTEe; ăAAo EX lTcl\lTW\I; Ou iap b1Î CfU\I{}ejJ.EVOL lTPo<; aAA -rlAOOe; OUTW TIOlOUal \1 Et<; hjJ.ae; TcX eSo�a\lTa U<pEle; EXa<1TO<; n TW\I acp ' ... ( ,, '" ( , �, / / v iEVECf{}al / aUTOU, OUa au all.lI.o<; EXWII.UCfE TTJ\I TOU ETEpOO oOCfl �lCX<1aJ.l.EVOe;, oueS ' aL o ETEpOe; lTapExwPTJ<1E TW eTEpw TIEl<1l'tELe; aUT� TTpaTTEl v . To eSE TovbE jJ.Ev xaCpEl vL EV TOl� ToubE jEVOjJ.E\lOV, avaTTaAl v eSE TOV ETEPOV EV TOle; TOU eTepoo jE\lO)J.EVOV, lTWe; OUX O)J.OLOV, WCflTEP eiv E'L ne; llTIol'tEJ.l.EVOe; eSuo CP l AOU\lTCXe; aAA-rlAOuC; ETIEl Ta AE,Ol TOV J.l.Ev ETEpov CPl AEl v TOV ETEPOV, aVcllTaAl \1 eSE {}aTEpov J.l.l<1EL \1 l'taTEpO\l; ,..

l/"

,

/,

276


după cum se îna l ţ ă, se află în centru şi coboară. <Un astru> nu se bucură când se află În centru, nu suferă şi nici nu devine i nactiv când coboară, nu este cupri ns de mân ie când se înal ţ ă şi nici nu devine blând când coboară, şi nici vreun altul di ntre ele nu devine mai bun la coborâre . Căc i, întotdeauna, fie care <astru> se află pentru un i i În poz i ţ i e centrală i ar pentru a l ţ i i În coborâre, sau pentru ulti m i i în poz i ţ ie centra lă şi în coborâre pentru cei dintâi. Or, este im posibi l ca el să se bucure şi să sufere simu ltan, să fie cuprins de mânie şi de bl ânde ţ e . Cum de este ra ţ ional să se spună că unele din ele resimt bucurie la apusul lor, pe când altele când răsar? Chiar şi aşa s-ar întâmpla ca ele să sufere şi să se bucure simultan. Şi apoi , de ce suferinţa lor să ne facă nouă rău? Î n general, nu trebuie crezut despre ele că suferă sau se bucură în anumite c l i pe oportune, ci că ele de ţ in bucuria şi sunt veşnic feric ite de bun urile pe care le au şi de cele pe care le contemplă. Fiecare are în sine v i a ţ ă, fi ecare îşi află binele în propria ac tivitate, iar acest fapt nu este relativ la noi . Fa ţă de noi , care nu avem nici o comuni une cu ele, <acţ i unea> acelor vieţuitoare este acc identală şi nu este scopu l lor pri ncipal. Ac ţ iunea lor nu se rap0l1ează l a noi În general, ci accidental, asemen i păsărilor care i ndică <cele v iitoare>. (4. 1 Pe urmă, este neraţ ional şi faptul ca <un astru> să se buc ure la vederea altuia, pe când cel ălalt să se întristeze <Ia vederea> l ui . Ce ură ar putea fi Între ele şi în ce privinţ e? De ce ar fi e le într-o <di spozi ţ ie> când ·privesc din dreptul celui de-al tre i lea semn ş i într- una o pusă s a u diferită <c�I1d privesc> din cel de-al patrulea? De ce un astru aflat într-un an u mit aspect îl pri veşte pe altu l, dar dacă este mai aproape de unnătorul semn, mai degrabă nu îl pri veşte? Şi, în general, cum produce <un astru> ceea ce se spune că produce? Cum <ac ţ i onează> fiecare în parte şi apoi cum <ac ţ i onează> toate la un loc, altfe l decât fiecare în parte ? Căci ele nu produc asupra noastră aceste aparente efecte înţ elegându-se reci proc , şi fiecare îşi abandonează o parte d intre cele ce Îi revin şi nici <n u se întâmplă ca> un <astru> să îl împiedice v iolent pe altul să îşi ofere darul şi nici ca vreunul să îi îngăduie a ltuia să ac ţ ioneze întrucât a fost c onv ins de el. Dacă un <astru> s-ar bucura să se afle În <casa> altuia, dar În schimb acela s-ar Întrista dacă s-ar afla in <casa> celui dintâi, aceasta nu este ca şi cum cineva ar presupune că doi <oameni> se iubesc reci proc, dar apoi ar spune că unul Îl iubeşte pe celăla lt, iar acela îl urăşte pe cel di ntâi? 277


P LOT IN

[5.] ÂEŢOVTEe; bE ljJuxp6v n vcx CXUTWV il VCXl , �TL TIappw ac.p ' hJ.!wv j..LCX AAOV �J-Ll V arat}-ov �l val , EV -rw ) '") ( ...... )/ � ) L , ljJuxpw TO XCXXOV CXUTOU Ele; TJJ...Lcxe; n ţJEJ...L E VOl ' XCXl TOL EbEl EV TOle; avn XEl).lEVOle; '(WSLOLe; aŢcx{}ov 1)J...Ll v il 'Val ' xcxl' ) ...... ....... � , EVCXVTLOUe; Ţl VOJ...L EVOUe; TOV ljJuxpOV TW {}€pJ...LW bEL Voue; aJ...Lc.pOTEpOUe; ŢL'VEO'\tCXl : xaLTOl �SEL xpaO'l � il va l ' Lxu l' TavbE ).lEv XCXCPEl V TÎi 1uJ.Epa xcxl' aŢcx{}ov ŢL VEO'{}CXl \tEPJ...L CX l VOJ...L EVOV, TavSE bE Tn � UXTl XCXLPEl'V TIUpwSTI OVTCX, WO'TIEP oux aEl 'ÎlJ...L EpCXe; CXU�OLe; oUO'TJe;, A€ŢW bE c.pWTOe;, 11 TOU ETEPOU xaTaAaJ.l.�cx'VOJ...L EVOU UTIO VUXTOC; TIOAU tJTfEPcX'VW T�e; O'xl ae; T�e; Ţ�C; OVTO�, To b...E T-rlV O'EAijvllv TTAllO'Lc.pWTov J...L Ev oDO'CXV cqcxitTlV E'L va l Tw8e: O'uve:PX0J...L € VllV, Ae:lTToucrav b€ xaxijv, aVcXTICXAl V, ELTIEp bOTEO V , n A ijPTJe; Ţap ODO'CX TIpOe; 'ÎlJ...La e; ....... ) / ( )/ / ,, )/ � EXEl VW UTIEPCXVW OVLL CXc.p WT l O' TOe; av EL TI T<.p ETEPlp �J...L l O'c.p�lpLW, A e:l TIOUO'CX 6E 'ÎlJ...LL V €Xe:lVW TTA 1l0'Lcpwe;' WO'TE Ta EVCXVTLCX �OL El V E6e:l .AELTTOUO'CXV, E�EL '.IOV J...L ETCX c.pWTOe; bpwO'cxv , AUTn J...L Ev OlJV OlTWe; EXOUO'Ţ] OU6EV blCXc.p€POl elV TO TlJ...L L O'U aEl c.pWLL '(OJ...L €vŢl' TW 6 '(O'we; 6l CXc.p€POL Ilv {}EPJ...L CX L ' " " _Il. / ( ,/ ,/ , ) / VOJ...L E VW, we; 1\. EŢOUO'l 'V , A I\.I\.CX v EPJ...LCX lVOLTO CXV, El CXc.pWLLO'TOe; TIpOe; �J...L ae; 1) O'EA 11'.111 EL11' TIpOe; 6E TOV ETEPOV aŢa{}-rl olJO'CX E'V TW ac.pWTLO'TW lTATlP11e; €O'Tl lTP0C; CXl)"['OV , TcxUT OlJv TIWe; OU O'TlJ...L E�CX E� a'Vcx�oŢ(cxe; ELTI Civ; IL VOJ..L EVOV _

,

,

l

t..

,

,

,

L

C

J

l

/

l

'"

/

/ [ 6.] ' ApECX bE Tav6E 11 'Ac.ppooLlTIv \tEJ...L EVOUe; J...L0 lXELCXe; TIOlElV, El W6l iLEV, WO'TIEP EX �e; TWV av{}pwTIw'V axoACXO'LCXe; CXUTOUe; " ' ,EJ...LTI lTII\.CXVTCXC; t" " " /, C / "" , CXI\.I\.Tll\.oue; oEOVTUl , lTWe; WV TIpOe; ou TIOI\.I\.TlV elAoŢlcxv �XEl; KCXl T1lV J...L EV \t€CXV CXUTOLe; T-rlV TIpOe; aAATlAOUe;, El OUTWO'l \tEWVTO, �6ELCXV il VCXl , TIEpCXe; 6E aUTOLe; J...L TlbE'V .,... ....... �/ El VCXl , TIWC; CXV ne; TICXPCX6E�CXl TO; MUplCXbwv bE '(tpWV avcxpl \tJ...LTlTWV Ţl VOJ...L EVWV xal OUO'WV EXcXO'Ttp TEAEl V a E l TO TOL [av }SE, S6�av aUTOlC; bl 6aval , TIAOUTEl V TIOl El V, TI€VTlTac;, aXOAUO'TOUC;, xal Tac; EVEPŢElCXC; EXcXO'TWV CXUTOUe; TEAEL V, TLe; aUTOle; EO'n �(oc;;"H TIWe; 6UVCXTOV TOO'CXUTCX TIOl El V; To 6E avcx­ <popa'c; �w8lwv avaJ...L E vEl'V xal TOTE TEAEL V, XCXl oO'ale; J...L O LPCXlC; c/ ) ,... ) /1 "'\ avaTEl\.l\.El EXCXO'TOV, EVLCXUTOUe; El VCX l TOO'OUTOUe; T11e; cxvac.po pae;, XCXl alov ETIL bCXXTUAWV TL itEO'\tal, OTE TIOl T1O'ouO'l , J...L1l E�ELVCXl 6' aUToLC; TIPO TOUTWV TWV Xpovwv, OAWe; 6E J...LTJ6E'Vl EVl TO XUPlOV -rîie; 6LOlXTlO'EWe; 6l00VCXL , TOUTOLe; 6E Ta mXVTCX 6l00'VCXl, WO'TIEP oux €lTl.O'TCXTOlNTDc; E'V oe; , ac.p ' oi] bl 11P-n;O'it a l TO /

/

L

,

278

/

,

/

,

-

J


I -. N N I - A D A a I I -a_ 3

_

( 5 � J.

5-6

( 5. ) Cei care spun că unul dintre aceste <astre> este rece, pe unnă că el este cu atât mai prielnic pentru noi cu cât ne este mai îndepărtat, presupun că în răceala lui se află răul pen tru noi . A tunci , el ar fi trebuit să fie prielnic pentru noi când se ana î n zodi ile opuse. Iar când un <astru> rece aj unge în opozi ţie cu un ul cald, ambele devin ameninţ ătoare, deş i ele ar trebui să se amestece. Iar unul i u beşte ziua şi produce binele când este încălz it, iar celălalt i ubeşte noaptea, având natura focul ui, ca şi cum ele nu ar fi mereu în plină zi, adică î n l u mi nă, s a u pe vreuna di ntre ele a r fi pus stă pânire noaptea, deşi ele sunt mult mai presus de umbra pământul u i . Iar luna, dacă este p l i nă, ar fi prieln ică în conjuncţie cu un alt <astru>, dar dacă este nouă, ar fi neprielnică. Dar <am putea demonstra> şi contrarul, dacă am fi de acord cu acest <procede u > . Când ea este plină pentru noi , pe cealaltă sferă, pentru celălalt <astru>, ea este întunecată, căci el se afl ă mai presus de ea; iar când este nouă pentru no i , este pl ină pentru el. Astfel, ea ar trebui să producă efecte contrari i, deoarece când este nouă <pentru noi> ea pri veşte luminoasă spre acel astru . Pri n urmare, pentru ea nu d i feră cu n im i c , fi i ndcă ea întotdeauna este pe jumătate lumi noasă . Se spune însă că acel <astru> devine diferit după cum se încălzeşte. Dar el s-ar Încă l z i dacă luna ar fi întunecată fa ţă de noi, iar atunci ea ar fi prielnică pentru e l când este pl ină în ra port C LI el ş i nouă fa ţă de noi 50 � . Dar, atunci , de ce nu ar fi acestea semne pri n analogie? 1 6.) <Se spune> că M arte şi Venus, într-o anumită poziţ ie, sunt cauza adulterului, ceea ce ar fi ca şi cum ele ar avea nevoie să se umple de desfrânarea oamen ilor pentru a-şi potoli dorinţele reciproce. Cum de nu ar fi absurd aşa ceva? Cum am putea admite şi faptul că, dacă ele se contemplă dintr-o anumită pozi ţ ie, aceasta le produce plăcere, fără a ex ista vreo limită a <puteri i> lor? Ce v i aţă au aceste <astre>, astfel încât să genereze mereu flecare dintre mii le, dintre nenumăratele vieţuitoare care se nasc şi ex istă, să le acorde fiecăreia ceea ce i se cuvi ne, să le facă bogate, sărace, desfrânate, şi să realizeze actele fiecăreia? Cum de pot face ele asemenea lucruri? <Se spune> că ele aşteaptă urcarea zodii l or şi atunci împli nesc <destinele>, iar câte părţ i urcă fiecare, tot atâţia ani ţ i ne ascensi unea sa, ca şi cum ar număra pe degete momentul când vor acţ iona, fără a le fi peml is să o facă înaintea acestu i soroc. Î n general, nu este dată unui singur stăpân guvernarea <universului>, ci este dată tuturor acestor <astre>, ca şi cum nu ar exista unul care să stea deasupra tuturor, de care să 279


PLOTIN

VEl V KUl 1TCXV, �J(cXaTW 8l&SYTO� XaTa <pU(n V TO aUTOU TrEpa( ) � r EVEp,El V Ta aUTOU aU\lTETa'j.LEVOV au j.LET' aUTOU, AUOVTD� Ean xal: cqVOOUVTO� xoaj.Lou <pual V apXTlv €XOVTO� xal / / , � al) nav TTPWTllV )ETTl TTaVTa )LOooav . (

[7

)

i i '

)

,1

1 A 11.11. El a11j.Lal voual V OUTOl Ta EaOj.LEva, waTTEp <paj.LEV TTOAAa xal C1.AAa a11j.Lavnxa El val TWV EaOj.LEvWV, Tl &v TO ) rap a v Ea11j.Lal VETO � l C; TTW�; Ou TTOLOUV El),111; K al' 11 Ta,I� TETa'j.LEvW� j.Lrl ExaaTWV 'l 'VOj.LEVwv . "'EaTW TOlVUV waTTEp Ipaj.Lj.LaTa E:V oupav� ,pa<pOj.LEVa aEl 11 'E,paj.Lj.L€va XCXl Xl VOUj.LEva, TrOLOUVTCX jJ.€V TL €PiOV XCXt eXAAO: €naxoAon&-EC TW 6E TW6E � nap ' cxtrrwv alljJ.aa(a, we; am) j.Ll;:x.e; apx�e; EV EVl / )/ )/ SWW nap CXAAOU jJ.EpOUC; aAAo av ne; j.LaiJ"ol . Kal rap xal �.&�e; Cf.v n� ,vol 11 El� o<p-&aAj.LOu� n VO� 't<5wv 11 n Cf.AAo j.L€POC; TOU aWj.LaToe; xaL Xl VOUVOue; xal aWTllPla� . Kat o1Jv j.L€Pll j.LEv EXEl va, j.LEpT.l oE xal �j.LEle;· ă.AAa oov Cf.AAOl e; . M EaTa O E mivTa O" llj.LElWV xat O"oc.po� ne; o j.La{}wv E � ă.AAou ăAAO . nOAAa 6E 11611 EV auv11{}Ela 'l'Voj.LEVa ,l vwaXETal mim . Tl� oov h atJVTa�l� h j.Lla; OUT� rap xal TO xaTa TOUe; OpVEle; EUAO,OV xaL Ta ă.AAa s�a, a<p ' GJv a11j.Lal VOj.LE{}a ExaaTa . LUV11pT�O"-&al O� oEl aAA�AOl e; Ta TTcXVTa, xaL j.Lrl j.LOVOV EV EVL TWV xa{} ' ExaaTa TOU EO ElP11j.L€VOU, aUj.LTTvOla j.Lla, aAAa TTOAU j.LaAAov xaL npoTEpoV EV T� TTavTl, xaL' j.LLav apXrlv €V TTOAU swov nOl �aal xaL EX mivTwv EV, xal we; EVL EXcXaTWL Ta j.LEP11 EV n EP,OV ExaaTOV ELAll<pEV, OUTW xal Ta EV TW TTaVTL 'ExaaTa Ep,a ExaaTOV EXEl v xal j.LaAAOV 11 TaUTa, o'o-OV j.Lrl j.LDVOV j.L€P11 , aAAa xal OAa xal j.LEl�W . npOElal j.L€V O" ExaaTOV aTTO j.Llae; TO aUTOU TTpaTTOV, aUj.L�cXAAEl OE Cf.AAo ă.AAW· ou rap aTTijAAaxTal TOU OAOU' xaL 0r1 KaL TTOlEl xaL TTcXaXEl 'im ' ăAAWV xal C1.AAO aL TTpoa�A {}E Kal EAuTTllaEv 11 �aE . n pOEleH OE oux E'Lxn OU6E xaT ' ETTt TUXLav' }Cal rap Cf.AAo Tl / ) \ 11.0 \ KUl EK TOUTWV xal �E<pE �� llC; xaTa <pUO"l v aII. ,1

,

L

,

,1

(,1

,

(

,

)

)/

,,

/

,

)

,1

'

L

,

"

_

}

,

,1

-

'

"

1 8 . 1 KaL Orl xal ljJux� TO aUT�� EP,OV TTOl El v wPjJ.T]jJ.EV11 ljJux� rap TTcXvTa TTOlEl apx�c; Exoooa AO,OV - K&V EU-&UTTOPOl xal TTapcX,OlTO ao, xa L ETTETal TOle; 6pWjJ.EVOle; EV TW TTaVTl OlX11, ElTTEp jJ. r1 Au{}ijcrETal . M EVEl <5' aEl bpiJ"oujJ.€VOU �ou OAOU TcX'gEl xal OUVcXjJ.El TOU KpaTouVTOe;' auvEp,ouvTa oE KaL Ta / ) )/ aaTpa W� av jJ.opla ou ajJ.lxpa OVTa TOU oupavou TTpOe; TO (

"

,

280

),

>

......

"


L N N L:\ D:\

a

I I -a. J ( 5 :� ).

h )oi

depindă universu l şi care să dea fiecăruia natural fa pt u l propriu de a se detemlina şi de a-şi actualiza convenabi l, în a c o rd cu sine, cele ce îi revin. Iar noi distrugem natura universului, dacă ignorăm fa ptul că ea are un pri n c ipiu şi o cauză pri m ă extinsă pe ste t o at e . 1 7. 1 Da r, dacă e le i n d i c ă cele viitoare, prec um spunem că mai sunt şi multe altele care fac acelaşi lucru, cine a r mai produce atunci <realităţ i le>? Şi cum le-ar mai fi ordinea? Căci ele n u ar putea fi in d i cat e, de nu ar fi fost fiecare născute. Fie, aşadar, <astrele> asemeni unor litere scrise etem în cer503 , sau ca o s c ri itură aflată în mi ş c a re , care rea l izează o funcţie sau alta, alăturând-o la aceasta şi pe cea a semnificări i 504 , ca şi CUlTI, Î ntr-u n vieţ uitor guvemat de un principiu unic, o p a Ite ar ajunge să fie cu nos c u tă prin alta . Este ca şi cum, pri v ind ochi i sau vreo altă parte a c o rpu l u i cuiva, i-am cunoaşte caracterul, pri mej di i le <ce-I ame n i n ţ ă> şi m odur ile de a le e v i ta . Prin u nl1are, <astrele> acelea s un t n iş te p ă r ţ i , iar pc de a l tă parte şi noi suntel11 n i şte p ăr ţ i , iar alte pă rţ i re v i n ce l orl a l ţ i . Toate sunt pl ine de semne, şi inţ e l ept este c e l care cunoaşte ceva prin a ltceva . To ţ i cunosc multe l ucruri care au loc în mod o bi şn uit : dar care este ordinea lor unică? Căci astfel noi l e pre v e st i m pe toate În mod corect şi pri n <zborul> pă s ări l o r ş i pri n a l te v i e ţ u itoare. Căci toate trebuie să depindă unele de altel e, şi , , totul C0l1spir/t'S05, du pă cum hine s-a spus, nu do ar în cazu l

ci m u l t m a i curând în cazu l intregu l u i Pri n c ipi u l u n i c unifică <părţ ile> multiple ale vieţ uitorului şi face din toate u n a şi, aşa cum î nt r- u n <vieţ uitor> u n i c fiecare parte pri m e şt e câte o funCţie unică, tot aş a fiecare pal1e d i n uni vers d e ţ i n e câte o funcţ ie, şi cu atât mai mult a c e st e <astre>, c a re nu s u nt doar nişte pă rţ i , c i ş i nişte întreguri, şi c a re sunt atâ t de m a ri , Fiecare provine d intr-unul şi acelaşi < prin cipi u> şi Îşi real i zea ză func ţ ia proprie, şi unul es t e de fo los altu ia, fi i n d c ă nu se d e sp arte de intreg. Căci el a c ţ i o n e a ză <asupra altora> şi s uferă din partea lor şi ele se Î ntâ l n esc şi îşi provoacă dureI; sau pl ăceri . Ele nu provin nici la în tâ m p l a re sau fortuit, ci u n u l pro v i n e natural din altele şi un al tul din el. succesiv. un u i si ngur l ucru particu lar�

univers,

de a-şi Îm p l i n i funcţ i a , căci s u fl et ul de p ri n c i p i u . F i e că Îna int ează drept sau pe căi lă t u ra l n i ce , Întrucât universul nu treb u i e d i stru s , d re p t a te a Îşi unn e ază în e l fă pt u i ri l e . C ă c i u n i vers u l pers i s tă etern , fi i n d co n du s de ordi nea ş i p u t e rea c e l u i care î l s t ă p â n eş te . Iar astrele, asemen i unor p ă rţ i deloc măru n t e ale ceru l u i , c o l ab orea z ă

1 8 . 1 Şi sufl etul

de ţ i n e p o m i re a

le rea l i zează pe toate, av â n d ro l u l

28 1


PU HIN

OAOV apl TTPETTll x a l TTPOC; TO allJ-LaLV E L v EcrTL . L 11J-LaL VEl J-LEv otv mXVTa, aaa EV cila{}l1T�, TTOl El oE (iAAa, aaa c.paVEpWc; TTOl El . (HJ-LElC; bE ljJux�c; EPŢa XaTa c.pUcrl v TTOlOUJ-LEV, EWC; J-L1l Ecrc.pcXA11J-LEV EV T� TTA-rliJ-El TOU TTaVTOC;' crc.paAEVTEC; bE EX0J-LEV bLX11v xal TO ac.pcXAJ-La aUTO xal TO EV XELPOVl J-LOLpa ...... L )/ElC; _ , ,.. , , / / (OOTEpOV . n AOUTOL J-LEV OUV xal TTEVlal aUVTUXla TWV E�W' apETal bE xal xaxLal ; , ApETat J-LEv bLa TO apxalov T�C; ljJux�c;, xaxLal bE auvTuXL� ljJux�c; TTP0C; Ta E�W . ' AAAa TTEPL J-LEV TOlJTWV EV eXAAOlC; ELP11TaL .

1 9.1 Nuv b€ &vcxJ-LV11<JitEVt"EC; -rou cXTpax-rou, GV TOlC; J-LEV TTpOTTCXAal a(l MOlpal ETTlXAWiJ-OOOl , n AcXTWVl bE b (i-rPUXTOC; €an -ro TE TTAaVWJ-LEVOV xal TO aTTAavEC; -e�C; TTEplc.popac;, xal cA MOlpal bE xal 'h )AVcXŢX11 J-L -rlT11P olJaa a-epE<pOtXH xal EV -eu ŢEvEaEl EXcXaTou ETTl XAWiJ-OUcrl xal bl,' aU-riie; El crl v ElC; / ŢEVEal v Ta ŢEVVWJ-LEva .� E v TE T l J-LaL� iJ-EOC; J-LEV b TTOl -ricrac; -erlV apXTlv TTlC; ljJuXTlC; bLbwal v, 6l bE c.pEP0J-LEVOl iJ-EOL nx bEL va xal avaŢxaLa mxiJ-11, iJ-uJ-L0u11C; xal €Tn iJ-uJ-LLac; xal 'h80vac; xal AUTTac; at, xal ljJux�c; eXAAo ElbOC;, ac.p ' 00 -ea TTa{}-rlJ-La-ea TaUT L . OOTOl Ţap 6l AOŢOl aUVb€OUeH v �J-Lac; -eOlC; ăaTpOLC; TTap' aUTwv ljJuxTlv XOJ-Ll �OJ-LEVOUC; xal tJlTOTcXTTOual TTI aVcXŢxŢl Ev-eauiJ-a TTap aUTwv xal /<t 'lovTac;' ' / xal " �iJ-11(/ <tTOL vuv _11. , ,> _11. , _11. 11 aTTO E �EWC; TTav 11lLX11C; xa-ea Ta 11v11 TTpa �ElC; xal TTav oua11C;' waTE Tl AOLTTOV 'hJ-LELC;;"H aTTEp EcrJ-LEV xaT ' aA-rl{}Elav 'hJ-LElC;, ?, """ )/ / " (/ 0lC; xal XpaTEL v TWV TTaiJ-wv EbwXEV 11 c.pualC;. Kal Ţap OJ-LWC; €V TOUTOlC; TOlC; xaxolC; bla TOU crWJ-LaTOC; aTTElA11J-LJ-LEVOlC; &bEaTToTov apETrlV {}EOC; EbwXEV . Ou Ţap EV 'haux� otalv apET�C; bEL �J-Ll v, eXAA' aTa V XLVbUVOC; EV xaxoLC; El val apET�C; OU TTapoua11C; . LllO xal c.p EUŢEL v €VTEU{}EV bEL xal XWPL�EL v aUTouc; aTTo -ewv TTpoaŢEŢEv11J-LEVWv xal J-Lrl TO auv{}EToV El va l aWJ-La E4JUXWJ-LEVOV EV & xpaTEL J-LaAAov � crWJ-L� TOC; ,pualC; ljJ�XTlC; LL 'Cxvoţ Aa�oua�, WC; �rlv �WrlV Trl� / / XOl V11V J-LaAAOV TOU aWJ-LaTOC; El va l ' TTaVTa Ţap aWJ-LalL xa, (Saa -eaU-r11C; . T�C; bE €T€pac; T�C; E�W 'h TTP0C; TO ăvw c.popa xat TO xaAOV xal TO iJ-ELOV &v OUbElC; xpaTEl , aAA ' 11 TTpocrXP�Tal , (Lv ' 11 EXEL vo xal xa-ra TOUTO �1i avaxwP1laac;' il EPT]J-LOC; -rau-eT]C; TTlC; ljJuXTlC; ŢEVOJ-LEVOC; �� €V E(l J-LapJ-L€vlJ, xal EVTauita Ta ăa-epa au-ew OU J-Lovov a11J-LaLvE l , aAAa , c/ (', ) , ("" / � � Ţl VETal aUTOC; OlOV J-LEpOC; xal T� OAtp aUVETTETal , OU J-LEpOC; . l

)/

C

L

282

_


LNN L/\ [ ) :\ a I I

<1 .

:; ( :' 2 ). �-l)

cu mare cinste l a întreg uni versul şi există în vederea prevestiri i . Deci ele le prevestesc pe toate câte se petrec în l umea sensibi lă, dar sunt ca uze doar pentru lucruri le pe care le produc evident. Noi împl inim l ucrări le natura le ale sufleht l ui până ce nu decădem În multiplicitatea un iversu lui; decăzând, avem parte de judecată şi de căderea însăşi şi de ursita cea rea de pe u1111ă. Prin Ul111are, bogă ţ ia şi sărăcia provin din acc idente exterioare; dar virtu ţ i le ş i vicii le? Virtuţ ile <vin> din <sursa> originară a sufletului, pe când vici i l e din acc i dentt!le sale exterioare. Dar des pre acestea s-a mai vorbit şi în alte părţ i s06.

1 9 . 1 De fapt, să ne amintim fusul pe care, în o pi n ia celor vechi , torceau Moirele. Pentru Platon, fus u l era <cerul> planetelor mobi le şi <cerul> fi x al m işcări i circul are, iar Moirele ş i m ama lor, Neces itatea, îl roteau ş i torceau deven irea fiecăruias07. Iar de aceea toate cele născ ute se afl ă în deven ire. Zeu l dem iurg din Timaios oferă pri n c i pi u l suflet u l u i , pe când zei i <celeşti> afla ţ i în miş care oferă pasiun i l e, înfricoşătoare şi necesare, avânturi le şi dori n ţele, plăceri le şi suferin ţ ele, prec um şi o altă specie a sufletu lu i , d i n care provi n aceste pas i un i so8 . Asemenea teori i ne l e agă de astre l e de la care ne pri m i m s ufletul ş i care ne supun neces ită ţ i i de îndată ce am aj uns în această l ume. Ş i de la ele ne-ar ven i atunci caracterele, faptel e COnf01l11e lor şi pasi u n i l e potri vite unei di spozi ţ i i pasi ve. Dar atunci ce mai este a l nostru? Noi suntem cu ade vărat cei cărora natura le-a dăru it stăpânirea pasiuni l or, i ar totodată zeul ne-a dăruit virtutea, ,,lipsită de stăpa"n" S09, în toate relele i v ite din cauza corpul u i . Iar de v i rtute n u avem ,nevoie în stări le de pace, ci când suntem ameni n ţ a ţ i să cădem în cele rele, iar v i rtutea l ipseşte . De aceea şi trebui e " să fllgim din această IUl71e"S I O şi să ne separăm de toate cele care ne sunt adăugate şi să nu mai fim acest compus al corpului însufle ţ i t în care dom ină mai degrabă natura corporală, ce pri meşte o an umită am prentă a sufletul ui, astfel încât viaţa lor comună să aparţ ină mai degrabă corpu l u i . Căci toate câte îi aparţ i n e i sunt corpora l e . Aparţ ine însă altui <suflet>, exterior, mi şcarea care ne poartă în sus, spre frumosu l şi d i v i n u l care nu se mai supune n imăn u i , de care <sufl etul nostru> se fol oseşte pentru a se i dentifica cu e l ş i pentru a tră i confonn lui o v ia ţ ă în rec ulege re. <Corpul> l ăsat s i ngur de acest suflet tră ieşte supus dest i nu l u i , iar aici jos astrele nu n u m a i că sunt semne pentru el, ci el devine o parte <a lor> ş i depinde de uni vers u l d i n care este u n fragment. 283


PL ( H I N

il L Troc; Ţap ExcxaTOC;, o Jl.EV TO aUVCXJ,LC.pOTEPOV TI. , o DE CXUTOC;' xcxL: TTaC; o xoa)J.OC; 6E o )J.EV TO EX aW)J.CXL'Oe; xcxL: �uxlie; TL voc; DE{}ELalle; crW)J.CXTL, o 8E 11 TOU TTCXVTOe; �ux-il 11 )J.T] EV aW)J.CXTL , EAAa)J.TTouercx bE 'lXVll T U € V aW)J.CXTL ' XCXl -tîAL Oe; 811 xcxL: T&AACX 6L TTa olhw' xcxL' TTI )J.EV €TEPCX lPuXTIk: TTI xcx{}cxpa OU8EV , , / � <pCXUAOV bLbwerL v, cx 8E Ţl VETCXL Ele; TO TTCXV TTCXp CXUTWV, XCX{} o )J.Ep0C; ELerL: TOU TTCXVTOe; erw)J.cx xcxL' E�UXW)J.EVOV, "'[() erw)J.cx j.lEpOC;' )J.EPEl bL8werl TTpoaLpEerEwc; TOU ăerTpou xcxL' ljJux�c; T�e; OVTWC; CXUTOU TTP0t;' TO ăpLerTov �AETTouerlle; , nCXpCXXOAOU{}El 8 ' cxl..rw r "t a (iAACX, J.1a.AAOV 8 ' OUX CXUTW, UAAa TOle; TTEPl CXUTOV, olOVL €X TTUpOe; -&€PJ.10Tl1TOe; ELe; TOL OAOV 'LOOOTle;, xcxL: El TL TTapa ljJux�e; T�e; ăAAlle; ELe; �UXrlv (iAAllV eruŢŢ€v� oterav' Tel 8€ 8UeTXEP� 8LCX TrlV )J.l�L V , MEJ.1L Ţ)J.EVll Ţap otv b-il 11 TOUbE TOU TTCXVTOe; <pUeTLe;, XCXl EL ne; TrlV ljJuXT]v TT1v XWPLerTrlV CXUTOU XWpLaEl E, TO AOL lfOV ou )J.E-ycx , SEDe; )J.EV oLv EXEL vlle; auvcxpLit)J.OU)J.EVl1e;, TO 8€ AOl TTOV 8CXLJ.1WV, <pT]aC, }.LEŢCXe; XCXl Ta mi{}l1 Ta €V CXUT� bCXL )J.6VLCX , _

('

L

)

L

L

,

)

_L

,

1 1 0.' E'L D ' olhw, TCX'c; allJ.1CXaLCXe; XCXl vuv DOTEOV' Tae; DE TTOl rlcr€LC; ou TTavTWe; oub€ TOlC; DAOle; CXUTWV, a.AAa oOCX TOU mxvTOe; TTa{}ll, xcxl ooov Te) AOL TTOV CXUTWV , KCXl ljJuxn )J.€V XCXl TTPlV EA{}El v ELe; Ţ€VEaL v bOTEOV -tîXEl v TL <PEPOOOtl TT�P' cxu-n;e;' ou Ţap Civ EA{}Ol El e; erwj.lcx )J.-rl )J.€Ţcx n ncx{}T]TLXOV Exouercx , ilOTEOV bE xcxL' TUXCXe; ELerl ouerŢl TO XCXT CXUT-rlV TrlV <popav ELerLEVCXl , ilOTEOV 8E XCXl CXUT-ilV T-ilv <popav TTOLEla{}CXL aUVEPŢOOOCXV XCXl aTTOTTA l1POuaCXV TTCXp CXUT�e;, Ci DEl TEAEl v TO TTaV, €XaeTTOU TWV €V CXUTD Ta�L v )J.EPWV Acx�6vTOe; , 1 1 1 . 1 x P-il bE XUXEl VO EV{}U)J.ELcr{}CX l , WC; TO aTT ' EXEL VWV 'tov ou 1" ' /\.CXI-"-'VTCXe;, i AA t-' TOLOUTOV Elerl v €Le; TOUe; OLOV TTCXp EXEL� VWV EPXETCXl ' dLov EL TTUP, cX)J.U<5pov TOUTO, XCXl EL <pL ALCXX-rl bLa{}EaLC;, aa{}Ev-ile; ŢEVO)J.EVT] EV T� Acx�6vTL ou )J.aAcx XCXAT]v TrlV <pLAllerL v ELPŢaercxTo, xaL {}u)J.oC; Drl oux €V )J.Ehpy TUXOVTOC;, WC; UVbPELOV ŢEvEa{}cxL , fj cXXPOXOAlCXV � &{}u)J.(cxv ELPŢaaaTo, XCXl TO TL)J.�e; EV EPWTL OV XCXl TTEPL TO XCXAOV EXOV TWV 8oxouvTwv XCXAWV €<pEaL v ELPŢaercxTo, XCXl vou aTToppOLcx TTCXVOUPŢ(cxv' XCXl 1" , t-' , ( , ,C\. � i E/\.El VOUC; EL val TUXEl v ou €<Pl ETCXL OU Ţcxp 11 TTCXVOUPŢLCX ,Ev )

"

-

284

II'

l'

,


1 N N L\ [) A a I I -a. 3 ( 5 2 ) . 9- 1 1

Fiec are <vi e ţ uitor> se i a în două <sensur i > : pe de o pal1e e l este un compus, pe de a lta este acel <suflet>. Ş i întregul univers este, într-un sens, un <com pus> di ntr-un corp ş i un suflet legat de e l . iar în a l t sens e l este suflet u l intreg u l u i , care nu s e află într- un corp, dar î ş i luminează unna î n <sufletu l> a fl a t î n corp. Ş i soare le şi celclalte <corpuri cereşti> au acest sens dubl u . Prin celălalt suflet <al lor>, cel puri fi cat, ele nu produc nici un rău, însă unele l u cruri se produc în uni vers datorită lor, Întrucât sunt o parte a universul u i şi un corp însufleţ i t . Corpul lor, ca parte, con feră ceva unei <al te> părţ i , dar opţ i unea unui astru şi adevăratul său suflet privesc către bine. Celela lte l ucruri depind de ac est <bine>, sau mai degra bă nu de el, ci de cele ce îi urmează, tot aşa cum căldura d i n foc se îm prăştie pretutindeni ş i precum un su flet are i n fl uen ţă asupra altuia cu care este Înrudit, pe când cele rele provin din amestec . Aşadar, natura acestui un ivers este amestecată , i ar dacă cineva ar pune deopal1e sufletul lui separat, nu ar rămâne mare lucru. Dec i el este un zeu, dacă îl socotim În rând cu acel <sufl et>, pe. când restu l este un mare daimon, cum spune <Platon>, având în el pas i u n i l e daimonice 5 1 1 • 1 1 0. 1 Dacă este aşa, trebuie admis că <astrele> indică <evenimentele>, dar nu le produc Întru totul, şi nici ca întreguri, ci doar pe cele câte sunt afectări ale universului şi ceea ce rămâne din ele <În lipsa sufletu lu i>. Apoi trebuie admis că sufletul, înainte să se nască, p0311ă ceva cu sine, căci el nu ar ajunge în corp dacă nu ar avea o mare capacitate pasivă. Ar mai trebui să admitem şi faptul că el este <după naştere> supus întâmplărilor, căci el pătrunde <in corp> în Ul1l1a translaţ iei celestc. Mai trebuie admis şi faptul că această translaţ ie colaborează la producerea <evenimentelor> şi împlineşte prin sine scopuri le <universului>, întrucât fiecare <corp> ocupă În el o ordine asemeni u n or părţ i. ( 1 1 . 1 Ar mai fi de re flectat şi la fa ptul că ceea ce ne re vine din paJ1ea a s t rel or nu este la fe l când pri m i m ş i când e l e ne d a u . A s e m e n i foc u l u i , obscur pe pământ, şi di spozi ţ i a prieteni e i d e v i n e tot mai sl abă î n cel care o primeşte şi nu produce o prietenie prea frumoasă, iar avântu l, În care nu se găseşte măsur ă astfe l Încât din el să se nască curaj u l , produce fie furia, fie laşitatea. I a r dori n ţ a onoarei, chi ar dacă urmăreşte ceva fru mos, produce o tend i n ţ ă către fapte aparent fru moase, i ar v i c l en ia provine d i n i nte l i g e n ţ ă dar este i n ca pahi l ă să aj ungă la ea, deşi î ş i doreşte să i se î n tâ m p l e ,

28 5


P L.OTI N

buvei.u.EVo� , r (VETal otv xaxa ExaaTa TOUTWV EV �j.Ll V EXEl OU TOUTWV OVTW\J" EnEl xal Ta EA{}ovTa, xa(TOl oux EXEl va OVTa, ou j.LEVEL OOOE TauTa ata �A{}E aWj.Lacrt j.LL 'VUj.LEva xal UAŢl xal aAATjAOle; , ExaaTov TW\I , L VOj.LEVWV T l EX Tothou TOU xpc!j.LaToe;, waTE (5 EaTl , xal lTOlO\l Tl ŢE\lEa{}a L , oL Ţap TO\l '[ TI TIO \1 TIOlEl , aAAa. TW C( TITIW Tl bloweH \1 ' o Ţap '[ TITIOe; E� '[ TITIOU xal )E� ) / avitpwTIOU avit pwTIoC;' aUVEp,oc; bE 11ALOe; Tll nAacrEL ' o bE EX '" el. \ \ ' r.n ,1, \ €fJl\.a,+,€ TIOTE 11 TOU /\.o,ou TOU UVv PWTIOU ,l VETal . 'A /\./\. W<pEA 11a€ TO �sw' O)l.OLWC; ,a.p T� naTpL . aAAa npoc; TO �EATl OV nOAAaxLe;, �an b OTE TIpOe; TO XElPO'V cruvEnEaE V , 'AAA' OU)( EX�l �ci'S€l TOU UnOX€l j.LEvOU· tHE bE x a l -h UA11 xpaTEL , oux 'l1 <puaLe;, we; j.LTi TEAEOV ŢEvEa{}ul -hTTWj.LEVOU TOU ElbOUe; , To bE npo� �j.Lae; T�e; aEAijv11e; a<pWTlaTOV Ean TIpOe; Ta. ETIL Ţ�e;, ou TO eXvw AUTIEL . OUX ETIL XOUpOUVTOe; bE EXElVOU TW mSppw XELPOV � vaL boXEL , DTav bE nA TjpTle; TI, apxEl T� xaTw, xCiv EXEl \l OC; TIOppW{}EV 11, npoe; bE TO� nupwb11 a<pWTl crToe; otcra TIpOe; -hj.Lae; €bo'fEv 1L val a,a{}Tj' aVTapxEL Ţa.p TO EXEl VOU TIUpWOEaTEpou 11 lTpOe; €XEl \IOV OVTOe; , Ta. bE 't ovTa EXEL {}EV aWj.LaTa Ej.L�UXW'V eXAAa eXAAwv ETIL TO j.LaAAov xal �TTOV {}Epj.La, �UXpov bE OUbEV' j.LapTUpEL bE o TOTIOe; , Ll la bE ov AEŢOUcrL v, EuxpaToe; TIUpC xal o cEwoe; OUTWe;' OLO xal crUj.Lq>WVOL boxoual v Oj.LOl OTTlTl , TIP0C; bE-. TOV nUpOEVTU xaAOUj.LEVOV TTI xpacr€ L , TIpOe; 8E l Kpovov aAAoTplWC; T0 TIOPPW' cEpJ.l. �e; b abU X<p0p0C; npoe; ăTIaVTae;, we; bOXEL , Oj.LOL OUj.LEVOe; , n c!VTEe; bE lTpOe; TO OAOV auj.L<p0p0l ' waTE npoe; eXAATjAoue; OUTWe;, <Ve; TW OAW crUj.L<pEPE l , W C; E<p ' E\lOC; 'SWOU ExaaTa TWV j.LEPWV opa�al , lToUTOU Ţap xaPl \1 J.lc!ALaTal, ot ov XOA Ti xal T� OAtp XUl npoe; TO E" U�" xal rap €b€l xal {}Uj.LOv k,ECpEL V xal TO mxv xal TO TIA11alO\l J.lrl EaV U�Pl'S€lV , KaL brl xal EV TW TIaVTEAEl €bEl Tl voe; TOl OUTOU xat Tl v0C; eXAAou TIpac; Ta �8ul aV11j.Lj.LEVOU· Ta bE o<p{}aAJ.l0Uc; El vaL ' aUj.Lna{}� bE naVTa TW aAOŢW aUTWV El val · OUTW rap EV )(CXl .ula aPJ.10Vea . l

'I'

-

/

,

L

l

/

/

,

(

/

(

/

_

l/

/

"

l

l

l

286

'

l


E N N l::\ D:\

,1

I I-a. ·' ( ) : ). 1 1 - 1 2

să devină şi ea intel igen ţ ă. Prin urmare, fiecare dintre acestea de vin rele În noi, fără să fie aşa acolo sus, deoarece ele, o dată aj unse a i c i , chiar dacă nu sunt rele încă, n u rămân a ş a cum sosi seră, fi i ndcă s e amestecă cu corpu l, cu materia şi intre e l e . 1 1 2 . 1 I ar influen ţ ele <astrelor> s e combină în ceva u n i c ş i fiecare dintre cele născute este l uat în grija acestu i amestec, ca să aibă o anumită esen ţă şi calitate. Căci <astrul> nu produce calul, ci îi conferă ceva anume: calul provine din cal, iar omul din om, deşi la alcătuirea lor contribui e ş i soarele 5 1 2 . Î nsă omul se naşte dintr-o anumită raţ i un e <seminal-ă> 5 1 3 a omului, iar mediul extern îi poate fi la un moment dat prielnic sau neprielnic: el seamănă tatălui, dar uneori este mai reuşit, alteori este mai puţ i n reuş it, fără a se îndepărta totuşi de substratul său. Uneori însă mai stăpâneşte şi materi a, iar nu natura, astfel Încât se naşte ceva nedesăvârşit, fiindcă <materia> este mai puternică decât f0n11a. Luna 5 1 4, În raport cu noi, este obscură faţ ă de cele pământene, şi nu dăunează <unui astru> de deasupra ei . N ici acesta nu îi este de vreun aj utor <lun i i> din cauza depărtări i, iar de aceea <luna nouă> pare neprielnică. Dar când este plină, ea este suficientă pentru lumea de jos. chiar dacă acel <astru aCţ i onează> de mai departe. Atunci <luna>, care este Întunecată fa ţă de acel <astru> de natura focului, pare să fie prielnică fa ţ ă de noi, căc i ea aj unge <pentru acest rol>, i ar celălalt <astru> are prea mult din natura focului pentru a avea o asemenea func ţ ie. Corpurile <astrelor> însufleţ ite care vin de acolo sunt calde, mai mult sau mai pu ţin, însă n ici unul nu este rece, iar acest lucru Îl dovedeşte locul <în care se află. Planeta> numită Ju piter di spune de un foc moderat, iar Luceafărul la fel. Datorită acestei asemănări , ele par a fi în acord. Pri n combinarea lor <cu Marte>, numită "de fi)(�', ele rămân străine de Saturn, graţie depăl1ări i . Dar Mercur este indiferentă, precum se pare, şi seamănă tuturor. Toate folosesc în univers În măsura în care au aceste raporturi rec i proce, astfel încât ele sunt uti l e universului tot aşa cum par <utile> fiecare di ntre părţ i Într-un sin gur v i c ţ uitor. Mai a l cs acesta este scopu l : de exemplu, bila există în vederea întregu l u i <c orp> şi a <organului> învec inat. E a trebuie să mobilizeze avântu l , dar <trebuie> şi c a întregul ş i <organul> vec in s ă n u î i peml ită să întreacă măsura. Î n întregul <vieţu itor> este necesar ceva de fel u l acesta. dar şi altceva, legat d e ceea c e este plăc ut. A l te păr ţ i seamănă ochilor. şi toate sunt în acord eu partea lor iraţ ională. Şi astfel. <v ieţ uitorul> este o unitate şi o amlon ie unică. 2R 7


P LOTI N

1 1 3 . 1 L\El TOL vuv TO E\lTElr{tEv, E TT E L bTl Ta J-l E V XUl TTupa TTle; q>opa«; ,(\lETUL, Ta bE ou, 8LUAU�El\l XUl blUXPl \lUl XUl EL TTEL \1 , TT01tE\I €XucrTu O"AW«; , 'ApXTl bE llbE' l{Jux�«; bTl Ta mi\l TOb E 8LOlXOUcrTl«; xaTa A O,O\l, &u b-rl XUl E q> ' €XacrTou '{WOU h E\I UUTW apxTj, aq> ' �«; €XucrTa Ta TOU '(WOU J-l EP TI XUl TT�ciTTETUL KUl L TTP0«; Ta OAO\l crU\lTETaXTaL , ot) � EP11 EcrT( V , E'V J-lE\I TW OAW EcrTl Ta TTa\lTO, E\I bE TOL «; J-lEPEcrl TocrOUTO'J J-lO\lO'J, ocro� )EcrLl\l ' uExacrTO\l , T a' uE ,, ' "<.ţ , E �Wv-Q. E'J TTpocrlO'JTa, Ta" J-lE\I xal, E\la\lTCa Tn �OUAi)crEl T�C; q>OOEW«;, ni bE xal TTpo crq> opa ' TW bE OAW Ta navLa aLE J-lEPTI O\lTa aULou Ta TTaVTa crU\lTETaXTaL <PU�l\l J-lE\I Aa�6\1Ta 1)\1 EXEl xal crUJ-lnATlPO�Vt'a Tn OL XELa OJ-lW«; 0PJ-ln TTpOe; LO\l OAO\l LOU na\lTOC; �(O\l . Ta � E\I ot� ăl{Juxa TW\I €\I aUT� TTciVTTl op,a'Ja xal otO\l W{}OUJ-lE \lU E�W EL «; Ta TIO L EL \1' Ta bE 'E J-ll{JUXa, La J-lE\I Ta XL 'JELcr1tal aop(crTwe; EXEl , w«; uq> ' ăpJ-lacrl\l ' YTTTTOL TTPL\I TO\l l:l:vCOXO\l aq> op Ccra L aUTOL«; TO'J bP0J-lO\l , ăTE b-rl nATlr� \lEJ-l0JJ.. €V"a· AO,l XOU bE '(�OU '" q>OOL«; EXEl TTap EUUTTI«; TO\l 11\1 L OXO\l , XUl ETTLcrT11J-lo\la J-lE\I / EXOUCTU XUT ' 'dtu q> E P ETU l , J-lTl bE, we; ETUXE TIOAA cix L «; .' AJ-lq> w bE EC crw TOU TTa'JTO«; xaL crU\lTEAOU\lTa TIPo«; Ta OAO\l' XUL Ta J-lE\I J-lE l'{W aUTW\I XUL E\I TIAECO\l L Tn a�Ca TTOAAa TTOlEL XUl J-l E ,ciA a xaL TIPo«; TTl'J TOU oA ou '{WTl'Jl crU'JTEAEL Tci�L \1 TTO L llLlKrl\l J-lăAAo'J 11 TTa{tT}LlxTl'J EXO\lTa, Ta bE TTacrXO'JTa bLaTEAEl J-ll xpa\l bU\laJ-ll'J TTPo«; Ta TTOl EL \1 EXO\lTa' Ta bE J-lETa�U TOUTW'J, TTcicrXO'JTa J-l E\I TTap' ăAAW\I, TTOLO�\lTa bE TTOAAci xa L E'J TTOAAOL«; apXTl\l TTap' aUTW\I EL«; TTpci�El«; xaL TTOL TjcrEL«; EXO'JTa . KaL ,C\lETaL Ta TIa\l '{WTl TTa'JTEATl«; TW\I J-lE\I apCcrTW\I E'JEp,OU\lTW\I Ta ăplcrTa, xa1t · 000\1 TO ăP LcrTO\l EV €XcicrTw ' o bTl xaL TW �,EJ-lO\lOU\lTL crU\lTUXTEO\l, WcrTTEP crTpanwTa«; crT �TI],W, dl bTl �€-yo\lTaL xaL �TIEcr1taL L\ L L ETTL q> OO L \1 TTl\l \lOTln1\1 \EJ-l€\I� . Ta bE llTTO\lL Tn q>UcrEl XEXPTlJ-lE\la b EuT Epa TOU na\lTo«;, Ol� xaL Ta E\I hJ-lL \IL WUX�C; b EUT E pa ' Ta b ăAAa a\l ciAO,O\l TOL «; E \1 hJ-lL \1 J-lEP Ecr L \1 ' OUb € rap Eq> hJ-lW\I TTci\lTa '(cra . Zwa J-lE\I ot\l na\lTa xaTa AD,O'\) TO\l TOU TTU\lTO«; OAO'J, Ta TE LE\I oupa\lw nci\lTa xal Ta ă"'AAU, acra EL«; Ta OAO\l J-lEJ-lEP L crTUL , XU L OUbE� TW\I J-lEPW\I, OU6' El J-lE,U, bU \lU J-l L v EX E L TOU E�uAAa,Tl\l Ep,acracr1taL TW\I AarW'J OUb€ TW\I xaTa ToGe; A O,OUC; l

(/

,

/L

(/

,

,,

,

""

,

;

/

L

l

/

)/

.,

(

.....

'

(

/

L

2Bg

/

"


[·.N NI· r\ D/\

a

l I -a . .3 ( 5 2 ). 1 3

[ 1 3.1 Prin Ullllare, < i nt1uenţ a > de sus este necesară : dar pentru că <aspecte> provin d i n m işcarea <circulară>, pe când altele nu, trebuie să div i zăm, să discernem şi să i n d i c ă m sursa fiecăreia în genera l . Principiul este următoru l : uni versul este guvernat de s u flet c o n fo rm r a ţ i u n i i tot aşa cum în ca z u l fiec ărui v i eţ u ito r <guvernează> p ri n cipi u l de la care provine fiecare dintre părţ i l e l u i , pe care le plăsmui eşte şi le alcăt ui eşte în vederea întregului cărui a îi s unt părţ i. Căci toate sunt în întreg, pe când în fiecare parte se află doar partea În săş i , atât cât este fiecare. Cât p ri v eşte i nfl uenţele exteri oare, unele sunt contrare şi a ltele sunt conforme voinţei n atu r i i . Toate se compun cu toate î n u n i vers, deo arece ele sunt părţ i l e lui c a re îş i pri m esc natura proprie şi impl inesc di ntr- o pomi re naturală î n t re aga v i a ţ ă a u n i v e rs u l u i . Aşad ar, c e l e n e însufleţ ite su n t n işte instrumente şi sunt împinse din afară p e n t r u a ac ţ i ona. Dar, în ca zul celor însufletite, unele de ţ i n o mişcare" nedetemlinată, aşa cum sunt caii înhăma ţ i în a i n t e ca vizitiu l să îi conducă în cursă, î nt m c â t ei sunt mânaţi prin lovituri. Î nsă natura v i e ţ u itoru l u i raţ i onal îş i are în sine vizi tiul 5 1 5 . Dacă el de ţ ine cun oaşterea, atunci va merge în l i nie dreaptă, iar nu aşa cum se î n tâ mp l ă adese a . Dar şi u n u l şi cel ă l alt se află în i n teriorul u n i versul u i şi colaborează la întreg. Cele m a i de seamă şi aflate la o mai mare ci nste di ntre ele îm pli n esc fapte numeroase şi demne şi colaborează la v i a ţ a u niversului, a v â n d o fu n c ţ i e mai degrabă activă decât pasivă, pe când a l tele rămân pasi ve, deoarece d i s p u n de putere puţ i nă pentru a acţ iona. Dintre ele, cele intelll1ediare s u n t pas ive fa ţă de unele, dar înfăptuiesc m ul te şi în m ult e cazuri, pentru că au în s i ne p ri n c i p iu l acţ i unilor ş i al prod u c ţ i i lor I a r Întreaga v i a ţ ă a uni versului s e naşte întrucât cele mai bune <eleme nte a le lui> înfă ptui esc l u c ruri le c e l e mai fml11oase, în măsura în care c o n ţ i n c e l m a i b u n < p r i n c ip i u > Dar şi ele t reb u i e să se ordon eze în jurul suveranului l or, asemeni soldaţ ilor în j u ru l general u l u i s l 6 . Des pre ele se spune că ,,11 unneazli pe Zeu1,s l 7, care îi în d r ea ptă către natura inte l igibilă. Cele care dispun de o n at ură i nferioară se află pe un l oc secund în univers, tot aşa cum În noi cele <inferioare> sunt secunde în s u fle t. Altele sunt <1n uni vers> l a fel cum s u nt <di feritele> părţ i în noi , căci nu toate au acelaşi rang în noi . Toate vi e ţ u i t oare l e există confemll raţi un i i î n tregu l u i un i vers, atât cele d i n c e r precum şi ce lelalte câte sunt distribuite În u n i vers, şi n ic i una di ntre pă rţ i l e <un i versului>, chiar d a c ă e st e mare, nu a re puterea de a produce o schimbare a ra ţ i u ni l o r unele

,

.

.

289


PLOTI N

'E'VOjl.EVWV' aAAolwcrl'V DE ETI ' ajl.q>oTEpa, XElPOVO<; TE xal �EA T(OVO<;, Epycicracr1tal , aAA ' oux €xcrT�craC ,E T�<; &xECac; <pUcrEld<; OUVCXTal , X EL POV DE Epya'(ETaL lî xalCi crt:Jjl.CX acr{}-€'V€La'V &DOV 11 Tn wuxn Tn cruj..L TI a1tEL xal 1Tap ' aUTou Do1t dcrn EL<; Ta XciTW xaTa crU � �E�TP{O<; q>CXUAOTT]TOC; a'C "(L OV ,L V6j..L E � 0'V 11 crWj..LaTO<; xaxw<; crUVTE{JEVTO<; Ejl.1T6&ov TTjv E'L<; aUTO EVEp,ElCXV 8L ' aUTO TIOL �craL ' alO'V oux OUTW<; apjl.ocr ­ {JdcrTl<; Aupa<;, w<; DE�acr1tal Ta axpl �E<; apj..Lo vCa<; €l<; Ta j..L O UcrLXOU<; O:1TOTEAEL v TOU<; q>-&-o" OU<; , L

L

1 J 4 . 1 n €Pl bE lT€v(a� )(Ul lTAOlhou� XUL oo�a c; xal o:pxac; TIWC;; '/H , EL j..L E V 1Tapa 1TaT€pWV dt 1TAOllTOL , EO'�)..l llva'V TOV lTAOUcrl O'V,

Wcr1TEP xal EU,EV� TOV EX TOL Olhwv OLa Ta YEVOC; TO EVOO�OV 'E xovTa 'E bTlAwcrav j..L a-vo'V' EL o' ES avopaycd Hac;, EL cr�J.La crU'VEPYO'V ,E,E'VllTaL , crUj..L�ciAAOL VTO <X'V dl TTjV crwjl.aT��/ , ...... � )/ , Lcrxuv Epyacraj..L E'Vol , YOV€L<; j..L EV 1TPWTOV, El Ta, EL Ll TIapa TW'V T01TWV EcrXE, Ta oupaVLa xal � ,�' El DE ăVEU crwjl.aToc; 'h O:PETTl, aUTn j..L OVTI oOTEOV Ta 1TAEL crTOV xaC , �cra TIapa TWV aj..L € LWaj..L E'Vw � , crU'V ��ciAAETO , 0\ DE OO'VTE<; E'l j..L E V o:ya�oC, El <; apETTjv a'VaXT€o'V xal olJ-rw T1l'V a'L TCaV' El OE <p au AOL , oLxaeW<; DE oavTEC;, TW EV aUToL<; �EATCcrTw E'VEPYllcravLl TOUTO YE,OV€'VaL . E'L 8 E 1TO'VllPOC; o 1TAoUTll� ac;, T1lV j..L E V / / " (; " l/ / TIOVTlPLa'V 1TP0T],OUj..L EVTlV xaL o Tl TO aL TLOV TTlC; 1TO'VTlpLa<;, TIpocr ATlTITEO'V OE xal T01JC; oO'VTac; cru'VaL TLOU<; wcrauTwc; ,EVOj..L E'VOUC; , E'l o' EX 1TO'VW'V, JLo'V EX YEWprC a<;, E1TL TOV rEWp,OV, crU'VEPYO'V Ta 1TEPL EXOV rErE'Vlljl.€'VOV , E'l DE �TJcraupov / / ) , ....... ) rEUPE, crUj..L1T EcrEL V Tl TW'V EX 'TOU 1TaVToC;' EL DE, crlljl.aL VETaL ' m:ivTwc; rap axoAou�EL aAA llAOL<; 1Tci'VTa' &0 xa L 1TavTwc; , E'L o a1T€�aAE Tl<; lTAOUTOV, E'l a<paL pE1tEeC;, E1TL TOV a<pEAOjl.EVOV , xaxEL vov ETIL T1l'V Ol XE laV apXllv ' EL o ' EV (}-aAci'TTŢ), Ta crUj..L1TEcravTa , Ta D ' EVOOSOV lî OL xaCw<; lî ou , EL otv OLXCXeWC;, Ta Ep,a xal TO TIapa TOL<; oo�ci'(OUcr l �EAnov ' EL o ' ou oLxaeWC;, E1Tl T1l'V 'Tw'V TL jl.WVTW'V aouda'V , Kal apx�c; OE 1T€PL o aUToc; AarOc;' lî rap TIPOcrTlXO'VTW<; lî ou' xaL �ciTEPOV jl.EV E1Tl Ta �€ALlO'V TWV EAOjl.€VWV, 11 ETI ' aUTO'V OLa1Tpa�cijl.EVOV E'T€PWV crucrTacrEL xaL o1TWcrOU'V ăAAWC; , nEpL CE ,cijl.wV il TIpOaCpEcrLC; il CTU'VTUxea xaL crUjl.1TTWcrLC; EX TWV OAW'V . naC8wv

)

'

J

290


F N N I·:.\ D.\

,1

I I - a , 3 ( ." 2 ), 1 3 - 1 4

ş i a celor care devin conform acestora . Ea poa te produce o alterare În ambele sensuri , a dică şi m a i bună şi mai rea, dar nu le poate face să iasă d i n natura proprie. Sch imba rea În m a i rău este produsă fie pri n provocarea unei slăbiciuni c o rpo ra l e fie deveni n d cauza accidentală a perve l1iri i sufletului care este În acord cu ea ş i a pri mit de la ea fa ptul de a merge În jos, fie că ea fa ce d i n proasta alcătu i re a corpu lui o piedică pentru ascensi unea pri n s i ne a sufletului către ea. <Corpul> este atun ci ca o l iră dezacordate, fi ind i ncapabil să pri mească o arm on ie riguroasă pentru a produce sunetele m uz i ca l e ,

.

( 1 4. 1 Cum rămâne atunci cu sărăcia şi bogăţia, cu faima şi cu puterea? Poate că cei boga t i sunt astfel de l a părinţ i i lor, chiar dacă astrele prevestiseră bogăţ ia, tot aşa cum ele doar dezvăluiseră nobleţea celui care are din asemenea <ca uze> renumele datorită neamul u i . Dar dacă <renumele> prov ine din meritul propriu, sau dacă trupul său a con tri bu it la aceasta, atunci cei care i-au produs tă ria corpului au conlucrat la aceasta : mai întâi pări n ţ i i , apoi, dacă a pri mit ceva din partea unor l ocuri, atunci locuri le cel este şi pă mântul . Dar dacă este vorba de o v i rtute necorporală, atu nci <bogă ţ ia> trebuie atribuită În cea mai mare parte numai acestui <merit propriu>, precum şi ca fiind o contribu t ie a celor ce l-au răsplătit. Dacă cei care au dăru i t <bogăţ ia> sunt o a m e ni a l eş i , atunci cauza ei trebu ie că utată astfel În virtute. Dacă sunt ticăloşi, dar au dat-o pe drept, atunc i fapta lor este COnf01111 ă celui mai bun principiu ex istent în ei. Dacă cel care s-a îmbogă ţit este un nememic, atunci sursa <ave rii> ţste nememicia lui, precum şi o anumită cauză a e i b care sunt de adăugat cei care au ajuns să Îi dea astfel averi . Dacă <bogă ţia> provine din trudă, de pildă din agricultură, ea se datorează agri cultorului, dcşi la aceasta aj unge să contribuie şi mediul. Dacă ea < p ro v i n e> din descoperirea unei comori, la aceasta se face părtaş şi câte ceva dintre cele ex istente În univers. Dacă este astfel. atunci este şi prevestit pri n semne, căc i toate se Însoţesc total şi reci proc. Dacă c i n e v a ş i a pi erd u t bogă ţ ia Întrucât a fost prădat, cauza este tâlharul, dar şi el, datorită principiului propriu <de acţ iune>. Dar dacă <şi-a pierdut-o> În m a re, <v inovate> sunt împrejurări l e . Apoi fa im a este s a u nu este pe merit. Dacă este pe merit, atunci <vine> din fa pte şi de la cei care o judecă mai bine. Dacă nu este pe merit, <vine> de la nedreptatea celor tm faşi. Acelaşi ra ţionament şi în cazul puteri i, care este sau nu l e gi t imă. Într-un caz, ea <se datorează> celui care a acţ ionat cu concursul altora saLI În oricare alt mod. Cât pri veşte ,

-

291


PLOT1 N

bE i€'\I(�:CTEL� cXXDAOU-\}OL TOlhOl�, Xal 11 TTETTAaCTTal XaTa ADiOV €J-lTTo5CCTaVTO� OlJO€\JD«;, 11 X€lPOV €CTX€ i€VOJ-l€VOU €VbOV XWAUJ-laTD«; n VO«; 11 TTap ' aULllv TrlV XUOUCTa\J Tj TOU TT€Pl EXO\JTO«; OUTW OlaT€-&-EVTO� w«; aO'UJ-lJ-lETPW«; TTP0«; TTlVO€ TrlV XUTlO"t v €crXTlXOTO«;,

l 1 5. J 'o OE nAaTWV TTPO TTl«; TT€pL<pOpa� TOU cXTpaXTOU OOU«; XAr)pOU«; xal TTpoaLpEO'EL� O'U\J€PiOU� UO'TEPOV 8l0WO'l TOU«; €V TW aTpaXTW, W«; TTaVTW� Tei a't p€-\}EVTa O'uvaTTOT€AOUVTac;' €�€ l }(al o Sa;Lj.LW\J O'UV€pyo� EL� TTATlPWO'l V CXlHWV , ) A AA ' OL }(A�POl "rl'J€C;; )'H TO TOU TTav"'Co� €XOV"'CO� olhw«;, w� TOT€ dlx€v, OTE ElO'�€CTa)J €L� "'CO (j(�J..L a , iEvEO'1taL , xal 'to EL O'€A-&-€l v Et C; TDO€ Ta CTWj.La XUl "'CWVO€ rOVEW\J xal €V TOlOUTOlC; TDTTOl e; rLrV€O'-\}cxL XCXl OAW«;, w«; €(TTOjJ.€V, Tei €�W , na\JTa OE oJ-lou r€\JoJ-l€\Ja xaL otov CTurxAwO'-&-EvTa <Sla T�e; J-lLae; TW\J A€rOJ-lEVWV MOLPWV O€or)AwTal ETTL TE €XaO'TW\J ETTl T€ TW\J �AWV: h OE .l\aX€O'te; TOUe; XAllPOue;: xal: Ta O'UJ-lTT€­ O'ovTa TaO€ rra\JTWe; avarxalOV T1]Y )/ ATpoTTOV ETTarE L V , Twv <S' av-\}pWTTW\J 0\ J-lE\J rLrVOVTaL TWV EX TOU �AOU xal TWV E�W, WO'TT€P rOTlT€U-\}€\JT€«;, xal bAlya 11 OlJOE\J aUTOL' DL OE xpaTOU\JT€«; TOUTW\J xaL UTT€paLpOVTE«; otov Tn X€<paA TI TTpOe; TO ăvw xal EXTOe; l{JuX�«; alToO'w'(ouO'l TO ăfHO'TO\J �aL TO apxaLO\J T�e; tJlUX LX�«; ouO'La«; � Ou ra'p Orl V0J-ltcrTEO\J TOLOUTOV EL vaL l{JUXr)V, Ol OV, � Tl â\J E�W-\}€V TTa-\}n, To:tJ-rTl\J , "" / / V lL/ O'X€L v, J-l0VTlV / <pUcrL TWV TTaVTWV OlXELav <pUO'l v oux €xoucrav' aAAa XPrl TTOAU TTPOT€POV aUTrlV 11 Ta ăAAa, CiT€ apx�«; ADrOV ExouO'av, TToAAae; dl X€Lae; OuvajJ.EL� TTP0«; €V€pr€ Lae; Tac; xaTa <pUO'L v EX€L V' OU yap Orl alOV T€ ouO'Lav ooO'av J-lrl J-lE-ra -rOU il val xaL bp€�EL«; xal lTpa�€ L«; xal: TO TTpOe; TO EL xExT�O'{)-aL , To J-lEV oLv O'uVaJ-l<poT€pOV EX TOU CTU\JCXJ-l <POTEPOU T�«; <pUCTEWC; xal TOL OVO€ Xa.L EPiU EXEl TOlaoE ' tJluXrl <SE EL ne; xwpL'(€TaL , xwpl O'Ta XUL )lola EV€PjEL Ta -rOU O'WJ.1aTOe; na{)-Tl oux aUT�«; n -\}EJ-lEVTl, CiTE 110Tl opwO'a, we; TO J-lE\J ăAAO, -ro OE ăAAO , •

)

1,.,

)

[ 1 6. 1 'A AAa Tl Ta J-ll XTOV xa l Tl Ta J-lrl xal Tl TO XWpt crTOV xaL axwpLO'TO\J, �Ta\J E:\J O'WJ-lan fi, xaL OAWC; TL TO !WOV apX-rlV ET€pa\J tlO'TEPOV Aa.�OUO'L '(TlTTlT€O'\)' ou rap ăTTa'J�E«; T-rl\J aUTrlV OD�a\J fO'XOV TTEpl: TOUTOU , Nuv OE En AEjWJ-l€V 292


căsătorii le, ele <vin> tie din alegere deliberată, fie dintr-o întâmplare şi o conj unctură a evenimentelor uni versului. N aşterea copi ilor umlează aceste <cauze>, iar p lăs m ui rea lor este fie con fo nn ă ra ţ i unii <sem inale>, dacă nimic nu stă împotri vă, fie mai rea, dacă dezvoltarea l ui internă a avut vreo piedică din partea fe meii Însărcinate sau a mediului nefavorabi l celei care a p1ll1at sarcina. 1 1 5. ) Platon, înainte de <a s c ri e > despre mişcarea circu lară a fusului, pune destine le şi pe seama alegeri lor del i berate, care colaborează la ele, ia r apoi le atribuie fu sului, ca şi cum el ar Împlini În total itate a legeri l e < n o a str e> chiar dacă ş i da i m o n u l c o l a borează la împl i n i rea lor5 1 R , . Dar ce anume sunt destinele? Ele sunt, poate, starea pe care o are universul când <sutletul> intră În c o rp faptul că i ntră într-u n anume corp, din ce părinţ i provine, în ce re s;i u n i se naşte şi, În general, ceea ce numim î m p rej u ră ri l e exte rioare. l nsă una dintre numitele M oire toarce şi dezvăluie oarecum toate aceste aspecte la un loc, considerate în întregi me şi fi ecare În parte. Lachesis <îm parte> sorţii, i ar Atropos provoacă În mod necesar toate aceste îm prejurări 5 1 9 . Dintre oameni, unii se nasc dependenţ i d e uni vers ş i d e Î mp rej u ră ri le exteri oare, c a ş i c u m ar fi mereu sub 52o p uterea unui miraj, şi nu sunt ei înşişi decât prea puţ in sau deloc . I n sch imb, al ţ i i le stă pânesc şi sunt mai presus de ele; d u pă cum au capul ri d i cat l a cele de sus 52 \ şi În a fara <lumii>, ei îşi sal vează partea cea mai bună a sufletu l u i şi ceea ce este originar din su bstanţa sufletea scă . Căci nu trebuie crezut că sufletul ar deţine o asem enea natură Încât să ti e afectat de cele exteri oare, s au că el ar fi si ngurul dintre toate l ucruri le fără o natură pro p r i e Dim potri vă, el trebu ie să fie cu m u l t anterior altora, fiindcă are valoarea unui principiu şi de ţ i ne mai multe facultă ţ i pro pri i în vederea unor ac ţ i u n i naturale. Fiind o substa n ţ ă, el nu poate să nu de ţ i n ă , pe l ân gă ex isten ţă, dorinţe ş i fapte, şi di spozi ţ ia În vederea bi nel u i . A şadar. lin c o m pu s rezu l t ă tot d i n tr-un c o m pus n a t ur a l determ i n a t şi cu fa pte detenn inate. Dar dacă sufletul s-ar separa , e l ar re a l i za actele proprii şi s e pa ra t e fără a considera drept ale sale pa siun i l e corpu l u i , fi i ndcă e l tocmai vede că u n u l este el şi a ltul este <corpu l > s 22 . ,

,

.

,

Vom cerceta mai târziu 523 şi pornind de la un alt principiu ce an ume su n t compusul şi necompusu L separatul şi neseparatu l , când <sufletu l> este În corp şi, În general, ce este vie ţ u i toru l . Căci n u to ţ i au avut aceeaşi opinie în această privinţă. S ă spunem Însă acum ce 1 1 6. )

293


PLOT I N

TIW� TO xcna A6rov tVUX�� 8LOL xoucrll� T O TTaV EL TTOj..L E V o n6TEpa rap €XacrTa olOV ETT ' El.l{t ElCXe; TTOLoucra, ăv{t pwTIo\J , d Ta Y lTTTO\J xaL ăAAO '(WO\J xaL 8rl xaL {tllPLa, TTUP 8E xaL � r11V rrpOTEpoV , E L Ta crUj..L TI EcrovTa TaUTa )l 80ucra xa L q>{tElpOVTa ăAATlAa 11 xaL wq>EAOUVTU, Trl\l crUj..L TTAOXrlv TrlV EX TOUTWV 'l80ucra j..L O VO\J xa L Ta UcrT€POV crUj..L �aC VOVTa aEl r(r\JEcr{taL , OU8EV €n cruj..L � aAAoj..L E \J11 TTpOe; Ta €q>E'g�e;, aAA 11 }-l0\J0\J 'SWWV rEVECTE Le; TW\J E� âpx�e; TTciAl v TTOLoucra xaL lOLe; TTa{tECTL lOL e; 8L aAA11Aw\J aUTa <1Urxwpoucra; H al) na\J AEŢOVT€«; xcxl' TW\J olhw rL \Joj..L €VWV, aTl TIap aUT�e; rE\Jaj..L E \Ja Ta b.p€��«; EPŢa'(ETaL ; "H xaL TO T08E la8E TIOL �craL Tl TIa{t EL v �X€l o Acroe; OUX EL X� OUbE xaT ' ETIl TUX lav OUbE TW\JeSE rl Y\lOj..L E \JWV, aAA ' E� a\JcirxT)e; OUTWe;; �Ap ' oLv TWV Aaywv aUTa TTOL OUVTW\J ; "H OVTWV j..L E V TW\J AOrW\J , OUX we; TTOLOUVTW\J bE, aAA ' we; E.l 80TWV, }-laAAov 8E T�e; tVux�e; T�e; TOUe; AOrOUe; TOUe; Ţ€\J\J11T l XOUe; EXOU<111e; EL 8uCae; Ta EX TW\J �prw\J crU}-l�alVOvTa aUT�e; am{\JTwvo TWV Ţap aUTWV crUj..L TI L TITO\JTWV xaL TI€P l E<1T11x6TWV Ta aUTa TTcivTWe; TTPOcr1lXEL aTIOTEAELcr{ta L : â 8rl lTapaAa�ouCTa il TTpOL 80u<1a � tVuXrl ETTL TOUTOLe; Ta Eq>E��C; TI€palV€L xaL <1UVElP€ L , TTp011rOU}-lEva oL\J x a L €rraxoAou{touvTa rrci\JTWC; x a L lTciAL v ETIL 'rouTOLe; Ta Eq>E��e; TIp011rOU}-l€Va , <'ve; EX TWV TTapo\JTw\J o O{tEV 'Ccrwe; aEL XE CpW Ta Eq>E��e;o o'Lov ă\J8pEe; CilAOL TTciAa l , vuv 8 E eXAAoL , T W }-lETa�U xaL aE L avuyxa Cw TWV Aarw\J €l XO\JTW\J TOLe; ��e; uA 11e; TTa{t1lj..L a <1l . LU\Jop t:,<1a otv aEL ăAAa, Tel 8 ' ăAAa, xaL rrapaxoAou{tou<1a TOL e; TWV aUT�e; €Pyw\J TIa{t TJj..L a <1l TOV � L OV TO L OUTOV €X €L xa L oux aTTTJAAaXTaL T�e; ETTL T� €pr� q>po\JTC80e; TEAOe; ETTl {t EL cra T� TIOl -rl)J.an xaL OTIWe; E�€ L xaAw� xaL EL e; (h:L alTa� j..L11 xa\J 11cra)J.Evll, ol a bE TLe; ŢEWprOe; crTTElpae; il xal cpuTEU<1ae; O:El 8LOp{to'OTal , a<1a x€LJ..l W \JEe; €�AatVav uEn ol 11 XPUj..L w \J crU\JEX € L et. 11 a\J E}.ll Ll \J '(aAc u 'AAA ' EL Ta'OTa eXTOlTa, EXEl \JO 8EL A€.-YEL v, OTL +1811 �rvwcrTaL 11 xaL xEL TaL EV TOL C; AorOL e; xaL � q>{topa xaL Ta aTTO xax lac; Epra; ) AAA ' EL TOUTO, xaL Tae; xax(ae; TOUe; AO,OUe; TIO l EL \J <.prl<10}-l€\J, xalTOL E\J TaL e; TEX\Ja l e; xal TOL e; A6rOL e; a1.)Tw\J oux €\J L a}-lapTla ob8E TIapa TrlV TEX\J11V OUb ' � cp{topa TOU xcxTa TEX\J11\J 'AAA ' ......

.......

/

/

1.

1.

.......

)

/

/

)

......

......

.......

"

/

),

o

o

294


L N N L,.\ Dt'\

<l

1 1 -,1

_�

( > 2 1 l (�

în ţ e l egem prin <expresia> "suf7etul gll ltt'/77ează uni versul conform mţiul1i!,t:.,14. Oare Î n s e a m n ă că el le p r oduc e direct pe toate, adică o m u l pe urmă c a l u l ş i a l t v i e t u itor, pre c u m şi fi arele, s a u <p ro du c e > maÎ întâi fo c u l şi pământul , i a r apo i , văzând că ele se reunesc, se di strug sau Îşi oferă aj utoru l rec i pro c el do ar const ată c o m b i n area lor, p re c um ş i e ve n i m e n t e l e u lteri oare, la ne s fârş it ? Oare nu mai c o n t ri bu i e l a cele c a re urmează, c i doar produce i a ră şi n a ş tere a v i e ţ u i t o a re l o r de la î n c e put ş i I a s ă locul afectărilor lor reci proce'? S a u ar tre b u i să spunem că el este ş i ca uza celor care se nasc ast fe l , Întrucât el le prod u c e pri n sine î n suş i pc ce le c a r e se nasc în conti nuare? Oare < t er m e n u l > "ra ţ i un e" Înseamnă că <fiecare fi i n ţ ă> este afectată de ceva determ i n at, dar nu la Întâmplare, conform h azard u l u i ori prin rod u l even i mente l o r, ci d i n n e c e s i t a t e ? A t u n c i , a c e st e a s u n t ro d u l ra ţ i u n i l or <sem i n a J c>? S a u a c e s t e l' a ţ i u n i e x i stă , d a r n u s u n t p ro d u c ă to a r e , c i <doar> cunoscute? S a u mai degrabă sufletul, care con ţ i ne toat e ra ţ i un i l e ge n et i c e c unoaşte re z u l t at e l e tuturor a c ţ i u n i l or sale? C ă c i În a c e l e a ş i Îm prej u rări se c u v i ne să s e rea l i zeze Întru totul ace leaşi re z u l t at e Pentru că l e constată sau le p re ve d e s u fl etu l l e Î m p l i n e ş t e şi le dă o u ni t a t e c e l o r consecvente În baza ac estora. Pri n ur m a r e, ci u n eşt e cel e a ntecedente cu cele consecvente întru tot u l , iar la rândul lor, În baza ace st o ra c e l e co n s e c ve n t e d ev i n a n t e c e de n t e , fi i n d că < s u fl e t u l p l e a că mereu> de l a c e l e preze nte. De a i c i rez u l tă că c e l e consecvente sunt Întotdeauna mai re l e de pi ldă oamenii de d e m u l t e rau într-un fe l , pe când c e i de a c u m s u n t a lt fel. pentru eă în m o d necesar in acest i n t e rva l mereu şi în mod ne c e sa r ra t i u n i l e <sem i n a l e> au fo st afectate de m a t e r ie . Prin urm a re, a c easta e s t e v i a ţ a < s u fl et u l u i > : el l e observă etem şi pe un c l e şi pe a ltele şi În s o ţ cş t e u rm ă r i l e p r o p r i i l o r fa pte. EI nu este l i p s i t n i c i odată de grij a pro pr i e i s a l e l u cră ri şi n i c i nu p u n e capăt operei s a l e, căci e l n u a a l c ătu i t-o p e n t r u a a vea o stare d e s ă v a rş i t ă o d a tă pentru totdeauna, ci este ase m e n i un u i a g r i c u l tor care, o dată ce a Î n s ă m a n ţ at ş i a p l ant a t , în dr e a p t ă fără În cetare toate d a u n e l e i c rn i l o r p l o i o a s e a l e fri g u r i l o r p e r s i s t e n t e ş i a l e v a n t u r i l o r furt unoase. D a r d a c ă a c e st e a ar fi absurde, a t u n c i ar trebu i oare spus că <sufletu l> d ej a le cu noa şte şi că atât p i e ire a < l ucruri lor> cât şi efec te l e ră u l u i e x i stă În ace s t e ra ţ i uni <seminal e>'! Dar dacă este astfe l . atunci ar t reb u i să s p u n e m ş i fa ptul că a c e s t e ra ţ iuni pro d u c rel e le, deşi în a rt e l e 5 2 5 şi În ra ţ i un i le <sem i n a l e> a l e ace s to r l u c ru r i nu se a n ă n i m ic î n şe l ă t o r, n i c i Î m J10tri v a a rt e i şi n i c i pieirea n u este ,

,

,

.

,

,

,

,

,

295


I' U n l N

__ ___ 0 _ _ _ _0 _ _______________

b,.lTau{ta T L «; EPEL J-l-rl El v a l J-lllbEV napa epUCT L V J-l11b€ xaxov TW oAw- aAA OJ-lwe; Ta XEL POV x a L TO �EAnov cr u l x w p ijd ETa L " T( OUV, E'L TW OAW xal TO XEL POV cruvEprDV, , ,, � L , " xaL ou bEl naVTa xaAa E l val ; ETr€l xa l Ta E\Javna cr UVT E A € l xal oux eX\J E U TOUTWV XDO'J-lO«;' xat lap Enl TWV xa{t ' ExaO"Ta '(WWV o'ihw' }Cal Ta J-lEV �EATLW avarxaSEl xal nAaTTEl o ) ,, 1..010«;, oO"a bE J-lll TOL aUTa, bUVCXJ-lEl XEl Ta l E'\I TOle; AOIOLe;, €VEP,ELct bE E'\I TOL� ,EVOJ-lEVOL«;, OUbEV €TL bEOJ-lE'\Ill� €XEl'\llle; TrOl El V OUb' cX'\IaxL \JEL V TDtJ«; A a ,o u «; 11eS11 T�e; UAll� TW crE l O'J-lW ....... L ....... ....... TttJ El( TW'\I npOllloUJ-lEVluV AO,WV xaL Ta Trap aUTllC;; nOLoucrll«; Tel XE lPW, XpaTOuJ-lEvllS' eS' aL OUeSEV �TTOV Trp0«; ni �EA-[LW' WO"T E rE V EX TTa'\lTWV eXAAWC;; €XaT€pw«; IL VO,liE\JW\J xaL ăAAW<; aL EV TOL C;; AG,OLC;; . ,,

L,

1

(/

.....

,

/

,

"

,,

.....

/

""

/

./

,

......

,

"I

"

/

L

/

l

1 1 7. 1 no-"CEpa bE Dl AGrOl otrtOL DL E V tlJux� '\I0TlJ-laTa; 'A AAa nwe; xaTcX Ta VOTlJ-laTa TIOI Tia-E l : 'O ,cip ADroc:;' EV UAn nOl El , xal' Ta TIOLOUV <PUO"L }cW«; ou VGT/O"l«; oUbE op a O" L «;, &'AAa eSuv aJ-l l C:; TPETITLXll T�C:; uAYj�, oux El bUL a eXAAci 6pwO"a J-lavov, m ov Tunov xaL O"X�j.1a EV ueSaTl . WO"TIEP XUXAOC:;, ăAAOU €veSGVTOC:; E'L c:; TOllTO TÎic; q>UTLX�� cSUVcXJ-lEWC:; xal ,EV'\Illn X�C;; AEI0J-lE'\Ill«; TO TIOL EL\J . E'L TOUTO, TIOL TiO"El TO h'OUj.1EVOV Ţ�«; WUX�«; TW TPETrE L v T11V EVUAOV xa l ,EVVT]TL Xll\J �JUxTj'\l . T P E W El oL'\I Aor� O"aJ-lE'\IT] ainTi: A A A ' El A Ol l O'aJ-l �v11, ava<popav €�€l TIpaT€p0'\l E'l «; eXAAo 11 E'L «; Ta EV atnn . ) AAA' EL«; Ta €V aUTn OU8E'\I 8€L Ao,lO"J-lwv' ou rap Ol>TOC:; TPE � EL , aAAa Ta EV aUTn 'EXOV TOU«; AGrou«;- TOUTO rap ,, -....... xaL 8U'\IaTWT€pOV xaL TIOL EL v E V Wuxn 8uvaJ-l€'\I0'\l , KaT €leST] ăpa TIOL €L . L\ EL TOL '\IU'\I xal aUTTl'\l na ra '\10'0 Ex o uO'av 8L6avaL _ Nou«; 8Tl tlJuxTi 8 L eSWO l Tn TOU TIa'\lTDC:;, 4JUXTl 8E TIap' aUT�C:; � J-lE Ta '\10'0'\1 �n J-l ET aU�Tlv EAAaJ-lTTouO"a xaL TUTIOuO"a, 1'1 b€ WO"TIEPEL ETIL�ax{tElcra 118TJ TfO L El ' TfOL €L 8E Ta J-lE'\I eXvEj.1TI06lO"TW�, Tci bE E:j.1TI08L 0'1h:lO'a X €lPW o AT€ 8E 8UVaJ-ll '\1 El e;; TO TIOL €l v Aa�ouO'a xal' AO ,w v ou TWV npwTw\J TfAT]pw{tEl O'a ou J-lDVOV xa {t ' â €Aa �E nOL TlO'€ l , aAAa ,EVOL TO Civ TL xaL TIap ' C1ijŢ�«; xal TOUTO 8T]Aovon XElPO\J : xa L '(�ov }-LEV. '(�ov bE cX T E A EO"TE P OV XC1L 6uO'XEpaL \JOV Tijv al.HOU '(wTjv, CiTE XECPl O'TOV xaL 6ucrxoAov 8r1 xaL C{Y P L O V l(aL €'g DAYje; XEl PO V O C; olOV UTfocrTa{t,li T]e; TWV npoYj'OUJJ. E\JWV lTLxpae; xal 1Tl xpa °nOL OUO"T]«;: xaL TaUTa TIapE'�€L XC1L aUTij T� oAttJ-

1

"

/

, L

/

(/

296

1

)/


1 · l\ "i ! .. \ I ) :\

el

[ I -a, .' ( 5 2 ) . 1 ()- 1 7

conformă anei . S-ar putea ră spu n d e că în u n i v e rs nu ex i s tă n i m i c con tra natur i i ş i n i m i c ră u. c i doar că m a i b i ne l e ş i m a i ră u l cocx i st{l . Şi a t u nc i . dacă Î n u n i v e rs con l ucrează şi mai ră ul, oare nu t o at e t re b u i e să fi e bu ne? Căci contra ri i l e se asociază, i ar l u m e a nu e x i st ă fără c l e , ş i t o t aşa de sp re fi ecare d i n tre v i e ţ uitoare . Cu c i ra ţ i unea <semi naIă> le plăsl11u ieşte şi le si l e şte să fi e mai b u n e , d a r t o ate c ât e nu s u n t astfe l s u nt con ţ i n u t e în p o te n ţ ă în ra ţ i u n i l e <sem i na l e > şi s c a tlă în act În l u c ru r i l e născute. < S ufletu l> nu a rc nevoi c să pro d u c ă ceva şi n ici să m o b i l i zeze ace ste ra ţ i u n i , fi indcă tocmai m at e ri a . p r i n tu l b u rarea a c ee a ce a p ro v e n i t din ra ţ i u n i l e precedente, p ro d u c e pri n s i n c ceea c e este m a i ră u , c h i a r d ac ă este n u m a i puţ i n s u pusă fa ţă de ceea ce e s t e mai b i ne . A s t fel <re z u l t ă> ull u l d i n toate, d e ş i fiecare d i n t re c e l e născute este di ferit de c e e a c e este c u p r i n s În ra ţ i u n i l e <sem i n a l e> . ( 1 7. 1 Dar oare ac e s te ra ţ i u n i d i n s u fl et s u n t gân d u r i ?526 Atu n c i c um ar p u te a p rod u ce , dacă sunt gân duri? Căci ra ţ i u n ea <seminaIă> p rod u c e În materie, iar a genl u l natura l nu este n i c i gâ n d i re a , n i ci viziunea, ci o capacitate de modi ficare a materi e i ; ea nu a re pat1e de cunoaştere, ci d o a r ac ţ iOJlează, a s e m c n i unci urme ş i u n ei unde c i rculare in apă. d a r aeţ i u n e a cJ pac ităţ ii vegetat ive şi a cclei numite genera t i ve p ro v i n în ea d i n a l t ă pal1e. Dacă este aşa, a tu n c i partca pri n c i pală a s u fl e tu l u i acţ ionează ll10diticând s utl etul generativ ş i angajat În m a te ri e . Dar oar� s u ! l e t u l pro d u c e această m o d i fi c are pri n gând i re? D a c ă o fac e prin gândire, se va rapol1a mai Întâi la altceva sali la cele din el? Dar da c ă se rapoI1cază la c e l e din e l , atunci nu are n e v o ie de ra ţ i ona mente. C ăc i el nu produce m o d i ti c ă ri astfel, ci Întrucât co n ţ i n e in s i ne raţ i u n i l e. Astfel e st e şi mai putemic şi În s u fl et exi stă o forţ ă de a c ţ i u ne . A şadar. el a c ţ i onează co n for m s pcc i i l or. Dar fi i n d că le dăruieşte, t reb u i e să le fi a v ut d i n panea i ntel igen ţ e i . La râ nd u l ei, inteli genţa le c 0111�ră sutl et u l u i un iv e rs a l , iar s u fl e t u l aflat mai p rej o s de illteligen �ă le dă ce l u i care este mai p rej o s de el, ilum inându-I şi i m pri mându-l, ia r n c csta. aşezat oarec u m lângă c el ă la l t . aeţ ionează intr-adevăr. E l a c ţ ioneazj uneori !1i ră n i e i o p i e d i c ă , a lteori m a i Împit:dicat. Fi i n dcă a p ri m i t c a pac itatea de ac ţ i une şi pe n t ru că e st e p l i n de ra ţ i uni, chiar dnc5 nu pri m arc. c i nu ac ţ ionează doar pe măsura a ceea ce n p ri m i t . c i n a şt e d i n sine ceva e v i dent i n fer i or. Acesta e s t e un vieţu itor, da r u n u l nedesn v[lrş i t şi care î ş i îndură g reu v i a ţ a, fi i nd in ferior, nestfl pânit ş i sălba t i c . tăcut d i nt r-o materie i n ferioară, c a un re s t a m a r al rea l i t i:i\ i l o r su perioa re. care produce a mărăc i u ne şi o răspândeşte în u n i vers . 297


--

P l . OTI N

----- - ------ -------

1 1 8. 1 �p' oL" -ra xaxa Ta €" -rw lTa ,,-r l a"a:YXULCX, O-rl €lTE-rCXl -rOl� lTporrrOUJ-l€"Ol�;"H an , XCXl' El J-lT1 -rau-rcx -ii" , (nEÂE� el" fJ" -ro lTa" Kal rap X PE la " -rei lTOAAa au-rw" il XCXl mx,, -ra lTap€X E-ra l -rw OAW, ol o" lei -rw" )l of36Aw", Aa,,-&ci"€l SE -rei lTA El O'Ta &ci '-re klTEl x a l -rTl" xaxla" cxu-rTl" €X € l " lTOÂAa , , , j'" r/ X P11O'l J-la xal lToÂAw" ITOl TJTl XT)" €L "al xaAw", 0\.0" xaAAou� ...... ,..,.. / , ) / , , ) , TEx"rrro u lTa,,-ro�, xal Xl "EL" El� <.ppo"rpl" J.-L11 €wO'a" ElT abEla� EU6EL " E)l bTl -rau-ra b p -& w� ElpT)-raL , b€l -rTl" TOU lTa,, -ro<; lVUXTl\l -&EWP€l" J.-LE" -ra ăPlO'-rcx a€l \€J.-L€\l11" lTPO� -rTl" "Ol1-rTl\l <.pUCH \1 xaL lO" -& EO", IT AllpouJ.-L€ \l1l<; be aUT�<; xai: lTElTAllPwJ.-LE\llle; alo" eXlT0J.-LEO"-rOUJ.-L€\ll1<; au-r�e; Ta €� aUT�� )( "baAJ.-La xai: lO EOxalO\l aUl�<; lTp0<; -ro xaTW -ro lTOL OU" 1:ou-ro El "al . n O l l1Tlle; 00\1 EO'xaTOC; OUlOe;· ElTl 6' aUTw T�<; tVUX�<; Ta / / , / lTPWTW� lTAllpou J.-LE"O" lTapa "OU· ElTl TTacn 6E "oue; 611J.-LlOUprO�, o� xai: T11 l!JuX11 T11 J.-L€l' aUlo" 6lbwO"l \J GJ\I '(X"ll E" rn TPl -rTl · E'Lx6TW� �t" €T€T� L ODT� b XOOJ.-LD<; ElXW" aEi: ElXO\lL �OJ.-LE"O�, €O"TTJXOTW\I }.lE\J TOU lTPWTOU xai: bEUl€POU, TOU 6E lP llOU €O'TTJXO-rO� J-lE\I xal aUTou , uAl.. ' €" T11 DAn xal xaTci O"UJ.-L�E�TJXO� Xl \lOUJ1€\JOU . "Ew� rcip el" TI' "OU� xaL lVUX-rl, PEuO"o"TaL Ol ÂOrOl EL� TOUTO -ro El bO� lVUX�� , WO'lTEP, €W<; el\l )'" (/ / , , Tl l1ALO�, lTa\l-rcx Ta alt CXUTOU <.pWTa . -

-

.

_

"1

)

-

)

-

298

,

_

,

l. _


LN N L-\ / ) \

1 1 8. 1 Prin

a

I I -a. 3 ( :'i 2 ) . I X

oare re l e l e s u n t neces a re î n un i ver s Că o fi i n ţ e lor s u perioare'! Dacă e l e nu ar fi. u n i v e rs ul ar ti i m perfect. M u l t e d i n tre e l e, sau c h i a r toate, s u n t u t i l e uni versu l u i , d e p i l d ă v i e t ă ţ i l e v e n i noase, i a r i n cazu l m u ltora m ot i vu l este ascuns. deoa rece ŞI ră u l acesta con ţ i ne m ulte a s pecte u t i le ş i pentru consec i n ţ ă

UJl11are,

a

că şi el produce m u l te l u c ru ri fru moase, c u m s u n t fru l l1 u se ţ i l e

ori că re i a rte, care mobi l i zează c ă tre pruden ţ ă ş i n u ne î n găd u i e re l a x a rea52 7 . Dacă acestea au fost corect spuse, a t unc i s u fl e t u l

u n i vers u l u i trebuie s ă conte m p l e c e l e m a i b u n e rea l i tă ţ i , ti i n d

mereu îndreptat către natura i n t e l i g i b i lă ş i că tre di v i n, c a să se u m pl e de ea . I a r când s-a umplut şi este p l i n , e l na şte d i n s i ne

o

i m a g i n e şi o l i m i tă i n ferioară l u i , prod ucătoare a l u cruri l or. A şadar,

ea este cea d i n urmă for ţ ă prod uc ătoare, i a r deasu pra sa se a fl ă s u fl e t u l , c e l d i n t â i u m p l u t d e i n te l ige n ţ ă . Dea s u p ra tuturor se a fl ă i n te l ec t u l ,

dem i urg c a re conferă s u fl e tu l u i

mai

prejos de

el

<form e l e> a l e căror u rm e s unt pe un a l tre i l ea < rang> . Pri n u r m a re,

se s p u n e pe bună dre ptate că l u mea aceasta este o i m a g i ne care

Întru n a re fl ectă 5 2 R . Cea d i n tâ i şi cea de-a d o u a < d i n tre re a l i tă ţ i >

s u n t nem işcate; ş i cea de-a t re i a este n e m i şcată. dar s e a tl ă În m aterie şi În m od a c c i denta l se m işcă . C â t ex i s t ă i n te l i gen ţ a ş i

s u fl etu l . ra ţ i u n i l e v o r el11ana către a ceastă s p e c i e de s u tl e t , aseme n i t u tu ro r razel o r d i n soare care e m n n ă c â t t i m p el ex i s t ă .

299


I V ( 1 2) . ,

(

""'w

n €P l UAll� 1 1 . 1 TTlv AEŢ0J-LEVTlV UATlV UTTOXEL)J.EVOV n Xal hrro&>XTlv EHiwv AEŢovrEe; El val XOl v6v n Va 'rauTOV AOŢOV lTEpt aU-tîlc; m{VT€C; AEŢOlXH v, oaOL Ele; EVVOlUV �A{)-OV TIie; TOLathTlC; <puaEWe;, xal j.lEXPl TOUTOU 'tTlv aUTTlv <pEpovTal ' TLe; bE ean v aUTTl � t.HTOXElj.lEVTl <pOOlC; xat TTWC; bEXnXTl xal TLVWV, TO eVTEu{tEV ll<STl �TlTOUV TEe; bLEaTT)<Jav . KaL Ol )J.€V aW)J.aTa j.lOVOV Ta oVTa El val -{}E)J.EVOl xaL TTlV oOOLav EV TOUTOle; )J.Lav TE 'tTlV UATlV AEŢOOOl xaL 'ralC; aTolXELOle; UTTo�E�A�a-{}al xaL aU-rTlv El val -rTlV oOOLav, Ta b' eXAAa TTaVTa olOV TTa{)-Tl TaUTTlC; )(a( TTWe; €XOooav aUTTlV )(al Ta aTol XEla El val . KUl bTl xal ToA)J.wal )(al )J.EXPl {tEWV aUTTlv eXŢEl v xaL TEAOe; b-rl xal aUTov nUTEl v TOV -{} EOV UATlV TaUTTlV TTWe; €xoooav El val . b. looaal bE )(al aW)J.a aUTn eXTTOLOV aUTO aW)J.a AEŢOVTEe; xat J.lEŢE-{}OC; b€ , 0\ ElE aaw)J.a�ov A€Ţoual )(al TauTTlV ou j.l(av n V Ee; aUTwv, aAAa TUUTYJV )J.EV TOl C; aW)J.a<JL v UTTopEpA�a-{}al )(al aUToL TTEPl �C; Ol TTPOTEPOl AEŢOU(H v, €T€paV )J.€VTOL lTpOTEpav EV TOl C; vOYJTolC; UTTO�E�AYJ)J.€VYJV TOl C; E)(El ElcSEaL )(al TalC; aaWJ-LaTOU ; ouaLau;. 1 2./ b. U ) TTPOTEP OV SYJTYJT€OV TTEPL TauTYJC; EL € aT l , )(al TLC; otaa TUŢXcivEl , xal TTWC; EO"Tl v . E'l b-rl aopl O"ToV Tl xal ă)J.oP<Pov oEl TO T�C; UAYJC; Et val , EV bE TOl C; b{El aPLO"TOL<; OLcrl v OWEV &opl aTov OueSE ăj.loP<Pov, oueS ' âv DATl b{EL ELYJ' )Cal EL aTTAouv 3 00


IV ( 1 2) .

Despre materie 1 1 . 1 U n i i s p u n că aşa-num ita materie este un substrat ş i un

receptacu l al f0n11 e l or529 . A cest enun ţ îl sus ţ i n toţ i cei care au aj uns la conceptu l

une i

asemenea naturi

şi

ei gândesc la fe l

până

a i c i . Dar ei se dezbi nă c â n d cercetează ce anume este această natu ră dată ca substra t, În ce sens este ea receptivă şi a căror l u c ruri. Ce i 53o care sus ţ i n că fi in ţ ări l e sunt doar corpuri , spun că materia este substa n ţ a u n ică din toate,

este substra t u l e l em entelor ş i

ea

este substan ţ a , pe când toate c e l e l a l te sunt aseme n i unor afectări a l e e i şi că elemente l e sunt a n u m i te stări a l e e i . A po i , e i Îndrăznesc

chi ar s ă ducă această < m ate ri e> 'până la ze i , iar În c e le d i n urmă să

că Îns uş i zeu l lor este o anum i tă stare a acestei chiar şi un corp, spunând că acesta este un u l fără

afi rme da u

m ateri i . E i Îi

c a l i tate ş i că este o -mări m e . A l ţ i i Însă s pun că ea este inc orpora lă 53 l , iar u n i i

d i ntre e i <spun> c ă materia

nu

este u n a , c i că aceea des pre care

vorb i s e ră cei de Illa i Î n a i n te este substra t u l corpuri l or, pe când o a l tă

materi e ,

inte l i gi b i lă

şi

an t e r i o a ră , este s ubstra t u l

fo rm e l o r d i n

subs tan ţ e l or i n corpora l e de aco l o 5 3 2 .

l umea

1 2. 1 De aceea, trebuie mai Întâi să cercetăm, În privi n ţ a ei, dacă ex istă, ce anume se întâmplă să fie şi cum este . Dacă esenţ a materi ei trebuie să fie nedetenn i nată şi infonnă, Înseamnă că acolo sus n u ar exista materi e, căci Între fi i n ţ ele excel ente de acolo nici una nu este nedetenni nată şi i n fonn ă . I ar dacă fiecare <dintre e l e> este s i m pl ă ,

301


PLOTI N

Excxcrrov, 006 ' âv <S€OL DA11�, 'Lv ' E� atrr�c; Kal ăAAou Ta rrUV-{}EToV' xaL ŢlVO)..L €VOL � )..L EV DA11� <SEl Kal E� €T€PWV ETEpa TIOlOU)..L € VOl�, (hp' t.N KaL � TWV a'lCT-{}l1TWV DA11 EVOTl-{} l1 , )..L1Î Ţl VO)..L €VOl� <SE ou. nO-{}EV <SE EATlAu-{}E xal lJTf€rrTl1; E'l Ţap EŢ€VETO, xaL tmo n VO�· El <SE (H&o�, xa L apxa l TIAECOU� xal XaTa rrUVTuxCav Ta TIpWTa . Kâv El<SO� <SE TIporr€A-{}Ţj, TO rrUV1rETOV ErrTal CTw)..La · wrrTE xaxEl CTw)..La . L

1 3 . 1 n pWTOV oov AEXT€OV w� ou TIaVTaxOu TO aopl CTToV aTl j.1arrT€OV, OU<SE o âv ă)..L o pcpov TI TTI €aUTOU €TTL vOla, E'L J.1€AAOL TIap€XEL v aUTO TOl � TIPO aLTo� xa L TOl � ap(rr�oLC;' 0� 6v Tl xaL lVuX1Î TIPOC: vouv xaL AorOV TIE<pUXE )..L o PCPOUJ.1€V11 TIapa TOUTWV xa l El � El<So<;, �EATlOV arO)..L E VTl €V TE TOl c;' V011TOl<;' TO rrUV-{} ETOV ET€PW<;', OUX W<;' Tei rrWj.1anx · ETIEl xal ",OŢOl rruviTETol xal EVEprda <SE rrUV-{} ETOV TIOL OUrrl T1ÎV EVEprOUrrav EL <;' El <Soc;' cpurr l v. E'l <SE xal TIPO� ăAAo xaL TIap ' ăAAou, xa l )..L U AAov . (H <SE TWV Ţl ŢV0J.l€VWV uA 11 aEL ă.AAo xal ă.AAo El <Soc;' 'LrrXEL , TWV <SE a l <SCwv 11 aUT-rl TauTov aEl . Taxa bE avaTIaAl v h EVTau-{}a . 'EvTau-{}a )..L E v Ţap TIapa )..L € p0c;' TIciVTa xal €V EJairrToTE: & 0 oU<SEv E)..L )..L € VEL ăAAou ăAAo E�W-{}OUVTO<;" bLO ou TauTov aEl . 'EKEl <SE ({)..L a mivTa' blO oux EX EL EL � o )..L E Ta�ciAAoL , �bll rap EXEL TIciVTa . OUb€TIOT ' oov eX)..L 0 PCP0c;' oUbE EXEl 11 EXEl , ETIEl OUb ' 11 EVTau{ta, aAA ' ETEpov Tponov €XaT€pa . To bE E'CTE aC&o<;" €CTE ŢEVO)..L € Vll, ETIEL <Sdv (5 Tl TIOT ' ECTTl Aa�wJ.1Ev, <S�Aov ErrTal . 1 4 . 1 ( O <S-rl A6yo� 11)..Ll v lmo-{}E)..L € VOl� TO vuv EL val nx ECbT) <S€<SEl XTal rap EV ăAAOLc;' - TIPOl TW . E'l oOv TIOAAa Ta ECb11 , XOl VOV )..L EV Tl EV aUTol<;' avcirK11 lL val ' XUl <S-rl XUl 'C<SlOV, (;; <SLacp€pEl ăAAo eXAAOU . TOUTO <S-rl TO 'CblOV xal 11 &acpopa � XwpC�ourra 11 OtXEla ' ECTTl )..LopcpTl · E'l <SE J.10PcP TI €rrTl TO J.10PCPOU)..L EVOV, TIEPl o 1-] &acpopa. '/ECTTlV ăpa xaL UA11 11 T-rlV )..L0pcp-rlV bEX0)..L Ev11 xal aEl TO lmOXEl)..L EVOV . )/ETl EL Korr)..Lo<; V011TOc;' €rrTl v EXEl , )..L LJ.111J.1CX <SE ODTO<; EKElVOU, OtJTO� <SE rruv{tE1:o<;, Kal ES UA11<;, KaKEl bEL UA11v El val �'H TTW� TIpOrrEpEl� xOrr)..Lov J.11Î El � lL80� 'tbWV; nw<; bE €L cSO� j.1-rl ECP ' � TO ElcS� ,

3 02


L N N LA / } !\ a I I -a , 4 ( 1 2 ), 2 -4

nici nu ar mai avea nevoie de materie pentru a real iza un com pus din ea ş i din altul. Căci fi in ţ ele care se nasc şi se reproduc unele din a ltele au nevoie de materie ( chiar şi conceptul de materie v i ne de la ele ş i de la cele sensibile), pe când cele nenăsc-ute nu aLI nevoie. Î nsă de unde provine ea şi de unde îşi trage ex istenţa? Dacă s-a născut, atunci a născ ut-o cineva, iar dacă este eternă, princip i i l e ar 'fi mai numeroase, iar fi i n ţele prime ar fi conti ngente. Şi, c h i ar dacă i s-ar adăuga o fOllllă, compusul ar fi un corp, aşa încât ş i acolo sus ar ex ista corp u l 533 .

1 3. 1 Aşadar, ar fi de spus mai Întâ i că nu trebu ie di spreţ uit m ereu nedetenninatul şi nici ceea ce, după conce ptul său, este in folln, dacă el va fi pus la di spozi ţ i a fi i n ţ elor anteri oare l u i şi a ce lor desăvârşite. De p i l dă, aşa este sufl etul fa ţ ă de inte l igen ţă ş i ra ţ iune în mod natural, fi ind i n fonnat de ele şi condus către o fi i n ţ ă superioară . A po i , în cazu l i nteligi b i le l or com pusul este a ltfel dec ât Î n cazul corpu rilor, fi indcă ra ţ i u nile se compun şi, când sunt În act, produc un com pus care acţ i onează În sensul naturi i fonnei . I a r dacă ele provin din ceva diferit şi ac ţ i onează asupra a ceva d i ferit, sunt cu atât mai m u lt <compuse>. Dar materia celor care devin pri meşte etem tot altă şi altă fOllll ă, pe când <materia> celor inteligi b i l e de ţ i ne mereu aceea şi <f01111ă> , căci <materia inteligibilă> este fără îndoială con trară <celei lalte>. Cea de aici de jos, este pe rând toate l ucmri l e ş i este una În fiecare, şi de aceea n i m i c nu pers istă, fi indcă un lucru îl înl ătură pe a ltu l , ş i de aceea ea nu este mereu aceeaş i . Acolo sus ea este toa te s imulta n . De aceea, n u are î n c e s ă s e transfornle, căci le are deja p e toate. Dec i <materia> de sus nu este n i c i odată l i ps ită de fonnă acolo sus; n i c i cea de j os n u este, dar fiecare în alt sens. Va fi însă clar şi dacă ea este etemă sau ' trecătoare, când vom afla ce anumc este ea . 14. 1 Să înai nteze acum ra ţ i onamentul nostru asumând f� pt u l că ide i l e exi stă, ceea ce a fost demonstrat în a l te <scrieri» 34 . P r i n urma re, d a c ă ide i l e s u n t pl ura l e, e s t e necesar să ex i ste Între e l e ceva comun, precum şi ceva propri u, prin care să se deosebeas c ă lina de a l ta 5 3 5 : Acest propri u, adică d i feren t a care separă, este forma partic u l a ră . Dar, clacă ex i stă fOllllă, atunc i e x i stă şi ceea ce este i n format, în raport cu care ex i stă diferenţa. P ri n urmare, există şi o materie recepti vă a fonnei şi care este etern subiect. A p o i , dacă aco l o sus ex i stă o lume i n t e l i g i bi l ă , i a r cea de aici este copia ei, atunci ş i aceea este un compus din m ateria care treb u i e să ex i ste şi a c o l o . Ş i a i putea i ndi ca o l u m e fără a-i l u a În seamă form a? Ş i c u m să < i n d i c i > fonl1a fără a o con s i dera ş i p e c e a căreia i se a p l i că? 3 03


PLOTI N

Aa�wv; 'AJlEPE«; JlEV Ţap TravTEAw� mxvTll aUTO, JlEpUJTOV , bE e)1TWCTOUV . Kal EL Jl€V &arrlfaCT{t€VnX alt ' aAATlAwv Ta Jl€pTj, 11 TOJl"Tl xal 11 &arrlfarrLc;' UATj«; €CTTl lfa-{loc;" aUTTj rap 11 TJlll-{lElrra' EL eS€ lfoAAu ov aJl€pL CTTOV Errn, Ta lfOAAa €V EVl oVTa EV UAn ECTTl TW EVl aUTa Jlopcpal aUTou oVTa ' TO Ţap 'f.v TOUTO TO lfOL XL AOV VOllCTOV lfOlXl AOV xaL lfOAUJlOP<.pOV . OUXOUV elJlOP<P0V aUTO lfPO TOU nOU<lAov' EL Ţap TW vw acp€Aolc;' T"TlV lfolxLACav xal Tac;' Jlop<.pac;' )(al TOU«; A6Ţou� xaLl Ta VOTlJlaTa, TO lfPO TOUTWV ăJloPCPov xal aopL rrTov xat TOUTWV OUb€V TWV Elf aUTWL xai: €V CXUTW. -

,

1.

/

1. /

/

,

/

)

-....

l

1 5 . 1 E'l b ' , OTl aEl €X€l TaUTU xal o JlOU, €V ăJlcpw xal OUX UAll €J.CEl VO, OUb' EVTau�cx Err Ta L TWV CTWJlaTWV U ATj oueS€lTOTE Ţap ăVEU JlOP<P��, aAA' eXEl OAOV rrwJla, rruv{)'ETOV Jl1lv OJlWC; . Kai: vou«; EUplrrxEL . To bLTTOV' olJTO«; Ţap bLaL pEl , EW«; ELC; alfAOUV 11X11 JlTjx €n aUTO avaAuErr-{laL buvaJlEVov' EWc;' b€ cSuvaTa L , XWPEl aUTou EL � TO �a-{lo� . TO bE �ci-{lo«; ExarrTou � UA1'1' & 0 xal rrXOTEL v"Tl lfarra, on TO cpw«; o AOŢoc;' . Kai: o vou«; AOŢOC; . L). L O TOV €CP ' ExarrTou AOŢOV opWV TO xaTW We;' UlfO TO <PWe;' OXOTEL VOV 11ŢTjTal , WCTTTEP o<.p-{laAJl0c;' <.pWTOEL blle;' WV lTp0c;' TO CPWc;' �aAWV xai: xpoa«; CPWTCX OVTCX Ta uno Ta XPWJlaTa rrXOTEL va xai: UALXa EL vaL A€ŢEL XEXpUJlJl€va TOle;' XpWJlCXCTL . L). L a<.popov ŢE Jl-rlV TO CTXOTEL V O V TO TE EV TOl c;' VOTjTOlC; T O TE EV TOl c;' a'L rr-{lTjTolC; UlfaPXEL eSLa<.popOe;' T E 11 UA TI, orrw xal TO El cSOC; TO €lfL XElJlEVOV aJl<.poL v &a<.popO\J' 11 JlEV Ţap -{l El a Aa�ouCTa TO bPl�OV aUTllV �W"TlV WPLCTJl€VTjV xal VOEpav €X E L 'h b€ wpL rrJl€VOV Jl€V n ŢlŢ\.IETaL , ou J.l"TlV �WV OUcS€ voouv, aAAa VEXPOV XEXOrrJlllJl€Vov . Kui: 'h JlOp<.p"Tl bE ECcSWAOV' WCTTE xal TO UlfOXElJlE'VOV E'lcSwAOV . 'EXEL b€ 11 JlOp<.pll aAll-{l L VOV· wrrTE xcxi: TO UlfOXElJlEVOV . L), L O xai: TOUc;' A€Ţo'VTac;' ourrLCX'V T"Tl'V UA11'V , EL lfEpi: €XEl vTje;' EAEŢOV, op-{lWe;' EcSE L UlfoAaJl�civEL v A€ŢEL 'V . TO Ţap UlfOX EL Jl E VOV €XEl ourrCcx, JluAAO'V cSE )..L ETa TOU €lf' a-lnTI voou)..L € VTj xai: OA11 ot)rra lTEcpwnrrJl€\JTj ourrCcx . nOTEpa b� a lbL o c; 'h 'V0llT"Tl 0JlOlWe;' �TjTllT€OV, wc;' el'V n«; xat TaC; 'leS€ac;' ţ'llTOl ' ŢE'VTjTa )..L E \J Ţap TW apXll'V EXEL v, aŢ€V11TU b€ , on Jl-rl XPOVW Tll'V apXrlV EXEl , aAA ' a El lfap ' ăAAOU, oux wc;' ŢL'VOJ.lEVCX laEl, wrrlfEp o '

,

3 04


I · N N L:\ J ) \

a

I I -a. 4 ( 1 2 ). 4 - 5

E a este Într-un s e n s cu totu l i n d i v iz i b i l ă , d a r Într-un a l tul este c um v a d i v i z i b i l ă . Iar dacă părţ i le ei sunt separa b i l e rec i proc, atun c i fra gmentarea ş i separarea l o r este o afectare a mate ri e i . c ă c i ea este cea fragmentată. (ar dacă ea este i n d i v i z i b i l ă , deşi e x i s tă ca p l ur a l i ta te, atunci <form e le> p l ura l e ex istă În un itate, în materia care le este u n i tate, i a r e l e sunt fonne l e ei. Căci ac eastă un itate diversă poate fi concepută ca d i versă şi po l i morfă. Prin urmare, este i n formă îna i n t e de a fi d i versă, căci da că ai îndepărta în m i nte d i vers i tatea, fo rm e l e , ra t iun i l e şi i n te l i g i b i l e l e , ceea ce l e este anteri or este i n fonTI, nedeterm inat şi nu este n i c i u n u l di ntre cele care se ra portează la ea sau sunt În e a .

1 5. / Dar dacă s-ar <obiecta> c ă acestea două s u n t u n a şi c ă aceea n u este materi e, fi i ndcă e a posedă mereu a c e l e <tollll e> şi coex istă cu ele, atunc i nu ar lllai fi nici În lu mea accasta materie a corpurilor. Căci n i c i c a n u cxi stă deloc Î n afara fonlle i , ci u n corp este Întotdeauna u n Întreg, chiar dacă este simulta n un compus. I ar inte lectul descoperă d u a litatea, căci el d i v ide până când aju nge la ceva simplu pe care nu ÎI mai poate descom pune. Da r el Înaintează în profunzime atât cât poa te, iar profunzi mea ficcălU i a este materia. De aceea, Întreaga <materie> este obsc ură, fiindcă l um i na este raţ i une, i ar i n tel igen ţ a estc ra ţ i une. Din acest motiv, inte l i genţa care vede în fie care lucIU ra ţ i u nea consi deră că ceea ce se află j os este obscur, fiindcă este mai prejos decât l um i na, la fel cum och i u l , a vând o natură luminoasă, se proi ectează asu pra l um i n i i şi a culori lor ce sunt l umini şi sus ţ ine că <obiectele> anate sub c u l ori sunt obscure şi materia le, dar sunt acopetite de cu lori . î nsă acest caracter obscur sc deosebeşte de la fi i n ţ ele intel igibile la cele sensibi le, căci În e l e se atlă o materie diferită, la fel cum şi tOl1lla existentă În cele două <materi i> este d i ferită. <Ma teria> d i vi nă, care pli meşte ceea ce o detel11lină, posedă o viaţă detcllll inată şi inteligentă, pe când ceala ltă devine ceva detel1ll inat, dar nici nu trăi eşte şi nici nu gândeşte, ci este doar un cadavru Înfrumuse ţat. Chiar şi fOlllla Îi este o imagine, ca şi su bstratul ci. Dar acolo sus foml a este adevărată, ca ş i su bstratu l . De aceea, trebuie să pres upunem că se expri m3u corect cei care sus t ineau că materia este o substanţ ă 536 , dacă se refereau la aceasta <din u'Il11 ă>. Căci substra t u l de acolo de sus este o su bstan ţ ă , sau mai degrabă este gând i t Împreună C LI <'1'o 11na> fa ţ ă de care ex i stă, ş i este În Întregime o substa nţă i l um inată . Trebu i e totodată să cercetăm dacă <materia> intc l i gibilă este eternă, ca şi cum cineva s-ar intreba dacă ide i l e sunt eteme. Ele sunt născute dacă au o origi ne, dar sunt nenăscute dacă nu au o origine în t i mp, ci <provin> etern d i ntr-un a l tu l . şi nu În sensul că 3 05


P LOT I N

JlOO")J.0e;', aAAa ovnx UE L, lDO"TTEP b EJlEL JlOO")J.o� , KaL Ţap � �TEPOT11e;' � EJlEL aEL, 11 T�V 'OA 11V TTOl EL ' apx� rap 'Ot..Tj� aUTTj, Jla l � xC V11O" l r; � TTPWTll: &0 xaL a'OT11 ETEPOTlle;' €A€ŢETO, on o)J.ou E�E<puO"av xC VTjO"l� xal �TEPOT11�' aoplO"ToV OE xal � XCVTjO"l� xal " ETEPOT11e;' � aTTo "rou TTPWTOU, XUXE CVOU TTP0e;' TO bpl O"-{T�val oEo)J.Eva' 0p CsETal oE, OTav TTpOr; ai.rr o ETTL O"Tpa<pŢ)" TTPlV OE aop L O"ToV xa l h '01.. 11 JlaL TO €TEPOV xal OUTTW aŢa-{Tov , aAA ' a<pwn <J'Tov EXElVOU , E'l Ţap TTap ' EJlEL vou TO <pw<;, TO OEXO)J.EVOV TO <pwr;, TTPlV OE�aO"-{Tul , <pWe;' OUJl €X€l eXE L, UAAa ăAAO 0\1 EX€l , €LlTEP TO <pw<; rra p ' eXAAOU . Kal lT€Pl )J.EV T�t; €V lO� C; VOTjTOle;' 'OA11C; rrAEtw TWV rrp0O"l1xOVTWV rrapaŢu)J. vwit€VT<X Tathll ' 1 6 . 1 n Epl oE T�<; TWV <J'W)J.ciTWV lmobox�� &b€ A€ŢEO"-{Tw ,C /OTl )J.EV o1)v OEl Tl TOl � O"lJ)J.aO"L v l.>TfOXEl)J.EVOV El val ă.AAo OV rra p ' aUTa, 11 TE E'l<; cXAA TjAa )J.ETU�OA 1l TWV O"TO L XE Cu)V 0llAol . Ou Ţap TTavTEA �<; TOU )J.E-ra�aAAovToe;' � <p-{Tope{- 11 ECTTal n � oUO"La €l � TO )J.1l 6v arroAo)J.Ev11· OUb' al> TO ŢEVO)J.€VOV EX TOU TTavTEAw<; )J.1l OVTO<; El e;' TO 6v €ATlAu-{TEv , aAA' EO"Tl v ECbOU� )J.ETu�OA"Tl E� ElbOU<; ETEpOU . M EVEL bE TO bE'fci)J.EVOV TO EL bO� TOU ŢEVO )J.€VOU xaL arro�uAov -{TaTEpov . T OUTO TE oLv OTjAOL xal O AW e;' � <p�opa' O"Uv-{T€TOU Ţap' EL bE -rOUTO, €'f DA Tj� xal ECbou� €Xa<J'Tov , uH TE ErraŢWŢll )J.apTupEl TO <p-{TEl p0)J.EVOV <J'UV1r ETOV OEl xvuera ' JlUl h avciAUO"U; O€' Ol OV El � <plciATj El e;' TOV XpuO"OV , o OE xpueroe;' EL � 'ObWP, xal TO UbWP bE <p-{TEL P0)J.EVOV TO eXvaAoŢov arral TEL , 'A vaŢx11 OE Ta O"TOL XEl a 11 ELOO e;' El val 11 DA TjV rrpWTTjV 11 €� DA Tj� JlaL ElbOUe;' , ) AAA ' ELooe;' )J.EV oux ol OV TE ' TTW� Ţap ([VEU UA11e;' €V oŢxw xal )J.EŢ€-{T€l ; 'AAA ' OUOE 'OATj h l TTPWTTj' <p-tr ElpETa l Ţap . 'E� UA11e;' ăpa JlaL ECoou� , Kal TO )J.EV €l ooe;' xaTa TO TTOL OV xal T"TlV )J. 0p <P Tl V h OE }(aT<x TO UTTOXE L)J.EVOV aOP l <J'TOV, OTl )J."Tl El oo� , ,

1 7 . I 'E )J.TTEboxA�e;' OE Ta O"TolXEL a €V uAŢl 1r€)J.Evoe;' cXvTl )J.ap ­ TupouO"av EXEL T�V <p-tropav aUTwv , 'A va�aŢopa� bE -ro ).1lŢ).1a UATjV TTOL WV, oux €TTl T1l0€lOTTjTa TTP0e;' mivTa, aAAa mivTa EVEPŢECq: €XEl v A€Ţwv ov ElO"aŢ€ l VOUV aVal PEI OUX 3 06


FNNI-' ..\I>:\"

II-a. 4 (12),5-7

devin etern, ca şi un iversul, ci în sensul că exi stă etern, ca şi uni versul de sus. Căci şi alteritatea de acolo de sus exi stă etem şi ea produce materia <intel igibilă>. Căci ea este principiul materiei şi mi şcarea primă . Din acest motiva şi fost numită a lteri tate, deoarece mişcarea şi a lteritatea s-au ivit împreună5 37. Iar mişcarea şi alteritatea care prov i n după ceea ce este prim sunt nedefin ite şi au nevoie de el pe ntru a se defini, şi ele se definesc când se convertesc către el. Mai înainte de <conversie>, materia şi alteritatea sunt nedefinite şi încă nu sunt bune, ci lipsite de lumina acel uia. Dar dacă <primeşte> l umina de la el, atunci primitorul l umin ii nu o avea deloc înainte să o pri mească; el o are ca pe o fiinţ ă diferi tă, deoarece lumina vine de la a ltul. Astfe l, însă, am dezvăluit mai mult decât ar fi necesar În privinţa materiei din l umea inteligibilă. 16.1 Să ne referim la receptaculul corpurilor astfel: din tranSf0l111area rec iprocă a elementelor, este evidentă, prin unnare, necesitatea existenţei unui substrat al corpuri lor diferit de ele. Căci pieirea a ceea ce se schi mbă nu are loc în totalitate, căci altminteri ar exista o substa nţă care s-ar pierde în nefii n ţă� iar pe de altă parte nici ceea ce s-a născut nu a fost adus întru totul de la nefiinţă la fii nţă, ci exi stă schimbare de la o fOnllă la alta538. În schimb, persistă cel care primeşte o formă a celui născut şi abandonează alta. Pieirea evidenţi ază Întru totu l acest l ucru, căci ea este a unui compus. Dacă este aşa, atunci fiecare lucru este <a lcătuit> dintr-o formă şi o materie. I nducţ ia atestă <acelaşi lucru>, deoarece arată faptul că ceea ce piere este un compus, şi la fe l descompunerea: de exemplu , dacă o cupă se preface în aur, aurul în apă, apa care pi ere preti nde şi ea ceva analogic. Este însă necesar ca elementele să fie sa u fonnă, sau materie primă, sau să fie <compuse> din materie şi fOllllă. Dar ele nu pot fi formă, căci în ce fel ar putea avea volum şi mărime în li psa materiei? Dar nu sunt nici materie primă, pentru că sunt supuse pieirii. Prin Ul1l1are, <sunt compuse> din materie şi din fOllll ă, iar forma există în sens de calitate şi de aspect, pe când <materia> în s e ns de s ubstrat nedetellninat, pentru că ea nu este fOl1nă. 17.1 Lu i Empedocles, care a luat elementele drept materi e539, i se poate obi ecta faptul că ele pi er. Anaxagoras, care a conceput materia drept un amestec, nu a spus că ea este receptivă a toate, ci că le conţine pe toate în act540. <De aceea>, el d istruge inteligenţa pe care o presupune, fi indcă ea nu conferă fOl1lla sau specia, căci nici nu este 307


PLOTIN

atJTOV rrlv )lOpqrrlv XUl -ro iLcSoc; 6Lb6vra nOlWV oube np6-tE:pOV "[�e; uA TJC; aAA' eX)la.' Abuvu"[ov bE "[o (i).la. El "'(ap )lE:"[€XE:l 'to )ll"'().lO "[ol) it: Val, npo-rE:pOV "[o Ov· EI. b? xal "[olllo OV "[o )ll"'()lO, XaXE:lVO, ăAAOU 'E:n' atJLOle; bE:-DerH "[pl'tOU. E'l oLv np0,,[E:pOV cXva"'(xTJ "[OV bTJ)lLOUPYOV il val, "[e EbE:l "[a €(bll XaTa er )llXpa EV "[TI UATI it: val, it: TO "[OV VOUV L bla TIpaY)lci-rwv cXVTJVU"[WV blaxplVEl� €�OV anOlW ouerŢJ 't1lV nOLO't11"[a XOl "[11V )l0P<PT/V Enl nuerov E:X'tE:l val; To TE: TIav E-V naVTl E:l val lTWC; OUX UbUVUTOV; <O bE TO ănHpov l>TIO{}E:lC; ( "'" )/ ' ) , ,\ ' n nOT E 'tOUTO J\.EYE:TW. K al- El OU"[Wc;- UlTElPOV, WC; )/ / ( , 'c '"t / 'j"' ,/ aolE�l T"TlTOV, we; OUK E:ern -rOlOU"[OV n E" TOle; ouerl v OUTE au"[oa1TElpov olhE €1T' ăAAŢl <pucrEl WC; crU).l�E�TJXOC; crW).la"[( n Vl, "[o )lEV au"[oanElpov, an XUl 'tO )l€pOe; utnou €� cXVcX"'(KTJC; ăTIE:tpov, "[o bE WC;- crU).l�E�TJx6c;, an TO W ( ) " -Q. ) )/ ) s:: " / R R llKE:V EXEl VO OUl,:( av xav E:aUTO unELpov El 11 OUoE eru)ljJE:jJ unAOUv OUbE UATJ En, cS�Aov.)AAA' OUbE dl cX"[O)lOl "[a�lV UAT/e; E�ouerl v a\ TO TIapanav oux ot)erav "[)lTJTOV rap TIaV erW)lU xaTa na\./" xal "[o eruvEXEC; bE "[W\I crW)la"[wv xal "[o urpOV xal TO )l1l OlOV "[E ăVE:U VOU €xaer-ra xaL �UX�C;, �V cXbuvu"[ov €� cnO)lWV it: val, cXAA TIv TE: <puerl v napa "[ae; U,,[O)lOUC; EX 'tWV cXTO).lWV bTl).lLOUPYE:t v oux diov ,,[E, €nE:l XUl oubdc;' bTl).llOUPyOe; nOl ilerEl n €� ouX UATJe; crUVExoue;, XUl ).lupla &v A€rOl"[o npoc; "[au"[llv "[Tjv unO{}Eerlv xal ElPll'tU l eSlO €Vbl a,,[p(�E:lV nE:pl't"[OV €V "[OUTOle;. '

,

"

"

,

......

)

......

l

,

l

'""w

(/

,

,

'-

)/

·

18.1 Tle; oLv � )lla aU"[TJ xal erUVEx-rle; xal ănOlOe; AE"'(O).lEVTJ; Kal on ).lEV )l� erw).la, ElTIEP ăTIOlOe;, cS�AOV· 11 nOloLT)'ta €�El. I\€YOV'tEC; b? rrav"[wv aU"[-rlv Et val 'tWV eXter1tT)TWV xal ou n VWV )lEV UATIv, npoc; cXAAa b€ it:cSoe; oLerav, diov 'tOv rrT)AOV UAT)V 'tW XE:pajJ.EUOVLl urrAWC; eSe OUX UAllV, ou bT) OUTWe; aAAa npo<; rrd VTa A€YOVTE:e;, OUbEV &v au'tn rrpocrcirr'tOL)lEV "[TI au"[�c; , (/ q>ucrE:t, ocra E:n l TOlC; ala1tTJ,,[Ole; opaTal. El eSTJ "[ou"[o, npoc; "[ale; ăAAalC; nOlO"[TJcrl v, alOV xpW)lUal xal 1tEp)lO'tTlert Kal lJ;UXPOLT)crlV, OUbE "[o xouq>ov oub? TO �apoc;, OU TTUKVOV, OUX apalOV, cXAA OUbE crX�)lU. Ou "[OlVUV oLbE )l€jE{}Oe;· ăAAO yap TO J..L EyE{}El, [iAAO T() J..LE:jJ.EYE:{}OO)lEVW El val, ăAAO Ta crxiljJ.an, ăAAO "[O €crXTlJ.lancr)lEVlp. LlEl bE aU"[T)v jJ. -rl crUV{}ETOV il val, aAA' unAOUV xal €V n tTI au"[�c; <pUCTH· OUTW yap ,

"\

J

,

,

-

(

-

L

'

L

308

)

,

......

l,

......


LNNL.\DA

a

II-a . .ţ ( 1 2). 7-X

anterioară m ateri ei, ci îi este sim ultană541. Dar această simultaneitate este im po s i bilă . Căci , dacă a c est a m es t e c ia pa rte la fii n ţ ă , atunc i a c ea s t ă fi i nţ ă îi es t e anterioară. I ar dacă şi a cest amestec e st e fii nţă ca şi fiinţa an te rioar ă lui, ar fi necesară e x is te n ţ a unui al treilea element mai presus de el e. Prin Ullnare, dacă este necesară existenţa unui d em iu rg anterior <acestora>, de ce ar mai fi ne v oi e ca ideile să fie mici < part ic u l e> în m a te rie , pentru ca apoi in t e l igen ţ a să l e dis ceamă de-a l un gul a n es fâ r ş ite o peraţii, trecând la extinderea calităţii şi a aspectului peste Î n tr e aga <materie>, fiindcă ea este lipsită de calitate? De ce nu este i m pos i b i l ca totul să fie în tot? Iar cel c are a presupus exis tenţa infinitului542, să spună ce este acesta. I ar dacă infi n i tu l ar fi astfel încât nu poate fi pa rc u r s , atunci este evident că i ntre fiinţe nu se află aşa ceva, nici un infinit în sine, nici u nu l aflat într-o altă natură ca un acci dent al unui co r p 543 . Pc de o p art e, el <nu po at e fi> in sine, fi i n dcă atunci în mod necesar şi paltea lui este infinită, a poi <nu poate fi> ca accident, fiindcă cel al cărui accident ar fi n u este nici in fi n it În sine, n i ci s impl u şi ni ci materie. Nici a tomi i nu au ra ng de mat er i e, căci lor nici nu le este deloc î n g ădui t să existe, fiindcă orice corp este total fragmentabil. Mai sunt continuitatea şi fluiditatea cor p u ril o r, faptul că nimic nu poate exista în absenţa i nt e l ig enţei şi a sufletului, care nu po t fi com p u s e d i n atomi, pe Ulll1ă fa p tu l că n u s e p oate alcătui din a to m i o n a t ură diferită de ato m i , deoa rece nic i u n demiur g nu pr oduce nimic dintr-o materie discont i nuă, precum şi ne nu m ă rate alte <argum ente> care au fost spuse şi ar p utea fi spuse relat iv la a c eas tă i pote ză . De aceea, este fără nici un rost să ne m a i ocupăm de ea. 18.1 Ce este, aşadar, această materie despre care s-a spus că e st e una, continuă şi necalifrcată? Dacă nu are o calitate, este evident că nu este un corp, căci de nu, ar avea o cal i tate. Dar când spunem că ea este ma ter i a tuturor sensibilelor şi nu <doar> a unora, fiind în schimb formă pen t ru altele, aşa cum lutul este m a t erie pentru olar, d e ş i în genera l el nu e s te o materie, dec i nu în acest sens, ci câ nd ne referim la toate, noi nu atribuim naturii acesteia nimic dintre cele ce se văd la obiectele sensibile. Dacă este aşa. atunci, pe l â n gă celelalte ca l it ă ţi , precum cu loare a sali căldura sau răceala, <noi nu îi vom atri bu i> nici uşurinţa ori greutatea, nici densitatea ori ra rit ate a , nici contiguraţia şi nici mărimea. Căci una este a fi de o mărime şi altceva a primi o mărime, una este a fi de o configuraţie şi a l tceva a primi o configuraţie. Atunci. ea nu trebuie să fie nici un compus, ci să t i e în 309


PLOTIN

mX'VTW'V EPTUJ.O�. Kal b ).LOp<Prl'V blbOUs bWcrEL XUL' ).LOP<P �'V aUT�V XaL �€r€�O� Xat naVTa EX TWV O'VTW'V olo'V 1TPOcr<pEPW'V' � bouAEucrEl T� j..LEyE\fEl airr�s XUl lTOL Ti<1El oLx l]Alxo'V 1tEAEL, aAA' acro'V � uAT) �ou AETal ' Ta be <1U'VTPOXa'(EL'V T'D'V �OUAT)crL 'V TW ).LEyE1tEl aLT�s lTAacr­ jJ.uTwbES· E)l bE xal TIpa-rEpo'V T�C; UAT)C; -ro TIOLOU'V , TaUTn fcrTal � UAT), Ti mX'VTT) Ta TIOlOU'V 1tEAEL, xal EUciywyo� EL � ăTIa'VTa: xal �l s ).LEYE1tOs TOL 'VU'V. M EY€1tOe; TE E'L EXOl, o:'VnŢxT) xal aX�jJ.a )EXEl 'V. wcrTE En jJ.UAAo'V bucrEPYOs fcrTaL, vETIElcrl TOl'VU'V, Ta ElOOS aUTn m:X'VTCX ETI' a1.)Ţ-rl" <pEPO'V' -ro bE ,.. ...... , / ), '( / ), 'j""' , ...... €LOOe; TIa'V xal jJ.EYE{}-0C; €X€l XUl OTT0<10'V a'V TI ).LETa TOU AOYOU xal UTIO '[OU-rOU. lua XUl eTTl 'TW'V ŢE"W'V EXd'crTW'V jJ.ETa -rOU Elbous xal Ta TIocro'V WPLcr'TUL' ăAAO Ţap a'V1tpwTTOU XUl ă,AAO OP'Vl1tOc.; xal 0P'Vl1tOC; TOlOU'TOUl. 0aujJ.acr-raTEpo'V -ro TIocro'V TTI uATI ăAAo €TIciŢEL'V· TOU TIOLO'V ULTTI TIpocrTL1tE'Val; OUbE TO ).LE'V �OlO'V AOYos, Ta bE TIocro'V oLx, lt60s XUl j.1ETP0'V xaL apl 1t).Las O'V. ăAA�V oocrav nap�

t.

19.1 nws ot'V TLS A-r1�ETal n TW'V O'VTW'V, () jJ.'D J.l.EYE1t0S EXEL; "H mi'V OTIEP ).L'D TauTo'V -rw TIocrw' ou yap 8rl Ta O'V xal TO TIocro'V TauTov, nOAAa bE X�L ăA�a 'E-rEpa TOU TIocrou, uOAws be lTucra'V acrwJ.l.aTo'V <pucrlv ăTIocro'V 1tETEO'V' acrwJ.l.aTOs bE xal 1) uAT). 'ElTEl xal 1) TIocraTT)s aUT'D Ou lTocrav, aAAa. TO ).LETacrxov aUT�s' wcrTE xal EX TOUTOU b�Aov, an e'lboC; 1) TIocraTT)s :Qs otv €YE'VETa n AEuxo'V TIapoucrLq: AEuxaTT)Tos, Ta be TIETIOl T)XOC; TO AEuxov xpW).La €V '(Wtp xal Ta ăAAa bE XPw).La-ra TIOlXlAU oux �v TIOlXlAo'V XP�J..La, aAAa TIOLXlAOS, EL �OUAEl, Aayos, OUTW xaL TO lTOLOUV TO TT)ALx6vbE ou TT)ALxa'VbE, aAA' at TO Tl TITJAlxov 1) lTTJA L xaTTJs 11 o A6Ţos TO TIOlOU'V. npocrEA1tOucra oLv � lTTJALxaTT)s e�EAlTlEL E'lS jJ.EŢE1tOS T-rlV oI.. TIV; o ubaJ.l.WC; , OUbE rap E'V DAl Y'tl crUVEcrTI€lpaTO' rxAA' EbwXE j.1ErE1tOs Ta ou TIpa'TEpo'V O'V, W<1TIEP xal TIOlaTT)Ta -r"Yl'V ou TIpaTEpo'V oLcrav. 110.1 Tl otv VO-rlcrw aJ.l.EYE1tEC; EV UA11; Tl 8E VO-rlcrELC; ălTOlO\.l emwcrouv ; Kal TlS 1) vOTJalC; xal T�S bla'Volac; 1) ElTL�o A"Ti; "H aOptcrTla' El yap T� b).LOltp -ro O).LOLOV, xal T0 aoplcrT� TO 3 10


L�-il\.L.\1 lA

a

II-a. 4 (12). X-I ()

natura sa ceva unic �i simplu, căci numai aşa ea va ti golită de toate. Iar cel care îi dă o fonnă, i -o dă ca pe o formă diferită de ea, iar mărimea şi toate celelate realităţi îi sunt ca şi adăugate. Altminteri el ar fi robul mărimii acesteia şi nu ar produce <un obiect> pe cât de mare l-ar dori, ci unul conform voinţei materiei. Dar este o nălucire <să credem că> vointa acestuia se conformează mărimii materiei 544. Dacă agentul este �nterior materiei, atunci ea va fi întru totul aşa cum o doreşte agentul şi va fi uşor de îndrumat către toate <lucrurile>, precum şi către <asumarea> mărimii. Căci dacă ar avea mărime, ar fi necesar să aibă şi confi guraţie, astfel încât va fi greu de prelucrat. Prin urmare, forma intră în ea aducându-le cu sine pe toate. Forma le are pe toate, şi mărimea, şi câte îi însoţesc raţiunea şi se supun acesteia. De aceea, în fiecare gen, cantitatea se determină o dată cu forma, o alta pentru 0111, o alta pentru o pasăre şi o alta pentru o anumită pasăre. Să fie oare mai ciudat să atribuim materiei cantitatea decât să îi adăugăm calitatea? Căci nici calitatea, nici cantitatea nu sunt raţiuni, ci sunt formă şi măsură şi număr. 19.1 Dar cum să reţinem între realităţi ceva fără mărime? Căci aşa este tot ce se deosebeşte de cantitate, iar fiinţa şi cantitatea sunt deosebite. Ba chiar multe altele se deosebesc de cantitate, şi în general trebuie considerat că orice natură incorporală este lipsită de cantitate, iar materia este incorporală. Fiindcă nici cel care are o anumită cantitate nu este cantitatea, ci este cel care participă la ea, reiese de aici că ea este o f0I111ă. Aşadar, tot aşa cum ceva devine alb în prezenţa albiciunii, iar cel care produce culoarea albă Într-un vieţuitor precum şi alte culori variate nu este o varietate de culoare, ci, dacă vrem <să spunem astfel>, o varietate de raţiune, tot aşa şi cel care produce un lucru de o anumită cantitate nu este ceva de o anumită cantitate, ci agentul a ceea ce este de o anumită cantitate este ideea de cantitate sau raţiunea ci. Dar, atunci, ideea de cantitate, de îndată ce a ajuns În materi e, o aduce pe aceasta la o mărime? În nici lin caz, căci ea nu este limitată la ceva mărunt, ci i se dă o mărime ce nu exista mai înainte, asemeni unei calităţi inexistente anterior. 110.1 Dar ce anume am conceput prin materia lipsită de mărime? Tu ce înţelegi prin ceva în general lipsit de calitate? Şi ce fel de gândire şi înţelegere a intel igenţei este aceasta? Este nedetenninarea, iar dacă "asemănătorul <.,e cunoaşte> prin asem/inătot' 545 , atunci şi 311


PLOTIN

aoplcrTO'V. /\6yoC; ).lE'V oL'V YE'VOlTO Ci'V TTEPl TOU eXOp(crTOU loPlcrJ..LE'VOC;, h 6E TTP0C; aUTO ETTl�OAl1 &aplcrTOC;. E'L 6' ExacrTo'V Aayw xal 'VO-rlcrEl Yl 'VwcrxETal, E'VTautta oE a ).!E'V Aayoc; AEY�l, Ci 611 AEYEL TTEPl aUT�C;, h OE �OUAO ).lE'V11 El 'Val 'Va11crlC; OU 'V011crlC;, &AA' O�O'V eX'VOla, j.1<XAAO'V 'Votto'V â'V El11 Ta cpa'VTacrJ..L a aUT�C; xaL OU Y'VrlcrlO'V, EX �CXTEPOU oux eXA11ttouC; xal ).lE-ra TOU ETEPOU AOYOU crUYXElj.1E'VO'V. Kal Taxa ElC; TOU-rO �AETTW'V o nAchw'V 'Vottw""...... AOytcrJ..L W ElTTE A11TTTTl'V E'L'Val. j" ,.... )/ / ' ( TlC; OU'V 11 aoplcrna -r11C; tVUX11C;; Apa TTa'VTEAllC; aY'VOLa wc; eXTTouaLa; "H E'V xaTacpacrEl n 'Vl Te) &oplaTo'V, xaL 0�0'V ocpttaA).!w TO axaToc; UA11 o'V TTa'VTo� aopaTou Xpw ).!aToc;, OUTWC; ot'V xal tVUXTl acpEAouaa acra ETTl -rOL� cilcr�l1TolC; 6l0'V cpWC; TO AOlTTO'V ouxEn Exouaa 0plaal a).!OlouTaL TTI 0tVEl Tn E'V crXOTw TauTo'V TTWC; YL 'VO ).!E'V11 TaTE TW o O�O� apa.1""Ap" oL'V apa; "H OUTWC; WC; UaX11j.10au'V11'V xal WC; LăXPola'V XCX� loc; eXAa).lTTE'c; xal TTpocrEn OE WC; OUX EXO'V jJ.EYE�OC;· EL 6E )'!-rl, E'lOOTTOL licrEl �o11' uOTa'V oL'V ).!110E'V 'Von, ou Tau-ro TOUTO TTEPl tVUXTl'V Tf(i�oC;; "H ou, UAA' aTa'V J..LE'V ).!110€'V, AEYEl ).l116E'V, ).!aAAO'V 6E TTacrXEl OUOE'V' (ha'V 6E TTl'V UA11'V, ou-rw micrXEL TTa�oc; 0�0'V TUTTO'V TOU u).!opepou' ETTEl xal aTa'V Ta ).!Ej.10pepw).!E'Va xal Ta ).lE).lEYE�ucrj.1E'Va 'VO�, loc; crU'V�ETCX 'VOEl' wc; yap XEXPWcr).lE'Va xal OAWC; TTETTOlw).!€'Va, To aAO'V .,.. " / , ) , , ( / OU'V 'VOEl xal TO cru'Va).!cpw· xaL E'VapY11C; ).lE'V 11 'V011crlC; 11 11 a'(cr�l1crlC; TW'V ETTO'VTW'V, u).!u6pa OE T] TOU UTTOXEl ).!E'VOU, TOU eX).!apepou' OU yap E'L60C;. "o oL'V E'V T� OA� xaL crU'V�ET� Aa).!�a'VEl ).lETCi TW'V ETTa'VTW'V a'VaAucracra EXEl 'Va xal xwplcracra, o xaTO:AElTTEl o Aayoc;, -rOUTO 'VOEl eX).lu6pwC; u).!u6po'V )(al crXOTEl 'VWC; crXOTEl 'VO'V xal 'VOEI. OU 'Voouaa, Kal ETTEl6Tl oux E).!El'VE'V ou6' aUTTl h UA11 ă).!opcpoC;, UAA' E'V TOlC; TTpaYJ..Lcxcrl'V Ecrn ).!EJ..LOpepW).!E'VTJ, xal h lJ;uXTl EU�EWC; ETTE�aAE TO ElSoC; TW'V TTpay).!aTW'V aUTn aAyoucra TW UOp(crTW, O�O'V -... .,.. / epo�w TOU E'SW TW'V O'VTW\J El 'Val xal oux CX'VEXo).!E'V11 E\J TW J..LTj �'Vn ETTl TTOAU 'EcrTCi'Val, )

(

......

/

J'

_

)1

-

l,

L.

,

)

)

L

,

(

L )

L

III./ KaL' Te bEL Tl'VOC; eXAAou TTP0C; crucrTacrl'V crw).!aTw'V ).J.ETa J.iEYEttoC; xaL TTolo-rTJ-rac; aTTacraC;; "H TOU uTT06E�0J..LE'VOU TTa'VTO:. OU)(ou'V a 01')(0C;' El' 6E o oYXOC;, ).l€IE�OC; brlTTOU. 3 12


LNN I':A():\

,1 II·a.

4 ( I:?). 10·11

nedetemlinatul <se cunoaşte> pr i n nedetenninat. Prin urmare. nedetenninatului este detell11inabi lă, deşi intuirea lui este nedetemlinată. Dar, dacă fi ec are <lucru> este cunoscut prin raţiune şi prin gând i re , În cazul de faţă raţiune a exprimă ceea ce e xpri mă des pre materie, pe când ceea ce se doreşte a fi î nţel e gere nu este o înţelegere, ci un fe l de non - gâ nd i re , mai degrabă o reprezentare i l egit i mă şi bastardă, compusă din ceva neadevărat căruia i se adaugă o altă raţiune. Şi s- a r putea ca acest lucru să îl ti avut În vedcre Platon, când a spus că <m ateri a> poate fi concepută printr-un "ra! ion8ment bastard'546. A t unc i ce Înseamnă nedetenninarea sufl etu l u i? Să fie oare o ignoran ţ ă totală, asemen i unei absenţe? Sau poate că nedetenninarea conţine ceva afinnativ: aşa cum întunericul cste pentru ochi o materie co mple t lipsită de cu loare , la fel şi sufletul, care îndepăltează <detenninaţiile> ob iec tel o r sensibile, ce sunt asemeni unei lumini, dar nu poate defini ceea ce rămâne, devine ca o viziune În Întuneric , pentru a spune astfel, identificată la un moment dat cu ceea ce vede. Atunci, el vede? Ved e mai degrabă absenţ a unei contiguraţii. a unei culori şi a unei lumini, precum şi ceva l i psit de mărime. De nu ar fi ast fel , el i - ar acorda o fonnă. Oare această afectare a su fletului nu mai este acelaşi lucru, când el nu gândeşte? Sau poate nu, ci el nici nu enunţă nimic şi nici nu este afectat de nimic câ n d <nu gând eş te > . Dar când <gânde ş te > materia, el r es i mte o afectare ca o unnă a ceea ce este infor m , pentru că el le gânde şte ca fiind compuse şi pe cele pe care le gândeşte ca fiind dotate cu f 0l111 ă şi mărime, căci <le gândeşte> ca şi colorate şi, În general, dotate cu cali tăţ i . EI gândeştc deci Î nt regul şi ambele <componente> la un loc. Gândirea sau percepţ i a atributelor este l impede . pe când cea a su bs t ratului , a ceea ce este inform, este obscură, pentru că ea nu este o fonnă. Aşadar, ceea ce <sufletul> receptează Într-un î ntre g ş i Într-un compus leg at de atributele lui, analizând şi se p arâ n d , raţiunea îndcpăl1cază, iar ac est <rest> este gilndit o bscur pentru că este obscur, este gândit tenebros pentru că este tenebros şi c gâ nd it fără a fi gândit de fnpt. Şi pentru că materia Însăşi nu rămâne infoI1l1:l, ci p ri meşte o f0l111ă În lu cruri, şi s uflet u l, suferind din cauza nedetcnninilrii, aruncă totodată asupra ei o f0l1 11 ă a lucrurilor, oarecum din cauza fricii de a se situa în afara fiin ţelor şi de a stărui p rea mult În netiinţă.

rat iunea

111.1 Şi de ce mai este nevoie în alcătuirea corpuri l or în afara ş i a tuturor calităţilor? Este nevoie de lin receptor al tuturora. El <ar fi> volumul, căci, dacă există volum, este evident că mă rim i i


PLOTlr-\

E'l bE a)lE,€1t€<;, 000' aTIOU bES€Tal EXEL, 'AJ..LE'E1tE<; bE OV TL [lv ITUj.1�aAAOL TO, El J..LijTE El<; dlbo<; XCXl Ta TIOlOV ).!ijTE El<; T1lV blaITTaITlV xal Ta ).!E'E1tOC;, o brl TIapa T�<; UArv; bOXEl, aTIOU [lv n, EPXEIT1tal Et<; Ta m�)laTarOAWC; bE WITTIEP TIpci�€l<; xal , ) / '\T)V ' Ul\.l1C; (UTIO...,Aol\. } / v,\ '€V aUTOlC; TIOlllIT€lC; xal, XPOVOl xal Xl VT)ITElC; oux EXOVTa eITn v EV TOlC; otITlv, othwc; OubE Ta ITW)la'ta Ta TIpWTa ava,xT) UAllV EXEl v, aAAa aAa €XaITTa dlval ă. eITn TIOlXlAWTEpa OVTa J..LLS€l 'tTI 'EX TTA€lOVWV ElbWV T1l'V ITOOTaITlv EXOVTa' WITTE TOUTO 'tO ap,€,E1tEC; UAllC; OVO)la XEva'V it val. npWTOV j.1EV oLv oux avci,Xll TO lmobEXO).!EVOV OTlOUV o,XO'V El val, Ea\) )J.:rl jJ..E'E{tO<; llcST) al..rr0 TTaPT]' ETTEt xat 11 lJ;uX1l rra\)Ta SExo).J.E\)ll OJ10U €XEl rra\J'tcx' El SE ).!EYE1tO<; au'tn , '5" )/ ,, (/ 1 ' v " ITUj.1�E�T)XO<; 1l\J, EITXE\J a\J EXaIT'ta E\J jJ..E'E1tEl, H bE uAll bla .... / / s:: / c s:: '\ Aa\JEl, Von olaITTll)la'toc; l\.a).J...., TOUTO 'E\J olaIT'tllJ..L an CX(, oEXE'tal EITn bEXTlXTl' tJITTTEP xal Ta �wa xat 'ta epU'ta ).!E'ta TOU j.1E'E1tU\JEIT1tal xal TO TTOlO'V a\Jn �apa'O).!E\JO\J 'LITX€l 'tW TIOITW xaL ITUIT'tEAA0J..LE\JOU ITUITTaAElll ri\J, E'l b' Dn TTpOUTIapL XEl TlL )lE,E1tOC; E\J 'tolC; 'tOlOIJLOlC; lmoxEl)lE\Jo\J TW J..LoP<Pou\Jn, xaxEl aTIal 'tEL, oux Op1tWC;' E\J'taU1ta ,ap h UAT) oGx h aTIAWC;, aAA' h TOtJLOU' 't1l\J b aTIAWC; bEL xat 'tOUTO TIap' riAAou EXEl\J, Ou 'tOL \JlJ\J o,xo\J bEL il \Jal 'tov bE�O ).!E\JO\J 'to lLbOC;, aAA' o)lOU TW ,E\JEIT1tal o,XO\J xat 't-rl\J riAAT)\J TTOlO'tll'tCX bEXEIT1tCXL, KaLt epa\J'taIT).!a ).!E\J EXEl\J o,XOU WC; ETIL TllbELo'tll'ta 'tou'tou WITTIEP TIPWTll'V, XE\JO'V bE o,xo\J,v01tE\J n\JEC; 'talJ'to\J TW XE\JW 't1l\J UAT)\J ElPTlxaITl. <t>ci\JTaIT).!a bE O,XOU AE,W, an �al 11 L�UX1l OUbE\J EXOUITa 0plITal, aTa\J Tn UAn TTPOITOj.1lAn, EU; aOplITTLa\J ) / / X€l EaUTT)\J OUTE TIEpl,paepOUITa OUTE Ele; IT71)lElO'V lE\Jal bu'Va).!E\Jll' llbT) ,ap OpC",EL, �la OtJTE ).!E,a AEXTEQ\J XWptC; OIJTE IT).!lXpO\J aL, aAAa J..LE-ya xal )llxp6\J' xal OIJTW<; o,xo<; xal aj.1E'E1tEC; OUTWC;, on UAll O,XOU xaL crUcr'tEAAO).!E\JO'V EX TOU )lEyciAou ETTl Ta IT).!Lxpa\J xal EX 'tOU ITJ..LlXPOU ETIL Ta ).!E,a mo'V oYXO\J blaTpEX€L' xaL h aOplIT'tla au't�C; o 'tOLOUTOe; oyxoe;, l.lTTobOX1l )lE,E1tOUC; E\J au'tn' E\J bE epa\JTaITLa EXE( \JWC;. KaL rap TW\J ).!E\J eXAAW'V a)l€y€1tW� aITa e'Lbll WpLIT�al €XaITTO'V' WITTE oUba).!n €\J'VOla oyxou' 11 bE aOpLIT'tOe; oLcra xal )lijTIW ITTacra , 1 - ' , ...... ,.... , / ...... ) ...... / TIap aUTlle; ETIL TIa'V €lboe; epEP0)lE\JT) bEUPO XaXElITE )(CXL TIa'VTT) €uayw,oc; oLITa TIOAAij T€ ,l\JETat TTI ETIL TIa\JTa a,wYD xal ,E\JEITEl xal' EITXE TOUTO\J TO'V 'tPOTIo\J <pUITL\J oyxou, ....

/

(

'

......

(

,

)/

'

L.

314

L

)/

..

_

)


I:NNE-\[):\ a II-a . ..ţ ( 1 �l. II

există şi mărime. În lipsa ei, nici locul receptării nu ar exista. Fără ea, la ce ar mai contlibui volumul? Căci ci nu <contribuie> nici la fonl1ă, nici la calitate, nici la extensie şi nici la mărime, iar ultimele două, oriunde ar fi, par a veni în corpuri din pat1ea materiei. În general, aşa cum acţiunile şi producţiile, timpii şi mişcălile există printre realităţi fără a avea un fundament material, tot aşa nici corpurile prime547 nu au nevoie de materie, ci fiecare întreg este acele realităţi variate a căror compoziţie provine din amestecul mai multor fonne. Astfel, această lipsă de mărime a materiei este un tem1en vid. Deci prezenţa volumului in receptor nu este în primul rând necesară, dacă nu dispune deja de o mărime, fiindcă şi sufletul le receptează pc toate şi le conţine totodată pe toate. Dar, dacă mărime,: ar fi fost un atribut al său, el le-ar fi posedat pe toate în m ă ri m e. Insă materia primeşte realităţile receptate, din acest motiv, Într-o extensie, fiindcă ea este receptoarea unei extensii. La fel este şi cu animalele şi Cll plantele: când cresc în mărime, ele obţin o calitate corespondentă cantităţii, iar dacă descresc, şi <calitatea> lor descreşte. Dar ar fi greşit să pretindem aceasta şi În lumea de sus, pentru că o anumită mărime există în realităţile de aici ca substrat pentru cel care le informează. În lumea de aici materia nu este cea simplă, ci este cea care revine acestei <lumi>, iar materia simplă ar trebui să aibă <mărimea> de la un altul. Atunci receptorul unei fonne nu trebuie să fie neapărat un volum, ci trebuie să devină simultan un volum şi să recepteze şi vreo altă calitate. EI trebuie să deţină aparenţa unui volum, fiindcă este pregătit pentru aceasta Într-un sens originar, fiind un volum vid. De aceea linii au spus că materia este identică vidului548. Am spus "aparenţa unui volum", fiindcă nici sufletul nu poate detem1ina nimic dacă se alătură materiei, ci se răspândeşte în această nedetenninare fără a o putea circumscrie sau să pomească în vreo direcţie, ceea ce ar fi fost tocmai o detcm1inare. De aceea, nici nu trebuie spus că el este în mod separat mare şi, pe de altă pat1e, că este mic, ci că este şi mare şi mic. El este. astfel, şi volum şi lipsit de mărime, fiindcă este <materie> a volumului şi parcurge oarecum volumul când descreşte de la mare la mic şi creşte de la mic la mare. Iar indetenninarea ei seamănă unui volum, receptacul al mărimii. Or, aşa este ea în imaginaţ ie. Dar �i printre alte realităţi lipsite de mărime, frecare dintre f0l111e sunt definite. Astfel, nici una dintre ele nu <deţine> conceptul de volum. Dar, pentru că este nedetenninată şi instabilă în sine, fiind purtată către fiecare fonnă Întruna, şi fi ind foarte uşor de îndrumat întracolo, <materia> devine multiplă fiind condusă către toate <fonllele>, prin devenire, şi îşi Însuşeşte astfel natura unui volum. 315


PI.OTIl\

112.1 LUj.1�(DJ.. ETal oL'V Ta )lEYlCTTa TOle; cn�)lacrl" Te:!. TE yap E'lbTl TW'V aW)lâTW'V E'V )lEyE�Eal. nEpl bE )lEYE�Oe; OUX â'V EYEVETO nXUTa, aAA' 11lTEPl TO )lEJ.l.€YE�Ua)lEvo'V' El yap lTEPl )lEYE�Oe;, ou lTEPl uATlv, O)lOeWe; âv aJ.l.EyE�Tl xal avulToO"'ta'ta �'V il AOYOl j.10VOl [iv �O"av, ollTOl oE lTEpl �uxfj'V, xal oux âv �v aW)laTa. �El oLv EVTau�a lTEPl EV n Ta lTOAAâ' TOUTO OE )lEJ.l.EYE�OO)lEVOV' 'tOUTO OE ETEPOV TOU )lEyE�OUe;. 'ElTel xal 'VU'V ooa )le YVUTal T� UATl'V EXEL'V E'le; 'taUTO'V EPX€Tal xal ou OEl Tal eXAAou TOU lTEPl 0, an E)(aaTOV TW'V )llY'VUJ.l.EVWV �XEl CPEPO'V T1l'V "aUTOU UA11'V· �El'tal OE O)lWe; xal {Dc;;; Evae; Tl'VOC;;; TOU bE�Oj.1E'VOU 11 ayyeCou 11 TOlTOU' 'O bE TOlTOe; uaTEpoc;;; T�e; UA11e; )(al TW'V aWjJ.ciTw'V. waTE lTpaTEpo'V â'V bEOl TO Ta aWJ,LaTa UATlC;. OUbE, OTl ril lTOlfjaEle; )(al a\ lTpâ�ElC;;; eXuAOl, &a TOUTO xal Ta aW)laTa' aU'V�ETa yap Ta aW)laTa, a\ OE lTpâ�Ele; ou. Kal TOle; lTpâTTOUalv � . UATl aTav lTpâ'tTwal TO UlTO)(El J.l.EVO'V blbwal )lEVOUaa EV au'tolC;, EU;" TO lTpâTTElV OUX aUT1lV 6lcSwerlv' OUOE Ţap ol' lTpâTTOVTEe; TOUTO �TlTOuerl. Kal ou )lETa�âAAEl eXAA11 lTpa�lC; EU; eXAATlv, (lva &v �'V xal aUTale; UATl, aAA' o lTpâTTWV ElT' eXAATlV )lETu!3<XAAEL lTpa�lv ES eXAA11e; , werTE UATl'V aUTOV El val Tale; npâ�Eerl v. '/EerTl TOL vuv avayxalov � uATl )(al TTI lTOlOT11Tl xal TW J.l.EyE�El· werTE xal TOlC;;; erW)laerl' )(al ou XE�OV ovo)la, uAl..' �erTl Tl UlTO)(El)lEVOV )(âv uopaTov xâv aj.1EYE�EC; ulTâpxn. "H OUTWe; OUOE 'taC; lTOlOTll'tae; <pfjerO)lE'V ouoE TO )lEYE�OC; �w1,. ,...aUTw Aarw' Exaer'tov . ,, ) , yap TWV TOlOUTWV AEyol'to av OOOE'V El val EaUTOU )lOVOV AaJ.l.�avaj.1Evo'V. El' OE 'taUTa Eer'!l xae lTEp UJ.l.UOpWC;;; O'V E)(aerTOV, lTOAU )laAAOV &v Ee' Tl UA11, )(cXV J.l.1l Evapr1le; lmaPXTl eXlPE't-rl oLera ou Tale; ciler,'t fjerEal v' OUTE yap 0J.l.)laerlv, eXXPou� ,

......

/

,

L

(

L

_

,

râp' OUTE axon, ou yap �o<pOC;' OUbE XU)lOl, bla OUbE PlVEe; ouoE YAwO"era, �\p' oLv a<p�; "H ou, OTl )lTlbE cn�J.l.a' aWJ.l.aTOe; yap 11 acpfj, on 11 lTUXVOU 11 upaLOU, )laAa)(OU er)(ATlPOU, uypou STlPOLr TOlJtWV OE OUbE'V lTEPl T-rlV UA11V' uAAa AOYler)lW OU)( E)( VOU, aAAa XEVWC;' OLO xal Vo�oe;, loc;;; E(PTlTUl, 'AAA' oubE aW)la'tOTTlC;;; lTEPl aUT11v' El J.l.Ev Aoroc; � erw)laTo'tTlC;, ETEpOe; au't�C;' aUT11 oLv eXAAo' EL o' T)oTl lTOlTjeraaa xal olov xpa�Elera, erw)la cpavEpwc; &v ElTl )(al OUX uATl )lovov, 316


LNNL·\I>'\

.\

II-a,

J.

(1 2). 12

112.1 Prin urmare, <materia> contribuie mult la <real izarea> corpurilor. căci fomlele corpurilor constau în mărimile lor. Dar aceste <tomle> nu se nasc într-o mărime, ci în cel care a receptat mărimea. Dacă <s-ar fi născut> într-o mărime, iar nu in materie, atunci ele ar fi fost tot fără mărime, fără subzistenţă, sau ar fi fost doar nişte raţ iuni - aşa cum sunt în suflet şi nu ar fi devenit corpuri. Prin Ul11lare, multiplicitatea din lumea acesta trebuie să se atle În ceva unitar, care receptează mărimea, dar care este diferit de mărime, pentru că şi acum elementele amestecate asumă o identitate Întrucât au o materie şi nu au nevoie de un altul În care să existe, pentru că fiecare dintre cele care au intrat în amestec îşi adusese cu sine propria materie. Dar, totodată, mai este nevoie de ceva unic care să recepteze, cum este un vas sau un loc. Căci locul este posterior materiei şi corpurilor, deoarece corpurile au nevoie mai întâi de materie. Apoi, dacă acţiunile şi producţiile sunt lipsite de materie, nu înseamnă că şi corpurile sunt astfel, căci corpurile sunt nişte compuşi, pe când acţiunile nu. Materia oferă substratul pentru cei care acţionează, când acţionează, şi răm5ne În aceste <rezultate ale actiunii>, totuşi, fără a se dărui pe sine În acţiune. Nici cei care acţionează nu caută aceasta. Iar o acţiune nu se transfonnă în alta pentru ca o materie să persiste În ele, ci agentul schimbă o acţiune cu alta pentru ca el însuşi să tie materia propriilor acţiuni. Prin Ul111are, materia este necesară atât calităţii c5t şi mărimii şi corpurilor. Atunci ea nu mai este un tell11en vid, ci un substrat, chiar dacă este invizibil şi lipsit de mărime. Sau, în virtutea aceluiaşi raţionament, vom spune că ea nu are nici mărime, nici calitate, pentru că, dacă sunt considerate în sine, atunci despre fiecare s-ar putea spune că nu există. Dar, dacă ele există, chiar într-un sens obscur fiecare, cu atât mai mult ar exista materia, chiar nemanifestă, asemeni celor sesizate de simţuri . Cu ochii nu <ar fi sesizată>, căci este incoloră, cu auzul nu, căci ea nu este un sunet, nic i prin gust, fiindcă nici nările ni ci limba <nu o percep>. Dar cu ajutorul si mtului tactil? Poate că nici prin el, tiindcă <materia> nu este un corp. Căci sim ţul tactil are ca obiect un corp, fiindcă el este fie dcns sau rar, fic moale sau dur, fie umcd sau uscat. ar, nimic din toate acestea nu se a1lă În materie, ci <vin> dintr-un raţionament ce nu îşi are originea în intelect, ci unul fără conţinut, şi de aceea este şi bastard, precum s-a spus. Dar În ea nici corporalitate nu există. Dacă, la rândul ei, corporalitatea este o raţ iune, atunci este diferită de materie; prin urmare, ea este altceva. Iar dacă <materia> ar fi deja prelucrată şi oarecum amestecată, ea ar fi în mod evident un corp şi nu doar o materie. _.


PLOTIN

(13.1 EJl SE TTOl OTl1C; '"[l.e; TO tJTTOXElJ.!EVOV XOlVTl '"[le; otcra €\I EXa(jTW TW\J (jTOl XElW\J, TIPWTO\J )J.E\J TCe; UD-r11 A€XTEO\J. ll"ElTElTd TIWC; TIOlOT11e; UlTOXEC)J.E\JO\J E(jTUL; nWe; bE €\J U)J.EyE{} EL TIOU)\J {}€WPT]-&"l1(jETUl )J."T1 EXO\J DA11\J )J.T]bE )J.EY€{}Oe;; '/E TIEl Ta El )J.E\J WPL(j)J.E\J11 � lTOLOT11C;, lTWe; DAT]; E'l b' aopL(jTo\J n, ou TIOlOTT]e;, aAAa Ta UTIOXEl)J.E\JO\J XUl � '(l1-rOU)J.E\JT] DAT] . Te oL\J XWAUEl ălTOlO\J )J.E\J El \Jal TW "Tw\J L ăAAW\J )J.T]bE)J.Lae; Tn O:UT�S <pUO"El )J.ETEXEL \J, atnw bE TOUTW� L T0 )J.l1b€)J.Las )J.ETEXEL \J TIOLaV JL\JaL 'LbLoTllTa mX\JTws n \Ja Exou(ja\J xal -r�\J (iAAW\J bLa<pEpouera\J, otO \J er-rEpr]C1L\J n\Ja E:XEl \JW\J; K al: rap o €(jT€PYJ)J.E\JOe; TIOl<)e;' otO\J o Tu<p Aoe; . E'l oL\J (j-rEpYJ(jle; TOUTW\J lTEpt aUTrl\J, lTWe; oL lTO La ; E'L bE xal oAwe; (jTEp11(jLe; TIEPl aUTii\J, €n )J.aAAo\J, EL YE b"T1 xal (jTEP11(jLe; TIOLO\J n. 'o bT] TauTa AEyw\J TL fiAAo l1lTOla xut lTOLOTTlTae; TIa\J-ra TIOlEl.;"Q(jTE xal � TIO(jOTTlC; lTOLOTT]e; el\J EL 11 xut � oL(jla bE. E'L bE TIOlO\J, TIpOerE(jn lTOlOT11e;. rEAol o\J bE TO ETEPO\J TOU TIOLOU xal )J.T] lTOLa\J TIOla\J TIOlEl\J. E'L b', '6n ETEPO\J, lTOlO\J, El )J.E\J UUTOETEPO-rT]s, OUb' GJi; lTOLO\J' €lTEl OUb' � lTOlOTT]s lTOLa' El b' ETEPO\J )J.o\Jo\J, oUX Eau-rn, uAl..' ETEPOTT]Tl E-rEPO\J xaL TauToTT]n TauTo\J . aLbE bT] � (jTEPTl(jLS lTOLOT11s oUbE lTOLO\J, aAA' €pT])J.la lTOlOTT]TOs 11 ăAAou, Ws � utVo<p(a ou tVo<pou 11 OTOUOU\J ăAAou' ăp(jle; yap � (jTEP11(jLs, -ra bE lTOla\J EV xaTa<pa(jEl .uH TE 'lcSLoTT]e; T�C; DAT]e; ou )J.oP<Pl1· T0 yap )J.T] TIOla JL\Jal )J.T]b' JLsos n EXEl\J' ăTOlTO\J Sl1, '6-rl )J."T1 TIOlei, TIOla\J AEYEl\J xaL a)J.OLo\J TW, � '6TL a)J.EYE{}Es, aUTw TOUTW )J.ErE{}Os EXEL \J ."'E(jn\J ot)\} h 'LbLOTT]s aUT�s oux ăA�o TL L11 OlTEP E(jn, xal ou lTpoO"XElTal � 'LSLOTYJe;, UAAa )J.aAAo\J E\J (jXE(jEL T� lTpas Ta ă,AAa, an ăAAO aUTw\J. Kal -ra )J.E\J ăAAa ou )J.o\JO\J ăAAa, aAAa xal n Exa(jTo\J we; JLboe;, aDT11 bE TIpEm)\JTws â\J AErol-ro )J.o\Jo\J ăAAO' TaXa SE fiAAa, '(\Ja )J.T] T� ăAAo E\JlX�e; op((jne;, aAAa . T�� fiAAa -ra aopl (jTO\J E\Jb E l�n . L L

L

L

L

114.I'AAA' E:XEL\JO Sl1T11TEO\J, TIOTEpa (j-rEP11(jle; , 11 TIEPl aUT�e; (jTEpYJ(jle;. 'o TOL \JU\J AEyw\J Aoroe; UTIOXEL)J.E\J<tJ )J.E\J E\J fi)J.<pw, Aorw bE Suo, blxaLOe; �\J Slba(jXEl\J xal Ta\J Aoro\J ExaTEpou

31R


I·NNLAD.\ a fi-a. 411�). 1.\-1-1

113.1 D ar dacă substratul com un fiecărui e le me nt ar fi o anumIta calitate, ar trebui să sp u ne m mai Întâi ce anume este el. Şi apoi, c um să fie o cal itate un substrat? Cum să fie c o n c eput ă o calitate În ceva l i p sit de măr i m e fiind l i ps it şi de m at erie şi de m ă ri m e ? Pe u r m ă dacă o calitate este determinabilă, cum să fie ea materie? Iar dacă este nedete1111 inată, atu nci nu mai este calitate, ci este substratul sau materia pe c are o cău tă m Ce anum e ar opri-o să fie necalificată, dacă nu ia parte l a nici lina d i n tr e ele prin propria n atură , fiindcă are În totalitate ca trăsătură proprie faptul de a nu pal1icipa la nici o calitate şi se de os eb eş t e de celelalte, as e me ni u n ei pr i v a ţ i i a lor? Căci şi c el pri vat are o c a li tate de pildă orbul. D a r de ce <materi a> nu este ceva calificat, dacă privaţia acestora o detennină? Iar dacă priva ţ ia o d et e nni nă În întregi me şi dacă privaţia este o anumită calificare, atunci ea ar fi În şi mai mare măsură <ceva ca l i fi c at > Dar cine afil111ă acestea ce altceva face de c ât să pre fac ă totul În ca l i tă ţ i şi l u c rur i caliticate? Căci atunc i şi can t i tat ea şi substanţa ar fi cali tă ţ i. Dar, dacă un lucru este calificat, <Înseamnă> că i se a dau gă o calitate. Este Însă ridicol ca necalificatul şi cel ce nu e o cal i t a te să producă o calitate. Dar în m ăs ura în care este ceva diferi t, <materia> e st e totuşi o calitate, pe când În măsura În care e st e al teri t a tea î n s ă ş i ea nu mai este o cal i tate , deoarece calitatea nu este lucrul cal i fica t . Nici privaţia nu este <chiar> o ca l i t a te sau un lucru calificat, ci este ab sen ţa unei c ali t ă ţi sau a altceva, tot aşa cum l i n i ş tea e ste ab s e nţ a sunetu lui sau a altceva. Pri v a ţ i a este negaţie, pe când l ucru l calificat ţine de afi\1l1a ţie. Iar propriul m a te ri ei nu e s te fonna, deoarece ea <înseamnă> faptul de a n u fi de o anumită calitate şi de a nu avea o anumită f01111ă. Pe n tru că ea nu este de o anu m i t ă cali tate, este ci udat să se enunţe despre e a o cal ita te, şi aceasta este ca şi cum <s a r spu ne de s pr e materie că>, de vreme ce e ste fără mărime, <chiar> din acest moti v are o mărime. Prin umlare, îi este propriu faptul de a nu fi al tc e va decât este, iar ace a s tă proprietate nu îi este adă ugată, ci constă mai degrabă În rela ţ ia cu a lte l ucntri, deoarece ea este diferită de ele. Iar celelalte lucruri nu sunt doar diferite, ci fiecare este ceva ca şi fOllllă, pe când materiei se cuvi ne să i se s pună doar că e s te "al ta", sau mai degrabă ,.altel e", pentru a nu defini prin "alta" ceva unic. ci ma i degrabă pentru a i ndica nedetennina rea prin "al tele". ,

,

,

.

,

,

.

,

-

114.1 Dar mai trehu ie cercetat dacă ea este privaţie s a u pri va ţia i se atri buie . Într-adevăr, ra ţ i onamentul care susţi ne că ele sunt una ca subiect. dar d o u ă ca defini ţ ie. ar fi corect să ne Înv eţe şi ce defini ţ ie 319


PLOllN

O'\lTl'\Ia bEL <x,T08Lba'\lal, T�e; J.lE'\I UA11e; ae; 0Pl El Tal aUT1l'\l oUbE'\I ....... ,.., lTpOOalTTOJ.l€'\IOe; T11e; <1TEp11<1€We;, T11e; TE au <1TEp11<1€We; W<1alJ"tWe; ."H yap OUbET€P0'\l E:'\I OUbETEPW TW Aayw Tj EXaTEpO'\l E:'\I ExaTEpw Tj -tt aTEp0'\l E:'\I -ttaTEpw J.la'\l�'\I O�OTEP�'\IOU'\l. E'l J.lE'\I oL'\I EXaTEpO'\l xWple; xat OUX E:lTLl'(l1TEl OUbETEP0'\l, bOO E<1Tal ăJ.l<.pw xal h UA=!1 ETEP0'\l crT€pijcrEwe;, xâ'\l crUJ.l�E�ijxn aUTTI h ....., <1T€p11<1le;, il El b' E'\I TW AOYW J.lT)bE bU'\IaJ.lE L E'Vopacr-tt al -ttaTEp0'\l. E'l bE w� h Pl� h crlLJ.lrl xal TO crlJ.lO'\l, xaL othw bllTAOU'\I EXaTEp0'\l xal bUO. E'l bE we; TO lTUP xat h t}EPJ.laTTle;, EV jJ.€V T� lTUPl T�C; -{}€PjJ.Ol11TOC; OUCJ"11e;, E:'\I SE -r11 -tt€pjJ.aT11n ou AajJ.�a'\lojJ.E'VoU lOu lTUPOC;, xat h UA11 o\J"tw CJ"TEPTlO"l�, we; TO lTUP -&€pjJ.6'\1, oto'V ElOOC; aUT�e; 'EcrTal h crTEP11crlC;, TO b' UlTOXELjJ.E'\IO'\l ăAAO, a b€l T1l'\l UA11'\1 El '\IaL. Kat OUb' OUTWe; E'\I , bUO bE ,TW Aayw, T�C; 'Apa 0'0'\1 o\hwc; '€'\I TW UnOXELjJ.E'\IW, "" crTEP11<1EW<;' ou <111jJ.al'\IOU<111e; Tl lTapEl'\Ial, aAAa jJ.11 lTapEL'\Ial, , 'C'"' ) xal 0l0'\l anO<.pacrle; 11 crTEp11crLe; TW'\I O'\lTW'\I; WcrlTEP a'V EL Tle; AEYOl OUX 0'\1, ou yap lTPOOT( \111O"l '\1 h alT6<.pacrle;, aAAa <.p11crl '\1 OUX El '\Ial' xat OUTW crTEP11crle; we; oux 0'\1 . E'l jJ.E'\I ot'\l OUX 0'\1, an J.lrl TO 0'\1, aAA' ăAAO 0'\1 T( E:crn, bUO Dl Aayol, o jJ.E'\I TOU UlTOXElJ.lE'\IOU UlTTaJ.lE'Vo<;" o bE T�e; CJ"TEpl'}crEwC; T1l'\l lTPo<;' Ta ăAAC'J. crXEcrt'\l b11AW'V ."H o J.lE'\I T�<;' UA11<;' lTpOe; Ta ăAAa xa L o TOU UlTOXEL jJ.E'\IOU bE lTPO� Ta ăAAa, o bE T�<;' crT€pij<1EWC; E'l TO aaplcrTO'\l aUT�e; b11Aol:, Taxa â'\l aUTOe; aUl�<;' E<.palTTOlTO' lTA1l'\l E'\I YE ExaTEpwc; TW UlTOXE LJ.lE'\IW, Aayw bE bUO, E'l jJ.E'\ITOl TW aoplcrTw El '\lat xa� anELpw El �at X�L alTOLW El '\lat TTI UAn ( L TaUTO'\l, nw<;, ETl buo Ol AOYOl; .....,

..,

l"

(

..,

l'

1.

.....,

)/

..,

..,

,

..,

>

)

..,

)

......

..,

..,

1.

)

/'

/'

.....

)/

)

..,

(/

......

L

,

L

......

)'

)/

L

l

l.

"

(15.1 naAl'\l ot'\l '{11T11TEO'\l, El XaTa crujJ.�E�11XOC; TO ălTELp0'\l xal TO aaplcrTO'\l E:n' ăAATI <.pucrEL xat lTWC; cru J.l�E�llxoC; xal El , A J'A E�l ull !;:' (J'ocra jJ.E'\I "-Q. ' crTEP11<1lC; crUjJ.I-'El-'llXE'\I, aplv jJ.Ol' xaL' '\AOYOl anELpLa<;, ESW - 0POl yap xal TaSElC;, xaL TO TETaYJ.lE'\IO'\l xaL TOlC; ăAAOlC; napa TOlhw'\I, TaTTEL bE TaUTa ou TO TETaYjJ.E'\Io'\l oUbE TaSlC;, aAAa ăAAO TO TaTTajJ.E'\Io'V napa TO TaTTO'\l, TaTTEl bE TO nEpac; xaL opoe; xaL Aoyoe; - a'\layx11 TO TaTTa J.lE'\IO'\l xaL 0Pl �6J.lE'\IO'\l TO ălTELPO'\l El '\Ial. T cXTTETal bE 11 UAII xaL acra DE jJ.1l UAII TW jJ.ETEXEL '\1 Tj UAlle; A6iO'\l EXEL '\1' a'\lcXix11 TO('\IU'\I T1l'\l UA11'\1 �o ălTELp0'\l El '\Ial, OUX olhw bE 320


trebu ie să ii dă m fiecăre i a , astfel Încât defi n i ţ ia materi e i să fie dată fă r ă a Împrumuta ceva de la cea a p r i va ţ i ei , i ar <definiţia> pri vaţiei la fe l . Că c i fie n i ci una n u i n t ră În definiţia cele i l a l te, fi e i n t ră fie care, fi e doar una i n tră, ori care ar fi e l e. Aşadar, dacă fiecare este separată şi n i c i una nu o cere pe cealaltă, ele v or fi două , iar materia se va deos ebi de pri vnţ ie, chiar dacă privaţ i a ar fi u n acc i dent a l ei. Dar, a tu n c i , n u ar trehui ca una să fie sesi zată În defi n i ţ ia ce l e i l a l te, n i c i mă car în poten ţ ă . Dacă e l e sunt a se m e n i nas u l u i cârn ş i cârn i e i , at u n c i fiecare s e va d u b l a şi v o r fi două l u c ruri. Dacă sunt precum foc ul ş i căldura, deoarece căld ura se află î n foc , dar foc u l n u se afl ă În căldură, atunci şi materi a este În s ensul acesta pri v a ţ i e , aşa c u m 1' o c u l este căldur ă . D e pi ldă, fon11a ei v a fi privaţ i a , p e când su bstratu l va fi diferit ş i el va tre bui să fie ma teria. Dar aşa, e i nu ' vor m a i fi un singur l ucru. Atunc i , oare ei sunt unu l ca subiect, dar doi ca defin i ţ i e, pentru că p r i va ţ i a n u s e m n i fică cev.a prezent, ci ceva absent, ş i e a este c a o negaţ ie a reali tă ţi l o r? Este ca ş i cum c i neva ar rosti <expresi a> "nu este", c ă c i negaţia nu adaugă n i mic, c i doar enunţă fa ptu l că ceva n u este. Iar astfel pri vaţia este a semen i nefi i nţe i . Prin LIl111are, dacă ea este nefii n ţ ă , pentru că nu este f i i n ţ ă , ci este o al tă fi inţ ă a numită, atun c i v or e x i sta două defin i ţi i , una referi toare la subs trat, iar alta la privaţie, p u n ând În e v i de nţă relaţia ei c u ce lela l te <lucru r i > . Dar, dacă <defin i ţ ia> mater i e i este rel a t i vă la ce lelal te, asemeni c e l e i a substratu l u i, pe când <defin i ţ ia> priva ţ i ei c la rifică nedetenni narea materi e i, a t u n c i e a se a p l i c ă ş i materi e i , c u excepţ ia cazului în care, în a mbe l e s i tuaţ i i , e le s u nt lina ca substrat ş i d o u ă ca definiţie. D a r c u m s ă m a i f i e a p o i d o u ă definiţ i i , d a c ă d i n n edeterm inarea, in fini tul ş i n ecali fi carea <materiei> rez ultă i de n t i t atea e i c u <pri vaţ ia>? /15./

Prin UJl11are, ar trebui din nou cercetat dacă in fi n i tul şi

nedeteml i natul se allă pri ntr-un acc i dent Într-o n atură ş i cum <sunt ele> lIn accident şi dacă privaţia este lin accident <al materiei>. Să

ad mitem că tot ceea ce este număr şi raţiune se află În afara infi n i tului, căci ele Înseamnă definiţi i şi ordo nări, iar ceea ce la alte lucruri este ordonat provine de la ele, iar cel care le ordonează nu este n i c i cel ordonat şi n ic i ordi nea Însăşi, pentru că cel ordonat este d i ferit de ordonator, căci lim ita, detin iţia şi ra ţ i unea ordonează. Infinitul trebuie atun c i să fie ceva ordonat şi defi n i t . M ateria este cea ord onată precum şi toate cele care, fără a fi m aterie, li deţ i n ra ţ i unea sau p3lti c i pă la ea. Pri n unnare, este necesar ca materia să fie i nfini tul, dar nlI i nfin i t in 321


PI.OTIN

ălTELpov, WC; XaTa (jU)J.�E�TjXOC; Xal TW (jU)J.�E�TjXEval Ta alTELpOV aUTTl. npWTOV )J.EV rap TO (jU)J.�al VOV TW bEL AOrOV Elval' Ta bE 'eXlTELPOV ou AarOc;': ElTELT(X TlVl OVTl \0 ălTELpoV (jU)J.�ll(jETal; nEpan xal lTElTEpa(j)J.Evwo 'AAA' ou lTElTEpa(1)J.Evov oUbE lTEpac; Tj UATjo Kal TO ălTElPOV bE lTPO(jEAftov TW lTElTEpa(j)J.EVW alTOAEL aUTou T-r1V <.pU(jl vo ou TOlVUV (ju)J.���TjXOC; Tn UAn Ta eXlTELPOVo aUTl1 TOlVUV Ta ălTElPOVo 'ElTEl xal EV TOl Lc;' vlOllTOLc;' Tj UATj Ta eXlTELPOV xal €lTj âv rEVVTjftEv EX T�C; TOU EVOC; alTEl plac; 11 buva)J.Ewc; il TOU aEL, oux oU(jTjC; EV EXECvw O:lTELpCac;' O:AAa lTOLOUVTOc;' nwc;' oLv EXEL xaL EVTau11a;"H 8LT�OV xaL Ta ălTELpov. KaL Tl 8La<.pEpEL; 'Q� apXETUlTOV xal ElCWAOV. 'EAaTT6vw� otv ă1TElPOV TOUTO; "H )J.aAAov: a(j� rap €CbWAOV lTE<.pEUrOc;' Ta EY val xal Ta aAllftEe;, )J.aAAov ălTELpov. 'H rap alTELpla EV T0 �TTOV OPl(jftEvTl )J.aAAov: Ta rap �TTOV EV TW ara11W )J.aAAov E:V TW xaxw. Ta EXEL oLv )J.CXAAOV OV E'CbW�OV we; � ălTELpov, Ta b" EVT�ufta �TTOV, a(jw lTE<.pEUrE Ta EY val xal Ta O:ATjtfEc;', Elc;' bE ElbWAOU xaTEPPUTj <.pU<1l v, UATjftE<1TEPWC; ălTELpov. Ta aUTO oLv Ta ălTELpoV xal Ta O:lTElPW El val; "H alTOU AarOc;' xaL UATj eXAAO ExaTEpov, OlTOU bE UATj �avov 11 TaUTOV AEXTEOV 11 OAWC;, D xal �EAnov, oux it: val Ev-{}abE Ta alTECpW it: val' AarOe; rap E(jTal, Dc;' oux E(jnv EV TW alTECpW, Yv' TI &lTELpov.'''AlTELpoV )J.Ev bl1 lTap' aUT�C; Tl1V UA�V AEXT�OV aV�L Ta�EL T� lTpOe; TOV AarOVo Kal rap, W(jlTEP o AarOe; oux ăAAO n WV E(jTl Aayoe;, OUTW xal Tl1V UAllV aVllTETaY)J.EVTjV T� AaylP XaTa -r1lV alTELplaV oux ăAAO Tl otJcrav AEXTEOV ălTELpOV. )/

)

.....

......

'

"

L

.....

......

/

/

�,

o

l

116.1 J"A " p' oLv xal ETEpaTTjll TauTav; "H ou, aAAa )J.0plW � ETEpaTTjTOC; avn TaTTO}.LEVW lTpOe; Ta OVTa XUplWe;, a. bl1 Aar Ol . �lO xal )J.11 ov olhw n OV xal (jTEPll(jEL TauTav, El Tj (jTEPTj(jlC; O:VT(tfE<1lc;' lTP0C; Ta EV AaylP OVTa. OUXOUV <.pftaprl­ (jETal Tj (jTEPTj(jlc;' lTpo(jEAl'7avToe; TOU OL> (jTEPTj<1lc;'; OUba)J.WC;· l.llTObOXrl yap E�EWe; OUX E�lc;', elAAa (jTEpTj(jlc;' xal lTEpaToc;' ou Ta llEllEpa(j}J.Evov OUbE Ta llEpae;, elAAa Ta eXllELPOV xaL xa11' a(jov ălTEl pOV. nwc;' oL" oux alTOAEl aUTOU TT]V q> U(jlv TaU ellTECpou lTpcxrEAftO" Ta lTE� xalTaum: oU XaTa 01J)J.��rp.c2<; OVTOc;' ellTElPOU; "H El )J.EV XaTa Ta lTO(jOV ălTElPOV, aV�PEL' vuv bE �

'

,

322


I·. N N L:\ [ ) ,\ ,1

II-a. "' ( I � l. I :' · ] h

sens acc i dental ş i î n sensul că infi n i tul i-ar reven i ca accident. Căci mai întâ i e st e necesar ca un acci dent să fi e o ra t iune. pe când i n fi n i t u l nu este o ra ţ i une. Dar, atu n c i , c ă rei fi i n ţ e ii v a re ven i accidental i n fi n i t u l ? L i m itei şi lucrului l i m i tat. Dar ni ci l ucrul li mitat ş i n i c i l i m i ta nu s u nt materia, iar c â n d i n fi n i tul pătrunde î n lucrul l i m i t a t , e l ii di struge natura . Deci infinitul n u es t e accidentul mater i e i , prin unnare, ea însăşi este infi n i tu l . Apo i , materi a este i n finitul şi Între cele i n tel i g i bi l e , şi ea se poate naşte d i n infi n i tatea, puterea sau ete m i tatea U nu l u i , fără ca U n u l să fie i nfin it u l , ci doar producă torul lu i . Dar cum să fie <infi nitul> şi în lumea aceea ş i în lumea aceasta? S a u p o a te că ş i i n fi n i t u l este dublu. Şi cum s e d i fere n ţ i a z ă e l ? Ca model şi ca i m a gi n e . Prin u nn a re , acesta <din Un11ă> este un i n fi n i t m a i m ă ru n t? D i m po tri v ă , c u c â t i m ag i n ea scapă m a i m u l t fi i n ţ e i ş i adevăru l u i , cu atât ea este m a i i n fin ită, iar i nfi n itul există CLI atât ma i mu l t În c e l care este m a i pu ţ i n determ i nat, adică mai pu ţ i n În b i ne şi mai mult în răl I. Pri n umlare, i n fi nitul din lumea de sus este În mai mare măsură i mag i n e , pe când cel de aici mai p u ţ i n , În măsura în care el s c a pă fi i n ţ e i ş i ade vă ru l u i , şi s-a de g ra da t în natura i m agi n i i , fi ind i n fi nit în c e l mai adevărat sens . Deci infi n itul ş i esen ţ a lui sunt i denti ce? Unde există ra ţ i u ne ş i m a te r ie , fi ecare este d i ferit, dar unde exi stă doar materie, trebuie s pus fi e că sunt i dentice fi e , ceea ce este şi mai bi ne, că În acest caz nici n u mai ex istă o esen ţă a infinitul u i . Căci v a ex i st a o ra ţ i u n e care n u s e v a atribui i n fi n i t u l u i , pentru a putea fi c h i a r i nfin itul. Ar trebui spus atunci că materia este prin ea Însăşi infinită, În o po z i ţ i e Cll ra ţ i unea . Ş i , d u p ă cum raţiunea n i c i nu e st e altceva decât ea Însăşi, tot aşa trebuie spus că şi materi a, o pu să ra ţ i u n i i în n u m e l e infi n i tă ţ i i sale, este infi n i tul fără a mai fi altceva. 1 1 6.1 Aşadar, <materia> este ident ică altelită ţ i i ? Dim potli vă , ea este i dent ică a c elei pă rţ i a al terită �ii care se opune celor În mod l i g uros ex i stente şi care sunt ra ţ i u n i . De a c eea, deşi este nefi i n ţ ă , ea este o anumc fi in ţ ă şi este identică priva ţ ie i , dacă p ri v a ţ ia este o p u su l fi i n ţ elo r exi stente într-o ra ţ i une. in a c e st caz, priva ţ ia va fI d istrusă când se a l ă t u ră celui căruia ii este p ri v aţ i e ? I n ni ci LIn caz. Căci receptac u l u l un e i d i s p oz i ţ i i nu e s t e o dispozi ţ i e , ci o Pli v a ţ i c , iar <receptacLl l u l > unei l i m i te IlU este nici l i mitatul, nici l i mita, ci n e l i m i tat u l ca ne l im i ta t . A�a dar, c u m să nu d i stnlgă l i m i ta natura acelei nel i m i tă ri , d e Îndată c e a pare, pentru că a c ea stă nel i m i tare nu este acci(h�nta Iă? Dacă ar tI nel im itat d u pă canti tate, <preze n ţ a> ei l - a r di struge. De fa p t , n u se 32 3


OUX OlJ-rW"', aAAa TOU\lCl'n:lO\l ITW'(€l C<lnO E\I TW El \laL.' â yap ";> lT€epUXE\I, Ele; €\I€pYEta\l xal TEAECWITl \1 CiYE t, WCflTEP TO CiITmXpTO\l, aTa\l ITlTElPl1Tal ' xal aTav TO {}�AU TOU ăPPE\lOC; xal oux anOAAUTal Ta {}�AU, aAAa ).laAAO\l {}l1AU\lETal: TOlrt"O b€ EITTl \1' a EITn ).laAAO\l Y(Y\lETUl . �p ' oL\I xal xaxo\l h UAl1 ).lETaAa).l�ci\louITa aya{} ou; "H bla TOUTO, aTl EbEll{}l1' ou yap El XE , Kal yap â ).lE\I &\1 b€l1Ta( TI. \lOC;, Ta b ' Exn, ).l€ITO\l &\1 \ '(ITWC; yCY\lOlTO aya{}ou xal xaxou, El 'l(1a�Ol lTWC; ElT' ă).lepw' â b' &\1 ).lT}<5E\I EXIl aTE €\I lTE\lCct 0\1 , ).lCJ.AAO\l bE lTE\lla 0\1, a\lciyxl1 xaxo\l El \lal , Ou yap lTAOUTOU lTE\lla 'roUTO OUDE )L<1XUo�, aAAci lTEVla ).lE\I epPO\lijITEWC;, lTE\lla bE apET�C;, xaAAOUC;, 'l(1XUO�, ).lopep�<;, El80uC;, lTOlOU . n we; oL\I ou bUO'€lb€<;; nw� bE ou na\lTTl a'lITXPO\l; nwC; bE ou mi\lTTj XUXO\l; 'ExEl \111 bE h UATj h EXEl 0\1 ' TO yap TIpa aUT�C; ETIEXEt \Ia O\lT� , 'E \lTau-tra bE Ta lTpa au�c; 0\1 , OUX 0\1 ăpa al.l1:ll, ETEPO\l 0\1 , npoc; TW xaAw TOU O\lTOC;, �

L

324

,


L N N I -\ D :\ ;I I I -a. 4 ( 1 2 ). \ 6

petrece aşa, c i d i m potri v ă , ea 11 m en ţ i ne Î n fii n ţ ă . C ă c i ea conduce c ăt re a c t ş i Îm p l i n i re c e ea ce este n a tura ! , a ş a cum este n e În s ă mâ n ţ a t u l când e s t e i ns ă m â n pt ş i când fe m e l a < e s t e însămâ n ţ ată> de masc u l , c ă c i at u n c i ea n u p i ere, c i dev i n e În m a i m a re măsură fe melă, a d i că d e v i n e ş i mai m u l t c e e a ce ea e s t e . Dar atunc i materia e s te oare rea toc m a i fi i ndcă part i c i pă l a b i n e? M a i degrabă <este astfe l > fi i n dcă are n e v o i e de e l ş i nu II are . I a r l ucrul care î l posedă pe unul dar nu îl posedă ş i pe c e l ă l a l t dev i n e i n term e d i a r în t re b i n e şi ră u, dacă <se î n dre a ptă> l a fe l s pre am bel e .

D a r în mod necesar e s t e rău cel ce n u posedă n i m i c , a v â n d o ti i n ţ ă

precară, sau m a i degrabă fi i n d această fi i n ţ ă pre c a ră. I a r această preca ri tate nu este a bogă ţ i e i , n i c i a p uteri i , ci a în ţ e l e p c i u n i i a ,

v i l1 u t i i , a fru m u s e ţ i i , a v i gori i , a con fi g u ra ţ i e i , a fo rm e i şi a ca l i t ă ţ i i . C u m să nu fi e atu n c i d i formă <această fi i n ţ ă>? Cum să n u

fi e Întru tot u l i g n ob i l ă? C u m să n u fi e cu tot u l rea ? M ateria d i n l u mea d e s u s e s te ti i n t ă, i a r ceea c e l i este anterior e m a i pres u s d e fi i n ţ ă . C e l e i de j o s fi i n ţ a i i este an teri o a ră , ş i e a n u este fi in ţ ă ,

pentru că se d e o s e beşte de s p l e ndoarea ti i n ţ e i .

32 5


V (25 ) .

n Ep l TOU bUVU).!El }Cal EVEPTEla 1,.

1 1 .1 ÂEYETal Ta ).lE'J cSU'JcX).lEl, Ta cSE E'JEPYECa El 'Jal' AEYETal cSE n xal E'J€PYEla E'J TOl C; OOcrl , LXElT�EO'J ot'J TC Ta ) cSU'JcX).lEl xal TC Ta E'JEPyda.. , )'A pa Ta at.lTO TW E'JEPYE Ca Et 'Jal 1. , , 11 E'JEpYEla, xal El Tl EcrTl 'J E'JEPYEl<t, TOUTO xal E'JEPiEla, '" 11 ETEPO'J EXcXTEPO'J xal Ta E'JEPYE .,.. ) Ca O'J oux O:'JcXYX11 xa l ( )( , .,... ...... , E'JEpYEla'J El'Jal; / OTl ).lE'J OU'J E'J TOlC; alcrl'711TolC; TO cSU'JcX).lEl, cS�AO'J ' El cSE xal E'J TOl C; 'J011TolC;, crxElTTEO'J �'H EXEl Ta E'JEPYECa ).lO'JO'J' xal El Ecrn Ta cSU'JcX).lEl, Ta cSU'JcX).lEl }..L O 'JO'J O:E C, 'xâ'J O:E l Ti, OUcSElTOTE el'J EA{}Ol E'lC; E'JEPYEla'J ou TW XPo'Jw 'E �ECpYEcrl'7'al , 'AAAa TC ECfn Ta cSU'JcX).lEl lTPWTO'J A�XTEO'J , 'El cSTj Ta cSU'JcX).lEl cSEl ).lTj alTAWC; AEYEcr{}al' ou yap ECTn Ta cSU'JcX).lEl ).ll1cSE'JOc; El 'Jal , O�o'J cSu'JcX).lEl el'JcSplac; o XaAxoC;' El yap ).l TjcSE'J E� at.lTOU ).l TjcS ' ElT ' aUTW ,l.l TjcS' E).lEAAE ).ll1{}E'J EcrEcr{}al ).lE{} ' â �'J ).ll1cS E'JEcS€XETO YE�Ecr{}al, �'J el'J â �'J }..L O 'JO'J ,"O cSE �'J, 11cS11 lTap�'J xal oux €).lEAAE ' Te ot'J EcSU'JaTO (iAAO ).lETCX Ta lTapo'J aUTO; Ou TOC 'JU'J �'J el'J cSU'JcX).lEL, �El TOL 'JU'J Ta cSU'JcX}..L El Tl OV ăAAO 11cS11 TW Tl xa l (iAAO }..L ET ' aUTO cSU'Jacrl'7al, 11TOl ).lE'JO'J ).lETrl TOU' EXEl 'JO nOlEl 'J fj napEXo'J at.lTo Exd 'JW o cSu'JaTal q>l'7apE'J aUTO, cSU'JcX}..L El AEiEcrl'7al: ăAAWC; yap Ta cSU'JcX).lEl o:vcSplac; o xaAxoc;, (iAAWC; TO ucSwp cSU'JcX}..L El XaAxoC; xal o o:Tjp lTUP , T OLOl)TOV cST] /

)

)

/

/

)

_

/

1.

326

_

)

)

L"


V (2 5 ) .

Despre a fi în potenţ ă şi în act 1 1 . 1 Se spune <despre ceva> că este în pot e n ţ ă sau În act, ş i se ma i s p u n e că, Între fi i n ţ e, e x i stă l ucrul şi actu l . T re b u i e , dec i , c e rcetat ce în sea m nă a ti Î n pote n ţ ă ş i a fi În a c t . Oa re a fi in act este identic actu l u i şi, dacă ceva este in act, a c e l a este ş i act, sau fi ecare d i n cele două este a l tceva, fără a fi n e c e s a r ca l u crul în act s ă fi e ş i act? E l i m pede că, în c e l e sen s i bi le, e x i stă ceva În pote n ţ ă ; tre bu ie, însă, cerce t at dacă e x i stă ş i în c e l e i n te l i g i b i l e . S a u acol o e x i stă doar ceva î n ac t ; iar dacă ar fi ceva în pote n ţ ă, el ar ră m â n e mereu doar În poten ţ ă <şi>, ch i a r dacă ar fi etern, n u ar t re ce n i c i odată în act, deoarece <aco l o s u s> n i m ic n u se real i zea z ă în timp. Dar tre bu i e spus m a i Întâ i c e înseamnă a fi În poten ţ ă ş i c ă î n p l u s a fi î n poten ţă n u t rebu i e c o n s i dera t a bs o l u t pentru că c e v a nu poate fi î n pote n ţ a a n i m i c . D e p i ldă, a r a ma e s t e s t a t u i e Î n pot e n ţ ă 549 , căc i , dadi n i m ic n u s-ar rea l i za d i n aramă, n i c i p e seama e i ş i , de ,

,

,

asemenea, dacă n i m i c nu ar trebu i să s e re a l i ze z e pe l âng ă ceea ce fu sese arama ş i n i c i n u a r putea să dev ină ceva, atunci a ra m a ar ră mâne doar ceea ce era Or, ceea ce era e x i s t a d ej a ş i n u u rm ează să fie. A t u n ci ce a r mai putea apă rea pe l â n gă ce e a c e este p r eze n t? Dec i nu ar fi în p o t c n ţ ă. Tr e b u i e aşad a r n u m i t î n pot e n ţ ă ceva care e ste dej a un a l t u l <fa t ă d e s in e > pr i n fa pt u l că poate d e v e n i ş i a l tceva p e l âng ă c e e a ce e ra d ej a fie dăi n u i n d o d a t ă cu p ro duc e re a ce l u i l a l t, fi e ofe r i ndu-se, d u pă ce a fost d i s trus, c e l u i p e n t ru care era În poten ţ ă ; căc i într-un fel este ara ma în p o t e n ţ ă s tatu i e , a l t fe l este .

,

,

,

,

,

327


P L OTI N

ov Ta buvci}-LEl &pa xal eSuVa}-L1 C; AEi01. TO â.v npoc; TO EGO}-L€VOV , ot ov o xaAXOC; eSuva,l.u c; TOU aveSp L civTOC;; '/H , E\ }-LEv � eSuVa}-L L C; xan;( Ta nO L EL v Aa}-L�avOL TO , oueSa}-LWC;' ou iap � cSUVajl LC; � XaTa Ta nOL EL v Aa}-LpaVO,LL E VY] AEiO L TO &'v eSuva}-LEl , E'L eSE Ta eSuvci}-L E l }-L 11 ,LLo vov npoc; Ta EVEPiE la AEiETa L , aAAa xa L npoc; EVEpYE laV, EL Y] &'v Kal eSuVa}-L L � cSUVci}-LEL , B EAT L O V eS E x a l cracpEGTEpOV T O }-L E v eSuvci}-L E l npoc; Ta €V EPiE let, T-rlV bE eSuva}-L l v npoc; EVEPYE l aV AEiEL v , Ta }-LEV eS-rl eSUVci}-L E l TO LOlHOV WGlT EP tmOXE l,LL E VOV Tl nci{} EGl xaL ,LLO pcpaL C; xaL ELcSEG L v, Ci }J.EAAEl cSEXEG1raL xal TIECPUXEV' � xal GTIEUeSEL EA1r EL v , XUl ni }-LEV tur; TIpar; Ta �EA T L GTOV , Ta eSE TIP0C; nx XELPW XUl AU}-LaVTLXa au'Twv , GJv EXaG"tOV xal EVEPiE let EC1T lV ăAAO ,

/ 2 . 1 nE pl cSE T�C; UAY]C; GK ETITEOV, E'l € TEPOV Tl ODGa EV Epyda cSUVci}-L E L EGTL TIpar; a }-LOPCPouTa L , � oueSEV E V E PY E la, xa� OAWC; xaL Ta ăAAa Ci AEYO}-LEV cSuvci}-L E l Aa�OVTa Ta ' El eSoc; xaL }-LEVOVTU au Ta EV EPiEla YL VETUL , 11 Ta EV EPida XUTa TOU aveSp L civ TOC; AEX1rlÎGET�XL avu n {} E}-L EVOU ,LL OV�v TOU EVEPidu aveSp L civTor; TIpar; TOV cSuvci}-L E l aveSp L civTa , aAA ' ou TOU EVEPida xaT'rnOpOU}-L EVOU xaT ' EXEl' vou, xa{} ' ou Ta eSuvci}-L El aVSP L aC; E AEiETO , E'L eS-rl OUTWr; , ou Ta eSUVci}-L E L ie VETUL EVEPiEl'et, aAA ' EX TOU cSUVC(U.EL OV'TOC; TIPOTEPOV EYEVETO Ta EVEpyEl'a UGTEpOV , K a L iap aD Ta €vEPiEl'a OV Ta GUVa}-LcpOTEpOV, oLx � UA11, Ta eSE El eSoc; Ta ETI' aUT� ,' K a L TOUTO }-LEV, E'L ETEPU il iVOL T O OUG la, Ol O V EX xaAxou aveSpL cic; ' ăAA 11 iap OUG La wr; Ta GUVa}-LcpaTEPOV o avcSpL cir; , 'En l cS E TW V OAWC; o u }-LE VOVTWV cpavEpov, W C; T() eSuvci,u. E l navTcinaGL v ETEPOV �v , ) A A A ' oTav o eSUVci}-L E L ipa}-L }-LaTL XOr; EVEPida YEv11TU L , €VTaU1ra Ta eSUvci,u.EL nwc; ou xaL EVEPiEla Ta aino\ to rap eSUVci}-L E L L wxpaT11C; o aUToc; xaL E: VEP i El' � GOcp0C; , � p ' ODV xa L o aVETIL GTTJ}-LWV ETIL GTTJ}-LWV ; � UVci}-L E� iap �v E TI l GTT),LLW V . "H XaTa O'U}-L�E �'TlXOC; o a}-La{}-rlC; ETIL aTTJ}-Lwv . Ou iap Ti a}-La1r-rlC; eSUVci}-LEL EnL O'TTJ,LLw V , aAAa GU}-LPE PTJX E l aUT� a}-L'al.'1 EL El vaL , 11 eSE �UX-rl xa{) ' al.lT-rlv ETIL TY]eSELwC; Exouaa Ta eSuvci}-LEl �v nTIEp xa L EnL aTT\}-Lwv , "En ODV GW�E l TO eSUVci,LL E l , xaL eSuvci� E L ypa,LL,u. aTl XOc; 11611 ipa}-L,LLa n�oc; wv ;"H oueSEv XWAUEL xaL ăAAOV Tponov' EXEL 32�


' ·. N N L, \ D .-\

a

II-.!. :5 1 2"' ) . 1 · 2

apa în pote n ţ ă a ra m ă , i a r ae r u l fo c ) ) o . D a r ceea ce e s t e astfe l In p o t e n ţ ă ar p u t e a fi n u m i t şi pot e n ţ ă fa ţ ă de ceva ce u rmează să e x i s t e , <.aşa cum> a rama este p o t e n ţ ă pent ru statu i e'? Dacă p ote n ţa

li c o n s i derată c a p ac i t a t e de a produce. a t un c i n u < po a t e fi n u m i t ă nu a r putea fi n u m i tă În po t en ţ ă . I ar dadi fa pt u l de a ti în poten ţă s-ar c o n c e p e În re l a ţ i e nu doar cu fa p t u l ele a fi în act, ci ş i cu ac t u l , atu n c i fa pt u l de a ti în pote n ţ ă ar putea ti c o n c e put ca p o t e n ţă. Este, însă, mai bine şi mai l im pede să ar

astfe l > . c ă c i În acest s e n s ca

s e l e ge ceea ce e s te în pote n ţ ă de

ceea ce e s te Î n act, iar poten ţ a de

act. De c i , ceea c e este astfe l În p ot e n t ă este ca u n s u b iect pe ntru a fectări le, form e l e şi s pe c i i l e pe ca re urmează să le p r i m eas c ă şi să

le l m p l i n ea s că , s au l a care se

şi străd u i eşte să aj u n gă , la unele ca la e s te s u perior, dar ş i la a l t e l e, c a re sunt i n fe ri oa r e şi d ă u năt o are pri n t re ele, din tre care fi ecare e s t e l a ra n d u l său şi în act. ce ea c e

1 2. 1 Î n p r i v i n ţ a ma teri e i , tre b u ie cercetat dacă ea este

În poten ţ ă

fa ţ 5 d e l u c rur i l e care pr i m es c o form ă, ti i n d <totod ată> altceva În

a fi d e l o c în act ş i , în genera l , dacă ce l e l a l t e < l ucru ri > pe care l e n u m i m în pote n ţ ă aj u n g e l e î n s e l e în act c a n d iau o fo rmă ş i per s i s t ă , s a u dacă a fi în act se v a s p u n e des pre statu ie doar d i n d statu i a i n act este opus ă c e l e i în poten ţ ă , fără ca fa ptu l de a fi î n ac t să s e a tr i b u i e <l ucru l u i> d es pr e care s e s p u n e a că e s t e stat u i e Î n poten t ă . I a r dacă este a stfe l , <atunc i > n u ce va în pote n t ă dev i n e c e v a În a c t , c i d i n c e e a ce e s t e a n t e r i o r î n p o te n ţ ă se i veşte c e e a ee e s t e u lterior î n a c t . De fa p t . ch i a r c e e a ce este în nct este c o m p u s : nll <doar> d i n m a t e r i e . ci şi d i n form a înso ţ i toare. A c e a s t a se i n t a m p l ă dacă ia naştere o a l tă su bstan ţă, prec um e s ta t u i a . care < prov i n e> d i n bronz: i n t r- a d e v ă r, s t a t u i a este o alt5 s u bstan ţ ă , În c a l i tate de c o m p u s . I a r î n p r i v i n ţ a ce lor ca re n u s u b z i s t ă deloc, este l i m p ed e c ă c e e a c e este i n poten ţ ă este c u t o t u l d i feri t <de ceea ce este în a c t> 55 1 . C<l n d. însă. l i t e ratu l în p o t e n ţ ă aj u n ge În act, ceea ce e s t e In p ot e n ţ ă nu e s t e , oare, i d e n t i c cu c ee a ce este 111 ac t'? C ă c i Socrate <în ţ e l e p t> în potcn ţ ă este ace l a ş i cu <Soc rate > Î n ţ e l e p t În a c t . Oare ş i neş t i u to rll l e st e , dec i . ş t i u t o r? C ă c i In poten ţ ă era şt i u tor. < M a i degra h,i.> c el nCIll v ă ţ at dev i n e p r i n acc i d e n t ş t i u t o r. C ă c i nu c a neÎnvă ţ a t es t e <c i n e va> ş t i u t o r În pot e n ţ ă , c i j s-a î n tâm p l a t a c c i d e n t a l să fi e n e în v ă ţ a t ; i a r s u tl e t u l care d i s pu n e a pri n s i ne În m o d potri v i t de pos i b i l i ta tea <învă ţ ă r i i > era c e l c a re este < a po i > ş t i u t or. D a r l i tera t u l Î n p o t e n ţ ă îş i pă s t re a z ă fi i n ! a rca poten ţ i a l ă c â n d este dej a l i t e r a t ? N i l11 ie n u - I

act, s a u < d a c ă este ,l stfe l > fără

3 29


P l . trI I N

,u.EV cSuvci,u.EL ,u.avov , EVTCXUiTCX cS E T�e; cSU'Va,u. EWe; ExOUaTJe; Ta €'l80C; , EJL oL'V ean Ta ,u.EV cSu'Va,u.EL Ta lrTTOXEl,u.€VOV, Ta D €'VEPYElCX� Ta au'Vcx,u.<paTEpo'V, <:> a'V8pL ae;, TO €'l cSoe; Ta ETTL TOU XCXAXOU T l â'V AEŢOL To;"H OUX eXTOTTO'V T�'V €VEPYELCXV, xcxiT ' 11'V f.VEPy€lCX J€ crTL XCX l ou ,u.a'Vov cSu'Va,u.El , T�" ,u.op<p�v XCXl TO lLDOe; \EŢEl 'V, OUX CxTTAWe; EVEPY€LCX'V, aAAa TOUcSE E'VEPYELCX'V' E1T€ l XCXl elA AT)v E'VEPYE L CX'V Taxcx XUPL WTEP0'V âv AEyol,u.E'V, T"Yl'V a'VTl iTETO'V Tn Du'Va,u.EL Tn ElTayouan E'VEPYELa'V , T o ].lE'V Ţap Du'Va].l�l Ta €'VEpYEla EXEL 'V TTap\ &'AAOU, TU cSE cSu"aJ.1EL o Du'VaTal TTCXP ' aUT�� h €'VEPY€l a' r(/t.t ) , / JE'V €PYE / J 1: / XCXL, '\ I\EYOJlE'VTJ L a , a'VopLa OLO" E s L e; XCXL' TJ( xaT , CXUTTJ'V T() UVDpl"Ea-&aL , TaUTa ,u.EV oL'V OUTWC; , L

1 3 . I Ot) 8 ' EVExa '[aUTa TTpodPTJTaL , 'VUV AEX't'EO'V, €V TOlC; VOTJTOLe; TTWC; TTOTE Ta E.'VEPYELCXL AEY€Tal XCXl El E" EPyda� ,u.avov 11 xa L EVEPŢELa €XaerTO'V xa L EL E'VEPŢE L a TTavTcx xaL / / / r- TO Ul\l1 EL TO' cS u'Vcx,u.EL �< '\ ' ou"a,u.€ 1: €XEL J€V 11 L, xaXEL , EJL cS TJ' ].lTJTE ,u.TlTE n ,u.EAAEL 't'w'V €XEl , o ,u."Yl TlcSTJ EO'�L, ,u.TJcS ' €n ,u.ETa�aAAo'V EL e; ăAAO 11 ,u.EVO'V ETEpa'V n YE'VvaL � E�LaTâ,u.E'Vo'V €aUToi) €cSWXE'v ă,AAW a'VT ' CXUTOU Et 'Va L , OUX â'V � €YTJ EXEl Ta Du'Va,u.EL €'V W fan , TW'V OVTW'V XCXl cx'L w'Vcx, ou / }EX0'V�W'V / .,.... """ ....... XPo'VO'V . E)l/ ne; 1. ou'v xaL, )ETTL, 't'W'V 'VoTJ't'w'V TOUC; n iT €,u.E'VOUe; xaxEl UATI'V EPOl TO, EL Jlll xaXEL Ta cSu'VcXJlEL XCXTa Trl" UATI 'V Trl" EXEl , xal yap E't elAAO'V 't'paTTO'V h UATI, aAA' eO'�al ECP' ExaaTOu Ta ,u.Ev we; UATJ, Ta cSE we; El cSOC;, Ta cSE auva,u.cpOTEp0'V ' Tl €POUO'L V; "H xaL TO WC; UA TJ €XEl EtcSoC; EO'n 'V, ETTEl XCXl h 4JUXrl €'l cSoC; 0" TTP0C; ETEPO" âv E)( TJ DA TJ , Ouxou'V TTpOe; EXEL 'VO XCXl cSuva,u.El ; "H ou' €L cSOC; Ţap �'V aUT�C; xaL oux E'Le; UaT€pOV cSE TO Et cSoC; xa l ou XwpL�ETal DE aAA ' 11 Aayw, xal OUTWC; uA TJ'V exo'V, WC; Dl nAouv 'VOOUJlEVO'V, ă,u.cpw DE Jl(a� <puaLe;' ot o" xal )APl O'TOTEATJC; CPTJO'l Ta TTE,u.TTTO'V erC:-l,u.a ă,UAO'V Et vat , n Epl DE 4JuX�e; TTWe; EpOU,u.€V; �u'Va,u.El Ţap "WOV, <hav ,u.TlTTW, JlEAATI cSE, xal ,u.OUaL xrl cSuva,u.EL xaL Ta ă,�Aa ocra Ţ(VETCXL OUX �El ot}crcx' w aT E xa L EV 'VOTJTOl e; 't'o 8uvci,u.EL :'H ou cSuvâ,u.EL TCXUTa, UAAa cSUVCX,u.L e; h 4JuX� TOUTWV , Ta cSE €VEPŢE l't TTWe; EXEl ; }-A pcx we; o cX'VcSpLac; Ta J

J

J

-

-

,

330


L N N LA J ) .\ a

I I -a.

:;

( 2 � 1. 2 - 3

i m p i e d i că <să fi e În pote n ţ ă> ş i a l tfel 552 . Căci a t u n c i era doar în pote n t ă. pe c â n d a c u m poten ţ a are o fO\1l1 ă . Atu n c i , dacă ceea ce este În pote n ţ ă este substratu l , iar ceea ce este î n act este co m p u s u L a d i c ă sta t u i a , c u m s-ar c h e m a foml a care Însoţ eşte bro n z u l ? N u este neob i ş n u i t ca forma ş i s pec ia să fie n u m i t e acte, <fi i n d vorba> de act u l prin c a re <sta t u i a> este În act ş i nu doar În poten t ă , un act care n u este l u a t în sens absol ut, c i ac t u l unui l u cru determ inat Şi <spun acea sta> pent ru că am putea probabi l n u m i a c t î n tr- u n c h i p m a i potri v i t u n a l t a c t , c e l o p u s poten ţ e i care conduce l a a c t . C ă c i c e e a ce e s t e în poten ţ ă î ş i pri meşte actul de l a a l tcev a , p e când poten ţei ca re îşi are pu terea din s i ne i se opune actul aşa cum <se opun rec i proc> h a b i tu d i nea şi actul e i corespondent, <de pi ldă> curaj u l ş i fa ptu l de a fi c u raj o s . A st fel e, deci , c u acestea.

/3.J

Dar trebu ie spus acum de ce au fost făcute <remarc i le> a n terioare,

adică în ce fel se spune că există ceva În act În cele i nte l i gi b i l e şi dacă acestea sunt doar În act sau fiecare este ş i act, <apoi> dacă toate sunt act şi dacă acolo sus exi stă ceva în poten ţ ă . Dacă acolo sus nu ex istă materi e 553 în care să ti e ceva în poten t ă , şi <dacă> d i n cele de acolo n i ci nu ul111ează <să se nasca> ceva care nu este deja şi n i c i <ceva care> , tranSf0t111 ându-se încă în altu l , fie dă naştere subzi stând la altceva, fie a dat a l tuia fi i n ţ ă pierzându-se pe s i ne în l oc u l l u i , nu se poate să fie acol o <vreun l ucru> În care să fie ceva în pot e n ţ ă , de vreme ce, în pl us, exi stentele <i ntel igibi le> sunt eterne, iar n u în timp. Dar dacă cei care adm i t materi e şi î n in tel igi b i l e ar fi întreba ţ i dacă <nu ex istă> În ele ceva în poten ţ ă care să corespundă materi ei de acolo, ce vor răspunde? Căci, deşi m ateria este l uată î n alt sens, totuşi în fiec are <inte l i g i b i l> va fi ceva de fe l u l materi e i , ceva de fel u l fO\1nei ş i compusul lor. Ceea c e corespunde acolo materi ei este <tot> foml ă, dacă ş i sufletul, care este o f0I111 ă, poate fi m a terie fa ţă de altceva_ Este atunci <sufl e t u l> ş i în potenţă fa ţ ă de el? N u , întrucât f0\1113 a parţ ine sufletu l u i şi nu vine Ill a i târziu <în el>, n i c i nu este separată <de materie> decât logic şi, deşi a re astfel mate rie, ti ind înţ eleasă In sens dubl u , ea este, tot u ş i , o s i n gură natură . Aşa spune ş i A ristotel c ă a l c i n c i l ea element este i matcri a I 55-l. Dar ce v o m spune despre suflet? Căci el este în poten ţ ă v i e t u i tor, când încă n u este, ci este pe cale să fi e, şi este În poten ţ ă muzician ş i toate cele l a l t e câte aj unge să fi e, deoarece nu era <aşa> tot ti m pu l , Încât < pare să> e.x i ste ceva În poten ţ ă şi în i n tel i g i b i l e . Nu, su fletu l nu este în poten ţ ă toate acestea, ci este poten ţ a lor <producătoare>. Dar cum este ceva în act

33 1


I'UHIN

cyuva,u.cpOTEpOV kVEpr E L U , a n T a €lsoc; EXUCYTOV a TI E lA Y]<p EV; H an Et60C; EXUCYTOV X � l TEAE l OV a Ecyn . N ouc; yap oux EX eSuva,u.Ewc; T�C; XUTa Ta olOV TE VOEL V E'L C; EVEPY E L UV TOU vOEL v, ăAAOU rap <Xv TIPOTEPOU TOU oux EX SUVâ,u.EWC; eSEOl TO, aAA. · EV UUTW TO TIav . T o rap SuvaJ.1 E L �OUAETU L €TEPOU ETTEA -&avToc; dL C; EVEPYELuv ăYECYiJuL , Clvu EVEPYECu Yl VY]TUl L n , â eS ' UUTa TTUP ' UUTOU Ta aEl Ol1TWC; EXE L , TOUTO EVEPYELU <Xv E'lY] . n aVTa oLv Ta TTpWTa EVEprE l U ' EX EL rap â eSEl EXE L v XUl TIUP ' UUTWV xal aEL' xaL �UXrl eSYl olhwC; h J.1 rl EV UAn, aAA EV 'TW VOllTW . KUL 11 EV UATI SE ăAAll EVEPYE lU: L olov 11 cpun xi]: EVEPYE La yap XUl UUTll a Ecyn v . 'AAf.. EVEPYElU ,u.Ev TIaVTU XUL OUTWC;, EV €PYE L U SE TIavTu;"H TIWC;; E'L eSrl x � AWC; E'LPY]TUL EXEl V ll h CPUCY L C; ăYPuTIvoc; €l VUl XUL �W-rl XUL �Wrl ap lC1TY], UrL xaAALC1TUL âv €l EV EXEL EvEPYE laL . KUl EVEPYECu ăpu XUL . EVEpYE l U nx TIaVTU XUL �WUL Ta TTct'VTa XUl aL TâTTOC; 'o EXEl TâTTOC; EO"Tl �W�C; XUL apX-rl XCXl TTllY Yl aA Y]iJouC; �UX�C; TE XUl VOU .

"

L

L

1.

1 4. 1 Tci }J.EV oLv ăAAu TTav-r:u, oCYu c5uva,u.EL n Ecyn v, EXEL XUL Ta EVEPYElU €l VUL ăAAO TL, â TleSY] ov TTpaC; ăAAO eSuvâ,u.EL L / ,. (/ (, / ,. / " E l VUl AEYETU L ' TTEP L SE TY]C; AEYO,u.EVllC; E L val uA Y]C; , llv TIUVTU eSuva,u.EL AErO,u.EV Ta OVTU , TTWC; EC1n v E'l TI EL v EVEPYElct Tl ,/ ,. l/ ) / , )/ / " TWV OvTWV El VU L ; H eSII rap ou TTavTU Ta OVTU eSUVU,u.E l uv Elll . E'l oLv ,u.Y]eSEv TWV OVTWV, avayxll ,u.Y]eS ' OV UUTrlV €l VUl , n wc; OOV âv EV EPYE Cu Tl E'ly] ,u.Y]eSEv TWV OVTWV oOcyu; 'AAA ' L oueSEv TWV OVTWV Civ E'l Y] TOUTWV, â YL VETU L ETI' UUT�C;, ăAAo eSE Tl OUeSEV XWAU E L EL VUL , E'l TTEp ,u. Y]eS€ TTaVTU nx OVTU ETTL TTI uATI . 11 l ,u.Ev 611 oUeSEv ECYTL TOIhwv TWV ETT ' Ul.nn, TauTu eSE OV �U, ,u. 11 ov <Xv EL ll ' Ou ,u.EV Sl1 aVELeSEov n cp� vTa �o J.1 E vY] E'lSoc; âv E'lll' ou TOlVUV obeS ' EV EX ElVOl C; Civ apl iJ,u.lliJ Elll. M rl ov ăpu XUl TUUT D EaTal . 'ETT' ă,u.cpw ăpu ,u.rl ov OOC1U TIAE L OVWC; ,u. 11 OV ECYTU l E'L eSrl TIECP EUYE ,u.Ev TrlV TWV WC; aA. lliJwc; OVTWV cpuaL v, ou eSuvaTa l SE ECPL X€C1-&U t oueSE TWV �EUeSWC; AEyo}J.Evwv Et VUL , on }J. llSE 'e veSuA,u.a Aayou EaTLV WC; TUUTU, EV Tl VL T� E;L vut Civ aAol ll; E'L eSE EV ,u. Y]eSEv L Tt;) ,.. / / )/ E L va L , n UV EVEPYEL ct ELT]; _

'

,

,

>'

1

332


în cele i ntel igi bi le? Oare aşa cum este în act compusul sta tu i e, <adi că> Întrucât fiecare i n te l i g i b i l ş i -a luat fOnll a? < N u>, ci pentru că fi ecare i n te l i g i b i l este fonDă ş i este ceea ce este In mod desă vârş i t. Căc i intelectul <nu i ntră> în actul gân d i ri i porni n d de l a o pote n ţ ă corespondentă pos i bi l i tă ţ i i d e în ţ e l egere ( c ăci a r fi nevoie atunci de un a l t <i ntel ect>, a nteri or, care să nu <se fi născut> d i n poten ţ ă ), c i î n e l este totu l . C ă c i ceea c e este I n pote n ţ ă vrea s ă fi e trecut în a c t <doar> când i nterv i ne u n a l t u l , pentru a deve n i ceva Î n act, î n sc h imb, este a c t c e l care pri n s i n e însuşi este a ş a tot t i m p u l . D e c i toate <fi i n ţ e l e> p r i m e s u n t a c t , a v â n d c e e a c e trebu ie s ă a i bă pri n s i n e şi m ere u. I ar sufletul care nu este În m ateri e, ci În inteligi b i l , este tot astfe l , pe câ n d <sufletu l> aflat în materi e este un alt act: de pi ldă , cel veget at i v. Căci ş i ceea ce este e l este act. Dar sunt toate, pe de o p a rt e , În act ş i astfel sLlnt toate, pe de a l tă parte, act? Şi cum? D a că s-a sp us pe drept c u v â n t că aceea este o natură fără o d i h n ă , că este v i a ţ ă şi v i a ţ ă perfectă, în ca ar fi cele m a i fru moase acte 555 . Aşa dar, toate sunt ş i Î n a c t ş i act ş i toate sunt v i a ţ ă şi locul acela este l oc u l v i e ţ i i, pri nc i p i u l ş i izvorul sufletu l u i adevărat ş i a l i ntel igen ţ e i 556 .

1 4. 1 Toate celela lte lu cruri care sunt ceva În poten ţ ă sunt şi a l tceva în act, adică ceva dej a socotit În potenţ ă fa ţ ă de un altul. Dar cum se poate spune că materi a (despre care se spune că este şi că este în poten ţ ă toate exi stentele) este unul d i ntreA existente În act? 557 Atunci n u ar mai fi În poten ţ ă toate ex istentele. I ntr-adevăr, dacă ea nu este n ici unul d i n tre exi stente, e necesar să n i c i nu fie un existent. Dar cum ar putea fi Î n act <materia>, dacă nu este n i c i u n u l di ntre existente? Deşi ea nu poate fi n i ci unul diiltre existente l e născ ute pe baza ei, n i mic nu o împiedică să fie altceva, dacă Într-adevăr nu toate exi stentele sunt în materie. De fapt, pentru că ea n u este nici unul d i ntre cele <născ ute> în ea, ci ele sunt exi stente, <materi a> ar fi un nonex istent. î n pl us, ea nu ar putea ti o fOnl1 ă, dacă este imaginată fără f01111ă, încât nu s-ar putea num ăra pri ntre <ex istentele su perioare>. Va fi , aşadar, u n nonexiste nt şi În sens u l acesta. Aşada r, fi i nd un nonex i stent în a m bele sensur i , ea va fi de mai m u l te ori un nonex istent. I a r dacă <materia> este, pe de o parie, in afara natu r i i c e l o r ex istente veritabi l şi, p e de altă parie, nu poate aj unge n i c i l a c e l e des pre care s e s p u n e că nu ex istă CLI adevărat, pentru că e a n i c i n u este o i m a g i n e a ra ţ i un i i , c u m sunt acestea din u11l1ă, d e c e t i p de fi in ţ ă ar putea fi legată? Iar dacă <nu poate fi legată> de n i c i un tip de fi i n ţ ă , atunci ce <re a l itate> în act ar putea ti ? 333


rLO T f N

1 5. 1 nwe; orrv A€ŢO}J.EV TIEPl alrrîie; ; nWC; b E TWV OVTWV UATJ;"H an buvci)l El . OllJ.wuv, an TjbTJ buvâ}J.El, Tjbll oGv Ean xaiTo }J.€AAEl ; 'AAAa Ta lL 'Val aU-rŢ1 }J.OVOV Ta }J.EAAov ErraiiEAAO}J.EVOV· t'" , ,... ) ..... ) L, ..... ) / OlOV TO E l Val aUTD E l e; EXElVO· ava�aAAETal , o €aTal , To TOCVUV bu'Vci}J. El OU n , aAAa buvâ}J.El TIciVTa' }J.TJbEv bE ov xaiT ' aUTO, aAA ' a Ean v UA TJ OV, ouS' EVEPiECa EaTC v , E't rap EaTaL n EVEPiEla, EXEL vo a €an v €VEPiECa, L oux h UA TJ EaTal ' ou �/,\ ('" , , 5"' ) '\ '\ L" " 5"' " ,\ ' TIaVTTJ ouv UI\TJ, al\l\a OLOV o xaI\Xoe; . E l TJ av OUV TOUTO }J. TJ OV, { (/ ..... t"" / (/ " OUX WC; ETEpOV TOU OVTOC;, OlOV Xl VTJalC;' aUTTJ iap xaL ElTOX€l Tal TW OVTl alOv alT' aUTou xaL €V aUTw oLaa, h bE L EaTl v olOV Expu.pEL aa xaL TI civ TTJ XWPl � iTEL C1a xal }J.ETaIXiAAEl v EaUTTlv ou 6uva}J.Evll, aAA orrEp ES a.px�e; �v , }J. Ti ov bE �v, OUTWe; aEl Exouaa , OUTE DE �v ES aPX�C; EVEPiELa ') ....... / ..... )/ )/ ) / Tl alTOaTaC1a TIaVTWV TWV OVTW'V OUTE EiE'VETO' a iap unoouvaL iliTEATJC1EV, OUbE xpwaiT�vaL an' aUTwv bE6uvTJTal , aAAa }J.Evouaa TTpOe; ăAAO buvci}J.El oLC1a npoc; T a ECPE��C;, TWV S' OVTWV Tj6TJ TTauaa}J.Evwv EXElVWV cpavELC1a unG TE TWV }J.ET' aUTTlV iEVOJl.EVWV XaTaATJcpiTELaa )E axaTOV xal TOUTWV XaT€C1TTJ . 'YTT a}J.cpOT€pWV oLv xaTaATJCPiTELaa EV€PiELa }J.Ev OUb€TEPWV Civ E'l11, Suva}J.El SE Jl.0vov EixaTaAEAEl lTTal L Et val aaiTEV€C; Tl xaL aJl.oopov €LbWAOV }J.opcpouaiTal }J.Tl bu·vâJl.EVOV , Ouxouv 'E V€PiEla €lbWAO'V" ouxouv €VEPiECa �€UbOC; . TouTo bE TauTov TW aA TJ,ch VWC; �EUbOC;: TOUTO bE OV �WC; }J. Tl Ov . E'l o'Gv €VEPiEla }.tTl OV, }J.ăAAov Jl.Tl OV, xal OVTWe; ăpa Jl.Tl ov . nOAAOU L ăpa bEL auTw €VEPiECa Tl TWV OVTWV lL val Ta aATJiTEC; EXOVTl €V TW }J.Tl o�n . E'CTTEp ăpa bEL aUTO EL va l , bEL aUTO 'E VEPiE la ) ...... .,.... } ..... , 'j'-' L t }J. TJ El val , l va EX�E�TJXOe; TOU aATJiTwC; El val EV TW }J. TJ El val L Exn Ta t'L val , €TTECnEp TOLC; �EUSWC; oGal v, EaV acpEAne; Ta / ...... ) ..... ) ..... ) ..... (/ 'j'-' ) � ...... �EUSOC; aUTWV , acpEl AEC; aUTWV TJvn va ElXOV ou<nav, xal TOlC; 6uvâ}J.EL Ta Et val xal TTlV OUC1Lav EXoual v ElaaiaiW'V TTlV E'V€PiE L aV arrOAwAExae; aUTWV T�C;; l.lTTOC1TciaEWC; TTlV al Tlav, an Ta E:t 'JaL aUToL e; EV buvci}J.El �v . E'CTTEP ăpa bEL avwAEitpov TrlV l)ATJV TTJPElv, UATJv aUTTlv SEl TTJPEl'V" SEl ăpa Suvci}J.€l , we; EOLXEV, Et val A€iEl v }J.OVOV, 'Cva fi a €C1Tl v, 11 TOIl-rOUC; TOUC; AOiOUe; €�EAEIXT€Ov . (\

)/

,

,

,

J

)/

(\

L

,

( I'

)

,

"'"

L

334

,L


1 5. 1 C um p ute m , dec i , vorbi d es p re ea'! Şi c um <poate ea să ti e> () materie a ex istentelor? PentllJ că este În po ten ţ ă Dar, fi ind dej a Î n potcn t ă este e a dcja În COnf0I111 itatc cu ceea ce uIlll cază s ă fie? Î nsă .

.

fapt ul de a ti este pent r u ea doar vi i t o rul a n u n ţ at <În c a> ; a l tfel spus, pentru ea, faptu l de a ti este În d re p tuL spre ceea ce va ti . Dec i , ceea ce

este în poten ţ ă n u este ceva detellll inat, ci estc În po t e n ţ ă toate. iar În s i ne nu este n i m i c ci, ti i n d o m a Lerie, llU e stc în act. Căc i , dacă ar ti

ce v a in act n u materi a ar ti ceea ce este În act. Atunc i nu ar ti intllJ totu l materie, ci ceva de fel u l bronzu l u i . A ceast a poate fi u n none x i stent, da r nu În se n su l de ceva d i ferit de ti i n ţ ă , prec um 558 mişcarea . C ă c i m i şcarea e ste totodată pu rtată spre fi i n ţ ă , Întrueat v i ne de la ea şi e s te în e a pe c,lnd materia este ca scoasă a fară <di n fi i n ţ ă>, com plet separată ş i incapabilă s ă s e trJnsf0\111e, ră mânând mereu aşa c u m era l a incepu t adică un n o n e x is t e nt . Or, la Înce p u t ea ,

,

,

.

nu era ceva În act, fi i n d Îl1depă l1ată de toate ex istente l e , şi n i c i n u a deven i t <astfel>. Căci ea vo ia să p ă t ru n d ă in ace ste a însă nu a putut ,

n i c i măcar să le p r i m e ască ati ngerea. c i a rămas să fi e în reI a ţ ie cu a ltceva, ti ind În poten ţ ă fa ţ ă d e cele care ul1nează <după i n te l ig i b i le>. De aceea, deşi a pa re de î n dată ce În cetează ex i sten te le s u p e ri oa re, dar este cu p rinsă de cel e care vin d u pă cal <ma t eri a > este p las a tă la m a rgi n e ch iar ş i fa ţ ă de acestea. Cupri ns ă , dec i , de a m bele ea n u este ,

În act n i c i unul din ele, c i este doar În poten ţ ă . Ea a fost lăsată să fi e

ceva slab şi o im agi n e nec l a ră. care nu poate l ua o formă . Ea este, dec i , o i m a gi ne în act şi, pri n UI111are, o mi n ci u n ă În act, identică adevăratei m i n c i u n i , care este a d e vă ra t u l nonexistent 559 . Prin U l1nare, dacă este un nonexistent În act, ca este lll a i d egra bă un nonex i stent ş i ,

pri n Ul1llare, adevăra t u l noncxi stent. Aşad ar, c e l ca re Î ş i are adevăru l în neti i n ţ ă e de p a rte de a fi ceva În act printre existente. Pri n 1111l1are, dacă e l trebui e să fie, nu tre b u ie să fie în act pentru ca, găsi nd u se În ,

-

afara ti i n ţ ei veri ta b i le. să-şi a i b ă ti i n t a În ne1i i n ţ ă. din m oment ce.

dacă le- a i luat m i nc i u na celor care ex istă În c h i p m i n c i nos, le-ai luat

esen ţ a pc c a re o avea u, i ar dacă in troduc i actul În cele c are Îşi au ti in ţ a

şi esen ţ a Î n poten ţ ă . ai d i strus ca uza subz i s ten ţ e i l o r, pentru c ă fi i n ţ a

l o r stătea Î n p ote n ţ ă Aşadar. dacă t reb u i e să pă stră m materia i n dcstructi bi lă. tre b u i e să păstrfull însă ş i ma teri a . Se pare , dec i , di treh u i e spus că ea estc doar În potcn ţ ă . pc n t r u ca să tic ccca ce e st e : .

a l t m i nteri trebuie re s p i n s e aceste argument e .

335


VI ( 1 7).

n €Pl oucr(qC; 11 lT€Pl lTOlDTTrroc; €T€PO\J , XUL, TO, }l€'V O\J UTIy]P11)...LW ) / (/ , 1 1 . I "'A pu TO' "O'V XUL, 111: ou<nu }lEVOV TWV ăAAw'J, h CE oUaLU Ta OV )...L €Ta TWV ăAAWV, XL VTp€WC; , cHcicr€wC;, TUUTOU, ETEPOU; XUL crTOl X€L U Taunx EX€L 'J11C;; Ta oLv oAo'J oucrLa, ExacrTo'J CE €X€L vwv Ta )...L E 'J O'J, Ta CE XL VY]O"l c;, Ta CE ăAAo n . K lvr)O"LC; }lE'J oL'J XaTa crU}l�€�Y]xoC; 0'J" oucrCa CE &:pa XaTa cruJ.1.�€�TJxoC;, � crU)...LTIATJPwnxo'J oucrCac;; "H xal abnl h oucrla xaL Ta EX€L TIc(VTa oucrCa . nwc; ot'J ou xaL E'JTau�a; "H EX€L, on E\J mi'JTa, EviTcic€ CE 8LaATJ<PiTE'JTW'V TW'J ElCWAw'J Ta }lE'J ăAAO, Ta CE ăAAO' wcrTI€P E'J }lE'J T0 crTIEp}lan O}lOU TIc(vTa xal ExacrTo'J TIci'JTa xaL ou X€LP XWP LC; xaL XWPLC; X€<paAr), E'JiTa CE XwpL'(€TaL UAAr)Awv' €'(cwAa Ţap xaL oux aA Y]iTh Tac; ot'J TIOlOTTJTac; €X€L <P-rlcrO)...L €'J ouaCac; CLa<popac; TI€PL ouaCa'J oucrac; 11 TI€Pl OV, 8La<popaC; CE TIOl oucrac; ETEpac; oucrLac; lTP0C; aAA-rlAac; xaL OAWC; oucrLac;; H oux ăTOlTO'J, aAAa lT€PL TW'J TnC€ TIOlOT-rlTW'J, (D'J a(l ].lE'J cLacpopaL OUcrlW'J, Wc; Ta ce TIOU\J xaL Ta T€TPciTTOU'J, a\ CE ou 8L a<popal otcraL aUTO TOlno }lOVOV lTOlOTTlT€C; A€ŢO'JTal . KaC TOl Ta aUTO xaL Cl a<popa ŢLYVETaL crU}lTTAllPOucra XUL ou Cl cx<popa €\J ăAAtp ou crU}lTIATJPoucra TllV OUcrlUV, aU)...L�€�T1XOC; cE- otov Ta AEUXOV EV }lE'J xuxvw 11 Wl}lU{} (W aU}lTIATlPOUV, €'J CE crOL crU}l�€�TJx6C; . "

"

.

L

L

336

)


V I ( 1 7) .

Despre substan ţă, sau despre calitate 1 1 .1

Oare ti i n ţ a se deosebeşte de substa n ţ ă? Oare este l i psită de a l te c ân d s u bsta n ţ a ar fi fi i n ţ a Împreună cu cel el alte

<atribute>, pe

<atri bute>, m i şcarea, repau sul, identi tatea şi d i fere n ţ a ? Şi sunt toate acestea elementele su bsta n ţ ei? 560 î ntregu l este o substanţ ă, dar fiecare d i ntre ele este, In parte, sau fii n ţ ă, sau mi şcare, sau a l tceva. Atu nci, m işcarea este ti i n ţ ă pri n acc i dent. Dar, oare, este ea ş i substa n ţ ă pri n accident. sa u este o completare

a

substa n ţ e i '! S ubstan ţ a este ş i mişcare,

iar aco lo sus toate sunt su bstan ţ ă . De ce, însă, nu e <la fe l> ş i aici j os? F i i ndcă acolo sus toate su n t u na, pe când a ic i , d i ntre i magi n i l e lor care s-au separat, una c ceva, a lta e altceva ( precum În sămâ n ţ ă toate sunt îm preună şi fiecare < l e cu pri nde> pe toate, iar mâna şi capul nu sunt separate, dar în <corpul constitu it> ele sunt separate rec i proc). De fa pt, ele sunt i magi n i ş i nu ex istă cu a devărat 56 1 . Să spunem, atun ci, că acolo sus cal ită ţ i l e sunt d i feren ţ e ale substanţei legate de substa n ţ ă sau

de ti i n ţ ă , dar sunt n i�te di fere n ţ e care deosebesc su bstan ţ e l e rec i proc

ş i , În tr-un cuvant, <c hiar le fac> s u bstan t e? < De fi n i ţ i a> este fără sens doar pen tru cal i t ă ţ i l e de a i c i de j os, d i ntre care unele sunt d i fere n ţ e ale substa n ţ e l or, ca b i pedu l ş i patrupeduI 56� , pe când a l tele, ca re n u sunt

d i feren ţ e, se nu mesc doar cal i tă ţ i s o 3 . C h i a r aceeaşi <ca l i tate> poate fi , într-un caz, d i feren ţ a care com pl etează substan ţ a, i a r î n a l t u l poate să nu fie această d i feren ţ ă , dacă nu completează substan ţa, ci doar un accident. De exem p l u , în lebădă sa u în ceruză, albul este d i feren ţ a care compl etează su bsta n ţ a , pe când În tine el este un acc i dent 564 .

337


PLOTI N

"H TO AEUXOV TO Jl.EV EV TW AOiW erUj.1lTAllPOUV xal: ou lTOl OTTJ�, TO DE EV TTI €7Tl (paV � la 7TO� OV . "H Dtal pETEoV TO ) ,; ,.... ..... ouerlae;, ) / lTOlOV, W� "['o Jl.EV OUerluJDE� lcSL oTTJ� n e; ouera TTJ<; TO DE Jl.ovov lTOlOV, xa{)- ' o TIOl a ouerla, TOU TIOL OU ou Dl aAAaiTlv El � TllV ouerlav TIOl OUVTO� OUD ' EX T�� ouerlae;, aAA ' ouerTl� tlbll xal lTETIATlPWJl.EVTle; D l<X'17Ealv nva E�W{)- EV 7TOLOUVTO� xa l: Jl.ETa TTlV oualav TOU TIpai Jl.aTO� TTpoer{)-TjXTJv, E'(TE TT€Pl �UXTlv E'lTE lTEpl: crwjJ.C( Y( YVOl TO . 'AAA' E'l xal: TO 0pWJl.EVOV AEUXOV ETTI: TOU �lJl.U{)- lOU O'Uj.1lTAllPWTD<:OV Elll a U Tou ; ElTL j.1E\! iap TOU xuxvou ou O'Uj.1lTAllPWlt Xov · jEVOL TO iap âv xal: ou AEUX O� , aAA' ETIL TOU � ljJ.u-8- l0U· xal: TOU TTUPOs bE h {)-EPjJ.OŢTJ� . ' AAA ' E'l n� AEjOl Tijv 7TUPOTllTa Tijv oucrlav dl val xaL ElTl TOU tPlJl.U{}- lOU TO uvaAoiOV; 'A AA ' Oj.1Ws TOU 0PWJl.EVOU TIUPO� lTUPOTlls � -8-EPJl.0TTl<; crUJl.TrAllPouO'a xal: h A€UXOTTJ� ETIL TOU ETEpOU . A'l aUTa l: TOlVUV O'UJl.TrATJpWO'oUO'L xal: ou TTOlOTTJTE�, xal: ou O'UJl.TrATJpWO'ouO'l xal ou lT Ol OTTl T E� . Kal: ClTOTTOV EV Jl.EV Ol � O'uJl.TI).:l1 POUO' L AEiE l v ăAAO El val , EV bE Ol � j.1 Tl ă,AAO, T�� au"['�<; q)lJCTEW� OUCTyte; . ' AAA ' ă,pa TODe; jJ.Ev AOYOU� TOU� TTOl ijcravTa� aUTa OUcrlWDEl� OAOU�, Ta DE aTIOTEAEer Jl.UTC( EXEl v tlDTJ ni EXEL Tl E'VTau-tJ-a TIOla, ou Tl . ( / O-8-Ev xa l aJl.apTaVEl v �Jl.a� UEL 7TEpl: TO TI: aTTOAl O'-tJ-aVO'VTa� E'V Tal � sTJTrlO'Eerl v alHOU xal: El� T O TTOl O'V xaTa<pEpoJl.€VOU� . O u iap El val TO TIUP o AEY0Jl.EV E)l � TO lTOlOV a<popWVTE�, aAAa TO Jl.Ev El va l ouO' Lav , â bE 'VU'V �AETTOJl.EV, E'l � â xal: U<POPWVTE� AEi0Jl.E'V, aTTaiEL v hJl.a� alTa TOU TI: w� opl�EO'-tJ-al TO TTOlOV . Kal: ETTI: TWV a'l O'-8-llTWV EUAOiW�' OUbEV iap aUTWV ouO' lav El V(Xl , aAA ' aUT�s Tra17Tl·u O-tJ-EV xaKEL VO, TTWe; OUX E� oOcrl wv ouO'la . 'EAEiETO jJ.Ev otv , an ou DEl TO aUTO TO il V0Jl.EVOV El val TOl� E� l:Jv : vuv eSE AEiEl v eSEL Olt o oeSE TO YEv6j.1 EVOV OUO'lCX . 'AAAa TTW� EKEl 11v EAEi0jJ.EV ou er l a v oux E� ouer lae; AEiOVTEe;; TTlv iap ouO'la v <PrlerojJ. EV EXEL XUP lWTEPOV xal: )/ , ,, ) , aJl. l iEO'TEpov ExouO'av TO OV El,.... val ouO' L av , W� EV cSL a<popal �, OVTW�, Jl.CX:AAOV DE Jl.ELCX TrpoCJ{)- -rlXll� EVEPYE l WV AEi0Jl.EVTlV obCJlav, TEAElWCJ l v )J.Ev eSoKouO'av El val EXE lVOU, Taxa D' EveSEECJŢEpav ŢTJ Trpocr{)- rlXn xal: TW oux aTTAw, aAA' L L L tleSTl a<p lCJŢaJl.EVllV TOUT � U . /

J

(

,

,

) l.

......

'

r

338

J


L N N F ..\ DA

a

I l-a, 6

( 1 7 ). 1

Astfel, albul care ţ ine de definiţie completează substanţa şi nu este o calitate, pe când cel care aparţ ine unei suprafeţe este o calitate. Dar calitatea trebu ie div izată în una care constituie o proprietate substanţ ială aparţinând substanţei şi una care este doar o calitate plin care substanţa se cali fică, deoarece cali tatea nu modifică substanţa, nici nu derivă din ea, ci, când ea există deja şi este realizată, îi produce din afară o anumită dispozi ţ ie adăugată la substanţ a l ucrului, fie că se produce în suflet, fie în corp. Dar ce ar fi dacă şi albul vizibil pe <suprafaţa> ceru zei ar fi o completare a <substanţei> ei? Într-adevăr, în cazul lebede i, albul nu era <o asemenea> completare, întrucât ar putea să existe şi lebede care să nu fie albe. Dar în cazul ceruzei este ca şi în cazul căldurii focului. Dar dacă c ineva ar spune că igneitatea �ste substan ţ a <focului>, iar d e s p re ceruză <ar spune> ceva analog? In orice caz, nu e mai puţ i n a de v ărat că, În cazul focului vi zi b i l, că ldura care îi �ompl etează <substanţ a> este igneitatea, ca ş i albeaţa în celălalt caz. In consec inţă, e vorba de ace leaşi <proprietăţ i> care, când completează substanţ a, nu sunt calităţi şi care, când nu o completează, sunt calităţ i565. Şi este fără sens să se spună că, în cele care completează substan ţ a, e vorba de altceva decât în cele în care nu o completează, dacă natura lor rămâne aceeaşi. Dar poate că raţ iunile <s eminale> care au produs aceste <trăsătu ri > sunt toate substanţ iale566, pe când rezultatele <activităţ i i lor> posedă aici jos cvidită ţ i le56 7 de acolo de sus ca pe nişte calităţi, şi n u ca pe nişte cvidită ţ i . De aceea ne şi înşelăm mereu în privinţa cvidită ţ i i, alunecând pe l ângă ea în cercetări le noastre şi nimerind peste cal itate . Într-adevăr, focul nu este ceea ce spunem că este când ne referim la calitatea sa, ci este o substanţ ă, iar cele pe care le vedem când îl numim <foc> ne îndepărtează de cviditate şi definesc <doar> calitatea. I ar în cazul celor sensibile, faptul are sens, întrucât nimic sensibil nu estc substanţă, ci doar afectările ei. De aici se ş i naşte întrebarea: de ce din substanţe nu rezultă o substanţă? S-a s pu s deja508 că un compus nu trebu ie să fie identic <părţ ilor componente>, iar acum trebu ie să spunem că nici ceea ce devine nu este substan ţă. C u m <s - a r mai putea> spune, însă, că aco l o s u s substan ţ a n u es te alcătuită din substanţe'? Vom spune că acolo sus substanţa, având fi i n ţ a cea ma i înaltă şi pură, este substan ţă într-un mod verita bil, ca şi diferenţ ele, sau, mai degrabă, că es t e su hstan ţ ă împreună cu adaosul actelor sale: pe de o parte, o ase m e ne a s ubsta n ţ ă pare a ti o perfec ţ iune a aceluia�69, pe de al ta , poate că <aşa> este m a i l i psită de perfec ţ i une, datorită adaosu l u i şi a fapt u l u i că nu e si mplă, ci este deja îndepăliată de <s i m p l i tatea origi nară> 5 7 U. 339


P LOTIN

1 2 . 1 'AAAa TTEpl: T�C; TIOlOTl1TOC; crXETIT€OV Tl DAuJe;' nixa Tap ,'Vwa{}-Ev D n €aTl }.laAAOV TIaUaEl TaC; cmoplue; . npC.0 TOV otv EXEl vo sT]Tl1T€OV El TO aUTO {}-ET€O'V aTE Jl.EV TIOl OV Jl.DVOV, aTE bE aUJl.TIAl1POUV oualav, OU bOOXEpavaVTac; TIOL OV aUJl.TIAl1pwnxo'V oualac; EtVal , aAAa TIOL ăc; Jl.aAAOV oualac; . LlEl TOlVUV ...... " j"" , """ , / ) ..... " , , ETTl Tl1C; TTOLac; ouaLac; Tl1V OOOlav TIpO TOU TIOlaV El val xal TO Tl Ean . Tl otv ETTI: TOU lTUP0C; TTpa T�C; TTOLac; ooolac; '11 ouala; �Apa TO aWJl.a; To ,€V� TOlVUV ouala EaTal , TO aWJl.a, TO bE TTUP aWJl.a {}-EPJl.0V xal: oux ouala TO DAO'V, aAA OUTW TO {}-EPJ.-lO'V €v aUTw, <Ve; XUl €'V aOl TO crL J.-lO'V . 'A<pUlPEl'td<1T/C; TOe\JU\J {}-EPJ.-lOTT/�OC; xal TOU Aa.uTTPOU xal xou<pou, â b-n bOXEl TTOLa El \Jal , XUl a'VTl TUTTLac; TO TPLXn St uaTuTo\J XUTUAElTIETUl XUl 'l1 UAll oualu . 'AAA' OU OoxEl ' TO Tap ElbOC; }.laAAo'V ouala . 'AAAa TO ElbOC; TTOlOTllC; , "H ou TIOl OTl1C;, cXAAa AD,OC; Ta EtbOC; . Ta ot'V EX TOU' AOrOU xal: TOU tmOX€ LJl.€'VOU Te €aLL'V; Ou ,ap TO 0pWJl.EVOV xal: TO XUlO\J" TOUTO bE TTOl OV . E'l Jl.ij TlC; AErOl Ta XUl El 'V EV€p,€L a v EX TOU AO,OU' xul: TO {}Ep}.laCVEL v xal: TO AEUXU lV€LV TOlVUV xal Ta ăAAU TIOlija€LC;' waTE T1lV TTOLOTl1Ta OUX €�OJl.EV OTIOU xaTaAEltP0Jl.E'V . "H TaUTac; Jl.E'V ou AEXT€OV TIOL OTl1TaC;, oaal A€,OVTal aUJl.TTAllPOUV oualac;, E'lTIEP E'VEp,€Lal a'l allTWV aTTO TW'V AO,WV xal TWV bUVa}.lEWV TWV oualwbW'V 'LOuaal , â b' EaTlV E�W{}EV TTaallC; ouaLUC; ou TIn Jl.Ev TIOlOTllTEC;, eXAAOl C; bE OU TIOLOTl1TEC; <pavTa'S0Jl.EVal, �o bE , ' " / )/ ('-" , , , TTEpl TTOV Jl.ETU Tl1V oualav Exouaal , OLOV xal apETal xa l xaxlul xal: dlaXl1 XUl XaAAl1 xal: u,lElal xu l: o\hwc; €aXl1Jl.uTla{}-uL . Kal: TPL ,WVOV Jl.Ev xal: TETpa,wvov xa{} ' aino ou TTOl OV, TO bE TETpL YW'Vlert} ul TI Jl.EJlOPCPWTUL TTOL O'V AE}{lEO'V, xal: OU T1lV TPl ,w'VoTllTa, aA�a Lllv Jl.Opcpwal v' xal: n:ic; T€XVaC; bE xa l: TaC; ETTl Tl1bEl OTllTac;' waTE il vaL TllV TTOl DTllTa Sta{}Eal'V LL'Va ETIL TalC; oooLalC; 11bl1 ouaaL C; ElT ' ETTaxT1l'V ELT ' E� apx�c; auvouaav, Tj EL Jl.-r1 auv�'V, OUbEV EAarwv EtXEv '11 oua La . TUUTl1V SE xaL EUXL Vl1TOV xa l: Suaxl Vl1TOV El val ' WC; Sl TTO'V lL val E'l 80c;, Ta }.lE'V EUXlVllTOV Ta SE EjJ.}.lOVOV aUT�C; . ,

l

)

,

1 3 . 1 Ta ot'V AEUXOV Ta ETIL aOL {}-ET€OV ou lTOL OTllTa, aAA ' €'VEp,ELUV bl1AO'VOTL EX Su'VajJ. EWC; T�C; TOU AEuxalVEL v, xaXEl 340


I ,N N 1 : . \ 1 > .'\ a I I -a.

(1

( 1 7 ). 2-)

1 2.\ Trebu i e acum să exam inăm ce este c a l i tatea în genera l , căci, aflând aceasta, poate se vor risipi difi c u l tă ţ i le. Aşadar, trebuie mai întâ i să cercetăm dacă acel aş i lucru poate fi consi derat o dată doar cal i tate, a l tă d ată o compl etare a s u bstan ţ e i , fără să ne încurce faptu l că o c a l i tate completează o s u bstanţă, căc i mai degrabă substanţ a <com pletată este deja> ca l i ficată. Dar, în cazul unei su bstanţ e ca l i ticate, substan ţ a trebuie să exi ste Înai nte de a fi ca l i ficată şi să a i bă o c v i d i tate. Ce este, aşadar, su bstan ţa focu l u i înainte de a se cal i fica? S ă fi e corp? Atunci genul, care este corp u l , v a fi substan ţă. p e c â n d foc u l va fi u n corp c a l d , iar întregu l n u v a fi s ubstan ţ ă , c i c a l d u l se v a g ă s i în el t o t a ş a cum cârnia se găseşte în tine. Iar dacă înlăt urăm c ă l dura, ca şi stră l uc i rea ş i uşurinţa care, de b u n ă seamă, par să fie ca l i tă ţ i ca ş i rezisten ţ a , ră m â n e doar Înti n derea tridimens iona l ă ; su bstan ţa ar fi dec i materia, d e şi nu pare a fi , căci substa n ţ ă este mai degrabă f0\111a57 1 . I ar fOnl1a este c a l itate; s a u , dacă nu este c a l i tate, este o ra ţ i une <sem in aI ă> . Dar ce sunt aceste l ucruri <compuse> din ra ţ iune şi substrat? Căci nu sunt <as pectul > vi zibi l şi arzător <al foculu i>, fi i ndcă ele sunt c a lităţ i . Dacă nu cumva cineva ar s pune că arderea este u n act ce provine din rat i unea <sem i n a l ă a focu l u i > şi, tot aşa, că încă lzirea, ,a l b i rea, ca şi toate celelalte sunt ac ţ iuni generatoare, încât n u vom mai şti ce să l ăsăm pe seama calită ţ i i . Î ntr-adevăr, pe toate acestea, despre care se spune că vin să compl eteze substan ţa, nu trebuie să le numim c a l i tă ţ i , dat fi i nd faptu l că sunt acte care pro v i n din înseşi ra ţ i un i.le <se m i nale ale lucruri l or> ş i din puteril e lor substan ţ i a le. <Cali tatea este>, în sc himb, ceva aflat c u totu l în afara substanţ e i ş i n u ceea ce uneori pare să fie o cal itate, i ar a l teori n u , fii nd d e fapt ceva în p l u s fa ţă de substan ţă, aşa c um sunt v i rt u ţ i l e şi v i c i i le, urâţenia ş i frum useţea, sănătatea sau faptul de a fi configurat într-un anume fe l . ( Tr i u ngh i u l şi patrul aterul în s i ne n u sunt o c a l i tate, însă faptul de a fi pri m i t forma unui tri unghi trebu i e numit c a l i tate5 72: nu tri unghi u l aritatea, c i configurarea. ) < M a i sunt c a l ită ţi> artele ş i dcpri n deri le c uiva, încât c a l i tatea cste o anum ită di spoz i ţ i e a fl ată in substan ţelc ex i stente deja, care este tie dobândită, fie aparţ i ne s u bsta n ţ e i de la început <dar>, dacă nu i se a lătură s ubstan ţ e i , ea nu pierde n i m i c . Ac eastă <dispozi ţie> se poate mod i fi c a mai uşor s a LI llla i gre u : e x i stă astfel două s pec i i <de c a l i tă ţ i > : cea sch i mbătoare ş i cea constantă . ,

1 3. 1 A şadar, trebuie susţ i n u t că, pentru t i ne, a l bu l n u este o cal itate, ci un act pro v e n i t ev i dent d i n potenţ a de a a l b i , şi c ă ac o l o sus 341


P L OT I N

mXCJac; nic; AEi0Jl.EVac; TTOlO-nrra c; EVEPiElaC; T a TTOl OV Aa�OUCJac; TTapa T�C; �Jl.ETEpac; OO�l1C; T� 'l bLOTl1Ta El val ( ' t"' s: '1 ' " , " '\ , " ExaCJTl1v OlOV ulOpl �ouCJac; Tac; OUCJlac; TTpOC; a/\./\.l1/\.ac; xal' TTpac; €aUTcXC; 'lbLOV xapaxT�pa EXOUCJac; . Tl otv bLOlCJEl , ( , - ' ' " t"' "H , t"' , , lTOl OTl1C; 11 EXEL ; E VEPiElal iap xal aUTal . OTL Jl.11 OlOV Tl ECJTl bl1AOllin v OUb€ EvaAAarrlv TWV UlTOXE L Jl.EVWV OUbE xapaxT�pa, aAA ' aCJov Jl.ovov TTlV AEi0Jl.EVl1V TTOlOTl1Ta EXEl EVEPiElav oGCJav' waTE TO Jl.EV, aTav 'lbL OTl1Ta ooolac; €X n , b�AOV aUTo-8-Ev WC; ou TTOlOV, aTav b€ xwp(CJn b AOi0C; TO €;, " ,...l aUTOlC; lbLOV oux €XEl1T€V aep€AWV, aAAu Jl.aAAov Aa�wv xaL j€vv-rlO'ac; ăAAO, €iEvvTJaE TIOlOV oLov Jl.€POC; OUO' lUC; Aa�wv Ta ETIL TTOA�C; epavEv ah!� , E'l 6€ TOllTO, du6€v XWAUEl xal TTlV i1€pJl.oTllTa T� CJUJl.CPUTOV lt vaL T� TTUP!: lt6oc; Tl lt val TOU TTUPOC; xaL €V€PiE LaV xal ou TTOlOTl1Ta UUTOU, xal: aG eXAAWC; TTOlOTl1Ta, jJ.OVl1V b� €V eXAA� Al1CP-8-ElCJav OUXETL Jl.opcpijv OUCJlac; otCJav, aAAa 'CXVOC; Jl.OVOV xal: CJxLav xal: Elxova alTOAllTOOOav aUT�C; Tij\} OUCJlav, �C; � €VEP-YELa, lTOlOTl1Ta El val .uOCJa oLv CJUJl.�E�l1XE xal Jl. ij EVEPiEl a xaL Elbl1 OOOlWV t"' Jl.op<pac; Tl vac; lTapEX0Jl.Eva, lTOl a TaUTU' OlOV xal' al<: E�E lC; xal: bla-8-ECJElC; ăAAal TWV UlTOXElJl.EVWV A€XT€aL TTOlOTl1TEC;, Tei bE apX€TUTTa aUTWV, €V dic; TTPuhwC; €CJTlV, €VEPi€lac; EXElVWV . Kal: ou ilVETal Taino TTOlOTl1C; xal: ou TTOLOTl1C;, aAAa TO aTTTJPl1Jl.WJl.€VOV oUCJ(ac; TTOlOV, TO bE CJUV TaUT'1l OUCJlav 11 ltbOC; 11 EVEPiELaV' OUbEV iap ECJTl TaUTOV €V aUTW xal: EV eXAAW jJ.OVOV EXTTEO'OV TOU El bOC; xal: EVEPiELa lt VUl .( ' O Jl.EVTOl jJ.l1b€lTOTE E'lbOC; ăAAOU, aAAa O'UjJ.�E�l1XOC; aEl, xai1apwc; TTOlOTl1C; xal jJ.OVOV TOUTO . U

.......

)

,

/

»

)

,

/

)

/

/

/

,

__

,

......

342

,

--

..

(/


L N N I .r\ D.\ ; 1 I I - a.

6

( 1 7 ) . -'

toate calită ţ ile despre care am vorbit sunt acte c are, ni se pare nouă, pri mesc <natura> calită ţ i i pentru că fiecare este o proprietate, adică sunt cele care d i sting substa n ţ e le, atât rec i proc cât ş i în sine, având un caracter propri u. Ce este, atunci, diferit la cal itate, aco l o sus, dacă şi cele de aici de jos sunt acte? <Cel e de aici> nu manifestă cviditatea <unei substanţ e>, nici d i ferenţ ierea substraluri l or573, nici caracterul <pm1icular>, ci numai ceea ce noi numim cal itate, care acolo sus este un act. În consec inţă, când un lucru posedă o proprietate a unei substan ţe, e l i m pede că el nu este ceva de fel u l unei c a l ităţi, dar când ra ţ i unea izolează propriu l aflat în asemenea l ucruri , fără a-I extrage de acol o, ci mai degrabă considerând şi dând naştere a ltcuiva, ea dă naştere unei ca l ită ţ i, întrucât consideră ceea ce este vizibi l doar superficia l în < l ucrul> acela, ca pe o parte dintr-o substan ţă. Iar dacă ·este astfel, ni mic nu se opune ca şi căldura, prin faptul că este i nerentă focului, să fie o anum ită fOllnă a focului şi să fie un act, iar n u o cal itate a lui, şi ca apoi, în alt mod, să fie o cal ita te. <Atunci>, însă, este luată în cons iderare separat de l ucru l în care există, fără a mai fi forma unei substanţe, ci este o calitate, pentru că e doar o ulll1ă, o umbră şi o i magine care şi-a aba ndonat propria substanţă, al căre i act era. Pri n urmare, toate câte s unt accidente, iar nu acte şi spec i i ale substan ţelor care să le dea acestora anumite fomle, sunt <doar> calită ţ i . De exemplu, habitudinile şi celel alte dispozi ţ i i ale subiec ţ i l or trebuie \1{1l11 ite cal ită ţ i, pe când modelele l or i nte ligibile, în care se găsesc Illai întâi, sunt acte. Şi nu se poate ca acelaşi < l ucru> să fie şi să nu fie o cal itate, ci ceea ce este l ipsit de su bstan ţ ă este calitate, p e când ceea ce e l egat d e e a este substanţ ă, f0ll11ă sau act. Căci n i m ic nu rămâne idelitic <când se află> în s i ne şi <când se află> în altceva, decăzând din rangul de fOllllă şi act. Într-adevăr, ceea ce nu este niciodată fOll1la <unui subiect>, c i este mereu accidentu l acestuia, este o cal itate pură şi nimic mai mult.

343


17l7f

{\�{}'OlX� {\!t 5 �) 1l l {\O�)3Tl �l {\� "?g {\� dxl Ti.o �l � 'O )I ' {\Od31}J-{} og1 .o l,3 {\f1 , � {\X? ' l'Ol{\ � U lp 5oog9].� Sp{\ U 50d9X? ' 1'O13{\)1 S01l91 q {\(T)�) 3 Tl �n ,?g <]0 ' Lt (}Y.\g 3{\ � {\Od31P � 8 s ,? ' {\91f1 'O {\�l {\ 13{\Jn 'J.oXl<D ' ng?, OOdJl� �Ol {\�l ' 59{}0 \Lt\ 3 1 g {\ � {\ O\� OO\ � , lg 1,3 ' 1 01 )D)I ' {\OlL91 OOdJl'OX� {\ �� 'Ol{\9{}"{3{\O.o {\O.o� '{\Ol�O.oOl �'O:X {\Od31ţJ.(} � llx11'O:X {\01l91 (T)�)3n 'Ol{\J.(}'Odx fl 513 rhd31'O fl 1'O fl.o3{\ 11 (\ 1.000'01 0 'O� {\X110 'Lto l'OX '{\Od31Xl ,/ :S / " /) ( / 1)1):l/ :s / 1)" {\�l {\�ll !Jl'OX �� 51.o3d ) 'O lg 4 l'Ol.o?, 5!fX3{\fl.o 1,3 '011O{\)1 {\(l)lpTf(T).o {\ �l rhdJl.3gLtn Dnn13"{plg l\�gLtn 1,3 ' l'O{\Jl, {\(T)X l 0 {\ (T)l. {\ 1 3{\ l'OgnO.o u{}313n '01 5'Ono� 51 3 31 rh� {\ l.o'Odx {\ (T)\� ,f' , 1 9- I\�l. r:1 3y"{pg'Olg ,f �l �3 13 �{? �O{\�-(} 111 5'01Lt19"lOlL 00d3l.:O:X3 d'Oll S'Ol. 53l.{\01'O 1l3 {\(T)l.0'O 113 1'O:X 50l.'On(T).o �Ol,f nOd1�'O�� 531�?{} U'Od'Oll ,f{\lt � �g �""l. " S�l�ţJl\dl :X S'O{\ n 5'01Ltl010ll {\3Tl 1)0 ' l 'O{\ '"'13 {\(T){\3no13 S'Ol. 1\00 \ 1'O{}.o'Odx3X ,, ,/ '"' / ...... " {\(T)l. X3 {\Ol.'Olod:x ln.o 01 50d3n (\Ol.o'O:X3 1'0)( '1\ 13 1011 {\�ll �l. .s�d3nOl;Tf'q {\ 1.o�d'x (\�l. g d311)(3 ' 1O �'O 531I\p�dl)( l+ {\o"{ \ �n S31.. {\�{\11n SCl! S3l.1\9g1 g 13.o?.(}'Od'Oll �l dp1 {\(n 1)0 ' Ol. 1O{\1)1 1,3 ' {\f!0.o(T)d31011q {\( gf10 dp1 13 dJ d>'O 1 'V � {\ �3d(T)X oodJl.'O.(} ?Jlg I\Od31P.(} l+ 00d 1 l.'O)(3, , 1g (\Od3l.P)(3) {\�.(}X 1 TlTlO.o �d lf1 {\�d l� 00\9, , lg {\0\9, 1 Xll.3XJgl\� XldV-& ' {\0Jl1l3)(.olll� S(T)3.opdX {\(T)l.pn(T).o {\�l 5u{\Jno13 \ {\(T)\� , 1 g 5Ul �d3 U 1 ' 1 1

9

; �

,5(T)3.Dpdx (\(T)'{� , 1 g ,5�i �d3 U

" (L E ) IIA


VII (3 7) .

Despre amestecul total [1.1 Să examinăm aşa-numitu l amestec total al corpurilor5 7�. Oare, dacă amestecăm total un lichid cu altul, pot <trece> fiecare în celăl alt şi să se întrepătnmdă? Oricum, dacă s-ar întâmpla aşa, cele două < proccse> nu s-ar deosebi . Într-adevăr, cei c are suprapun <amestecul> c u juxtapunerea575, ca şi cum ar fi mai degrabă o rcunire decât un amestec, trebuie lăsa ţ i deop311e576, dacă a mestecul trebuie Într-adevăr să producă un întreg omogen ş i dacă fiecare parte, fie şi cea mai mică, trebuie să rezulte din amestecul <corpuri lor> am intite. Pe de altă parte, cei care <cred> că se amestecă doar calităţ i le577 , pe când materia fiecămi corp se juxtapune, iar ca lită ţ i le care provin de la fiecare din <elemente> intră în ele, ar putea avea dreptate când res ping <teoria> amestecu lui total , <spunând> că ea ar Însemna ca mărimile părţ i l or să dispară în diviziuni, dacă nu ar exista nici un i nterval <ocupat doar> de unul din cele două corpuri, dacă diviziunea ar fi continuă, prin pătrunderea completă a unuia din cele două <corpuri> în ceIălalt57R. A poi, de câte ori <corpuri l e> amestecate ocupă un loc m a i mare decât fiecare dintre ele <separat, acest l oc este> la fel de mare ca locul <rezultat din> reunirea <ce l or ocupate> de fiecare, deşi, spun ei, ar fi trebuit ca <vo l umul> corpului în care celălalt a fos1 i ntrodus să rămână acelaşi 5 7'.), dacă penetrarea ar fi fost tota lă. Dacă volumul l u i nu devine mai mare, ei iau drept cauză aerul ieşit <din pri m u l corp>, în locul căruia s-ar ti strecurat al doi lea. Ş i apoi, cum ar putea un <corp> mai mic să pătrundă într-unul m a i mare 345


P L OT I N

Dl ' OAOU XWPTlaEl E ; Kal: TToAAa ăAAa Ai-YOUal '\) . QCl 15' aL, 0\ Tij'\) Dl ' OAW'\) xpa(j[ '\) El aC(-i0'V'!Ee; , 't€Jl.'\)Eattal }J.E'\) xal: }J.ij El e; 'tOJl.ae; a'\)aA.(axEa� al A i-i El '\) ei'\) Du'\)al '\)'to xal Dl ' OAWV T�e; xpcXaEWe; il i'\)0Jl.€'\)lle;, ETTEI: xal: TOUe; \DpwTae; ou 'tou aWJl.a'toe; TOJl.ae; TTOl El \1 OUD' aL xaTaTETp�attal epTlaOual . K a l iap EL ne; A€iOl Jl.llDE\I XWAUE l,\) T11'\) epual \1 otJTW TTETTOl llX€\lal 'tou Dl l €'\)al TOUe; (lDpw'tae; xapl '\), aAA ' ETTl 'tw'\) TEX'\)llTW'\), o'tav AETTTa 1i xal aU,\)EX�, Opaa-{J-al 'to UiP0'\) Dl ' OAOU DEUO\l aunx xal: DlappEl \1 ETTI: -{J-cXTEpa 'to uipa'\) . 'A AAa CJwJ.La'tw'\) ov'tw'\) TIWC; 0�6v 't€ 'tou'to rLiV€CJ-8-al ; cQC; Dl l €'\)a l .u ij 't€J.L '\)OV'tC1 ETIL \}O�(J(Xl ou paDlo'\)· 't€J.L '\) o'\) 'ta DE xa'ta TIa'\) a'\)a l pT)aE L ăAAllAa DllAovon . TaC; DE ausae; o'ta'\) A€iWCJl J.L ij iLV€attaL TToAAaxou, DlDaaal Tal e; €'t€pOl e; a €pw\I ESaDoue; a'L TuxattaL . n pae; TE 't-rl'\) 'tW'\) TaTTW'\) aUSllv xaA€TTWe; Jl.€'\), OJl.We; D€ 't( XwXUEl AEiEl \1 aU'\)El aep Ep0Jl.€'\)OU €xa't€pOU aWJl.aTOe; xal: TO Jl.€iE-{J-Oe; Jl.E'ta 'tw'\) ăAAW'\) TTOl OTT)'tW'\) €'{ cX'\)aiXlle; 't-rl'\) aU�Tl'\) iL \lE<J-{J-a l ; M11 iap Jl. TlD€ TOU'tO cXTTaAAuattal , waTTEp oUDE 'tae; ăAAae; TTOl aTllTae;, xa l: waTTEp €XEl TTOl a'tll'tOe; ăAAO ElDoe; Jl.l X'tO,\) E'{ cXJl.epOL '\), OUTW xa l: Jl.€iE-{J-Oe; ăAAO, ot) 1511 TO Jl.L iJl.a TTOl El TO ES cXJl.<POl'\) Jl.€i€ttoe; . 'AAA' El E'\)'tau{}- ei'\) TIpOe; aU'toue; 0\ €'t€POl AEiO l €'\), we;, El Jl.€'\) 1-) UAll 'tn UAll TTapcXxEl Ta l , xal: o oiXoe; 'tw OiXW , & aU'\)Ean 'to Jl.€iEttoe;, TO 1-)Jl.€'tEpO\l ei'\) AEiOl 'tE· El DE Dl ' OAOU xal 1-) UA Tl Jl.ETa TOU ETI ' au'tn TTpuJ-rWe; Jl.EiE-{J-OUe;, OU'twe; ei'\) iE'\)Ol TO OUX we; ipaJl.Jl. -rl ipa Jl.n Eep E'{�e; ei'\) X€Ol 't0 TW xanx Ta TTEpa'ta TOl e; allJ.l€{O l e; €au't� ,\) au'\)atPal , 0'0 1511 a��ll ei'\) i L,\)Ol TO, aAA' EXE L\lWe; we; cX'\) ipaJl.Jl.11 ipaJl.}J.n Eepap}J.oa-{J-Elll, waTE aU'{ll'\) }J. 11 il '\)Ea-{J-al . TO b ' EAa'tTo'\) 6l a TTa'\)TOe; TOU Jl.E('(O'\)Oe; xal Jl.Ei laTOu 'to Jl.lXpaTa'tO\l xal 'E ep ' GJv epa\lEpo,\) on Xlp\laTal . 'ETTI: iap TW'\) aDT)Aw,\) E'{Ean A€iEl \l Jl.-rl E'l e; TTa'\) ep-{J-ci'\) E l '\), aAA' Eep ' &\1 iE epa\lEpWe; aUJl.�a( ,\)El , AEiOl TO Ci'\) . Kal AEio l E'\) EXTcXaEle; 'tw'\) OiXW'\) , ou aepaDpa TTl -8-a\la AEiO\l'tEe; Ele; 'toaou'to'\) TO'\) aJl. lxpaTaTO\l oixOV EXTE L'\)O'\)TEe;· oUDE iap }J.E Ta�cXAAO,\)TEe; TO aW}J.a Jl.EiE-{J-oe; au't� TTAEO'\) Dl Daaal'\), t'.JaTTEp El E'{ uDaToe; aijp iLi'\)Ol'tO . �

l

l

l

346

l

L


F N N Ei\ DA

a 1 [ -;]. 7 ( 3 7 ).

I

şi să se întindă In el în întregime?580 Şi multe altele mai spun ei . Î n schi mb, cei care propun amestecul universal ar putea spune <despre mări m i > că sunt divizate într-adevăr, dar că nu sunt nimicite prin divizi une, chiar dacă amestecu l este total, de vreme ce, spun ei, nici sudoarea nu produce tăieturi în corp, iar la rândul ei n u este străpunsă de e1S8 1 . Într-adevăr, chiar dacă cineva ar spune că nimic n u împiedică natura să facă sudoarea capabilă să traverseze <corpul >, totuşi <Ia fe l sunt> şi obiectele 31iizanale, c â nd sunt subţ iri şi co n t i nue încât se poate vedea cum <elementul> umed le înmoaie cu totul şi trece prin ele . Dar cum poate avea loc aceasta în cazul corpurilor? Căci nu e uşor de conceput cum <unul> îl traversează <pe celălalt> fără a-I divide. Or, e evident că, dacă se divid, <corpuri le> se vor d istruge In întregime reci proc582. Jar când <mai> spun5 8 3 că, adesea, <volumul amestecului> nu c reşte ei le oferă adversari lor <ocazia> de a i nvoca drept cauză ieşirea aerului <d i n corp>. Şi, chiar dacă <teoria amestecului total> e ceva mai greu <de susţi nut> dacă volumul corpurilor creşte, ce îi împiedică să spună că creşterea trebuie să se producă întrucât fiecare din cele două corpuri ad uce laola ltă şi mărimea, pe lângă celelalte ca l ită ţ i ? Căci mărimea nu dispare <în amestec>, aşa cum nu <d ispa r> nici celelalte cal ităţ i, c i , după cum, în cazul celorlalte, se naşte o nouă specie de calitate din amestecul celorlalte două, tot aşa <se va naşte> şi o nouă mări me . A m estecul mări m i i produce o mărime din celela lte douăsH4. Dar, dacă <e aşa>, atunci adversarii ar putea răs punde astfe l : "dacă materia sejuxtapulle materieI; iar o pa/te altei păr.fI; (mă1117Jea i'nsoţJ1Jdu-le). voi expuneţi <doctrina> noastrd'S8S. l ar, dacă şi materia, împreună cu mărimea ei primitivă, <se amestecă> în între gime <acest lucru> n u seamănă cu o l inie aşezată în continuarea alteia, astfel încât capetele lor să se atingă la extremită ţ i şi să rezulte o c reştere ci cu o linie potrivită peste alta, încât nu mai re z u l tă n i c i o creştere. Iar <co rp u l > mai mic <se contopeşte> cu cel mai mare, chia r şi unul foalie mic cu u nu l fOalie mare şi din ele rezul tă evident un am e stec Căci, dacă <amestecul> nu este evi dent, se poate spune <des pre corpul mai m ic> că nu se întinde în înt re g ime <în celălalt>, dar dacă el este evident, nu s-ar putea spune <aşa ceva>SR6. În fine, vorbind despre înt inderi le celor două c orpuri , <aceşti adversar i > ar putea spune5 8 7 că este i m posibi lă pen tru corpul mai m ic o atât de mare întindere. Căci fără a sc h i mba <măcar natura> corpulu i , <ad e pţ i i amestecului total> îi dau o mărime mai mare, ca şi când aerul s-a r naşte din apă 5 8 8 . ,

,

'

,

,

.

347


pun IN

1 2 . 1 TOlrro 6 E au-l<) ECP ' €aU1�OU '(rrnrrEo'\J, T l crU)..L � al'\JEL, aTa'\J acrTIEp �'\J 0IXOC; u6aToc; (hlP yCY'\JllTaL, TIWC; TO )..L EL '(O'\J E'\J TW YE'\JO)..L E '\JW· '\Ju'\J 6E Ta }J.E'\J E'l Ptlcr{tW lTOAAW'\J xal ăAAW'\J TfCXP" / ( ) ., ( ....... ....... ExaTEpw'\J A EŢO)..L E '\JW'\J , HJ..L E LC; 6E Ecp ECXUTW'\J crXOlTW)..L E '\J n/ XP -rl AEY E L '\J lTEPl TOUTOU, T(C; 6o�a crU)..L cp w'\JOC; TOLC; AEYO)..L E '\JOL C; +l xal TlC; cXAAT} TIapa Tac; '\JU'\J AEŢO)..L € '\Jac; cpa'\JELTaL .' /OTa'\J TOl'\JU'\J 6la TOU EPlOU PETI TO lJ6wp +l �l�AO� ) ...... ) A; ExcrTaSTI TO E'\J aUTTI u6wp, TfWC; ou TO TIa'\J u6an '\JO'\J crw)..La ' MEtcrL 8L ' CXUT��; "H xal aTCX'\J )..L-rl PEll' TIWC; crU'\Jcitt;O)..L E '\J T-rl'\J DAT}'\J Tn UATI xaL TO'\J OYXO'\J TW o yx w , Tac; C€ TT O L OT11 T a<; j.1o'\Ja<; LE'\J �uyxpcicrEL TTO L 11cro j.1�1ta; Ou rap b� €�W T�<; �C�AOU h TOU ubaTo<; DA 11 TTapaxELcrE-raL oub ' all E'\J ncrL bLacr-r1Î)..L a crL'\J au-rn<;' TTacra yap uypci E:crn xaL oUbaj.1ou DA11 X E '\J � TTOL OT11.TO<; . E'L bE TTa'\J-raxou h DA 11 )..L E Ta T�<; TTOLOT11-rO<;, TIa'\JTaxou -r n <; �l�Aou -ro UbWp ."H ou -r o UbWP, aAA' h -rou ubaToc; TfOL OTllC; . ' AAAa TTOU o'\J-ra TOU DbaToc;; n WC; Oll'\J OUX o aUTo<;" oyxoC;(H E�€T€L '\JE T"Tl'\J �l�AO'\J TO TTPOCTTE1t€'\J' E Acx � E yap )..L € YE1tO<;" lTapa TOU El crEA�O'\J-rO<;" . 'AAA' E't €ACX�E, TfPOcrE-r€�T} nc; oYXOC;' EL 6€ TIpocrE-rE�11, ou xaTETTottT} E'\J TW ET€PW, bEL 0'G'\J E'\J cXAAW"&#