Page 1


COLECŢIE DE SPIRITUALITATE UNIVERSALA coordonată de

ANDREI PLEŞU


Lao

ZI

CARTEA DESPRE.

DAO şi PUTERE (Dao De Jing) completată cu pasaje ilustrative din

ZHUANG ZI Intr9ducere,

traducere din chineza veche şi note de DINU

LUCA

ifUMANnAS 13u('uH'şfi. lD93


Coperta

colect,ici

IOANA DRAGOMIRESCtJ MARDARE

�) HUMANITAS. 1993. pentru prezenta editie in limba română


テ始 memoria bunicului meu Gheorghe Podoleanu.

,

DINU LUCA


.Notă

asupra pronunţiei

Pentru a facilita rostirea corectă a termenilor chinezi tran­ scrişi. pe tot parcursul acestei cărţi, confonn alfabetului fo­ t:letic standard al limbii chineze, pinyin, dăm mai jos echiva­ lenţele aproximative ale acelor litere care presupun o altă pronunţie deGît cea din limba română. Consoane: 9

se ciţesc

p, t, k

p, t, k

se citesc

Ph' th, kll,

se citesc

dj (ca în "geam�). ch (ca în "cean Ş

se citesc

dz (ca în

b, eL zh, ch, z, c

sh

j(i), q(i), x(i) se citesc r

(aspirat) italiană, .zio�) , th (aspirat)

ţi, ci (ca în "cineva"). si

se citeşte j

Semiconsoane: w

se citeşte

y

se citeşte i scurt

u

scurt (ca în englezesclll "want")

VocFl.le: a

se citeste

e

în p"nmllli1c -ian fhian. nian ctrl.


Introducere

.

1. Text şi context 1. Autorul Patemitatea

cărţii

Vao De Jing este ahibuită

in mo d tra­

dlVonal lui Lao zi, " B ătrîn u l maestru", filozof l egen d ar care s-ar fI născu t înaintea lui Con fucius ( - 55 1 ::- -479)*. Cîteva le­

miraculosu l şi -fab ul o su l dau n o ta n umeroase referinţe, mai mult imaginare şi mito­ logizante, în diverse texte p recum Zhuang zi, Han Fei zi, Huai­ Tlan zi. Memorialul riturilor (Li ji ) sau Primăvara şi toamna priTl[.ului Li! (Lilshi chunqill). cît şi b iogra fi a creionată de ma­ rele istoric Sima Qian (-145 - -90) în ale sale Însemnări isto­ rice (Shi jO re prezi ntă î n t regul material care se află astăzi la dispoziţia cercetătorului cu privire la Lao zi. Caracterul i ncer t şi c o ntrad icto ri u al ace s tu i material. cămia i se ada lIgă şi Înclinaţia c ultu rii chineze către mi tologi zar e culturală, a de­ terminat apariţia unui n u măr enorm de spec u laţi i , începînd Cl1 o d ată destul de timpurie . Să tre ce m însă în revistă in for­ ma1iile de care dispu nem**. Potrivit legen de i , Lao zi s - a r Il n ăsc ut in anul -604 (sau -561 ) , în satul Qu Ren , comu na Li , di strictul Ku, statui Chu (sau Chen), în con di ţ ii cu totul neob i ş n uite Mama sa, se spu­ ne, i-ar fi dat n aştere sprijinindu-se de un prun, la 81 (sau 62) de ani după ce înghiţise o p erlă în cinc i culori care căzuse gende disparate, în care

principală,

.

*

În locul unei notaţii de tipul Î.e.n. sau a.Ch., adoptăriI aici con­

venţia, propusă iniţial de Needham (1956) şi acceptată şi de alţi sino­ logi, prin care datele anterioare anului

O sint pre ce da te de semnul

minus (- ) .

Ne folosim în principal de informatiile conţinute în Însemnările ale lui Sima Qian (text chinez şi traducere in Carus - 1898, traducere în Lin - 1977 şi Chen - 1989) şi în .Introducerea" lui Cheng Xllanying, exeget din dinasti a Tang, la comentartulla Dao De Jillg (text chinez şi traducere în Robinet - 1977). Utilizăm, de asemenea, diverse alte studii modernţ, mai ales cele-ale lui Ren .Jiyu (1978), We!ch (1965) şi Graham (The Origins of the Legend of Lao Dan 1981, inclus în Graham - 1990. *.

istorice


ti

DAO

clili

C'('I'.

DE ,JING

1..11 naştere. Lao zi avea el însuşi

81 de ani, ştia să

vOI'lleasC':l, Iar părul îi albise deja: astfel se explică, susţine

legenda, şi numele său, Lao zi putînd să însemne, în afară de .. Bătrînul maestru�, şi "Copilul bătrîn�. Într-o altă vartantă a aceleiaşi legende, Lao zi ar fi arătat cu mîna prunul de care

se sprijinise mama' sa, spunînd: .Îmi iau drept nume numele

acestui arbore.� Astfel el s-a numit Li ("prun�), numele său

de politeţe fiind Bo Yang, iar prenumele Er ("ureche�, urechea fiind în iconografia tradiţională semnul unei mart înţelep­

ciu ni) .. Un alt nume de politeţe; Lao Dan, pare să confirme

acest lucru, Dan însemnînd ,.cel cu urechi lungi�. Aces t Lao Dan este însă

un

personaj cu existenţă istorică certă, fiind

menţionat drept păstrător al arhivelor statului Zhou în jurul anului -374; tradiţia, care nu ţine seama de cronologic, a pre­

La.o

luat oricum, ca clement prinCipal al biografiei lui

zi, pro­

fesiunea de arhivar. Potrivit unei a lte legende însă, Lao zi nu ar fi deţinut nici o funcţie oficială, fiind un pustnic al cărui

flu, Zong, ar fi ajuns general în statul Wei: din descendenta

acestu ia s-au revendicat mai tîrziu împăraţii dinastiei Tang

(618-907), al căror nume de familie era tot Li.

După ce faima înţelepciunii sale s-a răspîn dit, Lao zi

început să fie căutat

de

avînd, prtntrc altele, şi

a

oameni dornici să-i devină disCipoli,

lIn

număr de întîlnirt

intristat însă de decăderea dina stiei Zhou

Confucius.

cu

(sec.

-Il

-

-

22 1 )

,

Lao J.:i s-a hotăIi! să se retragă din lume şi, la vîrsta de 160 (san 200) de ani, s-a îndreptat către vest, locul pnrndfzi<lC' <Il

mitologiei

chineze, eăbre pe (sau într-o tr8sHri) tmsă

de)

lll'

hOl! uf'gru. Pn7.:nicul ultimr;i trcci'i.t.ori către vest. Gll:1J1 Yin. l-;,

rllgal

sft serj('

aîunci el

a

o ('

a r te

în

carc

să îşi sintet j;':eze învilţ.llura. <;;

�'nprim:;nd PU(::l ,.linU. ;;(:genrk d;:;,:. compuse în scnp pror�gamlisli(' :mtihndisf. n(' ., n <!jUllS î!1 Indiil.. nnde nr fi r!r:'"cnH lpvilifil('

;"Ti;.;

lln

tom în dtJuă

părţi

şi

pesic cinci mii de c3ractue. adicii Ono De iste ulterioare spun că La.n :d

'"

nil Îloi BueLEw. �l ilr fi convnt.it de

ascmcn':,\

div("'�l' i�'ibil

de harbmi din vest. revenind !oi.nşi În China de

pentru a-şi

hnnsl1lilc ,�lGc1rin:1. inclusiv lui COIll;,lCi,;S.

Pc de aH{1. parte. iI:

este

·,->tevn

meIl�iori<11

tul Chu, care

��i '

ar

inbern'·I:J.rile

:el oarc( arc { .

istorice �1ic jid Sinw

Lao Lai zi,

fi lost cOlltemporan

-

Qi:;!:

tOL din s(u

Conlueills şi care

,;1'

fi

serts

a

învăţăturilor daoistc. Numele lui Lao Lai zi mai este men�io-

o

car-tc în şaisprezece

pă'rV

eu

origin<lr

i

1);".

[lSUpra mod.ului de aplic",;c


9

INTRODUCERE

in Zhuang

lIat şi

zi

pre('llm

şi în diverse texte ulterioare, însă

alte mn ăn unte din biografia sa nu sînt cunoscute.

Este

evident, in opinia noastră, că datele biografice notate

de Sima Qian, referinţele imaginare din alte texte ori legendele lIlen!,ionate mai sus (care sînt. de altminteri, mult mai diverse

şi

!Ilai detaliate decît în prezentarea noastră) sînt departe de

a p e rmi te identificarea lui Lao zi sau încadrarea sa certă pe

fllndalul

istoric al mileniului - 1 . Cu toate acestea, exegeza

chineză nu

a încetat să se ocupe de aceste probleme, tomuri intregi dezbătîndu-Ie pe larg, mai ales către sfîrşitul dinastiei qlng ( 1644- 1 9 1 1 ) şi după întemeierea Republicii ( 1 9 1 1 ). cînd

tradilia ca atare şi toate valorile şi informaţiile transmise de au început să fie puse la îndoială. Mai m u lt dccît orice,

l'a

toate aceste studii au demonstrat că orice fel de demers cu

pri v ire la

identitatea şi biografia lui Lao zi este sortit să ră­

mină, în cele din urmă, o simplă speculaţie. Am preferat de

aceea să ne. concentrăm aten ţia asupra cărţii re d emonstrează ea însăşi, cu suficient de

propriu -zise,

ca­

multe argumente, lahilitatea l egă turi i stabilite de tradiţie între Lao zi, o ric i ne va Il fost el. dacă va il fost. şi Dao De .ling.

2. Textul Pllţini sinolop;1

ap:lriţia

mai

ac

c e pt ă astăzi legenda care susţ in e 'că vest

cărţii Dew De Jing se datorează călătoriei către

:1 1111 LelO zi şi întilnirii aC'estuia cu paznicul trecătorii, Guan \in. l,'ixarea patcmil,ă1ii reale a textului cît şi stabilirea da te i

[lpariţic ramîIl insă probleme extrem de controversate, ;lii:HTDŞi exegeti fi1cind apel numrii la foarte incertnI material : ",Hlil)()mil cu privire la Lao zi, interpretat în fel şi c h i p . În ·,:tI!: de

.1"

',';

urjii. llUli .,,'ulhl

mUllCt'Onse . se

încearcă aceleaşi demcr-

lingvislicii istoric� obţinut.e fiind şi de

',: "rin :1n,)lb:� ;C..;L,!\ll elill pu:�pcciiva .

, "

j�t()ri�;

de [!iielilc. in aceste

, ',J ,'i'l 'Of. ':1

mcntaiit5j,iloJ',

pem1i" �'i'!

,;'_'-a

condiiii.

l111mai luenl[ direct pc

uude eoncluzU pc

Ci:\re ne

"ii it: trc:('ClJl în' n-vislil în contin1lare, Kle coincid,

, ;::·I! ..

el!

ct'lc 10

'�':, 1.990 dedic-',lt .\:('

(r;;.';'.'111

lTZ1Jiiat.elc

C'JJ'<:? ,i

eCu'!.H.

ajuw:;

p;'()PU­

jn bună

Vkt.or H. Mair îIl studiul său

lh'.) De ,ling diferă destul dr: mult de celelalte texte clasice

Ilid

fi!ozoficj chineze un

rice sau

fel de aluzie

m itol ogi ce .

Spre deosebire de acestea, nu -con � inc referinţă directă la evenimente isto­ nu menţionează nici ° de num ire ge ogra sau


10

DAO DE ,J1NG

fică şi nici un nume propriu în general şi nu este scris nici sub forma unor scurte însemnări în care disCipolii să expună învăţătura maestrului, nici ca un eseu, o antologie ori o cro­ nică. Acest text concis şi ambiguu este în schimb destul de neunitar, îngl obînd atit maximc, formule apoftegmice sau pa­

saje de evidentă sorginte mitică. cît şi material de provenicnţă tîrzie. Unicitatea statutului său în cadrul filozofiei chineze vechi, pe de o parte, alături de caracterul său relativ incoe­ rent, pe de altă. parte, par a argumenta teza care susţine că Dao De Jing s-a cristalizat într-o perioadă ce se întinde pe parcursul mai multor secole, probabil în perioada fiind

fIxat în

scris ahia către sfîrşitul

-650 - -350 , -3 (Mair,

secolului

1990 : 120) . Frecventele repetiţii şi dezvoltări rcdundante, nu­

meroasele pasaje în vers u ri, susceptibile de a fi scandate, pre­ zenţa regionalismeIor din Chu (unde, chiar dacă nu cut Lao zi, cartea

a

s-a

năs­

circulat cu siguranţă) şi a turnurilor orale

recurente, toate acestea par a indica o lungă perioadă de cir­ culaţie orală care a precedat primele versiuni scrise.

Tot în această perioadă a avut loc probabil un lent proces

de stahilizare a textului, proces care a continuat pînă către secolul

3, cînd au apărut variantele standard ale lui Wang Si

şi Heshang Gong. Gradul său inegal de cizelare (cartea reu­

nind fragmente de maximă poeticitate laolaltă cu capitolc şterse şi de-abia . schiţate), prczenţa unor pasaje explicative relativ lungi pe lîngă formulări mai sintetice, folosirea curentă a unor conjuncţii şi locuţiuni conjuncţionale care leagă arti­ ficial stmctuIi 'de provenienţă şi dată diferită sau a unor tur­ nuri gramaticale specifice mai degrabă comentariului pot

fi

explicate numai dacă presupunem această lentă şi îndelun­

gată activitate de editare şi îmbbgăţire a unui prim nucleu, oral, al textului. Acest nucleu, probabil prelucrat şi dezvoltat destul de mult. mai ales inainte, dar şi după apariţia primelor

variante sCIise, nu poate fi delimitat astăzi cu exactitate în structura textelor care ne stau la dispoziţie; prin compararea celor mai vechi variante (manuscrisele de la Mawangdui, da­ tînd de la sfîrşitul secolului

-3)

cu textele standard din secolul

3, putem afirma însă că una' sau mai multe versiuni, avînd

o formă destul de apropiată de cea de astăzi, existau deja la

începutul dinastiei Han (sec.

-

2)

,

modificările ulterioare ope­

rînd mai ales la suprafaţă. nu şi în adîncime.

Sintetizînd aceste informaţii, credem că este înţelept să

considerăm

că Dao De Jing nu este opera unui unic autor, ci


11

INTRODUCERE '-�lrTI

Illnl

'7J"

degrabă un produ s al unei

lt'rlor

daoism;

această

tradiţie

f,� {l

1,

întregi tradipi. denu mi tă ul­ îngloba probabil totalitatea

praet l cilor magico-religioase din care se va revendica

1.111

daolsmul

religios*,

conccntrind

totodată,

în

mai

tîr-

condiţiile

orientării filozofiei chineze către sfera eUcului şi a politicului, o dată cu Confucius, vechea dimensiune mistică şi

metan zică

:J

�ndlrii chineze. Este deci probabil că adagiile şi maximele ("are o rczumau, atribuite ulterior unui maestru legendar, Lao 1.1, d:1r

perpetuate în timp de mai mulţi .Bătrîni maeştrt", au

nll-iil uit fondul principal al textului; de a ici, prin îmbogăţiri, rdllări,

comentarii şi, mai tîrziu, editări su�cesive, a apărut

n(T!'!1. text-reper al culturii chineze,

Dan

De Jing.

:3. 'I1Uu, vaIiante şi ediţii 1)an

De Jing.

Canonul despre Dao şi De1**' este denumirea

('anonlcă a textului cunoscut tradiţional sub 'numele de Lao

%/. Sinologii nu s-au pus de acord asupra datei la care a avut

loc canonizarea, tradiţia susţinînd că ridicarea lui Lao zi la rangul de carte clasică' sau canon,jing1' ar

lului Jing (-156 - -141)

fi datorată împăra­ (-206 - 23).

din dinastia Han de Apus

Nil ştim dacă acestui î mpărat i se dator ează într-adevăr aşe. . . ,----------• Extrem de sincreticul fenomen care poartă astăzi numele de .daolsill religios" - pentru a putea fi de osebit de .daoismul filozofic", IIITut de gindire �Ie carui texte reprezentative sint considerate. în mod 'J:l(lilional. a fi Dao De Jing, Zhuang zi şi Ue zi - îŞi are originea în ,"('!Iilc v,actiei ş aman ic e şi d ivi n a to rii ale chinezilor. d e v enind însă o .-lil,�jc organizată incepînd abia din secolul 2. Pc lîngă adorarea un ui Illllli1r imprcsionant de zeităţi - printre care şi Lao zi - . în 'cadrul Ilv{'rs("!or secte daoiste se 8tudiau �ărţile clasice menţionate mai sus. w pra�1iC"au complicate exerciţii de obţinere a longevităţii şi nemuririi. ,le hlmia etc .

cu indic! în �ifre <lrabe termenii omofoni care sînt deşi au grafil" şi sens di feri t . Alfabetul folosit )('1111"11 Iransliterare este. aşa CWIl ron menţionat şi în "Nota asupra 1J'olllml)ei". alfabetulstandard al!imbii chi neze. cunoscut sub nuinele 1(' pill!Jin; pentru a uşllra leclura. ne-am pennis să oper ăm modificările

•• Am nnl11cr<'tat

!,;lllslitemţi

idf'niic,

'olTspunzătoare în cadrul citatelor elin ]ucrăl;le occidentale in cro'e lI'lIlm translitcrare este folosit un alt al fab e t (Wade-Giles etc.). Nu am lIarcaL în nici un fel Lo n ur ile la care se pronun ţă diversele silabe citate. HI:iugînd în schimb, pentru uzul specialiştilor, un "In dic e " care cOnţine " isla lutu ro r caracterelor menţionate în această carte.


1 •

J )1\0 DE ,JlNG

dasice şi nici d(lci'i neoficial, înainte de dOIIIIII . . IlIi; estc însă cert că denumirea de Dao De .ling a III('cpnt să ne folosi tă extensiv abia în timpul dina stiilor Sui. (!)8 1-618) şi Tang (618-907). Textu l pare să fi fost de timpuriu divizat în două părţi . numite ulterior Dao .ling şi De .ling (Canonul despre Dao, res­ pectiv Canonul despre Del' aşa cum confirmă şi Sima Qian, care îi atribu ie lui Lao zi compu ncrea u nui text în două părti. Unii sinologi susţin , cu probe destul de credibile, că ordinea în care erau aşezate părţile avea o semnificaţie bine de finit.). Astfel, plasare a la început a lui Dao .ling accentua dimensiu­ nea metafizică a textului şi era speci fică şcolii daoiste, în timp ce pl asarea lu i De ,ling în poziţia iniţială sublinţa latura po­ litică a căTtii, fIind specifică şcolii legiste (ca re a preluat din daoism ontolog1a de care avea nevoie pen tru a deveni o filo­ zofie comprehensivă). Oricum, denumirile celor două părţi ră­ mîn st rict convenţionale, ele datorîndu-se primulu i caractcr cu care începe fiecare, Dao, respectiv Del' Structu rarea cărţii în 81 de capi tole este atribuită dc tradiţie lui Hc.shang Gong, unul dintre primii şi totodată : u nul dintre cei mai renumiţi comcntatori ai textu lu i . Ace astă divizare a fost probabil mo­ tivată atît de caracterul relativ compact al matcrialului textual al primelor variante, cît şi de locul special pe. care îl are nu­ mărul 81, ca 9 la pătrat, simbol al soarelui (Lin , 1977: x) , în speculaţiile numerologice ale chinezilor. În alte variante , car­ tea este însă împărţită în 68 sau 72 de capitole. Cea m ai veche variantă cu noscu tă a lui Dao De ,ling apare în cadrul textului clasic al şcolii legiste, Han Fei zi, în care, pe parcursul a două capitole, sugestiv intitulate "Explicaţii la Lan zi", respectiv "Ilustraţii la Lao zi", textul nostru este par­ ţial citat şi comentat. Cea mai veche vaIiantă completă a căr­ ţii , înainte de descoperirea textelor d e la Mawangdu i. este însă aşa numitul "text vechi", descoperi t în anul 574, susţine tra­ diţia, într-un mormînt datînd de la sfirşitul secolu lu i 3 Acest text, astăzi pierdut în original, se află la dispoziţia cercetăto­ rilor nu mai în ediţia lui Fu Yi. din t impul dinastiei Tang. Două alte variante v�chi se cuvin menţionate aici , cea comen­ tată de Yan Zun , din secolul -1, din păcate doar parţial păs­ trată, şi cea citată, de asemenea parţial , în text.ul Huainan zi, care datează din secolul -2 . 1111 II 11'.\ 1111111 IIOS!!"II in rin dul t.ext.elor II,,,, /lI' ,l/lIf} JlII fllsese ('(lnonizat., În mod

-

.


13

INTRODUCERE

In

alllli 1974

au

fost descopcrite l a Maw:mgdu i ,

î n provin -

1'1;, Iltlllan din China, cele mai vechi variante completc ale dt'll1lJ1lirea

1;, ..

.. tI'xtnl

de ..textul

A�,

lui

Prima dintre ele, cu noscută sub da1ează di n peri oa d a -206 - -195,

J ll/U J)/, ,ling existcnte astăzi.

S" din intervalul -194 - -180. Ambe l e plasează De

c ee a ce pare a in di ca o O ri gin e le­ nu e divizat în ca pi tol e . Ace ste manuscrise, 111)('1'(' de i n ter polăril e care au afectat textele ulterioare, sînt pro1>; 1 hil cele mai apro p ia te , a tit formal cît şi în ceea ce p ri­ v('�I(' co n ţ i nu tul . de o primă variantă a lui Dan D e .ling, 1 )In scco l u l 3 ne-au p arveni t variantele comentate de W;)lIţ� BI. respectiv de Heshang Gong, ambele com pl e te , cît Şi ( ' (' : , cunoscută sub numele de Xiang'e r, inco mpl etă . Primele 111111:1 an circu lat masiv , cea a lu i H e shang Gong pri ntre oa1111'1111 de rînd, iar ce a a lui Wang 8i m ai ales în me diile lite1:11'(' f;li olle-ialc; do ar uşor dife rite , ele au de venit e ditii stan­ d:,nl ale t extu lui şi au stat probabil la baza celo r mai multe

,Ii//(1 Îllaintc de Dan .ling, ",IsI;'"

şi n i ci unul

dlll variantele ulterioare. I\t'estca, fie su b fo rmă de manuscrise, fie înscrise pe stele, lit, Ilpiiritc, diferă de s tu l de pulj n de cele standard şi, deşi !':'ilsl:-I intr-un nu mă r impresionant, nu a du c modificări esen­ i,l:Il(' in structura tex t ulu i.

i), Comentarii Necesitatea comentariilor la vechile texte ale filozofiei chi11('/,1: poate fi argumenta tă din multe pu nc te de ve dere , p ri n ­ I'Ip;)la ca u ză a apar iţiei lor p u tind fi chiar natura limbii chi11('/.(' cl as ice'. Lipsită co m ple t de orice categorie gramat tca lă, ..1I11I('za c lasică este o limbă extrem de concisă, sensul unei lra/.(' putînd fi dedu s n u mai pe baza re la ţiil or sintactice . a Inplell şi a contextu lui. A de sea, atît datori tă polisem i ei extre m 11(' extinse a aproape fiecărui cuvînt, cît şi din cauza plu ra 111;)(11 de relaţii gram atic al e pe care le m arche ază u na şi ace ­ (';,!,:!I particulă ; mai m u l te lecturi sînt simultan posibile pe n tru 1111 singur ş i r de cara cte re , În plus, n u mă rul .m are de var iant e ,� .. ;)(ke Clic unui singur caracter , li p s a to tală a oricărei punc­ III;) (II şi stilul caracteristic ,'a proape b rahi olo gt c . fac din în ţele­ ,',('rea ac e ste i limbi un proces extrem de dificil ch iar ş i p en tru d IIII('ZI.

Aceste tră s ă turi ale limbii, cărora li se adau gă şi intrarea III d e su etudine a unor c arac tere, gre şeli le ap ărute în tim pu l


191

Q�Q pE.JJNO.,

copieIii. schimbarea instrumentelor de scris. simplificarea şi standardizarea caligrafiei etc., au impus cu strtngenţă apa­ riţia foarte timpurie a exegezei filologice, a comentaIiului. Co­ mentatorii sînt cei chemaţi să explicitezc sensurile uitate, să aranjeze şi să compileze tex te lc neelare sau încărcate de erori descriere şi să stabilească punctuaţia şirurilor lungi de sem­ ne care riu mai pot fi înţelese cu uşurinţă de cititoIi; în fine,

ci sînt cei chemaţi să arunce lumină asupra sensurilor ocu l­

tate. sau pierdute ale unei cărţi clasice, veche de cîteva secole. Exegeză filologică şi totodată încercare hermeneutică; comen­ tart}ll se insinuează între text şi cititor atit ca necesară grilă

de lectură cît şi ca text de sine stătător, legat formal de un altul, dar liber .datoIită viziunii aparte pe care o transmite. Un asemenea text de sine stătător este şi comentariul 11-11 Wang Bi (226 - 249) la Dao De

Jing.

Proiectînd în metafoIic şi

simbolic chiar şi c el e mai directe Şi mai pragmatice pasaje ale

cărţii. Wang Bi construieşte în jurul acesteia o metaHzică

ex­ trem de comprehensivă, mu lt mai coerentă decît textul însuşi, pe care de altminteri nu îl foloseşte decît ca matrice formală (aşa cum a făcut şi cu Cartea Schimbărilor), pentru expunerea şi dezvoltarea ideilor neodaoismului ("Şcoala misterului", xuanxue, cum este cunoscu t acesta în mod tradiţional), al că­ rui pIincipal reprezentant a fost. Lui Wang Bi i-au urmat ne­ număraţi exegeţi care, în aceeaşi manieră,

şi-au prOiectat

asupra textului propIiile intuiţii, concepţii filozofice şi chiar ideologii, Dao De

,ling

budişU �i, mai nou, asceţi

şi împăraţi.

Aproape la fel Hcshang

Gong.

fiind comentat de

de

marxişU

de apreciat

-

daoişU,

confucianişti,

sau de 6ilugări. literaţi,

în China este ţii comen tartu 1 lui

daoist legendar (numele său de altminteri În care ar

fi trăit în secolul

legătură dimcnsiunea politică a obţinerea longevităţii specifice

daoismului reli­

seamnă "Bătrînul de pe malul rîului") '

-2 (ori în secolul -1 sau - 3 . potrivit altor exegeti). Punînd continuu în

nicile pentru

tcxtului cu teh­

gios, după formula: "guvernca7..li-tc pe tine şi astfel vei glwema statul", Heshang Gong foloseşte constant termeni tiin voca­ bulaml speculaţiilor magice şi filozol1ce ale daoişUlor vremii, refelindu -se chiar direct

la diversele exerci�ii de tip Yoga prac­

ticate în cadrul scetelor daoiste pentm prelungirea vieţii şi

obţinerea nemuIiIii . Numeroase comentarii, unek relevante stJict pentru interprehrea docmnară a lui

Dao De

Jing (pre­

cum Xiang'er, de exemplu). se vor revendica din exegeza lui


INTnnnt JCf:RE 11,"dl;llIg

COI1g,

15

ehiar dacă cele mai multe vor neglija eli totul

ti 1'" 'ipllIIn morali'i. preconizat ti de <)('casta în raport cu reţetcJe

d,' IlIlIgevitate, favorizind în schimb o lectură tipiC canonică. III afara

acestor dou ă celebre exegeze, cartea a suscitat

p('slc 1 fiOO de comentarii, iar trecerea lor în revistă ar fi de­

';I �;m grcu de realizat. Ne mărginim să menţionăm aici o ten­

dlllVI care a făcut carieră în exegeza chineză de după

1911 ,

renranjării textului, unui minuţios proces de colaţionare 1I111111H}lI-i eliminarea redundanţelor. suprimarea repetiţiilor 1'11'. I':xperienţele lui Ma Xulun. Gao Heng sau Zhu Qianzhi 'II III revelatoare în acest sens şi ele au fost urmate, parţial, \lI de cîţiva dintre cei mai cunoscuţi traducători occidentali, pftTlIill Ch'u Ta-kao, Duyvendaak sau Liou Kia-hway. Manu­ �l('rls('1c de la Mawangdui au arătat însă că cea mai mare par­ le- ;1 acestor rearanjări nu sînt legitime, şi de aceea interpreţii ('olllemporani au renunţa t să mai opereze modi ficări masive II I substanţa textului, preferînd să-şi stabilească, fiecare, pro­ pria variantă, prin simpla comparare a vechilor variante cu 'Tic n o i, în încercarea de a conferi claritate Şi coerenţă lui ,";' a

f)1/() f)e Jing.

G. Traduceri 1 'rima traducere cunoscută a cărţii a ajuns în Europa în

I '/HH şi este opera unui misionar englez anonim, Este ur­

Illal;-I, în

',d, III 1'"

1842, de traducerea franceză a lui Stanislas Julien 1870 , de versiunea germană a lui Victor von Strauss.

al u nci încoace, DaD De Jing a ajuns cel mai tradus text

.1111 IlImc după Biblie, numai în engleză apărînd peste o sută

,k traduceri, aproximări sau parafrazări , cam una la un an ',;1 Illmătate . În plus, în

lle-sllang Gong, iar în

1958 ,a fost tradus şi comentariul lui ' 1 977, re spectiv în 1979. au ap�rut două

(Tlllvalări diferite ale comen tariu lui lui Wang Bi. Din păcate,

.1111 cauza popu larităţii sale. textul a cunoscut doar un număr

dc traduceri care au reuşit să combine rigoarea filolo­ acurateţea interpretării filozofice , din care le menţio­ lIalll pe cele ale lui Arthur Waley (1934). Wing-tsit Chan Il !H;31. D. C. Lau (1963) şi Victor H. Mair (1990), ill româneşte. DaD De Jing a mai fost tradu s, după ştiinţa IllIastră, de trei ori . Prima traducere datează din 1932 şi reia probabil o versiune franceză. poate cea a lui Stanislas Julien. 1\ dOlla oară textul a fost tradus în anii '50 după o versiune

I..,IIIS

!',iI'a

cu


16

DAO DE

,J1NG

rusă. ca însa şl traducerea studiului lui Yang Xianshun . În nici unul din cazuri numele traducMorului nil est e mentio­ nat. În sfîrşit. relativ recent (aprilie 1992) a apc'i m t şi ce a de-a treia ve rs iu ne românească, datorată lui Tao Jianwen. Florin Brăti lă şi Dan Mirahorian.

II. O propunere hermeneutică 1. Tradiţie. Oao şi De1 Fixa rea istorică a lui Dao De Jing pe fu ndalul filozofici chi­ neze clasice Şi totodată delimitarea. în cadrul textului. a stra­ turilor de vechi m e diferită şi datarea lor cu precizie sînt. cum am văzut. operaţiuni delicate şi ris<,ante. Mult mai importantă ni se pare înc.'ldrarea cărţii în spaţiul cultural carc a gene­ rat-o şi în t.radiţia din care se revendica; de aceea ar fi în­ ţelept. la început. de drum, să trecem în revistă cîteva din reperele fu ndamentale ale acestui spaţiu şi ale aceste} culturi, Şi an u m e binomul Yin-Yang, Dao şi Del' Aşa cu m demonstrează şi titlul acelei Cărţi capitale a cul­ turii chineze, Cartea Schimbărilor, text fundamental al "Ma re­ lui Cod chinez" (Vişan . 1990b : 42), China este o civilizaţie a devenirii. Cosmosul. Cerul Şi pămîntu l , oamenii şi lume a vie, toate sînt supuse u nei dinamici inexorabile, ca forme diferite de existenţă a "su flului" vital , qij, sau , mai bine zis , ca grade inegale de condensare a acestuia într-o formă definită. Auto­ reproducîndu-se conti nuu , universul există ca o simultanei­ ' tate de lucru ri - even iment ai căror parametri spaţio-temporali şi încărcături energetice se modifică pe baza pulsiunii con­ stante a ritmurilor subiacente . Această simultaneitate ame­ ţitoare de fenomene şi procese interdependente şi conexe, sub semnul căreia se află fiecare membru al micro- sau macrocos­ mosului, a fost percepută, din timpuiile imemoriale din care se revendică civili7..aţia chineză, sub fonna polarităţii Yin­ Yang. Dacă Vin şi Yang sînt forţe cosmice, sufluri universale. legi sau ritmuri ale materiei este greu de spus; acest cuplu a orientat însă dintru începu t fiecare aspect al lumii chineze de la speculaţiile magico-religioase pînă la astronomie. arhi­ tectură şi reţete culina re -. impu n'în d. în locul unei dia lectici a conflictului şi a opoziţiei . atît de familiară gindirii europene. o dialectică a complementarităţii. Vin şi Yang realizează astfel


INTRODUCERE

17

în eare polarităţi1e inverse se re un esc , p e coexistentei şi altern an ţei . Ci'ieiexistcnţa ',Ii 1101lI'xlstenţa, p ozi tivu l şi ncgatiVlll , i d entitatea şi di ferenţa, 1011111111111 şi discontin uu l , m a s e u l i n u l şi femi n i nl l l se află tot. 111111'111 Împreu nă, la feI cum l at.ura însorită a u nui d eal (Yang, I I I 'I('II�lIl etimologic al termenu l ui) ap arţin e aceluiaşi deal ca­ I<' C'�iI' intllnec o s p e c oas t.a cealaltă (Yin); iar u nd eva , în in1"IIOni l il ceea ce p are a fi numai Yin sau numai Yan g, se ,111:'1 )�ITJllenii d evenirii termen ului comple mentar, ee ea ce va "1 U(' I rlvtat la in versarea comp e l t ă a polarităţii, într-o cicli­ ,11111,' I;lni sl'irşit. Aşa cu m note8Zc� IsabeUc Robinet: "le Yin '" '" YIIJlg [ ... ] so nt des lignes de force, des di rccti o n s dont le I" 01111' ('st de se cro i ser et de s'emrneler, de j o u e r l'une contre 1'111111'1', a la fois de s' engendrer et se donner impulsion, de "'IIiIiIIII<:r et d ' al temer , dont la fonction e st de de ss i ner une 1I01l1,It· syntaxe de la pol ar ite e t de l'ambig u , [.,.] I ls sont le 1'1 1111'1»1' de la difference qui cree at trac tion, ainsi qlle du de­ \,,'1111 ' C'I de la m u l tip lie ite qu'ils fon t naître par leur eombi n a i ­ 'UIII'I; IIlnls aussi, par la corr�laUon etroite qui les unit, ils "0111 I('s t c . moi n s de l ' Uni te de fond s ou s-j ac e nte au mon d e , 1 '" 11I1I�lrent le dynamisme des contraires qu'on ne connaît '111(' par eou pl es, dont l'antagonisme se manifeste pflr la loi 1I'lIlllTllallCe qui regit leur fonctionnement Uamais l'un e tl'au­ III' ('II IlIcmc temp s en un meme lieu, si n o n l'un virtuellement ""II�' I'alltre). qui est tel que lor sque l'un domk1e, l'autre se \' II I 1101 lI�e, forc e reservee, eo m prime e et i nt en s ifie e, en une o, ... lIlallon mouva nte faite de passages constants de l'un â 1'111111'1', de l'un vers l'autre , .. " (Robinet. 199 1 : 16-17), În ''''(''11 sens, desigur, exi s t e n ţă şi n o n exi s te n ţă una din alta se IIIHI!'. Weu ş i uşo r unul pe altul se împlinesc, lung Şi scurt 1111111 pc a ltul se formează, sus şi jos unul pe altul se sprijină 'li 1 I I I I I I I I c şi în apOi unul altuia îŞi urmează (cap. 2)*, Iar cel (111(' ( ' ll I I o a şt e maniera de de ve n ire a tuturor luc ruri lor ştie 'II II I Sllhceresc tot ce este greu în ce pe prin a fi uşor Şi că 1111 "\I'n! măreţ înc epe prin a fi mărun t (cap. 63); de acee a, 1"'lalloxal. c eea ce urmează să fie micşorat trebuie să fie ini­ [lial IlIarll, eeea ce urmează să fie slăbit trebuie întărit la în ­ " 1'111. Iar cel a cănIi cădere este dorită trebuie initial să fie III "1'1'1'11 de on o are şi favoruri (cap . 36) . 1I1'1'''I'lIll;llln binom 11,1/;1 1 o/.!,I di dUflJc a

1',ltllll('riI<: se fac. desigur. la <":apitole din Dao Deding,


18

DAO DE ,liNG

Ca p oli , ca puncte virtuale in evoluţia tuturor lucrurilor, totodată· ca tcndin\c int rin seci care guvcrne<1zii transforma­ rea fi ec ăre i forme e nergic Yin şi Yang in-formeazii structura fiecărui lucru-eveniment. potenţînd ritmic caleidoscopul de relaţii sim ul tane şi de determinări relative în care acesta este încadrat: legea însăşi a schimbării, ·regula abstractă după ca­ re se desfăşoară alt.ernanţa el emente l or Yin şi Yang este însă. Dao, .un (aspect) Yin şi un (aspect) Yang", d upă cum sinteUza un ape n dice al Cărţii schimbărilor (Xiei : 4) . În acest sens, mult nuanţat şi îmbogăţit. Dao este folosit frecvent şi în Dan De Jing: cum însă terme nul nu are această unic ă semni fi ca ţie nici în tradiţ ia chineză şi nici în textul nostru, credem că o privire în arheologia devenirii conceptului însuşi de devenire este bineveni tă Caracterul Dao nu apare pe aşa n umi tel e jia gu wen, in­ scripţii pe carapaeele de broască ţestoasă şi pe omoplaţii de animale mari folosite în scopuri divinatorii în timpul dinastiei Shang (sec. -16 sec. -11). Dao se găseşte în schimb incizat pe ·vasele rituale din bronz datind din perioada timpurie a dinastiei Zhou de Apus (see.-ll -77 1) şi are sensul iniţial de .. om mergînd pe un drum". O exegeză atentă, coroborată cu glosele existente în primul dicţionar al limbii chineze, Shuowenjiezi, datind din anul 120, a demonstrat că Dao a desemnat la început un drum drept, nesinuos, pe care se merge într-o Qirecţie defÎ.nită. Ideea de direcţie, de cale anume de urmat către ţel ul propus, a stat probabil la baza nume­ roaselor extrapolări ale acestui prim sens al termenului: .. a ghida, a indica direc ţia , .. a sp une" (.. a person directs another by telling him t.he way he has to follow", cum cxplicitează Kal­ tenmark, 1965 : 22). .. doctrină", .. artă, metodă, cale de ur­ mat", .regulă, regularitate, tipar". În texte foarte ve chi, precum Cartea Schimbărilor, Cartea cîntecelor (Shijing) şi Cartea docwnentelor (S hujing), Dao este folosit atit în sensul direct de .drum, cal e" cît şi în ccl de ..metodă (de guvernare)". Termenul desemnează nu atit o for­ mă coerentă de exercitare a puterii pol i ti ce cît mai ales o artă, o metodă şi totodată o putere specifică suveranului care, în cal itate de şef religios, era singurul în masură să îndepli­ nească ritualurile su s ceptibil e de a asigura comunicarea între Cer şi oameni. �ste probabil că atunci cînd se dorca dife­ renţierea între metoda propri u -z is ă şi p uterea latentă care permi t ea ,existenţa şi aplicarea acestei m e tode se folosea terşi

-

,

.

-

-

"

,


19

INTRODUCE;,RE , IIIC'IIIII Dao pentru prima

şi term e n ul Del pentru a doua, didaoistc. I'oilt(' ar treb u i m en ţiona tă aici legătura foarte timpurie pe o ,II«' II sl a h il it -o gindirea chineză între cosmos (Cer) şi oameni, 11'1(:11111";' c en trată pe persoana suveranului, care participă atit 1'1 ol'lllm:a co sm i c ă cît- şi la cea umană. Fiecare acţiune a, oa111I'Jlllor pc p ămî n t . fie ea de natură religioasă, politică, admi1Il,.ll'IIlIvn sau socială, este o formă mimetică specială. aflată ,,"1l ('Ollt rolul unor riguroşi parametri morali şi religioşi; prin ('1111' oaJllenii se pun în corespondenţă cu Cerul. Pentru a asi­ �1I1i1 Illlna desfăşurare a tuturor ritualurilor pe care aeest mi­ "I",�fo, si m b o lic le presupune şi pentru a impiedica apariţia 1111111 d('�(:('hilibru între cele două ordini. suveranul, omul,par "\0 dl,'/lCe al cu l tu ri i chineze, e ste chemat să-şi asume gu'ver111111'11 I l I lpertu l ui şi să se potrivească cu Cerul, ating'ind astfel 1111111111 limită (c ap . 68). Sinteza teoretică a acestor concepţii VII lIJ1nJ'{'1I abia în dinastia Han (-206 - 220). cînd suveranul. I I II l' IIOIllJlCşle în virtutea mandatului încredinţat de Cer înte­ II II '11'1 orll or dinastiei sale. se va angaja. în calitate de "Fiu al 1 ', '.... 111''', in ri tualuri sofisticate de adorare a acestuia; ele1111'1111'1,' prlrlf'ipa le al e acestei teorii coincid însă cu zorii civi­ 10'1«'1I�;1 pilstrată şi in textele

IllIIlll'I ('hlnezc.

A"O'i ISI:1 p crma nen tă

punere în corespondenţă a sferei coscentrată în jurul a două concepte, I Iii ti :II ('('1'I11Ili şi Dao al oamenilor . Primul, care apare deja I I I IIlvo'l SI' It:xte vechi, precum Carl.ea documentelor. Cronica

11110 o' 1'11 ('l'a

umană

1111 /IlIl l!.IIO zhl Lan)

este

sau

Povestiri din div e rse state

(Guo

yul.

a alternanţei an otimpurilor . a ,"1",0,1111,,1' soarelui. lunii şi ste l elo r şi a aspectelor Yin şi Yang, 1111111 1 ilO '111<1 i ('cea ce o ame ni i trebuie să imite sim bol i c pe pă1111111 1\t1:111icra îll eare se face a cea stă i mi ta ţi e este Calea oa­ ,'II 1I111Ir, IUIII'Crt ia fel de vechi, pe care l - au dezvoltat şi sin­ I, II 'III 111";1 Tllai ales Confueius şi urmaşii săi. 1',' 11111 1 ;weştia, Dao al oamenilor este o normă etică de ," '1'.1111' 1'lIslIlieil stnlc1urată şi manifestă într-un set de atitu­ .11111 ','1 IlIslI':!lri pc care numai omul ideal, "omul alesw*, îl stă1'1/" 'do' 1'11 desi'ivîrşirc, dar la care fiecare trebuie să aspire . do

·It'IIIIW;IZ;1

.

1 1 .. " 1"

1\111

calea

regul a tă

pr .. ll1a1. m;castă excelent-'i traducere il t.crrnenuluijunzi de la " s-au mai propus .om' de bine", .om superior ,

111111" V'?:III;

,all,"III .• n"

pi{'


20

DAO DE , J I N q

f:<'otină

su perioară a uman1ih'ii, acest. Dao s e traduce, in cazul

suveran u l ui, prin pme ticMea unui ,.Dao al primilor rcgi" (din dinastiil e anterioa re) . rec ursu l l a tradiţie devenin d o dată cu Con fu cius o dimensiu ne fundamcntală a

spiritualiL"iţii

chinezc.

Dao De Jing folos eşte şi el de cî t.eva ori sin t a gmele "Dao a l · Cerului" şi . " Dao al oamenilor" , constatînd însă disj u ncţia totală a celor două ordini: căci Ceru l , la fel ca un arc, se a flă

mereu în echilibru , m icşorînd ce e prea mult. şi mărin d ce este prea puţin, în timp ee oamenii, în lipsa lor de înţelep­

c iune , m � resc multul şi micşorează pu ţinul (cap . 77). Cel che­ mat să rezolve ace st dezechilibru este Î nţel eptul . a căru i Cale s e a s e am ănă cu D ao al Cer u lui (cap. 8 1 ) şi care este singurul

al Sub ceres­ 22), fircştile corespondenţe, prin metoda (Dao)

în măs ură să re stabil ească, î n calitate de model e ului (cap.

potrivită . Aceas tă metodă va face obiec tul unei ana ljze amă­ n u n ţite în altă parte a acestei "Introduceri". Ne mărginim să menţionăm aici că termenul Dao, în sensul de "metodă" , poa­ te

fi înţeles de multe ori în Dao De ,ling şi ca "metodă a dao­

iştilor, doctrina d aoistă".

.

Stri ct legat de Dao a fost întotdeauna şi termenul De j . ' tradus d e noi prin "Putere", ş i acelaşi demers arheologic ne va sprij ini în decelarea sensurilor sale. Caracterul De j apare fre cvent pe bronzurile din perioada de început a dinastiei Zhou şi este compus din b ei elemente - cu sensul de " a merge" , "inimă" şi , respe ctiv, "drept " . A cest d in urmă compo­ nent pare a

fi

o deformare a unui alt element care însemna

"a privi", aşa cum demonstrează analiza întreprinsă de Do­ nald M unro. Sinolog ul american conchide că de la sensul ini­ ţial, curent în dinas tia Shang , de "a consulta, a .privi în sus ­ către s trămoşii din ceruri pentru a afla care este at itudinea

potrivită într-o aimmită imprej u rare", Dej a dezvoltat în ti mp sensu l de "atten tion constantly focussed on divine1y decreed norms,

[ ... )

cons istent attitude or viewpoint toward the Heav­

en decreed norms which, in the case of ideal Dej . revealed itself in regularly appearing conduct in accordance with t hem" (M unro, 1 969 :

1 90). Cu alte cuvinte , Dej este ceea ce face

posibil Dao ("arta" sau "metoda" s uveranulu i), acea putere Ia­ tentă care îi permite acestuia să asigure eficacitatea ritualu· rilor orientate către perpetuarea corespondenţelor cu cosmo­ s u l . Î n exprimarea lui Granet. este vorba de SEffi cace quand ene a tendence ă. şe particulariser

[ ... ) .

Effi cace qui se sing u ­

larise e n se realisant" (Granet. 1 934 : 303) .


21

INTRODUCERE

Vao De Jing

uti lizează de mai multc ori tcnnenul în acest

�;( 'n s tra diţion al .

.

A

s t rînge din plin Pu terc· (cap . 59) .

.

.a

' fi

I l l zestrat pe deplin c u Pu terc" (ca p . 55) . "multă Pu tere" sau

.. p l l tină Puterc" ( cap. 38) sînt doar cîteva instanţe în care De l ( ' s te perceput ca o Pu tere specială a ind ivid ului. ca o "virtutc"

( i l l sensul et imologic al cuvîntului) care poten ţează fiec are act

a l accstuia; în fiecare din accste cazuri însă . există implicit

!:ii l i n al doilea înţeles al termenu lui. Astfel . Del este în t cxtul I l ost m . în Zhuang zi şi în al te texte de sorginte daois tă o

.. I l " tere"

şi o "virtute" carc depăşeşte s fera restrînsă

I I l I l l I i . desemnînd spontaneitatea tuturor lucrurilor.

a

"an

uma­ inner

( j l l a l i ty of s trength and power that makes a thing what it is a psychic force or quality inherent either in the natu ral

1 .. , 1 . 11

I l I versc as a whole

1 ! IH 5

:

( ... 1

or in individual beings" (RickcU.

43). Nu se poate st abili cu certitudine data la care De l

a I I I Ccput să fie utilizat în acest scns . apropiat de elanu l vital I H'rgsonian. însă hotărît nu Dao De Jing este primul text care m a rchează această extrapolare .

O grăitoare dovadă este şi fra-

1.:1 di ntr-un alt apen dice al Cărţii sch imbărilor: " M a rca Puterc ;1

Ccm l ui şi pămînt ului înseamnă a da naştere . " (Xici. 1 : 12) Pentru a încheia a ce astă trecere în revistă a sensurilor lui

în

f)I ' J

trad iţia chineză. trebuic spus că în confu cianism ter-

1 1 1 I 'Ilui îŞi păstrează semnifIcaţia religioasă iniţial ă. fiind p us

I I I S;. continuu în relaţie cu virtuţilc care alcătu ies c cod ul etic

.. omul ui ales ": 1 " c !ccată. Ast fel.

al

pietatea filială. loialitatea, omenia sau dreapta De l cste un fel de forţă morală carc defineşte

f · a ra c t.em l indivi dului în raport cu normele confucianistc . p u­

I nca care îi permite acestuia să se înscrie în mod firesc în

s !e ra' socialului şi să se definească în raport cu semenii săi

..prestigiul" obţinut prin constantti l apel la valorile etice. 1 )(10 Ve Jing . într-un capitol extrem de polemic la adresa con-

!'-l a I I

1 I 1 1 '1;mismului (cap.

38). utilizează termenu l în mai multe sen­

,, " ri . printre care probabil şi aces tea. Del devenind astfel o v i rt ute oarecare şi cond amnabilă ca atare. alături de întregul ( ' oc ! cI ic stabil it de Con fucius, pentm falsa criteriologie pe ca­ I'f '

()

impune în apre cierea acţi unilor oamenilor. îndepărtindu-i

a s l ld de adevărata Cale , atotcu prinzătoare.

2. Înteleptul şi ceilalţi După acest excurs prel iminar. cîteva opţiuni se cer strin­ '(f ' 1 l 1 formulate înainte de a înainta în lectu ră . Căci dis cursul


rR.�9"

DE

JIN(} '

de fa tă , la ' fel ca' olice alt discurs despre Dao De .ling, îşi asumă vocaţia comentaliulu i , prOiectînd coerenţă asu r-ra unui text supus, mai mult decît altele, devenirii întru lectură. Datorită statutului cu totul aparte pe care îi are Dao De Jing, de matrice plurcjJă de sensuri, nicicînd unitară, nicicînd com­ plet decelabilă, olice text despre Dao De Jing nu îl descifrează pe el , ci se proiectţază pe sine între cititor şi carte. Urrnă­ riildu-şi mai mult proplia coerenţă decît supunîndu - se incoe­ renţei fundamentale a textului de bază, comentariul face apel la artificii de logică, la manipulăli şi reorganizări de sensuri, ncUItînd totodată numeroa se altele plin opţiunea hermeneu­ tică pe care o relevă. Acceptînd toate aceste risculi şi mai ales riscul maxim al unei lectu li de sine, şi acestui discurs îi este sortit să rămînă parţial şi limitativ, produs al propriilor conI venţii; este spera nţa noastră că, in urma decupălilor şi restructurărilor pe care le vom opera în suma semnificaţiilor saIe, Vao Ve Jing va rămîne cît mai apropiat de sine,' deci mereu inefabil şi mereu altul. Vom identifica în text, ca structurator textual, şi vom pro­ pune drept pivot central al acestui di8curs termenul s heng'­ ren , Jnţeleptu l" . În retolica neunitară a cărţii, Înţeleptul, ca subiect al enuntării şi . totodată, adesea, al enuntului, este cîn d ascetul care, plin tehnici speciale . urmăreşte obţinerea ilumină rii şi identificarea cu Dao, principiul indeterminat. cînd filozoful iti nerant care îŞi oferă sfatulile principilor răz­ boinici ai epOCi i , cînd maestru l care î�i împărtăşeşte doctrina di scipolilor, cînd iluminatul care deSCrie de -nedesclisui. r�ie în tf'-xt, fie în contextul din care se revendică Vao De Jing, Înţeleptul e ste astfel prezenţa care orientează · ansamblul de sensuli simu ltane ale cărţii: fiind în plus cel care, aici şi acum, su sţine şi aces t text despre în încercarea sa de . a fi întru.

Sta tu tul textual al Înţeleptului este astfel pus sub semnul pluralităţi i . Prima din ipostazele sale, şi care va constitui su­ biectul acestei secţitmi, este cea de indi!vid' chemat să rezolve tensiunea destructurantă creată intre co smos şi oameni, între ordinea naturală şi cea-socială, între J lat.ură şi cultură sau între Dao al Cerului şi Dao al oamenilor. Într-o manieră nc­ sistematică Şi de multe oli repetitiVă, te}i�tul identifică motivele a<;estei tensiuni - limbaj u l şi dorinţa - -- şi postulează o Cale a Înţeleptului, Calea ce trebuie unn a t{'i pentru repotenţarca fireşţllqr, dar de muh pierdutelor core,s pondenţe. . .

.


·

I NTRODUCERE

23

N ici limbajul şi ni ci dorin ţa nu sînt li ps ite de o istorie în ­ delungată în cadml scriei de topoi ai filozo fici chineze , limba­ J u l oc u pînd în să un loc cu to tul aparte. Căci dacă exis tenla şi pe rpe tu area cosmosulu i şi a oamenilo r s in t i nti m le ga te de t i pu l special de mimesis ritual prac ti cat de s uveran , numa i I l umele , concentrate în formule capabi le de a suscita întreaga rea litate care se ascunde în spatele lor, sînt s u s ce pt ibi le de a - i conferi şi garanta rituahI lui eficaci tatea de care are ne voie . I n r cînd nu mele sînt fixate prin ac tu l major care este s crierea, elc cons t ru ies c un s i s te m semiotic compl e t, baza t pe o formă e l e repreze.ntare ideală, prin care cosmosul se regăseşte. in fiecare din a.... pectele sale, în si mbol i sm u l atotcuprinzător a l semnelor. Astfel, l a fel ca şi limbaj ul îns uşi, Cang J ie , . inven ­ t a t o r u l mitic al s c rier ii , "ne se resume pas li ct re conune I l l a is ... institue le fa it d'ctre avec" (Vişan , 1 990a : 259) . I a r dacă semnele se co nst itui e în embleme ale realulu i, iar I I l l m irea poate să provoace, s ă orienteze şi c hiar să controleze i n totalitate fe no m enele , pe ri col ele ordi ni i p aralel e instaurate i n . ace s t fel s înt maxime . Nu mele, î m preu nă cu toate conexiu­ n ilc în a că ror combinatorică se i ntegrează. i nstituie o logică s i n t a gm a ti că specială, care suspendă simultaneităţile şi dis­ ( 'ontinuităţile cosmice, astfel încît cel care stăpîneşte l i mbaj u l a j l l nge. cu timpu l , să facă din ace sta o aventură epis temolo­ gieii pfi!r se, un act g ratu it cu cons eCinţe extrem de nefaste a su pra real ului îns u şi . Pc s ub l inierea acestui fa pt şi -au bazat sollştii chinezi mare pa rte din strategiile lor şi este posibil ca , prin lOgica paradoxurilor, dovezi ale capacităţii de prol ife rare monstruoasă a făpturilor limbajului, ei să fi i n ce rcat să s curt­ drc ui teze conştiinţele pe n tru a recupera ceva din ritualismu l t l l i1ial al numirIi. Urmărind s copuri diferite , confucianiştii vor propune o "rectificare a nu melor", demers prin care se încear­

( ' ,i rcpotenţarea î n tregu lu i sis tem de core sponde nţe

între Cer �I oameni, s istem devenit nefuncţional tocmai datorită lipse i

dc adecvare a numelor. aj uns e simple etichete l ips ite de scmnifkaţie . la o realitate. mai ales politi că , în continuă sch imbare. in a ceas tă trad i ţ ie se î ns cri e Dao De Jing cînd porneşte ( ' m ciada împotriva limbajului , pentru re ins tau rarea eC hi l ibr,u ­ l u i în lumea fenomenală. Nu mele $înt în p rim ul rind vinovate , s u sţine textul, de introducerea diferenţelor în substanţa coe­ rentă ş i ritmică a real u lui . În această structură compactă. în starea .,lemnu lui nelu cra t" , pu, î n care se afla universul cînd


24

DAO DE

.JING

Dao era respec ta t şi urmat chiar şi în cele ale oamenilor, nu­ mele au instituit organizare , ordine şi fragmentare , introdu­ cînd distincţii artificiale între lucrurile egale întru Dao. Dc îndată ce �lemnu l nelucra e a fost cioplit. au apăru t nu melc­ instituţii (cap. 32) şi, paradoxal poate, dOrinţa. Căci, ieşiţi din ignoranţa naturală pe care o aveau în vre­ murile vechi , cînd Dao domnea în Subceresc (cap . 65) , oa­ menii încep să fac;:ă diferenţa între frumos şi urit, între bine şi rău (cap . 2) , între "Prea bine! " şi .Bine!" (cap. 20) , apucînd pc drumul fără capăt al unei cunoaşteri păgubitoare care du­ ce, în plu s , pri n valorizări artificiale , la apariţia şi perpetuarea dorinţelor. Relaţia dintre dorinţă şi cunoaştere este, aşadar, biunivocă, întrucît. cunoaşterea lucrului de dori t permite atît a pariţia dorinţei cît şi crea rea de noi obiecte susceptibile de a satisface această dorinţă, iar dorinţa, odată ins taurată , du­ ce la dezvoltarea şi nuanţarea proceselor cognitive. În impe­ riul relativului în care omul e ste nevoit să evolucze după abandonarea simplei intu i ţii şi înlocuirea ei cu discu rsivul şi raţionalul, dori nţele diferenţiază net Calea oamenilor dc ade­ văratul Dao al Cerului . Datorită dorinţei , oamenii apreciază un singur temlen din perechile de tip Yin Yan g , care polari­ zează fiecare a spect al existenţei lor, căutînd via ţa şi urînd moartea , apreciind bogăţia şi onoarea, luptînd să scape de sărăcie şi de dizgratie etc . Rezultatele aces tei valortzări sînt însă dezastruoase , căci cel ce e bogat, aro gan t. şi ţi nut la mare cin ste merge singur eătre propria-i picirc (cap. 9), scumpul mai mu lt păgu bclŞte (cap. 44 ) . cel ce guvernează prin legi s tricte î şi ",du cc statu l pe marginea prăpas tiei (cap . 57) etc . De ace e a t ext u ! , infierînci dorinta ca cea mai m a re d i n tre crime (cap . 4 6) şi (':1 f'ca mai Sigură. modalitate de a - şi f" ee -

!'fiu sir'şi

(of.' h r n l f;l Tl I H lf> !':� r?j

Ve!h'fc . u rcc h e 8 fil n�

c!(\.-i n c S k , 1 i: '.i i hpt d c n t' l rebl l icc

-

CF:·p .

1 2) ,

au z ,

gu ra

prop l lne, prin

in�d('pt , S�/ l l ţ Ji. f'l G !I'; d c , J'l,.cf:sta gok�tl; i n i m i le , �� lii.heş te , l J'1şi î n ' ;' l li ! J n c :" l/j ('I { l ) t l<' şterpa . u mplînd Jn <,c h imh bnrt, i l e S l l Pl , şi lc:" ��i in t f., ri n ( L:� - h-; o 8 :jclc (eap. ,3 ) : p C' ] lt r : � a sc ă p a c I 1n � 1 l � î de t1c i"iI I !. C . � �,� I 1 ) \ ) c h {,;J ��ă �. prin f'XCf{:? Lii 3I'criale . orgd ­ h U,i i l c

! 1 clt:: de simt. ; ' i t l : llli (C.l p .

rrst \ l pî n t ; l i - � i ,.trc('cri lc4' şi închVÎl I ll poar�a " pi­

�-) f)l :

fiiptll ircn ,

f' r i n

de pu, de

"lemn

era

ca

r'C :,

n ! al ,� decva t ă mcL:ldă rămîn ::: insii.

ITvc: 1 Î n (] l i - se l a perioadă ideală iri

respc<, j ,i t de 61 t r c o<lmcni, cind aceşt ia

se

alla n ' î n

ne1 1 lc m t" , în care nici o dori n1ă

iar Su bccI-es(' u i singu r sc-ndrca p t ă (cap. 3 7) .

CU l 'C

nu

I lC­

Dao

starea

mai a p a re


25

I NTRODUCERE

wuwei

Ncfăptuirea,

s au "nonacţiu nea" , n u însea mnă o re­

I I l \ n ţare completă la orice fel de a cţiune, un fel de inactivit a t.e

�a l l

delăsare generală , şi nici un fel de Yoga a renun ţării la

r('zu l t atul faptelor salc, precu m în Hhagavad-Gîtii; este vorba,

l I l a l degrabă, de respectarea principiului naturaleţii lucruri­

în ritmurile fireşti ale evo­ Iu liei şi devenirii universale , în conformitate deplină cu ten­ dh1lc1e intrinseci ale fiecărui lucru _ În acest sens , nefăptuirea l o r . prin încadrarea fiecărei fapte

p( ) a t e fi con si derată a

fi în primul rind o atitudine de completă

l I o l l l mixtiune în desfăşurarea natu rală a evenimentelor, pe I ' l I re

in ţeleptul o contemplă, dar nu o modifică în nici un fel

I m p . 64) . Cu alte cuvinte , daoistul îi lasă fiecărui lucru spon­ t a l lei tatea, ziran. naturalul la nivel individual , acel "de-Ia-si­

I II ''' ('ure ii perm ite

fie ceea ce este şi să îl urmeze pe Dao,

e - ! I I Isllşi nimic altceva decît regula de a fi "de -Ia-sine" a între1\1 1 1 1 1 1 univers . Calea de a face este pur şi simplu calca de II p arc

a

a

spun e t.extu l , şi de aceea făptu irea nu înca.pe în vasul

�li l ( "' 1 1 ca re este Subcerescul (cap . 29) . Astfel. prin nefăptu ire,

o laptă nu rămîne ncfăptuită (cap . 48) . iar poporu l singu r schimbă , se îndrea pUi , se îmbogăţeşte şi ca lemnul nelu­ ni l l devine (c ap 57).

1 I 1c - i

'W

.

( :al itatea de

via negativa

a

acestu i demers al daoistulu i este

. - v l d I 'I I Lă . Făptu ind fără făptu ire , a mestecînd,u - se în lucru ri 1 . 1 1:1 si) se amestece

şi

gu stînd fără să, gus te (ca p .

63) . î nţe lep

-

1 1 1 1 ( 1 l l l l raba lan sează , printr-o 0p1iune inversă , toate actele de

axiologic-ă pc cCl re este hazat ă C<1 lea oameni lor. De 1;1�, ci l1a ţi3 Întregului tex t pen t ru va lOii resimţi te cn l1ega ­ . { ' r ecu m ,.j os" , 1 ! Il: il" , ,.slab " , iin iştit" , \"alon c a rc , în 10-

I li l / i t ivarc i

I I(

:""

..

..

; l \ ';c n, ă ele rec u p erare pc

,' ,1

. " , , : - I l " < l ic !'c Calea dt: : " (, ! ; i n:

l'

, j, "

1 ' <

i

. , 11

-, : :\ 1 : : 1,': ;

',11

j ' : <' i · l I I

I

su prav k\l I i re

<t

t , .1 L.

� .r; ( :lvi d

� } j 5 :�

p ropu n e Vac De ,ling,

o

inll"u Dao , O cale de

(� j l 1 pC1"spec t i v,'l ist Ori s l i'i

i e,:x 1.· l ! u i l : � J �' l r H . PC ff'CpI J i.

" ' i ' ; ;'j \i!:' y i ;e J

"

('" n; ,

carc

ca

un

..

u nu i C(' fv ! l lC ;l lcr el.ow j

m,cre . r ;'{T(� U

: la nu;:d pr;.'!{;rn a U (· ,', fla l

li1

! r l l u 1.ca

il l l lcn i n t,a i. de v('ei ni, m a i j1 u t c n J ic i ,

j r: rr�.( {J ş a t d e pcr j('o it 'lc epocii i n

j � L1 H-L TC1 l 1 dclf' ?l f r j (, 8

�f:

' Ii!

'

: :v atof

(Eu Shih) 'c are

o

; d multor

pasaj e

�î}1

f(-.l

('a r a c­

îi s i n t dimensi u ll i lr :"u n d a m cl ' h le , ea­ pred ir{t ' îşi 8:rc v a lu a rea

, I I I " i l l l " pa rte. Căci în spa tele I I" , '

(' u re

Ci f hi j d t !" · ·1 dev8 r 1 � � l ) ("v-:n

.J, , ; i i 1 l : )t LJ 1)c L' ing (Ct rahnn J . l D s n · 2 1 Ri , sau d�\c i� ' " , ', ':C j-,:U m i sm ( U ; \ ll.l; C:h 'i C h �w) sa u . d i mpo/ r5v ;'i ,

: " . ' , q ;n :': I l.i "ă pc

Sti'

; - a fo s t rcproşatii

a le

c?i r1ii

acruill i

8;1

filOLollcă

<le <x'/ptat io benevoleT l­

nu se asc unde

o

re torică

a


26

DAO D E JING

filozofului itinera nt în cău tarea unei poziţii oficiale în guver­ nul unui stat oarecare , ci subtila dialectică a negatiei , prin care textu l atrage atenţia că, pentru a put.ea fi pe potriva Căii Cerului, oamenii trebu ie să înţeleagă legea alternanţei şi co­ existenţei contrariilor, Dao, regula devenirii natu raJe a uni­ versu lu i , manifestă în mod egal în ceea ce este consi derat po­ zitiv cît şi în ceea ce oa menii socotesc negativ. În binomu l de tip etre-paraître astfel constituit, înţeleptul neagă aparenţa pentru a aj unge la adevărata esenţă , sinteză a contrariilor. De aceea învă.ţătura sa este fără cuvinte (cap. 2) şi de ace­ ea doreşte să nu dorească (cap . 64) : de aceea, deşi este în aparenţă în spate , este de fapt în faţă şi tot de aceea, deşi lipsit de egoism , poate să-şi împlinească orice pornire egoistă (cap. 7) : în fine, din acelaşi motiv, deşi umil, mărunt şi dis­ preţuit, la ICI ca şi apa (cap. 8), care, ca orice lucru slab şi Oexibi I. înVinge tot ce este tare în Subccresc (cap. 78) , el pă­ şeşte pc calea vieţii (cap. 76) şi lîngă Dao se ană (cap . 8) . Prin practicarea constantă a acestei metode inverse , a acestui Dao negativ, centrat pe nondorinţă, noncunoaştere şi nefăptu ire, Înţeleptul, atunci cînd guvernează, reuşeşte să rei ntegreze or­ dinea. umană în ordinea cosmică şi să recupereze acel "de -la­ sine" al lucrurilor. Şi dacă suveranul, după care se modelează întru to tul Subcerescu l, reu şeşte acest lucru , oamenii revin ei înşişi la starea de dinainte de cunoaştere, a "lemnului ne­ lucrat" . Astfel, cînd marele Dao, revărsare a care curge peste tot şi din care iau făptură toate lucrurile (cap. 34) , este res­ pectat,. cele zece mii de lucruri singure intră-n prefacere (cap . 37) , Ceru l şi pămîntul se unesc lăsînd să cadă rouă dulce, nimeni nu mai porunceşte poporului care îşi găseşte de la sine buna aşezare, în starea de pu (cap. 32) . În plus , oamenii nu îşi mai folosesc uneltele şi instrumentele, revenind la uti­ lizarea sforii cu noduri, în locul atit de periculoaselor semne (c ap . 80) : inimile lor sînt toate haotic amestecate , indivizii pierzîndu-şi identitatea şi egoismul, ia r Înţeleptu l îi tratează pe toti ca pe nişte copii (cap. 49) . Numai astfel. în starea de pu şi .făptuind fără făptuire�, se poate intra din nou în con­ cordanţă cu Dao al Cerului. Transferul acestei viziuni utopice în sfera moralului , trans­ fer realizat relativ nesistematic şi numai în cîteva capitole, a constituit ţinta atacurilor confucianiştilor timp de secole . în ­ trucît cu noaşterea aduce cu sine şi impune categorizări etice, Dao, sinteza tuturor antitezelor, nu mai poate fi unnat. De


27 aceea in�eleptu l. consecvent sieşi. poate fi , di n perspectiva îIl­ l�l l s t ă a diferen�ierilor morale prcdlcatc de confucianişti, atît "hl l l l " (este bun cu cei care sînt buni, dar şi cu cei care 'nu s i n t buni - cap . 49 , iubind în ega lă măsurii şi învăţătoru l ( '1'1 bun - şi lucrul de studiat - cel rău - cap . 27) , cît ..şi " ri) \ 1 " (ii tratează pc oameni ca pe cîinii făcu ţi din paie , obiecte ri t u nle distruse imediat după încheierea sacrificiului în timpu l ( ';'l l' I l i n sînt folosite - cap . 5). În fapt însă, el îşi ia drept inimă I l lima tuturor (cap . 49) , abandonîndu- şi sinele (pornirile ego­ I s t e şi dorinţele) şi potrivindu -se cu tendinţele fireşti ale fie-' ( 'nruia , întru Dao . Din această perspectivă trebuie probabil înţelese violen tele utacuri la adresa mo.ralei foarte riguroase cu care confucia­ I I I�tll doreau să îngrădească tendinţele naturale ale oameni­ lor. morală centrată teoretic pe metafJzica tradiţională a par­ t t clpării omului la ordinea cosmică şi sintetizată într-un set dt: virtu ţi care , exist�nte sau nu, pot fi mimate cu uşurinţă prin nenumărate atitudini a rtificiale şi lipsite de orice fel de ri t l l nlism . De aceea , consideră Dao De Jing. numai după , ce 1 l 1 a rCa Cale a nefăptulri i a fost abandonată au apărut virtuţile I l l l l lt apreciate de confucianişti ...:.. omenia, dreapta judecată, plet a t.ea filială şi loialitatea (cap. 1 8). Numai prin abandonarea lor. împreună cu păgubitoarea cunoaştere care le-a generat. :; (' pon t.e încerca revenirea la Dao (cap. 19), prin nefăptuire . I '( ' qictuarea lor duce la forţarea Subceresculu i şi la perturba­ !'I'a ('ompletă a ordinii firii (c..ap . 38), lucru pe care însă inţe­ I ( ' p l n ! nu poa te să-I accepte , Astfel, ceea ce ş-ar putea numi I l l o ra la a ltern ativă propu să de acesta în Dao De .ling se ba1' ; 1 " ':1 pe cele trei "comori" ("blîndeţea" , un fel de atitudine de I > l J l I;'j \!()int-'i interioară care se manifestă arin nefăotuire. fnu ra ..


28

DAO DE ,lING

lenu fiindu -ne sit uarea inteleptu lu i în raport nemij locit cu evenimentele exterioare . Privirea sa înlăunt ru , care conduce la ceca ce s -a considerat a Il cea mai veche m ist ică şi meta­ fizică din islona spatiu lui cultural chinez, va const itui subiec­ hit următ.oarei secţiuni.

3. Înţeleptul şi Dao

Vao De Jing nu defineşte o metodă (un Dao coerent.) pen­ tru a aj unge la Dao. Daoismu l religios a delimitat o asemenea calc plin interpret.area într-o manieră exhaustivă a celor cîteva aluzii , sugesti i sau menţionări nesistematice ale u nor tehnici de respiraţie sau exerciţii de prelungire a vieţii, considerînd întregul : ext drept depozitaru l u nei vechi învăţături ezoterice. Astfel, f presii prccum: "a-ţi purta sufletele în îmbrăţişarea cu Unul , a-ţi potoli suflarea vieţii pînă la molcomire", "a-ţi şterge şi cură ţa tainica vedere", �a deschide şi a închide poar­ ta Cerului" şi "a pricepe şi a înţelege cele patru depărtărj" (cap, 1 0) au fost considerate a desemna acţiuni practice direct orientate către u nirea vitalităţii cu conşUinţa (Clcary, 1 99 1 a : 3) şi c.ătre crearea vidului interior, pentru perceperea mistică a lu i Dao . Acea stă gol ire de sine, realizată prin proiectarea în afară a sinelui şi integrarea sa în ordinea Şi în ritmurile celor zece mii de lucruri, este menţionată şi în capitolul 1 6 şi a devenit un exerciţiu clasic , atît în daoism cît şi în budi smu l Chan (Zen) . Tehnica aceasta duce, prin blocarea organelor de simţ menţionată mai sus, la conservarea propriei energii şi la re­ gresia simbolică în starea copilăriei. Cel care îŞi controlează Pu terea (Dej) vitală este asemenea copilaşu lu i pe care viespile şi tîrîtoarele nu-l muşcă, fiarele fioroase nu-l sfîşie şi păsările de pradă nu îl omoa ră: esenţa sa a atins desăvîrşirea , iar ar­ monia sa e perfectă (cap. 55). Fiind slab Şi plăpînd, apucă pe drumul vieţii (cap . 76) , însă nu îmbătrîneşte niciodată (cap. 55), căci practică Dao (metodele de prelungire a vieţii şi de obţinere a longevităţii preconizate de daoişti) ; astfel, este c.a­ pabil să rămînă în starea etemei pruncii (cap . 2 8) . Asemenea menţionări pasagere' pot cu greu justifica inter­ pretările canonice care au proie ct at în ezoteric fiecare frază a textu lui . Mult mai importante rămîn , în opinia noastră, com­ ponenta mistică a cărţii şi ontologia ne sistematică pe care o schiţează Vao De Jing, pornind de la cîteva elemente , de evi..


I NTRO D U C E R E

29

d t ' l l U i sorginte mit ică şi trâdition ali'i . preluate d i n tabloul in­ ( '( lcre'n t a l primelor cosmogonii chineze. /\. cxistat. spune [J ao D e J i ng , un lucm haot i c da r împlini t , 1 I 1 : 1 i n tc d<; Cer şi pămînt născut . fără sunet şi formă şi singur I l I t rn neschimbare , mamă a Cerului şi a pămîntului; numele �;;'l\l nu est.e cunoscu t. însă convenţional poate fi numit Dao ( ( ' : I p . 25) . Strămoş al tu turor lucrurilor. anterior chiar şi zeilor ( ( ' a p . 4) , formă fără de formă , imagine a nefiinţării, nedes­ l l l ş i t :') şi obscUJ,:ă (ca p 14) şi conţinînd în sine , in Tluce, ima­ i�l l I i h:. prot o tipm ile şi esenţele tu turor lucm rilor (cap . 2 1 ) . I ) a o cste matricea de latenţe ş i virtuali tăţi a universulu i . Cînd 1 1 1 1 îi dăm nici un nume, Dao este obîrşia Cemlui şi pămîntu­ I I l i . iar cînd îi dăm un nume este mama celor zece mii de II I ( ' ruri (cap . 1) . maţer genitrix care propu lsează continuu lu­ ('fl l lile în fiinţare şi prefacere . Pîntec uriaş, misterioasă fe1 1 11'1:) . rădăcină a Cerului şi a pămîntului, 111,1 seacă niciodată ( ( 'a p . 6) şi, asemenea unui vas uriaş, nu se umple nicicînd ( ( ' : I p . 4) . Ea a generat întregul univers, dînd naştere unităţii pril llordiale , care la rîndu-i s-a divizat, stării de dualitate u r­ I l l l l lrlu-i în sfirşit terţetul din care se nasc , continu u , cele zece I I I I i dc lucruri, în pulsiunea constantă a riimurilor Yin şi Yang ' �I in armonia deplină a suflărilor vitale a le fiecăruia (cap . 42) . Naşterea celor zece mii de lucruri , proces prin care aces­ t ora li se conferă propria spontaneitate, De) . este denumită t ot Ve) , termenul cunoscînd astfel o dezvoltare semantică re­ I Jl a rcabilă. Pe baza omofoniei existente între De) ("Putere") şi dt':;. ("a obţine") , textul constm ieşte coordonatele fundamen­ t a le ale unei ontologii : Dao , ca mamă, dă naştere lucmrilor ( l i n proees numit De ) ) . iar ceea ce acestea obţin (de2) de la 1 ): 1 0 este De ) , Puterea, spontaneitatea, "ceea ce lucrurile obţin t i c la Dao pentm a se naşte", cum se spune în Zhuang zi (('ap. 1 2 , "Cerul şi pămîntul") . Astfel De ) este simultan un pro­ ( ' (:s şi efectul acestui proces , ceea ce face ca lucm rile să fie II leruri şi, totodată, ceea ce le pot.enţează devenirea. 9ao în­ s u şi este, la rîndul său , atît "mama", potenţialitatea Ilinţi ală ;r cosmosului, cît şi, simultan , regula devenirii universale, le­ gea care guvernează autoreproducerea constantă şi ritmică a ( 'osmoslllui pe baza Puterii cu eare fiecare lueru este înzes­ t ra I . Şi atunci este firesc ca marea Putere întnl tot.ul pe Dao singur să-I urmeze (cap . 2 1 ) . căci Dao aduce-n făptură lucm­ riie dar Puterea le hrăneşte, le creşte, le face să se dezvolte, l e îngrijeşte , le împlineşte, le ţine în viaţă şi le adăposteşte


30

DAO DE

(cap .

SI).

(HrNU·: i

În plus, pentru a încheia prezentarea tabloului evo­

lu ţiei lucrurilor p e care îl propune

Van

De .ling , trebuie spus

că Dao nu este numai sursa , "rădăcina" din carc iau naştcre

cele

zecc mii de lucruri, ci şi locul la care se î ntorc toate cele ·

care au primit făptură, la încheierea ciclului prcfacerilor suc­

cesive prin · care trec : multe ca fru nza şi iarba, fiecare se întoarce la obîrşie (cap .

1 6 ) , relu în du şi starea originară an­ -

1 4) , ·căci (cap . 40) .

terioară fiinţei (cap .

întoarcerea este prin excelenţă

mişcarea lui Dao , Toate aceste afirmaţii sînt făcute în Dao De Jing din per­

spectiva înţeleptului care, modelîndu-se

întru totul după Dao, să contemple atit manifestările con crete ale lui Dao în lucruri, naturaleţea şi spontaneitatea lor, cît şi latenţa ontologică a

reu şeşte să obţină percepţia specială a i luminării, putind

universuhii, starea anterioară şi posterioară existenţei, "ma�

ma " şi sădăcina" cosmosu lui. Contempla rea nu se datorează

însă simţurilor, ci spiritului, căci poate fi văzu t, ascultat. nu poate

privit, Dao în acţiune nu fi auzit, iar pipăi t nu poate

fi simţi t (cap. 1 4) . De aceea, este necesar ca Înţeleptul să se să închidă poarta spiritului şi să-şi astupe Htrecerile" prin care se pot strecu ra în corp dorinţele (cap . 52 , 56), să-şi reducă l a maximum capacitatea cognitivă potenţată de discursivitatea limbajului (cap. 47) , să practice nefăptuirea şi , poate , exerciţji speciale de · liniştire şi obţinere a vidului interior (cap. 1 6 ) ; numai astfel el poate să cunoască armonia de sinc şi eternul. pentru a obţine iluminarea . Iluminarea nu întoarcă întru sine,

este însă numai cont emplare lucrurilor

(fdu l în

plementare de l i p Yin -Yang in tuIVe deplină

a

a

apa ri ţiei , devenirii şi extincţiei

care se manifestă Dao - prin perechi com­ -

sau starea sa laten i ă) , ci şi o

('oerenţei fundamentalc a u n iversului (cap .

56) , în virtutea principiulUi însuşi al uniLc;.ţii (cap . 1 4) . al ace­

lu i ceva care facc un iversul să fie ceea ce este, Unu sau Dao (cap .

39) .

În acest sens, ('înd percepţia Înţeleptului depăşeşte dua li­

tatea struc turală a lumii cît şi coordonatele temporalc , ab­

stracte sau mitice care

o

dellnesc, Dao aj ungc să fie perceput

ca un principiu atotcupri nzător imanent lucrurilor; căpătînd astfel o încărcătură numenală cu totul deosebită, Dao nu poa­ te fi decît aproximat în

Dao De

Jing, într-un efort constant de

numire a nenumi tului . Regula devine prinCiphÎ şi . pentru că

orice descriere este în mod necesar limitativă, dat fiind mele întotdeauna etichetează

că nu­ şi circumscriu realitatea desem-


I NTRo m J C I<� HE

31

text u l este nevoiI. să apelezc la tcml{:nu l nega tiv prin t;'i , WU / , "('cc,, c c nu arc , ccea ce nu exi s tă", el i minind ; 1 '- 1 I ci a t rihutele ţ?i cpitetcle şi fiin d mai aproape de adcvăru l 1 '1 ' ( ' a re încearcă să- I rostească, . Din cauza acestu i transfer de semnificaţii ale termenului, I ' I l e v:l din cele mai importante fraze din text pot fi citite si1 1 I . l Ital1 la mai multe niveluri . Astfel, Dao De Jing a firmă, în 1 ', l pitolu l 40, că luc ru rile din Subceresc se nasc din existenţă, 1 ' ,\ lst cnţa însăşi năseîn du-se din ceea ce nu există, din ceea 1 ' ( ' prccede (ca "ma mă") , dar coexistă (ca regulă) existenţei, l a ni a avea însă nici unul din atribu tele acesteia (nume, for1 1 1 ;'1 , sunet, culoare etc) , Î n afara acestei lecturi însă. la un I I lv!'! şi mai înalt de abstractizare, precedenţa marcată aici poa te fi ci tită la fel de bine pe un plan strict logic, principiul 1 1 1 1 1 1 1 perceput ca an terior regulii . la fel cum legea precede ma­ I nl a , cum conceptul abstract al calităţii precede manifestarea 1 ' 1 J J1 lucruri concrete sau cum ideea de unitate precede uni­ l a l i 'a î nsăşi. Î n acelaşi fel poate fi înţeleasă şi afirmaţia din I 'a p l t olul 42 , potrivit căreia Dao a născut Unul , de exemplu, 1 I I I I r I în general greu de spus în care capitol al cărţii Dao este 1 1I ' (,l 'cput c;..'l regulă a devenirii şi în care termenul denumeşte 1 1 1 i 1 I l cnul; cele două sensuri coexistă, fiecare afirmaţie despre I l a o Ilind din această pricină sortită să rămînă la fel de greu d l ' deecJat precum conceptul însuşi. I 'e de altă parte, asemenea încercări de a defini Nenumi­ I I t i . I :i cute într-o manieră nesistematică şi incoerentă, pot ex1 , ) 1 1 '; 1 a t î t obsesia textului faţă de nume şi numire în general, I I I ,:! i cnIciada pe care o poartă împotriva lor, tocmai din pri­ I 1 1 1 ; 1 faptului că ele nu sint decit parţiale şi relative . De aceea I II /O J )e ,ling este bol nav de boala limbajului şi de aceea Dao ' ' ' 1'1 ' constituie subiec tu l discursului nu este eternul Dao, iar 1 I I I I 1 Idc care poate fi numit nu este eternul nume. Abandb-� 1 1 1 . 1 1 1 J lu mele şi deci, cum am văzu t mai su s , reducînd la ma­ , 1 1 I 1 1 I 1 l l procesele cognitive direct.e, păstrindu-mă continuu în ' , I : i ('I';] clemei lipse de dorinţe , pot contempla latentele on tice , I I I ' 1 1 \ ( 'ru rilor, ascunziş urile lor intru Dao, mama u niversului; 1 '. I : ; l l i m l u -le , acceptindu-mi condi ţionarea de individ care per­ I 1 ' 1 11' �i j u decă totu l in termeni binari, vizualizez structura fe1 I 1 1 1 1 H' l l n I ă a lumii, alternanţa şi coexistenţa contrariilor, Dao I I I ; I I ' ! hmc. Cu t.oate acestea, fie că perpetuez, fie că elimin 1 I 1 1 1 1 H' l c şi donnta, eu acced numai parţial la "mister", la Dao, 1 . 1 1'1 ' , ch iar perceput ca regulă fundamentală a lumii, rămîne 1 1 . . 1 ;', .

1 ' \( '< ' !(,Il


32 indabil:

DAO D E ,JING

eae!

spatele său şi , simu ltan. în el se află ceva decît toate misterele. poarta tutu ror a sC'u nzi­ şurilor. Calea de nerelevat pr in nici u n li mb� . a ici Şi a cu m . Aşezarea capi tolului parafrazat mai sus chiar l a î nccpu t u l cărţii j oacă rolul unui avertisment " esenţial . o bl i gî n d le ctu r a s ă devin ă nu o lectu ră de text. ci o lectură de Dao. De aceea cel care ştie nu vorbeşte şi cel care vorbeşte nu ştie (cap . 5 6) ş i de aceea textul însuşi recu noaşte că este o rosUre i m per fectă şi parţială a nen u m itu lui a acelui ceva care se află în spat.ele n u mel u i Dao şi în spatele textului. la fel cum se a fl ă în spatele oricărui tex t despre acest text. Condamnat, la fel ca şi DQD De ,ling, de a fi un discurs despre şi nI! întru. şi acest d i s cu rs se cu vi n e să se o p rea scă şi, în final . să îl la s e pe Dao însuşi să se rostească mereu , fără ros tire . 10

ma i mist crios

­

,


Notă asupra

1 1 \ ,-]

a !c

"J 1 1 .;;"i s l ,l

: l Ilc

o variantă ini�ială

sau

ediţiei

cel pu ţin o ediţie dcfini-

, L(':·; 1 ( l l u i Dan De Jing; există în schi mb ediţiile sta ndard 1 1 Ii W:mg Hi , respectiv Heshang Gong, cărora li se a daugă_ ;

('î t.eva va rian te pe care exegeza tradiţională şi cea mo ­ consideră a fi foarte apropiate de o primă versiune :1 t extulu i , spre exemplu aşa-numitul "text vechi" editat _de 1'1 1 Yi în timpul dina stiei Tang. Cea mai mare parte a studiilor �I comentariilor apărute în secolul nostru nu se mulţumesc �:-I se raporteze la o singură variantă Şi, pe baza unor m!­ I I l l lioa se analize şi comparaţii atît a acestor variante cît şi a d i verselor glose filologice suscitate de text. propun o nouă va ­ I ' I : l I Ită , încercînd să elimine posibilele greşeli de_scriere (dato­ mie omo[oniei , apropierii gra fice , neatenţiei copistului etc.) :,: 1 1 1 ill terpolările tîrzii pe care le-a cunoscut textu4în timpul 1 1 : I I Ismitcrii sale de -a lu ngu l secolelor. De la rezultatele la ca1 " q l l l l g '!Ceste studii a m încercat şi noi să pornim în s t abi · I l n ' , l variantei pe ca re ne-am bazat traducerea, considerîrid : I ! >!; o ! u l necesa ră valorificarea acestei moşteniri exegetice . Am l o l osit drept texl de baz..'i, la fel ca majoritatea interpreţilor, v : l l'ln n1.a lui Wa ng Bi, ia r opţiunile noastre de lectură au fost 1 : l l 'l I l e în urma comparării acesteia cu varianta lui Hcshang ( ; Ol lg, eu parte din versiunile trecute în revistă de Jiang X Il ' l tang în ext rem de cuprinzătoarea lucra re " Lan zi " colatio1 /( / / şi explicat din 1937, cu glosele Şi lecturile propu se de cei 1 1 1 : 1 1 Importanţi comentatori ai textului şi , mai ales , cu textele 1 " ( TTl t descoperite la Mawangdui. Versiunea la care ne- am " 1 ' 1 il in final nu este substanţial diferită de varianta lui Wang I I I , I l loditlcările sau abaterile fiind semnalate de fiecare dată I I I , ' ; l d nl l notelor. I\dcrinci şi la structura formală a variantei lui Wang Si. " , 1 I JI ' f] JCl u a t ă de tradiţie , nu am inversat ordinea celor două [ ' " () ; J !(� cărţii, aşa cu m se întîmplă în textele de la Mawang0 111 1 ( ' l!i:lr dacă nu am delimitat în text Dan ,ling dţ De - Jing, d h, l / i l l [\('a fii n d strict convenţională , am păstrat totUŞi îm pă r­ ( 1 r 1 ' : I t ra d i Vonală în capitole, fără a modifica, pe baza noilor \' n r l a n t e , ordinea acestora. De fiecare dată cînd succesiunea " I l p l lolclor în textele de la Mawangdui (unde acestea nu sînt d(· m ii le


34

DAO D E J ING

marca te forma L ca in varia ntelc sta rlTlard) difera de cea tra­ diţionala . am semnalat acest lucru în note. Nc-am raporta t totodată la cîteva din cele mai cunoscute şi mai apreciate exegeze a le lui Dao De Jing . Pe lîngă comen ­ tariile clasice ale lui Wang Bi şi Heshang Gong. ne -am folosit în mod constant mai ales de interpretările lui Jiang Xichang ( 1 93 7) . Gao Heng ( 1 943). Zhu Qianzhi (1 955) . Chen Guying ( 1 970) şi Ren Jiyu ( 1 978) . Am comparat de asemenea tradu­ cerea noastră cu alte echivalări occidentale ale textu lui . o listă comple tă a materialelor folosite apărind în .. Bibliografia" de la sfirşitul acestu i volum. Propu nîndu-ne o traducere cit mai fidelă. nu am sacrificat înţelesul textului pentru a echivala şi rimele, atunci cind apar în original . Am căutat în schimb , pe cît P!lSibil. să păstrăm stru ctura ritmică a textului şi nu am încercat o lectură care să îl uniformizeze şi să ii oculteze diferenţele de sonoritate. Singu rii termeni pe care i-am lăsat constant netradu şi sînt Dao şi perechea Yin-Yang, cu care credem că cititorul român este deja familiarizat; am mai păstrat, . pentru fluen �a tradu­ .. cerii, şi termeni precum yi1, "nevăzutul", xl1 . "neauzitul" sau wei1 , .. neatinsul" în capitolul 1 4 , ori termeni care desemnează dista nţe . precum li1 (cap. 64) , eun şi ehi (cap, 69) . pentru care nu există echivalente româneşti potrivite, Fiecare capitol este însoţit de un numiţr de note . cu lese cu un corp mai mic şi plasate imediat după traducere , Î n ele ' menţionăm în' principal alte variante posibile de lectură. glose diferite . interpretări alternative saţ! lecturile la care conduc alte variante ale textului . Notele nici nu sînt, nici nu se pre­ tind exhaustive . noi selectînd din numărul uriaş de informaţii cuprinse în exegezele consultate numai pe cele care. fără să îngreuneze lectura, se pot dovedi utile atit filologului cît şi cititom lui obişnu it. Uneori am adăugat. acolo unde am con­ sidera t că c nevoie . scurte comentarii a căror prinCipală me­ nire n u e ste să impună o opţiune definitivă asupra sensurilor capitolului respectiv . ci să expliciteze maniera noastră de in­ terpre tare . ÎnLrucjt il O text clasic al fi lozofiei chi neze este to tdeau na mai u � o r de înţeles dacă este văzut din perspect iva u n ui alt text al aceleiaşi fi lozofii. a m preluat ideea lui Lin Yutang de a ilustra di verse capitole din Dao De ,ling cu pa saje rcvelatorii dintr-u n alt text clasic al daoismului. Zhuang zi. Acesta est e compu s din 33 de capitole. din care primelc şapte . a şa- nu·


NOTĂ

ASU PRA

EDIŢI EI

1 1 1 1 1 1 ' 1 ( ' ..I' <l pit o!c i n terioare", sînt considerate de că trc exegeţi I I ( ) ph';) directă a eclui că ru i a îi este atrihu it întreglll t ext.

,1

/ I l l l n l l g ZhOll (-369 - -286) . În traducere am urmat varianta G u o Qi ngfan din di nastia Qing, împreună cu co­ I I 1 " 1 1 1; 1 riilc an tologat.e de acesta, cel al lui Guo Xian g , contem1 " 1 \ ; 1 1 1 al lui Wa ng Bi, şi cel al lui Che ng Xuanying din din as­ l i n Ta J lg, c ă ror a li se adau gă glosele şi notele lui Lu Dem i n g ,

' d , ! l l l l i t il de

a ceeaşi dinastie , precum şi ale altor exegeţi. Spre deose­ Vao Ve Jing, Zhuang zi este un text mult mai amplu ',iI I I l a i dezvoltat, şi traducerea noastră, fără a se abate de la 1 ' 1 h \ ( 'l p i u l fidelităţii faţă de text. propune u neori echivalări I i l a i degrabă în spiritul decît în litera textului . Astfel, adesea 1 1 1 1 1 I I r m at u nul din comentariile menţionate mai sus, care o I n.: l m hlguizează pasajele mai obs cu re, fără a mai menţiona l H' I ' � 1 lucru : de altminteri , pentru a nu încărca şi mai mult I n t l l l , 1 1 U am mai i ntrodus nici un fel de note explicative l a p' l �ajde selectate , în felul în ca re am procedat cu Vao Ve Jing . I I d l l l i e s p us de asemenea, că selectarea pasajelor îi aparţine 1 1 1 1 Lin Yu tan g, noi renu nţînd la un asemenea demers: o ri1 ' 1 1 1 1 1 , I l U l-am unnat pe bine cu noscu tul exeget atunci cînd i l I I 1 ( 'onsiderat că pasajele selecţionate de el n u sîn t suficient 0 11 ' reprezentative sau cînd interpretarea noastră era diferită. in n nal, am dori să mulţumim pe această cale tu turor ce­ l or ( 'a re ne-au ajutat, într-un fel sau altul, să ducem la bun � l rl r!:?1t această carte : profesoarei Florentina Vişan de la Uni­ v l ' I"�l t a tea din Bucu reş ti pentru tot sprij inul acordat şi pentru I I \ l ' l I raj ările în momente de cumpănă; colegilor şi profesorilor c iI ' la Insti tutul de Lingvistică din Beijing pentru răbdarea şi I n �degerea de care au dat dovadă În răstimpul a peste doi 1 1 1 1 1 : şi , desigur, familiei şi prietenilor, fără căldura cărora 1 1 1 'C ' a st.c� carte ar fi rămas o simplă utopie: 01111

I l l n ' de

,

,


Dao De Jing


1 Dao care poate fi rostit nu este eternul Dao 1 , numele care poate fi numit nu este eternul nume2: fără Qume, este obîrşia Cerul ui şi pămîntului, nume avînd, este mama celor zece mii de lucruri . 3 Astfel, întru totul lipsit de dorinţă, îi poţi contempla ascunzişurile, iar întru totul aflat . în dorintă, îi poti contempla înfăţişările.4 Acestea două laolal tă apar, însă diferit sînt numiLe5: împreună se cheamă mi steriosul6• Mai misterioasă decît misteriosuF ­ poarta către toate ascunzişurile� 1 . Deşi nuantele pe care le-a primit această frază în diverse tra­

d l l ( "('ri sînt destul de numeroase . doar trei exegeţi se abat de la echi­

V i i la rea tradiţională pe care am urmat-o şi noi, şi anume Duyvendaak. ( ·! .. ary şi Xu Fancheng. Iată cele trei lecturi: . La voie vraiment voie " s l a u tre qu'une voie constante � • .A way can be a guide but not a tl ""i! path�. respectiv: .(Acest) Dao ( � doctrină. metodă pe care o voi

n p une în cele ce urmează) poate fi oare rostit? Nu este el oare eternul

I I;toT* Prima din ele, care a suscitat de altminteri numeroase con-

.• Pentru a evita încărcarea inutilă a text.ului, am renunţat să ma i I I " ·Iu dem. de fiecare dată cîn d eităm dintr-o traducere sau dintr-un eo-

1 I 11' I I 1 a Tiu , fişa bibliografică respectivă. Este de la sine înţeles

.�a l l

că fraza

frazele citate se află la pagina la care, în ediţia menţionată în .Bi-

1 > l Io�rafie· a operei în cauză. este tradus sau comen tat capitoh,ll cores­ H l I l zător din Dao De Jing.


40

DAO DE ,JING

troverse. se bazează . ca şi c ea de-a doua. pe o extrapolare semantică ce lectura exegetului chinez propune. în plus. o turnură in teroga t i vă de asemenea greu de argu­ mcnta t. Tcml en u i chang. tradus aici prin .et.ern" şi ma i jos prin în tru totul". a mai fost. echivalat. şi prin .universal" comu n. obişnuit, nor­ mal" permanent. constant.. imu ilbil" etc. Wang Bi şi numeroşi alţi comentatmi consideră că această frază de fi ne ş te principiul sau regu la imuabilă a naturii. care . fiind dincolo de orice fel de determinări. rămîne unic şi egal cu sine. Potrivit lui Heshang Gong în să urmat de exegeti precum Gao Heng. Waley. Mun­ ro. Creel etc .. primul temlen Dao desemnea7..ă doctrinele lui Mo zi şi Co n fucius. care rămîn rela ti ve şi parţiale şi ca atare pot fi explicate şi t ransmise prin cuvinte. spre deosebire de cel de-al doilea Dao. care denumeşt.e învăţătura daoistă. singura în măsură să pemlită accesul la adevărurile etcrne şi inexprimabile. Exegetul contcmporan Zhang Shunhui nuanţează şi mai mult această lectură. el susţinînd că cel de -al doilea Dao se re feră la a rta guvcrnării. arta de "a fi aşezat cu faţa către sud". în poziţia suvera­ nu lui care practică nonacţiunea: aceasta cste s ingu ra cale c.a re asi­ gură întotdeauna eficienţa guvern ă r ii . spre deosebire de alte temi i şi doctrine politice carc "se schimbă o dat.ă cu vremurile şi nu pot fi păstrate pc vecie". 2. Unii traducători (Waley. Lin Yutang e tc 1 preferă să citcas că alei la plural: .Numelc care pot fi nu m i te nu sînt nu mele absolu1e/imua­ bile . " 3 . Exp res ia . .Cerul şi pămîntul" desemnea7..ă universul, î n timp ce sintagma .cele zece mii de lucruri" denumeşte lumea vie în ansanlblu. totali tatea lucrurilor care intră în existenţă. trăiesc şi se sting. Prin .obîrşie" am tradus un termen cu sensul litera) de .,început". în loc de .Cerul şi pămîntul", în tex tele de la Mawangdui apare din nou sintagma .cele zece mii de lucruri" şi numeroşi excgeţi contemporani preferă să le urnleze. Liang Ch'i Chao. Gao Heng şi alţi co men tato ri modemi propun o punctuaţie diferită pentru aceste rinduri. ciUnd: .,Nonexistentă. se numeşte obîrşia Cerului şi a pă mîn tulu i existenţă. se n u m eşte ma­ ma celor zece mii de lucruri. " Co m en ta ri i le . cu mult anterioare. ale lui Sima Guang. Wang Anshi, Fan Yingyuan etc . . toate datînd din dinastia Song (960- 1 2791 . identific.aseră deja ex i ste n ta şi no n exl sten ţa drept aspecte fundament.ale ale lui Dao. int ro ducî nd o punctuaţie di­ ferită a rindurilor imediat următoare. citite ca: .De 1'lceea. prin eterna nonexistenţă. doresc să- i contemplu ascunzişurile: prin eterna exis­ tenţă. doresc să-i contemplu înfă1işările"; cum. pe de o parte. textele de la Mawangdui par a infIrma lectura propusă de comentatorii din Song şi cum. pe de altă parte . exegeţii moderni m en ţion a ti mai sus introduc noua punctuaţie bizuindu-se numai pe acest precedent. am preferat să urmăm. şi aicî şi mai jos. interpretarea tradiţională. aceasinsuficient argumcn tată mo logic . în timp

.

.

.

.

.

.


CAPITOLUL I

41

marcînd oricum numai un transfer de semnilkaţii de plan epistemologic pe unul ontologic. Mai trebuic menţionat aici că Heshang Gong, urma t de Jiang Xi­ d lil ng. Lin Yulang, Zhang Songru etc .. consideră că La.o zi utilizează c ll Il l ,l nume diferite şi dc sinc stătătoare . "Cel-care-nu-are-nume" şi ..c 'I'I - î nzcstrat-cu-nume": acestea desemnează, potrivit lui Heshang ( : l I l Ig. Dao, respectiv Cerul şi pămîntuL Jiang susţine însă că cele c l c mii nume ar indica mai degrabă două momente care corespund ' 1 1 1 1 )1' s l ii ri diferite ale universului, primul referindu-se la haosul pri­ I I l 1 , rc lia l , anterior separării Cerului de pămînt, iar "celălalt lit perioada I I I I ' are oamenii au inceput să- numească lucrurile, introducînd asUe! , l t k rl'nţicri şi de limitări relative. 4. Prin .ascunzişuri" am tradus tcnnenul miao, care are şi C0I101 " 1. 1 \ 1 (' de .minuscul, secret, subtil, esenţial", desemnînd ceea ce este I l I l rl l l sec lucrurilor, nucleul lor secret şi imperceptibiL O bună eehi­ "u l a rl' ar putea fi "ocultat, nemanifest", prin paralelism cu tenneuul /1/ /" " ..În/fi ţişare", care are el însuşi sensul de "vizibil, strălucitor, ma­ I I I l e - s l " . Wang Si comentează: "Ceea ce nu este manifest este infinit c l c ' 1 1 1 11 ' . Cele zece mii de lucruri incep din ceea ce este mic şi apoi se l I 1 1 p l I l II'SC, îşi au începutul in nonexistenţă şi apoi se nasc. De aceea . 1 ," 1 1 1 1 I Î l Icl i ntotdeauna vid şi lipsit de dorinţe, poţi contempla (starea) I I I I I l a l l l fl'stă a începutului tuturor lucrurilor. " I I I loc de înfăţişările", pe baza unor glose diferite s-au mai propus 1 , 1 ' " I I I I oarcerilc", .aspiraţiile", .desfăşurarea" , . golul. vidul" sau .ne­ \'l IllI - , cc rinţele". Traducerile sînt şi ele destul de diferite: .outcome" ( \V h l/� I sit. C h an Waley) , .Iimitations" (carus, Wilhelm), .manifesta1 1 1 I 1 I s " ( D . C . Lau, dc Bary, Ellen M. Chen) , "potentiality" [Paul J, Lin) " II I 'I I " rc111." (Cleary) etc . O lectură la fel de interesantă a primei părţi II " . , p l l olului, care pare însă uşor forţată, ar putea fi şi: .Dao care 1 " " l l c ' Il rostit nu este eternul Dao; numele care poate fi numit nu , ' , 1 , · \ ' 1 (' 1111 1 1 nume. Nu-I numi: este începutul Cerului şi pămîntului; 1 I I I 1 I 1 " ,? l c - l : este mama celor zece mii de lucruri. La fel, eliberează- te 1 " I 1 I I 1 1 t o tdeauna de dorinţe: îi poţi contempla ascunzişurile ; rămîi în · , 1 . 1 1 " " t ic dorinţă: ii poţi contempla înfăţişările. " ! , . , J iang Xiehang, unnat şi de alţi comentatori moderni, propune " 1 I 1 t " pUllctuaţie, citind: ,.Acestea sînt identice, insă după ce apar 1 '' ', 1 1 l a l 1 u me diferite. " Cele două lucruri care au aceeaşi sursă pot fi ,, , l l l rşla" şi .mama" , după cum consideră Wang Bi, .dorinţa" şi "lipsa , l e- dorll lte", după Heshang Gong. sau "existenţa" şi "nonexistenţa", ' 1 1 1 1 1 I n l erpretează Gao Heng. Sha Shaohai, Zhou Shengchun şi alţi , \1 / ',. - 1.1 moderni. In opinia noastră, poate fi la fel de bine vorba despre " " I "T1 c'k manileste şi nemanifeste ale lui Dao, căci .ascunzişurtle" şi 1 I I I . , \ I�;l Iilc" sînI. două faţete ale unuia şi aceluiaşi lucru , Dao unic şi I l I d l v l / l l J l l , pc ca re însă oamenii le"Percep şi le numesc în mod diferit. l i . Prin "misterios" am tradus termenul xuan, literal .negru (pre­ , 1 1 1 1 1 a pa i1 dinc",1. sau ceru l noaptea!". În textele daoiste ulterioare, terl a Jlllllc t.uaiie

IU'

un

..

,


42

DAO DE JlNG

menul a fost fo l os i t extensiv pent ru a desemna ultima realitate mis­ tică . Del.L,) abscondilus.

7. Sa u : .făcînd şi mai mi s teri o s mfsterul" . ..mergînd de la mister mis t er şi mai de nep ăt ru n s · etc. Deşi diferenţa faţă de lectura

Ia UII

noaslră nu pare foarte mare. aceste lecturi au stat Ia baza apari ti ei noi şcoli neodaoiste. în di n as tia Tang. cel mai cunoscut repre­ ze ntant al ei fiind Cheng Xuanying. 8. Sau : M isterioa sa. şi mai misterioasă. estc poarta tuturor ascu nzişUlilor unei

..

. .·

1 . 1 . Dao nu poate fi numit, r os ti t ori discutat*

Pu ritatea-Absolută îl întrebă pe Ccl -fără- de-capăt: JI cu­ noaştel,i pe Dao?" .. Nu îl cunosc" . răspunse Cel-fără- de-capă t. Aceeaşi în trehare i-o puse Puritatea-Absolută şi lui Nefăptui­ re, care răspunse : ..îl cunosc pe Da o . " "Aşa cu m îl cu noaşteţi dumneavoasfl·ă. Dao are vreun atribut?" "Da. " .Care anu­ 'me?", întrebă din nou Pu rita tea-Absolută. "Ştiu că Dao poate fi de preţ. la fel cum poate fi şi umil, ştiu . că poate fi strîns la un loc , l a fel cum poate fi şi risipit; pornind de la aceste atribute, eu îl cunosc pc Dao . " Pu rita teacAbsolută î l întrebă p e Cel-fără-de -începu t despre rostu l acestor vorbe. spunînd: . Cel-fără-de "capăt nu-l cunoaş­ te pe Dao. iar Nefăptu ire îl cunoaşte. Cine are dreptate?" "Ne­ ştiutorul, replică Cel -fără- de-început, este adinc, iar ştiutorul rămîne la suprafaţă: neştiutorul ajunge înăuntru , ştiu torul rămîne în afară . " Puritatea-Absolută pricepu şi zise oflind: .Neş tiutorul e de fapt ştiutor, iar ştiutorul, neştiutor. Dar cine stăpîneşte oare ştiinţa de a nu şti?" "Dao nu poate fi auzit, continuă CeI -fără- de-început, căci auzit n-ar mai fi . Dao . Dao nu poat(! fi văzut, căci văzut n-ar mai fi Dao . D ao nu poate fi pus în cuvinte , căci astfel n-ar mai fi Dao. Trebuie să ştii că cel ce dă formă celor înzestrate' cu fonnă este el însuşi lipsit de formă . Dao nu trebuie numit. " Spuse apoi din nou Cel-fără-de-început: .Cel care�ţi răs­ punde cînd îl întrebi despre Dao nu il cunoaşte pe Dao, iar cel care întreabă despre Dao nu a auzit de fapt despre Dao. Nu se pun întrebări cu privire la Dao, iar dacă se pun rămîn fără răspu ns. A întreba despre ceea ee nu se întreabă înseam­ nă a întreba În gol, iar a răspunde la ceea ce· nu se răspunde Titlurile fiecărei s ecţiu ni care conţine pasaj ele din Zhuang zi p e le-a selectat Lin Yutang pentru a ilustra textul nostru îi aparţin tot bine cunoscutului sinolog. *

care


43

CAPITOLUL 1

I I l scamnă a nu pătrunde în intertor ( a nu percepc esenţa 1 1 1 1 Dao) . Cel care , fără să fi aju ns în interior, îi · răspunde ( " l ' I u i cc-ntreabă în gol nu poate contempla, în afară-i, mersul u l l l versului şi nici nu poate cunoaştc, înlăuntrul său , încc1 11 1 ( 111 proprtei sale făpturt. Prin urmare , un asemenea om nu poa t c să se urce pe munţii Kunlun şi nici nu poate rătăci pe 1 :"l rimul Marelui Vid. " Zhuang zi, cap .

22 .Înţelepciunea călătoreşte i n nord"

1 .2. Conditionatul ,i neconditionatul

Cunoaşterea celor vechi era desăvîrşit.ă . Din ce pricină era c I ( ' �;(l virşită? Pentru ei, lucrurile nu începuseră încă să existe : : w( 'm:;l.a era desăvîrşirea, era culmea (cunoaşterii) . dincolo de ( ': l r( ' IlU se poate trece. Au urmat apoi cei pentru care lucruc 1 ) 1 ( ' existau , fără însă ca între ele să se a fle vreo graniţă ( . . reali tatea era un compact nedefinit şi necondiţionat) . Au I m l l a !. apoi cei pentru care exis tau graniţe între lucruri , dar ( " ; ) rc Illl făceau diferenţa între bine şi rău . Cînd această dife1( 'I 1 �:1 a apărut şi ea, Dao a începu t să aibă lipsuri. Acestor I I psl l ri ale lui Dao le datorăm apartţia părtinirii.

Zhunng zi,

cap.

2 .Despre identitatea lucrurilor"

1 . 3. Toate lucrurile lJint Unu. Ochiul simţurilor ,i ochiul spiritului

in statul Lu trăia un om, pe nume Wa ng Tai, căruia i se

l a l : l sC

un picior ( fusese pedepsit pentnl încălcarea legilor '1 I : l I u lul) ; cu toate acestea cei care îl urmau ( discipolii săi) ( ' ra I I la fcl de numeroşi ca cei care îl urmau pe Confuciu s. Chang Jl îl întrepă pe Confucius*: "Lui Wang Tai I s-a tăiat 1 1 1 1 picior, dar discipolii săi sînt tot atît de mulţi ca al dum­ I W:J voastră. Cînd stă în picioare, el nu-şi dă învăţătura, cînd 111 :-, aşezat, nu cîntăreşte, în -dIscutie, lucrurile : cei ce vîn gOi ( - IgnorantiI la el se întorc însă plini. Să fie oare adevărat c ';", el are o învăţătură pe care o oferă fără să se folosească de ( 'l I vlnte şi care, fără să aibă o formă anume ( fără să fie =

=

=

...

• Această conversaţie, la fel ca toate conversaţii le din Zhuang zi, c'lI t l' strict imaginară, lui Confuctus. de altminteri. atribulndu-i-se aici. I 'U şi in alte pasaje. concepţii şi a ti tud ini tipiC daoiste. In alte cazuri t l lsn. Zhuang Zhou il rid icu lizează pe inţelep tul din Lu. subl in iind fu­ I lII tatea şi re lativitatea adevărurilor propăvăduite de acesta.


44

DAO DE J I NG

sistematică) . împl ineşte ( formează) totuşi m in ţ i l e oameni­ lor? Ce fel de om e acesta?" .Aeesta e s t e un î nţelept, răspunse Co n fuc i u s . Ş i eu aş do ri să -I u rmez ( să-i fiu dis ci po l ) , aar nu i- am aj uns încă din unnă pe ce i l al ţi . Şi d ac ă eu insumi aş dori să-I am c a maes­ tru, cum oare să n u o dorea s c ă cei mai p rej o s decît mine? Nu numai statu l Lu , întregul Subceresc l - aş face să -I urmeze ! " . D e ş i lui i s-a tăiat un picior, zise Chang Ji, se află totuşi m a i p resus decît Maestrul (= Co n fuc iu s) , iar pe oamenii de rîn d îi de pă ş eş te cu mult. Aşa stind lucrurile, care este totuşi felul în ca re el îşi fo lo se şte mintea?" "Deşi viaţa şi moartea, răs pu n se Con fu c iu s , sîn t lu cru ri m ăre ţe , pe el nu- l atin g în vreun fel şi c hiar dacă Ceru l s -ar răstuma şi pămîntul s - a r p răbu şi , el tot n-ar fi pierdut : cu-adevărat, el n u are nici o lipsă ş i cu lucrurile la un loc nu intră-n prefacere: le controlea ­ ză s c hi m bări le, rămînînd însă la o riginea lor ( lîn gă Dao)" . Cum adică?", în treb ă Chang Ji. .Dacă privim lucru rile din pu n ctu l de vedere al diferen­ ţelor dintre ele, ficatul şi fierea sînt la fe l de î n depă rta te u nul de celălalt c um sînt statele Chu şi Yue: privindu -Ie în să din punctu l de ve dete al i de n t i tăţii lor, toate lucrurile sî nt Unu. Un om c are păstrează Unul nu ştie c e folo s i n ţă au ochii şi urech i l e şi călătoreşt.e cu mintea pe tăIim ul Puterii în armo­ nie . În lucruri, el priveşte ceea ce le face să fie Unu şi nu vede ceea ce le face să se piardă ( ac ele aspecte prin care d ifer ă) : de aceea, pentru Wang Tai p ierd e re a p icio rul ui său este ca împrăşti erea u nei grămezi d e ţăIi nă . " =

=

=

=

Zhuang zi. cap. 5 .Dovezi ale deplinătliţii Puterii" Viaţa şi moartea. sî n t lucrări ale destinului, la fe l cum fa p­ tul că zi l e le ş i nopti le îşi urmează î n totde au na este lucrarea Cerului: oamenii nu au n imic de-a face cu aceste lucruri, căci ele p rives c realitatea adîncă a firii . Ei socotesc că Cerul le este t a tă şi îl iubesc din toată fiinţa lo r : cum ar trebui atu nc i să iu be as că ceea ce se a flă ma i presus de cî t Cerul? Ei nu ma i pc s uveran îl aşază m a i pres l l s d ec ît pe sine şi şi-ar da viata pen tru el: ce - ar trebui atunci să facă pe ntru Cel Adevărat ( Dao)? ,. Cîn d iazu rile seacă . peştii stau la u n loc în noroi , su flîn d u n u l înspre celălalt şi u mezi nd u - s e împreună cu salivă: mu l t mai bi ne-ar fi î n s ă să poată să uit.e unii de c e i lalţi în rîu ri şi lac u r i . Oamenii îl l a u d ă pe Yao şi-I condamnă pe Jie ( su=

=


CAPITOLU L I

45

legcnclari , simboluri ale guvcmării inielcpţe şi ale tira ­ ale hinelui şi a le răului) ; mult m ai hine-ar fi însă să -i poa l ă uita pe-amîndoi şi să se schimbe în tru Dao ( = să aban­ d o n eze judecăţile m o ra le , să - nu mai facă diferen ţe în1J:e lu1 " 1 "1 1 1; şi ca atare să perceapă Unu l) _ Natura ne poar t ă în - formă. ne dă mu nca în viaţă, u şu ra ­ n 'a la hăhineţe ş i od ihna la moarte . Astfel, ceea ce ne-a făcu t hi ile dîndu -Qe vtaţă bine ne face şi cînd ne dă moartea. wr; l I I i I l h'i,

Zhuang zi, cap, 6 .Marele strămoş- şi maestru"


2 Cînd tot Subcerescu l l ştie că ce e frumos e frumos se iveşte şi urîtu l , iar cînd fiecare ştie că ce e bine e bine se iveşte şi rău l . Astfel existenţă şi nonexistenţă una din alta se nasc2, greu şi uşor unul pe altul se-mplinesc, lung şi scurt u nul altu ia îşi dau formă3 , sus şi j os unul pe altul se sprijină4, voce şi sunet5 îm preună intră-n armonie, înainte şi înapoi unul al tuia îşi urmează6, Prin urmare Î nţeleptuF fără făptuire îşi îndeplineşte lucrărileB şi fără cuvinte îşi o feră învăţătura. Cele zece mii de lucruri împreună apar dar nu el le căIăuzeşte-n fiinţă9: face să crească şi nu stăpîneşte LO, foloase aduce şi răsplată nu cere 1 1 , lucrarea-mplineşte şi nu se mîndreşte 1 2• Tocmai pentru că nu se mîndreşte împlinirea-i rămîne. 1 Subcerescul" desemnează lumea, pămîntul locuit de om. Ade­ sea expresia se referă numai la societatea umană. 2. Sau .vid şi plin unul pe altul se nasc", .ceva şi nimic unul pe altul se nasc" etc. 3. Sau , după o altă glosă, .Iung şi scurt funcţionează ca termen dc comparaţie (contrastant) unul pentru celălalt". 4. Literal. .sus şi jos sc înclină (luîndu-se ca punct de sprijin) unul celălalt". .


CAPITOLUL

2

47

. m u z ica inst nmlentillă ş i cîntecul", .. un singur sl\net ş i o întreagă" et.c. t i . D . C . Lau vede o contradicţie în această propozitie şi propune I Wl l l ru re zolva rea ei o soluţie dcstul de pragmat ică: .. It may seem � . I range t.o say that before and atler follow each other, but this refers pro bab ly to a ring. Any point on a ring is both before and after any pOll l l , depending on the arbitrary choice of the starting point. " În opi1 1 1 0 1 noastră. această propoziţie nu trebuie separată de cele care o pre­ ( "c ' d , cu care de altminteri se află într-o simetrie perfectă, împreună d d l l lind structura fenomenală a universului, în care termenii comple­ I I l I " l I la ri coexistă şi alternează continuu. 7 . Isabelle Robinet scrie despre Înţelept (literal. .Omui spiritual") : .. 1 lam; le Daode jing il s'agit surtout d'un s age souverain , ou d'une , .. . , 'Ie de demiurge, une sorte de forme anthropomorphisee du Dao en , . , . SCIIS que, imm o bile meneur du monde, il en a ssure le salut par ' . . 1 scule existence insouPGonee, par son no rl -agir, en se plac;:ant au ' 'I ' l I l r(' U n . " ( 199 1 : 35) H. Ve rb u l wei2, .a acţiona, a făptui" , descrie întotdeauna o acţiune d d l l >(Ta tă, un act conştient. îndeplinit cu o intenţie precisă şi avînd " I I 1 1 a 1 l 1 a l e bine contu rată. Negarea sa pro duce , evident. inversul aces1 , , , ( 'onolaţii, sintagma wuwei, .nefăptuirea", desemnînd astfel un pro­ ' c · s O I cărui finalitate este să fie lipsit de finalitate , un tip de acţiune , ' 0 1 1'<' Jlomeşte de la o atitudine fundamentală faţă de lucruri, cea de f, , /',,';(·z faire, ziran .(a lăsa totul să se petreacăl de la sine". Pornind , le - O I ld . idealul daoist de guvernare este sintetizat în formula .a făp tui 1 . 1 1 OI la pt.uire" (ef. cap. 63) : suveranul trebuie să adopte numai formele o i , O Iqill lle care respectă pornirile intrinseci ale fiecărui lucru , intrind . , · . I I I ' ! in armo n ie cu operaţiile marii legi naturale. Dao. O altă' formu1 . 1 1 ( ' I l plc daoistă marchează eficacitatea acestei maniere de a ajunge 1 . , " ( ' op1 l 1 dorit fără a apela la nici un m ij l oc coercitiv: .prin nefăptuire . / I I I 1 .. bptă nu rămîne nefăptuită" (cf. cap. 48) . ( '' ' l Iccptll l wuwei nu est.e st.rict daoist. ci se revendică dintr-o · , l I l 1 l a <\e tradiţii foarte vechi .. pentru care stau mărturie şi două pasaje 0 1 1 1 1 !\ r w lecte/e lui ConfuCÎus: .Maestrul a spus: .Cel care guvernează 1 1 / I I I v i r l ute poate fi co m para t cu Steaua Polară ca re răni.î!1e în sălaşu l . . , , ' II I l i m p ce m ulţimea de stele s e învîrteşte în jurul eL . " (II : 1) şi � 1 . ", ·, 1 m i a spus: -Dacă cineva a guvernat prin nefăpt.uire, a ce l a ho1 . 0 / , 1 , . " il lost Shun. Ce îapt.e a făcut ci "Teodată? EI nu făcea decît · . l C 'o I . l�rav şi res pec tu o s , Cll faţa îndreptată către sud " (XV : 4) ' 1 1 'rin .a eălăuzi in fiinţă" am tradus o sintagmă cu sensul de , 1 1 1 I 1. i a. a se afla la originea aparitiei (IucrUlit'Or) ". În v ari anta stan­ . 1 . 1 1 , 1 " I t l i Wang Bi ap are aici un alt termen. cu sensul de .a con trola, , , j ' ' ' l I i l l ; 1 " sa t l " a accept.a. a nu respinge". fraza t rebu ind deci tra­ . 1 " ., .. Ce!f' zece m i i de lucruri apar. dar el nu le controle<17..ă / refuză . " '1 , , · 1 1 1 1 1 1 ;1 1 . <11fil u ri d e numeroşi alti exegeţi moderni. textul edit.at de

fi . S il U

I l l a sl l ră

,,1

.•


48

DAO DE JlNG

,

Fu Yi, i;lşa-Ilumil.ul .1C'xt vechi", C'onfirrna l. de alte t rei variante şi de tex tu l n de la Maw<ll lgdui. De ş i aşa cum scrie şi E l k n M . Che n est.e dest.u l de evident faptul (' ii , În lectura prckrată d e n o i , t.ext.ul sublin iaza caracterul spontan <11 aparitiei tutu ro r luc11l rilor, Jiang Xichang considcră că ce le zece mii de lucr uri" desem nează în fapt poporul. lăsat. de suveral l să îşi unlleze pomirile fin'şt i , fără ca el să .,iniţieze" vreo a qiun c plin care să se amestece in mersu l normal al lucrurilor. 1 0. Prili "a st ăpini" am tmdus verb ul you a poseda, a considera al său". Am interprc1;lt shc1llJ ca verb fact1t iv (�a face să crească") , şi nu ca verb activ ("a da naştere") . Exegeţii care prcferă lectura terme­ nului ca verb a cti v adaugă drept subiect fie ..Înţeleptul", fie .cele zece mii de lucruri". latii"cîteva exem pl e: înţeleptul naştc cele , zece mii de lucruri şi nu le con s i de ră ale sale" (Gao Heng) ; .He produces without attempting ta possess" (Paul J. Lin) ; .He rears them b ut does not lay claim to them" (Waley) ; . ... they live without possessiveness" (Cleary) ; .Cele zece mii de lucruri se dezvoltă şi nu pot fi posedate cu forţa" (Feng Dafu, Zhang Songru) etc Fraza apare şi în capi to lele 10 şi 5 1 . 1 1 . Am urmat glose1e lui Heshang Gong în interpretarea acestei fraze. citindu -l pe wei2, literal .a face, a făptui", ca .a conferi, a da, a aduce (foloase şi avantaje)" şi parafrazînd prin .a (nu) aştepta răs­ plat a" un termen al că rui sens literal este "a se baza pe, a se bizui pc (ac ţ iu nile sale pentru a fi recompensat)". Iată a lte echivalări: .EI face hine cclor zece mii de lucruri şi nu consideră că a făc ut o faptă b un ă (Gaa HengJ ; .. El făptuieştc fără a c.ăuta răsplată" (Zhang Song­ ruj ; .Dacă există făpt.uire, ea nu e legată de aspira ţi ile sale" (Feng Daful; . (He) con! rols them, but does not 1ean upon them" (Waley) ; .(He) acts without asserUng" (Paul J. Lin) ; .He aets and puta no s tress o n it" (Erkes); .Hc works without holding an" , ( Ellen M . Chen) etc Fraza se regăseşte şi in capitolele 10, 51 şi 77. 1 2 . Literal. .realizările sale sînt meritorii, da r nu stă' (în acelaşi loc cu meritul său nu îşi arogă nici un merit) ". Fraza apare şi în capitolul 77. ,

,

"

.

..

.

.

"

.

=

2, 1 . Relativitatea termenilor opuşi . EgaUzarea tuturor lucru· rilor şi atributelor in Unu

Vorbirea nn e s te doar răsuflare : ea este menitc'i să s pu nă cii ace st ceva nu este niciodată întru totul de fi n it Exi !'! t.-'i sau nu cu· adf!vărat vorbire? Unii c o nsi de ră că vorbirea ar ti d i fer it ă de ('iripi tu l păsărilor: există însă vreo dife renţă în tre cele do u ă ? Ce a putut să I ascundă atit de bine pe Dao încît să dea n aştere diferenţei di n t re adevărat şi fals? Ce a oc u l tat atît de mu),t vorbirea încît să dea n aş te re diferenţei d i nt re afirmaţie şi ncgaţie?* Din ce priCi nă Dao nu există pes-

ceva, numai

.

-

.

. *

Aşa cum menţionează şi Lin Yutang, cei doi termeni traduşi de


49

CAPITOLUL 2

1 ( ' l o l ? Din ce p rtc i n ă nu poatc vorbirc<l să ne d em n ă de cre­ a scuns de cătrc aplecarea sIlrc părti n i re a oa­ l I Ieni l or, inr vorbirea es l e ocuIt ată de prea m u ltele înflortturi . 1 le : l CCCfl a u a p ă m t a firmaţiile şi ncgaţiile ( di s pu tel e) con­ I l I ci;mi �t ilor şi moiştilor ( şcoli riva1c ale vremi i. în mod cg<l l I k ;:Dvu n l c de Zhu a ng zi) , fiecare n egin d ceea ce ce il al V afirmă '�i a firmind ccea ce q�i l a l ti neagă. Pcntm a afirma ceea ce , I J I lhele ne agă şi a n e ga ceea ce am bel e afirmă, nimic nu cste

za r<" ? Ono csl e

,

=

=

mai pol rtvit decît (adevărata) Lumină. Nil exi stă Il i c i un lucm care să nu fie şi "altul" ( a l tc eva , dl li�rit dc sine) şi nici unul care să nu fie şi acelaşi " ( iden1 1( ' c u Sine) . Accasta ( ac es t adevăr) nu se poate vedea dacă porneşti di n s pre .altul", putind fi pri cepu t numai dacă porI ICŞU de la "acela şi" . De aceea se spun e că al tu l apare din ac e l a şi şi că acel aş i îl urmea7.ă. p e .altul". Dcşi aşa se spune de spre felul în care se nasc a l tu l şi "a('elaşi" unul pe celălalt, totuşi du pă viaţă este şi moarte şi d l l pă moarte e s te şi vi a ţă posibilului îi urmează imposibilul �I Imposibilului , posibilu l, ia r cînd se afirmă ceva se Şi n ea gă ( ' ( 'va şi, cînd se nea gă ceva, se şi a fi rm ă ceva . De aceea Înţe­ I l ' p l u l nu apucă pc această cale. ci st răluceşte în lu m i n a Ce/ 1 ' 1 1 1 \ 1 1 , p e care în toate îl u rmeaz..'i . .. Acelaşi" este şi "altul" , "altul" esţe şi ac elaş i şi fiec."l re a rc propri il e sa le afirmaţii şi negaţii . Şi a tu nci există sau nu 1 ' 1 1 fl dcvărat un ace l a şi şi un . al tul ? D ac ă nici .acelaşi" şi 1 1 1 1 ' 1 "altul" nu îşi mai a fl ă termenul complementar aceasta �w cheam ă "axa lui Dao . Cîn d această axă a atins centml I 'ercului , ei îi co re s pu n de neli m ita rea : afirmaţi i le sînt acum IIdlmitate, iar negaţiile sîn t şi ele nelimitate . De aceea se spu­ \ 1 1 ' că n im i c nu este mai potrivit decît adevărata Lumină, Decît să te foloseşti de idee (în sine) p e ntru a arăta că II ki l e (în lucmri) nu sînt ideea (in s i ne ), este mai nimertt să. l o !oscşti o non-idee ca să arăţi că i deile nu sînt ideea (în sine) . J > l ' ci l să te foloseşti de un cal (în general) pentru a arăta ci) 1 1 1 1 eal (alb) nu este u n ca! (în general) , este mai nimeri t să =

.

=

=

.

"

"

.

"

"

"

"

,

"

.

"

"

"

-

"

prin "aHmla ţic· (slli1 ), respectiv "negaţie" ({etl , desemne<l7�'i "ge ­ I lt 'ra l moral judgemen ts aud mental dislinctions: eright> and ,wrong ,

I " l i aici

..

and -false., .is. aud .is noi», .affimlative. and -negative., also to -jl l st il'y. and ,condemn., to .affinn. and .deny.". Am echivalat în fiecare l'al. in funcţie de context. - 1 1'1 1("

,


50

DAO D E , J I NG

foloseşti un non - cal ca să ară ţi că un qll (alb) nu e un cal (în genera l) *. Cerul şi pămîn t u l sînt o idee, iar cele zece mii de lucru ri sînt un cal . Zlluang zi. ca p .

2

.

Despre identitatea

lucrurilor"

2.2. FutiUtatea limbajului. Despre propăvăduirea fără cuvinte

a doctrinei

Cînd eu spun ceva despre un an ume lucru , nu ştiu dacă vorbele mele sînt sau nu pe potriva a ceea ce se spune despre acel lucru . F1e că 'sînt, fie că. nu sînt pe potrivă, vorbele mele şi ceea ce se spune în general despre acel lucru sînt toate d e acelaşi fe l , şi astfel în tre ele nu există nici o diferenţă. Să mă explic însă . Există un început; există ceva ( o perioadă) care a început înainte de început; există ceva care a înc ep u t înainte ca acel ceva (care a începu t înainte de înce­ pu t) să înceapă. Există fiinţa, există şi nefiinta; există ceva care a existat înainte de nefiinţă: există ceva care a existat înainte ca acel ceva (care a existat înaintea nefiinţei) să existe. Deodată a apărut nefiinţa, însă nu pot să ştiu care există cu adevărat, fiinţa sau nefiinţa. Eu de-abia am s pu s ceva. însă nu ştiu dacă ceea ce am spus spune cu adevărat ceva sau nu . În Subceresc nu există nimic mai mare decît capătul unui fir de păr, iar muntele Tai este mic; nu există ceva care să trăiască mai mult decît u n copil mort în pru ncie , iar peng Zu însu şi ( = Matusalemul chinez) a murit de tînăr. Cerul şi pă­ mîntul cu mine odată se nasc, iar cele zece mii de lucruri cu mine sînt Unu . Dacă lucrurile sînt U n u , cum să mai existe vorbire? ,Dacă am spus însă "Unu " , cum să nu existe vorbire? Unu şi cu vorbirea fac doi . doi şi cu Unu fac trei. De aici înainte, nici cel mai iscu sit la socotit nu pOâte să aj ungă pînă la sfirşit: cum o să poată oamenii de rînd? Deci dacă de la nimic ( ne fi i n ţ a) se poa te njllngc la ceva ( fiinţa) şi de aici pînă la trei. cum ar fi dac.ă de la ceva ( nu de la nimic) s - ar ajunge la altceva? Ma i bine ",j nu încercăm şi să ne oprim aici! =

=

=

=

ZhuQng zi. ( 3P 2. .Despre ident ita tea h wr' J li ! o r"

• Frazele se refcră la atllTIlatii ':ii pmadoxUli mii. precum Gongsun Long şi H l l i S h i .

specifice

sofişt i!or vre ­


3 Cînd cei vrednici nu sînt ti nuţi la mare cins te 1 oamenii nu se iau î ntre ei la întrecere; cî nd lucrurile rare nu-s prea mult preţuite, oamenii nu se-apucă de hoţii şi de fu rtu ri; cî nd lucrurile de dori t nu sînt lăsate la vedere i nimi le2 oamenilor nu sînt tulburate . Prin u rmare , în cîrrhuirea' sa, În ţeleptul le goleşte inimile şi le umple burţile,

le slăbeşte ambitiile şi le întăreşte oasele3, făcîndu-i mereu să rămînă fără ştiinţă şi fără do rinţe , iar pe ştiutori să nu se-înc umete să făp tuiască. Cînd se făptuieşte fără făp tu ire toate sînt bine cîrmuite. 4 1 . Schwartz ( 1 985 : 190) consideră că fraza ar fi un atac impotriva 1 1 1 1 Mo zi şi a şcolii moiste. care susţine tocmai recompensarea fiecă­ I 1 1 1 1 1 pot rivit meritelor sale , in timp ce Lin Yutang crede că fraza ar 1 I 1 1 I ( 'a mai degrabă doctrina confucianlstă. In loc de .cel vrednlcM I - .. cel inzestrat cu talente ieşite din comun şi cu calităţi deosebite", c l l l p;i cum scrie Sha Shaohai) s-a mai propus, pornind de la o altă fI." ,h.i , şi .avere, bogăţieM• Zhang Songru citeşte: .Cînd conducătorul 1 1 1 1 Î�I laudă singur talentele" , iar Waley echivalează: .U we stop l o o k l n g for 'persons of superior morality. ". :2. Inima este, in tradiţia chineză, sediul dorinţelor şi al sentimen1 . . 10 1', sursa voinţei şi a intelectului şi locul din care tzvorăsc intuiţiile c i . · orice fel. Termenul este uneori tradus şi prin .minte", .intelect", . . " plrl t" etc. Aici, ca şi în tot textul. inima este considerată a fi sălaşul c l o r l l l �e1or, .golirea inimii" preconizată mai jos desemnind o acţiune I l I d l r{'(:tă de reducere a acestora. : 1 . in loc de .ambiţie" s-au mai propus şi .voinţă" sau .inteligenţă" . . . r I I I .uirea oaselor" se referă, potrivit exe e 'lor care citesc în s Iritul


52

DAO D E , J I NG

prol ('jnrea mădu V(' i , cOllsidua l.'1 I 1 1 1 kl dc (,SUI ­ a vicţi i . De altmin teri . a t î t .golir!'a inimii" cît şi "sl{i h i n�a a m biţic j "' pot desem na diverse- t e h n ici daoiste de r.oncen l rnre, la fel CUIl1 "um­ p l e rea burJ,W SI' poat e r('kri l a p u ne rei! in circu latie .1 cnergiei v i 1 n lc sau la o teh n i că spe Cială de respiraţie. 4. Textele de la M awan gdui ci te s c ace stc u l t ime t rc i l; n d u ri as tfel: ,,A-i face pe Şt ill tOri să n u Îndra znească şi să n u faptu iască : asta e tol. Astfel n imic nu este necÎrrnuit. " daoisIl1 1 1 l u i rdigi o c; , In

Vi

3. 1 . A nu·i ţine la mare cinste pe cei vrednici. O lume a

bunătăţii incon,tiente

În epoca virtuţii perfecte, cei vrednici nu era u ţinuţi la ma­ re cinste iar celor înzestraţi nu li se dădea nici o dregătorie. Suveranul se asemăna cu coroana unui arbore ( ocu pa în mod natural poziţia superioară) , iar poporul era asemenea că­ prioarelor sălbatice . Oamenii erau drepţi fără să ştie că au . dreaptă judecată". se iubeau u nii pe ceilalţi fără să ştie că sînt "omenoşi", erau cinstiţi fără să ştie că sîn t ..loiali" şi fă­ ceat.t ce se cuvine fără să ştie că sînt .demni de încredcre"*. Mişcîndu -se încoace şi-ncolo precum furnicile, ei îŞi săreau unii altora-n aju tor, fără să ştie că în acest fel .fac o favoare" . De aceea paşii lor nu au lăsat nici o urmă, iar faptele lor nici o însemnare. =

Zhuang zi. cap. 12 .C e rul şi pămîntul"

3.2. Cunoaşterea este pricină de discordie

"Ştli tu oare (îl întrebă Confucius pe discipolul său , Yan Hui) , ce întinează virtutea şi de unde începe cunoaşterea? Vir­ tutea ţi-o întinezi căutînd gloria, iar cunoaşterea începe cînd oamenii se iau între ei la întrecere. Căutînd glOria, oamenii ajung să se strivească unii pe alţii , iar cunoaşterea este arma de care se folosesc cînd se iau la întrecere ( ca să obţină o �

I

* Yi2, .dreapta judecată", ren! . • omenia", zhongl , .loialitatea", şi xin• • (calitatea de a fi) demn de încredere" sau .sinceritatea" . sînt ter­ meni-cheie În sistemul etic confucianist. Deş i ei şi-au făcut apariţia În vocabularul limbii chineze încă Înainte de Con fuc ius (yil . ren ! şi xin apărind , spre exemplu şi În Cartea cîntecelor) , acesta i-a reunit pentru prima oară într-un sistem filozofic coerent. folosindu - i pentru a desem­ na calităţile care îl diferenţiază pe .omul ales", jW1Zi, de .omul mă­ runt", xiaoren. Termenii apar de mai multe ori şi În Dao De Jing , cu precădere în capitolele 1 8 , 19 şi 38.


53

CAPITOLUL :1

pozi tic oficială şi diverse favom ri) . Şi cunoaşterea , şi glolia

�m J t u nelte de ră u augu r şi nu îi duc pe oameni la împlinire . "

.

Zhuang z i , cap. 4 ,

.

Lum e a

oamenilor"

(laissezfaire. neamestec). privită ca o învăţătură care îi lasă pe oameni să-şi "împlinească în ' , pace pornirile firii "

3 . 3 . Doctrina nefăptuirli

Am auzit că oamenii trebuie Iăsa,V într-ale lor şi priviţi cu I I l g,-tduinţă: nu am auzit însă că oamen ii trebui� cîrmu iţi . 1 ) ; \ 1 ';) î i laş i într-ale lor, n u ai a t e teme c ă a u să-Şi întineze I I I vreun fel datul firii ( natura oliginară) . iar dacă-i priveşti ( ' 1 1 ngăduinţ.. � nu ai a te teme că au să-şi piardă virtutea. Iar dacii eei din Subceresc nu-şi întinează datul fuii şi nu-şi pierd v i rI u tea, ce nevoie mai e de cîrmuire? [ . ] Însă din timpul . . dor trei dinastii ( primele dinastii menţionate de istorto ­ , �I"<l nn chine7.ă. Xia, Shang şi Zhou) pînă a stăzi. oamenii au los ! mereu tulburaţi plin recompense şi pedepse ( m ij lo a ­ ( " de recomandate de tradiţie pentru a asigu ra succesu l gu­ v lTll;) rii) : au reu şit acestea oare să-i facă să-şi împlinească în pacc pornirile firii? [ . ] Ast.fel, omu l ales devine stăpînul Subcerescu lui numai ( ' I I H I nu poate face altfel, Şi atunci cel mai bine este să nu Ll p t u iască , căci prin nefăptuire fiecare îşi împlineşte în pace por n i rile firii . De aceea, numai celui care preţuieşte Subceres­ ( " I II la fel cum îşi preţuieşte trupul i se poate încreqinţa Sub­ ( Tfeseul şi numai celui care iubeşte Subcerescul la fel cum ',( O l u heşte pe sine i se poate da în grijă Subcerescul : un ase­ I l le l lea om nu tulbură armonia celor cinci cămări ale trupului ( . . lkatul, inima, splina, plămîn ii şi rinichii) şi nu dă nici un I I " ! dc însemnătate vederii şi auzului ( cunoaşte rii obţinute I , r l n simţuri) . EI stă nemişcat ca un trup neîn su fle'ţit, arătîn­ d l l se însă celorlalţi precum un dragon, este tăcu t ca adîncu1 ' 1 1 ( ' ( Iar vorbeşte cu vocea tunetulu i, iar cînd spiritul său se , " I�('ă , toate ale Cemlui ( natura) u rmează EI rămîne-n lar1 � l d său şi nu raptuieşte, iar cele zece mii de lucru ri cresc şi ' W ! l a l ţă cum se ridică praful în bătaia vi n t ul u i : ce nevoie mai ; 1 1 "1 : el să cîrmuiască Subcerescul? =

..

=

=

..

=

=

Zhuang zi, cap. I l .A lăsa

..

în

pace

şi a privi

cu

îngăduinţ,'i-


4 Dao este gol ca u n vas i , dar folosit, nu poate

fi umplu t2:

o ! cît de adînc , el pare strămoşul celor zece mii de l ucruri. Tocind ascuţimile, des făcînd toate nodurile, armonizînd s trăluciri le, unindu-se cu ţărîna3 , o! cît de ascuns4, el nici nu pare a exis ta5, Al cui fiu este nu ştiu , însă pare6 a fi dinai nte d e zeF , 1 . Caracterul pe care l-am echivalat prin .gol ca un vas", în funcţie

de varianta şi de g10sele unnate a mai fost citit. ca .gol. vid", .interior,

înăuntru", .a agita", .armonie interioară" etc. Am tradus potrivit .tex­

tului vechi" , la fel ca numeroşi exegeţi modemi (Jiang Xichang, Ma

Xulun , Gao Heng, Zhu Qianzhi etc. ) . această lectură subliniind sim­

bolismul vasului (care în original este marcat şi prin grafia caracte­

relor) pe care este centrată prima parte a capitolului.

2. Termenul echivalat de noi prin .a folosi" are şi sensul de .a

funcţiona, funcţiune", ceea ce pennite o dublă interpretare a acestui

rind. Astfel, pornind de la analogia între Dao şi vas, el poate fi atît

receptaculul la care se întorc cele zece mii de lucruri, la incheierea evoluţiei lor în Subceresc (funCţiunea sa fIind de a primi, pasiv) , cit

şi vasul care se revarsă, asemănător unui vîrtej care, printr-un fel de forţă centrifugă, aduce în fiinţă lucrurile (funcţiunea sa fiind de a da,

activ, de a conferi Putere, de a .naşte" cele zece mii de lucruri) . Aceas­ tă ultimă lectură, confirmată şi de alte pasaje din Dao De Jing (ef.

cap. 5 , 6, 341 , impune echivalarea prin .a

se

epuiza, a se sfirşi" a

tennenulul tradus de noi prin .a se ump le", rindul trebuind citit: .în

funcţiune, este inepuizabil". Ambele Interpretări sînt la fel de îndrep­ tăţite, noi preferind-o pe cea a lui Wang Bi.

3. Aceste ultime

atru rinduri se re ăsesc

I in ca itolul 56.


CAPITOLUL 4

55

. .Ascuţimile". "nodurile" şi "străluciri le" s e refe �ă. în lect ura noasIii "cele zece mii de lucruri"; potrivit altor exegeV însă . ele sînt al r i l m t c pe care Dao însuşi . ca regulă a deveniIii universale. le-a pre­ I l l a i de Ia toate făpturile. Astfel. pil sajul ar trebui tra dus : "Tocindu-şi a � ; ( " n ti m i l e . desfăcîndu -şi nodurile ... ". O a treia lectură posibilă. care ' .• ' !"cvcndică din comen tariul lui Hes hang Gong. impune ca subiect , I I acestor rînduri pe "suveran" sau ..Î nţelept". Iată cum echivalează 1 ,; , k u ; . pe baza acestu i comentariu : "Stop these approaches. loosen I I ) ( '�;(' cOIlnections . halm onize this splen dour. become one with the c i i I S I . .. I n t erpretările pe care le- au primit aceste rinduri sînt şi ele destul c i . . d i l Crite. După Gao Yandi (Citat de Zhang Shunhui) ele oferă un fel , k I I Id rc p tar de comportare suveranului : acesta "îşi toceşte ascuţimi1, ' " p" n tru a se întoarce . la starea simplităţii -originare. "desface nodu­ , I I . - " ('ilre î l leagă de lume. practicînd neffiptuirea. şi ca atare "îşi ar1 1 I I 1 1 1 i zUI Ză strălucirea.. . . găsindu-şi echilibru l; în sfirşit. el "se uneşte , ' I I I,a rina" . căci nu practică nici un fcI de exerciţii speciale de prelun­ / ',1 , . , a vieţi i. O altă interesantă lectură simbo lică o propune Liou Kia­ h w a y . care vede în "ascuţimi" un simbol al : însUŞirilor deosebite . în , l I l 1dl lri" un simbol al con flictului. iar în unnătorii doi tenneni ai seriei ' , h l l ho l u ri a l e calităţilor şi defectelor. î n opinia noastră. textul subli1 I 1 . I I,a , în diferite moduri. felul în care respectarea lui Dao în Subce­ , . . ".' d uce Ia realizarea armoniei şi echilibrului universal. '1 . ,Ascuns" . aşa cum este ceva scufundat sau ascuns sub ap e. , c l l l pa cum glosea7.ă primul mare dicţionar al limbii chineze. Shuowen 1 , . '/.1, S - a u mai propus, şi "nevăzu t". "indistinct". "nemişcat". "netulbu­ , a l " , "li niştit" etc. S. Sau "el pare a exista pe vecie" . "el pare şi că există şi că nu n l sl .i·' etc. Aceste variante par mai puţin probabile în context. ( ; . in loc de "a părea". Waley. Duyvendaak . D.C. Lau. Ellen M. ( ' h"l 1 şi Cleruy citesc aici "imagine�. în sensul imaginii mentale pe . ' u r . . ş i - o face iluminatul cu privire la Dao. Wing-tsit Chan susţine. 1 '" I > n n ă dreptate. că o asemenea lectură face textul să pară mai me­ l a l L�lc decît este de fapt. Este interesant de remarcat totuşi că acest " u l 'l I ol nu oferă o definiţie directă a lui Dao , care. în calitatea sa de 1 1 1 1 1 < ' < " 1, al revelaiiei iluminatului. numai pare a fi ceva. nu este ceva. 1 1 1 1 11 1 întru totul dincolo de limbaj . 7 . Problema echivalăm corecte a caracterului cii, tradus d e nof 1 ' " 1 1 "zei". este destul de.controversată. mai ales datorită cantităţii , I ' l a l lv reduse de informaţii de care dispunem cu privire Ia religia chi­ I lf 'zii arhaică. IJi a desemnat iniţial. se pare. un sacrificiu destinat strămoşilor. dn;pre c.are se credea că. Ia moarte . urcă în ceruri. unde trăiesc în , ·I I l i t inuare . ca spirite (shen) . I n timp . tennenul a cunoscut un transfer d(' semni ficaţie . de la actul ritual în sine eli aj ungînd să desemneze d C ' s l l l latarii acestui act. strămoşii. Astfel a apărut. se pare. şi tenne1 ni .


56

DAO DE JING

nul sl1a11g di, .di de deasu pra" sau ..p Iimul di", p roba bil întemeietorul celei de-a cloua dinas tii chineze, Shang (sec. - 1 6 - sec. - I l ) , ultelior divi n izat. Sl1allD di, sau pur şi simplu di, a den umit deci, îne.il din zoIii civilizaţiei chineze , zeitat.ea s upremă , Dumnezeu. Pc de altă p ar­ te, termenul di are şi sensul. probabil ulterio r, de .suveran ", shang di putînd fi as tfcl echivalat şi prin .s uve ran ul de sus" sau .. suveranul suprem". Acesta , după cum ne informează fragme ntar diverse texte vechi, l o c u ia în ce ru li , unde era sluj it de e.il tre spirit.ele (shen) stră­ moşilor (di) , pot r ivi t unei ierarhii care () repeta întocmai pe cea de pe pămînt. Cită vreme spiritele st rămo ş i lo r primeau hrana ofeIită la sa­ clificti de că tre u mlaşii lor, ele e xerc i tau o in fluen ţă binefăcătoare pe pămînt; în caz contrar însă, se transformau în strigoi (gUÎ1 ) , bîntuind pe p ăm î nt şi i nflu en ţî n d în mod nefa s t v iaţa oamen.ilor . Cînd, că tre s firş it ul secolului - I l , triburile Zhou au cucelit sta tu l Shang, intemeind dinastia Zhou ( sec . - I l - - 2 56) , au adus c u sine şi au impu s propria zeitate s upremă , Ccrul. tian (cf. cap . 67, no ta 8) . Din acest mo tiv . termenul di (s au slwng dO a în ceput să fie din ce în ce mai p u ţi n folosit în sen sul de .divinitate su p remă" , continuînd să tie însă în treb ui n ţa t atît în acce p ţi unea de . strămo ş · , cît şi în cea de .suveran" sau .împărat". Probabil in jurul sec o lu lu i -4, di a î n ce p u t să desemneze şi zeitătile tutelare ale elementelor, zeităţi puţin definite şi cu alribuţiuni delim itate destul de vag; plint.re ele se n u m ă ră şi Huang di, . lmpărat.ul Galben " , considerat tradi ţional a Il primul îm­ părat chinez şi revendicat ultelior de către d ao işti drept înteme i et o r al doctlin ei lo r. Ţi n înd seama de această plurali tate de sensuri a term enulu i di ( . strămoş " , .. Dumnezeu", .suveran , împărat" , ,.zei ai elementelor") . este greu de s tab ili t cu precizie în ce sens este folosit termenul aici. Indi­ ferent de echivalare însă, capitolul subliniază antelioritatea lui Dao faţă de toate luclUrile , inclusiv faţă de di. 4, 1 . Dao este ca marea

..Astăzi avem citeva clipe de linişte . Il zise Confucius lu i Lao zi. şi aş îndrăzni să vă în treb despre desăvîrşitul Dao ." ..Trebuie să poste ş ti ( - să îndeplineşti ritualurile necesarc Înainte de a face un sacrificiu) , să îţi purific i inima . să îţi cureţi spiritul şi să l aşi deoparte cunoaşterea . Dao este adînc şi cu greu se po ate spu ne ceva despre el. Am să ţi l desc riu totuşi în general Ce e luminos se naşte din ce e întunecos. iar lucru rile despre care se poate vorbi se nasc din ceea ce nu a re formă. Spiritul se naş te din Dao. iar forma se naşte din esenţă; cele zece mii de lucruri se na sc unele pe altele ( se reproduc) pornind de la formă. şi astfel animalele cu nouă deschizături îşi alăptează puii. iar cele cu opt clocesc ouă. -

'

.


57

CAPITOLU L 4

Dao vine fă ră să lase unne şi pleacă în nemărginire: nu l I şă , nu are pereţi şi se întinde peste tot între cele patru d"p: l r I ă ri ( în lume) , Gine r ătă ceşte pe tii rîmul său ( al 1 1 1 1 Dao) a re memhrele tari şi gî ndire a pătrunzătoarc , iar văzul ' ,I I : I I IZIII ii sînt ascuţite; el îşi foloseşte mintea şi nu o bo s eşte ' . \ r; I spunde tuturor lucmrilor fără p ărti n ire ft'ără Dao, Cerul I I : I l" II înalt, pămîntul n-a r fi întins, s oarele şi luna nu şi-ar 1 1 1 1 1 1 : 1 pc cer, iar cele zece mii de lucruri n-ar pu tea să trăias că ' .' 1 �1: 1 crea scă : acesta e ste Dao! III('

=

,

1 1 1 plu s , ceI ce ştie mu lte nu e neapărat ştiutor, iar cel 1 1 1 1 1 1 ! le gură nu e neap ărat ascuţit la mintc , Înţeleptul oco­

aeeste lucruri ( erudiţia şi elocinţa) . dar caută să p ă s­ a e d ceva care, adăugat. nu m ăreşte, iar scăzut. nu mic­ '}( ' I ( ': \Zll ( Dao) . Fără capăt de adînc Dao este ' asemenea 1 1 1 . 1 1' 1 1 : in măreţia: sa , cînd aj unge la capăt , se înto a rce la în­ " ' 1 '1 1 1 ( poart.:"i lucru rile în ciclul infinit al prefacerilor) . El 1 '"a r l ;'1 eu- ngăduinţă în făp tură cele zece mii de lucruri şi nu , 1 1 1 1 0: l şt e vreo dat ă istovirea. Oare Calea Înţeleptu lui diferă de , I I " ,,1 Dno? Cele zece mii de lucru ri îşi iau cu toate hrana din , 1 d , l l' cI c fă ră istovi re : acesta este Dao!� I , "! I I '

II

=

( '/('

=

,

ZhuQng zi, cap , 22 "în�elepciunea căLătoreşte în nord"


5 Cerul şi pămî ntu l nu sî n t omenoase 1 : cele zece mii d e lucruri sî n t pentru ele '

prec um cîinii de paie2 Î n�eleptul nu e omenos3 : cei cu o sută de nume4 sînt pentru el .

prec um cîinii de paie 5 .

Ceea ce se află între Cer şi pămînt6 se aseamănă cu foalele fierarului: gol pe dinău ntru dar nesecat, în ' m i ş care dar ş i m ai mult aruncînd î n afară 7. Cînd ştii prea multe, iute istoveşti8: e mai bine să rămîi î n mijloc9• 1. Conceptul r�n] , .omenie" , ocupă în textele confucianiste acelaşi loc, primordial, pe care îl are Dao în daoism. Sensul său iniţial pare să fi fost .dragoste pentru oamenii [din acelaşi trib), dragoste pentru rude şi cei apropiaţi", în marea majoritate a textelor preconfucianiste fiind fi să folosit în accepţiunea de .bunătate. omenie" şi defmind, aşa cum arată şi grafta sa. relaţiile dintre doi oameni bazate pe ceea ce este omenesc, şi ca atare definitoriu , în fiecare . în Analectele lui Con­ fucius termenul ajunge să desemneze ceva mai mult decît simpla bunătate, un fel de virtute morală supremă care descrie uri ideal com­ portamental bazat pe sinteza dusă la desăvîrşire a celorlalte însuşiri care alcătuiesc codul etic al .o,mului ales" confucianist, pietatea filială, dreapta judecată etc. Acesta pare să fie sensul termenului şi în capi­ tolul nostru, chiar dacă unii exegeţi preferă să echivaleze diferit [.a avea grijă de", .a păstra, a men ţine" , .a fi părtinitor" etc.). Ren] a fo st diferit tradus ::- prin .love", .kindness", .goodness", .human- heartedness", .humanitc�" etc . ; singura echivalare româneas­ că potrivită ni s-a părut a fi .omenie" i .omenos". 2. Pentru expresia .cîinii de paie" cea ma i cunoscută referinţă apare în Zhuang zi [cap. 1 4 , .Mişcarea Cerului"): . Î nainte de a fi oferiţi ca sacrificiu. cîinii de aie sînt inu ' în cutii de bambus, fiind bine


59

CAPITOLlJ L 5 1 1 I 1 " şl l ra V î n sto fe bogat îm podobit.e. Acel;)

care îl v a întJuchipa p e posteşte şi face toate

I I I " r l . laolal !..1 cu c e l care va conduce ril.u a l u l .

cuviinţ,1.. p regăt.ind u-se să-i aducă (la ceremonie) . De îndată trecător ii îi calcă în picio are . de Ia un la altul. iar ce i care s tri ng ierburi îi ri d i că 'şi le dau foc." ,Judecăţile morale. bazate pc raportarea l a st.andarde strict

I I -k de 1 l' " I I

1 ' ! i la l

:1.

losl oferiţi ca sacrificiu,

1 l l l I a n e . nu se pot Aplic-3. un iversului sau celui care se află dincolo de

" i I ' . I ntel e p tul . u n u . cu Dao. 4 . • Cei cu o su tă de nwne" reprezintă traducerea literală a une i ' o I l 1 l i 1 �llIe eu s e n s u l de .oameni, popor". Numele respective sînt nu1 1 1 1 ' 1 , ' de dan . unele dintre ele perpetuate pî nă în ziua de astăzi. :,. Confncian işlii au găsit în to tdeau n a un bun pretext în aceste I i l ii l i i rl pentru a ataca l ipsa de moralitate a daoiştilor. acuzaţi de dis1 " I ' l l a Vi de oamen i . pe care îi .caIcă în picio are" . ca pe nişte cîini de p . , I ( · . N u meroase fraze din Dao De Jing p ot constitui temCinice argu1 1 1 1 ' 1 1 1 < ' impotriva u�lOr asemenea opinii; . de altminteri. aici textul n u , J "' I I I I ' � I (' o p ersp ectivă amorală. ci impune toleranţa d re p t virtute fun­ < I . I I I I ( · 1 I 1 <1 1ă a Înţele p tu lui . care nu stabile ş te ierarhii şi are o atitu dine

liWl

de toate lucrurile. chiar şi faţă de cele pe care oamenii le şi demne de dispreţtlit (Mun ro . 1 969 : 232 ) . l i . Fraza s e referă l a Dao. Heshang Gong comentează: .Ceea c e s e " l I a I I I lre Cel' ş i pămînt e s te vid ş i înlăun trul său su ila re a vieţii (qij) I I I , l rll l Onle plu teş te încoace şi încolo , Astfel cele zece mii de luc ruri ' .( l I a sc de la sine . " Potrivit altor exegeţi. rîndul ar descrie starea de " ,, , 1 1 1 (' I n l erioară a i n ţele ptu lui . / . 1 .'1 fcI cum foalele fierarului .scot" aer ul . şi . D ao. mama tubl ror 1 " '." 1 . , ,

o l l ." l r kră cele mai umile

1 l I " l l I r l lor .

aruncă în ' afară" din p în tecu l său toate făpturile.

I l . Am c i ti t, conform tex te lor de la M awangdui • • a şti . a afla. a ' " 1 1 1 ", in loc de .vorbă. vorbire". ca în variantele tradiţi ona le . Această

"' . . t l l r:l este preferată şi de Feng Dafu . Zhang 5hunhui. Zhang Song" ' " , I.h, , 1 1

She n gc hun etc. in loc de .Iute" (d up ă glosa lui Ma Xul un .

' 1 1 " '(' J l l a l ;i de majoritatea exegeţilo r) . s-au mai propus

şi

.frecvent. re-

1 , . . , .. 1 , : u \ csea" • • socoteli . calcule" şi .talente. cali tăţi ". D o uă in teres a n ­ t , 1 1 I 1 : l IltP sînt reievate de D . C. Lau ' - . M uch s peech lead s in evitab ly I I I " l ll' I u:c" - şi de Waley - . ... the force of words is soon sp en t"

,," l I v ln l (')c" Ia care face aluzie textul fiind legile şi edictele date de

J l l llldpc. ' 1 . In m ij lo cu l lucrurilor. urmîndu - Ie în evo l u ţia lor naturală ş i 1 " 1 1 1 1 1 1 1ind I a d i feren ţierea ş i analizarea lor prin c un oaş tere ş i p rin lim­

hi l l . A('castă interpretare este doar una din mu ltele po sib ile. fiecare , 1 1 1 1 Hl:ns urile termenului zhongz• .mijloc. centru. interior". fiind dez­ \' o l l u l in numeroase feluri. Astfel. Jiang Xichang consideră că zhongz

, 1 < ' III' 1 I 1 I 1Cază .Dao pur şi liniştit". marea Cale a nefiiptuirli; du p ă Wn h·y. t.ermenul denumeşte .what is In the heart" iar Duyvendaak îl 1 I 1 ' I'OIllc de con ce ptul confucianist al .mijlocului", u n fel de aurea me­ f ll'lI 'lila.c; a .omului ales " co nfucian ist . Exegeţii contemporani preferă.

I I I I I IlI rca lor majoritate. să echivaleze termenul-nostru prin .vid. gol",


60

DAO DE . J I NG

Deşi au a păŢll1. diverse încercări de a in terpreta ca pitolul ca un tot unitar, în opinia noast ră ' este eviden i. eă cele trei părţi din care acesta este constit uit (pe care noi le-am şi separat I ITla de cealaltă) nu au Tlici un fel dc legătură.

5. 1 .

Natura

n u este

omenoasă. Înţeleptul

nu este omenos

(Xu Yu vorbeşte despre Oao ca maestru al său : ) .O! maes­

tru al meu , m a estru al meu! Tu faci bu căţe le cele zece mii de « d re ap tă judecată», binefacerile tale se întind pînă la a zecea generaţie ( faci toate lucrurile să crească şi să înflorească) . dar aceasta nu e «omenie» . Vii din negura vremurilor. dar nu e şt i bă trin. Aco peri Ce ru l. sprijini pămîntul şi c iop lc şti toate . formele ( = le scop din fuziunea haotică o rigi nară şi le aduci în făptură) . dar nu poţi fi socotit iscusit. În aces t fel îţi po rţi tu paşi i . maestru al meu . � lucruri, dar aceasta nu e

=

Zhuang zi, cap . 6 .Marele strămoş şi maestnl· Marele Dao n u poate fi numit. O discuţie perfectă nu fo­ loseşte vorbele . Marea omen ie nu e omenie ( cel care este cu adevărat omenos nu îşi arată omenia sau nu e părti ni tor) . [ ... ] Calea luminoasă nu e adevărata Cale ( Dao exp l ica t şi definit nu este adevăratul Dao) . O di s cu ţi e în care sînt folosite vorbele nu aju nge la adevă r. Omenia arătat.ă în fiecare zi ( manifestarea constantă a omeniei sau părtinirea) nu -şi =

=

=

implineşte rostu l . Zhuang zi. ca p . 2 .Despre identitatea lucru rilor"

Primu l ministru Dang din Shang ( statul Song) îl întrebă pe Zhuang zi despre omenie . Acesta răspunse : .TIgrii şi lupii sînt şi ei omenoşi. � "Cum adică?� .Dacă tatăl îşi iubeşte copi i i iar copiii îşi iubesc tatăl . aceasta nu înseamnă că sint o me no ş i? " ( Puii de tigru şi de lup îşi iubesc părinţii. care la rindul lor îşi iu­ besc puii. ) .Aş dori să vă întreb despre omenia desăvîrşită". continuă Dang. .Omenia desăvîrşită înseamnă ca nimeni să nu- ţi ne prea d rag . " .Am auzit, replică Dang. c ă dacă n imen i nu - ţi este drag nu poţi să iu beşt i , iar fără dragoste nu poţi să-ţi arăţi pietatea filială * . Pu teţi to t uş i să, spuney că omenia desăvîrşită nu are =

=

' .Pietatea fi lială", xiflO, este una din vi li,utile principa le ale .omu­ lui ales· confuciiom ist , ea presupunî nd o sumă întreagă de Îndatoriri şi manifestîndu -se În i.r - o serie de aclt' bine circumSCl;se. *


CAPITOLU L 5 l I i l l l i c d e - a face

cu

Gl

piet a tc a filială?" ,. N u

l. 1 i 1 l ; 1 J l /2: ;t i . Omc n i a desăvîrşi tă este \ . 1 1 " pi e t a t e a filială nu e

dc-ajuns

ClI

înţ,elcgeli ,

răspu nse

adevămt !:eva supe ri or,

ca să. o de!lneaseă .

Lucru l

t i. ' c; p re c a re a ţi vorbit a d i n eauri nu n u m a i că nu trecc dincolo t i. · ddinilia pie t ăţii fil iale , dar nici măcar

nu ajunge

la ea. "

Zhllang zi, cap. 14 " Mişcarea Cemlu i" Celui ca re e frumos din n ă scare oamenii îi dau o oglindă

' 1 1 . d acă n u - i spun

C8 e frumos, el n u ştie că e mai frumos

d" ( 'lt ceilalţi . EI pare şi că ştie şi că n u şUe , parcă a aflat şi

I 'l l r( 'i1 nu.

Astfel el rămîne mereu arătos, iar oamenii îl plac

' 1 1 d . fără contenire, căci frumuseţea este în datul firii sale. I I I �d('ptul îi iubeşte pe oameni , iar oamenii îi dau un n ume

I

-

.. cel omenos ") şi, dacă nimeni nu i - o spune, el nu ştie că

I I I l I bc şte pe oameni . El pare- şi că ştie şi că nu ştie, parcă a

I l l Ial

şi

parcă n u . Astfel el întotdeauna îi iubeşte pe oameni,

I l i r accştia cunosc .numai pacea şi liniştea, căci omenia este

I I I d a t u l firii sale.

Zhuang zi,

cap.

25

"Zeyang"


6 Spiritul văi i e fără de moarte I şi se cheamă "misterioasa femelă" . Poarta mis teri oasei femeIe se cheamă "rădăcina Cerului şi pămîntului". Necurmat, necontenit2, el pare că exi stă3 , şi folosit, nicicînd nu is toveşte4• 1 . Sintagm a .spiritul văii" a fost cel mai adesea interpretată, por­ nind de la comentariul lui Wang 8i, ca un simbol al vidului, al non­ existenţei şi al lui Dao. Hcshang Gong propu ne o altă glosă, citind tot rindul ca: .Dacă îţi hrăneşti .spiriteleo (organelor interne) , eşti fără de moarte . " Cîţiva exegeţi, citind în spirit'tll, nu în litera comentariului lui Heshang Gong, consideră că rindul se referă la unele exerciţii de .igienă mentală" practicate în diverse secte daoiste. Menţionăm aici interpretarea lui Jiang Xichang, urmată şi de Feng Dafu, care consi­ deră că .valea" ar des emna stomacul, iar .spiritul" ar denumi suflul vital. qi1 • energia care . din stomac, trebuie făcută să se ridice şi să circule în tot corpul. Dintre traducătOIi, doar Ch'u Ta- kao se apropie intnl citva de o asemenea lectură, el citind aici .spiritul şi valea", simboluri ale cu­ plului Yin-Yang. 2. Literal, .intr-un şir continuu neintrerupt". 3. Sau .pare a dăinui pe vecie", .parcă există, parcă nu" etc Am citit rindul ca un ecou al afirmaţiei din capitolul 4 el nici nu pare a exista", la fel ca Gao Heng, D.C. Lau şi Ellen M. Chen. 4. I n loc de .a se istovi" (în sensul de .a se termina. a fi secătuit") , s-au mai propus . in func\ie de glosele urmate şi de varianta grafică a caracterului, .a munci din greu· (.Dao poate fi folosit fără a munci din greu") sau .a obosi" (.Folosindu-I, n -ai să oboseşti"). I ntr-un alt text clasic daoist. Ue zi., capitolul acesta este atribuit Cărţii Împăm­ tului Galben, text daoist astăzi pierdut. Comentatorii sînt de acord că acest capitol are o sOl-ginte mitică şi tradiţională evidentă, Ellen M. Chen apropiindu-l de citeva pasaje din Cartea schimbărilor, iar Xu Fancheng considerind că Dao De Jing sintetizează aici cîteva din pre­ ce tele amanilor i ma cienilor vremii. .

.


63

CAPITOLUL G

6 . 1 . Universul frumos şi tăcut ( ' crul şi pămîntul sî nt de

I I I �i ; 1

nu

1 1 1I ' ; mi o lege vizibilă (

V II ' 1 1 I l

o

mare şi dc nespu s fru museţe,

rost.esc o singură vorbă; cele patru a notimpuri u r-

leI

a alternan ţei) fără să vorbească - i l

despre ca ; cele zece mii d e lucnl ri au u n principiu

lc face să se împlinească şi pe care nu - l pun în cuvinte.

o IIi'( '

l r l �dcptul

se întoarce cu gîndul la izvoarele frumuseţii Ceru lui

pricepe principiul celor zece mii de lucruri . 1 I I ' a ceca omul desăvîrşit nu făptuieşte, iar marele î nţelept nu o ' l I ' o 'a ză nimic, căci ei eontemplă, numai, felul de a fi al Ce','1 p:'l mîntului şi

şi

1 1 11111

1

'

(

al pămîn tu lui . Cele o su tă de prefaceri ale lucrurilor

h:venirea) se desfăşoară ..lături de ceva spiritu al , luminos

',,1 1 l o a rte subtil .

do'v l l l

p ă trate (

1 1 1 I ! ;'l ('ina (

Lucru rile se nasc şi mor, devin rotu nde Şi îşi schimbă forma, devin) , dar nu-şi cunosc

Dao) : asUel de la sine cu toat.e se nasc şi trăiesc,

d l l l vechime şi pînă astăzi . Spaţiul închis între cele şase ho1 1 1 1 1'

(

Cerul, păm î n tul şi punctele cardina le) este uriaş , dar

1 1 1 1 I I I Iă u n tru l lui (Da o) se află ; firul de păr

' " " a ş tcaptă ca să-şi împlinească forma ( 'II I

e mărunt, dar pe =

s ă crească) .

I I I Subceresc nimic nu se află care să nu se scufunde şi 1 1 1 1 rămînă deasu pra, î n fiecare clipă altu l; Yin şi Yang

şi

, dc ' patru anotimpuri î$i urmează unul alt.uia, fiecare cînd îi \' 1 1 1 1 ' rindul. Î ntu necos , parcă existînd , parc ă nu , el este întru 1 1 1 1 1 1 1 l I a t u ra l . spi rit

fără de formă care hrăneşte cele zece mii

o i .. I I I ('ruri fără c a acestea s -o ştie: el este rădăcina, şi cine o

, I i l i na ş t e poate contempla toate ale C�rului.

ZhuQng zi, cap. 22 .Inţelepciunea călătoreşte în nord"


7 Cerul de- a p u r u ri durează. pămîntul îndelung dăinuieşte l : Cer şi pămînt de-a pu ruri d u rează şi -ndel ung dăinuiesc întrucît nu p entru sine trăiesc2 : deci pot să trăiaser. de - a pururi . Pr i n urmare Înţeleptul în spate se aşază şi astfel în faţă se află3 , din sine iese - n afară şi astfel rămîne4: iar asta nu fiindcă nu se iubeşt.e pe sine? De aceea pe sine se poate îm pli n i 5 .

1 . Fraza ar putea fi o maximă care circula in perioada compuneri textu lui nostru, după cum susţi n Zhu Qianzh i şi Feng Dafu. 2. Citin d sheng, .a trăi ", ca .a da naştere", Duyvendaak echivalea ză: .c'est qu i ls ne se re p rod u i sen t p as , iar D . C . Lau traduce: ,The: do no t give themselves l i fe . Am unnat lectura acceptată dc maj ori ta tea exege ţilo r Wang Bi comen tează : ,Cel care pent.ru si ne trăieşte in tră in co mp etiţie ·cu lucrurile (exterioare) ; cel care nu trăieşte pentn sine devine 'acela la care se intorc toate lucru ri le. 3. Prin practicarea nefăptuirii şi pentru că nu .îndrăzneşte să fi. primul" , cum spune capitolul 6 7 , înţeleptul re uş eşte totuşi să fie îna intea tu turor 4. Literal, (a [se) aşeza) in a fara sinelui / trupului său " sau .a-§ privi sinele/ tru pul drept. ceva exterior" . Fraza e s te d i ficil de tradu s � la fel de dillcil de i nt.erpretat. Heshang Gong consideră că ,ieşirea dil sine" se referă la dragostea pe care o poartă inţeleptul oamenilor : (' nu se gînd eşte niciodată la sine însuşi ( - ,se aşază în afara si ne lui şi, ca a ta re , la rîndu -i iubit dc ceila lţi , p oa te să trăiască indelunJ ( - ,şi astfe l rămîne /dăinuieşte") . Jiang Xichang s u sţine, dimpotrivă că I nteleptul ,aşază în afară", soco ti n d u le exterioare şi primej d ioa se toate lucrurile care îi po t afecta trupul sa u sp iritul (poziţia oficială renumele sau ce le care t da na tere dorin elor - cunoa terea, ex '

'

"

.

"

.

,

"

-


CAPITOLUL 7

65

, , ' �d(' etc) , ast fel putînd s ă s e păstreze in treg ş i să . .ră mînă" . Al ţ i exe­ 1. 1 I n l rrpreteaza "ieşirea din sil le" ca pc o transccnderc simbolică a f l i l l i t dor trupulu i , ca re presupune distnlgerea bariere lQr dintre sine '01 ceilalti �i din l re conştiintă şi lume , as tf e l obţinind u - se ilum i na n�a '1 1 1 1 I I irea Cl I Dao . Î n urma iluminării, Înţeleptu l devinc unu cu I.o<'lte

, �,

1 I I I ' I ' I I ri k şi se i n tegrea7..ă în

marele flux al deven irii �i prefacerii, Dao,

, 1 11 1 1 illl lind să rămîn ă un singur individ, o entitat.e aparte ( - .şi asl fel ' , I I \ I 'lt' · i

rămine") .

I I I o pi n ia noastră, fraza se referă tot la nefăpt.uirc: cel care "iese 0 1 1 1 1 s i l le", considcrindu-şi trupul şi sinele drep t ceva exterior, este , . I I I I : l l rul care rel lşeşte să dăinuiască , toem<'li pentru eă. n egl ije ază în­ " , " " , 1 111 orice fel de activitate îndreptată că tre acestea (precum prac­ I I , II .. de prelungire a vieţii preconizate de daoiştl , de exemplu) . !'J . Li l eral. aceste ultime trei rinduri ar trebui t mo use: . . .. iar asta " " p( ' H l m că n 1 l este egoist? De aeeea îşi poate îm plini e goism u l . " I , , 1.la paradoxală a ace s tui sfîrşit d e ca pitol este c ă numai neîaptuirea 1 "' " l I l i l (' a l i ngerea rezultatelor

1 1 , . 1 1 , . d"cit a

dorite, eficacitatea ei fii n d cu mult mai oric,.1.rei ac ţiuni realiza te în acest scop.

7 . 1 . Daa este imparţial

M aestrul

spus : .Dao acoperă Cerul şi sprijină pămîntu l . ( = care u rmează Dao) trc1 , " 1c S;-' -:;:i părăsească inima ( = să nu mai a ibă dOrinţc şi con­ ' .0 1 1 1 1 1 \: 1 in dividualităţii sale) . A făptu'i nefăptu irca , iată ce în­ " d l l l l l {, a fi prccum Cerul. A vorbi fără vorbe , iată ce este 1 ' 1 1 1 "1 1 ; ) . A iubi oamenii şi a aduce foloase tu turor lucrurilor, I i i " o l l lenia . A s oco ti identic ceea ce e diferit. iată ce înseam1 1 1 1 II 1 :-' rcVa. A nu avea limite dar a nu se diferenţia prin fap­ t . - I « ' !-la i c , iată cuprinderea. A avea o mie de lucruri diferitc 1 . d l vCfsitate), iată ce este bogăţia. A păstra întotdeauna Pu­ I n « ' i I , i ;} I ă care este principiul. Desăvîrşirea Puterii, acesta , t i I ! ' l eJllei u l (împlinirii oamenilor) . A-l urma pe Dao înseamnă " ti COJl lplet. A nu se lăsa afectat de lucrurile din afară, iată 1 , . 1 1 I �>!' a mnă să rămîi întreg şi netulburat. ( ' m I I un om ales a priceput aceste zece lucruri, mintea sa 1 I / ; I I ( ';} V i şi totul cu prinde, inspre el în dreptindu-se-n , II " �.' Tea lor fără capăt cele zece mii de lucru ri . Astfel , el lasă . 1 1 1 1 1 1 1 i l SCllns în munti şi pcrlele în adîncuri, nu socoteşte fo1" ' l i l "< l I'I ' a verilc şi departe se ţine de bogătii şi onoruri. Viaţa I I l I I I t. 1 11 1 1 C pricină de bucu rie pentru eJ , iar moartea de tînăr 1 1 1 1 1 1 1 1 1 ri s t c dY.-ă . PreţUirea ( poziţia ofiCia lă) nu i se pare o " ' " ' . 1 n ' , iar sănkia nu -i pare ruşinoasă. El nu strî nge bogăţiile I t l l l l i l ,-;. 1 J I U c a u t ă să le aibă pentnl sine, iar cînd cîrmu ieşte . " " " I ' n ' s c u l nu o face ca să se pună - n lu mină. pe sine. El c fi

1 ) 1 ( ' I I d (' mare este el! Un om ales

=


66

1).'\0 DE J I NG

străluci tor. ('?i ci e lumi rios. d a r pentm ci c el e zece mii de lu­ cnIri sînt ca () singură fam ilie. iar via ta şi moartea. u n u l şi acelaşi lucru . " Zhuang zi. cap. 1 2 .. Cerul şi pămîntul"


8 Bunătatea desăvîrşită e asemenea apei 1 : apa foloase aduce celor zece mii de lucruri şi nu li se pune-mpotrivă, se află în locuri de toţi dispreţuite şi astfel aproape-i de D ao . 2 C a sălaş , b u n e locul potrivi t3, în in im ă4 , bună e adîncimea cea fără de capăt, cu alţii, bună e omenia5, în vorbe, bună e buna-credi nţă6, în cîrmuire, bună e d re ap ta rînduială7, în lucrări, bună-i puterea de-a faces, în m iş care, bună e c l i p a prielnică9 : dacă nu te pui împotrivă poţi fi fără greşeaIă. l? 1 . Exegeza tradiţională î l unnează i n interpretarea acestei fraze J l" Hcshang Gong. care citeşte: .Cel a cărui bunătate e desăvîrşită ( - I nţeleptul) e asemenea apei." In acest fel bunătatea" ar desemna. I I I context the religious notlon of goodness that transcends the ethi­ " a I elistinctions between good and evi! ... (which) does not seek self1 I�"randizement but self-donation". cum scrie Ellen M. Chen. Mult 1 1 1 1 1 1 potrivită şi mai apropiată de sensul textului ni s-a părut inter­ J ll1'larea lui Duyvendaak. care consideră că .le mot .bonte. [ .. 1 in­ "1' IlIc les bonnes qualites. l'excellence de quelque chose. les condi1 10 1 1 5 qui pennettent â chaque etre de suivre completement sa propre 1 11 1 1 urc". Astfel. sensul tennenului shan depăşeşte limitele eticului. de1 I I I I llind capacitatea lucrurilor de a se po1Iivi datului fi rii lor. un fel 0 1, ' virtute nedefinită care capătă. in situaţii diferite. manifestări dife1 1 1 1 ' , cnumerate. de altminteri. în rîndurile unnătoare. 2 Locurile de toţi dispreţuite" la care se face aluzie mai sus re1 ' ,, ' z i n lă probabil. in context. locurile care se găsesc in aval. în partea c h' Jos a unui curs de apă; în acest sens stă mărturie şi următorul I '. ",aj (jin AnaLecte: .Omului ales nu îi place să şadă in josul rîului, . a d acolo se strin e to t ce e urit în Subce resc." (XIX : 20) Cu rinzind •

.

.

.


D-AO DE ,JING aşada r şi ce e a ce este d e dispreţuit, a p a a re , lil fcl ca şi D a o , vocaţia atotc uprindcrii. Acelaşi sens este dezvoltat şi în cap i t o lu l 66. 3 . Prin ,,locul p o h;v it" am e c h iva la t un tcrmen care are ş en su l literal dc .,pămînt". Fiecare tra du căto r ş i - a luat aici libertat.ea d e a parafraza în spiritul capitolului: " t ! le good ealth" (Ellen M . Chenl , "good p lacc s " (Paul J. Lin ) , "the best p l ace to bu i ld a ho u sc up o n " (Wal cy] etc. Dacă acceptăm intell,retarea �bUIlătăţii" ca o -virtute ne­ de fi nită care se manifestă în maniere diferite în circumstanţe diferite, aşa cum am p rop us mai sus, atunci subiectul acestei fraze , ca şi al tuturor rind u r i l o r care urmează, estc to t shan, acest rind trebuind tr�dus, spre exemplu: . ( Î n ceea ce privcşte] lo c u inţa, .bunătatea. (con­ stă în / se ma nife s tă prin gă s irea] locului potrivit . " i n aceeaşi man ie ră am i n te rp retat şi rindurile care urmează. Alţi exegeţi consideră c ă de fapt. . În ţe lep tu l " ar tre b ui să fi e subiectul acestor fraze, iar Heshang Gong sustine că întregul capitol se referă în fapt la "apă". 4 . in i n ten ţii . în sentimente şi în ginduri, după cum interpretează excgeţii contemporani . 5 . Pri n .cu alţii" am t radus un tennen a l cărui s en s iniţia l este "cu, împrf mă". S-au mai p rop us : "cu prietenii" , "cu duşmanii", .în rel aţ i i le Cl l ce i la lţi " . sau, d u p ă o altă glo să , "a da" - "Cind dă, se pricepe să se modeleze după Cer ( = prin virtutea ,omeniei.]" - (ZhOIl Shengchunl . 6. Prin "bună-credinţă" am tradu s termenul xin, "sinceritate (ca­ litatea de a fi] de incredere". Tennenul face partc, la fel ca şi "omenie", din codul etic tradiţional preluj;lt şi dezvoltat de confucianişti. 7 . Am interpretat term e n u l zheng în sensul de "ordine, l ini ş te , lip să a haosului şi dezordinii", echivalind prin " dreapta rînduială". Unii exegeţi preferă să î l citească în sensul de .dreptate, corectitudi­ ne": " B ein g righteous in govern in g" (Paul Lin] ; " Fo r justice it chooses sincerity" (Erkesl etc. 8. .Puterea d e - a facc" desemnează c ap aci tăţi le Şi ta le ntel e in­ dividului. 9 . Găsirea mo men tu lui potrivit pentru a acţiona. 1 0. Re s pec tî n d .bunătatea" şi datul natural al lucrurilor, fiind as e ­ menea apei, fiecare din faptele tale au să fie încununate de succes, · p e n t nl că se confonnează c ond iţionă ri l o r fireşti ale fiec.ăruia. Cleary conchide pe bună dreptate: "nle latter part of this cha p ter [ ... J c1early shows that Taoism was not quietistic, introverted or amo­ ral, and n ot opposed to the Original spiri t of Confucianism. "

J.

8. 1 . Dao al Cerului şi Dao al oamenilor

Sînt umile, da r trebuie totu şi să le l aşi . pe fiecare. să-şi vadă de ale sale: acestea sînt lucrurtle. Sînt neînsemnaţi. dar totuşi întru totul trebuie să-i unnezi: aceştia sînt oamenii . Ră mînînd neştiute . trebuie totUŞi întotdeau na făcu te : acestea


� . l I l t t reburile talc. Sînt. n e po tri vi te . dar t rebuie totuşi să fi e

1 : 1 1 .1 ::; ară tat.e: acestea sînt legile ţă rij .

t r ebui e to tu şi pă st rată : aceasdrea pta' j u d e cată Are mu ltă părti nire . da r trebuie întot­ d C ' : I IJ 1 l a s-o [aci cu pr inzăto are : aceast a e omenia. Se află nu­ Se a flă d epa r te de Dao , dar

1:1

e

.

.

I i l a i la

s u prafaţă

,

dar trebuie să le faci să capete substanţă :

J I t '( ' stea sînt riturile . Se află înlău ntru , dar trebuie mereu înăl­

la i iI ( �

înnobilată ) : aceasta e s te Puterea . Este Unu , dar nu

poa tc să nu se supună schimbării: acesta este Dao . Este spi­ I I I . dar nu po ate să fie lipsit de ,acţiune: acesta este Ceru l .

1111

De aceea Î nţel ep tu l , eontem plî nd Cerul î n to ate ale sale, aju t ă luemrile ( nu in te rv ine în deve ni re a lor natura lă) ; �

I I l i plinindu -şi Puterea, nu se amestecă în m e rsul lo r; venind

d l l l t ru Dao, nu pune nimica la cale; 1111

po triv i n d u c s e

omeniei,

se bizuie pe ea; rătăcind pe tă rîmul dreptei ju decăţi, nu

· . l lI l lge

fapte drepte; urmind toate riturile , nu s oco te şt e însă

" ; 1 u nele

fap te

nu se cade de loc să le facă; văzîndu -şi de toate

I I It ' sale , nimic nu Iasă deoparte; rîndu ind lucrurile po trivit l q � i l or firi i , haosu l nu apare; bizu indu - se pe oameni. nu îi

I

J '; l l cază cu uşurinţă; urmînd firea l u c ru rilor. ni c ioda tă nu le

p: l rascştc .

[

..

.

]

Cel care nu pricepe lumina Cerului nu are o Pu tere pură ,

', . J c a re nu-l p ătru nd e pe Dao n u poate d e ni ciun de să por­ I l I ' a scă (� în în ţe le ge rea lucrurilor) . A nu fI lu min at. întru Dao

I

I l l s l este !

ţ)i

atu nci c e este Dao? Există un Dao a l Cerului ş i există

I ) ao al o am en i lor . A nu făptuÎ, dar a il totu şi p re ţuit, iată I l; j O al Cerului . A făptu i şi a obosi ( � d a tori tă ames tec u l ui

1111

I I I evoluţia

III

fi reas că

a lucrurilor) , iată Dao

al oamenilor. Dao

Cerului este primordial, Dao al oamenilor e ste secu ndar.

1 ); 10 a l Cerulu i şi Dao al oamenilor departe u nul de altul se 1 1 1 1 : 1 , şi noi nu trebuie să trecem acest lu cru cu vederea . Zhuang

zi,

cap. I l "A lăsa în pace şi a privi cu îngăduinţă"


9 Decît să ţii e mai bine

în mînă un vas cînd e plin 1 nici să nu-l umpli2;

fierul bătut şi bine a,scuţit nu poate fi multă vreme astfel păstraP; cînd de aur şi ja d uri palatu-i ticsit nimeni nu-l poate păzi pe vecie4• A fi mîndru , bogat şi-n onoare tinut

a-ţi aduce singur năpasta înseamnă; a-ti împlini lucrarea şi- apoi a te retrage acesta este Dao al Cerului. 5

1 . Literal. .a ţine în mînă şi a-l umple". D.C. Lau consideră că este vorba despre un vas care s-ar fi aflat într-un templu din statul Zhou sau din stat.ul Lu; acest vas putea să stea în picioare cîtă vreme era gol. dar se răsturna de îndată ce era umplut. fraza accentuînd astfel faptul că umilinţa e o virtute necesară. mai ales pentru suveran şi curteni. Waley. Lin Yutang. Wlng- tsit Chan şi Matr. bazîndu-se pe alte glose. mai puţin acceptate . citesc .a încorda la maximum un arc". Cum cele două verbe din această frază nu au. în textul original, obiec­ tul marcat. şi această interpretare este justificată. O interesantă lec­ tură este propusă de Jlang Xichang. urmat şi de Ren Jiyu . Sha Shao­ hal şi alţi exegeţi contemporani. care susţine că rindul ar fi de fapt dezvoltarea unei maxime comune a vremii . .a păstra preaplinul"; iată cum echivalează Sha Shaohai: ..A persista în căutările sale şi a dori preaplinul în toate lucrurile. " 2. Literal. .e mai bine să te opreşti (din umplerea lui)". 3. Subiectul acestei fraze poate fi şi .sable. ascuţiş al unei săbii" etc. 4. Sau .nimeni nu le poate păzi pe vecie" (aurul şi jadurile) . 5. Ca şi în alte capitole ale textului (de exemplu cap. 73. 77 sau 8 1 ). nu ni se oferă practic o definiţie directă a Căii Cerului. in sensul său clasic de ordine cosmică bazată pe alternanţa şi echilibrul pola­ rită1,ilor complemen tare Vin şi Yang. ci mai degrabă ni se descriu co­ respondenţele in plan social şi individual ale acesteia. maniera. calea sau metoda (Dao) adopt.'ltă. de fiecare prin analogic cu marea Calc il. ' \"


CAPITOLU L 9

71

9 . 1 . Povestea măcelarului Yue ( �illd 1 ' 1 I I >l : gi e ,

regele Zhao din statul Chu a trebuit să pornească în măcelarul Yue a plecat şi el, urmîndu -i regelui în 1 'C ' I( 'grinările sale . Cînd regele s-a întors înapoi, s -a hotărît " 1 1 I nl splăteaseă pe cei ca re l-au unnat peste tot cu credinţă. 1 ' 1 1 1 1 1 veni şi rîndul măcelaru lui Yue , el ii spuse (mesagerului 1 q �dl l i l : "Cînd Măria Sa şi-a pierdut ţara, şi eu mi-am pierdut . d l l l l >a de măcelar. Acum, cîn d Măria Sa s-a întors, şi eu am I u; I I de la capăt slujba mea de măcelar. Eu am primit din 1 1 1 1 1 1 cc a fost al meu, la ce-mi mai trebuie o altă răsplată?� l <ege le stăru i însă, şi atunci măcela rul Yue spuse: .. Cînd M m l a Sa şi-a pierdut ţara, eu n-am avut nici o vină şi de I I I C ' C 'a n-am avut de ce să fiu pedepsit: cînd Măria Sa şi-a I I " ' ; ' pătat ţara, eu n-am avut nici un merit şi de aceea nu 1 i I I I ra znesc să cer vreo răspla tă . � Regele stărui şi mai ta re ca 1 1 1 ; , c ' C ' l a ru l să vină înaintea sa să-Şi primească răsplata, dar . 1 1 I ' �l a spuse : .. Potrivit legii ţă rii Chu , numai dacă te-ai învred1 1 11 ' 1 1 să faci ceva cu adevăra t însemnat poţi să vii înaintea I I " ', d l l i : şUinţa mea nu a fost de aj uns ca să păstrez ţara pen1 1 ' 1 regele meu , şi nici îndrăzneala nu mi-a fost îndeajuns de " ' : 1 1( ' ca să mor de mina vrăjmaşului. Cînd oştile ţării Wu au 1 1 1 1 1 : 1 1 în Ying ( capitala statu lui Chul, eu am fost cuprins d l ' Irlci:i în faţa primejdiei, n -am voit neapărat să-I unnez pe M l I I' l a Sa. Acum Măria Sa vrea să nu se supună legii şi să ." 1 le '1: obiceiul ca să mă aducă pe mine înaintea Sa, însă eu I I , , :! vrea să aflu că un asemenea lucru se petrece în Sub=

1

1'1

c 'se. "

Zlmang

zi.

cap. 28 .Cedarea regatului"


10 Cînd sufletele-ţi porţi în îmbrăţişare cu Unul 1 poţi oare să nu le desparţi2? Cînd suflarea-ţP potoleşti pînă la molcomire poţi oare să fii precum copilaşul? Cînd misterioasa vedere bine-o ştergi şi o cureţi4 poţi oare s-o laşi fără pată? Cînd poporul iubeşti şi ţara cîrmuieşti poţi oare să nu ai ştiinţă5? Poarta Cerului cînd închizi şi deschizi poţi oare să fii ca femela?6 Cînd cele patru depărtări le pricepi şi-nţelegi : poţi oare să fii fără făptu ire?7 Le aduce-n făptură. le ţine în viaţă8, face să crească şi nu stăpîneşte. foloase aduce şi răsplată nu cere. deasupra se află şi Iinduială nu ţine: aceasta se cheamă ..misterioasa Putere". 9 1. Ac eas tă primă fn17..ă stă sub sem n u l unei ambiguităţi extreme, ca .(a purta) în braţe",

Primul caracter a fost în ge ne ral in terpretat

Wang S i echivalînd î n s ă prin .a sc afla în " , Cîţiva excgeţi moderni (Ma Xulu n , ,Jiang Xichang, Feng Daful . citind afinnaţiile unor comen­ t atori clasiei , precum împăratul Xu a n Zong (7 1 2-756) , Chu Boxiu şi

Sun Yirang. eon sideră

că de fapt primul caracter ar face parte din

capitolul an tcrior, unde ar funcţiona ca o particulă exclamativă la sfir­

şi t ul rindului: . a cesta este Dao al Cerului ! " Struc t u ra ritmică şi pro­ zodică a eA'lpito l u lu i

an te rior

ar părea să confirIrle aceas tă lectu ră ,

acest fe l şi acest capitol devenind mai simetric şi avînd un

u n i t..'l r.

Am

îl}

ritm mai

preferat totuşi lec tu ra confimlată de tradiţie şi unnată dc

cătrc toţi t.raducătorii occidentali .


CAPITOLUL

10

73

Am echivalat prin .suflete" tcrmenii ying şi pa, ale căror semnifi­ ca ţii sin t însă dest ul de diferite de ceea ce înţelege europeanul prin "suflet". Astld, pa este sufletul care apare în momentul concepţiei (ter­ menul are dc altminteri sensul etimologic de .sămînţă, spermă") şi a rc o origine animală. in timp ce ying (sau hWlZ ' !ling fiind un regio­ nalism din statul Chu) apare în momentul naşterii (prezenţa sa fiind revelată de prinlUl ţipăt al copilului) şi este de sorginte spirituală. Cele două suflete se alătură celorlalte elemente care asigură existenţa şi perpetuarea vieVi. corpul şi suflul vital. energia. qij • şi fiecare înde­ plineşte funcţiu ni bine definite: hWlj susţine activităţile cognitive şi l oate experienţele spirituale. iar pa asigură şi coordonează mişcările corpului şi ale membrelor. La moarte. cînd cele patru elemente se separă. hWl (cunoscut acum ca shen spirit [al strămoşilor] ") urcă la (,(,nIri. unde continuă să ducă o viaţă similară cu cea de pe pămînt, la curtea zeităţii supreme . shang di. în timp ce pa rămîne în mormint alături de corp. după int.rarea acestuia in decrepitudine coborino în IUllIea subpămînteană şi continuînd acolo un fel de existenţă spec­ •

I m Iă.

Exegeţii nu s-au pus de acord nici în ceea ce priveşte sensul sin­ l a�mei .a îmbrăţişa Unul". ceea ' ce a făcut ca fraza să capete lecturi multiple . Iată cîteva exemple: .Cînd iţi faci spiritul să se unească cu corpul" (Gao HengJ : .Cînd ying şi pa ( Yin şi YangJ se reunesc întru t Jnu ( qij • energia. suflul vital)" (Zhu Qlanzhi): .Cînd spiritul şi tru­ pul fac Unu" (Sha Shaohal, Ren Jiyu): .A imbrăţişa ying şi po pentru a putea păstra corpul" (Zhang Songru) : .(When carrying on your head YOllr pe rplexed bodily soul) can you embrace in your arms the One?" ( D .C. Lau) : .Can you keep the unquiet physical-soul from straying. hold fast. to the Unity (and never quit it)?" (Waley) . .Carrying vitality a u d eonsciousness embracing them as one (can you keep them from parting?)" (Cleary) etc. 2. Să nu le desparţi unul de celălalt. cum citesc exegeţii chinezi ( "ontemporani. sau să nu le desparţi de Unu. cum preferă să Inter­ prf'teze traducătorii occidentali ai textului. Fiecare din cele două lecturi ('sic îndreptăVtă. noi încercînd să păstrăm în echivalare ambiguitatea ( lliginalului: citei. dacă prin unirea cu Unul est.e desemnat procesul ( :l larctic de golire interioară şi de at ingere a nemuririi (Cînd cele douii " l I llete nu se mai separă în momentul morţii). la fel de b i n e fraza j l ( l;) tc să fie cen trată pe intuiţia mistică a iluminatului care. unu cu 1 1 ! l 1 I 1 . nu se mRi separă de acesta. :l . Qij • • suflarea". reprezintă în cosmologia chineză .vaporii" din .. a rc hunea s··a condensat. fiecare lucru fiind o condensare mai mult '- 0 1 1 1 mai puţin pură de qij . Nici materie nici spirit. un fel de potenţia­ I i l a t e a vieţii aetuali7.ată in forme particulare. qij este energia c.a forţă po\ C'nţiaIă şi forţă manifestă în toate aspectele lumii fIZice, .principe " ' l l n ite et de cohcrence ql li relie les multiples entrc eux, [ . .. ] la force . I I' vic immanen\ c al i mondc qui n'cst connaissable que par les =

=


DAO DE'JING "

aspects divers et changeants qu'elle revet.", cum scrie lsabelle Robinet ( 1 99 1 : 1 4J . Asociată cu respiraţia, atît la nivel individual cît şi la nivel cosmic - .suflarea" sau .respiraţia" universului - , qij este apei­ ron-ul lui Anaximandm şi, in acelaşi timp, pnewna sau mana. 4. În loc de "misterioasa vedere" s-a mai citit şi .misterioasa oglindă", "lumina interioară, oglinda metafIzică prin care se pot con­ templa cele zece mii de lucmri", cum comentează Gao Heng ( 1 943J . Daoisn.1U1 religios vede în .misterioasa vedere" o poziţie speciHcă a ochilor în timpul meditaţiei, "ştergerea" şi "curăţirea" ei desemnînd nişte tehnici de "golire interioară" menite să asigure efIcienţa medi­ taţiei. De altminteri , numeroşi comentatori au considerat că acest ca­ pitol este revelator pentru învăţătura ezoterică a lui Lao zi şi au in­ terpretat Hecare frază in aceeaşi manieră. 5: Termenul zhij , .ştiinţă, cunoaştere" este omofon şi foarte apro­ piat, ca grafie, de un termen care are sensul de viclenie"; cele două caractere fiind folosite multă vreme unul în locul celuilalt, comentariile variază în funcţie de varianta grafIcă urmată. În nwneroase variante ale textului, in loc de zhij apare wei2, "a făptui" , ceea ce marchează , simbolic, strînsa legătură propusă de Dao De Jing între cunoaştere şi faptă, ca forme de înstrăinare faţă de Dao. 6. SemnifIcaţia frazei este destul de obscură. Heshang Gong con­ sideră că "poarta Cemlui" este atît. "ascunsul palat purpuriu al Stelei Polare", punctul fix al universului, cît şi nările, locul prin care prac­ ticantul diverselor tehnici daoiste introduce şi elimină - .închide· şi .deschide" - aeml. Wang Bi comentează însă: .Poarta Cemlui este locul prin care tot Subcerescul urmează. Închiderea şi deschiderea ei (se referă laJ timpurile in care domneşte ordinea şi la cele in care domneşte haosul." În opinia lui Jiang Xichang, fraza se referă la dubla calitate a lui Dao, .poarta Cemlui", care se deschide dînd naştere tuturor lucrurilor şi se inchide atunci cînd acestea îşi incheie evoluţia şi devenirea, Inţeleptul trebuind să rămînă liniştit şi să nu făptuiască, să-I urmeze pe Dao în aspectul său pasiv, nu în cel activ. Gao Heng susţine că sintagma "poarta Cemlui" se referă la ochi şi urechi, la organele de simţ prin care intră în tmp atit cunoaşterea cît Şi do rinţele, daoistul combătîndu-le prin adoptarea unei poziţii pasive (Hind precum .femela"J . Urmînd aceeaşi lectură , Zhang Shunhui interpre­ tează într-o manieră complet. diferită, parafrazînd: "Suveranul nu cu­ noaşte Subcerescul cu ochii şi prin urechile sale, ci se foloseşte de ochii şi de urechile supuşilor săi " Potrivit textelor de la Mawangdui şi valiantelor lui Wang Bi şi He­ shang Gong, acest rînd trebuie citit: .Poţi să nu fii (precumJ femela?· Am preferat să urmăm, la fel ca majoritatea exegeţilor, "textul vechi", confIrmat de alte numeroase variante. 7 Cele patm depăriări" este o expresie uzuală care desemneaz.:'i întinderea spaVală, lumea. Potrivit -textelor de la Mawangdui cît şi altor cincizeci de variante, aceste rînduri ar trebui traduse: "Cind pri..

­

.

.


75

CAl'fIDEO[}' 1 0

( '('(li şi înţelegi cele patru depărtări poţi să n u ai ştiinţă/ să nu te Il lloseşl i de cunoaştere?" Am optat. alăt.uri de majoritatea exegekilor I l loderni, pentru l ectu ra tradiţională, H. Literal, .Ie naşte , le c re ş te , p ro numele desemnînd, desigur, cele /.1'('(' mii de lucruri. 9 . Rîndul .face să crească şi nu stăpîneşte" apare şi în capitolele 'J. şi 5 1 , fraza imediat următoare se regăseşte şi în capitolele 2, 5 1 şi 7 7 . iar ultimele două rinduri sînt re iuate identic în capitolul 5 1 . O ddlniţie a .misterioasei Puteri" o putem găsi şi în capitolul 65. "

1 0. 1 . Lao

zi despre igiena minţii

Lao zi spuse: "Iată care sînt principiile după care poţi să-ţi pfizcşti viaţa ( principiile "igienei mentale". ale tehnicilor daoiste de obţinere a longevităţii) . Poţi să îmbrăţişezi Unul? l 'oV să nu-l pierzi niciodată? Poţi să ştii ce e de bun şi ce e de rău augur fără să te foloseşti de broasca ţestoasă şi de hqişoarele de soc ( obiectele tradiţionale folosite in timpul dlvinaţiei)? Poţi să te opreşti la timp? Poţi să le laşi pe toate �ii treacă pe lîngă tine? Poţi să-i părăseşti pe oameni şi să ('auţi răspunsurile în tine? Poţi să-ţi laşi spiritul să se mişte I I her? Poţi să nu-i pui nici o piedică ( prin dorinţe sau prin Ieiel preconcepu te) ? Poţi să fii precum copilaşul? Copilaşul ţi­ pii. toată ziua. dar nu răgu şeşte. căci armonia sa e desăvîrşită: de strins. strînge bine. dar mina lui nu simte greutatea. căci I I nu a aj uns cu Puterea: tot timpul priveşte fără să clipească, ( ';'iCi nu iese vreodată-n afară ( lumea-i rămine exterioară) . I � I merge fără să ştie încotro, stă fără să ştie că se opreşte şi �c uneşte cu intortocheata curgere a lucrurilor purtat de va­ I l I rile lor. Acestea sint principiile după care poţi să-ţi păzeşti �

=

=

viaţa . "

Zhuang z i , ca p . 2 3 .Gengsang Chu"


Il Treizeci de spiţe se îmbină-n butuc: şi-n gol şi în plin se află fo l os ul carului. 1 Se frămîntă lutul spre a face un vas: şi-n gol şi în plin se află folosul vasului. Se despică în ziduri uşi şi ferestre spre a face o casă: şi-n gol şi în p l in se află folosul casei. Astfel în plin se află profitul. în go l se a flă folosul. 2 1 . in acest prim paragraf al textului. ca şi mai jos. am tradus prin .gol" termenul WUj a nu fi. a nu avea . a nu exista. nonextstenţă". şi prin .plin" tennenul you a avea. a fi. existenţă". Este evident. în opinia noastră. că cei doi tenneni nu pot fi citit i aici în sensul lor direct. precum în capi tolul 2 (.existenţă şi Ilonexisten ţă una din alta se nasc") sau în capitolul 40 ( .lucrurile din Subcercsc se nasc din existentă. existenţa se naşte din nonexistenţă") . lucru confirmat de maj orita tea exege ţ ilor. Exegeza tradiţională separă printr-o paU7..ă termeni i WtL j şi you. echivalînd: .Treizeci de spiţe se îmbină-n butuc: in golul său ( in .ceea ee nu are. în nonexistenţă") se află folosul canllui. " Această lectură pare a fi mai ap ropiată de conce pţi ile filozofice ale lui Wan g Si decît de sensul gencral al textului. Ai ci. ca ş i mai jos. am preferat punctuaţia propusă de Bi Chen. un comentato r de la începutul dinas­ tiei Qing. acceptată şi de numcroşi exegeţi modemi (Ma Xulun. Gao Heng. Zhu Qianzhi. Yang Shuda. Su Jian. Zhang Songru. Sha Shao­ hai. Luo Shangxian etc) . Textele dc la Mawangdui confirmă şi ele această interpretare: în opinia noastră. ea este mult mai apropiată de Dao De Jt (care aîumă anterioritatea nonexisten ei fa ă de existen ă •

=


CAPIlDLUL I l

77

�a l l , la l ologic,

ligoare. a vidului faţă de plin. numai în plan lo gic . nu şi on­ cele două altemînd şi coexistind în fapt . la fel ca toate pere­ ( 'hile de tip Yin-Yang în care e stm ct urat universul) deCît lectura lui Wang Bi. sutjnută de t radiţie şi preluată ele mfţjoritatea traducătorilor, 2, Unii exegeţi consideră că există o difc ren ţă calitativă între .pro 1 1 1 1 1 1 " (sau .beneficiul. avantajul") plinului şi .. folosul" vidului. primul 1 ,'rlTlen fiind În!.iu cîtva mai pragmatic şi pres u punînd Judecarea lu­ ( ' m Iilor din punctul de vedere al strictei lor utilităţi practice. în timp ( '(' al doilea ar presupune doar o raportare la lucruri prin prisma I I 1J 1cţiunii. nu a funcţionalităţii acestora, Lao zi ar dori să sublinieze ast fel superioritatea calitativă a vidului faţă de plin sau a nonexis1 " I I \ ei faţă de existenţă, Ren Jiyu. Feng Youlan (în perioada sa marx­ I � I ;-I ) şi alţi exegeţi contemporani consideră că Lao zi ar .greşi" cînd I I l i nnă această superioritate. întrucît nu percepe dialectic contradicţii1(' r x i s ten te în fiecare aspect al universului. inclusiv la nivel ontologiC , 1 ,1 10 Shangxian demonstrează futilitatea acestui tip de argumentaţie. 1 1 (,�l Isţinută de altminteri în nici un fel de Dan De Jing însuşi. C hiar ", 1 in cazul în care o asemenea su p eriori t a te ar fi direct afirmată de i l ' x l (după cum consideră şi exegeza t radiţională. urmîndu-I pe Wang I I I ) . o interpretare mai potrivită ar fi cea oferită de Gao Heng ( 1 943) . ( ' ; ln� accentuează dimensiunile epistemologice ale unei asemenea di- , krrnte calitative: "Oam enii obiŞll Uiţi consideră că plinul este impor­ l a n l iar vidul neimportant. caută plinul în toate şi se feresc de vid şi ITcd cii plinul este folo sitor. în tim p ce vidul nu are nici o folosinţă, , � /() zi doreşte să arate că aceasta este o falsă judecată şi de aceea " l I nnă acest lucm . " Clcary. care traduce şi Inte rp re te ază întregul, text din perspectiva daolsmului religio s. atrage atenţia' asupra unei dimensiuni a capita­ I l I l u i adesea trecute cu vederea de comentatori: .This chapter ls not I I 1 s 1 philosophy. it is also an outline of a practical exercise llsed to ,.w i l rh from one mode of consciousness to anot her. The spokes and I I I < ' pot stand for the realm of stmcture: space stands for the realm " I open or spacelike awareness," 1 1 . 1 Folosul Upsei de folos

Hui zi îi spuse lui Zhuang zi : .Vorbele dumneavoastră sînt l i psi te de folos, " .. Cunoscînd lipsa de folos putem apoi vorbi despre folos, 1 ':l !llîntul este mare şi întins, iar omului ţi este folositor, căci 1 '( " cI merge cu picioarele, Dacă însă pe sub locurile pe care I :� I a şază el piciorul am săpa tot pămîntul pînă am ajunge la I/,voarc1e Galbene ( lumea subpămînteană) , pămîntul i-ar I l i a l fi a tunci în vreu n fel folositor?" .Nu i-ar mai fi folositor", I i I s punse Hui zi, nE limpede deci, continuă Zhuang zi, că şi ( ' ( ' ( ' a ce nu, are nici un folos este de fapt folositor." =

Zhuang zi. cap ,

26 .Lucmrile exterioare"


12 Cele cinci culori lasă ochiul fără vedere, cele cinci sunete lasă urechea fă ră auz, cele cinci gusturi lasă gura sl eită 1 ,

vînătoarea ş i goana . smintesc inima oamenilor iar lucrurile rare fac fapta netrebnică2. Prin urmare Î nţeleptul de burtă-ngrij eşte şi · nu de ochi îngrijeşte. De aceea pe una o lasă şi-o ia pe cealaltă. 3 1 . Cel e cinci culori sînt roşu . galbe n . verde-albastru , alb şi negru. Cele cinci note sînt do. re . mi, sol şi la. Ce le cinci gusturi sînt dulce, amar. acru, sărat şi p icant . Numărul cinci nu este, de sigu r. întîm­ plător, el jucînd în China ac elaş i rol ca num ărul şapte, de exemplu, în tradiţia europeană. î n context, acest număr de sem nează totalitatea, culortle, sunetele şi gu s i.u ril e fiind stimuli! ca·re p rovoacă apariţia do­ rinţe lor ŞI îndepărtarea de Dao. In lo c de ftsleU", Wang BI şi Heshang Gong citesc fta pierde (Dao sau gustu l) " ; Exegeza modernă a demonstrat atit imposibilitatea lin­ gvis tică a unei as emenea lecturi cît ş i caracterul dlalectal a l terme­ nului respectiv, care este un regionalism sudic. S -au mai p ropus şi alte cîteva Interpretări, trecute în revistă d e Li Shulhai: .a strica" , .a . nrlna", .a răni", .a ascunde" etc. 2. Sintagma ftlucrurile rare " , ca şi expresia .îngrijirea burţli" de mai jos, apare şi în capitolul 3. Fraza po ate fi citită şi: ftLucrurtle rare blochează (căile) oamenilor" , după cum o fac Wang Bi, numero şi exe­ geţi modernl şi maj orita te a traducători lOT occid en talI. Am preferat să urmăm glosa lui Heshang Gong, confirmată de Shuowenjiezi cît şi de dicţionarul Cihai. 3. Acest rind apare şi în cap itolel e 38 şi 72, o tradu cere literală fiind: ftO părăseşte pe aceea şi o ia pe aceasta". Wang BI comen tează : .Ochiul, urechea, gura şi inima trebuie să fie toate pe potriva naturii lor înnăscute. Dacă nu se întîmplă aşa , ele merg împ otriva firescului , şi astfel ochiul rămîne fără vedere şi u reche a rară au z, gura devine sleită , iar inima se sminte. te . Lucrurile rare blochează drumul corect


79

C A PITO LU L 1 2

. , 1 ( l 1l 1 1 l 1 1 1i , ş i ( le' ,1('CC<1 îi fac fn ptn n e trdmieă . C d care de hurti' îngri ­ i ' ··� l e j�i hrill1es,le sillcle (doar) C l I luenni materiale; cel eare de ochi I I lgrijes,1.e devine sclavl l l lucrurilor m a teriale. De aceea înţeleptul n u < it ' o c h i îngrijeşte . " 1 2 . 1 Cele cinci simţuri ne diminuează mult natura originară

Cele care ne fac să ne pierdem datul firii ( natura O1i­ i�i n a ră) sînt �inci : mai întîi, cele cinci cu lori, care năucesc o('hii şi-i lasă fără vedere ; apoi, cele cinci sunete, care bui­ măcesc urechile şi le lasă fără auz; urmează cele cinci miro­ � l I fi, care atacă nasul, îl astupă şi rănesc Şi ce se află în �patele fru nţii; după aceea, cele cinci gusturi, care tulbură i�l I fa şi o sleiesc; în fine, interesele şi ren un ţările , care des­ ( , l I mpănesc inima şi fac firea omulu i să se piardă ca luată de vint. Acestea cinci sînt cele care vatămă viaţa, dar confucia­ I I lş tii şi moiştii încearcă din răsputeri să arate ei înşişi că prin ele se ajunge la împlinire. Asta nu e ceea ce eu numesc Implinire . Căci dacă împlinirea e ca o povară, poate ea să mai Ile socotită împlinire? Dacă ar fi aşa, şi porumbelul şi bufniţa se pot socoti împlinite în colivia lor. Şi apoI, dacă Interesele, rmunţările şi dorinţele se îngrămădesc înlăuntru iar acope­ r;imintele de cap, jadurile, cingătorile şi hainele pînă la pă­ mint ( veşminte ceremoniale) împodobesc ce se află afară ( - trupul) , atunci ce e înlăuntru e strivit ca-ntr- o colivie, iar IT e afară e încîlcit ca un ghem de sfoară. Iar dacă şi cel care s t ii cu ochii larg deschişi ( priveşte şi nu face nimic) în mij­ locul acestui ghem de sfori încîlcite se socoteşte împlinit, a t u nci pînă şi osînditul la moarte, cu mîinile legate la spate ,,1 cu degetele strivite, sau tigrii şi leoparzii care se află în . � patele gratiilor pot fi socotiţi la fel! =

=

=

Zhuang zi, cap. 1 2 "Cerul şi pămîntul"


13 Te me te d e - nă l ţa re cum te temi de-njosire , p r eţ ui e şte necazul cum îţi p reţti i e ş ti trupul. 1 Ce înseamnă "Teme-te de-nălţare cum te temi de-nj osi re ? Î n ăl ţare a jos te aşaz ă2 : teme-Le să o cîş ti gi, teme- te să o pierzi . Aceasta înseamnă "Teme-te de- năl tare cum te temi de-njosire"3 . Ce înseamnă Preţui eşte necazul cum îţi preţu ieşti "

-

"

"

"

trupul?"

Necazurile mele, trupu l mi le-aduce:

dacă n-aş mai avea trup,

ce necazuri aş mai avea? De aceea, celui ca re- ş i preţuieşte trupul la fel cum preţuieşte tot Su bc er es cu l i se poate încredinţa Subcerescul, iar celui care-şi iubeşte tru pul la fel cum iu be şte tot Subcerescul i se poate da în grijă S ub ce rescu l . 4 u n termen cu sen su l literal de .fa­ face favoru ri", iar plin .înjosire" unul cu sensul de .umilinţă, dizgraţie, a in tra în dizgraţie". Î n loc d e a se teme", glosele permit şi cch ivala rea prin .surpriză, spaimă" sau .nebunie- . frazele sînt de s tu l de ambigue din punct d e ved ere gramat ical, suscitînd ext.re m d c nu­ me roa s e lecturi. Iată cîteva: .Favoarea şi dizgratia par înspăimîntă­ toare ; preţuieşte-ţi co rp u l cum preţuieşti un m are necaz. - piang Xi­ chang} ; .Cînd oamenii primesc favorUIi sau cî n d intră În dizgraţie, se

1 . Prin . înăl ţare am tradus "

voare . a

.

sim t. Înfricoşaţi , (căCi nu ştiu că) trupul este cea mai mare nenorocire lor.- (Sha Shao hai) ; .Gmce is as shamC'ful as rri ht. Honour ii> il

a


81

CAPITOLUL 1 3

" Favo u r and disgrace goad il S hu rts kecnly a s our bodies h u rt . " iWa lry ) : "Inclination a mI disinclinat ion are I i k e fear: one is afraiei tha t , '. ' " a l <Hlxiety might reach tlle body." (Erkcs) : "Favour anei eii s grace , I I " li kely to c ,"u se fear. Highly re spect. great tro u b le as one respec ts l ois OWll boeiyl." (Lin): ,Accept. honours anei d isgrace as surplises, I ... · ; o sl l re great misfortunes as 1he body . " ( El le n M. Chen) etc . Am fo1 , , � t I ghilimelel e , la fel ca Waley şi Mair, pentru a sublinia caracterul o i , · l I l a ximă al ce lo r două fraze, expuse probabil de mae stru eiiscipolilor ,," I (ori de Înţelept suveranului căruia îşi oferă serviciile) şi comen ta te "" " exemplificate în continuare. '2. Fraza este ob s cu ră şi p o a te fi ciută în mai m ulte feluri, În func­ li' d(' interpretarea verbu l u i wei2, trad u s eic noi aici prin "a aşeza", '; 1 ; , lui xia, "jos", cît ş i de relaţia gramaticaIă stabilită Între cei doi 1 " " I 1'I l i . Iată cîteva exemple: "Graec is somc1.hing inferior" (Wilhelm) : .y, ' \'O l l f is for the inferior" (Lin) ; "Favou r humiliates" (Carus) ; "Favour 1 ' , "I'IJasing" (Mair) etc. Unele variante , infimlate de textele de la Ma­ w a l l /-,:d u l , c i t.e s c aici, în loc de "înălţare" , " înjo s i re " , sau in ter pol ează 1 1 1 ( ' Ol l l inuare o frază cu structură paralelă. de genul: ".injOSirea sus 1 , · ; ' 'ji1ză . '' Am preferat să urmăm varianta lui Wang I3i. : \ . Atit o n o area cît şi dizgra ţia sînt lucru ri re la tive şi înşelă toare , 1 '" " a re d ao is lu l trebuie să l e evite . . 1 . Î n ţelept.u l n u - şi Iasă niciodată tru p u l să se transforme Într-o 1 " I I ' i 1 1 .1 de necazuri pentru el. nu se lasa pradă doriniclor şi nici amă­ , '. 1 1 dl' re lat ivitalea poziţiei sociale: el deci se " pre ţuieş te şi .se iubeşte " , I I . l t lcvăra t , .tocmai pent.ru că nu face n imic pentru sine. Unui om " 1 1 ( ' I I U fa c e nimic pentnl sine , pracUcînei n efăptu irea . trebu ie, potri­ v I ! l o gicii d ao i ste . să I se Încredinţeze Subcerescul. pe care îl va gu­ v , , I l; ! la fel cum "se guverneaZă" p e sine. practicînd n e făp tui rea , în­ " " 1 ( ' 1 1 1(\ să reducă do ri n ţele oamenilor etc. Vezi şi se c ţiu nea 3.3.

, '. ' " a l evil Iike the persona . " (Wilhelm) : I I \� I're t o madness: high ran k

·

1 3 . 1 Definiţia onoarei ,i a fericirii I ) ao nu are nimic de-a face cu faptele mănmte ale oame­

I 1 l 1o r şi nici Pu terea cu

I

.-

lucrările mărunte ale cunoaşterii

d i sput.ele sofiştilor vre m ii ) .

Ace stea sînt

d ău n ătoare pen tru

1 'l I l c :rc , iar fap te le mărunte sîn t dăunătoare pentru Dao. De

l I C 'c 'c ' n se spune :

.

Înd reaptă - te şi

e de aj uns

(

=

e su ficient să

I I l 1 l 1czi Calea cea d re ap tă , Dao) . Fericirea desăvîrşită înseam1 111

Sol - ti împlineşti

voia în toate . "

.

I 'ell lnl cei vechi. a-ti î m plini voia în toate nu însemna să

I I I I r;lsu ri şi co ro ană , se poa te mai

Ci doar să trăieş ti în tr -o stare de felicire desăvîrşită. Astăzi însă, a- ţi implini voia I I I ' " ; l mnă să ai trăs u ri şi coroană: dar acestea sînt lucruri , , , 1 ( ' ;m de-a fa ce doar c u trupul tău şi nu şi cu datul firii 1 . 0 1 < . I \ l e m li ca re vin întîmplător şi nu sînt decît date un timp , 11111 IlU


R2 (' I l

DAO D E , J I N G

IlU u n u i l u cru d e împru mllt !şi ţii cînd trebllie dat înapoi . De aceea . n u s ă socoteşti e ă ţ i -ai împlinit vo i a pentru că ai trăsuri coroană. după cum nici nu trebuie să faci ce face toată împn mlll l . Nu poţi S <l s p u i

nu t reb u i e Ilici şi

poţi sil � 1 m�i

lumea din pricina sărăciei şi a lipsurilor. Cel pe care şi una Şi cealaltă ( rangul înalt, simbolizat prin trăsuri şi prin co� roană, respectiv condiţia modestă) îl fac la fel de fericit este lipsit de necazuri . Dacă însă. atunci cînd ţi se ia înapOi ceea ce�ţi fusese dat cu împrumu t. eşti nefericit. înseamnă că: în ciuda faptului că erai fericit înain te, de fapt inima ta era tul� bu rată . De aceea se spune: .Cei care �şi rătăcesc sinele printre lucruri (materiale) şi îşi pierd pornirile înnăscu te ale firii prin� tre cele de rînd ( natura lor originară este coruptă) pot fi numiti oameni aşezaţi invers ( în cap şi cu picioarele în sus, anormal) . " =

=

=

Zhuang zi,

cap. 1 6 . î ndreptarea naturii originare"

13.2 Despre ceea ce ai în stăpînire

Împăratul Shun îl întrebă pe profesoru l său , Cheng: .Se poate aju nge la stăpînirea lui Dao?" .Nici trupul tău nu este în stăpînirea ta, cum oare să ajungi să�1 stăpîneşti pe Dao?", replică Cheng Dacă eu nu sînt stăpînul trupului meu , cine �l stăpîneşte atunci?", continuă Shu n El este numai forma pe care ţi-au încredinţat-o Cerul şi pămîntul . Nici viaţa nu e a ta, căci ea e numai armonia pe care ţi�au încredi nţat-o Cerul şi pămîntul . Nici datul firii tale ( natura originară) nu e al tău , fiind doar o înzestrare naturală pe care ţi�au încredin� ţat�o Cerul şi pămîntu l. Nici copiii şi nepoţii nu sînt ai tăi, fiind de fapt doar pieile lepădate (precu m şerpii) de Cer Şi pămînt şi încredinţate ţie . Astfel, tu mergi fără să ştii încotro te îndrepţi, stai fără să ştii de ce te-ai oprit şi mănînci fără să ştii din ce pricină simţi gustul bucatelor. Toate aceste lu­ cruri nu sînt decît suflul Ceru lui şi pămîntului, care pe toate le pu ne -n mişcare . Cum oare să ajungi vreodată să stăpîneşti ceva ( pe Dao , suflu l, propriul corp)?" .

.

=

=

Zhuang zi,

cap. 22 . î nţelepciunea călătoreşte în nord"

13,3 Omul perfect nu are sine Lie zi mergea dintr-u n loc într-altul călare pe vînt şi, în

felul cel mai uşor şi mai minunat cu putinţă, pu tea să rătă� cească astfel cincisprezece zile înainte de a se întoarce. Între cei care au atins fericirea, un asemenea om este rar. Şi totuşi,


R3 meargi) pC jos, n lai avea nevo i e sprij ine ( vîntu l ) , Î n s ă oml l l en rc - ar 1 ' " 1 ( '; 1 să stăpînea scă rostu l ( norm a , regu la firescului) Ce ­ ( , l I l i i şi pfunlnt n l u i şi să rătăcească pe t ă rîmu l edor şa se s u 1 1. 1 1 i ( Cerul, pămîntu l şi cele patru anot impuri s a u Yin,

, 1 , ' : 1 l .i c zi ,

10 -

«

de

'V<I

IlU

I l l a i t rchu i a să

e a re

să se

\ " 1 1,l �. ploaia, vîntul, întu necosu l şi luminosul) ar mai

avea

de ce ar mai depinde)? De ' 1 1 " ' 1 ' < 1 se spune că omul perfect este fără sine , omul sfint nu 1 1 1 1 '( ' nici o faptă deosebită, iar Înţeleptului numele -i rămîne 1 1 I ' �;11 lu t. Zhuang zi, cap. 1 "Rătăcind in voie" I J ( ' v o i c să se sprijine de cevac I

î nvăţătura unui om cu adevărat mare este la fel cum e ( îŞi , ' x4 'fcit ă influenta indirect) . Cînd e intrebat. la toate răspunde, C 'I I I ' I el cuprinde totul şi se află alături de toate ale Subceres1 ' 1 1 1 1 1 1 . Cînd stă, nu scoate nici un sunet, iar cînd merge nu I I I" lin loc anume către care să se îndrepte. El poate să ne poarte afară din haosul vînzolelii noastre fără capăt şi să ne I III 'ii să rătăcim în nemărginire , El fără de capăt e-n viaţă şi -n I I l1 m rte şi ca soarele e, fără sfîrşit. Cît despre corpul şi forma '41 1 , el este unu cu Marea Identitate ( - se identifică cu ceea ( '1 ' este comun tuturor' lucrurilor) : unu cu Marea Identitate, 1 ' 1 sine nu are , iar dacă sine nu are, cum ar putea oare să 1 1 11 1 1 aibă existenţă? Cei care au cunoscu t existenta au fost tll l veranii din vechime; cei care au cunoscu t însă nonexistenta '1 1 1 1 1 prietenii Ceru lui şi pămîntuluI. IC l I ma fa ţă de umbră şi cum e sunetul faţă de ecou

ZhUilIl!l

zi, cap. I l "A lăsa în pace şi

a privi

cu îngăduintă"

13.4 "A ascunde Subcerescul in Subceresc"

Dacă o barcă este ascunsă într-o vîlcea şi un munte în I l i lldul lacului, le putem socoti în siguranţă. La miezul nopţii l l l S ă , vine Putemicul*, le ia în spate şi se duce cu ele , Iar cel M l a h de minte nu pricepe ce s-a întimplat. Chiar atunci cînd I l i crurile, mari şi mici, sînt ascunse în locul potrivit, ele tot pot să ne scape . Celui care ascunde însă Subcerescul în Sub­ ( '( TeSC nimic nu-i poate scăpa: el cunoaşte măreata stare a I i l erurilor eterne. Este vorba, potrivit lui C heng Xuanying, de "Cel care creează şi un fel de Cortă atotputernică. impersonală şi nedefinită . I I l 1 ' l I lionată de mai multe ori in Zhuang zi şi in alte texte. •

t l a l lsfonnă",


84

DAO DE J I NG

J:<'orma o m e n e a s că pe care am căpătat-o e o mare pricină de bucu ric : ea este însă nu mai una din şiru l. nesfirşit, al ce­ lor zece mii de prefaceri a le lucrurilor. Bucuria aceasta aproa­ pe depăşeşte puterea noastră de înţelegere! J.)e aceea, Î nţelep­ tul rătăceşte pe tăIimul celui ce nu pleacă niciodată din lucm ri ( naturalul. legea prefacerii) . mereu rămînînd alături de ele . Oamenii îl iau ca model pe cel care iu be ş te şi bă­ tIineţea şi viaţa prea scurtă. şi începu tul şi sfirşitul: cu cît mai mult ar trebui ei să se modeleze după cel care se conto­ peşte cu toate lucmrile şi pe care se întemeiază toate prefa­ cerne? Zlwang zi, cap. 6 " Marele strămoş şi maestru" =


14 Privit. nu este văzut: numele său este Yi. . . nevăzutul"; ascultat. nu e auzit: num�le său este Xi neauzitul" ; pipăit. nu este simtit: numele său e Wei. "neatinsul" . l Acestea trei mai de- aproape nu pot fi cercetate şi astfel în haos fac Unu2• Acesta în partea de sus nu e luminos. în partea de jos nu e întunecos3 , e fără de capăt4• nu poate fi numit şi se î ntoarce în nefiinţare5. Acesta se cheamă .. formă fără de formă. imagine a nefiinţăriW' . se cheam ă .. nedesluşitul obscur" : întîmpinat. nu-i vezi începutul. urmat. nu i se vede sfirşitul. Urmîndu -l de-aproape pe D ao de ieri le stăpîneşti pe cele ce astăzi există7; de poţi să cunoşti începutul cel vechiB înseamnă că ai "neîntrenlptul fir9 al lui Dao". •

..

1 . Acest.e fraz e au d a t. naştere l a numeroase specu laţi i . ce n trate 1 " s u ccesiu n ea celor trei silabe finale ale fiecă nli rind, yi1 • " nevăzu 1 1 1 1 " , xi j , .neauzitul", şi wei1 , .neati n s ul " (o traducere mai exactă a I . . JI II· trei termeni fiind .invizibilul", .de neauzitul", respectiv .împal­ l '" b I l 1 11") . Cel care a stat la originea acestor sp ec u la ţi i a fost Abel Re­ I I l l l sa t , care, în u n u l din prim el e studii europene dedicate textului, � "" I l loire sur la Vie el les Opinions de Lao· Tseu ( 1 823) . descoperă că I d .. trei s i labe , citite îm reună, ar forma o a roximare fonetică a nu-


II)AO ' D E ,J I NG melui Yahve. E lev u l său , Stanislas Jnlien, demonstrează im posibili­

t atea filologică a unei asemenea lec turi, dar von Strau ss, ceva mai

tîrziu ( 1 870) , îi ia din nou apărarea lui Remusat. Paul Carus, în 1 898, reia d isc u ţia şi, deşi nu acceptă această interpretare, găseşte în pasaj

elementele unei teorii 'naive a Trinităţii. Controversa părea să se fi incheiat o d ată cu epoca în care mi­ sionaru în China erau şi sinologi (sau invers) , dar iată că, surprin­ zător, în una din cele mai recente traduceri occidentale ( 1 990) , ViCtor H. Mair revine asupra acestei probleme, cu noi şi serioase argumente. Remarcind ordinea diferită în care apar cele trei silabe în textele de la Mawangdui, sinologul american susţine că la originea celor tre i si­ labe s-ar afla un singur cuvînt, de provenienţă străină certă , dar greu de identificat cu precizie. Acest cuvînt ar fi fost calchiat prin aproxi­ marea pronunţiei sale potrivit fonetismului limbii chineze, în aceeaşi manieră în care chineza modernă adoptă termenii internaţionali, de exemplu . Adăugind şi faptul că cele trei silabe rimează în chineza arhalcă, bănuim că asemenea speculaţii pot fi, într-o oarecare măsu­ ră, îndreptăţite , chiar dacă nu au prea mare importanţă în contextul întregii cărţi. Yi1 a mai fost echivalat şi prin .incolor", .foarte palid" , .insesiza­ bll", .imperceptibll" etc., iar weij şi prin .lipsit de formă" sau .ml­ nuscul". 2 . • Haosul" nu desemnează in tradiţia chineză dezordinea primor­ dială din care, sub acţiunea unei forţe, a unei voinţe sau a unei puteri divine, se sintetizează universul. care capătă astfei o formă definită, devenind un sistem coerent şl -bine determinat. Este vorba mai de­ grabă, aşa cum demonstrează şi N, J, Girardot ( 1983 : 56) , de o stare Iniţială a universului, în care toate elementele sale componente se află într-o stare de fuziune completă, fiind reţlnute laolaltă de logica in­ ternă a compusului pe care îl alcătuiesc. in acest sens, Dao este ase­ mănat aici cu această stare primordială, şi nu definit ca atare (ca în capitolul 25, de exemplul . întregul capitol avînd de altminteri o certă dimensiune eplstemologtcă, şi nu una ontologică. Wang 6i subliniază şi el acest lucru în comentariul său : .Fără formă, fără imagine , fără sunet, fără voce , nu este loc în care să nu poată pătrunde şi în care să nu poată aj unge, Neştiut ochilor, urechilor ori trupul u i meu , eu nu ştiu cum să -I numesc; de aceea nu poate fi mai de -aproape cer­ cetat şi în haos face Unu . " 3. Termenii traduşi d e noi prin .partea d e sus ", respectiv .partea de jos" au mai fost citiţi atit verbal - .Its rislng brings no light, its sinking, no darkness" (Waley) - cît şi tem po ral . .înain te" , respectiv .după",

4.

Numeroşi exegeţi

preferă să

ec:hivaleze sintagma tradusă

de noi

prin .f,'i ră de ca păt" (litcral , .incon ii.nuu, neîntrerupt") prin .obscur.


CAPlmLlJL ' 1 tiJ

87 '

111 " 1 1 vizib il", ceea ce ar sublinia şi mai tare dimensiunea epist.emolo­ II I 1 ' a a în tregului capitol.

i n loc de "nefiinţare" se poate citi şi �lipsă de substanţă" sau

;"

,,1 1( ) 1 1 1 u cnl", ceea ce nu ni s-a pănlt potrivit în context. Traducerile

' iila

Între "royaume de sans-choses", .!'immateriel", "realm of nothing-

1 1 1 ' ." "'"

"nothing", .thal. which is without substance", .where there is

IIl l l hing"

etc,

1 ; , Unele variante citesc "imagine rară de imagine" , probabil dato -

1 1 1 1 1 t entaţiei simetriei cu fonnularea anterioară, Textele de la Ma­ \\' i l l Igdui infinnă această lectură,

7, Paradoxal, aceste două fraze pot fi apropia te de unul d in pre­ 1 '1 de fundamentale ale confucianiştilor, care susţineau că numai 1 " 1 1 1 practicarea unei .Căi a primilor regiO, a suveran ilor exemplari

' 1

" II"

t rebuie urmaţi în toate, se poate asigura o bună guvernare a

"i l I I I I' nilor. Textul nu pare însă a defini aici recursul la tradiţie ca / ' l l 1 gmă alternativă politică viabilă, ci mai degrabă descrie indirect / 1 1 1 ' I 1 I (lOralitatea lui Dao, care transcende toate limitările temporale la Iri I ' 1 1 m are drept atribut nemărginirea, Acest lucru este subli rJ iat şi

0 1 " Wang Bi in comentariul său, o lectură' în spirit confucianist fiind o i " a l tm interi infinnată de textele de la Mawangdui, in care in loc de 1 0 ' 1 1 " ( l i teral. .vechi, din vechime. antic") apare tot "astăzi", /-!,

Aceste ultime trei rindu ri pot fi citite şi impreună. astfe l : .Ur-

1 1 1 1 1 11 1 1 1 - 1 pe Dao de ieri pen fn l a stăpîni cele ce astăzi există se poate , 1 I 1 1 1 1 ;1 şte inceputul cel vechi . " Atit exegeza tradiţională cit şi cea mo­ o I l ' I l 1 :i preferă însă să despartă a treia frază de primele două, !L i n lac de .fir" s-au mai propus .sine ", "ordine, lege " , .es enţa

I I l I l I pktă", .principiu", .regulă, regularitate", "ciclu" etc, Am citit literal. 1 4 , 1 Nevăzutul, neauzUul, neatlnsul

Sl rălu cire-Orbitoare întrebă Nefiinta: .Dumneavoastră exis1 1 1 \ 1 sau nu?" Cum nu primi nici un răspu ns , Strălucire -Or­ " " o are se uită îndelung la forma şi la felul Nefiintei, care era , " I I I U'ă şi goală, Multă vreme o privi astfel dar nu văzu nimic, I ! ascultă dar nu auzi nimic, o atinse dar nu simţi nimic, .De­ '1I I v l rşit! spuse Strălucire-Orbttoare , Cine poate să aju ngă la , ) ; l semenea desăvîrşire? Eu pot să înţeleg că nefiinta există, d a r nu şi că nefiinta nu exist-", Ne fi i n ta a atins cu adevărat ,o I ; an 'a de ne fii n ţă ! Cine o poate u nna pîn ă la o aseme nea dc­ ' " , v l rşirc?" Zhuang zi, ca p, 22 . I nţelepciunea călătoreşte în nord " Cele zece mii de lucruri se nasc din ceva, dar nimeni nu

h' vede rădăc i na : cele zece mii de lucruri intră-n făptură, dar

I I h l leni nu vede poarta prin care intră, Toţi oamenii pretuiesc


88

DAO DE ,JI NG

ceea ce cu noaşterea po ate să ştie, dar unul nu ştie să urmeze de -aproa pe cecn ce cunoaşterea nu poat.e să ştie, p e ntru a şti cu adevărat după aceea. Nu este aceasta Marea Î ndoială? Ga­ ta! De ajuns! Nu est.e însă scăpare, iar ei se î ntre abă întru na: "0 fi aşa? N - o fi aşa?� Zhuang zi. cap. 25 .Zeyang"


15 Cel ce- n vechime se pricepea să- I urmeze pe Dao 1 era tainic şi ascuns, misterios şi pătrunzător, era adînc şi de neînţeles . Fi ind de neînţeles cu greu i se putea pătrunde fi rea: şovăielnic ca-n trecerea rîului ia rna2, nehotă rît. ca temîndu-se de cei patru vecini3 , preveni tor4 ca un oa spete, risipi nelu -se precum gheaţa-n topire5, simplu ca lemnul ce n-a fos t lucrat6, cl1prinzător7 ca o vale, tu lbure precum apa mîloasă8, Apa mîloasă, pri n liniştire, încetul cu- ncetul se limpezeşte, iar nemişcatuI. odată mişcat mai mult, to t mai mult va produce.9 Cel ce păstrează acest Dao nu doreşte plinul şi toc mai pentru că nu doreşte plinul se poate toci , dar elin nou se reface 1 0 . 1 . Am citiI. Dao , ca in manuscrisele de la Mawangdui şi in .. t.ext.u l . . . . l I i " , in loc de shi2 ( .. maest nI" , ..lit era t", .. războinic", "cavaler" e tc . ) . , . 1 1 1 1 variant ele lui Wang I3i ş i Hcshang Gong. Lectura a fost d e alt1 1 1 I 1 1 1 ('!'i propusă cu mu lt: inain t e de descoperirea textelor de la Ma­ \\' . l I l gd u i , de căt re Ma XU IUI1 ( 1 924) şi Gao Heng ( l 94:i ) . Fraza se re­ I'.. . · · q l c b Începutul capitolului B5. :2 . Ati t t (']'l11el111 1 t radus aici prin .şovă iel nic· cit. şi cel pc care l - a m , , ' I l i va l a t mai jos p r i n "nehot ărît" au şi conot.aţia de "circu mspect , . . 1 . . . " .. , Gao I-kng sus tine că .a t rece riu l iarna· era o expresie uzuală I " i l l , '; I (T' se desernn a o ac 'une ericuloasă i care ne cesita consul· \


90

DAO DE 'Jll'IIn

tarea unui ora co\, cel care o întreprindea trebuind .în inimă să fie

foarte atent, iar in fapte să ezite îndelung".

3.

cini"

Numeroşi exege!i chinezi consideră că expresia .cei pat.ru ve­

ar

desemna stat.ele vecine care a meninţau mereu micul stat con­

dus de daoist. Accastă in terpretare ni se pare şi nouă potrivită, mai ales că fiecare din adj ectivele prin care este descris daoistu \ , atit aici cît şi mai jos, se poate foarte bine aplica şi liniei politice adoptate de acesta, aşa cum arată indirect şi Xu Fancheng.

4.

Temlenul tradu s de noi prin "prevenitor" are şi conotaţia de

.respectuos, condescendent. umil" sau , într- o altă variantă grafică , la fel de posibilă, "grav, dem n , serios".

5. Daoistul cedează precum gheil 1a de sub picioare, interpret ează

Waley. Termenul echiva lat. de noi prin "a se risipi· a mai fost echivalat şi prin .. retrăgîndu-se în umbră", .. expansiv" sau .Iejer, destins", după glose mai putin acceptate .

6. În loc de .. simplu" se ponte citi şi "gros" sau ..compact" . Am

preferat o t raducere directă pent.ru pl!, .. lemnul ce n-.a fost lucrat", în

locul para frazelor de genul "simplitat.e " sau "naturaleţe". St.area de pu,

de lemn nelucrat, este starea bunătă ţii şi simplităţii originare, un fcl de stare pam(liziacă în care se aflau oa menii înainte ca dorinţele şi

cunoaştcrca să-i fi îndepărtat de e a . Recuperarea acestei simplităţi na tura le est.e o idee recurentă în Dao De Jing, ea fiind unul din sco ­

purile pe care Înţeleptul doreşte să le atingă prin nefăptu ire.

7 . În loc de .. cuplinzător·' s - au mai propus .deschis" , .întin s , larg",

,,(cu vcderi) largi", .rcceptiv·, ..adînc" , ,, (minte) limpcde" etc.

8. Prin "tulbure"

Gong eonsideră

am

tradus termenul hU1l2'

.haotic". Heshang

apa tulbure îşi păst rează purit.at.ea originară, dar

<Jiang Xichang se a flă probabil ma i a proape de sensu l temlenului cînd su sţine că în apa murdară şi tulbure toate diferenţele dintre lucruri

dispar într-o "armonizare a varia ţiei", după cum glo sează ci dircct.

Wang Bi atragc atenţia asupra unui aspcct interesant al descrierii

daoistului, carc , la fel

(,�"l

şi Dao , nu poate decît să fic asemănat cu

ceva (ceea ce explică şi prezenta a mor comparative) , nu definit direct.

9.

Acest.e patru rînduri sînt dest.ul de ambigue şi au probabil rol u l

de exempli ficare a cclor afirmate mai s u s . În v<lrian tele traditionale,

destu l de diferite una de cea laltă , fieca re din cele două fraze începe

prin interogaţia .. Cine a r put.ea face ca . . . 7", neconfirmată de t.extele de

la Mawa ngdui. Am preferat să ll lmărn acest.e manuscrise.

10. Fraza este ext rem de obscură ş i a p rim i t llumeroase ech ivalări,

în funcţie de' ediţia urmată (diferenţele de la varia n tă la variantă fiind destu l de ma li) . Textele de la Mawangdui p ropull o lectură pu ţin pro ­

babilă şi forj;.ată: .poate fi uzat. şi i n complet" (Xu Fancheng echivalează

aceeaşi frazii. cu ,,[durea7..ă] îndelung şi nu are llevoie să fie refăcut") .

Variantele s tandard ale lui Wang I3i şi Heshang Gong dau şi e le o

lectură greu de accepta t şi extrem de ambiguă: .poate fi tocit. nu se

mai reface".


Noi

am

urmat glosde lui Liu Shipci şi Yi Shunding. cit ind în locu l

l I l i c i negaţii o conjuncţie. Iată ş i alte ech iva lăli :

I i l ieligenţa

..

poate să-şi ascundă

şi strălucirea şi n u duce nimic la bun sfirşit plin violentâ·· (. / Ia l lg Xichangl ; .deşi e conservator. poate totuşi să obţină noi suc" " se" (Ren Jiyul ; .poate să părăsească ce e vec h i pentru a face loc l I 1 lului . înaintînd fără oprire" (Sha Shaohai) ; .poate ca în dec l i n să p roducă din pou" (Feng Dafu ) ; .he can be sheltered and beyond r�­ l I ewal" ( Pa u l ,1. Lin); .They are like a garment that endure s ali wear I I l l d need never be renewed" (Waley) ; .He is beyond wearing o u t and n ' l I f'wal" (Lin Yutang) etc.

1 5 . 1 Comportamentul omului desăvîrşit Omul adcvilrat din vechime dormea fără vise şi se trezea ( ; l I'ii griji. De mîncat, el nu mînca bunătăţi, iar de respirat, J'C 'spira adinc. Respirava sa venea din călcîie, în timp ce oa­ I l lcnii de rînd respiră din gitlej . Oamenii care au fost deja I l l lrinţi ( de către dorinţe şi porniri nefireşti. pierzîndu -şi I l a t ura originară) scuipă cuvintele în afară de parcă ar fi vomă. Cînd patimile şi dorinţele omului sînt adînc înrădăci­ I w t C. harul cu care l-a înzestrat Cenll e tare mărunt. Omul desăvîrşit din vechime nu ştia să iubească viaţa Şi 1 1 1 1 ştia să urască moartea. Viaţa nu -i aducea nici o bucurie. 1; l r morţii nu i se ridica împotrivă: nepăsător venea, nepăsător 1 1'( '('ca. asta e tot. El nu încerca să- Şi uite începutul şi nici 1 1 1 1 căuta să-şi cunoască sfirşitul, primea cu bucurie tot ceea ( '( ' venea la el ( viaţa) şi uita totul în întoarcere (la starea I l l I lc rioară vieVi) , Aceasta se cheamă a nu - ţi lăsa mintea să-I p;'lnlsească pe Dao şi a nu ajuta Cerul prin ce e omenesc ( . a nu modifica după standarde umane naturalul) . Un ase1 I 11'l1ea om poate fi numit �un om adevărat" . Astfel. un asemenea om avea mintea goală. la chip era I I l'I l Ilburat iar fruntea sa arăta simplu Şi natural . El era rece ( ' ; 1 t oamna şi cald precum primăvara. iar bucuriile şi supără­ r i i e sale urmau cele patru anotimpu ri ( se succedau în mod l I a t ural şi firesc sau nu erau decît luenlri exterioare) . El răs­ p l l l l dea în armonie tu.turor lucru rilor şi nimeni nu -i cunoştea l i m i t ele . =

=

=

Zhuang zi. cap. 6 .Mare le strămoş şi maeslnI "

_


16 Aj uns l a vidul supre m . păstrîn d . deplina liniş t.e , celor zece mii de l ucruri care împreună apar eu le contemplu întoarcerea 1 : căci l u crurile, multe c a frunza şi iarba, se în torc , fiecare . la începuturi2 . A se în toarce la începu t.uri înseamnă linişte, l i nişt.ea î nseam n ă a veni înapoi la ursi t.ă3 şi a veni înapoi la u rsită înseamnă veşnicie. A cunoaşte veşnicia în seamnă iluminare4, a nu cunoaş te veşnicia duce la orbire . iar orbirea5 la rele fapte duce. Cine c u n oaşt.e veşnicia e atotcu prinzător: atotcuprinzător. ad ică nepărti nitor, nepărtinitor, adică regesc, regesc , adică al Cerulu i , a l Cerulu i , adică c u D ao,

cu Dao. adică de -a pururi . 6

Nicicî nd în vi aţă primej d i i n-au să mai fi e . 7 1 . Am citit primele cincisprezece caractere ale capitol u l ui într-o singură frază. ele descriind coerent viziunea daoi s tu lu i . Maj oritatea tradllcătorilor preferă însă să le separe în patru frazc diferite. as tfel: "Mergi pînă la vidul suprem ! Păstrează deplina linişte! Cele zece mii de lucnlri apar. Eu le contemplu întoarcerea . " I ndiferent de ma niera de e chivalare , o aluzie la te hn ica "golirii interioare" din dao i sl11 ll l re­ ligios este destul de probabilă. Pe baza textelor de la Mawa n gd ui , Zl10u Shengchun prop une atit o nouă pu nctua ţie dt ş i o nouă lectură a primului rînd : .A aj unge la limita vidului, (aceasta este) punctul suprem şi capăt.ul (dezvolt ării şi t.ra nsformării celor zece mii de lucm ri) . A păstra lin iştea şi nemişca­ rea, (aceasta înseamnă) a nu Ill ai fi diferit (de rădăcina celor zece mii de lucnIri) . · Lectura este po si bilă şi interesantă.


CAPlTO Ll J L

l a lă

93

16

cum comenteazii Wa ng I3i acest.e rindun: "Prin vid şi prin

1 1 1 1 1 'i 1 ! ' se contemplă intoarcerea (tut.uror lucrUiilor) . Tot ce exist.ă se

1 1 ' 1 " :/ 1 ( ' din vid , iar mişcarea, din linişte. De aceea, dcşi cele zecc mii 0 1 , 1 1 I c I' I l li se m işcă laolaltă, in cele din urmă se intorc la vid şi linişt.e. 1\ " ' �, I (' a si nt ,supremul' şi "dcplinul» lucnIrilor . " � . Plin "începu turi" a m echivalat. termenul ben, literal "rădăcină". 1 ': 1 1 1 ' 1 1 M. Chen subliniază dublul simbolism al rădăcinii, de su rsă a " 1 ' , 1 1 i l,il'i lucrU iilor (termcnul fiind folosit in ace st scns in capitolul 1 .. I a ra nume, este obîrşia ( = rădăCina) Cerului şi pămintului" - sau I I I l '' ' pi 1 olul 6 - "Poarta mist.erioasei femeie se cheamă "l'ădăcina Ce­ I I I l l 1 i �i pămintului»") şi de loc în care multiplul devine un u , pcntnl

"

" , . l I a ş t e d i n nou , aşa cum demonstrează şi Heshang Gong in co-

1 I 1 I '1 I 1 :l I1 n l său :

j ntre

cele zece mii de lucluri 'nu e unul care să nu

." . " l i kască şi să decad ă. Fiecare se in toarce însă' la ră dăcină ş i din 1 1 1 1 1 1 se naşt e . "

: \ . Ming] , "ursită", are o sferă seman tică destul de largă, putind II I L I I I l ls şi pnn "ordin , poruncă " , "viaţă" , "dat natural" et.c. Probabil " li I l l a i completă definiţie a termenu lui o dă celebnll confucianist din 1 1 . 1 1 1 . Dong Zhongshu (Citat de Xu Fancheng) : ,Ming } este aceea prin " I I < ' C(' m l pomnceştc (ming } ) naş terea oamenilor . " . 1 . Ac eastă frază a pare şi în capitolul 55. A m a ici c î t ş i in rîndU iile 0 1 , I i l a i sus am trad us prin .inseamnă" un t.ermen cu sensul de "a se , 1 1 1 ' 1 1 1 < 1 , a se numi, a fi cunoscut. ca" . O traducere foarte literală ar fi

1 , " 1 " 1 sublinia încercarea de a defini n e definitul. care este una din

' " I I :, l m l t.cle text.ului nostru. ! •. Am citit conform t.extelor de la Mawangd u i . ca re conţin de do u ă 1 1 1 1 ' · l Iv î n !.ul "orbire", o ferin d astfel 1I1

o st.ructură gra maticală m a i clară.

f ) . Sl.ruc t.ura ace st.or ultime şase fraze este destu l de simplă în 1 1 � l l I a 1. însă, datorită po lisemiei maxime a unor termeni, acestea au

1 1 1 1 '; 1

l a I. echivalări din cele mai variate . Astfel, în loc d e "atotcuprin-

1 1 1 1 1 1 , ." s - au mai propus şi "model ",

"spiritual", "a folosi", .to leran t",

.,I1 1 ' I;i mc (de spirit) " , " rezonabil" etc. Termenul tradus de noi prin "ne­ I l t l l l l l 1 i f.or" mai poate fi echiva lat şi prin "pub lic" , ,J ust, corect" şi "du­

" . " (primul rang nobiliar în China fe udală) . in plus, wang, " rege, rc­

.. ".. . . , . . a fost ci tit, după o glosă a lui Su ,Jia n . ca ql1an, termen care " " " I " l l at la rindu -i diferite lecturi, precum "cuprinzător" , "universal",

I I I I I n'r. Probabil că autorul sal I autorii acestui capitol au u tilizat in1 ' · I I I. i o I l a !. aceşti termeni , care pot II citiţi simu ltan În mai multe scn­

"' 11 1,

int r-o sene de tipu l :

l l , d / d uce

-

rege/ regalitate

1 1 1 1 1 1 1 1 1(' intraductibilă.

.. atotcuprinzător/ tolerant - j u s t / impar­ -

divin/ Cer

-

Dao " .

Sena ca atare

.

7. Această frază apare şi in capitolul 52. Cleary con sideră că acest

I l l ld l rcbuie integrat în seria anterioară, echivalînd: "This Way is evcr­

Iw , l I l I g, not endangcred by physical <;leat h . " Deşi interesantă, lectura

1 '" 1 1 ' riscantă, fiind şi infirma tă de tradi ţie .


94

DAO D E , l I NG 1 6 . 1 Omul desăvîrşi t îşi foloseşte m i n tea p r e c u m Sfi I 1 1 q i fa c i din

glOIic

spirit ului tfi u . N u te ol'upa de mersul luen l ri l o r ş i a fa cerilor oa menilor) şi

IlU

încerca să

fii

(

ai

vidu l) .

t rebu rilor

în

locul i n

ceea primit de la Cer ( lln tu ra originară) ş i nu căuta să vezi şi să cîştigi nimic : adicii. fii cu totul vid . Omul desăvîrşit îşi foloseşte mintea ca o oglindă care nu urmează venirea şi plecarea ( mişcarea) lucrurilor, ci îna­ poiază ( � imaginile) fără să păstreze_ De aceea poate să le înfringă ( să le con troleze) fără să fie rănit de ele. ce

n u s e l asă umle (

oglindă

stă pîn peste c u ­

noaştere . U n e şt e - te cu n e m ă rgin irea şi că lătoreşte

care

o

sI fi p î n şi d i n pl aml li şi i n trigi casă

împlineşte p î n ă la e.apă t

Zlwang zi, cap. 7 .Cel potrivit să domnească" 16.2 Întoarcerea la rădăcină. C onve rsaţ ia între Generalul

Nori ti Suflu·Originar "lată, spuse Suflu-Ortginar. cum trebuie să-ţi hrăneşti mintea ( � să-ţi îngrijeşti spiritul) : rămîi în starea de nefăptui­ re şi lucrurile de Ia sine se vor preschimba; desprtnde-te de formă şi de trup. lasă-ţi deoparte simţu rtle şi uită de lucruri şi de legăturile dintre ele; intră în măreaţa uniune a suflurilor naturti. desfă firele minţii şi slobozcşte spiritul. fii nedesluşit ( nedefinit) şi fără de suflet. Cele zece mii de lucrurt. multe ca frunza şi iarba, se întorc, fiecare , Ia rădăcină, dar fără să o ştie: astfel. în haos rămîn amestec�te şi nicicînd nu se mai desprtnd (unul de altul) . Dacă ar şti însă că se întorc, s -ar desprtnde ( cunoaşterea instaurează diferenţe) . Nu căuta să-i afli numele, nu căuta să-i pătrunzi firea ( lui Dao) şi lucrurile vor lua naştere de Ia sine . " �

=

Zhuang zi , cap. I l " A lăsa î n pace ş i a privi c u îngăduinţă"


17 Cel m ai bun di ntre cei de sus este acela despre care cei de j os de-abia ş ti u c ă exi stă 1 ; urmează apoi cel iu bit ş i lăudat . apoi şi la urmă cel dispretu it.

cel temut

Dacă nu are de-aj uns încredere-n ei nici în el cei de jos n - au încredere, 2 Şovăi elnic, el preţu ieşte vorbel e , 3 Lucrarea odată împlinită, lucru rile u rmîndu -şi cursu l, cei cu o s u tă de nume vor spune: "Firesc4 a fost totu l ! " 1 . Suveranu l perfec t estc cel care practică nefăptuirea , exercitîn ­ d u - şi influenţa asupra oamenilor fără ca ei să o ştie , 2, in rindul precedent am adăugat noi complementul .in ei", iar ; l id am adăugat subiectul .cei de jos", aşa cum fac şi Wang Ei şi I kshang (',ong in comentariile lor, Fraza mai poate căpăta şi o altă 1('(: t u ră: .atunci (cei de jos) vor fi nesinceri", Indiferent de traducere, lege a reciprocităţii şi a influenţei mutuale definită de frază este spe­ l 'i flcă relaţiei suveran - popor, aşa cum este ea concepută in toată fi­ lozofia chineză, Probabil că, in context, fraza este o aluzie la nefăptui­ IT: fiind demni de încredere , după modelul suveranulu i, oamenii nu II determină pe acesta să guverneze prin forţă şi să ia măsuri radicale, 3, in trucît subiectul acestei fraze nu este exprimat în textul ori­ )(i nal. u nii exegeţi consideră că nu este vorba despre inţelept, ci de­ sprc conducătorul dispreţuit. care nu pune preţ decît pe vorbe (Jiang XichangJ sau ale cănIi vorbe nu sînt preţuite de popor (Gao Heng, 1 980) , Această lectură nu pare însă a se potrivi în context. in loc de .. şovăielnic", în varianta lui Wang Bi apare un termen omofon, glosat d i ferit ca .nepăsător, destins", . departe" sau .îndelung", Am urmat .. t extul vechi" şi varianta lui Heshang Gong, susţinute atît de nume­ roase alte variante cît şi de textele de la Mawangdui. Iată alte echi­ valări: .(in ele t.u!) este adînc i ascuns, iar vorbele i le re uie te


96 (

DAO DE ,J l NG

Îşi oferă învăţătura făI-ă cuvin te) _ " (,Jiang Xicha ng) : .Tăcut, cum o

să p reţuiască orrlil lele (şi poruncile)?" (Gao Hcng, 1 943) : CUl1I o

Ne pil să tor,

să pună preţ pc porunci?" (peng Dafu ) : ..îndelung se gîndeşte

şi n u este uşura tic nici în vo rb e . " (Zhou Shengchun) etc. Dl1pă cum se poate vedea , unii exegeţi moderni

au

încercat o

gl llii daoistului ('.a rc nu ponl l1 ccştc poporu lui) ,

prin

.umanizare"

a

fi­

interpretarea pu­

ţin forţată a temlem t lui ech ivaln t de noi prin "vorbe".

4. Am ech ivalat p ri n .firese" le nnrl1 u l 7.iran, "de-la- sine-a stfel,

na­ în discursmi le daoiste ul terioare acest termen va căpăta o im­ portanţă deosebită , fiinrl folosit în sen sul de "spont aneitate , natu ra­ leţe" . În Dao De .Jing însă, termenul nu npare decit de pat ru ori şi de fiecare dată am tradus în funcţ.ic de context.

tura l " .

1 7 , 1 Pr ofesor ul împăratului Yao Nie Que , întîlnindu -l

pe

Xli You ( ""' maestrul împăra tului

Yao , su veran mi tic ch inez) . îl în t.rebă.: "Unde vă

dueeii?" "Fug

de Yao" , răspunse acesta . "Dar de ce?" "Yao , ră spu nse Xu

You, cu lt ivă cu atîta stăruinţă omeni a î ncît m i -e teamă eă o

să se

facă de rîs în tot Subcerescu l . Din acca stă prtcină, în

vremurile ce vor

vină oa mcnii

au

s-aju ngă să se mănînce

între ci! N u e greu să-i faci pe oameni să se strîngă în jum l tău

(

să fii

iubit de ci) : arătîndll -le dragoste , îti '\ior fi a pro ­

piat i , aducîn du-le foloase, vor veni lîngă ti ne , ia r I ă udîndu -i, se vor ajuta şi îndem na u n i i pe ceila ţi . Dacă însă adu ci p rin­ tre ci (şi impui) ceea ee lor nu le e pe p.lac, ei pleacă de lîngă tine . Puterea de a- i iubi şi de - a le aduce foloase se na şte din

omenie şi din dreaptă judecată . d a r cei care u i tă omenin şi dreapta judeea L�

(

le pra ctică în mod firesc şi natural) sînt

putin i , iar cei care i\u mare cîştig dc pe urma lor sîn t mu l ti .

Faptele d e omen ie şi care arată o judecată dreaptă n u sînt deeît minciună şi fă ţc�m icie , fiind ceJ c mai potrivite unelte pentru a întinde al tora cu rse sau pentru a trîndăvi. În aces t

fel, un singur om poate să hotărască ce anume este de folo­

sinţă celor din Subceresc; un asemenea om poate il asemănat

cu cel care crede că vede totul dintr-o singură clipire a ochiu­

lui . Yao ştie că cei vredn ici aduc foloase Subcerescu lui , dar n-a priceput cît rău pot ci să -i facă acestu ia . ·

Zlwang zi, cap. 2 4 .x u \Vugu i" 17.2

D om nia împăratului Yao

Pc cîn d Y a o stă pînea în Su bceresc, Bocheng Zigao prt mise

de la el

o

dregă torie . Yao a lăsat ţa ra în stăpînire l u i - Shlln,

iar Sh u n i-a lăsat-o lui Y u

(

suvcrani mi tiei chi nezi) . Atu nci

Boehcng Zigao a renunţat la dregătorie şi s - a apucat

să-şi


97

CAPITO LU L 1 7

t ' l I I t ive ogoru l . Yu sc duse sil -l v<l ehl şi-l găsi lucrînd ogom l . ! 'I i J l de re sp ec t . alergă pîni') l a ci ş i , stîn d î n picioare . î i Sp1 l sc: .. i J l vech ime. pe cînd - Yao st ăpînea în Subcercsc. Macstrul ( -- Bocheng Zigao) a prîmit de la el o dregătorie . Yao i-a lăsat 1 , l ra în stăpînire lui Shu n . iar ShU Il m i - a lă sat-o mie ; Maes­ I m i însă a renu n�at la dregiltorîc şi s - a apucat să-şi cultive o.L(oru l . Îndrăzncsc să întreb din ce pricină . " ..i n vechime. p e cînd Yao stăpînea î n Subceresc . oamenii , -rau încurajaţi şi fără recompense şi se temeau ( de auto­ rit atea suveranu lui) fără să existe pedepse . A<;tăzi folosiţi re­ " o l l lpenscIe şi pedepsele , dar oamenii nu mai sînt omenoşi. 1 l i n această pricină virtutea a decăzu t şi felmile de a-i schin­ gi l l i pe cei vinovaţi au fost hotărîte ; tot de aici au să înceapă �i t u lburările pe care le vor cunoaşte generaţiile viitoare . N -aţi pleca t încă? Nu mă mai ţineţi din lucru ! " Spunînd acestea , I locheng Zigao se puse din nou să- şi cu ltive ogoru l . fără să-I l I l a i bage în seamă pe oaspete . =

Zhuang 7.i. cap . 1 2 .Cerul

1 7.3 Cum

a

şi pămîntul"

decăzut caracterul omului

Omnenii din vechime. trăind în vremea haosului (primor­ dial) al firii , erau asemenea lumii lor, in pace şi-n nepăsare . I I I acele timpuri. Vin şi Yang se armonizau în linişte. spiritele 1 1 1 1 !.ulburau pe nimeni , cele patru anotimpuri îşi urmau re1�l I l a (succesiu nii) . cele zece mii I)e lucruri nu căutau să-Şi 1 ; 1 (';1 rău . iar oamenii nu cunoşteau moartea de tineri. Aceasta . - ra vremea dcsăvîrşitei un ităţi. în care ilU exista făptuire şi-n . - are totu l se petrecea întotdeauna de la sinc. Apoi virtutea ( =DCI . Puterea) a început să decadă. Sui Ren �I Fu Xi ( suverani mitici) au început să făptuiască in Sub­ ' Trese şi astfel . deşi fiecare trăia potrivit rosturilor sale. uni­ l a l ea s-a spu lberat. Virtutea din nou a decăzut. Shen Nong �j Huang di au făptuit şi ei în Subceresc şi astfel. deşi pacea " o l l t inua să domnească. oanlcnii nu mai t răiau potrivit rostu­ l u i lor. Din nou a decăzu t apoi virtutea . Yao şi Shun au făp­ I ! l i!. şi ei În Snbccresc şi atunci îşi află începutul cîrmuirea '.! i c u ltivarea ( educarea) oamen ilor. Astfel puritatea şi sim­ I , I i t il l ca s--au pierdut cu totu l . Oameni i s - au îndepărtat de Dao 1 )( ' l l t ru a face bine şi au lăsat deoparte Pu terea pentru a făp­ l u i , pentru ca apoi să-şi părăsească natura originară şi să se s l I pună întru totul minţii lor ( care diferenţiază) . Mintea a " " noscut laolaltă cu alte minţi, dar cunoaşterea nu a fost de =

=

=


98

DAO D E . J l NG

aj u ns pen tru n aduce pacea Subcc rc sc u l u i : s-au aj u t a t apoi de ('u l t u ră şi i - au adăuga t după aceea şi cmrliţia. Cu ltu ra fi distrus însă substanţa spiritului, iar erudiţia a slăbit cu totul mintea. De atu nci încoace . oamenii s-au rătăcit şi" au trăit în dezordine şi nu mai pot să-şi regă seaseă natura originară şi să se-ntoarcă la începu turi. Zhuang zi. cap . 1 6 .. Î nd reptarea naturii originare"


18 De îndată ce marele Dao e părăsit apar omenia şi dreapta judecată 1; cînd isteţimea şi ascutimea de minte2 se ivesc apare şi marea făţărnicie; cînd cele şase legăturP nu mai sînt armonie apar pietatea filială şi dragostea părinţilor; cînd ţara sţ află în întuneric şi-n viItoare apar şi credincioşii supuşi. 4 1. Prin .omenie" am t radus l.emlenul renJ (ef. cap. 5. nota Il. iar I" tII .. dreaptă judecată" am echivalat termenul yiz• unul din concep1I'lc' cheie ale tradiţiei filozofice şi politice chineze . In sistemul etic con­ hlC'lanist. sistem care a sintetizat şi a dat o fom1ă coerentă acestei

IIlIclit.ii

filozofice. yiz desemnează capacitatea individului.

a

"omului

,,1<-,," confucianist. de a face întotdeauna ce este potrivit şi Just într-o 1111 ""lie dată. acea .dreaptă judecată" care permite an a lizarea circum­

',L'IlI.dor şi alegerea liniei de comportament sau acţiune. pe baza n­

III,tI"lui

care prescrie regulile bunei-cuviinţe (li2). Da r iată una din

oIdlllipile clasice ale termenului, pe care o găsim. în context legist. e "clc·viirat. în Han Fei zi: .. Yi2 se referă la relaţiile de supunere dintre

',llIpin şi slugă şi dintre cel de sus şi cel de jos. la deosebirile dintre

Iilia �i

fiu şi dintre înalt şi umil. Ia relaţiile de prietenie şi la diferenţele

dlnlre cel apropiat şi cel străin şi dintre înăuntru şi în afară. Astfel.

"�II' potrivit ca

sluga să servească s tăpînul. ccl de jos să-I îndrăgească

1'" cel de sus. fiul să-I sluj ească pe tată. umilul să-I respecte pe cel 1",,11. prietenii să se ajute unii pe alţii. pe cel apropiat să-I ţii înlăun1, ,,1 inimii. iar pe străin în afară. Deci yi2 înseamnă toate aceste po­ Illvlli.· (cap . Jie Lao) Desigur că. din punctul de vedere aV daoistului. toate aceste di fe­

"'''I!' sînt dăunătoare. întrucît ele duc la îndepărtarea de Dao. nedi­

h·rl'lll.iat şi unic . starea de simplitate naturală a oamenilor sau .lem­

",,1 nelucrat". pu. De aici şi atacurile. pe parcursul cîtorva capitole ilie' ciirţii. Ia adresa cunoaşterii (care aduce cu sine şi impune cate­ v,1If1ziln inutile) şi impotriva falselor valon etice. 2. Sa u .viclenia şLînşeIătcllia". ceea ce nu pare a se potrivi în Iti

("


1 00

DAO DE,JING

3. Cele şase legături de rudenie Ilnesc, poh;vit lui Wang I3i, tatiil

şi fiul, fratele mai mare şi fratele miii mic şi soţl1l şi soţia. Zhou Sheng· chun identifică alte trei posibile interpretări, în textul destul de etc·

rogen care este Ui.slli chullf"lu/, de exemplu, expresia desemnînd re· la ţi ile unui singur individ cu mama şi cu L-'ltăl său, cu fratele mal

mare şi cu f!"al.ele mai mic, cu soţia şi fiul. 4. Atît .pietatea filială" menţionată lllai sus, cît şi .loialitatea" su· puşilor sînt tenneni carc aparţin aceleiaşi tradiţii clasice chineze. Apa­ riţia tuturor acestor termeni în acest capitol îi. conferă acestuia un puternic caracter polemic, caracter care se regăseşte şi în capitole\(' Illmătoare.

18.1 O dată cu decli nu l Marelui Dao a apărut doctrina "ome· niei" ,i a "dreptei judecăţi"

Datul firii oamcnilor este veşnic şi se arată. în faptul că el îşi ţes haine şi le îmbracă, îşi ară ogoarele şi se hrănesc cu rodul muncii lor. Aceasta se cheamă "Puterea tuturor" Şi este una, făril deosebire: numele ei este şi "a lăsa natura în ros­ turilc ei". De aceea, în vremea cînd Puterea era desăvîrşită, mişcările oamenilor erau molcome, iar priviIile lor nu se abă­ teau într-o parte. În acele vremuri, în munţi nu erau poteci, bărcile nU brăzdau apele şi nici poduri nu se arcuiau deasu­ pra lor. Cele zece mii de lucruri dimpreună se năşteau şi tră­ iau chiar în locul de baştină. Fiarele şi păsările trăiau laolaltă., iar iarba şi copacii creşteau în voie. Astfel, fiarele puteau fi priponite şi înhămate la car, iar de' vroiai puteai să iei din copac cuibul coţofenei şi să te uiţi la el. Căci, pe vremea cînd Puterea era desăvîrşită, oamenii la un loc săIăşluiau cu păsările şi fiarele pădurii şi se socoteau de acelaşi fel cu toate făpturile: cum o să cunoască ei deose­ birea dintre omul ales şi omul mărunt? Întru totul neştiutori. nu se îndepărtau nidodată de Putere; întru totul lipsiţi de dorinţe, ei se păstrau in starea de Simplitate a lemnului ne­ lucrat şi a mătăsii nevopsite. Astfel îşi păstrau ei datul firii. Cînd au venit Înţelepţii ( � nume generic pentru filozofii vremii), silindu-se să-i facă pe oameni omenoşi şi chinuin­ du-se să le dea dreapta judecată, în Subcercsc a început in­ doiala. Ei le-au dat oamenilor muzica pentru a se alina şi riturile ca să se deosebească unul de altul, şi astfel in Sub­ ceresc au apărut diferenţele. Dacă lemnul nelucrat ( � siln­ plitatea primordială) nu este cioplit. cine îl poat.e preface în vase rituale? Dacă jadul alb nu cs,te stricat. cine îl poate pre­ face în gui2 şi zhang ( � obiecte de jad folosite în diverse ce-


101

CAPITOLUL 18 l!'IlIOllii)? Dacă Dao şi Puterea III

nu

ar fi fost păriisite. ce nevoie judecată? Dacă oamenii

I1wi fi fost de omenie şi de dreapta

1111 s-ar fi abătul. de la pornirile lor fireşti . la ce-ar mai fi

I"',il

fo­

muzica şi ritmi!e'? Dacă ee l e cinci culori Il-ar n fost iul­

IIlILltC. cine

nr

mai fi făcut podoahe bogat.e? Dacii cele cinei

'''Illele n-ar n fost tulburate. eine ar mai fi făcut n aiu l cu şase \""i') Cioplirea lemnului nelu c rat ca să-I prefaeă-n

1.11:1 vina tîmplarului. Nimicirea lui Dao şi

a

Iii dacă-n omenie şi-n dreap tă judecată, iată Illor!

unealtă,

Puterii ca să. le

greşeala Înţelep­

Zlluang zi. cap. 9 "Copitele calului"


19 Alungă

înţelepciunea. părăseşte

cunoaşterea1: oamenii însutit cîştiga�i au să fie. Alungă omenia. părăseşte dreapta judecată: pietatea filială şi dragost.ea părinţilor. din nou au să fie-ntre oameni2. Alungă iscusin�a. părăseşte profituP: hoţiile şi tîlhăriile au să dispară cu totul. Aceste trei spuneri chiar scrise nu sînt de-ajuns. de-aceea se cade să li se-adauge acestea4: arată-te simplu, îmbrăţişează firescul5, micşorează-ţi iubirea de sine, împuţinează-ţi dorinţele. 1. Numeroşi exegeţi contemporani urmează aici. indirect. comen­ tariul lui Heshang Gong, echivalînd: ..Alungaţi Înţelepţii". pe cei care practică doctrina .omeniei" şi a .. dreptei judecăţi". Ani preferat lectura lui Wang Bi. 2. Literal, .Poporul se va întoarce la pietatea filială şi la dragostea părinţilor". Logica acestei fraze este destul de contradictorie. căci, ' dacă cele două Virtuţi apar numai după cc se tulbură echilibrul fire�c u al relaţiilor umane, c m susţine capitolul precedent. nu restaura rea lor este scopul demersului daoist. ci revenirea la Dao. Probabil însă că, în polemica purtată atît cu confucianiştii (care nu obosesc să re­ comande recursul la aceste valori etice tradiţionale) cît şi cu moiştll (.profitul". li3• fiind. dincolo de conotaţiile pragmatice ale termenului, ţelul suprem al acţiunilor urmaşilor lui Mo zi). textul încearcă o d�­ montare din interior a argumen telor aduse de reprezentanţii acestor şcoli în favoarea propriilor doctrine. luptînd. ca să spunem aşa cu aceleaşi arme. Prin această subtilă retoiică. Dao De Jing reu ş eş te 11/\ impună însă şi punctul daoist de vedere: nici una din Virtuţile şi CA­ lităţile propovăd uite de şcolile rivale nu trebuie abandonată ca atar<�, întrucît pietatea filială. omenia. dreapta judecată. sinceritatea sau In· lalitatea sînt tr ăsături inerente naturii um ane; care definesc i cir· ,


CAPITOLUL 19

103

cumscriu specia. Ele nu trebuie însii. să se ,manifeste în acte şi ati­ tudini prescrise plintr-un cod comportrunental c oere nt şi sistematic, acest lucIu ducînd Ia rezultatele nefericit.e descrise în numeroase pa­ saje din text şi din ZlIUaJl9 zi. :J. Prin .. iscusinţă" am tr<'ldus lin tcrmen care pontc fi echivFtlat. şi plin .. meşteşug, talent", dar şi prin .. viclcnie". Sensurile sale se su­ prapun în Dan De JiTlg, aşa cwn demonstrcază şi capitolul 57: .. Oa­ menii cu cît stăpîncsc mai multe meştcşuguri/ au mai multă viclenie, lucruri nefireşli cu-atît mai mult.e se ivesc." Penfru a păstra simetria originalului, a11l tradus ..părăseşte profi­ tul", deşi o lectură mai apropiată de sensul textului ar fi ..părăseşte Glutarea profitului' : . 4. Acest e trei rînduri au o struc tură grama t i c ală destul de ambi­ guă şi, în plus, datorită sensurilor multiple ale ullor termeni, pot pri­ mi mai multe interpretări. in loc de "a sClie", traducerea preferată de noi pentru temlcnul wen, s-au mai propus .. eult.ură", .. cunoaştere", .. ornament", ..pIincipiu", "deco raţ.iun e " , .. superficial", "aspect atrăgător" {'tc. Tennenul echivalat de noi prin .. a adăuga" a mai fost tradus şi plin .a ataşa", .. a urma", "a se subonlona", care nuanţează acelaşi sens primar, ..a aparţine". Iată alte lecturi: ,.Acest.ea trei sînt vorbe ipocrite şi nu sînt suficiente pentru guvernarea unei ţări" (Gao Heng, 1943); .Nu este de ajuns ca din acestea trei să faci o lege a guvernării plin cultură (în cont.rast cu guvernarea prin forţa am1e!or), de aceea poporul trebuie detenninat să facă alte eforturi, după cum unnează" (Gao Heng, 1980); .. Acestea trei, ca regulă ritualică, nu sînt de-ajuns in guvernare" (Jiang Xichang). ,.As to these three, to have knowledge of them is not suffieient. Therefore let there be something on which mic may rely." (Erkes); "Those three are inadequate and superficial. 1 knce the people need something to abide by." (Paul J. Lin); .. lf when Ihese three things are done they find life too plain and unadorncd, tllen let them have aceesories." (Waley); .These three pairs adorn what Is deficient. Therefore let there be the advice ... " (Ellen M. Chen). in traducerea noastră, am unnat textele de ,la Mawangdui, prima frilză putînd fi însă echivalată şi prin: .Acestea trei sînt (doar) vorbe, bi chiar de sint) scrise, nu sint de ajuns." Citindu-l pe wen, în sens literal. "trăsătură, literă scrisă", tennenul capătă în context sensul de Iegiferare, de ridicare la rang de principiu a practicării celor trei pre­ ('('pte, care, fIXate în scris, devin ele însele literă de lege. 5. Prin .simplu· am parafrazat un temlen cu sensul iniţial de ,.mă­ taRC nevopsită" şi, in mod similar, prin �firesc" am aproximat termenul flll, .Iemnul nelucrat". Ambii termeni se întilnesc frecyent în toate tex­ t"lc daoiste, desemnînd simplitatea' şi naturaleţea originară, pe care {'{ 1II0aşterea şi dorinţele le-au făcut să se piardă.


104

DAO DEJING

1 9.1 Împotriva Înţetepţilor*

Cînd s-au ivit Înţelepţii, s-au ivit şi hoţii. Alungă-i pe În­ ţelepţi şi dă-le drumul hotilor (din închisoare). şi astfel Sub­ cerescul va putea Il cînnuit. Cînd izvoarele au secat, se go­ leşte şi valea, iar cînd dealul a fost netezit. se umple şi hăul. Cînd Înţelepţii au murit. hoţii nu se mai ivesc şi astfel Sub­ cerescul e în pace şi în el nu se petrec întîmplări nefericite. Da că însă Î nţelepţii nu mor, nici hoţii nu se opresc din nele­ giuirile lor. Iar a îndoi numărul Înţelepţilor cu care cîrmuieşti Subcerescul înseamnă a îndoi profiturile tîlharului Zhi ( hoţ celebru al timpului şi unul din personajele favorite ale lui Zhuang zi). �

Zhuang zi, cap. 10 .Deschiderea cuferelor"

• Am ales din acest. pasaj selectat de Lin Yutang pcntm a ilustra capitolul de fată numai partea finală. Întrucîl Lin inlit.ulează sccţiunea

pornind de Ia o expresie (.Deschirlerea cufere\or") carc nu sc mai re­

găseşte în Icxtullradus de noi.

am

modillcal şi titl1ll În consecinta.


20 Alungă învăţătu ra şi n-ai să mai suferi!! "Prea bine!" şi "bine!" 2 cît de îndepărtate sint unul de altul? Frumosul şi urîtul cît de departe se află unul de celălalt?3 "Ceea ce-i înfricoşează pe oameni nu poate să nu fie de temut"4: cuprinzătoare , învăţătura asta e fără de capăt!5 Toată lumea e veselă ca atunci cînd ia parte la sacrificiu6 sau ca primăvara, cînd se suie pe înălVmF, eu însă liniştit mă păstrez şi nu dau nici un semn8, precum copilaşul care nu ştie încă să zîmbească, obosit, ca şi cum nu s-ar mai afla loc de întoarcere. Toată lumea are prisos, doar eu singur parc-am pierdut totul, o! eu, cel cu mintea înceată şi cuprinsă de haos!9 Cei de rînd luminaţi se află, singur eu sînt în întu neric, cei de rînd sînt iscoditori , singur eu nu cercetez nimiclO, schimbătorii precum marea cea mare, ca furtuna, nestăvilit! Fiecare îşi are folosul său, singur eu sînt


106

DAO DE �JING

în prostia-mi cea mar�1 2 : singur eu sînt însă diferit de cei laW î n pretu i� ea mamei care hrăneşte . 1. Unii exegeţi chinezi (,Ji:mg Xichang. Gao Hcnp:. Zhu Qianzhl. Shaohai. Zhou Shengchun. Feng Dafu ct.c.). precum şi muJti si­ nologi (Wilhelm. D uyvend aa k. Karlgren. Mair etc . ) susţin. pe b aza unor argumente de natură prozodică şi metrică. cum că a ceastă primă fmzii ar aparţine îI! filpt capitolului 19. Întrucît. începînd cu partea finală a cilpitolului 14 şi pînă aici. textul pare a se desfăşura pe două Sha

-

coordonat.e principale creionarea portretu lui daoistu lui şi critica in· directă a doctrinelor rivale -. es1.e de stul de probabil ca materialul textual fmgl1lenlat ast.1.zi în mai m ul t e capit.ole să fi fost iniţial destul de com p a ct şi unitar. De aceea. nu am intmt în polemica privind apartenenţa aceslei fraze. p re fe lînd să urmăm variant.ele tradiţionaJc numai pentru c..'i. în opinia noastră. acest rînd nu poate fi separat de următoarele patru. pentru ('.are flmc�ionează ca necesară premisă lo­ gică şi retO!;că. continuînd. la fel de bine. să asigure legătura cu ca­ pitolul anterior. ' ,.Î nvăţătura" sau .. studiul" este piatra de teme lie a confucianismu­ lui. fiind c..'1 lea care. Ulmată cu sîrgUinţă şi constant. permite obţine­ rea statu tului de .. om ales". de persoană înzestrată în cel mai înalt. grad cu virtutile omeniei. dreptei judecăţi. pietăţii filiale. loialităţii. sincerităţii etc. Pasajele din cărtHe confucianiste care subliniază acest. lucru sînt ext rem de numeroase. ce l mai relevant fiind faptul că textul fundamental al acestei şcoli. Analectele lui Confucius. se deschide cu fraza: . Maestrul a spus: .A studia şi a repeta la timp cele învăţate. nu e ste aceasta o bucurie?'" (I : 1) În aces t sens. şi acest capitol din Dan De Jing contin uă linia foarte polemic ă a celor precedente. Iată însă şi două comentarii tipic daoiste ale acestei prime fraze. aparţinînd lui Chen Jingyuan. respectiv Lin Dong (Citaţi de Cleary): "Modern learning is superficiill. Detachment f rom learning does not mean not learning anything at ali. it means maintaining the natural essence of mind" şi: "If you give up the original natural essence of mind and seek the way outside. there is something special cal led learning. which is all ex ternally oriented. Only by detachment fr om this leaming can you be wony free: this is a tt ained spontaneously by following essential nature; it is not leanled . " 2 . Cele două inteIjecţii p e care le-am echivalat prin "prea bine" (răspuns al unui inferior la solicitarea unui superior). respectiv "bine" (răspuns evaziv al unui superior la rugămintea unui inferior) au fost interpretate în numeroase alte feluri datorită valorii lor retorice incer­ te. Astfel. s-au mai propus. în diverse exegeze şi traduceri. perechi de tipul "da/nu", "afirmaţie apăsată/afirmaţie modestă" (prima desem.


107

CAPlTOLlJL 20 nind maniera î1l Jlunelr. afiml3tiv

,:onfinn.-i

care

o

UD

biirb;tl. ('C'nlaW\ modul în care n1s­

li'mC'ie) ... al1rma1,ie/dC'zacord violent. ocnnl",

În

lare/rcspingC're" !�lc.

..

,l('eC'p­

opinia noastra. Dan De ,ling rieliC:lllizcuă aici

"lichet .. confuC'iallistă. extrem de strictiJ. dar C'xterionrii. şi pri n UD1181'C nenecesară, din punct.ul de "edere al claoistl.11ui care urmăreştI'. dim

po trivă . să ajungă în interiorul lucrnrilor. În acest sC'ns. am considerat <'fI cele dmiă interjcctii at1 o valoare rctolică apropiată pînă la idcnti1.1te. şi de aceea am echivalat în consecintă,

3. Am citit .frumos" şi .. urît... ca în manuscrisele de la Mawangdui . tex tul vechi". nu .bine" şi "rău". ca în varia n te l e st.andard ale lui 'Wan'g Bi şi Heshang Gong. Unii exegeti sustin că. în timp cc di­

"ii

în

ferenta dintre cele

ar

două interjecţii de mai sus

este doar formnlă. textul

incerca să sublinieze aici diferenţa uriaşă dintre bine şi rău. Aceas­

lă interpretare pare

a

nu fi în spiritul textului şi este şi infirmată de .

textele recent descoperite.

S-ar putea sugera că. în lumina aces t.ei fraze. rîndul anterior ar fi trebuit să marcheze. prin simetrie. aceeaşi opoziţie categorică Între

sensurile celor două inteIjecţii. Simetria. este adevărat. există. Însă tocmai prin această simetrie Încearcă Dao De ,ling să sublinieze futi­

litatea cunoaşterii: căci. dacă este evident că diferenţa dintre .prea bine" şi .bine" este minimă. de ce

am

considera că diferenţierile este­

tice (sau poate etice) pe care le operăm noi sînt cu adevărat relevante

şi corespund realităţii? Tocmai aceste diferenţieri .ne fac să ne înde­ părtăm de Dao. fragmentînd unitarul şi introducînd, relativitatea stan­

dardelor de judecată. De aceea Dao De Jing nu înceteaZă să repete

această lecţie. prin raportarea polemică la doctrinele care susţin. in­ dir.ect sau explicit. contrariul. Simetria dintre aceste două rînduri.

aşadar. îşi are valoarea sa retorică specială. unui adevăr evident co­

respunzÎndu-i unul cu mult mai puţin evident - poate şi cu mult

mai greu de acceptat

-

. dar eare. formulat În termeni aproape iden­

tici. poate căpăta aceeaşi valoare de adevăr.

4. Am folosit ghilimelele. la fel ca Waley şi I3Iakney. pentru a mar­ al acestei fraze. sugerat şi de Xu Fancheng. Este greu de spus dacă Waley are dreptate cînd susţine că ftaza se referă la faptul că daoist.ul trebuie să se supună aceloraşi tabuuli şi prescrieri ritualc ca cei lal ţi oameni. În opinia noastră. cele

m

posibilul mracter de maximă

care produc teama sînt pedepsele aplicate de cAtre suveran. care. la

fel ca şi recompensele. modifică desfăşurarea naturală a lucrurilor.

fiind din această pricină dezavuate de către Înţelept. Indiferent de in­

terpretare. frrur.a se constituie într-un îndemn de a se conforma şi de

a fi pe potriva celorlalţi şi a normelor genera\ acceptate. fiind exact contrariul atitudinii daoistului desclise mai jos. 5. Am citit acest rind C.il un fel de protest al daoistului faţă c!e cele afirmate în rîndul anterior. adăugîndu-i subiectul .Învăţătura".

Un subiect la fel de potrivit ar fi putut fi şi .atitudinea" sau .menta­

litatea" (conformistă. a celui care se raportează la standarde umane


108 şi

DAO DE,JING

nu la cele na tu rn le ) .

TermclIul tradus de noi

prin .capăt"' a primit

lIumnoase alte interpretări, îlltrca.�a frază fiind tradusă foarte d i feri t:

..0 lon e l iness , how long will you Inst?" (Wilhelm): .The hereaved one s may not be in IhC' celll re." (Erkesl: .(lf 1 should fe ar what. other people lear) then where is the enel of my fear?" (Paul J. Lin); ,,1 am the wil­ dcrness hcfon' dawll ... · (EII{'l1 M. Chen); .. [3ut, alas, <listant yet is Ihe elawn (of awakeningJ." (Lin Yut�'ll1g); "Wild indeed the uncentred!" (Clcary) etc. 6. Pen tru .vesel" s - au mai propus .exeesiv şi v i cio s" ş i "voh.Jptuos", Sacrificiul men ţio na t era ofelit de suveran Zculului Solului (cf . cap. 78, nota 5) căruia îi crau sacrificate numeroase animale (vaci, porci şi capre, pentru a fi mai exactj). Era unul din cele mai im p o rtan t e evenimente religioase

ale anului.

7. Li te ra l . "ca primăvara, cînd se urcă pe o platfonnă (terasă)", Est. e vorba probabil de o ceremo n ie arhaică dedicată fertilităţii. 8 . • Semn" în sensul de .prevestjre, augur" du pă care să poată fi

prezisă ursita, prin divinaţie sau prin metode similare. Zhang Shun­ hui apro pi e însă ac ea s tă frază de teo ria nelăptuirii, cel care nu dă nici un semn fiind suveranul. ale cărui acţiuni nu sînt vizlhile în ex­ terior. 9. Lite ra l "Mintea mea e cea a unu i om prost Haotică!" Wang Bi comentează: . Mintea unui om cu d esăvî rşire p ro s t nu fa ce nici un fel de d if eren ţe, voinţa sa n u-i aral � dorinţele şi, la fel. sen timentele sa le ' nu pot fi văzute." 10. Marele dic \ionar Marea de cuvinte (Cihai) e xp lici te ază .iseodi­ tor" c a �atribut al celui c are analizează şi fa ce distincţii", Te nnen ul a' mai fo st e..chivalat şi prin .sever, serios", .plin de viată şi sigur pe sine", .cu o minte Iimp c d �, clarvăzător" etc, Contrastul sta bilit în acea s tă frază, susţinut şi de rindurile imediat anterioare , este cel din­ tre intuiţie şi raţiun c sau dintre pe rcep erea unitară şi cea fragmentară. a lumii. Il. în loc de .schimbător" s-au lIlai p ro p us .liniştit, c alm , .neli­ niştit, agitat", .obscur, nedesluşit, ascuns" etc., gIosele fiind foarte in­ certe, 12. În loc de "Iolos. utilit ate" s-a mai propus şi .ţel, sc o p \ Prin .fără rost în prostia-mi cca mare" am trad us două a dj cct ive care au fost citite deshll de diferit, ca .încă păţînat şi de di s p re ţu i t , . p ros t şi gr'JSolnn", .,rdraclH.I' şi necioplit", .încăpăţînat şi grosolan", in cap abi l ' şi lipsit de orice lalF'ntc· etc Utilitatea" la care se face aiei referinta reprezin t'l capacitatea individului de a se înscrie ill societate conform înzcstrărilor şi educaţiei sale. C'oncc:-pl mult prea confuc ia n i st pClltnl a putea fi acceptat de eătre daoisL .

.

"

"

"

.

20.1 Comportamentul omului

înzestrat

Omul înzestrat cu Putere cind stă

merge

nu se gîndeşle la nimic. Kl

nu

nu

ClI

Putere

chihzuicştc, iar cînd

cuprinde

cu

mintea

hi-


109

CAPITOLUL 20

nele şi răul, frumosul sau urîtul ( nu are aceste noVuni). Bucuria pentru el înseamnă să le .fie de folos tuturor celor care se află între cele patru mări, iar pacea Şi liniştea înseam­ nă pentru el să-i pună pe toţi la adăpost de nevoi. El este îndurerat. precum copilaşul care şi-a pierdut mama, şi nedu­ merit. aşa cum e cel care s-a rătăcit şi nu-şi mai găseşte dru­ mul. Avere are din belşug, dar nu ştie cum se face că a ago­ nisit-o, mîncare şi bătură are din destul, dar nu ştie cum se face că le are. Aşa e felul omului înzestrat cu Putere. =

ZhuQI1g zi, cap. 12 "Cerul

şi pămîntul"

20.2 Turma oamenilor de rind Cînd cineva socoteşte că un lucru este într-un anume fel pentru că toată lumea socoteşte că e în acel fel, sau cînd socoteşte că ceva este bun pentru că toţi cred că e bun, ni­ meni nu spune despre el că este un linguşitor. [ ... ) Dacă' ci­ neva spune însă despre noi că sîntem nişte linguşitori, ne schimbăm la faţă şi mînia ni se citeşte pe chip: rămînem însă toată viaţa nişte linguşitori. Unii potrivesc bine cuvintele şi cu vorbe frumos lustruite strîng în jurul lor mulţimi de oa­ meni; şi de la început pînă la sfirşit nu au pricină de dezbi­ nare cu ei. Asemenea oameni îmbracă hainele potrivite şi poartă cu­ lorile cuvenite, se schimbă la faţă şi în purtare ca să fie pe gustul celorlalţi şi totuşi nu se socotesc linguşitori. Urmîndu-i întru totul pe ceilalţi, ei cred ce crede toată lumea, dar nu se socotesc oameni de rînd: aceasta este culmea prostiei de care sînt ei în stare. Cine îŞi dă seama de propria prostie e departe de a fi foarte prost, iar cine pricepe că· e cu totul dezorientat nu e chiar atît de dezorientat. Cei care sînt cu adevărat dez­ orientaţi nu se lămuresc o viaţă-ntreagă, iar cei care �nt proşti de-a binelea o viaţă întrcagă. nu se luminează. Dacă din trei oameni care merg împreună unul e dezorientat ( nu ştie drumul), ei tot izbutesc să ajungă unde trebuie, căci nu­ mai unul e dezorientat; dacă doi dintre ei se înşală însă, se obosţsc de pomană şi tot nu ajung nicăieri, căci de data asta cei care nu ştiu drumul sînt doi. Astăzi tot Subcerescul e dez­ orientat şi, deşi eu mai am ceva speranţe, ele nu se pot înde­ plini. Ce păcat! Marea muzică nu intră în urechile ţăranilor, dar cînd aceş­ tia aud melodii precum "Rupe ramura de salcie" Oii "Florile de podoabă" rîd cu toţii de bucurie şi plăcere. Astfel, nici vor=


1 10

- DAO DE .JING

o am en i lor obişnuiţi . Vorbele desăvî rşitc nici nu ics la ivea lă, pe cînd v orb ele dc rînd ( adcvărurile comunc şi general acce pt ate) p re cu mp ănes c Şi astfel î ncî lc cp l a se naşte din gîlceava p rivind diferenţa din­ tre doi fanI şi u n zhonga ( măsuri de vol u m folosite în Chi­ na antică: doi fanI u n zhong3) şi nu se mai ajunge nicăieri. Astăzi tot S u b cere scu l e dezo ri en ta t şi, dcşi eu m ai am ceva s peran ţ c cum ar pu tea oare să se î n dep lin ească ? Ştiind că n u se pot în dep lin i dacă i-aş sili pe oame ni să le înde pl ine ască ar fi un semn de mare de7..orientare. De accea, nu e nimic mai nimerit decît să-i laşi in pace şi să llU-i s i l e şti in vreun fel. Cc necazuri ar mai putea să-ţi aducă? Cî nd o femeic care are lepră naştc la miezul nopţii, se grăbe şte s ă aducă lumină ca s ă- I p ri ve ască p e c op i l, speriată în sinca ei că ar putea să -i sem e ne be1c alesc nu ramm în inimilc =

.

=

=

,

,

.

Zhuang zi. cap. 12 "Ceml şî pămîntul"


21 Marea Putere întru totul 1 pe Dao singur urmează. D ao privit ca un lucru2 este obscur şi nedesluşit:

nedesluşit şi obscur. într-însul se află imaginile. obscur şi nedesluşit într-însul se află lucrurile. adînc şi neclar, într-însul se află esentele3 : esentele sale sînt adevărate în ele se află dovezile firii4• Din vremuri vechi pînă astăzi numele său nu l-a părăsit5 prin el contemplîndu-se începuturile toate6• Prin ce cunosc eu felul tuturor începuturilor? Prin aceasta. 7

1. Termenul echivalat de noi p ri n

.m are

"

e ste g losat de Wang Bi

cu sensul de " gol. vid", Zhu Qianzhi îl e chivalează prin "măreţ, mag­

nific", iar Gao Heng parafrazează prin .omul î n zestra t cu Pu tere ".

Rang.

tradus de noi prin .întru totul", a mai fost interpretat şi ca

.. model. regulă", " capacitate , cuprindere", " conţinut", .acţiune, funcţiu­ !le, man ie ră

de m a nifestare" etc. Noi am optat pentru sensul dc .fel.

lire, însuşire, trăsătură" al termen u l ui , o traducere literală fIind: .,Însu­

�irea (fundamentală) a Marii Puteri este (să îl urmeze n u mai pc Dao)."

Daoiştii au fo l osi t. aceasta primă frază ca probă a anterioritătii

daoismului faţă de confucianism, primul caracter din acest capitol fiind şi cel prin care se scrie numele de familie al lui Confucius. Ellen

[I·!. Chen identifică în cOITlentmiul Xiang'er lin pasaj relevant in acest sens: "Dao eslC' cu adevărat măreţ şi el i-a dat lui Confucius ştiinţ.a �;;�. GcnerRtiik eA'lrC au urm<1t nu au însă încredere în scrierile despre [iao ( = tt'xtde daoiste) şi ridică în slăvi cărţile confucianiste, socotind ('ii nil se află ceva mai preslIs de elc. De aceea. (acest trxl des )ft')


112

OAO OEJING

Dao ( = [)ao De ,Jing) face (aici) lumină În această privinţ..'i, adresÎn­ vl'ednic i din geIlcraliilc următoare ( = care astfd vor

du-se oamenilor

pliecpe adcvăru l şi mi vor mai line la mare cinste cOllfucianismul)." 2. Accas!.c'i frază a fost adesea citită: .,Oao estc lin lucni"', servind

astfel drept argument principal adus

de

exegetii ma ndşti

cu pri\ire 1:1 la fcI de bine şi Oao Îll cali!.c'ltc de/considerat a Il un lucru·; o asemenea lectură pare a fi mai potrhMă aici, ea subliniind numa i pen:;pectiva p:1rticularizatoare asu­ pra lui Dao pe carc o adoptă acest capiloL 3. Seria xiang, .imagini", WI12' .lucruri·,jinf12, .esenţe", pune pro­ bleme deosebit� interpretului acestui tcxt. Wu Cheng, un celebru co­ mentalor al textului din dinastia Yu:m (1206- 1368). defineşte "ima­ ginile· ca formă vizibilă a "su flului·, qi1. Ar Il v orb a aşadar de un fel materialitatea lui

Dao. Fraza însă se

..

citeşte

de energie difuză care îşi asociază un cadru spaţial abstract, un cor·

de imagini-forme care sintetizează tota litat ea determinărilor şi arhetipale pe care fiecarc individ le va reproduce exact cînd intră în făptură. O bună aproximare ar putea fi .prototipuri". Cel de-al doilea termen, "lucrurile", nu se r ef eră aici la obiectele ca atare, (capitolul de altminteri c en trindu se pe dcscrierea perioadei .embrio­ nare" a existenţei, în pîntecele "mamei", Oao), ci la proprietatea qirului de a căpăta fon11e dife rite în mome n tu l În care, într-un grad mai mic sau mai mare de "puritate", se co n de nsea ză pentnl a intra în existenţă. Numeroşi exegeţi co ntemp ora n i echivalcază aecst temlcn prin .substanţă·, deşi o aproximare mai potrivită ar fi substanţiali· tate· sau, aşa cum i ns pira t interpretează Ellen M. Chen, .. thinghood·. Î n fine, jing2' "esenţele", este definit în Guan zi, un text clasic destul de heteroclit şi dificil. de datat cu precizie, ctrept .polul suprem al qirului" (cap . .. Nei ye"), un fel de combinaţie energie vitală-materie subl imaLă, gat a să înce apă să se dezvo lte şi să evolueze către mani­ fest. Ficcare fiinţă în zestra tă cu viaţă se trage dinjing2' semnificativă în acest sens fiind şi accepţiunea de ..sămînţă sp ermă a termenului. Î ntreaga serie este aşadar crescătoare, fiecare termen definind un sta­ diu dif e ri t al evoluţiei lucrurilor din starea embrionară pe care o au pus

cond i!)onărilor

-

..

,

"

în pîntecul mamei, Oao, către făptură. Alte interpretări preferă să citească cei trei termeni la singular, ca .imagine· (

rit" (

=

caracter nedefinit), .substanţă· (

=

materialitate) şi .. spi­

sens al lu ijing2J, fiecare din ei definind un atribut al lui Oao. O asemenea l ec tu ră este la fel de îndreptă1ită ca şi cea ur­ mată de noi. . 4. Prin "dovezile firii" am tradus termenul xin, al cărui sens primar este .si n c erita tc, (a fi de) încrederc·. Sensul în care pare a fi folosit =

un a l t

termenul aici este de .credibilitate, veridicitate, (calitatea de a putea

fi) verificabil prin experimentare directă", după cum sugerează glosa lui

Wang Si, urmată de marea majoritate a exegeţilor. Termenul a mai


1 13

CAPlmLlJL 2 1

fost interpret<'lt ca avînd sens1l1 de .. eredibilitate�, .. adevăr, realitMc",

.,cfkaec" ctc.

Indiff'rcnt

dc cchival<'lrc� xin parc

<'1

dpsemna capacitatca

dc ael.ualizarc a ..escnţelor·', pot enţia litntca fiinlială a fiecărri . semin­

ţe-embrion·'.

care dcvine \'clilkabilii in momcntul intrării în existentă. 5. Este vorba. deSigu r , de Dao. latii elilll comentează Wang Si

aceste ultime douii linduri: "Polul desăvîrşit.ului adevăr ( = reali tatea

ultimă; principiul) nu poate fi numit , de acee a ,Fără-Nume» este nu­ mele său. Din vremuri

il

veehi

pînă astăzi. nimic nu se află care să nu

ur meze . De aceea, din vremuri vechi p i nă astăzi, numele său nu

l-a părăsit . "

. Este interesa nt de remarca t aici că această frază nu intră in con ­

tradicţic cu allm1aţia din c apitolul 25: .Eu nu ii ştiu numele. de aceea Dao îi spun." Chiar dacă Dao este un nume ales în mod co nvenţional,

cîtă vreme el conti n uă să fie adecvat

realitălii

ultime pe care o de­

semnează, eficacitatea şi funcţionalitatea sa rămîn aceleaşi. În acest

sens echivalează prohabil şi C1eary: "Its name is tlle u n depart i ng ."

6. Cele patru caractere care alcă tuiesc a cest rind au suscit at in­

terp re t ă ri foarte diterite. în funcţie de lectura termenului tradus d.e

noi plin ..î ncep ut'. Astfel. s- au mai propus: "tată", .origine", .. proces de schimbare", .. cntitate",

"

Î Il leleptul" , "oamenii", "frumuseţe" , "mă reţ"

crc. Iată şi cîteva echivalări ale int.regu lui rind: "Th c reby it takes care

of the bcginning of

cverything."

(Erkes); .,It. serves as a means for in­

spec ti ng the lathers of thc muItitude.· (D.C. Lau): ,,(Us charge has not depa r ted ) but cheers onward thc many warriors." (Wa l ey) ; "(Its Named [manifested forms] has never ceased) by which we may view the Fa­

ther of AII Things." (Lin YutangJ

Ar trebui menţiona t aici şi fa p tul că cele două caractere pe care

le-am tradus prin "inceputurile toa te" se po t citi la fel de bine şi "ince­

putul tuturor", aşa cum face Wang Bi. Iată cum com en t ează celebrul exeget:

"

,i nceputu l tuturor. desemnează originea

lucrurilor. [ . .. ] D e

unde ştiu eu că nonexistenţa stă la originea celor zece mii de lucruri?

De aici." O asemenea lectură, tipică pentru Wang Si. aşază non­ existenţa şi nenumitul la o ri ginea fiinţei, "începutul tuturor" desem­

nind acu m un p rin cipiu numenal nedeterminat. Dao unic şi egal cu sine. Cealaltă alternativă de lectură, pe care am unnat-o şi noi, por­

neşte de la premisa că sintagma "toate inceputurile" se referă la mo­

mentul intrării in fiinta a a cclo r lucruri-embrion descrise mai sus,

c.ă.rora Dao le dă naştere . Cu alt e cuvinte, daoistul, după ce a con­

templat toa te "ascunzişurilc". percepe momen tu l apariţiei

înfăţlşări ­

"

lor" lui Dao (cf. cap. 1). "începuturi l e" repe tate şi infinite ale celor zece

mii de lucruri.

7. Acelaşi răspuns concis, care ţrimite la afilmaţii le din cup rinsu l

capitolului , apare şi in capi tolul 54.


114

DAO D,E.JING

21.1 Felul lui Dao

Dao are rea litatea şi m�nifestărilc salc* , însă este fără formă şi fără făpt uire . El poate fi tra nsmis , dar nu poate Il primit. poate fi obţinut, dar nu poate fi văzut. Dao este p ro­ pria sa rădăcină şi propria sa temelie şi dinain te de Cer' şi pămînt, din vechime, Dao a. existat întotdeauna. El a făcu t spiritele şi zeii să fie sacri şi a născut Cerul şi pămîntul. Mai sus de Polul Suprem (al universului) se află , dar nu e înal t, se găseşte mai j os decît cele şase hotare (ale lumii) , dar nu e adînc, a apărut înaintea Cerului şi pămîntului, dar nu e bă­ trîn : el dăinuieşte de dinainte de vremuri. dar nu este vechi. Zhuang zi, cap. 6 "Marele strămoş şi maestru"

* Fraza este extrem de greu de echivalat. Termenul tradus de noi " reali ta te " poate fi echivalat şi prin "detenninarc", "sentiment", .. dispoziţie naturală". " calit a te , însuşire" etc. Guo Xiang con sideră că e vorba de atrtbutullipsci de atrtbutllri, în timp ce Cheng Xuanying su s­ ţine că te nn enu l ar desemna caracteristica lui Dao de a fi luminos şi strălucitor . Plin "manifestări" mn tradus temlenul )[in, e chivala t mai prtn

sus prin "dovezile firii", care parc a desemna şi aici veridicitatea şi cre­

dibilitatea unui lucru, stabilite în unna unei experienţe revelatorii,

deci, în ceea ce-I p r iveş te pe Dao, plin contemplarea funcţiunii sak, în s ta r ea sa manifestă.


22 "Îndoit, şi as tfel întreg"': strîmb, şi astfel drept, gol, şi astfei plin, tocit, şi astfel nou; are p utin, şi astfel dobîndeşte, are mult, şi astfel orbecăieşte2• Prin urmare Întele ptul îmbrăţişează Unul devenind modeluP Subcerescului: , nu se-arată pe sine şi astfel e luminos4, nu îşi dă singur dreptate şi astfel e remarcabil, nu se prearnăreşte şi asU'el e vre dnic de laudă, nu se preaslăveşte şi astfel p oate dăinui5: tocmai p entru că nu se ia la întrecere în Subceresc nu e nimeni care să se poată lua cu el la întrecere. 6 Spusa din vechime: "Îndoit, şi astfel întreg" să fi fost oare vorbă goală? Cu adevărat e întreg şi porneşte-n întoarcereF Ordinea capitolelor în textele de la Mawangdui este 24-22-23*,

* Textele de la Mawangdui nu sînt divizate convenţional î n 81 de capitole, precum majoritatea ce lorlalte variante. De aceea, cînd menţio­

năm

un anume capitol din manuscrisele de la Mawangdui. este de la

sine înţeles că ne referim la şirurile de caractere care alcătuiesc secţiu­ nea respectivă în textele tradi ionale.


1 16

DAO DE JI NG

1 . Această primă frază, identifica t.c'i mai jos cu o .spusă din vc­ chime", pare a fi () fonnula re proverbială de largă circulaţie , carc sc referă, după cum susţine şi Heshang Gong, la virtut.ea umilinţei: .Cine se îndoaie îi um1ează pe cei mulţi şi nu acţionează de unul singur, astfel întregindu-şi persona litatea. " În loc de .îndoit" s-a mai propus şi .a ceda , a se supune" , ceea ce subliniază şi mai mult sensu l acestei maxirrle . 2. Este vorba, probabil, de cunoaştere: cu cît cunoaştem mai mult, cu atit sîntem mai departe de unitatea fundamentală a lui Dao (pe care îl .dobîndim", cum susţine rindu l precedent, tocmai prin aban­ donarea cunoaşterii) , .0rbecăind" în schimb într-o lume a diferenţelor şi a relativului. 3. În loc de shi3 .modeI. exemplu", unii exegeţi citesc aici un ter ­ men omofon şi cu o grafie foarte apropiată , al cărui sens este de .in­ strum ent folosit în divinaţie ", mai precis .diviner's board designed to ensure that the cycles of tlle · heavens and t he earth had reached a point that was suitable for a proposed action" (Loewe, 1 982 : 98) . În textele de la Mawangdui apare însă un alt I.ennen , cu sensu l de .păs­ tor" sau �comandant militar". 4. Sau .evident". A-l interpreta pe min9z aici ca .iluminat" nu pare recomandabil. 5. Exegeţii contemporani preferă în general să citească .lider, conducător" în loc de .a dăinui". Capitolul 24 reia aproapc identic acestc ultime rinduri, schimbind însă locul negaţiei: .Cine pe sine se-arată nu e luminos '" " etc. Textele de la Mawangdui marchează şi mai tare această apropiere, prin aşezarea acestui capitol imediat după capitolul 24. 6. Aceste ult.ime trei rinduri apar şi în capitolul 66. 7. Această frază este ambiguă şi a fost echivalată în maniere dcs­ t.ul de diferite : .AlI true completeness is summed up in it. " (Wilhelm) ; .For true wholeness can only achleved by ret.urn: (Waley) ; :rru ly he . is perfect and returns : (Erkes) ; .Truly the whole will return to him: (Paul J. Lin) ; .Be preserved whole and return." (Ellen M. Chen); .Truly it enables one to be preserved to the end: (Lau) ; .Truly, he shall be returned intact. " (Mair) ; .Thus he is preserved and the world does him homage . " (Lin YutangJ ; .Tout revient â ce qui est vraiement entier: (Duyvendaak) ; .When truthfulness is complete, it stiH resorts to this ( = tactfulness) . " (Cleary) etc. În opinia noastră, .intoarcerea" desem­ nează fie extincţia (intoarcerea la originea întregii existenţe, pentru a renaşte) , fie reluarea naturii originare, starea de simplitate naturală care exista înainte de aparitia dorinţelor şi a c unoaşterii, cele două motive care îi impiedică pe oameni să fie .întregi", întru Dao.

22,1 Virtutea diformităţilor Un om fă ră

buze

şi cu

picioa rele atit de strîmbe încît pu tea ale cîrmu irii pe du-

să mea rgă numai pe vîrfuri l-a s fă tuit în


1 17

CAPITOLU L 22 cele

Ling d i n \Vci: a cestn la vcrlercn o a me n i l or

a-

fost în1 r-at ît de m u l ţu m i t de el.

fă ră nici o hibă socotea că gitul l or e pren scu rt şi prca suhţirc _ Un o m ca re avea o guşă aş a de mare cn putc a i să umpl i c u ca un bu t oi l - a s fătu it î n tre bu ri le

încit

ţă rii pc

ducclc

Hllan din

Q i : acesta a fo st atit de m ul ţu mi t început să i se pară că o ame n i i î n tregi la trup au gi tu l prea scurt şi prea subţi r e . Ast fel se poate b in e vcdea că a t u nci cînd Pu terea ta e s t e mai pres us de toate forma este da ta u i tăr ii . Oamenii nu u ită însă ceea ce treb u ie dat u i tă ri i . uitînd în sch imb ce nu se dc ci . că ş i lui

a

cade să fie uitat. Ace as ta înse amnă cu a dev ă rat a uita! De aceea i n ţe lep tul mereu răt ăceşte cu mi n tea pe tă rîmu l lui Dao

(

=

al vidulu i . al schimbării) : el soc ote ş te cunoaşterea

o nen o ro cire , înţelegerilc

-

lipici ul cate îi ţine

pe

o a m en i îm­

preu n ă , î nsu şiril e morale - bune numai să-i aducă pe to ţ i la un loc, iar meşteşugurile - un simplu negoţ. înţeleptul n i l

pune nim ica la cale : ce trebuinţă i -ar face cunoa şterea? E l

n u taie ( = n u face di fe re n ţe în tre oameni): l a c e i - ar folosi l ipi c iu l ? Li p s u r i , n i ci u nul nu are : ce folos să aibă pentru el însuşirile morale? De vîndut, n u vinde n imic: n ego ţu l îi fac e vreo tre bu in ţ..�? Prin aceste patru lucruri , Cerul îl creşte: îl creşte , adică îl hrăneşte. Prim i n du - şi hrana de la Cer, la ce

i-ar mai folosi o ameni i ?

EI are fomlă de om,

dar nu are sim­

ţămi ntele omu lui. Avînd formă de om , este şi el u n om prin tre

oameni : pentru c ă nu are însă simţ..�minte de om. se află din­ colo de bine -şi de rău . M ic şi mărunt este lu cru l care îl face

să fie om ( = forma) !' Mare şi măr e aţa este însă împlinirea sa în ale Ce ru lui! Zhuang zi. cap. 5 .Dovezi ale deplinătăţii Puterii"

22.2 Doi copaci fără nici un folos Tîmplarul Shi , î n dnun că tre Qi, aj u nse la Qu Yu an u n de

văzu un copac lLi pe dealul Zeulu i Pămîn tu lui*. Era atî t de

mare că la umbra lu i se putea adă po s t i o cirea dă de cîteva mii de vi te. M ă s ura o sută de l u ngimi la rădăcină, iar trun­

chiul său . pînă în locul din care se dcspfindeau crengile . s e îIl ă l �a optzeci de stinjeni peste coa sta d ea l u lu i . Din fie ca re din ramu rile s a le . zece sa u cite erau , puteai să faci cu uşUlinţă " Sacrifici i le c ă t re Zeul Solului avc:l1l loc în a fara incintei o raşu l1 l i . pc o ridicătura d e pămînt. fi c n a tu ra l ă . fi e special înălţafă. Vczi ş i ca p_ 7 13 UOL'} 5.


118 o

DAO DE J I NG

Oamenii c n re sc u i t a u la cI e m u l a fel de n u meroşi zi de tîrg, în si) tîmplaru l Shi nu -i <'Irun('ă nici m ăcar o privire şi merse întins înai nte . U c e n i cu l său , dimpotrivă , se siitură privi nd u - l , şi apoi îl prinse din urmă în fu gă pe tîmplar ş i - i spuse: " De cînd am apu cat. t oponI l şi topori § ca şi v-am urma t ( ('a ucenic) , n-am m<'l i văzut un lemn a tît a de fr u ­ mos . De c e n u v-a ţi opri t deloc să vă uitaţi l a el şi-aţi mers î n a in te ?" ,. O p reş te - te ' Copacul despre ca re - m i vorbeşti n u are nici o trebu inţă . Dacă din el ciopleşti o barcă , se duce la fund, un sicriu din lemnul lui iute putrezeşte , o unealtă pe care o faci di n el pe loc se stlică, o poartă se a coperă d e - a nă d u şca lă a lemnului ncplăcuh'i ocJ:!iulu i, ia r un s tîl p făcu t din lemnu l lui e mîncat de cali. Copacu l ăsta nu poa te fi lucrat şi nu poate fi folosit la nimic; de aceea a aj uns la o vî rstă atît de înaintată." Cînd timplarul s-a întors acasă, copacu l li4 îi apăru în vis şH spuse: "Cu ce vrei tu să mă asemuieşti pe mine? Cumva cu pomii fm mos împodobiţi cu roade? Iată, merişorul, părul, portocalul şi toţi pomii de soi roditor, de cum li se coc roadele, sînt despuiaţi de ele, Şi astfel suferă multe umilinţe. Crengile cele mari sînt cu toate rupte, iar crenguţele sînt peste tot îm­ prăştiate. Această putere de-a fi roditori le face viaţa tare amară: ei nu pot să-şi împlinească pînă la capăt anii pe care i-a dăruit lor Cerul şi mor înainte de vreme , la mijlocul vieţii, căci îŞi aduc slnguli pieirea de mîna oameriilor. Şi la fel se petrece cu toate lucrurile. Eu unul multă .vreme am căutat să fiu lipsit de orice folos. De cîteva oli am fost aproape de moarte, însă acum am reuşit (să nu mai am nici un folos) , iar asta îmi e cu adevărat folo­ sitor. Caci, dacă aş fi avut vreun folos, cum aş fi ajuns atît de mare? Apoi. şi tu şi eu sîntem dQar creaturi ( nu Crea­ torul) , cum am putea să ne ştim unul altuia felul? Cum să poată un om care se apropie de moarte şi nu e bun la nimic să cunoască un copac la rindul lui fără nici un folos?" Cînd tîmplarul Shi se trezi, îi povesti u cenicu lui visul. .Da­ că el chiar doreşte să n u mai aibă nici o trebuinţă, cum se face că se află pe dealul Zeului Pămîntului?", întrebă acesta . Linlşte! O vorbă să nu mai spui! El însu şi s-a dat îri grija Zeului Pămîntului şi astfel se apără de răul pe care cei ce nu-l cunosc ( nu -i cu nosc lipsa de folos) i l-ar putea face. Dacă nu s-ar fi aflat pe deâlul Zeu lui, cîţi nu s-ar fi găsit să-I doboare? Şi, pe deasupra, lucrul pe care l-a făcut acest copac barcă .

ca î n tr � o

=


CAPITOLUL 22 ca să se păstreze nevătămat nu -l fac toţi copacii.

apucă m

1 19 Dacă ne

să vorbim despre cI şi-l ju decăm cum judecăm lu­

cmrile obişnu ite , o să fim foarte departe de adevăr!"

Zhuang zi. cap. 4 " Llill l ea oamenilor" Ziqi din Na nho rătăcea print.re dealu rile din Shang cînd văzu un copac

cu

toiu l deosebit, sub u mbra cămia o m ie de

trăsuri cu patru cai şi-ar fi găsit cu u şu ri nţă adăpost. Ziqi

spuse: "Ce fel de copac o mai fi şi ăsta? Hotărît că lemnul lui · e întm totu l a parte ! " Privind apoi către crengile sale mai mici, văzu că erau cu mult prea îndoite şi s trimbe ca să faci din ele grinzi sau căpriori; uitîndu-se-n jos la tru nchiu l uria ş a l copacu lui . văzu

avea prea multe nodu ri c a să faci d i n el

scîn duri de sicriu. Pu se pe limbă una din fm nzele lui. dar gura i se slei şi fu toată o rană. Numai mirosul lui putea să-ţi dea o ncbunie ca de beţiv. trei zile fără oprire. "Cu adevărat, zise Ziqi . lemnul copa cului ăstuia nu are nici o folosinţă. Aşa a aj uns el să fie atî t de mare. înţeleptu l trebuie să fie la fel de lipsit de orice folosinţă!"

Zhuang zi. cap. 4 .Lumea oamenilor"


23 Puţine vorbe rosteşte natu ra! 1 Vîntul sălbatic nu ţine toată dimi neaţa, ploaia-n şuvoai e nu ţine-o zi întreagă. Cine stîrneşte vîntul şi ploaia? Cerul şi pămîntul . Dacă nici Cerul şi pămîntul nu le pot face să dăinuiască cum o să poată oam enii?

De cel cu cel cu iar

aceea în lucrări le oamenilor ce pe D ao îl urmează Dao e unu , ce are Putere Puterea e unu, cel ce se pierde

cu pierzania e unu . Celui ce cu Puterea e unu Dao îi dă Putere, iar pe cel care merge spre pierzanie Dao îl pierd e . 2 1 . Numeroşi exegeţi preferă să- I urmeze p e Heshang Gong î n lec­

tura acestei fraze . citind: .A-ţi împuţina vorbirea este natural. " O ase­

menea interpretare este cen trată pe figura Înţeleptu lui, subiectul im­ plicit al frazei, care practicĂ învăţă t.ura fără cuvinte şi nefăptuirea,

urmînd întru totul natura. În Duo De Jing însă, spre deosebire de alte texte daoiste , ziran, .naturaleţea" sau .spontaneitatea" lucnuilor, nu

este un concept filozofic bine definit. ci desemnează fie calitatea de a fi .de-Ia-sine" a fiecărui lucru. ne fenomenele naturale. Acest al doilea sens pare a fi cel în care este utilizat te rmenul aic i , aşa cum demon­ strează şi rindurile imediat următoare (în care este vorba despre vînt şi ploaie) . Wang Bi, urm at. de o parte din exegeţii modemi . echivalează prin .neauzitul" temlenul t radu s de noi

rin . uj.in " , la fcl ca în capitolul


12 1

CAPITO LUL 23

1 4. unde xil ţstc una din denumirile lui Dao . Pohivit acestei glose. f raza noastră ar putea fi citită şi: .Neauzi1.ul ( = Dao) este na1.ura­ klea". Deşi o asemenea interpretare îşi are valoarea sa filozolk.ă cert.'i . ea pare a fi nepotrivitii. in context . În varianta de lectură preferat:c'i de noi (alături de Lin Yutang şi Ellen M. Chen) . fraza poate fi apropiat ă de un pasaj din Analectele l u i Confucius : .Maestn.ll a spus: 'A!? vrea să nu mai vorbesc deloc .• " .. Maestre. spuse Zi Gong. dacă nu veţi mai vorbi. noi ce-o să spunem llIai departe celorlalţi?" .Rosteşte oare Ceru l vreo vorbă? spuse Maes­ t ru l. Cele patru anotimpuri îşi urmează unul altuia. iar lucrurile in­ t ră-n făptură: rosteşt.e oare Ceru l vreo vorbă ?"(XVII : 1 9) 2. În partea finală a capitolului (începind cu rîndul .De aceea în l ucrările oamenilor") am urmat textele de la M awangdui. cate elimină l I 1ulte din ambiguităţiIe variantelor standard. În versiuniIe lui Wang Bi şi Heshang Gong. u ltimele patru rinduri se citesc: .Pe cel care cu Dao e unu. Dao se bucură să-I primească; pe cel care cu Puterea e 1 Inu. Pu terea se bucură să-I primească; pe cel care se pierde. pierza· nia se bucură să- I primească: Acest.or rinduri le umlează. în aceleaşi versiuni tradiţiona le. fraza . din capitolul 1 7: .Dacă nu are de-ajuns încredere (în ei) . (nici in el cei de j os) n-au încredere. " Chiar şi în lectura ·noastră. ambiguitatea majoră a capitolului nu este rezolvată. întnlcît seria .Dao-Putere-pierzanie" poate fi citită. da­ t orită faptului că De) . • Putere". este omofon cu de2' .a obţine" (ter­ menii fiind adesea folosiţi unul în locul celuilalt) . şi ca .Dao--cîştig­ pierdere". Am preferat prima variantă. confirmată întru cîtva şi de finalul capitolului (Dao mai degrabă dă Putere decît CÎştig) . A citi ca Erkes .Dao-ist -De-ist- Shi4-ist"·, cu sensul de disCipol sau adorator al lui Dao. De) şi al unei z�ităti neidentificate numite shi4 , ni se pare forţat. Întregul capitol este destul de paradoxal şi pal'e să conVnă mate­ rial de provenienţă destul de diferită. reunit artificial prin sintagme precum .de aceea" . Probabir că. în ma niera caracteristică retoricii în­ t regului text, o formulare de tip proverbial sau o frază care are struc­ l ura concisă şi caracterul sibilinic al unei maxime (în acest caz, pri­ mul rînd al textului) este ilu strată şi explicată în cîteva rinduri. la sfîrşit adăugindu-se o concluzie tipic daoistă. Capitolele 13 şi 22. de exemplu, au exact această structură. Concluzia la care ajunge aici daoistul după expunerea sensurilor frazei .Puţine vorbe rosteşte na­ t ural " nu pare a avea însă nici cea mai mică legătură cu prima parte a capitolului.

23. 1 Descrierea unei furtuni. Muzica pămîntului .Respiraţia pămîntulu i, spuse Ziqi , se nu meşte vînt. Aces­

ta nu bate întotdeauna. dar. cîn d începe să bată. şuierături

i- ai auzit ale păduri-

(u rioase se ridică din fiecare deschizătură. Tu nu n iciodată muge tele asurzitoare?

Înăltimile

măreţe


1 22

DAO DE .JJNG

lor de munte şi scorburile u riaşe din copacii ca re măsoa ră multe lungimi la rădăcină se aseamănă unele cu nasu l . al tele c u gu ra . cu urechi le. cu locul în care

se îmbucă grinzile casei.

cu o cupă cu picior. cu o piuă. cu bălli1e sau cu băltoaceie

(

=

locu ri concavc . .. dcsch izătu ri� prin ca rc poate să treacă

vintul) . Iar vîn tul trece în goană printre ele. vuind ca şuvoaicJe dezlănţu ite. şuierînd

ca săgeţile. certin du - se . respirînd . stri­ faţă şi răspu nzînd

gînd şi urlind. j elind şi bocind. răsunînd în

în urmă . Vîn tu l blînd dă " naştere u nei armonii neînsemnate. iar u raga nul. u nei armonii desăvîrşit e . Cînd fu rtu nile tolesc.

se po­ toate deschizăturile sîn t goale şi tăcu te . Tu Il-ai văzu t

niciodată cum tresaltă şi diferite?"

se

mişcă to tu l în fel u rile cele mai

Zhuang zi. cap . 2 .. Despre iden1 itatea lu cru ri lor"


24 Cine stă pe vîrfu ri nu stă în pIcIOare.

C i n e stă pro �ăpit nu merge - n ai nte. Cine pe sine se - a rată nu e luminos. C i ne-şi dă dreptate nu e remarca.biL Cine se preamăreşte nu e vrednic de laudă. C i ne se preaslăveş te nu p o at e dăinui. 1 . Pentru D ao ei îns e am nă2 "prea multe provizii , prea multe bagaj e"3 şi nimănui nu-s pe plac4: deci cel ce pe Dao-l urmează . nu se-nsoţeşte cu ei5. 1 . Aceste şase rinduri apar. u ş or modificate. şi în capitolul 22. 2. Gramatica acestei fraze este destul de ObSCU1;ă. Lectura noastră urmează interpretarea lui Wang Bi, o echivalare literală fiind: .Din punctul de ved ere al lui Dao (ei s e pot) numi ... �. 3. Această frază a primit lecturi destul de diferite. Wang Bi citeşte .resturi de mîncare, t umo ri n eplăcu te " , Hes hang Gong interpretează .lăcomie la mîncare" , iar e xegei ii contemporani parafrazează în gene­ ril! prin .lucruri excesive şi fapte inutile", În loc de xing, tradus de noi prin .bagaJe", s - au mai propus şi .haine" sau . fonnă " . Am preferat n J e du ră carc să nu se înde pă rtez e de sensul literal al term e n i lor , mai ales pen tru că, i n opinia noastră, Dao îşi păstrează , în ri ndu l anterior, şi sensul i n iţial de .drum , cale" . in acest fel. în textul origi na l există o compatibilitate semantică perfectă intre cele două rinduri, (:are din pă<;ate nu poate fi rec\at,ă co nven a bil in traducere. 4. Literal . .toate lucrurile îi urăsc", A citi precum Mair: .Creation abhors su c h extravagances" ni se pare uşor forţat. Waley consideră că acest rind, împreună cu cele două care il preced, alcătuiesc o ma­ Kimă cu sensul de: .Nu da sfaturi in momente nepotrivite. " in opinia noastră, lectura bine cunoscutului sin olog se îndepărtează mult de sensul general al c ap i tolu lu i , care nu doreşte decît să sublinieze, şi prin paradoxurile din prima sa parte, faptul că o rice acţiune purtată pînă în ultimele ei consecinţe este lipsită total de eficienţă, În acest IeI. in acelaşi mod ca şi în capitolul 22, se face de fapt elogiul n e ­ ră tuirii.


1 24

DAO D E ,JING

5. LitcmI. "nu stă la ca pitolul :n .

un

loc cu· ef'. Ult imele 1 rei rinduri i'lpar şi i n

24.1 .. C ine pe s in e se·arată nu e luminos" . Definiţia bunătăţii Ceea ce eu numesc bu năt ate

l IU

a rc

nimic ele - a face cu

omenia şi d rc i i p ta ju decată, ci în seamnă. bu n i 1ta tca care vine

de

la Pu tere (

=

din ceea ce se a flă în Sine) . Cel pe care cu îl

numesc bun nu este omenos şi nu arc dreaptă ju decată. ci se îngrij eşte numai de îrizestrările pe car e i le-a dat firea . Eu socotcşe că cineva are auzul ascuţit nu cînd îi au de pe ccilalţi ,

ci

c î n d s e aude p e sine; la fel . cred c ă cineva a re o vedere

pătrunzătoare nu cînd îi vede pe ceilalţi,

sine . Cel care aj

u nge

nu se

ci

cin d se vede pe

vede pe sine, dar îi vede pe ceilalli. nu

la sin e , ci rămîne în afară, acesta este u n om care

aj unge la ce aj ung toţi oamenii ( - lucrurile exterioa re) , dar

nu

şi la

sine.

('are împlineşte ce împlinesc ceilal ţi . d ar nu se

împlineşte pe sine. Zhuang zi. ca p . 8 "Degete crescute la u n loc'

24.2 "Cine se preamăreşte nu e vrednic de laudă" Pe cînd Confuciu s 'era prins între Chen şi Cai

ju rat. laolaltă cu discipolii,

de

(

=

încon­

trupele celor două state , care

îl confundau cu altcineva) , şapte zile Ia rîn d nu a mîncat mîncare gătită , Bătrînul Ren se duse să-şi prezinte con dole­ anţele şi spuse: "Sînteţi aproape de moarte , nu?" .. Da" : răspu nse Confucius. "Moartea vă

e

cumva pe plac?" "Nu , "

"Am s ă v ă vorbesc acum despre felu l î n care puteţi scăpa d e moarte, Î n Marea d e Răsărit trăieş te u n soi d e păsări care se cheamă Yidai. Aceste pasări zboară foarte jos şi încet şi par a nu avea nici o însuşire . Cînd zboară stau numai în s toI. iar cuibul şi -l fac nu mai una lîngă alta. Cîn d înai n tează în aer, nici una nu îndrăzneşte să s e pună înaintea suratelor sale.

iar cînd se-ntore înapoi . nici una nu î n d răzneşte să stea la u rm ă ; cîn d mănîncă, nici u na nu îndrăzneşte să gl� s te prima.

ci în totdeau na îngh i te c e a răma s de h1 celela lte. În acest fcI. rîndu rile lor nu sînt niciod ati'i ri'i rtte, oamen i i n u le pot face n ici un rău şi 10atc necazu rile le ocolesc. Copacu l drept

e

tăiat,

primul

inr fintin a cu apă dulce

e

prima care seacă , Dumneavoastră cău taţi să vă fa ceţi podoa­ bă din ştiinţa pe care o aveti ca să-i pu teţi minuna pc ne ştiu­

tori

şi

doriţi si1 vii

Hmca (dc

spiri t)

cultivaţi

puteţi a răt.c'l ingus­ sînteţi strălucitor, de parc ă ali

î n delung ca să

a celo rla lţi;

merge ţinînd strîns în mînă soarele şi lu na: iată de ce n-aţi


CAPITOLUL 24

i25

putut ocoli primej dia î n care v ă allaţi acum . C u multă vreme i n urmă , eu a m a uzit un om C l i a,dcvărat împlinit spunînd : " Ci n e se preamăreşte nu e vrednic de lau dă , cine prin fap tele

sale devine însemnat se prăbuşeşt e , iar cine cunoaşt.e gl oria va

cunoaşte şi umilinţa . » Cine poate să lase deoparte însem­

n ătatea şi gloria şi să se -ntoarcă printre oamenii de rind? Dao curge peste tot şi nu e luminos; Pu terea se pune - n mişcare şi nu are n imic de-a [ace cu gloria. Cine trăieşte simplu şi f'iresc este asemănat cu un nebun. şi-şi micşorează pu te re a (

=

El

îŞi şterge toate urmele

au tori tatea) : e l n u cau tă nici glo ­

ria, n ici în semnătatea. As tfel. el nu are de ce să-i învinuiască pe oameni şi n ici ei nu-i găsesc nici o vină. De omul desăvî rşit n imeni nu află ; dumneavoastră de ce vă place atît de mult să fiţi cunoscu t.?"

Zhuang zi, cap. 20 "Copacu l de pe mun tt' "


25 A existat Ceva haotic împlini t ! înainte de Cer şi pămînt născut. Fără sunet. fără formă,

singur stă şi nu se supune schimbării în cerc învîrti ndu-se, niciodată secat2 :

poate fi socotit mama Cerului şi a pămî ntuluP. Eli nu îi ştiu numele, de aceea Dao îi spun4,

şi sil i t să- I numesc i-aş zice "cel mare"5: "cel mare", ad ică "mereu înaint{nd"6, "mereu înai ntînd" , adică "îndepărtare", înde p ă rtare� adică "întoarcere" .

..

',

Dao e mare, Cerul e mare, pămîntul e mare, . iar regele şi el este mare. În lume se află cei patru mari iar regele e unul dintre ei?: omul ur:mează regula pămîntulu i , pămîntul urmează regula Cerului, Cerul u rmează regula lui Dao, iar Dao îşi urmează propria natură.8 .

1 . Aşezarea î n acelaşi rind a celor doi termeni. hun2. "haotic", şi cheng, "împlinit", cu sensul clar de "format, incheiat, definit, precizat", poate să pară paradoxală europeanului , pentnl care "haotic·.' presu­ pune dezordinea, incoerenţa şi aleatoriul. ·În cosmologia chineză, ter­ menul hW12 desemnează însă o stare de fuziune primordială a Ul1i­ versului înaintea divizării şi apoi a ordonării lui coerente în formele variate ale celor zece mii de lucnlri (ef. cap. 1 4 , nota 2). În acest fel, o asemenea stare poate fi numită "împlinită" în măsura în care uni­ tatea este dimensiunea sa fundamentală, iar potenţialitatea devenirii caracteristica sa rinci a1ă. Referi ndu-se la Dao , care este .mama"


CAPITO L U L as

127

1 1 , l l Isului (cf. ('.ap, 42) , sint.agma " haos îm plini t." sublininză ş i mai mult < l l I t erioritatea sa faţă de toate lucru rilt', Tre bu i e m en ţi ona t , în con t ext., că dd i n irea lui Dao ca �Iucru· nu ( 'ol l s t i t uie o probă în favoarea matclialWiţii sale , cum su sţin unii exe­ �qi cont.emporani , intrucit terme n u l WI12' .Iucru", es t.e singurul care

<1 s tat multă vreme la dispoziţia filozofilor pentru a denumi o entitate. De aici şi constantul apel. ati t in Dao De Jing cît şi in Zhuang zi, la 1 00muie care să oculteze concreteţea semantică a termenului, prin ca­ re se afirmă că Dao este fără fomlă , fără nume, imperceptibil etc. 2. Acest rind nu apare în textele de la Mawangdui. 3. Am citit .Cer şi pămînt", po m\-;t. texte lor de la Mawangdui, şi llU .Subceresc", ca in variantele standard. Încă inainte de descoperi­ rea manuscriselor de la Mawangdui, Ma Xulun , Jiang Xichang, Gao l leng şi alţi exegeţi recomandă aceeaşi lectură, pe baza versiunii lui Fa n Yin gyu a n din di n astia Song şi a altor do u ă variante vechi. 4. Literal .Eu nu îi ştiu numele şi (de aceea folosesc) numele de p o l iteţe, Dao · . 5. În loc de .silit să-I numesc· s-ar putea citi şi .forţind asupra sa o denumire" , ceea ce ar marca poate mai direct inadecvarea ori­ cărui nume la o realitate atit de gre u de circumscris. Sensul de ,.mă­ reţ" al termenului echivalat de noi prin .cel mare" este de asemenea posibil. S. • Mereu înaintînd", în sensul de .a se îndepărta (de un centru), a ieşi in afară", într-un proces de expansiune şi avansare continuă. Waley atrage atenţia asupra omofoniei dintre da1 , "mare", şi da2, .a ajunge" , ('.are poate marca o apropiere semantică in tenţionată , fraza dtindu-se: .Marel A ajunge înseamnă a înainta. " 7. Erkes, pe baza comentari ulu i lui Heshang Gong, citeşte aici Iit.eral: .the king dwel ls within their u ni ty" . O asemenea lectură reia �i amplifică concepţia tradiţională a triadei Cer-pămînt---() am eni, ai că­ rei termeni sînt menţinuţi constant în legătură prin prezenţa s uvera­ l l u lui, care are acces în acelaşi tim p atît la ordinea cosmică cit şi la ord inea oam en i lo r. 8. U n ii exegeţi cont empo ran i şi cei cîţiva traducători care consi­ deră că înt re gu l text propune o filozo fie panteistă şi vitalistă citesc aici " Dao u rm e ază re gu l a Naturii (ziran)". Termenul ziran ajunge astfel Sit desemneze un fel de natura naturans, un principiu anterior şi .su ­ perior" calit a t iv lui Dao, În reali tat e . a şa cum anl ma i menţionat şi I I I al tă pa rte, t ra d u ce re a exactă a lui ziran este . (de la) sine (ast)fel�: J ieca re lucru arc un .de-Ia- sine" care e n um ai al său, o calita te care I I fa ce să fie eepa ce este. ca o b ie ct o n t ic determinat., şi n i mi c altceva, Aplicat t u t u ro r lucrurilor, tennenui desemnează to ta li ta tea acestor a t l'ibute ind ivid uale, � n a tu rale ţea · lumii naturale , D eşi in alte texte daoist.e t ra n s ferul sema n t ic de la " atribut al n aturii, n at u ra l e ţe " la .. l l a t u ră'· est.e re alizat frecvent. ace s t lucru nu pare a s e pe trece şi in I Ju.G De Jing (cu excepţia capitolului 23, u n d e termen u l desemnea7-iÎ


128

DAO DE , J I NG

t ota li tatea fcnomenelor naturale} şi de llce('a o ascmenea int('rpretare în se n s pan t eist şi vit alis!. uu parc înd rcp Lă tH ;} nici filozofic şi nici filologi c. ° lonrte interesantă lectură altem<'l tivă ('si c propusă de un <;.xeget din din<'lstia Tang. Li Yue . urmat şi de ('xcgc t ul contemporan Zhang Songru . Acen stă nouă lectură sc hazeaz.c'1. pc a lterarea pun ctuatiei Ir�­ dilionale şi citirea termenului ren2' .. om", ca subiect a l ult imelor pa l Iu fraze. Iată acesl e ultime patru rîndllli în in t.crpretarea celor doi exe­ geti : .Omul ia drept regulă .pămîn tcscul» pămîntu lui ( = carc sus tine toate lucrurile, fă ră părtinire) , ,cerescul» Cerului ( = care acoperă in mod eg<'ll toate lucmrile), (, calit.atea de Dao») a lui Dao ( = cm-e naşte cele zece mii dc luc ru ri fără părtinire) şi firescul în toate ( = natura ato t c uprinzătoare ) . " Toate explica pile din paranteze îi aparţin tot lui Li Yuc , mai puţin ultima, pc care am preluat-o de la Zhang Songru. Mai trebuie adăugat, în legătură cu partea finală a acestui capi tol. că , urmînd varianta .textului vechi" editat de Fu Yi . numeroşi exegeţi de orientare marxistă au citit, în loc de wang. • rege", ren2' .om". pen ­ Im a conferi capitolului o uniformitate pe care nu o arc (cum au de­ monstrat o dată în plus şi textele de la Mawangduil şi pentru a argumenta caracterul .progresist" al lui Lao zi. care, conştient de im­ portanţa ma selor. le aşază în rindul .celor patm m ari" . Un alt exeget .con tempora n , Su Jia n , recomandă şi el aceeaşi lectură. argumentind in să prin faptul că formula .. Cer-pămînt�m· este o expresie fixă pc care wang o modifică în mod nefiresc. Te xt u l preia însă şi dezvoltă această formulă , adăugînd şi termenul Dao . deci ipoteza rămîne o simplă ipot.eză. in firmată de textele de la Mawangdui. Xi Tong. un exeget din timpul Republicii. propusese deja o lectură exact contrară celei sugerate de exegeţii con temporani. şi anume eliminarea cpmp letă a termenului .om" şi inlocuirea sa cu "rege"_ Cum ren2 este folosit adesea în textele vechi cu sensu l de .om al oamenilor, suveran". nici această lectură nu ni se pare justificată .

25. 1 Misterul universului Cerul

Soarele

se învîrteşte oare? Oare pămîn tul

şi luna oare trebu ie să se lupte

ceruri? Cine le

tine l o r

ca

stă nemişcat?

să-şi i a' l ocu l în

rinduiala şi socoteala? Cine le-ngrijeşte

şi -n dru m ă? Cine le face să s e miş t e fără să se- ames te ce în

me rsul loI'? Să fie ele o:'\I'e nevoi te să se mişte pentru că se ană ceva care le- nchide şi deschide pe toate? Sau poate din priCină că se-nvîrtesc mereu de j u r îm prejur şi nu se pot o pri? Din nori să vină ploaia? Din pl o ai e să vină norii? Cine ridică norii şi împrăştie ploaia? Cine cu bucu rte le-ndeamnă să dea u mezeală. dar în mersul lor nu se-amestecă? Vintul se rtdică de la miazănoapte şi bate cîn d către răsărtt. cînd către apu s . învîrtindu-se în marele gol de deasupra. Cine îl


1 29

CAPlroLl J L 2 'i

S l I flă pe el în afară şi cine îl t rage inăuntru? Cinc îl face să

a d i e . da r in mersul lui nu se - amestecă?

Z1 u wn[j zi. cap. 14 de

"

M işcarea Cerului"

Puţină-Ştiinţă o întrebă pc Marc,;l şi Dreapta Arm on ie : .E atunci să îl n um i m Vao?" .. Nu e dt!-ajuns , răspu n s e

aj u ns

a Ct 'asta .

Numărul lu c ru rilo r

spuncm «c ele zece

1i'im

mii

Oll

se opreşte la zece mii. dar noi

de lucru ri,. pen tru că in acest fel ară-

că sînt mu l te . Vin aceea şi prici n ă . "Ceru l şi pămîn tu l ­

i ndică forma cea m ai mare iar .Yin şi Yang»

i n dic ă cea mai lllare su flare ( = qiJ ) . Dao ' cuprin de totu l fără p ărtin i re . însă I l oi nu - l numim a şa decît ca sa a ră tăm cît de mare Şi de mă­

rd,

este: d e cum i-am dat însă ac('st n ume . o să încea pă

=

di n tre Dao şi numele

.Dao.) .

ime­

D i scu tîn d de spre acest l u cru cum se discu t ă dcspre «cîine. şi «ca!- ( = În r el a tie cu re al i tălil e pe ca rc le d c�emnează aceste nume ) . ho­ t i-I rit că n-o să aj u n gem: prea dcpnrt.e . " Pu ţină -Ştiinţă in trcb ă : Jllt rc cele patru colţu Ii a l e lu m i i :;. i - l l m ijl ocu l celor şas e ho t a re , de u nde s e n asc ş i intră- n lii pt u ră cel e zece mii de lucru ri?" ,.Yin şi Yang, răspu nse Ma­ IT:} şi Dreapta Armonie. Ulm I a l tuia- şi dau străl ucire . unul· pc altul se acoperă şi u n u l pc a l tu l se -ndr u m ă . Cele patr,u a no timpuri unu l a ltuia - şi U m lC;}i'....'i. unul di n altu l se nasc şi I I Dul pc altul se ueid . _ Deosebi rile d in tre ceea ce do reş ti şi ( 'cea ce nu - ţi e pc plac . dintre c e e a ce cauţ i să ai şi ceea ce nu vrei în n ici un chip să fa ci . toa te apar În acela şi fel, iar î mpreunarea m a s e ulu l u i şi a femelei tot din această pricină se petrece î nto tde au n a întocma i . Împrejurările în care te aOi la adăpost şi cele în care eş ti in primej die îşi urmează mereu . bucuriile şi necazurile se nasc unele pe celelalte . iar din atin­ gerea celor iu ţi cu cele încete l u cru ri le se string la un loc sau se separă . Acestea s în t cele ce pot fi scrise d e s pre r�lităţi Şi numele lor şi cele ce pot fi însemnate despre ascunzişurile e senţiale ale firi i . Perin darea lucmrilor du pă o anume Iind u ­ ială are un pri n c ipiu . iar mişc-8rca lor în cerc după o anume Înşimire are şi ea o regulă, căci ce aj unge la un capăt spre capătul celă lalt porneşte. iar ce aj.unge la sfirşit. o ia din nou (k l a început. Ast fel fiinţează Lon te lucruIile . aici se sfirşeşt.e ;''' rbirea şi pînă aici po a te aju n ge cunoaştere a : aici este în să n u mai hotarul fiIii ( = nu şi al l u i Dao) . Omu l care îl vede pc , : , J () n u - i c-8ută ca pătu l şi nici nu caută să-i găseasc ă incepu­ t u Iile . Aici o Iice discu ţie se opreşte . " . I ia t şi comparatiile (

Z11uanq zi, cap .

25

"Zevan�"


26 Greul eş te

rădăcina u ş oru l u i;

chi bzuiala este stăpîna grab e i l Pri n unnare pri n cip ele 2 căl ătorind o zi întreagă, nu-şi părăseşte greaua povară3: oricît de minunate-ar fi priveliştile4 stă calm şi nepăsător5 • Cum oare -ar putea stăpînul a zece mii de care6 să fie uşuratec7 faţă de tot Subcerescul? Uşurinţa duce la pierderea temeliei; graba duce la pierderea stăpînirii.8 .

,

1 . Î n loc d e .grabă" se poate citi ş i .nerăbdare ", .agitaţie ", .impe­ tuozitate" sau .impulsivitate". 2. Am tradus prin .principe" tennenul junzi, .omul ales·, model moral şi ţel suprem al educaţiei în confucianism. În context, desigur. termenul nu are acest sens, ci cel iniţial. de .nobil, cavaler, gentilom", de semnînd aici suveranul. În textul standard al lui Wang I3i nu apare junzi ci shengren, .inţeleptul" ; cum, pe de-o palte, in peste patruzeci de variante (printre care şi textul clasic al legism ului, Han Fei zi. .tex­ tul vechi" editat de Fu Yi etc.) apare junzi şi. pe de altă parte, aceeaşi lectură este confinnată de exegeza modernă şi de manuscrisele de la Mawangdui, am preferat să nu îl unnăm aici pe Wang Bi. 3. Prin .greaua povară" am tradus o sintagmă al cărei sens literal este .car militar cu coviltir folosit pentru a transporta anne , provizii, bagaj e e tc . " . Echivalările şi parafrazele sînt desul de variate, datorită polisemiei termenului zhong4 ' care poate însemna .greu" (ca greutate) . .grav. serios" (o boală, o problemă) , .d lficil", .a considera că (un anu­ me lucrul este important"' e tc. În traducere am încercat. să păstrăm ceva din ambiguitatea original ului, .greaua povară" , pe lîngă sensul direct de .bagaj transportat" , refertndu-se şi la povara guvernării. 4. Sintagma echivalat.ă de noi prin .privelişti minunate" a căpătat numeroase alte lecturi şi int.erpretări. Ast fel, În loc de .privelişU" pu­ t.em citi ŞÎ .foişor, turn de pază", .pavilion, turn", .han" şi, prin ex­ tensie , .palat", această ultimă glosă fiind de altminteri confinnată de textele de la Mawan dui. La fel, în loc de .minunat" (literal, 100ios, •


13 1

CAPITO LU L 2G

[ ( ' 1 1 ! 1 ! il rcj ol loarc") . (':'('g('l,i 8 1 1 c i t i t "zid"

pc h<lza l Inor o ifcr(' n 1r gm fkc lldnscm ll a t (' , u n i i

sal i ",deI circ l llar" . Iat ă alte lecturi : " Deşi a re pa1' 1 1 (' el<' o m a r(' splendoarc. ca re impun re s p ect. " [ co men t a riul Xiang 'cr) ; .. [)('şi cste Îllconj u rat de lucruri flll m oasc. pc care poate să me; ugă ..,ii k a d l1l i rc" [WU Ch e ng - cxeget d i n di n a s tia Yuan - . ,Jiang Xi­ ( ' h a ng. Zh a n g S on gru ) ; .. Fiindcă are ziduri şi turn uri de apărarc" [Gao I kng - 1 94:�); .. Numai pcn t ru că pa latul său are ziduri circulare " [ G ao Heng - 1 980) ; "Deşi duce o v ia ţă activă [în palatele sale de p l âccri)" [Ren Jiyu) ; "Deşi duce o viaţă pli nă de glorie şi splendoare " [ S h a Shaohai) ; . . Deşi t răieşte intr- un mediu frumos [î n palate splen­ d i ele ) " [Fe n g Dafu) ; "It is o n ly when he is safely behind walls anei w<lt ch - towers" ( D . e . Lau) ; ..Though insiele the courtyard walls of a

!l oisy inn" (Mair) et.c, În versiunca noastră. am încercat să subliniem mmpatibilitatea sema ntică a aces tui rind cu cele imediat anterioare ("câIăt.orie " - .. car/ povară" - . p rivel i şU") . cu menţiunea că această c:ompatibilitatc sc 'păstrcază şi în cazul unei lecturi la modu l figurat. a t.ut.uror fl-azelor: ,,('.ălăt.oric" pcrioaela de guvernare; .povară" gre­ I I Iăţile cîI'muirii; .privelişti mi n u na te " ten taţiile luxului, gl o riei şi p l ă ce ri lo r . 5 . Prin .stă calm" am tradus o s i nta gmă cu sensul literal .cuib dc rînduncle", o metaforă des folosită pentru a desemna caraderul ra lm şi liniştit al unei persoane sau al unor circumstanţe. Heshang G ong şi alţi exegeti preferă însă să citea s că aici .harem", prin para­ ldism cu lectura din rîndul preccdent., .palat". Waley consideră că aceste u l t imc patru rînduri ar fi o maximă definitorie pentru un jullzi. l lIl .. om a les", deşi capitolul nil pare a utiliza termenul junzi în acest sens, Cleary, citind ·met.aforic întregul capitol, propune şi el o lectură i n teresantă, dar greu de acccptat fil o logic: ..Though they have a look of prospelity, their rcsting place is transcendent. " 6 Stăpînul a zece mii de care" este conducătorul unui stat pu­ l ernic şi bine înzes trat pentru război. 7. Am echivala t prin .. uşuratec" termenul qing, care mai a pare de elo uă ori în capito l , fiind tradus prin .uşor" în rindul întîi şi prin .. uşurinţă" în pe n ul t im ul rind . Polisemia termenului este sim ilară cu rea a antonimului său, zhong4 , prezentată mai sus. 8. "Stăpînire" - în sensul de ..rol conducător, conducere" . Nume­ roase varian te, printre care cea din Han Fei zi şi cea a lui Heshang Gong. infirmate însă de textele dc la Mawan gd ui , dau o pronu n ţată l ent..c'i l egi stă acestor rindu ri: "Uşurinţa duce la pierderea supuşilor; graba duce la pierderea stăpî n ulu i : �

.

26. 1 A nu se amesteca in lucrările lumii Ju Que zi îi spuse lui Chang Wu zi : "Am auzit de la Maes­

t ru ( Confucius) că Înţeleptul nu se amestecă în lucrările lumii. El nu urmăreşte folosu l în toate ş i nici nu ocoleşte ce îi e dău n� tor, nu se bucură cînd i se cere aj utorul şi nici nu-l =


1 32

DAO DE , J 1 NG

u rmează din a dins pe

Dao . Cînd nu vorbeşt e . de fapt vorhe şte. iar cînd vorbeşt e . de fa pt n u vorheşt e . Astfel el rătăceşte în a fara - acestei lumi de ţărînă. Maestml socoteşte că a ceste cu ­ vinte ( care îl descriu pe inţelept) sînt prea generale şi ne ­ potrivite. însă eu cred că ele arată foarLe bine căile ascunsulu i Dao.� =

Zhuang zi. cap . 2 .Despre identitatea lucrurilor"


27 Cine se pri cepe s ă meargă în ţărînă urme nu las ă; cine se pricepe la vorbe grăieşte fără cu sur; cine se pricepe la socoteli de abac nu are nevoie; cin e se pricepe să- ncuie nu are nici broască, nici lacăt dar poarta n-o poate nimeni deschide; cine se p ricepe să lege nu are nici s foară, n ici noduri dar legătura n-o poate nime ni des face. l Prin urmare Înţeleptul se pricepe mereu s ă-i s alveze pe oameni şi niciodată nu- i părăseşte, se pricepe mereu să salveze lucrurile2 şi niciodată nu le pără seşte.3 Aceasta se cheamă "păstrarea Luminii"4. Astfel, cel bun e s te învăţătorul celui rău5 i ar cel rău este material6 pe ntru cel bun. Cine nu-şi preţuieşte învăţăto rul şi nu-şi iubeşte materialul, chiar şti utor, este pierduF. Aceasta se cheamă " e s e nţa ascun sului"8. 1. Wang Bi comentează intregul pasaj : .Aceste cinci (fraze) explică l a p tul că nimeni nu trebuie să creeze şi să intemeieze. ci trebuie să urmeze firea lucrurilor şi să nu le ins tituie ca lucruri. dîndu-le formă. " 2 Lucnlrile " î n sensul larg din expresia .cele zece mii d e lucruri ", vieţuitoarele, făpturile. creaturile. 3. Textul parc a defini aici o atitudine umanistă a î nţeleptului. ("arc aduce salvarea in egală măsură oamenilor şi lucrurilor i nu .


_DAO DE , J 1 NG \ c.

aband o nează nume. Î n fa pt. n u este vorba de o propensiune că tre bine a daoistulu i , .. a salva" însemnînd a ic i , potrivit lui Wang I3i, .a veni î n aj utor firescului celor zecc mii de lucruri ( = a permite fiedirui

lucru să se dezvolte pot rivit da tului firii sale) şi a nu sta la originea nici unui lucru ( = a nu iniţia nimic. pentru a nu modifica natura originară a fiecăruia) "'. Cu al te cuvintc, şi aceste rinduri definesc o cale a ncfăptuirii. Ia fel ca şi pasajul iniţial al capitolului. 4 . Cei doi termeni pe care i-am tradus prin .păstrarea Luminii" au fost interpretati în feluri destul .de diferite , expresia fiind echivalată şi prin .. ascunsa iluminare", .a urma iluminarea" , .a urma e ternul Dao", .iluminarea interioară", .s trălucirea lucrurilor şi a Î nţeleptului", .a face apel la Lumină" , .a fura Lumina", .a se potrivi luminii" etc. Am citit termenul xiz cu sensul de .. a perpetua, a păstra, a continua" (de obicei o tradiţie) . î n ţeleptul îl urmea7..ă pe Dao întru totul, perpe­ tuind .Iumina" pe care a primit-o de la acesta (prin iluminare) în toate faptele sale. O asemenea lectură pare a fi în spiritul capitolului, această frază sintetizînd as tfel metaforic sensul tuturor rindurilor antelioare: nefăptuirea este maniera prin care oamenii se modelează după Dao. 5. Textele de la M awangdui citesc aici .cel bun este învăţătorul celui bun". O asemenea lectură nu mai poate sublinia ideea centrală a acestui final de capitol: binele şi răul se află într-o relaţie de inter­ dependenţă şi nici unul nu poate fi abandonat în favoarea celuilalt. Daoistul se află dincolo de categorizările morale, binele şi răul la rin­ dul lor coexis tă, dar, la fel ca toate difcrenţierile făcute de oameni, sînt de fapt inexistente in Dao. 6 . Sensul în care este folosit aici termenul tradus de noi prin ,.ma­ terial" este fie cel de .obiect de studiu , materia l didactic", fie cel de .materie primă (gata de a fi prelucratăl", în speţă domeniul de aplicare a dOCtriI_ .:i î nţeleptuluI. S-au mai propus şi .bogăţie, avere ", .termen de comparaţie" , .��;,ital" etc. 7 Pierdut" - în sensul de .dezorientat, (precum cel care) a ră­ tăcit drumul/ Calea". 8 . Sau ,.mIsterioasa ese nţă", .misterul important", .esenţialul şi secretul", .s ecretul esenţial" , .subtilitate crucială" etc. .

27. 1 ÎnţeleptUl nu părăse,te pe nimeni

Î n statul Lu trăia un om căru ia i se tăiase un picior, pe nume Shu Shan Cel-fără- degete . Mergind pe călcîie, veni să-I vadă într-o zi pe Confucius . Acesta îi spuse : .N-aţi avut grijă de dumneavoastră şi u ite ce nenorocire v-a lovit . La ce bun să mai veniţi acuma la mine?" Cel-fără-degete răspu nse : .Eu mi- am pierdut piciorul pentru că n-am avu t ştiinţă despre felul în care merg lucrurile oamenilor şi pentru că mi-am tra­ tat cu u şu rinţă trupul. Acu m, cînd vin aici, mai ani încă în stăpînire ceva mai de pret decît picioru l pe care l-am pierdut


f , "'- '

135

CAPlmLUL 2 7

� t (' au t s ă păstrez acest lucru între g. N u s e afl ă ceva p e care

( : cru l să nu-l acopere şi nimic pe care pămîntul să nu-l poar11'.

Eu am crezut că Maestrul va

fi precum Ceru l şi pămîntul,

de u nde să ştiu eu că M aestml mă va primi în acest fel?"

.. Sîn t un prost. zise Con fucius . De ce nu intraţi ca să vă înfă­ lt şcz ce am învăţat?" Cel- fără-degete plecă însă. Confucius le spuse atunci discipolilor: ..Acest lucru ar tre­ I m i să vă fie şi vouă îndemn . Cel-fără- degete , deşi i s-a tăiat 1 1 11 picior, tot mai caută învăţătura, ca să repare ceva din rău l 1 ;1 (' l I t înainte, cînd mergea pe căi greşite . Cu cit mai mult ar I rt'hui să facă acelaşi lucru cei a căror Putere este deplină?" Cel -rară-degete îi spuse după aceea lui Lao Dan ( Lao II) : ,.Confucius a aj uns sau nu să fie u n om desăvîrşit? De ce v rea mereu să înveţe de la dumneavoastră? El tot mai caută sii-şi facă numele cunoscut printr-o învăţătură ciudată, deo­ s('bită şi cu totu l aparte; el nu ştie oare că pentru un om desăvîrşit acest lucru ( î nvăţătura lui ) este precum lanţuri­ le şi cătu şele?" .De ce nu l-ai făcut să vadă că viaţa şi moar­ l e a şi cele cu putinţă şi cele cu neputinţă sînt un singur fir :;; i un singur şirag nesfîrşit. astfel dezlegîndu -l de lanţu ri şi de cătu şe?" .Dacă Cerul l - a pedepsit, răspunse Cel-fără- de. gete , cum aş putea eu oare să-I dezleg?" =

=

Zhuang zi, cap. 5 "Dovezi ale de plinătăţii Putelii"

Shentu Jia, căruia i se tăiase u n picior, studia, laolaltă ( mare dregător) din Zheng, sub îndrumarea lui I lohun Wu ren. Zi Chan îi spuse lui Shentu Jia: .Dacă ies eu I l lai intii , rămîneţi in urmă; dacă ieşiţi dumneavoastră p rimu l , (' I l am să mai răniîn o clipă , " A doua zi , c e i doi erau aşezaţi p e aceeaşi rogojină î n sala in care îşi primeau învăţătura, cind Zi Chan zise: "Dacă ies ( ' I l mai intii , rămîneţi în u rmă; dacă ieşiţi dumneavoastră pri­ l I I u l , eu am să mai rămîn o clipă , Acum tocma i vreau să plec, v re ţi sau nu să rămîne1i in urmă? De altm interi, cînd vede ţi 1 1 1 1 mare dregător" dumneavoastră nu vă daţi la o parte din ( ';'. [ea lui ( nu a ră taţi re s pectu l c uveni t) Poate vă credeţi n l lnva d e opo trivă c u mine?" ,.În casa Ma estru lui, răspu nse Shcn tu Jia, mai există oare 1 J l : 1 ri dregă tori? Dregătoria dumneavoastră m u l tă bucurie vă ; I r ! \ l ce şi vă credeţi mai presu s decît c e i l a l ţi oameni. Eu am ; l l l :l.i t spunîndu -se : . Pc oglinda care s trălu c e şte precum cleş­ I : l ru I . lf'1rîna şi p raful n u se a şază , căci dacă s - ar a şe za n - a r ( ' I l Zi Chan

=

=

,


1 36

DAO DE ,liNG

mai străluci. Dacă stai multă vreme laolaltă cu oamenii vred­ nici ai să fii şi tu fără greşeală . » Cel de la care vă pri m i ţi măreţia este Maestrul, 'însă· tot mai rosti ti asemenea vorbe: oare nu e aceasta o greşeală?" Zi Chan replic.-'i: "Deşi sînteti aşa cum sînteţi ( mutila t. c a pedeapsă pentru o faptă rea) . tot mai vreti să vă luaV la întrecere cu Yao ( împărat legen da r) în privinţa bunătălii. O simplă socoteală a Puterii (care v-a mai rămas) n-ar il de aj uns ca s ă vă facă să vă înto arce ţi la sine ( să ve dc ţi gre­ şelile săvîrşite în trecut şi poziţia umilă, să vă evaluaţi cum =

=

=

trebuie)?"

"Cei care pun greşelile lor pe socoteala altora, socotind că meritau să-şi piardă piciorul , sînt mulţi. însă cei care se socotesc ei înşişi vinovaţi , socotind că nu meritau să- şi păs­ treze piciorul, sînt foarte puţini . Nu mai omul înzestrat cu Pu­ tere poate să cunoască ceea cc nu po a t e fi oco li t şi se supune liniştit sortii . Cine rătăcea în faţa ţintei cînd Yi ( celebru arcaş din Antic h i tate) îşi încorda a rcul trebuia să fie lovi t de săgeată; dacă totuşi nu era lovit, însemna că aşa îi Ii.lsese scris. Oamenii care sînt întregi la trup şi rîd de mine că nu am de cît un picior sînt nu meroşi , iar îna i n t e aceasta era o pricină de mare su părare pentru mine; după ce am ajuns în casa M ae stru lu i , am incetat să mă mai supăr şi m -am intors ( mi-am reluat natura originară eternă ) . Nu ştiu dacă nu cumva Maestrul m-a pu rificat prin Bine. De nouăsprezece ani rătăcesc cu Maestrul ( pe tărîmul lui Dao) şi o elipă n-am mai avut ştiinţă de faptu l că mi s-a tăiat u n picior. Acum dumneavoastră şi cu mine rătăcim in lumea interioară ( ne perfecţionăm si nele) , însă dumneavoastră vă legaţi de ceea ce se află în afara mea: oare nu e aceasta o greşeală?" Zi Chan se ruşină şi, schimbîndu -se la faţ ă şi la înfăţişare, spuse: "Vă rog mult să nu mai spu neţi nimic despre asta !" nu

=

=

=

=

Zhuang zi. cap.

5 .Dovezi a le drplinătăţii Puterii"


28 Cine cunoaşte mascul inul şi păstrează femininul 1 devine albia Subcerescului2: fiind albia Sub cerescului nu părăseşte eterna Putere3 şi se întoarce - n pruncie4. Cine cunoaşte albul şi păstrează negrul5 devine modelul Subcerescului6:

fiind modelul Subcerescului nu se abate de la eterna Putere şi se întoarce în nemărginire . 7 Cine cunoaşte gloria şi păstrează umilinţa devi ne valea Subcerescului: fiind valea Subcerescului îi aj unge eterna Putere8 şi se întoarce la starea lemnului · nelucrat. Prin lucrare, lemnul nelucrat devine uneaItă9 Î iar nţeleptul , folosind- o, ajunge mai marele dregătorilor: marele sculptor însă nu ciopleşte. lO 1 . Wang I3i co nsideră c ă m as cu lin ul re prezi n tă p oziţia p roem in en­

tă. iar femininul poziţia retrasă. ilustrind prin fraza din capi tol ul 7:

.Prin urmare Î n ţe lep tu l în s pate se aşază şi astfel în faţă se a fl ă " Hes han g C.nmg susţine însă că cei doi termeni ar simboliza favoarea şi dlzgraţia. în timp ce majoritatea exegeţilor c�m temp o ra n i îi citesc d rep t simboluri ale tăriei şi slăbiciunii. În sfîrşit. alţi c om en tatori văd în cei doi termeni simboluri ale intuiţiei şi raţiunii. O lec tură aparte este su gerată de Xu Fancheng care crede că cele două rin du ri s-ar referi la arta milita ră . avînd sensul de pă strează înţelegerile şi res.

.

.

ectă

romisiunile".


J

, , ! ( )'l " "

138

,

DAO DE .JJÎ'm

2. Capătă virtutea ato tc up rinderii . 3. S truc tu ra gramaticală a frazei pennite şi alte lecturi. lată ci teva : .He knows al i the time a p owe r that he never caUs upon in vain"

(Waley) ; .eternal Dej docs not change" (Erkes) ; .one will not digress

from constant virtue" ( Paul

him" (Wilhehn) etc.

J.

Lin); .eternal Life (

=

Dej ) does not leave

4. Intoarcerea in pruncie. menţionată şi în alte capitole. este re­

gresiunea simbolică la o stare de inocenţă şi simplitate deplină. an ­

terioară dorinţei şi cunoaşterti. regresiune aflată la capătul demersu­

rilor

(eventual

şi

al

diverselor

practici

şi

te h n ici

speCiale)

al e

daoistului. Iată cum comentează Wan g Bi: .C op ilaş ul nu-şi foloseşte ştiinţa (niciodată) . căci el se uneşte cu ştiinţa care vine de la sine

(

-

I ntuiţia) . "

5. Albul este u n simbol comun al gloriei ş i onoarei. î n timp c e negrul este simbolul ruşinii ş i umilinţei. Hesh:mg Gong comentează

însă diferit. considerind că cei doi tenneni ar desemn a lum ina (

=

ilu­

minarea) şi tăce rea : .Deşi cineva se ştie pe sine luminos şi pătrun­

zător, trebuie să păstreze această (stare) prin tăcere. ca şi cum s-ar

afla în tăcere şi ar fi de nevăzut. · Aceeaşi interpretare este nuanţată de către exegeţii contemporani. care propun perechi de tip u l : .lumi­

nat" / . con fuz " . • strălucitor" / .nedesluşit", . poziţie înaltă" / .poziţie umi� Iă" etc. De remarcat că. Ia fel cum .femela" este unul din simbolurile

preferate ale textului (vezi cap . 6. de exem plu ) . şi

.în tu ne ri cu l" (sau .încîlceala de minţe. confuzia") este un simbol recurent, Î n ţele p tu l fi­

ind. potrivit standardelor relative ale oamenilor. n eş tiutor (cf. cap.

şi astfel aproape de Dao.

20) ,

6. Vezi capitolul 22, nota 3. 7. Literal. .a se întoarce în fără-limită". Unii exegeţi au considerat că sintagma tradusă de noi prin .n emărgi n ire" ar trebu i în fapt să fie citită ca tai ji. . po lu l suprem . l imita absolu tă. ultima realitate". ceea ce este pOSibil. dar nu şi p rob ab i l. in opinia noas tră, Nume ro şi co­

mentatori au adus argumente destul de solide cu privire la statutul

de interpolare l:!-I ace s tor ultime şase rinduri (aflate într-o sim e tric per­

fectă atît cu primele şase rinduri ale capitolului cît şi cu următoarele

şase); astfel. ele ar fi mai degrabă o ilustrare sa u un comentşriu al fragmentului in iţia l . sau o introdu cere pentru cel care unnează. Carac ­

terul de i nte rp ol a re pare a fi d em on s tra t şi de Zhuang zi (cap,33 . • Sub ­

ce rescul") . care îi atribuie lui Lao Dan unn ă toa re le fraze: .Cine cu­

noaşte masculinul şi păstreazc1. fem in in ul devine a lbia Subcerescului ;

cine cunoaşte albu l şi păst rează umilinţa devine valea Subcerescului . "

c a rac te re d i n t extul ori gi n a l a r t rebui e l im in ate. Cu toa te acestea . se pare că interpolarea s - a produs la o dată fO:lrte tim­ pu ri e (aşa cum afinnă şi D . C . La u J . în trucît aceste şase rinduri apar în a mb e l e texte de la Mawangd u i . Es t e adevărat î n să că în man\lscri­ sc1e re cen t descoperite aceste ri n d u ri sînt aşeza te la sfirş itu l pasaj ului care începe cu .Cine cunoaşte glolia . . . " ; această aşezare. tipică pentru Î n ace s t fel . 22 d e


CAPITO LU L 2 8 J

)I" T l , ,'..i t I ( ) /, (

t

nn comentariu, întrenlpc cont inuit atea semant ică şi 'ideatieă a capi­ t olului, constituind astfel încă o probă în favoarea statutului incert al acestor fraze. 8 . Sau .etema Pu tcrc îl mul1.l lmeştc", eeea cc nu pare a fl,Jl otrivit în context. Heshang Gong citeşte aici. după o glosă proprie , .ctema Putcre (aici) se opreştc". 9. Literal. "cînd lemnul nelucrat se dispersează/împrăştie, devine . unealtă". 10. Aceste ultime trei rinduri sînt construite în jurul relaţiei se­ mantice cu totul speCiale stabilite, în context, între guvernare şi cio ­ plire . Astfel. "uneltele" sau .. vasele" create prin prelucrarea lemnului nelucrat ( simplitatea naturală, natura simplă, nesofisticată a oa­ menilor) desemnează în fapt persoanele oficiale şi miniştrii de la curtea unui rege. Pe de altă parte zhiz, .sculptor", de la un sens iniţial de "a tăia, a croi", a aj uns să însemne şi .a ciopli, a sculpta" şi, prin extensie , .a institui, instituţie, sistem", fiind în plus omofon cu zhi3 , .a guvema". În sfirşit, termenul tradus de noi prin "a ciopli" are şi sensul de .a răni, a mutila, a face rău". AsUel. prin interpretarea di­ ferită a fiecărui termen, ultîma frază mai poate fi citită şi ca : .marele conducător nu tale"; .0 mare in stituţie nu face rău" ; .marele sistem nu va fi distrus"; "un mare guvern nu răneşte poporul" ; .. marele maes­ tru nu face rău nimăn ui"; .un mare conducător nu face diferenţc"; .0 adevărată cioplire nu taie" etc. Am încercat, în traduccre, să păstrăm ceva din pluralitatea de sensuri a originalului, deşi , în opinia noastră, analogia este destul de clară: starea de simplitate naturală a oame­ nilor a fost distrusă în momentul apariţiei guvernării, care instituie ordine şi ierarhii subiective şi relative. Dao însuşi (sau cel care îl ur­ mează pe Dao) , .marele sculptor", nu introduce aceste diferenţieri, care se manifestă de altminteri prin legi şi ritualuri dăunătoare. Fiind obligat să accepte această stare de lucruri, înţeleptul în guvernare practică nefăptuirea, .mai marele dregătorilor" rămînînd mereu într-o stare perfectă de nonacţiune şi lăsînd fiecare făptură să-şi urmeze rostul. Calea pentru a obţine poziţia de .mai marc al dregătorilor" este sintetizată într-un alt capitol (67) : . ... pentru că nu-ndrăznesc să fiu primul pot să ajung mai marele dregătOrilor, " Acest capitol reuneşte aproape toate simbolurile textului (.femela" , .albia" - locul din aval. vezi cap. 8 - , .valea", "umilinţa" şi .lemnul nelucrat") şi cîteva din temele sale centrale (nefăptuirea, întoarcerea) , fiind astfel, în ciuda statutului de interpolare al unor fraze , unul din ­ tre cele mai coerente pasaje din Dan De Jing. Caracterul său repre­ zentativ pentnl întreaga carte este confirmat şi de Zhuang zi: în ca­ pitolul "Subcercscul" (în care sînt comentate şi expuse din perspectivă daoistă doctrinele celor mai însemnaV filozofi ai vremii) , lui Lao zi i se atribuie fraze din cuprinsul acestui capitol. considerate tipice pen­ tru învăţătura sa. =


1 40

DAO D E ,J I NG

28. 1 Despre Întoarcerea la adevărata natură .Ce înseamnă Cer? Ce inseamnă om?" , întrebă Spi Iitul Rî ­ ulu i . Spirit ul Mării din Nord răspunse: "Cerul face c a bivol ii şi ca ii�ă aibă patru picioare . Omul este cel care punc căpăs­ trul pe -capul calului şi bagă belciugu l în nă rile bivolulu i . De aceea se spune că omul nu trebu ie să nimicească ce vine de la Cer, că voinţa oamenilor nu trebuie să-m piedice lucruIile să-şi împlinească soarta şi că nu treb uie să sacrifici ceea ce

ai ( ,,; natura origina ră, Pu terea, viaţa) de dragul gloriei . Ur­ mind cu atenţie spu sele acestea, fără să te îndepărtezi de ele, te poţi intoarce la adevărata ta natură . "

Zhuang zi. cap. 1 7 .Şuvoaicle d e toamnă"


29 Cine va dori sa la în s tăpînire Subcerescul şi-n el să făptuiască 1 . prea bine văd că nu va putea să o facă: Subcerescul e un vas sacru şi-n el făptuirea nU- i cu putintă2 , ' căci cine făptu ieşte îl strică iar cine strîn s îl ti ne îl pi erde3 . Dintre l ucruri4

unele merg înainţe, -altele urmează5. unele- s fierbinti . altele sînt reci6, unele sînt tari . altele sînt slabe. unele se-nalţă. altele se prăb uşesc7 . Prin urm are Î nţeleptul părăseşte prea- multul. părăseşte luxosu l . părăseşte exageratul . 8

1 . o lectură alternativă a acestor rinduri . infirmată însă de tra­ diţie. ar putea fi: .Generalii ( conducătorii militari) doresc să ia în stăpînire Subcerescul şi 'acţionează (in acest scop) . " 2 . Liu Shipei. Yi Shlmding. Ma Xulun. Jiang Xichang ş i Gao Heng. bine cunoscuţi exegeti moderni ai textului. cărora li se adaugă şi Feng Dafu dintre comentatorii contemporani. introduc imediat după acest rind. pe baza comentariului lui Wang Si şi a variantelor acestui ca­ pitol citate în diverse alte texte. un rind simetric de tipul: .şi· nici nu poate fi strîns ţinut" . În acest fel. aceste două rinduri ar realiza o structură simetrică şi cu următoarele două fraze. Textele de la Ma­ wangdui au infimlat însă această lectură. 3. Aceste ultime două rinduri apar şi în capitolul 64. Wang Oi le comentează astfel: .Este în firea lucnlrilor să fie naturale; de aceea aceasta ( natura . firea lucrurilor) poate fi urmată. dar nu se poate acţiona asupra ei . poate fi pătrunsă. dar nu poate fi strins ţinută ( controlată)_ Firea lucrurilor este ve nică. însă dacă im unern vreo =

=

=


1 42 '

DAO D E , J 1 NG

aqitme a s u pra ci ca va n, hotărît . stricată . Lu crurile vin şi sc duc' ' (d e la sine ) . dar dacă le ţinem st.rins hot.ărît le vom pierde . " 4. Am eliminat, p e baza textelor dc l a M awangdui. confirmat.e şi

de alte variante ale tcxtului şi accept ate de unii exegeţi contemporani . conjuncţia care reunea artificial cele două fragmente ale capitolului în variant ele standard. 5. Heshang Gong, care consideră că întregul capitol este unitar şi coerent, interpretează .lucrurile" drept .oamcnii, poporul" şi comen­ tează acest rind: .Cei de jos îl urmează cu siguranţă pe cel de dea­ supra lor, Oliunde se îndreaptă acesta." O lectură relativ asemănătoa­ re propune şi Jiang Xichang, care echivalează: "Este în firea ·oamenilor din Subceresc ca unii să vrea să ITJ.eargă în faţă , iar altora să le placă să vină din urmă. " 6. Cel doi termeni traduşi de noi prin .fierbinte", respectiv .rece" apar în multiple variante grafice, legitimînd astfel numeroase lecturi: .unele expiră, altele inspiră", .unele suflă cald, altele suflă rece", .une­ le respiră încet. altele res piră repede" unele fluieră, altele suflă" etc. Toate aceste echivalări, la fel ca şi t.raducerea noastră, nu reuşesc să redea decît parţial legătura dintre suflu/ respiraţie şi cald/ rece care există în textul original. 7. Şi aici variantele grafice destul de diferite au dat naştere la lecturi extrem de variate: .unele înving, altele se prăbuşesc", .unele sprijină, altele cad", .unele se rup, altele sînt stricate", .unii cultivă, alţii distrug", .unele se află în trăsură, altele lîngă trăsură" (l) , .unele sînt fără primejdii. altele te pun în pericol" unele încarcă. altele se înclină ", .unele încep , altele termină" etc. Am urmat textele de la Ma­ wangdui, prin .a înălţa" echivalînd un termen cu sensul iniţial de .a acumula (pămînt), a face o movilă (de pămînt) " , iar prin .a se prăbuşi" un termen cu sensul de .a (se) distruge, a (se) ruina". În locul structurii .unele ... altele", diverşi exegeţi citesc .uneori ... alteori". ceea ce pune şi mai bine în lumină legea alternanţei şi co­ existenţei contrariilor, expusă în acest capitol. 8 Prea-multul" desemnează, potrivit. lui Heshang Gong, dorinţele şi poftele lascive, .luxul" se referă la haine şi ornamente, precum şi la mîncarea şi băutura excesivă . iar .exageratul" denumeşte palatele. apartamentele . terasele şi pavilloanele. Iată cum comentează Wang Bi pasajul final al capitolului: .Toate aceste (expresii de· tipul) «unele ... altele» arată că lucrurile şi evenimentele merg în aceeaşi direcţie sau în sens cont.rar, se întorc sau revin, şi că nu trebuie. să se acţioneze asupra lor şi că nu trebuie să fie con trolate sau să 11 se facă vreun rău . Înţeleptul atinge desăvîrşirea firescului. (rătăcind) fără piedici prin condiţionările fiecărui lucru. De aceea . el urmează şi nu făp­ tuieşte, intră în curgerea lucrurilor şi nu le ţine rinduiala, dînd la o parte ceea ce duce la nedumerire şi ţinîndu - se departe de ceea ce derutează. Astfel. inimile (oamenilor) nu sint cuprinse de haos, iar fiecare lucru se potriveşte firii sale . " .

.

.


143

r: ;\ P ITO D J L 29 29. 1 Anecdotă despre Confucius

Un discipol

al il l i Lao Lai zi iq ise sii n.dulle lemne de foc.

c î n d îl î nt îlni pe Con fucius . La i n t oarcerc îi spu se maestrului

( î n pădure) era l I I l om ÎIla lt în pa rtea de su s trupulu i şi scu rt în cea dc jos. aplecat din s pate şi cu ure­ chile mu lt depărtate de eap ; după privirea din ochii lui ai zice cii se ocupă dc bu na Iind uire a î n tregului cuprins dintre cele patru mări. Eu nu ştiu al cui' fiu ar putea el sa fie . "E Con­ fuciu s. Chcamă-l încoace . " Cînd Confucius ve ni la el . Lao La i zi î i spuse : ftQiu ( Confu ciusl . nu te mai arăta aşa de mîndru şi de atotştiu ­ tor şi astfel ai să ajungi un om cu adevărat al e s . său : ..Acolo

a

W

=

W

Zhuang zi. cap . 26 .Lucrurile exterioare"


30 Cine prin D ao îl aj ută p e s tă pî nu l oamenilor1 nu fo l o s e ş t e tări a a rm e lor î m po t riva

Subcerescului2

.

căci un asemenea lucru c uven i tă răsplată pr im e ş t e�� : pe locul în c a re oastea se-aşază spi n i i şi b u ru i e n i l e au să răsară iar după o m a re- n c l eş tare ho tă rît vi n e u n an de foamele4 . Cel i scusit izb indeş te5 şi - apoi se o preş te căci riu î n drăz ne ş te să-şi folosească tăria6, izbîndeşte şi nu se preaslăveşte, i zbî n d e ş t e şi n·u se prearnăreşte 7 , iz bî nd e ş te şi nu se mîndreşteR , izbî n d eş te căci alta nu are a face: -

aceasta se cheamă "a izbîndi rară a-ţi ară ta tăria"g,

Lucrurile înfloresc şi-apoi îmbătrînesclO:

ace a sta se c h e am ă "a nu fi cu Dao" l l " Tot c e nu e cu Dao r e p e de piere, 12

1 . Cel care propune doctrina daoistă unui principe feudal - un filozof itinerant de orientare dao istă sau aparţinînd acestei şcoli .

2.

Tennenul echivalat de noi. şi a ici şi mai jos. prin .tărie" poate • a-şi folosi forta" . • a face paradă de fo rţă " etc.

fi citit şi Ca .a forta" .

Nuanţele obţi nut.e

TI n

modifică substanţial sensul frazei.

3. Acest rind a mai fost echivalat.. în funcţie de lectura tennenului parafrazat prin .a-şi primi ră splata " , in numeroase aIte feluri: .act.ions return onto one's head" (Wilhelm ] : .this will invite retaliation" (Pa ul ,1. Lin): .sllch doin gs are well rcqu i tted " (Erkes) ; .such a course is IikeIy to boomerang" (Mair) ; .Such alTairs have a way of returning" (Ellen M. Chen) etc. Heshan

Con

f

consideră că munenii ii dau su-


1 45

CAPITO LU L 30

vcnmului o bincll lcritată răsplată ( � .nu an nimic a -i reproşa") t.oc ­ nu folose şte amlcle îm p o t riva lor.

mai pentru c ă

4 . Aceste u l 1 ime două rînduri nu apar în text.ele de la Mawangdui. iar coment atorii contemporani le consideră a fi o interpolare. 5. TemleTlUl shan • • eel iscusit". poate fi echivalat şi prin .cel burl". însă o lectură din perspectivă morală nu pare a fi foarte potrivită . Majo ritatea traducătorîlor şi exegeţilor considt!'ră . pe b un ă drcptatc. că termenul dcsemnează mai degrab ă un bu n gen e ral. un bun con­ ducător de oşti . in loc de .a izbîndi" ( � a aj u nge la rezulta tu l dOrit ) s -au mai propus şi .a învin ge . a obtine victOlia " sau .a aj u ta . a d a aju tor la nevoie". f). Sau "nu îndrăzneşte să facă ap el la forţă" • • nu folo&e � t e forţa să pună mîna p c ceva " . • nu înd răzneş·tc să ia cu de-a sila" ei c. I n diferent dc lectură. fraza se referă cu Siguranţă la arta ră zhoiu lui .

m

7. Două rind u ri cu sens asemănător apar şi în capitole\{' 22 şi 24 . 8 . Li tera l . "TIU

e

arogant".

9 . Am citit. pe baza textelor de la M a wangd u i . o concluzie la ce l r: prezentate mai S 1 l s . acest U p d e frază. care s i n te tizează suhstanta u n ui p a saj mai extins. ap ărînd destul de des în Dan De ,ling. Lect ura noa stră este co u fi nnată şi dc a\t.e n u mero a s e varIa nte tradiţion ale. ca rc int.roduc tof. o concluzi e . de tipul .aceasta (este) " . Potrivit varian­ telor standard a le lui Wang Bi !ii Heshang Gong. rindul ar trebui citit. sim etric : .izb î n de ş t e dar nu fo lose ş te tăria". Ca ş i mai sus. în loc de .(a· V arăta) t ăI;a" se poate citi .a folosi forţa� . • a forţa" etc . 1 0 . Sau .lucrurile (pentru că) înfloresc. de a ceea ş i îmbălrînes<:". Gao He ng ( 1 943) . urmat de D.C. Lau. ci te ş tc întregul rînd: .Cînd lu­ cmrile care înfloresc ( = aflate la maturitate) fac rău celor bătrine ( - aceasta se cheamă ... ) . " Lectura este întemeiată pe o glosă îndrep­ tăţită din punct de vedere filologic. dar manuscrisele de la M awangdu i par a confirma interpretarea trad i ţio nală: .Cînd lucrurile sînt în floare ( � tinere. la maturitate) şi totuşi bătrîne ( - aceasta se cheamă ... J . " I l . Literal. . n u (este) Dao". Sensul este obscur. aceste fraze în­

cercînd probabil să construiască o analo gie între arta militară şi viaţa

pla ntelor: cind accstea .se întăresc" ( = cresc şi se dezvoltă şi nu mai au fragilitatea· şi elasticitatea vlăstaru luiJ . se olllesc sau se usucă re­ pede după ac ee a . La fel. cu cît o oaste este mai tarc şi foloseşte mai mult violenta şi forţa. cu atît mai repede piere. Această analogie este dezvoltată pe larg În cap i tol u l 76. î n finalul căruia o găsim expusă d irect: • . .. dacă oastea e tarc. nu are izbîndă. iar copacul de-i tare. va fi tă i at . · A ci ti precum Clea ry: .(lf you pe ak in strength. you then age); this. it is said. is u n gui ded" nu pare a fi recomandabil. 1 2. Aceste ultime trei rînduri se regăsesc şi în c ap i tol u l

55.


l i} ti

DAO DE ,J I NG

30. 1 Pericolul de - a avea o oaste

înţeleptul nu soco teşte en este o,b liga toli u ceca ce e ohli­ ga toliu ( � în opin ia oame n ilo r) şi din acea stă plicină el n u se foloseşte e

dc arme,

Oamenii d e rînd socotesc eă ceea ce

nu

obligatoriu cste de fa pt obligatoriu . şi de aceea se folosesc

de multe ori d e arme , Cel carc e deprins

cu

armele caută p li n

fiece faptă să-şi împrMnească pofta inim ii; cel care s e bizu ie

tăria armelor re pe de piere.

pc

Zhuang zi. cap, 32 .Lie Yukou·


31 " Armel e nu sînt unelte de b u n augurl şi nim ănui nu-s pe plac: deci cel ce pe Dao-l urmează nu se-nsoţeşte cu ele . 2 Principele3 în vreme de pace preţuieşte stînga, în război pe dreapta pune preţ4. De aceea armele nu sînt uneltele principelui

căci nu sînt unelte de bun augur5, şi numai cînd alta nu are a face le foloseşte : el pune însă calmul şi reţinerea mai presus de orice6 şi faptele de arme nu -i par frumoase7. Dacă i s-ar părea frumoase, uciderea oamenilor b ucurie i-ar face: cel ce se bucură cînd ucide oameni nu-şi împlineşte voia în Subceresc. Prin urmare în lucrările de bun augur stinga se cuvine cinstită, iar în lucrările de rău augur dreapta se cuvine cinstită. De aceea a dou a căpetenie în stinga se-aşază iar mai marele oastei în dreapta se- aşază: adică se-aşază potrivit ritualului funerar. Uciderea mulţimilor de oameni cu lacrimi şi j ale se cade-a fi plînsă; izbînda în luptă cu n tualuri funerare se cuvine întîm inată.


DAo D1:; . JING

Acest capitol nn estc comen ta t de Wa ng m, ceea ce i - a făcut pe unii exegpţi să-I con sid e re o in terpolare t irzie sa u, mai degrabă, să susţină că unui prim nucleu al text ului i s - au adăugat comentariile lui Wang Ei. Textele de la Mawangdui, ca re diferă foart.e puţin aici de va riantele standard şi pe care le -am umlat aproape în ţo ta litate in echivalarca acestui capitol, demonstrează însă că, dacă este vorba de o in terpolare, aceas ta s-a produs foarte devreme şi că in nici un caz nu datorăm fomla actuală a textulni unui accident de copiere în Ulma căruia comentariile lui Wang Bi s-au amestecat cu textul original. Cu toate acestea, caracterul puţin închegat al capitolulu i nu poate fi con­ testat: numeroasele fraze redundante , repetiţiile şi dezvoltările în stilul comentariului explicativ, prezen ţa conjuncţiilor şi a locuţiunilor con­ juncţionale de tipul "de aceea", .. prin urmare", .. deci" etc. (introducînd de obicei în comentarii fraze care sintetizează sensul celor expuse în cuprin sul textului) constituie bune dovezi în acest sens. În plus, cei doi termeni din jargonul militar care apar in finalul capitolului (tra­ duşi de noi prin "a doua căpetenie" , respectiv "mai marele oast.ei") au început să fie folosiţi numai În dinastia Han ; acest lucru poate să arate fie că aces t capitol a fost adăugat celorlalte relativ tîrziu (pro­ babil în secolul -2), fie că în acea perioadă comentariile unui exeget sau editor necunoscut s -au amestecat iremediabil cu substanţa tex­ tului original. Numeroşi exegeţi chinezi modemi şi contemporani şi chiar unii traducători (spre exemplu D.e. Lau) au propus diferJte rearanjări ale co nţinutului capitolului , eliminînd chiar pasaje întregi. Noi am prefe­ rat să urmăm , cum am spus mai sus, textele de la Mawangdui. 1. În variantele standard ale lui Wang I3i şi Heshang Gong apărea, ca atribut pentru .arme", şi un termen cu sen�ul de .bun. de bună calitate" sau .ornamentat" (după cum il glosează Heshang Gong) , iar în .textul vechi" apărea un alt.ul. cu sen su l de .frumos". Exegeza tra­ diţională a interpretat sintagma .armele bune / frumoase" ca un nume /teneric pentru cele cinci tipuri de arme folosite în vechime. arcul. săgeţile. suliţa etc . Potrivit glose\or exegetului modern Wang Niansun. acceptate şi de Gao Heng. D . e . Lau şi alţi comentatori. primele patru rinduri ale capitolului ar trebui citite : .Tocmai pentru că armele sîn t unelte de rău augur şi (tocmai pentru că) nimeni nu le place. (de aceea) cel ce pe Dao îl urmează nu se însoţeşte cu ele." Urmînd textele de la Mawangdui. aceste diferenţe de interpretare devin irelevante. Termenul tradus de noi prin .arme" mai poate fi citit şi ca .soldaţi". Qi2' echivalat aici prin "unelte". poate avea şi sensul figurat de .ma­ nieră de guvernare" (cf. cap. 36. nota 5) . Într-o asemenea lectură. această primă frază a capitolului nu ar mai sublinia impotrivirea dao­ istului faţă de utilizarea armelor şi a forţei in general. ci faţă de doc­ trinele militariste ale vremii. cu precădere cea legistă.


CAPITO LU l" Jl �

1 40

2. Aceste ult ime t rei lî lHluri sr regăsesc şi în capitolul 24. �l . Am t.radus pr i n .. principe" acelaşi t.e mlen, junzi, ca în capit.olul :W (vezi nota 2) . 4. Stînga est.e Yang şi este pus.'i în re laţie cu pacea, fericirea şi fa st.ul ceremoniilor din palat ; dreapta este Yin şi est.e corelată cu doliu l �i evenimentele neprielnice. 5. Aceste ult ime trei rinduri ar trebui citite, pot rivit. variant.elor st andard : ,,Armele nu sînt unelte de bun augur şi nu sînt uneltele 1 l llui principe. " 6. Sintagma echivalată de noi prin "a punc ... mai presus de orice" are sensul literal de "este/ devine superior". De aici, diverse nuanţe precum: .calmul şi reţinerea îl fac (pe principe) să fie principe ( «su­ perior j", "calmul şi reţinerea constituie cele mai înalte valorii cea mai bună politică" etc. O lectură directă pe baza textelor de la Mawangdui este greu de acceptat: .Ascuţimea şi solidita tea armelor sînt mai pre­ sus dc mice." Este po sibil ca diferenţa să se da toreze unei gratii co­ ,=

..

ntpte.

7. Pot rivit variantelor sta ndard , acest rind dar nu consideră (Victoria) un lucm fmmos (

i1f =

trebui citit: .învinge,

demn de admiraţie) . "

3 1 . 1 Despre cit d e lipsită de substanţă este o victorie Ducele Wu ( ducele Wu din Wei, un mare războinic) îl î n trebă pe Xu Wugui: "De multă vreme doream să mă întîl­ ncsc cu dumneavoastră. Aş vrea să-mi iubesc poporu l ( să practic omenia) şi, u rmînd numai dreapt.a judecată , să l a s ar­ mele deoparte . Un asemenea lucru e oare cu putinţă?" Xu Wu gui răspunse : "Nu e cu pu tinţă. De îndată ce-ai începu t să-i iubeşti pe oameni, ai început să le faci şi rău: cînd ai hisat toate armele deoparte, ai pus şi temelia pentru. făurirea de noi anne . Dacă Măria Ta începe cu aceste lucruri , mi-e t camă că nu-ţi vei împlini vrerea, căci toate fap tele de bine sînt instru.mente ale răului. Dacă Măria Ta urmează omenia şi dreapta judecată, vei fi doar mai aproape de făţărniCie, For­ ma mereu dă naştere unei alte forme ( omenia şi dreapta j u decată întotdeauna provoacă apariţia făţărniciei). orice îm­ plinire duce la prăbuşire , iar schimbările aduc întotdeau na f<'lzboaie. Măria Ta nu trebuie să-ţi aşezi la vedere rîndurile dc războinici , între foişoarele Li şi Qiao, şi nici pedestraşii şi călăreţii în curţile palatu lui Jiutan ( să nu faci paradă de lorţă) , Nu ascunde în inimă ginduri rele numai ca să poţi să-ţi atingi ţelul şi nu căuta să izbindeşti punind lucrurile la cale dinainte , prin viclen ie ori prin război. Dacă ucizi oameni ( populaţia unui al t stat. într-un război de cucerire) şi pă­ mînturile tale ajung de două ori mai întinse, totu l numai ca =

=

=

=

=


1 50

DAO D E ,JING

să-ţi împl ineşti p orni ril e egoiste - la cc e bun un asemenea război? U n d e se al1 ă

(

=

în ee constă/ ce valoare are) o ase­

menea izbîn d ii ? Măria Ta trebu ie să te opreşti şi să- ţi cl l i tivi .

Adevăm l lăunt rie , pentm a te potrivi Cerulu i şi pămîntu lui şi a nu me rge niciodată împotriva lor: în acest fel, oamenii n-au să mai ştie ee înseamnă moartea. Ce folos i-ar mai aduee atunci Măriei Tale să lase armele cu to tu l deoparte?" Zhuang zi. cap. 24 ..xu Wugui"


32 D ao e întotdeauna fără d e nume. D eşi lemnul nelucrat este mărunt! nimeni în tot Subcerescul nu-l poate supune2• Dacă dregătorii şi regele ar putea să-I păstreze, cele zece mii de lucruri singure ar veni să li se-nchine3, Cerul şi pămîntul s-ar uni

şi rouă dulce-ar cădea4, nimeni nu le-ar mai porunci oamenilor care singuri şi:.. ar găsi buna aşe'L:are5. Cînd a-nceput cioplirea s-au ivit însă nu mele6; o dată ce numele s-au ivit trebuie să ştii să t� opreştF: ştiind să te opreşti , vei ocoli primejdia. Astfel, D ao este în Subceresc precum şuvoaiele repezi faţă de rîuri şi mare. 8 Sinologii sus ţineau î n general. p e baza unei analize detaliate a

vocabularului folosit în acest capitol . că o parte din comentariul lui

W.1l1g I3i este amestecat cu textul original . Textele dc la M awa ngdui ;111

infimlat aceas tă ipoteză :

1 . Aceste doua rinduri sînt extrem de simple în textul original , 1 I ' ''ii. lipsa punduatkÎ şi pluralita tea de re1aţ,ii gramat.icale care se pot " l abili între termen i au dat naştere la n 1 l meroase lecturi. În afara j l l l J1 c tu aţiei standard. impu să de Wa ng Ai şi Heshang Gong şi umlată

c i " marea majorit <l t.e

a

exegetilor c h inezi , cel puţin alte două feluri dc

I ' I l I1ctuaţie sîn t posibile. prima propusă

I 'I JlIlent.ator de la sfirşitul diriastiei M in

de

Wang Fuz h i . un celebru

( 1 368- 1 6441 . iar cealaltă de


1 52

DAO D E . J I NG

in

plus , nu se po a te

c are

p oate fi ci t i t atit

căt re Hu Shi, bine cunoscut sinolog m o dern . stabili

cu

certitudine

c me este regimul grama tical al

chang, echivalat de noi plin "întotdcauna",

te rnl e nu lu l

acl verb ia l cît şi adjcct ival. I ată a lte citcva posibile lect.uri: "Dao e s t e

ete rn , est.e fără nume , este lemn u l nelucrat: deşi est.e mărunt ... ":

"Dao este etern şi nu arc nume. Lemnul n elucrat, deşi mănmt ... ";

"Dao este etern. Lemn ul ne lucrat şi fără de n um e , deşi mărun t . . . ": "Dao

e s te

int otdeau na/Ia origine lemnul n e l u crat şi rară de nume;

deşi mărunt ... "; .Eternul Dao este rară d e nume . Lemnul ne luc rat . .. ";

.Eternul Dao este lemnul nel u crat şi fără de nume . Deşi mărunt ... "; .Dao nu are un llume consta nt. Lemnul nelucrat ... " etc .

În traducerea noastră, legătura din t re aceste două fraze es te cu

mult mai s lab ă decit într-o echivalare de tipul: "Dao este ... Iemnul ne­ lucrat." În fapt. simp l ita tea (

=

.lemnul nelucrat") nu este Dao, ci o

formă de manifestare s au un atribut al lui Dao, termenul fiind folosit

în acest sens într-un ca p ito l foarte · asemănător cu acesta , capitolul

37. Cum Dao însuşi estc nenumit, pu re prez intă o simplă denumire,

pe care textul o propune în lipsa unei te rminolo gii mai adecvate. De

altminteri, pc lîngă tema nerap tui rii , care oeupă locul central în ace,st ca p ito l . cruciada î mp o t riva actelor de instituire a rcalităţii prin limbaj , c a temă cen trală

a

întregului text,-îşi găseşte ş i aici o b u n ă ilustrare.

2. Literal, "nu-l poate trata ca pe un supus, ca pe un in ferior" . 3. Terme n u l cchivalat �iCi prin "a se închina" are sensul iniţial de

"oaspete". Dezvoltarea se mantică poate fi explicAltă prin faptul că un oaspete

.se

închină", se supune şi depune un omagiu gazdei, m ai ales

în cazul în care "gazda" este suveran u l . ca aici. Se n s u l frazei rămîne destu l de clar: dacă regele şi dregătorii lasă oamenii

(.cele

ze ce mII

dc lu cruri " ) să- Şi păstreze simplitatea şi naturaleţea, 1IU vor avea di­ ficultăţi în

guvernare.

-I ată

cum c omente az.'l

însă Wang Bi aceste rîn­

duri: .Îmbrăţişează (simplitatea) lemnului nelucrat şi nu făptui, nu-ţi obosi adevărata natură prin lucruri

(ex terioare) .

nu ra

rău

spiritului

tău prin dOrinţe; astfel lu crurile vor fi de l a sine oaspeţi (ai spiritului tău ). iar la Dao de la sine

vei ajunge . "

4 . Unirea Cerului ş i a pămîntului d i n care apare roua dulce este

un semn de bun augur <;:are indică faptul că armonia şi pacea dom­ nesc printre oameni.

5. U nii exegeţi cont.emporani, bazîndu-se pe ambiguitatea grama­

ticală a acestor rînduri şi pe po lisemia termenului parafn17..a t de noi prin .a-şi găsi buna aşezare", leagă direct această frază de cele pre­ cedente, citind: . . .. rară ca poporului să i s e dea ordine, (roua dulceI

este aşezată / distribuită în mod egal (in Subceresc) . · Este mai probabil însă că textul intenţionează aici o analogie: la fel cum roua dulce cade în mod natural şi fără ca cineva sau ceva să o determine, to t aşa şi oamenii îşi găsesc buna aşezare fără ca cineva să le dea vreo poruncă.


1 53

CAPITO LU L 32

i n loc de �a-şj găSi buna aşczare" s-au mai propus .(a fi) egal , la Id", .a fi în cchilihm", .(a fi) just , impa rţia l" etc . 6 . • Cioplirea" lem nului nelucrat, indcpă rtHrea de simplitate şi na­ t umlete , aduce cu sine cunoaşterea şi difcrentele marcatc prin inca­ d rn rea intr- u n sistem social cu reguli bine definite. Pericolul nume­ lor-inst itutii este subliniat şi în capitolul 28 (vezi nota 1 0) . Datorită

polisemiei termenului zhi2 ( .. a ciopli, a tăia. instituţie. sistem" etc . )

numeroase alte lecturt sînt posibile: ..Thc beginning rules t.hose having names" (Erkes) : .In the begiuning of creation , aII were given names" (Paul J. Lin): �Whe n creation begins, only then are there namcs" (Wil­

helm) : ..As soon as oue begins to divide things u p , there are names" ( Mair) : "At thc beginning of institut.ion. names come to be" (Ellen M . Chen) ; .The human civilization arose and there were names" (Lin Yu­ t angl etc.

7. Potrivit variantei lui Heshang Gong, acest rind ar trebui echi­

valat: .Centl va şti şi el acest lucru /să se opreasc.ă" (ultimul caract.er

dife ră de la ediţie la ediţie şi de aceea menţionăm ambele vartante).

Prezenţa termenului .Cer" este probabil datora tă unei greşeli de co­ picre, iar termenii echivalaţi mai sus prin .a se opri", respectiv prin .. acest (lucru)" sînt omofoni. prezenta lor altemativă în diversele editii ale lui Wang ni constituind o dovadă în plus a caracterului oral al t extului. Unii exegeti exploatează această omofonie. considerind că .acest lucru " se referă la Dao. ajungînd la lec1.urt interesan t.c de genul:

.. o dată ce numele s-au ivit. trebuie să-I cunoşti pe Dao (

=

să nu t.e

laşi atras de relativitatea denumirilor şi astfel să te îndepărtezi de Dao)" . Chiar urmind varianta standard fraza poate fi şi mai mult nu­ n nţott.ă: .(lucmrile) avînd nume . îşi vor cunoaşte limitele"; o ase menea lectură subliniază capacitatea numelor de a determina şi orien ta re­ alitatea, unul din subiectele clasice ale filozofiei chineze . Expresia .a şti (unde) să te opreşti" apare şi într-una din cele .Pat ru cărţi" clasice a le confucianismu lui , canonul care a stat la baza întregi! culturi tradiţionale secole la rind, anume în Măreaţa

t ură (Da xue) (1.2): .Ştiind unde să te opreşti (

=

fnvăţă­

alături de binele su­

prem) , (voinţa ta se va indrepta într-o direcţie) bine determinată, (in­ dreptîndu -se într-o direcţie) bine determinată, vei putea sta liniştit

(

=

mintea ta nu se

va

mişca orbeşte) , stînd liniştit. vei putea să afli

pacea (spiritu lui) , aflînd pacea (spiritului) , vei putea să gîndeşti, gin­ dind, vei putea să ajungi (

=

la locul in <'-are trebuie să te opreşti,

binele suprem) . " Am încadrat între paranteze o parte din comentartile marelui neoconfucianist Zhu Xi, încercind să subliniem şi mai mult diferenta uriaşă care există intre textul nostru şi tradiţia confucia­ l Iistă.

8. Majoritatea comentatorilor şi traduC'.ătorilor. începînd cu Wang I3i şi Heshang Gong, preferă să considere că de fapt Subcerescul este faţă de Dao precum şuvoaiele repezi. Dao însuşi fiind marea in care totul se varsă şi toate apele se intorc. O asemenea lectură este con-


DAO DIUr'J.J6

1 54

fimlată de numeroase pasaje din tex t. în ca re lui Dao i se conferă

atribu lul atotcu prinderii. Cu toale aces tea . ordinea t.ermenilor din cele

trei rinduri este cea redam de noi. Probabil că analogia are un alt

sens: la fel cum şuvoaiele curg în mod natural şi firesc în s p re mare.

şi Dao însoţeşte apariVa şi devenirea tut.uror lucrurilor. ca regulă a lor s au c a n aturaleţe şi fire sc al acestora . ca De! .

32. 1 Caută odihnă acolo unde cunoaşterea nu poate să mai cunoască Cînd Puterea sintetizează în suşirea lu i Dao de a fi Unu şi cînd vorbele îşi caută odihna ( se opresc) acolo unde cu­ noaşterea nu poate să mai cunoască - aceasta este desăvîr­ şirea. Puterea nu poate să fie una cu însu şirea lui Dao de a fi Unu ( nu are atributul unităţii şi identităţii pe care îl are Dao) : în discuţii nu poate să apară ceea ce cunoaşterea nu poate să cu noască: să numeşti ( să instaurezi diferenţe) . aşa cum fac confucianiştii şi moiştii, este' de rău augur. Astfel. marea nu refuză a pele care vin dinspre apu s ( marile rîuri ale Chinei curg către est) : aceasta e ste desăvîrşirea măreţiei (ei) . i nţeleptul cuprinde cu totul Cerul şi pămîntu l . aducînd foloase întregului Subceresc, însă nimeni nu ştie al cui fiu este e l ( nu-i ştie numele) . De aceea. în viaţă nu are nici un titlu . iar după moarte nu primeşte un titlu postum, bogăţii nu strînge ' şi nu-şi face un nume: acesta se cheamă un om măreţ. Un cîine nu este bun pentru că ştie să latre , iar un om nu este vrednic pentru că e bun de gură: cum ar putea atunci, din această priCină, să fie măreţ? Nu e de-ajuns să încerci cu orice preţ să fi i măreţ pentru a fi măreţ şi cu atît mai puţin pentru a avea Putere. Nimic nu se aseamănă cu Cerul şi pămîntul ca măreţie şi nimic nu e atît de întreg ca ele: dar oare [ac ele ceva ca să aibă această măreţie şi să fie , atîta de întregi? Cel care cunoaşte măreţu l şi întregul nu cau­ tă nimic. nu pierde nimic, nu lasă nimica deoparte şi nu-şi Iasă sinele transformat prin lucrurile din a fară: el se întoarce intru sine şi este nesecat , urmează cele din vechime şi numele nu-i p iere: acesta este adevărul omului măreţ. �

=

=

=

=

Zhuung zi. cap. 2 4 ..xu Wugui"

32.2 .. A şti să te opreşti " . Spunerile lui Zhuang zi despre ceea ce nu poate fi cunoscut. Viaţa noast ră,

ili C

o fimită, dar cu noaştcrca nu are nici

u n a . Să te foloseşti de ceva care are o limi tă pentru a aj u nge

' la ceva ce limită nu are estc un lu cru periculos (şi care te


CN,1\T?�NhY2

1 55

qmizează) . Dacii ştii aceasta şi tot uşi cau ţi cunoaştere a . pe­ ricol ul este cu-adcvărn t foarte marc .

Zhuang zi, cap . 3 . Lucruri le fundamentale pentnl hrănirea vietii"

Dacă ştii să te opreşti acolo unde nu mai poţi cunoaştere . ai atins dcsăvîrşirea . .

înainta în

Zhuang zi. cap 23 . .Gengsang Chu"

Ceea ce oamenii cunosc este foarte puţin . Deşi este puţin. dacă se bizuie pe ccea ce nu pot să cunoască . aju ng să cu­ noască ce este Cenl l . Zhuang zi. cap. 2 4 ..xu Wugui"

Ceea ce ştiutorii nu ştiu ( în comparaţie cu ceea ce ştiu) se aseamănă cu a privi îndelung ( = în comparaţie cu a privi repe de şi neatent) . =

Zhuang zi. cap . 23 .Gengsang Chu"


33 Cine-i cunoaşte pe ceilal ţi este ştiutor,

cine se cunoaşte pe sine este iluminat. cine- i învi nge pe ceilalţi are putere I , cine se-nvinge pe sine are tărie, cine cunoaşte îndestularea este bogatz, cine merge cu tărie î nainte are vOinţă3 , cine locul nu-şi p ierde dăinuieşte4, . cine moare dar nu se stinge îndelung yieţuieşte5• 1. i n sensul de forţă fizică, spre deosebire de .tărie", care apare

în rîndul Ulm ător, desemnînd tăria de c.a rac t.er.

2. Această afirmaţie este nuanţată în alte două capitole: .cunoscînd îndestularea n-ai să fii umilit" (cap. 44) ; .între nenorociri, nu e una mai mare decît să nu cunoşti mulţumirea ( - îndestularea) " (cap . 46) .

3. Prin .. a merge înainte"

am

tradus termenul

xing,

care poate fi

echivalat şi prin .act, a cţiun e , a acţiona". Termenul echivalat aici prin .tărie" poate însemna şi .hotărît", .perseverent" , .viguros", .puternic, tare", ..violent", .a forţa" etc. i n loc de .voinţă" se poate citi de ase­ menea .ambiţie" sau .. intenţie ". Datorită polisemiei fiecărui termen, şi · alte lecturi sînt posibile: .cine acţionează cu violenţă/ cine perseverea­ ză/ acţionează cu hotărîre / se forţează să facă acţiuni (bune) îşi împli­ neşte vOia/are ambiţie / are intenţii (bune ) / are multă vOinţă". 4 . • Locul" men ţionat aici se poate referi la Dao, la natura origi­ nară, la naturaleţe , sau, mai pragmatic, la poziţia socială. Waley con­ sideră că fraza ar sublinia stabilitatea unei poziţii, te�tul făcînd o ana­ logie cu un munte, care , pentru că rămîne întotdeauna în acelaşi loc, poate să dăinuiască. Î n plus , din perspectiva daoismului religios, .10cui" poate desemna tehnicile de obţinere a longevităţii, care, dacă sînt practicate constant. duc la prelungirea vieţii.

5. Această frază, potrivit comentariul lui Wang Bi, ar trebui citită: .Cine moare iară ca Dao (urmat de el în t împul vieţii) să piară. înde­ lung vieţuieşte. " Dao ar putea să desemneze aici atit regula naturaleţii şi simplităţii, cît şi, Într-o interpretare prefera tă de daoismul religios, metodele specifice de prelungire a vieţii. Nuanţînd şi mai mu lt, alţi comentatori care interpretează textu l din perspectiva daois mului reli­ gio s consideră fraza o aluzie directă la eficacitatea tehnicilor daoiste: cel care practică exerciţii speciale nu moare, ci se îndrea tă către ves t ,


1 57

CAPITO LUL :1:1

l l llde se a flă pa rmlisuI daoist . sau căt re insula nel1m ritorilor. Peng Lai . i n lect ura noas t ră . " a s e stinge" s e re feră ma i degrabă l a stingerea n u melui şi Il amint irii p rintre oameni decî t Ia cxiincţia propriu, zisă. in ac('st sens. o frază a semi'inăt ollTe se gă sf'!şf.e în Cronica lui ZI /O (21.10 ZIU lill l ) . Această interpre ta re p o n te fi s oc o t i tă uşor confucia nistă . îllSă est.e sll\inllk'i de toată exegeza contemporană şi de textele de la Ma· wangduL

33. 1 Despre bogăţie şi sărăcie impăra tul Yao se duse să viziteze ţinu tul de hotar Hua, iar cel ce sta de strajă la hotar îi spu se: . l<'i i binevenit, Înţelep­ tule ! Dă-mi voie să-ţi fac o u rare : să ai parte de viaţă înde­ lu nga tă , Înţeleptu le! " .Nu cred că o doresc" , răspunse Yao . "At unci ; să ai parte de bogă ţie, inţeleptule ! " .Nici asta n-aş vrea." .Să ai atu nci parte de mulţi băieţi . Înţeleptule!" .Nici nn asemenea lucru nu doresc . " "Viaţa îndelu ngată , bogă.ţia şi cît mai mult băieţi sînt lucrurile pe care le doreşte fiecare . Din ce pIicină ţie nu-ţi sin t pe plac?" "Dacă ai mulţi băieţi, răspunse Yao, ai şi mu lte griji, cînd eşti bogat trebuie să te ocupi de mu lte lucruIi, iar de ai parte de-o viaţă îndelungată , mu lte umil inţe ai să înduri. Nimeni nu poate să-şi hrănească ( să cultive şi să sporească) Puterea cu aces te trei lucru Ii . D i n această pIicină n u a m v ru t s ă aud asemenea urări - " Străj erul zise: .La început a m crezu t că eşti un Înţelept , dar acum imi dau seama că nu eşti decît un om ales. Cînd Cerul a dat naştere oamenilor în număr aşa de mare , hotărît că t· a dat fiecăruia un rost ( ceva de făcut) . Dacă ai mulţi băieţi şH dai fiecăru ia un rost, ce griji mai ai? Dacă ai multe bogăţii şi trimiţi pe cineva să le-mpartă cu ceilalţi, mai trebuie să te ocu pi de prea mu lte lucruri? Adăpostul Înţeleptului este la fel ca al prepeliţei ( nu are un adăpost constant); de mîn­ cat: el mănîncă precum puişorii de pasăre ( se mulţumeşte cu ceea ce primeşte) ; mersul său se aseamănă cu zborul pă­ sărilor, căci nu lasă nici o urmă. Cind Dao domneşte în Sub­ ceresc, cu lucruIile la un loc în floreşte, iar cînd Dao nu dom­ neşte în Subceresc , ci îŞi cu ltivă Pu terea Şi duce o viaţă lipSită de griji - După o mie de ani se plictiseşte de lume şi o pără­ seşte, devenind nemuritor: căIăIind pe noIi albi, ajunge pe tărîmul Zeului ( di, zeitatea supremă) . Cele trei nenorociIi ( menţionate mai sus, longevitatea, bogăţia şi un număr mare de băie ţi) nu-l ating în nici un fel şi niciodată nu se află in primejdie , Are el oare parte de vreo umilinţă?" =

=

=

=

='

=


1 58

DAO D B .J I NG

Spunînd a cestea . s t răjem l dp la hot ar plecă . Yao î l u rmă şi ·i spuse: Dati -mi voie să vil pun nişte înt rchilri . " ..Întoarce -te de unde ai venit ! " . fu însă răspunsul. ..

Zhuang zi. cap. 12 .Cerul şi pămî ntu l"'

33.2 Craniul Zh u a ng zi . mergind către statu l Chu . văzu un craniu cu totu l golit ( numai oasele) . dar încă întreg. Lovindu-l cu bi­ ciuşca. îl întrebă: .Cum de-aţi ajuns în felul acesta? V-aţi bu­ curat de plăcerile vieţii şi-aţi pierdut pIincipiu l (călăuzitor al Vieţii)? Aţi pierit sub toporul călăului. după ce ţara dumnea­ voastră a fost. trecută pIin foc şi sabie? Aţi apucat pe cărăIi greşite Şi. din pIicină că păIinţii. soata şi fiii dumneavoastră au căpătat un nume rău . aţi muIit de ru şine? Aţi îndurat poate pînă la capăt chinul foamei sau al fIigului? Sau toam­ nele şi primăveIile care v-au fost rînduite au ajuns la soroc ( aţi muIit cînd v-a venit timpul)?" Spunînd acestea. trase craniul deoparte . îşi făcu pernă din el şi se cu lcă. La miezul nopţii. craniu l îl apăru în vis şi-l zise: .Aţi vorbit ca un sofist. Văd că toate vorbele pe care le -aţi rosti t privesc numai necazurile vie ţii. care pier cu toa­ tele după ce moIi. DoIiţi să aflaţi cîte ceva despre moarte?" .Da" . răspunse Zhuang zi. "După ce moIi. zise ·craniul. stăpîni şi slujitori nu mai există; lucrăIile celor patru anotim­ puri ( influenţa exercitată de ele asupra celor omeneşti) nici ele nu mai există. iar Cerul şi pămîntu l sînt pentru tine toanl­ nă şi primăvară. Nici măcar bucuria regească de-a te afla cu faţa la miazăzi ( guvernarea ImpeIiului) nu se poate asemui cu această stare . " Zhuang z i nu-l crezu şi -l întrebă: .Dacă l - a ş pune pe ce} care are în grijă soarta să dea din nou naştere formei dum­ neavoastră ( să vă aducă din nou' la viaţă) . să vă dea oase . carne şi piele . să vă pună din nou alătuIi de păIinţii. soaţa şi fiii dumne avoastră Şi de toţi cunoscuţll din sat. v-ar fi pe plac?" Craniu l încruntă adînc din sprîncene a îngrijorare şi spu­ se: .Cum oare să schimb eu această bucurie regească pentru oboseala unei vieţi omeneşti?" =

=

=

=

Zhuang zi.

cap. 18 . B u cu ria desăvîrşită"

33.3 Soţia lui Zhuang zi a murit Cînd soţia lui Zhuang zi a muIit, Hui zi se duse s-o bo­ cească ( în semn de respect şi prietenie) şi-l găsi pe Zhuang =


1 59

cAflr r o U J L :�:3 zi

n �(,Z<l t

pc

jos şi ţinînd în t re picioa re

I c) , rîn t ind de

Z()r.

Ull

lighean În

ca re .

hii -

la u n 10(' eu t ine, zise Hui zi, ti - a crescut copi i i şi ee 1 fl l pul i-a îmbătrînit cu totu l. K de aj u n s (de I lep01 rivit) ca acum, la moartea ci, să nu verşi o singură la­ crim a ; nu e prea mult să mai şi baţi în lighean şi să cînţi?" ,.Deloc, răspunse Zhuang zi . Cînd a murit, am fost peste măsură de îndureraL M - am dus însă înapoi eu gîndul la în­ cepu turile ei: ea a fost la începu t lipSită de viaţă; nu nu mai că a fost lipsită de viaţă, dar n-a avut nici formă; nu numai eă n-a avu t formă , n-a avu t nici suflu . La un loc cu toate in mijlocul Nedesluşitului ( = haosul primordial) , şi-a schimbat starea şi a primit suflu; suflul s-a schimbat ( = această stare în care nu avea decît suflu s-a modificat) şi a primit formă, forma s"a schîmbat şi a primit viaţă. Astăzi din nou s-a sehimbat şi a aj uns la moarte. Aceasta ( acest proces) este la fel ca mersul celor patru anotimpuri, primăvara şi toamna, vara şi iarna. ApOi , ea doarmc-n pace acum într-o odaie uria­ şă. Dacă aş izbucni în lacrimi, . eu însumi aş socoti că nu pătrund înţt;lesul sortii. De aceea m-am oprit din plîns." .. :'\ tră i t

nepoţii

pînă

=

Zhuang zi, cap . 1 8 .Bucuria desăvîrşită·

33.4 Cind Zhuang zi era pe moarte

Cînd Zhuang zi era pe moarte, discipolii doreau să-i facă o înmormîntare bogată. Zhuang zi spuse: .Cerul şi pămîntu l au să-mi fie sicriu , stelele şi luna au să-mi fie jaduri şi vase de înmormîntare, stelele au să-mi fie pe�le ( obiecte fune­ rare şi de podoabă îngropate laolaltă cu rIDortul) , iar cele zece mii de lucruri au să mea rgă în urma sicriului meu , Oare în­ mormîntarea n-o să fie completă? Ce mai trebuie adăugat?" .Ne e teamă, ziseră discipolii, că Maestrul nostru are să fie hrană pentru ulii şi vulturi. " .Deasupra ( dacă rămîn neîngropat) mă mănîncă vultu­ rii şi uliii, iar dedesubt ( in pămînt) mă mănîncă greierii şi furnicile. Să iei de la unii ca să le dai . celorlalţi nu e oare un semn de părtinire?" =

=

=

Zhuang zi, cap.

32

.Lie Yukou·

a murit Lao zi Cînd a murit Lao Dan ( Lao zi) , Qin Yi se duse să-I bo ­ cească, strigă de trci ori şi ieşi (din camera de veghe) . Un discipol îl întrebă: .N-aV fost prieten cu Maestrul?" .Ba da",

33.5- Cînd

=


1 60

DAO D E , J 1 NG

răspun�c Qin Yi. �Atunci se · cade oare să� 1 boci ti nu mai în acest iCI?" ,,1) a , replică Qin YL La început am socotit că cei dinăuntm sînt oamenii l u i ( � d i sc ipoli i lui Lao zi) , dar acum îmi dau scama că nu cste aşa. Cînd am intrat să bocesc, am găsit bătrîni c-3re-1 plîngeau ca pe c o pi lul lor şi copii care-l plingeau de parcă şHu fi plîns mama . Oamcnii strînşi acolo hotărît nu trcbuiau să- şi cautc vorbele ca să vorbească şi nici lacrimile ca să plîngă . Un a semenea lucru înseamnă î n să să te înde­ pă rtezi de cele ale Cerului ( � de ceea ce este natural) , să dai prea mult frîu liber simţĂmintelor talc omeneşti şi să uiti cu totul de lucrurile cu care ai fost înzestrat. Cei din vechime numeau aceasta "pedeapsă pent nl cel cc se îndepărtează de cele ale Cemhli,.. ·Cînd a venit (în Viaţă), M aest ru lui îi sosise timpu l sij vină , iar cînd a plecat. Maestrul a u nna t"cclc so­ rocite. Cel ce liniştit se află cind îi vine Umpul ( să se nască) şi lin urmează. cele sorocite nu poate fi atins nici de bucurie, nici de durere. Cei din vechime numeau acest lucru "a desface lcgătum d a tă de Zeu ( dO» , " �

Zhuang zi, cap. 3 .Lucrurile fu ndamentale pentru

hrănirea vietii"

33.6 Patru prieteni discută despre viaţă şi moarte

Si, Zi Yu , Zi Li şi Zi Lai îş i spuseră unul altuia : "Cine poate să facă din nefiinţă cap, din viaţă coloană vcrtehrală, iar di n moarte coadă şi cine ştie că viaţa şi moartea, existenţa şi pieirea sint una - pe acela nl-l facem prieten . " Cei patru se privi ră, îşi zîmbiră şi, cu toţii într-un gînd, se-mprieteniră pe dată. Nu după multă vreme, Zi Yu se îmbolnăvi şi Zi Si se duse să- I vadă. �Măret este Creatorul tuturor lucrurilor! zise Zi Yu. Iată cît de mult a pu tut să m:'! sluţească! " in spate îi crescuse o cocoaşă. măru ntaiele sale se aflau în partea de sus a tru­ pulu i. obrajii i se ascunseseră în buric, umerii i se înălţau deasupra capu lui iar oasele de la ceafă se ridicau către cer. Sunările Yin şi Yang din trupul său erau cu totul tulburate, însă mintea nu îi era atinsă şi se afla în largul ei . TIrîndu-se pî nă la o finti..n ă, se privi în ea şi spuse: .Vai! Mult m - a mai sluţit Creatorul lucrurilor!" "Te supă ră accst lu cru?" , Înt.rebă Zi Yu . �Deloc, de ce să mă su pere? Dacă braţul meu stîng s-ar preschimba într-un c ocoş , aş putea să-I fe!osesc ca să dau de ştire ora din noapte: dacă braţul nicu drept s -ar preschimba într - o arbaleL.'i , l-aş Zi


16 1

CAPITOLUL 33

ca să dobor cu e l o pa să re pe care să mi-o gătesc meu de la noadă s-ar presch imba într-o roată. iar sp iri tul meu intr-un ca l. aş putea să merg astfel în t rii su ră ş i n -aş mai avea nevoie de alta. Apoi . cînd am pri mi t via ţă. îmi venise t im pu l . ia r cînd am s -o pierd . am să urmez ( ' ele s o rocite. Cel ce l i n i ş t it se află cî nd îi vine timpul şi lin I I rmează c el e sorocite nu p o a t e fi at i n s nici de bucu ri e . nici ele durere. în vec h i m e acest lucru era numi t -a desface legă tu ra. : cel care nu şi-O poate desface singur este strîns în chingi de lucru ri ( de lucru rile exterioare/ materiale) . Şi-apoi . de mul tă vreme se ştie că lucrurile ( creaturile) nu pot î n frîn ge Cerul : deci cum să mă supere starea în care mă aflu?� Nu trecu multă vreme şi se îmbolnăvi şi Zi Lai: aproape sufocîndu-se. trăgea să mo ară . în timp ce soaţa şi copi i i săi jeleau în pre aj m ă - i . Zi Li ven i să-I vadă . şi le spuse soaţei şi c opi ilor: "Gata! Oaţi ·vă la o p ar te ! Nu - l face ţi să se teamă de prefacere!" Sprij ini n du - se apoi de uşă. îi zise lui Zi Lai: M ăre ţ este Creatorul tuturor lucrurilor! Ce are să facă el acu m din l i ne ( în ce are să te t ransforme) şi încotro are să te ducă? Are să te facă ficat de şoarece? Sau are să fa că din ·tine pi­ eiom I unei insecte?" Zi Lai spuse : " O riîncotro îi spu n pă rinţii săi să s e ducă. la ră sărit sau la apu s . la miazăzi sau la mi�noapte. un copil se supune poru n c i i . Supunîndu -se ponmcii p ărin ţi l or. cum oare să nu se supună oamenii puterii lui Yin ş i Yang? Dacă ele mă apropie de moarte iar cu nu ascult. atuI1ci eu sînt cel nesup u s , iar ele n - au nici o . vină. Păm în tul m-a purtat în for­ mă . mi-a dat mIm ca în viaţă. u şu ra rea la bătrîneţe şi odihna in moarte . De aceea, cel care bine mi-a făcut dîndu-mi viaţă bine îmi face şi cînd jmi dă moartea. Uite, dacă un fierar pri­ ceput topeşte fier şi fieru l sare în sus (din cu p toru l în care e t opit) şi strigă : .Din m ine trebuie să faci numai o Mo Ye ( c el ebră sabie din vechime) !-. fierarul hotărît are s ă creadă că acel fier aduce nenoroc. Astăzi , du pă ce eu am avut parte I le - o fo rm ă de om, dacă m-aş apuca să strig: .Om , fă-mă om! - , Cl'catonll hotlirit are să creadă că sîn t un om care a du ce ne­ noroc . Dacă privim Cerul şi pămîntul ca pe un cuptor uriaş şi pe Creator ca pc u n fierar, orice loc în s pre care mergem o să fie potrivit ( orice formă vom primi, este potrivită) . " Ador­ mi apoi foa rte liniştit şi se trezi plăcut su rpri n s ( - că este sănătos) . pu tea

folosi

pc foc. Oaeă osul

­

=

=

"

=

=

=

Zhuang zi. cap.6 .Marele strămoş şi maestru"


1 62

DAO DE J I NG

33.7 Trei prieteni discută despre viaţă şi moarte

Zi Sanghu . Meng Zifan şi Zi Qinzhang îşi spuseră unul altuia: .Cine poate fi laolaltă cu ceea ce nu este cu nimic laolaltă şi acţiona laolaltă cu ceea ce nu acţionează cu nimic laolaltă? Cine poate să urce pînă la cer şi să rătăcească prin­ tre nori , zburdînd şi sărind prin Nemărginire, şi să uite de viaţă şi de moarte?" Cei trei se priviră, îşi zîmbiră şi, cu toţU într-un gînd, se împrieteniră pe dată. La scurt timp după aceea, Zi Sanghu muri. Înainte de-a fi îngropat, Confucius află de moartea lui şi-l trimise pe ZI Gong ( = unul di n discipolii săi) să ia parte la cele legate de înmormîntare. Cînd acesta ajunse acolo, îl găsi pe unul (din­ tre cei doi prieteni rămaşi) compunînd un cîntec şi pe celălalt cfupind corzile qin-ului ( un fel de lăută) . amîndoi cîntînd însă într-un glas: .Of, of. of, Sanghu! Of, of, of, Sanghu! Tu te-ai întors la adevărata ta stare, iar noi am rămas aici . oa­ meni. numai oameni!" Zi Gong se grăbi să intre şi spuse: ,.Îndrăznesc să întreb dacă este cuviincios ( se potriveşte bunei-cuviinţe şi riturt­ lor) să cîntaţi lîngă un trup neînsufleţit." Cei doi se priviră şi spuseră rîzînd: "Ce ştie oare acest om despre înţelesul bunei­ cuviinţe?" Zi Gong se întoarse şi-! povesti toate acestea lui Confu­ cius. întrebîndu-l: .Ce fel de oameni sînt aceştia? Ei sînt cu totul necultivaţi. îşi prtvesc trupurile ca pe ceva din afara lor şi cintă lîngă un trup neînsuOeţit fără ca măcar să se schimbe la faţă. Eu nu ştiu ce nume să le dau: ce fel de oameni sint' aceştia?" "Aceştia. răspu nse Confucius. răt:c;'}cesc in afara lumii. Iar eu rătă.cesc numai înlăuntrul ei . Ce e-n afară şi ce e înăuntru nu se întîlnesc niciodată: am făcut o prostie cînd te-am trimiS acolo să boceşti. Ei îl insotesc pe Creator şi rătăcesc prin uni­ ta tca su f1ărtlor Cem lui şi pămîntulu i . Ei socotesc c:'i viaţa este ceva adăugat fă ră rost şi crescu l pe dea su pra ( = ca o t'xcrcs­ cenţă) şi că la m oarte aces t lucru e n L'TI i ei t şi dist ru s Avîn d asemenea gînduri, cu m sii cunoască ci rîn du i a l a ( ordi­ nea /importanta) vietii. �i a morţii? Ei ia u C l i î:npruml l t ( propria form ă ) ( l e' l a dife rite lucruri ( eJemen i '2) , pc ("[\ re le reI ; l I ese .în unul şi acela şi tr u p : u i tă rit' prop r i u l ficat şi de fiere şi 0 1 1 - �i bagă în scami'l ochii şi II rcch ile ( îşi i;�l1oră simtu rile) : vin �i s e dtic, în cep şi sfirşc8c, făr,i să cu noască incepu t u l ori sfirşi tu l . răt5cind cu totul neş t i u tori în o Ii l l";) l u · =

=

=

=

<.


CAPlroLU L ��3

1 63

mii de tărină şi mişcîndu-se după voie în lu cră rile nefăptu irii . De ce să se tulbu re ei cu ri tu rile p e c a rc le urmează o n me n i i de ri n d , doar pentru ca aceştia să aibă ceva de văzut §i de auzit?" "Atunci Maestrul de unde ( d i n interiorul sau din exte­ riorul l um ii) îş i trage învăiătura ?" "Pe mine m-a pedepsit Ce­ rul. răspunse Confucius . Cu toate acestea , am să-ţi împăr­ tăşesc învăţătura mea." .Îndrăznesc să întreb despre metoda dumneavoastră" , zise Zi Gong. "Peştii îşi duc viaţa în apă, iar oamenii întru Dao. Cei ce vieţuiesc în apă despică unda la ­ curilor, iar hrana pe care-o iau le este de-ajuns; cei ce vie­ tu iesc întru Dao nu se amestecă între lucruri şi viaţa lor le este de-ajuns. De aceea se -spune că peştii uită de sine în rîuri !il lacuri, iar oamenii uită de sine întru Dao.· .Îndrăznesc să întreb despre acei oameni ciudaţi", zise Zi Gong N umai oamenii îi socotesc ciu da ţi , Cerul îi socoteşte fireşti. De aceea se spune că cine e socotit de Cer un om mărunt este pentru oameni un om ales şi că cine e socotit de oam en i un om ales este pentru Cer un om mărunt." �

.

Zhuang zi, ca p . 6 "Marele strămoş ş i maestru"


34 Măre�til Dao e o revărsare ce poate cupri nde şi stînga şi dreapta. 1 Cele zece mii de lucruri prin el intră-n făptură2

iar el nu le stă împotrivă3 :

îşi împlineşte lucrarea4 şi nu are nume . 5 E l îmbracă ş i hrăneşte6

c€le zece mii de lucruri şi nu le devine stăpîn?: de aceea8, fiind mereu lipsit de dorinţe, poate fi numit "Măruntul"9 . Cele zece mii de l ucruri la el se întorc: poate fi numit "Măreţul" lO. Prin urmare Î nţeleptul îşi poate împlini măreţi a: pentru că nu face niciodată fapte măreţe, astfel îşi poate împlini măreţia. 1 1 1 . Fraza subliniază simultan două atribute ale lui Dao. privit ca un vas sau ca un vîriej din care se nasc lucrurile (vezi şi cap. 4) . În primul rind , .revărsarea" lui Dao este atotcuprinzătoare, .seamănă cu plutirea. cu scu fundarea , cu existenţa şi cu nonexistenţa" (Heshang Gong) şi .nu e loc în care să nu ajungă, funcţiunea (lui Dao) fiind să cuprindă (tot) . la s tînga şi la dreap ta, sus şi jos şi de jur-imprej ur" (Wang 8i). Apoi, cei doi termeni, .stînga" şi .dreapta", care au multiple semnificaţii rituale , definesc atributul imparţialităţii 'lui Dao, pentru care toate distincţiile, naturale sau artitlciale. sînt inexistente. Acest lucru este reluat şi mai jos, Dao acceptînd în mod egal toate lucrurile, fără să stea împotrivă vreunuia. 2. Literal, .se bizuie/ se bazează e el ca să se nască" .


1 65

CAPITO LU L 34 3. Litera l. .nu refu7..ă nici unul" . accept ind în mod egal ce

e

binc

şi ce e rău . ce e de bun augu r şi ce c de rău augur etc .. în Dao toMc diferenţele dispărîn d. Heshang Gong glo�ează însă diferit. o lectură

pot ri\it. comen tariului să u fiind: .. (Celc zece mii de lucruri) îl aşteapt.ă . să (poată să) se nască. "

ca

4. Este vorb a. de sigur. de aducerea în făptură 'a celor zece mii de

lucruri.

5 . Originalul este ambiguu în ace st loc, rindul putînd fi echivalat

in alte cîteva fcluri : .nu soco teşt.e că (cele zece mii de lucruri) îi apar­

tin",

.numele nu-i devine cunoscut

(

=

nu devine celebrul", .nu-şi aro­

gă nici un merit", .nu con sideră că are (Putere / s ucces)" etc. Lectura noastră este motivată de faptul că mai jo� se încearcă, tocmai pentru

că "nu a re nume" , o definire a lui Dao, nu mit .. Mănmt.uIH şi .MăreţuIH•

Este interesant de remarcat că mulţi din temlenii ' din aceste ul­

t ime cinci rinduri se regăsesc şi în capitolul 2 şi, parţial. în capitolele 1 0, 5 1 şi 77. Semnificaţia exac tă a acestui lucru este greu de stabilit:

este posi bil ca u nul din editorii textului să

fi preluat. nesis tematic, o

st rudură dej a existentă în altă parte a textu lui - structură destul

de putin închegată ea însăşi , de altminteri - , pentru a ilustra sensul

primei fraze. D lcă această afirmaţie este corectă, procesul s-a petre­

cut după fixarea în scrîs a textelor de la M awangdui, în care o parte

din aceste rinduri nu se regăsesc.

6. Sau .acoperă ca o haină" . în loc de .a îmbrăca", în peste treizeci

de vmiante , printre care şi cea a lu i . Hcshang Gong, apare

Fraza nu există în textele de la Mawangdui.

"a iubi".

7. în nu meroase variante. prin tre carc şi .. textu l vechi" , în loc de r vei2, echivalat aici prin .a deveni" , apare zlIij , " a cunoaşte", întregu l

rînd trebuind tradus: .(cele zece mii de lucruri) C<lre nu-şi cu nosc

stăpînul/ care nu ştiu că el le este stăpîn". Textele de la Mawangdui i n thmă această lec tură.

8.

Dc aceea", nu apm'e în variantele standard ale lui Wa ng Si şi

Heshang Gong, fiind în schimh prezent în .t.extu l vechi" şi în al te

cincisprezece variante. Textele de la Mawangdui citesc aici .astfel", ceea ce

parc a confirma e;xjstenţa illiţialii. a unci co njl lncţii în acest.

1.)c, CE-re a lo"t ulterior eliminată În timpul procesului de editare .

9. O traducere lit era lă ar fi .. poate fi numit ( = categorizat) print.re " de mici /ca aparţinînd micu lui". Aceeaşi st.ructură gram at icA'1Iă , des­ t ul de grcu de echivalat, apare şi mai jos, unde Dao este numit. .Mă1 ('11.1 1�. 1 0. Bazîndu -se pe c(Jmen tariu l lui Wu C heng, d in dinastia Yua n , i�h ang Songm şi SIla Shaohai in troduc î n ai ntea acestui rînd, prin paralelism cu rîndurile precedente, încă o

fra7..ă:

.a stfel. fi ind mereu

l ;iril nume". În acest fel, capitolul ar sublinia şi mai mult legătura dintre dorinţă şi cll l l oaşt.ere, u n a din temele cC'n trale ale întregului text. I l . Aceste ultime patru rîndUli diferă atît .de mult de la variantă la variantă, incit orice exeget se confruntă cu o lilP liune extrem de


166

OAO OE JING

greu de lacut. lată alte cîteva variante: .Î ntrucît el ( Dao) nu se cOllsideră niciodată măreţ. de aceea îşi poate împlini măreţia . " (Wang Bi) ; .. Prin unnare Î nţeleptul nu face niciodată ' (fapte) măreţe (sau: =

". nu face fapte p rin care să-şi arat.e măreţia" ) . De aceea îşi poate împlini măreţiA. " (Heshang Gong) : .. Prin unnare Inţeleptul îşi poate ll?plini măreVa. Pentru că nu se consideră niciodată mă�eţ. de aceea îşi poate împlini măreţia. " (.Textul vechi") ; ..Prin urmare I nţeleptul poate să împlinească (Iucruli) măreţe. Pentru că nu face fapte măreţe (sau: .nu face fapte plin care să-şi arate măreţia") . de aceea poate să împ linească [lucruri) măreţe." (Textele de la M awangdtiil . Î n plus . în capitolul 63 apar două linduri foarte asemănătoare: .. Prin unnare Î n­ ţeleptul nu este niciodată măreţ şi astfel îşi poate-mplini măreţia. " La fel c a exegeţii chinezi contemporani. î n urma colaţionării di­ verselor variante am stabilit o variantă proprie. Fără a intra în detalii asupra criteliilor pe care le-am unnat în stabi lirea ei (vech îmea dife­ lită a textelor. posibilitatea greşelilor de copiere. gradul diferit de ci­ zelare. frecvenţa unor tenneni în text etc.). ne mărginim să menţio­ năm că olice altă variantă de lect.ură poate fi la fel de îndrep tăţită . . Iată cum ar trebui echivalat întregu l capitol potrivit textelor de la Mawangdui: .Ono e o revărsare ce poate cuprinde şi stînga şi dreapta: EI î şi împline şte lucrarea şi nu are nume . Cele zece mii de lucnlri se întorc la el. însă nu le devine stăpin: astfel. fiind mereu lipSit de do­ rinţe. poate fi numit ,Măruntuh. Cele zece mii de lucruri se întorc 'la el. însă nu le devine stăpîn: poate fi numit "Mărcţuh. Prin Unnare înţeleptul poate să împlincască lucruri măreţe : pentn l că nu face fap­ te măreţe. de accea poat e să împlincască lucruri măreţe. " ..

34. 1 Imanenta lui Dao

Dongguo 'zl îl întrebă pe Zhuang zi : .Unde se află ceea ce mim iţi Dao?" Nu e loc î n CCirc să nu se rule'· . răspunse Zhuan g zI . . Spuneţi-mi . unde a n u me . "Se află' în greieri şi [u mici . " .Şi în ceva şi mai umi l?" . În sem in �el e de mei." .Şi în ceva şi mai umil?" .În vase şi cărămizi ( în lut) . " "Şi in c eva şi mai umi l?" . Î n balegă şi în scîm ă . " Dongguo zi nu mai zise nim ic şi atunci Zh u ang zi ii spuse: .Întrebările pe care mi le- aţi pus nu aju ng la s ubs ta n ţă ( rămîn Ia sup rafaţă) Cind slujbaşu l ( în administraţie) Huo l-a întrebat pe şeful pietei cum poate să cumpere un porc gras numai aUngî ndu-1 cu pi c iorul acesta i-a spus să atingă locul de deasupra copitei ca să- şi dea seama*. Numai ..

.

"

=

.

,

în locul de deasupra copitei nu se stringe grăsime. deci astfel poţi să-ţi dai seama dacă p-oicul este cu adevărat gras. Analogia pare destu l de forţată i n traducere. dar e a este perfect clară în original: la fel cum, *


CAPllULUL 34

167

nu aţi fost dc ac o rd c u faptul c ă Dao n u se în depărtează de nici un lucru ( ş i n -ati mai re p l ic a t mai îna inte) . În acest fel esic desăvîrşitul Dao ş i la fe l sînt şi vor­ hele cu adevărat măreţe . "

t1umncF.lvoasiri'i

=

ZllI.l ang zi, cap. 22 . f n ţclepciunea călă toreşte î n nord"

pornind de la partea inferioară a porcului, realizezi cît e de gras, tot astfel, pornind de la lucrurile inferioare şi cu totul neînsemna te , Dao devine şi mai evident. Expresia a devenit. proverbială, modificindu-şi însă sensul în: .din ce în ce mai rău, a se deteriora pas cu pas".


35 strîns Marea Imagine 1 şi toate di n Subceresc2 au să vină; au să vină şi rău n-o să l i se facă fiindcă e pace. linişte şi mul ţumire:3 iar muzica şi bunătăţile fac toţi trecătorii să poposească. 4 D e -aceea despre Dao vorba spune5: e searbăd ! gust nu are, privind u -1 n -ai ce să vezi, ascultîndu-l n-ai ce s-auzi6, folosindu-l nu-l poţi secătuF .

Ţi ne

1 . Am tradus lit.erlI l. �a V.ne strîns" avi nd probabil aici sensu l de ' .a f;e călăuzi , a unna (Dao) " . "Marea Imagine" este o metaforă pentm Dao , sau, cum consideră Liou Kia-hway, .rintuilion fondamentale du Dao". Expresia apare şi în capitolul 4 1 . Nu am găsit o manieră sat is­ făcătoare pen tru a reda în româneşte dublul sens al tennenului daI ' .mare" (ca dimensiuni) , respectiv .mărer. Ne mărginim să menţionăm aici că am tradus acest termen prin .mărer în capitolul anterior cît şi în alte locuri în text. 2 Toate din Subceresc" desemnează aici, desigur, oamţni1 care urmează suveranul ce practică nefăptuirea şi care aplică principiile daoiste în guvernare. 3. O parte din exegeţii chinezi contemporani preferă să citească termenu l echivalat de noi prin .pace" ca .de aceea", modificind şi rin­ dul anterior: .(t0ti oamenii din) Subceresc au să vină la el şi nu au să-şi facă rău unii altora ( între ei sau suveranul lor şi ei suvera­ nului) : de aceea vor avea linişte şi mulţumire". 4. Aceste prime şase rinduri rimează în original. constituind unul din cele mai inchegate fragmente din înt.regul text. 5 De-aceea" apare numai in textele de la Mawangdui, pe care le-am urmat in echiva larea ultimelor rinduri ale capitolului. O tradu­ cere literală ar fi: .De-aceea despre Dao au apărut (diverse) spuneri. Iată: ... " Victor H. Malr traduce aceeaşi frază in mod diferit: .There­ fore, when the Way Is expressed verbally, we say such things as ... " În loc de .vorbă". in variantele standard 'apare .gură", intreaga frază trebuind să fie echivalată : .Dao care iese e ură (este searbădl nu .

=

.


1 69

CAPlmLUL 3 5

gust) ... " S-au mai propus şi alte echiv::I Iări: .Vorbele d es p re Dao M l l t (scrbede şi fără gust.) ... ", "Dao exprimat p ri n cuvint.e este (searbăd '1' filră gu s t ) ... " ete. În opinia noast ră, este posibil ca textu l să citeze în continuare d i n t r-un fond p rov erhia l a l t radiţiei daoiste sau , pur şi sim p l u , să se I I l l t oci leze, nuanţind afi r m a t i i din c ap itole le 4 sau 1 4 , de exemplu. ' '"' i l le! mai puţin înc hegat decît pIin1U1 pasaj al capitolului, pasajul " a n' Începe aici ar fi putut avea iniţial un statut d e co m e n ta ri u , aj un­ '�llId să fie integrat ul ter iO l- în cuplinsul c::lpito l u l u i . N u pu t pm afimla I I I S'] cu cerUl udine acest lucru , ri n d u ri lc (�arc u rmeaz<l put înd fi la 1 1 ' 1 de b i ne ilustrarea daoistă a unor aserţiuni provcrbiale pe care . În " t i l l l l eara<; t eristic înt regii cărţi, au to ru l S::IU al llOl;i le fo lo s e sc ca pre­ t l ',\ t retolic pe n t ru a - şi i n t roduce şi'Illl anţa doc1.J; n a . G. Lit.e ral. aceste u l tim e d o u ă rinduri a r trebui e chival a te : .privit. 1 1 1 1 est e su ficient (de mult/de vizibil) pentnl a fi văzut , ascu l tat. nu , ' -; I c su ficien t (de m u l t / de sonor) pe n tru a fi auzit " . 7 , Unii exege ţi co n s i deră col ace::lstă frază n u e ste simetrică, ci În " I I n l ra st c u cele preeedent.e, trebu i n d tradusă : . ". îIlSc'i folosindu-l, nu poa t e fi secăt uit. " Am urmat comenta riu,l l u i Wang Bi : nici în varia n ­ te le standard , nici în textele de la Mawangdui nu avem vreu n tennen ( 'a rc să p oa tă fi tradu s prin .Însă/dar/ totuşi" şi să marcheze În acest Ici con trastul intre acest rînd şi cele anterioare. l i re

35.1 Pacea care există cînd strins il ţii pe

Dao

Lie zi îi spu se lui Guan Yin : "Omul desăvîrş i t s trăbate ne­

e unu cu lucrurile) şi nu în tîl n eş te nici o pie­ nu simte că l d ura şi merge fără frică [le deas upra celor zece mii de lucruri ( printre nori . prin aer etc ) Aş dort să vă întreb cum sc poate ajunge la această stare ( de desăvîrşire) ." ..Aceasta apare. răsp u nse Guan Yin . prin păstrarea suflării (originare) în stare pură. şi nu are nimic de-a face cu şirete­ u l a , istel,imea, hotărirea sau îndrăzneala. Aşază-te, am să-ţi explic . Toate cele care au chip, asemănare. su net şi culoare sînt lucrurt ( făpturi) şi un lucru nu poate fi (Ieo sebit de altul ( datorită atributelor care sînt comune tuturor) : poate a lunci vreunul să fie mai presu s de celelalte? Nu , căci toate sînt înzestrate cu un chip ( - au condiţionări) . În să lucrurtle sînt create de ceea ce nu are fOfilă şi cu toate se întorc la ('cea ce nu se supune p re faceri i : pe cel care-l obtine pc acesta ( - Dao) şi -l p ă�trează pînă la capă t, cum să mai poată lu­ ('ru rile să-I op rească printre ele? Un asemenea om se aşază in locul unde căi rele ( excese) nu există, s e ascun de în �I iut lumea (

=

d ică; el trece prin foc şi

'

=

.

.

=

=

=


1 70

DAO DE .JI NG

ţe s ătu ra fără de

capăt (

=

a lui Dao , c are c u prin de toate lu ­

c ru ri le) , rătăciml prin ceea ce se află l a inceputul şi sfirşitfI l

celor zccc mii dc lucru ri . El estc unu cu da tu l firi i s al e ( = nu se ahate d c la n atu ra originară) , îşi hrăneşte sufla re a şi-şi stri nge la u n loc t o a tă Puterea, spre a pu tca pătru nde pînă la Cr ea to ru l hitu ro r lucrurilor. Ast fel . ce e ceresc in el este păstra t întrcg, s p i ritu l său nu are fisuri. iar lucrurile terioare) în el nu po t p ătru nde.

(

=

ex­

Un om beat, căzînd din trăsură , se răn eş te, dar n u moare Oasele şi încheieturile sale sînt la fel ca ale celorl alţi, însă ceea ce p ăţ e ş te el e cu totul diferit ( de ce i s-ar întîmpla unui om care n - a bău t căzînd din trăs ură) Spi ritu l său e intreg, el nu ş tie nici că s-a aflat în trăsură, nici că a căzu t din ea: viaţa şi moartea, spaimele şi frica nu intră î n inima lu i ( nu-l t ul bu r ă) şi de aceea, cind lucrurile i se p u n împo ­ trivă, nu se teme . Dacă pînă şi cel pe care vinul îl face să fie î n tre g este în acest fel , cum are să fie oare cel pe care Ceru l îJ " face să fie intreg? În ţelep tul se ascu nde în cele ale Ce rulu i , şi de aceea nimic nu-i poate face rău Cel care vrea s ă se răzbune nu ru pe sabia du şmanului şi chiar cel rău la inimă n u po artă pică olanu lui p ur ta t de vînt (care l-a lovit) . Pornind de la acest Dao (al nefăptuiriiJ , Sub ce resc ul ar fi in pace Şi în amlOnie ş i n-ar mai c � n oaş te haosul războaielor, i ar pe­ deapsa cu moartea n - ar mai exista. Fă să crească cerescul , n u omenescul. din oameni, c a s ă ajungă p e potriva Cerului . Făcînd s ă crească cerescul d i n fiecare , Puterea se naşte, dar făcînd să crească omenescu l, se nasc tilhărtile. Dacă oamenii nu pun niciodată friu cerescului şi nu privesc cu u şu ri n ţă omenescu l din ei, cu toţii au să se apropie de-adevărata lor natură!" .

=

,

=

.

Zhuang zi, cap. 19 .A prlcepe viata"


36 t

Ce u rmează a fi m i cşo ra t trebuie mai întî i mărit 1 , c e u rm ează a fi sl ăb i t treb uie mai întîi întări t,

ce urmează a fi de o pa rte lăsat treb uie mai întîi înălţaP, ce u rmează a fi însuşit, trebuie mai intîi oferit3 : aceasta se cheamă "tainica iluminare"4, Ce .este moale şi slab infringe ce e t.are şi trai nic: peştele nu poat.e părăsi adîncul, armele- ascuţite ale ţării nu tre b u i e arătate supuşil or5, 1. Verbele traduse de noi plin '"a măli" şi "a micşora" se referă lI l i t,lal. aşa cum demonstrează atit. gmfia lor cît şi glosele d i n SJUlowen jit'zi. Ia aripile păsărilor. care cînd se desfac sînt "mărite" şi cînd se "t l"jng sînt "mlcşorate" . De aici , trad ucerile pot fi foarte diferite: "a I l i chide" / .a deschide ", "a (se) re�ine" / "a nu intilni nici o piedică", "a heI stringe" / "a da d rum ul " , "a contracta" / "a dilata" etc. Cele două rinduri se referă , po trivit lui Jiang Xichang, la arta militară şfar tre­ Imi echivalate: .Cine urmează a fi distru s, trebuie mai intii infrint. · La fel de bine, in opinia noastră, ele se pot referi însă la eliminarea, prin aparenta ridicare in favoare , a unui nobil prea puternic.

2. Este vorba, probabil, tot de un nobil - a cărui putere treb uie li mitată, aşa cum demonstrează indirect şi textele de la Mawangdui, pot livit cărora aceste două Iinduri ar trebui echivalate: "Cel pe care u nnează să-I părăseşti - trebuie mai intii să te asocie zi cu el." Nu­ meroşi exegeţi consideră

insă

că aceste două Iinduri preconizează mai

((egrabă abandonarea unei maniere de guvernare sau a unei linii po­ litice şi a. exponenţilor ei; in acest sens, au mai fost propuse , pentru ech ivalarea celor două verbe, perechi de tipul "a distruge" / "a promo­

va " ,

"a aboli" / .a stabili" etc ,


1 72

DAO DE ,JING

3 . Prin .a în suşi " am tradus un temlcn cu scnsul literal de .a smulgI' , a lua cu forţa", probilhil cu referin t, ă lil un tt'ritoriu . Numeroşi exegcti interprctează acest prim pasaj al cn pitolului în mil niera în c are lcgistl l l Hilll Fei zi l-a comcntat , considerind că t.ext.u l ar descrie a ici strMegia de supravieţuire , prin adoptarea unei politiCi ext.rem de prag­

matice, a unui s t."l t. înconjura t de veci1. i puternici . Această interpretare este posibilă şi viabilă , dar t.rebuie poate subliniat fapt.ul că î n treaga

teorie politică propusă de tex t este centrată pe conceptul nefăpt uirii,

care îşi găseşte o bună ilust rare şi aici: urmî n d înt.ru totul legile na­ turii , daoistul ştie că orice lucru c.are a ti n ge o extremă se îndrea ptă către extrema ceala ltă şi de ace e a, în fiec are din actele sale politice , urmează ten d inţele intrinseci evoluţiei lucrurilor şi evenimen telor.

Astfe l . el nu aC 1ion ează , ci se potriveşte, în fapt, natu rii . 4. Î n loc de .tainica ilumi n are " Feng Dafu citeşte " .strategia as­

cunsă", iar Zhang Songru propun e şi el o i n terpretare foarte intere­

sa n tă şi în spirit.ul capitolului: .deşi ascuns, totuşi evident " , Dintre t raducătorii o c c ide n ta li se de taşează Waley, care echivalează: .This is

called .dtmm i ng» of one's Iigh t . " 5 . Si n tagma .mmeie-ascuţite" poate n înţeleasă în mai m u lte sen­ suri. O lect u ră în sens direct. acceptabilă numai dacă în loc de' .su­ puşi" citim .oameni ( = loc u it.or i ai altor s tate) ", face din întregul rînd u n îndemn împo t.rîva demonstraţiilor de forţă' şi a războiului de dragul răzb oiului . Într-o altă interpretare , .armele ascuţite" reprezi n tă pedep­ sele şi recompen sele, ca manie re preconizate de tradiţie pen tru asi­ gurarea une"i bune guvernări şi aplicate cu stricteţe de către l egiştl , Acestea nu ar trebui n iciodată exercitate (.arătatc su puşilor") . în acest fel oame n ii rămînînd egal i întru Dao şi u rmî n d înt.ru tot u l natura. Wang Bi come n te ază în acest sens şi numero şi exegeţi îl urmează. înt.r-o a t reia lectu rii. , sin tagma l-ar desem n a pe Înţelept, care treb uie să rămînă necunoscut şi neştiut, semnifk.aţia acestei fraze apropi­ indu-se astfel de o aserţiune ' din c apitolul 1 7: . C e l mai b u n din u·e cel de sus este acela desp re care cei de jos de - abia ştiu că există. " Noi am interpret.'l t în sens mal larg , considf'rind c.ă expresia de­

semnează totalitatea strategiilor politice utili7.ate de că tre suveran. În

acest fel . nici analogia din t re peşte şi guvernare nu mai pare atit. d e

ciudată, a mbele fraze ilustrînd un singur prin cipi u , expus în î ntregul ca pi tol !ii sinte ti:T.at în fraza anterioară (,Ce este moa le şi slab înfringe

este înc ă latent. est e mai efic.ace decit (c:are urmează în curînd să se preschimbe in opusul Sein) . Astfe l . Ia [(,1 ca şi peştele c.are n u t rebuit' să apară la ce e t.are

şi tr::.inic-) :

ceea ee s-a rnml Î fec;tat

ceea ce

deja

suprafaţă , unde îşi găseşt.e p ie i rea . nici suveranul n u trebuie să îşi rxpu nă strategiile, astfel ca acest.ea să- i Lec tia polit ic.'i. a ace s t u i cn pitol

nu

fie

de folos în vremuri tulb u ri .

este centrată p e o retorică a disi­

mulări i , ci pe di a lectica daoistă a eficacităy.i.


CAPI1 0LUL ��6

1 73

36 . 1 Doctrina reversiunii

"Linişt.c . Spi I;t al Riulu i ! spuse Spiritu l Mării din Nord . Ce ştii tu despre deosebirea dint.re înă l ţa re şi umilinlă şi din t re ec c mă reţ şi ce e de rîn dr "Atu nci eu ce să fac şi ce să n u

file? zise Spiritul Riului. C e să prime sc şi c e să re sping. c e să cau t ş i de c e să m ă fere sc?" "Din punctul de vedere al lui Dao . răspunse Spiritul Mării din Nord, ce este îna lt este şi umil: aceasta se cheamă «a se

duce şi a se în toarce» ( = devenire ciclică) . N u pune frî u minţii t alc . căci u n asemenea lucru es te o mare piedică pentru Dao .

Ce este mult este şi puţi n : aceasta se cheamă «a-şi lua locu l u nul altuia» . Nu urma întotdeau na o singură cale în fap tele t ale , căci astfel te vei îndepărta de Cale. Fii grav. precum stă­ pînul u nei ţări care e întru totul lipsit de părtinire; fii în largu l t n u . ca Zeul Pămîntului, care atunci cînd i se aduc sacrificii îi fericeşte pe tov ra fel de mult; fii atotcupri nzător, la fel ca

lumea. care . în nemărginirea ei, nu cu noaşte hotare ( = nu e delimitată de nimic) sau limite : cu prinzînd şi îndrăgind la fel t oate cele zece mii de lu cruri, cine mal trebuie să le ocro teas­ că (pe fiecare)? Aceasta î nseamnă a nu fi părtinitor. · Zhuang zi, ('.ap. 1 7 "Şuvoaiele de t.oamnă"


37 Dao este întotdeauna fără d e nume. 1 D acă dregătorii şi regele ar putea să-I păstreze, cele zece mii de lucruri singure-ar intra în prefacere. Dacă-n prefacere apar dorinţele 2 , cu lemnul nelucrat şi fără de nume am să le stăpînesc3: stăpînindu-Ie cu lemnul nelucrat şi fără de nume, dorinţe n-au să mai fie4• Fără dorinţe şi lini ştit5 Subcerescul singur se-ndreaptă6. 1 . Î n toate variantele tradiţionale ale textului. în locul acestui prim rind apare fraza: Dao niciodată nu acţionează. dar nu există (ceva asupra căruia) să nu acţioneze", o frază similară regăsindu - se şi în capit dlul 48. Am preferat să urmăm aici textele de la Mawangdui, o frază identică apărînd la începutul capitolului 32. Cum pe de o parte, atît formal cît şi ca sens , acest capitol reia capit.olul 32, iar pe de alta Gao Ming (Citat de Feng Dafu) aduce, într-un articol din 1 978. nu­ meroase argumente fIlologice şi filozofice în favoarea variantei textelor de la Mawangdui, am considerat şi noi că o asemenea lectură este mal probabilă. 2. Sau .dacă odată preschimbate ar dori să ac ţioneze" . Este destul de greu de spus la ce amune se referă .prefacerea" În urma sau în timpul căreia pot apărea dorinţele . Este vorba, probabil. de transfor­ marea sau devenlrea fiecărui lucru (implicit a oamenilor) . potrivit pro ­ priei naturi sau ritmurilor sale inerente, cum notează Ellen M. Chen . Dacă în timp ul acestei transformări. pusă sub semnul lui Dao ca re­ gulă a întregii deveniri, apare conştiin ţa individualităţii, care dă naşte­ re dorinţei, Î nţeleptul trebuie să determine fiecare lucru să revină la starea anterioară, a Simplităţii şi a naturale ţii complete. starea de pu . le mnul nelucrat", exact cum preconizează rindurile următoare. 3. Sau am să le elimin ", am să le împiedic (să mai apară) " etc. 4. În variantele standard nu apar cele trei caractere echivalate de noi rin .stă înindu - Ie cu", ceea ce a utut ermite echivalări de .

.

.


1 75

CAPITOLU L �3 7

tipul:

.. Nameless sim pli city mea n s

bcing without desires" [Paul ,J. Lin ) .

M aj01;tatea exegeţilor au i n t ui t insii exact. sen sul fra zei . confimlal.

de

text .e le de l a Mawangdui. Aceleaşi t.exte inlocuiesc i ns ă .dorin ţă" cu .umilinţă" [cei doi tel111eni avi nd . atit in chineza co n temp orană cit şi in cea arhaică. o pro n un tie foarte ap rop iată) , ceea ce duce la o lec tură improbabilă: " ... stăpinindu-Ie cu lemnul nelucrat şi fără d e nume. [ele) nu vor fi umilite . " 5. Sau .lipsa dOrinţelor aduce liniştea" . Unii exegeţi consideră că subiectul nu trebuie să fie .Su b cere s c u l" ci .dregătorii şi regele" sau .eu", prin an alo gie cu capitolul 57: "Eu iubesc liniştea şi poporul sin­ gur se-ndreaptă. "

6. Î n variantele standard n u apare zheng. ephivalat aici prin . a se indrepta", ci un alt termen, cu sensul de "a deveni fix / regulat/ deter­ minat" sau "a se potol i, a-şi regăSi pacea". in p este patruzeci de va­ riante, in "textul vechi" cit şi în manuscrisele de mătase apare in să zlleng - şi am trad us ca atare. 37, 1 Doctrina nefăptuirii ti

a

Unlştll

Calea Cerulu i, care se roteşte fără nici o piedică, face ca zece mii de lucruri să se împlinească ( = să capete for­ mă) . Calea Împăratului, care se mişcă fără nici o piedică, face ca tot Subcerescu l să se întoarcă la el ( = să l se supună) . Calea Înţeleptului , care n ici el nu întîlneşte nici o piedică, face ca tot ce se află înlăuntru l celor patru mări ( = în lume) să l se supună. Cel care pricepe Cerul pătrun de Înţelepciunea şi, în ţelegîn d felul celor şase treceri ( = lumea sau Yin, Yang, vîntul. ploaia, lumina şi în tu n e ric u l) şi al c el o r patru anotim­ p u ri, are Puterea Împăratului: acesta lasă toate lucru rile să se petreacă de la sine, neştiut şi în deplină l inişte. În ţel eptu l atinge stare,a de linişte nu pentm c ă - şi spunţ : "Liniştea este bună" (şi astfel caută s - o obţină) . ci pentru că cele zece mii de lucruri nu mai pot să-i tulbure mintea: de aceea e liniştit. Apa cînd e liniştită este limpede şi poate să oglindească ch ipu l n nul bărbat. iar cînd e la acelaş i nivel c folosită de meşter in lucrările sale ( = n ive la zidarulu i) . Dac;) apa lini ştiL'1 oglindeş­ li.: lucrurile . ce nu p o ate ogl i nd i spiritul? Cît e de liniş tită min­ ' :' 3. Î n ţeleptu l u i ! Ea e ste oglinda Cemlui şi-a celor z e c e mii de cele

.

: \ :cru ri .

Lini§tea , ca l m u l . det<,.şa ren ş i n c făp l l l i rea reprezin tă pacea

. ' '1 .\ vc rs l l l u i şi d e s ăvîrşirC'a l u i 1 ) 8 0 şi a Pu te ri i sal e . De aceea , " J ţdeptul şi regele i n ele r = în stn ren de l i ni şte , de cfJ bn etc . ) " �c i qăsesc odih n a . Odihnindl l - 'w ·in cit: . m i n t e a l o r s e goleşt e . ' ; , r cînd min tea lor ' s e goleş te Rju ng l a Adevă r ( Dao) : Adc ­ v ii rul este Principiu\ ' Cind m i n t e a lor se go!cşt e, se l i n iştesc . =


176

DAO DE ,JING

iar cîn d se liniştesc se pot mişca

mi şcare îl a t i ng

(

(

pc Uao / s copul) .

ac ţi ona) şi prtn fIecare

Cîn d

sint li ni şti ţi , nu făp­

t u i esc şi, pentru cil nu fă p t ui e s c , supuşii îşi î n deplin esc cu to tii î ndat.o ririle . Vii nd fără făpt u i re , trăiesc în bu curie şi mu l ­

�ullliti

oameni nu cunosc grijile şi necazu este dat lor să trăiască! Liniştea , calmu l . de taş arca şi nefăptuirea sînt rădăcina ce­ lor zece mii de lucruri . în �elcgînd ace s t adevăr şi aşe'.lÎ nd u se cu faţa către miazăzi , Yao a d evenit s uve ran , iar Shun, aşe­ zindu - s e cu faţa. către m i azănoapte ( p ozi tii rttuale) . a deve­ nit dregă tor . F'olosindu - se de acest. adevăr, cel de vuy.ă are Puterea rege ască a Fiu lui Cerului, iar cel umil po a te astfel să urmeze Calea inţe le ptulu i m i s terio s regele neîncoronat. Da­ torttă lut ( � aeestui adevă r) . cel care se re trage din lume şi răt ăc eş te a lene p rtn tre rîurt şi mări este urmat de toţi î n ţe ­ le p ti i d i n m u n ţi ş i p ăd ur i . Cel ce se folo seş te de el ş i iese în fată ( are o pozi ţi e o fic i ală) stă pî ne ş te lumea, are împliniri măreţe , numele său e pe b u zele tuturor şi face ca Subcerescul să fie u n u ( � să cu noască armonia) . To t prtn el , cel c a re se pă strează în linişte aj unge Înţelept, iar cel care ac ttoneaz,.� de­ vine rege . Asemenea oameni nu făptuiesc iar as tfel sîn t res­ pectaţi şi, fiin d simpli şi natu rali , n imeni in Subceresc nu se ia cu ci la întrecere în privinţa bun ătăti i Cin e p rice p e Puterea Ce ru lui şi pămî n tulu i în ţelege marea răd ăci nă şi marele s trămo ş ( al tuturor lucru r ilo r, Dao) şi de

sine:

asemenea

­

rile şi viaţi'i lu ngă le

-

,

=

.

=

intră in a rmo n i e cu Cerul. C in e face Subcerescu l să - şi intre

.în

matcă

(

=

să-Şi găsească echilibru l şi ordinea firească) in­

oamen ii. Cine c în ar mo nie cu o ame nii cu­ iar eine- e în armonie cu Cem l c u no aş te bucuria cerească. Zhuang zi a sp u s : .Maestm al meu, o, m aes tru al meu! tră în armonie cu

noa ş te bucuria omenească ,

Tu dist mgi cele zece mii de lucruri , dar nu e ş ti nemilos; bi­

nefacerile tale se-ntind pînă la a zecea generaţie. dar nu eşti eşti bătIin acoperi Cerul. sprijini păm î n tul şi c iop le ş ti to a te fo rme le ( le scoti din haosu l nediferentiat şi le adu c i în viaţă) , dar nu eşti iscu­ sit. · Ac e as ta este buc uria cerească.

om e n o s . Vii din negura vremurilor, dar nu

,

=

De aceea se spu ne: "Pentru cel ce cunoaşte bu'cu ri a ce­

rească viaţa înseamnă mi şcarea Cerului (

te formă) , iar moartea

-

=

prin care primeş­

prefac e rea lucrurilor ( - schtmbarea

formei) . Cî n d stă în linişte, Puterea sa se u neş te cu Ytn, Iar cîn d se mişcă ( - acţionează) , cu Yang laolaltă îl p oartă valul


1 77

CAPITOLUL 37

(şi curgerea lucrurilor) . Astfel, celui ce cunoa şte bucuria ce­ rea scă Ceml IlU-i ponrt ă pică; pe el onmenil nu-l con damnă, lucrurile nu-l împovărcază, iar spiritele (morţilor) nu -l pedep­ sesc. " De · aceea s e spune: .Mişcarea s a este mişcarea Cerului, iar liniştea sa este liniştea pămîntului . Min tea lui este una şi dincolo de schimbare , iar el este regele Subccrescului; spiritu l său nu le face rău oamenilor, iar su fletul său nu cunoaşte oboseala. Mintea lui este una şi dincolo de schimbare, şi cele zece mii de lucru ri cu toate i se supun . " Aceste vorbe arată că prin linişte poli pricepe universul şi cele zece mii de lucruri: aceasta este bucuria cerească. Bu­ curia cerească este lucru l prtn care mintea inţeleptului poate hrăni ( = poate avea în grijă) tot Subcerescul . Zhuang 2i. 37.2

cap.

13 .Calea Cerului"

.. Subcerescul singur se-ndreaptă"

Ceml şi pămîntul , deşi sînt mari, sînt supu se unei singure legi a prefacerii. Cele zece mii de lucruri, deşi sînt multe, sînt cu toate guvernate de un Singur principiu . Oamenii, deşi sîn t numeroşi, îl au cu tOţii pe suveran drept stăpîn . Suveranul are ca rădăcină Puterea şi împlineşte totul pe potriva Cerului ( lasă lucnlrile să-şi urmeze cursul natural) . De aceea se spune că cei care în neg u ra vremii erau stăpîni peste Subce­ . resc nu făptu iau , împlinind numai Pu terea Cemlui. ( ... ) Astfel, ceea ce pă trunde întru totul Cerul şi pămîntul este Pu terea, iar eeea ce acţioneazc� în cele zece mii de lucruri este Uao . ( ... ) De aceea se spune că cei care-n vcchime hrăneau ( aveau grijă de) Subcerescul nu aveau nici un fel de do­ rinţe, iar toţi din Subceresc erau îndestulaţi, la fel cum se spune că nu făptuiau şi că lucrurile intrau (de la sine) în prefacere. Ei erau adînci şi-n linişte se aflau, iar cei cu o sută de nume trăiau în pace. =

=

ZhIHlTlg 2i. cap. 12 .Cerul şi pămîntul"


38 Cine are multă Putere nu îşi ara.tă Puterea şi a s tfel are Putere, 1 Cine are puţină Putere nu-şi pierde din vedere Puterea şi astfel nu are Putere2, Cine are multă Putere nu făptuieşte şi nici gînd de făptuire nu are3; cine are puţină Putere făptuieşte

căci are şi gînd de făptuire4; cine are multă omenie făptu ieşte 'deşi gînd de făptuire nu are ; cine are di n plin dreaptă judecată făptuieşle căci are şi gînd de făptuire; cine are mu ltă bună-cuviinţ�5 făptuieş te dar nimeni nu răspunde făptuirilor sale şi de aceea îşi suflecă mînecile şi se s l uj eşte de forţă6, Astfel. după ce oamenii l-au pierdut pe D ao a apărut Puterea7 • după ce-au pierdu t şi Puterea · a apărut omenia. după ce-au pierdu t şi - omenia a apărut dreapta j udecată şi după c e a u pierdu l şi dreapta j udecat ă a apăru t bu na-cuviinţă: însă bu na- euvfi nvi este d oa r pojghi�a su l:Aire8 a cred i n te i şi sincr:rită �ii9 şi începutul dezord i n i i , i ar uterea d e - a şti d i nai nte 1 0 -


1 79

CAPITOLUL 38

este doar floarea lui Dao 1 1 şi începutu l prostiei . Prin urmare omul cu-adevărat măreţ rămîne-n partea groasă a lui Dao. şi nu în cea sub ţire. păstrînd fructele . nu floarea lui Dao. De aceea pe una 6 lasă şi-o ia pe cealaltă . 12 Potrivit diviziunii tradiţionale a textului. De Jing. partea a doua a cărţii. incepe cu acest capitol. /

.

1 . Această primă frază a capitolului s-ar traduce literal: ..Del su­ perior nu Del ' prin unnare există/are Del ' " Din pricina caracterului

său extrem de eliptic. fraza a fost Interpretată in numeroase felul'!. lată cum o comentează Heshang Gong: .,Del superior" desemnează Putert-a (De l ) suveranilor al căror nume se pierde in negura vremu­ rilor. Putere de nimic intrecută in măreţie. [ . . 1 .Nu DeI" inseamnă că el nu se foloseau de Putere ca să Instrulască poporul. Ei unnau intru totul firescul şi hrăneau ( - dezvoltau. potenţau) natura originară a oamenilor. Puterea lor era nevăzută. [ ... ] .Prin unnare au Del " in ­ sea,mnă că Puterea lor se unea cu Cerul şi pămîntul. cu suflarea ajun­ să la armonie şi cu mersul şi curgerea (firească a lucrurilor) . Astfel oamenii rămîneau intregi. " Deci. potrivit celebrului exeget. fraza ar trebui tradusă: .Cel (din vechime) care aveau o Putere superioară n-o foloseau (ca să-i Instrulască pe oameni). De aceea aveau Putere." Marea majoritate a exegeţilor preferă insă să unneze interpretarea lui Wang Bi: .Cei ce au o Putere superioară numai pe Dao il folosesc ( - Puterea este funcţiunea lui Dao) şi nu consideră că Puterea lor este Putere. [ . . ] Deşi au Putere . nu devin cunoscuţi pentru Puterea lor. " In acest sens am tradus şi noi, echivalind al doilea tennen Del din această frază prin .a-şi arăta ( - a-şi manifesta. a-şi exercita) Pu­ terea". La fel ca şi în alte numeroase locuri din text. ni se atrage şi aici atenţia că eficacitatea se află in ceea ce este latent şi neştiut, nu in ceea ce se actualtzează. S-au mai propus, pentru echivalarea celui de-al doilea Del , şi .a fi conştient de Puterea sa" a insista asupra Puterii sale" a considera cĂ are Putere", .a- şl căuta Puterea" etc. Fraza a mal fost Interpretată şi ca o leCţie politică de tipul celei expuse in ultima parte a capitolului 36 (.peştele nu poate părăsi adincul. annele-ascuţite ale ţării nu tre­ buie arătate supuşilor") . Ellen M. Chen oferă şi ea o lectură deosebit de interesantă. deşi intru cîtva forţată: .Here the character bu (not) is used much in the fashlon of Hegelian dialectic. Thls .not. does not .

.

.

.


1 80

DAO D E J I NG

negates to t ransc cnd , and thereby truly prescrves been ncga t cd . «High Dej is n ot Dej " because high Dej , t hrough sell�abnegaUon, tra n sce n ds iLc;elf and bccomes one wit.h the D a o : by n cga t ing itsclf a nd returning to the ro o t, it preserves itself. " În plus, trebuie remarcat că t.ern1enul pe j este folosit în confu­ eianism în sensul de forţă sau virtute morală , sint.eză a eUcu lui la care se aj u n ge prin conformarea la virtuţile pa li. icu la re ale omeniei, dreptei judecăţi etc . Gao Heng ( 1 980) propu n e o lectură în care Dej apare şi în acest sens: .Cîrmuitorii care au o Putere superioară nu au nevoie de omenie, dreaptă judecată, bună-cuviin1,ă sau de alte în­ suşiri morale, astfel puti n d să păstreze Puterea naturală." O u ltimă pos ibi litate de interpretare porneşte de la omofonia, la care ne-am referit şi în .Introducere", dintre Dej , .Putere", şi de2' .a obţine" , fraza noastră trebuind citită: .Cine are o Putere superioară nu caută să obţină ( - să cîştige, să obţină avantfţje şi beneficii) şi astfel este mai cîştigat." Tot pe această omofonie este centrat şi co­ mentariul din Han Fei zi. Fără a mai trece în revistă nenumăratele interpretări pe care l-a suscitat fraza, ne mu lţumim să menţionăm că şi aici, şi mai jos am tradus prin .mult" un termen cu sensul de .sus, superior", în opoziţie cu .puţin" (literal, .jos, inferior") care apare în rîndurile următoare. 2. Prin .a pierde din vedere" am echivalat termenul sh4, literal .a pierde". Lectura este în spiritul comentariului lui Heshang Gong şi este preferată de cea mai mare parte a exegeţilor. Ca şi în cazul primei fraze însă, POSibiiitătile de echivalare sînt nenumărate, subliniind ace­ leaşi o poziţii, manifest vs. nemanifest, Putere vs. moralitate sau Pu­ tere vs. cîştig. 3. Potrivit .textului vechi" şi comentariului din textul Han Fei zi, aceste rinduri ar trebui citite: .Cine are multă Putere nu acţionează ( = Iăptuieşte) , dar nu există (ceva asupra căruia) să nu acţioneze", o structură similară apărînd şi în capitolul 48. Pornind de la această diferenţă, numeroşi exegeţi moderni. in urma colaţionării tuturor va­ riantelor. stabilesc noi versiuni, care modifică uneori substanţial in­ ţelesul. Am preferat să urmăm variantele standard, confirmate şi de manuscrisele de la Mawangdul. Termeu parafrazat, şi aici şi mai jos, prin .a (nu) avea gînd de" (în sensul de .a (nu) intenţiona") mai poate fi echivalat şi prin .cauză, pricină" - .Cine are multă Putere nu făptuieşte şi nici nu are pricină de făptuire" - sau prin .scop, ţel" ... căci are un ţel pentnl care . să făptuiască". O altă pOSibilă lectură, deşi uşor forţată, este următoa­ rea: .Cine are multă Putere nu făptuieşte şi nimeni nu consideră că (el are Putere) . " 4 . Aceste două rîn duri n u apar i n textele d e la Mawangdui, însă eliminarea lor ar dăuna simetriei, probabil îngrijit construită, a între­ gului capitol. merciy

nega te but

what. has


CAPlroLU L :18

18 1

5. Termenul li;a apare eurent în textele vechi cu sensu l de .rit, rit 1 \al·'. Confi ldanismul a ridica t la rangu l de concept carriina l acest. t ermen (aIăt.uri de renj , .. omenie", yi2, .dreaptii judecat<l" etc. ) , în tex­ t ele de origine sau de fact1 1ră con fucfanistă el d esemnînd, în afara rttualu lui propriu -zis ( = actul religios şi, prin extensie, înt.regul set (le nonne sociale prin care natura originară este modclată) , şi o ati­ tudine sau o aptitudine dobîndită a individului, cm'e îi pennite aces­ t.uia să participe la fiecare act semnificativ în plan uman şi social. AcesÎ din umlă sens am încerca.t noi să-I S1\rprindem în traducere, .bu na-cuviinţă" referindu-se aici nu atit la politeţe (!i2 a fost utilizat oricum şi în sensul de .etichct'i, cod de comportament") , cît la con­ formarea individului la cele cuvenite şi la ataşamentul său - interior, dar manifestat prin acte concrete - faţă de valorile şi nonnele cuve­ nite, faţă de .ce se cade". 6. O echivalare literală a acesto r două nnduri ar fi: .îşi dezgoleşte braţele şi trage/anmcă/ unnează" (pentru ultimul termen s-au propus glose riiferite) Dezgolirea braţelor" poate desemna atît un act de res­ pect (prin ridicarea braţelor deasupra capu lui şi aplecarea în faţă a întregului corp) , cît şi un gest de mare hot ărîre şi o manifestare a unei voinţe neclintite. I n acest sens, am echivalat printr-o expresie similară - .a-şi sufleca mînecile" . Indiferent de traducere însă, este vorba de o acţiune- care presupune apelul la forţ-'i , şi de aici şi echi­ valarea noastră. Acest prim pasaj al capitolului defineşte trepte le de îndepărtare de Dao ( de regula naturii) în societatea umană şi este interesant de remarcat maniera în care o conjuncţie poate marca , in fiecare din aceste rinduri, relaţii gramaticale diferite. Ast fel, cel ce are puţină Pu­ t.ere şi cel care are din plin dreaptă judecată acţionează pentru că au Intenţia să acţioneze (primul vrea să-şi manifeste Puterea, iar celălalt trebuie să acţioneze în virtutea însuşil;i al cărei exponent este şi care presupune o judecată cu privire la justeţea unor acţiuni concrete). Cel ce a re multă omenie acţionea7.ii deşi nu doreşte să o facă, omenia, deşi generoasă în intentii. presupunînd o parţialit'1te care se mani­ festă în ade directe de favorizare a u n u i individ. Î n sfirşit, ult imul stagiu de dr:generare al societăţii umane este acela în carc reguli şi nonne s tricte guvernează interacţiunea oamen ilor, ceea ce este extrem fie condamnabil din pu nctul de vedere al daoistului, care preconizează deplina na turaleţc: de aceea. cel ce are multă .bună-cuviinţă" (Şi res­ pect ă cu stricteţe prcscrieri!e rituale) făpt uieşte dar laptele sale nu sîn t accept<ltc. înt mci t merg împotriva nalurii şi a firii oamenilor. În asemenea cond iţii , nu m a i rămîne decît soluţia care îi repugnă cel ma i mult daois tului. acţiunea directă şi apelul la forţă. 7 . Dao dcsemneaz<'i sta.rea de naturaleţe completă, în care suve­ ranul practică nefăptu irea şi fieca re lucm îşi unnează Întnl totul fi­ rea, pe baza Puterii primite de la Dao. P u terea poa te fi însă superioară sau inferioară, multă sau puţină, poate fi acumulată, dar poate fi şi .

=


1 82

DAO DE JING

risipită, şi de aceea epoca in care guvernarea şi ţ"ealizarea echilibrului intre cele ale oamenilor şi cosmos este asigurată pIin "Puterea" sau .virtutea" specială a suvera nului este ulterioară virstei de aur, cind Dao domnea in Subceresc. Termenul Del pare a fi folosit aici nu atit in sensul de .naîuraleţe , spontaneitate" ori de ,:funcţiune a lui Dao, Dao manifest", cit in sensul religios în care a fost folosit iniţiaL Tre­ buie adăugat că, in seIia termenilor confucianişti care urmează, Del se .int.egrează perfect, căci in confucianism, cum am mentinat mai sus, el defineşte moralul prin excelenţă, calitatea oamenilor de a fi oameni. · 8. Sau .subţirime", .insuficienţă", "puţ!nătate, (calitatea de a fi) puţin" etc. 9. Şi aceşti doi termeni fac parte din vocabularul confucianist, desemnînd , -pIimul, "credinţa, loialitatea" unui slujitor faţă de stăpîn şi a miniştIilor faţă de suveran, şi al doilea "sinceIitatea", încrcderea mutuală care trebuie să existe între doi oameni aleşi, între doi gen­ tilomi. Termenii mai apar de citeva oIi in text, o seIie asemănătoare care descrie de generarea socială şi îndepărtarea de Dao regăsindu-se şi în capitolul 1 7. 1 0. "Puterea de a şti dinaint.e" se poate referi direct la practicile divinatoIii şi şamanice ale epocii sau la capacitatea premonitoIie pe care confucianiştii sustineau că i-o aduce indh;dului posedarea in cel ma i inalt grad a v:lrtuţilor predicate de ei. Una din cele Patru cărţ i (Si shu) care alcătuiesc celebrul canon confucian ist. anume Mijlocul (Zhongyong). afirmă în acest sens: "Urmind calea slncerftăţli absolut (', poti avea caIl,acita te de premoniţie ." (Zhongyong. 24) I l . "Floarea" este aici simbolul aparenţei şi al superficialităţii, fi­ ind pusă in contrast mai jos cu "fructele" lui Dao. siJ:1?bol al escnVa­ . lului şi al concretului (termenul avînd, pe lîngă sensul de .fn!ct". şi pe cel de "real . realitate") . PotIivit lui Heshang Gong însă floarea" se referă la vorbe. care nu ating niciodată esenta lu i Dao, Iar "fnlctelc" . la credinţă şi sinceIitate. 1 2. Această frază finală apare şi în capitolele 12 şi �2 . .

. 38. 1

Locul potrivit pentru instituţiile umane

PIincipalul ( - "rădăcina") trebuie să se afle deasupm ( = să prtmeze) . iar secundarul ( = .ramurtle") trebuie să se afle de­ desubt. lucrurile esenţiale cad în seama suveranului. iar de­ taliile în seama miniştIilor. Mişcărtle celor trei armate şi folosirea celor cinci felurt de arme sînt nu mai manifestări se­ cundare ale Puterii (suveranului) . iar recompensele şi pedep­ sele. folosul şi dauna aduse oamenilor şi legiuirtle privitoare la cele cinci pedepse ( - feluri de mutilare a crtminalilor) nu sînt decît partea secu ndară a doctrinelor (de guvernare) . Ri­ tualurile. legile, măsurile . statisticile. relaţiile dintre înfăţişare


CAPlmLUL 38

ad ccvare a numelor l a rea li tăţi unul din p recu m ş i s t ab il ire a ge­ ne ral u l u i Şi a pa rti cu laru l u i sînt lucruri cu totu l secundare în guverna re . Sunetele scoase de clopot.e şi de tobe cît şi po­ doabele de pene sau de b la n ă ale i nstrume n te lo r sînt. şi e l e a specte secundare ale muzici i . Lacrimile. j alea. veşmintele şi a cop erăm i nte l e de cap funerare . precu m şi diferenţa dintre haine l e s imp le şi cele solemne ( care sînt purtate în mo­ şi titlul purtat

(

1 83

=

.

principalele demersu ri co n fu c iani s te) .

=

me n te diferite ale do l iu lui . potrivit pre scri p ţii lo r rituale) . toate acestea sînt feluri secundare de exprim are a d u rerii Aceste cinci aspecte secundare ( a le l u cru ri l or me nţi o nate mai s u s) .

=

necesită punerea în mişcare a spiritului şi intrarea în acţiune pot fi puse in ap licare Cei d in vechime aveau şi ei toată această învă­ ţă tură secundară. însă n-o aşezau nic io d ată pe primu l l oc ( înaintea l u cruri l o r e s en ţiale ) [ ] A d is cu ta despre Dao ( = doctrina, calea adoptată în gu ­ vernare) şi a nu ţine seama de ordinea (ca importanţâ.) a lu­ crurilor nu are nimic de-a face cu Dao . iar dacă o d i s cuţie despre Dao nu are nimic de-a face cu Dao, cu m o să po ţi ( într-o asemenea discuţie) să aj u ngi la Dao (şi să-I pui în aplicare)? . De aceea, cel care în ve chime îi luminau pe c�nalţi cu pri­ vire la Dao le vorbeau mai întîi despre Cer ( despre natu­ raleţe, despre "de la sinele" lucrurilor) şi abia apoi despre Dao şi Puterea sa. De îndată ce Dao şi Puterea sa erau înţelese, ei le explicau ce înseamnă omenia şi dreapta judecată. După ce oamenii pricepeau ce înseamnă omenia şi dreapta jude­ cată, îi făceau să inţeleagă rostul şi răspunderile fiecăruia. O dată ce-i luminau şi-n această privinţă, le vorbeau despre re­ laţiile dintre înfăţişare şi titlu ( dintre nume şi realităţi) ; abia apoi, cînd şi acestea erau înţelese, despre capacitatea şi rolul fiecăruia, apoi despre îngăduinţă şi iertare, apoi despre bine şi rău şi abia după aceea despre recompense şi pedepse. Cînd oamenii au priceput rostul pedepselor şi-al recompen­ selor, cel ştiutor Şi cel neş tiutor şi-au luat fiecare locul pe potrivă, cel nob i l şi cel de rind au făcut cele cuvenite rangulu i lor, iar cel vrednic şi cel nevrednic tot aşa au acţionat, potrivit însuşirilor lor: fiecare îşi avea rostul, potrivi t puterilor sale, şi fiecare îşi avea numele pe potrivă. Folosindu - te de acest prin­ cipiu ( al ordinii de importanţă) , cei de sus pot fi serviţi iar cei de jos pot fi îngrijiţi (de către suveran) şi, tot astfel , le poţi a puterii de j udecată a oamenilor. şi de - abia apoi .

=

.

...

=

=

=

=


1 84

DAO DE J I NG

guverna pe cele din afară şi-ţi poţi cultiva interiorul, fără să te foloseşti de cunoaştere ori de intrigi şi planuri . Aqt fel te întorci cu totu l la cele ale Cerulu i ( la naturaleţe). Acea sta se cheamă .mărea!,<'l pace şi reprezint."i desăvîrşirea în guver­ nare . O cart.e veche spunea: "Ceea ce are realitat.e are şi nume. Cei vechi cu noşteau relaţiile din tre nume şi rea lităii, însă nu aşezau acest lucru pe . primul loc ( = nu - l considerau primor­ dial) . Discutind despre marele Dao , relaţiile dintre nume şi realităţi veneau abia pe al cincilea loc (în ordinea discu ţiei) , iar recompensele şi pedepsele de- abia pe al nouălea . A vorbi imediat despre relaţia din tre nume şi realităţi înseamnă să nu cu noşti principalul, iar a vorbi imediat despre recompense şi , pedepse înseaItlnă să nu cunoşti ce se află la înccput ( primf/lrdialul) . ' Cei care merg astfel împotriva lui Dao ( nu respectă ordinea firească expu să mai su s) şi rostesc asemenea vorbe nu pot guverna, ci se supun el înşişi guver­ nării altora. Cei care vorbesc imediat despre relaţiile dintre nume şi realităţi şi despre pedepse şi recompense cunosc nu­ mai. instrumentele ( metodel e) guvernării, nu şi pe Dao ( principiul) al guvemăriL Ei pot fi folosiţi în Subceresc, dar nu sînt suficient de pricepuţi pentru a se folosi ei înşişi de Subceresc ( - a guvema) . Asemenea oameni se cheamă sofişti şi sînt nişte oameni foarte părtinitOri. =

"

=

=

=

=

Zhuf11lg zi, cap.

13

.Calea Cerului"


39 Î n vre m u ri vechi i at ă cine a atins Unul l : Cerul a atins Unul ş i s - a î n sen i n at pămîntul a atins Unul şi s - a l iniştit:2 , spiritele au atins Unul şi- au deven it divine3 , valea a atins Unul şi s-a umplu t, cele zece mii d e lucruri au ţltins U nul şi s-au născut4 dregători i şi regel e au atins Unul şi-au aj uns conducătorii5 Subcerescului. Unul le face pe toate , să fie astfe l6; fără ceea ce-l face senin, Cerul s - ar crăpa, fără ceea ce-l face p otol i t , pămîntul s - ar cutremura, fără ceea ce le face divine, spiritele ,

s-ar risipi , fără ceea c e o ump le valea ar seca, fără ceea c e le face să se nască cele zece mii de l uc ru ri ar pieri7, fără ce ea ce-i face să fie preţuiţi şi -

dregătorii

şi regel e

,

ar fi

sus aşezaţi8 răstu maţi . 9

De aceea cei mult preţuiţi din umilinţă trebuie să-şi facă rădăci nă 1 0 , iar cei sus aşezaţi din c e i de jos trebuie să-şi facă temelie I l . Pri n unn a re dregătorii şi regele pe sine se numesc "orfanul''' "văduvu l" , "nevrednicul" 1 2 ; astfel î şi ei fac din u m i li nţă rădăcină, nu-i aşa? De ac e e a


1 86

DAO DE JING

cea mai mare laudă este lipsa de laudă l3: nu dori să fii preţu it precum j adul şi nici dispreţuit precum pietrel e l 4 , 1 . Literal , .J n vremuri vechi cele ce-au obtinu t Unul (sînt) : " Heshang Gong consideră că U n u l desemnează .. ne făptuirea , -copilul lui Dao". Marea majoritate a exegeţilor afirmă însă că Unul este un alt nume al lui Dao. Afirmaţia se cere nuanţată, pentru că Unu de­ semnează aici regula de unitate a natUlii, legea structurală a univer­ sului, principiul imperceptibil şi nenumit (cf. cap . 1 0, 1 4 , 1 6 etc.) a cărui intuiţie ' o are iluminatul. pe cîtă vreme în capitolul 42 denu­ meşte probabil haosul primordial şi nediferenţiat, care nu este Dao, ci născut de Dao. 2 . Î n loc de .liniştit" s -au mai propus şi .a-şi găsi pacea" s au .a se fIxa, a se stabiliza". Această ultimă traducere redă probabil cel mai bine sensul frazei , prin dobîndirea unităţii pămîntul c.1.pătînd o formă stabilă şi separindu-se de cer. 3 Divinul" este acea calitate a spiritelor care le permite să fIe ceea ce sînt. caractenll lor sacru. Un alt sens al termenului este .. efIcace", iar în chineza modernă el intră în alcătuirea unor cuvinte precum .suflet." sau .inteligenţă, spirit" Spiritele" nu desemnează aici spiritele morţilor care locuiesc în ceruri, la curtea zeităţii supreme, shang di (ef. cap . 4), ci mai degrabă spiritele naturii. la care face aluzie şi capitolul 6. 4. Aceste două rinduri nu apar în textele de la Mawangdui şi nici în varianta foarte timpurie comentată de Van Zun (din dinastia Han) . Cîţiva exegeţi contemporani preferă să le elimine, însă. în opinia noas­ tră , ele se încadrează perfect atît în structura gramaticală simetrică a acestui prim pasaj al capitolului. cît şi în cea prozodică. Î n plus, .cele zece mii de lucruri" (în sensul de .oamenl. popor") realizează, impreună cu .dregătorii şi regele". o structură similară perechilor .Ce­ rul" / .pămîntul" şi .spiritele"/ .valea" de mai sus. eliminarea acestor rinduri distrugînd coerenţa semantică internă a pasajului. 5. O traducere literală a termenului zheng (echivalat de noi prin .conducători") ar fI .cei drepţi". S-au mai propus .model. exemplu", .cei care rectifică şi pun în ordine", .pacifIcatOri" (urmind comentariul lui Heshang. Gong) criteriul. ,standardul" etc. 6. Am tradus potrivit .textului vechi" al lui Fu Yi, confirmat de alte douăzeci şi patru de varia nte şi. indirect. de comentariul lui Wang BI. Wang Bi consideră că această frază sintetizează sensul celor ex­ puse mai sus, în timp ce Heshang Gong o interpretează ca o intro­ ducere la pasajul următor. Exegeza modernă şi contemporană ezită între cele două posibilităţi de lectură. deşi textele de la Mawangdui par a demonstra justetea interpretării lui Heshang Gong. Potrivit ma.

.

.


CAPITO LU L :l9

187

nuseriselor recent descoperite, fn17..a a r t.rebui insă ciUtă: .Despre acest.ea, ajunse la extreme, se spune .,. " S-au mai propus şi echivalări de genul·: .Acestea l-au atins", .Prin analogie (se poate spune ... )" etc. 7. Aceste ultime două rinduri nU .apar în t.extele de la Mawangdui, dar, ca şi mai sus, IIU le-am eliminat. 8. Potrivit .textului vechi" şi altor citeva variante, acest rind ar t rebui citit: .Fără ceea ce-i face să fie conducătOI:i (ai Subceresculul) şi (prin aceasta) p reţuiţi şi. sus aşezaţi". Diferenţa faţă de varianta standard se datorea7..ă probabil tentaţiei simetriei cu pasajul prece­ dent. Prin .mult preţuit" am tradus un tennen al cărui sens direct este .a fi ţinut la mare pret. a căpăta/a deţine o poziţie importantă" ' şi, prin extensle, .nobil, persoană suspusă". 9. I ntregul pasaJ îşi schimbă complet sensul dacă citim potrivit manuscriselor de la Mawangdui: .Despre acestea, ajunse la extreme, :',e spune: dacă ar fi intotdeauna ( .fără oprire. continuu") senin, Cerul (repede) s-ar crăpa, dacă ar fi întotdeauna liniştit� pămîntul (re­ pede) s-ar cutremura ... " Aceas tă lectură ar duce la o indepărtare prea mare de sensul general al capitolului. Implicind că regula de unitate a lumii este un lucru periculos şi de nedorit. Este inţeresant de re­ marcat totuşi că lectura devine pOSibilă şi chiar preferabilă dacă nu legăm acest pasaj de cel precedent. subliniind fapt.ul că toate lucrurile "în t supuse schimbării şi că, dacă un lUCIU ajunge la o ext.remă, in mod firesc porneşte imediat catre cealaltă. Cum legătura dintre cele două pasaje este insă evidentă, am preferat lectura tradiţionala . În loc de .a (se) crăpa" s -au mai propus şi .a se strica", .a se ' rasturna", .a se n.lpe", iar in 'loc dc .a se cutremura", şi .a exploda", .. a se dărima", .a fi indoit" etc. Ca şi mai sus, pasajul este rimat in =

lJIiginal.

1 0. Am separat pasajul final al capitolului de primele două, de pare li fi legat in mod cu t.ot.u l artificial ' prin .de aceea", Unii ('}:('geţi consideră că aceast.ă legătură exist.ă însă, propunind o inter" pretaTl" care, în opinia noast.ră, este dest.ul de forţată: Dao este ccl mai .umW dintre numere, unu (care e totuşi baza, .temelia", tuturor c.a lculelor) . Iar suveranul trebuie şi el să arate aceeaşi umilinţă, pen­ t m a-şi putea păstra poziţia şi a fi pentru supuşi ceea ce Dao este ( ';] ) e

pentru cosmos. I l . Literal. . ... înaltul din (ceea ce) jos (se află) trebuie să-şi facă temelie." 1 2 . Cel trei termeni sînt folOSiţi de suveran pentru a se autode­ semna Orfanul" se referă probabil la r�guli1e de succesiune, un prinţ devenind suveran munai la moartea tatălui său . Prin , extensie, terme­ nul a aj uns să insemne şi .slngur, singuratic". Sensul iniţial al celui de-al doilea tennen, tradus de noi prtn .văduvul": . este .puţin" şi de aici, prin extensie , a apărut sensul de .lipSit de (soţie, văduV)". Exe­ geza chineză a sugerat însă foarte devreme şi o altă lectură, .a fi lipsit de virtute". In plus, tennenul intră şi in componenţa unei expresii, .


188

DAO D E ,JI NG

fomie des înt îlnită în tex l ele vechi, cu sensul de ,,(cel căruia îi) lipsesc (toate ) . nevoiaş1 1 1 , cd ce arc nevoie de nl1 l l te", cu referinţă tot la su­

vera n .

Plin "nevred llÎC'ul" a m echivalat două ca ractere. nega ţia l m unuată

de

un alt l ern1l'n . care ll pa re cu ma i multe gra fii, arc mai multe pm­

nuntii şi mai 1 l l 1 1 l 1 e sensuri . Cu pronunlia

gu

şi grafia d in varianta

lui Heshang Gong. confirmata de alte opt varian te, telmeIlul arc- sen­

sul de .butuc de roată " , sens în care aparc în ca pi to lu l I l . l ată cum comentează Heshang Gong: .( Expresia) "cel -ca re -nu-are-butuc» dc­ se mnează metafOiic fa ptul că (suveranul) nu poate 'să ne asemenea

butucului, care uneşte toal e spiţele (rotii) . " Exegeza chineză a remar­ cat. pe bună drc p t J1 t e , că o asemenea interpret.are est.e mult prea for­

ţată, şi nici un comentator modem nu o unncază . Tot. cu pronunţia

gu, dar cu o grafic uşor mod i ficată, temlenul a fost interpretat în cinci feluri diferite, trecu te în revistă de Li Shuihai'. b i n om ul bu gu trebuind t radus: "cel Cllre n11 mai are nici o pozi ţie oficia lă" , .cel ca re arc un nume de rău augur" , "selavu l , sluga: servi1.onll", ..cc l care arlunţă (pc

cineva despre) moartea (unei alte persoanc)" şi "ccl rău, cel lipsit de bunătate /virtu te" (acest ul tim sens apropiindu ·se

de

cel preferat de

noi) . Li Shuihai demonstrează imposibilit a tea filologică a unora dintre

aceste lecturi şi completa incompa tibilitate a a lto!'a, în c.ontexL După Li Shuihai, pe care l -am urmat şi noi, tennenul trebuie să fie pro­ nunţat nou (sau gou) , lucnl confirmat şi de celt'brul exeget din dina­

stia Tang, Lu DCll1ing. Cu această pronu n ţie, sintagma noas l ră are ' sensul .cel carc nu hrăneşte (poporul) " sau , cu alte cuvinte, nu este sll l1c1ent de ."Tednlc· pen t.ru a fi suvera n . În acea stă acceptiune, cu această grafie şi eu acea s !';i pronunţie, termcnul, precedat de negatie,

apare î n numeroasc texte vechi şi, după cum afirmă atit. Li Shuihai cit şi Erkes, o origine dialecra lă (din statul Chu , presupusul loc de llilştere al lui Lao zi) a expresiei esie foarte p robabilă.

1 3. Fr-.aza aceasta a suscitat num eroase ('cmcnl.arii şi exegcze' , în1 11l ciI.. pe lîng.'i lec1 11m u nnată d e ' n oi , este la fd de posibilă şi alta: . . De aceea, (Oricît de) bine am calcula (partile miui) car, nu a vem ( � nu fac cî t) un ca r. " Partizanii lecturii l.lmlate de noi aduc ca ar­ gu me n te coment.'l riul lui W<l ng 8 i , slructura rrl ativ a propiat;:1 care apare în Zll Uang zi, va lianl,a ., t extului vechi" al lui Fu Yi, glose le lui Lu Deming e tc . , pe cită vreme cei care sustin lectura citată mai sus se bizuie pe marca majorita1.e el va rian telor, pc cOl11<'ntari ul lui Hesha ng G o ng, pc prezenla unei <;t nlduri ascmăm'i toare în textul HuaiJlan zj, pe t extul 13 dc ia M a willlgd u i e l C o Dac:1 menVonăm fa ptu l c ă această difcrenl.ă d e lec1.urcl s e drltoreaza practic unei di lcren�e gra­ ficc minore între doi termeni omofo n i . devine cvident fa p tul că olice încercare de a stabili o vers i une dcfinit ivă este sort i t ă să rămînă o Si.ll 1 plii incercare. Am prefe ra t sa citi m în spiri1 ul comentariu lui lui Wang I3i , Încercind să nu ne înde părtăm de sfera sema n tică a rîndu­ rilor an terioare. in plus , o op1)une în favoarea cdeila lto lecturi ar pu-


1 89

CAPITOLUL :39

t ('a să dea a cest ui sfil-şil de capitol o uşoară ten t ă budist ă (rema reat ă

de Wil h e l l l l şi de Waky) . ceea ce nu <,ste cazu l. in con tex t.

Nuanţele surplinse de exţgcţii care urmează o lect ură similară

eelci preferate dc noi sînt şi cle destu l de n u m ero as e . Iată cîtcva echi­

valări: "Cel care calcu lcază laudele primite n u va primi nici o laudă";

.. Cel

ce caută lauda în toate fe lu ri le / î n mod excesiv nu o va găSi";

.CeI c are este cel mai demn de laudă nu are nevoie de vreo laudă" etc.

1 4. Prin "pre ţuit" şi " di s pre ţu it " am tradus două onomatopee care

imită sunetele produse de jad şi de piatră la a tingere . Diferenta cali­

ta tivă pe care o marchează cele două onom atop e e a fost redat.'i şi prin

perechi de tipul "rar" vs. "comun", "superior" vs. "inferior" , "frumos· VS.

"urit" etc . Am preferat o relaţie de coordonare intre cele două fraze ,

potrivit. comentariilor lui Wang Bi şi Heshang Gong_ A citi precum

Wi ng- t si t Chan şi Lin Y u ta ng - "Rather than j ingle Iike the jade,

rumble Iike the rocks· - nu pare a fi în spiritul c a p ito l u lu i . Lecţia

pe care o dă acest pasaj finar este că adev ă rata Cale este calea na­

t urală, c.a lea ech i lib rulu i , supravicţuirea datorîndu -se în primul rind

cvit.'irii extremelor de o rice fel.

39. 1 Puterea lui Dao Xi Wei ( = suveran mitic) l-a atins ( = pe Dao , Unul) şi ast­ fel a potrivit Cerul şi pămîntul. Fu Xi ( = împărat mitic, cel care a descoperit principiul mutaţi.ilor lui Yin Şi Yang) l-a atins şi astfel s-a unit cu mama suflării originare ( a aj uns pînă la originea universului) . Carul Mare l-a atin s şi niciodată nu s-a îndepărtat de la locul s ău (fIx) _ Soarele şi luna l-au atins şi niciodată nu s -au oprit din mersul lor necontenit. Kan Pi ( spirit al munţilor) l-a atins şi şi-a găsit culcuş în muntii Kunlun. Ping Yi ( = spirit al apelor) l-a atins şi astfel rătăceşte prin Hiul Galben. Jian Wu ( - spirit al , munţilor) l-a atins şi astfel sălăşluieşte pe muntele Taishan . Împăratul Galben l-a at ins şi astfel pe nori s-a suit pînă la cer ( a devenit nemu­ ritor) . Zhuan Xu ( = nepot al Împăratului Galben) l-a atins şi astfel şi-a lu at drept sălaş Palatul Î ntunecat; Yu Qiang ( = spirit al mării din nord) l-a atins şi astfel a devenit mai ma re peste Polu l Nord. Regina mamă a vestu lui ( zeiţă ne­ =

=

=

muritoare) l -a atins şi astfel s-a aşezat la Shao Guang ( munte sau peşteră) ; nimeni nu-i ştie începutul şi nici sfîr­ şitul. peng Zu ( Matusalemul chinez) l-a atins şi a trăit de pc vremea lui You Yu pînă în timpul celor cinci prtnţi ( şap­ te sau opt sute de ani) . Fu Yue l-a atins Şi as tfel a devenit ministrul lu i Wu Ding ( = rege din dinastia Shangl . cuprin­ zînd tot Subcerescul sub stăpînirea sa. Apoi. in trăsura con=

=

=


1 90

DAO DE ,J I NG

s tel aţ ici Dong Wc i şi mînînd constclaţia ,Jj Wci. şi-a luat locul pri n t re stelele cerului . Zhuang

zi.

cap . 6 "M arele strămoş şi maes t lU �

39.2 Cum trăieşte în lume un Înţelept

Ran Xiang a atins mijlocul cercu lui în care toate îşi găsesc împlinirea . Preschimbîndu -se laolaltă cu lucrurile. el nu cu­ noştea începutul. s firşitul oIi prezentul şi . în această schim­ bare neîntreruptă. era unu cu ceea ce e dincolo de schimbare. 1 ) Pentnl î nţelept nu există Cer şi nu există oameni , în­ cepu tul însuşi nu există. la fel cum nu exstă nici lucruri: el cu ale lumii merge la un loc şi nu întîlneşte nici o piedică. şi prin fiece faptă aduce împlinirea (lucruIilorJ , fără să dea vreo­ dată greş. ...

Zhuang zi.

cap. 25

.Zeyang"


40 Î ntoarcerea este mişcarea lui Dao 1 , slăbiciu nea este felul în care s e vădeşte Dao2 . Lucruri le din Su bceresc se nasc din existenţă , existenţa se naşte din nonexistenţă. 3

În textele de la Mawangdui. ordinea capitolelor 40 şi 41 este in" versată. 1 . Cîţiva exegeţi contemporani preferă să citească termenul Jan2' .înt.oarcere". , cu sensul de .invers, opus", prima frază a capitolului t rebuind în acest caz echivalată: . (Evoluţia/ schimbarea/mişcarea în direcţia) opusă este mişcarea lui Dao". Capitolul nu pare însă a fi centrat pe expunerea unei dialecticl cu rezonanţe hegellene (precum C'.apitolul 2, de' exemplu) , ci încearcă mai degrabă să descrie un aspect al lut Dao, ca regulă evoluţiei lucrurilor: cele zece mii de lucruri, cărora Dao le dă naştere, ca "mamă", evohiează pe baza .Puterii", funcţiune a lui Dao, spontaneitate care le asigură evoluţia potrivit coordonatelor lor ontice, numai pentru a se întoarce , la sfirşitul de­ venirilor succesive pe care le- au cunoscut, la Dao, starea de dinainte şi de după fiinţă, pent.ru. a se naşte din nou . Acest ciclu etern de naşteri şi renaşteri presupune o mişcare circulară in care punctul Iniţial şi cel fina i coincid. Numind mişcarea lui Dao .întoarcere", ca­ p i tol u l se concentrează asupra regresiunii în nefiinţă, şi nu asupra intregului ciclu, fiind în acest fel apropiat ca sens de capitolul 1 6 (.lucrurile, multe ca frun7.a şi ia rb a , se întorc, fiecare, la inceputuri") . În plus, trebu i e spus că in celelalte capitole din Dan De Jing in l ' a \'(' a p a re Ja n2 !ennenul are sensul de "in toarcere", şi nu de .opus", I 'cr;a ce poate con s ti t u i o dovadii suplimentară in favo area lecturii ' \ ! ",stre, prefera t;"l de aillnJnteri d(' majoritatea exegeţilor. 2. Cea nlal btJ I 1 3 : ;',-,ducere a terlIlenului yong, echivalat aici prin , I d în care se vădc,,? : c " ar n proba bil .f u nc ţ iu ne " sau .manieră î n ca rI" .' l llanifestă" TerrnC'illll mai a pare de citeva ori in Dao De Jing, noi I r:l 0ucînd u - l lrcc" enL pl"in .fo losinţă". Această frază. de scri i nd manie­ , ' , cl e manifciila re ' 1 lui Dao. se con e e i1t.re a ză a supra eficaeitălii po " I l 'l l tialului in mpOl ' ! cu c('ea ce se act.ualizează. si n tetizind una din i r ' ( ' lj ile fa '/Olite' a le t ex t ului : peI l l m a put.ea să evolueze potrivit datelor 1 , , ( Il iltura!e, toal e lucrurile trebuie să inccI"ce să ăs treze nalura lc tea


1 92

DAO DE J I NG

şi spon t a nei1 a t m iniţială (cu care au fost. înzestrate de către Dao), se

pot cllţia lita t ea exist.enţei, Puterea, care

poate insă pierde cu uşu­

rinţă în momentul .lilptuirii", al manifest ării ei in acte contrare pro­ priilor concli1iolli\ ri n a t urale. În acest sens, faptul că .Iucrurile înflo­

resc şi-apoi imbăt rincsc" (cum spun ('.apil olele ��O şi 55) ori metafora

copilaşului care rămîne mereu alături de Dao sînt ex1rem de relevante.

3. Acest e rinduri sînt de obicei puse in legăt ură cu prime le fraze

din capitolul 42: . Dao a născut Unu l , Unu a născut doi, doi a născut trei, trei naşte cele zece mii de lucruri", ceea ce a dus la aparitia celor mai diferite interpretări. Astfel, pentru Van Zun, exeget din dinastia Han , spre exemplu, Dao este nonexistenţă comple tă , "vidul \idului", şi din I se naşte Unul, echiva lent cu Putel-ea sau v idul , simu ltan exi­ stenţa şi nonexistenţă.

Unnează

stadiul dc doi, iden t ilic.at printre al­

tele cu o "nefiinţă a nefiinţei", şi apoi trei sau (din nou) noncxist.enţa. Zhang Songru cit ea7.ă această frază, tipică pentru

Van

2un : .Viaţa

celor zece mii de lucruri îşi are originea in vid ( - Unu) şi începe din nefiinţă ( .

=

trei) ."

Wang Bi construieşte şi el o metafizică extrem de convingătoarc.

pornind de la cel doi tenneni. Cum

wUl

nu poate

fi

WU / ,

"noncxistenţă", şi

you.

"existenţă".

separat de !JOLL, fiind. aşa cum scrie Isabelle

Robinet ( 1 977 : 75). "ce que le silence esl. ă la pa role ". Wang Bi vede intre ele o relaţie de perfectă complemen ta ritate: prin you, iar

you

îl exprimă pe

wu / .

WUl

se manifestă

care este în plus originea şi

sfirşilul întregii fiinţe (you) . Cum. pe de altă parte. se afim1 .t exp lici !. e.ă "Dao este o denllmire a lui wu/ ". devine evident. faptul că pen t ru Wang

BI. a ş a cum

scrie aceeaşi lsabelle Robinet. tăcerea nu inseamnă

numai inversul vorbirii. ci şi ceea ce vorbirea nu poate să exprime. ceea ce se află (!incolo de vorbe şi dincolo de orice deteml inare. Astfel.

dincolo de simpla fcnomenalitate. a cărei structură este descrisă cel mai bine prin perechi

wud you.

se află Dao sau

IVli/ .

principiul infinit.

nelimitat, nedefinit, care se manifestă tocmai prin aceste perechi. Cită vreme rămînem în sfera fenomenalului. spune Wang Oi. Dao poate fi

şi perceput şi neperceput. şi latent şi actualizat. şi numit şi nenumit.

Pentru a desemna in să ceva a cărui legătură cu fenomenalul este ex-. trem de slabă. Dao ca principiu lll101enal şi imanent, singura denu­ mire potrivită rămine negaţia

(wu/ ) .

in acest sens, Dao aj unge la un

gra d maxim . de abstractizare. devenind întru totul im posibil de cir­ cumscri s: poate din această pricină Wang Oi însuşi czită. introducind diverşi termeni al l.ernalivi (de ge nul .rădăcină a nefiinţei" sau .ramurl ale fiinţei") şi resim ţind continuu caracte r u l inadecvat al temlinologiei pe ('.are o foloseşte pentn l exprimarea acestei intulţii tulburătoare . . Alte exegeze propun o identificare a lui Dao cu "Marele i nceput" al universului, vidul primordial. "Nimic·. su l. Unul sau

you.

wUl '

din care a apărut hao­

care, divizindu-se şi căpătînd coerenţa fundamen­

tală sau annonia . a produs lumea în fonnele definite ale celor zece

mii de lucruri. Lectura poate

fi

susţinută şi printr-un pasaj din


CAPITOLU L 40

1 93

'! I / I mlg zi: .În M a rek Î l l CCpu l. a C'x i sl a l. nonexistcll �'1 , iflr nonexist.en1.a lIl UI1f>, De a ici a a p<l l1 1 t U n u l , şi as tfel a exist at U nl l l , l i p sit t i . ' timna (materială ) . " (Cap. 12 , .Cerul şi pămîntu l " . ) Jiang Xichang I i1 lanl,ează această in terpre t a re J?i, fii l'a să mai facă a pe l la st ructurile I I l i l icc din cap i t olul 42, p ro p u ne o ide n tificare a lui ll'Uj cu I Vumiilg, " Jlell um i tu l , cd ffi ră de nume" , şi a l u i !Jou cu you 17:ing, . nwn i tu l , cel I llzestrat cu nume " , Trebuie însă spus ca. pentru ,Jiang cei do i termeni , l l'semnează perioade distincte din ist oria universului, cea în care ni ­ l l I ic nu exis t a, deci nici numele, re s pe ct iv cea a a pariţiei oamenilor ':L evident. şi a numelor. Astfel. une i epoci nedefinite şi necunoscute, denum ită wu sau wuming. i-a urmat p e ri oad a (you sau youming) în ca re ş i - a făcut a p a r i ţi a specia umană , De îndatii ce oamenii şi-au p ierdut naturaleţea o riginară şi au abandonat int.uitia în favoarea ra1, 1 l Ulii , au a p ănlt ş i numele şi . o dată CII ele. diferenţele între lucruri . • " T a ce a condus la conştient izarea existenţei ce lor zece mii de lucruri. ( a rc . deSigur. existau şi mai înainte. , Fe n g Youla n c o n s ili e ră şi el că UlU j şi you trehu it' echivalaţi prin "iienumit" şi .numit". sau mai dt'grabă plin .nomahW şi . ino mabi1 ". "�ii că în aces t sens Dao est.c echivalent cu I VU l' datorită l ipsei sa l e " 0m pl ete de rletelm inare. Precedenţa sa faţă <;!e e xi s ten ţă nu treb u i e i nsă înţeleasă în sen s mitologic. ci strict lo gic . Este firească presupu­ n crea . susţine Feng. că toate fiin ţe l e vin din fiinţă şi că. fiin ţa există i n a intea fi i n ţe lo r . Este la fel de firesc însă să considerăm că n e fii nta, Dao. nedeterminat.ul , precede fiinta. care p resu p u ne determinarea şi definirea. Pentru a încheia această prezentare. trebuie spus că. după ştiinţa noastră. doar doi exegeţi. Xu Fa ncheng şi Wilhelm. au în drăz ni t să se abată de la traducerea s ta nda rd a acestor fraze � Primul a citit: .Lucrurile din Su bce re sc se nasc în ( = în locul în care există) fiinţă. fl i n ţa se naşte în ( = în timpul în care există) nefiinţă". iar sinologul german a interpretat în sens teleologic: .Lucrurile din Subceresc se nasc intru fiinţă. fiinţa se naşt.e întru nefiinţă. " In ceea ce ne priveşte. am pornit. în interpretarea acestor două fraze. de la mai multe premise. atit filozofice cît şi filologice. Astfel. este ştiut că existenţa şi nonexistenţa nu desemnează. în nici unul din textele filozofiei chineze. ceva similar Fiinţei şi Neantului. în sen­ sul în care înţelegem noi aceşti terme n i . You şi WlL j se referă întot­ deauna la stări ale individu lu i sau ale lumii. p utînd fi descrise ca o sumă de atribute şi determinări specifice. p recum numele. forma. ma­ f erialitat.ea şi aşa mai de pa rte . Acest lucru se datorează nu nwnai taptulu i că filozofia chineză nu proiectează nimic în afara lwnii pînă şi extrem de ahs tractul .principiu" (li5) al neoconfucianişj:ilor este un eaz în speţă - . ci şi dublului sens al celor doi termeni care . ca verbe. cu m sînt folosite curent. înseamnă .a (nu) exista". cît şi .a (nu) avea" ; as tfel . o traducere la fel de posibilă. la rigoare. ar fi şi .ceea ce (nu) are" (formă. nume etc.) . " l i fl \ 'ea


DAO D E ,J I NG Pc de il l1ii pil rte , un pasaj d i n ZhuQJlD zi a firmă dar: "Cele zecc mii de lucn lri <lpar din ceea ce 1 1 1 l arc eXistcnt,ă. Existenţa nil poate exist il în virtu t e;) existente i , ci esle necesar ca ea să apară din non­ existenţă. " - (Ca p . 2:�, "Gcngsflli g chu".) Pornind 'de aici, echivalarea nonexistenţei <:11 Dao, pot rivit capit olu lui 42, sau , pe un plan on tolo­ gic, cu vidul origi nar, conform fm zclor din Zhu ang zi citatc anterior, devine evidentă. Ti nînd însă SC::1m a de f<l ptul că "nonexistenţă" în­ ,;camnă în pl' " mf l;nd Iipsii de <.:dluire , este la ref de evident că Dao i , reeede exisl , L i ; ] şi formele ei concrete precUl i i legea precede materia: .:) este "mamV." j , cdefinită, nenu mită şi impcrcep tibilă a universului, "temeiul" firii, clIm scrie Gh. VIăduţescu , po tenţialitatea ontică a' lu­ crurilor, "strămoşul" sau "rădăcina" • pe de-o parte, şi simultan regula de u nitate şi coerenţă a lumii, regulă care, la, TÎndu-i, ocu Itează ne­ numitul, "misteriosul", numenul . De aceea, într-m:levăr, Dao - al1te­ lior, dincolo de sch imbare şi veşnic � "a nă scu t Unul", prin li psa de determinare fiind echiva lent, în perspectivă mitologică, cu vidul pri­ mordial. Şi, tot de aceea , el este şi" principiul, şi regula, Unul de din­ colo de schimbare. 40. 1 Mişcarea in directia opusă este mişcarea lui Dao*

.. '" Cele zcce mii de lucruri sînt iden tice (răspunse Spiritul Mării din Nord) : care c scurt şi care e lu ng? ( = numai prin raPQ!:!area la standarde relative lucru rile devin diferite, căci . pentru Dao toate sînt unu) . Dao nu are început ori sfirşit. Însă lucrurile au viaţă şi moa rte şi nu se pot bizui pe sine ca să se împlinească: cînd goale . cînd pline. ele nu sînt stăpîne pe forma lor. Anii trecu ţi nu pot fi aduşi înapoi. iar timpul nu poate fi oprit: creşterea şi dcscreşterea, la fel plinu'l şi vidul. de cum sfirşe sc încep din nou . Din această pricină vorbele mele se referă la regula Marelui Î nţeles şi discută principiul celor zece mii de lucruri. Viaţa tuturor lucrurilor se aseamănă cu galopul şi goana calului , în care fiecare mişcare aduce cu sine o schimbare Şi fiecare clipă o nouă mişcare . (M-ai între­ bat) ce trebuie să faci şi ce nu: lasă-te supus prefacertlor tale naturale . " ZhWlf!g zi, cap. 1 7 "Şuvoaie d e toamnă" * Lin Yutang consideră că jan2 trebuie citit ca avind sensul de "opus", şi nu cel de "intoarcere" . şi ilustrează în consecinţă. De regulă. cînd lectura noastră a fost diferită de cea a cunoscutului sinolog. nu am tradus pasajele din Zhuang zi selectate de el. care sînt relevante în asemenea cazuri pentru interpretarea sa. nu şi 'pentru a noastră. Cu toate acestea, facem aici o excepţie. datorită frumuseţii pasajului citat


CAPITOLUL 49

1 95

40.2 Originea lucrurilor. Evoluţia fiinţei din nefiinţă

Ran Qiu il întrebă pe Confueius : . E cU pu tinţă să şt im ce .

cra înainte de Cer şi pămînt?" nE cu putinţă. răspunse Con­

fueius. trecutul este asemenea prezentulu i . " Ran Qiu n u ş ti u c e s ă mai spună ş i se retrase. însă a doua zi îl văzu din nou pe Confuciu s Şi spu se : "Ieri, cînd am întrebat dacă e cu putinţă Sh ştim ce era înainte de Cer şi pămînt. Maestnll mi-a răspuns: .E cu putinţă . trecutul este asemenea prezentului. » Ieri mă luminasem cu privire la spu­ sele dumneavoastră. însă astăzi mă aflu din nou în întuneric. Î ndrăznesc să vă întreb ce aţi vru t să spuneţi . " "Ieri te-ai luminat pentru c ă spiritul tău a priceput dinain­ te vorbele mele; astăzi te afli in întuneric pentru că le cauţi înţelesul fără să-ţi foloseşti spiritul. Nu există trecut. nu exis­ tă prezent. nu există început şi nu există nici sfirşit. E -cu pu tinţă oare să existe copii şi nepoţi dacă nu au existat copil şi nepoţi ( - fiecare este copilul şi nepotul altcuiva. specia umană nu porneşte de la un cuplu primordial) ? " Ran Qiu nu mai zise nimic . Confucius zise : "Te-ai oprit. nu mai ai ce să răspunzi. Nu viaţa face moartea să se nască ( nu este cauza ei) şi nu moartea face viaţa să se stingă. Oare viaţa şi moartea nu depind de altceva? Fiecare are ceva care-o face să fie de sine stătătoare. Să existe un lucru n ăscu t înainte de Cer şi pămînt? Ceea ce face lucru rile să fie lucruri nu este el însuşi un lucru . Nu se poate ajunge la un lucru anterior apariţiei lucrurilor. căci şi inaintea acestuia se află lin lucru . Şi dacă şi inaintea lui se află u n lucru . aceasta ( incercarea de a găsi o cauză primă) este fără de capăt." =

=

Zhuang zi. cap . 2 2 "Înţelepciunea călătoreşte i n nord"


41 Cînd omul l superior au de de Dao, cu sîrguinţă-I urmează2; cînd omul de mijloc aude de Dao, îi pare că e şi că nu e3 ;

cînd omul inferior aude de Dao mult rîde de el4 căci de n-ar rîde Dao n-ar meri ta să fie socotit Dao5, De aceea spune-o vorbă veche6:

"Calea7 luminoasă pare-ntunecoasă, Calea care merge-nainte pare a duce înapoi, Calea netedă pare-a fi plină de hîrtoape8, Puterea superioară se aseamănă văii9 , alb ul desăvîrşit pare- a fi negru 1 0 , Puterea cuprinzătoare pare-a nu fi de-aj uns,

Puterea trainică pare slăbiciune l l , adevărul simplu pare nestatornic l 2• pătratul cel mare nu are colţuri, uneal ta cea mare tîrziu se-ncheie de făurit, muzica măreaţă are sunetul slab , Marea Imagine formă nu are l 3 , Dao s e ascu nde î n nenumire 1 4 , " Ş i totuşi, numai Dao se pricepe să- nceapă şi se pricepe să-mplinească, l 5 Acest capitol precede capitolul 40 î n textele d e la Mawangdui. 1 . Am tradus prin .om" . şi aici şi în rindurile următoare, termenul shi;z gentilom" cavaler". Este vorba de membrii unei clase interme­ diare. inferioară grupu lui care deţine puterea. dar deasupra oamenilor de rind: shi2 erau antrenaţi ca războinici. participau la l;tualurlle re­ li ioase I erau buni cunoscători ai co u8ului tradi ional de texte •


CAPITO LUL 4 1

1 97

ist Olicc şi filozofice . Tcmlenul a mai fost. ech ivalat şi prin "sage" (Wil ­ helm ) . . . scholar·· (Erkes) . "st.udent." (D . C . Um ) etc. 2. Termenul xing, echivalat de noi prin "a unna", are sensul iniţial

de "fi mergc", prin extrapolare aj u ngind să Însemne şi "a practica, a pune în aplicare" (o doctrin ă, o învăţătură) . Probabil că sensul iniţial al termenului se păstreaZ<� , la fcl cum Dao de.semnează, aici şi mai jos, atit doctrina daoista cît şi Calea, drumul pe care "se merge". 3. Fraza a mai fost echivala tă şi prin "uneori crede în el. alteori se îndoieşte de el" sau "uneori îl pastrează, alteori îl pierde". 4. Potrivit "textului vechi" şi unei alte variante, aceste ultime două rinduri ar trebui echivala te : "cind omul inferior aude de Dao (consi­ deră) că este (ceva) vag/ nedefinit/ (un concept, o doctlină) fără sens şi (în plus) ride de el". Numeroşi exegeţi contemporani preferă una din aceste variante, în oric.are din ele fr� reluînd simetric structura similară din rindul doi. Unul dintre primele texte budiste chineze, TIn­ latul despre risipirea indoielilor (Li I/Un lun, cunoscut şi sub numele de Mou zi) . care datează de la sfirşitul secolului 2, cît şi un celebru text despre alchimie : de inspiraţie daoistă, Cartea maestrului care păs­ trează simplitatea (Bao pu zi), datind de la începutul secolului 4, eon­ finna această lectură. Textele de la Mawangdui, cu mult anterioare, o infinnă însă, şi de aceea am preferat să unnăm variantele standard. 5. Sau "(Dao) nu ar fi potrivit să fie (socotit) Dao . " 6 . Unii exegeţi au considerat că sintagma echivalată d e noi prin "vorba veche" (literal, "o spunere (de mult) întemeiată/ stabilită") ar desemna în fapt tiliul unei cărţi, astăzi pierdută, căreia ii sîn t atri­ buite rindurile care urmează. 7 Calea" este , desigur, Dao . La fel ca şi Waley, am conSiderat că t.extul şi-ar pierde în mare măsură poeticitatea dacă am lăsa netradus t.ermenul Dao, aşa cum am făcut-o în celelalte capitole din Dao De Jing. Este interesant de remarcat că jocului continuu între sensurile concrete şi abstracte ale termenilor din prima parte a capitolului îi unnează o abstract izare treptată, care culminează în afinnaţia: "Dao se ascunde în nenumire. " 8. Pentru temlenul echivalat de noi prin "plin de hîrtoape" s-au mai propus şi "accidentat" : "care urcă şi se ridică" , "noduros", "cate­ gorie" - potrivit variantei lu i Heshang Gong unnată şi de Cleary. rin­ dul ar trebui cit it: "Dao care egalizează pare a categoriza" (1) - etc. Unii exegeţi preferă să citească primul tennen din fiecare din aceste ultime trei rinduri ca un verb. echivalînd: "Cine se luminează întm Dao pare a se afla în întuneric, cine se apropie de (înţelegerea lui) Dao pare a se retrage ( a se îndepărta de el) . cine merge pe Calea cea netedă ( ('.a re uneşte toate diferenţele etc.) pare a merge pe o cale accidentată ... " Lectura. deşi posibilă. nu pare şi probabilă. căci astfel se pierde simetria gramaticală cu rindurile care unnează. .

=

=


mAo DE J I NG Î n ,t.ext.ul vech i ŞI In alte zcce variante ordinea u ltimelor două fraze este inversată. Acest. prim terţcl. rimea ză Îil OIigi n a I . fiind unnat de alte două terţcte rimate şi de un catren , de asemenea rimat. 9. Sintagma tradusă de noi prin ,Puterea superioară" apare şi la inceputul capitolului 38, unde am echivalat prin ,cel cu multă Pute­ re". Potrivit. lui Wa ng Ei. valea este un simbol al vidului. in timp ce Heshang Gong o consideră un simbol al umilinţei. fiind locu l in care se adună toată murdăria din Subceresc. Jia ng Xichang acceptă am· bele interpretări. deşi, din perspectiva întregului capitol. cea a lui He­ shang Gong pare mai potrivită. 10. Prin ,desăvîrşit" am echivalat termenul daj . ,mare. măreţ", care apare şi in frazele următoare. Albul este simbolul gloriei şi al onoarei, iar negrul - al umilinţei şi dizgraţiei (vezi şi cap. 28, nota 5). Tennenul tradus aici prin ,negru" are de altminteri sensul iniţial de ,umilinţă". Unii exegeţi consideră că textul, în varianta standard pe care am urmaf-o noi, este corupt, întrucit structura celor trei fraze care încep în original prin Dej Puterea". este întreruptă de această · frază. De aceea, ea este de obicei Introdusă după rindul .adevărul simplu pare nestatornic", alăturindu-se celor patru fraze care urmează şi care în­ cep toate prin caracterul daj mare". Astfel. după trei fraze care con­ ţin caracterul Dao, ar urma alte trei care încep cu Dej , încă un rînd, izolat (.adevărul simplu pare nestatornic"] , şi apoi alte cinci care incep prin da j . Această rearanjarc este într-adevăr mai lOgică, însă Zhang Songru , primul exeget care a propus-o, nu are dreptate cînd susţine că rima finală se păstrează în urma acestei modificări, aşa cum se poate demonst.ra apelînd la monumentala Grammata Serica Recensa a lui Karlgren. Structura rimelor finale ale Iindurilor care alcătuiesc această maximă citată de textul nostru este destul de simplă, fiind de tipu l: aaa, bbb. cec, dddd, însă orice alterare a ordinii frazelor impietează şi asupra ei. Î n plus. textele de la Mawangdui confirmă şi ele ordinea Iindurllor din variantele standard , ceea ce poate constitui un motiv suplimentar pentru a nu Interveni in nici un fel asupra textului. I l . Numeroşi exegeţi contemporani preferă să citească. în loc de .trainic" , un termen omofon cu sensul de vîguros", care marchează mai bine contrastul cu .sIăbiciune". Î n legătură cu acest din urmă termen, Heshang Gong propune o glosă care, deşi flIologic este în­ dreptăţită. e greu de urma t: .a fura"; intregul rind trebuie atunci echi­ valat .(Dao şi Pu terea celui ce are o) Putere trainică par (să poată fi) furat.e". Wang Ei glosează şi el acelaşi termen p rin ,a însoţi (hoţeşte) ". comentind: .Cei care au o Putere trainică urmează firea lucrurilor. nu întemeiază şi nu întreprind (nimiC) . De aceea par să-I însoţească ho­ ţeşte (pe Dao) . " Î n general, traducătorii preferă o lect.ură similară cu cea aleasă de noi. nuanţînd prin .indolenţă", .apatie", .lipsă de soli­ ditate" etc. "

.•


CAPITOLUL 41

12.

Aceasta este una din cele mai ambigue fraze ale t .extului, di­

Icrcnţele de int .erpretare fiind exl rem de mali. Prima problemă pe care

() pune acest rînd este cent rată pe relaţia gramaticală dintre primii

doi termeni: 7.hi,/, tradus de noi prin .simplu", şi zllen, echivalat prin .,adevăr". Noi am considerat că primul termen trebuie citit ca un de­ lerminant adjec1ival al cclui de-al doilea; alţi exegeţi susţin însă

este vorba de

UII

detenninant subsl.antival sau preferă să citească o

relaţie de coordonare între cei doi temleni. Această pluralitate de lec­ turi este posibilă şi datorită polisem iei destul de extinse a fiecăruia. Astfel. zhi4 poate însemna .substanţă",

.obişnuit. simplu , firesc",

..esenţă, natură, caracter intrinsec" etc . , iar zhen are şi el alte cîteva sensuri, precum .esenţă, natură originară, adevăr al firii", .real, au­ lentic", .şters (despre culori)" etc. Î n plus, Liu Shipei, un exeget de la sfîrşitul ultimei dinastii, a sugerat că zhen ar fi o formă alterată a caracterului Dej, .Putere", ceea ce complică şi ma] mult lucrurile. Nici ultimul caracter al rindului nu este prea uşor de interpretat. mulţi exegeţi considerind că o lectură într-unul din sensurile sale di­ recte - .schimbător", respectiv .fluid" - nu este posibilă şi propu­ nînd alte interpretări. Iată cum a mai fost echivalat acest rind: .Omul c.are are Puterea lemnului nelucrat (

=

simplă şi naturală) pare impur

f?i murdar" (Jiang Xichang); .Puterea plină pare a fi goală" (Gao Heng); .Puterea curată şi simplă pare a fi ca noroiul" (Chen Guying); .Sim­ plitatea şi puritatea se

aseamănă cu murdăria" (Zhang Songru);

.Pu terea simplă, pare a fi prostie" (Sha Shaohai, Z hu Qianzhil; .Pure substance seems fluid" (Paul

J. Lin); .Natural simplicity is Iike Incon­

stant" (Erkes); .The subsl.ance appears to be changeable" (Wing-tsit Chan); .Pure worth appears like contaminated" (Lin Yutang); .The genuine in substance appears hollow" (Ellen M. Chen); .Plain truth seems suIlied" (Mair); .Simple honesty seems changeable" (Cleary) etc. În lectura noastră, am încercat să redăm cît mai exact conflictul intre esenţă şi aparenţă pe care este construit întregul capitol.

1 3. Toate aceste patnl rin duri încep, aşa cum am menţionat mai

sus, prin acelaşi caracter, daI' . mare" sau .mărer. Fiecare din aceste fraze se referă probabil la Dao , textul părind să sublinieze lipsa de detrrminări limitative şi restrictive ale lui Dao, care cuprinde tot spa­ ţiul şi timpul . fără să poată fi perceput. Potrivit lui Heshang C'.nmg insă, frazele se referă la diverse calităţi ale oamenilor, corectitudinea , insuşirile şi calităţ)le înalte, simplitatea etc_ Expresia .Marea Imagine" apare şi la începutul c.apitolului

35. 1 4. Sau: .Dao este ascuns şi nu are nume", lectură preferată de

unii exegeţi contemporani, prin simetrie cu rindurile anterioare. Nu­ meroşi comentatori consideră că acest rind reia sintetic sensul tuturor frazelor precedente şi nu numai al afirmaţiilor anterioare, ceea ce pare foarte probabil. 15. Am citit potrivit textelor de la Mawangdui, confirmate parţial

f?i de unul din manuscrisele din dinastia Tang, descoperite la începu-


200

DAO DE ,)ING

lui secoluhti in grotelc de la DunhwlI1g. O leclură r-illT să urmeze vminutele stnJlr!nrd ar 11: "Şi totuşi Dao se pricepe sii ajute/să dea şi să împlinească." 41.1 .

..

Albul desăvîrşit pare-a fi negru. �terea cuprinzătoare r.

pare-a nu fi de-ajuns"

Yang Ziju mergea înspre sud către Pei, iar Lao Dan ( Lao zi) călătorea .înspre vest. către Qin; se întîlnir:'i în apropiere de Liang. în timp ce mergeau împreună, Lao zi îŞi ridică pri­ virea către cer şi spuse, oflind: .. Am crezul la început că mai poti să primeşti eevş. Învătătu ră de la mine ( mai poţi fi edu­ cat/ i nstru it) , dar acum îmi dau seama că nu e aşa." Yang Ziju nu-i răspunse, însă cînd aj u nse ră la han îi oferi un lighean Ctl apă ca să spele pe miini, un ş tergar şi un piep­ tenc şi apoi. lăsîn du- şi încălţ.;'rile la. uşă, veni în genunchi pînă la el şi-l întrebă: �Mai î nain te am dorit să-I rog pe Maes­ tru (să-mi ofere o explicaţie), în s ă Maestrul nu a avut clipă de' odihnă pe drum, aşa Încît n-am mai îhdrăznit (să vă de­ ranjez) . Acum, că aveţi o clipă de odihnă, v-aş ruga să-mi spuneţi ce greşeală am săvîrşit." Lao zi zise: C h ipu l tău este mîndru Şi semeţ. Cine ar vrea să se-nsoţească cu tine? ,Albu l desăvîrşit pare-a fi n egru Puterea cuprinzătoare pare-a nu fi, de ajuns •. " Yang Ziju se schimbă la faţă de ruşine şi spuse: �Ascult cu respect porunca voastră!" La venire ( cînd a sosit la han, alături de Lao zi) , hangtul îi ieşise în întîmpinare, u n bătrîn ţinuse pentru el rogoj in a ( ca el să se aşeze) şi nevasta acestuia îi ţinuse prosopul şi pieptenele; toţi din han îi ocoliseră rogojina iar bucătarţll nu atinsese soba ( ca să nu-l deranjeze). Cînd s-a întor s ( după discu ţia cu Lao zi) însă. a trebuit să se lupte cu cei din han ca să-şi păs treze rogoJi na =

.

=

,

=

=

=

=

.

Zhuang zi,

cap.

27

.Parabole"


42 D ao a născut Unul, U nu a născut doi, do i a născut trei, trei naşte cele zece mii de l u c r ur i

.

Cele zece mii de lucruri pe Vin în spate îl poartă şi pe Yang din faiă-l îmbrăiişează,

1

.

amestecîndu-şi suf1ările

ca să

intre

în

armonie2.

Ceea ce oamenii urăsc este să fie or fan i văduvi şi nevrednici, .

însă regele şi dregătorii pe sine aşa se numesc3: astfel

unele l u cruri sînt micşor ate dar se măresc, altele sînt mărite dar se micşorează. 4

ce aliii-i î n vaţă pe oameni îi învăţ, îndrumîndu-i5: "Cei cumpliţi şi cei ap rigi de moarte bună nu m or. "6 Eu din aceasta fac· temeiul învăţăt urii mele.7 Ceea

şi eu

1. Exegeza tradiţională a interpretat destul de diferit aceste fraze. probabil datorit..'i absenţei unei cosmogonii bine închegate şi unitare în istoria spatiului cultural chinez. Astfe i. Unul a fost identificat rind pc rînd cu .Marele Început" al universului. haosul primordial. .Marea Idcntitate", cum e ste numit în Zhuang zi. cu .suflu l", qij, materia­ C'Tlcrgie difuză din care s - au condensat Ceru l şi pămîntul şi apoi toate vieţuitoarele, sau cu Dao însuşi; doi a fost considerat a desemna bi­ Jlomul Yin şi Yang, Cerul şi pămîntu l sau diferenţele, diviziunile în gcnemI. în perechi de tip Yin-Yang (sus-jos, cald-rece, stinga-<ireapta c-tc.); trei a fost identtficat cu starea de annonie în care se afla cos­ l1Iosul înainte de a enera viaţa, cu .suflarea", qi , perce ută acum


20!t ca un fel de energie vitală fără de care fiinţele nu pot intra în făptură

1?i. pohivit uuci in terpre tă li ulterioare. cu triada clasică a traditiei chi­ neze, Cer-pămînt--'om, care stă la baza imaginii despre lume a chine­

zilor. Noi nu am surprins aici decît cît.eva din nenumăratele ipoteze propuse. nuanţările putînd să ajungă pînă la detalii de genul celor surprinse de Yan Zun. a cărui interpretare am prezentat-o în nota

finală la capitolul 40. lată un pasaj din ..Primăvara şi toamna prin­ ţului

tir'

-3.

(Lushi churlqiu). te xt datînd din secolul

pasaj care, chiar

dacă nu se constituie într-un coment.ariu direct al acestui capitol. este relevant pentru varietatea specula\iilor cosrrtogonice ale chinezilor:

.Marea Unitate produce cele două plincipii ( = Cerul şi pămîntul!. cele

două principii produc Vin şi Yang. Yill şi Yang se transformă (în con­ tinuare). uruI (mergînd) în sus şi celălalt În

jos.

unindu-se şi impli­

nind formele. Haotic, (cu totul) haotic. ele ( = Vin şi Yang) se separă dar din nou se unesc. se unesc şi din nou se separă: aceasta se chea­

mă constanta Cerului. [ . .. 1 Cele zece mii de lucruri sînt produse şi

create de către Marea Unitate şi sînt transformate de către Vin şi Yang: (Da yue. 5. Zhongxiaji) Exegeţii chinezi contemporani îşi bazează cel mai frecvent inter­

pretarea pe două pasaje. unul din textul Huninan zi şi celălalt dintr-un

apendice al Căr1ii schimbărilor: .. Dao este regula care a început din

U.nu. Unu era şi nu dădea naştere (la nimic). de aceea

� -a

divizat şi

a lacut (să apară) Vin şi Yang: Yin şi Yang s-au unit în armonie şi

cele zece mii de lucruri s-au născut." (cap. 3. Tiarl wen Xlm), respectiv: .Cartea schimhărilor se referă la Polul Suprem (taijil care a dat naşte­ re celor două principii (liang yO" (Xi ci). Xi Tong. la începutul secolului.

a fost primul care a apropiat cele două fragmente citate de sensul frazelor noastre. propunînd şi o interpretare coerentă: Dao a născut .Polul Suprem", Unul, haosul primordial. care a trecut apoi. la rin­ du-i. prin încă două stadii în care s-a dezvoltat şi ordonat, pentru a da naştere celor ,zece mii de lucruri. ,Jiang Xichang, pornind de la exact aceleaşi fragmente. consideră însă că fraza iniţială a capitolului nu marchează în fapt o anterioritate a lui Dao faţă de Unu. Potrivit lui Jiang, Dao şi Unu sînt acelaşi lucru, Dao fiind o denumire con­ venţională, iar Unu o determinare numerică asociată lui. Xu Fan­ cheng reia şi el această interpretare, susţinînd că Dao este el însuşi .Polul Suprem" iar Unu un simplu număr care desemnează starea de unitate în care se afla universul·la început. Aceste lecturi par îndrep­ tăţite dacă le pri� din perspectiva teoriei lui B.S. S olomon, confir­ mată şi de Isabelle Robinet. potrivit căreia Unu

este un fel de

.nonnumăr" pentru chinezi. desemnînd ceea ce nu poate fi măsurat, nedefinitul sau neperceptibilul (.Marea Unitate", Dao etc.); baza ori­ cărei numeraţii. susţine această teorie. este trei . du monde", cum afirmă Isabelle Robinet

(1977

:

origine et resume

200).

sau .implinire

a numerelor". cum susţine Wang Rongfu, citat de Xu Fancheng.


�3 Mai trebllie poate adaugat. aici c?i aceste rinduri au dat naştere unor lecturi şi mai complicate în comentariile, canonice ale textului sau în cele ale exegeţilor moderni carc le citesc in spiritul daoismului religios. Astfel. dc pildă, pentru Feng Dafu Unu dcsemnează .întregul plimordial", doi - Yill şi Yang, care sînt considerate două forme de energie sau două .. sufluri", unul pozitiv, masculin. activ şi unul ne­ gativ, feminin, pasiv; din combinaţia lor apare un .. suflu al armoniei". care este trei şi care stă la originea intrării in existenţă a celor zece mii de lucruri. Folosind aceeaşi terminologie . Zhou S hengchun susţi­ ne că Dao este .originea universului", Unu . haosul n ediferenţiat. uni­ unea primordială • • suflarea 'Originară". iar doi demrrneşte Cerul şi pă­ mintul; trei. în schimb . este combinaţia dintre suflul masculin şi cel feminin men ţionate mai sus. cărora li se adaugă şi ;unestecul haotic pe care îl fOimează laolaltă. Toate aceste denumiri au o legătură certă cu tehnicile daoiste de respiraţie, care urmăresc printre altele contro­ larea fiecărui .. suflu" din corpul omenesc. fie cel masculin. fie cel fe­ minin. fie .suflul originar". cel .al sîngelui", cel .. al spiritului" etc . ; în acest fel. intrind in ritmurile cosmice. daoistul îşi poate asigura lon­ gevitatea şi uniunea cu Dao. În .Introducere" şi în nota 3 la capitolul 40 am încercat să oferim o interpretare a primei fraze a capitolului de faţă. Î n privinţa seevenţei numerice prezent.ate aici . nu putem opta în favoarea unei singure lec­ turi: cu toate acest.ea, în opinia noastră aceste trci numere nu pot reprezcnta. după cum sustine Feng You lan. doar o descriere formală a apariţiei universului, percepută ca un proces progresiv care presu­ pune trecerea prin mai multe stagii, nedefinite . Dimpotrivă, este mult mai probabil ca fiecare termen al acestei serii să aibă o semnificaţie anume . greu de circumscris cu precizie. este adevarat. dar care se in tegrează oricum într- un tablou cosmogonic, şi nu într-o simplă sec­ venţă matematică. Pe de altă parte. există un simbure de adevăr şi într- o asemenea lectură. dată fiind fascinaţia pe care triada primor­ dială a exercitat-o în gîndirea chineză. Î n acest sens. este relevant şi un pasaj din Zhuang zi (vezi secţiunea 2 .2.) cît şi comentariul lui Wang Bi. pe care-I vom adăuga la sfirşitul acestor note. Este interesant. de remarcat că traducătorul trebuie să aleagă aici' între două lecturi posibile ale verbului sheng. .. a se naşte": la trecut sau la prezent. Majoritatea sinologilor con sideră că această secvenţă nu descrie un proces cosmogonic încheiat şi că. dimpot.rivă. frazele definesc un fel de creatio continua. un fenomen continuu de ordonare a lumii şi de propulsare în existenţă a universului: din această prici­ nii, in traduceri se foloseşte cel mai adesea prezentul. Această manie­ ra de traducere este cu siguranţă întemeiată în ceea ce priveşte u ltima frază. întrucît procesul de apariţie a celor zece mii de lucruri în Sub­ ceresc este într-adevăr descris în mai mu lte locuri din Doo De Jing [cap. 4. de exemplu) ca o activitate continuă ş i neîntreruptă. Pe de altă parte însă. speculaţii le cosmogonice pe care le-am prezentat mai


204

DAO DE,JlNG

sus par a încadra naşterea universului într-o t.emporalitat.e defInit.ă (în timpul .Marelui Î nceput". de obicei). percepind-o poate ca pc ° desfăşurare progresivă. dar care oricum s-a incheiat. De aceea. am preferat o traducerc care parc să corespunrlă mai biTle logicii între­ gului text şi care combină cele două interpretări. fiecare parţial co­ rectă.

2. Prin.. sul1ări"' am tradus termenul qij• la care ne-am referit mai

sus şi în nota 3 la capitolul 10. Unii exegeţi consideră că în fapt "suflările" desemnează aici cuplul Yin-Yang şi că aceste rinrluri reiau sensul fraze i: .. trei naşte cele zece mii de, lucruri". Am echivalat prin "a se amesteca" un termen pentru care există trei glose diferite: "gol. vid ". "mijloc" şi .. a se mişca (haotic). a se agita". Noi am preferat- o pe ultima. alături de marea majoritate a exegeţilor. extrapolînd uşor sen­

sul iniţial, la fel ca Waley. Ellen M. Chel1. Girardot (1983 : 57) etc. Iată alte cîteva lecturi. dintre care prima exp loatează şi o altă intcr­ pretare a termenului he... armonie":.. . .. cele două sufluri. Yin şi Yang,

ţîşnesc, se m işcă încoace şi-ncolo, se întretaie, se agită şi se pre­ schimbă în suflu al amlOniei. " (Gao Heng, 1943): .. . . . în mijlocul su­ flării invizibile Yin şi Yang ating unitatea. " (Ren Jiyu): " ... the flowing power gives them harmony." (Wilhelm): .The empty breath effects union. " (Erkes): • ... by breat.hing toget.her, they live in harmony. " (Paul J. Lin) : ..They neu tralize these vapours and thereby achieve harmony. " (Mair) etc. Mai trebuie menţionat de asemenea că unii comentatori citesc, în loc de "a-şi amesteca suflăritc·" o Sintagmă cu sensul de "suflu al vidului", care desemnează, potrivit lui Wu Cheng. celebml e..xeget din dinastia Yuan pe care l-am mai mentionat, " . .. lucrul că­ ruia i se datorează viaţa celor zece mii de lucruri: astfel. după ce se nasc, ele trebuie să se folosească de suflul vidului. în acest. fel putind să nu -şi piardă rădăcina prin care (au devenit) ceea ce sînt". 3 . Acestea sînt expresiile pe care le foloseşte suveranul pentm a se autodesemna. Vezi şi capitolul 39, nota 12. 4. Rindurile aduc un elogiu umilinţei: regii ş i dregătorii. "micşo­ rindu -se", umilindu-se prin folosirea unor termeni care desemnează ' un statut ce nu atrage pe nimeni, nu sînt dispreţuiţi, nu se "micşo­ rează" în ochii oamenilor, ci. dimpotrivă. sînt cu atît mai apreciaţi. Î n schimb, o atitudinc mîndră şi arogantă produce exact efectul invers. 5. Aceste două rinduri apar înt.r- un număr mare de variante, lec­ tura noastră bazîndu-se pe textele de la Mawangdui, coroborate cu variantele standard. Potrivit lui Wang Si şi Heshang Gong. frazele ar trebui citite: "Ceea ce alţii îi învată pe oameni, şi eu îi învăţ", iar o traducere după • textul vechi" ar fi: .Ceea ce alţii au folosit ca să mă înveţe pe mine şi eu folosesc ca să-i învăţ pe alţii. " Mai exist.'i alte cîteva lecturi, exegeţii contemporani alegind dintre ele sau, prin co­ laţionare. propunînd una nouă. Textele de la Mawangdui conţin, îna­ intea acestor rinduri, o conjunctie de legătură. "deci/de aceea/astfel". pe care am eliminat- o . Prin "a indnlma" am echivalat un temlcn care


205 I ( ,

CAPITOLUL 42 ,11('

sensul literal de "a discuta, a de:tbate"; în acest. sens, o traducere

IlIdrte exaet.ă a variant.ei stilbilite de I10i ar fi: "Ceea ee oamenii îi in­ \,:l t/I (pe illţii) (eu) de asemenea, prin .de:tbateri. îi învăţ pe altii," (i. Două texte datînd din dinastia Han afirmă că această fra:tă era IIISClisă pc o st.atuie de metfll aflată in templul st.rămoşilor din statul Zholl. vizitat cîndva şi de Confueius, Este probabil eă fraza aparţine Iililii fond paremiologic destul de vechi, fiind folosită în mod egal şi 11(' daoişti şi de confucianişti. 7. Literal. "Eu din aceasta lac tatăl învă�ăturii melc". Termenul /i" "tatA', pe care noi l-am parafrazat prin "temei", a mai fost inter­ prelilt în alte cîteva feluri, trecute în revistă de Li Shuihai: "început", .. piirinţi", "doctrină, do gmă", "principii generale", "profesor, maestru"

(·Ie. Unii traducători consideră că această fra:tă nu trebuie de spărţită

de

cele două rînduri precedente,

Waley,

de

exemplu,

echivalînd:

"Show me a man of violcnc e that carne to a good e nd and 1 will take him for my teacher." 42.1 Unu şi vorbirea*

Cele zece mii de lucruri, cele zece mii de fonne, se întorc la Unu. Cum ajung ele la Unu? (Ajung) pentru că (vin) din lIeflinţă ( = wuIl. Din ncfiinţ.."i (vine) Unu: Unu poate fi numit IIcllinţă. De îndată ce l-am numit Unu, oare n-am vorbit (de­ spre el)? Existînd Unu şi existînd şi vorbirea, nu este (oare aceasta) doi? Existînd Unu, existînd şi doi. se naşte trei. De la nefi in ţă la fiinţă, (pe acest parcurs) se opresc numerele. Me r gind dincolo de acest punct, (ceea ce umlcază) nu mai estc curgerea lui Dao ( = lucrurile capătă formă definită şi îl

lIlanifestă pe Dao, nu mai sînt Dao). De aceea, privitor la naş­ terea celor zeee mii de lucruri, eu (mă mulţumesc) să cunosc stăpînul (care o controlează). Deşi au zece mii de fonne, (toa­ tc) îşi amestecă suf1ările în Unu, Oamenii îşi au (fiecare) inima lor, ţări diferite au obiceiuri diferite, însă aUngind Unul. regele ţii dregătorii devin stăpîni pe�te acestea ( = peste oameni şi tcritorii). Avîndu-l pe Unu drept stăpîn, cum ar putea fi oare acestea părăsite? (Insă) cu cît (Unu) se multiplică, cu atît (oa­ menii) sînt mai departe (de el), Micşorîndu-te, de el te apropii; micşonndu-te pînă la capăt. atingi polul (său desăvîrşit, limi­ ta ultimă). Am spus Unu şi am ajuns pînă la trei: dar dacă riidăcina nu ar fi Unu ( = dacă nu aş porni de la unitate), elim aş pute;1 să mă apropii de Dao? "A se micşora, dar a se mări": să fie acestea vorbe goale? *

Lin Yutang nu a se lecţionat nici un pasaj din Zhuang

ilustra acest capitol.

Am inclus de ace ea aici o parte din

Wang Bi, titlul secţiunii fiin d dat de noi.

zi

pentru a

comentariul lui


43 Cel mai plăpînd lucru din tot Subcerescul cu uşurinţă se mişcă 1 prin cel mai trainic lucru din Subceresc2, iar ceea ce n-are făptură intră în ceea ce n- are crăpături3: . astfel eu ştiu că a nu făptui este folositor4. La învăţătura fără cuvinte şi la folosinţa nefăptu irii puţini aj ung în Subceresc. 1. Literal. "galopează". 2. Apa este, probabil, "cel

mai plăpînd lucru din tot Subcerescu l". aşa cum se afirmă în capitolul 78 - .i n Subceresc nu există ceva mai slab şi mai mlădios decît apa" - şi cum susţine atît comentariul lui Heshang Gong, cît şi lungul pasaj prin care este ilu strat acest capitol în Huainan zi. .Cel mai trainic lucru" este, tot după Heshang Gong, piatra sau metalul. 3 . "Textul vec hi" şi alte două variante impun o lectură cu totul diferită a acestor două linduri: "iese din ceea ce n- are făptură , intră în ceea ce n-are crăpături". Cîţiva bine cunoscuţi exegeţi modemi Liu Shipei, Yi Shund ing, Jiang Xichang, Gao Heng etc. - urmează această variantă, justificîndu-şi lectura prin pasajul din Huainan zi menţionat mai sus (în care frazele noastre apar precum în "textul vechi") şi susţinînd că cele două caractere cărora le datorăm această diferenţă au fost scoase din greşeală din Dan De Jing şi inserate în comentariul lui Wang Bi, o dată cu apariţia ediţiei standard în seco­ lul 3 . Este drept că cele două caractere nu prea îşi au rostu l în co­ mentariul lui Wang Bi: pe de altă parte însă. textele de la Mawangdui confirmă varianta standard şi. în plus, într-un alt capitol din acelaşi Huainan zi frazele în cauză sînt citate în fomla lor actuală. Am pre­ ferat să urmăm lectura tradiţională, alături de marca majoritate a . traducătorilor. Hcshang Gong comentează aceste rin duri astfel: "Cee a ce nu are făptură se n umeşte Dao. Dao nu are formă şi substanţă şi de aceea poate să intre şi să iasă din ceea ce nu are crăpături. EI pătrunde spiritele şi toate vieţuitoarele." O asemenea lectu ră, deşi îndreptăţită din punct de vedere filozofic, se îndepărtează de sensul direct al aces­ tor fraze, care,· in o inia noastră, nu fac decît să dezvolte în cleslll


207

CAPITOLUL 4:�

I'ril1ldor rînduri, .. C{'{'<l ce JH'Ire făp�1fă" trebuind pro,babil il1ţd�s aici sellsul dc .,ccca ('{'. nil an� substanţă"; cu referinţă to t la apă. Pa­ r:tholn ntkdallll1.l1 pc C<l!T a sdec1ai-o Lin Yutang din Zhuang zi pen11"11 a ilustra acest capitol. deşi formulează dilcrtt aceste fraze. este desiul de revelatoare pen1ru maniera di re ctă în care aceste rinduri se C{'\' citite. 4. in sensul de .. av<lntnjos, profitabil".

111

1·3.1

"Ceea ce n·are

Parâbola

făptură intră

crăpături".

în ceea ce n·are

măcelarului.

Măcelarul prin�ului Wen Hui tăia un bou şi fiecare zvîcni­

Imă a mîinii şi

a ml1 erilor ,

ge­ atin­

fiecare călcătură şi mişcare a

IlIlllchilor. ca şi fiecare zgomot pe care-l făeea carnea la

i;('fC şi fiecarc fişîit al culitului - toate erau în armonie, pe ,!"trivii (şi-n ritm) cu dansul

Livada de dttzi

şi cu sunet.ele

('lIll.ecului ,ling shou. ,,0, minunat! spuse prinţul. Cum de-a

;ltins m e şte şugul tii 11 o asemcnea desăvirşire?"

Măcelarul lăsă jos cuţitul şi spuse: "Ceea ce sluga ta iu­

beşte estc Dao, 'care e mai presus decît simplul meşteşug. Cînd am î nc eput să tai boi, nu vedeam în faţa ochilor decît houl: după trei ani

cu

nu

l-am mai văzut

ca

un întreg, iar astăzi

spiritul îl ating şi nu,cu ochii îl privesc, c:ăci simţurile mele

se opresc şi spiritul înainl.cază, Potrivit alcătuirii naturale a bou l ui, îmi strccor cuţitul prin marile intersUţii Şi-l conduc

prin marile eavităV, după cum este felul acestora. Eu caut să nu

ating nici măcar vinele, vinişoarele mi tendoanele, ce să

llIai vorbim despre oasele mari! Un bun măeelar îşi schimbă l'uţitul în fiecare an, pentru că taie cu el (carnea de pe oase). lJn măcelar de rînd îŞi schimbă cuţitul la o lună: pentru că

dopîrţeşte (oasele), Eu în schimb am acest cuţit de nouăsp re­ am tăiat cu el cîteva mii de boi; tăişul îi este însă

zece ani şi

la fel de ascuţit ca şi cum de-abia l-aş fi adus de la tocilă.

La încheieturi se află interstiţii, iar tăişul cuţitului nu are gro­

sime: cînd ceva ce n-are grosime intră-n ceva care are inter­ sUţii; poţi face tăişul cuptului să rătăcească cu uşurinţă pe dinăuntru, căci are loc din belşug. De aceea

am

eu acest cuţit

de nouăsprezece ani, iar tăişul său e la fel de ascuţit de parcă de-abia l-aş fi adus de la tocilă.

Cu toate acestea, de fiecare dată cînd'ajung la cîte o înche­ ietură şi-mi dau seama unde anume-mi va fi greu să o desfac. devin încordat şi prevăzător. privirea mi se opreşte

(

=

privesc

încordat mîna sau încheietura) şi mă mişc cu mare încetinea­ lă. Mişc cuţitul cu foarte mare blîndeţe. pînă cînd încheietura


208

DAO;DE ,liNG

se desf�lCc prc CJ.l m sc răspincleştc praful pc pămînt. Apoi s tn u în picioare, cu (' u ti tu l în mînă, şi mă uit de jur împrcjur, plin de mîndrie Şi foarte mulţumit. Îmi ştcrg du pă areea ('utitul şi-! pu n în teacă." Wen Hui spuse: "Minunat! Ascultînd vorbele mi'icciamlui, î ngrijeşti) viala."

am aflat cum trebuie să -ţi hrăneşti (

=

Zhuang zi, cap. 3 .,Lucrurile fundamentale pentru

hrHnirea vieVi"


44 Gloria sau trupul, ce îii e mai drag? Trupul sau averea, . ce-i mai însemnat? Cîştigu 1 saJ.1 pierderea, care dăunează? Marea zgîrcenie 1 , hotărît duce la mare cheltuială, a strînge prea mult hotărî t duce la grele pierderi. De aceea2, cunoscînd îndestularea n-ai să fii umiliP, ştiind să te-opreşti ai să ocoleşti primejdia 4 şi-ndelung ai să dăinuieşli. 1. Exegeza tradiţională e�hivalează de obicei pri n dra gost e " ter­ menul tradus de noi prin "zgircenie" . Heshang Go ng comen tează : Ci ne iu be şte m ult p lăc erile îşi va irosi spiritul. Cine iubeşte adînc bogăţiile are să întîlnească (n umai) necazuri şi nenorociri_ Ceea ce iubeşti este neînsemnat, ceea ce ai de pie r dut este important. De aceea (textul) spune: -mare cheltuială Marea majori tat e a exegeţilor contempo­ rani, căror a li se adaugă şi cîţiva dintre tradu cătorii occident a li ai textu lui preferă însă să citească potrivit glosei pe care am urmat-o şi noi. 2. PotriVit textelor trad i ţion a le , "de ace e a trebuia să apară înain­ tea rindului "marea zgircenie" , şi nu aici. Am preferat să urmăm tex ­ tele de la Mawangdui, cu menţiunea c ă prezenţa sau absenţa unor asemenea conj up cţii ori locuţiuni conjuncţionale se datorează cel mai adesea editorilor sau copiştilor textului, care au d orit să d ea o apa­ ren ţă de continuitate unor pasaje destul de lipsite d e. legă tură sau a căror legătură era con siderată mult prea slabă. 3. Şi cu sensul de "n-ai să cunoşti dizgraţia". 4. U or modificată, fraza a are i în ca itolul 32. ..

"

•. "

.

"


2l0-

DAODE,JING

44.1 Despre cum se pierde sinele adevărat

prin fa ptele sale caută gloria şi astfel îşi pierde s i n e le nu este un om învăţat. Cd carc-şi picrde trupul ( personalitatea) şi nu- şi pă strează adcvărata sa fire JIU poate să porun c eas că altora. De acee a Hu Bujie Wu Gu�mg, Bo Vi, Shu Qi. Jizi Xuyu, Ji Ta şi Shentu Oi îndeplineau po­ runcile eclor ce porun c ea u, avînd plăcerea de n le face altora pe plac, şi nu pl?icerea dc n-şi face singuri pe plac. ( �stc vorba de diverşi m i ni şt ri din An tichi t ate carG. spune comen­ t a torul au căutat cu orice preţ gloria şi cri t i c în d pur tări le suveranilor în slujba cărora erau, şi-au atras as u p ra lor mînia acestora, fiind ca urmare conda m na ţi la mo a r te sau fiind obli­ CCI care

.

=

,

,

gaţi

.

se sinucidă.)

Zlwang zi.

cap.

6 "Marele strămoş şi maestru"

44.2 Confucius primeşte povaţă de la

un

daoist

î ntrebă pe Sang Hu: "De două ori am fost gonit din Lu ( sat u l natal al lui Confueius), în Song copa c u l meu ( sub car e îmi expuneam doc tri na) a fost t ă i at , a tre­ buit să-mi şterg urmele ( să mă ascund) în Wei, am aj uns la c�pătul p u teril o r ( fiind urmăI;t) pc drumul dintre Shang ( Song) şi Zhou şi am fost înconjura t ( de trupe) între Chen şi Cai ( n u me ale diferitelor state feu da le ale epocii). Confucius îl =

=

=

=

=

=

"

Din pricina acestor necazuri care-au venit unul după alt11l,

rudele şi cunoştinţele se îndepărtează din

ce

în ce mai mult

de mine şi din ce în ce mai mulţi qiscipoli şi prieteni mă pă­ răsesc. De ce oare mi se întîmplă aceste lucruri?"

Sang Hu răspunse: "N-aţi auzit niciodată de nimicirea ţării Jia? Lin Hui

(

=

un

locuitor din Jia) şi-a lăsat jadul. care fă­

cea o mie de galbeni, şi a fugit. purtîndu-şi în spate copilaşuJ. Cineva i-a spus: .Copilaşul nu face prea mult ( = în banI, prin

comparaţie cu jadul abandona t) şi are să vă aducă şi mai multe necazuri. De ce lăsaţi un jad de o mie de galbeni şi fugiţi purtind în spate copilaşul?» «De unul m-a legat profitul. cu celălalt ( = copilul) Cerul ( = natura) m-a înrudJt., a răs­ puns Lin HuL Cei care sînt legaţi prin profit se părăsesc unul pe celălalt în vremuri de restrişte sau cînd năpasta, nenorocul. nenoro­ cirea sau necazul îi lovesc. pe cîtă vreme cei pe care Cerul i-a înrudit în asemenea împrejurări se strîng la un loc. Este o mare diferenţă între a se părăsi unul pe celălalt şi a se stringe la un loc cu toţii. Şi apoi, prietenia unui om ales este


2H

CAPITOLUL,44j

simplă (şi fără gust) precum apa, pe cîL:'1 vreme prietenia unui om mănmt este dulce precum vinul. Din simplă, aşa

cum

este. prietenia unui om ales ajunge să fie temeinieă precum

dragostea faţă de rude. iar prietenia unui om de rînd. din dulce, aşa cum este. uşor ducc la despărţire, Însă cei care Il-au nici o pricină

(

profitul) să se unească n-au nici pri­

cină să se despartă." .Ascult cu respect porunca voastră". zise Confucius şi. mergînd încetişor şi simţindu-se în largul său, se întoarse acasă. Renunţă la învăţătură şi îşi părăsi cărţile. Discipolii nu se mai închinau în faţa lui

(

potrivit riturilor, pe care

Confucius nu mai punea preţ). însă dragostea lor pentru el spori mult. Zhuang zi. cap.

20

.Copacul de pe munte"

44.3 Cel care pătrunde inţelesul vieţii

Cel care pătrunde înţelesul vieţii nu se ocupă de acele lu­

<Turi cu care viaţa nu are nimic de-a face ( � lucrurile exte­ rioare); cel care pătrunde înţelesul sorţii nu se ocupă de acele lucruri în privinţa cărora cunoaşterea nu este de nici un ajuc lor. Pentru a-ţi hrăni

(

îngriji) trupul, trebuie să te foloseşti

de lucruri (materiale): unii oameni însă. deşi au de toate din

belşug, t.rupul tot nu Şi-l hrănesc. Pentru a vieţui, nu trebuie

S;-l p 1I1Să,

părăseşti trupul (

trebuie să-I îngrijeşti): unii oameni

deşi nu-şi părăsesc trupul, viaţa tot şi-o pierd. Viaţa

viile şi nu poţi să-i spui nu, pleacă şi nu poţi s-o opreşti: ce

( � ă-ţi

I rist! Oamenii care trăiesc în această lume

ned că e de-ajuns să-ţi hrăneşti trupul ca C'llIn

în SOCietate)

păstrezi viaţa: însă a-ţi hrăni trupul nu este de-ajuns ca să-ţi păstrezi

viata,

ce mai merită făcut. în această lume

(

în societate)?

('ci ee face ceva care, deşi nu merită făcut, trebuie făcut, face

('('va

ee nu poate fi ocolit.

Pentru cel ce doreşte să nu aibă nimic de făcut pentru

Impul său nimic nu este precum retragerea din lume ( � din �;()('jetat.e). Cine se retrage din lume nu mai este legat de ni­

Illi(', iar dacă nu mai este legat de nimic trăieşte în pace şi a�<1 eum se cuvine; cine trăieşte în pace şi aşa cum se cuvine

I�i înnoieşte viaţa ( � zi de zi urmează schimbarea lucrurilor) '!I astfel se apropie (de Dao). De ce merită să laşi deoparte li II'rilrile tale

(

I,arilseşti viaţa (

activităţile, preocupările) şi de ce merită să să nu mai pui preţ pe ea)? Lăsîndu-ţi deo­

parte lucrările, trupul tău n-are să mai obosească, părăsin-


212

DAO DE,JING

du-ţi viaţa. e senţa (

vita litatea) ta nu v a mai avea de suf erit. iar esen l a îşi revine. cu Ceml eşti unu. Cerul şi pămîn tu l sînt mama şi t a t ăl eelor zece mii de lucruri: cînd se unese ( Cerul şi p ămîn t u l. Yin· şi Yang). t ru pu l s e îm p lin e şt e -n fiinţă. cînd se despart ( Yin şi Yang. suDul şi forma). trupul se întoarce la în ceputuri. =

1)<}Ci1 trupul rămîne în t r eg.

=

=

Zhuang

zi. cap. 19 .,A pricepe

viaţa"

44.4 Zhuang zi a refuzat o poziţie oficială

Pe cînd Zhllang zi peseuia odată în rîul Pu. doi înalţi dre­ gători trimişi dc regel e din Chu veniră la el şi-i spuseră: "Stă­ pî nu l no st ru d or eşt e să vă-ncredinţezc povara cînnuirii." Zhuang zi, ţ inîn d mai d eparte und i ţa în mînă. f ără să-şi în­ toarcă măcar capul. zise: "Am au zi t că în Chu se af lă o broas­ că ţestoasă sacră. care avea trei mii de ani cînd a murit; re­ gele o păstr ează într-un coş de bambus. înfăşurat ă în pînză. în partea de sus ( pe . rafturile de sus. într-o poziţie de mare onoare) în t emplul s trăm oş ilo r Ce cr edeţi c-ar dori mai de­ grabă aceast ă ţest oasă: să fie moartă şi rămăşiţ ele ei să fie tinute la mare cinste. sau să fie în viaţă şi să-şi mişt e coada pri� noroi?" "Să fie în viaţă şi să-şi mişt e coada prin noroi". răspuns eră c ei doi dregători. "Plecaţi! zise Zhuang zi. Şi eu doresc să-mi mişc coada prin noroi." =

.

Zhuang zi.

cap. 17

"Şuvoaiele

de

toamnă"


45 Cel mai împlinit pare să aibă lipsuri dar fol osul său nu s e pierdel; cel mai plin pare a fi gol dar folosul său este fără capăt2; cel mai drept pare a fi strîmb. cel mai îndemînatic pare nepri c eput. cel mai bun de gu ră pare bîlbîit. 3 •

Mişcarea învinge frigu l, liniştea învinge căldura4: pu ritatea şi liniştea sînt regula Sub cerescul ui5. 1. Aceste rî n duri par a se referi implicit la o unealtă sau un in­ strument.. Am fost obl igaţ i să cchivalăm te rmenu l da1 • • mar e . m ărc ţ " , plin ..ce l mai", pentru a păstra sim e tria cu rindurile următoare. Al doilea c.aracter din primul ri n d, cheng, .implinit", apare in numeroase alte locuri în cuprinsul cărţii, de fiecare dată cu sen sul de "a termina. a duce la bun s fi rşi t . (a face) ceva (să fic) perfect". Tem1enu l echivalat aic.i prin "a avea l ips uri " are sensul inilial de .. ciobitură într-un vas, lIlt r-un instrument etc.". Astfel, primul rî nd este foarte apropia t se­ Illanlic de fraza din capi tol u l 41: .. unealta cea mare tîrziu se - n ch e i e de făuri t" . Pe de a ltă pa rte , "uneltele" sau .instrumentele" sînt m i­ lIiştrii unui suveran, ceea ce dă o altă dimensiune acestui 'rind, Ia tă ,';oi comentariile lui Wa ng Si şi Heshang G o n g , şi e l e foarte relevante pcntru di fere n ţel e majore de interpretare pe care l e-a u suscitat numai patm caractere: .. Urmează lucrurile şi im plineş te. fără a făptui (potri­ vit unei) singure imagi n i ( = tablou mental, conceplie generală despre sille şi despre "lume, care înscrie toate acţiunile într-un set de răspun­ ,�lIfi ide n t ice la stimuli di fe ri t i ) . De aceea (marea împlinire ) pare a avea lipsuri." - res pec tiv: .(Cel mai împlinit) se referă la prin cipe le (care :t atins) marea împ l inire ( = desăvîrş irea ) în Dao şi Del' Cel ce pa re a n distrus ( = "a avea lipSUli") elimină gloria 'şi ascunde lauda, A I';irca distrus ( înseamn ă) a fi inco mplet ." In al doilea rînd al capi t olu lu i am tradus pri n "a se pierde" un ll'm1en cu s en su l de .a se toci. a se uza", cu refflrinţă directă la .in­ �1 J' mn e n tu l " la car e se referă frazele noastre, .. Folosul" desemnează,


2:H4. ca şi în alte locuri din t.ext., " funcţiune a" sau "maniera de actiune/

de manifestarc" ,a

u nui

anumit. lucru, În opinia noastră, instmmentu l

care este întm to t.ul perfect şi, deşi pare a fi imp erfect, nu se toceşt e cînd e folosit este Dao, la fel cum mai jos, tot. el e "v a sul " a c ăml funcţi une de a produce viaţă e ste fără capăt.

2.

Rînd urile de faţă par

a

se referi la un vas, simbol al lui Dao

care ad uce în făptură toate fiinţele , cum se afirmă în capitolul 4. Unii exegeţi consideră că textul ar face aici elogiul vidului, ca funcţi une a lui Dao, Heshang Gong comen ti nd însă într-un sens cu totul diferit:

"(Cel mai plin) se referă la principele care este cel mai plin de Dao şi de Pu t ere. Cel care pare a fi gol dacă e ţinut la (mare ) cinste nu în­ drăzneşte să fie

arogant şi, dacă e bogat. nu îndrăzneşte să fie extra­

vagant."

3. Literal. .marea elocinţă pare bîlbîială". Potrivit textului A de la

Mawangdui. această frază ar trebui tradusă "marea victorie pare o înfringere ". Un'i exegeţi inversează ordinea ultimelor două fraze şi in­

troduc încă una, ca un fel de concluzie a ul ti melor trei rinduri, pe

Hanslli wai-' zlluan; potrivit acestor comen tat.OIi, aceste fraze ar trebui citite: " ... marea (calit ate de a fi drept) pare a fi îndoită, marea elocinţă pare bîlbîială, marea î ndem înare pare nepriceper e : folosul lor est e inepui­ baza pasajului similar citat înt.r-un text din dinastia Han ,

zabil." În acest fel. s-ar realiza un fel de simetrie cu cele două fraze

care se referă la "folos" în partea i nit ială a capitolului. Textul A de la Mawangdui in firmă

ace ast ă

Icctură: textul B nu inv erse ază ordinea

celor două rînduri, confirmînd, în schimb, pre zen ţa unui

rî nd sup li­ din patru caractere (argumentînd deci ipoteza menv-o­ nată mai sus), dintre ('.are trei sînt şterse şi nu mai pot fi descifrate, iar ultimul are sensul de .a se ep u iza ", Este probabil deci ca într-una din primele va ria nte ale textului acest rînd suplim en t ar să fi exis tat, fiind, însă eliminat destul de repede. Am pre fe ra t să urmăm lectura: mentar, form at.

tradi ţională.

Aceste fraze nu par a se mai

re feri

direct la Dao, ca cele de mai

sus, ci la cel care-I urmeaz ă pe Dao, la Înţelept , în acelaşi joc de tip aparenţă-esenţă pe care est.e centrat capitolul.

4. Prin .mişcare" am echivalat un t.ermen cu sensul de "activitate

impetuoas ă . impetuozitate. grabă". Rîndurile. care nu par să aibă vreo legătură cu prima structură

a capitolului. reflectă probabil o obser­

vaţie directă: iarna tc încălzeşti mişcîndu - te. iar vara, evitînd mişcările inutHe. re s imţi mai puţin căldura. Unii exegeţi moderni , începind cu

Ma Xulun şi ,Jia ng Xichang. consideră că în actuala formă aceste

două rînduri sînt destul de lipsite de sens. propunînd diverse re­

aranjări . din care cea în tîlni t.ă cel mai frecvent este: "liniştea învinge mişcarea. frigul învinge căldura". Text ele de la Mawangdui au infirmat

aceste modifi cări .

5. Datorită polisemiei termenului zlleng (echivalat aici prin "re­

gulă"), această frază a fost tradusă destul de diferit: "Calm ness and


CAPITOLUL 45

the rectitude of the world: (PauI.1. Lin); "PUliiyanrl ',llhu'ss are the worlrl's m('asllling gauge." (Wilhelm); "Pllre ami st il! , ",1(' can put things right everywherc under heavcn.� (Mair); "Clcar amI " allquil the world is in the right mode." (Ellen M. Chcn); "Purete et '1"il'tude sont nOlTIleS du monde." (Uou Kia-hway); "Clear stillness is 111�ht for the world." (Clcary) etc. Exegeţii conte m p orani preferă să ci­ l"ască termenul pohâvit comentari u lui lui Heshang Gong, cu sensul oi,· .. cel care pune în regulă, conducătorul", întrea ga frază trebuinrl "ncnitybecomc

Iradusă:

"11111 i."

.. ..

. prin puritate/pace şi linişte devii conducătorul Subcere s­


46 Cînd Dao este urmat în Sub ceresc armăsarii sînt întorşi să îngraşe ogorul l ; cî nd Dao nu este urmat în Subceresc caii de luptă se nasc pe cîmpul de bătaie2 . Î ntre crime, nu e una mai mare decît să te laşi pradă dorintelor3 , între nenorociri, nu e un a mai mare4 decî t să nu cunoş t i mulţumirea5� între greşeli, nu e una mai mare decît să doreşti să cîştigi6. De aceea mulţu:mirea de a cunoaşte multumirea e mulţumirea eternă. 7 _

1 . .Armăsarii" la carc se referă aici textul sînt caii foarte rapizi care erau folosiţi numai la război. Gao Heng. unnat de alţi cîţiva ('xC' geV contem porani. citeşte .. a înhăma" În loc de .. a întoa rce ( - a aduc!' înapoi) ", acest rjnd trebuind astfel să fie cchivalat: .caii de luptă sîn t înhămaţi ca să lucreze ogorul". Oricum. sensul acestei -prime fra;"C' este destul de evident: cînd în Subceresc dom neşte o armonie de săvîrşită şi o pace durabilă , singura u t ilitate pe care o mai au cnll rapizi de război este de a produce gunoi de grajd pentru fertilizaITIl ogorului. 2. În loc de .cai de luptă" s-a mai propus şi .mînji" sau .iepc·, iar sheng, .a naşte", a mai fost echivalat şi prin .a creşte". Jia():J' .cîmp de luptă", desemna iniţial zona aflată în imediata apropierc II oraşului - un fel de .suburbii" care se întindeau însă pe o distanv\ destul de mare (50 de /il - 25 de kilometri -, potrivît lui Zhol l Shengchunl . În această zonă se afla colina de pămînt pe care se urcil suveranul pentru a oficia cel mai important sacrificiu al anului, eri dedicat Zeului Solului, deschizînd astfel sezonul pentru agriculturII , Waley şi alţi cîţiva exegeţi interpretează termcnul în sensu l de zom\ sacră·, considerind deci că textul-subliniază adevăratql sacrilegiu carI' are loc (caii de luptă se nasc sau sînt crescuţi în aceste locuri) cind Dao nu este respectat în Subceresc. Această lectură, la fel ca şi cen menţionată ant�rior (.suburbii") . pare destul de improbabilă, şi dr aceea am unnat, in inte retarea tennenului, comentariul din 1 111/ 1 .


CAPITOLU L 46

21 7

Fei zi. con fi rma t şi de ,Jiang Xicha ng. Zhu Qia nzh i . Sha Shaohili etc. I l l t rueît ic pe l e nu erilU folosite nic:iodată lil război. fa ptul că minjii sa u caii de luptii se nasc direct. pc cî m pu l de bătaie sel1lnilldl. un război h l l l g şi pustiit.ol-. în care t.oate resursele sînt. folosite. :3 . Aceste două rinduri nu ilpar În varianta lu i Wang Bi. regăsin­ d u - se în schimb În cea a lui Heshang Gong. În .t.ext.ul vechi". in co­ I l l C'Il tariul din textul Han Fei. zi. cît şi în a lte p at ruz e ci şi două de v'l liante . Cu m manuscrisele de la Mawangdui le eonj,in şi ele. CII o modificare minoră. le-am adăugat. d es igu r . şi noi. 4. Rind u l se regăseşt.e în c ap i to lul 69. 5. Aici. ca şi mai jos. am t radu s pr in .mulţu mire" tennenu l ZI1 • .. de aj uns. su ficient.··. n . Li te ral . .. decit să dore şti să obţii" . Unii e xe ge ţ i preferă să eehi­ \'a kze: .. decît să do reş ti să posezi". ceea ce este uşor fortat. 7. Sau : . . . . a cu noaşte mulţumirea mulţumirii este mul ţumirea ( ' I eruel, "


47 Fără să ieşi pe uşă poţi să cunoşti Subcerescul, fără să priveşti pe fereastră poţi să cunoşti Dao al Cerului 1 : cu cî t ieşi mai departe2 cu atît cunoşti mai pu ţin3 . Prin urmare Î n ţelept ul nu înaintează dar cunoaşte, nu vede dar este iluminat4, nu făpt uieşte dar împlineşte. 1 . Î n loc de .. a cunoaşte". în variantele standard apare "a vedea". Am urmat textele de la Mawangdui. confirmate de "textul vechi" şi de texte precum Han Fei zi. Huai1lan zi sau Liishi chunqiu. în care acest rînd este citat şi comentat. Marea majoritate a exegej.ilor moderni ur­ mează şi ei aceeaşi lectură. Dao al Cerului desemnează în textele clasice totalitatea fenome­ nelor cosmice . "Ca lea" regulată pe care o U1;:mează soarele. luna. ano­ timpurile. fenomenele meteoro logice etc. ; în Dan De Jing însă. de fie­ care dată. sintagma se referă la o sumă de însuş iri abstract.e capacitatea de a nu făptui. atotcuprinderea etc. - care sînt atribuit.e Ceruh.i i şi pe care oamenii trebuie să le imite. Iată cum comentează Wang Bi aceste rînduri : "Evenimentele au un strămoş . iar lucrurile au un stăpîn . Deşi drumurile (pe care le urmează) sînt diferite. se întorc cu toate împreună (în . acelaşi loc) şi deşi gindurile ( = preo­ cupările) lor sînt o sută ( = nenumărate ) . aj ung cu toate la o singură (împlinire) . Dao îşi are măreaţa sa eternitate. iar principiul îşi are mă­ reaţa .se exprimare: . Urmînd u - l de- aproape p e Dao de ieri. le stăpî­ neşti pe cele ce astăzi există- ( = cf. cap. 1 4) . Deşi trăieşti astăzi. poj.i cunoaşte inceputul cel vechi. De aceea. fără să ieşi pe uşă şi fără să priveşti pe fereastră. poţi să cunoşti . " Comentariul lui Heshang Gong este însă cu totu l diferit: "Dao al Cerului şi Dao al oamen ilor sînt identice. Cerul şi omul sînt interdependenţi; esenţa pătrunde suflul. suflul pătrunde esenţa. Dacă principele este pur şi liniştit, suflul Ce­ rului singur se îndreaptă ( = se conformează regulii. lui Dao ) ; dad însă prinCipele are multe d orinţe. suflul Cerului se tulbură şi nu mai e limpede. Ce e ste de bun augur şi ce este d e rău augur. ceea ce e folositor i ceea ce e dăunător. cu toate ornesc din sine. "


CAPITOLU L 47

21 9

2. În loc de .departe·· s - a mai propus şi .adinc. profund" sau ..i ndepărt at (in timp) . vechi". :�. Wang I3i comentează: "Ceea ce nu există se află in Unu . insă ( I rcbuie) căutat in pluralitate. Dao. privit. nu poate fi văzut. ascultat I IU poate fi auzit. atins nu poate fi simţit.: dacă îl cunoşt i . nu e nevoie S'1 ieşi pe uşă. iar dacă nu îl cunoşti. cu cît ieşi mai departe. cu atit II cunoşti mai puţin. " Este interesant de remarcat că in textele vechi - precum Han Fei zi. Huainan zi. Lilshi c1wTlqiu. Wen zi etc. - in ('are acest capitol este citat şi comentat. coexistă două maniere diferite de interpretare. Potrivit celei mai cunoscute. aceste rinduri subliniază Illimordialitatea intuiţiei in raport cu percepţia. care aduce cu sine dorinţa (cf. cap. 1 2 cele cinci cu lori lasă ochiul fără vedere ... ") şi ca a l are un tip de cunoaştere nu numai superficial. ci şi dăunător. În I fTminologia coment.o'ltorilor. este necesar ca .spiritul să nu se inde­ pii rteze de organele de simţ" (Han Fei zi. cap. 7 . .. I3i Lao") . sau .spiritul "ii nu se lase pervertit de exterior" (HuaiJlllJl zi, cap. 7, .Jingshen xun") . ( '('alflltă lectură. probabil de sorginte legistă. susţine c-ă textul defi­ l l f'Ş te aici maniera ideală de guvernare: suveranul nu trebuie să se a l l lcstece direct in treburile ţării - trebuie să practice nemptuirea - . Il llosindu-i p e miniştri ca p e nişte organe de simţ simbolice şi fiind astfel I i l lormat cu privire la tot ce se petrece in Sub ceresc. Deşi cu mult I l l a i pragmatică, această interpret.are este la fel de legitimă ca şi pri1 I 1a . in măsura in care considerăm că intregul text este in primu l rind 1 1 1 1 t ratat politic şi că dimensiunea sa epistemologică est.e secundară. 4 . Exegeza chineză ezită int.re a citi aici ming3 numc". sau mingz . .. v('dere. lumină . iluminare"; in plus . in loc de "a vedea" s-a mai pro­ P " S şi "a se arăta" . Astfel. citeva lecturi sint simultan poslbile: .nu Vt"dc dar (are) vedere ( capacitatea de a percepe) " . .. nu se arată dar " ,,1 (' luminos ( = 'remarcabil)" (cf, cap, 22. 24) . .. nu vede dar numeşte" 'i i . desigur nu vede dar este i luminat" . Fiecare din aceste lecturi are 1'" loarea sa filozofică bine definită. Astfel. prima subliniază retragerea ( '" I rc sine a înţeleptului. care ştie cît de iluzorie este cunoaşterea ob­ ( i l l l l tă prin percepţia imediată. , Această lectură pare a se integra cel I I la i bine. din punct de vedere semantic. in structura terţetului final al capitolului. ceea ce nu se poate însă spune despre următoarea. ( '" rc repetă o aserţiune pe care textul a făcut-o în altă parte. strict I t I()zofic fiind deci îndreptăţită. chiar dacă aici p are destul de impro­ I ,, ,bilii. Cea de-a treia manieră de interpretare este cea preferată de Wang ni şi de Heshang Gong. Iată comentariile lor: .Atingind limita ' , l I premă a lucrurilor. deşi nu ieşi nicăieri. gîndindu-te. (le) poţi cu­ I I l la�te. Pricepînd strămoşul ( originea. .,mama". Dao) lucnlrilor. < l 1 '�i nu (le) vezi. poţi să aj ungi la ele şi să le numeşti (pe ba7..a] prin­ l ' i p i l llui co n tr ari ilor , respectiv: "Cînd cel de sus îl iubeşte pe Dao, cei < 1 ( ' jos iubesc Puterea. Cînd cel de sus iubeşte războiul. cei de jos ' 1 1 i )('sc forţa. inţeleptul începe cu ce e mic pentru a cunoaşte marele ',1 l l liveşte interiorul pentru a cunoaş te exteriorul ( a da nume lu­ ( ' l l l Iilor) ." .

.

.

=

"


220

-

DAO D E J I NG

Est e in t e resa n t de remarcat. că lectura u l111 at.ă de noi, a l ă tu ri de

marca majOli t a t c a

exegeti lor I11 o derni.

ni l o exclu de în mod necesar

pc c e a preferată de Wang Bi ş i Heshan g Gong . .. N u m irea" d ese m n e a ză în con text capacit atea Î nţeleptului de il. d efi ni şi a fum , prin nl lme­

emblemă, specificitatea fiecărui lucru , de a-l i n tegra , pe baza " prin ci ­ piului con tra riilor", cum spune Wan g Bi, într-o perspectivă cocrentă a l u m ii , p ers pe ctivă pe carc t oc mai iluminarea i-o dă Înţeleptului. Cu alte cuvint.e , daoistul. p o r nin d dc la Unu, n u m e ş te mult iplul şi . d a ­ torită iluminării c a re ii p ern1it e să p e rc ea pă identi tatea tuturor lucru­ ri lor, numele nu mai sînt p e nt ru el forme de instau rare a di fe re n ţe lor şi de fragmentare a rea l u l ui , ci simple etichete aplicat.e categorii lor binare care d e fi n e sc s truc tu ra re al ului . 47. 1

Confucius despre "postul inimii" (Confucius îl sfătuieşte pe 'discipolul său . Van Hui. să ţină post)

.. Familia mea este săracă. spuse Yan Hui , şi sînt cîteva luni de cind n-am mai băut vin şi n-am mai mîncat carne. Acest lucru nu poate fi socotit post?" "Acesta este postul pc care îl ţii înain tea sacrificiilor, răspunse Confucius, nu este postul inimii . � "Îndrăznesc să vă întreb despre postul inimii" , zise Yan HuL "Fă ca voinţa să-ţi fie una ( concentrează-te) , spuse Con­ fu cius, şi nu asculta cu urechile, ascultă cu mintea ; nu ascul­ ta nici cu mintea, ascultă cu suflarea ta vitală. Urechile se opresc la auz ( organele de simţ duc la o cunoaştere limi­ tată şi parţială) . iar mintea se opreşte la simboluri ( repre­ zentări mentale) . Su flarea ta vitală este însă goală ( ca vi­ dul) şi se poate ocupa de toate lucrurile ( poate răspunde stimulilor ext.eriori) . Dao are drept sălaş vidul, iar vidul este postul inimii. "Cîtă vreme nu reuşesc să mă folosesc de el ( de vid) în acest fel. rămîn într-adevăr acelaşi Yan Hui ( păstrez con­ ştiinţa sinelui) ; dacă aş reuşi să mă folosesc de el, n-ar mai exista nici un Yan Hui . Aceasta ( o asemenea stare) se poa­ te numi vid?" "în to cmai Am să - ţi explic. [ ] Într-o cameră goală ( spi­ ritul) se [ace lumină şi aifi ( în liniştea şi vidu l spiritului) se află norocul şi fericirea oamenilor. Cînd ele nu se află aici - această stare se cheamă "a goni rămînînd totUŞi aşezat.. ( a nu obţine libertatea completă a spiritului) ; dacă reuşeşti să [aci ca ochii şi urechile să comunice pe dinăuntru ş.Î să te păstrezi în afara minţii talc şi a cunoaşterii (pe care ţi-O aduce ea) . pînă şi spiritele au să vină să se aşeze la un loc cu tine : ce să mai vorbim despre oameni?" =

=

=

=

=

=

=

=

.

...

=

=

=

ZhuQng

zi, cap. ' 4 . Lumea oamenilor"


48 Celui ce caută să înveţe l dorin�ele-i tot sporesc zi de zi, celui ce-l caută pe Dao doriniele-i tot descresc zi de zj2, descresc şi tot descresc pînă aj unge la nefăptuire: pi"in nefăp tuire nici o fapt ă nu rămîne nefăptuită3 . Cel ce doreşte să ia-n stăpînire Subc'erescul4 niciodată nu se amestecă-nt re lucruri, căci dacă s-ar amesteca înlre lucruri n-ar fi potrivit să ia-n stăpînire Subcerescul. 5

1 , Să înveţe. potrivit lui Heshang Gong, arta guvernării, pedagogia, I l Il lzica şi riturile, obiecte de studiu ale confucianiştilor, ' 2, Am fost obligaţi să adăugăm noi, şi aici şi mai sus, potrivit ( 'omentariului lui Heshang Gong, subiectul .dorinţele", Heshang Gong .' , c referă însă at it la dorin ţe cît şi la cultura individului (obţinută prin I I l vătăturile tradiţionale criticate mai sus) . ceea ce i-a făcut pe unii .'xegeţi să considere că de fapt este vorba de sporirea şi micşorarea " ! l I loaşterii. Ambele lecturi sînt la fel de îndreptăţite, dată fiind relatia i li l l n ivocă stabilită de text între cunoaştere şi dorinţă: dorinţele duc la i1pariţia cunoaşterii, iar cunoaşterea încurajează şi perpetuează do­ I i l l ţcle, Am preferat o lectură care pare să se înscrie mai bin� în sfera "" ll1antică a întregului capitol . �3 , Aceasta este una din cele mai cunoscute fraze ale întregului I I-xt , care poate fi tradusă literal: .a nu acţiona, dar să nu existe nimic (;\supra căruia) să nu se acţioneze", O foqnulare similară apare în t ext ele standard şi în capitolul 37 , noi am eliminat-o însă în acea ,,<,c(iune (vezi şi cap, 37, nota 1) , 4, Am adăugat .cel ce doreşte", potrivit .textului vechi" şi comen­ t a riului lui Yan ZUIl , la fel ca majoritatea exe eţilor contem oranL


222

DAO DE ,J l NG

Tex t e le ele la Mawangd ui , cu mult. prea det eriorat.e în acest loc , mCI

nu con firmă, nici nu in firlllă această lectură , care rămîne t.ot.uşi cea mai logică în context .

5. Sau .nu merită să ia-n stă pînire Suhcercscul".


49 Inima Î nţeleptului n u este niciodată a lui 1 căci din inima celor c u - o sută de n u m e îşi fac e inimă. Cu cei buni este b u n2 iar cu cei răi de aseme nea este b u n : astfel aj unge să fi e bu n:l ; în cei demni de încreoere4 are încreoere iar în cei nedemni de încredere de asemenea are încredere: astfel aj unge să aib ă încredere . Î nţeleptul în Sub(:eresc în armonie se află5, amestecîn.d haotic toate inimile6: cei cu o sută de nume îi dau ochii şi urechile 10r7 iar pentru el to ti sînt ca nişte copii. 1 . Literal, .Inteleptul nu are o inimă ( = voinţă. sentimente. per­ sonalitate, caracter, manieră de gîndire etc.) constantă". Deşi textul A dr la Mawangdui impune o lectură diferit.'i : .înţeleptul este mereu fără I n imă", sensul frazei pare să răInînă acelaşi: toate lucrurile sînt u n u, d i n pu nc tul de vedere al lui Dao , deci înţeleptul. şi el unu cu Dao, eslc complet imparţial şi este dincolo de diferenţe , luînd fiecare lucru 'il Ilccare individ ca atare. Fraza a mai primit alte cîteva interpretări, cea preferată de exegeza (,olltemporana fi i n d .înţeleptul nu este egoist". Li Shuihai propune şi t' I o lectură interesantă, modificînd punctuaţia şi interpretîndu-l pe dJaJ1g, .etern" (echivalat de noi aici prin .niciodată") , ca avînd sensul de .larg, generos": .înţeleptul are o inim ă mare ( este generos) şi nu este ego ist" . 2. Şi aici, şi in frazele următoare, în variantele standard apare pronumele .eu", intregul pasaj care urmează trebuind citi t: .Cu cei =


224

DAO D E ,JI NG

buni eu sîn t. bu n, iar cu (Ti rfl i cu ele a S rl1 W 1H'a sint bU I I [ . J ; în er i demni (\f' încredere cu am înerederc . în C'ri llcdcl1lni dc iJ) fT('rkrr cu de a se me n e a am î n c rede re . . . " Am prefera t. si'! u nniim textele r\f' la M awemgctu Î , cm-e pe r mi t o lect.ură m a i coercn l <i a întregului capi t ol . :i . Li teral .astfel obţine bun.iLo'l te a " . În fa pt , ill variant.elr s t a nctnrd şi în tex t ul [3 de la M awangclui I1 U apa re de:! , .,a obţine" , ci o mofo nu l său, De ! ,' .Puterea", ceea ce i - a făc u t. pe u n ii exegeţi să echivaleze: " Pu t.erea este bu n ăt. at e şi , în s tlU c t u ra similnrii. de mai jos, .,Pu terf' a este încredere", Ellen M. 'Chen îl interpretează pe De1 ca avind se n sul de .. natură" , eeh iva lînd: .This is the goodness of n a tu re , respectiv .This is the t.mst of nature " . Aseme n ea ech i va l ă ri par fortat.c , în con ­ te xt şi sî n t. şi cu totul împot riva t.radiţiei . 4. Pen tnl xill, .demn de i n credere", s - a l \ mai propu s şi .,sin ­ ceri sin ce ri t at e , .credibil/ credibilitate", .Ioial/ loialitate" , .oncst/ ones­ titate" etc. 5. Există multiple variante grafice şi numeroase int e rp re t ă li ale celor două ca ractere pe ca re le-iim echivalat. plin .în armo n i e A'l t fel, s - au mai pro pu s : "a reduce, a micşora" , .. a stJîngc, a aeumul!;t, a rel \ ­ ni", . a re s trînge " a fi i m par ţia l .a-i I l tea mă" ete. i n plus, unii exe­ geţi le încadrează în rind u l imediat următor şi nu ai c i ceea ce com­ plică şi mai mu lt interpretarea a ce st u i final de ca pitol. Iată a l t.e cîteva echivalări: i n t ele p tu l în Subceresc trăieşte fr u gal şi nu arc dorinţe " (J ian g Xiehang) ; .înţeleptul în Subcerese repede ( fa ce Gl mil ltea o a ­ menilor să devină înceţoşată şi-i î ntoa r ce la s t a rea iniţială de neşt i­ inţă)" (Gao Hen g 1 9 43 ) ; .Inima i n ţelep tu lu i este plină de pmden1,â în Subceresc" (Zhang So ngm Sha Shaohai); .Înţeleptul în Subceresc nu cunoaşte şi nu se gîndeşte la nimic· {Feng Dafu) ; .înţeleptul în Sub­ ceresc (este imparţial) , unindu-se armonios (cu inimile celor cu o sut.ă de nume)" (Zhou Shengchun) ; .The Sai n t lives full of fear within the empire" (Erkes) ; .The Man o f Calling lives very quietly in the world" (Wilhelm) ; .The sage is self- effacing in his dealings with aU under heaven".(Mair) ; .The Sage in his position in the world, yieldingly har­ monizes (the people's heart with simplicityl" (Paul J , Lin) ; .The re­ lation of sages to the world is one o f concern" (Cleary) etc. 6. Şi în cazul acestei fraze difere n ţel e de interpretare sînt destul de mari, în funcţie de lectura lui wei2, citit de noi drept verb cauzativ, de punctuaţie şi de interpretarea unui pronume. Iată .cîteva exemple: .for the world's sake he dulls his wits" (Waley); .because of the empire he obscures his mind" (Erkes) ; .rrhe sage in the world) mixes the minds of aU" (EUen M. Chen) ; .The people of the world are brought into a community of the heart" (Lin Yutang) etc. 7. Această frază este omisă din greşeală în ediţia standard a lui Wang Bi, regăsindu-se în schimb în toate celelalte variante, inclusiv în textele de la Mawangdui. Termenul echivalat de noi prin .a da (ochii ..

.

"

"

,

.

"

" .

",

",

.

.

"

,

,


CAPiTOLU L 49 ':i l l reehile lorl" , 111 sensul I , I / <l bsorh it în " etc . , apare

În

de

..

a

se

concentra asupra" ,

225 ..

a fi atent

alte cîteva variall t e grafice, exegezde 1110d lT I I e urmind în gencral aceeaşi glosă, cpnfinnat.ă şi dc comentariul 1 1 l i \Van l! I3i.


50 Oamenii ies în fiinţă şi intră în moarte. ! Cei ce pe drumu12 vieţii apu că din zece sînt trei3, cei ce pe drumul morţii apu că din zece sînt trei, cei ce-şi trăiesc viaţa dar prin fiece faptă spre tărîmul morţii se-ndreaptă iarăşi din zece sînt trei4• De ce este astfel? Pentru că- şi trăiesc viaţa din plin. 5 Se spune c ă cel priceput să-şi păstreze viaţa cînd merge pe drum 6 nu şe-ntîlneşte cu rinocerul şi tigruF, iar în bătălie cînd intră de arme şi săbii nu e atins8: rinocerul n u are în ce-şi înfige cornul, tigrul nu are ce s-apuce cu ghearele, armele nu au în ce să-şi vîre tăişu l. De ce este astfel? Pentru că-n el loc de moarte nu este. "

1 . Litcral . .. <1 ieşi-viaţă a intra-moartc " . Datorită caracte ru l u i destul de eliptic al frazci, echivalărilc ezi!;i î n tre : .a ieşi înseamn ă a trăi , a int ra înseamnă a muri", .. a ieşi în viaţă înseamnă a int.ra îJl moarte", .. cine intră - n via ţă , intră şi în moarte" etc. Indiferent dc echivalare, mult itudinea de sensuri a aces tei fraze est.e practic im posib il de redat. în t mducere . .. Icşirea" este atit icşirea ce lor zece mii de l u cruri din pîntecul mrunci, Dao, cît şi apariţia vieţii, un proces de .ieşire·· a n a log ce lui prin care planta creşte din sămîntă, ieşind la suprafa tă . M oartea nu este percepută ca o ieşire a individului din lumc, ci ca o .int rarc"

în Oao, o întoarcere căt re starea de nefJ.in

-

ini 'alii , astfel încheindu -se


CAPITOLU L

50

227

' " ' dc!u şi iniţiindu -sc un altul. Aşadar, relaţia dinire viaţă şi moali e. c I "parte de a fi una de opozitie. cst e una de complcmentRritate. 2 . TCl11 1 Cnu i 11./ il fost cit it de exegeţi în t rei fehui . .. însoţitor. com­ " I >: " l i n n . .. ca tegOlic . t ip" şi .. drum. cale" ; am urmat.. şi aici şi în rindul 1 '' ' 111 1 . această ultimă lectură. propusă iniţial de Ma Xulun. C I I me1.l' 1, 1 " l Iea că. indiferent de glosa urmată . sensl,ll frazelor rămîne aproape . . . . daşi. :3. Potrivit lui Heshang Gong şi textului Han Fei zi . expresia nu1 I 1I ' ,;că nu trebuie interpretată ca .trei din zece" . aşa cum propune Wallg Bi. ci ca treisprezece. Acest număr ar simboliza fie cele patru I I lI ' l llbre şi cele nouă orificii ale corpului. fic cele nouă orificii şi cele I 'a l m .. bariere" (ochii. nasul. gura şi urechile) . fie cele şapte sentimen1 .. '':i i cele şase dorinţe. Exegeza modernă ezită între aceste Interpretări ':1 ( Ta a lui Wang Bi. pe care am urmat-o şi noi. 4. Deşi par destul de Simple. aceste ultime patru rinduri. datorită c l l krcnţelor de punctuaţie sau celor de Ia variantă la variantă. pot fi 1 ' 1 1 i t e în mai multe feluri. Astfel. sintagma .. a-şi trăi viaţa". formată c l i l l doi termeni ident.ici (sherrg) . nu apare decît în textele de la Ma­ wa l lgdui. în .. textul vechi". în comentariul din Han Fei zi şi într-o sin­ , ·.I I I";i altă variantă. textele standard eliminînd al doilea termen sherrg. "vla \a··. Exegeza modernă preferă să urmeze una din aceste variante. I I I l npretînd şi ca .a- şi hrăni viaţa" ( = a practica diversc exerciţii dao1 .' . 1( " pentru obţinerea longevităţii) sau considerind că al doilea termen , . / 1 1 '119 este tot verb şi echivaIînd: .. oamenii trăiesc. (dar. pentru că) I " , i('sc şi sînt activi ... .. Noi am încercat o traducere cît mai neutră. I , a /.a subliniind probabil. în contextul întregului capitol. opoziţia dao1.-.I I 1 1ui faţă de nefireasca importanţă pe care oamenii de rind o acordă vl .. \ii şi trupului. O altă problemă pe care o pun aceste fraze traducătorului este I < - ��: o t;'i. de interpret.area corectă a termenului dong - literal. .. a se miş­ .. , , " . Marea majoritate a exegeţilor îl citesc în sensul de .acţiune. ac­ I lv l l at.e" ; am încercat şi noi o echivalare asemănătoare ( .. faptă") . dar 1 1 1 1 este clar. din context. dacă este vorba de acţiuni îndreptate către ,.h r;in irea" vieţii sau de făptuire în general. În primul caz. rîndurile c k laţă s-ar transforma într-o critică Ia adresa practicilor daoismului , .-J lgios. iar în celălalt am regăsi aici tema familiară a nonacţiunii. I I I I; l nţată în sensul controlării dorinţelor care duc la acţiuni inutile şi I , rlmejdioase. Sintagma .tărîmul morţii" ar trebui citită. po trivit lui Waley. ca . . I I 1 C al morţii". fiind o expresie din limbajul militar care ar desemna I I I ' ICI de "călcîi al lui Ahile " din trupul oamenilor. Deşi aici această I n · t mă pare forţată. ea este foarte probabilă în ultimul rînd al capi1 0 1 0 1 111i, în care sintagma aceasta apare din nou. 5 . în sensul unei vieţi de plăceri. în care toate dorinţele sînt împli­ I I ! I ('. U nii exegeţi consideră şi această frază drept o critică directă la "d resa practicilor daoiste . echivalind: .pentru că îşi hrănesc ( = ingri-


228

DAO D E , J I N G

jesc) viaţa prea mult". I n te rp retările exegeţi lor care unnează lectura

lui Wang I3i (.,trei din zece " în loc de t reisprezece) nu d iferă prea mult

între ele, cea preferat ă de comentatorii cont.em pora ni fiind cea suge­

rată de Gao Ya n d i şi relu at ă de ,Jiang Xich a ng şi Zhu Qia nzhi . Aceştia con sideră că "cei c a re 111 erg pe dru m u l vieţii" sînt oamenii care ating o vîrstă î n aint ată , "cei care merg pe drumul morţii"' sînt cei carc mor în tin c re ţe sau în copilă rie , cea de-a trcia ca te gorie fiind cea a oame­ nilor care îşi scurtează singuri viaţa, lăsîndu - se pradă dorinţelor şi lentaţiilor . Astfel, nouă oameni din zece fie p u n prea mult preţ pe viaţă , fie nu pun deloc, şi numai unul, Î nţeleptul . al căru i portret este făcut în conti nu are , cunoaşte adevărata importanţa a vieţii şi a "hră­

nirii" ei. O ledurii relat iv ase mănătoare propune şi Gao Heng, care susţin e că nu este vorba de trei tipuri diferite de oame ni, ci de trei perioade diferite din viaţa oamenilor: aceştia, pînă la treizeci de ani

cres c, mergind pe drumul vieţii, iar după şapte zeci decad, îndreptîn ­ ' du-se spre moarte. Perioada in tennediară, care se întinde în tre treizeci , şi şaptezeci de ani, este cea în care o am enii "trăiesc viaţa din plin" ,

micşorindu-şi ast fel, dat.Ol;tă exceselor pe care le c omit, durata natu.

rală a vieţii.

6. Li te ra l "călătOl;nd pe uscat/pe pămîllt ( = şi nu pe apă) " . Po ­ ,

trtvit textelor de la M awangdui . acest rind ar fi trebuit echivalat: "mer­ gînd ( = călătOrind) printre deâ luri /înălţimi".

7. Î n loc de "a se întîlni " , în manuscrisele de la Mawangdui şi în

alte trei varia n te apare "a se feri, a evita " , întreaga frază trebuind astfel citită:

"

prin tre dealuri rătăcind , nu se fereşte de rinocer sau de

tigru" .

8 . Am fost o b ligaţi, pentru a păstra simetria cu rindul anterior,

să parafrazăm prin "săbii" un tennen al cărui sens este tot de "mmă". Î n funcţie de glosa unnată în inte rp re tarea t.ermenului tradus de noi prin "a atinge", fraza a mai fost citită şi: "Cînd int.ră în luptă nu se fereşte de anne" sau "Cînd intră în luptă nu poartă anne sau annură·'.

50.1 Viaţa merge către moarte, iar moartea este inceputul vieţii Viaţa merge către moarte , iar moartea este începutul vieţii: cine cunoaşte firul care le uneşte (

=

regulile alternanţei lor)?

Viaţa omului apare pentru că suflul se strînge la un loc : cînd se strînge la un loc, omul se naşte, iar cînd se riSipeşte , omul moare. Dacă viaţa şi moartea se însoţesc una pe cealal tă, ce pricină de durere mai există pentru noi? Astfel, cele zece mii de lucruri sînt unu. Fiecare socoteşte că ceea ce este frumos e miraculos şi cu totul aparte ( şi că ceea ce este urît e stricat şi putred (

=

=

viaţa)

moartea) . Ceea

ce este stricat şi putred se preschimbă din nou în ceva mi-


CAPITOLU L

229

50

raculos şi cu totul aparte. iar ceea ce este miraculos şi cu l o tul aparte se prc schi mhă din nou în ceva strtcat şi pu tre d . ZllI lang z i . cap. 22 .. in ţclcpciunca călătoreşte în nord " 50.2 Mişcările sufletului

CUIloaşt erea cu adevărat măreaţă este cuprinzătoare. cu­ noaşterea măruntă este foarte îngustă ( = face discrtminărt. se păstrează la suprafaţă. percep e detaliul şi nu atinge într e­ gul) ; vorbirea cu-adevărat măreaţă este însu fleţită. vorbirea măruntă este vorbărte goală. Cînd omul doamle. sufletul său c cuprins de confuzie. iar cînd e treaz, tnl p ul său se p une-n mişcare. Cînd căile oamenilor se întretaie ( = cînd se asociazii unii cu al �ii) . se u rzesc planuri şi se pun la cale tot felu l de l u cruri : în fiecare zi ei îşi folosesc mintea ca să se pună împo­ t riva unei alte minţi . Iată as tfel şovăiala , gîndurile nespu se ( = disimularea) şi cele ascunse ( . = secl"etele/rezervele) . O spaimă mă runtă îi face pe oameni să fie JlcJlniştiţi şi temători. iar o mare frică îi face să fie abătuţi şi descurajaţi . Mintea omului se pune-n mişcare, precu m săgeata care -şi ia zborul tiin arc , făcînd j udecăţi despre bine şi rău ; apoi rămîne ace­ eaşi ( = nu se mai schimb ă) . ca legată prtntr-un jurămînt so ­ lemn . păstrînd ceea ce a cîştigat.; după aceea se goleşt.e. la fel ca în treaga fire toamna şi iarna , şi pe zi ce trece decade tot m ai tare; în sfirşit . slăbită din p ricina faptelor săvîrşite. nu poate să- Şi mai revi n ă : Acu m este cu totul închisă. ca o lad ă cetIuită sau ca un vechi canal de scu rgere: ea se apropie d e moarte ş i nu mai poate fi făcu tă să trăiască din nou . Bucuria şi furia . tristeţea şi plăcerea . îngrijorarea şi regre­ tele . nes tatornicia şi stabilitatea. preocuparea şi nepăsarea . cxal tarea şi de1 ăsa rea. toate se nasc aşa cum se naşte muzica din golurt ( = ţevi le instr umentelor de su flat sau golu rile din mu nţi, peş terile, văile etc . din care se naşte .mu zica Cerului") sau cum se nas c ci upercile dintr-un Joc u med şi r eavăn . Zi şi noapte aceste (stări ale sufletulUi) se perindă înaintea noas­ t ră . una după alta , în să nimeni nu şt ie de unde răsar ele . Vai! de -am pute a . numai pentm o clipă . s- atingem acel ceva din care sc " n a sc toate ( = toate sti'iri l(' menţionate mai sus) ! Zlwang zi, cap . 2 "Despre idcl l t i tatca lucrurilor" 50.3 Unii visează un b anche t şi

dimineaţa varsa. multe

lacrimi

" Cum pot cu să ş t i u

(îi

spuse Chang \VU zi

lui

Ju Que zi)

că dragostea de viaţă nu e o amăgire? Cum pot eu să ştiu că


23 0

DAO D E ,JI NG

cel care u ră şte moartea nu c a semenea unui copil care-a ră­ tăcit drumul şi nu mai ş t ie cum să se întoarcă acasă? , Doamna Li Ji era fiic a ofiţeru lui de graniţă Ai. Cin d ducele din Qin a luat-o (şi-a dus-o în palatelc sale) , a plîns atît dc mu lt încît partea din faţă a rochiei sale era toată umezită . Cînd a ajuns însă la palatul regelui ( ducele din Qin) , după ce-a împărţit. cu el patul pătrat şi după ce s-a înfruptat cu mîncăruri alese , i-a părut rău că a plîns . Cum pot eu să ştiu că după ce mor n-are să-mi pară rău că am ţinut atîta la ' viaţă? Unii visează un banchet şi dimineaţa, cînd se trezesc , var­ să multe lacrimi. Alţii visează că varsă multe lacrimi şi dimi­ neaţa pleacă la vinătoa re . Îri timp ce visează, nici u nii nici alţii nu ştiu că visează, şi-n mij locul visului pot chiar să in­ terpreteze vise; de-abia după ce se trezesc îşi dau seama că au visat. Astfel , de-abia după ce are loc trezirea cea mare ne dăm seama că totul a fost un mare vis . . Proştii socotesc că acu m sînt. trej i şi că sîn t ştiu tori , putînd să facă diferenţa între un pri ncipe şi un păstor: cîtă nerozie! Confucius şi cu tine nu sînte1i amîndoi decît un vis, iar cînd spu n că tu visezi - şi acesta este un vis. Asemenea vorbe se cheamă "para­ dox" . Dacă după zece mii de generaţii apare un mare Înţelept care să-i descîlcească înţelesurile, înseamnă că el s-a ivit foar­ te repede. " =

Zhuang zi,

cap.

2 . Despre identitatea lucrurilor"

50.4 Moartea lui Mengsun. Sinele poate fi un vis

Yan Hui îl întrebă pe Confuciu s : "Cînd mama lui Mengsun Cai a murit, acesta a plîns fără să jelească în toată legea; inima lui nu era îndu rerată iar el a ţinut doliul fără să fie mîhnit. În pofida acestor trei neajunsuri , oamenii socoteau că, în statul Lu , el se pricepe cel mai bine să ţină doliu ( să respecte cel mai bine toate ritualurile) . Este deci cu putinţă ca reilUmele să se întemeieze pe ceva lipsit de substanţă ( pe fapte neconforme realităţii)? Mă surprinde mult acest lucru. " "Mengsun , răspunse Confuciu s , a mers pînă l a capăt ( a atins originea vieţii şi locul în care se întorc lucrurile la moar­ te , Dao) şi ne depăşeşte în cunoaştere. Avînd de ales între viaţă Şi moarte , chiar dacă nu mai vedem nici o diferenţă între ele, lucrurile dintre care trebuie să alegem mai există încă pentru noi . Mengsun însă nu ştie ce este viaţa şi ce este =

=

=


23 1

CAPI1DLU L 50

moartca şi nu .ştie dacă să pre[c1"e ce es te mai întîi sau ce

urmează (

viaţ a sau moar tea) . El se supune schimhării şi

aşteaptă prefacerile despre care nu are ştiinţă . Cînd in trăm in p refacere (

în via t.�) , mai putem oar c să cunoaştem sta­

rea de dinainte de prefacere

(

Cînd prefacerea se încheic

(

ce era îna inte de a ne I'laşte)?

=

pu tem 0 €lr e să c u ­ ce se întîmplă cu noi

la moarte) ,

noaştem starea de du pă prefacere (

=

după moarte) ? Poat c că noi amîndoi nu sî ntem decît în mij­

locul u nui vis din

nu ne- am trezit încă. Apoi , pentru

c a re

M engsu n , moartea nu este decît o tulb urare a formei , în care

min te a

( � spi ri tul) nu are nimic de s u feri t , o schimbare a loc u i nţei , şi nu moartea adevărată . M engsun este singurul ca­

re e ra treaz, iar dacă, atunci cind o amenii plîngeau (la moar­ tea mamei sale) , plî ngea şi el , el urma n u mai ceea ce

făceau

toţi ceilalţi. Pentru el , toate lucrurile sînt aceleaşi cu sinele său : cu m o să ştie el ce este ceea ce noi numim sine? As tfel , t u visezi c ă eş ti o pasăre care zvîcneşte d i n aripi către cer s au

visezi că eşti un peş te care se scu fundă în adîncuri . Cel

care-ti

vorbeşte acum este treaz - sau viseaz.,� şi el? Nu se ştie . [ . ] Dacă îţi găseşti odihna în mersul firesc al lucrmilor şi tr cc i dincolo de schimbare, ai să a tin gi starea de vid a uni­ ..

tăţi i Cerului. Zhuang zi, cap. 6 .Marele strămoş şi maestru"

50.5 Zhuang zi visînd că este un fluture Odată Zh uang Zhou

(

Zhua n g zi) visă că era un flu ture,

=

u n flu ture care zbura mulţumit şi plin de bucurie încoace

şi- ncolo , întru totul

după pofta iniŢnii şi fără să ştie că este

('hiar Zhou . Deodată se trezi şi el se dovedi a fi ace laşi Zhou . Nu ştiu dacă Zhou visase că este fluture sau flutu rele visa că

cste Zhou : între Zhou şi fluture treb ui e să existe însă o dife­ renţă. Aceasta se ch�amă

"

Zhuang z �

transfor m area l u cruril o r" .

cap.

2 "Despre identitatea lucrurilor"

50.6 Guangcheng zi vorbind despre cum poţi s-ajungi ne­ muritor Huang di (

=

Împăratu l

Galben) se înscăunase împărat de

nou ăsprezece ani şi tot Subcerescul se s upu nea poru ncii sale. Aflînd odată că Guangcheng zi tră ia în munţii Kongtong, se duse să- I vadă şi-i spuse: "Am auzit c ă M a e s trul a atins de­ Dao . Îndrăznesc să vă întreb despre esenţa desă­ vÎrşitu lui Dao. Eu aş dori să obţin esenţa Cerulu i şi pămîntu-

săvîrşitul


232

DAO DE ,JING

lu i pen t ru a fac e să crea sdi din belşu g celc cinci cercale cu enre îmi hrănesc p op o m l ; de asemenea , aş dori să stă pînesc (forţele) Vin şi Ya ng, pentm a fi pc potriva !lrii tut1 1 ror vicţu i­ toa relor. Ce am de fă cut?" .. Lucml despre care doreşti să mă în t rehi p ri ve şte su bstcill ­ ta l u c m ri l,9 r însă ce ea ce doreşti să stăpîneşti e s te ceea cc o d i st mge ( = l u c ru ril e nu treb u i es c "stă pî n i tc , iar cel care c on tro leaz ă după yoie ritmurtlc cosmice distru ge armonia uni­ versului) . De cu m ai să î n ce pi să cîrmuieşti în acest fel Sub­ ceres cu l norii n-au să mai aştepte să se st rîngă laola ltă ca s ă de a dm mul pl o ii , iarba şi copacii n-au să m a i a ş tepte să se î n gă lben ea s c ă spre a se o fil i , iar străI11 cirea soarelui şi lunii are să fie din ce în ce mai sl ab ă Ai firea d e lin gu şitor a u n u ia care se price p e la vorbe : c um oare să fii tu ce l potrtvit să m-asculte vorbind despre d e săvî rşi h r ! Dao? Huang d i se re t ra se Renunţă la domnie şi-şi constm i o colibă si nguratică, în cn re a şe ză o rogojină albă de paie . După trei lu ni în care trăi cu totul r u pt de lume, se du s e să-I vadă din nou pe Gu angc h e ng zi. Acesta stă tea culcat. cu capu l că ­ tre miazăzi ( în poziţia suveranului) . Cu multă umilinţă , Huang eli se apropie de el în ge nu n ch i se p l e că de două ori în faţa l u i ş i zise : "Am au zi t. că Ma es trul a atins desăvîrşitu l Dao . În drăznesc să v ă întreb despre c u m poate fi gu ver n a t ( = îngrijit. co n t rola t) tru p u l pe n tm a pu te a trăi mu l tă vreme ." .Bună întrebare! zise Gu an gche ng zi, sculîndu -se dintr-un salt. Vino ma i ap ro ap e , am să-ţi vorbesc despre desăvîrşitul Dao . Esenţa desăvîrşitului D ao este a dîn c ă şi ascunsă, ia r p ol u l său ( u ltim a limită, culmea su premă) este nedesluşit şi ne­ clar. Nu prtvi nimic, nu as c1 1 l ta nimic ( = n u- ţi folosi simţu ri­ le) . păstrează- ţi spiritul î n vă lu it în linişte şi trupul tău are să se îndrepte de l a sine. Trebuie să fii liniştit, treb uie să fii p ur : nu-ţi munci ( obOSi) trupul. nu-ţi tu lbura ( p u n e în miş­ care) esenţele şi astfel ai să poţi tră i multă vreme. Dacă ochiul tău nu vede nimic, urechea nimic nu aude şi mintea n imic nu cu no a ş te. spiritul tău are să s e p ă streze alături de fo rmă ( = tru p) şi astfel indelung ai să trăi eş ti Vegh e ază la ceea' ce se află înlăuntrul tău şi închide-te faţă de ceea ce in afară-ţi se află: pre a multa cunoaştere duce la distru gere Am să te fac as tfe l să treci dincolo de Marea Lu m in ă , pînă la izvorul desăvirşitulu i Yang. şi-am să te fac să intri p e poarta Adîncu­ lui Ascuns, pînă la izvoml desăvîrşitului Vin. .

"

.

.

"

.

.

=

.

=

=

=

.

.


233

CAPITO LU L fiO

Cerul şi pă mîntul Îşi au rostu rile ( fu ncţi unile) lor; iar Vin şi Yang îşi au , fiecare , un adăpost: păstrea 7.ă-ţi cu ate nţi e trupul şi lucm rile toate vor înflori de la sine. Eu păstrez uni­ t a tea ( a Ceru lui şi pămînt u lui , a lui Vin şi Yang) şi locul rni-l găsesc în mijlocul armonici lor; de aceea îmi cultiv trupul dc douăsprezece mii de an i fă ră ca forma mea ( � trupul) să cunoască vreodată decăderea. " "Guangcheng zi este unul eu Cem l ! " , spuse Huang eli, plecîndu -se de două ori şi ating1n d pămîntul cu fruntea . ..Vino mai aproa pe , am să-li spu n , continuă Guangcheng zi . Dao este nemărginit. dar oamenii socotesc cu toţii că arc l I n sfirşit; este fără capăt, dar oamenii socotesc că este limi­ t at. Cei care-au în ţeles învăţătura mea au aj uns să fie îm­ păraţi, în vremurile vechi , şi regi în vremu rile cele noi; cei C'a re-au pierdut înţelesul î nvăţăturii melc ( s-au îndepărtat de Calea propăvădu ită de mine) au văzut strălucirea, dar au ajuns ţărînă. În fapt, toate făpturile se nasc elin ţărîn ă şi se i n torc în ţă rină. De aceea am să te părăsesc şi -am să intru pc poarta Nemărginitului, pentru a rătăci pe tărimul Nelimi­ ta tului. Eu îmi unesc strălucirea CI I soarele şi luna, şi laolaltă C I l Ceru l şi pămîntul trăiesc eternitatea. Pe cel ce mi se pune impotrivă nu-l văd , p e cel ce se îndepărtează de mine nu -l simt. Lumea-ntreagă poat� să piară, eu singur am să rămîn ! " �

Zhuang zi, cap. I l ..A lăsa în pace ş i a privi c u îngăduinţă"


51 Dao le aduce-n făptură, Puterea le hrăneşte, felul lor le dă forma şi-mprej urările le desăvîrşesc 1 : prin urmare cele zece mii de lucruri cu toate-l respectă pe Dao şi preţuiesc Puterea2• Nimeni n-a poruncit vreodată ca Dao să fie respectat şi Puterea să fie preţuită: aşa a fost întotdeauna, de la sine.3 De aceea Dao le aduce-n făptură, Puterea4 le hrăneşte, le creşte, le-rl a1ţă5, le îngrijeşte, le-mplineşte6, le ţine-n viaţă şi le adăposteşte7. Face să crească şi nu, stăpîneşte, foloase aduce şi răsplată nu cereB, deasupra se află şi rînduială m.f ţine: aceasta se cheamă "misterioasa Putere" . 9 1. Este vorba , desigur, despre cele zece mii de lucn.tri, Tennenul wu2 ' pe care nOi l·am ,tradus prin .fel", În sensul de .specie, ('.atego· rie", are sensul literal de .Iucn.t", Majoritatea exegeţilor modemi pre­ feră să-I echivaleze prin .materie ", deşi În opinia noastră este evident faptul că, la fel ca În capitolul 21 - .obscur şi nedesluşit, Într-Însul se află lucn.trile" - , termenul desemnează substanţialitatea lucn.trilor conţinute in nuce în Da o , Î n loc de .împrej u rări", în sensul de mediu in care evoluează fiecare făptură, s-a mai propus şi .forţă, putere in­ terioară" (potrivit comeI1tariului lui Heshang Gong) şi, unnÎnd textele de la Mawangdui , .uneaItă, instn.tment", Astfel. ultimul rind al acestei prime secvenţe a capitolu lui ar trebui citit: .uneltele le desăvîrşesc "


CAPlm LlJ L 5 1

sau, print r-o extensie se-man tică rliscutabilă, .. funcţiunea le complc­ t ea7...1.", aşa cwn ech ivalează Mair. Unii excgcţi UJmcazâ în totalitate maniera de interpretare a lui Heshang Gong, t.raducînd în trcgul pasaj as tfel: "Dao le aducc-n făptură şi Puterea ( = Unul) le hrăneşte, dîn­ du-le formă şi desăvîrşindu -le prin put.erea sa interioară . " 2 . Literal, .. între cele zece mii de lucruri n u există nici unul care să nu-l respecte pe Dao şi să nu onoreze/să ţină la mare cinste Pu­ t.erea" . 3. În loc de "a porunci", în .textul vechi", manuscrisele de la Ma­ wangdui şi în alt.e treizeci şi şase de variante apare un alt termen, cu sensul rle "a conferi, a acorda (un titlu nobiliar) ", aceste patru rînduri ' trebuind astfel citite: "Respectul pentru Dao şi preţuirea Putq-ii nu le-au fost conferite acestora de căt re cineva : aşa a ·fost întotdeauna, rle la sine . " Prin interpretarea diferită a termenilor ming 1 , "a porunci", şi ziran, "de la sine", cît şi prin modificarea punctuaţiei , alte cîteva lecturi.sînt posibile: "Dao este respectat şi Puterea este preţuită. Fără să li se poruncească, (cele zece mu de lucruri îşi unnează) întotdeauna propria natură. "; "Dao este respectat şi Puterea este preţuită (tocmai pentru că) nu in tervin (în evoluţia celor zece mii de lucruri) , (lăsîn­ du-le să-şi unneze) întotdeauna propria natură . " ; "Dao este respectat �i Puterea este preţuită. Ele nu dau niciodată nici o poruncă, ci (ră­ mîn) 1ntotdeauna naturale. " etc. 4. Termenul De ) , "Puterea", nu apare în manuscrisele de la Ma­ wangdui şi nici în alte treizeci şi şase de variante ale textului. Am preferat ediţiile standard , care pennit o lectură mult mai logică. 5. "A înălţa" în sensul de "a dezvolta". S-au mai propus şi "a edu­ ca", "a îngriji", "a urma" etc. 6. Acest rind a mai fost citit în alte cîteva feluri: ..le adăposteşte şi le întăreşte", "le adăposteşte şi le dă un loc de odihnă" etc. În pa­ t ruzeci şi trei de alte variante ale textulu i , printre care �i cea a lui Heshang Gong, fraza capătă o lectură diferită: "le împlineşte şi le adu­ ce la maturitate" . Exegeţii care urmea7.ă. aceste variante propun şi alte interpretări, de genul: .le aduce la maturitate şi le face să rodească", ..le împlineşte şi le ţine de cald" etc. 7. Sau " le hrăneşte şi le protejează", .le hrăneşte şi le acoperă" etc. Diferenţele de lectură se datorează în mare măsură faptului că sensurile termenilor se suprapun pînă la identitate, fiecare exeget în­ cercînd să nuan ţeze fără să se îndepărteze de sensul general al pa­ sajului: Puterea pe care o primeşte fiecare lucru de la Dao întreţine viaţa. . 8. Aceste două rînduri se regăsesc în capitolul 2. 9. Ultimele patru rinduri apar şi în capitolul 10.


52 Subcerescul are un început care poate fi socotit mama Subcerescului. După ce-ai aj uns I la mamă. îi poti cunoaşte copiii: după ce i-ai cunoscut copiii. ţine-te din nou alături de mamă2 şi nicicînd în viaţă primej di i n-au să mai fie3 . . Astupă-ţi trecerile. închide-ţi poarta4 şi nicicînd în viaţă n-ai să istoveşti5; deschide- ţi trecerile. sporeşte-ţi grij ile6 şi nicicînd în viaţă n-ai să găseşti alinare7. A vedea măruntul se cheamă iluminare8• a alege slăbiciunea se cheamă tărie9• Foloseşte- ţi strălucirea, întoarce-te la lumină l O, nu- ţi aduce singur năpasta: aceasta se cheamă "a păstra Lumina" l l . L in loc de ..a aj u n ge · [literal. "a obţine") . în varianta lui He s ha n g şi în alte treisprezece va ria n te apare zhi1 • "a c un oa ş te " , Textele de la Mawallgdui confirmă textul s tandard al lui Wang Bi. 2 . Litera l . • păstrează din nou mama" . Unii exegeti echivaleaza, perfect justificat. "Întoa rce-te şi păstrează mama" . "i'Vlama·' est e, desi­ gur. Oao , iar .copiii" desemnează cele zece mii de lucruri. Potrivit lui Heshang Gong însă . • cop ii i ·' . sau mai degrabă .copilu l", cste Unul. l l Jtj m e1e patru rînd u ri treb uind în acest caz ec hivallite: .0upă ce [ U n u l , copi lul) îşi cunoaş te mama [ = Oao). ea la lind u-i îşi cunoaşte copilul. · Oupă ce ea îşi cunoaşte copilul. el la rindu - i işi cunoaş t e

Gong


CAPITOLU L 52

23 7

:3 . Ace st e ultime două rinduri se regă sesc în capit.olul I G. 4. Wang Oi coment ează: ....rrecerea» cste (locu l) din care se nasc dorinţele. ,Poarta» este (locul) pl;n care trcc d Orin ţel e . " Exegetii au

propus numeroase alte interpretări pen tru tel111 e llul echivalat dc noi prin .. treceri" : "vorbe " , .. gură" . ..ochi" , ..drum" , "gol. gaură" şi ..deschi­ zătură" . Această u ltimă glosă, propusă iniţial de Xi Tong şi acceptată de marea majoritate a exegetilor contcmporani, am urmat-o şi noi, .. deschizăturile" sau .trecerile" desemnînd organele de simţ prin care, dOrinţele se strecoară în trup. Mai trebuie poate adăugat că şi lect.ura pc care o propune Li Shuihai, în umla analizei termenilor dlalectali din Dan De Jing , confirmă indirect această interpretare; potrivit aces­ tui cxeget, termenul ar trebui tradus prin ..vas de băut cu capac", .. astuparea" lui fiind o metaforă pentru abandonarca percepţiei directe - a cunoaşterii şi, impliCit., a dorinţelor pe care le generează - şi intoarcerea către sine. În ceea ce priveşte "poarta", interpretarea cca mai potrivită ni s-a părut. a fi cea a aceluiaşi Xi Tong, care consţderă că este vorba de .,p oarta spiritul ui", care trebuie şi ea închisă în faţa stimulilor ex­ t eriori. 5. În loc de "a se istovi", în sensul de "a munci (lin greu şi fără odihnă", s-au mai propus şi .. a se imbolnăvi", "a suferi" etc. 6 , Prin "grijilc" am tradus un termen cu sensul de "treburi" ( = ac­ t ivităţi care presu pun contactul uman şi care se desfăşoară În socie­ t ate) . Am urmat glosa lui Heshang Gong, citind ..a spori, a mări", exe­ geza chineză ezitînd însă între acest sens al termenului şi cel de .. a implini, a duce pînă la capăt, a încheia". Interpreţii contemporani par il favoriza această ult.imă lectură, rîndul întreg fiind citit: "du pînă la capăt trebunle/ sarcinile ( = legate de cunoaştere , de amestecul în so­ cietate etc.) pe care ţi le-ai asumat". Traducătorii oscilează şi ei, ter­ menul fiind echivalat în numeroase feluri: .. a se ocupa de", "a se ames­ teca (în treburile oame nilor) " , "a-şi aranja (trebUrile)" etc. 7. Am parafrazat. prin .a găsi alinare" un termen cu sţnsul literal de "ajutor" . S-au mai propus "salvare", "scăpare", .. cură, tratament", ..soluţie salvatoare" etc. 8. În afară de .iluminare" (perceperea .. aseunzişurilor" lui Dao, el însuşi numit "M ăruntul" - cf. cap . 34) , termenul ming2 mai poate fi echivalat şi prin .. vedere" (percepţie directă, funcţiunea ochiu lui! . Cele două sensuri sînt la fel de posibile în context, însă, în opinia noastră, simetria cu fraza care urmează impune lectura preferată de noi. 9. Literal. "a păstra slabul/ slăbiciunea", în sensul de a alege întot­ deauna slăbiciunea în locul tăriei. 10. "Strălucirea" iluminatului este îndreptată către exterior, către oilmeni. pe care înţeleptul încearcă să-i scoa tă din ignoranţă (provo­ ca tă chiar de cunoaştere) şi să-i facă să- I perceapă pe Dao (pOtrivit comentariului lui Wang Bil , sau către lume în general. această stare ,.,pccială la care a aj uns daoistul permiţîndu-i acestuia să identifice


238

DAO DE , l I NG

.b u n ele şi rdrle t impurilor sa le" ,

după eum comentează Heshang

G ong. "Lu m i n a " ( termenul 1lling;z , la care ne-am referi1 mai sus, avînd

şi aeest scns) este hm1ina in telioară sau i1uminCl rea pe mre a obţinut-o

daoist ul. privirea eă1 re sine a aeestuiCl , după ec a devenit unul cu

Dao . Waky remarcă pe bună drep t a t e că. in terpretind cele d ou ă fraze

În aces t fel . ele n u a n ţe ază sensul primelor rînduri a le capito lu lui -

inteleptu l . după ce cunoaşte exterioru l ( .. copiii") , reve nin d că1 re in te-

rior, către Dao.

I l . Expresia "a păstra Lumina" apare ş i Î n

nota 4) .

ca pitol u l

..

2 7 (vezi şi

52.1 Despre cunoqterea sau necunoaşterea faptului că toate

lucrurile sînt Unu

A-ţi obosi spiritul pentru a putea vedea Unul din toate. neştiind însă că toate lucrurile sînt identice. se cheamă .trei de dimineaţăw . Ce înseamnă .. trei de dimineaţă"? Un îngrijitor al unei cete de maimu ţe le împărţea acestora ghinde. spu­ nînd: .Veţi primi trei de dimineaţă şi p atru seara . " Toate mai­ muţele au fost peste măsură de furioase Atunci. zise îngri­ jitoru l, o să primiţi patru de diminea ţă şi trei seara.w Toate maimuţele au fost cuprinse de-o mare bucurie . Realitatea ( nu măru l de ghinde) nu se schimbase. însă reacţiile ma i­ muţelor. de furie şi de bucurie . au fost foarte diferite : îngriji­ torul a ştiut să se potrivească situaţiei. . Astfel, Înţeleptul armonizează contrariile şi îşi găseşte odihna în starea de echilibru a Cerului ( naturii) . Aceasta se cheamă .. a merge pe două căi deodată". .

Zhuang zi. cap. 2 " D espre identitatea lucrurilor"


53 De-aş avea cît de puţină 1 ştiinţă aş urma măreţul Dao2 temînd doar calea greşită3. Măre ţul Dao este drept însă oamenii4 îndrăgesc pot�cile coUte. Curţile regelui sînt străIucitoare5 dar ogorul este plin de buruieni şi hamb arele sînt cu totul goale; straie bogat împodobite sînt îmbrăcate6 şi săbii mult ascuţi te sînt purtate, se bea şi se mănîncă din plin iar bogăţiile şi averile sînt fără măsură: aceasta se cheamă hotie şi exces7 iar hoţia şi excesul departe sînt de Dao8• 1 . În loc de" .putin� s-au mai propus, potIivit altor glose, şi "mult"'(!) , .indubitabil, sigur" , .într-o manieră inteligentă" etc. 2. Literal. .a merge pe Cale". Şi aici . şi mai jos, Dao este folosit atît în sensul său iniţial. .drum, cale", cît şi în cel de .pIincipiu , re­ gulă" sau , poate doctrtnă" a daoistului . 3. Marea maj oIitate a exegeţilor modemi acceptă glosa propusă de Wang Niansun şi citesc ca şi noi acest Iind, aducind în plus, ca argument, comentaIiul din textul Han Fei zi, care confirmă această lectură. PotIivit lui Wa ng Bi însă , fraza ar trebui echivalată: .Numai acţiunea (asupra lui Dao) este de temut" sau , p e baza comentaIiului lui Heshang Gong: Num ai de lauda (fie s ine] îmi e team ă . " 4 . Numeroşi e xe ge ţ i con sideră că în loc de .oameni"/ .popor" ar trebui citit aici om" şi. pIin exten s ie .,suveran ·' . 5 . În l o c d e .. strălucitor" , în sensul de .curat. bine îngIij it ş i luxo s " , s - au mai propus şi "murdar, î n dezordine" (!) . .jzqlat� sau . pă ră s it, în paragină". Am urmat glosa lui Wang Bi. 6 . Exegeţii contemporani, care consifleră că subiectul fraze lo r de ma i jos este .suveranu l (şi dregătorii)", interpretează aceste rînduIi ca o crit ică a l ui Lao zi la ad res a societăţii feudale. În opinia noas tră . accas t..'i. frază i cele car!' urmează descri u mai de rabă exc es el e că ro •

.

..

,

-


24 0 fi1

DAO DE ,J l NG

li se o p u n e Î!l1ekpt u l (cL c a p . 29) şi care îi îndepărtează pe oamelli

.

I k Dnn.

7. Termcnul er:h ivi't lat de noi plin "exr:es" apa re

cu

nu meroase a l t.e

des t u l de rlifcril.. IaUi cîteva Iccturlale î n t re gu l u i li n d : .ace ;1sta se cheamă hotie şi lăudăroşenie"; "aceasta se cheama lăudilrcşenie de t î l har ; "aeei't st.a se cheamă h o V e şi extra­ gra B i , fiind glosa t. şi interp retat. .

"

vaga nţă"; .aceasta înseamnă (că suveranul este precum) şeful unei bande de hoţi" ;

sî n t o

"

acea s ta înseamnă ca

( oa me n i i / s uv era nu l şi miniştrii)

bandă de hoV" etc. Marea m ajori tate a exegeţi l o r contemporani,

forţî n d uşor comentariul din textul Han Fei z i , preferă una d i n ulti­

, mele două variante de lectură. In terpret area

comenta riului l ui Wang Bi.

noastră este în

sp,irit.ul

8. Po triv it variantelor standard, acest rînd ar trebui tradus: .a­ ceasta nu e ste Daol " Am urmat .textul vechi", confirmat indirect şi de manuscrisele de la Mawangdui şi preferat de aproape toţi exegeţii cont.empo ra n i . 53. 1

Despre bucuria desăvîrşită

În Subceresc există sau nu o bucurie desăvîrşită? Există sau nu ceva care să poată fi folosit pentru a hrăni ( a îngri­ ji) t rupul? Ce pot să fac (pentru a atinge bucuria desăvîrşită) şi pe ce să mă bizui (pentru a-mi îngrij i trupu1)? Ce să oco­ lesc? Ce să păstrez? Ce să urmez? Ce să părăsesc? Ce să iu besc? Ce să u răsc? Bogăţia, onoarea ( poziţia înaltă) . viaţa lungă şi desăvîr­ şirea ( într-un a numit domeniu) sînt cele respectate de tot Subcerescul. Pacea trupului ( starea de bine. sănătatea) , aroma bogată a mîncărurilor, veşmintele bogate. culorile fru­ moase şi muzica plăcu tă auzului sînt cele ce-aduc bucu rie tuturor oamenilor. Sărăcia, umilinţa ( starea socială infe­ rioară) , moartea inainte de vreme şi numele rău sînt cele dţ toţi dispreţuite . Oamenii suferă cînd trupul nu -şi găseşte pa­ cea, cînd aromele bogate nu le ating gu ra, cînd nu îmbracă veşminte bogate , cînd ochiu l nu se bucură de culori frumoase şi urechea de muzică plăcută. Cine e lipsit de aceste lucruri se nelinişteşte şi este mîhnit . O asemenea grijă pentru trup e o mare prostie! [ ] Cît priveşte faptele oamenilor de rînd şi lucrurile care-i bucură pe ei, nu ştiu dacă această bucurie este o bucurie adevărată . Uitîndu-mă la ceea ce-i bucură pe oamenii de rînd. la acele lucruri spre care cu toţii se-ndreaptă. grăbiţi de parcă n-ar putea să se mai oprească. şi pe care le socotesc a fi o =

=

=

=

=

...


CAPITOLU L 53

24 1

11Ilcurie. nu ştiu dacă ele aduc sau nu bucurie . Există sau Illl cu adevă rat o asemenea bucurie? Eu socotesc că adevă rata bucurie se află În ne făptuire . pe ( ' are Însă lumea de rind o consideră o mare nefericire. De aceea se spune : .Bucuria desăvî rş i tă nu este bucurie ( e= nu a re nimic de-a face cu ceea ce o a menii consideră a fi bucu rie) : dc săvîrşita glorie nu este glorie. h Zltuang

zi.

cap. 18 .Bucuria desăvîrşită"


54 Cel bine aşezat nu poate fi dat la o parte ! , cel c e ştie să cuprindă nu dă drumul cu uşurinţă2: copiii şi nepoţii săi n-au să se oprească din sacrificiP . Cultivînd-o î n tine4 Puterea ta va fi adevărat ă ; cultivînd-o în fa m ilie PUterea ta va prisosi ; cultivînd-o în sat Puterea ta va dăinui; cultivînd-o în ţară ' Puterea ta va fi bogată; cultivînd-o în Subceresc Puterea ta fi atotcu prinzătoare.5 De aceea priveşte sinele pot rivit felului său, prive-şte familia după felul fam iliei, priveşte satul după felul satului , priveşte ţara după felul ţări i , priveşte Subcerescul după c u m e Su b c ere s cul6• Cum pot eu cunoaşte felul S ubcerescu lui? Prin aceasta.7 -

1 . Fraza se referă , potrivit l u i Wal lg Bi , l a o pla n tă care , dacă are rădăcini solide. nu poate fi cu uşu rinţă smulsă. sa u la o consl mcţie care , avind o temelie solidă. nu poate fi uşor dălimat.'i . Po rn i nd de la această analogie şi pe baza comentariului lui Heshang Gong, marea majoritate a exegeţilor consideră că aceste rindUli îl definesc pc dao · isi. care .se a azil-, .,se în temeiază" e Cale, urmîndu -I întm to tu l e


CAPI1D Ll J L 54

24 �3

'

D a o . După Xi Ton g însă, .. ce! hine <1 Şf'Zll t" e s t e cel Cllre , c1 a t o ri t ă .. t riii­

nieicj"' Pu terii S <1 ! e , l l l l

2. Am ac1ăl Iga t. 1I0i

t mc1l1s u n temlen cu

m <1 i e a fect at si nt a gm a "cu

de lu c r u r i l e extclioarc.

uşurin �ă··. Prin .. a cuplinc1e" a m

se ns u l Iiteml de

Heshllllg Gong comcn tează: "Cel

. .a ţi ne în

c are se

braie,

a îmbrăVşa".

pri c e p c să îm brăţişeze spi ri ­

tul p ri n Dao nu va fi da t la o parte (cu uşu ri n ţă) . "

3 . M em o ria unei persoane care a p ra cticat Dao s e perpetuează t imp de multe generaţii, iar u ml a şii săi continuă. să o fere multă vreme sacri ficii s piri tului

său (shen) .

4. Sau "cultivînd -o în trupul tău " , "cultivindu-ţi personalitatea"

etc.

5. Î n tregu l pasaj e ste destul de ambiguu. mai mul te lecturi fiind simultan posibile. Potrivit lui Hes h ang Gong. aceste fraze ar t rebui echivala te : "Cine în trup u l său î l cultivă pe Dao - Puterea sa va fi ad evăr a tă: cine în familia sa îl cultivă pe Da o - Puterea sa va priso­

si ... " Urmînd aceeaşi lectură. u n ii e xe ge V consideră că adj e c tivu l po­

sesiv

se

referă Ia Dao sau la obiectul procesului de "cultivare" - trupul.

fa milia etc. Astfel, prima frază a acestui pasaj ar trebui tradu s ă: "C i n e In trupul său îl cultivă pe Dao· - Puterea lui Dao devine adevărată" sau " C i n e în trupul său îl cultivă pe Dao - Puterea trupului său devine adevărat.ă". Î n sfîrşit, alţi exegeţi con sideră. ca şi noi, că este

vorba de cultivarea Puterii şi nu de cultivarea lui Dao, in terpre tin d insă posesivul într- una din manierele m en ţio n ate mai sus. 6. Numero ş i exegeţi. urmînd lectura lui Heshang Gong, citesc:

., prive ş te alte persoane - care nu-I cultivă pe Dao /care nu cultivă Puterea - din perspectiva celui care-l cultivă/ care cultivă Puterea.

co n templă alte familii din perspectiv� familiei (în care Dao/Puterea sînt cultivate) ... " etc. O asemenea lectură. pe care textul nu o co n­ firmă, dar n ic i nu o in firmă, duce la o in te rpre tare destul de forţată <1 u l timu lui rînd al acestui pa saj : ,, '" eontemplă alte Subcerescu ri ( = lumi) din perspectiva aces tui Subcer esc." î n opin ia noastră. textul n u s u sţine ' aici că practi care a lui Dao sau cul tivarea Puterii reprezintă standardele pe baza cărora individul t rebuie să se raporteze la diverse aspecte ale realităţii: este vorba , mai

degrabă. de abandonarea rela tivităţii pe care orice fel de standarde o

conferă cunoaşterii şi de perceperea oricărui aspect al realităţii

ca ata­

re, eu atributele şi eondiţionările sale: sinele. familia. satul. Subceres­

clII trebuie privi te ca ceea ce sînt. daoistul mărginindu-se să con tem­ pIc fără să facă nici un fel de judecăţi de valoare. 7 . .,Aceasta" se poate referi la Dao. la "cultivarea Puterii" sau la s('n sul frazelor an terioare. Cele două caractere care alcătuiesc acest rînd se re gă se s c în capitolul 2 1 .


244 54. 1

DAO DE J I NG Cele nouă teste ale lui Confucius pentru a-i j udeca pe oameni

Confucius a spu s : "La inima oamenilor este ma i greu de aj uns decît la apele de munte ( care curg prin văi sau dc­ fiice greu acces ibile) şi ea este mai greu de cunoscut decît Cerul . Cerul are perioade ( defln ite şi uşor de cunoscut) . cum sînt primăvara Şi toamna , vara şi iarna , zorile şi amu r­ gu l . pc cîtă vreme omul ascunde simtAminte adînci în spatele u nei înfăţişări de nepătruns, Astfel, unii au înfăţişare de om prevăzător, dar sînt de fapt de o mîndrie nemăsurată; alţii par a fi mai presu s de toţi, dar nu sînt în stare de nimic; alţii par supuşi, dar în fapt sînt nerăbdători să-şi atingă ţelul; unii par a fi tari, dar de fapt sînt foarte slabi; alţii par a fi foarte înceţi, dar de fap t sînt plini de ardoare ( impetuoşi) . Şi astfel. cei care par a căuta din toate pu terile dreptatea, de parc-ar fi înse taţi de ea, se îndepărtează de ea ca de foc . De aceea principele îşi trimite oamenii departe ( în misiu ne) ca să le vadă credinţa şi-i trimite aproape , ca să vadă cît respect au pentru el; îi trimite în mi siu ni dificile ca să vadă cît de înzestraţi sînt şi le pu ne întrebări neaşteptate ca să vad ă cît sînt de ştiu tori ; hotărăşte terme'ne neprevăzute ca să vadă da ­ că se poate bizui pe ei; le încredinţează bani ca să vadă cît sînt de omenoşi ( =' deZinteresaţi) ; îi anunţă că-i aşteaptă lu. eruri periculoase ca să vadă dacă stau sau nu neclintiţi în faţa acestora; îi ameţeşte cu vin ca să vadă dacă rămîn drepţi pe picioare ( dacă î şi păstrează principiile) şi la un loc îi aşază cu femeile ca să vadă dacă rămîn nepătaţi, După ce a trecut prin aceste nouă încercări, cel nevrednic singur iese la iveală." �

Zhuang zi. cap. 32 .Lie Yu kou·


55 Cel înzestrat pe deplin cu Pu te re este asemenea unui copilaş: viespile şi tîrîtoarele nu-l m uş c ă l , fiarele fioroase nu-l sfîşi e şi păsări le de pradă nu se aruncă asupră- i. Oasele sal e sînt moi şi braţu l i-e slab , dar de-apucat strîns apucă; fără ca el să cunoască împreunarea mascululu i cu femela, organul său e stîrnit: esenţa sa a atins desăvîrşirea2; toată ziua ţipă dar nu răguşeşte3 : armonia sa e desăvîrşită. A cunoaşte armoni a î nseamnă a fi etern4, a cunoaş te eternul înseamnă a fi iluminat5; a-ţi spori viaţa este de rău augur>, a-ţi controla suflul cu mintea înseamnă tărie7, Lucrurile înfloresc şi- apoi îmbătrîhesc: acea s ta se cheamă "a nu fi cu D ao" , To t ce nu e cu Dao reped e piere. !.! l . Literal . .. viespile. păianjenii . scorp ion i i ş i şerpii nu-l muşcă", 2, Prin "esenţă" am tradus temlenul jinf12. care are sensul in ilial

i l " "sărnînt.ii . germene". Conotaliile de . . fertilitat.e . putere gernlinativă" . , : c tClmcnului sîn t de stul de putenlicc a i ci, fraza putind fi la feI de I , i n e tradusă: ..sămînţa sa a at i n s pun ctu l culmi nan t". :3. Este vo rb a de ţipetele şi plînsul su garu lui. 4. Am tradus prin "etern " termen u l chang. ca re poate avea în con ­ l ex l şi sensul d e "pennanen t. i nva ria bi l . imuabil. mereu ace laşi " . Este vorba . deSigur, de Dao. G a o Heng. în comentariul său din 1 943. consideră că în textul , ) l i , 'inal n u a ăre a tennellul zh i . "a cunoa te ". ci 'i ' . "esen " . în -


246

DAO D E JlNG

tregul rind fiind echivalat de exeget: "esenţa şi armonia definesc na­ turaleţea firii". Numeroşi coment.atm; cont.empora ni urmează accastă lectură. considerind. fără a avea însă suficiente argum ent.e. că şi tex­ tele de la Mawangdui o con firmă . Interpretarea este uncori şi mai nuanţată. unii exegeţi susţinînd că "esenţa" desemnează în fapt un "suflu al esenţe'j " . iar "armonia" un . suflu al am1onici". întreaga frază fiind citită: "suflul esenţei şi suflu l armonici înseamnă eternul". 5. Fraza apare şi în capitolul 1 6. 6. Orice încercare de p relungire a Vieţii este o formă de făp tuire. de intervenţie în cursul natural al lucrurilor. şi ca atare este condam­ nat.-1. de daoist. Acesta este sensul comentariului lui Wang Bi. con fir- mat şi de numeroase pasaj e din Zhuang zi. Heshang Gong. mult mai apropiat de daoismul religios. nu poate accepta o asemenea aserţiune. ca re defineşte o atitudine de împotrivire la adresa practicilor şi teh­ nicilor daois te. Potrivit variantei sale. rindul ar trebui citit: "cel care îşi sporeşte viaţa devine pe zi ce trece ma i ferici". Varianta comenta­ riului său. inclusă în uriaşul Canon daoist (Daozang) care înglobează textele ezoterice ale daoismului religios. este şi mai directă: "a-ţi spori viaţa înseamnă (a atinge) fericirea". 7. Suflul trebuie lăsat să circule liber prin trup . fără nici un con ­ trol din partea intelectului: d e aceea. daoistul treb uie s ă practice "pos­ tul inimii". la care se referă de mai multe ori Zhuang zi. pentru a fi precum copilaşul - n umai instinct. nu şi intelect. Dacă mintea con­ trolează suflul vital. apare .tăria" sau rigiditatea. care se opune "slăbi­ ci u nii" şi flexibilităţii naturale a individului. Dao De ,ling exprimă în mai multe capitole p referinţa î nţeleptului pentru slăbiciune în defa­ voarea tăriei. iar rîndurile care urmează ilustrează. prin analogie. exact această afirmaţie. 8. Aceste ultime trei rinduri se regăsesc şi în capitolul 30. •

55. 1

inz'estrarea deplină: Te cel urit

Ducele Ai din Lu ii spuse lui Confucius: ..În statul Wei trăia.un om foarte urît, pe nume Aitai Te ( Te ce i urit) . Băr­ baţii care locuiseră laolaltă cu el nu puteau să-şi mai i a gîndul de la el. Femeile care -l văzu s e ră şi care le spus e s eră părinţilor după aceea că ar dori mai de grabă să-i fie lui concubine decît altora soţii erau zece , ba chiar mai m u l te Nimeni nu l-a auzit vreodată pe Te cel urît cintind inaintea altora ( c ond u c în du - i pe alţi i ) , el întotdeauna intrînd în ar­ monie cu celelalte voci. El n-a fost niciodată aşezat pe locul unui principe, ca să poată salva pe cineva de la moarte ( un criminal condamnat l a moarte) , ş i nici n - a avu t vreodată atita avere încît să poată umple burta cu iva ( a unui cerşetor) . Pe de asu p ra, cu urîţenia lui în spăimînta to t Subcerescul. Şi, cu toate că el întotdeauna intra în armonie cu ceilalţi fără să �

.


247

CAPITOLUL 55

cînte primul, iar cunoaşterea lui nu t recea dincolo de hotarele Firii în ('are t.răia , bărbaţii şi femeile se st.rîngeau mereu în jurul său . Hotărît lu cru , era cu totu l diferit de ceilalţi. Am trimis după el şi cînd l - am văzut mi -am dat seama că uriţenia sa putea într-adevăr să-nfricoşeze tot Subcerescul. N - a trecu t însă mai mult de o lună de cîn d locuia laolaltă cu mine, şi am început să privesc cu atenţie felul său de a fi; n-a trecut mai mult de · un an, şi-am început să mă încred cu totul în el . Cum ţara nu avea atunci un prim-ministru , i -am oferit lui cîrmuirea statului. Părea cu totul nepăsător înainte de a-mi da un răspu ns şi într-un fel destul de nedes­ luşit a păru t că re fuză . M-am simţit atu nci foarte ru şin at; totuşi, pînă la u rm ă a primit să cîrmuiască ţara. Nu după mult timp însă m-a părăsit şi a plecat. şi-aceasta m-a întristat de parcă aş fi pierdu t pe cineva drag, ca şi cum n - aş mai fi avu t cu cine să împart bucuriile domniei. Ce fel de om era acesta?" Confucius zise : "O dată, cînd fusesem trimis într-o misiune în Chu , am văzu t nişte purcelu şi care mai su geau încă de la mama lor, deşi aceasta murise . Nu dup ă multă vreme însă au părăsit-o şi s-au îndepăriat de ea, simţind că ea nu-i mai vedea şi nu mai era la fel ca ei. Ei nu iubeau trupul mamei lor, ci ceea ce făcuse acel corp să fie ce fusese ( ceea ce îl ţinuse în viaţă) . Cînd un om moare în luptă nu mai poate fi îngropat cu podoabe militare . iar unui om căruia i s-au tăiat amîndouă picioarele nu pot să-i mai plac ă încăIţărtle: nici I lnul nici altul nu mai au esenţialul ( pentru ei. podoabele militare, respectiv încălţările . sînt nişte lucruri inutile. în con­ di ţiile în care au pierdut - unul viaţa. celălalt picioarele) . Concubinele Fiului Cerului ( împăratului) nu-şi taie unghii­ le şi nici nu-şi străpung u rechile ( c a să poarte cercei) . Cei care-l slujesc pe Fiul Cerulu i. o dată ce şi-au luat soţie. tre­ Imie să se oprească afară ( nu mai intră în palatele inte­ rioare) şi nu - şi mai reiau îndatoririle (anterioare) . Dacă cei al eilror trup este întreg sînt atit de apreciaţi. cu cît mai mult t rebuie să fie apreciaţi cei a căror Putere este întreagă? Deci Te cel urît putea să cîştige încrederea oamenilor fără s;) rostească vreo vorbă. era îndrăgit fără să facă ceva deose­ hit şi v-a făcut să-i oferiti cîrmuirea ţării. temîndu-vă chiar ('ă n - are s-o primească. Hotărît. el este un om a cărui înzes­ t rare e deplină şi-a cărui Putere nu capătă formă ( nu se manifestă prin diverse acţiu ni) . " =

=

=

=

=

=

Zhuang

zi,

cap. 5 . Dovezi ale deplinătăţii Pu terii"


248

DAO

DE JING

55.2 Deplinătatea Puterii: cocoşul de luptă

,l i Xingzi creştea un cocoş de lupL'i pen tru rege. După zece zile, acesta îl întrebă : "Cocoşul e gat.a de luptă?" "Nu, răspun­ se ,J j Xingzi . e încă plin de mîndrie şi sc bizuie numai pe suflul său ( pc reacţiile de momen t) . " După aUe zece zile, la aceeaşi întrehare a rege1ui, răspu nse : "Nu. tot nu e gata. încă mai reacţionează (în faţa celorlalţi cocoşi) la fel ca ecou l (faţă de sunete) sau umbra (faţă de trup) . " Mai trecură încă zece zile Şi de data aceasta răspunse: "Nu e gata . Privirea sa c încă focoasă Şi suflul său e încă viguros ( nu-şi controlea­ ză perfect reacţiile) . " Î n sfîrşit, după alte zece zile. Ji Xingzi î i răspu nse regelu i: "E aproape gata de luptă. Acu m , cînd aude alt cocoş cîntind, starea sa nu se schimbă deloc. Cînd îl priveşti. pare a fi făcu t din lemn . Puterea sa e deplină. Ceilalţi cocOŞi n - au să in­ drăznească să-I infrunte şi au s-o ia imediat la fugă. " =

=

Zhuang zi. cap. 1 9 . .A pricepe viata" 55.3

Umbra, trupul şi spiritul

Penumbra o întrebă pe umbră: "Ba mergeţi . ba vă opril,i . ba vă aşezaţi, ba vă ridicaţi: cum se face că daţi dovadă de-atîta lipsă de voinţă şi sînteţi atît de schimbătoare?" Umbra răspunse: "Eu nu depind oare de ceva ca să fiu aşa cum sint? Şi acest lucru de care eu depind nu depinde, la rîndu -i, de altceva? Eu depind de ceva, la fel cum şarpele depinde de solzii săi, Iar o cicadă de aripioarele sale. Cum aş putea să şti u eu din ce pricină sînt ba într-un fel , ba în altul?" Zhuang zi. cap . 2 "Despre identitatea lucrurilor"


56 Cel care şt i e nu vorbeşte. cel care vorbeşte nu şt ie. Astupă-ţi trecerile, închide-ţi poarta 1 . toceşte ascuţimile, desfă t oat e nodurile. . armonizează strălucirile. ·uneşte- t e cu tărina2: ­ aceasta se cheamă .. iden t i ta tea misterioasă3 . " De aceea Înţeleptului nu- i poţi fi aprop i at cum nu-i poţi fi străin. nu- i poţi face bine cum nu- i poţi face rău şi pe el nu-l poti onora cum n u - l poţi umili. 4 De aceea tot Subcerescul îl onorează. 1. Aceste două rinduri apar şi în capitolul 52. 2. Ultimele patru rinduri se regăsesc şi în capitolul 4.

3. Xuan, "misterios", este prin excelenţă atributul lui Dao. Renun­ lincl la orice fel de cunoaştere . blocîndu-şi organele de simţ şi spiritul

şi integrindu-se în ritmurile naturale ale lucrurilor, daoistul ajunge I IIIU

cu Dao. pierzîndu-şi complet percepţia individualităţii şi a sine-

11Ii.

4 . Deşi i n textul o riginal n u apare termenul . î nţeleptul" , este evi­ dent că toate aceste rinduri se referă la cel care a atins "misterioasa h lt'n t.itate" cu Dao. Marea majoritate a exegeţilor sînt de acord cu a­ ( '('astă Interpretare. doar Liou Kia-hway şi D.C. Lau consideră că ar

I I vorba în fapt despre Dao însuşi, care este dincolo de sentimentele. In llllenţa şi opiniile oamenilor. Lectura, corectă din punct de vedere 1I11 l1ogic. pare a contrazice partea iniţială a capitolului. care descrie t o( 'mai eta ele e care le are de arcurs daoistul înă la identificarea


25 0

DAO D E J I NG

comp letă cu Dao. O a ltă lectură, la fel

de

corectă dar imp robabilă,

eRte cea a lui Cleary, pot rivit căruia partea finală feră la

"identitatea

56 , 1

..

a

capitolului sc re­

misterioasă".

Cel care ştie nu vorbeşte, cel care vorbeşte nu ştie"

Dao pe care oamenii îl preţuiesc se află în scrieri. Scrierile nu sînt altceva decît vorbe , dar şi în yorbe se află ceva demn de preţuit. Ceea ce este demn de pretu it în vorbe este înţele­ sul 'lor, iar înţelesu l u nnează ( exprimă) şi el ceva anume. Acesţ lucru pe care-l umlează înţelesul ' nu poate fi redat prin cuvinte. Oamenii în să, pentru că preţu iesc vorbele , le trans­ mit mai departe în scrieri . Deşi Joată lu mea preţuieşte aceste scrieri , cu nu le socotesc demne de preţuire , întru cît ceea ce oamenii preţuiesc în ele nu este vrednic de preţuire , Astfel. cele pe care le poţi vedea dacă le priveşti sînt formele şi cu­ lorile , iar cele pe care le poţi auzi dacă le- asculti sînt numele şi su netele , Este trist că oamenii socotesc că formele, culorile, numele şi sunetele sînt de aju ns pentru a descrie realitatea lucrurilor. Cum ele nu sînt de aj uns', se spune că "cel care ştie nu vorbeşte" cel care vorbeşte nu ştie". Cum o să-şi dea însă seama oamenii de lucrul acesta? Ducele Huan citea odată într-o sală a palatului care se înălţa deasupra curţii, în timp ce rotarul Bian făcea o roată în faţa acestei săli, Lăsîndu-şi deoparte ciocanul şi dalta, acesta urcă şi-i spuse ducelui : Jndrăznesc să vă întreb de­ spre felul vorbelor pe care le Citiţi . " ,,sînt vorbele Înţelepţilor", răspunse ducele . "Mai sînt în viaţă aceşti Înţelepţi?" "Au mu­ rit . " ..Atunci , ceea ce stăpînul meu citeşte este numai pleava rămasă de la cei vechi." "Eu citesc, zise ducele, ce treabă are rotarul să-şi dea cu părerea? Dacă ai ceva de spus, spune şi poate scapi cu viaţă, dacă nu, te-aşteaptă moartea. " "Eu privesc acest lucru din punctul de vedere al meseriei mele , zise rotarul Biao . Cînd fac spiţele roţii , dacă lucrez încet, munca e plăcu tă, dar ele ies cu mult prea slobode, iar dacă lucrez repede, mu nca e grea şi ele nu intră în butuc. Nici repede, nici încet, ele tre­ buie făcute într-un fel care să - fie potrivit şi pentru mînă şi pentru inimă: în aceasta se află ceva care nu poate fi spus prin cuvinte . Eu n-am putut să-i arăt fiului meu despre ce e vorba şi nici fiul meu n - a putut să primească această învă­ ţătură de la mine. Iată de ce, la cei şaptezeci de ani ai mei, îmbătIinesc făcînd roţi . Cei vechi au pierit laolaltă cu ceea ce �


2 fi l

CAPI1D LlJ L 5fl

ci n-au putu t tra nsmi te mai departe şi astfel ceea ce stăpî nul meu citeşte est.e numai pleava rămasă de la cei vechi . " ZlULQng zi. cap. 1 3 "Calea Cerului" 56.2 Este greu să nu vorbeşti despre Dao

Zhuang zi a spu s: "E u şor să-I cunoşti pe Dao. însă e greu

să nu vorbeşti despre el . Cel care îl cunoaşte şi nu vorbeşte

despre el aj unge la Cer; cel care îl cunoaşte şi vorbeşte rămîne Între oameni. Cei vechi aj ungeau la Cer şi nu rămîneau între oameni . " Zhuang zi. cap. 3 2 .Lie Yukou" 56.3 Relativitatea cunoaşterii

Nie Que îl întrebă pe Wang Yi : .Cunoaşteţi acel ceva asu ­ pra căruia toate lucrurile se pun de acord?" "Cum o să-I cu­ nosc?" "Ştiţi atunci ceea ce nu ştiţi?" "Cum o să ştiu ceea ce nu ştiu?" "Atunci făpturile sînt lipsite de cunoaştere?" "De un­ de să ştiu? - răspunse din nou Wang Yi. Cu toate acestea. am să încerc să-ţi spun cîte ceva. Cum po t eu să ştiu că ceea ('C eu numesc «a şti» nu este de fapt «a nu şti> Şi că ceea ce cu numesc «a nu şti» nu este de fapt -a şti.? Acum am să te întreb pe tine cîte ceva. Dacă un om doar­ me într- un loc ume d . are să se îmbolnăvească de spate şi are să fie la un pas de moarte : se întîmplă însă la fel cu un ţipar? Dacă un om îşi face culcuş într-un copac. e neliniştit şi plin dc teamă: se întimplă însă la fel cu o maimuţă? Cin, (dintre ( ' ei treI) ştie care e culcuşu l cel mai potrivit? Omul se hrăneşte ( ' 11 carne . căprioara paşte iarbă. un miriapod mare se desfată ( ' I I carnea şerpilor. iar bu fniţa se ospătează cu şoareci . Cine (dintre ei) ştie care e gu stul cel mai potrivit? Maimuţele se impreunează cu alte maimuţe. cerbul cu căprioara. iar ţiparul se însoteşte cu alţi peşti , Mao Qiang şi Li Ji ( două femei ( 'elebre prin frumuseţea lor) sînt mult admirate de oameni. dm la vederea lor peştii se cufundă-n adîncuri. păsările se ri dică-n înaltul cerului iar căprioarele o iau pe dată la goană , Cine ( maimuţa. cerbul, ţiparul sau omul) ştie care este a devărata frumuseţe? Părerea mea este că principiile omeniei !:ii ale dreptei ju decăţi. la fel ca şi cărările binelui şi ale răulu i. sînt cu totul amestecate şi cu totul cuprinse de dezordine : ( ' I I m să mai cunosc eu diferenţa dintre ele ( dintre bine şi r;lu)?" =

=

=


252

DAO D E ,J I NG

"Dacă dumneavoastră nu ştiţi ce este folositor şi ce e dă­ u n ii t or. zise Nie Quc . nici omul desăvîrşit nu ştie acest lu­ cnI?" "Omul desiivirşit . răspu nse Wang Yi , este u n spirit nI na­ t u rii. Dacă marile lacuri ar lua foc . lui nu i - ar fi cnid; dacă rîurile ar îngheta . lui nu i - ar Il frig: da că trăsllcte sălbatice ar crăpa mun�ii �i uragane ar răscoli marea. lui nu i - ar fi frică . Fiin d în acest fel . el călăreşte pe nori şi înca lecă soarele şi luna. rătăein d în afa ra celor patru mări ( în afara lumii) . Viaţa şi moartea nu-l schimbă în nici un fel ( nu-l afectează cu nimic) : cum ar putea să o facă principiul folosu lul şi al claunei?" =

=

Zhuang zi. cap . 2 "Despre identitat.ea lucrurilor"


57

_

Cîrmu ieşte tara prin rînduieli fireşti 1 , poartă răzb oiul în chip nefiresc2 , ia-n stăpînire Subcerescul fără să te-amesteci în treburile sale. 3 De unde ştiu e u c ă aşa se cade s ă faci? Iată de unde: în Subceresc cu cît sînt mai multe-ngrădiri şi opr-elişti poporu l cu-atît mai mult sărăceşte; oamenii cu cî ... au mai multe arm e ascuţite4 tara cu-atît e mai cuprinsă de haos; oamenii cu cît stăpînesc mai multe meşteşuguri5 lucruri nefireşti cu -atît mai multe se ivesc; legea şi ord inea cu cît sînt mai pe faţă arătate6 hoţii şi tîlharii cu atît se-nmulţesc. ' De aceea Î nţeleptul spune: "Eu nu făptuiesc şi poporul singur intră- n prefacere; eu iubesc liniştea şi poporul singu r se-ndreaptă7; eu nu mă amestec în lu cruri şi poporul singur se-mbogăţeşte; eu nu am dorinţe şi poporul singur ca lemnul nelucrat aj unge să fie. "

1. Prin .rinduieli fireşti" am tradus termenul zheng, c a re mai apaîn a lte cîteva capitole ale textu lui; datorită polisemiei sale, de fie­ ( ' ; I1"C� dată am fost obligaţi să îl traducem potrivit contextului, prin ,,( 'f )nduc.ător" , .re ula:' , .a se îndre ta", . firesc", .dre t" e tc . Al i exe e i 1 ("


254

DAO DE , l I NG

l -au echivnlat aici pri n drenptii" . ta :3.)

.. Ilonnn·· .

..

.coreetitudine" . .. artă it guvernă rii" Cil lea cea normalit ate " .e te . (Vezi mili jos no­

obiectiv i 1R. t e·· .

.

2 . Şi t ermen u l q(j. ec hivala t aici prin "in chip n e fi re s c . a fost ci t i t în mai mu ltc fduri: printre care .. iscusin ţă . il n o rm a lita te . ie ş i t din cOIll u n" etc. Î n con text. aşa cum scrie şi Waley ş i cum confirmă toată exegeza chineză. termenul desemnează mişcările neconvenţionale ale armatelor şi strategiile surpri nză to are pe care principele trebuie să le folosească in răzb oi pentru a obţine victoria. 3. I n t r -o formă asemănătoare. această ultimă frază se regăseşte şi în capitolul 48. Prime le trei fraze ale capitolului se află într-o si­ metrie perfectă în textul original. pe care am incercat s-o păstrăm şi noi in traducere. Wang Bi însă le separă pe primele două de ul tima. potrivit comentariului său ele trebuind traduse: .Folosindu-te de nor­ me / reguli in guvernarea ţării. vei avea de purtat războaie in care va trebui să te foloseşti de strategii neaşteptate." Interpretindu-l pe zheng ca avind sensul de "normă. regulă". Wang Oi a considerat probabil că frazele în cauză sînt mai apropiate de kgism. care instituia norme fIXe rle comportament pentru fiecare. sau de confucianism (este bine cunoscută celebra aserţiune a lui Co n fu c ius : ..A guverna înseamnă a l-ectilica _ " - Analecte. XII : 17) decît de daoism. De aceea. sus ţine Wang Oi. daoistul trebuie să practice nefăptuirea . căci celelalte ma­ niere de conducere a statului duc la rezultatele prezentate în cuprin­ sul capitolului. Interpretind termen ul zheng ca avînd sensul de "nor­ mal. firesc". lectura noastră diferă destul de mult de cea preferată de Wang Bi. fiind însă apropiată de comentariile majorităţii exege ţilo r moderni: daoistul nu respectă alte reguli decît cele flreşti. modelîndu-se după Dao . iar atunci cînd trebuie să făptuiască - în războaie se îndepărtează de l a strategiile conven ţionale. astfel reuşind să-şi în­ vingă duşmanii. Pe ntru a stăpini însă Subcerescul. el se foloseşte de nefăptuire. 4. Î n capitolul 36 expresia "arme ascuţite" se referă la linia politică adoptată de un principe. Lectura directă pare a fl mai potrivită aici. 5. Termenul tradus de noi prin .meşteşuguri" are şi sensul de .viclenie . vicleşug". 6. Fraza a mai fost echivalată: .cu cît sint mai multe legi publicate ... " cu cît capătă mai mare pondere (in stat) treburile legate de lege ... " cind numeroase legi sînt promulgate ... " etc. 7. Am tradus prin .a se îndrepta" termenul zheng la care ne-am referit mai su s "

"

..

"

..

� .

.

.

.

57. 1 De ce există răufăcători

Bai Ju . care-i era disCipol lui Lao Dan ( Lao zi) . îi spuse într-o zi acestuia: "Daţi-mi voie să pornesc în călătorie prin Subceresc ." "Ce rost are? Peste tot e la fel ca aici . " La a doua =


255

CAPlroLUL 57

rugăminte a disCipolului său , Lao Dan îl întrehă : .. Unde vrei să-ţi începi căIăt orin ?� ..în Qi� , îi răspun se Bai J u . Ajungînd î n Qi, tl a i J u văzu trupul neînsufleţit al unui om care fu sese condamnat la moarte . Trăgîndu -l deoparte , îşi desfăcu haina de ceremonie cu care era îmbrăcat şi-l acoperi cu ea, jelindu-l şi s trigîn d către Cer: "Vai! vai! în Subceresc există o mare năpastă ( pedeapsa cu moartea a eriminalilor) şi pe dumneavoastră , iată, v-a lovit. Se spune că nu trebuie să fu ri şi că nu trebu ie să omori, însă diferenţele dintre glorie şi umilin ţă i-au îmbolnăvit pe oameni ( i -au lacu t să fure şi să .comită crime) , iar averile şi bogăţiile au fost priCina pen ­ tru care au început să-şi cate sfadă intre ci. Astăzi, din ace­ leaşi motive , viaţa lor este plină de greutăţi şi ei nu cunosc nici o clipă de odihnă: iară să dorească s-ajungă la fel ca dumneavoastră, tot aşa aju ng! Suveranii din vechime puneau pe seama poporului orice împlinire şi se socoteau pe ei vinovaţi pentru orice nereuşită ; la fel. orice faptă dreaptă o puneau pe seama poporului, învi­ nuindu-se insă pentru ori ce nedreptate . De aceea, dacă un singur om îşi pierdea viaţa , îşi luau asupra lor toată vina . Astăzi însă nu mai este aşa. Suveranul îşi ascunde gîndurile ( planurile şi metodele de guvernare) şi socoteşte că oamen ii sînt proşti, pentru că nu i le cu nosc; le dă in seamă acestora lucruri foarte greu de făcut şi-i pedepseşte pe cei care nu se încumetă să le facă; le dă insărcinări grele şi-i pedepseşte pe ('ei care nu le fac faţă; îi trimite pe drumuri indepărtate şi-i ucide pe cei care nu reu şesc să meargă pînă la capăt. Cind mintea şi puterea oamenilor sînt cu totul istovite , ei continuă prin făţărnicie . D acă în fiecare zi suveranul se dovedeşte Ia­ larnie, cei din slujba sa, ca şi popoml, nu aleg oare aceeaşi cale? Cînd puterea trupului nu mai e de - ajuns, omul devine făţarniC ; cînd mintea nu-i mai e de folos, începe să-i înşele pc alţii; iar cind nici averea nu-i mai aj unge , incepe să fure . Pc cine cade deci vina pentnl căile rele pe care apucă hoţii �

�i tîlha rii?"

Zhuang zi, cap. 25 .Zeyang"


58 Cînd ţara e cîrmuită cu-ngăduinţă \ pop oru l este cinstit şi de treabă2 ; dnd ţara e cîrmuită cu-asprime3 poporu l este viclean şi-nşeIător.'1 Ferici rea- n năpastă îşi are temeiul5, năpasta-n fericire îşi găseşte ascunziş6: cine ştie cî nd nu va mai fi astJel?7 Asemenea lucruri nu au nici o regulă8: firescul devine nefiresc9, binele devine rău , iar nedumerirea oamenilor de multă vreme durează . Prin urmare Î nţeleptul po triveşte dar nu taie 1 0 , curăţă dar n u răneşte l l , îndreaptă dar n u umileşte l 2 , 'străluceşte dar n u e orbitor. 13 1 . Liter?l, .cînd guvernarea s a e s te largă ( = lipsită d e stricteţe ) ". În loc de .cu -ngăduinţă" s-a mal propus .confuz· sau .m on o ton , lipsit de varietate". Wang Bi comentează : .[Textul) spune că c ei care se pri­ cep să guverneze nu au formă şi nu au nici nume , nu se amestecă în treburile (Subcerescului) şi nici nu au vreo (metodă de) guvernare pe care s-o p ună în prim plan . Cu totul confuzi, pînă la urmă ajung (să realizeze) o guvernare măreaţă. " 2. Sau .simplu şi o ne s t" fer iei t ş i mulţumit " , .prosper", .igno.

,

�� � 3. Sin tagma pe ca re am

ec hival a t- o aici prin . cu - as prime " . ca şi cea de mai sus, tradusă prin .cu-ngăduinţă", se re găse şte şi în capi­ toiul 20, u nde are sensul de . (care) face distinctji" , Aceas tă a ccepţiu ne se p ăs trează probabil. guyernarea criticată indirect de d ao is t bizuin­ du-se pe d isti nctii şi diferenţe strict resp e c tate şi legiferate. 4. În lo c de .viclean şi înşelător" s-au mai propus .dezamăgit şi agresiv" în căpăţîn at şi agitat" plin de lipsuri " sărăcit" etc . Am ur­ mat glo s ele lui J i a n g Xichan i Gao Hen , referate de marea majo.

.

.


257

CAPlmLl J L 5 �

r i l a te a exegevlor contemporani. I Jnii comentatori considcră c ă aceste

p a l l1l lînduri ar fi fncut in iţial parte din capitolul antcIior. fiind u Ite'­

rior incoIŢJorate în a cest ca pitoL Afirma ţia pare destul de justificată . d a i Ilind că legă tura lor cu restul capitolului este foarte slabă. 5. Literal . • năpasta . pc ea se bazeaz.'i fericirea". 6. Waley consideră că aceste u ltime două rînd\. ri ar fi constituit

o

maximă comună în epoc.'i. sat iriza tă aici de daois!.. Este greu dc

spus d acă avem d e - a face înt r- adevăr cu o formulare proverbia1ă. ar­

/�l I 1 11entu l lui Waley părînd destul de neconvingător; în orice

caz

însă .

l ex tul este dcpa rte de a avea aici un caracter satiric. frazele reluînd

I l l a i dcgrabă două din temele favorit e il ie discursurilor daoist.e : coexis­

l e n t.a şi altemanţ,a contrariilor şi rdalivitatea cunoaşterii (conflictu l ; l parenţă-esenţă) .

7. Literal . • cine cunoaşte limita lor?" sau .cine cunoaşte limita ; o ( '('sl ui lucru?" . • ac(,l'>t lucru" desemnînd coexistenţa fericirii şi a de­ I.astrului. menţionată mai sus. Int erprct area noastră se bazează pc

( 'o l l lclltariui lui Heshang Gong: .. Năpasta şi fericirea se nasc una pe ( '( · . . lalt ă . Cinc ştie cind (accst. lucru) îşi atinge limitdc (şi se t.cnnină)'?"

Wang Bi însă comell tează : .(Textul) spune: .cine cunoaşte limita ma­ .\ imn ( � dcsăvinşirea) bunei guvernări?,' 8. La fel ca şi în cazul rîndu lui anterior, o frază cu o structură

��ral llajjcaIă foarte simplă se dovedeşte ext rem de ambigu ă . primind

ca

atare lect uri destul de divcrse, în

limcţie

de varianta urmată şi dc

I I l l e rpretarea a doi termeni, cel echiva lat de noi prin "asemenea lu­ ( I l I ri" . in sensul de "cele menţionate mai sus". şi zheng .

regu lă" . O

. l l l aliză filolOgică deta liată a acestor lectu ri nu-şi arc rostul aici şi de a( 'cea ne vom mărgini să menţionăm numai cîteva din ele: .Principele l t i nd lipsit dc corectitudine. (firescul devine nefiresc . ..

J";

.Nu e mai

hinc oare ca (principele / guvern area) să nu urmeze nici o regulă( = şi �,a · 1 urmeze numai pe Dao)?"; .Pentru că lumea nu mai are nici o n( tnnă, (firescul devine nefiresc .. . J"; .Situaţia nu poate fi îndreptată"; .. (Cine le cunoaşte lor limitele şi cine ştie) că ele nu sînt corecte?"; .. ( Dcşi puţini o cunosc, există o limită dincolo de care) nu există nici h l n c , nici rău" et.c.

9.

Prin .t1resc" şi .nefiresc" am tradus termenii zheng şi

qi3.

care

" par. în pereche . şi în capitolul anterior (vezi cap. 57, notele 1 şi 2) .

1 0. Şi aici . şi mai jos. unii termeni pot fi interpretaţi atît în ma­ nieră concretă cit şi În sens figurat. În cazul de faţă . termenul para­ I t a /.a! de noi prin .. a potrivi" are sensul iniţial de .pătrat", ale cărui ( 'o l t uri. deşi ascuţite . nu rănesc. nu .taie". De la această prtmă ac­ . ·. · p l i u ne. termenul a ajuns să desemneze. prin extrapolare. ceea ce " s l e .drept". în sensul de .onestitate. corectitudine". În context, este

vO.-!Ja de .îndreptarea" or men ilor. de procesul prin

care

aceştia sînt

d . . t erminaţi să se conformeze. să se .potrivească". propriei naturi şi IIa

rcvină la

Dao.

Un asemenea proces nu presupune însă o acţiune

d l n'ctă sau apelul la forţă, căci. aşa cum se spune în capitolul 4 1 .


258

DAO D E . J I N G

. .păt ratul c e l ma re l I U are colturi"; d e aceea intelept ul nu "taie", 111 1 modifică nat u r.-d l ll, c i . dimpot rivă, il u nncazii î n t nl totul . I l . Sau, pot rivit alt.or glos e, .este mwutit. dar nu zgîrie", "aduce folos şi nu dii.l l I ll'azii. în nici 1111 fd' " etc. Am urmat lecturile lui Wang Bi şi Heshang Gong. Este interesan t. de remarcat totuşi că prima din interpretările mcnti0nale apropie sensul acestei fraze �e rîndul ante­ rior, termenul tradus de noi prin "a curăta" (pornind de la sensul de .pur, curat") însemnind şi "colţ" (şi de aici "ascuţie) . 1 2. Sau .e ste drept/ onest dar nu e arogant", "îndreaptă dar nu întinde", .este corect şi nu e arbitrar" etc. Ca şi mai sus, termenii au, în context, atit un sens concre t cit şi unul abstract. Astfel, zhi5 in ­ seamnă "drept, rectiliniu", dar şi "drept, onest". iar si, in afară de "a umili" (cum am parafrazat noi, pornind de la sensul de "nescrupulos, nepăsător" al termenului), înseamnă şi "a vexa, a ofensa", "a întinde", "a lăsa liber, a nu tine in friu", .a arăta, a expune, a pune la vcdere" etc. 13. Wang Bi sintetizează sensu l în tregului pasaj final astfel : .,Aces­ te (fraze înseamnă) a respecta rădăcina ( esenţialul. Dao) şi a lăsa deoparte "ramurile. Nu le ataca ( nu forţa) şi lasă-le pe toate să se intoarcă (la Dao) . " =

=


59 Pentru a - i cîrmui p e oameni şi a sluji Cerul1 nimic nu e precum cumpătarea2. Cumpătarea înseamnă a se supune devreme lui D ao3 • A se supune devreme lui Dao înseamnă a strînge din plin Putere4; celui ce-a strîns din plin Putere nimic nu-i mai poate sta împotrivă5; cînd nimic nu-i mai poate sta împotrivă nimeni nu-i mai cunoaşte limi tele6, iar cînd nimeni nu-i mai cunoaşte limitele poate lua o ţară spre cîrmuire : cel care are mama ţării îndelung poate dăinui. 7 Aceasta se cheamă: "a avea rădăcina adîncă şi trunchiul puternic, Dao al vieţii îndelungate şi-al contemplării nesfirşite . "8 1, Cînnuirea oamenilor şi slujirea Cerului sînt cele două atribute

1 1 11' suveranului. In loc de .a sluji" însă. Heshang Gong citeşte .a se lolosi (de Calea Cerului în cele ale oamenilor) ". iar a lti cîţiva exegeţi

, ! I ese .a împlini inzestrarea (Cerului)". în sensul practicării diverselor , ' x nciţii daoiste,

2, De la un sens iniţial (.a culege grinele rămase pe cîmp după

.. l l l I Igerea recoltei") , se a ajuns să însemne .zgîrcenie , avaliţie", Cea

1 1 1 , , 1 cunoscută glosă a tennenului apare în textul Han Fei zi: .Se în­ 'U'l I l1 l11ă a face economie de spilit şi a fi zgircit cu proplia cunoaştere I - il nu le folosi pînă la capăt) , " Am încercat să unnăm aceeaşi glosă, ,, ' h lva lînd plin .cumpătare", în sensul reducelii dorinţelor. blocării "' p,i lndor de simţ şi .închiderea porţii" spilitului, pentru a-l putea 1 I I I I Iil e Dao ; sau. a cum scrie Gao Hen ( 1 943) , .se înseamnă a


260

DAO O E J I NG

line ascuns s p i ri t u l şi t r u p u l şi a nu k fol o s i , pen tru a pu tea să te la nefăptuire". 3 . Î n loc de .u sc supunc" , s au m a i propus, în funcţie dc v m;a n t a t extuală şi de glosa llrmată, ,,3 se î n to arc e - "a se în t.o a rce devremc la etern" , d up ă cum comentează Wang Bi - , "a ohtine" - "a obţine mai întîi Dao al Cerului" , pou;vit lui Heshang G o n g - , "a se pregăt i" "a-şi reveni " etc. Dao nu a p a re în textul original, însă, umlînd comen­ tariul lui Wang Si, l-am adău gat în traducere. 4. Sau, p otrivi t altor glose, "înseamnă a-şi dubla Puterea acumu­ lată" , îns eamn ă a acu m ula (virt utea) cu m p ă t.ări i , .înseamnă a fi greu datorită Puterii acumu late" etc. 5. Literal, "nu există nimic pe care să nu-l înfringă". Unii exegeţi consideră că subiectul acestei fraze , ca şi al ri n d u l ui Ulmător, nu este ceI ce- a strîns din plin Putere", ci Puterea" sau chiar "cumpăta rea". 6. Sau "el nu mai cunoaşte nici o limită", "Puterea sa e nclimitată� et c 7. "Mama v'lrii" se referă, desi gu r la Dao. Wang Bi comentează: "Ceea ce face ca ţara să trăia scă în pace este mama. A s tri n ge d i n p l i n P u tere înseamnă a se ocupa ma i întîi de rădăcină şi abia apoi de ramuri. Astfel, (cel care a strins din plin Putere) atinge capătu l (lui .

întorci

-

.

"

"

"

..

..

.

,

Dao) . "

8 . Daoiştii co n sid eră c ă existe'! U II rap ort intim între guvernarea ţă ri i şi "guvernarea trupului", în sensul practicării diverselor tehnici şi exerciţii de prelungire a vieţii ccl care se pricepe să-şi con troleze co r pu l fiind cel mai po trivi t s ă co n d u că st a tul. Î n tregul c ap i t o l a d o p tă această perspec tivă , ultimele patru rind uri reluind sintetic acelaşi sens (ceea ce i-a făcut pe u n ii exegeţi, de altminteri , să le considere un comentariu de dată mai tîrzie, interpolat in structura textului) . Astfel, .rădăcina adîncă" şi "trunchiul putern ic ( viguros, solid) " de­ se m n ea ză înrădă Cinarea în Oao a individului - şi , in conseCinţă, a st.atului - şi " s o li d i tatea " trăinicia trupului �i a guve rn ării sale . Ca­ lea, metoda sau arta (Oao) pe c.are o exp une textul duce la prelungirea vieţii şi la capacitatea de a co ntem p la legea în a cţ iun e , Dao. U n i i exe­ geţi c onside ră însă că ace s te ultime rinduri d e fi n es c mai d egrabă o sumă de tehnici daoiste , Waley de exemplu echivalînd: .This is calle d the art of mak i n g the roots smke deep by fencing the trunk, of making life long by fIxed staring. " ,

.

"

"

=

,

59. 1 "Arta hrăniril spiritului"

Cei care pun friu spiritului ca să-şi înnobileze faptele , se retrag din mijlocul oamenilor ca să fie diferiţi de ei şi vorbesc desp-re lucruri măreţe. ponegrindu-i în schimb pe ceilalţi. do­ resc numai fie mai presus decît alţii. Asemen ea oameni sînt învăţaţi! care trăiesc ascu n şi în munţi şi-n văi sau cei care socotesc că lumea este rea : ei sînt idealul celor care-şi "usucă


26 1

CAPllU LUL 59

l ru pul" sa n se aruncă-n adîncuri" ( practică fomlC exagc­ ra l e de asceză) , Cei care vorbesc despre omenie, dreaptă judecată. crcdinţii �i sincerita te sau despre respect. cumpătare şi politeţe doresc n umai să se cultive. Asemenea oameni sînt Învăţaţii care cîr­ m u iesc ţara în timp dc pace sau cei care-j înva ţă şi educă pe a lţii : ei sînt idealul celor care le dau altora învăţătură. ne într-un singur loc. fie strămu tindu -se încoace şi-ncolo ( fllozofii iti. neranţi ai vremii . poate mOi şUi) . Cei care vorbesc despre fapte măreţe . îŞi fac numele cu­ noscut. peste tot, hotărăsc ceea ce se cuvine înt.re stăpîn şi supuşi şi rînrluiesc legăt.urHe dintre cei de deasupra şi cei de dedesubt doresc numai să-i cîrmu iască pe cei]alţi . Asemenea oameni sînt curtenii sau cei care fac fapte care le onorează s tăpînul" şi întăresc ţara ( militarii) : ei sînt idealu l celor ce a tacă Şi supun ţă rile vecine. Cei care trăie sc pe malul lacurilor, lenevesc sub cerul liber şi pescuiesc alene doresc numai să nu făptui ască . Ac:;emenea oameni sînt învăţaţii care trăiesc lîngă rîuri şi mări ( pust­ n icii) şi cei care părăsesc întru totu l lumea: �i sînt idealul cclor ce lenevesc toată viaţa. Cei care inspiră şi expiră, scoţînd afară aerul din piept şi nmplîndu-se de aer cu rat, şi pot să se strîngă cu totul precum ursul sau să se-ntindă precum păsările doresc numai să tră­ i;1 scă o viaţă îndelungată. Asemenea oameni sînt învăţaţii care practică igiena ( exerciţiile şi tehnicile daoiste) sau cei care ( Ioresc să-şi hrănească trupu l : ei sînt idealul celor care doresc să atingă vîrsta înaintată a lui peng Zu ( M atusalemul chinez) . Însă cei care , fără să-şi pună frîu spiritulu i , ating măreţia. ('are se cultivă fără să se folosească de omenie şi dreaptă ju­ decată, care cîrmuiesc fără să facĂ fapte măreţe şi fără ca numele să le fie de toţi cunoscute , care lenevesc fără să tră­ Ia scă lîngă rîuri şi mări Şi care au o viaţă îndelungată fără să practice igiena - asemenea oameni uită totul şi stăpînesc l otul: nepăsători, ei nu cunosc nici o limită şi sînt înzestraţi ( ' I l toate virtu ţile. Ei urmează Calea Cerului şi pămîntului şi a u Puterea înţeleptului. De aceea se spune: "Liniştea. calmul, detaşarea şi nefăp­ l u irea reprezintă pacea u niversului şi substanţa lui Dao şi a Pu terii sale . � (Cf. 37. 1 .) Şi tot de aceea se spune : .Înţeleptul in c1e ( în linişte, c.a lm etc . ) îşi află odihna şi astfel îşi gă­ seşte echilibru l şi simplita tea; găsindu-şi echilibrul şi simpli..

=

=

=

=

=

=

=


262

DAO D E . J I NG

t a te<1 , devine ralm şi nepăsător; ll ind ealm şi nepăsă tor, grijile şi nenorocirile nu pot să-I atingă, iar su flările rele ( in flu ­ enţele nefaste) nu pot să ajungă pînă la el : de aceea Puterea sa este deplină , Iar spiritul său rămîne intreg. " De aceea se spune: "Viaţa Înţeleptului este asemenea mer­ sului Cerulu i ( urmează natura) , iar moartea sa este la fel ca prefacerile tuturor lucruI1lor. Cînd stă liniştit, cu Yln Pu­ terea sa se u neşte; CÎ n d se mişcă, cu Yang laolaltă se I1dică, prec um valurile . El nu aduce nici fericirea, nici nenorocirea oamenilor şi răspunde numai cînd ceva îl atinge , acţionează numai cînd e forţat şi trece la fapte numai cînd alta nu are a face. El părăseşte cunoaşterea şi nu caută cauza lucrurilor, urmind întru totu l principiul Cerului ( legea naturală) . Ast­ fel. Cerul nu îl nă păstuieşte , lucrurile nu îl obosesc , oamenii nu îi găsesc cu suruI1 iar morţii nu îi găsesc nici o ' vină. în vlaţli. , parcă plu teşte , cînd moare , parcă se odihneşte. EL nu gîndeşte nici nu cugetă la nimic şi nu face nici u n fel de pla­ nuri dinainte; străluceşte , dar nu e orbitor, şi are încrederea oamenilor fără să promită ceva. Somnu l său e fără vise, iar cînd se trezeşte este lipsit de griji; spiritul său este pur, iar sufletul său nu oboseşte nicio dată; vid intru totu l şi liniştit, se uneşte cu Puterea Cerulu i . " De aceea se spune: ,.A fi p u r ş i a rămîne astfel, a rămîne liniştit şi Unu fără a se schimba, a sta nepăsător şi a nu raptui, a-şi potrivi fiece mişcar:e după mersul Cerului - a­ ceasta este arta hrăniI1i spiritulu 1 . " =

=

=

Zhuang zi, cap. · 1 5 .A pune friu spiritu lui" 59,2 A

vedea Unul

Nanbo Zigl li îi spuse lui Nti Ju: "Deşi aţi aj uns la o vîrstă înaintată, la chip semănaţi cu un ropiI . Din ce pI1cină?" Am afl at Calea ( Daol" , răspunse Nu Ju . ,.Aş putea şi eu să învăţ Calea?", întrebă Nanbo Zigui . " N u , sigur că n u , nu sînteţi omnl care s ă poată face un asemenea lucru . Buliang Yi avea înzestrarea unui Înţelept dar nu stăpînea şi Calea Înţeleptului; eu stăpînesc Calca Înţelep­ tu lui, dar nu am şi înzestrarea unui Întelept. Am vrut să-I ofer învăţătura mea ( despre Calea Înţeleptu lui) , sperind că arc să aj ungă cu-adevărat un Înţelept. A-i explim Calea Înţe­ leptu l u i unuia mre deja are înzestrarea unui Întelept părea a fi un lucru u şor. însă n-a fost deloc aşa. Am cont inu at to­ tu şi să i-o explic : d�pă trei zile, Suhcerescul a aj uns să fie "

=

=


CAPITOLUL ' 5 9

pentru el un lucru extertor; după aceea, continuînd sa ) - 0 explic . lucrurtle toate i-au devenit exterioa re; am mers ma i departe şi , după nouă zile, propria sa viaţă a aj uns să -i fie exterioară . În l l nn Cl acestui lucru , a putut să atingă Lumina Dimineţii ( iluminarea) . iar dupii ce a atins Lumina Dimi­ neţii a putut să vadă Unul: văzînd Unul. pentru el nu au mai existat trecu tu l şi prezentul. şi din această prteină a pu tut să pătrundă în tărîmul în care viaţă şi moarte nu se mai află .. . �

"

Zhuang 59 .3 A

zi, cap.

6 .Marele strămoş şi maestru"

se elibera de minte şi de trup

Yan Hui spu se : "Am înaintat. " "Cum adică?", îl întrebă Confucius . ..Am u itat omenia şi dreapta judecată. " "E bine. zise Confucius . dar nu e încă de-ajuns." Într-altă zi, Yan Hui îşi văzu din nou maestrul şi-i spuse: "Am înaintat . " "Cum adică?" "Am uitat rttualurtle şi muzica. " "E bine . zise Confuciu s, dar tot nu e de-ajuns." Altă dată, văzîndu -1 din nou pe Confucius . Yan Hui îi spu­ se : "Am înaintat." "Cum adică?" "Mă aşez şi uit totul : ( Sau : "mă aşez în uitare", probabil o tehnică de meditaţie daoistă. ) Plin de respect. Confu cius î l întrebă : "Ce vrei s ă spui prtn raptul c.� te aşezi şi uiţi totul?" Jmi golesc membrele de viaţă, îmi fac prtvirea să sc-ntunece şi auzul să slăbească, părăsesc t rupul, abandonez cunoaşterea şi mă unesc cu cel care le cu­ prinde pe toate . Asta vreau eu să spun prin faptul că mă aşez �i uit totul: "Unindu - te cu cel ca re le cuprtnde pe toate, zise Confu ­ c i u s . n u mai ai nici un fel de părtinire şi intrînd în marea prefacere a lucnlrtlor - nimic nu mai e pentru tine mereu a celaşi . Ai aju ns cu-adevărat un om vrednic şi aş dori să te u rmez ( să-ţi devin discipol) . " �

=

Zhuang

zi. cap. 6 " Marele strămoş ş i maestru"

,


60 Cîrmu irea ţărilor mari se-aseamănă cu gătirea peştilor mici. l Dacă prin D ao conduci Subcerescul2 duhurile nu au puteri necurate3 ; aceasta nu-nseamnă că duhurile sînt lipsite de puteri necurate4 ci că puterile lor necurate nu mai fac rău oamenilor; nu nu mai că puterile lor necurate nu le mai fac nici un rău, dar nici înţeleptul nu le face vreun rău5: nici unul nu face rău oamen ilor> iar Pu terile lor se unesc şi se-ntorc în Subceresc. 7 1 . Heshang Gong comentează: .Cînd găteşti peşt i mici ( plevuş­ că) , nu le scoţi intesUnele, nu-i cureţi de solzi şi nu îndrăzneşti să-i mişti prea mult, de teamă să nu-i faci bucăţele . " Prin analogie. cel care guvernea7..ă o ţară întinsă nu trebuie să se amestece în mersul firesc al lucrurilor, practicînd nefăptuirea. Exegeza modernă ezită în­ tre această interpretare, apropiată şi de comentariul lui Wang Bi, şi cea din textul Han Fei zi, unde nu nefăptuirea, ci respectarea legilor şi rinduielilor statului este considerată a fi cea mai potrivită cale de guvernare. 2. Urmînd regula devenirii tuturor lucrurilor, Dao, sau punînd în aplicare metodele (Dao) precontzate de şcoala daoistă. 3. Dacă spiritele morţilor, shen, care după moarte trăiesc la curtea zeităţi! supreme, shang di., nu sînt .hrănite� şi onorate suficient prin sacrificiile urmaşilor, ele se preschimbă în .duhuri", guij , se reîntorc şi bîntuie pe pămînt. Acelaşi termen shen desemnează însă şi spiritele naturii (ca în capitolul 6 sau 39) sau .spiritul" omului, în plus avînd şi sensul de .caracter divin, sacralitate" a spiritelor, ceea ce le face să fie ceea ce sînt. In această din urmă accepţiune pare a fi folosit aici, şi de aceea am parafrazat prin .puteri necurate". lată şi alte echi­ valări: .the ancestors do not swarm about like s irits· (Wilhelm]; =


CAPITO LU L BO .(They who by Dao ru lcd n i l

265

t hat i s ullder heaven) clid Jlot i c I. an evi l

spirit \�;thin the m clisplay its powers" (Walcy) : .dcmolls h a lic ilO s p i ri t " (Mair) : "ghost s \ViII not become goblins" (Paul , 1 . Lin ) et c. 4 . Literal. acest.e două rinduri ar trebui trad use "nu că duhurile IIU au puteri n e cu ra te " . 5 . Cînd Dao este urmat în guvema re. Înţelep t u l . practicînd n e ­ făpt.uirea. nu in1crvine în evol u ţ i a naturală a lu cruri lor. deci nu le

face nici un rău oamenilor. Aceştia de- abia şti u că el există . cum spune capitolul 1 7 . şi "nu ş ti u că î nţeleptul este un Î nţelept". după cum comentează Wang Bi. 6. Litera!. .cei doi nu-şi fac rău unul altuia" . Nu se poate stabili cu certitudine dacă "cei doi" desemnează î nţeleptul şi "duhurile" (ca în lectura noastră) duhurile" şi oame n ii (cum interpretează Heshang Gong) sau Inţeleptul şi oamenii. 7. Fraza este ambiguă şi a primit numeroase alte lecturi: .AU vir­ tue will converge to iliem" (Paul J. Lin) ; .Virtue wiU be accumulated in both for ilie bcnefit of the people" (Wing-tsit Chan) ; .Del will flow back and forth (without impediment)" (Ellen M. Chen) : "integrity ( = Dej) accrues to both" (Mair) ; "eaeh aUributes ilie merit to ilie ot11er" (D.C. Lau); "ilieir .powers. could converge towards a common end" (Waley) etc. •

60 . 1 "înţeleptul nu le face rău oamenilor"

Înţeleptul la un loc se află cu toate făpturile . însă nici un rău nu le face . Celu i ce nu face rău nici unei făpturi nici o făptură nu-i face rău . Numai cel căru ia nimeni nu -i face rău poate să aibă de-a face cu oameniI . Zhuang zi. cap. 22 . î nţelepciunea călătoreşte în nord"


61 o ţară mare precum partea din jos a unui rîu 1 este locul în care tot Subcerescul se-ntîlneşte; ea este femela Subcerescului: femela, prin nemişcare2, înfrînge- ntotdeauna masculul şi pentru că e nemişcată, j os se aşază. De ace ea înj osindu-se-n faţa unei ţări mici3, o ţară mare o ia-n stăpînire4, înj osindu-se-n faţa unei ţări mari , o ţară mică e luată-n stăpînire5: astfel , una se-nj oseşte ca să ia-n stăpînire, iar cealaltă se-nj oseşte ca să fie luată-n stăpînire6• O ţară mare nu doreşte altceva decît să-şi alipească noi pămînturi şi să hrănească alţi oameni, iar o ţară mică nu doreşte altceva decît să intre-n stăpînirea alteia şi s-o slujească7: fiecare obţine ceea ce-şi doreşte, dar e bine ca ţara cea mare jos să se-aşeze8. 1 . Literal 0 ţară mare este pa rtea infeIioară ( a unui curs d e apă) ". În aval se strînge toată murdăIia adusă de ape şi de aceea porţiunea din aval reprezintă .10cuIile de toţi dispreţuite" la care se face referinţă i in ca itolul 8. .


CAPllULlJ L 6 1

267

2 . Literal , .linişte" . Con text ul face Însă evident faptul că cste vorba de .nemişcare". 3 . În afa ra sensului direct de .j os, dedesubt" pe care îl are mai sus, termenul xia a căpătat, prin extrapolare, şi sensul de .umil. in -'

de p asivi ta te ,

ferior". In textul origtnal se creeaz..'i astfel un transfer constant întrc acceptiunea directă şi cea figurată a termenului - femela se aflăjos, adică ocupă poziţia iIiferioară; un stat puternic se află jos, adică este umil e tc. - , transfer pe care nu · am putut să îl redăm în nici un fel în traducere. Am încercat să nu ne îndepărtăm prea tare de ambigui­ tatea origtnalului prin folosirea lui .a se înj osi", cu care am tradus ceva mai încolo acelaşi termen , xia. 4. Prin pasivitate, prin acceptarea poziţiei inferioare a femelei şi prin nefăptuire, fără a apela la forţă, un stat puternic poate să ia în stăpînire statele mai mici. Lecţia aceasta apare în mai multe ca pitole din Dan De Jing (foarte aproape de sensul acestui capitol. şi prin ter­ minologia folosită, fiind capitolul 66) , de fiecare dată sublini!ndu-se eficacitatea latenţei şi a potenţialului în faţa manifestului. 5. Un stat mic şi fără o forţă militară considerabilă trebuie să se .înjosească" să plătească t.ribut, să depună omagiul de vasal. să se lase chiar cucerit de un stat mai puternic pentru ca locuitorii să nu p iară în confruntări annate inutile. Aceasta este atitudinea cea mai înţeleaptă pe care o poate adopta un suveran în vremurile tulburi ale perioadelor din istoria Chinei cunoscute sub numele de .Primăva­ ra şi toamna" şi .Statele în luptă". Aşa cum observă şi Ellen M. Chen, capitolul nu descrie manierele cele mai eficiente de luare în stăp în i re a c e lorla l te state (cum susţine Wing- tsit Chan) , ci felul în care poate fi păstrată a nn onia între state, pe baza mersului firesc al evenimen­ telor. Unii exegeţi consideră că verbul echivalat de noi prin .a lua în stăpînire" trebuie citit ca verb activ în ambele fraze, ceea ce duce la o lectură improbabilă şi fo$tă, fiind de altminteri cu totul împotriva t radiţiei. 6. Ultimele patru rîn du ri mai pot fi citite şi : .înjosindu-se, o ţară poate fi sau cuceritor sau cucerit". 7. Waley d ă o turnură foarte interesant.'i acestor fraze , pornind probabil de la comentariul lui H e sha n g Gong: .What large countries really need is more inhabitants ; and whât small countries nced is some place where their surplus inhabitant.s can go and get employ­ -

-

mcnt. " 8. O afirmaţic similară

se face mai sus despre "femela Subceres­ mlui". Rîndul se referă, desigur, la pasivitatea, bazată pe nefăptuire , pc care o adoptă suveranul unui stat puternic pentru a stăpîni Sub­

("crcscu l .


62 Dao este ascunzişul celor zece mii de lucrurP , comoara celui bun2 şi lucrul pe care cel rău îl păstrează. Vorbele frumoase pot fi de vinzare, faptele alese pot fi date-n dar3 : chiar ş i pe cel rău cum o să-I al ungi4? De aceea. la urcarea pe tron a Fiul ui Cerului5 şi la-năltarea celor trei dregători6, cînd j ad pretios e purtat înaintea trăsurilor cu patru cai ? , _ cel mai bine e să-ngenu nchezi şi să oferi acest Dao8• Din ce pricină era în vechime pretuit acest D ao? Nu se spunea oare: "Cine caută găseşte, cine greşeşte va fi iertat"9? De aceea pe el tot Subcerescul îl pretuieşte lO• 1. Literal. tennenul ao ascunziş". desemnează colţul de sud -vest al casei. locul în care sînt depozitate grînele şi cel în care doanne femeia . ('.a re. cum spune Granet. le conferă acestora fecunditatea. pre­ luînd-o. Ia rindu-i. de la ele ( 1 930 : 1 72) . Waley susţine în plus că tot aici aveau loc rttualurtle dedicate zeilor căminulili (Similari zeilor lares ai romanilor) . În context. tennenul poate avea două sensurt: fie de .parte ascunsă" a fiecărui lucru. fie de .adăpost. ascunzătoare" a tuturor lucrurtlor. Al doilea sens este cel preferat de majorttatea exe­ geţilor. el fiind confinnat şi de comentartul lui Heshang Gong: ..Ao cste o ascunzătoare. Dao este ascunzătoarea celor zece mii de lucrurt şi nu există ceva e care să nu-l cu rin dă în sine . " .


269

CAPITO LU L 62

in loc de ao, în t.cxt elc de la M awa ngdui apare un termen in ter­

pre1flt destul de diferit de e x e ge t i i mntemporani: .s t..'i.pîn" (sens în care este glosat şi ao) , .Iocul la care se întorc toate lucrurile", "cel în care

se varsă t.oate lucrurile", .ccl din care curg (în IHnţă) toate lucrurile"

etc. Am preferat. variantele t radiţionale, care păstrează şi structura rimei

acestui

început de capitol.

2 . •Textul vechi"' şi alte trei variante, adăugînd u n caracter, impun

o lectură diferită a acest .ui rînd, care devine astfel aproape iden tic cu următoru l: "lucrul 'pe care cel bun îl păst.rează". Xu Fancheng, modi�

ficînd punctuaj,.ia tradiţională, citeşte aici: .Bunătatea este comoara oamenilor" şi, prin simc!.iie, echivalează rindul următor: "Lipsa de bu­

nătate este ceea ce oamenii păstrează (în inima lor) . "

3. Modificarea punctuaţiei acestor două rinduri duce la o lectură

destul de diferită : "Vorbele frumoase cumpără respect, faptele pot fi date în dar. " Exegeţii contempora ni preferă în general această punc­ tuaţie , adăugînd , potrivit variantei citate în textul Huainan zi, epitetu l

"frwnos" înainte de .fapte", rînd u l devenind simetric c u cel precedent. Termenul echivalat de noi prin

.a fi

de vinzare", poate fi interpretat

şi ca "a cumpăra" (ca mai sus) sau . a obţine", iar cel pe care l-am tradus prin "a da în dar" a mai fost citit şi "a fi apreciat" - .Faptele (frumoase) te pot face să fii aprecia t" - , .a fi profitabil" - .Faptele (frumoase) sînt profitabile" - , .a fi diferit" - "Faptele alese te fac

diferit de ceilalţi" (lectura îi aparţine lui Hcshang Gong) - , .a amăgi " ,

. a înălţa (pe plan social) " ctc. O foartc interesantă lectură a ambelor fraze propune şi Waley: .There is a traffic in speakers of fine words;

person s of grave demeanour are accepted as gifts", cu referinţă la sofiştii şi la filozofii itineranţi ai epocii . Datorită diferenţelor mari de lectură,

exegeţii nu s-al,l pus de

acord asupra sensului pe care îl au cele două rinduri în context. Ast­

fel, ,Jiang Xichang, spre exem plu , consideră că p ri n Dao, .comoara

celui bun", vorbele frumoase pot cîştiga respectul oamenilor, iar fap ­

tele frumoase capătă importanţă î n ochii acestora. î n opinia noastră, este vorba mai degrabă de acţiunile .celui rău", care caută să obţină o poziţie oficială, prin linguşire sau expunîndu -şi cu aroganţă fiecare acţiune săvîrşită. Astfel. aces te rinduri par a fi mai apropiate atît d e sensul iriterogaţiei care urmează c î t şi de t o t fragmentul d e mai j o s ,

în care se sugerează că D a o este preferabil tuturor ceremoniilor de gloIificare a suveranului şi a miniştrilor săi.

4. Cum subiectul verbului tradus aici prin "a alunga" nu este mar­ cat în textul original . unii exegeţi consideră că este vorba de Dao, de

suveran sau chiar de "cel bun " menţionat mai sus. 5 . • Fiul Ceru lui" este, desigur, Împăratul.

6. Expresia "cei trei dregători" a desemnat, în istoria Chinei, tri­

plete diferite de miniştri, cei la care se face referinţă aici fiind, potrivit

e�egezei modern e, "marele profesor" , "marele educator" şi .marele în­ văţ,'itor". Ini!.ial, termenii desemnau diferite titluri ale miniştrilor, în-


270

DAO D E cJ I NG

cepînd din dinastia Han însă referind u -se direct la cei care asigurau

educaţia moştcn i to ru l u i tron u lu i . 7. Obi ectel e de jad la care se referă aici textul erau d es tu l de mari

şi aveau fomlă c irc u la ră, fiind şi gă Ul; te în mijl oc . Unii exege ţi con­ sideră că a r fi mai degrabă vorba de un singur obiect , în formă de

s c e p tru . Nici în ceea ce priveşte ma n ie ra în care se de s fă şura ritualul

nu s-au pus toţi comentatorii de acord, unii considelind că jadul era purtat. înaintea trăsurilor, în timp ce alţii susţin că cei care pUl1au

jadul urmau trăsurile . În plus, mulţi i n te rpreţi afirmă că este vorba

de nişte c ado u ri pe care princip ii şi le trimiteau u nii altora la înco­

ronare, cu p rilejul unor cerem on ii importante sau cind s e vizitau, ş i

de aceea ei în şi şi , aşezaţi în tră su ră , ar aduce jadul în mîini . ca semn d e re spe ct şi pre ţu ire . În sfirşit, alţi exegeţi socotesc că este vorba despre trimişii unul alt principe, care transmiteau astfel omagiul aces­

tuia, sau, şi mai paradoxal. de spre suveranul care era încoronat sau

mini ş tri i care î şi ocupau noua pozi ţie , ei inş i şi aşezaţi în trăsură şi

purti nd în brate obiectele de jad me n ţi o nate .

8. Sau .cel m ai e bin e e să te-aşezi şi să î na i n te zl pe Cale ", su­

b i ectu l pu tîn d fi însă la fel de bine şi .Fiul Ceru lui" sau .cei trei d re­

gători " - .decît să primească jad preţios ... cel mai bine e să s e - aş e­

ze . . . " Lectura, care face aluzie şi la tehnicile de m e di taţie daolstă, nu ni s-a părut preferabilă, în con text.

9. Literal. .caută p en tru a căpăta, greşeşte pe n tru a fi iertat". For ­

mularea pare proverbială. Ellen M. Chen , fo rţîn d uşor structura gra­

maUcală şi citin d cu to tu l împotriva tradiţi ei , echivalează : .One d oe s

not say they did it for the purpose of gain, rather they wish to be free from olfenses . "

1 0. Fr aza a p are ş i î n cap i tolul 56, unde l - am echivalat însă p e

gl113, . a preţul", prin . a onora".


63 Făptuieşte fără făptuire, amestecă-te-n lucruri fără să te amesteci şi gustă fără să guşW ; de e mare sau mică, multă sau puţină2, la ură răspunde prin Putere3 . Pune la cale lucrurile grele cînd sînt încă uşor de făcut şi -mplineşte lucrurile măreţe, cînd sînt încă mărunte: în Subceresc tot ce-i greu începe prin a fi uşor iar un l ucru măreţ începe prin a fi mărunt4• Prin urm are înţeleptul nu este niciodată măreţ şi astfel îşi poate-mplini măreţia. 5 Cînd faci promisiuni cu uşurinţă hotărît că puţini au să se-ncreadă-n tine, iar cînd socoteşti că ceva e uşor hotărît c-o să ai multe greutăţi. Prin urmare pînă şi î nţeleptul socoteşte că orice lucru e greu şi de aceea nu întîmpină niciodată vreo greutate. 1. Subiectul acestor fraze nu este exprimat i n original, ceea c e îi lace pe unii exegeţi să considere că ele se referă la Dao , care făptuieştc l a rii să făptuiască . se amestecă in lucruri fără să se ames tece şi gă­ 'I'ştc gust în ceea ce nu are gust. Am preferat să -I umlăm pe Wang l li, pentru care aceste fraze sintetizează .polul suprem al guvernării". Pri n .a se amesteca în lucruri" am arafrazat un verb c.are. la fel ca


272

DAO DE , l i NG

şi l/ lci2, .a rapt ui", arc tot sensul dc .a acţiona". cu rcfelinţ.'i directă însă la in teracţiunile oamcnilor pc plan social, la .trebU\ilc" sau .afa­ cerilc" lor, cum e trad us ele obicci lel111eIl ul. 2 . Aceste elouă rinduri au suscitat Ilumeroasc interpretări, mai ales datorit.c'i caract.cmlui cxtrcm de elip tic al originalului. Ast fcl, s-au mai propus: .marele se naşte elin mic, mu ltul din puţin", .din mic fă mare , din puţin mult", ..socoteşte că ee e mic este (dc fapt) mare şi că ce e puţin e (de fapt) mult" , ..în mic, vezi marele. în puţin , vezi micul", .măreşte micul; înmu lţeşte puţinul" etc. in plus, cele două rinduri au fost citite fie ca o stmc.lură indepcnde n tă , fie în conf'xiune cu terţetul simetric anterior sau cu fraza imediat următoare , unii exe­ geţi considerindu-Ie chiar o in tcrpolare şi ca a ta re eliminî nelu -Ie. in ceea ce ne priveşte, am ales lectura carc parc a Il cel mai bine sus­ ţinută din punct de vedere strict filologic şi care , ch iar dacă nu sur­ prinde. poate, unele nuanţe care măresc considerabil frumu seţea tex­ tului, rămîne cea mai probabilă . 3. Această frază. probabil tradiţională , aparc, u şor modi ficată , şi în Analeetelc lui Confucius (XN : 34) , ceea cc i-a Iăcut pe numeroşi exegep , atît chinczi cît şi occidentali. să o in terpretezc într-o manieră foarte apropiată de confucian ism sau dc creştin ism: .I� ură răspunde prin virtute (Del ) " ' "virtutea" reprezen tînd esenta umanului , moralita­ t.ea . sintet izată în însuşilile omeniei, dreptei j udecăţi etc. Majoritatea sinologilor con temporani nu mai acccptă însă aceast.ă interpretare, pe care , de altminteri, Wang I3i însuşi pare a o infim1a cînd cOITIf'ntează : .Ace l ceva prin carc tot Subcerescu l este identic este Puterea" (o echi­ valare a lui Del prin ..virtute" fii nd aici imposibilă ) . O lectură a lui Del cu sensul de .. Pu tere", în care este folosit de a ltminteri in în tregu l text, permite aşadar încadrarea acestei fi-aze în morala tipic daoistă pe care Dan De Jing o preconizează şi in alte capitole (cap . 5, spre exemplu) , cent rată pe insenslbilitatea înţeleptului faţă de orice fel de valori etice sau sentimente umane, pe care le transcende, fiind unu cu Dao . Astfel. .a răspunde la ură prin Putere" ln seamnă pur şi sim­ plu a nu te lăsa atins de nici un fel de sentiment, rămînînd mereu identic, nepăsător şi netulburat. 4 . Sau: .În Subceresc lucmrile grele (trebuie) făcute cînd sînt uşoare iar lucmrile măreţe (trebuie) făcute cînd sînt mărunte. " O ase­ menea lectură este posibilă, dar face ca aceste fraze să repete sensul celor patru rindu ri anterioare. Şi aici , şi mai sus, .măreţ" şi .mărunt" au , desigur, sensul de .iillportant", respectiv .. neînsemnat". 5. Sau : .înţeleptul niciodată nu face hlcmli mari, astfel împlinin­ du-şi măreţia. " O frază asemănătoare apare şi în capitolul 34.


64 Dacă un lucru stă nemişcat e uşor de stăpîniP , dacă n-a dat încă vreun semn despre el uşor se fac planuri2 , dacă este fragil e uşor de slărmat:l , dacă este mărunt e uşor de-mprăştiat: făptuieşte cînd lucrurile n-au luat încă fiintă4 şi pune-Ie-n ordine înain te de-a fi cuprinse de dezordine. 5 Un copac pe care abia-l cupri nzi în braţe dintr-o mică mlădită ia naştere6, un turn de nouă etaj e dintr-o grămadă d e pămînt s e ridică, iar un drum de zece mii de li de sub picioare începe? Cine făptuieşte dă greş iar cine prea strîns ţine-un lucru îl pierde.8 Prin urmare Î nţeleptul nu făptuieşte şi deci nu dă greş, nu ţine strîns şi deci nu pierde. Î n treburile lor, oamenii adesea aproape de-mplinire dau greş: dacă eşti atent la sfirşit la fel ca la-nceput n-ai să mai dai greş. Prin urmare înţeleptul doreşte să nu dorească i e lucru rile rare nu une re 9,


274 î nvaiă să nu -nveie şi se-nLoarce acolo pe u nd e toţi au trecutlO• ' El poate s-ajute cele ze c e mii de lucruri să fie ceea ce sînU l dar nu îndrăzneşte să făptuiască. 1 . Subiectul acestei fraze. ca şi al celor carc urmează , nu este marcat în text, marea majoritate a exegeţilor preferind o echivalare neutră, asemănătoare sau identică celei preferate de noi. Jiang Xi­ chang însă consideră că este vorba c1espre perioada în care poporul era lipsit de dorinţe şi de cunoaştere , cînd suveranul îl putea stăpîni cu uşurinţă. - 2 . Este vorba de semnele de bun sau rău augur care pennit di­ vinaţia, Fraza pare a se referi la o acţiune asupra căreia Cerul. cel căruia i se adresează divinaţia, nu s-a exprimat încă. 3. Am tradus potrivit .textului vechi". urmat de majoritatea exe­ geţilor, O echivalare care să urmeze varianta lui Wang Bi ar fi: .dacă este moale, se topeşte uşor". 4 . Literal. .acţlonează (Cînd lucrurile) nu există încă", O lectură la fel de posibilă este insă şi .acţionează (cind lucrurile) nu au încă ( toate determinările şi condiţionările care devin piedici in calea ta) ". 5 . Sau .guvernea7..ă/ controlează lucrurile înainte ca (ţara) să fie cuprinsă de dezordine". Erkes propune, pentru ultimele două fraze, o lectură interesantă şi posibilă, din punct de vedere strict gramatical, dar cu totul forţată in context: .This is the relation of creation to the 110t yet existing. the relation of domination to the not yet confused . · 6 . Fraza era sau a devenit proverbia1ă, fiind citată c a atare ş i în dicţionarele limbii chineze contemporane. 7. Potrivit textelor de la Mawangdui şi altor citeva variante, aceste două rinduri ar trebui echivala te: '.un urcuş de o sută de stinjeni incepe de sub picioare". în varianta standard, fraza a devenit de ase­ menea proverbială, fiind cel mai adesea tradusă: .Un drum de zece mii de li l începe cu un pas. · Am preferat o echivalare mai literală. Un lil măsoară 500 de metri zece mii de li/ desemnînd con ­ venţional o distan ţă mare. 8. Aceste două fraze apar şi in capitolul 29, unde se referă la .vasul sacru" care este ' Subcerescul. termenul echivalat aici prin .a da greş" fiind acolo tradus prin .a strica". În loc de .a ţine strins", in sensul de .a controla cu stricteţe", a fi foarte mult amestecat în des­ făşurarea lucrurilor, s-a mai propus şi .a înşfăca, a apuca foarte strîns". 9. Fraza apare şi în capitolul 3. .

.


CAPITOLU L fl4

275

1 0. Nu mero şi exegeti. UlmÎnd comentm;ul lui Wang Oi, citesc d i ­ krit acea stă frază: ..repară greşe lile oamenilor". Noi a m porn it de 1<1 i l l terpretarea lui Heshang Gong, locul .pe unde toţi au t.recut" dc­ s('mnînd pot riv i t a cestuia .rădă cina" , es en ţi a lu l î n fiecare lucru. În opillia n oa s tră , este vorba m a i degrabă de starea .lemnului nelucra t" Silll starea copilă riei , de c a re toţi oamenii s -au depărtat dar la care diloistul doreşte să revină , abandonînd cunoaşterea şi micşorîndu - şi . dorinţele. I l . Litera l , .să aj ute naturalul (ziran) din cele zece mii de lucruri".


65 C e l ce-n vechime se pricepea să-I urmeze pe Dao 1 n u s e folosea d e el ca să 1 umineze2 poporul, ci ca să-I ţină în neştiinţă3 . Poporul este greu de cîrmu i t pentru că oamenii ştiu prea multe. De aceea a se bizui pe cunoaştere în cîrmu irea ţării4 înseamnă a prăda ţara, iar a nu se bizui pe cunoaştere în cîrmu irea ţării înseamnă a ferici ţaran . Cel care cunoaşte-aceste lucruri cunoaşte şi regula6 : a cunoaşte întotdeauna regula aceasta este misterioasa Putere7: misterioasa Putere, atît de adî ncă, mergînd atît de departe, laolaltă cu l ucrurile se-n toarce8 astfel aj ungînd la marea armonie9• 1. cu aceste rînduri începe şi capitolul 1 5. 2. Tennenul mingz • • a lumina". pe c.are l -am tradus în alte capitole prin .ihuninare " , nu are aici aces t sens, ci desemnează. aşa cu m scrie Heshang Gong, .inteligenţa, care este viclenie şi ipoCrizie". 3. Wang Bi comentează: . , Neştiinţă. înse amn ă a fi lipsit de cu­ noaştere şi a-ţi păstra adevărata natură. adică a unna firescul . · 4. Potrivit l u i Heshang Gong, ultimele două rinduri a r trebui tra d use: .De aceea a-i lăsa pe cel ştiutori să cîrmuiască ţara ... " . 5. în loc de .a ferici", în textele de la Mawangdui şi în al te tret va ria nte apare De 1 , .Putere". rindul trebuind echivalat: .înseamnă n aduce Putere - rii". O asemenca lectură subliniază i mai tare avan ·


277

CAPITOLU L HS

t ajcle ignoranţei, l ipsa cunoaşterii ( î n s("nsul abandoniirii raţiona lului

il! favoan�a intll itivu lui) p o t e n ţînd Put erea şi vit alitatell . o. Sau .modelul. legea, standat:dul" potrivite în guvemare. 7 . • Misterioasa Pu t ere· est e dellnită şi în capitolele ] O şi S I . 8 . Sau , potrivit lui Heshang Gong şi altor comenta tori: .(cel care

a rc rc

mistelioasa Putere) este contrariul (t.uturor) lucnlrilor" ; lectura pa­

forţat.ă . 9. Expresia echivalat ă de noi plin "marea annonie" ' a mai fost tra­

d usă şi prin .marea guvernare", .marea coerentă", .marea concordan­

(ii " , .marea supunere (a lucrurilor la Dao) " etc. Indiferent de echiva­

lar(", sintagma desemnează starea de deplină naturaleţe şi armon ie a S l I bcerescului. cind fieca re lucnl îşi urmează devenirea sa firească,

I l ! concordanţă cu .principiul Ceru lui", cum scrie Heshang Gong.

65. 1 Originea haosului În lume ... Astăzi s-a aj u n s a tît de depa rte încît oricine poate sa-l Iacă pe oameni să-şi întindă g'iturile ( = ca să vadă şi să a udă lI1<li bine) şi să se ridice pe vîrfuri , spunîndu -le numai : ..în locul cu tare trăieş te un om ştiutor. · Ei îşi iau a tunci o desagă ( ' 1 \ merinde şi grăbesc într-acolo, părăsi ndu - i pe cei apropiaţi �I nesocotind intru tot u l trebu rile stăpînulu i ( = ale s uvera­ I I l 1 lu i) . Unnele paşilor lor se in lreta ie la hota rele dintre o ţară �I alta , iar direle lăsate de trăsurile lor se încrucişează la de­ pil rtări de o mie de lil . Aşa se întîmplă cîn d suveranul îndră­ I�cşte cunoaşterea. Iar cînd suveranul indrăgeşte cu -adevărat I ' 1 ll1oaşterea şi nu-l unnell7-ă pe Dao, Subcerescul este cu­ prins de haos .

[ .. . 1

Subcerescul este as tfel cuprins de intuneric şi viitoare , iar d(' vină este numai plăcerea de a cunoaşte . Căci toţi oamenii d i n Subceresc ştiu să caute (să priceapă) ceea ce nu ştiu , dar

1 11('\ unul nu ştie să caute (să aprofundeze) toţi ştiu să nege (valoarea) lucrurilor la care

ceea ce ştie deja: nu se pricep , dar

1 1 1 1 '1 unul nu ştie s ă nege (valoarea) lucrurilor la care se pri­ n ' pc . Astfel se face că lumea e cuprinsă de haos şi că su s I - în ceruri) strălucirea soarelui şi a lu nii sînt întunecate, los ( = sub pămînt) esenţele munţilor şi apelor sînt arse I - n atura este cuprinsă de dezordine) , iar la mijloc ( = ' pe pă111 1111) influenţa celor patru anotimpuri este distru să: pînă şi

, ,1 ' 1 mai mic vierme sau cea mal mică insectă trăiesc cu totu l

I I l t ld decît le e firea . În asemenea măsură face l Ioa şterii ca Subcerescu l să fie cuprins de haos!

plăcerea cu­

Zhuang zi. cap. ] O .Deschiderea cuferelor"


278

DAO D E J I NG

65.2 A se Înapoia la natură. Parabola pescăruşului

Odată. un pescăru ş s -a oprit din zbor în apropierca capi · talei din Lu . Ducele din Lu s-a. dus el însuşi în întîmpinarea sa şi I·a adu s în templul strămoşilor, unde a ofcrtt un banchet în cinstea lui. Muzicienii au cîntat pcntm el melodia Jiu shao, in timp ce de mîncare i s-a ofertt carnca animalelor jertfite în marele sacrtficiu regal, tai lao. Pescăru şul însă a privit cu tIis­ teţe şi nedumertre aceste lucmrl, n-a îndrăznit să mănînce o singură îmbucătură sau să bea o si ngură cupă, iar după trei zile a şi murtt: căci ducele s-a îngrtj it de pescămş aşa., cum s-ar fi îngrtj it de sine. şi nu aşa cu m trebuie să fie îngrijită o pasăre . Pentm a îngriji o pasăre potrivit felului ei. se cuvine s · o laşi să-şi dureze cu ibul în adîncul pădurti, să rătăcească peste os'troave şi să plutească peste rîuri şi lacurt ; ea trebuie hrănită cu tipart mici şi cu alţi peşti mămnţi şi trebuie Iăsato"i să zboare în stol alături de suratele ei şi să se oprească după cum îi e voia. Pescăru şu lu i nu-i plăcea să audă nici măcar vorba oamenilor, cum oare să poată să· ndure atîta gălăgie ( sunetele muzicii şi zgomotele întregii ceremonii)? =

Zhuang zi. cap .

1 8 .Bucuria

desăvîrşită"


66 . Rîuri fe şi marea pot să domnească peste toate şuvoaiele 1 pentru că se pricep să se-aşeze mai j os decît ele2: de aceea pot să domnească peste toate şuvoaiele. Prin urmare Î nţeleptul dacă doreşte să se afle deasupra prin vorbe dedesubt trebuie să se-aşeze3, iar dacă doreşte să se afle în frunte în urma tuturor trebuie să se-aşeze: astfel deasupra stă aşezat dar poporul nu -l socoteşte-o povară şi locu l din frunte-l ocupă dar poporul nu socoteşte că-i face rău4; De aceea tot Subcerescul se .bucură să-I sprij ine şi nu s e satură de el. 5 Pen tru că nu se ia la întrecere în Subceresc nu e nimeni care să se poată lua cu el la întrecere. 6 Acest capitol. la fel ca şi capitolul 3 1 . n u este comentat de Wan g I I i . ceea ce i-a făcut pe u ni i exegeti să îl considere o i n terpol are tirzie. Textele de la Mawangdui au infirmat această ipot eză. 1 , Literal, .po t fi regi peste o sută de şuvoaie", 2, La fel ca în capitolul 6 1 , terme nul xia poate fi ci tit atît î n sens d i rect - .jos, dedesubt" - , cît şi la figurat - .inferior, umil" - , textul ',l I lJliniind şi aici faptul că orice poziţie înaltă se obţine prin u m il i n ţă . A s t rc l . rîurile şi marea se află mai jos decît torentele - la fel cum

( 'oasta sau cîm p i a se află mai jos decit munţii din ca re izvorăsc to ­ '

- şi, din pricina acestei pozi ţii in ferioare, de umilin ţă " , pot .,d omni" este ele , reunind toate cursurile de a ă,

I I 'J l t clc

..


2 80

DAO DE , l I NG

3. Pentru a putea a t i n ge şi a păstra o poziţie inaltă. inţelept.u l t re b u ie să s e um i le a s c ă in f<l ţa ce lorlalţi. Umilinta n11 e s te i ns ă o for ­ mă de i p oclizi e . cllm ar p u tea să pară la pri ma vedere. ci o fonnă de

conservare a latcnţclor individ uale: orice manifest are a forţei. plin vor­ be sau plin fapte. provoacă rezultate cont.rare cc lor dolite şi duce la apariţia adevăratel s lă bic iun i . 4 . Alte două lecturi . mai puţin pro b a bi le din punct de vedere gra­ matical. sînt: .poporul n u - i face nici un rău" şi . po poru l nu are nimic de sufelit" 5. in l o c de .a splij i n i " . s-au mai propus şi .a alege (drept con­ d uc ătorI" a lăuda. a p re ţu i" etc. Waley inversează sensul celor două linduli . echivalînd: .Indeed in this way everything under heaven will be glad to be pushcd by him and will not find his guldance irksome.· Textele d e l a Mawangdui. i n care .de aceea" este omis iar lindul unnător în ce pe plintr-o particul ă i nterogativă . le-au pennis unor exe­ ge ţi contemporani să echivaleze: .!Fap tul că) tot Subcerescul se bu­ cură să-I sprijine şi nu se satură de el nu se datorează faptului că el nu se ia la in trecere (cu nimeni)?" Lectura ni s - a păru t Insu ficient argumentată şi de aceea am unnat interpreta rea tradi ţio nală . 6. Cu o mică diferenţă. ultimele trei rinduri apar şi in cap i to l ul 22. .


67 î n Subceresc toţi spun despre mine că sînt măreţ. că sînt măreţ şi nu semăn cu nimeni ! : tocmai pentru c ă n u semăn c u nimeni pot fi măreţ. căci de-aş fi semănat cu cineva de mult aş fi devenit neînsemnat.2 Eu am trei comori pe care bine le ţin şi le păstrez: prima se cheamă "blîndeţe"3 . a doua se cheamă "chibzuinţă"4 iar a treia se cheamă "a nu îndrăzni să fii primul"5. Pentru că sînt blînd pot fi îndrăzneţ. fiind chibzuit. pot fi larg de mînă6 şi pentru că nu-ndrăznes c să fiu primul pot să aj ung mai marele dregătorilor7; însă a fi îndrăzneţ fără a mai fi blînd . a fi larg de mînă .fără chibzuinţă şi a fi primul fără a mai fi ultimul moarte înseamnă! Blîndeţea folosită-n atac aduce izbînda şi-n apărare îţi dă multă tărie: cînd CerulB salvează un om prin blîndeţe-l ocroteşte. Î n textele le de la Mawangdui . acest capitol este precedat de capi­ l olele 80 şi 8 1 . 1 . Am echivalat aceste rinduri pe baza textelor de la Mawangdui. C'onfinnate. în parte. de .textul vechi" şi de alte douăsprezece variante. printre care i cele ale lui Heshan Gon i Van Zun. Potrivit edi iei


282

DAO DE JING

lui Wang ni, accst.c rînduri ar Il t.rcbuit citite: .În Subcercsc toV spun doclI;ina, invă ţătura) al meu este măreţ, pălind (insă) a nu se asemăna (cu nimic altceva)" sau: ,. î n Subceresc toţi spun că Dao al meu mult. sc aseamănă cu (o învăţă.tură) prostească. " 2, Potrivit comentariului lui Hcshang G ong, accst prim pasaj al ca pitolului ar trebui echiva lat: "Dacă toţi (oamenii) din Subcercsc spun că eu sint măreţ, eu (pretind) că sint nevrednic. Acum, dacă cineva este măreţ, (trebuie să pară) nevrednic, (căci) părînd nevrednic poatc să trăiască indelung. Acesta este (oricum insă) un lucru ne. inselllnat. " 3. Am tradus aici prin "hlîndeţe" acelaşi termen pe care l-am echi­ valat prin "dragostea părinţilor" in capitolele 18 şi 19. Î n context, pare a fi insă vorba de un fel de bunăvoinţă atotcuprinzătoare, care se manifestă prin milă, compasiune, bunătate şi blîndeţe, Î nţeleptul "iu­ bind oamenii ca şi cum aceşt.la ar fi nişte copii", după cum scrie He­ shang Gong, 4 , Literal fnlgalitate, cconomie", probabil în sensul de "lipSit de dorinte exagerate". 5 . Liteml, "a nu îndrăzni să fii inaintea [tuturor oamen ilor) din Subceresc". 6 . Prin .larg de mînă" am tradus un termen al cărui sens iniţial este "larg, vast. a [se) lărgi". S-au mai propus "a fi cuprinzător", .a-şi mă ri (teritoriu l)", "a ajunge departe" etc. 7. Literal . "pot să devin mai mare peste toate uneltele", "uneltele " fiind instn1ffi e ntele folosite de suvemn în guvernare, minişt.rii. Fmza a mai fost echivalată în alt.e citeva feluri: "pot deveni o unealtă de­ săvirşită", "pot deveni stăpinul celor zece mii de lucruri" , "pot deveni şeful unor unelte [ miniştri) perfecte" etc. Această ultimă lectură este şi cea preferată de Heshang Gong, pentru care insă "uneltele perfecte" nu sint miniştrii, ci daoiştii, sensul frazei fiind: "pot deveni primul între practicanţii daoismului". 8. Cerul este zeitat.ea supremă, un fel de forţă nedefinită şi im­ personală care regularizează mersul vieţii pe pămînt. Aici, ca şi în alte texte vechi, Cerul are totuşi unele caracteristici antropomomce e1are, putînd să-i salveze sau să- i distrugă pe oameni, să pedepsească sau să recompenseze, să sprijine sau să se împotrivească unei acţiuni etc. Ca entitate religioasă, Cerul a fost multă vreme echivalat cu shang cii , "suveranul de sus" (cf. cap . 4, nota 7). Este probabil că shang di era zeitatea supremă adorată în timpul dinastiei Shang şi că, atunci cînd, în secolul - I l , triburile Zhou au cucerit statul Shang, au intro­ dus şi cultul propriei zeităţi, Ceru l. care l-a înlocuit treptat pe cel dedic.at .suveranului de sus"; a bia în dinastia Han însă acest cult a fost instituţionalizat, alături de toate ceremoniile pe care nu i:n ai îm­ păratul, "Fiul Cerului", era îndreptăţit să le îndeplinească . că Dao (

=

.

=


68

,

Cel ce ştie să conducă o oaste nu-şi arată defel vitej ia 1 ; cel c e ştie să poarte războiul nu se lasă cuprins de mînie; cel ce ştie să-şi înfrîngă duşmanii nu intră vreodată în luptă cu ei2; cel ce ş tie să-i folosească pe oameni mai j os decît ei se aşază3 . Aceasta se cheamă .. a avea Putere căci nu intri-n lu ptă"; aceas ta se cheamă "a avea tărie căci îi foloseşti pe oameni"; aceasta se cheamă "a atinge ultima limită căci te potriveşti cu Cerul şi cu toate cele din vechime".4 .

.

1 . Sau .nu este războinic· nu s e bizuie pe curajul său" nu este violent" etc, Această primă fra7..ă a capitolului este precedată. în .tex­ t ul vechi" şi în alte cîteva variante. de sintagma .în vechime", 2 , Am urmat .tcxtul vechi". confirmat de alte patruzeci şi două de va riante, Potrivit ediţiilor standard. rindul ar trebui echivalat .nu se asociază cu ei", 3. Se plasează într-o poziţie inferioară. este umil. 4. Marea majoritate a exegeţilor nu respectă simetria pe care o au cPle trei fraze în origina l. echivalările fiind cel mai adesea de genul: .Aceasta se cheamă .virtutea (DeI) de a nu intra în competiţie»; aceas­ ta se chcamă .talentul de a-I folosi pe oameniI a se folosi de forţa oamenilor»; aceasta se cheamă .a se potrivi cu Cerul. cel mai înalt principiu din vechime I a se potrivi cu Cerul- - (acesta) este princi­ piul celor vechi. " Î n lectura noastră. pe care. numai parţial. o preferă şi Waley şi Mair. am încercat să ăstrăm structura simetrică a ori inalulul i .


284

DAO DE JI N(;' '

t.otodatii . am căutat. să su rprindem cara ctelu l de c on c l uzi I' . faţă de cele prf'zr-n t a t e mai sus . al acestor fraze . Astfel. pr-n tru că nu i n tră în luptă . Ptiterea i nd i v idului nu estc diminuată şi . folosindu -se de cei l alti. pro pr i a forţă fizică nu se epuizcl1ză ; in ac e st reI. el poa te să at in gă ultima limită . .. the height of being" . cum scr i e Lin Yu ta ng. po­ trivi n du - se cu Dao al Ce ru lui şi cu Calea unnat ă de cei ve chi . Ace s te rinduri descliu ast fel efectele benefice ale nefăptuirii. ca o concluzie firească a celor expuse ma i sus. şi n u rămîn simple definitii care reiau redu nda n t (cel puţin în cazu l primelor două fraze) sensul plim u lui pasaj al capitolului.

68. 1 Despre cei care nu intră-n luptă

M arele rege Dan Fu ( strămoş al întemeietortlor dinastiei Zhou) domnea în Bin . dar ţara era mereu atacată de barba rii ca trthut Di. Regele le-a ofertt acestora piei şi mătăsurt ( pen tm a înceta atacurile) , dar nu le-au prtmit . le-a oferit cîini Şi ca i, da r nu le-au prtmit. le-a ofertt chiar şi, perle şi jaduri şi tot nu le-au primit: căci ceea ce doreau barbarii Di era pămînt. Dan Fu le spuse atunci supuşilor s ăi : "Eu nu pot să mai rabd să trăiesc alătu rt de fratele unui om pe care- l las să moară . şi nici alătu rt de tatăl pe ai cămi copii de asemenea îi las să moară. Încercaţi cu toţii să rămîneţi aici. căci ce di­ ferenţă este între a-mi fi supuşi mie şi a fi supuşii barbarilor Di? Şi apoi, eu am mai auzit că nu trebuie să le faci vreun rău celor pc care ii h ră neşti ( poporul) din prtcina celor pe care le foloseşt i ca să-i hrăneşti ( pămînturtle pe care cresc recoltele) : Spunînd acestea. plecă . sprtjinindu -se într-un bas­ ton . Popoml însă se înşim1 în urma lui şi veni după el şi astfel au întemeiat o altă ţară. la poalele m untelui Q i . Se poa­ te deci spune că marele rege Dan }<u ş tia să preţuiască viaţa oamenilor. [ ... ) Trei generaţii Ia rînd. locuitorii din Yue îşi uciseseră su­ veranu l. Înfricoşat. prinţul (moştenitor) Sou fugi şi se ascunse în tr-o peşteră-n munţi . Cum ţara n u mai avea nici u n rege în fruntea ei. locuitorti din Yue porniră în căutarea prtnţulu i Sou. pe care-l găsiră. după multă vreme, ascuns în peşteră. Cum prinţul nu vroia în mptul capului să iasă. îl scoaseră afară arzînd ierburt Ia gura peşterii . după care îl puseră să se suie în trăsura regală. Cînd apucă hamurile ca să suie în trăsură. prtnţul Sou îşi ridică privirile către Cer şi strigă: "Re­ ge? Rege? Nu am oare scăpare?" Prinţului i-ar fi plăcu t să aj ungă rege. însă nu-i plăceau greutăţile că rora trebuie să le facă faţă un rege. Se poate deci spu ne că cei ca prinţul Sou =

=

=

=


nu doresc să facă vreu n rău propriei l o r vieţi de dragul u nei ţări . Tocmai din a ceas t ă pricină doreau locuitorii din Yue să le fie rege . Statele Han şi Wei se războiau pentru o fişic de pămînt de la hotar. Hua zi se du se să-I vadă pe Zhao Xi ( marchizul din Han) . Văzîndu - 1 îngrijorat. îi spusc : - "Să zicem că o in­ scripţie pe care scrie «tot Subcerescuh ar fi acum aşezată în faţa voastră şi că sub ca ar fi scris: "Celui care cu mina stingă mă apucă are să i se taie mîna dreaptă, celui care cu mîna dreaptă mă apucă are să i se taie mîna stingă; însă cel care mă apucă are să stăpînească tot Subcerescul»: aţi apuca-o oare?" "Nu" , răspunse marchizul. .Foarte bine , spuse Hua zi . După cîte se vede, cele două braţe ale voastre sînt mai însem nate decit tot Subcerescu l, iar trupu l vostru este , la rîndu -i, mai însemnat decî t cele dou ă braţe . Statul H an este mai puţin însemnat decit tot Sub­ cerescul, iar lucrul pentru care vă războiţi acuma ( fişia de pămînt. de la graniţă) este şi mai puţin însemnat decît statul Han . În schimb, vă frămîntaţi şi faceţi atîta rău vieţii voastre. îngrţjorîndu -vă că n-o să luaţi în stăpînire o fişie de pămînt!" "Bine spu s! zise marchizuL Cei care-mi dau sfaturi sîn t numcroşi , însă nu mi-a fost dat să au d pînă acum asemenea vorbe . " S e poate deci spu ne c ă Hua z i cunoştea diferenţa dintre lucrurile însemnate şi cele neînsemnate. =

Zhuang zi. cap. 28 "Cedarea regatului"


69 Oamenii de a rme au o vorbă 1 : "Eu nu-ndrăznesc să fiu gazdă ci prefer să fiu oaspete2 , nu- ndrăznesc să-nai ntez un cun ci prefer să mă retrag un chi3 . " Aceasta s e cheamă "a merge în marş fără a fi aşezat în rînduri, a-ţi dezgoli braţele fără a-ţi sufleca mînecile, a strînge tare arm a fără a o ţine în mîini, a se ciocni cu duşmanul fără a- l întî1ni" . 4 Î ntre nenorociri nu e una mai mare5 decît să-ţi priveşti cu uşurinţă duşmanul: căci privindu-ţi cu uşurinţă duşmanul aproape vei pierde comorile6 mele. De aceea cînd două oşti de-aceeaşi tărie se măsoară în luptă, cea care cu j ale se bate7 învi nge. 1 Oamenii de anne" pot fi atit genera lii sa u coma n da ntii milltart. cit şi reprezentanţii .Şcolii s tra tegllor . una din cele .0 sută de şcoli" din perioada de aur a filozofiei chineze , şcoală care sintetiza doctrinele mllitare ale e poc i i . Fraza poate fi citită şi: .Despre folosirea annelor. există nişte maxime, (ş i anume) : ... 2. Gazda are întotdeauna ini ţiativa , în tim p ce oaspetele este re­ zervat şi ci rcum spect 3. Un cun are 3,3 cen time tri iar un ehi măsoară 33,3 centimetrt. 4. Am unnat, în echivalarea ac est o r rinduri , ordinea în care apar în textele de la Mawangdui, în sprijinul ei venind atît comentariul lui Wan Bi cît i alte zece variante, inclus iv textu l vec h i . La fel ca .

"

"

.

"


CAPllU Ll J L 6B

287

m�jori t flLea exegeţilor. am lost. obligati să parafrazăm în mare măsură , () 1 m dl lcere li1 crală fiind: .a mărşii lui non -rînduri, a rlc zgol i non - braţe. a sl Jinge -n mînă non -anne, a se ciocni cu non - duşmani". În loc de .a s e ciocni" s-an mai pro pus . fI înfrunla", " a ataca", .a at.rage" etc. Î n legătură cu expresia .a-şi dezgoli braţele", vezi şi ('.api­ to i ul 3 8 , no t a 6 . 5 . Rîndu l apare şi în c api to l u l 46. 6 . • Com o ri le " sînt, potrivit. lui Wang Si, cele .tre i c om o ri" men ti o ­ nate în capitolul 6 7 , .blîndeţea", "chibzuinţa" şi .a nu îndrăzni s ă fii primul". Unii exegeţi consideră că es te vorba de o si ngu ră .comoară", fie corpul, după cu m comentează Heshang Gong, fie Dao. 7. Cea c are nu găseşte nici un fel de plăcere în luptă , care se bate .căci alta nu are a face" (cf. cap. 30) .


70 Vorbele mele sînt uşor de-nţeles şi uşor de urmat însă în Sub ceresc nimeni nu poate să· le- nţeleagă şi nimeni nu poate să le urmeze. Vorbele mele au un strămoş, faptele mele au un stăpîn l , însă oamenii nu ştiu ace st lucru şi deci n u mă cu nosc nici pe mine2 : cei care mă cunosc sîn t p u ţini şi tocmai de aceea • sînt vrednic de preţui re:l . Prin urm are Î nţeleptu l haine grosolane îmbracă dar în sîn ţine jadul. 4 1. Vorbele se înscriu într-o tradiţie. iar faptele se încadrează într-un sistem coerent de gindire şi acţiune. 2. O altă traducere. infirmată de tradiţie . a acestor ultime patn.l rinduri ar fi: .Vorbele au un strămoş. faptele au un stăpîn: tocmai pentru că sînt lipsiţi de cunoaştere. (oamenii) nu mă cunosc nici pe mine. " 3. Potrivit variantelor standard ale lui Wang Bi ş i Heshang G ong. aceste ultime trei rinduri ar mai putea fi echivalate: .cei care se mo­ delează după mine sînt puţini". Textele de la Mawangdui . pe care le confirmă atit .textul vechi" cît şi numeroase alte variante. impun lec­ tura urmată de noi. Exegeţii care preferă în continuare lectura tra­ diţională au propus diverse alte nuanţe: .cei care se modelează după mine au sentiment.e nobile" cei care îmi fac rău sînt nobilii (nu oa­ menii de rind)" etc. 4. înţeleptul pare ignorant. însă în fapt stăpîneşte adevărata cu­ noaştere. fiind iluminat; sau . aşa cum scrie Wang Bi. .cel care poartă haine grosolane este una cu ţărîna. dar. ţinînd în sîn jadul . îşi păs­ treazâ adevărata natură". .


71 A şti să nu ştii cel mai bine este, a nu şti să ştii boală înseamnă. 1 Numai cel pentru care boala boală înseamnă 2 nu este bolnav. Î nţeleptul nu e bolnav . căci pentnl el boala boală î nseamnă: prin u rmare nu e bolnav. 1 . Aceste rinduri, deşi ex t re m de simple, au primit mai multe echi­ va lari, cea clasică fiind: .A şti dar a: te crede ncştiutor est.e cel mai bine; a nu şti, dar a te crede ştiutor - (lucn!l acesta c o adevărată) boa l ă . " Acestei lecturi i se reproşează însă faptul că apropie prea mult

sensul frazelor de o afirmaVe a lui Confucius: .Cind ştii, să socoteşti că nu ştii - aceasta inseamnă a şti." (Analecte, II : ] 7) O altă variantă de interpretare, preferată de nume­ roşi traducători, estc: .A şti că eşti neştiutor este ccl mai bine; a nu �li (dar a te pretinde) ştiutor (aceasta este o adevă rată) boală. " Struc­ tura simetrică a celor două fraze ar impune insă o echivalare de tipul: .,A şti că nu ştii ... : a nu şti că ştii . " În acest fel. cea de-a două frază ar defini incapacitatea individului de a realiza pcricolul cunoaş­ terii discursive; ca atare, acesta nu face nimic pentlU a bloc,a .trece­ rilc" simţurilor şi a inchide ·.poarta" spiritului, permiVnd in acest fel dorinţelor şi cunoaşte ri i de care sînt însoţite să pătrundă în sine şi să îl facă .bolnav". O altă interesantă manieră de lect ură porneşte de la comentariul l u i I 1e<;hang Gong: "A- l cunoaşte pe Dao se chcamă neştiinţ,ă. Acesta e s t e (gradul) superior a! Pu terii: a nu -I cunoaşte pe Dao - (acest lu­ ( Tl l) se che::Jmn runoaştere . Aceast.a este boa la Pu terii . " Pol livit co­ ' \lcn lariului citat.. rindurile noas trc ar trebui cc h i v a late : (Adevărat a) C I 1 IlOaşterc este neşt iinţă. şi (in acest fel) este cel mai binc; neştiinţa (('s te conSiderată) cunoaştere, şi (acest lucru este o adevărată) boală ." Sau, pentru a cita una din eele mai frumoase echivalări, cea a lui Uou Kia"hway: .Connaitre, c'est ne pas connaître; voila l'excellence. Ne as connaître, c'est connaitre; voila rerreur. "

că ştii, cînd nu ştii, să socoteşti

..


290 şi

DAO D!': ,J1 NG

In terpretarea noast.ră încea rcă să sublinieze caracterul paradoxal

a parent contradic1 Oliu fii celor două defin iţii. datorat în primul rind

fap tului că eslc vorba de două tipuri difcrite de cunoaştere. cea carc

trebuie abandona tă (în prima fmză) şi cea care trebuie căutată de că tre daois t. adevărata cun oaştere sau iluminarea. Astfel . pen t ru a putea să-I cunoşti pe Dao trebu ie să renuny la erudiţie. la învăţătură şi. în general. la tot ceea ce este îndeobşte considerat cunoaştere , care te apropie de starea de boală. şi nu de Dao.

2. Realizenză că o boală este o boală şi ia măsurile neccsare

sau

acyonează in consecinţă. Aceste două rinduri. cît şi următorul. nu apar în

manusclise!e

de le Mawangdui.


72 Cînd poporu l nu se mai teme de cele cu care -l înspăimî nţi, ceva şi mai înspăimîntător curind urmează s-apară. l Nu micşora aşezări le oam enilor2 şi nu le- ngreuna traiul3 : dacă nu le-ngreu nezi traiul nici traiul tău nu e greu4• Prin urmare Î nţeleptul pe sine se cu noaşte, nu pe sine se-arată, pe sine se iu beşte, nu pe sine se preamăreşte. De aceea, pe una o lasă şi-o ia pe cealaltă. 5

.0

1 . Am parafrazat prin .cele cu care-l înspăimînţi", respectiv .ceva ... înspăimîntător" un singur termen, cu mai multe sensuri. care de­ semnează atît .maiestatea" sau .autOritatea" suveranului. cît şi for­ mele în care se manifestă ele. pedepsele . puterea de a face apel la forţă etc. De aici. probabil. termenul a ajuns să însemne şi .teroare" sau .Iucru care terorizează". Exegeţii nu s-au pus de acord cu privire la sensul acestor fraze . unii considerînd că lucrul şi mai înspăimîn­ tător care urmează să apară este acţiunea Cerului. care va pedepsi orbeşte . în timp ce alţii susţin că acelaşi lucru desemnează fie starea de haos în care se va afla Subcerescul cînd poporul nu mai respectă autoritatea regală. fie chiar o revoluţie care îl va răsturna pe suveran; potrivit lui Heshang Gong însă, este pur şi simplu vorba de moarte. i n sfirşit, Ellen M Chen. echivalînd termenul în cauză prin .putere" a suveranului, consideră că dacă oamenii nu se mai tem de puterea lui, .marea putere", benefică, a lui Dao a sosit deja în Subceresc. 2. Acest rînd poate fi citit în mai multe feluri, în (uncţie de va­ rianta textuală şi de glosele urmate: .nu-i asupri pe oameni în casele lor", .nu dispreţui locuinţele lor", .nu limita teritoriul pe care pot să locuiască oamenii" etc. E reu de s us care este sensul exact al frazei,


292 ins,l , in orice caz,

DAO . D E .J l NG ea se

referă la o acVune sa u la, o atitudine illjl lSt ă

şi bru t a l ă a sl lvera n u l ui. :� . Nu îi l ă sa fă ră mijloacele neccsar.e tra iului: fraza se referii pro ­

habil la impozi t ele ş i t.axele exagerate asupra recoltei. S - a u m a i pro­ pus: ..nu uri copiii lor·, .nu îi î mpiedica să-şi ducă viaţa firesc" etc.

° foarte interesantă lectură a ambelor rînduri poa te fi de asemenea: .. N u îi fa ce să-şi micşoreze locuinţele ( - nu îi sărăci) şi nu ii" face să fie sătui de vial,a pe care o duc. · 4. Fraza poate Il citită şi .traiu l lor nu va fi greu· sau "şi ci nu au să te urască / n u au să se sature (să fie condu şi) de tine". 5. Preferă să se cunoască, nu să iasă în evidenţă. şi se iubeşte pe sine fără să se considere însă vrednic de preţuire şi să se preamărească. Fraza apare şi in capitolele 12 şi 38.


73 Curaj ul tău dacă stă-n îndrăzneală ai să fii ucis. dar de sLă-n lipsa de îndrăzneală ai să rămîi în viaţă 1 : într-un c az cu rajul îti e cu folos şi-n altul numai rău îţi aduce2• Cine ştie însă din ce prici nă urăşte Cerul ceea ce urăşte?3 Aţesta este D ao al Cerului: fără să intre în luptă. Cerul se pricepe să aibă izbîndă: fără să spună vreo vorbă. se pricepe să dea răspunsul; fără ca el să l e cheme. lucrurile toate vin de la sine; rămînînd cu totul senin. el se pricepe totuşi să urzească tot felul de planu ri.4 Plasa Cerului este mare şi-ntinsă şi deşi rară nimica nu scapă-n afară5. 1 . Unii exegeti cite sc aici: .Cine arc curajul să indrăznească ucide; cine are curajul să nu indrăznească triHeşte. " Tradiţia nu recomandă

această l e ctu ră . . Î ndrăzneala" şi .lipsa de indrăzneală" s e referă pro­ ba bil la a n gaj area in bătălie. Ia folosirea arm el o r sau la orice altă activitate militară. rindu rile ilus trind teza ctaoistă a acţiunii ca ultimă . solu tie .

2. Literal, .din aceste două

(feluri de curaj / tipuri de acţi un e) . u n u l

folositor. al tu l e dău nător" . Potri vi t lui Wang Si insă. acestc ri n dur i ar trebui echivalate: .in acestea două se află şi /fie ceva folositor şi / fie

c

ceva

dăunător".

3. Fraza estc p robabi l de fac tu ră tradiţională . fiind definitoric pen­ t ru tipul de fatalism in faţa voin ţei inexorabile a Cerului. fatalism care domină n u m eroase asa·c din diverse texte vechi. Le ătura cu frazele


294

DAO DE .J1 NG

<'Int.erioare p<'lre oricum destul de slahă . După acest. rînd, în variantele st.andard apărea şi fraza: .Prin unn<'lre pînă şi I nţelcpt.ului acest lucru ( să ştie din ce pricină urăşte Cerul pe cineva) i se pare dificil . " (Cf, şi cap. 63 . ) Textele de la Mawangdui şi alt.e cîtcva variante nu o conţin şi ea a fost considcrată a fi o interpolarc chiar înainte dc descoperirea manuscriselor de mătase. 4. Aceste rînduri nu se refcră la "Dao al Cerului" - în sensul t.radiţional al expresiei, de Cale a cosmosului , a succesiunii anotim­ purilor, a mişcării pla netelor etc. - , ci la felul simbolic în care ea se reflcctă în acţiunile oamenilor: de aceea, subiectul frazelor noast re poate fi tot aşa dc bine şi .cel care se modelează după Dao al Cerului", Î nţeleptul. încercîndu·se ° definire a acestuia prin analogie cu Cerul. Astfel, aşa cum Cerul nu intră în lu pt.ă cu oamenii, nici Î nţeleptul nu se ia cu e i la înt.recere (.nu intră în luptă.") pentru întîietate, la fel cum Cerul n u vorbeşte, Î nţeleptul îşi dă învăţătura fără cuvinte etc. În lo c de .a răspunde" s·a mai propus şi .a corespunde" sau . a răsplăti", iar î n loc de "senin" s-a mai cit it "indulgent , generos·, .calm", " relaxat " , "încet", .larg, vast"' etc. 5 . Nimeni şi nimic nu se poate sustrage voinţei Cenllui, care j u ­ decă fiecare i n divid î n parte după faptelc bune s a u rele pe care l e face : Şi această frază pare a avea ° legătură destul d e slabă cu rîn d u · rile a n terioare . �


74 Dacă pe oameni moartea nu-i sperie de ce să-i mai ameninţ cu moartea? l D acă s-ar teme însă totdeauna de moarte, pe cei care fac lucru ri nefireşti2 i-aş putea prinde şi ucide: dar cine îndrăzneşte să facă una ca asta?3 De ucis, ucide-ntotdeauna cel însărcinat cu u ciderea4: a ucide-n locul celui însărci nat cu uciderea înseamnă să ciopleşti în locul marelui tîmpla r. D intre cei care cioplesc în locul marelui tîmplar puţini sîn t însă cei ce nu-şi rănesc mîinile. 1 . Literal. .de ce să-i mai înspăimînt (ameninţîndu-il cu moartea?" Cînd guvernarea se bizuie pe un sistem foarte st.rict de legi şi reguli, cea mai mică abatere duCÎnd la pedepse foarte crude, oamenii nu se mai tem de moarte, ştiind că pînă şi cea mai nevinovată acţiune le poate aduce sfirşitul. 2. Cei care nu acţionează potrivit nonnelor au o comportare care nu se încadrează în limitele firescului. Tennenul qi3, .nefiresc", poate fi tradus în mai multe feluri, printre care şi .amăgire , înşelăciune", .nesupunere" sau chiar .neobişnuit" (,.And even supposing people were generally frightened of death and did not re gard it as an everyday t hing ... ", după cum traduce Waley). 3. Marea majoritate a exegeţilor. începînd cu Wang Bi şi Heshang Gong, citesc acest rind: .cine mai îndrăzneşte atunci să facă lucruri nefireşti?", fraza glorificînd în acest fel justa pedepsire a vinovaţilor. În o inia noastră, o asemenea interpretare este infinnată de frazele


296

DAO DE ,J IN G

u rmătoa re , în care suveranul este sfătuit. indirect. să las!' pedepsire a vinovaţilor pc seama .celui însă rcinat. cu ucidcrf'a ", Ceru l . 4 C e l însărcinat c u uciderea" , l a fcl c a ş i mare le timplar" l a care se referă textul mai j o s est.e CemI. care dă fiecăruia j'ăsplata cuve­

imediat .

.

.

nită. potrivit fapt elor salc.


75 Poporul e înfometat: cel de deasupra înghite pre� mult din recolta de grîne 1 ; de-aceea este poporul înfometat. Poporul e greu de cîrmuit: cel de deasupra făptuieşte; de-aceea este poporul greu de cîrmuit. Poporu l priveşte cu nepăsare moartea: cel de deasupra trăieşte viaţa din plin2; de- aceea priveşte pop orul cu nepăsare moartea Cel care nu face nimic pentru propria sa viaţă este mai vrednic decît cel care pune preţ pe viaţă. 3 .

1 . Suveranul ia o parte mult prea mare, prin taxe şi impozite, din

recolta obţinută, ceea ce-i face pe oameni să sufere de foame.

2 . Duce o viaţă de plăceri, împlinindu-şi toate dorinţele, sau pune prea mare preţ pe viaţă, pe care caută s-o preiungească prin diverse exerciţii sau tehnici speciale. O frază asemănătoare apare şi în capi­ tolul 50. In numeroase variante, printre c.are cea a lui Heshang Gong, ca !:ii în textele de la Mawangdui, sintagma echivalată de noi prin .cel de deasupra" nu apare. Am preferat să păstrăm simetria cu frazele an­ t erioare. 3. Această frază poate fi citită şi: .Numai cel c.are nu face nimic pcntm propria sa viaţă are înţelepciunea de a pune prcţ pc viat:'i . " În loc de .a face ceva pent.m propria lui viaţă" - în sensul de a practica diverse exerciţii a făptui de dragul vieţii", cu m s - ar mai putea 1.ra­ d l !ce aici - s-au mai propu s: .a- şi considem viaţa importantă", "a se am esteca în cu rs u l fircsc al vie 'i" etc. .


76 Omul la naştere este slab şi plăpînd iar cînd moare e tare şi ţeapăn; cele zece mii de lucruri , iarba. copacii la naştere I sînt firave şi fragede iar cî nd mor sînt ofilite şi- uscate. Deci ceea ce-i tare şi ţeapăn pe dru mul morţii apucă. ceea ce-i slab şi plăpînd pe drumul2 vieţii apucă. Prin urmare dacă oastea e tare. nu are izbîndă. iar copacul de-i tare. va fi tăiaP. Ce-i mare şi puternic se află dedesubt. ce-i slab şi plăpînd se află deasupra. 4 1 . i n loc de .la naştere". şi aici şi în primul lind al capitolului. tennenul shellg poate fi citit şi .în timpul vieţii". 2. Ca şi în capitolul 50. am echivalat tennenul tu prin .drum". (Vezi şi cap . 50. nota 2.) 3. i n loc de .a fi tăiat". s-au mai propus .a cădea. a se prăbuşi" şi. pe baza altor glose sau unnînd alte variante a se strimba" a se flinge în bucăţi" sau chiar .a se uni" (ramurile copacului se unesc la un loc) . Unii exegeţi preferă să echivaleze ambele linduri astfel: .dacă oastea se întăreşte. nu va învinge. iar dacă un copac se întăreşte. are să fie tăiat". 4. Frazele se referă probabil la rădăcina şi la ramurile unui copac. Î n loc de .dedesubt" şi .deasupra". putem citi la fel de bine şi .inferior" vs �uperior" mai puţin bine" vs preferabil" - .a fi mare şi tare este mai puţin bine (decît) a fi slab şi plăpînd . (ceea ce) este pref�.

.

.


77 Dao al Cerului nu seamănă oare cu arcaşul care-ntinde un arc? 1 El coboară ceea ce sus se află şi-nalţă ceea ce jos se află. micşorînd ceea ce este prea I11U l t şi mărind ceea ce e prea puţi n . 2 Dao al Cerului: el micşorează ce e prea mult şi măreşte ce e prea puţi n . Dao a l oamenilor n u este la fel: ei micşorează ce e prea puţin şi măresc ce este prea mult. Cine poate din preapl inul său să dea la tot Subcerescu l?3 Numai cel ce pe Dao-l urmează. Prin urmare Î nţeleptul foloase aduce şi. răsplată n u cere, lucrarea- mplineşte şi nu se mîndreşte4: el nu doreşte să-şi arate vrednicia5• 1 . Literal. .Dao al Cerului nu se aseamănă cu felul în ('.are se int i n de un arc?" 2 . Subiectul acestor fraze e ste . în virtutea analogiei pe care o con­

struieşte aici textul , atit Cerul cît şi .arcaşul" - sau , mai precis, ma­ ' niera în care se încordează un arc. Nu este clar, din con text, dacă e vorba de un arc sim p l u ori de unul retroflex cu dublă curbură (care se î n co rde ază diferit) sau dacă este vorba de încordarea unui arc (aşe­ )'d'lrea corzii pe ca d nl ) , de testarea calităţilor sale (prin slăbirea sau int inderea corzil) sau, în sfîrşit. de trasu l propriu-zis, care presupune aceste mişcări. Indiferent de sensul acestor acţiuni, frazele sîn t defi­ nitarii pentru acţi u n ile Cerului, a cărui eale este de a echilibra toate dezechilibrele. 3. Aceste două .rinduri cunosc diferenţe destul de importante de la variantă la variantă şi de aceea au fost echivalate în moduri diferite: .. Cine oate să aibă atit de mult încît să dea între ului Subceresc?",


300

DAO DE ,JING

.Cine poate să-şi micşoreze prcamultl l l ca să il dea Subcerescului'r etc. 4. Aces1 e ult i me două rînduri apar şi in capitolul 2. Iar fraza .fo­ loase ad uce şi răspla1ă nu cere " se regăseş1 e În capitolele 10 şi 5 1 . 5 . S<lU .nu doreştc să-&i arate superiOrita tea/va loarea (in fa1,a ce­ lorla 'li) ".


78 Î n Sub ceresc nu există ceva m a i slab şi mai mlădios decît apa; cînd însă apa atacă ceea ce-j tare şi ţeapăn, nimic n -o poate întrece căci nimic nu-i poate lua locuJl . Slăbiciunea înfrînge tăria, iar ceea ce-i mlădios înfrînge ceea ce-i ţeapăn : în Subceresc nu e rUmeni care să nu ştie acest lucru dar nici nu e nimeni care să-I pună în faptă2 . Prin urmare î nţeleptul spunea : "Cel care ia asupră- i toată murdăria din ţară4 se numeşte (( stăpînul altarului�)5, iar cel care ia asupră-i toate relele care lovesc ţara6 se cheamă ((regele Subcerescului»"; vorbele drepte par însă ocolite? 1 . Acest rind a fost ech ivalat în mod dest.ul de diferit. în fun cţie de interpretarea cîtorva termeni: .căci (apa) nu este supusă schhn­ hării" , .de aceea nimeni nu o poate desconsidera". "căc! nimeni în

afara ei nu poate face acest lucru ( a ataca tare le) " din pricina l ipsei ei de forţă, oamenii nu pun preţ pe ea" etc. Marea majoritate a exegeţilor modemi preferă să unneze acelaşi comentariu al lui Wang Bi pe care ne -am bazat şi noi interpretarea. 2. Nu există nimeni care să poată pune în aplicare. plin fapte t'Onc rete . plincipiul de fin it mai sus ( ce e slab învinge ce e tareJ _ 3. Sau .prin unnare un i nţelept/ î nţeleptul a spus·. cu referi n ţă la au torul. rear sau fictiv. al afinna ' i lo r care unnează. =

=

.


302 4

DAO

DE J I NG

, M u rdări a " pon t e desemna mai mu lte lucruri în co n tex t . pre­ umilintele la care este supus statul, În persoil llil suvcmnului, de cătrc u n vec in mai pu te rni c , sau pozitia de tffil ilintii. pe care treb u ie să şi-o aStffi1 C s u vc ra n u l potrivit doctrinei d aois 1e pentnl a avea o guvernare reu şită. Excgeţii con te m p o ra ni con sideră însă că este mai d e grab ă vorba de fap te le rele ale supuşilor, pe c a re suveranul ŞI le asumă în to ta li ta t e . blamindu-se de asemenea pent ru lip sa sa d e .vir­ tute" (căci, in teo ria po li t ică trad i ţion a lă , p opo ru l este exact după felul suve ra nului ) in a ce s t sens, acest rind este uneori ap rop iat de o frază di n Analectele l u i Confucius: .Dacă eu insumi sînt vinovat, (vina mea să nu se r ăs frin gă) asu pra oamenilor: dacă o a m e n i i sin t vi novaţi. (vina lor să se răsfringă Întru totu l) asupra mea." (XX : 1) 5. Literal. stăp în u l (altarului) Zeului Solului şi Ze ului Grinelor". suve ra n u l Deşi c u ltu l oficial şi c ere moni i le aferente au fost in s titu ţio ­ nalizate abia in dinastia Han , sacrificiile dedicate celor doi zei ai fe r­ tilită ţii au Î nc epu t la o dată foarte tim p uri e , fiin d ap anaj ul suveranilor Încă din dinastia Shang: s imu l t a n însă , l o cali tăţile şi te ri to rii le s tă­ pîn i te de vasali ave a u fieca re . p ro p rii i lor zei ai solu lui şi ai gri n e lo r, atit regele cit şi nob il ii feudali oferindu -le sacrificii im po r tan te la în­ ceputul an u lui agricol. pentru il. as igura fe rt i litea so lu lu i şi recolte bogate . 6. Li te ral . .eel ca re s u p o rt ă / îş i asumă lucrurile de rău au gu r (care lovesc) ţara", blamîndu-se pe n tl'u dezastrele naturale sau războaiele pe care lip sa sa de ..virtute" le-a p rovoc at 7. Literal. .vorbele drepte par i nve rs , cu referinţă p robab i l la de­ finiţiile anterioare , care, deşi sînt core c te şi cores pu nd realităţi i , nu sint acceptate de oameni. aceştia uitind de greutăţile suveran u lu i şi am in tind u -şi numai de gloria şi ava n taj e le unei asemenea poziţii. Alţi exegeţi preferă să echivaleze: .vorbele adevărate par paradoxale", în acelaşi sens. .

.

cum

.

.

.

.

.

.

,

.

"

.


79 După ce ura adîncă se stinge hotărît mai rămîne o urmă de ură l : putem oare socoti c ă e bine aş a?2 Prin u rm are Î nţeleptul păs trează b� cata stîngă din înţelegere3 dar nu cere plata datoriei4: astfel cel înzestrat cu Putere are în grij ă-nţelegerea, iar cel lipsit de Putere are în grijă strînsul zeciuielii5, "Dao al Cerului este fără părtinire dar e-ntotdeauna de partea celor b u ni "6 .

1 . Este vorba de conflictul dintre suveran şi supuşii săi, după cum comentează exegeţii contemporani. sau de felul în care aplicarea st.rtctă a pedepselor preconizate de o lege prea strictă dă naştere u nei uri adînci a suveranului faţă de supuşi. pot.riv it lui Heshang Gong. Wang Bi leagă însă aceste fraze de rindurile de mai jos . privitoare la contracte şi datorii care pot da naştere la vrajbă şi discordie. 2. Fraza a mai fost echivalată în alte două feluri: .este acesta un lucru bun?� şi .cwn poate fi îmbunătăţită această stare de lucruri?". 3 . î nţelegerea" era un contract înscris pe o bucată rotundă de bambus. După ce aceasta era împărţită în două . pe fieC'.are parte se însemnau numele şi cantitatea produselor care făceau obiectul con­ tractului respectiv. adăugîndu-se apoi numele debitorului pe bucata stîngă şi numele creditorului pe cea dreaptă. Fiecare din cele două persoane păstra bucata pe care era înscris numele celeilalte. plata datoriei sau returnarea împrumutului Iăcîndu-se prin reunirea celor două bucăţi. Î nţeleptul. păstrind bucata stîngă. este creditorul. Unii exegeţi susţin. fără a aduce suficiente argumentc , că cel care păstrea­ ză bucata stîngă se află într-o poziţie inferioară şi -de umilinţă faţă de .

cealaltă persoană.

.

'

4. Literal . • şi nu le cere oamenilor". S-au mai propus şi alte echi­

valări. de genul: .nu îi blamează pe ceilalţi", .nu impune cu forţa plata datoriei" nu le cere socotea lă (pentru faptul că nu au respectat în­ .ele erea) " etc. .


3 04

DAO DE ,J 1 NG

5. Est.e vorha de un sistem de taxare a recoltelor care a fost în funcţiune pînă la început ul dinastici Qin sau Han . Terenul cultivat avea fomla unui eareu împărtit în nouă pă trate mal mici: opt familii il lucrau în comun şi. Ia vremea recoltei. fiecare păstra grinele obţinu­ te pe cele opt. pătrate exterioare ale careului. cantitatea de grine re­ coltată de pe pat ra tu l interior n�venind statului. Pract ic deci. taxa per­ cepută reprezin t.ă a noua parte din produse . 1 1 1 1 a zecea. deşi unii exegeV susţin exact contrariul. De altmint.eri. există numeroase con­ troverse cu privire la maniera în ca re era aplicat acest sistem de ta­ xare. controverse c,are sînt oricum de mică importanţă în înţelegerea frazei . dat fiind că. potrivit lui Wang Bi strînsul zeciuielii" se referă la pedepsirea oamenilor pentru greşelile comise. Astfel. Î nţeleptul este creditorul care nu-şi cere înapoi datoria. în timp ce omul lipsit de Putere este cel care aplică legile cu stricteţe. ceea ce provoacă şi apa­ riţia discordiei menţionate la începutul capitolului. 6. Fraza este proverbială şi apare. cu diverse modificări. în nume­ roase texte vechi: Waley sustine chiar că era înscrisă şi pe statuia de metal din templul strămoşilor casei Zhou (cf. ca p. 42. nota 6) . Ca de fiecare dată în frazele în care apare sintagma .Dao al Ceru lui". nici aici subiectul nu este Dao. ci Cerul: acesta dă fiecăruia după merit. este imparţial. dar îi ajută întotdeauna pe cei care fac fapte bune. .


80 Într- o tara mică. de puţini locu ită. fă oamenii să aibă de zece ori. de- o sută de ori mai multe unelte. şi tot n-au să se folosească de ele 1 ; fă- i însă s ă ţină seama d e moarte2 şi nu se vor strămuta- n alte păqi. D eşi au să fie şi care şi bărci. nimeni n-are să urce în ele deşi au să fie şi arme şi-armuri. nimeni n-o să se-arate îmbrăcat cu ele3• Fă oamenii să facă noduri din nou şi să se folosească de ele4; fă- le mîncarea gustoasă şi veşmi ntele frumoase, fă-le traiul tihnit şi obiceiurile pe plac . 5 Ţările vecine pot fi într- atîta de-aproape încît să se vadă una pe alta şi să se-audă cîinii Iătrînd şi cocoşii cîntînd dintr-u na în cealaltă: oamenii au să-mbătrinească şi-au să moară şi n-au să treacă dintr-o parte într-alta. in textele de la Mawangdui acest capitol unnează capitolului 66. 1 . Accst� fraze sint destul de controversate şi au primit lecturi punctuaţie. df. glosc1e şi cie valianta urmată. Potrivit lui Hes hang Gong, spre exemplu, rindurile ar tre b ui echiva­ latc: "Fă (oamenii) să fie împărţiţi in grupUli de zece şi de o sută . Uneltele (utilizate de) oameni (în agricultură) nu ( tre b u ie) însă folosi­ te. " Cum tennenii traduşi prin "grupuri de zece şi de o sută" aparţin limbajului mil itar, unii exege ţi echivalează. interpretîndu-l pe q�. unealtă" ca avind sensul de armă": Fă ca oamenii să aibă anne ci i ferite, în funqic de


306

DAO DE , J l NG

(folosit.e de către) gr u pUli l e de zece sau o su t ă (de sold<t til , şi tot n -au să apeleze la ele . " Iată şi al te lecturi ale plimei p ă r \ i a c ap i tol u lui : .(Let. therc bel a sl11 a ll counhy with a small popu lati o n , where the supply of goods are te n fol d 01' hundredfold more th<tn they can use . "

(Lin Yutang) ; .Un petit pays d e faible p op u l a tio n possede un arse n al su sc e ptible d'armer dix ou cent hommes dont il ne se sert jamais. " (Liou Kia-hway) ; .Let there be a small state with few people, where milit.ary devices find no use;" (M ai r) etc. 2. Li te ra l .fă p o p o ru l să privească cu s e ri o zitate moartea". Cînd oamenii se tem de moarte ( p rive s c cu s erioz i t a te moartea") , pedep­ sele sînt a p l icate cu ju stcţe şi propo r Vo n al cu gravitatea fa ptei: acest lucru face , cum afirmă în continuare textul. ca oamenii să nu se mai refugieze în a l te stat.e. Termenul zhong.j ' .a privi cu seliozitate, a s o ­ coti important", poate avea, cu o altă pronunţie, şi sen su l de .din nou, repetat", ceea ce l-a făcut pe B1a kn ey , de exe mp lu , să echivaleze: .Where p eo p le die again a n d a gai n (but. n e ve r emigrate) ". 3 . Sau .n-au să mai existe o cazi i C-3 să le arate la vedere". 4. Sfoara cu nodu li era folosită ca aide-memoire î n ain te de apa­ liţia sclielii. Dţ aceea, susţin exegeţii, fraza se re fe ră la recuperarea sim p li tăţii şi na tura leţii o rigi n are a oamenilor. 5. Aceste fraze pot fi ec hivala te în cel puVn alte două feluli: .gă­ se şte mîncarea lo r pe gustul tău, consideră-le hainele frumoase , fii mulţumit cu locuinţele lor şi găse şte bucurie în obiceiulile lor", res­ pectiv: .mîncarea lor o să le p ria scă, veşmintele au să le pară fru­ mo as e îşi vor găsi tihna în casele lo r şi ob ice iur ile lor au să le facă p l ăce re Menţionăm că cea de-a doua lectură este mai p robab i lă dacă citim în faţa acestor rînduri, potrivit .. textului vechi", fraza: .Desă­ vîrşirea în guvernare ati n ge ultima limită (de p e rfecţ i u n e) at.unci cînd (oamenilor le prieşte mîncarea pe care o mănîncă ... ) . " .

=

..

,

".

-


81 Vorbele sincere nu sî nt frumoase, vorbele frumoase sincere nu sînt; cel bun nu dovedeşte n imi c pri n vorbe I , cine dovedeşte prin vorbe nu este bun; cel ştiutor nu le ştie pe toate , cine le ştie pe toate nu e ştiutor2 • Înţelţptul nu pune nimica deoparte: cu cî t face mai mult pentru ceilalţi, cu-atî t stăpîneşte el însuşi mai mult şi cu cît le dă mai mult oamenilor, cu- atît are el însuşi mai mult.3 D ao al Cerului înseamnă a aduce folos fără a dăuna, Dao al În ţeleptulu i înseamnă a făptui fără a se lua la întrecere . 4 Acest capito l precede capitolul 6 7 în textele de la JI.:1awangdui . 1 . Prin .a dovedi prin vorbe" am tradus un termen care are sensul iniţial de .a dezbate, a discuta (în contradictoriu) despre o anumită problemă". 2. Cel care .Ie ştie pe toate" este cel care ştie cîte ceva despre orice, avind cunoştinţe superficiale în orice domeniu. 3. Unii exegeti echivalează diferit aceste rinduri: .(I nţeleptul) folo­ seşte pînă la capăt (tot ce are) ca să le dea celorlalţi/ ca să-i ajute pe ceilalţi şi totuşi are mai mult (decît ei/ decît înainte). " 4 . Literal, aceste rînduri a r trebui echivalate: .Este Calea (Oao) Cerului ca el să aducă foloase fără să dăuneze ; este Calea I nţeleptului ca el să făptuiască fără să se ia la întrecere cu ceilalti. " I n loc de .a făptui", unii exegeţi citesc .a da, a conferi" sau .a răsplăti", în timp ce pentru termenul tradus de noi prin .a se lua la întrecere" s-a mai ro us i .a se lu taia intra în conflict (cu ceilal n-.


Bibliografie selectivă

AUSTI N RICKETT.

10

Adele (ed . ) .

C1!inese Approaclles to Lit era tu re: Irom

Pri n ce t o n University Press. Plincc­ ton. 1 978. BLAKNEY. R. B . (tL ) . The Way oI Life oI 1..0.0 Tzu . New AmeIican Library, N ew York. 1 955. BLOFELD. John (tr.1 . The Boole oI Ch a11(]e. George Allen & Unwin Ltd . . 1.ondon. 1968. BUCKLEY EBREY, PatIicia (ed . ) . Chinese Civilisation and Sociely. A SOlffCeboolc, The Free Press, Collier MacMillan Publishers, New York, 198 1 . CARUS, Pau l (tr. ) , Lan Tze's Tao Teh King, Thc Open Court Publishing Co. , Chicago, 1898. CHAI, Ch·u. CHAI Winberg, ('AJnjiLCiahism, Ba rron's Educational Series , New York, 1 9 73. CHAN, Wing-tc:;it (tr. şi ed . ) , A Sourceboole i n Chinese Philosophy, PIin c eton University Press, PIinceton, 1963. CHANG, K. C . , Art, Mytll and Rirual. The Patll to Political Awhorily in Ancient Chi na , Harvard University Press, Harva rd, 1982. CHAVANNES, Ed ouard , Le Tai Chan. Essai de monographie d'lIJl culte chinois, Emest Leroux Ed. , PaIis, 1 9 1 0. CHEN, Ellen M. (tr. ) , The Tao Te Ching. A New Translation with Com­ mentary, Pa ra gon House. New York, 1 989. CHEN. Guying ( corn ) , Lao zi zhllShi ji pingjie (n1..ao zi": comentariu şi aprecieri critice) , Zhonghua shuju, Beijing, 1 984 ( 1 970). CHENG, Fran<;;ois, L'ecritw-e poetique chinoise, Ed. du Seuil, PaIis, COI!fucillS

Uang C!l 'i Chao,

.

1 977.

CHENG , Fran<;; ois , Vid şi plilL Limbajul picrural chinezesc, Editura M eridi ane. Bucureş ti 1 983. CH'U, Ta-kao (tr.), Tao Te Ching, George Allen & Unwin Ud. , 1.ondon , .

1 937.

CLEARY, Thom as (tr. şi ed .l, Vitality. Energy, Spirit. A boole, Shambala. Boston & 1.ondon, 1 9 9 1 a. CLEARY, Thom as (tr. ) , The Essential Tao: An Initiation

Taoist Source· into tlle

Heart

oI Taoism through the Awhentic Tao Te Ching and tlle Inner Teach­

ings of C/ulO.ng TzIL, Ha rp er . San Fra ncisc o , 1 99 1 b . . COUVREUR, Seraphim (tr. ) . Le Cheu King (Shijing) , Sien Hien , 1 934. COlNREUR, Seraphim (tr.l, Le Li Ki (U ji) ou Memoire sur les bien­ seances et ceremo nies . Hokien Fu, 1 9 1 3. CREEL, H . G .. The Birth oI China, Reyna1 a nd Hilchcook, New York.

1 937.

CREEL, H . G . , La

pensee chinoise de ConJuci llS a Mao ,

Payot, Paris.


B I B LIOGRAFI E SELECTIVĂ

309

CREEL. H.G . . What I s Taoism? The U niversity of C h i ca go Press. Chi­ c.ago. 1 970. DAY B U R1D N . C la ran c e (Ir. ) . The Philosophers oI Cll ina, Classical and Cont empomry. Philosophical Librmy. New York, 1 962. DE BARY. William Th. (ed . şi tr. ) . So urces qI Chinese Tra di lio n . Columbia l Jniversity Press. New Y"rk. 1 960. DE WOSKI N . Kcnneth W. (tr.) . Doctors, Diviners and Magicians in A n­ cient C hi na. Biographies oIJang ·shih, Columbia University Pre s s . New York. 1 983. DOUGLAS. R K. . Conji.tcia nis m and Taouism. The Society for Pro ­ moUng Christian Knowledge. London. 1 879. DUMITRIU. Anton. Culturi eleate şi culturi heracleitice. Editura Cartea Românească. Bucureşti. 1 987. DUMITRIU. Anton . Istoria logicii. Editura Didactică şi Pedago gică . Buc ure ş ti , 1 974. · DUNSTHEIMER, G . H . Religion offu::ielle, religioll popu la ire et societes secretes en Chine apres les Han in Hi.<;toire des religions. Galli ­ maro. 1 976. ' DUYVENDAAK. J.<J. L. (tr. ) . Tao To King. Le /ivre de la vo ie et de la vertu, Adrien Maisonneuve . Paris, 1987. EBERHARD. Wo lfgan g . A History oJ China. Routledge and Kegan Paul, London . 1977. ELrSEEF. D.. ELiSEEF. V. . La civilisatio n de la Chine classique. Arthaud. Paris. 1 979. EMaro. Susumu. On a Basic Nature oJ Sign in Ta sso BORB E (ed . l . Semiotics UnJolding. Mouton. The Hagu e . 1983. ERKES. Ed u ard (tr. ) . Ho Shang Kung s Commentary on Lao tse . Arti ­ bus Asiac Publis h ers . Ascona. 195 1 . FAN. Yo uqi L1U. Chandeng (corn.) . Dao De Jing, Bai Yu JiIlg sushi (.Dao De Jing" şi .Bai Yu Jing" explicate pe inţelesul tuturor); Hua­ zhong l igo n g daxue chubanshe. B e ij i n g . 1 990. FENG. Da fu (corn . ) . La o zi shizhu. (Comentariu la .Lao zi"l . S ha n ghai . guji chubanshe. Shan ghai. 1 99 1 . FINGAREITE. Herbert. C o nji.tcius: The Secular as Sacred. Harper To reh Baoks. New York. 1 972. FITZGERALD . C.P .. China. A Short Cultural His to nJ . Westview Press. Boulder aud London . 1 985. FORJ�:E. Anton . The World Conception of the Chinese. Arthur Probst hain. Lo n d on 1 923. FUNG. Yu -Ia n . A l IistonJ oJ Chinese Philosop hy . Princeton University Press. Princeton. 1 983. FUNG. Yu-Ian. The Spirit oJ Chinese Philosophy, Kegan Paul. Trench. Trubncr & Ca. Ltd , L o n d o n . 1 947. FUNG. Yu -lan . A Short History oJ Chinese Philosop hy MacMil lan . New . York. 1948. .

-

'

·

.

.

.


3 10

DAO DE JING

FUNG. Yu -hm (1 r.J . A TaDist Classic. Chuang Tzu. Foreign Languages Press. Beijing. 1 989 (J 9 3 1 ]. GAO. Heng (corn .]. Lao zi zhenggu (Explicarea corectă a lui .Lao zi"). Zhonguo shudian c h ubanshe. Bcijing. 1 988 ( 1 943J . GAO. Heng (com . J . Lao zi zhushi (.. Lao zi" adnotatJ ; Henan renmin chubanshe. 1 980. GERNET. Jacques . Lumea chineză . Editura Meridiane. Bucureşti. 1 985.

GILES. H.A. (ir. ] . Ch uang Tzu: Mystic, Moralist and Social ReJonner. Landon. Bernard Quaritch . 1889. GILES. H.A. . llistonj oJChinese Uierature. D. Appleton. Landon . 1 924. Gl RARDOT. N.J .. Myth and Mealling in Early TaDism. Universily of California Press. Berkeley. 1 983. GIRAUD. Daniel (tr. ]. 1 Ching. TaD Te C hi ng . Le Courrier du Livre. Paris. 1 987. GRAHAM. A. C. (tr. ] . The Book oJ Lie- tzu. A Classic oJ the Dao, Colum­ bia Universily Press, 1 990 ( 1 960) . GRAHAM, A. C. Disputers oJ the Dao. Philosophical Argument in Ancient China. Opcn Court. Le Salle, Illinois, 1989. -GRAHAM. A.C Studies in Chinese Philosophy and Philosophical Lite­ rature. St..'ltc Universily of New York Prcss, Ncw York. 1 990. GRAN ET. Marcel , Danses et Legendes de la Chine ancienne, Presses Univcrsitaires dc Francc, 1 9 59 ( 1 92 6) . GRANET, Marcel. C hi nese Civilisalioll, Kegan Paul, Trench, Trubner & Co. Ltd. , Landon, 1930. GRANET, Marcel, Festivals and Songs- oJ Allcient China. E.P. Dutton & Ca . , New York. 1 932. GRANET, Marcel. La Pensee Chinoise , La Renaissance du Livre. Pru:is. 1 934. GRYNPAS. Bendyct (tr. J , Lie tseu: le vrai classique du vide parjait. Gallimard. Paris, 1 96 1 . Ediţia revăzută, Pleiade, Gallimard. Paris, ..

1 980.

GUO. Changshcng (corn .]. Lao zi baihua sflimi (Explicarea secretelor lui .Lao zi" in limba de toate zilele] . Zhongguo gongren chubanshe, Beijing, 199 1 . GUO. Qing (ed. ] , Zhuang zi jishi (Comentariile reunite ale lui .Zhuang zij, Shanghai gUji chubanshe, Shanghai, 1 982. Revizuire a ediţiei publicate de Shijie shuju. cunoscută sub numele de Zhuzijicheng. Compilaţia datează din dinastia Qing şi reuneşte comentariile lui Guo Xiang (din dinastia ,JinJ şi ale lui Cheng Xllanying (din dinas­ ' tia Tang] , laolaltă cu glosele conţinute in lucrarea Jing dian shi well (Explicarea caracterelor din textele clasice) a lui Lu Deming (dinastia Tang) . GUO. Xiang (corn. ) . Zhuang zi. ediţia E r shi e r z i (Douăzeci ş i două de texte) , apărută in timpul dinastiei Qing. Rctipărirc separată. Shanghai guji chubanshe. Shanghai, 1989.


BI B LIOGRAFI E SELECTIVĂ

31 1

.

HESHANG Gong (co m J . Lao zi zhanju (Comentariu la .. Lao zi"'J . ediţii! I3 a iyun Guan . Beijing. 1 990 . Reia ediţia inclusă în .Canonul dao­ ist". Daozang. HOU . Wai-lu . A Short IIistory of Chinese Philosophy. Foreign Lan guages Press. B eij i ng. 1959. HOUANG. Fran<;ois. LEYRIS. Pierre. La Voie et sa vertu . Tao Te King . Ed. du Seuil. Paris, 1 9 79. HSU. Cho-yun. Ancient China in Transition. Stan ford University Press. Stanford . California. 1975. HU. Shih. The Development of the Logical Method in Ancient China. Paragon Book Reprint Corp orati o n. New York. 1 963 ( 1 922) . HUCKER, Charles O. . China's Imperial Past. Stanford University Press. Stanford. California. 1975. HUGHES. E.R. (ed . şi tr. ) . Chinese Philosophy in Classical Times. J . M . Dent and S ons Ltd . . London . 1942 . lAN . Hin Ş u n (corn. ) . Filozoful antic Lao·Tzi şi învăţătura sa, Ed itura de Stat pentru literatură Ştiinţifică. Bucureşti. 1953. JIANG. Xichang (corn.), Lao zi jiaogu (.. Lao zi" colaţionat şi exp l icat) . Chengdu guj i c hu banshe . Chengdu . 1 98 8 ( 1 937). KALTENMARK. Max. La Philosophie Chinoise. Presses Universitaires de France. Paris. 1 972. KALTENMARK. Max. Lao Tzu and Taoism. Stanford University Press. Stanford . California. 1 969 ( 1 965) . KARLGREN. Bernhard. Analytic Dictionary oj Chinese and Sino.. Japa· nese. Paris . f.a. ( ed . I . 1923) .

KARLGREN . Bemhard. Grammata Serica Recensa. B . M . F. E.A. . nr . 29.

Stockholm. 1 957. KARLGREN. Bemhard . Sound and 5ymbol in Chinese. Hong Kong Uni­

versity Press. Hong Kong. 1 97 1 ( 1 922) . KUOO. Ting-Tang. L'evolution de l 'idee du Ciel avant les Tsin. Shang­ hai. 1 939. KWOK. Man Ho. O·BRlEN. Joanne (ed. şi tr.). The Eight InunoJtals of Taoism Legends and Fables of Popular Taoism. Penguin Books. London . 1 99 1 . LAU. D . C. (t r. J . Lao Tzu. Tao Te Ching. Penguin Books. London. 1963. LAU. D . C. (tr. ) . Conji.Jcius. The Ana1ects. Penguin Books. London. 1 979. LEGGE. James (tr. ) . The Texts of Taoi1>m. Clarendon Press. Oxford. 1 89 1 . LEGGE. James (tr. J . The Four Books. Shanghai. f.a. LEYS. Simon. La Foret en feu.. Hermann. Paris. 1983. LI . Shen (corn.) . Lao zi yanjinshi (Comentariu modem la .Lao zi yan") . Ba Shu shushe chubanshe Chengdu. 1990. Reproduce comenta­ riul lui Wang Fuzhi. Lao zi yan (Dezvoltări ci1e sensurilor lui .Lao zi' . din dinastia M ing. .


312

DAO DE J I NG

De Jing Chu!Ju kaolull tCercetare asupra ter­ din dialectul Chu în .Dao De ,ling") . Shaanxi renmin jiaoyu

LI. Shuihai. Lao zi Dao menilor

chubanshe. Xi'an. 1990. Reproduce în anexă textele de la Mawang­ dui. LI. Ziyao (COln. ) . Lao zi milJi (Sensul ascuns al lui .Lao zi") . San Qin chubanshe . xran . 1 989. LIANG. Ch'i ehao. IIistonj qf Chinese Political Thougltt. Kegan Paul . Trench. Trubner & Co. Ud . . London . 1930. LIN. Paul J . (tr. ) . A Translation oJ Lao Tzu's .Tao Te Ching" and Wang Pi's Commentary . Ann Arbor. University of Michigan. 1977. LIN. Yutang (tr.) . The Wisdom oJ Lao Tse. The Modern Library. Ran­ dom House. New York. 1 948. Editia chineză. uşor modificată. Shi­ dai wenyi chubanshe . Changchun. 1 988 şi. într-o altă compilaţie (Zhongguo zheren

de

zhihui

- ÎnţelepcilUlea jilozojilDr Chinei) .

Zhongguo guangbo dianshi chubanshe. Beij ing. 199 1 . LlOU. Kia-hway (tr.) . Lao-Tzeu. Tao Ta Ring. Gallimard . Paris. 1967. Ediţia revăzută. Pleiade. Gallimard. Pa ris . 1 980. LlOU. Kia-hway (tr. ) . Tchouang-tseu. Pleiade. Gallimard. Paris. 1 980. LOEWE. Michael. Chinese Ideas oJ Life and Dea/h . George Allen & Unwin Ltd . . London. 1982. LU. Martin . ConjucianisnL Its Relevance to Modem Society . Singapore. 1 983. LUO. Shangxian (corn.), Lao zi tongjie (Explicarea simplă dar adîncă a lui .Lao zi") . Guangdong gaodeng j iaoyu chubanshe. Guangzhou. 1 989. MA. Xulun (corn.). Lao zi jiaogu (.Lao zi" colaţionat şi explicat) . Guji chubanshe. Beijing. 1 956 ( 1924) . MAIR. Victor H. (tr.). Tao Te Ching. The Classic Book oJ Integrily and the Way. Bantam Books. New York. 1990. ' MASPERO. Hemi . China in A ntiquity . Universily of Massachusetts Press. Boston. 1 978. MASPERO. Henri. Taoism and Chinese Religion. University of Massa­ chusetts Press. Boston. 198 1 . MarTE. Frederick W. . Intellectual Foundations oJ China. Alfred A. Knopf. New York. 1 9 7 1 . MUNRO. Donald J . . The Concept of Man i n Early China, Stanford Uni­ versily Press. Stanford , California. ] 969. NEEDHAM, Joseph. Science and Civilization in China. voI. II. History oJ Scientiflc Thought. Cambridge University Prcss. Cambridge. 1 956. QIAN. Mu, Lao zi bian (Discutînd despre La o zi şi despre . Dao De Jing'1 . Zhongguo shudian chuba nshc. Bcijing. ] 988 ( 1935) . RAO. Zongyi. Lao zi Xiang 'er zhu jiaozheng (Comentariul .Xiang 'er" la .Lao zi"; colaţionare şi examinare critica) . Sh;mghai gUji chuban­ she. 1 99 1 ( 1 956) . Reproduce . în fa csim il. textul întregului comen­ tariu.


SIOLIOG RAFI E SELECTIVĂ

3 13

Farong (corn. ) . Dao De .ling s/Jiyi (..Dao De .ling·'; explicarea sen · chllbanshc. Xi'm'l . 1 9 9 0. REN . Jiyu (com.). Lao zi xin!)i (O nouă interpretare la . I.ilo zi") . Shang­ hai guji chuţmn she. Shanghai. 1 978. Reproduce în a nexă textele de la Mawa n gd u i . REN . Jiyu. Zhonggllo zllexl.le sili (O istorie afilozofiei chineze) . Re nm i n chubanshe. Beijing. 1 990 ( 1 963) . RICK.ETf. Wil li am Allyn (tr. ) . Gllall zi. Political, Economic arul Philoso phical Essa!Js from Early China. Princeton Universily Press. Princeton. 1 985. ROBiNET. IsabeIle. Les Commentaires du Tao To Kingjusqu'au VII· erne siecle. Presses Universitaires de France. Paris. 1 977. ' ROBIN ET. IsabeIle. Histoire du taoisme des oriţiines au XIV-erne siecle. Les Editions du Cerf. Paris. 199 1 . RUB I N . Vitaly A . . Individual and State in AJ1Cient China . C o lwn bia Uni­ versily Press. New York. 1976. SHA. S haoh ai. XU. Zihong. Lao zi quallshi (�Lao zi"; comentariu conle plet ) . Guizhou renmin chubanshe . Guiyang. 1 989. SCHWARTZ. Be nj amin 1. The World of Thought in Ancient China. Harvard University Press. Harvard. 1 985. SUZUKl. D .T .. A Brif!.f History of Early Chinese Philosophy. Arthur Probsl hain . London. 1 9 1 4. VIŞAN . Flo re ntin a . Note sur le caractere deferent du chinois in Revue Roumaine de Linguistique, Tome XXXIV. n r. 2. Bucureşti. 1 989. VIŞAN. Florentina. Le caractere sPeciflilue de l 'ecriture c1linoise en tant que systerne semiotique a u ton ome. in Journal for Sen1iotic Studies. voI 2 (2) . 1 990a. VIŞAN. Florentina. Modelul conji.Lcianist al ritualjză/ii culturii. in Orient, nr. 1 . I 990b. VLĂDUŢEscu. Gheorghe. Introducere in istoriafilosofiei Orientului. an­ tic. Editu m Ştiinţifică şi Enciclopedică. Bucureşti. 1 980. WALEY. Arthur (tr. ) . The Way arul lts Power. George Allen & Unwin Ltd . . London. 1 934. WALEY. Arthur (tr) . The Analects of Conji.Lcius. G e o rge Allen & Unwin Ltd . . London. 1 939. WALEY. Arthur (tr.) . Three Ways of Thought in Ancient China. George AlIen & Unwin Ltd . . London . 1 939. WANG Bi (corn. ) . Lao zi. Dao De Jing. editia Er shi er zi (Douăzeci şi două de texte) . Rc ti pă rirc separată. Shanghai guji chubanshe. Shanghai. 1 989 (a lături de textul U.e zi) . I nclu de glosele lui Lu Deming (d i nast ia Tangl din lucrarea Jing dian shi wen (Explicarea REN .

swilor) . San Qin

din textele clasice) . Duo zlli lun (Despre sensurile tenne1ll1Î1,Ji Dao) . ,li Lu shushe chubanshc. J in a n . 1 987. WAl\1� Li. Gudai hanyu (Umha chineză clasică) . 4 voI. . Zhonghua s h u d i an . I3eij ing. 1 990 ( 1 9 6:3) . . caracterelor

WANG .

Deyou.


314

DAO DE ,J I NG

WANG . Li. Lao zi yanJilL (Cercetare asupra lui .. Lao zi"l .

Tianjin shi gUji shudian . Tia njin. 1 989. WANG . Ming. DCI1.?jia h e dcwJiao sixiall[} yanjiu (Cercetări asupra dao­ ismului filozofic: şi asupra daoismului religio s1 . Zhonguo shehui ' zhongxuc chubanshe . Beijing. 1 984. WATSON . Burto n . Early Chinese Lilerature. Columbia University Press. Ncw York. 1 962. WATIS. -AlIan . Tao. The Watercourse Way. Penguin Books. New York. 1 975. WELCH. Holmes. Taoism: l he Par/ing of l he Way . Beacon Press. Bos­ ton. 1965. WELCH. Holmes. SEID EL. An n a K (ed , ) . Facets of Tao is m Yale Uni­ versity Prcss . New Havcn . 1979. WIEG ER. Leon (tr. 1 . T�xtes Philosophiques. Hien-Hien . 1930. WI EGER. Leon. A History oJ tlle Re ligio l LS Beliefs and Philosophical Opiniol1S in China. Hsien-Hsicn. 1 927. WILHELM . Richard (tr. 1 . Lao Tzu. Tao Te CIung. Routledge and Kegan Pau l, London . 1 978 ( 1 9 1 01 . Include şi comentariul apărut separat în 1 925. The Teachings of Lao Tzu. WILHELM . Richard (tr.] Yi Kin[}. Le Livre des Transjonnatwns. Librai­ rie de Medicis. Paris. 1973. WILHELM. Richard . A Short History oJ Cllinese CivilizaliDn. George G. Harrap. London. 1 929. WRIGHT. Arthur F. (ed . 1 . Studies in C hinese Thought. The University of Chicago Press. Chicago . 1 953. WU . Lawrence C. Fundamentals oJ Chinese Philosophy. University Press of America. New York. � 986. XU. Fancheng (com . 1 . Lao zi yţjie (.Lao zi": supoziţii ş i explicaţi i] . Zhonghua shuju. Beijing. 1 988. XU. Lutian (corn . ) . Lao zi gailun (Explicarea co nceptelor în . Lao zi"l . Zhonguo shudian . Beijing. 1988 ( 1 9301 . XU. Shu . LI U. Hong (com.1. Dao De Jing. Anhui renmin chubanshe. 1 990. YANG. Shuda. Zhou yi guyL Lao zi guyi (Interpretările din vechime ale .Cărţii Schimbărilor" şi ale lui .Lao zi l . Shanghai guji chubanshe. Shanghai. 1 99 1 ( 19281. ZHAN. Jianfeng (com. 1 . Lao zi qi ren. qi shuJi qi daolun (Lao zi, omul, .Lao zi", cartea ş i teoria despre Dao1 . Hubei renmin chubanshe. 1 982 . ZHANG. Liwen. Dao. Zhongguo renmin daxue chubanshe. Beijing. 1 989. ZHANG. Songru (com.1. Lao zi shuoJie (.Lao zi explicat1, Ji Lu shushc chubanshe. Jinan . 1 987. Reproduce în anexă textele dc la Mawangdui. ZHANG. Shunhui (com.], Zhou Qin Dao lunJaw ei (Teoriile şcolii daoiste în timp ul dinastii lo r Zhou şi Qin1 . Zhonghua shuju. Beijing. 1982. .

,

"


BIBLIOGRAFI E SELECfIVĂ

�H 5

ZHOU. She n gc hu n (com.J. Bai/ULa Lao zi (Lao zi explicat in /l11 I1m dc foate zile/eJ . San Qin chubanshe. Xi'an . 1990. ZH U . Qianzhi (com . J . Lao zi jiaogu (.. Lao zi" ca/arionat şi c011 lcn t a t J . Zhonguo s huj u . Be ij i n g. 1 984 ( 1 955J . *** Lao- tse. Tao Te King. Cărarea şi virtutea. Edi t.ura Ram . Anlno;'\si l . GoIj . 1 932. Mawangdui Han mLL boshu Lao zi (Manuscrisele de mătase ale t ext ului

..Lao zi"

descoperite În monnintele Han de la Maw angduiJ . ReIlrn duse în anexă la comentartile lui Ren Jiyu. Li Shuihai şi Zhnll� Son gru . după textele apănlte în facsimil în revista Wenw!L. SC'Il tembrte. 1 974. Si shu wujing ((:e/e patru cărţi şi cele cinci texte canonice) . Shij l e SII1 I ju. 1 936. Ret i ră! i re separată a fiecărui text. Sh a n ghai gUj l ch i l banshe. S h a n gh a i . 1987. Include textele canonice ale confucln nismulu i . Lan y u (A na/ec/ ele) . Da xue (Măreata ÎnvăţăturăJ . Zhorlg yong (Mijlocul) . Yi jing (Carlea schimbărilor) etc . . toate comentat I' de Zhu Xi. filozof neoconfucianist din dinastia Song. Er sili el' zi (Douăzeci şi dor m. de texte) . Zhejiang s h uju. 1 875. ReUpări­ re. S h an ghai gUj i chubanshe. Shanghai . 1985. Antologia include. pe lîngă Dao De ,ling şi Zhuang zi. (texte comen tate de Wa n g Si. res p ec tiv de Guo Xiang) . tex te le Han Fei zi, Huainan zi. Guan zi. Uish i chunqiu e tc .


Indice

de termeni chinezi menţionaţi în prezenta lucrare

ao ben bu

jia gu wen jiao }

*-

jia<>2

jing l jin�

ehang eheng

ţ

cun

It i

da }

-li..

ehi

da2 Dao De } de2 di

J unzi

it

it -it �f

!ii

�.

� -f

li }

.f.

li2

� 14

11 �IJ •

li5

J.f

liang yi

��

miao

-tj

mingl

'f 't }t .ftt

min�

.JJ .t

dong

ti

min�

fan i

ai!

pu

*l

qi . -

j,.

fan2 fei fu gu (gou , nou , bu gu ) gu i } gui2 gUi3

po

=I�

X.

fi. it

� Ji

f

:f

fi.

qi2 qi3 qin qing quan ren i

hun i

;fp i-l

hun2

�fl,

rong

he

ren 2

a-l

H

lf. fI � i:A...

t


INDICE

318 se shan shang di shen sheng shengren Shi l Shi2 Shi3 sh4 si tai ji tai Iao tian

-t 4 -1:. " #

.1� A...

� ±

*It

k. tk

:k ţ X

tu

1Jt

wang

wei l web wen

ci

WU I

fi'

WU2

wuming

:@ .&

wuwei

�A

xi i

I

xi2 xia xiang xiao

r

t �

xiaoren xin xing

.J.

1t -n

A..

xuan

-t

xuan xue

�"

Yang .

!'li � :il -t l�

fi i fi2 Yidai Yin fi ng yong you youmlng zhang zhen zheng zhi l zhi 2 zhi3 zh4 zhi5 zhongl zhon� zhon� zhon� ziran zu

Ft

of

Jfj =1i

�h

• ,. ..i.

�17

i� :J. JO

W

1 .t·

f jf :t

a � Jt

Pentru frumoasa caligrafie a caracterelor din prezentul indice. pro-

funda noa$tră recunoştin ţă e datorată domnului profesor

Dong

Yuan . de la Catedra de Limbi Orientale din Universitatea Bucureşti.

D. L.


Cuprins

NOTĂ AS U PRA PRONUNTIEI

. 6

I NTROD UCERE

.

. . . .

7' 33

NOTĂ ASU PRA EDIŢIEI .

37

Bibliografie selectivă . .

308

Indice de termeni chinezi

31 7

DAO DE JING

.

.

.

.

Lao Zi - Cartea despre Dao si putere  
Read more
Read more
Similar to
Popular now
Just for you