Page 176

350. Plotin, Despre materie, II, 4, 4. Bruno preia fragmentul (din traducerea lui Ficino) care se regăseşte şi Ia Cusanus. ( G.A., 3 70) 3 5 1 . Ibidem. 352. Ibidem. 353. "Recunosc." 354. "Accept." 355. Bruno face aluzie la Italia. Pe continent, şi îndeosebi în

Italia, Alpii erau o demarcaţie nu numai geografică, ci şi cultura­ lă. Fireşte că, folosită în Anglia, care este o insulă d espărţită de continent, expresia e mai degrab ă comică. 356. Legată de o observaţie a lui Aristotel (Metafizica, VIII, 6) şi dezvoltată apoi de stoici, teoria celor două materii - substrat al existenţelo r naturale şi al realităţilor inteligibile - este afirmată cu vigoare şi în repetate rînduri de Plotin (Eneadele, II, 4, 1 2 ; III 5-6, 8 etc. ). Bruno se îndepărtează însă de sursa plotiniană, re­ nunţînd la distinqia rigidă între lumea sensibilă şi lumea inteli­ gibilă. La el raţionamentul urmăreşte mai ales să demonstreze unicitatea materiei, care e unică în coordonatele vesniciei, dar multip l ă în coordonatele timpului. î n acest fel el iden�ifi c ă o ma­ terie unică, fundament al corporalului şi necorporal ului şi care, în măsura în care se contopeşte cu viaţa infinită care animă uni­ versul, sfîrşeşte prin a coincide cu Dumnezeu. (N.T., 1 070) 357. "Un lucru nu poate fi, în acelaşi timp, el însuşi, totul şi ceva: asta o înţeleg chiar şi eu." în realitate Polihimnio a înţeles pe dos : căci Bruno se străduieşte să demonstreze cum materia, unică în sine, poate fi în acelaşi timp toate lucrurile şi fiecare dintre ele. 358. "Dar se spune că, tocmai de aceea, (materia) nu are nici o dimensiune. " 359. "Nu are nici o dimensiune pentru a le putea avea pe toate." 360. Bruno reia oarecum caracterizarea lui Averroes făcută de Ficino ( Theologia Platonica, XV, 1 ), care îl acuza pe arab că, neştiind greaca, mai degrab ă ar fi corupt decît ar fi tradus tex­ tele lui Aristotel. Bruno Însă o interpretează în d irecţia opusă : d up ă el, Averroes a fost un mare filozof tocmai în măsura În care nu s-a op rit l a suprafaţa cuvintelor, ci a pătruns în profunzimea teoriilor aristotelice. 361. î n originalul italian termenii folosiţi aici şi mai departe sînt "complicare" şi "explicare", termeni care provin de la Cusanus şi nu de la Plotin. ( G.A.,372) 362. Aproape nimic." "

1 84

Giordano Bruno-Opere italiene vol. 2-Humanitas (2002)  
Read more
Read more
Similar to
Popular now
Just for you