Page 234

Opera lui von Wright este edificatoare pentru ceea ce poate da un asemenea tip de demers investigator. Nu trebuie crezu t că analiza logico-filozofică sfîrşeşte neapărat în minorat. Dacă revenim asupra subiectului este pentru că avem în memorie rezistenţele mai vechi şi mai noi pe care le-a întîmpinat, la noi şi aiurea, instaurarea acestui fel de a interoga lucrurile, cuvin­ tele, ideile. Analiza logică nu este rodul exclusiv al empiris­ mului britanic ; spre ea converge tot ceea ce ţine de un anumit geometrism al gîndirii ; e suficient să ne gîndim la Leibniz şi Frege spre a vedea sub ce glorioase auspicii se consumă prelin\j­ nariile analizei logico-filozofice. Tot astfel, ar fi inexact să se afirme că rezultatele analizei logico-filozofice sînt con dam ­ nate la insignifianţă. Aceasta se întîmplă doar atunci cind obiectul de studiu însuşi este insignifiant ; sau cînd din cauza cuvîntului nu mai vezi lucrul semnificat ; sau cind minuieşti instrumentul fără calificarea cerută ; sau cînd iţi închipui copilă ­ reşte că mergind spre orizont ti poţi atinge. O operă cum este aceea a lui von Wright poate sta însă mărturie pentru însemnă­ tatea rezultatelor pe care le poate da, cînd găseşte un punct de aplicare şi cind este aplicată, cu dexteritatea necesară , pirghia analitică. Şi nu în ultimul rind trebuie preţuită la acest gînditor acea capacitate de autocritică, de reconsiderare raţio­ nală, de revizuire şi ameliorare in noi variante, a unui proiect sau altul din rîndul acelora care I-au solicitat. Logicianul finlandez a studiat - a practicat - cu Wittgen­ stein filozofia ; studentul de la Cambridge a păstrat pînă astăzi preocuparea vie de a infuza spirit filozofic cercetărilor sale logice. El a abordat probleme importante, a căutat răspunsuri semnificative la întrebări semnificative. lnterogativitatea, pru­ denţa, controlul a supra propriilor sale ipoteze au venit să se alieze cu o m a re disponibilitate de abordare a unor probleme dificile şi de anvergură. Una dintre ele este legată de logica

deontică. In 1951, an în care publică Tratat despre inducţie şi pro ­ babilitate, vede lumina tiparului şi articolul său deschizător de drumuri din revista ,,Mind" intitulat Logica deontică. Prin

aceasta, logicianul finlandez semnează actul de naştere al une i direcţii d e cercetare logică însumînd l a ora actuală mii d e titluri şi aflată in condiţia bună a lărgirii orizontului ei, a legării ei cu alte subiecte de cercetare. G. H. von Wright a con­ struit în acest articol un calcul analog unui calcul modal. P or­ nind de la observaţia că intre conceptele de "obligatoriu" , "permis" , "interzis", pe de o parte, şi conceptele "necesar" ,

235

G. H. von Wright - Norma si actiune [gata]  
Read more
Read more
Similar to
Popular now
Just for you