Page 1

PUNCTUM Nr. 1 • Iarna 2009–2010

Ikuru Kuwajima • Alexandru Tomescu • Hajdu Tamás • Carol Szathmari


argument

P

unctum ţîșnește din fotografie ca o săgeată, străpungîndu‑te. Cuvîntul vine din latină și desemnează rana, incizia, semnul lăsat de un instrument ascuţit. Punctum‑ul unei fo‑ tografii este întîmplarea aceea subtilă care te rănește și te pătrunde. Pe Punctum nu l‑am inventat noi, ci Roland Barthes. Noi, Livia Geabelea, Alex Averche, Răzvan Jigorea și cu mine, am încercat în urmă cu cinci ani doar să‑l ară‑ tăm și să anunţăm că există. Așa s‑a născut iniţial un forum. Dorinţa de a face o revistă de fotografie tipărită o aveam de atunci, însă determinarea lipsea. Vom încerca să fim un punct de liniște în zgomotul din jur. Să oprim puţin privirea și gîndul. Nu sîntem cei mai bogaţi, frumoși și deștepţi, sîntem doar noi, cu felul nostru de‑a vedea. Nici măcar nu sîntem siguri că l‑am înţeles pe Barthes. Dar asta e interpretarea noas‑ tră pe care vrem s‑o arătăm și altora. • – cosmin bumbuţ


punctum® Editor Cosmin Bumbuţ Editori asociaţi Voicu Bojan, Alex Gâlmeanu, Elena Stancu, Gicu Șerban Design grafic Raymond Bobar Producţie Cristian Petrescu — Tipar: Master Print Super Offset Litera: Chronicle Fotografie coperta 1: Hatmanul Zvezdov de Ikuru Kuwajima; Coperta 4: Cazaci de Kuban, 1877, de Carol Szathmari. Contact: editor@punctum.ro CP 37–47 București www.punctum.ro ISSN 2067 – 0192 Preluarea neautorizată, fără acordul scris al editorului, a materialelor publicate în această revistă constituie o încălcare a legii dreptului de autor.

Condiţii de publicare Revista Punctum intenţionează să publice, pe lîngă materialele solicitate, și fotografii realizate de cititori. Sîntem interesaţi de serii, portofolii, proiecte, nu de fotografii singulare. Fiecare por‑ tofoliu va fi atent evaluat de editorii Punctum, rezervîndu‑ne dreptul de decizie asupra publi‑ cării, în funcţie de calitatea ima‑ ginilor, de alte materiale primite și de specificul revistei. Nu există cerinţe speciale, nu pretindem CV‑uri bogate sau pu‑ blicări anterioare. Oricine poate trimite materiale, amator sau profesionist. Punctum nu este o revistă despre tehnică și apara‑ tură fotografică, așa că proiec‑ tele vor fi analizate exclusiv din

punct de vedere al autenticităţii și al consistenţei lor. Toate fotografiile vor fi arhivate și e posibil să fie publicate la cîteva luni de la primirea lor. Dacă nu sînteţi de acord cu acest lucru, vă rugăm ca, o dată cu tri‑ miterea materialelor, să precizaţi data maximă pînă la care sînteţi de acord cu publicarea. Doar autorii proiectelor selectate vor fi anunţaţi prin E‑mail. Ne cerem scuze, dar nu avem resursele pentru a reveni cu detalii către fiecare și de a explica de ce am respins unele portofolii. Dacă proiectul dumneavoastră va fi selectat, vă vom solicita un număr mai mare de fotografii dintre care să le alegem pe cele care vor apărea în revistă. În fiecare ediţie publicăm un

interviu despre un proiect amplu și prezentăm un portofoliu‑serie. Autorii vor fi recompensaţi cu 430 de lei pentru publicarea proiectului și a interviului și cu 215 lei pentru publicarea porto‑ foliului. Plata se face prin trans‑ fer bancar, la maxim 30 de zile de la apariţia revistei. Autorii fotografiilor și articolelor deţin copyright‑ul materialelor publicate în revista Punctum. Acordul de publicare este solici‑ tat în scris, cu semnătură, și este valabil pentru o singură apariţie în paginile publicaţiei. Frag‑ mente din text și o parte dintre fotografii vor fi postate pe site‑ul revistei, www.punctum.ro, sau în materialele de promovare. Așteptăm imaginile dumneavoastră pe E‑mail,

la adresa editor@punctum.ro. Trimiteţi‑ne între 8 și 20 de foto‑ grafii, însoţite de o biografie și de o scurtă prezentare a proiectului. Fotografiile trimise trebuie să aibă latura mare de 800 de pixeli la 72 de DPI. Formularul de înscriere și condiţiile le găsiţi pe www.punctum.ro. Vă rugăm, asiguraţi‑vă înainte de a trimite imaginile dumneavoastră că acestea îndeplinesc toate condiţiile necesare.

(În cazul în care fotografiile dumneavoastră au fost selectate, vă rugăm să completaţi acordul de publicare de pe www.punctum.ro)


sumar

4 • Hajdu Tamás

Șoareci, pești și alte animale de casă

— 16 • Alexandru Tomescu

Despre pasiunea pentru fotografie și lumină și despre momentul în care toate formele de artă tind să se contopească

— 30 • Ikuru Kuwajima

Interviu: despre compromisuri în fotografie, alegerea subiectelor și proiecte de lungă durată 34 • Cazacii din Crimeea

— 54 • Brooks Jensen

„Marii fotografi sînt și ei doar oameni, ca fiecare dintre noi, și sînt supuși acelorași rutine care ne colorează viaţa.“

— 56 • Home

Atelier de fotografie la Tîrgșor

— 80 • Carol Szathmari – Partea I Primul fotograf de război


p u nc t u m | N R . 1 | 2 4


p u nc t u m | N R . 1 | 2 5


Cazaci După ce Uniunea Sovietică a intrat în colaps, cazacii din Crimeea au devenit activi și au început să își reînvie tra‑ diţiile. Ei se trag din cazacii de pe rîurile Kuban și Don din Rusia. De fapt, majoritatea locuitorilor din Crimeea au origini rusești. În timpul epocii sovietice, activităţile și tradiţiile lor au fost suprimate. Dar, recent, ei au înce‑ put să poarte uniformele tradiţionale și să practice ac‑

tivităţi străvechi, cum ar fi expediţiile și cursele de cai; legătura cazacilor cu aceste animale este foarte impor‑ tantă. Unii dintre ei își restaurează casele construite tradiţional și își reafirmă identitatea de cazaci. Trupele de cadeţi s‑au reînfiinţat și au devenit singurele de acest fel din Ucraina. Fotografiile din acest proiect urmăresc procesul de reînviere a tradiţiilor din Crimeea. – de ikuru kuwajima

p u nc t u m | N R . 1 | 3 4


Hatmanul Zvezdov ĂŽn satul Izobilne, Crimeea, Ucraina

p u nc t u m | N R . 1 | 3 5


Scurtă pauză după antrenamentul de dimineaţă în munţii Ai‑Petri

p u nc t u m | N R . 1 | 5 0


Antrenamentul de dimineaĹŁÄƒ

p u nc t u m | N R . 1 | 5 1


Fotografie de Simona D.

p u nc t u m | N R . 1 | 7 6


Fotografie de Y. Z.

p u nc t u m | N R . 1 | 7 7


Carol Szathmari Partea I

1 1 i an uar i e 1 8 1 2 , C luj – 2 4 m a i 1 8 8 7, b u c u reș t i

Autoportret

p u nc t u m | N R . 1 | 8 0


P

rimul mare fotograf din Ţara Românească s‑a născut la Cluj, la începutul secolului al nouăsprezecelea. Deși avea cetăţenie aus‑ triacă, Szathmari a preferat să lucreze în România și a surprins schimbările prin care a trecut ţara sub conducerea a trei domnitori diferiţi. Înainte de a‑și descoperi înclinaţia pentru fotografie, el a studiat pictura și gravura, două arte apreciate în acea perioadă. Mai tîrziu, a înţeles importanţa documentară a fotografiei, iar această viziune l‑a făcut să fie primul om care a imortalizat imagini de pe cîmpul de luptă. Szathmari a urmat cursurile Colegiului Reformat din Cluj și l‑a avut profesor de desen pe Samuel Nagy. Cu toate că lucra la Vistierie și la Gubernia Ardelenească din Sibiu, unde făcea naveta de două ori pe săptămî‑ nă, acest lucru nu l‑a împiedicat să devină ucenicul lui Franz Neuhauser, un pictor vienez stabilit în Sibiu și considerat, la acea perioadă, cel mai bun pictor tran‑ silvănean. În atelierul lui a studiat portretistica, iar modelele sale au fost, la început, clienţii și colegii de la birou. După o perioadă, Szathmari a căpătat o faimă lo‑ cală care i‑a permis să îi picteze pe burghezii înstăriţi și pe moșierii din împrejurimi. A devenit pictor de casă al conţilor Haller și Kendeffy, consolidîndu‑și astfel auto‑ ritatea în mediile aristocratice. Dar, cu tot succesul pe care îl avea pe plan local, Szathmari își dorea mai mult. În 1832, el a plecat la Viena, unde a fost angajat la Cancelaria Curţii Ardelenești; intenţia lui era să fie acceptat la Academia de Arte Frumoase. A renunţat la această idee după ce un profesor l‑a criticat înainte de a se prezenta la examen. Mai tîrziu, la îndemnul unchiu‑ lui său, a urmat cursurile Facultăţii de Drept. Însă lipsa unor studii de specialitate nu l‑a împiedicat să realizeze portretele prinţului Esterhazy și al contelui Festetics. O lungă perioadă de timp, Szathmari a călătorit prin Europa. Din Viena, el a plecat la Salzburg și München, apoi în Italia, unde a vizitat Padova, Florenţa, Veneţia și Milano. Făcea schiţe în toate locurile în care mergea și a păstrat acest obicei de‑a lungul întregii sale vieţi. Avea permanent cu el uneltele necesare unor schiţe rapide. Picta peisaje, dar și portretele celor pe care îi întîlnea, aristocraţi sau oameni simpli. Așa l‑a cunos‑ cut, în Italia, pe Franz Liszt, celebrul compozitor, care avea să îi devină prieten pe viaţă. După ce a vizitat Europa o lungă perioadă de timp, Szathmari s‑a stabilit definitiv în București, în 1843, și și‑a deschis un atelier foto pe uliţa Vergului. Însă aces‑ ta nu era primul studio din oraș: Wilhelmine Priz, I. Pohlmann și Frederich Binder începuseră deja să lucreze

ca fotografi. Szathmari a creat însă unul dintre cele mai moderne ateliere din Europa. El folosea o invenţie a fizi‑ cianului Joseph Petzval, un obiectiv luminos care permi‑ tea timpi mai scurţi de expunere. Din păcate, la patru ani după ce a deschis studioul, acesta a ars în întregime în cel mai devastator incendiu care a avut loc în București. Fotograful a luat‑o de la capăt și a deschis un alt stu‑ dio, pe un teren de la Podul Mogoșoaiei (actuala Calea Victoriei). Aici avea vitrine și draperii care îl ajutau să regleze lumina naturală ce pătrundea în interior. Inte‑ resat de noile tendinţe în fotografie, Szathmari a reali‑ zat, în noiembrie 1848, prima calotipie cunoscută la noi. El a aplicat pe o foaie de hîrtie o soluţie de argint fixată cu albuș de ou; calotipia consta în realizarea unui nega‑ tiv pe hîrtie care apoi se putea multiplica de cîte ori era necesar, spre deosebire de daghereotipie, prin care se obţineau doar imagini pozitive unicat. Acest procedeu era o invenţie a britanicului William Henry Fox Talbot, brevetată în Anglia și Franţa în 1841, iar în Statele Unite în 1847. Negativul, care se află astăzi la Academia Româ‑ nă, prezintă imaginea unei antichităţi din colecţia sa, pe spatele căreia a scris: „Die aller erste photographie die ich gemacht habe in Jahre 1848 november“ (Prima fo‑ tografie din viaţa mea pe care am făcut‑o în anul 1848, luna noiembrie). Luînd în considerare speculaţiile le‑ gate de începutul pasiunii sale pentru fotografie, nota de pe negativ are valoarea unei mărturii. În scurt timp, unul dintre competitorii săi, Frederich Binder, și‑a lichidat magazinul de daghereotipie de tea‑ ma falimentului și a trecut la calotipie. Binder și Sza‑ thmari au avut atunci strălucita idee de a specula, în scopuri artistice și comerciale, Războiul Crimeii, încă de la primele semne ale conflictului. În 1853, Turcia a declarat război Rusiei, care ocupase Moldova și Ţara Românească aflate sub suzeranitate otomană: încep os‑ tilităţile între trupele rusești și cele turcești aflate de‑o parte și de alta a Dunării. Acesta a fost începutul Răz‑ boiului Crimeii, conflict în care se vor angaja mai tîrziu Anglia și Franţa, de partea Turciei. Prezenţa trupelor rusești și a celor turcești în Bucu­ rești i‑a oferit lui Szathmari o ocazie de cîștig și de afirmare. El a adunat o întreagă galerie de portrete de militari pe care îi invita la el în studio sau care veneau din proprie iniţiativă. O parte dintre aceste calotipii și mai multe fotografii cu ofiţeri din ambele tabere se află astăzi la Cabinetul de Stampe al Academiei Române. Dorind să aibă o imagine de ansamblu asupra conflic‑ tului, Szathmari se hotărăște în 1854 să meargă pe front și să facă fotografii chiar acolo. El îi imortalizează pe

p u nc t u m | N R . 1 | 8 1


Cavalerie turcă, 1854

p u nc t u m | N R . 1 | 8 4


General de artilerie austriac, 1854–1855

p u nc t u m | N R . 1 | 8 5


Punctum #1  

Photo magazine, Romania

Read more
Read more
Similar to
Popular now
Just for you