Issuu on Google+

Premiul Dumitru Tinu 2007

Punctul S@pt@mânalul mure}ean

www.punctul.ro

Anul VII, Nr. 408, 28 decembrie 2012 13 ianuarie 2013 Preţ: 0,99 RON

Următorul număr al săptămânalului Punctul va apărea în 14 ianuarie 2013

La mulți ani!


Punctul Nr. 408, 28 decembrie 2012 - 13 ianuarie 2013

www.punctul.ro

LA MULŢI ANI!

Cu optimism spre 2013

Punct de vedere asupra chestiunilor ce îi privesc şi de multe ori le Consiliu local, judeţean, influenţează într-o oarecare de ce s-a luat o anumită măsură traiul de zi cu zi. decizie şi nu alta, unde La sfârşit de an aş fi s-au dus banii, dacă a fost fost curioasă să ştiu ce îi oportun sau nu cum au fost interesează cu adevărat cheltuite fondurile din bu- pe colegii mei jurnalişti, get, de ce alocăm fonduri de la operatori imagine pentru o investiţie şi nu la tehnoredactori, de la pentru educaţia şi sănătatea reporteri la redactori-şefi copiilor şi multe, multe alte etc., ce mai cred ei despre informaţii ce urmăresc ca meseria lor, ce îi mai face ai noştri cititori, telespecsă le fie drag de această tatori, ascultători să fie profesie nu foarte iubită de mai pregătiţi, mai educaţi multe categorii sociale, de de Ligia Voro

Tot restul anului îi informăm şi încercăm să îi formăm pe mureşeni să fie cetăţeni implicaţi. Cu mijloacele pe care le avem la dispoziţie. Acesta e rostul să le spunem ce s-a mai întâmplat în judeţ, ce înseamnă o şedinţă de

ce continuă, deşi le vine de multe ori să renunţe, dacă e greu să faci mass-media cu fonduri puţine, cum e să stai ore în şir aşteptând o declaraţie. Până la urmă, aş fi vrut să ştiu ce mai e şi unde mai e jurnalistul mureşean al zilelor noastre. Poate m-am gândit prea târziu să le adresez aceste întrebări. Poate că în anul ce va veni voi avea prilejul de a avea răspunsuri la aceste întrebări.

Până atunci aş vrea să le urez ca în 2013 să nu uite de echilibru, documentare serioasă şi informaţie imparţială. La Mulţi Ani! P.S. Dacă mă întrebaţi acum la sfârşit de an, ce aşteptări am de la noul – dacă tot am împărţit acum câteva mii de ani timpul –, aş răspunde, paradoxal, că puţine şi multe. Eu nu am aşteptări mari de la noul Guvern. Nici de la preşedinte. Nici de la marea majoritate a parlamentari-

lor. Am, în schimb, mari aşteptări de la oamenii din jurul meu şi cred în puterea lor de a provoca o ruptură adevărată de vechile metehne româneşti şi de a acţiona ca un pol de presiune asupra guvernanţilor zilei. Am mari aşteptări de la oamenii care ştiu să îşi facă meseria bine şi care sper că vor continua şi în 2013 să facă ceea ce ştiu mai bine. Şi mai cred că schimbarea începe de la şi cu fiecare dintre noi.

Fonduri europene: și salvatoare, și ucigătoare Anul 2012 ne-a demonstrat că Fondurile europene sunt o chestiune mai complicată. În 2013 cei care accesează astfel de fonduri trebuie să fie foarte atenți Vasile Dancea Cătălin Hegheș

În vara anului 2012 s-au împlinit cinci ani de la începutul derulării fondurilor europene Regio în Regiunea Centru. Rezultatul: 1.083 proiecte depuse, 123 de proiecte finalizate deja, peste 380 milioane de euro contractate prin proiecte de către județele regiunii Centru (Alba, Brașov, Covasna, Harghita, Mureș și Sibiu). „Practic, acum în fiecare județ din regiune se pot vedea investiții Regio în drumuri reabilitate, în școli, în sistemul de intervenție SMURD, în ambulatorii și cabinete medicale, dar și în pensiuni, hoteluri, stațiuni turistice sau cămine sociale pentru tineri sau vârstnici”, a declarat Simion Crețu, director general ADR Centru. 30 de proiecte Cum era de așteptat,

la nivelul județului Mureș, municipiul TîrguMureș conduce în topul accesibilității fondurilor Regio, cu 30 de proiecte. Le vom aminti doar pe cele mai importante sau mai interesante. Reamenajarea și conservarea Cetății Medievale Tîrgu-Mureș este proiect aflat în derulare, cu o valoare nerambursabilă de 21.705.285,15 de lei. Un alt proiect de anvergură este Modernizare rețea stradală la nivelul municipiului – proiect finanțat în două tranșe cu o valoare nerambursabilă totală de peste 110 milioane de lei. Unul dintre cele mai importante proiecte, care ar putea avea repercusiuni inclusiv asupra turismului orașului, este legat de Platoul Cornești. Cu fonduri de 14,09 milioane lei, Platoul din Tîrgu-Mureş se va transforma într-un nou

Punctul alb

punct de atracţie turistică ce va diversifica oferta de servicii a orașului nostru. Contractul de finanţare semnat în prezenţa reprezentanţilor Primăriei municipiului Tîrgu-Mureş şi ai ADR Centru prevede ca, în următorii trei ani, utilităţile Platoul Corneşti să se modernizeze şi să ofere un spaţiu de agrement inedit ce va atrage cât mai mulţi cetăţeni din oraş şi turişti veniţi să viziteze municipiul nostru. Din fondurile proiectului se va amplasa o fântână arteziană pe o suprafaţă de 116 mp, se va construi un amfiteatru în aer liber, iar parcările, aleile şi căile de acces la obiective vor fi amenajate pe o suprafaţă de peste 9.000 de metri pătrați. Pentru amatorii de sport în aer liber va fi construită o pistă de alergare de 1.270 m lungime, se va construi un skate parc pe o suprafaţă de 1000 de

S@pt@mânalul mure}ean

Se acordă tuturor mureșenilor; redacția Săptămânalului Punctul vă urează un călduros La mulți ani, multe împliniri pe toate planurile și fie ca nici în anul care vine să nu vă dezamăgim!

2

www.punctul.ro

www.punctul.ro

mp şi un traseu off-road pentru biciclişti, cu o lungime de peste 2400 m. O altă față a fondurilor europene Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POSDRU), e doar unul din programele prin care organizațiile non-guvernamentale pot accesa fonduri europene în perioada 2007-2013. Totuși, acesta

Punctul negru S@pt@mânalul mure}ean

www.punctul.ro

Platoul Cornești este un exemplu bun în ceea ce privește accesarea de fonduri europene

Punctul Nu se acordă!

s-a dovedit extrem de toxic pentru ONG-urile care chiar au făcut-o. Luni întregi de întârzieri la deconturile în cadrul proiectelor și sute de mii de euro lipsă astfel din contabilitate, au adus „fericitele” ONG-uri care au reușit să acceseze bani europeni cu conturi blocate, sechestru pe bunuri sau chiar ipoteci pe clădiri. De exemplu, Teatru 74 a accesat fonduri europene dar, după ce anul trecut deconturile au întârziat 5-6, până chiar la 7 luni de zile, ceea ce a dat peste cap activitatea teatrului, anul acesta povestea s-a reluat. La fel s-a întâmplat cu un alt proiect, derulat de Fundația Alpha Transilvană. Este vorba despre proiectul „Eficienţa Muncii Asistate. Crearea și

implementarea metodologiei integrate de pregătire profesională și angajare asistată pe piața muncii a persoanelor cu dizabilități”. Concret, proiectul și-a început derularea la 1 ianuarie 2011 și ar trebui să se încheie în a doua parte a anului 2013. Managerul de proiect Andreia Moraru ne declarat atunci că dificultățile au devenit din ce în ce mai sufocante, iar în luna septembrie au ajuns să amâne pentru prima dată activitățile din proiect. Când au apărut pentru prima dată probleme și întârzieri la deconturi, cei de la Alpha Transilvană au ales o altă abordare. Ca să nu existe întârzieri mari la plata furnizorilor și a salariilor, au accesat o linie de credit, fiind printre foarte puținele ONGuri din țară care au reușit acest lucru. În schimb, au fost nevoiți să ipotecheze clădirea din Aleea Vrancea. Banii din linia de credit au fost cheltuiți, pentru că în proiect erau cheltuieli, dar deconturile și-au continuat întârzierea. Acum s-au ales și cu dobânzi de circa 5.000 de lei pe lună – care evident că nu se decontează în proiect – dar și cu ipotecă pe clădire.


www.punctul.ro LA MULŢI ANI!

Punctul Nr. 408, 28 decembrie 2012 - 13 ianuarie 2013

Bugetul care ne doare Primăria şi Consiliul Local Tîrgu-Mureş încheie în curând un an 2012 nu tocmai grozav din punct de vedere financiar. Facturi neînregistrate, datorii necunoscute şi plăţi neefectuate sunt doar câteva dintre problemele care îşi aşteaptă rezolvarea în 2013 Ligia Voro

În 26 ianuarie 2012, Consiliul Local Tîrgu-Mureş se întrunea în şedinţă ordinară pentru a adopta bugetul municipiului. Atât la venituri, cât şi la cheltuieli suma aprobată se cifra la 601,794 de milioane de lei. Din această sumă, o parte importantă o reprezentau sumele ce urmau să fie primite de la Uniunea Europeană, şi anume jumătate din buget. Propriu-zis, bugetul municipiului arăta şi arătă mai prost decât în 2011, atâta vreme cât veniturile proprii estimate erau mai reduse cu 35 de milioane de lei decât cele din anul anterior. Pentru a reechilibra bugetul la capitolul de venituri, Direcţia economică a înscris la poziţia subvenţii primite de la bugetul de stat şi de la alte bugete suma de 25 de milioane de lei peste ceea ce s-a primit sau nu în 2011. În anul 2011 s-a intrat cu datorii de 40 de milioane de lei, însemnând facturi neachitate, sumă ce a crescut la începutul anului 2012 la 47 de milioane de lei (470 de miliarde de lei pentru cei care calculează încă în vechea monedă). Cam aşa arăta bugetul la începutul anului. Cu toate acestea, în tot decursul anului 2012, am aflat de la reprezentanţii Primăriei Tîrgu-Mureş că nu există datorii şi că autoritatea locală nu are facturi neachitate. Cu toate acestea, mai multe scandaluri au dovedit contrariul. E. Star a reziliat contractul Să începem cu scandalul apei calde care a izbucnit în campania electorală de la alegerile locale, cu siguranţă deloc întâmplător, şi care a continuat pe tot parcursul anului 2012. În 2010, serviciul de

furnizare a energiei termice era preluat în concesiune de RFV Mureş Energy care s-a ,,rebranduit” apoi ca E.Star Energy România. Compania opera 15 centrale termice şi în jur de 7.000 de abonaţi – cam atât a mai rămas din sistemul centralizat la momentul în care Energomur a ajuns în insolvenţă – şi se angaja la investiţii ambiţioase. De cealaltă parte, autorităţile publice locale – Consiliul Local Tîrgu-Mureş şi Primăria – erau fericite că scapă de grija a câteva zeci de mii de locuitori şi pentru asta erau de acord să plătească diferenţa la preţul gigacaloriei – 70 de lei per unitate. Dulcea fericire nu a ţinut însă mult, iar în 13 iunie, la trei zile după alegeri, E.ON Energie România a sistat furnizarea gazului metan către cele 15 centrale termice operate de E.Star, motivând restanţele de aproape 5,5 milioane de lei pe care le datora compania concesionară. Din aceste datorii, aproape jumătate erau debite ale Primăriei Tîrgu-Mureş. Mai precis – 2,3 milioane de lei, motiv pentru care E.Star a reziliat unilateral contractul de delegare a serviciului de energie termică. „Direcţia Economică a Primăriei nu a evidenţiat în contabilitatea proprie facturile fiscale emise de SC E-Star Energy Mureş la valoarea facturată privind nivelul subvenţiei aprobat prin Hotărârea Consiliului Local nr. 95/2011, pentru a se acoperi diferenţa dintre preţul de producere, distribuţie şi furnizare a energiei termice şi preţul local de facturare către populaţie”, explica la vremea respectivă, dar şi mai recent, viceprimarul Ionela Ciotlăuş de ce E.Star a reziliat contractul. Bineînţeles, nefiind evidenţiate în contabilitate facturile, Primăria nu avea într-adevăr nicio datorie. Totuşi, acestea erau emise.

Ce spune Camera de Conturi asupra acestui fapt poate aflăm anul viitor. Tot în vară am aflat, ceea ce arătam şi în cursul anului 2010 când Energomur era îngropată în datorii, că debitele restante ale Primăriei către compania E.ON se cifrează la 18 milioane de lei la care se mai adaugă alte patru cu titlu de penalităţi de întârziere. Pentru acestea, Primăria se judecă cu furnizorul de gaz metan şi speră să câştige, nu prea înţelegem cum şi nu am vrea să ne lansăm în speculaţii asupra judecătorilor. Serviciul de furnizare a energiei termice a fost trecut la Locativ SA – cu menţiunea că acesta va reveni la Primărie, ceea ce încă nu s-a întâmplat -, cei mai mulţi locatari şi-au pus centrale de apartament, unii aşteaptă şi acum să fie conectaţi la reţeaua de alimentare cu gaz metan, pentru şcoli s-au găsit soluţii de montare de centrale proprii şi problema a fost bifată ca rezolvată. Datoriile însă rămân.

trocedate unde funcţionează şcoli. La sfârşitul lunii august, în timpul unei şedinţe de Consiliu Local, aveam să aflăm că Primăria era datoare Biserici Romano-Catolice cu 220.000 de lei cu titlu de chirie pentru clădirea Liceului de Artă. Adică biserica nu încasase în ultimele 16 luni niciun leu pentru chirie şi în plus între cele două părţi nu mai era în vigoare vreun contract. În privinţa contractului, potrivit normelor dreptului civil funcţiona tacita relocaţiune, ceea ce însemna că Primăria datora chiria chiar dacă nu fusese semnat vreun nou contract sau un act adiţional. Nu erau însă singurele restanţe. La fel se întâmpla şi în cazul altor şcoli. În 29 noiembrie, din nou într-o şedinţă în plen, descopeream alte datorii ale municipalităţii. Aleşii locali au fost chemaţi să aprobe alocarea a aproape două milioane de lei unor companii care aveau facturi neîncasate de la Primărie. Alţi bani, alt scandal, mai ales că alocarea banilor veniţi de Chiriile pentru la bugetul de stat nu s-a făcut şcoli, neplătite pe criterii clare, aşa cum au Un incident la Liceul de cerut cei trei consilieri locali ai Artă – prăbuşirea unei bucăţi PSD. Minoritatea social-dedin tavanul unei săli de curs - mocrată nu a votat rectificarea avea să aducă în prim-plan o bugetară, fiind acuzaţi că s-ar altă problemă: cea a datoriilor împotrivi unei primeniri a înregistrate de municipalitate bugetului. Şi noi am rămas cu către proprietarii clădirilor re- această curiozitate, şi anume

2013 se arată an greu pentru CL Tîrgu-Mureș care trebuie să rezolve multe probleme tăioase. Toate legate de bani

cum au fost selectare firmele care urmau să beneficieze de o susţinere financiară taman în campania electorală, când banii pentru partide se strâng şi printr-o asemenea metodă. Electrica stă să taie lumina Imediat după alegerile parlamentare, pe site-ul ANAF a apărut informaţia că nocturna stadionului Transil este scoasă la mezat din cauza debitelor acumulate de Asociaţia Fotbal Club Municipal către Administraţia Financiară Tîrgu-Mureş. Instalaţia de nocturnă, băncile antrenorilor şi alte bunuri ale clubului urmau să fie vândute cu un preţ începând de la 1,7 milioane de lei. Care este valoarea datoriilor nu am aflat-o, deoarece Finanţele se apără cu secretul fiscal, în timp ce conducerea clubului se eschivează să dea o cifră exactă. Ceea ce am aflat însă, o informaţie oarecum şocantă având în vedere cine a făcut-o – consilierul local Claudiu Maior, consilier personal al edilului-şef Dorin Florea şi vicepreşedinte al clubului, este

că Primăria datorează FCM nouă milioane de lei. Până acum am ajuns la vreo 39 de milioane de lei. În decembrie, înainte de Crăciun, am mai aflat că avem iluminat public pe datorie. Sau pe baza constrângerilor legale impuse furnizorului de electricitate de a nu deconecta de la reţeaua de energie electrică şcolile. Datoriile către Electrica se cifrează la peste un milion de lei, sumă din care doar pentru unităţile şcolare, municipalitatea datorează 200.000 de lei. Informaţia a fost confirmată de către reprezentanţii Electrica, reprezentanţi care au recunoscut că au emis peste 150 de ordine de deconectare care nu au fost puse în executare deoarece, cu ţârâita, Primăria mai plăteşte câte ceva. Cam aşa am stat cu bugetul în 2012. Totuşi ar fi de precizat că la secţiunea venituri, la ultima rectificare, bugetul avea cu vreo 78 de milioane de lei în plus faţă de ianuarie 2012. În aceste condiţii, ne întrebăm retoric de ce nu sunt plătite datoriile?

3


Punctul Nr. 408, 28 decembrie 2012 - 13 ianuarie 2013

www.punctul.ro

ÎNVĂŢĂMÂNT

2012, anul surprizelor în învățământul mureșean

Profesorii, elevii, părinții..., de fapt, toată lumea speră la un an mai bun pentru învățământ. Sperăm că acesta va fi 2013 Vasile Dancea

În învățământ anul 2012 a adus câteva noutăți. Desigur, în învățământ mereu sunt noutăți, dacă am fi subiectivi am zice că acestea sunt unele mai prostești decât altele, dar am încercat mereu să vedem partea plină a paharului, așa cum e ea... O noutate absolută Mai întâi amintim de Școala Altfel, o noutate absolută în învățământ, care va avea loc și în anul 2013 sub denumirea „Să ştii mai multe, să fii mai bun!”. Fiind vorba, de fapt de ,,aceeași Mărie, cu altă pălărie”… În 2012, Școala Altfel a avut loc înainte de vacanța de primăvară. „Am avut foarte multe activități. Dintre acestea, amintesc doar câteva: întâlnire cu reprezentanții poliției rutiere; concurs de gătit; târg de antichități (realizat prin contribuția elevilor); vizite ale unor elevi de școală generală în liceul nostru; întreceri sportive – un campionat de fotbal; concurs de orientare turistică, pe un traseu forestier etc.”, ne-a informat la momentul respectiv prof. Simion Bui, fostul director al Colegiului Național „Alexandru Papiu Ilarian” din Tîrgu-Mureș

www.punctul.ro

despre activitățile desfășurate în săptămâna 2-6 aprilie. Proști la bac Apoi, după câteva săptămâni bune a urmat examenul de bacalaureat. Și anul acesta examenul de bacalaureat a făcut prăpăd printre absolvenți. Aproximativ jumătate au picat… Promovabilitatea de puțin peste 50% la bacalaureat arată încă odată crudul adevăr al sistemului de învățământ: profesori prost plătiți care, de cele mai multe ori, nu mai dau doi lei pe munca care ar trebui să-i înnobileze, și absolvenți care nu-s capabili în patru ani de liceu să acumuleze minimul necesar pentru a promova un examen de bacalaureat gândit la nivel mediu, dar care au pretenția să termine un liceu. Mai grav e că încă mârșăviile nu au fost stopate, încă mai există lucrări cumpărate, note umflate din prietenie și pile cu duiumul. La examenul din 2012 s-au înscris, în Mureș, 5.137 de elevi și s-au prezentat 4.899. Procentul de promovabilitate în județul Mureș, înainte de depunerea și soluționarea contestațiilor a fost „de 45,74%. 2.241 de candidați au promovat, ar 2.386 de elevi au luat sub 5. Este vorba despre promoția

Punctul

Cristian TEODORESCU Editat de S.C. MACROMEDIA S.R.L. Str. Horea, nr. 11 Tîrgu-Mureş, cod 540502 Tel/Fax: 0265 22 00 44 ISSN: 1841 - 0699 Responsabilitatea juridică pentru conţinutul articolelor aparţine

Marius LIBEG autorilor. În cazul preluării unor articole, citarea declaraţiilor unor surse oficiale, responsabilitatea aparţine sursei citate. Informaţii abonamente la telefon 0265 22 00 44, la sediul redacţiei, la chioşcurile Rodipet şi la toate oficiile poştale.

Editor: LIBEG Zsuzsanna Director administrativ: Editorialist: LENA GRAUR Cristina UNGUREANU Redactori: Lena GRAUR Asistent director administrativ: Cătălin HEGHEŞ Mihaela KOZAK Cristina VANCEA Ioan A. BORGOVAN IT/DTP: Ovidiu MORAR Tipărit la SC BAP AGENCY S.R.L. Mircea BARBU

4

mânia care şi-a pierdut în jur de 50% din unităţile de învăţământ liceale în urma unor hotărâri judecătoreşti”, a arătat Claudiu Maior, consilier local. Desigur, retrocedările au un impact negativ asupra finanțelor municipiului: Primăria Tîrgu-Mureş plăteşte, lunar, peste 60.000 de lei (echivalentul a 15.000 de euro) chirie pentru patru instituţii de învăţământ care funcţionează în imobile retrocedate - Liceul de Artă, Liceul Teoretic „Bolyai Farkas”, Colegiul Naţional „Unirea” şi Gimnaziul „Europa”. Cea mai gravă situație este la Liceul de Artă: în luna august 2012 a căzut o parte din tavanul celei mai frecventate săli de clasă, Sala de stu-

În fruntea clasamentului naţional În această toamnă, în urma unei evaluări ARACIP care a vizat peste 1.000 de școli din toată țara, a rezultat că județul Mureș are cea mai bună școală generală din țară și cel mai bun liceu din punctul de vedere al eficienței. Este vorba despre Liceul Pedagogic din TîrguMureș și despre Şcoala GeElevi excepționali nerală I-VIII „Radu Popa” 2012, dar și promoțiile ante- cian Blaga” din Reghin, predin Sighişoara. „Pentru noi rioare. Nu a existat nicio notă miul I la Olimpiada Naţioeste o confirmare a muncii de 10”, ne-a declarat atunci nală de Limba Germană din noastre, a profesorilor, a eleRaluca Damian, purtătorul acest an, Ştefana Bothază, vilor şi a părinţilor, a întregii de cuvânt al Inspectoratu- Anamaria Peica şi Anca Paşechipe implicate în educaţie. lui Școlar Județean Mureș. can, elevele Colegiului NaţiAcest rezultat ne dă un reper Astfel, promovabilitatea este onal „Mihai Eminescu” din ierarhic la nivel naţional, iar puțin mai bună decât în Tîrgu-Mureş care au alcătuit în urma evaluării externe am 2011, când, după prima se- echipa câştigătoare a premiuvăzut care ne sunt punctele siune, înainte de rezolvarea tari şi punctele slabe, unde contestațiilor, s-a înregistrat mai avem de lucru”, a declaun procent de promovabilitarat prof. Daniela Matache, te de 45,56%. directorul Liceului Pedagogic din Tîrgu-Mureş. Elevi de top În ceea ce priveşte şcolile Dar, învățământul gimnaziale, pe locul I se situmureșean are, desigur, și vaează tot o şcoală mureşeană, lori. Anul acesta, în toamnă, arată raportul ARACIP. AstRadio Tîrgu-Mureș a fost fel, în ierarhia în funcţie de gazda unui eveniment ce indicii de eficienţă, cel mai merită lăudat, într-o țară în mare punctaj a fost obţinut care de obicei sunt promo- Bac de toată jena de Şcoala Generală I-VIII vate doar scandalurile. Au „Radu Popa” din Sighişoafost promovate tinerele valori lui întâi la Concursul Naţio- diu. În plus, adeseori se des- ra. „Totul a fost posibil cu ardelene, mai exact, cei mai nal de Cultură şi Civilizaţie prind bucăți de tencuială din foarte multă muncă şi seriobuni olimpici din județele românească şi Péntek Attila fațada clădirii. Multă vreme zitate din partea profesorilor, Mureș, Brașov, Harghita și de la Liceul de Artă, un pi- situația a părut fără ieșire, care s-au implicat mult şi în Covasna, în cadrul proiectu- anist din Tîrgu-Mureş, câş- aducându-se în discuție chiar activităţi extraşcolare. Eu, ca lui „Excelențele noastre”. Nu tigătorul a numeroase premii schimbarea „domiciliului” director, m-am străduit foarvom aminti aici toți olimpi- naţionale şi internaţionale. Liceului. Soluția în cazul te mult să obţin fonduri pencii premiați, ci doar pe cei Liceului de Artă a venit cu tru reabilitarea şcolii pe baza mureșeni. Astfel, fac cinste Labirintul retrocedărilor puțin timp înainte de înce- unui proiect tehnic. Şi am județului, prin performanțele În județul Mureș exis- perea noului an școlar. Astfel, reuşit să reabilităm şcoala în lor următorii tineri: Vladimir tă 94 de școli retrocedate și Primăria Tîrgu-Mureș s-a proporţie de 90%, cheltuind şi Octavian Anca din Lu- alte 10 revendicate. Tîrgu- angajat să plătească datoria aproximativ 20 de miliarde duş, doi fraţi cu performanţe Mureșul a pierdut aproape de 220.000 de lei parohiei de lei. În plus, cu ajutorul uluitoare la tenis de masă, jumătate din clădirile liceelor Romano-Catolice, bani care unor fundaţii am reuşit să Ştefana Şerban, de la Gru- în urma retrocedării imobile- reprezintă restanța la plata dotăm şcoala cu 22 de calpul Şcolar „Petru Maior” din lor către bisericile Reformată chiriei pe ultimele 16 luni. culatoare, mese, scaune, duReghin, medaliată cu argint, şi Romano-Catolică, iar sta- De cealaltă parte, Parohia lapuri, materiale pentru sala anul acesta, la Olimpiada rea acestor imobile, pentru a acceptat ca 60% din plata de sport (saltele etc.)”, ne-a Naţională de Matematică, care Primăria plăteşte chirie, lunară a chiriei să fie utilizată declarat prof. Muşunoi DaCristina Moldovan, clasa a este precară: „Tîrgu-Mureş pentru reparaţia clădirii Lice- niela, fostul director al Școlii XII-a la Grupul Şcolar „Lu- este singurul oraş din Ro- ului de Artă. sighișorene.


www.punctul.ro ANALIZĂ

Punctul Nr. 408, 28 decembrie 2012 - 13 ianuarie 2013

Pădurile au avut un an greu în 2012 Nuca tare: retrocedările. Vom urmări îndeaproape și în anul 2013 rezolvarea problemelor Cristina Manoilă, fostul purtător de cuvânt al Prefecturii Mureș. Cele mai grele ,,lupte” Procesul în recurs s-a la care sunt supuse pădurile strămutat la Tribunalul Brămureșene sunt cele legate de ila, unde la data de 21 mai retrocedări. Ultimul episod 2012 instanța a statuat iredin războiul pentru retroce- vocabil că Domeniul Silvic darea pădurilor s-a consu- Gudeamesterhaza SA nu are mat în anul 2012 când „prin dreptul la reconstituire, fiind Sentinţa civilă nr. 1394 din menținută sentința judecăto22 iulie, Judecătoria Reghin riei Reghin sub acest aspect. a respins acţiunea civilă formulată de reclamanta forma Drujbe cu scandal asociativă Domeniul Silvic Un alt episod ,,sângeGudeamesterhaza S.A. în ros” s-a consumat la Pănet contradictoriu cu Comisia unde locuitorii comunei judeţeană pentru stabilirea s-au postat în fața utilajelor dreptului de proprietate pri- și au înconjurat copacii penvată asupra terenurilor, şi tru a nu fi tăiați. Oamenii respinge acţiunile civile cone- au acuzat acum câteva luni xate formulate de reclamanta Ocolul Silvic de ilegalități Bánffy Éva Mária Rozália în ceea ce privește așa-zisa Helena Johanna. Miza aces- Pădure Oltvány, iar tăierile tui proces era suprafaţa de spun aceștia - ar putea duce teren forestier de 19.850 ha la inundații și alunecări de pe raza comunelor Stânceni, teren. Răstoliţa, Lunca Bradului şi Totul a început la mijloFilea Deda”, ne-a transmis cul lunii octombrie: pe data Vasile Dancea Cătălin Hegheș

de 16, firma care a câștigat licitația pentru exploatarea unor materiale lemnoase din pădurea de la Pănet a început lucrările de tăieri. Muncitorii au apucat să taie doar două zile, pentru că pe data de 18 octombrie, locuitorii din comună, împreună cu primarul au blocat activitatea firmei. Pădurea de la Pănet este vechea Pădure „Oltvány”, întinsă pe o suprafaţă de aproape 28 de hectare, care înainte de Regimul comunist se afla în proprietatea populaţiei şi a fost confiscată abuziv prin naţionalizare. Totuși, până acum, deși s-au făcut cereri de revendicare, foștii proprietari nu au reușit să-și recâștige drepturile de proprietate. Cel care s-a ocupat de problema de la Pănet este șeful Ocolului Silvic Tîrgu-Mureș, Valeriu Tudor Herlea. Acesta spunea: „Acum au plecat cei de la ITRSV și Garda de Mediu de la mine, pentru că au

În data de 21 mai 2012, instanța de la Tribunalul Brăila a statuat irevocabil că Domeniul Silvic Gudeamesterhaza SA nu are dreptul la reconstituire

redactat materialele care s-au făcut în urma verificărilor din teren. Absolut nimeni nu a constatat vreo neregulă vizavi de tot ceea ce se face acolo. Ce v-a informat populația din zonă și Primăria de acolo sunt niște aberații”. Inginerul Herlea mai spunea că oricum și-a depășit atribuțiile în favoarea localnicilor, pentru că potrivit amenajamentului aprobat de către ministru, erau prevăzute tăieri, care în perioada 2008-2017 trebuiau să ducă la înlocuirea a 90% din arboret. Un alt argument ar fi acela că pădurea și-a depășit cu 30% perioada de exploatare. Carpenul, spun cei de la Ocol, se taie în general la o vârstă cuprinsă între 40 și 50, maxim 55 de ani. Pădurea de la Pănet are 65 de ani și este compusă 80% din carpen, plus alte specii nevaloroase. În locul acestor copaci, cei de la Ocol spun că vor planta o pădure care va fi în proporție de 60% stejar, 20% paltin și 20% frasin.

Furt intens și interese Alte probleme în ceea ce privește pădurile sunt legate de furt. De menționat este faptul că în pădurile administrate de Direcţia Silvică Mureş, fenomenul furtului este foarte redus datorită faptului că pădurile sunt păzite. Probleme sunt în pădurile neadministrate de nicio societate. Acolo, e adevărat, furtul de lemne este mult mai intens şi mai bine organizat. Interesant este faptul că unii proprietari îşi lasă pădurile neadministrate (aproximativ 7.000 ha) deşi D.S. Mureş le pune la dispoziţie pentru pază personal specializat, la preţul de 97 de lei cu TVA/ha/an. Oare care este interesul acestor proprietari să-şi lase pădurile în voia hoţilor, mai ales când ştiu că D.S. Mureş garantează şi plăteşte orice furt de lemne dintr-o pădure aflată sub administrarea sa? Regenerarea pădurilor Direcția Silvică Mureş

are pe teritoriul judeţului 69 de pepiniere silvice în suprafaţă de 5.386 de ari, care produc în principal puieţi forestieri, dar şi puieţi ornamentali. „Anual, în pepinierele silvice se produc pentru nevoi proprii circa 2,5 milioane de puieţi forestieri pe care îi folosim la lucrările de împăduriri în fond forestier şi terenuri degradate. Din surse proprii ne asigurăm şi necesarul de seminţe forestiere”, ne-a declarat Adrian Pârlea, purtătorul de cuvânt al Direcției Silvice Mureș. La popasul Silvic Direcţia Silvică Mureş este o subunitate a Regiei Naţionale a Pădurilor – ROMSILVA, funcţionând pe teritoriul judeţului Mureş şi câte puţin pe judeţe Alba, Cluj, Harghita şi Sibiu, având ca scop aplicarea strategiilor naţionale ale Ministerului Mediului şi Pădurilor în domeniul silviculturii. Interesant este faptul că Direcţia Silvică este o unitate economică cu autofinanţare, care îşi acoperă toate cheltuielile legate de administrarea şi gestionarea durabilă a pădurilor şi paza acestora. Veniturile provin în principal din vânzarea lemnului, dar şi din valorificarea celorlalte produse ale pădurii: vânatul, păstrăvii, fructe de pădure, puieţi forestieri, produse ornamentale, pomi de Crăciun, seminţe forestiere.

5


Punctul Nr. 408, 28 decembrie 2012 - 13 ianuarie 2013

www.punctul.ro

LA MULŢI ANI!

Agricultura: Investiți în 2013 că se apropie 2014! O problemă a agriculturii, mai ales în viitorul nu foarte îndepărtat, va fi achiziționarea tot mai multor terenuri ale județului de către străini din cauza faptului că, începând din anul 2014, cetățenii străini vor putea cumpăra terenuri agricole în România, pentru că așa s-a prevăzut în tratatul de aderare a țării noastre la Uniunea Europeană Vasile Dancea

În anul 2012, agricultura a jucat un fel de domino. Astfel, pentru că județul Mureș deține mii de hectare şi terenuri arabile cu fertilitate foarte ridicată a solurilor, sute de străini au venit și au investit. Este vorba despre aproximativ 4.000 de hectare din județul Mureș care sunt deținute de străini. Iar pentru că mureșenii au văzut că străinii pot, s-au ambiționat și ei și au început să cumpere, să investească. Astfel, în prezent, unele ramuri agricole reînvie sau continuă tradiția. Amintim, în acest context, livezile de meri de la Batoș. Liviu Timar, directorul DADR

Mureş, a lăudat dezvoltarea sectorului agricol existent la nivelul comunei Batoș, în special pomicultura, viticultura şi zootehnia: „Când vorbim despre Batoş, întotdeauna ne gândim la câteva domenii foarte importante. Ne gândim la pomicultură, la viticultură la zootehnie şi la sectorul vegetal. La pomicultură, avem întradevăr livezi vechi de pe vremea domnului Tomşa şi a directorului Zbârcea, dar avem şi livezi ultraperformante care concurează cu orice livezi din Uniunea Europeană, ceea ce înseamnă că ştim să facem agricultură performantă. Avem viticultură, şi vinul din această zonă care are ceva

Presiunea investitorilor străini, care au început să cumpere prin intermediari suprafeţe de teren agricol însemnate, a redeschis interesul mureşenilor pentru agricultură

specific a fost luat în atenţia investitorilor din Austria. Este foarte bine că au venit, fiindcă cei care muncesc în acest domeniu sunt tot oamenii acestor locuri. Avem sectorul zootehnic, o fermă la Goreni, care concurează cu orice fermă din occident a domnului inginer Andone”. De asemenea, cultura hameiului dă semne serioase de revigorare la nivelul județului, mai ales în zona Sighișoarei. Aici, preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Hamei din România, ing. Acaţiu Ervin Mora, prin intermediul a două

societăți comerciale, are grijă ca hameiul să crească pe 182 hectare. „Suntem cei mai mari producători de hamei din ţară”, a afirmat ing. Mora. Astfel, nu e de mirare că judeţul Mureş produce cam 65% din cultura de hamei din România.

vor putea cumpăra terenuri agricole în România, pentru că așa s-a prevăzut în tratatul de aderare a țării noastre la Uniunea Europeană. În prezent, peste 3.500 de hectare de teren din Mureş sunt deţinute de străini, arată un studiu întocmit în urmă cu câţiva ani de Direcţia Agricolă Pe mâna străinilor Mureş. Cele mai multe teO problemă a agricul- renuri sunt achiziţionate în turii, mai ales în viitorul zona de câmpie. Între timp, nu foarte îndepărtat, va fi suprafaţa achiziţionată de achiziționarea tot mai mul- străini s-a mărit deoarece tor terenuri ale județului există şi firme de intermede către străini din cauza diere care fac tranzacţiile. faptului că, începând din Un lucru pozitiv ar fi, anul 2014, cetățenii străini conform lui Liviu Timar, că presiunea investitorilor străini care au început să cumpere prin intermediari suprafeţe de teren agricol însemnate, a redeschis interesul mureşenilor pentru agricultură, suprafeţele rămase nelucrate reducânduse simţitor: „Există un interes şi suprafaţa nelucrată la nivelul judeţului Mureş va scădea. Este odată presiunea externă care se face, se cumpără de către străini, prin intermediari. Acest lucru i-a mişcat pe fermierii şi producătorii agricoli. Terenuri care nu au fost lucrate încep să fie arate”.

agricultură. APIA Mureş a început recuperarea debitelor, de la fermierii care nu au cultivat terenul, deşi au încasat sprijinul pe suprafaţă. De exemplu, în 2012 un fermier din Bahnea a solicitat subvenţii pentru o suprafaţă de 108 hectare, pe care nu o exploata. ,,La prima impresie există un conflict de interese cu privire la utilizarea păşunilor comunale, dictat de calitatea celui care a închiriat păşunea comunală. E vorba de un fermier din Bahnea, pentru o suprafaţă de 108 hectare”, a precizat Constantin Citirigă, purtătorul de cuvânt al APIA Mureş.

Ce producem? Judeţul Mureș este renumit pentru calitatea efectivelor de bovine, Mureșul având și un puternic sector de creștere a porcinelor. Astfel, Mureşul are cele mai multe bovine şi porcine dintre toate judeţele Regiunii Centru. Referitor la plante, mureşenii produc în primul rând leguminoase, apoi porumb, furaje, grâu, orz şi orzoaică, cartofi. De asemenea, merită menţionat faptul că peste 40% din producţia regională de Totuși fructe (mai ales mere, cireşe În anul 2012 au fost şi vişine, pere) este obţinută întâmpinate nereguli și în la nivelul judeţului Mureș.

6


www.punctul.ro ANALIZĂ

Punctul Nr. 408, 28 decembrie 2012 - 13 ianuarie 2013

2013: anul speranțelor deșarte Ce să e aștepți de la un an care anunță scumpiri peste scumpiri… liberalizare a preţurilor la energie ceea ce, evident, se Deși anul 2013 este un va vedea în facturi. Cea mai an în care românii îşi pun afectată va fi clasa de mijloc, multe speranţe, mai ales că cea care nu va primi nicio vin după ani foarte grei în compensaţie, nefiind concare au îndurat scumpiri şi siderată consumator vulnetăieri de salarii, se pare că rabil, şi întreprinzătorii mici situația nu se va îmbunătăți. şi mijlocii. La asta se adaugă Astfel, conform unei anali- creşterea preţului carburanze postate de siteul Antena ţilor care va continua, cu 3 bazate pe previziunile siguranţă, şi în 2013. analiștilor economici, reAccizele sunt şi ele mai alitatea economică nu se mari în principal din cauza anunţă prea roz nici în anul cursului crescut euro-leu pe 2013 și asta pentru că, pe de baza căruia sunt calculate, o parte, multe din datoriile ceea ce, evident, duce, din României au ajuns la sca- nou, la scumpiri. Şi vom denţă şi, pe de altă parte, continua să ne uităm cu nici Europa nu o duce prea teamă la cursul de schimb bine situaţie care impune mai ales că este previzirestricţii. În primul rând bil că Banca Naţională pentru români, în general, să nu-l mai poată ţine în 2013 anunţă scumpiri şi frâu la fel de bine ca până iar scumpiri. Pe de o parte, acum, pe de o parte, din din cauza calendarului de cauza faptului că în sarciCristina Vancea

Cel mai probabil, nici la anul nu vom scăpa de greve

na BNR cade mare parte din rambursarea împrumutului luat de la FMI şi Banca Mondială şi, pe de altă parte, pentru că însuşi FMI a cerut evitarea intervenţiilor pe cursul valutar. Taxele locale cresc şi ele, cu maximum 20%, adică o acordare a acestora cu rata inflaţiei. Pe lângă toate aceste lucruri despre care spuneam că erau pre-

vizibile încă din 2011, anul acesta am mai avut ghinion şi cu cea mai teribilă secetă care, din păcate, va duce la scumpirea alimentelor. O scumpire pe care nici analiştii nu o pot cuantifica încă în mod precis. Cabinetul Ponta nu va avea un an prea uşor. Începe anul cu ultima tranşă pentru reîntregirea salariilor bugetarilor, cele tăiate de

Guvernul Boc în 2010. Şi bineînţeles că pe tot parcursul anului Guvernul trebuie să plătească bugetarilor lună de lună salariile mărite, readuse la nivelul din 2010. În plus, trebuie să înceapă să plătească şi despăgubiri foştilor proprietari deposedaţi abuziv de regimul comunist, o problemă pentru care CEDO presează să se găsească o rezolvare.

Aşadar, multe cheltuieli în condiţiile în care în 2013 vine scadenţa împrumutului-mamut luat de la FMI, Uniunea Europeană şi Banca Mondială, mai sunt dobânzile care curg şi alte împrumuturi pentru rostogolirea celor vechi. Cu totul, se pare că serviciul datoriei publice va ajunge în 2013 la aproximativ 30 de miliarde de euro. Asta în condiţiile în care Uniunea Europeană, prin pactul fiscal, ne impune menţinerea deficitului bugetar structural la sub 1% din PIB. Ceea ce înseamnă că posibilităţile de împrumut se restrâng tot mai mult, iar Guvernul, pentru a se putea încadra în aceşti parametri, nu va avea altă cale decât să taie de la cheltuieli, fie de la cele sociale, fie de la investiţii.

Cristi Nistor şi Vizi Imre, pe podium la Vocea României

Elevii lui Horia Brenciu, Loredana, Smiley şi Marius Mureșenii Cristi Nis- Moga au cucerit scena şi tor şi Vizi Imre au făcut s-au luptat să demonstreze senzație în cadrul show- publicului că merită titlul ului difuzat de PRO TV. de ,,Vocea României". Emoții multe, oboseală, După o finală incendiaperseverență aceste sunt ră, în care cei patru finalişti cuvintele care i-au caracte- s-au prezentat admirabil, în rizat pe concurenți. Marea urma voturilor publicului, finală în care s-au luptat Julie Mayaya a fost câştiJulie Mayaya, Cristi Nistor, gătoarea trofeului ,,Vocea Tibi Scobiola şi Vizi Imre României" şi al marelui prea avut toate ingredientele miu, în valoare de 100.000 unui concert senzaţional. de euro. În preferințele Cristina Vancea

publicului au urmat îndeaproape Vizi Imre (locul II) și Cristi Nistor (locul III) clasare care spune multe despre valoarea mureșenilor noștri. Săptămânalul Punctul îi felicită pe cei doi pentru prestațiile pe care le-au avut în fața publicului și pentru că au reușit cu succes să reprezinte orașul în fața micilor ecrane. Le dorim succes în continuare și îi sfătuim să facă mereu ceea ce știu mai bine: muzica.

7


www.punctul.ro Punctul Nr. 408, 28 decembrie 2012 - 13 ianuarie 2013

8

LA MULลขI ANI!


www.punctul.ro LA MULลขI ANI!

Punctul Nr. 408, 28 decembrie 2012 - 13 ianuarie 2013

9


Punctul Nr. 408, 28 decembrie 2012 - 13 ianuarie 2013

www.punctul.ro

MONDEN

Fițe de sărbătorile de iarnă Cristina Vancea

Românii cheltuiesc, în medie, între 250 şi 500 de euro pentru o vacanţă petrecută în ţară de sărbătorile de iarnă, iar pentru sejururile în străinătate între 500 şi 700 de euro, potrivit datelor publicate de Asociaţia Naţională a Agenţiilor de Turism (ANAT). ,,Bugetul mediu pe care românii sunt dispuşi să-l cheltuiască se încadrează între 250-500 de euro pentru o vacanţă internă, iar pentru deplasările externe, între 500 şi 700 de euro. Nu este diferit de bugetul mediu alocat în anii trecuţi, dar este mai atent cheltuit, iar raportul corect între calitate şi preţ a devenit principalul criteriu”, este menţionat într-un raport al ANAT. Federaţia Patronatelor din Turismul Românesc apreciază că aproape 60.000 de români au fost

10

De Revelion gradul de ocupare al pensiunilor ajunge la 100%

aşteptaţi în acest an de Crăciun în hotelurile şi pensiunile din ţară, unde se estimează că aceştia vor cheltui pentru cazare şi masă peste opt milioane de euro. Cele mai solicitate structuri de cazare sunt pensiunile rura-

le, unde gradul de ocupare depăşeşte 80%, fiind aşteptaţi aproximativ 28.000 de turişti. Costul mediu al unui pachet la pensiune este de 550 de lei. Majoritatea românilor preferă să petreacă Reve-

lionul la munte, cele mai căutate staţiuni fiind cele de pe Valea Prahovei, BranMoeciu şi Bucovina. ,,De Crăciun românii preferă mai mult să stea acasă şi să petreacă sărbătoarea cu familia. Abia de Revelion

gradul de ocupare ajunge la 100%. Deocamdată, adică pentru Crăciun, nu toate pensiunile şi hotelurile au reuşit să vândă astfel încât toate locurile să fie ocupate”, a declarat preşedinte ANAT, Corina Martin.

În ceea ce priveşte destinaţiile externe, pe parcursul anului 2012, cele mai căutate de către turişti au fost Grecia, Turcia, Bulgaria, Spania, Italia, întrucât sunt destinaţii mai apropiate de România. În contextul evenimentelor politice şi sociale declanşate în nordul Africii şi în Orientul Apropiat, a continuat declinul destinaţiilor Egipt şi Siria, dar îşi menţine creşterea în preferinţe Dubai, ca destinaţie caldă, cosmopolită şi de shopping. Destinaţiile exotice îndepărtate nu mai sunt un lux, potrivit ANAT, deoarece agenţiile de turism au reuşit să ofere publicului consumator de vacanţe pachete turistice avantajoase în destinaţii exotice precum Republica Dominicană, Maldive, Jamaica sau Mexic, la jumătate de preţ, sub condiţia ca acestea să fie achiziţionate şi efectuate în lunile de iarnă.


www.punctul.ro LA MULŢI ANI!

Punctul Nr. 408, 28 decembrie 2012 - 13 ianuarie 2013

Cel mai frumos dar este ca angajații, clienții și colaboratorii celui mai important producător de îngrășăminte pentru agricultură din România, AZOMUREȘ, să aibă sărbători împlinite.

La Mulţi Ani!

11


www.punctul.ro Punctul Nr. 408, 28 decembrie 2012 - 13 ianuarie 2013

Excelența a fost premiată Rotary Club Reghin se implică activ în viața comunității reghinene Emeșe Ardelean

Elevii olimpicii şi sportivii de excepţie ai municipiului Reghin au fost premiați într-o ceremonie solemnă care s-a desfășurat vineri, 21 decembrie, la Casa de Cultură ,,Eugen Nicoară”. Evenimentul, a fost organizat de Rotary Club Reghin și a inclus și un concert susţinut de Ioan Bocşa şi Ansamblul

12

de muzică tradiţională românească „Icoane”

Cine sunt excelenții Georgiana Stuparu de la Gimnaziul de Stat „Augustin Maior” (menţiune  la olimpiada naţională de geografie),    Adina Pescăruş, de la Grupul Şcolar „Lucian Blaga” (menţiune la olimpiada naţională  de biologie), Ionela Dumbravă, de la Grupul Olimpicii reghineni au primit diplome și bani. În spatele acțiunii a stat Rotary Club Reghin

REGHIN

anuală…Vom descoperi în continuare şi alte zone unde se întâmplă lucruri deosebite care fac să crească prestigiul Reghinului, al judeţului şi chiar al ţării”, a declarat omul de afaceri Mircea Oltean.

Recital Ioan Bocșa Recitalul care a urmat după premiere  a avut două părţi, așa cum a ținut să precizeze Ioan Bocșa de la început. Prima parte s-a derulat sub Şcolar „Petru Maior” (men- tică), Adriana Boga (campi- genericul „Praguri”, cu proţiune specială la Olimpiada oană mondială la Karate) și ducţii muzicale ce însoţesc naţională de chimie), Mol- Mihnea Ognean (Campion ciclurile trecerii omului prin dovan Cristina din cadrul Mondial şcolar la şah) au fost viaţă: naşterea, munca câmGrupului Şcolar „Lucian chemați pe scenă de Ovidiu pului, cătănia, căsătoria, înBlaga” ( locul I la  Olimpi- Ilisan (membru Rotary) și au mormântarea. Cea de-a doua ada Naţională de limba ger- primit din mâna lui Mircea parte a spectacolului a inclus mană), Dan Alexandru elev Oltean (preşedinte fondator colinde din Transilvania. al Grupului Şcolar „Petru Club Rotary Reghin) câte o O parte dintre spectaMaior” (Medalie de Bronz diplomă de excelență. Desi- torii care au umplut sala au la Olimpiada Naţională de gur premiații au beneficiat si plătit pentru invitațiile care Informatică), Ştefana Şerban de o sumă de bani. le-au permis accesul în sală de la Grupul Şcolar „Petru “Proiectul se numeşte suma de 100 de lei, bani ce Maior”, (locul I  la Olimpi- „Premiază excelenţa” și dorim au fost folosiți pentru premiiada Naţională de Matema- să aibă o frecvenţă cel puţin le olimpicilor.


Punctul Nr. 408, 28 decembrie 2012 - 13 ianuarie 2013

,,Să-i cântăm toți Domnului” a umplut sala Ioan A. Borgovan

După succesul înregistrat anul trecut cu prima ediție a Festivalului de colinde ,,Să-i cântăm toți Domnului”, Casa de Cultură ,,Pompeiu Hărășteanu” Luduș, director Dorin Grama, a organizat o nouă ediție. Au participat zece coruri reprezentative ale bisericilor Ortodoxă Luduș, GrecoCatolică ,,Sfântul Petru” Luduș, Reformată LudușRoșiori, Adventistă de ziua a 7-a Bettel și Imannuel, Baptistă Luduș și Maranatha.

Primarul Cristian Moldovan a fost alături de toţi credincioșii

oraș”, ne-a declarat consilierul local USL, Daniel Totu, unul dintre cei mai activi organizatori. Sala Mare a Casei de Cultură Festivalul - Un a fost ocupată până la ulmare succes timul loc de spectatorii care ,,În această ediție a Fes- au avut ocazia să vadă nu tivalului de colinde prac- o competiție între corurile tic sunt reprezentate toate bisericilor participante, ci denominațiile creștine din o susținere totală pentru

Profesionalism și artă – cvintetul preoților ortodocși

religia creștină. Cei care au urcat pe scenă au cântat într-o deplină armonie, au învățat unii de la alții, indiferent că erau români sau maghiari. ,,Am venit ca să îi cântăm Domnului, să ne bucurăm de marea sărbătoare a Nașterii Domnului printr-o altă abordare,

să ne umplem sufletele de liniște, de pace, să fim mai buni, să fim mai aproape unii de alții, indiferent de denominare pentru că toți suntem creștini”, a ținut să precizeze Daniel Totu care a exprimat mulțumiri primarului Cristian Moldovan, directorului Dorin Grama, directorului Cristian Georgescu de la televiziunea TTM și prezentatorilor Mihai Nașca și Toth Maria Orsolya. După succesul înregistrat în acest an, organizatorii se gândesc încă de acum la ediția a III-a. Una la care să fie invitate și coruri din localitățile învecinate. După care, în anul 2014, vizionarul Daniel Totu vede o ediție cu participare județeană la Festivalul de colinde ludușean.

Punctul pe i

www.punctul.ro LUDUŞ-IERNUT

„Colinde, colinde”. În acest an, importantul eveniment al Nașterii Domnului Iisus Cristos a fost sărbătorit la Luduș conform datinii străbune prin concerte și festivaluri de colinde susținute atât de copii și tineret, cât și de formații de adulți, reprezentanți ai cultelor religioase din oraș. În perioada 19-22 decembrie, activităţile dedicate sărbătoririi Nașterii Mântuitorului s-au desfășurat la Casa de Cultură ,,Pompeiu Hărășteanu”, director Dorin Grama, cu susținerea financiară a Primăriei, primar Cristian Moldovan și a Consiliului Local. În ziua de 19 decembrie s-a desfășurat un Concert de Crăciun în care au evoluat elevii profesorului Kovács Levente de la Cercul de pian al Casei de Cultură. Alături de micii pianiști a fost prezent și grupul de colindătoare ,,Fenyșugar”din comuna Papiu Ilarian, condus de profesorii Máthe Catalina, Szánto Rozalia și Petru Nemeș. În ziua de 20 decembrie s-a desfășurat cea de-a VIII-a ediție a Festivalului ,,Colinde, colinde” cu participarea preșcolarilor de la Grădinița ,,Căsuța fermecată”, Grădinița cu Program Prelungit Nr. 1 și de la cele trei Grădinițe cu Program Normal din Luduș și cartierul Gheja. Inițiatoarea și prezentatoarea Festivalului, prof. Carmen Petac a acordat copiilor cuminţi, diplome și pungi cu dulciuri, pregătite de Primărie. După preșcolari, pe scenă au urcat grupurile de colindători pregătite de prof. Cornel Pop, de la Școlile Gimnaziale din oraș, Ansamblul folcloric ,,Ardealul” și colindătorii de la Liceul Tehnologic pregătiți de profesorul de religie Septimiu Pop. Vineri, 21 decembrie, în parcul Primăriei au fost prezenți de dimineață colindători din clasele I – IV, iar după masă de la ora 17, Moș Crăciun a venit în oraș cu un autobuz frumos împodobit și a împărțit copiilor din oraș și din cartierele Gheja și Roșiori peste 1.500 de pachete cu dulciuri. Ajutoare financiare. De curând, Consiliul Local Iernut a primit două solicitări de acordare a unor ajutoare financiare din partea Parohiei Reformate Iernut şi a Parohiei Ortodoxe Cipău. Ambele parohii au solicitat bani pentru efectuarea de reparaţii la Capelele mortuare pe care le deţin în administrare. Sumele necesare au fost prevăzute în bugetul local al anului 2012 şi consilierii au aprobat acordarea celor două ajutoare, 9.000 de lei pentru Parohia Reformată şi 4.000 de lei pentru Parohia Ortodoxă. Bani pentru învăţământ. Pentru şcolile din oraşul Luduş au fost majorate sumele acordate prin bugetul local. Pe lângă celelalte unităţi de învăţământ, Liceul Tehnologic a primit 4.000 de lei pentru pensionări, 22.000 de lei pentru burse şi 3.000 de lei pentru „Alte cheltuieli cu bunuri şi servicii”. La subcapitolul „Sport”, suma de 5.000 de lei a fost destinată reparaţiilor necesare la terenul de fotbal din cartierul Gheja, iar pentru „Servicii religioase”, biserica Penticostală nr. 2 „Bettel” a primit suma de 5.000 de lei.

13


Punctul Nr. 408, 28 decembrie 2012 - 13 ianuarie 2013

14

www.punctul.ro

LA MULลขI ANI!


www.punctul.ro TÎRNĂVENI

Punctul Nr. 408, 28 decembrie 2012 - 13 ianuarie 2013

Ne-a părăsit un om mare, Maftei Hurubean Mircea Barbu

Ajunul Crăciunului a fost unul tragic pentru familia lui Maftei Hurubean, fost director al Combinatului Chimic din Tîrnăveni. Hurubean a fost director general al Combinatului, în perioada de glorie a fabricii, fiind foarte apreciat de către cei peste 6.000 de angajați de atunci și ulterior de numeroși localnici din Tîrnăveni. După cum spun cunoscuții, Maftei Hurubean era un tehnolog desăvârşit. După absolvirea Şcolii Tehnice de Chimie din Tîrnăveni a urmat facultatea de Chimie din Timişoara. O instalaţie de complexitate deosebită cum era Bicromatul 2, nu avea secrete pentru Hurubean. În anul 1986, odată cu plecarea ing. Ioan Boitan la Tîrgu-Mureş, Maftei Hurubean a devenit director general al Combinatului Chimic din Tîrnăveni. În calitatea pe care o avea a optat pentru o conducere colegială a platformei chimice. Corect, profesionist… ,,L-am cunoscut în anul

1967, anul venirii mele în Combinat. Era şeful secţiei Bicromat (la capacitatea de producţie de atunci: 6000 t/an). Pe motive de sănătate a fost scos din mediul toxic şi a lucrat în cadrul Serviciului tehnic la reproiectarea instalaţiei de Oxid de Zinc, care nu putea funcţiona în forma proiectată iniţial. În 1969 a luat fiinţă Grupul Industrial de Chimie Tîrnăveni, în care erau incluse şi unităţile din Turda, Ocna Mureş şi Copşa Mică. Ca inginer-şef adjunct inves­ tiţii pe Grup s-a ocupat de problematica dezvoltării celor patru platforme chimice. În anul 1973 s-a desfiinţat Grupul şi am intrat în Centrala Industrială de Produse Anorganice Râmnicu Vâlcea. Împreună cu ing. Ioan Boitan – director general la Combinat, inginerul Maftei Hurubean, promovat la funcţia de director producţie, au făcut un tandem redutabil. Cu cei şase şefi de secţie avea o colaborare corectă pe linie profesională, era foarte exigent pentru că era foarte priceput, dar era şi foarte pri-

etenos. Nu ştiu să fi făcut rău cuiva!”, a declarat Octavian Popa, fost primar al municipiului Tîrnăveni și fost coleg al lui fostului director. Maftei Hurubean a renunțat la postul de director general, iar apoi, după ceva timp s-a pensionat. A lucrat totuși în continuare la Tîrnăveni şi TîrguMureş, pentru a-şi ajuta familia, până când o boală nemiloasă l-a răpus în data

de 24 decembrie 2012. Maftei Hurubean a contribuit enorm la rezultatele bune pe care le-a avut fotbalul la Tîrnăveni. A şi jucat în anii '60 la Chimica, iar apoi a pus serios umărul la promovarea echipei de seniori în divizia B, în 1976, şi la câştigarea Campionatului naţional de juniori un an mai târziu. Dumnezeu să-l odihnească în pace!

15


Punctul Nr. 408, 28 decembrie 2012 - 13 ianuarie 2013

Noul an se aşterne înaintea noastră ca un volum nescris cu 365 de pagini goale. Vă urez să le scrieţi numai cu lucruri bune, împliniri şi fericire pentru ca la sfîrşitul volumului să-l citiţi cu bucurie. Să privim înainte cu încredere şi înţelepciune, iar buna înţelegere, respectul şi bunul simţ să ne fie călăuză în 2013.

LA MULŢI ANI! Preşedintele Consiliului Judeţean Mureş Ciprian Dobre

16

www.punctul.ro

LA MULŢI ANI!


408