Page 1


3)

ACCENT

BASARABEAN

CUPRINS 3

Seminar Intercultural despre Festivalul Migraţie şi Drepturile Omului. Ediţia IV ...

6

Nu uit de unde am plecat...

8

Interviu dublu...

10 12

Ana Luduşan

Ceban Elena Diana Iscolnii

Un festival de 4 zile şi 4 nopţi cu iz basarabean... Cristina Railean

Festivalul ,,Zilele Basarabiei la Bucureşti”96 de ani de la Unire ... Diana Costas

14

Festivalul Cultural „Zilele Basarabiei” la Timişoara...

15

Congresul Tinerilor ....

16

Brief on my Erasmus ...

18 19

Romanovici Virginia

Carolina Sclifos

Living in Romania ... Carolina Davis

Revista Accent Basarabean este supliment al revistei Migrant în România realizată în cadrul proiectului Migrant în România Interculturală, coordonat de Institutul Intercultural Timișoara în parteneriat cu Liga Apărării Drepturilor Omului, filiala Cluj, Centrul pentru Resurse Civice Constanța, Asociația pentru Apărarea Drepturilor și Integrare Socială București, finanțat de Uniunea Europeană prin programul General Solidaritatea și Gestiunea Fluxurilor Migratorii. Fondul European de Integrare a Resortisanților Țărilor Terțe.

REDACŢIA Coordonator Daniela Cervinschi (LADO Cluj) Editor Şef Redactor Şef

Cătălina Ababei Mihailuța Marcela

COLABORATORI Ceban Elena Cheleone Eliud Apindi Costaş Diana Davis Carolina Gusanu Elena Iscolnii Diana Luduşan Ana Răilean Cristina Romanovici Virginia Sirbu Doina

My Story ...,

Eliud Apindi Celeone

Revista Accent Basarabean este editată de Liga Apărării Drepturilor Omului Filiala Cluj

ISSN2247-9260


Seminar Intercultural despre Festivalul Migraţie şi Drepturile Omului. Ediţia IV Scopul celui de-al doilea eveniment organizat de LADO filiala Cluj a fost acela de a dezvolta mecanismul de informare şi dezbatere a RTT din Cluj-Napoca, cu privire la nevoile de integrare în comunitatea locală, prin intermediul organizării unor evenimente interculturale de mare vizibilitate şi impact asupra populaţiei majoritare din Cluj-Napoca, precum este Festivalul Migraţie şi Drepturile Omului, ediţia a IV-a. Acest eveniment este proiectat a fi integrat în programul « Zilele Clujului » în perioada 27-30 mai 2014. Participarea comunităţilor de RTT la organizarea acestui eveniment se va solda cu un rezultat absolut notabil: comunităţile de imigranţi din ţări din afara Uniunii Europene vor deveni parte a comunităţii multiculturale a municipiului Cluj-Napoca, alături de comunităţi istorice precum comunitatea maghiară, germană sau alte minorităţi istorice. Li se va auzi vocea, propunerile, şi vor

îmbogăţi patrimoniul de valori universale ale municpiului ClujNapoca. Evenimentului s-a constituit în realizarea unei dezbateri, care a avut loc joi, 27 martie 2014, la Casa de Cultură a Studenţilor, sala de conferinţe, între orele 15:00-19:00. Această dezbatere a fost organizată cu sprijinul mai multor parteneri locali, şi anume: Grupul de Iniţiativă Basarabeană ClujNapoca, Comunitatea Pakistaneză Cluj Intercultural Awareness Organization (CIAO), Comunitatea Latino – Americană, Comunitatea Palestiniană – Asociaţia Palestinienilor din Transilvania, Asociaţia Culturală Româno Arabă Ierusalim, Comunitatea Marocană Asociaţia Marocan – Europeană. La dezbatere au participat 40 de RTT, asistaţi de mediatorii care gestionează problemele comunităţilor de migranţi.

Probleme dezbătute la evenimentul din 27 martie 2014 au fost urmatoarele :

1. Servicii medicale pentru RTT. Reprezentant UMF: Şef lucrări dr. Cosmin PUIA Au fost adresate întrebări din partea reprezentanţilor RTT despre felul cum se asigură serviciile medicale în Cluj-Napoca. Pe lângă informaţiile transmise pe baza de date a RTT de către CIS Cluj, Dr. Cosmin Puia, Directorul Departamentului Relaţia cu studenţii străini din cadrul UMF Cluj, a făcut următoarele precizări: „În cadrul serviciului de urgenţă nu trebuie achitată nicio sumă de bani de către cel care beneficiază de tratament şi îngrijire medicală în acea perioadă”. Reprezentantul UMF susţine că în urgenţă, asistenţa medicală nu poate fi refuzată, în caz contrar constituind un abuz în serviciu.

3


După opinia domniei sale, „urgenţa medicală nu durează doar trei zile”, ci rămâne la latitudinea doctorului să constate durata necesară a urgenţei. Se constată că tendinţa este de a se reduce numărul zilelor de internare, până când pacientul poate să ia contactul cu medicul de familie. O altă problemă o constituie măsura în care studentul beneficiază de asigurare medicală pe baza adeverinţei de student. Serviciul medical ridică problema acelor studenţi care îşi întrerup studiile şi, implicit, asigurarea medicală de student. În situaţia în care persoana este membru al unui stat din UE și deţine un card european de asigurare medicală, fără a fi vorba de un caz de urgenţă medicală, la finalul tratamentului este posibil să primească factură, sumă pe care statul din care persoana imigrantă face parte, să o ramburseze ulterior. Ulterior, dl doctor a apreciat broşura editată în cadrul proiectului „Coordonarea naţională a acţiunii de integrare a RTT în România” cu privire la serviciile medicale. A fost dezbătută situaţia în care imigrantul nu a realizat venituri în ultimii 5 ani, situație în care revenirea în sistemul asigurărilor de sănătate se face prin plata unei sume minime, care nu se ridică la mai mult de 300 de lei. Dacă persoana în cauză a fost internată pe durată medie, suma ar ajunge să depăşească suma de achitat la CAS. În cazul unui accident rutier, conform legislaţiei, statul îl dă în judecată pe cel care a provocat accidentul (și nu pe victima accidentului). După vârsta de 26 de ani, asiguratul este transferat într-o altă categorie de asiguraţi medical, având şi datoria de a-şi declara ocupaţia. Aceste informaţii în legătură cu serviciile de sănătate se regăsesc şi în broşura din mapa realizată de 4

LADO filiala Cluj. 2. Promovarea proiectelor de integrare la nivel local Proiectul„Coordonarea naţională a acţiunii de integrare a RTT în România” a fost prezentat de Daniela Cervinschi. Acesta se desfăşoară încă din 2011, cu informaţii pe site-ul: www.romaniaeacasa.ro (date de contact, mail-urile tuturor centrelor din OIM Bucureşti, LADO filiala Cluj este partener local). Din 2010 și până în prezent, 49 de persoane au beneficiat de ajutor material, de consiliere juridică şi psihologică şi peste 700 de RTT au beneficiat de informare şi consiliere în cel puţin 8 domenii, cu precădere în domeniile: educaţie, sănătate, loc de muncă, protecţie socială, cursuri de limba română, orientare culturală. Pentru a primi un ajutor material, beneficiarul trebuie să îndeplinească următoarele condiţii: el trebuie să fie ori membru de familie al unui cetăţean român ori student, bursier al Statului Român. Ajutorul material se ridică până la suma de 1500 de lei. Persoanele eligibile trebuie să aducă dovezi că nu au niciun venit. În situaţiile de excepţie, se poate suplimenta suma, însă trebuie dovedită situaţia de excepţie. OIM organizează un concurs de articole și reportaje pe tema integrării străinilor în societatea românească, concurs adresat jurnaliștilor, studenților, persoanelor care fac parte dintr-o comunitate de migranți sau tuturor celor interesați de domeniul migrației. Premiul este în valoare de 1500 de lei (informaţii pe www.romaniaeacasa.ro ). 3. Eveniment local de mare impact, generat de implementarea proiectelor „Coordonarea

naţională a acţiunii de integrare a RTT în România” şi „Migrant în România Interculturală”, proiecte finantate de Uniunea Europeana prin Programul General Solidaritatea si Gestionarea Fluxurilor Migratorii, Programul anual 2012. Ana Luduşan a prezentat proiectul Festivalul “Migraţie şi Drepturile Omului”, ediţia a IV-a 2014, eveniment integrat în programul “Zilele Clujului”. Anul acesta, sloganul programului Zilele Clujului va fi: „Clujul - oraş multicultural”. Programul se realizează sub egida Ligii Apărării Drepturilor Omului, filiala Cluj (organizatoare şi membră a Federaţiei Internaţionale pentru Apărarea Drepturilor Omului cu sediul la Paris), sprijinită de partenerii: Primăria Municipiului Cluj-Napoca, Organizaţia Internaţională pentru Migraţie, misiunea în România (organism interguvernamental internaţional de pe lângă ONU), Institutul Intercultural Timişoara, membru în cele mai importante reţele europene de ONG-uri, Serviciul pentru Imigrări al Judeţului Cluj, Grupul de Iniţiativă Basarabeană ClujNapoca, Comunitatea Pakistaneză, Cluj Intercultural Awareness Organization, Comunitatea Latino – Americană, Comunitatea Palestiniană, Asociaţia Palestinienilor din Transilvania, Comunitatea Tunisiană şi Marocană, Asociaţia Marocan – Europeană. Director de festival: Daniela Cervinschi Festivalul cuprinde cel puţin următoarele activităţi: 1. Expoziţie (cu vânzare) de artă populară, fotografie, tablouri, a comunităţilor de străini. Responsabili: mediatorii interculturali şi reprezentanţii comunităţilor de străini participante în expoziţie.


Propuneri venite din partea comunităţilor pentru locaţii potrivite: Turnul Croitorilor, Restaurantul Casino, locaţii din bulevardul Eroilor. 2. Expoziţie gastronomică (cu vânzare) a comunităţilor de străini. Responsabili: mediatorii interculturali, reprezentanţii comunităţilor participante în expoziţie şi persoanele desemnate să realizeze expoziţia. În dezbatere, s-a ajuns la concluzia că expoziţia trebuie realizată într-un spaţiu securizat din punct de vedere sanitar şi un astfel de spațiu poate fi Restaurantul MEMO, locaţie a Primăriei Cluj-Napoca, unde condiţiile sunt perfect controlate. Dezbaterea a continuat pe aprovizionarea cu resurse, pe modalităţile de implicare a comunităţilor şi pe durata expoziţiei. Cristina Răileanu, mediator pentru comunitatea basarabeană, a propus ca expoziţia să se realizeze cu produse preambalate, vinuri, băuturi specifice culturilor participante şi nu cu mâncare gătită. Ali Shah, mediator pentru comunităţile pakistaneză şi indiană, a propus ca expoziţia să se realizeze cu produse gătite şi să dureze mai multe zile, pentru ca fiecare comunitate să aibă ocazia să îşi prezinte mâncărurile tradiţionale, iar expoziţia să fie cu vânzare și banii adunaţi să fie donaţi pentru cazurile sociale din respectivele comunităţi. Alex Jacho va discuta cu comunitatea latino-americană detalii despre această activitate. Ana Luduşan va duce spre Primăria Cluj-Napoca toate aceste propuneri şi le va negocia cu cei responsabili, pentru ca în cel mai scurt timp responsabilii comunităţilor să ştie cum să acţioneze. 3. Concert de muzică şi dansuri latino-americane. Participă Fraţii Dinamită în 25 mai, care îşi lansează un album. Concertul este estimat la 1 oră, pe o scenă cu mare vizibilitate. Costurile de transport, cazare, masă, decontate de către Primăria ClujNapoca. Responsabil: Alex Jacho, mediator intercultural, comunitatea latino-americană. Biblioteca vie. Dezbatere publică despre integrarea străinilor în Cluj-Napoca, cu participarea populaţiei locale. Fiecare comunitate de străini va avea „o carte” (o persoană) în biblioteca vie, care va vorbi despre cum se simte în Cluj-Napoca, cum vede relaţia cu populaţia majoritară. Vor exista şi cel puţin 5 cărţi ale populaţiei majoritare (români, maghiari, germani, evrei, rromi), care vor vorbi despre cum se simt ei în prezenţa străinilor. Dialogul va fi transmis pe viu de către o televiziune locală. Responsabil: Ali ShahComunitatea pakistaneză şi indiană, Ana Luduşan, coordonator local al proiectului. Locaţia propusă: Sala de Sticlă a Primăriei, Biblioteca Judeţeană Octavian Goga, Restaurantul Casino, Casa Tiff de pe

Strada Universităţii, alte locaţii potrivite. 5. Piesă de teatru a comunităţii basarabene. Responsabil: Cristina Răileanu, Grupul de Iniţiativă Basarabeană Cluj. Premiera piesei a avut loc în seara zilei de 27 martie 2014, în cadrul Festivalului Basarabia. Toate comunităţile de RTT sunt invitate să participe la spectacol. 6. Covorul interculturalităţii. Desene pe asfalt, reprezentând steagurile comunităţilor de străini prezente în program. Fiecare desen este asociat cu imnul statului care participă în program, redat de pe o casetă (radiocasetofon). Locul propus: scuarul din faţa monumentului memorandiştilor, Piaţa Unirii sau alt loc frecventat de populaţia majoritară şi protejat de circulaţia maşinilor. Responsabil: Cristina Răileanu, mediatorii interculturali şi reprezentanţii comunităţilor de străini prezente în program. 7. Proiecţie de film. Lansări de carte, proiectarea unor filme documentare sau artistice despre cultura şi obiceiurile comunităţilor de străini, participante în program. Responsabili: mediatorii interculturali şi reprezentanţii comunităţilor de străini. Locaţie: Cinema Mărăşti. Responsabil pentru achiziţia sălii: Max, comunitatea basarabeană. Responsabil pentru prelucrarea formatului filmelor: Octavian Căldărari, membru în echipa proiectului. S-a stabilit că cele mai potrivite filme ar fi cele care promovează cultura şi tradiţiile comunităţilor participante la festival, chiar filme care promovează turismul în respectivele ţări. Ana Luduşan a atras atenţia că toate filmele proiectate trebuie să respecte dreptul de autor. 8. Seară multiculturală. Seara evaluării participării comunităţilor de migranţi în proiectele destinate acestora şi în cele destinate comunităţii. Se vor da premii migranţilor, funcţionarilor pubilici, ONGştilor, jurnaliştilor cu cele mai bune rezultate în implementarea programelor de integrare a imigranţilor în Cluj-Napoca. Seară de socializare, dans, muzică. Responsabili: Echipa LADO filiala Cluj, coordonată de Daniela Cervinschi şi Ionela Răcătău. Vă aşteptăm cu drag la Festival şi la activităţile LADO Filiala Cluj ! Luduşan Ana Preşedinte LADO Filiala Cluj 5


Nu uit de unde

“Mulţi pleacă şi ajung personalităţi prin difer- timp buni cu mine. ite metropole. Şi în momentul în care uită de unde Cîteodată îmi este dor de momentele din liau plecat devin nimicuri.” ceu, de pauze, de colegi și profesori, de lucrările la Alexandru-Daniel Cenuşă fizică și chimie. Îmi este dor chiar și de perioada în care mă pregăteam pentru examenul de bacalaureat. De aproximativ jumăte de an sunt studentă la Atunci cînd previzionam cine și unde va ajunge. Contabilitate în Alba Iulia. A fost o decizie dificilă Cînd ne gîndeam la ce facultate să aplicăm. Cînd și un pas important în mersul vieții mele. Și acum înțelegeam că zilele se duc și mîine – poimîine vom țin minte cîte gînduri se învîrteau în căpșorul meu ajunge singuri în față cu greutățile vieții. înainte de a mă hotărî. Ferm și temporar să mă rup Acum sunt sigură, venind de acasă, într-un alt mede casă, de familie, de prieteni. diu, necunoscut şi plin de mister este importantă imNu regret faptul că am ales ca destinație a plicarea. Participarea la activităţi extraşcolare care studenției mele România. Nu regret faptul că zi de zi ne dau posibilitatea de a ne afirma. Acesta a fost moînvăț să păşesc singură pe drumul vieţii mele. Să ges- tivul pentru care am ales voluntariatul şi îi îndemn tionez rațional banii de buzunar; să vorbesc corect pe toţi să facă acelaşi lucru. De 6 luni sunt voluntară limba română; să mă integrez într-o altă socitetate a Organizaţiei Studenţilor şi Liceenilor Basarabeni cu un alt mod de gîndire; să pot să-mi demonstrez din Alba Iulia, organizaţie în care am început activimie că știu și pot ceva. Nu regret experienţa care mă tatea ca membru prin muncă şi dăruire, acum am ajută să devin INDEPENDENTĂ, HOTĂRÂTĂ și fost aleasă Coordonatorul Departamentului RESPONSIBILĂ. Mass-Media. Începutul a fost greu, dar nu imposibil. La un moment dat, mi-am dat seama că fundamentul cunoștințelor însușite în bancile liceului îl ajută pe student. De exemplu: alocuțiunile la limba și literatura romănă, prezentare de proiecte sau experiența de a preda o lecție la matematică colegilor. La facultate, la orele de seminar prezinți la catedră tema pentru acasă. Jumătate din examenele din sesiune sunt colocvii. De scris – scrii la curs. Am înțeles că trebuie să fii activ, să te implici în diverse proiecte, să participi la serate. Să crezi în tine. Să uiți de complexe și să trăiești optimist. Trebuie, și îndemn elevii să citească cît mai mult. Să învețe să se bazeze pe propriile puteri. Să acorde mult timp pasiunilor lor și încet – încet visele lor vor deveni realitate. Am avut și eu o dorinţă. Am vrut sa învăț în România. Nu credeam însă ca voi ajunge aici. Pentru că eram nesigură în ceea ce pot, pentru că nu credeam că acest vis poate deveni realitate. Datorită faptului că majoritatea profesorilor din liceul care m-a format ca personalitate, Liceul Teoretic „Ștefan Vodă”, în frunte cu dirigintele clasei, au crezut în mine că am aptitudini și cunoștințe ,eu am progresat. De multe ori îmi acordau credite, și eu prin muncă le recuperam. De multe ori luam de la ei doza de curaj și optimism. M-au învățat foarte multe. Le sunt profund recunoscătoare că au fost exigenți și în același 6


am plecat…

De ce este atât de important voluntariatul? Pentru că, reprezintă un proces conştient de dezvoltare personală datorită căruia ne cristalizăm valori sănătoase, căpătăm cunoştinţe, aptitudini şi dezvoltăm cele mai minunate competenţe ale noastre. Să nu uităm şi de acel Curriculum Vitae pe care dacă încă nu am fost nevoiţi să-l îndeplinim până acum, într-un moment o vom face, iar voluntariatul menţionat in CV cu siguranţă va reprezenta un punct forte. Organizaţia Studenţilor şi Liceenilor Basarabeni din Alba Iulia a fost cea care m-a ajutat să conştientizez importanţa implicării şi participării întrun ONG pentru dezvoltarea personală. Astăzi m-aș întoarce acasă cu o altă atitudine, aș privi cu o doză de recunoștință în ochii familiei,

profesorilor și a prietenilor dragi. Ce altceva aş putea să-mi doresc? Acum viaţa mea îşi urmează Ceban Elena. traseul, unul frumos, plin de experienţe, întrebări, decizii. Un traseu care are un farmec aparte deoarece a început prin împlinirea unei dorinţe foarte mari. Da, România a devenit a 2-a casă pentru mine, uşa căreia a fost de la bun început deschisă. Această etapă a vieţii mele m-a descoperit pe mine însămi, a descoperit calităţi, aptitudini de care nu am dat dovadă fiind acasă lângă părinţi, într-un mediu protejat. Acum sunt o studentă care ia tot ce e mai bun din tot ce poate, o facultate în care studiile se desfăşoară la nivelul aşteptărilor mele, o organizaţie în care ca voluntar mă pot afirma şi îmi pot dezvolta propriile abilităţi, un cerc de prieteni care zi de zi îmi fac viaţa plină de fericire. 7


Interviu dublu

Studenţia, cu siguranţă una dintre cele mai frumoase perioade din viaţa unui om. Primii ani de independenţă, primele alegeri, dar şi primele greşeli, perioada în care înveţi cel mai mult şi în care eşti liber să faci ce vrei. Unii zic că ar fi perfectă dacă nu ar mai exista şi sesiuni. Despre viaţa de student în anul I dar şi despre experienţa studiilor într-o altă ţară ne vor povesti doi studenti basarabeni în cadrul Universităţii din Oradea: Tatiana Kirillov ce urmează Relaţii Internaţionale şi Studii Europene în cadrul Facultăţii de Istorie, Relaţii Internaţionale, Ştiinţe Politice şi Ştiinţe Comunicării; Roman Morcov, student la Facultatea de Litere. De ce aţi ales să vă continuaţi studiile în România? E un vis devenit realitate sau a fost o decizie spontană? Tatiana Kirillov: În cazul meu aş putea spune că sunt valabile ambele variante. Nu aveam o 8

problemă cu viaţa mea de acasă, pur şi simplu îmi doream să încerc experienţa studiului în străinătate, şi am ales România deoarece era cea mai bună posibilitate de a-mi realiza visul.

mama a fost o aventura (am ales ca prima dată sa vin cu maşina proprie). Primul gând după multe ore de drum a fost „I did it!”. Roman Morcov: Primul gând care mi-a venit atunci când am ajuns la Oradea a fost : „Uite că am ajuns şi aici!” și din primele clipe am început să mă îndrăgostesc de acest oraş de o frumuseţe extremă. Îmi plac orădenii, îmi place Oradea, până acum pot spune doar lucruri de bine.

Roman Morcov: Cu siguranţă e un vis devenit realitate. Încă din liceu îmi doream să urmez o facultate în afara ţării. De ce România? Simplu, deoarece consider că învăţământul universitar de aici este bine organizat, cred că aici aş avea mai multe posibilităţi de dezvoltare şi mi-ar fi mai uşor Ce v-a determinat să optaţi pentsă profesez ceea ce îmi doresc. ru facultatea aleasa? Consideraţi că a fost o alegere bună? Cum aţi ajuns la Oradea şi care au fost primele gânduri şi im- Tatiana Kirillov: Aş putea spune presii trăite dupa multe ore de că iniţial a fost visul mamei, însa drum? aş minţi daca nu aş zice că a început să mă pasioneze ceea ce Tatiana Kirillov: Plină de entuzi- studiez. Nu stiu cât de bună a fost asm! Despre oraş nu ştiam nimic decizia, asta o voi putea spune altceva decât faptul că se află în dupa ce îmi voi finaliza studiile. Nord-Vestul României. Astfel tot Roman Morcov: Am optat pentru drumul pe care l-am facut im- Facultatea de Litere, specializarea preuna cu fratele meu mai mare şi Limba şi Literatura


“Franceză-Engleză nu neapărat din motivul că mi-aş dori să fiu profesor, ci mai mult din simplul fapt că literatura este una dintre marile mele pasiuni. Într-o altă ordine de idei, cred că această facultate mi se potriveşte cel mai mult.

buze de primele întâlniri cu universitatea: săli de negăsit, colegi noi, orar ambiguu. Ce ţine de sesiune, a fost stresant, parte bună e ca a trecut repede şi am reuşit să obţin rezultate bune.

Câteva cuvinte despre materiile pe care le studiaţi, Cum vă imaginaţi următorii ani de studenţie? profesorii şi sistemul de învăţământ din România comparativ cu cel din Republica Moldova. Tatiana Kirillov: Nu vreau să sar inaintea carului, tocmai de aceea voi spune doar că sper să fie cel Tatiana Kirillov: Pot spune doar că îmi place ceea puţin la fel de bine. ce studiez, îmi plac materiile (cu mici excepţii, sunt sigură că fiecare student are cel puţin o materie pe Roman Morcov: La acest subiect prefer să fiu care nu o învaţă chiar cu plăcere). Profesorii își mai rezervat pentru că nu-mi place să-mi fac nicio fac treaba foarte bine, indubitabil sunt adevăraţi așteptare, iubesc să explorez „necunoscutul”.Totuşi profesionişti şi acest fapt contează extrem de mult. sper să fie cei mai frumoşi ani, plini de noi experienţe şi oportunităţi. De asemenea mi-aş dori ca această Roman Morcov: Fiind student al Facultății de Li- facultate să-mi ofere şansa de a profita de o bursa tere, precum am mai menţionat, nu pot spune că Erasmus şi de a vizita țara lui Victor Hugo și a lui literatura franceză, dar și cea engleză, se studiază Jean-Paul Sartre. diferit comparativ cu Republica Moldova. Singura diferență e că aici am parte de profesori foarte buni, Un cuvânt de încheiere? precum e Domnul Mircea Morariu, critic de teatru, o personalitate bine cunoscută în lumea culturală Tatiana Kirillov: Oameni noi, Locuri noi, Aventuri din România. şi Studii noi - asta e ceea cu ce m-a întâmpinat pe mine România. Riscând odată poţi ramâne fericit Unii spun că dacă eşti student şi nu stai într-un pentru tot restul vieţii! cămin studenţesc ai multe de pierdut. E adevărat? Roman Morcov: „Nu cunoști nimic renunțând la Tatiana Kirillov: Viaţa de cămin-vrei un moment o experiență. Dar, de asemenea cunoşti foarte puțin de singurătate? N-ai! În pofida oricărui fapt, este o dacă nu renunți la limitele acelei experiențe. experienţă frumoasă, care te maturizează şi merită încercată. Vă mulţumesc şi vă urez mult succes mai departe! Roman Morcov: Este adevărat. Chiar dacă din Iscolnii Diana start nu mi-a surâs ideea de a împărţi spaţiul cu încă câteva persoane, absolut străine, cu timpul m-am obişnuit. Are un farmec aparte viaţa de cămin. De asemenea cu cât petreci mai mult timp în cămin, involuntar, ți se creează un sentiment deosebit față de pereții numiți convențional „casă”. În așa mod începi să te obișnuiești cu veșnica telenovelă de pe palierul tău. Au trecut cinci luni de la începutul anului universitar, a trecut şi prima sesiune. Cum a fost? Tatiana Kirillov: Au trecut foarte repede. Primele zile au fost foarte haotice şi m-am întrebat ,,Oare cum vor fi celelalte?”. Probabil că mult mai aglomerate, mai pline de entuziasm. În sesiune nu a fost uşor, învăţarea exagerată timp de trei săptămani te consumă destul de mult. Roman Morcov: Îmi aduc aminte cu zambetul pe 9


Un festival de 4 zile şi

Un festival de 4 zile şi 4 nopţi cu iz basarabean “Un festival de zile mari, un festival de 4 zile și 4 nopți cu iz basarabean”- așa l-am numit acum 3 ani, când am lucrat pentru prima dată la un eveniment care a ajuns deja la ediția a XI-a- Festivalul Basarabia, proiect la care an de an muncesc cu aceeași dăruire și aceleași emoții. Dacă în anul 2011, când am ajuns la Cluj am lucrat la evenimentele din cadrul Festivalului Basarabia cu poftă de noutate, de perfecțiune în realizare și mândrie după ultimul eveniment, pot să zic cu certitudine că și în acest an, Festivalul a purtat ținuta și spiritul de sărbătoare. În acest an, GIB-Cluj a organizat Festivalul Basarabia în perioada 27-30 martie, cu scopul de a aniversa 96 de ani de la evenimentul istoric de Unire a Basarabiei cu România, care a avut loc la 27 martie 1918. Și cum ținem să păstrăm tradiția, nu a lipsit din programul Festivalului depunerea de coroane și jerbe de flori la bustul lui Onisifor Ghibu. La ceremonie au participat elevi, profesori, primarul Emil Boc, reprezentanţi ai autorităţilor şi instituţiilor locale. Împreună cu LADO-Cluj am organizat al doilea seminar din cadrul proiectului : „Migrant în România interculturală”, tema seminarului a fost: „Implicarea comunităţilor de străini din Cluj-Napoca în realizarea Festivalului „Migraţie şi Drepturile Omului”, ediţia a IV-a, care va avea loc la Cluj, la sfârșitul lunii mai, an curent. În cadrul seminarului am lucrat 10

cu colegii mei mediatori, Ali Shah, reprezentant al Comunităţii Pakistaneze, Alex Jacho de la Comunitatea Latino – Americană și Samir Moukhliss Comunitatea Marocană, cu reprezentanții LADOCluj și alți membri ai comunităților de migranți și am pus bazele programului Festivalului MIDO, însă păstrăm tainele Festivalului pentru următoarea ediție a revistei. Seara de 27 martie a culminat cu piesa de teatru “Angajare de clovn”, realizată de tineri basarabeni amatori, dar și cu concursul de frumusețe Miss Basarabia. „Un clovn adevărat nu râde niciodată, lumea râde..... El nu râde” spune replica unuia dintre personajele piesei „Angajare de clovn” de M.Vişniec, montată de către 5 tineri amatori în artele teatrului, în cadrul Ediţiei a XI-a a Festivalului Basarabia, fapt devenit tradiţie în urmă cu 3 ani. Membru al trupei de teatru, am avut ocazia să cunosc pe parcursul acestor ani un public divers, printre care se numără şi cel basarabean, în faţa căruia a avut loc şi debutul nostru ca şi trupă de teatru de amatori. În cadrul Festivalului din anul curent, piesa montată s-a bucurat de tot atât de mult succes ca şi cele două de până acum. O audienţă deschisă spre nou, aşteptând să fie copleşită de emoţia artistică – astfel poate fi definit publicul basarabean. ” Tatiana Iosip, membră a trupei de actori amatori “Carusel”


4 nopţi cu iz basarabean Ediția din acest an a concursului Miss Basarabia s-a remarcat prin ingeniozitate, creativitate, promptitudine și spectacol.  La concurs au participat 7 basarabence. După cele 6 probe în care fetele au dat curs curajului, ambiției și perfecțiunii, momentul final a încins atmosfera, concursul fiind câștigat de Irina Bobicev, studentă la Universitatea Babeș-Bolyai. “Orice experiență nouă îți aduce o doză de energie, entuziasm și trăiri deosebite. Două săptămâini de repetiții zilnice au constituit programul de pregătire pentru concursul Miss Basarabia. Alături de celelalte 6 participante am exersat coregrafii de catwalk si dans, învățând să ne coordonăm mișcările și să lucrăm în echipă. Fiind în ipostaza de artiști în cadrul unui show aveam scopul principal să colaborăm pentru a avea o prestație armonioasă. Însă după opinia mea, cea mai emoționantă parte din întreaga experiență este proba de defilare în rochii de seara. Aceasta este recompensa perfectă pentru orele de repetiții epuizante și stresul retrăite în săptămâinile precedente. În acea atmosfera sublimă din momentul când pășești pe podium purtând rochia perfectă și auzi din sală vocile entuziasmate ale susținătorilor tăi, un lucru îl știi sigur: aceste clipe au meritat tot efortul depus. \ Acum că am depășit concursul pot spune cu certitudine că pentru orice fată o asemenea prestație înseamnă un plus de încredere și autodescoperire, iar în cele din urmă cel mai important este să rămâi mulțumită de tine însăți și să nu te oprești niciodată din ascensiunea personală, învâțând și cucerind

lumea cu atitudine și determinare!” Bobicev Irina, câștigătoarea titlului Miss Basarabia 2014 Cea de a II-a zi a început pe o tonalitate solemnă, cu o dezbatere cu genericul “Strategii de tineret pentru studenţii basarabeni care îşi fac studiile în străinătate”, la care au fost invitate persoanele ce doresc să participe la dezbatere în vederea consolidării relaţiei dintre mediul asociativ studenţesc basarabean şi cel instituţional din Republica Moldova. Ziua de 28 martie a fost încununată cu proiecția filmului “La limita de jos a cerului”, în regia lui Igor Cobileanski, iar weekend-ul 29-30 martie a fost dedicat Cupei GIB la fotbal și Concursului Intelectual „Ce? Unde? Când?”. Varietatea tuturor acestor activități s-a dorit a fi cât mai mare pentru a ajunge la cât mai mulți spectatori, iar experiența celor 10 ediții de festival care au avut loc, ne-a conturat o anumită imagine, o imagine a tinerilor basarabeni care doresc să se integreze cât mai ușor în mediul academic, social și cultural clujean, care să promoveze valorile şi ideea de unitate în  diversitate, tineri care vor să fie auziți și tineri care vor realiza astfel de proiecte pentru a se reîntâlni unii cu alții, pentru că la Cluj, suntem asemeni unei mari FAMILII! Cristina Răilean

11


Festivalul ,,Zilele Basarabiei la București” -96 de ani de la Unire Pe 27 martie s-au împlinit 96 de ani de la Unirea Basarabiei cu România. Cu această ocazie, Organizația Studenților Basarabeni din București, a desfășurat la București, în perioada 25-30 martie 2014, cea de-a VII-a ediție a “Festivalului Zilele Basarabiei“. Acesta a presupus un șir de evenimente menite să marcheze 96 de ani de la Unirea Basarabiei cu România, precum și să promoveze ideea de unitate națională și identificarea valorilor românești. Programul din acest an a fost unul deosebit și a cuprins conferințe, dezbateri, concerte și manifestări culturale. Festivalul,,Zilele Basarabiei la București” a început marți, 25 martie, cu Conferința” Republica Moldova post-Vilnius. Liberalizarea regimului de vize”, eveniment organizat cu sprijinul Comisiei pentru românii din afara granițelor a Senatului. La conferință au participat politicieni de pe ambele maluri ale Prutului, europarlamentari români, reprezentanți ai organizațiilor studenților basarabeni, ai mediului academic, dar si bloggeri. Ne-am bucurat de prezența unor personalități ca Renate Weber, europarlamentar român,Viorel Badea, senator în Comisia românilor de pretutindeni, Călin Popescu-Tăriceanu, președintele Senatului din România, Iurie Reniță, ambasadorul Rep. Moldova la București, Mihai Ghimpu, președintele Partidului Liberal din Rep. Moldova, Mihai Răzvan Ungureanu, senator, Radu Carp, prof. univ. dr. Facultatea de Științe Politice, Dan Dungaciu, directorul Institutului de Științe Politice și Relații Internaționale din cadrul Academiei Române Ion Sturza, prim ministru al Republicii Moldova, Constantin Corneanu, preşedintele comitetului director al Asociaţiei Euro12

pene de Studii Geopolitice şi Strategice Gheorghe I. Brătianu și mulți alții. Invitații acestui eveniment au accentuat importanța parcursului European al Republicii Moldova, menționând că ,,România este cel mai ferm și consistent sprijin al Republicii Moldova, care este o țară prin excelență europeană”. Joi, 27 martie, în cea mai importantă zi din cadrul Festivalului, participanții la Festivalul ,,Zilele Basarabiei la București’’ alături de organizatorii evenimentului, s-au deplasat la cimitirul Mănăstirii Cernica, pentru a aduce un omagiu artizanilor Unirii. Tinerii au depus coroane şi flori la mormintele membrilor Sfatului Ţării, printre care se numără Pantelimon Halippa, Ioan Pelivan şi primul Mitropolit al Basarabiei, în cinstea cărora s-a ținut o slujbă de pomenire. În după-amiaza aceleiași zile, a avut loc Expoziția Actelor Unirii de la 1918. Expoziția dezvăluie documente istorice,(precum actul Unirii de la 1918) materiale cartografice și fotografii ale unor mari români de peste Prut . Aceasta a fost găzduită de Biblioteca Națională a României. Evenimentul s-a desfășurat în colaborare cu Arhivele Naționale ale României. În seara aceleași zile, a avut loc Dineul oficial al ediției a VII-a a Festivalului ,,Zilele Basarabiei la București’’. Acesta a avut loc în Restaurantul ,,Vatra Neamului” în colaborare cu Uniunea Culturală a Românilor Basarabeni, unde participanții s-au bucurat de o seară românească cu invitați speciali, muzică românească, dar și bucate tradiționale. Surpriza serii a constituit-o momentul demonstrației militare cu iz antebelic, precum și interpreți de muzică populară din Basarabia.


Aniversarea a 96 de ani de la Unirea Basarabiei cu România a culminat vineri, 28 martie, în clubul Route66, unde a avut loc un concert incendiar susținut de cei mai indrăgiți artiști basarabeni: Paralela 47, Catalin Josan, Metaferis și Academia de Folk și Muzici Bune. Publicul s-a delectat cu muzică românească de calitate în cadrul unui spectacol sută la sută LIVE. Sâmbătă, 29 martie s-a desfășurat Concursul de istorie „ Istorie Pas cu Pas” acesta a avut loc la Liceul ,,Matei Basarab”, la care au participat elevi a 3 licee din București: Colegiul Național „Matei Basar-

ab”, Liceul Teoretic „Jean Monnet”, și Colegiul Economic „Virgil Madgearu”. Participanții au fost premiați cu diplome oferite de Inspectoratul Scolar al Municipiului București , cărți, hărți și cadouri de la “Eurodidactica”. La concurs ne-a onorat cu prezența dom -nul inspector de istorie Mihai Manea.

Festivalul s-a încheiat duminică, 30 martie, cu decernarea unor premii pentru cei mai activi voluntari din cadrul Organizației Studenților Basarabeni din București. Eveniment ce a avut loc la centrul cultural “My place”. Cea de-a VII-a ediție a Festivalului a fost realizată cu sprijinul partenerilor: “Universitatea București”, “Arhivele Naționale ale României”, Colegiul Național “Gheorghe Lazăr”, Liceul Teoretic “Jean Monnet”, Compania “JRS”, “Acțiunea 2012”, Centrul multicultural “My place”, Colegiul Național “Matei Basarab”, Casa de cultură a studenților București „CCSB”,” I.S.M.B”,”Uniunea Culturală”, Restaurantul Muzeu “Vatra Neamului”, Centru de analize și inițiative de cercetare “NOVAPOLIS” “OSB Timișoara”, “CSBB Galați”. Parteneri media: „Active news”, „Ziarul Afacerilor”, „Privesc.eu”, „Transmedia”, „Basarabeni.ro”, „Radio România 3NET”. Sponsori oficiali: Biroul Relații cu Diaspora (BRD), “Piraeus Bank” ”Festivalul Zilele Basarabiei”   este o tradiție OSB București care confirmă anual faptul că semnificaţia zilei de 27 martie este la fel de vie în cugetul şi spiritul românesc acum, ca și la 1918.   Prin acest eveniment încercăm să demonstrăm an de an că  românii din ambele state româneşti sunt în continuare uniţi prin aceeaşi limbă, aceeaşi istorie și aceleaşi valori! Diana Costas

13


Festivalul Cultural „Zilele Basarabiei” la Timișoara Prima oară a fost în Timișoara, apoi a fost preluat de aproape fiecare centru universitar din România. Festivalul „Zilele Basarabiei” este o tradiție frumoasă a studenților basarabeni de a comemora data istorică de 27 martie 1918 – Ziua în care Sfatul Țării a hotărât unirea Basarabiei cu România. Astfel, prin activitățile culturale organizate, cele două inimi separate de un Prut se simt mai aproape ca niciodată. Aflat la cea de-a XIV-a ediție, Festivalul „Zilele Basarabiei” la Timișoara a fost cel mai așteptat eveniment cultural al lunii martie. Scopul primordial al festivalului este să reunească românii de pe ambele maluri ale Prutului pentru a propaga ideea de unitate culturală și națională. Anul acesta, în perioada 26 – 30 martie membrii Organizației Studenților Basarabeni din Timișoara au venit cu un program pe cât de divers, pe atât de interesant. Cu o zi înaintea deschiderii oficiale a festivalului, organizatorii împreună cu participanții au desfășurat un flashmob în Piața Operei unde din umbrele tricolore au schițat inițialele festivalului (FZB) după care au dansat Hora din Moldova. În dimineața de 27 martie, a avut loc o depunere de flori în centrul Timișoarei la Bustul lui Ferdinand I – regele României Mari, iar seara a avut loc deschiderea oficială a „Zilelor Basarabiei” la care au luat parte oficialități din România și Republica Moldova precum: Viceprimarul Timișoarei – Dan Diaconu, Ministrul Tineretului și Sportului pe perioada februarie – martie 2013 – Octavian Țîcu, Consulul Onorific al Republicii Moldova la Timișoara - Silviu Sofroni, prorectori, prodecani și alte figuri importante din mediul social și academic. Deschiderea a continuat într-o dezbatere pe tema „Integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană prin învățământ de calitate”, după care participanții au mers la o lansare de lampioane de trei culori: roșu, galben, și albastru - gest simbolic de unitate și solidaritate. A doua zi a debutat cu lansarea Târgului de producători din Republica Moldova în Iulius Mall, care a ținut pe toată durata desfășurării festivalului, lansarea fiind urmată de un concert de muzică populară susținut de ansamblul folcloric „Șoimanii” din r. Criuleni, R. Moldova. Trecătorii nu s-au putut 14

abține și s-au prins în horă, după care au plâns de „Dorul Basarabiei”. După concert, participanții au mers la o piesă de teatru jucată de Teatrul Muzical-Dramatic B.P. Hașdeu din Cahul. Spectacolul s-a încheiat cu recitarea poeziei „Scrisoare din Basarabia” de Grigore Vieru, la care actorii împreună cu publicul au plâns de durerea despărțirii Basarabiei de Țara-Mamă. Mai târziu, studenții au mers în club la un concert Carla`s Dreams unde au dansat și s-au distrat. În a treia zi de festival s-a ținut o Parastas de Pomenire a Eroilor care au semnat Unirea la Catedrala Mitropolitană din Timișoara. Seara, publicul din Timişoara a avut parte de un concert în aer liber, unde au evoluat în deschidere ansamblul folcloric „Șoimanii”, după care a cântat Cătălin Josan, concertul fiind încheiat de trupa rock Paralela 47. Concertul a fost urmat de o seară socială pe acorduri de chitară unde s-au cântat melodii populare, de suflet, unde s-a simțit dragoste de țară și spiritul naționalist. A patra și ultima zi a început cu o vizită la Muzeul Catedralei unde participanții au avut ocazia să pătrundă în adâncurile istoriei ortodoxiei. După această acţiune, toţi doritorii au mers la o proiecție de film basarabean, care a fost și evenimentul de închidere a festivalului. Organizația Studenților Basarabeni din Timișoara mulțumește participanților, finanțatorilor și partenerilor pentru susținerea oferită în organizarea şi derularea acestui eveniment. Romanovici Virginia


Rezoluția Tinerilor Basarabeni din România a celei de-a Patra Ediție a Congresului 2014 În data de 4-6 aprilie 2014, mai mult de 50 de studenți, membri ai Organizațiilor Basarabenilor din România, s-au întrunit la Alba Iulia, cu susținerea Consiliului Județean Alba, și au discutat probleme recurente în societatea din R. Moldova și România. Definind “găurile negre”, tinerii au evidenţiat necesitatea implicării lor în diverse proiecte de informare , care au rol de susținere și promovare a valorilor naționale în afara țării. Congresul a cristalizat idei majore de integrare a tinerilor studenți basarabeni în mediul universitar românesc, dar și de explicare a specificului economic și educativ din R. Moldova. De aceea, s-a discutat cu precădere despre problema educațională, propunându-se diverse soluții în vederea ameliorării stării de lucruri de acasă. În primul rând, nevoia de dialog cu autorităţile de pe ambele maluri ale Prutului, și explicării acestora că, sistemul de învățământ are nevoie de schimbări, întrucât curricula este învechită, modul

de predare-învățare nu ajută studentul să își dezvolte aptitudinile necesare care îl vor ajuta să se angajeze. În al doilea rând, s-a văzut necesitatea instruirii cadrelor didactice în afară, sau aducerea specialiștilor de peste hotare, care să împartă din experiența lor și să ajute profesorii din țară. În al treilea rând, este necesară implementarea unei politici de promovare de “Necopiere” la examenul de Bacalaureat și facultate, dar și acordarea unei atenții deosebite stagiilor, și asumarea învățării de dragul cunoașterii. Vorbind despre cultură, studenții au remarcat imposibilitatea dezvoltării acesteia din cauza lipsei de finanțare din partea statului sau sectorului privat. Tot din acest motiv, ei au sugerat să se întâlnească și să obțină susținerea autorităților în ideea de a informa și a schimba viziunea cetățenilor din R. Moldova, să meargă la teatru, operă, muzee și să fie mândri de patrimoniul cultural extrem de bogat. Vorbind despre stereotipuri,

tinerii și-au exprimat dorința de a fi echidistanți și a apropia diferențele dintre oameni, organizând întâlniri, conferinţe, care să reflecte spiritul și tradițiile de unde vin. Ajutați de directorul Biroului pentru Relațiile cu Diaspora, Victor Lutenco, tinerii și-au propus să aducă specialiștii, studenții din afară - acasă. Totodată, studenții încearcă să apropie R. Moldova de Europa, să creeze rețele de socializare cu tinerii de acolo, platforme online de interes comun, să scrie proiecte și să prezinte specificul cultural al țării lor. Participanţii au remarcat importanța întrunirilor de acest gen, și au susținut extinderea conferințelor în alte centre din România sau R. Moldova. În acest an, studenții au susținut că dialogul e important, iar schimbarea nu se poate produce decât implicându-te. Congresul al IV – lea al Tinerilor Basarabeni

15


Brief on my Erasmus I have been happy, I challenged myself, I held my first academic speech in English, I traveled, I missed home…all these things happened to me in just 5 months that I spent in the capital of Czech Republic, Prague. It was April 26, 2013 when I came for Easter holidays in the Republic of Moldova, I just opened my facebook page and I saw a message from a friend: Congratulations! and I wrote him back: Really? At that moment my feelings were mixed, starting from a real fear to a full gratitude. I remember mom coming back from work and me telling her that I received the Erasmus Scholarship and she was even happier than me, of course she didn’t have to pass any exams, but she hugged me and I said to her: we can do this, right? The answer was Yes! That’s how my Erasmus preparation started. I thought I had a whole summer ahead, but the time went by fast – work, 3 international projects, documents, and at the end of September I was in the bus to Prague, almost ready for a new challenge in my life. One thing I was afraid of was the language barrier – especially in further academic environment. I was happy after the first courses, when I realized I understood everything that the professors talked about, I was proud of me when I took part in open discussions at the courses. Speaking about my ‘nonacademic’ activity, I must confess that I improved my Russian language rather than English. Perhaps a unique positive outcome of the Soviet Union for former Soviet Republics is that this language still remains a binding, also helpful characteristic, even in the heart of Europe. I thought 5 months was not enough to study a language, so I didn’t took any Czech classes. But with each decision comes its consequences. It took me and my roommates a while to understand the products sold in supermarket, as the inscriptions were just in Czech and Slovak language. Considering that after 3 months I knew how to ask for sausages and to say that I will pay by card, it’s still a consistent progress. Sometimes it was hard to explain that I needed an envelope at the post office, sometimes happened that if a person did not speak English, he/ she didn’t even try to understand your sort of pantomime. All in all, a Czech friend can be a rescue from 16

all this problems and a good advisor for you. In order to obtain a full experience, I chose to live in the Student House ‘’K Botici’’, it seemed nice and interesting when I realized how many nationalities lived there in the past semester. Starting from Koreans, Taiwanese to Spanish, Columbians, Italians, Russians and so on. One evening I went to our study room, I wanted to prepare for some courses, but there was a boy from Philippine, and we started to talk and our ‘short-talk’ transcended in at least two hours about geopolitics, human security problems and history of our countries. And this is the main exciting feeling, to share your culture and to realize the sense of belonging and identity. Another challenge for me during this Erasmus exchange was to explain the historic fate and the problem concerning the Republic of Moldova and Romania.


‘Where are you from?’ is the first question you will encounter at all Erasmus activities, parties and for sure is the first thing other people will remember about you. I started to answer that I’m from Romania because of two reasons: firstly, because almost nobody knew where the Republic of Moldova was on the map, and also due to the fact that I represented my Romanian University. But deep inside a little voice of my conscience provoked me to add: but I was born in Moldova, and at the moment I am studying and living in Romania. Criuleni-ClujNapoca- Prague, just try not to get confused. One thing that Erasmus made me realize was the fact that I belonged to these two independent states that are sharing the same culture, and the same language, it means they are my home. I have had the possibility to share my traditional cuisine with exchange students from more than 12 world countries, and the Moldovan wine, the cabbage rolls and ‘mămăliga’ were very praised, which make me hope that I was a good representative of the Romanian culture. Anyway, this interaction makes you to feel the amazing opportunity the Erasmus Programme gives you, counting the cultural and social environment, as well as the academic one. I met people of different religions, but talking to them makes you realize how close your values and ideas are, how common you are as a human being. I have to thank my wonderful roommates for the long-night debates and talks on different topics, and spending time together, in a useful way, during typical student’s insomnia. I heard a lot of different opinions: Erasmus students don’t study, Erasmus is not worthy because you can decrease your marks, but at the same time I saw that a lot of my friends used Erasmus as an opportunity to enrich their personality and to gain a multinational experience. The truth is everyone can make their own choice on how to spend their money or how to manage their time during five months or one year, and when you realize that Thursday is your last day of courses, you start planning what else can you explore, because Prague is quite big and beautiful, trust me. I would say that six months are not enough to integrate yourself within the Czech Society, but it’s enough to live some beautiful moments and to explore a multitude of new cultures, to practice a new language and to realize your meaning, to discover a part of yourself. And life needs permanent challenges and experiences, that’s why Erasmus is a perfect means – my advice! Carolina Sclifos 17


Living in Romania

As always, when you change an important part of your life, you have to face that there are going to be things that you really like, things that you don’t know, things that you are going to miss and – why not to mention it – things that you don’t like. That happened to me when I came to live here in Romania. Coming to Romania was a decision that was (and still is) attached to my studies. As a History major, I do realize the value of living and knowing a different culture, but at the same time experience it in “your own personal life” is something really interesting and also exciting. When I came to live here, I didn’t even know much about this country or its culture. For that same reason I didn’t know what to expect regarding to the people or the cultural traditions here, but so far, the expectations have been completely full filled. I have to say that this country – or if I can be more specific this city – is wonderful. So far I have realized that living in a “University City” has enormous potential. There are a lot of young people and foreigners from 18

all over the world. That point in particular is really important, because you don’t feel like the only who is a “strange” person in the city. It is also important because all the people here are very kind, friendly and willing to help if “we” don’t know anything. When you are a foreigner even the easiest things can be difficult, so I’m really grateful of being in a place like this one. That leads me to another point that is also important and is the University itself. The idea of having different faculties all around the city, makes it really accessible and really easy to know. At the beginning, you have no idea about the streets and the directions, but then you realize that the environment “works around the University”. You can always have a point of encounter which is related to some faculty. I came from a country who works a little bit the same. My city is bigger, but we also have this idea of the University “in” the city, and not the idea of the “American Campus”. Believe it or not, that’s one of the things that I really appreciate because it makes you feel like home even though we are thou-

sands of kilometers away. But, of course, there are things that are the same as home and other ones that are completely different. One of those is the idea of living in the University dorms. The experience of living in the “Camin” is something completely new. And is new for various reasons: the idea of having more than one roommate (in some cases you can be 5 in one room), the different dorms that you can be placed, the different quality even, are things that still haven’t stopped to impress me. I’m not saying that is wrong or bad, but of course is different as back home. But, anyway, it has the positive side of getting to know more people and be “forced” to interact, which in my opinion is always important regarding tolerance and friendship. The only thing I can say so far, being here for almost 6 months is that regarding all the things that can be different and not similar, I’m glad to be here and hopefully this “Romanian experience” is going to be better and better every time. Carolina Davis


My story

My name is Eliud Apindi and I come from Kenya. I came to Romania to further my studies. It’s been five (5) months since I arrived in Romania and the experience has been good so far. At first, I missed my family and friends back home and found it hard to overcome the loneliness, but on the other hand, I was interested in the new environment, culture, weather and most of all, in the Romanian delicacies. As I had never visited this part of the world before, when I first came to study at Babes Bolyai University, I really didn’t know what to expect. It took me some time to get used to the life in Romania, and many days were filled with a mixture of anxiety and excitement. I sometimes made silly mistakes, but I think this was the best way to learn about the Romanian culture. People in Romania are friendly, not what I expected and are always ready to assist; on various occasions, when I was in need (e.g. for direction, someone to translate) I always found help. From the Airport in Bucharest to the train station and finally in Cluj-Napoca, there was always someone who wanted to make sure that I was comfortable; not to mention my roommates and friends who helped me practice the Romanian language. Learning the Romanian language was the first step to integrate myself in the society. I met wonderful professors whom I appreciate so much for their patience with the students. In the months I have been here, my life has been easy due to their efforts. In the University I have met students from all

over the world and I became aware of the diversity in culture and sometimes hard-to-understand customs. Through this, in the time I have been here, my interpretation of the world has changed immensely. Furthermore, I was surprised to see myself thinking more about my own culture and realized I should come to know it better. From this point of view, I think I have grown personally during this time spent studying in Romania. I am also a member of AMICUSCluj-Napoca (Religious group) through which I have managed to take part in various activities around Romania and through such participation I have had real Romanian experience. Eliud Apindi Cheleone

19


Accent Basarabean nr 15  

Revista Accent Basarabean nr 15

Read more
Read more
Similar to
Popular now
Just for you