Issuu on Google+


RAPORT Progresul reformelor în avocatură în contextul reformelor în justiţie

Această publicație este realizată de Asociați a Promo-LEX cu suportul Fundaţiei Est-Europene, din resursele acordate de Guvernul Suediei și de Ministerul Afacerilor Externe al Danemarcei/DANIDA. Opiniile exprimate în raporul Promo-LEX aparţin autorilor şi nu reflectă neapărat punctul de vedere al Fundației Est-Europene, Guvernului Suediei, sau al Ministerului Afacerilor Externe al Danemarcei/DANIDA.

Adresa de contact: bd. Ștefan cel Mare și Sfânt 127, Chişinău, Republica Moldova Tel./Fax: +373 /22 45 00 24 e-mail: info@promolex.md www.promolex.md

Partenerii Proiectului:

Institutul pentru Dezvoltare şi Iniţiative Sociale (IDIS) „Viitorul” www.viitorul.org

Congresul autorităților locale și regionale din Moldova (CALM) www.calm.md

Pagina 1 din 27


RAPORT Progresul reformelor în avocatură în contextul reformelor în justiţie

CUPRINS CUPRINS ................................................................................................................................................ 2 ABREVIERI ............................................................................................................................................ 3 SUMAR EXECUTIV................................................................................................................................ 4 I.ROLUL AVOCATURII ÎN SISTEMUL DE JUSTIȚIE .......................................................................... 5 Standarde internaționale .................................................................................................................. 5 Cadrul juridic național ....................................................................................................................... 6 II.ORGANELE DE AUTOADMINISTRARE .......................................................................................... 8 Standarde internaționale .................................................................................................................. 8 Cadrul juridic național ....................................................................................................................... 8 III.PROGRESUL REFORMEI ÎN AVOCATURĂ ÎN CONTEXTUL REFORMEI ÎN JUSTIȚIE .......... 12 Generalități ...................................................................................................................................... 12 Capacități instituționale .................................................................................................................. 13 Capacități de politici și management ............................................................................................. 15 Rolul UA și asociațiilor de avocați în procedura de comunicare publică................................... 15 Licențierea dreptului de a practica avocatura și pregătirea juridică continuă ........................ 16 Libertatea de exercitare a profesiei de avocat ............................................................................ 17 Răspunderea avocaților .............................................................................................................. 19 Evaluarea implementării activităților relevante din Planul de acțiuni cu privire la funcționarea profesiei de avocat .......................................................................................................................... 20 Acțiuni cu termeni de realizare (Trimestrul II (iunie)/Trimestrul III, Trimestrul IV (octombrie, noiembrie 2016) ..................................................................................................... 20 Acțiuni restante reluate în 2016 ................................................................................................ 21 IV.CONCLUZII...................................................................................................................................... 23 V.RECOMANDĂRI ............................................................................................................................... 25 VI.BIBLIOGRAFIE ............................................................................................................................... 26 SURSE WEB: .................................................................................................................................... 26

Pagina 2 din 27


RAPORT Progresul reformelor în avocatură în contextul reformelor în justiţie

ABREVIERI Legea cu privire la avocatură Statutul profesiei de avocat Codul deontologic al avocatului Uniunea Avocaților Consiliul Uniunii Comisia de Licențiere Comisia pentru Etică şi Disciplină Comisia de Cenzori CA BAA SRSJ ATA INJ

Legea nr. 1260 din 19.07.2002 cu privire la avocatură //Monitorul Oficial 126-127/1001, 12.09.2002, cu modificările şi completările ulterioare Statutul profesiei de avocat aprobat de Uniunea Avocaților din Republica Moldova. Monitorul Oficial 5457/302, 08.04.2011 Codul deontologic al avocaților Uniunii Avocaților din Republica Moldova Uniunea Avocaților, organ de autoadministrare al avocaților, din care fac parte toți membrii barourilor din țară Consiliul Uniunii Avocaților Comisia de Licențiere a Profesiei de Avocat Comisia pentru Etică şi Disciplină a Uniunii Avocaților Comisia de Cenzori a Uniunii Avocaților Cabinet al Avocatului Birou Asociat de Avocați Strategia de Reformare a Sectorului Justiției Asociația Tinerilor Avocați Institutul Național al Justiției

Pagina 3 din 27


RAPORT Progresul reformelor în avocatură în contextul reformelor în justiţie

SUMAR EXECUTIV Prezentul raport reprezintă o analiză a situației avocaturii elaborate în cadrul proiectului “Evaluare de politici și monitorizare de rezultate în scopul apropierii efective a Republicii Moldova de standarde europene democratice”, implementat de Centrul IDIS Viitorul, Asociația Promo-LEX și CALM, cu sprijinul financiar al Fundației Est-Europene. Această activitate a succedat acțiunile anterioare de monitorizare a Strategiei de Reformă a Sectorului Justiției monitorizarea ședințelor de judecată, inclusiv prin monitorizarea acțiunilor relevante profesiei de avocat dar și prestației avocaților în instanțele de judecată1. În prezentul raport, procesul de monitorizare s-a axat pe observarea progresului reformelor în avocatură în contextul politicilor elaborate în cadrul Uniunii Avocaților (Strategia Uniunii Avocaților, Politica de comunicare) dar și Reformei în Justiție, având în vedere acțiunile incluse în Planul de Acțiuni al Strategiei de Reformare a Sectorului Justiției. Astfel, în acest sens au fost monitorizate paginile web ale instituțiilor relevante implicate în SRSJ, pagina web a Uniunii Avocaților, rețeaua web a avocaților, au fost consultați avocați din cadrul Consiliului Uniunii Avocaților, Comisiilor din cadrul Uniunii, avocaților delegați în calitate de membri ai grupurilor de lucru, precum și informațiile apărute în mass-media. Monitorizarea acțiunilor relevante profesiei de avocat incluse în Planul de Acțiuni al Strategiei de Reformare a Sectorului Justiției s-a axat pe observarea realizării acțiunilor din Planul de Acțiuni al Strategiei de Reformare a Sectorului Justiției care urmau să fie realizate în 2016 sau au fost preluate în 2016 ca fiind restante. Prezentul raport nu oferă un comentariu narativ asupra situației generale a profesiei de avocat la nivel național. Mai degrabă, raportul identifică condițiile specifice, prevederile legale şi mecanismele elaborate în ultimul an în cadrul profesiei de avocat, în corelație cu acțiunile realizate în cadrul Strategiei de Reformă a Sectorului Justiției. În plus, atragem atenția că acest proces analitic nu reprezintă un studiu statistic. Acesta este bazat pe examinarea normelor juridice relevante, acțiunilor relevante realizate de Uniunea Avocaților, structurile din cadrul Uniunii și alți subiecți, discuţii cu grupuri-ţintă şi pe utilizarea informației relevante disponibile.

1

Raport trimestrial de monitorizare a implementării Strategiei de Reformă în Sectorul Justiţiei. Sursa web: https://promolex.md/2549-raport-trimestrial-nr-6-de-monitorizare-a-implementarii-strategieide-reforma-in-sectorul-justitiei/

Pagina 4 din 27


RAPORT Progresul reformelor în avocatură în contextul reformelor în justiţie

I. ROLUL AVOCATURII ÎN SISTEMUL DE JUSTIȚIE Profesia de avocat, de rând cu alte profesii juridice, are un rol fundamental în sistemul de Justiție. Avocații depun eforturi pentru a promova supremația legii, drepturile omului și principiile statului de drept. Scopul exercitării profesiei de avocat îl constituie promovarea şi apărarea drepturilor, libertăților şi intereselor legitime ale persoanelor fizice şi juridice. De la independența Republicii Moldova, instituția avocaturii a fost supusă mai multor reforme. Avocaților le-au fost atribuit un rol bine determinat în procesul de efectuare a justiției, prevenire și soluționare a litigiilor și apărare a drepturilor omului. Pe parcurs, legislația cu privire la funcționarea avocaturii a suferit modificări esențiale. În privința avocaților au fost instituite obligații specifice, legate de respectarea unor reguli în fața instanțelor de judecată, în fața clienților dar și altor persoane. Legislația stabilește proceduri specifice de admitere în profesie, instruire continuă, cerințele față de calitatea serviciilor prestate, etc.

Standarde internaționale În activitatea profesională avocații și Uniunea trebuie să se conducă de documente internaționale care reglementează principiile de activitate a profesiei de avocat. Principiile stabilite de standardele naționale ar trebui să se regăsească în legislația națională care asigură și reglementează instituționalizarea profesiei și ar trebui să fie conforme cel puți cu: Convenția Europeană a Drepturilor Omului (Consiliul Europei); Recomandarea Rec(2000)21 a Comitetului de Miniștri cu privire la libertatea de exercitare a profesiei de avocat; (Consiliul Europei); Principiile de Bază ale Națiunilor Unite privind Rolul Avocatului (Națiunile Unite); Codul de Conduită al Avocaților (CCBE); În documentele nominalizate, inclusiv în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului pe parcursul timpului au fost stabilite mai multe principii generale care sunt general acceptate și aplicate de către Asociațiile de avocați din Europa, inclusiv din Republica Moldova. În continuare, progresul reformelor în avocatură în contextul reformelor în justiție va fi analizat reieșind din principiile stabilite în standardele internaționale general acceptate enumerate sumar mai jos. Libertatea de exercitare a profesiei de avocat - statele trebuie să întreprindă toate măsurile necesare pentru a respecta, a proteja şi a promova libertatea de exercitare a profesiei de avocat, fără discriminare şi fără imixtiuni din partea autorităţilor sau a publicului, în special având în vedere prevederile relevante ale Convenţiei Europene a Drepturilor Omului. Libertatea de opinie, exprimare, asociere și întrunire - Avocaţii trebuie să se bucure de libertatea la opinie, exprimare, mișcare, asociere şi întrunire şi, în special, de dreptul de a lua parte la dezbateri publice privind legea şi administrarea justiției, şi de a propune reforme legislative. Autorizarea de a practica avocatura și pregătirea juridică - Deciziile privind autorizarea de a practica avocatura sau de a intra în această profesie, trebuie luate de către un corp independent. Astfel de decizii, indiferent dacă sunt sau nu luate de către un corp independent, trebuie să poată face obiectul unei reexaminări de către o instanță Pagina 5 din 27


RAPORT Progresul reformelor în avocatură în contextul reformelor în justiţie

independentă şi imparțială. Pregătirea juridică, admiterea în profesie şi exercitarea acesteia nu trebuie să fie refuzate unei persoane pe motive cum ar fi cele legate de sex sau orientare sexuală, rasă, culoare, religie, opinii politice sau de altă natură, origine etnică ori socială, apartenență la o minoritate națională, avere, naștere sau incapacitate fizică. Sancțiuni pentru activitatea profesională - Avocații nu trebuie să sufere sau să rişte să suporte sancţiuni ori să fie supuşi unor presiuni atunci când acţionează în concordanţă cu standardele profesionale. Accesul avocaților la clienți - Avocaţii trebuie să aibă acces la clienţii proprii, în mod special la cei privaţi de libertate, să-i consilieze în particular şi să-şi reprezinte clienţii în conformitate cu deontologia lor profesională. Accesul la servicii - Trebuie luate toate măsurile necesare pentru a asigura accesul efectiv al tuturor persoanelor la serviciile juridice oferite de către avocaţi independenţi. Avocaţii trebuie încurajaţi să ofere servicii juridice persoanelor cu o situaţie economică dezavantajată. Confidențialitatea relațiilor - Statul trebuie să întreprindă toate măsurile necesare pentru ca relaţia de confidenţialitate dintre avocat şi client să fie respectată. Excepţiile de la acest principiu vor fi permise doar în măsura în care ele sunt în conformitate cu principiile statului de drept. Accesul avocaților în instanță - Avocaților nu li se va refuza accesul la instanța în fața căreia sunt calificați să se înfățișeze şi trebuie să aibă acces la toate dosarele relevante pentru apărarea drepturilor şi intereselor clientului, în conformitate cu deontologia lor profesională. Toţi avocaţii care lucrează în aceiași cauză trebuie să fie trataţi în mod egal de instanţă. Rolul barourilor și asociațiilor profesionale - Baroul sau celelalte asociații profesionale ale avocaților trebuie să stabilească standarde profesionale şi norme deontologice şi să vegheze ca avocaţii să acţioneze independent, cu conștiinciozitate şi corectitudine în apărarea drepturilor şi intereselor legitime ale clienţilor. Proceduri disciplinare - Dacă avocaţii nu respectă deontologia profesiei lor prevăzută în codurile de conduită concepute de către barouri sau celelalte asociaţii profesionale ale avocaţilor sau de legislaţie, trebuie luate măsurile adecvate, inclusiv declanşarea procedurilor disciplinare. Procedurile disciplinare trebuie să se desfășoare respectând pe deplin principiile şi regulile prevăzute de către Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, inclusiv dreptul avocatului de a lua parte la proceduri şi de a contesta decizia prin apel. În stabilirea sancţiunii pentru abaterea disciplinară comisă de către avocat, trebuie respectat principiul proporționalității.

Cadrul juridic național Cadrul juridic al activității de avocat se constituie din Constituția Republicii Moldova2, Legea nr. 1260 din 19 iulie 2002 cu privire la avocatură3, alte legi care reglementează activitatea menționată din statutul profesiei de avocat, precum şi din tratatele internaționale la care Republica Moldova este parte.

2 3

Constituția Republicii Moldova, 29 iulie 1994 Legea nr. 1260 din 19 iulie 2002 cu privire la avocatură

Pagina 6 din 27


RAPORT Progresul reformelor în avocatură în contextul reformelor în justiţie

Legislația națională cu privire la profesia de avocat asigură reglementări detaliate cu privire la condițiile de bază şi modul de acordare a asistenței juridice profesionale persoanelor fizice şi juridice în Republica Moldova, forme de organizare a activității de avocat; genurile de asistență juridică; garanțiile pentru activitatea de acordare a asistenței juridice calificate; modul de admitere în profesia de avocat. În sensul legislației naționale, Avocat este persoana calificată şi abilitată, conform Legii, să pledeze şi să acționeze în numele clienţilor, să practice dreptul, să apară în faţa unei instanţe judecătoreşti, a organelor de drept şi ale administrării publice sau să consulte şi să reprezinte în materie juridică clienţii. Odată cu modificările din anul 2010 operate la Codul de procedură civilă (articolul 80 din Codul de procedură civilă) și alte acte normative, avocatul este unicul subiect care poate reprezenta persoanele fizice în fața instanțelor de judecată, în cauze civile, cu excepțiile stabilite de alte acte normative speciale. Pe parcursul ultimilor ani, un grup de deputați au înregistrat la Parlament mai multe proiecte de lege, cu titlu de inițiativă legislativă, privind modificarea Codului de procedură civilă, al cărui scop este revenirea la practica existentă până în anul 2010, când dreptul de a reprezenta în instanță o persoană sau o instituție îl aveau nu doar avocații, ci și alte persoane. Inițiativele respective au fost criticate de corpul avocaților și societatea civilă, deoarece contraveneau standardelor internaționale și pot influența negativ calitatea reprezentării în instanțele de judecată a justițiabililor4. În cadrul Strategiei de Reformare a Sectorului Justiției, Ministerul Justiției a inițiat un proiect de modificare a Legii cu privire la avocatură. În anul 2016, Proiectul de lege cu privire la modificarea Legii cu privire la avocatură a fost aprobat prin HG nr. 555 din 05 mai 2016 și a fost înregistrat în Parlament la 10 mai 2016 cu nr. 198. Proiectul inițial a fost elaborat la solicitarea Ministerului Justiției (MJ) de către Uniunea Avocaților. Pe parcurs elaborării proiectului de către Uniunea Avocaților, acesta a fost prezentat Ministerului Justiției care a mai introdus unele modificări. Chiar dacă proiectul de lege s-a aflat o perioadă îndelungată pe masa grupului de lucru, se pare că proiectul de lege nu răspunde celor mai stringente probleme de transparență în procesul de accedere în profesia de avocat: nu este stabilită o procedură clară și transparentă de admitere în profesie și nu sunt stabilite criterii obiective de apreciere a rezultatelor examenului de calificare în profesia de avocat. De asemenea, nu este justificată stabilirea unor sancțiuni egale pentru avocați și avocați-stagiari și nu sunt prevăzute termene de examinare pentru procedurile disciplinare.

4

Moldova Curată – Revenirea la reprezentarea în instanța de judecată contravine standardelor internaționale și jurisprudenței Curții Constituționale http://www.moldovacurata.md/news/view/revenirea-la-reprezentarea-in-instanta-de-catre-altepersoane-decat-avocatii-contravine-standardelor-internationale-si-jurisprudentei-curtii-constitutionale

Pagina 7 din 27


RAPORT Progresul reformelor în avocatură în contextul reformelor în justiţie

II. ORGANELE DE AUTOADMINISTRARE Standarde internaționale Potrivit Recomandării Nr.(2000)21 a Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei privind libertatea de exercitare a profesiei de avocat și altor standarde relevante în domeniul funcționării profesiei de avocat (Principiile de Bază ale Națiunilor Unite privind Rolul Avocatului (Națiunile Unite); Codul de Conduită al Avocaților (CCBE), avocaţii nu trebuie să aibă impedimente din partea statului în procesul de constituire şi aderare la asociații profesionale locale, naţionale şi internaţionale care, singure sau alături de alte organizaţii, au sarcina de a îmbunătăţi deontologia şi de a proteja independenţa şi interesele avocaţilor. Barourile şi celelalte asociaţii profesionale ale avocaţilor trebuie încurajate să asigure independenţa avocaţilor şi, printre altele să apere rolul avocaţilor în societate şi, în special, să vegheze la respectarea onoarei, demnităţii şi integrităţii lor, să promoveze şi să susţină reforma cadrului legislativ şi discuţiile pe tema legislaţiei existente şi propunerilor legislative, să promoveze cele mai înalte standarde de competenţă a avocaţilor şi să vegheze la respectarea de către aceştia a deontologiei şi disciplinei. Baroul şi celelalte asociaţii profesionale ale avocaţilor trebuie să se autoguverneze, independent de autorităţi şi de cetăţeni. Trebuie respectat rolul barourilor şi al celorlalte asociaţii profesionale ale avocaţilor în protejarea membrilor săi şi a independenţei faţă de orice restricţie sau ingerinţă nejustificată. Barourile şi celelalte asociaţii profesionale ale avocaţilor trebuie să întreprindă orice acţiune necesară, inclusiv cele privind apărarea intereselor avocaţilor pe lângă organismul corespunzător, în cazul: reţinerii sau arestării unui avocat; oricăror decizii de a lua măsuri care pun la îndoială integritatea unui avocat; oricărei percheziţii a persoanei sau proprietăţilor avocaţilor; oricărei confiscări de documente sau materiale aflate în posesia avocaţilor; publicării unor articole de presă ce necesită luarea de poziţie în numele avocaţilor.

Cadrul juridic național Legea cu privire la avocatură reglementează în capitolul VII organele de autoadministrare ale avocaților. Legea stabilește principiul autonomiei în activitatea organelor de autoadministrare ale avocaților, în limitele competențelor prevăzute de lege. Organele de autoadministrare ale avocaților sânt organizate şi funcţionează în baza principiului autonomiei, în limitele competențelor prevăzute de Lege şi Statut. Organele profesiei de avocat au sarcina permanentă de a asigura exercitarea calificată a dreptului de apărare, organizând în mod corespunzător admiterea în profesie, pregătirea profesională iniţială a avocaţilor stagiari şi pregătirea continuă a avocaţilor, respectarea strictă a deontologiei şi disciplinei profesionale. Organul de autoadministrare al avocaților este Uniunea Avocaților. Din cadrul Uniunii fac parte toţi membrii barourilor din ţară. Uniunea Avocaților are sediul în municipiul Chişinău. Uniunea Avocaților are statut de persoană juridică, cu patrimoniu şi buget propriu. Organele de conducere a Uniunii Avocaților sunt:  Congresul;  Consiliul Uniunii Avocaţilor; Pagina 8 din 27


RAPORT Progresul reformelor în avocatură în contextul reformelor în justiţie

 preşedintele Uniunii Avocaţilor;  secretarul general al Uniunii Avocaţilor. În cadrul Uniunii Avocaților se constituie şi funcționează:    

Comisia de licențiere a profesiei de avocat; Comisia pentru etică şi disciplină; Comisia de cenzori; Secretariatul.

Congresul Congresul este organul suprem al Uniunii Avocaţilor. Congresul se constituie din avocaţii delegaţi de fiecare barou, conform normei de reprezentare stabilite în statutul profesiei de avocat, şi din membrii Consiliului Uniunii Avocaţilor. Barourile sânt obligate să îşi aleagă delegaţii cu cel puţin 10 zile înainte de Congres. În situaţii excepţionale, la cererea a cel puţin 1/3 din numărul barourilor sau din proprie iniţiativă, Consiliul Uniunii Avocaţilor convoacă Congresul în sesiune extraordinară în cel mult 10 zile de la data solicitării sau de la data survenirii evenimentului justificativ. Congresul se consideră legal constituit dacă la lucrările lui sânt prezenţi 2/3 din numărul membrilor. Congresul adoptă hotărâri cu votul majorităţii membrilor prezenţi. Hotărârile Congresului pot fi contestate în modul stabilit de lege. În anul 2016, Congresul ordinal al Uniunii Avocaților a avut loc la data de 10 iunie 2016 și respectiv 1 iulie 2016. În cadrul Congresului au fost prezentate rapoartele anuale ale Consiliului Uniunii Avocaților, Comisiilor și a fost aprobat bugetul Uniunii Avocaților pentru anul 2016 și alte subiecte, printre care: chestiunea cu privire la remunerarea decanilor Barourilor, Regulile provizorii de organizare și funcționare a Comisiei de Cenzori, Delegarea în competența Consiliului a chestiunii privind modificarea Statutului profesiei de avocat, aprobarea Codului deontologic al profesiei de avocat, etc5. Consiliul Uniunii Avocaților Consiliul Uniunii Avocaţilor este organul reprezentativ şi deliberativ al avocaţilor din ţară şi asigură activitatea permanentă a Uniunii Avocaţilor. Consiliul Uniunii Avocaţilor este format din preşedintele Uniunii Avocaţilor, decanii barourilor şi avocaţii, cu o vechime în profesie de 5 ani, delegaţi de barouri conform normei de reprezentare de 1:200 (un delegat din partea a două sute de avocaţi). În perioada mai 2015 - iunie 2016, componenţa Consiliului a fost modificată. A fost modificată norma de reprezentare din partea Baroului Chişinău de la 12 la 7 consilieri. Consiliul Uniunii Activează la moment într-o componență de 13 persoane. Mandatul de membru al Consiliului Uniunii Avocaţilor este de 4 ani. În cazul încetării mandatului unuia dintre membrii Consiliului, înlocuitorul lui execută diferenţa de mandat. Consiliul Uniunii Avocaţilor se întruneşte o dată în lună. Convocarea Consiliului se face cu cel puţin 15 zile înainte de data şedinţei, prin înştiinţarea în scris a membrilor şi cu plasarea pe

5

Hotărârile Congresului Avocaților din Republica Moldova adoptate la ședința din 01 iulie 2016 – http://uam.md/index.php?pag=docs&docs_id=76&l=ro#sthash.pNft0Lmd.dpuf

Pagina 9 din 27


RAPORT Progresul reformelor în avocatură în contextul reformelor în justiţie

pagina oficială de Internet a Uniunii Avocaţilor a ordinii de zi şi a materialelor ce urmează a fi examinate. În anul 2016, Consiliul Uniunii s-a întrunit în cel puțin o ședință lunar, potrivit rigorilor stabilite de Legea cu privire la avocatură și de mai multe ori în ședințe extraordinare. Președintele Uniunii Avocaților Preşedintele Uniunii Avocaţilor este ales pe un termen de 2 ani dintre avocaţi cu o vechime în profesie de cel puţin 5 ani. Una şi aceiași persoană poate fi aleasă preşedinte al Uniunii Avocaţilor pentru cel mult 2 mandate consecutive. În absenţă, sau la cerere, preşedintele Uniunii Avocaţilor este înlocuit de un vicepreşedinte, pe care îl desemnează în acest scop din numărul membrilor Consiliului Uniunii Avocaţilor. Secretarul general al Uniunii Avocaţilor Activitatea organizatorico-administrativă şi economico-financiară a Uniunii Avocaţilor este asigurată de către secretarul general. Secretarul general este angajat în funcţie de către Consiliul Uniunii Avocaţilor, în bază de concurs, pentru un termen de 5 ani, ce poate fi prelungit o singură dată. Pentru prima dată, după adoptarea modificărilor la Legea cu privire la avocatură, în anul 2015, Consiliul avocaților a selectat prin concurs persoana pentru funcția de Secretar general al Uniunii Avocaților. Comisiile Uniunii Avocaţilor Activitatea comisiilor Uniunii Avocaţilor este organizată de preşedinţii acestora, aleşi la şedinţele comisiilor din membrii acestora. Membrii comisiilor Uniunii Avocaţilor sânt aleşi sau delegaţi  pe un termen de 4 ani. Comisia de licenţiere a profesiei de avocat Comisia de licenţiere a profesiei de avocat este compusă din 11 membri, aleşi în bază de concurs, dintre care 8 sânt avocaţi cu o vechime în profesie de cel puţin 5 ani şi 3 sânt profesori titulari de drept. Comisia pentru etică şi disciplină Comisia pentru etică şi disciplină este compusă din 11 avocaţi, dintre care 6 sânt aleşi de Congres dintre avocaţii cu o vechime în profesie de cel puţin 5 ani, iar 5 sînt delegaţi de barouri. Comisia de cenzori Comisia de cenzori este compusă din 5 avocaţi cu o vechime în profesie de cel puţin 5 ani, delegaţi de barouri. Comisia de cenzori exercită controlul activităţii economico-financiare a Uniunii Avocaţilor şi se subordonează Congresului. Secretariatul În exercitarea atribuţiilor, organele de autoadministrare ale avocaţilor sânt asistate de personalul secretariatului. Numărul de personal şi funcţiile concrete ale personalului secretariatului se stabilesc de Consiliul Uniunii Avocaţilor. Personalul secretariatului este angajat de către secretarul general al Consiliului Uniunii Avocaţilor în strictă conformitate cu reglementările Codului muncii cu privire la angajare. Pagina 10 din 27


RAPORT Progresul reformelor în avocatură în contextul reformelor în justiţie

Barourile Barourile se constituie şi funcţionează numai în cadrul Uniunii Avocaţilor, potrivit prezentei legi. Se interzice constituirea de barouri şi funcţionarea acestora în afara Uniunii Avocaţilor. Actele de constituire şi de înregistrare a unor astfel de barouri sînt nule. Baroul activează în circumscripţia unei curţi de apel. Din componenţa baroului fac parte toţi avocaţii din circumscripţia respectivă. Sediul baroului se află în localitatea de reşedinţă a curţii de apel. Organele de conducere ale baroului sînt: adunarea generală, decanul. La moment există 4 situate în m. Chişinău, Bălţi, Cahul și Comrat. Cel mai numeros barou este Baroul Chişinău cu un număr total de aproape 2000 de avocaţi. Decanul barourilor Decanul este ales pentru un mandat de 2 ani şi poate fi reales o singură dată. Asociații profesionale create în cadrul Uniunii Avocaților Avocaţii sunt în drept să se asocieze, pe principii benevole, conform legislaţiei cu privire la organizaţiile necomerciale, în asociaţii profesionale locale, centrale şi internaţionale, în baza calităţii de membru individual sau colectiv, şi să se înregistreze în modul stabilit. (Art. 38 din Statutul Profesiei de Avocat). În cadrul Uniunii Avocații au fost create și funcționează mai multe Asociații profesionale formate din avocați. Asociația Tinerilor Avocați La 30 martie 2012, Consiliul Uniunii Avocaţilor din Republica Moldova a aprobat Statutul Asociaţiei Tinerilor Avocaţi. Asociaţia este o formă de asociere a avocaţilor în vârstă de până la 40 ani, precum şi a avocaţilor stagiari. Iniţiativa de formare a Asociaţiei a parvenit de la un grup de iniţiativă al avocaţilor stagiari. Asociaţia are ca scop promovarea şi protejarea intereselor comune ale profesiei de avocat şi este o structură autonomă, fără personalitate juridică, formată pe lângă Uniunea Avocaţilor. Asociația Femeilor Avocate Asociația ”Femeile Avocate din Republica Moldova” a fost constituită prin libera manifestare a voinței persoanelor asociate în scopul apărării drepturilor și intereselor femeilor avocate și femeilor avocate stagiare, Asociația Decanilor și Veteranilor al Avocaturii La data de 27 noiembrie 2015 prin Hotărârea Consiliului Uniunii Avocaților din Republica Moldova a fost aprobată crearea Asociației ”Decanilor și Veteranilor al Avocaturii din Republica Moldova”. Asociația are ca scop principal contribuirea la promovarea, dezvoltarea și apărarea intereselor avocaților, care profesează avocatura mai mult de 25 de ani (veterani în avocatură) și 30 de ani (decani în avocatură), precum și ale profesiei de avocat în ansamblu.

Pagina 11 din 27


RAPORT Progresul reformelor în avocatură în contextul reformelor în justiţie

III. PROGRESUL REFORMEI ÎN AVOCATURĂ ÎN CONTEXTUL REFORMEI ÎN JUSTIȚIE Generalități Reformarea instituției avocaturii a fost inițiată prin Ordinul Ministrului Justiție nr. 376 din 6 octombrie 2009, prin care a fost creat un grup de lucru. Grupul de lucru a fost format din reprezentanții Ministerului Justiției, Uniunii Avocaţilor din Moldova, Consiliului Naţional pentru Asistenţă Juridică Garantată de Stat, Biroului asociat de avocaţi „Avocaţii publici” şi Programului Drept al Fundaţiei Soros-Moldova6. La acea etapă, Grupul de lucru a identificat câteva domenii problematice ce afectau instituţia avocaturii. Cele mai importante fiind următoarele: reprezentarea în instanțele judecătorești; actele de reprezentare; organizarea organelor de autoadministrare ale avocaților; calitatea serviciilor juridice; admiterea în profesie; statutul avocatului stagiar; instruirea avocatului; responsabilitatea avocaților față de clienți şi asigurarea civilă avocaţilor; garanţiile profesiei de avocat. Ulterior, în Strategia de reformă a sectorului justiției pentru anii 2011 – 2016, respectiv în Planul de acțiuni pentru implementarea Strategiei7, au fost incluse obiective specifice, relevante și reformei profesiei de avocat. Cele mai importante aspecte ce au fost incluse sunt: -

Ameliorarea cadrului instituţional şi a proceselor care asigură accesul efectiv la justiţie: asistenţa juridică efectivă, examinarea cauzelor şi executarea hotărârilor judecătoreşti în termene rezonabile, modernizarea statutului unor profesii juridice conexe sistemului justiţiei, (domeniul specific de intervenție 2.5.3 din Plan);

-

Consolidarea capacităților profesionale individuale şi instituţionale de investigare a infracţiunilor (domeniul specific de intervenție 3.1.2 din Plan);

-

Promovarea şi implementarea principiului toleranţei zero pentru manifestările de corupţie în sectorul justiţiei, (domeniul specific de intervenție 4.1.4 din Plan);

-

Implementarea unor măsuri prin intermediul cărora sectorul justiţiei ar contribui la crearea unui mediu favorabil dezvoltării durabile a economiei (domeniul specific de intervenție 5.1.3 din Plan).

Uniunea Avocaților este implicată în calitate de instituție responsabilă pentru realizarea acțiunilor din domeniile specifice de intervenție indicate mai sus, prin delegarea unor avocați în cadrul grupurilor de lucru. La nivel instituțional, Uniunea Avocaților a elaborat mai multe documente de politici destinate reformării profesiei, creșterii capacităților instituționale și manageriale. Cele mai importante sunt enumerate mai jos. Strategia Uniunii Avocaților pentru perioada 2012 – 20158 abordează mai multe aspecte. Acest act vine să consolideze instituţia avocaturii în Republica Moldova și să ridice reputaţia Ordinul Ministrului Justiție nr. 376 din 6 octombrie 2009 Planul de acțiuni pentru implementarea Strategiei de reformă a sectorului justiției pentru anii 2011 – 2016 http://justice.gov.md/public/files/file/reforma_sectorul_justitiei/srsj_pa_srsj/PA_SRSJ_adoptatro.pdf 8 Strategia Uniunii Avocaților pentru perioada 2012 – 2015 – http://uam.md/media/files/files/strategia_ua_2012-2015_5574656.pdf 6 7

Pagina 12 din 27


RAPORT Progresul reformelor în avocatură în contextul reformelor în justiţie

avocaţilor în societate. Totodată actul prevede principii de bază cu privire la asigurarea administrării eficiente a instituţiei avocaturii şi implicarea mai activă a Uniunii Avocaţilor în soluţionarea problemelor cu care se confruntă avocaţii. Drept priorități a Uniunii au fost stabilite următoarele: creşterea nivelului calității asistenței juridice acordate de avocat, îmbunătăţirea mediului pentru practicarea profesiei de avocat, îmbunătăţirea şi consolidarea reputaţiei instituţiei avocaturii în societate. Deși conform Strategiei, în decurs de două luni de la numire, Secretarul General al Uniunii Avocaţilor urma să elaboreze un Plan de acţiuni şi mecanisme de evaluare/indicatori de implementare, acest lucru nu a fost realizat în general. Chiar dacă în acea perioadă nu era angajat un secretar, Consiliul Uniunii Avocaților urma să decidă asupra Planului de acțiuni și mecanismului de evaluare. După expirarea Strategiei Uniunii Avocaților pentru perioada 2012 – 2015, se pare că nu a fost realizată o evaluare a gradului de implementare a Strategiei și nici nu a fost publicat un raport. Strategia Uniunii Avocaților din Moldova pentru perioada 2016 – 20209 a fost aprobată prin Hotărârea Consiliului Uniunii Avocaților din 26 februarie 2016. În calitate de priorități ale Strategiei au fost stabilite: creşterea calităţii asistenţei acordate de avocat; îmbunătăţirea mediului pentru practicarea profesiei de avocat şi consolidarea reputaţiei instituţiei avocaturii în societate; consolidarea comunităţii avocaţilor; respectarea eticii profesionale în activitatea de avocat. Ca și Strategia precedentă, Strategia actuală nu prevede mecanisme de evaluare și indicatori de implementare. În continuare vom încerca să prezentăm o analiză succintă a progresului reformei de avocat ținând cont de: reforma profesiei de avocat care a fost inițiată în anul 2009, Strategia de reformă a Sectorului Justiției pentru anii 2011 – 2016 și Strategiile Uniunii Avocaților pentru perioada 2012 – 2015 și 2015 – 2020. Ne vom referi la: capacitățile instituționale ale Uniunii Avocaților, componenta de politici și progresul implementării a acțiunilor relevante profesiei de avocat din Strategia de reformă a Sectorului Justiției.

Capacități instituționale În anul 2015, de către Uniunea Avocaților au fost deschise conturi curente în cadrul mai multor bănci comerciale (BC Mobiasbanka SA, BC Eximbank SA, BC Victoriabank SA, BC Agroindbank SA). De asemenea, a fost încheiat un contract de deservire la distanţă cu BC Victoriabank SA, inclusiv un contract privind recepţionarea plaţilor în toate filialele din republică10. Având în vedere instabilitatea sistemului bancar din ţară, încă în 2015 Uniunea Avocaților a decis convertirea şi plasarea mijloacelor financiare ale Uniunii la conturile de depozit. Potrivit raportului Consiliului Uniunii Avocaților prezentat la Congresul din 10 iunie 2016, în total, de către Uniunea Avocaților a fost schimbată suma de 7 899 720 lei în 200 000 Euro şi 200 000 Dolari (4148000 în 200.000 Euro, 3751720 în 200.000 Dolari). Mijloacele valutare au fost transferate la conturi de depozit pe termen de 3 luni. În rezultatul acțiunilor de plasare a mijloacelor financiare ale Uniunii Avocaților la conturile de depozit a fost obținută dobânda în sumă de 75 375 lei și profitul din diferența de curs valutar de aproximativ 370000 lei. În 2015, Uniunea a înregistrat profit din activitatea financiară în sumă de 448 603 lei. Profitul din activitatea financiară pentru anul 2016 încă nu a fost totalizat la moment. Strategia Uniunii Avocaților din Moldova pentru perioada 2016 – 2020, http://uam.md/media/files/files/strategia_ua_2016-2020_modificari_site_8360004.pdf 10 Raportul anual privind activitatea Consiliului Uniunii Avocaților 2015-2016, http://uam.md/media/files/files/raport_consiliu_6045617.pdf 9

Pagina 13 din 27


RAPORT Progresul reformelor în avocatură în contextul reformelor în justiţie

În baza art. 52 din Codul fiscal, Uniunea Avocaților a expediat în adresa Inspectoratului Fiscal Rîșcani o cerere privind scutirea de plata impozitului pe venit. În temeiul acestei cereri, începând cu anul 2015, Uniunea Avocaţilor este scutită de plata impozitului pe venit. Până în anul 2015, nu s-a ţinut registrul avocaţilor eligibili de a achita cotizaţiile. Pentru elaborarea listei nominale a avocaţilor eligibili de plata cotizaţiilor, Uniunea Avocaţilor a solicitat informaţia de la Inspectoratul Fiscal Principal de Stat privind Cabinetele Avocaţilor şi Birourile Asociate de Avocaţi înregistrate. În baza informaţiei transmise de la Inspectoratul Fiscal de Stat, a Extrasului din Registrul cabinetelor avocaţilor şi birourilor asociate de avocaţi şi a Informaţiei din Registrul licenţelor pentru exercitarea profesiei de avocat ţinute de către Ministerul Justiţiei a fost elaborată lista tuturor avocaţilor eligibili de plata contribuţiilor de membru. După crearea registrului avocaților eligibili de a achita cotizațiile a fost posibilă colectarea datoriilor la cotizații în sumă de 828 273 lei. De la 1 ianuarie 2016, în cadrul Uniunii Avocaților a fost suplinită poziția de Secretar General. În temeiul art. 45 din Statutul Profesiei de Avocat, Secretarul General are atribuții importante în cadrul Uniunii Avocaților, printre care: poartă răspundere pentru gestiunea economicofinanciară a Uniunii Avocaţilor; încheie acorduri şi contracte în numele Uniunii Avocaţilor; gestionează activitatea economico-financiară a Uniunii Avocaţilor; organizează elaborarea, fundamentarea şi prezentarea la Congres a proiectului bugetului anual al Uniunii Avocaţilor. Inclusiv cu participarea secretarului general, pe parcursul perioadei au fost realizate acțiuni de aducere în ordine a actelor contabile în cadrul Uniunii Avocaților. În anul 2015, Uniunea Avocaților a inițiat procedura de cumpărare a unui nou imobil. În cadrul şedinţei Consiliului Uniunii Avocaţilor din 22 septembrie 2015, s-a dispus inițierea procedurii de participare la licitaţie în vederea procurării imobilului din mun. Chişinău, str. Bucureşti, 46, la un preţ de până la 9 000 000 de lei. Imobilul a fost procurat la licitaţia care a avut loc la 26 octombrie 2015, la preţul de 8 600 040 de lei. Tranzacţia a fost confirmată prin Încheierea Judecătoriei Centru din 11 noiembrie 2015. Dreptul de proprietate asupra imobilului a fost înregistrat la Oficiul Cadastral Teritorial Chişinău la 02 decembrie 2015. În cadrul şedinţei Consiliului Uniunii Avocaţilor din 11 decembrie 2015, s-a dispus iniţierea reparaţiei imobilului procurat. În scopul verificării derulării lucrărilor de reparaţie, a fost creat un grup de lucru care se ocupa de analiza ofertelor şi înaintează propuneri către Consiliu în vederea aprobării încheierii contractelor cu potenţialii antreprenori. În februarie 2016, au demarat lucrările de reparație. Noul sediul al Uniunii Avocaților a fost inaugurat la data de 1 decembrie 201611. Sediul vechi al Uniunii Avocaților este situat în imobilul din str. Alexandru cel Bun, 91 (str. Bănulescu-Bodoni, 53-A). Conform informației prezentate în raportul Uniunii Avocaților, bunul imobil are valoarea de bilanţ de 342 104 lei, inclusiv anexa nefinisată în valoare de 752 343 lei. În contabilitatea Uniunii Avocaților anexa este înregistrată ca mijloc fix în curs de execuţie. Pentru a identifica valoare reală a bunului, a fost dispusă efectuarea unei expertize merceologice. În anul 2016, de către Uniunea Avocaților au fost efectuate solicitări către Primăria mun. Chişinău, Direcţia Arhitectură şi Urbanism şi Ministerul Culturii, privind posibilitatea reconstruirii imobilului dat. Direcţia Urbanism a Primăriei m. Chișinău şi Ministerul Culturii a

11

Raportul Consiliului Uniunii Avocaților prezentat la Congresul Uniunii Avocaților din 1 iulie 2016

Pagina 14 din 27


RAPORT Progresul reformelor în avocatură în contextul reformelor în justiţie

comunicat Uniunii Avocaților că se permite doar mansardarea construcției, având în vedere statutul urbanistic al acestuia.

Capacități de politici și management Componenta de politici și management va fi analizată din perspectiva comunicării și interacționării organelor Uniunii Avocaților la nivel intern (membrii Asociației) și extern (instituții publice). Analiza este efectuată din perspectiva principiilor general recunoscute cu privire la funcționarea profesiei de avocat la care s-au făcut referire la Capitolul nr. I.

Rolul UA și asociațiilor de avocați în procedura de comunicare publică Potrivit standardelor, Uniunea Avocaților stabilește standarde profesionale în procesul de comunicare publică realizată în scopul apărării drepturilor şi intereselor legitime ale clienților. Prin Hotărârea Consiliul Uniunii Avocaților în 26 februarie 2016 a fost adoptată politica de comunicare a Uniunii Avocaților12. Politica de comunicare a Uniunii Avocaților vizează organele de conducere ale instituției, barourile, comisiile și aparatul instituției, asociațiile create în cadrul Uniunii, avocații membri. Potrivit politicii, toate inițiativele sau divergențele ce țin de procesul de comunicare vor fi discutate, agreate și soluționate în mod colegial, în interiorul instituției. Politica definește mai multe noțiuni, printre care cea de comunicare internă și comunicare externă, precum și stabilește principiile și procedurile de comunicare. Deși politica stabilește principiile de comunicare, nu sunt reglementate proceduri de reacționare în cazurile în care avocații sunt supuși unor presiuni, intimidări, sau în situații în care avocații trebuie să vină cu o poziție comună din partea corpului de avocați. În anul 2016, Uniunea Avocaților a semnat mai multe acorduri de colaborare cu instituții publice, în diferite domenii. Au fost semnate acorduri de colaborare cu Ministerul Justiției, Institutul Național al Justiției. Conform informației prezentate de Uniunea Avocaților din Republica Moldova, urmează să fie semnate acorduri de colaborare și alte instituții publice, printre care: Ministerul Afacerilor Interne, Procuratura Generală, Uniunea Executorilor Judecătoreşti, Consiliul Superior al Magistraturii, Centrul Naţional Anticorupţie. Uniunea Avocaților a continuat să colaboreze cu mai mulți donatori în diverse domenii, inclusiv în domeniul instruirii avocaților și avocaților stagiari (ex. Consiliul Europei, ABA ROLI, NORLAM, IRZ, Amnesty International Moldova, Ambasada Drepturilor Omului, Fundaţia SOROS Moldova, etc.). În cadrul Uniunii Avocaților au fost create mai multe Asociații de Avocați. Prima Asociație creată este Asociaţia Tinerilor Avocaților (ATA). ATA este o asociaţie profesională, apolitică, nonprofit, constituită prin libera manifestare a voinţei persoanelor asociate. Asociația include în calitate de membri avocaţii în vârstă de până la 40 ani şi avocaţi stagiari. De la fondare Asociaţia s-a implicat în mai multe activităţi destinate să contribuie la promovarea şi protejarea intereselor comune ale profesiei de avocat, precum şi consolidarea instituţională a avocaturii şi promovarea imaginei instituţiei în societate. Pe parcursul anului 2016, membrii Asociației au fost implicați în grupul de lucru pentru revizuirea Codului Deontologic al Avocatului, elaborarea comentariilor și propunerilor în legătură cu identificarea și dezvoltarea cadrului general privind viitoarele politici legate de reformarea sectorului justiției, implicarea în

12

Politica de comunicare a Uniunii Avocaților din Moldova, adoptată prin Hotărârea Consiliul Uniunii Avocaților din 26 februarie 2016, http://uam.md/media/files/files/politica_de_comunicare_modificat_site_3352511.pdf

Pagina 15 din 27


RAPORT Progresul reformelor în avocatură în contextul reformelor în justiţie

dezvoltarea Programului HELP pentru avocați și avocați stagiari, implicarea în proiectul pentru dezvoltarea profesională a tinerilor juriști „Acțiunea pentru Justiție” și alte activități relevante. În cadrul Uniunii Avocaților de asemenea activează Asociația ”Femeile Avocate din Republica Moldova” care a fost constituită în scopul apărării drepturilor și intereselor femeilor avocate și femeilor avocate stagiare și Asociația Decanilor și Veteranilor al Avocaturii care are ca scop principal contribuirea la promovarea, dezvoltarea și apărarea intereselor avocaților, care profesează avocatura mai mult de 25 de ani (veterani în avocatură) și 30 de ani (decani în avocatură), precum și ale profesiei de avocat în ansamblu. În Strategia Uniunii Avocaților pentru anii 2016 – 2020 sunt stabilite activități legate de antrenarea avocaţilor tineri în activităţile Uniunii Avocaţilor şi ale Barourilor și în activitatea de cooperare internaţională a Uniunii Avocaţilor. Actuala Strategie nu include alte acțiuni legate de fortificarea și instituționalizarea Asociațiilor de Avocați în cadrul Uniunii Avocaților, așa cum a fost specificat în Strategia precedentă.

Licențierea dreptului de a practica avocatura și pregătirea juridică continuă La moment, conform Legii cu privire la avocatură, deciziile privind autorizarea de a practica avocatura sunt luate de către un corp independent creat în cadrul Uniunii Avocaților, anume, Comisia de Licențiere. Deciziile Comisiei pot face obiectul unei reexaminări de către instanța judecătorească. Potrivit prevederilor legale în vigoare, în instanța de judecată poate fi contestată doar procedura de examinare și nu calificativul. Procesul de admitere în profesia de avocat a fost criticat în mai multe studii, printre care și Studiul cu privire la Criteriile de accedere în profesia de avocat, elaborat în cadrul Planului de acțiuni pentru implementarea Strategiei de Reformare a Sectorului Justiției pentru anii 2011-201613(pct. 3.2.4.1). În studiul elaborat, autorul a realizat mai mult de 20 de recomandări cu privire la procesul de admitere în profesie. Cu referire la formarea inițială și continuă, deși legea stabilește în sarcina avocaților obligația de a urma cursuri de formare inițială în volum de 80 de ore pentru avocații stagiari și 40 de ore pentru avocați, se pare că aceasta nu este executată corespunzător din cauza mai multor motive obiective. La moment, în cadrul Uniunii Avocaților nu este instituționalizată instruirea continuă și inițială a avocaților și avocaților stagiari. Chiar dacă în anul 2016, Uniunea Avocaților a organizat unele cursuri de instruire pe subiectul cazurilor de insolvabilitate pentru avocați în cooperare cu alți parteneri, este evident că acestea sunt insuficiente. În anul 2016, Uniunea Avocaților a semnat un acord de colaborare cu Institutul Național al Justiției în domeniul instruirii avocaților. Conform acordului, avocații ar urma să participe la instruiri comune împreună cu reprezentații altor profesii juridice (judecători, procurori). Uniunea Avocaților cu suportul programului HELP al Consiliului Europei în perioada mai – iulie 2016, în premieră au organizat un curs de instruire la distanță pe subiectul criteriilor de admisibilitate la Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Cu suportul Consiliului Europei, în luna noiembrie a fost organizată o conferință internațională în domeniul instruirii avocaților. În cadrul conferinței au fost prezentate exemple de instituționalizare a instruirii continue în Georgia, Irlanda, Franța etc. Uniunea Avocaților s-a angajat să implementeze în perioada care urmează practicile pozitive.

Studiul cu privire la Criteriile de accedere în profesia de avocat, elaborat în cadrul Planului de acțiuni pentru implementarea Strategiei de Reformare a Sectorului Justiției pentru anii 2011-2016

13

Pagina 16 din 27


RAPORT Progresul reformelor în avocatură în contextul reformelor în justiţie

La moment, Uniunea Avocaților a supus procesului de consultări publice Regulamentul Centrului pentru Pregătirea și Perfecționarea Avocaților și Regulamentul cu privire la instruirea avocaților și avocaților stagiari. Regulamentul Centrului pentru Pregătirea și Perfecționarea Avocaților este necesar pentru instituționalizarea unei subdiviziuni în cadrul Uniunii Avocaților, formată din 5 membri, care ar gestiona problemele legate de instruire. Regulamentul cu privire la instruirea avocaților și avocaților stagiari urmează să reglementeze identificarea necesitaților de instruire, areditarea cursurilor desfăşurate de ONG-uri şi alţi parteneri ai Uniunii Avocaților, planificarea instruirii de către Centru, modul de selectare a formatorilor, furnizarea eficientă a cursurilor cu participare fizică sau prin intermediul instruirii la distanță, evaluarea fiecărui curs de instruire, monitorizarea frecvenței la cursul de instruire. Regulamentele au fost elaborate cu participarea reprezentanților Asociației Tinerilor Avocați și a partenerilor Uniunii Avocaților (Aba Roli Moldova, Consiliul Europei, etc.) Cu toate acestea, practica actuală arată că formarea inițială a avocaților și avocaților stagiari se efectuează de sine stătător prin intermediul diferitelor seminare, discuții publice și training-uri, care sunt organizate de diferite structuri și organizații în colaborare cu Uniunea Avocaților. Printre structurile care promovează evenimente de instruire profesională inițială pot fi menționate ABA ROLI Moldova, NORLAM, Amnesty International Moldova, Fundația Soros– Moldova, Centrul Resurselor Juridice din Moldova, Promo-LEX, Asociația Tinerilor Avocați din cadrul Uniunii Avocaților din Republica Moldova, Human Rights Embassy, Centrul de Drept al Avocaților etc. Totuși, activitatea organizațiilor nu este suficientă să acopere necesitățile de instruire uniformă a tuturor avocaților stagiari. Mai mult, participarea la evenimente de instruire este limitată și uneori nu permite accesul tuturor solicitanților.

Libertatea de exercitare a profesiei de avocat Avocații nu trebuie să sufere sau să riște să suporte sancțiuni ori să fie supuşi unor presiuni atunci când acţionează în concordanţă cu standardele profesionale. Au fost identificate o serie de situații în care avocații au fost intimidați de către reprezentanții organelor de drept. În adresa Consiliului Uniunii Avocaților au fost expediate mai multe plângeri cu solicitarea de a lua act și interveni în mai multe cazuri. La Congresul din 1 iulie 2016, a fost decisă adoptarea Rezoluției în cazul Avocatului Vitalie Țaulean14. Alți doi avocați, apărători ai drepturilor omului, acuză organele de drept de persecutare și fabricarea unui dosar penal după ce Procuratura raionului Râșcani a pornit o cauză penală pe numele lor pentru un pretins fals în declarații15. Până în prezent, Uniunea Avocaților nu a emis o poziție oficială vizavi de acest caz dar și alte cazuri. Cu referire la opiniile exprimate de avocați față de funcționarea organelor Uniunii, prin decizia din 1 februarie 2016 a Comisiei pentru Etică și Disciplină o avocată a fost sancționată sub forma de avertizare în legătură cu expunerea publică a unor informații legate de profesia de avocat. Din decizie rezultă că avocata a fost sancționată pentru expunerea informației eronate. Decizia motivată nu a fost publicată pe site-ul Uniunii Avocaților din Republica Moldova16. De asemenea, chiar dacă conform standardelor internaționale și bunelor practici în materia funcționării profesiei de avocat, barourile şi celelalte asociaţii profesionale ale avocaţilor trebuie Raportul Consiliului Uniunii Avocaților prezentat la Congresul Uniunii Avocaților din 1 iulie 2016 http://anticoruptie.md/ro/stiri/cauza-penala-pe-numele-a-doi-avocati-suntem-intimidati-sipersecutati-pentru-faptul-ca-ne-aparam-clientii 16Decizia Comisiei pentru etică și disciplină http://uam.md/media/files/files/ga__i__oi_violeta_7262581.pdf 14

15

Pagina 17 din 27


RAPORT Progresul reformelor în avocatură în contextul reformelor în justiţie

să întreprindă orice acţiune necesară, inclusiv cele privind apărarea intereselor avocaţilor pe lângă organismul corespunzător, de regulă acest lucru nu se realizează. Organele Uniunii ar trebui să intervină în cazuri legate de: reţinerea sau arestarea unui avocat; oricăror decizii de a lua măsuri care pun la îndoială integritatea unui avocat; oricărei percheziţii a persoanei sau proprietăţilor avocaţilor; oricărei confiscări de documente sau materiale aflate în posesia avocaţilor; publicării unor articole de presă ce necesită luarea de poziţie în numele avocaţilor, chiar dacă avocatul nu reclamă direct Uniunii sau Baroului astfel de situații. O tendință destul de îngrijorătoare constituie asigurarea confidențialității relației avocat client. Deși statul trebuie să întreprindă toate măsurile necesare pentru ca relația de confidențialitate dintre avocat şi client să fie respectată, se pare că practica actuală creată de către organul de urmărire penală și instanța de judecată în procesul de autorizare a unor măsuri speciale de investigație poate aduce atingere principiului confidențialității relațiilor avocat – client. În acest sens, organele de urmărire penală recurg frecvent la interceptarea convorbirilor telefonice, în lipsa unui control judiciar adecvat sau a unui control parlamentar transparent. Despre aceasta vorbesc creșterea cu peste 100% a numărului demersurilor de interceptare depuse de procurori în 2014 și tendința de creștere de 50% a demersurilor în prima jumătate a anului 2015; rata extrem de înaltă, de peste 98%, a autorizărilor date în fiecare an în mod constant de judecători; neinformarea în practică a judecătorilor de instrucție despre rezultatele interceptării de către procurori și, în consecință, neverificarea de către judecător a respectării cerințelor legale de efectuare a interceptării, precum și neinformarea persoanelor comunicările cărora au fost interceptate; lipsa informațiilor oficiale publice referitoare la stocarea și distrugerea înregistrărilor de către procurori; păstrarea de judecătorii de instrucție a rezultatelor interceptării în spații insuficient de securizate; scurgerea rezultatelor interceptării în massmedia; nepublicarea raportului anual privind măsurile speciale de investigație de către Parlament. În plus, legislația este defectuoasă atunci când permite procurorului să nu comunice părții apărării materialele interceptărilor pe care nu le consideră relevante, precum și atunci când nu obligă judecătorul de instrucție să informeze persoanele ale căror convorbiri au fost interceptate cu încălcarea legislației17. În afară de aceste imixtiuni în exercitarea directă a profesiei de avocat constatăm și anumite tendințe ce vin să limiteze drepturile avocaților. Chiar de la începutul anului 2016, Ministerul Justiției a exclus modificările propuse de UA cu privire la modificarea art. 10 din Legea (accederea în profesie în baza examenului, pentru ex judecători, procurori, doctori în drept). De asemenea, Ministerul Justiţiei a insistă pe modificarea art.61 al Legii nr.1260/19.07.2002 şi anume pe înlocuirea asigurării facultative de răspundere civilă prevăzută în actuala redacție a Legii nr.1260/19.07.2002 cu asigurarea obligatorie de răspundere civilă. Propuneri de modificări relevante au fost incluse în proiectul de lege. O altă inechitate rezidă din tratarea diferită a prevederilor referitoare la asigurările medicale și sociale. Astfel, prin Deciziile Consiliului pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității emise încă în anul 201418, a fost constatată discriminarea avocaților în acces egal la acordarea prestațiilor de asigurări sociale și medicale. Careva acțiuni de executare a deciziilor nu au fost întreprinse până în prezent de autoritățile responsabile (Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale, Casa Națională de Asigurări în Medicină. Interceptarea convorbirilor telefonice în Moldova, progresa sau regres? http://crjm.org/wp-content/uploads/2016/01/CRJM-DA-Interceptari.pdf 18 Rubrica Decizii – www.egalitate.md 17

Pagina 18 din 27


RAPORT Progresul reformelor în avocatură în contextul reformelor în justiţie

În ultimele luni putem observa o altă tendință și anume limitarea avocaților la clienți, care se află în locurile de detenție. Avocaţii trebuie să aibă acces la clienţii proprii, în mod special la cei privaţi de libertate, să-i consilieze în particular şi să-şi reprezinte clienţii în conformitate cu deontologia lor profesională. În luna septembrie 2016, în temeiul unui Regulament elaborat de Departamentul Instituțiilor Penitenciare, avocaților le-au fost impuse anumite bariere birocratice în legătură cu exercitarea profesiei, prin obligarea de a urma proceduri suplimentare care nu sunt conforme prevederilor legislației procesuale naționale și standardelor internaționale. Urmare a reacției UA și corpului de avocați Ministerul Justiției a anulat Regulamentul după o perioadă de aproximativ 2 săptămâni. Cu toate acestea, chiar dacă Regulamentul era anulat, practicile birocratice continuă. La moment, avocații nu au acces la clienții deținuți în sistemul penitenciar nici în zilele de sâmbătă sau duminică, deși rigorile procesuale și standardele internaționale reglementează dreptul avocatului de a avea acces liber la clienții săi, inclusiv în zilele menționate.

Răspunderea avocaților În cazul avocaţilor care nu respectă deontologia profesiei prevăzută de Codul deontologic sau de legislaţie, în cadrul Uniunii sunt declanșate proceduri disciplinare. În condițiile activității Comisiei pentru Etică și Disciplină, procedurile disciplinare se desfăşoară respectând pe deplin principiile şi regulile prevăzute de către Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, inclusiv dreptul avocatului de a lua parte la proceduri şi de a contesta decizia pe cale judecătorească. În stabilirea sancţiunii pentru abaterea disciplinară comisă de către avocat, este respectat principiul proporționalității. În anul 2016, a fost realizată revizuirea Codului Deontologic al Avocatului, iar formarea Grupul de lucru a fost efectuată în contextul Planului de Acțiuni pentru implementarea Strategiei de Reformare a Sectorului Justiției (pct.3.2.6.). Grupul de lucru a fost format după consultarea Președintelui Uniunii Avocaților și a președintelui Comisiei pentru Etică și Disciplină a UA, iar ședințele grupului au fost susținute și facilitate de ABA ROLI Moldova. În cadrul Congresului Uniunii Avocaților a fost adoptat Codul Deontologic al Avocatului în versiune nouă19. În Strategia Uniunii Avocaților pentru anii 2016 – 2020 a fost stabilit în calitate de obiectiv, asigurarea unei mai bune respectări a eticii profesionale a activității de avocat. Acest obiectiv urmează să fie atins prin reglementarea mai detaliată a procedurii de examinare a cauzelor disciplinare, uniformizarea practicii în cauzele disciplinare, ridicarea nivelului de cunoaștere a avocaților cu privire la aspectele de etică profesională. În calitate de acțiuni prioritare au fost stabilite: elaborarea Codului deontologic nou şi a comentariului acestuia, adoptarea regulamentului Comisiei pentru etică şi disciplină, securizarea dosarelor, evidenţa cauzelor examinate de Comisia pentru etică şi disciplină, uniformizarea practicii Comisiei pentru etică şi disciplină, îndrumarea în cauze concrete a avocaţilor cu privire la etica profesională, instruirea avocaţilor în domeniul eticii profesionale. În anul 2016, Uniunea Avocaților cu suportul Consiliului Europei a inițiat elaborarea Comentariului la Codul Deontologic al Avocaților, instruirea unui grup de formatori în domeniul eticii și disciplinei profesionale, precum și perfecționarea și instituționalizarea unor proceduri în cadrul Comisiei pentru Etică și Disciplină.

19

Codul Deontologic al Avocaților din Republica Moldova adoptat de Congresul Avocaţilor din 20 decembrie 2002, cu modificările şi completările adoptate la 23 martie 2007 de Congresul Avocaţilor, cu modificările și completările adoptate la 01iulie 2016 de Congresul Avocaților

Pagina 19 din 27


RAPORT Progresul reformelor în avocatură în contextul reformelor în justiţie

Cu toate acestea, sancțiunile aplicate la moment de Comisie, și care sunt prevăzute în Statutul profesiei de avocat nu au caracter descurajant. Sancțiunea pecuniară maximă care poate fi aplicată avocatului este de 3000 de lei. Se pare că Comisia sancționează în unele cazuri prea blând avocații pentru fapte care constituie abatere disciplinară gravă, fapt ce creează situații de impunitate.

Evaluarea implementării activităților relevante din Planul de acțiuni cu privire la funcționarea profesiei de avocet În continuare este prezentată situația cu privire la realizarea acțiunilor din Planul de acțiuni cu privire la Strategia de Reformare a Sectorului Justiției, relevante profesiei de avocat. Este analizat gradul de realizare a acțiunilor cu termen de realizare în anul 2016 și acțiunile reluate în anul 2016.

Acțiuni cu termeni de realizare (Trimestrul II (iunie)/Trimestrul III, Trimestrul IV (octombrie, noiembrie 2016) Acțiunea 4.2.2. Instruirea periodică a actorilor din sectorul justiției în domeniul eticii profesionale Pct. 2 Organizarea și desfășurarea cursurilor în domeniul eticii profesionale pentru reprezentanții sectorului justiției Termen de realizare: Trimestrul I 2013 – Trimestrul IV, 2016 Termen de realizare (PV, 30 iunie 2016): Trimestrul II – IV (lunile 4-12), 2016 Indicatori: Numărul de cursuri organizate, Numărul de persoane instruite Subacțiuni 2016: Identificarea formatorilor și elaborarea agendei, coordonarea delegării participanților și organizarea cursurilor, desfășurarea cursurilor Instituții responsabile: Institutul Național al Justiției, Academia ”Ștefan cel Mare”, uniunile profesiilor conexe sistemului justiției Calificativ: nerealizată în perioada de raportare Uniunea Avocaților nu are la moment elaborat un curs instituționalizat în domeniul eticii profesionale. Acțiunea 4.2.3. Îmbunătățirea mecanismelor de respectare a eticii profesionale și sporirea capacităților organelor responsabile de etica profesională Pct. 2. Organizarea și desfășurarea cursurilor de instruire a membrilor organelor abilitate cu investigarea abaterilor de la etica profesională Termen de realizare: Trimestrul III, 2013 – Trimestrul IV, 2016 Termen de realizare (PV, 30 iunie 2016): Trimestrul III – IV (lunile 9-12), 2016 Subacțiuni 2016: Identificarea formatorilor și elaborarea agendei, coordonarea delegării participanților și organizarea cursurilor, desfășurarea cursurilor Indicatori: Numărul de cursuri organizate, Numărul de membri instruiți Instituții responsabile: Institutul Național al Justiției, Academia ”Ștefan cel Mare”, uniunile profesiilor conexe sistemului justiției Calificativ: realizat în perioada de monitorizare În luna noiembrie 2016, cu suportul Consiliului Europei, membrii Comisiei de licențiere au fost instruiți în domeniul îmbunătățirii mecanismelor de respectare a eticii profesionale și sporirea capacităților organelor responsabile de etica profesională. De asemenea, în luna noiembrie 2016, un grup de 15 avocați au fost instruiți în domeniul metodologiei de instruire a avocaților în domeniul eticii și disciplinei profesionale.

Pagina 20 din 27


RAPORT Progresul reformelor în avocatură în contextul reformelor în justiţie

Acțiuni restante reluate în 2016 Acțiunea 4.2.1. Uniformizarea și detalierea standardelor etice pentru toți actorii din sectorul justiției Pct. 1. Modificarea sau după caz, elaborarea codului de etică profesională pentru toți reprezentanții sectorului justiției Termen de realizare: Trimestrul I - IV, 2013 Termen de realizare (PV, 30 iunie 2016): Trimestrul III (luna a 7-a), 2016 Indicatori: Coduri de etică modificate/elaborate și aprobate/Ordine, Decizii, Hotărâri privind aprobarea amendamentelor sau a noilor coduri de etică (MJ) Subacțiuni 2016: Modificarea și aprobarea codurilor de etică ale tuturor reprezentanților sectorului justiției (organele de administrare ale reprezentanților sectorului justiției) Instituții responsabile: MJ, CNA, CSM, PG, MAI, Cancelaria de Stat, uniunile profesiilor conexe sistemului justiției Calificativ: realizat pentru perioada monitorizată (pentru Uniunea Avocaților) La data de 1 iulie 2016, Uniunea Avocaților din Republica Moldova a adoptat modificările la codul deontologic în cadrul Congresul Avocaților20, în urma unei serii de consultări publice demarate încă din februarie 2016. Pct. 2. Elaborarea unor îndrumări detaliate privind aplicarea codurilor de etică profesională Termen de realizare: Trimestrul I - IV, 2014 Termen de realizare (PV, 30 iunie 2016): Trimestrul I – IV (lunile 1-11), 2016 Indicatori: Îndrumările privind aplicarea codurilor de etică profesională, elaborate şi distribuite Instituții responsabile: MJ, CNA, CSM, PG, MAI, uniunile profesiilor conexe sistemului justiției Calificativ: nerealizată în perioada de monitorizare Cu suportul Oficiului Consiliului Europei, a fost creat un grup de lucru format din avocați care elaborează Comentariul la Codul Deontologic al Avocaților. Este planificat ca Codul să fie publicat la sfârșitul anului 2016. Acțiunea 4.1.4. Reglementarea clară a comportamentului judecătorilor, procurorilor, ofițerilor de urmărire penală, avocaților și executorilor judecătorești în raport cu alte persoane în scopul combaterii actelor de corupție; crearea unui mecanism de asigurare a comportamentului integru Pct. 4 Perfecţionarea cadrului legislativ în vederea precizării marjei de discreţie a reprezentanților sectorului justiţiei şi elaborarea unui proiect de modificare a cadrului normativ relevant Termen de realizare: Trimestrul I - IV, 2013 Termen de realizare (PV, 30 iunie 2016): neprevăzut Indicatori: Grupul de lucru creat, Proiecte de acte normative elaborate și remise spre examinare Guvernului Instituții responsabile: MJ, CSJ, PG, MAI, CNA, CSM, CSP, organele de administrare ale profesiilor conexe sistemului justiției Calificativ: nerealizată în perioada monitorizată Conform raportului anual din 2015, acțiunea 4.1.4., pct. 4 a fost calificat ca fiind ”realizată parțial”. În 2016, MJ a promovat un proiect de lege pentru modificarea și completarea unor acte legislative, ce a fost adoptat de Parlament cu nr. 122, pe data de 3 iunie 2016. În același timp, grupurile create de CSM în 2015, în cadrul programului ARTECO, prin consultări publice, au elaborat mai multe proiecte de modificare și completare a actelor legislative, urmând ca acestea să fie remise MJ în vederea demarării procedurii de aprobare a modificărilor. Acțiunea 4.2.3. Îmbunătăţirea mecanismelor de respectare a eticii profesionale şi sporirea capacităţilor organelor responsabile de etica profesională 20http://uam.md/index.php?pag=page&id=898&l=ro

Pagina 21 din 27


RAPORT Progresul reformelor în avocatură în contextul reformelor în justiţie

Pct. 1 Modificarea sau, după caz, elaborarea cadrului normativ necesar pentru activitatea organelor abilitate cu investigarea abaterilor de la etica profesională Termen de realizare: Trimestrul I - IV, 2013 Termen de realizare (PV, 30 iunie 2016): neprevăzut Indicatori: Proiecte de acte normative elaborate şi remise spre examinare Guvernului Instituții responsabile: MJ, CNA, CSM, PG, MAI, uniunile profesiilor conexe sistemului justiţiei Calificativ: realizată în perioada monitorizată Codul deontologic a avocaților a fost aprobat în cadrul Congresului Avocaților, la data de 1 iulie 2016.

Pagina 22 din 27


RAPORT Progresul reformelor în avocatură în contextul reformelor în justiţie

IV.

CONCLUZII

Monitorizarea progresului reformei în avocatură în contextul reformei în justiție a evidențiat mai multe aspecte importante, printre care: -

-

-

-

-

-

-

-

-

-

Cadrul juridic național cu privire la reformarea avocaturii este unul conform standardelor internaționale cu privire la profesia de avocat. Cu toate acestea, Legea nr. 1260 din 19 iulie 2002 cu privire la avocatură urmează să fie ajustată pentru a asigura și garanta independența profesiei de avocat și stabilirea regulilor clare legate de accederea în profesia de avocat, în special pentru judecători, procurori și alți subiecți stipulați la art. 10 al Legii în redacția actuală. Oricare încercare de a reveni la legislația procesual-civilă din anul 2010, în materia de reprezentare va fi în detrimentul calității serviciilor juridice. Uniunea Avocaților a elaborat mai multe documente cu caracter strategic pe care le implementează. Cu toate acestea, nu au fost elaborați indicatori de evaluare și monitorizare a progresului implementării Strategiilor sau altor politici. În anul 2016, Uniunea Avocaților au fost depuse eforturi de consolidare a capacităților instituționale, inclusiv a fost continuat procesul de implementare a unor acțiuni care au fost începute în anul 2015. Corpul de avocați a reușit să consolideze management-ul financiar al Uniunii, inclusiv prin investirea în active pe termen lung (ex. noul sediu al Uniunii Avocaților). În anul 2016, Uniunea Avocaților a încheiat mai multe acorduri de colaborare cu instituțiile publice naționale și a continuat colaborarea cu alți parteneri și donatori în legătură cu realizarea activităților de instruire a avocaților și nu numai. Consiliul Uniunii Avocaților a adoptat Politica de Comunicare a Uniunii. Deși politica stabilește principiile de comunicare, aceasta nu reglementează proceduri de reacționare în cazurile în care avocații sunt supuși unor presiuni, intimidări, sau în situații în care avocații trebuie să vină cu o poziție comună din partea corpului de avocați. Deși proiectul de modificare a Legii cu privire la avocatură a fost inițiat și elaborat de Uniunea Avocaților, Ministerul Justiției a exclus unele prevederi din proiect fără ca acestea să fie coordonate cu corpul de avocați. Aceste excluderi se referă la procedura de accedere în profesia de avocat pentru ex. judecători, procurori, etc. Deși prin Deciziile Consiliului pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității emise încă în anul 2014, a fost constatată discriminarea avocaților în acces egal la acordarea prestațiilor de asigurări sociale și medicale, acestea nu au fost executate până în prezent. Uniunea Avocaților este implicată activ în procesul de consultare publică a actelor normative. Secretariatul Uniunii Avocaților informează avocații despre posibilitatea expunerii opiniilor vizavi de proiectele de acte normative care se află în proces de avizare. La moment, în cadrul Uniunii Avocaților nu este instituționalizată instruirea continuă și inițială a avocaților și avocaților stagiari. Practica actuală arată că formarea inițială a avocaților și avocaților stagiari se efectuează de sine stătător prin intermediul diferitelor seminare, discuții publice și training-uri, care sunt organizate de diferite structuri și organizații în colaborare cu Uniunea Avocaților Sancțiunile aplicate la moment de Comisia pentru Etică și Disciplină în legătură cu comiterea abaterilor disciplinare și care sunt prevăzute în Statutul profesiei de avocat

Pagina 23 din 27


RAPORT Progresul reformelor în avocatură în contextul reformelor în justiţie

-

nu au caracter descurajant. Sancțiunea pecuniară maximă care poate fi aplicată avocatului este de 3000 de lei. Corpul de avocați nu a fost informat despre acțiunile avocaților delegați în cadrul grupurilor de lucru și nici odată nu au fost solicitate contribuții sau documente relevante din cadrul grupurilor de lucru nu au fost supuse procesului de consultări.

Pagina 24 din 27


RAPORT Progresul reformelor în avocatură în contextul reformelor în justiţie

V. RECOMANDĂRI Ținând cont de constatările realizate în rezultatul analizei progresului profesiei de avocat în contextul reformei în justiție, formulăm următoarele recomandări:

-

-

-

-

Parlamentului Republicii Moldova La adoptarea modificărilor la Legea cu privire la avocatură (proiect aprobat prin HG nr. 555 din 05 mai 2016 și înregistrat în Parlament la 10 mai 2016 cu nr. 198), urmează să țină cont de recomandările Uniunii Avocaților și recomandărilor organizațiilor internaționale formulate în procesul de consultări. Uniunii Avocaților Să elaboreze indicatori de evaluare și monitorizare a progresului implementării Strategiilor sau altor politici adoptate; Să ajusteze Politica de Comunicare a Uniunii, prin reglementarea procedurilor de reacționare în cazurile în care avocații sunt supuși unor presiuni, intimidări sau în situații în care avocații trebuie să vină cu o poziție comună din partea corpului de avocați. Să insiste asupra executării deciziilor Consiliului pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității emise încă în anul 2014, prin care a fost constatată discriminarea avocaților în acces egal la acordarea prestațiilor de asigurări sociale și medicale. Să reacționeze în toate cazurile, inclusiv din oficiu, în legătură cu intimidarea avocaților de către reprezentanții organelor de drept. Să depună eforturi urgente pentru instituționalizarea instruirii continue și inițiale a avocaților și avocaților stagiari. Să organizeze instruirii în domeniul eticii profesionale în cadrul Uniunii Avocaților. Să elaboreze documente interne care să asigure reglementarea clară a comportamentului avocaților în raport cu alte persoane în scopul combaterii actelor de corupție, inclusiv prin crearea unui mecanism de asigurare a comportamentului integru.

Pagina 25 din 27


RAPORT Progresul reformelor în avocatură în contextul reformelor în justiţie

VI.

BIBLIOGRAFIE

1. Legea nr. 1260 din 19.07.2002 cu privire la avocatură //Monitorul Oficial 126127/1001, 12.09.2002, cu modificările şi completările ulterioare; 2. Statutul profesiei de avocat aprobat de Uniunea Avocaților din Republica Moldova. Monitorul Oficial 54-57/302, 08.04.2011; 3. Codul deontologic al avocaților din Republica Moldova, din 20.12.2002, cu modificările ulterioare; 4. Recomandarea Comitetul de Miniștri a Consiliului Europei din 25 octombrie 2000 Nr. R(2000)21 cu privire la libertatea de exercitare a profesiei de avocat; 5. Recomandarea Consiliului Barourilor și Societăților Juridice din Europa (CCBE) cu privire la rezultatele pregătirii pentru avocații europeni din 23.11.2007; 6. Strategia cu privire la Reformarea Sectorului Justiției; 7. Strategia Uniunii Avocaților pentru anii 2012 – 2015; 8. Strategia Uniunii Avocaților pentru Anii 2016 – 2020; 9. Politica de comunicare a Uniunii Avocaților;

SURSE WEB: 1.

http://cni.md

2.

http://mai.gov.md/

3.

http://csm.md/

4.

http://www.procuratura.md

5.

http://www.cna.md

6.

http://www.justice.gov.md/

7.

http://www.mfa.gov.md/

8.

http://uam.md

9.

http://notariat-moldova.md

10. http://anticoruptie.md 11. http://www.zdg.md 12. http://crjm.org 13. http://www.transparency.md 14. http://www.moldovacurata.md 15. http://www.report.md

Pagina 26 din 27


Raport de monitorizare: Progresul profesiei de avocat în contextul reformei în Justiție