Page 1

PRIMII PASI AI PROIECTULUI…………………………2

O NR. 2

I O IUNIE I O 2011

CULTURA POLITICA SI CAPITALUL SOCIAL…………………………………...3

IMPLICAREA SOCIALA SPORESTE VALOAREA EDUCATIEI SUPERIOARE………………………….7

Proiectul Iniţiativă pentru societate civilă prinde contur Proiectul Iniţiativă pentru societate civilă se află în plină desfăşurare. Acesta beneficiază de o interfaţă online atractivă şi mai ales utilă, oferind informaţii, analize, studii şi comentarii pentru toţi cei interesaţi de evoluţia vieţii sociale, economice şi politice româneşti. Este vorba despre site-ul www.infopolitic.ro şi de blogul fundatiamultimedia.wordpress.com.

CINE SUNTEM Fundatia Multimedia pentru Democratie Locala a fost infiintata in mai 1995. Misiunea principala a Fundatiei a fost legata de coagularea unui nucleu de experti in stiinte sociale, apt sa genereze analize si evaluari publice cu privire la viata social-politica romaneasca.


Primii paşi ai proiectului Iniţiativă pentru societatea civilă Odată cu cristalizarea metodologiei de cercetare socială, cu stabilirea metodologiei de analiză media şi a bazei-suport pentru această activitate, proiectul a capătăt tot mai multă consistenţă. Dar poate cel mai important lucru este acela că în jurul său tinde să se creeze o reţea de ONG-uri, care intră în contact pe o zonă de interes reciproc, dincolo de domeniile specifice de activitate. Doar prin intermediul newsletter-ului trimestrial, informaţii despre proiectul Iniţiativă pentru societate civilă au ajuns la peste 100 de ONG-uri din întreaga ţară. Iar reţeaua devine tot mai mare, acest tip de comunicare şi de interacţiune la nivelul societăţii civile organizate aducând beneficii nu doar pentru actorii implicaţi, ci pentru întreg mediul asociativ românesc. Scopul proiectului este acela de a consolida capacitatea de organizare a societăţii civile şi orientarea instituţiilor publice spre dezvoltarea culturii civice, pentru a promova dezvoltarea durabilă, responsabilitatea şi coeziunea socială la nivel regional şi naţional. CUI II ESTE DEDICAT PROIECTUL

DURATA PROIECTULUI

Proiectul vrea sporirea culturii si a competentelor civice ale membrilor societatii civile, pentru cresterea competitivitatii si a dinamismului social, pentru extinderea gradului de incluziune sociala a grupurilor defavorizate si asigurarea dezvoltarii durabile

Proiectul va dura 35 de luni. Prima faza a proiectului, cercetare si analiza, se va derula in primele 24 de luni prin pregatirea cercetarii si, dupa culegerea datelor, analiza cantitativa si calitativa. In a doua faza se va viza crearea unei legaturi cu grupurile tinta, pentru ca, la finalul acesteia, sa fie diseminate concluziile si analizele obtinute prin cercetare, pentru a orienta activitatea ONG spre cresterea impactului si relevantei lor sociale.

Grupul tinta al proiectului este format din 1000 de pesoane, voluntari si membri ai cca 200 de organizatii ale societatii civile romanesti din toate cele 8 regiuni de dezvoltare ale Romaniei.

2


Cultura politică şi capitalul social

Preluată din antropologie şi aplicată spaţiului politic, noţiunea de cultură (politică) este definită de creatorii săi, G. Almond şi S. Verba1, ca ansamblu de atitudini, comportamente şi valori politice caracteristice unei comunităţi date. Conform lui Almond şi Verba principale componente ale culturii politice sunt reprezentate de cele trei tipuri de orientări către obiectele politice aparţinând indivizilor sau diferitelor categorii sociale:

 “orientarea cognitivă” se referă la conştientizarea mecanismelor de input şi output, la cunoaşterea sistemului politic, rolurile sale şi deţinătorii acestor roluri;  “orientarea afectivă” - respectiv sentimentele privind sistemul politic, rolurile sale, personalul şi performanţa sa;  “orientarea evaluativă”, adică judecăţile şi opiniile în legătură cu obiectele politice.

“orientarea cognitivă”

“orientarea afectivă”

“orientarea evaluativă”

1

Termenul a fost utilizat pentru prima oară de către G. Almond în lucrarea Comparative Political System (1956) şi reluat apoi, împreună cu S. Verba în lucrarea Cultura civică (1963) 3


Cunoaşterea structurilor politice, adică orientarea faţă de obiectele de input (fluxul de cereri dinspre societate spre elita politică şi transformarea acestor cereri în politici publice), cunoaşterea deciziilor sau orientarea faţă de obiectele de output (mecanismele prin care deciziile politice sunt aplicate sau impuse), cunoaşterea sistemului politic în termeni generali – istorie, dimensiune, localizare, putere, caracteristici formale dar şi funcţionale etc. – şi perceperea pe sine ca membru al sistemului politic (drepturi, obligaţii, strategii de acces la zonele de influenţă etc) sunt elemente componente ale culturii politice care “devine sinonimă cu frecvenţa diferitelor tipuri de orientări cognitive, afective şi evaluative faţă de sistemul politic în general”. Ele constituie criteriul tipologiei pe care cei doi autori o propun: cultura politica parohiala, cultura politica dependenta si cultura politica participativa. Toate cele trei tipuri de cultură politică identificate de Almond şi Verba nu există în formă pură. Ele sunt ideal-tipuri ce nu se exclud reciproc şi în realitate, pot coexista în cadrul aceleiaşi culturi politice. De aceea, caracteristica unei democraţii nu este o cultură politică participativă ci cultura civică. Cultura civică este o cultură politică mixtă, în care orientările politice participative se combină cu şi nu înlocuiesc orientările politice dependente şi parohiale. Este o cultură politică în care un număr larg de indivizi sunt competenţi ca cetăţeni. Ei deţin informaţii, acţionează, sunt responsabili, îşi cunosc drepturile, dar şi responsabilităţile, cooperează.

Cultura politică parohială este specifică mai ales societăţilor tribale africane în care structura politică este inexistentă: rolurile politicoeconomico-religioase difuze, rezultate şi exercitate în virtutea valorilor tradiţionale.

Cultura politică dependentă este caracteristică unor sisteme politice autoritare, centraliste. Spre deosebire de parohial, dependentul este conştient de existenţa unei autorităţi guvernamentale, dar el este orientat la nivel afectiv şi doar către partea de output.

4

Cultura politică participativă este o cultură politică democratică, ce accentuează rolul activ al individului la luarea deciziilor în comunitate. Membrii societăţii sunt orientaţi în mod explicit către ambele procese politic şi administrativ (input şi output).


Dacă pentru Almond şi Verba cultura civică presupune un număr cât mai mare de indivizi competenţi ca cetăţeni, pentru Putnam, comunitatea civică este aceea în care capitalul social înregistrează cote ridicate. Aceasta se bazează pe solidaritate, încredere reciprocă şi toleranţă, adică acele elemente care compun structura capitalului social. Pe scurt, capitalul social poate fi definit ca stoc de reţele şi contacte sociale, adică acele conexiunile dintre indivizi bazate pe norme ale reciprocităţii şi pe încrederea care rezultă din acestea. Contextul social, arată Putnam, este cel care facilitează o guvernare eficientă, chiar dacă nu o poate substitui sau condiţiona în mod exclusiv. Societatea civilă, dominată de cote înalte ale angajamentului public şi ale cooperării constituie un factor necesar bunei funcţionări, în interes general, a statului şi a pieţei.

5


Aproape 30% dintre ONG-uri considera ca dezinteresul statului este cea mai mare problema a lor

Aproape 30% dintre ONGuri consideră că dezinteresul din partea instituţiilor de stat este cea mai mare problemă cu care se confruntă, potrivit unui studiu comandat de Petrom, realizat cu ajutorul Cult Market Research, arată un comunicat Petrom. De asemenea, 25% dintre cei chestionaţi au afirmat că lipsa resurselor financiare îi împiedică să îşi deruleze proeictele, iar 15% sunt afectaţi de întârzierile la plată în cadrul proiectelor europene. Aproape 67% dintre ONGuri au apreciat că implicarea mass media a crescut semnificativ comparativ cu anul trecut şi că numărul finanţatorilor independenţi s-a majorat (48% dintre ONG-urile intervievate). În privinţa surselor de finanţare pentru ONG-uri,

socială. 48% dintre ONG-urile intervievate sunt de părere că numărul voluntarilor este mai mare în acest an, comparativ cu anii precedenţi. În ceea ce priveşte redirecţionarea a 2% din impozitul pe venit, studiul arată că se cere o mai mare transparenţă din partea ONG-urilor în ceea ce priveşte utilizarea celor 2% din impozitul pe venit. Se observă, de asemenea, că femeile sunt mai dispuse, comparativ cu bărbaţii, să îşi direcţioneze cei 2% din impozitul pe venit. Au fost intervievate 27 de organizaţii şi asociaţii neguvernamentale din domenii precum sănătate, mediu, educaţie şi servicii sociale. ( Sursa: Agerpres, 17 Mai 11)

14,8% consideră că peste 75% din buget vine de la fundaţii sau organizaţii similare, 22,2% consideră că aproximativ 50% din resursele financiare vin de la companiile private. În acelaşi timp, 63% consideră că prin direcţionarea impozitului pe venit se acoperă doar 5% din resursele financiare ale unui ONG. Pentru 36% dintre ONG-uri, internetul şi participările la evenimente sunt principalele surse de informare cu privire la domeniul de activitate. Totodată, acestea au mai declarat că unul dintre cei dintre cele mai 25% importante aspecte chestionaţi au afirmat în promovarea şi că lipsa resurselor vizibilizara organizaţiei este financiare îi împiedică colaborarea cu îşi deruleze companiile care să desfăşoară acţiuni de proiectele responsabilitate

6


Implicarea sociala sporeste valoarea educatiei superioare

Recent in Marea Britanie s-a lansat raportul proiectului “Valorificand potentialul antreprenoriatului social in educatia superioara�, realizat de UnLtd si HEFCE intre 2009 si 2011. Este vorba de o investitie de un milion de lire sterline, care a ajutat la deschiderea a 200 de centre sociale in cadrul a 70 de institutii de invatamant superior. Raportul subliniaza valoarea si impactul antreprenoriatului social asupra studentilor si personalului universitar, formuland si o serie de recomandari considerate vitale pentru a raspandi acest tip de atitudine. Practic, proiectul a incurajat studentii si stafful universitar sa-si foloseasca experienta, studiile, cercetarile pentru a crea initiative sociale inovatoare. Printre cele mai interesante proiecte se numara Eco Ernie, infiintata de un absolvent care continua sa lucreze la Southampton Solent pentru a reduce risipa, a constientiza studentii in privinta reciclarii si a imbunatati relatiile comunitare, dar si STORM, un proiect de la Universitatea din Manchester, realizat de un asistent universitar cu scopul de a furniza instrumente de prevenire a sinuciderii, utilizabile in sistemele de sanatate si protectie sociala, in sistemul de educatie si in cel de justitie. Antreprenoriatul social adauga valoare educatiei superioare. 75% dintre studentii care au castigat premii in cadrul proiectului considera ca isi vor gasi mai usor locuri de munca. Pentru multi, chiar initiativa pe care au pus-o la punct reprezinta un punct de plecare in campul muncii, 80% dintre ei dorind sa continue si sa dezvolte initiativa. Fie ca studiaza economia, muzica, stiintele sociale sau ingineria, 63% dintre studentii premiati la acest concurs considera ca studiile lor au devenit mai valoroase, deoarece la cunostintele academice s-a adaugat si latura practica. Concluzia proiectului este foarte clara: implicarea sociala in educatia superioara creeaza valori publice, imbunatateste experienta studentiei, ofera o forma de aplicare a cercetarii si de studiere a impactului acesteia.

7


Religia – un factor care favorizeaza capitalul social? Robert Putnam, profesor de politici publice la Harvard si teoretician al capitalului social, a publicat recent un nou volum pe tema acestui concept. Cartea, scrisa impreuna cu David E. Campbell, se intituleaza “American Grace: How Religion Divides and Unites Us” si a generat destule controverse pe tema ipotezei sale: aceea ca oamenii religiosi sunt mai buni cetateni. Religia in America este inovativa, flexibila, diversa si remarcabil de toleranta, considera Putnam. Practic, jumatate din capitalul social american are fundament religios. Din acest motiv, nivelul capitalului social american depinde intr-o mare masura de religie: “Nu de faptul ca suntem sau nu religiosi, ci de masura in care ne relationam cu alti oameni in cadrul retelelor noastre religioase”. Robert Putnam: “Am fost socati sa descoperim ca oamenii religiosi sunt mai buni cetateni, dar nu aspectul teologic este decisiv. Mai exact, am aflat ca oamenii activi in comunitatile religioase sunt, in mod sistematic, mai generosi, mai buni vecini, se implica mai mult in proiecte comunitare. Sunt mai dispusi sa ofere sprijin si pentru cauzele seculare, nu doar pentru cele religioase. Sunt mai disponibili pentru actiuni de voluntariat, indiferent daca sunt sau nu religioase, sunt mai dispusi sa doneze sange sau sa dea voie unui strain sa intre in fata lor la coada. Sunt mai buni vecini si mai buni cetateni. Dar niciuna dintre aceste calitati nu are o legatura directa cu aspectul teologic. Nu are legatura cu cat de mult cred acesti oameni in Dumnezeu. Are legatura insa cu cat de multi prieteni au acesti oameni prin intermediul bisericii si cat de strans integrati sunt in comunitatea lor religioasa – adica in congregatie. Nu are legatura cu o religie anume, ci cu gradul de conexiune la o retea religioasa”

8


Românii – printre europenii cei mai nemulţumiţi de propria viaţă In aceasta primavara a fost lansată ediţia de toamnă (74) a Eurobarometrului de Opinie Publică. Pentru România, datele au fost culese între 11.11.2010 şi 01.12.2010 pe baza unui eşantion reprezentativ la nivel naţional de 1001 persoane de 15 ani şi peste. Marja de eroare a eşantionului este de +/- 3,1% pentru un nivel de încredere de 95%. Anul 2010 nu aduce pentru români îmbunătăţiri majore de percepţie în ce priveşte aspectele vieţii direct afectate de criza economică. “Dacă o privire comparativă la nivelul Uniunii Europene evidenţează că există ţări în care opinia populară percepe semne ale revenirii economice, România rămâne unul dintre puţinele state membre în care opiniile cu privire la semnele depăşirii crizei economice rămîn mai degrabă pesimiste”, se precizează în Raportul de prezentare a rezultatelor cercetării. Studiul arată că 46% dintre români sunt satisfacuti de viata lor în general. Nivelul de satisfacţie este aproximativ similar cu cel din toamna anului 2009 (47%). Comparativ, media la nivelul UE a cetăţenilor care se declară satisfăcuţi de propria viaţă în general este cu aproape 30% mai mare faţă de nivelul înregistrat în România, ajungând la 78%. Cele mai ridicate valori s-au înregistrat în ţările nordice (Danemarca – 97%, Suedia – 96%, Olanda – 96%, Luxemburg – 95%, Finlanda- 94%). Niveluri mai scazute decât în România se înregistrează doar în Portugalia (45%) şi în Bulgaria (38%).

9


În ce priveşte cele mai importante probleme cu care se confruntă ţara, situaţia economică şi şomajul sunt primele identificate de români, înregistrând 50% şi, respectiv, 38% din opţiuni. Pe de altă parte, creşterea preţurilor/inflaţia este considerată cea mai importantă problemă la nivel personal (50%), în chiar mai mare măsură decât in primăvara anului 2010 (43%).

Creşterea preţurilor este considerată cea mai importantă problemă la nivel personal (50%) În ce priveşte evaluarea măsurilor luate până în prezent de diverşi actori pentru combaterea crizei, majoritatea românilor (80%) cred că guvernul naţional a acţionat ineficient. Tendinţa la nivelul Uniunii Europene este de a evalua acţiunea guvernelor naţionale mai degrabă ca ineficientă (55%). Pe de altă parte, 63% dintre români consideră că Uniunea Europeană a acţionat eficient, spre deosebire de 45% dintre cetăţenii europeni care cred acelaşi lucru.

10


“Tineretul în mişcare”

Realizat în perioada 26 ianuarie - 4 februarie 2011, pe bază de interviuri telefonice, cu 57.000 de tineri europeni, Eurobarometrul relevă o serie de rezultat extreme de interesante. Aproape jumătate (46%) dintre tinerii europeni sunt afiliaţi la un club sportiv, club de tineret sau o organizaţie de tineret sau culturală. Aproximativ un sfert dintre tineri (24%) au declarat că s-au implicat într-o activitate voluntară organizată în cele 12 luni premergătoare sondajului. Opt din zece tineri (79 %) au declarat că au votat în cadrul unor alegeri politice în ultimii trei ani, la nivel local, regional, naţional sau european. Peste jumătate dintre tinerii din Europa (53%) au declarat că sunt dispuşi - sau că le-ar plăcea - să lucreze într-o altă ţară europeană. Tinerii bărbaţi (56%) s-au arătat mai dispuşi să lucreze în străinătate decât tinerele femei (49%) şi grupa de vârstă 15-19 a fost mai dornică să lucreze în străinătate decât cei de 30-35 de ani (63% faţă de 42%).Faptul că peste jumătate dintre tineri sunt dispuși să se deplaseze pentru muncă reprezintă o veste bună pentru piaţa europeană a muncii, deoarece în prezent mobilitatea forţei de muncă este de numai 3%.

11

Aproximativ un sfert dintre tineri (24%) au declarat că s-au implicat într-o activitate voluntară organizată în cele 12 luni premergătoare sondajului.


Festivalul societatii civile Festivalul National al Organizatiilor Neguvernamentale din Romania – ONGFest este unul dintre cele mai importante evenimente ale sectorului neguvernamental din Romania. Organizat anual, ONGFest isi propune sa contribuie la sporirea numarului de cetateni implicati activ in comunitate, la dezvoltarea spiritului asociativ si la cresterea implicarii asociatiilor si fundatiilor din Romania in societate. Anul acesta, cea de-a treia editie a festivalului va fi găzduita de 10 oraşe. Evenimentul va debuta in 9-11 septembrie in Bucuresti, va avea ca tema economia sociala si, pana in luna octombrie, Caravana ONGFest va poposi in Constanta, Bacau, Cluj-Napoca, Sibiu, Timisoara, Craiova, Iasi, Miercurea-Ciuc si Oradea. Este un moment foarte bun pentru ca ONG-urile sa-si promoveze activitatea, sa vina in fata publicului, sa atraga sustinători si voluntari si sa stabileasca parteneriate.

Fundatia Multimedia pentru democratie locala a fost infiintata in mai 1995. Misiunea principala a Fundatiei a fost legata de coagularea unui nucleu de experti in stiinte sociale, apt sa genereze analize si evaluari publice cu privire la viata social-politica romaneasca. Gandita ca un “think-tank”, Fundatia a actionat mai mult pe zona de analiza si cercetare decat pe cea de implicare civica. Exista cateva repere importante in functionarea Fundatiei. Unul dintre ele este colaborarea cu trustul PRO, in cadrul proiectului Institutul PRO. In perioada 2005-2007, Fundatia Multimedia pentru democratie locala a coordonat activitatea de cercetare a Institutului PRO, alaturi de colegii din Fundatia pentru Educatie si Dezvoltare Mediapro. Sub coordonarea lui Bogdan Teodorescu si Dan Sultanescu, Institutul PRO a lansat mai multe proiecte publice, de analiza si cercetare, printre care si cateva volume de carte. De asemenea, sau dezvoltat, la acea vreme, si doua echipe de experti complementari, pe zona politicii externe (in cadrul proiectului CSIS) si pe zona analizei economice. Al doilea reper public este dat de siteul www.infopolitic.ro, care a devenit un proiect propriu al Fundatiei Multimedia si care a fost dezvoltat timp de mai multi ani. Site-ul a devenit un spatiu de prezentare de informatii politice, dar si de diseminare a unor analize publice pe care Fundatia le ofera opiniei publice. Un reper nou in activitatea Fundatiei este proiectul “Initiativa pentru societatea civila”, finantat de catre Uniunea Europeana prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane. www.infopolitic.ro; fundatia.multimedia@gmail.com; fundatiamultimedia.wordpress.com 12

ISC newsletter iunie 2011  

Proiectul ISC - newsletter iunie 2011