Page 1

ZIUA EUROPEI ”Unitate prin diversitate”


Cum se spune ”Ziua Europei” în limbile oficiale ale Uniunii Europene:

Ce simbolizeazã Ziua Europei? Ziua  Europei  (9  mai)  sãrbãtoreºte  pacea  ºi  unitatea  în Europa. 

Data 

marcheazã 

aniversarea 

Declaraþiei

Schuman.  În  cadrul  unui  discurs  þinut  la  Paris,  în  1950, ministrul  francez  al  Afacerilor  Externe,  Robert  Schuman, propunea stabilirea unei noi forme de cooperare politicã în Europa,  care  sã  înlãture  pentru  totdeauna  posibilitatea izbucnirii unui nou rãzboi între naþiunile Europei.

Viziunea sa era de a crea o instituþie europeanã care sã centralizeze ºi sã gestioneze producþia de cãrbune ºi oþel. Un  an  mai  târziu,  a  fost  semnat  tratatul  care  prevedea crearea  unui  astfel  de  organism.  Propunerea  lui  Robert Schuman este consideratã a fi piatra de temelie a Uniunii Europene. Sursã text & foto: www.europa.eu

LIMBA   

DENUMIREA

Bulgarã Cehã    Danezã   Englezã  Estonã    Finlandezã  Francezã      Germanã  Greacã     Irlandezã  Italianã   Letonã    Lituanianã  Maghiarã  Maltezã   Olandezã      Olandezã      Polonezã  Portughezã  Românã  Slovenã  Slovacã   Spaniolã  Suedezã 

Денят на Европа Den Evropy Europadagen Europe Day Euroopa päev Eurooppa­päivä Journée de l'Europe Eurotag Ημέρα της Ευρώπης Lá na hEorpa Festa dell'Europa Eiropas diena Europos diena Európa­nap Jum l­Ewropa Dag van Europa ou Europadag Dag van Europa ou Europadag Dzieñ Europy Dia da Europa Ziua Europei Dan Evrope Deò Európy Dia de Europa Europadagen


Declarația Schuman 9 mai 1950 Citate din Declarația Schuman „Pacea  mondialã  nu  poate  fi  asiguratã  fãrã  a  face  eforturi  creatoare  proporþionale  cu pericolele care o ameninþã.” „Europa nu va fi construitã dintr­odatã sau ca urmare a unui plan unic, ci prin realizãri concrete care sã creeze în primul rând o solidaritate de facto.” „Punerea în comun a producþiilor de cãrbune ºi oþel...va schimba destinele acelor regiuni care s­au dedicat în trecut fabricãrii muniþiei de rãzboi, dar care au fost, în acelaºi timp, cele mai constante victime ale conflictelor.”

Text integral

ROBERT SCHUMAN Ministru francez de externe Sursã foto: www.pro­europa.eu/

Declaraþia  rostitã  la  9  mai  1950  de Robert  Schuman,  ministrul  francez  al afacerilor  externe,  a  rãmas  înscrisã  în istoria  construcþiei  europene  drept „declaraþia Schuman”. Textul prevedea crearea unei Comunitãþi a cãrbunelui ºi oþelului,  ai  cãrei  membri  urmau  sã­ºi gestioneze  împreunã  aceste  douã resurse. Comunitatea  Europeanã  a  Cãrbunelui ºi Oþelului (CECO), înfiinþatã de Franþa, Germania, Italia, Þãrile de Jos, Belgia ºi Luxembourg, a fost prima dintr­o serie de  instituþii  europene  supranaþionale care au stat la baza Uniunii Europene de astãzi.

Context istoric În 1950, naþiunile Europei fãceau încã eforturi  pentru  a  înlãtura  consecinþele dezastruoase  ale  celui  de­al  Doilea Rãzboi Mondial, care încetase cu 5 ani în urmã. Þãrile  Europei  erau  determinate  sã caute modalitãþi de a evita un alt rãzboi. Au ajuns la concluzia cã prin punerea în comun a producþiei de cãrbune ºi oþel (conform  Declaraþiei),  un  eventual rãzboi  între  Franþa  ºi  Germania,  rivali istorici, „ar fi nu numai de neconceput, ci  ºi  imposibil  din  punct  de  vedere material”. De  bunã  seamã,  reunirea  intereselor economice  a  contribuit  la  creºterea standardelor de viaþã ºi la crearea unei Europe  mai  unite.  Posibilitatea  de  a adera la CECO le­a fost oferitã ºi altor þãri. Sursã text: www.europa.eu

Pacea  mondialã  nu  poate  fi  asiguratã  fãrã  a  face eforturi  creatoare  proporþionale  cu  pericolele  care  o ameninþã. Contribuþia pe care o poate aduce civilizaþiei o  Europã  organizatã  ºi  activã  este  indispensabilã pentru  menþinerea  unor  relaþii  paºnice.  Asumându­ºi, timp  de  mai  bine  de  20  de  ani,  rolul  de  campioanã  a unei  Europe  unite,  Franþa  ºi­a  pus  dintotdeauna eforturile  în  slujba  pãcii.  Nu  am  reuºit  sã  realizãm  o Europã unitã ºi ne­am confruntat cu rãzboaie. Europa nu se va construi dintr­o datã sau ca urmare a unui plan unic, ci prin realizãri concrete care vor genera în  primul  rând  o  solidaritate  de  fapt.  Alãturarea naþiunilor  europene  implicã  eliminarea  opoziþiei seculare  dintre  Franþa  ºi  Germania.  Orice  acþiune întreprinsã  trebuie  sã  aibã  în  vedere  în  primul  rând aceste  douã  þãri.  În  acest  scop,  guvernul  francez propune  ca  mãsuri  imediate  sã  fie  întreprinse  într­o direcþie concretã, dar decisivã. Guvernul  francez  propune  ca  producþia  franco­ germanã de cãrbune ºi oþel sã fie plasatã sub o Înaltã Autoritate comunã, în cadrul unei organizaþii deschise ºi altor state europene. Punerea în comun a producþiilor de  cãrbune  ºi  oþel  va  asigura  imediat  stabilirea  unor baze  comune  de  dezvoltare  economicã,  un  prim  pas cãtre realizarea unei federaþii europene ºi va schimba destinele  acelor  regiuni  care  s­au  dedicat  în  trecut fabricãrii muniþiei de rãzboi, dar care au fost, în acelaºi timp, cele mai constante victime ale conflictelor. Solidaritatea de producþie astfel stabilitã va demonstra cã  orice  rãzboi  între  Franþa  ºi  Germania  devine  nu numai inimaginabil, ci ºi imposibil din punct de vedere material.  Înfiinþarea  acestei  unitãþi  de  producþie puternice,  deschisã  tuturor  þãrilor  care  doresc  sã colaboreze,  va  pune  bazele  reale  ale  unificãrii economice, angajându­se sã le furnizeze tuturor þãrilor membre  elementele  principale  ale  producþiei industriale, în condiþii egale. Aceastã  producþie  va  fi  oferitã  lumii  întregi,  fãrã diferenþieri sau excepþii, pentru a contribui la creºterea nivelului de trai ºi pentru a promova realizãrile paºnice. Cu  mijloace  suplimentare,  Europa  va  putea  sã  ducã mai  departe  realizarea  uneia  dintre  misiunile  sale esenþiale: dezvoltarea continentului african. În acest mod se va realiza, simplu ºi rapid, acea fuziune a  intereselor  care  este  indispensabilã  pentru  crearea unui sistem economic comun; aceasta ar putea fi piatra de temelie a unei comunitãþi mai largi ºi mai complexe reunind þãri aflate multã vreme în conflicte sângeroase. Prin  punerea  în  comun  a  producþiei  de  bazã  ºi  prin instituirea  unei  Înalte  Autoritãþi,  ale  cãrei  decizii  vor reuni Franþa, Germania ºi alte state membre, aceastã propunere  va  conduce  la  stabilirea  primelor  baze concrete  ale  unei  federaþii  europene,  indispensabilã pentru menþinerea pãcii. Pentru a promova realizarea obiectivelor  astfel  definite,  guvernul  francez  este pregãtit sã iniþieze negocieri pornind de la urmãtoarele considerente.

Sarcina pe care o va avea de îndeplinit Înalta Autoritate comunã va fi de a asigura, în cel mai scurt timp posibil, modernizarea  producþiei  ºi  îmbunãtaþirea  calitãþii acesteia;  furnizarea  în  condiþii  egale  a  cãrbunelui  ºi oþelului pentru pieþele din Franþa ºi Germania, precum ºi  pentru  pieþele  din  alte  þãri  membre;  dezvoltarea  în comun  a  exporturilor  cãtre  alte  state;  egalizarea  ºi îmbunãtãþirea nivelului de trai al muncitorilor din aceste ramuri industriale. Pentru  a  îndeplini  aceste  obiective,  pornind  de  la condiþiile  de  producþie  diferite  din  statele  membre, propunem sã se instituie o serie de mãsuri cu caracter tranzitoriu, cum ar fi aplicarea unui plan de producþie ºi investiþii,  stabilirea  unui  mecanism  compensatoriu pentru  egalizarea  preþurilor  ºi  crearea  unui  fond  de restructurare  care  sã  faciliteze  raþionalizarea producþiei.  Circulaþia  cãrbunelui  ºi  a  oþelului  între statele  membre  va  fi  imediat  scutitã  de  toate  taxele vamale  ºi  nu  va  fi  afectatã  de  ratele  de  transport diferenþiate. Se vor crea treptat condiþii care vor permite o  distribuþie  cât  mai  raþionalã  a  producþiei,  la  cel  mai înalt nivel de productivitate. Spre  deosebire  de  cartelurile  internaþionale,  care  au tendinþa  de  a  impune  practici  restrictive  asupra distribuþiei  ºi  exploatãrii  pieþelor  naþionale  ºi  de  a menþine  profituri  mari,  aceastã  organizaþie  va  asigura fuziunea pieþelor ºi extinderea producþiei. Principiile ºi acþiunile esenþiale definite mai sus vor face obiectul  unui  tratat  semnat  între  state  ºi  înaintat  spre ratificare  parlamentelor  din  fiecare  þarã.  Negocierile necesare pentru stabilirea detaliilor legate de aplicarea acestor  prevederi  se  vor  desfãºura  cu  ajutorul  unui arbitru numit de comun acord. Acesta va avea sarcina de  a  se  asigura  cã  acordurile  convenite  corespund principiilor enunþate ºi, în cazul în care se ajunge la un impas, va decide ce soluþie urmeazã sã fie adoptatã. Înalta  Autoritate  comunã  care  se  ocupã  de administrarea  întregului  sistem  va  fi  alcãtuitã  din personalitãþi  independente  numite  de  guverne, respectându­se  principiul  reprezentãrii  egale. Guvernele  vor  alege  de  comun  acord  un  preºedinte. Deciziile Autoritãþii se vor aplica în Franþa, Germania ºi în  celelalte  þãri  membre.  În  cazul  în  care  deciziile autoritãþii vor fi contestate, se vor lua mãsuri de la caz la caz. Un  reprezentant  al  Organizaþiei  Naþiunilor  Unite  va  fi acreditat  pe  lângã  Autoritate  ºi  va  întocmi  un  raport public pentru ONU de douã ori pe an, pentru a face un bilanþ al activitãþii noii organizaþii, în special în ceea ce priveºte respectarea obiectivelor acesteia. Instituirea Înaltei Autoritãþi nu va prejudicia în niciun fel regimul  de  proprietate  asupra  întreprinderilor.  În exercitarea funcþiilor sale, Înalta Autoritate comunã va lua  în  considerare  puterea  conferitã  de  Autoritatea Internaþionalã  a  Ruhrului  ºi  obligaþiile  de  orice  naturã impuse  Germaniei,  atâta  timp  cât  acestea  rãmân  în vigoare.


De Ziua Europei, instituþiile UE îºi deschid porþile Ziua porþilor deschise la Strasbourg: 19 mai 2013 (10:00­18:00) Vizitaþi Parlamentul European, singura instituþie a UE ai cãrei membri sunt aleºi prin  vot  universal  la  nivel  european.  Participaþi  la  dezbaterile  privind  Anul european al cetãþenilor în prezenþa membrilor Parlamentului European. De unde pot obþine ajutor cetãþenii ºi organizaþiile atunci când au probleme cu administraþia UE? Pentru a afla, vizitaþi standul Ombudsmanului European (în clãdirea Parlamentului). Faceþi cunoºtinþã cu auditorii UE. Aflaþi cum apãrã aceºtia interesele financiare ale cetãþenilor europeni ºi cum contribuie la o mai bunã funcþionare a Uniunii. Vizitaþi  standul  Curþii  Europene  de  Conturi  de  pe  Esplanada  Parlamentului European Sursã text: www.europa.eu Sursã foto: Google Images


SIMBOLURILE UE Drapelul european Cele 12 stele dispuse în cerc simbolizeazã idealurile de unitate, solidaritate ºi armonie între popoarele Europei.

Imnul european Melodia  aleasã  ca  simbol  al  Uniunii  este  un  extras  din  Simfonia  a  IX­a  compusã  în  1823  de  Ludwig  van Beethoven.

Ziua Europei Ideile  care  au  dus  la  crearea  Uniunii  Europene  au  fost  prezentate pentru  prima  datã  la  9  mai  1950  de  ministrul  francez  al  Afacerilor Externe, Robert Schuman. De aceea, ziua de 9 mai a rãmas o datã de referinþã în istoria UE.

Motto­ul UE „Unitate în diversitate” este deviza Uniunii Europene. Aceasta aratã cã europenii s­au unit pentru a promova pacea  ºi  prosperitatea,  acceptând  totodatã  sã­ºi  deschidã  spiritul  cãtre  culturile,  tradiþiile  ºi  limbile  atât  de diverse ale continentului nostru. Sursã text & foto: www.europa.eu


PRINCIPALELE INSTITUȚII EUROPENE Consiliul  European  stabileºte  direcþiile  politice  generale ale UE, dar nu are puteri legislative. Este condus de un preºedinte ­ în prezent Herman Van Rompuy ­ ºi îi reuneºte pe ºefii de stat ºi de guvern din þãrile membre, alãturi de preºedintele Comisiei Europene, de douã ori pe semestru, în cadrul unor întruniri care se desfãºoarã pe parcursul mai multor zile.

Parlamentul European reprezintã cetãþenii UE ºi este ales direct de către aceştia. Alături de Consiliul Uniunii Europene și de Comisia  Europeană  ajută  la  elaborarea  și  adoptarea  legislației comunitare.

Consiliul 

Uniunii 

Europene

reprezintã  statele  membre.  Preºedinþia  Consiliului e s t e  d e þ i n u t ã ,  p r i n  r o t a þ i e ,  d e  s t a t e l e  m e m b r e .  A l ã t u r i de  Parlamentul  European  și  de  Comisia  Europeană ajută 

la 

elaborarea 

și 

adoptarea 

legislației

comunitare.

Comisia Europeanã reprezintã interesele Uniunii în ansamblu. Alături de Parlamentul European și de Consiliul Uniunii Europene ajută la elaborarea și adoptarea legislației comunitare.

Sursã text: www.europa.eu Sursã foto: Google Images


COORDONATOR PROIECT: DIANA GHERGHIȚĂ­MIHĂILĂ Consilier Cabinet ministru pe probleme de New Media


Ziua Europei. 9 zile europene  

Broșură informativă dedicată Zilei Europei (9 mai). O inițiativă a Ministerului Fondurilor Europene

Advertisement
Read more
Read more
Similar to
Popular now
Just for you