Issuu on Google+


Beneficiarii de fonduri europene vor încasa peste 1,4 miliarde de lei pânã pe 7 iunie 8 mai 2013

Beneficiarii de finanþãri UE vor continua sã­ºi încaseze banii pe facturile depuse, ca urmare a aprobãrii de cãtre Guvernul României a unui nou împrumut de la Trezoreria Statului. “Guvernul  României  a  aprobat astãzi  un  nou  împrumut  în valoare de peste 1,4 miliarde de lei, care va permite efectuarea de plãþi  cãtre  beneficiari, demonstrând  încã  o  datã angajamentul nostru de a ajunge la  zi  cu  plata  facturilor.  Noul împrumut  faciliteazã  în  acelaºi timp  accelerarea  absorbþiei deoarece sumele eligibile plãtite beneficiarilor  urmeazã  sã  fie rambursate  de  Comisia Europeanã dupã transmiterea, în cel  mai  scurt  timp,  a documentelor  necesare”, a declarat  Ministrul  Fondurilor Europene, Eugen Teodorovici.

Împrumutul  aprobat  de  Guvern va  fi  utilizat  pentru  achitarea facturilor restante, dar ºi pentru efectuarea de plãþi în termenele prevãzute  în  contractele  de finanþare.  Suma  alocatã  va  fi folositã pentru efectuare de plãþi cãtre  beneficiarii  fondurilor contractate  prin  intermediul  a cinci  programe:  Programul Operaþional  Sectorial  Mediu, Programul  Operaþional  Sectorial Creºterea  Competitivitãþii Economice,  Programul Operaþional  Sectorial Dezvoltarea  Resurselor  Umane, Programul Operaþional Regional, respectiv Programul Operaþional Dezvoltarea  Capacitãþii Administrative. Sumele  menþionate  urmeazã  sã fie  achitate  beneficiarilor  de fonduri  pânã  la  data  de  7  iunie 2013.  Actul  normativ  aprobat astãzi  în  sedinþa  de  Guvern impune  termene  mai  reduse pentru  efectuarea  plãþilor  cãtre beneficiari,  dar  ºi  pentru transmiterea  documentelor necesare  pentru  rambursarea fondurilor  de  cãtre  Comisia

2013,  an  crucial pentru România Anul  2013  reprezintã  un an 

crucial 

pentru

România,  iar  una  dintre prioritãþile  strategice  ale Guvernului României este utilizarea a 6,5 miliarde de euro 

din 

fondurile

europene  României 

alocate în 

actuala

perioadã  de  programare pentru  a  evita  riscul  de dezangajare  automatã  a acestor fonduri.


”Este vorba despre Europa, este vorba despre 9 mai 2013

Cu prilejul Zilei Europei și a 63 de ani de la rostirea Declarației Schuman, piatra de temelie a constituirii UE, Ministerul Fondurilor Europene (MFE) lansează o broșură informativă dedicată zilei de 9 mai și simbolisticii acesteia. Scopul său este acela de a educa cetățenii României în spiritul comunitar, promovând principiile și valorile europene. În paginile digitale ale broșurii – parte a campaniei de informare public㠔9 zile europene”, derulatã de cãtre MFE în perioada 1­9 mai 2013 – puteți citi despre însemnătatea acestei zilei, despre principalele instituții europene  și  atribuțiile  lor,  dar  și  despre  acțiunile  tradiționale  deja derulate  de  cãtre  organismele  comunitare  pentru  marcarea momentului. Tot în cadrul campaniei informative a Ministerului Fondurilor Europene au fost lansate pe parcursul ultimelor zile, mai multe afișe cu rol educativ. Sub  sloganul  ”Este  vorba  despre  Europa,  este  vorba  despre  tine!”, festivitățile din acest an se desfășoară sub semnul unității, prin păstrarea însã a valorilor individuale ale fiecãrui stat membru în parte. La mulți ani, Europa! La mulți ani, România!


Cerința  de  a  trimite  "Rapoarte  Strategice  Naționale"  referitoare  la  implementarea  Politicii  de  Coeziune  (PC)  a  fost  introdusă  în  perioada  de programare 2007‐2013. Scopul acestor rapoarte este de a crește transparența și responsabilitatea privind progresele naționale de aplicare ale PC. Rapoartele sunt, prin urmare, un instrument important pentru a monitoriza realizarea obiectivelor convenite. Raportul  Strategic  Naþional  2012  (RSN  2012)  prezintã  într­o  manierã  succintã  stadiul  implementãrii  programelor  operaþionale  ºi  contribuþia acestora la realizarea priorităţilor stabilite prin Cadrul Strategic Național de Referință 2007‐2013 (CSNR). RSN 2012 prezintă rezultatele aşteptate, plecând de la indicatorii asumaþi prin proiectele contractate la 30 iunie 2012. Programul Operațional Regional (POR) 2007‐2013 are un buget total de 4,38 miliarde euro, din care 3,72 miliarde Euro fonduri UE. Programul este finanţat din Fondul European pentru Dezvoltare Regională prin intermediul a 6 Axe Prioritare cu 15 Domenii Majore de Intervenție (DMI). Valorile  estimate  ale  indicatorilor  CSNR  au  avut  ca  bazã  o  þintã  de  absorbþie  de  cel  puþin  90%  (în  2015).  Evoluþiile  înregistrate  în  perioada 2007­2012 oferã premisele unei rate a absorbþiei apropiatã de þinta stabilitã pentru POR. La 30 iunie 2012, în cadrul POR, erau depuse 8.131 proiecte cu valoare solicitatã de 12,5 mld. euro, din care contribuþia UE 7,6 mld. euro (204% din alocare). Au fost aprobate 3.432 proiecte, în valoare de 5,8 mld. euro, contribuþia UE fiind de 3,7 mld. euro (99,4% din fondurile alocate). Numãrul contractelor de finanþare semnate era de 2.996, în valoare de 5,2 mld. euro, din care contribuþia FEDR era 3,2 mld euro (86,5% din alocare). Existau linii de finanțare avansate din punct de vedere al implementării ‐ DMI 2.1 Reabilitarea și modernizarea rețelei de drumuri județene, străzi urbane și șosele de centură, cu o valoare a contractelor peste nivelul alocării (118,6%) şi cel mai mare procent privind plățile către beneficiari (cca. 65%). La polul opus se afla DMI 1.1 Planuri integrate de dezvoltare urbanã unde, deºi s­a contractat 74,3% din valoarea alocãrii, plãþile cãtre beneficiari erau sub media programului (10%) din cauza întârzierilor înregistrate în lansarea operaţiunii. Dificultăți s‐au înregistrat și în cazul DMI 4.2 Reabilitarea siturilor industriale poluate unde, din cauza numãrului redus al proiectelor, AM POR a propus ºi CE a aprobat realocarea sumei de 178,35 mil. euro cãtre alte DMI. În cazul DMI 5.3 Promovarea potenþialului turistic, plãþile cãtre beneficiari erau de doar 4,5% din suma contractatã din cauza volumului foarte mare de proiecte (peste 300) și al numărului mic de persoane care verificau cererilor de rambursare (3 echipe). Pentru a lărgi aria de finanţare spre  eficienþa  energeticã  a  fost  introdus  un  nou  domeniu,  respectiv  DMI  1.2.  „Sprijin  pentru  mãsuri  privind  eficienþa  energetic  a  clãdirilor rezidenþiale”. Totodată  POR  a  contribuit  la  diminuarea  efectelor  crizei  economice  prin  creșterea  numărului  locurilor  de  muncă  create  în  cadrul  proiectelor implementate.  Astfel,  dacă  prin  proiectele  finalizate  s‐au  creat  1.647  locuri  de  muncă  (11%  din  ținta  propusă  pentru  2007‐2013),  prin contractatele de finanțare încheiate vor fi create minimum 15.000 locuri de muncă (conform proiectelor contractate până la 30 iunie 2012, se vor realiza 17.694). Lecții învățate Din  perspectiva  autorităților  de  management  principalele  ”lecții  învățate”  se  referă  la  necesitatea  simplificării  procedurilor  de  sistem  și  la externalizarea unor activități, respectiv la existența unei strategii de asistenţă tehnică realiste și flexibile. Autoritățile publice locale au reprezentat și vor reprezenta o importantă categorie de beneficiari. Existența la nivelul acestora a unor Unități de pregătire și implementare a proiectelor cu o expertiză corespunzătoare este esențială. În categoria lecţiilor învăţate se mai poate include necesitatea dezvoltării și operaționalizării unui sistem de monitorizare bine definit care să permită realizarea de prognoze financiare privind utilizarea fondurilor și atingerea indicatorilor programați, precum și coordonarea între diferitele investiții susținute din fonduri publice în scopul concentrării resurselor și maximizării impactului. În  martie  2011  a  fost  finalizată  și  Evaluarea  implementării  priorităților  și  proiectelor  POR  2007‐2013,  adresate  mediului  de  afaceri.  În  urma acesteia, au fost evidențiați următorii factori care au influenþat absorbþia fondurilor alocate mediului de afaceri: • Criza economică a dus și la rezilieri de contracte, retrageri de proiecte, prelungiri de termene, etc. • Condiþiile specifice regionale au determinat diferenþe semnificative în ceea ce priveºte depunerea proiectelor destinate mediului de afaceri. Cele mai multe proiecte au fost depuse în regiunile cu un grad mai mare de dezvoltare. •  Lipsa  experienþei  beneficiarilor  i­a  determinat  sã  apeleze  la  consultanþi,  în  special  în  faza  de  scriere  a  proiectului  ºi  mai  puþin  în  faza  de implementare, fapt ce a condus la o serie de dificultãþi ºi întârzieri. • Asigurarea cu dificultate a cofinanþãrii proiectelor ºi a fluxului de numerar a rezultat în rezilieri de contracte sau prelungiri de termene. Accesul la credite pentru cofinanþare ºi asigurarea fluxului de numerar a fost îmbunãtãþit prin HG 606/2010, care oferã posibilitatea gajãrii/ipotecãrii activelor care fac obiectul proiectului. • Durata relativ lungã a procesului de evaluare ºi selecþie, în special pentru primele apeluri de proiecte, a determinat întârzieri în implementare. • Cele mai multe proiecte depuse au fost în domeniul serviciilor (cu precãdere medicale). Un interes scãzut s­a înregistrat în sectorul de producþie, care ar fi putut avea un impact regional semnificativ în comparaþie cu cel de servicii. Dintre recomandãrile pentru perioada actualã se remarcã: • realizarea unei analize pentru identificarea nevoilor reale în ceea ce priveºte pregãtirea de proiecte destinate susþinerii mediului de afaceri regional; • reformarea sistemului de evaluare a proiectelor prin asigurarea accesului rapid la evaluatori independenþi; • responsabilizarea suplimentarã a Organismelor Intermediare cu privire la întocmirea contractului de finanþare ºi o mai bunã comunicare între AM și OI; • limitarea posibilitãþii de prelungire a contractelor de finanþare. Pentru perioada urmãtoare de programare,se recomandã: • corelarea necesitãþilor de investiþii în structurile de sprijin pentru afaceri cu nevoile regionale, •  intensificarea  eforturilor  de  informare  a  autoritãþilor  publice  locale  cu  privire  la  oportunitãþile  de  cooperare  cu  mediul  de  afaceri  ºi  cu  cel academic: •  menþinerea  schemei  de  ajutor  de  stat  pentru  reabilitarea  siturilor  industriale  degradate,  dar  cu  realizarea  unei  liste  de  potenþiale  proiecte precum ºi utilizarea asistenþei tehnice pentru pregãtirea proiectelor; • înlocuirea schemelor clasice de grant cu scheme de finanţare combinate (credit și grant); • implicarea mai activã a sistemului bancar în selectarea ºi finanþarea proiectelor adresate mediului de afaceri; • proiectele destinate dezvoltãrii turismului ar trebui diferenþiate pentru cele douã sectoare, public ºi privat. Cele depuse de autoritãþi publice locale ar trebui orientate spre investiþii de interes public în infrastructurã, în timp ce resursele private ar trebui orientate spre proiecte cu valoare adãugatã mare în zone de acþiune prioritarã; •  proiectee  depuse  de  microîntreprinderi  ­  înlocuirea  analizei  cost­beneficiu  cu  analiza  cost­eficacitate,  îmbunãtãþirea  Grilei  de  selecþie  a proiectelor ºi eficientizarea procedurilor de comunicare. În final, se propune ca Planurile de Dezvoltare Regionalã sã fie utilizate ca „filtru” în promovarea cu prioritate a unor proiecte de interes regional, care  sã  aibã  consensul  Consiliului  pentru  Dezvoltare  Regionalã  prin  aprobarea  unor  liste  regionale  de  proiecte.  Aceste  liste  de  proiecte  pot contribui la o mai bunã fundamentare a alocãrilor regionale ºi la eliminarea acelor proiecte fãrã impact local.


Eugen Teodorovici: ”Trebuie  sã construim  un sistem  fiabil  pe termen  lung pentru România!” ”Pentru  finalizarea  Acordului  de  Parteneriat  pentru urmãtoarea  perioadã  de  programare  vom  analiza  modelul implementat  cu  succes  de  Polonia,  în  ceea  ce  privește descentralizarea  ca  modalitate  de  asigurare  a  unui  grad  de absorbție ridicat. Vom studia însă cu atenție și alte modele din statele membre, precum este cel austriac, de unde vom prelua  mecanismele  de  simplificare  a  procedurilor  de achiziție  publică.  Îmi  doresc  ca  în  cel  mai  scurt  timp  să ajungem  la  zi  cu  plățile  restante,  chiar  dacă  asta  înseamnă acoperirea lor temporarã din bani de la stat. Sunt convins cã măsurile  deja  implementate,  cât  și  cele  pe  care  le  vom adopta, vor conduce la îndeplinirea obiectivelor propuse”, a declarat ministrul fondurilor europene, Eugen Teodorovici, în cadrul  întâlnirii  avute  vineri,  10  mai,  cu  E.  S.  Ambasadorul Extraordinar  ºi  Plenipotenþiar  al  Republicii  Polone  în România,  domnul  Marek  Szczygieł,  și  cu  domnul  Marcin Kubiak,  Viceministru  în  cadrul  ministerului  Dezvoltarii Regionale din Polonia. 10 mai 2013

La rândul său, ambasadorul polonez și‐a arătat deschiderea pentru noi întâlniri și discuții  consultative,  menite  a  sprijini țara  noastră  în  procesul  de  alcătuire  a noilor  programe  operaționale.  ”Având în  vedere  buna  colaborare  dintre România  și  Polonia  la  nivel guvernamental,  am  convingerea  că  și de  această  dată  vom  obține  cele  mai bune rezultate”, a spus domnul Marek Szczygie³. În  cazul  Poloniei,  procesul  de descentralizare a contribuit substanțial la  creșterea  gradului  de  absorbție. ”Regiunile sunt vitale în acest demers”, susține viceministrul Kubiak. În prezent, pe  lângă  programele  operaționale sectoriale  naționale,  Polonia  mai  are alte  16  programe  regionale  gestionate la  nivel  local.  Asta  face  ca  pentru  anii următori  să  fie  nevoie  și  de  o  nouă configurare  administrativã.  ”Dorim  sã vã  asigurãm  de  tot  sprijinul  nostru, pentru  finalizarea  Acordului  de Parteneriat  pentru  perioada  de programare 2014­2020. Vã încurajez sã vă  gândiți  la  descentralizare  ca  la  o unealtă  extrem  de  utilă  de  creștere  a gradului  de  absorbție,  chiar  dacă procesul  de  regionalizare  este  unul destul de anevoios”, a continuat Marcin Kubiak. În cadrul întâlnirii, ministrul Teodorovici a  mai  spus  că  restricțiile  pentru urmãtoarea  perioadã  de  programare sunt mai mari decât în intervalul 2007­ 2013.  ”Cheia  succesului  nostru  este  sã facem în așa fel încât toate programele operaționale  sectoriale  să  fie complementare  și  să  contribuie  la creșterea  competitivității  României  în rândul  statelor  comunitare.  Trebuie  sã construim  un  sistem  fiabil  pe  termen lung  pentru  țară  și  pentru  cei  care  vor duce la bun sfârșit proiectele ale căror baze  le  punem  noi  astãzi”,  a concluzionat  ministrul  fondurilor europene.


Ministrul  Fondurilor Europene,  Eugen Teodorovici,  se întâlneºte, la Bruxelles, cu  reprezentanþii Comisiei Europene 13 mai 2013

Johannes Hahn Comisar european pentru politicã regionalã Ministrul  Fondurilor  Europene,  Eugen  Teodorovici,  este  la Bruxelles, unde se va întâlni mâine, 14 mai a.c., cu Johannes Hahn,  comisarul  european  pentru  politicã  regionalã,  ºi  cu Michel  Barnier,  comisarul  european  pentru  piaþa  internã  ºi servicii. Discuþiile Ministrului Fondurilor Europene cu oficialii Comisiei Europene vor viza gestionarea fondurilor europene în actuala perioadã  de  programare,  cu  accent  pe  mãsurile implementate în scopul reluãrii plãþilor de cãtre Comisie pe cele  douã  programe  care  în  prezent  sunt  presuspendate: Programul  Operaþional  Sectorial  Transporturi  ºi  Programul Operaþional  Sectorial  Creºterea  Competitivitãþii  Economice. De  asemenea,  discuþiile  vor  viza  modificarea  sistemului  de  Michel Barnier Comisar european pentru piaþa internã ºi servicii

achiziþii  publice  ºi  aspecte  legate  de  pregãtirile  pentru perioada de programare 2014­2020.


13 mai 2013

Dezideratele ministrului fondurilor europene: plăți la zi și programe operaționale eficiente

Simplificarea  sistemului  de  plăți, modificarea  procedurilor  de achiziție  publică  și  viitorul  ciclu financiar  sunt  doar  câteva  dintre subiectele  dezbãtute  de  cãtre ministrul  fondurilor  europene Eugen  Teodorovici,  în  cadrul emisiunii Income Magazine, de la Antena 3, din data de 11 mai a.c.. În  ceea  ce  privește  proiectele deja depuse și aflate în derulare, ministrul  Teodorovici  a  declarat: ”Vreau  sã  se  vadã  foarte  bine  în piață  faptul  că  toți  beneficiarii sunt plătiți la zi. Pentru mine este cel  mai  important  lucru.  Și  în paralel,  desigur,  sã  începem  sã simplificãm,  sã  reducem,  sã facem un sistem mai bun”. Conștient  de  necesitatea  creării unui  traseu  financiar  eficient, care  sã  asigure  plata  la  zi  a proiectelor  și  care  să  arate  cum circulã  de  fapt  banii  în administrație,  Eugen  Teodorovici a  afirmat: ”Vom  externaliza foarte  clar  acest  lucru  cãtre  o bancã sau un grup de bãnci, prin care efectiv toți banii europeni să fie  virați  către  beneficiarii  finali, odatã  ce  lucrurile  sunt  verificate și toate sunt în regulă”.

Dacã pentru programele existente nu se  mai  poate  schimba  decât procedura de implementare, în cazul celor  viitoare  dezideratul  este  unul clar:

”Este  foarte important sã gãsim acea  legătură  și complementaritate între  proiectele operaționale sectoriale.  Sã  nu finanțăm disparat și independent de ce se finanțează într‐un alt  program operațional pentru cã  în  momentul acela impactul este altul decât cel dorit”.

Sistemul  de  achiziții  publice  va  fi readus în discuție marți, 14 mai, la Bruxelles,  acolo  unde  ministrul fondurilor  europene  are programate  întâlniri  cu  comisarul pentru  politicã  regionalã  Johannes Hahn  și  cu  comisarul  pentru  piața internă  și  servicii  Michel  Barnier. ”Vom  prezenta  comisarilor  un  nou mecanism,  care  sperãm  ca  pânã  la finalul  anului  sã  fie  aplicat”,  a  mai sus Eugen Teodorovici la Antena 3. Cât  privește  următoarea  perioadă de  programare  2014­2020,  pânã  la finalul  lunii  în  curs,  țara  noastră trebuie  sã  trimitã  Comisiei Europene  un  proiect  în  care  sã precizeze  care  sunt  viitoarele programe  operaționale  sectoriale pe care dorește să le implementeze, care  vor  fi  alocãrile  financiare pentru  acele  priorități  pe  care fiecare minister în parte le­a inclus în  programele  operaționale,  dar  și care  vor  fi  mecanismele  de implementare  și  finanțare.  Potrivit ministrului  Teodorovici,  pe  lista  de priorități  pentru  următorul  ciclu financiar se aflã transportul, mediul, proiectele  regionale,  dar  și  mediul privat.


Ministrul Fondurilor Europene, Eugen Teodorovici, s­a întâlnit, la Bruxelles, cu reprezentanþii Comisiei Europene Astãzi,  14  mai,  Ministrul  Fondurilor  Europene, Eugen  Teodorovici,  s­a  întâlnit  cu  Johannes  Hahn, comisarul  european  pentru  politicã  regionalã, respectiv  cu  Michel  Barnier,  comisarul  european pentru piaþa internã ºi servicii. Ministrul Eugen Teodorovici a discutat cu Johannes Hahn,  comisarul  european  pentru  politicã regionalã,  mãsurile  strategice  implementate  de România pentru deblocarea programelor care sunt încã  presuspendate  ­  Programul  Operaþional Sectorial  Transporturi  ºi  Programul  Operaþional Sectorial  Creºterea  Competitivitãþii  Economice, aratând  cã,  în  momentul  de  faþã,  din  punctul  de vedere  al  autoritãþilor  române,  sunt  îndeplinite condiþiile necesare pentru ca în perioada urmãtoare Comisia Europeanã sã reia plãþile ºi pe aceste douã programe. Alte subiecte importante discutate au vizat masurile pentru evitarea riscului de dezangajare automatã în acest  an,  respectiv  pregãtirile  României  pentru

utilizarea  fondurilor  alocate  în  perioada  de programare 2014­2020. Tot  astãzi,  ministrul  Eugen  Teodorovici  ºi  Dan Vlãdescu, preºedintele Autoritãþii Naþionale pentru Reglementarea ºi Monitorizarea Achiziþiilor Publice, au discutat cu Michel Barnier, comisarul european pentru piaþa internã ºi servicii, o serie de modificãri ale sistemului românesc de achiziþii publice. “Intenþionãm  sã  transpunem  în  legislatie  pânã  cel târziu  în  luna  septembrie  prevederile  viitoarei Directive  Europene  în  materie  de  achiziþii  publice, urmând  ca  în  paralel  sã  dezvoltãm  un  sistem instituþional  mai  eficient  ºi  performant,  dupã modelul  ºi  cu  sprijinul  altor  state  membre,  astfel încât sã reducem riscurile de corecþii financiare, sã fim  mai  bine  organizaþi  în  pregãtirea,  derularea  ºi verificarea  procedurilor,  cu  rezultate  concrete  în gradul de absorbþie a banilor europeni“, a declarat Ministrul Fondurilor Europene, Eugen Teodorovici.


Noi  mãsuri  pentru creºterea gradului de absorbþie a fondurilor europene Nivelul  prefinanþãrilor acordate  într­o  singurã  tranºã de  care  beneficiazã  cele  opt Agenþii  de  Dezvoltare Regionalã  care  au  calitatea  de beneficiari  de  fonduri europene  a  fost  majorat  la 35%,  în  urma  unor  modificãri legislative  adoptate  în  ºedinþa de Guvern de miercuri, 15 mai 2013.  Pânã  acum  Agenþiile  de Dezvoltare  Regionalã  puteau primi prefinanþãri de maximum 10%  din  valoarea  proiectelor implementate. Majorarea  prefinanþãrilor acordate  acestui  tip  de beneficiari  urmãreºte creºterea gradului de absorbþie a instrumentelor structurale ºi evitarea dezangajãrii automate în  acest  an.  Datoritã  acestor modificãri,  care  faciliteazã utilizarea  fondurilor  UE  de cãtre  Agenþiile  de  Dezvoltare Regionalã,  aceste  organisme intermediare  îºi  vor  putea desfãºura activitatea în condiþii

optime.  Agenþiile  de Dezvoltare  Regionalã  îºi  pot finanþa  cheltuielile  de organizare  ºi  funcþionare  în urma  contractãrii  de  fonduri europene  din  axele  prioritare de  Asistenþã  Tehnicã  ale programelor operaþionale. Pentru  majorarea  cotei  de prefinanþare  a  acestor Organisme  Intermediare  au fost  modificate  în  ºedinþa  de Guvern  de  astãzi  prevederile Normelor  metodologice  de aplicare  a  prevederilor Ordonanþei  de  urgenþã  a Guvernului nr. 64/2009 privind gestionarea  financiarã  a instrumentelor  structurale  ºi utilizarea  acestora  pentru obiectivul  convergenþã aprobate  prin  Hotãrârea Guvernului  nr.  218/2012. Modificãrile  au  fost  efectuate deoarece  au  fost  înregistrate blocaje  la  nivelul  fluxurilor financiare  generate  de  nivelul redus al cotei de prefinanþare.

15 mai 2013


Comisia Europeanã a propus mãsuri pentru a  ajuta  țările  afectate  de  criză  să  utilizeze fondurile UE atât de necesare. Mãsurile ar ajuta  aceste  state  membre  sã  gãseascã soluții  la  problema  șomajului  în  rândul tinerilor,  să  sprijine  întreprinderile  mici  și mijlocii  și  să  plătească  proiecte  majore  de infrastructură. În absența măsurii propuse, investițiile  din  cadrul  politicii  de  coeziune pentru  creștere  ar  putea  fi  pierdute  din cauza  lipsei  de  timp  pentru  cheltuirea banilor  sau  din  cauza  dificultății  de  a  găsi cofinanțatori la nivel național și în sectorul privat  în  climatul  economic  actual. Propunerea,  determinatã  de  cererile primite  din  partea  guvernelor  naționale  și din partea Consiliului European, va fi trimisã Parlamentului  European  și  Consiliului  de Miniștri  al  UE  în  vederea  adoptării.  Prima mãsurã  ar  contribui  la  mobilizarea  a

aproximativ  500  de  milioane  de  euro  de investiții  pentru  încurajarea  creșterii  mai rapide în Grecia, Cipru și Portugalia. Aceasta ar  majora  contribuția  UE  de  investiții  în favoarea politicii de coeziune și ar permite o contribuție  națională  mai  redusă.  Acest lucru  ar  putea  prelungi  cu  încã  doi  ani  un acord  privind  cofinanțarea  din  decembrie 2011, ceea ce ar ușura și presiunea asupra bugetelor  naționale  fără  a  implica  fonduri noi de la UE. Cea  de­a  doua  mãsurã  propusã  ar  oferi României și Slovaciei mai mult timp pentru a  cheltui  banii  politicii  de  coeziune.  Ea  ar permite  o  mai  bună  selecție  și implementare  a  proiectelor  strategice  ­  de exemplu, pentru a stimula competitivitatea IMM‐urilor  și  crearea  de  locuri  de  muncă pentru tineri.

Comentând pe marginea propunerii, comisarul pentru politica regionalã, Johannes Hahn, a declarat: „Comisia  Europeană  este  gata  să  dea  dovadă  de  solidaritate  și  flexibilitate  față  de  cei afectați grav de criză, astfel încât aceștia să poată reveni pe calea creșterii economice. Politica  de  coeziune  este  unul  dintre  principalele  instrumente  ale  Uniunii  Europene pentru  a  realiza  acest  lucru.  Mãsurile  specifice  pe  care  le­am  adoptat  astãzi  vor  ajuta aceste  țări  să  utilizeze  atât  de  necesarele  investiții:  pentru  a  crea  locuri  de  muncă sustenabile  sprijinind  întreprinderile  mici  și  mijlocii  și  ajutându‐le  să  obțină  finanțare, pentru a ajuta tinerii să se reintegreze pe piața muncii și pentru a încuraja inovarea și cercetarea. Aceste măsuri nu vor fi doar în beneficiul țărilor implicate, ci și pentru Europa în  ansamblul  ei.  Însă,  ar  trebui  să  adaug  că,  deși  prezenta  propunere  oferă  spațiu  de manevră,  ea  nu  poate  înlocui  reformele  și  măsurile  de  accelerare  în  ceea  ce  privește utilizarea fondurilor.” László Andor, comisarul pentru ocuparea forței de muncă, afaceri sociale și incluziune, a adãugat: „Circumstanțele excepționale care ne‐au determinat să mărim proporția de cheltuieli a UE aferente politicii de coeziune în așa‐numitele țări care fac parte din program sunt, din păcate,  încă  de  actualitate.  Măsura  a  avut  succes  în  ceea  ce  privește  direcționarea fondurilor  UE  către  investițiile  care  promovează  creșterea  economică  și  avem  motive întemeiate să o prelungim. În ceea ce privește România și Slovacia, ca urmare a deciziilor Consiliului European, prezenta propunere le oferã posibilitatea de a folosi fondurile UE acolo unde este cel mai mult nevoie de ele. Cele două țări ar trebui să considere această măsură drept un stimulent pentru a‐și consolida eforturile de reformare și de investiție.”

CONTEXT Măsura  inițială  de  „suplimentare”,  adoptată  în  2011,  a înregistrat  o  creștere  temporară  a  cofinanțării  UE  de până  la  10  puncte  procentuale  până  la  sfârșitul  anului 2013,  realizată  la  cerere  pentru  țările  afectate  cel  mai puternic  de  crizã,  cum  ar  fi  Irlanda,  Ungaria,  Letonia, Grecia, Portugalia și România. Măsura  nu  reprezintă  o  nouă  finanțare,  ci  permite  o utilizare  mai  ușoară  a  fondurilor  deja  alocate  în  cadrul politicii de coeziune a UE. Contribuția UE ar crește până la o valoare maximă de 95 %, reducând astfel cerința de cofinanțare  națională  la  doar  5  %.  În  mod  concret, aceasta ar corespunde la aproximativ 500 de milioane de euro  în  2014  cu  aproximativ  400  de  milioane  de  euro pentru Grecia, 100 de milioane EUR pentru Portugalia și 20 de milioane EUR pentru Cipru (se așteaptă ca aceste trei  țări  să  beneficieze  de  un  ajutor  financiar  în  cadrul unui program de ajustare macroeconomicã în 2014). A doua mãsurã în cadrul acestei propuneri rãspunde la solicitarea privind viitorul buget al UE pe care Consiliul European  din  februarie  a  adresat­o  Comisiei,  de  a explora modalitățile în care România și Slovacia ar putea utiliza mai ușor fondurile UE. Fondurile alocate statelor membre în cadrul politicii de coeziune se împart în sume anuale care trebuie cheltuite în decurs de doi sau trei ani, în funcție de țară. Această regulã  este  cunoscutã  sub  numele  de  regula  „N+2  sau N+3”, N fiind anul în care sunt alocate fondurile. Oricare parte  din  suma  anualã  care  nu  este  solicitatã  de  cãtre statul membru în aceastã perioadã, se deduce automat din suma totală alocată și se întoarce la bugetul total al UE. Propunerea  Comisiei  extinde  regula  N+3  pentru România și Slovacia care, altfel, ar fi expirat în 2013. Ea oferă acestora o mai mare libertate de a cheltui și de a solicita fonduri de la UE, reducând riscul de pierdere a fondurilor. Persoane de contact: Shirin Wheeler (+32 2 296 65 65) (Mob +32 4607 66565) Annemarie Huber (+32 2 299 33 10) Jonathan Todd (+32 2 299 41 07) (Mob +32 4989 94107) Cécile Dubois (+32 2 295 18 83)

Sursa: Comisia Europeanã 21 mai 2013


24 mai 2013

România poate sã fie mult mai sus în ceea ce priveºte utilizarea fondurilor europene, a afirmat, vineri, ministrul Fondurilor Europene, Eugen Teodorovici, exprimându­ºi speranþa ca pânã la finele anului þara noastrã sã fie un model în acest sens pentru Europa. "Consider  ºi  cred  cu  tãrie  cã  România  poate  sã  fie  mult  mai  sus  decât  este  astãzi,  din  pãcate  încã  pe  ultimul  loc  la  ce înseamnã utilizarea acestor fonduri europene. Cred cu tãrie cã pânã la final de an putem sã avem chiar ºi la jumãtatea sumei alocate pentru România cheltuitã, deci acel procent de 50% pe care din pãcate astãzi foarte puþinã lume îl crede realizabil. (...) Sper ca la final de an România sã­ºi merite locul, acolo unde poate sã ajungã, ºi anume sã fie un model pentru Europa" a declarat Teodorovici, la conferinþa de presã organizatã, vineri, la Palatul Parlamentului dupã dezbaterea "Stadiul absorbþiei fondurilor europene ºi importanþa reformei regionale". El a susþinut cã problemele României sunt legate de pragmatism, percepþia pe care o are Europa ºi lipsa de optimism. "Trebuie sã accept ºi aceastã idee, sã mã inspir sau sã mã uit ºi în grãdina altora, dar continuu sã cred ºi sã insist pe faptul cã România poate mult mai bine decât celelalte state, chiar Polonia" a spus Teodorovici. Ministrul a arãtat cã în iunie, cel târziu în iulie, toate apelurile privind proiectele europene vor fi relansate. "Mai mult, tot ce este în casã, proiecte depuse din 2010 ºi neverificate pânã astãzi vor fi finalizate ºi lansate în finanþare. (...) Cel târziu în iulie statul trebuie sã termine cu orice fel de restanþã faþã de beneficiar ­ plãþi, proiecte, lansãri de proiecte"  a mai declarat Eugen Teodorovici.


Rata de absorbție pe Programul Operațional Regional s­a dublat în ultimul an

”Rezultatele  înregistrate  în  cadrul Programului  Operațional  Regional demonstreazã  în  mod  evident  cã

Prezentarea,  analiza  și  aprobarea  raportului  anual  al  POR  pentru  anul 2012, modul de implementare al axelor prioritare, dar și stadiul activității de  programare  pentru  perioada  2014­2020  au  fost  doar  câteva  dintre principalele  subiecte  puse  în  discuție  la  Comitetul  de  Monitorizare  al Programului Operațional Regional (POR), ce se desfășoară în zilele de 28 și 29 mai la București. Ședința  a  fost  prezidată  de  viceprim‐ministrul  Liviu  Dragnea,  ministrul dezvoltării  regionale  și  administrației  publice.  Cu  acest  prilej, viceprimierul  Dragnea  a  prezentat  evoluția  Programului  Operațional Regional și a subliniat câteva aspecte deosebit de importante referitoare la evoluția pozitivă a acestuia: "POR  este  cel  mai  performant  program  operaþional  cu  finanþare europeanã din România, asta este concluzia sinteticã a raportului anual de  implementare.  Este  un  rezultat  bun  pentru  Ministerul  Dezvoltãrii Regionale, aceasta este o veste bunã, dar vestea proastã este cã reiese cã celelalte programe operaþionale au rata de absorbþie mai micã de 30 la  sutã,  cât  are  programul  nostru.  ªi,  din  punctul  meu  de  vedere, aceastã ratã de absorbþie de 30 la sutã, care pune Ministerul Dezvoltãrii pe  primul  loc,  reprezintã  un  succes  pentru  POR,  dar  ne  face  sã  ne gândim foarte serios ce alte mãsuri în afarã de cele pe care le­am luat din ianuarie pânã astãzi mai trebuie sã luãm ca rata de absorbþie pe toate programele operaþionale sã se mãreascã." (sursã: Agerpres) Ministerul Fondurilor Europene a fost reprezentat la dezbateri de cãtre ministrul  Eugen  Teodorovici  și  de  secretarul  de  stat  Alin  Mitrică.  Din partea Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice a mai luat parte și doamna secretar de stat Sevil Shhaideh, iar din partea DG Regio domnul Keon Delanghe. La reuniunea Comitetului de monitorizare a  Programului  Operaţional  Regional  2007  –  2013  au  participat  și reprezentanți  ai  celor  opt  regiuni  din  cadrul  Agenției  de  Dezvoltare Regională,  reprezentanți  ai  ministerelor  care  au  autoritate  de management în subordine, dar și reprezentanți ai tuturor Consiliilor de Dezvoltare Regionalã.

România  poate  sã  aibã  succes  în absorbția 

fondurilor 

europene.

Discutãm în cadrul acestui program de  aproape  3.800  de  proiecte aprobate, de 1.150 de contracte deja finalizate și de o rată de absorbție de aproximativ 30%, practic dublu față de  mai  2012.  La  toate  acestea, trebuie 

să 

subliniez 

reușita

înregistratã  în  urma  deblocãrii acestui  program  de  cãtre  Comisia Europeana, la finalul lunii aprilie. Cu certitudine,  eficiența  și  bunele practici  utilizate  în  implementarea Programului  Operațional  Regional trebuie  extinse  la  nivelul  tuturor celorlalte  programe,  astfel  încât  sã surmontam  blocajele  actuale  în implementarea  proiectelor  și  să acceleram  ritmul  de  cheltuire  a fondurilor  europene”, a  declarat ministrul 

Fondurilor 

Europene,

Eugen Teodorovici. 28 mai 2013


Realocarea  sumelor  între  diferite axe  prioritare  ale  aceluiaºi program operaþional va fi posibilã, conform  unor  modificãri aprobate,  miercuri,  în  ºedinþa  de Guvern,  a  declarat  pentru AGERPRES  ministrul  Fondurilor Europene, Eugen Teodorovici. "Astãzi (n.r. 29.05.2013) în ºedinþa de Guvern s­a aprobat ca la nivel de program operaþional sã se facã aceastã supracontractare. Pânã în prezent,  ea  era  aprobatã  la  nivel de  axã  prioritarã,  în  cadrul  unui program operaþional. Ceea ce mã limita  foarte  mult,  pentru  cã puteam sã am axe prioritare unde

implementarea  mergea  mai  greu ºi  alte  axe  prioritare  unde proiectele  mergeau  mai  bine. Tocmai  din  acest  motiv,  ca  sã putem  miºca  banii  între  axe prioritare,  am  aprobat  azi  în Guvern  o  realocare  între  axe  la nivel  de  program  operaþional. Ideea  este  cã  eu  pot  sã  am  pe  o axã 30% utilizare ºi pot sã am pe alta  130%.  Dar  ideea  este  ca  per total program sã rãmân pe aceeaºi alocare  financiarã",  a  precizat miercuri ministrul.

El  a  adãugat  cã  o  altã  modificare  vizeazã  faptul  cã  autoritãþile  de management  pot  sã  dezangajeze  în  mod  automat  economiile  pe care beneficiarii le au deja pe proiecte. "Acesta este un lucru foarte important, la fel, pentru cã multe astfel de sume, ca ºi economii, zãceau pur ºi simplu în contracte. Adicã un beneficiar,  dupã  ce  ºi­a  încheiat  contractul  de  achiziþie  publicã, primeºte economii. Statul în mod normal trebuie sã le ia de acolo sã le ducã spre alte proiecte, ca sã nu stea banii degeaba. Acest lucru este  vizat  de  aceastã  ordonanþã  de  astãzi",  a  declarat  Eugen

El  a  afimat  cã  o  altã  ordonanþã  adoptatã  de Guvern  prevede  ca  beneficiarii  de  fonduri europene  faþã  de  care  statul  nu  a  fãcut anumite  plãþi,  dar  cãrora  la  percepea penalitãþi  sau  dobânzi  la  anumite  obligaþii fiscale, sã beneficieze de amânãri sau chiar de anulãri ale penalitãþilor. "O altã ordonanþã a vizat urmãtoarea situaþie. Ministerul  Fondurilor  Europene  a  solicitat foarte clar de ceva timp ºi în final s­a aprobat astãzi,  urmãtorul  tratament:  pentru  acei beneficiari  de  fonduri  europene  faþã  de  care statul  nu  a  fãcut  plãþile  respective,  cã  era vorba de TVA aferent acelor cheltuieli, cã era vorba de finanþare europeanã sau contribuþia naþionalã, dar în acelaºi timp statul venea ºi le percepea  penalitãþi,  dobânzi  la  obligaþiile fiscale pe care le aveau de achitat faþã de stat, noi  sã  anulãm  aceste  penalitãþi  pentru  acei beneficiari la care statul are datorii sau putem sã  ºi  amânãm  plata  principalului.  Un tratament  de  normalitate  între  noi  ºi beneficiarii  finali.  Mulþi  dintre  vizaþi  sunt  cei de  la  POSDRU  ºi  POSCCE.  Deci  sunt  firmele private  ºi  beneficiarii  pe  POSDRU,  dar  nu numai", a precizat ministrul. Premierul Victor Ponta a precizat, miercuri, la începutul ºedinþei de Guvern cã pe ordinea de zi  figureazã  o  modificare  legislativã  care  dã dreptul  supracontractãrii,  modificare  mult solicitatã de cei care au performanþe ridicate în absorbþia fondurilor europene.

Sursa: AGERPRES 30 mai 2013


Noi  mãsuri  în  sprijinul beneficiarilor de fonduri europene Beneficiarii  de  fonduri  UE  vor  fi  scutiþi  de  la  plata  penalitãþilor, dobânzilor  penalizatoare  ºi  accesoriilor  percepute  de  stat  pentru obligaþiile fiscale neachitate la timp dacã autoritãþile cu competenþe în gestionarea  fondurilor  europene  le­au  plãtit  sumele  pe  care  aveau dreptul  sã  le  încaseze  dupã  expirarea  termenelor  prevãzute  în contractele  de  finanþare.  Aceastã  prevedere  este  reglementatã  de Ordonanþa  de  urgenþã  privind  reglementarea  unor  mãsuri  fiscale, iniþiatã de Ministerul Fondurilor Europene ºi elaboratã în colaborare cu Ministerul Finanþelor Publice, care a fost aprobatã în ºedinþa de Guvern de ieri, 29 mai.

Ca  urmare  a  deficienþelor apãrute 

în 

fondurilor 

utilizarea

europene 

în

perioada  2009­2011,  Comisia Europeanã  a  presuspendat patru programe operaþionale: Programul 

Operaþional

Sectorial 

Dezvoltarea

Mãsura  menþionatã  a  fost  adoptatã  deoarece  beneficiarii  s­au

Resurselor Umane (POS DRU),

confruntat cu blocaje financiare pentru cã în trecut nu au încasat la

Programul 

timp  sumele  cuvenite  de  la  Autoritãþile  de  Management,  iar  din

Regional  (POR),  Programul

aceast motiv au de achitat ºi penalitãþi ºi dobânzi penalizatoare cãtre

Operaþional 

bugetul de stat. Ca urmare a acestor blocaje financiare, ANAF a inițiat

Transport 

deja  procedurile  de  executare  silitã  împotriva  unui  numãr  mare  de

Operaþional 

beneficiari aflaþi în aceastã situaþie.

Creºterea 

“Decizia Guvernului României este extrem de importantã,

Economice. 

va avea efecte mai mult decât pozitive pentru beneficiari, pentru partenerii lor de afaceri ºi pentru economie, ºi, în

Operaþional Sectorial ºi 

Programul Sectorial

Competitivitãþii Datoritã

mãsurilor  implementate  de Guvernul României, Comisia a reluat  în  acest  an  plãþile  pe

acelaºi timp, demonstreazã angajamentul nostru ferm de

douã programe operaþionale:

a  lua  decizii  exclusiv  în  favoarea  beneficiarilor.  Aceastã

POS 

mãsurã  este  una  dintre  cele  mai  importante  pentru  a

autoritãþile  române  au  luat

contrabalansa efectele negative ale gestionãrii defectuase

toate 

a fondurilor europene în perioada 2009­2011, care au dus la presuspendarea plãtilor de cãtre Comisia Europeanã pe

DRU 

ºi 

POR, 

mãsurile 

iar

necesare

pentru  deblocarea  celorlalte douã  programe  în  perioada imediat urmãtoare.

patru  programe  operaþionale  ºi  au  generat  blocaje  în fluxurile  financiare  ale  beneficiarilor  de  fonduri europene”,  a  declarat  Ministrul  Fondurilor  Europene,  Eugen Teodorovici.

30 mai 2013


31 mai 2013

După ce a contribuit la dublarea gradului de absorție în decursul ultimului an, Eugen Teodorovici și‐a mai propus, în calitate de ministru, încă o țintă ambițioasă: creșterea până la 100% a nivelului de contractare. Prezent în emisiunea ”Prim plan”, de la TVR, ministrul fondurilor europene a explicat cum va face aceste lucruri. În primul rând, va reduce perioada dintre momentul de lansare a cererii de proiect și cel în care beneficiarul semnează contractul de finanțare cu statul. ”Până pe 1 iunie, vreau să fie pe site‐ul ministerului de resort, Ministerul Muncii, și pe site‐ul ministerului nostru de asemenea, toate ghidurile pentru beneficiari. În felul acesta, toți cei interesați vor putea  vedea  unde  se  încadrează  pentru  a  depune  proiectele.  Va  fi  un  termen  foarte  scurt  de  depunere,  dar  și  de evaluare, astfel încât în luna iulie să încheiem tot ce înseamnă depunere și semnare de contracte de finanțare. Programul  de  resurse  umane  (n.r.  POSDRU)  va  fi  lansat  cu  toatã  suma  rãmasã  încã  neangajatã,  aproximativ  1,3 miliarde euro, în iunie. Deci toți doritorii vor putea depune proiecte. Asta înseamnă că până la final de an, putem aduce din  suma  pe  care  noi  o  semnăm  (de  1,3  miliarde  euro)  și  o  sumă  către  plăți.  În  felul  acesta  beneficiarii  pot  avea documente deja trimise la plată și chiar achitate”. Acesta  este  un  element  ce  contribuie  la  creșterea  absorției,  ajunsă  în  acest  moment  la  aproape  15%.  Chiar  dacă, pentru moment, procentul nu este unul foarte mare, sunt axe prioritare și domenii care au performat în ultimii ani. ”Foarte  bine  stăm  pe  sectorul  de  apă,  axa  1  de  la  POS  Mediu,  pe  axa  2  de  la  POR,  adică  drumuri  județene  și infrastructură regională. La fiecare program operațional există zone unde interesul a fost mai scăzut pentru beneficiari. De acolo se vor lua banii și se vor realoca unde s‐a constatat un interesul mult mai mare”. Pentru realizarea acestui obiectiv, Executivul a aprobat deja tranferul de bani europeni de pe o axă pe alta, în funcție de numãrul proiectelor depuse. ”Vom  permite  supracontractarea  la  nivel  de  program  operațional  sectorial”,  a  concluzionat  ministrul  fondurilor europene, în cadrul dezbaterii din data de 30 mai, de la postul public de televiziune.


Bd. Mircea Voda, nr. 44, Intrarea C, Sector 3, București

contact.minister@fonduri­ue.ro 021.302.53.00 021.302.53.37 www.fonduri­ue.ro

COORDONATOR PROIECT: DIANA GHERGHIȚĂ‐MIHĂILĂ Consilier Cabinet ministru pe probleme de New Media


MFE Newsletter - Mai 2013