Issuu on Google+

IPA JURNAL Decembrie 2012 SECȚIA ROMÂNĂ ASOCIAȚIA INTERNAȚIONALĂ A POLIȚIȘTILOR

La Mulți Ani 2013! IPA Jurnal și Asociația Internațională a Polițiștilor Secția Română vă urează Sărbători fericite și un An Nou plin de realizări!

SERVO PER AMIKECO!


COMITETUL EXECUTIV NAȚIONAL IPA SECȚIA ROMÂNĂ 

PREȘEDINTE Prof. univ. dr. Costică Voicu

SECRETAR GENERAL Dr. Ion Mircea Gherghiță

c.voicu@iparomania.ro

m.gherghita@iparomania.ro

TREZORIER NAȚIONAL Ec. dr. Florian Safta f.safta@iparomania.ro

VICEPREȘEDINTE Gheorghe Moldovan

VICEPREȘEDINTE Florin Olaru

VICEPREȘEDINTE Marcel Ostafi

g.moldovan@iparomania.ro

f.olaru@iparomania.ro

m.ostafi@iparomania.ro

PRECIZARE:  Dl.  Florin  Zagoneanu,  ales  pentru  unul  din  posturile  de vicepreședinte, a încetat activitatea în cadrul Secției Române a IPA la data de 15 noiembrie 2012, demisionând din motive personale.


Mesajul Președintelui Internațional, Pierre‐Martin Moulin Congresul Mondial de la Eilat în imagini Biroul Executiv Permanent (PEB) Congresul IPA Secția Română, Ediția a V‐a

Prefectul Poliþiei Capitalei, generalul (rez.) Gabriel Marinescu Infracþiuni specifice mediului penitenciar. Introducerea de obiecte interzise

Regiunea 1 Bistrița Năsăud. 10 ani de colaborare. IPA Warren Germania ºi IPA Regiunea 1 Bistriþa Nãsãud Regiunea 1 Bacãu. Polițiștii din Perugia, întâlnire oficială la Bacău Regiunea 1 Harghita. Ediția a VI‐a a taberei de vară. Prieteni fără limită de vârstă Regiunea 1 Harghita. Relații interzonale. IPA Ungaria, competiție tactico‐aplicativă Regiunea 4 Maramureș. Oaspete de vază. Asociația de protecție civilă din Jasz‐Nagykun‐Szolnik a împinit 10 ani Regiunea 2 Alba. Ungaria, Budapesta. Invitație la bal Regiunea 1 Timiș. Colaborare și prietenie. Concurs de tir la Szeged IPA Secția Română și Regiunea 6 București. M.A.I. a predat armele jurnaliștilor. Cupa presei la tir – ediþia 2012 IPA Pol Cap. Pescuit pe balta Nucetu 1 Regiunea 1 București. Cei mai buni în Croația. Locul I la fotbal pentru IPA Regiunea 1 București Regiunea 1 Alba. Cinci luni de fotbal la campionatul  ”Liga polițiștilor” Regiunea 2 Alba. Minifotbal și tenis de câmp. Alba 2, iubitoare de activități sportive Regiunea 2 Argeș. Cupa 13 septembrie. Minifotbal în cinstea Zilei pompierilor din România     Regiunea 1 Ialomița. Poliția Urziceni, campioană la ”Cupa prieteniei la fotbal”

Hobby. Culturist de performanță. George Preda,

Regiunea  4  Maramureș. IPA  Regiunea  2

Recenzie. ”Adevãruri  încã  nespuse”,  autor  col.

profil de învingãtor

Maramureș susține artiștii români

(r) Dorin Oidã

Hobby. Din dragoste pentru apă. Ion Țurcan, un

Recenzie.  ”Criminalitatea  corportatistã,  între

Recenzie.   ”Pândã  neîntreruptã”,  autor  gr.  (r)

sportiv de excepție

criza 

Lazãr Cârjan

Hobby. Record personal. Dan Gârleanu, membru

transnațională”,  autori:  dr.  Costică  Voicu,  dr.

Regiunea 1 București. Susținătorii lecturii. IPA

al  Regiunii  1  Bacãu,  a  strãbãtut  în  fugã  creasta

Petricã­Mihail  Marcoci,  dr.  Adriana  Camelia

Regiunea  1  București,  premiată  la  Salonul  de

munților Făgăraș în mai puțin de 24 de ore

Voicu

carte al M.A.I.

Hobby. Portret de artist. Andrei Marian Moga

economico‐financiară 

și 

frauda

Dispoziþia Biroului Executiv Permanent


Dragi prieteni IPA, Congresul Mondial și Săptămâna Prieteniei desfășurate în Eilat, Israel, au rãmas deja în urmã. Trebuie  să    mulțumesc  prietenilor  noștri  pentru ospitalitatea  lor  și  pentru  profesionalismul  demonstrat  în organizarea acestor evenimente. A fost un mare succes! Am plecat ”pe mare" cu o nouã echipã a Biroului Executiv Permanent  (PEB).  Velele  sunt  înălțate  și  trebuie  să  găsim acum  vântul  potrivit  pentru  a  porni  într­o  croazierã  ce îndeplinește așteptările tuturor membrilor. Sãptãmânile  ce  vor  veni  vor  permite  ca  fiecare  membru PEB să își stabilească obiective simple, concrete, realiste și realizabile în timp, bazându‐se pe următoarele direcții:

1. 

Îmbunătățirea 

impactului

social  al  IPA  printr­o  mai  bunã recunoaștere  a  Asociației  în  lume

Pierre­Martin Moulin

și mai mult sprijin pentru secțiile

Președinte Internațional IPA

care au nevoie. 2. Furnizarea de sprijin pentru programul de case, IPA prin simplificarea și modernizarea documentelor oficiale.

În numele boardului internațional vă mulțumesc pentru încrederea pe care ne‐o acordați. Fiți siguri de motivația și dorința noastră de a dezvolta Asociația. Comunicarea și transparența trebuie să fie crezul nostru comun. Nu ezitați să comunicați cu noi în orice moment! Sunt deschis la dialog total în spiritual IPA și spre binele comun al Asociației!

Servo per Amikeco!


CONGRESUL MONDIAL DE LA EILAT ÎN IMAGINI


Biroul  Executiv  Permanent  (PEB)  este  format  din  membri  ai  Asociației

BIROUL EXECUTIV

Internaționale a Polițiștilor aleși pe o perioadă de trei ani la Congresul

PERMANENT

Mondial  IPA.  PEB  răspunde  de  managementul  Asociației  și  de implementarea deciziilor luate de către Consiliul Executiv Internațional (IEC).  De  asemenea,  are  puterea  de  a  acționa  pe  baza  deciziilor  IEC  în

PEB

orice problemã necesitã rezolvare imediatã. Întâlnirile PEB sunt găzduite cel puțin o dată pe an de Secțiile Naționale și au rolul de a verifica modul de administrare al Asociației.

Deoarece toți membri PEB sunt membri IPA, ei vor servi Asociația independent de intresele propriilor secții și vor acționa exclusiv pentru bine acesteia. La  cel  de‐al  XX‐lea  Congres  Mondial  IPA,  desfășurat  în  perioada  4‐9  septembrie  2012  la  Eilat,  Israel,  au  fost  aleși  membri noului  Birou  Executiv  Permanent  Internațional,  fostul  președinte,  Michael  Odysseos  (Cipru),  fiind  ales  pentru  funcția  de consilier.

COMPONENȚA PEB Pierre­Martin  Moulin (Elveția)  –

Georgios Katsaropoulos (Grecia) –

Wolfgang  Gabrutsch (Austria)  –

Președinte Internațional IPA (IP)

Secretar  General  Internațional  &

Asistent 

Gal Sharon (Israel) – Vicepreședinte

Președinte al Comisiei Internaționale

internațional (AIT)

Interne (IIC)

Michael 

Stephen Crockard (Marea Britanie)

Consilier IPA

–  Asistent  al  Secretarului  General

Michael Walsh (Irelanda)  – Auditor

Vicepreședinte  2  &  Președinte  al

Internațional 

Intern

Comisiei Relații Externe (ERC)

Comisiei  Internaționale  Culturale

Demetris  Demetriou (Cipru)  –

Kees Sal (Olanda) – Vicepreședinte 3

(ICC)

Auditor Intern

Romain  Miny

Președinte 

al 

Comisiei

Internaționale Sociale (ISC) Werner 

Busch

Președinte 

(Germania) 

al 

–

Comisiei

Profesionale Internaționale (IPC)

Președinte 

al

(Luxembourg)  –

Trezorier Internațional (IT)

al 

Odysseos

trezorierului

(Cipru) 

–


Anul 

acesta,  ediția  a  V‐a  a

Congresului  Național  al  IPA  Secția Românã a adus la un loc peste 300 de reprezentanți din 151 de regiuni teritoriale (delegați și observatori). Alături de aceștia, la evenimentul ce a  avut  loc  la  Rin  Grand  Hotel  din București, 

în 

perioada 

14‐15

septembrie, au luat parte și invitați ai Secțiilor Naționale IPA din Cipru, Cehia,  Franþa,  Grecia,  Letonia, Republica  Moldova,  Serbia  ºi

CONGRESUL IPA SECȚIA ROMÂNÃ A  AJUNS LA CEA DE­A V‐A EDIȚIE

Turcia.

Activitatea  a  început  cu  intonarea imnului de stat al României, urmat de  cel  al  IPA.  La  propunerea Preºedintelui Comitetului Executiv, care  i­a  evocat  pe

membrii

organizaþiei  trecuþi  în  nefiinþã  ­  în perioada  scursã  de  la  precedenta reuniune naþionalã  ­ ºi  în  special  a fostului Secretar General ºi membru fondator  al Secþiei  Române,  dl. generalul  lt. (r) Iulian  Medrea,  s­a pãstrat un moment de reculegere.

Domnul  chestor  de  poliþie  Doru Dumitrescu,  adjunct  al Departamentului

șefului

Ordine 

ºi

Siguranþã  Publicã,  a  dat  citire

Conform 

ordinei  de  zi,  dl.

preºedinte prof.  univ.  dr. Costicã Voicu  a  prezentat în  sintezã Raportului de  activitate pentru perioada supusã analizei.

Similar  a  fost  prezentat  bilanþul economico­financiar  de  cãtre  dl. trezorier  naþional,  ec.  dr.  Florian Safta.

În 

finalul  acestui  moment,  dl.

cuvântului  adresat  de  dl.  Mircea

Nicolae  Chesnoiu,  preºedintele

Duºa,  ministrul Administraþiei  ºi

Comisiei  de  cenzori,  a  expus

Internelor, 

concluziile  organismului  pe  care­l

participanþilor 

la

aceastã  importantã  manifestare.  I­ au urmat la microfon reprezentanþii secþiilor  IPA  Turcia,  IPA  Lituania, IPA Serbia ºi IPA Rep. Moldova, care au  þinut  sã  adreseze  salutul membrilor IPA din þãrile pe care le reprezentau,  pentru secþia  noastrã naþionalã.

Delegaþii regiunilor IPA din întreaga þarã au avut la dispoziþie un amplu chestionar  referitor la  propunerile  de  modificare  ale  Statului  ºi Regulamentelor ce guverneazã activitatea curentã a Asociației.


În  ziua  de  15  septembrie,  dupã

Voicu, Secretar General – Ion Mircea

lucrãrile  Congresului  al  V­lea  al

prezentarea  candidaþilor  pentru

Gherghiþã,  Trezorier  naþional  –

Secþiei  Române  s­au  desfãºurat  sub

funcþiile  din  Comitetului  Executiv

Florian  Safta,  Vicepreºedinte  1  –

egida celor douã decenii scurse de la

Naþional  ºi  din  Comisia  de  cenzori,

Florin Zagoneanu, Vicepreºedinte 2 –

înfiinþarea  acesteia,  mai  mulþi

s­a 

prezentarea

Gheorghe Moldovan, Vicepreºedinte

membri 

modalitãþii  de  votare  ºi  a  aplicaþiei

3  ­  Florin  Olaru,  Vicepreºedinte  4  –

Certificate de merit.

digitale ce urma sã prezinte în timp

Marcel Ostafie. În Comisia de cenzori

Premiul  Tinereþii,  instituit  pentru

real  numãrarea  voturilor.  Totodatã

au  fost  aleºi  dl.  Nicolae  Chesnoiu  –

celebrarea  Zilei  IPA  România,  a  fost

s­a  stabilit  comisia  de  numãrare  ºi

Preºedinte,  dl.  Ilie  Cãlãraºu  ºi  dna

acordat  subinspectorului  George­

validare, 

Carmen Þuicu ­ membri.

Octavian Nicolae, membru IPA, care

buletinele  de  vot  ºi  s­a  efectuat

La  cina  festivã  ce  a  încheiat

s­a  distins  prin  rezultatele  la

alegerea  propriu­zisã.  În  urma

activitatea,  dl.  preºedinte  Costicã

învãþãturã de la Academia de Poliþie

acestei 

minuþioase,

Voicu  i­a  prezentat  pe  membrii

A.I.Cuza, absolvitã în toamna acestui

Comitetul  Executiv  Naþional  al

noului Comitet Executiv Naþional ºi a

an.

Secþiei Române a primit urmãtoarea

oferit  delegaþilor  strãini  diplome  de

configuraþie:  Preºedinte  ­  Costicã

participare.  Având  în  vedere  cã

procedat 

au 

la 

fost 

operaþii 

distribuite

fondatori 

au 

primit

Un  moment  special  a  fost  rezervat  unui  invitat  strãin,  dl. Loic  Thetio,  membru  al  Secției  Franceze.  Acesta  a  primit din  partea  presedintelui  Asociației  Internaționale  a Polițiștilor, dl. Costică Voicu, o plachetă de onoare pentru recunoașterea  celor  peste  21  de  ani  de  când  realizeazã  o lungã serie de acțiuni umanitare în județul Maramureș. De  menţionat  este  și  gestul  colegilor  de  la  Regiunea  1 Galaþi,  care  au  realizat  un  reuºit  bust  al  celui  care  a  fost generalul  Iulian  Medrea,  membru  fondator  ºi  Secretar general al Secþiei Române a IPA. Lucrarea se afã expusã la sediul central al Asociației. Acordarea plachetei de onoare de cãtre dl. gr. prof. dr.  Costicã Voicu dl. Loic Thetio

În zilele ce au precedat Congresul, a ieºit de sub tipar ºi cartea «Pândã neîntreuptã», scrisã de dl. prof. univ. dr. Lazãr Cârjan, pe baza memoriilor generalului Iulian Medrea. Volumul, realizat cu sprijinul Secþiei Române, a fost distribuit participanþilor la reuniune.

Dr. Ion Mircea Gherghiță Secretar General IPA Secția Română


PREFECTUL POLIÞIEI CAPITALEI GENERALUL  (REZ.)  GABRIEL

,,Printre 

aceºti 

funcþionari

sacrificiul  suprem  pentru  rege  ºi

poliþieneºti,  atât  din  serviciile

þarã!

centrale,  cât  ºi  exterioare,  sunt

Aceºtia  [sunt]  soldaþi  devotaþi  ai

mulþi buni ºi bravi, niºte adevãraþi

ordinei 

chinuiþi  ai  datoriei,  ai  celei  mai

serviciului 

trudite slujbe, care au înþeles ºi au

abnegaþii  ºi  vicisitudini,  dar  fãrã

ºtiut  adeseori  sã  înlocuiascã

glorie,  criticaþi  adesea  cu  o

lipsurile ºi neajunsurile serviciului

regretabilã 

cu  frânturi  rupte  din  sufletul  lor

superficialitate, din care mulþi pot

românesc,  din  acel  suflet  care  nu

fi 

cunoaºte  ceva  mai  presus  decât

titulatura de “eroi fãrã nume”“.

îndeplinirea  datoriei, 

cu

împinsã 

sfinþenie  pânã 

româneºti,  nostru 

asemãnaþi 

ºi 

ºi 

slujbaºii plin 

de

culpabilã

ar 

merita

a la

Dr.  Eugen  Bianu,  subdirector

“Gavrilã­Berilã”

ªirul  funcþiilor  sale  din  poliþie  este  impresionant  ºi  ciudat:

Generalul în rezervã Gabriel Marinescu. ”Gavrilã”, aºa l­au ºtiut

1937), prefect al Poliþiei ºi subsecretar de stat la Interne (27

contemporanii.  Sau  ”Prefectul  poliþiei”.  Toatã  lumea  a  vorbit

februarie  1937  –  21  septembrie  1939),  prefect  al  poliþiei  ºi

despre el. e la puºtii care vindeau ziare la Piaþa Rosetti ori pe bd.

ministru  de  Interne  (21  septembrie  –  28  septembrie  1939),

Regina Elisabeta, în faþa Eforiei, la simplii trecãtori pe la biserica

prefect  al  poliþiei  ºi  ministru  de  al  Ordinii  Publice  (de  la  28

Zlãtari,  microbiºtii  ºi  fotbaliºtii  interbelici,  curvele  de  pe

septembrie 1939  ºi  pânã  la  27  noiembrie  1939,  când  predã

Griviþei,  unde  fãcea  Prefectura  Poliþiei  razii,  ºi  matroana  de  la

P.P.C. în mâinile generalului Rodrig Modreanu), Gavrilã a fost

,,Crucea  de  Piatrã”,  ori  ºefii partidelor  politice,  miniºtrii  ºi

fiecare în parte ºi toate la un loc.

afaceriºtii vremii, cine n­a auzit de Gavrilã Marinescu? Cine nu

Din viesparul de profitori de la Palatul Regal, în noaptea de 6/7

i­a rostit  mãcar  odatã  numele?  Cu  teamã,  cu  recunoºtinþã,  cu

iunie 1930 s­a ridicat ºi

admiraþie, cu urã de moarte, cu invidie…

el,  pentru  cã,  cel  mai  mult  a  fost  cunoscut  sub  ipostaza  de

Curajos  luptãtor,  acoperit  de  glorie  în  primul  rãzboi  mondial,

membru al camarilei regelui Carol al II­lea, de ,,poliþist” care i­a

cavaler  al  Ordinului  ,,Mihai Viteazul”,  Marinescu  a  fost  primul

stat aproape suveranului.

care­a construit pentru poliþie clãdiri, astfel încât, pentru prima

”Epoca” ascensiunii lui s­a suprapus peste cea a suveranului. ªi

oarã în istorie poliþiºtii nu au mai trãit precum câinii de pripas.

dacã regele are o biografie care a nãscut ºi încã mai genereazã

Preºedinte al Federaþiei Române de Fotbal, al Clubului ,,Venus”,

controverse,  cea  a  lui  Gavrilã  Marinescu  nu  avea cum  sã  fie

sforar politic, om de lume, manipulator de informaþii, un dur.

altfel. Cu toate aceste, în cazul lui nu au curs râuri de cernealã…

prefect  al  Poliþiei  Capitalei  (11  iunie  1930  –  27  februarie


A  fost  ºi  el  unul  din  acei  atât  de  huliþi ”Homo  regius”.  Mai

legionarii  pe  care­i  vânase.  Sfârºitul  lui  Carol  a  însemnat  ºi

vârstnic cu ºapte ani decât regele, l­a sprijinit în revenirea în

sfârºitul lui Gavrilã. Numai cã regele a supravieþuit ºi a trãit

þarã, prin lovitura de stat (7­13 iunie 1930), ceea ce i­a asigurat

ca un paºã, în vreme ce generalul, câinele lui de pazã, a ajuns

un ascendent.

deþinut la Jilava, a pierit ciuruit de gloanþe legionare, la 26/27

I­a stat aproape toatã perioada, inclusiv în timpul dictaturii

noiembrie  1940.  De  aceea  zis,  neprofesionalismul  unora,

regale  (1938­1940).  I­a  coperit  afacerile  murdare  ºi

murdãrirea  uniformei,  sincopele  în  activitate,  abuzurile,

asasinatele.  I  se  mai  zicea  ºi  ”Berilã”.  Gavrilã  era  în  floarea

influenþa  nefastã  a  politicului  trebuie  cunoscute,  pentru  cã

vârstei când a ajuns prefect. A sfârºit groaznic, dupã zece ani,

istoria  se  scrie  ºi  pentru  ca  greºelile  sã  nu  se  mai  repete.

îmbãtrânit,  suferind,  urât  la  faþã  ºi  la  suflet,  blestemat.  În

,,Nimic  nu  se  poate  construi  durabil,  fãrã  cunoaºterea

apusul regimului, a tras totuºi linie, a rememorat trecutul sãu

temeliilor,  reprezentate  de  moºtenirea  istoricã”, scria  acad.

murdar ºi s­a dezis de rege ºi clica sa. Din pãcate, a fost prea

Florin Constantiniu.1

târziu.  Încercând  sã  fugã  din  þarã,  generalul  a  fost  prins  de

Gabriel Marinescu a vãzut lumina zilei la 7 noiembrie 1886, în Tigveni, un vechi sat argeºean.  Mama  viitorului  prefect,  Joiþa  (Zoe),  a  fost  o  femeie  simplã,  casnicã.  În schimb tatãl, Marin, a fost un strãlucit învãþãtor, atât în comunã, cât ºi în Bucureºti. Marin ajuns printr­o eroare de scripte sã poarte numele de Marinescu, cãci tatãl sãu se numea dupã familie Trandafir. Gavrilã a avut doi fraþi: cel mai mare, generalul dr. Nicolae Marinescu (1884­1963), a fost ministru al Sãnãtãþii ºi Asistenþei Sociale în meteoricul guvern al patriarhului Miron Cristea (1938), în cel al generalului Gheo­ rghe Argeºanu (1939), în guverul lui Constantin Argetoianu (1939) ºi, dupã rãzboi, în  efemerul  cabinet  Constantin  Sãnãtescu  (23  august  –  4  noiembrie  1944).  În guvernul Argeºanu a fost coleg chiar cu fratele sãu, Gavrilã, cel care i­a reprimat pe legionarii asasini ai prim­ministrului Armand Cãlinescu. Cel mai mic, Victor (1889­ 1953), a fost ofiþer în unitãþi militare bucureºtene, general ºi comandant al Regimen­ tului de Jandarmi Pedeºtri Bucureºti, cu sediul lipit de cel al Prefecturii Poliþiei Capi­ talei, pe strada Eforiei Spitalelor Civile, strãmoaºa Ministerului Sãnãtãþii.

Fiu de învãþãt or În mahala­ lele Bucureºtilor sfârºitului de veac XIX

C

opilãria  trezeºte  amintiri  ºi naºte ambiþii. Copil fiind, Gabriel a cunoscut Bucureºtii, copilãrind la  început  într­o  modestã  casã þãrãneascã de pe Calea Griviþei, în faþa  ªcolii  de  Poduri  ºi  ªosele, apoi pe strada ce poartã numele boierilor  Buzeºti,  în  casele  unui anume  Bãlu,  proprietate mãrginitã  de  strada  Polizu  ºi Calea  Griviþei,  imobil  aflat  pe locul  unde  mai  târziu  a  fost grãdina Coºna.

F

amilia  trãia  modest,  într­o  Capitalã  care,  la început  de  secol,  îºi  cãuta  un  drum  înnoitor.  În toatã  casa,  toþi  cinci  se  îngrãmãdeau  doar  într­o camerã ºi o biatã bucãtãrie strâmtã. Uneori, Mari­ nescu ºi cei de­o seamã cu el coborau la linia de tramvai  cu  un  cal  de  pe  Buzeºti  ºi  aºezau  câte  o piatrã  pe  ºine,  ori  se  luau  adesea  dupã  Nicu,  un deºirat pierde­varã, în redingotã ºi joben, cu aere de  poet,  care  bãtea  strãzile  spre  a  vinde  foi  cu poezii compuse de el, recitându­le în gura mare, ºi tot  hãlãduind  captivat  de  tiradele  neînþelesului geniu,  viitorul  prefect  s­a  rãtãcit,  fiind  gãsit  abia dupã  câteva  zile,  adus  de  un  negustor  la  o circumscripþie de poliþie. A fost primul sã contact cu o branºã care­i va da totul ºi îi va lua tot pe atât.

C

opiii învãþãtorului dãdeau iama în porumbiºtile din apropiere, de unde se întorceau cu cãmãºile pline de ºtiuleþi, umblau pe lângã Fabrica Luther, pe la Hala de vinuri, la ”Regie”, ori la podul ”La trei lulele”, la biserica Sf. Voievozi ale cãrei împrejurimi s­au pãstrat în mare parte, ori fãceau baie în Dâmboviþa, lângã uzina electricã, de unde ieºeau cãniþi de pãcurã ºi constatau cã li s­au mai  furat  ºi  hainele.  Înainte  de  a  pleca  la  slujbã,  tatãl  sãu  îi  lua  câteodatã  dimineaþa  la  Piaþa  Matache  Mãcelaru  unde  fãcea cumpãrãturi din cele necesare traiului ºi viitorul ministru a cunoscut aceastã lume de cartier muncitoresc ºi oarecum mãrginaº pe atunci.

1 În ,,Prefaþa’’ la cartea lui Hans­Christian Maner, Parlamentarismul în România 1930­1940, Bucureºti, Ed. Enciclopedicã,  2004, p. V.


În 1890 familia s­a mutat pe Calea Victoriei, în douã camere modeste din curtea bisericii Sf. Nicolae­Tabacu (azi la nr.180), situatã peste drum de Academia Românã, preotul paroh Ion Lãcureanu fiind consãtean, leat ºi absolvent de seminar teologic cu Marin Marinescu, iar bãieþii învãþãtorului petreceau cu cei doi bãieþi ai pãrintelui, umblând dupã lilieci în podul bisericii, trãgând clopotele ºi bãtând toaca, alergându­se prin grãdinile cu pomi ale megieºilor, petrecând în curtea Academiei ºi în cea a Regiei Monopolului ori pe strada Emigrantului.

Cinstea de a servi în Armia Þãrii Viitorul prefect al Poliþiei Capitalei a fãcut studii  la  Bucureºti,  îndrumat  de  chiar tatãl  sãu,  apoi  la  ªcoala  Militarã  din  Iaºi (intrã în clasa a V­a la 20 august 1902 ºi terminã  clasa  a  VII­a  la  17  iunie  1904).

a  trãit  de  mic  printre  militari.  Urmeazã Dupã  absolvire,  tânãrul  sublocotenent  a fãcut  parte  din  ofiþerii  Batalionului  6 apoi (din 16 iunie 1905), ªcoala Militarã Vânãtori. Pe umerii sãi tineri ºi pe cei ai de  Infanterie  ºi  Cavalerie  din  Dealul camarazilor  se  sprijinea  viitorul  unei  în­ tregi  armate.  Trei  ani  mai  târziu  a  fost Spirii, situatã pe locul unde se aflã Palatul avansat  locotenent  (1  iulie  1910),  iar  în Parlamentului,  aceasta  din  urmã pragul  intrãrii  României  în  rãzboi  este cãpitan  (1  aprilie  1915),  în  cadrul  Regi­ absolvitã  cu  rezultate  foarte  bune,  la  1 mentului  2  Vânãtori.  Aºadar,  un  tânãr iulie  1907,  cu  gradul  de  sublocotenent, militar, am spune, de excepþie.

Reiese clar din carnetul lui de rezervist cã ºef al celei de­a cincizecea promoþii.

2 Fl.ªinca, Gabriel Marinescu, ctitor, demon ºi prefect al poliþiei, ,,Adevãrul’’, 2 iunie 2007. Gabriel Marinescu, vãtaf peste þara regelui Carol al II­lea, ,,Adevãrul’’, 9 iunie 2007.


Portret­robot  de

În rãzboiul

Prefect al Poliþiei

poliþist

balcanic

Capitalei

G

abriel  Marinescu  a  fost  un bãrbat impozant, robust, care degaja energie  ºi  putere.  Pe  când  era  colo­ nel, în 1930, la o înãlþime de 1,75 m, avea  96  kg.  Dacã  n­ar  fi  fost  descris din punct de vedere al semnalmente­ lor  în  carnetul  ofiþerului  în  rezervã, ai fi jurat cã avea cel puþin 1,85, dacã nu  mai  mult.  În  fotografii  ºi  filme pare mai voinic. Un pãr castaniu în­ chis, des, strãlucitor, uºor ondulat, pe care­l  pieptãna  spre  spate,  iar  mai târziu,  când  s­a  rãrit,  îl  purta  cu cãrare,  încadra  o  faþã  smeadã,  mai târziu buhãitã ºi urâþitã, cu o frunte bombatã ºi înaltã ºi un nas drept. Doi ochi  cãprui  ºi  bulbucaþi  te  priveau poruncitor ºi tãios întotdeauna, chiar ºi  atunci  când  râdeau.  Sprâncenele bine desenate, arcuite, întrebãtoare, perciunii întotdeauna tãiaþi la nivelul superior  al  lobului  urechii,  acolo unde  pune  tâmplarul  creionul.  Din armatã  ºi­a  lãsat  mustaþã,  pe  care ºi­a  purtat­o  întotdeauna  rãsucitã. Nu a avut semne particulare. Avea un scris frumos, înclinat spre dreapta, o caligrafie  îngrijitã,  mãrturie  a educaþiei  ºi  a  aplecãrii  cãtre  carte, cãpãtatã cu deosebire de la tatãl sãu.

Î

ntr­un interviu din 1934, declara: ,,Apreciez  foarte  mult  miºcarea sportivã ºi sunt bucuros de sufragiile din  ce  în  ce  mai  numeroase  care  se adunã  în  jurul  ei”.  Sportul  este  un “tonic”; individul trebuia “sã fie per­ manent  ocupat  ºi  sã  vie  seara  acasã obosit ºi fiziceºte ºi intelectualiceºte, pentru  a  se  culca  imediat”.  Gavrilã ajunsese  la  115  kg,  dar  nu  demult, “când nu colecþionasem decât 85 kg, fãceam exerciþii de gimnasticã la Tir ºi ridicam la haltere 100 kg cu ambe­ le mâini”.

Î

n vara anului 1913 locotenentul Ma­ rinescu  a  participat  la  ,,Campania  din Bulgaria”, adicã cel de­al doilea rãzboi balcanic, fiind mobilizat cu Regimentul 6 Vânãtori. A fost comandant de com­ panie  mitraliere,  la  23  iunie  1913, înapoindu­se ºi fiind demobilizat la 27 august  1913.  Pentru  aceasta  a  primit medalia  ,,Avântul  Þãrii”.  Dupã declaraþia de rãzboi a României faþã de Austro­Ungaria  (14/27  august  1916), începând cu 15 iulie 1916 Marinescu a fost  iarãºi  mobilizat  cu  întregul  regi­ ment  ºi  a  plecat  pe  frontul  primului rãzboi  mondial,  cu  Regimentul  2 Vânãtori.  Participã  la  rãzboi  ºi  este ”demobilizat ºi menþinut sub arme” la 1  iulie  1918,  pentru  ca  în  toamna aceluiaºi  an,  la  28  octombrie  sã  fie iarãºi ”mobilizat ºi trecut pe picior de rãzboi”. Este  o  chestiune  esenþialã  în  biografia sa: viitorul prefect a luptat ºi evident a ucis  pentru  þarã!  Ieºea  aºadar  ,,cãlit sufleteºte”  din  rãzboi.  De  aici  însã  ºi sechelele, care ies la luminã târziu.

A

vanseazã maior (1 aprilie 1917), locotenent­colonel  (1  octombrie 1921),  colonel  (1  octombrie  1926). Aºadar ia gradele oarecum la termen. Chiar  ºi  din  postura  de  protejat  al regelui  Carol  al  II­lea  ºi  membru  de vazã al camarilei, abia dupã ºapte ani de la numirea ca prefect al Poliþiei Mu­ nicipiului  Bucureºti  (adicã  în  1937), primeºte steaua de general, ceea ce, sã recunoaºtem,  în  zilele  de  acum,  cu ,,ploaia de stele”, e cu totul de necon­ ceput! Marinescu s­a numãrat printre cei  310  ofiþeri  care  au  primit  Ordinul Militar “Mihai Viteazul”, adicã ,,cel mai

A

ceasta  este  funcþia  sub  care  a fost cel mai cunoscut Gavril㠖 jupân al poliþiºtilor ºi gardienilor publici din Bucureºti. De fapt mulþi au scris cã el era,  simplu  ºi  cuprinzãtor,  ”ºeful Poliþiei”, sau ”prefectul poliþiei”, ceea ce  este  greºit,  pentru  cã  în  ierarhie, superior  lui,  cel  puþin  teoretic,  era directorul general al Direcþiunii Gen­ erale  a  Poliþiei  (D.G.P.),  instituþia corespunzãtoare  azi  Inspectoratului General  al  Poliþiei  Române.  Practic, nimeni  nu  mai  era  deasupra  lui,  cu excepþia regelui. În  documente,  colonelul  în  rezervã Marinescu  apare  numit  prefect  al Poliþiei  Capitalei  de  la  1  iunie (probabil 

pentru 

se 

evita

similitudinea  datei  cu  restauraþia carlistã),  însã  este  delegat  efectiv  cu conducerea  Prefecturii  Poliþiei  la  11 iunie  1930,  fiind  apoi  titularizat  la  8 mai 1931 ºi confirmat definitiv la 24 septembrie 1932.

A

  fost  numit  prin  Decret­regal, fãrã aprobarea prealabilã a guvernu­ lui,  avantaj  de  care  prefectul  se  va folosi atunci când i se va cere demisia de cãtre þãrãniºti. Imediat dupã urca­ rea  pe  tron  a  lui  Carol,  Iuliu  Maniu declarase cã nu are încredere în pre­ fectul  poliþiei.  Gavrilã  Marinescu  va rãmâne  doar  prefect  al  Poliþiei  Capi­ talei pânã la 23 februarie 1937.

3 Fl. ªinca, Din istoria Poliþiei Române, Vol. 3, p. 211. 4 Potrivit ,,Carnetului ofiþerului în rezerv㒒, a fost delegat la prefecturã la 11 iunie 1930. În lucrarea G.Marinescu, Trei ani de prefectorat: 12 iunie 1930 – 12 iunie 1933, Bucureºti, Tipografia ,,Oltenia’’, 1933, este aºadar precizatã explicit, chiar din titlu, data de 12 iunie.


Prefectura Capitalei Potrivit art. 80 din Legea poliþiei, prefectul Poliþiei Municipiului Bucureºti, secretarul general al prefecturii, inspectorii ºi subinspectorii, chestorii ºi ºefii de poliþie, din oraºele de reºedinþã, se numeau prin Decret regal. Interesant este cã Gavrilã Marinescu a fost numit de rege prefect al Poliþiei Bucureºtilor fãrã îndeplinirea cerinþelor legale. Imixtiunea suveranului a fost evidentã. Regele avea dreptul sã numeascã numai pe ºeful guvernului ºi pe miniºtri, nicidecum sã se coboare la nivelul unui ºef de poliþie, fie el ºi al capitalei regatului. Potrivit  unui  act  normativ  din  30  octombrie  1929,  ”Comisiunea  instituitã pentru încadrarea ºi repartizarea funcþionarilor din administraþia centralã ºi exterioarã a ministerelor”, trebuia sã fie compusã din secretarul general al Preºedinþiei Consiliului de Miniºtri, secretarul general al ministerului respec­ tiv ºi un funcþionar superior delegat special. Dar, potrivit art.16 al regulamen­ tului, Direcþiunea Generalã a Poliþiei nu intra în atribuþiile comisiunii, ci în cea prevãzutã în art. 211 din Legea poliþiei. În conformitate cu aceasta, Prefectura Poliþiei Municipiului Bucureºti se afla în subordinea D.G.P., însã, odatã suit în scaun,  Gavrilã  Marinescu,  uzând  de  numirea  sa  ºi  de  relaþia  privilegiatã  cu regele,  nu  s­a  supus  decât  ministrului  de  Interne.  Uneori  nici  acestuia.  De pildă, o confruntare dintre ministru de Interne și prefectul Poliţiei Capitalei nu a dus la demiterea fireascã a prefectului, ci a marcat sfârºitul ”coabitãrii” dintre Iuliu Maniu ºi rege. În ianuarie 1933, ministrul de Interne Ion Mihalache a cerut înlocuirea co­ mandantului  Jandarmeriei  Constantin  Dumitrescu,  a  generalului  Ion  Stân­ gaciu , directorul D.G.P. ºi a prefectului Poliþiei Capitalei, întrucât, cu ocazia Anului Nou, au acuzat guvernul de situația grea a țării și de dificultățile cu care s‐au confruntat angajații celor două instituții. Șofer pedepsit pentru cã a încãlcat legea

5 Este vorba de ,,Regulamentul pentru organizarea ºi funcþionarea comisiunii instituitã pentru încadrarea ºi repartizarea funcþionarilor din administraþia centralã ºi exterioarã a ministerelor’’, din 30 octombrie 1929, sancþionat prin Decretul 3605/1929 publicat în Monitorul Oficial nr. 242/ 30 octombrie 1929. 6 Potrivit Legii pentru organizarea ministerelor, din 2 august 1929, D.G.P. fãcea parte din M.I. C.Hamangiu, Codul General al României, vol. XVII, Bucureºti, Ed. Librãriei ,,Universala’’, Alcalay & Co, p. 877. 7 Ion Stângaciu (1876, Iaºi­?), studii militare, ofiþer în Batalionul 4 Vânãtori (1900­1904), luptãtor în primul rãzboi mondial, decorat cu Ordinul ”Mihai Viteazul’’, avansat colonel (1917), comandant al ªcolii Superioare de Rãzboi (1922­1924), comandant al unor mari unitãþi din Bucureºti, director al D.G.P. (1931­1934), trecut în retragere (1944).


Mai mult, colonelul Marinescu a infirmat public zvonurile potrivit cãrora urma sã fie schimbat: ,,Sunt ºi rãmân prefect al Poliþiei Capitalei numit prin decret regal ºi numai prin decret regal pot fi înlocuit”. Suveranul a refuzat sã semneze proiectul de decret de demitere. De fapt, regele l­ar fi dorit ministru de Interne chiar pe Gavrilã, pentru  cã  era  ,,mai  supus  ºi  mai  de  încredere  decât  Mihalache”.  Jignit,  la  8  ianuarie,  ministrul  a  demisionat  ºi  în  semn  de solidaritate, la 12 ianuarie premierul Iuliu Maniu a înaintat regelui demisia cabinetului sãu.

Gabriel  Marinescu  a  intrat  în  elitistul,  pe  atunci,  corp  al  generalilor  de  Ziua  Naþionalã,  la  10  mai  1937,  dupã  ºapte  ani  de ”prefectorat”, când deja fusese numit subsecretar de stat la Interne ºi la o vârstã rezonabil㠖 51 de ani – nu cum avem în zilele de  acum,  generali  fãrã  armatã  ºi  pe  deasupra  doctori  fãrã  operã,  avansaþi  pentru  merite  închipuite,  la  câþiva  ani  peste  30. Trebuie sã spunem cã, fãrã a avea experienþã poliþieneascã, încã din primele zile ale mandatului sãu de poliþist bucureºtean, Marinescu a luat mãsuri drastice pentru combaterea bandelor care terorizau capitala în 1930, tâlhãrind, furând, luând taxe de protecþie,  fãcând  scandaluri  în  locuri  publice.  Aºa  cum  rezultã  dintr­un  articol  de  presã,  desigur  subiectiv,  în  ultimii  ani  ai conducerii  lui  Eracle  Nicoleanu,  toate  cãpãtaserã  amploare.  Trãilã  din  Tei,  Vasile  Galben  din  Iancului,  Tase  Cuþitarul  din Ferentari, Ghiþã ªtaif din Griviþei, Niþã Ciucã din Vãcãreºti, Buftea din Vitan erau tot atâþia interlopi lãsaþi sã­ºi facã mendrele.

Marinescu a îndeplinit doar funcþia de prefect al Poliþiei Capitalei din 11 iunie 1930  ºi  pânã  la  23  februarie  1937,  când  este  numit  subsecretar  de  stat  la Ministerul  de  Interne,  ºef  al  Departamentului  Internelor,  dar  cumulând totodatã ºi vechea funcþie . În lipsa altor surse, credem cã aceasta s­a fãcut la cererea expresã a lui, dorind sã aibã controlul nemijlocit al Poliþiei Capitalei. La  remanierea  guvernului  din  27  februarie  1937,  premierul  Tãtãrescu  a preluat ºi portofoliul Internelor, iar Gavrilã Marinescu a fost numit subsec­ retar de stat aici. A ocupat aceastã demnitate pânã la 14 noiembrie 1937, ministru de Interne fiind liberalul Gheorghe Tãtãrescu, care, la rândul sãu, cumula ºi funcþia de preºedinte al Consiliului de Miniºtri11. Un cabinet de indispensabili  ai  regelui.  Prin  intrarea  lui  Gabriel  Marinescu  în  guvern  se oficializa de fapt intrarea ,,gãºtii de la palat” la guvernare. În cel de­al IV­lea guvern prezidat de Gheorghe Tãtãrescu (17 noiembrie – 28 decembrie 1937), generalul Marinescu este menþinut subsecretar de stat la Interne, ministru de Interne fiind alt om de încredere al camarilei, liberalul Richard Franasovici. 10

 I.Scurtu, Gh.Buzatu, Istoria românilor în secolul XX, p.254. 9 N.Cosma, Culisele palatului regal, p.158.

Subsecretar de stat ºi ministru al Ordinii Publice


Dupã  cum  se  ºtie,  un  eveniment  cu  mai  ample  efecte  s­a  produs  la  18  ianuarie  1938,  când  regele  decreteazã  dizolvarea partidelor politice (”Dictatura Regalã”). Aproape imediat, la 15 aprilie este promulgat Decretul­lege pentru apãrarea ordinii în stat, prin care erau vizate în special activitãþile legionare. Generalul Marinescu este numit din nou subsecretar de stat laInterne, în perioada 1 februarie – 21 septembrie 1939, în guvernele prezidate de Patriarhul Miron Cristea ºi de Armand Cãlinescu. La  21  septembrie  1939,  Gavrilã  Marinescu  este  numit  ministru  de  Interne  în  cabinetul  de  o  sãptãmânã  al  generalului Gheorghe Argeºanu, fiind, în esenþã, însãrcinat cu represiunea, dupã asasinarea de cãtre o echipã legionarã a preºedintelui Consiliului  de  Miniºtri  Armand  Cãlinescu  (Podul  Elefterie  din  Bucureºti,  21  septembrie  1939).  Deºi  ministrul  de  Externe Grigore Gafencu a cerut ,,sã nu se mai verse sânge între Rege ºi þarã”, în ºedinþa Consiliului de Miniºtri din noaptea de 21/22 septembrie  1939,  desfãºuratã  sub  conducerea  prim­ministrului  Gheorghe  Argeºanu ,,generalul  Marinescu  ne­a  lãsat  sã înþelegem, fãrã a ne cere sfatul, nici aprobarea, cã represiunea va fi straºnicã”. Asasinii premierului au fost prinºi, executaþi de poliþiºti ºi expuºi trei zile la locul asasinatului, ceea ce a constituit desigur un tablou macabru. La locul asasinatului a fost fixatã o pancartã cu textul: ,,Aceasta va fi de azi înainte soarta asasinilor trãdãtori de þarã”. De asemenea, au fost prinºi ºi executaþi dupã instrucþii sumare aprox. 250 de legionari din toatã þara. Alte surse dau numãrul morþilor la aprox. 500. Metodele folosite, conducând mai mult spre rãzbunare decât spre instaurarea ordinii publice, au avut un efect invers celui scontat, nãscându­se un sentiment de compasiune, în rândul populaþiei, pentru cei uciºi15. Potrivit  lui  Nicolae  Crãcea, fost  preot

n­a  întrebat  pe  nimeni  ºi  a  procedat  dupã

spus  Bungeþianu,  nu  justificã  deloc

ortodox  în  satul  prahovean  Pietriceaua,

capul  lui;  vina  mea,  zice  el,  se  reduce  la

atitudinea  regelui,  ca  ºef  al  puterii

împuºcarea a 3­5 legionari în fiecare judeþ

faptul  cã  n­am  protestat  ºi  am  rãmas  mai

executive”.  El  recunoºtea  cã  la  Palat  ºi  la

s­a fãcut ”dupã listele ce fuseserã întocmite

departe la postul meu”. ,,Aflu de la Radio cã

Ministerul 

dinainte  de  Armand  Cãlinescu  ºi  Gavrilã

Gavrilã Marinescu a fost numit ministru plin

nemaipomenitã panic㔠ºi cã execuþiile din

Marinescu16”, în timp ce Cristian Troncotã

de Interne. Carol e la mare strâmtoare dacã

þarã ,,depãºesc orice închipuire”. Iatã unde

crede  cã ,,generalii  Gheorghe  Argeºanu  ºi

a  recurs  la  aceastã  soluþie,  trecând  peste

se ajunsese.

Gabriel  Marinescu  au  fost  la  rândul  lor

capul lui Urdãreanu”, nota Ioan Hudiþã la 22

La  28  septembrie  1939  s­a  înfiinþat

simpli  executanþi  ai  deciziei  luate  de  rege.

septembrie  1939.19  Vizitat  de afaceristul

Ministerul  Ordinii  Publice,

Fiind un regim autoritar, voinþa suveranului

Costicã  Mihãescu  ºi  soþia,  aceºtia  s­au

secretar  de  stat  cu  Ordinea  Public㔠 fiind

era lege”17.

arãtat  consternaþi  de  cele  întâmplate.

numit 

Þãrãnistului  Ioan  Hudiþã,  Gavrilã  i­a

Prietenul 

Mihãescu,

Titulatura  instituþiei  s­a schimbat  la  23

declarat  la  30  septembrie  cã  ,,vina  lui  în

inspectorul 

ªtefan

noiembrie 1939, odatã cu cãderea celui de­

represiunea 

contra

Bungeþianu,  le­a  mãrturisit  cã  nici  el  nu

al  doilea  guvern  Argeºanu  ºi  revenirea  la

legionarilor, dupã asasinarea lui Cãlinescu,

înþelege cum Gavrilã, Iamandi ºi Argeºanu

putere  a  guvernului  Tãtãrescu  (dupã  alte

e  foarte  micã,  ea  reducându­se  numai  la

au  fost  în  stare  sã  aprobe  ,,aceste  acte

surse, la 3 octombrie 1939).

vina de a nu fi demisionat din postul sãu, ca

necugetate ale regelui”20. ”Faptul cã ei sunt

protest”18. ”Regele – a continuat Gavril㠖

ameninþaþi  personal  de  cãtre  legionari,  i­a

sângeroasã 

lui 

Hudiþã  de 

ºi 

Siguranþã 

de 

generalul 

Interne 

Gavrilã 

domnea 

”o

”ministru

Marinescu.

10 În 1936 Ministerul de Interne avea sediul pe str.Academiei nr. 34, Prefectura Poliþiei Capitalei se afla pe Calea Victoriei nr. 17 ºi tot pe Calea Victoriei, în Palatul Cantacuzino, se afla Preºedinþia Consiliului de Miniºtri. 11 Vezi I.Surtu ºi alþii, Enciclopedia de istorie a României, p. 138. 12 C.Gheorghe, M.ªerbu, Miniºtrii de Interne (1862­2007), Bucureºti, Ed.M.I.R.A., 2007, p. 269. 13 Gr.Gafencu, Însemnãri politice, ed.de Stelian Neagoe, Bucureºti, Ed.Humanitas, 1991, p. 337. 14 Este vorba de legionarii Mihail Polihroniade, Valeriu Gârdu, Al.Cristian Tell, Virgil Rãdulescu, Nicolae Totu ºi Bãnicã Dobre. 15 C. Gheorghe, M. ªerbu, Miniºtrii de Interne (1862­2007), p. 269. 16 N.Crãcea, Dezvãluiri legionare, Bucureºti, Ed.Fundaþiei Buna Vestire, 1994, p.246. 17 C.Troncotã, Mihail Moruzov ºi frontul secret, p.140. 18 I.Hudiþã, Jurnal politic 1939, studiu introductiv ºi note Dan Berindei, Iaºi, Institutul European, 1998, p.210. 19 Ibidem, p.200. 20. Ibidem


În rândul þãrãniºtilor persista întrebarea

credeþi cã avem atâþia bogãtaºi la pungã,

1939  ºi  1940,  fiind,  alãturi  de  Rapid,

de ce în cabinetul Argetoianu a fost numit

dar  sãraci  la  suflet  ºi  þinând  seama  de

singura  echipã  capabilã  sã  lupte  de  la

N.Ottescu  la  Interne,  considerând  cã

istoria  noastrã  legatã  de  acest  animal

egal  la  egal  cu  Ripensia  Timiºoara.

numirea  s­a  fãcut  la  cererea  lui

nobil, capitala þãrii nu mai are astãzi un

Jucase în Cupa Europei Centrale, dar nu

Urdãreanu, ,,care  a  þinut  neapãrat  sã

biet  hipodrom?  O  altã  lucrãturã

luase Cupa României, câºtigatã de Rapid

scape  de  Gavrilã  Marinescu  de  la  acest

postdecembristã.

de ºase ori consecutiv. În anul urmãtor

minister;  regele  l­a  trecut  ministru  la

Despre  ”futbol”,  Gavrilã  Marinescu

a  terminat  pe  locul  cinci.  ”Marinescu

Ordinea Publicã”.21

spunea cã este „sportul cel mai modern,

umblã dupã Bodola. Vrea echipã mare…”

Funcþia  de  prefect  al  Poliþiei  Capitalei  a

bãrbãtesc, democratic“, dar c㠄numai în

Pânã la urmã, prefectul l­a transferat la

fost  predatã  de  Marinescu  generalului

calitate  de  preºedinte  activ  […]  mã

echipa  patronatã  de  el  pe  excelentul

Rodrig  Modreanu  într­o  ceremonie

consider  cu  adevãrat,  util”. Cu  alte

atacant al C.A.O.

desfãºuratã în sala de festivitãþi a P.P.C.,

cuvinte,  dorea  pâinea  ºi  cuþitul.  Era

În  centru,  la  Obor,  ori  pe  stadionul

la 27 noiembrie 1939.

evident cã, þinând seama de influenþa sa

,,Ciocanul”,  Gabriel  Marinescu  era

din  al  doilea  deceniu  interbelic,  multe

demnitarul  care  era  prezent  la  toate

echipe ºi­l doreau preºedinte. El a intrat

meciurile  echipei  Venus.  Credem  cã  îi

astfel într­un fel de rivalitate cu viitorul

fãceau  plãcere  nu  atât  jocul  în  sine,  ci

primar ºi prefect al Poliþiei Bucureºtilor

mai  degrabã  puterea  pe  care  i­o

din perioada de dupã cãderea lui Carol

conferea  statutul  de  protector,  pe  care

Prefectul  Poliþiei  a  fost  un  pasionat

al  II­lea,  1940­1948,  adicã  generalul

ºi l­a asumat ºi, cu deosebire, prezenþa

susþinãtor al rugbiului ºi al fotbalului. Cu

Victor Dombrovski.

pe  stadioane,  în  acea  atmosferã

primul se întâlnise în tinereþe, la fel ca ºi

În 1936 a ajuns preºedinte al echipei de

interbelicã  unicã,  pe  care  astãzi  nu  o

cu oina, sportul nostru naþional. În 1939

fotbal Venus Bucureºti, echipã înfiinþatã

mai  regãsim,  în  mijlocul  oamenilor  de

vicepreºedinte  al  Comitetului  Federal  al

în 

Poliþiei

diferite  condiþii,  când  avea  prilejul  sã

Federaþiei  Române  de  Rugby  era

Bucureºtilor  nu  a  luat  o  echipã  situatã

cunoascã  opiniile  acestora,  sã  ia

chestorul  de  poliþie  Alfred  Paximade.

jos, pe care s­o ridice pe podium.

pulsului  strãzii,  al  celor  de  jos,  pe  care

Federaþia  avea  13  asociaþii  ºi  750  de

În campionatul de 12 echipe al diviziei A

nu­i  întâlnea  în  saloane  ºi  la  Palatul

membrii  legitimaþi,  iar  Cupa  General

din  1934­1935,  Venus  se  clasase  pe

Regal.

Gabriel  Marinescu  se  desfãºura  în  1939

locul  trei,  cu  29  de  puncte,  dupã

Aproape  concomitent  cu  ocuparea

pe terenul de la Floreasca, sau la ”Tennis­

Ripensia ºi C.A.O., celelalte echipe fiind

funcþiei  de  preºedinte  al  Venusului,  în

Club Român”.

Universitatea  Cluj,  Chinezul,  România­

martie  1936, colonelul  Marinescu  a

În plus, era adesea zãrit la Hipodromul

Cluj,  Criºana,  Gloria  Arad,  Unirea

devenit  vicepreºedinte  al  Federaþiei

Baneasa,  unde  paria  la  cursele  de  cai,

Tricolor,  C.F.R.,  Juventus  ºi  A.M.E.F.A.

Române  de  Fotbal­Asociaþie  (F.R.F.A.),

întrucât ºtim sigur cã în 1940 el avea în

Totuºi,  Gavrilã  a  înregistrat  o  anumitã

iar  la  31  ianuarie  1939  a  fost  ales

proprietate  cel  puþin  un  cal.  Acum

performanþã,  dacã  þinem  seama  cã,  de

preºedinte.  Sosirea  ,,temutului  Gavrilã

vorbim  în  România  noastrã  ”sãrac㔠 ºi

pildã,  în  ediþia  1938/1939  Venus  s­a

Marinescu”23  la  conducerea  forului

în  plinã  crizã  de  terenuri  de  golf,  dar

clasat pe primul loc, atât la seniori, cât ºi

fotbalistic  a  însemnat  o  schimbare

n­avem  decât  un  hipodrom,  ºi  acela

la juniori. Venus a câºtigat campionatul

radicalã  a  modului  de  exercitare  a

doar  cu  numele,  la  Ploieºti.  Vã  vine  sã

României  în  1929,  1932,  1934,  1937,

funcþiei.

Preºedinte al Clubului ”Venus” Bucureºti ºi al F.R.F.

anul 

21 Ibidem, p.201. 22 I.Chirilã, Glasul roþilor de tren, Bucureºti, Ed.C.N.E.F.S., 1968, p.29. 23 B.Popa, „Naºul“ fotbalului interbelic, în ,,Historia’’, 2010.

1915. 

Prefectul 


Deciziile sale erau tranºante, de multe ori anunþate public prin scrisori publicate în presã, scrisori în care nu se ferea de un ton direct. Generalul Gabriel Marinescu fãcea parte ca ,,membru” din Comitetul de Conducere al Uniunii Federaþiilor de Sport din România (U.F.S.R.), preºedinte fiind senatorul George A. Plagino24, al cãrui tatã fusese poliþist. Printre cele 22 de federaþii se numãra ºi F.R.F.A., cu sediul în str. Batiºte nr. 33. 25 Dupã  venirea  la  putere  a  generalului  Ion  Antonescu,  prin  Decretul­Lege  nr.  3225/23  septembrie  1940  s­a  înfiinþat ”Comisia specialã de anchetã criminalã”, cu misiunea de a cerceta pe cei care au comis ilegalitãþi în timpul regimului carlist. La 30 septembrie s­a luat mãsura fixãrii domiciliului obligatoriu pentru Gheorghe Tãtãrescu,  Gavrilã  Marinescu,  Victor  Iamandi,  Mihai  Ghelmegeanu,  generalii  I.Bengliu  ºi

Un sfârºit tragic

Gh.Argeºanu,  Ilcuº,  Þenescu,  scriitorului  Cezar  Petrescu  ºi  alþii,  motivul  fiind  cã  se  aflã  în cercetarea  comisiei  ºi  sunt  puºi  la  adãpost  de  violenþe,  o  mãsurã  consideratã  de  fapt ”de salubritate  moralã”26.  La  11  octombrie  1940  comisia  a  emis  un numãr  de  33  de  mandate  de arestare.  În  capul  listei,  generalii  Marinescu,  Bengliu  ºi  Argeºanu.  Mandatele  au  fost  emise pentru  Penitenciarul  Vãcãreºti,  dar  col.(rez.)  ªtefan  Zãvoianu,  prefectul  legionar  al  Poliþiei Capitalei, a obþinut privarea de libertate la Închisoarea Militarã Jilava, unde Fortul 13 era pãzit de

legionari. Fraudele care i se puneau în sarcinã lui Marinescu pe timpul când a fost prefect al poliþiei ºi ministru depãºeau 15 milioane. Soþii Giosanu îl compãtimeau pe Gavrilã, care n­a reuºit sã fugã din þarã între timp. ,,Greºelile se plãtesc în viaþã; nu trebuie uitat rolul important pe care la avut în lovitura de stat prin care Carol ºi­a ocupat tronul ºi nici funcþiunile importante deþinute de el în cei zece ani de dictaturã”, considera convivul sãu, Ioan Hudiþã. 24 Straja Þãrii – U.F.S.R. Straja Þãrii sau Strãjeria a fost organizaþia de tineret patronatã de regele Carol al II­lea, creatã prin desfiinþarea Cercetãºiei (care data din 1914!) ºi pentru a contrabalansa miºcarea legionarã. Avea sediul pe str.Gogu C. Cantacuzino nr.33, Bucureºti. A luat fiinþã la 15 decembrie 1938 ºi în ea intrau toþi bãieþii între 7­18 ani ºi toate fetele  între  7­21  ani.  Avea  imn,  uniformã,  drapel,  devizã  ­  ,,Credinþã  ºi  muncã  pentru  þarã  ºi  rege’’,  însuºi  regele  fiind  ,,Marele  Strãjer’’.  S­a  desfiinþat  la  abdicarea  regelui  (6 sept.1940). 25 Anuarul sporturilor – U.F.S.R., 1939­1940, Bucureºti, f.e., p.32. 26 I.Hudiþã, Jurnal politic (1940­1941), p. 70.


La 22 octombrie comisia nu terminase decât dosarele generalilor

victimele  ºi­au  pus  pãturile  în  cap,  sã  nu  vadㅠ Numai  Gabriel

Marinescu, Bengliu, a colonelului Zeciu ºi a maiorilor Dinulescu ºi

Marinescu a stat drepþi ºi a primit gloanþele înjurându­i. Ãstuia nu­i

Macoveanu. S­a cerut extrãdarea din Spania a lui Urdãreanu (nu

pãsa:  ºtia  de  mult,  încã  de  pe  vremea  când  executase  ordinele  lui

s­a  reuºit),  iar  din  Iugoslavia  a  inspectorului  de  poliþie  Vasile

Carol  al  II­lea,  ce  soartã  îl  aºteaptã”,  sunt  cuvintele  din  ”Delirul”,

Parizianu (a fost adus). Încã de la 14 septembrie 1940 legionarii

puse  de  scriitorul  Marin  Preda  pe  seama  generalului  Ion

fuseserã  cooptaþi  în  cabinetul  lui  Mihai  Antonescu.  La  18

Antonescu, care se confesa mamei sale31. Informat de asasinate,

noiembrie,  se  aflau  deja  încarceraþi  la  Jilava  Gavrilã  Marinescu,

Antonescu s­a arãtat indignat ºi a condamnat orice act de justiþie

fostul  secretar  de  stat  la  Interne  Victor  Iamandi  ºi  alþii.    Joi,  18

privatã. Potrivit poliþistului Gheorghe Cristescu, fratele lui Eugen

septembrie 1940, în cercurile politice deja se anunþa prinderea în

Cristescu (directorul S.S.I.), ,,în urma uciderii lui Gavrilã Marinescu

oraºul de pe Bega a lui Gavrilã, care încerca sã treacã fraudulos în

ºi a altor funcþionari superiori din poliþie, aceastã instituþie (S.S.I.,

Iugoslavia  pe  la  Ada  Kaleh28.  De  fapt  el  nu  a  fost  arestat  de

n.n.) intra în panicã, rãmânând fãrã conducere”. Moruzov avea 53

autoritãþi,  ci  prins  de  legionari,  probabil  de  agenþi  ai  poliþiei

de  ani, Marinescu  56.  Ei  ar  fi  fost  mai  utili  în  viaþã.  Uciderea  lor

legionare.  Horia  Sima  spune  cã  a  fost  recunoscut  de  legionari  ºi

ne­a  privat  de  un  izvor  informativ  de  primã  mânã  al  epocii.

prins la Bãile Herculane. Care a fost parcursul lui în ultimele zile

Oricum, dacã n­ar fi fost asasinaþi de cãtre legionari, negreºit ar fi

de viaþã? La dejun de la familia Giosanu, familia Hudiþã constata cã

fost  lichidaţi,  mai  lent  şi  mai  dureros,  de  comuniști.  Generalul

aceasta  era  foarte  afectatã  de  cele  întâmplate  lui  Gavrilã,  care,

Gabriel Marinescu a fost înmormântat la 30 noiembrie 1940, mai

arestat, fusese adus la Bucureºti. I s­a dat apoi drumul, dar ,,e sigur

mult  pe  fugã,  fãrã  pompã,  în  zona  centralã  a  Cimitirului  ªerban

cã toþi colaboratorii apropiaþi ai lui Carol vor fi arestaþi ºi judecaþi”.

Vodã  (Bellu  Ortodox).  Pe  frontispiciul  cavoului  este  scris:

,,A fost arestat generalul Gavrilã Marinescu, fost prefect al poliþiei

”Generalul Gabriel Marinescu 1886­1940”. Devastat de legionari,

capitalei  ºi  pe  urmã  sub  dictatura  lui  Carol  al  II­lea  ministru  de

mutilarea  cavoului  a  fost  desãvârºitã  în  vremea  comunistã,  de

interne…” a scris în romanul ”Delirul” Marin Preda29. Într­una din

cãtre  anchetatori,  în  cãutarea  aurului  ascuns  aici,  pe  care  l­au

zile,  vizitând  deþinuþii  politici  încarceraþi  la  Jilava,  prefectul

gãsit.  O  altã  mãgãrie  ºi  asta.  Dincolo  de  realizãrile  sale  absolut

poliþiei,  ªtefan  Zãvoianu,  ºi­a  manifestat  ,,pornirea  ºi  ura  contra

notabile,  care  nu  pot  fi  nicidecum  trecute  cu  vederea,  generalul

acestora  ºi  în  special  a  colonelului  Gherovici  ºi  a  generalului

Gabriel M. Marinescu nu poate fi luat nicidecum drept un exemplu

Gabriel Marinescu”30. Poliþistul regelui Carol al II­lea a sfârºit în

de  poliþist  ºi  un  reper  de  moralitate.  În  aceeaºi  mãsurã,  el  nu

celula  nr.  4  de  la  Închisoarea  Jilava,  la  27  noiembrie  1940.  Mai

trebuie nici demonizat ºi în nici un caz nu trebuie privit doar din

exact  a  fost  împuºcat  în  ,,Noaptea  Sf.  Bartolomeu”,  de

perspectiva  ultimei  pãrþi  a  vieþii,  absolut  negativã,  cu  efecte

marþi/miercuri, 26/27 noiembrie 1940, cãtre orele unu. Asasinul

funeste  asupra  istoriei  noastre.  Gavrilã  rãmâne  totuºi  o  mare

lui  Marinescu  a  fost  mecanicul  de  28  de  ani  Tudor  M.  Nicolae,

figurã  a  lumii  interbelice  bucureºtene.  Ca  poliþist  nu  pot  sã  nu

originar  din  satul  Jilava,  Ilfov,  înscris  de  curând  în  Miºcarea

remarc faptul c㠔Beril㔠s­a zbãtut pentru a da Poliþiei Capitalei

legionarã, care fusese angajat ”agent secret” la Prefectura Poliþiei

sedii  durabile,  existente  ºi  azi,  pe  care  abia  dacã  le  vãruim,  a

Capitalei, la 30 octombrie 1940, fiind aºadar agent al anacronicei

întreprins  unele  mãsuri  administrative,  a  dat  cele  mai  frumoase

poliþii  legionare.  Ca  un  blestem,  el  a  murit  la  exact  un  an  de  la

uniforme,  a  þinut  ca  instituþia  pe  care  o  conducea  sã  aibã  un

predarea  funcþiei  de  prefect  al  Poliþiei  Capitalei  generalului

pavilion  propriu  la  ”Luna  Bucureºtilor”  (iulie  1935),  a  sprijinit

Modreanu.  Trei  gloanþe  i­au  strãpuns  craniul  ºi  alte  ºapte  i­au

publicarea de cãrþi cu istoria instituþiei ºi înfiinþarea unui ”Muzeu

ciuruit corpul generalului de 56 de ani împliniþi. Un ultim gest mai

al Prefecturii de Poliþie” (1935).

aminteºte de curajosul ofiþer care, pe vremuri, n­a avut a se teme de  moarte,  luptând  pentru  reîntregirea  trupului  þãrii;  potrivit unor relatãri, îi primeºte pe asasini drept, bãrbãteºte, cu un scaun în mânã ºi, cu ultime vorbe, îi înjurã birjãreºte. ,,Mi s­a relatat cã

Florin Șinca Membru IPA Regiunea 4 PolCap București 28 Ibidem, p.33. 29 M.Preda, Delirul, prefaþa de Eugen Simion, Jurnalul naþional ºi Curtea Veche, Bucureºti, 2009, p.167. 30 Comandamantul Militar al Capitalei, Asasinatele de la Jilava, Snagov ºi Strejnicul: 26­27 Noemvrie 1940, Bucureºti, Monitorul Oficial ºi Imprimeriile Statului, 1941, p.29. 31 M.Preda, op.cit, p.169. 32 C.Troncotã, Eugen Cristescu asul serviciilor secrete româneºti. Memorii, mãrturii, documente 1916­1944, Bucureºti, Ed.R.A.I., 1995, p.59. S.S.I. a avut sediul pe str.I.Saita 8­12 (ulterior str.Lotusului, acum str.Ivo Andrici), alte sedii ale instituþiei fiind pe str.Maria Rosetti nr.30, str.Icoanei nr.60, nr.12.


INFRACÞIUNI SPECIFICE MEDIULUI PENITENCIAR INTRODUCEREA DE OBIECTE INTERZISE Mediul penitenciar, conglomerat ºi amalgam al tipologiilor infracþionale, dobândeºte, prin prisma ralierii demersurilor legisla­ tive la cotidian, o nouã valenþã cu urmãri penale: infracþiuni la activitatea subiecþilor ce interacþioneazã cu persoanele private de libertate.

Axioma conform cãreia infractorii nu sunt opriþi de privarea de libertate îºi aratã, încã o datã, dacã mai era cazul, veridicitatea. În paleta  de  infracþiuni  ce  constituie  preo­ cupare  permanentã  a  celor  “certaþi”  cu normele penale a fost recunoscut ºi de sis­ temul  românesc  penal  un  fenomen  ce aduce  atingere  valorilor  sociale:  folosirea mijloacelor de comunicare ca veritabile in­ strumente  infracþionale.  Astfel,  dacã  la  în­ ceputurile  comunicãrii  GSM,  telefonia mobilã  se  afirma  ca  un  mijloc  benefic  de relaþionare  socialã,  în  prezent,  a  ajuns  sã poatã fi consideratã un instrument propice infracþiunilor  impersonale.  Eforturile  de­ puse de personalul ºi sistemul execuþional s­au dovedit, în timp, ineficiente prin pris­ ma  mãsurilor  ce  aveau  doar  caracter  ad­ ministrativ. Legea nr. 275 din 4 iulie 2006 privind  executarea  pedepselor  ºi  a mãsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, la art.70, prevedea ºi sancþiona ca abateri disciplinare ale per­ soanelor private de libertate : (1)  procurarea  sau  deþinerea  de  bani,  bunuri ori  de  alte  valori,  în  alte  condiþii  decât  cele prevãzute de lege;

Acestor  abateri  disciplinare  le  sunt  asociate  sancþiuni  administrative disciplinare, sancþiuni care se aplicã în mod gradual de la avertisment pânã la izolarea de colectiv. Trebuie subliniat faptul cã sancþiunile nu au  caracter  penal,  ºi  nu  pot  agrava  durata  pedepsei;  practica  a demonstrat faptul cã unei persoane condamnate spre exemplu, cu 20 de ani închisoare pentru omor deosebit de grav, clasificatã în regim de executare  maximã  siguranþã  aplicarea  unor  astfel  de  sancþiuni  este puþin probabil sã atingã un scop educativ. Dificultãþile practice reliefate de aplicarea prevederilor art. 70 din Lege, au determinat legiuitorul sã detalieze, prin H.G. nr. 1897/2006 – de aprobare a Regulamentului de aplicare a Legii nr. 275, în art. 63, interdicþiile persoanelor private de libertate.  Regulamentul  prevede  cã procurarea  sau  deþinerea  de  bani, medicamente,  telefoane  mobile,  bunuri  sau  alte  valori  în  alte  condiþii decât  cele  admise  –  constituie abatere  disciplinarã  ºi  se  sancþioneazã disciplinar. Astfel, telefoanele mobile au dobândit un statut distinct, de obiect  interzis  la  deþinere  ºi  folosire  de  cãtre  persoanele  private  de libertate.  Este  de  apreciat  faptul  cã,  într­un  timp  relativ  scurt, legiuitorul  a  recunoscut  capacitatea  telefoanelor  mobile  de  a  se constitui  într­un  veritabil  accesoriu  infracþional;  înºelãtoriile  prin metoda Altex, ameninþãrile adresate diferitelor persoane, conducerea reþelelor  de  prostituþie  sau  trafic  de  droguri,  precum  ºi  celelalte infracþiuni  comise  prin  intermediul  telefoniei  mobile,  din  interiorul penitenciarelor în timpul privãrii de libertate, au accentuat necesitatea

(2) comunicarea cu exteriorul prin mijloace de

de  reglementare  a  deþinerii  ºi  folosirii  telefoanelor  mobile  de  cãtre

comunicare  la  distanþã,  în  alte  condiþii  decât

persoanele private de libertate.

cele prevãzute de lege.

Din pãcate, aºa cum recunoºteam la început, eforturile depuse pe aceastã linie pentru împiedicarea continuãrii activitãþii infracþionale s­au  dovedit  insuficiente;  modernizarea  metodelor  infractorilor  din  penitenciarele  româneºti  s­a  înscris,  în  ultimii  ani,  pe  un  trend ascendent; deþinerea unor instrumente moderne ºi facilitarea comunicãrii între infractori ºi mediul infracþional de suport a devenit un standard ce pune presiune atât pe lucrãtorii administraþiilor penitenciare cât ºi pe poliþiºtii care instrumenteazã diverse cauze. Sinteza  activitãþii  ultimilor  ani  a  concluzionat  o  creºtere  exponenþialã  a  deþinerii  ºi  folosirii  telefoanelor  mobile  de  cãtre  persoanele private de libertate – reglementarea obiectelor interzise doar din punct de vedere administrativ­disciplinar avea nevoie urgentã de un sprijin suplimentar din partea legiuitorului.


Sprijinul s­a materializat prin Legea nr. 83 din 13 mai 2010 (de modificare a Legii nr. 275). Aliatul cu forþe proaspete a introdus în lupta cu fenomenul infracþional, prin art. 42, o nouã secþiune : infracþiuni. Secþiunea modificã art. 74 din Legea nr. 275, introduce un nou concept ºi prevede referitor la introducerea de bunuri ºi obiecte interzise în penitenciar: ­ Introducerea în mod ilicit în penitenciar a bunurilor ºi obiectelor interzise a se afla în posesia persoanelor private de libertate, în scopul utilizãrii de cãtre acestea,  se pedepseºte cu închisoare de la o lunã la 2 ani sau cu amendã; ­ Dacã fapta prevãzutã la alin. (1) a fost sãvârºitã de personalul din sistemul administraþiei penitenciare, la maximul pedepsei se poate adãuga un spor de pânã la 2 ani."

Strãmutarea  luptei,  din  administrativ  în  penal  deschide  noi subiecte ce urmeazã a fi detaliate în practicã; instrumentarea noilor infracþiuni din mediul penitenciar coopteazã în luptã ºi poliþiºtii, cãrora le revin prin efectul legii, sarcini specifice. Noile  prevederi  legale  nu  detaliau  tipologia  obiectelor interzise;  administraþia  penitenciarã  avea,  pe  cale  de consecinþã,  obligaþia  de  a  fixa  limite  (tip,  cuantum, periodicitate) ale deþinerii bunurilor. Necesitatea  detalierii  a  fost  soluþionatã  tot  de  legiuitor,  prin HG  nr.  1113/2010  de  completare  ºi  modificare  a  HG  nr. 1897/2006 – Regulamentul legii. Astfel,  a  fost  introdusã  anexa  nr.  1  a  Regulamentului,  care prevede  categoriile  de  bunuri  a  cãror  deþinere  este  interzisã persoanelor  private  de  libertate,  categorii  structurate  în  5 tipologii: (1) arme ºi obiecte periculoase; (2) alimente ºi bãuturi; (3)  aparaturã  electronicã  (incluzând  telefoanele  mobile  ºi componentele acestora); (4) substanþe toxice, medicamente; (5) bunuri a cãror deþinere este interzisã de alte legi speciale.

Legiuitorul 

nu 

finalitãþii  de  stopare  a  continuãrii

cãtre  persoanele  private  de  libertate.

infracþiune  decât  introducerea  în

activitãþilor 

Condiþia  lipseºte,  de  multe  ori,  fapta

penitenciar  a  obiectelor  interzise,

consecinþa  directã  a  deþinerii  ºi

concretã 

obligând,  dintr­un  anumit  punct  de

folosirii 

interzise

descoperirea  faptelor  petrecându­se

vedere, subiectul la o anumitã calitate;

(droguri,  telefoane  mobile,  arme,

cu mulþi paºi înainte de reliefarea unei

deþinerea obiectelor interzise nu este

º.a.m.d.)  de  cãtre  persoanele  private

legãturi  cauzale  directe.  Îndeplinirea

sancþionatã 

de  libertate  –

de  lege  ferenda

condiþiei  cauzale,  în  practicã,  este  de

semnificativ  al  cazuisticii  practice

sancþiune penal㠖 poate avea un efect

multe ori prezumatã (un vizitator este

rãmânând în sfera administrativã. De

vizibil asupra fenomenului. Din punct

descoperit  în  penitenciar  cu  obiecte

lege ferenda, deþinerea consider cã ar

de  vedere  strict  juridic,  legiuitorul  a

interzise  asupra  sa;  i  se  prezumã

trebui  sancþionatã  penal,  deoarece

prevãzut o condiþie obligatorie pentru

intenþia 

lipsa unei asemenea sancþiuni penale

constituirea  caracterului  penal  al

persoanei private de libertate pe care

conduce,  în  ansamblu,  la  lipsa

infracþiunii  de: în  scopul  folosirii  de

o vizita).

penal, 

prevãzut 

un 

ca

procent

infracþionale. 

unor 

obiecte 

Doar

de

de 

caracterul 

preda 

penal,

obiectele


Analiza pe concret a textului legal relevã unele aspecte

exces  faþã  de  cuantumul  legal  sunt  considerate

pe  care  le  considerãm  insuficient  reglementate

interzise dar introducerea lor de cãtre aparþinãtori nu

practic:  ­  sintagma în  penitenciar:  penitenciarele  sunt

capãtã în sensul legii caracter penal. În astfel de cazuri

prevãzute  cu  posturi  de  control acces,  unde  se

nu  se  poate  considera  cã  s­a  produs  infracþiunea  de

efectueazã 

prin

introducere,  deºi  celelalte  condiþii  sunt  îndeplinite.

penitenciar se înþeleg toate locurile unde se desfãºoarã

Un  aspect  pe  care  îl  consider  interesant  ºi  demn  de

activitãþi cu persoanele private de libertate (instanþe,

adus  în  dezbatere  este  acela  al  clasificãrii  obiectelor

spitale, puncte de lucru exterioare, spitale civile, etc);

interzise,  dintr­un  anumit  punct  de  vedere,  în  douã

­  tentativa  nu  se  pedepseºte;  majoritatea  cazurilor

mari  categorii:  obiecte  interzise  confecþionate  în

concrete se rezumã la introducerea obiectelor pânã în

interiorul  penitenciarului  ºi  obiecte  interzise

posturile control, loc în care sunt descoperite cu ocazia

introduse 

controlului obligatoriu specific – de regulã parchetele

penitenciarului. 

ºi  instanþele  considerã  cã  nu  s­a  produc  infracþiunea

descoperite  frecvent  în  penitenciar  cum  ar  fi  cuþitele

de  introducere  ºi,  astfel,  fapta  nu  este  consideratã

confecþionate  artizanal,  reºourile  ºi  fierbãtoarele

penalã;  ­  sintagma în  mod  ilicit  înlãturã  din  sfera

improvizate,  pot  fi  prezumate  a  fi  confecþionate  de

penalului  o  cazuisticã  destul  de  largã  ºi anume  a

persoanele  private  de  libertate  în  penitenciar  din

bunurilor care nu sunt interzise prin natura lor, ci prin

materiale  avute  la  dispoziþie,  alte  obiecte  cum  ar  fi

depãºirea  cuantumului  legal:  ca  exemplu  arãtãm

telefoanele 

situaþia în care un aparþinãtor se prezintã la sectorul

substanþele toxice se prezumã clar a fi confecþionate în

vizitã  cu  unele  articole  vestimentare  în  vederea

exteriorul penitenciarului.

control 

specific 

obligatoriu; 

în 

penitenciar  Astfel, 

mobile, 

dacã 

aparatele 

din 

exteriorul

anumite 

obiecte

electronice 

înmânãrii acestora cãtre persoana privatã de libertate neºtiind câte bucãþi din fiecare articol mai are dreptul sã primeascã persoana privatã de libertate; bunurile în

Ion Viºanu Regiunea 6 Dolj

sau


10 ANI DE COLABORARE REGIUNEA 1 BISTRIÞA NÃSÃUD

IPA  WARREN  GERMANIA  ªI  IPA REGIUNEA 1 BISTRIÞA NÃSÃUD

La împlinirea a zece ani de colaborare între IPA Warren, Germania și Regiunea 1 Bistrița Năsăud, o delegație germană a vizitat România. Delegația, compusă din zece persoane, a fost condusă de Manfred Dachner, membru IPA și președintele Comisiei de Petiții din cadrul Parlamentului Landului Mecklenburg‐Vorpommern. Anterior, Dachner a fost șef al Direcțiunii de Poliție Neubrandenburg. Datorită implicării sale în dezvoltarea relațiilor de prietenie și colaborare dintre  polițiștii  din  România  și  Germania,  cu  acest  prilej,  Manfred  Dachner  a  fost  desemnat  cetățean  de  onoare  al orașuluii Bistrița.

La un deceniu de colaborare, secțiile din Warren și Bistrița Năsăud au decis înființarea unei asociații de prietenie, care să asigure dezvoltarea pe  cât  mai  multe  planuri  a  relațiilor  dintre  cele  două  state.  Președintele  IPA  Regiunea  1  Bistrița  Năsăud,  Liviu  Olariu,  a  primit  titlul  de președinte  de  onoare  al  Asociaţiei  de  Prietenie  Româno‐Germane  Neubrandenburg‐Bistriţa,  ca  o  recunoaștere  a  contribuției  sale substanțiale la dezvoltarea legăturilor de colaborare dintre politiștii din cele două țări. Pe timpul vizitei au fost organizate întâlniri cu politiști din cadrul Inspectoratului Bistrița, cu președintele Consiliului Județean, cu prefectul și  cu  primarul  municipiului.  Totodată  au  fost  demarate  proiecte  de  parteneriat  cu  Forumul  German  Bistrița,  cu  Liceul  de  Muzică  ”Tudor Jarda”, cu grădinița nr. 13, cât și cu echipa de copii a Clubului de Fotbal Gloria Bistrița. Primarul orașului, dl. Ovidiu Crețu, a mulțumit colegilor germani pentru implicarea în proiectul de reabilitare al Bisericii Evanghelice din Bistrița,  cât  și  în  alte  programe  cu  scop  educativ.  Acesta  a  apreciat  rolul  politiștilor  bistrițeni  în  dezvoltarea  relațiilor  de  colaborare  cu autoritățile germane, precum și facilitarea de parteneriate economice și sociale între cele două state. În cadrul conferinței de presă organizată de către șeful delegației germane, dl. Manfred Dachner a declarat:

Relaþiile dintre Neubrandenburg ºi Transilvania sunt deja o tradiþie. Regret cã în ultimii 20 de ani relaþiile nu s­au întãrit, dar vreau sã facem ceva în  acest  sens.  Eu  sunt  încântat  de  frumuseþea acestei tãri, de ospitalitatea oamenilor. Am fost poliþist timp de 40 de ani dupã care am intrat în politicã, sunt parlamentar ºi vreau sã îmi folos­ esc aceastã funcþie pentru a întãri relaþiile noas­ tre de parteneriat.

Între  planurile  de  viitor  sunt  dezvoltarea  si consolidarea parteneriatelor realizate, initțerea unor proiecte comune cu finanțare europeană, precum și facilitarea  unor  schimburi  de  experiență  între autoritățile  din  județul  Bistrița‐Năsăud  și  Landul Mecklenburg­Vorpommern.

Liviu Olariu Președinte Regiunea 1 Bistrița Năsăud


REGIUNEA  1 BACÃU

Prefectului Bacãului, dl. Claudiu Șerban

POLIȚIȘTII DIN PERUGIA   ÎNTÂLNIRE OFICIALàLA BACÃU

Secþia  Românã  dezvoltã  relaþii  de

Inspectoratului  Judeþean  de  Poliþie

Exprimându­ºi 

prietenie  cu  secþii  din  toate  statele

Bacãu.

calitatea ºi profesionalismul poliþiºtilor

afiliate.  Președintele  Regiunii  1  Bacău,

Prefectul  minicipiului,  dl.  Claudiu

bãcãuani  ce  pot  permite  realizarea

Ionel Miricã, colaboreazã deja cu Italia.

Șerban, a primit cu deschidere şi interes

acestui  schimb  fructuos  de  experienþã,

Delegaþia  din  provincia  Perugia  a  fost

vizita  reprezentanþilor  din  Italia  ºi  i­a

colonelul  Caputo  Giuseppe  a  subliniat

prezentã  la  Bacãu  pentru  un  schimb

asigurat  de  tot  sprijinul  ºi  suportul

importanța 

intercultural  ºi  profesional  cu  Poliþia

Instituþiei  pe  care  o  reprezintã  pentru

responsabili  de  origine  românã  la

judeþeanã,  în  obiectivele  proiectului

realizarea  unui  schimb  de  experienþã

creºterea  nivelului  de  dezvoltare

fiind 

benefic,  în  avantajul  românilor  de  pe

economicã a Italiei, acesta fiind aspectul

oficialitãþile locale.

teritoriul Italiei, cât ºi al italienilor de pe

definitoriu  pentru  românii  din  Italia.

Alãturi de colonelul Caputo Giuseppe, la

teritoriul României.

Prefectul  Claudiu  Octavian  ªerban  ºi­a

întâlnirea  cu  prefectul  au  luat  parte  ºi

A  fost  pus  în  discuție  şi  aspectul

exprimat  convingerea  că  relația  de

mareºalul 

ºi

cetãþenilor români certaþi cu legea, care

prietenie  și  colaborare  dintre  Bacău  și

locotenentul  Santi  Carlo,  precum  ºi

nu  sunt  sub  nicio  formã  reprezentativi

Perugia  și  respectiv  dintre  România  și

reprezentanți 

pentru țara noastră, pentru care trebuie

Italia  nu  va  fi  influențată  negativ  de

sã 

aceste elemente negative.

cuprinsã 

ºi 

Brunelli 

ai 

întâlnirea 

Alessio 

cu

conducerii

se 

impunã 

mãsuri 

stricte.

aprecierea 

contribuţie 

pentru

cetăţenilor

Ionel Miricã Președinte Regiunea 1 Bacău


EDIȚIA A VI‐A A TABEREI DE VARĂ PRIETENI FÃRàLIMITàDE VÂRSTà REGIUNEA 1

LA REGIUNEA 1 HARGHITA

HARGHITA Pentru al șaselea an consecutiv, Regiunea I Harghita a organizat o nouă ediție a taberei de vară. Între 25 iulie și 4 august, copii din Harghita și Wrzenia (Polonia), au  petrecut  o  vacanță  de  neuitat  la  malul  Mării  Negre,  în  stațiunea  Costinești.  În tabãra partea a programului de colaborare privind schimbul de vizite dintre copiii IPA din Harghita și cei din Wrzenia s‐au înscris 15 copii și șapte însoțitori din Polonia și 11 copii și cinci însoțitori din România. La sosirea și la plecarea din țara noastră, participanții din Polonia au fost cazați în cadrul Complexului pentru Sport și Tineret din stațiunea Izvoru‐Mureșului.

În intervalul 16‐19 august 2012 s‐a desfășurat la Kalacsa, Ungaria, cea de‐a XV‐a ediție  a  competiției  tactico‐aplicative  organizate  de  către  Secția  Magheară. România  a  fost  reprezentată  la  această  manifestare  de  către  Gabriel  Tușa, Vasile  Ilie,  Cristian  Chiperi  și  Călin  Nechiti,  toți  membri  IPA  din  cadrul Poliției Cristuru‐Secuiesc. În  concurs  s­au  înscris  25  de  echipe  din  Ungaria,  Polonia,  Slovacia, Slovenia,  Cehia,  Germania  și  România.  Probele  au  constat  în  exerciții  de tragere  cu  diferite  tipuri  de  armament,  precum  și  în  parcurgerea  unui traseu cu obstacole și rezolvarea unor situații tactice.

Mircea Ștefan Butnaru Președinte Regiunea 1 Harghita

IPA  UNGARIA, COMPETIȚIE TACTICO­ APLICATIVÃ


ASOCIAȚIA  DE

REGIUNEA 4 MARAMUREȘ

PROTECȚIE CIVILĂ DIN JASZ­NAGYKUN­SZOLNOK

Asociația de Protecție Civilă a județului Jasz‐Nagykun‐Szolnok a celebrat  10  ani  de  existență.  La  eveniment  a  luat  parte  și  o delegație  a  Regiunii  4  Maramureș,  cu  care  partea  magheară colaborează  cu  succes  pentru  soluționarea  situațiilor  de urgență. Cu  această  ocazie  a  fost  subliniat  rolul  protecției  civile  în societate, precum și importanța activității desfășurate de către pompieri  pentru  salvarea  și  protejarea  vieților  omenești,  a bunurilor materiale și a mediului înconjurător. Lt. Col. (r) Antal Kovacs,  președintele  asociației  din  Szolnok,  a  amintit  de Protocolul  de  colaborare  cu  IPA  Regiunea  4  Maramureș  și  de multitudinea  de  activități  desfășurate  în  comun  pe  linie profesională.  În  semn  de  recunoștință  și  respect,  dl.  Adrian Sabou, președintele Regiunii 4 Maramureș, a oferit omologului sãu o plachetã aniversarã. Prezentarea  principalelor  evenimente  produse  în  anii  2011­ 2012  a  scos  în  evidenþã  faptul  cã  accidentele  rutiere  ºi

Întâlnirea  cu  conducerea  Asociaþiei  de  Protecþie Civilã a judeþului Jasz­Nagykun­ Szolnok a fost un bun prilej de a discuta planul de acþiuni pentru anul  2013,  care  sã  vizeze  atât activitãþi  profesionale,  cât  ºi  de recreere 

pentru 

membri

De  asemenea,  membri  IPA  au  vizitat  și  expoziția  cu titlul ”De la apãrare pasivã contra atacurilor aeriene la apãrarea  împortiva  dezastre­ lor”, unde se află expuse și două obiecte care în timpul celui de­ al  doilea  Rãzboi  Mondial  s­au aflat pe teritoriul țării noastre: o trusã de prim­ajutor fabricatã la Budapesta și folosită la Cluj și o  mascã  de  gaze  produsã  în România.

feroviare, inundaþiile sau seceta au produs pagube importante

Prin multitudinea activitãþilor desfãºurate în cele trei zile de vizitã au fost atinse numeroase obiective ale IPA Secþia Românã, dintre care amintim: promovarea ºi dezvoltarea activitãþilor sociale ºi culturale, dezvoltarea schimbului   de experienþã profesionalã, precum ºi crearea unei imagini favorabile României, pe plan extern. În plus, acest schimb de experienþã a oferit ºansa de a cunoaºte noi tehnici de prevenire a inundaþiilor folosite în Ungaria.

Adela Fulop Secretar IPA Regiunea 4 Maramureș


REGIUNEA 2 ALBA

INVITAȚIE LA BAL Regiunea Alba 2 își consolidează relațiile de prietenie în pași de dans.

Astfel,  o  delegație  condusă  de  secretarul  Ștefan  Duru  a  luat parte în data de 17 noiembrie la balul de sfârșit de an organizat de Inspectoratul pentru Situații de Urgență Budapesta. În cadrul vizitei de trei zile (16‐18 noiembrie), reprezentanții români au vizitat Parlamentul maghear, obiective istorice din capitala  țării  vecine,  dar  și  muzeul  IPA  Budapesta,  ce găzduiește  printre  alte  exponate  și  ținute  militare  din  toate colțurile lumii. Delegația română nu s‐a remarcat doar prin mișcările de dans, ci  și  prin  noile  relații  de  colaborare  stabilite.  Cu  sprijinul  IPA Gyula  și  al  reprezentantei  acesteia,  dna.  Boldizsarne  Varadi, Regiunea  2  Alba  a  discutat  semnarea  în  luna  martie  a  anului viitor  a  unui  parteneriat  cu  IPA  Novi  Sad  (Sebia),  ce  vizeazã derularea  de  activități  comune.  Prima  acțiune  ce  va  fi întreprinsă este concursul internațional de pescuit sportiv de la Gyula (Ungaria), din perioada mai­iunie 2013.

Ștefan Duru Secretar Regiunea 2 Alba


REGIUNEA  1 TIMIȘ

CONCURS DE TIR LA SZEGED

Concursul  Internațional  de  Tir  de  la  Szeged  a  ajuns  la  cea de‐a  treia  ediție.  Organizat  în  cadrul  Școlii  de  Agenți  de Poliție Szeged, în data de 3 noiembrie, el a atras participanți din Ungaria, Serbia și România. Din partea Regiunii 1 Timiș s‐au  înscris  în  competiție  două  echipe,  una  din  cadrul  In‐ spectoratului  de  Poliție  Județeană  și  o  alta  din  cadrul Poliției Locale. Acestea au încheiat concursul pe locurile III și  IV.  De  la  concursul  de  la  Szeged,  membri  IPA  din  țara noastrã s­au mai întors cu douã premii individuale, locul I

obținut  de  Valentin  Galu  și  locul  II  obținut  de  Georgiana Velicu. Cupele au fost înmânate de către șeful IPJ Csongrad, gl. Brig. Dr.  Luckacs  Jonas  și  de  către  președintele  IPA  Regiunea Csongrad, dr. Ozcald Imre.

Gheorghe MOLDOVAN Vicepreședinte IPA Secția Română


CUPA PRESEI LA TIR

IPA  SECȚIA ROMÂNÃ REGIUNEA  VI BUCUREȘTI

Ministerul Administrației și Internelor, în colaborare cu IPA

Topul Comunicatorilor M.A.I.:

Secția  Română  și  Regiunea  VI  București,  a  organizat

LOCUL I: Alexandru Nicolae, D.G.P.M.B. (48 pct.)

duminicã, 14 octombrie, Cupa Presei la Tir – Ediþia 2012. La

LOCUL  II  :  Andra  Chesaru,  D.I.R.P.  (47  pct.)  și  Florin

competiția  ce  a  avut  loc  la  Poligonul  Băneasa,  aparținând

Hulea, I.G.P.R. (47 pct.);

Inspectoratului  General  al  Jandarmeriei  Române,  au

LOCUL  III:  Mircea  Preda,  D.I.R.P.  (46  pct.)  și  Sorin

participat  și  au  demonstrat  abilități  de  trăgători  jurnaliști

Anghel, Revista „Poliția Capitalei” (46 pct.).

acreditați în cadrul Ministerului de resort. În  baza  punctajelor  finale  obținute  au  fost  alcătuite

Mențiuni:

urmãtoarele clasamente:

Petrișor Cană, Evenimentul Zilei (43 pct.); Mihai Ozumschi, Agerpres (43 pct.);

Topul Jurnaliștilor ­ Fete:

Sorin Voinea, RomâniaPress (41 pct.);

LOCUL I: Ramona Alexăndrescu, Radio România Actualități

Paul Marinicã, TVR (40 pct.);

(42 pct.);

Cristian Ciobanu, R.R. Actualități (40 pct.);

LOCUL II: Raluca Ciobanu, Digi 24 (40 pct.);

Eduard Pascu, Pagina I (39 pct.);

LOCUL III: Vali Cupã, TVRInfo.ro (35 pct.).

Cristea Rãzvan, Chronos Trade (36 pct.);

Topul Jurnaliștilor ‐ Băieți:

Elena Dumitrache, Lumea Justiției (34 pct.);

LOCUL I: Dragoș Stoica, TVR (46 pct.);

Cristian Ionescu, Jurnalul Național (30 pct.).

LOCUL II: Constantin Pogonaru, Digi 24 (45 pct.); LOCUL III: Rãzvan Durlan, Puterea (44 pct.).


Ministrul Administrației și Internelor, Mircea Dușa

IPA – Secția Română a fost reprezentată de către secretarul general, dr. Ion Mircea Gherghiță, care a asigurat și premierea unor participanți. Din partea Regiunii VI București, la eveniment a luat parte președintele acesteia, chestorul de poliție Vasile Popa.

IPA – Secția Română a fost reprezentată de către secretarul general, dr. Ion Mircea Gherghiță, care a asigurat și premierea unor participanți. Din partea Regiunii VI București, la eveniment a luat parte președintele acesteia, chestorul de poliție Vasile Popa. Ediþia  din  acest  an  a  “Cupei  Presei  la  Tir”  a  fost  organizatã  de  cãtre  Direcþia  Informare  ºi  Relaþii  Publice, Inspectoratul  General  al  Jandarmeriei  Române  ºi  Inspectoratul  General  al  Poliþiei  Române,  cu  sprijinul urmãtorilor parteneri:

•

  Asociaţia Internaţională a Poliţiştilor – Secția Română (IPA),

•

  IPA Regiunea VI București (IPA),

•

  Discovery România,

•

  Corpul Național al Polițiștilor (CNP).

Dr. Ion Mircea Gherghiță Secretar  General  IPA  Secția


PESCUIT  PE  BALTA NUCETU 1 Autostrada  Soarelui  în  zori.  Feþe  cunoscute,  prietenoase  ne întâmpinã la locul de întâlnire. Glume ºi încurajãri colegiale. Ziua se  anunþã  caldã  pentru  acest  început  de  toamnã.  Coborâm  cu maºinile pânã în buza lacului Nucetu 1, unde suntem întâmpinaþi cu  ospitalitate  de  primarul  comunei  Dor­Mãrunt,    Ion  Iacomi. Ascultãm indicaþiile inginerului piscicol  ºi regulile de concurs. Cu înfrigurarea unor pescari concurenþi pornim cu rucsacii ºi husele de pescuit sã ne gãsim standurile.

Dimineaþa ne îmbrãþiºeazã în frumuseþea ei, soarele ridicându­ se  din  mal  ca  o  cupa  mare  de  nectar.  Momim  locul,  aruncãm undiþele  ºi  lansetele  ºi  aºteptãm.  E  aºteptarea  care  îþi  aduce pacea interioarã. Un plaure pluteºte de la un capãt la celãlalt al lacului.  Ascultãm  în  dreapta  ºi  stânga,  doar­doar  unul  dintre noi  sã  dea  semnalul  cã  e  primul  norocos.  Adâncul    lacului  se zbuciumã  aducând  la  suprafaþã  prima  capturã.  Doamna Mihaela prinde cu fermitate lanseta ºi la vederea peºtelui prins i se lumineazã chipul. Carasul de aproape jumãtate de kilogram înnoatã acum în juvelnic. Soarele s­a ridicat biniºor pe cer ºi a început spectacolul. Peºtii dolofani se aruncã ºi bat cu cozile în luciul apei, îndârjindu­ne mai mult. „Baltã sã fie, cã peºte este”. Deodatã în dreapta mea se aude  un  stigãt  de  surprizã  ºi  bucurie.  L­a  înþepat  ºi  acum  îl  aduce  la  mal.  Sãrim  în

Regiunea IV Pol Cap București

ajutorul  colegului  nostru,  Titus.  Ne  mândrim  alãturi  de  el  ºi  ne  lãsãm  ºi  noi fotografiaþi, cântãrind în braþe frumuseþea asta a bãlþii: un crap buzat de 4, 760 kg. La  vreo  20  de  metri  mai  în  aval,    Dobra,  un  pescar  cu  experienþã  nu  se  lasã  mai prejos  ºi  prinde  un  alt  crap  de  3,830  kg.  Sicã  ºi  Cãtãlin,  parcã  s­au  vorbit,  în juvelnice lor atârnã câte un crãpcean de 840 grame. Festivitatea  de  premiere  ne  aduce  alãturi,  bucurându­ne  de  aceastã  zi  minunatã. Îmbrăcăm  tricourile  și  șepcile  oferite  de  sponsorii  ”Duna  Guard”  și  ”Bograve”. Câștigătorii  sunt  recompensați  cu  diplome  și  premii  oferite  cu  generozitate  de  IPA Regiunea 4 Pol Cap, cu sprijinul firmei de telefonie Vodafone.


LOCUL I: Titus  Munteanu  ­  Secþia  1 Poliþie

LOCUL II: Dobra 

Ilie 

­pensionar 

­

CLASAMENT FINAL

membru IPA

LOCUL III: Sicã Liviu ­ Serviciul de Ordine Publicã Iosifescu  Cãtãlin  ­  pensionar­ membru IPA

MENÞIUNE: Vrabie  Mihaela  ­  Serviciul Cazier

Partida  de  pescuit  îºi  trãieºte  finalul  apoteotic,  fumul  ºi  aromele  ne  ademenesc  în  jurul grãtarului  pe  care  sfãrãie  peºtele  prins.  Glumele  pescãreºti  ºi  zâmbetele  ne  amintesc  cã avem în comun dragostea pentru pescuit ºi prietenia.

Aura Daniela Hurmuz   Secretar  Regiunea  IV  Pol  Cap București


CEI MAI BUNI ÎN CROAȚIA, LOCUL I LA FOTBAL PENTRU IPA REGIUNEA 1 BUCUREȘTI

#1

4 octombrie. Echipa de fotbal ”Victoria București”, ocupanta locului I la competiția anuală de la Porec, Croația, vizitează sediul  IPA  Secția  Română.  Cu  acest  prilej,  sportivii  au  prezentat  trofeul  obținut  și  au  fost  felicitați  de  către  președintele Asociației,  dl.  prof.  univ.  dr.  Costică  Voicu.  Acesta  le‐a  înmânat  diplome  individuale  și  le‐a  urat  să  continue  pe  calea performanței. La eveniment au fost prezenți și ceilalți membri ai Comitetului Executiv Național.

Turneul a fost organizat pe două categorii, sub 35 de ani și peste 35 de ani, din

Drumul spre victorie

această ultimă categorie făcând parte și echipa ”Victoria București”. În finală a ajuns și echipa de fotbal a IPA Jandarmeria Cluj, care a înscris un sigur gol față

20­23 

septembrie.

1

de cele trei ale bucureștenilor.  Potrivit regulamentului competiției, câștigătorii

București  ia  parte  la  cea  de‐a  XII‐a

de la categoria peste 35 de ani sunt înscriși automat în semifinale împreună cu

ediție a Turneului de fotbal ”Cupa Alpe

grupul  de  vârstă  sub  35  de  ani.  Echipa  Regiunii  1  București  s‐a  impus  și  la

Adria”, organizat de IPA Istria (Croația)

această categorie, într‐o finală pe care a disputat‐o cu IPA Sector 5 și pe care a

în  colaborare  cu  IPA  Dolomiti  (Italia).

învins­o cu scorul de 2­0.

Competiția,  ce  s‐a  desfășurat  în

Este pentru prima dată în istoria competiției de la Porec când aceeași echipă

localitatea  croatã  Porec,  a  atras  40  de

câștigă trofeele la ambele categorii de vârstă. O premieră este și faptul că în cei

echipe din 11 țări europene (România,

11 ani de desfășurare ai Turneului de fotbal ”Cupa Alpe Adria”, acesta nu a fost

Italia, 

câștigat  niciodată  de  o  echipă  din  România.  Tot  Regiunea  1  București  și‐a

Germania, 

Regiunea 

Polonia, 

Cehia,

Croația,  Serbia,  Slovacia,  Slovenia, Ucraina, Ungaria).

adjudecat și trofeul pentru cel mai bun portar.


În 2012, la campionatul de la Porec s‐au înscris 14 echipe din țara noastră: IPA Sector 5, IPA Caraș Severin, IPA Argeș, IPA Mureș 2, IPA Regiunea 17 București, IPA Regiunea 1 Bihor, IPA Sălaj, IPA Teleorman – ”DINAMO ALEXANDRIA”, IPA Timiș, IPA Pol Front Timișoara 1, IPA Pol Front Timișoara 2, IPA Jandarmeria Cluj, IPA Sibiu – ”MEDENSIS” și IPA Regiunea 1 București – ”VICTORIA BUCUREȘTI”.

CUPA  ALPE ADRIA POREC CROAȚIA

Succesul obținut de echipa de fotbal ”Victoria București” a avut largi ecouri în mass‐media, reușita sa fiind subiect de  presă  al  revistei  ”Pentru  Patrie”  a  Ministrului  Administrației  și  Internelor,  cât  și  pentru  Evenimentul  Zilei, Realitatea TV sau Radio Zu, care a transmis ascultătorilor știrea cu titlul ”În sfârșit românii, cei mai buni din lume la fotbal între polițiști!”. Luigi Dincã Președinte Regiunea 1 București


CINCI LUNI DE FOTBAL REGIUNEA 1 ALBA

Polițiștii 

din 

Alba 

 ”LIGA POLIȚIȘTILOR”

disputat

În  concurs  s­au  înscris  nouã  echipe,

supremația la fotbal în cea de‐a V‐a ediție

formate  din  membri  cotizați  ai

a  competiției  organizate  de  Regiunea  1

entităților  organizatoare.  Loturile  au

Alba,  în  parteneriat  cu  Organizația

fost  compuse  din  15  jucãtori,  partidele

Teritorială  a  Corpului  Național  al

desfășurându‐se  într‐o  componență  de

Polițiștilor  Alba,  Asociația  Apulum  Pol  și

5+1.  Meciurile  au  avut  loc  în  zilele  de

Asociația 

Sportivă 

Campionatului 

de 

și‐a 

LA CAMPIONATUL

Dinamo 

Alba.

miercuri  și  vineri,  la  Baza  Sportivă

minifotbal 

”Liga

”Nichi Ardeal Construct”, din municipiul

Polițiștilor”  s‐a  desfășurat  în  perioada

Sebeș, Parcul Arini.

iunie‐noiembrie  2012,  turul  competiției

La finalul celor cinci luni de campionat,

având loc în lunile iunie și iulie, iar returul

titlul  a  fost  adjudecat  de  echipa  Poli

în septembrie, octombrie și noiembrie.

Aiud. Locurile II și III au fost ocupare de Saturn Pol Cugir și de echipa Blue Eyes. Clasamentul final a arãtat în felul urmãtor:

Festivitatea  de  premiere  a  avut loc  în  data  de  6  noiembrie,  toate echipele  primind  cupe,  diplome,

LOCUL I – Poli Aiud LOCUL II – Saturn Pol Cugir LOCUL III – Blue Eyes LOCUL IV – Apuseni Pol LOCUL V – Inter City LOCUL VI – Sport Plus LOCUL VII – Frauda LOCUL VIII – Poliția Sebeș

Sorin Silviu Finta Președinte Regiunea 1 Alba

LOCUL IX – Poliția Alba Iulia

medalii și mingii de fotbal. Cel mai bun  jucãtor  al  campionatului  a fost desemnat Adrian Popa, de la Serviciul 

de 

Investigare 

a

Fraudelor.  Golgeterii  competiției au  fost  Mihai  Mocan,  de  la Apuseni Pol și Andrei Sîrbu, de la Poli  Aiud.  Adrian  Sava,  de  la echipa Blue Eyes, a câștigat titlul


MINIFOTBAL ȘI TENIS DE CÂMP, IPA  ALBA – REGIUNEA  2,

REGIUNEA 2 ALBA

IUBITOARE  DE  ACTIVITĂȚI SPORTIVE Competițiile sportive au fost la ele acasă în județul Alba, acolo unde pe 3 noiembrie, la Sebeș, a avut loc un turneu de minifotbal și tenis de

câmp. Inițiatorii acestei manifestări au fost membri IPA de la Regiunea 2 Alba. Cupa la minifotbal a fost câștigată de Regiunea 17 București, locurile II și III fiind adjudecate de către Regiunile 2 Sibiu și 1 Brăila. Golgeterul competiției a fost Dan Dedu – Regiunea 17 București, cu zece goluri înscrise.

Clasamentul final la minifotbal:

La tenis de câmp, prima poziție a fost

Clasament final la tenis de câmp:

1. Regiunea 17 Bucureºti

adjudecatã  tot  de  un  membru  al

1.  Dorel  ªtefan  –  Regiunea  17

2. Regiunea 2 Sibiu

Regiunii  17  București,  Dorel  Ștefan.

Bucureºti

3. Regiunea 1 Brãila

Lui  i‐au  urmat  Nicolae  Toader  și

2. Nicolae Toader – Regiunea 2 Alba

4. Regiunea 4 Arad

Marius Ștefan, ambii de la Alba 2.

3. Marius  ªtefan – Regiunea 2 Alba

5. Regiunea 2 Alba

   4. Daniel Moga – Regiunea 2 Alba

6. Regiunea 3 Cluj 7. I.J.J. Alba

Ștefan Duru Secretar  Regiunea  2


MINIFOTBAL  ÎN  CINSTEA  ZILEI POMPIERILOR DIN ROMÂNIA

CUPA 13 SEPTEMBRIE

Douã  zile  de  fotbal  pentru  a  celebra  Ziua  Pompierilor  din  România.  Aceasta  a  fost  deviza  ”Cupei  13  Septembrie  la minifotbal”, desfășurată pe terenul din incinta Detașamentului de Pompieri Bradu, din cadrul Inspectoratului pentru Situații de Urgență Argeș ”Cpt. Puică Nicolae”.Astfel, între 11 și 12 septembrie, reprezentanți ai ISU Argeș, ai Școlii Militare de Maiștri și Subofițeri ”Basarab I”, ai Inspectoratului de Jandarmi Argeș, ai Penitenciarului Spital Colibați și ai Poliției Locale Pitești s‐au întrecut pentru marele trofeu. Câștigătoare a fost echipa Inspectoratului pentru Situații de Urgență ”Cpt. Puică Nicolae”.


Competiția a fost organizată de către IPA Regiunea 2 Argeș, al

Prunescu  (ISU  Argeș),  pentru  cel  mai  bun  portar  –  Andi

cărui  președinte  este  dl.  Vasile  Casapu,  și  de  către  Asociația

Enache  (Inspectoratul  de  Jandarmi  Județean  Argeș),  dar  și

Sportivă  a  Pompierilor  din  România  –  Sucursala  Argeș,

pentru  cel  mai  bun  jucător  al  turneului  –  Daniel  Nicoliță

condusă  de  dl.  Constantin  Deaconu.  Cei  doi  președinți  au

(Școala  Militară  de  Maiștri  și  Subofițeri  ”Basarab  I”).

oferit câștigătorilor diplome, plachete, cupe, medalii și tricouri.

Evenimentul piteștean a fost larg mediatizat în presa locală. 

În  cadrul  ”Cupei  13  Septembrie  la  minifotbal”  au  mai  fost acordate distincții și pentru golgeterul competiției – Nicușor

LOCUL I – Inspectoratul pentru Situaþii de Urgenþ㠄Cpt. Puicã Nicolae” Argeº; LOCUL  II  –  ªcoala  Militarã  de  Maiºtri  ºi Subofiþeri „Basarab I” Piteºti;

CLASAMENT

LOCUL  III  –  Inspectoratul  de  Jandarmi Judeþean Argeº;

FINAL

LOCUL IV – Penitenciarul Spital Colibaºi; LOCUL V – Poliþia Localã Piteºti

Dr. Ion Mircea Gherghiță Secretar General IPA Secția Română


Pe  6  octombrie,  polițiști  ialomițeni, membri  ai  Asociației  Internaționale  a Polițiștilor, au renunțat la uniforme în favoarea 

jambierelor 

și 

a

REGIUNEA  1

crampoanelor  și  s‐au  înscris  la  mini‐ campionatul  ”Cupa  prieteniei  la

IALOMIȚA

fotbal”. Cinci echipe din județ au luat parte la concurs:  Poliția  Slobozia,  Poliția  Urziceni, Poliția  Țăndărei,  Postul  de  Poliție  Grivița  și  o echipã formatã din gardieni de la Penitenciarul Slobozia. Mini‐campionatul s‐a desfășurat în stațiunea Amara. Echipa care a trimis cele mai multe goluri în poartă și a reușit  să  câștige  marele  trofeu  a  fost  cea  din  Urziceni. Locurile II ºi III au fost ocupate de poliþiºtii din Griviþa ºi Þãndãrei.

POLIȚIA URZICENI, CAMPIOANĂ LA ”CUPA PRIETENIEI LA FOTBAL”

CLASAMENT

LOCUL I – Poliția Municipiului Urziceni LOCUIL II – Secția de Poliție Grivița LOCUL III – Poliția Orașului Țãndãrei

FINAL Sebastian Savu Președinte Regiunea 1 Ialomița

LOCUL IV – Poliția Municipiului Slobozia LOCUL V – Penitenciarul Slobozia


CULTURIST DE PERFORMANȚĂ

Munca  și  devotamentul  s‐au

GEORGE PREDA, PROFIL DE ÎNVINGÃTOR

transformat în cupe și medalii

În vârstã de 48 de ani, George Preda se poate lãuda cu multe

Sportivul și‐a trecute în palmares

realizãri pe linie profesionalã, dar mai ales pe linie sportivã. De

concursuri 

fapt pasiunea sa pentru sport este cea care l­a adus unde este

cinci  titluri  de  campion  la

trei 

de culturism (categoria a II‐a) și maseur.

Mureș, 

timpul într‐o formă de concurs de zile mari. Între 1987 și 2012,

București,

Competiția  Masters  ‐  Veterani,

astăzi: polițist, instructor, profesor de educație fizică, antrenor

Cei 25 de ani de sport își spun cuvântul, George Preda fiind tot

din 

Călărași,  Cluj,  Mediaș  și  la

de 

vicecampion, 

la

întrecerile de culturism de la Tg. Bistrița 

Năsăud 

și

Slobozia, și trei medalii de bronz, la  finalele  de  la  Reghin,  Cluj  și Brașov.

a  participat  la  numeroase  demonstrații  sportive,  ediții  de calificare, finale ale Campionatelor Naționale și ediții ale Cupei

George Preda a trasmis pasiunea

României.

Rãzvan.  În  vârstã  de  20  de  ani,

sa  pentru  sport  și  fiului  său,

acesta  este  triplu  campion național  la  arte  marțiale,  stilul Budo­kai.

Devotamentul  pentru  sport  și  disciplina  și‐au  spus  cuvântul, Preda clasându‐se pe primele poziții ale podiumului la multe dintre competițiile la care a luat parte.

În  prezent,  George  Preda  este membru  al  Regiunii  1  București și antrenor la  Institutul de Studii pentru Ordine Publicã (ISOP). De formație  psihopedagog,  Preda studiază acum pentru a obține și o diplomă de master, bineînțeles tot în sport, prima sa mare iubire.

GEORGE PREDA, CAMPION LA CULTURISM

Drd. Diana Mihailã Editor coordonator IPA Jurnal


DIN DRAGOSTE PENTRU APÃ ION ÞURCAN, UN SPORTIV DE EXCEPȚIE

Originar  din  București,  Ion  Țurcan  (49  ani)  și‐a  petrecut

Ministerului de Interne, unde a obținut două medalii, una de

tinerețea  practicând  sport  la  Clubul  Dinamo,  la  secțiile  de

aur și una de argint. Un an mai târziu se înscrie în competiția

înot  și  polo  pe  apă.  În  2005  devine  membru  al  Asociației

de la Reșița, susținută de Ministerul de resort, unde câștigă

Internaționale a Polițiștilor, activând la Regiunea 2 Galați.

locul I la 100 metri bras. În 2008, Ion Țurcan mai adaugă în vitrina  cu  trofee  alte  șase  medalii:  aur  și  argint  la

Palmares de învingãtor

Campionatul de înot al Ministerului de Interne, aur la stilul liber  și  la  ștafetă,  argint  la  stilul  fluture  și  bronz  la  înot  pe

Palmaresul sãu vorbește foarte bine despre calitățile sale de

spate la Campionatul Național de înot.

sportiv. În 2006, Țurcan a participat la concursul de înot al

În  perioada  2009‐2012,  membrul  IPA  a  ocupat  poziții  fruntașe  la  toate competițiile la care a luat parte. Anul acesta, Ion Țurcan a beneficiat de sprijinul Asociației Internaționale a Polițiștilor – Secția Română, care a susținut financiar participarea sa la Campionatul Național de înot Masters, unde a câștigat locul II la proba spate și locul IV la stilul liber.

Prof. univ. dr. Costicã Voicu Președinte IPA Secția Română


RECORD PERSONAL, DAN  GÂRLEANU,  MEMBRU  AL  REGIUNII  1  BACÃU,  A STRĂBĂTUT ÎN FUGĂ CREASTA MUNȚILOR FĂGĂRAȘ Agentul  principal  de  poliție  Dan  Gârleanu  (30

Asociației  Internaționale  a  Polițiștilor  –

ani), membru al Regiunii 1 Bacãu, este pasionat

Regiunea  1  Bacău  și  vicepreședinte  al  Clubului

de  tot  ce  înseamnă  activități  în  aer  liber.  De

de Ecologie și Turism ”Veniți cu noi”.

aceea, anul acesta el și‐a propus să îmblânzească

În  2004  a  escaladat  vârful  Elbrus  din  munții

munții și a decis să străbată în alergare creasta

Caucaz, cel mai înalt din Europa (5.644 m) și a

Făgărașului în mai puțin de 24 de ore. Lungimea

participat la patru expediții montane de vară în

traseului: 82,5 km. A luat startul pe data de 25

Făgăraș, Retezat, Parâng și Leaota. În același an a

august.  Conform  datelor  GPS,  a  parcurs  traseul

realizat șase ture alpine de iarnă în munții Piatra

în 21 de ore, 17 minute și 47 de secunde, ceea ce

Craiului,  Ceahlãu,  Rarãu­Giumalãu,  Bucegi,

înseamnã cã a avut o vitezã medie de aproape 5

Ciucaș și Postăvaru. De asemenea a străbătut și

km/h.

studiat  Avenul  pionierilor,  Avenul  fãrã  fund,

Iubitor  de  munte  și  drumeții,  Dan  Gârleanu  a

Peștera  galbenă,  avenele  și  peșterile  din  zona

vrut  sã  arate  tuturor  cã  o  pasiune  se  poate

”Lumea pierdută” din Carpații Occidentali, dar și

transforma  într­o  disciplinã  sportivã.  Alergarea

peștera  Raței  din  munții  Bucegi.  Tot  în  2004,

a  făcut  parte  din  proiectul  ”Susține  sub  24”,

agentul  de  la  IPJ  Bacău  a  realizat  o  expediție

inițiat de Clubul de Ecologie și Turism ”Veniți cu

ciclisticã de 4 zile, în care a parcurs 650 km. Un

noi”, unde Gârleanu este vicepreședinte.

an mai târziu, Gârleanu a efectuat un traseul de

Acesta  nu  este  doar  un  alergător  de  anduranță

verificare cu potențial cicloturistic pe ruta Bicaz

foarte  bun.  El  este  și  un  alpinist  și  un  ciclist  cu

– Neagra – Piatra Sur㠖 Vf. Dochia – Fârntânele

rezultate apreciabile.

– Durãu. În  2006,  el  pleacã  în  ”Turul  Românie”,  pe  un

Curriculum Vitae

traseu de 1.200 km, efectuat în opt zile alãturi de alte șase persoane. În 2007 ia parte la expediția

Absolvent  al  Școlii  de  Agenți  de  Poliție  ”Vasile

”Drum  spre  Europa”,  Mesageri  ai  Comunității

Lascăr”  din  Câmpina,  promoția  2003,  Dan

Bacãu,  unde  timp  de  40  de  zile  parcurge  pe

Gârleanu  a  fost  repartizat  la  IPJ  Bacãu,  unde

bicicletã un traseu de dificultate mare de 4.525

lucrează și în prezent. Gârleanu este membru al

km.


Anii  de  uncenicie  și

PORTRET DE ARTIST, ANDREI MARIAN MOGA Născut  în  Beiuș,  Bihor,  unde  a  și  copilărit, Andrei Marian Moga a absolvit liceul de Arte Plastice, apoi Universitatea de Științe Agricole și  Medicină  Veterinară  a  Banatului  din Timișoara,  secția  Arhitectura  Peisajului. Totodată, Moga a urmat cursurile Facultății de Drept  și  are  o  diplomă  de  master  în  drept penal.

începuturile carierei artistice Pictura face parte din viața lui Andrei  Moga  (nãscut  pe 12.08.1985)  încã  din  anii copilãriei.  La  vârsta  de  12  ani, pleacã  uncenic  la  o  familie  de artiști care, de‐a lungul unui an, îl  învață  tainele  picturii  pe pânză  și  tot  ce  ține  de  culori, cromatică,  materiale  și  stiluri. La  13  ani  are  prima  expoziție personalã.

În  prezent,  Andrei  Moga  este cadru  militar  al  ISU  Banat Timișoara  –  Detașamentul  2, iar  în  timpul  liber  picteazã pentru a se recreea. În viitor își dorește  să  facă  un  master  în pictură  și  să  expună  lucrări  în marile galerii de artă din țară și din strãinãtate.

În perioada 21 septembrie – 4 octombrie  2012,  Moga  și‐a prezentat 

lucrãrile 

expoziție 

organizată 

într­o în

Timișoara.

HOBBY DE POMPIER


REPREZENTANȚI  DE  SEAMĂ  AI FOLCLORULUI ROMÂNESC PREMIAȚI  DE  IPA  REGIUNEA  4 MARAMUREȘ Din  dragoste  pentru  folclor,  Comitetul  Executiv  al  Regiunii  IPA  4 Maramureș  a  susținut  prin  prezența  sa  spectacolul  de  muzică populară  ”Moștenitorii  și  muguri  de  tezaur”.  Evenimentul  a  fost organizat de Ansamblul Folcloric Național Transilvania Baia Mare, al cărei președinte, dna. Iuliana Dăncuș, este membru simpatizant IPA,  și  cu  care    Regiunea  4  Maramureș  întreține  relații  de  bună colaborare.

În cadrul spectacolului a fost sãrbãtorit maestrul Dumitru Dobrican, la aniversarea a 45 de ani de carierã artisticã. În semn  de  apreciere  pentru  efortul  depus  în  promovarea folclorului maramureºean în þarã ºi peste hotare, dar ºi ca mulþumire  pentru  sprijinul  acordat  în  organizarea  unor activitãþi  artistice  de  cãtre  regiune,  acesta  a  primit  din partea Asociației Internaționale a Polițiștilor o diplomă de excelență și o statuetă. Nu doar Dumitru Dobircan a fost sãrbãtorit pe scena Ansamblului Transilvania Baia Mare, ci și doamna Marioara Murărescu la împlinirea a 30 de ani de când realizeazã emisiunea ”Tezaur folcloric”, difuzatã de Televiziunea Românã.

REGIUNEA 4 MARAMUREȘ

În  cadrul  spectacolului  de  muzică  populară  au  susținut recitaluri  artiștii  Dumitru  Fărcaş,  Nicolae  Furdui  Iancu, Nicolae  Mureºan,  Cristian  Pomohaci,  Mariana  Ionescu Cãpitãnescu  ºi Gheorghe Turda.

Adela Fulop Secretar IPA Regiunea 4 Maramureș


Cursul 

universitar

”Criminalitatea 

Corportatistã,

între  criza  economico­financiarã și 

frauda 

”CRIMINALITATEA

transnațională”

reprezintã o realizare meritorie a colectivului  de  autori,  care introduce  cititorul  în  universul mai 

RECENZIE

puțin 

cunoscut 

al

CORPORATISTÃ, ÎNTRE CRIZA ECONOMICO‐FINANCIARĂ ȘI FRAUDA TRANSNAȚIONALĂ”

corporațiilor transnaționale.

Complexă  și  sofisticată  datorită metodelor  și  tehnicilor  utilizate pentru 

fraudarea 

financiare, 

fondurilor

criminalitatea

corportatistã  este  abordatã  de autori 

în 

manierã

interdisciplinarã, fiind prezentate coordonatele  pe  care  trebuie desfășurată 

activitatea

informativ­investigativã,  precum și cea de anchetă penală.

Destinat 

pregãtirii 

celor

angrenați  în  ampla  activitate  de prevenire 

și 

combatere 

criminalității 

a

economico‐

financiare,  volumul  prezentat constitutie  un  reper  semnificativ în literatura de specialitate, rod al unei 

cercetări 

științifice

remarcabile. Dr. Ion Mircea Gherghiță Secretar General IPA Secția Română


Volumul  ”Adevãruri  încã  nespuse” reprezintã  o  carte  document,  scrisã

RECENZIE

cu talent de colegul nostru colonel în rezervă  Dorin  Oaidă  și  publicată  cu sprijinul  IPA  Secția  Română  – Regiunea  1  Alba  și  al  Corpului Național  al  Polițiștilor  –  Biroul Executiv  Central  și  Biroul  Teritorial Alba. Înzestrat  cu  darul  de  a  reconstrui  și povesti,  autorul  fixeazã  în  paginile acestei 

cărți 

imaginile

cutremurãtoare  ale  evenimentelor produse  la  finalul  sângeros  al  anului 1989, în județul Alba. La 23 de ani de la  aceste  evenimente,  autorul  ne invitã  sã  aducem  omagiul  nostru eroilor  adevărați  ai  Poliției  Române. Tinerii  polițiști  au  nevoie  de  o asemenea 

carte, 

fixatã 

pe

coordonatele  adevãrului,  redat  de autor 

cu 

detașarea 

necesară

descrierii  unei  secvențe  dramatice Prof. univ. dr. Costicã Voicu Președinte IPA Secția Română

din istoria Poliției Române.


RECENZIE

În  ziua  de  29  noiembrie  2012,  la  Casa  de  Culturã  a Ministerului  Administrației  și  Internelor  a  avut  loc lansarea romanului ”Pândã neîntrerupt㔠– autor prof. univ. dr. general maior (r) Lazãr Cârjan. Scris în memoria fostului Secretar General al IPA Secția Românã  –  general  locotenent  (r)  Iulian  Medrea, romanul  înfățișează  biografia  unui  simbol  al  Poliție Române și al Asociației Internaționale a Polițiștilor. În  cadrul  acestei  manifestări  au  prezentat  opinii  și aprecieri  laudative  la  adresa  autorului,  precum  și  a eroului  romanului,  scriitorul  Nicolae  Breban,  prof. univ. dr. Vladimir Alexandrescu, prof. univ. dr. Costicã Voicu – președinte al IPA Secția Română. În  numele  tuturor  membrilor  IPA  Secția  Română  în  felicităm  pe  autor  pentru  această  remarcabilă  realizare  literară,  aducând totodatã un pios omagiu celui care a fost Iulian Medrea.

In memoriam General – locotenent dr. ing. IULIAN MEDREA,  fost Secretar General al IPA Secția Română 21 iunie 1936 – 10 aprilie 2012

Drd. Diana Mihailã Editor coordonator IPA Jurnal


Priviți, el este ce nu mai este, Cel care pentru unii va deveni poveste, Dar pentru toți, în viața cea reală, el a existat, Ca brav român și ca un demn bărbat. Iar dacă unii din cei ce supraviețuiesc Încearcã azi, postum, orice sã zicã, Eu, unul, da capo îndrãznesc Sã propun tuturor: ”Remember Nea Iulicã!”

Moise Bãdilã


Salonul de Carte juridică, civică, polițistă și administrativă al M.A.I

IUBITORI DE CARTE

Ediția a XIV‐a

Regiunea 1 București, premiatã la târg

Regiunea  1  București  a  luat  parte  la  cea  de‐a  XVI‐a  ediție  a ”Salonului de carte juridică, civică, polițistă și administrativă al M.A.I.”.  Manifestarea  a  fost  gãzduitã  de  Centrul  Cultural  al Ministerului  Administrației  și  Internelor  în  perioada  7‐10

În  cadrul  aceluiași eveniment,  Regiunea  1 București  a  expus  și cupele  câștigate  la Turneul  de  fotbal  ”Cupa Alpe Adria”.

noiembrie.

Alături  de  alte  15  edituri  din  țără,  Regiunea  1  București  a expus  20  de  titluri.  Invitat  special  al  acestei  ediții  a  fost  dl. general dr. Emil Strãinu, membru IPA, premiat de organizatori cu trofeul salonului de carte. Operele sale au ca subiect teoriile și cercetările neconvenționale.

Acesta  a  fost  organizat de  IPA  Istria,  Croația  și IPA  Dolomiti,  Italia  –  și cea  de  la  ”Cupa Prieteniei”  de  la  Govora –  competiție  susținută de  Regiunea  11 București.

Standul  IPA  Regiunea  1 București a fost vizitat și de 

reprezentanți 

ai

M.A.I.,  care  au  oferit  o diplomă  de  excelență

IPA  REGIUNEA  1 BUCUREȘTI, PREMIATà LA SALONUL DE CARTE AL M.A.I.

pentru contribuția adusă la  organizarea  acestui eveniment.


Detectivi din Europa s‐au întâlnit în luna decembrie la București. Misiunea lor, deși nu a fost una secretă, a fost extrem de  importantă:  participarea  la  cel  de‐al  XVIII‐lea  Congres  al  Federației  Internaționale  a  Asociațiilor  de  Detectivi Particulari.  Manifestarea,  un  preambul  pentru  congresul  mondial  din  2013  ce  va  fi  organizat  la  Londra  cu  ocazia împlinirii a 100 de ani de la înființarea Asociației Investigatorilor Britanici, a reunit participanți din peste 20 de țări europene ‐ criminaliști, experți, profesori universitari și oameni de știință. DETECTIVII  EUROPENI,  ÎN

În  plinã  crizã  economicã,  principala  preocupare  a  celor

MISIUNE LA BUCUREȘTI

prezenți  la  Congres  a  fost  prevenirea  și  stoparea  fraudelor,

Derulat între 6 și 9 decembrie, la hotelul JW Marriott,

creșterea  gradului  de  siguranță  a  comunicațiilor,  dar  și

Congresul a cuprins numeroase sesiuni de discuții pe

dezvoltarea  de  practici  corecte  și  participarea  activă  la  viața

teme  precum  frauda,  etica  profesională  sau  legislația. Evenimentul a fost organizat de Asociația Națională a

economică  a  societății.  Totodată  au  mai  fost  avute  în  vedere

Detectivilor din România (ANDR), membră a Federației

reconversia  profesionalã  a  persoanelor  care  se  retrag  din

Internaționale a Asociațiilor de Detectivi Particulari (în germanã  Kommission  der  Internationale  Detektiv­

activitatea  instituțiilor  de  autoritate  ale  statului,  servicii

Verbande ­ IKD).

speciale  și  armată,  precum  și  crearea  și  dezvoltarea  de  noi locuri de muncă pentru tinerii absolvenți de drept, psihologie sau studii tehnice. Invitați de onoare au fost dl. Ion Iliescu, fost  președinte  al  României,  dl.  Teodor Meleșcanu,  directorul  Serviciului  de Informații Externe și dl. Sorin Oprescu, primarul 

Capitalei. 

În 

Cum puteți deveni detectivi

cadrul

congresului  au  mai  avut  expuneri

Pentru  a  primi  licența  de  detectiv  particular  trebuie  să  aveți

vorbitori  din  Anglia,  Germania,  Turcia,

minimum  studii  medii,  să  absolviți  școala  postliceală

Ucraina, Spania, Pakistan.

(înființată de ANDR) de doi ani și apoi un stagiu de cel puțin trei ani într‐o agenție de profil. Persoanele cu studii superioare trebuie  să  urmeze  cursuri  de  specializare  și  să  aibă  o IPA  Secția  Română  a  fost  reprezentată la  Congresul  Detectivilor  de  cãtre

experiență  practică  de  minim  trei  ani.  În  cazul  celor  care

președintele  său,  dl.  prof.  univ.  dr.

provin din domeniul apărării, al serviciilor speciale, al poliției

Costică  Voicu,  care  de  altfel  a  și  a  fost coordonatorul uneia dintre sesiunile de discuții.

sau  jandarmeriei,  este  obligatoriu  sã  ia  parte  la  cursuri specifice detectivilor particulari. Investigarea  fraudelor  bancare,  a  celor  din  asigurãri  sau dispariția de persoane sunt doar câteva dintre spețele curente din  aceastã  profesie.  Astãzi,  sectorul  afacerilor,  bãncile, societățile  comerciale  nu  își  mai  concep  activitate  fără existența unui departament antifraudă.

Federația Internațională a Asociațiilor de Detectivi Particulari (IKD) a fost fondată în anul 1964 la Viena, având la bază trei entități: Asociația Detectivilor

Fondatã în anul 2000, la inițiativa mai multor juriști,

din Austria (înființată în 1959), Asociația Detectivilor din Germania (înființată în 1955) și Asociația Detectivilor din Elveția (înființată în 1956). În prezent,

profesori 

Federația  include  27  de  Asociații,    dintre  care  25  sunt  constituite  în  Europa.  Cu  sediul  central  la  Viena,  ea  este  condusă  de  către  englezul  Tony  Imossi

criminaliști,  Asociația  Națională  a  Detectivilor  din

(Secretar  General),  austriacul  Georg  Hirtl  (Vicesecretar  General)  și  de  elvețianul  Markus  Wegst  (Trezorier).    Federația  Internațională  a  Asociației  de

România  (ANDR)  se  implicã  activ  în  dezvoltarea

Detectivi  Particulari  are  în  componență  comisiile:  Comisia  de  etică,  Comisia  de  standarde  profesionale  și  Comisia  de  organizare  și  dezvoltare.  Pentru  a

cadrului  de  pregătire  profesională,  cât  și  în

deveni membru este nevoie de depunerea unei solicitări, dar și de un stagiu de minim un an pentru analiza activității și întrunirea votului Asociațiilor deja

reglementarea  cadrului  legal  necesar  exercitãrii

membre. De asemenea, entitatea care solicită calitatea de membru trebuie să aibă o formă de organizare, un cod etic și să respecte modul de acces în profesie

profesiei  (legea  329/2003).  Printre  realizãrile  cu

impus de standardele  IKD.

care  Asociația  se  poate  lăuda  se  numără  Școala

Federația Internațională a Asociației de Detectivi Particulari s‐a născut din ideea unificării  standardelor și practicilor profesionale, dar și din dorința de a

Postlicealã de Detectivi Particulari. Mai multe detalii

crea o rețea de lucru globală, bazată pe căi de comunicare globale. IKD se axează pe menținerea standarde profesionale și pe implementarea a unor practici

puteți 

corecte în munca investigatorilor privați. Prin Convenția de la Zaragosa, din 2007, s‐au stabilit norme comune de etică la nivelul tuturor asociațiilor membre,

http://www.adetro.eu/index.php/scolarizare­

universitari, 

găsi 

polițiști 

și 

experți

accesând


NOSTALGIE... 15 ani de activitate în slujba prietenilor ar putea fi considerați de unii  o  perioadă  normală,  de  alții  poate  prea  lungă...Cei  din apropierea mea spuneau cã se mai putea merge înainte. Eu cred cã a fost de ajuns! Fizic există o limită și să nu mai vorbim de așa‐zisa “uzură morală”. Este normal să ai simțul realității și să te retragi. Anul acesta m­a marcat foarte mult moartea prietenului meu Iulicã Medrea.  Un  om  cu  care  discutam  orice  problemă  și  ne  sfătuiam reciproc, este adevãrat, în ultimii 4­5 ani mai mult în legãturã cu sănătatea. Ne înțelesesem să ne retragem împreună în 2012. Numai că el trebuia să o facă mai devreme, pentru a mai fi în viață și acum.

Colegii  mei  din  Comitetul  Executiv  al  IPA  Regiunea  4  București‐ Polcap știu că în toți acești ani am încercat să fiu aproape de politiști, să îi ajut pe cât posibil pe ei și pe familiile lor. Sunt convins că n‐am reușit  decât  într‐o  mică  măsură  și  acest  lucru  este  un  mare  regret pentru mine, întrucât cunosc greutățile care îi apasă atât profesional, dar  și  în  viața  lor  particulară.  Pe  de  altă  parte,  însumând  toate acțiunile întreprinse în întreaga perioadă în favoarea polițiștilor, îmi oferã  mie  amintiri  dintre  cele  mai    plãcute  la  care  mã  gândesc  cu nostalgie. Sigur, rãmânând cu o astfel de preocupare, dupã pensionare cred cã mi‐am prelungit viața și aici devin din nou nostalgic când mă gândesc la foști colegi și prieteni care s‐au dus. Unii mult prea devreme, așa cum a fost Vasile Luican, Emil Secu, Ion Dobre și mulți alții. Același sentiment omenesc încerc și atunci când merg la Asociația Pensionarilor M.A.I. (de regulă la 6 luni), când mi se spune că a mai disparut cineva din rândul nostru.Revenind la colegii mei din conducerea Regiunii, trebuie sã spun cã îmi vor lipsi mult timp vorbele calme și sigure, dar calde și sincere ale dnei Elena Scutaru. O femeie de o probitate profesională deosebită, serioasă și plină de respect cum rar am avut ocazia să văd de‐a lungul vieții mele. Zâmbetul de un optimism molipsitor, tenacitatea, dar și ideile bune ale dnei Aura Hurmuz îmi vor lipsi tot atât de mult. Cu dl. Alexandru Tătar (“nea” Sandu) și cu cele două doamne am făcut o adevărată echipă, cu care am reușit marile acțiuni realizate: marcarea an de an a Zilei Poliției, a Zilei femeii și copilului, a sărbătorile de iarnă, simpozione sau spectacole, vizite la muzee ori acțiuni de pescuit sportiv.


În calitatea mea de președinte al celei mai mari Regiuni IPA din țară, îmi exprim cu sinceritate mulțumirile mele pentru sprijinul acordat permanent de către Comitetul Executiv Național, dar în mod deosebit dlui prof. univ. dr. Costică Voicu, președintele IPA Secția  Română,  pe  care  îl  consider  un  prieten  adevărat,  dlui trezorier național ec. dr. Florian Safta și dlui secretar general dr. Ion Mircea Gherghiță. Pe toți îi prețuiesc și le port o respectuoasă amintire. Aceleași sincere sentimente de respect și prețuire am și pentru doamnele Dragomir, Tănasă și Savu și pentru ceilalți lucrători din staff‐ul tehnic  la  care,  întotdeauna  am  găsit  solicitudine  și promptitudine  în  rezolvarea  problemelor  curente  vizând situația membrilor IPA din regiunea condusă de mine. Rămân în marea familie IPA, dar regret că mă despart de niște oameni minunați cu care am lucrat un deceniu și jumătate. Îmi vor lipsi foarte mult întâlnirile de la Conferințele și Congresele Naționale ale IPA, manifestări pe care le așteptam cu nerăbdare, unde  legam  noi  prietenii  și  mă  simțeam  extrem  de  bine  și împlinit.  Cuvintele  realiste  și  sincere  ale  Președintelui  mi‐au făcut întotdeauna bine și au însemnat pentru mine un imbold, o încurajare pentru o muncă susținută în continuare. Vă rog să mă credeți că spun aceste lucruri cu sinceritate. În fond nu mai am nevoie de nimic pentru a spune c㠓perii” pe cineva. Așa gândesc și mă bucur că rămân cu astfel de amintiri despre oameni adevărați cu care am lucrat o perioadă importantă de timp. Aș vrea să întorc anii înapoi, dar nu se mai poate! De aceea, omului îi este dat să fie nostalgic permanent la o anumită vârstă. Amintirile frumoase îl fac să trăiască mai mult, să fie mai bun și să iubească oamenii așa cum sunt ei, cu bune și cu rele….

Viorel Croitoru Președinte fondator al IPA Regiunea 4 București‐Polcap


DISPOZIÞIA BIROULUI EXECUTIV PERMANENT Nr. 1592 din  26 noiembrie 2012

BIROUL EXECUTIV PERMANENT format din prof. univ. dr. COSTICĂ VOICU, președintele Comitetului Executiv Național și dr. ec. FLORIAN  SAFTA,  trezorier  național,  din  cadrul  ASOCIAȚIEI  INTERNAȚIONALE  A  POLIȚIȘTILOR  SECȚIA  ROMANĂ,  având  în  vedere faptul că sigla I.P.A. Secția Română este protejată la copiere conform Certificatului de înregistrare a mărcii nr. 116825 emis de Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci la data de 31.03.2011, iar potrivit art. 36 alin. (1) din legea 84/1998 cu modificările și completările ulterioare ,,Înregistrarea mãrcii conferã titularului sãu un drept exclusiv asupra mãrcii”, în baza prevederilor art. 24 din O.G. nr. 26/2000 cu privire la asociații și fundații, cu modificările și completările ulterioare și ale art. 17 din Statutul Asociației Internaționale a Polițiștilor Secția Română,

DISPUNE

•Prezenta Dispoziþie are drept scop prevenirea faptelor de folosire fãrã drept a siglei ºi denumirii I.P.A. de cãtre diverse persoane fizice  sau  juridice  în  calitatea  lor  de  utilizatori,  producãtori  sau  distribuitori  de  asemenea  însemne,  prin  încãlcarea  dispoziþiilor prevăzute de art. 36 și art. 90 din Legea 84/1998 cu modificările și completãrile ulterioare privind mãrcile ºi indicaþiile geografice.

•Dreptul de a folosi sigla ��i/sau denumirea I.P.A. îl au numai Regiunile ºi membri I.P.A. Secþia Românã. •Denumirile ce pot fi folosite în cadrul unei Regiuni sunt: a. Asociaþia Internaþionalã a Poliþiºtilor Secþia Românã Regiunea _________; b. I.P.A. Secþia Românã Regiunea _________.

•Sigla I.P.A. ce poate fi folositã de cãtre Regiuni ºi membri ei trebuie sã respecte forma ºi culorile originale, aºa cum se aflã modelul postat pe site­ul www.iparomania.ro.

•

Utilizarea denumirii ºi/sau siglei I.P.A. fãrã acordul prealabil al I.P.A. Secþia Românã ºi fãrã respectarea modelului de contract stabilit, constituie conform art. 90 din Legea nr. 84 din 15 aprilie 1998 privind mãrcile ºi indicaþiile geografice republicatã, infracþiune ce se pedepseºte conform prevederilor legale, caz în care persoanele în culp` vor putea fi obligate si la plata de daune­interese cãtre I.P.A. Secþia Românã.

•

În  cazul  în  care  Regiunea  are  cunoștiință  despre  existenţa  unor  persoane  juridice  care  produc  sau  comercializează  sigla  şi/sau denumirea  I.P.A.,  aceasta  are  obligaþia  de  înºtiinþa  de  îndatã,  în  scris,  I.P.A.  Secþia  Românã,  comunicând  datele  de  identificare  ale societãþii în cauzã.


7.   În cazul în care Regiunea are cunoștiință despre existenţa unor persoane fizice care produc sau comercializează sigla şi/sau denumirea I.P.A., aceasta are obligaþia de a le comunica cã fapta lor intrã sub incidenþa Legii nr. 84 din 15 aprilie 1998 privind mãrcile ºi indicaþiile geografice republicatã, care prevede atât sancþiuni civile cât ºi penale. 8.        Începând  cu  01  decembrie  2012,  orice  persoanã  juridicã  care  doreºte  producerea  sau  comercializarea  de  articole  cu însemnele ºi/sau denumirea I.P.A. are obligaþia încheierii unui contract de furnizare cu I.P.A. Secþia Românã, sub sancþiunea nulitãþii absolute ºi numai cu respectarea întocmai a modelului, inclusiv a culorilor siglei originale I.P.A. În acest sens, societatea în cauzã are obligaþia de a înainta cãtre I.P.A. Secþia Românã o solicitare la care va anexa modelele de însemne I.P.A. ce urmeazã a fi produse ºi/sau comercializate. 9.   Începând cu data prezentei decizii, orice contract încheiat la nivel regional cu societãþile ce produc sau comercializeazã însemne cu denumirea ºi sigla I.P.A. se declarã nul, acest drept revenind în exclusivitate I.P.A. Secþia Românã. 10.   Dupã încheierea contractelor, I.P.A. Secþia Românã va posta pe site societatea autorizatã a produce ºi comercializa articole cu denumirea ºi/sau sigla I.P.A., concomitent cu transmiterea unui exemplar cãtre Regiunea din zona geograficã corespunzãtoare. 11.   Orice însemn ce conþine denumirea ºi/sau sigla I.P.A. se va realiza de societatea cu care I.P.A. Secþia Românã are contract încheiat, numai pe bazã de comandã scrisã lansatã de Secþia Naþionalã sau orice Regiune din structura sa. 12.   Membri I.P.A. nu au dreptul, în nume propriu, să dea comenzi furnizorului de produse ce poartă denumirea și sigla I.P.A.. Pentru aceasta, ei trebuie sã se adreseze cu o solicitare scrisã regiunii I.P.A. din care fac parte ori cãtre I.P.A. Secþia Românã. 13.      Orice  model  de  însemn  I.P.A.  aplicat  pe  mijloacele  de  transport  trebuie  sã  fie  aprobat  de  I.P.A.  Secþia  Românã,  sã  fie personalizat  cu  seria  RO  ºi  numãrul  legitimaþiei  de  membru  al  I.P.A.  Secþia  Românã.  Orice  însemn  personalizat  este  valabil numai cu prezentarea legitimaþiei de membru al I.P.A. Secþia Românã. 14.   Se interzice aplicarea pe mijloacele de transport a oricãror feluri de abþibilduri ce conþin sigla ºi /sau denumirea I.P.A., purtarea lor fiind consideratã ilegalã.

La prezenta Dispoziþie anexãm o copie a Certificatului de înregistrare a mãrcii emis de Oficiul de Stat pentru Invenþii ºi Mãrci sub nr. 116825 din 31.03.2011.

BIROUL EXECUTIV PERMANENT

 PREȘEDINTE

TREZORIER NAȚIONAL

Prof. univ. dr. COSTICàVOICU                     Dr. ec. FLORIAN SAFTA


CORESPONDENȚI

COLEGIUL EDITORIAL Prof. univ. dr. COSTICàVOICU

Membri IPA și ai Comitetelor

Dr. ION MIRCEA GHERGHIȚĂ

Executive  Regionale  Secția Românã

Dr. Ec. FLORIAN SAFTA

ADRESA

COORDONATORI PROIECT

Șos. Olteniței  158‐160, sector 4, București

DIANA MIHÃILÃ

Cod poștal  041323

LAURA SAVU OVIDIU BADEA

SECRETARIAT

TREZORERIE

TEL: 0372713840

TEL: 0372713839

0755098698

0213321756

0213321754

0314055694

FAX: 0213321754

FAX: 0314055693

EMAIL: secretariat@iparomania.ro

EMAIL: trezorerie@iparomania.ro

Pentru mai multe informații privind activitatea IPA Secția Română accesați site‐ul www.iparomania.ro


IPA Jurnal - Decembrie 2012