Page 1

nr. 45 din 30 noiembrie 2016 - såptåmânal

8 lei


EDITORIAL

Revista

Profitul agricol este proprietatea SC Profitul agricol SRL

8 lei www.agrinet.ro anul XX, nr. 45/2016 Redactor - ¿ef

Febra campaniei electorale în agriculturå

Andrei Ostroveanu 0730 588 779 andrei.ostroveanu@agrinet.ro tel.: 021.318.13.18

Redactori

Nici Agricultura nu scapå de râia campaniei electorale care månâncå ¡ara la încheieturi. “Via¡a satului” de duminicå a anun¡at, cu surle ¿i trâmbi¡e, un interviu cu Dacian Ciolo¿. A doua zi, Televiziunea Românå Liberå a cenzurat apari¡ia premierului. Så fim noi sånåto¿i de câte ori i-am våzut în ultimile zile pe Dragnea, Ponta, Tåriceanu la aceea¿i televiziune care tråie¿te de la buget, ca “vampirii care sug sângele poporului” (pentru cei care nu ¿tiu, aceasta este o vorbå din “O scrisoare pierdutå”, de Caragiale). Juridic, premierul nu este în campanie electoralå, pentru cå nu candideazå nicåieri. Iar fermierii sunt în stare så discearnå dacå Ciolo¿ spune adevårul sau minte. Så ne mai amintim cå, anul trecut, premierul Ponta a apårut la aceea¿i emisiune, de¿i era angajat în cursa electoralå pentru func¡ia de pre¿edinte. Tot un act de campanie electoralå este ¿i promulgarea legii privind risipa de alimente. Din punctul de vedere al fermierului, consumatorul poate så cumpere cât îl ¡ine punga. Fermierul produce mult ca så vândå mult. E treaba consumatorului cât månâncå. Dar Iohannis nu vrea så le dea pretext celor din opozi¡ie så-l atace pe tema risipei...

tel.: 021.318.46.67 redactie@agrinet.ro profitulagricol@agrinet.ro

Alina Barda¿ 0730 588 780

Roxana Bålan 0730 588 785 Råzvan Co¡ianu 0723 639 847 Alice Dånilå 0740 372 726 Arpad Dobre 0723 320 596 Veronica Huza 0786 069 672 Adrian Mihai 0730 588 788 Gheorghe Miron corespondent Regiunea de Vest Viorel Patrichi 0730 588 782

Editori permanen¡i

Când a hotårât så dea maximum 50 ha de la ADS tinerilor fermieri cu studii de specialitate, Guvernul a aruncat tot o iluzie politicå tinerilor care viseazå så aibå ferme. Evident cå ADS nu are terenuri disponibile så dea la fiecare tânår fermier de-aici încolo. Påmântul statului a fost deja concesionat unor fermieri cu acte valabile pe 49 de ani, iar Agen¡ia va avea de-a face cu justi¡ia dacå vrea så rezilieze contractele. Grav e cå aceastå lege pune premisele corup¡iei. Cei care semneazå dania de terenuri pot så hotårascå dupå propriul lor hatâr dacå tânårul meritå sau nu milostenia ADS. Cum în¡elege oare ministrul Achim Irimescu regimul proprietå¡ii asupra påmântului? Electoral este ¿i faptul cå nu au fost elaborate normele la Legea hipermarketurilor. N-a¿ zice “chiar împotriva poporului român”, cum spune tare deputatul Ioan Munteanu, dar este clar cå ministrul Irimescu ¿tie mai bine bruxelleza decât to¡i deputa¡ii no¿tri. El nu bagå bå¡ul prin gard så întårâte câinii du¿måniei cu Comisia Europeanå. Altfel, ¿tim to¡i cå legea nu a adus nimic bun nimånui, ci doar a creat false a¿teptåri. Demagogia înflore¿te ¿i în efortul de a duce ¡åranii în hipermarket când ei nu vor.

Daniel Botånoiu Gabriel Cheroiu Horia-Victor Hålmåjan prof. dr. doc. Nicolae ªtefan Victor ºåru¿

Director marketing Simona Negoi¡å 0730 588 787 simona.negoita@agrinet.ro

Abonamente ¿i difuzare Dana Bondoc 0730 588 784 abonamente@agrinet.ro tel.: 021.318.46.67 fax: 021.318.46.68

Concep¡ie graficå ¿i DTP Cristian Soci 0730 588 783 special@agrinet.ro Marilena Råducu

Director

Un oarecare ecologist de la Mure¿ vrea så facå din România “grânarul Europei”; un alt candidat cere TVA zero la produsele ecologice ¿i tradi¡ionale, iar mul¡i vorbesc despre refacerea IAS-urilor ¿i a CAP-urilor de altådatå. La televizor se perindå o lume nebunå, nebunå de legat! G. OSTROVEANU

George Ostroveanu 0730 588 777

Redac¡ia ¿i administra¡ia str. Constantin Bålåcescu nr. 15, sector 1, Bucure¿ti ISSN: 1453-2263

Tipar executat la Profitul agricol 45/2016

3


SUMAR Actualitatea

Actualitatea în jude¡e

Are statul câte 50 ha 6 pentru fiecare tânår fermier? Legea produselor române¿ti 6 nu convine Bruxellesului Asocia¡ia Industriei Semin¡elor 7 are o nouå conducere Avem ¿i sprijin 7 pentru prima împådurire! Agrostar cere redefinirea 8 Direc¡iilor Agricole Pro Agro apårå drepturile agricultorilor 8 din Legea 150

Ploile îi încurcå pe fermierii din vestul ¡årii Mierea de la Barbo¿i se vinde pânå ¿i în Anglia Nostalgia sistemelor de iriga¡ii de altådatå Direc¡iile Agricole ce-au fost ¿i ce-au ajuns

Pårerea ministrului

Locul potrivit pentru fermele de vaci cu lapte

9

În culisele Bruxellesului

Organiza¡iile de producåtori au succes 13 doar în Vest Politicå ¿i agriculturå

USR promoveazå Agricultura Micilor Fermieri

14

39

21

Tehnologia sorgului se poate face performan¡å? Cine face jocurile pe pia¡a mondialå a sorgului

25

Legisla¡ie ¿i gestiune

27

O nouå organizare a Direc¡iilor Agricole Jude¡ene

31 32

EuroTier då ora exactå în zootehnie

Manitou: sosesc noile încårcåtoare telescopice NewAg Eficien¡å cu presele Bellima, Fortima ¿i Comprima de la Krone

26

Cre¿terea animalelor

34

40 42

45

Burse agricole

Cota¡iile principalelor produse agricole 46 pe pie¡ele lumii Magazin

Un elve¡ian a cumpårat o mo¿ie în Ialomi¡a Mofturi de... plåticå Marck, un brac sârmos Whisky-ul din Tasmania nu se fabricå pe vapor

51 52 53 54

de titluri în fiecare såptåmânå

Decupeazå talonul ¿i expediazå-l completat, înso¡it de dovada plå¡ii, prin po¿tå pe adresa:

S.C. Profitul agricol S.R.L., O.P. 12 C.P. 247, Bucure¿ti

Doresc så må abonez la Profitul agricol pentru

Mihai Zaman, Proagroservice: “Un dealer trebuie så fie apropiat de clien¡i”

20

Pioneer: Floarea-soarelui poate aduce un venit de 1.000 de euro/ha 28

Te-ai abonat?

C

19

Cifrele oficiale ale produc¡iei vegetale din 2016 Factorii favorizan¡i pentru apari¡ia septoriozei la cerealele påioase DuPont Pioneer: floarea-soarelui e o culturå strategicå

16

36

Ma¿ini agricole 19

Cereale ¿i plante tehnice

Via¡a companiilor

Timac Agro, bilan¡ ¿i ¡inte la aniversarea a 10 ani de activitate

¥ntreba¡i o sutå de ciobani...

1 AN - 300 lei

sau

6 LUNI - 150 lei

Tel/fax: 021.318.46.68 abonamente@agrinet.ro

apari¡ii

Numele............................. Prenumele.................................... S.C.......................................

Cite¿te ¿i

www.agrinet.ro ¿tiri, articole, noutå¡i

C.I.F........................... Reg. Com................................ Cod IBAN......................................... Banca ............................. Adresa ....................................................................................... Jude¡ul.................................. Tel....................................E-mail ........................................... Banii pentru abonamente se vor achita prin mandat po¿tal sau prin ordin de platå pentru SC Profitul Agricol SRL, CIF - RO 10821950, Banca Transilvania, filiala Militari, Bucure¿ti cod IBAN: RO26 BTRL 0460 1202 2359 95XX sau - numai pentru unitå¡ile bugetare - la Trezoreria sector 1, Bucure¿ti cod IBAN: RO90 TREZ 7015 069X XX01 6234


Monica Macovei a adus caseta cu Reme¿ la TVR Alexandru Sasu, fost director general al TVR, declarå cå Monica Macovei este cea care a adus în TVR celebra casetå cu “flagrantul” fostului ministru Traian Decebal Reme¿. Monica Macovei era la vremea aceea ministrul Justi¡iei. Reme¿ a anun¡at cå o va da în judecatå pe Monica Macovei, pe baza declara¡iei lui Sasu. Caseta a fost difuzatå de TVR pe 10 octombrie 2007, în cadrul jurnalului de searå. Tinel Gheorghe vrea al treilea mandat de deputat Pre¿edintele PNL Ialomi¡a, deputatul Tinel Gheorghe, deschide lista la Camera Deputa¡ilor la alegerile parlamentare, aspirând la al treilea mandat. De profesie silvicultor, el a fost în celelalte douå mandate membru în Comisia pentru Agriculturå. Pe schema de func¡iuni a MADR Tinel Gheorghe apare ca director general adjunct, post blocat pe timpul mandatului de parlamentar. Sorin Chelmu candideazå ca independent la Vaslui Fostul secretar general al MADR ¿i al Guvernului, Sorin Sergiu Chelmu, a anun¡at cå va candida ca independent pentru un loc la Camera Deputa¡ilor. Acesta a ales jude¡ul Vaslui, în care î¿i are originile. Via¡a Satului nu a difuzat interviul cu Dacian Ciolo¿ TVR nu a difuzat un interviu cu premierul Dacian Ciolos, anun¡at în emisiunea “Via¡a satului”. Conducerea TVR a motivat cå a început campania electoralå, iar Dacian Ciolo¿ este imaginea unuia dintre partidele politice. Emisiunea fusese înregistratå încå de miercuri ¿i urma så fie difuzatå duminicå. Monitorul Pre¡urilor A fost elaborat un Monitor al pre¡urilor, care oferå informa¡ii asupra pre¡urilor la produse alimentare de bazå comercializate de cåtre diferi¡i retaileri. Platforma va fi testatå timp de un an la nivelul capitalei. Ulterior aceasta va fi lansatå ¿i pentru magazinele din ¡arå.

6

Actualitatea Are statul câte 50 ha pentru fiecare tânår fermier? A fost modificatå legea de func¡ionare a Agen¡iei Domeniilor Statului. Acum, Agen¡ia mai are ¿i atribu¡ia de a concesiona câte cel mult 50 ha din domeniului public ori privat al statului tinerilor de pânå la 40 de ani, absolven¡i ai învå¡åmântului de profil. Terenul va fi atribuit direct, fårå licita¡ie, iar demersul a fost

ini¡iat så stimuleze înfiin¡area de ferme. Anul trecut, ministrul Achim Irimescu, a mai evocat gândul såu de a transforma ADS într-un jucåtor pe pia¡a funciarå, care så cumpere påmânt ¿i så-l concesioneze tinerilor care devin agricultori. Pe atunci, ministrul vorbea ¿i despre faptul cå unii agricultori au contracte foarte vechi ¿i plåtesc 27 de kilograme de grâu, ceea ce înseamnå echivalentul sumei de 7-8 euro. Acum, Irimescu nu mai vorbe¿te despre aceste anomalii. Dar, are ADS suprafe¡e disponibile în toate jude¡ele ¡årii, acolo unde tinerii ar dori så facå o fermå? Agen¡ia Domeniilor Statului administreazå 320.000 de hectare. Din acestea, 211.806 hectare reprezintå teren arabil, din care doar 8.760 de hectare sunt libere de contract în acest moment. Alice DÅNILÅ

Daniel Botånoiu a frânat plata subven¡iilor? Subven¡iile pe care le a¿teptau fermierii anul trecut nu au venit la timp pentru cå fostul secretar de stat Daniel Botånoiu a tras în permanen¡å frâna de mânå, prin schimbåri de directori din subordinea lui, prin trimitere în concedii, prin inventarea unei noi virgule în cererea APIA, acuzå deputatul liberal Costel ªopticå, care candideazå pentru Senat în jude¡ul Boto¿ani.

Legea produselor române¿ti nu convine Bruxellesului Comisia Europeanå a transmis Ministerului Agriculturii de la Bucure¿ti un document confiden¡ial prin care aten¡ioneazå ¡ara noastrå cå ar putea fi sanc¡ionatå din cauza Legii privind obligarea hipermarketurilor de a comercializa produse de pe pia¡a internå. Ministrul Irimescu a vorbit despre acest document într-un interviu. Irimescu spune cå ar fi douå solu¡ii pentru evitarea sanc¡iunii: så reducem cota de 51% sau så demonstråm cå producåtorii din UE nu vor fi discrimina¡i. “Prima solu¡ie ar fi renun¡area la procentajul de 51%, lucru pe care îl poate face doar Parlamentul, Legea fiind deja adoptatå, iar a doua solu¡ie ar fi så-i convingem pe reprezentan¡ii Comisiei Europene, så le demonstråm cå prin aceastå lege nu-i discriminåm pe producåtorii din UE”. Potrivit Legii 150/2016, comercian¡ii de produse alimentare au obliga¡ia

ca, pentru categoriile carne, ouå, legume, fructe, miere de albine, produse lactate ¿i de panifica¡ie så se aprovizioneze în propor¡ie de cel pu¡in 51% din volumul de marfå pe raft cu produse provenite din lan¡ul alimentar scurt. Adicå din ¡arå. Marile lan¡uri comerciale au contestat, ¿i ele, legea ¿i avertizeazå cå, dacå nu vor reu¿i så aducå în rafturi suficiente alimente române¿ti, vor fi for¡ate så î¿i închidå magazinele.

Profitul agricol 45/2016


ACTUALITATEA

Asocia¡ia Industriei Semin¡elor are o nouå conducere Membrii AISR, Alian¡a Industriei Se- grup, cel pentru subiectele Tehnice (GLT), va min¡elor din România, au ales, la finalul lunii fi coordonat de reprezentantul companiei noiembrie, un nou Consiliu Director. Pre- Caussade, Natalia Albu. Grupul de lucru pentru Comunicare ¿edinte a råmas Andrei Måru¡escu, reprezentantul Syngenta. Vicepre¿edinte a fost (GLC) va fi coordonat de cåtre reprezentantul ales Hristofor Michelis, reprezentantul KWS. Monsanto, Mihaela Vasile. Grupul pentru Func¡ia de trezorier i-a revenit lui Ionu¡ Lepå- Legisla¡ie (GLL) va fi condus de cåtre repredåtescu, directorul Limagrain, în timp de zentantul Pioneer, Cristina Cionga. Cel de-al patrulea, pentru activitå¡i de postul de cenzor a fost preluat Patrick Lafon, directorul Marketing (GLM), va fi condus de reprezentantul EuMaisadour. Director executiv råmâne Antonia Iva¿cu. ralis, Magda Darac. AISR a fost fondatå în Noul consiliu director va coordona întreaga activitate 2012, de principalii actori a organiza¡iei pe o perioadå din pia¡a semin¡elor de la noi. Aståzi asocia¡ia are 12 de un an din momentul membri: Bayer, Caussade, alegerilor. Euralis, KWS, Institutul de Totodatå, AISR a definit ¿i patru grupuri de lucru. la Fundulea, Limagrain, Maisadour, Monsanto, PioFiecare grup va fi coordonat neer, Procera, RAGT ¿i de exper¡i din cadrul com- Andrei Måru¡escu, r e p r e z e n t a n t u l S y n g e n t a l a A I S R Syngenta. paniilor membre. Primul

Avem ¿i sprijin pentru prima împådurire! A fost deschiså prima sesiune de depunere a cererilor de “sprijin pentru prima împådurire ¿i crearea de suprafe¡e împådurite”. Sesiunea se desfå¿oarå în perioada 21 noiembrie 2016 - 20 ianuarie 2017. Alocarea financiarå a sesiunii este de 50.000.000 euro. Este vorba de Måsura 8 “Investi¡ii în dezvoltarea zonelor împådurite ¿i îmbunåtå¡irea viabilitå¡ii pådurilor”, Submåsura 8.1 “¥mpå-

Profitul agricol 45/2016

duriri ¿i crearea de suprafe¡e împådurite” din cadrul PNDR 2020. Schema este implementatå de Agen¡ia pentru Finan¡area Investi¡iilor Rurale (AFIR) ¿i prin Agen¡ia de Plå¡i ¿i Interven¡ie pentru Agriculturå (APIA). Scopul ajutorului îl reprezintå acordarea unui sprijin financiar de¡inåtorilor publici ¿i priva¡i de terenuri agricole ¿i neagricole pentru realizarea de trupuri de pådure ¿i perdele forestiere de protec¡ie.

7


ACTUALITATEA

Agrostar cere redefinirea Direc¡iilor Agricole Agrostar cere modificarea urgentå a HG 860/2016 privind reorganizarea Ministerului Agriculturii ¿i Dezvoltårii Rurale, prin care Direc¡iile Agricole sunt transformate în furnizor de servicii de consultan¡å contra-cost, de formare profesionalå ¿i agen¡ii de plå¡i. “Aceastå Hotårâre de Guvern contravine legii din mai multe puncte de vedere. Odatå cu intrarea în UE ¿i deschiderea PNDR 20072013, Ministerul Agriculturii a fost nevoit så desfiin¡eze Agen¡ia Na¡ionalå de Consultan¡å Agricolå (ANCA), pentru cå era o situa¡ie de incompatibilitate, statul neputând så acorde consultan¡å ¿i så aprobe finan¡årile în acela¿i timp. ¥n plus, în aceastå HG (nr. 860/2016) este prevåzut cå finan¡area din venituri proprii a Direc¡iilor Agricole se realizeazå din “taxe ¿i tarife aferente prestårii de servicii acordate institu¡iilor publice operatorilor economici, formelor asociative ¿i persoanelor fizice...”. Ne întrebåm cum este posibil ca Ministerul Agriculturii, care are în subordine Agen¡ia de Finan¡are a Investi¡iilor Rurale (AFIR) så rea-

lizeze “consultan¡a ¿i asisten¡a tehnicå de specialitate pentru întocmirea documenta¡iei în vederea accesårii de fonduri europene ¿i na¡ionale”? De asemenea, ne întrebåm cum este posibil ca atribu¡ii ale APIA, cum ar fi plå¡ile, så fie date Direc¡iilor Agricole prin HG 860/2016, care prevede cå Direc¡iile Agricole “înregistreazå documentele beneficiarilor de sprijin financiar,..., aprobå ¿i efectueazå plå¡ile reprezentând sprijin financiar”. Cerem modificarea acestei HG pentru revenirea în limitele legalitå¡ii”, declarå secretarul general al Agrostar, Hora¡iu Raicu. Agrostar considerå cå este necesarå înfiin¡area Camerelor Agricole, care så func¡ioneze dupå acelea¿i principii ca în alte state europene, cu atât mai mult cu cât ele au fost par¡ial înfiin¡ate. “Nu în¡elegem de ce nu se dore¿te func¡ionarea Camerelor Agricole ¿i de ce HG nu a fost discutatå sau aduså la cuno¿tin¡a partenerilor sociali în cadrul Comisiei de Dialog social din cadrul Ministerului Agriculturii”, subliniazå Hora¡iu Raicu.

Se modificå “Ordinul subven¡iilor” Ministerul Agriculturii a publicat un proiect de modificare a Ordinului 619/2015. Vor fi stabilite noi criterii de eligibilitate pentru acordarea subven¡iilor. Proiectul de act normativ redefine¿te termenii din vechiul ordin ¿i stabile¿te datele limitå la care fermierii trebuie så-¿i înregistreze animalele din ferme, pentru a putea primi subven¡ii. Proiectul de act normativ poate fi citit pe pagina Ministerului Agriculturii.

Pro Agro apårå drepturile agricultorilor din Legea 150 Emil Dumitru, pre¿edintele Pro Agro a transmis un comunicat de preså privind discu¡iile purtate în media despre pozi¡ia Comisiei Europene fa¡å de Legea 150/2016. Pro Agro råmâne un apåråtor al legii care ar stimula vânzarea agroalimentelor autohtone prin hipermarketuri. Organiza¡ia calificå ac¡iunile de lobby ale marilor retaileri drept netransparente ¿i profund incorecte. “Cum bine ¿tim, statul francez a demarat o ac¡iune în justi¡ie împotriva unei re¡ele comerciale pentru nerespectarea drepturilor producåtorilor autohtoni, ori în România re¡elele comerciale impun ¿i ob¡in de la producatorii români toate taxele ¿i serviciile interzise de lege” scrie Emil Dumitru. Mai departe, el pune câteva întrebåri pertinente: - De ce au fost transmise în vederea analizårii doar anumite articole ¿i nu a fost trans8

mis textul integral tradus? Un text legal nu poate fi interpretat în litera ¿i spiritul lui în aceste condi¡ii; - De ce autoritå¡ile statului nu au adus clarificåri în ceea ce prive¿te semnalizarea produselor române¿ti la raft? Aceastå prevedere existå în legisla¡ia majoritå¡ii statelor membre. România ar fi trebuit så aibå reprezentan¡i specializati care så sus¡inå clarificårile de care era nevoie. De altfel, sintagma lan¡ scurt de aprovizionare este prevåzutå în noua Politicå Agricolå Comunå, iar Parlamentul European ¿i Comisia Europeanå tocmai aceste aspecte enun¡ate anterior le-au urmårit ¿i avizat, chiar ¿i în PNDR 2020. Defini¡ia lan¡ului scurt de aprovizionare nu este a României. Profitul agricol 45/2016


Pårerea ministrului Locul potrivit pentru fermele de vaci cu lapte Sectorul cre¿terii vacilor de lapte ar trebui împår¡it în func¡ie de zonele de relief. Dacå pentru zona de câmpie, fermele cu multe capete, de tip industrial, sunt cele care renteazå, la deal ¿i munte, un rol important trebuie så îl aibå fermele mici, în care så se creeze produse specifice. Politicile MADR, care pânå acum au încurajat doar fermele mari de vaci cu lapte, ar trebui så se orienteze pe ambele direc¡ii, considerå ministrul Achim Irimescu. “Trebuie så vedem unde se ob¡ine performan¡a cea mai mare. Adicå, pentru produc¡ia industrialå, ar trebui så localizåm aceste ferme, în principal la câmpie. Pentru cå acolo, în mod sigur po¡i face produc¡ie competitivå. ¥n zona de munte, de¿i e laptele cel mai sånåtos ¿i mai bun, problema e cå nu sunt rase superperformante. Ar trebui încuraja¡i crescåtorii så treacå la rase perfomante. Odatå cu introducerea denumirii de produs montan, ar trebui så avem produse din zona de munte etichetate corespunzåtor ¿i så încurajåm consumatorul så cumpere astfel de produse. ¥n Germania ¿i Austria, avem lapte din Alpi ¿i lapte din Tirol, care este mai scump cu 20-30 de cen¡i pe litru, dar meritå, pentru cå e un lapte de calitate. Trebuie musai så men¡inem ¿i producåtorii mici, care sunt în måsurå så aducå venituri în zonele de deal ¿i munte”, puncteazå Irimescu. El este de pårere cå trebuie încurajatå cre¿terea vacilor de lapte la munte, dar pe un segment specific. “På¿unile montane, la peste 1.000 m altitudine, sunt pentru oi. La altitudini mai mici, ar fi ideal så fie mai ales vaca de carne, dar ¿i vaca de lapte, acolo unde renteazå. Sper ca pe viitor Ministerul så reu¿eascå så impunå o strategie.” Dacå politicile agricole vor orienta subven¡iile pe zonele geografice, separat pentru rasele de carne ¿i lapte, încetîncet se vor cerne ¿i fermele. De¿i politica agricolå a încurajat formarea de ferme de vaci de minim 10 capete, realitatea dovede¿te cå acestea nu apar. “S-a sperat cå în acest mod se va cre¿te numårul de animale. Când am fost în teritoriu, mi s-a solicitat så dåm bani ¿i la o vacå, dar în opinia mea, acela este un fel de ajutor social. Din 2017, am coborât Profitul agricol 45/2016

pragul pentru zona de munte la 5 vaci. De acum încolo, asta trebuie så fie politica, så încurajåm mica gospodårie så-¿i ia vaci performante. S-a dat ¿i ajutor de

minimis, de 5.000 lei cap de vacå, pentru juninci de raså, pentru cå ¿i ferma micå de familie trebuie så-¿i îmbunåtå¡eascå perfoman¡a. Trebuie så avem o viziune de perspectivå. Dacå un fermier nu face nimic så-¿i îmbunåtå¡eascå performan¡a, va fi în mod clar eliminat. Poate så aibå laptele cel mai bun din lume. Pia¡a cerne producåtorii.” Irimescu recunoa¿te cå, prin ajutorul dat pânå acum în zootehnie, s-au încurajat mai mult fermele cu numår mai mare de animale. “Så nu uitåm cå în România doar 200.000 de vaci, dintr-un total de 1,7 milioane, sunt în sistemul produc¡iei cu viabilitate economicå. Dacå ne uitåm la Suedia, ferma medie este de 500 vaci. Dacå ai teren suficient, poate så fie ¿i stabula¡ie liberå.”

Doar marii procesatori fac jocurile Mul¡i fermieri crescåtori de vaci de lapte se plâng cå în România sunt doar marii procesatori ¿i cå nu s-au încurajat micile fabrici de procesare. Nici måcar cele fåcute de fermieri. “Am avut o situa¡ie care prin SAPARD s-au fåcut multe proiecte. Gheorghe Flutur apreciazå cå 25% din proiectele SAPARD sunt în faliment. Au venit companii mari, care au acaparat pia¡a, ¿i atunci micii producåtori din procesarea laptelui au dispårut efectiv, pentru cå nu au fåcut fa¡å concuren¡ei. Un producåtor mare î¿i permite så aibå o altå marjå de profit. Câ¿tigå pu¡in, dar are cantitå¡i mari, iar mici producåtori, în concuren¡a cu cei mari, au ¿anse foarte reduse.” Ministrul Irimescu evitå så vorbeascå despre excesele fåcute de institu¡iile statului, îndeosebi de cele sanitar veterinare, care au ridicat, dupå hatârul lor, ¿tacheta exigen¡elor europene. Acum, singura ¿anså a micilor procesatori ar fi, potrivit lui Achim Irimescu, så realizeze produse de o calitate excep¡ionalå, pe care så o în¡eleagå consumatorul, så o aprecieze ¿i så cumpere. “¥n Fran¡a, consumatorul preferå så consume tot ce se produce la nivel local. La ei, e a¿a-numitul produs de fermå, pe care noi nu îl avem. Micii producåtori români nu s-au orientat rapid, a¿a cå au pierdut pia¡a. Asta e drama, cå aceste mici fabricu¡e de procesare erau foarte importante pentru concuren¡a cu multina¡ionalele. De exemplu, Raråul ¿i La Dorna au fost cumpårate de Lactalis ¿i s-a terminat cu concuren¡a. Eu cred cå totu¿i, Consiliul Concuren¡ei trebuia så fie mai atent la asta, pentru cå este practic monopol.” Ministrul este de pårere cå încet-încet se ajunge la o industrializare a produc¡iei agricole. “Ceea ce nu este în regulå, pentru cå un consumator are dreptul så aleagå între un produs standardizat dupå anumite reguli ¿i un produs realizat dupå o anumitå re¡etå, de o altå calitate ¿i alt pre¡. S-au fåcut unele erori, pentru cå în alte state sunt mici fåbricu¡e de procesare, care sunt încurajate. Cred cå Ministerul Agriculturii trebuia så-¿i joace rolul mult mai bine.“ Alina BARDAª 9


Agro-meteo

Recomandåri de specialitate

Caracteristici meteorologice

Caracteristici agrometeorologice

¥n intervalul 30 noiembrie - 06 decembrie 2016, vremea va intra într-un proces de încålzire treptatå, aceasta devenind normalå sub aspect termic, la nivelul întregii ¡åri. Temperatura medie diurnå a aerului va fi cuprinså între -8...3°C la începutul perioadei, abaterile termice negative fiind de 1...4°C ¿i -6...8°C în ultimele zile, valori apropiate de mediile multianuale, pe aproape întreg teritoriul agricol. Temperatura maximå a aerului se va situa între -4...10°C, în cea mai mare parte a regiunilor, iar cea minimå a aerului va oscila între -12...5°C, în majoritatea zonelor de culturå, fiind condi¡ii pentru producerea brumelor ¿i a înghe¡ului la suprafa¡a solului. Se întrevåd precipita¡ii predominant sub formå de ploi locale, dar ¿i mixte (ploaie, lapovi¡å ¿i ninsoare), acestea fiind înso¡ite de intensificåri temporare ale vântului, în aproape toate regiunile agricole ale ¡årii.

Rezerva de umiditate în stratul de sol 0-50 cm, în cultura grâului de toamnå, va prezenta valori satisfåcåtoare, apropiate de optim ¿i optime, în aproape toatå ¡ara. Deficite de apå în sol (secetå pedologicå moderatå ¿i puternicå) se vor înregistra în centrul ¿i sudul Dobrogei.

Starea de vegeta¡ie a culturilor agricole ¥n condi¡iile agrometeorologice men¡ionate, procesele de cre¿tere ¿i dezvoltare la culturile de toamnå vor evolua în general normal, în majoritatea zonelor de culturå. ¥n nordul ¿i centrul ¡årii, ritmurile vegetative ale plantelor se vor desfå¿ura lent, izolat fiind posibilå declan¿area stårii de repaus biologic. ¥n semånåturile înfiin¡ate în perioada optimå, starea de vegeta¡ie a plantelor se va men¡ine bunå ¿i medie, iar în culturile tardive, medie ¿i slabå. Culturile de orz ¿i grâu de toamnå î¿i vor continua råsårirea (60-100%), apari¡ia

 Finalizarea aråturilor adânci de toamnå, pe terenurile cu o bunå aprovizionare cu apå a solului;  Aplicarea îngrå¿åmintelor minerale (fosfor ¿i potasiu) la culturile de toamnå înfiin¡ate în epoca optimå;  Continuarea lucrårilor de între¡inere în planta¡iile pomicole ¿i viticole.

frunzei a treia (30-100%) ¿i înfrå¡irea (1080%), la nivelul întregului teritoriu agricol. ¥n func¡ie de data semånatului, rapi¡a se va afla în faza de dezvoltare a aparatului foliar (9-15 frunze), în cea mai mare parte a zonelor de culturå. La speciile pomi-viticole din majoritatea planta¡iilor se vor finaliza îngålbenirea ¿i cåderea fiziologicå a frunzelor, local înregistrându-se faza de repaus biologic. ¥n zilele fårå precipita¡ii, lucrårile agricole în câmp (aråturi, între¡inerea planta¡iilor pomi-viticole, fertilizåri etc.) se vor desfå¿ura în bune condi¡ii. Dumitru ANGHEL, Rodica TUDOR, Oana OPREA

SAATEN UNION ROMÂNIA SRL – este în cåutarea unei persoane dispuse så se alåture unei echipe tinere, tehnice ¿i cu un înalt grad de profesionalism. Dacå te consideri o asemenea persoanå, echipa noastrå te a¿teaptå: Titlul Jobului:

Manager Cercetare, Dezvoltare - Cereale påioase ¿i leguminoase. Descrierea postului:

Managerul de Cercetare – Dezvoltare:

Identificarea celor mai bune oportunitå¡i pentru dezvoltarea, organizarea, coordonarea ¿i controlul strategiilor de promovare a genotipurilor de cereale påioase (grâu, orz, triticale, secarå), a culturilor verzi (amestecuri – culturå secundarå) ¿i a leguminoaselor (mazåre, soia, lucernå).

- indentificå ¿i propune noile genotipuri pentru omologare, testare ¿i comercializare; realizeazå fi¿ele tehnice ale produselor selectate ¿i evalueazå pozi¡ionarea în pia¡å a acestora. - råspunde de implementarea produselor în re¡eaua de testare interna¡ionalå, în re¡eaua localå de testare ¿i de verificare în loturile demonstrative; - propune tehnologile de cultivare, pregåte¿te lansarea produselor ¿i instruie¿te echipa de vânzare.

Alocarea timpului este repartizatå astfel: - 40 % activitate birou; - 35% deplasåri în teren la fermieri ¿i la echipa de vânzare; - 15 % pregåtire probe; - 10 % deplasåri în afara ¡årii. Pozi¡ia are rela¡ii func¡ionale cu toate departamentele companiei ¿i anume: ameliorare, marketing, comercial, economic ¿i logistic.

CV-rile vor fi transmise pe adresa de email: adriana.basarabescu@saaten-union.ro 10

Cerin¡e: - Absolvent studii superioare agronomice studiile de doctorat reprezintå un avantaj; - Experien¡å pe o pozi¡ie similarå de minim 3 ani sau într-o func¡ie cu atribu¡ii asemånåtoare; - Bune abilitå¡i de comunicare, organizare, analizå ¿i management; - Cunoa¿terea limbii engleze (minim nivel mediu, scris – vorbit); - Bune abilitå¡i de operare MS Office (Word, Excel, Power –Point) - Disponibilitå¡i de deplasare în teren; - Permis valabil categoria B. Profitul agricol 45/2016


¥n culisele Buxellesului Organiza¡iile de producåtori au succes doar în Vest Un raport al Comisiei Europene scoate la ivealå, cu cifre, cât de pu¡in apetit pentru asociere au producåtorii de lapte din unele ¡åri foste comuniste, printre care ¿i România. Doar 11 state europene au organiza¡ii de producåtori care comercializeazå laptele în comun, iar majoritatea acestor tipuri de asociere (92%), se concentreazå în trei state: Germania, Fran¡a ¿i Italia. În total, în UE sunt 260 de organiza¡ii ale producåtorilor, care au vândut împreunå 13% din cantitatea totalå de lapte livratå în 2015. Restul se comercializeazå prin cooperative, individual sau în alte forme. Se pare cå re¡eta de succes pentru aceastå formå de asociere a gåsit-o Germania. Fermierii nem¡i au cea mai dezvoltatå re¡ea de organiza¡ii de producåtori, cu câte 100-250 de membri în medie. Mai mult, au trecut la unirea organiza¡iilor de producåtori în Asocia¡ii. Douå dintre aceste Asocia¡ii au negociat colectiv comercializarea a 5,5 milioane de tone de lapte în 2015. Fermierii nem¡i au patru astfel de Asocia¡ii ¿i par dispu¿i så mai înfiin¡eze ¿i altele. Care ar fi avantajele? Chestiona¡i printr-un sondaj, 70% dintre reprezentan¡ii organiza¡iilor de producåtori au spus cå au ob¡inut pre¡uri mai bune pentru membri. În afara negocierii pre¡ului, 80% dintre ele mai fac ¿i alte servicii: colectarea laptelui, controlul calitå¡ii, cumpårare în comun de inputuri. Anali¿tii care au fåcut raportul considerå cå ar fi bine ca aceste forme asociative så fie sus¡inute în continuare ¿i în ¡årile în care nu prea au succes, adicå în România ¿i Croa¡ia. Ei amintesc faptul cå fermierii nu ¿tiu prea multe despre avantajele pe care le aduc, cå în ¡årile din Est existå încå reticen¡å la asociere ¿i cå existå, poate, ¿i cam multå birocra¡ie. Raportul propune så se acorde sprijin financiar pentru crearea ¿i func¡ionarea organiza¡iilor de producåtori în continuare, så fie încurajate investi¡iile acestora în procesare ¿i så se dea acces mai mare la fonduri europene celor care se asociazå. ¥n Olanda, Malta, Slovenia, Danemarca, Irlanda, Austria, Suedia ¿i Finlanda, laptele se colecteazå ¿i se proceseazå în propor¡ie de peste 80% de cåtre cooperative. În Polonia, Portugalia, Italia, Germania, Cehia, Belgia ¿i Fran¡a, raportul este de 50-70%, iar în Ungaria, Spania, Lituania, Letonia ¿i Marea Britanie ajunge la 25-40%. La coada clasamentului sunt Grecia (10%), România (2%), Croa¡ia (2%), Bulgaria ¿i Cipru, unde majoriProfitul agricol 45/2016

tatea laptelui este colectat de procesatori. Comisia a analizat ¿i modul în care func¡ioneazå contractele obligatorii cu procesatorii care au fost introduse legislativ în 13 state, inclusiv în România. Concluzia este cå acestea acoperå doar 41% din livrårile de lapte din aceste state. În timp ce în Bulgaria, Fran¡a, Italia, Polonia ¿i România, contractele se aplicå doar rela¡iei dintre producåtori ¿i primul cumpåråtor, în alte state se aplicå ¿i intermediarilor care apar între procesator ¿i fermier. O altå diferen¡å este cå, în România, Ungaria, Bulgaria ¿i Portugalia durata minimå a contractele obligatorii este de ¿ase luni, în Italia ¿i Spania este de 1 an, iar în Fran¡a de 5 ani. Toate aceste date au fost analizate de Comisia Europeanå la trei ani de la implementarea a¿a-numitului “Pachet privind laptele”, o serie de måsuri destinate consolidårii producåtorului european de lactate în lan¡ul alimentar, prin oferirea de instrumente pentru negocieri colective. Comisarul Phil Hogan considerå cå pachetul de måsuri care a încurajat înfiin¡area de organiza¡ii de producåtori ¿i introducerea contractelor colective a avut efecte pozitive ¿i s-ar putea så fie extins ¿i dupå 2020. Veronica HUZA

Cronica evenimentelor anun¡ate

1-3 dec. - NISA, FRANºA Are loc congresul anual al EDA, asocia¡ia europeanå a producåtorilor de lapte (European Dairy Association). Comisarul Phil Hogan a confirmat participarea în ziua de 2 decembrie. 8 dec. - BUCUREªTI Are loc Adunarea Generalå Anualå a membrilor APPR. Se ¡ine în sala Rondå a hotelului Intercontinental din capitalå, începând cu ora 11:00. Cu aceastå ocazie, va fi ales un nou Consiliu Director, cu un mandat de 4 ani, ¿i vor fi trasate direc¡iile generale de ac¡iune ale APPR. 8 dec. - BUCUREªTI Are loc Congresul Fermieri pentru Fermieri, tot în sala Rondå a hotelului Intercontinental din capitalå, dar de la ora 15:30. ¥n cadrul congresului vor fi decernate ¿i premiile APPR “Porumbul de aur”, pentru cea mai mare recoltå de porumb, atât în culturå irigatå cât ¿i neirigatå. Va participa ¿i un specialist al institutului de cercetåri agricole Arvalis, din Fran¡a. 9-11 dec. - BACÅU Are loc VinEst, o expozi¡ie-burså de vinuri, care se desfå¿oarå la Centrul de Afaceri din municipiu. 13 dec. - BUCUREªTI Are loc Adunarea Generalå AIDER, aflatå la edi¡ia a doua. 26 feb - 2 mart. 2017 - Paris ¥n Parcul Expozi¡ional din Villepinte, lângå Paris, are loc expozi¡ia de ma¿ini agricole SIMA, cea mai mare expozi¡ie de profil din primåvara anului viitor. 6-9 aprilie 2017 - Jucu, Cluj ¥n Parcul Industrial Tetarom III va avea loc expozi¡ia Agraria. Aflatå la cea de a 23-a editie, este cel mai mare târg agricol din Transilvania 18-21 mai 2017 - Fundulea Va avea loc expozi¡ia AgriPlantaRomAgroTec, cea mai importantå expozi¡ie agricolå de la noi. 13


Politicå ¿i agriculturå USR promoveazå Agricultura Micilor Fermieri

asocia¡ii. ¥n axa LEADER la GAL-uri se dau punctaje în plus pentru asocia¡ii. S-au gândit aceste måsuri pentru ca oamenii så aibå un avantaj real atunci când se asociazå”, adaugå Cristian Ghinea.

Uniunea Salva¡i România (USR) a dedicat o parte din programul såu electoral ¿i agriculturii. De¿i la o primå vedere are imaginea unui PNDR ¿i Codul Civil Cre¿terea suprafe¡ei exploata¡iilor “partid urban”, USR ¿i-a orientat viziunea politicå spre ograda micilor fermieri. Programul, numit “Agricultura micilor fermieri”, vor- agricole ¿i restrângerea fenomenului be¿te despre nevoia satului românesc ¿i despre dezvoltarea ruralå. O agriculturii de subzisten¡å este o prioritate pentru USR, care dore¿te gåsirea ni¿å pe care celelalte partide mari au neglijat-o. USR nu aduce în discu¡ie mari proiecte precum iriga¡iile, cadastrul sau canalul Siret-Bårågan, ci ¿i-a conturat o strategie agricolå în patru puncte: ¥ncurajarea asocierii fermierilor, PNDR ¿i Codul Civil, Intrarea pe pia¡å ¿i Creditarea ¿i asisten¡a socialå. Cristian Ghinea, fost ministru al Fondurilor Europene în Guvernul Ciolo¿ ¿i candidat USR pentru Camera Deputa¡ilor, sus¡ine cå programul USR pleacå de la nevoia de a avea un spa¡iu rural în care familiile care tråiesc din agriculturå så poatå så aibå un trai îndestulåtor, så iaså pe pia¡å. Adicå så iaså din zona de subzisten¡å. “Dacå ne uitåm pe hår¡ile såråciei ¿i le suprapunem cu hår¡ile agricole, observåm cå acolo unde sunt ferme foarte mari, care dominå, acolo sunt ¿i pungile de såråcie. ªi atunci, noi credem cå resursele ¿i politicile publice trebuie orientate cåtre aceastå agriculturå de mijloc. Care înseamnå practic în jur de 12.000 euro produc¡ie standard pe an. Bineîn¡eles, asta fårå a avea ceva cu fermele foarte mari. Ne bucuråm cå sunt productive ¿i bine tehnologizate.” De¿i ministerul se nume¿te al Agriculturii ¿i Dezvoltårii Rurale, Cristian Ghinea considerå cå, de multe ori, partea de dezvoltare ruralå este uitatå. Poate de aceea, Ministerul Agriculturii ar trebui så devinå Ministerul Satului.

Încurajarea asocierii fermierilor Potrivit informa¡iilor publicate în programul USR, în România, doar 1% dintre fermieri sunt membrii unei asociat¡ii, comparativ cu media UE de peste 50%. Absen¡a asocierii nu se datoreazå mentalitå¡ilor (de ex: trauma comunismului), cât op¡iunilor economice care sunt oferite ¡åranilor. La momentul actual, asocierea duce frecvent la dubla impozitare (a aso14

cia¡iei ¿i a fermierului membru). Aceste obstacole trebuie înlåturate ¿i în locul lor impuse måsuri favorabile asocierii. USR încurajeazå îndeosebi asocierile între fermieri menite så le asigure accesul la pia¡å, la credite ¿i la negocieri colective cu producåtorii de semin¡e, de substan¡e chimice, de combustibil, mai scrie în programul politic. “Trebuie eliminate barierele fiscale. Am lucrat anul acesta când am fost în guvernul Ciolo¿. Era aceastå abera¡ie prin care un fermier care se asociazå avea dublå impozitare. Eu am fåcut cercetare pe partea de asocia¡ie în PNDR-ul trecut ¿i exista acest mit cå ¡åranul nu se asociazå pentru cå încå tråie¿te cu spaima CAP-ului, cå e o problemå de mentalitate, cå românul este individualist. Rezultatele cercetårii au aråtat cå nu e adevårat, problema era de fapt impozitarea. Oamenii aveau un calcul foarte ra¡ional ¿i pragmatic. Trebuie våzut ce oferea statul pentru ace¿ti oameni så se asocieze. Abia acum este o måsurå în PNDR pentru lan¡uri scurte ¿i care då punctaje în plus pentru

unor modalitå¡i de stimulare economicå ¿i chiar modificåri legislative (inclusiv prin modificarea Codului Civil). Potrivit USR, PNDR oferå o ¿anså de cre¿tere pentru fermierii de subzisten¡å ¿i de consolidare pentru ferma de familie. Dar, din påcate, pragul de eligibilitate la PNDR de 8.000 de euro produc¡ie standard îi laså pe 97% din fermieri fårå ajutor. De aceea, USR sus¡ine coborârea acestui prag la 4.000 de euro produc¡ie standard. Uniunea mai propune, în strategia sa, debirocratizarea PNDR, astfel încât måsurile de finan¡are existente så poatå fi accesate. “Este foarte greu pentru un ¡åran cu gospodårie micå så ob¡inå toate aprobårile, autoriza¡iile, fi¿ele, registrele cerute ¿i astfel, în fiecare an råmân zeci de milioane de euro necheltui¡i pentru cå nu se depun suficiente proiecte. Este necesar un audit al sistemului în urma cåruia så se acorde mult mai u¿or finan¡årile, så se elimine mult din aparatul birocratic al PNDR ¿i så fie accentuat controlul expost”, scrie în programul politic. Cristian Ghinea spune cå, prin coborârea pragului de produc¡ie standard pen-

O politicå orientatå în jurul GAL-urilor Politica USR de sus¡inere a micilor fermieri se bazeazå pe GAL-uri, care sunt våzute ca o mare speran¡å. “Eu sunt convins cå, dacå vom asista la o explozie a asocierilor în exerci¡iul bugetar european pânå în 2020, asta se va întâmpla prin GAL-uri. Pentru cå ele sunt instrumentul care strânge banii la un loc ¿i ¿tiu exact nevoile locale. Sunt o surså de dezvoltare pentru sate, ce pot fi libere de interven¡ii politice de la centru”, sus¡ine Ghinea. El considerå cå toate serviciile de consiliere, inclusiv Camerele agricole, ar trebui organizate în interiorul GAL-urilor. “Båtålia dintre partidele mari este cine så controleze aceste Camere. Trebuie så existe o structurå stabilå. Principiul în sine spre care trebuie så mergem este ca aceste Camere agricole så fie un fel de structurå paralelå de reprezentare a fermierilor. Ele nu trebuie så fie fåcute de stat, trebuie så nu fie fåcute de sus în jos. Pot så fie fåcute pe modelul GAL. Sau, chiar în interiorul GAL så existe aceste structuri de consiliere. Adicå acolo unde oamenii s-au organizat deja, tu vii ¿i le oferi fonduri pentru a-¿i orienta bine resursele. Ca så nu mai creem noi structuri birocratice pentru ca apoi så nu ¿tim ce så facem cu ele. Cum am fåcut ¿i cu Agen¡ia Montanå, de exemplu. Nu sunt convis cå avem nevoie de structuri noi, atâta vreme cât nu am fåcut o analizå pentru cele vechi pe care le plåtim.” Profitul agricol 45/2016


tru måsurile de investi¡ii îi va ajuta pe cei care tråiesc din agricultura de subzisten¡å så se mute în zona de fermå de familie. “Credem cå decizia Guvernului Ponta de a pune 8.000 euro prag minim a fost gre¿itå, pentru cå la¿i circa jumåtate de milion de poten¡iali beneficiari pe afarå. De ce så pui o barierå când nu te obligå nimeni? Când nevoia ar fi tocmai pentru aceste ferme mici? Ungaria, care are o agriculturå mult mai concentratå decât a noastrå, are un prag minim de 4.000 de euro. A fost o måsurå negânditå. Birocra¡ia de stat se gânde¿te cum îi este ei mai u¿or. Iar mai u¿or este så lucrezi cu ferme mari, ca så nu-¡i ba¡i capul cu cei mici. Vrem så schimbåm asta. Guvernul Ciolo¿ a demarat deja discu¡iile pentru modificarea PNDR, documenta¡ia este pregåtitå ¿i va include ¿i aceastå modificare.”

Intrarea pe pia¡å “Prin asociere, micii producåtori locali pot intra pe pia¡å prin intermediul unei organiza¡ii cu management profesionist ¿i putere de desfacere pe lan¡uri comerciale scurte (desfacere localå) sau lungi (desfacere na¡ionalå). Sus¡inem stimulentele pentru înfiin¡area de asocia¡ii între fermieri ¿i de parteneriate ale asocia¡iilor cu autoritå¡ile publice locale ¿i ONG-uri pentru o mai bunå integrare pe pia¡å a producåtorilor locali. Sus¡inem, de asemenea, asisten¡a financiarå acordatå fermierilor pentru stocarea ¿i procesarea produselor agricole la standardele UE ¿i serviciile de formare profesionalå, consiliere ¿i informare adaptate nevoilor fermierilor mici ¿i medii”, scrie în programul USR. Profitul agricol 45/2016

Reprezentantul USR mai spune cå, din cauza birocra¡iei, punctajele pe diverse måsuri obligå beneficiarii så adauge parteneri de care nu ai nevoie. “¥n loc så fie foarte clar lan¡ul scurt, se då punctaj suplimentar pentru al¡i intermediari, iar asta nu e bine. Toatå legisla¡ia noastrå e gânditå ca ¿i cum toate fermele ar avea 1.000 ha, toate abatoarele ar avea 150 de angaja¡i ¿i to¡i care produc lapte sau brânzeturi ar avea o produc¡ie de nu ¿tiu câte tone pe såptåmânå. ªi atunci îi distruge pe cei mici. De aceea, trebuie umblat la legisla¡ie ¿i la mentalitatea oamenilor care fac aceste controale ¿i care se våd ca ni¿te politi¿ti. ¥n loc så vinå cu ideea de a ajuta omul så respecte ni¿te standarde, ei vin så zicå “te-am prins.”

Creditarea ¿i asisten¡a socialå USR propune stabilirea unui fond de micro-creditare din fonduri na¡ionale, dedicat fermierilor de subzisten¡å (care nu sunt eligibili la PNDR). Aceste micro-credite s-ar acorda la dobânzi avantajoase ¿i ar lua în considerare situa¡iile specifice ale fermierilor în ceea ce prive¿te termenele de platå. “Fondurile de creditare ar putea asigura migrarea fermierilor mici cåtre culturi agricole de înaltå productivitate pe unitatea de suprafa¡å. În prezent, cele mai mari suprafe¡e de teren agricol aflate în aceste ferme mici sunt acoperite de culturi de câmp (cereale, plante oleaginoase). Prin programe de instruire ¿i microcreditare, micii fermieri î¿i pot folosi mai eficient påmânturile, trecând de la culturi de câmp cåtre legumiculturå, pomiculturå sau plante medicinale.

Mediul rural suferå, de asemenea, de lipsa serviciilor fundamentale dezvoltårii ¿i ie¿irii din såråcie, cum sunt sånåtatea ¿i învå¡åmântul. Prin urmare, toate måsurile economice ¿i legale adresate micilor fermieri trebuie corelate cu dimensiunea ruralå a pachetului anti-såråcie asumat de Guvern, care vizeazå cre¿terea accesului la servicii medicale ¿i de educa¡ie”, sunt propunerile USR din programul politic. Cristian Ghinea sus¡ine cå, în perioada cât a fost la Ministerul Fondurilor Europene, a semnat un acord cu Fondul European de Investi¡ii pentru un instrument de creditare din Programul Opera¡ional Competitivitate. “Program care presupune cå Fondul European de Investi¡ii va gândi condi¡iile de interven¡ie ¿i apoi va selecta una sau mai multe bånci locale pentru a distribui aceste credite. Sunt credite cu partajarea riscului ¿i cu subven¡ie pe dobândå. Colegii de la Agriculturå au zis cå e un model foarte bun ¿i l-au preluat în ideea de a face un instrument de creditare, pe care l-am pus de altfel în pachetul privind clasa de mijloc la sate, vor face un instrument separat pe PNDR. ªi, din câte ¿tiu eu, se lucreazå la el.” Potrivit fostului ministru, mai existå o idee paralelå, pentru cei foarte mici, så se facå un instrument de creditare din bani na¡ionali. “Acolo a¿ face întâi un program pilot, ca så vedem cum func¡ioneazå. Pentru cå zona de micro-creditare este foarte sensibilå ¿i nu prea o cunoa¿tem. Nu e acceptabil ca cei mai såraci dintre antreprenorii români så se împrumute la IFN-uri cu 25% dobândå.” Alina BARDAª 15


Via¡a companiilor

Timac Agro, bilan¡ ¿i ¡inte la aniversarea a 10 ani de activitate Echipa furnizorului de solu¡ii pentru nutri¡ie vegetalå a aniversat primul deceniu de activitate împreunå cu principalii parteneri, distribuitori ¿i fermieri. Timac Agro î¿i poate dubla cifra de afaceri pânå în 2020, considerå Adrian Drågan, director general, dacå firma devine numårul 1 atât în preferin¡ele clien¡ilor, cât ¿i ale angaja¡ilor. ¥n deschidere, Jorge Boucas, pre¿edintele grupului Roullier a felicitat performan¡ele filialele române¿ti, iar Daniel Roullier, fondatorul grupului, a transmis un mesaj video prin care a marcat performan¡ele filialei din România. Cu o cifrå de afaceri de 250 de milioane de euro, de la înfiin¡are, ¿i un portofoliu de 2.000 de clien¡i stabili, Timac Agro este partenerul fermierilor care investesc în tehnologie. Anul acesta compania a realizat o cifrå de afaceri de 36 de milioane de euro. ºinta este ca pânå în 2020 så î¿i dubleze cifra de afaceri. Iar acest lucru, crede managerul general Adrian Drågan, se va îndeplini dacå alte douå obiective vor fi atinse: “Noi, Timac Agro România, avem ambi¡ia så devenim numårul 1 în preferin¡ele clien¡ilor ¿i numårul 1 în preferin¡ele angaja¡ilor”. De altfel, echipa a cunoscut o dezvoltare spectaculoaså. În 2006, compania a început activitatea cu 10 persoane. Aståzi sunt 125 de angaja¡i în România ¿i încå zece în Republica Moldova. Managerii au fåcut ¿i o analizå de business a clien¡ilor. Cei care folosesc produsele companiei au un profit cu 35% mai mare fa¡å de cel al fermelor în care nu se 16

aplicå produsele. ¥ntr-un an mai dificil profitul colaboratorilor este ¿i cu 50% mai mare. Marius Marica, director de marketing, a marcat principalele caracteristici ale politicii comerciale: flexibilitatea termenului de platå ¿i o gamå variatå de produse adaptate pie¡ei. El a subliniat ¿i faptul cå Timac Agro a fost un pionier în privin¡a recomandårilor fåcute fermierilor de a-¿i face o cartare agrochimicå. “Majoritatea solurilor analizate sunt fertile, înså au o mare problemå. De¿i în laborator se vede o prezen¡å bunå a mineralelor – azot, fosfor, potasiu – acestea sunt blocate. În cele mai multe cazuri este vorba de lipsa vie¡ii microbiene care så lucreze cu aceste resurse pentru a le aduce în forme u¿or de absorbit pentru plantå”, a remarcat el. “Timac Agro România are în portofoliu exact produse care stimuleazå aceste procese ¿i via¡a microbianå din sol”, a completat managerul.

Practici în fertilizare A fost ¿i un moment de difuzare a unor informa¡ii utile fermierilor. Marica a vorbit, de exemplu, despre efectul aplicårii de sulfat de amoniu. Admite faptul cå aplica-

rea de sulfat de amoniu are ca efect o cre¿tere a produc¡iilor, dar remarcå ¿i efectul negativ, mai greu de observat. “Acest produs are o dublå reac¡ie acidå. Aceasta înseamnå cå plusul de produc¡ii ob¡inut de cele mai multe ori s-ar putea så nu provinå din azotul ¿i sulful administrate, ci din faptul cå ai for¡at humusul så î¡i dea mai mult în materie de nutrien¡i”, a punctat el. O altå observa¡ie fa¡å de practicile de fertilizare din România a fost legatå de faptul cå se måre¿te în mod exagerat doza de fosfor aplicatå în lipsa unei cartåri chimice. Este un fenomen observat mai ales în ultimul an, pe care managerul îl pune pe seama reducerii costurilor fertilizan¡ilor cu fosfor. Crearea de rezerve de fosfor în sol nu este un lucru råu, dar marea problemå, necon¿tientizatå în România, dar corect evaluatå în alte ¡åri, este legatå de faptul cå o cantitate exageratå de fosfor va duce la o deteriorare ecologicå a apelor. Marica subliniazå faptul cå Timac Agro a fost mereu un promotor al fertilizårii cu fosfor, dar le recomandå fermierilor efectuarea de analize agro-chimice. “¥n ultimii trei ani am realizat peste o mie de analize de sol. ¥n aproape 33% a rezultat cå fosforul este foarte bine aprovizionat”, a punctat Marius Marica. El a promis cå va difuza un material mai amplu despre rezultatele analizelor efectuate.

Puterea echipei Douå momente au o semnifica¡ie poate la fel de puternicå precum cele aproape douå ore de discursuri. ¥n momentul extragerii câ¿tigåtorului marelui premiu (un autoturism de teren Toyota Hilux), în urma unei campanii comerciale desfå¿urate de-a lungul anului, o explozie de bucurie a venit din salå. Totu¿i, nu era câ¿tigåtorul premiului. Era reprezentantul zonal al Timac Agro, ce se bucura ca de propriul câ¿tig. O calitate ce aratå valoarea echipei Timac Agro. Al doilea moment a urmat la scurt timp. Atunci când managerii au invitat echipa în fa¡a sålii s-a våzut cå numårul partenerilor principali este aproape egal cu cel al angaja¡ilor Timac. Adrian MIHAI adrian.mihai@agrinet.ro Profitul agricol 45/2016


Actualitatea în jude¡e Ploile îi încurcå pe fermierii din vestul ¡årii Timi¿

Situa¡ie criticå în câmp, la sfâr¿itul anului acesta. Din cauza ploilor în exces, peste 100 de litri pe metru påtrat, numai în octombrie, porumbul nu a putut fi recoltat, decât pe 40% din suprafa¡å, iar semånatul grâului s-a blocat. Fermierii încå mai sperå så poatå intra în câmp. “Umiditatea la porumb e de 17% ¿i nu se poate recolta. Nici combina nu func¡ioneazå bine. Apoi, porumbul trebuie uscat, cu cheltuielile de rigoare. Nu se poate intra nici cu tractorul pe câmp, fiindcå e moale påmântul. Situa¡ia este gravå, mai ales la semånatul grâului, fiindcå a trecut de mult perioada optimå”, a explicat Doru Petanec, directorul Direc¡iei Agricole. Dacå în toamna lui 2016, au fost semånate 135.000 de ha de grâu, pentru 2017 preconizåm 100.000 de ha. Fermierii spun cå în 2016, nivelul precipita¡iilor a fost dublu fa¡å de al¡i ani. Ei încearcå så recolteze pe por¡iuni, pe aco-

lo pe unde se poate intra cu ma¿ina. “Nu a mai fost o toamnå cu a¿a precipita¡ii de multå vreme. Totu¿i, încercåm så facem fa¡å, så nu cedåm. Au întârziat ¿i semånatul. Consumul de combustibil va cre¿te în luna decembrie ¿i la recoltat ¿i la transport. Randamentul va scådea, fiind ¿i ziua mai micå. Speråm så mai avem timp, så putem ara, så nu compromitem produc¡ia în 2016, fiindcå dacå nu faci aråturile toamna e grav”, a declarat Samson Popescu (foto), de la ferma Semisland din Cårpini¿. De obicei, în octombrie, ploua pânå la 30 de litri pe metru påtrat. De fapt, umiditate mare a fost de-a lungul întregului an, fiindcå a plouat mult în fiecare lunå. Pe de altå parte, 2016 a fost un an foarte bun. La porumb s-a ob¡inut ¿i peste 10.000 de kg/ha, la floarea soarelui, peste 3.500 kg, iar la soia ¿i 5.000 kg. Gh. MIRON

Mierea de la Barbo¿i se vinde pânå ¿i în Anglia Gala¡i

Apicultorii n-au cum så vândå toatå mierea, în pie¡ele din ora¿. ªtefan Culache (31 de ani), de exemplu, a descoperit o pia¡å foarte ofertantå: românii din Marea Britanie. “Sunt mul¡i pleca¡i acolo, la muncå. Unii ¿i-au deschis magazine cu produse române¿ti, de unde se aprovizioneazå al¡i români. Cåtre acele magazine livråm ¿i noi. Avem 150 de familii de albine în zona Barbo¿i (cartier semirural al ora¿ului Gala¡i - n.r.) ¿i producem suficient încât så putem trimite ¿i acolo. Sigur, între noi ¿i respectivii clien¡i existå o permanentå negociere a pre¡ului. Ei se plâng cå trebuie så plåteascå transportul mierii, de aici pânå în Marea Britanie ¿i ne cer så låsåm la pre¡. Noi låsåm, dar existå un prag sub care nu putem scådea. Spre exemplu, un borcan de 400 ml cu miere pleacå de la noi cu 13 Profitul agricol 45/2016

lei. ¥n Marea Britanie, pre¡ul aceluia¿i borcan este de ¿apte lire (aproape 37 de lei - n.r.). Dar ne în¡elegem, totu¿i, la pre¡ ¿i mie mi se pare cå pia¡a din Anglia are un poten¡ial mult mai mare decât al pie¡ei interne, în acest moment”, este de pårere ªtefan Culache. El apreciazå cå are ¿ansa de a lucra într-o exploata¡ie de familie în care investi¡iile au fost deja fåcute de pårin¡ii såi. “Este avantajul care îmi permite så lucrez curat. Sunt ¿i mul¡i tineri apicultori afla¡i la început de drum, care le dau albinelor zahår, pentru a-¿i reduce cheltuielile ¿i så recolteze mai multå miere. Nui bine cå fac a¿a, dar…. Eu nu sunt nevoit så gândesc a¿a. Pot så ies pe pia¡å cu miere produså a¿a cum trebuie”. Gabriel KOLBAY 19


ACTUALITATEA ÎN JUDEºE Timi¿

Timi¿orenii vor primi påmânt så î¿i cultive legume ¿i fructe Alexander Degianski, directorul Sta¡iunii Didactice ¿i Experimentale din cadrul USAMVB, vrea så ofere timi¿orenilor care locuiesc la bloc loturi între 250 ¿i 400 metri påtra¡i, pentru a cultiva legume pentru familie. “Vrem så lotizåm o suprafa¡å din terenul sta¡iunii ¿i så oferim orå¿enilor posibilitatea så-¿i petreacå câteva ore în aer liber ¿i så producå legume proaspete pentru ei ¿i familiile lor”, a explicat Degianski. Terenurile vor fi dotate cu utilitå¡ile necesare: cabane din lemn, apå curentå ¿i re¡ele de electricitate. Deocamdatå, nu s-a stabilit regimul în care vor fi date aceste terenuri orå¿enilor. Gh. MIRON corespondent Regiunea de Vest

Nostalgia sistemelor de iriga¡ii de altådatå Boto¿ani

¥n lipsa unor sisteme de iriga¡ii, seceta a pârjolit în acest an aproape jumåtate din jude¡, în ciuda faptului cå Boto¿aniul este al doilea jude¡, la nivel na¡ional, ca suprafa¡å de luciu de apå. Dacå în timpul regimului comunist, în mai toate zonele din jude¡ erau sisteme de iriga¡ii, dupå cåderea regimului acestea au început så fie demontate ¿i valorificate pe pia¡a neagrå. A¿a se face cå în Boto¿ani mai sunt azi doar douå sisteme administrate de stat: Ripiceni-Stânca ¿i Horia-Liveni-Manoleasa. Dar sunt total nefunc¡ionale. Primul nu a mai fost utilizatå din 1993, iar cel de-al doilea, din 2004. Singurele suprafe¡e irigate din jude¡ sunt administrate de douå organiza¡ii ale udåtorilor, înfiin¡ate la Conce¿ti-Hude¿ti ¿i Curte¿ti, care acoperå aproximativ 2.000 de hectare. Potrivit prefectului Dan Nechifor, o a treia organiza¡ie, din zona Mihålå¿eni, a declan¿at deja procedurile de înfiin¡are a unui sistem de iriga¡ii pentru aproximativ 6.000 de hectare ¿i va solicita punerea în func¡iune a

amenajårii Horia-Liveni-Manoleasa. Reprezentan¡ii ANIF au promis cå vor face repara¡ii în perioada imediat urmåtoare la acest sistem, astfel încât så poatå fi pus în func¡iune chiar din primåvarå. Alte patru astfel organiza¡ii ¿i-au manifestat interesul, în zonele Stânca, Såveni, Håne¿ti ¿i în aval de Cåtåmårå¿ti.

AGXECUTIVE recruteazå pentru clientul såu, companie interna¡ionalå specializatå în nutri¡ie ¿i sånåtate animalå, aflatå în plinå dezvoltare,

Area Sales Manager Zootehnist. AGXECUTIVE oferå servicii integrate în sfera resurselor umane cu focus exclusiv pe sectorul agribusiness, devenind astfel leaderul recrutårii în domeniu. AGXECUTIVE vine cu o nouå viziune asupra procesului de recrutare a profesioni¿tilor din agribusiness. Descrierea jobului  Atingerea obiectivelor de vânzåri în regiunea alocatå (Dolj, Dâmbovi¡a, Prahova, Ialomi¡a, Bråila, Gala¡i, Tulcea);  Planificarea vizitelor la clien¡i ¿i oferirea de consultan¡å tehnico-comercialå;  Cunoa¿terea, promovarea ¿i respectarea politicii comerciale;  Men¡inerea rela¡iilor cu clien¡ii existen¡i, prospectarea pie¡ei ¿i extinderea portofoliului de clien¡i;  Dezvoltarea parteneriatelor de business cu clien¡ii din zona alocatå (existen¡i ¿i clien¡i noi);  Urmårirea respectårii termenelor de platå de cåtre clien¡i;  Participarea la evenimentele de business/marketing care au loc în zona alocatå;  ¥ntocmirea ¿i transmiterea periodicå a rapoartelor de activitate;  Reprezintå interesele companiei în rela¡iile cu ter¡ii.

Candidatul ideal Profilul candidatului: Experien¡a necesarå: minimum 4 ani în ferme zootehnice (ferme porci, vaci, påsåri-segmente vizate) sau domenii conexe; Aptitudini specifice: competen¡e tehnice ¿i comerciale în raport de 50%-50%, cuno¿tin¡e privind sectorul agricol, în special, cuno¿tin¡e privind ciclul de produc¡ie în cre¿terea ¿i îngrå¿area animalelor, supraveghere, control, organizare, consultan¡å tehnicå, urmårire performan¡å în ferme, mediu, biosecuritate, furaje etc.; Aptitudini IT: Abilitå¡i bune de operare calculator (MsOffice, email); Permis cat. B; Aptitudini ¿i abilitå¡i: Bune abilitå¡i comerciale, de comunicare ¿i rela¡ionare; Disponibilitate fizicå la muncå de teren; Atitudine constructivå; Rezultate orientate spre performan¡å; Gândire strategicå, analiticå ¿i viziune globalå; Integritate, onestitate; Rigurozitate ¿i responsabilitate; Bune abilitå¡i de rezolvare a problemelor; Bune abilitå¡i de organizare a timpului, prioritå¡ilor.

Pentru rela¡ii suplimentare: +40 (743) 488 018 A¿teptåm CV-ul dvs la adresa : cristina.milea@agxecutive@com 20

Profitul agricol 45/2016


ACTUALITATEA ÎN JUDEºE

Direc¡iile Agricole - ce-au fost ¿i ce-au ajuns ¥n ultimii ani, Direc¡iile Agricole Jude¡ene au fost golite de atribu¡ii ¿i responsabilitå¡i. Institu¡ia care cândva era întruchiparea Ministerului în teritoriu, a ajuns aståzi så lucreze cu câ¡iva oameni, care nici ei nu ¿tiu cât vor mai rezista în acest sistem. Ideea descentralizårii, atât de des invocatå, nu a fåcut altceva decât så måreascå distan¡a dintre institu¡iile statului ¿i fermieri. Pe vremuri, un director de DADR era våzut ca un fel de ministru al agriculturii la el în jude¡. Aståzi, lucrurile nu mai stau a¿a. “Aceastå func¡ie s-a denaturat mult în ultimul timp. Iar asta nu din cauza noastrå, ci a conducerii Ministerului, care a fost extrem de variatå ca rota¡ie a mini¿trilor”, spune Corneliu Vasilescu, director al Direc¡iei Agricole Arge¿, om cu state vechi în agriculturå. “Fiecare a venit cu câte o pårere. Unii, cå e bunå Direc¡ia Agricolå, al¡ii, cå trebuie desfiin¡atå. Dar când apare câte un minimis sau vreo lege, cum e Legea 17 sau când e nevoie de date statistice, de exemplu, våd cå la noi vin”, a adåugat acesta.

ANCA, APIA ¿i AFIR au preluat “felii” din activitatea DADR Pânå în anii 2000, Direc¡iile agricole coordonau tot ce ¡inea de agriculturå în jude¡. Prima agen¡ie, nou apårutå în ordine cronologicå, a fost Agen¡ia Na¡ionalå de Consultan¡å Agricolå. Personalul noii agen¡ii a fost decupat din numårul de salaria¡i ai Direc¡iei generale pentru agriculturå. Odatå cu intrarea în UE, o parte importantå a activitå¡ii Direc¡iilor agricole a

Agriculturii. Activitatea fitosanitarå a fost preluatå, la Bucure¿ti, de Autoritatea Na¡ionalå Fitosanitarå. Activitatea de inspec¡ie, verificare ¿i de control a fost preluatå, de asemenea, la Bucure¿ti, prin înfiin¡area Direc¡iei Monitorizare Inspec¡ii, Verificare ¿i Control în cadrul Ministerului Agriculturii. Activitatea de inspec¡ie în domeniul zootehniei a revenit la Agen¡ia Na¡ionalå de Zootehnie, tot la Bucure¿ti. A¿adar, vorbim frumos despre descentralizare, dar promovåm “centralismul democratic” de pe vremea lui Gheorghiu Dej ¿i Petru Groza. Problema nu este nici pe departe una de orgoliu, ci de distan¡area deciziei de via¡a realå a fermelor.

O anexå pentru furnizarea de date statistice ¥n pofida tuturor schimbårilor ¿i restructurårilor pe care le-au suferit, Direc¡iile pentru Agriculturå ¿i Dezvoltare Ruralå au råmas ¿i la aceastå orå principalul furnizor de date statistice al ministerului din jude¡. Pornind de la colectarea de date privind însåmân¡årile de toamnå ¿i de primåvarå, suprafe¡ele ¿i speciile cultivate, diversele autoriza¡ii de depozitare, plantare ¿i defri¿are ¿i pânå la statisticile privind situa¡iile de urgen¡å, calamitå¡ile ¿i monitorizarea, toate acestea intrå sub pålåria unei Direc¡ii agricole. La ora actualå, sunt peste 500 de acte normative (legi, hotårâri sau ordonan¡e de guvern, ordine de ministru sau ordine interministeriale), în care Direc¡iile pentru Agriculturå sunt men¡ionate. Cu toate acestea, direc¡iile agricole au råmas limitate mai ales la informa¡ii statistice pentru Ministerul Agriculturii. Cei de la Bucure¿ti se ocupå cu implementarea politicilor ¿i strategiei agricole. Direc¡iile agricole mai au unele competen¡e pe Legea 17/2014, privind vânzarea de terenuri în extravilan. Profitul agricol 45/2016

fost transferatå cåtre agen¡iile de plå¡i. Subven¡iile pe suprafa¡å au fost preluate de cåtre APIA, în timp ce proiectele cu finan¡are europeanå au intrat în atribu¡iile AFIR. A¿a au pierdut direc¡iile agricole o parte din atribu¡iile pe care le aveau ¿i, odatå cu ele, o parte din autoritate ¿i din oameni.

Am asistat la o centralizare a atribu¡iilor la Bucure¿ti Pierderea de atribu¡ii de-abia avea så înceapå, dupå înfiin¡area agen¡iilor care se ocupå de banii ¿i proiectele europene. ¥n 2010, prin Legea 283, au fost organizate a¿a-numitele Camere Agricole, trecute sub oblåduirea Consiliilor Jude¡ene, cu patrimoniul aferent. O loviturå grea a fost apari¡ia Legii 139/2014, de reorganizare a Ministerului

A mai råmas 10% din personal ¥n ultimii ani, în urma multiplelor restructuråri a plecat din Direc¡iile Jude¡ene pentru Agriculturå cea mai mare parte din personal. Au råmas doar 10% din angaja¡ii din perioada 2005-2010. De exemplu, Direc¡ia agricolå din Arge¿ avea în serviciu peste 200 de persoane în anul 2005. “Erau în fiecare comunå câte 1-2 ingineri”, spune Cornel Vasilescu, director al DADR Arge¿. “ªi apoi, au venit «cataclismele», dupå cum bine le ¿tie ¿i lumea”. Aståzi, direc¡ia agricolå func¡ioneazå cu 12 oameni, în care este inclus ¿i personalul contractual. Adicå ¿oferul. ¥n Giurgiu, aceea¿i situa¡ie. “Pânå în 2010, Direc¡ia agricolå avea 98 de oameni. Acum am mai råmas 9 cu F to¡ii”, declarå Petra Ochi¿or, direcAlice DÅNILÅ 21


ACTUALITATEA ÎN JUDEºE

tor al DADR Giurgiu. “La Arad suntem aståzi 8 persoane pentru 78 de comune, cât are întreg jude¡ul”, explicå Ioan Martin, director al DADR. “Pânå în 2006 eram 95 de oameni, câte unul pentru fiecare comunå, iar pânå în 2010 eram organiza¡i pe compartimente. Aståzi nu mai e chiar a¿a”, a adåugat acesta. Nici în Mehedin¡i situa¡ia nu este mai bunå. Din 112 oameni cu care Direc¡ia agricolå î¿i desfå¿ura activitatea în 2005, aståzi a mai råmas cu 13. “ Speråm totu¿i cå, odatå cu reintroducerea Camerelor agricole jude¡ene în structura Direc¡iilor agricole ¿i revenirea Inspec¡iilor, acest lucru så se rezolve”, declarå ªtefan Råceanu, director DADR. “A¿teptåm apari¡ia normelor pentru legea votatå în varå, care tot întârzie så aparå”, a adåugat acesta.

F

Nu mai ai cu cine, dar nici cu ce O altå mare problemå cu care se confruntå în ultimii ani Direc¡iile agricole, în afara crizei de personal, este cea a dotårii tehnice ¿i a logisticii. Tehnicå de calcul depå¿itå, calculatoare care nu au mai fost reînnoite în ultimul deceniu ¿i ma¿ini care demult ar fi trebuit schimbate. Asta în cazul în care, în jude¡ul respectiv, direc¡ia agricolå mai are ma¿inå în dotare. “¥n ceea ce prive¿te dotarea cu calculatoare, am tot primit ce s-a redistribuit de la alte institu¡ii. ¥nså multe dintre acestea sunt depå¿ite ¿i nici nu mai suportå programele cu care ar trebui så lucråm, måcar la nivel 3 (nivel mediu)”, explicå Petra Ochi¿or. “Nu mai vorbim de mijloacele de deplasare în teren. Ma¿ini nu mai sunt, 22

ori cele care au råmas sunt depå¿ite atât tehnic, fizic, cât ¿i moral.” De aceea¿i pårere este ¿i ªtefan Råceanu, director DADR Mehedin¡i. “O mare problemå, în afarå de lipsa personalului, este logistica: de la biroticå ¿i tehnica de calcul, pânå la mijloacele de deplasare în teren”. “Am spus în repetate rânduri ¿i am ¿i transmis cå este imposibil så mai continuåm ¿i så mai putem face fa¡å sarcinilor pe care leam tot primit, în condi¡iile acestea. Speråm cå cineva ne va da ascultare”, a adåugat Petra Ochi¿or.

Nici directorii nu mai sunt ce-au fost Pânå la Revolu¡ie ¿i chiar câ¡iva ani buni dupå, directorii Direc¡iilor agricole erau, oricât de formal, vicepre¿edin¡i ai

Consiliilor Jude¡ene. Erau privi¡i ca un ministru al agriculturii la ei în jude¡. Dar acum situa¡ia e alta. “¥nainte de 2008, 2010, un director de Direc¡ie agricolå avea o putere mai mare ¿i un spectru de activitate mai larg. Aceste atribu¡ii i le conferea fi¿a postului. Aståzi lucrurile nu mai stau a¿a”, spune Petra Ochi¿or. “Iar acest lucru se vede ¿i prin faptul cå avem discrepan¡e tot mai mari în tot ce înseamnå colaborare cu primåriile ¿i alte institu¡ii ale statului”. ªi ªtefan Råceanu î¿i dore¿te o colaborare mai bunå cu unitå¡ile administrativ-teritoriale, mai ales când vine vorba despre date statistice ¿i situa¡ii de urgen¡å /calamitate. Acum încearcå så li se dea o speran¡å, odatå cu votarea Legii 157, prin care camerele agricole jude¡ene se desfiin¡eazå, iar compartimentul de inspec¡ie reintrå în subordinea direc¡iilor agricole. “Sper cå astfel vom acoperi un spectru mai mare de activitå¡i din domeniul agricol, cu atribu¡iile ¿i responsabilitå¡ile aferente, pe lângå ceea ce fåceam înainte. ªi nici acelea nu erau pu¡ine”, declarå ªtefan Råceanu. ¥nså normele de aplicare nu au fost încå publicate. Iar apoi, reorganizarea ¿i reacomodarea vor consuma ¿i ele timp. Cå la noi, întotdeauna se lucreazå ¿i pe simpatii (mai mult sau mai pu¡in politice). Timp în care directorii vor råmân, în acela¿i cadru, chipurile cu o parte din putere recâ¿tigatå.

Nivelul salariilor. Ultima, dar nu cea din urmå problemå O problemå stringentå pentru angaja¡ii unei Direc¡ii agricole sunt salariile mici. Iar pentru un director, de aici decurg greutå¡ile de a atrage for¡a de muncå, mai ales din rândul tinerilor speciali¿ti. Pe måsurå ce angaja¡ii ies la pensie, direc¡iile agricole se confruntå cu problema ocupårii acelui post. “Nu am så må feresc ¿i am så spun cå noi suntem cel mai prost salariza¡i din sistemul de agriculturå”, declarå Cornel Vasilescu, de la DADR Arge¿. “Iar acest lucru, så ¿ti¡i, se reflectå ¿i în activitatea colegilor, în interesul lor ¿i în randament. Fiecare acum cautå så î¿i gåseascå un loc mai bine remunerat. Dacå sunt 1-2 locuri libere, nu vine nimeni de la alte institu¡ii. To¡i se uitå la APIA sau la AFIR, unde sunt alte salarii. Cine så vinå pe bani mai pu¡ini?”, se întreabå Vasilescu. De exemplu, pentru ocuparea unui post de consilier superior, candidatul trebuie så aibå minim 9 ani vechime în domeniu. “Dupå ce se ob¡ine cu greu organizarea unui concurs pentru ocuparea acelui post, nimeni nu vine så-l ocupe. Evident, din cauza salariilor”, explicå Petra Ochi¿or. “Un post de acest gen nu este pentru un debutant, ci pentru un om cu experien¡å. Iar banii pe care statul îi oferå unui specialist de acest gen nu sunt deloc atractivi. De aceea, direc¡iile agricole se confruntå cu problema atragerii de personal”, a completat aceasta. Profitul agricol 45/2016


Cereale ¿i plante tehnice

Cifrele oficiale ale produc¡iei vegetale din 2016 Ministerul Agriculturii a informat Agerpres în legåturå cu cifrele statistice oficiale ale produc¡iei la principalele cereale ¿i plante tehnice din anul acesta. Cum cifrele nu au fost încå publicate pe site-ul oficial al MADR, am considerat util så le prezentåm cititorilor no¿tri. MADR precizeazå cå datele privind recolta de porumb, floarea soarelui, soia, sfeclå ¿i cartofi mai pot suferi modificåri pânå la finele anului, deoarece lucrårile de recoltare nu au fost finalizate în totalitate. Grâu ¿i secarå. Produc¡ia a crescut cu 6% fa¡å de 2015. S-a recoltat în total o suprafa¡å de 2,077 mil. ha. (anul trecut - 2,11 mil. ha.). Produc¡ia totalå este de 8,484 mil. tone. Anul trecut s-au recoltat 7,98 mil. tone de grâu. Produc¡ia medie pe hectar trece de 4 tone (anul trecut - 3,77 tone). Cea mai mare produc¡ie medie a fost ob¡inutå în 2015 - 3,84 tone la hectar, în 2011 - 3,68 tone la hectar, în 2014 - 3,58 tone la hectar ¿i în 2008 - 3,40 tone la hectar. Orzoaicå (de toamnå ¿i de primåvarå). Produc¡ia totalizeazå 621.085 tone, fa¡å de 551.203 tone anul trecut, iar cea de ovåz 337.965 tone, în scådere u¿oarå fa¡å de 344.223 tone anul trecut. Floarea soarelui. Datele operative ale ministerului indicå o produc¡ie de 1,88 mil. tone pentru 2016, cu o medie de aproape 1,9 tone, în cre¿tere fa¡å de anul trecut când produc¡ia a fost de 1,78 mil. tone. Suprafa¡a recoltatå “a sårit” u¿or de un milion de hectare în acest an. ¥n 2015, produc¡ia medie a fost de 1,76 tone la hectar, iar suprafa¡a recoltatå s-a Profitul agricol 45/2016

ridicat tot la un milion de hectare. ªi în cazul florii soarelui, România va avea o disponibilitate de export, în condi¡iile în care necesarul de consum totalizeazå doar 750.000 de tone. Porumb boabe. Recolta din acest an, de 8,47 de mil. tone, ceva mai pu¡in fa¡å de 2015, cu doar 5,6%. ¥n vara acestui an a fost o secetå puternicå. S-au înregistrat doar 25% precipita¡ii, în raport cu 2014, când recolta de porumb a fost de 11,3 mil. tone. ¥n 2015 a fost raportatå o produc¡ie totalå de porumb de 8,98 mil. tone. Produc¡ia medie la porumb boabe de pe 2,17 mil. ha recoltate pânå la 15 noiembrie se ridicå la 3,9 tone, în cre¿tere fa¡å de randamentul de 3,4 tone realizat anul trecut de pe 2,6 mil. ha. Necesarul intern de porumb se ridicå la 4,5 mil. tone, ceea ce oferå posibilitå¡i semnificative de export. Numai în primele 7 luni din acest an au fost exportate 1,363 mil. tone de porumb. Rapi¡a. ¥n acest an s-a ob¡inut o recoltå de 1,267 mil. tone, fa¡å de numai 919.473 tone anul trecut, înså de pe o suprafa¡å cu aproape 90.000 de hectare mai mare decât în 2015, respectiv 455.494 hectare. ¥n acest context, ¿i produc¡ia ob¡inutå la rapi¡å este de departe cea mai bunå din ultimii 10 ani, cu o medie de aproape 2,8 tone/ha. ¥n 2015, s-au recoltat 367.885 hectare cu rapi¡å, cu un randament de 2,5 tone/ha.

Pericol de înghe¡ la însåmân¡årile de toamnå Ploile severe care au întârziat lucrårile de însåmân¡are a cerealelor în unele pår¡i din Europa de Est ar putea afecta culturile mai pu¡in dezvoltate pe fondul temperaturilor scåzute, sub nivelul normal, estimat pentru aceastå regiune, se aratå într-o analizå a Bloomberg.

¥n sud-vestul Rusiei, Ucraina ¿i statele de pe malul estic al Mårii Negre este a¿teptatå o vreme mai rece decât de obicei pânå în 25 noiembrie, a anun¡at organismul de prognoze agricole al Comisiei Europene. Varia¡iile zilnice de temperaturå vor fi în principal între minus 6 grade Celsius ¿i minus 2 grade Celsius, în timp ce sunt estimate temperaturi minime de sub 10 grade Celsius în regiune. ¥n unele pår¡i ale Europei de Est ploile abundente au împiedicat, de asemenea, însåmân¡årile de toamnå, în special în România, nordul Bulgariei, Ungaria, Slovenia ¿i centrul Croa¡iei. Deoarece lucrårile de însåmân¡are încå sunt în desfå¿urare în aceste regiuni, culturile mai pu¡in dezvoltate sunt mai vulnerabile la înghe¡, se aratå în raportul MARS. Institu¡ia mai estimeazå cå în decembrie, ianuarie ¿i februarie va fi probabil mai cald decât de obicei în nordul Europei ¿i în regiunea mediteraneanå. De asemenea, însåmân¡årile sunt întârziate în nordul, vestul, centrul ¿i estul Europei, precum ¿i în sudul Rusiei, din cauza condi¡iilor meteo nefavorabile, apreciazå MARS. ¥n schimb, în sud-estul Fran¡ei, Italia, Anglia, Danemarca, sudul Suediei ¿i în statele baltice, condi¡iile sunt adecvate astfel încât însåmân¡årile så se poatå realiza la timp, aratå raportul MARS. Agerpres, 23 noiembrie

25


CEREALE ªI PLANTE TEHNICE Zilele porumbului, în Fran¡a Såptåmâna trecutå, la Avignon, un ora¿ cochet din sudul Fran¡ei, s-a ¡inut congresul “Zilele porumbului 2016”. Este un eveniment de anvergurå, la care a participat ¿i o delega¡ie a APPR. Congresul este organizat de Confedera¡ia Europeanå a Producåtorilor de Porumb - CEPM, sub sloganul “Porumbul în inima alimenta¡iei”. Prezen¡a numeroaså a delega¡iei române a fost remarcatå în câteva rânduri de organizatori. Peste 20.000 de hectare lucreazå împreunå fermierii români care au fost la eveniment. A fost acolo pre¿edintele Arnaud Perrein (Sopema), vicepre¿edintele Adrian Mocanu (Agrianca), Bi¡å Råcman (Råcman SRL), Cristian Gheorghe ¿i Cosmin Gheorghe (Agromcos), Daniel Gheordunescu (Agro Gheordunescu), Gheorghe Alexandru (Somalex), Marian Ciuruc (Agroind Foc¿ani), Marius Mihai (Silcomar 2000), Sergio Antunes ¿i Alexandru Sima (Agricom Borcea), Traian Ghinoiu (SA Agroprest Båle¿ti) ¿i Viorel ªotîrcå (De Vis Agro). Am remarcat ¿i men¡ionarea în prezentåri, a succesului pe care l-a avut Congresul European al Sorgului, ce s-a desfå¿urat la Bucure¿ti. ¥n privin¡a Politicii Agricole Comune putem så ståm “lini¿ti¡i”. Noua PAC nu a creat probleme doar în România. Pre¿edintele CEPM, remarca, fåcând haz de necaz, cå o satisfac¡ie legatå de PAC tot existå: nu func¡ioneazå în nici o ¡arå. O dezbatere importantå s-a învârtit în jurul compara¡iei agriculturii europene cu cea din SUA. Gheorghe Alexandru se întreba retoric, cum aratå o întâlnire similarå peste ocean. Ei cu cine se mai comparå? Vizita a fost folositå de fermierii români ¿i pentru a cunoa¿te agricultura francezå. A fost vizitatå o fermå de lavandå ¿i grâu, o cramå ¿i o cooperativå ce de¡ine ¿i o afacere în produc¡ia de semin¡e. Mai multe informa¡ii despre toate aceste subiecte ve¡i putea citi în numerele urmåtoare ale revistei. Adrian MIHAI

26

Factorii favorizan¡i pentru apari¡ia septoriozei la cerealele påioase Cristina BUNESCU, manager departament tehnic BASF divizia de protec¡ia plantelor Adesea, atacul de Septoria tritici îi ia prin surprindere pe agricultori. Primele simptome sunt deseori ignorate, sau aproape imposibil de detectat, mai ales dacå apar în toamnå. Mul¡i agricultori a¿teaptå ca atacul så se producå dupå intrarea în vegeta¡ie din primåvarå. ¥nså, odatå ce infec¡ia s-a produs, este greu de eradicat. De aceea, metodele cele mai bune de combatere sunt tratamentele preventive.

tate, densitatea la semånat ¿i agrotehnica aplicatå. O temperaturå de 15-20°C ¿i o umiditate mai mare de 70% reprezintå condi¡iile optime pentru dezvoltarea agen¡ilor patogeni din genul Septoria. Fermierii ¿tiu cå utilizarea unei doze mai mari de azot favorizeazå dezvoltarea puternicå a plantelor. Dar dacå se folose¿te azot în cantitå¡i mai mari, în condi¡ii de densitate ridicatå la semånat, cre¿te semnificativ riscul de infec¡ie a culturii de cereale cu agen¡i fitopatogeni. Rota¡ia ra¡ionalå a culturilor ¿i lucrårile solului influen¡eazå în mod direct cantitatea de spori care pot provoca infec¡ii ulterioare.

Cum se produce atacul Septorioza apare frecvent în România. Boala se råspânde¿te prin spori. Ace¿tia sunt råspândi¡i de la o frunzå la alta prin picåturile de ploaie. Se lipesc din nou de frunze, germineazå ¿i exploreazå, pânå când gåsesc stomatele. Cresc între celulele din interiorul frunzei ¿i, odatå fixa¡i, încep så le omoare. Con¡inutul celular se scurge ¿i e preluat apoi de ciupercå, pentru a produce ¿i mai mul¡i spori. Procesul ucide frunza, opre¿te fotosinteza, iar planta produce mai pu¡ine zaharuri care så contribuie la umplerea boabelor. Boala, cunoscutå ¿i sub numele de påtare brunå a grâului, are impact direct asupra produc¡iei. Pierderile pot ajunge cu u¿urin¡å ¿i la 30%. O asemenea pierdere de produc¡ie poate så fie co¿marul oricårui fermier care nu adoptå måsurile corecte. De aceea, agricultorii trebuie så î¿i facå încå din toamnå un plan de combatere integrat, prin care så poatå asigura protec¡ia corespunzåtoare pe tot ciclul de vegeta¡ie al culturilor de cereale påioase.

Factori favorizan¡i Apari¡ia unui atac de septoriozå e favorizatå de câ¡iva factori: temperaturå ¿i umidi-

Cum î¿i pot proteja fermierii culturile? Alegerea momentului optim pentru efectuarea tratamentului este esen¡ialå. Pentru a proteja pe deplin cultura, sunt necesare trei tratamente: unul timpuriu, în sezon, pentru a preveni dezvoltarea epidemiei; al doilea are scopul de a proteja frunzele superioare, iar al treilea este pentru protec¡ia spicului în curs de dezvoltare ¿i a calitå¡ii boabelor. Fungicidele pot ajuta în protec¡ia culturilor ¿i în cre¿terea produc¡iei, dar trebuie utilizate corect. Gândi¡i-vå la boala pe care încerca¡i så o preveni¡i, utiliza¡i fungicidul corespunzåtor ¿i alege¡i momentul optim. Nu aplica¡i succesiv aceea¿i substan¡å activå, în mod repetat, pentru cå agentul patogen va cåpåta rezisten¡å. Acesta nu e un joc de noroc. Utilizarea neglijentå a unui fungicid eficient va ucide doar tulpinile sensibile ale ciupercii. Va mai trece doar pu¡in timp pânå când tulpinile rezistente vor câ¿tiga lupta. Profitul agricol 45/2016


CEREALE ªI PLANTE TEHNICE

DuPont Pioneer: floarea-soarelui este o culturå strategicå Cererea de ulei de floarea-soarelui este în cre¿tere la nivel global. Pentru cå popula¡ia globului cre¿te ¿i obiceiurile de consum se modificå. Indice al dezvoltårii unei societå¡i, uleiurile vegetale înlocuiesc gråsimile animale. Aceastå tendin¡å face din floarea-soarelui o culturå strategicå pentru DuPont Pioneer, spune Thibaut Chirouzes, directorul european pentru oleaginoase al companiei. Thibaut Chirouzes locuie¿te în Elve¡ia ¿i spune cå îi face plåcere så vinå în România, deoarece aici se aflå cea mai semnificativå pia¡å de floarea-soarelui din Uniunea Europeanå, cu o suprafa¡å de un milion de hectare anual. Pre¡ul florii-soarelui la nivel mondial se stabile¿te în bazinul Mårii Negre, dar nu de România, ci de Rusia ¿i Ucraina, cei mai mari producåtori. “Investim în cercetarea florii-soarelui pentru cå este o culturå strategicå pentru Pioneer. Este a doua culturå dupå porumb, în Europa, ca venituri ¿i volum”, spune Thibaut Chirouzes. “DuPont Pioneer este lider de pia¡å în România la oleaginoase ¿i de¡ine cote importante în toate ¡årile europene.”

De ce este o culturå strategicå? Directorul DuPont Pioneer spune cå, în ultimii zece ani, consumul de ulei de floarea-soarelui a crescut de la 10 milioane de tone la 15 milioane de tone la nivel global. Iar tendin¡a se va men¡ine. “Consumul cre¿te deoarece se schimbå obiceiurile de consum. Pe unele pie¡e cum ar fi India ¿i China, cre¿te consumul de ulei de floarea-soarelui, dar ei nu måresc ¿i produc¡ia, ceea ce înseamnå cå vor cre¿te exporturile din Europa”. În plus, uleiul de floarea-soarelui ar putea så taie o felie importantå din pia¡a uleiului de palmier, care este tot mai mult asociat cu distrugerea pådurilor, la nivelul percep¡iei publice. Alte argumente pentru cre¿terea consumului de ulei linoleic sunt legate de sånåtate. “Uleiul linoleic are con¡inut redus de gråsimi saturate, e îmbogå¡it cu vitamina A, iar uleiurile high-oleice au o stabilitate oxidativå, fårå hidrogenare, ceea ce le recomandå pentru pråjire”. Profitul agricol 45/2016

Chiar dacå în România, în acest moment, traderii nu plåtesc un bonus suficent de mare pentru floarea-soarelui high-oleicå fa¡å de cea linoleicå, pe termen lung, Thibaut Chirouzes crede cå cererea la nivel global pentru acest tip de floare va urca. Nu doar cre¿terea consumului la nivel global face din floarea-soarelui o culturå strategicå pentru Pioneer. Faptul cå hibrizii companiei au o toleran¡å mare la secetå este un alt argument. Este printre culturile care pot da produc¡ii bune chiar ¿i în zonele aride ¿i semi-aride. “Suprafa¡a de floarea-soarelui a crescut în Europa ¿i råmâne stabilå în România la un milion de hectare. Consider cå este o culturå care va continua så ocupe un loc important mai ales în zona Mårii Negre. Poate chiar va cre¿te”.

¥n ce direc¡ie merge cercetarea DuPont Pioneer Ca så sublinieze cå Pioneer considerå floarea-soarelui o culturå strategicå, Thibaut Chirouzes a vorbit pe larg despre centrul multicrop din Sevilla, un centru de cercetare unic în lume, o investi¡ie de 10 milioane de euro, inaugurat recent, un fel de accelerator gigant al inova¡iei. Acolo se vor crea inclusiv hibrizi de floarea-soarelui pentru pia¡a din Europa, într-un ritm de douå ori mai rapid.

De¿i discu¡ia despre cum se creeazå un nou hibrid a fost una extrem de interesantå ¿i complexå, ne vom opri asupra obiectivelor pe care le are Pioneer, pentru programele de cercetare pentru floareasoarelui. Asta deoarece merg mânå în mânå cu cererile de pe pia¡å. Dupå cum preciza Maria Cîrjå, directorul de marketing, hibrizii cu toleran¡å la lupoaie au fost crea¡i ca råspuns la nevoile fermierilor din România. Thibaut Chirouzes a punctat principalele direc¡ii pe care merge acum cercetarea ¿i ameliorarea. Se mizeazå în continuare pe cre¿terea productivitå¡ii. Un alt aspect urmårit este introducerea caracterelor defensive, adicå a unor elemente de protec¡ie împotriva bolilor ¿i a dåunåtorilor, iar aici direc¡iile de cercetare vizeazå rezisten¡a la manå ¿i la lupoaie, dar ¿i la verticillium, ruginå ¿i Phomopsis. Importantå este ¿i toleran¡a superioarå la secetå. Nu în ultimul rând, conteazå adaptarea localå a produselor, de aceea existå 100.000 de loturi de testare doar în Europa. “Hibridul cel mai bun din România are ceva din România, ceva din Egipt, ceva din Turcia, ceva din toate zonele cu climat arid ¿i semiarid. De aceea, în anii foarte seceto¿i sau seceto¿i ne deta¿åm sermnificativ de competitori, ca produc¡ie. Aceasta este cheia simplå a succesului nostru”, spune Jean Ionescu, directorul comercial al DuPont Pioneer. Veronica HUZA

27


CEREALE ªI PLANTE TEHNICE

Pioneer: Floarea-soarelui poate aduce un venit de 1.000 de euro/ha Floarea-soarelui a fost cultura vedetå a acestui an în România, în viziunea DuPont Pioneer. Cu randamente medii de 2,1 t/ha, o cre¿tere a produc¡iei de 19,2% ¿i pre¡uri de 1,45-1,5 lei pe kilogram în port, floarea-soarelui a adus profituri bune. Datele au fost prezentate de Maria Cîrjå, directorul de marketing DuPont Pioneer. Produc¡ia din acest an a fost cu 2 milioane de tone mai mare fa¡å de cea de anul trecut. Pre¡ul în schimb a cunoscut fluctua¡ii, unele semnificative, în ultimii ¿ase ani. “Dacå în 2010 un kilogram se vindea cu 1,2 lei, în 2012 a ajuns la 1,8 lei, iar aståzi este 1,4-1,5 lei pe kilogram. În fiecare an, cel mai bun pre¡ a fost în lunile martie-mai, deci înainte de produc¡ia anului urmåtor. Cei care au avut posibilitatea så stocheze floarea-soarelui ¿i så o vândå în anul urmåtor au câ¿tigat mai mult”, spune Maria Cîrjå. Exporturile au fost de 1.099.348 tone în 2015, iar importurile de 189.252 tone. Cumpåråm mai ales semin¡e speciale, destinate industriei de panifica¡ie. În ceea ce prive¿te uleiurile, am vândut în exterior peste 188.000 tone ¿i am cumpårat în jur de 44.000 tone. Suprafa¡a cultivatå cu floarea-soarelui a fost în acest an de 1.027.000 hectare, conform Pioneer. Acum zece ani era aprope la fel, de 1.024.000 ha. Doar în 2007, din cauza secetei, suprafa¡a a scåzut la 652.000 ha. Dar în 2011 ajunsese iarå¿i la 909.000 ha. Iar din 2012 a råmas relativ stabilå pânå în prezent, în jurul cifrei de 1 milion de hectare. Aproape jumåtate din aceastå suprafa¡å, 445.000 ha, este cultivatå cu såmân¡å Pioneer. Existå 25 de ferme în România care cultivå fiecare peste 1.000 de hectare de floare-soarelui. Alte 306 ferme cultivå suprafe¡e între 300 ¿i 1.000 de hectare, iar 1.729 exploata¡ii pun floarea-soarelui pe câte 100-300 ha. La polul opus, 22.470 de ferme cultivå doar câte 10 hectare. 28

Interesant de remarcat cå 2.000 de ferme cultivå jumåtate din suprafa¡a totalå cu floarea-soarelui. Cea mai importantå zonå de cultivare este sud-estul ¡årii, dar ¿i vestul stå bine. Vizavi de cei mai valoro¿i hibrizi de pe pia¡å, adicå cei mai bine vându¡i, pe primele douå locuri se aflå produsele Pioneer, conform unui studiu Kleffmann. Este vorba despre hibrizii P64LE25 ¿i P64LE99, care s-au cultivat pe 34% din suprafa¡å. Produc¡iile lor au ajuns în acest an la 4,9 t/ha în jude¡ul Alba, la 4,8 tone în Insula Mare a Bråilei ¿i la 4,2 tone în Timi¿. “Floarea-soarelui este cultura la care investe¿ti cel mai pu¡in. Cu 1,8-2 tone/ha î¡i sco¡i costurile medii, iar restul este profit. Cu o cheltuialå de 3.000 de lei pe hectarul de floarea-soarelui, po¡i så câ¿tigi peste 4.000 de lei”, întåre¿te Jean Ionescu, directorul comercial al DuPont Pioneer. Pentru anul viitor, echipa Pioneer previzioneazå aceea¿i suprafa¡å de floare-soarelui, poate cu mici scåderi, deoarece s-au cultivat 750.000 de hectare cu rapi¡å, iar cele douå culturi merg în corela¡ie. Veronica HUZA Profitul agricol 45/2016


CEREALE ªI PLANTE TEHNICE

Tehnologia sorgului - se poate face performan¡å? Cultivarea sorgului face parte din toate scenariile privind cultura plantelor în condi¡iile încålzirii globale. ªi totu¿i, sorgul nu este marea speran¡å a fermierilor afla¡i în zonele aride. ¥n Africa, de exemplu, s-au cultivat în 2014 cca. 29 milioane ha cu sorg, cu o produc¡ie medie de 1 t/ha, în timp ce porumbul a ocupat aproape 37 milioane ha (128%) cu o produc¡ie dublå, de 2 t/ha. Acest lucru se explicå prin faptul cå porumbul este mai productiv decât sorgul în condi¡iile unor restric¡ii moderate de apå. Eficacitatea utilizårii apei de cåtre sorg depinde foarte mult de condi¡iile pedoclimatice locale: a) ¥n Fran¡a, pe solurile calcaroase din departamentul Charente Maritime (locul de origine al coniacului), produc¡ia de porumb o întrece pe cea de sorg când apa disponibilå din ploi ¿i iriga¡ii depå¿e¿te valoarea de 100 mm. b) ¥n nordul Italiei, cerin¡ele de apå ale sorgului sunt de 150 - 390 mm, în func¡ie de textura solului. c) La Miro¿i în Arge¿, când precipita¡iile din iunie-august au fost de 170 mm, produc¡ia medie de porumb a fost de 8,7 t/ha, iar cea de sorg de numai 7 t/ha. d) ¥n Statele Unite sorgul este mai pu¡in profitabil acolo unde produc¡ia de porumb depå¿e¿te 5 t/ha. Så admitem cå asiståm la fenomenul de încålzire globalå ¿i va trebui så cultivåm specii, soiuri ¿i hibrizi mai rezisten¡i la secetå. Trebuie så ne gândim bine care sunt condi¡iile în care sorgul poate fi o op¡iune viabilå pentru fermierii români. Lucru destul de greu de acceptat azi, chiar ca ipotezå de lucru, deoarece sunt multe informa¡ii contradictorii. Så analizåm câteva elemente tehnologice. Rota¡ia. ¥n Statele Unite sorgul este considerat o bunå premergåtoare, deoarece produc¡ia cre¿te la soia semånatå dupå sorg ¿i se reduce îmburuienarea. Scåderea numårului de buruieni se datoreazå ¿i exudatelor radiculare (în special substan¡a numitå sorgoleone), care au un efect asemånåtor cu al unor erbicide aplicate la pregåtirea patului germinativ. Din acest motiv, în regiunile cu pu¡ine precipita¡ii grâul urmeazå dupå Profitul agricol 45/2016

sorg numai dupå ce terenul råmâne un an pârloagå. ¥n Fran¡a, sorgul poate intra în diferite tipuri de rota¡ie, care favorizeazå protec¡ia integratå a buruienilor, bolilor ¿i dåunåtorilor ¿i asigurå profitabilitatea: sorg grâu - floarea-soarelui - grâu - floareasoarelui. Se observå cå sorgul nu pune probleme grâului. ¥n România sorgul este adesea considerat o premergåtoare dificilå pentru

D a n i e l N i c a , f e r m i e r, C å l å r a ¿ i

culturile de toamnå, din cauza capacitå¡ii mari a sistemului radicular de absorb¡ie a apei ¿i elementelor nutritive, care laså temporar terenul secåtuit. Fertilizarea. De¿i consumul specific de elemente nutritive este asemånåtor cu cel al porumbului (consum mare de azot ¿i mic de fosfor ¿i potasiu), dozele folosite sunt de regulå mai mici. Produc¡ii de 7-8 t/ha se ob¡in pe cernoziomurile din Ucraina (4% humus), cu o fertilizare echilibratå, dar moderatå, de N60P60K60. Fårå fertilizare, produc¡ia a fost de 5,4 t/ha. Frac¡ia principalå de azot trebuie aplicatå în perioada de 6-8 frunze. Controlul buruienilor este unul din punctele cheie ale tehnologiei sorgului. Oferta teoreticå este bogatå: combatere chimicå, mecanicå, favorizarea competi¡iei cu buruienile prin reducerea distan¡ei între rânduri. ¥n UE sunt omologate (deci se pot folosi), un numår dublu de molecule fa¡å de România. La noi sunt omologate 2,4 D, dicamba, prosulfuron, S-metolaclor, pendimentalin ¿i terbutilazin. ¥n schimb nu este

omologat Concep III, un antidot care protejeazå plantulele de sorg în curs de råsårire de efectul erbicidelor preemergente (S-metolaclor). Din acest motiv, unii distribuitori au tratat semin¡ele de sorg în Ungaria. Alegerea hibrizilor. Una din problemele ce pot apare la cultura sorgului este umiditatea la recoltare. Chiar în sudul ¡årii, în majoritatea anilor este nevoie de un uscåtor, deoarece recoltarea începe la umiditå¡i mari, frunzele sunt încå verzi, iar semin¡ele de sorg trebuie påstrate la 13% umiditate. ¥n unele cazuri, utilizarea hibrizilor timpurii face posibilå recoltarea fårå ajutorul desican¡ilor. Densitatea. Toleran¡a la secetå a hibrizilor de sorg trebuie puså în valoare prin tehnologii adecvate. Alegerea gre¿itå a densitå¡ii poate penaliza semnificativ produc¡ia. Ce variante avem? La primul congres european al sorgului desfå¿urat la Bucure¿ti în 3-4 noiembrie, Brent Bean, directorul ¿tiin¡ific al unei firme de cercetare din Texas (USA Sorghum Checkoff), a aråtat cå se poate ob¡ine aceea¿i produc¡ie cu densitå¡i foarte diferite: 6,55 t/ha la o densitate de 75.000 plante/ha, 6,83 t/ha la 150.000 plante/ha ¿i 6,72 t/ha la 225.000 plante/ha. A¿adar, atunci când condi¡iile pedoclimatice sunt nefavorabile, se poate face economie la consumul de såmân¡å. ¥n concluzie, densitatea trebuie aleaså în func¡ie de poten¡ialul de produc¡ie al parcelei: 75.000 plante/ha la produc¡ii planificate de 3,4-5,3 t/ha, 125.000 plante/ha pentru un obiectiv de 5,3-8,5 t/ha ¿i 225.000 plante/ha pentru produc¡ii de peste 11,2 t/ha. Unul din cei mai importan¡i cultivatori de sorg din România, Daniel Nica din Cålåra¿i (foto), a observat cå produc¡iile mari, de 7 t/ha, le ob¡ine cu densitå¡ile recomandate de Euralis, de 300.000 b.g./ha. O posibilå explica¡ie este aceasta: când intervine seceta, plantele de sorg nu sunt foarte afectate de densitå¡ile mari. Paniculele au mai pu¡ine boabe, scade MMB ¿i se formeazå mai pu¡ini fra¡i (copili) fertili. Se pot folosi densitå¡i mari, în speran¡a cå seceta nu va fi severå ¿i plusul de densitate va determina ob¡inerea unor recolte mai mari. Horia Victor HÅLMÅJAN 31


CEREALE ªI PLANTE TEHNICE

Cine face jocurile pe pia¡a mondialå a sorgului Sorgul este a cincea cerealå cultivatå la nivel mondial. Originar din Africa Ecuatorialå, sorgul a mai fost numit ¿i planta-cåmilå, pentru adaptabilitatea sa la clima caldå ¿i uscatå. Rådåcinile secundare ale sorgului sunt de douå ori mai mari decât cele ale porumbului, la aceea¿i vârstå. Utilizarea sa multiplå ¿i profitabilitatea au fåcut din sorg o culturå în care î¿i pun speran¡a mul¡i fermieri. Anual, aproximativ 42 milioane ha sunt cultivate cu sorg, din care 65% doar pe continentul african. India se aflå pe al doilea loc, cu 13%. Produc¡ia anualå de sorg se ridicå în fiecare an la 62 de mil. de tone. ¥n jur de 40% din aceasta este utilizatå pentru consumul uman, majoritatea în Africa ¿i Asia; 45% din produc¡ia de sorg este utilizatå în industria furajelor. China ¿i SUA, cei doi mari jucåtori de pe pia¡a sorgului De¿i se aflå pe locul trei ca suprafa¡å cultivatå cu sorg, cu doar 7% din suprafa¡a totalå, SUA reprezintå la ora actualå cel mai mare producåtor de sorg la nivel global. 19% din produc¡ia totalå este ob¡inutå de SUA, fiind urmate de Nigeria, India, Mexic ¿i Sudan. La nivel global, în fiecare an sunt comercializate între 7 ¿i 11 milioane de tone de sorg. Totodatå, SUA sunt ¿i cel mai mare exportator de sorg al lumii, locurile doi ¿i trei fiind ocupate de Argentina ¿i Australia. ¥n ultimii trei ani, China a devenit cel mai mare importator de sorg, depå¿ind Japonia ¿i Mexicul. Pânå în 2013, pia¡a chinezå a sorgului a fost una destul de echilibratå. ¥nså cererea semnificativå din partea sectorului producåtor de furaje, aflatå în cre¿tere constantå, a fåcut ca deficitul de produc¡ie så creascå exponen¡ial. Dacå pânå în 2013, prezen¡a Chinei pe pia¡a mondialå de comer¡ cu sorg era una destul de limitatå, odatå cu explozia consumului de carne, importurile au devenit vitale. ¥n perioada 2011-2015, suprafe¡ele cultivate cu sorg din China au fost extinse cu 24%, iar întreaga pro32

duc¡ie de sorg a înregistrat o cre¿tere de 50%. ¥nså tot nu a fost suficient. Anual, numai în sectorul industriei de alimentare, chinezii consumå între 2 ¿i 3 mil. de tone. ¥n acela¿i timp, consumul de sorg furajer a crescut ¿i el,

for¡ând astfel China så devinå cel mai mare importator pe aceastå pia¡å. Un apogeu pe pia¡a sorgului a fost înregistrat în 2014-2015, când au fost comercializate peste 11 mil. de tone la nivel global. Dintre acestea, 77% au reprezentat numai tranzac¡ii SUAChina. ¥n perioada respectivå, chinezii au procesat aproape 13 mil. tone de sorg. Orice fluctua¡ie de pe pia¡a sorgului este influen¡atå de gigantul asiatic ¿i de politica sa agricolå. Trendul Chinei pentru perioada 20152016, dar ¿i pentru 2017 este de a scådea gradual importul de sorg ¿i de a cre¿te produc¡ia internå. Sorgul pe pia¡a europeanå ¥n Europa, la aceastå orå, sunt cultivate 650.000 ha cu sorg. Doar 1% din suprafa¡a totalå la nivel mondial. Din acestea, 450.000 ha sunt cultivate cu sorg boabe, restul cu sorg furajer. Cei mai mari producåtori de

sorg boabe la nivelul UE sunt Fran¡a (40.000-70.000 t/an) ¿i Italia (30.00050.000 t/an), urmate de România, Spania, Ungaria ¿i Bulgaria. ¥n acela¿i timp, Rusia ¿i Ucraina lucreazå împreunå o suprafa¡å totalå de 300.000 ha. ¥n ceea ce prive¿te sorgul siloz, ¡årile membre UE lucreazå o suprafa¡å totalå de 60.000 ha, în timp ce Rusia ¿i Ucraina 140.000 ha. Cel mai mare consumator ¿i importator de sorg european este Spania, urmatå îndeaproape de Italia ¿i Benelux. Volumul de sorg importat produs în

afara UE variazå în func¡ie ¿i de disponibilitatea altor materii prime pentru furaj în stocuri. ºårile UE se aflå în primii 5 mari importatori de sorg ai lumii. Numai anul trecut, acestea au importat 150.000 t. 75% din aceastå cantitate provine din Ucraina (al 4-lea exportator de sorg al lumii). ¥n 2015, comer¡ul cu sorg între statele membre UE a ajuns la 158.000 tone. Sorgul semin¡e în lume Cei mai mari producåtori ¿i exportatori de sorg pentru semin¡e sunt tot Statele Unite ale Americii (40.000 ha, 110.000 tone) ¿i Argentina (17.000 ha, 30.000 tone). ¥n cadrul UE sunt cultivate 1.000-1.500 ha cu loturi semincere de sorg. Francezii sunt cei mai mari producåtori ¿i exportatori de semin¡e certificate. Pe o suprafa¡å de 750 de ha, Fran¡a multiplicå peste 60 de varietå¡i ¿i exportå 1.700 de tone. Alice DÅNILÅ Profitul agricol 45/2016


Cre¿terea animalelor EuroTier då ora exactå în zootehnie Târgul EuroTier a avut loc în perioada 15-18 noiembrie, la Hanovra. EuroTier se adreseazå în primul rând fermierilor care vor så facå performan¡å în afacerea lor. Expozi¡ia faraonicå de la Hanovra este o surså excelentå de informare. Se organizeazå o datå la doi ani, împreunå cu EnergyDecentral, o expozi¡ie dedicatå tehnologiilor din domeniul resurselor energetice neconven¡ionale. Edi¡ia a 12-a a fost cea mai mare de pânå acum, din toate punctele de vedere, crede Corina Mare¿, director la DLG InterMarketing. Au venit 2.629 de expozan¡i, din 58 de ¡åri. ¥n primele trei zile au fost 163.000 de vizitatori din 174 de ¡åri, din totalul de 195 de state independente. Au intrat pe por¡ile expozi¡iei 36.000 de vizitatori stråini. Deci, unul din cinci vizitatori era stråin. Acest lucru înseamnå cå lumea vrea så se informeze. Emil Neac¿a, managerul fermei zootehnice de la Hårman, ce apar¡ine Institutului Cartofului de la Bra¿ov, era extaziat de ce våzuse. ªi nu venea pentru prima datå. “Avem o fermå de taurine Bål¡atå Româneascå ¿i una de curci. Ambele apar¡in statului. Eu må ocup de ameliorare ¿i de geneticå. Hanovra este vârful expozi¡iilor la nivel mondial. Aici po¡i så compari performan¡ele din geneticå. Uneori ne gândim câte bariere mai putem depå¿i în fiecare an. Fermierul care nu vine la Hanovra nu existå. Dacå nu expui la Hanovra, nu e¿ti. Aici e locul unde se vede progresul cu ochiul liber”, spune directorul Neac¿a. E greu de spus ce te poate impresiona mai întâi în aceastå aglomerare de tehnologii robotizate. Nu ¿tii la care så te opre¿ti mai întâi: Big Dutchman, cu bucåtåriile germane pentru porci, sau la Tierwagen, Weda, Klimadan, Hogslat, Gestal, Kuhn, Trioliet, Strautmann, Zunhammer, Fliegl, Joskin... Hartmann a luat medalie de argint pentru un tocåtor de paie care se plimbå pe deasupra vacilor ¿i laså un a¿ternut proaspåt în fiecare cu¿etå. Sau poate preferi saltelele produse de Patura, Siepmann, Jourdain. Dar parcå la Kraiburg am våzut saltele mai moi ¿i to¡i crescåtorii le probau. 34

Gåinile se întorc la bateriile care le “streseazå”? Tehnologiile ¿i utilajele pentru cre¿terea påsårilor se prezintå o datå la patru ani la EuroTier. Anul acesta au fost trei hale dedicate numai tehnologiilor avicole - incubatoare, sisteme de încålzire, de hrånire a puilor, instala¡ii de climatizare, robo¡i de stivuit ouå etc. Printre expozan¡i am re¡inut: Potters, Skov, Big Dutchman, VDL Agrotech, Landweco, Sanovo... Radu Antohe, medic veterinar, a remarcat cå se revine la cre¿terea gåinilor în baterii, fiindcå sistemul liber de cre¿tere la sol prezintå riscuri de îmbolnåvire. “Fermele de cre¿tere intensivå pun accent tot mai mult pe bunåstarea påsårilor. M-a surprins calitatea furajelor, tot mai sofisticate. Am constatat revenirea la tehnologia cre¿terii påsårilor în baterii, pentru a evita bolile. Se valorificå tot mai mult dejec¡iile în instala¡iile de biogaz tot mai diversificate. Am sesizat o preocupare mai insistentå pentru controlul costurilor. Orice concept de inovare în agriculturå se verificå prin profitul din fermå.

Trebuie pregåtire profesionalå permanentå în agriculturå, ca så putem ¡ine pasul cu aceste inova¡ii din domeniu”, spune Radu Antohe.

Geneticå de vârf ¿i robo¡i de muls EuroTier a prezentat în boxe vreo 70 de vaci Holstein, Charolais, Angus, Galloway, vreo 30 de oi Suffolk, Merinos ¿i Dorper. WWS, GGI, CRV ¿i Semex ¿i-au etalat performan¡ele taurilor prin intermediul vacilor expuse. Tehnologiile de muls predominau: BouMatic, GEA, Lely, Delaval, Galacteea Group... “Am vrut så intråm în contact cu mai mul¡i producåtori de utilaje”, spune Zoltan Haller, pre¿edintele Asocia¡iei Bål¡atå Româneascå tip Simmental de la Bra¿ov. “La echipamente, am våzut tehnologii noi. Le-am fotografiat ¿i le-am postat pe Facebook pentru to¡i membrii asocia-

Profitul agricol 45/2016


¡iei noastre. ¥i informåm astfel în timp real ¿i prin pagina de pe Internet. Am avut o discu¡ie interesantå ¿i cu reprezentan¡ii DLG, pentru cå în 2017 vom participa la Agraria, unde va fi cea mai mare expozi¡ie de zootehnie. ¥n ce prive¿te genetica, am våzut pre¡uri de 3.000 de euro pentru o vacå la prima lacta¡ie, cu performan¡e apropiate de ceea ce avem ¿i noi. Diferå poate sistemul german de cre¿tere fa¡å de al nostru. Pentru ferma mea, a¿ prefera un robot de alåptat vi¡ei, care folose¿te lapte proaspåt ¿i lapte praf, separat sau combinat. Tehnologia ne uime¿te mereu. Trebuie så spun cå robo¡ii Lely pentru muls råmân cei mai buni din lume”. Mircea Dumitru, fermier din Stupini, Bra¿ov, instaleazå robo¡i Lely în grajdul lui. “Vin de mul¡i ani la Hanovra. Trebuie så adoptåm tehnici cât mai noi ¿i så avem cât mai pu¡ini angaja¡i, ca så ob¡inem profituri mai mari. Nem¡ii au recunoscut cå ace¿ti robo¡i olandezi sunt cei mai buni. Ofertele de tehnologii noi sunt impresionante. Am 200 de vaci ¿i sper cå în anul 2017 vom instala robo¡ii”.

Inova¡ia este prezentå ca un ¿urub fårå sfâr¿it Pe 14 noiembrie, a avut loc festivitatea de premiere a celor mai profitabile inova¡ii. Erau 25 de nominalizåri. A fost pentru prima datå când concuren¡ii nu au ¿tiut dacå vor primi sau nu medalii. Se vede, la Hanovra, o permanentå dorin¡å de a perfec¡iona lucrurile. Se då multå aten¡ie reglajelor fine privind tot ce Profitul agricol 45/2016

înseamnå inputuri, pentru controlul cre¿terii animalelor. Este vorba de sisteme foarte flexibile ¿i sensibile de evaluare a produsului final.

Taxi pentru lapte Am mai våzut un sistem de evaluare a calitå¡ii apei potabile, cu men¡inerea constantå a temperaturii. Remarcabil este ¿i sistemul de transport al laptelui, supranumit “taxi de lapte”, pentru alåptarea vi¡eilor. Evalueazå permanent consumul pentru fiecare vi¡el. Cu medalie de aur a fost råsplåtit ¿i dispozitivul de reglare a consumurilor vi¡elului: cantitatea de apå båutå, intervalul orar, cantitatea de furaj consumat, timpul de rumegare, cu sistem de måsurare a mi¿cårilor, pentru a stabili starea de sånåtate a fiecårui vi¡el. Vi¡eiii nu erau încå monitoriza¡i suficient, comparativ cu vacile.

Aducem cererea fa¡å în fa¡å cu oferta “Marea noastrå provocare este så atragem vizitatori specializa¡i”, spune Corina Mare¿. “Aducem astfel, fa¡å în fa¡å, cererea cu oferta, pentru a face transfer de cuno¿tin¡e, de inova¡ii, în beneficiul fermierilor. Firme din Germania, Austria ¿i din Olanda au luat medalii de aur. A existat o comisie interna¡ionalå pentru acordarea medaliilor”. DLG are peste 27.000 de membri în toatå lumea. A fost înfiin¡atå în anul 1885, de cåtre Max Heim, un inginer care era ¿i scriitor, ¿i pictor. Criteriile de func¡ionare

au råmas acelea¿i pânå aståzi. Deci, precizia inginereascå ¿i un gust artistic rafinat se îmbinå în acest târg. România face pa¿i timizi, dar lucrurile se aflå pe un trend bun. “Avem inten¡ia ca, peste un an, så organizåm un pavilion oficial pentru producåtori din România în domeniul ma¿inilor agricole. Pa¿i s-au fåcut în aceastå direc¡ie. Anul trecut, ne-am aflat pe locul 10 la Agritehnica, ca numår de vizitatori din ¡ara noastrå. Existå un interes tot mai mare. ¥n februarie 2017, DLG va organiza o conferin¡å despre agricultura anilor 2030. “Noi ne vom concentra mai mult pe cele douå evenimente pe care le organizåm în mod tradi¡ional: Agraria, la Cluj ¿i Agriplanta, la Fundulea, în jude¡ul Cålåra¿i, pentru a crea mai mult con¡inut. Tot mai mul¡i expozan¡i doresc discu¡ii tehnice, vor så comunice mai mult. Vom stabili tematici pe grupe. Agraria î¿i propune så dezvolte partea de zootehnie, care va fi mai bine reprezentatå. Vom veni cu un nou concept, adicå nu vom prezenta doar animale, ci vom ¿i vom discuta despre ele. Vom adapta ce a fost la EuroTier în Germania la Agraria. Vom prezenta rase române¿ti. Unele asocia¡ii de crescåtori au venit cu propuneri concrete. Vom aduce acolo ¿i procesatori ¿i publicul va mânca produse locale. Vom lega industria alimentarå cu tot fluxul. Vom încerca så aducem fermieri stråini pentru schimb de experien¡å”, spune Corina Mare¿. Viorel PATRICHI 35


CREªTEREA ANIMALELOR

gisla¡ia actualå. ¥n linii generale, chestionarul cu întrebåri pentru fiecare crescåtor supus analizei ar fi bine så se refere la urmåtoarele: - Numårul exact de animale pe specii ¿i categorii pe care le de¡ine, întrucât acesta este ¡inut secret sau, conform tradi¡iei, nu se desconspirå; - Suprafa¡a de teren agricol (paji¿te ¿i arabil) proprietate privatå sau închiriatå

subven¡ii substan¡iale de la UE, prin respectarea sezonului optim de på¿unat care, conform tradi¡iei pastorale, este între 23 aprilie (Sf. Gheorghe) ¿i 26 octombrie (Sf. Dumitru) - duratå identicå cu legisla¡ia în vigoare; - ¥ngrådirea paji¿tilor permanente pentru practicarea på¿unatului ra¡ional, fårå påstori, ¿tiut fiind greutå¡ile tot mai mari ale oierilor pentru angajarea unor oameni care så înso¡eascå animalele; - Cultivarea pe teren plan, arabil, propriu, cu cereale påioase (grâu, orz) sau rapi¡å de toamnå, pentru a fi på¿unat de oile scoase la plimbare în zilele însorite din sezonul rece ¿i pentru a ocroti covorul ierbos al paji¿tilor. Ar mai fi ¿i alte întrebåri de pus în chestionarul de mai înainte, cu numårå-

cu acte în regulå, care så asigure furajarea animalelor întregul an; - ¥ncårcåtura cu animale exprimatå în unitå¡i vitå mare (UVM) la hectar, care så nu fie sub 0,3 UVM/ha sau nu depå¿eascå 1 UVM/ha pe paji¿tile permanente, pentru conservarea biodiversitå¡ii, dacå este subven¡ionatå de APIA; - Asigurarea furajelor în stoc, cu determinarea cantitå¡ii pentru extrasezonul de på¿unat conform tradi¡iei. Respectiv între Sf. Nicolae (6 decembrie) la câmpie cu porumbi¿ti sau Sf. Dumitru (26 octombrie) la deal pânå la Sf. Gheorghe (23 aprilie), pentru o duratå de 135-175 zile a minim 2-3 kg fânuri ¿i grosiere pe cap de oaie adultå. Perioada este aleaså astfel ca paji¿tea permanentå så se odihneascå ¿i cerealele påioase sau alte culturi de toamnå så fie ocrotite de distrugeri; - Men¡inerea biodiversitå¡ii paji¿tilor permanente pentru care se încaseazå

tori ¿i måsuråtori precise, pentru a elucida adevårata stare de lucruri privind påstoritul în epoca contemporanå, pe meleagurile mioritice. Dupå råspunsuri ¿i completarea datelor din chestionar vom afla crudul adevår: de ce vor oierii så på¿uneze iarna, ce gânduri ascunse au ei solicitând permisiunea de a påstori animalele întregul an, fårå opreli¿te. Nu de alta, dar så nu ne creadå cineva naivi, cå nu în¡elegem ¿i nu le cunoa¿tem inten¡iile unora, ale cåror cereri sunt în afara tuturor legilor scrise sau nescrise ale unui påstorit civilizat, cu respectarea bunåstårii animalelor ¿i a unor practici agricole prietenoase cu mediul, obiective prioritare ale Uniunii Europene la care så se alinieze benevol sau obligatoriu ¿i crescåtorii no¿tri de animale, certa¡i pânå acum ¿i cu tradi¡iile ¿i cu legile în vigoare. Teodor MARUªCA

¥ntreba¡i o sutå de ciobani... Existå un concurs foarte popular: “Am întrebat o sutå de români”. De ce nu am întreba ¿i noi o sutå de crescåtori de animale cum s-au pregåtit ei så întâmpine sezonul rece de iarnå? Ce au fåcut/ce n-au fåcut pentru a-¿i hråni animalele pânå la primåvarå, când då col¡ul salvator al ierbii? ¥nainte de a pune aceste întrebåri incomode pentru mul¡i, vå propun så facem o scurtå incursiune în trecutul mai îndepårtat ¿i mai apropiat al påstoritului. Så urmårim cum au fost crescute animalele la vreme de iarnå, cum era valorificatå iarba ¿i alte resurse vegetale. ¥ntre cultivatorii de plante ¿i crescåtorii de animale au fost ¿i mai existå deosebiri marcante de concep¡ie ¿i ac¡iune pentru practicarea agriculturii ¿i de aici, numeroase contradic¡ii ¿i chiar alterca¡ii. Cultivatorii de plante trebuie så de¡inå obligatoriu un teren agricol în limite clare, pe care så-l are, så-l semene, så-l fertilizeze, så-l apere de dåunåtori (inclusiv de animalele ierbivore ori de ho¡ii). Crescåtorii, pentru a-¿i hråni animalele, circulå cu ele pe paji¿ti, în påduri, tufåri¿uri. Uneori ¿i pe culturi agricole... Nu conteazå unde, cum ¿i când, numai så-¿i vadå animalele såtule, indiferent de pierderile posesorilor de terenuri agricole ¿i agresiunea asupra mediului înconjuråtor. Acest påstorit primitiv, pe paji¿ti ori pe terenurile altora, a început încå din neolitic ¿i s-a perpetuat, din påcate, pânå în zilele noastre pe meleagurile române¿ti. ¥n cele mai multe ¡åri din vestul Europei, nimeni nu påstore¿te animalele decât pe terenurile proprii, îngrådite. Mai exact, nu practicå furti¿agul pe patru picioare, cum fac unii dintre oierii no¿tri, care prin for¡å doresc så-¿i legitimeze între¡inerea frauduloaså a oilor peste iarnå, fårå nici o cheltuialå cu furajarea. Peste tot în lume, cu excep¡ia påstorilor nomazi, existå un echilibru între sursa de furaje proprie ¿i numårul de animale pe care le po¡i cre¿te. Pentru a låmuri mai bine situa¡ia ¿i a preîntâmpina påstoritul-pirat, anacronic ¿i distructiv, îndemnåm factorii de råspundere care acordå subven¡ii de la Uniunea Europeanå så facå o anchetå printre marii crescåtori de oi, înainte ca ace¿tia så-¿i manifeste nemul¡umirea pentru le36

Profitul agricol 45/2016


Ma¿ini agricole Mihai Zaman, Proagroservice: “Un dealer trebuie så fie apropiat de clien¡i” Mihai Zaman a preluat firesc, de câ¡iva ani, de la tatål såu, conducerea Proagroservice, dealeri de ma¿ini agricole în Dobrogea ¿i Cålåra¿i. Acum, privind în urmå, spune cå atuul principal al businessului îl reprezintå apropierea - inclusiv teritorialå - fa¡å de clien¡i ¿i oferta de servicii prompte ¿i de calitate. Mihai Zaman lucreazå la Proagroservice de mai bine de 11 ani, de când a absolvit liceul. Spune despre sine cå de mic copil s-a aflat printre tractoare, ma¿ini ¿i utilaje agricole sau în atelierele de repara¡ii. “La universitate m-am axat pe inginerie - economie. Am fåcut parte din prima promo¡ie cu acest profil de la Universitatea Transilvania, care a vrut så completeze ceea ce le lipsea inginerilor în domeniul economic, iar economi¿tilor, în domeniul tehnic. Am absolvit în anul 2011, dar deja lucram la Proagroservice.”

Argumente economice Compania constån¡eanå î¿i desfå¿oarå activitatea în trei jude¡e: Constan¡a, Cålåra¿i ¿i Tulcea. Mihai Zaman spune cå se poate tråi foarte bine dintr-o activitate la nivel regional. “La o companie cu acoperire na¡ionalå, factorul decizional ac¡ioneazå cu o anumitå întârziere. La noi, care suntem o firmå de familie ¿i suntem foarte apropia¡i de to¡i angaja¡ii, lucrurile se mi¿cå cumva altfel.” Managerul Proagroservice spune cå po¡i råspunde la cerin¡ele clientului în timp util doar dacå te afli foarte aproape de el. “Nu må gândesc så acopår o zonå mai mare. Cele trei jude¡e au o infrastructurå bine legatå între ele, iar noi avem trei ateliere de service ¿i trei depozite de piese. Råspunsul nostru la solicitåri este foarte rapid, Profitul agricol 45/2016

deoarece parcurgem cel mult 100 km pânå la cel mai îndepårtat client.”

A¿ezarea corectå a pre¡urilor Mihai Zaman spune cå vânzårile actuale de tractoare ¿i utilaje agricole sunt mult sub necesarul fermierilor la nivel na¡ional. “Pentru aceasta exista fonduri europene, dar hai så le accesåm. Pe de altå parte, eu, ca dealer, doresc o a¿ezare corectå a pre¡urilor în pia¡å.” Zaman propune ca dealerii ¿i reprezentan¡ii AFIR så se a¿eze la discu¡ii, iar la stabilirea pre¡ului de referin¡å al utilajelor agricole så se eviden¡ieze la ce valoare au fost importate, cu cât se vând ¿i dacå valoarea finalå permite acoperirea tuturor cheltuielilor ¿i ob¡inerea unui mic profit, care så faciliteze dezvoltarea pe mai departe a dealerilor de ma¿ini ¿i utilaje. “Noi nu ¿tim când se då drumul la finan¡årile AFIR ¿i nici nu putem så råspundem producåtorilor de tractoarele ¿i utilajele agricole când vom avea nevoie de acestea. La rândul lor, nici ace¿ti producåtori nu-¿i pot comanda motoarele pentru tractoare sau combine ¿i astfel se creazå un blocaj la nivel european. Motivul? Nu existå o metodologie unitarå în depunerea dosarelor ¿i accesarea finan¡årilor de la AFIR. Ne dorim o comunicare mult mai bunå cu autoritå¡ile din domeniu”, a mai spus Mihai Zaman. Arpad DOBRE

Agricover: Credite pentru utilaje agricole în Dobrogea Agricover Credit a deschis, recent, în Constan¡a, prima sucursalå din Dobrogea, aceasta alåturându-se unitå¡ilor din Slobozia, Ia¿i, Bråila, Pite¿ti ¿i Buzåu. Agricover Credit a acordat, anul trecut, credite în valoare de 950 milioane de lei la nivel na¡ional, iar portofoliul de clien¡i depå¿e¿te 1.900 fermieri parteneri. Compania oferå finan¡are atât pentru acoperirea necesarului de capital de lucru, pentru achizi¡ia de inputuri, plata facturilor curente, salarii ¿i alte cheltuieli, cât ¿i pentru achizi¡ii de utilaje, terenuri, silozuri sau echipamente. Convar Imex: Lame de deszåpezire performante Am intrat deja în anotimpul rece, iar ninsorile nu se vor låsa a¿teptate, deci este necesarå pregåtirea cu echipamente corespunzåtoare. Printre cele mai performante lame pentru deszåpezire de pe pia¡a româneascå sunt cele produse de firma germanå Tuchel. Acestea se aflå în portofoliul companiei clujene Convar Imex, care oferå cinci modele de lame de deszåpezire: SF (cu råzuitoare de 40 mm grosime ¿i lamå de 1030 mm înål¡ime), L - SK (cu råzuitoare de 30 mm ¿i lamå de 500 mm înål¡ime), Vario (råzuitoare de 40 mm grosime), SK (lamå de 700 mm înål¡ime) ¿i L- SF (lamå de 820 mm înål¡ime). Manitou Group participå la expozi¡ia Bauma din China Manitou Group, lider mondial în domeniul încårcåtoarelor telescopice, ¿i-a anun¡at participarea la expozi¡ia Bauma din China, dedicatå constructorilor de ma¿ini ¿i utilaje. Prezent de mai mul¡i ani în Asia cu o ofertå de produse ¿i servicii tot mai adaptatå la cerin¡ele din regiune, Manitou Group ¿i-a crescut cota de pia¡å fa¡å de 2015. Compania este deciså så ofere în continuare servicii de calitate în regiune ¿i va deschide în 2017 un centru logistic la Singapore, pentru a aproviziona cu piese de schimb clien¡ii din zona Asia-Pacific.

39


MAªINI AGRICOLE

Manitou: sosesc noile încårcåtoare telescopice NewAg Constructorul francez Manitou a surprins pe toatå lumea, pânå ¿i pe dealeri, când a lansat noua linie de încårcåtoare telescopice, NewAg. Sunt nouå încårcåtoare la care s-a lucrat timp de trei ani cu discre¡ie. Inginerii Manitou au conceput o cabinå nouå, au ales motorizåri Deutz, patru tipuri de transmisii ¿i bra¡e cu înål¡imi de ridicare între 5,85 ¿i 9 metri care pot manipula între 3 ¿i 4,1 tone. Primul lucru observat la noile modele este look-ul agresiv dat de bra¡ul de ridicare, vopsit complet în negru ¿i nu în ro¿u ca restul ma¿inii, ca så transmitå cå sunt gata pentru orice provocare. Dar existå noutå¡i mai importante decât designul exterior. Începând chiar de la intrarea în cabinå. Pentru a u¿ura accesul, s-a montat o treaptå largå, prevåzutå cu o margine zim¡atå ca så nu alunece operatorul ¿i douå mânere bine pozi¡ionate. În interior, accentul s-a pus pe confort ¿i vizibilitate. Operatorul are o vedere panoramicå, la 360 de grade, printr-un parbriz realizat dintr-o singurå bucatå, extins în lateral ¿i în jos, dar ¿i datoritå repozi¡ionårii lamelor de protec¡ie de pe acoperi¿ ca så se vadå încårcåtura manipulatå. Tot pentru vizibilitate, bra¡ul telescopic este fixat în partea de jos a ma¿inii.

Cum så te sim¡i bine într-un încårcåtor Manitou a pus accent pe izolarea cabinei, a¿a încât nivelul zgomotului så fie

40

redus la maxim 74 de decibeli, adicå echivalentul celui dintr-un autoturism care merge cu 100 de km/orå. Echipa Manitou spune cå este “cea mai silen¡ioaså cabinå de pe pia¡å” ¿i, în glumå, recomandau celor care se saturå de lini¿te så dea drumul la radio. Tot pentru confort, scaunul are suspensie pneumaticå, coloana volanului poate fi reglatå, existå un geam electric, un port USB, o prizå de 12 V ¿i spa¡iu suficient de depozitare, inclusiv în buzunarele u¿ilor. Confortul s-a urmårit ¿i la designul sistemului de control. Comenzile se pot manevra prin butoanele de pe tabloul de bord ¿i prin cele de pe cotierå sau prin joystick. O inova¡ie interesantå este cå butoanele cu comutator dublu, a¿a numitele DSB (Double Switch Buttons), se pot muta unde este mai convenabil pentru operator, fie pe bord, fie pe cotierå, deoarece î¿i påstreazå

func¡iile. Sunt colorate diferit: butoanele destinate comenzilor hidraulice sunt albastre, cele pentru transmisie ¿i motor, portocalii, iar cele pentru alte func¡ii sunt negre. Joystick-ul, numit Switch & Move (JSM), este gândit pentru ca operatorul så poatå manevra comenzile cu o singurå mânå, în timp ce cu cealaltå ¡ine volanul. De pe joystick se urcå ¿i se coboarå bra¡ul telescopic, se extinde ¿i se retrage, se încarcå ¿i se gole¿te cupa, se manipuleazå accesoriile ata¿ate ¿i se schimbå direc¡ia fa¡å-spate, dar ¿i vitezele. Montat pe cotiera suspendatå, care la rândul ei este ata¿atå scaunului, coboarå ¿i urcå odatå cu el. Ecranul de pe bord indicå frecven¡a la care e nevoie de service, viteza de deplasare, ora ¿i alte informa¡ii. Tot pentru vizibilitate ¿i confort, s-a instalat o oglindå retrovizoare în dreapta cabinei, care poate fi reglatå din interior ¿i care poate fi dezghe¡atå, dar ¿i un ¿tergåtor suplimentar. Cabina e echipatå cu patru faruri în fa¡å ¿i cu un altul pe tavan ¿i existå op¡iunea unui sistem de LED-uri pentru ¿i mai multå luminå. Nu în ultimul rând, pentru ca praful så nu fie un o problemå în interior, sistemul de ventila¡ie are douå filtre.

Cele 4 tipuri de transmisii Noile încårcåtoare au un motor Deutz în 4 cilindri, de 3,6 litri, care îndepline¿te standardul pentru emisii Tier 4 Final, ¿i asigurå puteri de 101 CP, 129 ¿i 136 CP, în func¡ie de model. Motorul vine cu un ventilator automat care poate fi setat pentru ca, la

Profitul agricol 45/2016


MAªINI AGRICOLE fiecare 3 minute, så-¿i inverseze sensul de rota¡ie ca så cure¡e reziduurile. Sistemul de råcire este reglat electronic, realizându-se astfel o economie de combustibil. Cutia de viteze Powershuttle este potrivitå pentru cei care vor så foloseascå utilajul mai ales pentru încårcare ¿i transport. Are patru viteze, care se pot schimba manual. Este o solu¡ie fiabilå ¿i economicå ¿i este disponibilå pe modelul MLT 630-105, care poate atinge 40 de km/h ¿i pe MLT 733-105, utilaj cu o vitezå maximå de 32 km/h. Transmisia Powershift Plus, cu 6/3 viteze, îi permite operatorului så aleagå între modul manual ¿i cel automat. În primul caz, vitezele sunt schimbate folosind butoanele +/- de pe joystick. Operatorul poate så opteze ¿i pentru schimbarea automatå a vitezei dacå vrea så se concentreze la transport sau la manipulare, printr-o simplå apåsare a unui buton. Acest tip de transmisie este disponibil pe încårcåtoarele MLT 635-130 PS+ ¿i MLT 737-130 PS+, care ating 40 de km/orå. M-Varioshift este o transmisie hidrostaticå prin care operatorul poate så adapteze viteza la diverse sarcini de trac¡iune. Sunt disponibile douå game de vitezå, printr-o simplå apåsare a butoanelor +/- de pe joystick. Atunci când încarcå, operatorul poate opta pentru o vitezå între 0 ¿i 18 km/orå, care asigurå un cuplu optim pentru viteze reduse. Iar dacå alege varianta de vitezå 0 - 40 de kilometri/orå, este asigurat un cuplu care så permitå manipularea cu precizie, la viteze mari. Transmisia M-Varioshift este disponibilå pe modelele MLT 630-105 V CP ¿i MLT 630-105 V. A patra transmisie, M-Vario Plus, este continuu variabilå, de genera¡ie nouå. Puterea motorului este ajustatå continuu, ca så ob¡inå cuplul optim în

func¡ie de sarcinå, la viteze mici sau mari. Pe lângå comoditate, aduce economii de combustibil de pânå la 5%. Transmisia este disponibilå pe încårcåtoarele MLT 635-140 V+, MLT 741-140 V+ ¿i MLT 940140 V. Transmisiile M-Varioshift ¿i M-Vario Plus au un sistem care permite accelerarea mi¿cårilor bra¡ului telescopic atunci când se reduce viteza utilajului. ªi pentru comanda direc¡iei existå patru op¡iuni: direc¡ia pe ro¡ile din fa¡å, pentru transportul pe drumurile publice, direc¡ia pe ro¡ile frontale ¿i pe cele posterioare în direc¡ie opuså, pentru manevre în spa¡ii înguste, direc¡ia pe ro¡ile frontale ¿i cele posterioare în aceea¿i direc¡ie, pentru abordåri laterale ¿i pentru manevre de descårcare dificile, ¿i direc¡ia pe cele patru ro¡i, lateralå par¡ialå pentru tasarea silozului.

Sistemul hidraulic ¥ncårcåtoarele Manitou NewAg sunt echipate cu trei solu¡ii inteligente pentru sistemul hidraulic. Solu¡ia Quicklift (ridicare rapidå) permite operatorului så extindå sau så retragå bra¡ul telescopic dar ¿i så îl ridice în acela¿i timp, ceea ce e util la depozitare. “Bucket shaker” este o func¡ie nouå care scuturå cupa printr-o singurå mi¿care a operatorului. Ultima solu¡ie este “return to load”, care permite reajustarea automatå a cupei la aceea¿i pozi¡ie, pentru sarcinile repetitive. Pompa hidraulicå poate asigura un debit maxim de 100 l, 150 sau 170 litri/minut, în func¡ie de model. Mi¿cårile bra¡ului sunt line, precise ¿i rapide. Existå inclusiv o func¡ie care permite bra¡ului de încårcare så fie coborât rapid, doar folosind for¡a gravita¡ionalå. Un sistem de suspensie Active CRC, montat pe bra¡ul

încårcåtorului, se activeazå la peste 4 km/ orå ¿i permite un control al încårcåturii în timpul mersului, pentru a absorbi ¿ocurile. Noua gamå NewAg oferå mai multe op¡iuni pentru accesorii care pot fi schimbate în câteva secunde, chiar fårå så fie nevoie så opre¿ti motorul sau så påråse¿ti cabina. Sunt disponibile peste 100 de accesorii, printre care ¿i noua cupå CBG 2450/1700 cu o capacitate de 1.700 de litri. Tot pentru un maxim de simplitate ¿i confort, designul a fost gândit pentru a permite un acces u¿or la motor dar ¿i pentru schimbarea filtrelor. Toate modele NewAg pot tracta pânå la 28 de tone. Numeroase op¡iuni sunt disponibile ¿i pentru anvelope: produse de Michelin, Trelleborg ¿i Alliance.

Cel mai mic cost total de exploatare Conducerea Manitou ¿i-a dorit o linie de încårcåtoare agricole cu un cost total de exploatare cât mai mic. Aici au fost incluse costurile legate de taxe, dobândå, anvelope, repara¡ii, combustibil ¿i deprecierea valorii utilajului. ªefii companiei au subliniat cå încårcåtoarele New Ag au cel mai redus cost total de exploatare de pe pia¡å. Ca så ajungå la el, consumul de combustibil a fost redus cu 5% ¿i costurile de mentenan¡å cu 15%, mai ales prin extinderea intervalelor de schimbare a uleiului hidraulic, care au crescut de la 1.000 de ore la 2.000 de ore, ¿i a celor pentru schimbarea filtrelor de aer, de la 500 la 2.000 de ore. Veronica HUZA

41


MAªINI AGRICOLE

Eficien¡å cu presele Bellima, Fortima ¿i Comprima de la Krone

Diametrul balotului la presele cu camerå fixå este de la 1,25 m la 1,6 m, iar în cazul celor cu camerå variabilå este de minimum 1 m ¿i de maximum 1,8 m, în vreme ce op¡iunea de tocåtor este disponibilå pentru toate modelele.

Presele de balotat produse de compania Krone ¿i-au dovedit eficien¡a ¿i au fost create pentru a se adapta la toate condi¡iile de lucru. Mode- Uzurå reduså lele Bellima, Fortima ¿i Comprima, aflate în oferta companiei Munax Gama de prese Comprima are o serie din România, produc constant, eficient ¿i la un randament ridicat de caracteristici inovatoare, printre care balo¡i rezisten¡i, presa¡i uniform. se numårå pick-up-ul fårå came, model Presa Bellima cu camerå fixå succede modelele KR ClassicLine ¿i înglobeazå zeci de ani de experien¡å ¿i cuno¿tin¡e acumulate de compania Krone în produc¡ia de prese de balotat. Bellima se face remarcatå atât prin camera de balotat etan¿å, care reduce la minim fragmentarea ¿i producerea de praf, cât ¿i prin sistemul de lan¡uri cu racle¡i, foarte robust ¿i cu o mentenan¡å scåzutå. Aceastå preså produce balo¡i den¿i, grei ¿i dintr-o varietate de materiale (paie, fân sau lucernå), care-¿i men¡in forma în orice condi¡ii de manipulare ¿i depozitare. Designul simplu, fårå lan¡uri numeroase ori ro¡i complicate, îi conferå o duratå de utilizare îndelungatå. Diametrul balotului este de 1,20 m, iar necesarul de putere de doar 60 CP face din Bellima o preså foarte atractivå pentru fermierii cu exploata¡ii mai mici.

Fiabilitate Versatilitatea ¿i robuste¡ea sunt atuurile principale pentru func¡ionarea eficientå a unei prese de balo¡i rotunzi, iar

42

gama Fortima îndepline¿te aceste condi¡ii ¿i este oferitå în douå variante: cu camerå fixå (Fortima F) sau variabilå (Fortima V). Presa de balotat este echipatå cu tocåtor de paie ¿i cu sistem de lan¡uri cu racle¡i pentru camera de comprimare. La acestea se adaugå sistemul Pick-up EasyFlow, o unitate de ridicare fårå came, care utilizeazå mai pu¡ine pår¡i mobile ¿i care func¡ioneazå silen¡ios ¿i cu uzurå reduså, având costuri mici de service. O op¡iune utilå la modelul Fortima este rotorul de tocare a materialului, cu diametru de 530 mm ¿i o capacitate de alimentare foarte mare. Presa este monitorizatå foarte u¿or prin terminalul Beta II, care permite o navigare facilå prin meniu, afi¿eazå diametrul curent al balotului, declan¿eazå ciclul de ambalare automat sau manual, seteazå ¿i controleazå numårul de înfå¿uråri al balo¡ilor, afi¿eazå numårul de balo¡i realizat la un moment dat ¿i monitorizeazå func¡ionarea supapei ¿i a senzorului.

Cameless EasyFlow, precum ¿i noul elevator NovoGrip, format din plåci de metal combinate cu benzi de material cauciucat. Potrivit Krone, aceasta este combina¡ia idealå pentru a ob¡ine balo¡i cu cele mai mari densitå¡i la paie, fân ¿i siloz. Aceste echipåri permit o cre¿tere foarte mare a densitå¡ii balo¡ilor ¿i a randamentului, oferind în acela¿i timp o func¡ionare fårå probleme ¿i reducerea uzurii ¿i a timpului necesar mentenan¡ei. Modelul Comprima echipat cu camerå fixå produce balo¡i cu diametru de 1,25 m, cel cu camerå semi-variabilå realizeazå balo¡i de la 1,25 m la 1,50 m în diametru, iar modelul cu camerå variabilå poate produce balo¡i cu diametre de la 1 m la 1,50 m, de la 1 m la 1,80 m sau de la 1 m la 2,05 m, pentru fiecare dintre aceste versiuni de prese fiind oferitå ¿i op¡iunea cu tocåtor. Este bine de ¿tiut cå modelele Comprima F 155 ¿i F 155 XC cu camerå de balotat semi-variabilå au fost premiate cu medalia de aur de cåtre Societatea Germanå pentru Agriculturå (DLG). Acestea au fost primele prese de balotat cu func¡ionare pe principiul camerei fixe ¿i care produc balo¡i cu diametre variabile de la 1,25m la 1,50 m. Camera semi-variabilå reprezintå un sistem unic pe pia¡a utilajelor de profil, deoarece combinå func¡iile spa¡iilor fixe cu cele variabile, iar noul sistem NovoGrip combinå o func¡ionare silen¡ioaså concomitent cu o balotare cu presiune mare. Gama Comprima vine ¿i cu o op¡iune creatå pentru a scådea costurile de exploatare ¿i mentenan¡å ¿i pentru a reduce timpii de recoltare ¿i manipulare a balo¡ilor. Este vorba de un înfoliator care echipeazå modele Comprima CF 155 XC ¿i CV 150 XC, care înfoliazå balo¡i cu diametre de pânå la 1,50 m. Arpad DOBRE Profitul agricol 45/2016


Legisla¡ie ¿i gestiune O nouå organizare a Direc¡iilor Agricole Jude¡ene Ministerul Agriculturii a publicat proiectul unui nou Regulament de organizare ¿i func¡ionare a Direc¡iilor Agricole Jude¡ene (DAJ). Regulamentul con¡ine o listå lungå de atribu¡ii ce vor reveni acestor institu¡ii. Am selectat, destul de gråbit, cele mai importante sarcini ale DAJ. Potrivit noului Regulament, direc¡iile pentru agriculturå jude¡ene sunt institu¡ii publice cu personalitate juridicå, servicii publice deconcentrate în subordinea Ministerului Agriculturii ¿i Dezvoltårii Rurale, responsabile cu implementarea politicilor ¿i strategiilor Ministerului. Conducerea Direc¡iilor agricole jude¡ene va fi exercitatå de cåtre un director executiv, ajutat de un director executiv adjunct. ¥n organigrama Direc¡iilor Agricole vor fi: - un Serviciu de implementare a politicilor, strategiilor în agriculturå ¿i industrie alimentarå, consultan¡å agricolå ¿i formare profesionalå; - un compartiment pentru implementarea politicilor, strategiilor ¿i statisticå. ¥ntre noile atribu¡ii ale DAJ: - participå, în cadrul Comitetelor jude¡ene pentru situa¡ii de urgen¡å, la întocmirea proceselor-verbale de constatare a pagubelor, monitorizeazå suprafe¡ele ¿i transmit situa¡iile centralizatoare la MADR; - autorizeazå ¿i monitorizeazå spa¡iile de depozitare pentru produsele agricole; - organizeazå prelevarea de probe de grâu pentru determinarea calitå¡ii acestuia în cadrul Programului anual de evaluare a calitå¡ii grânelor; - elibereazå autoriza¡iile pentru cultivarea plantelor ce con¡in substan¡e stupefiante ¿i psihotrope; - prelucreazå datele cu privire la pre¡urile cerealelor ¿i oleaginoaselor de pe pie¡ele reprezentative din ¡arå; - înregistreazå contractele de culturå pentru tutun; Profitul agricol 45/2016

- primesc ¿i verificå documentele pentru recunoa¿terea ca grup/organiza¡ie de producåtori; - primesc ¿i opereazå în Registrul Planta¡iilor Viticole (RPV) cererile de plantare/replantare a vi¡ei-de-vie. - monitorizeazå evolu¡ia pie¡ei pe filiera de produs prin colectarea ¿i prelucrarea informa¡iilor de pre¡ pentru fructe ¿i legume; - înregistreazå ¿i avizeazå înscrierea în agricultura ecologicå; - analizeazå cererile de autorizare a cultivatorilor de plante modificate genetic ¿i elibereazå autoriza¡iile de cultivare a acestora; - monitorizeazå Banca de date pedologice la nivel jude¡ean; coordoneazå administrativ Oficiile de Studii Pedologice ¿i Agrochimice; - verificå ¿i înainteazå spre avizare documenta¡ia de scoatere din circuitul agricol a terenurilor situate în extravilan; - elibereazå avizul de reintroducere a terenurilor în circuitul agricol; - verificå ¿i constatå schimbarea categoriei de folosin¡å a terenurilor agricole situate în extravilan, precum ¿i schimbarea clasei de calitate a terenurilor agricole; - înregistreazå ¿i verificå dosarele transmise de cåtre primårii în vederea înstråinårii unui teren agricol situat în extravilan; publicå pe site-ul institu¡iei oferta de vânzare a terenului; - publicå pe site-ul institu¡iei avizele finale/avizele negative, în termen de douå zile de la emiterea acestora; - înfiin¡eazå, organizeazå ¿i gestioneazå baza de date a circula¡iei terenurilor agricole situate în extravilan; - asigurå schimbul de informa¡ii privind vânzarea-cumpårarea în condi¡iile Legii nr. 17/2014 a terenurilor agricole; - colaboreazå pe probleme tehnice cu Agen¡ia Na¡ionalå de ¥mbunåtå¡iri Funciare ¿i cu filialele acesteia.

Monitorul Oficial

Ordinul 966/2016 - pentru aprobarea Normelor metodologice privind atestarea de cåtre MADR a persoanelor fizice ¿i juridice care î¿i manifestå inten¡ia de a efectua studii privind calitatea solului. Monitorul Oficial nr. 903/10 nov. Legea 212/2016 - Aprobarea OG nr. 17/2016 privind modificarea ¿i completarea OG nr. 3/2015 pentru aprobarea schemelor de plå¡i pentru perioada 2015-2020 ¿i modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societå¡ile agricole ¿i alte forme de asociere, precum ¿i înfiin¡area func¡iei de ata¿at agricol. Monitorul Oficial 913/14 nov. OG 77/2016 - Modificarea ¿i completarea OG nr. 40/2015 privind gestionarea financiarå a fondurilor europene pentru perioada de programare 2014-2020. Monitorul Oficial 920/16 nov. HG 830/2016 - Aprobarea Programului na¡ional de supraveghere, prevenire ¿i control al pestei porcine africane ¿i pentru completarea unor acte normative. Monitorul Oficial 920, 16 nov. HG 847/2016 - Modificarea art. 8 din HG 638/2016 privind aprobarea schemei “Ajutor de minimis pentru achizi¡ionarea de cåtre producåtorii agricoli de berbeci/¡api de reproduc¡ie din rase specializate”. Monitorul Oficial 928/17 nov. HG 852/2016 - Aprobarea schemei “Ajutor de minimis pentru achizi¡ionarea de cåtre producåtorii agricoli de animale de reproduc¡ie din rase pure ¿i/sau hibride din specia porcine”. Monitorul Oficial 932/16 nov. HG 860/2016 - Organizarea, func¡ionarea ¿i stabilirea atribu¡iilor direc¡iilor pentru agriculturå jude¡ene ¿i a municipiului Bucure¿ti. Monitorul Oficial 939/22 nov. Ordinul 966/2016 - pentru aprobarea Normelor metodologice privind atestarea de cåtre MADR a persoanelor fizice ¿i juridice care î¿i manifestå inten¡ia de a efectua studii privind calitatea solului Monitorul Oficial nr. 903/10 nov.

45


Burse agricole

Informa¡ii ¿i analize de Daniel BOTÅNOIU

¥ngrå¿åminte Fran¡a: uree = 227 (-10) euro/t; amonitrat (33,5%) = 239 (-6) euro/t; amonitrat (27%) = 207 (-) euro/t; azot lichid = 157 (-2) euro/t; NPK 18:46:0 = 333 (-4) euro/t; Germania: uree = 247 (-2) euro/t; NPK 15:33:15 = 385 (-12) euro/t; China: uree = 227 (-) USD/t, azotat de amoniu = 285 (-12) USD/t, NPK = 347(-10) USD/t. +, =, - comparativ cu nr. 44/2016

Pia¡a externå. Pre¡ul grâului din SUA, FOB-Golf, în såpt. 1418.11.2016, a crescut cu 6 dolari/t, la 185 dolari/t (777 lei/t). ¥n Argentina, FOB-port, pre¡ul a crescut cu 4 dolari/t, la 164 dolari/t (689 lei/t). ¥n Fran¡a, la Bursa din Paris, pre¡ul a crescut tot cu 4 euro/t, la 169 euro/t (760 lei/t). Pre¡ul grâului pe toate pie¡ele de export a urcat u¿or, datoritå apropierii sårbåtorilor din decembrie. Egiptul a fåcut un nou contract de 60.000 t din Rusia, la pre¡ul de 202 dolari/t. Ploile cåzute în Australia au dus la deprecierea calitå¡ii grâului ¿i la întârzierea recoltatului. Rusia a finalizat semånatul grâului, iar suprafa¡a este mai mare cu 1 milion ha fa¡å de anul trecut. Volumul tranzac¡iilor a fost mai mare comparativ cu såptåmâna precedentå. EVENIMENTE DE PIAºÅ:

SUA - cantitatea de grâu vândutå în perioada 07-11.11.2016 a fost de 777.790 t, iar cea exportatå a fost de 375.770 t. Principalele destina¡ii: Coreea de Sud 57.770 t, Nigeria 33.700 t, Mexic 57.070 t, Filipine 17.970 t ¿i Japonia 79.770 t. Ucraina, FOB - pre¡ul grâului, cu livrare în decembrie 2016, este de 173 dolari/t (727 lei/t). Rusia, FOB - pre¡ul grâului, cu livrare în decembrie 2016, este de 175 dolari/t (735 lei/t). România, FOB - pre¡ul grâului, cu livrare în decembrie 2016, este de 177 euro/t (796 lei/t).

Dec 16 Ian 17 Mar Aprilie

46

14.11 117 115 121 121

15.11 115 114 120 120

16.11 117 117 123 123

£/t 17.11 119 119 125 125

Dec 16 Ian 17 Mar Aprilie

14.11 165 163 165 153

18.11 121 120 127 129

15.11 164 161 164 152

16.11 165 164 167 155

euro/t 17.11 167 167 169 157

Pre¡uri - FOB, porturi Argentina Dec 16 Ian 17 Mar

14.11 160 160 162

15.11 159 157 161

16.11 161 163 165

17.11 162 165 167

Cota¡ii - Bursa din Chicago 14.11 Dec 16 145 Mar 17 152 Mai 157

Grâu

Cota¡ii - Bursa din Londra

Cota¡ii - Bursa din Paris

15.11 144 151 155

Cota¡ii - Bursa din Kansas 15.11 145 151 155

$/t 18.11 164 164 162 $/t

16.11 17.11 18.11 145 148 150 152 154 157 157 159 161

Pre¡uri - FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic 14.11 15.11 16.11 17.11 Dec 16 179 177 181 183 Ian 17 180 179 183 184 Mar 180 179 183 185

14.11 Dec 16 147 Ian 17 153 Mar 157

18.11 169 170 171 159

$/t 18.11 185 187 187 $/t

16.11 17.11 18.11 149 150 152 155 157 169 159 161 163

Pre¡uri - FOB, Bursa Kansas în Golful Mexic 14.11 15.11 16.11 17.11 Dec 16 193 192 195 197 Ian 17 193 192 197 198 Mar 192 191 197 198

$/t 18.11 199 199 200

Porumb Pia¡a externå. Pre¡ul porumbului din SUA, FOB-Golf, în såpt. 1418.11.2016, a crescut cu 2 dolari/t, la 161 dolari/t (676 lei/t). ¥n Argentina, FOB-port, pre¡ul a urcat cu 8 dolari/t, la 181 dolari/t (760 lei/t). ¥n Fran¡a, la Bursa din Paris, pre¡ul a crescut cu 4 euro/t, la 169 euro/t (760 lei/t). Problemele de logisticå din Europa s-au mai estompat, nivelul apei pe Rhin permite aprovizionarea nordului Europei. Importurile europene au fost plafonate la 200.000 tone såptåmânal. Produc¡ia Ucrainei este în continuare bunå, înså zåpada cazutå încetine¿te recoltatul. Volumul tranzac¡iilor a fost mai mare, comparativ cu såptåmâna precedentå. EVENIMENTE DE PIAºÅ:

SUA - cantitatea de porumb vândutå în perioada 07-11.11 a fost de 1.170.350 t, iar cea exportatå de 777.170 t. Principalele destina¡ii: Sudan 37.070 t, Japonia 137.170 t, Mexic 707.700 t, Columbia 139.970 t, Peru 33.770 t ¿i Guatemala 71.000 t.

euro/t

Cota¡ii FOB - porturi Fran¡a

Ucraina, FOB - pre¡ul porumbului cu livrare în decembrie 2016 este de 157 dolari/t (695 lei/t). Rusia, FOB - pre¡ul porumbului cu livrare în decembrie 2016 este de 157 dolari/t (659 lei/t). România, FOB - pre¡ul porumbului cu livrare în decembrie 2016 este de 163 euro/t (733 lei/t). Pre¡uri - FOB, Golful Mexic 14.11 Dec 16 159 Ian 17 160 Mar 160

15.11 157 159 157

$/t

16.11 17.11 18.11 159 160 161 161 162 164 159 161 163

Pre¡uri - FOB, porturi Argentina

14.11 Dec 16 132 Ian 17 135 Mar 137

15.11 131 134 135

Cota¡ii - Bursa din Paris Dec 16 Ian 17 Mar Aprilie

14.11 165 163 164 172

15.11 163 161 163 171

$/t

16.11 17.11 18.11 133 135 137 137 137 139 139 140 142

Orz Pia¡a externå. Pre¡ul orzului furajer din Fran¡a, FOB-Rouen, în såpt. 14-18.11, a crescut cu 6 euro/t, la 121 euro/t (571 lei/t). Pre¡ul orzului de bere a crescut cu 6 euro/t, la 129 euro/t (580 lei). Orzul a profitat de cre¿terea pre¡ului porumbului în såptåmâna anterioarå. Orzul furajer din Fran¡a este competitiv pe pie¡ele din nordul Africii, exporturile fiind reduse, iar pia¡a este caracterizatå prin lipsa de oferte. Stocul de orz din Fran¡a a crescut cu 400.000 t, ajungând la 2,2 mil. de t. Volumul tranzac¡iilor a fost mai mic fa¡å de såpt. precedentå. EVENIMENTE DE PIAºÅ:

SUA - în perioada 07-11.11. a fost exportatå cantitatea de 3.770 t de orz. Principalele destina¡ii: Japonia 1.700 t ¿i Taiwan cu 2.070 t. Canada, FOB - pre¡ul orzului furajer, cu livrare în decembrie 2016, este de 149 dolari/t (627 lei/t). Australia, FOB - pre¡ul orzului furajer, cu livrare în decembrie 2016, este de 157 dolari/t (659 lei/t). România, FOB - pre¡ul orzului furajer, cu livrare în decembrie 2016, este de 157 euro/t (706 lei/t).

16.11 121 121 123 117

17.11 18.11 123 125 123 125 125 127 119 121

117 121

119 123

121 123 127 129

Pia¡a externå. Pre¡ul sorgului din SUA, FOB-Golf, în såptåmâna 14-18.11.2016, a scåzut u¿or, cu 1 dolar/tonå, la 143 dolari/tonå (601 lei/tonå). Volumul tranzac¡iilor a fost mai mic comparativ cu såptåmâna precedentå. EVENIMENTE DE PIAºÅ:

SUA - cantitatea de sorg vândutå în perioada 07-11.11.2016 a fost de 377.170 t, iar cea exportatå a fost de 97.570 t. Principalele destina¡ii: Mexic 4.770 t, Japonia 3.570 t ¿i China 79.970 t. Pre¡uri - FOB, Golful Mexic

euro/t

16.11 17.11 18.11 165 167 169 163 165 167 165 167 169 173 177 179

15.11 119 119 121 114

Sorg

$/t

14.11 15.11 16.11 17.11 18.11 Dec 16 173 172 179 180 181 Ian 17 153 152 155 157 159 Cota¡ii - Bursa din Chicago

14.11 Creil 120 Dunkerque 120 Moselle 123 Rouen 115 Orz bere: Creil** 119 Moselle** 123

Dec Ian

$/t

14.11 15.11 16.11 17.11 18.11 139 137 140 141 143 144 141 145 147 149

Secarå Pia¡a externå. Pre¡ul secarei a scåzut în såptåmâna anterioarå, pe fondul evolu¡iei pre¡ului grâului. Volumul tranzac¡iilor a fost mai mic decât în såptåmâna anterioarå. EVENIMENTE DE PIAºÅ:

Ucraina - pre¡ul secarei EXW, cu livrare în decembrie 2016, este de 133 dolari/t (559 lei/t). Pre¡ul fåinii din secarå este de 143 dolari/t (601 lei/t). UE - pre¡ul secarei cu livrare EXW, pentru luna decembrie 2016, este de 147 euro/t (661 lei/t).

Soia Pia¡a externå. Pre¡ul soiei din SUA, FOB-Golful Mexic, în såpt. 1418.11.2016, a crescut cu 6 dolari/t, la 389 dolari/t (1.625 lei/t). Pre¡ul ¿rotului de soia a crescut cu 7 dolari/t, la 378 dolari/t (1.588 lei/t). ¥n Argentina, FOB-port, a urcat cu 16 dolari/t, la 381 dolari/t (1.600 lei/t). Produc¡ia de soia se anun¡å foarte bunå în SUA, iar condi¡iile meteo din America de Sud aduc un anumit optimism pe pia¡a soiei. Volumul tranzac¡iilor a fost mai mic comparativ cu såptåmâna anterioarå. Profitul agricol 45/2016


BURSE AGRICOLE Cota¡ia petrolului Bursa din Londra

EVENIMENTE DE PIAºÅ:

EVENIMENTE DE PIAºÅ:

SUA - cantitatea de soia vândutå în perioada 07-11.11.2016 a fost de 997.730 t, iar cea exportatå a fost de 2.337.770 t. Principalele destina¡ii: Mexic 179.730 t, Thailanda 137.370 t, Olanda 177.700 t, China 1.997.190 t ¿i Japonia 85.770 t.

Ucraina, FOB - pre¡ul floriisoarelui cu livrare în decembrie 2016 este de 347 euro/t (1.457 lei/t). Ungaria - pre¡ul florii-soarelui cu livrare în decembrie 2016 este de 349 dolari/t (1.466 lei/t).

Cota¡ii pentru soia Bursa din Chicago 14.11 15.11 Dec 16 357 355 Ian 17 361 359 Mar 363 361

$/t 16.11 362 365 369

17.11 364 367 370

18.11 365 369 371

Cota¡ii pentru ¿rotul de soia $/t Bursa din Chicago 14.11 15.11 16.11 17.11 18.11 Dec 16 371 373 385 381 378 Ian 17 373 377 379 376 379 Cota¡ii pentru uleiul de soia Bursa din Rotterdam 14.11 15.11 16.11 17.11 Dec 16 883 875 900 902 Ian 17 875 870 905 885 Mar 855 850 905 885 Pre¡uri pentru uleiul de soia FOB, porturi Argentina 14.11 15.11 16.11 17.11 Dec 16 771 769 770 773 Ian 17 770 769 769 772 Mar 767 765 767 769 Pre¡uri soia - FOB, Golful Mexic Dec 16 Ian 17 Mar

14.11 381 385 385

15.11 380 383 385

16.11 385 383 385

17.11 389 385 387

18.11 787 780 779 $/t 18.11 387 383 385

14.11 15.11 16.11 17.11 18.11 Dec 16 365 363 377 379 381 Ian 17 367 365 379 385 383 $/t 18.11 751 757 762

Floareasoarelui Pia¡a externå. Pre¡ul floriisoarelui din Fran¡a, FOB-Dieppe, în såpt. 14-18.11, s-a men¡inut la 347 euro/t (1.561 lei/t). Randamentul culturii de floarea-soarelui în Fran¡a a fost corect, de¿i semånatul nu s-a realizat în condi¡ii bune. Produc¡ii mari au fost înregistrate în statele din bazinul Mårii Negre. Argentina a semånat floareasoarelui în condi¡ii bune, ceea ce aduce un anumit optimism pe pia¡å. Volumul tranzac¡iilor a fost mai mic decât cel din såptåmâna precedentå. Profitul agricol 45/2016

Pre¡uri ulei de floarea-soarelui Bursa din Rotterdam

$/t 14.11 15.11 16.11 17.11 18.11 Dec 16 815 810 815 820 805 Ian 17 805 800 805 815 807

Pre¡uri ulei de floarea-soarelui $/t FOB, porturi Argentina 14.11 15.11 16.11 17.11 18.11 Dec 16 750 745 735 740 750 Ian 17 715 710 705 715 715

$/t

Pre¡uri soia - FOB, porturi Argentina $/t

Cota¡ii pentru uleiul de soia Bursa din Chicago 14.11 15.11 16.11 17.11 Dec 16 749 747 752 743 Ian 17 753 751 758 749 Mar 757 755 763 754

Pre¡uri floarea-soarelui $/t FOB, porturi Argentina 14.11 15.11 16.11 17.11 18.11 Dec 379 383 381 379 385

Rapi¡å Pia¡a externå. Pre¡ul semin¡elor de rapi¡å din Fran¡a, la Bursa din Paris, în såpt. 14-18.11.2016, a crescut cu 6 euro/t, la 361 euro/t (1.633 lei/t). Tensiunea existentå pe pia¡a uleiurilor vegetale a crescut în ultima såptåmânå, ca urmare a diminuårii produc¡iei de ulei de palmier cu 2,3% în luna octombrie fa¡å de luna septembrie. Exporturile au continuat så scadå cu 19% în primele 15 zile din luna noiembrie, comparativ cu aceea¿i perioadå a lunii octombrie 2016. Volumul tranzac¡iilor a fost mai mic decât cel din såptåmâna anterioarå. Cota¡ii rapi¡å - Bursa din Paris

euro/t

14.11 15.11 16.11 17.11 18.11 Dec 16 355 353 357 359 361 Ian 17 357 355 359 361 363 Mar 365 363 367 369 371 Aprilie 365 363 367 369 373

Ovåz Cota¡ii - Bursa din Chicago

$/t

14.11 15.11 16.11 17.11 18.11 Dec 16 150 149 150 153 155 Ian 17 152 151 153 157 159

Zahår Cota¡ii - zahår alb, Londra

$/t

14.11 15.11 16.11 17.11 18.11 Nov 315 313 317 319 321 Dec 16 317 315 319 321 323 Ian 17 321 319 321 325 327

14.11 15.11 16.11 17.11 18.11 45,17 45,37 45,77 45,99 46,89

Cota¡ia petrolului Bursa din New York Dec

Cota¡ii floarea-soarelui euro/t FOB, porturi Fran¡a 14.11 15.11 16.11 17.11 18.11 Dieppe 341 342 339 343 347

$/t 18.11 895 879 877

Dec

$/baril

$/baril 14.11 15.11 16.11 17.11 18.11 45,17 45,37 45,77 45,99 46,89

Legume

euro/kg

Cota¡ii legume - Pia¡a de Gros Fran¡a 14.11 15.11 16.11 17.11 18.11 Usturoi 1,37 1,37 1,37 1,37 1,77 Vinete 1,85 1,97 1,99 1,99 1,99 Sfeclå ro¿ie 1,45 1,45 1,45 1,45 1,17 Morcov 1,27 1,27 1,27 1,27 1,07 ºelinå 2,07 2,07 2,07 1,97 1,97 Ciuperci 3,07 3,07 3,07 3,07 3,07 Varzå albå 0,97 0,85 0,77 0,77 0,77 Varzå ro¿ie 1,37 1,37 1,37 1,37 1,17 Castrave¡i 1,85 1,85 1,85 1,85 1,85 Andive 1,45 1,45 1,45 1,45 1,45 Mårar 1,27 1,27 1,27 1,33 1,33 Fasole verde 2,07 2,17 2,37 2,37 2,37 Ceapå 0,57 0,57 0,57 0,57 0,57 Påtrunjel fr-ze 1,27 1,27 1,27 1,57 1,57 Praz 0,97 0,77 0,73 0,73 0,73 Ardei 1,27 1,27 1,27 1,59 1,77 Ro¿ii 2,07 2,07 2,07 2,07 2,07 Cartof 0,77 0,73 0,73 0,73 0,73 Dovlecei 1,07 1,07 1,37 1,37 1,37

Fructe

euro/kg

Cota¡ii fructe - Pia¡a de Gros Fran¡a Ananas Banane Kiwi Piersici Nuci Pere Mere Struguri Cåp¿uni Låmâi Clementine Portocale Pomelo Mango Pepene galben Nectarine Caise Prune Cire¿e Smochine

14.11 1,97 1,37 1,59 2,07 2,77 1,99 1,19 1,85 2,77 1,07 2,17 1,57 2,57 1,17

15.11 1,97 1,37 1,59 2,07 2,77 2,07 1,19 1,93 3,17 1,07 2,17 1,57 2,57 1,17

16.11 1,85 1,37 1,59 2,07 2,77 2,07 1,19 1,93 3,17 1,07 2,17 1,57 2,57 1,17

17.11 1,85 1,17 1,59 2,57 2,77 2,07 1,19 1,77 3,57 1,07 2,17 1,57 2,37 1,17

18.11 1,85 1,17 1,59 2,77 2,37 1,85 1,19 1,77 3,57 1,07 1,97 1,57 2,37 1,17

2,07 1,57 1,85 1,57 2,17 3,17

2,17 1,57 1,97 1,57 2,17 3,17

2,17 1,77 2,07 1,17 2,37 3,17

2,17 1,93 2,07 1,17 2,77 2,97

2,17 2,07 2,07 1,17 2,79 2,97

Pie¡e financiare Pia¡a externå. n Banca Angliei (BoE) a propus restabilirea limitei de garantare a depozitelor bancare la nivelul de 85.000 de lire sterline (105.000 de dolari), începând din 30 ianuarie 2017, pentru a ¡ine cont de deprecierea semnifica-

tivå a lirei sterline în urma deciziei Marii Britanii de a ie¿i din UE. ¥n Marea Britanie, în anul 2015, limita de garantare a depozitelor bancare a fost coborâtå de la 85.000 pânå la 75.000 de lire sterline, decizia fiind motivatå atunci de deprecierea monedei unice în raport cu lira sterlinå. Dupå referendumul la care Marea Britanie a votat în favoarea ie¿irii din UE, lira sterlinå s-a depreciat cu aproximativ 20% în raport cu moneda euro. Båncile vor avea timp pânå la finele lunii iunie 2017 så implementeze modificårile necesare în sistemele lor. Autoritatea de reglementare pruden¡ialå din cadrul BoE a subliniat cå va continua så monitorizeze fluctua¡iile cursului de schimb, dar a adåugat cå, exceptând unele evenimente neprevåzute, nu va face noi ajuståri ale limitei de garantare a depozitelor bancare. n Ac¡iunile europene au scåzut în ¿edin¡a de luni, în condi¡iile în care cre¿terile producåtorilor de mårfuri nu au reu¿it så ridice restul pie¡ei, potrivit Bloomberg. Indicele Stoxx Europe 600 a scåzut cu 0,04% în Londra, dupå ce a raportat a doua såptåmånå pe plus. Antofagasta ¿i Anglo American au crescut cu peste 2,8%, în timp ce Royal Dutch Shell a urcat cu 1,5%, în condi¡iile în care pre¡ul petrolului a crescut. Producåtorii de medicamente au scåzut pentru a doua zi consecutiv. ¥n ciuda avansului recent, ac¡iunile europene s-au tranzac¡ionat slab în cea mai mare parte a anului ¿i au råmas sub nivelul de dinainte de referendumul pentru secesiune. Ac¡iunile au fost în special volatile, dupå ce au alternat între câ¿tiguri ¿i pierderi timp de 10 zile consecutiv. Indicele FTSE 100 a crescut cu 0,41% la Londra, în timp ce indicele DAX al bursei din Frankfurt a scåzut cu 0,30%. Indicele CAC 40 al bursei din Paris a urcat cu 0,46%. La Bucure¿ti, indicele BET a înregistrat un avans de 0,20%. Cea mai mare cre¿tere a avut-o Electrica, de 0,74%, urmatå de Banca Transilvania, de 0,43%.

N.B. Informa¡iile din prezenta sintezå sunt rezultatul colectårii de date, având la bazå urmåtoarele surse: date oficiale (Ministerul Agriculturii, INS, OECD, USDA-FAS, Bursele produselor agricole din SUA, China, Argentina, Australia, Canada, Brazilia, Rusia, Ucraina ¿i principalele Burse din UE), informa¡ii din pia¡å (producåtori, fermieri, comercian¡i, procesatori, depozitari), organiza¡ii de profil (asocia¡ii profesionale) ¿i surse complementare. Din motive obiective, nu putem garanta pentru acurate¡ea ¿i integralitatea acestor informa¡ii; orice concluzie ¿i ini¡iativå de ac¡iune trebuie privite sub aceastå limitare.

47


LOCURI DE MUNCÅ )

STATIUNEA DE CERCETARE-DEZVOLTARE AGRICOLA ,

LIVADA

ORGANIZEAZ| CONCURS în data de 08.12.2016 ora 10.00 PENTRU OCUPAREA UNUI POST

INGINER ZOOTEHNIST Informa¡ii privind condi¡iile de participare, bibliografia ¿i modalitatea de desfå¿urare a concursului se pot ob¡ine la sediul institu¡iei: Livada, jud. SATU MARE, str. BAIA MARE nr.7 www.scdalivada.ro ¿i la telefoanele 0261.840.001 ; 0261.840.361 - Compartimentul Resurse Umane

STA}IUNEA DE CERCETARE-DEZVOLTARE AGRICOL| SECUIENI - NEAM} organizeazå în ziua de 12 decembrie 2016 orele 10.00

CONCURS pentru ocuparea urm\toarelor posturi> 1 POST CONTABIL Condi]ii de participare>

Documente necesare>

- Studii de specialitate contabilitate, finalizate cu diplomå - Vechime în specialitate minim 1an - Abilitå¡i de lucru pe calculator

- Cerere de înscriere la concurs - Copii acte de identitate - Copii acte de studii - CV model european + memoriu de activitate - Adeverin¡å de vechime sau copie dupå Cartea de muncå (dupå caz) - Cazier judiciar - Adeverin¡å de la medicul de familie cu men¡iunea apt de muncå

Modalitatea de desf\[urare a concursului> - Probå scriså de specialitate - Interviu cu comisia

Bibliografia> se gåse¿te afi¿atå la sediul unitå¡ii ¿i pe site-ul www.scda.ro

Termen de depunere a dosarelor> 7 decembrie 2016 orele 15.30 Rela]ii suplimentare se pot ob]ine de la Biroul de Resurse umane [i de pe site-ul unit\]ii www.scda.ro sau la Tel> 0233.745.136, 0743.212.964 48

Profitul agricol 45/2016


LOCURI DE MUNCÃ…

Profitul agricol 45/2016

49


MICA PUBLICITATE Pentru abona¡i

ANUNºURI GRATUITE DE MICÅ PUBLICITATE ÎN

Profitul agricol Tel./Fax: O21.318.46.68 special@agrinet.ro MAªINI ªI UTILAJE AGRICOLE

Vând plug cu 7 brazde, nou, în garan¡ie, purtat, reversibil, sistem de siguran¡å prin bol¡ de forfecare, pentru tractor de 210-270 CP. Tel.: 0747.820.220

tivitate 80 l/orå, consum 60 W/orå, 10.500 rpm, reglare a gråsimii ¿i a procentului de smântânå, recipient pentru lapte de 12 litri. Tel.: 0743.619.977 Vând coaså cu 3 discuri, marca Fella SM 170. Tel.: 0752.135.883

Vând remorcå auto de 2 tone, pe 2 axe, basculabilå, cu troliu Knott D8201. Tel.: 0744.332.506 ANIMALE, PÅSÅRI, PRODUSE AGRICOLE

Vând: 100 tone porumb, 100 de grâu ¿i 40 tone triticale. Arpå¿el, jud. Bihor. Tel.: 0722.581.520 Vând 70 oi crescute în gospodåria proprie. Miroslove¿ti, jud. Ia¿i. Tel.: 0745.378.025 Vând 3.000 balo¡i de lucernå, prod. 2016, coasa 3 ¿i 4. Jud. Cålåra¿i. Tel.: 0722.234.442

Vând disc Agrisem Q Multi Master, fabr. 2008, 6,5 m, repliabil hidraulic. Pre¡: 11.500 euro+TVA. Tel.: 0748.066.789

Vând încårcåtor telescopic JCB 525-67 cu motor Perkins în 4 cilindri, 4x4, 2,5 tone, 6,7 metri. Tel.: 0761.937.510

Vând piei ¿i lânå de oaie. Tel.: 0726.883.515

Vând piese din dezmembrare tractor Same Laser 150. Pentru detalii, Tel.: 0735.883.191

Vând tractor Renault Ares 556RZ, fabr. 2002, 103 CP, 8.700 ore, semi-powershift, climå, stare impecabilå, cu încårcåtor frontal. Tel.: 0758.249.344

Cumpår cereale, min. 50 tone, numai din jud. Arad, Timi¿ sau Bihor. Pre¡ul, în func¡ie de calitate, cantitate ¿i umiditate. Tel.: 0741.939.055

Vând remorcå Krone de 16,5 tone, pe 3 axe, fårå basculare. Perfectå stare. Pre¡: 5.300 euro. Tel.: 0745.318.522

Vând 50 capre cu lapte ¿i 2 ¡api. Vârsta 3-4 ani. Majoritatea au avut 2 iezi, tratamente ¿i vaccinuri la zi. Tel.: 0743.395.222

Vând bidon din inox pentru måsurarea laptelui, cu plutitor, capacitate de 20 litri. 610 lei/buc. Tel.: 0726.973.531

Vând 2,5 tone triticale selectiona¡e, an 2016, calitate foarte bunå. Jud. Prahova. Tel.: 0736.948.424

Vând preså semin¡e pentru ulei comestibil. Tel.: 0742.217.270 Vând tractor viticol Fiat 640, cu probleme la cutie, motor în 4 pistoane. Informa¡ii suplimentare la Tel.: 0745.794.026 sau 0744193452 Vând cisterne pentru depozitare ¿i distribu¡ie produse petroliere. Complet echipate ¿i securizate, de capacitå¡i diferite. Tel.: 0730.712.232 Vând separator centrifugal de smântânå, produc-

HIPERFORAJ

EXECUTÅ pu¡uri de adâncime: apå potabilå sau industrialå pentru diverse întrebuin¡åri, PVC, superdebit

- GARANºIE -

 50

0788.015.575 0745.015.575

Vând tractor Caterpillar Challenger 55, motor Caterpillar de 7,1 l ¿i 254 CP, transmisie full power shift, 32 viteze pentru mers înainte ¿i 9 pentru înapoi. Tel.: 0725.911.971 Vând reductoare ¿i multiplicatoare de tura¡ie produse de Bima, Italia. Tel.: 0722.599.194 Vând: compactor Saphir 4 metri pentru tractor peste 150 CP, nou, cu 10.500 euro ¿i combinator Rau Combigerm de 5,6 metri, tåvålugi dubli, hidraulic, din¡i noi, pre¡ 3.500 euro. Tel.: 0762.146.875

Vând porumb boabe din recolta 2016. Jude¡ul Arad. Tel.: 0722.376.809

Vând saci tip big bags (jumbo bags) cu capacitate între 250 ¿i 2.000 kg în diverse variante constructive ¿i dimensionale. Tel.: 0238.711.155 Vând 2 berbeci pentru reproduc¡ie din rasa Merinos de Palas, nåscu¡i în 2013, greutate cca. 90 kg. Dor Mårunt, jud. Cålåra¿i. Tel.: 0767.362.279 Cumpår cereale ¿i oleaginoase certificate ecologic. Tel.: 0720.088.970 Vând 17 juninci din rasa Charolaise, gestatie minim 3 luni, acte de origine. Tecuci, jud. Gala¡i Tel.: 0744.923.773

Vând 1.000 tone grâu din recolta 2016. Baldovine¿ti, jud. Bråila. Tel.: 0752.444.595 Vând 120 vi¡ele ¿i 40 juninci Holstein Frizå. Tel.: 0727.844.686 Vând en gros mere din produc¡ia 2016: Golden Delicious, Starkinson, Florina, Idared, Generos, Jonathan. Tel.: 0763.276.216 Vând 250 de oi ºurcane cu 300 lei/cap ¿i 4 vaci Angus cu 650 euro/cap. Tel.: 0754.496.825 Vând pomi altoi: cire¿, mår, pår, cais, nectarin, piersic, dud, prun etc. Tel.: 0765.211.996 Vând cartofi de såmân¡å din soiul Carrera. Tel.: 0744.307.559 Vând sorg, produc¡ie 2016. Tel.: 0723.265.301 SC vinde tårâ¡e de grâu, în cantitå¡i mari. Jud. Ia¿i. Tel.: 0745.430.166 Vând cca. 150 tone ceapå uscatå, în cantitå¡i mari sau mici. Pre¡ negociabil. Tel.: 0741.500.842 Vând cartofi de consum: 10 tone frac¡ia +50, soiul Marabel, 5 tone soiul Carrera ¿i 5 tone Alegria. Tel.: 0722.450.843 FERME, TERENURI

Vând fermå în jud. Giurgiu, la 20 km de Bucure¿ti: 40 ha, deschidere 800 ml la DN 5A, ¿osea asfaltatå, utilitå¡i, construc¡ii (vilå P+1, o caså cu 3 camere, cantinå, clådire cu dormitoare, halå, moarå pt. furaje, atelier mecanic, bazin apå, bazin 40 tone pentru combustibil. Pe 33 ha sunt planta¡ii cu pruni, cai¿i ¿i cire¿i pe rod. Tel.: 0722.511.217 Vând 10 ha pådure, zåvoi, foioase, diseminat nuc ¿i cire¿, la 100 km de Bucure¿ti; peste 1 km în lungul râului; drum de acces; douå izvoare calde; altitudine

500 m. Excelent pentru amenajare zonå de agrement, recreere, aventurå. Convenabil. Tel.: 0744.310.190 Vând în Negre¿ti, Neam¡, fermå pentru cre¿terea caprelor, construitå în 2008. Suprafa¡å utilå 1.000 mp: adåpåtori, boxe, salå de muls, spa¡ii pentru producerea ¿i depozitarea brânzeturilor, birouri, bucåtårie, dormitor. Suprafa¡a totalå, împrejmuitå, a fermei este de 8.000 mp: post trafo 42 KW, pu¡ forat, sta¡ie epurare, fânar ¿i platforme pentru depozitarea gunoiului. Ferma lucreazå 92 ha. Rela¡ii suplimentare la Tel.: 0756.337.095 Vând fermå în jude¡ul Dolj, la cca. 40 km de Craiova: 1.100 ha teren în proprietate ¿i în arendå, utilaje ¿i ma¿ini agricole. Tel.: 0724.948.921 Cumpår fermå agricolå în jud. Bråila cu minim 500 ha, grad de comasare min. 50% (pot fi douå-trei loca¡ii apropiate), teren agricol în proprietate ¿i arenda, utilaje, clådiri etc. Tel.: 0734.845.159 Proprietar vând 3,5 ha pådure foioase, comuna Corcova, Mehedin¡i. Am titlu de proprietate. 1.500 euro/ha. Tel.: 0722.366.352 Vând în jud. Bråila 320 ha de vie pe rod, plantatå în 2011 cu soiuri Sauvignon, Merlot, Pinot, toate utilajele, cramå. Tel.: 0727.411.346 Vând fermå în Tortoman, jud. Constan¡a: 8 ha teren, din care 7 ha cu cåtinå pe rod în anul 4, spa¡ii frigorifice, linie de procesare, vestiare, birou, magazie, utilaje. Instala¡ie de irigare prin picurare alimentatå din pu¡ forat sau din bazin de stocare de 25 tone. Tel.: 0744.322.751 Cumpår min. 200 ha teren agricol cu grad de comasare peste 80% ¿i CF. Tel.: 0748.397.295 Profitul agricol 45/2016


Muzeul boierului român

Un elve¡ian a cumpårat o mo¿ie în Ialomi¡a nu au cumpårat terenuri S tråinii agricole în ¡ara noastrå doar dupå

Legea 17/2014, ci cu mult, mult înainte. De exemplu, în 1932, elve¡ianul Constantin Bolomey a cumpårat o mo¿ie în comuna Cosâmbe¿ti, jude¡ul Ialomi¡a. Pe atunci, pe Bolomey nu-l înjura nimeni în presa localå. Aståzi, câteva ziare fac spume la gurå perorând împotriva francezului Arnaud Perrein, care lucreazå o mo¿ie în comuna Kogålniceanu. Acelea¿i ziare evocå cu laude amintirea lui Bolomey. Primul elve¡ian din familia Bolomey, Jules, a venit ca institutor în familia boierilor Bal¿ din Ia¿i. Mai târziu, l-a adus ¿i pe fratele såu, Henri, exmatriculat de la Politehnica din Zurich. Acesta s-a cåsåtorit cu Helene Photino, cu care a avut 5 copii. Unul dintre ei, Constantin, a urmat Agronomia la Rennes. Acest Bolomey este cel care a cumpårat mo¿ia din Cosâmbe¿ti de la un român. Afacerea cuprindea un conac, o bisericå micå, o pådurice, un parc dendrologic, o livadå, o orezårie, o cåråmidårie, grajduri pentru animale, teren agricol. Conacul fusese construit pe la sfâr¿itul secolului al XIX-lea de familia Ghe¡u, cu ajutorul unor me¿teri italieni. La vremea aceea, venirea unui elve¡ian la Cosâmbe¿ti nu a stârnit mare interes. Nici conacul nu era cine ¿tie ce capodoperå de arhitecturå. Acest conac câ¿tigå dimensiuni hiperbolice abia dupå revolu¡ie, când devenise deja o ruinå. Profitul agricol 45/2016

Despre el se vorbe¿te ca despre “un reper de arhitecturå ruralå monumentalå din câmpia Båråganului”. Ce legåturå existå între aceastå clådire greoaie, påtrå¡oaså, ¿i restul caselor din Bårågan?! Dar, din orgoliul oficialitå¡ilor din Bårågan, conacul este declarat monument istoric. Ce istorie? De altfel, starea actualå a conacului Bolomey este precarå. Clådirea nu mai are acoperi¿ în propor¡ie de 90%, fapt ce a antrenat degradarea rapidå a zidåriei. ¥ntreaga tencuialå este desprinså de pe toate cele patru fa¡ade. Refacerea construc¡iei ar costa prea mult. ªi nici nu prea meritå. Mai bine, din banii care i-ar cheltui pe conacul Bolomey, s-ar construi closete noi la câteva ¿coli de la ¡arå.

Simptomatic este faptul relatat anul trecut de postul România TV cå cei trimi¿i så salveze construc¡ia au furat pânå ¿i grinzile de sus¡inere. Faima conacului Bolomey a fost umflatå ¿i de ziari¿tii de azi care, fie din inculturå, fie din dorin¡a de senza¡ional, au pus în circula¡ie tot felul de pove¿ti inventate. Boierul elve¡ian este prezentat ca un nabab. De exemplu, s-a scris ¿i despre Bolomey cå ar fi adus la Cosâmbe¿ti 19 cåru¡e încårcate cu aur! S-a mai scris cå ar fi fost dispus så acopere casa cu bani de aur. Aceastå legendå a fost preluatå de la povestea palatului construit la Craiova de machidonul Mihail. Un ziarist cu mai multå imagina¡ie dar probabil ¿i cu complexe freudiene, a scris despre faptul cå boierul ar fi ¡inut în anexele conacului fete frumoase pentru satisfacerea poftelor sale trupe¿ti. Al¡ii scriu despre pasiunea so¡iei boierului pentru muzicå. Ea ar fi organizat fabuloase serate muzicale. Al¡i autori scriu despre distrac¡ii de trei zile ¿i trei nop¡i, cu meniuri bogate ¿i vinuri de Cosâmbe¿ti, învechite câte o sutå de ani în pivni¡ele conacului. La toate aceste chefuri (serate muzicale nu cred cå puteau så fie, cå nimeni nu ascultå muzicå trei zile ¿i trei nop¡i!) ar fi participat elita politicå ori artisticå a Bucure¿tiului. Dar Elena Påcalå, director al Direc¡iei de Culte ¿i Patrimoniu Na¡ional Ialomi¡a recunoa¿te cå nu se ¿tiu nume ale unor personalitå¡i ale vremii care så fi vizitat conacul. ¥nså, sigur boierii din Bårågan aveau oaspe¡i de seamå! G. OSTROVEANU

Arhitectul Roger Bolomey, fratele boierului din Cosâmbe¿ti Un personaj cu mult mai mare prestigiu în epocå este arhitectul Roger Bolomey. ¥ntre altele a reconstruit palatul Alexandru Filipescu Vulpe (vila cea mai proeminentå din parcelarea Filipescu). Casa i-a råmas fiului, Ion Filipescu Vulpache, cel care a fost cåsåtorit cu Eliza, fiica domnitorului Gh. Bibescu. Apoi fiul lor, Alexandru Filipescu, care, a murit fårå copii, o laså vårului såu, Constantin Basarab Brâncoveanu. De la acesta, a luat-o statul în urma neachitårii unor împrumuturi bancare girate cu casa. Comuni¿tii au folosit-o drept caså de oaspe¡i. De la ei a luat-o PSD lui Iliescu. Când Petre

Roman s-a desprins de PSD, a luat-o el pentru Partidul Democrat. Båsescu a luat partidul de la Roman cu sediu cu tot. Acum e a liberalilor...

51


Pescuitul ¿i vânåtoarea Mofturi de... plåticå

P

escuitul î¡i oferå surprize fårå limite. Asta må ¿i atrage, må ¡ine în prizå ¿i dupå 60 de ani de pescuit – permanenta provocare. Dacå spun Sårule¿ti, to¡i pescarii vor gândi cå nu-i nici o surprizå: lac cunoscut, locuri fårå secrete, pe¿ti “obi¿nui¡i” atât pentru undi¡ari, cât ¿i pentru pescarii de råpitor. Sute de oameni vin aici în fiecare såptåmânå ca så prindå plåticå ¿i caras ¿i så plece cu zeci de kile de pe¿te – cât mai mult, cu atât mai bine! A¿a da pescari! Asta-i trupa, cu asta defilåm! Doar cå mie mi se pare cam tristå aceastå defilare a distrugerii apelor. Nu, nu vå face¡i griji, în Sårule¿ti mai este destulå plåticå “de cårat”. ªi în ziua în care am pescuit erau ceva pescari în locul numit “la sålcii”. Împreunå cu ªtefan, administratorul lacului, refåceam un experiment pentru “Pescar Hoinar” – confruntarea a douå tehnici: vargå ¿i linie cu plutå, contra feeder. Eram la câ¡iva metri unul de celålalt, el pe mal, cu feeder-ul, eu cu barca în mal, cu varga de 6 m, linie 0,15 cu forfac 0,12 mm, cârlig nr. 12, plutå ¿i plumbi de 1 g. Fane a început cu forfac 0,14, lung de 60 cm ¿i cârlig nr. 12, co¿ule¡ de 15 g ¿i vârf foarte sensibil. Dupå ce a sondat apa, lansând montura fårå cârlig, a localizat al doilea prag – la cca 18 m de mal ¿i, prin-

52

zând firul în clips-ul mulinetei, a început så nådeascå. Dupå 7- 8 lansåri a aruncat ¿i în fa¡a mea 3-4 bulgåri ¿i… ne-am pus pe a¿teptat. Apa rece înseamnå metabolism redus la pe¿ti, deci primele mu¿cåturi au venit mai greu. Încercam cu o combina¡ie “clasicå” – râmå în¡epatå de câteva ori, så lase “zeama”, ¿i un singur viermu¿ alb, foarte mi¿cåtor, pentru atrac¡ie vizualå. La un moment dat pluta mea, mai bine zis antena acesteia, a dat semn, mi¿când timid. Am låsat-o ¿i iar am låsat-o, am a¿teptat ¿i iar am a¿teptat. Totul pårea ca un joc distractiv: cum så-¡i pui råbdarea la încercare? A¿teptând så în¡epi o plåticå! Se fåcea cå apucå decisiv, iar pluta aproape ajungea “pe lat” (så se culce pe apå). Dar numai tremurând pu¡in, apoi iar se ridica… Dupå trei-patru asemenea momente de emo¡ie, în sfâr¿it, plåtica ridica montura, iar pluta cådea pe apå ca retezatå. Venea în¡eparea, apoi obosirea pe¿telui, viguros, dar prea mic pentru a pune probleme. Plåticile nu erau mari, doar cât palma, dar gråsu¡e ¿i viguroase, cåci trågeau cu convingere. Dacå ratam în¡eparea schimbam momeala înainte så arunc din nou. Momeala proaspåtå era decisivå! La un moment dat a urmat o mu¿cåturå mai ciudatå – prea fermå ¿i hotårâtå ca så fie de plåticå. Am în¡epat, iar varga mi-a

luat-o la vale, traså cu putere. Un dril scurt ¿i pe¿tele a plecat cu toatå linia, sco¡ând-o de pe vârful vergii. Clar, era un ciortan. Nu aveam cum så-l ¡in cu forfac 0,12 mm, oricât de bun af fi fost forfacul. Crapul este o altå… mâncare de pe¿te. M-am apucat så caut altå linie, dar pluta aceleia luate de crap a apårut vreo câ¡iva metri mai spre larg. Chiar dacå am recuperat-o u¿or, folosind lanseta, am hotårât så refac întreaga monturå, la fel de finå, dar cu material proaspåt, de calitate (Stroft). Plåticile erau tot puse pe treabå, dar nu am avut mu¿cåturå decât dupå ce am regåsit adâncimea apei, mi¿când pluta în sus ¿i-n jos. Chiar dacå ie¿ise soarele ¿i s-a mai încålzit, plåticile erau la fel de nehotårâte ¿i... mofturoase. ªi Fane avea probleme la feeder, de¿i pescuia cu un forfac lung de aproape 1 m, tot din fir 0,12 mm, cu cârlig nr. 14, iar pe lansetå a pus un vârf dintre cele mai fine. Chiar ¿i a¿a, cu greu reu¿ea så påcåleascå plåticile venite pe patul de nadå, lângå prag. Pe cât de repede s-a încålzit sub soarele cu din¡i, tot a¿a de repede ne-a luat frigul atunci când vântul s-a stârnit, ascunzând astrul zilei dupå nori. Ne-am oprit din pescuit ¿i am fåcut inventarul – 9 plåtici am avut în juvelnic ¿i le-am eliberat pe toate. Au fost din cale-afarå de mofturoase, deci meritau un premiu – libertatea! Victor ºÅRUª

Profitul agricol 45/2016


Mustå¡ile cazone ¿i ochii îngropa¡i în stuful de pår zburlit îi dau un aer sever, pe potriva mistre¡ului cu care are o socotealå veche, nicicând încheiatå

Marck, un brac sârmos Ce crede¡i cå mi-a fåcut ieri Marck, bracul meu cu pår sârmos? M-a certat ¿i s-a uitat urât la mine, pentru cå nu l-am låsat så alerge dupå voie, pe urma ieruncilor care zburaserå de sub nasul lui, din muri¿ul încå verde de la marginea drumului forestier. Perechea de ierunci, aflatå în tradi¡ionala lor logodnå hibernalå, tocmai ciugulea pietricele pentru reîmprospåtarea rezervei de gastroli¡i din pipotå, atât de necesari triturårii hranei. Påsårile s-au retras în desi¿uri, dupå un zbor scurt ¿i zgomotos, ceea ce a nedumerit câinele råmas în aret. Ar fi pornit în cåutarea lor. Fremåta, scheunând sub¡ire, dar i-am prins carabiniera de zgardå ¿i l-am dus mai departe în leså, la picior. Era nedumerit ¿i frustrat. Câutându-mi privirea, m-a låtrat scurt, a mustrare, neîn¡elegând de ce, altådatå, era chiar îndemnat så scotoceascå prin ierbårie, dupå påsåri. Bracul-sârmos, mai cu seamå dacå dezvoltå o rela¡ie stabilå ¿i îndelungatå cu ståpânul såu, devine un partener de o afabilitate aproape umanå. Mustå¡ile cazone ¿i ochii îngropa¡i în stuful de pår zburlit îi dau un aer sever, pe potriva mistre¡ului cu care are o socotealå veche, neîncheiatå nicicând. L-am våzut încontrându-se cu vierul a cårui coamå rivalizeazå cu desimea ¿i textura robei bracului-cu-pår-sârmos. Amândoi erau numai mu¿chi, agerime ¿i îndârjire duså pânå la extrem. Am în¡eles, våzându-i în duelul privirilor, cå sunt deci¿i så lupte pe via¡å ¿i pe moarte. Atâta doar, cå Marck avea ¿i avantajul pu¿tii din mâinile ståpânului, pe care se bizuia, ob¡inând un teribil avantaj, într-o confruntare ce, altfel, ar fi fost deciså numai de hazard: col¡i contra col¡i, agilitate contra masivitate, suple¡e contra plato¿å de o¡el. Dar câinele ¿tia cå e în tandem. Mistre¡ul avea de partea lui numai pavåza arborilor pe lângå care ¿arja înspumat, folosindu-I drept scut, ¿i îndârjirea ce pompa adrenalinå în fibrele mu¿chilor. Profitul agricol 45/2016

Amândoi se dezlån¡uiserå ca ni¿te gladiatori în arenå. În asemenea momente, miza luptei este înså¿i via¡a. E o încântare så vezi bracul-sârmos la lucru în împårå¡ia apelor, fremåtând în buza stufului, la porunca de a nu se mi¿ca, la ceasul când ra¡ele î¿i încep “jocul de searå”, la îngânarea luminii cu

portantå decât prada”. În¡elegeam atunci, pentru a câta oarå, cå frå¡ia stråveche dintre vânåtor ¿i câinele såu nu numai cå då sens, etimologic vorbind, no¡iunii de cinegeticå, dar cå solidaritatea ancestralå dintre parteneri din douå specii diferite, înrudi¡i prin pasiune ¿i conlucrare, desfide barierele statuate de evolu¡ioni¿ti. Adesea, comunicarea dintre vânåtor ¿i câinele såu este non-verbalå. Se face prin gesturi scurte, discrete, sau chiar intuitiv, telepatic. Dar func¡ioneazå fårå gre¿. Când scriu aceste rânduri, Marck, bracul meu sârmos, mo¡åie pe covora¿ul lui de lânå, la picioarele mele, ¿i viseazå, pesemne, la întâlnirea noastrå recentå cu ieruncile. Mâine vom merge împreunå la mistre¡i ¿i vulpi, la o vânåtoare colectivå. Afarå, termometrul aratå câteva grade sub zero. Tresårind în somn, Marck tråie¿te, de bunå seamå, emo¡iile întâlnirii cu pådurea ¿i sålbåticiunile ei. Stråmo¿ii lui germanici, cåli¡i în confruntåri cu tot spectrul faunistic, de la baltå pânå pe crestele mun¡ilor, îi transmit prin sânge pasiunea pentru vânåtoare, pregåtindu-l pentru orice fel de confruntare. Asemenea lui må simt ¿i eu. De aceea consonåm, sunt convins, de ani buni.

întunericul. Atunci, la crepuscul, izvoråsc din abisul vine¡iu al zårii aripi agere, ¿uieråtoare, în cåutarea jap¿elor ¿i a cotloanelor de papurå ve¿tedå. Câte un foc zvârlit cu me¿te¿ug frânge zboruri ¿i stârne¿te pe luciul bål¡ii cercuri largi, cåtre care camaradul patruped nu pregetå så înoate, pentru a aduce ofranda toamnei la picioarele ståpânului, oricât de rece ar fi apa. Se în¡eleg din priviri, func¡ionând sincronic, ca un tot.

Gabriel CHEROIU

L-am våzut pe Marck lucrând la fazani, la potârnichi ¿i la prepeli¡e, zburåtoare înrudite, înså diferite ca mårime ¿i comportament. Cheta scurtå, filajul felin, aretul ferm, de statuie cioplitå în marmurå vânåtå, m-au impresionat dintotdeauna la el, fåcându-må så tråiesc, atunci ¿i acolo (hic et nunc), adevårul etern al spuselor lui Blaise-Pascal: “Vânåtoarea este mai im53


MAGAZIN Profitul agricol adreseazå uråri de sånåtate ¿i succes în activitate ¿i în familie, prietenilor ¿i colaboratorilor care î¿i aniverseazå ziua de na¿tere în perioada 2 - 13 decembrie

Gheorghe Glåman 02.12.1945, fost ministru adjunct, pre¿edinte SRH Nicolae Zeneci 02.12.1947, fost director ¿tiin¡ific la Romsuintest Peri¿ Ionu¡ Låpådåtescu 02.12.1975, director general, Limagrain Nicolae Lupu 02.12.1983, reprezentant produs ¿i agroservice KWS Ioan Enoiu 03.12.1955, proprietar, Naturevo ªtefan Jurcå 03.12.1966 Responsabil Comercial IPSO Fete¿ti Alexandru Stånescu 06.12.1961, deputat PSD Constantin Rusu 08.12.1947, manager Totexim Gerard Jitåreanu 08.12.1956, prof. dr., fost rector USAMV Ia¿i Adrian Toma 08.12.1958, Veritas Panciu Melinda Klara Kereke¿ 10.12.1965, director APIA Cåtålin Simota 10.12.1951, director ICPDA Jean Ionescu 10.12.1969, director Pioneer Ovidiu Natea 11.12.1938, fost ministru adjunct Horia Grosu 13.12.1962, director IBNA- Balote¿ti

Acum un deceniu, un oarecare Patrick Maguire a venit din Tasmania så prezinte la Paris, pentru prima oarå, un whisky pe care îl producea pe insula din sudul Australiei. Atinci era la modå ¿i un cântec: ¥n Tasmania, se zice/ cå tria un trib ferice/ iarå ¿efu-acelui trib/ se numea chiar Tibo-Tib;// Tibo Tib ducea o via¡å/ formidabil de mårea¡å/ Avea soa¡e indigene/ cu belciuge’n nas ¿i pene. Tasmanianul Patrick încerca så-i convingå pe europeni så guste din whisky-ul såu. Dar pe atunci oamenii nici nu voiau så se uite la a¿a båuturå. Whisky nu era decât cel fåcut în Sco¡ia. “E o båuturå bunå, dar nu e scotch”, spuneau oamenii. Aståzi, Tasmania nu mai face fa¡å comenzilor. Whisky-ul lui Maguire a devenit celebru în toatå lumea dupå ce Sullivan Cove French Oak Cask a fost numit cel mai bun single mal¡ în 2014 Era prima oarå când o distilerie care nu era din Sco¡ia câ¿tiga acest premiu. ¥ntre timp au intrat pe pia¡ ¿i japonezii. Patrick Maguire are acum cereri de pânå la 6000 de litri pentru un whisky care se vinde cu 333 de dolari sticla.

CAREUL AGRICOL de Dinu-Ioan Nicula

1

4

5

6

7

3

Båtrâni

6

Octavian Goga

3

2 4

A¿a, vå trece¡i dragi pårin¡i Cu rugi la Prea Curata Iar mama plânge pe ceaslov ªi-n barbå plânge tata.

2

1

O lingurit, a~ de poezie De ce m-a¡i dus de lângå voi, De ce m-a-a¡i dus de-acaså? Så fi råmas fecior la plug, Så fi råmas la coaså.

54

Whisky-ul din Tasmania nu se fabricå pe vapor

5

8

¥n urmå cu 10 ani, existau doar trei distilerii în Tasmania. Acum sunt 22, iar vânzårile au crescut cu peste 50 de procente în doi ani. ªi aceastå cifrå se va dubla în urmåtorii cinci ani, spun anali¿tii de la Bloomberg. Veniturile din aceastå industrie au atins 20 de milioane de dolari australieni anul trecut. Ceea ce înseamnå o picåturå în oceanul de whisky al lumii. Prin compara¡ie, whisky-ul sco¡ian, genereazå 3,95 de miliarde de lire sterline pe an. “Singura problemå pe care o avem o reprezintå cantitatea. Nu putem face fa¡å comenzilor uria¿e “. Care este secretul whisky-ului tasmanian? Maguire spune cå unicitatea sa stå în combina¡ia de orz local, mal¡ ¿i metoda prin care este distilat alcoolul.

ORIZONTAL: 1) Luatå de bra¡ prin pådure –

Mijloc de ghidaj! 2) Primul care te sal9 10 veazå – Fire de încurcå-lume; 3) Face apel la judecatå; 4) Apelativ popular – Trag pentru mo¿; 5) Nucleu de neon! – Motanul Anei Blandiana; 6) Traså cu rigla; 7) Detector la purtåtor – Trimis din oficiu; 8) Lipe¿te de perete – Formulare de depunere; 9) Råmaså fårå replicå – Venitul unui lucråtor în subteran; 10) Aflate lângå Turnul Eiffel.

7

VERTICAL: 1) Pleacå în mar¿ for¡at – Labo-

8

rator de acupuncturå; 2) Ie¿irea din Gorj! – Ac¡ionatå de vânt; 3) Copii de suflet – Unul fårå pereche; 4) Femei cårora le place golul; 5) Dau tårie actelor noastre – Cu aceea¿i valoare nominalå; 6) Între alb ¿i negru – A duce de 1 aprilie; 7) Darul vorbirii; 8) Constan¡a nu-i teritoriul lui – Cazan gol! 9) Vie¡i la înål¡ime – Legat de povestire; 10) Notå bunå la purtare.

9 10 Solu¡ia careului din Nr. 44/2016

ORIZONTAL: PRISACA - NP; E - REPORTER; TAIS - PARAI; INSURAT - DO; TG - RAC - PER; ORBIT - CAVI; REA - ABONAT; INSA - ETIRA; AMESTECAT; ETERNITATE.

Profitul agricol 45/2016


Profitul agricol nr 45/2016  

Revista saptamanala dedicata lumii agricole din Romania. In paginile ei apar informatii de interes tehnologic, comercial, juridic, fiscal et...