Issuu on Google+


sumar

februarie 2011

pg. 12-13

pg. 6

INTERVIU cu Gabriela Neagu

Editorial

LaurenŢiu strauŢ

Muzeul Naţional Brukenthal

Director editorial

COLECŢIE IMPORTANTĂ

Despre iubire

pg. 9

CRONICĂ ÎMI PLACE CUM MIROŞI

pg. 14-15 EVENIMENT SĂRBĂTOAREA DRAGOSTEI

Calendarul evenimentelor lunii FEBRUARIE

pg. 7

pg. 10-11

Meșteșugari sibieni școliți în Florența

pg. 17

În fiecare an în luna februarie scriu despre lupta pe care unii dintre noi (foarte puţin la număr din păcate) o duc pentru salvarea unei tradiţii naţionale. “Dragobetele” este o sărbătoare tradiţională care are greutatea sentimentală a mult mai mediatizatului Sf. Valentin. În fiecare an mă întreb de ce se preferă o sărbătoare care nu are nimic în comun cu religia majoritară din România, nu are nimic în comun cu noi românii decât faptul că – poate – sentimentul în sine este unul asemănător. Este dureros să văd că tinerii iubesc o sărbătoare a dragostei care nu ne aparţine. Este de altfel şi un pic ciudat şi trist în acelaşi timp că din cauza invaziei occidentale pierdem atât de uşor nişte valori care ar putea şi ar trebui să nască în noi sinţăminte de mândrie. E trist că iubim ce nu e al nostru. La mulţi ani, iubite Dragobete!

pg. 16 Sibiu Baroc UpdateI

EVENIMENT Focus 2010 – expoziţie pentru Sibiu Editor:

Str. Giuseppe Garibaldi, nr. 11 Sibiu, Romania Tel: 0369/440101

Director editorial Laurenţiu Străuţ

INSTITUŢII PARTENERE

art-director Adrian Oprea (adiophoto.com) redactori - Florina Badea, Bogdan Feldman, Dana Modoc, Oana Munteanu Colaboratori - Teodora Cîrciumaru, Roxana Pepelea

Casa de Cultură a Municipiului Sibiu , Filarmonica de Stat Sibiu, Muzeul Naţional Brukenthal, Teatrul Naţional Radu Stanca,Biblioteca Astra, Teatrul Gong, CNM Astra numarul 26 februarie 2011


stiri C

oncursul Naţional de Scenarii organizat de HBO România, la a XI-a ediţie HBO România anunţă organizarea celei de a XI-a ediţii a Concursului Naţional de Scenarii, în parteneriat cu Asociaţia pentru Promovarea Filmului Românesc (APFR), organizatorul Festivalului Internaţional de Film Transilvania (TIFF). În cadrul concursului vor fi acordate premii pentru cel mai bun scenariu de lung metraj (în valoare de 3.000 de dolari), pentru cel mai bun scenariu de scurt metraj (1.500 de dolari), pentru cel mai bun scenariu de documentar (2.000 de dolari). Componenţa juriilor va fi anunţată pe data de 15 februarie pentru lung şi scurtmetraj, respectiv pe 28 februarie pentru documentar. Depunerea scenariilor pentru ambele secţiuni (scurt şi lung metraj) se va putea realiza în perioada 1 februarie - 21 martie. Anunţarea câştigătorilor celor trei secţiuni se va face în cadrul galei de decernare a premiilor celei de a X-a ediţii a TIFF, care urmează a se desfăşura la Cluj-Napoca, în perioada 3 - 12 iunie. Informaţii complete referitoare la concurs sunt prezente pe site-urile www.hbo.ro şi www.tiff.ro.

Se conturează agenda culturală pentru 2011 O

- 27 decembrie peratorii culturali au depus proiecte în perioada 26 noiembrie anului 2011 un a ă cultural agenda pe e 2010 în vederea includerii acestora pentru finanţar area perioadă. următo în e evaluar de etapa în intra vor care e cultural e număr de 91 de proiect culturală agenda pe nu sau incluse fi vor Proiectele vor primi un punctaj şi în baza acestuia spre a fi alităţii) municip partea din rea (finanţa tă solicita totală a pentru anul 2011. Valoare iv estimat l Bugetu lei. de .000 10.000 finanţată prin agenda culturală este de aproximativ entelor evenim a finaţare pentru alocată fie să ă urmeaz ce lei 00 prevede suma de 4.000.0 culturale şi sportive ale acestui an. număr de 42 sunt „Noutatea anul acesta este că din totalul de 91 de proiecte, un tradiţia sa, trece lângă pe Sibiu, din ă proiecte noi ceea ce ne demonstrează că viaţa cultural să propună trebuie că ntizat conştie au i cultural rii Operato re. reînnoi şi printr-un proces de ia de o benefic putea a pentru sale, ăţii proiecte bune, cu impact asupra oraşului şi vizibilit s. Iohanni Klaus l primaru t declara a locale.” ţii finanţare din partea autorită şi evenimente Printre proiectele propuse de operatori pentru anul 2011 se numără țional de Interna lul Festiva : amintim care dintre sibian, l publicu de cu tradiţie, bine primite Film Astra r”, Munţilo ele “Cântec lul Teatru, Festivalul Artmania, Sibiu Jazz Festival, Festiva altele. multe şi Fest, Târgul de Crăciun organizatori, Proiectele noi se înscriu în arii tematice preferate de mulţi dintre şi alte arii însă sunt ntate repreze Bine film. ră, literatu , muzică olului, cum ar fi: artele spectac nou, pentru mare mai interes un trând tematice: patrimoniu, mobilitate, arhitectură, demons pentru varietate.

4


5

Sesiune de înscrieri deschisă la ASTRA FILM FESTIVAL F

estivalul internaţional de film documentar de la Sibiu – invită regizorii şi producătorii din toată lumea să înscrie cele mai recente producţii la cea de-a 11-a ediţie a Astra Film Festival, ce se va desfăşura în perioada 25-30 Octombrie 2011. Sunt acceptate documentare creative produse începând din anul 2008, ce se înscriu în una din cele patru secţiuni competiţionale: INTERNATIONAL (filme documentare realizate în afara Europei) EUROPA (filme documentare despre Europa); ROMANIAN DOCUMENTARIES (filme documentare despre România); STUDENT DOCS (filme documentare realizate în cadrul unor şcoli de film sau programe de pregătire specializate) AFF nu selectează filme de animaţie, filme experimentale, reconstituiri şi docu-drame. AFF nu acordă taxă de vizionare filmelor înscrise în competiţie. Regizorii filmelor selectate sunt invitaţi pe întreaga perioadă a festivalului (costurile de cazare + masă sunt acoperite de către organizatori.) AFF_11 SHOWCASES programe variate legate de filmul documentar, în afara competiţiei: master classes, focus regional, concerte şi alte evenimente care completeză binecunoscuta atmosferă Astra Film.

AFF prezintă realităţile lumii în care trăim aşa cum sunt ele percepute şi interpretate de regizorii de film documentar şi facilitează dezbateri libere cu publicul, precum şi între profesioniştii în domeniu. De-a lungul anilor, stilul interactiv, informal şi prietenos al AFF a generat un teren de dialog între regizori şi public şi profesionişti în domeniu, o comunicare care a atras un număr mare de fani. AFF este o provocare pentru regizorii de documentar, o confruntare cu un public activ şi avizat. În octombrie 2011, sunteţi bineveniţi să vă bucuraţi din nou de spiritul Astra Film.

Plimbări cu sania în Muzeul în aer liber din Dumbrava Sibiului

Z

ăpada așternută peste Sibiu în ultima perioadă permite ocazia redescoperirii Muzeului Civilizației Populare Tradiționale ASTRA dintr-o perspesctivă deosebită, prin intermediul plimbărilor cu sania, care sunt posibile în zilele de iarnă cu zăpadă. Una dintre valorile esențiale ale Muzeului în aer liber din Dumbrava Sibiului este peisajul natural, satul românesc proiectat într-un spațiu unic, ale cărui podoabe se schimbă odată cu fiecare anotimp. Aleile acoperite de zăpadă, copacii îmbrăcați în alb, țurțurii de gheață de la streșinile caselor, razele reflectate de suprafața lacului transformă totul într-un joc de lumini și umbre cum nu se poate mai potrivit pentru relaxarea după o zi de muncă sau pentru o plimbare cu familia la sfarșit de săptămână. Doritorii de plimbări cu sania pot face programări telefonic la numărul 0269 252999 sau la mobil 0756085795. Prețul unei plimbări este de 60 de lei/ora/sanie, respectiv 30 de lei/30 de minute/sanie.

stiri


concert interviu reportaj eveniment

68

Cea mai importantă colecţie de pictură flamandă şi olandeză din România

de Alexandru Sonoc, Directorul Galeriilor de Artă ale Muzeului Naţional Brukenthal, Sibiu

Jan van Eyck, Omul cu tichie albastră, cca 1420-1430, ulei pe lemn

După

cum colecţia de pictură a baronului Samuel von Brukenthal reprezintă partea cea mai preţioasă a variatelor sale colecţii (pictură, gravură, carte veche şi rară, numismatică, antichităţi, mineralogie) şi principalul punct de atracţie al Muzeului Naţional Brukenthal, colecţia de pictură flamandă şi olandeză se numără printre dintre cele mai mari şi mai valoroase din Europa Centrală şi de Sud-Est. Ea cuprinde lucrări din sec. XV-XVIII, cu un accent deosebit pe operele micilor maeştri din sec. XVI-XVII, alături de care există însă şi câteva tablouri deosebit de valoroase, care o impun pe plan internaţional, ale unor maeştri precum Jan van Eyck (a cărui lucrare, Omul cu tichie albastră, reprezintă de altfel nestemata colecţiei), Hans Memling, Pieter Breughel cel Bătrân, Pieter Breughel cel Tânăr, Jacob Jordaens, Leonard Bramer, Frans Mieris cel Bătrân, Henrik van Balen, Marinus van Reymerswaele, Frans II Franken etc. Lucrările din colecţia de pictură flamandă şi olandeză ale Muzeului Naţional Brukenthal au atras atenţia istoricilor de

artă din diferite ţări ale Europei încă de la sfârşitul sec. XIX, de atunci şi până în prezent participarea lor la diferite expoziţii internaţionale de prestigiu, organizate în ţări din Europa şi chiar în Japonia a fost mereu solicitată. Este motivul pentru care câteva dintre cele mai preţioase piese au fost preluate în 1948 de Muzeul Naţional de Artă din Bucureşti şi retrocedate abia în 2006. Cele mai recente expoziţii de anvergură la care lucrările de pictură flamandă şi olandeză din colecţia Muzeului Naţional Brukenthal au participat au fost deschise la Muzeul JacquemartAndré din Paris (septembrie 2009 – ianuarie 2010) şi Muzeul Naţional din Gdańsk, Polonia (septembrie – decembrie 2010). Ultima dintre ele a prilejuit chiar un schimb de expoziţii, care a făcut ca în aceeaşi perioadă publicul sibian şi, în general, vizitatorii muzeului sibian să poată admira o selecţie de lucrări ale şcolii flamande şi olandeze din colecţia muzeului polonez, să poată face comparaţii între cele două colecţii, ba chiar între opere ale unor artişti reprezentaţi prin lucrări în colecţiile ambelor instituţii. Varietatea temelor abordate de artiştii flamanzi şi olandezi prezenţi în muzeul sibian este foarte largă: portrete,

scene mitologice şi religioase, scene de gen, scene de vânătoare, naturi moarte, peisaje (cu o menţiune aparte pentru câteva marine valoroase); lor li se adaugă lucrări miniaturale, unele deosebit de interesante. Vizitatorii admiră bogăţia detaliilor, atenta observaţie a naturii, realismul şi fidelitatea cu care sunt redate preocupările oamenilor simpli, capacitatea de pătrundere psihologică a personajelor, dar şi de a încifra în simboluri adesea greu de pătruns sau, dimpotrivă, în scene aparent banale înţelepte reflecţii moral-filosofice ori subtile ironii, dorinţe şi patimi intime … Construcţia elaborată a compoziţiei, uneori strălucirea culorilor, alteori măiestria efectelor obţinute din lupta luminii cu umbra, subliniază atmosfera scenelor, individualizează trăsăturile personajelor şi concretizează vizual materialitatea atât de diversă a obiectelor. Colecţia de pictură flamandă şi olandeză a Muzeului Naţional Brukenthal ne descoperă o artă accesibilă clasei mijlocii, dar care şi-a găsit un loc de cinste şi în cele mai somptuoase palate sau în biserici, reprezentând ele însele capodopere ale arhitecturii şi adevărate tezaure de artă. Expuse în Palatul Brukenthal, alături de lucrări de valoare ale altor şcoli europene de pictură (italiană, germană şi austriacă, spaniolă, franceză), tablourile pictorilor flamanzi şi olandezi vorbesc despre interferenţele culturale ale epocii, despre modul în care pictura din Ţările de Jos a influenţat dezvoltarea artei atât la nord, cât şi la sud de Alpi.

Pieter Breughel cel Bătrân, Uciderea pruncilor, cca 1567, ulei pe lemn


eveniment interviu

77

Mestesugari sibieni scoliti , , , , în Florenta ,

Î

n perioada 16-27 ianuarie a avut loc la Florenţa primul atelier experimental Master Class din cadrul proiectului european DREAM/ DESIGNUL ŞI CERCETAREA MEŞTEŞUGURILOR ARTISTICE EUROPENE finanţat prin Programul Cultura 2007-2013 (componenta 1.2.1), la care Muzeul ASTRA participă în calitate de partener. Atelierul în domeniul fibrelor naturale a fost organizat de partenerii italieni, OMA/ Observatorul Meşteşugurilor Artistice prin Old Fashion Sartoria, reunind 10 tineri talentaţi (5 creatori populari şi 5 designeri) din cele 5 ţări partenere: Franţa, Italia, Spania, Finlanda şi România, sub atenta îndrumare a doamnei Irma L. Schwegler, creator popular şi a designerului Daniele Davitti. Activităţile au fost diverse, îmbinând partea teoretică, cu cea practică, tradiţia cu inovaţia, printre acestea numărându-se vizite la muzee, târguri de modă; cursuri despre istoria materialelor şi a vestimentaţiei, cursuri practice de vopsit în culori naturale. Silea Şut Anamaria (designer, Sibiu): “Acest master class pentru mine a fost de mare valoare deoarece prin parcurgerea programului am învăţat despre: importanţa fibrelor textile naturale în designul vestimentar, influenţa realizării și achiziţionării acestor fibre din ţară (din propriul oraş). Astfel putem revalorifica tradiţia portului naţional şi putem influenţa prin acest tip de acţiuni economia locală din România. Am avut oportunitatea în calitate de designer să creez o ţinută vestimentară alături de o colegă din Franţa, utilizând materialul textil natural “casentino” care se confecţionează în Italia încă din secolele XIII – XIV. A fost o experienţă de folos, din care ca şi designer am învăţat să apreciez şi să utilizez materialele textile naturale realizate local pentru revalorificarea textilelor handmade dar şi să folosesc în proiectele de viitor ca sursă de inspiraţie, portul popular românesc, deoarece este unicat în lume şi este foarte complex”. Hanciuc Aniela (creator popular, Avrig, Sibiu): “Combinând teoria şi practica, tradiţia şi inovaţia din cinci ţări europene (România, Spania, Italia, Franţa, Finlanda) pe parcursul a 10 zile de workshop, am avut ocazia să valorificăm patrimoniul cultural şi tradiţional şi să creăm ţinute originale şi vibrante. Sunt fericită că am obţinut această bursă în Florenţa, un adevărat "muzeu" italian în aer liber şi că am avut ocazia de a colabora cu studenţi din ţări şi cu pregătiri diferite. Este minunat că în acest oraş există preocupări acerbe pentru păstrarea şi perpetuarea tradiţiei italiene, precum: crearea obiectelor de îmbrăcăminte din fibre naturale, vopsirea fibrelor naturale folosind coloranţi naturali, pictarea hârtiei florentine, etc. Deşi experienţa mea este în arta ţesutului şi împletitului de mai bine de 18 ani, activităţile derulate în cadrul atelierelor experimentale au corespuns profilului si aspiraţiilor mele şi au contribuit la: asimilarea cunoştintelor în domeniul fibrelor naturale şi designului, formarea şi consolidarea deprinderilor şi tehnicilor de croitorie”. În cadrul aceluiaşi proiect, în perioada imediat următoare, se vor mai desfăşura două astfel de ateliere, păstrându-se formatul celui dintâi. Atelierul pe sticlă găzduit de Escola Massana şi Fundaţia Spaniolă pentru Inovaţie în Artizanat va avea loc la Barcelona , Spania, în perioada 21 februarie-3 martie. La acest atelier, Muzeul ASTRA şi-a desemnat participanţii: Mircea Ileana Simona (Bucureşti) şi Smădu Olivia (Victoria, Braşov). Roată Emil (Braşov) şi Nechifor Radu (Cisnădie, Sibiu) vor participa la atelierul pe lemn, în perioada 24 februarie- 7 martie, la Vaasa, Finlanda, găzduit de MUOVA- Universitatea de Artă şi Design Finlanda. Obiectele realizate în cadrul celor trei ateliere Master Class vor fi valorificate printr-o expoziţie găzduită de Muzeul ASTRA în prima jumătate a acestui an. Responsabil ştiinţific proiect, Dana Botoroagă


eveniment

8

Î

n anul 2011 Centrul Cultural German pregătește noi evenimente culturale de excepție pentru toate vârstele. Organizatorii invită sibienii să redescopere filmul german dar și să aflae noi tendințe din domeniul cinematografiei germane recente în cadrul seriei de filme Istoria filmului german până în prezent. ”Din februarie până în decembrie 2011 vom prezenta o dată pe lună filme precum Der blaue Engel (Îngerul albastru), Herz aus Glas (Inimă de sticlă), Lola sau Gegen die Wand (Head-on). Elevii și studenții cu preocupări artisice dar și tinerii artiști sibieni sunt invitați să participe la un workshop de pictură neconvențional. Sub îndrumarea unui expert artist și curator din Germania participații vor exersa tehnici contemporane și vor crea opere în spații publice, unde vor și expune temporar creațiile realizate. Aceste expoziții vor putea fi vizitate de publicul larg și au ca scop promovarea tinerilor artiști locali prin intermediul artei contemporane germane” a precizat Ioana Dancu, referent cultural. Centrul Cultural German Sibiu a programat de asemenea concertul Kleingeldprinzessin und die Stadtpiraten. Formația din Berlin se bucură de un mare succes nu doar în Germania ci și în țări precum Rusia, Noua Zeelandă sau chiar România. Muzica lor se situează ca stil între Bossa-Nova și Swing, între Reggae și Surfrock, iar textele lor sunt pline de umor. În luna octombrie 2011 vor avea loc Festivalul Internaţional de Poezie Oskar Pastior şi festivalul Jazz & More, colaborări care pentru Centrul Cultural German au devenit deja tradiție. De asemenea, vor fi aduși în fața publicului noi scriitori și autori contemporani consacrați din Germania și nu numai, provocându astfel publicul să intre În dialog cu literatura în cadrul serilor de lectură. Un proiect de referință îl reprezintă expoziția Fluxus in Deutschland 1962-1994. Pentru prima dată în România, expoziția, pusă la dispoziție de Institut für Auslandsbeziehungen (ifa), va fi prezentată în lunile octombrie și noiembrie 2011 la Galeria de Artă Contemporană a Muzeului Național Brukenthal și va deveni un eveniment de amploare națională. Fluxus documentează mișcarea de artă contemporană omonimă din Germania, care constă dintr-o împletire complexă de stiluri și domenii și are la bază creația spontană și improvizția de moment. Fluxus pune formele artistice tradiționale sub semnul întrebării și dezvoltă discursuri conceptuale noi în continuarea unor tendințe precum neo-dada sau nouveau réalisme. ”Nu i-am uitat nici pe cei mici. Pe ei îi invităm la Centrul Cultural German Sibiu în fiecare lună cu noi surprize în cadrul programelor pentru copii. Pentru cei mai mici vizitatori ai noștri am pregătit un program lunar pentru preșcolari precum și cursuri de Educație muzicală și Educație plasică” a adăugat Ioana Dancu.

photo iStock

Informaţii suplimentare la: Ioana Dancu, Tel.: 0269-21 08 30 kultur @kulturzentrum-hermannstadt.ro www.kulturzentrum-hermannstadt.ro

Centrul Cultural German Obiective culturale pentru 2011


9

concert interviueveniment reportaj Î

mi place cum miroşi! este o comedie spumoasă în trei acte după un text de Neil Simon, unul dintre cei mai apreciaţi dramaturgi şi scenarişti americani. Câştigător al unui Glob de Aur şi a trei premii Tony, Neil Simon se distinge prin succesul de casă avut în lumea întreagă datorită abilităţii sale de a crea personaje veridice, extrem de comice şi uşor identificabile. Textul pus în scenă la Sibiu se concentrează în jurul a trei protagonişti: Andy Hobart (Adrian Matioc), Norman Cornell (Ciprian Scurtea) şi Sophie Rauschmeyer (Ofelia Popii). Povestea celor trei este fixată undeva în San Francisco, în anii '60, şi se desfăşoară în jurul unui tri-

unghi amoros. Andy şi Norman sunt doi tineri cu ideologii radicale, care împart acelaşi apartament, ce serveşte şi drept sediu pentru mica lor afacere, redacţia ziarului Prăbuşirea. Sophie este o fostă înotătoare olimpică, susţinătoare a politicii americane, care se mută în apartamentul de lângă cei doi. Norman se îndrăgosteşte la prima vedere, dar Sophie nu îi împărtăşeşte sentimentele. Având în vedere obsesia lui Norman pentru Sophie, Andy se hotărăşte să o angajeze doar pentru a-l determina pe acesta să scrie în continuare pentru ziar. În momentul în care Sophie se îndrăgosteşte de Andy, ziarul şi prietenia dintre cei doi colegi sunt puse în pericol.

Ineditul producţiei de la Sibiu îl constituie aducerea pe scenă a celui de-al patrulea personaj, locotenentul Burt Fenneman (Cristian Stanca), logodnicul lui Sophie, care în textul original este doar amintit într-un schimb de replici. Spectacolul are o durată aproximativă de 90 de minute. Preţul unui bilet este de 15 lei, respectiv 10 lei cu reducere. Biletele au fost puse în vânzare la agenţia teatrală din bvd. Nicolae Bălcescu şi online pe bilete.sibfest.ro. Următoarea reprezentaţie pentru acest spectacol a fost programată vineri, 25 februarie, ora 19:00.

Îmi place cum miroŞi

photo by ECNE(

noua premierĂ a Teatrului Radu Stanca

Joi, 10 februarie, ora 11:00 FRUMOASA DIN PĂDUREA ADORMITĂ/ DORNRÖSCHEN Joi, 10 februarie, ora 19:00 OSCAR ŞI BUNI ROZ de Eric Emmanuel Schmitt Vineri, 11 februarie, ora 19:00 PLASTILINĂ de Vasili Sigariev Sâmbătă, 12 februarie, ora 19:00 NORA după Henrik Ibsen Duminică, 13 februarie, ora 19:00 DOAMNA DE TURTĂ DULCE de Neil Simon Luni, 14 februarie, ora 19:00 CERERE ÎN CĂSĂTORIE de A. P. Cehov Marţi, 15 februarie, ora 19:00 SOME GIRL(S) de Neil LaBute Miercuri, 16 februarie, ora 19:00, AM ANGAJAT UN UCIGAŞ PROFESIONIST/ WIE FEUERE ICH MEINEN MORDER de Aki Kaurismaki Joi, 17 februarie, ora 19:00, GHIDUL COPILĂRIEI RETROCEDATE de Andrei Codrescu, Florentina Mocanu, Gavriil Pinte

Vineri, 18 februarie, ora 19:00, BERLIN ALEXANDERPLATZ după Alfred Döblin Sâmbătă, 19 februarie, ora 19:00 FELII de Lia Bugnar Duminică, 20 februarie, ora 19:00 OPINIA PUBLICĂ de Aurel Baranga Marţi, 22 februarie, ora 19:00 OSTATIC LA MĂTUŞICA de M. Panych Miercuri, 23 februarie, ora 19:00 PRAH SAU ANATOMIA UNEI TEMERI/ PRAH ODER DIE ANATOMIE EINER ANGST de György Spiró Joi, 24 februarie, ora 19:00, BALUL după o idee a Théâtre du Campagnol Vineri, 25 februarie, ora 19:00 ÎMI PLACE CUM MIROŞI! după Neil Simon Sâmbătă, 26 februarie, ora 19:00 DOAMNA DE TURTĂ DULCE de Neil Simon Duminică, 27 februarie, ora 19:00, OMUL CARE A VĂZUT MOARTEA de Victor Eftimiu


v. rie 01 no 27 ianua 25 februarie

21 - 23 rua 9ocfeb e bririe tom Concert

ALO?

zițea)ie foto Exrupo de cafen (Teat

Ministagiunea de bai a III-a arii a”Ant Țapin let, editi 's Day” ntine Vale ra aTour de Cultu Casa pub&rmore Old Friend Sindiscatelo

s sibiu focuPub Oldies Primăria Sibiu - Sala Atrium

riee ruabri 17 feb octom 26 T rie ERmb CONC novie -01 IC SIMFON Festival 2009

evenimentele

Film, ora 19.00 Astra Sala Thalia Organizator: Astra Film Studio

GAIŢELE de Alexandru Kiriţescu 14/10/2009 19:00 Teatrul National "Radu Stanca"

Expoziţie

Oraşul nevăzut OSTATIC LA MĂTU Muzeul Brukenthal ŞICA de Moriss Panych Stampe Cabinetul de 15/10/2009

19:00 Teatrul National "Radu Stanca"

OMUL CARE A VĂZUT MOARTEA de Victor Eftimiu 16/10/2009 19:00 Teatrul National "Radu Stanca" ASTĂZI NU SE FUMEAZĂ, scenariu dramatic de Gavriil Pinte, pe texte de Iustin Panţa şi Mircea Ivănescu 17/10/2009 14:00 Teatrul National "Radu

27 februarie Spectacol

OMUL CARE A VĂZUT MOARTEA Teatrul National "Radu Stanca", ora 19.00


24 octombrie ruarie 13 feb International de

Festivalul scurt metraje "Spune pe scurt" Prințul fericit GONG TeatrululCultu ral Habitus Centr

Spectacol

e lunii februarie 10 rie - 18.rua 16 feb 13

Concert

HI-Q Festivalul International MALL, Prom & More Jazzenada ora 18.00 Teatrul "GONG"

18 februarie Spectacol BERLIN ALEXANDERPLATZ Teatrul Naţional Radu Stanca, ora 19.00


interviu

Gabriela Neagu: Actriţă şi cântăreaţă în acelaşi timp Dana Modoc

12


13

G abriela Neagu... „Pisica Albastră” sau

„Piaf a Zileler noastre” este cunoscută sub aceste diverse denumiri după ce a debutat cântând, a urcat pe scenele mai multor teatre şi chiar a profesat jurnalismul. Ne vorbeşte după premiera spectacolului muzical „Pisica Albastră” de la Teatrul Naţional Radu Stanca din Sibiu şi despre rolul ce îi înglobează toată munca de până acum.

interviu Care sunt motivele pentru care aţi ales să practicaţi actoria sau cel mai pregnant dintre acestea? Deşi a trecut multă vreme de la acel moment îmi aduc aminte foarte bine. În copilărie mi-am dorit să fiu artistă, să apar pe scenă, nu cred că ştiam foarte bine ce înseamnă asta pe atunci fapt pentru care am debutat cântând. Am dorit să apar în faţa publicului, nu eram o fiinţă cu tendinţă spre exhibiţionsim ci simţeam că transmit o stare de bine oamenilor, ei m-au îndemnat să continui cu arterele spectacolului. Dacă aţi fi nevoită să alegeţi între meseria de actriţă şi cea de cântăreaţă, pe care aţi alege-o şi de ce? E greu de spus, dar în ultimii ani m-am ocupat mai mult de muzică, din acest motiv şi dacă aş fi silită în vreun fel sau altul să renunţ la actorie, dacă nu aş putea să mai apar pe scenă, aş prefera să cânt. Cum a fost primită „Pisica albastră” de publicul sibian, din viziunea dvs? Publicul de premieră este unul aparte şi dacă ar fi să mă iau după reacţiile de la acel moment, spectacolul a avut un mare succes. Am primit aplauze frumoase, căldură şi prietenie din sală, i-am simţit cu mine. Sper ca şi în seara asta să fie la fel. În toate domeniile profesionale se vorbeşte despre compromis. În ceea ce priveşte actoria şi în cazul Gabrielei Neagu, care a fost cel mai mare compromis? Nu sunt adepta compromisurilor şi mă lupt pe cât posibil să nu le fac. Nici nu îmi aduc aminte de vreun compromis pe care să-l fi făcut în această profesie şi nu cred că făcând vreunul poţi ajunge foarte departe. Eu merg pe sinceritate şi ofer publicului atât cât pot la momentul respectiv. Şi actorii au fost afectaţi de hotărârile de guvern privind bugetul. Cum vedeţi dvs acest aspect? Dac-ar fi să ţinem cont de asta, mulţi ne-am lăsa de meserie, dar dacă o avem în sânge trebuie să mergem mai departe pe drumul ales indiferent de felul în care suntem remuneraţi. Nu cred că numai noi, actorii, suntem defavorizaţi dar întradevăr nu suntem plătiţi atât de bine încât să putem trăi decent, să fim un model pentru ceilalţi. Pe vremuri actriţele erau minunea lumii, sunt de părere că ar trebui, într-un fel, să fim privilegiate, să retrăim acele timpuri, dar nu ştiu în ce măsură se mai poate azi. Sunt lucruri pe care le-aţi învăţat la serviciu şi le aplicaţi şi acasă? Desigur, aici există o rigurozitate extraordinară, fac gimnastică nu doar pentru că mi-o cere personajul X sau Y ci pentru că aşa se simte bine organismul meu, seriozitate, sinceritate pentru că noi jucăm teatru pe scenă, dar nu şi în viaţa de toate zilele. Pentru că am ajuns la capitoul acasă, cum reuşiţi să vă împărţiţi timpul între cele două vieţi, profesională şi personală? Mă străduiesc să petrec timp îndelungat acasă cu ai mei, îmi încarc bateriile în natură, alături de animăluţele mele pentru că sunt o mare iubitoare a câinilor. Am foarte mulţi maidanezi pe care i-am salvat şi îi numesc prietenii mei sau suflete îmblănite. Care este rolul pe care îl consideraţi ca fiind de căpătâi în cariera dvs până la acest moment? De fiecare dată ţi-e drag copilul care se naşte ultimul şi sigur că până la acest moment mi-e cel mai drag rolul „Pisicii Albastre”, sunt foarte puternic ataşată de acest personaj pentru că seamănă foarte mult cu viaţa mea deşi textul nu a fost scris pentru mine, dar aşa s-a nimerit. Dacă aţi putea întoarce timpul, aţi dori să interveniţi şi să schimbaţi cursul lucrurilor? (Râde) De curând mi s-a întâmplat să spun: dacă aş putea întoarce timpul să repar asta ar fi grozav. Chiar la premiera piesei am omis să-i aduc în scenă pe cei care ar fi meritat din plin, pe scriitorul Emil Cătălin Neghină, regizoarea Mona Marian şi scenografa Gina Jianu-Tărăşescu. Dac-aş putea interveni sigur aş îndrepta greşeala. În rest nu aş mai schimba nimic, totul e menit să ne facă să câştigăm experienţă să urcăm câte o treaptă. Ce proiecte de viitor îmi puteţi dezvălui? Aş vrea să revin asupra spectacolului „C’est l’amour..In memoriam Edith Piaf”, dar nu ştiu sub ce formă, poate one-woman show ca şi „Pisica Albastră”. Chiar merită o revizuire pentru că acum 10 ani nu aveam parte de toată tehnologia de azi şi piesa încă e plăcută de auditoriu. Mai sunt şi altele, dar despre acestea voi vorbi la timpul potrivit.


eveniment

Încă din vremuri străvechi, Dragobetele este sărbătoarea dragostei la români. Respectată cu sfinţenie în comunităţile româneşti tradiţionale, ziua de Dragobete a fost promovată, în ultimii ani, şi de Muzeul ASTRA. La fel se întâmplă şi anul acesta, pe data de 24 februarie CNM ASTRA marcând sărbătoarea de Dragobete. Tinerii îndrăgostiţi sunt invitaţi să-şi exprime sentimentele de dragoste în Muzeul din aer liber din Dumbrava Sibiului. Intrarea cuplurilor este gratuită cu o singură condiţie: aceştia să-şi declare dragostea, reciproc. Cele mai frumoase declaraţii de dragoste vor fi răsplătite prin plimbări cu trăsura şi publicaţii CNM ASTRA. Ziua de 24 februarie fiind prin excelenţă o sărbătoare a fertilităţii, pusă sub semnul unei zeităţi mitice, Dragobetele este ziua constituirii perechilor, atât pentru păsări, cât şi pentru oameni. Asemenea occidentalului Sfânt Valentin, amplasat în aceeaşi lună, dar puţin mai devreme (14 februarie), sărbătoarea trebuia să asigure tranziţia către un an mai prosper. Pe lângă valenţele de divinitate protectoare a păsărilor, strâns legată de fecunditate, de renaşterea naturii, Dragobetele face parte, alături de majoritatea sărbătorilor populare care continuă şi în luna martie, dintr-un posibil cult al unei mari zeiţe a fecundităţii. Păstrată în credinţele populare sub numele de Dochia, baba Marta, sau, pur şi simplu, făcându-se referire la ea ca la o “femeie bătrână”, ea apare în strânsă legătură cu miticul personaj Dragobetele. Alte credinţe populare sugerează, legat de Dragobete, accentul pregnant pus pe personajele feminine, şi nu neapărat pe acel mitic personaj enigmatic, patron al păsărilor. În această zi, bărbaţilor li se atrage atenţia să nu se certe cu soţiile sau cu alte femei, pentru că nu le va merge bine. Bărbaţii, şi nu neapărat fetele, trebuie să-şi găsescă partenere pentru anul ce vine, în acest sens este şi expresia “Dragobetele sărută fetele” – fetele sunt căutate pentru a fi sărutate, pentru a permite bărbaţilor “contaminarea” cu forţele faste. Conform tradiţiei, de Dragobete, băieţii şi fetele trebuie să glumească, să respecte sărbătoarea, pentru a fi îndrăgostiţi tot timpul anului. Iar dacă în această zi o fată nu întâlneşte nici un băiat, se crede că tot anul nu va fi iubită de nici un băiat, şi viceversa. Dragobetele mai poartă şi denumirea de Cap de primăvară iar în ziua în care se ţine sărbătoarea, se aprinde în casă rădăcină de iarbă-mare pentru a apăra de rele şi durere. Alte denumiri a acestei sărbători mai sunt "Ioan Dragobete", "Drăgostitele", "Santion de primăvară", "Cap de vara întâi", dar si "Dragomiru-Florea" sau "Granguru"".

photo sxc.hu

Dragobetele este o sărbătoare românească celebrată pe 24 februarie. Sărbătoarea de Dragobete este considerată echivalentul românesc al sărbătorii Valentine's Day, sau ziua Sfântului Valentin, sărbătoare a iubirii. Etimologia cuvântului a fost dezbătută de numeroşi etnologi şi filologi, propunându-se variate explicaţii pentru originea sa. Tradiţii se păstrează cu precădere în sudul şi sud-vestul României.

14


15

eveniment interviu Tradiții de Dragobete

in 24 februarie iubim româneste DRAGOBETELE. SaRBATOAREA DRAGOSTEI LA ROMÂNI

Îmbrăcaţi de sărbătoare, fetele şi flăcăii se întâlneau în faţa bisericii şi plecau să caute prin păduri şi lunci, flori de primăvară. Dacă se găseau şi fragi infloriţi, aceştia erau adunaţi în buchete şi se puneau ulterior în lăutoarea fetelor, timp în care se rosteau cuvintele: „Floride fraga/Din luna lui Faur/La toată lumea sa fiu dragă / Urâciunile să le desparţi”. Pe dealurile din sat se aprindeau focuri, iar în jurul lor stăteau şi vorbeau fetele şi băieţii. La ora prânzului, fetele se întorceau în sat alergând, obicei numit zburătorit, urmărite de câte un băiat căruia îi căzuse dragă. Dacă băiatul era iute de picior şi o ajungea, iar fata îl plăcea, îl săruta în văzul tuturor. De aici provine expresia Dragobetele sărută fetele!. Sărutul acesta semnifica logodna celor doi pentru un an, sau chiar pentru mai mult, Dragobetele fiind un prilej pentru a-ţi afişa dragostea în faţa comunităţii. „Unii tineri, în Ziua de Dragobete, îşi crestau braţul în formă de cruce, după care îşi suprapuneau tăieturile, devenind astfel fraţi, şi, respectiv, surori de cruce. Se luau de fraţi şi de surori şi fără ritualul de crestare a braţelor, doar prin îmbrăţişări, sărutări frăţeşti şi jurământ de ajutor reciproc. Cei ce se înfrăţeau sau se luau surori de cruce făceau un ospăţ pentru prieteni”, a afirmat Simion Florea Marian. Folcloristul român Constantin Rădulescu-Codin, în lucrarea „Sărbătorile poporului cu obiceiurile, credinţele şi unele tradiţii legate de ele.” scria: „Dragobete e flăcău iubieţ şi umblă prin păduri după fetele şi femeile care au lucrat în ziua de Dragobete. Le prinde şi le face de râsul lumii, atunci când ele se duc după lemne, flori, bureţi ...”. De aici şi provine răspândita expresie adresată fetelor mari şi nevestelor tinere, care îndrăzneau să lucreze în această zi: „Nu te prindă Dragobete prin pădure!”. În această zi, oamenii mai în vârstă trebuiau să aibă grijă de toate animalele din ogradă, dar şi de păsările cerului. Femeile obişnuiau să atingă un bărbat din alt sat, pentru a fi drăgăstoase întreg anul. Fetele mari strângeau de cu seara ultimele rămăşiţe de zăpadă, numită zăpada zânelor, iar apa topită din omăt era folosită pe parcursul anului pentru înfrumuseţare şi pentru diferite descântece de dragoste. Există o serie de obiceiuri în zona rurala legate de această sărbătoare. Bărbaţii nu trebuie să le supere pe femei, să nu se certe cu ele, pentru că altfel nu le va merge bine în tot anul. Tinerii consideră că în această zi trebuie să glumească şi să respecte sărbătoarea pentru a fi îndrăgostiţi tot anul. Iar dacă în această zi nu se va fi întâlnit fata cu vreun băiat, se crede că tot anul nu va fi iubită de nici un reprezentat al sexului opus. În această zi, nu se coase şi nu se lucrează la câmp şi se face curăţenie generală în casă, pentru ca tot ce urmează să fie cu spor. În unele sate se scotea din pământ rădăcina de spânz, cu multiple utilizări în medicina populară.


eveniment

16

Proiectul cu titulul

“SIBIU

BAROC UPDATE” a fost acceptat spre finanţare în urma evaluării tehnice şi financiare, intrând în etapa pre-contractuală. Urmează vizita la faţa locului a echipei de evaluare şi semnarea contractului pentru obţinerea finanţării. Proiectul a fost depus de municipalitate în cadrul Programului Operaţional Regional 2007 -2013, Axa Prioritară 5 – Dezvoltarea durabilă şi promovarea turismului, Domeniul major de intervenţie 5.3 – Promovarea potenţialului turistic şi crearea infrastructurii necesare, în scopul creşterii atractivităţii României ca destinaţie turistică, Operaţiunea – Dezvoltarea şi consolidarea turismului intern prin sprijinirea promovării produselor specifice şi a activităţilor de marketing specifice. “Încă un proiect depus pentru obţinerea de fonduri structurale a fost aprobat, ceea ce demonstrează că obţinerea de fonduri structurale este în continuare o prioritate pentru municipalitate.” a declarat primarul Klaus Iohannis. Valoarea totală a proiectului este de 1.018. 879 lei (inclusiv TVA), iar suma

nerambursabilă solicitată din fonduri structurale este de 652.751,54 lei. Contribuţia municipalităţii sibiene la realizarea acestui proiect este de 169.561,46 lei. Fondurile solicitate ca finanţare nerambursabilă vor fi folosite pentru acoperirea costurilor campaniei de promovare, participarea la târgurile de profil din ţară şi realizarea de materiale tipărite pentru promovarea resurselor turistice ale oraşului. În cadrul proiectului se vor promova următoarele resurse turistice: centrul istoric al Sibiului, Turnul Sfatului, zidurile de fortificaţii, traseul ecumenic (biserici reprezentative), traseul verde (pista de biciclete – grădina zoologică), muzeele care alcătuiesc Complexul Naţional Muzeal ASTRA şi cele din componenţa Muzeul Naţional Brukenthal, precum şi agenda culturală. Totodată

se vor edita calendare lunare de promovare a evenimentelor culturale care vor avea loc pe parcursul anului. Municipalitatea doreşte ca prin intermediul acestui proiect de promovare să individualizeze şi să dezvolte mesaje publicitare pornind de la istoria barocă a oraşului Sibiu. “Sibiul va avea astfel o nouă posibilitate de a-şi promova resursele turistice la nivel naţional, iar acest proiect se înscrie în strategia noastră de dezvoltare a domeniului turismului în Sibiu. Dacă Sibiul este foarte cunoscut în străinătate, prin acest proiect ne îndreptăm atenţia în primul rând asupra pieţei interne, încercând să atragem un număr şi mai mare de turişti.” a mai declarat primarul Klaus Iohannis. Proiectul va fi implementat începând din luna septembrie 2011, durata proiectului fiind de 19 luni.


17

eveniment interviu

graniţele În 2008 a luat naştere un proiect superb, un proiect care sparge presă care de fie fotogra de ie expoziţ O ie. econom şi social politic, dintre cultură, s viaţa unui oraş surpinde viaţa unui oraş pe parcursul unui an. În 2008 a surprin rămas în picioare a proiect acest însă trecut a Capitala ană. Europe lă Capitală Cultura în anul recent trăit le-am care pe entelor pentru a fi o retrospectivă obiectivă a evenim tă în 27 ianvernisa fost a 2010 Sibiu FOCUS presă de fie fotogra de ia încheiat. Expoziţ în curtea locale ăţi oficialit altor a şi is uarie 2011, în prezenţa primarului Klaus Johann ia Expoziţ hal. Brukent von Samuel strada din Sibiu iului Municip ei interioară a Primări e realizat fii fotogra de 100 Cele liberă. rămâne deschisă timp de o lună, intrarea fiind presă a de fie fotogra de sinteză o tă reprezin ici Marcov an Sebasti şi de Silvana Armat fondurile provenevenimentelor ce au avut loc anul trecut în Sibiu. Dacă anul trecut ia animalelor, protecţ pentru iei asociaţ donate fost au fiilor fotogra a ite din vânzare stat. „Ne-am de ii instituţ multor mai Animal Life, anul acesta, fotografiile vor fi donate gratuit nişte că primeas să Sibiu din ii instituţ multe mai ca frumos gândit că ar fi foarte Armat. Silvana spune te”, fotografii care ilustrează domeniul lor de activita largă de Fotografiile ce vor fi prezentate sibienilor acoperă o paletă foarte din timonante impresi imagini sociale, domenii, portrete expresive din manifestări acs, Romani l RedBul raliului timpul din sau Teatru de ţional Interna pul Festivalului sau Sibiu pentru nte importa e obiectiv fotografii realizate la inaugurarea mai multor exmod într-un ză ilustrea ce Imagini . acţiunii focul în se surprin personalităţi politice să „Sperăm trecut. anului lungul de-a trem de creativ evenimentele petrecute în Sibiu şi Sebasspune ”, imagini aceste cu Sibiu din iilor instituţ culoare de aducem un plus tian Marcovici. i şi coSilvana Armat este fotoreporter al publicaţiei locale Turnul Sfatulu tică Jurnalis de ţii Facultă a ntă absolve laborator al agenţiei de presă Mediafax. Este din BelLoyalist lui Colegiu cadrul din alism fotojurn de ului Program din Sibiu şi a an Marcovici este leville, Canada şi fotoreporter profesionist de şapte ani. Sebasti al agenţiei de ndent corespo şi Zeitung r nstadte Herman ţiei publica fotoreporter al Aplicate Ştiinţe de itatea Univers t absolvi presă ImPhoto şi al cotidianului Pro Sport. A nist profesio nivel un la presă de fie fotogra face şi design – foto secţia: din Munchen, de patru ani. r

Artiştilo FOCUS Sibiu 2010 se desfăşoară sub înaltul patronaj al Asociaţiei a. Fotografi din Români


eveniment Sighișoara Blues

Festival este de acum o prezență culturală bine cunoscută și apreciată în mediile artistice românești și de peste hotare, un eveniment major îndrăgit de toți iubitorii și simpatizanții blues-ului. Edițiile precedente, care treptat au ridicat festivalul la rang internațional, au confirmat interesul tot mai crescut, pentru blues al publicului din România. Sighișoara Blues Festival reprezintă o incitantă și generoasă invitație pentru iubitorii blues-ului, dar și pentru cei care vor deveni dependenți de acestă muzică.

PROGRAM Joi 24 Februarie 2011: Crossroads (România), Little Brothers (USA) Vineri 25 Februarie 2011: Diane Blue & Roberto Morbioli (USA), Davina & the Vagabonds (USA) Sâmbătă 25 Februarie 2011:Steven De bruyn, Roland & Tony Gyselinck (Belgia), Murali Coryell (USA)

18 Ediția cu numărul 7 a festivalului se va desfășura în perioada 24-26 februarie 2011. Ca și la edițiile precedente spectacolele vor începe la orele 19.30 iar publicul va fi delectat cu blues în sala de spectacole Mihai Eminescu a orașului Sighișoara. Programul festivalului păstrează același format ca și până acum: adică două concerte pe seară a câte 80 de minute concertul, prezentate de Berti Barbera, iar cei ce nu s-au săturat pot consuma și mai mult blues la mult-apreciatele jammsession-uri din crama hotelului Sighișoara. Prețul unui bilet pentru o seară de festival, achiziționat în avans, este de 60 lei. Prețul biletelor cumpărate de la casa de bilete a sălii este de 70 lei pentru o seară (biletele vor fi disponibile cu o ora înaintea începerii spectacolelor). De Dragobete, în seara de joi 24 februarie elevii și studenti pot procura biletele la pret redus de 30 lei, pe baza legitimației de elev respectiv student. Biletele se pun în vânzare începând cu data de 10 ianuarie 2011 și se vor putea achiziționa de la recepția Hotelului Sighișoara (la telefon 0265.771000) sau de la casa de bilete a sălii cu o ora înaintea spectacolului.

Despre Asociaţia Culturală Sighişoara Blues Hospital Sighișoara Blues Festival este singura manifestare culturală de prestigiu de acest gen din țară. Evenimentul aduce pe scena românească artiști internaționali, scopul său fiind promovarea blues-ului, gen muzical care, deși e sărac reprezentat pe scena națională se adresează unui public tot mai numeros în ultimii ani.



Februarie 2011