Issuu on Google+

An VI, nr. 54, 2014, 16 pagini

www.primariaracari.ro

PERIODIC, EDITAT DE PRIM|RIA ORA{ULUI R|CARI {I CONSILIUL LOCAL R|CARI - Jude]ul Dâmbovi]a

Ce a mai f\cut primaru’?

Pag. 4

“Totul râde, totul cânt\, prim\vara este s\rb\toarea infinitului.” (Victor Hugo)

"A trecut iarn\ geroas\, Câmpul iar a înverzit Rândunica cea voioas\ La noi iar\[i a sosit. Dintr-o creang\-n alta zboar\ Sturzul galben, aurit Salutare, prim\var\, Timp frumos, bine-ai venit! Turturelele se ^ngân\, Mii de fluturi vezi zburând {i pe harnica albin\ Din flori miere adunând. Cânt\ cucu-n dumbr\vioar\ Pe copacul înflorit, Salutare, prim\var\, Timp frumos, bine-ai venit." (Vasile Alecsandri) Luna martie, când începe [i prim\vara, debuteaz\ cu o zi de s\rb\toare. "Un mit poveste[te cum soarele a coborât pe p\mânt în chip de fat\ prea frumoas\. Dar un zmeu a furat-o [i a închis-o în palatul lui. Atunci p\s\rile au încetat s\ cânte, copiii au uitat

de joac\ [i veselie [i lumea întreag\ a c\zut în mâhnire. V\zând ce se întâmpl\ f\r\ soare, un tân\r curajos a pornit c\tre palatul zmeului, s\ elibereze preafrumoasa fat\. A c\utat palatul un an încheiat iar când l-a g\sit, a chemat zmeul la lupt\ dreapt\. Tân\rul a învins creatura [i a eliberat fata. Aceasta s-a ridicat înapoi la cer [i iar\[i a luminat întregul p\mânt. A venit prim\vara, oamenii [i-au rec\p\tat veselia, dar tân\rul lupt\tor z\cea în palatul zmeului dup\ luptele grele pe care le avuse. Sângele cald i s-a scurs pe z\pad\, pân\ când l-a l\sat pe tân\r f\r\ suflare. În locurile în care z\pada s-a topit, au r\s\rit ghioceii vestitori ai prim\verii. Se zice c\, de atunci, lumea cinste[te memoria tân\rului curajos, legând cu o a]\ dou\ flori: una alb\, alta ro[ie. Culoarea ro[ie simbolizeaz\ dragostea c\tre frumos [i aminte[te de curajul tân\rului,

“Cea mai frumoas\ gospod\rie” iar cea alb\ este a ghiocelului, prima floare a prim\verii.” "Conform altui mit care circul\ în Republica Moldova, în prima zi a lui martie, frumoasa Prim\var\ a ie[it la marginea p\durii [i a observat cum într-o poian\, într-o tuf\ de porumbari, de sub z\pad\, r\sare un ghiocel. Ea a început s\-l ajute [i a început a da la o parte z\pada [i a rupe ramurile spinoase. Iarna, v\zând aceasta, s-a înfuriat [i a chemat vântul [i gerul s\ distrug\ floarea. Ghiocelul a înghe]at imediat. Prim\vara a acoperit apoi ghiocelul cu mâinile ei, dar s-a r\nit la un deget din cauza m\r\cinilor. Din deget s-a prelins o pic\tur\ de sânge fierbinte care, c\zând peste floare, a f\cut-o s\ reînvie. În acest fel, Prim\vara a învins Iarna, iar culorile m\r]i[orului simbolizeaz\ sângele ei ro[u pe z\pada alb\." (urmare ^n pagina 2)

Pag. 5

S-a deschis centrul de eliberare a cazierului judiciar la R\cari!

Pag. 11


2

De interes general

nr. 54, 2014

Martie [i aprilie - lunile s\rb\torilor de prim\var\. Cum le întâmpin\m?!

(urmare din pagina 1)

Dup\ data de 1 Martie, c\utam zilele însorite de prim\var\ "ca s\ nu ne mai înghe]e nasul [i picioarele", traversând perioada "Babelor" atât de capricioase. Babele vestesc [i ele venirea prim\verii [i spune c\, în aceste zile, Baba Dochia, cea care aduce iarna, începe s\-[i dea jos cele nou\ cojoace, câte unul în fiecare zi [i, astfel, afar\ se face pu]in mai cald, iarna l\sând loc prim\verii s\ vin\. Babele reprezint\ o tradi]ie pur româneasc\, de pe 1 pân\ pe 9 martie, fiecare î[i alege câte o zi sau, mai bine zis, o bab\, a[a cum va fi vremea în acea zi, a[a este [i firea omului respectiv. Dac\ vremea este frumoas\ [i soarele str\luce[te, acel om este voios [i bun la suflet sau îi va merge bine tot anul. Dup\ aceast\ perioad\, vine [i vremea activit\]ilor agricole [i gospod\re[ti de care avem cu to]ii atâta nevoie. ''S-a dus z\pada alb\ de pe întinsul ]\rii, S-au dus zilele Babei [i nop]ile vegherii, Câmpia scoate aburi; pe umedul p\mânt Se-ntind c\r\ri uscate de-al prim\verii vânt. Lumina e mai cald\ [i-n inim\ p\trunde; Prin râpi adânci z\pada de soare se ascunde. Paraiele umflate curg iute [opotind, {i mugurii pe creang\ se v\d îmbobocind. O, Doamne! Iat\-un flutur ce prin v\zduh se pierde! În câmpul ve[ted iat\ un fir de iarb\ verde Pe care-ncet se urc\ un galben gând\cel, {i sub a lui povar\ îl pleac\-ncetinel. Un fir de iarb\ verde, o raz\-nc\lzitoare, Un gând\cel, un flutur, un clopo]el în floare, Dup\ o iarn\ lung\ [-un dor nem\rginit, Aprind un soare dulce în sufletul uimit! La plug, la plug, m\i fra]i N\dejdea e în voi Cu plugul voi sc\pa]i O lume de nevoi." ~n acest sens este vremea pentru via]a de prim\var\. Chiar dac\ am mai spus-o, nu o s\ obosesc repetând îndemnul: "S\ facem din gospod\ria noastr\ cea mai frumoas\ din localitate!" Am f\cut pa[i importan]i în acest sens, avem chiar [i un concurs cu premii atât de a[teptate la sfâr[it de an (dorit [i de cei care nu merit\), prin care încerc\m [i, deseori, reu[im s\ stimul\m spiritul gospod\resc. Cu mare drag admir\m zonele îngrijite, [an]urile f\cute, pode]ele desfundate, pomii v\rui]i, rondurile de flori între]inute. Ne întristeaz\ c\ dup\ atâta timp mai vedem zone cu [an]uri nef\cute, pode]e inexistente, bariere împotriva scurgerii apelor pluviale, de pomi sau flori ce s\ mai vorbim... Toate acestea se pot face de noi to]i cu un minim efort, mai ales c\ avem multe exemple de locuitori ai ora[ului nostru care, de[i afla]i(e) la o vârst\ înaintat\, reprezint\ un exemplu demn de urmat, de multe ori eviden]ia]i în paginile ziarului nostru. La polul opus, avem de-a face cu "mâna întins\ la autorit\]i: "S\ vin\ primarul s\-mi fac\ [an]ul!" S\ nu-l supraestim\m pe primar. Nu este "Superman". Nu poate s\ le fac\ pe toate. Dac\ nu punem "mân\ de la mân\", vom r\mâne în mizerie [i în mla[tin\. Acolo unde este cazul, desigur, intervenim [i ne facem datoria. Chiar în aceast\ prim\var\, ac]iunile de realizare a scurgerilor apelor pluviale, au fost intense [i vor continua în special în zonele predispuse la inunda]ii. Dar... dar "hai, s\ d\m mân\ cu mân\!" [i fiecare în dreptul lui s\-[i fac\ treaba, chiar [i o floare, un pom, aduc lumin\ pe strada noastr\ [i, de ce nu, chiar [i premiul acordat celor mai gospodari. Prim\vara - perioada s\rb\torilor c\lduroase. 8 Martie, Ziua Interna]ional\ a Femeii. În 1908, 15.000 de femei au m\r[\luit în New York, cerând un program mai scurt, salariu mai bun [i dreptul la vot, iar în 1909, conform unei declara]ii a Partidului Socialist din

America, Ziua Interna]ional\ a Femeii a fost stabilit\ pe 28 februarie. Un an mai târziu, în 1910, în urma unei Conferin]e a Muncitorilor de la Copenhaga, unde au participat peste 100 de femei din 17 ]\ri, s-a stabilit ca Ziua Femeii s\ fie s\rb\torit\ în aceea[i zi peste tot în lume, data de 8 Martie, fiind aleas\ îns\ abia în 1913. {i, ca s\ p\str\m echilibrul, trebuie s\ amintim c\ exist\ [i Ziua Interna]ional\ a B\rbatului, eveniment s\rb\torit anual pe 19 noiembrie în peste 60 de ]\ri. Ne apropiem cu pa[i repezi de cea mai mare s\rb\toare a cre[tinismului, precedat\ de Duminica Floriilor, comemorat\ în ultima duminic\ dinaintea Pa[telui. S\rb\toarea comemoreaz\ un eveniment men]ionat de toate cele patru Evanghelii: intrarea triumfal\ a lui Iisus în Ierusalim în zilele dinaintea patimilor. Duminica Floriilor - Duminica Stâlparilor În aceast\ zi, denumit\ [i Duminica Stâlparilor, se sfin]esc, prin rug\ciune [i stropire cu agheasm\, ramuri înmugurite de salcie, care se împart cre[tinilor, iar slujitorii Bisericii le ]in în mâini, cu lumân\ri aprinse, ca simbol al biruin]ei vie]ii asupra mor]ii. Ramurile de salcie amintesc de ramurile de finic [i de m\slin cu care a fost întâmpinat Mântuitorul. Cu acestea, dup\ ce au fost aduse la biseric\ spre a fi sfin]ite, cre[tinii împodobesc icoanele, u[ile [i ferestrele. Salcia este mereu înflorit\ în aceast\ perioad\ a anului, o expresie a fertilit\]ii [i a reînvierii naturii. De asemenea, se spune c\ e bine s\ te încingi cu aceste ramuri de salcie ca s\ nu te doar\ mijlocul. Cu ramurile de salcie, simbol al fertilit\]ii [i vegeta]iei de prim\var\, apicultorii înconjoar\ în ziua de Florii stupii, iar ]\ranii, convin[i de efectul miraculos al acestor muguri, îi îngroap\ sub brazd\. În tradi]ia popular\ exista credin]a c\ îns\[i Maica Domnului a binecuvântat salcia, dup\ ce aceasta s-a transformat într-o punte, ajutând-o pe Fecioara Maria s\ treac\ apa unui râu. Denumirea popular\ a s\rb\torii vine de la zei]a roman\ a florilor, Flora, peste care cre[tinii au suprapus s\rb\toarea Intr\rii Domnului în Ierusalim. Ca aspect necre[tin, amintim obiceiul ca în vreme de furtun\ s\ se pun\ pe foc muguri din s\lciile de la Florii, pentru a împr\[tia norii [i grindina, protejând casa [i familia de dezastre. Cea mai mare, mai însemnat\, mai sfânt\ [i mai îmbucur\toare s\rb\toare de peste ani, dup\ spusele romanilor de pretutindeni este s\rb\toarea Pa[telui. Pa[tele sau Învierea Domnului, pentru c\ în aceast\ zi "Hristos a Înviat din mor]i/Cu moartea pre moarte c\lcând/{i celor din morminte/Via]a d\ruindu-le" iar pe cei vii r\scump\rându-i de sub jugul p\catului [i împ\cându-i cu Dumnezeu. Este o s\rb\toare a bucuriei depline a lumii divine, a comuniunii, a sufletului. În noaptea Învierii, cre[tinii se bucur\ de o stare harnic\ deosebit\, de o rela]ie special\ cu semenii [i cu Dumnezeu. Putem vorbi de o tr\ire deplin\ a vie]ii dumnezeie[ti în sufletul nostru, în existen]a noastr\ cre[tin\. Învierea Domnului este modelul [i for]a învierii tuturor oamenilor, la a doua venire a Sa: "Eu sunt Învierea [i via]a, în adev\r, a zis El" (În, 11, 25). Învierea face referiri nu numai la fiin]a uman\, ci este vorba de toat\ crea]ia lui Dumnezeu: "Iat\, Eu toate le fac noi..., [i va fi un cer nou [i un p\mânt nou", zice Mântuitorul. "Mântuitorul a ref\cut chipul divin din om, lep\dând în mormânt, în diminea]a Învierii, tr\s\tura p\timitoare. Din momentul mor]ii [i a Învierii Domnului, istoria omenirii intr\ în perioada eshatologic\, iar Împ\r\]ia,

aflat\ deocamdat\ în transcendent, tinde s\ înglobeze treptat toat\ crea]ia. În Hristos cel înviat începe transfigurarea lumii, dar aceast\ transfigurare nu se descoper\ decât prin mijlocirea acelora care au atins culmile sfin]eniei", ne spune Sfântul Maxim M\rturisitorul. Învierea Domnului ne d\ruie[te, pe de o parte, o victorie asupra p\catului, pe de alt\ parte, o biruin]\ asupra mor]ii îns\[i. Mai mult, aceast\ mare tain\ ne aduce la o stare haric\ de tr\ire cu Dumnezeu care este f\r\ de p\cat [i f\r\ de moarte. Cu Hristos, noi p\[im în ve[nicie! A[adar, scopul Învierii Domnului este, prin excelen]\, acela al îndumnezeirii naturii noastre omene[ti [i al particip\rii trupului nostru trec\tor la bunurile ve[nice, mai presus de fire, o c\l\torie în lumin\ l\untric\ a sufletelor noastre, iar în viziunea unor p\rin]i ai Bisericii nu e altceva decât "o tr\ire a luminii dumnezeie[ti [i o pregustare a Împ\r\]iei Cerurilor, o transfigurare anticipat\". Este acel "fa]\ c\tre fa]\" îndreptat spre eternitate, când "Dumnezeu coboar\ în suflet, iar sufletul urc\ la Dumnezeu". La ora când scriu aceste rânduri se apropie cu pa[i repezi S\rb\toarea Floriilor. Poate [i din acest motiv ideile zboar\, mai ales spre aceast\ perioad\ a s\rb\torilor cre[tine. Pe 23 aprilie, s\rb\torim pe Sfântul Mare Mucenic Gheorghe-Sfânt pomenit de aproape toate bisericile tradi]ionale. Sfântul Mare Mucenic Gheorghe/George s-a n\scut în Cappadocia, într-o familie cre[tin\, [i a tr\it în timpul domniei împ\ratului Diocle]ian. S-a înrolat în armata roman\ [i, parcurgând ierarhia militar\, Sf. Gheorghe s-a f\cut remarcat prin faptele de arme. În ciuda decretului împotriva cre[tinilor, emis de Diocle]ian în 303, Sf. Gheorghe a ales s\-[i m\rturiseasc\ public credin]a cre[tin\. Din ordin imperial, sfântul a fost întemni]at [i supus torturii pentru a-[i renega credin]a. Loviri cu suli]a, lespezile de piatr\ a[ezate pe piept, trasul pe roat\, groapa cu var, înc\l]\mintea cu cuie, b\utura otr\vit\, b\taia cu vâna de bou [i toate celelalte torturi nu au reu[it s\-l fac\ s\ renun]e la credin]a sa. Tuturor celor s\rb\tori]i în aceast\ perioad\, celor care poart\ nume de floare, celor care poart\ nume derivate de la Sfântul Gheorghe, un c\lduros, La mul]i ani! Aflându-ne în S\pt\mâna Mare sau S\pt\mâna Patimilor, care are menirea de a preg\ti credincio[ii pentru ^nviere pentru a sim]i bucuria pascal\, trebuie s\ ne preg\tim, atât cu sufletul, cât [i trupul, respectând tradi]iile sfinte ale acestei perioade: p\strarea lini[tii, îngrijirea locuin]elor, cur\]enia prin cur]i, iertarea reciproc\ între oameni. În aceast\ s\pt\mân\ se face cur\]enie general\ în cas\, în curte [i în acareturi. Se m\tur\ cur]ile, se repar\ gardurile, se cur\]\ gunoiul din [uri, se lipesc [i se v\ruiesc pere]ii, se spal\ podelele [i mobilierul, se [terg geamurile, se aerisesc toate hainele, a[ternuturile, covoarele. Cu mic, cu mare, s\ ne îngrijim de tot ce ne înconjoar\, s\ fim mai buni, mai în]eleg\tori. Hristos a Înviat! Pân\ data viitoare, s-auzim numai de bine, Al dumneavoastr\, Florin Marius Carave]eanu, Primarul ora[ului R\cari mcaraveteanu@yahoo.com www.mariuscaraveteanu.ro

Iisus i-a zis: „Eu sunt Învierea [i Via]a. Cine crede în Mine, chiar dac\ ar fi murit, va tr\i. (Ioan 11:25)


±

De interes general

nr. 54, 2014

Odat\ cu venirea prim\verii... drepturi [i obliga]ii cet\]ene[ti!

SECRETAR, jr. Octaviana Ene

octaviana_ene@yahoo.com Mult a[teptata prim\vara a sosit [i, odat\ cu ea, natura [i-a dat jos mantia alb\ [i s-a trezit la via]\! Fiica cea mai tân\r\ a anului, a adus odat\ cu ea mult\ bucurie. Totul este ca într-un vis: p\s\ri de tot felul cu ciripitul lor, florile de toate culorile care împrosp\teaz\ natura, iarba cea proasp\t\, izvorul cel cristalin [i cel mai important element, soarele care trimite oamenilor o raz\ de speran]\! Pot fi enumerate multe motive de bucurie n\scute odat\ cu venirea prim\verii în ora[ul R\cari, dar pot s\ apreciez c\ nimic din toate acestea nu ar fi fost posibil a se îndeplini dac\ nu ar fi fost voin]a de fier, un volum de munc\ imposibil de m\surat [i dac\ nu ar fi fost dorin]a de a da un ora[ cu o nou\ înf\]i[are locuitorilor ora[ului R\cari, în slujba c\rora suntem cu to]ii. Obiectivul principal al autorit\]ii locale este acela de a fi în permanen]\ în mijlocul cet\]enilor, în sprijinul lor pentru a identifica toate problemele cu care se confruntã, dar în acela[i timp de a

informa în ceea ce prive[te obliga]iile acestora în calitate de contribuabili. În aceast\ perioad\ întreg aparatul propriu va desf\[ura o campanie de completare [i actualizare a registrelor agricole, de colectare a unor date privind culturile înfiin]ate, efectivele de animale etc., dar [i o informare a popula]iei cu obliga]iile pe care le au privind gospod\rirea localit\]ii. Astfel, zilnic, colective formate din aparatul de specialitate a primarului vor fi în fiecare localitate a ora[ului ocazie cu care vor fi identificate zonele unde urmeaz\ a fi luate m\suri pentru înl\turarea problemelor cu care se confrunt\ fiecare contribuabil. A[a cum am mai precizat, registrul agricol este documentul prin care se asigur\ eviden]a fiec\rei gospod\rii, eviden]\ care constituie baza de date pentru înscrierea în registrul fermelor, în vederea ob]inerii subven]iilor acordate prin intermediul APIA, astfel, numai prin îndeplinirea la timp [i în mod corect a obliga]iilor de declarare [i înscriere în acest document a bunurilor de]inute în proprietate sau folosin]\, a eviden]ei membrilor gospod\riei, sau a modului de utilizare a terenurilor poate fi creat\ o baz\ de date corect\ pentru fiecare gospod\rie. Numai printr-o bun\ colaborare [i prin declararea la timp a tuturor acest date, contribuabilii înscri[i în registrul fermierilor pot beneficia de subven]iile acordate prin intermediul APIA, de accesarea unor fonduri nerambursabile pentru dezvoltarea unor afaceri în domeniul agricol, zootehnic, silvic etc.

Pentru ca aceast\ ac]iune s\ se desf\[oare într-un mod cât mai eficient, solicit\m sprijin din partea cet\]enilor atât pentru furnizarea acestor informa]ii în vederea complet\rii bazei de date- respectiv registrul agricol cât [i pentru îndeplinirea obliga]iilor cet\]ene[ti. Ne afl\m în luna aprilie a acestui an [i pe aceast\ cale solicit\m locuitorilor ora[ului R\cari îndeplinirea obliga]iilor cet\]ene[ti privind achitarea impozitelor [i taxelor locale, de a declara [i men]ine la zi datele din registrele agricole în vederea complet\rii registrului agricol, dar nu în ultimul rând pentru îndeplinirea [i a altor obliga]ii cet\]ene[ti privind p\strarea unui mediu mai curat, men]inerea permanent\ în stare de cur\]enie a [an]urilor, desfundarea periodic\ a pode]elor. Tot în categoria obliga]iilor cet\]ene[ti se reg\se[te [i obliga]ia fiec\rui locuitor de a între]ine în permanen]\ cur\]enia atât în ce prive[te proprietatea, cât [i domeniul public. Fac aceast\ precizare, deoarece este în zadar orice efort depus, dac\ locuitorii ora[ului nu con[tientizeaz\ c\ trebuie s\ îndeplineasc\ obliga]iile impuse de legisla]ia în vigoare privind, gospod\rirea localit\]ii, p\strarea unui mediu mai curat, men]inerea permanent\ în stare de cur\]enie a [an]urilor, desfundarea periodic\ a pode]elor. Nu mic\ ne este mâhnirea când înc\ mai vedem cum de a lungul drumurilor din localitate, cet\]eni certa]i cu normele elementare de conduit\ arunc\

gunoiul menajer, de multe ori din viteza autoturismului cu care se deplaseaz\. Cum putem oare s\ îi g\sim o scuz\ acestui cet\]ean care, poate în multiplele ac]iuni de cur\]enie în localitate organizate de autoritatea local\, a urm\rit doar cu privirea sutele de oameni care au împânzit albia râului, canalele, drumurile de exploatare, drumurile comunale, [i care, în urma lor, au l\sat o oaz\ de cur\]enie, grupuri formate începând de la primar, func]ionari publici, profesori, medici, consilieri locali, elevi, oameni de bine din localitate. {i, totu[i, ace[ti oameni exist\ în ora[ul nostru... [i, din p\cate, nu sunt pu]ini!! S\ sper\m c\ vor fi din ce în ce mai pu]ini!! A[a cum tradi]ia popular\ cere ca în preajma S\rb\torilor de Pa[ti fiecare dintre noi s\ fac\ acea cur\]enie general\ [i noi, autoritatea local\, solicit\m tuturor locuitorilor ora[ului R\cari ca S\rb\torile de Pa[ti s\ fie întâmpinate cu un suflet curat, gânduri bune pentru aproapele nostru, s\ fim mai buni, mai drep]i, mai în]elep]i [i s\ întâmpin\m aceste Sfinte s\rb\tori cu o cur\]enie general\ a localit\]ii, pentru ca fiecare dintre noi s\ contribuie la acea nou\ înf\]i[are pe care o va avea micul nostru or\[el în foarte scurt timp. Tuturor locuitorilor ora[ului R\cari, cititorilor ziarului nostru, urez ca S\rb\toarea Învierii Domnului s\ v\ aduc\ lini[te sufleteasc\, bel[ug [i lumina al\turi de cei dragi!! Pa[te fericit!

Facturarea [i ^ncasarea taxei de habitat ^n jude]ul Dâmbovi]a

Viceprimar, Manu Marian manu.racari@yahoo.com - Facturarea [i încasarea taxei de habitat în jude]ul Dâmbovi]a se fac, începând cu data de 1 martie 2011, de c\tre "Electrica Furnizare Muntenia Nord" Agen]ia de Furnizare a Energiei Electrice Târgovi[te, pentru Asocia]ia de Dezvoltare Intercomunitar\ "Reabilitarea colect\rii, transportului, depozit\rii, prelucr\rii de[eurilor solide în jude]ul Dâmbovi]a" (care reune[te Consiliul Jude]ean Dâmbovi]a [i Consiliile Locale ale ora[elor [i comunelor din jude]ul Dâmbovi]a), în baza unui contract de prest\ri servicii încheiat în condi]iile legii. - Taxa de habitat initiala, este prev\zut\ de Hot\rârea nr. 29 din 03.12.2010 (care modific\ [i completeaz\ Hot\rârea nr. 4/2010 [i Hot\rârea nr. 9/2010), a Asocia]iei mai sus

numite [i reprezint\ o tax\ destinat\ bugetului local. Conform Metodologiei de instituire [i colectare a taxei de habitat la nivel jude]ean cu destina]ie special\ de salubrizare, "taxa se datoreaz\ de c\tre to]i posesorii de locuin]\ din jude]ul Dâmbovi]a, precum [i de c\tre persoanele fizice din alte jude]e sau din alte state, care de]in propriet\]i sub forma unor locuin]e pe teritoriul jude]ului Dâmbovi]a, utilizatori ai serviciului de salubrizare. Prin locuin]\ se în]elege cas\, c\min, domiciliu, construc]ie sau apartament, în care locuie[te sau pot locui una sau mai multe persoane". - Cuantumul taxei de habitat este aprobat annual prin hot\rârea Asocia]iei de Dezvoltare Intercomunitar\ [i prin hot\râri ale consiliilor locale ale unit\]ilor administrativ teritoriale ale jude]ului [i se stabile[te ca sum\ lunar\ fix\. Valoarea taxei este, în prezent, de 16 lei pe lun\ [i pe gospod\rie. - Scutirile de la plata taxei de

habitat se aprob\ [i se comunic\ operatorului care factureaz\ [i încaseaz\ taxa numai de c\tre Asocia]ia de Dezvoltare Intercomunitar\. - Posibilitatea de achitare a taxei de habitat odat\ cu energia electric\ aduce pl\titorilor de tax\ avantajul de a nu face o deplasare special\ în scopul achit\rii taxei. - Termenul de plat\ al taxei este acela[i ca cel pentru energia electric\ (termen scadent - 15 zile de la emiterea facturii, termen de plat\ f\r\ penalit\]i - 45 de zile de la emiterea facturii). Penalit\]ile de întârziere în cazul dep\[irii celor 45 de zile de la emiterea facturii se percep din prima zi dup\ expirarea datei scadente, pân\ la achitarea taxei, inclusiv ziua pl\]ii. Valoarea penalit\]ilor pentru plata cu întârziere a taxei de habitat la furnizorul de enegie electric\ se calculeaz\ cu acela[i procent ca pentru energia electric\, egal cu nivelul major\rilor pentru întârzierea pl\]ii datoriilor la bugetul de stat.

- În situa]ia în care taxa de habitat nu a fost achitat\ prin furnizorul de energie electric\, plata acesteia se poate face direct prim\riei în raza c\reia se afl\ locuin]a pentru care se datoreaz\ taxa. - Furnizorul de energie electric\ pred\ Asocia]iei de Dezvoltare Intercomunitar\ taxele neîncasate în decurs de 90 de zile de la emiterea facturii, din momentul respectiv Asocia]ia ocupându-se de recuperarea sumelor datorate de contribuabili, prin metodele prev\zute de lege. - Reclama]iile clien]ilor cu privire la cuantumul taxei de habitat, solicit\rile de scutire [i orice nemul]umiri în leg\tur\ cu aceast\ tax\ se pot adresa Primariei ora[ului R\cari, contact@primariaracari.ro sau Asocia]iei de Dezvoltare Intercomunitar\, cu datele de contact: str. Poet Grigore Alexandrescu, nr. 2, parter, Târgovi[te, jud. Dâmbovi]a, tel: 0345 401 391, fax: 0345 401 392, e-mail adi_deseuri@yahoo.com

3

Hot\rârile Consiliului Local R\cari, adoptate ^n [edin]a de ^ndat\ din data de 19.03.2014 ~n data de 19.03.2014, la ora 14, s-au desf\[urat ^n Sala de consiliu a prim\riei, lucr\rile [edin]ei de ^ndat\, la care au participat 14 consilieri [i un delegat s\tesc. Dup\ analiza ^n cadrul comisiilor de specialitate a documentelor prezentate ^n sus]inerea proiectului de hot\râre ^nscris pe ordinea de zi, s-a trecut la desf\[urarea propriu-zis\ a lucr\rilor. 1 Proiect de hot\râre privind rectificarea bugetului local pe anul 2014. Se prezint\ proiectul de hot\râre privind rectificarea bugetului local, ca urmare a dep\[irii veniturilor proprii, precum [i diminuarea bugetului local conform adresei nr. 31876/ 10.03.2014 ^naintat\ de DGFP Dâmbovi]a, care dupa dezbateri este supus aprob\rii consiliului local astfel: - Se propune rectificarea veniturilor din bugetul local al ora[ului R\cari cu suma de 332 mii lei ^n trimestrul I 2014. - Se propune rectificarea cheltuielilor din bugetul local al ora[ului R\cari la sec]iunea de func]ionare cu suma de 332 mii lei [i la sec]iunea de dezvoltare. - Se propune rectificarea bugetul local al ora[ului R\cari prin diminuare cu suma de 65 mii lei ^n trimestrul I 2014 la capitolul ^nv\]\mânt. - Se propune rectificarea cheltuielilor din bugetul local prin diminuare cu suma de 65 mii lei ^n trim I 2014 la capitolul ^nv\]\mânt. Se prezint\ punctul de vedere al comisiei de specialitate [i avizul favorabil. Supus aprob\rii consiliului local, proiectul de hot\râre este votat ^n unanimitate. 2. Proiect de hot\râre privind prelungirea valabilit\]ii scrisorii de garan]ie emis\ de Fondul de Garantare a Creditului Rural - IFN SA, la contractul de finan]are nerambursabil\ C125a 011031600013/20.10.2010 Se prezint\ proiectul privind Modernizarea infrastructurii agricole pe teritoriul ora[ului R\cari finan]at prin APDRP, m\sura 125, fapt pentru care, ^n vederea derul\rii ^n bune condi]ii a etapelor proiectului este necesar\ adoptarea unor m\suri ce privesc etapele de implementare, astfel: - pentru ^ntocmirea documenta]iei de plat\ ^n sistem de rambursare, se identific\ necesitatea prelungirii valabilit\]ii scrisorii de garan]ie pentru avansul de plata ^n procent de 50% din totalul proiectului, sus]inut prin Scrisoare de garan]ie din partea Fondului de Garantare a Creditului Rural, conform contractului de finan]are. Având ^n vedere cele de mai sus la propunerea primarului se ini]iaz\ proiectul de hot\râre, privind solicitarea prelungirii scrisori de garan]ie din partea Fondului de Garantare a Creditului Rural pentru proiectul "Modernizarea infrastructurii agricole de pe teritoriul Ora[ului R\cari, jude]ul Dâmbovi]a", derulat prin F.E.A.D.R., m\sura 125, cu o perioada de 4 luni, respectiv pân\ la data de 20.08.2014 Se prezint\ punctul de vedere al comisiei de specialitate [i avizul favorabil. Supus aprob\rii consiliului local, proiectul de hot\râre este votat ^n unanimitate. 2.Diverse La acest punct s-au discutat probleme cet\]ene[ti. SECRETAR, jr. Octaviana Ene

octaviana_ene@yahoo.com

±


4

Actualitatea ^n imagini

nr. 54, 2014

Ce a mai f\cut primaru’? Peste 30 de copii se bucur\ de un loc de joac\ modern, oferit de Prim\ria ora[ului R\cari în parteneriat cu societatea Cargill România Începând cu aceast\ lun\, cei peste 30 de copii de la Gr\dini]a Floricica din Ghergani, au la dispozi]ie un loc de joac\ pl\cut, într-un mediu sigur.

Lucr\rile de amenajare a spa]iului de joac\ au constat în montarea juc\riilor de exterior: complex de joac\, tobogan, balansoar etc. Totodat\, s-au executat [i alte lucr\ri de înfrumuse]are, cu scopul de a crea un spa]iu pl\cut pentru cei mici. Angaja]ii firmei Cargill au contribuit, prin intermediul orelor de voluntariat, la finalizarea acestor lucr\ri. Ace[tia au plantat flori, tuia [i al]i arbu[ti, pentru ca to]i cei peste 30 de copii ai

~n zonele din Ghergani [i Mavrodin s-au continuat lucr\rile pentru realizarea scurgerilor apei pluviale, ^n zonele inundabile. Pentru confortul cet\]enilor [i pentru protejarea bunurilor acestora, lucr\rile vor continua.

gr\dini]ei s\ se bucure de un loc pl\cut [i modern. De asemenea, în rândul prichindeilor, a fost mare bucurie [i pentru cadourile frumoase primite din partea organizatorilor. Primarul ora[ului R\cari, Marius Carave]eanu, a mul]umit tuturor celor implica]i în acest proiect [i a apreciat d\ruirea [i efortul depus de fiecare, în vederea realiz\rii acestui obiectiv.

A[a cum se ^ntampl\ ^n fiecare prim\var\, Prim\ria ora[ului R\cari a reluat ac]iunile de fertilizare a islazurilor din fiecare localitate. De]in\torii de animale sunt multumi]i pentru c\ hrana va fi din bel[ug [i terenurile sunt intre]inute, an de an.


Imagini cu care ne mândrim

nr. 54, 2014

“Cea mai frumoas\ gospod\rie ^n luna aprilie, 2014” "Omul sfin]e[te locul" - atât de mult\ ^n]elepciune [i adev\r exist\ ^n aceast\ zic\toare transmis\ din str\buni! Simbolizeaz\ omul gospodar care transform\ ^n mod vizibil locul ^n care tr\ie[te. Voicu Valerica, Ghergani

Buia Daniel, B\l\ne[ti

Coman Maria, St\ne[ti

Cristea Nicolae, Ghimpa]i

Dinca Lenu]a, Colacu

Grindesi Ioana, R\cari

Marin Alexandra, Mavrodin

5


6 Cuvântul vie]ii

nr. 54, 2014

PA{TELE SAU ÎNVIEREA DOMNULUI

,,Pa[tele" sau, “~nvierea Mântuitorului" este cea mai mare s\rb\toare cre[tin\. În ea retr\im [i comemor\m, în acela[i timp, cel mai mare [i însemnat eveniment din istoria mântuirii care st\ la temelia înv\]\turii noastre de credin]a cre[tin\: Învierea din mor]i a Mântuitorului Iisus Hristos. ,,Învierea Domnului este chez\[ia învierii noastre [i speran]a mântuitoare în dragostea lui Dumnezeu, Care, prin Mântuitorul nostru Iisus Hristos, ne-a izb\vit de lan]urile în care era ]inut\ firea omeneasc\. El ne-a adus, prin r\scump\rarea Sa, în comuniunea fr\]easc\ a îngerilor [i sfin]ilor, care str\lucesc, ca ni[te stele, pe firmamentul duhovnicesc al Sfintei noastre Biserici [i se roag\ pentru noi". (Inaltpreasfin]itul P\rinte Mitropolit Nifon al Târgovi[tei) ,,Învierea Mântuitorului este cea mai mare biruin]\ - biruin]\ a vie]ii asupra mor]ii, a luminii asupra întunericului. Mai presus, îns\, de orice minune [i de orice binefacere pe care a s\vâr[it-o, El ne ofer\ minunea propriei Sale Învieri, care reprezint\ izvorul credin]ei [i bucuriei cre[tine. Evenimentul Învierii a fost a[a de m\re] [i de nou, încât a[a a r\mas pân\ ast\zi [i a[a va r\mâne pân\ la sfâr[itul lumii, cu voia Bunului Dumnezeu. Învierea este cel mai mare eveniment al tuturor timpurilor, pentru c\ nu vorbim de o s\rb\toare

omeneasc\, ci de una dumnezeiasc\". (Inaltpreasfintitul P\rinte Mitropolit Nifon al Târgovi[tei). Fiind evenimentul fundamental al vie]ii cre[tine [i s\rb\toare plin\ de bucurie, Pa[tele a fost serbat de c\tre to]i cre[tinii, iar modul acestei s\rb\tori a fost fixat de timpuriu în rânduielile biserice[ti consemnate apoi în c\r]ile de cult, norme care au fost respectate de c\tre to]i cre[tinii, clerici [i credincio[i. S\rb\toarea Învierii Domnului este precedat\ de Deniile din S\pt\mâna Patimilor. Deniile din S\pt\mâna Patimilor sunt slujbe la care credincio[ii particip\ în num\r foarte mare. Ele se s\vâr[esc în biserici începând cu seara Floriilor pân\ în vinerea seara inclusiv. Au rolul de a purifica, de a cur\]i sufletul omului, pentru a putea tr\i deplin [i profund taina [i bucuria Învierii Domnului. Deniile sunt slujbe de sear\ care se ]in dup\ orele 18. Cele mai importante denii sunt cele de joi [i vineri seara cunoscute sub denumirea de Denia Mic\ [i Denia Mare. Cea de joi seara are ca elemente specifice citirea celor 12 Sfinte Evanghelii ale Patimilor [i scoaterea Sfintei Cruci în mijlocul bisericii înainte de Evanghelia aVI-a [i s\rutarea ei de c\tre preo]i [i credincio[i. Denia de vineri sear\ sau Utrenia Sâmbetei celei Mari este slujba înmormânt\rii Domnului. Este ziua de doliu a cre[tin\t\]ii: atunci a

fost r\stignit Mântuitorul. Denia Prohodului, este una dintre cele mai spiritualizante denii. Mai întâi, tineri [i b\trâni, în lan] neîntrerupt, trec pe sub masa plin\ de flori, mas\ ce simbolizeaz\ catafalcul Domnului. Pe ea este a[ternut\ o fa]\ de mas\ bogat pictat\ cu punerea în Mormânt a Mântuitorului (Sf. Epitaf), precum [i Evanghelia împreun\ cu Crucea. Apoi se face ocolirea Sf. Biserici cu Sf. Epitaf. A[adar, Biserica, prin rânduiala Sfintelor slujbe, actualizeaz\ [i face din nou prezent [i viu în sufletele noastre acest eveniment unic petrecut atunci, a[a încât, noi, cei de azi, putem tr\i din plin, nu numai bucuria Învierii, ci [i fiecare moment din via]a plin\ de suferin]\ a Mântuitorului Hristos. Îl vedem pe Iisus predicând pe meleagurile Palestinei [i f\când pretutindeni numai bine: binecuvântând copiii, hr\nind mul]imile, vindecând bolnavii, potolind furtunile de pe mare, dar mai ales cele din sufletele oamenilor. A f\cut pretutindeni numai bine, El, Fiul Omului, Fiul lui Dumnezeu. Pe acest mare [i unic Binef\c\tor al omenirii, lumea l-a r\spl\tit cu acele strig\te groaznice:”r\stigne[te-L, r\stigne[te-L" (Luca 23,21). A fost umilit în toate chipurile: L-au scuipat; L-au batjocorit, L-au lovit cu pumnii, I-au dat palme, I-au pus cunun\ de spini pe cap [i capul Lui sfânt era plin de în]ep\turile acestor spini, p\trunzând pân\ în adânc. L-am v\zut în Vinerea Mare, c\zut sub cruce, cu genunchii sfârteca]i de pietre, cu fa]a Lui frumoas\ sc\ldat\ în [iroaie de sânge. L-au urcat apoi pe cruce [i L-au ]intuit pe lemn. {i în cutremurul crucii care se cl\tina, fixându-se în piatra Golgotei, r\nile Lui s-au adâncit dureros. Dar El t\cea. T\cea [i r\bda. A vrut s\ sufere pentru noi, pentru mântuirea omenirii întregi. El, Fiul lui Dumnezeu, S-a l\sat de bun\voie r\stignit între doi tâlhari. {i de acolo, de pe cruce, El a spus acele cuvinte de neuitat, rugându-se pentru cei care L-au r\stignit:”P\rintele Meu, iart\-i, c\ nu [tiu ce fac" (Luca 23,34). A[a a murit ca om. Dar Dumnezeu fiind, a dus [i-n iad fiorul vie]ii [i ca un Dumnezeu puternic, a scos din temni]ele iadului pe to]i cei care L-au a[teptat de-a lungul veacurilor. De aceea, pentru noi, icoana Învierii este icoana Coborârii la iad. În zorii celei de a treia zi, Iisus înviaz\. Trupul Lui înviat era acela[i trup cu care El fusese pus înmormânt. {i totu[i - nu era la fel, pentru c\ trupul înviat al lui Iisus avea ni[te calit\]i cu totul deosebite. El putea acum s\ m\nânce ([i chiar m\nânc\ în fa]a ucenicilor S\i pe[te fript [i un fagure

de miere), dar nu mai avea nevoie de mâncare. El putea s\ se odihneasc\, dar nu mai avea nevoie de odihn\. El putea fi pip\it, dar, în acela[i timp, se putea face nev\zut. A[a se arat\ Iisus dup\ înviere: cu trup duhovnicesc, plin de lumin\, plin de bucurie. Iisus uitase totul. Toat\ cumplita durere pe care omenirea întreag\ o v\rsase peste sufletul [i peste trupul Lui Dumnezeiesc, o uitase, cu o uitare voit\ [i cu adev\rat dumnezeiasc\. Prezent în toate durerile omenirii, prezent în fiecare suspin, în fiecare lacrim\, El sufer\ împreun\ cu martirii, mângâie pe cei ce zac sub ar[i]a bolii, vine ca oaspete de tain\ la cei suferinzi, împlinind El însu[i, necontenit, acea porunc\-testament l\sat\ ucenicilor S\i [i nou\:”S\ v\ iubi]i unii pe al]ii, precum v-am iubit [i Eu pre voi!". El, Iisus, este modelul, El iart\. {i noi suntem datori s\ iert\m din inim\ pe to]i cei care ne fac r\u. El, Iisus ne iube[te. Din dragoste pentru noi S-a jertfit. {i noi suntem datori s\ ne iubim unul pe altul- [i pe du[manii no[tri s\-i iubim. {i dac\ vom face a[a, se va limpezi acest amurg care întunec\, din cauza p\catelor, sufletele noastre. {i dac\ inima noastr\ va fi curat\, Îl vom putea vedea foarte u[or pe Dumnezeu. Pentru c\ acesta este pentru noi, cei de azi, în]elesul practic al Învierii - s\ ne, “regl\m" via]a dup\ poruncile Lui. Toat\ via]a nostr\ s\ o subordon\m voii lui Dumnezeu. {i, dac\ tr\im dup\ voia lui Dumnezeu, împlinind poruncile Lui, tr\im, în acela[i timp, Învierea. Întrun an atât de greu încercat, fie ca tr\irea purificatoare a deniilor s\ ne aline sufletele [i s\ ne înal]e, s\ ne treac\ peste grijile [i necazurile noastre cotidiene, ca un inel de lini[te într-o mare de necazuri în al c\ror sfâr[it fericit trebuie s\ credem. “Lumina]i de razele binef\c\toare ale Sfintei Învieri [i bucuro[i de darurile ei mântuitoare, se cuvine s\-I mul]umim lui Dumnezeu pentru c\ ne-a învrednicit s\ ajungem [i în acest an, Ziua de Pa[ti, cerându-I ajutorul pentru a tr\i în noble]ea credin]ei în Învierea Domnului. Prin înnoirea credin]ei [i dragostei suntem chema]i cu to]ii "s\ ne închin\m Sfintei Învieri lui Hristos, c\ci, iat\, a venit prin Cruce bucurie la toat\ lumea". (Inalt preasfintitul Parinte Mitropolit Nifon al Targovistei) S\ ne ajute bunul Dumnezeu s\ putem tr\i cu to]ii aceast\ mare bucurie a Învierii, nu numai în aceste zile, ci [i în fiecare clip\ a vie]ii noastre. HRISTOS A ÎNVIAT! Pr. Paroh Vlada {tefan-Ghergani


Eveniment

nr. 54, 2014

7

UN STROP DE MÂNGÂIERE ADUS| CELOR BOLNAVI

DE LA CENTRUL DE ASISTEN}| MEDICO-SOCIAL|, GHERGANI

Misiunea social\ [i filantropic\ a Bisericii Ortodoxe Române a constituit dintotdeauna una din cele mai importante preocup\ri ale ierarhiei noastre. În ultimii ani, cu ocazia diferitelor întâlniri cu preo]ii [i credincio[ii din eparhia noastr\, Înaltpreasfin]itul P\rinte Mitropolit Dr. NIFON, Arhiepiscopul Târgovi[tei, a solicitat tuturor s\ se implice pe plan local în sprijinirea celor defavoriza]i, îndemnând clerul [i credincio[ii din parohii, la acte de micro-filantropie, în func]ie de posibilit\]ile materiale [i de nevoile particulare ale fiec\rei comunit\]i parohiale. Urmând ^ndemnul Inaltpreasfin]itului P\rinte Mitropolit Nifon, [i la nivelul Ora[ului R\cari, s-a demarat proiectul de educa]ie misionarfilantropica ,,D\ruind vei dobândi”, proiect implementat de c\tre Pr. Ciobanu Ioan-Parohia Colacu, Prof. Popa DumitruGhergani [i elevii: Chiril\ Gabriela (clasa a XI U1), Ivan

Nicoleta Ana – Maria (X U2), Ciobanu Marina (IX U1), Ciobanu Adi (Clasa a V-a {coala Gimnazial\ Colacu) Acest proiect se desf\[oar\ în urma Concursului na]ional de proiecte duhovnice[ti organizat cu prilejul Anului omagial Euharistic (al Sfintei Spovedanii

Ioan 3, 16 ~ntr-un ora[, ^ntr-o noapte geroas\, tocmai se stârnise un viscol. Un b\ie]el vindea ziare la col]ul str\zii, iar oamenii treceau când [i când… B\ie]elului ^i era atât de frig ^ncât nici nu mai ^ncerca s\ mai vând\ ziare. S-a dus la un poli]ist [i l-a ^ntrebat: „Domnule, [ti]i cumva din gre[eal\ un loc c\lduros unde ar putea dormi un b\iat s\rac ^n noaptea asta? Vede]i dumneavoastr\, eu dorm ghemuit ^ntr-un col], mai jos, pe alee, [i e ^ngrozitor de frig acolo ^n noaptea asta. Mi-ar prinde bine un loc c\ldu] unde s\ stau.” Poli]istul s-a uitat la b\iat [i i-a r\spuns: „Du-te pe strada asta la vale [i vei ajunge la o cas\ alb\ mare. Când ajungi acolo, s\ ba]i la u[\ [i când ^]i va deschide s\ spui doar „Ioan 3 cu 16” [i te vor l\sa s\ intri.” {i a[a a [i f\cut. A urcat treptele, a b\tut la us\ [i dup\ câteva clipe i-a deschis o doamn\. B\iatul s-a uitat la ea [i a zis: „Ioan 3 cu 16”. Femeia i-a zis: „Intr\, fiule.” L-a luat ^n\untru [i i-a ar\tat un leag\n ^n fa]a unui [emineu pe care s\ se a[eze [i a plecat. B\iatul a stat acolo un timp, gândindu-se: „Ioan 3 cu

[i al Sfintei Împ\rt\[anii) [i Anului comemorativ al Sfin]ilor Martiri Brâncoveni „Sfânta Euharistie - lumina vie]ii cre[tine”, cu binecuvântarea Preafericitului P\rinte Patriarh Daniel [i cu aprobarea Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române [i sub directa coordonare la nivelul Arhiepiscopiei noastre a Inaltpreasfintitul P\rinte Mitropolit Nifon. Acesta este [i motivul pentru care s-a ales ca grup ]int\ beneficiarii C.A.M.S. (Azilul) Ghergani, nu

pentru c\ s-ar afla în nevoi materiale (se bucur\ de o îngrijire [i aten]ie deosebit\), ci pentru c\ au nevoie de prezen]a [i aten]ia tuturor care o pot oferi. Când vrem s\n\tatea unui bolnav, trebuie

La acest eveniment a luat parte întreg personalul CAMS Ghergani, precum [i Domnul Primar Marius Carave]eanu, care, prin str\dania [i grija permanent\ pe care o are pentru ace[ti bolnavi, le-a creat condi]ii exce-

s\ fim gata s\ facem pentru el o anumit\ jertf\, o anumit\ nevoin]\. Dar cea mai important\ jertf\ la care suntem chema]i este rug\ciunea f\cut\ din inim\. Trebuie s\ con[tientiz\m cât de mult poate fi schimbat\ via]a unui bolnav, dac\ al]ii se roag\ pentru el. De aceea, noi, preo]ii Pr. Ion Tudorache-R\cari I; Pr. Daniel Tudoran- R\cari II; Pr. Ionut, Ciobanu- Colacu [i Pr. {tefan Vlada- Ghergani, ast\zi, cu ocazia acestui proiect, ne-am rugat împreun\ pentru cei bolnavi din acest centru de b\trâni, s\vâr[ind Sf. Tain\ a Maslului, ungându-i cu untdelemn sfin]it spre t\m\duirea sufletului [i a trupului [i d\ruindu-le câteva cadouri.

lente de trai [i îngrijire. Ca om de cultur\ [i cre[tin adev\rat domnul primar Marius Carave]eanu, [i-a dat seama c\ ace[ti bolnavi nu au nevoie numai de mâncare [i cur\]enie, ci au nevoie [i de afec]iune, foarte mult\ în]elegere [i dragoste. Nimic nu e mai frumos decât lini[tea sufleteasc\ pe care o g\sim mereu al\turi de Dumnezeu, de iubirea Lui prea mare pentru noi. Aprinde Doamne în sufletele noastre candela n\dejdii [i a credin]ei, c\ci Tu e[ti iubire mai presus de fire [i de în]elegere omeneasc\!

16… nu ^n]eleg ce ^nseamn\, dar cu siguran]\ ^nc\lze[te un b\iat ^nghe]at.” Pu]in mai târziu ea s-a ^ntors [i l-a ^ntrebat: „~]i este foame?”. El a r\spuns: „Ei bine, doar un pic. Nu am mâncat de câteva zile [i cred c\ a[ putea da gata un pic de mâncare.” Femeia l-a dus ^n buc\tarie [i l-a invitat s\ se a[eze la o mas\ plin\ cu bucate. A mâncat [i iar a mâncat pân\ ce nu a mai putut. Apoi s-a gândit: „Ioan 3 cu 16… nu ^n]eleg ce ^nseamn\, dar cu siguran]\ satur\ un b\iat ^nfometat.” Apoi l-a chemat sus ^ntr-o baie unde se afla o cad\ imens\ plin\ cu ap\ cald\ [i a stat acolo ca s\ se ^nmoaie pu]in. Dup\ ce s-a sp\lat, s-a gândit: „Ioan 3 cu 16… nu ^n]eleg ce ^nseamn\, dar cu siguran]\ cur\]\ un b\iat murdar.” B\iatul nu mai f\cuse niciodat\ o baie cu adev\rat. Singura baie pe care a f\cut-o vreodat\ a fost când st\tea lâng\ un hidrant care era deschis. Femeia l-a luat apoi [i l-a dus ^ntr-un dormitor, l-a ^nf\[urat cu un cear[af, l-a pus pe un pat, l-a ^nvelit cu o p\tur\ pân\ la gât, l-a s\rutat de noapte bun\ [i a stins lumina. ~n timp ce st\tea ^n ^ntuneric [i privea afar\ pe fereastr\ cum ningea ^n acea noapte geroas\, s-a gândit: „Ioan 3 cu 16… nu ^n]eleg ce ^nseamn\, dar cu siguran]\ odihne[te un b\iat frânt de oboseal\.” Diminea]a, femeia a venit sus [i l-a luat din nou ^n

Pr. {tefan Vlada-Ghergani

buc\t\rie, la acea mas\ plin\ de bucate. Dup\ ce a mâncat, ea l-a luat din nou [i l-a a[ezat ^n acel leag\n, ^n fa]a [emineului [i a luat o Biblie. S-a a[ezat ^n fa]a lui, uitându-se la fa]a lui inocent\: „~n]elegi tu ce ^nseamn\ „Ioan 3 cu 16”?” l-a ^ntrebat ea gentil. El a r\spuns: „Nu, doamn\, nu ^n]eleg. Am auzit prima oar\ cuvintele acestea asear\, când poli]istul mi-a zis s\ le folosesc.” Ea a deschis Biblia la Ioan 3 cu 16 [i a ^nceput s\-i vorbeasc\ despre Isus. Stând acolo, s-a gândit: „Ioan 3 cu 16… nu ^n]eleg ce ^nseamn\, dar cu siguran]\ salveaz\ un baiat pierdut.” {tii tu, trebuie s\ m\rturisesc c\ nici eu nu ^n]eleg… cum Dumnezeu a fost atât de binevoitor s\-L trimit\ pe Iisus, Fiul S\u, s\ moar\ pentru mine [i Iisus s\ fie de acord s\ fac\ un asemenea lucru. Nu ^n]eleg agonia Tat\lui [i a ^ngerilor din ceruri ^n timp ce-L priveau pe Iisus suferind [i murind. Nu ^n]eleg dragostea-I fierbinte pentru MINE ce L-a ]inut pe Iisus pe cruce pân\ la sfâr[it. Nu ^n]eleg… dar cu siguran]\ face ca via]a s\ merite tr\it\. Ioan 3:16 „Fiindc\ atât de mult a iubit Dumnezeu lumea, c\ a dat pe singurul Lui Fiu, pentru ca oricine crede ^n El, s\ nu piar\, ci s\ aib\ viata ve[nic\.”


8

Eveniment

nr. 54, 2014

Flori [i felicit\ri pentru doamne [i domni[oare, din partea primarului Doamnele [i domni[oarele din ora[ul R\cari au primit flori [i felicit\ri de 8 Martie din partea primarului Marius Carave]eanu. Ac]iunea s-a derulat cu ajutorul reprezentan]ilor Consiliului Local [i a Poli]iei Locale. ~ncepテ「nd cu data de 5 martie, 2014, comunitatea din R\cari a fost テョn s\rb\toare. テ始c\ de diminea]\, tineri salaria]i テョmpreun\ cu reprezentan]i ai Consiliului local, consilieri, au ]inut s\ fac\ ur\ri femeilor cu prilejul acestei

zile. S-a p\strat tradi]ia din fiecare an [i s-a pornit cu bra]ul plin de garoafe [i felicitari pentru fiecare doamn\ [i domni[oar\ din R\cari, pe toate str\zile din R\cari


Eveniment

nr. 54, 2014

Flori [i felicit\ri pentru doamne [i domni[oare, din partea primarului Chiar dac\ vremea de afar\ nu a fost a[a de prietenoas\ cu solii prim\verii, ace[tia au prins totu[i curaj atunci când au v\zut cum fetele [i doamnele ie[eau [i îi a[teptau la por]i, încântate de frumuse]ea acestui gest.

Felicit\rile [i garoafele au fost primite cu bucurie de mamele, surorile [i fiicele acestei localit\]i. La mul]i ani!

9

Un zâmbet [i o floare pentru doamnele de la Centrul de Asisten]\ Medico-Social\!

~n ziua de 7 martie 2014, primarul ora[ului R\cari a d\ruit câte o floare tuturor doamnelor din cadrul Centrului de Asisten]\ Medico-Social\ din Ghergani, fie ele angajate ale centrului sau asistate. Zâmbetul s-a v\zut pe fe]ele trecute de vreme [i lumina din ochi a umplut camerele, atunci când li s-a d\ruit o floare. Lacrimi de bucurie ap\rute ^n col]ul ochilor acestor doamne venerabile au demonstrat, dac\ mai era nevoie, c\ gestul primarului le-a mers la suflet.

{oferi]ele „amendate” cu flori de c\tre poli]i[ti Prim\ria ora[ului R\cari, împreun\ cu Poli]ia ora[ului R\cari au împ\r]it flori [oferi]elor aflate în tranzit prin localitate, în ciuda vremii care nu se asorta cu aceast\ zi de 8 martie.

Înc\ de la prima or\ a dimine]ii, poli]i[tii au luat cu “asalt” drumul na]ional care trece prin localitatea noastr\ [i, înarma]i cu buchete de flori, au a[teptat sosirea femeilor

pe care le-au felicitat, le-au urat un drum f\r\ evenimente [i mult\ s\n\tate, ast\zi, de ziua lor, când to]i b\rba]ii î[i arat\ iubirea fa]\ de so]iile, surorile [i mamele lor.


10

ÎNV|}|MÂNT - CULTUR|

nr. 54, 2014

Ziua Mondial\ a P\mântului

La R\cari exist\ o permanent\ preocupare pentru dezvoltarea procesului educa]ional. Pentru ca tânara genera]ie s\ dobândeasc\ competen]ele necesare în societatea de ast\zi este nevoie de mult\ munc\. Ast\zi, primele trei competen]e de care are nevoie tân\ra genera]ie sunt: lucrul în echip\, rezolvarea problemelor [i abilit\]i interpersonale. Liceul Teoretic “Ion Ghica” R\cari, sprijinit de autoritatea public\ local\ [i în parteneriat cu {coala de Valori Bucure[ti [i McCann Bucure[ti urm\re[te s\ dezvolte elevilor s\i

aceste competen]e. Inova]ia, creativitatea [i gândirea independent\ sunt abilit\]ile pe care dorim s\ le dezvolt\m in cadrul proiectului educa]ional pe care îl începem în acest an [colar. Al\turi de partenerii no[tri, urm\rim, ca pân\ în 2020, s\ devenim, de ce nu, cea mai buna unitate de înv\]\mânt din ]ar\. Un obiectiv foarte ambi]ios? Foarte probabil! Dar la R\cari exist\ ingredientul special necesar atingerii acestui obiectiv: poten]ialul! Da, Liceul Teoretic “Ion Ghica” R\cari are un poten]ial deosebit. Elevii no[tri sunt dornici s\ se afirme, s\-[i pun\ în valoare creativitatea; corpul profesoral este bine preg\tit, dornic s\ se dezvolte profesional, iar baza material\ este una deosebit\. Pe lâng\ toate acestea ne bucur\m de sprijinul autorit\]ilor publice locale [i al Inspectoratului {colar. Avem acest poten]ial! Cu ajutorul financiar venit din partea partenerilor no[tri, McCann Bucure[ti [i {coala de Valori Bucure[ti, suntem siguri c\ Genera]ia 2020 de la Liceul Teoretic “Ion Ghica” R\cari va fi preg\tit\ s\ fac\ fa]\ provoc\rilor [i s\ ocupe cele mai râvnite locuri de munc\ din economia acestui orizont de timp.

Ziua Interna]ional\ a Francofoniei Joi, 20 martie 2014, la Liceul Teoretic "Ion Ghica" R\cari, a fost s\rb\toare. Elevii liceului, ^mpreun\ cu profesorii, au s\rb\torit Ziua Interna]ional\ a Francofoniei. Evenimentul a avut momente de dans, cântec [i recit\ri. A durat aproximativ dou\ ore, timp ^n care trupa de dans a liceului, a oferit câteva dansuri tematice, ce vor fi prezentate [i ^n cadrul proiectului Interna]ional Comenius.

“S\ [tii mai multe, s\ fii mai bun!” Programul demarat în prim\vara lui 2012, „{coala altfel” a continuat [i în acest an, cu mai mult succes. Practic, elevii au avut parte de o s\pt\mân\ de [coal\ derulat\ altfel decât în s\lile de clas\. Vizion\ri de documentare, concursuri sportive, ie[iri în natur\, plantare de pomi, sunt câteva exemple de activit\]i în timpul s\pt\mânii "{coala altfel".

Ziua de 22 aprilie este ziua care ne pune în situa]ia de a con[tientiza importan]a grijii omului fa]\ de mediul înconjur\tor. Cu aceast\ ocazie, elevii claselor I-IV de la {coala General\ R\cari, împreun\ cu înv\]\toarele Iamandi Elena si Voicu Alexandrina, au desf\[urat urm\toarele activit\]i ^n cadrul proiectului educativ: ”Impreuna vom reu[i”: colaje cu tema P\mântul - planeta albastr\, expozi]ie cu desene, rela]ia om - natur\; or\ de educa]ie ecologicã, cu tema ruga unui copac (dezbatere); confec]ionare [i distribuire de pliante cu informa]ii legate de grija fa]\ de natur\; vizionarea unui film educativ, cu tema: Dezastre, pricinuite de om; dezbaterea a[a DA ... A[a NU! Elevii claselor gimnaziale au igienizat curtea [colii [i au vizionat filme despre rolul naturii în via]a noastr\ [i au expus desene pe aceia[i tem\, sub îndrumarea doamnei profesoare Sima Nicoleta.


Pentru noi, cet\]enii

nr. 54, 2014

M\suri de prevenire a incendiilor în sezonul de prim\var\ Cea mai frecvent\ cauz\ care produce incendii, este focul deschis l\sat nesupravegheat ori f\cut în locuri nepermise. Pentru a nu avea parte de asemenea evenimente nepl\cute, recomand\m unele m\suri de prevenire a incendiilor pe timpul S\rb\torilor de Pa[ti pentru spa]iile de agrement [i zonele forestiere: face]i focul în locuri cât mai îndep\rtate de vegeta]ie [i în niciun caz în condi]ii de vânt; nu l\sa]i copiii s\ se joace cu focul; nu l\sa]i niciodat\ focul nesupravegheat, deoarece chiar [i o rafal\ slab\ de vânt ar putea modifica direc]ia focului, îndreptând fl\c\rile spre vegeta]ie sau transportând scânteile

incandescente la distan]e mai mari, în interiorul p\durii; men]ine]i cur\]enia în p\dure: nu l\sa]i resturi de mâncare ori sticle aruncate. Stinge]i cu ap\ sau p\mânt focul/c\rbunii încin[i înainte de a pleca din p\dure. Nu este permis\ arderea miri[tilor [i a resturilor vegetale pe terenul arabil, precum [i arderea paji[tilor permanente. ~n cazul producerii unor situa]ii de urgen]\, contacta]i Serviciul Pentru Situa]ii de Urgen]\ al ora[ului R\cari la urm\toarele numere de telefon: 0245.658.611; 0751.167.358

Aten]ie la c\pu[e!

Zilele libere din aceast\ perioad\ ne duc cu gândul la distrac]ie, îns\ uit\m de du[manii nev\zu]i din iarb\, care ne pot strica buna dispozi]ie, dar [i starea de s\n\tate. Speciali[tii ne recomand\ s\ evit\m, pe cât posibil, zonele infestate cu c\pu[e. Dac\ totu[i v\ hot\râ]i s\ ie[i]i în natur\, medicii v\ recomand\ s\ purta]i haine de culori deschise care s\ protejeze bra]ele [i picioarele. Culoarea deschis\ ajut\, prin contrast, la identificarea u[oar\ a c\pu[elor. Se recomand\, de asemenea, purtarea pantalonilor lungi, tricouri, bluze sau c\m\[i cu mâneci lungi. Este indicat ca înc\l]\mintea s\ nu fie prev\zut\ cu decupaje. Este recomandat\, de asemenea, aplicarea repetat\, la aproximativ 3 ore, a unui spray repelent pentru insecte, pe pielea expus\ sau a unui insecticid pe pantaloni, man[ete, ciorapi [i pe mâneci. În cazul în care ave]i

treab\ pe câmp, într-o zon\ cu vegeta]ie bogat\ [i unde exist\ animale la p\scut, se recomand\ examinarea la câteva ore a întregii suprafe]e a corpului, f\r\ a neglija zonele cu p\r, pentru a observa c\pu[e ata[ate de piele sau p\r. C\pu[ele se pot ata[a [i fixa oriunde pentru a se hr\ni cu sânge, f\r\ a provoca disconfort la ata[area de piele sau în timpul hr\nirii. Aten]ie! În cazul în care a]i descoperit c\ ave]i o astfel de insect\ fixat\ pe corp, nu încerca]i s\ o îndep\rta]i, ci prezenta]i-v\ urgent la un cabinet medical. C\pu[ele trebuie scoase imediat, f\r\ întârziere, evitând strivirea acestora. De regul\ c\pu[ele sunt foarte mici, fiind în stadiul de larv\ sau de nimf\. C\pu[ele se scot prin trac]iune u[oar\ [i continu\ cu o penset\ aplicat\ cât mai aproape de piele, astfel încât s\ se evite r\mânerea de p\r]i ale aparatului bucal al c\pu[ei în piele. În cazul apari]iei unei pete sau indura]ii de culoare ro[ie de peste 5 centimetri diametru, care se extinde în inele concentrice, cu stare de r\u, dureri musculare, febr\, dureri de cap, senza]ie de ceaf\ [i gât în]epenit, dureri la nivelul articula]iilor, trebuie s\ v\ adresa]i imediat medicului.

11

Poli]ia ora[ului R\cari ne informeaz\

S-a deschis centrul de eliberare a cazierului judiciar la R\cari!

Pentru venirea în sprijinul cet\]enilor, Inspectoratul de Poli]ie al Jude]ului Dâmbovi]a, a dispus înfiin]area unui birou privind eliberarea Certificatelor de Cazier Judiciar, în cadrul Poli]iei ora[ului R\cari, pentru persoanele care nu au înscrise men]iuni în fi[a de

cazier. Ghi[eul î[i desf\[oar\ activitatea din data de 12.03.2014, de luni pân\ vineri inclusiv, între orele 9:00-11:00. Pentru eliberarea Certificatelor de Cazier Judiciar sunt necesare urm\toarele documente:

- Actul de identitate în original; - Timbru fiscal în valoare de 2 lei, care se procura de la Oficiile Po[tale; - Taxa pentru eliberare cazier în valoare de 10 lei, care se va achita la Finan]ele Publice – Trezorerie.

Acte necesare depunerii ajutorului social - Acte de identitate ale solicitantului [i ale membrilor familiei (buletin/carte de identitate, certificat de na[tere /c\s\torie/ deces, hot\râre judec\toreasc\ de divor], livret familie) - original [i copie; - Adeverin]\ Agen]ia Jude]ean\ de Ocupare a For]ei de Munc\ LUNAR - persoana apt\ de munc\ este în c\utarea unui loc de munc\ [i nu a refuzat nejustificat un loc de munc\/ curs de calificare); - Adeverin]\ de elev/student (forma de înv\]\mânt, tipul [i cuantumul bursei); - Cerere [i declara]ie privind veniturile (tipizate) - Adeverin]\ privind veniturile realizate supuse impozitarii eliberata de Administratia Financiar\ - Dosar cu [in\ - Adeverin]\ Registru Agricol (Prim\rie) Dovada privind componen]a familiei se face cu urm\toarele acte, în copie: - buletinul de identitate, cartea de identitate sau cartea de identitate provizorie, aflate în termenul de valabilitate, în cazul

cet\]enilor români; - certificatele de na[tere ale copiilor; - certificatul de c\s\torie; - hot\rârea definitiv\ de încuviin]are a adop]iei, de plasament familial al minorului, potrivit legii; - actul din care s\ rezulte calitatea solicitantului de tutore sau curator; - dup\ caz, alte acte doveditoare privind componen]a familiei. Dreptul la ajutorul social, respectiv plata acestuia se suspend\ sau înceteaz\ începând cu luna urm\toare celei în care a fost constatat\ una dintre urm\toarele situa]ii: se sisteaz\ - Dac\ nu se actualizeaz\ cererea de acordare a ajutorului din 3 in 3 luni; - Dac\ nu prezint\ adeverin]a de la AJFOM; - neexecutarea zilelor de munc\ ^n folosul comunit\]ii stabilite; se ^nceteaz\ - dac\ veniturile nete lunare ale familiei sau ale persoanei singure dep\sesc nivelurile prev\zute de lege; - dac\ plata ajutorului social a

fost suspendat\ [i în termen de 3 luni de la data suspend\rii pl\tii nu au fost depuse documentele prev\zute de lege [i nu au fost efectuate ac]iunile sau lucr\rile de interes local; - dac\ în urma verific\rii se constat\ ca beneficiarul nu mai îndepline[te condi]iile prev\zute de lege; - dac\, pe parcursul acord\rii dreptului la ajutor social, beneficiarii refuz\ s\ furnizeze informa]ii cu privire la membrii familiei sau veniturile realizate. NOTA: Acelea[i condi]ii trebuie ^ndeplinite [i ^n cazul acord\rii aloca]iei de sus]inere familial\. ANUN}! AJOF DAMBOVI}A, la solicitarea SC LIVAS CLOTHING SRL , organizeaz\ cursuri de formare profesional\ cu o durat\ de 2-5 luni. Persoane de contact AJOFM DAMBOVI}A sunt; -Ganea Viorel punct de lucru Titu 0732100388; B\doiu Sorin, formare profesional\ Târgovi[te: 0732100376 {ef Serviciu Psih. Ion Tudor


12

DIN ACTUALITATE

nr. 54, 2014

R\cariul a sus]inut campania "Ora P\mântului" {i în R\cari a fost sus]inut proiectul „Ora P\mântului" - un eveniment global, creat pentru a simboliza c\ fiecare dintre noi poate avea un impact pozitiv împotriva polu\rii [i a schimb\rilor climatice. Astfel, sâmb\t\ seara, timp de o or\, începând cu 20.30, iluminatul public a fost oprit în tot ora[ul, iar pe Stadionul or\[enesc au fost lansate lampioane biodegradabile. Un alt moment pl\cut a fost [i prinderea a sute de lumân\ri,

formând mesajul:” ORA P|MÂNTULUI”, R|CARI 2014. {i acest eveniment s-a bucurat de un num\r mare de participan]i care au g\sit o atmosfer\ prietenoas\, voie bun\ [i lampioane pentru fiecare. Spre final, primarul ora[ului R\cari, Marius Carave]eanu, a mul]umit tuturor celor prezen]i pentru participare, transmi]ându-le ca de fiecare dat\ motto-ul: “ÎMPREUN| SUNTEM MAI PUTERNICI!”

Lumin\ pentru Basarabia

ARTCLUB R\cari, membru al Platformei unioniste Ac]iunea 2012, a lansat 27 de lampione tricolore pentru a marca 96 de ani de la Unirea Basarabiei cu România, in data de 27 martie 2014. Evenimentul a avut loc la ora 19:00, pe stadionul or\[enesc R\cari, [i avut drept drept obiectiv, urgentarea realiz\rii Unirii celor dou\ state române[ti, pe fondul contextului interna]ional extrem de favorabil. Evenimente similare au avut loc concomitent în peste

40 de ora[e române[ti de pe ambele maluri ale Prutului: Alba Iulia, Arad, Pitesti, Bac\u, B\l\i (Republica Moldova), Bihor , Boto[ani, Braila, Bra[ov, Buz\u, Calarasi, C\u[eni (Republica Moldova), Re[i]a, Cluj Napoca, Chisinau (Republica Moldova), Targovi[te, Craiova, Galati, Giurgiu, Târgu Jiu, Petrosani, Ia[i, Dr. Turnu Severin, Tirgu Mure[, PiatraNeam], Balj, Orhei, Ploiesti, Zal\u, Sibiu, Suceava, Timi[oara, Tulcea, Ramnicu Vâlcea, Bârlad, Vaslui, Adjud, Foc[ani. ,,Semnalele pe care le primim tot mai des din partea popula]iei din Republica Moldova indic\ în mod clar dorin]a de a tr\i demn într-un stat puternic, reîntregit. Consider\m c\ anii pân\ la împlinirea visului tuturor românilor - Unirea Basarabiei cu ]ara-Mam\ - pot fi num\ra]i pe degetele de la o mân\", a declarat copre[edintele Platformei unioniste Ac]iunea 2012, Mihai Nicolae. ARTCLUB R\cari, Platforma unionist\ Ac]iunea 2012 26 martie 2014


Sport

nr. 54, 2014

13

C.S. R|CARI: COPII, JUNIORI {I SENIORI o continuitate a genera]iei de aur

Old Boys

~n ora[ul R\cari, aproximativ 60 de tineri copii, juniori [i seniori sunt angrena]i ^n practicarea sportului "REGE" - Fotbalul. Pentru o mai bun\ "plaj\" de selec]ie [i asigurarea unui viitor fotbalistic pe plan local, periodic se prezint\ la antrenamente dou\ grupe de copii cu vârste cuprinse ^ntre 9-14 ani, perioada propice pentru ini]ierea ^n ABC-ul fotbalului [i o dezvoltare fizic\ armonioas\. Pe plan competi]ional C.S. R\cari a avut un debut fulminant ^n acest retur ob]inând trei victorii, atât la nivel de seniori cât [i la junior. "VICTIME" le-au c\zut echipele din Ghine[ti, Buc[ani [i Titu. ~n etapa a IV-a, cu patru juniori ^n teren [i dou\ accident\ri a trebuit s\ ne recunoa[tem ^nvin[i ^n fa]a

SENIORI

echipei locale “Spic de grâu”, Ghimpa]i. Iat\ [i rezultatele: JUNIORI SENIORI GHINE{TI - R|CARI 1-5 2-3 R|CARI - BUC{ANI 4-1 2-1 TITU - R|CARI 1-3 1-2 R|CARI - GHIMPA}I 4-2 1-2

JUNIORI

Pornind de la cunoscutul proverb “mens sana in corpore sano” (minte s\n\toas\ ^n corp s\n\tos) catedra de educa]ie fizic\ [i

Prof. ed. fizic\, Logof\tu Dorinel

COPII sport de la Liceul Teoretic “Ion Ghica” R\cari, format\ din prof. Albu Lucian, prof. Ion Raluca, prof. Scarlat Camelia, prof. State Radu, a urm\rit prin activit\]ile propuse elevilor, dezvoltarea capacit\]ilor coordonative, a preciziei, a echilibrului, a orient\rii spa]iale, a vitezei, a dezvolt\rii generale la efort, precum [i favorizarea orient\rii spre practicarea sportului. Astfel, ^n cadrul programului “S\ [tii mai multe, s\ fii mai bun!” s-au desf\[urat mai multe activit\]i sportive, tinând cont de particularit\]ile de vârst\, aptitudinile [i disponibili-

Activit\]i sportive PROGRAMUL: “S| {TII MAI MULTE, S| FII MAI BUN!”

Este binecunoscut faptul c\ [i sportul, ca toate disciplinele, contribuie la dezvoltarea fizic\, armonioas\ a copilului.

Spiritul de echip\, devotamentul, atitudinea, fair-play-ul [i lini[tea din sânul echipei, sunt câteva componente esen]iale ^n ob]inerea unor rezultate favorabile pentru ^ndeplinirea obiectivelor.

tatea la efort a participan]ilor. S-au organizat campionate de fotbal [i handbal ^ntre clase, (fete [i b\ie]ii), meciuri de badminton [i tenis de mas\, ^ntreceri sportive cu probe distractive, jocuri ale copil\riei. Activit\]ile sportive s-au desf\[urat atât ^n sala de sport a ora[ului R\cari, cât [i ^n bazele sportive ale unit\]ilor de ^nv\]\mânt [i au atras nu numai elevi ci [i

cadre didactice. Prin activit\]ile propuse am dorit s\ dezvolt\m elevilor câteva tr\s\turi ce-i vor ajuta de-a lungul vie]ii, cum ar fi: spiritul de echipa, aptitudini de lider, concentrare, aten]ie, gândirea logic\. Pentru o via]\ s\n\toas\, face]i sport cu zâmbetul pe buze cel pu]in 30 de minute pe zi! Prof. educa]ie fizica [i sport, Albu Lucian


14

Informa]ii utile

nr. 54, 2014

Poli]ia ora[ului R\cari ne informeaz\

Violen]a POLITIST DE PROXIMITATE Ag.[ef R\dulescu Sergiu

La prim\rie exist\ un serviciu de informare SMSENDER (transmitere de sms-uri informative). Dac\ dori]i s\ fi]i la curent cu nout\]i din partea prim\riei, v\ a[tept\m s\ ne trimite]i num\rul dumneavoastr\ de telefon, ^mpreun\ cu numele [i localitatea, pe adresa de mail contact@primariaracari.ro sau la num\rul de telefon 0245.658.611, pentru a fi informa]i eficient [i sigur.

CET|}ENII CARE AU ACTELE DE IDENTITATE EXPIRATE, SUNT INVITA}I S| SE PREZINTE LA SEDIUL SPCLEP R|CARI PENTRU A FI PU{I ÎN LEGALITATE. ÎN CAZ CONTRAR VOR FI SANC}IONA}I, CONFORM OUG 97/2005 MOD. DE OUG 82/2012, DE C|TRE ORGANELE COMPETENTE.

ÎN ATEN}IA CET|}ENILOR CARE SE ADRESEAZ| SERVICIULUI PUBLIC COMUNITAR DE EVIDEN}| A PERSOANELOR. Cererile pentru eliberarea actelor de identitate se depun personal, iar c\r]ile de identitate se elibereaz\ titularilor. În situa]ia în care solicitantul nu se afl\ în ]ar\, mandatarul va prezenta o procur\ special\ pe care se afl\ aplicat\ fotografia titularului, autentificat\ de misiunea diplomatic\ sau oficiul consular de carier\ a României din statul în care se afl\ solicitantul. În cuprinsul procurii este necesar s\ se reg\seasc\ referirea expres\ la obiectul mandatului. Cet\]enii români afla]i în str\in\tate, pot depune cererea pentru eliberarea primului act de identitate împreun\ cu documentele prev\zute de lege, la misiunile diplomatice sau la oficiile consulare ale României din statul respectiv. Documentele cu care se face dovada numelui, prenumelui, cet\]eniei [i a domiciliului, necesare eliber\rii actului de identitate, se prezint\ în original [i copie.

Violen]a în [coli este un fenomen des întâlnit în România. Violen]a verbal\ d\ na[tere violen]ei fizice, motiv pentru care sistemul educa]ional ar trebui s\ intervin\ prin m\suri de solu]ionare a conflictelor [colare, prin introducerea unor cursuri care s\ ofere sprijin atât p\rin]ilor cât [i elevilor problem\. Una dintre aceste solu]ii este prezen]a unui psiholog [colar care s\ consilieze elevii [i s\ colaboreze cu cadrele didactice în vederea reducerii riscului de violen]\. Pentru a în]elege actele de violen]\ în [coli, este mai mult decât important s\ cunoa[tem motivele care duc la declan[area acestora. De multe ori copil\re[ti, pentru un adult, motivele violen]ei fizice sau verbale, în mintea unor adolescen]i sunt grave, ceea ce îi face s\ reac]ioneze în func]ie de felul în care concep o anumit\ situa]ie sau în func]ie de nivelul de educa]ie primit. În urma unor studii realizate de speciali[tii în domeniu [i în urma declara]iilor elevilor din diferite [coli, elevii problem\ sunt aceia care au dificult\]i în comunicarea cu p\rin]ii sau aceia care provin din familiile în care predomin\ climatul conflictual. Anturajul este, de asemenea, unul dintre motivele conflictelor [colare. Marea majoritate a elevilor se afiliaz\ unor “g\[ti” [i copiaz\ comportamentul [i felul de a ac]iona al “partenerilor”. Chiar dac\ exist\ anumite ac]iuni pe care nu le consider\ adecvate, elevii ac]ioneaz\ în func]ie de comportamentul întregului grup, de team\ de a nu fi da]i la o parte. Dorin]a de a ie[i

în eviden]\, teribilismul vârstei, nevoia de a se face cunoscu]i, sunt al]i factori de violen]\ în rândul elevilor. Toate aceste acte agresive influen]eaz\ negativ sistemul educa]ional, dar [i siguran]a celor care înva]\ în [colile în care incidentele violente “fac parte” din programa [colar\. Violen]a fizic\ este o problem\ de actualitate în rândul elevilor care înva]\ în [colile române[ti. Pentru solu]ionarea problemelor conflictuale exist\ numeroase metode, mai mult sau mai pu]in folositoare, în func]ie de gravitatea situa]iei: Evita]i discu]iile în contradictoriu cu persoane irascibile sau nervoase. Nu r\spunde]i niciodat\ pe un ton nervos unui coleg. Apela]i la un al treilea pentru rezolvarea unui conflict Discuta]i relaxat despre cauzele unui conflict pentru ca acesta sã nu degenereze în acte de violen]ã. Evit\ st\rile conflictuale, ac]ionând cu calm [i nu î]i face singur dreptate. Gânde[te-te de dou\ ori înainte s\ accep]i propuneri ale colegilor care instiga la violen]\. Evita grupul de prieteni care î]i cere s\ fii puternic. Un prieten adev\rat nu trebuie s\ fie neap\rat puternic. Nu deveni “actor” de filme violente în propria [coal\. Solicita]i sprijinul p\rin]ilor, cadrelor didactice sau consilierilor [colari pentru a preveni transformarea unor discu]ii contradictorii în ac]iuni violente. Nu amenin]a]i, nu jigni]i [i nu v\ manifesta]i superioritatea, ambi]ia sau dispre]ul fa]\ de cineva. Nu adopta]i o atitudine de atac [i nu încuraja]i manifest\rile agresive. Dezamorsa]i tensiunea prin gesturi de împ\care [i acceptare. În orice împrejurare da]i dovad\ de un comportament decent [i folosi]i un limbaj adecvat. Totul se poate interpreta eronat [i de aici

în [coli

pân\ la comiterea infrac]iunii nu mai este decât un pas. Violen]a în [coli nu trebuie încurajat\! Cadrele didactice [i p\rin]ii sunt cei care au rol decisiv, atât în rezolvarea conflictelor [colare, cât [i în eliminarea riscurilor ce pot declan[a apari]ia acestora. Totodat\, actele normative care reglementeaz\ comiterea actelor cu violen]\ sunt eviden]iate în Legea nr. 61/1991 Republicat\, respectiv art. 2, punctul 1, punctul 23 [i punctul 24, care se sanc]ioneaz\ contraven]ional cu amend\ cuprins\ între 100 – 3000 de lei, cât [i în Codul Penal respectiv ani, iar dac\ fapta a c\rei gravitate este evaluat\ prin zile de îngrijiri medicale de cel mult 90 de zile, se pedepse[te cu închisoare de la 6 luni la 5 ani sau cu amend\, art. 194. – Infrac]iunea de v\t\mare corporal\ care se pedepse[te cu închisoare de la 6 la 7 ani, art 206 – Infrac]iunea de amenin]are care se pedepse[te cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amend\, art 233 – Infrac]iunea de tâlh\rie care se pedepse[te cu închisoare de la 2 la 7 ani [i interzicerea execut\rii unor drepturi, art 371 – Infrac]iunea de tulburare a ordinii [i lini[tii publice care se pedepse[te cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amend\ [i art. 372 – Infrac]iunea de portarm\ sau folosire de obiecte periculoase care se pedepse[te cu închisoare de la 1 la 3 ani sau cu amend\. Conform Codului Penal: Minorul care are vârsta cuprins\ între 14-16 ani, r\spunde penal dac\ se dovede[te c\ a comis fapta cu discern\mânt, iar minorul care a împlinit vârsta de 16 ani, r\spunde penal conform Legii. S\ spunem un nu hot\rât violen]ei!

Num\r-record de na[teri, c\s\torii [i decese ^n R\cari, ^n ultimii 5 ani! Num\r-record de na[teri ^n R\cari Care a fost cel mai productiv an pentru natalitate din ultimii 5 ani? - anul 2010 cu un num\r de 102 na[teri. Num\r-record de c\s\torii ^n R\cari - anul 2010 cu un num\r de 35 c\s\torii. Num\r-record de decese ^n R\cari - anul 2010 cu un num\r de 117 decese.

Conform statisticii pe anul 2013, v\ inform\m urm\toarele: - ^n anul 2013 au fost ^nregistrate un num\r de 22 c\s\torii; - num\rul de na[teri, fiind de 56; - num\rul deceselor este ^n regres fa]\ de anii 2009-2012, fiind de 91.


Programul Centrului medical de permanen]\

S

Telefon: 0245.658.864 Program: Luni-Vineri ^ntre orele 15-08 dim. Sâmb\t\ [i Duminic\: 24/24 de ore Miercuri - 16.4.2014 Dr. Carp Marioara Joi - 17.4.2014 Dr. Birsila Daniel Vineri - 18.4.2014 Dr. Corneanu Corina Sâmb\t\ - 19.4.2014 Dr. Barbu Razvan Duminic\ - 20.4.2014 Dr. Grigorescu Ecaterina Luni - 21.4.2014 Dr. Mladin Aurica Marti -22.4.2014 Dr. Birsila Daniel Miercuri - 23.4.2014 Dr. Corneanu Corina

Joi - 24.4.2014 Dr. Carp Marioara Vineri - 25.4.2014 Dr. Barbu Razvan Sâmb\t\ - 26.4.2014 Dr. Birsila Daniel Duminic\ - 27.4.2014 Dr. Carp Marioara Luni - 28.4.2014 Dr. Mladin Aurica Marti - 29.4.2014 Dr. Grigorescu Ecaterina Miercuri - 30.4.2014 Dr. Barbu Razvan Joi - 1.5.2014 Dr. Carp Marioara

15

Diverse

nr. 54, 2014

Vineri - 2.5.2014 Dr. Corneanu Corina Sâmb\t\ - 3.5.2014 Dr. Barbu Razvan Duminic\ - 4.5.2014 Dr. Carp Marioara Luni - 5.5.2014 Dr. Mladin Aurica Marti - 6.5.2014 Dr. Grigorescu Ecaterina Miercuri - 7.5.2014 Dr. Birsila Daniel Joi - 8.5.2014 Dr. Carp Marioara Vineri - 9.5.2014 Dr. Barbu Razvan

Sâmb\t\ - 10.5.2014 Dr. Corneanu Corina Duminic\ - 11.5.2014 Dr. Mladin Aurica Luni - 12.5.2014 Dr. Carp Marioara Marti -13.5.2014 Dr. Grigorescu Ecaterina Miercuri - 14.5.2014 Dr. Corneanu Corina Joi - 15.5.2014 Dr. Carp Marioara Vineri - 16.5.2014 Dr. Birsila Daniel

O jertf\ vie

e poveste[te despre o feti]\ c\ cel mai mult [i mai mult î[i dorea s\ tund\ iarba de pe peluz\. {i de fiecare dat\ p\rin]ii îi spuneau c\ este prea mic\. A venit, îns\, [i ziua mult a[teptat\ când p\rin]ii i-au spus în sfâr[it c\ era suficient de mare pentru aceast\ treab\. Feti]a a tuns iarba cu mare delectare [i surprinz\tor de bine. Dup\ ce a ispr\vit de tuns iarba de pe peluza familiei, a început s\ se uite lung la peluza vecinului care, de asemenea, avea nevoie s\ fie

tuns\. Vecinul, remarcându-i interesul, i-a propus: „Daria, vrei s\ tunzi [i iarba de pe peluza mea?” Cu mare entuziasm, feti]a a spus da. „Bine, atunci... Ce spui de 30 lei?” a întrebat-o vecinul. Feti]a s-a întristat [i a plecat cl\tinând din cap. „Hei, ce s-a întâmplat?” a întrebat-o vecinul. „Nu am decât 20 de lei!” D.R

Extras din LEGEA Nr. 50/1991 privind autorizarea execut\rii lucr\rilor de construc]ii Autorizarea executãrii lucrãrilor de construc]ii Art. 7. (1) Autoriza]ia de construire se emite pentru executarea lucr\rilor de baz\ [i a celor aferente organiz\rii execut\rii lucr\rilor, în cel mult 30 de zile de la data depunerii documenta]iei pentru autorizarea execut\rii lucr\rilor de construc]ii, care cuprinde, în copie, urm\toarele documente: a) certificatul de urbanism; b) dovada, în copie legalizat\, a titlului asupra imobilului, teren [i/sau construc]ii [i, dup\ caz, extrasul de plan cadastral actualizat la zi [i extrasul de carte funciar\ de informare actualizat la zi, în cazul în care legea nu dispune altfel; (liter\ modificat\ prin art. I pct. 11 din O.U.G. nr. 214/2008, astfel cum a fost modificat\ prin art. I pct. 13 din Legea nr. 261/2009 (publicat\ la 16 iulie 2009), în vigoare de la 14 octombrie 2009) c) documentaþia tehnicã D.T; d) avizele [i acordurile stabilite prin certificatul de

urbanism, punctul de vedere al autorit\]ii competente pentru protec]ia mediului [i, dup\ caz, actul administrativ al acesteia; (liter\ modificat\ prin art. I pct. 11 din O.U.G. nr. 214/2008, astfel cum a fost modificat\ prin art. I pct. 13 din Legea nr. 261/2009 (publicat\ la 16 iulie 2009), în vigoare de la 14 octombrie 2009) (2) Documenta]ia tehnic\ D.T. se elaboreaz\ în conformitate cu con]inutul-cadru prev\zut în anexa nr. 1, în concordan]\ cu cerin]ele certificatului de urbanism, cu con]inutul actului administrativ al autorit\]ii competente pentru protec]ia mediului, al avizelor [i acordurilor cerute prin certificatul de urbanism [i se întocme[te, se semneaz\ [i se verific\, potrivit legii. (alineat modificat prin art. I pct. 13 din O.U.G. nr. 214/2008 (publicat\ la 16 decembrie 2008), în vigoare de la 14 februarie 2009) (3) În situa]ia depunerii unei documenta]ii tehnice incomplete, acest lucru se notific\ în scris solicitantului, în ter-

men de 5 zile de la data înregistr\rii, cu men]ionarea elementelor necesare în vederea complet\rii acesteia. (alineat modificat prin art. I pct. 141 din O.U.G. nr. 214/2008, astfel cum a fost completat\ prin art. I pct. 17 din Legea nr. 261/2009 (publicat\ la 16 iulie 2009), în vigoare de la 14 octombrie 2009) (4) Executarea lucr\rilor de construc]ii se poate face numai pe baza proiectului tehnic [i a detaliilor de execu]ie. (5) Autoritatea emitent\ a autoriza]iei de construire stabile[te o perioad\ de valabilitate de cel mult 12 luni de la data emiterii, interval în care solicitantul este obligat s\ înceap\ lucr\rile. În aceast\ situa]ie, valabilitatea autoriza]iei se extinde pe toat\ durata de execu]ie a lucr\rilor prev\zute prin autoriza]ie, în conformitate cu proiectul (va urma) tehnic.

lACHE GIORGIANA - 27 MAI 2012, act transcris din Germania

DECESE DINU ELENA - COLACU, 82 ANI MIHALACHE ELENA - GHERGANI, 80 ANI MOCANU DUMITRU - BALANESTI, 80 ANI STOICA IONEL BEBI}| - GHERGANI, 56 ANI BACANU SOFIA - BUCURESTI, 75 ANI DUTA ANA - MAVRODIN, 80 ANI MOCANU SERBAN - GHIMPATI, 75 ANI VLAD PETRE - RACARI, 84 ANI SANDU GIORGETA - GHERGANI, 83 ANI ARINEANU GHEORGHE - R|CARI, 64 ANI Sincere condolean]e famililor îndoliate!

Ofi]er Stare Civil\, Bucur Ancu]a

Tehnician urbanism, Alexandru Alexandru

LISTA CERTIFICATELOR DE URBANISM {I AUTORIZA}IILOR DE CONSTRUIRE

Certificate de urbanism emise ^n luna martie 2014 - 13/10.03.2014 - SC. GDF SUEZ EN. ROM (DRAGOMIRESCU MIHAITA GHEORGHE) - RACARI BRANSAMENT GAZE - 14/25.03.2014 - BADEA CONSTANTIN - GHERGANI - CONSTRUCTIE LOCUINTA P+M - 15/25.03.2014 - RADU LILIANA NICULINA, NICA MIHAI - MAVRODIN - CONSTRUIRE MAGAZIE GARAJ, COTET - 16/25.03.2014 - POPESCU ION ANDREI GHIMPATI - CONSTRUIRE LOCUINTA P - 17/25.03.2014 - TOMA CATALIN CONSTANTIN RACARI - CONSTRUIRE ANEXA GOSPODAREASCA -18/25.03.2014 - DUTA FLORIAN - RACARI- CONAutoriza]ii de construire emise ^n luna martie 2014 - 6/ 10.03.2014 - SC GDF SUEZ EN ROMANIA (STOICA NELU) - GHIMPATI - BRANSAMENT GAZE - 7/25.03.204 - SC MEGA CONSTRUCT METAL SRL - GHERGANI- EXTINDERE HALA PRODUCTIE

STRUIRE LOCUINTA SI EXTINDERE LOCUINTA P EXISTENTA - 19/28.03.2014 - STEFANESCU ADRIAN RACARI - CONSTRUIRE ANEXA GOSPODARIE SI IMPREJMUIRE - 20/28.03.2014 - SC GDF SUEZ EN ROM (NEGOESCU ALEXANDRINA) - GHERGANI BRANSAMENT GAZE - 21/31.03.2014 - DINCULESCU BIGHEA, RADU PASTOREL - RACARI - EXTINDERE CONSTRUCTIE EXISTENTA SI CONSTRUIRE IMPREJMUIRE - 22/31.03.2014 - CONSTANTIN DANIEL - GHIMPATI - DESFIINTARE LOCUINTA P SI CONSTRUIRE ANEXA (MAGAZIE) SI DEPOZITARE - 8/25.03.2014 - CHERTES ALEXANDRU CRISTIAN - RACARI- CONSTRUIRE LOCUINTA P+M - 9/25.03.2014 - TOMA CATALIN CONSTANTIN RACARI- CONSTRUIRE ANEXA GOSPODAREASCA


16

Rom. 5, 10 "C\ci dac\ atunci când eram vr\jma[i, am fost împ\ca]i cu Dumnezeu prin moartea Fiului S\u, cu mult mai mult acum, cînd suntem împ\ca]i cu El, vom fi mântui]i prin via]a Lui" 1Corinteni 15:17-19 Dac\ n-a înviat Hristos, credin]a voastr\ este zadarnic\, voi sunte]i înc\ în p\catele voastre, [i prin urmare [i cei ce au adormit în Hristos sunt pierdu]i. Dac\ numai pentru via]a aceasta ne-am pus n\dejdea în Hristos, atunci suntem cei mai nenoroci]i dintre oameni! 1 Corinteni 15:20-22 Hristos a înviat din mor]i, pârga celor adormi]i. Dac\ moartea a venit prin om, tot prin om a venit [i învierea mor]ilor. {i dup\ cum to]i mor în Adam, tot a[a, to]i vor învia în Hristos.

nr. 54, 2014

, i t [ e u T mama! Ioan 17:1-3 Iisus: Tat\, a sosit ceasul! Prosl\ve[te pe Fiul T\u, ca [i Fiul T\u s\ Te prosl\veasc\ pe Tine, dup\ cum I-ai dat putere peste orice f\ptur\, ca s\ dea via]a ve[nic\ tuturor acelora, pe care I i-ai dat Tu. {i via]a ve[nic\ este aceasta: s\ Te cunoasc\ pe Tine, singurul Dumnezeu adev\rat, [i pe Iisus Hristos, pe care L-ai trimis Tu. Faptele apostolilor 4.12 În nimeni altul nu este mântuire: c\ci nu este sub cer niciun alt Nume dat oamenilor în care trebuie s\ fim mântui]i.”

Publica]ie editat\ de Prim\ria ora[ului R\cari, jud. Dâmbovi]a, Biroul IT

Vasile Militaru Când eram copil odat\, mama mea ^nv\]\toare M-a luat cu ea la [coal\, doar a[a, ^ntr-o plimbare. {coala mi-a p\rut castelul, iara clasa cu fere[ti Poza mândr\ ^ntâlnit\ ^ntr-o carte cu pove[ti. Ea, ]inându-m\ de mân\, m\ purta spre banca-ntâi {i o scurt\ mângâiere mi-a[ez\ la cap\tâi. Banca-nalt\, eu mai singur decât cucul m\ sim]eam {i-a[ezat a[a pe vârfuri tot la mama mea priveam. A[ fi vrut s\ fiu acolo lâng\ ea [i nu aici Lâng-ace[ti copii din clas\, mult mai mari, dar tot pitici. Am aflat chiar fiindc\ mama tuturor le surâdea Când [tiam c\ numai mie ea acas\ ^mi zâmbea. Dup\ un timp, pe care ast\zi poate doar l-am tâlm\cit, Clasa-ntreag\, ^ntrebat\, a fost pus\ la ghicit. - Dragii mei, s\-mi spune]i mie, a-nceput ^nv\]\toarea, Cine muntele-l ^ntrece-n ^n\l]ime, iar\ marea O ^ntrece ^n m\rime prin atâta bun\tate? Ce fiin]\ este-n lume cea mai scump\ dintre toate, Care mângâie când doare, care cânt\ când mângâie, Stând de straj\ suferin]ei pruncilor la c\p\tâie? Cine este-acea fiin]\ f\r\ care nu se poate, Cea mai drag\, cea mai mare [i mai bun\ dintre toate? Clasa-ntreag\ se gânde[te...ochii mari,mintea-ncordat\. Un b\iat parc\ e gata s\ r\spund\....[i o fat\.... Nu [tiu ce fior m\ prinse [i pe mine-ntr-o suflare, Am uitat c\ sunt ^n banc\, mama c\-i ^nv\]\toare, {i pe când b\ie]i [i fete mâna ridicau ^n sus, Eu, cu voce ^ndr\znea]\, cu iubire de nespus, Le-am luat-o ^nainte [i-am strigat f\r\ de seam\: - Cea mai scump\ din fiin]e-n lumea asta.... TU E{TI, MAMA!

Pentru tine, prim\var\

de Otilia Cazimir

Colectivul redac]ional: Dr. ing. Marius Carave]eanu, primar

Tipografia CROMOMAN Pia]a Presei Libere, Bucure[ti ISSN: 1844-7678

Hristos a ~nviat ^n firul ierbii, A ^nviat Hristos ^n Adev\r; ~n poieni]a-n care zburd\ cerbii, ~n florile de piersec [i de m\r. ~n stupii de albin\ f\r\ gre[, ~n vântul care sufl\ mângâios ~n ramura-nflorit\ de cire[ Dar vai, ^n suflet ]i-nviat Hristos? Ai cânt\rit cu mintea ta cre[tine Cât bine ai f\cut sub cer umblând, Te sim]i m\car acum pornit spre bine M\car acum te sim]i mai bun, mai blând? Sim]i tu topit\-n suflet vechea ur\? Mai vrei pieirea celui plin de Har? }i-ai pus z\vor pe bârfitoarea-]i gur\? Iubirea pentru semeni o sim]i jar? O, dac\-aceste legi de-a pururi sfinte ~n aur m\car azi te-au ^mbr\cat Cu serafimii-n suflet imn fierbinte Ai drept s\ cân]i: Hristos a ~nviat!

{iruri negre de cocoare, Ploi c\ldu]e [i u[oare, Fir de ghiocel pl\pând, Cântec îngânat în gând, S\rb\toare… Zumzet viu prin zarz\ri. Oare Cânt\ florile la soare? C\ pe crengi de floare pline Nu [tii: flori sunt, ori albine? Pentru cine?…

Prof. Elena Craiciu Ing. Marian Manu, viceprimar Jr. Ene Octaviana, secretar Dr. Marioara Carp, colaborator Pr. {tefan Vlada, colaborator

Procesare - Tehnoredactare Ruben Dumitru, IT Niculae Constantin, IT REDAC}IA Str. Ana-Ip\tescu, 155 R\cari, jud. Dâmbovi]a. Tel: 0245/658.611 Fax: 0245/658.070 E-mail: contact@primariaracari.ro Publica]ia poate fi citit\ [i pe portalul Prim\riei ora[ului R\cari: www.primariaracari.ro

Hristos a ~nviat! Ce vorb\ Sfânt\! ~]i sim]i de lacrimi calde ochii uzi {i-n suflet parc\ serafimii-]i cânt\ De câte ori cre[tine o auzi.

Pentru tine, prim\var\, Care-aduci bel[ug în ]ar\, Care vii, Peste câmpii, Cu b\nu]i de p\p\dii {i cu cântec de copii!

Domnule P r i m a r ,

Serviciul Comunicare, a[teaptã opinii, sesizãri [i ini]iative de interes local din partea dumneavostrr\ la urmãtoarea adresã de e-mail: contact@primariaracari.ro

M\ numesc__________________________________________[i a[ vrea s\ [ti]i urm\toarele lucruri:______________________________________________________________________________ _____________________________________________________________________________________ ___________________________________________________ P|REREA TA CONTEAZ| ...doar dac\ o spui!


Ziarul Primariei orasului Racari, numarul 54