Page 1


Actualitate

Ion SmeeIanu, Directorul General al Poştei Române:

„CnPR a moştenit trei ani de datorii grele” Reporter: Care este diagnosticul de ultimă oră după analizele făcute pacientului numit Poşta Română? Ion Smeeianu: Poşta Română se află într-o situaţie dificilă, moştenind trei ani de datorii foarte grele; 180 de milioane de lei în 2009, 120 de milioane în 2010, 182 de milioane în 2011, per total datoria ridicându-se la peste 120 de milioane de euro. În plus, ANAF a descoperit la un control încă 90 de milioane de lei, datorii din 2003-2009, TVA şi impozit pe profit, greşit facturate, plus penalităţile aferente. Acum mai avem un control pentru perioada 2009-2012 care cine ştie ce datorii va mai scoate la iveală? Deci, din punct de vedere financiar, societatea este într-o situaţie foarte delicată. Reporter: Vorbim de colaps? Ion Smeeianu: Ei, nu... Veniturile societăţii nu au scăzut, cu toate că, odată cu deschiderea pieţei concurenţiale, se aştepta o scădere a veniturilor cu 10-20 %. Ele se menţin în continuare undeva la 100-105 milioane de lei lunar. Reporter: Cum a fost posibil un asemenea dezmăţ, furt, căpuşare... cum doriţi să-i spunem? Ion Smeeianu: Haideţi să vă spun cum a fost posibil... Şi vă prezint doar câteva contracte dezastruoase cu care am avut tangenţă de un an de când sunt director general: Porsche Mobility... Flotă auto, 20 de milioane de euro pe patru ani. Practic, maşinile trebuiau date înapoi, însă eu încerc să transform acest leasing într-un leasing financiar şi să menţin flota auto. Este un contract complet păgubos. Apoi contractul cu STS... însă nu acela pe care-l ştim cu toţii, ci o firmă de apartament. Aici e culmea culmilor! Se semnează un contract pentru dotarea cu POS-uri a societăţii poştale. Se trenează, iar la un moment dat, Poşta consideră că trebuie să rezilieze contractul şi îl reziliază, dar cu o altă literă decât cea normală stipulată în contract, se merge în instanţă, iar acolo se constată nulitatea rezilierii contractului şi, drept penalitate, se plătesc 5 milioane de euro, chipurile pagube produse firmei respective ca urmare a nederulării contractului etc. etc. etc. ... fără să mişte niciun pai, fără să instaleze vreun POS. Se varsă în contul firmei de apartament 5 milioane. O minibijuterie de fraudă ce trebuie trecută în istoria fraudelor. Reporter: Un Bechtel mai mic… Ion Smeeianu: Cam aşa ceva... Vreţi să vă mai spun? Haideţi că vă mai spun! S-au achiziţionat de la o firmă nişte aparate de francat, second-hand, care pe eBay sunt la 15 euro bucata. Şi ele se aduc cu 150.000 de euro bucata! Se mai ataşează un soft – soft proprietar se numeşte – care mai costă încă 6 milioane. Un contract de 7 milioane de euro făcut pe nişte ciurucuri. Apoi, Alfa Medical... servicii medicale obligatorii de angajator, contract de 5,8 milioane de euro pe 5 ani, contract la care nu există clauze de reziliere, îl târşâi, ei îmi dau factură deşi nu fac nici un fel de prestaţie aproape, eu le-o dau înapoi, ei mă execută prin instanţă cu factura. Urmează G4S... Au foarte multe contracte, se dau şiacolo 3 milioane de euro pe an pentru nişte camere de luat vederi – o nimica toată – instalate în oficii. Transport valori – 22 de milioane... Reporter: Vorbim de euro sau de lei?

Ion Smeeianu: Numai în euro vorbim la aceste contracte. Revenind la transport valori, ar fi trebuit să dispună de maşini blindate, cu însoţitori înarmaţi în cabină. După ce au câştigat contractul, cei de la G4S au venit cu maşini care nu îndeplineau normele de securitate şi când au fost atenţionaţi, au lăsat societatea în pom, fără un serviciu esenţial. Acum ei cer în instanţă 22 de milioane pentru că – spun ei – am reziliat abuziv contractul. Sunt nevoit să-mi fac singur transportul în condiţii necorespunzătoare. Le-am mai reziliat un contract de pază la care aveau 2,5 euro pe oră per om şi-acum am contract cu 1,5 euro. Se mai adaugă un contract cu Info Press-ul pentru care s-a luat amendă de 103 milioane de lei de la Consiliul Concurenţei, pe care-o ducem în cârcă şi-o plătim acum eşalonat şi exemplele ar putea continua. Numai din aceste contracte se adună peste 120 de milioane de euro şi mai sunt şi altele mai mici, dar multe. E jaf la drumul mare, un jaf făcut de toţi cei care au girat politic şi au condus Poşta Română până acum. Reporter: Se cunosc semnatarii contractelor păguboase, se cunosc firmele, se cunosc acţionarii lor, persoanele care-i dirijează din umbră pe aceşti acţionari. Cine-i ia la „puricat”? Ion Smeeianu: N-a existat zi de un an încoace să n-am câte trei controale. Au fost Curtea de Conturi, Corpul de Control al Primului Ministru, Garda Financiară, Ministerul de Finanţe, ANAF, Corpul de Control al Ministerului Comunicaţiilor... Toate dosarele au fost înaintate. La această oră, eu ca şi director general nu mai pot controla ce se întâmplă cu aceste dosare ajunse deja la Parchet, la DNA. Ce pot să spun e că avem 700 de acţiuni în instanţă.

Modernizarea, un proces necesar Reporter: Ce e de făcut în continuare? Ion Smeeianu: Să vedem rezultatele acţiunii de privatizare. Dacă aceasta se va produce, e nevoie de o infuzie de capital absolut necesară pentru societate şi se va putea trece la modernizare, în primul rând la modernizarea centrelor de tranzit. Poşta Română poate fi scoasă la liman, având un potenţial extraordinar şi un mare avantaj. Este cea mai dezvoltată reţea de retail din România, ajungând şi în ultimul cătun. Reporter: Se vorbea demult de falimentarea şi vinderea ei pe nimic… Ion Smeeianu: Intenţia statului român este să nu se ajungă la aşa ceva. Din câte ştiu, preţul de pornire este de peste 100 de milioane de euro pentru 51% din acţiuni. Dacă nu se va privatiza, eu ca manager vreau să deschid linii de business, să implementez serviciile de broker-asigurări, cele financiar-bancare, de telefonie mobilă, aducerea unui manager din zona privată pentru linia express, aşazisul prioripost care a ajuns la doar 2% din cota de piaţă. Reporter: Presupunând că n-ar exista toate aceste datorii, ar fi Poşta Română pe profit? Ion Smeeianu: Este clar că, dacă eu nu aş avea aceste datorii din urmă, sută la sută Poşta Română ar fi pe profit. E nevoie şi de investiţii pentru a face faţă pieţei, dar cu certitudine se poate merge lună de lună pe profit. Interviu semnat de Marcel Barbatei, preluat din Cotidianul.ro POªTAªUL414 ¦ 3


Actualitate

Oficiul POªtal 41 Bucureªti,

imul ociu tip „Business” din România Poşta Română continuă procesul de diversificare a serviciilor poştale oferite clienţilor săi, servicii care răspund cerinţelor pieţei prin calitate, siguranţă şi transparenţă, diferenţiate net de oferta concurenţei.

Un Oficiu deschis non stop În incinta Oficiului Poştal 41 Bucureşti a fost înfiinţat, de curând, un oficiu tip „Business”, primul de acest fel din ţară. Până pe 3 decembrie 2012, Oficiul Poştal din Banu Manta a funcţionat ca oficiu de prezentare după care, datorită efectuării unor lucrări de reparaţie şi reconfigurare a spaţiului, acesta şi-a desfăşurat, temporar, activitatea, în cadrul Oficiului Poştal 55. Din data de 24 ianuarie, OP 41 Bucureşti oferă clienţilor, pe lângă prestaţiile poştale tradiţionale, servicii dedicate în special pentru persoanele juridice. În acest scop, în incinta oficiului au fost create două mari zone, una deschisă publicului 24 de ore din 24 timp de şapte zile pe săptămână pentru distribuirea trimiterilor la căsuţa poştală, şi una deservită de salariaţii poştali ai oficiului.

Beneficii pentru clienţi În cea de-a doua încăpere există un front-office cu o cameră destinată întâlnirii cu persoanele juridice în vederea încheierii contractelor şi, de asemenea, patru ghişee, din care trei pentru deservirea persoanelor juridice, şi unul pentru persoanele fizice. Tot în acest spaţiu se află şi zona de back-office, cu spaţii de prelucrare dedicate corespondenţei şi mesageriei, casierie, grup sanitar şi, bineînţeles, magazie de depozitare unde are loc şi efectuarea schimbului de expediţie. Cele mai multe detalii le-am aflat de la diriginta Oficiului 41, Gabriela Concescu. „Accesul la căsuţele poştale se face numai pe bază de cartelă, deci clientul poate să vină şi în afara orelor de proGabriela Concescu şi Elena Feleagă gram să îşi ridice coresla negocieri cu un client pondenţa. Programul de lucru cu publicul este până la ora 21.30, faţă de celelalte oficii care sunt deschise până seara la ora 19.00. De asemenea, clienţii noştri beneficiază gratuit de internet wireless. Oficiantele adriana Foca şi Oficiul 41 este dotat, de alexandra Marinescu la începutul lunii fe-

6 ¦

MAI 2013

Colectivul salariaţilor poştali de la OP 41 bruarie a.c., cu maşină de francat şi, bineînţeles, cu sistem de alarmă. Clientul, persoană juridică, atunci când vine la discuţii în vederea încheierii unui posibil contract, este întâmpinat într-o încăpere separată, în frontoffice, unde vorbim cu el şi încercăm să ajungem la un acord. Pentru client maşina de francat este un mare beneficiu pentru că nu mai e nevoit să lipească el timbrele. Are o viteză mare, franchează câteva zeci de scrisori într-o secundă, şi ne ajută, în special, în cazul volumelor mari de trimiteri.”

Campania de promovare Odată cu mutarea în sediul proaspăt renovat, a început şi campania de promovare. În scopul atragerii unui număr mare de clienţi, salariaţii poştali au contactat persoanele fizice situate în apropierea OP 41 pentru a le prezenta activitatea noului Oficiu Poştal tip Business. „Am trimis 690 de scrisori însoţite de flyere. Sper să reuşim să convingem şi clienţii firmelor private de curierat. Şi cred că vom reuşi. Interacţionând mereu cu clienţii, am învăţat să ne pliem pe cerinţele lor. Am fost la multe firme pentru negocieri. Unui client trebuie să îi spui, în primul rând, tariful şi timpii de circulaţie”, ne-a mai spus diriginta Oficiului. La fel de multă experienţă profesională au dobândit şi ceilalţi angajaţi ai oficiului. „Este o provocare şi o mândrie pentru noi să lucrăm în acest oficiu, încercăm să aducem clienţi, să fie un oficiu cu perspectivă”, e de părere Elena Feleagă, oficiant cu o vechime de 36 de ani în poştă. La OP 41 Business lucrează opt oficianţi, un oficiant superior, un casier şi un diriginte, deci în total 11 salariaţi. Aici, mai mult ca în oricare alt oficiu poştal, este nevoie de personal. „Programul cu publicul este de la ora 8, dar la ora 6.30 un oficiant preia cursa să putem prelucra trimiterile de la BRD care vin la căsuţă, sunt câteva sute zilnic”, ne explică Gabriela Concescu.

Colete multe... venituri mari! Miile de colete care tranzitează Oficiul Poştal sunt datorate, în primul rând, clienţilor fideli. „Avem client o firmă care ne aduce în jur de 5000 de colete pe lună, sunt colete cu ramburs care aduc venituri. Recordul a fost atins în ianuarie, peste 7300 de colete”, mai spune diriginta. În privinţa veniturilor, OP 41 urmează, evident, un trend ascendent. „În decembrie am avut venituri de 59.000 lei, în ianuarie 97.977, iar în februarie 98.000, deci aproape un miliard de lei vechi”, mai spune ea. Cu siguranţă, OP 41 nu va rămâne singurul Oficiu Poştal tip Business al Poştei Române. Acesta este doar începutul. C.N. Poşta Română are capacitatea de se integra în sistemul poştal european şi continuă, prin aceasta, procesul de dezvoltare atât al subunităţilor poştale, cât şi al serviciilor destinate clienţilor săi. (Ada Cojan)


Poştă & Poştaşi

O viaţă, o poveste:

poşta

acă timpul ar fi mai răbdător cu noi şi dacă ne-ar ţine pingelele la opinci, ne-am tot preumbla prin ţară în lung şi-n lat să auzim poveştile de demult ale poştaşilor noştri. Mulţi dintre ei şi-au dedicat întreaga viaţă activităţii poştale şi au făcut din meseria lor o pasiune. Sunt oameni cu dragoste de viaţă şi de poştă, oameni care au înţeles că bogăţia se măsoară în împlinirea sufletească şi că, fără dăruire şi perseverenţă nu poţi avea satisfacţii. Sunt oameni care au pornit de jos şi care au înţeles că poşta înseamnă, mai presus de orice, muncă în echipă. Sunt oameni care poartă cu ei amintirea anilor petrecuţi în poştă şi a căror poveste trebuie spusă mai departe.

D

A plecat de jos NICOlaE şERBăNECI, diriginte la OPDC Sibiu este unul dintre aceşti oameni. Din cei 45 de ani ai săi, 27 i-a petrecut în poştă. Ne-a povestit cum, la insistenţele unui unchi de-al său, şef de secţie în poştă pe vremea când el era încă în armată, părinţii l-au înscris la Liceului industrial nr. 2 din Sibiu, liceu cu specific poştal şi de telecomunicaţii, cu scopul de a se angaja, mai târziu, la o centrală telefonică. Dar cum socoteala de acasă nu se potriveşte cu cea din târg, în 1985, la terminarea liceului, Nicolae s-a angajat în sistemul poştal pe postul de cartator la Direcţia Judeţeană de Poştă şi Telecomunicaţii Sibiu, „cea mai de jos meserie după cea de muncitor necalificat”, cum credea el atunci. Chiar şi aşa, după spusele lui, a făcut totul cu plăcere şi cu dăruire.

Poveşti la gura sobei Actualul diriginte de poştă a trăit vremuri dinainte de Revoluţie, cu impiegaţi şi vagoane de poştă, cu cai şi căruţe care, pentru mulţi, nu sunt altceva decât nişte poveşti de ascultat la gura sobei. „În scurt timp, am devenit însoţitor pe cursele poştale auto, sau altfel spus rezervă în magazie la Oficiul de Tranzit de la gară, cum se numea pe atunci, în anii '80. Mergeam şi pe vagoane poştale la Craiova, Bucureşti, Arad. În decursul deplasării efectuam cartare de colete şi scrisori. Oficiul de Tranzit, respectiv cartarea, pregătea obiectele de corespondenţă pe vagoanele poştale cu care noi aveam schimb de expediţie, VP 14, VP 21, acestea fiind denumirea vagoanelor poştale. Schimbul de expediţie se făcea în gările unde aveam opriri, acolo predam sacii de corespondenţă pentru VP 21 care mergea într-o anumită direcţie. Noi primeam sacii pentru VP 15 care avea altă destinaţie. Desfăceam acei saci şi

10 ¦

MAI 2013


Legislaţie ceam şi prin Ludoş, care este la vreo cinci, şase kilometri depărtare. Mergeau oamenii cu căruţa pe câmp, la sapă, şi îi întrebam: «Nene, mă iei şi pe mine?» Mă urcam în căruţă şi mă duceam până acolo. Iar la întoarcere îmi dădea dirigintele o bicicletă şi zicea: «Du-te cu ea şi o laşi lui Niculae, la pod, că apoi o iau eu de acolo.» Ce vremuri! Plecam dimineaţa, veneam seara, dar mi-a plăcut munca de teren. Am avut o soţie înţelegătoare, doar ştia cum merg treburile în poştă. Când ajungeam la oficiul de la Metiş, nea Chescu, dirigintele oficiului, tremura tot. «Ce tremuri, nea Chescule?, îl întrebam. Ai furat?» «Să mă bată Dumnezeu, că n-am furat.» «Păi de ce tremuri?» «Păi dumneata ştii că aşa tremur eu.» Era omul în vârstă. De acolo plecam pe jos până coboram la Vecerd, peste deal, cale de vreo opt kilometri de mers pe jos, după care luam autobuzul. Era mult de umblat, dar îmi plăcea să hoinăresc pe câmp, prin pădure, eram şi tânăr, aveam vreo 23 de ani pe atunci”, îşi aminteşte Nicolae.

Un vis împlinit Pasionat de sistemul poştal şi de tot ceea ce învăţase în toate etapele prin care trecuse, tânărul plin de ambiţii a decis să meargă mai departe. În 1992 a terminat cursul de diriginţi, iar după un an a devenit diriginte la OP Cisnădie din judeţul Sibiu. A rămas pe acest post timp de şapte ani, dar nici aici nu s-a dat în lături de la munca de teren. În anul 2000, când au fost înfiinţate Oficiile Poştale de Distribuire Centralizată, Nicolae Şerbăneci a primit postul de diriginte la OPDC Sibiu, având în subordine nici mai mult, nici mai puţin de 115 factori poştali, pe scurt toţi factorii din municipiul Sibiu. În 2001, a urmat o redistribuire a factorilor poştali, jumătate au rămas la OPDC, o parte au fost repartizaţi la OP 3, iar restul la OP 6. În prezent, la OPDC Sibiu lucrează 43 de factori şi opt oficiante.

Lecţia de viaţă Astăzi, după aproape 30 de ani de poştă, Nicolae Şerbăneci poate spune că a deprins îndeajuns de multă experienţă profesională încât să poată oferi, oricând, un sfat poştaşilor care au nevoie de îndrumare. „Oamenii nu seamănă unul cu celălalt, trebuie să îi ajuţi pe fiecare în parte, să îi sprijini moral. Eu am fost toată viaţa un om deschis. Le-am spus oamenilor că, indiferent de problemă, să vină să vorbim pentru a găsi o soluţie. Toate pornesc de la neajunsuri. Le-am spus: «Mai bine vii la mine pentru un împrumut, dar să nu-ţi vină în minte ideea să pui mâna pe ce nu-ţi aparţine. Zici că iei banii lui nea Ghiţă şi mâine, poimâine îi pui înapoi fără să ştie. Dacă se întâmplă ceva cu tine? Te îmbolnăveşti, îţi rupi un picior, şi mai eşti şi dat afară. Păi se poate?!» Am încercat să-mi apropii oamenii pentru că doar aşa se construieşte o echipă. Am pus suflet în ceea ce am făcut, îmi place să mă implic mai ales când e vorba de oameni.” Viaţa e un şir de momente, unele mai bune, altele mai puţin bune. De la Nicolae Şerbăneci am învăţat să nu le lăsăm să treacă pe lângă noi, ci să ne bucurăm de clipele frumoase, să tragem învăţături din greşeli şi să ne acceptăm aşa cum suntem. „Sfatul meu pentru colegii poştaşi este: Fii tu însuţi! Nu încerca să fii altceva decât eşti, şi atunci îţi vei da seama şi de defectele pe care le ai şi le vei putea repara. Şi învaţă din greşeli. A greşi este omeneşte, nu există om pe pământ să nu greşească, dar trebuie să înveţi din acea greşeală şi să ţi-o asumi. Ceea ce fac eu se numeşte «îndrumare şi control». Deci mai întâi informez omul, îl îndrum, îi explic, poate nu ştie. Dacă şi a doua oară face acelaşi lucru, înseamnă că e reavoinţă.” Reportaj realizat de Ada Cojan

Sediul OPDC Sibiu se află în incinta unei clădiri istorice din centrul oraşului

POªTAªUL414 ¦ 13


Ba

! s o u al me e mai frum

Eşti salariat poştal şi părinte al unui copil de până-n 14 ani (împliniţi până la finele anului în curs) de care eşti tare mândru? Trimite pozele puştiului sau puştoaicei tale în format electronic pe adresa de e-mail silviu.tanase@posta-romana.ro şi nu uita să specifici în respectivul mail numele şi prenumele copilului, data naşterii, oraşul de domiciliu, unde învaţă (grădiniţă sau şcoală generală), ce hobby-uri are, materii preferate etc. Plus funcţia părintelui (părinţilor) care lucrează în poştă.

MiCU tUDOr PetrU Data naşterii: 13 martie 2007 Oraşul de domiciliu: Oprişeni, judeţul Iaşi Pasiuni: îi place să scrie, să picteze şi să meşterească fel de fel de lucruri. Când va fi mare şi-ar dori să devină pompier. Tatăl său este agent poştal la Agenţia Oprişeni - OPRM Iaşi.

DariUs CalOtă

lUCa Mihai gheOrghesCU

Data naşterii: 31 martie 2005

Data naşterii: 30 aprilie 2010

Oraşul de domiciliu: Târgu-Jiu, judeţul Gorj

Oraşul de domiciliu: localitatea Macovişte, judeţul Caraş-Severin.

Învaţă la Şcoala Generală "Alexandru Ştefulescu", din Târgu-Jiu.

Pasiuni: dansul şi muzica Tatăl său, Mihai Gheorghescu, este factor poştal în cadrul OPRM Oraviţa.

Tatăl său, Dumitru Dan Calotă , lucrează la OPDC Târgu-Jiu, ca factor poştal.

La vede, doamnă dirigintă ! În data de 1 martie 2013, SIlVIa MaRIa CORENDEa, diriginta Oficiului Poştal Drăgăşani 1, s-a pensionat, după o activitate de aproximativ 40 de ani în Poşta Română. S-a angajat în Poştă în data de 29 mai 1974, pe postul de telefonistă la O.P. Drăgăşani 1. Din data de 22 iulie 1977 a lucrat ca oficiant la acelaşi Oficiu Poştal. Din data de 23 octombrie1985 a fost casier la O.P. Drăgăşani 1, până în data de 1 ianuarie1991, când a devenit oficiant la O.P. Drăgăşani 2 (OPRM Drăgăşani). Din data de 1 aprilie 1996 şi până în prezent a lucrat la O.P. Drăgăşani în funcţia de diriginte.

18 ¦ MAI 2013

Doamna Maria Corendea a fost un coleg şi un salariat deosebit. A ştiut să facă faţă multor probleme deosebite, atât în funcţii de execuţie, cât şi mai târziu, în funcţii de conducere (17 ani ). Nu a fost uşor, dar s-a achitat cu multă responsabilitate de atribuţiile de serviciu. A ştiut să consolideze un colectiv unit, şi să realizeze o atmosferă plăcută la locul de muncă. În viaţa de familie, a trebuit să facă cele orânduite de viaţă. În anul 1997 s-a căsătorit cu un coleg, pe atunci oficiant, care a devenit, între timp, inspector CFG. Mai târziu, viaţa i-a oferit prilejul să fie mămică de două ori. În educarea copiilor săi, o fată şi un băiat, unul dintre ei jurist şi celălalt economist, a dat dovadă de multă grijă şi atenţie, şi a ştiut să le îndrume paşii în viaţă. Radu Gheorghe - Inspector exploatare OJP Vâlcea


Filatelie

EMISIUNI FILATELICE NOI

De la poştalion la avion

TRADIŢIE ŞI MODERNITATE ÎN ISTORIA VEHICULELOR POŞTALE

PROPRIETaTEa INTElECTUală ŞI FEMEI CaRE aU REVOlUŢIONaT lUMEa Cu ocazia celebrării, pe 26 aprilie, a Zilei Mondiale a Proprietăţii Intelectuale, Romfilatelia introduce în circulaţie o emisiune de timbre poştale dedicată acestui eveniment. Şi cum, în fiecare an, Organizaţia Mondială a Proprietăţii Intelectuale (OMPI), creată în 1967, lansează un slogan al manifestărilor dedicate acestei zile, în 2013, mesajul sub care se desfăşoară Ziua Mondială a Proprietăţii Intelectuale este Creativitatea – Noua generaţie. Pentru a conferi un mod aparte de abordare a acestei tematici, pe timbrele poştale, Romfilatelia ilustrează trei personalităţi feminine şi invenţiile lor sub titulatura Femeile şi Inventica. Astfel: – timbrul cu valoarea nominală de 1 leu o înfăţişează pe Ştefania Mărăcineanu (1882-1944), cunoscută în lumea ştiinţei ca fiziciana care a descoperit, în 1924, radioactivitatea artificială. Trebuie, însă, să menţionăm că descoperirea a fost atribuită, pe nedrept, soţilor Irène şi Frédéric Joliot-Curie, care au primit un Premiu Nobel;

Aflată de mulți ani în topul preferințelor filatelice, Romfilatelia adoptă tema propusă de PostEurop în 2013 şi introduce o nouă emisiune de timbre poştale, sub genericul Europa, intitulată Vehicule poştale, dedicată colecționarilor din întreaga lume. Vector important în dezvoltarea unei societăți, vehiculul poştal a marcat evoluția serviciilor poştale, de la scrisori şi mesaje transmise prin soli călători până la apariția mijloacelor mecanice şi electrice de transport poştal. Emisiunea Europa 2013 – Vehicule poştale este formată din două timbre poştale, cu valorile nominale de 2,10 lei şi 14,50 lei, care ilustrează momente majore din dezvoltarea serviciilor poştale: preluarea de către automobil a serviciului de curierat şi cucerirea spațiului aerian de către om - apariția aparatului zburător, facilitând, astfel, transmiterea mesajelor şi creşterea vitezei de expediție.

– pe marca poştală cu valoarea nominală de 3,30 lei este reprezentată Josephine Cochrane (1839-1913), născută în SUA – statul Illinois, inventatoarea maşinii de spălat vase; – timbrul cu valoarea nominală de 9,10 lei o prezintă pe Grace Murray Hopper (1906-1992), pionier în domeniul informaticii, care a dezvoltat primul compilator pentru un limbaj de programare şi a creat unul dintre primele limbaje de programare moderne – COBOL, dezvoltate independent de echipamente. Aşadar, alături de cele trei mărci poştale, emisiunea mai conţine un întreg poştal şi un plic prima zi, iar ca forme de machetare au fost folosite colile de 32 de timbre şi minicolile de 6 timbre. În acelaşi timp, pe întregul poştale este ilustrată o alegorie a inventicii, folosind o gravură şi elemente decorative din prima pagină a Brevetului Regal care atribuia Ştefaniei Mărăcineanu invenţia unui mijloc de a provoca ploaia. Începând cu ziua de vineri, 26 aprilie 2013, emisiunea de mărci poştale Ziua Mondială a Proprietăţii Intelectuale – FEMEILE ŞI INVENTICA va putea fi achiziţionată de la toate magazinele Romfilatelia din Bucureşti şi din ţară.

Alături de cele două timbre poştale, emisiunea filatelică conține şi un plic prima zi, iar ca forme de machetare au fost realizate coli de 32 de timbre, minicoli de 6 timbre şi 2 modele de blocuri de 4 timbre. Începând cu ziua de marți, 30 aprilie 2013, emisiunea de timbre poştale Europa 2013 – Vehicule poştale va putea fi achiziţionată de la toate magazinele Romfilatelia din Bucureşti şi din ţară.

POªTAªUL414 ¦ 19


Revista "Poştaşul" Mai 2013  

Revista "Poştaşul" Mai 2013