Page 1


Actualitate Costin TUDOR, directorul general al Poştei Române:

,,

Ne vom concentra pe dezvoltarea coletăriei şi a serviciilor financiare

,,

Poştaşul: Sunteţi un profesionist cu experienţă în aparatul de lucru al statului şi aţi deţinut funcţii în administraţia guvernamentală. În cele patru săptămâni de când v-aţi alăturat familiei poştaşilor, ca director general, care sunt principalele idei pe care aţi reuşit să vi le conturaţi în privinţa situaţiei prezente a Companiei Naţionale Poşta Română? Costin TUDOR: Încă de la început, pot spune că funcţia de director general al Poştei Române este o provocare, dublată, dacă vreţi, de un sentiment de responsabilitate, pentru că în această companie înfiinţată în anii în care se puneau bazele statului român modern, totul se învârte în jurul cuvintelor tradiţie şi respect pentru oameni. De când sunt aici, am încercat să mă pun la curent destul de bine cu situaţia pe care o traversează compania. Nu am avut parte de o perioadă în vederea acomodării, pentru că efectiv nu a fost timpul necesar, aşa că am luat totul direct, drept pentru care am întâlnit destule provocări, încă de la început. O spun fără ocolişuri. În acest moment, compania traversează o situaţie foarte delicată. Am avut o serie de întâlniri cu directorii din teritoriu, în care am prezentat această situaţie. Am considerat că aceste lucruri nu trebuie ţinute secret în centrala companiei, iar ceilalţi să stea liniştiţi pentru că cineva de aici e obligat să le rezolve problemele. Acest lucru nu trebuie să se întâmple.

Poştaşul: Care credeţi că sunt ingredientele care stau la baza acestei situaţii delicate? C.T.: Există un complex de factori care îngreunează activitatea, pentru că Poşta Română nu este doar o simplă societate comercială, având în vedere structura acţionariatului, dar şi rolul strategic al companiei pentru statul român. De când am venit, am constatat că poşta se confruntă cu un paradox, dacă vreţi. Poşta Română este o societate comercială care trebuie să se dezvolte din obţinerea de profit într-o piaţă liberă, în care trebuie să se

lupte cu concurenţa, însă întâmpină constrângeri tipice unei instituţii de stat. Acest lucru creează nişte dificultăţi. Ştim cu toţii faptul că prestăm cu mândrie serviciul poştal universal pentru statul român, dar, în acelaşi timp, implementarea şi finalitatea lui au dus ca ANCOM, autoritatea de reglementare din domeniul nostru de activitate, să ia nişte decizii nefavorabile activităţii profitabile a companiei, privind suportarea costului pentru prestarea acestui serviciu. O altă problemă extrem de importantă este stabilirea tarifului. Poşta Română are nişte constrângeri stabilite prin legislaţie, în ceea ce priveşte tariful pe unele tipuri de servicii. De asemenea, spre deosebire de alte societăţi comerciale private, având în vedere modul profesionist şi transparent în care îşi desfăşoară activitatea în piaţa liberă, Poşta Română are constrângeri, deşi îşi constituie modul de funcţionare corect şi legal în ceea ce priveşte costurile, salarizarea personalului şi orice alte cheltuieli indirecte, care ajută la furnizarea serviciului universal. Aşadar, apar nişte dificultăţi, după cum precizam mai devreme, în a putea să ne luptăm de la egal la egal cu societăţile private, care şi-au optimizat foarte bine activitatea, ceea ce le permite să vină pe piaţă cu costuri sub cele ale Poştei Române. De asemenea, în ceea ce priveşte achiziţiile publice, Poşta Română trebuie să ţină cont de toate prevederile legale ca o instituţie publică. În situaţia apariţiei oportunităţilor rapide de business, ca să nu apară suspiciuni, Poşta Română trebuie să îndeplinească nişte rigori şi atunci ea poate fi catalogată ca fiind rigidă din punctul de vedere al oferirii serviciilor. Legat tot de proceduri şi modul de prestare a unor servicii, ştim cu toţii, deja, că situaţia Poştei a fost îngreunată de sancţiunile aplicate de Consiliul Concurenţei, iar creşterea economică a fost mult încetinită. Pe lângă toate acestea, trebuie să admitem că investiţiile nu au fost făcute la timpul potrivit, din aceste motive financiare, ceea ce a făcut să ajungem să întâmpinăm mari probleme în privinţa furnizării serviciilor, din cauza lipsei tehnologiei necesare în companie şi, automat, să ne confruntăm cu nemulţumiri.

POªTAªUL472 ¦ 5


Actualitate Poştaşul: Ce puteţi spune de procesul de capitalizare a companiei şi cum poate acesta să schimbe ceva din tot acest tablou pe care tocmai l-aţi descris? Costin TUDOR: Am zis la începutul acestui interviu că situaţia pe care o traversăm este una delicată. Nu am menţionat acest lucru numai pentru a ne plânge, ci pentru a cunoaşte adevărul. Însă, există şi părţile pozitive care trebuie menţionate. Din fericire, în ultima vreme, dar mai ales de când am venit eu la conducerea companiei, am simţit un real sprijin din partea Ministerului Comunicaţiilor, şi implicit, din partea Guvernului, pentru susţinerea activităţii Poştei Române. Chiar astăzi, la ora la care stăm de vorbă, procesul de capitalizare a făcut cel mai important pas pentru operatorul naţional de poştă. Suma prevăzută şi stabilită prin legea bugetului de stat a fost transferată în conturile companiei, ceea ce reprezintă unul dintre cele mai importante semnale privind încrederea acordată de către acţionarul principal. Acest lucru trebuie văzut şi în contextul respingerii pe fond de către instanţă a acţiunii Fondului Proprietatea privind procedura de capitalizare. Procesul de capitalizare a Poştei Române este, pe de-o parte, o operaţiune prin care datoriile către ANAF vor fi stinse, iar pe de altă parte, un semnal de încredere pentru exterior în capacitatea companiei de a se redresa şi a redeveni un etalon în piaţa de profil. Faptul că au fost viraţi banii este o dovadă de sprijin evident din partea Guvernului României, un semnal către toţi partenerii noştri că se fac eforturi pentru dezvoltarea companiei şi pentru reabilitarea imaginii ei, care a avut de suferit în ultimii ani. Acest lucru nu poate să dea decât încredere pentru viitor, iar perioada de acum câţiva ani, în care se vorbea chiar de insolvenţă, nu poate să revină nici măcar în amintirile oamenilor pentru că ar trebui uitată.

Poştaşul: De la 1 mai avem un nou CCM. Ce veşti bune ne aduce acest nou contract? Costin TUDOR: În privinţa salariaţilor, pot spune că cel mai important semnal de stabilitate pentru ei a venit odată cu semnarea contractului colectiv de muncă în ultimele zile ale lunii aprilie. În cadrul noului acord s-au păstrat drepturile salariale din contractul anterior, au fost introduse prevederi noi în beneficiul salariaţilor, precum şi prevederi care vor genera, în viitor, o reaşezare salarială a angajaţilor cu venituri mici şi medii, după analiza indicatorilor economico-financiari din primul semestru. Pentru a reuşi să creştem cota de piaţă, angajaţii au nevoie să-şi desfăşoare activitatea în baza unui document, care să le apere interesele şi să le asigure un mediu potrivit în activitate.

Poştaşul: Precizaţi la începutul interviului că aţi avut în această perioadă o serie de discuţii cu managerii din companie. Ce concluzii s-au desprins în urma acestora? C.T.: Faptul că situaţia Poştei Române este dificilă, dar nu imposibilă. Am subliniat că eu cred cu tărie în ideea că, într-un termen relativ scurt, putem vedea nişte îmbunătăţiri destul de importante. De altfel, la venirea mea la conducerea companiei am zis că activitatea mea de aici aş vrea să fie canalizată pe proiecte mari, de anvergură, în care să putem discuta de parteneriate strategice cu instituţii financiar-bancare. Trebuie să venim cu strategii la nivel macro. Am impresia că în Poştă se consumă foartă multă energie pe proiecte punctuale de mică anvergură, care nu aduc un beneficiu real şi clar companiei. În privinţa situaţiei financiare am spus-o clar că, deşi pe plus, adică cu profit, chiar şi în primele trei luni ale acestui an, compania prezintă în continuare unele dificultăţi. Lucrăm în acest moment la definitivarea strategiei de investiţii, care urmează să fie 6 ¦

APRILIE 2018

Un profesionist cu experienţă în aparatul de stat Cu experienţă acumulată în aparatul de stat, unde a ocupat diferite funcţii de management, Costin Tudor a preluat, din luna aprilie, conducerea Poştei Române, funcţia de director general al unei companii naţionale fiind prima din cariera sa profesională. Noul manager este dublu licenţiat, absolvind, pe rând, Facultatea de Inginerie a Sistemelor Biotehnice, Facultatea de Drept şi două mastere cu specializări în Ştiinţe politice, relaţii internaţionale şi diplomaţie. Printre funcţiile importante pe care Costin Tudor le-a deţinut, de-a lungul carierei sale, s-au numărat cea de Director Cabinet în cadrul Secretariatului General al Guvernului, deţinută în perioada anilor 2009-2010, dar şi cea de Director coordonator al Direcţiei IT şi coordonare activitate Cabinet Secretar General al Guvernului, în perioada anilor 2010-2013. De asemenea, Costin Tudor a deţinut calitatea de membru în diverse comisii guvernamentale, cum ar fi Comisia Naţională de Acreditare a Spitalelor (2009-2012) sau în Comisia Naţională de Autoevaluare Schengen, din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor (2009-2013). Între anii 2015 -2017, Costin Tudor a deţinut funcţia de Director pentru Coordonarea activităţilor specifice Direcţiei Administrative din cadrul Secretariatului General al Guvernului.

trecută spre aprobare în cadrul Consiliului de Administraţie. Suntem în discuţii pentru reanalizarea întregii activităţi pentru a fundamenta cât mai bine necesităţile investiţionale. Un alt pas important este că, la nivel de companie, a fost constituită o comisie cu implicarea tuturor direcţiilor de specialitate pentru refacerea calculaţiei privind costurile. O direcţie pe care va merge compania este aceea a zonei de imobiliare. Aştept în această perioadă definitivarea unei analize din partea colegilor mei care se ocupă cu acest lucru, pentru a găsi variante optime de a folosi orice oportunitate pentru a aduce venituri din exploatarea spaţiului imobiliar existent. În acelaşi timp, am transmis că nu ar trebui să uităm că suferim la capitolul servicii. Asta e una dintre situaţiile în care nu trebuie să ne ascundem după deget. Ca urmare, trebuie să facem paşi importanţi în cel mai scurt timp. Tot ce înseamnă servicii în Poşta Română va fi luat în discuţie. Există, la acest capitol, două linii principale, pe care dorim să ne canalizăm energiile. Anume coletăria, unde avem o cotă de piaţă foarte scăzută, o situaţie de neacceptat, şi serviciile financiar-bancare, care trebuie să primească un nou start, un nou imbold. Încercăm să conturăm un pachet de servicii pe care Poşta Română ar putea să îl ofere pe piaţă. În plus, deşi pare cam târziu, vom dezvolta la nivel naţional proiectul de introducere a POS-urilor în reţeaua poştală, după ce vom vedea rezultatele proiectelor pilot din Timişoara şi Sibiu, oraşe în care, începând cu luna mai, se va putea plăti cu cardul. În altă ordine de idei, suntem în discuţii cu societăţi financiare importante pentru obţinerea unor linii de credit necesare atât sub forma unui capital de lucru, cât şi pentru susţinerea investiţiilor. Deja avem pe masă o ofertă concretă din partea unei bănci în acest sens. Asta, zic eu, se întâmplă şi ca un semn al ultimelor lucruri pozitive înregistrate recent la Poşta Română, care bineînţeles nu au trecut neobservate în piaţă la nivelul oamenilor de business.


Analizã

Poşta Română, în topul celor mai importante companii din domeniul logisticii şi transportului

Evaluările făcute la sfârşitul primului semestru din acest an de presa financiară plasează Poşta Română în vârful economiei româneşti, alături de companii de tradiţie. Datele care au stat la baza topului în care CNPR a fost inclusă au avut în vedere activitatea economică raportată la nivelul anului 2016, comparativ cu evoluţia financiară în anul 2015.   În România sunt prezente în economie aproximativ 400.000 de firme active, dintre acestea, în ordinea descrescătoare a veniturilor, doar 1.000 deţineau, în anul 2016, 48% din cifra de afaceri totală a firmelor locale, adică aproximativ 1.230 miliarde lei.  Topurile realizate de jurnaliştii specializaţi ai Ziarului Financiar cuprind analize detaliate ale celor mai mari jucători de pe principalele zece pieţe din economia locală, ierarhia celor mai puternice judeţe ca business, a celor mai mari companii antreprenoriale sau firme care, în ultimii cinci ani, au raportat cele mai mari rate de creştere ale cifrei de afaceri. Astfel, în businessul companiilor, de 1.230 mld. lei în 2016, cele mai importante cinci sectoare de activitate au fost comerţul, industria prelucrătoare, transporturile şi depozitarea, construcţiile, furnizarea de energie electrică şi termică. Cele cinci mari industrii adună afaceri de 1.000 de miliarde de lei, 83% din total. Firmele prezente în topul celor mai mari 1.000 de companii din economia românească au un milion de salariaţi, nivel ce reprezintă un sfert din numărul de angajaţi din întregul sistem de companii. Profitul net cumulat al celor mai mari firme, calculat ca diferenţa dintre firmele cu profit şi cele cu pierderi s-a ridicat la un nivel de 23 de miliarde de lei, în timp ce, în 2015, acest nivel era de 17 miliarde de lei. La nivelul întregii economii, profitul net al companiilor care au fost pe plus în 2016 s-a ridicat la 93 de miliarde de lei, adică 20,7 miliarde de euro, în creştere cu 15% faţă de 2015.

40

12 ¦

APRILIE 2018

În tot acest context, sectorul economic al transporturilor şi depozitării a fost dominat de companii cu acţionariat de stat şi de cele cu acţionariat autohton, într-un top 20 de locuri, doar cinci dintre acestea fiind controlate de firme cu acţionariat străin.

de firme din domeniul transporturilor sunt prezente în topul celor mai mari 1.000 de companii din România

Locul trei în logistică

În ceea ce priveşte prezenţa operatorului naţional de poştă în peisajul economic, analiştii publicaţiei plasează Poşta Română în topul economiei româneşti într-un sector de mare importanţă, anume cel al logisticii, transportului şi depozitării. Potrivit evaluărilor făcute în baza datelor de la Registrul Comerţului, companiile din sectorul de transport şi depozitare care totalizează peste 53.000 de business-uri şi-au crescut în pe rioada anilor 2008-2016 cifra de afaceri cu 51%, până la peste 75 miliarde lei, sau 16,6 miliarde euro.  Cele mai mari 20 de companii active în domeniul transportului şi depozitării au avut în 2016 o cifră de afaceri cumulată de 14,8 miliarde de lei, în creştere cu 6,8% faţă de anul precedent. Sectorul este dominat de companii cu acţionariat de stat şi de cele cu capital privat autohton, astfel că, din top 20 companii, doar cinci sunt controlate de firme cu acţionariat străin.


15

mld.lei este cifra de afaceri în 2016, în creştere cu 7% faţă de 2015 mil. lei profit net în 2016, în creştere cu 45% faţă de 2015

556

99.000

de angajaţi, nivel apropiat de cel din 2015.

75

mil. lei este cifra de afaceri totală din transport şi depozitare.

20

% este ponderea top 20 de companii în total cifră de afaceri din acest sector.

Potrivit evaluărilor făcute în primul trimestru al acestui an, operatorul naţional de servicii poştale a fost plasat pe poziţia a treia în rândul celor mai mari companii din acest domeniu de activitate, fiind devansată de pe prima poziţie de CFR Călători şi de pe cea de-a doua de Blue-Air Management Solutions. Prin poziţia pe care a fost plasată, Poşta Română a devansat alţi jucători de calibru care activează în acelaşi sector al economiei. Astfel, CNPR s-a aflat în faţa Tarom, a Companiei Naţionale Aeroporturi Bucureşti, Romatsa, Regia Autonomă de Transport Bucureşti, Grup Feroviar Român sau chiar CFR Marfă şi Metrorex. Analiştii publicaţiei financiare arată că operatorul de servicii poştale este cel mai mare angajator din acest sector economic, care a trecut în anul 2016 pe profit, cu un câştig net de 10 milioane de lei şi simte nevoia, în continuare, de modernizare. Surprinzător este că autorii analizei nu amintesc în acest context de investiţiile făcute de Poşta Română în ultimele luni pentru modernizarea flotei de transport. Ca o caracteristică generală, analiştii citaţi de Ziarul Financiar arată că sectorul de transport şi depozitare a crescut anul trecut, ritmul înregistrat urmând a se menţine şi în anul 2018. Cel mai bun exemplu este că această dezvoltare s-a văzut cel mai bine în extinderea flotelor de tansport deţinute de companii, lucru care denotă un volum mult mai mare de mărfuri transportate. Caracteristicile acestui sector vin în ultimii ani să fie subliniate în contextul unui consum majorat al populaţiei cu 10%, păstrând în acest sens, potrivit Institutului Naţional de statistică, trendul crescător.

POªTAªUL472 ¦ 13


Revista Postasul Aprilie 2018  

Revista Postasul Aprilie 2018

Revista Postasul Aprilie 2018  

Revista Postasul Aprilie 2018

Advertisement