Issuu on Google+


Au admirat opera lui Joan Miró la ea acasă

Dragoş Serafim şi Vadim Alexandru

Bartoş, câştigătorii Concursului de artă plastică „Arta ca mijloc de comunicare – Pe urmele lui Joan Miró”, au mers, în perioada 15-18 ianuarie, la Barcelona, parte a premiului pe care Poşta Română l-a oferit laureaţilor acestei întreceri destinată tinerilor artişti plastici. Cu acest prilej, cei doi au vizitat sediul Fundaţiei Joan Miró şi pe cel al muzeului cu acelaşi nume din urbea catalană, aceasta din urmă adăpostind peste 11.000 de opere ale artistului. Totodată, în luna ianuarie, la oficiile poştale din toată ţara s-au pus în vânzare întregurile poştale care au imprimate lucrările celor doi, acestea putând fi achiziţionate de orice client al Poştei Române. Fiecare întreg poştal a fost tipărit în 25.000 de exemplare.

POSTASUL387 ¦ 3 , ,




www.posta-romana.ro

n ultima vreme, Internetul a ajuns un lucru banal pentru o mare parte a populaţiei globului. A fi prezent pe net e un lucru comun, o obişnuinţă, atât din punctul de vedere al celor ce au ceva de comunicat, cât şi al celor ce caută informaţii. Pagina de web este o condiţie fundamentală pentru o firmă care se respectă. De altfel, există un proiect guvernamental conform căruia, începând cu anul viitor, orice firmă sau companie din România va fi obligată să fie prezentă în World Wide Web. În contextul exploziei formidabile a numărului de site-uri, performanţa înregistrată de fiecare pagină web devine un lucru important, mai ales în cazul companiilor ce se confruntă pe o piaţă concurenţială extrem de dură, cum este cazul celei poştale. Înregistrarea şi analiza traficului de Internet reprezintă două chestiuni vitale pentru a putea înţelege dacă un site este perfor-

Î

4 ¦ IANUARIE 2011

mant sau nu. După cum vă veţi putea convinge lecturând acest material, Poşta Română şi site-ul său, www.posta-romana.ro, fac faţă cu brio acestei situaţii. Serviciile de măsurare a traficului pe Internet au apărut în România de aproape 15 ani, dar ele s-au dezvoltat puternic în ultima vreme. Una dintre cele mai cunoscute modalităţi de măsurare şi analiză a numărului de accesări pe care le are un site este Google Analytics, oferită de gigantul IT Google. Aceasta este şi compania pe care Poşta Română a ales-o, de câţiva ani, pentru monitorizarea traficului pe pagina sa web. Cifrele pe care Google Analytics le oferă vizavi de traficul înregistrat în 2010 de site-ul www.posta-romana.ro sunt excelente, atât comparativ cu anul precedent cât şi cu traficul înregistrat de site-urile altor companii, fie ele poştale sau de alt tip.


Cum se contorizează traficul Toate detaliile legate de măsurătorile traficului online pornesc de la premisa că se contorizează doar acţiuni realizate de un vizitator uman. Fiecare furnizor de servicii de analiză posedă tehnici variate de identificare şi filtrare a traficului, astfel încât cifrele furnizate să aibă legătură doar cu vizitatorii umani. Tipurile de vizitatori non-umani includ roboţii, adică acele programe folosite de motoarele de căutare, spre exemplu, pentru a indexa şi stoca în permanenţă informaţie nouă despre conţinutul unor anumite website-uri. Cele mai multe dintre aplicaţiile destinate să analizeze automat website-uri se autentifică singure în programele de analiză a traficului. Spre exemplu, websiteurile importante sunt vizitate zilnic sau de mai multe ori pe zi de către roboţii Google (googlebot), care indexează conţinutul nou-apărut şi refac baza de date Google cu privire la conţinutul acelor website-uri. Dacă s-ar contoriza aceste vizite, website-urile vizitate ar beneficia de câteva mii de afişări în plus în fiecare zi, în funcţie de numărul de pagini parcurse de roboţi. Cele mai importante criterii după care se măsoară traficul unui site sunt, conform specialiştilor, următoarele: vizitatori unici, vizite şi număr de pagini afişate. Ce înseamnă vizitator unic? Numărul de vizitatori unici înregistraţi de un website este definit ca fiind numărul de oameni contorizaţi individual, într-o anumită perioadă de timp, cu activitate constând în una sau mai multe vizite pe

acel website. Fiecare individ este contorizat doar o singură dată în perioada raportată. De exemplu, dacă el intră de pe acelaşi PC pe pagina web a Poştei Române de 10 ori în 24 de ore, nu va fi contorizat decât o dată. Celelalte două repere importante în monitorizarea unui site, respectiv vizite şi pagini afişate, sunt relativ mai simplu de înţeles de către neofiţi. Prima caracteristică se referă la numărul de vizitatori ai unui site, iar cea de-a doua la numărul de pagini de pe site-ul monitorizat accesate de către un vizitator.

Peste 820 de mii de vizite în plus faţă de 2009 Acestea fiind scrise, iată date concrete referitoare la traficul înregistrat pe site-ul CNPR. Pentru început vă prezentăm o serie de comparaţii între anii 2009 şi 2010, aşa cum reies din statistica Google Analytics. În ceea ce priveşte numărul de vizite, anul 2010 a adus un plus spectaculos, de peste 40 la sută, faţă de precedentul. În cifre absolute, acest lucru se traduce într-un plus de 820 de mii (2.826.094 faţă de 2.005.825). Din cele 2.826.094 de vizite, 1.235.455 au fost făcute de vizitatori noi, adică de pe IP-ul lor s-a intrat în premieră anul trecut pe portalul CNPR. Un alt lucru îmbucurător este acela că, lună de lună, traficul înregistrat de www.posta-romana.ro a fost mai mare anul trecut faţă de 2009. Cea mai mică diferenţă s-a înregistrat în ianuarie, cu un plus de circa

POªTAªUL387 ¦ 5




41.000, iar cea mai mare chiar în decembrie, când s-a înregistrat o creştere cu aproape 136.000 a vizitelor. La capitolul vizitatori unici, plusul este ceva mai mic, de 34,5 la sută, dar rămâne unul absolut remarcabil. În cifre asta înseamnă 1.292.301 vizitatori unici în 2010, faţă de 960.780, în 2009. Diferenţa: 331.521! Şi la capitolul pagini afişate s-a remarcat un plus, ceva mai mic însă, de 8,87% (7.631.821 de pagini vizualizate în 2010, faţă de 7.010.210 în 2009). Aceasta se traduce prin faptul că publicul care a vizitat site-ul Poştei Române a mers „ţintit” pe paginile pe care dorea să ajungă. De altfel, acest lucru este întărit de media de pagini vizitate/vizitator, care a scăzut de la 3,49 (2009) la 2,7 (2010), şi de timpul mediu petrecut de un vizitator pe site, care a scăzut de la 3 minute şi 10 secunde (2009) la 2 minute şi 39 de secunde (2010). Cu alte cuvinte, publicul s-a maturizat şi ştie ce să caute şi unde să caute atunci când intră pe site.

Codurile poştale şi Track&Trace – vedetele site-ului În ceea ce priveşte paginile vizitate de către cei ce au intrat pe site-ul Poştei, cea mai accesată a fost, logic, chiar pagina de start (home page). Astfel, din cele 7.631.821 pagini deschise pe portalul www.posta-romana.ro, pagina de start s-a bucurat de 1.554.079 de vizite, în creştere cu 8,65 la sută faţă de 2009. Vizitatorii au fost apoi interesaţi de pagina de coduri poştale, cu 1.447.548 vizite – în

6 ¦ IANUARIE 2011

creştere cu 67,84 la sută faţă de 2009, şi de cea de Track&Trace, cu 802.975 de vizite. Acesta din urmă a înregistrat însă o creştere spectaculoasă, de 83,28 la sută(!!!), faţă de 2009, atunci când pagina de monitorizare a trimiterilor a fost vizitată de doar 438.103 ori. În Top 5 pagini de interes în 2010 s-au mai aflat paginile referitoare la serviciile şi tarifele Poştei Române (176.000) şi cele de personal (174.032). În ceea ce priveşte modul în care s-a intrat pe site, 800.871de vizitatori au intrat direct pe www.postaromana.ro, în vreme ce 1.565.942 s-au folosit de motorul de căutare de la Google pentru acest lucru.

Vizitatori din 184 de ţări Extrem de interesant este şi raportul referitor la ţările din care s-a accesat portalul www.postaromana.ro în 2010. Normal, pe primul loc se clasează România, de unde, anul trecut, au venit 2.525.601 de vizite. Urmează Germania, cu 40.850 vizite, talonată îndeaproape de SUA, cu 40.755. În Top Ten la acest capitol mai intră Marea Britanie (29.286), Spania (19.854), Franţa (17.646), Italia (16.056), Ungaria (11.575), Canada (10.754) şi Olanda (8.473). Demn de remarcat este faptul că toate aceste ţări au înregistrat creşteri ale numărului de vizite, procentele fiind cuprinse între 8 (cazul Ungariei) şi 42 la sută (vizite din România). Per total, anul trecut, site-ul Poştei Române a fost accesat din 184 de ţări, printre care se numără şi unele exotice, de genul Vanuatu, Insulele Capului Verde, Guadeloupe, Polinezia Franceză, Botswana, Saint Kitts and Nevis, Insulele Åland, Rwanda, Antigua şi Barbuda, Timorul de Est sau Noua Caledonie.

Cum stăm vizavi de concurenţă Prin urmare, cifrele site-ului CNPR arată sensibil mai bine în 2010, faţă de 2009. Care este însă situaţia la nivel naţional, în comparaţie cu alte firme de curierat sau cu


alte companii? Spre a rezolva această necunoscută am corelat datele preluate de pe Google Analytics, referitoare la traficul de pe site-ul Poştei Române, cu cele de pe cel mai important instrument de măsurare a traficului on line din România, trafic.ro. Pentru aceasta am luat ca punct de reper săptămâna 10-16 ianuarie 2011, o perioadă în care lumea a revenit la muncă după sărbătorile de iarnă. În această perioadă, portalul CNPR s-a bucurat de 50.260 de vizite, din partea a 32.698 de vizitatori unici, care, la rândul lor, au vizualizat 148.295 de pagini. Cu aceste date am mers pe trafic.ro (unde sunt înscrise aproape 42.000 de site-uri) şi am descoperit că www.posta-romana.ro ar fi pe locul 397 în clasamentul general după numărul de vizite, pe locul 413 după numărul de vizitatori unici şi pe 525 conform numărului de pagini vizualizate. Poziţii mai mult decât onorabile în condiţiile în care în acest top intră firme importante de comunicaţii, servicii, mass-media, comerţ on line, cluburi sportive, divertisment etc. În ceea ce priveşte capitolul Companii/Firme de pe trafic.ro, unde sunt înregistrate aproape 5.000 de siteuri,cu datele din săptămâna amintită mai sus (10-16 ianuarie), CNPR s-ar fi situat pe un extraordinar loc 7 la fiecare dintre cele trei categorii de mai sus: vizite, vizitatori unici şi pagini afişate! Pentru o comparaţie vizavi de câteva firme concurente



am apelat la aceeaşi procedură: am suprapus datele despre site-ului Poştei din Google Analytics cu cele din trafic.ro referitoare la site-urile companiilor concurente. De data aceasta am ales două săptămâni: 6-12 şi 13-19 decembrie 2010, adică o perioadă în care traficul poştal intern şi internaţional este extrem de intens. Pe trafic.ro am găsit date pentru site-urile a trei firme concurente, altminteri destul de cunoscute şi active în domeniu: Curiero, TCE şi Pegasus. Diferenţa este uriaşă. Astfel, în prima din cele două săptămâni, respectiv 6-12 decembrie, site-ul CNPR a avut 48.691 de vizitatori unici şi 175.232 de pagini afişate. În aceeaşi perioadă, site-ul Curiero a avut 169 de vizitatori şi 248 de pagini vizualizate, cel al TCE a înregistrat 2.423 vizitatori unici şi 13.060 afişări, iar cel al Pegasus (firmă aflată în portofoliul La Poste France) a avut 3.479 vizitatori unici şi 14.068 pagini afişate. Pentru perioada 13-19 decembrie 2010, situaţia stă astfel: posta-romana.ro a urcat la 53.500 de vizitatori unici şi 146.702 pagini afişate, curiero.ro a avut 152 de vizitatori unici şi 216 pagini afişate, tcelogistic.ro a înregistrat 2.435 vizitatori unici şi 13.348 afişări, iar pegasus.ro a contorizat 3.479 vizitatori unici şi 15.177 pagini afişate. Q.e.d.  Silviu Tănase

POªTAªUL387 ¦ 7


şi a mijlocul lunii decembrie a anului trecut, o delegaţie a Poştei Belgiene s-a deplasat la Bucureşti, pentru a continua schimbul de experienţă şi oferta de acordare de knowhow pe care Poşta Belgiană a prezentat-o CNPR în contextul procesului de restructurare pe care îl traversează compania noastră poştală. Delegaţia La Poste a fost condusă de Pierre Winand, director Financiar- Contabil, şi i-a mai cuprins pe Dries Devlaminck, Theodore Dellis, Yves Rémy şi juristul Xavier Michel (toţi responsabili cu proiectul de restructurare pe care l-a traversat Poşta Belgiană). La întâlnirile de lucru au fost prezenţi şi reprezentanţi ai companiei de consultanţă Eiger Ventures, în frunte cu Gauthier de Biolley, managing partner.

L

8 ¦ IANUARIE 2011

Pe baza experienţei Postei Belgiene, care a traversat în urmă cu 5-7 ani un proces similar de reorganizare în vederea creşterii eficienţei, productivităţii şi profitabilităţii societăţii, CNPR a fost de acord cu invitaţia Poştei Belgiene pentru un parteneriat vizând schimbul de experienţă, care să conducă CNPR către redresarea economică şi obţinerea performanţelor dorite într-un timp cât mai scurt. Discuţiile dintre cele două părţi au acoperit întreaga paletă a problematicii sectoriale şi specifice serviciilor poştale, care poate furniza platforma de identificare a soluţiilor de optimizare dorite de CNPR. Unul dintre subiecte a vizat cadrul general de desfăşurare a activităţii pe piaţă, concurenţa, marii clienţi, perspectivele liberalizării şi alte elemente specifice ale modelului de afaceri al CNPR pe piaţa din România. S-au discutat aspecte privind principalele elemente operaţionale, vizând procesele de colectare, sortare şi distribuţie a trimiterilor poştale, precum şi modul de organizare a reţelei poştale în Poşta Română. De asemenea, s-au abordat şi aspecte privind serviciile financiare, atât cele existente cât şi planurile de perspectivă ale CNPR. Reprezentanţii Poştei Belgiene au descris omologilor români modul în care s-a reorganizat Poşta Belgiană în vederea creşterii gradului de eficienţă. Iată în continuare principalele elemente ce au stat la eficientizarea companiei poştale belgiene, aşa cum au fost ele prezentate de reprezentanţii săi la Bucureşti:

1 Activităţile Belgian Post (BP) sunt împărţite în două segmente majore: corporate şi retail;

2 Partea de corporate include serviciile poştale pentru marii emitenţi-utilizatori de servicii poştale iar partea de retail include toate serviciile adresate persoanelor fizice;

3 Segmentul de retail include ca activităţi: servicii poştale, servicii bancare, servicii de asigurări şi vânzări de produse (birotică/papetărie) în locaţiile BP;


4 BP are opt tipuri de canale de distribuţie: a. b. c. d. e. f. g. h.

Unităţi proprii, fizice Centru de contact (call center) E-shop E-banking Self Service bancar Self service postal Magazinul de timbre Punctele poştale

5 Punctele poştale reprezintă puncte aparţinând terţilor, în spaţiile marilor retaileri sau la chioşcuri de ziare etc., având personal al operatorilor gazdă şi asigurând vânzarea unei game de aproximativ 90% din serviciile şi produsele disponibile la ghişeele poştei. 6 Activitatea la nivel de retail se subordonează către patru obiective majore:  Cele mai bune vânzări  Cel mai bun serviciu  Cea mai bună calitate  Cea mai bună echipă 7 În ceea ce priveşte potenţialul, Poşta Belgiană deserveşte lunar cca. 4,5 milioane clienţi, care cheltuie în medie 30 euro/gospodărie pe serviciile poştale, vizitează oficiile poştale de 37 milioane de ori şi punctele poştale de 6 milioane de ori. La nivelul e-shop, sunt în medie 800.000 vizitatori, în creştere cu peste 30% de la an la an. 8 Satisfacţia clienţilor pentru serviciile prestate este măsurată trimestrial, 82% dintre cei intervievaţi fiind satisfăcuţi şi 66% foarte mulţumiţi, conform ultimului studiu. 9 Sub aspectul structurii veniturilor, în 2010, aceasta era împărţită astfel: 54% 22% 5% 7% 12%

servicii poştale servicii bancare şi de asigurări alte produse financiare (transferuri bani) colete altele

Activitatea bancară a. Banque de la Poste (BNPP) este a 8-a bancă belgiană sub aspectul activelor totale b. Banca are 1,2 milioane de clienţi şi cca. 3% cotă de piaţă c. Produse cheie şi vânzări: 1. 800.000 conturi curente (cotă piaţă 2%) 2. 700.000 conturi economii (cotă piaţă 3%) 3. 800 milioane euro în certificate depozit vândute (2% cotă piaţă) 4. 250.000 clienţi internet banking d. Banca a fost creată în 2005, are 170 salariaţi şi este creată printr-un model de societate mixtă între Poşta Belgiană şi BNP Paribas (50% - 50%); e. Poşta îşi asumă vânzările şi tranzacţiile, promovarea, relaţiile cu clienţii, centrul de contact, managementul conturilor, back office pentru tranzacţii şi plăţi iar BNPP îşi asumă controlul prudenţial, experienţa bancară, procesarea împrumuturilor, management-ul activelor şi decontarea. f. În oficiile poştale, liniile de business sunt separate pe culori: roşu pentru poştă şi albastru pentru banking şi asigurări. g. Banca nu are oficii proprii, singura reţea fiind cea a poştei. h. 92% din clienţii serviciilor bancare de la poştă sunt mulţumiţi. i. Elementele strategice ale ofertei bancare ţin cont de: 1. Produse: accent pe servicii bancare şi plăţi şi compensarea scăderilor trimiterilor poştale 2. Piaţă: accent pe piaţa rezidenţială 3. Canal de distribuţie: mono-multi-canal, procese optimizate, calitate superioară 4. Personal: implementarea unei schimbări de cultură profesională şi creşterea nivelului de pregătire. j. Pentru parteneriatul cu banca, poşta şi-a modificat prezentarea oficiilor, a găzduit aparate de self-service, a instruit salariaţii, a trasat sarcini de plan monitorizate constant.

10 Transferurile Western Union sunt tranzacţionate în toate

k. 61% din total instruire pe retail este pe produse bancare.

oficiile poştale, având în 2010 un număr de 640.000 de tranzacţii. 11 Vânzările de birotică/papetărie se efectuează în 600 de locaţii poştale, poziţionate pe module comerciale dedicate (suport fizic) 12 Numărul de oficii poştale aparţinând Belgian Post este de 680 13 Cifra de afaceri pe canalele de vânzari online era de 930.000 de euro în 2005 şi a ajuns la 16,5 milioane de euro în 2010.

l. Datorită dimensiunii mici a oficiilor poştale belgiene, unele deţin propriul ghişeu bancar, separat de zona poştală, iar altele prestează serviciile bancare la unul din ghişeele existente. m. La nivel de oficiu poştal există implementaţi indicatori cheie de performanţă, 40% dintre aceştia fiind direct legaţi de banking şi alte 40% fiind în sprijinul activităţii de banking (servicii clienţi). Cristina Catai, Secretar General al CN Poşta Română SA POªTAªUL387 ¦ 9


Ion Ştefan, director al Sucursalei Fabrica de Timbre

„Activitatea noastrã se axeazã, în mare mãsurã, pe cerinþele Poºtei Române”


– În debutul dialogului nostru vă rog să ne prezentaţi câteva date biografice. – M-am născut pe 15 iunie 1963, în localitatea Plopi, judeţul Mehedinţi. În urmă cu 44 de ani, pe când aveam 4 ani, m-am stabilit împreună cu parinţii mei în Galaţi, localitate unde locuiesc şi în prezent. Şi, aşa cum se ştie, sunt în Bucureşti de aproximativ 7 luni, ocupând funcţia de director al Sucursalei Fabrica de Timbre. – Ce responsabilităţi implică activitatea de director al acestei sucursale? – Vă pot spune din start că este o activitate deosebit de complexă. De ce spun asta? Practic, este printre puţinele activităţi de producţie directă a Poştei Române. Aici ne putem gândi desigur la tradiţia pe care o are Fabrica de Timbre, care şi-a început activitatea în îndepărtatul 1872 şi tipăreşte de ani buni toate timbrele poştale ce apar în ţara noastră. În plus, aici se tipăresc toate imprimatele Poştei Române, revista „Poştaşul” şi, deloc în ultimul rând, asigurăm şi o serie de servicii de specialitate pentru terţi. – Ce sentimente nutriţi pentru activitatea pe care o coordonaţi? – Consider că este o sarcină importantă, la fel ca a fiecărui coleg din această sucursală şi din Poştă. Sunt de părere că trebuie să formăm o echipă puternică şi să ne impunem în competiţie cu activităţi similare de pe piaţa liberă. – Criza financiară din ultima vreme a afectat activitatea tipografică? – Având în vedere faptul că Sucursala Fabrica de Timbre este gândită ca o sucursală suport a Poştei Române dar în acelaşi timp urmăreşte să obţină şi profit, activitatea noastră se bazează în mare măsură pe cerinţele companiei-mamă. Poşta Română deţine o pondere de aproximativ 65-70 la sută din producţia lunară, Romfilatelia un procent de 15-20%, iar restul activităţii se axează pe relaţia cu terţii. Din păcate, utilajele existente în acest moment în portofoliul Fabricii de Timbre nu ne permit o luptă onestă cu ceilalţi actori de pe scena tipografică din România, mai ales că această piaţă este una extrem de bine dezvoltată în ţară şi cu precădere în Capitală. Cu toate acestea, chiar dacă avem concurenţi puternici, putem asigura servicii de calitate.

„Caut sã fructific fiecare moment al existenþei mele” – Raportat la piaţa destul de dură din punct de vedere al concurenţei, consideraţi necesară o retehnologizare a sucursalei pe care o conduceţi?

– Desigur, încă de anul trecut am înaintat o solicitare în acest sens, dar, din păcate, din lipsă de fonduri, nu s-a putut da curs acesteia. – Puteţi realiza o retrospectivă succintă a anului 2010 din punct de vedere al activităţii pe care o coordonaţi? – În vara anului 2010 am preluat activitatea sucursalei cu pierderi importante, reuşind, în a doua jumătate a anului, o redresare semnificativă. Am realizat acest lucru prin responsabilizarea personalului şi prin fluidizarea activităţii. – Ce perspective aveţi pentru anul 2011? – Sperăm ca anul care abia a început să se finalizeze cu profit. În primul rând, mi-aş dori ca Sucursala Fabrica de Timbre să îşi continue activitatea ca sucursală distinctă şi susţin ideea că retehnologizarea ne-ar propulsa acolo unde ne este locul. Sunt de părere că Poşta Română ar trebui să fie un motor al economiei româneşti şi, totodată, o „curea de transmisie” între tot ce înseamnă gând, idee şi faptă la nivel naţional. – Având în vedere faptul că activitatea ca angajat al Sucursalei Fabrica de Timbre presupune efort şi responsabilitate, îmi puteţi spune câţi salariaţi aveţi în subordine? – În momentul preluării funcţiei de director, vara trecută, organigrama sucursalei cuprindea un număr de 222 de persoane, dintre care 15 funcţii de conducere, 43 de funcţii administrative, 18 auxiliari şi 146 operativi. Acum, în ianuarie, numărul salariaţilor FT a scăzut la 160 de persoane. – Cum reuşiţi să armonizaţi activitatea de director cu viaţa de familie ? – Este adevărat că actualmente sunt la o distanţă de 250 de km de familie, dar am considerat, prin prisma profesiei mele de psiholog, că nu distanţa este esenţială ci apropierea sufletească dintre oameni. Nu este neapărat important să fii prezent fizic, ci să fii permanent cu gândul alături de cei dragi. – Sunteţi un pasionat al filateliei sau aveţi în familie persoane care au dezvoltat această pasiune? – Încă din copilărie am avut această pasiune, dar recunosc că, în acest moment, timpul nu-mi mai permite să colecţionez timbre. Revăd însă cu plăcere clasoarele pe care le-am păstrat. – Şi totuşi, ce presupune noţiunea de timp liber pentru un director? – Consider că timpul liber este un concept în care nu mă regăsesc şi caut să fructific fiecare moment al existenţei mele, fapt ce mă determină să am activitate aproximativ 12-16 ore pe zi. – În încheiere, doriţi să transmiteţi un mesaj cititorilor revistei „Poştaşul”? – Cu mare plăcere. Aş dori să le transmit un mesaj de linişte, credinţă şi nădejde că vom depăşi această perioadă dificilă pentru toţi. Nu în ultimul rând, le doresc tuturor un an 2011 plin de bucurii şi împliniri, atât în plan profesional cât şi personal.

 Andrei Tătaru POªTAªUL387 ¦ 11


colectã de jucãrii 12 ¦ IANUARIE 2011


˘ pentru copii Jucarii Ş

de la Poşta Română

tim cu toţii că Moş Crăciun a fost, în anul care tocmai a trecut, lovit de criză, într-o Românie sufocată de datorii, în care factorul educaţional nu a avut parte de atenţia cuvenită. Dacă ne gândim că viitorul începe de pe băncile şcolii, că după mai bine de 20 de ani de la Revoluţie ne mai gândim încă la copilăria noastră, a maturilor, ca la un vis uneori frumos, putem avea o imagine sumbră a copilăriei celor care vin după noi. S-a speculat, deasemenea, că Moşul este obosit, că vârsta a devenit o problemă şi că se îmbracă în roşu printr-o strategie bine pusă la punct, dar nu pentru copii. Şi mai ştim că, în ceea ce priveşte prezenţa lui la casele unde trăiesc copii instituţionalizaţi... a fost întotdeauna criză. În România, casele de copii sunt, în marea lor majoritate, locuri de unde puţini ies oameni (în sensul clasic al cuvântului) şi poate şi mai puţini se pot numi întregi, adaptaţi, iubitori şi corecţi. Până la urmă, este doar un fel de-a spune că majoritatea lor are probleme cu integrarea în diverse comunităţi şi în societate, în general. Dar un lucru este cert, ţara noastră a suferit mai mult decât îşi putea închipui de pe urma cazurilor meditatizate în perioada anilor ’90. Şi totuşi, pe unii îi interesează soarta acestor amărâţi. Este vorba, de exemplu, de cei care organizează o campanie de strângere de jucării pentru copii defavorizaţi. Şi îi interesează şi pe cei care s-au uitat printre jucăriile copiilor lor sau fostele lor jucării şi au adunat de acolo câteva spre a fi oferite celor care au fost mai puţini norocoşi ca noi sau decât nepoţii şi copiii noştri. Compania Naţională Poşta Română a lansat, la mijlocul lunii noiembrie, anul trecut, o campanie umanitară ce se vrea repetată în fiecare an, intitulată „Fiecare copil merită un cadou de Crăciun”. Acţiunea a fost îndreptată spre copiii despre care am vorbit la începutul articolului nostru şi putem spune că ei, conaţionalii noştri, au rezonat atât cât se putea pentru a aduce pe feţele acestora din urmă zâmbete şi bucurie, sentimente care ar trebui asociate copiilor instituţionalizaţi din casele de profil, mulţi dintre ei maturizaţi poate prea devreme. Poşta Română, factor activ şi interesat de comunitatea în care îşi desfăşoară activitatea, şi-a propus, prin această acţiune, sensibilizarea opiniei publice, făcând apel la solidaritate, un termen care, din ce în ce mai rar, îşi face loc

printre gândurile îndreptate mai mult la coşul zilnic al românului de rând. În acelaşi timp s-a urmărit formarea unei atitudini civice prin aducerea în actualitate a sentimentelor care altădata îi însufleţeau pe români, acelea de întrajutorare. Fiind vorba despre copii care puteau fi ai oricăruia dintre noi, mulţi români, mai mulţi decât ne puteam aştepta, au răspuns „prezent” mesajului campaniei noastre atunci când s-a dat startul colectării de jucării. Astfel, încă de la începutul lunii noiembrie, s-au făcut invitaţii salariaţilor şi clienţilor noştri, persoanelor fizice şi juridice, pentru demararea efectuării donaţiilor de jucării şi jocuri educative. Apoi, la nivelul Oficiilor Judeţene Reţea Poştală, au fost desemnate echipe care au pus umăr lângă umăr pentru derularea proiectului, de la coordonarea activităţilor din fiecare oficiu poştal din teritoriu, realizarea afişelor de promovare a campaniei, a recipientelor de colectare ce au fost ampalasate în spaţii special amenajate, atent delimitate şi protejate pentru a fi accesibile clienţilor noştri, până la transportarea şi depozitarea lor în spaţii identificate de conducerea Oficiilor Judeţene Reţea Poştală.

POªTAªUL387 ¦ 13


Salariaţii poştali responsabili de derularea proiectului la nivelul oficiilor poştale au contactat Inspectoratele Şcolare Judeţene pentru stabilirea, de comun acord, a şcolilor speciale şi aşezămintelor în care trăiesc şi învaţă copiii instituţionalizaţi, şi către care urmau să se îndrepte donaţiile. După care, urmând logica faptelor, s-a facilitat transportarea jucăriilor aduse de clienţii Poştei, prin intermediul curselor poştale auto, până la locul unde s-au făcut donaţiile. De asemenea, pentru ca treaba să meargă ca pe roate, s-a asigurat, prin intermediul aceloraşi curse postale, în funcţie de volumul corespondenţei, transportul jucăriilor de la zonele de depozitare până la locurile unde s-au făcut donaţiile.

33.000 de jucării strânse

Craiova

Vaslui 14 ¦ IANUARIE 2011

Evenimentul organizat de Poşta Română şi mediatizat la nivel naţional a avut rezonanţă asupra opiniei publice, iar donaţiile nu s-au lăsat aşteptate. Pe toată perioada derulării campaniei s-a adunat, prin cele 350 de oficii poştale, un număr impresionant de jucării, 32.600, peste 400 de jocuri educative, plus cărţi şi pachete cu dulciuri. Este bine de amintit şi faptul că cea mai mare cantitate a fost colectată la nivelul Centrului Regional Reţea Poştală Cluj, în a cărui componenţă intră judeţele Bihor, Bistriţa Năsăud, Cluj, Maramureş, Satu Mare şi Sălaj, unde, pe toată durata campaniei, au fost strânse în jur de 6.200 de jucării. Printre centrele în care sălăşuiesc copii instituţionalizaţi şi a căror singură bucurie de final de an, foarte probabil, nu a fost decât venirea lui Moş Crăciun, ce a purtat emblema Poştei Române, vom aminti câteva, care au făcut şi obiectul unor articole în presa locală: Centrul de plasament „Laurenţiu Ulici” Gura Humorului, Centrul de plasament „C.A.Rosetti” Iaşi, Centrul de Servicii Comunitare „Sf. Andrei” Ploieşti, Centrul de îngrijire şi plasament Concordia ”Casa Austria”, Complexul de Servicii pentru copii cu dizabilităţi Costeşti Argeş, Grupul şcolar „Ovidiu Densuşianu” Călan, Hunedoara, Şcolile şi grădiniţele din Vulpăşeşti, Lutca, Sagna, Tătăreşti, Huruieşti, Centrul şcolar de educaţie incluzivă „Aurora” Vaslui, Centrul de plasament „Speranţa” Pomârla, Botoşani, Centrul şcolar de educare intensivă Botoşani 497, Centrul de servicii alternative de tip familial „George Sidorovici”, iar lista poate continua. Tot prin intermediul revistei „POŞTAŞUL” aducem mulţumiri tuturor celor care şi-au găsit timp pentru a da o mână de ajutor derulării campaniei. Nu vrem să facem din aceasta un act de bravură, fiind vorba de copii al căror singur ajutor, pe lângă cel dat de educatori, învăţători, psihologi, mai vine doar din partea lui Dumnezeu, dar simpla enumerare nu face decât să ne pună pe gânduri. Să realizăm nevoia pe care micuţii o au de dragostea noastră, a tuturor, de faptul că, doar pentru că nu sunt ai noştri, nu îi putem lăsa deoparte, la marginea societăţii. Şi, nota bene, nu putem încheia un material al cărui subiect s-a întâmplat în preajma sărbătorilor decât într-o notă pozitivă. Ce pot fi mai frumoase decât cuvintele unui copil, Ioana Ciubotaru, o fetiţă de 8 ani şi 4 luni provenită dintr-o familie modestă, care a dorit să vină personal la OJRP Neamţ, asemeni lui Moş Crăciun, cu un sac plin de cadouri. În sac avea peste 40 de jucării din pluş şi nenumărate cărţi. Întrebată fiind de ce a adus atât de multe jucării, fetiţa a răspuns: „Sunt atât de bucuroasă de sosirea lui Moş Crăciun, încât pot să dăruiesc altor copii care nu au părinţi. Mă bucură mai mult decât atunci când le-am primit. Ştiu de la mama şi de  Ada Cojan la tata că fiecare copil merită şi trebuie să primească o jucărie”.


Bucureşti

Giurgiu

Iaşi Reşiţa

Timişoara

Ploieşti


l u c o l e t s e t n fi , Omul s , erb, care simgmă cu valoare de prov ta sin o l”cu lo te eş nţ „Omul sfi enii transa, efortul prin care oam ire ru dă a, ne siu pa a, re cesc şi bolizează implica ită locului în care mun or sp te ta ili ut u da , ză în formă, înfrumuseţea jurul nostru. Îi regăsim în ni de in ut et pr nt su i trăiesc. Astfel de oamen nt momente r şi la locul de muncă. Su da i, en iet pr tre in pr , tre familiile noas e şi lipsurile, înconjoară neajunsuril îi şi de i, ştr no ii leg co , faţă de în care poştaşii l faţă de Poşta Română, tu en am aş at r iti ab ai m ea vor să demonstreze tuţie şi ne arată valoar sti in stă ea ac în şi ei încrederea clienţilor în re o au. umană deosebită pe ca

Aceste deziderate

16 ¦ IANUARIE 2011

Voluntariat în stare pură

au

Deşi locaţia în care îşi desfăşoară activi-

fost şi sunt

tatea OP Dorohoi 1 este o clădire de pa-

motive

de

trimoniu, cu o arhitectură deosebită, de

acţiune pen-

mulţi ani aceasta se afla într-un stadiu a-

tru colecti-

vansat de degradare. Solicitări de inclu-

vul de sala-

dere a locaţiei poştale botoşănene în lista

riaţi ai Ofici-

de investiţii şi reparaţii capitale au curs

ului Poştal

spre CNPR din anul 2007, când s-a şi reali-

Dorohoi 1.

zat lucrarea de expertizare a clădirii. În

Prin urmare,

anul 2008 s-au făcut toate demersurile

oamenii de

pentru reabilitare, dar lucrurile s-au blocat

aici au schim- bat într-un mod inedit ima-

în faza organizării procedurii de achiziţie.

ginea oficiului, acesta devenind acum

Şi în anul 2009 obiectivul a fost propus în

„locul unde clienţii au început să vină cu

listele de plan, dar nu a fost inclus în apro-

plăcere, cu o altă atitudine şi impresie

barea finală. În noiembrie 2010 au fost

generală despre noi’‘- aşa cum a ţinut să

efectuate din nou măsurători, fotografii şi

precizeze dirigintele OP Dorohoi1, Mihai

au fost promisiuni de minimă igienizare.

Lecu. El este unul dintre „membrii echipei

Numai că, în lipsă de fonduri, au rămas

din care face parte”, cum îi place să i se

doar... promisiuni.

spună. Alături de această “echipă” a reuşit

Ca oameni gospodari şi de bună cre-

să dea oficiului pe care-l conduce o faţă

dinţă, salariaţii oficiului nu s-au descura-

nouă.

jat. Au luat hotărârea ca Sărbătorile de


Iarnă 2010 să nu-i mai găsească în aceeaşi situaţie. Prin urmare, au început curăţenia... de sărbători. Au colectat tot ce s-a găsit prin subsolurile clădirii, u-

Poşta Română şi Raiffeisen Bank au fericit 140 de copii

nele lucruri vechi de peste 50 de ani, hârtie, fier vechi şi le-au valorificat, strângând bănuţ cu bănuţ. Apoi, în orele de după program sau sâmbăta, în ziua liberă de 1 Decembrie, seară de seară, au reparat, tencuit, văruit,vopsit, pe scurt au asanat tot ce era impropriu pentru un mediu de lucru eficient şi sănătos. Nu a contat cine şi ce funcţie avea: diriginte, oficianţi, factori poştali, casieri, toţi au fost solidari cu desăvârşirea atmosferei curate şi frumoase la locul de muncă. Drept mărturie stau imaginile de înainte şi de după marea curăţenie... mai ales florile pe care şi le-au oferit singuri după ce au terminat curăţenia! Şi cum casa curată musafiri aşteaptă, în ajun de sărbători, în semn de apreciere pentru efortul lor, conducerea CRRP Iaşi, respectiv d-nul director Ionel Radu Ursanu şi d-na director operaţional Laura Limbău, precum şi directorul OJRP Botoşani, Mihai Ştefan, au venit, au vizitat, au apreciat şi au felicitat colectivul oficiului. Au înmânat şi o „Diplomă de onoare” pentru contribuţia remarcabilă la îmbunătăţirea condiţiilor de muncă, să stea pe peretele din sala publicului, ca mărturie peste ani a efortului conjugat al unui întreg colectiv în prag de sărbătoare. Şi cum e obiceiul din străbuni... au onorat pe musafiri şi gazde, grupul de

e 17 ianuarie a avut loc tragerea la sorţi pentru desemnarea câştigătorilor campaniei „Moş Crăciun te invită în Lumea Poveştilor”, campanie derulată de Poşta Română şi Raiffeisen Bank. În urma acestei proceduri, efectuată electronic, s-au desemnat atât câştigătorii, cât şi rezervele acestora. Premiile oferite, în valoare totală de 42.000 lei, constau în 140 de vouchere a câte 300 lei fiecare şi vor putea fi consumate în intervalul 17 februarie – 17 mai 2011, la Librăria Cărtureşti. Numele câştigătorilor şi detalii privind intrarea acestora în posesia premiilor pot fi găsite pe site-urile www.posta-romana.ro şi www.raiffeisen.ro. Campania „Moş Crăciun te invită în Lumea Poveştilor” s-a desfăşurat în perioada 10 noiembrie – 31 decembrie 2010 şi s-a adresat copiilor cu vârste cuprinse între 5 şi 14 ani. Kit-ul campaniei, în valoare de 3,5 lei, a fost compus dintr-un plic, o coală A4 şi o carte poştală şi a putut fi achiziţionat de la orice oficiu poştal din ţară, fiecare copil având posibilitatea de a trimite, printr-o scrisoare, dorinţele sale direct în Laponia, la Moş Crăciun.

P

colindători ai OPRM Dorohoi, care a colindat, urat şi sorcovit pe cei prezenţi, la care s-au adăugat şi urătorii oficiului gazdă. Rodica Lecu, diriginte OPRM Dorohoi POªTAªUL387 ¦ 17


Mureºul rãmâne prietenul Moºului Aproximativ 6.500 de copii din judeţul Mureş au intrat în Lumea Magică a lui Moş Crăciun, alături de Poşta Română şi Raiffeisen Bank. Aceştia au cumpărat de la oficiile poştale din judeţ scrisoarea adresată moşului şi au expediat-o direct la sediul lui, în Laponia (Finlanda). Dacă vă întrebaţi cum de a reuşit Mureşul să vândă atâtea kituri, răspunsul este simplu: am mers în întâmpinarea clientului. Împreună cu diriginţii din cele 44 de oficii poştale pe care le are judeţul nostru s-au vizitat, conform unor programări şi întâlniri atent stabilite, toate şcolile şi grădiniţele din judeţ. Iar acestea nu sunt deloc puţine la număr: aproximativ 890. Prezentarea în şcoli s-a făcut în clasele primare I-IV. Un alt

atu al OJRP Mureş în acest demers a fost reprezentat de crăciuniţe, nimeni altele decât colegele noastre de la Oficiul Poştal Târgu-Mures 1: oficiantele Daniela Moldovan şi Andreea Tiboc. Cele două s-au îmbrăcat în crăciuniţe şi au întâmpinat clienţii prezentându-le scrisoarea către „Moş”. Din judeţ cele mai multe scrisori au fost vândute de Oficiul Poştal Luduş, împreună cu OPRM Luduş, şi anume 700 de bucăţi. Felicitări celor de la Luduş implicaţi în această acţiune şi tuturor colegilor care şi-au unit forţele, abilităţile şi au demonstrat, încă o dată, că putem fi fruntaşi, ca şi în anul 2009, când am vândut 7200 de kituri. Claudia Mândru, OJRP Mureş

RE-Revelionul Poştaşilor mureşeni e 15 ianuarie, la OJRP Mureş s-a sărbătorit RE-Revelionul Poştaşilor. Circa 275 de salariaţi poştaşi s-au reunit la Restaurantul La Angela din Târgu-Mureş, o locaţie deosebit de elegantă şi cu mare prestigiu în oraşul nostru. O sărbătoare primită şi apreciată cu mult drag de poştaşii mureşeni, care au răspuns cu voie bună şi multă

P

bucurie acestei excelente ocazii de întărire a relaţiilor colegiale şi a spiritului de echipă ce-i caracterizează. Organizatori principali ai acestui eveniment au fost Florin Sălişteanu, de la Secţia Imobiliară Mureş, şi subsemnata, iar asistenţii secundari s-au numit Mirela Bretfelean, Meda Iacob şi Constantin Pastor. Într-un cadru festiv, poştaşii s-au distrat şi au savurat momentele şi surprizele pregătite de-a lungul programului condus de „maestrul de ceremonii” Florin Sălişteanu. Au avut loc extrageri pentru Tombola Poştaşului, ocazie cu care s-au distribuit 60 de premii, printre care cel mai important a fost un aspirator, câştigat de Papai Csaba, salariat al Serviciul Prioripost. Ne-a fost alături, în calitate de invitat special, cântăreaţa de muzică populară Ionela Moruţan. La eveniment am avut şi oaspeţi speciali, de la CRRP Braşov, în frunte cu directorul Constantin Olimpiu, dar şi directorul judeţean OJRP Covasna, Cosmin Boriceanu. Claudia Mîndru, OJRP Mureş

POªTAªUL387 ¦ 19


Cãtãlin Banitã, , , informatician , postasul ăcoasa este o comună din judeţul Vrancea situată în apropierea staţiunii Soveja, o zonă cu aer curat şi peisaj mirific. Se spune că aici putem respira cel mai ozonat aer din ţară. Etimologic, numele localităţii provine de la râul pe ale cărui maluri răcoroase localnicii şi-ar fi construit casele, după cum consemnează tradiţia.

R

„Ce ştiu eu să fac mai bine?”

capăt. Cumnatul meu are o agenţie imobiliară şi m-a rugat

Dacă vrem să aflăm mai multe detalii despre comună

să-i fac şi lui un site. Am cumpărat domeniul şi găzduirea

putem intra pe site-ul poştaşului Cătălin Baniţă. Cătălin

din banii mei, apoi, văzând că nu există un site al comunei,

este factor poştal la ghişeul exterior Răcoasa, lucrează de

m-am pus pe treabă”, spune el. Site-ul factorului poştal

opt ani în Poştă şi, deşi la început nu i-a fost deloc uşor, întrucât era nevoit să facă naveta între Panciu şi Răcoasa, pe parcurs a început să-i placă poşta. Sectorul pe care factorul poştal îl parcurge zilnic cuprinde două sate, Mărăşti şi Gogoi, la care se adaugă o porţiune din Răcoasa. Trei factori poştali lucrează la agenţia din comună, fiecare cu sectorul lui. După ce îşi termină treaba în comună, poştaşii iau la picior şi celelalte două sate. „Am un sector mare, numai până la Mărăşti şi înapoi sunt zece kilometri, până la Gogoiu sunt patru km numai dus, plus ce mai am de parcurs prin sat”, spune Cătălin. Oamenii îl primesc mereu cu căldură pe poştaşul care le aduce corespondenţa şi pensiile, dar

cuprinde o prezentare a comunei, hotărâri ale consiliului

el nu are timp să stea la palavre întrucât „mă grăbesc acasă

local, activităţi culturale, obiective turistice şi un forum

la site”. Deşi nu are nici un fel de studii în domeniu, Cătălin

unde Cătălin a primit multe încurajări şi cuvinte de laudă

a reuşit să întemeieze, de unul singur, un site web al satu-

şi unde fiecare poştaş îşi poate exercita dreptul la libera

lui natal, pe care-l puteţi accesa la adresa de web

exprimare. Fiecare instituţie din sat are, pe site-ul său, pro-

www.racoasa.info.

pria pagină: poşta, consiliul local, primăria, poliţia, bise-

Cum i-a venit această idee? „Într-o zi, m-am întrebat ce

rica, biblioteca, şcoala, căminul cultural şi dispensarul.

ştiu eu să fac mai bine şi, în afară de poştă, singurul lucru care mi-a venit în minte a fost satul în care m-am născut.

Ecouri peste hotare

Despre el ştiu multe”, ne lămureşte factorul. Cătălin nu este

Însă munca lui Cătălin, atât de apreciată de familie, nu

la prima tentativă de acest fel. „Pe unele le-am început,

este văzută cu ochi buni de reprezentanţii primăriei, care

apoi am renunţat, până m-am enervat şi am luat-o de la

îl acuză pe poştaşul îndrăzneţ de răspândirea unei imagini

20 ¦ IANUARIE 2011


negative în rândul sătenilor. „Mi-au spus că fac comuna de

Poştaşul programator nu are de gând să se oprească aici.

râs, iar eu le-am răspuns că nu am ce să scriu de bine”.

El doreşte să creeze şi un site web al judeţului Vrancea. Cu

Drept dovadă a faptului că factorul poştal ştie să-şi pro-

toate acestea, „nu vreau să fac o afacere din asta pentru că

moveze munca în mediul virtual, site-ul lui a ajuns să fie

nu sunt aşa de priceput, e nevoie şi de timp”. Cândva dorea

cunoscut şi peste hotare, în doar câteva luni. „Am rămas

să creeze un site cu sfaturi practice pentru orice fel de ac-

uimit când am fost contactat de cineva din California, care

tivitate, dar „ar fi trebuit să-l optimizez şi să-i aduc pe forum

a aflat datele mele de pe site-ul comunei. Altcineva din

pe cei care se pricep să dea sfaturi.”

America a scris pe forum că vrea să pun poze cu grădinile sătenilor, cu bătrâni comunei. E plecat de 30 de ani şi vrea

Pasiune fără limite

să mai vadă cum mai e în România, deşi nu e din Răcoasa.

În urmă cu patru ani, singurul spaţiu prin care navigau

Nu ştiu cum a ajuns tocmai la mine, doar sunt multe co-

sătenii din Răcoasa era propriul perimetru geografic. Nici

mune care au site-uri”, povesteşte el.

acum marea majoritate nu este conectată la internet.

Aspiraţiile lui Cătălin nu s-au oprit aici. După terminarea site-ului, a urmat un forum pentru poştaşi unde orice

„Pentru oamenii din comună internetul nu prezintă interes, doar bătrânii au mai rămas aici”.

salariat al Poştei are ocazia de a interacţiona cu alţi colegi,

La sfârşit de săptămână, în loc să meargă cu vecinii din

de a-i cunoaşte mai bine şi a fi mereu la curent cu noutăţile

sat la o bere, Cătălin se postează în faţa calculatorului şi în-

din viaţa companiei. Cine intră pe internet la adresa

cepe să scrie despre viaţa comunităţii din care face parte.

www.postasul.info pătrunde într-un mediu virtual care le

Pasionat peste măsură de activitatea pe care o desfăşoară

permite poştaşilor să-şi împărtăşească propriile opinii

în afara orelor de program, Cătălin parcă nu mai poate mă-

referitoare la activitatea poştală şi să ofere sugestii în acest

sura curgerea timpului: „Lucrez la site seara, când vin de la

sens.

muncă şi ori de câte ori sunt liber. Am pierdut multe nopţi în faţa calculatorului”, e conştient el. Nu ar putea renunţa la această activitate pentru nimic în lume. „Când am fost trei săptămâni cu soţia în Ungaria să se opereze, nu ştiam ce voi face. Am luat şi laptopul cu mine, noroc că am avut internet acolo. Nu pot renunţa la el nici măcar în concediu. Odată am fost nevoit să stau două zile fără net şi a fost groaznic”, îşi aminteşte poştaşul. Nicolae Diaconu este dirigintele Ghişeului Poştal Răcoasa şi simte că a găsit în Cătălin un coleg de încredere, care îi ţine la curent cu tot ceea ce se petrece în mica lor comunitate. „Se vede că e pasionat de calculatoare. Îl mai învaţă câte una, alta şi pe fiul meu. Mi-ar fi plăcut şi mie să învăţ, dar băiatul a prins mai uşor de la Cătălin”, spune dirigintele. Satul tradiţional îşi păstrează o aură arhaică, legendară şi puţini sunt cei care privesc înainte. Cătălin Baniţă, deşi se potriveşte atât de bine comunităţii pe care o reprezintă prin articolele scrise, este, în acelaşi timp, desprins de simţul comun. Poştaşul îşi cunoaşte limitele şi îşi acceptă, cu seninătate, condiţia. „Am planuri mari, dar nu le pot realiza deoarece am nevoie de bani. Tot ce pot să fac acum sunt planuri de familie”.  Ada Cojan POªTAªUL387 ¦ 21


Retrospectiva anului poştal 2010 Ianuarie

 Prima zi lucrătoare a anului, 4 ianuarie, a adus cu sine extinderea reţelei subunităţilor poştale informatizate a Poştei Române cu alte 17 subunităţi, toate din mediul rural. Primele oficii informatizate în 2010 au fost din judeţele Bacău, Neamţ şi Vrancea.

ca urmare a modificărilor aduse de ANCOM în “Regulile aplicabile serviciilor poştale incluse în sfera serviciului universal”.

Februarie

 La începutul lunii, Poşta Română a obţinut certificarea sistemul de management al calitaţii, conform normelor standardului de referinţă SR EN ISO 9001:2008. În afara plusului reputaţional şi de imagine adus de  Ziua de 13 a fost una norocoasă pentru cinci salariate poştale care au aflat, cu ocazia unei festivităţi organizate la sediul central al CNPR, că au fost premiate cu o excursie de trei zile în îndepărtatul şi cosmopolitul Singapore. OP Focşani 1 a fost desemnat câştigător atât al programul Club 500, cât şi al concursul Pan Postal Program, ambele organizate de Western Union.  Pe 18 ianuarie, CNPR a lansat serviciul de transfer de bani Eurogiro Cash International (ECI) pe relaţia GermaniaRomânia. Valoarea maximă admisă a unui transfer ECI sosit spre achitare din Germania este de 550 Euro, banii putând fi ridicaţi de la oricare dintre cele peste 550 de oficii poştale incluse în reţeaua VPN.  OJRP Mureş a inaugurat, pe 19 ianuarie, ghişeul exterior al OP Reghin. Peste opt zile, pe 27, a fost deschis un nou oficiu poştal în oraşul Sighişoara, pe strada Mihai Viteazul.  Începând cu data de 20 ianuarie, Poşta Română a început să predea trimiterile poştale cu greutate mai mare de 500 grame şi la altă adresă decât cea înscrisă în actele de identitate ale destinatarului. Această prestaţie a devenit posibilă

22 ¦ IANUARIE 2011

certificarea sistemului de management al calităţii implementat în cadrul CNPR, certificatul de calitate are şi aplicaţii

concrete.

Acesta poate fi utilizat în cazul participării CNPR la licitaţiile care au ca obiect furnizarea de servicii poştale, certificarea ISO fiind, de multe ori, o condiţie eliminatorie de înscriere.  Pe 11 februarie, la Muzeul Naţional Filatelic (MNF) a avut loc vernisajul expoziţei “Sporturile de iarnă în timbre şi imagini”, organizată de Poşta Română şi Muzeul Sporturilor cu ocazia Jocurilor Olimpice de Iarnă de la Vancouver (Canada).


 Poşta Română şi Inspectoratul General al Poliţiei Române au semnat, la nivel central, un nou protocol de colaborare între cele două instituţii, ce a intrat în vigoare de la 27 februarie. Prin acest protocol s-au stabilit măsuri în vederea îmbunătăţirii activităţii de protecţie a angajaţilor, bunurilor şi valorilor Poştei Române.

Martie

 Începând cu data de 1 martie, Poşta Română a adoptat o nouă grilă de tarife poştale pentru serviciul de distribuire a actelor de procedură emise de instanţe, parchete, notari publici, executori judecătoreşti şi bancari şi inspectorate judeţene de poliţie. Tarifele au fost corelate cu volumul lunar al trimiterilor de tip acte de procedură.  Peste 2.000 de angajaţi ai Poştei Române din întreaga ţară au participat, începând cu luna martie, la cursuri de comunicare cu clienţii destinate personalului din front-office. Cursurile au urmărit creşterea eficacităţii personalului, îmbunătăţirea abilităţilor de comunicare cu clienţii, dar şi întâmpinarea şi soluţionarea solicitărilor acestora. Alţi 200 de angajaţi au participat la cursuri de perfecţionare în vânzări.

Noua locaţie este amplasată pe str.Timotei Cipariu nr.2.  La finele lunii, Institutul Român pentru Evaluare şi Strategie (IRES) a dat publicităţii un studiu amplu, în care a radiografiat societatea românească actuală pe diverse paliere. La capitolul încrederii populaţiei în diversele instituţii ale statului, Poşta Română a ocupat un onorant loc 3, cu un total de 77% opinii pozitive, fiind depăşită doar de Pompieri şi de Serviciile de Salvare.  Pe 29 martie OJRP Mureş a mai inaugurat o locaţie: OP Iernut.

Aprilie

 Poşta Română a lansat o nouă prestaţie pentru clienţii săi, persoane fizice sau juridice: cea de încasare a contravalorii facturilor emise de S.C. GDF SUEZ Energy România S.A. Încasările se fac la toate subunităţile poştale dotate cu terminale Verifone (POS).  Luna aprilie a adus o creştere substanţială a oficiilor poştale ce prestează serviciul PostFax. În primă fază, pe 1 aprilie, reţeaua PostFax a crescut cu şapte locaţii, toate în judeţul Sălaj. Pe 13 aprilie, alte 55 de oficii de pe tot cuprinsul ţării au fost şi ele incluse în reţeaua VPN şi dotate cu aparate multifuncţionale ce permit prestarea serviciului PostFax.  Pe 24 aprilie poştaşii mureşeni, în colaborare cu Direcţia Silvică Mureş, au participat la acţiunea de împădurire a unei zone situată lângă localitatea Sângeorgiu de Mureş, în zona numită Vârful Piţigoi.  La jumătatea lunii, o delegaţie a FSPC compusă din 80 de salariaţi a protestat la Bruxelles, în încercarea de a amâna aplicarea Directivei UE privind liberalizarea serviciilor poştale. Doleanţele lor au fost transmise oficialilor europeni sub forma unei scrisori de mari dimensiuni semnate de toţi participanţii la miting.

 Pe 3 martie, la sediul OP Bucureşti 5, Pro TV a filmat un episod al emisiunii “Aş vrea eu”, protagonistă fiind Andreea Marin Bănică. Show-ul respectiv îi aduce pe românii de rând faţă în faţă cu vedetele lor preferate, în locuri si în ipostaze imposibil de imaginat. Emisiunea a fost difuzată de postul din Pache Protopopescu pe 1 aprilie.  Luna martie a adus două noi prestaţii la Poşta Română: achitarea facturilor BOOM şi AKTA la oricare oficiu poştal de pe cuprinsul ţării.  La jumătatea lunii, OP Blaj 1 (OJRP Alba) s-a mutat într-un nou sediu, elegant şi funcţional, cu dotări moderne şi care oferă angajaţilor şi clienţilor un mediu mult mai plăcut.

POªTAªUL387 ¦ 23


Mai

 Pe 8 mai, o dată cu faza judeţeană/sector, a debutat ediţia cu numărul 34 a Marşului Factorilor Poştali.  Muzeul Naţional Filatelic s-a numărat printre muzeele bucureştene care au luat parte, în cursul nopţii de 15 mai, la programul “Noaptea Muzeelor”, iniţiat de Ministerul Culturii şi Comunicării din Franţa.  Poşta Română şi Muzeul Naţional Filatelic, în colaborare cu Ministerul Afacerilor Externe, au organizat, pe 22 mai, cu ocazia Zilei Biodiversităţii, vernisajul expoziţiei „Biodiversitatea în filatelie”, primul eveniment filatelic organizat vreodată la sediul MAE.

de părinţi, învăţători sau profesori. Cu acest prilej a fost lansată şi campania „Descoperă natura”, menită să tragă un semnal de alarmă asupra importanţei protejării mediului înconjurător. Cu această ocazie s-au pus în vânzare în oficiile din cadrul CRRP Braşov pixuri biodegradabile, având ca materie primă utilizabilă porumbul.  La sediul Muzeului Naţional Filatelic a fost vernisată, pe 10 iunie, expoziţia filatelică itinerantă “Ferestre către Brazilia”. Publicul român a putut descoperi îndepărtatul stat sud-american prin intermediul a cinci colecţii de emisiuni filatelice, ce prezintă timbre emise de-a lungul timpului de Întreprinderea Braziliană a Poştei şi Telegrafiei.

Iunie

 Începând cu 1 iunie, Poşta Română a demarat campania „O carte deschide o lume nouă”, acţiune de responsabilitate socială. Operatorul public poştal a propus tuturor celor interesaţi, fie ei clienţi sau salariaţi, să doneze cărţi proprii în spaţii special amenajate în cadrul oficiilor poştale urbane din ţară. Volumele strânse urmau a fi donate de reprezentanţii CNPR din teritoriu unor biblioteci şcolare din mediul rural ce duc lipsă acută de cărţi.  Cu ocazia Zilei Internaţionale a Copilului, Poşta Română a premiat câştigătorii concursului de desen „Călătorie în lumea Poştei - Poşta din poveste”. Juriul a desemnat următorii laureaţi: Bianca Cristea din Galaţi (categoria de vârstă până la 7 ani), Laura Ioana Popa din Piatra Neamţ (categoria de vârstă 8-11 ani) şi Mihaela Ştefan din Albeştii de Argeş (categoria de vârstă 12-15 ani).

 Ediția cu numărul 34 a Marșului Factorilor Poștali s-a terminat pe 12 iunie, pe aleile stațiunii bihorene Băile Felix. Câştigătorii au fost aceiaşi ca la precedentele două ediţii: Andreea Arsine (OPRM Botoşani) şi Constantin Brânză (OPDC Oneşti).  Pe 17 iunie, Guvernul a aprobat Hotărârea privind Strategia de Restructurare și Modernizare a Poştei Române. Strategia urmăreşte eficientizarea CNPR, prin adoptarea de măsuri de reorganizare, atât la nivel organizațional, cât şi strategic.  Adunarea Generală a Acţionarilor CN Poşta Română SA, întrunită în data de 25 iunie, a decis numirea lui Dumitru Daniel Neagoe în funcţia de preşedinte-director general al companiei.

Iulie

 Tot de Ziua Copilului, CRRP Braşov a organizat evenimentul intitulat „Tărâmul Minunilor”. Acţiunea a reunit, timp de trei zile, în Piaţa Sfatului din Braşov, copii însoţiţi

24 ¦ IANUARIE 2011

 Pe 5 iulie, CNPR a lansat campania „Furia apelor oprită cu suflet”, o acțiune prin care s-a urmărit strângerea de bani și bunuri materiale pentru persoanele din zonele grav afectate de inundațiile din Moldova. Prin acest demers compania şi-a propus să participe la efortul făcut de întreaga


Septembrie

 Pe 2 septembrie, la București, a avut loc seminarul final al programului de instruire transnațional COURIEL (COUrier Routing through Innovative Emulation Learning Program), proiect finanțat din bani europeni și care face parte din Programul Transnațional Leonardo da Vinci. Scopul Proiectului a fost perfecţionarea angajaţilor din cadrul companiilor poştale europene care oferă servicii de curierat prin intermediul unui cadru de formare inovativ. La el au participat 13 salariați ai Sucursalei Poșta Rapidă, implicați în activitatea de planificare a traseului (coordonatori) și execuție (factori poștali).

societate pentru ajutorarea sinistraților din zonele afectate de inundații. Campania s-a adresat atât salariaților poștali, cât și clienților Poștei Române.  Compania de cercetare de piaţă GfK România a dat publicităţii un sondaj vizavi de preferinţele românilor atunci când doresc să achite o factură. Poşta Română s-a situat pe primul loc în acest top, cu 39% din voturi, urmată, la mare distanţă, de ghişeele bancare, cu 25%, şi de benzinării, cu 11%. Cei ce aleg să plătească la ghișeele poștale au precizat că fac acest lucru în special pentru că subunitatea poștală este aproape de casă sau de serviciu (31 la sută), este simplu de utilizat (15 la sută) sau este comod (15 la sută).

August

 Pe 8 august s-a încheiat campania „Furia apelor oprită

 Valerian Vreme a fost numit, începând cu data de 3 septembrie, ministru al Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale, minister ce coordonează şi activitatea Poştei Române.

cu suflet”, iniţiată de CNPR pe 5 iulie. În oficiile poştale s-au strâns 114 tone de bunuri materiale destinate ajutorării persoanelor din zonele grav afectate de inundaţii.  Începând cu 10 august, Poşta Română a oferit clienţilor săi un nou serviciu, PostScan. Acesta permite preluarea imaginilor de pe documentele originale sau copiile acestora, prezentate de către client la oficiul poştal, trecerea lor în format electronic şi transmiterea la adresa de e-mail indicată

de

client,

cu

ajutorul unui aparat multifuncţional instalat în incinta oficiului poştal.

 La deschiderea anului şcolar 2010-2011, reprezentanţii Poştei Române au donat peste 52.000 de cărţi, colectate în urma campaniei „O carte deschide o lume nouă”, în cadrul unor evenimente festive organizate în peste 60 de şcoli din mediul rural de pe cuprinsul României. POªTAªUL387 ¦ 25


 Pe 20 septembrie, CNPR a lansat serviciul de transfer de bani Eurogiro Cash International (ECI) pe relaţia cu Portugalia. Valoarea maximă admisă a unui transfer în sensul România – Portugalia este de 2.500 Euro, iar în sensul Portugalia – România de 550 Euro.

 Cea mai importantă manifestare dedicată zilei de 9 octombrie s-a derulat în zona Parcului Herăstrău din Capitală. Aici, Poșta Română a organizat o acțiune dedicată salariaților săi prin care a dorit să promoveze mișcarea și, totodată, un obiect drag oricărui poștaș, dar cu precădere factorilor: bicicleta. În pofida vremii nefavorabile, circa 150

9 octombrie Ziua Mondialã a Poºtei

Octombrie

 Începând cu 1 octombrie, s-a lansat serviciul de „Încasare tarif de utilizare şi emitere rovinieta electronică”. Posesorii de autoturisme pot achita contravaloarea rovinietei în cele aproximativ 500 de subunităţi poştale informatizate.  Ziua Mondială a Poştei a fost marcată, ca în fiecare an, la nivel naţional, atât prin manifestări dedicate poştaşilor cât şi publicului larg. În șase orașe importante ale țării (Bucureşti, Iaşi, Timişoara, Arad, Oradea şi Sibiu), pe 9 octombrie au fost amplasate ghișee mobile prin intermediul cărora Poșta Română a promovat produse de corespondenţă tradiţională, spre exemplu scrisoarea sau vederea poştală. Cu acelaşi prilej, „Poştaşul” a scos pe piaţă o ediţie specială, iar Muzeul Naţional Filatelic a organizat manifestarea „Zilele porţilor deschise la MNF”. Tot pe 9 octombrie s-a lansat concursul de desen „Arta ca mijloc de comunicare – Pe urmele lui Joan Miró” şi ediţia cu numărul 40 a Concursului Epistolar, cu tema „Imaginaţi-vă că sunteţi un copac ce trăieşte în pădure. Scrieţi o scrisoare către cineva explicându-i de ce este important să protejăm pădurile”.

26 ¦ IANUARIE 2011

de poştaşi au participat la acţiunea „Poștașii au inventat mersul pe bicicletă?”, prilej cu care au pedalat cale de 5 km, pe traseul Parcul Herăstrău (intrarea Piaţa Charles de Gaulle) - Arcul de Triumf – Piaţa Presei Libere și retur.

Noiembrie

 Pe 10 noiembrie, Poşta Română şi Raiffeisen Bank au lansat campania „Moş Crăciun te invită în Lumea Poveştilor”, dedicată copiilor cu vârste cuprinse între 5 şi 14 ani. Copiii


şi părinţii lor au putut achiziţiona din oficiile poştale din ţară un kit care conţine un plic, o coală A4 şi o carte poştală. Premiile acordate constau în vouchere valorice care vor putea fi consumate, în intervalul 17 februarie – 17 mai 2011, la Librăria Cărtureşti, valoarea totală a acestora fiind de 10.000 Euro.  Pe 22 noiembrie a demarat campania naţională „Fiecare copil merită un cadou de Crăciun”, prin care Poşta Română a urmărit colectarea de jucării pentru copiii orfani şi cei proveniţi din familii defavorizate.  Concursul de artă plastică „Arta ca mijloc de comunicare – Pe urmele lui Joan Miró” şi-a desemnat câştigătorii pe 24 noiembrie, în urma evaluării de către juriu a lucrărilor înscrise în concurs. Au fost desemnate câştigătoare două lucrări, una realizată de George Dragoş Serafim, student la Facultatea de Arte Plastice din Bucureşti, iar cealaltă aparţinând lui Vadim Alexandru Bartoş, absolvent al Academiei de Arte din Cluj-Napoca. Câştigătorii au fost premiaţi pe 29 noiembrie, în cadrul unei festivităţi ce a avut loc la MNF.

 Începând cu data de 6 decembrie, Poşta Română a extins activitatea de încasare a tarifului de utilizare şi emitere a rovinietelor electronice, printr-o nouă şi eficientă procedură numită „E-Rovinieta”, disponibilă în 8 oficii poştale „nr.1” din Bucureşti, Braşov, Cluj-Napoca, Craiova, Constanţa, Iaşi, Ploieşti şi Timişoara.  Pe 13 decembrie, cu ocazia Sărbătorilor de Iarnă, CNPR a oferit cadouri unui număr de 235 de copii de la Şcoala Specială nr. 6 Sf. Nicolae din Bucureşti, proveniţi din medii sociale defavorizate.  Ziua următoare, în incinta hipermarketului Kaufland situat pe strada Barbu Văcărescu nr. 2 din Bucureşti, Poşta Română a inaugurat un ghişeu exterior al OP Bucureşti 30.  Înaintea Crăciunului, reprezentanţii Poştei Române au donat peste 32.500 de jucării şi aproape 400 de jocuri educative colectate în cadrul campaniei „Fiecare copil merită un cadou de Crăciun”. Toate acestea au ajuns la casele de copii şi la şcolile speciale din ţară.  Silviu Tănase

 Pe 29 noiembrie, a fost inaugurat Ghişeului Exterior 2 al OP Braşov 2, situat în hipermarketul Kaufland Braşov, din Calea Bucureşti nr. 112.

Decembrie

 Pe 5 decembrie, la Tirana, a avut loc cea de-a 39-a ediţie a Balcaniadei Marşul Factorilor Poştali. Botoşăneanca Andreea Arsine a câştigat medalia de aur în proba feminină, pentru a treia oară consecutiv. În proba pe echipe, fetele noastre au câştigat argintul, iar băieţii au câştigat medalia de bronz.

POªTAªUL387 ¦ 27


Poşta redacţiei... Poşta redacţiei...

OJRP Vrancea a strâns fonduri pentru un cămin de copii alariaţii OJRP Vrancea au inţiat o campanie de strângere de fonduri pentru Centrul de zi Dănuţ, din localitatea Broşteni. În urma vizitei noastre din decembrie 2010, am rămas impresionaţi de devotamentul unor oameni care prin munca lor voluntară reuşesc să ofere un cămin primitor, asistenţă, dragoste şi toată învăţătura lor pentru 51 de copii din localitatea Broşteni şi împrejurimi. Dăruirea doamnei Norocea, iniţiatoarea proiectului, şi dragostea cu care îşi desfăşoară activitatea toţi dascălii, ne-au determinat şi pe noi să contribuim la buna desfăşurare a acestei iniţiative de suflet. Prin urmare, am colectat de la salariaţii poştali vasluieni suma de 1.500 lei şi mai multe articole de îmbrăcăminte, care au fost donate

S

P

Centrului. Este un prim pas pe care l-am făcut şi suntem încrezători că vom continua această campanie şi în viitor. Colectivul OJRP Vrancea

Apel umanitar Vreau să aduc la cunoştinţa colegilor din Poşta Română un eveniment nefericit petrecut în data de 10 decembrie 2010. În acea zi, colegul nostru Cristian Ciobanu, factor poştal la OP Bucureşti 86, cu o vechime în companie de peste 14 ani, şi sora acestuia, Gina Stegariu, diriginte al OP Bucureşti 82, au fost puşi la o grea încercare a vieţii. În plină iarnă şi în prag de sărbători, casa în care locuiau alături de părinţi şi de sora lor cu handicap locomotor sever a căzut pradă unui incendiu, fiind distrusă în totalitate. Noi, colegii lui Cristian de la OP 86, rugăm pe această cale pe cei care vor să se alature colectivului nostru în incercarea de a aduce un zâmbet pe feţele acestor oameni şi speranţa că vor putea să o ia de la capăt. Să punem fiecare câte o “cărămidă” pentru ca aceştia să poată avea în cel mai scurt timp din nou un acoperiş deasupra capului.

In memoriam

rofund îndureraţi, noi, cei de la Sucursala Servicii Poştale Craiova, anunţăm cu regret moartea prematură a celui ce ne-a fost bun coleg şi prieten, om de aleasă omenie CONSTANTIN-FĂNEL BĂLAŞA, agent specialist vânzări în cadrul Serviciului Vânzări. Fane, vom păstra veşnic în suflete amintirea zilelor frumoase petrecute împreună, veselia şi zâmbetul tău. Suntem trişti şi ne e dor de clipele trecute şi acum le vrem înapoi, refuzăm prezentul, opriţi brusc din drum suntem debusolaţi... cineva lipseşte din grup, nu ne mai găsim echilibrul o vreme, dar... ştim că fiecare dintre noi

28 ¦ IANUARIE 2011

Cu mulţumiri anticipate, Mituţa Simion, diriginte OP Bucureşti 86

va deveni odată o amintire pentru celălalt… Ce nu vom şti niciodată este unde, cum şi nici când se va întâmpla... Şi este bine să ştim poate în fiecare zi, ca atunci când va fi să fie, să fim pregătiţi... Cu adâncă durere în suflete, în amintirea colegului şi prietenului nostru.

Dumnezeu să-l odihnească în pace! Colegii de la Sucursala Servicii Poştale CRRP Craiova


Emisiuni filatelice noi

Emisiuni filatelice noi

Ziua Culturii Naţionale sărbătorită de Romfilatelia u ocazia desemnării de către Guvernul României a zilei de 15 ianuarie drept Ziua Naţională a Culturii, Romfilatelia a realizat şi a introdus în circulaţie un întreg poştal special. Întregul poştal creat în acest an ilustrează o reproducere a timbrului dedicat lui Mihai Eminescu din 1939, alături de o reprezentare artistică a hărţii ţării noastre şi a drapelului. A fost introdus în circulaţie la sfârşitul lunii decembrie şi poate fi găsit în toate oficiile poştale din România. Demonstrând, încă o dată, profundul interes pentru cultură şi difuzarea ei, Romfilatelia s-a alăturat cu entuziasm propunerii de a sărbători, alături de cele mai importante instituţii ale statului, prima aniversare a culturii româneşti, alături de cei 161 de ani de la naşterea poetului naţional.

C

Reptile din România rima emisiune de mărci poştale pe care Romfilatelia o introduce în circulaţie în 2011, pe 19 ianuarie, „Reptile din România“, este legată de protecţia mediului înconjurător şi conservarea biodiversităţii. Ea face parte dintr-o serie de emisiuni de mărci poştale dedicate acestei teme pentru fauna de reptile. Pe timbrele emisiunii sunt ilustrate următoarele specii de reptile care fac parte din fauna României. Pentru această emisiune a fost creat şi un album filatelic special, în tiraj limitat, echipat cu blocul emisiunii şi cele patru cărţi poştale maxime, cu ataşamente ilustrate tematic, având imprimată în folio aur ştampila prima zi. Cele 4 timbre ale emisiunii înfăţişează 4 specii de reptile, astfel: pe timbrul cu valoarea nominală de 60 de bani este înfăţişat Şarpele lui Esculap (Zamensis longissimus), pe cel cu valoarea nominală de 2,40 lei este ilustrată Şopârla de stepă (Podarcis taurica), pe timbrul cu valoarea nominală de 3,00 lei este înfăţişată Vipera cu corn (Vipera ammodytes ammodytes), iar pe cel cu valoarea nominală de 9,10 lei este înfăţişată Vipera de stepă (Vipera ursinii moldavica). Ultimele două specii sunt veninoase, fiind, în acelaşi timp şi două specii protejate în Estul Europei – vipera cu corn, respectiv pe teritoriul Uniunii Europene – vipera de stepă. Pentru această emisiune a fost creat şi un album filatelic special, în tiraj limitat, echipat cu blocul emisiunii şi cele patru cărţi poştale maxime, cu ataşamente ilustrate tematic, având imprimată în folio aur ştampila prima zi.

P



Revista Postasul ianuarie 2011