Page 60

Ce am mai făcut

elena mititelu

Sub semnul tradiţiei “Pământul, istoria şi limba sunt cei trei stâlpi pe care se sprijină neamul” (I. Druţă) Făcând parte din Cenaclul literar „Poesis Moldaviae” Vaslui, am considerat că este de datoria mea să invit în satul din care mă trag, satul Oşeşti, scriitorii care activează în acest grup. Astfel, împreună cu preşedintele Asociaţiei culturale „Poesis Moldaviae”, scriitorul Mihai Apostu, am purces la stabilirea obiectivelor: - promovarea creaţiei literare; - organizarea activităţii cultural-artistice – întâlnirea cititorilor cu membrii cenaclului; - acordarea de diplome pentru păstrarea patrimoniului cultural local. Pentru relatarea evenimentului ar trebui să scriu pagini întregi, dar mă voi referi doar la scenariul elaborat pentru ca acţiunea să rămână atât în inima sătenilor, cât şi a scriitorilor. Şi uite-aşa, duminică 3 august 2008, am demarat proiectul „Sub semnul tradiţiei” la Grădiniţa cu Program Normal Oşeşti, a cărei curte era plină de oameni dornici să promoveze şi să transmită celor mici ansamblul de concepţii, obiceiuri şi datini. Proaspătul primar, Grigore Lefter, o parte din copiii înscrişi în grădiniţă, împreună cu gospodarii din sat, sat de răzeşi cu rădăcinile înfipte adânc în tradiţia culturală, am primit, după obicei, cu pâine şi sare, alături de alţi vizitatori, scriitorii din Cenaclul Literar „Poesis Moldaviae” Vaslui, cu mândria că vor călca pământul pe care şi-a purtat paşii în anul 1875, în calitate de revizor şcolar, Luceafărul poeziei româneşti – poetul Mihai Eminescu. S-a vizionat expoziţia de etnografie organizată împreună cu colegele educatoare – Pavel Relica şi Moisa Daniela, expoziţie structurată pe următoarele secţiuni: 1. Aranjamente specifice caselor ţărăneşti; 2. Industrie casnică: a) ţesături, cusături (prosoape, feţe de masă, covoare, petecare, perdele, milieuri etc.); b) obiecte de vestimentaţie (costume populare, suman, bundiţă, costum bărbătesc, broboade etc.); Ecouri Literare - p. 60

c) obiecte de mobilier (măsuţă cu trei picioare, scăunele cu patru şi trei picioare, cuier, piedestal); d) obiecte de uz casnic confecţionate din lemn (chiuă şi chilug, ştiubei şi chilug, baniţe, dimer- lii, cofe, putini, putinei cu sită, ştiubei pentru le- şiet, căuş, troc, coveţi, solniţă, trocuţă şi bătaci pentru pisat usturoi etc.) e) unelte folosite în prelucrarea inului, cânepii, lânii: meliţuică, ragilă, răgiluică, piep- teni, fuşalăi, râşchitor, vârtelniţă, fus de letcă, furcă şi fus, drugă, iţe, spată, scripeţi, cordenci, spetează, tindeche etc.) 3. Obiecte din ceramică folosite în gospodărie, vase de lut (oale legate în sârmă, oale cu toartă, olăreţe pentru lapte, chiupuri etc.) 4. Pinacotecă (icoane pictate pe lemn, Tablou cu participanţii la Congresul notarilor desfăşurat la Iaşi în anul 1913, Portret de femeie lucrat în creion, în anul 1936, Tablou de familie – 1934, Tablou cu ramă sculptată în lemn, fotografii vechi reprezentând gospodari din sat etc). Exponatele au trezit amintiri bătrânilor care au trăit în interioare de casă similare celor din expoziţie, dar şi curiozitate pentru tinerii şi copiii care intrau în dialog permanent cu adulţii, familiarizându-se cu denumirile şi utilitatea obiectelor. Astfel, s-au putut observa prosoapele cu motive florale, motive stilizate, zoomorfe, alese în pânză, ţesute în stative cu fir de bumbac, in, borangic, perişor, cânepă sau cusute pe fir în cruciuliţe simple/duble, în găurele simple/duble. De remarcat ajurul, redând modele nemaipomenit de frumoase, corecte şi simetrice; franjurii liberi realizaţi cu ajutorul găurelelor simple, terminaţi cu mărgele sau prin meşteşugul de a înnoda firele de urzeală; dantela în ploiţă, forme geometrice, flori etc. lucrate cu igliţa. De asemenea, s-au putut deosebi prosoapele cu multiple utilităţi: prosoape pentru nuntă, înmormântare, folosite în bucătărie etc. Feţele de masă din borangic, valoroase prin simplitate (borangic pentru bătătură, pentru dantela de mijloc şi pentru ciucuraşii folosiţi în locul franjurilor), de asemenea, valoroase prin cusăturile reprezentând buchete de flori, lucrate cu fir de mătase în urma acului, pe ac sau în cruciuliţe, prin pânza de in înălbită, cu model realizat prin folosirea diferitelor dantele îmbinate în ţesătură şi pe margine, prin firul de păsiţele (cânepă) ţesut în trei iţe neschimbate, dar şi prin motivele geometrice, florile stilizate, franjurii terminaţi cu mărgele, dantela croşetată pentru îmbinarea celor doi laţi de pânză. Vizitatorii au putut admira covoarele vechi ţesute, cu lână vopsită în culori naturale, bătută în urzeală de perişor/bumbac. În colecţionarea obiectelor am constatat că bătrânii ţeseau covoare de mari dimensiuni (4,5

Ecouri Literare nr.3  

A treia editie a revistei "Ecouri Literare"

Advertisement