Page 32

Scriitorimea de la Vaslui trupului. Vama cea mai scumpă pe care o plăteşti. 7108. Fiecare om are o muzică a sa interioară. Ceea ce nu consonează cu ea rămâne literă moartă.

numere

7109. Redactorii văd în Varvara „provincia” din Bunavestire a lui Breban. Nici vorbă, Varvara nu-i Provincia, e chiar Centrul. De aceea, Varvarienii n-au şansa să se strecoare din faţa cenzurii, cum a reuşit romanul lui Breban.

în labirint

7110. Este greu să-i înşeli pe „editori”. Îşi păzesc bine pielea.

ianuarie - decembrie 1979

7112. Ignorând ştiinţele şi filosofia, estetica riscă autocondamnarea la un provizorat autarhic.

Theodor Codreanu

7113. Frigul conservă căldura şi o sporeşte, totodată.

7111. Palidă impresie lectura lui Jean Starobinski. Repetă.

7092. Operele mari sunt „ilegale”, scăpând planificării. 7114. Eroismul de a trece prin munţii de vorbe ai lui De aceea, împotriva lor se duce un război aprig spre a Hegel. nu putea fi scrise şi publicate. 7115. 21 aprilie. Să mă gândesc la o nouă operaţie? 7093. Majoritatea articolelor şi „operelor” din reviste nu sunt citite decât de trei oameni: autorul, redactorul 7116. Hegel e continuatorul cel mai prolix al sofiştilor. şi cenzorul. 7117. Varianta modernă, epigonică, a lui Hegel este 7094. Eminescu avea dreptate: la baza lumii stă răul. De Fiinţa şi Neantul a lui Sartre. îndată ce-l descoperi, îl poţi înfrânge. 7118. Gloria târzie – prilej de amărăciune. 7095. Subiectiv sau impersonal în artă? Nici una, nici 7119. Oamenilor comuni nu le pasă de timp, fiindcă se alta, căci arta e scânteia dintre antiteze. cred nemuritori. 7096. Marile clarităţi rămân obscure pentru minţile 7120. 3 mai 1979. Mă plâng acestor însemnări de lipsă leneşe. de timp. Trăim vremuri cronofage pe care, cândva, le 7097. Fiecare însemnare îşi caută un număr, iar fiecare vom conştientiza ca pierderi irecuperabile. Recitesc număr îşi caută un trunchi. Varvarienii şi cartea despre Eminescu. Ies extrem de nemulţumit. Va trebui să le reiau. 7098. Lucrurile comunică între ele. Tropii nu sunt simple artificii poetice. 7121. Creaţia este concentrare enormă a gândului. Până la primejdia spargerii, care este nebunia. 7099. Limpezimea bobului de rouă, a diamantului şi a ochiului constituie minuni invidiate de aleşii spiritului. 7122. Să fii vindecat de romantism, dar să rămâi romantic. 7100. În căutarea gândului pierdut. 7123. Drumul artistului e de la romantismul deviat la 7101. Cuvântul – această povară a gândului. cel vertical, întărit de cruzime. 7102. Ecleziastul spune că nu cugetăm nimic nou. Totul 7124. Ne încurcă ambiguitatea cuvântului cinic. Nu e prefigurat în arheu, adaugă Eminescu, adică Toate-s vechi şi nouă toate, ceea ce e totuşi o „noutate”, într-o poate fi cântărit în logica aristotelică. nouă logică. 7125. Violenţa junglei: a mânca sau a fi mâncat? 7103. Scriem de prea multe ori afectaţi de propria Aceasta-i întrebarea. importanţă, inhibaţi de canoanele breslei. 7126. În lipsă de idei, sterilii îi învinuiesc pe cei ce gândesc de… diletantism. 7104. Concis. O şansă în plus de a fi citit bine. 7105. Maxima şi romanul, extremele care mi se ating.

7127. Boala – piedică, nu stimulent al creaţiei.

7106. Romanul: ceea ce nu poţi rosti într-o maximă. 7107. Marile mişcări ale spiritului se nasc din nemişcarea

7128. A creşte copii va deveni din ce în ce mai mult un lux pe care tot mai puţine familii şi-l vor permite.

Ecouri Literare - p. 32

Ecouri Literare nr.3  

A treia editie a revistei "Ecouri Literare"

Ecouri Literare nr.3  

A treia editie a revistei "Ecouri Literare"

Advertisement