Page 1

UNIUNEA SOCIAL LIBERALĂ PROMOVEAZĂ COMPETIŢIA BAZATĂ PE COMPETENŢĂ!


SITUAลขIA REALฤ‚ A EDUCAลขIEI


Subfinanţarea  Educația nu reprezintă o prioritate a guvernului Evoluţia finanţării învăţământului în perioada 2007-2011 comparativ cu 1996 (%PIB fără venituri proprii) 4.5

4.0

4.3

3.5

4.0

3.7

3.0

3.0

2.5

2.7

3,6% PIB 1996

2011

1996

2.0 1.5 1.0 0.5 0.0

2007

2008

2009

2010


Subfinanţarea  Subfinanțarea cronică a sistemului de învățământ Evoluţia bugetului 2010 4,600,000 4,500,000 4,400,000 4,300,000 4,200,000 4,100,000 4,000,000 3,900,000 3,800,000 Buget

Buget iniţial 4,554,523

Rectificare 1 4,197,210

Rectificare 2 4,157,210

Rectificare 3 4,089,370


Subfinanţarea  Blocarea premeditată a investițiilor și a programelor europene Rectificări bugetare negative

0 -10000 -20000

MII Lei

-30000 -40000 -50000 -60000 -70000 -80000 -90000

MII Lei

Cheltuieli salariale

Bunuri şi servicii

-44777

-4458

Programe din Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) -80000

Asistenţă socială

Burse

Construcţii

-27993

-40049

-65042


Subfinanţarea  România ocupă ultimul loc în UE în ceea ce priveşte finanțarea publică a sistemului de învățământ Analiză comparativă România – Uniunea Europeană 2011 9.0 8.0

8

7.0 6.0 5.0 4.0

5.1

3.0

4.2

4.6

5.4

6

6.1 2.7

2.0 1.0 0.0

Media în Europa

Bulgaria

Cehia

Ungaria

Belgia

Finlanda Danemarca România


Restrângerea accesului la educaţie     

Închiderea a peste 1000 de şcoli; Peste 15.000 de cadre didactice disponibilizate; Zeci de mii de copii nu mai au acces la educație; Centralizarea a depășit perioada comunistă; Stoparea programului național de campusuri şcolare prin care se asigură egalitatea de șanse şi acces la educație.


Lipsa siguranţei în şcoli  

 

Deficitul de personal de pază, îngrijire şi întreținere prin blocarea posturilor; Creşterea gradului de violență datorat lipsei consilierilor şcolari, nerealizării unor programe educative pentru părinţi; Lipsa de pregătire a cadrelor didactice în managementul conflictelor; Absența controlului social pentru rezolvarea cazurilor de violență în școli.


Politizarea învăţământului 

Înlocuirea profesioniştilor din inspectoratele școlare şi școli cu diletanți ai puterii portocalii;

Alocarea discreționară şi interesată a fondurilor pentru reabilitatea şcolilor;

Subordonarea politică a universităților prin încălcarea autonomiei universitare.


Haos ”planificat” în educaţie     

Ordine de ministru mai puternice decât o lege organică; Panică în rândul părinților referitoare la evaluarea copiilor (clasa a II a, clasa a IV a şi clasa a VI a); Comasarea şcolilor; Schimbarea programării probelor de la Bacalaureat cu câteva zile înaintea examenului; Supracentralizarea deciziilor, deși în lege și discurs se invocă descentralizarea.


Învăţământul superior  Anularea autonomiei universitare;  Posturile universitare blocate;

 Blocarea cifrelor de şcolarizare;  Încălcarea de către MECTS a propriei legi.


Învăţământul superior  Pensionarea profesorilor în timpul anului universitar;  Blocarea accesului cadrelor didactice tinere în învățământul superior;  Umilirea conducătorilor de doctorat;  Clasificarea universităților după criterii care nu au fost publicate, contrar legii.


Marginalizarea studenţilor  Diminuarea burselor și a celorlalte facilități de motivare a studenților performanți;  Lipsa investițiilor în cămine și cantine studențești;  Eliminarea reprezentării studenților în consiliile facultăților și senatele universitare;  Lipsa finațării programelor și proiectelor studențești.


Umilirea cadrului didactic  Amputarea veniturilor cadrelor didactice (oct. – dec. 2009, 2010, 2011);  Salariile cadrelor didactice sunt cele mai mici din sistemul bugetar;  Eliminarea titularizării pune cadrul didactic la “dispoziția” directorului numit politic;  Anularea sporurilor obținute de cadrele didactice pe legislația PSD-PNL;  Abandonarea dialogului cu corpul profesoral.


Ruptura dintre piaţa educaţională şi piaţa muncii  Incapacitatea mediului educațional actual de a plasa absolvenții pe piața muncii în acord cu nevoile reale ale fiecărui sector economic;  Rata mică de absorbție a fondurilor europene pentru programele dedicate formării profesionale și mediului educațional;  Absența unui cadru instituționalizat care să faciliteze învățarea pe tot parcursul vieții.


Starea actuală a educaţiei Concluzii  Subfinanţare  Politizare

 Închideri și comasări de școli  Abandon școlar și analfabetism

 Neadaptare la piaţa muncii


Starea actuală a educaţiei Concluzii  Instabilitate și haos  Nesiguranţă

 Indisciplină  Profesori umiliţi

 Marginalizarea studenţilor


VIZIUNEA PENTRU EDUCAลขIE


O şcoală inovativă O şcoală pentru cariera profesională și pentru viaţă


O ŞCOALĂ INOVATIVĂ  Guvernul Finlandei, în urma recesiunii din anii ’90, s-a hotărât să dedice fonduri importante educației, cercetării ştiințifice şi tehnologiei. În mai puțin de zece ani, Finlanda a trecut pe primele locuri în lume ca bunăstare socială şi bogăţie.

 România, ca ţară membră a Uniunii Europene, are

obligaţia să-şi racordeze strategiile de ieşire din criză şi de dezvoltare a celor promovate de Comisia Europeană şi săşi asume un rol proactiv în promovarea obiectivelor UE, cât şi a celor proprii.

20


O ŞCOALĂ INOVATIVĂ  COMISIA EUROPEANĂ în ”Strategia Europa 2020” defineşte trei obiective cheie: I.

O creştere economică inteligentă prin: 1. Educaţie; 2. Promovarea cunoaşterii; 3. Inovare şi creativitate; 4. Digitalizarea întregii societăţi.

21


O ŞCOALĂ INOVATIVĂ  COMISIA EUROPEANĂ în ”Strategia Europa 2020” defineşte trei obiective cheie:

II. O creştere economică durabilă prin: 1. Competitivitate; 1. Utilizarea mai eficientă a resurselor.

22


O ŞCOALĂ INOVATIVĂ  COMISIA EUROPEANĂ în ”Strategia Europa 2020” defineşte trei obiective cheie:

III. O creştere economică favorabilă incluziunii prin: 1. O mai mare participare la piața forței de muncă; 2.Dobândirea de noi competențe; 3.Lupta împotriva sărăciei. 23


O ŞCOALĂ INOVATIVĂ  ”Strategia

Europa 2020” defineşte, în vederea monitorizării, indicatorii de referinţă reprezentativi:

 Abandonul şcolar să scadă sub 10%;  Cel puţin 40% din generaţia tânără trebuie să aibă studii universitare;

 3% din PIB să fie investit în cercetare şi dezvoltare (1% din fonduri publice și 2% din fonduri private).

24


O ŞCOALĂ INOVATIVĂ  ”Strategia

Europa 2020” defineşte, în vederea monitorizării, indicatori de referinţă reprezentativi:

 Reorientarea cercetării şi dezvoltării şi a politicii de inovare

către provocările majore reducând durata dintre producerea invenţiei şi transformarea ei în produse (economisire anuală -289 milioane de euro);

 Creşterea atractivităţii şi calităţii învăţământului superior prin asigurarea mobilității studenților şi a cadrelor didactice.

25


O ŞCOALĂ INOVATIVĂ Obiectivele prioritare şi urgente

Educaţia este asumată de USL ca factor strategic al dezvoltării durabile

 Obiectivele prioritare şi urgente sunt: 1. Motivarea cadrelor didactice, recunoaşterea rolului social prin salariu, respectarea demnității şi autonomiei profesionale; 2. Integrarea, de urgență, a cadrelor didactice în programe de formare continuă, prin proiecte finanțate din fonduri structurale.

26


O ŞCOALĂ INOVATIVĂ Obiectivele prioritare şi urgente

3.Formarea continuă a cadrelor didactice este centrată pe:

 Învățământ digitalizat;  Curriculum adecvat formării inovative, creative, şi

 

formării de competențe; Pedagogie modernă, optimizarea relației cu părinții, elevii și cu autoritățile locale; Actualizarea cunoaşterii în aria curriculară a disciplinei.

27


O ŞCOALĂ INOVATIVĂ Obiectivele prioritare şi urgente

4. Asigurarea educaţiei de bază pentru toţi cetăţenii: ȘANSE EGALE DE ACCES LA EDUCAŢIE  Asigurarea condițiilor pentru eliminarea abandonului şcolar;  Cuprinderea grupei pregătitoare în învăţământul obligatoriu;  Cuprinderea a peste 80% dintre copiii cu vârste între 3 şi 5 ani în educaţia timpurie;  Crearea sistemului public/privat pentru educaţia timpurie a copiilor de 0 – 3 ani;  Cel puţin 85% dintre tinerii între 18 - 22 de ani să fie absolvenţi de studii liceale;  Generalizarea obligativităţii ciclului de învăţământ liceal.

28


O ŞCOALĂ INOVATIVĂ Obiectivele prioritare şi urgente

4. Asigurarea educaţiei de bază pentru toţi cetăţenii:

 Formarea profesională în meserii cerute de piața muncii;  Dezvoltarea creativităţii elevilor şi a capacităţii lor de 

 

inovare; Promovarea, prin educație, a unui sistem de valori de referinţă în societate; Cunoaşterea a cel puțin două limbi străine; Achiziţii culturale, de cunoştinţe tehnologice, formarea deprinderilor pentru o viaţă sănătoasă, pentru sport, pentru mediu, în spiritul principiilor democratice.

29


O ŞCOALĂ INOVATIVĂ Obiectivele prioritare şi urgente

5. Fundamentarea actului educaţional pe baza nevoilor de dezvoltare personală din perspectiva obiectivelor din “Strategia Europa 2020” prin:

 Creşterea contribuției şcolii şi familiei în personalizarea educaţiei copilului;

 Orientarea şcolară prin cabinetele psihopedagogice;

 Dezvoltarea deprinderilor de învăţare permanentă pentru creşterea capacității de adaptare la noi locuri de muncă. 30


O ŞCOALĂ INOVATIVĂ Obiectivele prioritare şi urgente

6. Informatizarea şi asigurarea accesului la internet rapid în toate unităţile şi instituţiile de învăţământ prin:

 Creare de noi oportunităţi de învăţare cu mijloace    

informatice, sisteme multimedia, softuri educaţionale şi reţele de date; Multiplicarea canalelor de comunicare şi a noi forme de socializare; Dezvoltarea informaticii de gestiune în administrarea şcolii; Introducerea manualelor electronice; Realizarea de reţele pilot pentru unităţi de învăţământ situate în zone defavorizate.

31


O ŞCOALĂ INOVATIVĂ Obiectivele prioritare şi urgente

7. Creşterea capacităţii de inovare şi de creativitate din perspectiva dezvoltării durabile prin:  Educaţie complementară extracurriculară şi extraşcolară;  Răspuns la nevoile educaționale de formare ale elevilor şi părinților acestora pentru dezvoltarea creativităţii şi inovării;  Susţinerea elevilor capabili de inovare şi creaţie.

32


O ŞCOALĂ INOVATIVĂ Obiectivele prioritare şi urgente

8. Asigurarea educaţiei complementare pentru creşterea capacităţii de adaptare şi pentru refacerea coeziunii sociale prin:

 Dezvoltarea de alternative educaţionale;  Formarea tinerilor prin activităţi sportive;  Refacerea taberelor pentru elevi și studenţi;  Intituționalizarea participării în proiecte şi programe cu teme care sunt complementare faţă de curriculum.

33


O ŞCOALĂ INOVATIVĂ Obiectivele prioritare şi urgente

9. Susţinerea programelor „Şansa a doua prin educaţie” în vederea eliminării analfabetismului şi integrării pe piaţa muncii prin:

 Garantarea egalităţii de şanse și eliminarea oricăror forme de discriminare;

 Facilităţi, politici şi programe adecvate grupurilor vulnerabile;

 Programe suport pentru cei care au părăsit timpuriu şcoala.

34


O ŞCOALĂ INOVATIVĂ Obiectivele prioritare şi urgente

10. Garantarea autonomiei școlilor și a autonomiei profesionale a cadrelor didactice prin:  Instituționalizarea autonomiei şcolilor cu asumarea responsabilității publice față de performanțele şcolii;

 Autonomia

profesională a cadrelor didactice transpunerea personalizată a programelor şcolare;

în

 Încurajarea formării consorţiilor şcolare şi asociaţiilor profesionale;

 Instituirea cadrului legal pentru parteneriatul şcolii cu autorităţile locale şi cu agenţii economici interesați;

35


O ŞCOALĂ INOVATIVĂ Obiectivele prioritare şi urgente

10. Garantarea autonomiei școlilor și a profesionale a cadrelor didactice prin:

autonomiei

 Participare şcolilor şi a cadrelor didactice în programe şi  

proiecte care aduc beneficii procesului didactic; Realizarea de parteneriate pentru schimbul de bune practici cu unități şcolare din țară şi din străinătate; Participare la programe de formare profesională pentru dezvoltarea personală şi creşterea performanței în cariera didactică; Încurajarea inițiativei private în învățământul preuniversitar.

36


O ŞCOALĂ INOVATIVĂ Obiectivele prioritare şi urgente

11. Generalizarea programului „Şcoala de după şcoală” în

parteneriat economici:

cu

autorităţile

locale,

părinţi,

agenţi

 Asigurarea autonomiei de decizie la nivelul şcolii în parteneriat cu părinții şi autoritățile locale contributoare;

 Elaborarea cadrului general în care se desfăşoară programul ”Şcoala de dupa şcoală”;

 Asigurarea cadrului normativ pentru cuprinderea în norma

didactică a orelor efectuate în programul ”Şcoala de după şcoală”.

37


O ŞCOALĂ INOVATIVĂ Obiectivele prioritare şi urgente

12.

Garantarea autonomiei universitare prevăzută şi în

Constituţia României prin: Libertatea comunităţii academice programele de studii;

de

a

gestiona

 Libertatea comunităţii academice de a–şi stabili şi alege democratic structurile de conducere;

 Autonomia universitară este asociată cu răspunderea publică pentru gestiunea programelor şi a patrimoniului;

 Sprijinirea iniţiativei private în învăţământul superior şi garantarea autonomiei funcţionale.

38


O ŞCOALĂ INOVATIVĂ Obiectivele prioritare şi urgente

13. Creşterea rolului universităţilor în dezvoltarea regiunilor

proactive ale cunoaşterii

 Creşterea capacității de inovare a resurselor umane;  Realizarea unei infrastructuri şi logistici adecvate;  Dezvoltarea serviciilor şi a sectoarelor economice inovatoare;  Alianțe strategice (capitalismul alianței) între universități, companii private, agenții de stat.

39


O ŞCOALĂ INOVATIVĂ Obiectivele prioritare şi urgente

14. Universităţi pentru crearea economiei cunoaşterii 

  

Participarea universităților la elaborarea setului de politici, în realizarea unor rețele de colaborare pentru crearea de cunoştințe, diseminarea şi utilizarea lor pentru creşterea bunăstării; Baze de cercetare pentru economia cunoaşterii; Dezvoltarea unor structuri eficiente pentru transferul de cunoştințe şi de tehnologie; Dezvoltarea capacităților de cercetare în sectorul generării de cunoştințe de interes comercial; Structuri universitare care au competențe în elaborarea strategiilor şi politicilor publice. 40


O ŞCOALĂ INOVATIVĂ Obiectivele prioritare şi urgente

15. Orientarea conţinutului procesului didactic în vederea creşterii capacităţii de inovare a resurselor umane prin:

• Dezvoltarea unei culturi a cunoaşterii ştiințifice şi tehnologice;

• Transferul inovației în produse şi pentru asigurarea unui învățământ superior problematizat;

• Dezvoltarea creativității individuale a studenților.

41


O ŞCOALĂ INOVATIVĂ Obiectivele prioritare şi urgente

16. Sprijinirea universităţilor în a-şi asuma viziunea creativă prin optimizarea şi susţinerea potenţialului său creator, într-o relaţie de stimulare şi susţinere reciprocă cu companii, agenţii, etc. 17. Dezvoltarea unor structuri intermediare menite să susţină parteneriatul dintre universităţi şi companii – economia „verde”, bazată pe cunoaştere şi transfer tehnologic.

18.Participarea întregii comunităţi academice la implementarea obiectivelor strategice pentru creşterea performanţelor învăţământului superior.

42


O ŞCOALĂ INOVATIVĂ Obiectivele prioritare şi urgente

19. Încurajarea şi susţinerea „brokerilor cunoaşterii” –

profesionişti hibrizi care au capacitatea de a înţelege rapid un domeniu şi care identifică rapid potenţialul, frontierele şi provocările cheie. Brokerii cunoaşterii au:

 Competențe antreprenoriale;  Capacitatea de a identifica idei interesante;  Priceperea de a organiza echipe;  Abilitatea de a cataliza dezvoltarea de noi idei. 43


O ŞCOALĂ INOVATIVĂ Obiectivele prioritare şi urgente

20.

Crearea cadrului normativ necesar pentru ca universităţile, guvernele şi companiile să lucreze împreună pentru creşterea bunăstării societăţii

 Cadru general normativ;  Autonomie în structurarea relațiilor parteneriale;  Garantarea libertăților academice în exercitarea profesiunii;  Cadrul normativ astfel încât în formarea continuă să poată fi cuprinsă populația activă în proporție de cel puțin 10%.

44


CERCETAREA ŞTIINŢIFICĂ “3 % din PIB-ul UE ar trebui să fie investit în cercetare” 1% din bugetul de stat şi 2% din fonduri private

 Cercetarea ştiințifică reprezintă principalul proces prin care se produce cunoaştere, creație şi inovare.

 Cercetarea ştiințifică, în ceea ce priveşte resursele alocate,

trebuie să fie pentru toți decidenții politici din România o prioritate privind reconsiderarea bugetării.

 Învățământul superior şi cercetarea ştiințifică reprezintă

priorități pentru toate țările UE care consideră că succesul acestor domenii reprezintă calea de relansare economică cea mai sigură. 45


CERCETAREA ŞTIINŢIFICĂ  Obiectivele pentru cercetarea ştiinţifică din România:

 Articularea unor programe majore de cercetare în concordanță cu obiectivele strategice de dezvoltare ale României, precum şi cu obiectivele din “Strategia Europa 2020”;  Susținerea cercetării ştiințifice din domeniile cu potențial de performanță;  Încurajarea prin mecanisme de finanțare a abordărilor interdisciplinare cu potențial de aplicare în realizarea de produse;  Susținerea excelenței ştiințifice prin finanțarea adecvată, inclusiv a transferului tehnologic cu efecte în creşterea şi dezvoltarea economică.

46


CERCETAREA ŞTIINŢIFICĂ  Obiectivele pentru cercetarea ştiinţifică din România:  Susținerea bazelor de cercetare cu utilizatori multipli;  Transferarea capacității de cercetare şi spre sectorul generării 

 

de cunoştințe de interes comercial; Scutirea de impozit pe profitul investit în transferul tehnologic; Transformarea regiunilor de dezvoltare în regiuni ale cunoaşterii care să dezvolte economia “verde” prin unificarea trielicoidală a eforturilor universităților, guvernului şi companiilor; Dezvoltarea unor strategii multiplicative prin crearea sau extinderea de infrastructuri comune orientate pe cercetare sau tehnologie. 47


CERCETAREA ŞTIINŢIFICĂ  Obiectivele pentru cercetarea ştiinţifică din România:

 Utilizarea 

fondurilor structurale pentru dezvoltarea infrastructurii comune orientate pe cercetare sau tehnologie; Canalele de finanțare care să sporească conectivitatea dintre universități, institute de cercetare, agenții şi companii pentru reducerea distanței de la ştiință la aplicație; Dezvoltarea semnificativă a sectoarelor economice inovatoare, susținerea unei dinamici a inovației în toate sectoarele şi investițiile cu apariția şi dezvoltarea unei clase creatoare cu contribuţii importante la creşterea bunăstării în societate.

48


Realizarea proiectului ELI (Extreme Light Infrastructure)  Asumarea cu prioritate de către USL şi de către Guvernul României a acestui proiect de construire a celui mai puternic laser din lume, unul din primele cinci cele mai importante proiecte de realizat din fonduri europene şi susținut de către Consiliul Investitorilor Străini.


OBIECTIVE GENERALE  Reintroducerea românesc

normalității

în

învățământul

 Recredibilizarea sistemului de învățământ  Creşterea performanței şcolare şi universitare  Depolitizarea sistemului de învățământ


OBIECTIVE GENERALE  Asigurarea stabilității și predictibilității sistemului de învățământ  Asigurarea siguranței în școli și universități  Asigurarea unui management al clasei pentru asigurarea unui climat educațional normal

 Asigurarea unor șanse egale în vederea accesului tututor copiilor la educație


OBIECTIVE GENERALE  Asigurarea calificării tinerilor la finalizarea fiecărei forme de învățământ astfel încât aceștia să poate fi preluați de piața muncii

 Corelarea sistemului de învățământ cu piața muncii  Alocarea resurselor financiare, materiale și umane necesare


ȘANSE EGALE DE ACCES LA EDUCAŢIE PENTRU FIECARE COPIL DIN ROMÂNIA  Finalizarea până la finalul anului 2016 a programului de campusuri școlare adaptate nevoilor educaționale specifice zonei (internat, cantină, ateliere, burse, îmbrăcăminte, rechizite școlare).  USL va finaliza programul de investiții infrastructura școlară pană în anul 2016 .

în


ȘANSE EGALE DE ACCES LA EDUCAŢIE PENTRU FIECARE COPIL DIN ROMÂNIA

 În fiecare comună va exista cel puțin o școală la standarde europene, dotată cu mijloace didactice moderne și microbuze școlare.  Realizarea a 50.000 de noi locuri în grădinițe și creșe până în anul 2016 .


RELAŢIA CU PIAŢA MUNCII ASIGURAREA UNEI CARIERE  Stimularea parteneriatului public-privat dintre sistemul educațional și mediul economic, având ca principal obiectiv atragerea fondurilor europene, cu scopul creșterii ratei de absorbție a absolvenților pe piața muncii.  Dezideratul USL ”O profesie pentru fiecare tânăr”.


STATUTUL SOCIAL AL PROFESORULUI  Până în anul 2014, salariul minim al unui profesor va fi salariul mediu pe economie.  Respectarea hotărârilor judecătoreşti drepturile salariale ale profesorilor.

privind


STIMULAREA INSTITUŢIONALĂ A VOLUNTARIATULUI  Definirea portofoliului educațional drept criteriu fundamental de promovare în carieră.  Stimularea initiațivelor societății civile pentru promovarea voluntariatului.


DIASPORA  Revigorarea şi extinderea cursului de limbă, cultură şi civilizație românească în Europa (în Italia, Spania, Franța, Portugalia şi Cipru, cu perspectivă în cât mai multe State Membre) pentru elevii de cetățenie română care învață în şcolile publice din statele menționate.

 Atragerea tinerilor români, plecați în străinătate, în universitățile din România.


DIASPORA  Creşterea numărului de burse pentru copiii din Moldova şi copiii etnici români din statele vecine.  Adoptarea de soluții programatice pentru reîntregirea familiilor în care părinții lucrează în străinătate.


BUCUREŞTI iunie 2011

Viziunea pentru educatie a Uniunii Social Liberale.  

viziunea pentru politicile de educaţie a Uniunii Social Liberale.

Read more
Read more
Similar to
Popular now
Just for you